MANUALUL ARHITECTULUI

NTE DE PROIECTARE SI DE CONSTRUCTIE

NEUFERT si | 7
MANUALUL ARHITECTULUI
ELEMENTE DE PROIECTARE SIDE CONSTRUCTIE |

Baze, norme, prescriptii pentru amplasament, constructie, con-

formare, necesarul de suprafete, relatiile dintre spatii, dimensi-
uni pentru cladiri, incaperi, amenajari, echipamente
avind omul drept unitate de masura si scop

Un manual pentru profesionisti, comanditart, a

invatamint si studii |

Fondat de Ernst Neufert

Continuat de Pster si Cornelius Neufert - Ludwig Neff + Corinna Franken si:

a ne NEUFERT PLANUNGS AG
la comanda fundatiei Noufert.
www.neutert.de/bel

A 37-a editie adaugita si prelucrata

a
cu peste 6.900 ilustratii si tabele

Editura Alutus
Miercursa Giuc, 2004
 Publicat fn original in limba germana de Friedr. Vieweg & Sohn Vatlagsgeselischatt mbH, ;
D-65189 Wiesbaden, Germania, cu tittul original «Ermst Neufert. Bauentwurtslehre, 37. Auflage (a 37-a editié)»,
4%

Editia tn limba romana

,., Coordonator:
; Hanna Derer
Referent:
- Radu Nicolae

Traducere: Layout 5/ Productie

glutianna Both fs: |
eorge. iu o.
Alexa sfianne Derer Vikexids prees
exandru Gavozdea | Alexandru Baclu
Alexandry Gréblacher
.Domnica Paunescu | “ndrel Covaciu
Dan Racoveanu | Alec Pop
Corectura | Corina Radulescu
Claudiu Constantinescu Razvan Radulescu

Descrierea CIP a Bibliotecii Reoniea a Roshanied - ;

Manualul arhitectului: elemente de proiectare si de constructie/ Peter yi Cornelius Nenfert, Laugwig Neff, Corinna Franken. -
Miercurea Ciuc: Alutus, 2004
Bibliogr. . :
Index.
ISBN 973-8642-8-7
1, Neufert, Peter TL. Neufert, Comelius = TL Neff, Ludwig = ['V. Franken, Corinna
TZ

Datale cuprinse in aceasta carte nu sint supuse nicl unei formd de responsabiltate sau de garantia. ih consecints, av-
tori sl editura nu Is:asuma raspundereg si dect nu tel esumB In nict un mod responsabiiitafiia. care deriva fn vreun fel
din utllizarea acestor date sau 2 unor par din acastea.
Edititale aceste/ lucrari, tiparite sub fcenta, existéi tn fimblle cehd, chinezé, croata, engiez4, franceza, greaca, Indonazi-.
and, italana, iugeslava, japonez4, maghiar4, poloneza, portugheza, rusa, siovend, spaniola si tured.

Ecitura Alutus multumeste domnulul arhitect George Bouariu si doamnsi Jullanna Both pentru a fi avut ideea traducerli
prezente! luorari tn limba romana gi pentru a fi milloct, in discutile preliminare cu Viewag Verlag, preluarea Ilcentel.

Toate drepturile rezervate

© Fried. Vieweg & Sohn Verlagegesellechaft mbH, Braunechwelg/ Wiesbaden, 2002
© Alutus S.A, Migrcurea Ciuc, pentru editia romaneascd ~~
Luerarea $i toate partie acestela sint protejate prin lagea dreptulul de autor. Orica utiiizare tn afara fimitelor restrictive ale lagii draptului
de.eutor este inierzlieé si pasibild de padeansa dacd mu beneficiaza de acordul edituri. Acest fapt este valabil fn spacial pentru muiti-
pilc&ri, traduceri, copiere pe microfilm 3! stocarse si prelucrarea in sisteme electronics,
Editura Alutus detine toate dreaturila asupra prezentei tradueeri. Reproducerea, integral sau partial, a prezentei fucrar, prin orice mijloa-
cs, asta interzisa. Pot fi folosite fragmenta tn scap Promotional sau stintific, cu acdrdul explicital edituri.

Tiparit la Alutus $.A. Miercurea Ciuc

str. Harghita nv. 108 / A: tel. (9266) 372 407; fax (0269) 371 837: www.alutuspriniss; office@alutuaprintrs
 Neufert &

MANUALUL ARHITECTULUL!
Elemente de *
-PROIECTARE si de -
~ CONSTRUCTIE "
Explicarea simbolurilor ........... 1 Gradinite - locuri de joaca -
hoteluri pentru tineret ......... vss 987
Norme de bazé ..... te eweeenene 2
Biblloteci- constructli administrative - .
Bazele dimensionaril : | banci -eC anne reeeeneeterseuaas os 341
Proportil .....csecseees beeeenaes 28
Pasaje acoperite : tipologie ........ ‘373
Prolectarea .......sseecceeacenes 45
Magazine - magazine universale
Conducerea lucrarllor de construcjle 52 magazine cu autoservire .......... 378
Tehnici de depozitare paeenunaesees 386
Partie ClAdirll 6... .seeeeeeeaes 65
Atellere : construcfil industriale .... 390
Inc&lzire - ventilare ....... eeseeae 109
‘Modificart de functiune .......... . 413
Fizica constructillor : protectia clad. 127
Ferme - cresterea animatelor....... 415
lluminat - sticla - lumina naturala ... 145
Caiferate........ oc eeeesenuanees 432
Ferastre ugh ... 2. cece cerca cere 180 Parcrl - garaje : constructii destinate
parcarilor - benzinaril : pompieri.... 438
Scarl- ascensoare ........ eaeeaae 196
Aeroporturi.... cca eens serecae 462
Strazi- spatil de clrcutafie ......... 210.
‘Restaurante .......... sreeees vee 468
Grédint Sere o.seeeeeeereeeeeees 223
Hotelurl- moteluri:
incdperi anexe MIntr€itl oceceeee
ees 242 . cladiri pentru congrese ........... 478
Incdperl gospodarest! ............ 246 Gradint zoologice ....... saavasers 487

inc&pert ale locuintel .........+... 258 Teatre - cinematograte - clreurt: centre

muitifunctionale ..... segiecerereae. 490
Piscine acoperite ........ denen . . 269 Constructll sportive’............4. 505
Spalatort! - Instalafil de spalat ...... 273 Spitaie- cabinete medicale-
constructil pt. persoane cuhandicap 558
Balcoane .....cccicssscesescevee 275
Aziluri de batrini.: centre da batrinl . 600
Drumurt: strazi..........: euneene 276
Biserici : muzee « sinagogl
Locuinte de vacanta - tipuri de focuinte - moschei : orgi: clopote ........... 603
constructil ecologice - cladiri cu multe
nivelurt - constr. cladirilor dinjemn . 277 Cimitire . 0. eee ee ee 614

Asanarea ciadirllor vechi.......... 309 Protectia ia incendiu............., 616

Masuri: greutafi-norme .......... 532
SOO . acne nenteeserevastneens 317
Bioliograhle . 2... cscs c esas nae 545
Facultail ‘ jaborateare-
eamine studentestl .....0 ess eeaee 326 WUDOK cee cece
cette eaten naae 662

Prefaja la prima editle
Prelucrarea exemplelor a fost elaborata cu colaborarea
arhitectului Gustav Hassenpfiug ft. Au mai colaborat la
praluerarea desenelor arhitect] Richard Machnow, Willy
Voigt, Fritz Rutz si Konrad Sage. Pretuerarea tehnica fn
vedere tipdrirl a fost asigurata de arhitect Adalbert
Dunaiski.
Nermativele au fost puse fa dispozitie de cétréa
Comitetul German pentru Norme. Extrase din acestea au
fost inserate in forma prescurtaté sau concentrata. In
ceea ce priveste exactitates regiementarilor, este valablla
ultima aditia a normativulul fn cauza.
Prelucrarea domenillor speciale a fost sprijinité da can-
trale de consiliere si blrourile de infarmatli mentionate ja
Ttneeputul capitolelor respective. Lor la multumese pantru
Prefata la a 30-4 editle
De Is aparitia prime editi in anul 1936, tehnicile de con-
Structie gi de prolectare ¢-au modificat vijelios. Desigur, pe
parcursul decantilor, cu svazia flecdrai edit, noutatlle au fost
integrates! intreaga carte a fost verificatd. Daro revizuire9!
a completare tameinice si complete, care sd alba in vedere
teate concaptele si narmativela nol, au putut fi Incheiate abla
acum, dupa ani Intreg] de munca. Cu aceasta ocazie, prac-
tic nicl o paging nu a fost uitatd, macar datorita nell nume-
rotart ai trimiteriior noi rezultate din aceasta. . Jul. Acestea, Inclusiv adreseis, sint mantionate fa Incepu-
In acest sens, un sorijin important i-a canstituit acordul
redactorului-sef al revistel ,.Dautsche Bauzeitschrift", ocie-
gul 3, Linke, pentru utilizarea suplimentefer speciale DBZ,
insotita de mentionaraa sursaicr respective.
In fine, datorité speciaiizZril Inalte a tehnicilor da con-
structie contemporane, @ fost necesar sa solicitam cola-
borarea specialistilor.
in consecintd au fost prelucrate:
Lifturi/Seari rulante = de ing. E. Sillack; Huminat — de fi-
zicianul W. Tubbesing; Pretectia fata de incendil - de dr.
ing. P. Bornemann; Statil de pompler! - de prof. ing. J.
Portmann: Terase/lzolatle tarmica/Piacine — de dr. Ing. P.
Profata la a 39-2 ecltie
thea din timpul vietll, autoru! - multrespectatul meu tat,
Ernst Neufert — m-a preg&tit ca sA preiau spre continuare
mostenirea lul literara.
Colaboratorii nogtrl ay fost Peter Mittmann si Peter
Graf, specialistul nosiru fn c&rti de construct: ing,-arh.
Ludwig Neff, pretuat de timpuriu din biroul parintesc, lar
eu am fest pregatit sa incep fucrul la neul Manual a/ arhi-
tectuful cind, tn februarie 1986, prin moartea iul Ernst
Neufert, insarcinarea a devenit complet valabila.
Lumea contemporanad a constructilor, dezvottata
intr-un grad fnait, impune creatortlor de constructii alte ce-
rinte tehnice si stiintitice dectt ceie care, acum 55 de anl,
pe timpul in care 2 aparut prima editie din Manualul arhi-
fectufui, reorezentau ,masura fucrurilor’. In consecinta,
pentru un Afeual ai arhitactulul ‘galmenis ,nou" era nece-
PREFETE
devotamentul cu care au colaborat.
Bibliografia a fost dispusa ia finalul parti de text, astfel
ineft s& parmita vederea de ansamolu. Din acelagi motiv
textul a fost farmulat cit mal concis, posibil gi intotdeauna
in relatie cu desanele aflate pe acesasi pagina.
In cazut in care cititorul considera c& Npsase indicat:
*
importante pentru proiectare, tl reg 64 m4 anunte, astfel
incit acestea 8&8 poata fi cuprinse eventual fntr-a noua
editle.
Berlin W 9, 15 martie 1936 Ernst Neufert
Kappler; Instaiatil de tnedizire = de ing. H. Nachtweh:
Matsriala sintetica - de consilieru! in constructii ing. A,
Schwabe; Constructit $1 amenajad pentru sport - de prot.
ing. J. Portman, Ing.-arh. S. Lukowski.
Redaciarea si modifictrile grafice au fost asigqurate de
arhiteetul Ludwig Neff.
Aga cum a fast mantionat si In prima prefata, unele fir-
me gi asociatil au sprijinit din mou actualizarea continutu-
" tul paginiior respective si sint sigur diapuse s4 ofere infor-
mati! actuate.
A 30-a aditie cuprinde acum in total peste 6.000 de de-
sene, tabele si diagrame, jar extinderea indicelul de ter-
meni la 8.000 de cuvinte-chale va usura suplimentar uti-
lizarea. Chiar daca nu au fost folosite, articolele rezumati-
va speciale din revistele de spacialitata ala DBZ la care
face trimitere bidliografia vor imbogatl substantial cartea
privita ca tazaur.
Darmstadt, in august 1978 - Emst Neufert
sar sd fle conservata forma genialé a cartil, dar sl structu-
rarea i sens contamporan a continutulul.
De aceea né-am decis imediat sa reprelucram, restruc-
turdm, redasenam complet fucrarea $i s& 0 axtindem pan-
tru a putea cuprinde fn ea tot ceea ce trebuie 84 stie astazl - -
arhitectut st inginerul pentru a proiacta, Tot ceea ce trebuie
stlut, dar tidal dupa Ernst Neufert si nimic mal mult.
Aceasta lucrare a costat editura gi i-a costat pe cei nu-
merosi care au contribuit cu cunostinte de specialitate 4
ani si Jumatate de munca intensd. De aceea, increzatori,
speram cu toil! cd lucrarea va constitui un cistig pentru cei
tare 9 achizitioneazd, cautind o care contemporand de
construct.
Kéin, In septembrie 1991 Peter Neuiart
 PREFETE
Prefata édituril la a 33-a editle
Acum mai bine de jumatate de seco, tindrut arhitect Ernst
Neufert & avut nu doar idega, cl sl energla ¢& dea viata
lucrarii Manvaiul arhitectuiul, care a devenit un sprijin in-
dispensabil pentru munca arhitectulul $i a projactantulul.
El a mentinut permanent tineretaa lucrarii si a adaptat-o
meréu la cerintale vremii. Ultima pralucrare importanté a
avut loc fn 1979 (aditia a 30-a}, inainta da moartea lui tn
anul 1986.
A devenit sarcina flulul sau, Peter Neutert, si a echipei
sale de prolectare $4 preia lucrul continuy dedicat acestai
Prefata fa a 35-a editie
Daca, time ce 12 ani de la moartea cunoscutului autor
Ernst Neufert, ai congtlentizat drepturile gi obligatiile de
autor moatenite, atuncl sa furlseaza nevola de
nesatisfacut de a-l da socoteald tatilul pentru ceea ce au
facut urmasil Ludwig Neff, Peter Neufart si biroul de pro-
iectare S.A, Neutert Mittmann Graf Pariner.
Stlmati cititor, fiti bunt af fifi martorii acestei .confesiuni"!
Cind a murit tat&l meu, In februarie 1986, pe piatd era a
82-2 edittle germand. Nol am refaeut iucrarea pentru 2
33-a aditie, printr-o pralucrare care a durat mal bine de 4
Prefata la a 37-8 sditie
Aceasté aditie coincide din nou cu un schimb ce gene-
rati si confirma atemporalitatea aceste!l cari. Dar ca toate
schimbarile, si aceasta aduca numeroase modificiri.
Al&turl de vechiul colaborator, domnul Ludwig Neff, acum
doamna Corinna Franken face parte din echip& gl imparte
responsabilltitla acestela. Prelucrarea a foet complet
tranepusa In sistamul de prelucrare automata.a datalor.
Este un sentiment inaltétor s& iucrezi la opera bunteutui
si a tat&lui gi 4 fi vezl pe -nurnerosil colaboratori, coautori
si desenator care fac ca acoastii carte. sd fie cea ce este.
4 enumerae toate numele ar insemna sf depasese limiteia
prefetei. Ca reprezentantl i-as numi pe Nicole Deimes,
nascuta Neutert, Julia Ehl si echipa birouful de proiectara
Neutert S.A, Kéin. De data aceasta autorli da spectalitats
sint, printre aljii, FR. Eckstein, A. Weinzier| si M. Bauer.
Muttumiri dacsebite trebuie adresate si numerosilor citttori
si utllizator! care, prin propuneri, Intrebdiri si critic], au con-
tribuit la imbunatatires cart,
_ A fost creat un neu forum pe Internet pentru Manvalul
opere. In special cu ajutorut lui Ludwig Neff¢care a particé
pat in mod determinant ined din timpul in care traia a
torul, a fost posibil ca o noua prelucrare completd $4 te
inesputa $i incheiata dupa o munca de mal multi ani.
Editia este mindr& c& Manuaful arhitectuiui care, int_
timp, a fast tradus in 13 Umbi, a putut ff continuat intr
noua redactare si structur&, dar conform:Y conceptulut lut
Ernst Neufert. >
Wiesbaden, septembrie 1991
ant si care a fost difil din toate punctale de vader:
rafacind desenele sf textul pentru fiecare pagina:
addugind multe sublecte actuale,
Actuala aditie, a 35-a, din anul 1999, a fost din nou ax—
tinsd cu caplitole importante precum Cladid din lemn, Cit
diri cu consum redus de eriergia, Energia solata, Cor,
struct ecologice, Sere si Extinder din sticla,
Kéin, lunla 1998 Peter Neuter,
~
arhitectului. Exist& posibilitatea de a contacta redactia <—
de a primi intormaftil suplimentare pentru subiectele din M,
(www. neufartda/bel).
In aceasta editie au fost din nou prelucrate numercase_
capitole, dar au fost adaugate si unele noi: Amenajéri pen
tru sperturi nautice/marine, Sporturi de plaid, Teranurl de
joc, Amanajarea podurilor, Hoteluri, Evacuaraa deseurilor
menajere, Exemple de proiectare grupurl saritare, Detail?
pentru piscine, Mobiller de bucdtirte si-vecela, Poreti co
rezisten{a la foc, Lucame, Nerme de baz pentru allmanta-.
rea cu apa, Crame, Fatade-din iamn, Forme de sarpante,
Allmentate pubilcd— fast-food-url, Echipamente $i mobille—
pentru grading, Normative refaritoare a economisirea en
argiai— exemple de calcul, Lifturi, Simulari ala luminii natu-
tale prin mijloace electronice. In ptus, numeroase pagini au_-
fost actualizata giadaugite.
Kain, iuite 2002 Comelius Neutert—

Aceasté carte s-a nascut din documentatia cursurilor
meéie de la Facultatea de Constructii de stat din Weimar,
Oocumentatia este bazatd pe masurateri, experianta st cu-
nostinte acumulate in practica $i cercetarea legata de om
care sint necesare in prolectarea constructiilor, dar fara a
pierde din vedere noile posibilitati si cerinte.
Pentru cd, pa de o parte, stim pe umerli stramesitor si,
pa de alt parte, totul este curgator, sintem copii timpuiui
nestru si, in plus, adeseori, punctul de vedere al flecdruia
este diferit. Motivele rezida fn diferentsle dintre educatla
pregattoare si formarea profesionald; in influentaia pe ca-
6 le exercita medlul; tn aptitudini si in gradul afarant de
autoeducars.
Raming Insd o problema deschisa dac& ,verdictul cert"
pe care fl dam azi este coract in mod definitiv, cici si acest.
lWeru depinds de timp. Conform sxperientei, 6 epoca uite-
riear’ judeca mai drept dacit a noastra, care inc nu dispu-
ne de distanta necesara une imagini de ansamblu. De aici
rezult2 ce rezarve trabule s& isi asume o invatatura ca sa
nu davind una falsd. Caci, in cluda tendintei spre adevdr el
oblectivitate, In ciuda tuturer aferturiior de a privi critic Ideile
prefarate $i da a nu indeparta cu usurinta indolala, orice
invatatura ramine subiectiva ¢i dependenta de timp si de
context. Pericolu! unei fnvatiuri false poate fi evitat daca
Invaitatura insZisi ne asigura cd nu aste incheiatd, of c& slu-
jeste si este supusa vietli, deveniii sf dezvoltari.
Acast lucru confera elevulul acea atitudine spirituala la
care se referea Nietzsche cind spunea: ,Nur wer sich
wandelt, bieibt mit mir verwandt.* (,Doar cine se schimbd
raming inrudit eu mine.‘
Esantialui unei astfel de tnvataturi a vesnicel deveni,
slujitoare a dezvoltarll, rezida in faptul c2 nu ofer2 retete,
nu ofera ,intelapclune la conserva‘ — ,canned wisdom’, ci
numai plesele de constructie, alamentele, pletrele unghiu-
lare gi, alaturi de acastea, metoda-de combinare, de con-
structie, de compozitie gi a armoniei.
Acum pests 2.500 de ani, Confucius a formulat aceasta
idee in cuvintele: .f dew slevuid meu un colt, pa celalaite
trei trebuie sd fe gaseascd singurl* Un arhitect innascut
sau unul cu dorul de a construi in inimd tsi va acoper! ure-
chile si ochii daca | se va da salutia unei probleme, pentru
cA are atita imaginatie $i atitea idealuri incit fi trebuie nu-
mai elamentele pentru a porni 34 faca din ele Un tntreg!
Cine si-2 ofstigat o dat& increcerea fn sine, cine a patruns
interdependentele, cine a inteles jecul fortelor, al materiale
lor, al culorilor, al masurilor, cine poate $4 absoarbé reailta-
tea, imaginea clAdiriior, cine a studiat si carcatat critic efectul
lor, cine le-a recenstruit mental, acela se afla pe singurul
drum adevarat spre cea mai mare bucurle a vetil, pe care
numal cel c@ creeazd muncind o peate simfi. La aducerea fut
pé un asemenea drum trabule s& contribuie aceasta viziune
de viaid. Ea trebule sa il ellbereze de toate invataturile st, in
fina, chiar de aceasta, sl treouie $4 7] conducd spre proorie
activitate creatoare; trebuie s4 fie un ajutor ce fnceput; pasii
urmatorl ~ construitul = trebuie $4ii facd fiacare singur.
PROLEGOMENE
Formele timputui nostru rezultd din acelagi drum pe ca-
re l-au parcurs si predecesorii pentru a ajunge la templels,
catedralele sau palatele splendide pentru care nu au avut
moadele, dar care coréspundeau proprillor lor imagint ei
dorinte, proprillor lor idei gi idealurl care erau apropiate
nostalgillar for, Fie gi numai comanda formulata corespun-
z4tor trezeste imagini care, prin posibilit&tile tehnice ale
vramil sl prin conditiila locala, pot capata forme care se ~
aseamana prea putin cu tot caea ca axisth deja. Aceste
ciadiri pat fl mult mai bune din punct de vedere tehnic, pot
avea capacitat! supericare calor anterioare daca sint con-
forme cu gradul actual de dezvoltare al tahnicli. Dar pat 94
se si compare din punct de vedere artistic cu edifictila de
acelast fel din trecut.
Dacd se compara o cl&dire industriala cantemporand,
juminoasa, spatioas’, avind dimensiuni potrivite si a
structura 2velt@ gi usoard, cu o manufactura din secolul al
184ea sau un atelier din veacul al 15-iee, atunci si cal mai
obtuz conservater va vedea superforitatea nollor noastre
constructil. Aceasta Inseamna ca, de fiecare data cind te-
mela dé prolectare corespund une! necesitatl raaie’a vre-
mil noastre, se astaapta ca arbitectii pint de viata sI de-
schis! timpuiui jor 94 alba reailzZri care rezists unal com-
paratll cu cele maj reugite clddir ale prececesoriior, sau
care chiar le sint superigare acestora,
De aceea, Intr-o facultate vie trebuia oferite tn primui
rind o imagine a timpuiul si 9 privire spre viltor, iar privires.
spre trecut numal atit cit este inevitablld sau de dorit. —
Acest lucru este recomandat si de unul dintra ,marl*
nostri, Fritz Schumacher, atuncl cind, in studille sale de-
spre profesia arhitectulul, avertizeaza o3, prin privirea
scruldtoare spre trecut, tindrul student se plerde prea mult
fn raffonamente de istoria arte/ si se fasd Indemnat de tt-
ful de doctor inepre caf stlinfifica secundare, ceea ce se
Intimpid cu preful acelor forte indispensabile pentru extin-
derea necesitatior ramificate ale creatiai.
in cpozitia, este ma! corect 34] se ofere studentulul doar
elementale, asa cum se intimpld si in ,Manualul arhitectu-
iui*, in care m-am straduit sa reduc piesele prolectaril, sa ts
schematzez, chiar $4 ia abstrag, pentru impledica utiliza-
torul 52 imita $i pantru a-| obliga s4 confare de la sine forma
el configuratie luerurilor. Diferitale conflguratil sint oricum
aduse ja un anumit numitor comun de cursul timpulul, la
acest acord specific care caracterizeaz aspirattile spre
aceeasi directia a gamenilor ynei apoci si sare capata In st:
Jul vremii o expresie vizibild gi ramanenta,
Ernst Neufert
 INDRUMARE PENTRU UTILIZAREA ACESTEI CART!
Structura ¢eartil- prin organizarea continutulu!- urmeazd moduli
in care se destagoar’ normal proceaul de construire. insa
multe domenti inrudita stint grupate lacialta, dac& reiati mai im-
portante nu au daterminat sapararea lor.
Sint tratate separat toate camponentele une! construct valabile,
dae& nu pentru toate, cel putin gentry multe tipuri de elédiri.
Acest lucru rezulta 9f din prescriptile refertoare ia preparative gi
la projectare, precum si din celalaite baze ala prolectari. De alc
au rezultat 46 de grupe.
Cupringul oo... cece et eae bebe eee pagina IX
ofera 9 sublmpartire mai detallat® a grupelor mentionate anterior
precum i dascrieraa continutulul flecdral pagini.
Indexul...... Lan e tsetse rene aseweeneae .» paging 662
indied, dupa flecare pozitie, paginile In care sint cuprinse aspecte
esentiale despre termanul respectiv. ;
Explicarea preseurtirilor gl a simbolutilor .;...... | pagina 1
Precourtarile au fost Inevitabile deoarece, prin intermediul acesto-
ra, 82 economisegta spaflu sl se almplificé imaginea de ansamibiu.
In mstira tn care nu au putut A utillzate presourtari uzuale, cele
nou concepute au fost astfal alaes, fncit un citttor atent s& poatt
" recunoaste semnificatia lor si fr’ a foleai pagina 1.
Pentru utflizater, avantajul deosanit al acestel luctari constd in re-
zumarea concise’ a cunostintelor tundamentale de projectare si
construct! Intra singuri carte.
Planurile, sectiunile, formele st tipurile sint exemple si excluaiv.
suport pentu citre. Ele contin dimensiunite-limit& uzuele care au
omul drapt mésura a oblectdor din jurul adu.
CUM SE UITILIZEAZA ACEASTA CARTE?
Luam exemply elaboraree unul prokect sau 2 unui ante-proiect
pentru o cladire administratlvil.
Se citesta cu atantie formultarul de pe cagine 81 si se raspunda
detaliatka toate Intrebdrile In cauzS, precum i la cele care re-
Zulth din situatii speciale, se definesc prin pagina $62 relatille un-
el clidiri administrative, 96 caleuleez& conform DIN 277 volumul.
brut de spatiu tn m’, se modifica, In rapert cu summa destinatl
constructiai, dimensiunile spatilor, ee prolecteaz’ cladiraa con-
form lut de tueru de la pagina 49, 34 dimansioneaz,
conformeaza s| mobileazd de exampiu sala de mese, conform fn-
Nota coordonatorulul editiel tn limba romana
Tn conformitate cu licenfa in baza crela a fost slaborald, aceasté
editie in mba rom4nd reprazinta traducerea~ neadaptaté, neae-
fuallzat& si neadaugita- a editiel a 37-2 in limba germand, in
consecint’, indicativele, prescurtérie si simboluriie standardizate
prin diteritele normative si raglementari germane au fost mentinute
dicatiter pentru Restaurante paginile 469 = 474 sau pentru
Hotalurl. paginile 478 - 481, sala eventual existenta se dotaaza
ou 0 Scand conform indicatilior pentru Teatre paginila 490 - 499,
conform indicatitor referitoara la Acustica paginile 136 — 140, sa
la in considerare integrarea unui projector de clnamategrat con
term paginilar 500 ~ 501,
dimensiunile salllor de conterinja conferm indicatiter rateritoare ~
la Pacultitl paginiie 326 = 330, ala Sibiotecli conform
indicatiior refarttoare ta Slbliotec! paginile 341 — 346, dispune-
rea birourllor conform paginitor 347 ~ 368, 2 spatillor de desen
$l a laboratoarelor conform paginiler 321— 338, reallzarea unui
self conform paginil 371, a garajelor si parcajulul sorttorm Dagi-
nitor 448= 468,
Pentru avantualela Loculnte pentri: diractor, administrater, bucatar
9.8. 86 cautl la paginila 282 + 308, lar pentru forma, dimensiunila
qi amenajarea diferiteler inednad = le paginia 242 — 267,
pentru clreuletil sf mprejmuire ja paginie 211 - 214, pentru
plantarea gradinil si altele asemanaa la paginila 223 — 298 si, tn
fing, pentru partes de constructll, pentru locul si tipul canstructiv-
al ecdrilor, lifturllor ia paginile 202 ~ 209. Dimansiunile al modul -
de execute ale ierestrelor si ale uglier fa paginile 187 = 192.
Fundefiiie, olatiile Impetriva uiditasi din sol fa paginile 83 - _
72, perdi, grosimiia acestora la paginila 74 —~ 76, despre aco
perigur la paginile 83 — 91, elatem de tnedizire si de ventilare
la paginite 108 = 172, Huminare 3] Inaorire la paginila 145 — 154,
despre dimensiuni ordanateare si dimensiuni de normare ia _
paginile 61 = 62.
Tabelate co nacesare pentu tanetormares cthelor inci:
te fh acemstiicarte {h met, in special pentru tansformareaTh masu-
tle engiaza, se afié la finalul pdcti de text, la paginile 632 ~ 634,
Pe aceste baze variate, prolectantul poste concape clédirea
algur st rapid ¢/ in confermitate cu carintele speciale ale co-
marail, cu conelitiiie dictate de peléalatercu sentimentul vietii
din vremes sa ¢/ de felul sdu.
In carte sfnt mareate cu sAgeata vector ¥ desenale cars sint ev-
pinse pe CD-ACM-ui- Neufert, Bauenturiglehre-Ailgemeiner__
Sauentwart— si care pot fi exportate in programeie GAD sristenta
pe platasi potfl prefucrate
in continuare:
a
ca atara. De asemeni, diferitate ercri Inerenta din original au fost
corectate, in masure in care coractura s-a dovedit certa si nu a
denaturat sengul general ai condinutulul. Eraia edie! germane a
fost Integrat tn textul in limba romana, care, tn cluda efortusiior —
depusa, nu asta probabit scutit de propriils sale erat.
 CUPRINS
Explicarea simbolurilor Teseri de caramizi ... 6... cece ere eee ‘78
Explicarea simbolurilor si a prescurtdrilor .......... 1 SaMiNGS 0... cect cee eee eee 73
COsurid@ HUM ect ec ace teat eee c aes rasaaece ao
Norme da baza Sistema de ventilara 2... ee ee eee 82
Sapante occ cece cece eee ences Severe ener .
UnitatlSl cee ceca ect eee ena eee . 2 Constructil portante ale acoparisulul —~ detalil beeeeee a5
DIN 196.476.829,4999 .......64, secttrecceeeee 4 Invelitorl ooo. cece eae Deve taeneearevenees 86
Desene ...-.....05- be eaunee beneereee tenes 5 Forma de acoperis .........
cs eee be eteeeeaae _ 88
Paginarea deseneior . 6... ees ec ase ee ees leveee 6 Lucarne si farestre de mangerda tanec n eae eneeeee 39
Simboluri pentru desene fn construct tances testes 7 Podurt loculbile, amenajarea podurilor ...... taeeee 90
Drenarea cladirilor sl a terenurllor .. 6... eee 12. Acoperii tn taragh occ e ect cca eee eee beeen 92
Conducte de apa gi de canalizare ....... cece ress 18 Acoperiti in terasa= detalil acoperisuri calde ....... 93
instalati de gaze fn construct supraterane ....... » 20
Acoperisuri in terasd~ alternative acoperisuri raci .,. 94
Ingtalatii electricd 6... cece cece eee erent eras Be
Plantarea acoperigurilor..... cee cect cece eee 95
Instalatil da sacurizare . 0... 6... eae * 25
Plantarea acoperigurilor~ alcdtuirea acoperisuiul ... a7
Desenul oo. cae poe bees age eaaaeaees 26
Plantarea acdperigurilor~ extras: :
Bazele dimensionaril : Proportii Direct. Asoc. acoparig.-grading .............008, 98
Constructi din materiale textile ........... beenece 99
Omui ca unitate da masurA si scop .......... vevee 2B Structuri
pe refea de cabluri...--.
a eae serene 100
Masura tuturorlucrunlor ......--.0ee bet neeeee . 29 Structuri suspendate gl tensionate ............., . 104
Dimensiuni $i necesarul de spatlu .......-.-..0ee 30 Structurl spatiale — principii ..... veveaas teen ee 102
Omul si vehiculele ..........+ bob et deere eeeraee 32 Structurl spatiale + uthZaet o . cece eee 1. 108
Crmul HOUTA . occ
eee eee noes vee 88 Structuri multistajate ......-.... cee eee eee pee 105
Clima spatiilor Intoriogre 2.062. e cee decsepee 34 it U- | »106
Biologia construction... .-.-cee reer eee peseeeee BS Pardosall ........ bees eeeeteeeereserauvaeues 107
Ochiul ....-..0, beret e eeeneeee beans bavease 3e
Omul si cuioaraa ...... be eee eee eee btn eeeenes 40 lhcatzire - ventilare
BAZO cee csc ete ence eerieae tert e nee eete ees 44
Aplicatil .......00, ben eeeeeee babe ee eens eee 43 {nedilgirea ooo... ea, stb
y eet eeeeeeutaenenaea 108
Apiteati: modulor oo... cece eens vi aeeete eens 44 Parouri de@ reZ@rvoara oe e e ceca eas 2113
Cantrale anargetce . 0... cece cee te eee eee WIS
Prolectares Centrale hidroalectricg 6.00... - ccs ce rene eeee 16415
Arhltectura solar oo... cece cee e eee eee ee ees 116
Elemente de constructle ca rezuttat al Energia Solara oi eee e een center anes 119
pralueraril materigiolar 0.6... eee eee 45 Réiciraa ineSperlior 6.0... ccc s serene eee beteeees 120
Forme arhitectonice ca rezultat al Camere frigorifice ....... cee en teen enna eene ye TET
sistemalor corstructlve ...-...+1055 peveeeeeeeee 46
Tehnicl da ventilare a tncapertior beer bases ta aeecee 123
Noi sistame constructive si noiforme ...........5. 47
Locuinte sl forme ca expresie a Fizica conetructilior . Protectia cladirilor
apocil si a modulul de viata- baeeee beeeeeee 48
Procesul de desfagurare a lucrariior ceterseceseens 49 Protectla termicd — termeni = mecanisme ......,...127
Lucriri preliminare= colaborarea beneficiarulul ...,. 50 Protectla tarmica — difuzla vaporilar ...... seen eens 128
Chastionar ........000 staeeseeee Lette nena 51 Protectla termicd —tipurl constructiva ............. 129
. Detalli de protectio termica:peretele exterior
¢ .......130
Conducerea lucrarilor de constructie Protactia fomicd 6... eee eee eee sere eennes 2133
Protectla fonicd Ja sunete aerlone ............5, 134
Execute...sce ec ee eee r ener eeeneeenae §2
Protectia fonicd fa sunete aeriene si structurale .....195
Conducerea lucrarilor da constructis -
Protectia Ja vibratll — sunete structurale ............ 137 —
dimensiunide bazh oo... ccc ee eee eens ceeeeee OO
Cimanstunl
de baZa .... secs eee eee vores G1 Acustica spatiulul .,...... sees eeeaneaes denen 188
Protectia
la trasnat......... peer renee aeetange 14t
Dimanslunile referitoara faaxo 2.0... 0c cee vers 62
Normativul moduldsii oo... case ccc e eee a eee §3 Antane ........2..-000. eee nec eeaeeeeane 144
Sistem de coerdonate, dimensiunile coordonateler . . 64 fluminat + stlelé « lumina naturala
Partie cladiril HUMIRSE 2c cece tree eee eee tren tenene 145
Huminat— tuburi cu materiale flucrescente pentru :
Terenul de fundatie —
fundatii, gropi de fundatie, santuri 6. ......0.2 005. 85 instalatil de publicitate 2.0.0.0... cece eae 154
Groapa de fundatie - sprijine, santuri, fundatii ...... 66 Stidla ... 0. cae eae Lape rp ence neieettnuscees 155
Trasarea Clini] oo. aces cere eet eteeer 67 Masa plastiog .. 0... ee eee ee ae 163
Lumina M@turdia . 6... eects 164
Lucrari de terasament si fundatia ...........
0. eee ' 68
izolarea constructilor. 0... ee eee 79 LUIMINE SOA oe cea cee tener een W797
Dranaj pentru protactia amenajdrilor constructive. 71
Zid&ria din pietre naturale... . ce eee ee ee 73 Farastre - usi
Zid&rie din piatre artificiale............ nate 74 Luminatoars - cupoie de lumina 2.0.0.0. 60.00.00, 180
Peratii axterion, felul de canstructie cu POSSYS oo eee
eee teeta 121
economisirea energiai Be eee eee we eee aes Ferestre
dé Mansarda oo... eee eee 185
 CUPRINS_
Curdtarea cladirilor .. 0... cece cee rena 188 incdperl ale locuintei -
USL cece e eee eee eee nbeeneae Naas 189
Dormitodre .... 0c. cece cece eect eveseuees 1.258
POFtl cece cece rece eee ea eae ch eate en aues sare 192
Dormitoars - tipurl de paturi .....-.... see ne eens 259-
Sisteme da inchidere wee ee eens seeeennene fone 199 ‘Dormitoare- pozitionarea patului ...........-.... 260
Siguranta clddirilor sia terenuriior ..........0...., 194
Dormitoare~ nise da pat si dulapuri-perete ed eeeee 267
Garderobele ......, Spe aeeee waves peepee OBR
Scérl ascensoare : : Baj—dottri cece cence eee tne 263
Seth ote ce cecesaseeeee Cane eteese Bones eee 196 Calule sanitare— prefabricate. «0.0... ese eee ee 265
Rampe —~ scar! eliecidale feceee epee deans eet 199 Bal~ pozttla
in jocuintd ..... tener eet eeterereae 266 |
Soari de evacuara = cdi de salvare ....,......5...204 Bal~ exemple de projactare ...... bee bac estatane 268-~
SoArl rulante pentru oladirl adapestind
magenine § Broun beans eee e ete e ae ea eee ewenere 202 Piscine scoperite .
CRUG occ ccc ncn ee tea eee e eens denen 203
Ascensoare -= ascensoare pentrupersoane in Piscine acoperits private... 1... cee eae rn 269
cladinl pentru locuitte.. .. 2.5. c caer cece eet e eer ene 204 Piscine acoperite, detalii ...... ped neeeeeeeenas 271
Ascensoare— ascensoare pentru perscane In birouri,
b&nel, hoteluri, ascansoare pentru paturl .......--.a06 Spaldtorli-instalatil de spalat — mo
Ascensoare ~ pentru bunurl de dimensivnl mici ..... 207
Ascensoare hidraulica ............ even asennee . 208 Spaidtorli-instalafiide splat .......... betueeeee 273
Ascensoere din sticld pantru panoram& .........+5 209
- Balcoane _
Strazi : Spatil de clreulatie . Balooane .......00, baa eeeeaaeaerenns 275
SrSzh ww ace eee basnceteae paene eens paeeee 210
_ Chroulatla Bielelatelor oo...eee Pees BIS Drumurl : strazi . _
AUtOStAZ oo... eee pene e ee eeeeres se eeeeeees 217
Drumuri gi strAzi.... eee pene eeeenneene 276
Trai vo eee eects eeee ,
Spatil de circulate oo... cece eee cece eee ee eee
Ponderarea circylatiel ....... bop eeees Loculnte de vacanta- tipurl de locuinte -construlrea
Soati de clroulatie—protectia fonied
fe ; clidirilor de femn- construct soctenien oldie] cu
muite niveluri a
Gradini + sers Laguinte d@ VACAMIA occ ick lesen ees rare
Grddini -trprajmulth oo. eee cr eee c cee ees 223 C&sute de vacanta-~ cdsute de grtdind edeeeneues 2738
Pargole, ali, soar, ziduri de sprijin 00.2... 06.0 225 Construiraa olSdirilor de lemn oo... .. 0c cece ceeB78
Terasamemte ..........05. beeen nee ener ee eenee 226 Pozitia clclili.... ec ccc ee cere ee eect cares e eee ee BI
Consolidarea versantilor .....0-0.cc cc cece eee 227 Constructia da iocuinte . 2... cece epee cere caneee 282 —
Plante agdtatoare si cltdrdtoare ....-.... 6c eee ee 230 Loouinte insirulte . 0... cee eee e ee eee tees 286
Straturi Tnalte gi pe Movie oo. eee eee 231 Locuinte cuplate .........005 be dbe de naeeentaere 237
Grddini= modele . 0. ee ee eens 232 Locuinte cu atiUM po. ieee e nce etre tence 288
Mobilé siuneita ........5. paeenees deenROS Locuinte ... cee te bedeeenrenes eed a eects 283 ~
Sera . eNO nape n nen ences eee ene BOd Loculnte cu sere cee
ev ubeneeneeenenee wate BOO
Copact si garduri vil seaes base eeeenee teeee ees O85 Locuinte= in forma de patrat, cub sau cert ......... 292
Jazul de Grin... eee ccc nee eee 236 Locuinte din lemn, Senstruct ecologica .........., 293 __
JazU) de IOt csc cca cere eee sete ene e eee Ba? Loculitia
19 DAME oe. ct e cece
ett tet eee eee 295
Utitatea apel de ploala ........... beeenete Bad LOCUING ETE. seca ccc e ete cece ee OE |
Piscine de grading ......
0. sce c ee cae BAD ‘Locuinte ~ exemple: Internationale seeee beeeae oe 299
Lecuinta cu bazin de ‘at in gradind .saneiesee vee 24 Cladiri de lecuinte cu multe niveluri..... batetuaees 301 —
Cladiri cu multe niveluri niece eee pecee O02
incaperl anexe - Intearl Locuinte sociale de inchirlat .......... eer bentees 303
Vestibuluri, windfang-uri, intl .....0...
0c eee eee 242 Cladid de lecuinta cu multe nivaluri..... 2.6.2. eee 304
Intrrl, Garclarobe «6... eee eee eee eee rer 243 Cladirl de focuinta cu accesui printr-un corider ...... 305
HOUT oo. ec eee e eee eet eats Vane 2b Cladiri in terase ..... Seenies beeen be eerara res 306
Spatli de depozitara ... kee eee 245 Ad&posturl antiaeriane....... lapee te rereraries 307

Ineaper! gospodarestl Asanarea cladirilor vachl

Incaperi gospodaresti 0.0...
cc cee eee cere e ees 248 Asanarea clddirilor vechi ow. . eee eevee 309
Evacuarea resturilor menajere 6... eee 248 Conservare giasanare .... 6. cece eae 314 ~-
Debarale, CAMA . 0... eee eee 249
CAMA ow ccc ccc eee eta eet 250
BUCH ee cee t ee nee e nee 251 $eoli
Bucatarii — mobiterul. tee ve BED Scall . Lae . a cee TF ™
Locurile d@ juat masa— yasala gi mobilier cea BBE, incapert de dimensiuni mati in conatructia scalitar ., 324
 CUPRINS
Facultatl: cAmine studentestl - laboratoare Tehnologie de transport side depozitare ........., 405
Facuitatl - amfiteatra ....... bade eee
ee eeeeaenee 326 | be n tee eene ene eeennes 406
Inc&pari pentru desen .........
cece eee eens 934 Gladirl etajate 0. eee eee tet en eee ee nea 407
CAming studentesti .......
0.6 eee cee eae eaee ag2 Grupurt Sanitare 2... eee eee faa 408
Laboratoara ..... 2. eee padsayee 1222-989 Instalatii de spBlat 2. . cece eee wees 410
Dota sanitare .......,.. Ded sete nese eaaeee 411
Vestiare, dulapuri haine 2.0...
.. eee eee ees 412
Gradinite - tocurl de joacd - hotefurl pentru tineret
Camine de 2i pantry cop .......
cece ere e eee eee 337 Moditicarl de tunctiune ;
Echipamente si locurl de joacH .........ec eae eee 338
Hoteluri pentru tingrat .... ccc ese eee pteaaees 339 Modifieari
de functlune........4 pecensteete
eee ATS

Ferme : cresterea animalelor

Sibllotec! - constructil administrative - banc!
Biblictec] 2.0... eee eect eee eee teens 341 Coteje pentru animale mici = n scap de hobby ..... 415
Constructil administrative- elements de hazt . nas 347 Ferme avicole 20.0.0... ccc cece eee teeter etnuas 418
Ferme pentru ingrégarea porcilor .......... 0.00 419
Constructii administrative— elamente de baza,
tipologia. . 0. cece teen e tenet een erenens 349 Ferme pentru cresterea porellor 6... eee eae 421
Dimensionarea, necesarul de suprafatd ...... pene BEF Grajdurl de cal sl cregteres caller 0...
... eee 482
Oimensionarea, distributia spatiuiul ..........-..-. 355 Gresteraa vitelor oo... cee cece ete ee eee 424
’ Dimensionarea, necesarul de spatiu pentru Gresterea vitelor — Ingrasarea tauriler ............. 425
FQN .. oe eee ce een inet enee ene eects . 426
QMONAA . 1... cece e ae peeneesrt cee een BO
Dimensionar@a, constructla .......
6. eee sere ee ees 359 Farma, Clima graid .... ccc cece erect eee ees 434
Dimenslonarea, instalatli tahnice tn cladire ...... ++ 980
Dimensionarea, locuri de lueru detate cu monitoare .. CAl terate 7
Dimensioneraa, necesarul de spatiu pentru mobllier 362 Instalatil de cave ferath 6. keeeae ra... 432
Organizarea tm plano... ccc c eee ee ee eee neers 363 ones GO MAR occ cee eect eee e nena 435
Constructii administrative, example ..........-.06s 364 GE cecec acre cece seers ene eee aeeeetenaees 436
Clddinl Inalte 2... icc ee cee
Elemente verticale Parcarl « garaje- eonatructil destinate pereariior
Bandi — generalitati benzinaril - pompler!
Bancl=—selfurl ........06 bebe eenapeeecaen von OFT
AUDEN oc eka eect ence tence recent 438
Pompier si cladireasoriatcr see eeenneeenenane 440
Pasaje acoperite - tipologie Autovahicule .... ces e eee ere reer seein ea 449
Tipologig 22.0... cece see esac rene veneseee
a GEO Autovehiqulg mart... 2. cece cee cence 445
Example iStorice ... ccs e cece eect aeereee 374 a: ke: 446
ExOMple oo. ce ec ccc nee e een e eee nneeaees 376 Autevehicule= virala .... cece cas tetra AOR
Acopariri ou atic’, luminaioara enenene te 1.377 Autovehicule- parcarl si Intearceri pence enaeaeage 449
Rampe de incdreare occ cee eee cece wear eens 450
Magazine ' magazine universale - magazine cu Rampe, podurl de incrcare, platforme ridicatoeare... 451
autoservire. Ht, QAPAle ee eee e eee eee anens 1 ABQ
Magazine wc. ccc cee ete reece cette tener nae’ 376 CQPOrteurl oo cece ete eee cent en eees 453
Magazine allmantara .......- faunas Peau basueenee 379 Garaje si constructii destinate parcdrilor ........... 454
Livrarea produselor ........ bee eeeunees vancanee 380 Cladiri destinate parcarlior......... erence rene 486
‘Zonele dinaintes caselor 1 Paroiirt si constructl destinate paredrilor .... 6...
. 6. 457
centre dé produse proaapete (plete) .............. 383 Ciddiri destinate parcrilor, exemple ....,....... ,, 458
Maoelarii martou depozit 0.0...
e cere ere ee eee 384 B@nzinayil 0. ee ccc etree erence trees . 459
Centra
de carne ..,....... Levees bevbeanarne 11 985 Popasuti .......05 Care te eee er eaten nr eaeees 461

Tehnic! de denozitare Aeroporturt

Depozite fnalte 0... ccc e eres eee erences + 386 Aeroporturl ..... Dene ea eed tee eed ee be ee eeeene 462
Proiectaraslogisticl .. 0. see c eect eee ee eens 387
Raglemantari referitoare ta sigurants cence eeenenes 388 Restaurante .
Sisteme de rafturi .....-- cece eee eee ee eens 389 Restaurante ....... Leen
ee seeueenverseenees 468
Restaurante, sali de mese, rastauranta rapide ...... 470
Ateliere - constructii Industriale Bucstarii pentru PEStAUTAMEG oe eee eee 472
Timplria oe eect
ree eee ete teen eee 390 Bucdtariimart 0c cee etc cee ee eee ane AT5
Intresrinderi de dulgherit ¢i de prelucrare alemnulul . 392 Vagoane restaurant... 00. eee eee 477
Ateliere de reperatli auto... 6. eee 396
Afeliere autovehioula 2... 6... ce eee 399
Hoteluri moteluri- sladini Peniry congress
Brutari ee ee 400 Hotauri ces licen crete ceeenes 475
Cladiri industriale o 00... ccc eee tee 402 Bucataril de hotel 20: cee eee 433
 CUPRIN™
Motoluri ..... eee nee
eee eee nee nage 484 - Radioterapie 2. cece ec ee reer eaaes 5S.
Gentra de congrase oo... cece
cere eae 485 Laborator, dlagnasticare functional .....,.......,585
Fizioterapia .. 06... cee ene
en tances :..5E-
Gradini zocloglice "Cliniei de 2i", operatii ambulatorii ......... 0.00 5
Gradini zoologica si aevarii ..... beeaaeee Leases 437 Zona de aprovizionare . 6.6... eee ee ee B”
Zona administrativa . 0.0... ce eee cece ener eens 6g.
Teatre - clnematograte : centre multifunctionale- Invatamint si cercetara 0.0... cece eae e eee e es 59
clreurl UO ccc ceca eee en eee aee teeter
ts BOS
Teatra ...cseee Sebr tenner eee e tween apaeee 490 Spltale speciale oo... cece bene apeeueegaee 595.
Cimematografa . 6.0... cc eee eee et rence ee eens 600 Medicina nucleard, patologie ............. seneees 5g
Centre multifunctional ........00..005 bee eanane 502 Ingrijirea Jauzelor si a nou-ndscutiior ......... tee BSu
Cinematografa drive-in 2.0.0.0...
cece eee ee 503 Zone de Ingrijiri speciale ..... peeve beer eeaaes 599°
Ciraurl, tahoe ccc
cece eta §04
Azilurl de batrini - centre de batrin!
Constructil sportive
Stadloana oo... scene debate et eet eee te cee ey BOE Aziluri de OAtrini ccc ccc cece ene ees 6c0
Zona cestinaté spectatoriior 2.1.0.2... ccc eras 506
Terenurl da jot... cece cece rect eee eee neers 507 Biseriel - muzee : sinagog! « moachel
Amanajéri pentru atlotism . 06... 0 cece asec eeee +810 Bisaricl o . . eee ce cece cee ee ce neetenenwenns 603
Sali pentru mentinarea conditial fizice si pantru fitness 514 OPQ) vere ran eneeaeeneeenenens Coenen ts teeane 60~
Terenuri de tenis 2... ccc ce cece eee eee eens 516 Clopote, clopotnite . 0... case cece ev esesenane 60
Golf minlatural ........5+.5 bebe teen ee eeraeres 918
GInAgog eee cece ee sees erage 808
Teranuri de golf... cece cece crete etree eee 520
Sporturi nautice=porturl ... 0. eee cee eee ee $22 MOschal coerce cee rete e eee ee etter eee ceae 600.
Sporturi nautice = ambercatiun cu pingze .........5 §25 MUZ6O 0... eee cc neers eevee ene &t-
Amenajarl pentru sporturi nautics, b&rcl cu motor... 526 Exempla Internationale... 0. ccc ec ete cane lz
Ambarcatiuni de sport- bare cu rame ..... eae eade 527 Exemple germane ........... “Senden enenee ee BIZ,
Centre hipice, manejurl .......20.., tte eee O88
Trambuline da schl oc... sce e cece eee eee eran ee 530 Cimitire
Patinoare, piste pentru patine cu rotiie ............ $31
Cursa de vitezd pe rotile, skate boarding .......... 533 GremMataril 2. wee cece eee tee eee aaaees 614.
Cros cu bicieleta—BMX .........0c cece eee eee 534 GUM ccc ice eee e ere eeneee eros 61!
Pollgoane do tir oc... ccc cece anette nee eees §35
Sali de sport pentru sirnnestica SUMCUFE cay ec eee 537 Protectia la incendiu.
BAUMUIMON .o ccc cece cere ete nee tenn sewn ens 543 Pravenitea Incandiilor oo... 0.0... cece eee eas Si
SQUESA cece eee eee reese Deedee eeeeees 5a4
Instalati! de semnalizare a incendiulul ............. 61;
Piste de popice side bowling ..-.+2..60++ eeeBAG
Piscine acoparite ...... cee e eee peeved eeeeenee 548 Instalatil de sprinklare 2.00... cee ieee ees 618
Bazing fn aerliber .. 0... sce e eee cece renee 551 Instalatl de stingere cu pulverizare de apa ~
Bazine acoperite sifmaeriiber .....
icc e cere eee 552 instalafli da stingare a foculuicuCO,..........0.... 61!
Sauna ....., Pedeneee be nde eaeetnaas 554 Instalatii de stingere cu pulbere, :
Salt pentru jocurl mecanice peeteaeeareeaeeereter 557 instalatli de stingere GU SPUTIA oo... cece cece eas aac.
instalatil de asplratie a furnuiut ai calduril Leneeenas 82°
Splitale- cabinete medicale- Conducts da apd de stingera,
construetil pantru persoane cu handicap inchiderile de protectialafoc ccc cere
er eee 624.
Cablnete medicale ....... ccs ee eeeecuser earns 558 Tnchiderile in peretii puturilor de ascansar F90...... 62¢
Centre medicala ........ Peete eben teases 559 Comportamentul la incendiu aj materiatelor si
Constructil pentru perseane cu handicap .......,.. 580 slementelor de conatructe 6. cea
cece eee 628
Censtructii pentru persoane cu handicap, locuinta ... 561
Spatiul vital fra cbstacala 6.6... ee eee 563 Peret{ rezistenti laincendlu .........
ccc cece eas 631
Spitale — gemeraltati .. 0... cece eee eee 5e¢
Managemoentul proiectulul .. 2... 565 | Masuri : greutatl - norme
Forme de constructie ......... peeves rane ete tees 567 Unitad de masurd si greutate. 6. eee 632
DIMENSIONES cece tee cece ese net ee eeeet 569 Raportul unitatiior de mZsur& germane fata de céle engle-
Coridoare, usi, sori, ascensoare ....,..-.0 eens S7t ZOSH cede cee tentanneas 633
Blocuri aperatorii .. 6... cece ee eee 572 Transtormarea unitatilor de masura englezesti in ~
Biocuri oparatorii, inedperi principale ....:........ 573
milimetri .. 0 eee nae eters §34
Supravegherea post-operatorie a pacientilor ....... 574
Operatii, masuri de securitate .........
00. eae 575 jrcAreSri permanente... 0... eee
eee ees 635
PUPS lett t eee eas 576
Statiila de terapia intensiva .. 2... eee a77 Biblogratie ce eee cee g42
Zona de tratament ......0 0.00 cece ee eee 578
Zona de tratament - obstetrica peeve et eee eee 582 WGEK cence
etc eens 652,
 EXPLICAREA SIMBOLURILOR $1 A PRESCURTARILOR
prescurterd
ge cuvinte Unit. mieurl, preecurtért Alfabetul
. grecesc
DIN 1301
AGL «©. Unlunea ds Munck Conet, induaiiale
tot? 10 em 12 mm (dimens. Aa {a} Alfa
EEE

BANVO « Ragiem,rel. te ville, dibditior sus sint mm} Bp ih) Beta

LMA Meruaktartkeokl
ifdm mi - meta finlart Ty (9) Gama
a *) Meuaht regen, i conanee
" {oll angiezestl 4 @ {d) Delta
ERT

ves, Ragen, raf. a contract. execute!

‘ Picioare englezest Er {#) Epstion
eo Region.
in coral. inecial
Heauh H sau ft - indidme seu cote Z& iz} Zeta
a Regions,
in conti
Bawh = - fdtjime
sau lat de Hn (eo) Ete
CPR

bew, 0 rinp. reapacty

FI &- suprafate 806 (th) Teta
Dw Deuteche Induekte-Nornat =
h ora tot fi) lote
Normal Industrials: gamma
Min sau min minut sau la fiecare minut Kw {kK} Kapa
aM a ad. = Back
Ssaus SOCUNCE sau Ja fecare sec, A‘ (l) Lambda
HRRVOgE

aap CHA w Tut Fevigcurgere

useane Girt Tinie
12° toate indicatilie tn grade= My (m) Miy
~ZRR

aM mw . dadork
’ {n Celsius (i) Nv in} Niu
=0u mer, = memp. coreqpunniior
J enargle EE x) XM
nk a ae. uinerele
ws cant, cAld. - cantitate cakduira Qo fo) Omikren
=P gu. (godt. apie) = deo8 sate cama
N putere Io tp) Fi
af 9A a IGl—Dige totes ate (rooms) lid. inctaat, «280
Pa presiune Pop (ry) Ro
it & spa. Fagin
erga { 2 grace, 3 minute, Zo (s} Sigme
SAR

ated uc, saarl Sacer, sudertl

4 sac. diviz. In 360 de grade Te i} Tau
USA IGA leh Pigw eve Ooteens) old, accel, « 1.28
a3 eee eee eager eager araeEaaE

we
% anu vA = procenta, din sutd, sutime ¥v ty) [pation
ote UYV = PA Presoripge rel. in prevenine sockientaor
ee la mia, din mie, mime @e (fh Fi
~@ ® brag, et a diametru % x (ch) Chl
af - 7
OK MA - cuchia supercars Ww (ps) Ps!
wtez q ed
FO MSP - muchia sup. apardoselli = w (9) Omega
3 ¢ Gates
80 MSS - muchia aup. a gina’
“fy 7 Fornat
M scara
af Hoch, = iat MOlapd mere”
i per (de ex. tim = tone pe matry}
af Medw. a Nar | Myetape recs
NW ON - diamatry nominal
ate HHS. Net Mvat apd mexin
=f BY PHO Prebertrendatelor
Simbolurl matemetios Gitre romana
=o Thee, oop BOv BFAD Prekereres teretll a cetelor
> Mal mare decit +le 1
ota kM ookm, inmedigtcerins ©
z mai mara sau agal cu He 2
why Inotg. muzica om noc = circa, aproshraty
< mai mic cach We = 9
aNe i EET, ON.
a mai mic sau egal cu Va 4
=8 wi, awl, «evel
= sum’ de . Ve §
ary gem. weeny, condor
< ungh sl Vie 6
aie Lélg, alt.ge, bagenarat
ain glnug Vila» 7
wtp fe an, = aia
ca eosinus Vit a a
00m on. =v), vette
tan tangent K = 3
whe vg. sweaty, comparicu tg cotangent’ i Xe 10
ate Se ae!
+ tn media sau fn centr X= 15
oP ww, = agutiel
gage mal daparie
= egal Cm 106
ater vor Unk, Ingitaellor de inetet electrics germant
s dantic cu Cle 160
= Ow el ecb ecert
* nu egal eu cO s 200
“s wet. =i pec
= aprozpe egal cu ' OCC = 400
oP “a vg ati
aproximaty, in jur de co = 4M
=F oy aro
congruent De 800
at Ce almilar (af panteu CC» ac
aki wd didetar
repatarea cuvintului} bec= 700
sb WU itariehata
* Infinit OCC = 80
FF

Gin HO. Regier,

Jn core: tn Hesae
ll paralel cu CMs s0¢
wid ST = pawn pana
di Moloere
egal
si paratal ou Moe 1000
swe ae ee
FZ2EF

He

nu idertie au MGMLX = 1960

oP,

alt a <achv. etivwent

oni, fremuttit cu
es Az Spall de nafonere (ndetengacd
impértit prin
7

= Spa AW ommeniior
perpendicular
ai GAL =e POT Proceneuligradhlide
ocupere 6 tereridul
volun
(es

aGz GFZ =e CUT «Goetickenncgredut

ce utlirane 2 terenutui
unghi steric
AMZ = Vea, Vol Coney, rag. (a supead, parcetat
eAs

radacina din
BP = Planub. Plan urbertaic
crastera finit® de hmagint campatibite cu
PH =H comigh inakenen
lx comisa
congruent CAD ps CD-ROM-ul
oe ww Ztapal Zon rod. manutact,
DM

trhunghi Naufert,
a = Zondind, Zena novstida
a Bd

tT in acglasi sans, paralel Maruatal arfitectyii-

TL in seng contrar, pavalel proiestal genarat
 Miimes
de baz |Denumirea | Simbal | Datinio Unidhl ST cuprinss NORME DE BA7A
unis ce carat pe in delelty
1 Lungine metre m | lunginea de und - UNITA]
a radiate de cripton /
2 Masa ilagearn 1g Systeme Internationale d'Unites + q
Panntenal -
Tin recur Prefixete gf simbolustig acoatora att: .
atmo” jen + | peroada rate - T itera) = 197 unitate (blton) (cent) = 1/190 untate

&-psFQ 0
G igiga) = 10% unitate (mifard) (mil) 2107) (a mlaparte)
4 imenatatea —ampe A | fone qiecuodinamichy Ag. 8 M (raged 219% unitate (miian) (rica) «10-9 (imp. la 1 millon}
electric k tdlo} = = 107 uniter (sa esti oe en) foano) 2 10-* imp. de 7 milaest
Temperatura — [ketvi K 1 = h (hecto) = 100 unitate {pleco} TOE iis
te 1 bedi
Stem ° alapal
awa . . da(deca} = 10 = unitate (femta) 9 10-8 imp. lad bi
termodnamich} d (ject) = 1A0 -unitere (atta). ada! imp, Jn 1 wigan}
6 He
intenstates = [candel la sondlt-
tee ig. Pent
Peru COseTvimua
Gesemeiinal Unu mmaie 2écimal
unul map Secitul nuruss poeeulaadediunwnarse.
oe poate uilrn deci un singur predic. wad
7 Caitatesde [mel 2mol | masa metecuaré Kg (J) Mutipk ol subemutipt zecimali al unitttior

CD) uinnas ge tarast eas racone |

Surana merit

23433
tein metrul an
Mogearnd
ond Newton= 1 kg vat a6 -™
Praskuna Pagcal = 1 Memt : 133.3

g37
Bay's 100.000 Pa = 100.000 Nim “o.08
Termparntuk Fra Sotelee {cons on scat da puree}

mg
ende chic.)
iuend macanig
aecunda
Watt « Joule = matrul Newton
10
4.188

= 2355'
ora Wat 38 1
Raovrattl 10° Wh w 3.884 1
Pues Wait 198
{rurent wl,
Surent clltd.) Want 1,183 |

=
* ptavind
din 1875
) Transtormarsa uritifior de bari =

‘tmmat mt Vim tat ot mot

(ot mis)
1m: 1 stat ste fet ~
The tim tated age ed beg ee
Vege eta tg mt (a gm)
tmsim:)
alt mist (ot mis)
« © crore ce aniny st avatar tne uta de baz ~

Codomb 10 aise Ohm 10 wi WA |

Fea o1F =tAw¥ Pawel 1 Fa =i Nim?
Henry tH of Vath Henan $$ 9 1a
Matz, THz
al et w (1/6) Tea 0 41T) o2t Whim?
Joule oid) =f Nmet We Vet TV oT WHA |
tumen Tit
= 1 oder Watt 1 W aids
Line th af imm* Wabe ot Whed Ve
Newton TN ot kginfs!
Ta indicaren puterl alacttice A derurnit s vottempe: A),
puteren elgetrcd reactvA Var Tra ARH my "|

Cerumisiepi ebolurle unor anit! $I derivate

valoarea TNR 15 0 fine t Net TAK 1st Agat t
aizodrt dred x 1 stm {rad ef ia t radia) TAA TCV TF
vatoaren izolil fonice a ® Seample ote Unita SE derivate inire unlkdile de bezk ol unkatte derivate cu
erin proarl

nivelul . =~
yalowea de Pecistenta la permeabiitaies termed /As 1 mth K/koal = 0.8598 m?K/W
yaloarea Cosfidentul de conductivtete termicd d= 1 kealmhK «1,183 Wim K
mesure de = = Vaioataa de anenisietermica =k aw Sheaim@n 1169 Wit K |
es Seen oe a sunatuly Valoarsa dq tranater temic a health K = 1189 Witt
rae Os revarberal ,
Densitatea bruta, = 1 kgm al kg)
ivelulul de zgomat
reducerea nivelulul oe 2 Groviates du caleut atkpim? = 0.01 kNym# |
Rezistante la prasiuna | / 2 t kpemt =0.1 mm?

in pisteertyl S| Transtammaraa valerilor tgbatare in nolig unitati de masury

”
, Uniti! de masuratn construc NORME DE BAZA
* intreducarea legald a unitatlar Sl s- a desfasurat continuu intra 1874 si 1977. De lat ianuarie 1978 esta UNITA
valabil sisterul de m&surt intematianal cu unitati $1 (Si = Systarne internationale d'Unitas). Ts 0

Marimee sas | ratai Unitaie lege'a == [Uritatnavweviomra «=| latayle Preac. mat.
anu
Denutire Bln- | Oanumire Sim | Denucnire sim- Salon Th
bal bal bal ON Toss cette 72001) 1816
Uagh! plan af. |Flacient rad Vad a1 ret » 87,208" » 89,662 ger B15
de 360" ola iplaeg mrad ozs
rept tw pia a fz) cad Bg

ma | gan rm teaig
Grad , ad texagesimal t? 0 1950 «1 led6d @ TO rad 5a

. Baton
Gon |oradcontsinat 9 |igana tga 1710001 ave» ten Normas pet
mi a secs oe at iz
90e. contegimal’ jcc 1eer0amn bichon’) Le 4s
Lungete 2 [eeu mo [Merona = [um mira ln {adh dewn ociia 6.79) Less
aimetr 77m adder Seton sledtulr!
Centmevy = fom (father) =| fathor| {tether = 14286 Invracy ered te
Cecimeiry = [om = jmit (mile) mil | 1 pil = £009,544 DIN 4292 (edita 9.87) Las
Konwetry fer | rilld marin en fia = 1.882hmn Clment za
Svpraiateusce: [Ac [Metra phirat jm? . OWN 1184 partes 1 234
‘tala soci, rans: fedita 11,2000} z4
Supralata Ae a 1antimt Ze
torenutitdr Hectw ha haa 19 mt ton Aas
Volum Vo Jiderweus = bm? DIN
ira Il : thet dme (04m 4208 ctie 407) Aga
Vokan nermat = My Metre cu cer, br 2 nerd 9 ent stare rormat Gietben Baeza

dete, I deh | * l seenseh min 1 t= aia

80 -
Presourtiria Bet soovsede
materaiale
: ore fh {he Sd moe dhts conetructe
ua 4 id= 24h 86400 3 ® feameniet wear cu define
Ard a {om 87850 Nw 41857 106
Frecvertte f Hertz Hz 1 Piz = fa te indicus trecventeter tn Preag. mat,
indicele ecuatit de milirima foul
Piece. . Seunda ve a aus
x Carta
OIN 108 (edhie.s.a@) Maz
NZa
viteze a Fadia pin rad em axn DIN 103 pareaaae =) re
unghlitart *__leeoundt femeaey M8
Tirata, a? [Secure | ts ee tealla “Teas
Viteze de Meipreck Read pee 6a | | Rot pes Kite 2g
tuaie Acta!
pe min |cmin|Rota#t
ee min |Lvin Mem
Veewt ¥ [Melt pe ime | Komedi fans T nia = 28k # dincher M282
secu - pe ort nod: nike temih
o 1 882hivh wea patte aan Mz 88
Accelerade q Metrl pe ie?
gravitational sound Gal Gal | Gale tervals TOs! Obriric
de gresie ceicar, | K9V4
fa plktret DIN 108 (eciita 9.20) Key 12
mj Mlogram .
bigea:
gravtaten (ce “ Gan 9 Wea ldhy Ke¥ 28
rexutat a efit Tone t Tie 1 Mg = 10%kg Giocur pentru zidiries! . | Az 42
re} tivenglerd «fed | pd @ 040385207 hg chrimidl Faiz
trl germend. [ph 1 pt 0.8 kg R20
chintal zr lime SO kg DIN tors fe 20
chintal dubs [dz fdr = 100k (eda 4.81) jaa
F [Newton [N 1 Net Agia 1 Weim aw 3 em As
fortagrevite- = ([G ind dyn ft dynesCg emia n ION Blecurl pling in HBVa
fond gram-fond a) 0 ofp 1H zgurl de fund HSV 12
Kiegam-for kp 1 ke = 920868 N DIN 304 tedita 6.74) HEV 20
tend-fortll ie 1 Ma Sand 8 4 HEV38
= 5.20085 Bioturt din BCA Gz
tonkefarta tl ta s808.08N OIN 4165 (edit 14,96) G4
neuen | pelp Me imatru-ares | Ummmime iofeo4 | pte == 0,0960808 Wr BCA cs083
mem pirat | [pirat igen] 4 gyre? = §,80888 Nim! ON 4228 feta
758) | GB 4A
Luoru mecanic, | W, £| Joule J tad Nat Ws = 107 ong ninds
a Kiewatter& = [k¥fh ThWh ow 88-908 9 3.6 gnteenoes use
cal puterpora | |PSh |1 She 2q47e0 “thd et?
ag jtegelo7) -
Cant decdidus |G = [Joule é cuore dal it cat 41885 J = 1,188 - 10-1 Wh Cararieecu qolur Hbl2
Mom,de rotate, | | Metr Newion Nm - [ogran foe [kpen 44 kp im. 9,50865J cin baton ugor DIN 18151 | Hbid
Mom. deincoy. [Mp jasuvoue [J met (acta 2.87) Hi6
site oe P| Watt Ww 1 Wal cide
dpa rvs := 1 hg mia? Blocur!Veor
bem pllnaDAYcin 18 182 va
Mir
cal puters PS _|1 PS « 079548875
kW {eciin 4.87) 48,
Temperatura. rt Kalvin K Kalvin mK 121K =
teemodinamicd, oa Ranking = (ARR SR aK Blocudl cu golut ¢ HO 4
p Gals,
Iitereatulof
faga K
Gradul Calatus x ad a
a [be46 a dT,
es velamil:
ae bein a ate chica noe
itennade {eau « Kel Gai ged ON 16153 {adil 9.89)
iemperalurd, aT in aouati se yllizeaza Carkmidd penvu plangee | 2WT 12
lemparaivra Gr grad Fahrenhak [°F Ap a Yr 32 wis T= 458,87 3 finigares pavetior ZWT 18
vo OIM 4159 ZWT 24
Fahrenheit,
temp, Aedurtur [Ae grad Asaunys 1A Sa 049901 Ae 85 taditi 10,99) | 2wr 3a
, (Py Prascurtariig peru mararigicte ds
@ Uniti S| si anitdti lagale (axtras pentru demeniul canstructlitary ’ ‘2 manele cu madiicarda detailer
razistanjer [n diviziuni a2 5%
 Hitrvees NORME 05
Ura CEP
DIN 196.47,
Sursa; DIN Deutsches Institut fir Normung ¢.V. (Inséltutul _.

1-44
pentru normare) Beriin ; ~
Formatele normate constituie (n prezenta bazdpentrucor 3
+
‘
1
'i
4

v
mobitieruiui da birouri. La rinduliui, acesta determina Intr-¢ u:
re m&surd, modul fn care este conceput planul. :

ee
in consecinta, cuncasterea exactl aformatelor DIN este
Important’ pentru preiectant,
Farmatele nornate au fost stabillta de de. Porstmann din gup
da 1m’. El a divizat conform raportulut fntre laturi:
xry aVZ-~ @ Lungimea laturii x = 0,847 m
Format Seria A Seiad GaraS xryead. Lungimea iaturi
y = 1,189 m
casa
Fermatul primar (dreptunghtyl cu suprafata de im g] luagim
o Ga x1 180 100 x {a4 917x 1297
laturi menfionate anterior) formeaza baza pentru seriile« fqr
1 Sux 841 7O7_x 1000 Oa x Si? Seria de formate A se obtine prin civizarea (.injumita, . *
2 400 x S34 a0 x 707 4a8
x 448 dublarea formatuiui primar + Gi} + @
3 a7 x 420 353 x 500 3a4x 488 Serille suplimentare 8, © sint prevarute pentru dimenslu=tda
4 210% 297 a0 x 383 wo x oR dependents, de ex, piieurt, fof da indesartat 9/ mape = (
3 146 x 210 78 x 280 162 279 Formatele serlei.5 aint formatela mediel geamatrice afa
4 108 x 148) | | th x OR 1i4™ 182
formatator din seria A,
7 v4 x 105 ax 18 Six 114
Fornatsle sariel C sint medilla gaometriea pentru eertila A~+6
‘Formatele alungite sa obtin prin divizaraa longitudinala fr
4 S2x 74 ax 6 57% G1 ® sau
a ' oF x 2° _4 x Of . +@ opt a fortmatelor
: principale (plicurl,
. atichete, desen. :

1a Bx 37 ax #4 Figele de cartetecd fara extensie coraspund exactform su

41 1x 26 mx oH mat, Figela cu extensia sint mal mari ou un tab“ adled a, ~~
12 1ax 18 téx nea superioard o extensie necesard clasificarll, :
Foile de indosariat, mapele, Eiblorafturilg sint mai (ate dedi. ..
tala normate cu dimengiunea necesara Indosarieril. ~
Pentru l&time trabylg alase pe oft posibil dimensiuni dine ~*
de formateA, B,C
+ @ DIN 821.
Blocnotesurils $| copiarele au formate normate-exacte, Inca:
ginll perforate, aceste fol sint mal micl deoft formatele nv ne
exact dimensiunea acestel margini + ©
Carte brogate talate 9! revistale au exact formatul normar.
Dacd:la legare este necesara o thiere euplimentara, atune! ai
"fof etnt mai-miel dectt formatele normate der in schimb 1 36
depasaste corespunzater. Inditimea copertal trebule sé co
exact formatulul narmat =~ @) . °
Latiriea copertel ests determinati de procedure de legare,
Tae 1 am
ar

Formate mlungha #4

Tn
187 a
$
27

om mai mare ldtime a lez

a
mary, che nctosas,

ces mai mare a

TS iain 167— int. @ Hirt. malcn 18

axt.a birt. latar.}, stzlon ali
a hin. etalon 2.
hed

T
Marging interiors
marg. inf. a hint. (rarg. iné.), etakor 30

@) Cadi orasate, tlata ®-@ Pentru agiinda ZaiLiui ai Lifimile 42 imaging ale farmatulul normat Ads
viladis. conform ON 926, norme!s de mai tuss— 12
 NORMEDEBAZA (iim
DESENE i
eae | | DIN al 476

Normele de degen usuresz munca arhitectulul fn casa ce priveste

ofdenarea deseneler in atellar, pe santier, la convorbirl, la transmi-
tera st ta arhivara, Desenul original sau 5 @. taiate rebule s& co-
reepunda formataior din saria A + G} @ = .
Oletanta 2 dintre zona ct ct re este
la formetela AQ— AS me vessscsscsssseorsnsereses stsnstssssoeee 10 mm
la formatele AG= AG m ies S mm.
La desenale mal mici este permisa « 3 margine de Indasariere de
oO Geean norma 25 mm care reduce suprafata utd a formatului,

Cimena.
de fa! cont, DINAd Towa) [GINA | OINAS] DINA® |GINAE| {fn mod exceptional, formatets alungite pct fi obtinuta prin insirul-
a eA rea mal multor buceti de acesasi forma sau de forme tnvecinate din
29 |aosesne | ancsezs | stowsee | zaacasn [reaxzea| 86718
de formate,
cn ee Din aie urusle de aul de Hite pot fata pana sera A:
mmm GAIx1 100 |easxedt | stcndO4 | 87a | Bceae7 [14218] «pentru hirtle de desen, Cale ..,.,.0s000 wee 500, 1560 mm
(din Care Cerlval oc. “ 250, 1280, 860, 900 mm)
mry hirte de copiatoare ..... ~- B50, 900,1 200 mn.
cazul in care, dintr-un urile sul, trebuie ot poatdi ff obtinute toate
formatele cu exceptia formatuill Ad, idtimea sululul trebuie 94 fie de
$00 mm.
Pentru indosarieres fn bibliorafturi a tormatelor Ag deaenele ireby-
la plate In modul urmator—- @.°
1, Zona rezervati textuiul trebule si se alle mereu deesupra gi
pozitte corecta.
2. La Incaputui procesulul de pilere trebule men{inuté intotdeauna
latinea de 21 om {primul pliu) sf anume prin asezarea unui sab-
lon de 21 x 29,7 em.
9, incepind din ¢ ae repiiaz# o portune triunghiuiara (ptul al
2-lea} asttel incft, la desenul complet pliat, s& fe perforat sau tn-
dosariat numal efmpul din stinga jos, marcat cu o eruca.
4. Desenul vafi pliat tn coniinuare sore stinga, Ja 0 la&time da
18,5 om, cu un gadlon de 18,5 x 28,8 om, incapind cu Jatura a,
Pentru compansare, partaa cara nu se dastace la pliers va fl pll-
ata la jumatate ei] astfal pariaa de desen cu zona de text va ajun-
g@ deasupra. Formatele alungte trebule pliate fn acelasi sens.
5. Straffurile rezuitate se pliaz’ inoepind ov latura &.

Pentru intirirea marginal! de perforara si indosariere, pe spatele

parti de desen perforate, #2 poate iipi un carton format AS =
14,8 x 21 om. Prin respectarea indicatilor de maj aus este posibila.
plierea follor de ocica dimensiune. In cazul fn care, dupa reducerea
cu pllul lat de 27 em, ungimea rezutatd nu este multiply par- 2, 4,
6 etc. — al dimensiunil de 18,5 cm, atunc! Jalimea ramasa se plaza
la jumatate.

@) Dimgnsiuni de oliuri sf
schama de pliers
PL NORME DE Ba74
PAGINAABA DESENEL‘
(eont, DIN 6, 18, 16, 36,404, 825.1362 und 1356)
pag. 11 —
Pentru Indeearlere, margines din stinga trabyie (Ggata ft. §
de toxtgl decane
peo ligime da Sc. Zona
de text din
tremitatea dreapts (1) centine:
{indicagl rafertinare (a tpul da deaan (schit®, ante-prois<,
piglect ste.)
2.Indicatd referitioara 1g toul clddirll reprezentate sav rete.
toare ia plesele desenate (plan de situate, plan, egoflyny
vedere, perapectivA etc.) -
3.80ara ‘
4, Eventual indicatil refartoare tamthse,

Th cazul planusllor efaborate tn vederee avizarii (supraya-

gherea constructiicr), desenul mal cuprinds:
1, Nutnele (gemiiura} comanaitaruiul
2. Numede (semritura) arhitectutel
4, Evertual numale {semnittura} sefulul de protect _
1) Pacinares edeovats unui deeen 4, Eventual numele (semnltura) entreprencrulul genera
5. Notati afe oficiul de supraveghere
in conatructll
@ 4 48 26 we. 4o 8) ra, tm verified aventual pe
f |
4-o

5 1 f j b) ref. In avizare doutt fod =

Hy t
bd tse
—T r TT

. @) Clapuneres
adecvatl a indicattor de scard Tn cazul planurllor de situadia, a planurior etc. desanut
bule 64 contin’ 9! indicarea nordulul,

R a ~ SCAM GE ARFREZENTARE (conform DN 325)<= @ =

Jn ome cn tet, searn princlpald a dened! trebule ical cu caractare mari, celeialts ou caractete mici; acester
urmri irebule repetate In dreptul renrecentivilor th cauzi, Cblectale trebule reprazentate le seard; deneneiunile pant
partie cave mu sint reprexentate
in scart trebule subtniate. Pa efi posicd trabule alace numa! urmitoarele sede ce re-
presenters:
pantry deconele ctBdirt 4:7, 1:2,4, 1:8, 1:16, 4:20, 1-98, 1380, 1:100, 1:200, 1:250,
Party pianurl de tinea 13500, 151000, 1:2000, 1:2800, 178.000, 1:10000, 1228000,
Pe

Core pt ALTE NACHT

5s
N i
RY
(oanferm DIN 408, paginge t ~-)~@
Toate coteie ce refer’ ls conetructis ta rogu (grosint! de aicturi}. Lt reqrarentirie tsi supratarane. dmenuuniea
sub1 mse indick de obice! In om, dimenciunte peated min m, eal nou test GOL C1, neindos
peste tat gl tne
f Cogurils de jum , Inwtalatile de gaze sub presiime pi ghenele de venting ca coteazs ta fn alprin fractt (atime
ima), Th cagul in cere sint choulare prin aimbot!

\
@ "
Exemplu
de cotere noretl # urul plan nereguiat
Olmensiunés Indicate sint la rogu ~+ pag. 55
Nol @ = dlamairu.
Dimeneluniie rigietor du borin 20 cotaard tot ex tractie, In forma: ienavindiing.
“” Raportul inire tales 9 Mijiries ireptelor de ecard se Indicd th (ungul axel de clrcuiste - dimanaivren treptel
deeubt, cos a contratreptel
deasuara (~ pag. 8).
Dimertelartie ferweteiar sf ale Updos we consemeacd ci Ir cxzut anterior, fh fungui
exe! medians — ijmes daasuorcg,
Indien liber’ dedesutt (= pag, §).
terete Ge clioee ae pandowelir de nivel wt. ¢9 refer la mucha supercerd« pardanell cn pater ca a
< 26rd(£ OKI.
ladivelivels de Ineliperl 9¢ sertu In Interiorut unu cerc. _
‘Supnatetele Inedperiior fh 7? sa acrit Inirun pairat sau craptunght + (3).
Lintle de sectiune Th planurt 64 desenqura ox (Inle pynctathi si xint denumite cu mauacule, tn erdine alfabaticd, ....
vale find seriee tn eensulin care
ae face vederen. [n afara Higattior narmate pentry cate — @amn utvele liniujede fr
siirate — GQ) precum si Iniujala verticals care sint utllzate m general gi ih sonst carte, _
Poxitionares cittelor tebule Aatial Mout Incit Peivitenut onerat To feta deaenulul 58 fe poaté cid user, fart aA into:
desenu!,
Toate cotele din cvacrestut deept si imag, fecha lature perpen, $2 soriy In directa IInial da cota deladreay
ta, jar cele din cvadrartul
sting dea stinga. ~ G)+ (7).

®@ 6259 —— es
wtp £0.09
aa
Ns ger e ete ater ea STs a Onder Ca Ceet teh het rtrd res
e j— 6250 —_p
25 2312
5280 Sle:
A Cobarsa inallimfor in sactiury si vader @ 5280 ae
 Dormiterul— NORME DE BAZA Orc

QD Fat a8 x 198 SIMBOLURI PENTRU DESENE DE CONSTAUCTH Pala tea

Masi
@ BS x85 x 78 = é Pars.
1904 80 x 74 9 8 Pars.
Moptier® <7 ;

Must retyndé LU 60 470,49

x 70 DX @ Bias
ver

OU Cz @ Qulag susperidet
OW = 6 Pare.

@3 bate
I @ mast
ce cticat
@) Masd dq aite forme 98 x 195,
100 x 200
70-100
os @ Aragar alectric
Masi extenaitlla
126 «180

Om
[] @ tere [ow @ Mapes
ce ephiss vase

“s @ Frigi¢ar
@ Fotows
70x 88
[x] Gtr
Pat de co l
Bae 7

ome @
Qulap 2 haing
£02120 Cuptoareol srageze cu aurea de energie
din

mK @ covecanes
ste
Canepea 801.78

@ vs
Gh Sac
7% x 170,
88 x 19%
im
Plan $O/1.40~ 1.80
cada
70.0108, 70
x 128 © Ou

* @Btae: 80080,
90 x 0, 78.090
@ cumtaeate

@ mae @ recon

@) oh re0, #0x70 8 ee wee

© GD aisvowe
OSE. GB brates. ge trosiz, cu gaz

: & Inetal,
do Tacit, cu ules

@a%
ers 5B} arena ried de gunct

Om 8 Ghend mare de gunof

&B Piecare

ao, @ Ghend da ventiaty

=0 @ arin
Dulap de haing
— rufa
x 100-180

Birsu
70x 4.00 «78
80x 1.80% 78 =O) enn KA = Litt pir. bolnavi
Gi ta suites mara
Pa = Lift de persoana
Chhuyvete fin trepte SA = Litt civ. aliments
@ Jardinigra RA w Lit hidrauic
ag) SHluvets de
daversare
 NORME DE BAZA
cu rams cerbh
Ferestre SIMBOLURY PENTRU DUSENE DE CONSTUCTU DIN1
58 ae eld Be

@ fae scree hs act @ eotas nei cesta sme cu batale

( Fereanta cute (0) cubale —
CB) Feeanr

ae Use qlaanea
in ambele senseut =} ph ghsarth
eu ctapanty de rk >
—

|
am " erties Te

cx dou ts
GD Usa rurnanta ov patru tk
ven tumerta @® vs phen

@® anong: @® wergrecnem Gp Spragre

10% _
Tate
sare _ La fereatira partoa stngd este desenafa tntotdeauns cv ria,¢
av dreapta fara niga.
167, 40350 Usile turmante fniocuiesc windlang-urlia —- @)- @ Inchidera tm-
va curentulul e vnul gol in clacire. =
Suioael Partar seller usile turnants au o.capecitate redusd de a oratua flu:
de circulatie, in perloadels ce virf, foile da usa ae plaza si ce fi
e Sete ov 8 ramet ping lateral.
Seciirile cu o rampa coresound executiat fn lamn, cala cu doud ra
6 axacuilel in plata sau beton —- @ - @&
In fiecara plan de nivel se reprezint&secfunea ortzortald prin eaga scat,
Ia aproximativ tq din indltimea de nivel, deasupra cote! pardesalii.
ay, trazed Treptele trabuie numerotate in ordine de la + 0,000 tn sus $i inj ke
jnaintea numereler aferente trepteler situate sub z se trace simt
= Iul- (rrinus).
Numerele se trec pe prima treapta $i pe pocest, . _
Linta, mediand debuteazi printrun care sf se iacheie print
+ 4.425) sageata (inclusiv in subsoil),
Pad

& Sear cu doud ramps -

2
+
4) Supra de cdicare:
b) Supral. slansee } lara aodderea NORME DE BAZA | PTPreLit:
¢} Supral. de peratl galuriler Sa ot
mica SIMBOLUR! PENTRU DESENE DE CONSTUCTH
d) Supral, there faresire 2 zacimale
- @) Suprafiibers gi! Strat
de etangara
t) Tipurt de pardoned “
9) Trowi de vopstior? sau finieale pentru pereti
Barieraé de vaport
hy) Tipuri de-vopattowll tau finlsaje pert planer

CE) Indicayiie retertoare ia dimanaluni gale Inactipt, duck sint efiitata Fol ds seprarisin materi plasic. ,
Hive impragnaid cu viel

Piste ce atangare ey strat interior de tesatura

Flale ce stafogre cu sirat interio din metal

Strat de compenaare punctug Jipire
Strat de aderly ca tomté supratae

Material de spiicluit
Chlcare rabatanile si tn gokwile de ferasire resp. de usi,
Cbiogne rulante } avertug In spate Strat de platrie compactat
dace a
Nap
Prescurtirila pa Sanunirite tipurlior de
@) destinais piatseelor (D} ef paredion (WW)
vopakart
al tntuaje
” Sre-vepeitarte, grund da edarentt

Blam pantry Hkotzolati

Prax
Vopattoriede atangare (cle ex. dqut giruiur)
a+ Fee Supert tenculalifermatura teneuiell

Fe inpregrare .
Fph
+ Fg Strat titrant
. Pps
Po Pps Piack
de drenare
Fog
Fok Fh
Api irealiclce
oe vereant‘sthtuts,
» Fol Fhw
. Pos » Pro
- . . Fogr » Fhe
r Fon Pak - Uriditate
cant ese la suprafath, mucegal,
Pibol de pleiré artificial... Foky Beghete de Pitchping....... Pap
nie .
Pigal de Maret... +... Fo Perchet defig.....-......, nop
Puddegmamle ........5. Foss Parchet
da sejer oo... vee FRap
PASI Bot secaev ee Fopo ats, Umiditate
cara pitrunde -
Pl OMIM ee Patt ‘

@&) prescurtart
pentry toute ce pardoned Sa, paint vegetat
Bxangé, lnctatil DIN 18 186 simpalurt
rn Aba pet =Dartru
ga Gar
&. generat © pent etanedér, apd fied pres
fo oe Apri fier, geneous Gat wh., amp, TARR Svat
& kolmer bmpetive oadurll ofa tgometuiul |
opt were ropu | Aburt
Ge arrila gah vere gab Gercsepd
verde Ap poe qa ome )| (gat Gaz
de pond, Material ce etangare din fore ca plated
ect oa vacde, Apdl condiona a ee | ee)
Material du etangare din fork de atetai
vere pub vere Apneondens = Moatienl Diextd
de cerben
vent fey vet Ap preshun, gab fog gallo negry gel
Material de atansere din fibre de lemn
verde = pon verds = Aph elirati sab west galh abasiy peib
verse To verde Amb uy =| ON Hidregen
Material de aigneare din fibre de (urod
verde negtu verde nage verde ge reu golmeu pel:
Aphumth oo galb verdes GFR vende = gel
Meteal elmtetic spongios
RlaméL Mdeaulto cat Anpotlen
abess Aer Pe ee Pini
atasr at = albanir Aer fart. pet And '
Flack talap cu magriestt
aearty) nepr | albasit Pred ciiré. To Lagi NE TT UA
ab Gat turned,
69, curtiet tev poqu dy = Legle cone AAU PLAC UA PAY Piacd din talag cu ciment
got onepe ogal | Gar fuenal,
009, br mars Patrol
Fidel da ghips de constructs
Come [aan Trae] ar fre Tate Fare] Sere’
[rears [negra [mare] Wdwguden = fhegr_] Gudron Piaci da ghips-carton
[nae Term Taro, ] erating Cot]wi
@ Culorile Indigalive pentru instalatil DIN 2800"
 SS PRM N= STRANRDRSS TET OA T-PAIN hI fa. 74, OH

+ *Presc. | 2 tebe eftuge ie . NORME DE BAZA.

maultcolord . daca este cazul :
SIMBOLURLKorot BESENELE DE CONSTRUCTH_
larba
ome - DIN 1356—~
Jurbhsi aseméndiqare , .
= = nes = Elem,
de constr] —Bimensianl “Foals Paportat ie |
Sei O Paw {0 =e i Latins x ugub {OK Muchls superioars—
WY beret & 5 fine x) 0 paste x Muchia infertoard
S angES eRe esih3 et : Hs «- a ts Fa Fea ea
F Fundets +“ ; prere : =yant he. 408 - Penne le a roey Soy
“Tinei % 4 FFB Pardes. anita |
: Zdatie de chemida. ‘ _
ee mortar os var " @ Simboluri pentru decupala“ :

2M Tidlsle da caranica cu Cenumine * [Simbal

12M Zdade de chramida cu _—

oe Sirkpungere de planssu| OO
2chute de clrimidll porcasé cu tin plangeu | os AxBxc L Fan

Zaie de cArbmnicd oo furl Mt a os Ax Bac A

Bu ou mortar de varcinen idecesubt) ' Halts Ato
s Srieungersin poe. Bo Axa ez
m,—| Bele dectncner iy ftundata= FO} a. =e
Ie
|
de pades . BK AX OxGi) y Pal
Zdivie din chrbmidd da H i
Ke presie calcercasd cu mortar de var 3 5m de pode 5s 1 [fs iF 2
Zditle din tl Stripungens dapemta | WO | A xe ‘ a
SCH | umenardaver . > | Bencatie
« FD tia Irn . oe ae ile .
. Sut tn perete( mh | WE FAX Be
an E eee oO" as
Zeta de pura naturelk 1h pareta
Sifarce » FS G
) |we |Ax 6 xo (EERE, He
~~ Hi le
Piatra '
2-4 a
aos, .
t A) Ghent de podea ff sectuns
Zou tt io) NO?) latettn pian

eal _ QR AE 778} Tubulin veavedere

fut
FEG | Soph (ahi) CMe, TEL ee
| mw wae ZR: TELE, et 3 ne
Plows pretapvicate din baton (2) Repraxencaran cecipajeior |

Ole
“<a
Seton nearmal
UeA
ii

!
woh fF _
EE

| [7] ‘
|| |
~~

AL 013 t Baa We j _
Negra Matal

More Lemn suprafete sectionate EE VE ,

MAL sot eh Parerwrsale oi Fongineinale urmind ef fle fnohise urmind ef riming deschise =

TTT] «Albee petro) Metatiele parity tzcinyl © decuraje

tp sit, srapunged:
Etaneut ‘ Maruman ane inde monica Wc nn

.
NEG» Reserva nana; L6G « areata ts pela , _
LE = Comparade calek
laments construlte vecht fade corp 8 HENASS aeps et rote!
Ghe = Areal paninu pec en probate Spectaih amu ne Cals ie Opera

Preteeda abortion Seppe Indepare, ou

—j— Sepa oy Senn ects Geonames prc Gree ie
x bh Ameng. uM ual rate Sale eh man corsefel Wl cau.
de imbun, cvoarei Abe dednte unchiyiul
Inanehioki fexinlent: line r= 250 .
‘cantinud, props: cat
Meena)
Gime Sup de erbusli de Indepavtal
purfial
badatent: file const

BEES Grtsing de indepariay nia coninud

ge ose
iS] ‘Teren apen, ERED Cotinltred talon Soulinate consiructiior mle ctor dour! sil polvata ~
. 4 ont jar.
CO Ammenalie’ proiwctata Ca] eyie Kat Detnineea suptaletetcr ale chro ach! sini potuate soncisian.
Simboluri pentra o (8) simboturt amenaiare spat tbare _
amenajari de teran
 ; 3 s ) a ls ls NORME be BAZA Fe
~ ” Glasa do bel 1356-1 Seine
CO IBEE
7 a a Pentru desenele de constructii, ~
lintie se utilizeaz& conform
Ocment ce utlizare Asoclarsa cu scara . .
etre mr in cazul desenalor executate tn
tus trebule respectate gresimile
Srpsimed linia ‘indicate. ,
Unie continua a Delritures evoraistelar
A cectionate 4.5" 05" 14. 1,0' Uni. da ‘ Le ls ‘
Olmenclunt paste
° ° maura bub 3m tert,
Unie contin = == | Much 4! contururi vizibte ale 0.25 O35 j O85 a? eax, oe. 6x.
comp. constr., dein, supral. de sect. ja ifm 0.05 (6,24 (0,884 3,78
. comp, conetr, Trguste sau mici al om 5S (24 less] ove

Lrte cent ————~_ | Uni de cots, ajutatoare per, cate, 38 In- a8 O28 0.36 68 sme) S12 jee
: destin’ curente, denroinren reorez. par- ' ‘ , . 4 mam | 50 | a4 [eet 700
tale, reprezentirt simpiificate
Unitatea de masura utllizatd tre-
Ure inirerupt = = | Muohit
al ceotururt acopertte ale om | oss | Os ar Suie consemnatd tn zona de
componentalor text, In raiatie ov scara,

Unte-punet lee Marcarsa poze! planurllor de sectune 08 o8 10 10

CE) rian
oa manurt
oe | ae oie / Os | 028 | 06
Unie ponctaah teens | Come.tn ine ceap. pasta planut de seatiune = | 0,25 aa, | Os a?

Com Olmensiunea osractersior 28 a6 #0 70

" Chasa de lind {trebule uillzak numal siund sind un deeen a fost sieborat cu cigsa de inl fl, & fort miceoral in report 2:4 a re4
rufaty trebvle prelucrat tn continuare, In acest onz, it deeerud elaborat
cu claea dae nil fit rebule tucrat cu dimensiunee de cara
te 5,0 mm, Cine cle Bell 3 ne condiille mpuse de microlimara, .
7 Clase ce Uni JV cebule utttzace ix de executle deck este pravittutd o micgorare de ex. de it scarm 1:50 '@ sonra 1:10 9
vetultety trebule #8 Indaptinesssd cerlniele impacse da microfimere. mlegoréril poste fl pretuevat cu clase de Anil il.

Clack dessrele pentru conetuctt aint exeoviate de mini sau sutometizat, In tus gl ov Instruments de dein normate, atuncl trebuie va) octala
Prafecate qrosiciite cle Anil din tabslud CL). Incioatie acetiin ee retort la uttigaren sliclemth & lennlelidr de rapreducere uzual@. T— Pr, ae, cnet

sitet : - 378 a de coth

! 4 x ® Denumirie tpuriior de cote

J ols
4 iw a8
- +
< 3 sere epese eee peer ior pat

de ax, 1:100 om
2) cotare th attra ropresanuan| r
" ‘t 1
i 1 1
1 i

THe 1088 18 as + | ze . | :
~ . [
Hof ile
l
* 4 5
a
’ —7—_— - ! 1
Hh Hs —rerstenet eet ee nt ‘ t
236 - or 497.5 = +

@ de ex, eoura: 1:80 em

Cotares pllagitiar91 a golurlior &
1 J
g b,02, | |
oy ! \
st 8 208 i 1' i

ooo Aa a oz a : 2 a 4
lH cimp | - Oe ob ts a 0 ¢
‘ 7 =e , z i Obz ob2 By by
g* see B EG 8 3
@ Colarea prin coordinate de ax. scara: 1:30 9m, m Caroial da cimp dazat pe axe

. * W
 POEL ag ' 3 + NORME DE BAZA
Cea tats __ iN 1206, DRENAREA. CLADIRILOR SA TERENURILOR

See eam
+ - Poon otro
* | Maverial ON Sonductg.de-] Conduct Conducts Condues Pivigie
uri, ps‘ bth te 8 apm
vara in afore cae ‘Pale re “A
clididlos — | chbefirtior SHidifior etbditler

nee
ping ia 100 1:80 2 i 1100 so 1:0N 7:0N

ie
ing

*
1 1:68.7 -* 1100 18ST 1:08" “EO
19 1687 = #2100 1:08? 4:08 +:DN
QIN 3200-4
Ot EN 295-1-9 pase 200 fh” cr BB :0N +0
Gree oe ey
BIN 1290-4 {oont Diet O85 or oF oe ar
ceramic | Cin SN 2-1-3 1086 Tel 2) .
* Pentru condvetate suthechie da da Segelageraa neretr atl (O89 23 9,7
DIN iN 2981-9 * Panty conduchete mubnerene de le DH 80 racordetes le un chimin cy scungere
Mbard g! 1.0
Aoprahwe Al
® Panta trinime ale conductor

De la locul in care conducts principala tase din clidire trabuie avutd

DIN 4032 at
in vedere posibilHatea da Inghet. fn functle de situatla topografice
DIN 48 a” 0,80 m, 1,00 m, 1.20 m, Denumirea da conducte exterioare clfelril
80 referd la acele: conducte care se dispun fn plan tn afara limitelor
Peace a conatrulte. Conductela situate sub talpa subselului sint considarate
conducta aflete fn interiorul clciiril.
Agebare al Schimbaraa de directie la conductele subtarane sau colectoara este
admis& numal cu coturi pretabricate In conditiile In care tiecare cot
BING Edd 102 Aloe
nu are voi sf alb&-dectt maxim 45°. In cazut in.care exeoutarca
Jonctiunil cinve condictele' subterane nu este positia cu pose tur-
THN teahd-4-3
nate vebule realizet un camin.,
La conductele subterane s! colectoare ramificatille nu pot fl exe-
OW 18441
MM cutate decit cu maxim 45°, La cenductels oulcate int intarzise ra-
mificatilla duble. O conductd nu are vole 58 debuseze = tn senaul
scurgerli - intr-alta cu deschidere nominald mai micd (exeaptie:
Cyn tagha-4
At
conducte piuviale situate in atara ciadirl),
Imag. Simool Ognumire
‘Teed
cin ote Bi 19890-4-2 Al = —() Fiead
ou mull
Te Aprebare =a — (4) Plead oy flangd
Snicwal|
aaondtatl = — & rn stent Y V Ota
»z © Pastcv mcs Vv VY"
| Tene on
Pvc
‘DIM 1834-12 cestge one

Om! Uy emt.
Jeu U din Zeng
PVC ow
indi, Onin

Jeavl din ee, 1 & Plas

ca targh
t cu
PYG profiat
fata v1 @ Peet cy mutt ov
uP uaanurg
ou ins, tra cu rs A. @ hetsurata,
Teme PE & OM 19636 ge rotate Do B im Losetoo
Teeva PEHO OW 19538-1-2
i

wes =e mnge
DN 49637-1-2
es
Aprapare
> S— @ amaoeas tra Eq tome GB pusace spoere _

rt a @ mea
OW 19580 ~ 45 AW @ carevmvaa
aprobare 4 \— © carters
bos
woe @ Pech ge gute —
L« 800-560
oe >~
@& fats,
SS
DIM 16584
OFA. cipios
o~ @ ow
Aptobare yy
ou sired mt, @ Cot dublu ou ane tis
Inte ov g--- ® Capac
mnerae Cot eu muib 12",
& X 30°, ag*, eo", 70" tr: p--- @D & larga
Tanvi LF-GF DIN 18505-1 . ” + . + — @ oarbe
& XN & Cot cu ftangd-mula
Sanniiogte simbokwiior: + poate
fl uairend, = mu ebuie utliizald rege. eu oocedpunda
& % @ Seige weve ow Be @ Sifgn (ptr, mires)

@ Dome! dq utilizare & tevior de scurgers 6) Piese turnate pentro tavi oe scurgere
 NORME DE BAZA Phi
Lintate Expllcalla (delinttat DIN 1966, DRENAREA CLADIRILOR $1 A TERENURILOR tsa rar

" Caleutul cantititll de apd uzatih

indensitata 5 ploi fom | tteha Canitaien ce pioaie 1 tuncie de care 40 dinenstoneart
as calcul Song, inbiai, de evac,. cu dvala So
de pice anal (77 Cantitatea evaluatd ca maxima in ceea ce priveste apa uzate ine @s-
Frecuenta preciollayicr 14). te daterminanté pentru stabilirea deschiderilor nominale. Aceasta
sugewata pe cane A Lol Supratata de invents masureté in plan orlpornial (AJ. cantitate trebuie sa ia tn considerare simultaneltatea fluxurilor pro-
cad precpianie oops cane pluvinle ge sour in instal. de vac. venite din surse difgrite si, in consecinta, se calouleaz’ prin insu ma:
Cosfichent die e 1 {nevi wets normal pore cre candien raa valorilor de racord si/sav prin fluxul afectiv.

_ cen ates erm Wek WV ZAM + Ve

a

Valorile orientative pantns coeficientul da seurgera eint cuprinse-fn

Allon de oh % | ie hd a vou esl CaN aie RE A. ~- @. Calculul pentru LAW, este reprezentat, pentru difaril coeficl-
enti de scurgere (In tabelul 4,
Sourgerne ape! | ie | Sturgeren pei os ponte
precpttallie
ae pep nupratea
itenaiate de cal
Ineieadank,cece! = [my cazul tn cara cantitetea maximd
.
de apd uzath¥, 6 asttel calculst’
bala ~ *° _ aste mal mick dectt valoarea de racerd maxima atunc] determinantd
Sourgeres aga ¥% Me Svegeres fn nats. ce avec, rematata dn remind do va ficea din urma.
= one ecunele, In cazul instalatliior de drenare care nu prezinii caracterisiiclle tipu-
- 5 ome Hlor de cl&diri cupringa th tebsiul 2 coaticlantul da seurgare Ktrebu-
ee ance ie stabil
de la caz
ta caz, in functiede uilizarea specific.
beahepert ¥ Wa | Fluzal oa wolertt foul o.p.cl¥. al omioulaloy on raprezindd
Powe % ’ camel wad mies ur banapertOr Dei #048: 1985-12, Tio! CGH, inatelatiade evacuare ix
de sacord |
Yalouren AM, 1 ‘Vedearea iteninid unui oplect drenat neceene On oculhil, restaurarite, penglunl, os
. amensionarea da wvecuae Barourl, seal .
AR aT let Sphate (ou Ineernare), restaurants mari, hoteker! GF
denclenrior a x wi a ‘Valoare dapendentl
saorgare de lout de ciiding: nazuia din cared Bpalitort, dugurl publica : 4,0°
Laborsaare in zone Induatdale 2
Copactiion ce We | 8 | Gapacan ge call a unel oe de tc “po catul In care cavthaten madmd % nu oso daterminanth
Soupenala & i | Sappctauan
ural instal, de gros Maton de umploe ® Valor! orlentative pantry coeficientyl de scugare
aopheten perl ea PUTMAN.
Vert CN 40g 1088-18.

edn umpiee aA, 1 Raporia dinie Indi masa de ytiplone > 9f diactginut 2,40
OnDs rat Iara? cycate. Oeschicersa nominal a.
Cebeciul 08 reoned sau Neu ge inetadate ‘at user pond. mange indhid.
ame i omim Desens os amine a ed du consid tha, caper , ON
Oe ae.m 1220.5 2 comm,
Ved HN 4004: 1800-07, Cohevet, inven, Bite,
onege . as »

Rugosiaziea tn ty ‘7m feud erogeitil caren Coa reatn preroorte oe Fux ‘Chtuvetl de buolltirie pir, deversare ishiunsti..
_ pepoeare io Inaialagite do evmcuare. Viet} DIN 4044: 19047, feel al debiu} lec, mapina de apdinl vine pink fe ti
tactmutt standard. allen, maxing da apie de uz casnic
‘Cesohiders DN = | easoor
care sete vakermt 08 © carncierigdod
a plewetor caret pink fa 6 hg rote vacete cu afon (rrésee) propedy 1 wat
Femina: oe Pobhvesc Weve afe d¢ os. tre, mcordudl. plese dufratla,
tie ok ve eprepie do slated Mapind spilled pir. inet multde § hg of pind le 12 hg rode weds ‘a 7"
adios, deachidersa poaae& ultcld ia Zou cae Majin da spikai vase Induaiiath, riciter’ r 1"
naoeaere, cumal deck supralape it secure eleulall.
Seochideres misinil aete mel mich ect owe onlouintll di Bougere
Ga pariowem = DN 60 i w
ou main OY. Raporeet a ON 70 ta 5]
‘oa ercQuri seitry att tx ‘sonmapunde Gu GN 100 2 10
26% Den 04h: Crowe, desired ie cia as +00
Deschiderse bs | mn ea {recevare] we bevdicr, Fr plessior
Oleaiebluniie interior Cova de dus cul apie: picks, Sve 1 a
Gare tretihe aetettie” oe 9x on inesior ce procuape ‘Catt po raped aire t 0
Doran: yams-tg Ceci ou record girect, Jegadd fa un racord oe pind a tit
Iungime ot cigpued poate pardopemll, recor! Ino sencuctd
Oesehisersn DSm, | mim | Oesehiserse
iain admin prin normed, cane razuli din ON 70 1 “
min Gexchideres recemard Chrimuail ca sheteren mini ‘Decl way cured 9 a cy sacord lidrect {ecurpere)
. Wei.
Che: ON 464 21980012 macstd 31 spatete Beurgeet pina fa @ munchies t Pn
‘Shemaiy intestor Sm | mm hese pall ‘Oechl anu cid Ge dus cy record indirect (peupere)
eink lpecctachadiravce
[cooaais dn ON elerend aerate. mond Tn nee seurgerl parle 2m lunging 1 70
Racord irire ventiol de ecupern al chil sf ourgaree Dil : a0
punters - {Seen trail sl'tev eps de plone jee cin etal,
Sen a Sear cuirtnoe iacneia whe cin a Dieportv de eeurgere party Iaboreioare 1 ba
supreisil fe pind tn cldctre, Seurgerwa
uu cabinet
Din: GIN BN 762-1: 2082-08 cont, CON 19:27 reac, leetal. de stiri, qmaigametut os oy
Supanican - - {Sank eeth peau ape de plows les cu presiune) Piece iindivievel)* os a
aii, ce eva, nang H WEE :
See BOOT 73017398208 racerouhé clei
Distant partial Th m Oporiuns
a Ge SendCOnduols pe
pe car
cine ru bb Hodlied
Rusu CE huts pomp a 2 as ”

plodie et 0
Atte debe da barman vee iN 1908 - | parieg 2 290
Tn cazbl acestor valod de execute dimensionires tretuie 58 s¢ kndainentsze pe valodie realm.
* Th peezeni: dimanslung Eris Inigrigard

Valori ce racerd ala obractelor da drenal gi valor’ de bard pamru deschidarils

@ Tarmani pentru drenara cladinilor gi terenurnior nominalé ala conductelor dé racard indiviguale (conducte ds racerd colecteara) .
 ann Thu) wnltaid - LAW, NORME DE BAZA
aay
Tene |)a) Socetnih rel
Loouintt le anes
eu mat multe cwnern canta $ DIN 1966, DRENAREA CLADIRILOA $1 TERENURILOR
+) Leoulnth
cu mal multe carers. 4 Cimensionares Instalatiiior de drenare dupd racordul unor conducte
panty coimctela de drenat din oate'spaqile saritare, we sub presiune
Sat Far bucttavie - Conductale cu oglinda liberi din urma unei conducta da svacuare sub pra-
Gareoniorh . ‘ siune trebule dimensionate in modul urmator:
ret . pantry toate ebteciele de drenat
° Camere ds hotel giatisle aeemonce - 7 &} Lae conductele pluvtale fiuxul ds transport alpompelor Yy se adauga la
pentru tome cblectele de dranat scurgeraa apel de pioale V,. :
8) La conductele de apd uzaté 9! mixta detarminantd esta intotdaauna va-
Vaid
ce pieahi aliaenue (pants concate cu cddere bert, lcaréa cae mai mare « trangpertul prin pompa eau testul cantitatil de
Valor de record recuse - wa pa, cu conditia ca, ts ihaumarea tul 4 eu YP, resp. Ve SA. nu se atinga
In cazul situatilor de solicitars Important conform tabelului 2, pentru umplerea completa 4 conductel subterane sau colectoare. Verificarea
miasuraton tebule {uat tn considgrare afluxul da ap’ Y% resp. fluxul da prin calcul a umpleni compiate trabula Hcutd numal ia canductele di-
transport al pompei ¥, sau ecurgeféa apel de ploals 1.fn acaste sttuatii mensionste pentru un grad de umplere Aye] = 0,7. In cazul In care mal
nu sa éfectueazd transtormarea th valor! de record AW, . multe pampe de apa uzata solicit 9 singurl conducté eubteran’ sau
. . colactoare atunel fluxul da transport total a pompelor poate f] redus ds
Tipu! caruty! da sofottare imporianth Fluxtt che mtu 8x, fiacare pompé suplimantara este prevGzutd cu 0 4M,
Spltaeaare of cused (n garip * Amout dest, Dimensianares inetalatilior de apd uteta ~ conducts de record
Laboreioare . Alhoout deapa = :
Tnatujati de evacuare conform DIN 1696-1 pindla=3, | Afuxit de apak, Pentru racordurile individuale ale chiuvetelor, lavoareior si bidauriier care
DIN 40.40 «| gl=2 91 DIN 4043 nu prezinth mai mult de trei modiicad de directs (inclusiv cotul de eva-
Pompe de deena), Wretaiafi de evecuare a lecatele,
su =| Fluxul de tranaport cuare
ia clapeta de rejinere a mirosulul) poatefi axecutatt deschiderea no-
rate do apie rie 8 vasp maf cave ee records in wpompa minald DN 40, Oaci slnt prezante mal mult de tral schimbiie
de directia,
| ial
de eyao. prin oonducte aub proehete racordul Individual trebule executat cu daschideraa nominala DN §6.
Canttates de ape pluviaill tn inetalatite mixte Soury. epel de plone i; Conducts de record colectoare — ()
(2) Casutdede sotickare importants ©": ont ia conductele de racord colestoare cu deschiderea nominald DN 50 gi
“ care nu sint ventliata jungimea conductei£ inctualy racordul individual cel
” mie a mai Gepirtat nu are vole 66 dapkpeascd max. 3 m, la acelea cu deachide-
Ancordorte bevidvale tees” | ree nomingi& DN 70 max. 5 mal la cela cu deschiderea nominal DN 100
stepanrere (tink recordurl de closet) max. 10 em;alterenta de inditime 4 trebule off fle
Tae | Ven mal mie de 1m.
: Srttark de clepunere iat’ | tt | Laconductsle
ce racord colectosre cu deschiderea nominald ON SO al iun-
Colectele
dé drone: gime L de pind ia 6 m rasp. la conductele de racord colectoare ou degchi-
oN | OM derea nominal DN 70 $i o jungime L de pind ta 10 m 9f diferentes de
a Te tnditme A da 4 pink 3 m frespind cu pertunea descendent& trabule
» 0 aleasé deachideres nominalé Imediét supercar’ eau trebule prevazut’
Lavoar,
chhuvetl, .
ventlarsa. :
bidau enh nl» Conducteleda racord colectoare
cu iungimi de paste § m, daschideres no-
minald DN 100, racorduri de closete gi diferente ce tn&ltima Hde 1m sau
' Cadmn i cond. ciders Ro. ed ale mai mult rebule ventilate, :

DN cone, og. tbat 70 ti Conducta de record colectomre DN Mm rapertau

0 LAW,
tani acer. ON
Critertl de digpunere “a
: Cad an
ou racond direct never tungime L| inditine eveniiet ‘venifiat
pind ia “ " ” tat We “ wil wis SN DN
Gagh ou reoord : ; aa 1 “ ipo 3 pad # =
iascurgeren de parscnsea | 4) coe aan ar i 1s so |pmate a pues leet on sears 0
F 4 - | pind 5° pial nt =
Seurgers dé parsgpaalh fark
. 4 100 7
to rncoTa cad eeu dus 7 [ere SL to | 70 1. 79 _| pnaiaso petes [einchd thera
pind ln 10) pindme 3 pind lat 109 -
pera s| tha oT - Pm pitt ie 10 '
Recerca individvela | pees | ans] ST my] & Part : 108
6 1 . - ‘ 6 a
Fasoreurl individuals 7 ea 10 { 7 = = = *~ ee
mavatean ter | 400 | 100 ~= a 7 ~
tid wae a sre cece
Racordusl individuals oo [perotel poet] ot . aawe _[ Fre pana
lara closet (WO) tt ad 128 | 100 8 - | ai fone 6 pinaia) 100 ia -
Chosate (WOH 160 [pind aS | pine t 709_| too - wo | I. | peated pastel | Ventharee
stiol neqeeard
Clonete (WC), pie i} ik = is tome ‘Venitinea
strict necesaril
mak. 1m distenth 100~ [pink aS pinta] ET 100 | 100
orzo pind la caderea Ib. - hal 4 - 100 ee racing case sera celeata
Racorouri ndiveduale toate peste 9 wnat = Gierata WC-ukd hatte ciderda Koel maudm 1 mi

" t on
"
(—FF He Dlerenta de nko a 's record! tec A
x conduct ventiatl plik lat Clepain
die rete
re a mircsuid a cbectuiul drenat Imaginga 1
tk Lungimas
da conduct desifiguratt pind In , imagines2
i j clapeta de rejinera a mieceulul :

Lungs} cHeramate de nahime maxims adrrisa peniu racordur ndividusia Mf clmorasa)

sind Capata
oe feivera a mircauii
sivas onal sas ee oe ae
3] Numan de eotur inetusiv col de evacuate al clapotei de retinare a mirosului £ Lunginsa ce conducta desiisuraté ping la ctapele de retineve a mirosulyl

@ Ceschicarita nominate ale facorduriior individvala in raport cu erltertie de dispunara f@ Deschiderlie nominals ale recordulul de colectare In raport cy eviterlila da dispunere ~
 \ Wad Sis AaQ2 ie Kai dls NORME DE BAZA PT
ON’ 1 i Numer Numar Numair DIN 1986, DRENAREA CLADIRILOR $1 A TERENURILOR Cea ers]
Ginn | max. | SAW, | maxim | DAW, | masim | SAW, | maxi
mm | admis. fe dosete “_ {da conete de cioaete instatat!l de evacuare a apelor uzata
Fo| 8824 15 # - 5 - 2 = Deschiderea nominala a conducteler de ap& yzatd trabuie s& fle min.
100 97.5 4,0 ad 14 4 8 16 4 DN 70. Conductela de apa uzata ventilate se dimensioneaza conform
425 1115.0 54 if? 22 S? 14 ge 7 — @ Deschiderilor nominale aferente conductelor de epa uzatd cu-
1eta| 82 | 184 El 7a 20 38 10 prinse in =» (ie sint asociate sumale valorior de racord pind la care
160 {1463 | 401 | do8 2 zo | | 8 198 a pot fi solicitate conductels de cAdere in cauza. In plus, pentru a evita
4 Vex
“I Mpa raga mt 4 wep eu 19 @ ns conduct problemele In expioataraa conductelor de c&dere a fost limitat numarul
de claséte ca pot fi racordate (obiect de drenat cu un flux partial ridieat
@ Conducts cu chdere pentru apd urath cv vandlara pencipelll
de materiala solide si de apa). De asemeni, a fost Indicaté si suma AWe
— pag. 13 care rerultS din seurgerea apei urate Ve.
. % Kod Sle Kad? Ife Ket0ls
Conductele de apa uzata cu ventilare secundar’ pot i solicitate cu o
scurgere dé apa vzete mai mare cu 70% tn comparafia cu cele cu van-
oN ry oh
max, Law, | rin | ZAW, | maxim | TAM, man, tare directa.
man | adm. | ‘be otcses de ciosate da closet Conductele subterane 9i colactoare (condvete de apa uzata culcate)
7o) 88.2 at 18 - a - 4 - trebule dimansionata contorm (Ava; = 0,5). Conductaia aubterans din
100 | 87S | 58 | 128 |. 28 4 18 nu 4 afara cliditilor cu daschidersa neminala mai mare de DN 150 patfi di-
18 [115.0 74 21¢ “4 142 28 ss 16 mansionate conform (7a; = 0,7}.
11,5] 87 | 303 e 154 ae 18 2 Velorile scurgaril ia umpiers partial’ la conductale cu pant& minima fintp,
7a 148,3 mtu 7a§ 158 4“ 102 199 50
(vezi. ei DIN 1986-1:1988-6, tab. 4) aint marcate In raport cu loou! de

Lorn
“Noa racordate mal mutt de 4
au mpie secreotto =p 10 D buckiiirle
— cag. 139 G) lao conduct amplasare tn conducts situate tn intarlorut oMidiril respectiv conducts ax-
terioara, Valerie arnanajéril tr trepte pot fi utilizate la dimensionarea
© Seaasecng row et
Conducts cu cakdare ‘eran cu verthare intereid conductalor tumal tt cazuri individvele justificate (vezi. DIN 1966-
1:1988-06).
% Ke 08 ite Ka? Ve Kat Ola Dimenatonarea Inatalatillor de fo piate aepelor piuvisie:
oN 4 lis
Com | tax, | Lam]
Numan Nunn Naaru
maxim | D4, | maxim | SA Fo medm
intoraltaqide calcul plod
D onarsa Hl
ne menstonaree
frert_| acfrnig. de closate Ge cloaate, de tional Scurgsrea de par suprafata pe care cad praciplitatilie tebula caloutate
rort| #82] 28 a - 4§ - T = In baza eouatie! BD. rn
100 a7,5 $8 188 a7 Pi ae a 12 Veepra: we in Wie
jam | 150) 90 | a24 as 188 4t of a
in care: Vv, reprez. scurgeraa apel de plegia tn Is;
aie, 10.8 at cy 228 58 140 a
150 | 1463] 17,2 | 1183 2 1 26 74 A sreprez, suprat, sterentil
pe care cad precip. tnm*: ;
a ja epioae. aieny POpFET, Imensitatea de caleul a ploll in L/(s- ha):
“Nu ru mes do ¢acurpes busta = ag. 13 @ias conduct, teprez. cogficientul de scurgere, conform —*
de Score eeparatd foonducte
ce
Conductale de spi piuvialé fn $i din exteriorul cladlri trebuie dimensio-
CB) - conducte
ou castérn pentru ep® u2nth cu ventiare secundars nate de reguid in raport cu ¢ intensitate de calcul a plo de minim
300 I/(s ha}. In acest sens pot ff utiizate ecuatiite @ sau-- @
“Tihut de eupraiate Cost. de scurere pag. 16. In cazul unor Ingtalatii de drenare a asoperisurilor de dimensi-
uni imporiante sau situate fn interior, in completare la DIN 1986-1;
Supratee inpermaablig
de ax, 1988-06 trebule previizute acurgeri de urgent auficlente. Ca abaters de
= scopevigud » 3* pant
= suptad.
da beter, rainpe a aceasté regulé etnt valacile urmitearale:
= suptat. consald. cu reatur stargate 4,0 = pentru conductels calectoare sl subterane din intertorul slAdirilor, de ~
= limbrécimint| asialtios comun acord ou autoritty{ie locale, poate fl stebllité o intansitate de cai-
= Pave) cu rostud umplute
— eccpariguel «53° pant 0,8 cul a plolt:mal micd day nu sub ploala de§ minute fa 2 ani Ferg 5). In
= peoperlpudl cu platrg 8 acest caz, pentru scurgerile de acoperis mal mart (Incepind cu aprox.
= ecoperigud plaritate' 5.000 re} este necesarh reallzarea unul calcul de suprazollctara pen-
pentru plenteti intensive 6,3
= entry ptartati axteneive Inc, ou 104m gros. 64 tru evenimantul hidrologic care trebuie evaluat fn forma unei .plol de §
= pentru plantatii exdensive aub 10 om orca. 05 minute" care sa produce 1a flecare 20 da ani era pg). in misura th care
Supra. petal permeabie gi capaci. de evac. reduel autocitatile tocale nu dau indicati in caea ce priveste cantitates de pre-
= paval din pavale de betor pe pat oo tielp sau Zgurk, Clpiteti calculsle pet fi bazate pe valorile — pag. 16 G), In limitele do-
wupratete cu dals OF
= pavaje cu romurie > 15%, maniuul de suprasolicitare fortele de saactio care apar trebule avute fr
de ex. 40.010 0m gi mal miel 08 vedere fa dispuneres conductelor conform DIN 1988-1:1868-04,
= supratete legate cu apé a5 ~ Conductele de apd piuviald subterang, situate sub suprefete care nu
= looud de Joacd ptr. copll partie consolidate 43
~ terenurt dé sport.cu deenurt trebuie protejete fatd d@ inuadars pot fi dimensionate in raport cu a in-
—avprat, mat, sintetice, gazen sintetic 08 tensitate de cafcul a plail mal mic, de ex, 200 H/{s- ha), dar nu mai putin
- | ee
~gazon
a4
a4
de ,ploaia da § minute la 2 ani* reen,5) i de comun acord cu auiorliatle
locale.
Suprai. permeabile cu capacit. de svac. nesemnificatve sau
full da ex. ~ Citerentele de intensttate de calcul a ploli rezultate intra inctezele de ci-
~ parc” $i terenud plentate Mensicnare difenta pentru drenarea imobilelor ‘espectiv pentru drenares.
+ pardeseli din pietrig sau 29Ur8, pletrig rotund incl, cu agezirii edule eventual compensate prin rejinerea apelor piuviale pe
conmalidan partiate ca
+ alel ou suprat. lagata ov apa sau a0 parcel la o ploaie da minim 15 minute (aventual orin infitrars, inundarea
= acces carosab, 5! parcar individ, cu dalaj suprafelglor care nu etfara pagube, bazine de retinere ¢.a.m.d.}.
{nigrbat
= Acoperigurile speciale, de.ex. acelea proiectata pentru e tl inundabi-
1 Conform directvelor ptr. proictares, exacutia sf intratneraa planseMor.ce zcoperis la, trebuie stansate pind la cota de inundare $i trabuie executata can-
= directivela pantry planistiis da aceperis =
form calcuiglor statice aferanta.
@ Costicienti da acurgera p pectry calculut sourgert ape! de closie

is
 % Pe B00 lis ha) tm 400 I/{s + hal NORME DE BAZA
ow | p = 10 ee a8 te cs en ’ 2 uaos unos Dit 1986, DRENAREA CLADIRILOR $I A TERENURILOA
“| ‘admis. m mt mt m m m :
§0 O07 2a 30 48 a Fy $6 wo Intensitiit! ale pleit
so | 42 | | 40 “a9 79 30 ? 59 tocalliataa “ fw | twa] am
i 18 * is es 45 58 #0 : Wie hal
26 1 1 64 a0 129 - —
100 47 | 186 | 195 v2) 17 | «6 |e Aty ——__—_— ui 254 St
1"! 74 72 302 738 182 2a7 rv] Baden-Baden: 120 207 569
1207) 76 | 383 3:7_| 807 | 190 | eae gaa Bicarteis” 2 #8 212 480
125 eS | 203 383 608 212 208 424 Benn 104 240 512
iso | 13.8 459 74 gia a4 431 oag Brauniage : os a4 ans
ano | 28.6 86s 1234 1872 740 pad | sato Bremen . 108 240 a2
Dinvensiunl cont.ON 18.480, Fentiu sonducte Puviale cin abil yalocte din babel Sremerhaven Gat 17 280 554
* Geraspuda DN 125 upd ON tag 1 DW (0888, DIN V 10580ai DIN Vi68at Bremervérde: : 102 227 307
G) seSustatetepa cara cad precipitaiilie onve pot fi atriuite condustelor pluvialsqu Diehurg ise 204 825
claret gl conductalor pluviale de record ev pante minima (f= 1.0 onvm, Dortaund Lo 120 ae? 559

IndHerart de calculale~ ()) deschidarlle nominal aia conductelor dlepu- | Oreaten® t0z 227 44
trebule si fle minim DN 100.
$0 subteran Basan e 2 45
Drenarea scoperiguriiot ou flux sub prealune Flensourg Q 100 “223 74
Pentru acest sistem sint Aecesare arguments hidrolegice refertoare la =| Frankfurt/Main : 120 . eT 589
objectul in cauzé. Pentru dimeneionarea Instalatiel de drenere sub presic- § [ Gammsch-Parenkirchen 200 “5 O48
ne Intensitatea de calcul a plo trabule $4 fle de minim 300 I/(s « ha). Gelsendicchen a0 aay Bae
th masura tn care stabilrea scurgeriior conform DIN 19689 mu asta [Gaen 139 27 aca
depasita, cumularsa din zona scurgerll care este necesara pantry aceasta Geanges —- 2 no 7
funcfiune nu esis censklerald o inundare a euprafetel de acoperts. 7" = a7 a - 7
Acoperigurile scecials, de 6x. cela cu inundare projectatt, trrabule etangate — 6 : .
gl dimenstonate din punct da vadere static pind Ia cota de inundare. Hele’ # 187 a06
La dimansionarsa ingtaiatites pluviale sub presiuna tnitimea de care aa = | Nemburg * 220 429
poate digouns eate consideratl
ca flind maxim distanta
dintre scurgeraada —|_ Hannover 100 225 474
neminalg alg oon- | Hannover-Langanhagen
de rsteniie. La raducerea deachideriior
acoperis9i planul “98 218 44
duotel tn sensul de scurgera sint admise abaterile de la normela din DINE Hamburg {Sear} ‘ 430 252 62t
1986-1:1 988-06, sectiunea 6.1.2, aft timp cit axistd arguments hidrolagi =F idar-Ceertein 133 O78 ‘S02
oo. La scurgera, acted ia trecersa in conducts subterand sau colectoare = [Tracitact 708 a4 “8
care functioneaza prin cidere liberé, trabule asigurata tansformarea "(oe 74 15 7:
anerglel cinatice importante prin reducersa vitezeide scurgere la< 2,5 mis. on 7 oe 70
intensitates ,plallor de § minute” caleulath conform simemulul ba-
zat pe conticientul de timp Konstanz a 180 a94 711
Ca example de plo! de & minute” care, fe ecard ragionala, sintdepasite |, Kreteld 2 12 208 su
—In sens statistic - 9 datf la dol ani reepectly o dat la 20 de ani, aint |_Lampertnaim (Hessen) 129 287 a4
Prezentsia avaludrite urmatoare extrass dln foile de lucru ATV (Conditii [Linger (Ems) : 180 289 e128
tenice de contractara a lueririlor) A118, tabelul 15. Se atrage alentia | Letozig? : aT 216 4a
in mod decsebit aeupra faptulul cd in prezent aceste valor aint pre- | Losheim (Saarl.) 199 god ae9
lucrate In raport cu valorie de precipitetii modiicate. In cazur justificate [oped — 708 238 a02
tn mod special, in cara canductele de drenare a terenurilor se dimen- Tyaing 7 750 584
stoneaza Tn functie de aceste intensitat/ ale plod trabule utillzate valerie MBnchanglecbach 108 ona ue
prezentate tn ultima editie a follor de lucra ATY A118. x o v 73 7
imteneittt! de plosie cera stint dep&site anual 45... pentr T=1§ minute
conform Freinhold ai al evalulitior noi din folla
da lucru ATV A116 stn. | MOnchan 138 $0 0
tansitiitfle de & minute razuttete Tn consecintd prin caleulul bazat pe co- | Munster-Lager : too aaa 474
eficlantul ce timp. Neuendneter 411 247 526
Aso) Ploaie de 15 minute care, statistic vorbind, este deplisiti o dats © | Gkdanburg 108 240 812
pe an. Constanta de asezare conform foli de Iuers ATV A118. | Osnabrdck 150 aa at
Aceasté intensitate a ploil poate fl utilzath fa dimensionareacon- [Passau . 133 274 883
ductelor de drenare’a terenurllor numal in cazun cu justifiodrt spe- | Rosseishaim 730 2 He
clala. . 1 ‘
fap Ploase de 5 minute care, statistic vorbind, este depigita o data la = rans lalgor) = = ~—
2 eri.
Fa0.08 eae oes minute: care, . statistic: vorbind, este desdsiti o data | la Sorendlingeri
Sugar . 138
a ae
om aad
a

Dimensionarea conductelor de ape mixte Tarfhaua/Sotfing +18 285 534

Sourgeraa apei mixta Va care este determinanta pentry dimansionarea = | Trler ae Fi 282 621
conductelor de ape mixta se compune din seurgerea de apa uzatd V, gt | Tibingen 200 445 48
scurgeraa de ape pluviaia V, aferente. Ulet (Ganeu) , +40 312 603
Yn = + Vin lis Werztar ; 122 a2 a7a
, ; Withebrshaven : 65 18g 403
Deechiderile neminafe pentru toate conductaie dispuse subteran trebu- Wolfsburg 12 245 sat
ie 88 fia de minim DN 100, Deschiderile nominale pentru conducte sub-
“Ageste valor ay fost extrasa dirsel din Plginheld ,Regengpenden in Deutschland
terane pentru ape mixte in afara ciaditilor, racordate la un amin cu scur- (Grundwerte fir die Entwisserungstacnniky=~ Aiitenieilati als pioii in Germania {Valori .
gere liber si pasta DN 150 pot fi calculate conform (Ad = 7, umplere de bazd pantry insteladis de dremare)” GE 1920,
completa ta74 presiune interigara say exteriaard). (2) intanstati ala poli

16
 Recordinfi oaze, NORME DE BAZA (en
inchidere gaze DIN 1886, 18012, DRENAREA CLADIFILOR $14 TERENURILOR fern
8 Piasd de irolare La lecuinjete unitamiliale $i cele pentru coud famnilli nu aint necasara spatlt pantry
& Contor gaze racordul cladiri. Spatiile da recordare # cladiriior trebuie proiectate cu acordul fr
6 Compensator potential. tresrindestlor de alimentere ei evecare. Spatila tretule 92 fle accesible din spatt -
7 Tevi inchizive _ 7 genera] accesibiis (dean. casa sekrs, corkdorul pivnitel) sau direct din exterior. Nu
Syeava decanaizare =. este admis sé fie utlizate ca egal de trecere. Trebule dispucs pe paratele axteri-
9 Prick iepamintde = oor al clit prin cure tree conduetals de record~~ CG) — G) . Paratil tebula 4
10 fundate ce rasord _cOrsepUNda clasal da razistenté In toc de minim Fe.
Casewe _:, Uplla trebuie #8 fle da mini 65/196 om, Th cazul fh care existd un racard le ter-
11 Gabluteeion moficare uelle trabuie previzute cu fol de upé pline. Dard exist racord de ap ay
12 Paratraanet {i termoficare este necesaré 9 scurgera de pardosealé. Spatite de racordare a
13 Fostoim. de ventiare clieiidior trebule al dapurd
de ventlare direct din exterior. Temperatura inciipe-
i4Facoddeeph =. sit nu trebule s& dapSpeescl 30°C. Temperatura apel potable nu irebuie 53
-@ Gepdzeascd 25°C. Inotperea trobule feritd
de Inghet, Comenslunl de Inedcert: pin’
ye, 4 OG 30 unital de locultermoficare paniru com 10 untae! de Icoult: katimea bard
a 1,80 m, lungimea 2,00 m, Inditimen 2,00 m — CD. Pind Ja oca.80 de unit de
feouittarmoficare pentru com 30 unttit! de locutt: litime 1,80 m, lungima 3,50 m,
: Vaaelate de porarntanet Indiime 2.00 m. Nips de racarcd este previkcuth penty iccuinte unitamilale tard
= EB Legare
la p&mint resp, gubaol, peretale de racerd pantry clddirt ov pind la 4 unitat! de locuit, Incdperes de
(2) tretpare pentru racondares clddirigr cont. DIN SC12 9g, gpm.
de tundagl —FACOrC pany lair cu mal mult de 4 unital
de lecult+ (Z).
5 F |netelate
de teigton
nf G Teavi de
: HK Teavd de Incite
5 PE Cablu de protectie
V¥ Ceblu de record le :
i rhe protectia pan

W Contor da
Il Pinna de tre &
conductel de gaze
Ls Filet lung
Pp $id de compensare a
Fi Teavil de canmézare
S Casste de resord ptr.
curent
de fnalth tens.
~@

1 Camin
de viziare
eto
a Cen ephurid
3 Canal ape mixta
4 Cans! spe ploviale
6 Aecord de and
6 Fiscordde gate
7 Racord de ternofie.
8 Racard electric
O Record post
-@

Deschidera Kier’ (L1¥)

chminator, [nm
fo el

| = fda pind le < OB) a

of ”
- oeKoe
faxog | O41 :
fk sorin rose: | ou speiin unr. Talpa cond, de racerd
1 Peace 2 m InBtime de Worn pene Wie
Sxemphy seul helena, clenoeie pot reuse Men Taipa cansszirl publ.

Camin
Cémin dede vizitare
vizitere cuo &) dimensivei
de edrmina : Record ia canatzares pul publicd
18 , oan my 118
1 Ventiiare macanicl .-. 300x300 —#
g pao tog; Bazin de pompl
2 Ap urail s00@
Incaizing ON 25
& a Ree caer DIRS’ Capsc. | indy, transp, frm | Oimensiuni tr mm DNz
zg
A 2
§BCircutatieONIE
Apa caldé DN 20 | ~ tansp. 3] 7} fA B Zine
inmm
7 Apa rece DN 25 Loculnts wala, | mevh 47 | 12 | ~. | 1000] 1000 | 450-500 | 100
~ Locuinticoiact. fmih f 64 | 22] — | 1a00 | 1300 | ro0-880 | 125
4 Angammbu mara. im¥/n [144 [100 | 18 -| 2600 | 1980 | so0-a00 | 180

Ghend da instalati , : : CS) instaiayie de nsicare O1N 1998-721, 4045

17
aan Simbolurl ¢/ eemne pentru conducte #1 objects de drenare , NORME DE BAZA
ree ce Looe DiN 1451, 1986, 18460, +4462 DIN 1968 CONDUCTE DE APA
$I DE CANALIZARE

Plan Vadere Denumire : Plan —=-Vedara Denumira

: 7

ota @ Gendt wo ptetne ef 8 de aubso!

@ Pompe de dranare _
30 marcheazél cu : on : ; _ ”
° .

aneee 44
3 @ Gonavcteo aud preaicne of Zi BD instatate ce ricteare a fecsieior
onte= ti
s4
6 marcheazil cu OF : :
C4 ‘SS @D cuca
ow | CB) conesucte de aps mite
. | cS @® cuve ce cus =
procs ‘ Conducth , Inedicasl de
ot © waa = Uae mepeee o GP Lavosr, enhuveta de dale
& F @ ce |
ae"

Conducth de cidere :
O fn raport cu Ypul de conduct.
4 9 GD Fiver 2 _
we Orr eee

DS tweet
ay

oe gecneeme
B} Incap. 9l devt, descendent

ope t (&) Scnime de material oe consiruoia VY GB Vas se close, depus pe _

‘e § .
—at Tnohider ce it deyeava ‘ ‘
| ® bap ‘oO V GB ves ca closet, stanat de porate

- 4 Ownmscae , ne

© chive ce covers
| ° &) capac se curnzare ol”
0 es f ® ie ma ~“TI GB cruvnasingis - _
Ld

j_ GC) Ratacsie de eto Crm GD cavern dota

: o— — a scurgere anu Ge crenae . .

inantae restoers was oo drenare

© Breih 4} +4 GD Meptna spa vase -
a oo

oo oH @@ Barve ncidescemonte os apaier

@) Masih

~® is] (©) eeparsor ce amison fe) @ Stapsattv ce cimatzare oo

® i] GD Siaraor do iets goer .

; ~O- ir Dispartiy de retinere a citmotutal GQ @aterrs, ¢

@ sgrcteedreos _

—@— “TAT (19) Separator oe acizs ® Oma GQun0 " 2

~O- -ir Srmewuuer © Omar, Ona

: Conduct
apd Incenc#, FT

FSPR
© conduett sprinvier = SSE
moO Ro QP wartert de et de incticrn ® © age owe
is . _
Greene —
>, Barard de lichid de tnchlzrecx meh ot
©) OneSrespe dB
Fe

—o-
peter
GB Incticere oe ratante pan apd soy
2a) Inechicere de retertis panin: epa cu @ @: Hidrant eubteran UH Ww) _
—ih one
fecale e @ instalalia aulverizare ih
=. Samaeman © i women oH =
@ fncendé ~ WH . GB instalage sropire a
os - GS) camin cu scurgere inchist
a

i
 a pera am Buin NORME DE BAZA
“Pei @Rieveereae
— i tapes oo enea stg Ea
protbctle
gf alanaare ALIMENTAREA CU APA (Sm bea
DIN 1988
Xi @ceear
se © tntese a ™ — GB) renter da conducaa
| Meroarea peciliel peru 6 > en", inaloleie ce
enmdurd
de extrecis lee (Fy sean. rate
Vv GB) neta on parva
i+ © rn
—— CB cectnva wa

Pe Evecare pan turn A @ rom et

CO @am
{oem > CG) serantecater ;
GB arate oe etcae

2 © vvantnpas
sem

O Oss onseotaal 5} Quen

+ ca Pe

Box eure

b-
PE] @ vemaane
‘pl potabid rece,
de en, DN £0 © vrs ovtunn ,

at NE OD
Tw Apt ete oven,
60. WO GB) de Armbiued eu auic-
ax, ON 50

Doe tne
@ vente
inchkdere
me
TW 15
Aga poibid, ctevadie (2).
da ax. ON 40 PE)
a tad (14) Apa potebité
reas, furtur. laure faut
On, ON 18
_— voludt, Rpare per,
Murcarse poxiiet pertin 5
8) modtigars da deachiderd Ee tare de vou,
conker
4 ak

em
Bajpai. da ex, dela ON 80 ta ON 4

5
So “ ®
ran @.
on pleskGn UCIe | mee Ed
DK Y @taae~
>-—>>

ol. @® mogtiadet oa macwial, cn

El Oa
. fx, cio fa. chal Ie euseu
fr
&

px esr
>

‘Op bp. pir, i Giller, de

a do impuenl
2
j

a Ramicaie pe
ambela pis

o Condvolh GB tnvegnraner
, seconde
AL on indie a
Ewwww Cli)ve ao ft

Ince tramp preecotae:

wham
XX y

oe a ued nae
* youn
ap Gierentl
oa tenauoe
P @ wetind ce fos
anenn ¢“ aeaeeeere 6 Conver da ghkiee
4 GB 9 wean cn wos
DG vrs mst
@ peed de izotere
Vendl
ds scurgare
cy chap.
Ge Imp. 0 ux. rh @ Propiaie prin Polar
inv, apart de aarieire
J . Compensation de
[PO rene ae
At
de turtun
potential,
Sepace le plorind

SL @ cote
‘Sguranl
da aparqare a
javor, sigurant de z GB Pepa enone
fupere
& furfurieios

T — & Pepe mana

F BR

SUL CORNERO
SNM Cie

<emanata
net @ Acbions cu pat of @ Ste ®r exten
8s
Kw

@ noe Ge peperece
= preegurriturt
, Propuisle prin

f
Cober py. (nceperse
= @ Pune
ihe conduct ferajului (de ax. lateral} mamberand
Varn de sigue,
Prindere conductl cu fnearca prin teria unl - i) Propuisia prin piston
* @ ghia ‘Coler cu ventil pir, we

? Oma
ineaperen forajuhi
‘toe ws. BUH) Veni da sgurenia ce
cok, Inegresi prin torte
Reducer ae preaiune, unit Bre
= Siranungere de perste
— au alansiu cu jaava de & vend de prasiune de in Rezerver, tint
prolecte beceis ® (ngtwlalie de cozare BF] Goa) PeeslUNG. OUSCHIS, Cu
peraplin

19
Peace Simbolurl pentru inataiath de gaze mS NORME DE BAZA
nee , ” ‘ _ INSTALATIIDE GAZE IN CONSTRUCTI SUPRATERANE —
Conductd culeath ia vedare (cu @ Incdizhor d@ rezervil de apa cu 1
daschiderl| Seminale} gez Aparee Purere | Volum
- calorcA [de gaze

OHO
Conduct culeata ecopartté
i assent esa
Schimbare de wea
Indkearea dasshider!| nominee’

trensveraglé (eu Ingkcaraa min

at tte age
"par, la ]
Pe iearee votorll da racard) _.,
vale tor
[se ape gat
.S=28,1 [114-34

4 | neminala) @ Catan de Inedizire cu Tnediizior de /0,8-28,4 | 1,25-3,67

iniravea [nireo oldie @ une gaz AE in cireuit
ponducte de gas -
©
Revervor 5.1=19,8 |9,70=1,94
uy rer) Conducta mobiea - (ide apa ferbintal
Plool ce [nolare uz } apt yece bleu Sebi gaze! 28~80,3 [0,36=7,79
Culorl pantry conducts Oran gare
PHLHHSHHGHSSFSOSOHOGOGOHQAOOD

drab
@ Valor de racord Ingtalai® de gaz
z

Plast
de curate K

Legtturil
ov flat lung

taung Procuiga ce arcere tn cazul Sigurantl

da tux al capetl de
League cu para @ Seecnaan ue = @ fea @ jaxeier
Legmtunl
cy Henge
Legiturl suet
Roblnet
ds inehidere
este

tnehiezior
Veni 6 chiara

cocargue
nica
Robinet
de cot
Diepozitiv
da reglere a preeiuni

Contor
de gaze

eal
x OK
xx

Cupter
de Incdizine eu
DB

pare
(4 cohlur)
Ee

TAT

G Frigider
cu gaz
BB

Pompd
de ediduril cu
®@

gaz
Ft =

[hte
®
2

gazeior ‘coindiearea dimens.

i ptr. court de avecuare
®8GO®O

Fir
+0108

Tneslztior de lnctperi cy
gaze

Inealzitor de apa curent cu

gaze

Racord de cladire pentru aoa si gaz :

Aneaizitor de apa . are cageth ae de 4 m si eee & Incapera de digpunere 35 kW
®

fombinata cu gaze de030m

oO

)
'
a = "oo
Beckie
co ewuart . NORME DE BAZA ‘itu
dle haz
_ INSTALATH DE GAZE in CONSTRUCTILE SUPRATERANE
_ mn . DIN 18017 —
He l Gotulde twava de Instalafive destinate consumwulul de gaze pot fi dispuse In tnciperl numal
i paste. omurente ee flux dacd nu sé genereaz’ pericols determinate de pozitie, mévima, structur&
He icapane secon moa . constructiva gi tip de exploatere 5! vebuie ad fis omologate de DVGW
1 (Deutsche Vareinigung des Gas- und Wosserfaches @.V. - Uniunes
Ln gare caveat dln Germana in Demeniile Gaz 33 Apa),
Distanta dintre componentele reaizate din materiale Inflamabita si partite ax-
terioare inciizite ala unai asta! de instalatil sau cistania pind ino avertuald
protect la radiatt trebuie s4 exctudd pericolul de incendil. Distante cintra
aceste componente af partie exterioare incdlzite trebuie af fia a 5 orn.
interspatile dintra compenentele realizate din materiale inflamabita $i com-
ponentele extericare tncdizite precum si intra protectite la radiatlt si in-
stalatile deatinate conaumulul de gaze nu trabuie inchise astfel Inctt 42 s¢
Producd acumulare de caldurll. Nu trebule cbturath iegiren sistemutui de
evactare a gazeter,
La vetrele pe parett exterioti cu camer’ de ardare Inchisd sf in cezul une!
Tmbrackmini inchise de tp dulap tretuis asiquratdo legdturdl
ou Incdperea de
diapunere prin gcturi de ventilare suparioare si inferioare da cite a 600 om?
“gectione iiberd, Golurile de venitiiatie tredule disnuee cantor Indicatillor s! des
senelor elaborate de produciterul aparaturi. In report cu clighpsale vetral,
imbrtearainten trebule distaritett iateral si tn fet cum 10 om. :
Vetrele, cy exceptia calor dlapues pe pareti axterior, trabule clepuse eft mai
aproape de cosul de fum. .
Seterminanté pentru dimenaiunile 9 ventiaren fredperii este solicitares no-
mingle In faretele de temperaturd resp. euma solleitauilor nominaig ja dj-
ferantale de temperatura.
La spatiile Interiogra cy ventilare conform DIN 18017 velumut incdperii tre
bule calculat tn functle de dimensiunile de constructie. Dirensiunile de
constrectie sint dimensiunite finite ale epatiior gl deschiderilor.

Snciiizitears de apé mici (pentru flux cantinuu}

ode cabarets cone Th Inckped de pind ia § m? volum ou se cisoun Ineizitgare de apa mic, 1a
elu de vandtare superie ni volun de paste 6 m? si pind la 12m" gazale emanate de fnodizitoarela de
ets pecesar os ap mici trebuis evecuate prin Inetalatli de evecuare. Inc&parke trabuie
pravizute
cy slateme ce ventiare. Pesto 12 m*-20 mé tratule
si existe un
sister de Vertiiars sau Incklzitorul de apa mic trebule pravazut cu gistem
de evacuare« gazelor. In Inodgerite pests 20 1: ge pot Instale
fied aisteme
Ineditthar de apd cu gaze In hale Interioare cu ventiare (ip Kiln; acing numal '
@ deci! eate cisponitil 1 mv yotum de incdpara pentru fecare KW Instalat Gp evacuara $i 18rH sisteme Ge vartiere

© Sze pentru seteme ce arders,

@ Treaster de aed ou gaze th Bale itteriourd cu vertiare pritt eee eee
Tnodperea aciacenth
+ | Cortinut la | KW care be
a 2.5 m tai. | Insteteaza 760: Wyn | £10 Yin | 0 Wire! | 40 Wirt = 50/100 mm
Bim? {18 mt 3,78 KW 27 Wit| 36 Wirt | 4? Wirt | a4 Wim? ta
6 20 xs rT ro 128 Malerigle da constr.
5 } fa diet. de blocurl de
14 25 6,26 45 7 78 168 4 constr, Inflamabiie
t¢ [35 8,73 3 ao toe A t
18 [40 18 " " 125 70
18 (| 4s 11,28 a toe fiat 282 .
zo [50 125 ag 144 156 212 Cogurile
de evacuara 2
22 35 13,73 55 125 172 344 gazelor pot debuta la fiecare
24 éO 15 : 107 136 186 376 dine100
nivaluriie
mn in cau’,
ze tes 18,25 146 148 20g 406 in
ze 17S 17,8 125 160 29 438 8.75/1.00 nm
(5) Mirimea gi capaciates aparatetor de incatzt Cog de evacuare a gazelor uri Ii
evacuate ageznr
td

at
Aparate consurnstoare
de curent elecirio NORME DE BAZA
Ar. slectre, @ Sursd
de uminal,- ~ WNSTALATH ELECTRICE ~~
in general Tn general
DIN 40711, 40717
Wk Oe tum, multipl
Pita Mectica,
ou 3 ochiue

Pid electrica @ Sured da iuminat

ou pete
de cirbune =~ , ® oicrafon

a
Pra electrical
1 os
ou Cupar ® Ap. do toregistare

oD
Anofh el ES vere cateee : JjAAacadcd wi
@ ‘Sured de Guminat cu
reduactia @& Soviet
Amplifcator. virtul
® Cupter
@ Surad de dominate OE et care ® Magnatefon _

'@)
@ mem
Sursada duminat de
@& Aparei
ou misrounds @ avere .

028
GP} Refactor
cal [BD]

1
_—
@) Gait av ietrarog Bursa de tuminat cu © conse
suplimant de averie

(8) Pea oe trouiet

© Magn
oo antes
GO
Suredde tuminat cu
sortce
@ iinet cececanas’ Be Tabtou
de conte, de
6 cu igus

Canenmis de contact, de
*)
I

seo\r.
@ acer.
pir, modi. tarit cursny

GD spare: ce nuoatare
|

MEH ELEf
One a
Gemnal, de 7
Frigider, reap. nag
‘
*
+

CIN 8080
Ta 2 @ hw
ptr huni casa
oe echt
8 Raleu intermitant,
i

@ saeeane comutater Intarm.

(B) spare.
ce clmatiowre & Comutater gocui =~
& Releu
pi. treaventa ”
Aparato
@ ae ‘tn gene! © Berard pe. trecvenin —

O} @mrrom @® starma, tn general

( GB Inodttor ce fux . DP DPD) @ Nara cu inca. tp =

@ trong
GB) Vertiaige
A enn comnutat.
CB Gitoane vias
Generator,
In general ptr, numa
(GO) Motos,
in poner @ Migraton
Motor
cl biearea Semnel,
de Incendii
rq

@mercer
i

ou dlap.
de retina
@ aoctronic
© sonnet. @ Distributor«pencil
Indicateru
da topire
@ Wier cen
eall@| jeo

@ amas, warm.

Samnallz. de @ Olen. ce remificare

QB) Marin
de epaiat temperaturh automat
f

QD eet
oe roe Semnutz. secundar
ptr. incendil automat Onin”
(GB) Radiatorcu Intrarogh Glaxon,
Lacat de hecare tn general > @ Sirend, im general
sisterne de sigurantl
@ Tnodiizitor at. incaper Ciazon cu Indic.
in general
@ Baza pel
unei natal de pul de curent , as (id Sirana ew inate, spt
~ de curant
semnali

oS
eed Sirand cu indicarea
@ frctietor a alo a @ latarton cladire
irecventel, de ex.
140 Hz

ZN
@ ence
Sistem da semnelizare
lumingaga, automata, eo2ro Sirena ou sunet
a

da ex. folocatula - e lnterten poarta fluctuant, de &x. _

180+ 270 HZ

22
2. Guneat electric DIN 46.710 : Instalatie Izelatain . NORIME DE BAZA
o & ee 7 | @ Translator, ta general
INSTALATI ELECTRICE -
eel
UT ESrs Ea]
@ Curent sontinua instalatia izolatd ptr.
- inciner! uscate, Ap. de radresara,
DIN 40717, 40714, 40710
Pet A
Curent attemetn, de ex. simi tubuterl da ox, record curent
in general shernativ
hey izolgtat
a Be
oe Die @) fu indicarea Ondulator, detana:
rohimbare pol, tran
on T Curent atematy
tahoe “ome ptr. mee formar fF) quinn & @ serperoricty, th
Curent cominuy say
curent aliernatiy @D Sigcranta, in gensral KP @ Eero wre, ta
{curent stectic)
o> @ krawmaren
RR2 ¢2

& cureen moet Siguranté

cu thet
GB de'ex. 104 site DU,
'

CO ©Seanaoe
4
1

@ Curent alternatty
fraqventl ecusticl Sipura pe patere
de 0 @ feambiettenslune

CA @senves
CB) Curent steraty de @ invita
inate (reovanth a ox, 86 A iin
sevenvne QQ lnaiatede r
GG) Curent aterathy de former oe
freqventii Maun —H— GB iaitialess spare oa ey © ons pons
Elements de in pentru a GB) Saprezontare Comutnter, ys & Pris de contact multipia
instatatile ere DIN 40722
—7— @ mien r @rmgesr
fnirerupator
@ Comutater de
Fate

4
—_- & Instetatie cu
DD) city subteoran 3 Ca mal gus ptr, curent
ae O itningeenl —A— GF reuse neutu TAPE tritazat

—e—
69 stip de term
BEIT GO) gin
He
00 curent
GD mroteiate siraing
‘ Ht,

x
Prigd de contact ou
protactle dubia
GQ Pith 90 contact cu

‘ B Si aa eal gone. thhhee @ wi

dea, ap/ aw GB Pres de contact ou
—O— © site sncorat oeoe
Ae tt
rere ie
a
Juri
orion owt
Sip cu zibreva,
——— @ as BR €B Feprezanare opponaia
—e— B sits ancora
—_ Onar™ O omeas"
—2— Gi) supes eter GY om"
“a og oF YO ae, @ O

—p— B sap ave ge 8} Brcord at curant

4 SD Sar eps anes.
f G&D ineisatls szcencanth w Oguye
Gamutaier 1/1 a] @ REA a oatiee
osama
—+ @ Br Sn atte ou
-——_— @& sit aciapus th ng
® monopoter) Oo B Seraiz. buon
@ Cemutater 1/2 instalaie
de dasfumare
Onirerupater,
~y”
na
GB Punct.ce spain cu tram
GD Funct de epein cu
9 @ oa @fre(intrenzpiltor, trpoiar) © frregereynseras
Inchicera de oeei. Cozi da recore St.
4 — B&B tte ow corp ce turret wW @ so. @ f com iar Ge grup. Fon @ secure
automat a dats
# @ Cea Ge eco iit monepotart
[8K] @ lawn ce cormunict
ptr. Curent tax,th gener. @ feemvnanct da sae,
logttur de inetalai ry @ Sema ms ov iccaree
monopeta

@ executat Fu tpalt
de protects €B ciettoutor
ds talaton
© (rar stn
ieee @& tn conewvers
@ cane rm B coh co teacarurica
eee GF) Proiactes
TP @ dass
de anent
ee @ Inatalate mobs
+ aca
@geret # Comutater 7/1
{eomutater-cruce,
monopolar) 1 @ viewer
= =z GB instainte ssubterand,
evans de ox.
da sol da ex. dublu

@ Oper” oi
Racord ptr, inate. oe
S 5 fe ee. [far ow oo Comutator temparizat
@ Cistribultor
pir. antene
a 6 ‘nstalate pe izctateri de de ex. dubly
partelan (izolatcare-clopot} = |
{D>} @ anaitenters wire
@ Maga, corp ¢ a immer
“77
Fi GB instulatiapeste tencula
4b @ Bemert, acurnulater sau rp
@ Comutater cu senor de
apropléramiscara d & Doza de antena (doz

B=
ae @ instalatta in bencuial de trecere)

‘7? 77 & instalatie sub tenculala

Transtermator, dé ex. da
soneria
Comutatar act. prin
atingers b Dozd de antend oy
rezistenta de capat

a3
 TLL
Semnalizatcere optice Inatalatli de paratréenct NORME DE BAZA
Lift (nea)
ae
&
y
QD Senate. pte
7. general
01H 48620, GB comural eidcliitor nave azo ft
e
Semnaliz. tumines —or r= @ i.
intermdtect af indiont. de
directo
ma- @xrnee
QO

:
© i
Semnalz. kiines cu
lampa cu heniniscenth Co BF Acoperte matatice
Bl Bcoceum
BaooPodeoe

&) Indicator cu revenire

Incieator lumings su
—o— = Saree
frevenire automate. @ ‘Vae 6a prea-piln,
indicator cu reveaire
aytomald Lamines sau j= I & Grhter
de rioadé
oeciant
fnelentor fhrd revenire
agiomald
+ Brun
Indicates tuminos find
—_ 9 eae,
iene” cu disp. de GB Sancucne
Sempaliz.
oJ
_———
© ean,
taregiatrere
» @ @ eee
42) comer
Loe Om
KO) @ Contor cu seminal. -

2 ogee
7
—j—— @® zona da seoerare

@ Semmakz, multiph
se BD toguretspamn | 3 La

© @ seca ee
ae @ cctetor ae
eee .

Valorie
8 @ crams
Desclircator
de
ig
eae (6B) SirEpEgETE prin mina

Ouoe rainps "28

newt @ sane c vor

TO © ions =] Pipe
peas1
at = @ Element, acumulater

&

Paria 18,10 mt Sopl 43,18 m*

O
DL JN
15 Qemacd
da cial
suitegare 25,25 0

@ Pian de insialatie @ Schema de congxluni

elactica=-

24
 NORME DE BAZA
INSTALATH DE SECURIZARE — (1
Run
instalatilie de semnaiizare a =
epargeriior eh @ Semnaliz. epic fel @ Foley de duciangara —= @ Echiz& wey-persaane

od @ Ciep, de cuptal digital

1) Contact
ds tnchidare Na @ Raleu da actionare PL @ romtonat
a El @ tgerusen
Wibb«tS4<+akmer

Contactda . G3 Telessmanat qe @ Usd turnanta

daachiare

&
I a a
® Contact magnets @ tee
Relletioare de
T—1 gop 8 Use cy ceszavorire

(3) Semnaiiz.
ce vibeait foatalatil do semnnaitene 4 CO © tesieu ae aruntur
10m & Ust a seschicore
©) contact
de pancviara
Comutater pir.
FE) @ Sse nasa []
=7 © panes
20 comarca
@cucasa
2 @ Oberiittt

@ Semeaun
tenses
rq iti © casas ae prowecte
@ rote | © Brarirann
@ Sart.
da tam
Senmalz. de
® Sidpunges
G BD poze de siguramta
@ Saprata.
dn tm pin
samscun
WV @ cuprevegriat
fo. QQ Puce hac en
Semnaltz,
ao) spergetee genie
@ Semnall. pir,
ptr,
<i @ Senna fidctn cu
Inetalatii

a4
dede supraveghers
here prin
prin

GP Samed de et >
| oer © Broascd
tn cruce
TgOMot de Impeet <fhe GQ Sernats. thar cu
- veceri
@ Sampak, de migcare
pasty cu infrarcst = Semnailz.
@ (aed spire
presiune cael
ee
3 Comer da ira
YB gpugtacte
+--6@ ovieré optick Garoaedl de pre
camera de juat
b @ eowsisite
Semnaiz.
de tuning HG cette poraor |
Toe Owemarin
LOS— & connate. mow Re & sigurantt po. rutour

<j @& Semoals, mivoare cu

CL pO naiaee q ® surat pr. rae

VP Oem
Cantrale/Accesoril
<n =[> AP) sasiera cu micrunde
a]
Cam’ de luat
®@ Central pir. vederl ou seennallz.

5 Onsnas
do migcare ,
——] Sone :
\! Miner de forenstrilcu
[I ‘ pati, de inoviere
[4m Samnaitz, modificare
Scere ge sree
a lncanatior © monior {0g} Inchiztioare ca
= LS) cimp foasd tensure Conv
de contal a
tree]

@ Seamrin Panou
da comandi
=) Semnallz, modiicare = @ siegeron 2camera de
—_ simp capacttv
@ Serevecnere
taleviziune
pn Y @ vores vg
2 ome @ Centraa a aourstare

| eae
noe
~~ Semnalz.
=i utresunets- 6D Secret ietonice

R= =F) GB sarech vtranunete & Gantrala Geechiere

cme @ a
cosa

Po. (78 Decoder tegiimayt

2d contact tancrcrs GB trnsieter
Orewa
omens
tevin Gard
de sirma
ghimpatt
8 Semnalz. apargere
++ Gear masiy, gris)
"gs?
La
instal. de comancid
Mectro-macanid @ imo @ @huigeon
Pat
tg

Lf
inatal. de comand
umana

lnstal. de somanda
esr |? pe
@ Decoder lagttimmtfi.cu
eed suplimentar

Decoder aufonen cu
6R 3 Rulourl de ote!

ER cena stant sau pion

Baterle cu a cod suplimentar
— J emo aeumuiaton
Rol
ap. ce act, sami
AZ, automat pir. Ti
"QD lovmarea numerelor
i Sait
sianunt Terminal data cu
Butonul instalatiel de aed panou de comenda
& Semaaliz. acustic invagistrare , eS . 3 StclA securizgtt

25
 Ghidal cu degatul mic SESENUL ©.
pe muchia teului Limba proiectantuiui este desenul
prin care acesta formuleaza univec
si inteligibil international -indlcafiite
sale in forma uner desene geemetri-
ce obiective imbogatite cu dasena
d9 prezantare.
Desteritatea in dasen Ti ugureaza
munea in caga ce privasta formuta-
tea a ceea ce Isi imagineaza si In
ceea ce privesta convingerea co-
manditanior.
Ossenul ce arhitectura este un mij
toe gl pu un scop fn sine ca in cazul
Pictoriter. Din acest punct de vadere
desenul de executie si dasenul de
prezentare se diferentiaza uel da
celalant.
Pentru desenu! cu ming tera al la
scart sint potrivite blocurile de dagen
(DIN A.4) cu hirtie carciata (dlmansiu-
nea patretelor Ye cm), pentru sohite
mal exacte se potiveste hirtia millme-
tle ou divizere mai groasd: pentru
centinairl, mal subtire pentru: juma-
tiie de centinetd si foarte subjire
pantru millenete| = (>
Peni desenul normat si schite se
potivess carcisjele de construct
{eonform normativutul de dimenslons-
fa DIN 4172)
-+ @) Panty schitais cu
crigana mol ac potriveste hiria
subtig, ransparantil.
Cin sui de hirie se tale formatale
potrivite, folle individuals se rup de pa
gin~~ @) sau se tala In interiors) ~
Dacesvia
Desanae executate cu creioene teri
eo elaboraazd pe hirtla de dasen
complet transparentil si razigtentéfn
formatela DIN -— pag. 4, se pravdd
ev pretectio da muchii ~~ Gd) gi ae
pastreaze in biblioraftul.
Ponty desenela in tus 46 potriveste
calcul, panty pictur si dssene de re-
prezentara hirta rezistenta ja apd.
@) Tea social Prindena foller do desen pe o
Panseld aioli, din temin de tal au
plop, pentru fomatele DIN =» pag. 4
1 oom 2M tM TOM, TOT.
\
, ov 27
cf oS eh 00 SM. #0 face ou ploneze cu acelasi tip de
} pit viet -« (2), Mal Intl se pliaz’ o marge
/ Oe lata de 2 cm care, ulterior, vafl mar
gines ca indosariars —» pag. 5, larfn
. timpul desenulul teu! trabule ridicat
putin de pe hirtie astiel inch sf fie trn-
Pladicatl stargerea desenull. (da
aceon so deseneazd de sus In jos)
Prinderea poate fi fAcutl ¢! cu
soatch - (caz in cara suportul
poate ft st din material simtetic gi
Cellon sau materiale la faldenatede). .
Ase-numitela nstalatll de desen*
sint_uzusie in domeniul ingirerled
+ @. In afar de taurile simple
axisté si unale speciale cara permit
construirea diteritelor unghie (pro-
cadurd patentati). Acestea sint
prevazuta cu diviziuni in cotametri si
centimetri -= . scararul” in a
vantal, ecararuM paralal pentru ha-
sun, divizarea segmentalor —
Echare ia 45° cu diviziuni in milk
metti si grade -- © Instrumente
pentru cube + 40. Sabloane
pentru curbe — 4).

® Mijloacs ajutatearea ® Ajutor la hasurat a Poxitia coracté 2 dagetelor

26
 Guna din material sintetic PESENUL
4 naira
Imaginile de prezentare deslusesc
iMantile sreiectantului, conving
adsseori mai mult dectt axpiicatiile
prin cuvinte. Imaginea de prezen. —
tare ar trabui s4 fie construitt ast-
fal ineft ea s% coresounda raalittil-
vitoare, fzometila pot inlecul o
perapectiva aeriana daca sint de-
senate
la o scard « 1:500+ G9). .
Carcialele de paerspectva care,
conatrulte cu unghiurlis uzuate,
sint potrivita’si pantru imaginile de
interior ~~ @&. Deprinderi utile de
desen: desenareaa rapidh ai
exacth a formeler cu unghiuri
drepte eumal cu teul, fra echere
— pag. 28. Determinante pantru
evoces sint pozitia corecta a tau-
iui si axercitile numercasa. Divi-
zarea unel linli anumite in seg-
mente anumite este facilitatl de
pozitia corset’ 2 unei rigle nerma-
le = pag. 26. Diferte mijloace
ajutStoere. Pix.pentru mine 2mm
@ toate gradala de curitate de la
6B pindlag
Pant stergerea tgulul gumd de
tus, cutit de ras sau lame de ras,
penttu stergerea creionutul ef a
mineior gume care nu intind. La
slaboraraa desangior cu multe ini
sint recomandaty sabloansia de
sters — CD). Comporentele acrisa
38 execu cal mai bine f&rd mij-
joace ajutitoare, tn dasenels tah-
ABCDE : 1 nies ee executk cu gabloane tn
ADctEL__., peniti tubulard, penite Graphos,

Mat esi pan neo

penite Izograte ste. sau cu pensu-
Biman Revo aa mtscarh ta rotunda~» @). Sint tahnici bune
pentu ¢ei care nu atriy bine.
Normativul imenational referttor ja
acris (SO 9088/1 2 DIN 8778, Sa
uillizeazd sabloane de serie cursiv
gi vertical -» @)— @). ’

Nee fr °
wl at
M
ie
1 i+

@ ‘leomatria Matoda perspective @® Aparat pantry perspective Aeite Careiaj pentru perspective

a?
 _ INTRODUCERE
OMUL CA UNITATE DE MASURA SICA SCOP
Barely Omul cresazé obiecte pentru ca acestea 847 fie utile. In consecintd, Pe baza acestora a fost dezvoltata aceasta iavegatur’ a projectaril
ETT Eee TLE
rata
dimensiunile ler sint pa m&sura corpulul, Astiel, In tracut, membre- care porneste de la om si care oferd bazele pentru dimensionarea
fe omului erau baza fireascd pentru toate unitétile de masura. cladirllor si a componentetor acastora. —
Pind astazi ne formam o imagine mai bund asupra dimensiuniior Cu aceasta ocazie au fost cercatate; dezvoltate si evaivate relativ
unui obiect dacd afim cd este Inalt de atiiea staturi, lung de atitia pentru prima oard multe aspects fundamentals.
coti, mai lat cu atitea picioare sau mai mara cu atltea capets. Posibiitatila tehnice contamperane sinti integrate intr-o masura
Stnt termeni inndscuti ale cror dimenstuci le avem practic In singa. mare, normals germane sint raspectate, Descrievea este redusd la ~~
Unitates de mésuré metricd ined 4 aliminat utiizarea lor. strictul necesar si completata, respectiv Inlocuita, pe cit posibil prin
De aceea este necasar 98 ne formam o imagine oft mai exaciasi clt desene suggestive.
mai vie gl despre aceasté scars. Comanditaril fae acelagl ivory atune! Asttel, proiectantulul practician ii stint oferita, tntr-o farma concis& si __
elnd masgoar’ tncaperile proprilor locuinte pentry a cdpata un reper coerenii, bazele necesare proisctéril pe care alttel ar trabui 52 le
pertry dimensiunila indicate tn planuriie de constuctis. Cine Invati extrag’ singur $i cu diflcultate din multe earil say din dimenstunile
$& consiruiasca ar trebul 84 Inceapit prin a-gi imagina ott mai suges- unor clad deja axecutate.
tiv dimansiunile spatillor gi ale objectalor din acestea gi ar trebul a4 tn acest cop 8-4 pus accant pa prezentarea esentel, a datelor 1 a~—
exerseza permanent aceasti abilitats astiel inci, fa reprezentarea axperianjalar de baza, fn timp ce clddirile existente au fost Intradu-
flecdrei ini si dimensiyni, s& is] imagineze ctt maj reallst dimenaiuni- 86 numai In mBsura tn care 8-4 consicerat cA ele constituie exem-
le mobilierului, ale spatiulul sau ale cladirl pe care le projecteaz&, pilficdsi generale.
Capita tnsd instantaneu o Imagine corecti, asupra dimensiunilor Cel totusi, in linil generale $l in afera anurnitor normative, fiecara
unui eblect daca, algiturl de acesta, vedem s! un om, fia fn realitate, tema este clferita gt ar trebui studlet&, abordat® si modelata din nou
fle in reprezentarea graficd. Este semnificativ taptul cA In prezent, de catrefecare arhitect.
in Imaginile din ravistele noastra da speclaliate, clacirile sl spaiile Un progres raal, In splritul bun al wemil,
este posibll numat in acgst fal, —.
sint aratate prea adas f8ra oameni.
Dimpotrivé, oblectele deja exacutate conduc mult prea usor ja imita-
imaginea pe care ne-o formam despre dimansiunila acastor con- ra; In orice caz, produc Imagini stabila de care, adassor, arhitectul -
struct este adeseor gresit’ 5! sintem uimiti de cit de difarita, de o@ lucreazé la o tema similaré se poste desprinde doar cu greu.
cele mal mult ori, da cftce mic! sini ele tn realitate. In aceasta ste-
Daca ined arhitectul creator primagte — asa cum este intentia
de fatgi-
re de fapt consider o& rezida si motivul pentru frecventa ipsa de doar partile, atunci este silt 8 feast singurfirul spirtual care leagd toe-
relatie dintre oladiri, toomal pentru cd prolectantt utliizeazé sett dl-
te nacesit&tile unel teme intr-o unitate care este pt de natura spirituala.
farite, aleatorii, si nu pomesc de la singura corecté = omul.
Tn fine, aceate par! nu sint preluate th mod tntimplater din varil re-_.
Dacd aceaaté stare de fapt trebule 2% ge achimbe, atunci este ne-
cesar 54 | se erate profectantutul din ce au evoluat dimeansionérile
vista, of sint extrace sistamatio.
cin bibliogratie, tocaizate pe datele
necesere flecdrei tema, verificate prin intermediul unor dladinl de
pe care adeseori le preiatiriedaegindeasca, =
acalagl tip, cuncscute si de calilate si, dacd a fost necesar, obtinu-
Projectantul tretuie $4 sti¢ ca propor axista Intra mambrele unui t6 prin machate gi experimenta, mareu cu scopul de a-l scuti pe pro-—
orn bine conformat gi ce spatlu neceaha un om attat tn diterite pozitli jsctantul practician de aceste cercet&ri fundamentale, astiel tnclt
sau in miscara. acesta sf poat dedica suficiant timp st ragaz laturil creative care
Projectantyl trebule £4 ste ce dimensiuni au uneltele, halnele etc. cu este aift de impartanta,
care se Inconjoard omul astfel tnctt, plecind de ia acestieg, s& poati
$A stabilsascd dimenaliunile optime pentru recipients! mobilier.
Prolectantul trebule 8 etle oft spativ fl este necesar omului intre
oblectele de mobifler, in bucdtarla, tn sutragerie, tn biblictec! atc.,
astfal Incit s4 utiizeze tn conditit contortabile aceste oblectede mo-
bilier, s4 tucreze confortabll, far ca spatlul s& fle Irosit.
Proiectantul trebuie 6A stie cere eete pozitia functionala a gblece
felor de mobiller, astfat Incit omul 68 postd 32 tal Inceplinaascd in
mod contertabil obligadila sau 52 se odinneasea tn conditli confor-
tabile, acas&, la birou, tn atallar.
fn fine, proiectantut trebuie sd stle care atnt dimensiunile minime ale
spatiiior cu care omul se deplaseaza ziinic, ca trenul, tramvelul, au
toturismoela ete.
Despre aceste spatii minima tipice of ata o imagina precisa, Parnind
da la aceasta, adeseort subconstiant, al igi formeaza imaginea das-
pre dimensiunila celoralte spatii.
Ornul ined nu este doar o fiintd in cane si case care necesité spatiu.
Latura atectivi aste la fei da imporianté. Impresia. pa care o (asd
UN Spatiy dapinde in mare masura de dimensiunite, conformaraa, fi-
nlgaraa, luminarea, amenajatea sa ca gi de modul in care este ac-
cesat.
Pornind de la aceste ginduri si ratlonamente, am tneeput In anu!
1926 s4 adun in mod organizat cunostintale rezultate dintr-o prac-
_ ted profesionala si o activitate didactic’ diverse. :

ao Laonarde de Vine: canonul propenilar

26
 ’ INTRODUCERE
MASURA TUTUROR LUGRURILOR

nn)

Proporfilie omutul, yh = Intreaga partesuperioara a corpulul, Inceptnd de ta debutul

pioloareior,
dezvoltate in report cu cerestirila lui A. Zeising > Yah = lunglmea piciorulul, de la gleznd ia genunchl al distante
Cinire b&rble s! buric,
Cel mal vechi canon despre preportile orulul cara asta cuncscut
In prezent a fost dascoparit tntr-o Inedpere funerara a aneamblulul Veh = lunglmes labal piciorului,
da piramide din Memfis (aprex, 9.000 ani 1.0.). Veh =» lungimes capuiut din crastet pind la partea inferioart a
Acaasta Inseamna 4, cel putin cevatunci, oarmenti de stiintasi artistif barbiel, dletanja dintre mameloane,
au facut aferturl pantry a desetira proportile compului ameneec. hah = indttimes fete! si latimea fatal (Inclusiv urechile), lungimea
Cunoastem canonul Imperiulud condus de faraont, pe cel al epocii mitini pind la incheletura,
piclemelee, pe cel al gractior 9i ai romaniier, cunoastam canonul iul the he létimea fetal la Inétimea parti Inferioare a nasului, latimea
Policlet care a fost considerat timp indelungat ca norma, cunoagtam picioruiu! (peste giezn&} ete.
indicatile jul Aiberte, ale lul Leonardo da Vincl, pe cele ale ful Subdivigiunile marg ping ta Yao h.
Michelangelo $i pe cele ale emutul mactaval, in special opera cu-
noscuta pe plan mondial a:iut Albrecht DOrer, In secolul trecut 4. Zaising a fost cal care In mod special a clarificat
problema tnit-o masuré mal mare prin cercetariie efectuate pe baza
In luerdrile mantionate calcvlele referitoare la corpul uman se bazau sectiunil de aur, prin masuraterl exacte ¢i prin comparatil., Din
pe lungimea eapului, a fetai sau «label da la picior, dimensiunt care, paeate, fucrarea nu s-a bucurat de atentia cuvenita pind de curind,
ulterior, au fost subimpartite si relationate Intre ale astfal incit au de-
cind un cercetdtor important din acest demaniu, &. Moesse! > [)
’ vanit determinante chiar si pentru viata de zi cu zi. Pind In zilele
a confirmat luerarea lui Zeising prin cercetari detatiate desfasurate
noestre unitétile de masuré cele mal uzitate au fost piciorul $f cotul.
dupé propria sa metodé, Incepind cu anul 1946 Le Corbusier a ull-
Mai ales indicatlila iui SGrer au devenit bun comun. El a pornit de la lizat aceste proportl bazate pe sectlunea de aur, numite ,Le
tnadltimea ornului si a stabilit divizarea in fractli dup cum urmeaza: Modulor’ ~» (], In toate proiecteie sale. Dimensiunile sint:
fnditimea = 1,829 m; cota buriculyi = 1,729 mete. —* pag. 44,

. “99
 on

OMUL
DIMENSIUM St NECESARUL DE SPATIU —-
conferm dimansiunilor normate si consumulyi da forta
Pare
. BBRCOIRIEGEEL - an
Pam aa : oe -

if
'

—— 00-1000}
Dimenslunl parity ecaunul uttizat Cimenaian! perry fotollul oe! mad
Jn loculti 9! pantry # lua mane ® ajo villieat is ooul
Oe just cle cumut many
oeziut @ pentru fotoliul
Oknens ivnl cmptionat —
 OMUL
NECESARUL DE SPATIU INTRE PERETI DIMENSIUN §/ NECESARUL DE SPATIV
pantru cameni in miscare ia [Simi = 10% adaca conform dimansiuniler narmate — CD si consumutul de fort

bars
®o ®
Hoe
fame 625 an} bom 875 =
@
fmm 1069 mem
@
®
il 10

NECESARUL DE SPATIU PENTRU GRUPURI

750 ee Ne ab0 ‘a we —— 3255 t

be
63) pas constant 4D Fav ce macs GE) Pimbare ig) Mason maaan pes ries
NECESARUL
DE SPATIU PENTAU DIPEAITE POZITH ALE CORPULU pe @*. tekacabini}
-——-
00 "1

a” eo fen
11 wee Hb em 475 be to eee te
® ® @) @ @
cesan. De oon CU BAGAJE DE MINA NECESARUL DE SPAT CU BASTON 91 UMBRELA

— so bhfe 30 we beve B75 el be 730 ed tw at ——4

@ @ QB on) oe @ @

31
 DIMENSIUNILE TRENURILGA SCARA = 1:100 Ses -OMUL $I VEHICULELE
+

A o

Parts & Veticule vechi pertre

oa exemphy
st roi
TCS
* seat pantry mde
Oe
+ feesportul-de
w pemeank
§ 1%

‘ - 1h 4 4a 4. - 280 “a
Mi on ce erecane, 88 igeu! secu, 0,45 m pantry flecare loc, Lunginen totala 19,68 m,
@ iimy se daepartebr 2s gn aos eae aa cue treptelor 22~30 cm Sectune transversal pentru (1)
ret PhO 4 fe e 1 9

LI 1 Oe th Liha of yo o
ott.

= oo ——140 18 + 108 4 Tt 08 +
Pertrul nl
@ Pere ural
u wager saat pateoad (100
t

> > r
10 4
bo Eta ©) vegan restaonareOR o 4 z

. i
© ‘Etajul wel vagon cu pactr onl,
vagon restaurantcv 42 locurl
de sezut

Preparari La.| Bucdtarta

ee
be1 men Hat 1908 + 178 + 1908 + 1904 + 1908 +
® Parteryl unui vagon etalat cu patru os cu compartiment menaj, spat pentry luat masa # spativ peviry bagaja, 28 tociri de gezul clasa a 2-a

32
 P3219 wemperaiurh madia
ein 2am, uMiiiale relative & a@rului = reeca
aprbn. 0.02 nittorh extiget enPouls
Treg tes)
40 giord vaperi Ge apd lia dtr aL trae

0,015 m¥ord bend dé carton”

@ Dormit 16000 mkg randament

mechs de hecru pe orl
fa argontat
O-@ Emiaille ce bioxie' de carbon sl vapori de apd ale omulut (in contormitete cu cercativite lul H. Wolpert) - [fT

T max
Locuintale trebuie 44 protejaze omul tmpotrive intemperilior La tncdlzire trebule avutin vedere ca aerut din partie cele mai ratura. |de apa tn-
Ltn} trun ne
i 58 ofere un mediu care promoveaza starea confortadill si rec! ale Inckpert s& fle tnedlzit cu o caldura biindé, La tem- wot io]
dea, In mare masurd, randamentul de lor. Aceasta peratud de peste 70=80° se produc descompunerl ale caror 40 2,60
4 76,86
inseamnd aer bogat in oxigen, in miseara usoara, fra cu- resturl itt’ mucoasele, gura 9! laringale $i care genereazs ag
rent, o temperatura sl o umiditate a aerulul pl&cute, precum genzatia de aer vscat. De aceea sistamele de Incdlzire cu e-
9i luminé adecvata. buri 4i sobela de fier, caracterizate prin temperaturl suparfi- s 865,14
Pantry acestea sint detarminanté pozitia locuinta! 1m pelsal, Clale ridtcate, nu stint potrivite pentru lecuinta.
a $3,08
precum | dispunerea incliperiior In cadrut clacirli.el slete- aim? a3 6,25
mul de constructie — sag. 281, Un sistem conatructly care “ 93,52
40 91
ofard lzofare termica, prevazut cu suficianta farestre mari 25 39 840
a6 | «(4800
pozitonate In tocurlle. potrivite ate inc&parilor gl acecvate a7 471
mobikerului, cu euficientd Incdlzire gi ventilare adecvata »” 4
(far2 curant) constitule prima premiz’ a unei start de eon- ue | dao
x 95,48
fort de lung’ durata, 33 34,64
Meceearul de ser
© datd cu aerul, omul inspira oxigan si explira bloxid de car-
a0 | 26,62
ri
oa
bon #] vapor! de ap&. Cantitétile variaz& tn functie de greuta- 28 27,09
27 ‘o4
te, alimentatie, activitate si mediu + (> - G. in macle se 2
iau tn caleul pentru fiecare peraoand cite 0,020 mYord bio-
2 | Be
25 22.93
xid de carbon 9/40 g/ord vapori de apd= GD) ~ @.
Dasi confinutul de biexid de carbon de 1= 3 %. pare sf in-
cite numal fa o respiratie profunda, totus! aarul din loeu-
a2 | tT1722
ies
Producersa veporilor de ap de cAtre om cifer’ fn tunctie 1 18,28
inta ar treoui sA nu contind maf mult de 1%. . Aceasta de- de premiza ~~ CD ~(3. Ea constitute un proces de récire In 19 (| 1534
termina - la o schimbare simpla a aerulul la flacara ora - V7 14,43
portant si creste o dat, cu temperatura Incdperil, mai ales 16 13,58
un volum de aer de 32 m9 pentru fiacare adult sl 15 me daca aceasta cepisegte S7* (temperatura corpultl). 15 12,62
pantru flecare copil. Deoarece fne& chiar si cu ferestrele 14 12,08
3 11,32
inchige schimbul natural de aer la clidirile izolate este da 12 40,64

sean] Se
W 10,01
1\ép- pind ta de 2 ort mai ridicat, sint suficianti ca volum de +0 9.30
aar normal pentru adult! 16-24 ni? (fn functle de sistermul 5 3.82
3 B28
constructiv), si pentru copli 8-12 m*, sau, lao inditime a T 776
spatillor da focult de 2,5 m 2 cite 6,4-8,6 m@ gantre fle- é 7.28
4 Saaz
care adult gi - pentru fiecare copll - cite 3,2-4,8 m* da su- 4 6,29
prafati locuibila. In cazul sohimbulul de ser mai mare 3 5.98
2 5.4
(dormit cu farastrale deschise, schimb de aer pilin canale ad 4
de ventitare), volumul spatitier din zona de zi aterent Q 439
-7 458
fiecdrei persoane poate fi redus ia 7,5 m®, isr tn cazut 2 422
3 age
dormitoaretor la 10 m9 pentru flecave pat. In cazul In care Monaxd 4 384
calitatea asrului scade prin imp! cu ardere deschisa, 5 3,37
” 1 1 & 313
amanagli rau mirositoare fn spitale eau fabrict, Ja epatil In- Blosid da carson 419 80 300 7 2,00
thise (¢a sdiile de teatru) — pp. 123-126 Introducerea 8 | ge
9 249
oxigenului si eliminaran alementelor nocive trebuie
sustinute prin mijioace ariificlale. @ -
Cumuylaren Hiutktoare a cetor mai porate gare de fabricd
4 Lehinann
"Mg. Th lite, tm remt orn? tn Htrl
10
HW
qW2
241
2,14
Tae
Temperatura spatilior ok] 1,83
ta 1.70
Temperaturiie cele mai placvte pentry om sint de 1B-20° la Caldura (WEN) se dietrbule tr 18 1.58
suger con 78 td. 71,9% pe lucru {mers} 18 1,46
odihna, de 15-18? la lveru, in functe de miscari. Omul pea- 7 1.45
Copll de 2) ant coca 4G om, 15% pe tnodlzires
te ficomparat cu o soba care se alimenteaza cu alimante i Adult?n repisst cca 98 hrenei 14 1,25
Adukt muncl mocie = ocoai18 +d. 20.7% pe eveporarse apai 18 Ag
produce pentru flacare kg din greutatea proprie aprox. 1,5 2 108
WEvh, Un adult da 70 kg grautate - @) —(@ deci in flecars Adu munch gras aca idG ord. 1.3% p09 reapraiie 21 0,95
Ault in viraté ona 3) rd. 30.8% 98 conduetivitate 22 0.86
ora 105 WEsh, pe zi 2520 WEA), sare ar fi suficient| pentru rd, 43,7%5 pe iradians 2 O76
fierberea a 25 ce (itr! de aod. Produceraa de c@idura variazd 24 O73
rd. 75,8% contribuis deci ia incdizirea 25 0,64
in raport cu conjunctura -+ () ~. Ea creste daca tempe- aeruly! din Ineapere,
ralura IncSparit scada, asa cum craste in cazul activitati fizica. Continutul maxim
da apa int-ua mm?
® Cadarea de calouré
de cdtra om in WEVA dupa Aubener ++ [7] caaering

33
 CLIMA SPATIILOR INTERIOARE
Eexpticani refertioars fa clima apatiior interioare -0
Caio cazul cimei sfarente spatului axtwrior, $8 poate vorhi daspre clima spattiior inte-
BEAL doare caracterizata prin valori comensurabile pentru prasiunea aeruiui, tenperanica ge
CTLs
tte ber Ea ruly, vitezs wervtul gi .tnsorirea spatiloriniericare’, temperature de radiate. Combinatia
ana Optima a arestor facteri determing o cima canfortaoa © spatiuiui interior 4i conbibule la
maninersa sir Statli si ie cresterea randamentuivl,
Cantortu! tarmic exist atuine! citd economia tenttiog a ongenigmulul se afl intro gtare
~ de echilitry, adie atunci cind ee praduca cu un fort minim din punctul de vedere al ace
vithpl de termoragiars pe cere 0 dapune organismy}. Confartul este resimtil ca ataza clad
plorderme de caldurila corpulué coincide cy pierderec tarmicd realltn favoarea madd
incenjurater. Fimut de cdidur’ se destasoard despre supratate rece Inspre ces cada.
Whauri de termoregiars
propril ergeniamulul
Preducersa cliduril: ligarea sangvind 2 pial, oragierea vitere! sangving, dilgtarea va-
aelor aangving, temuryl mupenior; riccrirea: ancrofia sudorll,
Schiniud de obiduek Wire corp 9) mecttu .
neconiartabl Flusat
de odidurdl item: flux de obkdurd dinepre Interer inepra pielein functie de (rigares
sangvind g onganlanuiul. Five de cdicurd extern: conducte tarmicli prin picloms, eon-
vectie (viteza aerulti, aetul din Incipaeresi diferente de temperatura fntra supraiate aco-
pactd de haine 9! com neacoperitl); radiate (clisrente de tarnperaturd Inte sutrainte cor-
puluiel eupratetel tnconjunitoare); svaporars, respiraiia (upratata corpulll, darente
dintre presiunea vaporkcr intra plele wl mediut Inconiurdtor}.
Concepts refertioars
Ja sohimbut de chiduré
Conductivtate termick: yensmiteres cfildurll pin contact direct.
SCepectaiea de conductvitets temic de ex. a cuprului aste ridicatl, cog a aardul egte re
Suk (matertale de atangare poccass!); convectie = a duce cu sine cdliduri. Agrut se
Trediizaste ta cortectid ov ootects calcle ide ex. radiator), 90 ficdicd, ae Aces ly contactul
cu plangayl gl epboank. Apr cirevid gl pearl cu sing praful el pariculele plutitears, Cu cht
genta temic (da ex. apa din raciater) citculé mal rapid, cu art olrculajia
36 ceaiigourd
1214 16 489 20 22 M62 OD 14 10 1 2 tt fe me om Mai cepeds. Facteta: supratepeie oblectsior caida eri o raclate care dapinde de tampe-
‘Terp, ae. dn nek 8, Temp. wet, din Incip ¢, 146 + Fatura gupradejelar respective. Esta proportional cu putered a 44 @ tenparaturl absolu-
@ Zona de content Zona de contort te adel,
de ax, da 18d mai mara dacd vaicary termperstur! exis dubletd. O dail cu
temperatura se modiflad gi Jungimen de undil a radlatiel, Accaste este cu atft mal sourth
cu cit temperatura supratatei ate mal ridicetil. Incspind cu SCO"C edidura devine visiblla
sub forma de fuming. Padiatia etuaté sub time de vizibikete se numeste indrarcgleta
Satie de clidura. Ea radkazd 1 toate cirectile, strEponge merul (rt ef Wl incditzeancd, sate
Sesorbith (prevail) de corpuile snide e4u relectetl. Le absortyia rediatie! corpurite act
@e {iolualy organiena uman} e@ inodizesa {elidurit de radiate). Ole motive fiztotogiee
aCesetl preluars de clidurd ase cen mal piicutl gf cee mal einkioash pentru om (scoe
Gin catia). Clend pitcutd: februaria‘marcie, 2.000 de mete inidtime, ser pelt de prat al ue
cat, cer albssiry Inchis, soare tucitor pe o auprafatl de zdpedd, Tertpersiurl de reciatio
ridicail, Gime neplkeuta: misz da verd (replies), cer acopert, temperatura asrutul de plus
30°C, metropodli pind de pra’, umidiiate #! rEpuseRla aocerituatil.
Temperaturt de radiate aclauti, Aecomanéiri:fateritoers ba cllma apatilicr inte
Gere. Temparstura
merit of a euprafeteior
Vara aate plicwtia 20-26°C; iama la com 27°C iptve/inus 17°C}, Temperatura supre-
wa ots 18 18 20 at Bt ot feteior Tneonjurdloare nu as webul $8 olfare cu me! mult de 2 = S°C fall de com 2 eeruul,
Tere. ene, dit tne. iy ie 8G =
Mosificlinle de temperaturé « aeruiul pot! compenoste tale miter oxrecare prin mo
© Zona du confart difcarem temperaturil aferente suprmeteor Incon|urdinere {temparaiuch @ @eruiul In
solidert
- cregienma terperniurt supraieyeior (nconjuritoare}. Olagramel In oazca dite
ERS

fentelar prea mart Inire aoeste temperatun ew produce c miscare «gana prea putemiod,
FaRs

aSERPR

Supratejele orttics atnt conatituite in primul rind da teresire. Tretule evitetl.s cartductv-
‘Tenpersiars plongnadad 5g 30°C: +

tate termicd ridicatli spre podea orin piooary. (Temperatuea podetel mal mare de 17*C),
qrxtalel Spy bn *C;

Pictoarele caide sav recl reprezinth senzai! ele omulul @ fu 9 caracteraticd a pocolal,
‘Tewypacic

Pislorul descopert simte-clidura/Hicesta mumal prin stratul supericr i pein grcalmen ace-
stula; picforul acoparh prin srretul superior 91 temperatura podelei, Tamparatues supert
£8

cial 2 planseuiul depinde de iniimes inciiper!. Temperatura realntitl de om rezuté

bpredmaty din media dire temperatura serclul dn incdsere ¢/ temperatura supratafeior
Inconjurainure,
28

Adtut gl mipcaree seculul, Migcarse 26TUiy este perceputd drept curentde gar, Curentul
xe

generaazd fr acest caz o ricoring local a onpanismulul,

Sef

Temperstira aevvdui 9! urmidtatee reletivi ¢ mecha Umiditaten relative cle 40-50%

ecte copfortabil. be 9 urmiditate nadie’ {oul 30%) purticwiele ce pref oaphtt capacitaten
iw xma Sas HRM Tie 18 18 20 ue ore Wea thar.
nae Bee Temp, wer, din incdp.
8, <>
at prowapit 4] schlntid 66 a6. Optimé este veniiiarea controlata zi mal putin can
® Zen de contont Zone
de content tetimpiiitoare 41 continua, Continutul
de COg din der trebule Thlocult cu oxigen, Nu trebu-
do apa in ner Adecvare
aer respiratie |" Benzatele le dapdgit un confinut de CO de 0,10 vol-% de cena th IneRperiie de iocul gf dovmit
tredule previzute 2-3 achimbuit de mer/erd. Necosarul de aer pronapt al unul om este
ia § foarte bun da aprox, 52,0 m°vors.
la 8 bun nora! Schintbul de aerIn spagil de locuk: de 0,4=0,8 of volurtad inediperil pers /ord.,
laid tack
la 20 Corin. ape Umidit. sel, | Temperatura Dascriare
la 25 umed Lebsojut 2 aeruly)
25
2 50% orc zide lama tru
41 aer cestin. " (100 og ond insanat.
a ei (Davos)
4 Sohg 100% 4c foamna tirzia frumoasa
Conform formulei racomandate dé Comité Internattanal das Poids ef Mesures pentry Sgkg 0% 1S clima Interior toarta bund
dansitates aerului umed rezuité uMTatbares @cuatie p = (3,488300,01
64 %42—0.04}} « a gkg 50% 2c clima Interior bund
ror Fe [1-0.978 Xe. 10 gikg 70% 2o°o clima Interior praa umada
28 grkg 100% a0 padure ropicala
Acaasta ocLalle poate li serisd
si fn forma p= (p,,+q4}91+0,041 {Xp2—0,04t,
Valed ale umidilatil aerulut ptr. aerut destinat respiratiei Citeva valorf pentru umiditaiga relativg a aeruiui ptr, comparava

34
 BIOLOGIA CONSTRUCTILOR
-O
De apreximativ 10 ani in special medici precum dr, Palm, dr, Hartmann ‘gaful
Cerculul de Cercetii pentru Geobiclegia Eberbach-Waldbrunn-Waidkatzan-
bach), dar gi alii dapun efor pentru cercetarea influenteior pe care maediut je “BFA
exercit{ asupra omutul - indeosebi in ceea ce priveste subsoiul, constructile, - PTDe
pit spatille, materiaiele ce constructs 9! instalatila. Proparti

Intiuente gealogice
Conform acestor cércatan, peste Inirag globul plimintess ae desfisoariasa nu-
Mmitul grilaj global ~ CD format din unde station, genavat aparent de cltre soa:
re, dar unifarmitatea scestora duca cu giadul - Inclusiv conform ,Aanmann’ lag
radiate terest care provine din intarigrul pamintuiyi al este ordonatd In forma
unul orilaj de clitre cristalele eflate fn scoarta tarestra. 2
Gritaele aint orlertate magnetic, in banzi da cca 20 om jams, cele polul magnetic
nordio spre cel audic. Ir zoria Europel centrale la un interax de coa 2,50 mn $i trand-
versal la acestea po directa Zt — Vest la un Interax de con Zim (D,
- Experiente ademonsinat cf eceste benz sint nocive din punct de vederd fizioligic,
fa special nodurile tt cazu! une! gederi indelungate ¢i repetate (cazul pmurticr).
Th cazut nedperiior ractanguiare, Jaacesios#¢ dag orlleioin de Incdpers ate
Tame Care, aperent, ny exercité Influents patogene —- (2),
Nedurile acestul griaj global devin cu adevarat pategane cac& se suprapun eu
dlstuncti! gectogice precum artere de epi, falli sau ruptul csoingice dintre care
domtnante se dovedesc arterele co apa —- @),
th astfal de zone 56 produce un efect de cumuiare. In consecinth, favorabllll este
OZone sau 0 supratatl da 1.40% 2,30 mi situalll Inte benzils qrifelulul global
®. Conform Hartmann solute radicalé este mutares patulul din zona afectatl,
mal ales din nod =» @). Conform Pair — (1) pylielul giobal existent
de ons
ere
3) on 22,50m constituleo Unie de distant’ medie, in consacinti, grilakd rea! ar fi
Zand fpettll de perhbetil inire barl- un grilaf global cu un interax de d= m pe cinectia
Nord - Sud si de $—4 m pa ci-
® rm | global 1,60 2,50 m ractie Est- Veet. nectiiniv in furul Pirmintuul. .
GIP TAT TTAIBNGHMB Se prasupuns
cA fecare a 7-9 bands este de ase numitul
ordin a) 24ea avind
un efect do ctteva o i mai putemic:
adicé la dtetante de 28 rasp. 35 mal de 18
rasp, 42m —~ @), clecare a 7-a Sandi dintre benzile de ordin at 24aa, adiog le
istante de 7x35 resp. 7 x 42, actck de com 280 ress. 300 m are un efect nocly
gi mai puteric si este numité da ordinul al Sloe. Si tn acast caz nodirila atnt
definite Th cag mal mare masurdl.
Conform aceoragl surge, In Zurepe aodeté abateri de la reguilla mentionate an-
terior, abater de pind Ja 15° in caport cu directile Nord + Sud 9 Est Vest. Se
pare of acosie bard au featiotografiate de clitre american cu fime extram de
senaibils,
din avion, de la o Indtime
ce 1000 de ment. .
1h plus ae presupune c& 4! dlagenalsie formeaz’ un geliaj propriu deja Nord-Est
la Sud-Veat
al da a Nord-VeatIa Sud-Est =» © #tructurat
tot In parioade de ofte
gapte si cuun afect care reprezintl cca "ig din col al primulul grit) mentionat.
Fe de alt parte a0 afirnd cA iocallzpres benzlior giobala depinds de acurateiea
acuig| magnede pentru cd aceasta poste f Inftuertet al de ciiire tehnicie cia con
siruotle modem@ gl abateri ‘cs 1~2* conduc la locallzin eronate decurece mar-
ginile stint patagene.
Ih orice caz, identificaren atertd a tuturer relztillor ngcasitl experienté si timp
(carcetars repetall, pentru verifleare), ciicl zonele nocive se Jocalizaaz€ eu ba-
Qheta magicd cau sparaturd radio, Se pare of determinant este capactates de
arecuncagte resp. de @ diferente diferitee clmpurl sau zone,
Dar asa cum redistils de la granita p&mfint - aer, dect da la suprafeta oimintulul
sint ratrectate [a verticeld, tot age ge produc alte refracili prin planses masive afla-
29 In cladiri mutistajate - dupa cuma demonstrat ,Endrés" — OD intr machati
~~ @. 0 imaging sugestive ca Tl aparing aratf agasts refractll dintr-un flux de
betty
6 apre Nord
api freatlca @ pvalorte masurate ale puter perturbatilor
produse paste0
arterd de apa» ©): Principalete perturbatil produse de aatiel de zone patoge-

octane
ne aint deviteiizarea, adic redvoeraa vitaitétil, afectiuni ale inden, riniehilor, als-

© suoeher wesc
Experiments
als Iu} A. Endros, care “(2 Lctie de ofp ale clmpurtor
elect temuld circulater, da reapiragel, stemaculul, ale metabellemului sf pink la
efectlun! cronica grave, orecyum cancerul,
in cale mai multe cazur mutmrea focului da dort In zone lipeite de perturbatil
Inseamnd amelloran rapida - @. Efectui aga curnitelor aparate de siiminare e
Parturbatilor eate disputat. Unete cintre acestea se dovedesc a fl ele insele sur-
#0. ds perturbatil. S4 preeupune o& Incdperile bazate pe sectiunes de aur nu aict
atectate de perturbatii: proparti: indkime 3 m, laine ¢ m, lungime § m. Sint
JAudate clididle circulare si cele cu plan hexagonal (fagure).
Cierente
da potenial sect
Fiziclenii curiae 3 tipuzi de materia: a) solid, b) lichidli sic} gazomsd. Exemplul
tiple este apa; sub 0* = a = gheeta, normal sb = 2pa gt paste 100* eo = vapor,
Pantry alte materiale sfrt valabile ate temperaturl pentru tansformari. Motivul
sint atoml! resp. moleculele ce formeaza materia, care nu sint inertia, ci ae ata
Tatrea imigcara parmanenta. In metals, de ox., sa misca ugor fn jurul punctulul és
echillbru — ©: Ging sint inedizte, miscarea sé accelaraazé pind ba iichaliaraa
matalutui — @). Lao Incéizire supericara, atemii se dasprind anti de ait.

Bifarante de potential elesile masuraie 5}

raaciia baghetéi pasta un fux de ap heaica

35
 SIOLOGIA CONSTRUCTALOF
~
in staren gezoasA ~ G). Pe de altd parte, la zero absolut (°K= -279,15°C) ort
Sac ce migcare a atomilor sau @ molaculeior inceteazd, ceea ca se tntimpid sl in vic
Ue eT Exemplele anterioara raferitoara ta meta! nu sint insd tipice pénitru ake mate
ara dale, In cazul sticiai, de ax. ofldura nu modified cu nimic pozitia deja dezordo-
fata a etomilor. Astiel fiecare material posed’ propriul iui univers atomic car
88 percepe Th mediul Tncon|urator mai mult say mai putin -» GE). Prin urmare
masa molecuislor gazpase depinde $i sa de cBldurd sl, In conseointd, scastea
cituzeazé spre partes mal race (cu presiune mal radusa), in compensate, spre
@) saree etorica a metaiahl ehid intetier migromzd aerut, impigdicat simMar de rezistents la dtuzie a slamentul.
conetrvetiv-» @, ,
Experiments desfasurate timp de ani aratd, dup Sehrider-Spack &, cf ra-
Wolemule
de vaperi oe aph Meioule
de aer Clafiile de origins vegetal absors eau refracté radiative da origing minerala.
Straturi interlomre din asfalt ca 10 cm, complet acoperite 9 dispuse pe planse—

cCeoCcedcso-
oosag0edce#c00c00e
oeadosoeoco0e0t

csecseceocet
#000000060000

s0#00ec000008
masive ay réfractat resp, redirecfionat radiatile care anterior traversay sic

SSSR
martul constructiv - (6), Este ined adevirat cB tncdperea alkturate era alec
_ tala In congecingdl de raciatile retractata Inmanunchente ~ (F).
Un gontra-exparimunt cu srot de plutll a demonstrat comparsty stactul de at
sorbtie. Sint indicate gi pidcile du plutt (nu obligatoriu presate 9) etangate) 3
25-30 mm grosime, fmbinate in tait dubtu + (B).

e00
Argila este considarath pimint curativ ¢i culeimide seu figte cin ergia arsa lo
eee 960° gint uate pentry calltaiea vietil. ~
ooo

Goo
Pentru zidire se recomend’ ver grea fick sulf (var gerlan}, ctinut Pin stingers
0 varuiui de stuc ars In groapl unde prin maturare devine var gree, cu eoapt!
i:Fel ma i sdartior panty medi umed, pent care trebule uillizat varul de api resp, he
® sane stomiek'a matalulul avane- crevic. Dupd cum este cunoseut, varul are propristtt! dezinioxicante |
" mot pentru care este folasit tr mad uzual ca vitrdaié cu lepte de var In grajdur
by
i

Ghipeul este aprectat ca sl ghipe natural si cu ett este mel putin ars « 200"
constanté de umiciate axceionté fn ceaa ca priveste tentilala de origine animale
#

—plale, mitase sic, .

Greeia In caltate da resis calcaroasd natural eata tolerat’, dar nu trebuie s >
fle prezent’ aub forme unor pereti intregl.
Lorenul, ca iumind 3) cfldurk condensate, este conalderat matertakil da core
sruciie cel mai vital. Substantale pantry protectia lamnudul ar trebul obtinute din
trate! dietilaree termnuld —ofet de tenn, ulel de term, gudron de femn. Lemar
regofioneaz’ putemic ta miroeurl;le pastreard pe cele buna ai le aninliestli p
cole neplhevte. De acess lemnul natural este recomandat5i la fintearea interic
ard, In caz de necasitate In forma placit
presale cu
or tant naturalce aubstantele
mentonate anterior. In reat trebuia respectate vechile reguil: copacd trebuie.
tla} puma) jarna, clad lune descragte 51, Inalnte de a fi proiveret, lemnul trete
le finut ue an tn apafn groape de argila (extrem de costisiter).
Pantry Metevhtiote de etensare ae recomenda materials neturale ca pivta in
forma de grot de plutd, pel de puta (3) bitumate}, tasdturt din fitre de nuca ca_
cooae, toate brea vegatals ca iarba de mara atc. sl argild expandata, distor
Sint refuzate materiaiete alnietice, tina de zgurk, veta mineral, vata de stil!
betonul apongic#, Deionu! celiay, folie de aluminiu plata ate, ,
Sicta. Sticla normals in caltiate de sticli pentru feractre sau de cristal ests cone
sideratd(a fel da neutrd ce al o#8 siralificaté. Sint pretera cele topite
tetn loo
oelorcu margine cin matal sau materials sinteiics. Sticle colorath este privita
ecepticiem. S¢ recomanda stlelé din cuart resp. etold blo" care permite patrurr
dares luminit uitraviolate fn proporte ae cea 70-80%,
Metahil este respins de .Palm"— {0 pentru perett exterior; si in genetal par
tty suprajate marl, chiar # pentru Invelitoriia de cunry ale locuintelor (dar nus
in cazul bisericllor). in rast, 1h penevad, @xieti atantioniiri ft coow privagte ut-
lizarea intensivd « matalaler. Cel mal mult este tolerat capri. Flerul este r9-
Covnarels asiaticn di plansee masive directionsard redistiila solutui ovi- tpins (aperent radiatoarete produc perturbetii pe o razd de 4m}, Gate mai de—
antete aud naga le ncfal acweraa Aitrundeau inmanuncheste Tr patel abd spreciat cositorul, ca sf plumbul. Sronzut este liucat 75% cunry
@ IUUrak pe care I etectad In Mod covespunztior
Aluminha este considerat ca avind potential, Azbeatud ay trebui utilizet in ma.
pracawt. In cazul vapehoriier
so recomanda stuciul atent al compozitie: aia
Procedeului de productia pentru # se evita radiatila nocive, oe
Materialele sintetios (plasiice) ru sin sespinae complet. Sa apraciazA ct cc
10% aste material de cultura, deci adacvat viet! gi (rd elects nocive.
Sstonul, si maj cles betonul armet, este reagins in unanimitate, Este totus! ac
mis Ja funcialii si jn zone subsoluiui, Este adevitrat cf or. Steinar, fondatorul se—
Getiti antroposofica, este considarat ca partizanu! constructilar din lamn, faz
iegat ce primul Gosthessem din Domach, dar totusi now! Goethaanum <
Or. Sigingr este inclusiy In forma o constructie da beaten armat caracterizaia, prin
masivitate. in acast sang 6! cercetiirile efectuate de industria betenuiul ~ (0. _

() Set ul de pivia, cas! placile ce pluta imbinate in tal dul: si neetangate (inclusiv
cele bitumate) de 25-30 mm grosime gbsorb radiaiile nocive

36
 EE
At veto cull diferaniinres intee cimentui de zgurh gi ghipsul chimie cu velart de radialit

oe eee
extrem de ridicate $f cimentu! natural gi ghipsul natural. Este tolerat betonu! user cu ar-

eee
pila expandatd in calliate de adecs. Pera
Toate inetaiafilie de apd (rece sau caida), de cangiizara say dé gaze radiaza In mediul eT
Ineaniutdine #1 influenteaza frit maésurd mal mare tau mal mcd organele finster (ani- Peete
male, om), dar si planiele. Ce aceon epeitie destinate Une! sederi Indaiungate « oameni-
for$i a animatelor trabuie indepartate cit mai mult cu outings de Inguslath. De ax, dovtni+
fegrete sau locutile de andere cin spade ioculbile, Os acon istalatite iresula concer

oe
trate in inima client, bucktiste 9f bale urming sd fie pa cit posibl:- dispuse adiacent ia
peretale de inetalat! —- pag, 288 (3). :

o>
Avaat uch: este cu adit tai valadll pentny inetalstile de curent attematly aftate sub tensi-
une deci gi atunci cind nu aint strkoditute de flux - chet of atuncl sint generate cimpur alec-
irice cu efsct pateger, ler cind as produce allmaniares cu curert lactic sit generste
cimourl sieotramagnetion care, oe afited, aint i rl nocive,
Or, Hartmann « tratet inetentaneu states genermi& promstf gtuncl cind pacientul, inainte
de oon duce fe culcare, a scos stecirul din eatfel inctt cabiul afiat ia capul ely ee
Oy mel tle sirabdtut de cutarttul electric — C1}. thru alt ca, probleme cle adinitete al
Milas au diepivut cind eablul ce aub caput patukt matrimonial care cea iegmtura
dine
tre inokizives elected o ternogtat « fost mutat pe un alt peruts — CB).
Cable bere aint cu cartivdine se naturd ed ingeljoraze cdc gecereszé yf Gadrem de
clme alteraty de. $0 Hz. Ger of aperatele alectrioe precurn sobe, magini de apatat, bot
lore, Inapectal cuptose cu microunde cu sigurante defect® esc. allute eub au Haigh dov-
miners emit de cole mal mete orl radiag! patogene, pein paret gt planges, asttel tneft io-
coterd 9 afl adesecr In rome afectaté de rai multe inftuente (8),
La aceates sa adaugd Furcurile ce vaqabondadril, pracum fluxulie laarwe prin con
ducte defects aac Invechite care se ecurg In Mpii late de ordinu matrior-prin
paratl, pads
oe ¢l plarges gi care congumd permanent curent electric, In cand ammenelériior nal ra
“piladille pot A evitate prin Imbrlicaven izolmtosre corespunciltosre m conducteicr.
fe cosul instalaglior exlerente, fu ajutll dectt mutarem conductelor aay decariectarea ra-
lcaill de ta cantor, In ageat scap exit comutatosrale automate peniru cazutile In care
7 este Necenar curentul eactrio. tn acest car, pentru Mize frigorifce, figktere, mabe cu
ulel ete. cure rabute 92 functoneze
permanent rebule previizutlo instalatio separate.
th contrusre, parturbagie care slecteard zone marl provin gi de i etattie de transfor
mere (Gohrider-Specka maaurat In ostmile de 1029000 ¥ duaud prazente pink lao
distargl de 20~20 m spre Nord gi de 120-180 = sore Sud, de la ranurile siectice, ca-
blurle
de ineltdl tenslune 9 stele seemenen, efate in apropleres locuittelor. ladiay/i oa-
fogene pet it generate gl de Imp&mintiiie mal muttor otiidlri trwecinaty. |”
Influenta londlor, Coa 5% din organiamy! uman este format din oxigen, Matabokemal
este sustinutin principal de ciitre ior. In: spatiel Soar, orl og afl sub o tenalune alec-
bled
de cce 18) ¥, dar numa aub Incidents unui curent reds clio! nu aodath purtdion ce
savein’, Int em? da ger pot axista clteve aute pind la cttava mi delori, oantaten depin-
tind de zone gaograticl §l de cordligile ocele. Gxistt joni mic), medi sl mar, In sane blo-
logis actoneazd cel magi! gi mat. Conform migurdtetfior american, in media anunie,
' gantitetea ca jon! poxitivi el cea de lon! oegativ sint apromps /dentica fn timpyl sila) -
300=600 lenktem?; tn cazut uror precipita! conumaurabile
cantilates de lanl negativi
crests cu TOO seu mal melt pee om? ow
thane sold tnelircat ce cele maf multe of negativ si serul inckreat paxttiy se nagte wn cfm
ecirie puteinie ce iniuenteazd in mare misurt organele. Inch prin centetiirlie iu!
Tachishewsid] di andi '20 a rezultat infiuente poziiva a ionior negathd esuten animaledor 9
asupra omulul Teoria #4 ,teorla sonimoulul d4 Incircare organs” erat aeliderse con-
etanth a potentioktul slectric al ergariemtuhil unian pe mileuril ce st Ineinteazd in virst.
. Deed, ex oft asrul contin mai mui sarclen! megativi, cu att omul kribatrineste ma) ent.
Getostivile stectuate in yitinil 40 de ani confirms sftcta (eearabl al ioniior negati sau
pra hipertersitnl, a asimuty), meupte bisternutul cloutator, & feuMatiemulul In iicdpert
le hebise, In special In cele pline de pret, predoming lonk porttit; dar nual oxiganut din
G8 Thedircat cu ign negati este vaioros din punct de vedera hinlogic, Asitel da gercios
(onl tae} a9 produc In atmostere Kberk, denettates lor vartard tine 100-10 000
Jonifern® oe mar, in functe de 20n8 pl stare veri.
Din masuritton mat nol a rezuttaroi
te nope 26 desilgoard aoeieayi activith;|
de Impule ca 1 exterkor
- nol ehlar Betonut
wimat nu consuls © piedio& pent. clmewrie de fort magnetics, iar asestee av toat
identificate ohlar gf in vill montane Inguste.
Radlafite
de inafiine. proaabil cals mal puternice tedati, pitrund.
chet goon S00 m ir
sol gf pot # milauraie chiar pl ig 100 mi sub apd. Omul ee ald it 24-de ore sub Incidenta
0100 de mitoane ds astiel de raciati. Darin general pate velRbAl ondicaree stare de
fapt: ou cht material! de conptructic
mate mat dang cy att radiatlia
din cosmos aint radu
at. Polartzarea, adicdplus ta minus, acied pretuersa $1 precaree parcind = ordine.
Bepolarzarsa, adic’ poll de acalagi ip (care a0 reaping}, genereté dezorcine,
t . Sings cn tenatorrsane of nun ‘Cabhatte subterans, de guise si de shh au ceneral clip pedurbainare putemice.
Astiel da perturbatl) aduse fn clidir! eu [ost identificate pe o rari de pind la 2m. Oferta ce
9-10 Patuel mavimenista, @paraie 2276 producin mod artificial necasenut du onl nagativ in inciparie de luerg, acicd
14 Patof obtain
op! mare genersez’ clmpul artificial cantinuu ce este da dort, este vaviath, Astel da elmpurl cond.
712 Pans copii mic
13 Pant coptesss mis toalnie de ua (eimpurl Ge courant continu) determing orientarve ionlior dispug nefsvorabil in rapert
Tmbail cy conditile om aerce sint de cortin Inckpare . Acacte aparate actioneazd In forma elec-
16 Axe Noed-Guc tozilor de plangeu, a sursaior de Ihuminat climatizate sau a eparsturll de bisou resp. de par-
don coon deseaia. Combinatile de generator si alectrod generesza un cimp alaciric continu pen-

@
tru onizaraa negaliva de ping ia 2000 ¥ a! actionsazd 90 0 raza cle cog 2 = 3 motel.
Zona da parturbati! a. unei stati de trensformera cy inflvent@ Nogive aSUpYS psTsOa-
nelor tn paturite ardtate data 9 la 12 (upd « c Lolz } {SU = unitate de masura; dupa Heimatort Sune’ de SohrdaderSpack}

37
 i
i - cercul negra
pare cea {
ian Ocistente , oe , *s ,
aL Soaee . i Concantrail-v asupra celor dowd Bunce
Qn mile: care este tei mare? Cal din

e4
ade Ua 18 nal ie dreagta? Gregitl Sint la tel de mari.
Gacit cal alb I

Supratetele oblectals negra par

mai mici dectt unaie albe de ace- ee eet rumralene cage a & Jo
IrnggpermelaveRcaltmerasat
. . en wh doa Soar f re Isn
rnsalaren svar: ir: Credem of ve-
tr t aintin remita-
pt eave valabl
ietoateAcestcompanantele pent Sea even soresan inpune” plate? core —¢@) (mar paral ea orate
Vedat si cumneaveasta cerour orf
Crawulnoaru
‘ consiructitior. Umi exte 9 rp! Inchisi. certurile
tr plus. extericare,

nee B F c

Vericaiele care in mad real 2 incur quoi one eatiow naceone.

© Eyrrenmenn © poenumme OME a ee
- 4 ? Fl este 61 ee Ge joe nu sete
mal scurt | Z8liner* acessil
=
Osean
featve; cog! Meriice, begrneniaie
2-7 9

oe perwoang de aceon! stars

aes olsun) amor @ Meee (BPs eternal

na prin Incdicaree aol, desenate,

ee ee: Th mogul
a *

Pored cars. la partes auparicard, y

@ Eye cree
pom clea
coraspunzator le

imroresk tere esuprn spatula pein

modal iiq! aiferite de structurea
paretios.

ndiarentde siruchuraree arhiteclursla (vemtoald, otizoniall sau combineta} (7), sea

. | . ta atta moditicaté si numa pri rapertul dinve gelu) feresiraloy $i suprafata de persie
@ Dimansiunile pe verticalt par achiulul Incomparabll maj imprasionante Secit ace- ’ pin, Th clubs tactuhui c& ecilichia kU acélons!
‘ dimensiun: si aceeasi inallltw de nivel
deasi dimensiyn pe orizontald.

38
 OCHIUL
CA SCARA PENTAU IMAGINEA OBIRCTELOR —
Adtivitatea ochiuiul se diterentiaza in vz si observare. VAzul ser-
vaste doar la siguranta noastr’ fizicd, cbservaraa incepe acolo
unde vazul incetesza; ea conduce la pldcerea generat de ,imagi- .
nile* identificate prin vaz. ; .
a ~ In functie de modul In care ochlul s¢ opreste asupra objectului, ra-
spactiv veces pe linga acesta, se face diferentiarea inte imagines
@ La incdpert Joass Impresia swupcu ® La neh li Imorasia, asus staticd sl cea de ,palpare™. ,
stetiea} deschi tn sus fnagine de palpare) Imaginea statica $6 reprezint® fntr-o portiune de cere aproximativa
al c&ryi dlamstru este constant In lungul distanjel dintre ochi sf} -/
object, In interlorul acestul .cimp de vedere" obiectela Tl apar ochiu-
Iul tao singurd vedere” -*(3). Imaginga statiod ideala se reprezinta
tn echiiibru.
Echiltbrul este prima calitata a frumusetli arbitecturala.
(Cercetatoril tn fizislogie lucreazti la o teorie a celui de-al 6-lea amt,
simtu! echilibrului seu simtut stalic care, aperent, std sl la baza per-
ceperli de cétre no! a frumosulul pe care il resimtim In oblecte si
ratafi simetice, armonloase — pag. 41-44 gay in raport cu cele
aflate tn echilibru.) :
Dincolo de acest cadru, ochiul recepteazd impraii prin imagines de
palpare.
Ochiut care palpeaz’ avanseaza In lungul obstacelelor pe care Ia
tnifinagte In fata noastra tn latime sau tn actincime.
Astiel de obstacle o@ care ochlul ie intiineste [a distante sau la in-
tervale agale eint percepute ca tactul sau rimul care axercit& exci.
tatii similare cu cale pe care le recapteaz& urachea grin muzica
(,Arhitactura, muzica Inghetat&“, -» Neutert, BOL).
De altfel ai impresia tn spatiul Inchis ee produce tot prin imaginea
ataticd sau can de palpare
- (7) =@).
C Incdipere a carei acaperire (plangay) poate fi recunoscuté tn ima-
ginea static’ genereaza impresia de sigurants, dar, in cazul Incdpe-
rilor hungi, $l 6 senzatle apksateare.
Ochiu! nu distnge diferente exacte cactt Intro xen de O't' ectmpui de tite. In. Gazul plangeeior dispuse ta Traiim! importante pe care ochiul le
wsdinar im aa corpora
cer phe] ‘ormale va tebule ckerenims ante Oster = recunoaste doar prin imagines de palpera, Inc&perea pare lIberd si
Comp.tor. cman nobilé eu conditia ca distanta dintre peret ¢! daci proportille gane-
“qaorr” “Gaoapgr “MAP mtmiee componente!
frm E19 OmF rale ¢4 concorde tn acest sans.
La aceste cituaill trebuie avut fn vedere cA ochlul este supus fluzi-
> Hor optice,
ha Spat, De Ochiul svalueaza ldtimile mal exact dec evalueazd adincimile si
tuleran Wor corr» ce Inaitinila, cele din urma pArindu-l-se infotdeauna mal mari, Astfel, .
os + apna a de 2c oe dupa cum este cuneseut, un tum vazut de sus pare mai thait decit
atunel cind esta vAzut de joa ~- pag. 38 si @.
Muchille verticale par s& convearga’ la partea supericard, cele orf-
“ aiatgttegds zontale par curbate fn mijloc -» pag, 38 (8, a <= pag, 3B 4) -—@.
— shes"
Cind sint uate in considerara aceste starl de fapt nu trebule atinsa
extrema opusd (baroc) si deci, da ax,, nu trebule accantuat efectul
Ouch un text trebute ef mal fhe zibt
de la cletanta de de ex, 700 m etuncl perspectiv prin ferestre si corige dispuse oblic (catedrala Sfintul
; Marsicr ¢ trebuie of te . Patry, Roma} sav chiar prin cornige, bolt! 3.2. plctate In parspectiva.
oat) 7000 OCO201 »
m, Inditimes normal este Oeterminanté pentra dimensionare esta marimea cimpulul de ve-
Ge $ ori cit d aS: 6,20de 1,020 m dere —+@), eventual a olmpulut vizual =») 9 pantry difarantierea
exactd a detallilor este determinant marimga cimpuiul de lizibilita-
te ©1i®.
Distanta pentru cei din urma determina marmea detaliiler ce trebu-
je diterentlata. . ‘
Grecii au respectat intocmal aceste srincipl $i, la fiecare templu cu
o Ingtima diferita in rapert cu celelalte, marimea cele! mai mici mu-
turi rotunde de sub intradosul acoperiril este astial dimensionata tn-
—_- ——— cf s& fie umolut cimpul de lizibilitate 0°1' @ de le distanta de 27°
Imagine de angembiu cu meciy! inenojyrbier — (a (asa cum a demonstrat Maertens —+ (7); fr acest sans si
Pentru iitimile de strazi care webu Componantela constructive afate desengia —» @)-() (elaborate in conformitate cu Iucrarea.sa),
it $4 permit c imagine de aneam- peste console si care irabuie $4 :
tu 9) observaroa detallior wrebvie poatl fl vieute trabule clapuse la De aici rezult si » distantele cartilor fata de cititor (diferite 1A raport
i ; ij : ‘ 3 da? ‘
: Tespectate cisiantela de mai bus et olecorseounzitoare
Inditind regpuazate mat oi(a); com-
cor cu dimensiunea cri), & spectatoritor fata dé actor etc. . -
Will o suprafaia coei mare gi cemai .
firin deforma recuse (6 $1 <).

39

Culort uposre of grote ect
- tnehlce-p] deschise —~ (2), pentns
. CM, aliturl de gracka de keminaxite-
ts, sanzata de previate este deter-
(3) rriratd 9! oe canteains
de rag)
~ -& drinoletonciucieals aingsac sare
49
Culorl inchies #4 deachiae sl efectyd
- for egupra oemtul
© if
® Carcud culeriior tn 12 part
Dungile bansvarsala diese psratft $i
crecaza impresia unui spatiu maljas
OMUL SI CULOAREA
Culorile sint forte care actonmara asupra omnuiul 91 care genereozd start de bing sav de
neplacare, activitate seu pagivitate. In intraprinder, Sirauri sau coll compozitia de puloe-
te pote sh mivesscd sav sd scada randamentul, Ta imp ce in chnvel poate 84 contribu ~
ia la [nsdndiogires pacien#ioy. inuenta pe care culodie o exeecita asupra om ge produce
Fifloei prin sfectele fixisiegiee prepri, mefertoare le lAngirea tau le Ingusiaréa spaitior 9 ow
mariieall Indirect pen etecil genera! db spar. ca senzaiie de scteare cau desibeare— (5)
(D infiverta exercitats de cdire culo sa produce nemilocit prin forele
de efect (im-
pulsuie) ganarate de #ecare culoare in parte =- (2) -(@). Forte de impule com maf pu-
fernicd cate atfbutul culord portocallu; urmeazd galten, rogu, verde @] purpuriu. Forte de
impute cea mal redusa este atioutul cworllor albastry, biau-vert 4! violet {cutori rec 3 pa
tive). In spats, cudorlls carectertzate prin ford de impuis ridieatl sint edecvate numal au
prafetelor recuse, In timp ca culonie cu orld de impuls radu sts adeavate supratetelor
fhari, Culorite calde ganeraasd Ineresia 6¢ activ, Incda wi, in tunote de caz, nalinigtenc,
Gulodle reel sint pasive, Relptioere tau interirizarte. Cuicarse vere nfaxeazl din punet
da vedere narvoe. In plus, efactul generat da caire color dapinde 4! de luminozitane, pre-
cum $| Ce loc! tn care actonesz£ Gulorile caida | deechiee dlspuse In partes super:
loark incttt din punet da veders spirtual; Glupuse Lateral incdizeec, aprople; cisgaas In
Parten Inecoarl Upurea, Inalttl, Culorile oakde @ tnahiee disuse ia pertemaupercert —
Qenereazd impresis de Inchiders, par pine de demetate; dlepuse latara{ cenereaze sen-
ata de tnconjurare; dispuse in partes Infertoan Ineplrs sigueantl le atingore 9l piisire, -
‘Sulortle rect qf deachion dlapuse in pertes supercar’ generar Impreaia de Surrina.
fe, relexeezd; apune leterai Indepdneazd; dispuse la partes iniectoar per netede, in
ctl Is depiaeare. Culorile reci pl Inchiae dapuse ia partes supercar’ par amenintitio:
are; dlapuee tetera! par resi ¢l tiste; dispuss in perten inferloard tngreuneazt, atrag tn
Jos. Albu! este culoarea puritiil absokite, a curstende!af ordinii, In ompezitiade culoare
spatiulul, sibul fowol rolul ce funda), necaser pantry eapararen shor grupe de culoare,
pentu peviralizeres acestors p act snimit prin iumisozitate 4! structureazil. Ga sf culo-
are a ortind, albut eote utiliza: le marcares supraleteier din deporie pl zona de deport
tare, pantru dung! direotoare ¢! marcale de circu. .
Valort Intra albul tearetic {100%} ef negrul absolut (0%)
AHO BEE sssssnesasssansrnesesas os a4
Verde - tel, Pastel uu... aprox, 30
ASQITHU cittnsererssen QOPOX, BS
ort = tanculat’ de var ......mprox. 42
gtimbaton uscat..w. aprox 32 —
Place] dP NOM sen MPO BE
Caramicé gaibené......... aprox, 32
Cardmidh rogis.... Aprox, 16
CHIMCHOE ssssernsees aprox. 10
_ Pach Soinhef i... aprox 50 —-
GUL platrel media ssi seme 95
Astalt USCM irene POX. 20
. . Lemn molid deachia ...... aprox, 50
HOU cecescscscerteresrseecmeereete 4G Fella de MUM weeseessescectssesceseee BF
Bled FTCHIS crstecsssrssnetsstenreene 30 Tabla de fier tInCat® won 16
s Eiamentele indivicuaie deachise py
Blemantale incividuale
daschisInchise
ain, ac-pe londul 1 tnenis pay mal usoars, mai en
fondy! unul porate
-centuate sutemic ©) den! aoaente ural supradimen..
 octet Tone 0g . PROPORTI
BAZE—
Sexth 3
Coaventile dimensionale in construct existd din vechime. Indicati
concrete esentiale sint cunoscute din parioada pitagoreica.
Pitagora a pornit de ia ideas cA proportile acustice trebula sii fig ar- plese nea
monice ¢ din punct de vadera optic, De tici a fost dezvoltat drep-
tunghiut pitagoreic_-» @> care cuprinde toate intervalois praporiio«
nalé armonice, dar care exclude cele doud intervale lipsite de, ar-
Cuma 2S : monia - secunda si geptima. .
Terth mic 6% Prien 44 m, , Bin acaste rapoarte trebuiau derivate dimensiunile spatilor. Din
. ecuatile pitagorsice resp. clofantice rezuité grupele de numere (2)
@ Drephurghiul itagoreic ahd ioe @® ‘Teunghlut plagorsic: @@.care trebuie utilizate pentru 1Atimea, inditimea si lungimae,
4i la axchode ge cave lipaite de ar Spatiller. Acaste grupe de numera pot fi caléulate cli formula. - -.
mone, secures gl septa . a? +b? ec? .
+b? ac?
aeam(ylox ”
bem 2 xy
& wm ly? + x2)
fm care: x; y: sint togts numerele intreg!
xeste mal micdectty.
43'e0' 2t [29 | 4840"
im: este factorul da mérire rasp. de reducere
31°*80"|
28 | 48 | 33 | Sari) 0.6/8 |e
: Oa o important’ fundamentaia stint sl formaie gaometrice numita de
@ Rowtaneyeys meme) exempta Platon ai Vitruviu: carcul, trlunghiul ~ @ gi pétratul — @), din care
pot fl construite poligoane. Fiecare tnjum&tatire genereazé alte po-
ligoana, Alta poligeane (de ex. heptagonul + © eneagonul —» @)
pot fi formate doar apreximetiv sau prin suprapuneri, Aatfal, da ax.,
un poligen cu 16 latur! > @ poate ff constrult prin suprapunarea ti
unghiuiui ¢chilataral cu pentagonul.
Pentagonu -+ @) sau pentagrama (pentegrama magica) are, ca i
decagonul derivat, relatil naturale ou sactiunea da aur—* pag. 44 ©)
~@. Proportile sale aparte au fost ned raraoy! uflizate In tracut.
Pentru prolectaraa gi executia ase-numitetor cldir ,rotunde’ sint
necesare poligeaneia. Aflarea color mai importante dimensiuni:
raza r, coarda 5 1 Inaifimes de trlunghi h aint prezentate In + qa—.
& ~ pay. 43.

Sense Be ner at, AM tn O, ® fred cere rut ul ou AB di

Soe aprosimar dI mi etl punetul Dp ac . A
caroule #cin pert fre de 00h i jut i G cu OM ch
Gund € pe grou de cae OD «a
segmental DE corscp. aprex, cu %,

Ny her cap
Bar aing
Se2'r sing
hs g ‘cotange

Wa a o :
a Peniagon si sactiunea de aur 2) Dacagon $i seciinea ce aur ner Tn paligan = @ Formula

aq"
 PROPOR
qs * uy
SAZE
—
BAL 2° \ ‘ Triunghiul isoscel dreptunghic cl raportul dintra
EL Sete gi indltime de 1:2 este tiunghiul evacraturii.
oS “i Triunghiul isesea! in care baza sf inditimea coresp,
* .
. < - re iaturii unui patrat a fost utilizat cu succes de arhi
Knauth la stabilirea proportilor pentru dom:
Strasbourg. -
Trunghiul v4 de A.v. Drach > (1) este coves
ascutit dectt cel deserts anterlor decarace indltim
@ Fi dexvellate din cctagen —
" este ceterminatdde virtul rott al pAtratulul, A si fost utflizat cu si
de inventator la detalii gl aparate. Aldturi de toate aceste figuri, confi
"* ggrestirilor sfactuata de L. R. Spitzenpfall la o serie de cladiri yax
poate fl deronstraté ¢i utillzaréa proportilior proprii cctegerulu
baz’ serveste aga-numitul tiunghi diagonal. fnditimea triunghiutu. .
alct dlagonala patratulul construtt peste jumétatea bazei + @)
Drastunghiu! obtinut in acest fel + ©) are sapartul dintre laturi de +
In consecinta toate Injumatatinie st dublariie dreptunghiulul mentir
iagi report
ntre faturl 1: +2, Oe acess, acest raport.a fost utiliza
cdtre dr. Poretmann oa baz’ pentru formatele garmana DIN -» +
4, Soriile goometrica cu acest raport oferd scara gradaté din inte
unul octagon -@=@ scara gradat a r&dacinilor 1-7 -@.
Relatla dintre ridacina patraié a numerelor tntregi este prezentaté 1
@). Procedura de descompunere a factotlor face pesibila utilize
_ Wadicinilor patrate ta Intagrarea unor compeorienta constructive ce
Vi m2 sint recianguiare. Pornind da la vaiorilg eproximate ais rad&cinilor,
von 240 te, Mengeringhausen a elaborat Sistamul Spatial Fachwerk - Mii
Vie low Principlul este aga-numitul neice" @@@.
Vi
= 20m Inexactitiitiie unghtulul drept aint compensate prin lagaturlle cu su:
Paltrat dbl rdintre bare al nodurl. © modalitate de cafoul diferentiaté ei aprox
VS
a 1.752
Sixion
| pentru ridéicinile patrate ale numerelor intrag! 71 pentru compone
&

VEm1 ate constructive fara unghiurl drapte ofera fractile continue (— pag. 44,
Clagon forma G =
si +f +O.

via

Gevzaet {7-4
i+

+ 2|
rid
1413797 Be

Rapeerta numerics ca valetide

aproximare
5/2 [,tele")

ye
Vio 10542138

a \4 va os
os
i 7 ° 1088883... wee7...f
wt vi nara...
14142857...
O,SSS7D89... s41az0n1 ... |. —

OSSOTRES
. .. 44142135. . -
Example pentru coardonad dard
(J) wighicreot= pap. 63
Sistem spat Fachwerk - MERC: _—
bazat pa v/2 95/3
-« pag. @3 ® Fracte continea 4/2
102-104 -

42
 PROPORTFII
Auli
eZ:
ESS
APLICATH -~» (3
Aplicarea relatiior gaometrice si cimensionale pe baza indicatillor
anteriaare este descrisa da c&tre Vitruviu. Oe ex., conform car-
catarilor sale, teatrul roman ete construit p¢ triuaghiul revit de pa-
tru or —e@ si teatrul grec pe pAtratul rotit de trei ort -»@). Bin
ambele construct rezulta un dodecagon. Acest fapt este reco-
gnescibil la sear. Moesselincearcd sa damonstreze propor baza-
t6 pe sactivnea de aur —+(G) desi acest fapt este improbabil —-»G).
Singurul teatny gro al chrui plan se bazeaz’ pa un pentagon se afla
ta Epidaur—» @). :
Printr-o agezare din Antica Ostia, vechiul port al oragulul Roma,
agazare dezvelth de curind, a devanit cunoscut principiui de pro-
lectare numit sectiunea sacra. Acest principiu se bazeaza pe tn-
jumatétirea diagonalei unui patrat. Pacd sint unite punctale in cara
arcele de cerc de “#se Intersecteaza cu laturile patratului, se cdtine
un earoiaj formet din noua part, Pktratul din mijioc se numeste
p&tratul sectunil sacra, Arcul AB are - cu o abatere de pind la 0,6
procente - aceeasl lungime ca diagonala CD a pittratulul de baza tn-
jumaait. De scega sectlunea sacri reprezinta © metoda aproxi-
mativa pantru evadrature carculul. » ) © @ @® intregui com-
plex = de la planul de situatie si pind la cetalli de amenajare - a fost
constrult cu aceste. proportil.
In ale sais 4 c&rl de arhitectura Palladio ofard o chele geometricé
ca 66 bazeaz’ pe Incicatilie lul Pitagors. &! utlizeaz’ pentru dadi-
rll sale aceleas! oroporti spatiale (cerc, triunghl, patrat eto.) si ar-
monia—» @) Gp. .
Formulate ta regull extrem de clare, astfel de legiat pot fl gsite la
vechlie cuttur ale Orientului —<). Astial, indieni! In Manasara", chi-
nezilin modularea lor dupa ,Toukeu', dar mai ales japonezii prin me-
toda ,Kiwarlho“-- BOL, au creat sistame de constructie cara permit
o dezvolttare de tip traditional gl ofer& anome avantaje economic.

Pardeseall ceramica
in Antea Onias
Chats Qeomeiriol periny
‘vilete
lui Puiladia Palladlo.
ve Pleas din Bagnolo
*.

eee!
ere im
y
ry \

“SS, 2"
Sistem de coordenate ectagonal
pent a#emente portante punc:
Cladirea administrative e BMW din iyale din patrulater subimpartt ir
HH Tezaur japonez @ Casa de bresle Agen tinga Zerch a Munchen cite 6 alemene da fated9. Poligen
tu 43 de latufi, dezvaltat dit
triunghi + @

43
. B PROPORTII
APLICATH: MODULOR +> (2)
i M . in secoiul al 19-lea si ultarior lui, a fost prefarat nu atit sistamut di-
mensional armonic, éft unul aditiv. Din aceasta s-a dazvoltat $i siste-
D mul ootamatric ~ pp. 60. Abia o datd cu introducerea sistemului mo-
m dular, rapoartele armonios $i proportionale au fost din nou accapta-
i . te + pag. 41 @- @@. Sisteme de caordonatée st clmensiuni da
‘ - coordonate ~ pag. 63-64,
Ahitectui Le Corbusier a elaborat un sistem dé proportil care se ba-
— So Maker Minor zeazi pe sactiunea de aur $i pe dimensiunile corpulul uman,
Seoliunes de
4 an & Lawl segment poate stabilit fa geometric fia
prin formu jactiunea de aur Inseamng cd un segment este ast-
CH) Sonsiructia
seotuni de geomernich
sur a @) Asaile
trlungh! dove pirat. cereal fal impairtit inait segmentul Intrag se alla In acelagi rapart cu diviziu-
nea mal mare fn care aceasta
es afld in raport cu cea mica = (@).
fre ft 29S pe
Me Din segmentul de divizat AB ca verticald gi AC = AB /2 ca bard sa
formeazé un triunghi dreptunghic. Pe ipetenuza BC se traca, tn-
cepind cu punctul C, iungimea Ilnie! de haze AC, Partea rimasa -
mai mare- din ipatenu2a( BC - AB / 2) reprezinta partea majora M
a sagmentulul co trebuie Impértit! AB. A trace acest segment M pe
verticala AB Insaamna, deci, a Impan AB in partaa majord (MM) $i
cea minerd (m).

Aceasta inseamna: Naf = Maer

rela dintre rapoartele proporflonale dintre patrat, cer ai tiunghi
—+ {9}.
Reprezenteres
serie! Lame din Meuiert Bavorchungeletie”
: . Sectiunea de aur a ynul segment poate fi afiata ai printr-e fractle
CB) Fractie coevinus: eecjunen de sur continud:

Gel+ > , cea mal simpla fractie continua infinkei - @

Le Corbusier marcheazé 3 intervala ale coroulul uman cara

formeaz’ o serie « sectiunil de aur denumit& dupa Fibonasci,
Ficiorul, plaxu! solar, capul, degetul mfinii rdicate {— 9i figura de
baza a acestul manual). Pantru inesput, Le Corbusier a pornit de
la Indtimea madie cunoscutaé a europeanulul= 1,75 m =»
pag. 30-31, 9¢ care a fmpartt-o conform eectiunit de aur tn
dimensiumila 108.2= 64,8~ 41,45- 25,4 cm --@.
Deparece ultima dimensiune corespunce practic exact cu 10 toll al
gasests alci racordu! la tolu! engiez, lucry care na se maj intimpla
la dimensiunile suparicare.
De aceea, tn 1947 Le Corbusier porneste In sens invere, de la 6 pi-
cloare angieze = 1828.8 mm, care raprezinta statura..
Prin impértires conform sectiunil de aur elaboraazad o serig rosie tn
aus si tn jos (3).
. Deoarece treptels acestei seril stnt prea mari pentru aplicarea prac-
tea, el alaboreazi si o sere albastri, pomind de ja 2.26 m (virtul
cagetuul da ta mina ridicati}, care conduce la valorile duble ale se-
regli —(g) .
Valerlla serillor rogii al albaatre aint transformate de La Corbusier in
_ dimensiuni apliceblle In practica —@).
139018 139,01 2re0d4 978,02 7
sri ,4 b5a1 477829 171,83 g
8309,8 53,10 10atse 108,18 5
2261.8 9281 66633 683 A 2
20282 20,28 4088. 40,56
1284.6 12,83 2008.8 207 .
Tra? 7,74 15404 18,43 uPaiactera. Ae 108
4758 478 987, of? © dublerea Bane (@) Mecor
2958 298 91,8 5.82 pretungirea bil Aw ge 178
176
1820 123 965.8 366 setae Be Ce
1130 1d 938.0 2.28
ees 070 1997 1,40
49,2 ads 66.3 0.86
267 026 a4 O48
168 one 35,0 0.38
102 O10 20.4 O20
68 006 78 0.08
ae gor - 48 0.04
18 0,01 3.0 0.09
09 18 6,01
08 11
we tc

® Reprezentaraa valorilor si alocurilor din modulor dupa Le Corbusier Valorle numarice naliimiate

44 |

@ Caneinsoie de iemn lnitaln care &
coe Baza forralar templutul gre
® Conssucie da lamin asoeninmtoare
ou Us cum wate ast! Folch
Paste tat
rae: 4 vs
Constructie din beter armat cu stllpi
®) Tatrasi si cu grinzi tn consol mai
adecvate din punct de vedere static st
maj econamice, cu benz de ferestre
ELEMENTE DE CONSTRUCTIE
CA REZULTAT AL PRELUCAARIE MATERIALELOR
La Inceputurile cuRurli umane Impletitura si tes&tura au fost prima-
le forma care au putut lua nastere prin tennict ca legarea, innoda-
rea, snuruirea.
Mai tirziu au urmat consiructilie din famn care au constituit in aproa-
pe toate culturile fundamentul formalor arhitecturale, nu fr ultimul
rind in cazul temalelor grecast! -(7) i @.
Acestd cucerre a cunoasterii este relativ noua, dar numarut meray
_ Cfascind de exemple este o dovadé a corectitucinii afirmatiel.
Unda a dedicat acester chastiuni o muned de carcetare remarca-
bila + UD, in care demonstreaz4 dacsebit de convingator c& origi-
® Forni + Pied agacum afosts® nea arhitacturli maure, mai ales a Alhambrei din Granada se afi In
poring do interna de bere Ce censtructile din lamin. Modul de trataré a supratetelor interinare a
cladirilor maure provine inaa din tahnicile de fesut (ca banzlle gi enuru-
tie cu perie din edificile gracestl), chiar dacd sint realizate cu mulaie
din ghips sau ca ,azulejos" (bengl din ceramica giazurata), In unele
tneSperi din Alcazar in Sevilia se observa clar In. catturis camerelor
imbinésile din ghips a ceretitor realizate axact ca imbindrie la colturi
ale covoaraler
de perete ale corturilor, [n acest caz, forma rezuttat din
tehnica carturiler este transpusa diract in ghips.
Formale rezultate din material, tahnlied $i necesitata sint dac& nu
identice macar asemandtoare, in aceleagi conditli, In toate tarlie sl
@pocile. Aceste forme eterna” au fost idantificata prin axempie can-
vingStoare de cdtre V. Wersin -» (0. in-eceste cazuri oblectele uti:
ltara din astut Asist al Europa, din 3.000 L.Chr af cele din ziua de
@athzl sa asemanau @sa Cum un Oo” s@ aseamanda
cu altul.
Materials diferite, tehnici diterite si utilizari diterite dau nagtare in
mad necesar unor forme diterite, chiar dacd le sint temporar exclu-
siv forme ormementais care le acoperd pe cele provanite In condiflile
@ Constueila din plata drut nese = date din formele de baz’ perry a te disimuta, a je talnul ochiuiui sau
wi o Incadrere cu dels 9 Ig Inffitise ca pe cu totul alteeva {baroc), HotBriter pentru modela-
bine Kore Fg req clidirier este deci In ultimd instanta spirltu! epaci,
La. edificilie vechi continud $4 na impresioneze fn ziva de azi gene-
ze formel artetice gi nu ath rezuitatyl. Flecare mod de constructie
a tal gaseste la un moment dat forma eters 9/ impitnires fundamen-
tald, jar in continuara este doar cultivatsi rafinet. Ast&zi fined mat
cautim expresia apecil noastre in baton, otel @i sticll; pentry fabric!
gs! edificl] mart exleté deja créatil nol, convingétoare intructt nevoia
de suprafete mari de ferestra au determinat foarte clar sistemul de
constructia + @),
Prazentarea foarte clara @ partilor componente ale unei constructii,
coraspunzatoare cerintelar lor tehinice, d& posibilitatea uner noi for-
me ale detaliiior si alg imaginii de asambiu. In aceasta privintd, pe
nel, arhitectl, ne agteapta nol provecdri,
= Este ined gresit 2 sa creadé cf epacii neasire fl ravine dear sarci-
na dé a executa bing constructiite pantry ca, pornind de la acestea,
epocile viltearg s4 cultive forma pura —+ @). Tot! arhitactii au mal de-
grab& sarcina de a Implini reprezentarile lor artistica folosind tn per-
manent pesiblizatile tahnice ale timpulyl pentru a realiza construct!
ce rafiects sentimenty! viatii din epoca jor =» pag. 48. Aceasta pre-
Supune: a avea tact, a fi stapin pe cuncstiinie, a adapta la medlul
inconjurator, a raaliza o unitate organied intra clacire, spatiu si con-
atructia, a amoniza structuraraa Incdperiior cu invalisul exterior era
aignera scopurile iehnice, organizatorice si economics.
Chiar si artist putemici cu un elementar instinct al creatial, .cel care
ay ceva de spus* sint subjugail de esemenea osligati si influentatt
de ,spiritul yramii*. os
Cu oft spiritualitatea Unul artist sau imaginea sa despra lume aint
mai clare, cu aift creatia sa esté mal maturl, mai plina de continut
si mai durabild, cu atft ea este, in mod paradoxal, de o frumusete
atemporald ca orice arta adavarata. Lo
: BY fl
Pianeas din baton armat cu stip! in
form de cupercd, cu stiipl subtiri
de otel inte feresire In pared
exterior =» pag. 4?
45
 FORME ARHITECTONICE
ACOPERIRI CURBE CA REZULTAT AL SISTEMELOR CONSTRUCTIVE
‘Trompe
JN

7
Romanil au constrult primeie .
a) rr primi fl constrleate aie lo de piniri, la Pantheor: tr fom @ kn Parsia assert (ove) pesmi
rotui cu materiale allate ia tn
utd, pa un plan primels lor cupole, de |e
Patra la cerc pin ovape

Constructilig din bolovend tard mortar
permitesu numa! soctuel , da
acesa primols cage do ow
alchtvite Roroape nigel
ris cu 0 intrarsa joasa
(a) Platra bruté praluoreta zi tht uitedeark desohicerla 6) Le constructile urbane, derieta dea
cul mal inate fer prin folosina av lost Inrdmate gf codurlle 2ictte cu aveq feresie dit oe In cg mai mari
mortarlul chiar timpane de pats de talle bine ivoreté lar riduri- a condus lao modaltate dg construl
cy deeshided acoperte tn ate je rhmiené lucrate cu zid&rie din pia- stlpll corespunzitoars, sistemulul
tra brutai apoi tencuite cu echalat de lamn

La Incaput, constructia st& Tntotdeauna la baza confarmatiai, mai noaste forma de bazad din lamn, pind ia automatilele de la incepu-
firziu ea devine o forma pura, adesea lipsita de semnificatil, ne care tui sec. al XX-lea care imitau trasura cu eal (inclusiv suportul pen-
mai intl se transpun nolle materiale de constnictie. De la con- tru biel) se gdsesc nenumarate exempie in acest sons.
structia din piatré a mormintelor lidiene, in care orice profan recu-

46
 FORME ARHITECTONICE
NOI SISTEME CONSTRUCTIVE $i NOI FORME - (
”

@ @) ath. Mies van dar Rohe @ 1 é

Constructiile exclusiv din otal permit cea mai Ugoartimagine cu stip! deosebit de usoare dar totugl solide pentru spati mari, deschise,
aproape impercentibili + CD, insA nu ant permise peate tot. Sifigii aproape fard mite - @) Halale deschise gi usoare, cv putin! stilp!
exterior din ofei netratat nu sint permist dactt cu mici exceptil ~~ @. —_3l console mari ale acoperiguriler sint domeniui constructiiior din otet
Impraund cv grinzile de otel vizibile ale planseelor, pot oferi imagini = say aluminit + @.

SETON ARMAT

@) Ath. wight”
In mute cazuri, legistatia din construct care modalitatlde construl- de plangeu in consol deasupra gringilor infericare + @ sau
re care 88 tie ignifuge sau chlar rezietente la incenciu, astfel Inelt porind de te nuciew! turnuriler~ @), nuclaul caselor> @) sau ca
structurile din otel cu un Invelle de protactie se eseamiind cu con- plangee cu stfipl in forma de clupercd» @. —-
structila din baton armat -» (6). nota tipicd & canter’ suprafetele
PINZE SUBTIRI

(4) ain. 0. Ntemeyer @ amare ETT

Distributla uniforma a eforturiier In cazul betonului armat este formate— @, pinze subtirl tranaverwale egalonate ritmic—~ qp sau
adecvaté pentru cupals cu segments — @), pinze subtir Iungi pre- —induri de pinze subtir! cu stilpi oblicl In punctul inferior + @&,

GB) Ath. M. Nowich!

ov M, Deitriok
Luerarile auspendats consttulaw deja la primitvi medalitatea da © Suprafetele suspendate din beton armat combinate cu grinzl de,
constructie pantry deschiden marl» @.Certul decirseste ceamal margin rigidizate conduc la construct! eficiante si Impresionania |
cunoseuta forma usearh de suprafatd suspendaié —- @@. — 08), gi cu posibilitatea deschiderilor mari ale consolalor > @,

in epoca noastré formele au Inceput din nou sé se dezvolte din sis-
ferneie constructive nu qumal din punct de vedere al materialalorca
fezultat al cunostintelor de staticH cl mult mai mult medalate prin
adincirea spiriiuala in fiinta Interioara a nouiui med de constructie,
in cautarea unei exprimari proprii coroborate cu fiecare tema ce
_ proiactare in parte. Deoseblrea fundamantala rezida aici In eduta-
rea formei care reiese din constructie in contrast cu epoca wilhel-
= mind care utiliza formele existanta si le valorifiea in orice con-
—structle, fie ea din platra, lemn sau ghips ca forma in sine, goala,
—_lipsita de corminut. ca ,decoratia’.

a7
 LOCUINTE SI FORME
CA EXPRESIE A EPOCI $I A MODULUI DE VIATA
CURT! EXTERIOARE a 94My, ltady Me

ear

© improbrlia
fasscumarmormeens ts sadese
07

e Tn O0 aoleaceoi 9 piivire de mneamibty prommiaionre

@ th wes, af UX-9m cope Inchied este
akuatl deia liber trire Ingrid joxae

INTRARI

Fa fa $800, Ug ase CP Pe 10 1700uel angi, oy doull cara: a Pentre re naar eee @ {n sec. al XX-tea tncSpen mociien,
Fee ne hast oa tnetatortac oe 0) Ei buses ce ‘cavneca, pate
denue din ecindusl late pl sour de parchet edoparitl cu Hneleum, fenestra cull sente, din att ra : ee
warts, Crapar!! comarkiate #teo-
trie, marchize
rulants ca parasciare
LOCUINTE
- Spre
Pavnital
S
mp Veotibul

Odale
Samert
da locult

@
Casa de lenin de pe a 1500) ontere-
Yuttetul terenukd, modulul de cane
et
a
ae bine] eta moa
din regiinen Weteer)
resira} — (ocultii
@ Rien sarees
Patan varteul cu tinrod ooearc toperae ate samera ce 2,
Arh: Mlany. d. Reha”

Intre vremurile da la 1500, vremuriletn care vrajitoarelé srau arse
pe rug, vremurile euperstitiller, a ferestralor cu geamuri bombate gi
acaselor cu aspect de fortificatie, al carer limbaj este dorit oi astazi
prin unele locurl, si spoce noesta se.afla o impundtoare evolutia
tehnicd si econommicd si o la fal de impundteare devenire splrituala.
Dup4 felu} constructia!gi partile sale ca 9i dupa alte juerurl §) tani-
festari ale vieti din secalele care au trecut se poate recunoaste usor
elt de liberi si constient! au devenit oamenil, cit de luminaase s! de
usoare au davenit cladirila. Pantru omul modarn casa nu mai este
o fortéreata impotiva dugmaniler, a hotilor sau a dermonilor ci ca-
drut discret, frumes si liber al vieill si el condultei, daschig naturi si
totysi foarte bine aparat de vicisitudinile ai, a
Fiacare inad fel imaginesz4 prin aceasta aliceva; coea ce veds gi sim .
te fiecare ai cit de capabll eate de a exprima vizual acseta traire prin in-
termadiul materlalelor fine de puteree creatoare a fiecdruia ~ pag. 45.
in acest sens este holdrfloare alcStuires temsi da proiectare de
catre Senaficiar. Unil baneficiari ¢/ arhitecti sint cu gindul si simtiraa
incd in sec. al XV-lea, mai putini deja fn sec. a! XX-lea. SA se
regasaasca impraund in secolul corect este norocul mariajului din-
tre banaficiar si arhitect.

48
 et ee ee een erg 12000 Set ee eee en
PROIECTUL CLADIRII
Braga peineipele “nak PROCESUL DE DESFASURARE A LUCRARILOR

=)
Apoi Incaps dasenarea schamatica a incdperilor ca draptunghluri
simple cu supratetele cerute la o scara unitara si Stabilirea relatiilor
dorite intre Incdperl — pag. 291 $i orientarea lor cardinala. in
aceasta activitate, cu ochiu! minti, prolectantul vade tema din ce fn
ce mai clarsimai plastic. _ ,
Tn Joc 58 se inceapa proiectarea constructial, urmeaza ins& mal tntfi |
$8 se Jdmureasc’ pozitia definitiva a casei pe teran Cu ajutorut da-
telor stabllita anterior. Sint hotaritoare in acest moment datele !a-
gate de orientares, geograficd, directia vintului, posibilitatile da ac-
ces avte, pozitia terenuiul, prezenta copaciior, vecinatatea, Atunel
@ La acesntd
amplasare pevirrigul ee
Bd coreck Ih lath casei wore SE, cind o anumité pozitie nu se impune categorie ca cea mal potrivita sint
necesare mal multe Incercas pentru a epuiza pesibilititle —- Gai ca
od
daiaN baz de discutil detaliate in lagaturé’ cu argumentele pro si contra.
Pe baza scesior enalize decizia survina de obloai repede; dupa
acees se formeazd mult mai clar imaginea cladirli - @. lar acurn
. incap dureriie facerit primului project, pentru incapet in minte prin
cufundarea in corelarlie organizatorice st organice ale problemelor
constructive si a implicatiltor lor spirtuale. .
Din acastea profectantul isi dazvoitd o raprezentare echematica a
finutai de ansamblu a clacinil $i a atrrosterel spatiale iar din aceasta
corporailtstes tnfatlearil ei In prolectie orizontald $f varticala.
Dupél temperament, primui semn naseut din acest procag poate fio
schita astamuta pe o hirtie inir-un caz, say un sere mérunt ca de fi- .
ligran fn att az.
Din cauza netndaminarl personalulu suxiliar se poate pierde ade-
89a avintul primei sehite. ‘
Experlenta si caracterul prolectantului sperasc de obicel claritatea
reprezertaril mentale. Arh#actil maturl gi cu expariant’ sint adesea
in stare s& daseneze projectul namijiocit eu mina fibardi la searad
exact continind toate detaliile.
th acest fal s¢ nase Ivertrile trzll, decantete der c&rara le lipsaste
ds obicai elanul din luerdriia de tinerate, :
Dup& Inchelerea anteproiectului > @ este recomandabila o pauza&
de 3— 14 Zile, decarece lasd un ragaz pind la prolectare si permite
88 (asd la iveald deficientele dar permite mal ales fnlfturerea aces-
tore, Trtrucit un Interval de timp Tnléituré Unela obseeii nu tn ultimul
rind din diseutila cu parteneri de lucru sau ou beneficiarul.
Acum tncepe elaborarea projectului, tncap discutile cu inginenu!
constructor speciaiist In statio’, cu Inginerul pentru incdlzire, apa si
anergle electric’ pe scurt stabiliraa constructiei si instalatiiler.
Trepte th continuarea eceetora, dar de obicei deja inainte, desenele de
vedens spre intrare din buciitiele
constructia merg ie autoritataa de supraveghere a constructilior
miru verificarea carora trabule luate fh caloul cam 3-6 luni.
In toatd aceastd perioada se vor evalua cheltuiglila dé constructle
Tema de prolectare gl se vor stabil lucriirile folosind formularsia -» (0 astiel tno? Ia pri-
miree eutorizatiei de constructle 98 exigte deja ofertela, sarcinile sa
Lucrarea incepe cu siaborarea unel teme de projectare cetaliate cu poatd fi repartizate rapid $] s& se poat& fncepe lucrariia.
ajutorul unui arhitest experimentat dupa principiite din chestionar -« Pentru o locuinté unifarnilia!a mal mare toate aceste jucriiri deseri-
pag. 50 gi 51. ° oo s6 mel sus, de la formutarea comenzil pind la Inceperea lucrarilor,
thalnte de a incepe prolectares trabule sii fis cuncscute urmatoarele: iau arhitectulul, dupa tmprejurarl, o perioada de 2 = 3 luni, iar pen-
1. pozitia parcelel, marimea, diferentale de nivel als terenulul si ale tru censtructii mal marl (spitale ete.) 3-12 luni,
eccesului citre strada; Pentru lucrarile de proiectare nu trabuie 34 se facd acenomis nere-
pozitia conducteter
de alimentare cu ap si de canallzare, reguil- zonabild, un timp mai Tndelungat permite, ia o prag&tire judicicasa,
le de sistematizare, planul de sistematizare etc. Aceasta docu- o recuperate dirt timpul de constructle ceea te Inseamna reducaraa.
mertatiea sq obtine de la inginerul tepograf angajat In serviciul pu- chaltulgiilar si a dobinzilor de constructis...
blic, cficiul cadastral gi oficlul topometric care intéemesc planut Un ajuter impariant i] conatituia chestionarul - pag. 50 gi 51 gj jur-
de situatie oficial: nalul spadiilor + pag. 60.
2. cerintale de speyii privind supratata, indltimes, pozitia gl relatille
Intra ale,
; 3. dimensiunite mobitierulut existent;
4. suma de bani disponibilé pantry constructie, achizitionarea tere-
nuiui, pregatirea pentru constructie etc. > pag. 52—- 59;
§. modul de constructla care va fl folosit, intrucit o constructie din
céramida va fi de la Incepet altfel decit o casa acoperitd In terasa.

49
 . PROIECTUL CLADIRII
LUCAAH PRELIVINARE - COLABORAREA SENEFICIARULUI —+ 1

Munca de proiectare este adeses zorité, 4] executia este pomita {rd s2 fi fost intocmita dacumantati! suficiente. In aceste fel se explica
de ce deseneta si costurile definitive’ apar abia cind clddiraa aste gata,
In aceste caz nu sint de ajuter dlecursurlle instructive pentru beneficiar; aici ajuté doar o munca mal Sustinuté $i mal rapida a arhitectutul
sto pregatire suficientd atitin birou citsipesantier,
aE LTA NET La fiecare cladire se oun la inceput cam aceleasi probleme. Chestionarate si formularsie detallate, care vebuia $8 lle cleponibile delat in
momentul in care aste formulata comanda, accelereazé precasul. Fireste c& abaterila sint necesara dar O'serie tntreaga de dacizitsint -atit
dé generale Inch chastlonarul poate-fi utif flacdrul benaficlar fle $i numai ca stimutent.
Chestionarul de mai jos constitulé doar o parte din formularale gata tipdrite care economisesc munca, 3j care, aldturi de forularelesrivie
toare la costur ate., ar trebui $8 fe completate de orice birou de arhitacturd care lucraazé aficient.

Chestionar pentru raportul erst
Raport al tuerarit pantru lueraree nr.:
Beneficiar:
Comand&:
Raperter:
Capie sentru:
L Informati! despra baneficiar
1, Cara este dezvoltarea firmal? Situafia financiarA’? Con-
Gradul de ocupatie? Capitalul total? } fiden-
De unde sint obtinute informatiiie?. tall
2, Cum pare atitudinea In afacari?
3. Cine este pantru nol persoana cea mal importanté? Cine este
reprezentantul? Cine este ultima instanti? .
4. Ce dorinte daosablte are beneficiarul din punet de vadere
artistic? . 4. Cine a alcdtuit tsma de prolectare? Este complet? Trabule
5.1n ca relate se afla benefictaru! cu domeniul arelor vizuale fn
general? In particular cu modul nostru de juoru?
6, Ce caractaristicl personale etnt de observat la baneficlar?
7.Ging ne face greutati? Da ca? Ce consecinte sint posible?
8,Are important pentru beneficiar publcarea unerioerd a olAdirii?
8. Desenele trabule #2 fe Intaligibile pentru un profan?
10. Cine a fost Inainte consultant pe probleme de arhitecturh?
1. Oin c@ motive nu a preliat luerarea arhitectul care e fost anga-
jat pin& acum? , 5. Unde au fost rezélvate exemplar cerinte aseménatoare?
12. Baneticiarul ara tn vedara alte lucrati-vittoare? Care? Cit de
mari? Cind? Sint stabilite deja prolectale pantru acester? Se
Tatreveds pentru nol posibilitates de a primi aceasta lucriri? Ce
pagi s-au fScut in acest sens? Cu ca rezultat?
4. Conventia asupra piaitior
4. Ce Intelager sa aflé fa baza calcululut piattor?
2. Ce report aproximativ de finalizare se !a In considerara?
3, Trebuie evaluate cheltuielile de producile cere stau ta baza cal-
oululut platiior?
4, Ce cheltulall de products ee iau tn calcul?
5. Trebuie $8 prelvam noi din luerdrile de execute?
§. Este stabilit contractyl sau dovez! scerise ale Intelegeritor?
iit. Parscane al firme inpieate tr iucrare
1.Cu cine tabuie purtate toate discutlile preliminare?
2, Cine raspunde de domentila speciaie?
3, Cine verifica calculela?
4.1n ce mod trebuie formuleta comenzile si In ca mod trebuie
efectuate modificarie?. =... -
8, Se pot repartiza jucrfrile noastre nemijiocit In numele banatici-
arulul? Pind la ee sum’? Exista o Imputernicire scrisd pentru
aceasta?
8. Pe cine recomanda benaficlarul ca anteprenor?
Ocupatia Adresa Talefon
7. Este necesar un conducater ai luerariior? Dorit? Mal ttndr sau
mai in virsti? Cind? Pantry un timp indelungat sau sentru o pe-
rioada? Cit timp?
8. Este beneficiarul de acerd cu hot&ririta noastre cu privire la ras
porturile juridice ala conducéiorutul tucrArllor?
9. Beneticiarul ne poate puna la digspazitie Incdper pentru bircut da
arhitactura’? Cu ce dotari, telefon, masina de scris? ‘
IV, Generalitay!
. 1. In cazul tn care nu exists o tmpreimuira, trebuie comandat un
gard in jurul santierului? Poate i taehiriat pentry reclame? Tra-
bute realizat un panou de gantier? Ce trebuie seris pe acesta?
2, Adresa exact’ a nol! constructil? Numele ai tn vitor?
3. Adresa garli de care deservita (cea mal apropiaté)?
4. Adresa oflclulul postal de care apartine (cel mal apropiat)?
5. Talefon la iocul santierulul? Cind si unde poate fi folosit? in
apropiare?
8. Programul de luer al iuerdtorfior?
v Tema de projectare
completaté de noi sau de altcineva? Trebula din now eprohata
de beneficiar inainta de Incepares lucrHrilor da projectare?.°
2. Gu oe ciddid existente aau tn curs de construire trebute corelata
conatructia? — Vill, 8.
3, Carer regktimantarl lecate sau de stat s9 supune sonstructia?
Planificars teritorial?
4, Ce jiteratura de spacialtate ¢ae gaseste despre acest fel de
clidire? Ga se gdsaste fn colectia noastrd de axtrase?
§. Prin cing sé poate organiza o wizita? A fost deja initiata?
Vi Bazele configuréril
1. Cum araté Imprejurimile? Peisaiul? Situatla copaciior? Clima?
Orfentarea? Dlrectia vintulul?
2. Ge forme au clacirile sxistente? Din ca materiale aint aleatuite?
—~ Vill, 9.
3. Exista fetegrafli ale Imprejurtmiler (cu pracizarea puncteler din
care au foet facuta}? Au fost comandate?
4, Ga mai trebule iuat tn considerare te configurarea cladirti?
§. Che qiveiurl au. si care aint Inéiimile caselor existente?
Aliniamentul strizilor? Alinierea caselor? Strizi ulterioare?
Copac (sol, marime}? .
6. Ge alte constructli uiterlaare sfnt de Ivat In considerare de pe
acum?
7. Este de dorit un plan general de sistematizare?
8. Exist hetarirl locale privind aspectul exterior
al neilor constructi
dedicate acestui amplasament?
9. Cine este persoana care examineazé si acord’ aprobarea de
constructie din punct de vedere artistic? in ce raport se afl cu
artele vizuale? Este oportun s& se discute cu al projactu! preli-
minar?
10. Care aste instanta superioara pentru reciamatii? Care asta oa-
tea oficiala? Durata unei reclamatli? Care este pozitia instantei?

50

Vit: Bazela tehnice
1, Ce fal de subsol are zona?
2. Au fest facute prospectiuni ale solului in zona terenuiul da co-
structie? In ce locuri? Cu ce rezultate?
3. Cit poate fi considerata presiunea soluiui?
4, Nivelul pinzei freatica @sta normal? Este ridicat? Este maxim? —
5. Au mal fast constructi pe acest teran? Ce fal de constructii? Cu
tite niveluri? Cit de adinca era pivnita?
6. Ge fel de fundatie pare sa fie indicala?
7, Ga modaitatl de constructia trabule utilizate?
in spacial:
Podeava pivnitsi: Ce fel? incareare?
Prin ca? Finisaje? Vopsitorti protactoare? izolaraa pinzel
frastice’?
Plafonu! pivnitai: Ce fel? incdrcare? Prin ce? Acoperire?
Plajfonul parterului: Material? tneaveare’? Prin ca? Acoperira?
Plangeu! acoperiguiui: Ce fal? Inctireare? Prin ce? Straturt?
Vopsitorit protecioare?
Ce Invelitoare? Jgheaburi? Burlane interioare sau exterloare?
8. Ce izolati trabuie prevazute? Fonice? Orizentale? Verticale?
impotriva trepidatiiior? impotriva caldurll? Orizontale? Veriicale’?
8. Cum s& fie consiruiti stilpii? Dar zidurile exterioare? Zidurile
interioare’?
10 Ge falda scart? incircaraa?
11. Ca fel de fersstre? Orel? Lamn? Materiale sintatice? Lamn/alu-
minlu? Ga tel de stick? Cu proteciia fonioad/‘tmpotriva soarelul?
Deschidere spre exterior sau spre Interior? Ferestre simple,
stratificate, cu rams. cu izolare fonica?
12, Ga fel da usi? Cu galerie? Cu ramé de otel? Din placaj? Din
otal? Cu gernitur! de cauciue? Ignituge sau razistente le incen-
dil? Cu dispozitiv pantry Inchidersa automata a usil?
13. Ce fel de incdlzire? Combustbil? Cit e4 dureze rezerva de com-
bustlbil? Inodizire cu pacurd? Incdlzire electric? Ridicarea zgu-
ral? Rezetver pentru cenugh? =
14, ApS cald&? Ce canttati sint necesare’ In ce momenta? tn ce lo-
curl? Ce compozitie chimie’ are apa potabila? Sistem de dadu-
rizare a epei?
15.Ga fal de ventilatie? Schimbul de aer? In os tnedperi?
Degazare? Risipirea cetll?
16. Ce instalatie de ricira? Mazina de gheaja?
17, Ce Instalatie de apa? © ai aductlunil? @ al hidrantutul pentru
pompierl? Presiunea apei din tevi? Sint fluctuati de presiune?
Cit de mari? Pretul apel pe m3? Roblineta in aer liber?
Alecipiente pentru evisctaraa apai de ploala?
18. Ce fal de canalizara? Raced fa canalizaraa oragulul? Unde? Ce a
ara canalul principal? Adincimes? In ca cirectie se surge caniiza-
rea? Sint posibile infittrari? Sint indicate? Sint itgaduite? Razervor
de sedimentara propriu? Este necesara doer filtrarea mecanica
sau $l biclogica? Recipients pantry colectarea apei de piosie?
19. Ce @ are racordul de gaz? Randament? Pretul pa m??
Reducere tn cazul consumului mare? Existé preseriptit deese-
bite pentru instalare? Aerisire?
26. Ge iluminat? Ge tei de curent? Tensiune? Posibilit#tl da conec-
tare? Limitaraa consumului? Pretul pa kW pentru lumind? Pretut
pa kW pentru instalatii de putera? Tarif de noapta, intre ca ora?
Reducers in cazul consumului mare? Transformater? Statie de
nalia tensiune? Grup autogen? Diesel, cu aburl, sollan?
21. Ca fel da telefon? Cu nurmerotatia? Cabin? Unde?
22. Instalatie de alarma? Sonora? Luminoasa? Cy apal la palitie?
23. Ce fel de ascensor? Incdrcare mai mare? Evacuara prin tavan
sau lateral&? Viteza? Motorul sus sau jas?
24. Ce alte instalatil de tansport? Dimensiuni? Traseu? Putere?
Post& pneumatica?
25. Ghene de gunol sau compactor? Unde? Marime? Pentru ce fel
de gunoaie? lncinerator? Presa de hire?
26. Alteie.
PROIECTUL CLADIAII
CHESTIONAR
VHL Documeniatia de proiectare .
+. A toat examinata cartes functara’? S-a facut copie? Ca asie acolo
damn de remarcat pentru proectare? |...
2. Exista unt plan aliocalltadi? A fost comandat? Gu indicagi pivind
mijoacele de transport?
3. Existé un plan a! amplasamentulul? A fost comandat? Este
atestat oficial? . _
4, Exleta o ridicare topo? A fost comandat?
5. Exist’ intoomit un plan al retele| de apa?
6. Bxist4 intocmit un plan al retaigi de canalizara?
7, Conectarea la reteaua de gaze asta indicata tn plan?
8, Conectarea fa reteava electriad asta indlcatl fn plan? Este ates-
taté olicial? Cablu sau rates liber’?
9. Fatadele caselor invecinate au fost documentate? Dar felul con-
Structial lor? (plan da sistamatizare),
10. Exist fixat un reper pentry planul tepe cara nu poatefi modificat?
41. Este necesar un pian at onganizaril de santier? :
12. Unde trebule solicitata autorizatia de constuctie? In cite axem-
plare? In ce form&? Dimensiunes hirtlei? Copil halicgrafice?
Albastre? Flogil? Pe pinzi? In ce culor trebule a8 6@ tntec-
Meased planurlle? (reglementarl de desenare a planuriler)
13, Care sini cerintele de prazentare ale calcuielor statios? Cine este
desemnat ca nginar pentru verificarea calculeior? Cine este vat
_ In considerare? (pe cine desemneazé serviciul constructillor?)
iX. Decumentafia pentru dlstribuires sarcinilor
1. Citde mare este clstanta de Ie gander Ja garade marturi?
2, Fete prevAzuld o linia ferati de legtura la locut constructsi?
Ecartameant normal, ingust? Care sint posiblititiie de descdrcare?
3. Gum stint calle de transport? Este necesar un st&vilar sau un
drum podit ou dulapi?
4. Ce locuri de depazitare.a materialelar sint diaponibiie? m? lecu-
A deschisea? m? locurf acoparita? La ce indie faté da con-
structia? Pot lucra doud antreprize simuan fir $4 apard
frfetiunl?
5. Beneficiaul preia anumite livrarl ai tucrarl? Care? Curttarea san-
flenulul? Pazk? Luerari de gracinarit?
&. Se pot face plati in avane sau/si cu bani gheeti? Sau ce terme-
ne de plata sav distribuire a banllor trebuia avute in vedera?
7.Ce materiale de constructle sint folosita Indeabete in zona?
Deoseblt de lettine In zona? Cit de scumpa?
x. Termerta de execute pentru
1. Schite pentru discutiile cy cotaberaterit?
2 Schite pentru discutile cu benaficlarul?
3. Anteproiect (la scara) cu daviz antecaloulat?
4. Project (la seard)?
§, Daviz?
6. Prezentarea planuritor pentru aprobarea de constructie cu cal-
cutele Statice 5] alte indicat necesare’?
?. Evaluarea duratei de obtinere a aprobaril de constructia? Cai
oficlale? Posibiltati de accalerare a procesalul?
8, Planus de execuiie?
9. Dabutul licitatel?
10. Pradarea ofertslor?
11. Distribuire? Planul termengier da constructie?
12. Inceperea constructisi?
13. Recaptia constructial la rosu?
14, Receptia constructiai? {gata de utilizare)
15. Lichidare totala
 EXECUTIA
~ a

STRUCTURARE
A Definiraa termenilor gice si ecologice $f utillzind contributia altor specialigt implicati in protects
1.0 Profectyl fe ping la abtinarea solutist aptaé de a fl exeacutata.
2.0 Executa Reprezentares obiectulu In dasene cu toate indicatite individuale nacesar-
8 Activist destinats execute! axecutiel, de ox. dasene complete de executie, pentru detail si de sista:
1.0 Proiectarea destinati execupel constructiv 1:50 pind la 4:1, ov explicatille scrisa neceeare.
1.1 Defisirga activitatilorsontinut In cazul constructillor care ganeréazd apatil: reprezentarea detallat’ a
1.2 Seopurila/sericolele prolectaril destinate exacutiel Spatillor gi & succesiunilor de spatti la scara 1:25 pind la 1:1, ou axplicatit-
UH oe Est]
12 Mijloacefnstruments pentu proisctarea de exeoutla scrise nacesare; indicaraa.metarialalor,
EMT ss
* Dasansle de execute Pralucraree bazelor necasare ceforlali specialist! Implioall In prolactars gf In
LS Ura ELL
* Dasanele pariale (datall, dasene individuals) tegrarea contrbufillor har pind la schitia apt dé afi executats,
* Desenele speciale Continuares planificdrii de axacuila tn raistimpul de executia. -
* Jurralul spatilior Quenalyl clBeirt * Activitiit! apeciale:
2.0 Atribuires alaborarea unel dascriec datallate @ objectulul ca jurnal al cladirli at ca baza
2.1 Definirea activit&tiorcontinut pent: deacriarea sarcinilor insottd de orogramul de sarcini*,
2.2 Scopurila/pericolele atribultii Verificarsa planunllor de axacutla prelucrate de catre antreapriza pa bazadi —
2.3 Mijloacainesumente pentru atribuire ecrietii de sarcini si s prograrmulul de garcini $i In acord ou prolactaraa”,
* BQB (Borgeriiches Geastzbuch - Cadut civil) Elakeraran machetelor de detail. -
* YOB (Verdingungsordaung fir Bauleistungen - Verlficarea 3i acceptaran planurilor elaborate de terti nelmplicatl protesional
” Raglementare pentru contractarea Iuerirllor de constructio) Th profecta® tn acord cu projectul de executie (de ex. desene da execu
(parte A/B/C, Odservalé prediminare) ale unor Intreprinderi, planuri de dispunere st da fundatt elaborate de fur
* Deserieres sercinior (registra de serctnl, | zorll de utilajs), in mesureTn care activititle In cauzi se referd la aranajir
programe da sercini} care nu aint cuprinse in casturle celculabile.
* Geletul de sarcini standard . *\ In descrierea sarcinior inso(it’ de programul de sarcénl acéastl ectivita
* Medealele pentru LY (Letstungsverzeichnise ~ registru! de sarcinl} spacial devine imegral sau partal activitate da bezd. th acest caz actvitatl
* Bocumartatia referitoare ta producdtort Ge bazi aforente acestel faze do activital! gint anulate in masura In care acta
3.0 Supravegherea de sentier apliecatk deacrieren sarcinior inset de programul de sarcini.
3.1 Oefinirea activit&tilaroontinut 1.2 Soopuriie/pecicolate projectill destinate executai
3.2 Sccourile/pertcolele supravegheril de gantier Planticare executial are drept scop c execute Epaitd de parturbari gi ce er
3.3 Mijlasce/instrumente pentru eupravegheres de pantier rl. Premiza o consitule etabillea compieté 9! cetaliathi a cerintaior de craatle
* Bazele AVA (Ausschrelbung/Vergabe/Abreshnung - # tehnice, veriicarea acestoratn raport cu aspactele formals, Juridiom ¢i ecg
Lichatie/eiribuire‘ichidare),- Miloacednstruments pentru nomice (baze juridice: reguiamentefs de construct! din fiscare land, regi:
prolecterea de execute (desene, dacumentatia penizy mentiirie, de ox. referitoare la executis, diractiveia, de ox, cele refarticara
contracta) spaiiie destinaie adunirllor
de cameni; baze tehnice: requili¢ reeunoscute
" Tehniclle pentru plarificares degfipurarivorar privind tehniea 4l arhitestura, de ex, nermele DIN, acordares ou contibutla,
(Hagrama-grinzi, diagrama-lini, clagrema-rejea) tpecialigitor din damanii aparte; baz econamtise: Instrumente pentru co
© Bibliografie pentru execute— (7 trotul costuriler, de ex. evaluarga/calcularsa costuriior de comparat cu D1
A Detinirea termenilor 278, Intre eltede acordarea cu contributla spectalistilor cia demand eparte).”
Oefinires activitatiior pent activitatiie de arhitecturi necesare $i pentry Planificarea ineuficienté a executal trseamnd Intee altele pierderi de mate
onorariile aterenta rezulti din HOAL (Honorarordnung fr Architekten und dale (silminarod defeciusiler, alterii), piercer din tmpul de iuern (tim
Ingenieura - Regiementar privind enorasfie arhitecttior sI Inginerilor, pe baxa mor}, munc& dubid), o diminuard « calitAfl care este remanenta (aron ¢
§§ t +2 din Gasetz zur Regelung von ingenieur und Architekteni¢igtungen planiicare/erod de execute). ,
+ Legaa peivind regiementarea activitiiilor aferents Inginerilor ¢ arnitectilor) 1.3 Mijlonce/Inetruments pentru proiectarea de executle _
fimag. 1): * Desenele de axeoutia, cu toate indicatila gi dimensiinia necesare ax:
1.0 Prolectul cutiol; de obleal la scera 1:56
-» pag. 56 G@).
HOAI, 815, fazele de activita! (Leistungephase
- LPH) 1-4: * Dasenele partiaia (= detail, deaens individuals),
documentarad de bazé (3%), ante-prolectares (7%), prolectarea (11%), pro- completaazé desenale de executle pentru anumite portiuni ale clacirii; da
lectarea In veceres avicirli (0%); ,activithi de prolectare” in total 27% ain obloel fa schrlle 1:20/1:10/1:5/1:1 — pag. 56 @).
onorariul total (imag. 2] . * Desenels epeciaie,—se teferk la Necacitatiie anumtter sistame const
2.0 Executia tive (da ex. dir beton armat, din ojel, din lemn ete.), —repreqinth
alte com-
HOAI, $15, Leistungepheae (LPH) 5-9: ponentasisteme care nu se referd la slctemale constructive vizate doar tn
prolectarea de execute (26%), preagitiraa atu (10%), celaboraren la masura In care ent necesars: de obical ja scara 1:50 tn functte de sistem
atribuire (4%), supravegeherea de santiec (31%), Indrumare
de santer gi do- conatructly, Reprezentirila tuturor tipwlior da desene slat regiementate or
cumantare (2%); ,actlvititt de execute” In total 73% din onorariul total DIN 1386 si pot fi elaborate cu CAD (Computer Aided Design) in cadrul si-
pag. 58 (> in mare m&surd HOA! este acordat la necesitiitile practicii, cesa stemuly! dé prelucrare automats a catelor sf, inte altsia, cu relationdy co.
ce Inseamnd cf actvitatile de baz’ sonterm HOA! corespund activitiitiior ne- AVA = Ausechralbung/Vergabe/Abrachnury ~ Licitajle/atribuirefichida:
cesare tn practicd. (vezi mal jos} dacd existl scltware corapunzster,
8 Activia destinate executiel * durnaiul spatilior (= jumadul ciAcir!}, = cuprinde aub forma da taba! indi
1.0 Prolectarsa deatinata executial catile complete despre dimangiuni ide ex, lungime, latime, inditime, e-—
1.1 Detinires ectivitatiior/sontinutul sintreglomertare prin HOAI, §15, prataté, volurmul spatiuiul sau al unei parti a acestuia}, despre materiale (c
faza de actvitat 5 x, finigaju) peretilor, al pardoselilor etc), daspra dotari (de ax. instalatii c_
* Activitat! de bazd: inedlzira, ventiare, sanitara, slectrica etc.), — si este intre altels baza pentru
prelucrarea rezutateler obtinute prin fazele de activeas 2 ai 4 foralucrarea o descriare functionala& sarcinilor (= descrieraa sarcinitor insatita de prt=
trentaté si ranrezentarea solutiel), luind fn considerare carintele urbanistice, gramul de sarcini, activitati stabllite prin HOAI §15 faza de activitati 5, \
da craatie, functionale, tehnice, de fizica cladinlor, ecanomice, de sconomie opozitie cu ceseriarsa garcinior insottd da regiatrul de sareini, activitate cu
energetic (de ex. in caaa ce priveste vtilizarea rajionala a enargisi), biclo- baza HOA! § 15 faza de activitate 6; compara cu ¥VOBVA § 9.

62
 EXECUTIA
tu
2.0 Atripulras (pregétirea/colaboraraa)
2.1 Detinires activitatier/continitul sint regiementate prin HOAL, § 15, {ractuals, 636 executle intirziata, 837 anulares contractualé 4 réspunderii,
fazele de activitate 6 +7 639 prescriera scurta, 639 intremupersa gl frinarda preseriarii, 640 obligatia
* Actlvititl da baza: 2a recaptie a comanditarutyl, $61 termeneie de achitars a lucririlor, B42
_ Salpulersa $i compuneroa cantitivlior ca bazd pentru elaborarea descrierti coluborarea comanditarulul, 643 anularea contractulul de ciire antrepre-
de sarcini, utilzind contributia alter specialigt impicat tn prolectare. nor, G44 rispundersa pent periccls, 645 rispunderea comanditarulul,
Elaborarea descriecior de sarcini Insotite de ragisivele de sarcini contort 646 Incheiere tn oe de raceptio, 6¢7 draptul de sechestr al antraprenoru-
dorneniier de activitate, luk, 643 lpoieca de avgurare & terenviul de consttucte, 649 anuiarem-can- ents
Acordarea 6] coordoraren descrieriior de sarcin! slaborate de spectaligti tractuiui de cdtre comanditay , 850 devizul, ag7 contract! de precare e Tern el
Impticet! tn prolectare, lucrartior
=» pag. 86 = @) Pst
Biaborares documentijiel de coniractars pentru toate domaeniie
de acihiinte. * VOB (Verdingungecrdnung fir Bautpistungen = Regiamentare penis
Stringerea ofertelor, contractared tuerirllor de conatructe} oferd o etructurl special (situate
Verificarea i avaluarea ofectelor Inciusiv elaborarea unm situall # pretur contrard: formularile generate ale BGB), ia In considerare in mod achiibrat
ior Tn reportcu activititile pertale s cu colacorarea tuturor epacimistiorIm- problemele/cerintese juridics diverse si concrete ale contractulul de exe-
pilca th fazele de activitate 6 gi 7. cule (compara eu legea AGB — Legea priving cdligaitile contractuale ge-
Acordarea s) compunsrag activitétior calor care aint implicatt profesional in nerale). Dacd este necesar af fle valablia, VOB, care ny este nlct tege Alei
proondura dé atripulre, regiementare juHsica trebule o& fle suibiith de somun apord (In ceea ce pr
Negociersa cu cfertarti, vegte partie B/C, pasibite gi In cadrul conditiiler generale de afaceri, com-
Evalvarea costuriiar conform DIN 276 pe baze pretwllor unitere sau glade: pard cu lages AGS § 23.4),
la din oferte.
Colaborarea la atribuirea comenzil, Structuraren VOB tn 3 part
* Activitat! speciaia: ~ VOBVA (DIN 1840) = Diapozitil generate Privinel atribuires ivoririlor
Eiaberarea descriariior da sarcint Inagtite da programul de sarcint In report de constructil
cu jurnaly! clAdizil4umnalul spatiiior, “.Coninut: directive pentru conformares al structurares licitatifor, @ proca-
Elaborares unor descriert de sarc alemative panin: domard| de activite- curl de atribulre, a contractulut, Dispozitile VOB/A au caracter de reco.
avionome, Prandare (comancitari privat), — 91 aint sbligatorl pentru comanditerfl pu-
Elaborarea unor evalull de cosurl comparative prin \tlizares cantrioutiel Bifat — jurteet. :
sitor specialigii implicat! fn prolectare. ~ VOB/B (DIN 1981)= Condifil contractuate generale pentru executia
Verificarea si evaiuarea oberieior prin descriatea sercinior Insotth de pro- luorbrior de construct
gramul de serch Inciusiy situntia praturiioe, Continut: condit! formulate special pentru coniractele de axecutis care,
Elaboravea, vevificarea 9! eveluarea Unor situadll da prefuri conform unor ce- dacd eint stablite de comun scord, snuleezd reglementérile BGE core-
inte spaciale. spunzitoare, Tituri/Continut §§1 Savvetum de luorde, 2 achitaren luerdstor,
2.2 Socpurtieipericolete atributri : 3 documentatia de axecutie, 4 execute, § termene d¢ exeoutle, & pertur-
Alribuirite au drept scop crearen de mecanisme oontractuaie apte si ge- beres 9 fnveruperea execute, 7 dlatbuirea paricciglor. 8 aruiaree de
ranteze execute prolectmor de execute intr-un cadry de crept civil gl ou te, chine comanciter, @ Enuierae de ohare exeoutant, 10 responsabiitetes
glementanie corsepunzitoars (compari BOrgeriiches Gesetthuch - Codut palrifor contractuala, 11 penalititi, 12 recuptie, 13 garantere, 14 Iohidara,
Civil, BGG, 88 631 681 resp. Verdingungsondrung fir Bavleiatungen - | 75 lueriid cu salary orer, 76 pli, 17 asigurares, +8 Wtgil
Reglementare pentry sontractares ‘verison de sonatucie, VOB, Tolle — VOBVC (DIN 18300 18480) = Condi! contractuala tehnice genersie
AMBIG) - pag. 56 (ED pent luorariie ds construct (ATV - Aligemeine techolache Verirage-
Atrbuirea 96 poate destisure cind sarciniior definite (« documentatia de bedingungen fir Baulateturigen) .
aribuire = Gocumentatia de contractare fa de ex, Geacrigrea sarcinilorcon- Centinut: reglemertiid (in caz de acord comun) pentru iucrauiie individuale {da
ditile contrastuale ete, + Inreghetrars cu indicat! desora de #x. posibilttates x. Ibert de gol, ziddrii ete.) comterm unel structurl unitare -» pag.
86 3)
dé coneuttare 4 decumentatiel de contractare ‘loo, mament de debut /ter- 0, Indicadl pentru desorisres setelniter, - sprijin pantru deltatll univoce,
mene do supilmentirt, tarmane chtigatorl etc.) le wint stribulte preturie = eobaustive (nr, 01 indicat generals strict necasave, nr. O2 indicat neces-
pag. 86 @). are tn completare; compartou VORA, G07), ©
Documantatia da atribuire cu pretusila Wwacrise $i sermnittura ofertantulul 1. Domenty de valatliitate, — indicat referttoare la normule CIN tr vignere
resp. a Imputernicitului jegel devine oferth,- iar ofertele namodiicats a: (dispezii tabnice de execute}; clauzé generalic .materlaisle ¢i componen-
capteta prin etribuires comenzil (supiiment) devin contractul de execute tele constructive slot intelese incisal cm lvrate, Geschroare, depozitare”.
(regiamentenz’ toate modalities necesare pentru tanspunerea projec 2, Meteclale‘componente constructive, - conditil de calltate, .standarce”
‘telor de execute; de ax. tipullvolumut sarcini, schtenea acesteia, termens, pentru materlale‘componente constructive (normele DIN, avize oficiala),
responsabliithti etc.) 3, Exacutie, + praserintll tahnice de execute (event, normei@ DIN) th sen:
Contracteie de construct! (gl dacla docurrentatia da airituire} trebuie sd eul acecutiel standard”,
fig cuprinzStoara/complate — evertualaie ditarente de cpinie cintte partie 4, Sarcini conexe/sarcini speciale, = stabiltrea tpulyyvolumutul sarciniior
contactante trebule clarificate anterior- ¢/ irebule 6& ed regiementeze clar conexe (In fapert ey sarcina principala cont. registrului de sarcint) fara platé
reapongahilltatie reciproce. speclaill,
Dacumantafile de stribuira naclare, incomplete conducincontracte decom — 5 Lichidars —prescrtati referiiogre a lichidars pentru stabliired cantitaitiior
strucie proaste cere provoact disputa/ftttrciet in executie/dataote/redu- axecutate afectv (ref. la unit de lichidare, atabilirea Amite! dintre compo-
cerea calitatii/coaturl suplimentare. nentela constructive ce se Intrepatrund, vecficarea masurdtorllor resp. re-
2.3 Mijleece/instriumente gentry atirbyire / duceri). In cete mal multe cazur, componantels contactuale genaraie nv
* BGB (Borgeriches Gesetzbuch - Codul Civil) reglementeazA tn contrac: - int suficisnte pantry regimental univoce 3! complets $i se complateaza
tul de construct (contractu! de sxecutie) relatiia jurdice dintre beneficl- prin ,Observatil preliminare® {concifil contractuale supimentars, canditi
ar/antrepranor (comanditaractreprancr) dacd nu existé Injelegeri care Be contractuaie specials, care nu au vole 8 contravin& conditilior contractua-
abat de la acaste prevedarl. § 637-651 contin normele juridice pentru le genarala) fn conditile ?n care sint aplicate complet ragiemantiirila din le-
contractela de munca. Titlurifcontinut §§ 631 asenja contractulut de munca, ga AGE (echilibrul VOG fn calitata de ,intrag’}.
632 achtarea lverdrilor, 633 obligatia de garantare a aniresranorului, ell-
minarea defectelor, 624 stabiirea termenglorsi amenintarea la refuz, mo
dificri, raduceri, 635 despagubiri in caz de neraspactarea condithior cone

53

Tipurile acordurilor supimentare (.Observati praliminare"}:
= acordurils supiimantare necesare clarified prescriptile VOB de toul posibit"
Ta med univec, de ex. stabilirea procedurli de receptie ate.
— acorduriie supimentare Judicloane se raferd fa presoriptiie In senaul $10.4
VOBJA, da ex. tarmene de exacutis ate.
- acordurile suplimentara poeibiie se refer la prescriptilie cara servesc def-
niril sarcinilor (fara sa afectera echifibrul VOB), de ex. rapoaste zinice de axe-
LM Cel
eee
cutie, limbaj etc, pap. 57 @)
ennstreta * descrleraa sarciniior devine ~ prin defisirea univecd gl axhaustiv’ a luortirl-
jor~ baaa viltorului sontract de constructs -« pag. $7 42). Trebule thcutd dife-
- pengieres Intre:
= descrarea sarcinilorou regisvy de surcini (VOB/A §.9/3—a)
= descrlersa sarcinilor ou program de@ sence (funktonale Leistungs:
beschreibung ~ deecriara furstionall a sarcintor: PLP; VOGVA¢ 9/1 0-12),
Descrlerile constructial (prezentaraa generala « temel) completeazd registrete
de earch) care astinl devin descried de earcini,
Registrete de sarcini, = listares pozitilier individuals (pezitie = deacrierem sar-
cinil partiaia In rapert cu tipul, calltates, canttates, dimenalunes, previzuts cv
Rumiir de erdinesde pazitie) — pag. 7 (Z) pot fi structurate lipar (trapte
de con-
atructie/ piri de constrvetio / trepte de finiaare) resp. fn ttlurl (rezutriare rapor-
tat fa lucrare) a! pot f completate
cu .Odservail prelininare®
pag. 57 &.
Pragramele de sarcini, ~ dascriart ale conditillor/carntelor ce raterint& (crea-
tiv, functional, tabnic, economic) aferente tucraril axecutate, renunt& la pre-
rentar detaiiate ale sarcinilor parfale (situate cpusd: regletrul de sarcin! ou
pozitli individuala; atnt ined posibila registrele de sarcini modal fir’d mantiona-
ree cantitétilor).
Ca parte a documentatiol de contractara, desccares sarcinilor davine - prin con-
sermnerea prequrior (oferta) pi comanda suriad (atrovirens) = parte component
a contractuiul de construct, lh cazul wer componente de contract contradictoril
Sint valadil
Tn succasiune urmatoarals (dompard cv vel. WOEVE § 1.1):
- degerigres earcinilor,—condit!! contractuale speciale, eventualele condifii can-
tHictuale auplimentare, svertualels conditi contactvals tehnice, conditivie con-
tractuale tehnles generaie peniny execute Jucriviar de conetruct!l (VORB)
(deal cee ce este epecial” are veleblitate Inaintan@ coon ce este general)
pag. $7 @.
* caletul de sarcini standard ~ Stendardieietengebuch (StLB} tn constructl . cutat Iuertirite.
eprfind efaborarea deccriartior de sarcin| (recuité: texte concise, Impecatile din Supravegheren prpcadutior
punct de vedere tehnic, complete) prin faptul of oferi compenaritele Unt tel aban: © rea termeneior de preaciores & cerdntelor de gerante dar nu mai tirzlu da 5 a
_ dard pentru pozitile individuste cars atrt atribuite domeniier de activites cors-
punziitoare (domanille de sctivitate aprosdmativ ca sf lucrdirl conform VOEVC).
Componentele de text stardard eint etructurate jerarhic fn 5 parti de text.
Fidcare componenté este numerotaih. Agttel ciertete texte {compune variabll
din componentele celor § prt da text: text scurtftext lung) pot 4 codticate
(numitrut dorhaniutut de actidtate + ciirefe piirtilor indivichaie de text = numéiru?
eotivile standard)» peg.57 ()- GD.
CocHictrite untare (standardizate) perm rationallzares prin sistemul de pre-
juctare automatla datetor (editori caisteter de sarcinl standard: Gemelnaamer
Avaschuss Elektronik im Bauwesen - Comisie Comunk Electronica tn
Constructé: GEAB; scop: utilizeres la scart federala a textelor standard unitare
pertru descrisrea sarciaiier
In conatructll). .
Aite culageri de texte de sarcnl standardizate pantry construct stat:
Gtandardieistungsxatelog fdr den Strafen— und Brockenbau — Cetalogul ca
Sarcini Standard pentru Gonstructia
de Drumuri$i Podurl (SILK), domenile da
actvitata 100-199; Standardelenngekataiog flr den Wagearbau - Catalogu
de Sareini Standard pentru Constuctil Hidrotahnics (SLX), domeniila de ac-
tivitate 200-299; Standardisistungssuch dar Bundesbahn ~ Catalegul de
Sayeini Standard al Céllor Ferate Padarale (StLB-DB}, domeniila de sctivtats
400~499; Reglonalleistungsketalogs — Cataloage da Sarcini Regionals {ALK}
ais uillzatorifor individual, demenia de activitata 600-999.
* Modeleie periru LV~ ragistrale de sarcinl sa aseamang cu calstela de sar-
cini (predecesor caistale de sarcini standard St.8). Modalele LV cuprind clt
mai multe varianie de text posiblla ftaxte produse prin taiarl} gi stint deci, ca to-
talltata, foarte cuprinzateara. Cfartant: difarite aditusi — pag. 57
5d
EXECUTI.
>t
‘ Documentatia refatlionss la producdtor! pentru registrele de sarcini ofe._
informafii suplimentare, sprijind mai dagraba fn cazul problameloer de dotaiv
decit solujionarile constructive apate. _
Par total domeniul atribyire este adecvat In mod ideal sistemului de preluers
automata a datelor (texte. calcule). Aelationdrile dima dataig de atribuire si pty
iectaraa de axecutle sint postbila prin CAG (Computer Aldad Design) 5! software
AVA (Ausachreibung/Vergabe/Abrechnung ~ Lictatle/atibvirelichicare) core—
punzatoare, .
3.0 Supravegharse de santier (supeaveghorea
exacuilela cidiiidceumsntane)
3.1 Definires: sctlvitdtieentinutul sint reglementate prin HOAI, § 16, fazela
de ectvitay 8+9
* Activitat( de baz:
Supraveghere a exeoutel cbiectulut in raport cu sutorizatia da conetructie aeu
oy avizul, cu proiectul de executie si cu descrierem saroinilor pracum 93 cu ra
quille tetinied recuncacute In general al cu prescripiile coraspunzitoare.
Coordonaraa specialistiior Implicati in supravegherea oblectulut.
Supravegheres al corectaven in nivel de detally a prefabricatelor.
Ejaborarea gisupravegherea unul orer (Sagrame-grinzi). Elaborares urii uc
nal al executed
Relevay comun cu aritrepriza insdiroatii ou executia,
Receptia uerdnior impreund eu altf speciaii¢tl (mpiicati in protectare ai eupre-
veghere cu identiicarea cefectelor. —
Verificares lacturiior.
Stablllrea costuriior contgrm OIN 278 sau conform normeicr juridice aterentec,
logiatatia reteriteare la fendul construit.
Cerere retaritoars la recepta #ectuatd de citre autora 5] partclparea
aceasta.
Pradarea oblechaul Inclualy elaborared si precares documentatiel necesara, c_
ox, Inéruotiunile de ilosire. Protocosieie de veriticare.
Listeres termenslor de garantie. ~~
Supraveseren procedurilor de ‘eliminare a detscteior aonstatate ta recept
conwel ceaturiler,
inapactorea oblectulul pentru klentiicares defectalor Inalnte de axpirarea tr
moneiy de prescries a cerinteltr de garantie referitonreia antrapriza op a ax
de allminare a defectolor Spiirute Inainte de sre
Oe la tecepila kroravfor.
Colaborare la predurea hucrivfior de alguranti.
Cofsctares simematicl a roprezentiriior grefica 9] a rezultatator proventte ain
calcula reterttoare be oblect, oe
* Activilad apeciala:
Blaborares, supravegherea ¢! continuarea unui plan de plat,
Elaborarea, supravaghersa gi continuarea unor ptanue diferentiate de timp,
costurl si capacitéti.
Activitate ca sef de pantier reaponsetl In masura In care aceasta activites
depdgeste activiteiea ce bard, fara 8 previzuth de legisiatia land-ului reaspectiv.
Elaborarea planuriior de Invertar,
Elaborarea regisirelor de dotdrl gf de Liventar.
Elaborarea indicaiiilor de Intretinera,
Cheervarea oblactuls.
Adminiatrarea obiectuiul ~
Inspactia dupa predars.
Supravagharae actluititior de irtretiners.
Pregdtires datelor pentru un figier de oblact.
Caleutyl gi stabitirea costurilor in raport cu valozi orientative. —
Verticarea anaizel dedicata rela{lai dintra costudile ai profitul de axecutie si
respectiv, de uillzare, . -

4.2 Scopulpericolele gupravegheril de santier
Supravegherea de santier urmaresta doud centres de gravitate:
» controlul, misuratogres, Ilchidarea ca 3i completara a AVA {= Avas-
achraibung, Vargaba, Abrechnung = Lictatie/atebuirafichidare; compara cu
paragratul Avituire) + pag. 58 @).
= Planiticarea modulul de dasfigurare 8 executiel prin utilizarea metodaler
specifica managementului de proleat (dieponibilitatea oamenilor, a wtllajelor,
a materiaielor ia timpul potrivit, in centitatea potriviié, ia locu! potrivi}, Cele
mal importante mijloece ajutitoare: tehnicila de planificare = dastieurirti‘e
. timpului aferenta diteritelor metode,
© supraveghers proasté, un control defectuas pat genera aveniual o éxecute
nesatistficktoare, defecte (viziblle/aacunse), eccotell eronate, costurl suplimen-
tara, parioole pent cameni (accidents) si riaterale, Managementul de prolect
nasatlefScStor, Jipsa de coordonare genereazi In mare parte intrzleres exe-
cutfaleosturi suplimentare.
3.3 Mijloecoinetruments pentru supravegherea da ganier
* Bezele AVA precura 3| mijicecelsinstrumentele periru planificares exe-
eutiel sint explicate Ja 1.3/2.3, Supveveghanea de gente, masuratorie, aoco-
talile se Dazeaz& pe prolact (de execuile, desene partials, decene specisla),
eventual pe juratul spatiiior resp. pe documeriatia pentru contact de
eonatuctil,
* Tebnicile pentru planificarss desthgurirWoreruviul utllizaazd diverite mate-
de uzuale:
» @agramele-grinzi (dupé Gartt, planurite-grinz)), reprexintd
In slstemul de co-
ordonate
da tip crude pe vertical’ (= axe y = orconate) etapele ce lucruprmoe-
durlla de executie, pe arizontalé (= axa x= absclaa) tripyl de execute aferertt.
Durata de timp (stabillre prin vaiorl rezuttate din experteniicalcule) a fectrul
procad da axecutla este determingié prin iungimes grinzd corespunzitogre
forizentala).
Procese de execute succasive trebule reprezentate succesiv. Reglsireie de
\werdel (= listele pentru reprezentaren deathgurirt = stele de calcul) ajuthia sis-
borarea plariritor-gringi, fac pasibile comparatii Inte stadiut impus gi cal real.
Avanajate planulul-grinzi: imagine de ansambly, augestiva, liziblitate ridicata
ireprezentarea = propertionelé cu timpul), Cazavantajele plenuiwegrinzl: image
ne globalize, nedifereniierea procasalor partisle, reprezentere dificla a
telationdrligrinterdapendentlor dintre procesela de luory (procese ne-crit-
. Cweritice @ modificares durate’ procesulu! consspunde modificarl duratel afe-
rant sumel de procese, nu aste fizibl). Domenii de utilizere: reprezectarea pro-
cegelor de execute lipste de o directa precisé a dezvoitiri, planificarea pro-
ceseter de finisare indiviguale (programs), planificarea interventilor (progvamui
perscnalului/utilalelor). = pag. 58 Gd.
~ Dlagramels-linit (dlagrame de vitezk-crumfomntitit}timp) reprezinté fn sis-
temul de coorconaie de tip cruce pe Une on axe (care = tn functie de lucrara)
uritatl da timp (ales) si pe coalalia directs unitédl de lungime (mat rar cantitél
da materiale}. Se pot recuncaste viteza de productle (unghiul reultat tnire imp
9) drum), Intervaleie da timp §/ apatiu Inte anumite process,
Avante): reprezentarea vitezelor ¢i a Intervaielor ortice. Dezavantaje: nu oferk
imagini d¢ ansambin In cazul in care ea suprapun procese de lucru ciferite {In
Spajlu,In timp tn cazul pracessler fark o'directie ce cezvottars precisd), Dormant
de utiilzare: reprezentarea desfasurdrii proceselor cu o directe de dervoliare
precisi {lungime, inaitime; de ex. girazi, tinea etc, tuna, copur etc.)
pag. 56 Gi).
~ blagramele-rates {planurile-retes), rezultate ale tebnicllor de planificare cde
tip retea (domeniy component al Operation Research) fimag. 22], servess la
analiza, reprezentarea, planiticarea, ghidares $i controlut proceselor. Lutnd in
consicarare cit mai mutts valor cara exercit’ Intuents (timp, costuri, mijloace
da interventia aie.) sint raprazentate interdependantela diferietor srecase,
Caleutele ds tlp rajea pornasc cint-un moment de dabut al proiectuful VZ (0}
. {ned da start, termani vezi DIN 69900, fla 1), calouleaza {caleul Inainte} ma-
mentale cele mai apropiate in timp FZ (cele mai timpurll momente de dedut,
FAZ/cele mai ilmpuril momente de Incheiere, FEZ) pentru interventia tuturor
evenimentelor/proceselor (0 = curate, intarvalul de timp dabut/inal de proces).
Razuttat = drumul cel mai jung in timp (drumul critic}/ momantul de final a! pro-
igctului F2 (n}. Din intervalela tampon avaluate arierior sf intraduse rezulta (In-
EXECUTIA
~~
sumare) Momentul da final preseis Vz (x), cale mai Urzil momante SZ (cela mai
firzi momente de dabyt, S42 /cele mal fiezil momenta de final, SEZ) panttu pro-
ducerea evenimentelor/praceseler {calcul napa}, cel mal iieziy moment de de-
but al proiectulul S2 rasp. fniragui Interval tampon GP af evenimenteloriaroce-
Selor individuals (GP « cal mal tirziu moment SZ ~ cet mai tirzlu moment de de-
but, moment ds final SAZ/SE2 minus cel mal timpuriu moment - cel mal
dmpurly moment de dabut, de tinal FAZ/PEZ -« pag. 58 @.
oe ear Lp:
Qin diferitele ovientérl ale retele! (procese/avanimente) gi din diteritele ragre-
lnesarilo
Zentedl (s&geti/nodurt) rezuitil trai tipuri iundamentele de retala + pag. 58 Qa). SEIT
1 Saganta de proces metode de plari-retee (Critical: Path-Mathod, CPM):
airbvle proceseler sBget! (muchil). Nodurile reprezinia evenimentels de de
buttinal ale processlor. La CPM ralatia de ardanare fundamentalé (= Interce-
pendenta dintre aveniments si prodese, cuantifcabild; este succasunea ner
mala (retajle de ordonare de Ja finalul predecescrulul la debytul succaserylui:
sverniment final proces A e avaniment debut proces 6), Moceiul temporal esie
determinat (adicd precesulul fl este atribuitd co evaluare temporal concreti).
Procasele
cave a6 dasiigoari in paralal, nerdependente, Interdapandenta pro-
ceselcr partiala ca premiaz& pentny un alt proces aint rapeezentate prin proce-
so aparante (leg&iturd nuld, Dummy, relate de ordonare in retele de egal de
procese cu interval
de timp 0) = pag. 59 @- ).
Confinutul pianurllor-retea cu sdigeyi de procese oglindaste liateta ce procesa
(Ilstaron nctivitétllos Individuals cu indicate de tims aferenta} pag. SE GP.
2 Nod de proces ~ matode de plan-retea (Metra-Potential- Method, MPM):
atribule preceseter nédurt. Siigetile reprazinti relate de ordonere,'La MPM
relatia ce ordonere fundamental (def, vez! sus) este ecceslunea debuturilor
(ralatie de ordonare de le debutu! predecasorulul te debutul succesoruiul: eve-
himental de debut al procesuil A » evecimentul de debut al procesulyi By.
Modell temporal exte determinat (vez! CPM). Gontinuty planurllorreten cu
ee o cgundaste Estele de procese (compara cu CPM) — pag. 5¢
3 Ned de everiment
— metade de plan-retes (Frogremm fivalustion and
Review Technique, PEAT): atrbule evenimantelor nodurl. Sagetiie reprezinta.
Telatiile de ordonare. In mod normal modelul temporal este stoceatic (= calculul
Intervalelor temporale dinire evenimente prin calcuiyl probabititetiior). Modetele
geometice pentu PERT+ CPM pot conduce Ja reprecentii mixte (proceaste
ea diget!, evenimentele ca noduri).
Teorete este posiol planul-retea cu sigeata de avenhnent dar nu axietiio me-
todil practicata.
Avantaja/dezavariajadomenil de utlizare ala diferttalor metode de planur-
refe: retelele ante-orgenizate cu model temporal determinist (CPMIMPM) se
petrivesc ow! mai bine ja ghidarescontralut detaliat at execute (cantrul de
orevisie = ih procesele Individuale). Fetlele orientate spre evenimente
(PEAT) servesc mal dagraba pianticdelior cadn sal de anearnblu (evenimen-
tole » puncte de raterintay.
Fetelele cu neduri de proces (MPM) pet fl congirutte/medtticats mal user (se.
parare consecventi desfisurare/pianilicare orari}, reprazintd on qumaér mai
mare de condltil sub forma ratelelor de atigetl de process (CPM; dar: tn prac:
fed CPM este mal flaetindlt; mai vechi, mai evelual, 70-80% din relatile de or-
donars o@ apar fn plenurile-rajea: sucresiuner normala) .
fn genera, retelele etnt foarte detaliaie dar putin augestive (de scesa: reore-
zentare supimerteré « rezuitetelor ca plar/dlagrama-grinzl, vazi mal sus),
Sistemul de preluctare automata a datalor este predestinat ca sorijin In special
pantry ratele mari (pentru construires retelai practic doar introducerea datelor
corespunz&toare cin tsta de process}. Exist software coraspunzator (prade-
minant: GPM),
55
 4 —— L9H.1 Corumeniiran
de bart

ene
4 pmmee LAH. 2 ARDENT

prt ct coon
.
‘ _—_—, j . L— LPH 3 Poolectoree EXECUTIA

Aciokmian Abaterl alereglemervarilor VOEVE In rapert cu regiem. contract munca BGB

Camron

s
YORB
de -ececule
LPHS Probsorarie Contract de muncd= 8GB
i “ § 692 Plata

be-we
--j --- 0 ; B14 A
LH.$ Prephees eric -_ &§18 orara
plata Ora
‘
i “ ‘a ests
{PM 7 Concern § 633 Detecte 4 Exacutla (nt-7}
iT)

§ 634 Stabil. fermen ; madificare,

any Re 0 48 taducera ="
SUR SRILA as : geass Despiigubire § 4 Executla (nr. 7}
Terres a yoo Katies tre inorumaroa a ari ee. § 8 Anut, de ciltre comand, (nr. 5}
14 coe § 13 Garantie (nr. 7)
i. be $630 Executle intirzlats : § cemenele de execute
e $687 Excludere rasponsab. (ac)
’ § 638 Fragorlers (sourth}
Mo bentyl ht L Yi § 630 Prasoriace (intrerupere,
indirziare}
| , sl, ga40 E acacie
beuite mt a! $041 Termenele
do platé Ig 16 Etectua
| | * & 442 Cotaborarea comandtaruil © 4 Becta
“1g Ltd ats “i : $643 Anulerea
de citre antrepran. = § 9 Anularaa
de odtre antrepren.
: § Rdd Pericole § ~indicatle
6 12 nr. 6
| ‘eis $045 Rusponsablitetes comand, § 7 Distib. paricolelor.
: 2 § 848 Inchelere In loc de recente § 12 Receptia
i * 9647 Oreptul la sectiegiru ai antrep. —nu exist
giz § 648 ipcteca da asigurare —nu existe
a_i F _ gaag ra de anulare alcomandt. § @ Anularam de cdtre comanditar
@) pesen
ve axecute a) bes ‘ Indicate
tn § 2
E Conactl a livrare hu constitule eblectu! VOB
fin: Ma in dle Beuberiebalehre’, 1
® ‘Shes, Saas dee 43 renee
via ad Vokormul e¢enractuil a
aI oe anuiaren Inainte de teen
fice.
de boon B28 ‘ Execute, pertutpirtie,
{Sem Teng, mores aman 3 we ecophe
1.5 on
2G Tone. morar nent. “4
Le Praline peice, reepone.,
at) a r , —————- Plata garantie
wierd — aSESE BILITY
ath LoD) r
Condit contracticate generale
o10 E 4 11 Lucedrt got ot funclatit 2, Lucniet de constructie Ja requ"
Ta A te a

Se eurten Be {F) BIN 18900 Lucriirt e0l FY DIN 18399 Lucnir

zidarie
) desen pari {FL DIN 18304 Lucrivt foraje Ont 1893) Lucr, baton gl betan armat
{RIDIN 18202 Lucr: ponetructt finttn| OIN 18932 Lucr. plata natural
{F) DIN 18309 Luce, epeifnirtda mail {F) OIN 18423 Luar. blecut baton
1 {F) DIN $8304 Luer. executou soneta. fF) DIN 18334 Luer. duigherte tn lamin
Sepinect oo (PY OI 18305 Ler. retinares CA) OW 1899 Lucr, canst. otef
im + F} CIN 16308 Livor. cainade drone’ (A) OWN 48896 Lucr. ge wtaranre

Caenaice
en Sule Clivdcoreweiwe RE NASLS My WP. en
@®: FY CHN 16807 Lyer, conducte-gare simp = (R)DIN 18398 Lucr. Invelitoe! gi arangare
or.
+LSzertrenesrrdee CRS OIN $859 Luor, de amigurareia
G6 1 Oo aps, dguri gl diguel
de mal 3. Luce dv fintsare
{AY CAN 18511 Luar. dregary (POIN 18350 Lucr. tancuiall
gi stucaturh
GOO GP SERtg Luar. cone, in abtacan (A) DWN 18352 Lucr. cafe g! plc!
{PI OWN 18313 Luer. pared meat! (F) ON 18953 Luer. sane
‘rept convecnual murat Pires Bet fede de apriin (ADIN 183.54 Luor. cowonre astatiicn
#5 031 yi ure a8 Asia (AON 18314 Lucr, baton tororetat (F) DIN 18958 Luer. timplarie
\ / . {P}DIN 46386 Lucs. pacchet
© Fela comanditer/antreorenor . Sin: VOS partee &
endkennen SS” We haccedon peri " BS Ve cone
1 a 3 ‘ 2 a 1 |? [s |¢# ss Je fs [3 36
Ne provia, Inctip. Fane emeaae | | eoratns @ leakiene Voting. | vem | seen. Boor] Bene Tain Tora )Aand | Loen,| omerestt
a je [eo (depart) mt m in? mej ta | oe feast | tema] ac f ecu] Lux | tacrese}
Ww 104 Hel. n| a2 & | Qa? NY) 1487 - - - :a a AT | = i? ap - Jake pace Th cr
BL ~ Gud
- Cad
Ww a04 Gaiewe N| 347 | 2678 Ny] 6,533 fac VF Cad | AF « 7 wT Ch Chiesa
ta | OF. Cam=6
we o : GP ~ Gam mars 00
ws | aoe | Sucatarte N] ace Laer | 18,04 tec [ve [on com. | - - - 42 [6 | 58 = Ooed peice "
. . : . oe: BRA » Cond renged antec ;
. pee : or Dork rennrd non

w | ae | ees Migs HSER OUMLES fae ID dS op

an fama 12 fae fe | [BS Hntcoe
SLF = Sonsd lumind plaion
-SLP io aniara ont
w Ed | Vent
+ inal EE O36 4 Leas N 0.891 - - = - = = -_|-
6) durnata de spatil florma concisk — pxemplificare)

56:
 EXECUTIA
Oescrigrag sarcinior —_ m

Text tung
Aum de | Numdir activitate standard Canttatel Unitete | PLE | FT
Regisind de sutint ordine (NZ)}) Descrerea sarcinl .
/) “ aor [ef O19 ae 44 49 1d aa
n onal pentru are
Deecreres conructel suport arizona be a -"
vv +
: Supe, au a beten.; orlzon
\ Presaneigy sora an baton nearmat
ae, HAVO or : ga baton normal CIN 1046
posine 8 om 2 m* aif. CTC
@ Acorcurl supilmentare @ Coescrieres sercintior Pray
Text aourt: Strat finisare, baton, 3 5, ‘ cunts

Textut
9] mumdeut aint Inte ‘In. modut urmiiter:
Rcpmptul 1 - Canta 9 pretun unttere — Putin atere textulul An acifa BULB: #08
poz. Cart DB . Pr prt Mme, Sctivit: tucr. baton gi betes armat
nla Gaton moncilt strat finiaare
2.02 105.0 mt" pidel pardosenld
in pinita din baton a Suport orlzontal
ocean ee eee
aaa Suprafya auperioard a Setonutul, orizontala.
Oin beter me-ermnat
pLim® 3870 3740,50 Otn baton normal
DIN 1048
Derevant.: : Ie eoeth noel enna cer, ioe Be
nu acdstht Incicapl eval unitere
: 2 beoburla untnee ad Eine tornuate We cvines | Groeimne

Beomptul 2 - Preturte unitare tn text $1093 01311 i 10 14

2.04 106.0 a pga pardosanit

tn pvt in belon cempaniat ToTe
Ta Tete
weocutane
. A serge 6 Componanta
de text etandard
Festrita.:
Material: Byatt
Abela: OMe pLim? 36,70 9 2746.80
PU tn val: trelzectsieinel 7iv100 Sxtvam: StLB, LS 614 (Baten + Stahtbetonarbelten/Luesid
cit baton gt ston armat)
Dezavant: centtatie ! praturie untare nw a? pe aoelasl rind TH [re [3 [une | Text lung Ne | Textecut

‘ 1.2. Comp. constructive ascendente

Exemplu 9 = pretutle unitare gf canttiitie in text pe mcelagt ding : indicate:
Deserioressavoir nebuie prace-
2.02 = plc! parcosenlfi in Git baton compactsi @ 10, 12 cm gros., preserinile
oe executat. trebuls executate in pantll epve soot an ee

Peta aR an nan crepe

108 m* . .
5 ekzeclpiohnal f trabule in T4008
Avanaji: 3) economia
mare de apatiu eau
2) San PL = pee oe pe un slur sod 07 Betonul monckt a paretaiul, Pervie
® ae — perata tunel, pet. canal
isin da sarcial —— pera Pay, Canal
Fieg ‘ aug — parate tnkr conayucti
de O16,
_ parapet
ona — parepat aoark, parapet
acark
oe aaa
— or.
par. sorin
bag —— perew de aint, .
Reglatnd de sarcinl (LVZ) 048 —de culee, Oar cutee
a7 — de rearent, . par. reazem
1 O48: ° Om pen ceapsteeneana cesnen scenes 4" ‘beaten monellt

Obeary, pratiminare + poz , 9 wupratet tazernia Tnolinara, ”

@ 3 anbele
ah incine

Doeumentaa
smart de in NOR
cee” Documentae contractars Oferta Persti .
(HOBIA§ 10 nt. toVOR § f or.2) eactul 1. m@im® pera exterioriinterior/de sprijin ascendenti, ... (locall-
ce git Continut tehnic Continut paride (VORVA § 28) zara}, din beton/beton armat ...cm gros. din B..., cofrafl frontal,
nr. 4) (1) Desorare (2) Cond. contrast ' fari/ou armatura de livratfexistonia fa fata loculul St ..., farzi/ou
+ arcinl iB precise BV coftral
ofetare Condit . Gerinte speciale: ...
{VOEYS 17 acne Srarectuate : Beto ner per m*
hr. 4 pat, 2) suplimentare
ZT¥ {| suplimentere ZVB Armatura kg par ma im?

iemerew
goncrale VOC
| generale
contVORA Cora) por min?
2, mS pereti exteriorlAnterlor/de sprijin ascendenti, subsel, din be-
Contract de construct ton armat 30 cm gros. din B 15, dublu cofrati frontal, fard
armaturd, fra cotraj

® Occumentatia de atribuire . Registry de sarcini

57
 Ueintia HOAI.§ 15. ares de weil. 8 +7

Ltrs LEN EEA HOAI.§ 1S. turade activists 8

Supravegheres-ce ganter -

Programul de execute’

APE Ee se |
Ca ae
SUR

Planincarea termansity cu procesele de lucru Individuals

Programul utiiajalor

Zile

once
Suctesiunes prosssgior:

executes fds atracda}

toe pucare of ooraun

& Pranificeres dmoudul de exacute

Numms
loouttor
d@ munca
Laery trian schient. ‘Laer trit-un aohin: _
Lory
th 2 schimburt

el mal tly Cole met tirzk momante

GAZ @ col mal Srriv moment de debut
[S82 = col mal thei moment de final =

GE GEL IA ELITLE AIL CELA APDIP CAEL

Procas. |Unitate!Canti, | Blort fn | Duras Comparaile re, EEE REM nt
hers . WE Ede timp : de -
spt. i aoe, j ) Cale al Srp moments ae ; oe
HAZ = cal mai dma, mam. de cebut
FEZ = cal msi Emp. mom. de fice)
@ Cakululretwlel

Precar

Fete! Onentare

a
Everienant emeed Nod
& Listt de cacy! . @ Orientarea retetel

58
 eee nae ell mien ly AAA EXECUTIE
® 34° D, B 5,
Fede OnR-aLBt Succes. nora = Succenomm,cu = Proces arnt —~7
iproces mpareni) : 1

. Proces partal Moment — | Dummy Cm. timp. jG.m. tire. f

HEH Ne. | Scurtd Du- [dell piefdela TpidOe- | Final loe- [Final | 9%
. AV | daucriere rate (fr. even. | ar evenim. jf but but FE
103| Excavare Fz 2 2 a 1 2,2 2.}/9,2 [0
i [Everimert debul at 102] Excavare Pt a2y4 6 [i183 | 4/2 34 {244 {ao
ml cement tral al toi]Excavarewi } 4 [8 | 7 tes |e] + [a [4 je fo
— toa] axcaveew2 | 8 [a | 9 [ ie? [| o] s [ia lia (te {s
Fundate pol | 1? | 3 | 40 z |i [a fe la
or) or 20a] Pundate Pt 4 tu iwi s ui fa ja te [o) Bees
ez. | FT NP, 0i/Funcajewi | @ [19 | 1 | Ts1z/19) 2 [ta |e lie {o | ome
7 bw oP Goa] Fundatewe [10 |t8 1s | Selig) isite (as [ie lee te) “lama
aoa] FundateP2 | 4- [47 [48 [aese [17 fae [a0 les fee [2
402 Pia bsorP] a [is | 20 [42 19 1 Ja [ie fo
401] Pisatu baton 16 [21 | 22 [iesao|2sfia jaz lis [sz fo

i —- P‘ ee
[40g] PiiaemutmonPa} 8 [23 | 24 [tanze[e [ao a[aa
faz [49 fo
eis a]8 Co essesie] fia] sa peoeiae
ez pL 1) goo

/ . ‘ {Rzeny Lain do proeane (CPM) compar

cu ~ a@
i ‘ ‘, Bue Nook otionare |
f [Flr mele yey Ff cle bagate] | [aye hafuliclge” = y” Ned ee, pened La
oe ory"
po apap
e Tey | Leba Le dels / wcorare toner

Bes 1104 I

| || po aEEan
27h eon
2 lm
NP Numir proces

* ATT eT eT AT J rr Biz Gamal

de
4 SLT eed * é wef ce oat TT Tip tampert otal a Joe lant
1, dt “3 (les bel72) 7] — Depandenth
‘ r —t r mo PaTatittt ola] senpese Brum cite

¥ Wf ag ttt ea fia Tae] (eo lsa halao

Tao}
Says isl (ED fy Ea EE
@ Matode de plan-repes =
shgeeid de proces a :
bcteate ba ota Metods planrajon | /
. " per
pagrarartea iagraene- grea 3 Samat Qupl mooht| eatar
cup nodal
e
1 :
a oon. | —m- i
t LS
' 4

Poe Ti ] i Zeb, Poa

2 CSS}

[+ a | 1 Za.) +1
FEET || CHO |ect==*f Leo Nt]Nr.| Dasates
Desatema — | Curatal Predeven! Cum. timpuxia | Cm, teziu
detut [inal | doen | thal | wie
t Te . 108] Excavare
P2 2 9 2 0 2 0
: el 10a Exavareey | 2/109 z [«[z [a ]|[o
’ 1 101} Excuvare Wi 4 | 02 4 & 4 5 o
EW 3 a) [feel eeceree we [sit a fia fa [oe |s
| 203| Fundatie plo [+7 [163 2 iw [i Jae fa
1 L—__} i. 902| Funsateh1 | « [toe * fe la (alo
: tl 404] Fundate Wi a jis] 3 jw | 8 fie 7 o
i oo «5 304) Fundare Wwe 10 (| 104,301 | 18 2 18 1” 2
™ Th i+} faa] Fureatier2 | 4 (20a, aoa |'zs [ao] ae [ae te
i 1 | c in 402) Pilasme baton Pi] 8 [G2 e [ve [@ ls fe
' at 4 . 461] PlesiudetonWi] te ([s0t,4o2[ ia |g2 [ta [a2 | a
F Y .cia.g - = +2
Zab, 409) Filesinu baton B | 308,403 | 4 eo; 40 60 ¢
(= THe 4 2 . soi] Gupracon WI-P} 12 [4oi.acg] a2 [as [36 [aa | a
2 esa / t id I f §02| SupaconP1-P2[72 [403,401] 44 [56 [48 fac | 4
\ f Wy uf CAH ares 403| SupraconPawel ie lana,sozleo |72 [eo [ve | 06
a a 4 .

" Ua Joc lam

@B) ‘comparared modtyiser de reprazantara atarante dilertetoetebnici de destBeurene ez) ilsta de procase (MPM) compard cu — @)

59
 CONDUCEREA LUCRARILOR DE eaeTRUCTH
DIMENSIUN DE

Un formular important pentru simpificarea $i si Imbundtiiirea conducert de jn final sint prevzute clteva coloans sent atemente constructive speciale,
santier este acela dedicat descrieri epatilor in raport cu indicativele acestora, Eventual, sub fiacare rubricd se las o coloana Iberd astial tncttformutarut sa
Odat’ completate, aceste formulare oferd informatit clare despre constructia poata fi completa usor cu cazurite spacial ~~ (7). :
intr-yn mod mult mai detadat 41 global dactt toate Gescrlarile constructillor, in-
formate utile biroulut de evaiuare, eefulul de santer i ingusl biroulul de pro-
jactare pentru utilizare permanantd, Inrebaslle probiematice urmate de
raspunauri eronate sint astfal practic oliminate $l timput olgtigat In acest fal
compensaazd afortul redus ce treduiean pentru alaborares = ¢ singura
data =a jurnalului de spafi, : ae

eal
CMe Formulary! prezintd fn capul paginil eoloanels santru consermarea dimensi-
tere Le unior aterenta flecdrui spat, intro formal ca permite verificarile utterioare.
(eerreiint Mat
Paginile de format CIN 4 4.80 seriu simuttan da mal multe ort adtfél Theit fia-
care joc ef coprindil exact ecalasl text; paginile se actralizeaza ¢/ 11 final sint
legate.
Dupil Inchaiersa executed, prin utilizares dimengiuniior consernate fn caput!
paginilor, jurnalul spatilice devine baza pent luordrila de Ichidare.
Me! tfreiu, pantry specialist! care priveste atent, jumatul spafiler raprezinta
6 edevirath cronicll a constructial.
Reversul formularslor imine cel mai bine Iiber astfal fneft aicl ad poatll fl re-
Prezentate desane de compistare a Geacrier!! de spatiu Cuprinsi pa fosle 08.
urmmazd spre draapta.
" Incioagile 20 tac cet mel bine prin cuvints chela
=<» pag. §-10..Coioana
Mirima* trabuie si servenscd exctusiy ia consemnarea clmensiuniior ne-
cesare petitru cblects. Aldi de ex, 9¢ trac: Inditimes acclurlior, inditimes trizel, CL) duralul epatice
dimes gtafuiul g.a.m.d.
DIMENEHUNE
DE BAZA (-- Bavordrungsletra)
BOL, Nautart
Dimmensluni de oonstructit
Normatzahien
(NZ)- Numerele stendendizate (NE) Spre dacsebire de constructia de magind, fn dameniul constructivar aproape
Famru dimenalonares unitara a mesinitor sf a utilajelor tehnice, fa scurt imp cdi nu axietd nececitutea unel scala! georeitice—tn rapart cu cae domuinanta,
dupa primul razbol mondial, au fost nonmate (DIN 323) numerste stancdey- artmatic’, m eceloragt slamente constructive om: blocuri, grinzi, oAprfor, tar
dizate (NS), care stint valablletn aceeng! misuri tn Frantagl chiarfn America. me, raazeme, areata ql attele asamenea. Dimandiunile uzuale pantry con-
Valoerea de le care ea pornit este unitetes.da misura continental consi- struct trabule deci at Incaplineased
mal inttl aceste carints dar, uted In con
tut da matru,th America
40 de tole 1,00 m, exact
1 016m, | siderare dee de unitate tehnicil, treble $2 coreapundd ai cu NS.
Necesitatea tehnici de a dispune de o acalare geometricka anulat civizares DIN 4172 {Reglementarea cimenslonivii In constructile civile si Industriate}
pur zecimalGa matruh gi 2 stebilt structura dubla a NS tn strveturl de ette stablleste N& pentru consirucli §) este normativul-mama pentru o sarie de
10, formate din saria de Injumatitire 8 ful 1.000
= 500, 250, 125 9) din seria aite normative de constructi) pracum st baza dimandiandrii ia prolectare ¢/
de dublare a hd 7 = 2:4; 4; 18; iuind In considerare valoarea axactl de 31,25 execute. ‘ :
ol numivul x = 3,14 seep. 4/7 « 3,16, nUMarL! avecesly, # anume 32, a foet
rotunjit la 3,45 rego. 31,5 (pozitia virguielnu infiuentesza numer) al numeri! DIN 4172 MaBordnung Im Hochbau= Ragismentarsa dimensional In con-
tructite civile gl Industriale (extrasa)
de trjumdtdtire ce 125= 62,8 a fost rotunjit corespunzittor la 83.
Seria goometriog formate din 10 pirji
a NS este decl 1; 2:4;3; 18; 34,5; 63; Cheervadil preliminare
125; 250; 800; 1.000=» G. (Seria mal mars, din § piri, ai cele mal fine,
din Dezvoltaraa din dameniul constructor, 1 special a calor eivie sl industria:
20 9] 40 ce part, se intorcaleazd in mod juctcles cu valorile lor intermediare.) 'e, impune o reghamentara a dimensional ca paza pentru dimensionarea
Aceste NS cterli avantaje dacaicu! multiple, Astiel: 1) produsut 9 cfturite din valebill pent intraaga normara din conatructh
orlelt de mutta NS sint tot NS, 2) puterila intrag! ale NS sint da asement NS,
93) dublate sau Tnjumatitite NS arcdue tet NS. 4 Torment!
1.1 NUM standardizat peniry construct! mumersie stendardizate pentru
constructil aint numerele pentru dimensiunile orientative In constructli sl
[YB = VAG am cece src cate = 10” dimenaluniie derivate din acestes pentru consiructi Individuals, Ja rosu*
gi fina,
on 4 aa a an ge
1.2 Dimensiune orientativa pantu construct: dimensiunile orientative pen-

© BOD m>@ Deo mm tru constructii sint Th primul rind valor tecratica:
ele sint fngh baza peri
Tu dimensiunile individuae, ola regu" gi finite, care apar tn practica. Ele

CONS BASS BS sint necesare pentru Imbinarea conform protectulul a tuturer componan-

_ 2 BSS BSS BOB telar constructive.

Exempiu:
Dimanslunea orentatlya pantry lunglmge caramizil - 250m
a a a 3. 64 6h6§l ‘OO Dim. orient, pt. grosim. peratiier turnaii din baton = 25 em.
Cuplare
cu sistemul de masurftor: 25m = idm = 20 tm = am mm
1.9 Dimengiune individualé: dimensiunila individuals sint dimensiunile (cel
Rlewtie: Seda de nurere standardizate
1. Keen
yea] B 10 in 243) K 4444 mai ades dimensiuni reduse} pentru unitate consiructiet Ja ros” sav la
finit, de ex. grosimi de rosturi, grasiral da tencuieii, dimensiuni de falturi,
@ Reprezentarea umersior siandardizate (swia de baxd 10) duga prof. dr. Mianzia dimanaiuni ala decrosurilor de zid&ria, dimensiuni pantry tolerante.

60
 1.4 Dimensiune Ja rosy": dimensiunilé Ja regu” sint dimensiuni pentru can-
sructile la regu’, de ex. pantry ZidArit (fard 98 is In considerare groaimile , DIMENSIWJN DE BAZA
da tenculall}, grosimila plangeater Ja regu”, dimenstunile golurtior de uel §/
de ferestra netencuite. oo 4.3 La sistemele constructive cu rosturl si care necesité pretucrarea
1.8. Dimansiune finit&: dimensiunila finite sint dimansiunile pentru construciia peratilor dimensiunile ,la rogu" sau dimansiunile norninaie trebuie de-
inchelatl, se 4x, dimensivalle Sere ate incadperiior al golurilor cu supra: , nvate din cimensiunila orientatlve pantry constructi orin scdderaa
felele fitisate, cimensiuniie supratstelor ute, Inditimile niveiuriior. sau adaugarea vaioril aferente rosturiler sau pralucrarii peretiler,
1.6 Dimensiune nominal: la sletemete constructive fird rostuddimenaiunlenc- Exemplu: Dimens. orient. jungime ciram. «25cm
_ minele eorespund ov dimensiunie orientative periu construct. La sist Dimens. nomin. lungime cargm. = 25-14 = 24 cm;
mela constructive cu rosturl dimaneiuniia nominale rauila din dimensiun- Dim. orient. !@time Incap. = 300 em
\o orientative pantry constructll din care se scad rosturte. Dim. nomin. latime incap. = = 300+ 1 = 301 om.
Exompli:, Expliontil ta DIN 4172 . ri
Dimanshine crientativ’ pentiu langimen chrémicit = 25cm — entry a asigura §1 adapterea color mai micl compcnente constructive JiaaMMid
Grogimea rostylul de tmoinars a_1om cur arfl cele ala caramizit cu numerele standardizate pentry construct, paper ”
Dimenslunes naminelé pertru lungimes clrmizil adem — vechill format ne-metric de 25 x 12 em (cu rosturl 26 x 13 em) a fost adap- ,
Dim, orient. pt. gresim. paretilar tumati din baton =25em tata dimensiunea NS de 250 x 125 mm (cu rosturl}. De afc! rezulté o di-
Dim. namin. pt. grosim. peretilor tumat din beten 225em. mMensiune nominal a bioculul de 240 x 115 mim.
: La o Inaltime potrivité ov rost da 62,5 mm (dimengiune nominalé a blecu-
2 Numerele starctardizets pentru construct! lui = $2 rom) regult® wn raportal laturiior
de 250 x 128 x62,5 a4:2:4,
ceea ca conferd cirdmiz!i avantele importants, ssa cum este explicat
Sedll In epecial peri Serie In.epec. Seri in special soest fucru pa larg tn BOL. + 0 ai G).
sonetructia da rogut Granth panty conervedl fina | site! cSramizite normate In DIN 105 corespund prin dimensiunils jor or'-
; b ; a) j 4 h i entative aerilor da constructs la rogu” a, Bo si ¢ din DIN 4172,
ula a5 aos Bi dimenslunite tuturor calorlaite components .ja regu" ca blocurlle de be-
wa) S| § ‘ O72 5 jBxe | 4x8 | S45 | ‘ton pag, 74, ale golurlior de ferestre st Ligi —» pag. 184-190, Inaitimila
was de nivelurt ate. s9 orienteazad dupa DIN 4472, astfel inet valoriia dimen-
ey o0 6 oa elunilor lor reapar aermanent ca un fir ros.
7s
| ot , 0 1 | 1 Reteriter la pot, 1.2 #1 1.6 DIN 4172
12%: 2 16, s
1 1
18M% 178 ae tes
18% 2 oa ])m | 2 oa
228
ai | 25 a8 25 zs 26 25
aT5 5
nt x » | a
Jae] - 328 85
. 36 as
a7
| » 37 37,5
“4 "| ay g; Lee. | | 4 | a0 ; .
Dim.oriant:
250 x 125
x 82,5 mm
a - “ Dim. nem.:240x145x52 mm
a | so | 80 a so oo | 4 50
m5
86 ti, s &
Bly 87.8
: ao a f e | a0
ey ea | 625
es 65
eat, | 68% s78
70 7a | 7
75 | 75 | 75 75 7 75 8
778
Bt 80 a | a | a
83%, 6235
a es
87 y 87 Ys ars
a1 %y 0 a | a
Ms 28
os: a6
‘97,8
too 7 100 400 | 100 100 400 «6| too [100 =| 100
3 Demensiunl reduse
Dimensiunile reduse aint dimensluni de 2,5 om i eub aceast’ valoare, Conform
DIN 323, acestaa trehuia alese cin seria S 10 ca urmatoarele dimansiunt:
2,5 om: 2 om; 1,6 0m; 1,25 em; 1 em;
& mm; 6,3 mm; § mm; 3,2 mm;
2,5 mm;2 mm; 1,6 mm; 1,25 mm; 1 mm.

4 Utitizarea numersior standardizate pentru construntil

4,4 Dimenalutile creniative pentru construct, dimensiunile fialta $i dimanaiy-
nile individuale potfi extrase cin tabel.
ees | Py sp eid)
4.2 La sistemele constructive tir rostur sf cere nu necesita prelucraren Et
perotitor, dimensiunile ,ja osu" sav dimangiunile nominale sintidentice cu dl- Dinensiunea agentatva Je rosy” {OF} gf dimgnsiunes Reminald (DN} la
mensiunile orentative pentry construct. 6! acastaa potfi extrase din tabel. Pena gale ae ON =O +2 tH teste OR 42-8 mm
si pentiu pllastn: DN aOR -2 1/2 rast s OF -2:> 5mm.

Cela mai vecht raglementai privind dimersionarea consinucfillor aparin
daponisi unda, dupa marala incendiu din Tokio din anul 1657, sfllut si marimea
Clidirlor au fost stabilie prin dimensiuni sistemice conform metodel
.Kiwarino*. Dimengiunea de baza era Ken-ul = pisioara japonaze = 1,818 m.
Distanta dintre axale peveiilor sa cimansiona in ken- Intregi Sau tn umatati
de ken, tarectrels, usile $i dimengiunile covoarelor eray stabilite In funcite de
ACeASiA dimang|une de bazd csea ce a simpificat, a leftinit sau's accelerat
in mod decisiv congtructia dé cilidiri din Japonla. Exampia -* BOL,
fn Garmania, inginta de introducerea metrului, In zonele constructilor in sis-
tem Fachwark -a dazvotat un sistem similar, Determiaant ara piciorul pru-
aT TRH ea Sac care are ca! mal raspindit sicare corespunden oelul renan-fi celui Janez.
tm aT Tans Dimensiunea cintre axeis stiipilor era de cale mal multe ori de 1 Gefach = 2
MCA “cot a 4 pioloare =» CD). Plctarul peueac, ranan, danez, care este wtilizat st
asiiizi in domaniui constructilar din Danamarca, se trades tn sistem metric
eu 31 Ygcm, copul cy 82,5 cm $1 Gefach-ul ou 1,25 m. Firmole private dq con-
_ Strutt preluaserd aceeasi dimensivne da alstem de 1,25 m pantry struct.
vile lor, cet mai adeg pentru cele din panour de femn.
Dlmensiunea de sietem engleza gl americana, da asemeni de 4 picioare
angleze ects, cy cela4 picoare sngieze » 1.219 m aproape de 1,28 m, Oe
acted, tn Hirlte care au adoptat conventia dimansiunilar metrice, pidiaile de
constructia executate pe masini smericane aint late da 1,25 m, de ax, place
ain fibre dura ate, Dar #f placile de piatrd ponee germane pentru acoperigurt
au dimansiunaa nermati de 2 x 1,25 = 2,50 m, Ie fel gi placile de ipaos. In
ford 125 este numarvi favorit dinte NS, Saria de dimensiuni ce rezutta din
1,25 m a fost normatt in anul 1642 cu pantals de acoperis corespunzatos-
ra —» @) intra timp au fost executate mil de cider tip pa baza dcastul sistem
de dimenaiunl. fn consecinté, distant dintre axels grinzior este fn prazent
cat mai adea de 1282 = 62,4 om = lungimea pasulud unui adult+ pag. 31.
Distants intre ance unitare pantri coneiructll de aieters, industiele »
nes
de edipostire
ou functiu
1, Distantete dintre sxe
@) Generalitat
Ce! mal ades constructiie induetiale 9 cele cu functiuniea de addpostl-
re sint subimpartie In plan dupa distente intre axe diapuse rectangular.
Ca linie dimensional # acestor axe esta valablll Intotdeaune axa de sis-
fam statlea a constructel in caurd. Distantele dintra axe aint dimengiunt
partials ale planulul, cara determind reazemele, elementals poriante,
mifoou! peratitor etc. La grinziie de legdturl tn cadre stint valablie exete
mediane ale punctelor ce sprijin la fundagl. Dimenstonares #8 raper-
teaz8 permanent, chiar# in supratete inclnate, [a plenul ortzental al pla-
nulul gl Ie cal vertical a! alavatiet.
b) Constructit industrial
La coasiructie Indurtriala ca cimensiune de baz’ pertry cietaniale din-
de 2,6 m. Multipil acestela genereazh die-
tre axe este velabid valoaroe
tants dintre axe dé §,0. 7,5 91 10,0 m etc. In cazurl speciale (cliidirt cu
functiunes da adipostite say construct! din placi) poate fi uiflizatl oi
valoarea de =5- = 425 m sau un muitiplu el acacisia,
DIMENSIUNILE AXELOR
Astia! rezuit imeneiuni intermediars de 1,25; 3,75; 6,25; 8,75 m, Pe eit
posgidil ine& trabuie evitata utilizaraa acestel jumatat de dimensiune
peste valoarea de 10 mm. .
in concordant cu treptizaraa geometricd peste 10 m se recomanda:
12,50 m, 15,00 m, 20,00 m, 25,00 m, 30,00 m, 49,00 m, 50.00 m, 60,00 m
(82,60 m}, 90,00 m, 100,00 m. :
2 Pante de acoperis uo
Pantele de acaperi¢ depind de tui invelitor si de cal a construstiai de
dedeaubt. in rapert cu necesitatie practice sint stabliite urmatoarale pante
de acoparia: .
1:20 pentru Toveliteri din carton la constructil de otal $i beaten armat si
acoperigun din rumbaton, ou exceptia executiller specials ca ace-
padirila din pinze subtin si acopariguri cu sed-uri ate,
1125 pertru Inveliteri de carton pe construct delamn
4 pantry acoparigur cu ciment ondulat, Invelttoare oe zine cu sipel,
ecoperigull cu tabla endulata, ou tigi de ctel zincat pe sipci sau pin-
ze subtid, acoperigurt cu falturl drapte cin tabla zincatd Imbinatd cu
faljuri dubia 9 pentru Invalitori
de carton la constructile
cu functia da
adapostire
12 Pentru acopeérisud cu figld line atc.
'
Exphicetll
Unificares dtmicd din domentul conatructilior Incdustriate ¢l ai celor cy tunctiv-
nea de adiposiire pomesie de la touri care au evciuat treptat.
Diatantele cintre axe prezentate infiuentesz& componentele constructive in-
Gviduale: reazeme, pereti, planges, prinzl, peng, clipricr|, tnveliton, ferestre,
ferastve continue, sl, port), lini de macars gi alte dott. Stablirea unei di-
menalun de bazd anumite pantry divizarea Tn axe creaazé premisele pentru
normares clmenstonalé supracrconail a alamentslor conatructive Individua-
la gi pentru capacitatea acestora de a fi compuse. in, anest scoop, distantele
dimre axé trebuie Inoumate fara ¢ #0 lua in considerere dimensiunila inter-
mediare. in cezul blocurtior
de constructis, a pandurllor de stialai, a placer
de
baton armat ete. trebule uate fn considerare resturila.
Pe baze distanteior dintre axe notmate pot ti unificate distantele dintre raa-
remalg macaralelor mobile. oon
Elementete constructive si dotérile normates In sensul capacititil de a fi com-
puse potfi echimbate Intre ele, pot fi executata pe scaré largd si utiizate In
scopuri diverse. Productia In serie, posibilitatea de iniecuire 6} depozitarea
genereazk economll de munod, de materials de constuctle, de costul si de
imp. Ordinga dietantslor dintre axe ofard o simplificere deosabith a
exocutiel. Detalll + BOL. :

=a Acoperiquel da cmon peru

+4 hee

200 = (CE) acop. ce canon pt |

129 + Lah | constr. ds teen
' Joop. da carton pt constr. oe
t
2,500 4 Deaton atmat

Cas& veehs danaza ia sistem Fachwerk @ Panta acoperisulul in treptizare egal coraspLazatoars tipurilor de invalitori
cu distania gine atel® atitpildaor1 Geach

Elemente constructive ta
sistemmnul de coortionare
® Sietemul de coordonare
“1
L- } _
® Dreaptll da coardonane
{create oe inearaache a couk
Punet de coordonere
(Insaramoqia a trel piers)
lez
. din acestea (rampe de actri, slamente de fatad& sau de cormpartl-
Corer
® Zonk ie
rmocuate, racordate transversal,
a Elemente coneructive
@) Ante-preiect ovat pe autostrad’
NORMATIVUL MODULARI
DIN 1¢00 —
Prin DIN 18000 conventiile internationale orivind proiactares si exe-
cutia constructitor pracum st proiactaraa si executia de components
constructive si semi-pretabricata sint integrate in Sistemul
da Norme-
German, :
Termenul ,corelare" araté o& riermativul referito: ia modulare se re-
fer& la norma dimensionale si ia coordonarea spatiala a elemenielor
constructive, Da aceea In normativ sint stabilita aspecte geomenics *
3i dimenaionale. Normativul referltor ia modulara contine indicatil re-.
terifoare ja un sistem de proiectare gi de constructie bazat pe un sls-
tem de coordonare utllizat ca serljin in projectaraa sl executia din do- .
meniui constructillor. Lin sistem da coordonare este Intoideauna spe-
cific Th raport cu ablectul fn cauza.
1. Stipulie geometrios
Prin sistamul de coordonare constructille si elernantele constructive
saint coordonate si pozitia si dimansiunile acestera sint etablitta. De
ea aici afnt derivata dimenslunila neminale ale elementelor constructive
precum sl dimensiunile de rostust si de racorduri. + =-@, @..
Un sistem de coordonara aste compus din planuri dispuse relativ ree-
i aes angular; distantele dintre acestea repreziniéa dimans|unila de coor:
Raporave i gente, donare. in rapert cu prolectarea acestea pot iI diferita pe cele trel
/” , direct tn spatiu.
De regula, elementaie constructive sint dispuse intr-o slngurA dimen-
ciune fntre dovd planurt coordonatoare astal incit 84 umple dimensi-
unea de coordonre inciusiy cy partea aferent’ rosturiior si in raport
cyt cu tolerantele, Astfel un alemant constructiy sete definit tntr-a dimen-
siune prin axtinderea 9a adick este definit dimensional st ca pozitie.
Aceasia situate se numeste raportara la granite
-- @) -» @. °
In atte cazuri poate ff avantajos ca un element construtily s nu fie
dispus tatre doud planurt ct astiel inci axa ga madiand s4 fle supra-
pusd cu un pian de coardonare. Astel element! consiructty este de-
finit intr-o einguré dimensiuns tn raport cy axa si deci, daacamdata,
Sistam de ooordonme partiat - numai ca pozitie. ~ G)—~ @
euprapus Un sistem de coordonare poate fl structurat in sisteme partiale destl-
nate dilaritelor grupe de elamnente constructive (de ax. structura por-
tant, elemente de Inchidere stc.}. —- @)
. . Arezultat c& elementele Individuale nu tabuie sd fie madulate (de ex.
tT vepte, terestre, ual até.) cf numai elementela constructive rezultate
mantare etc.) G3
Pantry elementals constructive nemodulate care traverseaz’ peo di-
rectia sau alta intreaga cladire poate fi Introdusa o aga-numité zona
nemodulaté care separa complet sistamu! da coordonats in dows sis-
tame parflale. Premiza este ca dimengiunea elementulul conetructly
din zona nemodulata $4 fle cunoscuta in momantul fn care so slabo-
reazad sistemul de coordonare peniru c& zona nemodulaté hu poate fl
dimanslonats dacit cu o dimansiune pracisd. --(5)
Alte posibittati de Integrate a elementalor constructive nemodulate
sint aga numitele pozitil mediane ¢l pozitta marginala in zone modu- -
late ~-G— G.
' indlimea de nivel:
a 30 M = 300319 @ 15,3
$-au alas 16 contratrepte
Panta:
2M
a pw
h B00
3 18,75 em
Lung. rampa: 14: 26 = 416 em
aM s-aales 420 = 42M
Treaptd: +b =42 = 28,2em
(rost presupus 1 cm)
. 1) Scara oretabricaza cin beton armat
63
 Modul de Gaza: Limitare: ' SISTEM COOADONATE + DIMENSIUNI COORD.
‘ M=100mm — orizontal: CONFORN DIN 18000
Lo serie — 12M NORMATIV REFERITOR LA MODULAREA IN CONSTRUCTII
Muttimoduli nelimitate, Pa
mxM *~ ser.6M si3M -- (eytrase
mm3,6,12, seria muitip. 20, }
aM = 300mm seria 1M Unitétile normativului referitor la modulare sint modulul de baza
GM = 600 mh = muitipiy 30, = 100 mm gi muttimodulele 2M = 300 mm, 6M = 600 im gi
2M vertical: 12M = 1200 mm, Din a¢astea sa formeazd multioll imitall al serial
1200mm- —serile 12M sige numare predilacte, Din acastea se formeazd cu predilectie di-
Ante _. §M mensiunile de coordonare — dimensiuni orientative teoratice.
PERT UEIs Nr. predilecte: nelimitate, Limitares & rezultat din motive functionals, constructive si econamice.
ss erst nxmeM fe seria 3M ~ OQ

‘ 2,8 dy ae In continuare existé dimaneiuni de completare nemadulate norma-

muttiplu 30 te | 25 men, 50 mm gl 75 mm pentry de ex: plese de adaptare si
racorduri suprapuse. - G)
Sistemut ds coordonare la aplicarea practica,
Cu ajutorul regulllor combinaterii pot fl ordonate Intr-uin sistem de co-
erdonere modulat sl elementa constructive de dimensiuni diferite.
-®
Cu ajutorul calculutui grupelor de numere (de ex. Pitagora) sau a di-
vizdrii tn factori (da ex. fractli continue) pat fi ordonate tntr-un sistem
de coondanare modilat af elamenta constructive care nu stnt rec-
tanguiare. -- @ + @
Cu ajutorul conetructiel de poligcans (de ex. tungh dreptungh,
pentagon $i Injumatairite aceatora) potfl prolactate atasa-numitele
construct! ,retunde*.-» @- @
Prin normale raterttoare i¢ modulare domenille tahnice Interdepen-
dente din punct de vedere geometric sl dimensional {de ex, con-
” structile, sisctrotehnica, transporturile} pot fl legate Tritre ele. -» ()
Vezi ei DIN 30798.

Wis eM NGA mw (11h S11 wad

&) Combinarea dimansiuntor de shamente conetructive
fie divizor comurt

Congupetia uni margin! ae oe —_ Exomplu panty unele lagdturi frie demanile — rh

curate din poligoane regutara Trasau poliganal modulat @ normale pledtearel la magulare mi
(plan de situatia} ‘

64
 Supratate eolutui TERENUL DE FUNDATIE
PUNDATH, GROPI DE FUNDATIE, SANTURI
DIN 1084, 4022, 4090, 4123, 4124, 4125 O}
“\ an Invastigare; cercetare, apreciers
Aprecterile gresite aie terenului de fundatle si ale pinzei de apa frea-
ticd, precum si ale comportamentuiut fundatiel alasa, duc ce cele mai
” multe ort la dauna ireparabila din punctde vedere tehnic st economic.

Daunela furdatial iau nagtere prin dislocarea laterala e aolulul prin ser-
cina fundatiei, aga incft corpul fundatiei se soufundé tn saifteren sau
$9 deplaseaza iateral. Urmaraa aste 6 cedare totala a fundatiel.

Tasares prin comprimare a terenului de fundatie sub tundatl in urma ee

sarcinii fundatel sVsay sarcinilor aparute Tn jur. Urmarea este defor a
marea §| daunele (prin crapaturl) a constructia superioard.
Nerma de baz3 pentru teranul fundatiel si problemele fundatiel: DIN
1054, In m&sura fn cars exist experiente locale suficiente refaritoare
fa natura, sxtindares, depozitarea si grosimea etraturfier solului tn ze-
na de constructie, norma ofera pentru cazurlle uzuale principiala pen-
tru dimeansionaraa furdatitor tn supratayé (tundatll izolate, continue, tip
placed) sl pentru fundallile de adineime (fundatii pe paot. In cazul lip-
sai unor asifel de axperiente: cercetarea din timp a terenulul de tun-
dafle, dacé ésie posibil cu astetenta unui expert pentry tererurl de fun
GB) rset
de wxecuye @ Aaiqurarea constructor soietente dale prin cerestarea straturiior = sApare (manuala/cu excavator), fora-

cuts pores}
Supratata deceruhui
je (cu sapa / rotetive / cu carotiara) ou colectarea probelor (DIN
4020/4021} 91 soncaie: DIN 4094, dependants ca numér si adincime
de topogratie, ciadire gi informati.
et us poda
saumcone Dt | jE aubeol Ctedirea preva | Nivelid apel fraatice: introduceres tevilor de sondare In foraje $i mésu-
rarea requiat’ (vartafifie nivelviuh,
bite eal g | supretes Cercetaraa probelor ape ireatice cu privire la agresivitatea Th ragert cu
i

Supe Seaihzaree 8
M6 podes betonul DIN 4030. Cercetarea probelor de sol cu privire ta compozitia
Ape tretic€ granulelor, continutul de apd, consistenta, greutatea specifica, capa-
:7 Subsidies
7 ize «= 1¢_sApeleetion citetaa de comprimare, rezistenja la forlecare, permeablitatea.
nuale orton" SO ae Sondajele asigura prin adtncimea ce investigara o prossectare conti-
“SIM A134 cue nud de stabiitate, asezare si de danstate.
@ eubzicreain sectune = @ Rezuitatele cercetariior/expertiza terenuiul de fundatie (trebule s&
fie aduse la cuncstinté executantulul constructiel, neprescurtata},
Desorlarea sotulul / rocil DIN 4022, clasificarea pentru Iuertirile de te-
rasament DIN 16300, indicll tarenulul de fundatle pentry prolectul gi
pt

executa fundatial: imaginite straturilar DIN 4623 cu euccesiinea mate

dalului aia straturilor,
starea apei treatice.
£46 ———_

Aditocimila tundatie/ de sapara, masele de spare,

Formarea $i asigurarea marginiter gropil de fundatia DIN 4124,
Fri dovada de calcul a stablitatl nu trebuie 94 fle depdisite urmataa-
rele unghie ala taluzuiul: '
bbl
2

a) ia solurl necoezive sau solurt moi coezive Bw 45°

b} Ja solutil rigide sau semicoezive B = 80°
oe} laracd f = 80"

0g 4 oe 8 Oa a tin 33 10
" Leminad aupert cel putin 1
euxitcnee
bP 16 ttn deck sete

aan

Sant eu margini talugata ® Sant asigurat partial

Sant cy bordura din lemn . a Constructa vervealé a kordurilor ain

~ 65
 Beton torcedlat GROAPA DE FUNDATIE
DIN 4124, SPRIJINE,
Ancoraraa in pimint SANTURL, FUNDATII
Pentru avitaréa paitrundarit lateraie
4 apai ajutd 6 sprijinive a maluiui.
Beton torcratat ia taluz ~» @), spri-
jinire prin zébrale umplute cu beton
— @, perete din palpfange de otel
+ @), flecars asiguraté prin ange-
rare Tn p&mint,
in cazul epuiamentuly| deschis este
pompata apa in mod continuu din
adtneiturile funduiu! gropil de fun-
datlg gau cin gant 9i drenaje ~» @).
fri cazul unor canta}! mai meri de
tHE 493 pe fundul gropil, caea ce pune
PE In percol capacitatea portanta a
terenululde fundatle, este nacesart
o scicdera a nivelulul apef freatice
-» @. Apa treatica scace cu o dis-
tanta de siguranta de §0 om aub fun-
dul gropil de fundatle, De asamensa
6) Santurlle necesth o asigurare, ta-
luzare sau sprijinira — (). Orept
adincimea uzuala esie consida-
rata distanta tntre suprafata tare-
nului_9i marginea inferleara a ca-
nalulul eau sonductel.

wmrmere|_it3 [uss aes] acta

Lanes teria garnet] 0.90m O40 0,50 m 40m
‘Litmea kiberdl pentru sarjurile fark spafiut de ory cipulabe :
Dlametrul ext. Lintmes
beré minima An m
a conchuctal
} Pespecti al Sf tev Sant spin Bar| neseriinit
“in Oucd une) | Modi rignkz. | aver | ze age
pramoso — | fete 040 | fade OF fads OAD
peste 0,40 pind le 0.80 fods070
0,80 pin ba 140 feda008 | feretda | fea 0,70
. pislaren fundus penile 1.40 fads too
@ Gronpa. go arate gun ive apa eatin <Inefrgerva ici 6B) Latin stare mitime pert: panier cu epati delucry circutabil DIN 4124
Z oa : os .

TU TAUTTT
[ HUTTE ELBE,

OT Ere carro "i s oe 50

pico al: : “ar pet,
apa ltetice
_ iE) Groapa de fundatie cu spativ! oe Groapa de iundatie cu spatiul dg
@) Sitvatla ape trealice si micsorarga nivelului apel treatice fucry gi taluz : luore $i aglgurares peratelut

66 | | ,
 cudires | Vacinul GROAPA RE FUNDATIE
TRASAREA CLADIFI
DIN 18196, 18300, 18303
Tn cazul in care terenu! ined au a
fost masurat, atunci trebuie an-
gajat un inginer topegraf. Cladl-
tea este apol inclusa in planul de
situatie oficial ~@) ~@) Compa-
oe .
eo Sunet
de vizere nente cea mai imporanté a cera-
Hi pantru autorizatia constructiai.
Dupa obtinerea autorizatiel de
consttuché ciédirea este trasala
pa taren + @) - @) Groapa de
fundatie pravazut& este marcatl
a frusi din lemn + @- @. Pa
Groapa de fundatle trebule 2 fis
mai mare dectt cladiras. Spatiul
de tere & 80 om + @-@
Unghlul taluzuiul este dependent
de structura terenulul. Cu cft este
pamintul mai nisipes cu afit mal
* redus ~» @) Dupa seoaterea pa-
ritatulul dirt groapa atnt tntinse,
plecind de la caprele de colt,
siote de aliniament -- @) care
reprezintlt dimensiunile extarioa-
ra ala cdlril, La intersect sint
stable cu ajutorw) firulul cu
plumb coljurile exterioara ale cil-
dirt =» @, o
De asemenaa trabuie 38 fle ma- ~
suratd sf Tn&iimea — G). Orien-
tarea $6 face in raport cu ciman-
siunile din zona. Mira de nivel-
ment—» @), da regulao sind din
lemn sav aluminiy cu 6 lungime
de3m cu nivela cu buld de aar
alasatS, este directonataé orizon-
tal si sprijinita la capatul Iber,
Cotele intarmediare din teran gint
citite cu Sonda gradaté. Nivela cu
tub de cauciuc umplut cu apa,
olastic, transparent, ov o lungime
de 20-30 m, la ale carul capete
stht ciilndrit din stick cu o grade-
fa
in ci, care
sa tin tn pozitie,
verticald prin care 86 poate ve-
dea suprefata apei, Dupa verifi-
care ambil cindri de m&surare se
. she fin unui Inga altuf si pot fl efectu-
ws me . ata transmiterile de cote tntre
" Soltul elma mA puncte cu o éxactitate la mm,
. chiar 3] fra lagatura vizuala, de
Capra de cot - : ® Mira de nlvelment
" axemplu fn ciferite camere.

g Buon de co
Tnaiimes: wtréati Groene dede funcatle
Groape tundaiepe pantry
u a nivalmert a

We DOTTY 7
Purncie posiolle de miaurare,LLY,
LZ MAELLL LL be
® Masurarsa inaltioilor pentru clactre

87
 LUCRARI DE TERASAMENT SI FUNDATIE
DIN 1054,1055, 4014 —~- 0)
Gercetarile tehnice de constructi ale tergnului trebuie $4 asigur.
date pentru profectaraa si executia economica si Ireprosabila dir
punct de vedere tehnic a cl&diriiar. in functia da tipul constructiei
terenul trebuie 6d fie apreciat ca teren de fundafie (fundatie) sau
matésrial:de constructs (terasament). Dupad expertiza terenul,
(dacd este posibill din punct de vedere al legislatiei adilitare ¢| i
domenill construction) s& vor amplasa cladirile, (evitarea mias-
tinier etc.) De asemanea sé va stabill tipul cladiril, tipui fundatie:.
fundatie izolata —» @), fundatie continua -+ ©, fundatie-placa + @
In cazufunut strat portant de pamint aflat abia la o adfncime mare_
fundatie pe pilotl - @@. Dietributia presiunil in cacrut fundatiei nu tre-
buie 34 depasanscii le ziddirte + 45°, la baton « 60°, Fundatiila die-
zdérie sint mai rare din cauza cheltuielior mai mari, Fundatille din be
tor neaumat sint folesita fa euprafeta mal miei si aint fundatti oblenuit.
pentru consiructi supraterane mal mici. Fundatiile din betan armat sint
folosite la Jegirl mal mad fn conselasi la o presiune mal mare asupr~
sotulul. Pentru praluarsa forjaiorda intindera ale crimes o armatura -
{)-@. La betonul armat ee economisesta in raport cu cal compac-
tat — la tndijimea, grautatea 5l adinelmea sapaturilor. Executia fun-
datiflor la rosturila de-dilatare #1 spre constructile existanta sau {—
margint =» 62), ‘
Sectlunile plicilor fundatiel —- @ la o capacitate portantd micd
teranulu! de fundatie, dackh nu este suficienta fundatie lzolat’ sau
continua. Fundatla protejaté la inghat DIN 1054 > 0,80 m, la cor
structli inginerest! 1,0—1,6 mm, :
Imbunditttirea capactatit portente @ terenului de fundatia, ~
a) procedura de compactare prin vibrare si prasare cu utile de vi-,
brare (vibrator), compactarea pe o raza de 2,3-3 m; distanta
punctalor de vibrare circa 1,5 m. Taranul este urmpiut ulterior.
Imbundtatirea este dependent de granulate $i seezarea Initial.
b) Pilofii de compactare, dopurile sint umplute ulterior cu adaosu:_
_ Ade diferite gfanulatil t8ra lant.
¢) Tntarirea 91 compactarea pamtntulul. ; .
Compactares cu clment; nu poatefi folosita la paminturi coezive ai ne-
compatibile cu cimentui. Injectarea chimicataler (solutia de acid silicic.
Slorur’ de calciy), Intiivire imeciatiisi de durati, poate fl utiizatA nume
la un teren cy Ln continut da cuarl (pletis, nisip qi alte pletre afinate.

&, Placd grosime conatanth

aeperr b. Fundall nesaperate -_

i“ i. Pidsl consolidate cu grin!

Lf tl Ls

; sii * Helene 5 Grin

ou pect peeling a d. ConsoNdare sub stip! —

, pach annett cu ofel de

G) Pundage , Radior de
de pilot!
ple a6] tuncae
Aundatie cu che. ecutie
ja ungaylIe owt do Be Sacfuniie plichor fundatlel
e

Fundatia Gp banchata, simple din Funditie targite cu trapia din beton i) Fundatie tag din beton nearmat @ Fundajie gi rhai lata dintr-o placd de be
beten glad ogarmat armata cu ofl

68

1 cauasele oelonath a wo
@ Conutryoti dimensionale de requil hao presiure activa a pimintului (conform DIN
1058, parton& 2-2),
LUCRARI DE TERASAMENT $! FUNDATIE
DIN 1054, 1055, 4014
=
De reguid pentru construct dimensionate pentru presivnea activa .
a pamintului DIN 1055 — > pentru incdrcaraa admisa trepule 62
fie stabllita tipul, compoziia, extincerea, asazarea si grosimea stra-
turiior de pamint prin foraje de prospectars si sondaie, in m&sura in
cera experientels locale nu sint suficiente (distanta forajetor. « 25
m)}. ir cazut fundatillor pe pilott trebule $4 fie calculate adineimile
forajelor la supratata virtului pllotulu! + @. Adincimile da prospec
tare dupa procedaui de dimensionare pot fi reduse cu 1/3 { adtnel>
oid
de greataie 1382.99 ape pactore in fons mes 1,08 sau 2 x dlametryl piletulul, dar = 4,0 m) Distantele
pllotflor necesari pantry plot de fora] + @, pantru plot! batutl
@. Valorile mentionate nu sint valabile pentru perstl din palpianse
ai cel din pilot! ferati poriant]. Acestia stnt continul. Acincimea na- ara
+4 LH fL_J cesard & terenului portant de fundatie sub pilotli forati + ©) siste- Tenn
—
mu! Brachtel de pilot forafi din baton comprimat ~

Fundatia pe pliod, notiunide bazé: fort pllotulul poate fil tansmisé prin
frecarseps manta, presiunes la vit sau prin frecarea pe manta al pre-
ADSL AH siunsa (a vir, asupra terenului portant de fundatie. Faiul tranamiteril
aém aém
fertel dapinde de terenu! de fundatie gi constitutia piletilor. Fundefie pe
“daterminantésate adincimes - pilot vertical: wansmiteree sarcini' ssupra terenulul portant sete rea-
de forare maximé : | izatd prin virtul pllctulul, sup/imentar arin frecaraa pe manta.
(2) Asincim! mirime pentru torajete conetructiior conform DIM 1084 Fundate pe pilot plutitori: virturite pilotior nu ating teranul portant,
Straturile cu o capacitate portant mai redus& sint compactate prin
baterea pilotitor.
Feiul de transmitere 2 sareini: pilof de frecare, care transmit sarei-
na lor pa straturiie portante mai ales prin frecaraa pe manta ja peri-
metrul piletului, Pisti de presiune Ja virf, Ja care este transmisd sar-
cina pilotulul tn orineipat prin presivnea virtulul asupra terenuiul de
constructie. Aici nu esta asentiala frecarea pa mants. Presiunea ad-
mia& le vi este majorata simptor prin lergirea tipi enumiter piloti
monelit, Fezitia pligitlor tn pamint: ploy de bazS care stau in painint
pe intreaga lungime. Plioti lungl, piloti iber asezati, care atau pe
pamint numal eu capatul inferior, liberi la capatul euperior sf sint de
acaea solicitati la flambaj.
Materlele de constructle: femn, pict! din otal, beton, beton armatsi be-
ton precomprimat. Fehul introducer in pamint: pile batuy, care sint
batut!
In pamint, plot presadl, care sint prasatl, plloti foradl, care sint In-
trodus! tntr-o geura foraté. Piloti alicokall sint Insurubati, piloti hidraue
licl, cara sint introdugi orin mijloace hidraullce, Se diterantiazd intre
pio! care comprima, tnlaturé sau destind pamintut.
apadnimed Falul solicitirii: pileti aollcitat! axlal, pilot! de fntinders, care stint sali-
B) ciaraniaie necasere ain pltaior pantry ple! batt! (oomferm DIN 4028} citati {a intindere si care tranernit forte pilotulul asupra parnintului
prin trecarea pe manta. Pilot comprimati sint solicitati la compresi-
une @f transmit savcinila aeupra terenulul de fundatie prin prastunea
lq virt si fracarea pe mania. Pictil sollcitatt la *noowaiere, de exam-
plu pilot forati mart eclleitati orlzortal,
Fabricarsa sl montajul: Pitot! prefabricati sint itat cu o lungime
partiald prefabricai’, respectiv in starea finala ia locul de utillzara si sint
Aginckture neoegerta torentpra eco cob plot forafl foostionn batutl, intredugi prin mijloaee hidraulice, vibrare, presara, insurubatl
iN 4014, prima parte) ; sau introdusi in gdurile forate preg&tite. Pilotit monoliti, care sint fabrl-
cai tntr-un spat: gol reallzat fn
pamint ca pilott foratl, monolit
- batut!, de teave presata si vibrati.
Plisti de fundatie partial pretabrl-
cafi ‘si partial monolli, care sint
mental din sigea fabricate la fata
focului si pretabricate,
Pliotli monoliti au avantajul c&
jungimea lor poate fl stabilitt
abia In Emout consiructisi, pe
bara rezultatelar de batere, fa
Procedel de foraf prin verifica-
fea Straturilor de pamint forate:
i
Pilot forat din beton comprimat (sista!
Bechtel}

6g

Subsolul trebuie izolat arzontal
vartign! tat dé umiditates din sof
-“9-@ - # @. ©
IZOLAREA CONSTRUGCTIILOR
DIN 18195, 4095 —
ih ziua de ast&zi spatiile din subsol sint folosite din ce in.ce mal pu-
tin ca spati! de depozitare si mai mult ca spatii pentru ectivitati din
timpul libet sau ca spatin suplimentar de locuit si de munca. Din
acest motiv sa cara mai mult confort de fecult $1 de microclima la
subscl. Conditia pentru aceasta este izolarea subsolulul tmpotriva
Umiditéi{ii extericare, in cazul cldirilor fr subset frebule $4 fle pro-
@ Soape muntenul
ee tvesunred
prin rans]
tajati pereti interiorl $i exterior! printr-o izolare orlzontala Impotriva
umicitatl - @~ @. La pererii exteriori o izolare de 30 cm deasu-
pra teranului ~ @- @. La eladirle cu paratt de subsol.din zidaria
trabule $8 fla prevazute in peretil extarior! cal putin doud izolafli ori-
zontale o @- In cazul perstilor interiori $e poate renunte la
stratul superior. Pantry izelatiite orizoniale din pereti trebuie 3a fie
fologite figil din bitum pentru acoperiguri, figil de izolatla, Msi de izo-
latle a acoperigulul, {tail ce Izoletie din material plastic. in functie de
tipul de umplutura din spateia spatiuiui de lucru sl de tipul Izolatiei
trebule 92 fie prevazute pentru suprafetele peratilor straturi de pro-
tactile —» G3 - &. Nu trebuie 58 fle varsate moloz, spilt sau pietris
direct la suprafatele peretilor izolatl, ‘

Apaia Sotottares [zola¥el Folul ixolatiet

apel ca * Tmpetriva
LUmidtates, Electul capRar ia corpurie § = Bariere Impotiva
pamintut verticals de consinucte Uriel penile

Freciphadl «ap de Infrae

(tlie \zolape tnpotive apel ce
Apl manajera presitys) ia suprafeteis | infittratie
‘Tnedrate ale osrpuriiar
de consiuojia

Api treatcd Pragiate Neeqplelic’ (zetate sezieterth ta

tote . presiumes ape

mubsol, peret
sate eosy ube.
tzotata, clfichi
bec,
pee.

ti
weeny 3 Ane one
Ape asplrats

@® Brenaj si izolatie . 3 a de protectie din zabrala dé Siral ds protecwa din plAci de flbro+
@) Saltea 04 lzolatie ciment sau materfal asemanaior

70
 Ms. P
IZOLAREA CONSTRUCTIILOR
DRENAJ PENTRU PROTECTIA AMBNAJARILGR CONSTRUCTIVE
. DIN 4085, 18195 —
’ Drenalul este desecarea pamtntulul printr-unt strat drenant si tub de
drenaj; pantfu a impiedica formarea apei cu prasiune, La aceasta
hu trebuie s4 aparé inndmoliraa pamintului (drenaj rezistent Ja infil
trare). © instafatie de drenaj const din dispozitivul de‘drenare, de
contro! si clatire precum si din scurgara. Drenul este notlunea colec-
tiva pentru tubul de crengj si strat drenant. Dacd un drenaj este
necesar $i la perete depinde de cazu! reapectly -- G) - @, daca
apare umiditatea pamintului numaila un pamint foarte permeabil -»
Umiditaien pamintuly! In us pamint
CD, dack apa poate fi Thlaturata orintr-vn drama] asa thet 88 se for-
foarte periegbll moze numal apa fird presiune -+ @, daca existé apa sub presiu-
ne, de regulz sub forma de apa fredticad sav dacd nu este poslbiia
evacuares ane) printr-un drenal — @.
Amplasarsipozile | Material
de construct Grosimes fam

Jn fata pevetilor Nisip cu pletris granuintia

0/8, 892 DIN 1045 | 2 0,86
" Sirat de Atrare gracutalis 4 @ 0,10
Siret ce infavere gracuiata 4/18 » 0.20
Platrig granuiaiin 4/16 sf gecvext] 76,20
Pe taven Pletrie granulate 61651 gactexti O18
Sub pardonaaid Svatde Airare grenuiags 0,49! 4,10
Strat de inflltere grariweatia 4/15 ® 0,10
Pietra cranuiatio B46 9 peotexit 20.46
Jn jurul sumulierGe | Nisi co pletiin granulate CH, G32 OW 1048 | 20,18
dan” Strat de infttrare granules 4/16 5! w 0,15
Strat de Mtrare qranulede Of » 0,10
Platrig granulate 6/16 # gackexd 6,10

GD) exacuya al qrosimen araniul ceanant peney miatériale rinsrale de enesizuctl,

‘Tubul de drena] dlametral nominal ON 100, pania 0.5%, tub che lire, contra! diematrul no-
ming) DN 300, Put de clive, contre! a scumulars dierecut homingd ON 1990, Ctametnal
nomina necaser pertru tuburtle de crenaj cu sectune Tanevaresia rotundit gl ¢ nagorkate
dp fnefonare qa? mm poste fl stabiltd, de exemply —~ G0) Vitere din tubul de crana/ le
UITPAHS COMPARA Nu iRDUNE OR COOK SOMECE v= O,25 rig, La bupcatetaia de peste 2.000 1f
‘trebule prolactat un cren de supratail, care evecuserd apa orin iuburl de drenaj. Trebule sk
fe wiabitee dlatenta inie tubsrie dq crane), Evential ed fle ineteat sf dlepositivul de: corino!
= pag. 72. Candite pentru un drene{ efciant.sate un Ox eulicient af apel, ou reapictares nb
velulul max, 4 apit in avanredier, Se recomandil o conectare cu 6 frioinatie Rbaed 8 un pt
colector bn Un can pent apa de ploels, scl o functionars, pa of posal, lirll pompe.
ack itt necseans ponpa, atune tresule af fle aalgurate printr-un dhtpoziiv potrivt, de
exemiph clapeta de mtenta, pentru avinnes: unel acumuliid din pulul colector. Siguraria de
bn300 7 on190 reterte rebule sf fe accesibllit a] intratinuth. Apa poate fl initirata itr-un aol ou abgorbtie
sl — bunll de apl, de exernpty prittrun out de knfitrant = (E),

ef = ei
§| eee |
t

DN 1000 ON 180 ¥os%

© CowPravnilaecugpetuburtior de drenal, dispozitivulul

wn vera de contre) gl & die

1 2 3 4 8 6 76 610 is Jo 40 «50

= Scurgere Qin 3 ee
ce
writ |Puaecmiaeicae |—{Si~ —— ondulate --— niteds
Put os inflttara nentru ecurgarily — Elemente de constuciie $f simbolut Erame entry dimansionarss & Wwouritor de dranaj
 IZOLAREA CONSTRUET:, a. -
DIN 4095.18
19 or
~ ‘Daca terenyl de constructs nu prela racipitatiile si ny
trarea att de repade ca pAmintul de umpluturd, atung, Peentite inti
apa subtiv
acumuiati de apa, respec presiune si zolatis 8 formeang
presiunit apei; de aceea drenaj pentru evasuarea ane
sau Izolatia ca (a apa sub presiung -- @ - @ ~“O-@
Apa aub presivune seer nes . ws
Daca elamentele de constructie se scufunda fa .
ie realizatd o barier4 rezistenta [a presiunea spel, surtce trabu-
stang&ri de membrana, pe tatpa's! parati lateral. Pry; rma une
etansari tmaotriva apei sub presiune necesita cunostinte re
cu falul teranulul de constructie, nivelul max. al ane; nleganarg
MATa
continutul ei da chimicale, Bariera trebuie s4 fie executa, freatice gi
deasupra nivaluiul max. al apei freatics, Pentru Stang 30am
AGE
ease lzolatii multiple stratificate cin bitum, izotatit Metaige 38 tolo-
din materia! plastic. ica Sau fol
Executis. Oupa coborirea nivelulut apei freatice sub nive
subsolulul este executat peretele da protectie pe pod, lll Podalgi
ra gi tenculala pentru preluarea izolatiel continua, Boone inferioa-
talpii si peretiior portant! armatl ai subsolului, cane utarea
lzolatia, Atentia ta rotunjirea colturtior -- @-@. Etan sae ena
aA formeze o cuva Inchis® sau $@ Inconjure construty ie trebuie
Gritlelu parle. De raguia se gaseste pe partea dinspra apa 9 A Re toate
ge com a! Tub epee avanredier de plan”
Ahlen —+ @-@ La etangaraa interioard, constructia (irveligyy erste
@ Drana} de au cu conductl de infitrare @! drena) inelar prela presiunea totala a apei —» @, ) trebuie ga
cu put colector

Coan ees

Chet in
Piangeu din ®
srat sagen ‘Strat aupon
din baton
(4) orem tubular cu iru de amontecere Drona tbuiar eu tiryin vente ({q) Eiangareapaste rostun de clatwrain
plangaaie din beton mat, zoleres
termicd prin evoraturnare. .

Strat suport
din bela.

® Cuva de hidioizolade rezistenté Guvd da hidraizolatia rezistetth Etansarea impotriva apgi treatica, Elansaraa ia rg
la presiunga apal fa oregiunea apei . montaté viterisr caZzul peretigy cue targinal in
: M Plutus

72
 ZIDARIA
DIN PIETRE NATURALE DIN 1053
Zidurile din piatra naturala sint numite GuUpa feiut preiucraril: zidane din
piatrl brut, clelopica, in straturi, din piatra de talia gi mixta. + (D -
@ Pietrele sedimentare trebuie s& fie zidite in pozitia in care au fost
gasite in cariera ~~ Gi@ @:aga aratd mal frumos ¢i natura! si este
mai coract din punct de vedere static, deoarace greutatile/sarcinile
apasd de regula vertical pe stratul dé baza, Platra eruptiva s@ potri-
veste pentru zidaria ciclopiod —- @. Lungimile pietralor nu trebuie $4 -
fig mal mare dactt de patru sau cind orf indltimes lor. Dimensionaraa
a pistrelor este determinanta. Trebule asiguraté o lagatura buna Intra
GD) asus urcait /sactune @ Zidhrte sictopich pietre tn toate parila. in cazut piste! naturale, legatura trebuie 6B fle
corecté pe intreaga sectiuna.
Se cere ca
a) tn nisi un lec din suprafata din fat si spate s@ nu se intiineasca
mal mult de 3 rosturi,
b) rosturila 62 nu treaca Ja Imbinare prin mai mult de 2 straturi,
-¢) .pa doud plese agezats In iungul zidului 68 fie cel putin una trane-
versald sau $4 se allamaze straturie de plese de-a tungul zidului
ou cele oud plese dinspre transversal,
d} grosimea (adincimea} pieselor transversale si fie ciroe 1 1/2 ori
inBiimes asizel, dar cel putin 30 em,
€} grosimea (adincimaa) pieselor de-a lungul zidului s& fie
aproximediv sgala ou indifimes asizei,
f} suprapunerea rosturilor la fmbinare la zidiiria stratificatd » 10 om
§| in ziddvia. din piatré de tile » 18cm + ©. © @,
9) la cotturisd fie folosite cele mai mari piase — (1) - Gy
suprefetele la vedere S& fie rostuite ulterior.
Egalizeree static ia fiecare « 1,5 m (inditimea schatel de iueru}, th
functle de rugozitate |! prelucrare resturiie au o grosime de «= 3 om.
Sa foloeeste mortar din var sau din ver cu ciment, desarece mortarul
dé ciment pur achimba culoarea anumitor platre. La zidaria mbt& in
sactiunes portanté este inctued zidivia anterioarAl de platrél ciopkta re-
guiat, daed aceasta are o grosime de » 15 om— () Finieares
cu plict
eu o grosime de 2,5-5 em (travertin, calcar cochilifar, granit etc.) nu
este inctusatn sactiune sl plécile sint tinute ta distants sl sustinute prin-
tr-o ancorare cin materia) rezistent la rugind de partes zidariai din apa-
1a lao distanta
da 2cm —- @.
Tipul pletre! Rezinents minima is
Nem?
Phair oe vat, tut

Pigtnt de ver dered (tere} gi dolomith

ava akvilare
‘Greais cu {ou Bart de sitio), gresie

@ Raciaterté min. Ie preslune

& tipurier de pigtrh

Valor de batho,
Calegoda | Raxistente Grupa ce Monae
decaliate | pistwor 4 : lle

Ni

a3% -
GD zidtre
cin piava de wlle Zita iets
Sect. utlth cp. v adie Sect. ullid d p.d.v state
~~,

> a0 awe ye
a Valor de baz o, ale teneiund i compresiune admias pantry zidtiria din piatrs ma
turale cu mortar normal

reat,
Caltate | Clasifieare de bara given dé asazare Transmitara

an = =

Zid&rie de mixta
vaderecu stzic
sectiune utlia din risalt
Finigare cu plac! lard rol statici @® Valori orientativa pa penku clasificarea calltAtt zidariai cu Pi piatre naturale
 ZIDARIA
DIN PIETRE ARTIFICIALE
. DIN 108, 108, 398, 1053, {8151~53
7 lewreter: . '
‘pa DIN 16159" ~ elem, cugokel din batcn
DIN 105 carimict BIN 3o8 = piatra dé fumal
Mz a caramicd plot EY “ ne Ain plata
Vz « chramicd pind pir. : ie
Zidu de mascare Aral =blogui cave din § kien
KMz se aiinaher piln an HBL w= cirimidil ce hurnial
Hz 2s cari cugohurt
» ou gout verticals VHEV © idem pentru zdud de
Velen eaamigacu qolun verticate =~ mascare
pi. zidurt de _ ON Stee Delon cputar auioolavizet
Keizo a ciincher eu ON Tat49 = crams ou polit
gohurl verticals: . verticals din Deten ugar
® ' sia DIN to =pese ME acta ON 1 e187 ~ blocud cave
tdlcis aparenta inte-un elngur _ fi
Dn sngur as, anc Kav lalate searie DIN 1 ats2 | . = Gin elampenbteteon aiw Blocuri pins
: cols demescace din Deton usor
KSVb mw cdbramizi
eit (ah XeSt.w = Bowurh ouagogoku 9 ce val s&teain
. fl
¥ al KS¥mt. ws igem rldarta de racers 8 «= herd aupiimentart pantry
is KSV¥oi = a dam blocurl ping gu
Intreaga ziddiie se executl cu reepectarea requiior da Iribiners, pe plan orizon-
tal, in planul paramentulal gl vertical, fn cazul zdarei cu dou stratud + (7) +)
Plangeul nu poate rezema declt pe cal Interior, Straturis Zideviel ae leaga cu cel
putin § ancoraje din sirma ou un dlametru de 3 mmm’. Cistanfa ancorajelor pa
plan vertical este de 25 om, crigontal de 78 om,
Oenunire . . Lungims [ Laine | Inatime
inom ham inem
Format PUbgI eae
eee eee OF 24 148 &2
WOMML veces sere encee NB a ts 7A
1¥0 Format normal . oe LTYENF za 41,6 ie
2%2 Format nonmal oo... se. eee avenF: 7 24 176 18

(63) Formatale cAramisier oceform CIN 105

g £ € 8 &

175
42) Daparciarga rectvock a velar de ithe & chico, Val pratereriate -- G)
Grosimes pereistul Fnattines teranuiut deasupre podelel subsotuutin m ied
Oeaubed inom carol varticall asupra cemtior (parmaneral)
de
vs : » SOkNm 30
385 2.50 2.00
x» 173 443
a | 138 1,00

BD) cronkrs min, ae parettor sin subao!

i
tiHy
FY eh oe
aa

i Goa
ma
AAA

pagina
|
ee
aa cae

@ Crifel #1 etturl vartionle acimise fir expert ln parece consciidat

eau de rigidizare

@) Th devia eraturi, cu un strat de ner

if wit mht, 2em) .

W710

12, 1
PM Beret There 1 58 eT .

Svileii zidita imbinate. Situs irazate

Lalimes ai adincimea max. Laume si adincime
(F) tenouit ourara strat de aer ig 9 zidarie cu oizolati we
Pineal GE} crite 5ialhus In perate ~@@

74
 oes4 +
one
Re te ZIDARIE
pe en it os ites DIN PIETRE ARTIFICIALE
Sr aa A Me DIN 105, 106, 399, 1053, 4165, 16454, 18152, 18 153
% . fie ae %

~ OE _ Zidaria trebule 8 fie asigurata prin pereti rigidizati si prin plansee

"

* eco cu efect de salb4 (principiui celuisior spatiale). Peretii de rigidizare

. sint componente de constructie de tin salba care asigura rigidizarea
“}- la flambaj @ perettior.poctanti + pag. 74 —+ @. Trebuie dimansio-
nati ea pereti portant, dacd trebuie ¢4 suporte mai mult decit greuta-
tea propria dintr-un nival. Peretii neportanti sint componente de con-
structie de tip saiba, care sint solicitati mumai prin grautatea propria
$l care fu servese rigidizarii la flambaj. Orificiile si sliturile trebule 54
fle frazate Sau executate prin teserea ziddrisi. Orificilts orizontale sl
tnelinate deschise fn conditiie uner sarcini specials trebula sa fle
rans
realizate la o zveltete = 14 sl grosine » 24 cm,in caz contrar este
MEET
necesari dovada de caloul + pag. 74 - Gg). Ancoraja inglare la toti
paretii exterior sl transvereaii, care servesc ca saib verticald la
preluarea sarciniler orizontale. La elddirile cu mai mult de 2 nivalur
complete Say cu co iungime mal mare de 18 m, dacs starea terenu-
tui necesita acest Iucru sau la pereti cu multe goluri sau golurl mari.
Maj elas, dac& surna iatimiler de geluri depaseste 60% din lungimea
perstelui sau la lAtimea ferestrelos care depaseste mai mult de 2/3
din indtimea niveluiul, 40% din Junglmes peretelul.
Me. Dleneen. de gn" ied Cutena. de Indiime tn ne be orsaimes ofamirtior in men
ar rfi
tend, & aga a2 7A 113 155 178 ae
1 | 0198 7 135 | 01a 4 GOES | 0085S | 9K | O.eed | OLSTE fF O28
g foal ogee] ozs | 2 | o1gga | oreeT | ogmo | ose | osrse | oso
& | Gee | seb 7 Oore a Ona7a | o.2800 (O78 | 0.8000 | o.seRe | 0,78
a] aaa | 0.610 4 | Gt800 | osasa | 0800 | o.dboe | o7800 F 100
§ | 0818 | ot 6 7 O31et | Oda | O68 | 68984 | OaeTE | 1.25
0 | 0740 | o7ed | 3730 6 46 O80O0 | OF | 1 11a60 | 3.50
T | oses | 0884 tT aaa | oes | aise | aates | 478
8) O00 | 1,099 | 1.000 § 12600 | G88? | 1,000 t
97 4118 | 1008 | 1025 ‘ OSE3S | O7ROO | 1,125 | 1,9000 | 5,507S
19 [ 4.260 | 1.200 | 1.950 a Oo | O60 | 1.080 | 1088 | 1aTeo | g50

19 | ars | ae | tees | 19) ere | 1.0084 | teas | B.ree8 | 2aers | os

44 [1740 | 1,780 | 4,780] 19 | OSTEO | 11887 | 1,780 29280 | 3.60
16 |t 1aen | 1973] 18 | Oadrh | 4a8ed | i870 | 24n0o | ganas | 375
a |t 2010 18 | 10000 | 1.3953 | 2000 | 20008 400
17 F299 [009 ] 2198 | 7 | 1ens tater | e43s | 2este | aes | 225
rT 16 | 1.1900 | 1.8000 | g280 aa780 | 450
1 | 2388 | aden | 2578 | te | 1087s | 4808 | 2578 | dteee | aseUs 47s
| a.apo | gate | BOG | 26 | 100 | tees? | 2600 | 9.9886 | 7H0G | 5.00
6) Zidinle cin cardeniz| din beter user é) Ziddrle din bioourt cave . Re deren. auinioare; G = diene. golun: C rdenene, console
in
@ Dinensluni da projactare pentru zidirie

Tint | Tipyl | Dimenaiuni in | Nr. Gree, [58 mz pen

cad-, | cid. om sat sot pere | perete zkdurte
mize | mit} $a flosa-| tolal :
lee ler ret Clink! Mortar | Carieri Mortar
Li Théime lt tniem |bue. [Liu [Bue | Litu
OF Baxit exS2 | 18 18 | e& | 2 |srs |2a2
i 142 | 8 [sso jad
{ oa [tee [ice [841 [300
T s| SF 24011,5x7,1 | 12 5 4 50 | 28 [428 jos
Z a { oo | OF lait fees
3 365 | 148 [ior lane |278
ae er 118 | 33 | 19 {zag |1a3
i 4 | 88 | 49 278 [ata
5 | 69 | 60 ja71 |2c0
j SOF | 2axi7axii3 | 8 s75 | 93 | 28 [1ae f180
i a4 | 48 | 42 Hos F178
i 40F | gqezexri3 | 8 aa} 33 | a lea7 [ted
8 | ecF | aéezaaa | 4 za | 18 | 2 | 68 | oo
Blocurl| Blequri] 49.5x17,6<23,2 | ¢ 17,5 a | w j 48 | 64
com | com- | 46,Sx2ar2a,6 | 4 z4 B | z 33 | 66
pacte | pacte | agSxaqezas {4 © |--30 |. & | 2s | 27 | 38
ot a si al O7xE4023,8 | 4 24 | 12 | 28 | Sa |t19
Pareie interior eas oe . cove | cave | 37xdouaga [4 ao | 12 [32 | 42 |108
isn 24,5x56,5029,8 | 4 365 i} ia | se | 4s [too

Caramizi ou un strat tarmoizolant si Blocuri de parete cu tenneizotars sb @ e pantry lucrari da idle

Necasarul de material de conatructia en
camere din mortar ) sanale din mort:

75
 804 Gin mateat plate inu-
mai la coféria cu strat de ter) ZIDARIA
DIN PIETRE ARTIFICIALE
DIN 105,106, 399,1053, 16 151, 19152 - 3, 4195

4]
whe
re Zidarla aparenta este o ziddrie la veelere dintr-un singur strat, care
este execulaid impreuna cu ziddria din spate. Fiecara strat trebuie

Sa
82 aib’ = 2 induri de c&ramizi, printre care trace dacalat de !a strat
la strat un rast longitudinal, umplut ou mortar fra goluri, cu o grasi-
me de 2 em.
we Parea aparenté face parte din sectlinea porta =» pag. 74 .
2idarfa din doua straturi tara strat de ser. Pentru dovada tansiu-
® Anoorajl tran exterior nil @ hot&rfteare numal grosimea stratuivi intem, pentru zveltete 3i
digtantele de rigidizare grosimaa stratuiul Inter plus iurnltate din
grosimea stratulul axtertor,
Zidarla din dowé straturl cu etangares de mez. Stratul de ger
Aiem peat fl umplut in totalitate dac& pantry materialul de etangara
dirine erature zidkeel mn ta 126.
exist o aprobare de constructia.
min .
Zidarla din dous straturl cu strat de eer. Grogimaa minima a stra
(3) Numanct min. 919 02) ancoraeior de sina pe Recare m2 aupratain pereinia — tulul intarlor -» ©. Straturiie axterioare » 11,8 cm si stratul de aer
tebvie $4 fle de © grosima de 6 em.
Groalmen tnem 17, 18 Imbinarea straturiior prin ancoraj -» @) - @ Stratul extertor trebu-
mvalutul dam S306
ia asezat pa Intreaga supratata gi trebwie sustinut la flecare = 12 m-
Sarna cin in tne. a 2,76
Stratul de aar trebuie sf fle executat fara Intrerupere pind la aco-
peris, incepind cu 10 cm peste nivelul de cdicara.
Adirieloll numal ca suport Intermediar of plangeelor permanente cu deachideres lberk Straturtle extericare trebule 24 fie prevazute sus sl jos cu oriticli de
< an, la carela planpesle deavotais pe coud axe sete otdficara deschidersu i
Sorkeanh hare varalveraewadl ceda taldeare sate acvlol ratnn!c erigurd Gowohide. aerisire pe flecare 150 om? ale supratetel paratelul (inclusiv golurl
|e). Rosturiie verticals de dilatara se afid fn stratul aparent ce! putin
MT inetsely eerste nvatu a ari weg roakte de 11,5 om \.
I
3 Deck eit exacutate
Al
plangea continue dezvotiate pe ambele axe, atvnel pot ff majorate la cotturlle cladiril, orizontal la prindari ~ @,
velorlé pent directa gx din care ssgge parcing mat mick, ov 2. Zid&ris armaté. Grosimea peretiior » 11,5 om, categoria de ra.
7 Sarcinite Indviduale intradvee th aint acmise, cect se poate dovedt
tranemiterea eareiniior to . Acesta Baroind Izclate trebule 98 fie Ja peret! qu a gro-
zistenta a pletralor > 12, mortarul Ji. Resturile cu armare = 2 om.”
give de 11,5 a7 ag 30 KN gl leo groalne de $6.5 cm « BO KN, Ofel 2 < § mm, th locurile de tasera «= 5 mm,
(4) Paret interiod conant grasime < 26 cm concflle de totoaira Tipurile, grosimite peretitor. Grasimea staticd necesard pentru
mA peratl trebuie doveditt,
Gecsimas | ‘Veloris maxim acing ab supretejal umpkatuc Ir Nu.@ necesar dacd a grosimea.de porate aleasd este suficiantl In”
pamiate { ls o traltime dessupra terenute! da: mod evident
ta eet O-8m a~20m 20=100m . .
id | aw20 [awe | woo | eet | em ee La alegerea grosimitor peretllor trebuie eA fle respectate functille pe-.
115" | 12 a 5 8 é 4 refilor cu privire ia protectia acustica, termicd, mpotriva incandillar_
WS 2 14 13 9 9 6 si UMidHAtil. In cazul peretilor axtarlori dla caramizi nerezistente la
» 34 3 as 3 16 14 12 inghet tebuie sf fle prevazuid o tencuiala externa DIN 18550 sau
: 0 aita protactie impotriva Intamperiiler. Peretit portant! sint compe-
® Supraiain
de umphiturd @ perstlor nepoctenttl (rural eortar tis, eae fit) hente de constructs de tip salba, solicitate la comprasiune pentru_
Denar Denatare Perea prelvarea saroiniior vertioale, de examplu sarcina planseetor pre-
Noma numine Poretit
BIN brut ectuiod | jacuintelorle came, +
cum #1 sarcini ofizontale, de ex. solleitdir| din vint,
kin? - DIN 4108] al ei casei
. adler Numivw niveludior complete acknieg z Peo Co
7 Inctusty cu pod amengjat
48181 | Blocut cave din beton 1000 300 300
Upor — doud sau tral camers | 1200 ae 240 Le plangee care Incarcl numal pereil vansversall itreun- | 11,8 |. 47,5 -
1400 aac aaa start (constructie oe tp sectoral) qi la plangee mesive ou ¢
diet, rene. euifcienth a sarcinll, dw examipiy cont, DIN 1045 a
18152 | Caedmitl
pine din bein ugar oy 240 $00
4200 m0 49 Latcate colalalte plangse . aa 24
so00 = 240 4) garcing max. de trafic, vertoald,
adenlsa inclusiy po 2,75 KNm!
fcaeceul pains peret Used de sompartimentare _
4185 | Blocut din beten 800 20 268
oelar auineavieat 800 240 m5 aeroperstS
Grosimas min, & atratulud intecter In om ie killa cu dowd straturl

4223 | Poton celular aviocsavizal 800 175 3125 -

4228 «| Pieea de conctuctiecu

format | G00 8 312.8 Gros! reteiul| Inatimea | Paretete de rigidcers
P.2 | mare, baton exparcal, sat 1000 a0 3125 portant de nivelulut | Lani. 4 ra Lenw,53i8 | Distante
expandal, piairi ponce, fk =| 1200 ave 280 fighdlzat Nivel compiat | Nivel complat
epurcash fii usual cucuad | 1400 380 250 we te sus
2ze | Beton uscr cao 1600 asa 250 om m Grogme i trom Gi roan iinom | m -
7.2 Poromsa cu adas: 1806 G2
roaae, dé exarmplu platy §— | 2090 776 250 2 8 suet esas 5460
4226 | Idem, der cu adaocsuri 7200 25 266 ats Bt7,5 _
P.2 porease 4400 325 250 wae 630 2350 3,00
4600 425 250 = 30 6,09 ‘

Grosinie mia, ale peretiior adedor, decompertimemtare din lequinte

$i din casa scarigr, tancuiti pa ambele fete
Grosimils 3/ distantele peretllor de rigidizare

76
 tanculala pe hazd
Pe eo PERETI EXTERIOR!
ie
FELUL DE CONSTRUCTIE CU
ECONOMISIREA ENERGIE! -
natutal
oe soialie Elementul esential pentru-eco-
ee ineialh nomisirea snergiel termice con-
96 30 st@ in caracteristica de termoi-
nn zolare a peretilor extéfiorl; Fro-
tectia termi¢a a cladiriler tn falul
Weng 2a a de constructie cu economisirea
ws ate 10 ae
anergisi esta marcata In mod :
Bator ou sistent de imbingre hotartter de ragordyl dintre dife
cy termeizolasla @ Gloc natural de izolatia [bloten)
ritale componente individuale
ale constructiei. In aceste zone
ts pot apare piercer importante de
vergizsiant cAldura, Sectiunile reglementa-
te cu materialale de conatryetie
indicate aratd valorile tarmica
. favorabila,
Comertul ofard o paletil larga de
¢ metertale da constructie ca be-
: naulalh pe ton, zida, Jemn, material izo-
{ator, logos, plutt, stuf ¢i lug, Lu-
Fie tui s-a doveditde eute de ani ca
un material de constructie bun.
Lutul aste cal mal raspindlt$i cei
mai testal material da construciia
din lume. Este un material de
constructs bislagic 3i ecologic,
poate fi gaait aside! ca produs fi-
nit pe platé si este adeptat nive-
lutul tehnic actual. = 9 ~ @.
saad
vy

Staten Up Fachwark @ Strycturd ty Fachwark lemn

ou alamante dir ful ugar [leolate ttre suport!)
on

22,5=30,5 a8 2,
1B8-28.5
- ( x ; 225-305 ote _ 3308 we meK)
Elemente de berate din lemn “@ - @ varios i) Porston cu doua stratuh =~ CF) rine cu tameie saparaie de mist
{Lignetrand) .

77
 TESERt DE CARAMIZI

- oe hungud 2 eveiuri cu clramizi

apazaia in n-
CD) Leptture
pe cous rnd @) I Invinare i nerve BekSeat5 eval
shat torial
era oeGe cart
earl @ gulch, |1 eat ont) ge clr .

Ae |
Pease?

© siete decal vserncer

luagu
© sitarteemape mies ou Secalas
stage s drean!
A Chascaion In

1 cbr trontalk, 1 sired 4 obramidé frontal, 2 ciriimtz! + oirémidh irontald, t obramiga tn

ta lungul 2idului aternatiy
pe strat Th tungul zicka aiternadiv
pe strat fuagud ziduiys alternatlype strat ou
Un Cacala] crescator
de '/,

Parate armen din chramizt, Groime

@ 2 @ cv cre dea i caremis ‘Jacarimida cu ctmp de 4 e&rieniz!

® erate cu spat on 82, mat ®@ 2d din caramizi cu aspect oma @ Banna

& nu gobi cin 24, aa
ce cliizmia! iegatprin
pri siren frontal martal cu epatl goals decalate cirhmizi eget prin chramizile
separate orizontal)
3 @ ofrd-
nce Se anworare asezete (UE

. ‘decmint Intr-ynt att tal Parcosenls foarte satichate din @ aa bucatl cartier
Pardassaié cin cirdmizt integ gi ‘a tate variant Sorlbmz! agezate pe Muchie (in Himphetiura)
@ juntas (gl clinchae) @ bon Ga ruta variate) apleca ta parched}

_
a
en
Pea Pee!

Zidarle cu goiuri pantry aarisire 3: i,

® intraea ‘meal (gol ¥yx% caramida} @ a @ got ex Hy Carma @ ca GB got dey''z x tyiy caramiday @ ca f(gol t x 1‘4, caramiaay
.

78

+t
@ Seminau deachis pe 0 parte
cu zond de pritectie
. a)
2 1
a>
i a
: Eri
(sistem Sehiscelh
SEMINEUAI
SEMINEVRI DESCHISE —
Fiecare foc din gemineu trebuie sa fis legat dé un cd$ propriu de fum
~» @D - @ Sectiunea transversala si marimea focului de semineu tre-
buie $4 coresounda intre ele ~» @), Semineul si cogul da tum trebule
8A fie construite unul finga aitul -» ) -@ Inaltimea aticace a cosului
de fa camera de fum pind la buza cosulul @ 4,5 m. Racordaraa pie-
sei de legatira ta cos 48° @ - @. Admisia aeruti din exterior.
Deschidarile utile de aor sint pozitonate in sock! semineuiui, iateral
gay in fata @, +» @ - @). Trabuie sii fe folosit numai femn putin
fasinos #1 cu putine Increngaturi, de stejer, fag, mesteacdn sau de
pomi fructiferi sau gaze conform fisel tehnice DVGW (Deutsche
® Semingy deschlp pao parta Vereinigung des Gas- und Wasgserfaches @.V. ~Uniunea Germané tn
Ih apayi separaie domanilie Gaz si Apa) G 260. Seminourlla deschise nu pot fi con-
. & strutte tn spatile cu o sucrataté mai micd de 12m. Semineuriie des» [ann
chise trebule 94 fie alimentate cu aer de ardere dir: afar prin ugle 61 ‘Marin
ferestrele nesiansate, Mai bune sint canals, care acuo aerul de ar-
dere aprsepe pink la deschiderea camerel de ardere =» 7) De la de-
schiderea camere! de arcane trebule 4 fle raspectaté o distant de
» 60 om tn fat, In sus 61 lateral, fat de plesele $/ maieriaiele de con-
atructie inflamabila, pracum si de mobila tnzidtt ~- © ~ @. Semi-
neurlle deschise trebuie s2 fie stabile $i ru irebuie 92 fie realizate din
materfele de constructle inflamablie ale classi Ai DIN 4102 partea 1.
Podsaua, pereti, camera pentru canusa 6l colectonst de fur trebuie
64 fis din cdrémizi sau placi de samotd. Caramiziie say blocurile de
zidfirie trebuie 94 fie povivite pentru constructia semineurilor, Este fo-
fosit ai beton rezistent ja ardere sau fonta senusia DIN 1691.
Colectorul de fum si din tabla de Otel Hama de 2 mm.
eit
71
105 116 | 77
7e_ [a
7 t
710] 3s
@ Protectia parcgeekcr inflamablie tn
fata deschi camera!
ner NaRaurarea af unio
imansiznie pariry perin sesri newi .
deschise
Rusia 4
: ast
x
Seminau desehis pe dous parti ® Saminey deschis pe tral pari @ Sel ustensile pentru semingy
sh,
LF8)
 COSURI DE FUM
DIN 18180,18160 >
Cosurile de fum ale cladirilor sint puturi in sau adosate de clciri, care sint
destinate fh mod exclusiv transportului gazelor de ardare de fa Ioourila da
ardere peste acoperig, tn aet ifoer. La un cog de fun trebuie $2 fia ra-
cordate: sursa dé ardere cu 6 capacitate nominald termicd de mai mult de
~ du eioacttabe : 20 KW, locuriie de ardere cu gaze de mai mult de 30 KW. Fisoare foc in
care s6 face foc th clair ou mal mutt de 5 nivelud complete. Fiecare sami-
neu daschis, foc de fori, loc de ardere ou camera deschisa: de ardere,
mei Fiecare [oc in cara se face foc cu arzdtorsi suflanta.
La un cos da fum comun potfl legate Impreynd pina la trei iecuri fh care
94 face foc cu combustibil salid sau Behid gi cu o capacitate termicd-no-
@ Influete vind egupek
seguiiior de tum m funetiondiel minal ds @ 20 kW sau tretlocurl de arders cu gaze de = 30 kW. Caguri-
fe de fur trebuie s& alba o sectiune transversald fiberd rotunday drap-
tunghiulara. Sectiunea transversala # 100 em®, cea mal mied tungima de
ieturll 10 cm. Partea
din cardmizi » 13,5 em, lungime
laturl! mari mu tredu-
jo s depagaasca
cu 1.5 of ¢ cea a laturll mal scurte, Indiimes eficiant’,
caa mai micd a coguiul de tum a4 m, Cogurtle de fum comune = 5m.
Pentry combustibit in forma de gaze » 4m. Cogurile de furn care sa afi
th aprepieraa constructiilor de pe acaperig cu mal putin da 1,5 - 3 ort
inakimes peste acoperis trabuie si depiseascd consiructille de pe aco-
parig cu a fm. Gura cogulul de fun 3 40 cm daesupra cele! mai Inalte”
muchilia acopariguri cu mial mutt de 20° -» @) la scoperiguri cu mal potir
da 20° » 1m. Gutile cosulul de tum pe acoperigurile cu un peraper
neinchis pe toate partie tebule 6h fie de » 1m deseuora parapetului.
- Flecare cog de fur trebuie 88 siba o deschidere de curltlra ou o late”
de» 10 cm 9f 0Inditima
dem 18 om, care trebuie $4 se afie m 20 or
mal jos deci cee mal joasi racordare # loculul de arcere. Cogurile de
tum, care nu pot fi curdtate la gura cegulul trebule $4 prazinte
Inca o de-
schiders de curttire fn spatiul poduini eau dessupra acoperisuiul, Penty-
cosurile de fum dintr-un singur strat pot ff folesite drept material de con:
aiructia: plese prefabricate dln beion user DIN 18150, carimizi de ziddre
DIN 405, cariumizi plina din gresle calcaroasa DIN 106, chramizl pline de
furnat DIN 298. Pentru copurlte de fur dln trel stratur! cu un strat de izo-
laresi un stratinterdar mobi: pantry etratul Interior
- plese prafabvicate dir
baton gor DIN 18147 sau samols CIN 18147. Pentru stratui axterior: pia
66 prafabricate din beton user, caraimizi ds ziddrle, chramizi oy goluri ver-
ticale B DIN 105, eardimizi din gresle calcaroasd DIN 106, c&irfimizi de fur—
nal DIN 388, caramizi din baten calular autoclavizat OIN 4185, Pentn
stratul de izotare, materiale lzolanta DIN 18147, Supratetela libere ak
cosuriior de tum din-spatiul acoparisului pind la tnvelltoare trebule ten-
. ite brut cu o grosima
ce » S~
10 em. Paratii cosuriler da furn nu tre.

zid proteciie
rest dilmtare la

a
a

plach da
congold
H izdatie 1-2 cm
; cate se contrarbetoane rn" eos de tum

2) Cos de ium prin sarpanta da lamn

Tracerea prin plansiy ~
Olstanta dintre plangey cu geinzi
din lamin gi cosul Ge hm (8) Biatanta intre gringila acoparigutyi_
i cosul de fum
planseu dit belon

ae
 COSUR! DE FUM
IN 18190, 18760+ 1

_ Tavetigurile capeteler cogulul de

. fun din plac de ardazie, sindrile
"de ardezie, placi din cimernt gi ft-
pre, tabla din zinc aau cupru pet
~ fi fixate paces cu ajutorul diblu-
flor {nu cu dibluri de jemn) ca
25

censtructia interlearl. Se reco- . .

manda tnveligurilé prefabricate.
@ Cogul de 4m ai matert Trecerea tubvlul comuki de tum -@-
strucile Inflemabie din aproplere prin peratlg din materia) inflarrabll
Daschidersa os
aa
BEBO

@
Porat fnvecinat!cin matorial
inierent raspectiy netnilemebd ii tr
ta Dauchidere
de igica ou soars,
Winds ce clreviade

— 618 ——
2 10
mad Jost de 1,18 sau cu 33 cm

de tum pretebricat
pe hares vata)

\ Pisc& da acoperira din deten

7 . Baton
Pr Tend
supe Arderis/ardezin
Tabla in faith artiticial&

arte
Aurtaire

lzolatia
Sareece .
externa termich izalatie tarmica
Element de Element de Element da
captugire eB captusira eaptusire

Ceoul cogului de temy a Gani coaulul de tunvpiest Gaput eesuiul Se fumfinisare i) Capit cogului de tumitu ardazia
linisare cu placi pratabricat’ din baten cu fibre cu tabla

81
 Stu| de svacume SISTEME OF VENTILARE
f DN 50 x J amtung. DIN 18017 pag. 1-3
Stut a 2-8 lockpere. ON
my Pentru ventilarea nacesara in spatiils sanitare in domeniul locuinte|
lor si altor functiunl ca ¢coll, hoteluri, restaurante $1 asemandtoan
ca ventilator pentru o camera sau mai multe camere pentru ghensle
individuale » @) - @, instalatlile de evacuare trebuie 84 fie dimen-.
sionate pentru un schimb de aer de cel putin 4 ori pa ord fn came
rele de serisit. Drapt curant de volum sint suficienti pentru bai, chia
si cu WC — 60 mh gi pentru WC-url pentru fiecare WC — 30 mh.
Fiacare spatiu interior care trebuie ventilat trahvie sa prezinte o de-.
schidere oroprie 48rA Inchiz&tor pentru cureritul ulterior, Marime:
suprafetai curentulul trabule 84 fie 10 om? pe m? din volumul came,
rei. Nectanseitatea uall poate fi luate In consideratie cu 25 om. In
bai nu trebuie s4 scad& temperatura prin curentul de aer sub 22°C
Viteza fluxului este in zona de stationara da » 0,2 m/s, Aaruf uza
trebuie 64 fie avacuat tn ger liber, tn cazut ingtalatillor eu avacuds.
individuala aerul uzat poatafi evacuat prin spatlile acoperigului neu-.
tlizats, cine aerisite. Flecare instalatie individval& de aerisire traby—
ie 84 prazinte a conducta principala propria + @ + ©,
Instalatile cu ventilara centraiizata au pentru maj multe zone dt
gtationars o conduct comund -- @ + ©,
Functle ventiididicr au ghand colectoare cu aciionare termicd depinde fr-~
mod esentia! de sucrafata disponibild pent fiscare racord a sectiun
fransversals @ outulut -» ©) Instalatille ghene indlviduale (rd utilizeres:
motorului <» @) pentru bal gi WC-url
fara fereastra exterioard) pind
la &
reete
a
aeeundare
Set
nekare cantall ou
al conduc
nivelur, Pe fiecare camer’ 150 om’. Gectlung transversala
eciunea
anevorsalh
te,
taco Maen
il racerduriler
Walk stclenit ecko
a aerisiril. ~
ecuKione Oltueteiuied inieriogrs
ma ma
ae pean om] eis paste tS |e \
5 t ? aoe? Ox17 aL
5 T 5 yox20 eB
6 a 19 xa Tien
4 4 T 20x17 aan?
8 ? et 30x20 ante
4 ry 16 aanm0 dx 12020 |
5 ' 4 ? a220nT Qui?
6 7? 6 a7 12820
i 3 10 axa 1x 20.
(9) abel ds dimensionars pantry putul de colactare cu aokenare termiod
Cad iusane Glam [Fetlsxisna .
CIT axrora xe Teed] Sx19"
‘ irae eubied = longialitel: cromimes par, inanev. For
10} venir cu phonk ingividuetd in grosimen paratatul pxtedar
2,5 cm
eerutl pe dou. A or
[sire age outa ire pooner eae

Instelatil de vantilare
ou un singur ) Sistem: Kon Vendlares ou put de coleciara cu az) Exemplu de execute cu un oul
put canform DIN 18017, pag.t - 7 . Wn put principal et unul secundar principal si dowd puta secundare
Aansirsa tip Hamburg (tip Berlin). fagre! uzat ~ asm proazpat}

82
 : "T'S ga angie chpeiodion in
. ¢
7 6 ¢ 10
CD) Unita de etcienyh economic in sespantd ou ciprlerteu grinds ce cantund
* *
@) serpanté ou orinzi de conus
g) Sarpamta cu qrinda de cemturé cu amanajarea spafiului podului
_ SARPANTE
_ SFERpERHE cu coo rtari
-
Sarpanta cu cApriort reprezinte ia o fatime mica a clAciril ce
meal aconomich solute. ,
SS >>)
Sarpanta cu grinda de centurd sub 45° nu este niciodatd cea
mai leftind, dar este potrivit’ pentru acoperisuti mari, libere.
Sarpantela simplu razemat
sint mereu
e mal scumpa deci arpan-
tele cu ciprierl, de aceaa int potivitie numa In cazurl de exceptia.
Sarpantele cu doula rindurl ¢e popi raprezinta in cele mai mul.
{8 cazurl oga mal sconermica constructia.
Sarpariele cu tret rindurl de popi si cu pane sint folosita nu-
tt ta - uz.) 4 15m
mai la cl&dirl foarte iate. .
Acoperigurite farmeaza inchideree de sus a construciiiler, le protejea-
28 fmpotriva precipitatiior al Influentelor atmosterics tvint, frig, cal Ea
Pera
dura}. Ele constau dintr-o parte portanta si invetiioare,
Partie portante stint dependenta ce material lemnn, atel, beton arma},
de pante accperigului, felul s[ grautatea tnveitiorli, solicttara ate, Pentru
elabiliree soficitaril trebule uate in considerare $i normela (greutats
proprie, sarcina de circulate, de vint el ce zapada}.
Le sistemele portante ala acoperigutul inclinat trebuie 64 fie facut o
diferentiere fntre acopérigul cu pane sf acoparigul cu c&pricri. Cele
douk purl de structuira pot fi si combinate. Ete so caracterizeaza prin
functiunile diterite ale plesalor portante. Modul de transrmitere a sar.
cin! are de asemansa Urmért pentru Impartres interna in plan.
t6n40 | 10-00 | ha Gee
~00 | 0-20 heyy xc
I |
a
nay hha som aoa
@ Sarpania cu grindé de ceniura si pane
 SARPANTE

a
. —-@
Satpanta cu pane. Caprioril au rol secundar (sectiunl reduse, positil
gl lernn rotund}. Subgrinzi care cumuleazd sarcinila, transmiteraa gar-
cinilor in axgle formalor. Sir de popi tn interior. Recomandarile pantra
conformarea planulul ~» pag. 83 @) forma inijlald a acoperiguiu: for-
_.. nade Inceput: structura cu papi de sustiners.acoamel, Acaperisurile .
Jn dou ape cy pane au cel putin un scaun vertical in mijlocu! acope-
dsului. La o jungime 2 cfpriorior = 4,6 om ia tim! mal mari ale ckidl-
epee SPT fil gi lungimea cfipriorilor de 2 4,5 m axistt dou’ sau mai multe acau-
ca j ne verticale, , -
{280— Sarpanta cu cAprlerl (principiul unui triunghi necleformabl)} tn for-
ma simpid poste fi folosit Ia o.lungime micé a c&priorior (ping ta 4,5
(E) Samama cu olptort ou port 9 clprier!artlculay fn) altfal trebule prev&zuta o rigidizere prin grinzi de centura -» pag.
83 ©). Sistem regulet, jegat string, posiblt un spatiy Interior frk-
popl. Leg&turi razistante ia intindera intra pleiorul c&prioslior gi grin-
da plangey (caractariailoa exterioara a sarpantei cu caprion: tmpin-”
gere deasupra pragulul de femn al grinzilor de plangeu/fringerea
acoperiguiul} + pag. 83 @.
Tncazul ucarmelor mal mari sint excluse sarpantele cu cApriari si cu grin-
da de cantura. Dact tungimea ciipriorilor
¢ mai mare da 4.5 m, atunci”
se spijind intermadiar prin grinzi de canturii -» pag, 33. Sanparta ou
" grinzi de centurdl pentru Witimla clddidior pind !a airca 12 m, lungimes
c&priorior pind la 8 m, iungimea grinzior de canturai pind la 4m, Sar
pants cu gririzi de canturd @ unt cadru cu trai articulatll tant. ~

‘Shrpanth cu eptor
eu elements Fachwerkdin ern ou parantie ce
@ ip pr suran we cusmgtye ms oo onl cha. Ps
‘echwerk, dagohideren a 25 7,

A ANT.
®@ ante ou cliprier ca gringt dubtu T ou inimé ondulatl, elec, port. din lamn
Fat second Indiieve prom deachicere t 381 my
=
cea '
pheol Ge cule Gang-Nalt
Dartele acopecteulul th Z ape de 6. TBF
een
9l 25°
sctpaiedtl 1-0 oph de #10" 8 18° '
dame ee ween es renee scene fewt hewene eee eee oe eee ee 7
3) dlagonaly
fn schdere cu Sere vertoal @ daporuie in achcers gl erapinre cu bare.
verticals .

ewer eee eee wel eee ee ee 4

b) diagonals
to cragiors cu bare vaiticsle c) dlagorate in scddere si cregtare

© FEuro-lenne prefabricate conform sigtamulul Glang-Nad cu masun de octemetru

ca acoperis cu pantd radusd, ecoparis intro singura aad 3] acopecly in doud ape
Forma de farme din iemn gi rigidizari

84
 CONSTRUCTIL
PORTANTE ALE
ACOPERISULUI
PETAL

La sistemele ponante alé aco-

perisuiul inclinat trebuie $4 se di-
farenqieze fnire acoperié cu Ga-
priori si acoperig cu pane. Cele
doud tiouri potfi de agemenea si
combinate. Ele se caracterizea-
it ou zidarle
QD dean
se evanscapane ® ene 26 prin functilla diferte ale pie-
selor portante, Felul transmiterii
Sarcinilor are urmari si asuipra
tmpartirii interioare th plan.
Serpante ev pane: capriorii au
rol subordonat (sectiune ra-
dusd, posibil $i Jemn rotund}.
Subgrinzi care cumufeazd sarcl-
nis, transmiterea sareinilor ta”
. axele formelor. Sir da popl in
Interior, Recomandérile pentru
conformarea planulul.
Sarpanta cu chpriet (principiul
unui tiunghi nedeformabil) tn
forma simpli poate fi foloait la o
lungime mic& a c&priorilor (ping
124.5 m) altfel rebule pravazuta
© rigidizare prin grinzi de can-
juré. Sistern reguiat, lagat sirins,
posibil un spatiu Interlor fara
popi. Legdturi razisiente la Intin-
dere intre picior ediprioriler gi
grinda de planseu (caracteris-
tica extertoard a scoperguil cu
cAprion}.

ut ce
=

caprior eAprior _
Detallu de coamd = sapanta cu Cleste da coama Foala simpla Pivot da lorfecal
pane; grinda de direslianare pent _ Wegatura Intee 2-capriori - leg&tera intva 2 capriert . fegatura tne 2 eterior
ajuslared coamei : . 7
 INVELITORI
=> ©
Invetitoriie din stuf sint sxecutate pe scinduri cu o lungime de 1,2 -
f,4 rp lao distant’ de 20 - 30 om, cu virturlle in sus pina la o gre-
sime de 28 cm, mai bine a grosime de 35 ~ 40 om. Durabllitatea
este fo zonele cu mult soara de 60-70 de ani, (in zonele cu o Umi-
ditate mai mare abla le jumatate + ©) Acoperigurila din sindritd de
femn sint din lamn de stejar, fag, larice, Western-Rad-Cedar, mai
rar din tamn de molid — @). Durabilitatea sindrllelor depinds de ca-
litstaa gi imbunat&tirea materialulul, de ntensitatea Influentelor at-
31-90 mosferice si de unghiu! de fncilnare 4 acoparigulul, Regula empirica:
radu! tnelinatiel = anit duretilitat(i. .
@ {vethowre din cu sini Sindrilala din lemn sint potrivite pantry acoperirea tuturor formater
ein Kora 0,285 acaperguriior, la un unghi de inclinaiie de 16° 90° a acoperiguiul.
RTA Ardezia este asezata pe un cofraj cu o grosima de # 24 mm din
Aa seinduri cu o lajime de » 12 om. Figia de Invelltoare V 13 acoperite
eu nisip protejati impotriva prafulul si vintulul. Suprapuneraa » 8
om, mal bine 10 om — @—G@. Cel mei natural pare ,invelitoarea
german&“ - @ , Se diferentiazé la aceperirlle sarpartel sl perete-
(ul intra trai grupe: modul de ,acoperire exciusiva*, .acoperira ger-
mand vache" si ,acoperire siibaticd”. ,Acopeririia decorative’. Oa
cele mai multe orl acoperirea cu sabloane ca gablon cu soizl, unghi
ascutit, cu solzi da peste, cctegoana etc. . -
Tipurile convenabile ale tnvelitoriler. Gableane dreptunghiulare 9i
sabloane @6 crolala pe coard’. Acoperiria cu sabiaane sint petrivi-
fa pantry ardazia artificiald. . .

POR = scoparia Intr-o singurd apa ~ & = tigla caplituiut ooarnel la

lirntte pre
| mpén internectel clipriceior ey ecemit
‘PgHl pe ool In partes dreapia, © = tigi Mine spre timpen stings
T a figld de atreaginll TOL = tigit nia epretimpan is
Pow tigi pantry aocperie tnitro ‘ stinga
singed apd PE «© legiturh
de coamd-fimita
Wo & figth de tegdturdl cu persteie a Ge cod atin
TSR = leghturl iateralll ia sreagind GR os Yolk decanla comm pide
Hill de colt fn dreapia lor ou COMME,
SA = fglh de leghturl laternk FOR = legaiunlqu dosmé-ierite
th dreepta 2 figtll a cent bet trpaapte,
SL =i de lgliuré
eral kn gingg =F ow (ith ce cap la coarth
PGL = mi tay fateeaee Ua ae OB « imal tmpan dyeapia
ia waea aingra ephin TOR = put go outin vsuena’s
gang intertas, in creapia:
QL = (gia se In capttul commel, Fm gill proffatd
din clmoul de
eee az > a de oie meu do mike

POR T F W TSASA
SL PSL GL G OL TOL OL FOL GA FORF OA TOR

@ Tavetitenre ou ariel pe coma

cu elements solare

invathoare dubia (tigla-sotz!

invelligare gra 0,80 KNimé Tigta gin gstan. 0,80 -0.80 x @® Invetitoara cu Vglé ctandess, ©” 3) inwmiinace cv ngia tanwite -
Sd = 45 tight Kim? inelinatis 18* usoare 0,59 KN
 INVELITORI
+0
io8=110 Tnveliterte din ciment si flore din pléict ondulate au o distant’ a pansior de 70 —
140-148 145 em pantry pldci cu o lungine de 1,6 m, de 1,15 9 1,175 peniny cele cu o tun
gime
de 2,50 m. Suprapunera
de 150 respectiv 200 mm —« @ =
Invelitariie de tabla din zine, zine tian, cupry, aluminiu, tabla de otal incet
atc, ‘Pentru gate alementsle pentru coamd, atreasina, imita spre
impan se tolosests labia. de cupru, In tormiatele comerciale —» 8), Cuprul are
O84 Mai mare intindare la rupere cin toate invelitorila din metal, de acaea acte
ae nellnatle cu banda de chi potrivit pertru lucrai de compactara, comprecare, intindere ¢iderefulare. Patina
Invelitoare ment ndulat %y
plese prefabricate coer Parte mie. ale acoperdsui {ipicd pentru cupry este foarte aprectaiy. Seva ovite Montara !mpreynd eu alu.
creasing 0,20 si suprapunarea pe thditime ® minty, zincul titan, otalul zineat: plumioul si ofslul sliat pot fi fotosite fark prable-
me. Inveliterite
din cupry sint impermeabile fata da vapor de apd
si de acesa
fourts potrivite panty acopariguri
rec] + le
pag. 94-94. Inclireare
pe aceperis
a -
(groutetea caicuiatain kNim® supratata acoperiguiui}. Invatiteriie pantry 1m? sue area
predetl de acoperls {AB capried, pane 9 ferme, Invelltort cin tigte al figle din be en
ton, Grevibtiie sint valabile fir mortar, dar includ astarsala. La mortar trebule
adaugat 0,1 kW m?.
Tigi soit GIN 456 9! figth sofzi cin baton IN 1118
te Boopetip elmpiy Invelt cu Hgth, Inetualy BINCTHOME eee eae 0,60
In acoperig cu tigie enizi anerete tr gir cubla way tnveit. cia. +. 9,80
‘Tight de acoparis procatWcunglath OIN 1117 0. oie ces cece tener eesnes 0,80
Thc ta. lt de terre, Ht A cu Se, Oc paris reduae DN a8 ee

OU Pied sila! (circa ZOGx1SO

mM) so... sce. besneegseutauerns
angler din ardezia Ineluaty
| Agopertg sipel
be fipcl in acoperite
gubiA ..
pe Colva} ol carton incivaly
cofral
Acaperls german vech! 58 catral cu pipe! si cartan

Invetitonra iin Hole de ofef (tabla conform DIN $9231)

Pe conatructe din siodl taeaaeens betbereeenes ree
pe inchaely guport din ameter et OOH scatter eee ee neers s OSE
Inveltoare tabla onduleid {tabi de ota! zincath conform DIN $0231)
inchusty materiel de fee oe. cee eee G26
Teves tre scope el cn id ei 18, cul co 0.30

— Ft bon 7,80 76) =

Ea Tes
Langand tahy OOO [Yio | 4000 | Grosine 5.0
Ligme rem | 1000 | 1000 | 1000 | Creutate
19 lyin!

be Hisine pid 1065

= wisn
ui Sts

Be
teal i é 7
® Toveltgare cu tig cin oe! CG)
® Eerente mar peru acopere Forme ds ilvrare gi theron materie- Inveditoare
din tebti ondutatii,
Incl
hulul vaiqu din cupru pentre scope ® patie min. SupeapAner® interall
fram
ou bang] pide!
Supra acopen-| Dimenpkit! | Lagoade
evaquares spe scopetiguls full cu eves formate tare a ren epetla burtansior (tutu! din
sree bee lyf iphesoyly! |joheabur dis puree ‘ea
Tabla din tine DIN S72t min, Q2mm = (2n} dem’ mm baal rounder? lnm [mm
‘Supor jghees berai din ctetgincat = (S12) periion as ping ao | a0 987 (12 par)
Tabla vin cfpt DIN 1841 zincetl le cad pine a 28 70 200 paste 20-80 | 60 200 [10 pat}
ecooerhl cu plume (Stz} pase 26—40 | ab 200 (19 party 59-90 | 70 250 (8 part)
Super jgheabuba: bardé peste 40-65 | 90 250 {8 parti [paste 60-100! 80 (7 pad)
peste G00 | 128 265 (7 part) pase 90-120/ 100 399 (8 part)
(82) peste 80-1281 180 334 (8 part} pete 100=160) 128 400 (5 path
Table din cupry senifonmatd DIN I7EF (Cu) peste 128-1781 180 400 (6 part) pects 180 250/189 500 [4 pr)
Suparul joheabuks band dacupr = (Gu) pasie 175275) 200 300 _(4 patti) bee ra a8
atiogté Tall din aburniniy ta furtitate IN 4725 {Al}
heabuele din principiu morta
Suportyl ighaabuiut:
ote zincat {S12} anes pert ely Hila Feimcora cu Uraldrl (provaate importiva cara.
poirive intundiirior, covoziuril, a) inghaties.| — (2iuril) ab civor diametru
interior corespunce!
Conus: Suponli ghasbului conslau de regula din ert ey ost af Buriaawiut, Sete ant eae
(Ex,:jghmeb seriratund atimat 333 Zn zi.de ote! zineal
cy ¢ idime da 20 = 50 ant gi ee ae Oe Pareto 20 mm. Clstente thre!
O78 mre cy suport igheakuksi 233 Zr
ogrosime da 4 ~ § mm, brat
2 om,
Oimanaiunl normate psniru jghewburt Mensa narmate Dent doachi-
CT) Ferma si asezarea jobeabului @ Mataviale ® mn aren cu supratate de evacuare a @ on burlanelor pentru ape de poate
Tn rapor cu suprafata de avacuare
a ape!

87

~scoperis in shad-url sau zimtat
FORME DE ACOPERIS
Acoperig intr-o singuré apa:
cel mai ades suorafate fnvelitari|
* $8 afd pe partea expusa intem-
perlilor. Forma acoperieu{ui @ tn
azoperis
fn dowd ape decalate acoparis in ape peraisie = coneordanta cu functlunes. Pe
latura insoriti trebuie $4 exisie
_ Spatiy pentru ferestre mari, (umi-
na si caldura - +@).

Acoperig In doud ape: forma

de acoperis fra virsta, care
esta apreciata arhitectural s/
constructiv, Este acoparigul in-
olinat cal maf raspindlt + @.

Acoperts In patru ape: gublinia-

74 functiunea da protectia a aco-.
dooperia tn patru ape cu Gmpan partial patisulul si confer case? un as-
acoperis
In pairu aoe pact reprezentativ. Ca accent sint
mareatiat
eau fie
de multe orl adéugata fucarne,
care crese valoarea locuintel —~
@- ©,@.

Acoperis in patru ape tesit:

ofera oo imaging. particulard.-
Esta folosit in med tracitianal
acolo .unda timpanul trehuie
protajat In mod supiimentar fae
da Intemparii ~- @.

Acoperis mansardat: asigqura

6 uiiizare maxima a suprafetel
insuibile -- @- @.

Acoperts tip cort: forme gi Ilnil

clara, care converg la coama,
Elamentul dominant a! acastui
tlp de acoperis este simetria pe
toate partlla ~~ @).

aE/EE?.

ge
A-Q=coama
8-0» racord la timpan
C-Daastreasin&
A-Ga comma inclinaté
F-G «ine de fringore

& Acoperis
tn doud ape in forma da L 64) eee ape cug apa ® Panis de aceperis

88
 LUCARNE SI FERESTRE
DE MANSARDA
Posibilit&ti formale: intersectarea
seu ar-
cuitaa suprateyel acoperiguiul. Luceme
cu panié, lucame ip ochiun (lucerne tip
likac), luceme tie gurd de broascd, tucar-
ne tp ochl de bow.
Conaruite pe acoperis: lucama acopari+
ta in doud aps, in patru ape, pancrarri-
. og, mca polite,
ce timean =» (6)
_ Atune: cind terastrala tmpanslar
—@) nw sint auficiante pantry ilu
minat, 6@ consiruiesc terestre de man-
serdd sau lucerne In acoperis =+ (3).
Dimansiunes, forma 9! dispunerea lu-
@ Lucania
curbé cu acoparire ps
camelor de accperig sint functie de for:
ma gi dimensiunea acoperigulul pre-
Lea
cum si de necesaru! ce lumin&. Qi-
menglunia gl numer! lor ar irebule Eitan
Imtate le un minim mai ales th cazut
acoperiguriar mici, pentru a menting o
forma clard @ acopersutui, Lucamele
unui aeoperig are tabu 98 fie de ace-
lagi f gf mérime. Forma centurului,
matarialzl ¢] detuilerea catering lna-
gine generalé. Latmas une! lucerne
* trebule de yeguil si coraspunda af-
etantel dintre ciprict, periny a svia
Idoouirea acestora din uremia care eats
scumpa. De asemenea, lation trebu-
le edaptatll
Iimil tiglelor Inveitiorl, pentru
8 avea raconiud cars. Forma el penta
acopariguiul
licarnal derind de materimul
lovelies. Companentale constructive
portante ai cele cere Incadreazl fe-
coastra ar webui 28 fie sudtiel, pantry a
confer un aspect elegant jucamel, Lu-
came tip iliac esta cea mai veche
formal de deschidere in acoperis al re-
Zultil prin ridicares une! suprafetel
fupte @ acoperiguiul ov w 12" = G2),
Dack nu eate posinid o lucarnd tu ace:
patie fn pantk arcuhs, decarece ra-
portul {indljime/itime nu poate fl res-
pectat, de ex, In cazw Lmor tigle profi.
late J al wnor teresire de iniime ¢
Hitime corsspunzitoare, exist posibill-
tatoa Unet fucame acoperite in sant
ou vangni ablice,

® Lucatna Th pizernil fatadal

Fonete de materialy tovelliorl iraaute ren
peciat un rapert miniin Intra tite 9
lates (HL) paren frontal al (ucarnal

Material a! leveltar! nA
pliei de acoperire dy mici <i-
emanalunl, acoperté tem cu | 1/3
placi de aceeagi dimangiuna
he Ng: S pliei de acoperite de mici ci
Marisiuni, 2boperralucama =| 1/8
Hip iliac cu placi mai mici
dach rastul scoperigulu!
\ i
ah Bolzl ve
Mp
{elf ener2 nl B Ng
e tigls protilate ve
Rapartul minim al peratalui frontal
a Algatuires arculyi de acoserica La lucerne iip liliac — @ si lucas acoperite Jn panté curbe sau arculte aNucamei

89

gectune ‘vaneversald mune) locumte
@ Sepens Sala mura, co hemi
CB) Schema acumutara oe gheatt
PODURI LOCUIBILE
DIN 4408
drectham-
Podurile naiocuite ale vechilor gospod&ri {arAnesti serveau
bar, pantry pasirarea racottel (fin, pale gi alte asemenga), aveau stre- -
sinile deschisa, astfal 66 aeru! rece dela exterior intra in pod, a carul
temperatura gub acoperig era drept urmare aproape a0@685| cu cea a
t
aerului de la exterior.» (2). Astfal ei zApada riminea dispusé constan
pe suprafata acoperisulul.-incaperile locuite de dedesubt eray in
schimb orotelate dé trig de o&tre materialele depozitate in hambar.
s-ar
Daca podurile ar fi Incailzite, fara o tarmeizolatie suficionté, zanade
topi $i 6-ar forma taluzuri de gheaté— @) Inserarea unui material tar-
molzolant sub Invelitoarea aarisit® este un remediu. In podul aerisittre-
ta
buie digpuse pe coud laturi opuse deschideri de min, 2%=din Sunrata
de acoperig ce trebuie eerisitd. Pentru a se evacua Umézeala, aie co-
reapund In medis unel Inalimi a fartei de 2 onvM ®- ©.

Candiie:
Secttune liberd de ventiare A, de min,
200 om
inate
Foard de min. 2 om
Med de calculare:
6 :
i 48,0 =0,018 rim
seeagied & npatudul
da veniiet =
100+ {8 + 8
* ta0e = 189 qnm
Decasace Inad 180 cmp pe etusezd
200 oin
mintma dénan
Bub sectiu
minimum
o€ abinga
trabule ca sectlu
200 em,
Alchtulree siragirll pentru un
® acopate rece cu doud strate
cou aatermal 9] Sig taneignate
Boned a spadivtul neimnitet care trabule
partatt tinind cont de clipricntt lay de @ om
ln Ay = 200 orim:
Tnaltine: ;
Ge verre Hs DRS =
tia
4° oe 39-18
lt
He 246m
fn camul lion 1h dou ape CU
< 10m parvru
lungkni aie clipvioriior e210 mays 2m
rirsaging Ac wete valebil streaginal & 200 agiSm:ays 6m
is dou
emtim, In eal acoperiguiior arisen ye10m

toate tar
& 19 m ante
ape cu lungime a cipriorios 8 &y— BM)
valesll pactru sreagind.
rs
fa sown 2 A 1 A 2 orth Din 4108, parleaa Sa) eee ee
$— grosiries material (m)
Aplloase:
3) seul polucetanicé solid
(Sem grosime] (PUR)
3- ban eas a
p~ SO (vet tabelpi +
Canditie: . partes & 4s, pagina 7) BIN 4108.
£0.6%e din suprataja inciinaté de 4-90 0,08-24m~-9,
acoperis corespunzitcare A 1 + AZ
Mod de calcul: A, = sectiunea de verdlere op } Sena ternallanté dire mingrala
inlie Bem
oe Busi ligt {sol chata (scllctast produc.)proriues
Acsmsitn 7; x (9,0 +9,0)~~800,008cmtmim a
8, ~100 > dy Neeser
= 2m
Oimensiunl: In cazul vata unel izelatil acecvata,
cednta £— 2m esta ind, "
Ay coama = 90 om/m
pete plik rar
Aplicare:
Elemants de coama cu sactlune de ventl rosimaa achivalanth a stratuiu de aer
jarmeizalatie sistern izolantiM $8 afl cet mai .
lare gi sau plage pentru ventiare $z 8 flacdrui
Sigur de Ia producer,
Rg race cu dous strat; congepungind datalor producdtorutui.
veatiare 2 celor deva straturi prin
‘acaperig lamn cu tavan suspertdat Janta ia clmpul corniget Exemplu: calcularea sectiuniior de veriitare ta acoperis If doud ane Gin
41g

ga
 AMENAJAREA

E =z 5
PODURILOR
Padul este un nivel care se siiveazs

RRRURY
complet sau partial in intertonul
acoperisulul unal ¢lddiri; Podut se
considera un nivel Inireg numai
atunei cind depasesta Inditimea i
bers necasard de ® 2.3m pe »
8/4 din suprafaja ea (supratata ni
valulul situat dedasubl) —» G)}.
Peritry exploateraa spatuli de.
aud inveliteare, decisive sint forma -
6i panta accperisuiui > @). Pind la
20° raspactiv 25° au aste acdecvatd
emengiaves podulul. De ia 35°
poate fl exploatat fn bune conditi
podul [urninat prin supratetate tim-
panelor sau pvin Iucame de aco-
paris. Pantela de paste 3° fac ax-
Ploatarea mai eficienté fara cragte-
rea disproportionald a costurlior si
favorizeaz’ Inetalaraa clepozitive-
' lor de energie solar’. fn exemalut
—+ @ aint comparate supratetale
utte posible ff cazu! diferttelor
pante. Pentru liuminare +! ventiars
sint necesare feresira cu o supra:
fath tx rogu da-min, Vyq din aus
prafaia podalel cameral de static
fare tndengatt. Suprafata mi-
imdé a unel ferasira este de4 mé,
In discutle intra ferestrale vertical
aie constructiior de acoparis, fe-
restrale tmpanalor si tabachergle
we @. Locuintole 6! camerele de
stationare Indetungaté din pad tra-
buie s& aibi douk accesa da eva-
cuare independents. A dova cals
de evacuare rece de reguil prirtr-
0 fereasira necesarl (feraasta da
evacuare, dimengivni libare 90 x
1,20 Mm) — pag. 201.

FRO beens 3,20 » 2,99 su! PB 9 2 ne nt

a Colt de sacar Masa dq mincat

91
 Pante ale acoperisuiul ACOPERIR! IN TERASA
acoperig pavat cireulab ... . Be ds dgobice 4°
ecoperlg din cimentdernn .... 25°= d*daoticn 3*= 4° DIN 52128-1338, $2143, 16338
+ = 30" de oblee 3° 70°
. 4° = 50 de obicel 6°-12¢ Acaperig rece - pag, 94. Aloadtuira cu aerisira sub invelisul exte-
scoperig zineat ou tajjurl duble verticals bandh zinc} . im . S80" de obieel §*- 30" rior, critic din cauza curentului de aer daca panta este mal mica de
Reoperig paoret, SUMPI ee ce eee eer 8° = 15° de obicel 10° = 12°
acopmtig
nated Cin tabi de Gt... eke eeeeee 12° = 18" da oblcel 18°
10%, din care cauzé astazi se realizaazA numai cu barierg contra
acoperig
din tigte faliuite, 4 taut... ... 16. peeeeenee
TEP BO? de obical 22° 45" vaporilor conform DIN 4108 partea a 3-a.
acoparis sincrita (pvotectia
since 50%... .. se sneanees 16" = 21" da obied t9* = 20° Acoperls cald in forma sonvantionalé + @): alcatuire cv barier3
Rcoparts Fogle AANUIEE, MOPMAL ke ee screen
tee res ay = 33" de obicei
2a"
acaparis din aNd onculadl da tine seu ctel.....-, sou, TS" = 38" de oblod 25" conta vaporilor; alcituire de jos in sus: planseu acoperig~ bariera
acoparlg ondulat din clmait=fib0® 6...
ee eee eres eee S*- 90° de obicsi
ace contra vaporilor ~ termoizolatia — hidroizolatle - strat dé protectia.
soperig ardezie arificiall .. - seeeee 20' = 90° da cdicel 25" — 45° Acoperls cald ou alodtuire Inversa ~ pag. 93. Alcatuire de las ta
aooperte ardazis, dublat 25" - 90° de obloei 30° ~ 80*
acoperls ardezis, nonmat 2? = 90" de obicel 46" sus: plangeu acoperia— hidroizolatie —termeizolatie cu material ve-
. Seoperig atl os. pees - 30" = 45° de chlcsi
33° riteat- strat de protactie ca incArcare suplimentara.
boopeeis Hoth, dubty..... - 80" = 80° de obicel 43° Acopsrig
cu stansare dit beton -+ pag. 93, Alcdtuire
da jos in sue: ter-
Sooper Hi scke, tn sir duly «1 G8 ~ 80" de abies 457.
pee e beeen eeatenerseeiantearrnraces 40! — 80° de ching 43° molzoletle
~ piac& belon ca planseu acoperis 4i stangara—Hacaritl placa
scoped hte sips stesee fen eeetbeeteee tenes 48° = 50° de obleei 48° masiva cu rol stuctural--treduie 32 fie da dikatatie din cauza misedril pro-
mcoperia brestie 1 DMO eee per eee sera
eer eee +. 885" = 0" de obicei 20" - 79"
duse de cildura; in consecinta, rosturl fletants peste pareti cortantl +
Pante ale acopariguiul
—» pag. 87 pag. 93 sl saparare a peretiier interni de planseu (inalnte se fipess ben-
a rare 2 de collstiran-pe plangeu). Pramisa pentru functionare: se pravede
Wetre intertor94 exterior dace
- aTeire “l paris= 1.5%, mai bine 3% in structurd (altfal se formeaza battoara).
i sh men yore fl A gantieul
uenid, max, (180%) Barleta contra vaperitor pe cit pdsibil sub forma de invelia de
q' 0,2 mm cu ingertie de aluminiu paste strat flotent perforat din vata
% Oe% umid, ral. ser ge stil (mal inti tratare cu solutia de btu peniry fixarea pratu-
} to lull; barlera contra vaporilor eete dispusi aft de jos Incit 64 elimine
condansul ~- @), @), dedesubt strat de separare sau strat de ega-
} 5 at wl tizare (DIN 18336, 3,16,2}.

aT Termoizotatia trebuie pa oft posibil sa fie un material cere rezisté

ta putragai (sepume); tabel de dimensiuni + @); disguners tn doud
“2X =10 D1 440 Termperetuns
stratur sau cu rosturl f&ltuite: Ideal falturi intarsectate (peste tot).
@ "Boece per 99a atuna! cind x gate rice sub punctul de rou8. Invelitoares 38 dispune pe strat de egalizare a pregiunii vaporilor
de temperaturll dinira aon) din # punch ah de roull= de (carton cu nervurl Sau strat terrnoizolant canelat contra formal bur
‘to confit de vaoari al annaut in ro = poate fi prin
procertauls< al daecertel Ge temperatucd dintre @ exterior falor} tn trai etfaturl prin turnare si rulare din 2 straturi tesAturd fn grils
2) Giteranta de tamperiurk cr iar avec sa aout sratior ae din fora de sticla —tritre ele un strat de vaté de sticli, sau tn doud
consiudive
9 aenéui corsepunziter
cy contrat acestora le irole-
tame strat prin sudare, din figil groass bituminoase (gr. a6 mm). Mem-
9) line
a irclarescrite c cam a roca ihne trgerre
tra rapOHo? Doula HUNG 90 POUR >fya Poate condense minds.
bee oo brand hidreizelant’ admied, ined riscanta din cauza grosimi mici
(este posibild deteriorarea macanica} si # posibilelor puncte siabe In
Garmin da looutt Piecih mcopertt cusature (un al doles strat ofera sigurantd sporitdi).
20°C. 80% unid.relatwé
eer] 30°C. 70% umidselatva
ser ’ Strat
de protactia pe cit posibil ca strat de pietris tumat de 5 em,
Temperatura extend | = 12 = 15 =18 -12 -t6 ]-18 Cu granuie de 15-30 mm pe sirat dublu da vopsiterie la caid si mern-
(3 3 2 a 18 1¢ 3 brand de seperare; [mpiedicé formarea da-bule, socurile de tempe-
Cortributia maxinsl o* fa eolares ternicd a uel componente constructive ne care raturé, sdlicitarile meacanica, deteriorarea pradusd de raclatllie UV.
® opot avea aireturie mtuste id interiotul bariere! sorties vaporiier, nekushy mtranud de
aor rnirof, pentru a avin conden. Siguranta supiimenitard se obting prin plci din cauclue farfmitat sub
Exempi: stratul de pletis, rosturt sudate cu banda (In cazul taraselor utile si
camert ce ocult 20°/ 60% unidiate relativaa seruiul (luet confarm OIN 4108) gradiniler de accperis se prevad cin start},
tempers enema at, x 29%
plangeu baton 20 om 1A = 0,085 mt KW
Detalll importante
siratulde aerilmitrot Iterlor t/, 20,120 mi KW Sourgerile pag. 83 @ — @ trebuie iniotdeauna tarmeizolate, cu
traiue pind la barlera contre. illest 0,215 mt KW doud nivele de cranare cu conectare !a bariera contra vaporilor ca
0.213% 8.2046; 100%
= 0.04 me
Pavtru0 zolatis exterioal de Z 0,64
= 0,218 » 0,728 » 3 cm polatiran peste barlers sifon; acesta sta mai apo/ eftansat de conducta de drenare. O con-
conta viperiigr ny spare cordens. duct de scungare termoizolata st care ara bariera contra vapacttor
parig agra Som 7 7 53 ai sine dublr venenosly la cad
-» pag. 83 @impladicd deterloriri cauzate de condans; panta c&tre
ieee’ (toed de etic; oarion biuminal ta sagan? scurgerl abligatoriu » 3%.
fa wi de ith ne 58 geo! rpc baa / Ny sint necesare fante da ventilare pentru stratul flotant de egaliza-
(pin ee re @ presiunil Vaporilar, Rosturile dé diatatia trebyie duse pina la
fad uth doth car bmi i 5 gin! een a8
(prin rater) ' margines acoperiguiui—» pag. 93 @-@. Lagétura cy marginea tre:
ht gaiirire (Oat? cu Nacvutl) Oorire lever bubeiee
bute s& fie mobila, din profliuri prefabricate din aluminiu sau beton
~ + pag. 03 @)—- ©: piasele de legdturd din zine coniravin regieman-
" jarepteolanie
(20 lagi? af mad mult * t&rilar tahnice (sfisie invelitograa).
B—— 12 hgint ben BOS Legatura cu parsteia » 15 om deasupra nivelului de seurgere a
q ‘bgt ba va pat pe bags ort
Su apel, trebuie fixat&a mecanic, nu doar lipith (regiementare obligato-
oe Fie peroneal ec ose fig din DIN 18195);
ERE gy Uealern
Piangeu curenpéctly
Shum 02 betost
reOp parte Tabla zinoata cu profil trapezoidal ou ro! de olanseu structural poate .
sfigla tnvelttoarea ca urmare a vibrajifier; trebute uate masuri de spork
(4) Alcaiuiraa perfect a vnul acapiris onic
re arigicitati (tabla mai groas4) say acoperire de 15 mm cu pidci usoare
Grewtate acoperis Rezistenta ermch nacasara 1/A din taias (prinse mecaric} pentru diminuarea vibratlilor (stat tumat de
100 kgien® 0.80 m? - KAW pistrig)si prevazuta o invelitoare cu rezistent& maximé !a sfisigra!
‘

80 agin? 470 mt Ww Bariera conire vaporilor pe tabi trebuie intotdeauna dispusd pe o

20 kit 1.40 mt + KAW fisié de sudurd (din cauza scurgarilor de caldurd)!
(B) Valor ate inotare 14h panty aceperr eu panth radusl conform DIN 4108

$2
 ACOPERIRI iN TERASA.
‘ ' DETALI ACOPERISURI CALDE

th spengia
Hc ongicest
Passavart

Se o
: conduct? kamut
@ Sourgarea epei da pe scoperis. be Rev kieone a rtone © Sion cu 2 nivel cu angi de giana ”
~pantd 3% salou Herd de eta a) corp leolant din ante, hoaad,
2 scwroer'~ penta $
calpain cme Die: ov gaul~ ouren riercerd reasrach in
been LPaseavert) aowra 1710
Cu conducts
(conducté— samur)
zolata de seurgere

roa de Inchidere ME: betta

cata
Pantie

cn

axterar, cdavle ow 4 18
diay 8s
caucus sume Lz
_—S prurde DIO
aine ark la parete cu flange, turd Ia perdte Go bande
rom ¥ ® ry eltet sinkeuscenbe | a conmeganeD (eirevieblia)

E
are)

Pantry loculnte tira tuminetor-cupolllcu #

fara uti «2m oe * oo venilare ~ pag. 1802

iesarea parkirhanetulul pe
+ @ ooBlo deoston ar Invauparee

: Lal
ou nerve menpanis axle rading
Gradina piepi acoperis ng eald,cald, inin bocu
boc!
te Plast de dilatare ridicat, GB) Rest de cilatars cu structure @ sapel de protectie sg racomanda fy @ Legatura la cogul de fum
cu protectie suptimantara SUC Si acoparirs pléci din cauciug fartmitat cu finisaj detagat

93
 . Gort inchisere alumina
i
a wer ACOPERIR! IN TERASA
ALTERNATIVE ACOPERISURI RECI
Pardosiroa acoperigurilor In terns: ~ pag. 93 @ (mertate totant pe pat
do pists sav pe picioruge. Avantal; nivelut de scurgere a apei eate etuat de-
desubt; nu inghaath putamic.) .
Acopers-grading cy crenaj al supratetel cu placi de dranara, strat tumat da
agila expandati razistenti fa compresiune sau pietris, deasupra impisiiturea
filtranté pag. 95 @.
Acoperiguri pests afl de fnot ete.: tavane suspendate cu ventilare sau
Towlzive a spatiniu! got, In lo da tabelul + pag, 99 @) aid) se utiizeard ta
belu! @). Oe obicel: procentul tuturor straturior pind ta bariera contra vapori-
Aapers os imastmaabil , hooper in teradh ou memivand
¥® ee Noo ten ¥® hidreizolenté JOY, Inciusiv stratul de ger Umitro!, muauxdmum 13.5% din rezistenta termicd 1 / ki
Pe lem ~~ ©): solutio simpla, eficienta din punct de vedere wl costurilor.
important: tarmoizelatia de deasupre barierel contra vaporilor este mal groasa
deci la acoperisui masiv, nu numai din cauze grautati saazute supratatel,
igi deoarece altfel, oontrbutia straturilor pind fabariera contra vaportior (strat
Imitref de aer+ grosime lem) of fi praa mare.
Acoperis ou aicdtulre inversh -+ (2): sotujle neconventionalé de lungs due
rath tpt acum toed reallzabilé numai cu diverse spyme de poliatiren), In
unele land-uri pletrigul singur hu este considerat auficient ca balast - mai
bing suprafaté pavatl. Avantal: devine repede inpermeahii ia pioale, sduta-
faa defectelor agte vscark, nu asta fimitat ca uttizare.
Termoizolatia este cu 10 pind fa 20% mal orcas deci la un acopetia cald
normal.
Acoperie de baton > @: din cauze ,pozttial gregite” a termolzolatiel are’
“foe Gendansul in unela conditll, cars Ingd vare se usued; inedeovat pentry
Incaperl Umeda. Fiscul constTh depandente de ora productorului tn a avi-
ta fisurie cauzate de geomerrie af in a trata legaturile si penatarile In betor!
Acoperlgurl reci —» ® - @. Un acoperlt rece complet plat este posiba"
fumal cv baster contra vaporier: razisienta la difuzle pag. 127-130 « stra-
pear ek cer etene ntl tutul inferior ® 10 crn, etratul de gr serveste Coar le agailzarea presiynil va-
porilor, analog cu acoperlgil cali, decarace al Incspe s4 functioneze ca ven-
tlare Incepind de la 10% panté. Succesiunea svraturlior» © 9 @.
Impertant: strat interior trebvie 94 fie stang la seri Acoperiiea nuturiar sl a
careiuritor nu este etangal
Tarmoizolatie -» pag. 92
Hidroirevatia la fel ca [a acoperiguriia calde - pag. $3 .
Panta » 1,5%, mai Sine 3% pentru ecurgerse apel. Siicansle trebule izolate
as Stn draptul strahaul de ser; a se tolos! conducta ce pAtrundere izolate
- ‘ .

Este importanta atanacitatea barlerei contra vaporilor (guprapunert si lage

tut ly pera}! atanga, In spacial la sAlile
de inci, sint poslbite strapungeriie In-
dispansabile). [n cazul structurllor ugoare amplitudinea temparaturitor AT
ied)

trebule ameliorata prin straturt suplimentare grale (Inmagazinere a cAiduriil}.

wen
Serr

decesubtul termolzoladiel.
a

AT nefaverabla: preiyarsa variatillor de temperatura exierfoara aprcape

complet Insearnna dimat de beracd; nu $2 poate ameliora Aumal prin ta
molzclapel
th cazul ventliil ericiele a spatiior da sub acoperigudl rect: trebule a8 fle
SS

Intotdeauna presiine negativ’, altel aerul din Inedser! este Impins sora go-
iul de sub aceperiz.
" ¥® cence cn

See cet eeneber do Bch. ch .

’® Acopans rece pe structicd vacarl pumege rte
exter
bafltr& conte vapedior
ine da aguiizere
ty
Se cogent + eeestend

=— tan yeor et
neanuen
eee.
———
tinie
de ata
vane ean,

finde ce oy
insarie do bande matallca
meron (ony a
I he

plastic
TSE cee tole maternal place

i) Siraasina din elementa prefabrica-

te: COMsola preg iunga: daschide-
rea de vantilare poate ingheta
ro Ventildtes la gama a unui aco-
paris face in panta {sa/a inot)
qa Simtboluti pantry raprezentar¢a alcatuirilor
o¢ atangara a acoparigilui -

94
 PLANTAREA ACOPERISURILOR
~0
\storle
SrScini pe acoperis si acoparisuri plantate existau ined cu pase Se-
cole inaintea lui Christos la habllonieni. fa Berlin im jurul anulu! 1299,
case (dranestl au fost acoperite cu humus din motive da protectla cons
tra incendillor, pe stratui da humus Incepind st creasca planta. In se-
colul XX Le Corbusier a descopertt aproape uitatul acoperis pfantat.

Calltati aie plantar! acoperigului

1. Tarmoizolara datorita stratului de aer cinta frale de iarba a da-
Griini pe aconeriguria unr Imo
bie de taport Pun torité stratuiul de parsint oy ridacini si procese vil microblene
fea pentru aheork nquat (céldur& da proces).
2. Fonoizosare $! capacitate de tnmagazinare a e&tduril,
3. Ameliorara a aerutul in zone dans populate, RATELoe
4, Ameliorari microciimatice. chadire

5. Amalioraaz’ scurgerea epelor In crag 9) balanta apei In teriteriu.

6. Avaritaje de fizied a constructillor
radiatille UV si osctlatile marl de temperatura sint evitata
catonta straturtlor protectoare de iarbé al pAmint.
7, Stabllizeazé pratul,
8, Element de amenajare / amellorfrl ale calitSti viet.
g. Rlecuperare de suprafete verzi.

‘Gritinile eu to aie Bemis

ramdal in Babllon {rec. a Vitee
Ineinteda Christos

s Sete “ ne
a ss pees ae
Petron se ‘Ser patul ru SCORN Att
Aart mal rece ¢] maf umed datorat
(6) ‘evaporktl generate cs ptantele
care conaumd energie

Tr o4nu und acope “abirat . heard und eowpeds ara

Sitraren Sivapasis
Ameliorsren aud cin
o) stablizaren
prin producers de cu
© Saameras netruiree flechrel case
© frie’
at ala
lemaren acopariguitior

in cazyl UNU) BCOpors .OINEMUIE In Caz! unui acoparis prantat

. : Valoaraa paibologie-fizica a aunra-
Aeflacterea sunatalorda catre Angorblia sungielar de qatra Circuit! ansi al al substantelar as feteter verzi (targa da bine @ initu.
~Supratetela tari — @® supralata micale a olantelar nutritive in natura entata In med pozitly de etre su-
pratetate verti)
 PLANTAREA ACOPERISURILOR
: ao

Panta acoperigulul. In cazul acoperisurlldr tn.dou8 ape panta nu tre-

buie $8 depdsaasca 25 de grade. Acoperigurlie In terasa ar trebui
9 aida o panté de cel putin 2 pind Ja 3%.
Tipuri de glantare a acoperigurilor. Plaritare Intensiva. ‘Acoperisul devi-
_ He gradinaa locuintel 6 este pravazut cu elamente de amenajare pre- ©
" ‘cum pérgole’sl logil. Sit Hedesare atehtia gi Intotinere permanente.
Planta: gazen, arbusti, boscheti, pomi.
Plantare axtensiva. Cultlvarea necesita un strat aubtire depaint si
necesita un minimum de ingrijire.
Planta: muschi, fared, lerouri, arbusti, bosehetf.
Plante mobile, Plante in ghivece si alte reciptente pentru plante ser-
vesc {a amenajerea teraselor, a parapetalor 9i baicoanelor.
STD Sint udate naturat de c&tre plol, Apa este acumutatt fn stratul de
drenare si in cal de vegetatic.
dare prin pulverizare, Apa da plogia esta acumulata in stratul de
dranare $1 este completata cu mijleaca macanice in cazul in care
ona naturalé nu este suflclenta.
Udare cu picurare. Furtunurt cu picurare amplasate Tn stratul de vega-
tatla sau in cel de drenarea ajuta ja udaree plantelcr fn caz de seceti.
Aspersoare. Plasate peste stratui de vegetatla. .
Ingrasare. IngragSmintele
cot fi iapindite pests stratul de vegetatio
sau fn caz de udare artificiald not f amestecata in apa.

Denumke botanicl Oshumire ima roman bnditiee| Parca

teuloatea fel) trilorire
Saxtirage Alzcon fbn Sem | VI

Sedum Acre ‘Muxtar de zidurt (geiben} Bem | ¥eVIl

Sedum Alburn larbh de gonkding (ath) gem | Vivi
Sedum Album ,Coral Caper” Sai alo Sem | VI
Sadum Album ,Laconieunt’ Sol ab iam | Wi
Sedum Aun .Micrantivm’ { Sal alb fom | VEVIE
Sedum Album Murale* Soi ale ‘pom. | VEE
‘Sedum: Album ,Cloretiaum* Sedum (verde ceechis) Som } VeViL
Sedum Hyde. Gaschigor (galban) gem | Vevi
Sacum Flecterum Griuger de platria (eurtu) em | vit
Sedum Reflexwmn Elegant’ lentil da sonidink du atncd geben}! 12m | ViVi
fr E) Flantare ecoreris sistem Zinco Gacum Sexanguiare Mumer duice de zur! (gaiben)| Sem | vi
Sacum Walba Tava" larhe.de goakding Som | vt
Gadum Spur. Supertun* larb3 de goalding, Som.| vievi
Semnpervivum Azachnaideum =| Lars pulgorutul (roz) Sem |} Vi-Vil
Sampanivum Hybs. Pulet! sles! {raz} Bem | YI-Vil
Samperivumn Tectonrn larbarckitel (rez) Ber | ViVi
Paleeperma pe lersie {aateen) a Bom we

Fasca Glace Foruca abana (albsairu) 2am 3 vi

Festuce Ovieg Fatiuca ofl (verde) wom | vi
Koplerie Giuce Jarbd-albasicl (verderangloty) | 26 an 7 Vl
Metiche Clit Marpicé (verde deechia} Mom | v-Vi

Tipurl i selurl contirmate pentru plantares ecopsriguillor {extensive}

TT ee on
TAN

ina, cragiare = 250em = pnd w 286m

tna. plamaredelz 30m = 19-38 em
Inedre, suprat 3,7 N/m? 1,0=2.7 kNImt
rezervé. de apd 170m? = B0=170 lr?
strat vegel. prot, salon == cm
amestes paint 23 em = 723 oat
strat drenare 12cm 120m : }
udare manual sal manual sau autornat manval sau automat manuel manual manuel -
automate

b a Diverse tpuri de plentare a anoperisului

96
 PLANTAREA ACOPERISURILOR
ALCATUIREA ACOPERISULUI—> 1
DIN 18320, 18916 - 17, 18919

Stratul ce vegetatie. Se utilzeaz argid si ardezig axpandats. Ele sterd:

stabdtate structurala, vantilare a solului, acumulara da apa si modelare 2
sotului. Prodlesne de razolvat: inmagazinarea substanteior nutritive,
reactile solutui (valoarea PH-ulul}, asnisiraa, acumularea ape.
_ Strat filtrars, im piedica indmotirea stratului de drenare si este compus
din materiale da filtrare. .
Strat drenare. impiediea baltirea apei pentru plante, Material: saltels
din jesaturl din flore, fisii drenare din materiale epongioase, plé&ci ma-
terial piastic, material canstructli protedile. .
Strat protectie, Protejeaza in faza censtrulrl] sf contra Inedrearilor
punctuala, Strat da protectie a rid&ciniler, RAdacinile sunt ratinuts ou
ajutorul unor benzi din PVG / ECB 3] EPOM. tor Ls
i
Strat saperara, Separé structure portant de siraturile plantate ale aT
acoperisuiul.
Exemplete + @) ~ © arate aleatuirile obisnuite ale teraselor planta-
te. Inaints de dispunerea plantelor trebule s4 se stabilaascd daca aco-
fF

perigul este intr-o stare bund $f dacd gint asigurate conditive pentru
functionarea flecarui stret. Starea tehnica a supratetel acoparigulul tre-
bule verificata cu grijd. Trebute iuete tn considerare urmitearele pun-
ote: alcdtuires straturiior ({otare}, panta, denivelir] si sagesta a
Plangeuiul. Etansarea acoperigului (ule, fisurl), osturi de dilatara,
legd@turi de margine, penetrér] (pufurida lumina, cupole da tumind, tevi
de ventiare}, sourged. $! acoperlsurile in deud ape pot fl plantate. Un
acoperis Incinat -- @ - 4 care trebule plantat necesita o preparare
constructivé speciata (pericel de alunecare, de uscare).

s
oy sista
HE) srcopars cu stanire inverse — @ be G) feroari © GD) Dery sreagns copes pinniat
ou elke be strat ca rivin
oormanie drenare
folle protect le
a rikdiboiniigr

ipeaw PU
Lid a | HE s
Parra acai
ray
i

¥®
utterioarll
ioeaal mane
a acoparis
a
.
t®
Pi ulterioarl, acoperiaut
fi cat c@ axis posi static ol 1 @ irpnree wcies

Sitghll ortzontae lem

cy sectune circulars je
* stud pollestar cu nat
PYS

. . . : Teegerea de la banda carosabila la Tracere de ia drum cieyfabil |e plan-

$e © Prantare aunui scopens incinar ¢ O) Pramare accpess aerue ® sumaisiaecopers cane mtanaty 2 tara intensiv respacty extenshva

o7
 Definitli: PLANTAREA ACOPERISURILOR
1. Prin plantdrl extensive ale acaperigulul 86 inteleg acoparin de
EXTRAS: DIRECTIVE DACHGARTEN VERBAND E.V.
protectio care necesita intratinere, cars de ax. inlooulase stra- (ASOCIATIA ACOPERISURILOA= GRAEINI —-» 1°
turle da pletrig obisnuite..
2. Nivelu plantat trebule lasat oft mai miuit sk $6 dezvelte singur, 4, Protectia radacinilor tredute $4 proteeze stangarea’ acoperisu-
iar cheituielile de ingrijira In sensul de intretinere trebuia radu- iui pe termen lung.
$@ la minimem. 5. Straturlie de etansare a acoperiguilui din benz de pelimeri su~
poriorl trebute sa prela si functiunea de protectile a radacinitoy
* Domeniu de aplicare din motive de fizicd a consinuctilor.
- 6. Incazu! tn care stratul de etangere 2 acoperigutul este bitumi-
Directiva esta vaiablla pentru suprafetele cu vegetatie fard contact | nos, trebyie folosite straturi de protectia a radacinilor care stnt
natural cu pamintul, 1 special cale de pa acoperiauri, garaja subte-. compatibila cu bitumul.
rang, ad&posturi subterane $.a.m.d, 7. Stratul de protectia a racaciniler trabula protajat de deterioréir:
mecanice printr-¢ invalitoars; se utilzeaza saitale din fibre ra-
Princip!l de baza ale prolectiril 4] executie! constructive Zistente ‘a putregal, dsoarece acestes pot inmagazina substan-~
1. In cazu! plantarllor de acoperis extensive, zona plantaté praia te nutritive $i ap& suplimentara.
simultan functia de strat de protectis tn senaul directivetor privi- 8, Stratul de vagetatie trabule $2 aiba o stabilitate atructurala ridi-
josre Ja acoperiguri fn terasa. cala, capacitate de umfiare tidicaté gi razistent’ la putragai,
2, Structura acoperigulut, schema static, cerintels de fizicd a con-. 9. Valoarea pH-ulul nu trebule s8 depaseasca 6.0 in mediul acid”
: structlior si de tehrologie a vagetatlel trabuia corsborate cu grijd. 10. Alc@tuirea straturilor trebuie s& poata oralua ocantitate ainler
3. Ca incareare pentru protejaraa etangaril acoperigulul trebuie dea precipitatil de min. 30 mp,
luaté greutates minima pe suprafa{a a straturllor functionale din 11. Velumul aerululfo aleatuirea straturitor trebulesafle decal putin
tabelul urmator din directiva Uniunll Germane a Exeoutantiior 20% Tn stare de saturare cu apa.
de Invalitor! referitoure !n acoperiguri in terasié a Asociatial pan-
qru tnveliraa acoperiguriiar. Gupratata
plantati gi tntretinerea
4, Inditimea Incdrcare in Zona 1. Arbustil eZibatic! gf spaciila de gazon uscat, de paliste de tip ste—
stteinii zona de Interloar’ pésl care cresc tn crevase ar trebui diepuse tn pflcurl da plan-
peste sal m margine kg/m? ko/m? te, cu conditla ca plantele $8 fla autoreganerabile. ~
pind ia’ _ cal putin 80 2. Plantele stint aduse deja cultivate, insaimintate sau ca vidstare.
peste B pind la20 osl putin 130 65 9, Intretingraa csi putin un tur pe an, cu controlarea sieventual cu—
peste 20 cel putin 160 80 ratarea sourgeritor de acaperis, a fisillor de siguranté, « legatu-
8, Executia si greutatea inolreaii supratetel dapind de tnotreavea pro- rior sl Inchiderilor accperiguiul,
venkd din vint 5 de Inditima clidiri 4! da suprafata acoperigului, Plantels, de asemenga muachiul ai tcheni, care se stabllesc,
>

_ 6. In zonele de margine ei de colt ale acoperigurtior se fau In can nu sint considerate ca flind vegetate strilind.
‘Vegetatia stralnd necoriti trebule tndapartats.
sidernre Inc&rc&ri de euctlune mai ridicate pe o latime (cont. BIN
@ or

1085, cartes a 4-a) ¥ge 1m 2m. Vegetatie etraina sint copacii, fn special sdicille, mestecenii,
plopi, artari! g.a.
Trebule prevazute tundaraa gl fertilizares perledice.
8 eer—nnet zone ct marge zone iterioart
ps

Pet avea loc echimb&ri ale suprafetei plantate ca urmare a in-

zone de margine i mit 80 gin? 1 min 40 kg? — fluemelor mediutui.
' HA SS fh ee

i zona near . | on
" Proteotia
contra Inosndliior
1. Aad tine cont de reglementariie da protactie contra Incendillor,_
Hh tale
ce siguranitt 2. Carintele sint Inceplinite cind Intreaga alcdtuire este greu infia-
a wabla (clasa de materiale de conetucti B 1). -
r. . &.

- 9, In principiu, plantaris de acoperiguri trabule concepute pentru
a facilita Intretinerea, adic& zonele care necesit& control pari-
odic, precum scurgerl de acoperis, elements cere penatreaza,
-rosturi de dilatare, legdturi Is pereti ¢.a.m.d, tebulé 62 fie usor
accesibile.
10. In aceste zone, pavirile de protactis trebule s& fig realizate din
materiale anorganies de exemplu pletris, pruncig gl ou o létime
minimaé de 50 em.
11. Zonaie sint lagate fa scurgerile de acoperis asemandtor cy albi-
ile cd vu, astfel cd pot prelua surplusul de apd din zone plantata.
12. Acoperisuriie cu supratate marl trebuie fmparite fh zone sepa-
rate de scurgere a apel.
Corints, functiunl, m&sur constructive
Etansarea acoperiaulyi trabuie realizatd conform diractivelar re-
faritoare ia acoperigurlle in terasa&.
2. Suprafata plantata nu aré voie s& Impieteza functionarea etan:.
sari acoperisulul.
3. Artrabul sd fie posibilA separarea etansri! acoperigului de stra-
tul plantat ulterior, ar frenuie $4 fia posibil controlut etangettatil
acopeisului.
© plantare de scoperig functional prezinth aceasifi suocesiune
de atraturl:
Supratati plantata extensiv: plante, Insamintare, preafirare de vids.
tare, plante gata cuitiveta (contalnere cu plante, saltale, pldci}.
Stratul de vagetatia: conferd pianteior stabilitate, ratine apa sl sub-
stantele nutritive si face posibil schimbu! de subetante §1 de gaze,
precum gi retinerea apal, Stratul de vagetatia trebule 84 contina: vo-
lun mare de por pentru schimbul de gaze ai retinerea ape. Stratul
de fittrara: Impiedica scurgerea substantalor nutritive gi a compo-
nentelor mic din stratul de vegetatia, precum si infundarea cu noral__
a stratulyi de drenare, fh piug ea esigurd scurgerea dozatA a apei.
Stratul de drenare: servegte la devieraa siguré 2 surplusuiui da apa
gi la ventilarea stratulni de vegetatie, precum si la acumularea ai
eventual alimentaraa cuapd. =
Protectla rddacinilor: protejeaz& inveliiparea desolicitiile chimiee s!
mecanice din partea radacinilor plantalor, care pot dazvolta o fort.
putarnicé de cistrugere in cautarea apai si a sudstantelor nutritive.
Structura acoperlaului: trebuie 4 alba suprafata si legaturi imper-—
meabile (DIN 18531, DIN 13795).
Formarea condensulul (DIN 4108) in structura acoperisulul trebuie
impledicata pe termen tung si eficient

98
 CONSTRUCTII DIN MATERIALE TEXTILE
+

es
Constructia de corturi 3i acoperisuri din materiale textile evolveaza
In continuu. Eie variaza de la corturi si acoperisuri simple la con-
Cet eveena Qinreesraer 404
fee 9,80 =] Structil complicate din materiale textile da cele mal-diverse tipuri.
Materlal: jesdiurd din fibre chimica (poliester) ca material portant tex-
til cu strat de PVC rezistent ia careziune, protector, pe ambele fete.
— _. Mambrana de mare rezigtenti: tesdtura din fibra da sticla, placata.
cu PTFE (teflon), impermaabila, transivcida, durata de viata min. 30
ani. Tesatura PTFE, razistenta la radlatii UV, folosita ei 1a costume-
l® penta cosmonautl, Calttate ridicata a fuminii, Qurata da view de
min, 30 ani.
Alcdtulre spactald membranath: {esatura din fibrd de sticl, aco-
peritd cu strat cu silicon (de.ex, Sikebran), impermeabilé, transiu-
cida, duraté de viata 20= 30 ani. els Gl
Material pulernic transparent: tasatura tn griia din fipra de stict PAA
cu tofla ETFE (palmer fluor) pe ambeie fate, impermeabila.
Callthtl: stabiltate ridicata (atabild la thedroari din zapada el Vint,
rezistent ia putragai, la materiale agresive din mediul ambient, res-
pinga murdarla gi apa.
Greutata: 800 - 1.200 g/m*;
Opacitate: da ja ,opac" la 50%;
Protectia contre incendilier: greu inflamabl canform DIN 4102;
Durata de viata: 15~ 20 ani; (20~ 30 ani}
Aspect: toate nuantele obienuits, durabilitate a culori;
Punere In operd: produed in formé de rulourl. Latime 1 - 3.m, de
obicel 1,5 m. Lungime pina ia'2.000 m, crolala conforma ow struc-
fura, tmbinate (confectie) prin cusaturé, sudurd, lipire, confectionara
combinatd sav clume.
-- ( Slateme standard cu extensia:
Unitétila standard pot i extinee fn toate directile practic Ia infink, Ele
acopera supraleja de cele mai diverse forme: patrate, dreptunghi-
ce, tiunghiuiere, eroulare, polledrice.
Utillzare: paséje de fegdtura, zone de repaus, pavillcans, acoperlri
de umbrire ete.
— @ Hale cu ser portant:
Invelitearea este purtatd de 2erul usor comprimat. Ventile de ear Im-
pledicd eilminarca puternica a aerului portant. Dispozitivud poate ff
combinat eu unui de incdizire. lzolajie suptimentara prin tnvelitea-
rea intericari (saltea cu ager). Latime « 45 m, lungime nelimitats,
Utillzara: hale de expozitll, de depozitara, industriale st de sport,
pracum si acoperiras de bazine da Inot si santiora (iarna).
— @ Strvoturl tenvionate:
Cu ajutorul cablutilor gi ai stflpilor membrana este tensionata punc-
tual si liniar de-a jungul marginil. Membrangle pot avea alcituire mul-
tistrat pentru o mal bund termolzolare. Deschidar] de pind la 100 m.
Utiizare;s hale de axpozitil, industrale ai 40 aport, zone de adunart
$| de sport, umbrare.
~~ @-@ Hale cu structurk:
Structuri pertante din lemn, ofel sau aluminiu, peste care ests
intinsa membrane ca Inveliteare de protactia.
Utilzare: hala de expozitil, de depozitare, de sport sau Industriate,

(DD. ras
All nD
Findewbreaare saecsbea bCce epee TEee RT Tecra d

frente ee o-© lemporare cu structuri pavia

recuh bere din lemn, ote! seu aluminiv: descncen
Structurt tengionate, coristhacttl speciale de pina la 40 m. prefabreara, mortars ja.
din materiale texte pide, costurl sc&zute de censtructia.

99
 STRUCTURI PE RETEA DE CABLURI
; ~®
Structurile pé retea de cabluri ofera posibiliatea de acoperira cu
usurinté. fara sprijine Intermadiare, a unor deschidert mari. Pavillo-
nul Germaniai de fa expazitia mondial& de ia Montreal din 1967 a
fost reaizatin acest mad > @). @, Stadionu Olimpic din Manchen
din.1972 - @. @, @, @: @, @ precum si hala de patinal cin
Parcul Ollmpie din Milnchan -- @, @, 4, ®. © propunere intare-
samté aste si proiectul pentru clubul studentese al Universitat: st
Scalii Polttehnice din Dortmund -+ (§).
Elamentele sin-ciurale sint de ragull piloni din otal, ratele de cabluri
din otel, grile din otef sau din temn si inveiitoare din sticla acrilica
gal falli translucide, ranforsate <u material plastic,
In marginila, comisele structurlior pa rete de cabluri stnt inserate
- @abluri In forma de ghirlands, cara sint pstrecute peste suporturi din
ojel mobile dispuse adesea oblic, apei ancorate.

Asa-numitele reazeme fn aer ~ elomenta portante care sint ined o

data tensionata~ feapart cablurile principale perntu a permite mic-
sorarea sectiuni! acestora.
Ti ranamitaree tnedrcarilor cabluritor tensionate ee produce in princi.
pal prin elementa tumata — ancora cy Solturl, tuburl turnate, ancora
ale cabdluriior $.4.m.. Fixarea ceblurilor ge poate face ol cu plulite”
cu Inchidere automat conform DIN 980 sau cu clame cu presiuna.

Jigangi

12,55
fe edeeei Freeecdna resins

Monchen 1972;
Stadianul etfmpic.
arh,: Sabniech und Pastner
8a.6e artioulure
# unui punct nah

1
acopeviacu Pvc.
2, dtecuri BST 3 singh: fem

ieee ta
ws Fegan 4 stngtie: 6260
ae Nec legagieeccre a
: ™
a. om 10, aun a

und Parmar, 1983

© -@

100

@ genueia oa anita Panauz,
Jat: Nowaraan Foster Ase. Lend.
oo
—_ Lar
—_— oS
: Ts
— - ‘ ———~
® Vedera extarioarl cu galeria
Fabrica Fisetguard, Guimpar/
Franta; arf: Plchard logars &
©) Pastner, Londra
aA
dinGamionige’ Marea Brtarier ah
de corcatara Schiumberge!
Michael Hopking& Partner, Londra.
ve ; STRUCTURI SUSPENDATE
$I TENSIONATE ~ 0)
Suspendarea gi tensionares structurilor servess la micgorarea sec-
funilor transversal, gt astfel la cunerea In practicl a unor forme
usoare si fillgranate. De reguié aceasta nu Sate pasibil dectt ey un
schelet din otel sau din lemn. Cablurile tensionate sint din ofal si pet
fitn mod normal post-tanslonate. Ele pot prelua exciusiv intindari.
Structurile suspendate au scopul de a mlegora daschiderea grinzi-
ler portante sau de a susting slemente portante In consola.
Structurile tensionate diminueaz’ de asemenea deschideraa grin- :
Oe Porapacivé interioarl zilor gi prin aceasta momentul de rezieten{a luat tn considerare ja
caloulul sectiunti - @. tn cazul etructurlior tensionate sint nece-
bare, la fal ca st tn cazul structurilor ne retea de cablurl, reazeme in
aaa
Ser, care aint supuse flambsjulul (compresiune)). Pe ee
O contributie esentigla la erhitectura cu structuri suspendate o au
C ‘Norman Foster - © = @, Richard Rogers ~» @ - @, Michael
Hopkins @'~ @al Gdnther Behnisch + ©.
: _ ~~ Glidirea Flenault din Swindon projectat’ de Norman Foster const
4 din grinzi metalice curbate cere sint austinute de stfipl cavi cu aec-
——--— — tune circularil In sfertul superior al timpanuld ~ () = @). Prolectul
permite extinderea suprafatai la sol cu occa 67%. Structure suspen-
datd oferé puncte de Jegdturd care fae positld desfAguraree lucré-
flor fara Intreruperea activitafilor.
Nove tabricA Fleetguard In Quimper, o companie aute din SUA, tre-
bula sf fle adaptath unor cerinte functionale variablle, Pentru
aceasta, Richard Rogers a ales o structur eussendata pentru a
mantine apatiul Interior ier —- © = @,
Aceoagl Idee de proiectare sti la baza Centrulul de cercetare
Schlumberger din Cambridge, autor Michael Hopkins ~@- ~ Os
# haiel spottive
a lul GOnther Behnisch - ®.
Clic uilitare pantru aeroporturi (propunere pentru Paderborn /
Lippatedtt) -» 4D sau sili de concert (propunere pentru zona de ex-
pozitil din Dartmunc) =<» @) sint posibll de conceput In acest mod
_ ganstructiv.
ir «oT
so Secthine
prin intact
Pact gaa pc @ Bald
de concerte, Zone exporiiiior,
porianes lect concute: Port
@ . am, Betaernate ge, Parast
@" cased
Parspactiva a spativtd Interior (12) Stata da metreu Stacigarten, Dortmund: ath: Gerber & Parmar, Dortmund
107
 Ae Cinel volume platonica

tetraedrul
hexaedul
octaedr:l
=o» §=4-suprafete
=
=
&-suprafete
-8-supratete
STRUCTURI SPATIALE
PAINCIPU — 1
in mod ideal, structurile spatiale sint aicdtulte dir: triunghiwi echile-
terale siVsau triunghiuel dreptunghice isoscele, astiel ineft $8 razutl-
te poliadre regulate. In cazul structurilor plane Infinite existd axact
trai structuri gaomatrice, ir cazul calor sterice, exact cincl retele da
dodecaedrul = 12-suprafeta polledre reguiate, care se compun numal dintr-un singur dp de ned,
lsosaadryl == 20-suprafete -

eo 8
— retele aferica
. €) Vaturvete petonion
Pentru atingerea stabilitati cinet-
oe trebuie 8% fie Indepiinié for-
muta ‘lui Fipel pent structurt
spatiale, numirul de bare = 3 x
numdrul de nodurl -— 6, deoarece
fiecare nod trabuie 24 fie fixat In
spatiul cu 3 dimensiuni
de ctra 3
bare. Penty a rigidiza sttuctia
spaiali oste nevole da 1+24+3
bare de fixare, dec) 9 x numarul
de nedurt(1 +243) enumirul de
bare.
bara at deci si supraiste. Retelale regulate plane sint cele de trun-
ghiurl, pRirate 6l haxagosne.
Din folosiraa celor cinci volume platonice, formula structurll spatiale
stabileste ca sint cinetic etablla numal acele structurl in neduri st ba-
re ale carer bare formeazé un trlunghl inchis, dec! tetraecrela, octa-
adrela I fcosaedrele. Hexaedrul are neveie pentru stabilizare inca
6 bare, iar dodecaadrul da ined 24 bare. Dacd o retea starica de tri-
unghturi nu este Inchisd peste toata supraiata, poligonul de la bazd
trebule 6d fie rigidizat printr-o metoda alternativa.
Lungimea bareler corpurilor pentru structurile spetiaie formeaza un
gir coometric ou factorul v2, Pantry constructla unel structurt spatk
ale regulate este suticient un nod eu maximum 18 legdturl cu un-
ghiuri de 45°, 60° 6i 90°, Le fel ca gi in cazul structyrilor plana, trebu-
ie $2. 6¢ plece de la premisa cd barale stint legate artlculat tn noduri.

exe DK
TTSPie
ny
pst
ES
TTD
DONA
bc Oe DD
LI
DK DADIRDEDAD AD
Ree aS
re,Ly hn
J 7
Bebe DDN eS KD Lg

ERDEDEDEDDCDRDRDC
N xDSL DD CIM La 1g
PPS PS oie

PEDEDED DEDEDE PSD Sie Us DOL DD Pal

1X] Re
SAAS EN ATA RN

See, EeRee Rete

Se Beep epcebicte?
DE DK PDK DIETS SREB R
& i ase DDS Re ae Oe ind
SORRY Rope ri beet
Se pepeAA oo pip

o sage attin gals din”

oat: an Structural, tn sd Structurll apailalls
tr 5 ith
© coat, x of : om

ra Ae

Sirucnurl spafadl octaadis emracy CaNet o )o sec @ Mosetaecru deed ‘amie

Sirut geometric al iungimifor de

Pay
bar& cu factor vE al modsiul 6 Cupola steriea du lonsaadra ® Structurt spatiala Structurd Spatial
catural pantry siturile geometrice: cu un singur strat
eachilia amoniilor

102
 STRUCTURI SPATIALE
UTILIZARI >
Structura spatiata MERO dezvottaté de Mengeringhausen consta
din nodurl si bare — @® - @. Ca prinepiu de baz’, trebuia aiese -
nodurtie respectiv barale sistemuiu structural care coraspund Incdr-
eérilor ca trebule sreluate. In cazul elementaior MERO, leg&iturile
nod-bard nu actoneaz& ca .articulati ideale", ci pot tranemite,
functie de fortela normale cin bare, micl momente de incevaisre —
@ - @. In cazu combinatiilor spatiale exist posibiitataa proiec-
tril unoer etructuri eu bare de lungimes liberd aleasé.a unitati grilei
de baza si.cu valorile 72 respectlv
V3 din aceasta ti ime, acesta —
structuel putind fi adaptata deschiderllor dorite -- @. @.
Flexibiltatea nellmiteté ete exprimata prin faptul c& stint posibite ¢]
grile curbate. Clidires sémisteried cea mal mara din lume este mo- bela Te
mantan Globe-Arena din Stockholm -- @), Procadesle de montare fan eraly
aint prafabricarea liberA, montares pe aectiuni sau meteda da ridi-
care a plicilor, Ca protectie contra coroziunil, toate componentela
sint zincate la cald. Ca urmnare a nedetermindst statice intr-un grad
ridicat a structuriior spatiale, cedarea cttorva bere In caz de incen-
diy nu duce la colapsul structurii, Pornind deja nodurl sferice cu 18
“ ‘ adali a sistemuul Lye denensiunen de productie a bare! posibilittd de lagare pentru bare tubulere, dezvoitarea a dus la o va-
Lgtt = oer erdlunes AGMA & barel by = kngimes n eth
a tubal
rletate de sistame tmbundtdtite noduri-bare, care fac posibiia opil-
1 prot ei ay tee 9 bolt Metat 6 udu
goal KP (ub! 4 Pd 7 perforate scurgert mizareg structurll portante ef a acoperirl -+ @ = dp
2con MnP eat S piron erestat ‘ara mwoduonte beh

CD Acattuire sistem MERC

Legatura
in siracturh sl le acoperis §— (7-) Leghiur structurale
jghneds median

irvotart dito pe bande waver, See relent mica! sracter in

syocturd porarta ln dovk eve Isun sngur sar rejee unghh
ain care nu sind ne jerk legitart oure ru
Zeca ie Icovoiere, Tecert rade: a fnccvolera,ts
aint rezintan tracers
formal ve 18 Dara le hod IB ge la bardbal
acietarma #8 109.
panes

-——a em

@ Delaliy din sectiunea prin hala orasului Hiden: arh.: Sidzewskl ® Sectiune prin Giebe-Arana din
Stockholm, arh.: Berg
Oetaliy comma shed, plan acoperis
. Safale Gruga, Essen (sistem NK)

103
 STRUCTURI SPATIALE.
WTHIZARE — (0
Strustiira Spatiald Krupp-Méntal® a fest dezvoltaté da E, Ruter,
Dortmund-Hérda. Barele sint Ingurubate pe sferaie din otel forjat
“prin intermediul uner beituri cv galuri cu sase muchil. Boll cu gol
ou gase6 muchil este condus prin tub c&tre capétul barel si insurubat
....Jn ned, In general, teate barele sint galvanizate. Supllmentar poate
fi aplicaté o vopaes, La elsternu! Krupp-Montal®, guruourile pot{i ve-
riticate {dra demontares barelor; in caz c& aste nacesar, fniocuiras
barelor este posibild far oa acestea 34 fie distruse.

Sistemul Krupp-Montal®
este arttat la + @) - @, detail»
@ - @.
Legatura tub-ned KEBA este concsputé pentru preluarea Intinderi-
lor 3] comprealuniler, nu are suruburi st poatefi demontath fird pro-
blame -« @- @. Legdtura KEBA conta din gernitura penal (KEBA),
din fianza penei, din pand 3/ ineiul de prindere cu plron opritor. .

Structura spatiala Scane-Space a fost dezvoltati de Kaj Thomsen.

Plesalé de legdtura sint boituri care alnt Introduse printr-o metoda
specialé in capetele barelor si sint frgurubate tn nodurile sterice in
gSurile filetate -- (2 ~ 4%. Pentru toate structuriie spatiale aste va-
lab faptul ca fac posibile deschideri lbera de 80-160 m.

eS, a")

Nod KEBA . @ cr ou ary oroneee.@

I ZAZA
AAA
Thane rate H

—
ee
1 sansere 4 distariier 5 traversh, 10 pron opriter
acoperis 5 plesd cantrala crindé da 41 garmtura pana
2 termoizoiaite 4 flanga pana legdtura 12 tub ordzantal
3 tabla cutataé ote! “pana 9 ine prindera 43 tub diagonal -

3) Exemplu da forma pesibhada acoparia cu detalii de nodur —- (@) — Slatem structurd spatial -

104
 STRUCTURI MULTIETAJATE
-0
Realizate in situ sau prefabricate, sub forma da panouri sau cadre,
Aiagerea materialului functie de tipul constructiei si regiune.
Pot fi utile tn toate domeniile constructilior civile si industriale,
numarul de niveluri aste iimitat de capacitatea portantd si greutatea
materlalelor de constructia. Constructia: structural portantA verticala,
Sara tnchida spetiila, din materiale rezistente sau nu ia intinderi.
Este nacesard rigidizarea verticala prin legarea pa orizontall a pe-
retilor transversall prin Intermediul piangeului. Pentru grogimi de pe-
reti $i rigidizari, vezl DIN 1045 / 1053.
Structura da tip schelet nu inchids spatille, conformareatn plan ll-
berd oa gl cea a peretilor exterior! (legati sau tip cortinad). Esta posi-
bli un numae mere de nivaluri, cu posibilitéyl diferite de prefabricars,
Consiructe schelet beton armat: realizat4 monolit al pretabricat, con-
structie cu schalat.din ote’, constructa cu sohelet din aluminiu sl lemn,
Tipurt de structuri: schelet cu grinzi principale si reazeme articulate,
cu cadre taneversale, cu cadre longitudinale, cu cadre longitudina-
le sf transversais.
Sisteme constructive: stligil 3! grinzile principale (cadrate) determing
structura In cadre cu nodurl rigide sau articulate (puncte de leg&tural
a stfipilor eu grinzile}.
Cadre complet rigidizate: ettip! si grinz! cu legaturi de celt rigkiizate,
formind cadre da nivel,
Gacira articulate dignuse unele paste aitela: stlipt gf grinzt rigidizayl
legate unale de altals sf dlspugi ca 3i cadre rigids unii peste alti.
Cadre articulate pure: nodurl concepute articulat, leg&tuel (stfipi, far-
me}, panoud masive (persti, timpane, peret! ai casel scari), Sint po-
sible sletame mixte, Nedurl rigide: in cazut betonulut armat si al be-
tonulul monolit sint usor de realizat: prafabricatele din Seton armat
@u de cale mei multe orl neduri articulate. Au miez rigi¢izant,
Structurl: tip schelet cu sifipt continul -- @) - @ grinz| pe conse-
le, console acoperite.
Schelat cu stip! intrerupti-- @ - @ Sttlpl individual eu grinzl {spri-
jinite direct pe console sau console acoperite) + @). inditimaa sit
pilor poate fis mai mare de 2 niveluri, Imbinasie stiiptor pe verti-
cal pot fi decafate de la etaj la eta). Stilpi articulat! cu mlez rigl-
dizant.
Construct pe schelet cv piese de cadru > © ~@
Plese cadru in tormade H eventual ov grinz] suspendate la mijlos
(cadru de ata] articulat),
Gadra dublu articulate, pe mijioc cu grinzi separate sau legate rigid
de cadre {eadru de etal articulat).
Structura cy stlipl tio clupercd +@ - Stfipl eu placd in consola pa
patru directil {placa este legatd rigid de stilpi, Jegare articutaté a
placilor pa mifles},
Structura portant’ a plangeelor: preia nemijiocit incdredriie vertica-
le si le vensmite orizontal elementalor portante. Dald groasd din be-
ton, faré elemente portante, plangeu cu cavitate, cu nervurl salt ca-
NEEL t beara dered ade eed © setat, foarte greu la deschiderl mari, insiaiatille eint trase grau (po-
sibii precedeul Lift-Slap), de cela mai multe on grid patrata
@®sElemente portant fn form de T
-@-9

@ Suyctura plareay cu star pertan-

po GB sine
Structurd plangay cu 2 stratucd pore
@ Structuri raga pu cu unsrg iirat 18: ER erate sopun in: . IncSecdrile din grinzile plan-
® e
Scheletcu stitpi tp ciuperct Borare ginda a Purtaté
pi namic cancarte secure
arcarita cindin gr leasecure. ‘si mat
goulul sint transmise cave stilps

105
 PLANSEE
Plangesla fnchid spatlile la periea
superloar’, fivelurile trebule sepa-
rate arin nlansee pentru a face posi- -
bil exploatarea ior corsspunzitea~
re. Pianéeela ee clagiicd dupa: ma-
terlalul preponderent da constructia,
in plansas din piatré naturala $i cin. .
-piatrl artiticiala, . din: beton,. otel,-
Iemn.gl Seton user. .
D. Cin punct de vedere static: plane;-
~s Se solicitate la Ineevoiere, curbate soll.”
Plenseu ou gang ale Jenn tate Ja compresivne.
cu umpluturh Oupa modul de reatizare: ps Joc, din
@emente prafabricate combinate pe
loc, sisteme pratabricate.
Adfnolm? minime de rezemare:
- m7 om pe tidaria, BB, B10
=~ 5 empeB 15 -B 55, ofal
== Jom pe gringi din beton armat
ai ojel, atunci cind devierils laterale
sint evitate sit «2,50.
Reguld omplriod: 1/2 din grosimen
peratelu! = reazem plangeu.
Piangesle masive Impreunk cu
peretll igidizantl determing stabilta-
tea cllidiri, Plangsale cu grin) din
femn cu Inima pling sau faratere, tip
consiructiv ceachis seu inchls ~
- ’

Prin Insareren de dale din baton se

obting o fonclzolare ridi¢atd —» (2).
Plangee din pretabricate cu corpun
de umplutura care nu av rol static

_Plangee din ofel-beten cu edrdmizi

~ey'goluni (eu rol portant),.Arméituri
th nervurl-» (2). Plangeu curcavitatt:
din baton sretensicnat, pind la 16m
deschidere, Ca urmiare & pretensic-
nari, Inatine recused a constructiel
‘

phenged SRL
pe dutepl din lame

tela otal sincat weet

Plansau mang @&) Planseu grinzi otel cu intgreatare @ Plenseu vachi st now = ote! = baton paras =

406
 PARDOSELI
Pardoseiila determina In mad hotarltor impresia generald a nei
inc&par, costurile sale de ingdjire determing valoaraa de locuire,
+Pidei din piatré naturala: daiele de calcar, ardezie, gresie pot fi
fuse in opera bruta sau cu una sau mai multe muchii slefuite «>
@- @. Dale taiate cu fierdetrAul, platré de calc (marmurd), gresie
Pllici pietr naturalé clepuse
naneguial @ Pide! plated agturalé discuge
1h aranjamem roman si toate recile eruptive pot avea suprafata prelucratd in felul dorit,
Sa monteazd pa pat de mortar sau se dpese ce sand,
Pardosell mozsicate: din piatre multicclore. Material: sticla, cera-
o e platra naturala incastrate in mortar de ciment sav tiptie +
-@.
Dale coramice pardoseald: daiale din ceramic’, de podea, de mo-
zaic, dalele ainterizate sint bucati ce argilé care sint sinterizate fn
procesul de ardere, astfal od nu retin apa aproape delec: ele rezista
din acest motiv la Inghet, rezisth partial ta acizi, si se uzeaz& me-
canle grav, nu rezist® Intotdeauna la ulei + @)- @.
Tipu de lemn pentru pardeseala din scinduri: stejar/brad garman.
Scindurile cu lamba si ulue stat din stelar nordic/orad, seindurl din
gin rosu american, Pitchpine-Saps.
Mozals inant, model eu: caroua
FETS mit iterdecteis = pikeoturl, Formate dala: + @) din caramlod. -» @ dale cu rosturi.
2596, 40448 '
fron ¥ rat

BERET ECS
TIALTER
i Be
on
* Oooh

TPF
Pitivatecu ingenil de pitrate mel
a: Mel, model Intratesut es

M4
144 08 = 171 6 divisive ale you! modul
a 19t a a Ago att 78 87 100 om
beat
ee

ap Patreve cu inseri, modal GB Seateen modular

cate ou rostt

6B) rarnet mozaic G3 sectel virwtesut

@ Parchat mozale GB notes,

ov itza

Ld G2) Made sears G8) Mode: inretacut

‘ @ Parchot tip vapor @ Parchet
ip vapor diagonal

: & Parchat sngiez a Parchet tip vapor cu Iriza G5) rioae! exc — GD sede cusus

107
 eo ineituire ‘rs porcosenié, indtime sche cos 1907
OM) CHCA oe 2 KE
fiird Incidere In perdossall. iniNine elckivie cea 170m
Inchroate Gn Gitadat nF him PS&ROOSEL!
crneor
a0: S7EHSS om wnat ee Pardeseala e cormponenta constructiva cea mai solicitata, Ea trabuie
eee
[r= > PUA (lle pobeiilend 2.2 [— ioe pombonk 3A preia toate incarc&rile din circwatie tn Incanere. Alcttuirea generala
7O men {| ——~ bane bacicat] [ = puiR ote
272
jun r— kngere arterioed cy lum —— 0.7
ice podetlend ‘a pardoselil se concepe functie de protectia necesara termicd, fonicd si
inchirien |) | F°" phace ORDA banda Bhum Wineth
(a cad ia umiditata, precum ¢! tunetie de foul, dismunerea si grosimea fiecdrui
4 (a aareaaerca ev tin
i — ray o_ pach Deen strat in parte. Atentie la tarmoizolatie gt la hidroizolatia, precum $1 la dis-
ay Rare eat Ho HAT oe a ae punerea rosiurilor da migcars. Capacitatea de inearcare a sapelor de-
pinda ca trei parametri: 1) grosimea; 2) calitataa; 3} capacitatea de tn-
i iy vi , ! / A carcare a celorialte straturi (de ox. termoizofatia). A se vedea tabalut.
incareadla de euprafete numite sint valabla fa montarea fistanta s
ne, ee sapel pé strat tarmoizolant dinamis, in cazul sapei cu incalzire, grosi-
mile se considera pomind da la MS a canducigioy. Ilustratile prezinta
exemple de alcatuiri de pardosali tpizata.
@ erin sone fect (pe paminn, La tatate (1) tren tara Incatzire
me Fraime alodiure . in pardowagia Ce ee
weatcarsia tities elcduire cca. om: armenia) | dé mm inn agmm 74 mm mm 113m
Initia alcdiuins
seatesc | cobdabe tm Tocfrearg an ehreulatll » 2 KNAnt!
inant 20-858 anne: . ; eimentg | 40 mm 4am mm Som mn mm

Domeri de tncdrcana pln ta 42 kNiet eC) ~CY

Pardossala cu parchet: din lemn creseut natural DIN 19358 $1 DIN
280, sub forma de lamele de parchet, t&biil, lamele de mozaic din
parohel, seindurl de parchet + @~ (@
Suprafata superioara a elamentelor prefabricate de parchet este din
Stejar sau un alt Jemn de parchet in trei sortimante difertte. Tipuri de
eau Ame lemn pentru pardeceli din defnduri: stejar
/ brad german. Scindurile
VVC LOWY cu lambé si utuc sint din stejar nordic ‘brad, scindurl din pin regu
amarican, Pitchpine-Saps.
Pavaj cu Mocuri din lemn: (lamin de fai8) paitrat say rotund, dis-
pune pe strat de baton = @- @8. DIN 52183, 68702.
‘Thitima algitulng aoe 16 cen; Inodvomre cin Ingifene sieliuiee eca. 1 orn; frediroare din oirau- Tndhine micdivire cos 4 om; itedfcann din Pratt sleditcire sea & om: \rciroare in ciouheed
ret io situa a Sl= Be swel da ofusie & Wee
tO KMart fen de huts a «0 ent dedi 6 10 Rice
waporter2 ame Naporion 2 mm veportor d.mm
mares 40-20
ral adeaiv

RRO DV
LRA AAA Vn AA AY

rn
OEE LAL EG ay 2 :
Gladin comerctais: pardossald: Cale Ciddin Inetuetrline:
de baton peste pimint reyiatti ® de beton situalé pe paint

@ Baments de parchat pratabricat

pe structured de ‘emn

adazh ipecial
bre
gE SS epelltar Hau NatectA
Pavaj cu bigcur! ain lean RE Pavaj ou blocuri din lamn SE meon-
® Elemante de parchet pretabricat
pa incdizire in pardosealé- @ Elameme de parchat prefabricat
pe pardoseald vache din lami
montate prin pregare cu tratare a
supratete; (lesyinta).
late prin prasare pe heton neted.
slatuit (tlnisay de Spacialitare

108
 130 Wim 395 mé 2700 m2 INCALZIREA
, go wit 550 m? 4900 mt DIN 4701, 4705, 4728, 4785, 4756, 6608, 4 108, 44578 —
so wm 1000 m? 7900 mt Instalatilla de incdizira a deasebese functe de sursa de snergie si de. te
pul supratetel ce Inciizire.-
“jnedizirea cu pheurd, Astézl cea mai rSspinclté ford de fneslzire aste
- T F T T

o 190 300 300 400 S00 KW

BO kW | 380 kW Rangament cea cu p&cura uscars.
nominal Avacteje si dezavantaje ale fnodizirll cu pacurd. Costu raduse pen-
tru combuatibil (coa 19 - 25% din cele pentnz gaz). Este independenta
de refeaaua publict de alimentare. Usor de reglat. Costurila de dapozi-
@ Veirele ou un rancament terme do peste SOW necesith o camel propre.
tare 3i ale rezervoarelor stn ridicate. in Imobllal# cu chirie apar plerder|
Jn ventturile dlr chirii din cayza spatiutul de depozitare pentru combu-
stibll, In ragiuniie unde se aplica masuri de protectie a apei sau unde
asta paricel de inundatil, acest tip de incalzire este acmisibil numai cu
! "| Gon. raspectarea unor reglernenta stricta. Combustibiul se pldteste tn
avans, Dauneaza mult mediuiul,

Se
Inediziraa ou gaz. Gazele naturale sint folosite din ca In ce mal enult pen-
ths Thedizira, ;
oo a hehe a ee
ao
Avaritaje ai dezavantaje ale incdfziril cu gaz. Nu apar costuri dg depo-
zitare. Costuri de intretinere mici. Se pidtests numal dupd ce se consumé. Dae
a
=

Se
ig

mi Se poate aplica tn regluni unde 36 aglicd masur de protectie 2 apelor. Es-

fA Poetchiea
de
E

acme8 te user da reglat, are o aficlent’ anvalll ridicaté. Se poate aplica paniru
marl inodlizires: ce locuinte incividuale respactiv de incSperi individuale (can-
trale termice cu gaz), Daureaz’ putin mediuiul. Este dependents de re-
teaua de alimentare. Gosturl mal marl ale energial. Pericol cle expiozie. In
cazul in care ge trece de l@ Inc&lzirea cu paourd la cea cu gaz este ne-
@ Gomera de adit froken minke Sc} otcasark incapie ca un rancamant casera renavarea cogului.
Combustibiti soltzl, Pentru Inclizirea Imobilaior
ae folossac mal tar hulle,
lignit sau lemn. Excaptie sint certiralsle termice colactive, cfci scaattip de
on Incilicire devine rentabil din punct de vedere economic numai Incepind de
la.un enumit rendar vertin sus. Deoareceth functea de combustitll stnt eli-
berate marl canttat de substanta nocive mediuiul, ‘egisiatia feclaral& de
Protectia
a medivdul Impune impoazite ioarte mari In cazul uillizaell Jor,
—<
Dat ib,

allthis | Camerh Avantaje 31 dezavantaje ale thepizirll cu combuastibill solizl. indepen-

Ny a,

papi gamers» samt] dant’ fata dé inporturile anargetica, Costurl reduse ale combustitiilior.

Sta
stan 3 Costuri de operare ridicats. Sint nacesars spat mari de depoziare. Emi-
nN

sf ridicata de substante nocive. Sint greu de relat.

*

Preece
ee . Forme regenerative de energie. Ail sunt inclige: radiedile sclare, ener-
XV

gia aolland, hidroenergia, biomase (plantele), deseurila (biogarul.

7] -

Dk aed dhdtd nd dade katt Daosrece costurile nu se arnortizeaz’ pe parcursy! vietl aoestor Inetalatli,
corsres este Corespunzator de mica.
Termoficares este, contrar formelor primare de energie, o forma de ener-
gia indirect. Enargla termicd este produsé in centrale termice mari savin
centrale energetice de cuplarg cAlduri-enargic.

Avantaje ¢! dezaventaje ale tar-

sas | motile’. Nu sint nacesart o ca-

mer de tncdizie s) cesul. Nu
exigta costuti de depozitare, Plata —
Uph camerd
de incktzire cll conform consumuiut. Se poate fo-
deechiders
ciftre exterfor
y fost in regiuni unde sa aplicd
at a tl ren ea a tl ehale Zit fetter misud de protectia 2 apelor. Aso-
clerea cu cuplarea calcura-energle
protejeaza meciul. Energia aaitel
‘ I
generath ara un pret Adicat, De-
pendent de reteava de alimenta-
Ugh subect ca 9! cals ce eyacuare
ré, trecarea la alt& forma de ener-
Camerd de Inciiizira ov 2s (volum minkm 22 mn) necesert troepind cu un gle necesita constructia unui cog.
rancdament termic = 380k. -

Sistem ey doud conducts cu cisti- @) ean ou sous: concaerg 2 dist Sistem cy conduct unicaou van- Sistem cu doud gonducie cy dig- -
Dutie la partea inferioara #4 cu ra tila spaciaia gi distrinutis orizon- Witutie gritontala {sistem standard.
miftealli vertaale. mificadi vertical. tala. . pentru clidiria da blrouri)

wee 109
 INCALZIREA

ES SASS
—O
Inodizinea eu curant electie, Cu exceptia incalzini cu acumulator pe imp de
noapte, Inctizires, parmanenté a Inckperilor
cu curent electric aste pelgibtia
nu-

SOS
mai fn cazur speciale, din cauza pretuis rcieat al curantului electric, IncSlzirea
electricd aste avantajoas’ in cazui unce spafii utlizate temporar, ca de ex. ga-
rajé, cabine peritru portari, bisarle’. Avactaje princloale: timo sourt de incdlzire,
functionare ourata, nu necesita depozitii, sisponikiltate Pemanenta, pret
r scfzut de procurare.
cabin 6 : Incdlzire cu scumulator de curent elactric pe timp de noapte, Este
=

rated frpalcin adetvat’a pentru Incdiziraa prin ee eae sar de

al curent sau cazanele elactrice. Sint soecuiate perioadela da solicitare
(D) ovveree vant de montare a convecttior sontom GEA scBzuté-a companillor de allmentare cu energie etsctricd. In azul incklz!-
4 di pin perdoseald, sapa este incdizité pe timpul nop si cedeaza aeruiul
din incdpere cdldurd de-e lungul zilal. In mod corespunzitior, elementale
acumulstoare ale radiatoareior electrics sau ale cazanelor elactice se
Inciizesc In perioadele de sollcitare sc&zuta s companilior de allmentare
cu energie eigetrica, Contrar incaziril prin pardaseatf, uitimele cous apa. -
reas 4 ralg mentionate sint reglablle,
see 4 Avantajele Incitzinl cu acumuator cu curent electric. Nu sint neeesare nici
ALS Dre camera de inedlzire si nici cogul; nu recut geze, nu necesitt spativ sem
‘iS nificatlv; costull da Intratingre recuse; nu este necasard dapozitarea com- .
MELELALLLCO TT
ONE elk a irae Conveotoarels, Ih cazul convactoarsior, cakiura nu este elberata prinie
Srecpmes cena oy wctune de dieve, cf prin tranamisie direct
c&tre molacuiela de aer. Din acest motiy, con.
vectoarale pot fl acoperite
sau Integrate,
fird ca randementel termic 68 aiba -
© Doran vision se mertare « canvectertor
cantoom GEA de sutert. Dazavaniaje alt mlinedrte aeruiut produse gs! stimiraa pratului,
Randamentul unui convector depinde de indliimea nigei de deasupra sa, _
Agr a Sectiunila golurfler de admisia si de ellminare a agrylul trabule dimansiona-
tnmm [ins
*"') te coraspunzitor + (). Convectoarele sub pardosenla ~ @). Aceiensi .
280 a if conditil ca la convectograle deseupre pardosell. Dispunarea convectoa-
Fa] felor sub pardoseald dapinde ce aportul pa care if are terematra ja nece-
13 ie sarut termic al Inciperli. Olseunarea - @), aste adecvaté unut aport de
20 peste 70%, panty un aport intra 20% 91 70% este adecvata dispunerea ~
a a 3, lar pentru un aport sub 20%, dispunerea = G5. Gonvectoarele fark
180 ast ventilara nu stnt adeqvate pentru Inckizires la farmpériturl sedizute, deos-—
20 oat rece randamentul lor dapinde de volumul de ser cara le raversanzi, gi
1001020"| deci de diferente-da temperatura dintre corpul de Incalzit si aerul din inode
ma oan pers. Pentru cregteran randamentulul potfl montate pa convectoarele care
ep foe au rises mica Tnaime deaaupre lor (de ex. convactoarsiain pardoseald)_
. Dimensiunt de oonetruetie suftente. In zona de locuit este Iimitaté montarse de convecterl cu suffer
naar conform DWN a7a @ racitoare conan DIN 4720 t# c& urmiaré & zgomotulul produs - (7). Corpurtie de Inctizit pot fi aco-
perite In diverse modu. Scadderea randamantulul este unaorl considera-
bid. Trebulp, esigurate poslbiitat! de curdtara adecvatsl. La cOptugellie din
nde He | Afi | Supraieta) «= metal, procantu! de caidurdé de iradiere este transmis eproape tn totalitate
hm Hy |S |Sigmnem| — eerulul din Inedlpere, pe cind cptugelle putin transmisibile termic reduc
ay 8) Sy

In ci considerabll transmiterea calduril de Ivadlera -* pag.111, (1). Este reore-

3

Baz 8es8“tt

0.18 zentata migcarea aerulul fn interierul unef tncapert Incdizite. Agrul este
ge incdlzit de corpul da Ineizire, ae ridicd la platon tangential cu fereastra Gi”
oO
_
>

G14 9 racegie la contactul cv peret! exterior, respectiy Interior. Aarul racit se

Rane misc’ peste pardoseala Inapel cdtre corpul de Incalzit. © alt& situaqle se
1.000 “28 cresazi atunci cind corpul de tnealzit se afla pe un perete care nu are
oadt fereastrd. Aerul ee ricegte la fereastra, s@ miscd apol riclt peste parce.
0,48 seald citra ~ pag.111 compul de Thodizit ¢i se incdizeste de-abia acolo,
Dimansiuride construe reciatoure
din otal conterm DIN 4722
Binnie sna
conform DIN 4722
in

Pei: Gi
eri
1 _ 8 i
7 «Ge T Sata,agos Sehr
7
-

|? 5 .
' ane T 4
TR =
a s
5
8i i 8
r "
a, aor a2 ae
aL

bh ate femme eta | euzal

‘ ° P 4 i Pre
~ ) acister
cu iubusi 8 tubarl (8) Dierse acaperii
aie tubustol de (©) secjune prin corp pla de incait @ Fee
ald al
a a
feritelor

170 .
 INCALZIREA
~~
. Oa taia posibilitate este incdlzirea in pardoseala in loc de corp da
incdizit. In acest caz are toc o Inc&izire uniforma a aenylui din ineapere.
Apar probleme numal in caz de suprafete mari de fereastra, care pot
fi rezolvate cu ajutorul unor corpuri de inealzit suplimentare, ca de ex,

IAs]
convectoara tn pardeseala,
Despre probiema alergiei la prai in incaper! incAlzits. Pind acum
masurile impotriva alergijlor le oraf, respectiv la acarieni au ignorat
=
=cn
‘pagaedaet rs Grated eh
ES jcc ened a carpe Os ck
eee
corpuriie de tnegizire. Coxpurile de fncitzit cu actiune prenuntata da
RR Ikan sect, taco porte
‘copped dednedteh
convectie sttmesc praful care contins agent| alergeni, acesta ajun-
gind mai repede In contact cu mucoasele. In plus;-pentru corpurita
CD) varias cicurd series tee ta cre== de incdizit cu jamele de convectia axistA problame de curatara cara
nu pot fi rezelvate. Avantajoase sint deci corpurila care Indeplinesc
urmatoarele conditil: un procent minim de convectle si posibilitata
da curStare fara problema. Indeptiness acaste conditii pidcile mo-
nostrat {4rd lamele da convectie si raciatoarela din elements. Tine atete
Depozitarea p&curel pentru thealzit. Cantitatea de pScura pentru erat)
f —_ incalzit ar trabul sa fie sufficient’ pentru min. 3 lun si pentru max. un
5 .
sezon de incdizit. O sstimare a necesaruiui anual de combustibli se
situeazaIn jur de 6-10 lim’ pentru-o Inclipere Tnosizita. In camera de
incdlzire este admis& depozitarea a « 5 m3, Recipientsle trebuie sa
se afle intr-un rezervor care 58 poata prelua intreaga cantitate. Re-
zervoarele afiate in pArnint trebuie s4 alba protectia contra scurge-
rii, de ax. rezervoare duble sau carcese interlogre din material plas-
@: Fete i acca ante tic, In regiunile unde se aplicd masurl de protectie a apelor sint pre-
urrvedi) scrise canttat maxime sl mAsuri suplimentare de protectia. In
Aekuire pardosaell de du te interlorul ctidirlicr se monteszd fle baterli de rezervoare din material
=Due 10 em lipte oatabe
plastic cu capacltatl de 500 - 2,000 ltr de rezervor, sau rezervoara
din otel, care sint sudate fa fata locului, a carer capaciate este la
alegere, Incaperea rezervoarelor trebuie $2 fle circulablla.
Impermeabiltatea rezervoarelor trebule verificaté periodic. Si in
acest caz, Incaperea rezervorului trebuie si posta cuprinde tn caz
de urgent teat cantitatea ce pZcura pentru tnedizt. Instatatile cu
rezervertrebuie 3 aibd conducte de allmantaregi de aeristre. In plus
sint presctise elgurante contra supra-uimplerli al, functie de tipul de
depozitare, un dispezitiv de avertizare fri caz de scurger! (de ex. in
Acdbire perdesaell de aus in cazul rezarvoarelor fr: paring}.
=Calg 15 main we
Incdlziran pe supratate cuprinds suprafete mari din cele ale Incfpe-
titer st tamperaturl corespunzSter echzute.
Tipuri de incdizire pe supratete: incdlzire in parcoseala, Tncélzira fn
plangeu, incSizire in perete.
incalzitea tn pardoseala. Jn cazul tnodlzirii In pardoseald, cdldura
de pe supratata pardoselii esta transmisa atit aeruiul din Inc&pere,
eft si paretior sf olanseulul. Transmiterea ciiduril citre aer are foc
prin convectie, adic’ prin miscarea aenvii ps supratata pardoselll.
Transmiterea cAldurli citra peret! sl plangee ara toe {nad prin ira-
diere. Randamentul termic poate fi de 70-110 Wime functie de fini-
saj. Ca finigal de pardoseall esta adecvat aproape orice material,
ceremice, lamnul sa matertalele taxtile, ins& rezistanta termica nu’
ar trebut s& depaseasca 0,15m2 kW,

ae
A Tnetisve da plafon cu casete da
alumiciy
iperete indexion}
IncdizWe cu realoare

Invelliogre
I

i
—

in ppedownath

=
inghizire

| Aesblfieran tnorikia
fncMzineSn plafon
a acrutl
ihewizire

i
a

:
ss
| I
i |
ao ae ee ee de tae aoe ter ag oe
Gurbale dé temperature ale incdperit pantry svaivarea tarmotiziologica a
8) Sunstiie a Pideute catibuire aar sinamulll de incaizire

111
- INCALZIREA
—_

. Sape folesité in cazul sisternuful de incalzire din pardoseala trabuie sa

corespunda prescriptillor DIN 18540 resp. indicafifer Uniunii Centrale
a Canstructortior din Germania. Grosimea sapei depinde de tipul sau,
de modul de pralucrars si de incdrcarea pe care o preia. In cazul uy
liz&rli de mortar de clment ZE 20 si de conducte de incdlzirea situate
imediat deasupra termoizolatiei este prascris& o acoparire a condys-
tailor de minim 45 mm. Fara finisa] rezuitd o grosime total de 75 mm.
Sapa se dilaté pa timpul incdizirli, ocazle cu care aper diferente de
temperaturé intre partes superioara $| caa inferioara, Ca urmare a di-
latariior difarite, in cazul pardoseller fintsate cu plac! cararnice apar tn
zona superioard a sapel tensivni de intindere cara pot fi pratuate nu-
mai de armaturile de la partea supericard. in cazul pardoselilor finisa-
te cu materlale textile Sau parchet 8 poate renunia la armaturd, cic
difarenta de temperatura dinire cela Goud fete ale sapei este mai mica
decit in cazul finisajutui din ceramica. In directiva referttoare la terma-
lzolatie sint stablite cerinte spéciale taferitoare la limitarea transfaru-
tui de cldura determinat de incalzirea de suprafete, cerinte ca sint in-
dependente de tipul de izolatie ales: ,in cazul tnedizirli pe suprafate,
coeficientul de transfar tarmic al straturior aledtuini constructive dintre
supratata d@ incalzire gi aerui exterior, pamint sau part ele cladirii
avind © temperatura intsma cu mult mai micd, nu tebule sf
depasaascd 0,45 Wim™. In DIN 4728 (Inedlzire tn pardoseala cu apd
calda) sint consernnate temperaturila maxima acmise ale suprafetet
-pandosell; pantry zone permanent ocupata, temperatura maxima ad-
mish a pardosetll este de 29°C. Temperatura maxima acmisa a par-
daselli pentru zona perifarica asta de 45° C, zona peritarica neavind
voia af fia mal iat de Im. in cazul ballor este valabild c temperature
meximd admisd a pardosalll de 9° C peste temperatura normal @
incdiperii. In cazul normal este positild Incdiziraa tn acesta conditil,
dacarece nécesarul de caldurd depaseste raraari OO Wim? Numal fn
puting cazuri, ca de ax. unde sint suprafete marl de fereastré aau @-
tunof efnd frodperee are mai mult de dova suprafete de contact cu ex-
tetforul, apare un naceear mai mare de c&ldur&. Th acest caz, pe Ing
Incdizirea din pardoseala trebule instalate alte suprafete statice de
tncdlzine sau un ealstem de inc&izire a asrului.

Sapacialy romirah a Mawar

{ou srateen
Lupeiea seca ok
Baterie de rezarvoare din nation Balgde de rexarvoure
din nation fog 11 Gq; ie 4 i 2-06
{pellamid}, vedere saterall, ; @ Oy ome recarvoane) yee em) re aah Ca rece .
; @® Dimerete conetructie periru baierli de tezarvoure (balart de reciplental din

et
nici
¥

j . : ® Cova pratabrieata penzru

A inesstrat
@ ezervor ra fezeroare de pa&cura, din beton Olmansiuni pentru rezervoara de acura cilindrca (recipients; —

112
 PARCURI.DE REZERVOARE — 0
inc&perita recipiente tebvie sa evite, in eaz de ravarsare a lichidului
depozitat, ca acesta $4 debordeze in afara incdiperli. Ele trebule s4
posta prelua 1/10 din volumul tuturor rezervearglor continute ¢i cal
pufin volumul complet af celui mai mare rezervar,’ /
Rlezervoarele in Incdper; incaperile recipients sint necesare Incapind °
él Oo capacitate de depozitare de 450 |. Exceptie consthuie rezer-
vourete cu péerate dublu din opel. Pind lao capactate de 100.000! aste
necaser un dispazitiv de semnalare a seurgerilor sau trebuie realizate
din material plastic armat cu fibri de sticlt pentru tipurl constructive
aprobate, sau rezervoare metaliog cu c&ptuseala intarioara din ma-
terial plastic ca. te conatructlv aprobat,
Tnedperiie reciplente trebuie exacutate din materiale neinflamabile, Ig-
en mioporanh cle 2idi; nifuge, CU o rezistentd, impermesbilitate si stabilitats suficienta, gi nu
“> Sete trabuie s2 fie pravazute cu nict o seurgera. Flezervoerele trebule 4 fla
acceedblie ps cal putin doud Jaturl si tabula disouse fa o distanta de
min. 40 cm de pereti sau 25 cm In rest, min. 10 om de podea si 60cm
de olafon, +
Clase da rise: . . lansrleare
A temperatura de aprindare sub 100°C vate
Al temperatura de aprindere Bub 21°C
All temperatura
de aprindens intra 21°
= 55°C
Alll temperatura de aprindere fire 85°-1oo°'C
B temperatura ce aprindere sub 21° la 15°C
. solubil in apa
Fiezervoarele fn aer liber supraterana: incdperiie recipients stint ne-
cesare Incepind ov un velum de 1,000), altfel la fal ca in cazul rezer-
voarelor In Incdpert. Incdpertis recipients pet fi Gonetituite din ta-
2m luzurt. In cagul razervearetor cu un volum de peste 100 mm, tal.
proteatie et zuria, pareti sau incintale circulare trebuie sf fie la o distant’ de
@) Pare miode rezervoure asa tecot min, 1,5 m, in cazul rezervoarelor cllindrice cu uri volum de pind fa
TROP RIO. at 2.000 m’, distanta ta Incintele ractangulare poate fl micsoratt ptné
la 1 m. Trabuie prevazute dispozitive de eliminare a apel, care tre-
bule 34 poatafi blocate,
Dack apa se poate scurge automat, trebule prevézute separatoare.
Instalatide eyoraterane necesita cdi de acces cu protectie, Distanta mi-
nimé a rezervoerelor cu uf Volum mal mare de 500 m? fala de ve-
Gihdtate
este de 3m, creste odatd cu volumul
pind ja 8 mla
un volum
de 2.000 m®, Pentru combateres incendior trabute pravaziute drumuri
de acces pentru pompiar!sl utiale
- -@
Rezervoarele subterane: distanta minima fata de limite 0,4 m, de ob-
diel 1m. Ancorarea In paimint este necesara pentru a preven plutirea
tezervoarelor goalé acolo unde stnt inundati sau ape freetice, Las-
iirfle
de deasupra razervoerelor au min. 0,3 mai max. tm. Deechide-
the de acces
au @ 80 cm, deasupra fiecdreia trebuie sil s@ afle
un put
far acungere a apel, de cel putin 1m iatime iiber& al ou 0,2 m mal lat
deck capacul da put. Capacul putulul rrebuis 24 poaté pretua inearcarl
de pind fa 100 KN In zonele cu circulate.
Punctele de umplere necesita sprobare pentru lichidele inflamabile din
clasele de riec A |, A li eau B. Ele tredvie si fie diract accesibile
si 4
abi protectie. Suprafata de podea trebuie ad fie impermeabili, din bi-
turt, beton sau pavaj cu rosturl etange. Scurgerile trebule 3A fie
prevazute cu Separatoare, sigurante contra supraumplarii, sint heces-
are dlepozitive de galire si de curdiars pantry rezervoare. .
Statiia de allmentare ou combustibill pantru mijloacs de transport
de uscat, maritime si aeriene pentru jichide Inflamablle din clasele de
rac A fil, de ex, pacura si combustibil Diesal nu au voia sa tie depa-
zitate alaturi de cele din clasele de risc Al, A lisau 8. Este valabil sf
pentru zonale de fuer ale suprafeteiar sf ale separatoarelor ~ @)
Toate rezervoarsie necesita: vantilatie si eliminara a aeruiu! situa:
te 1a. cal putin 50 cm caasupra calotel, respecty deasupra solulul; tnt
cazul rezervoarslor subterang, ele ducia suprafata, necesita protac-
fia contra apelor pluviale. Sint necasare dispozitive de marcare a ni-:.
velulul dé umplere. Dimenslunile golurlor de acces trebule s& alba
min. 600 mm ttime liberd, jar deschiderile de inspectare vizuall ire-
buis 4 alba min, 120 mm diametru.
Sint necesara peratrisnete si pratectis contra Incdredrlior electro-
statics. Rezistenta la foc, la coroziune interna sav externa, extin-
ctoare de tip corespunzator. Rezervoarels pentru combustibil Diesel
sau pantry p&curd cu o capacitate de peste 7.000! au dispozitiv de
semnatare & capacitatii-limita $i siguranta contra supraumpierii.

@) Stati da alimantare cu combustibll

113
 CENTRALE ENERGETICE-- &

ET
ié
3
Centrale ou ardere cu etret fluidizat

- a
a
4
Functlunea convelsior energetice este de a produce curant alectri¢, vapori
- 994 apa calda sigur si in mod.ée‘dogic. In cazul cantralelor anergatice care

oo
funciloneaz’ pe bazé de crbune ¢-a impus fn anli ‘80, pe ling’ tebnicl pra-”
cum arderea de pulberi, arderea cu gratar atc., anderea cu strat fluicizat, Au

r
fost dezvaitate diferita concepte 9i modud de axecutie, de la cea statlonara
pind Ia cea cireulanta. In contextul unar corinte crescinde de protectia a me-
diului, tendintaie sint in directa arceri ciroulante cy strat fluidizat Se asteapté
dezveltéri ulterloare fn directia arderi ey strat fluidizat presurizat.
(7 reprazintd schematic componentele principals ale instalatial sl cae mai
importante fluxuti de materi. O component important este procuceraa de
vapor, consiind din casa cazanelor oy mal mutte cazane, bunckrals de
cdrbune st reciplania mai miol da cdepozitare in apropiarea instalatilor anaxa,
a Mitretor slactrica,
a trasealor de mapirare9] a cosuillor de fum. Un al dofiea
cornplex eate prodiycerea anergiel siscirice, cara contine camera turbinalor
cu turbine ¢! eistribuitcare de abur, instalatla de dietrloutie cu transformation,
digtreutia curantului electric, instalatli elactrotehnice, de masurare si de con-
trol. Moritorizarea si cantrolul tuturer distamefor au ioe dinty-un punet cantral
de control, Materille importante stint:
8) fluxurl de intrare precum-cdrbunele, picurt sau gazui, oxidul de calciy,
nisipul 9 materile condensate
aMfluxurile da iesira pracum curentul electric, vaporif procesat carnusa al

srfluxurl de materil interne, pracum apa de rele

Procasares $i depozitarea matertiior solide si fulde ara foc In mod cantrallzat
1 inatelajille anexa; consumatoril individuall din cagrul centrale: electrics sint
alimantat! de aici,
—.—-

— @® reprezinta schema functonala a ungi centrale electrics cu andere a

Stretulul flutzat 4] cuplare energie/cdidura, Se ioesasta In centralale aner-
+

gotica industrials sf de termoficare.

” Gombustibllul cliroune eate adus eu ajutorul unor transportoare mecanics
2——

peste canusa focinsé In clrcuitul de intearcere a cenveil, ajungined astiel tn

partes Inferioaral a fumnaiuiul; fa cazul tpurilor uscate de olrbune ate profe-
rebil traneportares prieuimatic’d
direct in furnal, La temperaturt tntre BO0°C
$f 200°C are loc arderes complet. Aenui de ardere necesar aste extras cin
cazan sau din aerul curat dp sfank prin euctiune, eate incilzit
de dispozttive
ds praincdizire a serulul ¢ introdvs fn tumal ca aer primar printr-un vent de
cregtere a presiund prin podesue pull de vint ott 8] introdus lateral ce aer se-
cundar pe mal mute nivetut, In urma arden sint produse gaze de arcare fier-
bing; cenuga existent’ In furnal prea prin miscaras intaned de turbion o par- °
te din cildura de ardere, acte antranata de gazele de arcere si cedeazi
or . rrr oadurd suprafeteior de inesizire din fumal pind
ls ittrarea In ciclon. In ciclon
este separsti materia ecllda din amestecul gaz da ardere-materie soidd in
p— 21.00 a cea mal mare parte, aceasta ajungind din nou in fumal prin eireaitul de Tntoar-
care a canusi — are loc astial o recirculare « materiel sole. Gazeig de a-
dere flarbinti int racte pe suprafetele de tncdlzire auplimentark; cores-
punzitter temmpevatunl aint supcaincaizit! vapor! de tral presiune gi de pre-
siune medie, tnt Incdizite materile condensate ai seruide arcere. Gazele de
ardere sint curittute de praia. cea 140° C In fiitul electric - altamativ in filtru!
cu class = gi conduas prinr-un curent de suctune ciitre un cag de furn indl>
vidual sau alternatiy clitre un cog de fum colactor.
210 5

Pentru respectarea niveivui de amisi de quit, fy fumal sete adus oxid de cal-
chy tn cantltay] dozate; la prima umplere 4] periru completares materillor soli-
de reciculate esta utlizat printre altele nisip.
Vapori da Inalt presiune obtinuti sin reduel partial fietr-o turbind de vaperi si
dup o suprainciizire tsmponar’ trecind prin stadtul de vapor! de preskune
media, la stadiut de vapor cy o prealune adecvaté procesulul; energie flinuiui
ote trengtormaté in energie de oltre tutini, jar aceasta la rindul @! esta
transforma tn curertt electric de cditre generator. Vaporl de proces stnt fo-
lositl orintra aitale ia obtinerea apel caide pentr termoficara, pentru procesa
de vscare si reactil chimica; vaperii cresazi o&idurd fn principal prin con-
200

caneare. Concieneut este colectat, aventual curdjat sf tndraptat c&tra cazan

4 pene
@ Plan contral& gnergetied cu ardere sirat fuicizal
ca apd de alimentare.
— @ araté o sectiune transversald, -» @) planul unei cantrale energatice
cu dimengiuniie componentalor importante. Dimangiunile sint valablls pen-
fu 6 centrala energetic’ industrial media, constind cin trei cagane cu
capecttata de producer a vaperiter de ofa 200 vh, plus o extensia eu un
cazan, .
La ingerarea de noi instalaqil In centrala anergatice deja existente esta ne-
casarl precorninanto construciia pas cu pas; conceptela noilor constructii
trebule $4 contind gi posibilitati de sxtindera, c&cl acastea asigura o -
eee ee eee funciionare continua a centralefor existente; trebuis rezervate suprafete
Extindare
Sorsspunzatoare pentru aceasia, :

114
 - CENTRALE Hi DROELECTRICE

Tipul constructlv, forma gi m&rimea centralelor hidrosiectrica sint de-

terminate de conditille naturale side pul, forma carcasel, dispunerea
axelor gi numarul masinilor generatoarslor de curent. Cu clt masinife
eint mai mici, cu atit influenteaza mai putin partes construits,
Turbine-Tpuri Domenil de utilizare
: Turbind cu jet liber | insitiml de cadere (pind le 1.820 m), dabite mici;:
m™ " (Palton} Mai multe duze peritrs daiite mal mar
QD becanad euprecine dca rk ecumuere) TU*PINE-Francis Iai a cere aire 670 607)
D Traeau eoarbior etal Hour dara Turbina-Kaplen Debite marl outernic fluetuarte 31 inaitim! de cddere
mici (max. 70 m)
Turbina cu vaversare! Panty randamenté de pind it max. 800 kW pentru
{Oasberger} tnaltimi de cAdere ai debite putamle fluetuante
cee,

Tipul de turbind este desemnat {ard clasificare dupa numanyl de rotatil,

Nn

Pompeté hidrocentralelor cu acurmutaré, cara inmagazineaza cu curent

excedentar enargia hidraulicd, sint pompe centitugale s! coraspund
IO

turbineler Franels, gI pot #4 fie in mal multe trepte pentru a face fate
uner That! mari de allmentara, Turbinele ov pompe sint magin! rever-
am

elblla pentry eperarga compeslor $i turbinalor.

Cereasa: turbinela Francis 3i Kaplen sint alimentate cu apd tn general
Sa

printr-o carcas® splralata, tn caz de randamenté $i Inditim de cadere

a Lit. apnduc desiimenanscuaph | 1 ~ redusa, slicea poate fl activata de fluxul dinir-un jgheab. In cazul turbl
- - x “a nelor Kaplan de randamant redus pind la madiu §-a impue turbina cu
Hidrocentrall cu bazin da acumutare ls Inline gh oonductt longa de tub, a cdrel elioe similart celei de vapor este plasatd fatr-un tub. In ca.
alimentary
cu epi (eubteran) 2 Zul tirbinelor qu jet liber, carcasa este 0 protactie contra stropiril cu apa
pope . prelucraté. Dispuneres axefor magiolior: vartiegia, orizontala, in oazut
i - 4 . turbineler cu tub obllen de reguli.
=o Numuruf de magind: randamentul este dletbult uner masini de mare
/} me egaid, pentru optimizaraa numérulul de masini. Flecare set de ma-
A sint aate inetalat éa un bloc, ale o&rul trei dimansiuni dapind direct de te
pul gi diameinul slical turbine! ©. @, @. @. Hotaritoare pentru costus
rile de conatructie, precum i pentru o functionare fara problema, asta
poziforiares corecté pe Inditime a turbinel; aceasta depinda de Hpul de
turbindsl de nivelul deasupra mérl al icoulul de montare. Intreaga can-
. tral 96 compune din biocurile masinilor, din blocul de fundara care in
Flan are aproape aceaas! dimensiune, i din incdperiig anaxe, care gint
@rupete fn jurul blecurllor mai sus mentionate, cu economle maxima de
canstructle 9 de aliminare.
Metods constructive: m4rimes §i amenajarea thedperi de deagupra
masinilor urmeaz dowd iendinje in afaré de cee tip cavern’: hala cu
macara.cu pod fulant, dagtinatl migedirii celer mal mest componente ala
maginitor (metoda constructivé tp oladira inaltd) (Main, Weser], pe da
alté parte metoda constructiva In wer iibar, unde ocala mal mari compo
nante ale maginitor sint migcate da ex. cu ajutorul unel macaraiecu par-
tal sttuata in aer llber (eau cu sjutoru! unel magarale mobile} prin des-
chizditurl speciale de montare th acoperieu! hidrecantrate) situat lao
cot axirem de radusé finn, Mosal, Sear]. Dispunerea joasd 2 magini-
ior = care apere in cazu{ hidrocentralelor da mare prasiuns si cu acu-
fMulare ~ tinds ¢& necesite matoda constructel prin aceperire (masini
orizontals). sau tip pufurl (magini verticals). in cazu! metodel construc
tive de tip caverna, maginile turbinelor afnt plasate fntr-un spatiu libar
creat prin excavarl da tip minter cu putin baton, In rood cht mal solida.

Cladive gontret
rd Frill

-
4
rR 907.8 tye ma,
acUTUaEe 1907
x i Pye . Nivel in, i.
: el acumulere 1882

laxiericars et
* Z
wr ut Grae colle 07.7 J
iralard emiipalt a #
Giindrs of? Cantrapresiune ao m
fete - 4, aad
ess we £9 :
‘anal presi => 7
i
Sectors tcomurd, & = 870m
Hidrecantrala tu clidirea maginilor Hidrocentrala congtruita prin Hidrecentralh Timt siidecentesia ip eaverna
dro ah ip put 3) ip
in ger oer ® jurnare

Tt5
 ARHITECTURA SOLARA
~o
In esema, consideratilie care |-au facut pe arhitecti si beneficiari s&
.Caute surse de energie alternative surselor conventionale de tip fo-
sil au fost de ordin economic. Astiz| sa adauga cu o pondere egal
necesitates ecologica,
Printr-c constructs sconomiod energetic, necesarul de energie al
Unei iocuinia $e reduce la 50% din necesarul unei d4diri obisnuite.

Bilantul energetic at clidiriior

Clatigurl ce energie: eursa de energie st gratis la dispozitia oricairei
cladiri. In zona noastra climsiica [Germania —n. t.} radiatilla solare
sint afft de raduse, Incit pentru Incdlziraa cameretor, & apai, pentru
lluninara si funetonaree de aparate glectrice trabuie introduse ener-
gil suplimentare.
Plerderi da energie: cala mai marl plorderi ce energie ale unal cladiri
provin din conductla céldurii de etre ferestre, pere}l, piansee 6) sco-
pevisurl,

Conaldaratii pentru constructia economicd energetic

FREER: 400-1200]: 000-1700 EE
Racileti eclereidurate Gumindri aotare
é sud, atune) cind terenul se aflé in treilmea supericard a pantel, insh.
®) tne
Exist tn principiu tret puncte care conduc fa diminuarea considera-
bila a necesarulul de energie al unei ciidir de lecult.
1. Diminvarea plerderiior de caldurk.z |
2, Cresterea cistiguiui energetic din radiatia solard, :
2, Gomportare congianté a benaficiaruiuvutilizatorutul in vederea
amolioraril balantai snargetice mo
000-1000 selene tn
Inede! alegarea locului.de constructia poate constitul baze unor pler-
deri mal mici de c&lduré ale oladiril. Chiar
si tn cadrul unal zone miel
‘dintr-o regluna existh conditil difertta, de ex. tunctle de atitudines
uriui teren 86 schimbé conditiiie de vint 61 de temperatura, Condifit
microciimatice celativ faverabile existd pa pantale onantate citre
nu iinga craasta. Forma cladini are un rot important in constructia
' aconomicd enargetic. Anvelopanta cladirli se afla in contact diract
cU mediui exter 9i cedeazd energie valoroasd aarului din exterior.
Prolectuyl cl&dirii ar trebul 6% pravedét o suprafatd minima a anvele-
pante! in raport cu volumul cuprins de constructie, Forma spre care
ar trebui s& se tind’ este cubul sau cazul ideal, semisfera.
Prezumiia tecretick aste lasd valabila numal pentru tecuinte unifa-

tot harp che epi: “Get. few. Den.

Radlatis gicbelt Th carut inet Poclindt o diterite a calectertior (valon mH
miliala izolata, . .
pani Gerrania conform davelor Instiuived mateorooge german)
Re
Uneghhed dn tacichanh jt 0 rind ened

&
saree | SoeaemPeo siesta
(5) Precare tector act trebule seroetat
de unght
®)

ber:
ere 1200p

4
rios

| a |
opts oo

ib of
egidulad de Iieiinese

| vB a
f Ras
tags de ertondall

f ro
colscio

a
1
e

fifateasd Hl
@ Variata anuald a unghiuht de incinare optim « pantry Germania @ Ambale alecte au loc sknullan in dod dimensiuni, cea 3 varatel unghiviul inahimil
ai cea a unghiuly! azimutal

116
 Suprateete pa sud co o tnelinare de 565* ARHITECTURA SOLARA
pind la 65° ne pasiott ublizarea fa mane
cru Bari eolare pa pertoada tunior —®
rect de arn
. Organizarea in plan
Seer pe ud co tnlnare de 3 {h cazul utilizar pasive a ‘ energie! solare, cdidura este captaté din
80° aint dimpotiva
mai adecvate ult radiatia incidentd direct sj prin inmagazinarea cdtdurii de e&tre
prengat solare in anctimpuria Ge tar:
rie tecemten alt anctimpurie decisive anumite componente constructive, ca de ex. peretl, pardosell. -
pantry colimizures
caselor potare} De aici rezulth onganizerea fn plan jogica. Camerele de zi si de
Supratetede p¢ aud cua Incinare de O* pind gedere utliizats permanent trebuie sd fie srientate ciitra cud si sé
indo ater scpraleie Upice de udizare a soe aiba suprafete vitrate mari. Este eficlent s& se pravacé elementa
a ratul de wari fe tru coleetoare pinta
oe ig naa) Ele stat constuctive vitrate in zona de zi gi de sadera. Pentru aceasta exist -
trai cove mal acecy. colec- motive imponante:
CARNES SENET b=30° prem ractatiior cituxe
Utilzarea energie! golate 1. extinderea supratetel locutbile,
funetie de inctinare 2. cigtig de energie sclera,
3, z0nd-termnpon termicé,
IncAperie mai putin utllizate, cu tamperaturi mei scdzute si
nefncdizite, cu un necesar mal mic de lumina, ar trabul orentate
cdtre nord. Aceste incdperi au rolul de tampon. Intre zona calda a lo-
cuintel si climaty! rece exterior.
Utlizarea energlel sclare
In utlizarea snergial sclare se face distinctia Intre uttlizarea activa
si cea pasivd a energlai solare.
Utilizarea activa a energiai solare: insgamné folosirea anumitor
aparate tehnice de ax. colectoare solare, conducts, reciplenta co-
lactoare, pompe de transiar g.a.m.d. pentru transmiteraa energial
© Comelnese
ze | Ly colectoare cu solar.
Acest sistem necesita investi! $i costuri de tntrefnere enorma.
a gost ny, Acaste costuri trebuie Ins amortizaie prin economille de énergie
realizate. Pentru catagoria loculntelor unifamiliale aceste instalatii
nu sint acongmice.
Utilzarea pagivG 2 energiel eolare: ‘Inseamna utlizarea anumiter =~
componente constructive pentru inmagazinarea odlduril, de ax. .
peret!, planses, slemante din sticla.
Gradul de eficienti a! acestui sistem depinde de anumiti factori:
1. Conditive de clima:
tamperdiura madie lunaré, geometria soaralul respectiv Incl-
danta radiatiier solara, durata de strBiucire asoarelu, incidents,
radiatilor solare
2. Modul de utilizare a energie! solare:
uillizare Indirect&: utllizare directh
3. Alegarea materialului de conetructia: ;
capacitatea de absorbtie a auprafetel si capacitatea de Inmaga-
zinare a céldurll a materiaduiut de constructe

wy : Q
- 4
— er

puslbrenahs Utlizene directd a energie sclere Uticere Indirectl « energie! aclare

CF) Prercert termice a! Fe ye werparura nce de sutra conatctel © prin supratete virate prin Intermedadl unt pergia Tromibe

o€ AG
Lie
cbieisecermer
beer aveut srs rieteet ina t
. Hl
BRB Boasbeoreepee EG

Semisieri Sub Intrag

wk tub
a
cud ga
o
Zi de iarnd. Radiatile splare Inci-
cevite Mediz est aeru! dintte goa gi
pereisle Troma. Prin trapele infe-
@ Noaptea de lama, Peratala Incdizitin
penmanema actloneaza paniny in
¢apere oa suprefaja de lreciera a
Tnsiralte : ne peate lose af supericard caschiag agrul cdiduni, Grant Oe aor dintra vitrajui
Oplimizares auprafetelor din incapara sate racirulat s! soterlor i paratal Trombe cantriou-
Pierderte termica acad proportional cu reduceres supratatel fncalzit. tg, atunci cind trapels sint inchige, la
aiminuarea pierdarilas termice.

mot “447
 . - ARHITECTURA SOLARA
-f

Sera:
planite eubiropicale, umicitate
reiatlvi mocks « garulul
40 = 25%, cordnut ridicat
+ de oxigen, lecuiblla com
200 decile pe an

le RAPEIONT were a
@ Desai mart periru vendlare Dispeerriive
@) ext aft a A
condita Importanertk party
fr, ak rot oa AS 8
in epat inte-

TNLae
datie'solare
sree tn
nirchal climatic al serv
aorgoy cla
” ) TTY
LL erSis
. a
Ph sy
Te virersiee! ANS

eran
STM

sanaeen

§. Cumord de zi
ba ae me ar ” A 10. Lec da luet maga’
11, Bucatire
12, Camera distribute
1 apa calcd
43. Cop...
14: Serk enérgia
15. Supraiate :
J t
a jnmagezinare
nog 18. Darmitor
17. Baleon

Etal Arh. ching de prolectare LOG

.
2) Subsol — a

Ciapozitiv solar pentrs ata mengjacd
= Aeitire
ranerisie ENERGIA SOLARA
nus
Pantru o gospodarie sint neces-
are de persoand cca 1,4 m? de
golactoare gi cea 100 [ volun de
apa tn rezervorul de acumulare
— @@ . Pentru o gospodarie cu
4 perscane fntr-o focuinté unifae
millalé pentru producerea apei
calde esta necesar un colecter
cu 30 de conducta, cu suprafata
de absordtie da 3 m* . Colecte-
ful produce functia de gradul de
Insorire Inte 8,5 - 14,0 kWh
CAKIIA solara pe 2, Este sufi-
cient pentru a fncdilzi 200 - 280 /
de apa — ©). Fiecare dispozitly
da energie sclera are navoie tn
orice caz de un sistam conven:
tlonal de tncdizire. Intr-un intar-
val de timp previzibil soarele nu
poate 6& alba randamantul na-
. cesar pentru a sustine elngur
incdlzirea,
In utilzarea anergiel solare se fa:
ce distinetia inirs utlizaraa active
el cea pasivl a energial solare.
Ublizarea activa energiel sca-
re; insesmné folosirea anumitor
aparate tehnice, de ex. colec-
toare golare, conducts, racipien-
ta colectoare, pompe de transfar
. fe ate 2.2.7.0, pent transmiterea @-
nergiel solare. Utilizarea pasiva
Plaza de acting « somrelai
vere 8 energiel eolare: inseamnd uti-
jizarea anumiter componente
_ constructive pantu Inmagazina-
tea Caidul, de ex. perefl,
* plansee, elamente din sticla:
gradul de aficiantA al acestul si-
stem dapinde de anumit! factorl:
. Conditile de cima~tampera-
_~
iura media funard, geometria
sosrelul raspectiy incidents
radiator soldre, durata de
atrilucire a soaralul, enargia -
raciatilier solare
2. Modul de utilizare a enargiai
sclera, utilizare indirecté, utl-
iizare direct&
3. Alagerea materialutul da cor
¢
structie - capacitatsa de ab-
sorbiie
a supratatal $i capacita-
) Goleeter cu tuburi cu vid tea de Inmagazinare a cdldurii
Ten standard a materaiuil de construcia,
—_> => i ee a rae
a Diverse tehnologii
elizare termed piscina .Caldura solara: utilizare ter
=
sclard posivd mica & anergiel solars prin in-
: i Temperaixl sehxuta | termediut colectoarelor. Natit
——> _ Colectoars
fet] sclave conceninmte [lors
Inedlzire
nee de calector este legaté
foglind’ pargbolioa} ds scumulare sau captare.
. =, Caldure sciaré serveste ta
incalzirea apei.
Uitizere fotovottaick =
a energiat solare 2, Curent electric solar: fotovel-
taica {FV) este transformarea
directa a radiatiior solare in
Pe
curent alactric direct cu aju-
@ Tannict solare (raprazentani schematice) torul coluieior solare.
119
 { > oe RACIREA INCAPERILOR
S 4710
DIN 4701,
- Cerintele privitoare.la limitaraa permeablinati termice
in cazul pri-
ese mei mont&ri, injoouir sau ranovari de componente constructive ex-
Rosie Oh tarioare ale unor cladiri existente nu tebule s4 depdsaasca valorile
: ( din tabalul + (@ (coeficlenti maximi de permeabilitate termica}.
« Steiting Trebule respectate grosimile materiatelor termolzolante. In cazu!
plangeaior situate sub podurl neamenajate sau al plangeelor {inclu
slv acoperisuri inclinate} situate. dedesubtyl sau daasupra unor
incaperi, si care au contact.cu aerul din exterior, renovarea trebuie
' se faca fn asa fel, incit
a) invetitoarea acoperigului (inclusiv acaperiri in coneola) 64 fie inle-
culta imediat sub Invelitoare,
b) placdrile 84 fie cu pide! sau elamante de tip plac&, atunci cind
acestea nu sint diract 2idite, pringe cu mortar sau Iipite, say ature
cind sint fixate cefraje, sau
¢} atuncl cing sint montate straturi termoizolante, sint valabile ca-
finte conform —- @ rindul3.
Intensltad ale vintulud
Vitez& In m/sec. .
6 nu eats vint 9 7 vint intens 12—14
1 eurent caim 1-2 8 vint furtunes 14-17
2 vint user 2-4 9 furtund 17-20
3 vint slab 4-6 10 furtund puternioa 20-24
4vint mederat 6-4 41 furtund tip uragan 24~30
5 viat ricaros 8-10 0-12 uragan _ _ paste 30
6 vint putarnic 10-12 :
Camers frigorifice =
in cazu! determindsli necesarulul de temperatura redusd pentru rfici--
lanuere [39 $38] 43) 42)49/S4 [69/60] 48 48 rea incdperilor trebula s& se tind cont de faptul <4 diferitete bunurl
ee et esl eolasise lea lcelse| a2 | 62 | mentinute la rece necesita temperaturi, grade de umiditate, circu
ne &3 ay ‘4 33 a gs Hd i bt He latie & serulul, durat’ de ricire respectiv de congelara foarta praci-
linia ao(aal a7 |a2 [aa ia7,esree| ae ri sé pag, 121 (.]n continuara, trabuie tinut cont de caldura spe--
lute sala7|soiag|34 [sa [69/70] 6a | 6a clficd a bunuiul mentinut ia rece, de clim&, de constitutia construc
Sermon a3 33/30. 3 53 | a it tt tivd, de situara, de cdidura iluminatului, precum i de ecirculatia fn
44 [31 | 28190) 3,1 70186] 47 a7 interior! Incaiperil drigertice. Calcularea Recesaruiul de tempera
Deconbre |isataol4t| a940 ae(3640171
an 140 lei
[eties| fs | s— | turd redusd se face combinind:
|eales | 52 fa.| 1, racieea bunulut ene larece sau congelat (ricire fa punetul da
a inghetare-congelare-supracongeiara) (© = im op At).
2) virem ecie a vat ras arp Prankr/ie Das produgul trebule congelat solid, la punctul de inghet trebu-
Dieciel N | NE) & | 5E| 8 [ev] vy) AV Maske Media le 884 1 se auetragd clildura necasard, cAkiura sa specifica find
Lona vite | veeryl apoi mal mica, Sustragersa de umiditate aste de aprox. 5%,

Boome, id | 2a] fo8]] alas

1.6131 | [35/42/3812
4, , | Go | &:ofoctte'do
. @ nclabere gonerate
ge! gojepereti,
port, planse , plansee,padosel
pardesel, =
sect Boras Fate | So] S21 e885) $3 1 $8 | 4. plerden prin ctrculati (deschiderea usil), luminal {fereastrd},
va #1 | 3s Hed ia 2 aa it 3 33 33 ciidura generata de Inctalatla de iluminat, precum gi de functio-_
ule solatl ili las|selaelaz, fa aa narea pompelor 91 a ventilatii;
Auguet so/2e]20/18ize[ar]a2/4e/ ae 23 §. condensarea vaporilor
de apa din peratl —» pag. 127-132,
Saptembre] 29125118) t4h3a)4i142| 34] 34 a0
Bombe (£¢ | 52/42)
i 4 221 icf ise (atlde
f | 29 | 28 | Coren
ames proaspat
thet oi beta n nincdiperade p prvdcinala re 260.18
ee Tas] oti ta 281,15 K gi lao umiditate relative a asrului de 85 Ja 80% In 8
a —— : pind la 10 ore de (& 303,15!a 288,15K, apoitn camera trigorificd ja =
{Viera rmecie
a vine th avs; Sromarhaven 278, 18 K pind Ja 284,18 K la o umiditate refetiva a asrulul de 75%,
nie conaiuative (Cosficiers? meudm| necesart .| timp da 28 pind la 30 h. Racirea
si dapozitarea treabule 38 a6 producd
Wine Nipeemccd” | separat. Plerdarea In greutate este de 4—5% In? zile. Astiz!ae prac-
Parefi exteriorl 20 mm fica tot mai mult racirea rapida In camara frigoriticd, fra camer’ de -
"oreare duolusauzoant prerdcire, unde camea este aduad de la o temperatura de tdiere de
| Plangee situate aubpod apamgiajce pas corm 303,18 K la 0 temperatura de depozitare de 274,15 K, la BO — 80 re- -
Foran dle etenbenblbinb cireuldri ale aerului pe ord sa o umisitate relaliva de 90 pind la 95%.
Incaperi care au contact cu aerui dis ext. ¥ . -
TPlangee de ag 7
panda cue au a7 aomm &
dal contact ou iroabert neinate . 5 Lane ae aatare .
T Comfcientul de permessditane tenmica poate fi calcutat hind in coneleerare
atraturie construc: 2 de de uriditate diferia
2 Gresprite date ve refer 05 da conduct tric 20.04) fn cag ma 3 {0 K w 273,(5°C}
teriaiglor
rermalzolante care abu monte
1 ii canstrucie tau ta cariMm Ir O@ con zo»
Saradguncdon,
iprepuntin. Ya
aia rengea say qpumel Plssiee ise coelsarare ox esha > expects
rat Sa (mi).
gi 9 4 8
Until de tmp Far
@) Limitares permaabllitati bermica 1h cazul primei montiri, Inlgsuid sau renovart de
@

componente constructive

120
 Bun tut ta race Sermperanra Gre. strut Urns Pedondh
Perlonda CAMERE FRIGORIFICE
Ps puterricd | ans RACIREA $1 CONGELAREA CARNI—~ 1
Tasca da bare — . — Procesul da congelara modified stares $i dietributie anal continute wae
pint da depoztt. a berlil 274,15-274,65| M. 90 - de carne, Ins& compozitia chmil nu sa modifica,
spaii
de deport. hare) |279,15-271.15 | M. 7 Suny Congelarea cArnii da vitd se face ia 261,15 K, a celel de pore ia
Came 258,75 K, la o umiditate relativa de 90%.
ae ee rasta: core isa Durata congelérl: berbecul, vtelul, porcul Intre 2 gi 4 zie; start din —-
Came de berbac $i vitel SANG ars wi. fo-$s 8 ue spate al vitei 4 zile, sfartul din fata al vitei 3 zile.
gambcongeimh
maruntahe
= 288.15-258-18|
e .
L l. asso | 12 tun! Decongelarea corespunzitoare 94 face timp de 3 pind le 5 zie la ..
cane atumali. cla! | 283,16=27¢,16 | M. 768) | 6 lanl 278,15 K-281,15 K af reda c&rnii siaraa de prospetlme. \
Vina aipaste 208 18-200,18] he aso | hei Mai nou ~ in principal tn America — ara loc procedeul de congelare
cong 1B4283,15 | M. rapidd la ternperatu
de 248,15
rt— 243,15 K ai la 120 pind la 150 re- |
pasiza 85 | M, BO-85 | ote
reese renga jon ieee ts wd aso0) 4=t0lund Gireuiirl ale aerulul pe ora,
nie degeert) Avantale: plerdera radusd a grevtatil, cregtere a tragezimil, Inlocui-
rhott tre S274 15 1 = 400 a=10 ae reaprocesutulda maturare, plerdera sclzutéa suculul, ' consistent’ |
conga me gus BOA eeh 18 i. 90-95 5 eiunl sl razistenta marl dupa decongelare. .
eongeiat, page aiab = 283,15 S096 ; 42 sun Durata de depozitare depinde da temperature de depozitare, de ax.

Bare reel leaed moe]

_pesie afte ars
tte
M,
nee tcmaaa
Se68 | Wiel pentru carnea de vith, fa o temperatura de 255,18 K dureta da de-
Ta ade ire!

i
Vertdary

A a

Und, lapte, betnee sen|ereceereas| P 1-80 me iaésant berbec, 350 pina la 500 kg porc, 400 pind la 500 ky vita, lao inaltime
sm devout. de aura (20315-28616 64k GONG | 12 nt normala de stiva de 2,5 m.
brings, mole 275,48-277,15| M, s-e5 | asin
deport, brlnzh, qvaher | 274.05-277.15] M. 70 4-12 Wal Tipulde carne Tempera 6 Durata ce, dan
conapidd 272,18-273,18| M, 90 4 siothminl ; =
fabole, uscath 278.18~280,18| = 7-76 | 612ml Came de vita 8 8
maxéza, tn plistél 273,16 - 85-00 | 1—2aaat - .
sree
ener tenlees teala (Saw | ac6-9 kn
- Came de pore =2
18 3
12
sparanghel 273, 05=274,18) = B50 | 4 =10 Bad
See
ome
(iggy
“16-270,08] P.
«|e [etch
5-00 | 43 turd Coapae de pore =38
=T) 51/2
teguirs conpetnte 250,18-288,15 |= = 8-12 hunt -10 4

Sie (Bibeln [Bom | tg | | “i are

Fi

Tre, 1 1 7 =
~ portacale- 18-275,15| M. a5 1<2hn wi2 - pind la 10
rt ae M. 00-95 | i2-4 -Bert = 36 2
apaurd 272,48-274,15| M. ea slpt Curcan . =<35 paste 12
crepe, comcdze 279,15-274,18| Me, * 2-4skr . -23 2
27318-27888 M. as 8-0 si. -18 6

marae fewer, «| |Bza | ite

agree 273, 18=274,18| M. B5=90 | 2-8 sine -i2 3

Stee
Plante 9 flor!
tS liao | trite | © Toeneanmaamae
Hllgc: ¥ evi de mal 209,15-286,15 | M. 89 + Récires pestelui
ee eel 8 : Past proaspet! pe gheatti !a 272, 15K $10 umiditate relativa de 90
Produse din band 4f ing pind la 100% pot fi finufi preaspet! 7 zile, Durate mat lungi de depo-
cr ec an, rm B86 ,18-280,18 - 0 - zitare se obtin prin ufllizarea de gheata bactericidal (hipociorurd de
prada
produse din lnk . al ~
275,15-278,18] 0 : caloly sau caport). Pentru o depozitare mal de durat fa 244,15
F ~
plat 274,18-275,18| = Co : ” 293,15K eventual se glazuraazé cu api duice pentry a opri aarul si
Moire,ne, incase | a8s.15-089,
t 15 = ™ - a fmpledica uscarea.
278,48-277,18] = od - Lazile pentru peste au 90 x SO x 34 = cirea 150 kg.
procuse Snite peniicatia | 278,12-201,18] = - -
clocotatl-de 277,18-270.15| - - -
corewa, vaca 280,15 l- - ~ Récirea untului
Winurt $i suourt Durata de depozitare Ja 266,15 K a untulul rei esta de 3 pind la 4
Vinge Fn Mogeld, | 278,15-284,15 ~
wn do Bora Buc | 28815-20438 ~ -= -~ Juni,2 laluni288,15 252,15 K w 6 pind je 8 luni, 'a282,15K, Lemalputin
putin -- .
do mere, must de stugud | 275,18-274,16| ~ - - . .
fnepeurl 276,75 = = >. Umiditatea ralativa a aerulul este de 85 pina ia 50%,
Diverse. Recipientul pantry unt are 600 mm inétime, @ 350 pind la 450 mm,
camere
iigo. de restaurant | 275,15 - 80-85 fF = '
vivina 275, 18~-281,15[ = - « - grautate 50 pind ja 60 kg.
produce ahenate-depozitare] 289,16-276,18) — - - :
(oltinurl)
inghetath alm, |285,15-267,15} = - - “ Ractrea tructelor la iegumalor:.
goneey cholate 288,15 - “ ” important: esta necesara o preracire imediata, decarece t 8 scadere
Oe a a gaan | sa8'18 ~ : : a temperaturii la 281,15 K produce o aminara a seaceril cu 50%.
easiitn biblletee! 291,15~297,15] M1, ‘|ss_g5 | = Durata de depozitare: depinde ce calitatea aerviui (temperatura,
uriditate relativa, migcare), de tip, de ceacere, de constitutia tere-
a Gondhil prleinice da denozitare perry Sunuri tinute [a rece (ara Kw 2G} nului, Ingragamint. cima, transport, prardcire s.a.m.d.
PS
ak
od
 CAMERE FRIGORIFICE
=~
Raoleaoudior = wk Fabricila da bere —
Ouadie depozitate ia race sint aoele oud care sint depazitate fn ‘spat a Culoarels pentru halt’ +8 pind la tO."
carer temperatura este mantinutaIn mod artificial sub +8° C. Ele trebu- Necesar de frig pe m* suprafata §.000-8.300 KJ/zi
io SA fie insemnata.cu .cud depozitate la race’. Atunci cind sint scosse Pivnija de fermentare: durata de fermentars intra & i749 zite la +3,5
din camera frigorified, oudla trebuie incAlzite intre-o camera ce degivra- pind fa +6°C
ra cu climatizare, atuncl cind tamperatura externa asta cu peste S°C mai Nécesarul de temperatura redusa pe m? suprefala podea de 4.200
ridieaté decht cea din camera frigorifica, aceasta pentru a preveni con- - §.000 KJ/z
densul. Suprafata camerei de degivrare treouie 84 raprazinta cirea 12% Necesarul de temperatura reduea pentru racirea putinit de fermen-
din cae a camere: frigoritice, Ourata de fnedizira este tn cazui sterturier tare aste de 500 pind la 630 KJ ta t hi ingradiante farmentate gi zi.
“de ada de cirsa 16 ore, fn cazul calor Intrag! el al jumatatilor de lad de Pivnita de dapozitara -1°C pind la +1,5°C.
16 pind la 24 de ore. Depozitarea sferturilor de lad& In camera de dagi- Necesar detamparatura redusa cea 20-25 W mi, refaritor la Inedpe-
yrara: clrea 5.000 pind la 6.000 de oud (ciroa 400 kg brut) pe m?. faa goald respactiv 2,5 - 3 keal/h la 1 hl capacitate de depozitare.
Lazlle pantry 500 de ova aw 82 em Jungime, 48 om Latlme gi 18 cm Randamentul da racira instalata este de ciroa 2,1 pind la 2.3 W hl
Indtima; pentru 122 duzint= 1440 bueati 175 x 33 x 25 em. productie anual.
Sa catculeazA 10— 13 lazi le 30 de duzint pe 1m? spatiu de camera Réclraa spatiilor In general
frigorificd; deoarace un ou cintéreste 50= 60 grame, rezuitd 180 - Din motiva de rezerve si de sigurantd, instalatia da racire ara o ca.
Fie
ea 220 kg de oud pe mt, Pantn: 10.000 de oud la 2,4 m* net. 2 milioa- pacitate mai mare decit necesarul calculat. Durata de functionare a
eo ne dé oud= 15 yagoane. : instalatiel de raicire este considerata a fl de 16 pind la 20 de ore pe
Pentru export, oudile irebuie ambalate In lAzi de cite 1.440 bucaf: 2] In cazul camerelor frigerifice si de congelara; in cazurl speciale,
oudile ambalate in talag au o greviata brut de 80 pind ja 105 kg. de ex. pentru a 96 profita de tarifele la energia electrica, potfl mai
eazul cudlor egiptene 70~ 87 kg, daraua, adicd, greutatee lEzf goale scurte, In cazul camerelor frigorifies pentru carne, randamentul de
si a talasulul este de 16—18 kg. 1 vagon contine 100 1/2 lai de ex- rdoira nu trebule ales prea ridicat, pentru a se garania asttel durate
Port» 144.000 oud sau 400 de [ézi ,plerdute* a cie 360 de buat. de functionare euticients si aerisiraa necesera a spatiulul chiar 1 in
Lazile nermale germane pantry 360 de qua au 86 om jungime, 31,6 cazui unui neceser da frig mai redus.
om lating $1 36,1 om tnditime (aga-numitele lé2l pierdute). Ele potfl Pentru camerele frigorifice ale unor companii mict cu o temperatura
Impartite In doua printr-un perete maclen. inserti de carton. Lézi din de oles +2°C/4+4°C gi un achimb da mari de 50 kg/m? zi, urmatorut
lemn uscat de molid; pinul nu este adecvat. in cazul depozitarit #7 tab! serveste drept reper pentru calcularea neceserului de trig si a
iz} pe Inditime, la | m@ravin net 19= 14.000 oud. randamantuiu! necesar al instalatlel de racire.
Este utliizat aer uscat de 75% tn cazul ambalelelor care nu permit Supratata podatel Necesar de frig . Randarnentul
infrared aéruful, in [Azl cubice a che 360 de Sucati In elemente de camerei frigoritica m? = Ku/zi Instalatiet da rAcire
carton, Dacd oudle sint expuse la aer, umiditates aerulul poate fide
a3— 85%. Umiditatea aerulul esta controlatd prin supracongelare
apol Incdlzira a aerului in canaiul de presiune. 5 50,000 870 -
Pierdarea de greutate In cazul depozitérii ia rece fn primele luni da 10 82.000 1.400. °°
depozitars este mai pronuntaté dacit in lunila urmatoare. Dupa 7 15 111.300 1.800
lunt este de 2 pind la 4.5%. Conservarea oudlor In atmasterd gazca- 20 / 138.600 2.400
si de 88% CO, gi 12% N dupa Lascardé-Everaart. Autoclave um- 25 . ue 163.800 2.850
pita cu gaz in Incdperl cu 0°C. Mentine compozitia naturala outul. 30 187.000 3.250
Importantd este constanta tamperaturll si umldit&tii, Ozonul este da- {hn mod aproximatliy s@ poate calcula mal departe:
seorl introdus in camerele frigorifice pantry oud. camera frigorifice la cladirl multiatajate: 5.000—8,400 Ku/zi m®
Necesanl de temperatura redus pe tmpul depozit&rli ia 1 m* au- depozit cy congelare In cliidire dearey parter: 1.050~1.700 Ku/zi m®
prafaté este de 3.300 — 5.000 KuJ/zi. Este mal ridieat pe perioeda cind Ocupare pe m? suprafeld, depozitare cu atimare, dupa scdderea 4
int aduse oudile. Durata de dapozitare este din apeiiatnal pinafn oc- eta 15 pind la 20% pantru cleeulati:
tombrie/noiembria. berbec §0 = 200 kg (5-6 bue,), pore 250 ~ 300 kg (3-3 1/2 tnfreg,
6-7 jumatati), vite 350 ke (4-5 sferturl de vit)
Réclree gi congelarea vinatului i a carnli de paedre Pe matru de ctreulatie attmate de sind joas3:
Vinatului mare (cerel, cprigare, porci mistreti) trebuie si se scoath 5 jumstay de pore sau 3 starturi de vite sau 2-3 vitel,
maruntaiale frainte de cangelare, in cazu! vinatulul mic (lepuri, Japu- Distanta fotre axele tuburlior pentrs sina jeas&: clroea 0,65 m,
fide cash, pasdri} aceasta nu este necesard. Congelared ara loc fn
indttimea pind la axul tubului este de 2,3 pinata 2,5 m.
cu animaiele nejupuite respactiv nejumulita, Se face cu -vinatul
Distanta de la “= fa sind pentru gina Inalt&: 1,20 pind la 1,50 meu
atirningd liber, depoziare In grimel pe podea cu grilaj. Circulatia ae- trecers iibers. [nditime in cazul sini tubuiare de 3,3 ping la 3.5m
rului trebuie 4 fle Intend la congelare, sleb& 'a depozitare. La 1m? Pentru un metry de circulate de sind fnaitd cu aifmnare: 1 pind la
suprafata de padea (3 m inditime) poate f depozitat vinat congelat in 1 1/2 (2 pind ta 3 jumatet) vid functie de dimansiuni
urmatoareia canttati: circa 100 iapuri, sau circa 20 de cApricare, sau Necesanyl aproximativ de frig tn cazul raciri c&rnit
circa 7 — 10 cerbi. Gradul de umiditate la -12° O este de circa 85%. camere cu fAcire rapid’ 21.000 — 31.500 KJ/me zl
Pésarile de casa nu trebuie congelate si depezitate impreund cu camerele cu racire ultrarapid ~4.200 KU/m? h
vinatul, decarece ele necesita tamperaturi mal sc&zute datorita
continututui in grasimi a} sint sensibile fa rnirosul vinatulul, Raslrea
Depozitari pentru care congelata
petrilor se fare la O°C gi [a 80 pind ja 85% relat. umiditate relativa Ceupara pe m? velum Inctpere:
a asfului, atirnate de suporturi sau in apa cu gheata; pentru depo- DOIDOC CONQEIAL leet
eee area eesaee 400 — 500 kg
zitare la 0° G si 85% umiditate relatva a aerulul, durata de depozi- Pore CONBSIAL. 6... cece cece weet e teas $50- 500 kg
tare este de circa 7 zile. Congelarea se face ja circa ~30 pind la VIA CONGSIS eect e recta nee neeee 400 - 800 kg
“35° C, dépozitarea la ciroa -25° C $i 85 ~ 90% umiditate relativa a inaltimea unei stive de depozitare In mod normal 2,5 m
aerului, Durata de congelare pantru o gaina la o vitez4 de circulatle Grésimile devin cu timpul rincede ca urmare a influentai luminii sia
a aeruul de 2 pind !a 3 m/s este de aprox. 4 ore. Supracongelarea oxigenului, ceea ce limitedz4 durata de depozitara
in sAculete vidate din latex are loc conform metodei Cryovac. Puli Camera de Saramurd: temperatura: +6° pind la 8°C
tiner| Ingheata complet in 2 pina ja 3 ore. necesaryl de frig la m* suprafaté aste 4,200-5.000 Ku/zi
Durata de depozitare la-18° G esta ds circa & luni. Pentru a pre- Saramura din reciplentela de saramura atrage umiditates din aer.
veri rinceéziraa, carnea de pasare este impachetata in mod imper- Un vagon.dé tren de 150.00 kg sarcina wil de inc&rcare poate prelua
meabil la vaporii de apa in folie de poiletilen. 170 de jumatati de pore suspendate pe o supratat’
de podaa
da 21,8 m*.

ane
 Circulatia aerului este produsa de diferante da presiune, raspectiv TEHNICI DE VENTILARE A INCAPERILOR
disturbart ale achillorului ca urmara a: DIN 1946 - QI
+, difarentelor de temperatura ] ,aerisire naturala* ferestrs. usi, pu- Sursa: Zentralvarband Sanita, Heizung, Klima (Uniunea Centralé
2. vintului natural {uri de-aerisire, werisire-mecanica* . swe Sanitare, Incdlzire, Ventiiare), Rathausallee 6, St. Augustin...
3. ventilatoarelor disp. de admisia, de eliminare a Directive generale de projectare pentru Instalatllie de ventilare
: gerului si instalati de climatizare sl ciimatizara DIN 1946
Umiditatea agrului din ineapere: pentru contort, llmita superioar’ a
umiditati din eer este de 11,59 apdla 1 kg de aer scat.
Anu se depist 85% umicitate rélativa! Curentul minim de aer exta-
rior.de perscand la mh ia cinernatografe, sali de testivitati, sali de
Wnataled de vertiore Tehrid
de verdare a
cu proeeere fl Incapartior lactura, hala de expozitii, spatil de desiacere, muzes, hale de sport
este de.20 mh, Pentru birouri Individuale, cantine, slide sedinta,
camere de odihna 3! pauzi, sali de auditi, camare de hete! 30 mh,
restauranta 40 m*/h, birouri de mari dimensiuni 50 mh.
a
Adria aa prmaep he } 60 trecie procuée de combusts
lunch oe oerlire fuera ‘Sner promepat
Ratea
onveche nar
Ines
nA

® Clasificesaz tehnicitar de venilere

Instalatiie de vantilare se monteaza pentru 2 $8 asigura un anumit ‘

climat al incdperil. De aceea trebuie indeplinite urm&tearele cerinte —
da je caz la caz: “) sehams de ernelpiv a onal naiaay eo gaz au cures cb
a) etiminarea din incaper a impurititiior din aer:.eubstante mirosi-
toare, ddundtoare, balast.
>) etiminarea caldurii perceptibile din incdpert: aer cald 9] aer rece.
¢) aliminaraa caldurii jJatente cin tnciper: curenta de entaipla ale
aerulul de umiditicare si de dazumidificare. .
Is
d) mentinerea presiunil de protectie: mentinerea praciunii tn cladirl
ca protectis contra circutatial necorite 4 aanuiui.
_ Majoritatea cerinjetor de la punctul a) sint rezolvate de obicel prin-
T-0 continua intocuire @ aerulul (aarisira) si/sau o tratare adecvats
a aerului (fltrare). Cerintele de la punciele 5} si c} sint indeplinite de
regula printr-o tratare termodinamicd adecvaté a aerului,. tntr-o
tnéguré iimitat’. sl prin tnlocuires aerulul, Carintale de la d} se Ince-
plinasc prin curente de masa de ger admise si aliminate de catre cl-
verse magini.

4. Ventllaras naturath iH ii it E | iH ! ini Hl

ib | i i £ il
O ventiare necontrolatd o produc mai putin peretil dectft rosturile fe-
\.

resivelor, aie usilor si ale cutilor de cbloane, ca urmare a vintulul.

si i i : fi
Hh

ws CB UrMare a termolzolaril crescute a clAdirilor nu mai este siufi-

\

cianté ventilarea prin rosturile neatanse ale ferestrelor si usiigr,

a
|

deoarece coeficlentul de permeabilitata termicd a rosturilor fn cazul

t
ferastretor ectuale asta de
—
0,1 =n (da Pa) oe
3t

Din acest motiv poate fi necesar 64 se pravada In oonstrucia de lo- a a J a es tt 2

culnte 9 vantilara controlats cu dispozitiv mecanicede ventiare si ae- Tempermiire satuhtcin inoiperg by = Pail paneer
risire si svartuat de Inigcuire a c&lduril pierdute.* ® Curba Iimitet supertonre @ viezelor contortablle ale 2srulu! din tnedperl
Ventilarea prin farestre —- pag. 184 @) - @ este in general aufl-
clentd pentru camerele de locuit. :
Avantajoase sint ferestrele glisante, la care aerul exterior Intra in
partea da ies, in timp ce aerul imerior iase la partes superioara.
© aerisira intensa o produc ,,...instalatiia de ventilare confirm BIN
18017 pentru bai si WC-urt fara ferestra, pracum gl eliminarea ae-
rului prin gheng, insd trebuie $4 s@ aipa in vedere suficientes posibi-
lit&{i de thiocuire a aerului prin elamente de frecere sau spati nel-
Zolate din anvelopanta cladiriisl ferestre.
in plus trebule 54 se Incer-
cao admisie fara curent 2 aerului exterior."
Instalarea in pérate de vantilatoare pentru admisia si eliminarea ae-
rulwi produce tarna curent: Mai bung sint dissozitiveie mecanice de
vantilare (vantilarea locuintalor OIN 1946),
Schema unei instalatii de cimatizare 3 4
 TEHNIC] DE VENTILARE A INCAPERILOR
DIN 1948-7]
Urmitoarele stadii de tratare ir cazul instalatillar de ventilarei cli- logil de rdcire DIN 1946, trebuia 8A utiizeze refrigerant non-toxici
matizare sint uzuate. ‘Frigat’12 sau Frigen 22 (F12; F22) s.a.m.d. Atunel cinddispezi-
tivul de racire asta amplasat direct linga centrale de climatizare,
4, Filtrares evaporarea direct’ a reffigerantuiul trebuie $4 se producd in ra-
datorul dispozitivului de climatizare. Incepind din 1985, functio-
Curatarea aérului de particulele mari de praf (marime a firalor de 5-50): naraa-cu- FOKW este interzisal
a} placl fitru metalice unse cu ulel in rame-fitru de aer sau fltru au- ¢) in cazul unor instalatii mai mari, rAcirea apei sau apei sdrate are
tomat de sirculare, in special pentru ventilansa spatiiior industriale. loz In cireult Inchis cu distributes cu pornpe. Avantal: cantrala de
Oezavantaj: antranaree de pulbere de ulel, facire esate intr-un loc, unde zgomotul si vibratliie nu deranjeazd.
h) Straturi uscate de filtrare din fibre textile sau de stlelé in cadre de Functionarea foarte sigura. Ast&zi sunt disponibile sisteme com-
metal, nu pot # regenerate, $i in variant de filttu eu banda-rulow pacte dé apa rece gi instalafii complate de racire.
cu curatare automata.
Curttare find raspectiv eeparare de funingine: Pentru centrale de ricire mari:
¢) fittre electrostatice ae aer. Praful este ionizatsi dapozitat pe » plat
d) comprimarea retrigerentulut Intr-un turbocemprasor ermatic {in-
Metallics Incircate negativ. Rezistenta foarte redusd a aerulul.
stalati! complete ou maginl ou compraser, riciter da apa si con-
Dezavantaje: camare de filtrara mart, curttare cu apd caida.
densator), vibratii scZzute, foarte putin zgomotease. -
3) fiitrare find prin mediy filtrant din hirtia sau fibra de sticla, Avantal:
@) dispozitive
de ricire cu abearbile
cu tandem de substanta bromura
realizara leftind, nu are loc coreziuine In caz de aer agresiv, s!-
de itiv-apt. Prin evaporares apeil se sustrage ape! ce trebule ricita
guranti de functionare rdicaia. Dezavantale: rezistenté a seru- caldur; vaporii da apé sint absorbit! de solujia de bromura de liti
lui mal mare dectt ja fitrele electrica, crests odath cu gradul de
murdérirs, rezulta disturbares economial de eer.
of svaporati permanent in clevitul continwu, apel se condangaazit
din nou st sint fivrati primulul proces de vaporizare. Diepozitly foar-
6) splerea aorulul Indepdirieazi prafut respectiv aerosolil 5! vapo-
te putin zgomotos, fara vibratli, cu necesar mic de spatiu.
Hiacizi, ned nu si funingines, de acess a nu 86 folosi In zone tn
{} racire cu jet de vaporl: cu ajutorul jeturtar de vaporl cu vitez’ mare
care fncdizirea se faca cu pécurd.
ets procusé presiuine negativa fntr-uni recisiant, Apa da ricire care
chould
este pulverizata ef vanorizaté
fiind sinuitan riicitd. Apa race
asta dusd tn dispozitivele de racire a eerulul ale instalatie! de oli-
Cle ‘Grad mesiu A, de Gradu| modu de eficlentli
Ex matizaré, Aceasté ricie este apllcaté tn domeniui industrial.
te filtry eparae 4 eonbe pratulid etmowtaric
aintatic in %
th cazul tuturor Instalatillor mecanioe de riicire citdura condensa-
eu4 An <8 « forulul trebuie eliminata. Pentty aceasta existd: condansatoare
Eu2 85 a Ay 80 - raclte cu apA, dintre care unele sint ricite cu apd de fintind sau apd
Ea 20 ty < 80 = ciroulabila, sau condeneatoare racite ou ger. In cazui condensatoa-
Elia eae = reir ricite cu apa, dispozitlvul-tintind necesitd aprobarea Actoritatii
Eus - 40 mE, «80
Evs - $00 8, 80
apalor.In continuare trebule 64 62 cercéleze cu atentie dacd apa de
EU? - <8, <0 fintind: contine eventual componente agresive, care ar putea dauna
FuB - _ Wt Eno 5 condensatoarelor instalatiel de r&clre. Eventual pot f montate con-
gua = XE, densatosre ov apa de mare actors] seat). In cezul apel circuiabile |
asta necesar’ 4 instalatie de re-ricira (turn de racirs). In turnul de
"
in five Go muietal uaperon cantar OW Bets epunde uel clase
racire apa care circuia aste Improscate prin duze, curge peste stra-
turi de material granulat, este suflaté prin aer (rclre prin evapora-
CZ) Fieraln da ar ste lantficate conform DIN 26 186 th clage de ttre re). Turnurila de racira trebuie amplasate mai departs de clair sau
cel mai bina pe acoperigurl, din cauza zgomotulut produg. Acslagi
lucru ests valabil pentru condensatoarale racite cu er...
2. Inepizires aarutul
a} tn cazul instalatillor de Incalzire cu gravitate-circulatie cu com- 4, Sphtare, umezire, récire prin evaporare
bustlbil sollzi pesibiitat! da ajustare [imitate Spéidtearale de aer umazesc aerul prea uscat atune) cind sint se-
b) aperate tncdizite electric, cu gaz natural si pour. Pot ff bine tate corect, als pot de asemenea curata aerul Intr-un anumit grad.
ragtate. Prin saturava, adic’ mariraa continutuiul absolut de apd al aerutui fn
¢) facdizive cu vapor de presiune sezuté, apd caida sj flerbinte. spalator poate avaa toc simultan ,réicirea prin evaporars” (6 pogibi-
Registry cle tncaizire cu tub eu nervuri din ote! zineat aau tub de litate isftind da réclte pentru instalat! de clmatizare induatriaie tn
supry cu lamele din cupry respectlv aluminiu, Reglabll bins, zone cu aer sfrac fn apa).
simplu, independent de cogurl de tum. In spaldtorul de aer apa este pulverlzatii fin cu ajutorul pampeler $i
al duzelor de improscara. Se fabric& cu labia de fier zincatd sau sint
3. Racirea asrulul Zidita impermeabil, raspactiv betonate. Lin rectiticator de aer ras-
Th special pentru industria, atunct cind trebule mentinute intregut an * pactiv table de ricogare a ape! tmpiedicd scurgerea apelin. camara
o temperatura 5! 9 umiditata constante, de asemenea pentru ciadin de cilmatizare.
comerciales 3j ds birouri, teatre 1 cinematugrate vara,
Alte iastalasi de umezira:
4) raciraa aarului eu apa din retea sau de finting, fa o temperatura
de 13°C, apa de fintind trebvie |Asati 62 se infiltreze Tnapol pe &) récipiente de evaporare situate pe un corp de inebizire sau pul-
cit posibil din cauza mentinerii nlvelulu! apel fraatice. R&cirea cu verizator
apa din retea esta interzied tn majoritatsa oragelor, flin¢ neeco- bj dispozitly central cu vapori sau vecipiente de evaporare. tncdilzite
nomica din cauza pretulul ridicat al apel. Fintinite necesitd aviz al electric. Dezavantaj: calcificarea,
Autorit2ifi apeler. e) pulverizatoare citculabile (aparate cu aercscli} utillzabile numal
b) dispozitive de rdcire cu compresor conform UVY-VBG-20 tehno- pentru mici cantitat da aer. ,

124
 “* ° “YEHNICT DE VENTILARE A INCAPERILOR
DIN 1946 +
6, Vontilatoare &, Camere pentru aparate :
Vantiataare radiale si exiale. Gradul de eticienté af unei ventiatil buna Cerintels conetructive $1 de siguranta tahniea VD1 3803, Prolectaraa'in- -
este functia de scopul de utilizare, da 80 + 90%. Amindoud variantele stalattitor de ventlare si climatizare trebuie luaté in considerare tncé in
de ventilatoare produc acelagl zgornet pind lao presiune de transimisie taza ca precede projectarea constructisi, cdci ela infiuenteaz’ in mod
de cca 40 mm WE, de aici Incole ventilatoarele axiala sint mai zgomo~ considerabit prolectul constructiv si structural.
toase; utilizate In special fa ciddirile industriala, Pertru izolarea contra Camerela pent aparate trebule amplasate pe cht posibil aproase de
vitratilor se utilizeaza fundamente speciale cu slemente fonoizolante. camarele climatizate, daca sint acceptabile din punct'da vedere acus-
te; trebvie sa fie usor accaslbiie. Parstl rabvie 88 fe din zidarle, ten-
cult], 99 Interi¢r vopsaa lavabild, cel mai bine dale/faianta. .
Sitcarete de-pardoseald tretuis 82 fle In toate carnerele prevazute cu
tid Vie “by trape contra miresulul raspectiv aconerire etangd, demontablli. fn ca-
2ul centralglor situate daasupra altor camere treduie
94 se pravada par-
q) Gril de adenisie eer cu disetonare a curentuil
de mer
doseala impermeabiié. Ps peratil exterior trebule prevazutl termoize-
latia $i barlar& contra vaporllor pentru evitarea daunelor oroduse de
condens. {n cazul uner carinta ridlcate in ceaa ce privesta limitele de
2gomot si de vibratii, ae impune dispunerea tip casa tn casa’. Incdrca-
re subAmentark a plangeuitl datorath maginilor In cazul cantralalor 750
pind ja 1.600 kg/m? + grautatea zidyriior camerelor de aer.
Necesarul de apatiu pentru centralets de climatizare deginds foarte
Mutt de cerinfela privitoare ia fitrarea aaruii sf fondizslare. Pe gupratete
Tnguste sl lungi, camerala pot fl cleause Ingiruit, In succestunea corectil.
intunecaie: Lungima pentru Instalatil da cimatizare simpla industriale cea 12 m
pantry instalatiide climatzare deconfert coaié—22m
pentru
o central de eliminare
a aerulvi coa4=6m.
Latimaa ai [ndgitimea (dimenaiuni libare} cantratelar da Ingtalatll indus-
tale gi de contort:
PR Rrra! a5 fatime
x Inditins
4 canal pantry eer eu ieipL duminet "seca contra prefukl pind ia 20.000 mVh randament aer 3.0m 3,0 m
* 20- 40.000 e7'/h randament aer 4.0m 3,5 m Centralia .
@) cea de scrisio
pice etrminare » gerald 40 ~ 70.000 ‘n'/h randament aer 4,75 m4,0 m} .
6. Fonoizolare . :
in canalele da vantiare, fencizotafia fmpledica tranemiterea zgomotu- Pentru montare al reparatl sete necesar un culoar suplimentar de 1,5
lul de la camrald cdtre camerele climatizate. Lungimea pe directa de ~ 2m. in oazut instalatiior mari, cantraia de climatizare gl camera de
cirovlare a agrului aste de 1,53 m tunctis de izolatie, Se fabric® sub distribute a célduril trebule a4 alba un culcer de deservire comun io
forma de culise din material neinflamedil, de ax, ple din fifre tart aaut camera partru tabloul central.
tabld, eu umplutura din vata mineral -- 1 vDI 2081 Diminuerea
zgomotului ia Inetalatile ATL (Tvl) DIN 4109", Atentis le fonoizolare tn inatatatitie de cllmatizare pentru Inciper! mari de Girourl
construct mulietajate, . {heaperile mari sint climatizate eu ajuterul mai muttor Instalafil. © zona
7, Canale $1 gurt de efiminare, respectly admieie # aerului Gpeciala este cea dela fatada (instalatl de mare vitezd), zona separata
Din tabla de fier zincatl, atet inoxidabil, plici din fibre ignifuge sau ase- la interior, Inetalatil cu presiume eclzutd sau cu vitezd mare — (4)
menes, Sectiuned este cel mai bine pétraia sau rotunda, dar si rectan-
guiard pind la wn taport de 1:3 at Jaturlor. Coturi cu table de directio-
nara. ~* DIN 24147, 24151-53, 24163, 24187, 24191, Este necesari
intretinerea perlodica. A a¢ tine cont de cerintele de protectia ia toc &
instaiatiiior de ventilare. ,
Cana/ele zidite sau betonate aint in cazul enor podele riari sau fn caz
Ge canele care urcil mal aconomice decht tabla. Canalele zicite zolagzd
zgomotul mai bine dech cale betonate. Tencvial’ interoard neted™ cu
vopsea lavabila. Canale de acmigie a aeruiu. izolatie cu masa schzuta,
trebuie svitald acumvularea de c&lduré. Sectiunea transversal a cana:
iylul grebule 54 fle suticlentde mare pentru a permite curdtares (murdar-
rea deterlorgazd condita aarulul}. De acasa canalele de eliminare 4 ae-
rului dia podea trabule prevazute cu dispozitive de scurge’é caré potfi
Ingurubate in mod impermeabli, 3/ th canale trebuie praviizute suliclen-
té deschideri pentru curdtare.
Canalele din ciment cu fibre (fara azbest} sint. adacvate pentru aer
umed, fara continut de acizi, canaleia cin material plastic sint adecva-
je pentru: medi agresive, cy formare de gaze. DIN 4746 grilaje de ad-
Misia si de eiminare a aerului trabuie amplasate pe podeis necircula-
bile (axceptia sint cladirile industriale gi camerele de procasare elec-
tronicA a dateler), Gurile de oltminare 4 aerutul sit esentiale pentru
distrioutia aerului In fncdperl, diractonarea curentiior este orizontala
sau verlicalé. Suprafatele perforate pentru admigia 9i aliminaraa aeru-
lui my prezinta problame din punet ds vadare tahnic, Ins trebuie sa fie
usor de curatat, ideal din tabla lacuitd prin ardere. -- ()- @
Adimisia asrulul in birourl se face pe cit posbil la farestre (cea mal puternica
inckienté 4 figuiui respecty 2 cBlduril). Elminarea aerului se face pe partea
cu holul, Pentru teatra, cinematograta si sli ce conferinta, inirockicerea ae-
rulul a6 face sub tocurite de stat jas. Eiminarea se face la nivelul piaforwulut.
xemplu dé alcdtuire & unsi instalabi da climatizare cu nresiune idicats ©
Trageeia de circulatie 2 aerulul dapind de forma incaperil gi de utilizarea <2. -
(sistem LTS). Cladira edminigiratie Dyckarholf Zament AG,

125
- Instalatil de climatizare cu preaiune ridicaté TEHNICI DE VENTILARE A iNCAPERILOA
Sectiunile transversale marl ale canalelor instalafiitor de clirnatizare
cu prasiune scdzutd sint adecvate numai pentru necesarul de aer ~
pentru transportarea caldurii iama, respectiv. transportarea, cori: - * geopéris sau staj pentru instalatli fn mijiec.
“vara, Ing4 fu pentru nedegaruldeaerin genéral. Instalatiiis deci O dlapiineré Gostigitoats data tea ou put principal pantry Ber 3! dis-
matizare cu presiune ridicat& necesita clea 1/3 din cantitatlle nor- tributle orlzontalé pe flecare nivel de-a iungul coridoarelor, cu con-
maie de aer pentru ventilarea cu aer curat din exterior, aici trans- ducte ramificate directionate cAtre exterior say imediat In epatele
portaraa ciidurli, respectlv a trigululfind ofectuata printr-un sistem fatadel ceasupra terestretor, fiecare ia nivelul de dedesubt, tracing
de conducte de apd la fal dala Incdlziraa centrala. 1m? de apa poa- prin goluri operate in plangseudeasupra. = =~
te transporta de cca 3.450 ori mai multa clldir decit 1m? de ger. Adincimea max, a biroulyi pentru Instalatil declimatizare cu presiu-
Sub fiecara fereastra este un convector de cliriatizare {aparat ou in- nie ridleata este da cca 6 m, altel este nacagar un sistam sunii-
jectie) cu cuze speciale de eliminare s merujui'sl schimbétor tarmic, mentar pentru rcirea eerulul: Adincimea max. a cldiril fra sistem
alimentat de o&tre centrald cu aer climatizat ¢] apa racité sau in- Interior aste da 2 x 6 = 12 m+ coridor, Eliminare prin suctiure a ae-
calzita. Regiare numai la sehimbdtorul termic. Cantitatea de aer mai rulué s@ face prin pereti-dulapuri de pe corider, raspectiv deasupra
redusd face posibile centrale mal mici, respecttv prepararea fird pro- cordorului si prin WC-url. Instalatiila cu presiune ridleat& nu recir-
blarne # aerulul, Aerul exterior este curdtat cul orefiitru ai filtre foarte culé aerul, daosrece cantitatea de aer este daja redusd In masura
fine. fntreaga clddira este sub o usoara presiune pozitivd, tapt ce hecesera pantry o vertilare fara probleme, Pantry functionare re-
face ca roaturile neetanga $4 nu producd practic nicl un efect. dysd, trebuia redus& in centraid cantitatea de aer primar.
Convectorli de climatizare. Cerinte generale Instelatti de vantiiare pentru buecatarii
1. Intensitate a zgornetulul « 30 pind la 33 fori. DIN 4409 Bucatirille marl VOI 2052 = de aaamanca pay. 475- 476, Inaltima
2. firs de aer pt curktarea aerdul secundar (gar ciroulat DIN 1948).
3-8 m. Pertiunea suparioara a peretiior $1 platonul rebuie tencuite
pores (ffir vonsea ou ulel), Inlocure
a cantititiida aerde coa 15= 30
3. eshimbatorul tarmic trebule sf garanteze si fra sisternul de ven- de ori, a se prevedea prasiuna negativa; serul se deplaseazé din
tare o Incdlzire totalé la temperatura camerai pe orice vrame. inc&perile adiacenta, ale c&ror corpurl de incdlzit trebule dimensic-
4. tamperatura apel reci vara nu trebule safle mal mica de 18- 18°C, nate coraspunzator mai mai. Gazanul de gatit, cuptoru ai friteuzela
aittel Instalatia de rAclra esta neeconomica gi se formeaza con- rebule alaturate intr-un grup, deasupra lor amplasindy-se o hot& cu
dene pe ferastrale dispozitivalor (ae murdaresc suiprafetele réci). fitru de grisimi. Ganalele trebule curdtate anual, traseul de admmisia
Conductele de aer cu prasiune ridicaté trabuie 64 fle pe of posibil 8 seruiul trebuié filtrat si Incalzit arma. NW exist clapozitiy de circula-
rotunda, pentru conditfi de circulere ideale, fird vibratil, In cazul fe @ aetuiui. Sint necasare tncdlzire localA ¢] gsamuri izolante.
unor dimengiuni tntre axele farestrelor de1,5 = 2 m, dispunere cu
corducte verticals de distribytie a aeruiul, siternerea elementator
verticale structurale ou conducts de Instalatil ale retelel de ventila- .
ra sl ailmentare cu apa. Conducta de ureere a aarulul pantry clédiri
eu 7 ataja are 175— 255 mem @, la cladiri mai tnalte aproximativ ja
flacare 7 — 70 stale. Etal tehnic pantry Inctalatia de tncalzire $l cea

__
de aimatizare; de ex. la 14 etaje 1 centraia | laA subsol, 1 centralé pe

=f
Fa it ===
PELet ert

ry
gem
@ Innalebe Ge cevaiamr cu pri seat fem CT} BI Reguitr, i gona pe @ ian
oon aeae eonuen)

CY @ yonteer condensator, Genaucs

INN@ fate
> @® Fru, In general
{at
x
& Fonolzalate, in general
@ tn ganar ns ® samen
pk] @ sats
Armbiurh ectlonata

@ Tegreeseat” | @ setarevctm amex in

| | @ Pispozity ameerac (ner,
A @ setinptier ee cw erasu U @ tau
amare
ean cen 1 are a fuktelor Convector de vantieter,
care Th general

U (G) Separator,
in genorel G5) Gurh aeimisie ser Tl @ Senda atundeor = 8 Aparuicy inductle,

=
te Magini de incdizire gl da we & Betlector
CF)” Egatzator
de curent (16) ura eliminare act racira, in ganerst

I @ Garnitura de ecoperis
} Camera amesten, a Gril protectia contra
rT ®(8) & general & intemperiior oe
deed
& Cupola de acoperia

La & r acoperis
Luminatode
® evind Gistrtout. b Senzor, log masurdtosre

(2 - @ Simboluri gralice pantry tennicie de ventilare a Incaperitar DIN 4946 T 1 <x] Armaturd, in ganeral [ Put de veviilaze liber

126
 PROTECTIA TERMICA
TERMENI - MECANISME
_ Protectia termicd servagte la:
= canfort: protectia omului fata de prea mult sf prea puting cSldurd
~ sconomisiraa anargisi tarmica , -
- protactia Impotiva dagradariler constructial, rezutteia din ditatirie termice si,
In primut ring, datorite condensulut vaporiior da apa, generate de.¢ tarmotza-
-latle insuticienta sau pozitionataé gresit. : Sys
Stabdirea tenmenitor conform DIN 4408 [indicate in paranteze patrate: unitad
exprimate [n sistamul kal ~ kiiocaloric — utllizat anterior).
Cantitates de onengis tertile’, exprimat in Wh [= 1,18 keal]: temperatura °C;
diterenta de temperatura K (Kelvin; exprimald anteriorin gr}; 1,16 Wh (m + keal}
Principiul trecart egicr® Vartatia temperature Inteun creste temperatura a 1000 gde apgcu 4 K, :
roe mement consructiv ® slemant consiructiy monostrat
Sobimioul termic prin convectia {conductlvitate termica), conducile, radiatis 3! di-
fuzia 8 vaparilor; poate ft inceilnit dar nu poste f eliminat prin termolzciara.
Conduotivitetes termnio’ 2. W/mi [kcal/mhi] aste o caractetstiel soacticd ma
Taredalé tere 0,078 OF OOF terfabufit; cu cit esta mai mica valoares, cu adh este mal redus4 concuettvitataa
Persia O30 1022 = a8
termicd. Valorie conform DIN 4108 cuprind coeficiant de siquranié pentru apll-
Tenculeli exterior 0,02 7 0.87 2 O02
Calle practicd; valoria .cin masurdtor!* qu sint comparabils!
WA ia formic’ = ia conductie = 1/4 In m? KAW Imz hK/kcal} este mirimen
ity O12 specticd stratuiul: 1/4 = d/) (dl = grosimas stratyiui in m): 6 poate calcyis mal
Tide 0,04
simpio prin inmutires rosin siratuiul df (in em) cu factorul 0% 1/Ae o's DY.
1m 488 Cosficientul de izolare termicd este importan
pentru
t reapact
DIN 4108, veratia
area
tempersurtin slamennd constructly @i problema dagradiriier din condans (- joa).
Kate O86 Fezieterfa ln schimb superficial de ciiduri - a conveciie~ i/c esta onafl-
Gant de iolate termicd al stratuiul de eer din proximitates etementelor cone
structive. Cu cit viieze asruiul aste mal redusd, cu aitt este mal mere
Téa ta fate
exterioarll # elamentuiul constructly (1/ag) 0,04 (la straturl extertanre 0,08), fate, -
® Calculares valor k pantry #emante constructive muitlatrat
exemp perae da BGA. 800 kg/m? 30 cen cu tenculall gromsd
inertoara & eementulul constructiv (1/ai).
Reristeria tenniod clobalé 1/: In m® KAW [m® bK/koal) ate summa
unul element construct ta irecerea cAidurl: 1/6= Toi + 1A + toe (Inversul situ
k~ coaficiont deulpe maab termiod
ilia~ exprimd intaWimi K (hoalm@hit) plerie-
fea de cBidur’ 4 ele ventuis constructiv sf serveste ca baz pentru oaicule termica).
Cooficientul de perrnesbifitnis termick kin Wime K jkcal/m2hi]
valeara recip
a rezistents!
roca termica globale 1/k este astéz! cea mal important
valoare pentru calculul protectiel termles; marimea acastela acta praecrisé pan-
tru cazudl offerita in DIN 4108 i in Reguiament privind protectia termica*.
Acesaal infrima serveste constructonutul de inetalaiil termioa cs baza da calcul,
Mavime derivata kimr.p) = coeficientul madiy de permeabiliata tereastrispe-
he = 0.45 «28 - 086 rete"; caloular
din pal
e agate F 3] valo
a calorerek
cous componente;
~ 0,086
+ 0.83 0 O86 ~ Kongtety m (Ke Fe + hp) (Fp + Pp)
km = codficientul madiu de psrmeabiitete al unel anvelopante, catculat din pari
@ Calcularsa costiciartulyi madi de teolare tatrmicd
constructive compuse
Exempla: Sarpante uni pod Jesuipll
Ia slemente agals F gl valoara ke componemelor anvelopantal: parete (P), jereastrd, (F). aop-
paris (A), suprataja te sol (S) 9! suprafattde planseu expus aeruhd (PA}lutnd in
caleul factor minim! ia. euprateta de acoperls st supratete ls act
kn Ko Pint ke « Fe + Koa * Fin + OB Ka Fat 0.5 kes Fe

. Fp + Fp + Frat
Fy Fy
Trecerea ciiguri printr-un slenent consiruotiv: © cantiate de caldura
Geplsesie siratul de ger iterlor proxim elementulyi construct, alunge astiel din
astul Incdperil pe lata intertoara a elamantulul constructiv: depiiseste ooelicien-
tui 04 izolare termica al efementulul constructiv, ajunge pa feta axtarioarla ele-
mantului construct; depaseste stratul exterior de aay proxim elamentulul cer-
siructy
el ejunge tn aerul exterior, —- CD)
Diferenta de temperatura cintre Interior 9] exterior se distribuis intra tomte stratue
is oom GU Care acastes contribulg ia razistenta termica globa-
fa t/k.
Exermplul t: teti+ t/A ® Tt, = 0,13 + 0,83 + 0,04 « 1,00
® Verlaus de temparatunl trir-un sle-
ment ca
natweriv
™
mulisiat
.
(6) Veriagia tempersiurll ca ie
ou reprezeriare
merch conatucte (la scare cast
rev
a La oditerent
Vey: VA: itty= 19%
de temperat At wa
+ 88% + 4%
« 40 K inte interior s! exterior, revin pent
canter de olere termica). Veriatia Voy 13% - 408 5.2K
temperainti ees iar pe tniregui WA 89% > 40 2 93,2K
SeMent construciiv. P
Wty 4%-dO= 16K
Exemplul 2: Perit 1/A egal cu 0,33 raportul ar fi ©
ah I
| G13 G59 26,06 = 28% 66% 8%
ono" RE yh Stratulu! ittetior de ser proxim elementulul de constructie lar reveni in acest
Caz 28% - 40 « 10,4 X, aceasta Inseamng ob fata peratalul ar fou 10,4 K mal
210°
rece dacit seryl incaiperiil
20 Decl cu cit este mai redus coeficianiul da laciare termic& al alemantuiul con:
10" = structiy, cu atit este mai redusd temperatura [a fata interigaré a slememtulul con-
structly ++ (7) si cu atit mal usor va apdrea acolo umiditate din condens.
e ag kad, . kote ke ae Deoarece variatia temperaturli dépinde de coelicientul de izolare tarmica al
Aen tramidh = tamokeeinidd § J4omewemick § atic dram silola flecdrui strat, ea devine o linke dreapta, daca alementui construct este repre-
“ Werrionin ou golur wrtote ahem polaiiten _ tetmm zante} [a Scara coalicientulul de izolare termica al straturiir sae ~» (©), @:te-
@ Vatiata tempereturi in alemnante constructive cu termolzolare diferita pant tam-
peratura interioara 1, = 26" si tamperatura axteribard f, = 12*, Temperatura tpte!
interi¢aré 4 perételui ty este cu atit mai sidieald, cy cit izolared 816 Mai buna,
gitatile stat astfel mai usor vizidile, :
Pe linga probiema condensulyi este importanté varietia temperaturli pentru dile-
farea termica a elernantsior constructive. -- pag. 122

127
 ‘PROTECTIA TERMICA
DIFUZIA VAPORILOR
Vapor, forma garoass a apai, $8 formaaza prin evaperare (la temperature de
$38.
fiarbere) $i prinvaporizere (la orice temperatura}; cldura neessardtreceril in -
stare gazoas’ (ca 700 Wh) este extrasé din mediti, Vaporil de apa din aer nu
gint vizibil (norl! da vapori’ sint mici piedturi de apd ce alutese in aor),
Agrul pogte contine doar o anumitd cantitate de vapork: cu cit agrul este mat
cald, cv atit poate contine o cantitate mai mara de vapori da apa, Procentajui
din aceasta cantitate maxima existenté etectiv in aer indicd umiditaten rete-
oy
oa

tivala aerutul. Daca temperatura asvului seade, umiciiates relativé a aeruiui

a) oregte, la q cantitate constant de vaporl de apé Tn aer.
‘Temtpereture
sera OO}

© sonuinrsieenttant ©
Exemolu: continut de vapor de apd in aer: 12,3 mbar Le
aer 20°C: 12,9 mbar / 23,4 mare S2%
eet 15°C; 12,0 mbar/ 17,5 moar= 72%
ger 10°C; 12,9 moar (12,3 mbar = 100%
Deedtn acest exemplu temperatura aeruiul er scaces mai mut, vaporiide ap -
@ condensa fn and lichida: asifel apare 9! nous foarte decorative
de pe peta-
ogoococofoscocace
CeCe GEST OCOOO lela trandafriler. Din acaet motly punetul de temperaturd la care Ueridiatea
talatvda aerulul atings 100% este nuit punctde rod al respectivulul ames-
eeeee0e ooood ec aer=vapor de apa.
eeeeese eeeee Prasiunea atmostericd aete de 1 bar sau 1000 mbar (nurrit pl hecto-Pascad;
Ditererta
relativd de presiune a ve-
(3) porlor (cleranta ‘ae peestune la un amagiec ser-vapori de ap’, 0 parte a acestel presiuni este produsd do
petal # trina ae vapor de ap8— pregiunea partialaa varoriloy de ape sau, 6 sourt, presiunen
mentulul cone wa partelA a vaporly. Aceastl valnare este foicsitf, corespunzittor scopulul, ca
c pepeiunes paral. milsurét paniry indicarea conpinutuiul
de vapor de apd din aer (vez sue - ta-
Tare te vapotorn an vm?) bel @), decarece astiel aspectole legate de difuria vaportor sint mal ugor da
= i 25 Tompert- | Umiditetan related a aerutu teprezerital
in moc expreely (C,6 mbar 2.1 g spiv/kg aer 2). Ciierentete
de pre
=§ 400 {ure ete siune partiala vaporilor-» (3) sint agadar dear continuturl diferite de mote-
20 62,3 aoark ("C)| 50 eo 70
35 88 cule de vapor de apa raportate ta o acesae! presiune total (a aerului) (caz
#19 1252 -12 S35% 23% 17.5% Opus: dtecente absolut’ de prestune th sensul cazanalor cu aburi — Gi} de
+1 , = 208% 29% 162% ex. In apatite masa goala totre straturile invelitorior ~ pp. 92).
+2 oy =18 2A% 21% 180% SI presiuni partiske Ge vapor ciferte Incaarcd ak se egalizeze prin difuzie, pain”
Geninbue mes,
& statu! proxi tranciarsa siementator constructive ¢! straturlicr acestom, Siraturie slementalor
(8) de eerreenectivpink
lalmta deve constructive pa coun cl rezisterts propria ja cifuzie p-d (em, m); incioll prosimea
for (ax") . stratuis!
Ge agr care ar prezenta o acewagl rezistenti la difuzie; ae calouieazal ca
produs Irtne grosimmeet stratulul o gf cosiicleniul de recistent® la difuzle y. .
Ls ciluzle 29 produce in interlerul elementelor constructive o sciiclare a praal-
unit partiale a vaportior; analog variafie! ce temperaturd in elementul con. |
stustly, aceasta se repartizesxd dlfertielar straturtin functie de contributia for’
lq rezisterqa globald ia diftuzie a elamenteler constructive. Straturile de aer
proxime elementelor de censiructie pot | negljate, datorité grosimt tor redtuse
(le extarior 0,5, la intartor 2 om).
Exemplu: interior 20°/60%6 2 11,7 mbar exterior - 18°/80% 41,3 mbar
Sterent® 118~ 14 = 10,4 moar ,
persia 2éemndin y-d4,8-a¢e 108cm 94,7%
: 103 = 9,8 mbar
cérdmidé ou goluri verticale
tanculalé Interior 7,5 cm;p'd6+1,0—_6om 6.9% -106.00,8
mbar
tidem = 100,0%
Evempie de dituxde .
Periru a evita dagradaraa constructiai, rehule evitat condansul in elamentul
constructly. Condansul apare acola uride confinutul efectv de vaporl de apa
amenintt sd creaacll paste cel posibl din punctul de vedere al temperatutll. !n
axempioie (7)~ B) elements constructiy, incivsly straturie da ser proxime
acestuis, ests reprezentat la ecara oldrll tarmice (compari pag. 123); linis
curté reprezinia. graficul prasiund partials a vaporiior maxine poskile
= dat de
varieiia ractiinie a temperaturli. Pentru evitarea degradiisier sint importante
« lzolave Yermicd suficlonth
Tn exempt! @) slementul censtructiv monoatrat nu este expus condengulli:
fh examnplul @ ined apere condens la fata intactosraa stementului construc-

® Factors
de siuatie = Incinefia dv deosrece coniibutia etvaturilor de aer proxime esta evident prem mare.
ourbel ecade apre ealertar:
Binal Contribute, stratus de aer proxim Ia rezistent fe permeabilitata termica 1k
nu trabule st depdseasoa o anumitd valoare X -+
« Stretificars corecth
inclinatia curbel de difuzie rebute sa ta cht mal mare sere intevlor
gf oft mal
mica spre exterior—> (G);In caz contrar apare condensui ~* (Q). Acaanti In-
dinate eote indicaté prin factoru! da situatie yA; (a Interior coeficient de rezia-
tenté la dituzia ridicat, conductivtate termicd bund = factor de situate i rid
cat: la exterior coeficiant da vazistenya la difuzia mic, canductivitata tenmick
Proasta = factor de situatie pA rede.
» Barlerdl pentru vapor! in pozitie corects
Daca la exterior ee afl un strat care functioneazd ca bariara pentru vaperi in-
Weaga sc&ders de presiune a vaporier va avea loc acolo; rezultatul: condens
~+ (i); daca se doreste ovitarea acestel situafil, rebuie introdusd la Interior o
@ Barlard ce vapor in fate rece: can-
dare tn stamanty! constucty
BarlerA supimenitara. du vapori pe
faja cad’ impiadica formarea con-
barier’ pant vapor, in conditilla in cara contributia straturilor de pina la ba-
flere pentru vapor ta rezistenta globaia ia parmeabilitate ternic& 1/k nu trabsu-
densul(; x = termoizolatea max. pe
lata intarioara a Darierd de vapor ie 4 denasaasea o anumila valaare Xi -* @)
oO.
 PROTECTIA TERMICA
TIPURI CONSTRUCTIVE
Tip constructly thrd barieré pentra vapor —- G_ ;
Tipul constructiv traditional nu wilizeazd straturi. impetriva Vaporilor, |
Aledtuirea straturllor se face asttel incit sa nu se formeze condens:
izolare termicd suficienta, factorul de situetia % scade de !a interior
spra exterior. La spatil cu uriditate ridicata (de ex. bazine de fnot in
spati interioare} variatla de presiune a vaporilor trebuie verificata prin
caicule sali metoda grafice+ (). abs
Esential; pe tata exterioaré a etraturilor termolzoiante poate apdrea
pericalul fisurari tencutetilar simple din cauza acumularil de cAldura
~aee ES
Tie semeniid conetruen | ort baton eee | wet fom
i
i
oi a lipsel unui suport antiderapant, de aceaa este recomandeta litl-
lzarea tencuielii de spac armeta cu fibra de sticté+ @)(nu gi fa ba-
zine de tnot in spatil interioare ~» pag, 269-270}. :
Wetton avt.| ~
| tat er prcorits noe = Tip constructly cu barlerl pentru vaport — @)
+”wine earen 12200 hum} [10 [o.047 [1800 1 Tip constructiv mal recent (acoperis cald", ,fatad’ calda") cu barier&
g ard te a ia F 33 ‘pentru vapori asezata la exterior $i, astfel implicit, barierd pentru va-
te ——- formant Tiana 18 t por! la interior (-- pag. 128); dificil de executat pentru slamante con-
+ obs fs reciolonia be hate Oy 4 structive verticale, in aoaste cazurl este de preferat tioul constructiv
3 Remini eonatucly | ou invells exterior vantiiat arintr-un strat de aay (exceptia: perstil pra-
I an Imathor a5
fabricay). Esential: contributia. termeizolatel la razistenta ia parmes-
biltate termica, inclusiv a stratulul da aer proxim straturilor pind la ba-
4 fe 4 fara de vaporl, nu trebuie #4 depageased © anumitk valoara
£ 5 é apa“A J
pag. 126. La constructli mesive, bariera pentru varorl poate fi prote-
2 / / 4 t
jata de degradin mecanice printr-vn strat da agallzare = pag. 96 ff.
1g ER, " Daoarace pe fata intarioara a bariarai pentru vapod ny se formeazd
prasiune de vapor de tloul cazangior cu aburl, ch doar presiuna
10
5
ZR Z£
interiet op
EPA
{
‘
} partlalé da vapori -« pag. 128, este fpsita de sens des mentionata
sompensare 2 prasiunil (caz opus: straturi de agallzare sub inveli-
foarea unai acoperiri in terasd — pp. 94).
_ eo, ‘Tip constructty cu tnvells enderior cu strat de aer ventilat -- ©)
Feienaria
ta ciuzte Zed tom} Ventilarea iniStur’ efectul de bariarai pentru vapor al straturilor exterioa-
Fut partes | Figur = pavise Il Figutl= partes 1!1
re relatiy impermeabile. Premisd: sectunea cenalulul de ventilare traby-
@ Invesd gare termini apet prin condens la un acoperis id 88 fia in orice punct $ 2 om: ventilarea functoneeza prin diferant de
nivel (cere minima ds 10% fntra punctale de aspirate $i evacuaral,
‘ sit axbooiment Lao cédere micd este necesera introducerea unul strat cu permea-
rei de sar bilitate redusd la vepori‘a unei bariara pentru vapor (erdinea straturi-
Merron OHaEe
lor —« tip constructiv cu barier& pentru vaporl} cu rezistenta la difuzie
pda Inveliguiul interior § 10 m (la bazine acopertte$ 100 m), c&el in
az contrar ar exista o permeabilitate prea mare a vaporitor ef s-ar for-
ma condens ia fnveligul exterior. Stratificaren Inveligulul interior sa
face ca ja tipul constructiv fir Sarierd pantry vapor’. Inveligul Inte-
Hor trebuie insd a4 fe Intotdeauna Impermesti fa eer!

© temmsmmwewe — @ penenmen ener

teriqr .
Punfi termice sint zone tn elementele constructive cu izolare termica
mai raduea — fat de zonele Invacinate. In acest fel, coniributla stra-
tulul de aer proxim {a rezistanta ia permeabilitate tarmie& creste, ast-
fal Incit temperature superficialéa fetei intericara
4 punt termice sca-
brvede mderior fvalie-eievior | da, th aceste locuri putindu-se forma condens {-- pag. 127), Pe de
altA parte, cresterea cheltuielilor de incdizire prin existenta puntiior
sunior termice asia nagijabi’, attta timp cit puntea termica ocupl o su.
prafati radusa: nu este ins cazul terestrelor cu o singura foale de
geam, cara trabule considerate ca puni tarmice (+ pag. 127 @}.
Pentru a evita condensu! sl urmarile sale neplicute formarea muce-
gaiului etc.) pe suprafata elamentului constuctiv, tabula crescuid
temperatura fetel intarioare a punti termice. Aceasta se poate realiza
prin diminuarea plerdert! de odidura prin puntea termicd cy ajutorul
unul sirat izolant impotriva “triguiul exterior” {eregterea izoldrli termice
diminueaza coniibutia procentualé a stratului de aer proxim fa rezis-
tanta 'a permeabilitate termicad 1/k).
Cregterea aciuotiel de ciidurli spre puntea tarmiod prin marirea su-
prafetei interioare a punti termice. invecinarea puntli termice cu zone
cu condiictivitate termica bund, eutlarea cu aer cald. Asttal se reduce
Intr-adevar razistanta ja transfer termic 1/c) relativ la puntea termica
$i pein aceasta si contributia stratului de aer proxi ja rezistenta ia
permeabilltate termicd 1/k.
prezinta exemple tipics. Totusi si un colt exterior normal de cldire +
@ formeaza o punte termica, decarece, opus cazulul prazentat anterior
la G}, unei supratete interioare IncBizke reduse licorespunde o suprafata
exterioard mai extinsA care cedeazd cdldura; la care se adauga faptul cA
ea oon izglarea catoral& stratului de aer proxim este considerabi mai mare la
Le punt! termies cu suoratata exte- perals Interior din Seton coltur decit in cima,
Hoard mare ge fomreaz’ roud (pier La punt termice cy supratata inte Pin aceasta cauza, in cazul peretilor cu protectie termica minima se
dare mara de cildura pe unitate de roar mare plarderea de c&ldurd
suprelats) . este cansidevabil mai redus& formeazd freevant condens si mucegal le colturile cldciri. :

129
 DETAL! DE nore E TERMICA:
Denweing Gi earerentars Gros, | Flecistenta ia par: PERETELE EXTERIOR
Lae 5 meabiitete
enh, DROIT YEA fr general: fa izolarsa extarioard nu tebule ullizald tencuiala minerald ci pla-
mm Tm. a f ~ career-ventilatt —=- (9) sau tencuigle do spaciu (armaté cu rates din flora oe
Is puree atc), dup&caz cu strat superior de tencuiald ming :
tul oa
In mai ne Puncte critics; rostui de cilatara la racordul cu acoperiea tn terash
ccs | favormoll pp. 92; niga_nentru comurile de Inedizit —» (): tarmoizolatia aste foarte ne-
1, Baton armat~ B.a. : : cesar’ pent a controla costurile de Incizire (parste subtira. temperatur&
* mai ridicata: racordul 1a ferastra
Planpeu debe cu nervur siblocuri ceramics 20 | O20 0,06
440 | 0,21 0.07. Caz particular spatil umeca {d. ex. bazine da inot io spatil interloara):
CY OY Gana ep aa pee 160 [G22 | 0.08 ieglare supericara; contributla max. X a straturilor interioare {svatdeaerpro-. -
GEG Boag a0 {023 | 0.09 aim, straturl pind la barera pentry vapori - pag. 127) este mel redusa.
200 | 0.24 6,40
220 [G28 [ait Deoaracs tencuiaia
de spaciy arfi pantre acest caz pras impermeabild la va-
aso [doze | O18 por eete da prefarat o plecare cu ventilare asiguratA de un strat de aer + -
12a | 056 0,08 @ sau tlpul constructiv
ou barier’ pantry vapor~ G)
140-1 098) O07
160 | G20 | 0,08
16) | 022 | 0.09
a | O24 O49
be es] at1
zo} 028 | O12
2, anges
cin ba. cu nefvurt sau grinzipoare conform GIN 4046 cu Stocuri ceramice
Cu goiert donform DIN 4186
Biocu caramice ca atemante da consiucitacenterm =} 145 70158 | 0.06
DIN 4460 tara inti ransversels (Ore tenculaill add 0.18 0.07
408 :0,18 | 0.08

Biocurl ceramic’ Ge siamente de conetucia conor | iat | O24 | O08

“DIN 4160 cu Inn transvecssl® (tirl renculall) mz G28 oe
288 ote
an 019

O08
aor
6,08
oo
bo .
Git
O12
643
0,06
0,07
008
0.06
att
ait
O12
@,18
4, Date
din da. cu mise din tern of, ON todd
(tRrn tenculaia) es [ota | 3,03
0,14 0,06
JBORTHOC OES gf fm jars | ons
y “

a Recisiane la pemaablitate termick (coeflotent de leolars tarmica} 1/4 (m™-kiw)

TRal baton Cenc | Crea Fea)
brite
batenutul Acopatis hall in sieter: construciv coca halk 1 uta
B scape tuconstructiv
@luminly
kom? = F125 46,78 | 28.0 31,28 | 97,8 cules (acoperis race)
BGA, beton spongion apo [Gwe | tas | 7am | aaa | 268 (ecopari rece
beton user,inarile ov [nN oe ee a
abur, BOA tatéritcu abur | = 300 oes" {| oee | 1.22" 700° | 1,67
866 se" ( 082" | 1,08 1.48 1.83
neon uger anmatt tt go | 6/847" 7 aor | Oe" 1,04 | 129
aleatuire inchisé $i 1000 aas"” | Gas" | 9,65 082 | 069
utiizind arcill expanda- | 1200 025 0,a8 0,60 5,63 O7@
bila, sat axpandabt 1990 =| 9,20 0,30 040 O50 | 080
Ste. fara fisip cuarics 1800 O17 0.25 0,04 0,43 0.81
baton usor cu aditiv’ og) O.S7" | OBB | 4,14 1,42 | 4.70
Soros] Brkt risip cuartos | 1000 O35 052 069 | O67 1,04
tagd fee aa | 044 oss | 0,68
1800 O44 0,20 o.2T 034 O41
baton armat (2400) 0.08 0,08 0,12 0.18 O18
" Grauiate pe unitate de supraiata inciugiv tanculalé a At kgim j
“ Greviats pe unitate Ge supralapd inciusty tenculell wise kgim,
i Greutate pe unitate de supratata inclusiy Lenguiele a 100 kg/m
@ §Rezistentala perngabiliate termicd [cogticiont de izolare termicd) t/A (Mmkiw) a ® Acaperis in pants abrupta cu Acoperte in pant arp ou
Slamngateior Constructive din ba. da marl dimensiuni esta evidamd: uiilzaraa be- plengau masiv Blangau pa gringi
de lamn -
tanului ugar armat (ds ex, paniry balcoane) conduce lao lmbundiatine & lzoldri ter-
mice cu pina is 68,3%.

am
Tae
 REGULAMENT DE ECONOMISIRE A EnEV 2002
* | QObiactiv: Cladira izofata model BEL, beneficiar Neufart >

nse
ve cane Atta Utlllh 2 CLADE. oe ee ee AN Var. btn ste . . Te es ee

Awa
Suma £ A‘U"FsFtye

Grad de tanetaral
energieg

Neceear prinar de energie Gp

Neceeer
de energie final

Colectiv: Cladira izalatt, Prolect medal SEL Neuter,

Volum tnediztt Ver $35.88 m
Arte uillé
a clit; = An = 0,32" Ve: 171,00 mt

a :

nt
Bs
“Sy g
eo Se,

Tro
10,60

01
ia

J
126
140

i 128

® Sectiune transversal . . - @ Plan patter

134
 REGULAMENT DE ECONOMISIRE A ENERGIE] EnfV 2002
aimmeniare ceniralizata fa rival de cldire; #88 cicculafo: dlstribiire tn interoratin-
vellgulul termic; Inmagazinare solar& bivalent; cazan de joasd lnperature,
inedlzit cu gaz naturel motorind sau electric: amplagare tn Interiarul Invaliguiul ter
“mic (admisibll doar pind la A = 500 my}; cu produce solarll a apei potablle calla;
DIN 4108, DIN ¥ 4701-10 PROTECTIA TERMICA
Reguiamantd En&V tl inoculegis pe cel anterior— WSVO, Valorie-dmita pent-~
_protectia termica sint Inaspritesl s4 solicit nai procedae de probars. In coneecit
~ nevoia admisibllli de cAkduri peniru clidii incAlzite este recus# cu 25~ 30%. }
Tinga feiare sint nesesare sf moAgurl conexe — do exempts instelalll termice cx
. tehnic! da recuperate a cllcurl, Funeria cele mat lnpertante sint:
Valoareacu influent orincipald asupra necasanulul admisibil de energie 6:
raportl intra supratetele exterioareal sratiul lochls defini: de ale, aga-numl

“Ventilare:
- Product de caldura este sunuea unu! nou pracedeu depeobare, careialn
fdinstalatie mecanica de ventilare; conskterara consumul da energie pentu producersa apal cul
— Noul reguiamant eolic#d pentru prima data dovedirea ee erexodiel fa ae
(conform DIN ¥ 4103-7},
= Inftvernte ingtalatel tarmice.
suprafate de tnodizire libere (de ex. corpurl de tnedizive); ampiasares. predoml:
fantin zone peretior exterior; robinefl ou erncatat cu precizie de 2K; predustle Bvowutla hodiritvers a reguiamentdal EnEV In comperatie cu reguiamen:
termick TO/BS*C: sistem central; distribute orizcntaid Ta Interlorut Inveligulit ter- WS VO cezidit deol tn integrarea tehnich de ficdizire: now reguiament nu Inloc
mic; colomnele
de condycte ariplasate [a interior;
pompa regiath; cazan de joash haste doar reguiamantul de protects termic& cl gi pe cel privitor ix Instaladile ter-
temperatur’é Incdizi cu gaz natural! motoring sau mlectzic; amplasare In interiorul mice. Pe vier, valoarsa
de reglare nu va mat ff derivataé doar din consumul de
invetiguiut termic (admtigiol doer pind la A «= 500 mi} energie care servegte [nediziril apatiior, of sf cin cantietes efectlvil de anerc’~
Primard care inte tn unitates producdtnare de caldurd # apd caida.

100 0 a0 a0
GS) energie talk raportath in supeatads ~ anergie terrioll ger 2

Garp Ikveivienta))

&
date uth Inoditzith
Ay, In [097]
=

Too Ta | a | aco ee fe
LE 35 mE [za iz Tie
@ Enanjie frail raportaté le supeatatd - energie auxtiard Gos»

200 a00 400

® Necmeer de eneugia peinarl Ge reportat lt supratara ved

ae Let roel 7

# #
CA) Arta uta tnedtata Ay, in fm CS) ane utla IneRizia Ay, th [m2] ; -

132
 PROTECTIA FONICA
~@
= Spsctrul audiv madiy—o Protectia fonicl cuprinde toaie maésurie cara reduc vansmisia fonied da lao
Frecventa medie wwe? sured de surat la receptor— impledicaren tetala a transmisiai tonica nu sete
eb 1000 posiblia. Protectia fonicd se poate recliza prin absorbtie de sunet, clnd sur-
120 108 sa de sunat si racepterul se atia in acelasi spatiy -- sag. 136, cind sint in
no, 100 10
160 5 Sspatii difarite, protectia Tenica se asiguri tn principal prin izolare fonled. 2
La [zolare fonied se face deosabiraa, in tuncie de tipul zgometulul deranjact,
wt * rT ‘intra izotara onic’ 2 euneteler aertane (dact suvaa da sunet antreneazs mai
zot | aot |
inti agrul tneonjurater} 91 iZelare feriicd a sunatelor structurale (cind sursa
mee ! de sunet antreneaza direct un siement congtructiv).
o } 10+ ]
4 i a v-4 Exempla pentru sunete aetiena: fadio = strigdte — muzica de faniard
pentru sunete structurale: cBleare — zgomote din instalatfi~ pien
40
0 0.01 tor? | (gi sunete aerierie).
n ert Valorie de atins prin izolare fonicd siat prascriga in DIN 4409, izolaraa su-
netelor aerieng — pay. 124, izolarea sunateir de cilcare—»pag, 135. Sunetul-
5

9@ propaga sub forma de oscila{lt mecanice 9 unde de presiune Sonera, care

produc crasteri sau scaderi foarte slabe, masurabile In microbar (yb), vizavi
NPN MO wo 0 Hz de presiunes atmosfericd (= 1,0933 kg sem). (Presiunes oscllanté !a vorbi-
rea cu voce ridicatd = circa o millanime de atmostera.}
Oo sonorate)
Interdependenta ihre outerenen
stat! sonore sau nivel 29
; (fo a preaiunsa song rSa
intenalietea sonerk
(ub}, mascure ra inte inten Oscllatilia sonore perceptible da nol se afld tn imervalyl de frecvertl da la
20 Hz pind la 20000 Hz: 1 Hz (Hertz) = 1 oscilatie/secunda, Pantru can-
structi este relevant Intarvalul fnive 100 $i S200 Hz, pentr care urechea
umand este deosebit d¢ sensibild. Presiunile senore s¢ situeaz’ tn spactrul
audit uman Intre peagui de auclbilitate si pragul senzatiel de durere -» (),
‘inceputui auslblitay
foenet ugar de frunze
Acast Interval este impartit in 12 partie 12 Bal (b} (dup& A.G. Bell, In-
Himite Interlcarll @ ggomotelor
normate Intr-5 local ventatorut tetefanulul). Oeoarece ip Bele 1 deci-bal = 1 decibel « db mal
Zgbmote medi nto teculngl; dlacutle cy YoCe eclzuth; siradil asie inca parceput ca difarenté de presiune sonori de cdtre urechea-umanaé .
linigtita
in cartier de locutt leo irecventa normala de 1.000 Hz, dacibelll stnt utlizati ca masura fizicd |
laoutie le nivel acnar normal: muticl de radio ia nivel soner pentru intensitates sunetului, raportat
it unitates de suprataté~ C)). De-obl-
de camerd
In epatt Inchine cat nivalul de zgomot este indicat in dB (A) respectlv peste 60 dB th oS (B),
Teomotul unui aspirator etentios; Zgomat eiracal normal oO urate de mAsura care ar coreepunde Intrusive fonulul utiizat antertor,
pe atraz| comerciale . Pentru Indicarea [zolarli tonice se utillzeaz’ In cazul suneteior aerieng dife-
masini da ecrie izelpte;sonerk tatetort le 4 m distant
siradé ov tratic intern; sald de maginlde ecrls
rents intre nivelurle de zgomot, adicé difsranta clintre niveful de zgemet
walk zgomotoash de tabrica | (nitial gi cel dupl izelare, (Gere deosebira de cazul eunstater structurale, pen-
Gimxon fa 7 mh diatent&s motocicit’ tru cara sa indic’ nivelul maxim de zgomet care pasta rimine dintr-un su-
mtelar foarte zgomotos (feria $,0.7.9.) hat normat). izolarea fone’ s6 poate obtine princiolal prin masa, deci prin ut
izaraa de siemente constructive grate, groage, la care energie acusticd 44
@) seara purer snare consumi mal Infiiprin trecerea sunatulul din aer in lament constructly, apo
prin antrenarea masa! slementuiul construct 91 pe urma prin reveniraa tn
ser. Dacl slamantul constructiv este antrenat direct (sunete structurale), lzo-
lanes fonied propria este Mal redusa prin Insial natura fenomenulul, -
Constructile igoare forncizolants ~» (§) foloseac pentru foncizolava teceres
repetath ear-giament construciiv-aer-slament conatructi-aer Izolare: o izo-
isre superioard celal preconizate prin masa elementutul construgtiv nu poa-
* te spree declt pentru o valoare supercar’ aga-rumitel trecvante de razo-
nant, cere treble Tn consecinta 88 se sitveze sub nivelut de 100 Hz,
Frecvanta de razonan{a a uel Lisi batarte este comparabilf, aceasta oe-
Gilind deja la stimus ce intensitate reduad (frecventé de fezonantd); reduce-
rea oscilatial usil 6a poate alinge user, prin frinare; accelerarea cacllatial ate
mai dificilé sl preeupune un atort. Spatiul Interior e! unui invells cublu peete

© Sammmestan™ @ tease clerswne

Repreceritare & wncster Incavele-
UF frp knw a,c etemortale
falt ce alte ob)
Percepta puter! sonore:
i ind Interstates sonork a acestuia
reste de Zee orf
i umptut cu material fo Pantry & avila tefiectares multioit ne-
controlst’ & sunstului, Propageres sunetuiui in aer sa face eub forme unel
oscilatil Jonghudinaie =» @) tn materale sotlde sub formd de und& Incovoie-
foare. Vitaza
de propagare & cscllatiel longitudinale este de 340 m/s, fa unda
Incoveietoare diferd tn functte de material, grosinea stratulul gl trecventl,
Frecvenia ls care viteza de propagare pantry o und& Incovoletoare intr-un
aternent constructiy stings aceenssi veicare de 340 m/s este freoventiedl-
Mmité; la aceasti frecventa trecerea sunetulul in aer in elementul congtructiv
gi Invers este deasedit de uscark s} deci capacitates de jzolara a slemantului

i
3s

ro] Z Tt

aan pn Ow HOF
jew 4 4

2
.Coaje' da cdptugira din tals 100 200 400 B00 800 9200 Hz
jencult: placaj usor-de constructie
1.5: om tancuiala; 14.5 om zidane sere ie sundte astigna pentru
gross as 1 2 4 6 16 a H% 40 SO din beter eu agregete din platra
parete Ci) coniorm masuratoniar
Conutructly ponce; 1,6 om polistiran (post-ax-
atactuata de prof, dr. Gésala:
pandat 4): 2.5 om piecal
user de diveiul da protectle ionic’ Mra
@ Fraeventetimita pentry plac din diverse matelale de consiructia constructe din tatas fixat in cuie la
samsguiald =7 45, chmasuit +2 dB
distanta mare: 2 rm tencviala da
ipsos-nisin

133
 PROTECTIA FONICA LA SUNETE AERIENE
constructiv agte deosebit da proastd, mai proasta decit ar fl de asteptat in
faport cu greutatea peretatul. Fracventa-limita a lementelor constructive si
gide grela se situeara deasupra (ntervalului de frecvente relevant, cea a ale-
mentelor subtid maleabile sub acest interval; elerentele constructive rigide
au fracventacimita In cadrul intervaluiul relavant, in cansecinta ofera o kzo-
lara fanic& radusa -» (). ‘ ~
Protectia fonies la sunete serene .
in cazul sunatelor aeriane nda sonora agian’ antreneaza eleentul con-
structiv -. (i); astfal cragte infiventa frecvantel-limitd asupra izoléri tonice
we (@). Curba preserisa prin GIN 4109 indice’ vatoarea minim a diferente
nivelurilor de zgomet pentru a atinge o valoare a orotectiai fonice la sunate
aarlend VPFSA = + 0 d8; valorite prescrise -» @), grosimile nacasare pen-
tru pareti G). -
Mal mult dectt la izolaraa zgomoteler de calcare, Intiverta traseesor gacynda-
te deranjsaza Ja izolares sunatslor aavlena. (Din acest motly, atestatale pen:
fru perati fonoizolantl trabule aiaborate luind [In considarars traseeig se-
cundare uruale in constructie"). Ca trasee secundara functioneazé Inveiiger
extrem dé rigide cu grevtate pe unitate da suoratata intra 10-9] £60 kg/m?;
de aceea paraji deapértion de Joculni&, cu cara intré in contect perpendi-
cular astiel de invetiguri, rebula aa cintdraascd cet putin 400 kg/mé (la
contact axclusiv cu persti da paste 280 kg/m? este suficlenté o greutate de
360 kg/m), :
Lae Usile 9! favestrala inflvereazd negatiy In mod deasebit foncizolaraa sune-
movie Pe iaAAATAtRe
LETC Ce Laer eLi
telor geriane, avind costicientde Izolare fonicd reduei ~» (@); chiar la un res
port radue a! suprafete! golulul vaioaraa razultata a tzolirii tonics ae situss2d
de cela mat mute ori sub media aritmetica « coaficientilor de olare fonicd
a peretulyi si goluiul; de acesa tntotdsauna irabule Imbundtatita in primul
find geferesjonied a usll gau feraetrel. Paretl cu foncizolare inauficlent pot
fi Imbuntiatti print-o cAmaguials Mmaleablld -- pag. 133 (), peretti dubli
alnt deageblt d¢ buni foncizelant! dac& sint asezatl pa un matezial fengizo-
lant user elastic i aint axecutafi cintr-1n material maleabll — pag. 133 G)
sau gi dack sint agezai! complet Independent pe toat’ supratata — fotanti.
(orm) fagh de Gre uetelle eaportmnn be belon gre 2200 mgmt) (as “as ] 16 invetgurls maleabile aint reintv insensiblle in punt! fonioe imei (apre daosebire
uniates
Ga supretell
cirdrnica pind, greaie cabear’, (1800 kone?) [Eze Ie ee de trvellgusi ighde). Pentru paral] dudd fenoizolanti trebule-utliizate mereu tour!
constructive verificatel Camiiguiel din tancuiali pe materiale izclante ce righ
cdrienida Toaltl o¢ golurl vereale* (1400 kgim?) [a eT ie [8s
ditate normald (ds @x. pe pollstiren normal) raduie oonaiderabll lolarea torical
Seton uport (000 agen) [8.25 1128 faeBee
Grenees
(Gmonsiors brute} cinta (1900 boAMPt =r ta [ye
ork | eaten:
[ourarniven
peu
a4 ‘Masa poretchs | Masa peretoil
» 400 kgimnt 2380 hgimt
. uk, gin? 0400 kgemit

Zolvie det Dloourt pine, cu golurl mcd mau i golud mai, leroullll pe menbela fete cu 18 men
t 1.0 aaa | ago .-[g0e | geo
2 [RAN 105 | onrlimictd
cu goturt, = plied 12 soo | aus hcp: fae
a 1a mw 408 - -
4 caving pink 18 mo | as | le -
§ cingner peneu coneir. cl. gid. | 1.9 zi 38. "| = =
8 : - - a0 | ea
7 Bios cus pont eri din create cobtar] 1.2 ne
#6 ‘ 12 300 tof 40 co
: Dm t08 oe cu gut Mel cht greate concat, 14 mo pH - -
paral suber, ‘! 1 - -
imi 1 16 mw | oo | = -
2 bloc pls din preais celcarcash = | 1.8 wo | a |e -
Se a a ay | wo | - -
ie i 14 [OtN 368 Toige ain betes
ou saurk 1a ao [ae [- | -
i is bios prneat din baten curgué ft 1.0 mo | oe |}
| 1 ocw! " eaeeu cotati | 1.9 go lao [- | -
7 gu doudl apuss vertical, 13 FE ] 0 - -
if 20 yom [ems uimipkta coenp | 1.4 mm f(a fe -
Lor te [sn81 jee ou nieip- 1 ae 9 - "
a] 2 goduti 10 wo | ac | .
“| , a eet Lieb umiphsor =| 12 - - - :
a ie 1a - - me pe
30 C3 1 300 | aie | ao | tao
ae os os at [as [- |
25 |CiN | plocurl ine din Seton upor Py a8] 40} oC; oe

a a tis Us |:
oe Heise 2 mo | as | ae | te
a . . -
as
24a 48 ore er ee a) 9) 300 400 00 DN heck rT ; > aD 0

: upitabes de supratath fegin! $0 [4168 [gi Deion spongiog oe 40 488 5 380

Bolarsa fonicd la sunste serene, (a urittaten
ce sypretetl Beioere waive ai Setcane fn paral Md rome wi pldei de index siafuul,
Geathen alenenuht oonsirecty i ten ° ‘ tencepe amicele faye ia 18 un
. a DN ALC.A. FoEHON apongiog oe - - goo | age
a2 joie ae 437.5 | 400 a5 a
1] sd sImpla cu prag Mind izdlare dadesbith..... (esnesavcwaeneaens 3 baton cv apregate cn pr 6 “ons 1% a8 i
2) Ugh grad cu prag glizolara bund... ei. cece eee e rere e one. 4 1 7h
a8 chrirredl 04. 8 12 23) am | ao | +
3] Usd dubl§ cu prag Aird olees deceebitt, In decd canaturl * on M4 380 a - 369
4| Usa cubl& grea cu praggi zolare ..... pect pepe teaaeee . ay 4 4 a0 450 187.5 | 380
. : Tt ae a iF wo) ers fF rars far0-
5|Faroastra eimpls tira lrolare gupiimentard . . . s Salon povce
cin apragale 1s 250 as - -
6) Foreastré simpla
cu izelara bund..... beebeegeeeseeene 49 rere, . dar 2g0 ars 4a7g | 370
7| Feroaste’ dubld
gu cercevea dubia tad izolare dacsebitl ©......... a oe ax. pattle 12 Le Be -
8| Ferwastr® dunta cu cercaves dubla cu rolare bund ....- 2101 e.o 42 on
[OK oer compact du
eelen gain az 187.5 | 380 189 | 340

(8) ‘aolatea fosic’ 2 velar §! terastrelar contorm DIN 4109 Grosimi minima pantry peret simpli cu veloared pretecti¢#: ienica la sunste aaria-
na VPFSA & 608

134
 PROTECTIA FONICA LA
SUNETE AERIENE $I STRUCTURALE
. -~@
pomicr
Peret! exterior! intre olin an coe #
Persti care separa cladiri si care prezinta Inveliguri cu greutate sub
450 kg/m? trebuie (zolati printr-un rast continuu-pe teat adincimea
clair dimensiunile minime ale acestora sint de 150 kg/m? {Iz con-

LNANAAAANS
siruetit de locuinte cu ata) 200 kg/m*), Daca rostul pornagte-de ta ni-

SSS
valul fundatiei, sa poate rénunta ia masuri suptimentare; In-eazul fn -
care adesta Incepe doar de fa nivelui solulul, plangeu! de peste sub-
sol trabule prevazut cu o pardeseaia flatanta sau cu un strat de
uzura ugor elastic (ca §i In cazut planseulul Inte locuinwa}: Rostui

SS
frebule Intetdeauna umpiut cu materiale de umpluturd (piaotdin ma-
® Perate daspartiter dubtu cu rat
sontinuy In eectune
teriale spongioase ete.), in cel mal bun caz cu rosturt dacalate;
caoarece tnveligurlle sint rigide, zone de cartact oricit de mict redue
izolarea foniog! : ‘
Paret! compugl .
In cazul peratilor compu (find considerat astial orice perete cu su-
pratete cu izolare fonicd diferité, de ex, cu usd) valoarea globala de
izoiare Ig se obtine dupa seaideree reduceril lzolarii R din valoerae
izolaril fonica celai mai mari + @).

‘Tranemiteres sunetelor etructurale

Lkobie Fin de
reducbena

inde sequester A, : A,
* eapoctal
SY IC
ERATOR Na aed
fee ces ener a 5 10 bE] a Ft] »
Blaney brul larenia tare valerie de icolere ally
© TrachBut sopetourh aplanpeun €C)- ctermnarea recucert
izoiéel dup Zeler-~ (0
pruscrts ia pared
Miqdda calcul:
1, Constataren diferente! ine valoda de izelare iIndividuale
leah = by, urkde tretule consiterat
|, > tp.
2. Detorminaret Intra suipratetelede perail izclante.
3. Reducerse oli A rezulté din intvetleree curbel caportutué dint suprefete cu
paepanciculara
citerentel Inire valorie de izolare ty.

Protectia la zgomote de chlcare

Planseul este antrenat in mod direct ‘a oacilars prin zgomot de
cdleare + @). Curba pragerisa de DIN 4108 - @ indicd un nivel
narmat de zgamot de cdleare, deci ceea ca raprazint& maximul ac-
captabil de auzit in spatiul de dedesubt, in cazul in care deasupra
luersaz’ un tropaiter" normat, In acelasi timp ined ~ datorité infiu-
eotel tmbdtrinirii ~ vatorite trebule s& tie cu 3 dB mai favorabile tn
momentul incheieril exacutiei. ‘
Forma comund de protectie la zgomote de cAlcare este sana flotanta:
inde por DB cu epailu de cus
Aichtulrs pardosenil: hicrelte+
strat izolator usor elastic fara rosturi, acoperit cu un strat de protectia,
deasupra eo sapé din baton de elment, anhidrit, asialt tumat (groaimea
Indieat& fn DIN 4109 fila 3); constituia In acelas| timp sf protectle ja
sunete aeriene, din aceastd cauzi este edinisii pentru arlce-tip de
plangeu (grupa de plangee | ¢! If}, mushille rebula $8 alba spativ de
lueru, rezolvarea posiblla flind un chit permenent elastic, sila pardo-
$60 din pldci caramica + ), dacarace Invelisul format de sapa este
putin rigid, ef este in consécinté extrem de sensibil Ja punti fonice.
Pent plangee In cazul cdrora lzolarea la sunete aeriene esta deja su-
ficiant® (grupele de plansee | §/ l/), iZolarea la zgomote de cdicare poa-
te fl tezelvatd si printr-un strat de odleare usor elastic + @); plangeale
din grupa de plansee | pot intra in gripa de planses if prin addugaraa
unui plafon suspendat dintr-un material maleabil + @). Din coeficien-
tul de imbunatatire Cl (dB) reiese cu cit imbunat&teste o dalé flotanté
Pogipildate de izetare la zgormote de
Sau un strat de odicara usor elastic izolarea fonica la zgomotele de
®) Platon suspendat mateabll cakeare pedi un planaéu din tema calcara.

135

Elect da protects fonich prin
D ebstacole in spat deechis (A.
King); ps ordonath seranarea fh
funetie de ungiiutc
~@
se cheesy Taaipimlle fn mati gl konpi-
mae undelor v,
Gxemplu: & = 30%, bm 2,50 i: pa
try $00 Hz (intervalul medu de
kecy.) . tanta este inditimea indicata prin wnghiul a,
4£940/500 = 0,88 Wagimes de unde
Gsta As yw 25/058 » 3.68,
efectul de acranare = 1748
136
baat 25 12.0 gree PROTECTIA FONICA
apronbine 02 ime Zgomotete din Instalatll apar ca
aca de
certan biumet Bog am * sunt din amndaue, soluia asia oferité da armdtuti cu ermisie fonicd redusd cu
- bate B28... 12 on Sree. tngemn da atestare; armaturile cin grupa de atestare |.cu-nivelulde zgometal.
a armitusll «= 20 db (A) patti montate pe crite perste, amelasarea armituriior din
Qrupa de atestare | cu ss 30 db (A) este permisd doar pe pereti Interior al lo
culntai precum gi ps perafispre spatil de instalatli sirdine: imbunétStirea oricérul
tio da armaturi se poate face printra allele cu amortizoare fonice.
+ agomote din conducte apar prin fermarea de turbioane fn conducte;
solutia: utilizarea arcului in loculeotulul, dimensicnara suticientd, #a-
manta de flxare fonoizolante =
zgomote de umpiere la impactul apei pe peretela cazii de baie eic.;
solutie: inlAturarea efactulul de cutie de razonanté pemru objectele ras-
nective, amestacarea apei cy aer in armatur: agezarea c&ziior de bale
pe picicare toncizolante [fn acect caz gl racordut perimetral traduig ra-
tolvat elastic). :
+ sgomote de gollre (procuse de bolkeresivea apai): sciutie: dimensicna-
re | aersira corecté a conductelor de evacuare.
Niveiui de zgomet maxim admistbil generat de instalatille unel alte loculnte
este da 36 db (A). :
Amplasarea Componentaler zgomotease ala sistarnalér tehnice ale cladiril
(conducts de api, de svacuaré a apelor uzate, de gaz, ghene de guncl, as- -
Sengoare) NU asta permedIn pereti! adlacenti unor spatil da locult Hnigtite (ca.
mera de zi, darmitor). . oo
Garanul de incaizire poate fi foncizolat prin: amplasarea fonoizoleta (sock
separat+ @), subetructurd fongizolants pentru cazan), clopot tonoizolant
perry arzator, racerd fonolzolantla Introducersa conduotei In cosul de fum,
racordares la rejeaua de conducte de incdizire prin intarmediul unor come .
pensator! de caucius,
Transmisia foniea In canducte de ser; este radusi In inetalatli de ventila-
te sl climatizere prin asa-numita amortizoare telefgnioa; acestea stint for-
mate din pachate foncabecrbante, printra care circuld aerul, Cu oft este mal
gras un pachet, cu atft mal joase sint fecventele captate. $i conductela da
veniiare trebuie rezemate fonolzoiat!
Absorbjis fonicd
Sora decgebire de Izolarea fonic&d absorbtia fonicd nu reduce de obleai tre-
cerea sunatulul printrun element constructiv. De asamenga ea nu are nici
cinfiluenté asupra gunetuiui care ajiinge direct de ta sursq de. zgomot ie ur-
eche, Ea reduce doar sunetul reflactat.
Deoarece sungtul direct scads odaté cu Indepariarea
da aures de sunet, tn
’ gepind de la 6 anumiti raz de reverberafie" fn jurut surse! sunetul reflec-
tat eata la fel de puternte respect mal putarnic ~ ©) dactt cel diract, Daca
feflectarsa sunatulyl este redusa, nivelul sunetulut reflectat scace tn exterio-
rul razel de reverteratie valabile pind atuncl, raza de reverberatia Insési
creste. In intertorul razal de reverberate antericara nu ae modificd nimic.
Capacitaias de aceorbtis fonicd a unui spatiy este Indieat’ Th m2 de supestatét
achivalentd fonoabsorbanti; xeeasta ar fi suprafata fonombecrbantd
Meal’ care
ar ave 0 aceeag! capacitate cle foncebsorbte cu spatiut Inausi, Pentry un timp
de reverberatie de 1,5 cec. - ideal pentru bazine private in apatk Inchise ate.-
supraiata foncabeorbanté echivatent’ A trebuie xa fie de 0,1 m? pe m? de volum
v (raza de reverberatie
ar fi de doar 4,1 m pentru un spatiy
de @x 10x 2,5 im),
pentu fumdiate din dimpul de reverberate
aa at fide doudor mai mare.
fxemplu bazin Inot acoperit: 40 m? ap& - 0,05 = 200m
100 m? pereti si pardoseald-0,03— 3,00 mi® -
60 m? plafon aquatic- 0,4 = 24,00 mé.
29,00 m?
As = = 0,2 V; timput de reverberatie este deci 0,75 sec,
Protectia Impotriva rgomoteior externe
Pantry protectia impotriva zgemotelor externa (zgomot din tratic atc.) exista
urmatoarele posibilltag:
8) projectarea coracia 2 cladirior: spafilla da sedere criantate In partes -
opusé sursei de zgomot
b) executia fonolzclantd a paretalul exterior, inainta de toate exacutia fo-
noizolanta a feresireior $i usllor axterigare; la cele din sticla ira ochivrl
mobile cu instalatie de ventilare.
Schitd a dimanslunier ~ 6) includeraa de paravane de protectie fonica tn contiguratia tatadal.
= gursd de gunat d) protectie fonica prin configuiraraa abdila s terenulul, precum taluzera, 2/-
B = faceptor
duri seu plantatie. :
Pentru taluzuri, pareti si alte ecrandri se poata ciil valoarea sfeetului de pro-
tectle fonicd din diagrama @) pentru lungirni de nda diferita (lungimea ds -
unda aste aproximativ 340 méfracventa): cin acsasta reiesa cit de impor-
Vezi gi: Linii directoare pentru masuri constructive pentru protectla Impata-
va zgomotelor externa oi DIN 18005 Protectie ionica 1h construirea oraseter,

(5) Agezaten
ny utfajelor pa un #0dllu ou
. 7”
® Amplecaren: arcuritor In functie de
@ Ventilator eexemet dublu alestic
PROTECTIA LA VIBRATII
SUNETE STRUCTURALE —
Vioratie in corpurl solide sint numite sunete structurale. Acestea
_ Sint generate fie prin sunete deriens, fie prin antrenare direct, me-
canic® + @).
Decarece forjele alternative mecanice sint de obicei mai puternice
-decit prasimea alternativa a aerului, si retransmisia pereeptlbla
asie de obicei mat puternic& la antrenare direct’. Apar ces fe-
namene de rezonantd, acestaa conductnd pentru intervals inguete
de frecventa la un nival de retranemisia mairidicat.
’ Daed sunetul asrian ratransmis are un caracter monoten, cauza se
ragaseste de obicai in antrenare directé prin sunete structurale.
Protectia ja sunete atructurale trebuie deci s& tinteasc4 Spre impie-
dicarea antranarii direct sau & propagarii sunsielor.
Mbeurt Impotriva propagdril sunetelor structurale
Pantry instelatl de aoa trebuie folosite deer armaturt din grupals de
’ atestare | sau Il. Presiunee apei trebuie mentinuté la un minim posibil.
Viteza apei josead un ral subordonat.
Cenductele trebuie fixate conform DIN 4108 de peratl cu dimensi-
unl de suprafete » 250 kg/m? = @.
CBzile trebule agezate pe dale flotante si fr contact cu peril.
Zidirile supiimentare trebuie prevazute cu rost la peretil
Dotéri de WC suspencdate da peret produc direct antrendri fa sune-
{@ structurale. Ancorarea rigid este ins& Inevitabild, Eventual ae
pot prevedea straturl elastics.
Conducisis de apa si de evacuare a apal uzate trebuie fxete cu mate-
' riale elastice ai nu trebul
82 prazinte
e contact dinact cu corpul construit.
Ascensoarele trebule construite cu puturi separste- @ 9] rocturi
umplute cu » 3 cm fibre minerale sau cu capacul putului rezemat
pe neopren + @).
Pompeie st utlajele se agazd pe socluri izolate la aunetele structu-
rale $i 9@ racordeaz’ elastic,
Compensatoril stint dagcdreati de sarcini de Intindere deoarece pre-
slunea intend actioneaza gl fn lungul axel conductal + @.
Placile din pudret& de caucluc sint deosabit de potrivite ca materla-
‘le de izolara peniry socluri datorita rezistantel lor sperita la corm.
presiung. Potfl eventual inclusa gi materiale zolatoara la zgometul
@ Bxample de elements zolate tac de cdlcare din fibre minerale sau spuma polistiranicd,
Plute, cauciucul masiv $.2. sint nepotrivite, deoarece aceste mate-
rate sint prea rigide. Cu cit materialele de izolare sa comprimé mal
mutt bx solicitare, rd 8a fle suprasolcttate, cu attt efactul este me!
10 Tikbeas benefic.
4 Inedrcarea pentru materiale izolante dispuise in supratete trebuie sé
fie de obicei > 0,5 Nimm?, Dacd acaast’ cerint& nu este asiguratl
G+ sint nacasare alements [zolate, dimensionate In functle de areute:
j on tea utllajutul,
Etectul de izolare este ai {n acest caz cel mai bun, daca elemente-
™ _ le stat sollcitate fa maxim, fed a fi suprasoticttate. Elementele izo-
late sint fie din naepren, fie din atl» @).
Arourila din ote! agigura cea mat bund izelare fonicd a suneteler
structurale datorité righditat{l lor sc&zute.
Panini cazuri speciale sa utlizeaza arcurl pneumatics. In cazul ar-
curiior izolate trebuie avuté in vedere disounerea tn tunctie de can-
dul de greutate, pentru a asigure o IncArcare a tuturor elementelor
- tnagalé masura — @.
in cazul antrerdrllor periedice, de ex. masa pendulante sau retatl-
va, freeventa de antrenaré trebuie sa nu corespunda reovertai pro.
"8 | prii a elstemulul fIxat elastic.
_ Prin rezonanta se produc deformar! mari, ceea ce posteconducs la
.. dstrugersa elementelor cu amortizare radusd - @). .
Se obtine un efact de izclare deoseblt de putemnic prin rezemare
dublu slastica- @).
Corelarea nepotrivita, dé ex. cu secturi asezate pe dale flotante,
a Exam ce clerent mataic poate inrdutati situalia.
137
 ACUSTICA SPATIULU!
DIN 62216 ~
Projectarga acustic-spatiali trebuie $2 aibA ca efect crearea
conditlilor optime ce auditia In spatil pentru reprezertatit ordtorice
Sau muzicale.
Trebuia inate In considerare influante diverse, dintre cara cela mai
importants sint:
~ timpul de raverberatie
— reflexilte datorate structuri! primare si secundare & ¢ spatiulu
1. Timpul de reverberatie:
(D) esurarea
tempol ce reverberate Durata da timp sentryo scidere a nivalutul dado 2;zpomot cu 60 dB
dupa tnidturares sursel de sunat-» @, Interpreiarea se face pen-
tru intervaiul —§ dB pind la -34 dB (DIN $2216— Maaurarea tim-
Timp dere pului de reverberatie In sali de auditli).
2. Supratata de absorbfle:
Deterind timpul de reverberatio prin cantitatea de materia] ab-
sorbant, exprimata ca suprafatih cu absorbtie total (lereastya
aeectie
Awas-S$ as = grad da fonoabsorbtie dupa. masurarea spatial
a reverberatial
S = supratati parfiala
Timpul de reverheraile 56 calculeazd din suprafata de absortile
?

1 » SISSY (tormuta fui Sabine)

3. Ecou:
- Daca into curba cu pant Unitorma a timpului de reverberatia
(D, 86 pot recunoaste sublectiv virturi zolate, acestea stnt danu-
mite acou ~ @.
Pentru criterlul ecoulul se considera valor diferita de timp i in«
teneitate pantry vorbire si muzica.
Deoarace spatiie de audit muzioale ar trabul 24 prezinte un timp
de reverberate mai lung, ala pot fiprtvile de haguia mal putin er
tie din punct de vedereal ecoului.

ae
Cerin prtvind spatile
1. Timp de reverberatie: ~ -
Toleranta timpilor de reverberate ¢ 29% Valoares optima depinde de functlune si volumul spatiului -« @).
Functiunea Youn — | Volum Timpul de ravatbarate depinds In genaral de frecventi, flind mal
cy ] TT . [seg [me lung ia frecvents‘oan si vi scurtla cele inate, Hiei in care
ae wo elunee 3.8 | 500g f = 500 Hz aproximariie rezuttate prin chastionare + @
taatru ofataric 90 pot deriva.ca valor optima,
ferry /7 spamiliandpt | 47 | 8000) 2 intaligibtikatea vorbicti
a Wwarumuzkel | §,..8 | 18000 Sarveste la apreciarea Inteligibilitatitcuvintull rostit - @.
if ee ee te Nu este normata, astiel Incit sunt utllzat! ourent divers! termeni—
cumerh “ intelighbittates frazel, Intellgibilitates sllabei, apreciaraa erin loga-

aaa [rc a! OE LR] ONenttu masy:

ij sae
Loroweta [Af ouna | muna |
© rnvighonatsa vari
prime refed, iavornbile
Saurdtori cucu logatomi unun rezuitat rezuttal> »70% iderat
este consigeral
eae | 10 14 | 80000 | a inteligibtitate excelent a vorbii im
uede rot Dupé stablirea intaligibUliatl vorbiri, colective mai marl ds audi
(©) Tebel volume speciica V='(At) tari trebule eh noteze sllabe izolate Br sane d.ex. lin, ter (loge:
tomi}, metoga fa care acuratates date utiizald pant apreciars.
Matede objective mai noi uttizeaz’ semnale de brutal modutate
(mateda RASTH gi conduc
ta rezukate fepreductibite cu efort redus.
3. Impresia spafiulul:
Perceptia reflexiilorreceptate din spatiu in funetia de timp $i dl-
rectia,
Pentru muzica reflexiile dffuze sint favorable sonoritatil, tn timp
ce faflaxil difuze cu intirzlari de pind la cca 0 ms (coresounz&tor
ia 27 m diferenta da distanja acoperita) fata de sunetul diract pro-
moveaza claritatae + ©. Vorbirea solicit tntirzier| mal scurte de
pind !a 50 ms, pentru a nu reduce inteligibittatea.

@ Succesiunea rediexilorin spaju

138
 ACUSTICA SPATIULUI
-
"’ Reflexille laterala. imediate sint apraciate in cazut.muzicii.in mod
_ Subiactiv mai igverghil decit raflexiile din platon, chiar la timpi de
intirziere foarte mici (asimetrie ‘a perceptiel acustice}, datarité ra-
ceptarit uner semnale diferite da edtre cele doud urach! ale audi-
_ torului. Spatite Inguste, inalte, cu pereti structurati, refiectanti geo-
maetri¢e gi plafoane cu reflexie difuza sint cela mai simple modele
spatial-acustice. :

Structura priviard« spatilior

_.,, Volum: dependant da funetlune - pag. 136 @
“= yorbire 4 ma/persoana
— concert 10 m4/persoand
Volumale prea mici nu permit timpl da reverberatia suficianti.
Forma spatiulul: spatiile Inguets, Inalte, cu pereti structuratl (reflexii
laterale imediate) sint deosebit de potrivite pentru muzica, In apro-
plerea podiurnulul sint necasare suprafate de reflaxie pentru reflexdi
da tneeput imediate si baianeul orchestrei. Peretele din spate al
spatiuiut nu trebuie 84 permitd raflexii spre podium, acestea putind fi
percepute ca eteu. Suprafetele paralale, nestructurate trabuie evi-
tate pentu @ impiedica formarca efectuiul de futurare prin refiexla
multipld— @). Prin pllerea la unghlurl » §* poate fl anulat paratelis-
® Pentru mugicl plan, pent vortire
eplecet fn te
Ford de plan mai pun tavern - fui $| poate fl realizaté reflexia difuzd. -
Plafonul spatiulul serveste la conducerea eunetulul spre spatele
a&iil g! trabule contigurat fn consecinté = G). In cazul unei configu-
ret nefaverabile 2 plafonului apar diferente mar de intensitate a
sunetului prin concentraraa de sunet.
Spatille cu peret! divergent! spre zona de spate sint mal putin fa-
vorabile, daoarace refiexiile laterale davin prea slabe + G@), Acest
dezavantaj poate fi compensat prin suprafete de reflexle supil-
mentare (,terasa viticola’) tn spatiu, de ex. filarmoniclia din Berlin gi
Kdin — @ sau prin plierea putemnic& a peretilor pentru a asigura
. eonducersa sunetulul,
* Aifiplasarea podiumulul: pe cit posibl pe latura scurta a spatiuiul,
pentru verbire sau fa spatli mici (muzica de camera} este poslbila gi
amplasarea pe perstii ung! (Arhiva Beathaven — @), spatiiie mul-
titunctionale cu podiumurt amplasate variabil sl pardeseala parteru-
jul orizontala sint frecvent problematice sentry muzica. Podiumurile
trebule inditate simfitor peste nivelul salt, pentru a spriinl propaga-
rea directaa sunetului, in caz contrar, nivelut ar sclidea prea repe-
de In raperi cu propagarea - @). Din motive opllee i acustice se
prefer’ ridicarea succesivé a rindurilor de scaune sl asigurarea unul
sunat direct constant pentru toate locurlle -- @). Panta curbel ur-
meazaé o splrala Jogaritmicé.

Structura secundarh
Suprafetele de refiexie pot compensa in mare miésura structurl pri-
mare netavorabile, de ex. pereti divergent prin pilarea suprafetel
acastora = @), Forma platonuiui prin pinza suependate «+ @ sau
prin fragmentare fn elements + pag, 140 @.

DSP
@ Ricicarea succasivd a scaunelor ca
spirale lagartmica
(3) Piieraa supratete! pererelul @ Scadorea civaiuiui senor deaaupra suprafeinior absorbanie

139
 ACUSTICA SPATIULUI
Supratetele absorbante evita concentrarea sunetelor st adapteazd
timpul de reverderatis la valorila dorite. Altermanta potrivité de su-
prafete rafiectante si absorbante actioneaz4 asupra raflaxlel’ca ¢
suprafatd puternice structurata — G).
Supratatele curbate pot conduce |a crearea unui afect de tocar {cu-
pola). Spatiile semisferice sint deosebit da nefavorabile datorité
conesnirasii tridimensionala a sunatuli, dac& cenirul cercuiui se
afl la nivelul podiumului -» @. Acest dezavantal poate fl evitat. O
conducere foarte bund 4 sunetului poate fi atinsa printr-¢ configu-
ratie potrivité a curburii plafenulul + @).
. Reflexli dfuze: suprefetete de la care s-ar putea astepta generarea
dg scou yebuie s4 reflecta cifuz, adicd s@ disperseze sunetul pe
care {| recepteazé ~~ G). Refiexiie dituze conduc prin diatributia uni-
forma a sunetulut ja formareaa unor curbe a timpllor de reverberatie
neteds, unlforme. Structurarea prin pliere a suprafetalor necesita
unghiuri > §*, La fel de efective sint modelari puternice ale supra-
fefelor, parapet, hige ¢.a.m.d., orn spargerea undelor fonles sau re-
flexil defazate G)
Galcularea timpulul de reverberafie se face In mod obisnuit cy for-
mula lu! Sabine
we 2163 v
t
og &
Gradul ds fonoabsorbtie a unui material ag s@ determina conform
DIN $2212 In camere de reverberatia, Valoarea aa se situeazh in-
tre Ogi> 1. Timpul de reverberatie aste caicutat pentru freeventele
f = 125, 250, 500, 1.000, 2.000, 4.000 Hz. indicatille timpllor medii
de raverberatie se refart de oblcel la valearea de 500 Hz. In calcul
Intré. cu velorile lor specifice toate suprafeteia individuals, persoa-
Nels, scaunsls, dacoratta. .
Deseori timpul de reverberatie atins este determinat exclusiv de ab-
sorbtia parscanetor gl a scaunelor. Pentru @ face timpul de rever-
beratie independent de ceuparea adlil cu persdane sint nacesare
scaune cu sezut si prospect al spataruli cu absorbjle cit mal mare,
care vor fi acoperite de persoanele care sed. Suprafete supiimen-
tare de absorbtie pentru frecvente inalte sintnecesare doar cind vo-
tumul specific pag. 138 (@) este depdsit considarabil. Dac& volu-
mul spatiuly! sl scaunale sint acordate coract, nu sste nevole s4 se
recurga de obicel dectt la corectarea timpulul de reverberate la
Trecvents joase.
Compensarea In vederea obtiner!l timpului de reverberatie dorit se
face prin combinarsa de supratate cu inausiri cifarite. Acestea sint
dolintte de structura lor:
= membranele vibrante absorb frecvernta joase. Olmenglunile ev-
prafetelor, grosimea si umplutura spatiuiui gol variazd fn vedarea
acordaril fine a sistemulul + ©. .
~ suprafetele.cu ortficli In fate unor spat goale absorb da obice!
frecvante medii {rezonator Helminoltz}; sraportia de orifiel!, volu-
mul $| fonolzolarea epatiulul gol determina frecventa, amplitudl-
nea si forma maximului de absorbtle -~ @). :
- materialele poroase se yillizeazd la absorbtla freeventelor inalte,
Grosimea stratului 9i rezistenta ia scurgere influenteaza variatia
apre frecventele joase + @).

Formarea de focare la supratete curbe - @) Conducera favorabild a sureétului pan curvura adeptata

140
 PROTECTIA LA TRASNET .
DIN 48801, 57186
La latitudinea de 50 de grade se produc circa 60 de trasnate si 200
pina la 250 de fulgere pe ora de furtund. Lo
Oamanii afiat in apatil lbere pe oraz’ de 30 km de Ja iooul ¢e trasni-
re (copaci, zidaria $.a.m.d.) sint pusi in paricel prin tensiunea po-
tential ia pasire, de aceea picioarela trebule tinute finite,
Deteriorarile ia construct! se produe prin dezvoltarea de caldurd a
trasmetaior, care Incalzese sl evapord la impact continutul de apd,
provocind prin suprapresiune dialocdr! explozive ala ziduritar, stiipilor,
copaciler $.4.m.d., dec! in focurile unde se acumuleaz’ umezaala.
fn princialy, o ingtalatle paratrasnet reprezinti o ,cutie a ful Faraday"
cu procizarea c4 deschideres ochiurilor a iost marita in urma des-
coperirilor fdeute, Se monteaza suplimantar virturi de captare, pen-
tru a fixa jovitura trasnetului. ‘ , ‘
O instelatie paratrasnet consta din instalatie da captara, conductor
sl insteiatie de pamintare, /
instalatia paretrasnet are roiul de 3 fixa lovitura prin configuratil
de eap-
tare 3] Ga a asigure localizarea cladiri tn intariorul une! zone protejate. .
Conatructile de pa acoperigurl, lucarnela, cagurila, serisirila trebu- i
ia late in considarara In mod dedsebit la instalarea paratrasnatelon -
Acestea trebule racordate tn ores altuatle, we
Instalatiila de captare sint bare metalice, conductor! de acoperia, au.”
prafste canductoate de acoperis, corpurl conductoare de acoperis.
Nici un punetal aeoperisuiul nu trabyie ad fle mai departe ‘de:16 m
de un dispozitiv ds captare.
tn cazul acoperigurilor de pale trebula amplasate benzi motalice
la 60 em deasupra coame! 66 suporturi din lamn, pentru a se pre-
veni paricotul de 'ncandiu prin efactul de Impreecara, + @- @
In cazul tn care curentul din trdsnat este condus prin rezistenta
de pamintare, se produce o cadere de tenelune, de ex.: 100.000
Ax Sm » 500.000 V. Acest potential fl pearté in momentul ievitu-
rfi de trasnet Intreaga Instalatie paratrasnet si toate elementele je-
gate metalic cu aceasta.
-~,
Masura foarte ofectivi de a laga toate alementaie metelice da mari
®m” ee dimensiuni si instalatille la instalatia paratrdenet s¢ numesgte com-
pensarea potentialuiul. ;

(> Acopera
t pat ape
conductor
de ecoperis “as antena.
conductor de paint aecenacr

prizd de pimint la nivelul Eo occs

iundatisl
purer de Inerarupere GO apprasroctun metaicn
(lard (punt
per) Soe scuncircattare a contonsiul de
sacordans ia metat - swede traversare scoparia
racord flexhil Ves nstalaie gez-aph

. vente eure. @ numér punt Intarupars

prizhde pamint de adincime = ““""" jgheaburf
sf burlane
segment separare scintal SESE scoparia mataicd
“LH "re de Intiicere cle pareztpadd

—* bed de capters Lae facerda conduct igpenb,

— painters ce supratensiuine 2 pric de pamintare pe

r= “FP i "EE. beton armat cu racerd + tantra a,

i .
| aclacir Fed EE] conter ap&, contor gaz
——_f— | TAZ conatructa de otal - supartaconerls peciry
} . conducte electrica
( t ™ CD cistoms de otal © @] at capere/cerary sony
eS > wpa O conducts din matal
Plan al vedere ale unel cladiri gcoperite cu paie: conductor de coama pe suport | |
aie mn de Soom deesupra cnamet : conductor (a40 em de suprafala acoperigulut; @ Simbalun pantry adementa con structive pantru protectia la trasnet
foanductor colector de pamintars

141
 oN+eo1¢ «=©60S ss PROTECTIA LA TRASNET
Parnintarea so face prin platbanda, tevi sau pldci metalice neizolate,
asezata suficent de adine in pAmint sentru a asigura o rezistenta re-
dus& a pamintulul la propagare + @— @. indltimea rezistental de
pamintare difer& th functie de tipul solului side umiditate + @.
Instalajia dé pamintare are rolul de a disipa curentul din trasnet ra-
Se
~~ | pid si unitorm in pamint. Se deasebese prize da pamint de adinci-
~ - ae : me gi de suprafata. Prizale da pamint de suprataté se executa fie
Conatructe cu schalet metalic: Acoparis din tabla 5] parad dir
schalena trebuia racordat
atit ta @ lenin: acoperiaa! trebule sacordat sub fermé de circuit fie Jiniar, Da preferinté se ingiobeazaé in bete-
Stnductoni de acoperig oft a! la
o nductaril J epamint
scocuon de Soom nu! de tundare -» @)= @. Materialul pentru priza de pamint este fie
: platbanda de ofel zincat 30 x 9,5 sau 25 x 4,0 fis ofel rotund 219mm.
Prizale in forma de bare sinttevi, bare rotunde sau bare cu profil des-
chis b&tuta fn pamint. Prizete de pamint tip baré introduse la peste
& m adinclme se numese prize de pamint de adincime. Prizele da
pAmint radiale sint prize din beri2i separate care pomesc radiai din-
Teun punt sau dintr-o prizd de pamint tip banda.
Pentru acoperisur, perati ¢.a.m.d. din aluminiu, zine sau otel zincat
-- - @nu sint admigl conductor din cupru sau din cupru zincat.
Sint adecvatl conducteni din aluminiu sau otel zincat.

i P|), |e
. @ Partie princinale ale onel inataapt @)
eH
+.
fencer cy etna
cantare
i on Sapa
aol |
banda
i Hed i ala
ig. tn 12 a .; a0 400 1200
ago

3
dlspozte en rn & 20 40 400 | 200 800 5
aa tp banda
S rarer exoea upg, TH 0 B./| 2 40 100} 200 aon
| ‘tewaleLdpavete iad ip
mnelice tonein
. m 3 10 20 so | toe 300 10
arate ain lung. tam | 4 1a a e7 | 199 #00
amir tip env
Oe eemt ratenewt — ltretam | 2 [+ ? 44 4 70 eae
rmord le hf ecardae ap banda — a
ses ™ umes wal bag. 2 r [483 as | et -| 200
a. 4 ee 3 ? wz | ss | we] a0
‘ = piminien nina ria .
; % . : pandniste ined economic | dela neaconomic
(5) Wrvets cia siuminiu pentru portion §— (B) copes
ai paceta din aiumnisiy Paziatertala propagare
a prizaler de pilmint ip band si tip feavil in diverse tipuri
post de conductor
spre
de plmint

Suporiuiila dp acoperip pantry Nal tal ec *

de Tnahé tansiune nu se racordeaz® La slemente constructive dinrctel cu Fezolverea tacei pasta sosturl de
direct:
deschisdGistanta
- pin de batale la seintele ag) instalaill alectrice detrebule
city de siguranté un ctspo-
supeasarcing 414) Amplasarea
catie tip cuvaprizel de pamint fa tun dilaare pin bendad de sintindera la
jnteriow econstvetiier

+42 7
 PROTECTIA LA TRASNET
a
In pringipiy, oblectele de protejat se Inseriu fn zone diferite de pro-
i fefea IT anvicn storm tect, numite si Pe (Lightning Protection Zone). -@ —~
: prciecteSe Z ee ra “iit saeeensiarees Mee teeta neds

Zona de protectle Oh:

2FT 4 « zona de pretectio
is viene!
3 se if - > ‘
Zona de protectie (h s@ afl in exteriorul unal construct de protejat.
Hind compensarg In acest spatiu sint posibile loviturile de trasnat, domind clmpul neizo-
i pote - lat de descarcare alactrica din trasnet.
abla legit tanehune 230/400 ¥
f t
Zona de protectis Ds:
2: ae : + Tt iF
Datoritaé dispozitivelor de captare pa complexele constructive de pro-
aGee ateSea Hae a 11
tejat se formeazs zone fa care loviturile de trasnet stint excluse con-
form lassi de protectie. Domina cimpu! neizolat de deackreare elec-
reramee J
tricd din trasnet, Astiel de zona din exterior! complaxului constructiv
pron adaior ! atnt definite ca zona da protectia ia trasnet (ZPT} Os.
]
t
|
I Zona de protectia 1:
1
1 Ciidirea de protejat in sine este definit’ ca zona da protectia la
i trisnet 1. Limitels sore zona de protectie 0 sint date de regula prin
a
4
1
acoperlsul, peretii exterior gl podeaua subsoluiul cider de protejat,
= ant ee tn altuatia 1 care alcdtulrea (acranarea slemertelor constructive ax-
‘Gacema cuode { terioare) trehuie $5 salisfaca anumite cerinte.

panini
aut Lec Ota canatizare
Zona de protectie 2 ef peste:
Poate fi util sau indicat
84 se stablleascéi
fn interior! zonet de protectia
1 st alte zone de protectie
la trasnat, De sxemply unitatea centrala de
(2) Fenciptut compensazit potenbahul cin rdoret caloul ca zond de protectie 2 af echipamente alectronice izolate ca
2 promotia
" zona da protectie 3.
e
7
am
8
“
ET)
2
0
a
n Ooh yay
@ Linghiul de provecsia Ara
tn edt ope nnn cipro CB) cise ca proteate
la wasnot
ra) de proiajat

ona da preserite la &

Wscasweeomirn de protect la irhenat Oe

ecANerO & cikctel

{ennubtet) ‘tena de proteotie le 1

weranem0 speguht
(enrvai raza derel
Bena dal protectie te thenet & Iedenetiul 20 mo

Sete, Aparat
icarcesh oT
erm de pre waanel3
lampt teen OF
® csmemmrabeniear tecaptare: matoda sterei irdenetuivt,
oils Pinned
canducin—|
podae Intermed. pi
Ss detente
oa gar
~ ' tom ungh de piolecte
oda
Pret
4 te i
is dni
rates Inti "7" hone ce pretecia Ma wean 1 tajoe IT
emgeick oR a ee
armduusi ote
ialutul
pried de pamine
dy iundata insulate
Ge pilminiare [7 | teteca here conoucer sre
pacninince paniry ramet
. Sarpanesre a powchaulul
conduclor sare
pamivems
rane eupragarcind

@ Acoperisur protsjate prin catarg de captare 6) impanites unai cladiri in zone de protects |e trasnet

143
 dupa J. Henjes -» CT ANTENE
_ Antansie pent recente radio si TV atecteazd imagines urban. Antensla co-
a -munitere tpot fi ulile in acest sens, in plus. antane foarte apropiate pa un ago
perils s@ deranjeazd recipros dih punet Ue vedere al randamentulu!? Trabule
avuld in vedere proiectarea de antena comunttare inca din faza dé consinaxia

‘Same2 Se — @)ou ampiasare de amoiticatonre impotriva scdderii de tensiune din retea

_ pam — @ +@ aceasta masura avind consecinte si asupra pAmintiiri-
lor. Pentru racordarea ia conducts de apd tebuls reallzat ecurtcircukarea
cantoarelor de apa— @) Amplasarea corecté s pamintiiril Instalatiel para-
traAsnet trebule supraveghealé oe santier ~ pag. 142. Nisa amplassaza an-
tone pa acogerigur din pale, stuf sau materiale da accoarire weer combusati-
biigl Tr aceste cazurl se previid stip! de antene sau antene dé teronetrs.
Randamentul antenelor este puteric infiuentat de medial Inoojurittor + (D,
chiar sub anil de tnalth tengiuns. Pozitionarea cea mai bund a unel antane
este ol vigibiltate diractd spre emititor. Fleceptia-bund presupune orlenta-
rea spre amititerul proxim, aga-numita polarizare pa acesta. Undele scurte
hu urm@rass curbura pamintuiui, cele cu lungimne cle unda de ondiny! metr-
4r'o fac paral, o parta trac in tropoatfaritsi sint reflectate, aatfel recaptia TV
- ety poalbild st aeole unde emititeral nu ajunge. Oferta de forma de antene
este foarte diversiticata. Trabulg urmate raguille de baz — @. Necesarut
de spafi reapectly ampladarea tn Seed 4 aperetelor suskmentare de pamin-
tare 4 instalapie!l peratrisnet aste importants ~ ©. Copacti tnalf, care
depasesc vidi antenei pot deranja pa directia spre amitittor, In apecial co-
padi Intotdeauns vers. Anienele pentru apectrul JHF ampiesate sub tnve-
iitdare au recepiie radusa’. Fledera aceasta fati de antenele axterioare
scade la [umitate pentru apactrl VHF. Antengle de camera sint de ctteva
orl mat aiebe (antena aucxiliara}. O antend ar trabul af serveascad pentru re-
captarsa Undelor ling, medi, scurts ¢) utrascurie pectry mal multe sesctre
da unde TV; trabule sxecutate durabl, puternic protejate Tmpotriva ruginal.
Pentru inatelare po stfip| trebule prezantat atestatul atatic conform VDE 0885
mg

partes 1 =» G). Da regutl ee considert intvocucere

stfizutul In slstemul struc-
ture] al acoperigulul
pa o tnditime de fixare de a 1 m, la zidiire
de» 0,76 m.
om
=
*

Fixarea de coguri de tum in uz este defavorabiia datorité pericolului de coro-

‘faeseaese

zhane, Pentre acoperiguri plate, fares de un perete exterior earvagte mai

bine scosului, In cazul conectiril prin cablu’{cablara de bandll larg) se re-
nuntd ka antens. In subse! trebule previizut, pe lingd punctul
de trarisfer (ra.
ly mine yh
cord individual) sl un spatiu pentru ampilficetar cu racord ta reteaua de enar-
4, maxerém gle etectricé.

@ Haman
din peavil
nv
de 80
MR 8. tp
i! nit
ne

u
eondusta din material
sana unal
er temporare

pamintare cana
eT eamintare
® Schema ingtalajie attend comunitars Schema instalatla sa pratectia la trasnat purine
(Siemans) paratragnet

144
 ILUMINAT
. ~ fo
lluminat artificial, DIN 5036
Marine a ractata) tlzca ean lumintehoicd vee turnaehnica Link directoare pentra pasturi da lueru ,liuminat artificial” ASF 7/9 1979
salle pre Infarmatti: Sucursala TG, Burggrafanstrade 6, Berlin
Flux de radintio Flux lumines: o | Lumen i} ERCS Leuchten GmbH, Canute + Rostald, Lidenscheid
' intansitatege radiate "|: ntenalt. luminosss -b—- | Candee (od) ~~~ | -~-saseelominetehnioe- oe a mee we
intansitate de kediere luminare E ft ux (lo) Pyterea raciatiet aprecata de ochi aste definité ca flux kiminos Font tue
- mines emis fntr-o directia definita sf limitat de un unghi Spatial asta intensi-
Densitate da radiate Denait. amines b edie) tatea luminoasa |. Intensitatea luminoas’ a unui corp de luminal consi¢e-
Canttate ce radiate Caniltate da (unin 0 {lm - hy} fata pe toate directile de ernisia indic& distributia intensitatii iuminease, ra-
reas ei 4 vy prezentata if ganaral prin diagrama distributiel intensitatil turninoase (DDIL).... -
katlor m_ mn ~~ pag. 146 @). DDIL descrie radlatia unui corp de iluminat oa fnguata, me-
dis sau lata, simatrica sau asimatrica. Fluxul luminos care cade peo unita-
© Mabin{ ale raciaze! fizice al marin [uminciefinice te de suprafeta este ilurrinarea E, Valor tisice:
Raciatie globala (car sanin) max. 100000 ix.
Rlaciatie globaldi {ear acaperit} max. 20000 ix -
amabemegem Ginkde oxen sureteciwre = ye Comm lurinat, general Veders optima 2000 Ix
= Hlumiretataiar Cukor x Diy Sop tum, cu bores ne de ures jnimut la lecul de lucru 200 ix
STS Slate uminatov corp! x ve a Pat omter Huminat de orlentare 20x
2 & hurting inenreie
© Bop, ngrapaunenen XZ Garpud srinat da ty tuminat stradal 10x
SC Sigenherieat os agenegee —luminat prin lund o2kx
© Futace ' & aacceity de comutare de ungenth Rensterea tuminoast conettuie
L omaauri b peri harinozitatea Fees
er, rellector aneitatea luminousa a Corpuritor dé ‘luminat este tare$i produce
areciond munca —, Srene ‘dy bead atectul de orbire. De aici rezulta carina pentru corpuri de tuminat ecranate
D Gorp ium. Inprepavaplicay aw Wickets oaomoeae in spati interiozre, Danshatea luminoasa pentru suptatafa spetiviul reiese
euapandad, pilttat
din jluminarea E 9 pradul de reflexie (Le & + p/n}.
Con tu. ngpetacay Yao taut un. Sursgle de iluiminat transform putares siectricd (W) in puters Juminoss®
(im). O masuré a randamentufy este eficactates luminoasaé (Im/W},
Imipoturi g Simbohatl
perins corud de Rurninat
crtuneelh paplan fae whieh ® Ir
hr rt arhiteeturh conform Suree de luminat Tn)
Panu fluminatut epatiler interioare ee utiizeaz& stirse de llurninet ou in- Puneana ny
candescenth gi surse de liumingt cu deachrefiri In gaze - (3). Ineusiri tip
de Saal t uredeierinatsudcceimges | ce ala corpurilor de huminat ou incandescanti: culoars a iuminit alb-cald, po-
Aras

eibllitate de regiare @ obturdrll nelimitata, redare toaria bun a culesier,

L_stet tenes | |Tee ae |
ou hoandouaened

funepenare tare pliptiva. Deneitate luminoasd mare a corpurilor de iuminat;

astie! efectul lumini este brillant trdacsedl la suree de luminal cu incan-
descent’ cu halogen; dimensiuni reduce ale sursel de lluminet aceasta
conduee lz forme micl de corpurl de Hluminaet si caractaristic foarte bune pen-
wureh de
k
ao hanson oy 00
_————
—_ | tru a obtine fascicule, indeosebl In seoturl. Alte tnsusirl: eficacitate fumino- |
asd (im/W) redusit, duraté de Wata a aursel de iluminat tntre 1000 gi 3000
de ore.
Insugli tiple ale surselor de Huminat cu dascércért tn gaze: In principi
functionare ov stabilizetor si, dupa caz, cu starter, Eficecitete luminogad ri-

petra) [ecco | bende dicata sf durati de vista relativ mare Intre 5000 #1 15000 de ore. Culoarea
iumint In functis de tipul eursel ce iluminat ab-cald, afb-neuiry, alb-uming
Glurnil. Redarse culorilor ponderatd pin ia foarte bunk, coslbiliate de regia-
@) caaaiicaren eursetor de hurinat #@ a obturirli Iimitata. Functionare f&ra piipfire dowr in vilizarea ov ctabiliza-
tor electronic (SE). :

‘Suree de lium. cu Incandescent = Surse de Bum, ou halogen!

cu in- Suree de Huminat cu desoliroiri Sure de fuminat
ou materia!
. candeecenth in gare- de nalts preelune fuorsecent
PWHE0~200 OT PW):
75 - 250 PW): 60-8000 TO ee): 18
fA surs4 de lium. do sural de fl. ou 3
A uz general HME vaporl de mercur 53
Pavyse0-7125 - Surtel_ de fhuninet compecth cu
—- : 200-800 inatectal fuorsacent
PiWh: 60 = 120 OT-DE Paw) sured de Il tip
PAR 38 sursil tp reflector p wy: 900 rafieoter ay T POW): 7
HMR vapor de mercur

oO PW): 300 A
500 PAW): 280 "
750 aured de lL tip “
PAR £6 sured
tp reflector OT 1000 refiector cu vap. = PIW): 10 26
. . POW): 75-250 HIR metarhaogen = rey is
a Eh aon
oe he oce - PARIS 4 cured tp reflector P(W): 70-250
A (OR 122) parabola CE aad de cu SS] pays
HIT-DE vap. met-hale, ToL 24
& PAW):25-100 _ Guree ou halogen
- de volts] mic i P(W): 35-150 36
sursit da ih, ov .
A sured cu runt or POW): 20~ 100 HIT vap. mat-halo. a POM: 4 ss
POM): 25-100 PW): 75-400 18
A sursA cu krypton Powy;20 sured de il. eu TO-SE 20
HIE ° vap. metchale, Starner tneorperat
PEW): 15-89 GRe4a sursé tip reflector
A sursii tp (uminere AA PEW):20-78 PCW): 35-100
sured de il. cu BWV Sw Comparatie:
OA-CB reflect. cu lumina HST vap. met,-nalo. ow = ww Econornis de
A
PAW): 35-120
face
; " NW | cwant de pind
PW}: 85= 100 P(W): 50-250 TEW (7) 15 a la 80%, durata
sured tipinia OR =s& aurea tp reflector HSE sursd dd i, cu iow me @ | de viaid id
vaperi de sadiu
® Tabel surse de itumminat

146
 +
_ILUMINAT
Carp llurminat tip raster
Mijleace de lhuminat
orien
[penne omnes = — =

patrat as
:
us . A A surgh de um. ceux oO oO”
: 60-200
“ PAR.A furnil tip refector
para
I. suri tp efector
$0. 300

6 oT faneand "|. 0 9 9 °
_ 76-250W
eo
QOT-DE
and,
suraé ov halog, ou In-
OUD Cog o °
100 = 600 W

fo Ssej mic
QT-LV sursd
cy nalagen de
o oO
GR-LY surei
dp reflector cu
A more
halogen de voltej mie]
eyred cu maberial fue: oO
°
Oo
o
3 S
T

19-58W

Teo rane Aooaesere o 0 ° o oO oO

a
TOL 7-88W
6b HME aura cu vapor!de Oo
mereyr
s0-400W

bh
HSE,
HET-
sured
cu
-
veparide
o
So-250W
HIT aurki cu vapor metal
OES HITE halogen Q / 9 o o
L_ 35-250W
@ Corslares tpulut d¢ aured de liuminat cu tput de corp da Auminat

Downlight avacuare
il
186 myn ia 3881)
200 mm/h i .40 dB (A)

x
Downlight avacuare st
adi ow
180 mith
ta 25 g6 (A)
200 myn
ba 40.48 (A)

AN
Downlight dacorstiv

Corp cu iluminat direct-indirect ~ sticid furmurie

es WY
A
~ lente tn trepte
—inm eerie

Sewnlight patrat
Carp iluminat raflagtor 300%30) mm
Corp ou Iuminal indirect secundar

746
 ILUMINAT

ae
Helur de intrare
ce

Uerntsrnet
Phueane te
ASMA

Hale Induswiale si de

Hale industriale

Feb,bux
Hale
de [Stones
A = surest de ilum. de uz general QTLY es surshcuhalog.devoltaj mic} =9T == gurs& ou material fluorescent HIME = sursi cu vaport de metcur
PAR = curdd tip reflector parabola ORLY w= Surshiprefies. de vota) mic TO = sursacompacié cuimaterial fuer, HSE « sursa cu vapan de sdidu
a = sursh dp refactor OF-GB-LV= sursd tp retlactor de voltaj TC-O = surs& compacts cu material HST » sured cu vap, dé sodiy, tubyiard
= 6ursé cy haleg. ou incandaac. mic, luming race fluot., 4 tuburt HIT © sursd cu vaporl metal-nalegan
grog w SUrS& cL halog. cu incandese. : TC-L = sursé compacta cu material RIE gursd cu vagori matal-halogan.
cy dublu soci . Iior., forma alungia ford de Glpsa

@ Mijleace de iiminat pentru iluminatul spativiul Interior

147
 iLUMINAT
Tipurl do [lurinatth spattl intericare -
fuminat direct, simatric —() . Prafarat pentru duminatul general af spatillor
S de Tcru, de inttinirs,
de circulate publicé $i al zonelor
de clroutatie. Pentru
@ Satisface niveluriie de iluminare proserisa este necesari o putera slactric’
radugd, Valor arientative pentru puterea specifica da alimentara — pag. 161
G-. Unghiul de ecranare al corpului de liuminat pentru spat de lueru sf de
Indtinire este de 30*, pentru cazuri cu contort de vizibiliate foarte ridicat sa
situaazd la 40° si peste. Partru un préiact de Numinat trebula pornit de ia un
unghi de emisie intra 70° $i 90°, .
Downllght-fiuter de perets, sorpurl tip saeter-fluter de perete — (2 .
Utlizere fn zona peretior pentru iumingt uniform at peretiior. Etectul apre
spatiy eate cal ai unul Auminat direct.
Flutes de perete pe gind de curant -- (3. ituminet uniform al paretalui cu
Be ee ences nea eee eee eeL contributis la Huminazw! spativiui. In tunctia de distantete alesse intra sorpuri-
ie de luminat se ating Huminari de pind la 500 Ix. Este posibilé uilllzzrea de
suse cu materiale fucrescente $i suree cu halogen cu Incandascenta.
Fluter de porete Ingropat in platen -- @ . Daterila lipsel de contibutieia
fluminatut spatiulul aint uttilzabie doar pentru ilurninatul peretelul, Utilzere
de eurse cu halogen cu incandescenté 6! surss cu materiale fivoreacenta,
Downlightepot directional — (3 . Se poate raallza un luminat diferentiat
apatial la o pozitionare regulatd a eorpurier pe suprafata piafonulul,
Feflactons care concentreazd tascleule relativ inguste poate bales cu pind
la 40° 91 poate fi ratit cu 3@0*, Utilizare de surse cu halogen ou incandes-
centa, Indecsebi da volta] mic.
anil duminat indirect -- (3. Conceptia iluminatulul este caracterizata de ine
baal
ST ® Fister de perate ou componenth
spariath
pa gindl da Curent
presla lumineasi. a spadiviul, chiar la nivel de uminare sc&zut, gl ipsa rafle-
xlilor cu efect de orbire. Pramisa const& fn Indltimes suficlanté « apatuiul.
Este necese/a corelerea stent’ = Huminéril cu erbitectura plafonulul. La due
ie cena saree gears are minatul pestului da lucru trabule urmarité Inttarea danslt&{il luminoase din
corpyrl de plafon la 400 ed/m?, Cansumul de energie este de pind la tral ori
mal mare fat de jluminatul direct, '
lluminat diract-indirect— C) .[n baza Impresial luminogsa a spatlulul sa
consumulu! de energie pa care i reprazinti (70% clrect, 30% indinact) asta
preferat, In conditiile uel ingtimi sufctenta a epatiulul (a 3m), un luminat
diract-indirect. Utlizare predominanth a surasior cu materiale fluorescante, |
peniry structun de lurriné in combinatia cu sures cu incandescertd.
Mater de plafon, de podes -- @ - . Pentru lluminatul pe suprafeta
mar de platon, reapectiv podes. Utiizare de suvae cu halogen cu incandes-
cenjl seu surse cu materiale fucrescenta; posibil 9] auige.cu desodrcari fh
gaze da tnalta presiuns,
Corp de lluminat de perete — {i . Wtlizat praciomninant Pentru ilunsinat de-
corativ al pareteiui, de ax. prin fitra de culoare si. prisme. Intra maaurd lint
tata utilizabd gi pentru lisminatul plafonuiui sau podalel,
Fluter de perete pe sind de curent (3 . fard contributle ia jkuminatul ~
spaiului, utillzat in mod deosabitIn patil de sxpozite si muzeu. Se pot atin-
ge niveiuri da lluminarg vanicala de 50 tx, 180 Ix 41300 Ix ca valor tipice oe -
_, fite In spati da expozitie; dotare preferaté cu surse cy incandescanté 9l gur-
$@ CW materlale Suorescanta. -
Spoturl pe gina de curent + (3. Unghl de erisie praterat: 19° (,Spet"),
30° (,Flaed"), 90° {.Flutar}. Sehimbare a conutut da iumina Ja apotuel prin |
lentite (lentil sculpturl gi lentil. Fresnel); schimbare a spectraul prin fittre
de protectia UV $i 7A (zon muzsu, axpézitie, vinzace) precum 41 prin fitre _
de culoars. Protectla la efectut ce orbire se realizeaz& prin rastere el clapa
de ectanare.
atetets

i
S
Soler tetate

@ Comp de persia, Huminat direct-indi-

@) Auster de pode rect"
a Fluter de petate oe sink ce curernt ® Spot pa gind de eurent

148
 ILUMINAT
=~
Geometria 1 diatribufiel torpurtior de Huminat
,Distantele intra corpurlls de iluminat si Intra acestea gi paret sinti in
relatie cu indlimea spafiului @-@
Unghiul preferat de incident a luminit pe abiecte si zona deperste
50 sltusaza intra 20° foptimn) st 40° @) -@.-
Unghiui de ecranare la Downlight-uri se situeaza intr s0° (umina
In fascioul larg, jimitara suticlanta prin ecranare) $i 50° (lumina in fa-
eineae antemateaaen scicul de adincime, limitare puternicd prin ecranare) —~ @, pentru
corpuri tip raster tire 30° gi 40°.
@ pan
i depo ree fee ou ® See

20 x | Necnsar pentru recuroaptaren inisdturlor fatal. Din ecast matty,

furnineres oizonteld de 20 Ix eate valcarea minim’ penttu spati
ps Intertoare in stare zonelor de tucry
&
Zonele de luery par Intunscate lao lhminare E « 200 Ix.
2 Din acusi mati, 200 ix sate valonren minimé a lurmingrl pentru zone de
lucty Ocupate permanent
2000 Ix 2000 x sate valomrea parceputd ca optimd pertu fuminerea zoneler de
kuer .
Ferteruloe 1,5 teprecinth diterenta mininli peecepunlil. De sie! reiges
cera valortor nominnle ale turniniid Er. pentru apend interioare:
20, 90, 50, 75, 100, 186, 200, 300, 500, 750, 1000, 1300, 2000 s.a,m.4,
ee
Ha La
@ Zona ce lueninare pentru spats interioare Shiels

Zona. actvitate

20 80 80 | Dramurl ¢f zone de lueru In esr aber

80 100 180 | Orantere tr: spat ou staticnare de duran acurt.
100 160 200| Sond de froru utiizate ooazionst
200 900 G00| Sarcinl vizuale de diicutate redued,
500 789 | Sarcin! vizunle de clicukate media +
#8

780 1000 | Sarcin| vizuale cle cevtnth realoete, de ax. aciivitate

de birau
780 100 1800 | Sarcinl viguaie de ditcutate ridicatll, de ex. montal tin
LDrau #000 1800 2000 | Rarcin! viz. de cifculiate foarte ndicatl, de ex, anrcin! de control
poate 2000 | tiyminat suptimanter pantry sarcirl vizumie eivicile 9 speciale

© terre arm @ pau Unght

Inght Tacanae
C2) Vaiorda oa Rurinare recomanciete
contorm Cle
2s

Litera Ineticativ: ; Exemply

IP 44
STORET
ETE SSPE None Mi Ser eee ANN eee Ma Prima cif Indicative: C= @
A dove sttril Indicath: 0 &
Grad de protectie Ia contact sau compuri etrling
Gred da protecte Impotive indir! apal
1m ctrl indically, permetrs de protect | A 2a cifhh indicatty, perimetry de protectia
z
th me oP

Zz
i
=
om 1h

TT

® Tipudl de protecte pentru conpurl de Ilumirsat

Tent. | Index Fa Zona de apiicatie thice

1A 1 > od Tastare culcare, gaveril
48 | 90> Aes s0 | Locuinta, hots, restaurant, iro. scald, ‘spital,
fduetle tpografcaextit
2A | 80> Ae>70 | Industrie
70 > Ra» 60 . Lo
3 80 > Ra» 40 | Industria oi alte zone cu cerima redusa din punet da vaders
al redazil culor!
a 46> Ras 20 | vedi daasupra

@) luminal da gerate, futer Unghi de acranaze (= 90°/40"/50"} Aedarea culorii de catre corpurila da iluminat cantorm DIN $935

149.
 aR " ILUMINAT
~~
Caracteriatle! calltative ale lluminetutul
O solutia de luminat sung trebuie s& corespundé carintelar functio-
nale si ergonomice iulnd in considerere rentadilitatea. Pe Tinga ace-
ste criterii cantitative de calitate trebuie considerate si criterli calita-
live, Inainte de toate cele arhitectonice. :
Criteril cantiative de calltate
Nivel da lluminat
wat Intra 306 {x fblrou Individual cu lumina dlurna)} si 750 bx (spatiu de
TA Zi dimenslunl mari) se situeaza ca valori medi cerintate pentru zona
de lyeru. Nivalurl de iluminat superloare 3a pot atinge [a un acelasi
fiuminat general printr-un jluminat suplimantar a! pestuiui de iveru,
wos Ef . Directs jurninll +
E: : Lumina cade preferasli lateral Pe postul da lueru, premisa pentru
aceasta situatie flind o DDIL in forma de aript > pag. 146 @.
Limitarea efectulul de orbits + 2 - @ .
Limitarea efectulul de orbira acopera domeniile arblrii diracte, orbirii
prin reflaxie 9 orbiril prin reflexie datorlté ogtindini In monitoara.
Lirnitaraa orbirii directs a6 reaiizeaza prin utilzaraa de corpuri de ilu
minat cu unghi de camuflare (unghl de acranare) » 90°.
Limitarea orbirii prin refléxie se reaiizeaza prin incident® taterald la
poetul de fueru Tr legdturé cu suprafete matuits ale mediului incon-
jurdtor ~» @).
Limitarea orbirii prin refiexie datorité oglindiril ta monitéare se reall-_
zeaza printr-s pozitionare adecvataé 9 moniteruiul, Gorpurile de Iiu-
minat care s-er utaa totuel retlecta in monitor trebule sf prazinte in
agéast’ zon& densitit! lumincase de « 200 cd/m? (utiizarsa re-
flactorilorcu nivel de straiucing ridicat). “
Dietributis denelktiifil (umincase
Olstributia armonioass a densitati Iuminoase este rezultatul unet
acordai atente a tuturor gradelor de rafiexia din spativ
~ @. Densitatiie liminoase la lluminat indirect nu trebuie SE
depAseasch 400 od/m?,
Culoares luminil 9! rederea luminil —~ pag. 149 @&
Culoaréa luminil este determinaté de alegerea sursel de ftuminat._
Se disting tre! grupe: luming alb-calda (temperatura culoril sub 3300
K), iumind alb-neutrd (3300 K- 5000 kK) ei lumina atb-ciurna (peste
5000 K), Pentru birouri se aleg de ableei aurae de lumingd de culoa-
te alb-calda sau alb-neutré. Pentru redarga culori, cara depinde de
compozitia spectral a luminii, ar trspul tins spra nivelul 1 (redare ~
joarte bund 2 cutorll).
Caleularea punctuall a Humindrilor -- @
Humingrite (orizontalé E, si verticald Ey} produee de corpuri Indivi-—
duale da lluminat pot fi determinate contorm legll fotometrice a dis-
tantal din intergitatea luminoasa ¢! geqomatria apatiului (Inditimes h,
distanta ¢ si unghiul de incidents a).
Grad dere. Grad de re
fgxle tn flexia tr %
Getertale de cone. a
Ajuminiy,«pur, max. fucias 60 pind
la 67 | | Morte, desoh., wn. var 40 pind la 45
Ajuminiy, eloxet, mat AG pinkiedS) Morar, inch 18 pindla 25-~
Atuminty, kestrult BS pind ia 7S) PisteA de grasa 20 pink le 4g
Aluminiu, oat Bpinkie7S) Placaldelemn brut 28 pind la 4c
Vopeltode alumina, mail = SE pindla 6S | = Clmant,beten, brite = 20 pind a ao
Crom, tusingt BC pink in TO) = Cirmidd, rope, noud = 10 cinta15
Emall, alb 6 ping la 75 / a
Lac, a curat OC pind ta aS Culerl .
Supey, justrult §Opinkia7G| aib 78 ping ia 88
Alam’, wwetrulld, TOpinala75| gdeachis 40 pind la 69
Nichal, lustrutt SO pink la 60] orl mediu 25 pind la 36
:
) tuminvsi punctuale Hirtie, elod
Opling argint sub sticia
70 pind la dO}
BO sink nS!
arlinehis
albastudeschis =
10 pind la 45 |
40 pin In 0.
Argina, lusteuit BO pind tage) albestru inchs 15 pind (a 20
verde deachis 45 pind ia 85
@ 4% Materials de constructe warde inchia 48 pind le 20
nr Stofar. deschis, Wstruit 25 pindtags} gaiben daschis 80 pind la 70
® gg. Fe, coy! Stejar, inchis, tustrult 10 pindla14) mare 20 pind lz 30
rs Granit 20 pind a 25| -rosy deschis 48 pina la 5s
1 Calear 35 pina la 55) resu inchig 18 pina ta 20
© bya FF cor wa} Manmurd, lusinuita 40 pin fa 70
@) Legea fotametricA acietanial Qe Grad de reflexia al materialelor de consiuctie luminatennice _

150
 da aimentare speci. > Wimt Factor
de corectia k ILUMINAT
100 x Inne de 3m, supralard Caloularea llumindrfior medd >
Fr» 100 m?gl colenie de 2.7/0,5/0.2 int te me lene
| «4. [| sa wert Lomb nes b eon] Seschia). madiue nshle | Ble gee mntstiee
aren 7 te et A cs - . eae ate cate wa

ae piadia §=20 [0.78 | ca | c.80 } In practi¢a se pune des problema unej evaluat astimative a ilu-.
Bort towine am] go | ceo | ogc | o7s minériler medli (Ea) pentru o putere de alimentare deta a corpurilor
rye | Es wie aio | 1,00 | 890 | 085 de iluminat, raspactiv o evaluare a puterii de alimentare P pentru un
a-$m_ 20] 0.58 | G48 | O40 nivel de iluminat cerut. En si P pot ff detarminate estimativ dupa for-
comm | gl | sweet so |o7s | oes | o80 mula» @). Puterea de alimentare specifica © dapinds ds tipul de
ome = swim! B10 | 0,00 | 0.80 | 0.75
_ corp de liuminat utilizat + @). Aceasta se refard la iuminat direct,
s-7m) So] 0,53 | 048 | 440
omnes, |S |S Wier mide | 0.75. | 088 | 0.80 Faeterul da eorectie k depinda de dimensiuriea epatiulul si de gra-
dale de reflaxte ale peretilor, plafonuivi si pardesalit - @).
Puroren clece allmantare
Pyterea alimertare epecincd == (Z)_Tabeltecerenrecte : acd trebute efectuate caltoule pentru spatil cu tlpurl ditarite da cor. ~°
puri de jluminat, se cgleuleaza individual componentele si apoi se
Sopra epee Aetl oo mt f tnsumeazh =» @, 724
° 9 ‘ Inaitien spatuad Hl = 3m
. & «Bs ee. Grade oe renenia C8/0.270,1
vetenke made) Caleulu! fluminatutul cu aivtorul puteril de allmentara se Soate apii-
of © orp da tuminma dp B+ ca oi la spatii de birourl. Un spatiu cu douki travel si cu o suprafataé
. ? > 0 4Wire™ + (eure oor. cu mat, iyarencest}
COCBOomOCOBS 0 kA
We 4 de 24 m? se doteaz4 de exemplu cu 4 corpurl de iluminat. Lao de-
° ' Corp oy duminat tip GD: tare cu 2x 96 W ivaloare da alimantare Inciusiv stablizateare 90
o Fn 12: Wirr + tpuredl de ut generat)
* B «Be Bs fof 10 Wee W) rezulté conform —- @)o Hluminare de eva 375 Ix.
Cop te puminar to): . in spati de birourl se instaleazd frecvent in afara corpurilor tip raster
* © « F = 10:Wiar - (gun cu hategen ou Incandbe,)
P e216 20 We 20W ' cu oglind& conventionale si corpurl tip raster patrate cu surse com-
a | Fon
= @) pacte cu material fluorescent — () sau structud de lumini - ©.
pana un spay
G) Oxi. tinal Han RAE ESE BMP 08 Structurlle de iumin! permit combinarea cu sine de curent pentru uti-
Interior Bye 1k
---.
lizarea de spotur,
Huminatul exterior al clidirlor
A eten?
he 0,78 (pedlenieomingaah) La lluminatul exterior af clddiriier fuxul lumines ai corpuriler de fu.
Psa Win? minat a8 caleulaezd dupa formula — @). Densitaiia luminoase se sl-
P 4 We OW tugazé tatre 3 edim* ({obiecte dispuse izolad) 91 16 cd/m {oblecte tn
a, = TS ors mediu foarte lurince).
By 9 375K

> E, iuminare nominal (x)

a SBF -k P = puteredealimentare
(W)
P* putera de almantars apecitea (Wim* ~ ()
p Ey ASP? |] A supratetn spate
= 100 kK |A tector de coractia
—- (3)
Rornuld pentru tuminaree mace E, et puterea de alimentare P
Fornuth de galeul > om» fia luntinos neceser
Flux lumnings 4! eotpulul
de Nurninat: Lo» dangl. lumincsel macie (od/es)
rhea A oe supratail
de Numinat
bs Ny © Tndament Buminal
ns"? S_© grad de reftexds al mal. de constr,
Densitewes tuminossh parity lun. sed. Grad de reftexde fa Huminet exteor
Colget fedim L Material de consiuctie £
Tz ax uew leelad . $65 Caramida glezurail 8S
mediy Inuinecse erie Mi albé ° os
mediu luminez, madie * Tencviall moter deech.| 05-05
madtu foarte mites | 13 ~ 18 Tenculal mortar rich, O2-0,3
Randament luminat Plata de resis deach, 0.3=0,4
Cblect q Plgtra do greais inah, 01 9,2
Capraianl are San] | Stren dsoohias 08~0.4
mien 04 Cemn cleschia bcos
ne
Fan me O2 Granit 01-02

Tas saw

Stucturh
ds luminl (ERCO}
NESE ee ee eee

|
|
||
| TOL 2x aw

@ Corp Ingrecat tp raster (ERCO} Dimensivnl preterata pertry clroulte alectricg in spatii de iecult in em

151
 ; ILUMINAT
ald-neutrs alb-diyrn
luminI i 2p 88-2p- * e50 | 865 54
de redare a culoril +B 1A 2A
de vinzare ‘ .

Alimente
Carne
Articole marochingrig
Mobile, covaare
Articols

lori
Patisarie
Vitrine

Persia
sfii

Evaleare culori
Birourl
Blrour, cordoare

Sal 1
sal eoturl
aockls
hotalurt
eal hoteluri
demanifeste|
Hale de ef
Sali de
muzee
Ganick 9! cabinet
tratament
Saioane,

Camare da looult
baie,
exterior
air zona
luminat incicatoare/panouri

Mm Utilizarea corset a aurselorcu mat. iIdorescant >< = recomandare © epost

162
 ILUMINAT
Un directoara pent locuri de muned ,Jluminat artificial" ASA.7/9
DIN 5095 partes a at (extras)
Lecurl ds. in
Tipu spayiulul interior ~ End Tiput zonelorde kery In aer beer,
reapacty af activitttl tases de cloulate, zon0 de circulate
pelsteliere0 Entix |
Spafit
generale: Trees da ciroulatie pe terenul
| Zone de clroulatein saidepozit, 80 -- Prefucrare-a
folios de tabla de Imprim, manual, sortere-hirte. 780 intraprindertl, crumur! de Intrep,
Scat de daportare a Qreviate mare Fatupers, litegratiere, equire ma- Conatuctl de poarté 50

s
Sp. da dep. ep earch de caytare = 190 Pretucrare a foller de tabla de munll af mecanizaté, aranjares Dramurt piaternmlg: 5
Sp. de dep. ou serciide
cite == 200 | zai 1900 Drumudl pentra pisttete = Eig 3
Central culoare te impr, pelierom# 1800 Orumun
de iniep. qu zona da

SSSSSSSSSSSRReRSBSS8
Gangurlin sp, ou dep. vertical 2
Stand de serviva 200 Gravura ope @i cupm 2000 Inchreare
seu descircare Sau ou
Expadiiia 200 Croviegs rneversalé recvench 710
Gantine 200 industria plaliriel: si cu tinvtere da vitera «30 knvh
Caltlaite apall de peux mm Lueril (Uibfetra) in butowe 200 Crumurt da fntrep. cu zond da
Spatt de gitinastion a0 Pratucrarea pieior 800 Thedrcare sau deseiieare bau cu
Vestlare 100 Lucritt ¢slarie . 500 clroukape trarsversell (recventé 20
Spalt de spalavduguel 10 Vopale plat. 750 al cu Umitarede vitexd
Tonlete 1090 Control ce calttate,
Spat sanitere | 800 Peatyrl de lyeru ia malexar pretentl medal 730 Paroiet Es
Spaill magn Bb] Hale de turnare Control de cattete, Porturt '
Alinantara energie 106 Lou de godine Ppratenti ridicate 1000 Suprat, tarabordare @ depozitare
Punct post ° S00 Formnare macanizatl Contrel de culltets, contalnare gi rane de ciroulatig rs)
Centrald teletonica 400 Formare manual pretentil tarts dicate 1890 Inckreare-descurcare containers 400
Confectionare miszur! Variticars cubare 1000 Inistalati
de che!
Cal da olroulatio
tn oladiri: Constructs mache Marginea chelwut 5
Pentru personne a Galvenizare | textile: Tneareare bunurl cu bucate a
Pentn: vehicula 100 Vopalre prin pene utare Postu de tucry In vane 200 {neareane Sune In mas 49
Postrl de contrel Filatus| 306
Scat. 400 (material th yeas, hehide} Te
Febricare unelte, mecanioa fing = 1000 Vopsire - 300
Rampe de incdreare 10 Flare, crowetare, fesere oq Zone de iver pe plat. de deposit. RIE
Febricare carceeri 600 Sunt cu Ducain cro
Bleed;
Spatti da birourt 9 apatil tip birow: Vopetoris : 7 bununl In ris

Bua
‘Spatl de blravd ou postud de hueru Lucriid poat-vopelre 1000 Uchid parkeview
Tr agropieren fergatralor 300 Taplesre S00 Looud Ge acostare pantry
‘Spath che birourl iranuportde perscane
Blrouri dim. mervtbitosel grupata: Looyrl da acostans pantry

§
reflexds refloasa bangport mixt
i

reflaxia meade 1000

_ 888
Degen tahnic 7H 300
B8ueeshes

Spatii de dlecutt 300 Maootiel, ligtartl,

‘Spatt de primire 100 marl 3ct
Tiare gl celecde 300
Productie
da dalicaiese
toarate . 500

2
i2
z

a8
Contre! de praduse, dacerane,
lnstaatil cu telecomanda %o soret 860
ineteleil qu interveatl manuaia Spat labersigr,
control culore = 1000
ocattonale 100
FPoaturl de lucry peugate perrarent Corner} at-gron gl ofecetek:
tn inetaladll
cu thor tehnologle 20¢ Spatl vinzare, postud de lucry 00
i
Service so
Caboratoare 300 Pesturl
de iucrs ll case | 500
Loeridt ov savcindl vizuall cleat 500
‘Verificara aulerl 1000 Moplepug
91 Industrie
$38

{exemple
Gin Drange difetite): Sentone .
Industria oimantulul, ceramics,
i

Veo. 21. oon. din ote! pit pensulare200 Construct! aupreterane

indusiria atfolel: Pramonte inetebetll de Incaizire $1
S2Sas
lw componenieior elactranica 1
Postur sev cone de lucryin cuptosre, ventions #00
3;
j
a

maexoare, inglaait de mecha §6206 200

Laminave, presare, formare, Fétricarae de Dito 4000 Alsllere service automobile 906
sullitorte de atlole 300 Prelucrare pletre prationse 4890 Ataber fimpiivia um
Siefule, corodare, luwinyine adit, . Atmligs optical pl owasomicikis = 1500 Atabere da reparatl $00
formares instrumanteior
din atici 500 - Ataller coparagl radio-TY ms
Pretucrare lerne:
Lverdyl dacoradl . Aburire +00
Siehure manuall @ gravurd 780 tntreprinderl preetévl servicil:
Gater ao Hotelurt@ restaurants, Fecepiie == 200
Lucrart tine
Asmriblars 200 buchare 800
Alagare furnirurl. vapeite, Spetl de servi masa 200
Trenplarie ou tinara 00 Sutat 300
|

ivory la magia de pretucrara 2

lemmdui 600
Posturi de ory ccupate permanent Innobtaren ternnutul 500
Tm Instaletll de precduetie 200 Control detects 750
Servica 300 Fabricare pW prducrare hile,
Postutda control S00 industria grafic’:
Sietzira lamn 200
Preuenare matate: Magini de hire, fabricar
Forjeria piese mict 200 cartoana 400
Sudurit 300 Legdtorie ciir{], Iimprimare tapat =. 300
Lucrai mecanizate Srute si madié 300 Oscupare, aurire, staniaze,
corodare cligee, lugry le Preluctare naa plastics
Lucrit macanizate fine Soo
Turnare prin injectare 500
Posturi de control 750 plete $i plact, masini para.
fice. produce matrite 500 Suflare mase plastica 300
Lamincara la rece 200
Tregere sirma a0
Presare mase plastica 300
7) Tape! al valonior erlentative pantruuduminarile cominale pantry zone de ue

153
 ILUMINAT
. Ys TUBURI CU MATERIAL FLUORESCENT PENTRU
ve een EANSTALATH DE PUBLICITATE
Je Trasare carecare a lintel, orlee tp de acrig, ormamanta sau reprezentii fi-
z
—
Gurative. Capacitate de reglare facila (reglarea se face prin rezisiente de
he raglare sau transformatori da regiare) uzyald in cingmatograf, teatru, Cormert,
Publicitate.
Tn bitourl sau constructli comerciais se pot introduces piafoune tip raster sub
tuburite de ijuminat cu material fluorescent, Lumina cade prademinant direct
tn jos - @~@).
Benzile lumincase si corpurite de Tuminat
in simp atunsit parmit un itu-
ming general uniform ou efecte de Umbra temperate, asemindtoare caior
provenite din lurid dln,
Sursele de ltuminat de mare prestune cu vapor! de merour cu Material
fluorescent (AQL) se utlizeeza In afard de iurninatul fabricifor ai halelor de
uzing of la lluminatul exterior.
‘Sures de Ruminat ou jJumind mbeth oy matatial fluorescent (HWL) produce
oluming asemgndtoare cu cea dum cu o redere bund a culoriior, Sursa se
uitizeazi fark stebilizator tn tasung narmal (de ax. Infasung pentru surse de
uz general}.
MATRRIALE Dit CONSTRUCTIE THAN@PARENTE
® © Avararen nivsior a > 0 Pentry rezuitatul artistic 91 sconomic, a daterminarea marimil, colorituiul, di-
. + ste mansionaren ferestrefor al liuminatul apatiior gate importent& cunoastersa
Tae ; tranaperental, clsperotel pf refiexiel iuminil a meteriaiat
de conetructa.
or
Pr ueilritha Se decsebesc: materiale fotorefiectente —» (6) cv reflexie orientat, dis-
Sica & porsalétota/ Gav partial $i metectsle fetetraneparente cu transparentil
cri-
—» (@), dispersaid—» ) gi transparenti mith ~» ©),
ontatll
Pino ou De remarcat: etiole mate cu mAtuire interioard (de praterat arlcum din prick
fa murdirirfi mai reduse) care abserd mal puttnd luming decit cela cu mtu
Ttenepases te extarionrd -» tubelul @).
ant slob tare © oreo @ Trartparera mix Ecranele de ntktase colorat cptusite alb prezind a0 scdidere redusd a
ou decalare a tezeor
foarte lu sighaer
_ miinen,
Metamen rf renspereri :
6 absorbtie mal mic& ov eproximatly 20% daclt cals fara

Stiolele pentru lluminel dium, care trebuio

ad modifice culoarea luminif din
Mateclal oe conauote Deeper-| Groans TE pare oo sures wlactice pentru aséritinarea exciuaiy ou luming solarl, abectd ano-
x |. & % ximatiy 25%, cele cara treouie sf ae apropie de lumina zenitall désparscta -
. . ” ~ absorb 60 pind le 80%.
ich ounavtal reek 12-08 rom H-00 goat Btiolete ds feceeeind ca sticid clark. permit treceres (umind tnproporie de
Stoll clark, matuith exterior | redush | 178-3, | 7-20 f age? | 4-17 | 85 pindla 98%,In functia de caltate, Confarm dy. Klefiner -» [0 eticla de
Stile clark, mmbtuth interior | reused) 1,78 ~31 | 8-48 [77 —88 | 3-71 | caltate radush pogie absorbi o cantata atft de mare de luminil, Indecwebl-
SAO ee eee | S53 72" | x sloktuiatn doud sau chiay tral fol inch mates nacesara @ dlmensiunt-
Grea a | bunt | 14-85 | os~78 | 1a-as | dodo lor feresirel nu poate tine casul cu termolzolares suparioardl a ferastrei cu
col: Groat | bun | 19-20 | St=48 | 47-08 | 9-10
Stic opatiz. geam dublu eau tripiu.”
: - Grupa2 | nk | 28<83 | 4—67 | 27-88) 8-11 STICLA, Intormatli: .
St-opmy, cotor, aypuvfic.: gu gos lascee | cose Lazear | Piachgles AG, Aut cer Raine 2, Goisenkirchen- Rottheusen
rowel bos |eocte | sce feocay | Misrpane, cBsuia postal 20, Laventtrde
Stcie opaiine recat eg-28 | 9-20 | seems | 2-14 Gerresheimer
Glas AG, HeyestraGe 178, Dosselder!
Portulan unk 40 t2-77 | 2—6 | 203% VEGLA Vereinigte Glaswarke GmbH, Viktorlaalee 3-5, Aachen
Marmura, lustrutia bund ae ore a=<8) | 4-08 Trasd ntr-un proces mecanizat, siicls pkrisegte magina de tras In stare geta
Manno, inpragnatl - - t2=40 [11-48
bua 112-394) «ps7 | 47-20 | 14221 de uitizate fir a necesita ¢ ptelucrare supiimentar’. Ciard, transparenta,
Caton brpeegnt te bund a ‘ " Incoloré, de grasime uniormé, ambele supratete plane extrem de netede. _
Pergament, necoloret bunk a] «a | Fotopermebilitars @1 ptnd ia 89%.
Pargem., impreg. qaiben dae.) bund a7 at 2
Pargament, getben Inchls bunt 6 14 Cy Sortare
Miktasa, abs apr. buni 88-38 | 6t—71 1 Tip 1: = Progus de comert comun de cea mel bund calitete pentru spat _
Matas, coloraté apr. bul . +t §ndd | tase | a7= ot flocuinta, birourl} conform BIN 1249
Amores bunk 16.88 forge} ora Tip 2:
. Stel de construct pentru fabrici, ssafi de depogitara, fereetre
Fiesopal. colotat tun 1.7=28 | 32+99 | 20-98 | 2-49 .
Pallopas, blond punt | 12=18 | 48-45 | 28~09 | 21-28 do eubsoiurieia podur.
Caton, alb (tuidure) bund 1o 56 7 ea Pantru sistema cin fof da sticlt legate aa utiizesazd aticld de acelasi tp.
Calon, gaiben (tubure’ bund 1.0 ae en - / ; ; ;
Calon, oem ubore buna 10 12 4 a4 Aplicarg: sticla pentru ferestre, vitrine, usi, peratl desoartitori, constructia de
Calon, werd Ctulturs} bund 10 12 4 as mobilier, stield securizata, geam dublu. Praluerare: slefuira, coredare, matuk
SUcid oalireita a-8 a 33 4 re, coacera, aplicare pelicula, pictare, indoire, curbare. Sticie deosebite pan-
Sta ermatl cu aim’ an ; a : tru scapurt speciale In orice grosima pracum sticlA acoperita cu peliculd,
pr sro solar (vercia} 20 s | 38 56 Blicld peniru placi uscate (otegrafie), sticll auto, sticla securizaia.

@). Thsusiri luminetehnice aie matartalalos dw constructia tranaparente

164 | | _
 . STICLA
STICLA IZOLANTA
Sticta izolanté fn mai multe toi este o unitate de geam, realizata-din
dou% sau mai multe fol de sticld -- () (sticlA de fereastra, stieté
oglinditd, sticlé turnata, sticld plata), desparite de unul sau mail mul-
te spatli umplute cu ger sau cu gaz. Sticla tzolanta In mat multe fol
_Sfara In tunetie de executie o izoiare termica si/eau tonicd ridicata,
(de ex. sticld izolanta pentru protectie fonica, stieia izolant& pentru
protectie la lumina solard, sticld functional termicd, sticlA muttistrat
cu étraturi Intarpuse). In spatiul dintre fat se afla aer useat sau un
gaz special. Modurila diferte de inchiders perimatrala impart sticla
lzolanté In trai grupe: eticld izokantd integrala + (DA, sticlt izolanta
cu inehidera perimetrala ‘ipita + @ 8, sticll izolanta eu inchidera
perimetrala organisa -- 6.
Stet Irolanté fin taxi mule fol We k
Se ain 2 fol sticla opfinditl OF FIFLOAT Wit Kk
4mm | Sem | 6oen[ § mm [1 mm| izmm
Liaijine Inem |] 141 | 185 | 188 | 300 | 30 | 306
Trgaiine nem
| a0 | 306 | S00 | 500 | 800 | S00
3 [Supa =o inm® | a4 | 34 | 38 | BO} 100 1190) Ba,
_ | Faportul Iaturfior 16 | ute | sao] tt0 [ato | tad
Groaime totals mm! 16 18 2 a 26 az
Laine trem | 144 | 245 | ga0 | 900 | 300 | ate
{rattine Inem | 24a 0c 60d 300 ao 50 LH a

10 [Supratea inet [pa [eo | a0 | 100 | 00 | 100] 34 ae

Flapevtuz laturtior 8 | eta [ino | ate | ino fade
Grovme tctwainmm| 18 [ 20 ] 22 | 28 | 30 | 3
Litime trom | 144 [| 268 | 280 | 800 | 300 | 300
Thatime tnem | 24a | 00 | s00 |- 800 | doo | soo
12 |Suprateta ines’ | 34 1 60 7 BO} i2¢ |} to | 100 | 30
Paperiu! tajurilot a P10 | aid p ts10 | at | itd
Gresime totatatimm| 2c | 22 | 2a | 28 | az | 38
ToleraniAta gre, inmmls10}s10 [#10] 44.0 j210 | 21,0
Tolerarta [a mine in my 21,8 f 22.0 | 22,0] £2,0 | 22.0 | 22,0
Masa inigim | 2 | 28 | 30 | 40 | fe | eo fe

CG) seca izoane

ta ceva tol
Atul § OPTIFLOATInmm | 4 4 4 555 aaa BES
GUF
in om | (6,8) (0.5) | (8.5) 8,5) | (8) (8) | fe) 8)
vaioarek (Wim? X}* 413 18 20 20
foraperminenitiate inm% | 74 73 1% 72
grosime element fo ena a R ae at
lungims max, mucha = them | 1414280: | 180%240 | 1644240 | 180
x 240
dimensiuna minima = fnom™| aéxad | gax2d | dxad | ex 24
taportul latudior =~ 1:8 136 48 1:6
euprafate maxima Inm? i a4 34 a4 a4
| mask finkgim® | co 30 ca, 38 cago ca. 38
Toverayl
le groalme:—1 mms e2oin = *veriiicat contorm DIN S261
Toieranth lp marie; 2,0 men

(Berne da iveare pertns models de toi (oxi) dela teolania

In tr fl
Mure rash fromm (iti)
sustia hong. om (lasee) . BO 100 0 200 280 360 380 400 450 S00
© 80 100 #80 200 280 360 380 400 480 500 . 1
, Recomandere grosimi stictt Recomandare grosimi
1 pent icale exterinark $i 2 m4 stict pentru fonia
a ces interoardla sticll 3 g extericard
5! can intevioarl
i zy § pantry pind In Ben
zolantl 78 la atill kevanth pentru
a 2 tnhimeda mantare 4 +00 j pind la 20 m inaltimaa de
4 . Smt rrepeciyynP.] j: 128 fincarga re din din vintvint == 1,21,
i : 1s i . as 159 { kMim? ragpacty 1290 Pa}
190 :
i 5 wo i , rat)
i
ao i 8
7

8 4
@) ‘Recomendar crostmi sticla la o fatima de montare de pind ka 6m @) Ascomandare grosim slicla ta 9 indltime de montare de pind te 29 m

155
 STICLA IZOLANTA LA LUMINA SOLARA
Auresin (= albasiru) 40/26.
Transparente T, in domeniul lungimli de vndé a luminil de la 480
ping fa 760 am (manometry) raportata la sensibilitatea ta lurhinozita-
te a ochiviui uman in % este trataté in DIN 67507.
Rafiexia luminii Ry spre exterior si interior in %.
Indivale da redara a culoril A, OINS169,
Fi, mai mara 90 = redare foarte bund a culor?
FR, mai mare 80 = redare bund a culorii
Parneabilitatea UV Tuy in demeniut iungimii de unda de la 280 pina
la 380 mm, este trataté in DIN 67507 in %,-
Gtlold inolantllla daring soiart Permeabilitatea a anergia global g tn domeniul lungimi. de unda
ra
‘Qetd (m= auriu) 30/17 de la 320 pind la 2500 mm aste suma formate din permeabilitatea
termicd direct si cedarea secundard de cdldura (= radiatie $i con-
vectie} spre interior, DIN 67507,
1 zig { al3 i
=
Z Factarul mediu de permeahilltata b (shading coafficiant) VDI 2076.
Factorul b este factorul de permeabilitate mediu la anargis solara
4

I Hs] i HE EL GE| da)

w| ot j raportat la transfer! de energieal unel foi simple de 3 mm grosime
de 87%.
= ee fy er] =o o 5 . gin (%)
Thar Se considera: b= 87%
eves [ ae fai]
ia] 17 | 14| 48 | o4¢ | 1,88 | 2hoxseo
Aurealn _ indicela da solactivitata S:S =» T./g, © valoure ridieat® a indicalu!
wlal 7 lia] 44 sor 4 ZaOx a4 a selectivitate indica un raport favorabil Intra transparent& (T,) si.
fe | Bll iel @ fast a | oar | ade | soeses
Te qaaz | 49 3} 3e| 10 | 34 | 32 |) O87 | 188 | te0Kso0 permeabilitatea la energie gicbala (g}.
| 4895 | 48 35] i7] 1 [ae] we | cas | ts | 2eonden Costiclentul da permaabilitata termicd k al une fol de sticlé izolanta .
EL sures ag |azj/a2] 6 [ 14 | 2 | 090] 1.86 | gaaxddo
UIA 328 39 | a6bai] & | ie | 38 | age | 140 | Sddx340 indica plerderea de energie prin supratata foil, Ou cit acaasté valoa-
Bold (= aura} ro este mai mic, ov atit 3a plerde mai putind cdidurd. Valoarea k.
40/28 a 3] 184 | 24x
20/23 BY | 4 | 3 IEA pentru geamurl lzelants conventionale depinde fn principal da
spajiu! dintra foi (S1F} al de mediul continut in SIF faer sau gaz noe -
me Se ealie | a]tet as2 | Oge|Setite | es
Soar
fo argintiu)
bil). La ste Izolante la luring aolara se atings o Imbundt&tire a va-
qos | ae | Se! el geacoes forll k prin straturl de metale noblle. Valozie k indleata, DIN 52618,

gesaz || EiBe | ele) $) | 22.B || Re)O25 | 186)i) 200nded

eases
ayaa 48 | 821] ia f 1 a O55 | 1,00 | 240x940 * ge refard la SIF de 12 mm.
a8! 4s 8 | ta) La privirea dln Interior spre exterior, redarea culorilor nu asta dena- -
16az 36 |20| 42; 6 | 28 j 22° | of6 | 0.68 | 200x940 tureta In med egential, La comparatia direct cu feraastra deschisé
Bronz 59 poate recuncaste Lecara nuanté a mejoritafil sticlalor care esta,
“A983 6 | i8|as| 2 f ta | sa | ose | aag | 2edu3es fn funotle de tip, gri sau umbria. Aceasta se recunoeste si cind se
ane | 13 4 134 | za oo | 138 | 240x340
Neutry " privesie din exterior printr-o Inchidare de stlcla .pe colt".
639 51 | 8 16 | 18 9 o48 | tar | 2aoxado Clima cromatica din spajlu este foarta putin influentata negativ de
8198 a [4sliol 1 | 18 | 3a | o44 | +34 | a00x500 sticla Izolanta la lumina solar, deosrece compozitia spactralét a iu -
Yerds .
S7RO | ar |= 3/ a]. n 6.23 | 1,88 | 2d0xs00
mink diume incidente esie modificatd doar insesizabil. Fiedarea cu-
aad oa [oel tz] oo | ta | oe | gaze | 138} 2eoeseg lori se exprimd prin indicele ,A*.
Gri
ast a7 | lela laa | a | og@ | o€2 | aadxada
| 4550 4a] 7147) 1a [18 | 39 | 64s | 109 | sa0xg4o STICLA IZOLANTA ~ STICLA MULTIFUNCTIONALA
Cuno | 78 i 1s] @ | 30) t | os | 1.08
__(penin comparnie) O dat cu cerintele InSeprite pentns elementals de fatadii se car de ~
la sistamele de geamuri performanta mai dune si mal complexe:
CF) ica tzclanth
le wine acieek
protectie termica, protectie fonicd, protacti# la jumine solard, pro- ~
factia a oblactelor si persoanelor, protactia la Incendlu, estetica -
STICLA IZOLANTA
LA LUMINA SOLARA design, protactia mediului.
Pentru aceste functiunt s¢ pune problema unor eects da protectie su-
Sticla Izclanta la lumina solar se ramarcd printr-o transparenté ri-
perioare, care ny pot fl produsa doar cu sticl& izolanté convantionalll.
dicadé si Tn acelagi timp printr-o parmeabilitate cit mal redusa posi-
Stole olanté multifunctional’ @ste un element de eticla olanti
bil la energia global&, caracteristici generate prin introducersa unui
care imbindg mai mute aeemense functluni de protectie,
strat extrem de subtira de metal nobil, amplasat protejat la interiorul
spatiulul dintre fol. Pe Inga caracteriaticlle de protectia la lumina so-
Este poslhil, din punct de vedere iahnic, sd ae tndeplineascd aproape
toate aceste cerinte printr-o sticlé izolant& muttifunetionala; cu toate
lara, atic izolanté la lumina selaré cu valori k ond le 1.2 Wimtk
satisface toate carintele impuge sticlel cu capactiate termoizolants
acestea, nu axist& o stlcld multifunctional standard. -« 4)
ridicata, Pe baza spectrutyi euprinzator de nuante gi tipurl cromat-
..08 haute 8e ofer’ multe variants de design; completate prin pigci
de fatadaé din una sau dod fol adaptate cromatic. Sticla izolanta la

itisk
luming solar’ poate fi combinatad cu sticla izolant fonis, sticlé se-
Baan] enemetic

Redarea cuter

curlzata intr-0 singurd foaia, stlcl& securizatd multistrat, sticla izo-

lanta blindaj, sticld izolanté securizaté, slic turnata / stleta orme- ge; ; z ; i
mentald ca foals exterioard sau Interioara. Nu este posibila combl- | 81 $i 8a|2s/#i| |:
hafia cu sticld armata cu sirma. mm jo omm jWimtk| % |WwimtK| dB - - [ © =
Fiecars tip de sticl& este caracterizat prin culdare (vedere din exterior}, esq | a8 v2 | a3 [Toga | 3 38 da I a ¢a
ar Ba
pracum si de un binom: se indicd int? transparenta si apoi perme:
bilitatea Ia energie globala fn procente. Examplu: @ Examply sticla multifunctional

156
 STICLA SECURIZATA MONOSTRAT (SEM) , STICLA
Prin ,SSM" trebuie Inteles a sticla pretensionata. Preiensionaraa se PENT
realizeazé prin tratara tarmic&’. Procesul de productie consta intr-o smcuAANELON DIN 82290 RU PROTECTIA OBIECTELOR $i
- incalzire rapida urmata de o racine sustinuté prin-suflare cu aer rece... carve ee gin eg ane mee ean A ge gactneememe s
Spre deosebire de sticla realizata prin fotails, care in cazui spar- Sticta securizatd multistrat SsMs ste materialul da constructie
gerti formeaza cioburi cu muchi vii, de tip pumnal, ia SSM" rezuka transparent adecvat pentru asigurarea protectisi suficiante prin gea-
firimituri de sticid mici, de obicei cu muchii boante. Paricolui de muri anti-efractie.
rdnire este diminuat substantial. In plus, SSM” se caracterizeaza si © Pos#bilita: SSM3 in doua foi de grosimi diferite cu folie de PVB.
prin alte avanitaja. Rezistenta sperita ta intindera, incovoiere gi lov. SSMS Tn trei sau mai multe foi de grosimi diferite cu folie PVB stan-
re si stabilitate la schimb4ri de temperatura diferania dé tempera- dard say Tn varianta Intarita.
turd de 150 K). Domeniu de aplicare: constructia de cotarisportive, Sigurantd supiimentara se ofera in combinatie cu buelé de alarm]
pentru siguranta la impactul mingilor. Constructia da seoli sf Sau conductor de alarma in legdturi cu sisteme de prevenire.
gradinite, din motive de sigurantd. Constructii de locuit sl adminia- Geamurile anti-efractie se impart conform DIN &2 290 in urmaitea-
tative pentru case de scard, ugi gl sisteme de pereti despartiterl, rele grupe.
Zone corpurl de Incdilzire, pentru evitarea spargeril din tensiun! ter- © Geamuri inhialoare de penetrare - indicative A — 3- = C. Geamur
mice. Dorneniul fatadetor iniagral din sticlli~ sticla de parapet! DIN inhibatoare de explozii — indicatly B.
18516 P. 4, ingradiri: sticla se utllizeaz’ pentru protectiaiacddere De regula fata éxpusd atacului este orientata spre exterior. Doar la
oa parapet pentru balcoane $i scdiri. Oprelucrare ultericaraa,SSM* penitenciare fata axpusé ataculyl poate fl orlentata spre interior. Nu
nu este posibild. Chiar numnai deteriorarea superficial conduoe la ste permish schimbarea arbitrars a dispuneri constructive, de ex.
distugerea foil de sticla. ,SSIM* poate fi combinatd In sisteme con- prin Tntoarcerea elementelor.-- @)
ventionale de sticia izolanta. -+ (1) Se [Raper
Chess Gimans. | prat, | max. .
. dere-| Medicis | Gros, | Geaul, | maxinne | rex. | leturi | Exempla
de zplicare
Com Grosimt aticla ia mm it. mm | kgm? | om re f=
Hew ‘Siletd de flotaile or) i) ay [eemcstrat_ [00 | 2t Srexb0 19.0 ome gl moiltite-
11:90 | Losulete
™ Titilelatwlsjsisleiwielti ala avinao [22,0 jst | zaavane [6.0 [1:6 [milois fapecin
‘© | sb0x} 100x| 1pax! 10x] 100x] 180x| ToC] €00x] 10x] 100n) 1Dnt 80x) 10K] too} «| ap | MRCS FES [22 | esedet G8 ied | Claci squat
269 | 200 | 200, 200) 200 200 | 200 | 200 | 200; 208} 200 | 209 | 260 okt mir
Hs fren] a2bx| tex] ta0x| tex 00x] tate! azn) 20x[120e| 12er| 12x] 4292| tex Horeid lan] 24,0 | 38 | 2ab/a00 fae [ts6 |e ez ert
|__| 240} 300] 380 | 300, 00 | ane | 200 | 309) 300) S00) 300; 200 | 300 | 208) | | momestenl [NO fed | embed9.9 (118 | cone me inantow
3 © | t44x| Z1ex| atox| 240] 240z| 100K! tobe] 21x) vtec) 216! Z10r] 218s) 218x) 270K TONa (oo 24,0 [34 | eamxaco lee (1;6 | detirt ovals
240 | #02 | 340 | sac | 200} S00 | 300 | 390| 300 | 280| a8 | a90| 300 | $00 pric

ia24a | 300 300]SSS) of

i © | tats] atte Ble] Gx) 20x a PES re wie ae quam
900 | 900 | 360 $00 ite ex 0x) 3x de atx) BA Tao ig 120.6 125 | epesand 0,0 yh _\dnosebht
te perioltate
Le uitizgrl in
anaes OS,rouimila de sticla trebula cimensionate conterm ipotazeley de Dirnensiunile ga maine indicate mal aus pari alllzarea In sisieme de sticth
izolarw& $0 apiicd lt extercare, SoS eee ears nage ae
. or, Periny Sourie monoetrat
A, dinevabndle Roslbliiitte-tabnice
ce pro-
@ Pimenaiunl maxima pentru stictl ixelenth SSM ih om . duetle wi, ft Consectntl,
aU se epics la utiizie ba exterior
: ® Geamurl inhibatoere
de panaicare
STIOLA SECURIZATA MULTISTRAT (88S)
La produciia de SSMS" davai sau mal multe foi de sticld de Hotatle .
2 solidarizeaza cu una sau mal mutte folii etasti¢e de pollvinibui- GRAMUR] INKIBATOARE DE PENETRARE
ral, Transpatenta obignuité a sticlel poate § usof recuedi th functle Conform DIN $2290 P. 3 geamurile Inhibatoare de penstrare se Im-
de grosime. SSMS este o sticld care retine cloburile. In cazul epar pert tn tral grupe de rezistentd: B1-B3, cu grad de siguranta ere-
geri foi, fragmentela r&min lipite de folie. Folia viscos-elastiod tne. ceator + @
greuneazd penetrarea, astiel Inctt ste marta siguranta activa (ant- Recunoagterea UAB pentru geamurile inhibatoere de penetrars
stractie $f ant-penetrare). La epargera SSMS efectulds tnchideré sig imporiantéi pentru stabllirea pailfetor.
spatial’ este pastrat. Domeriu de apicatis: zons de intrare in con- Timer: fo Poe:
structl comunate, scall st pradinits, partial impuea ca obiigativitate. tian fare |rtom | Sepr.| amex, | monde | exempta ce
Pe ling asigurarec antlefractia, SSMS serveste Indacesbi fa In- | ig rq.| Alsttulea |Groe. /utete |max. | suey. |etect |supiims apiieare
chidert de aceperire cu sticld. Acaasta este neapdrat necesar din jus. | ° wo legicm [mt f-
motive de siguranta.—+ (2) . n fe 47 (ad /zeeesea] 6,78 [is0 [C1 EC] wegazine
aadise fz [ea (eco ao [te fara at
tom- Grosin] de sticlé in mom bemerciale,
sina oanire de calgy!
toa Stell de Hotadia 35m Sas. gq | manesirat (2? [oz [azesane| e.76 [1:10 16225) gusertl, nescen,
ayelete),m] sf aj ata] a] 6) stwl 1 deapeding du a5ticht
| © | 43] 2zee] 2250) 228s) 220s! Toon) 120s 2De| 210K] 2102] 226; 238%) 2264 9, 0716/4 tg 86 [2zhxtdof eg 1: 8 Cladist comervaty,
2 zag | 300 | 321 | 221 | 321 | 200 | Bon] aot | 321 | set | St1| 321 | 32t | 827 inattewill pelniatries
f_es | MOMARMrOR | [BE 228TN0) 8.75 4:90) 8 EC | Magetine bijetori,
249 | zabe)
q a” ate] 450 | 228e]
300 | 225u| 490 | 10]
400) 22x] 300} Brox]
200 | 720xl Zen | 24Oni
260 | 210n| t21| | zaeu
aac] Som 400 | hey)
acd | lead] 400 oeecin
= 40 [44%] 226x| 278x/ 225e] 275z| 100x] 120%] 2104] 210} 2904) 2252] 278K) 22a! 286 zanomisntaa [ep jazsxaonl so |4: 6 iciare,
| 240 { 200 | 400 | 400 | 400} 200 | 300| 360 | 260 | 3804 321; 400) 480 | coc] eneals entries _|
42 } 449} 228] 25x) 25x] 228] 10x! 420K) 20x] 210K] 290K] 225%) 228K] 22x] 2B .
S| © | 20] 300 | 400 a ae 200 | 300 | 380 | 380 | 360} a21| 490 | 400 | ang] &S ~ exPUizare ciobud
Simenaivnite mame gi suprateftole indicata maj sus pentru udlizarea in sisterne dé sticlé
La viligari in exterior grosimiig Ce sticll trabyie dimensionate conform ipatazelar de iolant§ se aplicd le @xtaricare. atta timp cit toala mai groasd se monteaza sore exterior.
Incdreayi dupa DIN 1033.

@ Cimensiyni maxime pentru stietd izolanié SSMS in ern ® Gear innibatcare de penetrars

157
 | | STICLA
STICLASECURIZATA STICLA SECURIZATA FENTAU PROTECTIA OBIECTELOR $1
Gear itibaeatoare po de panevate cu sesat@ deUAB)
protejat, Uniunea
PERSOA. NELORDINGZO ‘ © i
Asigutetoralelorgeamurllor (UAB) veriiegins
de Buruyi anti-sfracti usitleinhi beteare de ne. paseda exploz.-«daG)
inhibatoare, dein functia
GAMUT suplimentay Ciaselede rezistenté DI 03
tip, gi insusiri de securitate mpo-
netrare e (AE). Produsele atestate sint
7 ragistru. Ditertele geamurt : AE sint impantite in-cinel
trecute Intr-un triva panetratla} prin aruneare sau Spargere,
. eau: prin :Impuscare. de
clése de rezistenté: AE 01-02-1-2-2. prolactle. Clasa de reclstenté la exniezi alibi unui anamit tip de
Clasa de rezisten{é necesara pentru un anumit oblect depinde de geam se aplicl doar pentru suprefele de T mv’ sau mel mic
situatie. Stabilirea trebule fioutd din timp, Impreuné cu asiguratoril.
Dimen- | Supra | Rlaport
Cla euni maxim | Perform.
Alesis | aro Sepr. | Aagort — ce razie-| Atcatuire | Groa,| Gravt | maxima | maxim taturd supiim,
aim ris. | ata Ecamply 25 tant mn fag? om jw i+
an teenies 1 Lmonomrat | 11 fae” Jeoxtra [to [6 | ay
= fatites tae | at sxtie | ic 18
again yes mat mancevat (17 [40 ([SOxti | 40 1 08 Btc1 EC
bid a Wet D2 Seanwla is [exo |io [12
1 monet | 38 | 68 gx [40 | 18 BUcaES
ae ag lee | 26 ue Tinea 03 weaeieo | 42 | 3 goxtid | 1.0 41:6
e4 .
MY Sana i 9 ne pce ) Geam inhibatar
ae axplazk .
x2 mvenoeiret

isa {a0 _| 82 ue STIGLA PONOIZOLANTA + @-@

AES ue
Seo ien f91| 1 [azarae | 4iee [tes Ac aman eer _ A} Greutatea foli: eu oft este mai
. . mare greviates foil, cu aiiteste .
CD) ceemusl inhibaienra ce penetrate
cu stent UAB da requit mal mare indlesie de
Seat protectia fonica; -
rnin 8) Cu cit aste mal elastica foaia
Geamuri inhibatoare de penstratie @ projectielor se nermaaraé tn Exte inti (ee et oatt oats mal mere e
DIN 52290 sila biindaj de sigurantA madd la atac asupra . rag ms indicela da pratectie -
tn care
persdanei sau a vietii. Sticla este utiliza!In cazurile extreme Veena ick, " proweciie
perecanele se pot afia In imediata proximitate a follde gaam. Exist . al axte-
incl clase de reziatenté, dele C1 la C5. In plus, ae face diferente: peed Grosimea toll interioare
: ee, roare trabule a& fle diteritd. .--
intra sticla cu spargere fink axpulzare de cloburi (FEC) gi cu ex- @ Cu cit este mal aiterita, cu -
pulzare de cioburl (EC). -- @) (@) Stettleolaree pent protecde aft ate mai mere da requis in-
Deoarece geamurile inhibatoare de penetratie a proieetitelor con- toni , dicele d a fonicd,
stay din SSMS alc€tuitd asimetric, toate tutte benetictaza implicit ieale Be protect
si de 0 capacitate antretractie imbundthita, Greuiay! macdme par - on
unitate de sticla izolamid 800 ko ~ la aplicatie moncstrat 600 kp, | [mat | man,
iawn

Dimen-
Casa
| Sereris- | Alctiuire Gros, | Grevuiate| maine
ant | ten | oe
mex. | letul
‘enta mm | kgin® | om mt =
rat 7 |o7 | 2a8xa00
o1 [EC | Trastno zm |e {msion | goo | ire
. maonestrat 38 Ld 2251300 | ¢, i
FEC! toot leo 3 fe [essen | em {ire
noetret | g 225 x 300 f
ca] 8] tinorows [at [a [aera | aoe [are
FEC moncstrat 34 a 225x300 | 8,75 1:10
RBA OT to a 8 225/300 1 5,90 6 sna ‘ree. | trust. wit re il vee win ime ee i od
maoncatrat 28 4 a :
os (8 | Tinarssiec | a0 | ev |zesvan0.| eee 18 wn gal [rom [ear ae eee eer eae
[ag timgldil. |. eared,
FEec manostrat 50 122 miso [aso
4 Ot] ao 55 108 PO | 480 4:6 rece [men | gro? | wane
| det mim fel

ean faesrane feed bites | [ames HEY foo [aw fae wf fe [ERT low fare [ose
ca [ES | Tem

menastrat
a 2
7
y | tee
| 17 © |07300 | sao T1a0
;
snen ee] MN Lan [ee fsa [ee [ee fe
2
BN Veg jase fom
ce} EG | szsrasastco | 75 | 196) 228/900 | 320 [ite nae ale
tM laa oe ite ie
M0 oo fat loa
monostrat WT 187 19/300 | 2.20. 0 al sarc oe
FEC) sasnisagiso } 75 6 | 48¢ = [228/200 | azn | 4: 8 saoeala fe fee ie 2 # | ag jet | ate jose

® Stietd blindal — gaamurl inhoatoare da penekate a pralectitetor Stet superdonsizolanti

158
 Prodan die sich ~ Foliaeluala Am.
marin STICLA
tht
yeaica Sisternele de usi integrale din siiclé sint formate din una sau mai
nee . ‘Teta multe ugi din, sticlé, parti laterale si supralumina. Alte varlante: si-
‘Garman wathi : 14 steme de usi glisante, pilante cu Tnchidera in segment de arc sau
Gerace ech! C= nyohla
eurlh nu < 26 em . : 1:6
are semicireular. Se pot livra culori difarite $i diverse texturi de sticla-
Ut bambat : 16 Se oferaé dimensiuni standard si speciale. Dirnensiuniia usilor tre-
Cataohltie 16 buie s& corespunda ma&surilor pentru rarne conform DIN 18111 —
“Rama matalics pentru us! faltulte din len» @) = 6) . In eazut
On ‘ x 1a distrugeril violents, sticla se dezintagreazaé intr-o retea da mici par-
Guait GET ate u 1a
‘ichis, maj mult sau mai ovtin legate inte sie, Grosimea uzualé esie |
de 10 sau 12 mm, care coraspunde cerintelor Statice; aste posibila
necasitatea rigidizariler.

f HE

CRT Ha

TOL GA AET
3 AT
He2
HON
ioe.
Dotetl, die, 10
om
‘Trampall Heer}
Thulin cortesrre 0
.
Tags Mouth ps Toma
ST aBMtd btysth SOA
“Pe toxtarall sergeere
tea parimatrihTCrdauy ma 9. guestig BT ras iit 1: a. D rtouin canat Tn dou canatue
de
[ DimansiuneI Dimanaiune Ji Dirterieione ft
Prin etiold turnaté ae Intatege
o sticlé produad intr-un proces mecanizat, Dim. exterioarl
use] 70¢x 1972 mm" | a34xte7ema? | Baga is72 mm
care primeste prin Jaminare o anumité textura, Nu eete complet trans- andard
paranta. Bimgnalre a ramet 718x 1963 mm* | E4txieagmm® | 66x 1883 mmé
Sticla turnata tsi g&saste aplicarea fn lecurila unde nu se doresia vizibi-
tate maxima (bale, WC) 9! 9¢ utilizeazi ca element de configurare. Own. orfeniaiva pt. | 7860x2000 mm® | a78x2000mm* | 1oG0x 2000
gol consinaste .
Omamentele sticlalor tunate s¢ clasificd In: sticlA omamantalé albé 5)
Oinensluni speciale sint poalbde pink lao marime de:
colorala. Sticl& brut alba. Sticla armata cu stra alba sf cdlorata. Stick’
10006 2100 men?
cu cmamente din sirma alba i coleraté. Aproape toate sticlele turnate 415042100 mm?
comercializate s¢ prelucreazé fn combinati de etida izolanta. —
De reguid fata texturata se amplaseez’ spre exteror, pentru a permite @) Ul de wtih= dimensiunl
Di 18 114
9 solidarizare perimetrala lreprogablia. ln motive de curdtare usoert,
jaja texturaia se amplaseaza spre SIF. Aceasta este posibll dear la stlcll
tumat& user texturata. Sticla turnath colorata nu trebuie utlizata fra- Tip aticla Grosima Cimenstni Tolerante de
sich maxing grosime
preuna cu sticle colorate cracum sticlé de flotatie, SSM, SSMS. De aca- Am mmt mm
menea nici cu sticla functionala termicd si izolanta la lumina solara cu 10 2400
5 3430
folil aplicate.
Noted’, of, bronz 12 2150 x 3800" 209
Tip sila Grosime Tole- Dimenslun! maxima OPTIWHITE* wa40 2400
2750xx 9490
3500" £02 .
nominal ranta {orm xom) 10 1860
mm mm Struktur 200 10 1e80 x2 3600"
3430 205
Sic slefuita grad 208 declas 78x 108 Bambua, Chinchilla 8 1700 x 2800 208
(dimens. normaia} 4 203 o xi7d Gx 200 Natada.t bronz 3 1700 x 3000" "

@) Sticlé slaivita grading © . ® Sisteme dé usi integrale din sticla (supralumini 43 pArfi laterala)

159
 STICLA
BLOCURI DIN STICLA DIN 4242, 1055, 4102-3, 18178
Biccurile din sticlé sint corpuri din sticks cave, din dou parti sudate intr-uri
proces de presare. In acest proces, spatiul interior esta Inchis etans.
Ambele fata iaterale pot primi de la suprafete neteda gi transparente pind
la Supratete puterni¢ ormamantate #! epreape pace, Blocuriia din gticlt sq
‘GRatg
Bates a) nya cumir
de brecuri (b)° pot realiza in dimansiuni variate, far& stratun suplimantare, ¢l straturt eu
Ra Ruri
de rostutl (a)
plimantare la interior sau exterior sau colorate in masa. Domanilia de uti-
CHeareed) 5705 fzare sinttn axterios a fn intarlor. De ex, peretl lumiinaal st de separatie a
Formule pentru daterminerea gelukt constructiy minim spatilior (9! In: sal de glnnasticd si sport), fereatre, benz) luninogse, para-
Dimensiun! raglementate pantry pail de balcon $i pereti de tarase. Se pot realiza Inchices din etteia din cte-
pera! din blocurl
din aticlk sole da rezistenta la fooG 60, respectlyG 120 ca perete dublu ou supra-
fete separate maxima de 3,5 m*, pe vertical sau orizontals, la slegere.
Bloourila din ste!’ se utlizeazd pentru elemente conetructive cantor OIN
4242, Ingd. nu pot preiua sarcini statice din constructle., Caracteristictie:
trolare fonicd sf temic’ bund, permeabiltate la jumind sdicat® a blocului
de sticl® (pind [a 82%), tn functie de deccrafia putind 4 transparent sau
translucid, cu diapersie mare de tumind si cu efacte de oroire raduse, cu
rezietenta mecaniol sporité /a impact, zolare term! ca a UNL! perate de Blo-
curl din sticla: In mortar de clment valoured k= 8,2 Win?K, in mortar wsor
de ziddrie k = 2,9 wim? Ke ,
> OH 8 on azh as. Razé cit Fla gros, de Slecurl
de 8 om
bom deen. Raaturt < 1,0.0m nit pet ff arate.
Cin, neal naka
Mo
i = Bae sell W6em 19,00m~ 24,0 om
bE
RTRs
ie
St
ed eatin
elt
| Cees Litine rost c
a 1,8 om 200.0em 205.0cm 370,0 om
Litre rostc
401.80 5.0em 180.00 218,0cmn
2
ge tgem amine a blood de 2.30mi @8.00m 198,0em 135,.0cm

Oimeneiunt = Grautuee = Bucy Buca! Buck

ms kg m culls past
$160 118
x ao 10 a 19 4.000
on

Mae plan aad cu sper L W6x1do088 18 a 8 512

os xa
Plant
180 x 100 « Sd 20 25 44 504

190 « 190% 0 as 26 1g 380

WOK 190*KI00 = 2 3 § 288

197 x 197 x 98 30 5 4 28
Oxerxe

aad x 118 x80 24 32 10 bo

240 0240 5 BO 3a 16 5 250

00x 900x100 7,0 1” 4 128

Poreti din blocuri cin sticll nearmatt

teRogt alunecane
Peretil din blocuri da sticld care indeplinase concitlile tabeluiul,
de ax.
2-Flost dilatare, @) pot fi axacutatl nearmati Hird probe speciale. DIN 4242 trebuie
spument dur consultat din cauza armaéril necesare din punct de vederg ‘oonstruc-
alii permanent tv la figlila de margins.
“7 & Dimenaiuni perate =| Incarcara
&-Prof] metalic U Dispunarea Grasima fatwa seve =| ‘ature lungh vind
Pian S-Ancora sau diahy rostusilor mm m mi kan?
continve 1,5
a Bo e015 08
decatate (imbinare) : 66,0

Monta] ragord perete mterior cu profie Uf @ Conditii de indeplina peniry pevati din blocurl dit stictd nearmat!

160
 20
* ‘STICLA
bead Te «Raat 7hRay Sticla de canstructie profilaté este o sticl& tumatd, produs& ca profil
lee - | Tea Kz2reo77 ~«=—-U. Aceasta este translucidd, cu ornamente pe fata exterioard a profi-
amg Ue ceremrwmene ne —_—» 4 lulu (Ornament 504} si 6 conformeaza caracteristicior de calitate
weat_-—I Ia kasvats PAB specifice sticlei tumate.
7 , Este nepretentionsd la intretinere. Este potrivité $i ca inchidere de
ae . a | Too K25/60/7 — sticl pentru puturl de ascensor si acoperiguri. In spatille Inchise nu
“6 § oe * , "ga mal produce efectul “dé orbire. Tipuri apeciale: Profilit-Bronz,
ea Ist ksevave < pray Cascade, Topaz, Amstist. Sticla termoizolanta Ragilt si sticla termoi-
some. | J Teo Kazveor7 Z0lanth cu strat de oxid matalle Profilit Pius 1,7° ating | valor k de 1,8
ete 7 oI wimik.
wes J La Sticid. zolant’ la iumina aotard: Typ R-Chiblimbar'/P-Antisol pro.”
—_——— eet fectia bunurilor sensible In spactrul UV devine posibila prin reflexie,
. Tespectiv absorbtle In comeéniul ultraviolet st intraroeu. Transmisia de |
CD) sta crane protat— Sect OW 124 energie de radlatie si efectul de incdizire sint raduse In spattlul Inchia
cu sticld. Transparenta 96 pastreazd. In cazul dotarilor sportive pan-
natin pase = tJ tru Inchiderle de sticlé solleitate Ja Impact se utlizeazt intoteauna
persel ! a me Raglt-SP2 /Profilt-K22/80/7 (Sigurant& la impectul minglor DIN
gare [tn se | wo | tm | am | tom | em | aie | im _| 12092}
fBr& Insertio de elma. Regiiv/Profit sint permise ca tnchideri
Tatty or | out at te oe tot Po din stllé izolante la Incandiu da clasa ‘de protecile la foc G30 DIN
Apa
Kae
o25 | 255 | 220 |] Aad | S48 | ROG] 480) ee |] OO 4102. Profilale normale $) apaciale pot ff produse gi cu insert{i longl-
NP oe aes |] bo | 208] 4ee | aoe |] ame | eae | er | 200 tudinale de sirma. .
eotane are | eat ase] azo | ase | eso | a00 | ase | ass es Derensime nominahl a
Kaasata
aso | 100 | rae | x08 | a0 | 00 | aoe | ces | ats
7
sre eis | «0s | - gas |588] oat | eas | roo | ate | 4eo a a | . sian)
on ass | aos | a8 | ose] sas | ame] ase | sae | aes pa? 4
kavreoi? | aso | ans | eas | sas] oss | sac | az | as | ars }
2 indict chien (0,8 - 1,28 -9} i A= Din, nominal
+ ros!
ue 8 = Din, exter. |
eanicern ih an alee ald =i era
Wie = O08:~ 11,8 Hh = 05; (1,7 “gh Bodine: seth
L aiungine
na fn = Nuri
fiiemne Panels an eat sen oan en aom| cent tm som 100mm] thchidere simpls din stcid 25 WES Batgeriar a
Te i Lt Le Lit fy u u ry Lt ‘a fy .
e 778 | O78 | ame] 250 | RAB] 188) 188 | 380) 270 | O00 (8) Mast monial Sone ma asene 8A Sam:
+
ve 280/108] 1,70] a80| ago} 235} non] ies] soo | sac}es | 290
Nea | cen] 75 | 190] sie] 280] a8] oro] 105] 148 | 2.98 | 2.98 | 2100
ad yas | 1.08 fas} eso] ano [af aret nas | ia] aes] sce] ee] Bticld curbatt .
era, | oa | S| 280] Bae] 4S] | SHB) GG) GBR BSE | 440) BI 8) oe opaenars ou a fra
eees | tsan| aic| ees] sa0| 400 | 300) a7 | 2.00] 260] ses) 475 | ase pretungir! rectilini
Rauea? | 300| 290 | 240 | s00| aor | a40[ 228] 208- | 228] 475] ate | a0 b} Gurburl duble cu raze de
—— curburd identica sau varlablie
1 = Lungienen Hiplior op aticiltn mate!
@ Cladh! deschise rer, co 0) Curburl conic
8) Curburl in &
aesy a Ne Curburl fn u sau
Tearapareit: un greta Bra mr, AWS? nnominkioere, ou ol fare
teplarg fonlea: un eas prelungirt rectilinii
inolare termed: one Bee Mint.
cout Be ease um : @ Forme da curbare ,
@® Date fizice
, Exemple de exeoutie pantry varianta de.curbare la bticla omamentaid
3 t| g nh | Oesias.
= = ~ 80=300 | 40-160 | 0-100 [a6-180 | 126-07
Amon eltat, flared exterior f — a
; i
: 4 +? | 4 m 9g h Dastas.
Bun strat, tangs interior pei . [100-8401 26-260 | d-100 | 40-140 | 146—s08
reddouert
fl | fe\
Y 4 Ls g h Dealas,
ee reap, (207200 | F109 [84-200 112-468

ee aN ‘ / 5 fr Oasids.
amie rem i STE] ETP eae
Ee)» forme dubiu strat altemative oD ; ; A Deaina,
6) Vatiante
de punare in opera Crna ery 740-300] 60-100 j 71-184 22-482

161
 STICLA
PROTECTIE FONICA
O protectis deosebit de buna esta asiqurata deja doar prin greuta-
“tea proprie- a unui perete din blocuri din sticla cu
1,00 kNvm# la blocuri din sticla de 80 mm
1,25 kNim? la bioeuri din stiela de 100 mm ,
1,42 kN/m* la biocul special din sticld BSH este asiguratd o protectie
fonicd extrem de bund, Elementale constructive invecinate trebuia 34
asigura © protectia fonied la fel de bund. Congtructile din bleeurl din
Sticid constitule Solutla Ideal orlunde este necesard o Srctectie su-
parloard la zgomote aeriene, [n cazul cerintelor ridicata de proteciie
foniel se pot reailza solutli rentablie, daca jluminetul spatiulul se face
prin locus din sticla, iar golurile de aarisire pracum gi ferestrele pen-
a Geam de olasa .G" de reztetentd la toc tu al docile taseu de evaovare se mentin la dimensiuni minime.
Trabule respectaté DIN 4109, Protectie fonled In constructi civiie.
STICLA PENTRY PROTECTIC
LA INCENDA) Indicela valore de protectia fonica Ri, $@ determina conform DIN
52210.»
Stcla normala este utiiizabila dear fa anumite cencifil in demaniul pra- A, = IPFA +52 ‘dB HPFA = Ind, de prot. fonied la zgomote aeriane),
tectial la Incendiu. In caz de incendiu, aticta de fotaile se tisureazd tn timp Constructilia monostrat din bloouri din sticl& acoperd carintela pina-
foarte scuct in urma sxpuneril unilatéerale le ciidurd, fragmenta de dimen- fa class de pratectie fanica 5, -+()
diunl mari stnt dielocate gf apare paricolul extinderil Incendiviul. Utizaren
crescinda a siciel In constrvetile civke pantry fatade, elements de para- Ta ee perigee
ped si paretl deepartitad a crescut simtitor pericolele ia [zbucnitea unul in- A mectare”) masien
gandiu. La auterizarea constructiel se stabllosc timpll de rezistentl ia ioc ( ' Shagdegnnas Seam: Weee ke Be
pentru Thehider cu siicld pariciltate eenfarm DIN 4102, Asttel se dacsebeac secure apkme ol aanncrt
PT a urméatoarsie clase de recistentd fafoc. 2 iterate MBA #~ SOBA)
G90, GEO, Gao, G120, G1BO a co sn i orwager,cotinen rec ;
FSO, P60, FSO, F120, F180 § Buourt periitu ial mutts secmoaht dba [A 45 = 55 0B 1A)
Tad, Téd, Ted, ea 4 Iiroyrl comune mart, peetsornnie,
magazine. = 5608 (AS 50-80
CR IAD
Claga de rezistenté la foo .G"
Aga-numite ,sticld G* trebuie $8 inhibe extinderes fldcdrikor eau gexelor |S _Sestlotars, hele serves wl pervs putts aba Bona js
provenite din ardere pe 0 anumit duratéi a inoenduulul (de ex, 3039 $
|Geet.ere Soom eeoa a a
minute). Pentru orcs .geam G" gi pentru constructia aa de montare trebu- aie = ~ee. cumucand Se

: la at ne eet ee ermine al startle. “OD Valor orlgntative penin nivelul tonic paniru diverad ufllizar ale apatilor, “
Geamu prezint & variarte: tinll dvectoure VOLETS
Sti armat’ cu reteada sim sudata tn puncte, max.pn la GB0/G60, are
Cembinatii speciale costis/toars
de SSM in sistema de eticld zotanté.
Siict& din Dorosilicat] pretensionati ca de ex. Pyran, Shuaa ce 2gamat Geant se a aeasvt Gi. et aed cor LL
: 1 a a a
BLOCUPH DIN STICLA CL ARMATURI DIN OTML = DIN 16178 anes.
core. arunss made | 2am 4 a : i ,
Inchideris ou sticlt izotante la foc din blocuri din atiold petfl zidlte cu sau _ | 250m 1 on
dove orcmte ctor |’ B89
tira profll U ca @] toate celoialte ziduri din blocurl din sticid; de altfel gltoa- - | Aumeitth pf eR EL
te ceialatie modalitiit de racordare stint identice tn principlu. Cin cauza di- Bom 2 1 oo
latiiril iIniare putemice In caz de incendiy si a piltruridert gazelor da arde- Drumm tedecale at i 2 i ae
re, Perati din blocurl din sticii ee pezeazd pe toste laturile peyintre plac! bom 3 Q é 4
din fibre minerele (vat minorait), ~»3) rural ata Pench: en a
: ton C ¢ f oO
Gran ty secioterts | aa atm on atm 7m Druntut pincivaie
It thane cattiree | Fone const. compact § 5 ‘ a _
Marina Irchiciert am! 38nt tart 00m thee ata? un oa 7 ; ; ;
Trdfiona ras. ptemvarnt 1 iin iia ie iin a5 ans, chevtede maui {_
Lites mas, elena 4 400 tin Eon dtm ita gore raion ;
Forni eee ne anne aud a albeit ous ant * .
Forme bip ee isin {ROxHobxOO 1802 THe ec ce ETS a ewe cazun eancard de aplcare

@) Claas de protects In inoenciu

pantry biscurt din siiets

Ce Panna blecurl ot. | Indica prot | indies valor:

prowore| My mm fonica ia =| de protects
fonioh toomeu | fanioa Fry
4 2G 08 | patent
pt. arpa ant PFA
. nei In dou erreur Wosiboxdo | mitoG | aod
as —_ woxmeoxeo | 1008 | aces
a a4 Prager
polrntt ener
pl. supralete gore) roe | ad .
; WO=a0gB | pote
pl eupenioie Woda f-nee | Ha
din Becun din mili Paras
in dowd
evanud ou
2 35-39 08 amazsoxeg j= 208 | so
4 Comler
atm 50.4 56 thn
2 30-d4d8
Lungima 3 100 mrt, cpl palin 1 25-2908 ~”
nue. per clingy
de sHelg o «©2548
2 Oiblusdai Gulcane din obet auestate
pertry incencths 4 TO
: 3 Pian otni
penire ficerem Clase da protects fare’ contorm
® Detalii martaj- inchiders cu sticta Jzokanta fa foo ia bloga! ep alicia indilor direcioare VEOH pentrs @. Supratete din blocurt ain sticte
ieresirs

162
 Mase plastics
Informatii: Bau-, Architakten- u, ing.-institut, {Institutul de Constructii
al Arhitecttlor $i Inginarilar) OsannstraBe 37, Darmstadt
Masele plastice ca mater! prime eub forma de fichid, puibere, granulé se tm-
partin 1. mase dureplastice (Intarite prin cdldurd); 2. mage termopiastice (de-
formabite la caldura); S. mase elastsmerice (permanent atastica). Prelucrarea
industrial cu adacsurl chimice, materiale de ueniphaurt, fibre de sticla sf culos
produce semitabricaia, meusriale da constructie, piesa finite, .
Garacteristicl dacsabite pentru aplicatiiin construct:
‘Acopert cu strat Rezigtenté ia apd $i coroziuna, fpsa navoii de intretinare, grautate fedusa,
de Mase plasice varietate de culor, culoare tn mand, stabilitate la lumind, deperdenta de produs
$au Ge strat de culoare permanent pe alta materiale da constructe, sf ce folle
pe ote, contrapiacal + @s. a.m.d., formabilltate si dafarmabilitata larga, ugor
de prelucrat, conductivitate termicd redusa. Forme axisiente + (i) =
Paneuri calulare, 18 mm, 1200 mm lafime. Lungimi
1,40 m; 2,00 m;2,5 m; 3,0m;
3.30 mm; 91 eupralungim, ,
Panouri celulare, 49 mm. lungline pentru inehidera frensparenté de acoperig
2,5 m, pentru inchidere transparanta verticala 3.5 m, transparent -« Gy,
Multtudinea denumiriior comerciale deruteazi projectantul, acesta treduird 6
#8 raperteze Ja denumirl g! abravied = internationale - chimice ele masglor
plastica, ale cAror caractarlaticl gint stabilte deja In mai multe rinduri prin nar.
fe, raguiamente de verificara I jinil directoara. Cele mai importante aise plan
ste pent conatrucsi atntIndicate prin litere:
ABS = acri-butadienstiren GP-UP == pollester arm. fibre stic.
CA =. dorpren” WA = butil-cauciuc
EP = rdigindi apoxidiel MF «» melaminformaldehida
EPS = polltiren expandat PA . = poliamidd
GFK = mp. cufibradesticia PC © policerbonat
PE os = poltetilend. PS » pollsinen
PIB = =_spoliisobutilan’ PYC hart = or’ de potivinit tare
PMMA © pollmetacrilat PVC weich » de pollvind mole
*s, aws salty
gh
a sheraale "s,
(atlela acritica}
PP os polipres” end uP « rising poflestercd
Hesaturata
Masela piastice preiucrata ca semMabricate, materiaie de construct §/ ple
manta finite contin de raguill pind la 50% materiale
ce unpluturit, armatui $.4,
adaosuri, Masala plastice afm puternic dependents de caldurh in prelucrare sf
aplicatia.
Limitata tamperaturlior da utllizare 96 aituancd Intra 80° al 120°, Inoalzirl de du-
ath jung’ ny $0 prodve In construct! dech rar (exceptt constitule instalatile de
apd calla menajerd $i incendie}. Comportement ia incendiu: masels pissti-
‘ge aint, ca materiahe de Constructeorganics, nlamabile, In unele cazurl ating
eontorm DIN 4102 clase 8 1 de materiale
de constructs (greu inflammable); ma-
joritaten int dasa B 2 de materiale de consiructie (normal inflamabile); uneia
ined stint clase de materiale de conetructie B 9 (uger inflamabile). Prescripti
corvepunzitoure epar in Reguiamentele Landurior privind Constnctiie ef In
Unile directoars pentru utiizerea madariatelor Ge construct Iniamabie In
constructil civile. :
Clasificaren produselor din mane piaatice pentru conetructil
1, Materiale de sonstructio, semitubricate; 1.1 Pidol i fai de constructs;
1.2 matariale spongiouse rigide, stmburl; 1.3 materiale snongicaes cu adao- °
aur minetale (beton ugar); 1.4 fol, Toi al pretate, tesdturl, tropteliturl; 1.8 etra-
tur de uzurd pent pardosail, pardosell eportiva tp K; +.6 ttmpiatrl (dir. gem);
1.7 tevi, furtunurl st accesoril; 1.8 mase de stanesre, aceziv, llantl peniry mor-
tare pa.
2. Elemente constructive, spiicatil; 2.1 parete exwrlor; 2.2 parete interior;
2.3 plangeu; 2.4 acoperls sl accesorll; 2.5 faresire, chiosne si accagdt: 2.6 Us),
par al acceacci; 2.7 reazeme.
4, Milloace ajutitoars, plese de mic! dimanelunt ¢2.; 3,1 cofraje ¢t escesc-
ri; 3.2 Dera de etangere, bernzi gi pliic! epongionse mei: 3.3 elarmenta de fx-
fa; 3.4 armmtun; 3.5 acceaord ventilare (lari conducte): 3.6 alte plese de mici
dimenaluni.
4, Irvetalatil; 4.1 unitéti aanitere: 4.2 cbjacie sanitare: 4.3 armitur gf acresorii
sanitare; 4.4 instalat electrice gi accesarii; 4.5 tnodizira.
5. Dotare, decorare; 5.1 modiléai accesori|; 5.2 conpurl de Juminat , sistame
luninoese. 6, Aplicatll constructive; 6.1 ecoperigurl $f sirveturl portante, iu-
Minateare; 6.2 constrwetd prsumatica gl corturi: 8.3 cisterna de combustiblt
pantru trekizire, recipient), ahogurl; 6.4 piscine: 6.5 turnuri, cogutl, scar; 6.5 ca-
Coajé baton Firma Schott - Cupelt sandeich Hanovre (1876) lule spatiale: 6.7 case din mase \
Jeng (1925)
450 kgem? Zete de preferat ca formeie constructive sf nu utliizeze atracturi portante lin
(Prat. dr. O.Shungblutht
ara cl supratata portante (forme de coli). Structure portants din mase plastica
au aventajul greutaili reduse, Inclircind.mai putin sructusiie interioure st aterk
posibilitatea pretabvicArll, ~- G2)- 8 Constructile portante din mase piastice
(fara alte materiale de consiruote} aa pet utiliza deocamdata doar pentru pre-
Iuarea incdrcdrk orapri, din zapada gl vint, precum gi pentru Inedrodri utile re-
duse (de ex. ia faruri}. Urmateareta mase olastics aint potrivite: sticld acriicd
pee 0
{caechidere pind le 10m}, GF-UF (pind ia 40 m), spuma integrala PUR {paii-
uretan), panourl sandwich din miez spongios ou foi de tabla {pind ja 45 m),
Bleertea Sf. Petry Roma
11583) 2600 kg/m* @ Maja praumaeticd Foronsa
Findanda (1972) 1,89 kgim? membrane pnaumatice (pind ia 74 mB} +» GD =

163
 Lungime de und Frecvensa
LUMINA NATURALS
. In motri nagar tn
Fare DIN 5034 +» (0
- oo oar) + an 1.0 Gerinte generale pentru Iaminatul hatred al spetilior Interloare:”
10° + unde lungi
Toate spatiie ceupate de cameni pentru perigade mai jungl trebule
iluminate cu suficienta lumina naturald, Oe asemenea trebvie asi-
10" -1 unde mec gurath o legaturé vizuelé adecvat% cu exteriorul. Cerintele corss-
punzatoare sint stabiiite in esenta in DIN 5 03¢ Lumina naturals tr
100 19 1090 Ws seurte spatil interioare” (parille t—5), In Liniila directoare pent IGcuri de
imularde unde
junds muneS §7,1 si in Regulamentels de Conistructie ale Landutilor RFG.
‘a 10M ards 10" > cnrascutte — Intemet
1 1 U pnilard 1 +l televiziune 1.1 Lumind, iungime de unda, culoarsa iuminii, unitate de enbeurl:
tyeclme = 10°? 100 ie Lumina vizibill farmeaza un sagmertt relativ ingust ta spectrul ra
moane diatiel electromagnetice + (), si anumede iungime de und de cca
tautime — 1o"* re soane 104 unde radar 360-780 nm. Lumina (naturala gi artificiala} reprezinté segmentué
tanfime = 10" T mttion. 10 de radiata slectromagneticd cintre ultraviolet si infrarosy recepty
de ochi. Cutorlle spectrale continute corespund lungimilor de unda-
yece 10 100000 astfel, de ex., violet -— unde sourte, fopu = unde lung! Lumina natu-_
ine 19% fectane
1euth, 10°" 10000 nicaregle rala este perceputa de om ca flind alba. Anatiza lungimilor de undé
rime 10" este imparanta pentru latura de creatie proprie arhitecturil, «
11 mifa- ret 4 viele
cine ad ro Unitatea te masurf pentru iuminare —tn special la lumina artificial’
1 rede 1? 100 — este lux-ul (Ix), lumina naturale in spatil interioare se axerime in %—
Lasrden

vlioneme | 1.2 Bare astronomice: Soerale

dau 1010 10 ace i
millenione 40h, Sursele de lumina st radiatia care produe lumina natural nw strir
‘mili «= 1e# 4 ~ : constants. Soarele este ,sursa primara. de,lumina” pentru lumina dl-
aime . ei) recline uma «1, independant de diversele st&rl atmosterice. Inclinatic—
tzece 70°" t racine 10°) Bantown
mitardine axel Pamfintuiut cy 23,8°, rotatia ziinica a Pamintului in jurul axe
teu. 10° 4 sutime ws propril ¢i revolujia anual’ @ Pamintuiyi tn jurul Soaretul determina~
eniardina pentru orles punct de pe glob 6 pozitia a scarelut tn functie de ano-_
1 pli 10° 4 mike oe pena timpuri gi momenta ale zilei— @). Acegsta este caracterizat& pri
doua unghiuir:
(zece- = 1" 4 zace- hs
o¥onme rame to azimut a, si decilnatio y,.
Tmuti- 10" + gut Azimut ag! proiectla in plan orlzontal a pozitiel searelul, caracteri—
. igh zeazi o deviatie orizontall de 0°, 0° = Nord, 0° » Est, 120° = Sud
‘Lbiltare 1 10°" 1 mio 270" = Vest — @ vazuth din pozitia privitorutul. Dectinatie y,: pro
one i rr ae2 _ lectie fn plan vertical a pozitiel Soarelut paste linia orizantulut verue
ras din pozitia privitorulul + @.
1.3 Determinarea pozitiel Soarelut:
q Spectr nary rachael lecgromageanice ae Pentru determinarea poztigl soaralul existe mai multe metede pen-
(oarormete trailors de
tru locul respectiv; de ex.: daterminarea azimutulul §l deciinatiel. _
1 marta Beno
i tn urma deciingtie! Soarelul pe parcursul anulul + pag. 165 @&) re
ZunG patru pari importante ale anului tanotimpurl) respectiv -
poziti! ala Soaralul: la 2 marti si 23 septembre este echinactiu
{ECN), deciinafie solard 0°. =

La 21 decembrie este sclstitiul de jamaé (cea mal seurtd 21}, decli-

nafie solaré —23,6°, la 21 lunle este seisiitiul de vara (cea mal lunge
zi), deciinatie sofard +23,5°. -
Pozitile saarelui rezultd din paralalete geografica. La 21 martie si kk
23 septembrie 'a ora 12.00 (a, = 180°) Soarela formeazé pentru or
ce paralela un ungh! zenital de acesasl deschicere. De ex. ia 51° la
titudina nerdic& (Kassel) unghiul zenital la ora 12.00 este de {a =_,
130°) 51° —» pag. 165 @). Declinatia snarsiul pesta orizont esta de
90°-51° w 99°,
La 21 lunie Soarele se afl la arinz la ora 12.90 {ay = 180°) ou 23,5°
mai sus dacttla 21 martie el 23 septembrie, daci 39° + 23,5 = 62,5"—
dimpotriva, la 21 decembrie Soarale se afl cu 23,5° mai jos dach
fa eohinoctiu, deci 39°- 23,5° « 15,8°, Acaste variati sint agale
pentru toate latitudinile gaografice. “i>.
Asttel sa pot determina declinatilla pentru pozitia solara respective—
pe orice paralelli gi pentru orice anotimp.

5
ae
@) Unghi azinut-rg @) Daciinatia-y,

164
 “ Eohin, Solst, vard Echin, Solst. larnd
LUMINA NATURALA
DIN 5034 —»
“yg 2.0 Diagrams ale pozitiel Soaretul: | ---~ ~ — ~ -
In DIN 5034 sint Indicate trei diagrame ale pozitiei solara pentru
Germania nordick, centrala si sudicd, de ax. pentru 51° laf. N
(Kassel + @). Diagrama arata proiscia in plan a pozitiel Soaraluf
1 _ prin azimut si declinatie la ora locald realé, de ex, pentru Kaseel la
23 septembrie Soarela rasare Ja ora 6.00 faa, = 90° (dst), la ora
12.00 la acesasi dat a, = 180° (sud) si declinatia este de 36°,
-2
Soarele asune tn aceeagi zi ta ora 18.00 lao, = 270°,
lan Feb Mat lun ha Ban Oct Nev Dee Pentru determinarea traseului soareiui, Shell Solar din Hamburg
Decinatie solard 499 percuraul anu = [7]
produce pentru orica loc o diagramaé a pozitiai solare tiparité color
— @). Diagrama sontine proiectia tn clan a azimutulul c, gi daci-
natia y, tn functie da mamentu zilei si anotimp pentru paratela ras-
pactivd cu Indicarea merictanulul de reterinta.
Paerttru determinarea pozitiel Soarelui sint trasate pentru orele Intregi
Curb# oraré cu traectoril aub forma de bucle, unde euloarea albastru
(+) coraspundes primulul samestru lar cuioarea verde (~—} calui de-al
doliga. Parcursul sub form de bucti al curbelor orara se poate pune
pa séama formal eliptice a tralectorial Pamintulyi sl pe cea a inci
natiel aclipticl. Indicate orare se referd flecare 's maricianul de re-
ferinta temporal indicat, adic® pe zona orard a localitatil respective
(de ax. eeatie Darmstadt}. ‘
Intersectiiie curbslor calandaristica cu cale orara de aceeas! culoa-
ra (=) marcheaz& pozitia Soaralui in ziva gi la ora reapactiva. [n dia- Te
grama polaré pozitia Scareiui poatefi cit din unghi de directie (azi- Eee
mut} si dectinafia a Soarelui (inditima} —» @- eiaT MB

2.1 Profectia tralectorial Soeretul: :

Cu prolecti steracgratice poate fi determinatad tralectoria Soarelui
{pentru fiecare 21 &lunil, respactiy) pe baza tiparelor—» @)In functie
da anatimp sl moment ai zilai.

ue 2.2 Pazitle solard, ork 51 determinarea orel:

m Pozitla solard daterminaé conditile turminii naturale tr functia de mo-
ant mentul zilel sl anctinp. Ora focal’ reala (OLR) reprezinté indicarea
140 uzuald a momentulul zilei (de ax. la diagrame de pozitie solard) ia
195" determindri ale iuminil naturale, Fiacara loc aste Inscris Intr-o zona
150 oraré in care este valabilk o ord uniter (ora zonel, Dac’ Inte-
ue feseaz Indicares orei zone), atuncl OLR trebule traneformatéIn ora
a zonel; pentru AFG este vorba despre ora Evropel Centrale (OBC)

= —
te‘ = OLA + acuatia tmpulul + diferenta orard, unde trabule tinut cant
la acaste indicajil orare de o eventuald ord de vara (ora Europel
Centrale de vara, OECV = CEC + 1 ork).
4
lan Mer Apr Mat in Cot Ney Dee

@ Azint solar og 9] Geciinetie

yg 81* (Germania central’, Aschen, Kéin, Kassel) in
functie de anctimp gl momant al ziet— (7)

4 lunle jutia
sMai

5 Apr,

&Macle

4 Feb.

Semestru)1 — abana
Semesini 2 —— verde 5
Frojectia stersogralicd a tralectorial soareiul, de ax. pentru £1° lat. NM. La 24 mare
©) lid, raspactly la 23 saptembria: rasarit la ora 6.00, anus la ora 18.00 yg = 99° la ore
Ciagrama pozitai selare, Darmstadt: Long. « 8.65" E, Lat, = 49.67 °N— [Tj 12.00 + ()

165
 LUMINA NATURALA
=U
3.0 Pozitia Soarsiul, umbrire, mijloace ajutéteare;
Pentru determinarea si verificarea insoriril, respectiv umbriti efac-
tive, atitla exterior, eft si la interiorui cladirii, In functie de pozitla geo-
gratica, momenta ale zilai si anotimpurl, date constructive 9! conditii
de mediu existl urmatoareie mijloace ajutateare:

3.1 Constructia grafica a umbrelar:

Detemminaraa umoreler aruncate de o cladira se poate face prin
construire in plan si vadere a proiectilior tralactoriei Soaralul ~ pag.
165 © +@). De ex. trebule arataté umbrirea unel curtl din Kassel,
51° lat. N, pentru 21 martie la ora 18,00. fh acest moment Soarele
radiaza au un unghl azimut (o,4} de 245° si o deciinatie (y,,} de 20°
— pag. 165 @. Se marcheaza Nerdul in planul de situate. Diractia
umbralor aete deteminaté de muchille orizontale ale clddirller, deci
translatie prin calturila cladidior pe directia incidentei luminil solare
(tts; = 245°). Lungimea umbrei este detarminata de muchiile verti-
cale ala cladini, deci rabetere a tndtimil reale a cladiri (h) 9/ aplica-
ra a deciinatiel de 20°. Din interseetia cu diractla urerelar razuité
lungimea umibrelor.

3.2 Masea panoramicd: — :

Peniru Germania de nord, centrala sl de aud exista traiectoriila Soa-
salul Tnregistrate (DIN Ad) [n vedere (privinc spre Sud) cu indicare
farina!
a unghiutui azimut si a dacilnatiel, moment zilel si anotimpul.
Maatlle panoramics copiate pe folll raneparanta 4 agazd curbet In
rae]
pozitle in tunctie de locatia vizata pe directia poslbiid de incidenté a
_ luminii solare — @). Privind prin masea panoramicd se poate astial
fraga pe tralactoria Soareivt deja coptaté orice afectare a vecindtatil,
precurn sia clmputui superior, ta seara 1:1 @). In continuare se
poate consulta la scara realé folia pentru studierea umbriril, fnaari-
itn zona fatadalor, resnectly vier fragments de clidira.

9.3 Orizontoecop:
Crizontoscopul aste un mijicc alutiter pantry daterminaraa
conditiiios reale de tnaorire, respectiy umbrire pe sit, pe al in clacire.
Orizontoscopul const dintr-o peitd cersase’ transparenta, o bu-
sold, place 4 bazd si folla Interschimbabile cu curbe, care potff utl-
lizate In functie de inane, pentru lumind, radiate, c&idurll ete, -
Principiul orizontoscopulul esta de a construl conditiie da lumina si
umbra existente, de ex, in spatu -» 43), Intr-un anumit punct fn
spaflu poate fi recunescut prin intarmediul prolectial deoupaluul fe-
GD Teepe onbie panies ymbry pa tole - [f) restrel decupajul real al golulud pentru lumingIn acalagi timp ne bolt’
Boltcereaschan
gem gi pe toala cu curbe amplasati dedasubt. Astfel aste poalbila deter-
- (vansparendd) minarea atit a conditiior de raciatis, cit sia efectelor iuminil pentru
ofice punct din spadlu fn functle de orientarea cladiril, pentru arice
Fot Interscnimbabie curbs moment af zilai sf anatimp -» @. .
pentru: some, caldura,

Maing, 7Rz8 2.4 Simutare

pa macheti:
Pinch de bara+ Pantry « putea constata umbriraa, respactiv insoriraa anuelad pre-
{om eu busoth cisd fn $i pe claire, se recomanda testarsa unai machete In ecard
gub un soare artificial +4) eau prin Intarmediul unel simular pe cal-
culator — pp.175. :

ca

i,
4+ Sonre artificial cu ogling’ parecolea sau
meminitor

2 Machaté: de ex. pentru urbaniam, arhitecturas

3 Simulator pentru moments ale tial st

anotitipuri al paraiale geogratics diferite
Raa

@® Orizontescop cu proiactia & forestrei + pertea da est -- [7] Soare aniicial ca la Universitatea Tahnied din Carmsiatt, domaniut arhitacturh

166
 LUMINA NATURALA

4 Date meteorologion: -.- 2 cee orem tae on ORNL ee Ms erecta give

' Razele tarmice si inensitates lumini naturale pe supratata pamin-

iuiui sint definite pe parcursul unui an de latituding, vreme ¢i diver-
sele a aimosferice (senin, acoperit, intunacat, partial tnnorat
etc.)—~
Urmatoarela sint important da stiut despre durata de jlurninare na
turala si da emisie solaré tipice pentru nol (datele se refer’ la
Germarie -n. tr]:

Anut are 8760 de ore. Ourata ,luminil diurne puternice" cuprinda pa

parcursul anulu! in medis cca 4309 ce ors.

Numarul oralor de insorire pentru Germania oscileaza intre 1300 si

1900 de ore pe an +48) dintre care cel putin 3/4 revin semestrului
da vara — Atiasui Solar European.

In mejoritatea timpului dintr-un an, deci in 2/3.din numérul de ore de

luring diumd, lucia care ajunigé pe pamint este lumina satard mai
” pault sau mal putin difuzaté, fn tunetia de conditiie de vreme,

at
Radiajle solar radiate globald} cu incidentd directa sau indirect& es

pe suprafate pamintulul, care produce astief pe suprafata pamintu-

‘lui gi fn veeinatatea apropiaté o cllma si un medlu izminos variebll Sil
local ~@. Radiata globela produce eoncomitent ,caidura gf Iu-
on an 800 730 700 Ming", adicd razele solare dae undid scurtl aint transformate tn ra-
Rediaté gledela mace tn kvhvind din aprite pind In sepiembrie (1978-1989)
diatle termicd de unda lunga - efect da sera. Aceasté caldurd tre-
Harta relatie! aolare peniry Genmarte pentru semestnd da verde [D) bubs uillizat pasiv af actly In arhitecturd, 1a fel si lumind diurnd care
apara concomitent.
Astfal, conditilla spacifice locale de luming ai caldurd impun o ana-
Hed precis#, pentru a putea conforma conditi optime de iluminat na-
tural in si pa clitdira, de ex, in Renania de Nord-Westfalia-@, -
Atlas Solar pentru Aenanta de Nord-Weetfalia 0 .

4.2 Baze radiotizice:

Radiata sclard este o .aurs& da lumina a] cdidura foarte incon-
stanta". Doar o mis& parte a energlel solara este transmis supra-
fetel ca energie termicd, deoarace atmostora torestrd raduce raciatia
sciard, respectiv ti confer o aparentd a inteneitatli neregulata.

Reducerea ae produce fn principal prin diversi factorl de tutourare,

Medi lunave ale sumetor zirice we rei
Nord-Westiailla+ ([)
ca de ex. dispersie, roflaxie 91 absorbiie a radiatlel, prin particule de
prat si vapor! {cauzA a luminii diurne difuze), precum sf prin continu-
tu de vapor da apa, dioxid de carbon st zon din aer <» @®
0 5,05 8,1 kWhimid} Distibutia energiei globale pa suprafata terestrd: aproximativ 6%
radlatie ultravioteta In spectul de lungimi de unda de 0,2-0,38 wm,
aproximativ 50% radiatie vizibil& in spectrul de ungimi de unda de
qohale Ip Kia perry Renarts de
0,38—0,78 um (maxima ee situeazd le valogres de 0,5 ym In spec-
trul lumini vizibile), aproximativ 40% radlafle infrarosie In spectrul
lungimior de unda de 0,78 -3,0 pm — OO.

Graficul -- @ deserie radiata sofari care atinge p&émintul.

Constanta solard de utilizat este pentru regiunea noastr’ {datela se
rafera la Germania—n. tr.] de aproximativ +300 Watt/m? pe o su-
prafata iradiata perpendicular.

4.3 liuminare
9] intensitate de
Puterea dé radiatie scade la innorara termi la aproximativ 200.
=
0=99% fo-
10% Wati/m? gi la radtatie doar difuz& (car Innerat si soare acoperit com-
plat} 1a cca 50-200 Wattim®, compara= 4). In mod analog aceas-
tase aplicd gi la tuminozitatea luminii diuena in lux — @.
Inteneitht! de radiatte anuale diferlte
fi caltdti variable aie iumini dure
in verse conditi de wame — [7 @ ieeearae a lradierll sotare
@

167
 178 LUMINA NATURALA
. wnt | Ps
of 18 5.0 Lumina naturala (LN) in spaf!l interioare
os] 18 cu tluminat lateral: —» (0
“4 “sat Luming nafurala in spatii interioars poate fl apreciata dupé urmato-
erale criterii de calitate i masuri:
100.1 12 iluminare si luminozitata; rellexie; uniformitate, Dain’ Daay! hedarea
| 0 culorli; afect de orbire; Jinii ale gpativiui; umbrire; vedere
Be Bs
8
5.1 Gaze;
Pentru apreciarea Juminii naturale in spatil interioare sa porneste in-
‘
ss totdaauna de la iluminaraa carulul acoparit (deci raciatie dituzd),
2 Lumina naturala care cade prin teraastra latereda tn spatiul interior
6 9 esia sxprimaté prin factarul de lumina naturalé D (Daylight-Factor).
tan Feb Mar Apt Mai lun id Aug Sep Oct Nov Dec Acasta reprezinté raportul tntre iluminarea interloaré (El) si lumina-
iluminare ofzontalh Ey pentru car acopertt.in 61* tat N Jn tunetie de enotimpunl gi raa exteriodra concomitentdl (Ea), 0 = Ei : Ea x 100%, Luring natu-
motnente ele zkel — {]] .E, » intenstate ortz. de racigte rela fn spati interioare este indicat Iniotcaauna fn procante, De ax.
iluminare exterioaré 5000 (ux, iuminare intaricaré $00 iux, atunci
D = 10%. Factorut de luming natural riming intotdeeuna constant.
duminares Intarioaré $¢@ modifica doar in raport cu Huminarea @x}-
stant concbmitent ja extertor. llumirarea exterioard a ceruiul aco-
perit varlaz3 tn functie da momente ale zilei si anotimpuri: S000 iux
larna, pind la 20000 tux vara, ~»
6.2 Variagia lurninii naturaletn epafil Interioare:
Factorul de tum{nd naturelé in punetul (P) sé cempune din mai multi
factort detarminanti: D = (DC+ DE+ DR) x tx k, x ke x ky
BCA
barney ater! Acastia reprezintd:
4. BC- sompon. lum. botfli cerasti- - incerta luminii naturale <a?
2. DE- compon. aditleatului
3. BA - compon. raflaxiilor interloare
4, ->- gradul franamisial lumincasa si geamulul
Yj 5. ky - compon. sprosurilor si Constructial faresiral
6. ka« aprosurile geamuluii
7. kg = unghiut de incident a luminii naturale
8. pozitia gi dimensiunea ferestralor — @.
ee Planul da referinté pentru fluminarea orizontalé a lumini naturale in”
apatil intericare este stabiiit conform DIN'5034* @).
Acesta are © inditime estimaté fata de cota de caicare de 0,85 m.
Distanta la peretil de Inchidere ai spatiulul este de 1 m. In acest plan
$@ fxeaz& punctale numite pentru Numinare crizontali (EP). Factor:
@) Factor de tumind returalt O% cu Variniie de lumind natural O% tr de lumina naturala corespunzateri (de determinat) pot fl atunel ra-
plan de reterinth In sectune plan cu 2 tereatre laterals — [yy prazental! pe o curb’ a factorilor de lumind naturala ~
+@. Variatia curbet fn sectlune si plan indica iluminarea orizontait:
pe planul de referinta (in purictela coreéspunzatoare): tn acelasi mod-
ae stablieagc apol gi Omp, gi Oma, (uniformitatea). Curba factoritor de
juming naturalé Indiea desl variatia luminii naturale in spatiu.

6.9 Factor! de lumina natural necesari D%:

Fagulile valablie pentru aceasta sint cuprinaa tn DIN 5034 (Lumina
naturalé in spatli interioare si In Liniie directoare pentru locurl de
0,
ier inchise
deechieg
munca §7.1,}. In vrame ca DIN prezinta indleatll precisa privind ce-
rintele minima pentru variatia lurninii naturale tn spat de locuit si de
lucru, aceasta nu este definita precis tn Linilte directoars pentru io-~
curl de munca:
+ Din 1% In Spafll de locuit: punct de ref.~ centrul spatiulul, ferasire -
tn spafil de fueru: punct de ref. — ce! mai indepartat loc in apatiu,
- Din 2% In spatil ce lucru ~ periry dubla deschidere,
- Um untormitata: Dein Dmey # 1:6 lumind laterala
-O,, = esta factorul mediu ziinic de luming naturala. Acesta indicd
nivelut de Hurtinat natura: mediu tn spatiu + &.

6.4 Vedert qi legiturl vizuale:

Toate contactale vizuale din interior spre exterior eint necesitati vi-
tala, Norma prezinta in acest scop In forma tabelara l&timi minime
de feresire in functie de adincimea spativiui, latimea spativiul si -
unghluriie de edificare; astfei lAtimea ferestrai trebuie sA fla ¥ 65%
unghi ediicars
a= oe bees din times spatiului --@)—» DIN 5034, LOLM § 7.1, Aeguiamente .
ae © O5-100~e
de Constructie ala Landurilgr, Internet Universitatea Tehnica
Pe @ Ineut. Darmstadt.
Latimaa minima procentuais de fereastra pentru spafil da locutt fu rebuie $4 abd
dimensiunea Eruta mai micd de 65% din Idtimea spatiulyl. Le adinelmi mazi de
@ spatiu si unghi de ediicare rdicat, chiar 4 latime de fereastrt da 100% poate fl In-
suticienta (ngut} -+ [[]

168
 6.0 Lumind Iateralé: corinte, telurl, deochiderl: . ‘LUMINA NATURALA
Carinte: : =
- DIN. 5036
» 1m LDLM 87,4 ~ + a ween l
= BB.
cones on eggpUN .. e a oe cede geet
- Norma europoand pentru posturi da lueru cu1 monitoare (vezi gf ~ fara efect de orbire, direct sau indirect
check-list UT Darmstadt) ~ Umbrire difarantiata
- Regulamentele de constructie ale RFG — fluminai raturat optim, contro!
_ Indetaliy: ae - _ = vadare in oriee anotimp
—Dmin 2 2% — medi lumines echilibrat pentru 2f si noapte
-Ux16 —Tuminat de completare a tuminil naturale colorat sf asemandtor iu
~ Mari! fersstre estimate pentru adincimi de spat cca: mini naturale, ICLN
«© & m aproximativ 16-20% —raducere a compon, de lumina artificial
8-11 maproximatly 25% — suprafeta mate, daschise, pastelate
«= 11-14 m aproximativ 30%
< 14 m aproximativ 36% din supratata fn plan &‘spattului

Wares
aT
folle auminiv ae. mark machetl contol vizual
@ Experimertara cu lumink natural pe machen ae Hoer,reapecty wd un or Obectorare asunvel nevurnle gl artifictele: 1 variate durniedl netrele 0%,
} a . 2 hueninat de compietare « Suminetuiul natural (}CLN}, 3 nrotecte la efectl ca

Orleviare terestre:
0) epra noare,cer sinin,
tot acades!ll
b} cer

GD) revel nina nanatle tra-un apatiy In condi etarte le himind = [fj
HVA otrengiecd 4 1

O25:4ech :—_
080:4 re
O784
10:1

ieettes
bes thee ha

svertuel
fereasira la
Beiitaditt i wialele} -5
e -
z1it

& Vartattie luminil naturale trtr-un spat cy configuratll variable de LightShel Sttuatl de lumind neturalé pentru vive! 14 Eactiune traneverealt prin
, A. intr-un airivm, fragment + 3 8 acoserire din stiala
eo

169
 100% Zarit

. MINA NA’
Brita carpascd 7.0 Lumina naturala
tn epatit “re NAN TURALA
cu supraiumini&: _ ,
TA Premige: ta _
lluminatul spatiilor interioara cu lumina naturale de «SUS” pornesta
de la acaleasi premise si condifiondri ca $i spatiile cu ferastre late-
rale, deci cu fluminat natural pentru car acoperit. in vreme ce lumi-
na laterala produce o uniformitate redusa, 'n cazul ,supralumini
lucrurila stau altfel. Calitatea luminii din spatiil intereare provenita
3 din supraiymini este determinata, respactiv influantata tn principal
son : Guor'” «dé urmatoril factor: dansitatea lumimoas& zenitalé, prooorilils
@ See exicloechider In acopedre gl terpuctrl latecsta Tn tunctle de dletfbutiaden- — SPatiulul, reflexil in spatiu, deschiderea supratuminii, factor de re-
tht lumting zenitale ductio. Postul de lucru = @dintr-un spatiy aste amplesat la egald
; distanjé de fereastra lateralé gi de supralumina de deasupra sa,
Daca trebule obtinutd prin fereastra lateral o acaeasi iluminare pe
planui de referinté (0,85 m paste cota da calcara} precum cea pro-
dusd prin supralumind, fereastra trebule 54 fie de 5,5 ori mai mare
decit deschiderea din acoperira. :
—- Motivate: lumina de deasupra este mal puternic&. densitatea lumi-
Aculag! apatlu cu o fhiitime
da nossa zenitala este de 3 ori mai mare. decit la orizont. Decl 100%
12-18m. din jumina cereasck
cad pe supralumind, In yreme os doar 33,3% oad
‘ pe fareastra lateral’. Iluminatul unui apatia .de sus" (incidenta lumi-
ni} depinda de proportile epatiuiui, acied de lungime, fatime si
indtime. Efectul de pesterd cara poate apdrea tabyie evitat G2.
Maninitt-tl
Tea ea fe : a ; 7.2 Factorl de lumina natural minim necesarl: .
a ! # Pentru a asigura un iluminat acecvat trebule avute tn vedere printre
t altela 9i urmatoarele:
Dnt’ Deiax ® 015, Pain # 2%, in spatil de lucry > 4%:
Uniformitate U » 1: 2, 0 suprafata de deschiders corespunzatoare
la Gea m 16-22% din suprafata spatiului ~ @.

7.3 Deechiderl de supralumind:

lluminatu’ cu lumind neturala ,de sus" urmérlt este afectat de
Ow hehe urmn&toarela componente ale configuratial: inditimes spatiulul si
deschiderea iumincasaé (factor ke). Uniformitatea idealA poate fi.
} stain {| 2 aiinsa, dac& distantele intre supralurnini (©) corespund tnaltimil
12 13 ie spetiulul (4), dect sint Intr-un report da 1:1, Atantie ja planseele din -
exordabl ia] te lo stcli. In practicA se apie urmatoarea raguié: raportul intra dle-
ia ibe ve tous | ae lh tartele dintre oe 9 Indttimea spatfuly! ar trebul 98 fle trire
4 é s1:2— ‘abelui arat& aceste rapoarte sl efectele acesto-
to at 47 20 22 re. {Ip aoalaal timp ae prazinté 3! o recomandare pent puturile da:
wpralurind speiiutul a unitornitaten spre care
ap tind, lumina necesar a fi realizate. Atentie la tnchiderl integrale din sticlal
@ ont ears
ea autor n 2ona
on aooperieuhs
tora
{ector ke} ~» © 74 Tipul deachideril de lumin& 9! el constructiel:
de acoparls determina contributia luminoa- ”
inclnatia supratuminilor
BN A Sanat TO a8 procentuald a luminti din tragmentul de boltd astlel decupat. In
j, 0 + ® cantitatea de lumina Incident4 provenita dint-o fersastra Ja-
W terala este comparaté cu cantitatea de lumina incidenta provenita_
din supralurnini la divers# inclinati, Lao deschidere agezataé ori
zontal cade cea mai mare cantitate de lumina.
Prin comparatle, luminarea, maxim’ pertry fereastra lateral este
atins’ doar In proximitatea ferestrai. lar la o supralumind dispusa _
Tl ¥ vertical se Inregistraazd cea mai radusd lluminare pe planut de refe-
rinf&. Existd deci un factor de reductie (ky) pentru cantitates de tu-
Factor daraducte ky infuncte mind incidenté variabil In functia de deachiderl In-acoperts Inelinate
poneagur to een 'n Gifarit. In -» @® B) sint reprezentati facteril da reduetia (ky) pentru .
shed-uri la diverse Inciinatil. -- 0
Radiata difuza care cade pe supralumina este afectatl Insd, fain
te da a livra Jumina naturald in spatiul interier, si ce atementale con-
structive, reapectiv de adincimea de manta] a deschiderli, + @ da- -
monstreazd cantitaile diferite de lumina incidanté !a-propartli varia-
oila ala putului sub rivelul acoperinll supraiumini, Traduie avitate
> conformari, respactiv adinciml prea inalte si masive ale putulul, Este
ir] deci recomandabila o constructis filgranatd, puternic reflectanté. ~

—— ne 1,499 deschhiere umincesd orzontalé ard pul h =O j=}

aqu
eee hag = @,Lfumind tde
ov Inaiime b= a [===]
= he Bz 3. La puldcoelom ina
indice b= 2a [=--) = ©

170
 8.0 Configuratia deachiderilor de supralumina: — G- @ LUMINA NATURALA
Scopurt: — evitarea dezvoltari de caldura —O
~ lumina naturalé stralucttoare
—-trecere lind intra zi i noapte (ICLN) 9.1 Parametr] de configurare a deschiderilor pentru
- supratete daschise, da culoarea nisipulul iuming naturel: @ - @) ,
— evitarea contrastelor
+, proportil bune ale spatiuli 6. protectie variabila contra
— vedera directionata - fareastra laterala 2. 0%, 4% Ingoriri siorbirii
8. Dail Omax * 95 7. evitaraa orbirii
4, unltormitate: 8, avit, umbraior projectate
Usdi2 9. constructia fillgranata
§. deschideri de supralumina: 10. controiul iuminii:
16~22% din suprafata in plen LN + ICL

8) Cupold (ce ax, Garin Inct}-

LODUE
by Seeniciindeu ide ax, pasaje) € Pua de trina pana
” @® deschisert
nies de forme mari

i
- Bien
Uninet
aA)

infuerta deschkdericr pentru fiuminal nature - pertry aceleas! clenensiunl ate

See i = peceatae Terese pear ede carl 8 5 mare verti tactoruh
de furnind necuratl. In piue, ete incom vatoarem Ke Necesardl
=a

Optaraa pentru lumind laterala sau supralumina se faoe afft in functie |

de utflizarea si functlunea cladiril, oft si in functe de sursale de ilu-
mingt exterioare existente, adlod In functie de sitvaréa geograficé a
locetiei. Be ax. peniny condiil de iumind axtreme trebuie dezvoltate
forma de constructle corespunzitoare— 4+ @. ,
Fermeia cldiriler pa paralelela noasire ar trabui configurais
functie de lumina disponibild = lumina solar’ difur% gi directa + @
+ + -

Corp de clidira dp dezvottat

tn re-
gu nordice (componanté -ridicasd
@ Se arin tra}, juerind, Hetecalllgt
ul

b) Gerchidars tp fgture cu plaion a) Acoperis de sticks cu lamete panty au al

wanslucid lumind dituza gi dirseh
Lumina iaterala 51 suprelumind,
G2) Forme speciale Posibiias pentry liming ‘eterala #1
supralumina @ Suprajate de inchidera 8 spatiuiui
detasate

171
 . ne LUMINA NATURALA
9.0 Directionares —~
wl jumind naturale, scopuri:
ore fo ° tf, vee -+ ~ = ontrolubluminii fa-ories.
L* anotinp
“ / + eviterea orbirii
- orestere randament iuminos
- wt
mee ass sore
. ern . aor me marl da spatii
L ce ee - madiu mal tumines

k oroclonuacle me = Dechanare unin a scope + reduceraa dazv. da cdldurd

electanie-corsspungatoare =": lurmial paris - Masur pasive, paniru a
pantry spat adincl ariel meee ealmot * reduce comp. de urn. artific.
Pritelall de directonare « lemintl
Culori diferte -

Past nooo ht POD rmivoire Eafide

wiritanenetitapesiiethie PHfe peysbaes PrMaGe si'berdeb hirer ares

CD Cup. stfoth QD Oginctl: @ Prot. trwovira

da ox. Reichstag
Bertin, ssh. Foster

ee

fb evleren uthind tn inate de

poriiie soarelui vera af fame

CD Gupratete deschise eau

_oglindiie

@ Comiga deschisd seu

cgtincktit
QD Prowcile
in orbiew
@ Plangau cerchis, luctos

Oo od
a
a
@ jeo
1s - 0° o de flotalie
OD Stik
o
@ Siem copier
(D Stoll de ftotadie a .
@ Sic wrath-
@ Biol prostatay o f= jurind cisipath
ail

® stica @ Folie @ Shc pana ®

secranare " : * .
Pavers aie hive 1 .
Devi iui
- lurainiéfn functie de Deviare att oentru lumina directa, > Leser-Cut: decup geamu « Tranemisia fidtcata a lumind
neorents " ag dapat 6% izolantr + Inundare juriinoas’
Hlemante hologradiée optice Sills co divectionsrea laminil Lager. Cut Tarmetzolagie tranatucids

172
 nt A Energia LUMINA NATURALA
<3 ‘
. ae aneabitl
rad de
—%
\ig \ a
Zion
te
1 ™*
AEB bumina
0.9 Luming naturel:
Geamurl pentru supra-
yf iors = Furin! ~ fuminl taterate
3 Seopurt:
octidud + cresteréa transmisiei lumin., c
hw = valoare kn
A - 2° pieces” * Cregterea ctstiguiul enarg., ¢
terwed = raducaraa pierderii term., ky
A) Suprat, eke. turiailide noean | raralucide, colorste; 4 + controlul efectului de serd
2X, OTPeMen
Say AFOT.,
t tranetuatd bpiturd stele
8} Profle
std turnatd dleemurl cu diatorsie« doll cu puncta Gear eecurizat Factor hi + posib. rel. vizuala
® lear cu Giepaeia Wr 6" GP Gesmar
cu Ga) seratitieat & inet acl + optimizarea cuioril luminil

o 19
2

SF siF ~ ,

Suatitieara penta Weare Pret Inmorstrae = Apiicare pelicula

ciarth panty salectvil a fit, leterterents
pret, terre, raciatial solare let wtreturt coi, .
ier ~@ ao colar maitectiaretene else
ct Kimind MaMa
oomal eames! p team Diohorls >, Bxmentahot- om St
seahrl aplic. © Seema oro, @ @ Srnoonies @ Seams

, ze 11.0 Protectis
ia insorire ¢i
orbire. Scopurt:
+ cragterea clistiguiut termic
- cragterea luminoz. naturale
- uniformitate = 1:6 (luming
lateral&) / 1:2 (supraluming}
@ aetectoroginaa = Oarca @ eno — - controlul luminit in orice
Prot. ingorire
in Bud . anefimp
@ Pro exbire -tn Herd . + posib. rel. vizuala
DE. pater ev depaaieahurina «OT nema + reducerea luminii artiticiale
de + luming iaterale si supratyming
striluciteare

te, reglabls; Prot Ingorina hajadet Protactla Insarirs Reglabild psoiny “Console azoperis,
. ase diferite; dubia, afect de aera; mobiia; culorl diterta, divarse pozitil ale baxcane game:
Pretectio Ingorire ¢i orbire; $i Solar, vertica’; Indepencieta de s mai ire aio: ats culsarecalb: fixe: oa
i a; vedere 2m aprox. 0,8 - 0,12 » VTE; Z 00,7 #0, B 202 +O, B) 2 acon
oD) Gasman protoctla Ingering ® alizele @3) Pama dubia ‘Atutourl Marchizd cullsaria Brat consaté

173
. LUMINA NATURALA
Tip de antink
munek | Mee OY ~
roth [ta - 12.0 luminare, grade de reflexie, redarea culorl
mae Ty gl efectul de orbire

— Cooperarea acestor caracteristic! ale juminii naturate are oinfluenta

ina So putemica asupra luminozitétii tn spatiul interior. Pantru indaptinires
Tl 70,001 anumitor sarcini vizuale stni necesare anumite umingri cu luminad
naturala in functie de tipul munell @ De aceea trabuie soorde-
Ohe.: 10% ete prea rol
nate gradele de reflexle ale suprafetelor da inchidere a spatiuiul in-
terior cy cerintele pentru sarcinile vicuale de Indeplini. Structurarea
diferita 2 luminozit&tii in spatiu este direct dependentS de gradele
de retiaxie ale supraietelor $i de dispunerea diferitaa ferestrelor in
tatad&, -- @ si comperativ—
@. n
Uniformitatea (U} iluminatulul natural tntr-un spatiu interier ar trebui
98 fle pentrs jumind lateralé U > Dmi/Dmax 1:6 -* pantry su-
praiumind WW 31:2» @. Astfel este caracterizatl tn principiu va-
rlatia Juminil paiurale tn spatiul interior. Unitormitatea fa supralumind
este mal ridicetd, deoarace dengitatea !uminoasd zenitala aste de 3
orl imal mara decit denaitatea luminoas& de ia orizont.
Masurile de modificare a wniformitatii patfi inftuentate prin:
~grade da reflaxie (foarte ridicate)
— devieras luminii cu ecrane
~ dispunerea ferestrelor.

Ecranarea este produed prin reflexia diractt si indiractdi a supra-

~ si prin contraste nefavorabiie ale densitatti Iumingase —-@,
a @.

Masurl pentru avitarea orbirll sfnt:

" iv : — protectia la ingorire = axtarior
)\ —protectle la orbire — interior, respectiv exterior, in lagatura cu
protectie ia insorire © .
—suprafete mate / : tte
lam : ~ pozitonarea corecté « iluminatulul de compistara a lumini
naturale,

erbire Umbrirea este de dorit ping ja un anumit nivel, pentru & putea dife-
O vantia Intr-un epatiu oblectele sau altele similara, » €9 schema.
Curha 0 %
. @) turnieat oecompleters 6 barrie Mésurl pantru a umbrira cu efecte mai dagraba plastice pentry: Iu-
cera mind iaterala sint:
— protectie la Insorira
Fee ene
Fake : — protectia Ja orbire (a! pa Nord}
~distributle achilibrat’ a luminil naturale
~ evilarea orblri) directa
~ fajad’ multistrat, raspectly in trapia
= M&suri pentru o umbrire corespunzAtoare la supralumini:
ENS ID |
eoieannearsartoas
—(+» @echema), Lumina neturald incidents trabute filtrata la.
muchia inferloaraé = deschiderl luminoase pin matariale
transiucide, rasterurt de luming sau altele asemenea
— iduminat de completane a luminii naturale {1GLN)
- supratete ceschise, mate combinate cu difarentier cromatica (de
@x, structure portend}, :

Sintez& criterii de calttate LN = lumina lateral

fn princigiu trebuie urmdarité transpunerea eriteriilor de caltate aie

lumint naturaie Intr-o maniera care s4 creeze identitate spatlald.
Varlatia lurninii naturale tn spatiul interior si posibiiitatea de vedere
spre axtariar sint influertate fn principiu de tipul de canfiguratie al
: fatadei, deci la trecerea de la Interior la exterior. © trecere traptat’,
se multistrat ¢i fn acelagi timp transparent’ de la Interior ja exterier
poate satisface diversele cerinte legate de lumina naturala pentru
schimbérile de anotimpuri + @.
B) Stuart a turing intra casa de ocuttJeponers— CT]

174
 LUMINA NATURALA
SIMULARE
CU MNLOACE BLECTRONICE —> a
Poti cea em te tt Bs teenth eet

4.0 Simularea luminii naturale cu retjoece siectranice:

Descrierea etapaler de lucru individuala (1.- 6.) necesare pentry re-
Prezentarsa unui plan de constructie ca simulare pentru lumina na-
“rai: ~~ ©-@
1. Realizaraa unul plan 3D cu un program CAD adéevat la scara 1:1.
2. mportarea modelulul realizat din supratete 1m programul de simu- -
fare a luminif (Lightscape) prin Intertetele standardizata, de ex.: dxf, ife n..
{atentie la seara; raducet] complexitatea sceneil) + (D
3. Stablirea caracteristicllor fizica ala tiecdrui material de suprafata
gi repartizarea de texturl realiste. Pantry a obtine texturl eft mal
UneerstaseTericf
© Ronen
areal
Curnstad
Meee Weahene drei;
acu
eit
cam snaea
in imagine: ‘sttnga:
rerun decaied eum
0 culo flee redath legit
deer. apropiste de realitate ar trebul scanate la razolujia ridicata fotogra-
fli Numinate neviru. Trsdule avutdé th vedere al indepdirtares, defar-
Marilor perspective. introducersa caracteristicller tizica se efectuaa-
ZB dupa cum urmeaza:

. Sy ya

Jay bees

‘Transparency ae
Porsaeta de interfatl panir caracteristcte matertaluiul (Transparency, Shininess,
foecsia voce Ratecsnoe al Blaed Sale) n HELD
+ Transparency atabllasia cit Iuming travel azz materialul, hen
aun sea ey
» es wef I
. » eee ; ae ak
soy: [140 Joe] |)
5 vm svimek ar
® Shininess
er cemnne ae I om . | - Shininess stabileste daca o oqlindtre este reprezentati clar sau:
[Leet
Ieee nectar.
- Refractive Index stabllests comportamentul lumini | trecerea tne
® Faraaa de Irma peri suarea atmoslaril (cua soma, csr; gred de In
Aorare: senin, acopectt. frnorady re aqua materiale (de gx. ser, materia. 5

My bia ;
Cy = culoaren pardcestti
Fisilectance 9] Bleed Scale Ce = culanres paretelt
+ Fieflectance si Bloed Scale gint fn legSturti direct cu gradu) de
-saturatie al culeri] materialulut ei determing energie luminoast re-
intertaté cu statistion rezutateior: rezultend veied de lumingzitate tn hx flectata difuz de material,
@ (ane aS BTN
alane (do ex. mec: 350,088
nn parusangr eal
lux, max: 76,06 bux, min:
alt mae a sonal suprataisia Bidliotacile de materiale din Lightscape recomanda pentru toate
materialala (de ex. pentru metal, platrd sau vopsea) caracteristic! de
materiale. .Zonale verz!" corespund fn cazul apesta unul spectru
BO + 105
basx
realist pentru matertaisie de constructie specifice, bazat pe carac-
teristicli¢ fizice als acestora, unde tn special textura depinde foarte
mult de tretamentul aplicat (lustrult, pariat etc.) $i de vechime {ox-
dare, dagradare etc.) @.
4,introducerea surselor de lluminat cu dale fetomatries (etteva for-
‘mate de date: CIBSE, JES, LTLI}. Astial rezulth pesibilitatea ai-
mularil juminll naturata, a llumminatuiul noctumn sau situatilor mixte.
5,Definiraa caracteristicllor lumini! solare ala tocatiei (tongitudine si
latitudine), stabllirea orei (de ex. CET-Ora Evrepei Centrale), datei
ou da Innoyare (senin, acoperit, pStur&é compacta da norl) +

6.Pracesul de Radiesity calculeazd dupa metode stiintifice triter-

345- 200 lux
> Analiza th culod false a frtreguinl object (,rcdrea liberd’ permite ‘scuncasieres ra-
pid’ a zonelor de spatiu luminoase si intunecosas); analze in cuted false parcurge
fale] raprezentate doer ab-negr.) urmatosrele himinoziap: scara da ta $0 lux (albas-
tru Inchie: negru} prin 300-500 lux :varde-gaibén; alb} pind fa S00 tux (rasu Tenia;
hegru}, de ox. Universitatea Tahrica Darmecadt, dameriul Artitecturd
actiunea iumini cu supratetels. Astfal rezult& !uminozitatile efactive
ale oric&rul punct din spatlu — @).
7. Analiza luminozitati spativiui in culori false. in acest fel se poate
varifica daca sint indaplinite carintele DIN 5034 + ©).
8. Atte posibilitafi: modificara rapidaé a materiatelor i surselor de iiu-
minat. Rezultatul poate fi vizionat ca fotografie, animatie sau intr-un
browser VR (virtual reality).

175
 . _ y LUMINA NATURALA
2.0 Simulares ~
2:eb ueabarty Slectronic’a luminis natural
277 = 980 lux rose : * pentru-supralu mind: + ~
Caloulul pentru doud situati dife-
4: 24 ux altaste rite de lumina naturala: fanorat,
18: 1 lux verde respectiv incident direct a iumi-
~@ 2a2- STO
lux row ni solara. Situatia Ge supra-
: O+ 900 lux albasiry lumina ou 1 m? deschidere in
173,22 ~) 601 2100 Iux verde plangeu pentru un spativ de § m
" 2104 3000 lux roqu xSmx 5m cy peretl voneiti grisi
Cee oe pardosedia din plata roscaid
yaaa
reat dein Repre 2. tn cule fatae a parsteiut 200- 470 lux albasire (moncerem) cu un cub de refa-
petvind @ CE eee 360 KX 471 - 830 lux verde rintéin cantul spatiuiol de
® uportal de eat rrx,: S60 hax} ~@ 831-1100 lux tog
Tmximxim.
_@ 13° 901 ux albany 5.0 Simutarea
electronic’ a luminil naturale
346-1000 lux rom pentru lumind lateral’:
Caleulul pentru dowa situatt dife-
180+ 425 lux atbestru rita de lumin& naturala: tnnorat
430- 781 lux verde reepactiv incident dirsctd a lursi-
~@ 762 + 1010 bux requ
nil soiare. Situatia de lumina late-
raia cu feresire laterale da 5 m®
nea $60-: 1742 tux albeatru pentru un epatiu de SmxSmx5
743 -331Skxvere =.
: . ee tS S00hx tone m Ck pera vopsttl gri si pardose-
ala din platra rogcath (moneerom)
tho ase neade ou un cub da referint& fn centrul
Repret. fn culost falae 0 plenulia. * ux verde spatigiul de tm xt 7m.
@ sana , 0 GB) 1780 8) ed
(min: BG jax = eran: 306 lux)

Sub tn eituatin roath de lumina pi de Plancu situate ca lenin un

reall Flepras. tn culori fajas a planulid,
Oaks » Franidurt) ovivind oft o vel. lum. per culoare (lux} renee de (valor: Spat luminoriate
® ee sarata de ce " ® farina: 190 Rix =e rai: 1,000 Wa) Wneivichuale Tr bux} @® {reins 190 [ux =» Kreme: 1.010 Kix}
A

pee
Sub fr aituatia reaté de luminit Rape, in cul, falas a peretetl da ost, Pen cu situaiia rea de lumind si Raprer, lo culgrl faise @ planului.
(29.04,; ora 10; Frankia) priwnd cites val. lum. per culoare (tux) unt raster de luminoz. {valine Spit luninazitate
spre paretaie de est frain,: S60 luxe max: 72.000 fax} individual tn lux) . {rnin : 870 bux = max.: 60.900 tux)

176
 vee jor tat de soare, pentrufl
21 inte 124 - egreete ul, pert &
ilo! aif? da ast nt valoarea
21 marta 12, 4 2 UR Sab at tt at -olB “nari ® 12 noterttos sie binevenité ih
21 septentrie =}
sv Dispunerea corer Au be va OF coaralvl © ile interi-
ul oa ymin ® i 00 toate spat .
sp
afaca-wzd eae of@ rea a vil Ler imines miezi in \ualia iunie
le
protejate de ined jz ir
nett “if ore tui aid rn poritionars
}
pa acorect

de utlizare a Une iarr'@ pfine uteP espunztoare

general oan gin ons atisl otive Gor gurilor nu
oare. Nedoritd 65% gl Pe
- august, Acest? @ -@ , {a
a constructial “* er aul
Tralectoria Somreht
Ia woledu! de iamg = @-@. Forme” a
CE) Vain lage ox cana eas privtorulinpag trabule 54atect2® raze?
inalte permit ntrarr"
Lumine natures

Mer)
Lanne Ped
rors
sos at)

Foreqivese
ce eet gl vert primeascle
@ ontele, care ee Inching odath cu
efile vard
SE al SV

re, ve
de ongt! OF ree rel PA
= Biot
Latur sudicd. scarale §! cHdura
patund lama adine in casa. Vara prise pti gas (Lf) agrotegain
a SOS 3 ENE
soarala si caldura aint tinute depar. ® . : . Latura de vest. 72 reg te He in
te de pereji al terestra ' a Ge sone maniastarila gi Garage :
scttOF 241 permit tarase aha vara St ol de 177
‘Olajaie devine, (ara foioase. care poant= :
‘Cienta |lumina solar: . init panprin oOoo
luminii
|
 LUMINA SOLARA
Determinarea fnsovirii constructillor
de H.B, Fishar- W. Korte
BIN 6034 - 2 ~» pag. 164 = 174

Apiicatle
Pe baza procadeului prezantat In continuare
poate fi citité imediat Trsorirea uns! constructi
proigctate, dacd se@ suprapune planul cen-
structial dasenat pe hirtia tansparenté peste
desenul traiectoriai soarelul sau invers, planul
constructiei find agezat conform orientarll car-
dinate. indicatiile de traiectorle solara care ur-
meazé so referd Ja zona de latitudine nordica
34,5° (Dortmund - Gottingen - Halle - Muitseh).
Pentru cea maj sudica zona cu latitudine nor
dic 48° (Freiburg |.B. - MGachern - Salzburg -
Viena) ta declinatiile soaralui reprezentate se
adaugd 3,6°.
Pentru caa mai nordiod zone ou latitudine nor-
dica 55° (Flensburg - Bornholm - KOnigsberg}
trabule schizute 3,5°. Gradale indicate fn cel
da al dojlea inal exterior se reterf la ,azimut’,
ee acesta este unghtil, cu cara a8 masoard
Fee Bee) misearaa aparanté Est-Vest a soaralui fn-pre~
Sirk lactia al In planul orizontal. Orele locale Indi-
cate fninalul exterior se suprapun pa teritoriul
Germanial cu ora mermaid pentru longitudinea
de 15° ast (Gértitz - Stargard - Bornholm = ma--
ridiany! Orel Europe! Centrale). Pentru loca-
tata longitudini eeiice fata de aceasta ora le-
cal este cu 4 minute mal devreme dectit ora
Traieccorta Scarsic| ia eolet oe ry meted (Doane normalé, paritru fiecare meridian la vest de-
cea.mal
lungé zie anvil $1 45% « 4 minute mai tirciu decit ora normala,
Pentru Potsdam[a 13° longitudine astict fath
de Greenwich ora locald este prin urmare cu
8 minute tn urma orei normale. .
Ourata de Insorire
-Inseriraa posiblld este de duralé destul de
echivalenta in allele de ia 21 mal ping fa.
21 julie
= 16 pind ka 16% ore, 21 noiembrie pina
ta 21 lanuare.» 4% pind fa? % ore. In unite in-
termediars durata de Tnsorire ae modifies lunar
cu aproape
2 ore. Ineoriraa
real este fata de.
indicative de mal sus de doar 40 %, fn urma
formar de ceaté ei nort, Randamantul este
foarte diterit In diverse localittt, In Berlin con-
ditila sint deosebit de favorablle {fn ‘ulla.
aproape 50%, Stutigart 85%). Intormatil exac-
Vv te daspre acest fapt sint oferite de punctele de

whl
16h G Pgedrit
la 21.03, 9] 23.00. observatie nationale din zona tn cauza.
Soare ¢! :
Aap Caldura naturald in aer liber depinde de
1.p5
pozitia Soarelul si de capacitatea pamtntului
de a ceda caldura. Astfa! curba termicé ur-
meaza ourbel inserirli la distanjé de aproxl--
mativ | lund, adied cea mai caida 2i nu este 21
iunis, cl ae situeazd undave fn ultimele zile ale
iui fulie, jar ceg mai rece 2 nu este 21 decam-
brig, ci se afd in ultimele zilée ale lui lanuarie.
Sigur c& gi in acest caz, conditlile difera Tn
mod exceptional in functie da loc.

‘Traiectoria Soarelui'a echinactiul de primBvark (agrex. 21 martis)

echingelil de teamnd (aprox. 23 septemoria)

178
 LUMINA SOLARA
“inagelt de fa 14-309
Ingont de Ip 10%=70"" =% ore
=H ore mT

‘ ingorit de la 3U_4g%5
ath ore

® sem set nto ore 11 tneape um-

de mord-oa, imedlat dupll ova 13 af letu-
de ud-eal oate Th umnbril, th vreme ce celatalte Ie
tid etm ingore ia moriecisie respecte.

tneortt da la 42g
3h org

Ingoettao la
‘Tralegtoria Sosrelul; | oir . 21 daneniecla),
cae mal scurth zi a Gat dith 6G OFF
@ enuiui, 61,8" Meinacina aconkca (Bormreca tial
ST aie. Soleil
de vert

“Ne
inmorit de ia 14g
adh ore
da nord-sgt eats |meciat
© or ig unbeh intra de sed-est putin inainie oe

Ingant da fa 37409"
= ore
Botan de iam. Latura de oord-eat aga Insorita
Pentru constatarea Insoriel sau uetbriri frtr-un anumit moment al zilet si anotimp (de ex. echi- ae © Ora, latura de Sud-ast este imaciat dupa
hoctu 71 A) ae reprecinth unghly! azimut inplan poming dir coltul tn cauzi, £! dafineste in plan ora 15 1m umbra,
mite umbrei pe care 9@ marcheazé decinatis (raza de fumind real) prin rabatere. Segmentu «
rezuitat, parpandicular pa umbed it plan, sa ace In vedere i, impreund ey umbre muchiai su-
petigare a clade, indie’ limite umbrai pe fated.

179
 LUMINATOAR_
CUPOLE DE LUMINA
Pentry lumbiatul, aerisirea ¢| eliminarea furnulul din inedperl, hal
case de scéyf 3.a.iri.d. stint disponibile: cupcle, elamnenteda lumine
casote, trape de elirninare a furnutul si jaluzeia ca elementea fixe sau
motile. Acestea pot fi de asemenea din plexiglas termoreflectant.
600 1,00 | 1,001.00 | 1.20% 1.50 Prin orieritarea cupoletor de lumina c&tre Nord este evitatd Inciden
SOx 1,80 | 100% 150 | 1.202 240 lurinli searelui $l efsetul de orbire ~ ©, Ciminuarea strAlucicit os
obfinut’ print-un unghi ascutit de incidents a iuminil soaralui ca ur-
6260 | 1.004200 | 1.50% 1.50
mare a uiliziri de rame inalte + @). Cupola de lumina oa deschide.
Bx | tOGn R50: 150K 000
rede gerisira trebule dispusd contrar directai vinturilor predomina
Tee to an Ow 100, 124. 280, Wxso | 100x300 | 1800270 4€, pentrd a folosi efectul de suctluna produs de vint, Deschider:
pantru captare trebuie sé fle cu 20% mai mick decht ova de eiimina-
@® Cupeld de laniag cu rama Inala
ra, Aerisite mecanica cu ventilator montat tn rama, dabit 150=1.600.
min =» @ cupola de lusrind utilizabliaaf pentru accesul pe acoperi
In cazul instalatifior de ellminare @ fumulul trebuie acordat alent
suprafetel aerodinamice de ellminare. Disounerea deacalata cictic a
200-800 r
gurilor de eliminare a furnulul la 90° la in considerare afectels vint:,
go
E been ny
om lui din toate directiile. Pozitioniare sub vint— fn Vint atunel ctnd p
rachile de guri de ellminara se afld pe directia, respectiv contra ¢
ractiel vinturilor sredominante,
aia A 8 he wd e 4 nivelurl Intregl sint necasare deg-
In cazul caselor de ecdrt de peste
40 80x 8 189 yao rtgo Pironderes fy Gokd In plangey
chider de aliminare afumulul, Deschideraa luminatoaveler verter ptr
la §,50 m, fntr-o execute speciala 7,50 m fra structurd suplimentar
| aod steroe | kat | Bree Faxizonige | 9254128 Sistemela de luminatoars ofera o lluminare cifuz&, fara straluci-
4.00 | 1200120 | 290 | 920x280 T2x24Gn290 | 1,284 2.80
190 | iaor igo | za0 [atone | | etime7e. | vsox180 ré, a fncaperlior ~» @B. Luminetoare tip shed cu strat de tasAturd
de flora de stlelé garanteazé toate avantalele tehnico-climatic
@ Gupolé de luming pe nord ale unai hale fn shed-uri— @.
. Este posibild transformavea tnvelitoriler plata obignuite tn acoparis
cu shed-url prin montarea da tuminatoare

—1,0-6.50—+ Re
8 al

Luminator
ou profil sir continu
*

le 9,00 = 61 el Fae nna BO ae

3) shed ta 00", ened varical

6c 14 rm6150
— 2mm
Termalzolabe 14 rors umbelth 1.81 =9,00 ——4 30 men _
raerttel a testrurh de stbrh ds atolls vr S048 00 nny 40
—_$ 8 i mi — at ~-5 reed FO in
€91-5,50 90 mn . — §,51-7.50 —— 50mm
° Element Element

“GD ‘Laminates tip shed din plac ¢e poliester rantorsat cu flare de silts a Moduie de lurrinator cu dubtu strat

180

Supratata
vitrath = 1/20 din gu
Linen eremrel: 1/101 +N +O +P}
@ Cimansiun|te teresvetor
In constructiite industrials
*
meeeeniar
ows
Cas
ret
i |
© Dimensivniie terestralor
ia casele de locut
g Din acest motiv, regiemen-
® Dimenaiumen farestrei In %din
(&) Dimansiunes tarastrtor
FERESTRE
Ferestreia Sint o necesttate inevitabila pentru lluminatul naturel al
Tacaperiior in vedersa exploatarii. Corespunzator acestui rel, des-
' chiderila pantry iluminatul natural au devenit un element atilistic
asential, Incepind cu ferestrale ramanice in arc semicircular si ter-
minind cu ferestrela ou ancadrament begat, dinamic ale bareculul,
In zona cultural europeans da fa fordul Alpilor ferastrele au puter:
nica caracteristic#: tn contrast cu zone cuhurala a Mediteranel, cu o
climé mai blindé, viata de zi cu zi se destasura alcl preponderent tn
spaji interioare orientate c&tre soare, decarece lumina artificiala
ara costigiteare 61 6 bund lluminars a incdperlor ps timp de inhine-
@) Dimensiunes feresiral » 0,3 Ax 8 ric era imposibilé paniru o mare parta a populatiel. “
Fiecare zona de lucry necesit’ o fereastrd care 88 asigura contac-
tul ou exteriorul. :
Suprafata transparemié a ferestrel trebule s& reprazinte cef putin .
1/20 din suprafata pardoselil din Inedperea de lucru,
Latimea totala a tuturor ferestrelor tebule 34 raprezinia cal putin 1/10
din Latimea total a tuuror paratilors 110 (M+N+04F)—~ @.
fn cazul Inciperiior de tucru cu o tndltime de peste 4,6 m, suprafaja
transparent’ a ferestrel trebuie 38 reprezinte cal puyin 30% din su.
pratata peratelul exterior: a 0.3 Ax B-+ @.
Pentru Inc&gerl cu dimensiuni cars corespund celer ala camerei de
zi sint valabile urmatoarale: :
Inditime minima a suprafetel vitrate 1,3 m — @.
Bxampll = @ Inaitimea parapetulul < 0,9 m
A toculm Un a mekseeth a ir Inattimas. totala a tuturer fe-
6 Dimenslune pecwearl a ferestrel restralor trebuie ef reprezinie
th comarn do 21 50%. din lAtimea incdoerii da
© Sint suficlenta ierentre tnsumind ery O 8 0,5 BR.» D
WW ae pen arsCuam Ctr
Inciinatta, acopertsutul este cunce-
a Dimensiunile necebare als fa-
festreler Incdperi de iocult
outa, Un luminaior, Inctinatle O°. functle de suprafata pardoss-
ran vetene en H, 14% tnseamna: fereastra
Aafie 80". pentru acewagl Ihmina- trebule $4 raprezinta - ma&su-
fe a thokperi=
lipseste tied prlve.-
iptea. .
ratain mi? — 414% din supratate
” Perestete namin punena cel maf pardoselll incdparil de locult.
tonal’ af tennotzslil. Din ace: Th cazul nal camérs de 2} cu
Mot este corverabllonof es otjind
hanneret a dimengiunila de 20 m® x 6,16
dimaraicn! et mal mici, ata Emp
oft otetigut tennia al acestora dato-
w28re
b Dimensiuniia necesare ale
thfatafura
soareiucimensiund
ra "
ferestret @ & jerastreior de bucStart
inelinatiet suprafetal al, an rol im- ¢ Dimensiunita necesare ale
portent Bard gfPoaragene a, ee
portant €
ferestrelor tuturor celorialte
chis-va permite pentru aoeeaal gu Ineaperl
prafai a feresirecr © luminase 9 Gu cft este mal mare unghiul
Cail orenat ne swale de incident a luminit, ou att
Bxemply! —« @-~ @ trabuie sa fig mal mari fe-
‘restrele. Motivul: eu oft stnt ai
B Casa nu esta situat® fnt-un apatiu
deschis, nai mz este putwnic tuate mal aproape casele ve-
umbrith , cine ai cu cit sint mat inalte,
© Sint sulkctante teregire tngumitnd
10% din supraiats pardoseli
cu atft este mai mare 5| mal
abrupt ungiul da incident ¢i
cu atft este mai reduea canti-
tatea de lumina care patrun-
de tn casé. Gartitatea redusé -
. de lumina poate fi compan-
até prin ferastre mai mari,
tarila olandeze stabilese di-
mensiunea ferestrel functie de
: ) Feraastré
da mansarda
unghiul de incidenta a lurninii.
184
POZITIAIN PLAN FERESTRE
DISPOZITIA
DIN anad

® Co 1
CF) In sare
ce patra oparta © tn ekdarie
de caramict @® Inactive dept @) renvcturs mane

Thine normal a parapet ut

@ raiime « biatll mae)

® Ard rece In cask, earl oad @ ure cu pivotorlzontal

Canaturle

PROTECTIA FATA DE EXTENOR

CB Spete scion pene rapa n

ul
2) Jnluzole vertcals in iamla rates eae din .
QQ) obten .

182
 PROTECTIA FATA DE SOARE
a DIN 18073 —» 1
aise reoare, soar pte
FERESTRE
_..*Protactia contra lumin# searelui
" trabule s& duod la evitarea efac- -
tului de orbira sl s& diminueze
iradleree c&iduril. In timp og lata
titudini sudice deschiderl minime
ale ferestralor permit s& 9a
trundé suficianta lumina tn interi-
or, in tari situate a latitudini me-
diane sint de dorit deschideri
marl ala ferestrelor, cu incidents
rare dar difuzd a luminit — ©.
@ snurete exreicare Farestrela de tip sudie situate la
50° latitudine au pe timp de var’
protecta completa contra soa-
ralut dacd sint situate sub ale-
mante int consald cara permit
unghi maxim de 30° + @- @,
Jauzela -- @ din lamele plate
(lemn, aluminiv, material plastic)
situate ja cistante ceva mal mic!
* dectt atimea lor (mobile) =,
Se pot fotost ebloane tn functia
_ dé necesita, parasolare oblice
$i perasolara’ partial cbiice,
Brise-soleil-yri — fixe sau
care s@ rotesc fr jurul axel lame-
lel. S# recomanda sl in cazul Bu-
prafeteor virrate fnalte, raspectiv
‘ oblice, Cakura care urch pe
Cae aaron eeu eat 50° tethacine
un peters pe eu Be Sen fatada casel treovie 54 posta fi
eo rardduri-Schwetriturt)— @} — éliminaté prin tanta, iar nu sé fle
blocata da protectia contra lumi-
nil soarelul si 28 patrundatn casa
21 lune ae prin ochluri da geam deschise,
creer nates eee
= S6*, co 60"; 21 cdegl 21 septembrie Conform Houghton -+ 7 jaluze-
{echinoniitede pymdivarh ¥ de toerndl, jele de lemn permit p&trunderea
rae awl?
8 22% din caidura solard, para-
sa ere near de umbriew,
eaea a sclarela 28% ¢| obloansie inte-
roare 45% (feraastra neprote-
jatd GO— fare
80%).

er Eoran de
Brise-solall
Element
da protecti¢
Parasolay
partial oblic ic Porasalar
oblic-rertical
Element de
protectia, ev rebord Proteclia detasat
superior
orizontal
B Parasolar gjustabt

183
 TIPU DE DESCHIDERE
Cenat plvatant
orlzontal

CD) cana (ett extericr a iteror) (2) cansturl

ev pivot contra @) Fersastré clsants varical (2) Fanmstr® qiisanta ovizonta
TIPURI
DE CERCEVELE

/ fi
Fereasiri cu carceves infuncatil, Fereaetit cu cerceven trundadb, Fereastri cu carcevea sparentt, Fons’cu jardinierd
® bullae la exterior . i batale [a interor ira bile ® fumertonsane
| Patestecu2canatul = Ferawire
cud cenaturl Poreatre
cud canatori
Fareastri
a cu 1 omrat : : :
. S75Tat
0 fat 780 rmO75 1000 1128tr 1280 1978 1800 paper1628 1750 2 AtTd B00
2000 25288
aera et lenin
esitaial + - Vp en pT
eee) Tee | a tl ween Numereie de poate ied sink Inaicetive
#20 Ce ffmy vemos pent dinenpune.
L: ms amet on el uae oe
~g~| ae pal testy ot Low Le enh IMM. 128 tom pan ingame:
CEO n reson gt “tte wx. fol terest
0x11 e(OK128)x
“Tee ei
fed ing ETT Sea 8
wee
. ta? Get jan! Sree] Sane!
Pat [eet
tm i ae se . me
Eo i CT 4
sd ‘oe | [real eee, [mat jewel? tee | see) to | a .
EAE
' x3 reg) [eae] oa | ee rae; | toe |
| tae Poa.
ne|e
g! a 1
_ | deo be i ee cf wee om
i at Jo i i | :

ca? fects | met soatt | ' U sawn | | sant . VY srey ae

5 o : ! .
_ — 4
i ett | tae, ra ee

Sipiit | H. pe
| * : ' . . d vt

Util ‘yy i | Joo

Pye r
;
7
i
| -
.
oe
—
r
-
"
r
]
ront eonrue

i . —
' | r
j i Sierensiun, in epectst pentru berczi de tovenive
fafa —-

, es it EES pimensiunl ts apeccal panera tarenine de pivniia

s ‘it | EZ) Dimensiurt,tn speciat pt ferestre de apistortH

i Po: al}
ml echoes ee es ——— -
Gimansiuni ofientative ta rogu pentru golur terestre QIN 18050 @® Tip de cércuvea 3 ffard bataie)

184
 - FERESTRE
FERESTRE DE MANSARDA
in prolectarea dimensiunilor ferestrei este hotariteare cailtatea de
loculrs caruta a tnc&periti~ "~~
Ragiementase din constructii preva pentru fncperi de lecuit fe-
rastre cu supratata 1/8 din suprafata pardesalll incaparil. -» €.
Ferestrele cu suprafata mare confera contort Tnedparilor de locuit.
Pentre fncipariie anexe ldjimea ferestrelor se cletermind functie de
distanta. dinire c&priorl.
Ferestre ou ldtimi mal mai pentru incdperi de lecuit se obfin prin
: montarea de t&ipi st cdpriari suplimentert. Acoperisurile mal abrup-
te necestté ferestre mal seunda, iar acoperisurite mai plate necesita
CD) Fereneva prota inntgleanit ferestre mai Inalte. Ferestrele de mansarda se pot cupla cu ajutorul
: unor cadre In Invelltoare— @ si potfi insiruite sau dispuse casetat
adiacent sau una deasupra caleilalta ~ @— @.
fia item, dom, ftom, len, ime,

Fereanra PX) " ‘i ;

pcan a /
feeder tte Sof
A gh fener eensr rena

= OKI
5»

Farenetra
cu ram dir:

sume
®
CES ESTES
Lee diidee medida
I ij ede mec eed nee
I

® Dimeneirt de ferestre

Dimensiunde [Sey Ia/0d eaytoa [ratiog Pariz9 Paring [eaaeeas Hiarras Htartas

ieninatn” [ogi |o28 lose joe4 joss [dee loss f1i2 [7,36
Dimensures
tncdipert
in m® [2 Bud [ded f4-8 [8-7 19 " 19m?

CD) catoutud dimensiunitar

tereairei functe de supratara perdesall

i
prvneg annoy peewey
i
peewey poses pose

ia 8 w
70-78" . ,
Variant de montara, sectune ® Sactiunea orzentaly, reresire frail rt Sanat Oo ® placenta sau Una Seasuare
vertical

185
 FERESTRE
DIN 68124, 4108
DIN 68 121 rlormeaza profilurile din leran pentru farestre Dasculan-
” te lateral, basculante lateral $] inferior s| bascularite Inferior,
Clastficare dupa tipul canaturilor + @ 4D si dupa tipui ramei -»
@E-H. Cerintele ridicate in ceea ce priveste ferastrele (de ex. pro-
factie tarmicd gi fonicd) au determinat o mare diversitate de forme
gl alettulrt, + @ = ©. Ferestrele 5! usile vitrate care asigurd incdpe-
flor mealzite contactul cu exterlorul trebuie 24 fis prevazute cel
putin cu geam izolant sau dubly. Coeficlentul de conductibilitate ter-
micd al terestreior nu trebule sa dapaseasc’d 2,7 Wim? K.

s| atslel7
Dascrierea gewnubl Vitrare’! Fereste
ol uel vivate
Inclualy rand
ty hp Gtuput da
weo{ omar cama wnt: k)
in WE a i et) 22] 2a | 3
Uidlzare geart normal
t a8 a2
2. 34 | gal a2l as sek
Guam
Bpirmiacitme
tzctart >
4 _] Geam izolent 310 pind In <8 man
32 ae Taal
POE
so faa las lace!et
5 Goan insert un Zoe eammecsonl 24 fe2tzs[ea lee [5,4 |
t_| Geom nolart cusetods Sphbins tomr 22 [ar [as las [er fa |
7] Gyan ieclant cyte todo bnsitom| 21 1 aolzg| eel Toe |
8 | Geen dublu cu dist, Tne tol QO] 28) 27] 5 132 f7
Jntre
20.81 100 to
& | Gear) dubki als, din gem aii sh 20 13/22) 24/26 | 31
| qeum Iretans (pet Stermectar
aay intra
10 16 men) cu ctatenta
[hire fel
rire 20 41 196 tnt
10 | Geen dublu ale, din coud lel de gaan 14 445/18) 19

5
Hrolant (epatty iotenmediar
ear Trine $
10 #1 15 mich) cu chetante
Intre fa
fire 20 ¢f 100 mm
11 | Parte din biecut de acl Dt! 4242, a5
cuve la interior
OIN 18

"Vf aud farmer ia care rama raprezita rl Buln dB (de ox. vin
rng), oneicientt
de condvofibtlete terioh + poate fl inlocuk ou coufislent de
hy wt geermnutul,
© Clasticaren ramelor de forsstre in grupete da materiale 1-3 a6 facetn Mocks) uerditor:
Grupas; —-Fetestre gu ramd din lem, material plasite (ver! noth) 4) combine cu iemn
(da ex, ramiin jemn ey tavellg dn atumminy) fick vres identificars distinct
fay te: cazul In care copticentl de comducibihate temic « camel 49 ¢o-
vedepte In unre atenilicl 4 fi ky < 2,0 Wim* - K).
Observe: in grupa 1 90 cltslfich profited din materia! plastic doar alurci
Cind profil este Ini mod marain iraterial plasts$1 elementele metevee bu
unt rol apelin decoraty.

Grpazt: Ferestre eu came din profilur metalice sau din bston termcizolate, atunei
sind egeficientul de conducthiltete lornich a ramal go davedaste In urme
tees Tt hy 2,8 Wale « K)
Gruppe 2.2: Feresve cu name din profiluri setalce sau din baton termoizelaie, atune!
cing essttelentul de conduetibittate termicd 2 ramal se dovedaste Jn wma
atestart a f13.6> &, > 2.8 Ware: Ky

® Vaioriie da catcul ale cosficlentior de conductibllitate termica pantry geamurl (k,)

+a ® Feraastra din eluminiv. st panty feregire ${ ual vitrals, Inchustw rama (hy)

186
 FERESTRE
DIN 4109

_Daciziils raferttoare la aledtuiree, matacialu! farastrel sau ia tratarea

supratetei acesteia eint daterminate de optiunile tehnice si formaia
din cara rezultd carintele referitoars ia slementul constructiv.
Carintels principals aint: dimensiunile, forma, Impértirea, tipul de
deschidere, matarialul rams: gi tratarea suprafete!. Pentru garanta-
rea impermeabilitati la pleele ineldema direct pe 0 perioadd mal
lunga de expleatare o mara importanta o au execufia falturitor, pre-
cum Si. pozitia si dispunerea izetatiei. Schipameante precum cutilie de
a SS obloans, balustradeie $/ veniilatile trabute s& fie tn acord cu fonei-
To re a | din aluminu ov cannbut te (2) Faas
Fersasta dari
din atuminity BM i zolatia ferestrai, -- @ - @. Cerinte tehnice: impermaabtilitata !a
ecelaal
plan cu carceveava ploale incidenti direct, nivetul de parmeabilitate a rosturilar, venti-
lare, termoizolare, foncizolara, protectia fatd de incenall, siguranté
generala, geam antl-atractia.

pits c
L r } il ii mile} i | £
7 4 Beeler | ool | ldel gh) BS
ba C * a a q

mene 1-3 . i a
L, ‘St, cider Sido t
Doon |p | 8-10 i| {0 #50 25(a0)
bsssossanots
~ fieraall din lumi= Pevensirt audia cin elvminks ween ff B=] a soo d
te © cicontra
poatud protect itermedara
soaralul pind la 47 dB
$*¢ @) farmouclel pind (a $7 do eo
forma sara ie-3m
vl,
'
1 pintinss| 2520).
aNEMCIL
, Eercelereal ite a6 | 200- soc! | |f S8pinaweo! 30038) ion)
‘peleetent al Vv
Seo
poe to Ma
= | saga aooal fe" | |i €t pina less] 38140) .
oma,
ton os ¥
| 101.300 w | 1 85 pinkla70 | 40(45)
pangirsie
Gu
toaiet v > 4350}
Brawls
ae | 100 000~ $000) ¥
pomnrery Valorie tn paranieze
sint valabite pan-
tu pare enter! si ein vaiaie 5!
Mn store a Mazi eiuete Th
hacnaumes goaberiesss vasa mut de ear din“pipeata Perea
fivehi de Egowss imediat superior,

¥@ com gua ea ¥® Bra GD) cn de mutt zgomat

en18?
Clasace | Val. oe ‘
ionolzolare| reac Indlogti! erientative rateritoare la caractertsie! consirveiive
i

“6 | & reavele infundale teparate al tzolata

F fomria mace al geen cin

= ee neoP agai an
ram br Serenata
maierel prowcte
Fereasirt-coesta Tard tzolate ulplimeniart gi cy
ieolega rd
gem dubly cu izolatle sypil-
maentar’, distentl normalé intra fol.¢ geam din scl gromaa;
Hl

goum lela th alelre Oree rmulssiret; Gear 12 pm, fix

ay

eau th canatud (zolate

t-te
ta

au gaan chy cu cape mera sl gat do

t
t
t

ierataie ne izel@nt yes: fx sav In canaturi [zolate;

geam, 8 mn, fens in canatuti zdate.
isa

Foreastr’ cu gaam dbl cu izdlatia sunlimentard of seam

| da denskate madia; geam izotant subgre tn fereete far
ineiate suplimentes.
1,75"

0 20-24 | Ferestre naizciate cu gear aimplu say izoiant

nh en ase aan
@) Cimensiuni axtertoara ale carcevalel infundate pantry terestre gigacte @ @ Clasela de foncizalare a farestrelor (extras din diractivele VOI n271 9)

187
 CURATAREA CLADIRILOR
TRA 900 + AuFzV — (1)
7" ELEVATOARE DE FATADA $1 ECHIPAMENTE MOBILE
Pentru siguranta contra cddarii In gol pet fi foloaite centuh de sigu-
rant cu cordon opritor, cabluri de siguranté sau aparate psctru si-
gurants luerului la inéitime. -- ©
Elevatoareie de fatada, raspectiv echisamentele mobile sé folosese.
la curatarea teresirelor (asttal find posibilé montarea da geamuri
fixa) sla fatadelor -- @-= @. pracum gi ta lucrArl de tntratinere sau
de raparaqii (nu sint hecesare echelala). Atuncl cind sint montate Tn
timp util pentru operatiuni de canstructie (montara de jaluzele, fe-
’ restre 6.a.m.c.) sint deja utilzabile. Ca urmare a uner minore modi.
ficdyi constructive, elavatearale da fatada si achipamentaie mobile
pot fi folosite ca echipament de evacuare In caz de incendiu. Sint
disponibile ac&ri mobile fixate pe sine, echipamente far sine cu
gondola, echipamente pe gina cu gondola, fixate de planseul aco-
perisulul sau de balustrade, cy macazurl si curbe. ,
Echipamantul (mobil de fatadd) cu seara suspendati din metal uger
= ® conati tniro scard suspandaté moblla gi tn gine, Latimea
_ 8chrll este da 724 sau 640 mm, jungimea total max. 25 m, functle-
da olfdire. Sarcina maxima este de 200 kg (2 camani 5i achipa-
ment}. Exieth alternative pracum pasarele -» @ si balecane de
curatare -« @).

Tipu! clade Ferestre exterioore Foreatre

de manaardh

Birou fa flecare 3 tun” In flecare 12 Iunt

Birourl publica la 2 etptimint 3 luni
Magazine fa ext. siptaminal @ luni
ia Int, fa flecare
2 gfipt.
Magazine (pa ett. principale} In ext. siothminal 3 luni
Init siptininal
Spiele In fecare 3 juni Siva
Sell le fecare 3 = 4 luni =~ $B lunl
Motelurt (rat clase) in Secare 2 aliptininé 3 Juni
Fabrlot (de precizis) ia fecnre 4 ipiintni Siw
Fabrict (grale} {a flecare 2 luni “Sn
Case partcutans ta facere 4= 6 siipt. ‘= .

*Ferestroe oe la parter trebe cuvitate rat des.

® interval de limp pentru curbjaree feresivatar

Is 3
a

‘
ales
r 4
SO ree
® Blovaor det pou peranénd ] curbrate etapase te paraleloyram a
Mm

3 s

. i
20

Ft | Loot.
SES HH: (if Lf .
aD Faserata de lucry Sistem Gardemana _

188
 cu sues avantajoasa)
Clantale la 19 om
aieeanee

SESE
x\ _——
ee

Olstanta minima Pink ta parte cy @ aes a doul ug care Batfn

@® scelagicottn sceeed Inckpere
Tecavcdl
pe dryapin ensck
pe reacts:
4 baaralepo
crea \ Qatamelt pe

« EE ae
\ Raleerale pa
& onepa
Sencviath stings Browsed, pe drnapte .
st pivot
Pivotal: ey un singur canal, pivot
Canat creapta Ups cu 2 canstut cubrosect
pe creapia

Sy
Balanale pe
ca al
/
ov
J
-
nt

r
‘

ee
a*
. =
=e Bropect pe Una Gatartit cu un Cernit gf cu 2 ca.
6) Gasoulsta pe creapis Canstatingn = Strat omturl, eventual cu irecere pe (6)
© wpe
Sw pivet central, cu tracers pe”

SS == _gue In nei nel clidirl, uplia rebule

poritionate judicies, cf! tn omz oontrar
he Upd glsantd
m faia peretetul
=
ale pot Ingraune buna expicetere &
ar e miczore supratetole ute

Uph cu 4 canaturh
=. = Je Gating tpurtte ce ug): cu dasahidere

“LAF
Olitre Intarter, cu daschiders In
cu intvare
fn perete Tncipare, ou deschidere oftire extedior,
cu darchidere In hal. In med curent
wwe He deschid citre incdpere —- @.
Carnctertzaren valier functie de pozitie
# functiune,‘area de deachkiere, tip
'. a deschiders,
ios, aicanure eel der
de miscaregl deschiders,
Uni intarioara:
Batanoed
Door americana Ue! de carmertl, ug! de accestn
reali uyl de subs, ugi de baie, da
WC ¢ pentnd fnediper! anexe.
Us! extertoare: ugdi de Intrare tn pesd,
.posrtii a case) ea curt, ul de balcon si
C ternal. :
Balanced Door — Grieves un stort ml
fin peniu deschiders, eete-aidecvetil
ca
indi de tracers Tn holon, viediang-ur?
ets.
Latimem uel ee etabbegie tuncita de ut
bizare qi de Incdperea
pe care o deser-
vaste. Lafimea fberd minimd& une ual
ante
da 58 om.
Pantry cliditie de locultte lijimea K-
bard de ush exe;
ugl cu Un singur canat,
- ui
de commer ecu 6O.om
ui anexs, baie, WC oe 70 om.
ugi de metas ih iocuintll oca 30 om
uci de Intrare in cask == pind
ia 118 cm

uyl qu 2 canaturl,
gi da camera oca 170 om
vel de intrare In casa 140+
225 om

fhéhimaa Inara a usllor intecioare:

eal putin, ee. ABSem
—- normale 196 -
200 om
Sa
== Nu este permis ca ugila glisanta gt cae
=
tumanta $4 abd functie da usl de ava-
cuare rasp. de iesire, desarece ala bio-
® Forme de foai Forme de toais tn dubly ata. cheaza clrevlata in caz de urganta.

189
 ene, us!
fel ela al fo ie se ft pe DIN 4172, 18100, 18711
1

Pave [ Le Eben dfn adh dB. Dimensiunile golurilor da:ugi + @ sint dimensiuni orientative cont.
DIN 4172, Dacd in cazuri exceptionale sint necésare alte dimensi-
a
uni, atunci acestea trebule $4 fle modulate fa 125 mm, Tocurila din
~
n

“
otal pot fi utllizate atit pe stinga, cit si pe dreapta, + @.

2009
. Dasemnaraa unul gol de 875 mm idtime si 2.000 mm fnattime (tn di-
mensiuni-etalon): gal parete DIN 18.100 - 876 x 2.000.

Oheanalunl-gigion Draenei tonke Ohmerstund

ioc

‘Gebel de up Oimensket peneralet Cimensluni Latins Inkiume

§ uN 18100 fe (dtoesuat | alles Boot ato: | Werk aic-
oI Cail te fet cull de fal
: devise | duviere
deters aorien =| admied «| aca
| a 4 a1 4
3 . i A 1] as | som | seo { seen | oce | tae? 1 1asa
3 2| nes | 2000 | aso] toes [| se] cata 1 163
qj tn Unrith
Uniea oeenenied 3 {7g | soo | rej ro | re is | iis 1983
Gieanelin! praten ore ¢| ae | acco | oo | wes | ese | tors ut ion3-
‘ . s{ sooo | acon | oes | ippe| sax | tare 1 1083
Pariry denaraiunits (rercete 60-9 oink in CON 16 401 aint dine mdeurl execte pantry tocur pl lol de
Ana Nuereiry! este agalgu mum rindi et ont al DIN 18 101° é 0 m2 tie] a0 708 a? ral a8
: : . ae ee ee ee eM aioe
[Eas pram tai plc pr na et can gi seer | greg | out
| erst | “gee| coer | ooe atc
ef ues | aes | ote | one | tome face [oe a8
. D cousin
pecvia vin a172 —~ @ Foi el tocurl de us Citune DIN 18104
, oS Dinenetine =| Dimeneluce | Dineneune | oimensine | Dimene.
" atalon de nominal @ fet tee hark
de recere] foll de ugh
Y Pye constructs golutul atime
a Indie | a tocul (DIN 18401)
t GIN 78 100) Ulitiene. x Inter} aig | Littenex fnivsine | Latinax Inditind
= —— Eine
REAL Z e7sxia7s | aesxised | ssietase | siixiges | eanxiae0
4 i nal a ss af

S a2exeQ00!'| gSSxz00d =| Seixieea seixiges =| si0x1285

vagxzne0" | 7eoxzo0s | 7iexts63 aesxioas =| 7a5x1988
a7axzpoo!! sekx200s =| etnias ait<ipas | sedxisas
yodox 20001 | 1010x2005 $88x 1985 S3bn1908" | 365x1585
Thoxk26 | 7e0x2iN F16x2108 O88x2063 Taex21i0
75xz125 | easxaiaG =| aetxaies erixz09g =| aadx 2116
todox2128 | ioide2tad =f seaxarce.- | eaaxtoest | gasx2ti0
tiagsxzias | 1196x2190 «| wodix2i9d =| 1oetxazoes® | 141022T10
1 Aceste dimenckinl aint cimecstun) standard fin corrert).
® tmeuuniwandea-@ + paracenas th acaun oy rotiie (DIN 15 993}.
(8) rienenstont
eur de ctl — D+ @

" S i
cc
en ‘teoutul {Dienecatunes tall acu lumens, aatoc *
kee jjSimens. tetulul teculut ( Dimers. = baelfaicl
Dimana. tall de upd Dimens, foll da upd Bi amtalen de Cimene.-etalan de iDimens-atalon ds
. Und cy Dimenalanes-staian
de Usk ev ne ‘Dimaeshunastaion a snairectia constructie censtructe
toc lat sqnatrucye eontinud truce Tocyri cu protf de colt Ter care imbrack paretela / Tee

190
 USI
-OD
Usile turnante + © - ©
““sint disponibile ajustablie, acea-"*" -~
sia insemnind cf fn caz de olr-
culatia intansa, mai ales vara,
® ell turnantdl oy dows canatur canaturie sint rabatate pe mij-
loc 8! persoanele pot intra s} ieal
Pe he in acelagi timp.
me | 2.40 Grupul de canaturi este tras ls o
i max, | 2,60 pavte atunel efnd se clrowla numai
ee
'
thtr-o singurd directle (le inchide-
tea magazinelor}. + @- ®©
(4) cupairu cansast, porte strinsh
Usl automate, actionate de: ra-
i dar, pres cu contacte electrice —
® = © paricsealé de contact
pneumatics. Barleraia de lumina
unidiractonale sau cu refiexie,
usila glisants automate stint adec-
vate pentru montaraa pe calle de
evacuare in magazine, cl&diri ad-
, ministrative, supermagazine, 6
canatur sl pind la 2 m lBtima,
Usile cu pardea de aor —- @ se
Inchid seara ou o us& cullsanta
vertical — @
inchiderea inodperilor poate fi
éfectuat’ cu usi planta epre ex- [neerey
tremit&t] -» @ sau cu usi-armo- [Ee
nle& ghidate pe mifec == @
pentru Inchidersa da goluri mai
largl. Miscaraa de basculara
este combinati cu migcarea de
gllsare,
: Usile-armonic’ pot fi din placaj,
plole artificiald cau material text!l
-
Usite telescopices ay mal multe
canaturi ‘egate inira ele prin re
bordurl verticals. Velle teleasopi-
pilantt Upi planti cu ghidaj pe miles o¢ cu actionare axiemna au un sin:
@ ea ou ghidal spre ® {upi-ernonica)
our strat -- @. cele cu actlonare
Interna, dowd straturi = @

¢’ Unlle telescopica potfi aldtura-

- te—~ @ sauintrauna tn cealatt
~» @. pot avea ghidalui in par-
taa de sus 6! se pot fntoarca la
cotturi —- @ sau pot fi folesite
ca fnchideri flexible
Cortine de partitionare care
pot fl destdsurate da sua =» @>
sau pot fl mobile pe orizontald
ghidate de sus -- @ fac posi-
@ oar gears ereoulatd ou bia partiffonarea spatillor largi.
es

iy
[e- -e |
“vaneversalh
— - “ y
ooze0 ara
se. “A
- ~ co a an
> ™~ wm a

¢ ™s we /
“34 wa
* , vee /
io we
¢ hare covorrn DIN ‘
ef
w ee parttionare con &) Usi glisanta flaxibite . de. aer —- ®
Ingtatatie pentru pardes
Perete-ruicu

191

‘o) Poart’ cullzants
cu mace: <¢} Poartt cullgantl cv
convabalensare
Foard gisanth, pomts gtsarnta din
=o -. PORTE
Pentru garaje si alta, asemenea
pot fl folosite porfi culisanta — (1)
Portl plante culisanta.cu. aro tau
contragreutate. Pot avea foala
intr-un singur strat, in dou stra-
turi, inehise $i partial vitrate, com—
plet vitrate. Din jemn, materia
plastic, aluriiniu, tabla zincatd dir.
otal. Dimensiunila maxime de tre-
cera 4,82 4 1,96 m, Marlmea ma-
contragraytate ximé& a canatului coa 10 m?. Bis.
poniblia si pentru golurl in are.
Aciionare <u moter si teleca-
mand’. Poartd pliant& culisanté
vertical @), poart& sectional ~”
@, poarté oullsant’ vertical tele
scopicd > @), poartl rulanta +
@® din aluminiu. Stet disponibile
Port! de mui dimensivial fntr-un aln—
gur strat
sau In mal muite stratur.
pentru clédiri industriale, de trans
forturl eeu atellera. LAtimea max.
este da 13m,
lar Inditimea max. de_
6m. Ele sint actionabila prin commu.
tator cu mansthi, barlere de juming,
telecomenzi cu induefie sau fiird fir
{electice sau pneumatics}, praguy
da contact .
Ugile de circulatie carcsabiii c.
actlonare rapid2, ugile batants din
PYG -~ @ Intr-un eingur strat dia
PVC transiveid trebuie 22 fia rezk”
stente la abraziune el la Impact.
Sint disponibile 4 corting din fig
@. Os assmenee at usi rezisten-
te ia foe T30
— TS, cu un canat-
sau coud oanaturi ~* 48), Ugit
santa rezistanta in toc -» d@.
Parttionarie glieante, culleante
vertical seu cullsante rezistente |a_
AaB max, 600% 606 foc trabuie 34 functioneze indepen-
deni da reteaua electric’. fn caz da.
Incendiu trebuie 34 6 inchidé au-
aa
tomat (Fischer-Fiegal}.
bE 1200et 95 ag 8.09
3eeexsa”

SRRER
Noe
Stas
een
2 288
—§ig-
QT HY
2
ere pO
Sas

Lave
fad 12 + 19498
225 | ees
Goring din tig @ Up! rezigtanta ia too TIO -T80 @ Poartd gilsarité razistentll
a Usd catanta din cause lates TIN-TSO -

192
 SISTEME DE INCHIDERE
DIN 18282
~ fnevistorile cilindrice contera cea matmare’sigu ;decarece este: -
aproape imposinil ca ele 98 fie descuiata cu unelte. Inculatoarea con-
ceputa de LINUS YALE se detaseazd net da toate oelalaite sisteme
de Inchidare.
Se disting ineuleteri cllindrice | cu profit, otlindrice ovale, circulara,
duble si samicilindrice,
Cllingrll aw extensil care fa nevoie [és la unulsau ls amindoud cage-
tele éu clita Simm, pantru # s¢ potrivi grosimil ugii. Cea mal mare si-
gurant’ o contera clindmlDOM IX. +@) Omtoritéi variatiel de latime,
alstarnul IX este foarta adecvat chiar gi pantry sisteme de tnehidere
extram da sofisticate 3] compileate, O data cu prolectarea si coman-
darea unui sletem da inchiders este slaborat un plan de Inchidere cu
un certiicat de siguranté corespunzater, Numal dupa emiteraa aces-
tul decument se iivreaza oheile da schimb.

Sistem cu Inchidere centraiizata

catar tei Incule cu cheia propria loculntd. Pe lingd aceasta mal existd
(3) sister de tnchidara combina cu chele central wl principal
in cadrul unui sistem da tnchidere ceantrallzati, cheia usit de acces
in loauinta Incule teate ugtie comune sau chiar alla comune de ac-
ces, care pot fi deschise dé cfitra tott lacatari, de ex. usile din curte,
subsel au uga de ja intrare. Adecvat pentru iecuinte multiamiliale
gau ansambluri de locuinte > (>
Sistem cu chele principala
in cadrul sistemutu! cu chela prineipald, o cheia supracrdonaté des-
chide 'toti cRindril sistermulul, Adecvat pentru case unitamiliale, scoll,
restaurante. -~ @
Statem cu cheie centraia
Slatamul au chele centrald cumuleazit mai mult sisteme ou inchide-
re contralizaté. Adecvat pentru lccuinte colectiva + @ Fiecare io-
achele principald, care daschide tocte ugile comune.
Sistem general cu chele principall
Sistamul genaral cu chele principald const din mal multe elsteme
cu cheie principal. Chela generald princlpala-oferd unal persoane
accesul !n toate incdperila. Esta posibill dapartajarea zonelor dupa
¢ chele.principalé si o chele de grup. Flecare cliindry are ¢! o inchi-
dere propria gi poate fl deschis, th afarl de chela supracrdenaté,
doar de propria aa cheie.
Romenii da folosira: fabrici, Intreprinderi comerciale, aeroporturi, ho-
teluri + @
Punetele sleba care trabuia luata in conelderare in prolectarea
clidirii-- ©

, ne Selapuri pentru sete, caiule de bale, cutk pogtae, ual cle intrare, upl de
. a litt, raped Iigoioe. uel Partcttata
mobilier, usl oy toourl tubviare, ag! nalanib, ug de dulapuri,
biourl,
gisante, cabina ce wieder
Cans. enceruanutd, woul eacersoruls canara aectice, uy de ences Fours
Tonnies ‘Cheta aerctnals
Soete gare. cullearte de garaje, port cv zibrele, uel de curinalé teemical
sonducte : tablourt de cietrfbvile parictitate

ES
queens qonnees gener
1 Pie
Grae de
List de acess In birous, ferestve Ge mensarde, forestre besculete lateral gif Extrem. ce
Intefor, camara cu calcutatoare, usi da intrere, sriaie, bi oe cane, imApe,
eee aes ninaicre, teblowt cu comutatoare,

[|LET, EaEE
OsCheck

ah
T DOM ix
a

Eee? ULE.
=

md

T
i ~Y dy w . a

1 2 1 i 2 Ll 3
“

a 4 a 4 4
coy

>
-

@) Sistem de inchiders genera! ou chete principaia - ©) citnaru:proti, semi. turd Dimeasiuni

tr mm

193
 SIGURANTA CLADIRILOR 81 A TERENURILOR
DIN 87 100, 87 800, 57804 —»
eee Te aed wee nttee reec fans aes ect ay ee basen pneu

Prin tahnalogll de sigurantaé se inteleg ma&surile ce trebuie luate tn

yederea apararii corputul, vietli si bunurilor fn fata unul perical in--
fractional. In general, toate componentale unei cl&diri, chiar gi cate
din beton si beton armat, potfi penetrate. Sint eseritialte cerintele de
siguranté. Acestea sint stabilite in urma une! analize de sigurant a
punctelér slabe, cu setimarea costurilor $] benaficillor, Politta cola--
boreazd gi cfera consultanta fn privinta alegerii echipamentelor de
siguranté gi de supraveghere.

Echipamentela mecanice da siguranta int masuri constructive

care opun rezistantS. mecanica intrusule sl a cdiror depasire nu este
posiblld dectt cu ford si deci cu urme avidente care rémin.
Un criteriy asential sete gradu ce rezistenté, Punctele esantiale pan:
_ tru apiicarea unor astiel de m&suri sint pantru locuinte usile de intra-
ré, ferastrele si accesate In subscl, in magazine vitrinele, intririia, fe-
restrele ai luminatoarela, gardurile. Sigurante mecanice aint, printre -
altele, grilajale din otel fixe sau rulante fn fata golurilor, inctusiv ace-
lor de vertilare, obloanele de siguranta, tncuiatorile de siguranta,
iocagurile cu lanturl al pufurile de lumina. In cazul geamnuriler, ran-
torsdrile din sirma sau fir din ofel au un elact antl-siractia. Folla Beri. -
lica sau din pelicarbonati confer o protectia sporita,
aA
Us

incercare da atractia sau paétruncderea tn spajiul supravegheat. Un

critarlu esantal I constitule perioada de timp scurs& tntre alarmare
st interventia achipel d¢ paz’ avertizata.
a
assliil 1. Ingtalatile de elarma antl-sfractle sau cole de slarma fn caz da
Tae
jat earvesc supravegheril si sigurantai persoaneloer al bunurilor tn
cauzé.
Instalatiie de alarmd anti-efractia hu pot Impledica patrundersa in- ~
trusior in epatiile stipravegheate, Insd trebuie a4 sernnaleze o ast-
fal de tentativa in cel mai seurt tmp.
Din acest motiv, siguranta optima poate fi objinuta numal prin sigu- .
rante macanice $1 instalafil de alarma anti-efractie instalate judicios.
Masur de supraveghere: supravegheres extariorului, a incdperilor,
a unor obiecte individuala, capcane de siguran{a, apel de urgent’.

Sistemele de alarmé tr caz de Incendly gint alarme de semnaia-

re a pericolelor care servesc persoaneir si apeleze direct pom-
piéril in caz de paricol de Incendiu si’say care recunose gl semna-
\eaza incendille in scurt timp dé la declangare. Instaiatille de alarmé
in caz de incandlu servese orotectial perscenelor ${ bunurlor.
2. Slatameie de supraveghere fn aer liber servasc susravegher!
terenurilor afiate In jurul olAdirilor. Eis servesc pratejacti unui
oblact prin masurl aplicate Imprejurul aceastule, resogetiv In
spatiul liter Inconjurator, de regula pind la limita terenuful inclu-

Eeea siv. Ele constau din m&suri mecanice/constructive, din masuri de -

datectare slactronicé si/say din masuri organizatorica/personale.
Scopul: delimitare Juridica, intimidare, impledicare, tergiversare,
avertizare timpuris, detectaraa da persoane, vehicule, pazd,
wer identificare, Incercarl de sabotaj, splonaj. M&suri constructive: -
gardurl, santudi, zidurl, bariera, porti, controale de acces, llumi-
nare. Masuri electrics: cantru de control, datactoare, senzari, vi-
deo/TV, sistam de contrat al accesului, apelare automata catre
postul superior— PO/TEMEX/TWG/FUNK, Masuriarganizatorica: -
: ciliaris en 4
2 a & personal, observatie, paza, siguranta, trupe de interventie, per
sonal tehnic, clint de paza, plan de actiune de urgen{a.
@ Siguranta in Tnedpedt itdomeriul Indusiriat si comunitar

194-
 SIGURANTA CLADIRILOR $1 A TERENURILOR
om i zs tH +
i
DIN 87 100, 87 G0, 87 B04 —>
UL

a
@| @, {ces pe
tia
ls

“|@
Simboluri + pag. 25

elololelelelolele(eico.
Elementals constructive gi a cS

iil eH

Contact ou
de. supa
t+ achipamentele ce trabule msigurate:

cin soot
wegivere
4. Sistameale da siguranté a bu-

Contact
rarestew
OJ]
Cond

halbrenl
Aurilor, denumite gsi sisteme
Us de intrare. ust cilire extarior anti-furt pentru magazine, sint

OOO }e/e/8)0
sisteme electronica si servesc
Us) de acces. Inerne o protectiel Impotriva furtului si a.
Ui de camera’ o indepanaril nepermisa & bunu-
Usl qilsentedntarige’s filer dintr-un spatiu au de- -
Oo Meniu controiat; aceasta tn tim- =.
Port cuisante
de garete pul orelor abisnuite de Iucru.
Poresire
- cu canmtur

OJOJO,
4, Sistamele slectronics de

olojo
elele
Ue vitrads,
ug trape
control al acceaului sint diepoz!-
Up! gleante
vitrate = exterior tive cara, in conjunctle cu un
elament macanic, permit acce-
Luminatieare
tul de 9x. Intr-o clidire,
Incipera, zoné numal pe haze

elolelo,
unui contre! de identitate.
Acsasta s@ face dupd varliica
‘rea slectronicé a identitati per-
Boandi, respectiy dupa control!

e|eic
Butorizatiel ps lac.
Din punct de vedere tehnic este
@/o

el posiblla combinarea unui con-

trol de acces cy Un digpozitly da
alae Inregistrare.
eo
§. Sletemels active ia distanta,
constau in tangimiterea/echim-
bul de date tntre dof utilizator
prin intarmedii retelal telefoni-
ce publica a Postel -Faderate
Germane. , :
TEMEX/DATEX/STX servase ta
supravegherea dela cistanta, Ja
masurarea, dirjarea, dlagnostl-
cares, puneres in erdine, inter-
- pelaraa la distant’, controlul de
Stara al Infermatiilor, datzlor,
stGrilor de la un obiectla altul.

6. Sisteme de supraveghere,
de observare, de dirjars, de
control, de Inregistrare a eveni:
snantelor, prin interrmediut unei
fureile de clepority
0— 60 mt hancde da dant 180-200 crt camere video §} al unul monitor
pred
kg 144 rr Pint manual $i/sau automat In interi-
Ou Ore Cereiee ou eat gererdatl orul gi tn exteriorul oblectivelor,
a timp de zi gl de noapte, 365
ds zila pe an.
usta Bimal ateae |iseyeaeen | geen
- lab dad rialbe pate mani! = inode! wel ogee iid a cole ra]

,armed cancion =e sa et 7, Sistam de urgent& pt. ascent

Tempermiura gob 0G permied conditioner gacmist *_| perenigdl Sor, Ublizat pantry ascensoare
pernsaa | intre «804 4 perniad perries. de persoane, de mara, de bu-
peneSe'C | nuperrted earn permish haerra
nut, Sistemale de urgenta pan-
Sepelapel
ha ,nia muieeame = | tire probes ou PCE GU prpcauie Ot probleme frig agcengoare servese la sigu-
inl orca che ranta utllizatorilor ascansorviui
redo’ altnvaie sau of arta Hel proba Aird probes Pu 8 recomend An probes si sint concepute fn primul ind
Letfoutae aclmcaei - = om — =
pentru eliberarea persoanelor
carwbrisee darter hisovarnelor corherial Teeverkglor rafactared Th ablacts metston scrote oe
ireeunete Lee ibid + rane penerreera pareil temperatura, Oe ex. Mini aflate induntrul acestuia.
= eer Tncaith in vecindinen j= eee Wecielt ineandeacent, taciaicae
taporii = fart ae sharia Ud =pered Inatebl Hecinies, foc Caeonta In
Parsoanele blocate Induntru au
wpa a ar Eajoal cave bo misce, o& ex.| KEIO, | camhune
eect eulrrich fegatura telefonicd direct2 cu o
EEE ae re mich de ax, fanimaee miei " =Influen elecko-magneice | gi vial
& lomind aeupre
animals mil = infizente brutants tr
. ECL 7 care
ae msch, cemtrald ai cArel ral este sd fie”
[aeraituniale orescutey 38 ak, Briss
mic mareu pragatita pentru o even-
@ Supraveghersa incdipertgr + cale mei impartante criteri de comparare tuald salvare/evacuare.

195
 SCARI
OIN 48065
Precizirils din ordinele ca con-
Structia cu privire la proiectarea
scirilor sint diferite. DIN 18065
fagiamanteazd cerintele dimen-
sional referitoara la sca.
La dl&dliri perth! locuinte ct cal
Mult 2 spartamente, latimaa wuld
este min. 0,80 m, 17/28 indttimea
. contratraptel / latimea trapiei.
Lingimes ful Suprafewls inckinaie micgareatil fnctinatle normal avant ‘oan Exist scliri, care din punct de ve-
® - Suprafeth coo pro ® lungimag pasunl Inetineds plicuta ea tongircn pase? eee 1 dare al legislatiel 1n conatnefll nu

Mew Meron Be aint necesara, 0,80 21/21 si scar,

“22 gare din punet da vedere al fegia-
latial in constructi sint nacegare,
1,00 17/28. Scfirils din cladirile de
isculnt® inalta vor aves 1,25 m
re ee ene amine (atime. Lafimea sefrilor clddirllor
. publice se calcuiaazaé gi tn tuncte
pale de timpul ds evecare dorit + pag.
] 505 stadion. Lungimea de clrou-
ween me SP halmisn oe kent late a sedriior » 3 trepte pind la <
riew ourente 18 trapte —» @). Lungimnes
podas-
futui sete multiolu lungini pasuiul
+1 adincime de treapik (ce ox. Ia
trepte
de 17/20 « 1 ¥ 694 29 092
om Sa 2 x63 + 29 = 155 m). Usile
care 5@ ceschid apre case soarilor
fu trebula 58 afecteze lajimea de
cireulatis. inctinatil mici, comede,
pentru scar de gréidinietc. ee obtin
Neri
prin Interealerea podestelar Jafie-
AST)
Care3 irapte. Pe scivila din teatre
Sau irt eer fiber se paseste mal
~ Incet, cosa ce Inseamna
cd potf
mal putin tnclinate. Searle pentru
intréit secundera sau scirle de
meee . avacuare trebuie 38 faalliteze co-
Famosle asecatncorectuna
cen — (&) Cind obprler.¢f sit clagay Se war evita wupiecuche § — borirea rapid.
OD ee ee ae © sraetearpalvecomenens © sac corte coal et
Sem’ cu [Sbard cup ramps
coud ramp) [ou tre ramicegl
soar tte olddire
hatines | inctinage irecttrathe
rivelul |reduad (oun) tredued (ound)
Nr finth. [str, Ing.
trepte jtrepia jtrente |treme
a bh fe it g
Pri] = =~ [13 17a,0
2506 4 1788 [15 1648
2028 = -. |1s 178,60
275 18 1748 [= -
ee: T rf " " Bo? | sod 18 198,08 7 1784
Selri ps cars pot circule Lume a partes 3 @® Inktines cveluid af Incinate
peeane aelirl
wn

2 . oor"
z aiicm wom _ ae 5 eA
5] Sofiia In incuinte unitate: : fn clbciet pentru tocubitw cu |
HI he, Is Interiors Kecuinpat, scx 79 pind te Saud wiale compione
spre mancardé Wf pivriie . +

ie 125 mf 180 oereoeee e1om : :

Woo:
fosdinaneon.cos —] — [uampmecrmorent] =F, ts
ET le clair Frame, In
2
aphie,
:
ica pea
mantis do legiietla Mi coment
ono ml
i

Seiels vebyie af clk mink cuieta Aa Us widen # mal mare . 4

Kiger o PERT mak mare dem. ecle e elsle ¥ Nu sid necesane i Likes da cirewiatle fs pexie 150 1 j t 10 2 Pl a6
ideidaalpaliadtein Seanad aren, 'D dpov legis dl db pergoane Latin Weepiel demj—

® Dimanstunt minime ait scdrtior @ Masuraraa latin ute

— pag. 197 @)-@ . . @ Cosum energetic (a urcat scan, edutti

196
 . :
1 Scat SCARI
aor 75° uo 2 Scar panteu subpol si pod, cara rtuduc
perp neki
care nu aint necesare 6.9.d.¥ pens
tern al legis- DIN 18.065
latios (evpimantare), tabelt «= Scala perceptiai sc&rilor gf cailor .
0214 Mndurile 2.385
28 (2tsiat". 4 Scan neceaare dip.c.v. a) ingtalatel fn “de acces este largd: de la posi- - -
. eonatructi, care duc sore inciperi de. . bilit&! da modelare a ceior mai
eres sedera, panitu clidid da ioculnté cu nu
Ones mat “ 2 mpartaments, tabelul diverse sedri pentru locuinte,
19"26° pind la scari axterioare gene-
4 Soak hovasare dp.de. al lagteiatsi
in _
consirucil, tn atte clit, tabeld ~ FOase, PS care Ureatul gi oo-
1:6 @,rindul4 boritul devin mars. Circulatia pe
scart necasita da regula in me-
die da 7 ort mai multé energie,
Sa S R Seance declt marsul nermal in‘plan. In
cazul ureatului sedrilor, ,efortul
(1) inctinstn
pentru ramps, 208, ects mabe es de @ urca" esia perceput din
Rind | Tip-de-cttlre “Thda soak Latmes |Irakimea| Lamon punct de vadere psthalglc ca
walk fe | ee find accaptabll, atunci cind ung-
mm, pas,| min hiul de tnclinatie al scarior este
+ | Glkdredeloovints Scr cara duc Ey wm | ae :
cumuc 2 oan) |hnodper
oe vedere Gaon a Ging rammpa este
z Guilt gore ubect
care te a at a0 : t Aires tr ° “a
3 SNe olen ol 80 aa] Raportul se determing cu lungi-
Tea pasuiul unui adult (oca 59 =
[Macaca Scariraceewscnsy | 100 | 18 | 3 88 om). Pentru stabilirea cetul
") Toute aadirhe fersmasdpay, | #0 | a1 7] 7 mat tavorabil raport cu comeum
minim de energie, 36 apllea for-
¢ ethode al ieecings supiimentare cin elt cu tu mal mide Ge cout iacuios
2 dar py <idom, 1 dav ne 297 cm © stabliee aporukd de Inotineda ot mula:
1h cum! trepistor ate cfiror atime mate sud 28 om. irebule caa supranrgred 9 48 He ON pots 2o4+t#59-a5om.
aft da mave, ott a razuite o supeziath ce olvcart ieinld de 28
0 In cans trepteler ale carer Mime esate ev 24 om trabule tn
on suprapunaed 8 oa fe cel pun Pantru dimengionarea gi mode-
atl Ge mare, Inch all reculte c supritatl da cicare totald ce 24 om (t+ 9). larea scarilar, pe linga conaxiurtl- 1
le de mai sus, de o deosebita im- aa
se
© Sect ietn (kreatun rts Tn stare fexil) DIV 18085 + (G)= (2) portanta este scopul supraordo-
pee
hat, functional si-estetic, al scttrii.
Nu doar razolvarea diferantal de
' bee nivel est Importanté, oi'gi medul
i ace tn care $9 face aceasta,
*ca teas “ in cazul searllor iIbere cu circu-
aefoo eee il . Som: pr Saent ‘tn! Iatia masiva, se prefer trepte
‘ jease de 18 x 30 om. Scarila
ao rm] id @-6 1 creat7/8. 17208, mee spra.blrourl, sau de evacuare,
\ ra > Ae 2,78 m: dimende 1am, ; trebule $8 permité circulatla ra-
acoperd aproape soeens! gupcatald, der parcureui de is depeasaain. pica. Fiecare scari necesara
@®-@ fetaan pastes pa Teara care oe coturaere to un, poua T ecu! seve pa balnanra repeal == ©- _—trebule sA se alle Intr-un spatiu
G. onmacee mob noe dn wks prod aco c mad vet al scacllor continuy, ale cArui po-
sibitati da acces si lesiri spre
exterior sint astfel reallzate,
Thott 38 poath fi folosita fard pe-
fieol si oa scarh dé avacuars.
Latimes fesiril » dectt ldtimea
scaril.
Din fiecare punct al unel
Incaperi si de la nivelul subsolu-
lui, casa sodrilor, cal putin o
a] scar’ necesara or o ieglre tre-
, buis $4 poata fl accesaté lao di-
Soli ow odinnid acoperk aupeaiaje scbtlor cu o rempé + supraiata aetna) Searkoudrampe;sintecumpe.nes- stantd
de = 35 m. Daca sint na-
@-@ +1 suprafala de treaptd, Soi cu actnna sint neossare party Thaltiri Ge Gecvain scopxiul, consumnd 62 — ogearg mel multe scari, 8@ vor
nivel & 2,75 m. Litimes odiinel laymen
de circulate m act,
distribui astfel incit cdile de eva-
Se cuare sii fie clt mai scurte. in
casa scarilor trebuie s& existe
aceese spre incapariie de la
subsel, podurile neutilzate, ate-
llera, Magazine, depozita ei alte
asemenea, trebuie prevazute
CU Usi cu Inchidere automata,
avind rezistenta la foe T30.

Inrarea. oblicé Arguinaa, treptalor Necesar minim ds ctr sparta in oitwalia unei Sead
dara ies boo ee pentru trans- @ braneardtor
soatiy mobile 4 om @ glcaidale
;
@ mentee
geonamisese soaiu ingusts econayises- portal

197
 a SCARI
a Profile de trepte. Pentru a evita
: la contratreptele verticala, pete-
ree - larteite der la creme pentre pan-~
a madmman
yun tof, ~» @ se prefera profileia
veapte vavacuppune*39— ohlicg, care, in plus, marese
“ l&timea teeptei. Cacd latimea
traptei (!) este mai mic& de 260
mm, atunci teapta traduie s&
Prezinia © euprapunere = 30

12-15
mm. La fe! In cazul scdrilor fara
contrateapta. Omu! are navoia
de cel mai mult spatiu la nivelul
Profile din lamer
Presta Milnii curente, jar la nivetul pi-
cierului are navoia de mult mal
al mili putin. Acaio, latimea de circu-
latie poate fl mal tngusta, tn fa-
voarea ochiului scaril. Acessta .
dispunere decalata a vangului gl
4 miinil curante permite prinde-
rea balustradelor da vang mal
avantajos d.p.d.v. static - mina .
curent& pentru echiul scdiril de
12 om, cy mina curenta depla-
sath spre interior. - @.
Woof. Mind cure’ pantu copii» @ -
Mink curente coplt (indiltime 75 cm). Parapate, loji,
@) tna curansa
gi catah vang mansarde, gelerii, baicoane, trae
bule imprejmulte {la diferent de
inditime.de peete 7 rn, obiigatoriu): .
la Inditime de cadera
<12minalt. «090m
le inditine da cidere
> 12m indi. =1,10m _
. ba inditime de cadere
12 m indit.= 1,00m
pentru fecurl de munca a! dack
ochiut sodril are l&jimea cind la
20 ern.
Scdrile de tp mobil au un unghi.
de inclinaie da 45-75", Daca
din motive funcilonala se.
doreste o Inclinajla asemanato-
are cu cea a scarilor, de 9x.
dack lungimea de circulates
data este prea scurta pentru o
acard normala, se alege o scard
. Cu frepie decalate, o aga numita
Scand scurth, lingurd sau samba
+ @ + @. Numarul de contra- |
trepte pentru scara scurta trebu-'
la Sa ffe cit mai mic posibll,
tnditimea contratreptal sA fie
fns& « 20 om. Latimea treptel _
@ in aluminiu sau bem crease pod
ae va masura (elternant) pe axe
caleSturli (a+b) + @ a piciorulul
drept si sting.
3 Gabaril Scara spre parde-| ~

ae | men
Indkime Inchpare| seal& marie (om)

@ Sear normale (Udienestt treptel -

225-900
120%
130%60 (70 +89)
240~400 14080 (70+)
se Latine toe:
a Aaa B = 59; 89; 78 om
0 Lungime toc:
; a ti
Lm 120; 130; 140 on
Merseete inatime toc:
: Hazon
Seara scurth, linqura sau semba dn Scar de Interior ps spapel cel mai Scard pliabilS sere
lamn; cu Neon prin axul meciu @ Plan pentru& itt 20 or inglist posiéll @. pod + (6) ~(B)

198
 . SCARI
RAMPE, SCARI ELICOIDALE
Pigtoni si perscane ih scaun cu
‘rotife; pracurn si persoane eu éa-
rucioare pentru copil-ar fabui sa
aiba posibilitatea sa ajungé fara
dificultate la niveluri suparicare,
Femps — @). rampe cu-trepte -
— @. rampe cu scari ~ @ in-
clinatia + (. .
Scard eliccicieia, scara in spiral
La cassie pentru una sau doud
familli, tnceping cu diamatrul de
ca 210 em al gotuliil; se pot
raaliza ,€CAri necesare DIN
18065" prin legigiatla tn con-
struct (latimea de circulatia
min. 86 em), incapind cu @ 260
om pentru alte cladiri (ldtime de
circulatia min. 7,00 m),
Scarile In ¢plrali avind sub 8c
_ Gm latina utlié de circulate atnt
permise urna in calitate de
,ecdri cara nu sint necesare
d.p.c.v. juridic’, spre subsel, pod,
Tac&pari suberdonate.. Treptele
@) scart atccicaia
- tents scdrlior in spirala pot fi din tabla
antidsrapanta, oritere, marmurd,
Suprapunersa treptal fern, platra artificial’,
de deasupe
Trepte din tabla acoperite cu
mase plastice sau mochetd =~»
VA @- @-
Scart cin elements prefabricate,
din otel, aluminiv éurnat, sau
lemn. Posibilit#t] de utilizare ca
seara de serviciu, scard de ava-
cuare 5! ecard de nivel -« ..
Balustrade din otel, lamn st ple-
xigias -» @. Scbirile in spirale
@conomigesc spatiy ai se vor
constr stabil, cu o coloarid tn
lungul axel mediane —- @= @ -
Se poate renumia la axe meadi-
ana, Caea ce conduce ia scar!
allcaldals deectise, cu ochtul de
scark + @ - ®. .

Tntoe.
Seai-g
{dimengiune 5
fmm 5/8 \ge (Sle ele 218 (82
a -Determinarea dimansiuniier minine pentru seari in spiral’ de toate tipueile in functie de ytilizare & Planpacru @

199
 SCAR
DN 19065
as Pa cit da generoase par scarlie
el" Trespirala, pe atit nu ar veburcuti+
{ llzate acolo, unde decisiv este
orice om fa latimea traptai. A se
compara (1) + @).
Sori fn nige de 2 x 2m.
In cazul scdriior cu rampe dispu-
66 perpendicular $ podest intar-
mediar, acesta 96 va executa nu
in patrat,ci dreptunghiular sau
20 Latinds oloulegel
cotit. Nuimal asa se obting un
® Scurk in epiralt
de forma parath parcurs armonios al balustradai
— @. in caz contarin zona de
paar fringere lau nagtare Inditimi dite-
the ale balustradai. Forms spe-
ciale
de soari —- @) ~ @.
De la treapta fa treapta, abate-
rea dimenaiunilor realizate nu,
trebuie sa fle mai mare de § mm
iat * —- @). Searle tn spiral’ produc
eiectul cel mal bun, atunel cind
. duc sore galeril sau parapete +
@ - @ . Constructia este pusa
fn valoare In incapen libere.
: La diamatrul scdrii in spirala mal
Cun es renlixeazh Intorma =omara de 199 cm, $e permite ca
Sie eee es aceasta s& fle singura acard de
trade lagaturd din Intericrul locuintel,
avind 80 em latime de circulate

@® ‘Sard de forma octagenals

Lagmea
p~Lhines Pian
. Inceput de batustrada
la mucha
Inceput de Suiustreds triira ovina gf frontal a primal trepte. Balustrade tn Sn consaln
@ jong ee (2) s'dove treapit, Acces inacal co- ® Lpackv. optic mal joaadl deol ke a: le
tod is aca ; ae

Scara in spiral, liberd in IncSpere,

CB) sca tn spiral ou poctost » 60" Scark tn spirala.cu
podest cu acces @ cU podest prelungit ” Scara in apirala razemath de pared

200
 SCAR] DE EVACUARE
Toate foresines necedite vor cae
am, CAH) x 4.29 (durante, Boere), CAI DE SALVARE
DIN 18709, 24532, 14004
Potitia pe cara se poate pune
Sara trebuie astfa! situata, tncit
in caz de perical, camenit s&
poata fi vazuti dinspre supra-
fetele circulabile publica. Sca-
tile de salvare sint dispozitive
de pa o sonstructia, care in caz
da necesitate pot salva aameni
rene
de cale cedecalvare
vanach obj ~O-@+ancorate,
Treptela ©. nurnite: si
sear|, verticale, fixe, aint neces-
are pentru ascensiunea pe aco-
pers, cosurl, silezuri, racinienti,
rezervoare, masini, utilaje ete.
La fnditimea cladirii de 5 m stint
necesare scar verticale cu rea-
zem pentru spate, Lungimea
unai curse nu trebule s& depa-
senscd 10 m. +03 -@.
Diamatrul cogulul de protectia
este da 0,70 m.

Oinensiuni ®
Rearam =| Fixcere ce
cindilm jepate | perete
m8 Perech!
a0- 40 — 3
4,0- 6.0 - 8
S0- 60 R& 4

70-30)
g0~ 7.0 RS
Ra 54 wa
Te
ae
&o- 9.0 as a
go-100/ RS. ‘
Sepoutie decaiath + Dp

ie m

RECeerrier
TTT
a

= 10,0 eo
ILL
FF

Sy
rise
‘ *

5,0 210.0
sate,
CERT
cr
L
Trt

TL
im
TUFTTET TITRA
BB
¥
»
rs

&) Scar& vertcala, retractebia ScavA

dacalattverticald, . ® Scara verticala @
Incorparat Scars verticala cu podast
vonsoodae sr da ® Scara de severe

201
 SCAR) RULANTE
PENTRU CLAD ADAPOSTING MAGAZINE&! BIRGUAY
: DIN EN 115
ee ce eines pecs ee sep mut gaMn anettei BtrApungere,
. ; fro a Latlensa traptel :
. ar ae, Ef Guten de cprire
{ -
7 Qin cat de partoat

; a2 {1
= 8 igac |1920-
se rin £ . 180 1480
or pec. ep 1:0 Fandemant / 8000-8000 | 7000-8000

raphatg
cane i . Dimarelunl rangement pert sear rulane
———_— cu Tnofinape de 30" reap, 35" (27 18%

Montares al axploatarea se face fr.conformitata cu ,Directivela pan-

tru soli rulante gl cdi rulante", document editat de Haustversand
der gewerblichen Berufsgenossenechatten {Wniunes generalé a
asoctatiiior protesionale megtesugarestl) Scarile rulante + ~ ©
sint destinate transportulul netntrerupt de persoane (nu figuraazd
ca scari din punctul de vadere al supravegher tn construetil).-
Searle rulante, da ex, din magazine, au un unghi de ascensiune de
90° sau 35°, Scara de 35° asta mal avantaloasal ca pret, pentru cA
necesita suprafete mai mici in plan,
Th cazul inditimt] mai mari de transport, din motive psihalogice side -
Sear tulante Into rap securitate, sé preferd scdrila de 30°, Randarmentul da anspor esie
¥ © sapunere cop in cap . enteu .ambele unghiurl de.ascensiune aprox. acelas|.
cazut amenajarilor ds transport 68 v6 uilliza p49 oftposibit un unge
hf da 27°= 28°,
cena Lnghiul 96 deduce cn raportulde ascensiune 16/9 al une! sear comode,
Latimea treptelor se alege dupa un standard practleat in toad Iu.
. oo mea, 60 om (6 parsoand), 60 om (1-2 persoane} af 106 am (2 per:
@ Scart citerti eins 62 om: Laima 20 cen ® Latin 1409 soane}~~ © ~ @. La litimea treptei de 100 cm, parsoarsia cu ~
greutad in mini au suficient spatlu da migcare,
Lunginea tn plan —- © ba urcare gi caborire 86 va prevedes sufcient spatiu pentru astap-
. : tare, cu adincime » 2.5 m. ;
La fnciinatie de 30° = 1,732 x Inaitimes nivelutu! th magazine, clddiy| administrative si pentru blrouri, tn hele de firguri
La inciinatie de 35* « 1/428 x Tnditimaa niveluiul . gl aeroporturt, darequid viteza, nu va dapasl 0,5 mis.
Exempiu: fnaiimes nivelulul 4,50 m gi tneilnatia 30 Ih stailile de motou sila amanajarile da transport publiee ee prefera
{inclinatia de 35° partial nu este permisd tn stralndtate) 0,88 ms, .
Lungimea fn plan: 1,782 x 4.5 » 7,784, Repartizarea medie a transportulul’ascendant In magazine mari
Impraundcu suprateteie crizontale de irtrare gi lesire razult&io iu acta: sears fix 2%, ascensoard pentru persoane 8%, sc&ri rulante
gime de cca $m. Deci pe scara rulanta
pot ata simultan, una GuRS ggg, Aproximativ 8/4 din circulatia descencdentd se face cu scarile
alta, coa 20 de persoane. rulente, S-a constatat c& In prezent In medie axistd o scard rulanté
. la 1800 mé suprafaté de vinzars, dar ar treoui $4 coboare la un op-
wee Nana ieee | seen > |. im de 800-700 me,
per paracand |stnttransa. | Wanporiate . Scarlle rulante in constructil de circulatie trebuie 24 raspecte
a8 msec = [=t880e — | 4.900 8.000 prevaderiia din .Directivele pentru scari riante” (Rostrab). Preten- -
0,65 msec ~t4se 208 - 1.006 tile sint ridicate (functionare, constructla, siguranta}. Unghiul de as-
céansiune aste 29°, 18° si 309,
Date ale randamentell — ©) ~ @ Dimensiuni sf performante - (© - @ -

202
 Seetiune Zvent 90 prevede cu scurgers pt. apa
ad dere qn

peo i
pe a 1D sectune veneversat ~ ©
¢
Ll be. tera :
Plan fundatie
fe CD) coe ruiart ancsione tongituctnll
# planed tundaiie 1

Copacitatea orarll da transport a céll

c 1300 | 4
rulante ea calculeaz cu formule
@ Cimenaluni « © -@
CAI RULANTE PENTRU CLADIAI CU MAGAZINE
In care: | « itime de tansport
in m, SAU BIROURI (IN CONPORMITATE CU DIMECTIVELS
¥ = viteza de tranaport In mvs, K = PENTA SCARE AULANTE $1 CA AULANTE)
factor de incircare. Fectorul de Directive Bostrab, EN 115
Inckrcaré variazd tn funotle dé soll-
citare tne 6,5 9! 0,9. Valoaren me- 10" 11 tat
dio este 0,7, Valoarea de 0,25 ta nu- 6x O+15dag |] 8x8 ide6+14100 | 8x
mifor teprecinta supratats cia pusire
de 6,25 mipers.” 6400

@® Cole mulantli cu ars auperior de trecare ~~ @)

Cate rulantl co band cuchinga Cale adantacu -
orizonteel cu a dous danzl

+1

#4000
@ Cimareiunl 9 randament pentru cale rulenth orizontaik = (D) = ®

Gaile rvliente eit mijloace da transport pentru transportul orizontai sau

user inctinat al perecunalor, Avantajul cater rulants consta In pericol mi-
nor de acodentare |a clroulatia cu c&rucioare pentru copii, scaune cy ro-
tle penta bolnavi, cdrucioare pentru cumparéturi, biciciets si bagaje
mari, Panty ca Jnstelatia s& alba’ randament de transport optim, a pro-
be) Seotune cate ruluntt cu bandl de tanepert on saucive Cu bend
dn paiate lectarsa 6 se va tine saama ce, gi se ve determina foarte atent, traficul
preconizat. Randamentul de transport depinde de &timea Iibark; de vi-
as
taza de circulatie gl de factona de tnodrcara.
Se poate atinge un randament
de transport de 6000-12000 pars, Inel-
- Benda detanaport
din caveluc — Sendh de treneport
din pelete natla maximé a cillor ruiante este 12° = 21% . Viteza de transport nor-
mala este 0,5-0,8 m/e pe orlzentali, vileza pentru cd! rulanta cu neil
+6) Pin ~ @ natle pind In 4°, peatefi mal mare, pind la 0,75 mvs, CB rularte de cca
30 m lungime se considera scurte. CA! rulante lung! pot fl raallzate cu
lungime pindla 250 m. Pant a facilita accesul si iesiraa in timp, sa va
prolecta dupa caz, o succesiune
de cdi rularita mai scurte. Avantajut c&it
rulante cu deva banzi const tn fntoarcerea tn plan orizontal, —» @- @,
spre deosabine de ~- G)— @. La tndltimi de constructie mici, de 180
mm, sint potrivite st pantru integrates. In cladir existente,
Valori pantry cotangenta inclinatlel cali ruiante
Formula = cig x B x tnditimea de transport
Bg Inclinatie in * 10° 11° 12°
ctge . 5.6719 5.1445 4,7046

de ex. inditime de 5 m, inctinatie de 12°

i. Sestiune de baz a cali rulante cu dou’ e8i, qu imoarcere ofzontdla Lungime madia « 4,7046 x § m = rotunjit 23,32 i.

203
 ASCENSOARE
DIN 15206, 15309, EN 81-142,
NORMATTY [80 4199,
n= DIRECTIVE ASCENS, S3/18/EG _
La toate daédirlie, asconscarsia ar
trebul plasate in pringipiu ta centrul
fluxuiul da circulatia. Se va projecta
cu atentie dispunerse fata dé supra-
fejale de circviatie. Ascensoarela au
Goud sisterme diferita da actianare:
\.actonare cu roti moteare
{la ascensogra cu cablu) (7)
2. ascengoare hidrauice~+(@)-()
Agcensoryi cu cablu are in caz ideal
sigtamul de actlonare deagupra
poiulul, Greutatea propre, fara
inebrodturh, a cabinai ascanserulyi,
precum ¢f jumatate din sarcina utild
sint echilibrate Ge clitre contragreuta-
te. La alegerea dpulul de actioaara
tebule ciat&rita avantajela et deza-
variajela.
Actlonaraa sus lateral sau jos lateral
mai are suplimentar role ds Intoarce-
re 3 6&8 urmare costurl supimentars
in explogiare. Magina gi deljaren pot
4 plagate tn peincipiu intr-o camera
separatéi.a utllajsior de actionare, sau
th cazul excensoarefor fi camer
dé tranemiaie, tn put -(@)
Ih caaui sacenscaretor hidrauiee
pradomind pistonul de proplune —
@-O. Utitalul ridictter poste fi pla-
bat direct sau Indiract. Piaaarea ele-
vatorulul direct cu tub de protectle
soufundatfn pardcseaté, nu mal este
da actuakate, din motive de srotectia
apelor. In anumite siuaill este ace-
Mandaba uillizarea unui platon de
tragere +@) B - D Pistonul de va-
gore echilloreaz’ prin constructla ga
parte din greuiates cabinel, ja one
se adtugd o greuistes suplimentand
~» (0 Intructt motorul de pompare
functionsaz’ numai cind sarcina este
traneportatd fn sus, lar la coborira aa
daschicle venillul; nu asi¢ nacesarh |
energie of consumul scace aproape
@ tieadat-@ seems ja Jumtate.

Mek glissntl
gina talaacopica cu deschicare
a58~ 366 anreee publi
pu = 15 x Hite Nerd de tre
care (I+ 27 ore 1,80 Mm

i" Usa glisanté cu deschiders caniraia:

50~ 40 Ati ga putulul w 2x latina libard de
trecers
(ih +20cm= 2 180m

(&) Ascarsorcu camara peniniactonare (6) Aacensos tara camera de actlonare Ascenso! tera camer de actonary Deschideres usii si tatimea putulu

204
 ASCENSOARE
Ascensoare pt. persoane
in olédirl pt. joculnte DIN 18306
“7, Clreulatia pe varticala tn clair nei, cu mai multe niveluri, este pre-
(uate cu precddere de ascensoare. La prolectaren instatatillor pen-
tru ascengoare, arhitactul se va consulta de regula cu un inginer de
speciatitate, In clldir| mai mari, ou mai multe niveluri, este potrivita
concentrarea centrala a ascenscareler, intr-yn nad da circulatie.
Asconsgoarels pentru marta vér fi separate vizibil de cele pentru per-
soane; 1oiodald, la proiectarea lor se va tine seame de faptul ca la
virt da clreulatie ar putea fi lnciuse organic in cireulatia perseanelor.
Pentru ascenscarele pentru persoane In cladirtie de jocuinte au fost
stabllite urmatearele capacitati portante:
Spetid de asteptaredin tae,
$1 D Puan pur de creuiste- © @ eacartoraul ° 400 kg (ascansor mic) «= panitru uzul persoanelor ai cu bagaje.
: 630 kg (ascenser mediu} pentru utillzare cu cdrucior pantru coplt
- gi scaune cu rotile.
1.000 kg {ascensor mare} Inctugiv pentru trangportul targitor,
sicrielor, mobilet si seaunsior cu rotile
pentru handicapati. -- @
{7 Spajila de agteptare cin tata accesuiui la put trebuie astfel realizate,
5

- Inet,
_ utilizatorl ascensorului, care Intra si jes, s& nu se impledice unul
pe calalalt mai mult dectt este inavitabil, chiar dacd au bagaje tn
mind.
= bagajele cals maj marl, care trabule transportate cu rasp. ascen-
sor (de ex. c&rucioare pentru copii, acauna cu rotile, ting! pantry bol-
: navi, slerie, mablli) 8a poata fi Incdrcata si descireate fark a pune
camer acionare Camera utlajelor da aciionare= in pericol persoane, cladiréa si ascensorul si fra a afecta mal mult
® are tailoroe 1 Fess cermows decit inevitabit canlalta ciroulatie.
“ey = Spafiul de astsptars din fata aecensoruiul unic
3 ‘ Adinelmea utilé minima tntre peretele usil putulul 8! peretele opus,
masurata in direcfia acineieil cabinel ascansoruiul, tredule 6& fia
agala cu adincimea cabinei ascensoruiui + @.
Suprafata utild minima e4 fie agalé cu produsul intre adtnclmea ca-
binei escensorului si Mitimea pututul.
Spatiul de astepiare din tata ascensoarelor aldturate
Adincimea utd minima intra peretels ue!l putului si peratels opus,
masuraté in directia adincimli cabinal ascensorutul, trebuis sd fie
egeld cu adinclmea celal mai adinei cabine de ascenser.

Capectats parent kg 400 a0 é& 1050 &

Yeaza nominal, aan o,49}t,00 4,66 9.88100 1.20 2038 h.00 1.904 220
dame minlendl put an 1400+ 1608-+ (D)
Adincime mired oom | t800 i 200

soe = ppm
FY actrciee minkna grasph p eom [tecaltsoatt700 -oaolradal aol 700

z Laie
Revi Ue pid OTT
> em eer
val pul ef 2000
Suprema minim & mo] oe 907 te} ae f a fag fo 18
RROenUTM
44 BCHNOCD

aise minind a mm | 2800 | ae0c | 2700 | 200; Jeo | 700 | a7 | Sco

EZ Packie de ashore Fl

a Adingimaa minim a emen] 3206 | S200 | 2700] 3700) Joo | 4a08 | 4ten | azoo
} mecedeenhl Ge axionns 8
inwimestinimia =m F200 | 2200 | z000| zzdo|] e090 | 2000 a
macenigcruul
de ecionars h

La ieerk acepiewa - mn no

Acinaimea
feck a cabinel on oa 1400 t 2100
7 lata hg shard cai koi
Tnniine zoo
Lime leerd
come cabin Ga in oo

HA TERI + 18100 bp i Tnanime (perk

woos cabin fy fmt 2000

¢ 610 6200 63a00 6490 soo eto 6700) abd ‘ Numaryl permit de paraoane: 5 8 | 0
Locatar! a toate niveluriie
Carinie fata de rancament! de transport pantry cladiri de lacuintt normale (FEM) Dimensiunl constructive, dimensiuni catina zscengor gf ugd +. O- @
b @)

205
 ASCENSOARE
Ascensoare pt. persoans, preferential pt. blrourl, banel,
hotalurl etc. ascensoare pt. paturl DIN 15309
Ciadirea si destinalia acesteia determing
pul de bazt'al ascarigoa:
relor ca trebuje pravdzute, Ele servesc transportului pe verticalé al
persoanslor si boinavilor. Ascansoarele sint instalatli mecanice da
folosint& indslungataé (durata de viata cea 25 — 40 ani). Din acest
motiv trabuie astfel proisctate, incit sd facé faté si peste 10 ani ce-
rinteler creseinds. Medificarea instalatillor preiectate grasit sau cu
prea mare aconomie este fie scumpa, fle imposibild. La orotactare
se Va verifica axact situatia circulatil. In casa acarii principal se
vor forma grupe de ascensoare.
Analize circulatiel: forme si deflniti
Timpul de rotatie: valoare calculeté indic& timpul de care ara nevole
ee ieee ascéensoru! pentru rotatie pe parcursul tipuiyi a8 circuiatie spaciticat.
in: 1 Valoere madie de asteptare este timpul Titre momentul chamauil si
: % i al soairii cabinei.
iH | Valoare media Agteptare (8) = timp de rotatle (8)
Nr. de ascensoare/grup

Aandamentul de transport: randamentul max, de transport reallzat

i in Intarvalut de 5 minute, (nr. persoane). Se caiculeaz4 cu formula:
SS is 200 (s} x incdrcarea cabinei {pers.)
. timp de retatis (s) x nr, de grupe de ascensoara
te ® Carrara utiajlor ci actonare b @ Camera utlajeics
4 acionace = Randament de transpart procentual:
ink rae de aeCeneOUre
me Randamant de trans. % = 100 x randament de trans. {pers.)
: 3 Nr. de fneBreare al clidirti (pers.)

eo 1000 16

Ascenscare perth persomne, de preferintl pentru whe cladin dectt cale de locu-
inte (Hirous, bérel, hows eecepseangie pert accaes! cu scaune pe rate; .
dimenstunt constrstive tn Men C)— :
16) nn ron

1 © repent meansrincian —t @) Pe ce sneanty any

i.
f]
1
Tate
1
i

1
] Q mw 6 6
Located In bowte nivelurie comelate

a iy he betraetcie faye pentru Gadi de Igcuinte contortabile. &) Dimarisiunt constructive sentry ascenspara sentry paturt—- CD— G)

206
 ASCENSOARE
ASCENSOARE PT. BUNURI DE
DIMENSIUNI Mict
pele. = Ascanscare pt, bunurt de dimenci
ni mist: capscitatea portanta = SOO
kg; suprefaja de 5ez8 a cabinel as-
. eal : len te cansonulul = 1,0 m; peniry bunuri
_ p ' —,
de dimensiuni mici, acte, mincare
atc. Accesul persodnglor nu aste
pants. Structura putulul este da
AO) Ascansor pt bura v @« Cu pass) b @) tn aegorns obicai din prafil
de otet, asazata
In
roapa
ve pufului sau pe plansey.
inchiderea perimetala este din ma-
teria! rezistent la foc -- (>- @
Caléutut randamentului de tran-
sport pentru ascensosre de
bunur, <- @.
Timpul nacasar procesutul de tran-
sport se calculeazi oy formula:
an
2u2 +B, +Hit+t}a..s
2 = factor constant pent curse
. dus = tnters
h = Inditimesde transport, v = vir
t( teza de exploatare, Bz = timp de
! 1 Inc&rcare - descireare tn 5, H =
be sen beeee
ad 1
numérul oprirtler,
Aacensor pentru bunud de dimens. senna bunud de
mie] ou vertioath la miei ca weal turmentlto ty = timpul pentru accelararea,
id @ weit parse *® Atvedul parciosalll incetiniraa cura, In a.
Dlspuneres punctelor de Inolircars { Aptos
ol paen tg = timpul pantry trchiderea i
deschideres ugilor putulul ascen-

Sewn i fe we me me we Ble Be
Sarckd uth o 10 0 108 sorului: pentru ug! cu un caret
timpul este de 8 5; pentru usl cu 2
tama RON | oom Boe too vo | Boo 600 7d md (000 canatur 10.6; pentru usi vertloala
alin cabiok» ale unk hoaw x0 001200 : . 1200 gisante pent aecenscare de
Lene usd wu - * - =. . = | ao 40 68 oS
» to km oto 1080 1180 ee ee ee bunurl, cca 3 8.
dae .. ee 1 io ong ae 30 Randamentulla veneport Frenuite
Uapre woh comer ™ eo BOe ‘zo 700 eo 1 800 S00 din timout cureel de transpert 2,
Tntiene use 8o6 fo] . splicing urmatnares formula:
Daler cuneis trokroar rin. 4 ot] 00 amy wm 730
Gia puncle thelironre Fe rie 60
Thaaine parapet min, y Cd #00 800 mo
doer toa rtd de & ‘Timp pl. curs tranaport In a
Dimeneiuni constructive ae gecen- — ----4
wareor unurl de dimensiunl -~ 7 + Gurse/min.
ricl=» D) = iF
Reglamentar! constructive: Carne-
72 pentru mecaniemul de actonare
frebule $4 pot ff Incuiatz, #4 fie
suficiant de luminossd sf astfel di-
mansionaté, inet Inratinered 36 ce
fack flirt perical de accidentare.
Spatit din tats mecaniemulul de
acthnareef abl indtimea 2 1m.
Ascarsoare pentru mincare Tn in-
stitutil
de stiniitate: puturile aecen-
soarelor rehuie 34 fie finieate rieted
matariete (irk s) lavabil. In exterior se pune un
+ ® Ascansor penttu materiale eu panei bY @) manele . Camera. rangi pany de comandl
pantry chama-
re de fa gi trimitere Ia orice statie,
Capwoiane portanta, tg {ee | 1000 | see | aoco | aeeo | 8200
ASCENSOARE PENTRU
View oe cioulate ve $$$ 0 ae 0,89 mer 1,09 ———
Dimenaiunl cabling rorn
MATERIALE
ke 1107 |] 1900 | 9800 | 1800 | taco | food Ascansoarele pantry mateviaia
ac 157% «| te7> | 270 | ast | ga70 | S070 sini instalatit de transport cestina-
car ae rere ee ee te s8 a) transporte bunur sau b)
vee ies
au . : ita 7 3300 «fo 1gep | tmag | 1800 | acco parsoane, care sint angajate de
a 3200. } 2200 | 2eno | zen0 | 2900 | 2200
Dirteiunl put mm
cel care exploateazd instalatia
ip 1800 [| 2000 | 2e00 | zoo | eco | 2ec0 Exactitates opririlor; .
L_ 7009 a Ascensoarela pt. materiaie fara
age 0.4 Ord me. | 1200 | 1300 | 1300 | 1900 | 1200 | 1400
ma q30h | 0b 160 8 Teen | 4 incatinirea cursel +/- 20 - 40 mm
hop 0.4 0.83 mit
mA
a7o0
3600
eno
3800.
a0
aang
200g
4208
#106 |
4400 1
e250
#4oo
Ascensoare pentru perscane gi
hangi. 1900 3900 1800 2100 TH | 1309 matariale cu Incetinirea curse! +/-
10-30 mm
Dimenaluni conetructlyé — sscenacare,
(0) pentru materlale~ cu roti matosre + (E)— @) t @ Sectiune tansversaia— G@) — & Viteza: 025-04 -0, eat DO mis.

207
 ASCENSOARE HIDRAULICE
Ele raspund cerintei pentru
Wrangportul economic de fnodr- ”
‘céturl grele, la Thaltimi mief. Are
sens 34 fie utilizate fa o indltime
da warsport de pind la 12 m. —
Camera masinii poate fi piasata
independant de rozitia putului.
Ascensoare cu piston direct da
presiuine, din programul stan: —
dardizat, transporta sarcini utile
de pina la 20 t lao inaltime de
max, 17 m-- @=- @. Ascen-
soare cu piston indirect de pre- |
Derbi Lace rea ES
siune, in execuile standardiza-~-
. a 14, tranaporta max. 7 tla max.
34 m. Viteza de transport a es-
censoarelor hidraulice este de .
ta 0,2 la 0,8 m/s. Nu este nece-
sara o casé a liftulul pe acope-
rig. Stnt posibile mai multe vari+
ante de actlonare hidraullca — .
@-~ @®. Cal mai uzual aste
sttlpul central —- D- @. El ne-
casi un orifictu de forare.
Tolerantela de pernira se -
mentin la valoti coborite de +/- 3
mm prin comenzt Independente |
2 48 210111219 14:16 18:7778 OH de sarcing . indltimea libert a
Inkitioes de teanaport
mt ugilor esceneorulul sata cu min. -

@ reer
erse cera mos oe ma
60... 100 mr rnal mare decit la
aH Slagrama d Inare E : adingine graph Pp atte Usi, pant a permite acce- |
put Clindric ape; dametn put cil
eee
sul complet plan in cabind: Se
Sasoong 1 Ga 11000 utillzears usi turmante cu deua -
Lanne Pat Po Late ate canaturl, us! gilsante articulste,
inom pial = ae 4 190 perdu un Bocas actionaia manual sau complet
+7 tarane, se corral. reoeriarrs de eojarera om fra = 2.000 2200 automatizat, cu deachidere can-
(Str posible mae past ale camere! ce . trald sau unilaterala.
sojorae na ie mi. dm Sa: + ne 280
arte mal mari—
ia corre} Tnotang = 23m 2.700

©) baie tenrica+ O-@

:

ti
VEL das
\

te ©) rvosacis

Oimensiunt=» @

208
 ASCENSOARE
ASCENSOARE DIN STICLA PENTRU PANORAMA
Exempie de cabine+ D - @ sistem Schindler.
Capacitate portanté 400 — 1800 kg 5 - 20 persoane.
Th functié de inditimes cladiril sau de asteptiria de contort, existd
diferite sisterne de acti¢nare sl vitaze naminala,
Viteze nominale si sistema de actlonara: 0,4: 0,63; 1,0 m/s - actio-
hare cy curent trifazat; 0,25— 1,0 m/s ~ actionare hidraulicd..
indltimea de transport < 35 m; opriri max. 10
Forme de cabind: poligonale, rotunde, semirotunde, tn forma da U
~O-@. :
Este posibilA gi executla sub formA de oro de ascensoare -- @).
Ascensoarele Ppancrama ofera o céilatorie linistit, lind a] fra smu-
cituri, in regim Infertor de vitezé. ;
Le ascencoarele panorama, cablnele pun accente optice.
Ca material sa utllizeazk sticla si otel = slefuit, ‘Ustruit sau polizat ou
luciu puternice ~, alama sau bronz,
Agcensorul panoram’ se bucurd de mare popularitale.
Este vorba despre ascensoare exterioare pe fatadele complex mo-
delate ala unor marl cantre comearciale, ascensoare de Interior In
magazine sau foalerele marilor hotaluri.
Calatorut savureaza piivelistea de pe scana str&zii sau, tn centrul
comarcial, privelistes spre stajele de expozitie ¢! comardiale,

parma

Loe bad Stickt

a
S
Se:

{1 Pagal
¥Soar arnseae age eg ;ta sms e eae in ke:ts 11 intertor |
:
ave rece Stlolé
Sactlune transversala ascersor Secilune vangversaia ascanaer Ascansorin interiorul ural _
® hidraulig > bre] tucoe 9) casein G) a Ascensor panorama

209
NECESARUL DE SPATIU LA VITEZA CONSTANTA DE 60 knvh ; STRA:
. . ; Suram: Forschungagesellschaft fir Stragan- und Verkehrawexan
(Societatea ce corcetare perira slaternul de sb'azi ¢{ circulate), Kin —
fiesssaee

©) cansionerWcamonera CAMIONETA/AUTOTURISM
NECESARUL DE SPATIU LA VITEZA CONSTANT: ‘A (< 40 knvh}

®) aurosumaurosuz- G3) cammonwercicuets

Pees ree peers
F 1 t
¥ Spat) de ciroulutie pentru tat
uutovehiouletor rezulté din dirnenst
be autavehicutelor~« pag, 437 pp, te
rma err ferantete ‘aterae 9l in partea su-
Ls salad ! Pericard, acacaul pent ciroytatia ps
30n9 opus precum gi banzle ds eco
CAMIONETAICAMIONETA GAMIONETA/BICICLETA tamer, cangiale de scurgers ciroylat
la, precum @ figia ‘atarall righdizald.
Inaitinaa spatluiui de cleculatie este de
420m—~G. >
—_— td Spatut de circulate pent bloice
- =~ Soudy 08 chanel este cite o banda de 1,00 m latime
9 Inditime do 2,25 m. Pentru pletoni ¢
piping pebepemadmensiel band
de 0,75 m gl Intlime de 2.25 m.,
tesecure cu vierh constant 3 inattimes spatiutul maxim da slgurar
redueh. ‘ superior este, pentru sutevenicule, ¢
4,50 m, sm praterh 4,70 m, pentru o
pereita eran de tnvetiners.
ima ; Penty circulatia pietonilor pl bleicletale~
Indltimen iberd aste de 2,50 m,
7 fra Se n eviews — Liiitrea spafului lateral da siguran
i suparisars.. (SsA) se mascara de la margines apé-
al pea i | PF oePimon © -- fului de croviatia spre exterior. Lititnea
=r] ga} | 4 —— se Lite spaniutsl necesard este In tuncta de vieze m:
: mn liter xinnd admis La o viteza maxima admis
aly! 1} sm | aes Limite epatiulul TO kin, S8A 1,250 (100m), laos.
| gif} r Gt circulate taza maxima acmish de a 50 km/h, Ss
—Seemlies emmemmrermman! | Skene B = Beet 0,75 n+ @, Laymea spativlul jake.
[Gules pt jimieralt | carcass | Troluer 4 = Augomobil ral de sigurarta in cazue bicicletelor Ss
| ‘ ’ r pala de 025m. ,
Cimensiures spatliier ibera/ds circulatepent automobile

210
 STRAZ}
a Suna: Forschungegesellechatt Nr SiraGen- und Varkehrawasen_
‘oocieutee de carcetare pentu-slatamul de sirdzi 1 circuiatia), Kain —* V., Konrad-
cae tea eo pg a
Adenauer-Btrage
13, Koln a
Pentru ca proiectaree, constructia si axplontarea strAzilor s4 ite uni-
tara, $e impun sactiuni tranevergale standard, ce la cars nu se per-

Ri aT
mit abateri nemotivate.
Sectiunila transversale pentru strdzi fara posibilitat de amenalari
" guplimentare -» ©) si cu amenajari suplimentare -» @)

| selanct anda) |
'. De exemplu: 2 6 ms” inseamna:
' = ,a—f grupa sectiuniler transversale cu laiimea a baz’ & sansu-
tlor de 3,0~ 3,75 m
Profil raneversal
tip 18 dé
Tres - 4" numarul de banzi pentru ambele sensuri-- pag, 212
= tm o daspartira constructiva pe mijloc (band’ de mijloc}
:. = 8" figle laterala rigidizata
- 0” banda perry biciciist! fn Interloru! seefunil
~ .p" locurl de parcars sau banzi da parcare pe lateralul carosabilu-
jul, domantu de utllzara al sectiunilor transversale standard ~
pag. 212

Ce 1) | ic west

Prot
io mem d » w= sand
raneverssl tip 18 68 Profil-traneversal
tip 10 2
“Toeeteol L Leeda
Prot! Ganavereal tp #42 Prom tranvecsl tp 7,6

@ Seciunl iraneversale stendard peneu eudiz] tird posibitted de anvenajiirt suplmentare,

Bee

| siokerebersds

P
ied Neu W nelsavernv eaten re eiaaarrey

ars Lt 328 4 300 tse Tul. 3,75

wipe
S¢ va urmari cbfinerea une imagint de necontundat @ traseelor de
ciroviate. Aceasta poate fl obtinutd prin dimensiunl clare, diferen-
tate, dispuneraa diferentlatéa diferitelor elamente de aectline trans-
versala, > retatie echillbrata intra latimea gi inatimea spafiulul strazii,
spatil varzl variaie: amengjarea spatiulyi strlzil trebule 8 ajute la ori-
antares pe stradé si In oras.
Elementela de ssctiune transversala situate de ambele pari ale ca-
rosgabilulul Infuenteazs modelarea Imagini vizuale si functionaia,
as Lalbabaedand
bon ed a 375 La conformare trabuis armenizate urmatoarale elamenta in raperteu -
funetia si efectul lar: o&le pletonate s! pentru biciclist! care fnsovese
carosabilul, locurile da stationare si sedere in aer liber, suprafets
pentru circulatie incetinita, supratetede ecranare gi protectie, su-
prefete de aprovizionare precum gi suprafetele gospodaresti pentru
@) Secjunitransversele siandard pentry strazi cu postin’ suptimentare de amenajara amenajéri sl comer.

211
 Otlizere Tipul strazil STRAZI
Categoria | Densltste
ca trafic Cazurl epeciate
de ublizare $= | Sectiunea | Tipul Viteza Noderl Ce aaa aa it Brotectara
destradh | (autevehiculeyh} tanaversala| circulate! | atmias Vp (kmh)
a tip vit fh)
1 2 3 Spree fp ge 2 Be ee fecesBes we meena
ee
6 3.500Ip ¥ 9 90 feewh séma Austovee ” Finn ere 420 100
2.800 a ¥en 110 koh blewe
© 7.400 In ¥ 2 BO keh a4me Auiove | - Pianurl oiferte 120 +00
© 4.890 ln ¥ 2 110 Kvn Ricwe ‘
™ ©2200le ¥e a0 kh = | Traflc redua de camicans 54ma Autove- - Planuri difertte . 135 190
A I 41.500 le Va100 kh | Shu Condi restrictive hioule :
S170 aVaT0kmh . baa Auteve 5 100(420) | (Phare ditartte) 10¢ 80
m Ou sbdkmh |. Aloule Aces! pian
1,900 le Ve 7D KI ‘Traftc redua de camicans ba Aytowe + 100 ; (Pharurl dieriie) 100
<= 80m V 280 kmh hicule Aceiael plan
mk 45100 le V a 70 Rr béme Autove- - Plarant diferite - wo 0 9D
3.400 fa V a MO ievh heute
52.800 fa V a 70 keh béme =| Autove: | + Pipnuri diterite 100 a
2200 fo V2 90 ko heute _
2.300 Ve fMlonh Trafte redua de cemicane .cdm Autove =] #100089) | (Ptanuri diertte) 1009080}
© 2.100 a ¥ 28d kmh #0u conditit restrictive Houle Acesai alan
61.700 la Ve 70K pee Aukwe | 2 106 Aceing! plan 100
Alt #5 1.400 a ¥ 5 80 kwh: bleuls
sof 51.500 la ¥ 9 60 how Trafic redus da camicans .. b2 Autowes | 3100| Aceleg plan 10 «80 80
= 900 ia ¥ 250 wh Heute
<1.70 Vash =| Trafic egrice!> 16 bis Vehicule | a 100 Acolag! pian co 6 OO
= FON Vaskmh | vehicueh tn generat :
21,300 ln Vu HO avh ba VYorioule | #100 Aceiagl plea 10080 a
Pe ee in
761.000 la ¥ a 80 lowh Trattc redus da comioane da Yehioule [ #100 Acalsal plan OO 0G
= 700 ¥ 2 70 kwh . In general). :
1 2.800 fa Vs CO kN c4m Autove =| @ 20(100)] (Plarurl diterite) (100) ($0) BO
2.106 le ¥ 2 30 keh heute Acaial plist
2400 laVettiowh =| ‘Trafic reds de ceitleane- aa Autovwe | & 60 Acatagl plan 8 70
7.800 le ¥ 2 BO lah eee poncigl restrictive hiouie
27.700 VeGthinh © | Tratic eprical > 20 ae Vehioula | #100 _| Acelagt plan mw 70
Alll [= sogiVe70kevn | sutomonien in generel
2160010 V 2 86 keh ‘Tratic intens de cemnioane b2 Ventcule | 3 400 _| Actual plan 80 70
= 900laVe kmh th gereral
ww 1,900 tn Vx 80 lo dz Yehicue | asco = | Acelag! pian 8 70
= FOV kwh | Trafic ridue de cemioane in general on
<= 806 Ve Rt kh a2 Vetioue | wid... | Acwag!
pian om
«= 700 la V8 GO kh ‘tn genera!
1406 le ¥ a At eovh ‘Traflo Intens de caitioans az Vehioule | #106 Apatesl plan mw
91,000 la ¥ 2 0 kav in generat
AIV 800 lg Ve 40 keh az Venice | #100 Acelagt plan 40 76 6
: = 700i Ve kmh qn getterat
«300 Nu ee justifich ena, 2 Veniguie | gi 100 Acoing! pian 70 60
apd ol tanniell routs in general
S2800
le Ve tt lovh = | Trafic intens de camicane bares avere | a 40 Puanuel dtfertte #0 70
bo = 2400 ib Vs 80 oh hice
. 2.800 ln Vo 60 for eam Autove | a 80 (Phanurl difarite) Ce)
BI ia Vato kwh
£62100 hieuls Acetaai plari
w2800 la Ve SOknvh = | Tratlo rece Ge camicnne ry Autor | a 70 Acelagi plan 7 (0)
©2.700 8 Va 70 enh sau condi restrictive ‘ Houle .
S250 ia VesOkmh = | Trafic intense de camloane oath Vohicule | = 70 Acoiag plan 7% 680
2.100 eo ¥ 2 OF oh fn gerverad
a 2.200 ba ¥ 2 80 bev d4 Vehicle | § 70 cate! plan 70 BO)
Bul | state
ve 60 kmh in genarsl
: 1,400 a ¥ 0 40 trv hs 32 Vehicle | £70 Acatagl plan 7 880 {8}
‘1.000 la ¥ 0 50 eh tr gerieral
< SOs Vveds inh | (Trafic redusdecamicenesl | 82 Vehioule | & 80 Avelngl plan so (80)
< MiaVasdinh | restrictonel de sutcbuse in gener
01.400 in ¥ 2 40 lah @d2 Vehiouie | 8 80 Acsing! plan a
BAV [| «1.000 Vesolmh tA general . :
<= WOM sé ieh | Trafic redus de camicans#1 02 Venice |] § #0 Acelesl plan 40 650
= Toolevss0kwh | restrictonsl
de autobure in genera!
718 o4mpr idem aH Acelagi plan (70) (80) 0
22.000 Trafic redvs de comioane d4mar idem aga Acaiagl plat: {70) (30) $0
= 1.400 Caz special al 24 impr . apr iden = 60 Acslegl plan (70) 490) G
CH in cordliil resizietiva !
4.800 Caz epectal al d 4 impr ddpr idem @ 80 Acelas! pian (70) (80) 80
in concitl restrictive
«1700 ¢Zpr Idem | oO Acaagl plan (a0) 50 (a0)
=< 1.400 Tratic redua de cantiogns dZpr Ident a 5 Acoiayl plan (60) 8G (40)
7.050 Trafic Intens de camicane e2pr ser ae) Avelayl pian tao) 60 {40}
civ <= 1.000 - d2pr idem =| gg 50 Acstas) plan iso} 80}
« 600 fel roulasle
rf de eae
autonize 12p idem # 50 Acetag! plan 50 {40}

a Domenil dé utllzare si sectiuni ransversais ip + pag. 244

2i2
 . a STRAZI

. &

i
:
vimnsmvenie fo Bo

r
fa cam ctescd ow ceeeae ec Intersectife cu sens giratoriu

In alte #204 (Angila) sint alese

> @- @ ett rar théftatte th

cu precddare si preferate datorité perica-

Germania’ wee tame

sstracdh in Zonk tezkdensialdj

jului redus de accidents grave.

Alte avantaje: nu mat sint nacasare samafoarala, mel putin zgomet, .

economia de energie. Diametrui sensutul giratoriy este in functie de
lungimea sirviul da masini daterat traficulul respectiv, intersectlile
decalate oferd mei mult epetiu, viziblitata pe sectlunl de ‘strizi,
spatiu ia capetele strazilor. Destinate clreulatial cu viteza mica pre-
CE) imarascttte 7° ta scalagt
nivel = 2) in tetcn cum gi tn zonele rezidantiate
- @.
Nodurile de strazi cu deud benzi stint de regula Intr-un eingur pian
(eu sau fara semnaie luminoase).

Se deacsabses: jonctiunes une atria! cu alta (intersectie in ,T}

©-~@ qi intersactile (doud strizi se intersecteazd— intersectle tn
oruce) - @-@®.

Zona interdictial de constructie este de 20 m pe drumurile nationa-

ie, masuratt de la limita exterioara
a carosedilului, Limitaraa constru-
irl esta de pind la 40 m de la limita exterioaré
a carosabilulul + pag,
217 autesirazi.
Intersactie {n .T* ou ciroulatia Cu largira de prot pent:
® oolectowe 3 url ror rerikantiale ® vralesioga” penwy

x Sends iszona ——
iveranl Eat 1 |e
| oeciawe
reidantied sau
' |
‘Wt
& Ingustares carcaabilulul Sans giatoriu oo & Sane gratoriu cy ctroulatie pietonalt create a nee

213
 ” Secttuni tranaversate
more In parantezd - vaior minime
Velo de
eer preteae Trait.
STRAZI
In zonels congiruite
deja existarta) RI 3? Ha | Hw tlioerd , —
min max mi5| min} min. Clroulatd pletonale al pentru bicislets
E225 . | [rn [) fend | for | er
if * eee
Calle pletonale
trebule preiectate-variat ai interssant—tinind
cont ef de utilizerea,
lor ca spatil de joacd, Protectie la tactorii de olima prin compact, arcade, in cazuri
H ——— fzolate copertine d# proteciie. Trotuarsle care Insofesc strazia nu mai inguste
wO7s* zozs" a da 2.00 m (din care 1,50 m lime liberd si 0,50 m distarta dé sigurant’ pind la
2 ese (a P-8e carosabll}. O Hitime mai mara este deseori utili, In apropierea scofilor, cenirslor’
comercale, amenajari de agrament etc. @ finds sore minimum 3,00 m litime
@ Trotuar care Insotesia sired
Calle pentru bicieligti care Insotesc strazila, lajime minima de 1,00 m pentru
o banda $i 2,00 m pentru doud beni (minim 1,80 m). Aditional 0,75 m Sanda
de protectie pind ia carcaabll. Benzi comune pigtoni-dictelisti de 2,50 m (min,
2,00 m) pag.
—» 219,
F Te ‘' TH . Pas
40, | funetle de ,
OT 7} dpulde = | 30
re 10 Le o Stat
fae |: r is. :
79.790.790.80 1.00 | t129 ego 4O-7907
Ttatet phat Wee tf ap 7 wlele

Litimea de bard atevior da B= Curent slacinc

io, (ene < tom 0] 10 (2.60 almectare/dabrangare sf | . &@ «Gm
Segunerea lor pe spatiul strfz!i Woo» Api
p . é gay, FH = Tarmoficars
5% 7 = Talecomunicati
CC « Cana cclecior
i Aeepias
Bo Sedan °
Ao Autavehteyia

;
ii
i
a
10. 30) 1012.50

i
(2}"" | (8 pe< ere

EC Boge"
(wet.soy
(©) ctroulate plstonsit - independent
+

&
=
nO, za 4pe<30 m™ i"
(wa,50)
{chee 0 mj"
a

Circulate peri bicielea ~

Beh.
tot — a
aa"

© seesagreecce-
Observed 7) raze curbal In nod
4} abater! ririme de ja ldtime pot fi nee 6) in cazuri exceptionale
omanre cis cauza mein pitclhor,
2) Emin, = 0.5% (scurgare) .
3) jungimes chiller neacceslbile
cu magina
1 pind le 2 nfvelurt
= 80 mm
Srivelel «6m
éniveluri gay mat mut 6 59m
4} In cazul canelizarl separate 4,00 ping
Ia 4,60 9 1
5) alte sup!imanta de latime
girunl de capac! racesth mini 250 m_
latina de strat plantat
6) clroulatlé pe daud sensuri dear
in cazuri
excepionale
Suprateia cu deel, apectsls
botarz! 650
CL) - CY” sunratete gentry pizton a) bicicti ~- ‘Exempie de modelare a spatiulyl strézit cu frontdrontuti

"B14
 GIRCULATIA BICICLETELOR
Dimansiuri de baz ale dicicletelor » ()~ @}, Se va tine cont de
cosurl $} scaune pentru copii. Bicictetele pentru copil sint mat mici,
Bicicleta tolosita In pezitie culsat pe epate pind ta 2.35 m-lungime; + =
bicicleté-tandem pind la 2,60 m. Aemorci pentry bicicieta {eu roti
propril) aproximativ 1,60 m lungime, 1,00 m l&time, Biclelete spe-
ciale pentru perseana cu handicap $f pentru transport utllitar,
Se urmaregte 0 parcare comnoda +» (3). La o parcaré prea apropia-
té exigtd pericolul de ranira, murdarire si deteriorara ia aaigurarea,
Incdrcarea si parcarea gi plecaraa biclcietelor.
‘80 ; . La parcare pa sir dublu= ¢conomie de suprafata prin imbricarga ro-
@ Dimensiun! de bard aie bicfolatalor @ Siccletilcu cog/scaun
de copil tior din fat&. Aranjarea decalat pe indltime este problematic cin
cauza pagubslor materiale — ¥).
. Numérul opertun de focurl de pareare tn functie de valorile orlentatl-
1.20 120 2i=B0,75—90, ve oi lagistatia pantru constructi- ¢D
Suportul de biciclete trebule 88 fle stabil st pentru bicicleta Incdr-
cata. Asigurarea pe cit posibil dear ey un lacat care prinds roata din
fatd s! cadrul biciclatel de sistamul de parcare, Din acest punct de
vedere sint potrivite sistamele de sustinare a cadrelor -» @. Bar&
IntarmadiarA pentru biciclete de copil.
Suportul cadru de cele mei multe ort utiizabil de pe ambele parti: tn
acest caz distanta dintre punctele de sustinere 1,20 m-- @),
Latimaa calor de acces de 1,80 m ~ @)-@). Se prevd si cdi
ate hae transversale, Intreaga organizare 34 fig pe ott posibi clara s! s& fa-
cllteze orientarea,
@ Parcarne comods
a bckaetser G) . Parcaren apropintaa bickletelr Tn tunetie de necesititt! locuri de parcare pentru ramorct si pentru bi-
diclste specials.
- Suporturl de biclclete far& posiblitat de asigurare doar Tn spatit In-
terioare cu acces limitat.
La parcdrile pentru mal multe ofe se prevede acoperire s/ Huminare.
Locurila de parcere se plageazi in apropieraa destinatilior, usor de
gasit, user aecesibile gi cu vizibllitaia pentru supraveghere. Locurite
~~ x <x de paroare pazite sint jusiificate la amenalari mari, gad, bazine tn
a amie
rye ——
=}
_» aer Ibar ¢ cantre comerciala.
4 2 Parca pent biciciete se obtn prin transtormares parcéitior auto,
yy” »
190-2.00, 180, 1.002200 id o in
enter ‘ Locuinte locuibsite sotmta
410.30 m? supratath
pS Visas tn ears lacuiralor private $m 200 mi supra lousilftal
bard pe ecalagi
Dispunere pa diagonall mine siudentept a pat
® maniwecesa eee we Scoala generals , oats oer
: 0,7 pe lee
{la4Orr? suprateya vila tunctuni pincip
pe foc
0,3
0.3 pe doc de muck
de vincars
1,28 1a 25 mé suprateya
de vingare
1 ta 80 m# suprafatdi
de vinzare
1 la 35 rm? gupreteidi
O.e de clenil arezanii concomitant
0.5 40 un dulap de tains
regional 1 le 20 docuri de vizttarort
Atte amenalici penina trgdelt de vizitated
1 lt 7 lecyi
th intesorul localtayior
Jay | Plestauranie 17 tocut
a Terese-berlrt 2 focud
11a
10-200 0 WEG pi Ed AO La diididle care Indepfineac ma? mute functl simuttan se fneumneaza locurie o@ parcare
' penn: bicilets slerenie acesiora.
2) Dlsounaee Intercalatl pe inditime, peDispuner mapanala
Intercalatl pe tnbkime, CD valor ovtertnive peru capacttates locutlor de parcare peri biciciete

ee ee
ee a ee ee ee
1.80 |
($0) 1.00 1.0 80,
ae
3.80

® “Sepa de biciclete cu umerass: (10) Imbricnre de biciclete, earn a faa ou 3) clement 09 esigurare

215
 CIRCULATIA BICICLETELOR
. =>
Circulatie su vitazd pe un sens = ma! multde 7,40 m atime, aptim
' -+,80-c Depésirea si intiinirea cu o bicicleté din sensul opusle-viteza-
reduss 1,60 — 2,00 m lAtime. Se racomandao lajime da 2,00 - 2,50 m
daca cireuld st biclelate cu ramorci, .
Dimensiunile de bazd pentru spatiila de circulatie destinate pici-
clistilor rezulta din iatimea de baza de 0,60 m si tndlttmea totala bi-
clclet& cu biciolist + @) pracum ¢! tolerantele necasare pentru cife-
rite situatil. eT
Ae evita spatiul ingust dintre suporturile de biciclata. Latimes cir-
culatiel 1,50 m, preferabil 2,00 m. La fiecare 15 mo trecere. La sur
porturila cu suspendare l&timea ctroulatial de minim 2,50 m. Cu ctt
este mal lung suport, cu atit mai lst cireulatla, Letimaa’circulatiel
de 1,50 m pina ja o lungime de 10 m, 1.8 m laa lungime de 15 mst
2,20 m lftims la o lungime de 26 m.
Bike-Gate cu 1 — 3 nivele, 15 = 42 de biciciete.
Supratate de baz4 4 x 4 mh, indltimea deasupra solului 5 m —+ qo.

Te
Pigie
da sigurari,
hetur eer beter, ri
inghig
® Carceabll ~ Alea bkiiclatl — Trotuar

® 310 ,
Alaa de biciciets cu figle verde Pleig vards necesard ia ciroulatie
spre carosabll, Solutia buna ‘pe doud sensudl

216
 AUTOSTRAZI
Sursa: Aheinischas Strabenbauent
(Oficiut renan pentru canstructia
__ strazior), Euskirchen — {
pa
. 250080 a7 sts 378 1.000 boo 0G Te “27a $80 2.86 a
. 37.50 Autostrazile sint strazi fara con--
Structi, pentru circulatia cu viteza.
&@ autovehiculelor. Cale doud
(2) sectune venavecsall tip perivy autowtredt ov 6 bent! (FQ 97,50) « 6 ms sensun sint separate de. o figia -
de milioc. Sensut este format din
douad sau mal multe benzi s! de
regula © banda de urgenté +
with a @ -@). Autostrazile se leaga
OH 250 1.50
intre ele prin noduri ja niveluri
36, 280 0.50 3788375 O50 4,00
aan 0.50 a
} diferits- cu 3 braje + O-@
raspecily cu 4 brate + F)- @
gi legaturi speciale pen-
(2) Sectne wansversail tp partru autpetraclh ou 4 beni (RO 29; AQ 26) a sma tru Intrarea, Fespectiv iasiraa de
pe autostradé -» GQ) ~ Gp.
Autostrizile sint spatiite de elr-
culatie cele mal sigure $i cu cea
23% 25% mai mare capacitata de trafic.
. La prolectaraa gi construirea
unhei nol autestraz! consideren-
26,00
tele ecologice sint cele mai im-

T b.
portante.
) idem (ra 28; AQ 26) b 4me Indlcatoarele de directa —» 42),
¢u 1,000 m Inalntea racerdurilor
Nedurl de sulostreds
(9 brute) gi cul 2.000 m Inalntea nedurtlor
de avtcsiradé.
Pentry a evita influenta negativa
& constructillor alaturate (obtura-
rea vizibilititi, distragerea aten-
tiel) legiuitera! a stabillt Interd!ctti
gi ratrictii de construire.
Restrictite
s¢ retard la construiraz.
sau modificarea subsiantialh a
amenajarilor consiructive existen-
te pe odistantl
de 4Q~ 100m de
la limita sxterioard a pdieii
carosabile.
Intendictiie se raferd la orice fal
de constructle inalté, pind la 40m
dela limita exterioar& a parti ca-
. . resabile.-+ (8).

(D)
Fe
Jumatate de wifcl ‘B) Cadru— auport pentru incicsiogre deasupra autostrazi

217
pase \ Hd Nsom Siti
Gimite (niaricard @
TRAMVAIE

al: wi 4 a METROURI DE SUPRAFATA~ (7

Bazele juridica: Legea transportutui dé persoane, 8OStrad
Diferentele de sistem: tramvalele se deplaseazd la suprafata si jau:
parte la circulatia publica (se supun Lagli de circulatie pe strazile pu-
blice), metrourila da suprafata s¢ deplaseaza ca si trenurila de sub-
urbii (de distant& micd) sau pe trasee amendnadtoare trenuriler pra-
cum si pe portiuni comune cu etrazile, irasate {infrastructura speciala,
legata de strada); metroul se deplaseaz3 pe trasee (Sra intarsectii,
infrastructura independenta nu face parte din circulatia stradala.
Latimea de ecartament: ecartament normal 1,435 m gi ecartament
0) Oaia Shard arta gam arnt
@ Olstante rire tn caul nda pe ova seve pubic matric 1m, latimea spatiuivi Uber = latimea vagoaneior + adaosuri
geometica in curbe + adaosuri de atime la suprainaitare si la
clatinare (min. 2 x 0,15 m).
Lafimea vagoanelor: 2.3 pind 1e2,65 m (local g12,20 m razultat din
condi iocala specifica, se va evita ‘a afranalari nol).
Distanta dintre axele ginger: min. 2,60, respecty 2.98 m, optim 3,10 m
pantru a compensa inclinaraa vagoanelor In curbe cu raz& media.
Distants de la borduré la vagoane: a intrastructurd speciala 0,5 m,
in cazuri exceptlonaie 0,3 m.
Raza: pe cht posibii mal mare de 180 m, tn curbe 1 intoarcarl min. 25 m.
Penta legitudinalé: cal mult 26%, in cazurl exceptionala 40%.
Penta transversala: max. 1:10, supralnaiare max. 165 mm ia
scartament normal, 1,20 m la cel metric. Functia dé posibllltat! in
fafa unui arc de cerc sa dispune un arc de tracere care trebuie sa
B) Dietace cinime ta casi goer spaciae, tn net! spaelyl de crcule pubksd $6 BUprapund cu rampa de indltare (act inclinatia maxima 1: 6 V}.
Oimensiunaa vehiculeler: jungiml Intre 15 $140 m, maxim 75 m,
iungimea peronulul = jungimea trenuild + $ metrl toleranté da frinare.
Tha O80 6.30 0.50 inditimaa maxima a vegoanelor 3,40 m. Inditimea minimi pe sub
u Ceeereentooer rere care trace garnitura~ sub construct 4,20 m, pe strada 5,00 im.
oe "hirk SE iadtaes 4 aso [herrea Se
Statilie: iijimes de min. 3,50 m. Pentru statii acoparite, situate Intra
cele dov# sensurt JAtimea minima §,50 m.
Conform Legil traneportului da persoana, tn cazul statillor—refugiu
iitimea minima’ admisé de 1,50 m trebuie evitata din gril& pentru
caélatorl (Gin cazul unor sparli reduse, 2 m ta limit interloard).
Spativi de siguranta: 0,85 m Wttime de la linia de margine a vagoa-
nelor pe partea cu usé la vehiculale pe gine, cara poate fi gi pe par-
tea caropabila.
Liotta intartoard a tin:
Bor de siimertare in
veeind de cirauiateal
strézilar o cieguiatie
patel

+ an
“ to pHa atie Gea mut for
rear
wk
er
ruc
Serer ete CEE ere 1 Pees
ou ose ta nntioe a oo :
izfF I |I ay ri =e | !
Unie de "| aL § © C80 rH, don In J Ads
Gs md, |
EREDAR LARS! ed 10,58 prvness teeters
Su etlipt pe tetera vehleulaler cant speciale 0.30
Dalimitarea tate spatile bare ale Loc de traversare a pinelor de chine
) + @ stp
po olan (S) pint carsseble
sl stamvaiier pletoni far eemnale luminoase
I
TIpA O5 2,8 265 905 9
Terry Cone db enteptars 1270 Zand de aplapiary re
Fart atiipl
Tre 3350 285 500: 4a

SARE 13.40 REE

Cu atlip tn males
Tipe 380005 z08 0

i | i
ret avi 12,79 — I = agg'n
Cu attipl pe iteral : | 15 645
traversarea
(3) scant po aminate tatut (3) Gu fametone
sinelor peru trave -

218
 SPATII DE CIRCULAHE
ef. R. Seredszun - 4. Zolner

~ Proiactarea spatilor de eireuiaqia (Straz!, sine alc.) se face fn sens

id
cibemetic adiea tinthd cont de toate legaturile fuhetionale.
Se deosebese:
_ | afters de legSturé (metrouri de suprafaia, autostraz!) ou = 4 benzi
I, strazi principale cu sau tira sing ~- GD.
itl. strazi de circuiatie cu 2 - 4 benzi, uneeri cu parca pe margina

ee ee
~@. : ve
IV, strzi in zone rezidentlalé cu « 2 benz, locuri de parcare pe stra-
dé sau la marginea sirazil -- O+ @.

ween
Strazile In zonele rezidentiale ofera suprafeta mari te parcare » @ +
® in anumite cazuri ouzunare* da parcara aflate intre lecuints —» @),
Pentn strizie din categoria iV cu cai de acces, locurl si spatii [Ibe-
ra, posibllitatiia de amenajare sint numeroase.—» ()
Din punct de vedere spatial, strada este deja consideraté parte a
fondului construit.
Strizile din categoria a dous sint, de regula, ‘Ard posibllitati de ac
ces lateral si fard constructil situate [In vecinatata,

in cazul in cara se dezvoka reteaue urbana de miloace de transport

tn comun pe gine, acestea trebuie excluse din spatiu) siraziior res-
pectly dazvollate pe Infrastructuré proprie -- ()—+ pag. 220 D=-@).

See Woo +60 Hee

fret | 0 eee
@ Stradh categoria 3, cu.4 beni

is mien
Sactiune fe TA 780 440404
——ee 0
@ Stradi categerta 9. ey 2 bangi

hit
— «22,50 —— #4 EO ee 260) + 0904
treed bem 18,09 en]
——— 100 —— © + pa ambele later ® Posibill
si inae ras f fa
parcare faire casa
@) Cu patcars peo iaturd

219
 SPATII DE CIRCULATIE
Metrourlle de suprafat: cu allmentare cu curant de la partea su-
~ —-perioara, optim ct-allmentare lateral, pe.iafrastructuré oroptie, sim. .,
despartta prin gard motalic sau tute de strazile circulate -- D + @.
Metrourile de suprafaté pe viaducta + @ genareazé sub sie in-
tessecti Iibera, nu sint perturbate de semafoara, timpi exact ¢ de cir-
- gulatie; produc Inga mult zgemot pentru riverani.
Se prefer’ cele In adinelwri: micl ~@sau mai mari~» @ 3at) Sub-
terane + Gi
Zgomotu da pe strazi pa teren plat se scranaaz’ cu oonstnuoti ne-
locyite periru pratectia fonled (garaje) -» @, cu piantatll - @ sav
valuri de pamint plantate -»@,

Strizile optima sint cele cu maluri depamint plantate --@ sau In

debleu -+@,
Supratetele de circulatia pe viaduel se preteazi la zone industriala,
unde zgomotul deranjeaza mai putin -- @.
Masurl seroase de protectia fonied sint posibite dear tn cazul con-
structiior nol, In special la prolectarea zonelor nou construite, unde
o strada de mare vitez (100 ~ 120 km/h) este situata la o distant
suficient de mara de cladirila de lecuinta, aptin situati In deblau —»
@-@+@+@, ou stréiz! iaterate tnguete pentru acceau/! In/din zona
rezicantiall, ov flancud de garaje; in tata acestors loouri de parce-
te, cU trotuare late, pe caraIn caz de nevole ae pot deplasa si masini
(de salvare, pomplerl, transporturl da mobil} -» pag. 219 D-@.
Mult spatiu verde, oy copacl, dans! sf tn timpul temii (conifers),
Imbundidjeste senzatia de confert --@.
O figis de pAdure deas& de~ 100 m reduce zgomatul cu ~ 10 dB,
ceed ce Inseamnd o reducere @ parceperli zgomotulul la jumétate.
Protactia fonicd > pag. 222.
Ecranele de protects tonicd trabuie plasate astial tneit conatructille
atiate In preajma cilor de acces sf fie proielate pe Iniroage lor
Inattime.

eee
ea

CD) cu vaturi te paint pe lateral, prctectie fonica

 Complex de masurl PONDERAREA
CIRCULATIE!
dorit : ig A — Sistem de tratic
Ngee on r 3 | ce | 89 i:
Bs 3a
a
=| 8 — Amenajarea th detallu
G - Dirjarea traficulut 7D
: ge : O@cfectdort
: a3 B2|e Z| @ etect probabil
Nr. Mésuel ; az 5/2 5) 2 & © etact posibll .t ay hs se ee

; Striz! infundate oo o ° e

2 Strdzi— bucld * o :

4-
3 Stizicusensunic | © ° >
’ Alternarea matoria- e
lulu pt, carosabll

e e ma mama
2 Inguetare de prot! | * | &* ra
‘Reetructrarsa Selutd ndviduale:
3 optica a Imagini e/|e/|se| @ e|\e OS ct ote G1 + Ba + BS + (in annuity cazuri B4 + Bd}
+Gte Ce
strézil ‘Se manine seperares zonelor circulate gf
peters, tou se reice prfika carceati-
favoareas trotuaraioy
mal late — redu-
4 Obstacoie lee . lo cerea aan pai vadhceren nd cores:
dinamice bivriul 9 pavers partett ~ mal multapatual
mel mult sgunnti pant piston —
menanajecs imbundiaitll
pein structurares
Flearanjarea vehi ee e Jo ——P=v erative
culelor stationate . ; wai —_/TP Amanalarea
Propurieres
A =!

6 Pavej * }¢@/ ee) @ e080) © | es

C Se sie e =Semne de circulate

1 “zon locus “|e ;eeee ° Gas] S575; Stvo.

2 Viteza max, 30 knvh e ° + ©

Schimbarea ole 6
3 priert&tiler Vv

3) Ponderarea ciroulatiel pe siizt in zone rezidentiale/vedere de ansamtiy masurstects

Tonk exctusiy pieion!

(Ad) + 84 + B2 + OS 984+ BS + 6401

” Trafle motorizal parcare, trafic piston
Pe aceessl suprafat’ (supratats corbi-
Hath) = uilizares posibia « Intregil supra:
fete « strGzh — imitarea
vitazel la viteze
pasuil (20 kryvh) = ceamensjares Inte
gril apaitu al atrazii tind cont de ca-
Pinete focultil; wsthaida rezideritiala”,
Zona de prostate &
hatiouiui motorized

Amenajarea stra!
“) Prezentare schomaticd w priostation
tr iratle © Ropureres a=

221
 SPATE DE CIRCULATIE
PROTECTIA FONICA 18005
Lini directoare pentru Protectia fonica a strazilor

. Dervettarea Spiritulul ecologic a dus la cresteraa impertantei protectiai fo-

‘nica, in special la spatille de circulatie. Intensitatile crascute als zgomotulvi
: generat de traficn! intens side densitatea mare a constructillor au facut ne-
_cesard protectia prin vaturl da paimint, sereti de protectle fonied, piramide
“de protectia tonicd -» D)—-@). Zeamotul vaficulul rutier trebvie redus cu a
25 dB (A} la tracarea prin paretil de protectie fonicd. Aceastd scddera,
. notata cu.A LA, A, STR, sate o valogra modiicatii pantru masurile de
_ protectia fonic&In cazul traficulul, Sa daosebesc
perati de protacte fonicd,
Hartd footed; influente valuiul da pAmint apu a etl
de izolare rafiectorizaml 4 LA a, STR. < 4 dB, sbeorbanil 4 dB (A) < LA a STR,
® rr tn pera
a Noaste
Zond rezidentali puri, 50 35
. case de vacenil
Zonk rezidentiall, a8 40
apezare mea
Zone ured 80 Cd
zens mixth
Gen, " 65 6
Zoe de cried Industrie
Tee us Zone Industrial
Zonk specala
70
45-70
70
44-70

Nivelut plenttiost a] zgomotulut pentru

Ciforite thou — zane tn da (A)
Inatines efecttiva de ecranare Ney (m)
Reducers nivetulul dunetukd

28 dB (A) ev absorbtia InaltA 6 dB (A) < LA a STR. fh DIN 18008 pare

taa1 ai ?n Liniile diractoare pentry protectia fonicd pe strazi RLS — 81 se
. g&sesc indicati de calcul cetaliate, Protectia fonicd realizatd pein poratii
de protectia fonied nu depinde de materiatul din care sint fabricatl, cl pre-
ponderant
de Inditimea paratilor.
Efeetul (or const
fn formaraa unai zone de umbré
a zgomotulul masini-
~. lor, dar nu au acesasgl eficianté
In comparatie cu fenomenete antics. Prin
modificaea directie! vibrafillor, o mind parte din acesies pot ajunge tn
zone de umbra. Cu cit este mai Inalt peretete
cu allt este mal lungs ca-
lag undelor deviate si deci mal mic& proportia de vibratii fn zona de um-
br&. Industria ofera un nurnfr mare da elemente prafabricate din beton
Precum sl pere|l de protects fonlos din sticla, Jemn 9! otal, .
3) Mieeuel de izolave tonied a strizior
| Acvcare nnogtars tie ie tgp as as
Daceria imp = 5 78-128 | ta$—280 [ees—400 | 578-468 1 ~ -.
is mati Padure [80-75 | 75=103 [100-128 | 28-175 | 175-228 | 200-26

Recucerwa zgomotutul prin otstarth

Inaiiepe riduuvetoim | g 3 ‘ 8 é ?
L_Mectuceres In cB LA) 4 10 14 TS ee

@ Rleduceres zgomaasul prin peretivelrt de protects

‘Trafc pe anivele ClasHicares tpuctcr de dele Nivelyl
weneur] bg zie Graz) ceniry tatu) strazitor pul de onkere i
mein din zones recidentiale a zgomotualan °

t0=80 Siradé th pond residential o

(2 benzt 6-38 I
1-28 t
. 10 i
=$0-200 Swada colecoars in zonl 100 Qa
facial (8 bayext) B=100 1
Ba i
1128 itl
is sin
t »200-1,.000 Orin regional In iscaltate #1 101-300 f
Sadh colpstgun Tn zon 36-100 It
eo reridentiqlll (2 paral} 41-38 i
+ #10 v
a0” reper 1h afore gl in 101-200 ll
} inarion zonal industrials 36-100 i
(2 banzi) 14=38 iv
” _. wid ¥
+ 1,000=2.000 Sinedé principale in ovae si 103-300 WW
59 straga in ronda industiaia 36-100 Vv
i (2 benzil 35 v
SEES 73,000-$.000 ‘Cal de scope spre autostracé/ [101-300 Vv
RSE BO 425r Si, princionle, aulostr, 14-6 benel)| = 190 v
‘Plremida ce protectistonict
(prefabricate din betan}
D) Porete da proteetie tonick ~ 2) evaisaraa zgomotuiu! street! existent
gi preconzat

222
 i, GRADINI-IMPREJMUIR}
Leges privind drapturils vacinatatii, obligatia de tmprejmuira
—

o
in interiorul unei agezdri bazate pe relati de vecindtate,. proprietarul
unei parcela construite sau utllizate in scop economic sate obligat,
la cararea propriétarului parceiei invacinate, 6& imprejmuiasea iere-
nul pe imita camund. Daca ambele parcele sint construite sau uti-
impregnare lizate it scop economic, atuncl ambif proprietari sint obligati s4 rea-

LY
lizeze imprejmuirea, Impréjtriuirea tretiule sé tie una specifica locu-
lui, O csla mai multe ori sint de derit Tmprejmuirl Inalte de cea 1,20 m

ti
—® - @. imprejmuires trebuie realizati pe limita propriet&til
Costurile amenalarii sint suportate.de am®il proprletari fo parti egale.:

vnir
Piatra
asiptor perky ger @) Tagreparea sf®pllor Gardul comun: trebuie agezat oe axul median al Ilmitel, Garedul Pro-
priu: strict la limita propriatatil.

' Distanta pind Ja lmita de proprietate pentru gardurile vii:

mm inatime 1,00 m, sind la 2,00 m inaltima 0,50 m +» @.
peste 2,00
La gardu-

anne
Tile vil trebuie masurat pornind de la suprafata lateral. La copaci
trebule méeurat dé la. mijleul trunchiylui.

i
Apezaree rightor trensversale pa stilpd Gardurte de protectie Impotriva vinatului trebuie ingrepate 10-20 om,
tn special intra garduriis vii + &. Gardurile de lannn, stiipil, cacrele s!
paltancele sint mai rezistente dacd sint impregnate in cazane sub uti+

gu f
lizarea presiunil 3i a vidulul, Durata de viet mal mare de 20 de ani,
Pentru protectia Impotiva vizisiitati se potrivesc gardurile din
laméle de iemn -- @— @, care pot servi si drapt oratectia fonicd.
Gardul cu z8brele, numit9! gard vindtorese, este cal mal inaragit ip
de imprajmulre de parcels -- @.

A
alata] 41m

a PORCH
Cu lamete verticals din lam

- Ean
anna
@. ‘i titoee oe pa gna

ELE EEN EON Cee

e aT ECE PE TEA MN eee CARERS SEEN Toor eonS hitter
SALTER lace tert tet
® Gard de nulele cu siffpt decalat seaane nefiniente, babte In cule @ ici neovaste pa schalet cin tev
orgie ‘ de otal
—

Bard peri
din material Pratl
Cc seciune ane
aeom Tn pamint eis u Sectlune "*
- prizontala vertlogla
Gard din stind tmptetta acoperits

@ Gard vi ou gard intermediar
din sirma tmpletite
@
cu Un sifat de material plastic, la
muchia interioard fe se asigura
distantd ma mick = inte sima
ghimpata = fie Ingrapat
Gare despanitor din geam orna-
Gard din profile de oe (zincat ia
caidjey dara din material plastic Mental armat cu plasé ce sinna pe
socly da beten

223
 20uae 10018 GRADINI
IMPREUMUIA!
. a=10
or ae Un proprietar raalizaazd de.reguia numat. o.latura lungé de gard, dat
filnd cf vecinut ridied cealalta latura jungd,
Shear, on
m.0,90/0,8800,40
== S OnE Implatiturila de sirma — @ se pot livra in multe marim! de ochiusi,
Eee <— avis 82 pentry @ coraspunde necesiatiior de utillzare. Impletituriie da sirme
oe 181 imbrécate in material piastic, stilplt zincat nu necesita tntretinere.
= eS
Ses ax19
Gardul este tensionat cu ajuteru! stiipilor de lamn, beton si otel —
@+@ ce se ancoreaza in pamint. Cmamenteie de sirma seu gar--
@ Implemur din stm, mérimes durila cu gritaj sint sudate punctual gi zincate + D-@.
Hulk
a oohlurtor + = 55 cm ® Gila} ou noduri ql gill amamental
. Impre{mutrea din fer forlat poate s4 fie prelucrat& artistic sau Hni-
saté simplu. Este posiblld aproape orica forma — @

Piatrele naturale precum patra bruta tip .grant sau auart” potfi puse
in oper’ neprelucrate -- @ sau cloplite de pletrar + @

93 50 Trirebuinteze pe cft pasibil numal un fel de piatra.

Eee Ee aparece

@ Gil] araarnanias ain simi CB} cover

tp gaia ou bara

part Super mw mirpoabinn Sp decane sate :

anerigr
@ oes por ana eel pant sna =D

(©) _ un ce grdcind on torre arto

‘ +
t r |
T T

® Fixaroe ured impletiturt

4 ANTI Ciera matode de fmbinare al pre-
fuorarea gruful pirat
de ial =
gl barton = (13) rial
de har
Dutake

T
| i
roam
319278 | tg
- Interax 1
Vodare Seojlina: #
pas

EET.
Formele uzuaie de ihrare
partiny blocurile aa beton i
heZe en

Tabelul alaturat Indios dimensius i

nea conform nonnativshilpi mo
Cecteleiereedenee Wadare a sonetructi clvile sl nduatials oN
4978. 72. Toate
Te disientele Ihire
Finn mcipky Sa125 mms 19
(3) Zidarig stratificata cu straturi de ld gin eiatrabrut PY én: plaira Tm ost. TNT See] 7h IS)
Piatra de gresim ditarita Sinptits

224
 GRADINI
PERGOLE, ALEI, SCARI, ZIDURI DE SPRIJIN
—* pag. 276

Trebuie utilizate pietrele pertru ale’ de gr&dina solide si usor de

intretinut intre straturile de flort -» @. La alalia din pide/ tresuia tinut
cont decd sint montate fn straturi Inguste de flori sau in gazon — ©
-@, Pentru un mers confortabil, finia de ureare decurge concay —
@-@ Trebuia luate in seama diractille de deciivitate la proiectarea
alailor ~» @-@. Exemplele @—-@ prezinté amenajari de scari in
dip Placa de pion i, gradina. Ele trebule 92 fle sigura si confortablle pentru circulate, dar
ee 8D mem p Dstaniega ©8450 INeereza armonios in vegetatia ‘emnoasé si In straturile plan-
CE) pater oxramecial = pag, 223 @® race ® wit, tate. Treptele trabuie 6d alba o Inclinatie mic& spre fat8, pentru a se
. anu puted! scurge apa de pidale. In gracinile cu un aspect mal natural aint
adecvate treptele din pari ~ @+@. : :
LungrmeL|Livene| [Indiimer |] Se pct crea sci pllne de fantezie din piatra de gr&dina de Karlsruhe.
o om om om Fanteziel nu fi este pusd nici o limita, trebuie respectata numai for-
af mula 6cavil <» pag. 196+200. Trepte carosabile cu amenajari latera-
6c 50
—i— em Bee} le —- @ pentru biciclete, cdrucioare, gdleata de gurl, handicapatl
so 70
: cu gjuter. Zidurl uscate din zid&rle, dspuners in straturi a pistrelar de
@) Piss panve siale do getdina pindila2 m inditime tn tata pamtntulul vegetal. Inclinatie spre deal de
§~20% —» @, Ziduriie de sprifin de beton sint mai simple 61 mal let
tine =» @ se llvreaz si ca prefabricate —» @ tn marimi si forme dife-
rite, ca profile de colt precum si de colt interior, preeum ai In forma
rotunde, Esta pasibiid executia de arce din elamarnte normale.
Pentru alementels de constructie pentru zidu! de sprijin 56/30, raze
minima acta de 4,80 m, Pentru 205/125 raz de 24,90 m.
Lo

lertabll= bine: Prose: decurgers convexta

@ Srendcinesoucae & iratae rows
“3 ROIS 65 10 RAE AC IE TF

SUE
Pavel cu gavete micl (13) Strat
din cbrdinil
coatiaiter, dar rezietent ingusti

ce
Trepte fh efi
@ ancl vex Sop ani

Fietre de gridind din Kaleruie , Trepts carcaabis gi da tip lee ain

uillizate ca trepia de beton @ betor: *

gon, EK uscatdin zidane, drenarea i

@ Separaid nu este necasara @ eee Daten (af ca prada a) Zid de spriingtements prefabricata da beton

225
 ’ GRADINI
TERASAMANTE DIN 18915 + {.
Asigurarea paminiulul vegetal de pe santiar prin.stratificarl tam-
porarg in depozite de pamint-- @. Daca nu este situat in umbra,
frebuie protsjat prin acoperira de o uscare prea putemics (plac! de
gazon, pale ete.}. La o depozitare mai indelungata si se semene
aventual plante pentru ingrasere vegetald.
Depozitels de pamint vegetal trebuie piantate cal putin o data pe an
prin ad&ugare de 6,5 kg de oxid de caleiu per m3,
. , wae a e eT tre . La punersa in opera sint necasare maAsutl de compactare, dacd
- Strat
de scoperina da Wj dupa tarminarea luerrlior de terasamente trebvie efactuate imediat
©) “Da surretele usor Incinale ® Uimpere tr etraturt construct tehnigo-gradin&resti, amenajan de gazon sau lucrari de
plantare (in special la amenajar de ali $s] scuaruri}.
1. Cireviatia su mijloacele de transport (buldozer pe senile} produce de
cele mal multe orl o compactare suficienté la umpluturile in etraturl,
2. Innorclerea se efactueazd nurnal la materiale bune da umpiuturé
(nisip $l pletrig).
@ Plaol de gazon fete cu farvet i 3. Trabuie asigurata valtulrea pentu compactaraa in etraturi a mase-
ingiimabe
> 1:2
lor de pamint cceziv (Inditimea stratulul 30-40 om). fn principiy
operatiunes a6 afactueard din exterar spre interior, adic& dinspre
versant Inepre mijlocul suprafatel da pozai. In afard de asta trebu-
ie asigurata valtuirea piatrisuiui utilizat la corstrulrea alailor.
4, Este posibild batersa sau consdlidarea cu pilot la toate solurile
- solide.
&) 5. Matarlaiste necoezive trebuie vibrate.
ell ui" La toate lucrariia de compactare trebuia iuat& in considerare uti-
lzerea utterioard. La ale ai seuarurl este mecasard o compactare
As a ping la stratul superior, pe cind la suprafetele de gazon stnt necagari
10 om, la suprafetele cu plante 40 cm pamint mal attnat la suprataté. |
Taluzurl, asigurates taluzurtior .
Pentru evitarea fenomenaler de eroziuine, a surpGrior, & imprasile-
fl prin vint g.a.m.d. Tn princinlu, la toate materlalele de urnpiutura
cele mai stabile taluzurl $a obtin prin turnarea tn straturl. Profiiarea
suportului—» G@ tmpiedica formarea supretejeler de alunecare, prin
angrenarea masel afinate de umpiutura cu evportul. In cazul ump-
Pentaren tn Ae luturilor mai fnalte, turnarea-tn trepte pe un suport inclinat ~ @
rama aupradate
de tatul pin
@ pankate print oi gazen otumines @ sernemaaraat oferd asigurara impotriva aldnecdril (lMtimea treptai » 50 cm). Daca
decivitatea trepteior este spre deal, trabule prevazute pante longi
fudinaie, pentru ca apa acumulaté 8 se poatd scourge, -

Ta - Grevtars fran tabucrutal

. anim fr grace
Pamtntde umplturhafinatalypomt occ 14,0 38-40
afinat 9] umed natural ... of 165 45
afinat 9! saturet cu apd sf 180 a7-8
betatortt
gt useat oo eo. sof 47,0 a2
biltHort Humedna@tural...se
eee 180 a7
Pamint argiios aftnat
¢1 ugcat .
ivaloare
madie pantry mol user) ......+..) 18,0 40-45
afinatsf red nail ow...ee teveeeet 158 45
Afinat ¢i exturat
cu apa
tvatcare media peniny sal madiu) ........ 20.6 z0-25
@ corm Bt mcr, atari
6) uscmt oe ee tasaeeerees 16.0 4
‘part DMBort
gi umed natural ...... peseeccoal | 188 nN
Plani¢ (Prundis) semigrogler aluscmt 6.6.25...) 18,0 0-46
paemmigrosign
puMAG .... cies reef | 2D BH
WHOAL occ c acre esses ee eten serene 14,9 46= 40
Nisip Hin ptueeat......, . 18.0 4-355
finsiumed nature . ‘ 18,0 ao
iv gi saturat cu apd 22,0 25
grosergi uscat ... «| 19,0—-20,0 35
Balas ude teeters te eres 20,0+22,0 30-40
Agila = alinatAsi yecald ...... Deedee eter eeee 16.0 a0= 50
"atu # puterole dat ee ef ROO a=-25
compacts p umach natural (sol grey) ..... 25,0 70
Nigip uscat si MGIOZ 2... - ee eee eee cae eta 14.0 35
nit phantare castelere gracais
wee @ Coaste de miata pentru avacuarea a4 és‘agit a paretilor tataral cies- ® Groutatea $i Laghiu) taluzuiui pantry diferite tipuri da sol DIN 1055-2
epei ci protejarea letuzuricr srestaie ohiBa sare “a supericarh ‘In
faport ga1

226
 GRADINI
GONSOLIDAREA VERSANTILOR >
__., onsclidarea suprafatel este necesara in cazul fnaltimilar rputemic _
ew "Inelinate, Oe dort sint insA tnaltim: netede, intinge, ratuniita, ale
edror suprafeta $2 fie plantate cu gazon, arbusti sau vagetatle lem-
noasa. Le amenajari de Tnatlimi ce sint mai abrupte dectt unghiul
natural de umplere, trebuie asiguratd consolidarea prin pldci de
gazon, imptetituré, pavare sau zidarie.
Daca panta este mat mare de 1:2 gazonul plan trabute pring in uia
de lemn -» pag. 226. Gazon de capat pantru consolidarea inakimi-
lor abrupta cu panta de 1:1 1/2 pindla 1:1/2. Implettturl pentru con-
Zid povimnig, din: 2id de placare cupeiptanges
parete pllon-lantd solitarea coastelar abrupte pe care stratul de : vagetatie pl prinde greu:
@) meiahe ia ore anterioare
on firs enous) Prec gina Sa deosabese impletiud moarte gi vil, La ultimele (butasi de rachita)
este necasars olantarea permanema ulteroara cu fotase, de vreme
ce richita constltule vegetatia prima -+ pag. 226.
Pentru asigurarea sectionarilor mart prin inaltimi, cum ar fi 4a con-
Structiie de drumun sau la parceteie pe versant, sint nacesare
masurl de siguranta costisttoare -Q~ @.
Grater de bine ancerat, de executli difarite: da ex. compus din bime
orizontale, preancorate gl sifpl perpendicular’. Cimpurile intarme-
diara trebuie acoperita cu baton toreretat armat. ~@,
Ziduriia de sprijin acoperite cu vegetatie creaazA spatiu pentru
terenurl ce pot fi utifizate In condifii bune, pentru str&zi gi drumuri.
Toren Olfterentele de nivel considerablia pot fi rezolvate -@ + @. in
Ba485t
Consoldern primarl fehuruiul Snin functle de sister si de pant& ce construiese zidurl inalta cu ancore
Consoldarea pente! In rocl afinate: meso agate de pamint.
® sures media pr tert @ sere ae One ep +8

‘ Taqi gered Bo
Att
Za wefan 2d HOR Ginn
q Pre)
Behe ctmaguive & sfinck ou xd
ra sau pares zi a
ful L. Milter 1959) (on

ri {gl consaidat) omy Fotmare de taluzus (af con ancl gotagi on. Taiuzur oa stincd geciogic
@) Bet ite sal comeacte ta rate Travan de sd concacte 1arto QD atdonate apis cforate (in punet de vedere al
teeta teria

‘Terenas ™m x 1 om
TreesiewcdiTS 200 90g He
Serimebowpe srcis e 1
Sonweans
can FETC 30 cd Lei
Ferny 9 130 8 we3g ta
Binder J 1d ™ 1 eR
Peta ga Teter val 3 18 Ha3z OM
aoe mow og 3

“ Ziduricy ancora de pamint (da ex. erm:

@D Pecaiate keainer @ Parelele AGS 66 ® onnechiul Laderacherd) @ Peretala «raingr din Bbansee

227
 fom .

par -

f
-
T 30 em In pkmint
.

Schefatde spalled din jew @) seteiet

panty spate dust ©) Prats de apatiar
cn tenn
® Rerbdteare

Hive da epellar +o ROK

de apaller

3
3
5O4 504

80+ 504 re ag,

S Conloana verticals Condon
tn forma da U @) Palmeté tp Verrier (8 9! 8 ramurt}

Genta
de epaller
i

ot 7
@) Cordon erizental cu daud brete

- @ sizem vegetal cuntorm - CI Oe Hans

Larrea

Bletaia Sgpecl ost

a
Hon 10m,
an ‘feo
hie,
aeda
pia
aim
i
a .
a

€D) Prentarn
m para @ ou urate
. @ * s ec@eoere
* * « * eaqcevu@eae
. . a * Somes oe
. a e » *. le aaa
+ * * . 1: @eeaeue
4-~e s . ee ee)

Distant’ «Copel
per ite = Dieter Gopedl
per 1/4 ha
xan aa QaguLin la taal ri +
bea ae dadaden Le a)
axiga tte, i400 an a @ | | [ peste strat 4

Plentare tn Plantare tn drap- Plantare in craptungh!. & |rtse mee .

dreptunghl tunghl cu umplutua @ cu umpluturd, dubli NY | iff th ! - A lif 18 ont ovate a
mat de pus, ndoite 7
forma
da Uf gf legate
s s * - # 4 ,
* . 2,8 ° @ eo;
* + @le @ « a .
the . c/@# «4 .)
a e . a a
4 Sip
to . > . 4 *. F 30-80 17
s 2 a . ™ x o & B® a « OH.
Distant? Copeclper dha oy ‘Capacl per V4 ha Bistenth Copact
car i ha > f 1 ° “y
4 con sanbee. , aan Pos, pope Unabeure — Pega toneg ener 2 r «50-60 “8 ® Sheets O52
avacam Vee. Yoetwam | itd iT Akddam oo at s @ oe 8
Veh se foot, 1 +t<dm e t 27> @ 2

Plantare in riunghi
achiataral ©@ Plantare in biunghi
cu gmpluurd
® Plantara It tdunghi cu
umplutura dubla
7) Oimansiuni peniry plantaraa
gmaurgii .
Aqrise sl coacaze
in pairat informatie
—

228
 GRADINI
—-@
.—-Ny-trebuie sf corespund’ numai- calitatea solului si directia cardi--. ... —
nala la glantele cataraitoare -» @), ci trebuie tinut cont gi de inditimea
da crestera. Sint necesare diverse ajutoare de cAtarat, pentru a aco-
peri paretil caselor cu vagatatie + @ - @.
La fasole fiecara olantd necesita o bard de cdtirare. La doua rinduri
de plante este acdecvaté metoda cortului -« 7).
Pertru plantarea tn aldil $i putine este judicioasé metoda conulul in-
dian -+ @); ajutor da cat4rare pentru mazire: vreascurl useate, ce
rain de la ierea orfngulul ~- @ ales ce sirma tensionatd + ©
sau un gratar dublu din impletiura ce sirma. Gratarul de protectie din
sfrm& tmpietit® protejeazA semintale st planiele de pasdri ~» @—¢p.
Planta cdtaratoare si agatatoars cu durata de mal multi ani -» @.
Soiurl cu duratd de un an:
vita da vieclopot init, 4-@ m crastera: rapid’ frunzis: verde vara
deviear ermamentalindlt, 2-5 m Crastere: capida frunzis: verde vera
hameijaponez ina. 34m crestere: rapida frunzig: verde vara
2eree | Unit. 4m crestere: rapida frunzig: verde vara
mazariche parfum. [nait. 1-21 cragtere: rapida trunzis: verde vara
: fasole mare indi. 2-4 cregtere: rapid frunzis: verde vara
oo = iets sitetp nt ey
cAltunas inal. 2-3m Crastere: rapid’ frunzig: verde vare
Beat ES eh eat
Prante de fasole, ce se catiird pe
un perers

ST

Metoda coctulul
indian pentru”
8-1) plante

‘Schelet de cdterare cfin vreescurl - Gritar duble din Tmpletihurll de Grdter de pratecta contr pentru mazara
Griter de cdtirare
8) igtentd: 70 x 60 maxim SO x 100 an alta phsirior dn sirma impletifa @ din sirma implatta

lari
cu dureté de smal mail enl fnaltime Ctegtere Ajutor
de cditSrare | Frunzig | Indica;
de atropire unk Pozttle
feet = Hedava helix a 25 Incet kana -_ 9-40 verzule ee
Troseot = Felygomumn a fa tom Cepeda xnaceser ver * 7- gamba o-@
— F. thew aVeitesir ping is 18m repade vara. f+) Se 6 verze o@
Vita alba = anemona— Genatia montane pindla 2m nipede x vera + = Bald oa
Olicind = Winaia sinners pindla 10m medi x vara (+) $= o sbasra 90
VitG gibd objanuitd = Clamata viglba Ing fa 10m tepede x va + To Gabe oe
Hartersia oa! - petiolaris pled Ja € it med (x} util vara = b= 7albd a
Agr = Adgtolocehia macropnykl pina la 10m mack: x vera (+) 5= Gmaro ay
Trimbite aga ~ Gampeis radicana pink le 8m inn be) uit vara, + 7m B portecaig a7
vi de el Vis caging pina iz 10m mediu K vara (4 S- Gvermule oa
Vi de vig de vin = Vitis virters nh he 19 m they x vere * $- Gyvartuie o@
Caprifoi mara — Lonicara hackrattl a pind la ain mediy x vara t+] B= Sgahenvosie] o
Hame! - Humulus tuputud 4 ping fa $m tipede x vara = g- 6 vertuie 9
Capritgi = Lonicara capritallum pind la $m erred x vara * 5- § gaiben-rasie 3
Trandalir c&tarsior ging la Sm medi od vars. = 6- Bdivarg oa
Salbé ~ Euonymuyg fortunel 2 ping asm incest 6 vill ana t+] §- 3 vermis oe
Vita aida - Clamaus-H yoridan Zpind lad | madi x vara + 6 3 divers aD
lasomnia oe larna — Jesmninum nudiilgnm pind la 3 a teed x ing + t= 4 gamend os
. | ; = pogitie ingorita 2 = gantivmors. de ax, petatete nardioS = umbrd
Privire Ja angambiu asupra uner plante catd-dtosre si 1galateare ~~

229
 GRADIN.
re TRAE pasiie favoraiild
ineeiif, deniniinGes
umbra
crogtare; teat, Mediu, = -—
tepede
autor de cd{araza: lemn,
sirma Intings. plasadin -
otel peniry construct!
Fleare: verds varn, verde _
purpude "Y, Floare: aiba Se
permanent
ridicind cayerticers |
Lune de inflorire una ce toflorire 510
C1) svabiaAnatia 4-8 @ ron wun CF) tedertrHadera holte = venta de cétirace

Floars: galbena
Luna da tnforire
PAO
Dalle citSrikaare!
(8) Actinidis chinenals

Floare: varzuie
Ficara: portocatle
tuna de Tnflorire Luna de infiorire
6-7 _

Orlentare Fy
Sud~Sud-Veet 4

Sal fertil, ugor E Trabuié acoperita baza

{nisiq} (earamiga, pletre)

Clematitele igi dorese .

@ Gaurd pentru dlantare/Clamatta os) Solul ratuie a4 ‘la permeatil Udarza
picare reci aie cap terbinte = -—+

230
 Samint [ NordSud
© ~ oN GRADINI
os cere
Furlun fences STRATURI INALTE SI PE MOVILE
Siparee une! gropl de cea 29 em acincine 4
120 sana “o> ~ (mportante stint construiraa ¢o-
rect si pozitia dinspre Nord spra
rN | crangi Sud — @) ~ @, Recoltale timpu-
. =o ; ril sint obtinute in straturi inaite si
tin stat dt conta On grind of cram! de Un gia da 102m din compost grostar plantate
pe mavile, Stratul-movilé
25 om ines #4007 Mime Date de en se atropit este un donator de caldura pro-
beton te ames
nuntat. Este fntr-adevar obositor
ja O neva amenajers, dar, In
compensate, 96 poate fologi mai
multi ani. Se pat obtine aga pro-
dueti recard si se pot racolta mai
repede. Tocmai pe straturile Inal-
ta gi pe movila s-au davedit afi-
cients In special culturile mixte.
Rosiile ce cresc mai inalte vin in
migoc. O movil are dimerisiunila
aproximative de 1,50 m iatime si
4m iungima. Amernajarea se
* execuld cel mal bine in teamnd,
daoarece atunci stau la inderni-
n& majortatea resturilar de gr-
din. lrigarea se face cu un fur-
tun de stropit francaz —- @) sau
areal pint-omewis - : Satta deal panty fiormi irigare (a strop. O variamta de
® ‘ erinonclers ral bin Sioreneale de nivel suiormins movila este stratu! tnalt, In fond
a gramad’ de compost turnat
Intro coajé de scinduri -» @). in
locut scindurilor se poate folas!
orlcare alt material care nu pu-
trezege aft de repeda, de ex,
lamne rotunde, Jemng cu mu-
chil, impregnate prin-presiuna
sau perett de plata. Plantela
protita de caldura soarelul cara
bate pe peretii faterali, PATO
Nu mal este nevole sa te aplect
la sermanat, clantat sau recoltat,
daca stratul are 60 pind ia 80 om
Indtime -» © + @). Straturlle
inalte maresc productia, daca
sint umpluta cu straturl da mate-
fia organic, de ta trunchiurile da
copaci, crengi, ramuri tocate,
pind la pamint fin de compost.

8 1,00=1.25 5

Strat inalt din pretabricate da baton

ato
Saale sonia
eo Rosi
® Strat tp crater 32m o @ Sulla mixta cit 3455 shratudl Vip crater fc

231
 Legenalt +)
+ Locuin
GRADIN,.
2 Terasd MODELE.
:4 Oideiras pampeior relactarea of.faci wehue 82 fr
: oni oe pi“ ceapa Inaintea stabil! definitive w
7 Bazin de apa Rlanurlicr de constructia, flinded ac-
8 Gazon Cesul auto, inrarea principal 31 cas
8 Loc pt ingrésamine secundaré, terasela §i mal aleg coi
100 Zarzavat de lama da cilearaa arteriful sf pozitia casi
12lt Imaura
Zarzavat
mai cu seamaP sint sting legate de
13 Agrise slcoacaze §=—- SMeNafarea gradi. Terasa acore-
4é Flat rita este alament da tegaturd intr
13 Tufeornamentaie = cas si oradin’, @a aste ‘egutit ori
side pratectie zidud useats, alel
din pl&ci, gardurivi
1g Pevete
de enaiier tufisuri gicop
da apatite
aci gridini, ce
42 Foicane cuprind cliditse, 4 saga de pelaaj si
18 Port tructiferi protejeez’ locultert de vedarea dil
20 Frvetecusimbut == extarioy, zgomet
vint gf ,
praf.
21 Fucecuseminte § Curtlie da grading lungi al tnguste
22 Grasp
de sowgere or mai putin site daca sint
Smpartite de-a ocurmazisul tx mat
multe zona, ca dé @x. locul mal ridi
Cat panty gritar 4} de gedere, -
@). Zanele de lumina sf de umbra -
trebuie luate in agama tn mod dec-
sebtt la alegerea vegetajiel adecva-~
te. Tipice pentru o gradind cobortti
ecindurk re ls sint scBrile, zidurle acoperta ok
Inatt da 2,0 m sareenial vagatatie si tn milice un iaz. - G).
_ - ——o Astfel s@ creeaza pa 9 suprafata
micd o grading silet geartetica
Amanajirt de gro! mal roart eu teen co sport th fala cate, Incorjurte da Bist oe alergare inte taluzue "Soe 1000 rd Paretil taterall
@ ave Sor Gda) = Wemar(Caimarsig erase Meteee Conre vm nowsc Para deo E-Newet — sioterSoclmd acumuleazA .caldurt:
tet de vinttavore
el [ee 8 fie uscat gl Insorit.
Clima unei gradini tip atrium este a
atit mal cllduroasd cu olt razele
soareiul aint mai bine pratuate =
rafinute de ziddra inconjuritoare.
~ @® - @. Ziddria mam dir—
carimid’ captenz& mai multh cat
urd dectt peretll zugravid fn alb. Prir
imprejmulrea cu zidur vintul nu este
iieet
94 inte ai In curtea interioara se
ecumuleazé aer cali, Favorabll pen
tru plantele sudtrapicale.

Legenda (2) — @
Loc de secare _
Albie
eon

Lac pentru toc

Bezin ce api/piriv
Fintiad pe oerste
Scar
OO4AH

Banca de pists —
Date de betan
Dale de granit
10 oon sincher .
da cimigir
bean .
13. Plantetr ghivace =.
44 Bloc arallc

Erno Kr

@) Variania =) @ Varianta ~G) © variant =) ”

 Swoptoars
91 Oo 5 |
GRADINI
MOBILA$1 UNELTE
Jubiter? de or&dini se ceupa de
~ hebby-ul for cu o pesiune devotata.
Astfal, au pratent|l mari dala e! $] de
la unaitele lor, Stropitearele, ce stau
bine fn mind, useare gi excelent echi-
fibrate in punctul de minuire — @) si
eu WA tub lung de turnars.
Unaltete de gradini’ + @. 9 prate-
abil oa fle din otal special. Amena-
Magint de imprdstiors «= Magind de tung fare =| C&ructor pt. funn
jarta peniry a sta jos fn gridina se
@ Naeceserul de spatiy tr cleutn gradind — pag. 278 dovecesc a ft rausite, dac’ sint din
Loped pt fame!sl gridinan jamn el sint contepite cu matariaia
Pi leus ea creda din gradina @ - q.
de burvienl Furcal de

Lance de pulverizere
furtun
de 15m

TET

Hibachi @ $0
{ecuptors in
Deschi- laponexa?
Sort pr.

fey Caruciee sentry grater — sunratata

a) Grdtar portant! es Higashi-udl user de utilizat-- caramicg paniu grater Vedere da sus Ps peréta

233
 SERA
Aerisirea serei trebuie astfal
dimensionata tneit, fa aerlsiraa
wove Ceechisa, s&-se- atingd-apraxi-
Ls

i|
mativ temperatura din extarior,
Pentru aceasta este necesar ca
oca 20% din euprafata acoperi-
sulul s4-serveasca drept banda
de aarisire sau drept clape indi-
viduale pentru ventilare. Trabule
asigurat suficient aer proaspat.
Pratectia impotriva soarelui
poate sd davind necesarA in
cazul in cara vegetatia exteri-
oar este insuficient’, pentru a
crea o clim& suportabila ja
radiaqiile Solara puternice.
te edie cu plante Protactia fata de soars poate fl
18. Strat
de inmuttire instalaté tn interior sau tn axteri-
- 17. hampa pentru crastere or, Solufia econemic’ asta soa
20° gr ta 18.Li pen wa cingprtecia seaf tn tetair.
a 20, Reguiatar de umiditate u ectle taté de soa-
‘ Umea aar . re Cables neat pain podea 21, Maaurdter panty riitaten re asts mal mare in exterior
Fe reaeirklajeraet de gaara 42 Bazin peotry apa de stopit z2.Reguitor pentru wenpersure aC distanta intre protectia si
7, Plac! duble de nervurate dit plexiglas 43, eotade Wncdperil supratata sticlel este suticiant
“dimensionatl.—- @Ov@-@a} Gg —
CD) seed ev amenajat # clevatizare bazeie pe expectnta practicd

: oe
Prolectia impotriva soarslul / OE:
situaté Unghiu! optim da inclinara
@ Sera rezamata a Sera razemald a in water, cu aerigire totaid prin a@ a cinraieelor vate
. . LS

234
 GRADINI
Invedaul totum
(ronte, Guta unar piante) COPACI Si GARDUAI Vil -> 0
‘Stel putrest,
Prue icles ex, °
- Flecare strata! solutul este cupring de vietd. Etalele au propriiartoca- --
pur ee tiga) tari + @) Rddacinile pot patrunde pind fn straturile cu piatrd. Forme de
copaci — @. Piramida este forma pomului.de Craciun si este preferata
forme? de tip potir, Crengile laterale sint mentlaute scurte si nu se rup
asa repede sub greutatea fructelor sau a 2apezil. Fatma copaculul de
ee
‘i ae
oan
EIA 8 tip patir are centrul deschis. Crengile sint orientate sore exterior, astfel
3

Razer de saeawnngaei I, oeAEE+

anne
etifave in func oe
eee! “ te de apt)
‘ncit lumina $8 peat’ pAtrunde Tn interioru! coraanel copaculyi.

ESSE aim
sndbaol: baler, " Cea mai buna perioadd de plantara pentru pomii fructifari este
de powel), magueau, -
= Sain . {atined romsd. crescull)
toamna tirziu. Jn zanete cu tnghet timouriu trebuie plantatl tn octorn-
@ au locates tor
de Wapa. Elajefe
Flecare strat da humus este cuprins brie, tr regiunt mai biinda tn notambria. Locul da altoire, care se
poate recunoaste clar ca o umnflatura la capdtul trunchlului, trebuie
neapZrat s4 sé alle daasupra supratetei pamtntului (>). Pomii
fructiteri trebuie plantatl ceva mal sus tata de cum stateau initial in
pépiniere. Stilpul de sustinere trebuie 32 fie la o mina distanté de
trunchi -»{) si pozitionat pe partea sudic a copacului, pantru a-!
proteja de argita soarelul. La plantarea garduriler vil rebule respec-
tate distanele pind la vecin. La gardun de pind la 1,2 m tnditme
0,25, ofna la. 2 m Indltime 0,50 m; paste 2m Indiltima 0,75 m. >» @
-@. Darinta de adapost fn propria gradina, da protectie tmpotriva
vintulul, zgometului, prafvlul gl privirler curicase, face gardul viu
Indlepensabil. + @—@. Gardurile vii sustin procesul de formare

® pentru rou’, reguiarizeazd precipitatille, cumuleaza cAldura si

impiedic’ imprastiersa pamintuluf ta vint. Valuriia din garduri vii
{aga-numitate .Knick-uri") @ din zonela da coast protejaaza de
vint pind la o distanfa da 200 m.

eee
Trunghi tnatt fa un capac inca Rnér. ‘Sleree. unui gard viv din carpenin primut, al Fina, 9 a Giee an dupa planters.
Trebule lkeate trunchiul si doud sau
tral ramud = pentru a obtine forma in sega tistira de vara, in dreapta tise da
dora.

La plantaraa unui conifer, trebuie =, Tarusul de reazem este montat obsic

despring sacul de pinza

Loo de T
altolrs . ; ae

Loos de aloe Webuie 409 Flantarga corgcté «= Teynchiurile sini proiejay Trunchtuate inaite sint
seaiedsanosparinntu: =a unaligigasa te @ scare oy Fogoiing antorate cu sine ininse
Tnahioni de erasters 3 gardudlor si tdiats sf sate sa craasca (olantele cu x suporadec-
gebrt da bing ‘dieraa} fin paraniaza ela necasar! de plants in bucali per m Liciat}
® Gosacl pantry gradina

235
 GRADIN..
“ [AZUL DE GRADINA,

cee enleciterettpermtecntie
nt cae hep . lazurite trebule s& se Intagreze armonios
in gradini, Pozitla corect
pentru cresterea plantetor $i a animatelor din gi de lingd jaz este 0.
o insemnate decisiva. Partea predominanta a plantslorde miastina
gi acvatics necasta mult lumina solara, cea 4-4 ore pe zi, locum
le praferate alnt ling’ terase 41 locuri de secdere de unde jazul peat
fi privit. Daca plantele, apa si nisipul sint prezente tn cantitati corec-
te, atunci se formeaz’ dup& 6-8 s2ptamini un echilbru bislagic, iar
pantry Folla
som 20 om OTT en apa devine dard. Trebule 4 fia corect raportul dintre suprefata apr
alot rivo
aubsiret de plmint 1
si canttatea da apa (eca 400 | per m? suprafata a ape}.
@ lat ey foe amenalatin treote lazul gr&dinit deving patria ins@ctelorsi a plantetor. Plantarea iazu-
lui s@ executd Inainte de umplarea cu apd, cara va fl introdusé cu
grid. Perioada de plantare este din mal pind in septembrie, Pentr_
a obtine o imagine completa armonicasa, trabute sadite individus
plante inalte fn gradina acvatic#. Plantele cu o indltime medie tre-
bule plaritate la o distant de 30- 40 cm. Plantele joase trebule_
asezate ins4 in zonale da margine numai tn pfleuri sau fn grupur
Distanja de la plania ia planté este de 20 -— 30 em. Pentru prire.
generatie la plantele subacvatice sint suficlente § bucatl pe m2.
Plantela se inmultesc repeda. Planiela din vasa pot # aduse la cota
prisinic’ a apelor, prin plasare mai joasa sau mai tnaita.
Plantele pot ft plantate Tn cogurl, vase sau direct In pamint spacial
Zonkcu sph micd — Zonl cy apé adinga imprejurimife tazulut trebuie modelate. Zonela de mlastina 3i de
— OO
apé mica -- (1)- @, precum gi straturile umede fl completeazA si
@ Bazin prafabceat modetat in mod eficlant creeaza rapoartée naturale. lazul se dimensianeaza fn functie ce
Pamfntul trabuie s€pat ou tazul de grbding rebuls dimensiunea gradinil disponibile. ideale sint apale de 20-25 mi,
$= Som mal adine dectt dar chiar 3i 3 —5 m? oferd suficient spafiy de viat2 pentru multe spe-
ofl. Zonale acvatlee generoase, da 5~ 20 cm adincime, gi un lo
adine de minim 60 cm stint necesare pantry pistrarea peste iarnt
$i supravietulrea insectalor ai larvelor de salamandra. Zona adinca
serveste sl ca spatiu de refugiu pentru toate animatele.
Nieip mal mult deeft § om poate duce ia lazul tebuie lasat larna umplut cu apa, pentru a evita ridicaras-
tasiit 5 ooztionadl
oblice ale bagitulul: datoraté inghetari pAmtntulu.
Pestii, broagtale si amféblila ramin tn viaté peste lama numai atunci
Balanya
cind sint folosite unealta de curdtat gheata sau piatra da revarsare.
Bazinele orefabricate ofera coguriior pentru plante o zona adinc3—
eTnelel adecvata gi Impiedica surparea sau aiunecarea PAMIntulul pietros
gi a cefuf vegetal — (2) - @).
@
Construlrea corect @ uni
Isz de gradind @ Cu
enepaMMnt excavat care astupl

ey niala, kee de
femat pent: amiibit Folia
In ceaz da Ingbat trabule ininedusa
un mdruneh! de pele sau o plaid Punte
in forma de plact
th corsa @) zone malutal Albie pirtuk? th anctiune
Pangversala
de revareare

28

oO

3) Plante evalles
a 7

236
 _ IAZUL DE INOT
: Posibilitatile creatoare sint muttiple, pentru a imbagail optic gradina prin afe-
Gh rs oe plantere cutee On ores meen meniui blefogic care asta apa. Oferta esie mare, pentru a adacva iazul de
eo wena sn fy smmeememerne creme rama ctinl Blfiruit ft proprile dovinte, att la dlmensiuni, precum sf fa forma gi vt
izare. Pozijonarea idee este una da je Eat la Vest cu radial soiare ca 5 —
G ore pe zi. Cine doreste #4 utllizeze ¢i aa savureze lazul trebule ad-| ampia-
s0ze in. apropleraa terasel de linga casa. -» pag. 238 @). Dimensiunea iazu-
iui da 60 mi, au sub 55 m* suprafatd a apei sl continutde 38m". Dimensiunea
ideala a iazului de inot este de 184 m? suprafate a apel, 40 m? zona da inot,
Fe Se — 0 md a 200 ME Tom Cate] Pode Rubgiret
10 ort 80 m® zon de regenerare, 23 m® zona de dacantare. - @)~ @)
be Zone dem Tone vegies
Adincimi ala apei: zond de mlastinad = 26m adincims, zond cu apa micd 10
in supra aoe = 400m, zona cu ap& adinca » 80 cm, zond de scdldat 2-1,30 em adfncime.

(enn

@) Basin de toot stsporibil tmsnetarmat fn faz de ict

we» 39 2-9 tnt ago
onede 2-8

a
fry
eu bmn 3/30
‘fapanill p. barined caplet

@) ‘Zona de decantare/qura de decantare

237
 Cu calble
Genesis
mick ana nu
a4 de us {AZUL DE {NOT
Imaginga unui iaz ding proiectat uneste cameniile de viata fara part inal
viduale vizibile. Sint preferate formele putin compacta, organics, natura.
le. Flecare plant’ are propriul spatiu vital, numal acesta corespunds
condifilor e! de viata. jazul natural esta compus din mai multe domenil de
viaid~ abla suma din plantele tuturar domeniilor aleatulese un peisal de
jaz variat, natural si frumos, Domeniila de via}4 ala unei gradini se deo-
sebesc mai alee prin umiditatea lor sau prin nivelul apai. + @)—-G@)
Cursul pirfului asta o componant& importanta a unui iaz de inot. Ar tre-
bui s& fia alft da lung pe sit posibil, 8 - 10 m sintideal, -— @)-@ Pa
ord curg peste pietrea si cascade cca 15 m? de 2pa, imbogatita cu Oxi
gan $i pldcut incaizita.
Senumires
ft ib, Derunireg Sotanict

® Zona cu upd mica, adincime a apel de 10-40 om = &&)

LHD LTT

@) zane de minsina
~@
Achites ¥tl=Vill

¥i-VvVit

Picigrul cocesulul Panunculss gers

je [2rgyrest | ct
Buibud Troms
@ Adinel mea da plantare
Zona umada + @)
Qenumires romineascd | Denumires Solentcd Orema Catiriche siagralls earch paemanam. ig! orice racdacinile in syiscs |

Sele de apa Coser Cavatephyhum au arg facial. laneaza

ca mugur pe
Semersuty fundul iazul
larba breastalor Hydreofuiis Guma apat Elodes canacates eee plantaté se fundul
lazulul: incling spre ened Th masa
Sein de apa Hoong palsstriy, weeds oemmaneni, rddcini in tdmolut
di oe hind
Panits Mynoptydium in Arar sarde permanent, igécin) pe fendul iereylu
Broasea apei Potamegeten in Adtact vahuie agezald in container vegetal
peri a controla creseren
Pigiorul cooasutul Ranunculus clelratus | verde penmanent, planialé p@ fuodul
de apa lazuhyi
Olraiel de apa Direwlarie agarls y are radibeini, anode incecie cu cack urnilaie!
da prindera: ismaaca ce mugueg a irunzst

5)
\S} Planta exigenawe sanvuraz
® Zong nufertar @

238
 sf GRADINI
UTILITATEA APEI bE PLOAIE

Recipienti de colectarea apel de

ploale trebuie inctust in proiecta-
ré. Cecizia réferitoara la volum
trabuie luata cu generazitais.
Cantiatsa supiimentara inee-
amna costuri suplimentare redu-
sé, Montdrilé ulteloare tn casa
Canal
orap2co «$a QrAdINA sfat posible. Galou-
t Fezervor
de apa de picale
laéa@ necesarului pentru rezer-
Soe aan de ke ecologs pin a?2.500! vorul de ap pentru gradina: per
' se pentny apa meesind keeuinta unitamiliala coa 5.000 |.
er de teavh La irigarea grAdinil, necesarut de
3 Condustl pentru apa apa se steabileste dup’ suprafaia
4 Razervor ‘radii, precipitatile anuala,
@ Suan suprafata acoperiguiul gi coaf-
3 ecient de clentul de scurgere, La utilizarea
q agai menajere trabule Incluse nu-
marul dé persdane si posturile de
consutn. Cansumul mediu de apa
* par persoand st zi: 51 bautgatit,
10 | gpdlat, 40 | baja/dus, 10 |
Igiend corporal = 65 | ap& pota-
@ Flezervor
de apé de ploeie cu put
bid; 18 Fepalat rufe, 4 curatat, 45
dranant ecologic 1 WG {18 | ia conectare econe-
mica), 8 iattele = 75| apa de olaa-
ia (45| fa conactare econamicd).
ingares grédinii per metru patrat
sian 40-60 | apa de ploais.
Examplu
Precipttatia anualé 800 mm = 300 [/m?
Acopars cu doud ape coeficient de
sourgare f= 0,75
Suprafata natd a acoperiggtul = 120 m?
Rand
lu) 120ploll
amenity! = suprafata neta a
7x precipitate anuald
ant
de scurger
800 Viv" x coatcl e f= 0.75
fandampidlt ant ul ven
« 72000
Pargoane = 4 a
Corsum pa zi= 45 | pa persoand (WC. ett
cu capa economicd) .
200 mn?
Suprafaja gradi=inii
Necesaru da and de plo alene
» persca
4x corgum pe zi 45 1x 388 de zie +
tweratata grail 200 m?x consum pe
an
Neceaarul de apd de pinede « 75700 ian
Fackr 9 = (1 —(cantit. ap’ pleeia 72000 |:
necesarul de apd dg ploaie 75.700 t}) x
100% 9 4.9% ¢ 20% eg 0,05 .
Necasens pt. rezervor = randamentul
- plait 720004 » facter 9 6,05
Necesarul rezervor
= 3.800 |
Recomandere = reciplentde covectare
aapel de plosie cu 4.800 Leantinut util

Supratata neta a acoperigulul: suprafata

Provectatd 2 acoperigulut leqata la jghea-
; es voce , Pela eracuarea Set Ps pentu aoe de plone bulperry Soaperi {corespunde supre-
Instatete de utlizare a azervor easel}. .
ploaie Aimanteres cu ape potablla pontru irigarea gradinior Pracipitati anuzie: cantitates anual 2
grecintalor ny ofenania i
vi =90 mat4 Wm) trabule extrasd din
‘Cieirtbutior
ndistiot debe conbubattutca
omrpiare Vert! magnetic — Cttetra harti corsspunzitoard sau ailata de fa
~ “ insiituturle do meteorolngle.

ell
Coaticlantul de scurgere f: f = 0,75 la
acoperisuri in deva pante ol fa terase
1=0,40=0,60 la erase cu protects de pletris
Factor 9: g = 0,05, daca randamentul
ploil se decgebesta cu mal putin da +
20% de necesarul de plagie
9 «0,09, acd randamentul aloft se dac-
sebaste cu mai mult da + 20% de
necasanw de pleaie
g = 0,200.40 la utlizarsa pradomi-
nanta fa irigarea gradinii sf ogcitayil mari
ale canttatier da pracipitatil sezaniara.

239
 vewier PISGINE DE GRADIN,
Cup Feeacune @.
Feet devint-+ CO, In aproplerea spatiul
Incaper
ca condie
e fick a donnik {ublizerea in ailale riicoroage,
Anicamera sauael vedere din bucktirle (supravegheraa c,
Sauna pilkxr) §1 camera de zi (etect t4 cullga),
adiea if clmpul vizual. Fard foioase eau
Ineipare Ibe pt seund tutigur Naga bazin (seuturwres funzaige—
Groulalé petmetraié pentre Rnpiedieare
Banks ereru salle PICCAre sic baci de Basin
de fot mess cdderior de pa lara s.a.m.d.: eventual s
Spailu da secere Wot cu un culoar (2 eudoud culnare 4 6 86 Fate marginaa bazinulul (problem,
a Camburh ‘ migead, 411-2 peraca- miscld, 244-8 per. ostuticd).
Bar ot soane)icolmarmie Marine ~
my basin parry sifu = aiimea culoaruiul de 2.25 m, tungine

Se deve pus sat oo sca

Dlagcama de coordonure pantry piece scapertié intr-a loculntil Unifarnillall.
©
codes
Olmensiuni de bazine pine cou
se e
hares
4 mgoit =saa
Ur 4 migeari 8m lungine,

rents adtacine = adincimea apel .—

. el har an rodalitatea de ab
sortie — D} - a
Forma;
Pact pose simpia din cauza Soaturilor 91
a mipcarll apel, draptunge,in orice car e—
acark say coisa cu trapte.
Modalitty a9 construire & beziquiyl:
Oa objea!: bazin cu folle (folte = suprafagd
izalenta} conectia portant din
tidirte — (2) beton, ote! {s_ suprateran'—
Sau fn groapa in pamint =U).
Sarzinul din polleater este rar produ la fatz
locuka, da cela mol multa orf pratabricats,
th general nu auteportanta: aete ni
umpierea uiieioard cu beton ugor =+ (3) ,
6) Adincimea nermafll la bale private @® Adincimesa bezinului 8 Bazin tn pants cu folle; muchia toaton monott poco ee nares eae
(bazine de int) frarginal§ ou grindé de ema deenirat peo singurd tatd, prafabricate dir
‘Remi
din pratte baton); supreste alatdeceleamal mura ori
dasha Ceramic aau mozalc da still, si rar vop-
at {clorcauciue, vopsaa de clment). —_
Ingrijiraa apet: In zug de azi se abjenu-
Sal laste prin ineiaialt de miscere, exantial;
partir & apsi cu
nd a sul ar he) gay
Praterabil igkeab 6, —_
Uripters uteigarh Modallialt de construe a Sirelor; platig
ou 'taton ugor (fil: adinc, pertat cu suflanth de ger dy
cBtire), diatom (iru de suprafatd),
Spumd sieteticd. Combateres algelor
Supimentar cu ajuterul chinicatelor {clar,
subatant’ d¢ alge oe nu contine clor, eui-—
Fat de cupry}.
Inestetren:

simpli
cu ighaak tp Wiesbaden vasau 2 indietorct ul contra
cortinuy tr cazen d de
Incatzie, Trabuie prevézuld reglareal—
prmneaeeeaeaageul de bata coeturl refa-

Protectia copiliar:
Pa of a9 poate ru peintr-un gerd ce con-
‘Stttule un obstacol, cf prin ecoperires tazi- —
Pulul sau inetwaje de alarmé Indepen-
denth { la tormaren undalor)
—~ pag. 270 (), :
Protectia Tripetriva Inghatulul:
La bezne sigite prin intoduceraa una
gine] marginale, incdizve sau deversare
fertté; a4 nv Ge goiegace iarnal (marginsa
bazinylul inelingta).
Kirer (cofector
de spl ‘Whesbade
s ( , my @ phiae Pires n- Bazin oy @ dgtaab-Zirich perineia! kezinuk «= Accesoril, achipere: :
~pag. 270 @ ‘Veal bazinul acopert privat -- pao, 289-272 —

Apa Sezon Luni supiimentare

éw ium $ hm 8 kini tua ada | lonaada _

mG 1258.5 | 13972 | 18578 167.2 2EnTA

2G 1507.2 1,779 2.008,5 2,507,9 3,50/8,8 , :

2G 2.0879 | 22605 |ese2 | 2985 | 4eqn2 . -

25°C 2ewes | 28a |3z08a | seoes | Sasa began Somaya Sarge
28°C 3500.2 | 375100 [4000s | a75to0 | s25i08 a eee
arama ca | Ran f | a|
Flerderie de cdiduré ale unui bazin de (not in aer fiber (in madie/maxdim) in Heer reaest eM) || -
ra

kWhver'd coatecm masuraterilor AWE; ny sin inciuse intyantele cpeciala. ca da Pierderi de caldurd ale suprafetei jt
ax. pierderile considerabile
d@ caldua din ballg publice (baile da ta howd $.a.0.4,) bazinului, respect a paretelul bazi- ecuea
ere de pardosea ou
@ prin intrabuintarea apai Incdizite din bazin pantry clitiraa filtelor (ping Ja 1.5 nul ce $18 Uber fa sezonde Siw (la) Seer se eesinaon ae ana
kivin’d, rasgactv (300 kcal), x = interpolara - : tvalori mactit ireatica _

240
 LOCUINTE
CU BAZIN Dt INOT IN GRADINA
» Exempla G@-@ locuintd tn pant cu bazin de-tnot in aer liber-. -
accesibil din subsol sau pe scara exterioars.
Exemplu — ()- @) drum scurt de la sauna si dormiter pina la bazi-
nui da inot din gradina, situat la nivalis camerel de zi.

© ruw-O-@

Te Ta

¥ ® Sectiune transversal + @)~ (3) Arh. K, Richter

Paria 1310

® Bazin do Inotretynd pe coast Arh, Maufart te ) Basin de Inot pozitignat intra casa si garay Ach. appler

244
 VESTIBULURI, WINDFANG-URi, INTRARI

{n conditit climaterica nefavorabile windfang-ul este absolut nece-

serAccesut tr vestibutse situsaza pe cli posibil tn directia-opusa-
celei predorilnante a vintulul, dar ugor vizibil de pe strada sau din
pearta grédini. Din vestiout trebuie A fla accesibila nemijfacit cgle
mal importante incaperi cu clroutatia cea mai intensa, In special sea-:
ra caire etal+ @ — @.

Optima este o legdturd directa c&tre bucditiria, sear, WC + G).

Ini: aewat ©) in Jegaiur

cu seara cara t
pina 7) Inlaghr ov camara © trtecdiur
ov winctangr
s b® scat chce plinth aun cormiot

CORIDOARE
Latimea coridoarelar asta In func-
te de amplasare, daca sint in sim-
plu sau dublu tract, dupa pozitia
usllor -- A sau B si dupa in-
; tanaitatea eirculatlel. Se ia in cal-
. z cul o atime fiber’ utld (find proa-
~ | | } | fy minante) a coridarului de 1m pen-
tru 60 pind la 70 de persoane (-»
teatra, coll, sodiri ate.}. Latimie
in simpla tract, La condoarste 10 simplu tract, La coddoarela in dutiy tract, ov ‘
caeutalie: ee este hteianito t Gv perscane care trac t @ Creulatia intenad, 1,8 m pantry 2 soridearelor fn functia da desti-
lame2 0.5 m, 1m, distant Grae gah i 4 cra, parsers. 720m pentrua natie+ @)- @- in masura posi-
interax peret1 1,80~ 1,40 iticaridoruha bilit#lor toate usile inc2periior
tra-
bule 68 se deschica sore interiorul
acestora — pag. 189,

=
————

Le cordaarala io simely tract. cu Coridoara In simpiu tract cu Coridoara In dubly tract, cu uel Corideare in dublu tract, cu usile
¥ @ conderuu redusa:
Cireutatie flivta
= [dimes usii + 50 om r@ cre lati ‘ntenst. : ¥ @ intercalata.
“i pt. circulate intansa ¥ {3 dispuss (ata in fata

242
 INTRARI, GARDEROBE
intrarea datermina imaginea
clAdirii. Aici vizitatorul isi tor
meaz3 prima Impresia, aicitotul ........
trebuie juat in considerate, de
la pldcute duminata cu numarul
casei pind fa parla de la ogiinda.
Pentru furnizori, oostas si vizita-
ora ty tor trabule prevazut tot ceea ce
al _> este necesar, {4rd a ies! In evi.
" a danta i totusl [a indemina. .
® Umibrela, pilare ¢ valize

C900
OO?

ee 1a Raa
Pentru 0 dezbricare comadh B) Pent o cespanire comada

£93 Te ae ——
=o rr)
“
ait
28 aldige+
he
& *

=e 7 ete
ris Bars l errr . srrerereree ie
;
4 ei

ats ge abet bet i

a8 ’
A bot ot Abi tbhti- H’
(2)
ce fag
Clriga de garderoaa @ Bere de gederobe

Gardaroda cy o laturd. cu suport de umerase a Ps doud latur. cu superturi de umsrasa

243
 . . HOLURI
Necesarul de spatiu in raport cu aumarut diferit de ineaperi

tm cel «3.carers marl le Zn de hoi = 4 carnare mari gt unt am?

de hol —» G). ja care
se ade- 4m! de hol = 4 camere mari sl 9
b® capt une sca
care ou ua WO, cea med taverebilé utlizare at
a spartuta
*@ hold cu o ford pievtd. @
upd a detara, da itd
fa Wo sauce
tor: datoritt soarh Tbure @ cae neovanator precur n wae
Incdpere ma! mled, bale, veut
fant pare apalioe oa uoude 4 m2 -

Camara

Camera

¥® i arcu intr rausi G) Sa, vse Seema @ daubmicl ule, vere b@ sr corolesncapm
si obae

4m?
de hof = 4 Inckpar mur!
gi 4
4m? de hol = 4 Incdpari, 0 Sale a + & m? de hol = 4 incdpari,
bale, te mict, nivelud Intercalate (solute
9 un estar © ventiar si debarn Cicienta,elimsnarea poceaisct) -
incopy
Rrra

4m? de hol = 4 thediped, o& punct ; mi de hol » &1netaed cu dul 3m! da hol «6 hedge, accep la —
t @ hocalinve dommarcumece $f (4) 2 deel ad tectper be Brie ats sesoet cu bale, 3 dortoere
by 8) bucdlira,
cutapat
copiilor, bala # camara de zl

+ ()- @ araté accesibilitatea maxima din holuri de diferite marlm!

sl torma spre fneaperi cu mat mutt da 2 m lafirie (incdperile
de 2-3 m
[atime gint considerate vastiare, debarala}. @) (3), €2 si € sint for-
mele cele mai eficiente ale holurilor, In aceste exemple, ldtimea ii-
nim& de 1m a holului este suficienté, asttel incit dei membri ai farni- __
ligl pot rece unul pe linga altul, Aceasia latime nu permite fns& pla-
sarea dulapuritor, cea mai bund solutie find deci dulapurile inzidita
@. La pozitionarsa usilor se va fine cant de pozitia paturilor si a du-
lapurilor inzictite din incapert. -
Deseori prin largirea holului in detrimentul suprafetelor camerelor,
acestea devin mai spatioase prin distribuirea adecvata a usiler tn ra-

cu “
ed §,2 m! de nal = 6 incdpercu port cu paturile si dulapurile +7)~ 43),
4 a ami qq nol » 5 incdépan
tylapuri inzidite dulapun cartial inzidite 3 paturi

244
 SPATiI DE
DEPOZITARE
~~ Spatilla de sub sarpanta de.
"sub sear, nigale si colturile ofe-
Qulap In colt -+ (1) “73 foc pentru depozitare, dula-
puri si sertara.. :
In cazu} sarpantelor, in spatele
dulapuriior trebuié prevazuta o
buna izolare termlca.
Dulapurile trebule s4 fie preva-
zute la partea inferioard si su-
@ Ouiap da coltlingh s
dg la intrare
@ cutep
in we -- @ perioara cu gauri de aerisire
au ugi din lamele -» (3)- @,
Pentru a face posibila aerisirea
continua.
Banca ou ladé din holpoate fl un
epatiu de depozitare pentru pro-
duse de curatat pantofi si usten-
sila pentru curatenle - (7)
Sub sedri esta adeseori loc pen-
tu dulapuri culisanta + @)
“uncolt de lucn-e @).

- Pan Ee e
© Seated mes teed dulapul oe halo tz psi dub ay
Produsa de curdtenia

Vecere

CZ) Bane pal cr epat cpostlara Dern

Filer nat
Chee Les

“.
~,
@) Pat cullsant panty acoparig cu
@ Serwe nb gareaieh a pant’ ind

: Spatlu pentru dulapuri sud sarpanta, 3)

13) Patresarabil pantry scoceris cu
Rame cu usi din em ste =! pants tara

245
 INCAPERI GOSPODARES?:
— pag. 249.
Pantry Ingrijire $i curatare este nevole da:
Fo Tr debara pentrraparate mict; deterganti, galeata si aspirator, uel,
si scart ~ ()- ©). Qabara » 60 om iatime.
Laconfigurarea aparatelor de mena trabuie luatin considerare me—
dul de utllizare— confertabil si sigur. O masa de calcat cara se tntre *
buinteaza stind tn picioare are nevole de o alta inaltime decit un,
care se folosagia stind jos -- @) - @. Ideald este masa dé cleat
cu inditime reglabild, far trepte. — (17), -
Célcatul de mina: fer, masa si minecar + (7). Suprafata de lucr
pentru agezarea rufelor 1,20 m lajime - pag. 247. in zona de iueru
este necegara o iluminare bund uniforma. intansitatea media de ilu-
minare #350 tux.

Troe | pt tnatinnn | ina, ott

canerel mm Sure a. mm

4 000 tase
4 200 1580
a a
2 Ka) 1770
+6 a7 240
2% Sato a770 ,

@ san-@. -

® Masi de cflcat pe pareia, pliant!

sau Incorparaid tn dutap

ina de calcat, incorporate de cB!cat

Combinate, masa . . -
de caicat “G Nien cat, incarae . @ piabl Masina d@ cusut
@) Masing slectrica

246 -
.
Echigarania
doll
@ iste
ion
[Preece] _ SPATIH DE LUCRU
Scere spre Magara eutorvard da mitel . ,
pint # mapina
de uscat a i Orientarea faverabila spre NE. Utilizarea crept debara pentry apa-
rate de curilat, inc&pere de cusut, de cAicat, spalateria. ~~
a; © Lungimaa minima 3,90 m, optima 4,60 m+). —
s | 0 | Incdperaa de leru chiar fingd bucatarie sau accasibila din bucdtarie
ao | we —+@)-@ . Aga pot fi conjugate i exeeutate de o singur’ persoand
cea too; 106 procesele de tucru ide supraveghere. La locuintele individuale izo-
so a - late $e proiecteaz’ un acces direct epra locul de uscat din grading,
wal aw Incaperea de Iueru din subsol ar trebui 62 fie prevazutd cu o ghend
a pentru rulale murdare »@). :

© semen — @ se ‘ necesar pentry amnplasarea

q
rT Tr Tt
f :
t s 8
s f + +
sé 8 i 58
t t é ;
3 ii ‘| i+ 3
i

wJevad : t
: . qo- 100-4 20 ++ 1,20 4-80-1004
pe beeen +—1.0-40——4
$e] Inetcers
cu un tront de wore fe G) tnctpere cu doua frontan da tory $4 (S) In sorma.deuy © thtonma cat

}
1. Fute murders (gnend)

1,2 -—++-@—-1
&Lavoar

|
-6o—+—-
9, Magina
de spiaifat
4. Useltor
de nite
4. Fier
de chicat
6. Blat
de her

- 7. Qulup suspendet

f
6, Dulap init

@ Spatiu de iuery cy dows fromturide wens”

HTT
qyirspadarg

Fuceihfe— lec de lust masa palo 2) Lingi risa de luat mane

T Bueataia - camara - soatty de Zona de gat ~ zona

de luat masa= an, Feet? Uniseluiar
~ puedtacta = seatiy
1 tucry Gig) spaliu da fueru : ® Oissunera deschiga de lueru
 INCAPERI GOSPODARESTI
Evacuarea resturilor menajere — {0 |
~werrerem---Pubsiele din tabla. de ofel zincatd sau polistiland capacitate 60, 80,
120, 140, 240, 36d liti + @)-@.
Pubele mari da gunoi cu capacitate 120 si 240 titi conform DIN
90740, Transportabile -» @). Recipientii de transberdare a gunolului, ©
- din tabla de otet sau poliatiiana, pot aves o capacitate de t,1-2,5-4,5
sav 5 m3, cu capac gliisant sf scurgere. DIN 30 700. Locul nacesar
pentru asezarea in boxe sau in niga in aer liber @- @).
Evacuarea resturlior menajare: ¢antitatea de gunci a in continu|
crestere. in prezent cca 1 kg de gunoi/zi/pers. Locul racipientutui
este suprafaja de teran sau oladire pe care sint asezati reciplanti in
care este colectat gunoiul. Pubelele nu trebuie asezate fn sau tn _
apropieraa spatiilor de locuit sau de stat, Locul de umplera si colec-
lara trebuie ales cu atentie si nu mai departe de 15 m de masina de
colectare. Noaptea focul trebuia Huminat suficientt - @-@ .
Amenajari de depozitare: in clddirila cu mai mult de 4 etaje nu se -
mai practica transportul cogulul de gunol din Iocuint& pind Ie: recipi-
entul de colectare a gunociului, Pantru cldirile cu peste 5 elaje este -
oricum ragiamentat - @)~ @@). Spatilie de colectare a gunoiutul tre-
buig 4 se afle in apropierea strazii si pe cit posibil la acesagi cota~
cu aceasta si trabuia sd henslticieze de acces din exterior + ©.
tneaperiie de colectare skuate la o cota mal joasd dectt cea a
@ necerar pentru cosul
de guid strazii trebuie pravazute cu rampe sau lifturi ce fac legatura cu
Io. 16 aceasta @+a.
Gg ¥ Sactiunea transvaraalaa ghenel de !a inciperaa de deversare agu-
- neiului pind ia gura de vizitare de déasupra ultiulul punct de de- -
i versare trebuig 68 fle conetanta 4] de minim 40 cm lature gau dia-
; metrul. La hittie $l material de ambalaj minin 55cm = G-@. ~~
Amenajarila da colectara a gunoiului trebule aerisite. Se clasifica fn
amenalari cu adrisire direct’ gi indiracta + @ + @ :
{Toul arenajirh de dvecuara

Aesiud menatere
Guna
In eect 1101

etyLH a
[esos TOTES

@ Clapets oe deversare a gunciuiul

—_
Ghana 4040 cn die ead Pidwa cay fonoizolegte in
Vermgult lmeinat cu cimant

8) PlattormaA glectricd peatru pubale

de gungi .

248
 DEBARALE
in afare plvnitel si a peduiul din
casd, trehuie 98 axiste fn cadryl
oo locuintel stodebarade ae tmtcu wm -
6 [atime libard de 75 om. La lecu-
wusatl- Be a rat inta mei mari se prolecteazd pe cit
sie posibil ¢ debara de 2% din supra-
fata locuintei. Pentru depozitares.
ai pastrarea accesoriilor de curd:
tat, uteltelor, detergantiler, mesei
“a Comer da caicat — pag. 246, minecaru-
lui, cosuritor de cumpaératun si 2
gentiler, valizelar, cogulul de rufa, -
6G) datarn tn vestibuts Interior scarii duble, a decoratlilor pentru
pomul d¢ Craciun. Usile se des-
chid fn afard, din cauza lpsai de
spatiu. Trabuie prevazut un tntre-
tupator da contact, montat fingd
usa, pantry lluminarea interloard. |
Trebule avuta in vedere o bund ae-
sire a Thcdperit. Se disoun In ima.
diata aproplare a bucktariel, nise
peritry dulapurl tnzidite —» C2}.

” INCAPERI PENTAU PROVIZII,

@) vevwaien senade aces
© Debara i hap de parvtlth 008 $x CG) camarn pl caberatn
ccna buedtire!
Celule reed = dimeanefunt;
¥ aupratete udle 1,23 = 3,06 mé
CAMARA DE ALIMENTE
-La proiectarea loculntglor sau a
casetor, trabuie avute in yacera
Tncliper! corespunzitoara cum ar
fi cam@rile, dapaziaie, celulela
feci. Sint importante pentru viata
de zj cu zi. Cal mai practic se dis-
pune camara lingd sau fe bu- -
cthirie (3)~ @@ ;ar trebul 94 fe
racoroasa $i cu aerisire, ferita de
patrunderea soarelut, Trabule pra-
vazut eventual racordul pentru
congelator si paniru frigidana| de
vinuti,
Optim rafturi# se dispun ping ia
tavah. Pantry goapadarli mai mari
sint recomandate celule rect tp
sistemul cheson — @), $i ¢u.com-
rtimerntul de racira separat de
fal de congalara.

2
re

eae PM rae a

Pt
vom ETE) 1.0_ = Zand de
het mane
—"

t Camara fn continveres zone

da lust masa

4
e av Camara spatioa
+
sa Camara aeangmiga . inaints, in continuarsa WC-uiei FF 6 mara in iat sycatarel
¥ Ta Sontievarda cdzit ¥ ®& Sainainte. tn con ann ‘¥ ® “a °

249
 INCAPER! DE PROVIZII
Crama
Incdperca destinatl cramel ar (rebui 38 se afle pe cht posit de jur imprejur in
= pamint, Ca pozifonarsa fingd cast: so prevede Irpartes nordkcd = G2), Con- -
itis ideale fn Interlorul cramel 70% umifitates aerutul sf 10°— 12°C. Cu flesa-
ra grad paste 12°C vinui fmbattnaste mai repede. Tamperaturl sub 10° ¢ —
1? Cnu dauneazé vinuiul. Tamperatura optima poate fi ating prin instalatie da
climatizare, celuia climatericd sau ued climaterioa — GQ,
Jn cazul climatizaril, plangaul si parati! tebuie prevazui cu termoizolatie. Se
prolacteaza o usa stangé, cu inculetoare magneticd, din tabi de otal cuit si
ou termeizefavle, Inaltime x latima: 2,01 x 0,89 m. Pardoseald poroasd ce res-
Pld, de exemiplu: din nisip sau chrdmidé naglazurata. Peretil din cdramnidd asi
gurd conditila taturate de umiditate.

Aetisiraa tnodperit rebuie si fle regfabili, in tunctia da cima sf anctimp:

Huminaraa cramei $4 fie cit se poste de slabd of 98 se aprinda lumina numaila
nevole. Din cauza temperaturil care variaza pe tndttine, vinut spumes se de-
poztwazd tn apropieraa pardagell, vinu! aib Ip inakine media, 9i vinul rosy cit
90 poate de sua > (@) + (i). Vinurie nou achizitionate se las 4 sSptamtni la
odlhna. Stictele de vin trebuie dapozitete in pozite adzantalé gi fra a a zdrun-
dinate. Chelarit ig! rotese comorila din cind ih efnd, cu 1/8 intoarcera, ceea ce
ar trebui $4 motiveze .raminered In viata" $i nu dauneaza in niel un caz vinulul,

Alattud de depazitere did Seton cin platra ponce, plaird naturala sparta, grazie
calcarqasd sau elamania hidroterie — materials porcase ce respira. Umiditates
va fireglata si ter re stabilizaté. In inckgare se dezvottd un microelimat
natural, + @)- @. .
Fini bolttté cu plese caramice pretabricate
in constuciite nel Ga) ¢6) sau
in grading, acoperitd cu strat de pamint de 0,80 ~ 1,00m — @- @).
-——
ee | —
Exemplu ga cerage— semen se @) Fistturl pentru vin; baton
onl platrd poviea
In Hecare
plesd de raft clta 6
7O— 105 aticla
ATT T faticle
da 4 Ur

Cc

crow
Tergpariurs
Eta eet it

PRU
prey PEA aaa)
.
ee
Soe nour nat Saree i
a ‘Witadd nogll obsemuile,
Temarenire oad 12 mal Upare, ce
_-___
Flog Sheery, vin ab sac 9 hash vial de dae

ia Big Gt Vihar mae auld,

virut
4 (PeTonse obtenutie

Tuburt
de argill ol plese Temparatur iaecratye pentru
qmamental a depozkere mn .

Pratabricat —
pivnlfl dott fn gol
4 Nord

= =

18 7 pea
130. H tet = Aart proaspat

(1) Incarparana in cradies (8) Pian

259
 BUCATARII
REGLEMENTARI —
_— tem eee aceetenetteeess
rime even: DIN 18011,.19022, 68901
Oriertarea bueatariei spra NE sau NY, in leg&tura indirecté cu
imac | 4 gradina ce legume side zarzavaturi si cu pivnita, Pe eft posibil, din
{pews ont_| junk mage. L 4 d buc&tarle, vadere spre poartd, usa de intrare, locul de joacd pentru
Gamer da zi copii si terasd. -» (1).
woe Line vigueld dinapre buckhiete
Raport interior bun cu vestibulul, lecul de luat masa, spatlile de
anaes Chi
de eoces: fueru.
——— Rede Inira Dedpert pepunctets numel pentru cape mal mart

CD) Retaiive ciate apatt to caaut unt bucdiéll mal ma Busdtiria este un spatiu dé lueru tn cadrul locuintel, dar tn acalasi
timp spatu de sedere pantry gospedina. Da multe ori, bucdtiria
aste locul de intlinire al familiei, in cazul fn care locui de luat masa
Sau gustarile sé atid in cadrul acesisia -» (7).
La amenajare sint de avut in vedere:
Economisirea drumurilor, inlasniraa dasfagurasii fluente 2 lueruiui,
Suficienté Iibertate de miscara, raducerea iucrului in picioare, tinutad
corecta a corpulul, adaptarea indtimilor de lucru Ja dimansiunile
corgulul uman, bund iiuminare a.loculut da lucru -» pag. 244.
Suprataja minima pentru niga de gatitS - 6 m*®, bucataria 8 - 10 m2,
bucdtariacu lee pentru masdsi guetirl 12 - 14m? + @- @).
Pentru usurarea lucrului in bucdtade se va iIncerca o disgunere
functonala fn cadrul bucdtirtel, Astfel avem de la dreapta la stinga:
suprafata de depozitare, aragaz, blat de lucru, chiuvet&, picurttor,
—_ @ - le

Pentru tntrebuintarea aparatelor | a mobilai este nesparat nece-

gard o suprafaja de cilgcare de 1,20 m tntre fronturl. La o adfncime
de 60 em pe ambele part), time bucktirial atings 2,40 m -» (),
Locul necesar pantru mobila $! aparste: aragaz, plitd 60 cm, chiuvetd,
doud cuve $i picurator (inclualv masind de splat vase} 180 em, cupter
60 om, frigider 60 em, congelatar 60 om, dulapul cu alimante 60 cm,
dulapul pentry matura 50 cm, duiapurl inferieare pentru veagla, apa-
rata mici, accasorii ete. Acoperire §i tn acelasi timp dlat de preparare
gi dapozitare 200 om, in total 700 om suprafatd de depozitare.
Amenajaree corecté are o influanta esentiald asupra ugurdrit muneil,
Examplele sint toate concepute pentru draptact. Destisuraraa luoru-
lui de la dreapte fa stinga, Pentru siingaci de ia stinga fa dreapta.

een ate a occ tod

us ten

a pl
Fa bint more fa tuteu aeon s
a euprele ade dematar Vereen
seared pri 94 0 , Ge dulepunt suependatey H = dutep Inait
sicurditor
rep.ere,
cafe; Ea Bin de deporit
cu on tron
$6) avers b® Bucdtde ou doud dronturt in toma de u
t+ ©) avcaure
ao g
——_-s aes Serer
== f ©
se 9
4 — } .
: Pe
7 T
yj
race 1t
2 it1! cs :

i 1 ,
<
NA,
x

pa 7 a bucatar: fai
Vadarg inin parspactiva :
imagine — @ - (19) bucataria tu tu aerisi-
‘aaS‘aa matmat micaicd bucalaria igi- ea F4 taritin
Bucatare
Nessara id 3 :
ouadduta 3 (produs
él: un fegrnt + ra inberiogea- Aer: Naulgrt

251
 BUCATARI

Fedde 110-129 4-8

. Campurtmantele joate ata cuptony-

Sectlunes bucdsirtal cu 2 bfaturl de Sechurwa bucatival cu lac paniru 2 (ul cer un-spatu dé mixcare adecvat: Blufurie de yer: sf de dapaziare
@ len @ persoane @ peste aragaz e¢ dlepurteo hota £0. om acinelme

uzveld pemitry
acu care gr indir racine perry ®
@) & ret pl ecu oe luat
at masa,
® a de chiuveta cy bordure

hnaiimea uzueld a mesei de 88 om

Se alld intra thaltimes de lueru fa- Se un blat de luord
cw
vorabit penny acd de git 9 cae @ & axis pert a tuers oy]
ee

Tae
ee

See
Sn

aries ogee
prin venitetor de having » ale
8) Leber
® sneer Proterabild este hota
pra cuptoruka

tesa eecsencssninanssretscnhsat scat

a,os par |

| =e

Satine prin companentals de |

amagnajars 4 bucatariai dupa maid , Inditinlia ftontutui 43 iveru stabilite
® diensiunilé aptime lM 88901 Amenajari de bucataris si guprateteis tor QIN 18022 / in tunetie de dimangiunila umare

252 . of
 eso BUCATARII
os 2 Modiiieru!

‘ggag
a Comertul ofar’ © gama targa de mo-
“ : Ait de bucdtarle, foindu-s¢ “dife- "77"
ranta intra dulapuslle inferiaara, cele
suspendate gi cele Inaite + @®. La
Prolectaraa unai bucktarli tebule
avute fn vedere: mdrimea famiiey
Fumérul parsoanelor din cas&, drap-
taci say stingaci, dimansiunile gos-
podine/barbatvlué: importantd este
Indiiimea dorité = Olatutul da iucru,
ce poate fi reglaia prin alustarea
sociuiui, Lucrind in picioara, siind
drept gi nu aplecal, pag.252 -» @).
- Oulagurile, fronturila de lueru si achi-
pamentu! tebule dispuse In ordinea
coracté, pantry @ garanta a munca
Jogica gi rapid’, pag. 251. La ctadirt
gxistenta trebuie avute ih vedare in-
Slalatiie $1 racordurile la gaz, apa si
Ratur de cott Quteplnfertercy — Gurest, Materlale: fem, placa) de
Plengetd axtensiblli lamin, placa pracamiprinaté stratifi-
- cata, material sintetic, meatal. Pertru
ale: si gratare metalice. Oulapurile

0
suspendate sau cele isterala sint
propke pantry triegrporsnea frigide-
‘Duta ott mae t reir, aragazelor si cuptoaralor cu
saesmcebih, 49-120 ‘+ —_microunda,
ia 0 Indifme confortabila
pentru utiizara
4g) - Gd),
Diterite tipuct de culapurl

ie):
le
40 89

eT
PL condimenta

72 72

te
“32-- oa nee S paeteteies
Dulap suspendat cu lime 139 Dulepurl suspendate de colt Dulgpurl Inalia Quan] auspendete

a? sa
incapen
206 L DI ethic

a7

. a3 ;
Bp 40 38 “wy . Hn, An—y ay 4 Miya trait Sige

8a Dulap Tralt Dutap pt mitted Oulep universal + . 2 niga inate

@ Dulapurl trate = cu are Culapud traite @ boar tru cblecte canted igor Pentru oblecte casnice Incorporate
thatme
x Litimex adtroine (CSS Inattime x Lijime x Adincims = Indltine x Littne © Adinetns = Irkitore 4 Latins Acheter
fr) ten ig ' we ao a ee wand a So" san Gs f--afeo2]
t""* I 1
10 t i i 00 =

I
=

BS Gulag infariar eu UM comp Qylap interlor eu 2 corpus & , Dulas suspendat cu un cam , @ Quiles suspendat cu 2 corpus
 BUCATARL

aC x 69 x 180
(CO) eucatate- apartament a ‘Minkbucitarla
Frigidere
Ler) | aem) | tiem)
ss | $5-40 80-35
85 | 40-65 a5
86-65
5-80 | 65-70 | 90-100
40-85 | 69-70 | 120-130
8$-75 | 70-75 | 130~140
70—60 | 70-75 | 140-180
ra incorporate
Item) | ayam) | T (ern)

127 x 104488

Ta
qaspodarest

pentru ustensile de
@ Pulapurt pentru vane si dulap de wecat

k
ac] aco
6 124

Fi
—_
TO
czet _.
234 -
gc) 119 F
(BCI)124

Chiuvale @ Chivers da colt =

, a) Dimensiuni chiuveté incarparata ) Shinvete incerperate

254
 Tactmud peniny mente
supa, peste Tactmurl pert: meni lus entree,
te
Tacimun penny manly: . supa, came, Tacimurl panty meniv: sup,
Q desert, BUI peste, came, desert, vin aib 9f rosu
pcarne,
ib wi vin roulnghetatd, vin apumas, vin
wat eons 1desert, vin spumos.
a
am ook oe eine wen OS Ungut
ce mp Ce Poignis Arnie a
Cutt ou curinal # om = :
SST Duce arte Ban — ta Crm
am unui cos - G ogo aa
<< Cita ore son os na ents o—— Ungure pt. spur 0 of ®
— Pura © Sn Unguel pl. os nen Pe Hoh
Sea Gin a cine eo SSS cua ents Ce en
<< Dre Cuil pt. anes 20cm Ce Linguiti.
de cafes <p pyutta ce carr Unquet epata Pala. cane
uh ps. gic 20 om eee pt prt ) m7, Cal
Gut pe pla 20 em Cm Liga cengurade nee tw Unger tegen
Le cs pt sartocortisot
Lingard GERSON Ta vartotat ove ea Cu oe a
SS Prt
eee aon eS Ungerd
pyaith serine so
de sere e— Tel baton — 8 aot
— ™ = cull cae ie ues
Ds Cu a. bein 29 om =] Cute, iptv 2 en Ses Te 3, wt . epaye ek ‘com ce

@) Unteneie de bucdtarle
Cc Canvoare
ds bucktaie
Qo tt 2-24-38
=32 on

In ptt
qospodit

at
seg
Jost htt
a

Plansdia oentry Macaroane

UE si afuaturi Cafetiera F Peajitor de pine (3 Faligtor slectie
on
nN
 Pere o- e+e 2 Peo S tao Bag: aot ate re LOCURILE DE LUAT MASA.
, , BIN 18014
Este da praterat un ico de tuat maga
in cedrul Bucdtariek” Neceslta sup.
mentar supratete de dapozitare $i da
miscare + @)- (@. Locul de gustare
poate consta inv-c masd extensibila,_
oy (nalimea ds 70-75 om — @. fa
stinga si dreapta masei, o supralate
a se an Trebule prevézua dataia
Her ° " damigcare de 80 em. Dacd axista tor
: Distant — se In masa pind masa adosata unui dulap indepen.
® ois ate daterananl de intre bu i si mess, fn rbot cu @ Pein swrtare 3! ua dent—+ @. Lipsa spatiulul solleftt fo-.
modul da servira snedul da traceve : losirea barului, c& necesit’ mai putin
spatu, fot da 40 cm adincime, dar
care, filnd pravazut ou polita superto-
ari de 1§ ¢m, ocup2 o suprafata maj
mica. Sint necesare taburate apecia-
fe sau scaune ~ @. Locul ds sarvit~
mag necasitd, in (uncte de realizara,
yereineseaare
Feo-eat-so—| mai mult 'oc 8 poate Inlocul sudrage-_
tia—+ - @.
Confortahi aste masa rotund’, dismetny
min, da 0,90, praterabi 1,10= 1,25m ~~
©. Cohan cu mash couph cal mal

Igisia wa

ia
=

e
2
4

j
© visu ce ver foand ave neveia deo supratala ds"
20-+S0h——4 pe sor
— 704 masa de 60 x 40 on; asifel se cbtine o

joc pantru un tein complet, In mifoeut

}—24--—4

mesai rebuie 38 existe o figie fiber de

Fiz

20 or pantru castroane, oale $f bolurl, —

Corpurde de lluminat de ix magd ou tre-
bulg 34 orbaesca, Spative de luat mesa —
poziticnate spre Vest, lecul de luat mul
dejun spre Est. Acces din bucdtérie sau
bufet. indicat acces la teragé. ”
beol—1.26-4
Hi0-

— 2044-40
Pentru mal mutt de § peracane ira- mt |
Spatiu radi tn vagon
masa a: buls ef rimind loc pentry accesul la Un tachm
ecu an eal economisind loc: @) Maga rotunda, 4 pind la 4 parscane
@ Fearon: pues real mule Tia
bo 3g mets 85+ $9——— 1.5 pee ~
HOP SOL 1,0 504680,
Fy o4s0+1,107+50+-3204

LE
RT reed

Cal rai mic spat de lwat masa Spath de iyat made 12 perecaria
cu bufst, caa mal confortebilk pozitana- mai mc spatiy de hat maga
periry 6 perveane: it fea scaunelor, posibA de extindere
sora Incdparda Tnvecinaia, prin ve Palani @ pentru
o 6 persoane

———2-—_S ‘ Oimenskinga patio Ninimut nacesar pt. spatul pt. jocurile

1 Sota 50H 10 | da lustmasa periru | | 6 + 424 pers! de lust gustaree sau peau _
et as qT | | 5 5 Latimen meseior 85-6 1100) acces | Latins [Adineimel Supr.
wo J ; . scaung pt. loculul
at saa 8g 7 (Letimme cut 85+ e70 0m bt obaf eet Fe
9 BES 4 34 Supiimant pentru cm em m
3S 4 Yq i capal meal 210-a200n
2+ gy ; é - 4persoane 1150) ~ hao jzog|2.5412$
i L BR la 2 Lat, log x Pergoans Spersoane | 160 [190/180 |200|3,24/3.3
i i T iLL | @messironunce “ai be x Pesears— [Sperscare | 195{ ~ (180 t200/a,51/3,9
da ax. pt 50 om: ities unl lee si 7 parsoane | 245 1255 (180 1200/4,41/5,4
ar 60] = 1160 |200/4.68)52) -"
F484 ! I——t1 =i 1,8-—4 Seersoane« Pye
We8 toa
104m,
Of tt Fi tard spativ pt. retragerea scantily
91,1. Ft cu soatiu pt revageras scaunului
-— 14 nd = 0
Minin! necesar pentru spativl de Minimut nesesar pantry spatiul de Minimal necagar gentry spatiul de , .
amplesars 2 locurilar de gustars: 3 ® amplasars a locurliar de qustare si amplasare a leeurtipr dle guetere gi a Latunia spalitor si dimensiunile mage
da Ive: masa [4 parsoang) da vat masa (8 persoanel de luat masa ‘4 ~ 9 persoane] for in funetie ce humdcul de oarscane =

256
 v LOCURILE DE LUAT MASA
DIN 48017
E bing ca locul de luat micul dejun sa
~~~fia orlentet spre SE si’spatite
de fuar
asa cf fe ofeniate apre Sud sau
Vaset gi In lagaturd cu terasa — (7).
Este necesar acceaul dingere bucdta-
re eau butat. Lacurlle there (verande,
terase) sit pozifonate th Zona insorta
Camerg de zl $i farta de vint, in fata sulrageriel sau
a camerel da zi, Locurile de iuat masa
pot fl extinga de sarbdion prin usi largl
sau usi planta + @)- @) Bucdiarie
de
. servit masa @sia 4 combinatis fnire
raportui Loc dat dust mesa tncadeat Intra Lou de kil masa poate Aextins «© bucktéria da lucru, qustare sau loc de
scharne me ecurr Taira apart @ ‘bucaidiele 8] cerera de of & Soey Se ea ate poate fins fuat masa in ditarite variante @- @.
Bucataria delberu cu toc de at masa
“@QN th tuncte de pretentt
= 12-14 m?,
Supratata pentru locul de masa treule
caiculaté Tn functla dea mariciga gos-
podria, dar totugi penta 4 perscane
— pag. 256,
Legenda — @- @
B = Gativeucataris
M a Masa
» Le Spaiu de luca
5 = Loe de sedera
T a Tareas
Z = Camerd
de zi

Buedtirie cu locyl de Incru 9 Guctitiriecu ber siterashcumasm

faeuit deschidere spre locu! de luat mana tn ger Uber

Front nt de bucdtiria Independant

Pi ou Bucatara ja tnth relate cu inirares, ae tare el5 arate uiltere;
are; loc
loc da heal maga 3! acces pe terasd fer geal ov lua ase de luat masa independent

Tee
URSA

Bucitarte alungit& cu lec de (uat Buckteretn relaie cu seatiol de de- (ia) Ce mal mig log de lust masa pan
maga, a8:a8 98 asd oc ce et @ posture: 2 6a att mea Fsepen 3) Bucturi
cu saces pe terest
e fru 8 persoans
masa sy dort

jooraoes
si 18041 20 pee 90
Pea20 3.70 —

8) Bueaiaris eu ioc da luat masa && Burdtaris cu Joc de luat masa @ Sucataca ey loc da latmaa @® Bucdar's oy et de hat masa

257
 DORMITOARE
Conjortul somaului aste deter-
~-Minat
de pacicularitatie patului, .
Olmensiunila obisnuite: 90x190,
100x190, 710x200, 160x200,
Dimensiunila Individuale se sta-
bilese fn functié de indltimea
flecdruia,la care se adaugd 25
de om. De fur imarsjurul patulyi
un spatiu de minim 60 cm, mai
bine 75 om ~— @). Acest lueru
este important la asternerea pa-
tulu, dar sl dac® paralel cu patul
este un dulap; cind ugile dula-
pulut sint deschise trebuie 94
mat ramind suficient spativ de
migeara —» (@). La stinga s! ja
dreapta patuluj dublu agazat
central trabuis $4 existe su-
prafata pentru asezarea obiec-
telor. Bordurile dé temn, da care
se pot prinde corpurile da ilurmil-
nal s@¢ davedese utile -» (2),

@ comes — © GRY
ao Alls tes oa 1 m de dutep, Daca nu este
. Pentru 6 persoand aste necasar

guprafata suficlant®, trebuie

gasit lo¢ pa hol + G) + @. Pe
iinga iluminatul general mai sint
necasare lAmpi pentru citit +
@. In darmiter cel putin o oglin-
d& de tndlfimea corpului, Cptim
este dulapul cu ogiinds se su-
prafata exterioara a usiler.

ou gardarcba
4D) dormer + @ ou ganiernoa
cormitor

‘
ig 3) Camera cu Zpaturceapiimusatr be ‘) -@ b Camera cu 2 paiur ¥ ® Care se poate carmpariimanta— C)

258
 A) Asternuturi la diferite inaljimni DORMITOARE
TIPURI DE PATURI

Sac da dormit cd farmoarsi giugl; H

inPatforma
de compenie
prartd ca cubanc’
pinzdl Intinea, Pat decu plapuind
inaldne micg, din sau de

83
@ seemindar modutul In care dorm ® al matiaseth

pe,
B} Divane {canapele, aotaie) . b

® Sota de dorm. tn
pu meal pernela stau

C) Paturl pentru cazurl speciale

| zie pia-
ruinte Th huse
Ps Ga al 5, cu Indh dedecubt, pentru @) Sota cu ledé pentru agtemutul to
“—_ pe timpul zal a lenjeret postal: pernelor de speteaza (B) Sofa de donut
axtangibdd cu sites

Pet inalt pe dulep cu aertare adincl, Pat pa dulsp de halne, de indliine Pat tp aman tn vagoane ai ru-
Gu 8 placa gupericard extensibild, redusa, pentru Incigeriia cele mai Ld aa
em capec amd, caine de vas, atellere ste. oftin dowd paturt . .

OB) Paturl rabatabile

Fotellu extensioti (rabatabll), Pat tp , Franiturt™ Pat tp .Fronkfurt™( i

© mors pervs cetoirtarn, 7 ON Ge danni irweatanen) © [acesnony deus pet sau at dus
inde)”
E) Paturl rulante si paturi de perete

& Patrulant
hal pentru 1 sau eeaed
tot 2 persoane,
in de Z\ Bulaeit pentru paturi rufente = Ge,
& de Patunl rulante, pot stain+ feta ysilor
i . In carut patueccr, pliante-rotative
f
ia times zilai se depoziteaza In dy: 18. rqmarcal ugle Ingusie - da dulag inchise 2 ee rAmin deschise

259
 DORMITOARE
; POZITIONAREA PATULU!
_ _ La pozitionarea,patului in rapart cu peretele si cu spatiul, pentru senzatia de siguranta si de liniste a celui cara doarme, este de mare
important dacd patul ests situate ar ean nance ana cnnine a f ganb
dt

[ul
<P R-
) ora lungul peretalw longitudinal

+@) , sau si maibin

+ @) -@
e
@) cu capul la perete ®

~~
departat outin de parete @

O persoand sigur pe sing daarme cu placere Intr-un pat plasat in mijlacul camerel -» @), un om cu angoase preferd patul la perate -» (D
IIber in miftocu! cameret

is
e

@ tn caltut camerei la capitul inciper| =. ® trir-o nlsd in perate

Senzatia de liniste depinde da: finisajut paratilor, forma patulut, orientarea corpulul (ne cit posibll capul apra nord), pozitia fata de tumina ~
{nu [nga geam) i fat de usa (cu vadere 1a usd). In cazul In care sint mai multe paturi, este importanté pozitia lor retativa:
4 .

- dormitul in aceéasl camera necesita o aranjare atent& a paturiigr, nu in ultimul rind fh ceaea ce priveste pozitia capului fn cazul .
paturilor aproplate -» Gg + @). In cazul paturilar matrimoniale, diferantele sint si mal-nuantate: ap -

De La
BRR RN Le

ac & vorbe da Un pat pentru coud , &) de doull patus, unul Haga calalatt, @ teu de paturl suprapyae,

este o chestiune legata mal putin de spatiu, eft de dorintele personae. In cazul paturilor seperate, pe cit se poate, sotul si sotia nu sint culeat! —
in aceeasi dlrectia, ci fn direct! opuse —- @ + @@). [n prezant, existd o tencinfa crescutd a paturilor separate, fn trecut patul matrimonial gra:

———

@® palcaseta pat cu baldachin pat cu plafon

Ultimul exemplu tn forma de bazilicd, cu perdelele trase $i cu iluminare din plafon, aparte. Vitimale patru exemple arata cit de denenden-
tg sint modslarea incdperilor $i a mobilier! do spiritul timpului. _

260
 DORMITOARE
NISE DE PAT SI DULAPURLPERETE
Sint de dorit dulapurila inzidite pentru locuinte praprietate parso-
” pala, iar pentru tecuinte eu chiria, dutepurl care pot f deplasate.
tnoSperile mici necesité utliizarea maxima a spetiulul, dacl sfnt de
dorit dulapurlie-perate, Sa preteaza nigele inchise masiv, cu pardo-
seald continua, cu peretli vopsiti sau finisat! ev tapet lavabil, ust gli-
santa care se pot prooura integral ca sistama constructive. Cele mai
potrivita sint dulapurlle-perate intre dermitoara + @), @) si @. La
dulapurile dispuse pe peretele exterior sa va tine cont de Izolarea
termicad $i aerisire, pantry a evita formaraa de condens. Si fn cazyi
Incdperitor-dulap este necesara aerisiraa > Ga) .

Mute pisee de imoriciiminte scurte,

und uilizere a spatuly

ite ner
prowepde
a

lacapern
BLOM UST T=

Supmtagn ieariomrl Inpet

sau vopalloia tL
Duo ober panty helns (7) cul inch pent rir, bane Eo oy } econamie de Dulas efroulabl Inire doua Incipad

gz

a,

@ icapareclep HU ee date @) bsnee ate 2 ames separste (15 Inefeere-dulen cu dulapurl as ® ‘neapere-dulap cy foe sentry

261
 SOP §0-7den
GARDEROBELE

Quiapurile de haine si lanjerfe trabule sa cuprinda:

Pentru b4rbati
2 costume Ge vara 6 pijamale 2 palaei de vara -
2 costume de jana 12 o&mibsi 2 paldrli de iarna
1 costun sport 8 majeur 1 palirie de pais
2 pardesle de vara 12 cSmagi subtirt 1 palarie tare
1 pardesiu de ploais 12 chiloti 1 ollindru
2 paktoans 3 camagi da frac 5 perachi de
1 costum nagru 4 batiste pantofi
1 smoching, t frac 24 peracht de clorapi

Pentru femel Aitele

1 palten 18 shilott G cearsafuri de pat
2 bidnurl al jacheta 6 chmasi 6 cst, plapuma
2 mantourt de vara 5 furouri 12 perne
si da ploats § pijamaie a! Gproscape
4 costume " Camas! de noapte de frotir
§ rochii de Hind si pentru 15 perachi de clorapi 24 prosoape de min.
sezonul da tranzitie -B perachi de manusi & prosoape de
§ bluze 8 parach! de pantofi baie
4 rochii de seark 4 palarli
4rochlide vara.

Il eri
AT Toyaa

Scaun perittu haine, cu spatar it 13) Guiap hain $i ieniavia, suprsfeta

a Masa de coalat format de umeres uailor falasita, dim. — pag. 261
 BAI
DOTARI + 1
| a a
| i i
4,04 ar 1,50
oO La cdi nial seurta, conauin mai mara da apa

® imbrdcarea c&zl cu convector pe

® Gale g sadere @ Indus una sau pa enbele

tome qe ON"

wo t--4

mz tat
WG Beal te Gu WO (batt p68 parete ou rezervor
reservar eufrapus ® tnegatrat, consum de apd ¢ |

rid alae @ ‘Spailu Intra cada ¢ perete

@

ite: nee
ae
PAGES

a Ue
© Dulap de baie ® Oulap da madicamnante care se
Rezervor de ap@ celdé sub chiuveta @ Boller cu aredtor pantry cos posta focula

we =.

|
Z [avant nil de suportut
: dese Mantite a \
Laveer dubly carizadublu
taLavear cu dulan
inforioass a vi
Combinstla cy iylavasr
 BA.
~o
1. WC fixat pe Serete
Modeleia fixate” pe “‘perets” sin
preterate din motive de igiena si
datorta usurintel ia Intretinere—
WG-url cu razervor cu olatir
profunda reduc mirosuriie.
—iS4
bast
A Manas
6 0-75
s Lo S478:
O Ltt teats.

2. CBzile de dug folosese et

precadere ia igiena corporald.-
Cazile de baie gi pentru odihna_
(halecuuPiants medicingle). -¢é

3. Cazile de bale --&)

Cel mal adesea ce vand inca:
strata. Practica este cada tnca--
strat cu convactor situat In in--
terior -» pag. 263,
—t-—

Ts es
pert

+7) 6 100-120
Lt 5 120-180
wt
taGi)

4, Pisoar ~» a-@
Th prezant uzual sf In locuinte,

—L_4
+s
84

eat ead
Fre CUDA
1 @)

trebule sd fie suficlent de mari sl—~

34 cfere supratete suficientes pe
cara s@ pot aseza luerun.
Instalatiite ingiobate Tr tencuialé
economises¢ spatiul si sint ugar~~
da intratinut, Bateria cu mono-
comanda aconomiseste ana si ~
energie. Din metive de tzolatie
fonicd se preferd instalatiife din”
grupa 1. Lavoarete duble late de
1,20 m nu ofara suficient spatiu
pentry spalare. Se praterd
lavoarele despertite de suportul
dé proscape si prevazute lateral
cu suprafete pe care sa pot
26e2a lucruri— pag. 2630).
 CELULE SANITARE
PREFABRICATE
‘| Instalatile normale pentru fnedperl sanitare prasupun costurt mari
EL. sl consum mare.de timp. Intrucit exigentele sint in general aceleasi,
atamentela prefabricate pot constitui o solutie avidenta. fn spacial
pantry locuintele tngiruite, lacuinte multi-familiale, case de vacanta,
cladirl cu apartamente, hotelud, precum si pentru reabilitaraa olaci-
rilor, Se pot prefabrica blocuri de instalatii + @)= @), pereti de in-
stalagl, calula intragi, pe Inaltimeaa niveiulul si a tncdparii ~ @—
cu instalatii gata mentate precum gi abiecta cu accesoril. Catule
compacte de dimanslunt mict +@)-
Ginershet een
. x i]
$°@) clenonie inamiaye baie r
et

st wo) a] te oe 2 m

“a Conducte ce cirnulatie AP = Conducte spd da plosis

= Conducts apa calc G =Gonducte gez
« Conducts apa race TT « Incdizfre
tur
= Conducts ap uzatl 1A » incdlzire ratur

Incite
ATOM BEALE

Cadi, lavoer, WC,

02———f

-
Dug ineesral Th pardasaal5 , 9) Caluld
ae sanilara
daar p pentru parsoani a %) In kate! nau
3) Cada, WC. lavoa
 BAI
POZITIA IN LOCUINTA
t 27] Oormitor & |b. _ Dacd nu exista o incdpere pertru activitati gospedéresti, trebuia ca
In bale
$4 oxteté (cst fagatun pentru magina de spalat rte; magina
Pf Dormiter Fr
da uscat rufe sl cosut da haine murdare --@@ Pentru persoana t-
nere s¢ prefera dusurl. Pentru perseane mai in virsta se prefer
cada pentru piclogre, cada pentru pozitia sezind sau cada de baie.
Acces din dermitor si prin WC -» @). Cea mai comoda utliizare in
imediata vecindtate a dormitoaretar.
Ootan Suprafata necesar®
Lame tn en Ading. fem
Lavoars, chiuvete -i bideuri
4 Lavoar simply. > +55
2 Lavow dutty id +35
@ Levoar qu ¢ puva,
1 » 70 280
4 Lavoar cu Goud cuva,
21 80
Chhuvetl pent mini > 5 >40
§ Slday instalat pe podea
$0u ficatih pereta 40 60

7 Caga de Saja ot7g 275

6 Cuva de dus > a0 280°
WO 9 placer .
@ WC de perete eau cu Bazin 40 76
10 WC flva Bazin (ou hazinul incorparat in pereta) 40 60
11 Placar ac 40
Gaia intra cormitaare, WO-ul
accasibii din coridor
te @) sata cx parte a bucsitre! Magint de epaizt
ae 12 Magn’ de spélat rule = 80 60
13 Magind da vwecat nite a a
Mobil de bale
14 Sulapudl jowce, dulepuri inate, th functie de
dulapurt da pavets (susperdate) producitar al .
* Me cal cu b« 90 al 78 om

Necasané
de spat pentru ameviajarea ballor $1 WOC-urllor, DIN 12 022, 68 936

hat May we | ee -
ty G) Balas conor rte camera de c nti wes| 790 | S76
a
ln parinilor in
@ reese ue
one * gleale 3 dormitnare igi i MMgi 878 | 80d
. My Mea, M 450) aad
Hd riictl at MM sre aco | 7
(o fe : 8 Nwaey| Ty 063 | See
M 40 400
" it wm | a7s | co
fy . ve freee Ma M; | 480 | 400]
x a
Mg 1100 | 1090

Ui Su Bet" ceravane nama we ze ze

dy
C17) _cestanete tre exe ol spre perute als obioctelor sanieare -
Canmuml de ap Apd caldl Apa cards Cursta
caldil pentru: Cantintes nacesard| Temosratuca de fologire
® lj (Ch {eca min}
_
*® Bala ct 2 ugi, apenbblli din corkior i"
a) dormiter
Bala tive carmiteare accesibila
an coridar
Spare:
mint § 7 4
iat 4 a 4
ding a5 7 4
picigare 25 a 6
fumiit. sup. a camuld a a 10 7
Jumnat. inf. « carpylui 19 a7 40
tot corput 4G 34 15
capul 20 a 10
bea copllytul 30 40 §
Bais:
bale completa 140~160 4g 48
bale in pozitie sezind 40 ao - 5
tals da picioare 2 4 5
dug 40-75 ag) &

ingrilira carporald:
barbiarit t a 4
'@ Cormiarul gl baia got fl senarate deg
restul cammerelor prin ugi batante
Baie si dug accesible din cortdor
a3 Consumul ds apa calda. temperatura 5 durata de felosire sentry aca manajars

266
 BAI’ ~
POZITIA IN LOCUINTA
_DIN 18022
mb Sa TR eat tree aa nie

Contorm DIN 18022 bala si WC-u! sint tneperi independents, a

c3rar dotare servesta la tngrjirea corpului si a sAnatati,

Se prevad doud Incaperi separate pantry bale si WC.

Separarea este necesara fn locuinte cu mai mult de § persoane.

HD sale sud capers cu tubachors br) Seracruniedncormters!
Posibilitatea de Snouiers a Incdperiior, Bala $i WC-ul pot fi de ase-
Mensa accasibile din dormitor, cind un WC sau o alta bale cu clo-
5 tnt aecasibite gi din coridor ~»)-G@. Cada de bale slisau cuva
de dus, lavearul si magina de spalat se amplaseazd tn bale, WC-ul,
bideu! gi chiuveta de spalat pe miini tn WC.

Din motive aconomice si tahnice, bala si WC-ul raspectiv baia si

bucdtaria se pilaseara astfal incit ghena de instalatil sA tle comund.

~@-~ @@ — @. Plasarea a bali in zona dormitoarelar este

tavorablid +p.
Baia st WC-ul se artentaaza catre nord. De regula Huminare si ven-
tlare naturale. La incdpeariie situate In interior minim 4 schimburi de
aer pe ord. In clddire, baila si WC-ul se alaseazd astfel tnctt peretti
de instalatii s@ fie suprapusi, pertrs a minimiza eforturita da rea-
f° @® sake ininterior,
etn caridor te Buckie si bale cu pareie comUn Hzare a ingtalitilter $i masurlle de protectie fonica. .

: Coud bal vacing, de fa doua locuinis difertie, nu se leaga fa acelagi

racord de conducts. Din motive de contort, in baie se alage o tem-
peratura de +22° C - +24° C, Pantru WC-uri in loculrte, + 20° 6,
pentru alte cladiri (dé ex. birouri) +15° C. Baia esta o Inc&pers cu
umiditata ridicata.

Se prevad masuri coraspunzateare de etangare.

Din cauza urniditatit ridicate a aérulut si a formar condangylui, eu-

prafetele tratuia sf fie ugor de curatat. Tencuiala peretiler si a pla-
forului trebuia 8 preta/cedeze suficlanté umiditate. Pardoseala se
prevede cu o suprafa{a care previne alunecarea.

+® Bale GpiedTo locuinte Inginuite ¥® Fe tae oe ea Hot Izolatia fonicS este regiementat& de DIN 4109. In conformitate cu
f aceasta, nivelul zgomatulul din achipamente $i instalatil sesizabil tn
camerale de zi, in dermitaare sau in camerele de tucru nu are vole
84 depaseasca 35 dB (A).

$e prevede cel putin o prizd cu protectie pantru schipamentele elec-

trice lfngd ogilnda la o inditime de 1,30 m.

In bale gl WC se mai pravad unndtearala: dulapuri pentru proscape et

+® genanigiteamun
si substante pentru curajenie, oglindé 9i iluminare, boiler, dulap [RAS
pentru medicaments si pansamente (care poate fi inculat}, corp su-
plimentar de fncalzire, suport pentnd prosop de bale si da miini,
usc&tor de prosoape, minere deasupra cAzii, supertul de hirtie igia-
nicd ja indemind, pahare pentru psriute de dinj, savoniars, supra-
cuperte mo mae, We In iteror
seepocireat, bale tele de dapozitare.

Cesa scanioe

Bricdedria. baie si WAC ‘i inh 2 erm te 11} Baie de dimensiuri mart Bais si sauna (legatura prin dus)
¥ cu garelle dé iAsialatii comun ¥ Baia accesibia din darmitor @ : ®

267
 E.
EXEMPLE DE PROIECTARc
Exempleis —~ G)}-G@) bal de &
ween mensiunl mic, dust st cade
rgini sintetice {poliester) cu for
corespunzatoare tunctiilor pe care ia
fndepfinese. Cu ldtime mat mara
; ial ‘ ie umeri 5i mai ingusta Ia pleioare =~
— ie — —— 21f a——— 350 “I acest tel occupa apatiul minim ni
. sar. In comert se gases c&zl ¢
te GZ) Sear, gpmenayen t@ # Q) romudl 218m ime 4B) cate
— GD, ews! 2.80m iayime solturile talata, astial ineit ¢amine
peninu
se, os ao 9 loc pentru deachis usa —» (7). a

11d ooee
te D Stihsneh me eco
aif

3
a
fe _

180-1,

fe © ase seus separ _

a
~

e
. Od et 2 ~s
° Pe partes rotunjitad a cazil. paral
de sci’ turant
© cuss snc pra $e @® compinage aus gf cata
BD
a
6
Bae
Bw

*@ Ous gi bala pa 7 m™
bah)
aot i

ap 601 “30 80 4 30
Sr Cardi care narmite @ Cech si dus combinata Cada si dus as@zate pa fungime
=" economia da spatiu

268
 PISCINE ACOPERITE PRIVATE
~@
Garner’
a hovel
De maximd important: caractar de agrement, spatiu Juminos, ferestra
orientate sore gréding, atmosfers ce delactare! Sazinele construite fn ~
nit, fara daschidere, nu vor mai fi utllizate dupa scurt timp.
In mod uzual: apa 26 - 27°C, aerul 30 ~ 34°: umiditatea ralativa a ae-
ruiut 60-70 %, Vtaza maxima a serulut 0,25 m/sec, Cantitates de apa
evaporaté 16 g/m? pa ora (Tn stare de repaus) pina la maxim 204 g/m?
pe ora (fn timpul folosirfi).
Problema principala este urnicitatea aerulut apa se Oa dinpiscina
ping Ja atingerea limitet de condens vezi pag. — 270 @ fn stare
dea repaus, deja la vaiort minime ale evaporarii are toc o stopare aava- .
pordarli, datorata siratului ,granija" de la suprafata piscine! supresaturat
dé vaporl; de aceaa nu se va Indeparta prin .ventilara": indepartarea
vaponior din hala prin ventilate {conditie indispensabila, vezi mai jos}
este costigitoare gi la vatori de pind la 70% a umiditaili aerului flecare
Bunte tennicd genereazd In cel mai scurt timp deteriarfri ale con-
structiai! Vezi literatura de speciaitate. + ©
Forma constructiva cea mai des fntinita este piscina acoperita da iar’,
Izolata (Km < 0,73), mal rar piscinele neizolata (avantual demontabila);
segments de acoperis mobile sav parti din constructle care se deschid
tamporar fn caz de vreme frumoasa transforma hale tntr-o piscina in aer
liber (bazin pentru toate snotimpuriie); pot ap2rea probleme din cauza
puntiior tarmice.

Dimanaiunea mining a bazinglor -(8)- pag. 240:(2)-G)in incinta tehi-

ar gi la cele adceate} sint obligatorii WC-ul, dusul, foe de odihna pentru »
2 sazionguri. Circulatia perimetrala supraterand -+ (4) a cével atime dapin-
de de supratata peratilor (Inaitimaa de sopire ~- 7), Sa pravede neaparat
un cana) subteran fn juru! bazinulul pentry eventualela cazud da nee-

198
t t
Hotel it orey mare sol
ye: * A
' tansare ale bazinv.ui $l coriductelor pracum $1 pentru canalele de aarisire |

Amplesarea:
# “ VA a} spre gréding (piscina ideat& este caa in aer fiber) cu bazin de tra-
i / «Hts coer 7 A versare b) spre camera parintilor (aventual baia parintlior folosité ca
8 fi fe o elets dus) $f o) apra camera de i: in tncbnerea tennics = 10 mi? se plaseaz’
? TP es
inciizirea,
j fly . ae aie
3 faec
*
tte, ol . | proves seus
Incaperi anexe: spatiu de secere, bucttdrie mica, bar, masal, gimnas-
Pent = 100 aa 200 Pal 100 a0 x0 ea, complex sauna (eauna, Incaperea rece cu apa, spatiu ft aer tioer,
los da odinna)—-(P) plecina fierbinte (Hot-Whirl-Poot} — (masaj, 40°C}
Numdirul maxim de vieitttor! Placing in hotelurl In Germania pag. 272 @-
placing concornitent Marimes piecinetor mrblirar steblith
Dotarea tehnicd: sistemul de fitrara aape, dozarea subsianteler de dez- ,
infactare, rezervor de apa de preaplin (cca 3 i°), substanta dedurizanta
{lao duritate a ape! mal mare de 7° dH), achipament cu Jet impotriva clu-
percilor de la picioare {Tn special In cazul In-cere fn jurul bazingtul sa ara-
vade mochetd), siatame de climatizare cu ser proaspat si aer mixt > pag.
270, cu canale fn acoperis si podea sav instalatl simple de serisira cu
ventilator pentry avacuarea aerulul (vilez’ prea mare 2 aerulul — paricat
de Imbolndvire); Incdlzire cu radiatoare, convectoare sau Incdizirea aeru-
lul, combinata ou sisteme de ventilate, de tnelzirs a parcoselli, ca ate-
mant de confort supfimerttar, |ustificat doer la 6 izolare 4 pardoselll K > 0,7
sau Ja asrul din sala < 29°C, Economia de energie prin felosirea parmoe-
lor da cdldurt (rentabilltatea lor ests in functie de pretul eurantului electric)
esau schimbater-recuperater da caldura (Menarga/Frahiich} tn sistemul eH
de ventiatie, prin acoperirea tazinului (rulou, cérucioare de acoperire — Alagoa

@ Cie, obletulth.
une! hala de fnot ®@ Legaturilg une! hale de [not Inte-o
locuintl. untiemiliale
urfte, doar la o temperatura a s8Hi < 29°C) sau cresierea termmersturil ag-
rulul freglavea. tamperaturii cy higrostat) in pauzela
Eccnomis de pind ta 30% din tetalul necesar.
de functionare.

Aite det&ri: diac-starturi, reflactoare supacvatice (motive de securita-

te}, echipament de inet impotriva curentului, tobogan, solariu: trambu-
lina necesita o anumit& adincime a bazinulul si o anumita inaltime a
alli, Este important orctectia lz scara, protectia fonica (platen fono-
absorbant, izolarea instalatiei de ventilare, bazin protejat la vibratlile
produse de corpuri).

Detail teliniee: tn principiu se falasesc dear material rezistente fa coro-

@ Cex mai mica piscina
ziune: otal zincat la caid, aluminiu rezistentla apa de mare, nu se folaseste
ghips; lemn tratat cu por} deschisi! Nova ragismentare de protactie ter-
mica nu impune condijii not finaime max « 0,85 Wim? k max.). Ferestrele
tu geamun dublé, cu pratectie termica ridicaté (IK = 1,4) fac inutila sufia-
aw Cistanta da stropira rea catre ferestre respectiv.canalul convectoarglor sub ierestre.
 PISCINE ACOPERITE PRIVATE
Sardura bazinulut
Fidel supretagh ant-cerapanis
-
Bazinale, da cele mal mutte ori din be
rs. ton armat, plasaie saperat. Piscinele
construtte pe ziduri de cdramidd usoarg
castd cu cea 2500 € mai multdactt cele
cara sint ingrapate complet In pamint
(gl instalatiile 3in¢ maj ieftine), Rostul da
dlatare nu este nacesar sub 12m lun-
gima. lngortant: ventil da compengare
peniny apa freatica pentru 2 preven
distrugerea bazioului. Suprafata din ce.
ramic&, mazaic de sticla, sau slimata
vopsitorie {oeton etans la apal} sau po-
Canal de preaplin alate Jester, folie da PVC de minim 1,5 mim
Wissbadet* qrosime (zolera).
Skimmer
—~G), optim jghaab -- )-
+@-© ~pag.2%2 D+@, ®
Sisrul oe pardocsala echpamenti de
inet tmpativa curentuul, reflectoarele
subecvalicerabula Incadrate in prolect ai
pute in epera cu flange etange, Datarite
Crculatiel subterana parimetrala,
buzing-
la din materlate platice sint posible doar
in cazurl speciaie sau th cazul une struc-
tui speciaie. Pardasagla de ohice! ain
caramica, olatrd naturala iplanudl incing-
te c&tre scurger {); ca noutate, mochate
permeabie la apd (sconomisesc siraty!
de protects honicd).

cee sn
Se prevede scugerga ape) dedesubtu!
atratulul da Rnlsa), precum $! doteraa
@ Cana d@ preaplin cu herdure ©) sens! fniancer ou Spray cu substante ‘mpottive ciu-

ere
bazinutul si canal de ecurgere
Percllor da pictoare. Nu ae juatitics
--leotare
+ Berlert vapor? incalzirea pardosaill ia o temperatura &
inclinare aeruiui 3 20°C si o Izolare bund a par-
A Beton annat DIN 1045
[ Pherae ie stalk saw atte dexfe dosefll Suprafata axtarioard razistanta
la apa stropire. Sistem de ventilate
obligatory G2)~ §3)
E Mortar etangelzand cu régind apoxidicd Bazinele pentru hotetur:in general baz

re
F Fost stare enti Nelé da G0 m? sint auticiente, excentie:
G Material epangios cu ceiuia inchise hotghaile oy iraiic inteme gi hateirite
+ Meteial de umelave a rostuclor de dletape penitu soorur de iad. Essential: supra. -
1 Banda de Inchidere a restulul tote man cu peziongudl, caractar deagra- .
J Rest de gisare ment, bar, achinement fitness, sauna,
* Incdizire in parcoweath lagdlura directa Inte carterate de hotel
L Folte acoperine ered portent -iroletie suapenclets
91 pigeind (lit, soar spaciala); numa mic
M Hidraizolade de vestiars, dar cu dulapurl pantry piis-
A Tarmoizelatey izelatio la vibratll Incdlzirae podelel, eridald = trarea objectetor care sa pat tncula cu
aimplu, ecanomic, usor Ge conpolat chela data camera. fn.cele maf mutte ca-
Urrititete retiriv Zurt asta fecesar un supravegtetor de
$08] 00% | 70% Prec (tretule respectats noike lini di-
Temperature perulul rectoare ale asociatiel HUH}, Se ve
FO) WC) WO) Soe) are; Treerea 0 prelungira a exploatiiel] 3 In
Plat wet af} o ‘dmpat vari, prin bazine aditiana th aer
aec | ara | ta | tag | ot Ear dar si caralg do lagditura (pagigte pantry
P]) wi) sa) at oay o sedere)! Bazinels panty comunitis aint
rc] aoa | eo | 218 | ten] v2 analoage bazineky ¢¢ hotel, de cae mai
ry] mie] 08] ory oe mult off fra supraveghetor; dificuilt!
arc | a74 | 98a | soz | er | gar
poingndie: a) regiementarea costunitor sf
plist) 8] saa] a | oo & ourdtenial, daca bazinul este dagtinat
Svc | 47 | aca | aos | aoe | 0
Biterentete dedamparetvt: apdl-ker ty 4h
Pentry mai mult de @0 — 60 unitail da ko-
Bu as meeitie In limp cuit, acesta nu va mai fi ,accaptat”
dina
RH primale citeve huni.
PTHen Evapordrl
soectice tn bazine acone-
dhe (gim@h) pentru peuze (P} ai uti:
a (inant maximal (Mi) of. Keppler— C0
eee eee alata! Hate caiativi web /
r
50 i re)
“ Ag,
} t
I! '
7 Ra fly
1 t

' ‘
1
I I 2% |
1
\
' I
|
\
ta
=
oT
t 4
3 UT +i0 #
tampenre seruly,re. aapel
+H

Granita ds avaporana [a piscine

anaoertte la folosite (linka sug.) ¢
passa fEnia fai.}, ax. femperatura
apai ty: 27 C. granita de svaporare
Eshipamant simply, fara dirilaraa fologire 34 mbar (2 30 *Cva4% umi-
ay Pampa hibrid incalzira-uscars 2
| Scnema uvui achipamant venilatia-
ag oreagpal © agrtui orgaspat + mai
cumparare si srovizionare
iefin ta Ga
Me
Avals.j rasp. yauzd 24 mbar (2 30
BSS umiditari

270
 si PISCINE ACOPERITE PRIVATE
ae : DETAL --
Prin folosirea foliet te imbraca-
“rea bazinelors¢@ “evita “afortuf "~~"
Uzual dé a reallza structurl infa-
noare. Orics forma si marine a
bazinulul poate fi imoracata. La
construct nai sau la renovare
—~ @ -@. Din motive de sigu-
ranta, fn zona treptelor, ban-
chetelor sl a bazinelar pentru
® Racord da margine
/ bazin cu fale copil se folosagte folie cu su-
si profil matalla dé fegaturd 4 prafata in relief, stantaté. La
kes 5
strapungerl se folosesc racor-
duri cu flange fixe + + @.
Se va jua in calcul’ eventuala
formara a condensului (per-
meabilitate molecuiara) pa latu-
ra opusa celal In contact cu
apa. Sub lzolate trebule
Prevazute scurger’ secundare
sau goluri da descdrcare,
Pentru gotirea bazinulul sa pre-
vede o pant’ uniforma de 54%,
maxim 10%. Pentru atasarea
sigurd a follel izolatoare se fola-
seac profile de legdtura din
” tabla
-O-©.
Bazing pretabricata dintr-o sin-
gura Sucatd (constructia tip
coeja) cau Bazine-segment.
incerporarea este in functia de
particularititiie loculul -- G9 ~
@. La bazinele-segment.,
sint impuse module.

@ Cand pratabrcat din

betorvimbricat in folie
Faille
Folie cu preeminente

Tabla ce lagaéturé
LTB
Imptettura pellagter
Arméturl # Inox
Solute PVC
Niturl

Sudere
Alsip cust
sao
Subst. c@ izetare ou silicon
THO
Legatura perete ~ podea
®

cu mulurd concav’
i

f 1.19
- W : : 149‘
* 4,00x2.45 x 41,00. ail 8.50 « 9,20 x 1,20/1,60 8.50
50xx 3,20
3,20 xx 1.20/1.80
1.20, :i
320 x 3.80 x 1.60 10,20x4.10x1,50 | 10,20 x 6,19 1,80 aah 1,90

6.80 x 3.20 ¥ 1,50 $2042.98 x1 35

8.40 x 3.50 x 1,50 41,70 x 5.20 4 1.90
. eh ;
a Bazine packager. sratabriggia | 45) Bazin inet prefabricat

274
 PISCINE ACOPERITE PRIVATe
- — Gm

a
Cupalé actlonats
hidiraulic
bene

-P Acces din
Bazin Inet ot alata

pantosesia - ‘Sala maginiior

@® Sister de filtrare clesic ou shimmer si alimentare = "ee cate @ Bazin aubteran de fnat me

Apa 1" _ erika corel Ouap H¥ 1" HA ~

' =
Fitry muldstratficat
1 Ax PH G1 BH,CI

Apa ” gleerlc =i Tabou -

cial ~ a

4 apts canal 80 | HOGI] Ctp-Clor

SEE ieee SES o RES RE estonia RNG

a
¥ sore canal apne canal Proculera cotecturd PH
Legdtur bazin jacuzzi

eee ae ~

Tarasa

eth
BUHL J mat _
iS uM de
@) adn aa tnot jacvzei ot sauna Bazin
Taras
Inware _
v

frOus =

Sauna

eraga * Intrara
‘eS Bazin inot. jacuzzi ¢ sauna Bazn rotund. Jacuzzi. sara ai sofarin oe

272
 SPALATORII ~ INSTALATII DE SPALAT
Roe
r= Automal
de taxere ~@
enede Carstitates de rufe murdare uscate in kg/saptamina:
Mana} cea 3 ko/persoana (40% se caled prin presare pe calandra de cue}
...» Hotel . cca 20 kg/pat (schimbare ziinicé de lenjerie da pat si prosoape)
eca 12-15 kg/pat (schimbare de 4 orf pe saptaming a lenierfei da °- toy
pat $! a progoapelor)
cca
8 - 10 ko/pat (schimiare de 2-3 ar pe siptamind
a leniariai
de pat si a proscapalor)
eta 5 kg/pat(hotelcategoria turisi)(schimbare o dala pe saptaming
alenjarial da pat sf a arosoapalor)
Valorila de mai sua includ gi rastaurantul.
Pansiuni cca 3 kg/pat
Restaurante cca 1,5= 3 kgfloc
La hateluri, pensive gi reastaurante actcolgte cdicaia prin presare pe calardru
faprezinta 75% din total.
Agilued de baeini: Camine: cea 3 kgfpat
Azitust de ingrifire: cca 8 kgpat
3 Incontinent: cca 25 kg/pat
# Camine de coal: soa tkgpat, — Crage: doa 10 = 12 kevpat
8 institutit de tatament
5 gl ingrifire: cca 4 kg/pat
4 Incondnenti: eta 25 kg/pat
uf La insttutiila de mal gua anicoleté caicata prin presare pe celandu reprezinta
# cos 60% din total.
i Soitale, cffnici (pind le cca 200 de paturi}.
i : 12 = 15 kepat
i Ginecologie 3| maternity! ta 18 kgipat
i Clinica pedi
pediatrica cea 18 hppat
SETS erate reer THN ieee: ea ear nasa eee La spitale aricolele calcate prin prasara pa calandru reprezint.coa 70% din total.
——1100 a Personalul de fogeiira: com 3,5 kg/persoand
Capactatvade =, _—_cartitalog de rufe murdare/sSatannina
]_Masing surorath de vecat @) vesare etre © spilare neceserd. “Giaplaraeiplirind
de x aut Ge apHaraay
Exenple tte caloul
so au Hote! cu 80 de paturt,Sapikrind, sctimbare Zinc
— 198 4achimburi de lenjerie/saptamind; schimbare zilnica
a prosogpetor = cca 12 kg/pat

|
etst 48 da patur! a chte 12 kg lenjerle = 576 kg pe saptamin’
panes

ny
fate de masd, articols de bucsiire cca 74 kofediotimind,
capacitatea

|
de spdlare necasara = ar = 18,6 ky/cict
da spdlare
2. frotel cu 180 de patuti, grad de ccupare 60% = 90 de paiuri
schimbare ziinled fenjarie da pat sl prasoape = 2¢ kginat
90 da paturl a cite 20 kg lenjarie = 1.800 kg pe sapiaming,
200 kg pe saptaming
fate
de masa, articole
de hucttate Z.000 kg pe a 7a
a
_ tapactates de spatare necenarh = 25008G 57.1 widely
de spalars
Magind automata de ty
® at ee sone 3 sorntane vare necaena rage nt Pom bain: 70 loc
parsoane care necesita ing
70 locurt perscane cave necesita Ingriire a cle
124g rufe rourdare « 840 ky/saptamina (pericel de infactie)

Evecuare se: capaciates de spélare necosard = a = 93,6 kg/ ciclu de spatare

" 80-de locuri pantru batrin a3 kg rufa murdare == 180 kgf sdptimind

fate de mand, arilcole de bucdtarie cca. «= 100

kp/siptammina,
(f8ra parico! de infectia) . 250 kg/saptaming
capacitates
da apBlare necesart « ae = 4,3 kg/cielude spitlare
4, OAdlra de focult cu mai multe familii - 90 de focatari
EET EA ORE be be eee
cca 3 kg ce sufe murdare pe persoand-ai pe sdptimind
-——
58 — capacitetea de . . cantttatea de rufe murdare/adptamina
Presé de cllicat (ev cafedey ' Vedare lateral apdlierenecesara = “ig da spalace/sapiamind x ciclun de spdlare/zi
flestirtte} . ® 90 personne x 4 hg = 270 kg : (6 zie x § clckiri de spalara)
«9,0 kyolcu da spalare : 5 kgimagina de spalat » 1,8 masini de snalat
Sint necasare 1,4= 2 masini ce spalat
among 5, caming studentest! cu 228 unitat! localive (UL)1 UL «9 parscand
Caleulu! capactitil de spalare:
Pantry menajul unei sinqure persoane esta necasara minim o umpiare 2
masinil de spalat pe saotamind
La = 9 umplerseaptamind x 4 saptimini « 4 spalad pe tnd pe UL
226 UL x 4 spalarvUL = 904 sodldrifund a 100%.
Din expertentd, intr-un cimin studentese gradul dé ocupare $e poate
(028 —_—|

® Prosi de ¢4lcat (su cavata} & Vedere laterala ~ G)
considera 60%,
90% din 904 spalari « 542 spalart pa lund : 90 de ale = 18 spalar/2i
Necesarui de magini: in cazul studeriiior, ca gi 7a actlvitatsa profesionalé
obignuita, exist doar un anu Interval de timp liter, dupa orele de curs.
Acesia poate fi intra orala 16 $i 20 = 4ora.
Timpul necesar: pentru un cicly de spaiare, precum gi pentru umplares/go-
lirga unel masini este nécesard cca or8, 18 spaiad: dara 2 4,528 magini
automate de epatars. Sint necasare daci § masini automate da spalat si
coud magini‘de uscat ‘ute.

273
 SPALATORI
-@

——~ Spalatonite spltalelor cuprind-o zone septica of o zona asentica; cu-

accase separate +@)-Q)-@.
in zona septicd pardaseala, peretil, precum sl portiunita exterioare
ala echipamentalor $i masinilar incastrate trabule $4 poata fi cura-
tate cu apa si produse dezinfectante.
Trecarile personalulul intra zona aseptica 9i cea septie’a a spalato-
Hiei trabuie amenajate ca filtra sanitare in care se efectueza dezin-
fectarea mfinilor gi sa afla spatiul pentru echipamentul de pratactie.
Usite fitrulul sanitar trebuid 54 functionéze alternativ astfel inctt sa
nu se deschidd concomitant usile zonei aseptice si septica —-).

(4) spalatoriecu autoservine

Masina de spalat cu auga pentru Spalateia cu fncéped separate: . . ;

cabina de dezinfectara seplic — aseptic @ Spdlaloria pantry azil de bapini

274
 BALCOANE
Valoaraa Iocuintei poate i ridleata prin adaugarea de balecane si spat libere.
: Tn acest tel se poate axtinda zona de Iucru si ae obtine un Joc da joacd pan-
A ferocity cope Th aer fiber, usor de supravegheat. iecoaeniieitaaemn
Balcoanele pot i utllizate pentru relaxare, dermit, luat maga. Pantru a obtine
adincimi tunctionele I necesarul de spatiu trabula adaugat ce! destinat jar-
diniereior > @}+ @ .
Balcoanele dispuse tn colt sint protejate fata de privirea din axtertar 31 fata
de vint $l, in comparatia cu cealelalte, sint comade + (7).
De aceea balceanele uzuale treaule protejate pe latura axpusd la intemperii

in cazul gruparitor de balcoane (clidid ey locuinie deinchirfat} rebuie avuta

@ itt imensdce PN In vedere protactia vizuala (= protactia fata de vint) » @), care ge rezalva
{almutten sted fata de viet} mal bing prin distantars relativé, de ax. prin spatil de dapozitare pentru mo-
tillerul de Balean, umbrela de soare s.a, -~ @, GB,
Laggla, justifieata in zonale sudice, nu igi gasegte locul in condifilla noasire
Gimatics (ale Germania —n. tr... Loggia este tnsorka numel party scurt {imp
gi ofera spatilor adiacente auprateta oxterioare marl care genereazd scade-
rea lemperaturil + (S). Balcoaneia dispuse dacalat In elavatie pot dinamiza
tatada, dar creeaza dificultat In asiqurarea protectiel fata de privirer din ax-
tarlor, tata da intemperd sf soara -» (8). in achimd, balcoaneta cispuse de-
calat in plan sint excelente din punctul de vedere al intimitatil i al protactial
fata de vint- @).
La prolectare trebule luate tn consicerara urmBtoareie aspacte.
© bund ovientare In ragert cu aearale si priveligtea. O pexitia corectd in ra-
port ¢u loguinta af cu ctaidiraa Invecinata. © relatie spatial cu spatille inte-
® oe nee xc @|
seat
Gropare da np rioare adlacenta —tamera de zl, eventual Incdperi de Iueru sau dormitoars.
obllendut belo Dimansiunl sufcient de marl, protactie fata de privirea dint exterior, zgamote ~
si mantlest€rila vrei (vint, plaale, insorira putemicd).
Materlale adecvata pentru parapete sint sticla netransparentd, materiatela
plastics, baghetele de famn pe un suport care, ce! mai bina, se realizeaza
din profile say tevi din atel, uscare, bles ancarate da zid&rie. Parapetela din
montantl de otal (pe traverse copili se pat catdra} nu ofera protectie tats de
yint gi fat de privirae din exterior si adessorl sint dublate de chiriasi cu ma-
teriale care nu pot ff contralate.
Curentul apere la spatiile libera dintra parapet 4| placa ce beton ®. mg-
tiv pentru care esta mai bine ca pavapetul sf Ne cobortt in fata plac sau a4
ae uBllzeze un parapet masly. Acesia trebule a4 fle de fndlfime redusa pent:
avitares carecteruiui de cada, trebule prevdzut cu feavd de otel continua la
cota reglamentard fa 900 men): eventual apatu pentru jardiniera > ©, In ca-
ul clidiclar mutttetajate rebule previzut sistemul de evacuare a apei dea-
supra jgheabutui de balcon -- GD.

ii
#
i
2.50 1,80 |
_ —————_ Caan

de depozitara
® ge
peri ierul
da balcon

qa Aa 7.0m? 3aican ptt. 3 = 4 pars, £aG.9 roe balean ptt. 1 = 2 pers.

@ Sazlong & Log de sedere cu masa - Be d.0mi ay. 5 - 8 pers. 3 = 19 mF pp. 3 - 4 pers.

- 275
ye a,
Ae
 ORUMURI Si STRAZI
z 5. ¢ qd *

b Boecuchinalte
naan Ql mines pA2enn fe 18. 21 19 rh (8) ‘
50 |
Bordurl joase @ 7 12 20 15 190
5 18 19 tg 50
Borauirotunde = @ 9 1s 22 18 100
50
Favela degazon =) - 8 - 20 (199
. -& - 2 H
Piloide siratui =) - é - [30 100
DIN 483 == pag. 225

Pavaje din pavele profilate: pantru straz!, parcari, pardoselt de hale, gine,
consoliddri de tip! si pante in cazul cursuriiorde apa, Solicitare prin circu.
latle Adicatd datort{ atectelor generate da profilarsa pavelelor gi suport
corespunziitor, Inaitimea pavelelor 6, 8 al 106m, Dimensiuni lungimeratime
22,644,25; 20/10; 10/10; 12/6 ete,“
fn acest (ql adaptare la Ritimie uzuale ale componentslor din constructia de
dramuri~ @)- @.
1a
Groalmea supertulut (peatrig fin, grosier cu dimansiunes companenialar g— 35
145
mn) ca flit sau strat portant tebule adapteta la dolicitarsa rezultata din cir-
culate, in cazul stratulul gortant 15~25 cot; siratul rebule compactat pind
atinge stabiitatea necesard, Strat supor de 4 cm nisin say 2-9 mm split.
Oupa vibrarea stratului supertor, stratul suport $e compacteaz’ cu 3 om.
Sa livreaxd pavele pantry curbe — @, pavele poligonale
da gazon—~ @)pen-
ru executia drumurilor gospocarast, a supratatelor da parcera, 2 cdilor de
acces dactinate pompiarior, a céilor de circulate consolidate numai pe
idgimea rotitor, pentru protectia pantelor fata de sroziune, a calor de acces in
zone Inundabilg, Pentru dotares rapids
cu vegetatie si pentru c vagetatia ata- -
bid s6 seemand gazcn peisager, Palleade profiiata si rotunde din baton -~»
& - @ pentry delimitarea gi imprejmuirea suprevetelor verzi ai plantate,
iramme] Unyme inagme adecvate 9 pantry: compensaree ciferentator de Indltime gi pentru congollda-
oa om rea pantetor, De asamani, pallaace din femn impregnate sub presiune — ©).
4 10 1020
a 4a ied

iat,
eens dione
tung. 18

Adinoimed de ineerart
443 din Indllimea. totale

inet
seatina atime
| Nat Lungine
etm aye f ini ex_ 20: AO:
99: 80: W00;
D: 40 °

a g 125 3 om 120; 150; 180: 200 _|

: @ Palizace/baton a5) Ralisade protiate : a @) igton pevitru stratun
Biocurl penteu Siraeun ingy ingustey @) isada
Pafisada cindi lama .

2768
 Corturl “ LOCUINTE DE VACANTA
i Bia BR on , CE zg
So

4
Cort mal mareev un cort ieteriar.
® Cort mai mara locuibil cu perett latarsi Inet!, sireasin’g si fereastra
doua absidg
glo atreasind

Loe
de dornit

a 2

tus

Putota cu trei patud gi bucdtéide Cu 4 patud, telat ol ued ghee

® Cus paw
tnglobati
Indiprean cu rok 2.45 rm

@
Rut ou spatu de gait, de pedere, ve in perapectva & Intarondut Rutoul cu spa{il pantry gtt, Aceeas! ruloti ‘amenajats penirs
(8) ca cont s\ perry bageta @ a=
- CH},
Nouptee fn tacul jacul Fra ae un
_mincat, locus, dormit (8 tocurl da donmit)
i — .
- —

Ruloté mare cu loc de dormit és Migrohur pantry camping

pentru § —9 perscane Joker alia
Westf 1/Ghiboker 1
seer
Cabine pe nave Ta LAr)

Ousws

Cabind cu Z pati jos ai unul sus. ® Cabina cu 2 paturi, ia intariorul Cabira cu 2 patun, spre axtéri¢rul Apartamaat constiluit din camera
ou dus naval navel de # gi darmitar

2r7
 | CASE DE VACANTA
. CASLTE DE GRADINA
: Cel mai bine, casela de vacan{é consiruite in muni) sint astiel ampiasate,
to ~venalich-ad fie. protejate impetriva vintului care baie dinspre Vest si orientate
-spre 7As4rit (goarele de dimineata). Pentru sporturile de ian casele trebula”
protejate fmpatriva vintulul care bate dinspre rasarit si sa fle orientate spre
Sud, la fel ca gf casela da pe malul apel. Pe oft posivi, constructia trehuia —
84 fle realizaté din materiale de construct tipice pantry locul respectiy, din
materiale organice {(piatra naturalé, len). Cin motive de siguranfa. dotariie
tratuie $A fle legate de casé&. Golurile trebuie sa posta fi acoperiie cu obloang
care 82 ingreuneze efractila.I 130 _

Esl Pod pt dovmet | a

=
¥ Conmtucte anaxd a ure! case pa
pentru gradina

amend
Scule 3

r 4 .

18g~
IL 1
\ ' . canert
2.36) ‘
{ 7b ! Parter
1 £ { Intrare
t Supratgja 7,7. m4 J a
_
en cusmesina
te® casace grasa /\
OTdin dulapi cu teas
GS) Cask eu pod pen oot e do
$&) costae eal

ev Arh, Prof. Cosas

¥® ea te orc
ames tawen ®@) custce vacanainaetia — #(@) cash devacana

ash. finmich/Erdanich
4) Pansuicassi+@- -. @ Mansarca+ G-@ GD Sectiune~- (3)
rte
Gur Dea bed
LUGE

Tit

(03
Tsraga
8
arh, Hager Arh, Solvatan Arh. Jangen
2 Parteryi i unai
ungi case de vacanta da aj = . 15) casada weakend . 16, Casa de vacanta pe insula
¥ ) pe inarslyi Masi Nordutut . ¥o Bia; ® ¥ ® casa bs Bornhelm : _—.

278 — _
 CONSTRUIREA CLACIS:LOR DE LEMN
_

Cel mai vechi mod da a construl case din

(mn constd Tr foleaivea bimelor de lem
= (D)-@ . Modul tn carz lemaete inital
on AotuTE Sau gdnzile stat suprapume al fm.
inate nie ete prin contact fortes Citairhe
te to
gl construct!
cu schetetde larnn, numi
mara iy
Fachwerk, ofera un mum de varian-
tw da realzare gi de posibiitad de codela-
to—+ @) — GS). Modul cal maf rdeainditde
reakzare ¢ Oadiriler din tamn este cangtituit
din sistemul de realizare a construectiel cin
cadre de lama. Sarcinile vericale sint pre-
lyate da cervurte portent. Eate din punct
de vedere economic cel mal afielent ced
Ga reali zaradin lain. Aceat ela-
a cidiior
In tile
jam satipface toate candi cee o€ pri
vesie aroblemale de Rzica consiructilior,
calkaign, aapectels statica 9 contortul. 0
varia nt’ de coniza
a sleteriukl re
a claciri-
lor din cadre de lems eate constiuith de
sistemul de constructie din panourl de
tomn. Cladinte sint reaiizate prin asambla-
boa de particu da panne sf de panourd de
= @ |. Coa mat importants
masuri pentru protejerea iatsdelor constl
in Impiedicarea patrunderil epe!tn len. In

Findgarea extertonad indbule actfel rea-

zat, Inch apa a4 se scurg mpede, In
Grind secundard zona in care ajung stropl de pole, aq-
© Ned oy etfigul canto mentela taoule $4 poata ftinoouite usar —
@-@.

Etajul coplanar

Etajul
fr consald -

ari
Rime re

etait al soctunt Grinda pentru balecn sau terasa

. rrocilyt de ape a deate fi inecyita usar
Fe) Sistam ds constructia Gvitarea 4
@ cu panouri d# lernn

279
 CONSTRUIREA CLADIRILOR DE LEMN
FATAQELE — 7]
OIN 4070 - 4074 -
Scindwiie pentru. latadi. sinttivite..
pentry ca latuvite 64 fie paralele, stat
brute cum rezulta din gater sau date
lé rindea, avind grosimi de pind la-
38 mm, i&timi de pind la 300 mm gi
lunginy de pind fa 6 m. Acoperirea
peretilor exterior cu scindurt avind
qrosinea « 18 mm si atimea = 200
mom. Aceste seinduri sint iidicate th
decasbi pentru captuselita ta caple-
tha gi pentru caotusellie verticala
ecaperite cu capace.
Scindurle tmbinate cu cep sf bucee -
gint tivite pentru ca laturile 94 fle
perelals, prezint& outun trezete tn
muchia longitudinala, Latimes. nutu-
lui este cu putin mai mara decit 1/4_
din grosimea scindurii, Sctndurile
permit ¢ gicdtulre profilatd a c&p-
tuselilor verticals,
Scindurla profilate: scindurlle teste
Imbinate cu cep si bucea DIN 66122,—
sciodurte pentru c&ptuseli in caplame
DIN 68126, scindurlls profilate cu nut
DIN 68126 se cebiteazs cu grosiml de
pind ia 19,5 mim, latin! de pind la cca_
® 150 mim gi fungimi de pind la 6 m.
Pentu captusaile extericare stint
duals specie autehtone, cum sint
moiid, tarios, cugiazia sf stefar. Sofn-
durile din pin canstitvia o problema.—
Dintre sctndurle de import poate fiuat
in conederare doar Western Red
Cedar. Elemental de imbinare care
rimin vizibile *ebule siifie din otel ino-
xidabll, Cotusellia exterioare sfnt so-
licitata exctusiv de ploile torentive.
Straginie mart reduc In mare masurd
sollciaraa. Apa de plaia trebule ai
ab§ posibilintea da a se scurge repe- —
de de pe aiemantale din lemn $i nu tre
Decale = sae @ arzontets buie $8 formeze ochiuri de apa.
pen figure —
i

Tun
Cite ee ic

Scindura de colt Inclaiata Colt cu conia metalic

(EX CAptuawala in caglama ou scindurt 0) Detain + @) sectlune

ne? gealitae Toll exterior Varignta a egllului exterice &
 teiita terentul POZITIA CLADIRI
NORD =< | auneres
Pytin sours, vint rece fama, kimind union”, sint necasare fereste mai sO F eonatructitior
hanes mad pentru difuzares lumiril de 2), Incomedare reduad provocald de Mugi@.-
= --— pS Et fn :
Povite cores
aero
mally t 1 areritata
cut itt “wren |i i seraud
Stradi ast-vest lncapet trigoriticn, ialet cease
c [Eo means
‘Aliniares—_—————
conetuctilor Q Sree ie st urate, pospodaraptt, apbit- PY oars
rene
CHGS Cecewcoh, —namoreaberure, OM
Sulregert, pci, tomre yl dugurl as,
| i ;
—

Peraaa ape aud | Lh >

- I} eer
aa sebrageras conetruriat VEST t) Ft Pet
Poziti favorabile alt favorabie sie
@ conatrucdiior pe strisi ev ® constructiitor
cciantare @st-vast Pe Srazi cu
odentare nard-
sud, Partea
Orentatl spre
Crlenterea favorabila a Pilg a strazt
dlfenteior tnedpert este foarte

SsuD ——
Latura con mal valorcest,, fneorire vertical vara, 1e pring; Inaavire Intensa Pastebund Cy -
Pozititavorabila pl i nefavorablle de protectia contralamin, aint necesara
@ oe stizl¢i murttlor soraul, scopere marchize
Cubuie 20 wok sreagind ® Poritil favorabie
ovfantare pe atrial eu

Terenurl favorabile pentru Jocuints
Teranurile tavorabile pentru construire da loculnte se aft de ragula tn
vestul $i in sudul oragelor noastre (orage din Germania - n.trad), deoa-
rece vintul bate in general din direct oupringe intre sud si vest, reapec-
ww dinspre sud-vest, aduce aer proaspat de la tera sf Impinge fumul si
vaporil orasului Inapra nore si ast. Zonele din urmd aint in consacin}a
mal putin potrivite pentru locuit, cft pantry amplasarea industilior, In zo-
nele muntoase sau in cele din aproplerea lacurilor sttuatia poate fl exact
opysd, deoareca versandi oriental spre Sud eau spre rasarit din aerdul
si din vestul unul oras aflat tnir-o vale sint terenun clutate pentru con-
strultea de case Indviduala.
Terenuri pe versantels muntilor
Terenuri# atiate in aval da so¢elela montane aint dacsebit de favorabile.
Aici se poate ajunge cu magina remiliccit pind Inga cast, garajul poate fi
alaturi de casd, apeia de pe munte sint evacuate de canalizaraa stradaid,
In partes orfentat& spre vale ei sud griidina
se afi nederanjatde nimic,
Tneonjuratit
de site gradi! --(@). La casela construlte
de partea cealaltd
a-drumulul ipsegte versantul tneertt — potenfiald gricinatn tate caset. fn
spatele casel sint necesare de cele maj multe of zidurl de protectie con:
tre pericalului repnezentat
da pante’e muntier precun $i gantur Setonate
Pentru retinersa departe de cag a apefor care curg dingare munte,
Tarenuri la malul apelor
Din cauza inconvententelor preduee de tintarl si de caafa, nu se constru-
lesta fn imadiata apropiere a apelor, of mai bine nemilaait sub drumtul
care duce spre lac, gricina find in fata lacukri -»().
Pozitifle tajé de strada
La constructille realizate In regim daschis (ease Individuats ou ziduci Il-
mitrote} este in general cel mai bine ca tarenul s& se afie Ja sud de sira-
98 Intructt in acest fe! toate dependiriste se afla in mod abligeterlu cu
intrarsa inepre nord, in spre strada, ei acestea pot fi supravegheate
~(3). Toate camerele de zi gi de dermit s¢ g&sesc stunci pe partes
Opusé strazii, linistita si Insoritd (est - sud - vest) cu iesirea sl privelistea
Spre grading (7). De cele mal mult ori terenurile sint Inguste si
adinci, ou latura spre strada of mal scurta, astfel incit pa nga claciri
ramina fn dreapta si In siinga dlatanta ceruta da Autoritatea pentru
Supravegherea Realizarli Constructillor (retragerea constructiei}. Oacd
inga terenul are o lAtima mai mare, excedentul de pe fata insoritd pra-
tejata Impotriva viniului ar trebul $2 fie folosit prin prevederea in acest
loc a unor balcoane, terase si ferastra man (1) si (2). In cazul in cara
ferenul eete la nord de strada, atunc! constructia ar trebul si se afle cit
mal Tn spate, pentru a puteafi lolosit?t orédina Insoritd din fata cagel, chiar
daca, astfal, aceasul devine costinitor — (1), Astfel de teranuri stint potrl-
vite pentru consinuctil care privite dinapre trata $A cere o Imagine re
prezentaiiva, In cazul terenurtor de pa strizie orentate Ini dlrectia
Nord-sud —» @) cu terenuri tn estal 91 1h vestul strAzi, primete au pozitia
cea mal favorabila, datorita faptulul c& gradina si camerela de focuit ga
gase In partes dinepre
s rasdrit, protejatal
de vint, af nu exist canstnuctil
in vecinate care 33 retind aoarale dela rearit care cade cu tnolinatie mica,
ca ta clidirila reafizate fn lurigul stator orientate ce la ast la vest. La
stazile cu oreniare nord-sud, tarenurlla cele mal favorabila stnt in partes
dinspre rastrit+ (2) si (S). Pentru ca in timpul jemi sd 9a dispun& de
soerels dingpre suc cu inclinatie readied, clacinie trabule aduse namijiccit
pind ta retragerea constructie! prevazuta pantu nerd si dotate ou terase
de la rast pind la sud, Terenurila cu orfentarea spre vest trabuie afara
de aceasta $4 alb4 canstructi cit mal f unele de calelalte, pen-
tra se asigura fnsorires favorabild din spre sud si privelistea liberd de pe
terasa = casa putind eventual $8 fla amplasatsla limita pasterioard
— G). Pentru ou locult amplasate pe straz| altfel orientate pazitiie -
favorabile -»
Pentru evitarsa obstrugrit . ‘
a trebul preferate acele teranurl, la care teranurile Invecinate prezinta
constructi pe partea insorit4, deaarace In acest caz pozitia si planul c2-
sel pot fi alese in functie de acest lycru s# nu este posibi) ca ulterior soa-
rete sa fig obsiruat de dite constructii.
Podifia in spattu
Toate comitoarele gf camerele de zi ar trebul pe cit posibif e2 fle ari-
sntate spre partea insoritd, iar spate gospodaresti spre stradé —+(@).
Gu anumita excepili, toate incaiperite ar trebut sd fle thsorite in perioa-
dele de utlizere maxima ~ pag. 178. In baze tabelsior de insorira — og
pag. 178 se poate determina cu pracizia ce anume camera sau chiar eer ialt
ce anume loc dintr-o camera este axpus soarelu la. o anumita ard 9} intr-
un anumit anctimp, respectiv cum trebuie amplasata constructla in ra-
port cu purtctele cardinala sau depariata de consiructi! tnvecinate, de
copaci atc. .
Trebuie finut seama si de directlils principale ale vinturilor. In Germania
cele mai nefavorablle directii dé expunere ta vint i la intemperii sint
cela cuprinse intra vest si sud-vest; cea ma! faverabila amplasare a io-
cuintelor este cea cuprinsa intre gud si sud-est. Vinturi reci bat iarna din
diractia nord pind ia nord-ast -+@).
 CONSTRUCTIA DE LOCUINTE

treesnee oe momma fase - Trou ia ease + rea ee phgouinta tl

Cladiei cu teres Looulnte Locuinta fenta ale calor
frurile aterente: real
galfann Male suplela Coune cu abivm

corte):
T
|
&ae Jab
8T ’
4FaT
| i i
ry
5 Laqine minia frontal, 2
'; 2 a
1of ot a8
lo
| 3s
hana larenutal, 2 o | wap | oars
ee " Fr es) a, ee ee} ao)
40 a) CC ) | 2,
9 Dimanetane
mini «torent np goo cm wry | ges | cow |
14, easy euprtett penis gar] seu a - - | @
paroare Separate, IMD | { r!
Suprateta ares mp
5 s qupretata
neta panin: constructie (468)
ac,
i200
0
800)
wa
arm |
ato25) ao
gay
1| Ban

1 : ~
6mteary cue derive 4 it 118 2 (- 1 2
r 1 T

ao mate brut 188 } tsa 10 ! 180 wo | om wo] mo joe f

Goetclan feranuted (GUT? as - T oe 04 | 037 os, t 07h |t 078
8 wor on | ety eH | 8 | wan f ey [arf |
citmxemis Lt
a
inoa4 eea8 os -
on max. some
8 CUT . Oe

10 yew 38 5 as a

Genaitete loonie max. Ui/he __ if __ a 3 ~

Wao 2-2
— Dengtiate focuitod max, NLine ne
Qe se
t —_
43 Daneliste brit heuints v7 l 1a
Lina L_

@ Precentare genevald a vadorlor refecticare ta deneRatea loculetelor uniiamitale

Zgomots, mundiie,
Umbvira
Medul

vere OLE 8a
re Vint, plowte, Ing | 6,

fimbinare plastics dln ponct de vedere arhitectural ol el vegetatet _

@) Aslatie dinte lecunta # mediyl incenturdter @) Poditte claidinl pe tear si legdtul (congtructive) cu vecindtdtle

Langime, Ingustima

ita
Tom ea ee Gradina
loculntet

Gradin&
yilizabie,
parial
Gradina din
fata cassi

Topagrafie, vageiatie Strada

. Zonared ferenuiui cu sect asupra alcatulrll panulul locuitel

@ Relalia dintre jocuinta si teren si amplagaril incdpariior [zane functianaley

282
 CONSTRUCTIA DE
inate | Geueae
Inaorire daria
Loc VINTE ~

in planut de
‘Amplasarea clactrilor
situatia in ceaa ce priveste orien-
Camera de 21 dela pring pind soara tarea, posibilitatea de acces,
<
‘Jogatura dintrs ale, craeazA con-
ditlle pentru ¢ insorire achilibratS
- In cursul 2ilai fatregi.
Project€rt tacuta da avhitect fi re-
vine sarcing ca prin organizarea
onl de eat maga!
fn plan 64 abtina Insorirea dorita”
de dimineata pind seara pentru raspectivele grioe de
inedneri.

Cwonera copiiior dele pring ping seare A~100" s04r8 In cea mal acuta

8-200" Sra era eeputul primaver

pind la ingle pean
" G=306" soare fp cea mai iungd 2 a veri
Ocrmitorul
tngorires
Ge
diminests

@ Olagramd: artentares Incfiperlor ocuintel

ingioberes: a@nsurtiul urbenleds si peisagisic. Caractartsticie apectica ale clevitelor stvail urbanisice, vechiitalea caedlor, sirizicr,
pia sasapwagsanecnsia
necesitl 9 prokechie cara si penn inegraree In madiul incontucdior — Indecuebl in casa ce peveste moceiared.

@ Tntreun aat ® Trite-un grup de loouinte In planks urban» ® tn patea]

Capactates formetor de cliidi? de a se acapte la forma terenulul,

re
UCAS

Teren eu partd foarte abrupt

283
 Example de forme tiplcs pentru diferite regiuni CONSTRUCTIA DE LOCUINTE

CP) Lecuints cuplate

' gint uzuale- freevent din motive
constructive folosind tipuri ident
ce sau doar putin difecita de
cladire, de asemanea si proiecte
individuale, mai rar prin insuma-
fea unor jumatati de ctidire pro-
isctate individual; sintraallzate tn
regimurt de construct! deschisa,
CU garaje sau locuri de parcare
acoperite pe terenul privat (cu re-
spectarea unor distante. fata de
limitels laterala).
Lecuinte in tant
(var. a calor insiruite care nu tin-
de spre suprafate minime) sint
construite cu orecddere tn baza
unai concapti unitare de proiac-
12 AlA tare (din motive constructive),
mai rar prin insumarea unor pra-
lecte individuale (find necesara
0 armonizara respectiv un acord
dp.dv, al modelaril), regimul de
consiructie putind fl deschis
(max. $0 m} sau tnchis, Indasi-
rea find favorabild in cazul urtet
valor locative ridicate; garalale /
locurite de parcare pe teranul pri-
TWA AIA vat sau fn amenajari colectoare.
(3) Lecuinte cu atelum
sint realizata in caltate de
cladiri individuala (find neca-
sara 0 armonizare respectiv un
acord d.p.d.v, al model&ril) sau
din motive constructive felosind
tipuri identica sau doar putin i-
ferite de cladire, in ragimurl de
constructil deschise, find pesl-
bila tndesirea in cazul unei va-
ferl tocative ridicate; garajele /
locuilé de parcare pe terenul prt
vat sau in amenajad colectoare.
@) Locuinte tngiruite
ragrezima un mod comunttar de
reallzare a constructillar prin Insi-
ruirea de tipurl Identice eau va-
riate armonizat de oladira, fn re-
gim inchis sau deschis de con-
structii, flind posibila indesirea in
cazul uni valori locative dicate;
eficienté din punct de vedere
economic: garajéle / tecurile de
parcare pe terenul privat sau in
amenajan colectoare.
) Locuinte urbane
reorezinta un med comunitar da
reaiizare a conatructiiler prin
ne insirulrea de tipuri identice sau
fom eaten variate armonizat-de case sau
prin ingiryirea de construct! pro-
ieetate individual, (find nece-
sara o armonizare respectiv un
acord d.p.d.v. al modelarii} in re-
IAA ite Ata gim inchis de constructii, fiind
WAZA fi T
Laganda:
pasibila indesirea in cazul unei
A - Locuinta princinala 8 = Locuintd data cu chisia valori locative ridicata; garajale/
43:14172 numérul niveluritor
AZA Acapatia In 2 ape locurile de parcare os terenul pri-
ALS Acopavis oir- apa
T Aggperirs in tarasa val sau in amenajari calectoare.
® Lecuinja urbane

284
 CONSTRUCTIA DE LOCUINTE
- ~@
| tate Locuinte cuplate:
-Permit o fibertate mare de aicdtuire -....

b-75--4—t-
ge

4
aplanulel si posed’ suflelanta capa-
citate de adaptare in ceea ce pri-
ro ” 1
o 1 veste Inscrirea. Oesaorl sint folosite
tipuri de cl&dira identics, respectiv
[Poa Putin: difarite. Pot fl realizate de ase-
no manga si pe baza de projecta Indivi-
duale, mai rar prin fnsumarea unor
funda de case projectata anume.
Garaja sau locurile de parcare efnt
realizate deseo! lateral. Dimensiunea
minima a terenuiui Individual este de
375 m@, +
Loculinte in lant:
Raprezinté o forma colectiva. de rea-
ftare a constructor (var, @ calor
insiuite, care nu tinde spre suprafete
a

=
minima), prezentind ¢ concerts uni-
tard de planunl si alcdtuire arhitectu-
rala, Au ¢ suficient’ capacitats de ad-
aptare In casa ce priveste Inaorires,
Este 9 form’ recormmandablla datorta
faptutulca indesirea aate tavorablla in
cazul unel valor locattve rdicate,
pemitind rezelvarga cirewatillor pe un
spatiy rastrins st eficient din punct de
vedera economic, Dimansiunea
minimd a terenului Individual este de
225 m? —@).
Locuinte ¢u atrium:
Reprezinta o fnsumare a forme ce

|
realizare individuala sau colectva a
constructor, Pymite ” Wbertats th
aicatuirea planurilor. Modelarea tre-
—te— buie 32 fie unitara. in ceea ce privaste
forma acoperisulul, materialele, de-
Porter tallile gi culorile, Este poaibd un grad
mare de Indesira fn cazul unel valor
lecative dicate. Dimansiunea mi-
olmaé a2 terenutui Individual este de
270 mfffiecare ol&dire, Garajale /lo-
curlle de parcare pe teranul privat
22 —_—_—

sau in amenajari cotectoare.

~~
presen

Locuinte inglruite:
Reprezinta.o forma unitara da planurl
UU

gi de realizere & cliidirilor, capacitats

liesitati de adaptare in ceea ca pri-
vaste Insoriraa. (Planurila trebuie
carelate eu necesitatea unef fngarirt
tavorabila), In cazu! unei vaiori loca-
tive ridicata, locuinta Ingiruit® rspre-
gnt4 forma cea mal efictenta dir
punct de vedere economic penitty 6
lacuintéi cu atrium. (4).
Locutnte urbane:
Acestea reprazinta un mod comuni- cava
tar de realizare a cl&diriior prin tnsi- FMA iL
ruirea dé tipuri de cladira identice
sau variala armonizat. ~e(@).

gence: J) invrarsa
in cuit

AS dome 5
Zona da noapia
‘Onentaraa
principal
Wt ataje Schita de sistamatizare a! 5
peas
EE incpoee anace + ‘Orisnisrs
Sfantans
® Locunje urbane

285
 LOCUINTE INSIRUITE IN REGIM INCH.
DE CONSTRUCTIE

Pater vedere “e 0] variants ae hae”

6B) ocuine inate cu edn ere $4 (4) solutie de colt ponte iocuinta inelrultz =) arh, Kutaa/Neute,

BoE Ee cod
te > Loovine tnsiruita «toute natalie tna angura ghana

CERT
Maneardaé cu locuintd chiriag

Arh, Hermann

Zt ary - — anwhe en

eo Locuin'a d Atreun sit Cu scara amplasalz wansversal te Cas’ dintr-un sir dg case cu oeraj anexat

286
 LOCUINTE CUPLATE
pit tee renter
eee Fj
j: }
! '
: '!
1 sateenBe “q

Me
i
fe

Jeatcen wy

tlane TAL, hs, ne whale

a tee ch cece mene
“oe” Parter "
te ®© ecules cua para @) eaptase -@
tbae

@ Gitraea
Loculni
hiaath

N EG
BW

|t
He

rc

al
Carty

ta 6) Etajui de la Ca) te @ Seciiune frangvarsala — (2 - GD Ach, Héyng + Nettels + Sandiect

 CLADIA! DE LOCUIT
LOCUINTE CU ATRIUM
Curtile interipare craeaza spatii To
era on ser Ioer, care stint protalate fmpat..
va umtet deranjad de cdtre tart,
Totodata potfl luminate si planucile
¢u profunzime mara + (4) —
Reatizaraa ynor curt cu gradina asi-
gura o valoare locativa mare pentry
terenuri cu dimensiuni ralaty reduse
Pater dacd se compard cu eulnts unifa-
cu suprafath locus de 140m
mitiala independant’, mal ates dato-
Art. Schwinger
# Wermuth
1G spatllor dellmitate perimatral.
Spra deosebire de surille cu gelding
ja care stat dorite suprafete mari,
curtile interioara trabuie s& aibé o
supratats
clt mai acd pgniry2 rh
wart faalizarea planulul dorit /
w. *

in special Jocuinta tn grading na-

casité doar suprateje libere relatiy
feduse,
Oimensiunea unel Snegperi poate fi |
suficlanta.

e 9 P, Arh. Linger
Arh, Kuhn, Boskam
2
Loouk be fren tatd
aupretath Dogri ditsran
ou iresecl,
cure gospad
% @ aa atard tend drect accestell bt

PR
tr Parter cy curte cu grind

Pane

Etaj
, : Arh,. Butler
Ghambacin Ach. Bahlo, Shrike, Stosbarg 9 F. '@® Locuinjd cu patio cu dau niveturi
.

Cast cy cute i Looulte unitamittate Intrare

*@ rin qadna ey deud niveluri r®

i
fos,
syst)
i saad” g
UMA t
t

—
yo "

Arn. Jacobs ai Wiedemani

¥) secure - @-@ VED seciune

 r® Secture ti Sectune Arh. Tesi s} Patz

F
eral

.
Gems

: i) Addu Curta
anlavicerd

BO) aner~@-@ 48) ai § QD) Mansarce bed Marea Am, Haclkratt

289
 LOCUINT.
CU SERE
Serele nu sint pur si simply ots"
seman
scene een Ml et , meee ANOXS, Vittate, ch faprezinta «
sistem care trebuie sd te
st@pinit din punct de vedere teh-
"pic, Agast Jucri: este lagal «
modurile difarite de folosire
sarelor, da cara trabule finut
seama la alegorea sistemelg:
de vitrara, la ventilare si urnb
76, pentru ca functlonarea s41
muttumitoare. Sera formeaza o
zona tampon intre olima axte.
noara gi loquintad. Serele acti.
neaz& ca niste colectoare sol_
re. In cazul cei mat favormbil .
economia dé anergle pent—
tntreaga locuinté poate ror.
zenta cea 25%, Un avanta
esantlal al serei constd insd .
cresterea valaril iocative. Pent
ambianta placut fa cas si per
tru motive de sconamia de en-
ergla este racomandabil ca la”
trecerea spre seri sa f
prevazute usi vitrate, pentru ¢
amele domenil s4 poata fi sepa-
rata din punct de vedere ter—
motehnic. — G)-@.

i
‘a

¥ Parter Arh.: Gtindogan

ar
ke 7188
ji “4,90
Hie
t ® Secyune -) Arh: Sehiitze a Séctiuna —6)
 tw
i
TT

aT
Cm THC (a

;
Agena wahleuia, ian

® Panter cu chitas — (P= GQ) $748) Locuinta tara bariere Arh. M. + K. Slmang

291
 4 pene nes anegy LOCUINTE
IN FORMA DE PATRAT, GUB SAU CORT

Ss

+ Gare
a Teresa
3 Invare
4 Loclust mesa —
# Cam. dea
$ buen
3 Sabi cin cable
ow

" 9 Paani
a 11 Bale 7

_
. Lecuirté tip cart din leet
+ @® sactune+ G)-@) Arh, J. Romberger
4) secture+ © Ath, J. Stra
V penmeeenenetaveny |
1 aoe
proc
stamtbnbery
fper
Tera Ecc

. a
1 tom

“ Parinti

ate ee

GD wansarca 04) seciune waneversalé. Arm. Lederer

 LOCUINTE DIN LEMN

er

Tt
7
CONSTRUCTH ECOLOGICE

r
Casa construita din bie reprezinta,
Paving a
asenta unui mod da a locul natural, A
reac, sandios. Acest mod de can-
stuctie carespunde necasittilor aca-

be
logice, biglagice gi nu fn ultima in-
stanta economice ala mutter
beneficial. Folesirea unor etamente
dindemn masiv alas, a unor mateviata

-
jadatoara fatvrale cum ar fi bumba-

Ty
r

T.r
t
7
=
cul lina de odie sau ofvta, a unor pro-
duse naturala ¢a Ygieie ceramica
pentru reaizarea invelterilar, pracum
gia vopselelor pe baza da plante per-
tru realizarea vepsitoriiicr st zugrave-
jifor duc la un standard ridieat de cali-

Party réalizarea clidifier construite

din bime sa folosesia de cele mai
2 a Ss nuke ov lemnul arovenit da ta copact
. Cu crestera lant din regiunie nordice
feci. Suprafetale accpertguytior cu
re i | stresini mart protejeaz fatadala, find
uzuale Gurate nalimitate ca viet ol
b@ ew Locuittl din lemn Graber efortul raduse de intretinere, Uneia
apact dispun de Wn acid tanic propriu
awe
en eee
Ca protecte naturala 4 lemnuul, eet.
?
fe! Inch impregnaras nu mal agte ne-
a cesar’. Incdizirea une! case construl-
fa din lema permite reailzarea une!
Get| Thaeminate aconamil da combustibil,
Freducatorii ofer& diferite structurl
pentu pereti exterior, cum a A
pereti dubl din bugteni, realizat! din
coud grinzl profilate avind de cele mat
muta od aceeasi grosima, sto lzolatle
Inte cele dowd straturi. Persti dintrsurr
singur rind de geinzi asigura in ioquimta
atmostera originard proverbial. pentru
casde din lemn (casa din lemn}.
Cumparatoru! are de ales Inire grinziie
rotundé cu aspect rustic sau gringia
cu
sectune dreptunghiutard,
Mute cladiidin lamn potfl arofectata In
mad liber dupa dorinta baneficiarului.
Modalanda spatiulul din interior esta
de cela mai muita on la fibera alege-
te. Faiegere esentel dorite (malidul,
lanicea, cednif} poate fl facut de be-
hafidar, Multi ofertan? au In oferta tor
si solutii pantru realizarea constructisi
prin fortela proorll ala beneficharulul,
acordind asistenta tahnica recesara,
gf anume ce la montalul de rogu gina
la reaizarea cladiril gata flnisate.

tra
ela cart

acu ae 1S Ae! prone

demo emErer
aitinre $ RETS § 49 cone funes aig perry
ard in inte sore ou de ni ” or orcdett: bart a
i

10 Cara Giren Bm aetPuhA ci t FP andvgla mobic) Siam pany

ag canal de (redialty
pind 1 tury ea ae
‘SSa Oe watennt bak dd aarejung 1 san
qatarau incdines V2 @vicumee
aie Said be 4S 19 ganal oe inguPare a perianal
a4 vacua al 1 gata oie belt rok! a fare gerd
2 inno asvin snaad? ined ba InteuPene
se denegre arenes # pando FM OTM SENS
a

spare danas ramparance none g

Aan U7 ae Bi ate Soe! carl
Art: Baker-Srawn + MeKay Sonema sistemului energetic = 3} SE Se

293
 LOCUINTE

¥® ew

r st
if i Altiid cm f He
‘eiin IATI et: aul i i itt,

Baris
cs not
$B) vedere cinepre sud 6 eeotune prin bexlite! du tat Arh:P, Neuter

tr) sunset

fae.
og oe | Fi
l
Fi
tr ‘ t

A= ey, ~

¥@ ea; $® sectune onghueinaa Ach;

F. Kohnis

inte gee oe -
yaa Subsal ~ G} a Se Ah: L. Melt
 athe: L. Neff

Arh. L. art

TU
OTT Ute
 LOCUINTE

:
vi TT cr Ae al
| ee | Hai lie By i |

i
eee
|

{ it | }

me i
\ ot;
i
‘Vi t iaf lieth oe i :
i. \

tl Ds,
(ia

Sectivag -@ =f Ach, Kaplan si Xganamuns

ta he) Partar i] a)

296
 ON PANTA
‘ LOCUINTE

ora
aah

i
i

P ener
ie

7
rn
rT

1 Terasdscler = 12 Que 1 irre ta Dus

4 2 Hal 12 Heide invare 2 Gucttade = 11 Nigh lust mace
B 3 Capel 14 Evecuare ser = 3 Camerdez 12 Centr, termica
4 Camerh birbat 18 Gardercht 4Nisd att = 19 Ptveipi
§ Camerifenei {6 Bucilthrie 14 Gamers colabarat
6 Loggia 1? Cam. gospod. 6 Bale 15 Atelier
7 Bucitisie ext. 18 Cure qosped. 7 Dapazit 18 Dormiter parint
8 Gargj 72 intrare 6 Toaleta 17 Dormiter capi
9 Baw 20 Poarth rabseslaS Splatose = 18 Sepron ot, lemne
10 Tometh 21 Loc parcare

Btn g
Cte

207
 - * \ ee tea ~ f —_ soe
i Peron cercratal ry Cc mas -

oh
a

bs r +£4.00
Poe
san ‘

Z $ Convert da ee = vee

Corder cu < -

A 3

oat. | # *

pie
me lE
: sdf
.
iiE

. er :
1t

Loouinte ural artitect, Adsieru! pf incipectis goepoddrest ea alfa Sngd Inira- ‘

aD Pee Seoundark, camera de lucru Inve ateler gf camera de 2), Alte wipllare dg ¥@ oun févelul solulul eu loquinfd patru chirteg sau sarvitor (gate
denen udu mina dlaepre nord peli prin bucttivie, Zona dormitcarstarcu of Arh. quien -
entare sore ristrit ente deschist spre curtes interlow® cm protectio t
vintutul al impotrive privirics din exterior. Locul de gadera, aonpertt, 2

Art: gtoeyl

eae
HRCA

be @ Lacuinta la Baverly Hills fn Galligrnia. seara 1-500 Arh: A. Nauirs

—

258
 LOCUINTE
INTERNA a
Monn
HOLE. ‘ela:

Arh. A. Kappe, Los Angelas* * Z Arh |. Natt

+@) outa @-@ +@ smsi-@O-@ H@ contparerinsrive
inte ~@

; } : aE
t : rm Dana a
Grading } elect = i

Garaj

Gages
wee, * aE zs
i ¥ Te
ts @) Casa partar in statul Victoria din Austraiz “8 Avho BL Madatn he ® Subsel 0 Arba M. Brauer

299
 LOCUIN].

ed
209
ong
80
Bazin da inet

— ——— a, =

$6 D) Preioct at unor etuaen! pentru ¢ locuings

qa

SHERSREESES
see ae scyigeniztge UBD seer
ey didn Mt

Ach. Otte Staidla + Hans k

ee cia Arh Kargel 4 Subsal— (3)


CD) construct sistem biac
CLADIAI DE LOCUINTE CU MULTE NIVELUR,
Constructil slatém bloc -»
Forma. Inchis&, tn suprafata construité unitar sau prin ingirareg Mma;
multor ctadiri Individuale. Esta posibild realizarea_unei densitti mn, ai
Spatiile exterloara ai cle interioara sint net diferite in ceaa co Ptivgg
functiunea ¢i alcdtuirsa. : ®
Constructil in sirurl -- @
Forma daschisé fn suprafat’, reaiizat& prin gruparea de tipuri deny
sau variate de clédirt orf de cladiri cu conceptie diferita. Decsehj,.
dintre spatille interigara si cele extericara este minima sauinexistery, a
Canstructil tip fama + @ . a,
Forma dolltart de realizare @ constructial, de cele mai multa ori ey &y
tindara mare fn lungime gi To Inaltime, fara diferentiersa spatlilor in *
roara de cele exterioare. Medelarea spatiutul poate fl doar SUC ry .
Constrictil In forme mart > @ at
Extinderea si combinarea constructiilor dp lama pentru obtinerea dg ty
me mart, rezuitInd o constructie de formal salttar& sau cu un grad Man,
de ocupare a tarenului. Este posbila crearea de epafi mari. Difare,°
rea spatilor Intarioara de cele exterioare aproape cA nu este POR gg
Constructli tp turn ~~ @) a
Forma de cerstuctie categorie soiltard, afiatd Izciatd In spatiy I
paotiv pa teren, nepermitind crearea uni spatiu. Apare deseorl cg, ade,
minanta" urbanistica legatd de structure plane (plate) de ocunar,
terenutui. a

Vill XIV

2-4 apte.iniem Gate. accp. Carider Interior

@ constrvati
ty lama

J ele inivel Cire. ecop. Cortdorintantar

(4) construct
in toes mast

1 Logduat mag,
2 Camers 2f

oof
3 Gormit,
4 Copil
5 Qucdtane
o 6 Baie

Nod de cireclatie central. Planul unui nivel cu 4 apartamants -3 : Arh,: Ww \

Gonstrehs tig Sure 7 Tram,
 mua iemnalntet deaths ealns fi

be Destgimanense
Arh. HPP gi tTK - py Trai locul
Inhuman
garsontedt can ney, (G) Setruanenaseinead By @) ona eSe
aivel,ol
Arh. HPP

fe @
oud apartamente pq five! cu acara, Goud spataments ps nivel cu
atesininadcr Am: ceneruP. bf G]) sereneer area
D Goud cutpecamere
apartament
nivel, uetul ou pe nivel au oe
Bout. spartamente

Patru apartaments oa nivel cu secesul

pe dagonala

Pairy apactaments 23 Tivst ts ® Pairy aparantame pe nivel

Arh,; Peieti Arh: blevlartodinum aneyGrat
 CLADIRA! SOCIALE
LOCUINTE DE INCHIRIAT
Ciddirile pentru un numar mare de la-
mili ar trabul realizate in ceaa cepd-
vagle aicaiuitea planutal, numarul ce
apartamente la fiecara scar ef ia fie-
care nivel si modul da cireydetia interi-
ard asifel incl sd permitd o orivica da
aneamtibh si) s8 sustind comunicares.
Treauie #3 sa dn& seama de navaile
persoanater care sint handicapate, ale
celor virstnice, ala famillitor monopa-
rentalé, pracurn sl de cele ale famailor
si coplilor, La parter retule prevaizute
locyinte f2r& beriere (DIN 18028).
Trebuie rasnectale urmatoarele iimite
suparioare ale supratatator locuintelar:
1 persoand:
1 caneré, bucatada,
dependinte 35m" 248m?
2 camara, bucktire,
dependinte 60m? (65 m4
3 camera, bucatkre,
depandinte <7? m? (62m)
eatarie,
dependinia = = 92m? (57 m3}
4,
dependine 107 m?
Camara de zl #16 m*, cu loc de Juat
masa » 20m7, Masa 9i somnel nu tre-
Sule si se desfigcare intro acosasi
camara, Dimensiunila lacuinielor pot A
dapasite in cazuri axcegtionale cu cet
mult 7 m@, fnad acenstd depdsire
Trebule avitats.

@ l cu 3 gf cu 4 inedpen
unor iecuinte
Pianu Locuinte cu 3 Incaperi

ais]
: vos -o
co Hi
Gal Teeth - r
i
r
== Cok .
i1H tewere apart =
r= r Buk i
mnt +tE tee
yen
‘“ tel
Chutiaey ont
ag A !

Lin |
& :
= 2
old ea Toran
cS J
ren
:t od oO TS
a
Derm, See are

i * “ Bed Sen a =,
re ‘ i ai a oO ra=
ag
ae het Taras | LS
Wuckmend
ont i :I
=Rerd
—
Zonas
‘Copl toptt PS q | ia Paper a 4

5 .
: {te
j Inter ]
=
i | Gerucioars ats :
! cys aH
inaane Bekon
tartthiitmanwGral Ga Extras da planiocuints sociale art, MauterlMittmann
Grai
@ Eatras din alana! unui ansambly de lequiniaiocisinte Sele

303
 FORME DE REALIZARE A CLADIRILOL,
‘CU MAI MULTE NIVELUAI — q_
Tipul de cladirl cu un singur apartemant pe nivel -- (1) Aealizeres unul sir
qu? apartament pe nivel nu este eficient din punct de vedere aconamic. Limitare
la 4 nivetud fra ascansor esie uzvald. Acest to constituie forma de bazd 2 cid.
ler urbane. _
Tipul de cladiri cu doud apartamente pe nivet ~ (2) Acast Up prezinta cailta
echillorate fn ceea ce privesta valaarea locativa aficlenta economica. Sint pas
bile mudipla razolvar! da plan, censomitent cu ¢ bund adaptare fa condita de
Ingorire. Este de asemanea posibild prevederag de apartamente cu un acalasl
humar de camera sau cu un numir difertt de camere. Pind fa 4 atele access_
face
pe ecard, Je chidit cu S au mal multe etaje este necesard prevadarea
un
ascanger, Pantry Incdperiie da locult leo Iniitine de peste 22 m de la révetul so-
lulul bebule reapectate prevecarie refertoare la clddirle Inalte,
‘Tipul de clidic] ov tral apertamente pe nivel C3) Acest tip prezinta o fmbing—
re tevorabiié.a videril locative cu eficianta economicd. Este acecvat pantry razoi
yarea cotturior. Este posibila diversificarea ofertel de iocuinte pe nivel. :
Tipul de olidirl cu patty apartamente
pe nivel -- (4)Cu o aleBtulre coragpun-
zitcarg a solutiai de plan es obtine o Imbinare multumitoere Intra valoaraa locp—
tiv gl aficlania economicd, Este positild diversificarea
ofertel de locuinte pe niver
Ciadiri tp tien > (B) Structueares planutui determina aapactul plastic al olddirt
_ Oilnia de contur puternic articulatd Intireste aspectul vertical, impresia ds aladire

‘ eM ay
de -

T
@ Tip da clidire cu 2 apartamenta pe aval

\
el
{ _

4-apartamantesnivel

14-154
@) Tia de clidire cu3 apartamenta pe nivel

[II] -
ia aaa —_

Vertania: Glrourvcabinete

nr
EMO atch ta

Eo deli
a
1 Cam. de zi
2 Buca,

on
3 OCorniter
4 Corder
45 Baia
Ee § Depozit.
pees ~®-©
& Cladiri bp-turn ¥ Ley Cladire da iacuinie trata am. S. Fogadal

304
 CLADIRI DE LOCUINTE
A === D cu ACCESUL PRINTR-UN CORIDOR

=
ba clddiriia cu accesul [rt apartamente printr-un corider, tn locul unui ecces
central pe Fecars nivel, este prevazut accesut printr-un corlder orlzental ta
fiecare nivel, care sint legate intra éla printr-vaul sau mai multa puncte ver-
Cavidar axterior E ticale fixe, aflate fn lagatura cu intrarea in cldcire. In cazul fn care carder da
acces se gaseste fn Interior cladirii, acest tip asta numit cladire cu coridar
c interlor @).
A. Locuirea ta un sigur nivel are la aceast& rezolvare ca rezultat ovlentarea
unitaterald, De aceea Se incearca crearea da tipuri da apartamente dezval-
tate pe 2 sau mal muita nivaluri <» Gy.
La cladirie cu caridor exterior aecesu! orizontal $e gdseste In partea longl-
tudinal extarloerd a oladiti ~ (7).
8. Coridorul deschis ny este lipsit de problema in conditiile de clima ale
Europel centrale ~» (3) mai alas cA In lungut corderulul axterlor este post:
bill prevedares doar a unar Inc3perl mal gutin importante -= ©). Situatia
esta mult mai bund atunel ctnd apartamentul este dezvottat ps doud sau mai
multe nivelurl > (@)—-(Z). Locuinte cezvoltata pe un singur nivel -»(@) stnt
* patlonala Indeosebi in cazul garsonierelor si lapartamentelor. Le structure-
rea unei Iecuinfe pa mai multe nivaturl dilerite retatiile functionals pot fi Jua-
ta In considerare in mod corespunzater. In cazul in care decalaraa pe verti-
cal 68 face doar eu o |umatate de nival, sint craate conditi favorable pen-
iE
buy imbinares kuncttunitor $1 pentru separaraa pe Mnaitime =» @).
Poslbilitaila de variere s@ mareec in mod considerabil atune! ofnd locuingale
nu au acesagt ltime pa toata cladidi, ct alnt fmbinate zimtat cu locuintele
invecinaty. Accesul pe verticala prela gcdrila, ascensoarale 31 puturile pen-
tru instalatl. Exiat#, noduri de circulatie Inglobate, anexateai separate da
® Pasibilté pentru seces prin caridor
odie, > G)
Accesele orizantals este bing £4 fia prevazute la un numar eft mai redus de
niveluri, fmbundtiindu-se astiel raporty! dintre volumul construit 9] suprafata
Iocuibid —» ).
Prevaderoa de accese crizontale le flecare al doilee nivel permite amplasa-
tes favor & unorabild
spartamente mar (a diferite niveluri combinaté cu aparta-
ments
mict ia nivelul de intrare, Pot
fl obtiaute rezolvad bune ia.o amplasare ai-
temant&é 4 zonalor de legire, Printr-o suprapunsre simetriog a unor Jocuinte
dezvoltate o¢ mal mutte niveluel sau prin amplasaraa corespunzatoare a lo-
culntelor tip Split-Lavel se poate limita num#rul accegeler orizentais.

(3) Section! orn ctiartele sintame de ncces {ou coviderintertar}

t+] ciacliza cu pusarete, locuntets find cu niveluri decatate +@ marsvve

a ,
CMO al

¥@ Casa searti amplasaia in tata coridorutui acoperit. Sucdtasia

ag prin loggia
§ priests luting $i
Arh: Seitz
aA Ela ~ ta

305
 pe aexato be aor sd CLADIR! IN TERASE
Amplasamentale 9@ varsang¢ loarte incl-
fall constituis o tentajla penny realizarea
de citdid in tense. Uinghiut de suprapune-
Fe (indltines unui nivel raportata la adinci-
maa terasal) = Inciinarga medig'a vertan-
tulul 2 8° = 40%. Adinaimes terage: w 3,20
™, otjentata de cele mai multe or spre sui,
feritd de a fl vazuldde oarsoane strding 3
CE pergpactva ibe > (1) =(5) plarud
al secyunl> (8) -{1) - In unite orage
existi prescrip! speciale pentru astial do
aituati. Clidinte th terase oferd locuinjetor
Spatu Aber panty odin’. lus $ toc de
Back pentu copil aul cerut liber ca gi In
cazul unet locubtte la parter cu grading.
Flantarea parapetelt mirégia valoarea
locativi— (1}—(8). Avantalala otarite de
Patrageren part! Aetragerea Supratete Iibera Patrageres jeraseier tarazele libere (ac ca anttel de cladin a8 fle
uk! ioe Th th cazul lacuinjalor le forme de plan le conmtruati
fn forma de L T8alizate 3 pe teren plat. Inchperiie
care
@ gaol dai ® pe doud nivalun diaparke an + rezulta To aceasta altveiie la nivelele ie
ferlagre pot fl fovoalte ca Incdper cu deat-
fate muttolt
GQ) —@3). Incdperte mari
Oferh of ale lactate de a oe feakta deasu-
pre ks lecuinta
in teresa — (2. Trebuie
theutl o decsebire Inite famele de raa-
@ + Rare 9 clidinior
tn terase Intro singurl
parte, realzared da terass In urine retra-
peri unor united locadve de acincime kien-
tick ~ @) si dispuneree
uner loculnts ais
ij Gitar adincinl sq feduede ta un nivalla cal
superior
-—»
! .
H fae B®
. Sactune pin + t Adincimas necesara a jgheabukt depinds
® Pian am: Stung» Knecht @ pan () de frakimen nivelutul al cs adincimea tere:
PO Eee asnaap wedler [0 cazul In care se doresta 3h ny ne
rat {ali l poall privi pe teresa allath dedesubt.
4 Condit si mal favorebie fn legatuad cu
_— sa aceasiz a9 cbf atunci cind terasa este
aT Pegi rereat in cord conetuchs ~ (@)

Plan Arh,: Stucky + Men

“Seetune prin =» @)

a4
Planut parterutul unel elcid th form de
Arh. ee Scheider, Schmitt

Tipurt ‘
TOMI

j i ii izantak u
wo teres pg taranan : 13 Praieciam & Gisal
@ a oon

306
| do ccrcooo
ESA Reta Rte
ADAPOSTURI ANTIAERIENE

1.20
Soul locurt wal locul pet ecu A Tn Germania, prevedarea da adapostusi antiagriens nu este obligatoria (spre
deasebira de situatia din alte (ar, ca de examplu Elvetla, Suadiaj. fn cazul
4 utilzarii in ma! multe scopun, are precddere folosicea tn scap atvil,

18sE5505
t Ad&posturt pentru locuinte pentru toate felurila da cldcir de locutt, addpostu-
S84 eS nS rite trabule $4 alba o capactate de 7 - 50 de persoane (adapasturi private).
parukeun sage curl apt focurl Adapostun sint prevazute la cadiri de birouri, scoti, soitale, ateliare, clddiri
de loculnie. -
: Adapostur publles: dimenstunsa madlie: $1 - 299 persoana

Ci
—i— —ihi
ad4postun marl: 300 - 3.000 parsoana
adaposturi mari tn metrou sf garaje subterana: ping Ja
4,000 persaane —* pag. 308 (@) .
Priel (3 suprapuse) Priel duty (3 suprapuae] we Ad&postur se prevad sf pantru persoanele din mijloacala publica de trang-
port sl pentru cei cu mijloace propril da transport (necasar un aviz termodi-
@ Olmenslunie exteroare ¢ focul scaunstor gf priclurior
namic pent emisia $i evacuares cdlduril)
Ad&posturite peritru protejarea bunuritor culturala sa diferentiazé din punct
de vedera constructiy tn cele pentru protectia de bazé gf cele pentru o pro-
tectle marlta,
a} Protectia de baz: protelarea tmpotriva darimaturilor (sarcini statice), pro-
talarea Impotriva Incendillor, impotriva armeler chimice (fitra de aarl,
Impatriva depunerlior radioactive (fall-out), pentru stocarsa da lungs du-
rat& (depozitarea}.
b) Protectia marta (fir cele de le punctul a}: protectle tmpctriva socurtlor
provocate de lovituel aerlene (sarcini dinamica), impotriva efectslor radio-
1sas de acces = WG 230m active Initiale (de scurtl duratd) .
2 Incipere: are= &, Addpoaturie pentru clidirlla de lecuit sint reprazentate de corpuri de con-
Svenilates tam! structie formind un element inchia, etang gi care poate fl tnoulat, cuprinzind
4 tncdpare
fitre = 1.5% spatil de gedera cu spatli auxlllare, spatiu de filtrare si o lesire de urganta.
Adkpost realizat trir-a clidine par- Trebule prevazute ingtalatii de vanijlare, sanitara si de alimantare,
tru peotactiade oaza a mal putin de @ Supratati conatrut pL. 10 La adapostur trabule si 36 posti ajunge in timpul ce! mal sourt ou putintd.
persoane
cca 28.3
S persoane
= 17,2 m? Tregule 64 cuprind’ razerve pantry 14 zits 93 a& se afla in Imediate anropie-
re de locuintale respective, trebulnd si fle prevazute cu cdi de fegatura din-
trefocuinte si Invarl'e 1n ad@past de < 150 m. Ad&posturile pentru 1 ~ 7 per-
soane > 6 m? sup atatl $f a 14 my? yolum. Pentru flecare loc suplimentar In
adapostcu a 25 de jocuri, supratata trepule marité cu 0,50 m@fec 5) valu-
muteu 1,40 ofvios. Trebulé previzut cel putin un WC useat pantru <7 12 per-
soane, devs WC-url ugeate pentru mai mut de 28 de lecurl.
Inditimea jIbard trebule 93 fia » 2,30 m, deasupra a tre locud de odihn’ tn
pozitia cuicatd auprapuse 1,70.m, deasupra a coud asttsl de locuri supra-
puse 2,00 m, daasupra suprefetaior
de migcare 1,50 m.
AlcStuirea; planul si sectiunea Is Ubera alagare. In caz de realizare in plan
dreptunghiular, $8 nu se depSgeaacdé reportul de 2:1 dinira laturi. in cazut in
care asta prevézuta pdsibilitatea de fologire tn alte sccpurl ne timp da pace,
trabule tnut seana de acest tucru, de examplu In cazul pravedert unet falo-
siri ca spalatorie, ‘acun de joacd sau de mesterire, uscdtorie, depozitare a
Siciclatetor, cu condifia ca 34 fle posibiid o svacuare rapidd.
Materalate de constrvetie folosité pentru slamentela pextante » B25 cen-
form DIN 1045 ‘ .
POS
See
SS SS

deqlune
PS

@ tegire orlzoniglé pentru caz de tesla varticald pectru cmz

vrei (exemply schematic) ge urgenta (examaly schematic)
= SS T

ty 2 Dear

ce; Ok
3 5

dm
: | = sn ciel 3 recuer
|
[siresinil resi
nia
' 11a Kavaen #oneing cae de ci
een
&) Usizare pentru apararse civila + 3)

307
 ADAPOSTURI ANTIAERIEN |

Ada&poaturiie mar trebule realizate ca nigte corpuri de constructs forming —

aiamentinchis, atenge la gaze si puttnd fi fnculate. Ele weduie pravazute«
Intrare cu sag, un spaliy de supraveghers (depozit}, un spativ de gade_
cu o Incdpere pentru Dolnavi, o suprataté parity razerva de apd, un spatiu
pentru closete si o bucdtdrle penini caz de necesitate, precum gi cu in.
stalafile tehnice necesara, Sub ad@post trabvie prevazut un bazin parti
Golactaraa apsior uzate. Capacitatea adApoatului rrabule sii nu fle mai mi
Pre Po de 300 de perscane, lar ja cele etajate 2 fu fie mal mare de 3.000 de per-
soang. Nu ireouia construlte mai mult de 2 addpostul mart namijlecit unu!-
La pesteS riveturi Pind te § nivelurl complete
fing’ celilalt sau deasupra catuilalt. Nu trebule dapasit’ capacitataa de t—
tala 5.000 de parsoanea.
‘LecutInadipest: = 81.80 te 180.980 180...240 24... 288
CP) Serainl statice
de inlocuire m sarciniior
date de dartinaturl
m mt mi wm mt
Sarcniia date de oacienan ite owestuareainconalderare
sa « efectutul ddrimaturlar cllante
an a,
Salur? $1.00 84.148 180.180 181.260 241.299
dn care
infierecie® 38..8 Gill f1.595 198.98 18...225
Gucktire - - & 5 5
Ventiatoare as 7 10.5 “4 7
Aezerva de apa tA 15.25 25.9 | 4.8 .
Depozit 40 « 20 Fy 20
We a2 42.48 $8.66 64.8 2.08
Groupe apf uralt O5 4,5 Of a8 OS (an
Incapevea fitralar 4 8 2 16 20
Filtre de pra
fo tunatie de a 3 3 4 3 :
‘oretnuctie) -
Prstitre de nial
{fa moloz da 2m 2.3 2.88 Tue Pt2 12,48
intima)
Sasud 15 a 3 3 2 7
4WGanl 2200.8 mj 4 Valorie intermediare a¢ Interpoleazd linier; Tn cazul unel Ingitimidbers « tneaperd
§ Anclaire = 2,01,7 mi de aub 2,90 m rezuith supratete minime mel mari
Shoal papddud = = 2,13,4m® $ cane oe ey ' 4 Valorly interrnedigrs aa intergofuiza finlar. .
Prezentere echomaticd: dou adapostud pentru loqlats ocit pare
) svennumnar ® Spatul necesar (vaicel minima} supratets nete -
tolal de 10 de parscana :
300 parsoane $00 persoae 1.000 perscare 2.000 parscane 3.000 persoare
92 15m® 4ismt -
Sand 2n4f nt 2xam aim gau20m@61Sm? = sau 2x 20m?
Spal pt. eslur 400 m? 1200 oF 2000 m# 4000 mi? 8000 m*
infamere 30 mi? 0m? 100 m# - 200 mt 300 m?
Camera pazd (depoztare) 1a mé 10m? 10 mé (+ tomy 10 mn? (* 20 m4 Tomit-somi
We-url 6,4 m* iemnt 20 mi 40 mi? 60m
Buyctibie tom 0 m* 1407 2x10m? 340m?
Camera inst de Inckteire $i de depoz. a Miretor 20m 28 oF nt 40m 60 m® -
Pratitrs pt. nielp (le darimdturl de pink in 2m) 11,5 m2 zasnt 37,5 m? 75 m* 112.5 mt
Ingtatatie electrick alternative - 16 mf zn? 20m? =
Camara rezervel de pacurl - - 75 nt 10.mt 18m?
Flazerver de ap 4am adm? 140? 280? 42m -
Groepa colactoara ape uzate 1.0 m4 ton 2,0n8 2.0m" zo mt
(panty valor intermadiare ale capacititi de cuprindare, valorie din tabs trebule interpolate rescectly axtrapolata) ~

spatial necesar (vaio mina)

. 1.800 pecsoane 2.000 perscene 3.000 parscane 4.000 perscane 4

Sasud {atogte intrhrile sl lege = 1 10 mt

Spati pt. sejur 2.000 m* 4.000 m? 6.000 mn? 6.000 mé
Infirmerie 4100 m# 200 m# 300 mi? 400 mt :
Camera paxi (depertiare) 10 ms (10 mF 10 mt + (a m® 10m? + (30 0) 10 mi? + (40 on) _
eH weC-urt 20 mt 46 mi? 60 m? 30 m*
Dee CRUE Lt Buckiaris 10 mt axiom? 4x10 m? 4xtgm® ~
Camera inst. de veniilarg yi de depos. a filtralor a0 nF a0 mi? & mi? 70m
Prafitrs pt. nisip {ia divimaturt de pind la 2m) ays an? 75m? 112,5 m* 150 mé _
Instatatia elactricd alternativ’ 1S? 20 mi? 2am 25 m#
Camara rezarvei de pacurd 75 oF 10 n® 15m? 20?
Rezeworde apa 14m) 26m? 42m) 56m?
Groapa colecteare ape uzate an? zm? in 2m _
_ (pantry valart intermediars ale capactatll de cuprindére, vatorile din tabel trabuie interp-siate respectly extrapolate} .

@ Soathi necesar (valor micime) pantry ad&postud mar! afara tn legaturd cu parca! subterace
$i cu cai de traneport subieren

308
 ASANAREA CLADIRILOR VECHI©
—
— pag. 309-313.
Extrase din ,Cladirila vachi*
Rau ©, si Braune U., Lelnfeiden 1985

Reabilitaraa, modernizarea, reconstructia sau extinderea unai clAdiri

vachi necesita un alt procedau de proiectare decit o clddire noua.

Ciddirile vechi stnt tn cate mai multe cazurl protejate juridic. .

Premisa §| baza modernizarti este relevarea sistematicd, prin cara

fiecara componenta constructlva importanta, flecare detaliu sint
controlate cu gra. ~#(5)
Relevarea se structureaza de regula fn urmatoarele etape:
Descrierea generald 4 cladirit - teren, specificati! constructive, re~
glamentari, legl, vachimea cl&dinit, sectiunl isterice ale constructiel,
caractaristici formate istorice, material da constructie, functia cladi-
fii, structura, caracteristicl structurale, alte caracterlstici. Descriersa
materialelor da consiructis 41 a nlveiuilul de echipare, a echtparil tah-
nice, utilizarea zonelor tunctlonale ale cladirli (ocuire, comercial
s.a.m.d.}, chiriagi. Date pentru finantare, venit din chirii.

Aslevarea star cladici pe zone separate (fatade, acoperis, casa

sc&r{i, aubsol, tocuinte, unitat! gi Ineaperiindividuale comerciaia), di-
(3) Aateveu: alsvage einen Felevas:
ban exieiare desen mensiuni, planuri ale existentutui,
Zone deficitara importante: capete de cogurl, infunderea cu funing!-
née a cogurilor, garpantS deterioratd (ciuperct, carl), oomisea ai
stragini putrada, cantactul dintre Perati $i acoparls, scurgeraa apei
de pe acoperls. Lipsesta termolzolatia si stratul inferior, fisurl in
zidarle, daune structurale, plarisee din grinzi da lemne putreda, tan-
culaia deteriorata a perstilor s! a plafoaneter, fatada nu este etanga.
Usi si trepte din lamn deteriorate. Plangee cu elemente portente me-
tallce (pivalta) ruginite. Peretli pivnitei nu sint izolati.
ieesiceteeeons aon Ra
Incdizirea, instalatiile sanitare inutiizablie. Conductele din pamint gi
legaturile ciadirii la ratelele adilitara sint deteriorate respactiv aven-
tual subdimensionate,

Funete erincinal de detericrare F Api scuretat. Puncta pincgala izolare ortzontald uiterioard st dren-
@ prin apa (9r8 presiune @ da deterlorare: agli cu prastune are in zona pivnijel

eee Ls ae
DIC rat) a
raat

nan SERS ; : os aneoran

OD " a” ra
ears Birt

Uscara din istedor pamru peretl Rigpararea in zona de contact lzolanig yizontala manta ulterior & Ancgrarss cu pirdara a unui colt
@ axterion partial 92 accesibil dinwrg fundali zicile si pamiot frepgrars a gduyrifar; _ de ‘asd inclinat-

308
 ASANAREA CLADIRILOR VECHI
> ia

Peret! exterior, Fachwerk

Fachwerk-ui originar nu continga metal, cule sau suruburi. De re-
quid, fachwerk-ui poate fi reparat fra ofal sau fier, i exclusiv cu pie-
se din-Jemn. +) Umplutura structurii fachwerk este tn Germania ~-
de Nord de regula zid&rie aparanta, lar fn zoneie sudice argila. >
@-@
Umplutuca din argila ar trebui pastrata, iar cea deterloratd ar trebu!
raparata.
Avantajale de punera tn oper’, de fizicd a constructial si bialagice
ale argile! nu pot fi cbtinute cu ait material. Pind in ziua de azi ny —
axista un material dé umplutura cara s4 poald firecomandatca find _
idea! say echivalent cu argita +@.

Zidariile rigidizeaza casa, cesa ce contrazice da fapt orincipille fach-

werk-Uiui, iar un fachwerk usar nu are capacitate mare de umpiere. _

Fatadele de tp fachwark necesita o intretinere periodica in forma

de miei raparatii. ,

Punctele vulnerabile principale ale fachwerk-ulul aint:

muchilie, streasina, jgheabul, burlanele, contactul acoperigulul cu
pereti, umezeala, putregaiul, putregaiul useat, infestarea cu ci
parci, ingacte, nadurile despicate sau deschise din femn, apa care __
patrunde, legaturiie cu giafurile ferestrelor, clair vecing (1)

E
/ kizere de colt cu ancotil frtoculrea une! traverse Colt de faverse nau ancorat
® Alciauires de principh: 4 fachwededidl @ a Tn coud etape.de fuera ® cu surubudl cu cap
Tenculal wxteroert ™
" A ental 8 gone

lyf Filet upcare cu talee 28 1m

: ? Fics eolanta din Moc
rae “ mineral 2.6 40 mm
Giagtel zea on =~
Mid din giinb-caton say
pibol usvere cu taleg Ol eirat
‘i esta, tancttt

i
]

teertala 4
Modaiay ce alcdiuire
3 covtlu i Nou alettulre cy tarmnsizotate Noud alcihuire, fachwars 1 onto —4
@ taversele fachwerk (acbefii ds stclerth; |e interior fachwerk-ul
ante ciptusit
aparent la interior of te cxtariot
iniinders $f comorknere)

Factwarha ens aparent la ~ a:

Antador ‘a eetoion..
#
Tancanald exteriors cineca
Flach Irolania din sitcad de
cmiciy 60 Wh i
Mortar adexiy z
Tight comphHn Sz tte -_ 4
Pee Fenculsil ou var a
an ean Benai de cfuciut cehlar
ETAL .

wi

2} Intariqr , dra puto dite TS

. . . (77) Alghiuir®
in igen. cuzidltd
argiladin peaiatra
svuctura Abate
ae teoratin
ad novi a>) Ertarea
Evitarea sacarcduct
ea slurs needs Iz ra. _
a Alcdtuirsa peratalul dund cenovare
Su plici minerals izalents sf gia eoncagat, din clincher

j
310

Serpenta gu ring! de scoperi¢
a. Slnply revemal
b. Oybu reremar cy conkafige
bees 14.99
@ Akcftures siructsr propel garpantalar cu gral de wcopers fw calor cu eAEHer
@) Panne vuinerabila in tena plansesin 3) causal lor
ASANAREA CLADIRILOR VECHI
—~O
Zona acaperisulul:
Acoperigurile au ca functiune originara pretactia, ale cind un indiciu
asupra functiunii primare a casei.
Acoperisurila sint componantela casei care sint cele mal expuse in-
- tamperiilor. Daterlorari mici neluate In seama pot antrana pagube
considerabile pe tenn lung.
Astte/, intretinersa acoperisulul are o importanta centrala. Starea
bund, fara problame, @ structuril acoperisulul $I a@ Invelitorii este
baza oricdirel asanari eficienta -- @) si ©.
Materialul din care sint alc&tuite sarpantels Istoricd la latltudinite
noastre (ala Germania - n. trad.] este aproape exclusiv lemaui,
Toate formele axistarte de sarpante se bazeaza pe legZturi tran-
guiare In diferte variants constructive + @ - @).
Modu] da trensmitera a tnodrcarllor prazinta deosebir specifice
functie da structura, cunoastarea lor fiind o conditie indispansablia
peru oasanara fard deteriorari a acoperisulul.
ncarcarile preluate de acoparis nu provin numai din grevtatea pra-
prie si din 2Apadd, ci st din vint, datorita suprafateler considerabile
=~ 6.00-—
expuse. Din scast motiv, pentru stabilitate stnt de o importanta eru-
clala starea sl axistenta contravintuidlor --@)
Pardoselllg fn zonele care nu au subso!l dedesubt ny necesita ter-
moizolatia si barter’ contra urnezetil -»(@), In cazul in care se inlo-
cuieste pardessala complet, s¢ recemandé bariera contra umezelli
$i termoizolatie +)
are
ee anak chess
Aanagvare poder cu termolzdatis 9
@® Poder vecte dind platra naturald in
(8) barlera contra umidiatll pe sirat de
zone fara piven beton din morter de var
AS ee
Dar Tree
La hi: a im
Sactung Vadere
(By Rantergarea grinailer
in puncte Gy Raniersarea genziler in punctate
atabe. in dime slaba. in <intp
3114
 -” ASANAREA CLADIRILOR VECHI
~w
Plangeele:
Dimensionarea grinzilor dangeelorla cladirile vachi se ficea fn mod
ampirio, de cdtra dulgher. Incdrodrile erau preluate de regula de
_ C&tre geinzi tansversale care erau sorijintte de una sau mai multe
grinzi longitudinale. Intr-un manual de constructli de la 1900 se da
un rapert fntre inaltimea si (Atimea orinzit de § : 7, aceasta fiind con-
siderat un reper pantru prosimea necesard a grinzii,

Regula: jumatate din adincimea camerei fn decimetri 2 inahimea

grinzii in cm. Din cauza dimansionaci mentionate, grinzile vechi din
lamn au adeseorl o sageata considerablla, cara totusi nu reprezinta
un pericol, atfta timp cft nu sint depagite tensiuniie parmise.

Modalitati de asanare -* @) - @. intarlra printr-o a doua grinda de

femn. Ameliorare a distributiel Iinc&rcarilor prin inserarea unor grinzi
sau ferme metalice suplimentara — @). ,
rang SiMinuarga deschideri se face prin introducerea uncle sau mal muk
Hows tor elemante portante orizertale sau a untul perete portant transversal,
ae dem Madificdrile constructive ale structurii presupun relevarea exacté a *
fSena_tuturor functiunilorde descdrcara a sarcinilor side righdizare. Pentru
a asigura o descdrcare fara probleme a sarcinilor trebule sa fie cy-~

SAT etaeiteteriacs cates

Pel dsepario Sgudrarae niveluilta zone Patru ver i

@) cial veert uen pert: ox pregului . : @) Paya an

up wecfure
@ Oublarea una! ferasire siniglg

PEST Fats]
cladiriler
ai

qi Gaune jProduse da umezeald Laermer nou aan i ie steier oe 0 43) iMantaraa unel ‘resting orefaoricae ia) ‘taderg caad sistem Facrinver =
ad SUE ad “ .
 ASANAREA CLADIRILOR VECHI
=~
Seari:
Scarile axterioare $i interlaare sint alemente configuratoare esen-
tiale ale efadirilor vachi.
Sc&rle interioare exista intr-c muttitudine de variante structurale si
de materiala. Cele mat multe sint din femn, Cea mat Importanta re-
guia in azulreparani @seste: 4 se rapara doar caea ce trebuie raparat.
-~@-@
Scarila exterloare sint de caie mal multe eri din piatra natural si
servasc la accesul mal sus de nivelurile soclulul + @.
Treptele uzate pot ft intoarse daca sint prelucrate coract pe partea
de dadagut,
incdpert umede si bal:
Alc&tuirea paretilor sl 3 pardaselli trabuie protectaté sf executataé cu
grijd, Ca! mai temut defect sint scurgerile tn jurul dusurilor si al cazi-
lor -» @ - @. De asamanes, Darierele contra vaporilor detertora-
ta sau care lipsesc, in special a peretii exterior! cu termeizatatie la
interior, duc Ja formarea condensulut fn structura. ,
Aceasta este Gauza putregalulul gi a aparitiai ciupercilor. Ameaiie-
rarea conditillor sanitare este una din cate mai importante masurida
modemizare. Proiactarea soiutlilor in plac trebuie s& se mulezé
indeaproape pe existemt i 84 fl coroboreze pe acesta cu elemen-
tele tehnice necesara. -- & - @)

Shove veche exiaiental ‘verianta {5 ¥

cin mauarial plastic extind mi jen a Gu dungimiaa

b © ox tion une ch |
to sezut monsisi de dal be G) etree
vartante GZ) Pretacionte r@ cara
—
Oo te SEH

4
rc Lt i i
*
Ht
F J
= apd padi
’ bavierd conra,
traversd da
conduct apd pezkd, OH 1

oe a lupart Redee, ae
bencutatl
. 1 adage
— ‘. ~~ ren Mort jalitate eon! venifonall xzo incidt Amplasdinia condtictat da ape reddue-
@) Trasee dé conducte in apatela unor traverse montate pe laiculald . ponailor din lem th cididid vechi Ja tub NOUN pada
+e pevee Rona cy PUA t
“Tencualll noub parete:
+ hte

+ eosiud permanant ateaioe

+ dag pancoReedl pit oF
lenlaned,
“apd = amma 45 om
Kole Gubtu Npiea aui =n es
mopaue suveve partoe OE
TE
tats 4 | ea

rad gostarton wnphiturh

: bd ded cu
nad agains podsa adal 0 fala seretatui wt Abra mineraie rognuci

" - = Al ai si pee ty carolalicr :

Alcatuira pardagesld si perate in ineen cea ‘ira’ constracia Cetaii importants panty trcapari (jet) Alcaluine persia fanoizatania
@ incagert uMeds intra Coctsirvera de be tmasiva cu plarisee pe grinzt din umade a in dublu strat
Fachwerk fern

313
 CONSERVARE Si ASANARE
Exempla si saluttt =
Conservarea unei structun din lemn prin acoperiraa ei cy o structural
din otal.
Situatie, tema
Sala oolivalent2 construita In 1928 in Manster era aceperita cu o
siructura metalic care a fost deteriorata intr-attt in cal de-al deifea
razbal mondial, incit a fost nevoie sd fie refacuta comple: uiterter,
Dupa rézbol, otelut ara pra valores, astfel c& sala a fost acoperita _
timp da 95 de ani de o siructura din jamn in retaa, fra stilpt inter-
median, p¢ 37 m x 80 m, Structura era incdrcata doar de aa Insdsi,
neavind termolzolatie, incdrearl din zapad& sav alte IncArerl pre-
cum cele provenite de la pun} pentru iiuminet sau altele asemanga, _
Cerinta salutia
Neua Invelitoare trabula
— sf respecte reglamentirife rateritoare la tarmoizolara,
— $4 mu permild trecerea zgomotelor de afara ¢i sa mantina reflec-
taraa sunetelor din interior ja un nivel sc&zut ,
Noua structuré trebuia
— s& poata preiua incarcarl suplimentare ale aparatelor sportive,

i
ale cullselor, ale puntilor pantri iluminat ¢.a.,
= $6 fie clrculabila, .
= $4 coatfl amplesata pe vechile fundatil,
— structura in ratea trabuia conservats,
— duratele de prolactare si de constructle trebuiau s& fie cit mai
sourte posibil,
Solutie
© structuré spatial din tuburl ingurubate fn nodur @ dus ja mini- ~
mizaroa dorité a grautat!l totale, si de ea a fost suependata structu-
ra din lemn axistenta, -« (2). 22 da ferme in aro sint legate intre ela
prin diagonale $1 acoperd 37,34 m x 80,40 m. ~ @ ~ @)
Unu! din cela doud rindurl da reazerne, fnaite da 70 cm, este mobil,
- iar celdlalt este gindit ca reazem pivatart. - @). In interlorut struc-
turll spatiale sint disquse 10 punt tansversaja. + @
Macarale de mantare mici au preagamblat sapte componente con-
structive de marl dimengiuni, de pind /a 32 1, care au fest apei puse in
oper th 2 1/2 zie ou ajutorul unej macarale pentru 500 t. + @) - @
py
_ Lar Structura aste zincatd, traiata cu vopsea PYC-acrilied si cu o vop-
a” + “tS he r "
sea de protect contra coroziunil gi contra incendiilor. [nvelitoarea
ODHDOSCOGHODDGDS consté in pene, table din otal irapezoidala, barierd contra vaporllor,
(D sivvemal static nodurttiare. Rlndul B ov un aiigur ir. oc D avticedat termoizelatia $i table din aluminti cu falt vertical ca protectie contra
sofatie
cin Reve civerate
terrriot co sut; apal de ploaia, + @) -@©
* partila implicate: Minsterlandhale GmbH, Offelul pentru con-
fab dit muminiy cu Fatt verted 0,8 mm
baterd de vapor! elle PE
struct! civile si Industriala Minster, structurl spatiaia MEAO si nu-
meresi Inginerl de spacialitate. .

Alcatui ito inveltoti accperiguit =

vedars longltudnala

aS ert
eng
TH

@) Supon da 70 cin indlilng. mol pe Fy Fidlearaa unal sechun! dit :

) Acapensul axigtent 9sis comelei congarvat ~_
0 Singur diractig = [ " mructuta spatiala
aoe
th
eo
 CONSERVARE 5] ASANARE
Exempie si sclutli — (7)

Renovare si axtindere prin aconerirea cu o structuri matalica

s — . Situatie, tema
eae TP “Et y oF: con Pe terenul dans ocupat al unei intreprinderi de metalirgie usoard
‘ : = din Mdnster, hala forjaior a trebuit renovatd sf extinsa. Constructia
FE Lew” It veche fusese deja de multe ori modificaté si, odata cu procurarea
AAR: Lt. Awe unar nei masini, a fost prevazuta ou diverse structuti ala acope-
Dy hag OSC: cme LETC TEN een eLATCLEN emae
ave afee ened SEETEED ELEN basa od OT ae rigului @Q - @® : :
Nova hala trebuia
(1) Stefunna ranavernecs vecte ¢ cae nous desenaia una paste ceatattt—~ @)~-G) _ 4 ging o [ndltime liber& considerabil mal mare,
— 84 66 situeze pe contun! vachi! hale, deoarace nu intrau fn dis-
cutie demolari sau constructi nai,
— 98 nu intrerupa activtatea industiala mat mutt de 2-3 sfiptamini gi
8a reducé pe cit posibi deranjut produs de lucrarile de constructte,
— $4 aibaé un aspect imegrat, sa situisdu-ge tn Imediata vecinatate
a4 clair: administratiei, protejata ca monument Istoric,
— in fine, $4 permit axtinderea Intr-o a doua etapé.

Soiutie :
Mapinile marl qu rineas In loaul lor pe durata heifer a modiscare . Arhitactii aleg ¢ structural matalicd, ale care avantaje aint
— acoperire (rd stiipi intermedial + @- @
_ QB) Seativne fergitucinats— @) - dagchidere mara la o grautate propria mica
~ prefabricara si montare tn cel mai scurt timp cu achipamente
ugcare, factor decisiy.
r4qq7 Wy] rc iT i Acoperigul Inclinat cu ferme este tesit c&tre umpanela hale!, pentru
= ase potrivl cu acoperigul tasit a! cladiril administratlel, pentru a res-
r pecta indltimile 3l pentru a facilita o ventilare si aerisira naturala, In
ae pereti exterior ce attd jaluzeis de admisie a aerului, gurile de atimine-
re a aerulut$6 gésesc in coama aooperigulul » () - @)
| Peratil extarior constau din elemente prefabricata auspendate tip
| . saridwich din beten, care asigura lonoizolarea $i robuatejaa cerute
3 de o fora, $1 cane fac posibila monterea uscaté.
Luctarile de mogiticare au fost exact planificate: dup& montarea
i I noil structurl metalice, odat® cu montarea treptata a invalitoril noi a
Tneaput sd fie demontatd cea veche cu ajutorul unel macarale mo-
bile situate in interior. » @ -

Montarea soi structyit metalieg de- Montarea complet a nol stuciun

aeupta acqperigutul ecatent a) ve- ® matalce,
chi hale Inceperae demolarli vechiior pared!

i
i)

i I mae
Nova macara peeia demolaraa ve = : : I. - If
' ~ eh |
_ chiutul acaperis si trarssportarea $2
in afard prin pinignul de vest, apot :
i eschideni .
wTa scope
i i ero”i areEf oe Hatadld cu
t eschidenie GO sous side ine cant dd existent Arh: Hann si Maan

375

A) vechea corns
B) nous comigd, & circu numer de
@ profiurl
a fost medusa, gl la care s-€
avutIn vedara In special scurgere
apelor meteorton
Contravintuirle vechi care slungaau pind
pe peron. Nowe contrevirtuld ou herne
In arc rantovante in zona [nfacade .
CONSERVARE S! ASANAR
~ Exempie $i solutii — ()
Gara centrala din Kain ”
|, Marea hala a peroanelor: sttuaie, tema. In cazul frumaasel str:
turl metatice cu 30 de ferme [n arc, cu o vachime de optzec! de ani,
trabuie eliminate daunele provocate de coroziune §i cele ramasa
dupa razboi, ¢i de asamenga trebule renovate invelitaarea cu ir
mute straturi si luminatoarele in bandé. Situeta istorica trebula
ramind acaeasi, In cluda Intraducerll de materiale noi, Lucrarile de
constructla nu trebuiau $8 incomodaze praa mult activitatea grilai
teaficul feroviar. +» @)-@
Solutie: o schela interioara mobila trebuia sa alba ral de protactia
intemperii si de platformé de luoru, In pius sa protejeze zona gari'
contra aventuaiafor unalta sau bucd{i de constructie care ar fi cazuL.
Structura MERO din nodurl si bare, constind din 1.400 nadudl
5.000 bare, era alodtuita din 5 parti, care au fost alaturate creind .
slement de 38 m x 56 m. Schela interioar’ graa de §0 t a fost trep-
tat mutatd pe 6 sire, in tape a cite 2 saptamini tlecare, Elemente-~
individuale, montate anterior Intr-a gara de marfuri, au fost adu:
pe vagoane $] montate conform unul orar ja minut Sub bolta hal...
> ©, Cum a fost utilizata noua tehnolagie pentru asanare o arata
renovaraa contravintuirifor: vechiui sistem lega fiecare 2 ferme >
are, craind o unitate rigida. Legaturile din tuburl ds otel ajunge:
pina pe peronul pent bagaje. Nou! sistem a legat ilecare 4 ferme
In are in zona Interloard, creind cadre rigide, si a micsorat rosturite de
dilatare + @). St detalitie de cormise s.a, desi au un numdar redus ¢—
profiluri, au fost raconstruite optic aproape identic cu cele vechi. -+
Il. Halele pereanelor de oe sud: situatie, tama.
Oupé tncheleraa asandrii halei mari esta prevazuta renovarea aco-
pevigurllor halelor sud-esiica, cara rebuie s4 $e conformeze un
cerinte functionale ca urmara a fnvecinarll cu Catedrala si cu no
muzeu. --@)—@
Solute: ca urmaere a unel expertize apar tral projecte da idei, unde
acoperirea sectiunil de peron este rezolvata forrnal in mal multe fely
1. O acoperire a perenulul de persoane ca structura primar cu
coaja suspendaté, curbat4 in mod variat -+@)+@)
2. Un sistem portant eficient spatial, cu grinzi inguste de tip bolts,
incrucigati, care acoperd toate paroanele de persoang si de bagaj.
—+>(@) Deoarece acest sistem prezinté avantaje considerabiia, a fo
recomandat spre dezvoltare.

® Propunere volumetricd Neviart Planunga At

A Lr
PEEL
Or iE

™,
oe
me
watt
 $aCOLIeI
Scoille prefesionale pentru handicapall, de ovicel cu program compiet sint
dastinate Incurajari spre pragatire protesionala a tinariorou afactiuni fizice, spi-
ftuale of psihica sau a celor parictted din punct de vedere socal.
“>, lniratinerg- —> Scofle profasionaie, da oblosi structurate pe spaciatltat, sint destinate dnarilor
"5 oes 00 fac 6 pragatire profasionala,
$colile profesionals de specializare sint scali facultative cu program complet,
cu o durata minima de 1 an, pentr tineni ca au abgolvit o scoai& profesionala
obligatarig.
Scoala primard Scola profagionale superioare permit aprofundarea cuncstintelar ecumutats In
scolte cu profil real sau in scoli echivalente, clasale 1-12, pentru pregatirea stu-
Parcere Giului ca sa dastigoard tn colagil.
Scoll profasionaia pentru o pregative de apecialitate facuttativa:
Poca i scoll de magi, seali de tehnicienl.
Faculté -+ capitotul Facuttati

i Baza elabordril programator gcolare aata conetitulta de directivels tn vigoare fn

flecare land.

WK? serge ee
Corintule 9! raintite Profectares trebule 68 reepeote Jegi, directive, dlapozitil:
~ date structurale raglonale ¢ comunale din studlul de dezvoltare a land-ului, a
oragulul, a lavataminitui s.a.
2, Bamana ncapree 12 Soe avcesh = = : ~ alle studi comunals, studiu de circylatia, stud zonei razidentlale ¢.a.
—planul de vtlizare @ supratetator, detalii da sistamatizare,
a3 ua a Incdoere de recraore — verano Amplagament, sitvatle $i pozHionare, structura terftoriulul $! zona de infiuenta
17 SailBeeco rundown Seer “ewes
haloes quctraa 48 ernie
+ neluderea auprafetetor de sport, a spatiiior varzt si a amenaiiritor
axtra gco-
. nebo
serine’ 2A. Birector adunet lars adlacente
~ acceebiitate, transportul public de scurtt déstanté, sleteriul autobuzelor sco-
3, baa pac cursue de ick #2 Socata
lars, cireulatia pletonala, ciroulatia auto priveta,
10. Gugurl 24, Incdiperea cu material Conditite Impuse de teran, functiuni admiise tn raport cu nérimea edificabllutui
1. Vester didacte
12, Echiparnent 25. Telecomunicntl ~ valor orlentative perity scoala primard gi scola special 25 mele
@ Schema supcaietelor of a ‘elatilor pentru treapte piers = traepta secundara {+ |i 22 malay
~ 900 profesionaia, sregram partial 10 mele
Studil generale: — program complet 25 mitaiev
fnsttuitle de Invarimint cregoolar aint @nexate scoltor pantu handicapaii, 9 Distrubutia spatilor si prolectarea se elaboreazd
in functs de namarul alavilor
sint aterente griidiniteior sau collar. dintr-o traaptil seciard say dintr-un an scolargi tn functe de numarul alevilor din
Scallla petmare aint frecventate de toti copii sf cuprind primi 4 (In Beriin 6) ari clas, numarul de eard, tpul da scoeHl, forma gcolard, carinjele referttoare le
scolar, clasela 1-4, traapta primara. supratetele #! epatile specific scolare.
Scoille pentru handicapatl cu program tnireg pantry copili cu afectiuni fizicw, spl- Exieta modale de distributie a soutiiler corespunzdtoare cuprinsa In directivela
eferente. Baza sint carintele refartioare ia modul de functonare:
dtuate gi psihice sau care sint pariclitat! oi punct de veders social, al care nu
= organizers, functionares pe timpul thtregll zie sau a jumatate-de
zi, clase pen.
pot urmacu succes
o scoala normale, fru stuctul de bari sau clase profesionals
Scoile generale ein sco de continuare a studiler, avind 5 (Tn Berlin 3) ani gco- ~ sropurt pedagagic/didactica ,
lot sau treepi, orentativa de 2 ani de forma ¢colardin Bremen respectiv de 3
— reletit Inte tnemoer!, colaborarea dintre cadvela didactice, oferta de suprafate
aniin Niedersachsen, clasele 5-9, reapta secundwa |. gi confarmarea aceaicra
Scolie cu profi real sint scoll de condnuare @ studilier, dup’ Inchalerea studllior -poslhiltatt soatiale 9] cerinia
‘sa. a clasei a a din scoala generalé, clasele 5-10, treapta secundara |. ~dotaraa tatinled, Iyminara $i luminare, ollmetizare-ventilare-incdizirainstalatl,
Girnazilla aint seoli de continyare a studilor, dupa Inchelerea studillor prima- alecticitata, radio, TV, telefon, apd, carvailzare
re au & lasel 2 2-2 din scoala ganerala, casele 5-13, treapta sacundard [+Il. Seoll speciaie:
Scotte complete da tip integrat sau cooperativ cuprind diversete Hpurl de scoll Recomandarea comislai de educate a consiliuiul de a ducatie german vi-
In diterite aleStuil onganizaterice sf de cordinut. zeaz4 — pe cit posibil pedagagic gl terapeutie- integrarea bancicapatilor fn
Scoll de pregatire profesionald: pcollla nortiala, caea co nseamnd ca toate scoille tebwe $dfle echipate pen-
Soolle protesionale au drept scep aprofundared cundstintaior de cultura penerala thu & puteafl folosite de handicapat. Trebule respactate bazele lagale ale re-
¢i atudlicr teoratios de baz’. Au program perfial ql sint destinate efevilor cu core glemantintor de constructle refaritosre ‘a nocosittle persoanetar cu handdi-
tact ce Instruire sau un alt fel de contract de munca pind ca implingsc 18 ani. cap,n vigoare fn fiecara land.
Leoultad fa Traptele si formele Viewta Clase Numarul Bev per Elev per clas. Grupe
zona de influent de reatamint #evtor alavilor poe promote {exemph ie
tant google Cina evimax? rent)
vidoare orentativa)
con 2.000~ 4.000 Educatie siementara:| 3-§ - 60=126 m8 8/28/20 2-4
pidnta max, 180
coca 2.000-10,000 Traapta orinar: 5-10 1a4 250-800 30-150 Clasa t 2-4
vee pimar = * reap. 1-€ max, 800-85) 1b
. 5-12 Clnsgie 2~4
153825
In funcile de Scoala special pt. S=15 Treapta: fe tunctia ano -
Sout scoll cca 5% a ural max, pregititoars | da tipul In functle da tou
fnew In masure pind ta interionra, eel oll pind Ie
care nu potft a mae 100+§00 Teedite
egratl supeioara
in seal normale protagionaty .

ova Traapta secundasa [: 10-16 5-10 1200-1600 140-300 20/9590 genus

10.009 = 126.000 cant scolar? rasp. F=-10 max, weal red ain
min, 2-9 4=9
scold completd 12=18 2000-2500 Gin, min. 2-9 4+9

cca Troapta secundard Il: 16-19 W=13 2500-4000 Mmilnim 30-100 “Gimnaziu: mindm 4
80.000 120.000 treapta superiors pind ja 900~ 1800 1925/22
compleiacolegiu cca 6000 Scoli pratesionale: G12
slew la zi say Teoria:
la far& traqventd, 1Wwaqa2
dela toate Atalier: a/1 6/44.
Specializarie

@ Valeri orentative

at?
 Scoala generala de ex. 2- rasp. 3 seri
10 (12) resp. 15 (16) sali de ciasa fiecaré 65-70 m®
(al 10-lea an de scoata generala} $SCOL] + tp.
3 sli de curs fiecare 45 m?
Stiintele naturii 1 inc&pere pt. biblioteca scolara 60-65 m* resp. 70-75 mi
7 resp. 2 sali de experimante sl exercitii flecare 70-75 m? 1 IncSpere pt. co-administrarea asiguratd de elavi 15-20 mi
1 incdnera pentru festivitat’ (pentru maxim
1 resp, 2 si de oreg&tiri, in acelasi tmp jumatate din elevi} t oF/elev a _
Sli de depozitare g] pt. materiale fiecare 40 m* Administratia
{ spatiu pentru cercurile de 1 cancelarie (sala de conferinia} 80-85 m*
| prelucrare fate 20-25 m? 1 fnedpere de lveru a profasorilar (biblioteca 100-105 mé#
Incaperi gospodaresti profesorilor) resp. pot fi cupringa in aceeasi incdpere
1 bucadtarie 70-75 m? 1 Incdpere pentru directaruit scolli 20-25 m?-
1 sald de curs si de mase 30-40 m? "1 fneapere pentru directarul adjunct 20-25 m?
inedpere pentru provizif, material st 1birau 16-20 m7
masini gospodarest! 30~40 mm? 1 pad de primira @ parintllor simuttan, Incdsere medic 20-25 m?
1 spattu pentru duguri si vestiar 15-20 m® i neapers a administratorului (distriouirea taptelui) 20-25 m?@
Educatie artistied, luery manual gi lucrSri textile port °
1 atalier pentru lucrdri tehnice Sal& de sport pantry flecare 10-15 clase
1 atelier pentru hverdri artlatice 1 unitate de exercitii de 15 x 27 m
1 spajiu pentru materiale Teren de sport fn funetia de cerinta
1 spatiy pentru duguri si vestiar Tmprauna esa 180 m*
1 atelier creatie textile 70-75 m* Glmnaziu
2-3 fncdper pt. material didactic
1 Inc&pere pentry bibllotesd st
flacare 10-15 m? wesa oD
{12 ‘sl do clasd
sdlide 65-79 m?
6 sai de ciasd( supsrigarai} 50 m#
periodicals pentru elevi 60-65 m? 2 Sail de asd auilare Ps 65-70 m*-
1 Tncapere pentru co-administrarea asiguraté de dievl «= 15-20 m? 3 salt de clasé auxiliara 50 m2
+ Incdpere pentru testivtat! (pentru maxim 4 nce one ou dimensiun!
jumiate din elavi) 1 m/elay arte marl (geografie, istorie}
Administratia 1 sald pentru cultura civicd 50 m?_
1 cancelaria (sal4 de conferinta), tn acalas! timp 60~65 m* Stintee naturii
incdpere de tucry si biblioteca profaserilor reep. 80-85 m? Fizica si biclogle
1 incdpers pentru directarul scolli 20-25 m? cite 1 sali de curs 55-60 m?
1 birou 15-29 = m® Gite 1 sald de depozitare si sala pt. materiale 30-35 m?
1 sald de primire a parintitor simultan tnedpere medic 20-25 m* cite 1 al de pregadir 30-38 m?-~
1 Incdpere 2 administratonului (distribuirea laptetui) 20-25 m? cite 1 sal pentru experimente gi exercitil 70~75 mé
Suprafata libera pantru pauze » Smi pt. fiecare eleva sl elev Te

Sport t sald de curs gi axercitii 80-85 m?

Sala de sport pt. fiecare 10-15 clase 1 sald de pregatir Lo 30-35 m?
. unitate de exercitil de 15 x 27m 1 sald de depozitara si gala pt. materiale 30-35 m?™
2 sali panty cercuriie
Teren de sport in tunctie de cerinte
stlintelor neturli flecare 0-35 m?
$Scoalé cu protll real dé ox. cu 2- rasp. 3 aeril 1 sai pentru carcurile de prelucrare foto 20-25 m?
12 resp. 18 sail de cfasa fiecare 65-76 m® incAperi gospoditrast! _
1 sala de clasd de dim.foarte mart 1 bucatarie 70-75 m?
{compartimentabila in 2 spat} 86m? 1 sald de curs si de mesa 30—49 mm?
2 sali de curs flacare 40 mi. Incdperi pentru provizi, material gt
Stintela naturit masini gospodaregti 30-40 m?
7 aal& pentru axparimente si exerci! da fizic3 70-75 m* 1 spativ pentru Suguri si vestiar 15-20 m? -—
Educatle artistica
1 sald pentru axperknente si exercitii de
chimig si biglagia respecttv 70~75 m* 1 gala de desan 80-865 m?
1 sald pentru experiments al exert da chimia 70-75 m? 2 atellere pentru lucru manual 60-65 m?
i sali pentru axperimente gi exercitli de biologie 70~75 me. 2 Incdperl pentru materiale fiagare 20-26 m?
1 spatiy pantry duaurl a! vestiar 20-25 m?
1 sald de pregatin pt. Azicd 4] chimie In acalagl timp 1 atelier creatia taxtite 70-75 m?
sala de depozitare st sala pt. materiale 30-35 m? 1 sald da muzica 86-70 m?
1 salé de pregatiri pentru fizicd 30-35 m? 1 anexa 15-20 om?
{ sald de preg&tin pentru chimie 20 m* Laborator lingvistic -
7 sal de pregathi pentru biologie 30~35 m? 1 sala penta echipamentul de profil 80-88 m?
1-2 resp, 2 54li pt cercurile de 1 Inc&pere pentru aparatura si materiale 10~15 m?
stiinjele naturli flecare 30-35 m? 3 incaperi pentru materialele didactice fiacara 15~20 m?
j sal pentru cercurila de prelucrare foto 20~25 m? 1 Inc&pere pentru biblioteca scolarA 70-75 m?
Incdperi gospoddresti 1 incdpera pentru co-administrarea asigurata de eled 15-20 m? ~
1 bucatarie 70-75 m? 1 incapere pentru festival (pentru maxin
1 sal4 de curs side mese 30-40 m* jumatate din alavi} 1 malay
incaperi pt. provizii, material sf Administratia
magini gospodaresti 3040 m? 1 cancelarie (sala de conferinta). 80-85 mi? —
7 spatiu pentru dusuri si vestiar 18-20 mm? * 1 Ine2pere de lueru a profesoritor (biblioteca 100-105 m*
Educatie artistied, lueru manual gi luerari textile
profeserilor) resp. pot ti cuprinse in aceeasi incdpere
1 sald de degen (lucrari artistice} 1 incdpere pentru directorul scolii 2-25 m*
1 resp. 2 ateliere pt. lucru manual (tahnica}
1 inc&pere pentru diracterul adjunct 20-25 m?
{birou 15-20 m? .
1 resp. 1-2 incdperi pt. materiale 1 sala de primire a parintior simultan, Incdpere madie §=20~25 m?
7 spaiiu pentru duguri gi vastiar impreund cca 80-220 m* t incdpere 2 administratorulul (distribuirea iaptelul} 20-25 m?
1 atelier de creatia textite 70~75 m* port mn
1 sal de muzica 65~70 m* sal4 ce sport pantru fiecare 10-15 clase . os
1 anexa (ingfrumante, note, pupitre) 15-20 m? 1 unitate de exercitii de 15 x 27m
Laborator lingvistic Taran de Sport in funetla de carinte
1 sald pt. eehinamentul de profil 80-25 m?
71 incanere pi. aparatura si materiale 29-15 mi |
3 incdgeri ot, materiale didactice fiecare 10-15 m?

318
 vos
SCOLI
*
—@
Garderobele sint dascentralizate, in afare salilor de clasa, desi atri-
en deen Bl buite subordonate acestora —- pag. 422 ©).
@ cca 100 de DAs Grupurie sanitara:
cca tem Numarul WC-urilor, pisoarelor si a lavoarelor necesare, fn tunctie ce
fumdrul total al elevilor, separate pe sexe, coraspunzind directivalor
Baisti afarente — @). WC-urile trebuie s4 fie re cit posibil (umninate si ventila-
te natural. E navete de accese separate panty o2ietl el fate. Exempla
de WC-Uri pantry pauze, de ax, pentru difarite amenajarl detoalete
. pentru scoli -» () - @). Circuiatille
Deexptecai0 — G) Inetaladl pe 9 singura latura orizontalei verticale sint da ragula gi cai da evacuare in caz da peri-
@ sake serrsnt Toe 200 bale cua 0d mt col. Latimea liber’ a cdilor de evacuare este de minim 1,00 m/i50 de
persoane totugi minim 2,00 m tn zonele de activitate didacticaé. Pentru
mai putin de 180 de persaane trebuie s& aba o latima de 1,25 m.
_ Traptele th zond de predare trebuie sii alba 7,25 m, lar alte cai da eva-
cuare 1,00 m, Lungimnea maxima admisibild la caile da evacuars asie
de 30 m, cua schimbare de directie pind la jumatazts. 25 m linie dreapta,
masurata dela uga de inchidere a casal seri pind la cel mal indepartat
loc de munca, Capacitatea traptelor In functie da numdcul calor care fe
intebuinteazé si de incdrearea media mal redus4 ¢.a. Latimea trep-
telor: 0,80 ma 100 de persoane (mirim 1,25 m, dar pu mat late de 2,50
on}. Altammatv: 0,10 mia 15 persoane . (Numal etajul superar la 100%.
Rlestui etajelor se calculeaza cu numal 0% Incdrcate). Zona de activi-
tate didactic’ general cuprinda clase si clase auxlkare, clase cu di-
mensiuni foarte mayi, sali de curs, sAll pantru limbi straine si cultura ci-
© AZ" © Oe aed ee eee ee ica lahoratoare lingvistice, ineperi pantru materialul didactic, pentru
Brat cay La grupurl sanitare mai mart webule previzule amenaiit § = yarti gi alta-anaxa.
Matarlile din zona de activitate didactica ganerala sint:

Kad
fimbi strdine, cursuri de profil, maternaticd, religie, stlinte saciaia si
sdlitica precum £1 materi! opttonala st cursurl de aprofundare (in to-
tal cea 50-70% din totalul orelor pe s4ptaming).
Suprafatala necesare: sala de clas& pentru cursuri traditionale oca
2,50 mice, in cazul diferentierii spatiale flexibile cca 3,00 m#/loc gi
Ui iit la cursurite fa sali mari cea 4,50 moc inclusiv supratetete anexe
negesare din punct de vedere functional,
Planut incaperii standard este dreptunghiuiar pind la patrat (12 x 20,
12x 16, t2x 12, #2x 10 m) cased ce insearnnd ca lao adincima max.
de 7,20 m este Inca posibild dispunerea ferestretor pa o singura fa-
tura -»
Supratata:
sald de clasa obignuita 1,802,006 mloc de elay
gala de clas mare cea 3,00-5,00 moc de elav
tnaitimea libers 2,70=3,40 m.
Laboratorul Jingvistic: amplagat in cadrul zonai de de activitate di-
dacilcA general sau direct subordonat acestela, pe cit se poate
aproape de mediateca sau biblioteca.
Necesar: '
Cea 30 tocuri de ucry la cca 1.000 de elevi + @ ~ @.
Dimensiuni: _
Oimensiunile laboratoarelor AV gi AVE fn total cea 89 m?, cabind pen-
tra Jaborator lingvistic cca 1 x 2 m, qumarl locurior de laborator
246-30, ceea ca Inseamna 48-60 m? inclusiy suprafetele anexe.
Suprafeté anexe: studio, Incdpere peniry inragistrari, arhiva pentru
profesori si frregistrarile elevilor. Laboratorul lingvistic poate fi ampla-
eS sat si fn inima clZdirii, putind fi deservit
de lumina artiiciald $i instalatii
de ventilara.
Zana de pradars oy cca 180 de locurl pentru etevi, avind cca 380m" subformaa = [Terman Alo: «= Separare Ampla- Uli Altele
6 sill normale de clas’ al nckperea cadralor didectica precum
ql call mare par- ie | BF sare ame
Wu cursur interctopendante Wea Chest nu Linga¢ Tntimpul eventual
pt. insttutile de
picdase cuarnd- casa ontior Invéitaint pragcolar 2 Wut
camord gi anticem.
Wei gp da Cu acces Mai multe dela fecare cissa fara WC tre-
pleuraud ti din cutear dasa Sule 54 $0 ajunga pe un cuoer
dosate sau sala Indirpul demax, 40 mi mesp. peo scaré
orator fa un WC ph cursus
WO-ut Gap da Cu acces PL dase = grup de WO fa nivel
ploauze Je din curtea. Tntimpul = schiui ca nu 9 amplasats 1h
cosets pt pauzil pavzgior «zone Intemd, accesibid din
sav holy! mara spatile de pauzd
WC-u Grp = Separare Subordonats [nimpul eventual ia fegdturd cu
pipe de Barba zonalprote- pauzsior § garderobele profesovilor
fiesori closeta Femai = aorilor sau
administretici

Limb! straing - lacerater lingvisee iaborater

i r AYT
" ie aug. vertirg. a Amenajéa de WC-un
Laberaior AY (AY » auz si vorkirs! inragistrarai

315
 ‘SCOLI
~w
Zorela de activi didactice destinata silintelar naturil cuprind sAt
de olasa, de exercitii didactice, de exercitii, de pregatire. si de
colectii, sili de prelucrare i laboraioare foto. SHli de curs da bidlo-
gle, fizic& si chimie cca 2,50 moc. Pentru predara si demonstratii
ca 4,50 mac pentru exercitii inclusiv suprafetalor canexe necesa-
re din punct de vedere functional dar (Ara spafilla anexe.
Incdperte dastinate damonstratiller si exoerimantelor pentru combi-
natile de materli sau pentru materi:
stintele naturii, chimie gi biologie, fizica, chimle 9f bidlogle cca
70-80 m? +»).
Sala ca curs pentru predara si damonstratii fa materiile fizied, bialo-
gie eventual chimia cca 60 m®, cu scaune de amfiteatru in panta si
fixe, O a dova intrare - iegira, Este permisé avertual ¢ sala de cur-
suri amplasata fn inima cladirii, luminats artificial,
Sala de exercitii pentru exercitil scolare, carcuri de lucru g:a. Ia blo-
loglé gi fizic sau zone pentru axercitil refaritoare Ja mai multe ma-
terli structurata spatial $i compartimentahlie; cca 40 mde sala in-
dividuald raspectiv suprafata individual.
Sallie de pregatire, pentru colesti si pentru materiale pentru combi-
nafila dé materil sau materi individuale: Impreund oca 30-40 tag-
pectiv cca 70 m?, fn functie de dimensiunile acolli st a zona! dastina-
te stintelor neturil. Sint permige incdpert amplasate tn inima eladirii
cu lumina artificiala.
incdperl gf zone pentru cursurile de stinte ale naturi. Salle de pre-
jucrare foto si laberatearele foto sint subordonate sdlior pentru
stlintale naturll, Tipurile de sali respectiv de suprafete: sala de preiu-
café foto eventual sub forma de stuclo, anticamera spre laborator
e s
pentru receptla, cursurl. Instalare sau similare, eventual prin uilizarea
unor inc&eer cu alte destinatll alter sll, laborater toin crept camera
1) Sate da exerci 3) Sala
de asd 5} Sad aterratvs
de exerci obscur cu zond pantry
é laborator de pozitive
y (7 masa de marie pen-
2 Salk ph exerci dideation 4) Pregetre
gl colech! Bj Calais fru 2-3 etevi, combinata cu supeafete pentru Iucrarile ou substants), si
(2) Zonk destinatl stinetar nsturata cca 400 de focurt con 4.400 mr! pentru laboraterul de negative (devalopan de fiima) si fncdpere sau
oT CT. Attar etiniala cat . fis’ pentru introducerea fiimulut In aparat.
a a Amplaseraa frognerilor: evantual spre nerd adinavind climatizare in-
terloard constanta. Necesari de spati: depinde de numarui elavilor,
In general 6-14 elevi per cere de lveru, minim 3-4 m? per seul de
lucru, pyrite de laboratoave fote sint in functie de demerit al dimen-
sluni,

~ Laborator cu ¢ eingura Incdpere 20-30 mé, ca forma minimald

cealZbocud = cca 8m? coasdm? = coe 30 focurh eee 100 mé numal cu niga separata de cca 1,56-—2,0 m? pentru introduceraa
Himului. /
@ IncSperi si zane pantre kucru manual itehaic}, menal, muzica st arti -+()--(G)
~ Laborator cu dou Incdperi 30-40 m?, compusd din incdipare tu-
ininata, fitru de lumina si camer’ obscura (pentru prelucraraa po-

Jo
zitvetor si negativelor), incdpers pentru intoducerea filmului cca
Ogg zm.

UH Een
- Leborater cu trei incaperi, camara obscuré pentru pozitive versus
inedpere luminaté, fitrude iumina, cca 1-2 m?, fara mobilier, nu-
mai cu tampl pentru camere obsoure.
| a a I a a! [a inchideri: draperii, usi, filtra-tabirint, Hltre turnante.
coe 28 iscurt L/cca gai? cea s8m? = cca
2S hocurt Lefopa
a2 ma
@ Zone cestinate iugrulu! manual {iahnic) Oo foal om
ch oog aa
Lan Sea lor QO
Metal

= aa
thew, Winn clasts

TS TPT +4
Dust
sl veguere

Zong peniry tahnica-monar, tse’ de byeu, desea tahnic, luery manual

ia total Coa 390 Ga locus. coal O00 mir :
 — =~ Ts 1 Incdpere
| aetor Tey Oe J a ] ee mistifunctionata
$COLI
ae ao9 Po | 2 Locuri de auditle
6 LP ig fa | CS 3 Birow -
I eM a_je @ [ 13] 4 Catalog central
Biblioteca, mediateca si amenajarile centrale
— 5 Zlare 3i reviste
—S= _ ‘( 44 § Lucry colectiy
2 2 9 So. ? Lucru individual Tema:
if {|if 4° o 9 8 Cabine pentru masinile Centr de informare pentru activitatea didactica, continuarea studi-
de seris. ilor $i timpui liber.
9 Informadl, imprurmt
o 3 J 19 Sala de curs Utilizatori:
aes
asa
f q 11 Studio audiovlzual Elavi, profesori st utilizatori extrascolar.
2 12 Depozit
Biblloteca este formaia din zonele corventionale pentru elavi si profe-
i: D: &: 13 Utliizara uzuala
14 Capiator sor inclusiv imprumut, locuri de lectura side lucru precum si inventarui
15 Gargeraba, dagazi-
tarea genqifor coraspunzdtor de carfi si reviste. Mediateca inseamna extensia bi-
a Exemplu pantry bibllatecd/madiatecd scolard
bliotecii prin posibitit&ti de primire gi restituira (hardware) pentry radio,
TCUodT Oty IPPs film, televizor, casete si banda de magnetofon, adica aga-numitul ma-
terial audio-vizuai si un inventar corespunzator de software.

j|=|
_—————}
Valori orentative pentru necesarul de suprafete:
Paugal biblictect/mediateod 0,85—0,55 méelev.

it
Individual:
Tmprumutul ¢i restituirea cartilor, per loc de lucry cca 5 m2 inclusiv ;
suprafata pentru catalog cca 20-40 m?*.
Consiliers:
Biblistecaryl, pedagogul si tehnisianul mijloacelar da comunicare in
masa §.a. pentry fiacare colahorator, cca 10-20 m?, Denoziteres cArtitor
compact fn depazit, pentru fiecare 1000 de volume, insemnind cca 20
~ 90 de volume ja metru liniar, cea 4 m? de ratturi la vedere inclusiv su-
pratefeie de miscare, suprafele pentru citit si cataloage pentru flecare
1.000 de de volume de specialitate respectiv de lexicoane, cca. 20 -
40 m? zond de luctu in general pentru fiacare 1.000 de volume de lexi-
@® Exemplu pantry dibliotecdimediaiecs scolara coane, cca, 25 mm” pentru cea 5% din elevi/prafasori, totusi minim 30 de
locuri de Iweru de ofle 2 m? eca 60 m®. Per ? cca 2,5-3,0 m2. Sala pen-
tru grupe de lucru de 8 — 10 perscane cca 20m? = @)-
a a
Returearea

Bueatarii si anexe
So}
weselei

Dimenstunile si dotarea depind de sistemul de aprovizionare, de distri-

buirea allrnentelor $i de restituirea a veselei pentru tinerii elovi eventual
sistemiul de distribuire pentru masa fh comun (portonaté de cétre pra-

i
Catan

fasori) in caz contrar autaservire (de pe banda, pater noster, teighea, !I-
nie dé canting, cantina-free-tlow, platou rotativ sau simifare}. Distribuirea
Qs r aS— 15 mineacuri/minut respectiv 250 --1,.000 porjiv/ord in raport cu per-
sonalul existent, Necasarul de supralaté pentru sistamut de distribuire

i cea. 40-60 m2, sala de mese tn functie de numarul slevilor si a numaru-

{ui de schimburi pentru un ice minim 1,20-1,40 m2. Suprafetele mai ma-
ig | 3 ritehyie structurate in spatit individuals. Pentru cca 40 de locuri de masa
a _

vis
spiel | § ip
rebuie prevazut un lavoar in zona de acces, +9) - (4)

i i: Lea Deposit
a a a
= ; is Lat
toot
#
oe
_—

. 2 fs qn m= ie ea Praparare =| Cangatator Frigider l eunar

i 1

if 3 z? { "3 pam
7 e = v Bucataria S)lel
g 33
moomoo y i comms
a 1
BIE] g 3
~ 2500 mi f c
joesooooow i oomoeoeo
(} ss ong om me oe ae
-
et aes eg 4 + i 8
oo — TT +
of q a Py
* ra * * A +
o
22] Fa g “{ 58 a6 Sas |2, |} 6a a Ks
38 “t ° if 2 id
i938] g,222/ 0 c
ae | i
or
$3.
Li e233 (213 (8 ( 35a) 239 (B43
a2
a[cLieee be a a a
228]2 a
2 does | f
& & 3 Q 2 a
s | tea on aim «p> em eoom omen eee U \ 2 = 3 be 3
z a ay = | as
ime Fe 1 f 27 | SE) | ad) Hy de
lee 4S 28 | § 5 nH 32 a= 5 SS i
1 aia2 2S 2 | a | . Us : 2 52 || Neg2 1| 12i a3 |
|| izp]!S Pele| 23 | gaye
ak 3
afFi
2 , ae

° fa Rams = ~
PT i
a Sri Samirran tit. Te
 SCOLI
a
eu 3 a a Oe Material didactic Scoli primare
qj Sala de clas&
felel it eb)a a4
afja
— Sali de clas— pentru fiecare clasa da bazd o Incapere pentru ac-
Jo sBaf] cf
tivitatea didacticd, pe cit posibi! patrata, in cazurt exceptionale drep-
tunghiulars, max. 32 de alevi, minim 65 ~ 70 m? (cca 2,00 m? —
| , Garderoba 2,20 melev) pe cit posibil luminaté ne doud laturi~ @ + @) oen-
tru mobilare liberd si orientata.
Culoar
.
—: Partea frantala: tabla glisanta rabatabila atasata de perete, suprafata
————
pentru proiectii, racardul pentru TV, radie, magnetofon s.a. trebuie
Sal de clas& luminata sl vertilata pe davd lar peste garderoba si culoar. amplasate In apropierga tablei respectiv a usii, lavoar pentru uz $ca-
@ extinderea euioarulut 2 cite dowd clase, incaperi pantry materiaiul didactle
Arh: Yorke, Rosenberg, hardall lar. Posibilit2ji de prindere a harjilor pe perete. Posibilitatea acoperirii
terestrelor. Incdperi pentru grupe ca suprafata de iucru separate pen-
Ciasa lIberd (ru diferentierea Interioara, Gar In prezent numai fn cazurl speciale.

Alternative la clasele individuale si cele de gripe:

Sald de clasa imbinarea a2 - 3 sali de clas4 pentru obdtinerea unui spatiu de pre-
dare pentru conversatii intre profeseri si eievi, dezbatari, prelegeri
pentru grupuri mari sau compartimentat cu pereti reglabili.
es
[ao ot Windfangul si holul de intrare sint in acelagi timp spatii de distributie
a ciroulatilar orizontale si verticale {culoare, scri, rampe) eventual
Incdtare pt luore manval
muneeeaneae ca hol pentru pauzd (0,50 m/elev). Zona muttifunctionald pentru
serbarile sealare, jac si expozitli.
Cuioar Pentru incdperea cu aterialele didactice sint suficienti cca #2 - 15 mz,
x = = x x x a x =
Amplasare centrala, subordanataé zonai profesoriler respectiv
@ imbinares safii da clasA cu claga liberd si incdperad pantry ters manuel spatiilor multiunctionale.
propuniera de razotvare tp. Neutra

ea! of |
elo 1 Hi LL il
of] of] of} of] Garderaba Said de clasa
T a

a of of 3 oe nui
aoa | t ie
@ Cite dowd clase lao casa a scdrli, axploataca pe etaje cu fluminare ga doua latun
Sala de clas Arh: Schuster
Yee

Culoar

® Conformaraa planului in (arma de 2imt} de fierastrau, exista pericolul

deranjviul raciprac 7 Art: Carbonara

Sala da clasa
yy’

Culoar
Depazit

Garderoba
va
Sala da clasa juminatd suplimeniar prin fsresira pozidonate in partea superoard, Q Palin clase pe ea] cu iuminare pe doua laturl. extensie lateralé pany cursuil :
{Mra permite vaderea din spate. Extindares culoarului aterent ieedrel clase cu qar- colectiva? . Heels, Moser, Steiger
derobé $i spatiy da depazitara Arh: Carbonara

ae a we
me a zt hy se wn +
oe Sala de clase
LS
‘oc ' iz
olla |

ue aus Gardercha
si windfang SF
 1, Aampa
2. Sala de clasa ScoLi
3. Aula
4, Dapozit pt. seaune EXEMPLE —
Garderoba
6, Galerie
7. Canina
6, Intrara
9. Porc
19, Admtitisteatia

Sectiune-+ Q
Arh: MitehaiGiurgola

1. Salida spon
2. Vestibul sala de

1, Hel
2. Camttira
4. inedpare pt. recracra §. Vastar
4. Gardecoba
5. Asctorat
@. Foaler
7, Ada
4, Mediateca
9. Incdpere de iucru ?
Renu peofasori ‘
10, Sala de confarinta @ Pater ~ scoala primard Art; &. 31. C. Parade
14, Said de casa

cm

e Settiung transvarsald == @

Teeete Sel Ta} :

80050

1, Hal 14. Sata enatfuncporala

2. Sala de clasa 15. Degoait q
3. Incapera curdtania «= 18, Brow L
4. y
4. Aripa sailor de clas’ od
§. Safa dg gimnastica
7, Sald cu aparata i: 4
6. Ghicineta |
9. Safa yo
10. Scand oy |
11. Teatry in age fber ky!
12. Loe de Intirira d qj ,
13. Said pt. fueru manual : j .
4
: 5
a

Arh,; Gurkard, Meyer, Steiger

(199)
 INCAPER! DE DIMENSIUNI MAR ?
Clasd :
CONSTRUCTIA SCOLILO!
=
Clasa Clasa

Senet iatetlal didactic [: Birgurile de dimensiunt mari, astazi lucru de la sine inteles ing’ |
a f |
Matacial didactic dintre cazuri, incep sa influenteze si constructia de scoli. De acee
i Macheta —_ Dapoat exist si cerinte asemanatoare in legatura cu dimensiunea incéne-
f ae
tilor, iluminarea, ventilarea, acustica, finigarea pardasetii siat: 2-
Casa Class Clasd b nului, mobilierul si culorile.
Avantajul principal — #exibilitate + (> + @ —+ (1. Scolarizare,
colectiva (team-teaching) in grupe = 100 de elevi. Suprafata por-
Compartimertare cu pareti
Oo Incdpere scalara fara pare}! interior! tru fiecare atev (fara zona centrala) cea 3,4 rm? - 4 m2
Trebule s& fie pasibild montarea ulterioara a peretilor de comp i

iM Stour iamnelare
Anak
seed, |
7 mentare; —* G) multe exemple americane -+ @ . Modet german -
scoala Tannenberg din Seeheini. + @), Apar totusi probleme lz in-
stalatille verticale de scurgere, la ghenele din pereti $.a.m.d. ge :

oH rate de posibilitatea de racordare a peretiler de compartimentare 3

noizolati + G}. Trebuie reatizate tinisari de slanseu demontabite,
astfal fncit instalatifle dispuse peste acestea 44 fie vizibile, ~ @
Grupele marl de 40 - 50 de elevi se impart pe dea paneingr «
miflecii de 25 - 26 de elevi si grupe mici de 10 alevi + @@).
Cardiajul de preiectare este intotdeauna de 71,20 x 1,20 m; Indltime:,
liber a spatiilor este de 3 m. Soluti da trecere de ia clasele da b--a
la incdperile mari sint oferite de pereti despartitarl mobilice pr”
damontati + @) . Sint posibile si forme de constructie cu alcatuir, .:
nise + 7) + @ si G) ~ @) Example pentru dispunerea locutilor de
proiestii + G) + @.
Prongas Pedagogii atrag atentia asupra faptului ca in cazui raceptari cor
suspended
ente, amul reting mai Dine casa ce a ficut el insusi:
10% din ceea ce citeste
20% din ceea ce aude
Gala secur:
dard dq pro: 30% din ceea ce vede
pagare a
aunetulel 50% din ceaa ce aude si vede

Ee
Wieurecsaer ines
70% din ceea ce
00% din caea ce
zice chiar al
a facut chiar el, participind cu capacitatea mc -

® Racardurlia pardosalll $ eavanulul

Su perati despartitort
’ Golurile pantra Instalatif Intre
plansa 3I planseu! suspendal
rie propria.

7S, lappa] Fae

TSE 2| pe Gal

io .#L bjele
a a | =

Sy oo ps
| =| om | bal
Go a eat

gE be 3], me} Setagete|_

oe ote SH Se By
ae
———_

@® Plan varlabil cu § clase de baza @) Olferita zone de uthizare Grupe difereniials

£1.60 + weg Fae

bigot

ae | ~ +d
! A ‘I . | Hi:
aN 5 - \ AS 78 \a
; \ ‘ Tos z \ At

Ps at
14 u ! ‘ Sock : 4s i]
7 19phdf q beet
we Big
tie a r

150 es 8
Ca
ha
 SCoLi
Amenajari
Spacializare q.-- Material =f
Scolile profesionaie inclusiv anul pregatitor respectiv anu! primar orafesio-
nal precum si scoliie de specialitata, scolile profegionale suparicare $i cole-
giite sint cuarinse de cefe mai multe ori in cadrul eentraior scolare pratesio-
nale. Ele sinttracventate de cea 75% din tneriintre 14 - 18 ani, care se for-
meaza inca sub asa-numita obligativitate a invatamintului cu orar partial. Pe
Protason § lingé ciciurite edueatianale complete si formele interediare, ciclurile edu-
cationala cu orar partial sint cele uzuale: pentru pragatirea profesionala aste
tipic pringipiu’ dual al diviziunii muncii intve scoala si intreprindere: scoala
profésionala ofera materiile de cullura general precum si materlile teoreti-
ce de specialitate cu referire profesionata. Intreprinderea preia instruiraa
Curez paniru practic-profesianala, Pragatirea in 11 demenil profesionala: 1. ecanamis si
tH,
pauzd [rv FLCEEWHPOBNIPLL EL - administratie, 2. metal, 3. elactrotehnicd, 4. consiructit si fama, 4. textile si
4 cantina, admi-
Elavi > nisustot, nat imbracaminte, 6. chimie, fizic’ st biologie, 7. tpograie si hirte, 4. compozitii
ase >> “> pentru gauze, tromatice si amenajan interioare, 9. igignd sanitara si corporaid, 70. ali-
Uvears garderaa,
mentatie si menaj, 11. agriculturd. Oferta scolilar profesianale depinde de
WC-yr, canirala - .
1 Utltzarea tutuscr domenlilar de de verdlave Paras a Specialilale aleckica factor’ ragianali, specific structural si locali; dimensiunile absolute aie siste-
Apectalitata aie . aministraite | mului pot fi cu grev evaluate; cifrele cuprind atit efevil cu program partial cit
2 Scoil argfesiqnala supertgers picicane. gazon ? Lecuinta administratoruivi $i pe cei cu program intreg, fn funetie de zonele deservle ia 60.000 -
a Anu primar profesianal, aceflie de 8 Pareare {profesar, alevi, casnell}
speciaitate 150.000 locuitor, revin eca 2.000 pind la 6.000 de slavi. Din cauza faptului
4 Damani de seecialitata muneitorl 03 dasarvesc zone mart, scolile protesionale trebuie s4 he situate pe cit po-
dinar sibil in apropiérea madurilor dé circulatia a transportului in comun wrban $i
suburban $i pe cale ferata. Parcela: minim 16 m? suprafatd pont fecara
@ Schema suprafatetor $1 a refatiitor funcianale ~ centre scalars prafesionale élav cu program redus, minim 25 m@ suprafata construita per tev cy pro-
gram fntreg, pa cit se poate neafactat da zqomot, fur, miraguri si pra; tre-
. ‘i —_—_ ‘
Activtate practe’d de proil huie Ivate in geama forma favorabild 2 parcelei $1 eventualele axtinderi.
Cursurl faoretica da Guraur teoratice s A pre
baza Cursuri tearatiee da profl Dispuneraa pe terén, gisterivi de exscutia si tipul consiructiv depind de mari-
™ Clase cu specalltéri pariouiare
mea suprafstelor care pat fi pusé in volume etajate (sali de curs, sli pentru
Clase normaia Clase cu spectalizara -*
eati Ataiers . cursurile de speciatitate, administratia 5.2.) si si Cele care nu pot fi cdispuse
Farma de pradare gi5 carinte spatiale idamonstrati‘axerciti
decit in volume ev un singur nivel (zone pentru exercitit cu specializars prac-
Cameniu! ecretie
tea de ex. ateliere, zone pentru sport §.a.). Scolile de regula cu 2 ~ 3 nive-
duri, mal inalte numai in cazuri exceptionale, cladirea atallerelor cu masini
Damen practic
grele sau livraéri mari de materiale trabuie sa aiga doar un nivel.
Claga pt Accas: zona de intrare st holul cu amanajari centrais, ce esta in acelasi timp
maveili
articulare, (iat Zona da distribute a circulapilar orizontale si vecticale, jrebuie sa fig in con-
agorstoare mutarla! farmitate cu cea din cantrele scolare obisnuite respectiv cu scolile Iganera-
Clase le. Zonele de pradara trenuie structurata in functie de formete da predare gi
narrate
carintalé spatiale ce razulta din acastea. Zona generala de pradare (ZGP}
Atatier
ou cota parte din suprafata de cca 10 ~ 20%:
— Sali da clas4 uzuale clase normale cea 50 - 60 m2, claga mici cca 4-50
Eaercltii, m?, clase cu dimensiuni foarte mari cca 84 m2, eventual clase maz intrabuin-
damonsiatl
Clase de tate gi ca said de film si pentru pralegerl cea 190 — 200 m2.
arecialtata
Cerintele arhitecturala, utlarea si amenajarea trebuie s& fie in confarmitate
cu cela referitoare la cantrele scolare obignuite respectly Ja sealila generale.
Pantry fie¢ara cea 5 dase normale trebuie pravazut un spatiu da adunare de
cea 29 ma. :
 FACULTATI
Amtiteaire
Amenajad centrale tn cadrul facultatilor: ~~
Caming studentest:
Auld, salé de festivitat), administratie, decanate, cas@ studentilor.
Caming studentesii
Pe lingé acestea: biblioteci, canting, amenajari spanive, camine,
paroari.
Instalatiie tehnice pentru allmentarea centrala:
centralé termicd, alimentarea tebnica de baza,
Amenajan pentru cursuri si cercatan specifice difaritalor domenii,
Amendjarea spatiald de bazd pentru toate domentiile:
Amfiteatre pentru cursurile de baza si pentru cele speciaia, sai de
seminare $i pentru grupe (partial cu focuri de lueru la PC-uri) penira
Parcare Parcare aprofundarea materiilor. Bidfiotec! da specialitate, sali de tucru aia
personaiutu stintific, sli de conterinta, sali de examen etc. +G).
Necesarul de spaltiu specific dameniitor:
gitinte sociale: nici o cerinta in special.
Specializ&rt tehnico-ariistice: de ex, arhitectura, are plastice, mu-
zic&d etc., sali de toate felurile pentru desen, ateliere, ateliere de pro-
ductie, pentru repetitit sl de depozitare.
Specializari ate stiinteior tennico-naturale, dé ex. constructii, fizicg,
construct de masini, elactrotehnicad: sali da desen, laboratoares,
wy YY “ ateliere, hale si laboratoare industrial.
Gatindarea facultapi
Specializari ate stiintalor naturale si medico-tsoretice, de ex. chimie,
bidlagie, anatomia, fiziologie, igiena, patclogia etc.:
a) Scherté a amenalfirier ain cadrul facultatder
laboratoare cu anexe functionale, ateliere gstintifice, s4li pentry
cresterea animalelar si pentru experienta pe animale.

dinia ghersautyt
| Blansau ieware
aeeigusticinsiigient _
a = nivelul feunti+ gimp vizual a 1
= 1

s
z* .
HY
i '

3 j ¥ TM me fag !

aZi :
a
| [pragma Cui ar ! os
2
‘5
Podium = a. : g
~ Li Se me i Be ee eee
ae a 3

“ Ee2B ave bas ae

1 Creve!
Slandul de prolecte
® Secitune longitudinala printt-un anifteatry

Locurita studardiiar
la apavatil f
on|
hE
 _ FACU LTATI
O90
Amfiteatre >
Amfiteaire mal mad pentru prezentari centralizata sint plasate da prefe-
‘lata in dladin dastinate auditorilior, Amfiteatre mai mici pentru cursuri de

08'0
specialitate trebuie situate in cladiriie destinate catedrelor si seminaritlor.
Accesul in amfiteatre trebuie saoarat de zona de cercetare, dar ia cea

oo
mai mica distania de aceasta, direct din exterior, In partea posterioara a
sali, in cazui amenajarii in gradeng, in spatele ultimutul rind: ta amtitea-
tra mari trebuie dispuse si accese laterala la a cot# medie ~ G+ @).

“asa8
Conferenjiari intra in amfiteatcu din fata, din sala de pragatire. De acolo
se aduc, pe roti, $i materialele pentru experimente.
Marini yzuate ale amliteatretor: 100, 150, 200, 300, 400, 600, 300 de
‘acuri. Amfiteatre pind la 200 de iocuri, inaitimea nivelutui da 3,50 m, in-
tegrate fn cladirile destinate catedraior: peste aceast’ capacitate pre-
ferabil in cladire propria,

060
: Amfiteaire ale stlintelor sociale pentru scrier! pe tabla si proiectii, cu
focuri in panta lind. -» pag. 326 G)
+ Amfiteatre pentru damonstratii ale stiintelor naturil cu mese pentru
demonstrafii, cu locur in panta accentuata. -+ pag. 326 G)
* Amfiteatre pentru demoanstratii medicale ,teatru de anatomie", cu lo-
curl in panté accentuata, —- pag, 926

ae
fs) fo
<i
*
Be
er
Sur ir weass Ter ted Tasiegea

32
or
 FACULTAT!
7 Amfiteatre —+

“ lan | al TT
FQO00I00) =a

oT 4 3 ra

C1) seciuns-- @)
geod’,
A arcs

UIT Se Bal
Cldirea colagiulul universitar Freiburg parter
Plan Sala de imtrars 3] aula dezvotate pe dowd nivelur!, Nivel quran
a cu sdll de semunar si administratia Arh: OE. Schwelzer
Anifitaatry peniru fizied cy paretll dubll pantry a evita fuatile acustica
sl de trapidatea UT (Universitatea Tehmica} Darnistadt

t Avia
1 2 Prolector
A Amiteaia
4 Sala gedintelor de
senat
5 Garcerchd

71 Aniiteatry
2 Fragatire amftisatrr
3 intrara
ir:

@ Clagice pentru studli Otsseldart Arh,: Pray

1 Amfitaatny
2 Sala de proiectl
Gardena
 FACULTATI
Amitteatre — (0
Mobitarea amfiteatrului cu unitatt combinate din: scaun pliant sau ra-
Databil, spatar $i pupitry de scris (cu raft sau cirlig pentru mapa), de
obicei fixate in padea — G) + G@).
Dispunere in tunctie de dameniu! da specialitate, numarul audite-
riului si modu! de predara, de ia rar (prezentac de diapozitive,
amenajari electroacustica) pind la das.

{Ghirurgie, medicinad internd, fizicd) rindurile de scanune dispuse in

Bisnunerea jocuriar ae sizt jes
Sy scaune si pucie plant
panta, stabllirea curbei de vizibilitate prin metode graiice sau anali-
tico-aritmetrice —- @) + @.
Necesarul de loc pentry fiecare participant depinde de forma scau-
nului, adincimea pupitrului $i de panta pardosalil.

196 Necasarvt de loc pentru fiecara studant pantru o agszare comoda

Re trepte de 15 cm aste de 70 x 65 cm, marmal 6G x 80 = 45 x 75 om. Pantru flacare
student inclusiv toate suprafetele de circulatie, la amfiteatrete mai
mari si pentru dispungrea cea mal dansa 0,60 m?, la amtiteatre mai
mici si dispunere normala 0.80-0,95 m* — pag. 330.

Panta cu indinalia de 12%

@ Mobilarea aniMeatriiui @ Cispurierea cu pupitre

ratative (inventate fixe $i scaune
de autor}

Tabla portabilt py amilteaicre

@ Ghana dq alimaniaeg prin
perdoseala
a Mad pl. experiments
GD Puncte coper

Scaune pantry ambtedtru/spativl

Pentry gupitry
@) Vertlarea pupltuluveirculatla aerutui

41 aT
‘

2
{ 3

3. Lk

3B : D Apart da pralectie mara

Sectiuma — @} Aparal de aroieciia Nn lagutt
al @) Aparel de prolectie sigpozidva mic
i (@) Aparat de préiactie peniru iuera
L
eM Ml 2180-200
ign CD Agarat de eroiectia mare 2.10
, @ Dlascop pa
G) Paradouit color
Prado
(i) Proiector Prace cu fim
em, 18 1GeT
[Q) @ Panouge comands
=,

q
as
30,
Ce * Zang ogre! Ro

Baal
> 7
“a5 PR ae
9
NG
ca
 1904
FACULTATI
Continuarea pag. 329
L 3 ' Mesele pentru experimente pe cit positil interschimbabile, unitay
UOoo mobile, adecvate lucrului in iaborator. Este necesar un racord la
Coe de [yery fa saminar
mijloacele de comunicare in masa.

go0000 Suprafetele pentru proiectil $i pentry tabla: ecranut de proiectace

8 [tI
3 go00
aste favorabil, ca supratata segmentaia sau fixat pe peretela fran-
tal. Tabla de perete din mai multe segmente, de cale mai multe ori
a
cagoe0dao ole glisant& 9 verticala, minuit§ manual sau automat, glisabila ping
o| [o 0
oa0900 909 offe sub suprajata de proiectare: sint posibile si tablele mobite = aag
g 2 329 @).
ogg gce Gac
3 oog6
3 Acustica spatiului:
agqaqaadda go0ag9
Rezultatul vorbirli trebuie s4 ajunga in mod egal la auditoriu, fark
acouri ce deracjgazé. Tavanele suspendate folasesc la reflexia i

TLD
absorbtie. Peretii din spate trebuie sd fie capitonati cu material fong-
cog 9000050
absorbant, iar restul paretilor trabuie sa fie retezi. Puterea de ilurni-
nare in amtiteatrele fara ferestre trebuie sa fie de 600 Lx (DIN 035},

eAstana
i
oo000000

Spafii conexe pentry utiizares amfteatrului:

Ono605
o
sty sis Lis Fiecaérui amfiteatru trebuie s&-i fie atripulla o anexd, Nu are o
functivne fixd, poate f folosita ca depazit. Tuturor amfitaatrelor pen-

¢
SER
a
OOo
a a oO
ooo 90000
tru éxperimente ebuie s& li se atribuie o suprafaté destul de mare
Pentru pragatir. Trebuie organizate ja aceiasi nivel si cu distante
scurte pind fa podium. Valorile orientative pentru dimensiunile mini-
me: plan dreptunghiular al arnfiteatrului, cca 0,2 - 0,25 mloc. Plan
@ Satta de sdminacii, mowilare variabild
trapezoidal 0,15 — 0,18 mloc, Pentru disciptinele stiintelor naturil si
preclinice trebuie adaugati 0.2 - 0.3 m4/lec.

ale Pentru utiizarea judisioasa a unef cladiri de amtiteatra trebuie

prevazute suprafeta pentru depozitare si camera de asteptare.
Camera de asiepiare pentru personalul tehnic pentru iniretinerea
G 20 m! prateaar awniflar dotarilor din amfiteatru, camera de asteptare pentru personalul de
» Gael sérviciu, depozit pentru piesele de schimb, becurl, tuburt de neon,
tabla, Kaine ¢.a.m.d. Dimensiunea minima per incdpere este de 15
m?, necesarul suprafetei pertru toate anexele este de 50 ~ 60 mz.

sOafl] (S15. asistent atiintihe

Depozitarea hainelor si amenajérile pentru iealete: evaluare aptoxima-
twa pent: ambele, insumate ca vaioare crientativa 0,15 - 0,16 moc.
g
Amenajarea da baz& a spatiuiui peritey toate directiila de speciatizare.
@ AvenalGs de baz paniru ineaparila da servichy
incdperile obisnuite de curs:
salt de seminari, marinmile uzvale: 20, 40, 50, 60 de lecuri, mese
dudle mobile; latime 1,20; adincime 0,60, necesarul de joc per stu-
qQoo00a0a
dent 1,90-2,00 m +),
gooeda —
Dispunere variabil a meselor pentru curs, lucru pe grune, oolocviu,
3 goaodqqo0d fet
laborateare lingvistice, PC (personal computer}, Jaberatoare, sai de
Boa]
fi od 09090 T conferimja — agelagi necesar de spatiu + (7).
z eoodaa0qg Ss &
-
inedperile de serviciu ale personalutui stlintific
ago0eoa SS |, = - profesor 20-24 m? =@jA
asistent 15 m? —» GB
gagodgo0a0 Supratete de dlapunere personal auxiliar 20 m* ~@) C
acarilor
Amanalaraa tecurler da lecturé st a Iecurior de depazitara 2 c&rtilor dactilograti 15 m? (folosirea dublé 20 m3) + GD.

bidlicteci ale facultatii (ratturi Ja vedere) + pag. 341-346

30 000 - 20 000 de volume in rafturt ia vedere
og

Supratata de dispunere a c&rtitor: -- @

o
a sT
a

compuri cu 6 -7 raftur, 2m inaitime (inaitime prepice pentru a apuce’.

disiania intre corpuri 1,.50—1,60 m,
necasarul de suprafata 1,0— 1,2 m/2G0 de volume.
fe

Losurits pentru lectura: + @}

iStime 04-70 mladincime ,3 m,
teu

necesarul de supraiaia 2.4-2.5 m* per lec ce ucru.

g ig intrare cu depocitarsa gentic, catalog, incdgen cu cc.

 Fe -— 130-185 1g ——
INCAPERI PENTRU DESEN
incdpari de toate felurile pentru desen.
= s i Existé cerinte spatiale diferite pentru disciplinela tehnice, inclusiv
C— “ fe 3 arhitectura si academille de arta (sali de pictura si modalare}
o Ptan edgy Amenajarile de baz ale loculul de Iuery pentru desen
Masa de deseo pe cit posibi cu dimensiuni destinate pentru DIN AG
a ~ 0,92 x 1,27, Avind planeta fixa sau mobild + @, @)- @,
Oulapul pentru planse trebuie sA fie ia acelasi nivel cu masa de de-
[zaeen] Meside
sen, pentru depezitarea planurilor intinge, folosit ca suprafata de
depozitare -+ @).
Bulap cu Quiag planurl
desen rene Oulap mobil de birou pentru materialala da dasen, eventual cu dis-
Locur de iuc in sala de cesen @) Suprafate de iucro pozitive de suspendare a dacumentelor arhivate> @ + @ - @.
Scaun rotativ cu ratile reglabii Th inaitime.
Planseta mooil4, ca planset@ verticala, reglabil& pe Indltime, di-
mensiuni 1,50 x 190 — 114, sau rabatabild, utilizatd si ca planseta
crizontala, dimensiuni 180 x 115 — © - @.
luminarea asigurata de lumina zilei 34 vind pe cit pesibi din stinga
= Q.
Lumina artificiala necesara iluminarii incdperii 94 tie de 500 Lux, la
locul de deserat de 1.000 Lux, cu lampa de desen mantata sau prin
Mari de plangete
{ampi suspenate variabile cu deschidare mare, ce sint atirnate daa-
BIN AO ex ier em supra axei longitudinale a mesei.
DINAZ 47x 63m Alte accesoril: suprafata de masé pentru depozitari, dulapuri pentru
INAS 374 44cm planuri destinate depozitarii orizontate sal verticale a planuriler,
Incidenta Iuerinii la soris din stfaga minim DIN AG — @) - gg.
Spate, ladesen din stinga fata @ Bimansiunt da plansate
Sail de dagen
P1400
+229) Necesarul de spatiu asta de 3,5 —- 4,5 m in functie de dimensiuneaa
] meselor de desan — (1)
Sallie de déesen trebuie sa fle orientate pe cit posibil spre Nord, pen-
tru a obtine o lumina naturala uniforma. Fiecare toc de tucru trebu-
ie sa disouné de dulap cu incuietoare.
Sali de nuduri, de pictura sau de modelare:
trebuie amplasata pe cit posibil in mansarde, orientate spre Nord,
supratete mari vitrate (4s —Ve din suprafata pardoseli’), eventual
supralumini suplimentare.
Sali pentru sculotori si ceramlsti:
ST -Tepe
id este nevdie de o suprafaja mare pentru amenajariie tehnice cum ar fi
G) plengete mobile: vertcale G) © Sectuna— G) ratile de olar, cuptoarale de ars, precum si piesele de prefucrat, in plus
incdperi pentru depozitare, incapere pentru ghips, Incapere umeda aie.
20
2 ae eo tae 200) +
a le Masa Maga
4a? geaoxtar® dapoaitare
= le sere rrr rast psa
z |2 t : '
& . :
a tae a
é a
gq. | 3
a|
DISLAA BQ ras 135,
tOIN 40) ~~ figgy
Cesene depazitala vertical Dulap din tabla de otsi pent
@) Plaruyl facului de lueru 5i orzontal i desane
2185 162= 170

Becuune — oir
 CAMINE STUDENTESTI
Culear
Pentru camerele din caminele sty-
dentesh exista cerinte ce fin de re-
guiameatul jurdic de constructia.
Ele tretute $a aiba o suprafata de
cel putin § m? (15 m2}, o iyime me
nima da 2 m si indltiméa libera de
2,40 mm. Pentru camerele din man-
sard4 este suficienta o indllime li-
berd de 2.30 m pe minim jumdtaia
din suprafata cameral, Pentru tlumi-
nare gi ventilare Gamereie trebuie
@) Doud module spatiale cu cetula pentru dug 34 aiba faresire, Dimensiunea fe-
si mig pentru gait
restrelor la rogu trebuie sa fie de
1/10 11/8) din suprafate ineaperti.
Camera trabuie orlentata spre Sud,
Culoar Sud-Vegt sau Sud-Est. Trebuie avi-
tata pozitionarea spre Nord. jn fie-
care camin tabuie prevazute days
cal de evacuare Indapentente una
fata de cealalté. Prima cale de eva-
cuare este peste scala necesara
din casa scarii ce strabate toata
Gladirea. A doua cale dé evacuare
poate fun loc accesibil uiilajsior de
salvare ala popierilor, 2 inc&pedi eu
cite o bucStane si dusWC ofara con-
dijii avantajoase de locuit -» ).

hoc de
luat
maga Gatit

® Patru module spatiale cu accas dinspre pergold cu incdpere comunabucatarle

@) Pair module spafiate cu acces dinapre pergola cu incaners comuna/oucaiarla
Coridar

Terasabaican

a Patru modula spatiale

———— J

Cutest f

fu
aoe! LOS 8 lai
ally mas
( o}
 LABORATOARE
—7
Laboraioarele sq olteronqian’ 1 n functie de utilizare gi de specialitata.
in functie de utilizare:
Laboratoarele pentru practica destinate cursurilor cuprind mai mul
te locurt da Iueru si contin de cele mai multe ori echipamente de
paza— GH.
Laboratoarele destinaté cercetarii sirit amenajate de cele mai multe
ori in iacaperi mai mici, cu echipamente de specialitate si incaperi
functionale suplimeniare, cum ar fi inecAperi pentru cintarit si masu-
rat, centrifugi gi incaperi ermetice, spalator, incaperi climatizate side
QO L&fimi minims pentre ctroulati la locu! da luery racire cu tamperaiura consianta, inckperi foto si camare obscure ete.
~@.
-— h80—4
ingéperea pantry seris in tunctie de specialitate:
Labovatoare de chimie si biologie cu mese fixe de laberator. incdpe-
Laborator | Laporater |
rile dispun de schimb de aér irecvent, daseor! dulapuri sunlimenta-
re pentru ventilare (autoclave} + pag. 334 @) pentru lucrul ce pro-
g 8 { o oO : O° ip ;x duce multe gaze si muit furn. Auteclavele sint dispuse nu arareori
| 1
waillo|
. in incdpert proprii (.ineaperl dé mirosuri neplacute’).
Laboratoare pentru fizicd in mare parte cu mese mobile de labara-
130-1 20 4001 culeet tor si instalatie electrica diferentiata in ftuburi {canale pentru cablu-
ri) In zona peretelul sau suspendate de tavan. Schind da aer redus
~ pag, 334.
t | ' t i |
Tncagerl hunctionala $f anexs aboratoare speciale pentru cerinte specifica, de ex. laboratoare de
Q Laboratar de carcatari
izotopt pentru lucrul cu substante raciante in diverse clase da siqu-
r= 3.60 460 1,80 +801 ranjé (A—C DIN 28.425),
Laboratoare sterile +(@) pentru luerul ce necesita un aer deosebit
de bine filtrat, fara praf, de ex. in domeniul microelactronicii sau pen-
sfllo fb Ob AP Of] tu substante deosebit de pericuioase, & carer tracere tn incdperile
. i o of fl fe ot lfi lo olf lo of invecinate prin circulatia proprie a aerulul gt filtrara trebuie avitata
{microbislogle, tenaica genetica, trepte de siguranta 11=L4}] +@),
s i a oli lo of Ht le ofl lo 4
1

8 al i icy
24 de locuri de laporator

@ Laberstor pentru cucsuri si practicé

Tregoia4 da slgurania tq faberatar Traapta 4 de siquranté in tabor aie
t Panou de avertizare 2 Filtry ou rel incapan. Prayvazol cu us! stange co
2 Flitry cu dou ust ce sa Incind singure: 58 Inch singe
3 imbrdcdminga da sitada Oug pacity partoane (montate din T-9 *), gia
4 Imbrdcdminiga de protectia ; Weram apa, dezintectare natal de laboraior
§ Cuvi @ pardosalk (qverve! pres pentty dazin- 7 Bane do tuens alana, Ingle, oy ventiare indlvi- 1 Cupe
upaa § Masa pl. cletasit 4Dalepur Bt matedate 12 Tub pt. con
lectare) proiaciata peniry dalarea und scusgert duald, Alley Hapa supdimantar 2 Mega ce duct § Locul de tuery @ ha 43 insignia esveniera
J Rezerre 8] chinustutut 1? Erin ‘on al silmatizars
ade dus 9 Autoclava ghisau. vei ce ae pot frevia altarnaliv,
4 Locundelusuvscata 7 Culgar u Enorgia yenteala
9 Chijvatd Gu itetalatin de dacintaerare: dezitecterag apai da condens
7 brad da tocry (clear Dach] cu Altry Hepa seceret 10 FRU ge iundare
axa 19 Ageiplem auimcghabl pantry Imbrdcamittas
§ Avloclavé (in laborater Sau tn elbelrey de prolecte puriata &) Sectlune, labarator parte: substante sintetica BASF Ath,; Suter u. Suter
11 Aladhater plat icistaud faph de parata: 7.4 cm)
12 Panay de comands st de supraveghars: dist.
butts alectrica, cnemutatar
de stingere in caz do
Perce, tanoy de avertizare)
7a indicator al diarentet de presane dint Intertor
yp nacesar numal atunci tind este prevdzutd dota-
toa spre T-4
1 Oe COE oe
Si @xtatior, au alanra scupticd Culaer
14 Telaion pentey cmzurl de secesitals; teldion
1§ Imerign, oraasea elacirled a4
16 Fateastcs etans’_ neintigmabia, obturatd
V7 Qasenlctera panyy Inedveas. rezistenialain-
candi
*
= =
Laborator | Zona de schimb

E
P77

a:
I
ys
tt
i
VOU)
* i i 3

:
 LABORATOARE
-O

t70t
2.60 —H701
Laboratoare reci pentru tucrul in condijii extreme de temperatura.
Laberaicare foto si camere obseurs — pag. 333.

4,76
Domeniitor mai restrinse de laborator ta apartin si ineaperile de
OO Fang + lucru fara instalati:
a0

birouri de medilatie, incaperi sociale {incdperpentru petreceraa tim-

pului liber} pentru personalul laboratoarelor. Pe finga acestea,
rl
fncApen centrale cum ar ff depozite in general, depozite de chimica-
bee 3125 TS TES BS ty
la si distribufii cu masuri de protectie speciale, depozite de izotopi cu
reciplante de amortizare etc. O pozitie speciala o Cetin laboratoarale
Dimensiunile incapertlor se dezvella pe baza dimensiuniior meselor {dirrensiun!- de animale cu intretinerea pentru animalelece sint supuse experi-
lar locuriler da tucru}. Instalailile si culapurlle se alla in peretele culaarului. Incape-
@ rea peniry cintasire trebuie $4 He separath mentelor, ce sint dotate cu propriuf sistem de circutatie a aerului in
functie de echipamente ¢i cerintele caracteristice speciei respective.

Miisyratod sl cinta
1.754
Locul de lucry din laborator:
Masurdtort al clotaricl Unitatea de masuré determinanta pentru fiecare loe de lucru este
Laren!
masa de laborator, fixa sau mobila, ale caret dimensiuni, impreuna
xs

6.28 ——-+-
cu supaiatele auxillare de lucru si de circulate, alcatuiesc asa-numi-
ia axa a laboratorului, uritatea spatiala de baz pag. 333 G) - @,
Dimensiunea uzuala pentru mesels de laborator normale:
20 om ‘atime in practicd, un muitipiu Tn laboratearele de cerceta-

-—
re, 80 cm adincime a suprafetei de lucru inclusiv tubul de alimenta-
! f i i I recu energie ~ @) -
am 4 378 yo 4} 7
'~ 4.00) {4.00} 09) Masele de laborator si autoclavele sint de ceie mai multe ari in for-
ma unui sigtam tip cheson, latimea eiementelor 120 em; autoclave
@ UnitSti de lazerator cu inedgerl pantry masucare $l pentru cintarire dispuse ta par-
tea avarioard — Ciniea Gnwarstard Frankturtid. Arh; Schlempp + Schwethelm
120 $1 180 cm» G)
Tubul de alimentare cu energie ca elernent separat, impreund cu to-
ate mijloacele de alimentare, mesele de laborator si dulapurile de
Baleon pt, svacuara birou find asezate in fala. ~ @) -— @.
Suloar Structura portanta pentru mesele de laborator este din teava de
ofel, placa de lucru este din plici ceramice fara rosturi, rar din placi
de gresie say faianta, placile din materiale sintetice sint rezistente
la chimicale. Duiapuvile de biroy sint din lamn sau placi agiomera-
te, acoperite cu un strat dintr-un material plastic. Aducerea in-
slalatillor se face din partea superioard, din spatiu! liber axistent in
Baga
oa oHotd PH
ou tavanul suspendat, sau din partea inferioara, prin planseu.
erate:
ers Ventilarea:
poate urca instalatiila cu presiune joasd si inaitd, vitima este racomandabila in
special la institutile cu mai multe étaje cu necesar mare de ventila-
Amenajaért pentru jaborator in
laborataare siintifice principale
(Fatriea de culod Bayer AG}
© Dispunerea ghenelor de instaiatti
viriable (BASF) re pentru micsorarea sectiunii transversala a canalelor, Racirea si
umeziraa decurg dupa necasitati.

Instalatile de vantilare necesita cel mat mult spatiu dintre toate

Tub de alimertare cu energi¢ + masa agezata aldtul cu dulap de birou instaiatiite.
Toate jaboratoarele in care se prelucraaza chimic, trebuie ventilate
artificial.
Schimb de aer per ora: in laborateare de chimie de 8 ori
in laboratoare de bidlogia de 4 ori
in laborateare de fizicd de 3— 4 ari
{in zona de evacuare}.
uu Ouae moot instalatile eiectrice:
120° Pentru valori mari de racordare si tisuri speciale de curent esie ne-
cesara in clidire o statie de transformare.
® Masa pentru laborator de chimia Centralele electrice trebuie $2 fie rezistente ta Incendiy si nu au vaie
sé fie traversate de cabluri straine.

Tub de alimentaré cu anergie cu masa de ducry

|-—--——---280
—

a o
gevagrg
=
tho eeeset
00
 LABSORATOARE
=O
[_ Baleon pl. evacuare
Dispunerea ghenelor de instalati, stilpilar si alementelor verticate
de circulatie.

tee Ghénele de colectaré amplasate

nodul de cicculatie in interior, + @
pe latura frontald a eladirii, jar

Seaca Ghenele de colactare ampiasate in axterior, iar nodut de circulatie

in exterior. (2).
Ghenele de colactare amplasaie central, iar nodul de circulatie
coo
drept element de capat ~G)
Instalatll o— Instalatil
Ghene individuale de instajatii nodul de circulatie in interior + @).
Ghene pentru instaiati frontata, radu Ghena pentru Instalatl frontale, noctul in forma de eruce: ghenele spre exterior, iar nodut de circulatie
de ciecuiata ffind amplasat in intesor da circulatie dind amplasat in exterior central+ @). Instalatiile gi circutatia affindu-se in interior + (3)
Sistem vertical da alimentare:

a,
Multe dintre cablurila verticale de alimantare amplasate In interior
a-oan

ooaote
sau pe fatadd, in ghene individuale conduc elementele diract in ta-
borateare. Aerul proaspat si cel evacuat condus central spre au-
toclave, ventllatoare individuale pe acaparis.

a a
Avantaj:
Pas, Maxim de alimentare individuala, Racordurl orizontala scurte la me-
5 oe Instalati: sole de laborator,
7" instalatl i 4
Dezavantaj:
o 36
4 3 Varietate jimitata a planurilor, necasar ridicat de suprafajé pe nive-
c e lul utit si tehnic. + G).
Ghane petbu instalapl amplasate Ghana individuale singulare da fn-
central; nedul da circulate drept stalaiii; nadyl de circulatie amplasat Sistem orizonta! de alimentare:
giement da capat in interior Conductele principale vertical pentru toate elementela, in ghene
colectoare side acolo rapartizat erizontal pe nivelurite utile cu trans-
port superior sai. inferior pind ia masa de laborater.
Avantaje:
Necesar redus de conducte si de suprafat’d pentru ghenele de in-
wie stalatii, verietate mai mare a planurilor, introtinere mai ugoara, agre-
gate de ventilare centralizate, instalari ultericare mai bune + @).
Densitatila mai mari ale instalatillar necesita mai mult spatiu.
Ghaneig variicale de colectare sint mai vizibile, mai usar accesibile
si pérmit o instalare ulterigara. Conductele sint izolate contra apei
exsudate, caldurli, friguiui st undaler —» @) — qa.
Halean pt. inatalall
evacuars

Instalati amplasate [qn interior @) Ghana pantry Insialatii amplasata in

tuplate cu nodul de circulate @xtanier: nedul de circulate neutry Agr avacuat
a - rm ry a ~ ~ - + a

i
i Puturl singutare pentru instalati de dladl, racosdare directa
orizontala a mesalor de labyrator ete. Iimitarea varietal [i
= plenucler i

Traseu arlzontal al conductetor la nivelul lahoratariui, Plan ~

ttt ge 4a
AG
Age race
Apa cada
AB
CO
Abue
Condens
&
RE
Evacvarg
Aszerve
¢ Clreviatla A Agr LA Apa da jaborator
ao Apa disdlata G Gaz SE = darigirs secundard
TAR Tur apd rece ES Elemente speciaig SA = Apa rezidquala samara
AAR Alalue apd race CAP Conduct&é a apelor de ploae
| 1, Tresotd de presiune + ‘ay
it 2. Treapta da presirte
i
.

ey
DCEO EOR Dp
2

gs

.
=

nstaialiier in rosa plansaului,

——
1,65

Varalata mare de planus

mega
Q-

340
80
+—

Sty

1-——-~
Hee
 |1 LABORATOARE
f — a

b Utilizarea spatiutui ir functe de lema si cerintete planului, insaperi

] cu instalatli puternice si slabe, iluminate si ventilate natural si artift-
Seciuns cial produc zone cu diterite utilizasi si cafitati tehnice. De aceea con-
+ Filteu 4 incdpere rece structite de faborator cantin de multe ori zane interigare mari
2 Camera obscura 5 Cultura de tasut sat ger _ . ao . .
3 Autoradiografia 6 Cut stertie (amenajart tripte} OD ®. Lungimea cladiriior este influentata de
Hae i traseul orizontal maximal al instalatiilor ude, ce poate 4 sustinut.

ge
NAD
Nivelurile instalatilor pentru centralele tehnice se dispun Tn subsai
si mansarde.

rer
Balcon de eyacuars
Rasterul structurii portante gi al calorialte elamente:
Din cauza variabilitatii planuivi, aste preferat sistemul in cadre din

EE ee rrr
beten armat, din prefabricate sau monotit.
Rasteru! constructiai esie un muitipiu al rasterului canstructiy obis-
nuit de 120 x 120 om (sistem decimetric).

EE
Pian parilal Cantrul de Cercetara al Cancerutui din Heidelberg Rasterele constructive mari sint favorabile pentru obtinerea incdpe-
Art: Halnle, Wisehar & Partner . . . . mys
tilor cu deschideri mart fra stilpi: 7,20 x 7,20 m, 7,20 x 8,40 m, 840
x 8,40 m. Inditimea nivelunilor este in mad normal de 4 m, inaltimea
libera aincaperii = 3.0m. .

Punctul de sprifin este amplasat tn cimput rasteruiui deplasat spre

raster! cetorlalie elemente constructive pentru a objine ¢ flexibiti-
incapere pe avalvare si tate mai tidicata pentru instalatii, Separarea sisternului de compar-
congenial fimentare al peretilor despartiton si 2 lavanelor suspendate. Peretfi
a a waat fe despariitari demontabili trebuie s4 fia user de montat $i 53 datina o
Braparare suprafata rezistenta la substante chimice. Plafoanele trebuie sa fie
demonitabile si fongizolante. Pardoselile trabuig $4 fle insensibile !a
Inga a de apa sila substanfe chimice, fara rosturi si cu conductivitate electrica
so ' ood slab4, de obicei covoare sau alaci din materiale sintatice. Resturile
1 b, id webuie sudate.
Ferestrele de obseryare in incaperile de iaborator dinspre culoar
Lagorategre a sint amplasate In sau iinga ust.
amen Laboratoarele de jzotopi sint dotate cu plansee si suprafete ale
peretilor netede, neporoase. Laboratoarele disoun de: colturi ro-
tunjiie, capitonare cu plumb sau beten, control asupra apelor de-
@) Laborator Nzice-analitie {.4SF Ludwigshafen) versate, celule de dus tntre laborater si iesire. Trebuie pravazut: un
técipient de beton pantru absorbtia resturilor active si a deseurilar,
seifuri din beton cu usi de plumb $.a.m.d.

MTT,
030
|

Masa de cintarit esta parte componenta a fiecarui laboratar. De cate

rai multe ori are propria incdpere. Mesele sint dispuse ta perete, in
var

dreptul peratllor care nu trepideaza.

HA
FA
lel

Marcarea conductelar se face conform DIN: apa=verde: apa calda

EEI:
ITETI
1.87*

=verde-resu; abur=rosu; gaz=galben: aer camprimat=dlbastru:

azotenegru; vid=gri ~().

ni _ v &
f3244424 H12t.124

Arh: W. Haake T
Plan tipai unui institut multitynctonal (ranstarmabil
/
@

s *j
a

‘)1 {;
1

Paner a
1| i Z T
“ ! L
3
SME MH
Il
De
z
3
[ o
| J a ' A
a 4 4 ==
i t | WE " — oe
FETAL sunsst rad gas tagd
3 7 1 i ' 19+ 304

en
3D
 CAMINE DE 2! PENTRU COPtI
-O
1, terasa C&minele de zi pentru copii sint dotar socio-pedagegice in care sint
2. Salon 45-48 m*
3. Spagiy pt. mic dayun ingrijiti si educati copii de la virstd prescolara pind la 15 ani. in prolecta-
4. Bucatarig ot copii
re trebuie !uata in considerare necesitatile specifice copiilor. Se clasiticA
5. Inirare
4. Calt da joaca 4m! in functie de virsta copiitor fn:
7. Colt dé conatructil 4 mn? cresé —pentru copii intre & luni si 3 ant, madmea unei grupe de 6-8
8. Coll cu jucdal de plus 4, a
9, Inc&perg pt, grape 8m" copit; gradinita ~ pentru copii de la 3 ani pind la virsta scolar, qrupe
19. Spalaracwe de 25 - 30 copii; camine da copil - pentry copii Intre 6 si 18 ani, gru-
pa de 20- 25 copii, Cind este posibil ebuie concepute combinatii
intre difevitele grupe de virsta. Ampiasaraa: In vecinatatea locuinjetor
Arh. Franken raft sila distanta de trafic.
Cimensiunile incdperilor, schama spatiier, detalit +2.
Grupa Intggrativa pt. copiil : Crese—pentru tiecare copil cca 2-3 m? suprafala de podea (sugar, cel
1, Safon 47,3 tm
Grupa oe su handicap 2 WOrSpatator 9,8 mi? care umbla in patru lade, cei care merg in picioare). Aditional zone pen-
warete ota 3. [ee pt grape 20.0 7%
4, ine. pt ingrijire 18,0 m tu masa de infagat, tarcurl péectry mers in patru labe, dulapuri, rafturi
S.Gardecba = 42,0 mr? pent jucarii, mese pentru copii, scaune pentru copii.
&, Spatlu depozttars 3.0m?
7. Camera Gradinite ~ pentru fiecare copi! cca 1,5 - 3 m® suprafal de padea. in
at ogiinzi 1.9m? fiecare incdpere 15 ~ 30 copil. Aditional suprafete pentru dulapuri, raf-
37,0 nm
3 Cami tur pentru fuc&ri, mese pentru copii, scaune pentru capii, table ete.
imuldtgnedonala $6.0 mi Camine pentru copii - pentru fiecare capil oca 1,5 - 4 m? suprafata de
eat, WC personat | 7.0 m
11. Buedigne 13.0 m podea. In fiacare incdpere aprox. 20 de copii. Aditional suprafete pen-
12. Conducare 10.5? tu dulapuri, raftur! pentru jucdri, mese pentru copii, scaune pentru co-
19. Winef estou! 34,0 m7
441, Canteala tarmicd 8,0 i? pii, table, posibilitat de depozitare, incdpere de lueru cu dulap pentru
15, paceraur + materiale pedagagice, rafturi, mese gi scaune de scoalS. Camerd-ate-
ennice 4.0m
16, oes Bt. lier cu dulapurl pentru unelte si materiale, banc de tery, bane de rin-
curmtenta 25m? deéluire etc,
Grupa da La mai muit de daud incdpert pentru grupe este necesard o camera
gradicita
ruitifunetionala, pe cit posibil cu legatura vizuaid cu incdperile pen-
imrare ae / tru grupe. Izolare fonica buna pentru a permite copiilar $4 se con-
@) Graalinita ,Robin Hood" aartat Arh: Frantan/Kredt
centrezé, de ex. in timpul proceselor educafionala (stuciul piesalar
1) Salen 4} Garmara mulrtuine, de tealru atc.)}.
2) incdpstipt. grupa §} Educatoare-sera
4) Teresa La o suprafaja suficienta (min. 60 m*) se pot folosi si ca sali de gim-
nastica sau ca dormitoara; anexe pentru achipamente.
in zonele de agiomerare urbana tendinta este c&tre clddiri cu doud
+@ nivelur, CU casa sedrilor $i scar de evacuare in caz de perico!. Pro-
1. Windlang
3, Zona da activ, camung gram pralungit pentru copii cu un singur prints sau parinti angajati
4. Biray (7.30 — 17.00). Amenajari pantru capiii cy handicap, WC-uri si
4, Camara da discull
au psringl Qrupuri sanitare accesible pentru scauns cu rotile gi inedperi pen-
§, Camera de kolerg tru terapie. Minimum 6 locuri de parcara, locuri pentru biciclete si
6. Lanjede pentru carucioare de copii.
7, Garderapa
4 Ineaper pt. grupa Acces si lacuri da parcare pentru personal si pentru cel care vin $2
9. Sala de octhna gl de joaca ia copii: locuri de joaca.
10. Gucdlana pe, lapite
11, Gérucioare de capil
, Camera de adinna
. Made
Bucataria
_ Gradinar
. Depazit
. Cantrala termicd
. Zona galagioasa
19, Zana de dnisie
20, Camera da joacd

@) GradlnifS cu camera multitunctonala cena Arh: Pankeke » Schmict

7
fupa cu virste difarita-

Curtga din faa. Gradinita .Pustablume"

@ Etaj - G)
Parter, Arh: Frankan/kreft

1. Salen
YVealort qrlantative: Spalie Wart Please) Chivwete | 3 ineaneri pn. arupe
are 3. Hal da jose,
Srero Ja 10 capil 4, Camera de odibna
hs
§ sdpt. ~ 3 ari t bud, ¥ bus. twas | bu. EGanera de iakagat sugar
Recomandde de tratteml |. oltte +| F Baronet
pind lamargnga sue, 99-60") WOCI5 | - |ec- aa ae
wR 39/40 . a. Canducers
ping la dese, oeganuiut ae - DWC s Spalator
Sradinije kb 3 cont t 10. Garde roba
3S an T but. Tous. Tous. |i gue. 11 Depoit
Recomendar! da inibltirat ‘lila 12. Matariale atsurdeanys.
pindta margnea sup, { 45-807] WoC Ig | - yg 587 j 1d. Windtang a
sina1 ia sete.se. sisnanawi
Dis | = WEP =EMO | fed as - 1. Camerd mulitunetionalse
Caminglserekintarnst ta 7acpeil cama
 ECHIPAMENTE $f LOCUR! DE JOAC.
DIN EN 1176 1 ~7, 1177, DIN 18034, 7926 >
Experlentele dabindite prin joaca srt fundamentale pentru dezv
farea personalitatii oricarui copil. Adaptarea [a mediul fnconjurai
a copiilor mict se realizeaza in principal in timpul focului. Locurile da
joacd trebuie $a tie variabile si transtormahile. Trebuie $4 core-
spunda necesitatilor specifice copilériei, in timpul joculul eo;
capata daprinderi sociale si invata sd evalueze sfectele actiun
lor. Cerintele corespunzatoare unui loc de joaaa:
la ad&post de circulatie. de diferite emanaii, suficient insosit, ana
freatica s4 nu fie la mica adincima. Nisip cf. DIN 7926T.1.
In interiorul cartieralor, locurile da joacd trebuie 34 fie puncte -
orientare, legate de gruparile de locuinte si de celalaite zone printr-o
retea de cicculatii simpla. Nu se amplaseazd la periferie, ci in ver’.
natatea altor sistema de legatura.
Valorile orientative pentru proiectarea facurilor de joaca sint det:
minate dé o serie da date: grupa de virsta, suprafata Una pe focui-
tor (m@ocuiter), dimensiunea zone! de joaca, distania pind la lor
inte, alta baze ce caleul.
Grupa Marimea Distania pind ta locuinte
de virsta zoneifm? in metri in min,

0-6 06 95~190 119- 230 2

6-12 05 750-2400 350- 450 5
12-18 og 3.400-6.250 700-1.000 16
peste 18 1,5 peste 1.500 subi.ooc 15

Locurife de joaca private (pentru jooul in aer liber) trebuie armmenajaw

sirnultan cu locuintele, ca dotan privata i diferantiate pentru copii pTna
la Gani, copii intra 6-12 ani si adult. CIN 7926 prevede obligativital
proiectani acestor amenajari in ciadiri de locuit cu maf mult de 3 unit
de laguire. DIN 18 034 stabileste dimensiunile standard pentru locun-
3.40-5,50
“ te de jaacd publice: pentru fiecare unitate de focuit— 4 m? suprafata de
Tebagan joaca, dimensiunea minima a focuiui de joacd~ 40 m?, Terenurile pen
Joaca trabuie protejate fata de strazi, iocwi de parcaré, gavi, cursuri de ay
oropi si alte sursa de perical sirnilare cu un gard de minim 1 m indltime (qar-
duri vi dese, garduri $i alte’e asemanatoare}.
@ -@ Echipament de joaca Richter,
4 Echipament de joaca Lappset

Legenda:
1) Ohigge octogonal
2 Catatea Liiput
4. Jocurnl de apd
§. Loc pt. bictclete
<r . 6. Mase pl. tenis de raga
He , 7. Band cu pergola:
6. Trambuling
Bara in trapta Calate cu elamante
9. mooie
14, insula .Alabingon"
11, lever
42. Turmchet
13, Zona pavata
74, Amflteatru

@ Groapa cu sisip
Bemn cu prodt pabst) ~
 Zona de Zoa aden!
Intraraa atin.
HOTELUR! PENTRU TINERET
zona prima locurnte
Pp
Locuri da Zona prime , Z ergoral Sursa: Asociajia germanda a hotelurilor pentru tineret — Detmaid,
parcae acess 1
t Se face diferentierea intre hanurile de tineret, ampiasaie de cele
'
NLP 0a rH Lata aang rinse iM
[tener mai multe ori in mediut rural, destinate copiilor de pind la 13 ani, res-

re pectiv adolescentilor dé fa 13 1a 17 ari, adeseori integrate, si hate-

eee
Dewmi-
toare
Bormi- }
tware | _ luriie de tineret din mediul urban, cu oferta turistica si culturala
4 corespunzatoare, situate in centrele istarice sau in zone linistite.
Tandinta, chiar internationala, este catre standardul unui hotel de

posse
3 stele. Marimea 120 — 160 de paturi.

Scop: cazare si loc de intilnire pentru simpoziaane, cursuri $i semi-

narii, educatia tinerilor st a adultilor, !cisir, cazare pentru xcursii cu
scaala, drumetit - individual sau ale familiflor.

Zonele functlonaie
Saloane si camere de zi, 0 incapers la 20 - 25 de paturi. Mai multe
sali dé mese, suprafete de circulate multitunctionala, cu coituri indivi-
duale, cafenga, sala de seminarii, salile de mese putind fi utilizate si
Zvents
Tene ca spatil pentru desfSsurarea evenimentelor; numarul de locur ta
functie de numaru! de paturi, hotul de intrara cu receptia si biroul pen-
dosmiloare

oan a beccnen geese enna

tru administrator. in exterior: loc pantru corturi (cu acoes la incdperile

sanitare}, sport + joacd, locuri de parcare pentru autobuze + auto-
mobile, gradina pentru administrator. Zone interigars zqgomotoase
Apa

= izolate fonic, pantru tenis dé masa, spatii pentru hobby si ateliere.

2 Loc de ¢urdtat
Elaje superloara 2 pantolt
Dermitoarete in hanurie pentru tineret au = 4-6 paturi (maxim 3}
Aripa special Zona desonisadinigie Adpd salddg zl Zonda daschtlsa/zgomat
Qrupate cu a camera pentru conducator (1 pat, 1 pal rabatabil -cana-
a Senema functionata pea in timpul ziléi), iar in hotelurile de tineret camere cu 2 + 4 patud,
camera pentru conducator sl profesor referenti cu t - 2 paturi si loc
| 2 - de lucru, camere pantry familii cu 4 ~ 6 paturi, encinta fiind de a-! se-
para pe copii de parinti. Fete si baletl separat, da cela mai multe oridin
5
| “, 20g a0 capatul coriderulur cu mai multe usi despartitaare, cu pasibilit&ti variate
al ho - 1 ie 1 fe ~~ % ’ de inchicere, pentru mai mult flexibilitate. Camerelea au acces fa
4a oy dusuri si faveare, WC-uri separate, amenajate si pentru persoane cu -
x
Rucsac @ Paturd @ Plapuma de put handicap, dulagund pentru bagaje ce pot fi incutate. La fiecare etaj,
o 7 debara pentru curdtenie si ratturi pentru pantofi si intretinerea lor,

yu
>,
<p &
Zona administrativa asamanatoare hotelurilor de 3 stele, bucditarie
cu predarea mincarli pe portii sau pentry intregu! grup, cdruciaare
pentru servire, fara tejghea da autoservire. incSperi administrative si
camera de zi pentru personal.
“~ 6d _ a, a
~y Zona de locuire permanenta cu locuinté pentru administrator, mai
@ Sallea
suplimentar
pentru loc ® Pat de campenia @) Paurt multe dormitoare pentru personal de 12 - 15 mi.
y
age
8,551 3.36 Hi

ool
H——4,97'—__

]
.
4

nm in yt
3,30 He 3,04 1 6.98 i 6 i 8 6
Hotel sf han pantry tingrat Kala-Flehl cu
camera de 4 si 6 paturi
Man pentry scalar Habischtied, camere cu 5 paluri Arh: Wi. Zinke

i—4 864 S14

de
|

sey
0

— thea =
“
Teo
fie 9

es
=
Eat
ad

co
42a gp
eS)
is

Ty RIE a
 HOTELURI! PENTRU TINERET
Exemple

Echipamant
da gradinarit,
mobila de
yarasa

Arlpa pentru seminar

1 1 Windlang
Rs. 2 Hol de inirara
3
Ist pentru tinerat Usiar, parter 5 Telaign
@ “overs °

1 Preparara
a Camara .
12 Camara pantry pine
5 13 Camera dezi pt. personal
1d WG pt personal
de yong]

15 Gamerd de zi pt. grupurt

16 Bormitaars
17 Genducers
mo

14 Vizitatod
19 Bala
20 Qusurl
21 Materia pt. curdtenie
2 we
Ee Gta

Aripa hanutul
Bo

@ Hitzacker Arh: C, Schénwald

Gurdrania
Ar
t
®

“ol
Spatiu pentna activeag ciume

fal=
ART RAH

= =
comatrh
‘OT

moon

Taras
ooo
Bi
Han ponteu tinerel

oo

v¥
.

.
Fe ba * Wingfang
qmpao Zona razervata
decks

Recepte “ Ga simpozioanalar

Hol de inva > |

ep
a
ae
=

I Bucatare t

ey
Sad de
lactura,
1 TATRA
raeeetiees
HC Ba

Sald de mese
pi. personal
 a Bloc oe ratturt
i.Teuioar intre rafturt
Rastary! saaieetiehe oe
Oistanta Interax tanta
-—
#=a BIBLIOTECT
a |
1
-@
Ribliotecile stiintifice (BS): colectioneaza, cuprind si ofera literatura
dintr-un domeniu bine stabilit, pentru siud’u sl cercetare, cu accesul de
obicel neingradit al publicului. Bibfiatecile publice (BP): fata larga de
literatura 9/ alte medii de infarmare, pe cit pesibil ou acces direct la raftu-
intro Masur cit mai mare. Literatura cu un spectru foarte larg ca aco-
Partaa Inf @ ratulul perd cererea tuturor categorillor sociale si de virst8. Uneari, 'n orasele mai
(hunighra ¢ Aathclrrig ¢ Inatitmay mari, 0 biblioteca poate cumula cele doud functi ds bibliateca stintitica si
simpiu
publica. Biblioteci de fand (BL): biblioteci supraregionale sau biblioteca
national: de ax. colectia productiilor literare regionale sau nationale (cu

© Schqd pentru cafinivea sotlucar folosite la calculu! supratelei necesare stocului de

carte = fra reprezentare la scare
exemplare obiigatoril): cu acces public. Sibliotec speciale (B Sp): biblia-
téci stintifice cu colectii de literatura de speciatitate st madil de infarmare
dintr-un domeniv ingust si adesea cu acces fimitat.
Bloc da ratturd 8.70 « 12.00 (BS) cuprind $f ofera literatura si alte medii de informare pentru studiu si
12.00 Cercetare st Ie pun Ja cispozitie ta saliie de lecturé (pentru consultara) sau
cura
i

ed
eecundar
pentry imorumut; carte se afla in denazita (neaccesibile oubliculul}, in zo-
“~Teuleer” néle cu acces direct la ratiuri sau in rafturile din salile de tectura si in
Halt colectille de manuale speciat constituite, in afara de cart si periadice, bl-
Culaer
sa blicteca mai cuprinde aproape toate tipurile de medil audio - video pa care
eee 5 (@ oferd spre consultare si utilizare. Numarul de focurt dir: sala de lecturé
_| Pal 5
depinde de numarut studentilior carespunzator fiecdrei specialititi.
(Cures
Rott
Ortentarea sé realizaaza prin imparirea sistematica pe specialit&tt 2 sto-
=Culaar culul de carte. Oferta de servicii a biblidteci| cuprinde tmprumutul la distanta
TT eaicar (procurarea UNL material din alte bibligieci din afara localitati) ca si servi-
Tralt ciul de copiere si macire a micratormelor (ricrofiselar $i microfilmelor}; fn
afard de acestea posibilitatea cautani literaturi online sau in bazele de date,
@ Svprafetels oartry raituri in depozitele negecesibls aublicuiul inmagazinate ne CO-ROM.
«=
(BS): biblioteciie universitare sint organizate pe un nivel sau pe deud
Cwoer
_eeanaee Zona Oise, intre niveluri: sistemele cu un nivel sint administrate central (procesaraa
Fant axa in im cartier si olerta de servicii) si au indeebste un numar redus de domenii
[Cua
Alt
Depazit
F
135
(4,20)
de activitate in fifialete de biblioteci sau bibliotecile de speciaiitate.
eatoar Ad Sistemele cu dowd nivel cuprind o bibliatacd cenirala si adesea un
Rail ° Zora cu 140 numa mare de dibliotect ate facultatilor, de biblioteci de specialitate si
Tyloar ed acres direct 1.79 de bibiioteci ale institutelar. Stocul de carte va ti amplasat pe rafturi ac-
“fret Indgematii 160 cesibile direct in sala de lectura, adesaari in depazite accesibila publi-
Gutaar 3/ gala de culu! (distanta intre axele rafturiior ca si in cazul depoziteler neaccaslbi-
“hn lecturd 2,00
fa) shin depozite neaccesibile pubilcului; aceste feluri combinate de de-
pozitare 3¢ intiinese In aproape toate didliotecile stiintifice. Raportul
fntre stocul dé carte din depozitele neaccesibile si cel destinat salilor de
@) Suprafata rattuclor in sana caftueitor cu acess direct - Stec de ralturl &,79 « 5,00 jectura + pentru cansultara, respéctiv imprumutylul este dat de structu-
ra stocuiui de carte si/sau tip! de organizare respectiv conceptia biblia-
zona At. de yal. tacii, iar adesea depinde si de oferta de spatiu a cladirii, Necesarul de
Rasear 7.20 m<| 7.50 ma] 7.8m4] 640mx pa raft
conser. | R20m | 750m | 7.a¢m | 840m Depot 25-20 spatiu pantru suprafetele de depozitare a cartier se stabileste in functie
nedist, | 8% 220 [627.28 [8 e190 poe Zana ou deves cltact| 20-25 de forma de organizare, gradul de accesibiitate a! utilizateriler, falul raf-
ce Se ta 501,50 | S058 [ox Int Ti 0 turilor (fixe sau mobile). delimitarea sistamaticd 2 domeniiior si ampias-
awiom Tix 180 41/87 dat 95 | acteg! — | gnmall
¥ sale
afaa coriorm acesiei delimitari, impartiril d.p.d.v. al formatuiui ca gi de
Exemplu al distantslor inte axels ratiurilor in Nr volumelor ¢@ inicep pe rasiérul dé constructie (labeie -+ DIN — raporiul de spaclalitate 13}.
CAZL celor mal ‘olosite rasters de canseructia fiecare cal in fiecare bibliateca extsta 3 zone: zona utilitara af de lecturd. zona de-
pozitelor si zona administrativa. Necesaru! de suprafata pentru aceste
Raster de constructe
zone difer’ in functie de felul pibliotecti,
a 40
Zona utilitara si de lecturé: in cazui unor conditii bure de orlentare (si-
ona 1 1,08 1
Zona cu acces direct { 120 |1.20/1,20 71.1 20 71 220 [1.12/12 stem de ghidare cu inscrintii usor fizibite 2 circulatiilar, punctelor funetio-
28
nalé sia rafurilor} zona sali de lectura, cu locurl ds citit si locuri de
Zena cu acces direct (FY 1, 1 lucru, trebuie distribulita pe cit mai putine etaje dar si pentru un trans-
7,50 | 1.47 [1,44 port cit mai usor al cartilor; se va evita dispunerea pe niveluri decalata.
Accasul pe cit posibil pe scari. Toate spatile din zonale wtilitare si de
lecturé trebure $2 fie accesibile cu liftul (pentru tramsportul cartilor si al
Zora Safi de testurd tL) persoanelor cu handicap). Capacitatea portanta a pianselar din zona
utilitard $i de lectura = 5,0 khim?,
Latimea cailer de circulatia » 1,20 m, distanta libera intre rafturi ~ Trtat-
Locuri de tuery 62,25) deauna fixe in zona publicului - pind la max. 1.30 - 1,40 m {distanta
1 Grupa da iver | 3.60 | 4. 4,20 canstania in zona publicului). Zona salii delectura separata de zona de
() Corespendens a sastersior uty vale de canstructia peniry tunatile iatrare orintr-un filtru de control grevazut cu un sistem de securizare a
NEY principale ale igrecu
cartilar. Ps cit posibi! nurtai o intrare Si o ieaire, Fitrul da contral amn-
SET plasat in med adecvat im apropiersa ghiseului periny imprumutul
Mt de rain sugeacuge 9 a 5 i li ind ca cunct de alecare 2 |
a whe a formaniui da eartilor si a iniormatiilor centrais.
au,

LIL id ait
 Cist. imerax
pe. raltari
tr. velume
plimde
Mr. de calturi Ne. de volume Spatiul aecesar
suprapusa pti mde ot, 1900
Mr. volume
ps 1 ort
‘
SIBLIOTEC!
Cuble {ra} ral plansee raft dubiu = volume (m*} —
30 6 360 339 250,65 ROM si altale, se va tine cont de knille directoare pentru locurite de lucru cu
30 a3 350 3,68 avi
= 120 a5 6.9 325 449 225.7 Drelicrarea automata a datelorl) ca s locuri individuale de lueru (cabine de
2 30 7 420 342 292.9 luceu. sisterné Carrels, Camere pentru lueru individual). Este oportuna am-
5 25 6 300 480 208.3 plesarea locurilor de lectua in zone cu lluminara naturalé, Necesarut de su-
i a0 6 360 a16 240.3 prafala pentru un loc simplu dé lecturadueru 2.5 mé, pentru calculator sau
3 30 85 390 3.84 260.4
# 125 a5 a4 325 4.61 218.9 foc individual de fueru & 4.0 me. Cai de circulate cu latimea = 1,20 m, di-
ge # 30 7 420 3.56 280.8 stanta ligerd intre rahuri pind la max. 1.20 ~1.40m, intoteeauna fixa in zona
g& 25 8 300 499 200.4 |
gu j de acces a publicului.
2s 30 & 360 4,33 230.9 tuminarea in zona ufilizateilor: fn general cca 250 — 300 Ix, pentru lo-
BS 30 65 390 2.399 250.5
5 1,90 25 65 325 480 208.3 Cue de iecturd si de lucru. cataloagale cu fise. informatii, ghigeut de
& 30 7 a20 3.70 270.2 Imerumut $00 jx.
4 25 6 300 5,19 193.6
Clima in zona utilizatorilor. 20° + 2°C, uniiditatea ralathva a aerutyi ~ 50+
g ce) 6 360 459 222,2 5%, improspatarea aeérului (flusul de aer exterior) 20 mh
& 30 68 390 415 240.9 pe oersoand:
1.35 25 65 425 438 200.8 vaiorile reale se pot situa temporar péesie sau sub valorile de mai sus in
39 7 42a 3.45 259.7 iuncte da conditite meteoroiagice. Se va evita lumina directé a soaralui,
25 8 300 50 185.1 radiatite ultraviolet si termice iiind distructive pentru hirie si legatura
# 40 5 360 4,85 206.1 cartilor. Este de dorit o limitare a introducerti sistemelor de climatizare,
a 30 65 290 447 223,7 printre aliele datarté cansumulyi mare de energie $f implicit a casturior
a 1,49 2g 6.5 325 517 194.4
g 30 T aaa 416 403 mari de exploatare, In cazui cladiriter gu adincime mica este posibilaa ven-
& 25 6 300 5.82 aia tlatle naturela prin deschiderea ferestrelor.
g 20 55 220 763 191.0
Seeuntate
in zona
g utilizatoritor: se vor va masuri cupnnzatoare de protectie
3 25 6 300 6,00 166.5
a tae 23 5.5 278 $93 183.1 {2 incendil confarm prevederiler si arcinelor legale de supraveghera a-con-
8 20 6 2aq 750 193.4 structilor, Protectia impotriva efractiel prin senzori de miscare si delimita-
2 20 58 220 aty 122.9
'@ a zonelor cu geamuri, Pratectia la turt prin sistame de sécurizara.a eSriltor;
= 25 & 300 6.25 160.9 securizare optima a ugilor de evacuate nesupravegheate prin comanda
= 1.50 25 55 275 484 146.8
2 20 & 240 7.84 128.0 | electronica automata a deblocaiiilorin caz de alarma, Securizarea mecanica
4 20 64 220 351 178 a.usiior dé evacuars chiar aiunel cind sint prevézute cu semnat acustic si/sau
z 25 6 300 7.00 142.8 Optic este dé o eficacitate radusa,
wo 1.68 25 53 275 7.62 191,2 Cea mai adecvala amplasare a denozitetor este ja nivelurlle infarioa-
“ 2a é 240 a75 114.2
3 2g 55 220 §.53 104.9 7@ datorta conditiilor censtante de temperaturd si umiditate si a trarts-
3 1,80 20 88 220 10,22 o7.8 Portului unor greviaii mari. ,Turnurile de cari nu stmt oractice din cau-
3 20 5 200 1425 agg 2a chettuieliigr man cu climatizarea, transportul si personalul ca $i din
B 1,97 20 85 220 10,62 g41 cauza unter flexabilifati reduse daterate unei suprafete limilate a nivelu-
g 2g 5 200 14,68 45.6 filer. Gate mai potrivite sint supratatele conaxe cit mai marl gi fara sal-
3 20 55 220 14.92 ae turl de nivel. Reoartizarsa rafturilor jixe sau mobile ,sistamte campacte"
s 2,10 20 5 200 13,12 76.2 depinde de rasterul structurii de rezistenta (+ DIM — raportul de Spe-
5 20 4 160 18,40 80.9
N Sursa: Schwoigler cialitate 13). Prin sistemnui cu rafturi mobile este posibild o crestere a ca-
paciatii cu pind fa -100 %. Capacitatea portanté a plangeelor min, 7,5
ao Caleulul supratetéior kKAAR? pentru rafturile tee si men, 12,5 kNvm? tn cazul sistemaior de caf-
Zona biblistecii' Bagozl Sistema | Salada lectus| Acministratia turi mobile [-+ DIN -raportul de speciatitate 13),
Tip de Alansee sl] Japezitcu | compaste | si zona cu Giima in capozite: 18° + 2°C., umicitatea relativa 2 aerului SO + 5% , impros-
acces direct acces direct
Bt. plansee cu
patarea aerulul (fluxul de aer exterior} = 3 mh - m2, sint mecesara siste-
distrbutia transvarsaiaf 7,5 325 5.0 5.0 me de fiitrare a aenuiui poiuat In functie de zona ipraf, SO,, NOx si altele).
in cazul folosifii unor materiale de constructie pentru pereti cu proprietati
apt. piangee tara
distribute transversala] 8.5 18.0 6.6 [3 Sune de Inmagazinare a calducii si umicitatii se reduce necesitataa instalarii
sistemelor de climatizare. © minima miscare a aerutui va preveni aparitia
@ Sartina admisibila penmy plafoane tn kNim? Mucegaiviui mai ales in cazul sistemelar de rafturi mobile (cu partea fron-
a a i a 7)
faid deschisd). Coiectile 91 materialefa deosebite (de ex. diapazitivele, fi-
Nr. dle raituri Distanta inte arele fafluriior (fr)
mele, suporturils audio st de data ca si hanile, planurlle si grafica) nacesita
suprapuse na | 120 | 1.20 | to [tsa feo [ 1.70 | 160
conditti speciale de climatizare.
4 aga | 372 | aoz | 154 | ae] 399 | 333 ] 327 Capacitatea portanta a planseelor in zona administrativa st de procesare a
5 493 /4a4 } 441 | 400 | 390 | agi | ars | pes
& 493} 4,75 | 460 | 4468 | 49a | 423 | aia | aoa cartilor > 6,0 kN? iar fa zonele tehnice (ateliere) mai mare, in functia de
? 5.48 | 527 | $09 | 493 | 47a | 465 ) 4539 [ a2 dotarile cu echipament si de specificatitie statice individuale.
a 6.09} 5,79 | 558 1539 | 322 | 507 | 493 | 4.80 Constructia: se confirma oporunitatea constructie! din betor armat
5 | ase | 691 | 607 | sas ) 586 | $49 | $.aa | 51a | sau schelet de otal cu o dimansiune a rasterului > 7.20 x 7,20 m date-
Incarcdrie olanseelar din elrgulatie pantry un numa dilerit da raftur suprapuse i ritd flexibaitatii amenajanii finale. Inaiimea incaperitor = 3,00 m.
diterite distante ieterax Caile de circulatie: sé vor evita intersectrile si intretdierile dior de
circulate ale utitizatoritor, personalutui si ale cartier.
Fransport: transportul cartlor sa va face o9 orizonialé cu carucioare
in cacrul zone: de control: informatil pentru sala de tecturd, bibliagraff, tar- pentry céqi (fara oraguri, diferentela de nivel prevazute su fampe < 6%
Minale pertru accesaraa catdloageler online, preluaraa si returnarea Sau platforma cu slévator) $i cu banda iransportoare iar vertical cu as-
caniler ce pol fi consultate doar in sala de lectura, inregistrarea imarumy- censdars, bant: iransporicars /irasaul benz trebuie ® Proeatat cu mare
turilor Cartitor din colegtia Ge manuals. copiataare (in sai separate), stc-
curl da cat amplasate fn raituri cv acces direct, !ocuri de iucru pentru uti-
lizator. duca caz culear dé acces spre depazityl cu acces direct.
in bidligtesite universitara, capacit loouriler d2 fuer cent
déginde de muma ful ce siudentt s¢-2s cistriouia
 Frep-e-ite Me) Farmuta i BIBLIOTEC!
ae
ida
: F, — supratata necesara penire un foc
MOBILIER
de luceu deschis Mobilier de sistem pantru ghise-
6 =ldtimaa masa
T e@ ~distanta intre axela mesalor care ela de infarmati si de imprumut,
10 a0 stau una dupa aita concepute pentru toate tipurile
N% -adaos procantval perry caile de de aparaie fielefan, calculator,
cireuialia fneonjurateare pentru
aceesul la iocul de lucry individvat terminala, anarate de citit micro-
eo i
Ih conditile prazentate mai sus spatiul ne- fise} ca si pentru canalele de ca-
1,09 cesar panty yn ioe da lucry incividual ya
? ae biuri necesare pentru reteie si te-
avea aprox, 2.5 m?.
—— Disianja interes —— Exemplu: lecamunicatii. Oulapuri cu serta-
i Fy = 1,00 m- (0,70 + 0.98) -{14.50) re speciale pentru cataloage cu
Fa 248 mi va fise, diapozitive, filme, casete
Supratata pent
de lucr we @
un toe individual
@ Catoulu! supratatai -» (1)
im? de supvatata uta principald
audic si video, discuri compacte;
duiapuw cu spatii plane pentru
haqi, planuri si grafica. Aafturt de
Lae pentru céorsuitarsa cataloguiut cu mi- sistem pantry cari, periadice, me-
r- ee 7 ee
. crofiga la a masa dé 60/120 om cu supart
1 AJ | pantry pideute tip solz de peste (cu maxl-
tum 10 pitoute pilabile pe vertical}
dir, in principal rafiuri duble ase-
zate individual, (¢u superturile din
- A
profile de otel, etajerele din tabla
! | Loc pentru cites eataloguiul cu microfise de ote! sau lemn) h= 2,25 m, dis-
a Bar (ao masa de 75/150 cm cu un suport pen-
tanta intre supertur 1,00 m, adin-
eee BOD ee tru maximum 15 pidcuta rolative lip saiz de
ro peste Sau peniru suporturi roiative

| oO |
cimea giajerelor ~ 0,25 - 0,30 m,
prevazute cu pind la maximum 5¢ placute
tip solz de peste ~- (2) 8 dar si cu adincimi speciale de ex.
4 loeyuri pentru cltirea cataloguiu! oy micre- -
pentru atlase gi ziare legate in
170
lige la mage de 75/150 om pantry 1 {+2} su volume; etajele $4 poat% fi ase-
r If port ratathy Arevazud cu maxim 5d (-100} Zale ta diferite indltimi cel putin
s Bam fo Pideuje tip soz de paste (3,70 m ¥ 3.80 m)} din +5 In 15 mm. inaltimea maxi-
LOC pantry conguitaraa calalogului 4 locuri pentru consuitarea catalo- ma a raturilar duble individuaia
cu microtige @ guiuf cy mierafige ) Dimensiuni — (3)-(8) $4 nu depaseasca da 5 ori acin-
cirmes raftului, Capacitatea car-
pr | FO fului depinde de numarul de rat-
rei v= {0
turi, se lau in calcul 25 — 30 volu-
me pe m liniar (~+* DIN — rapartul
de specialitate 12). Distanta libe-
ra inte corpuri in zona depozite-
jor > 0,75 m, iar in zona cu acees
Corpurl direct al utitizatorilar mai mare.
da ratturl Aafturile mobile (permisea numai
in depozitela tnchise} pot duce ia
o crestere a capacitati de ping ta
oca 100% daca se parnesta de la
un raster de rezistenta adecvat si
© distriputie covespunzateare a
Spatiul liar la transpartul cartilor 51
Locurt de luca Individuate sistem (8) Spatiul (ther minim it zane salil de
inte parsqanple agezate 5/ in. blocului de corpuri. Esta nacesa-
Carrets Ieeturd +
picioarg ~* rao capacitate portanta, a plan-
seelar = 12,5 kN/m® {costurie
225 Nively cal maf tnall suplimentare fata de cazui obis-
Eteful cal nal inglt nuit 7,5 KN? sint mici}.

Tnduimeaas coroulu! eu 3 rafud Indtimaa corpului ds rafturi pentru

©)

cotati
ee)
mae
—_— it & Oulap pentru oeriodica
1eQ ———--—4

| Ek
Mw

iT
 Zona peatra Zong —fincepad Leeurl de ~-@ BIBLIOTEC!
Givers® manifestari frida at geal feghyg aera
Bibliotecile publice (BF) ofera un spectru targ de literatura educa-
T
Jere eee
ee eee liva si alte medi de informare, cu acces direct la raituri. Colectiona-
A rea sistematica precum sl cuprinderea sistematica a continutului din
tipdrituri 3i alte medi aste limitata la citeva BP mai mari, Bibliotecile
publice nu cuprind colectii de carte stiintifica si nu Indeplinesc 0 fun-
Aduitl Gtié arhivistica ci sint biblioteci cu acces direcet ta fondul de carte,
B de obicai fara depozite say cu depozite de mici dimensiunt: Utiliza-
re ee es ee
a
z tori sint copii, tinerit si adult. SP isi orienteaza oferta stecului de
z Zona de carla gi a servicios in functie de necesitatile utilizatorilor. Pe \tnga
= ronsuitars
oferta fraditionala de carte, bibliotecile publice pun la dispozitie, ca
spatiu de comunicare (,piata") pentru public, zone pentru ,brow-
a Schema functionala 2 unai biblioteci d¢ dlmansiuni medi! Sing”, Consultatii cetatanesti, informatii, cafanea, Locuri pentru auditi
muzicale, zone de gedere si i manifestad ca gi locuri de lucru pentru
grupe si individuale. Tn plus, pot fi inciusa si o biblisteca muzicald, o
S000
artotecd (imprumuturi de carta de ara} si/sau o biblioteca mobiid
240d (bibliobuz).
Fandul de carte (,medii"} poate cuprinde, pe finga cart si ziare si pe-
Supralajé ptila th mF

1500 riadice, broguri, jacuri sau medii moderne (CO, video, soft pentru
calcufatoare} ce pot fi imprumutate sau folosite in cadrul bibliotecii.
1200
Amenajarea interioara a incdperifor trebuie sa indemne publicul sa
$00 zaboveasca prin repartizarea suprafetelor pentru adulti, copii si ti-
ner cu activitat specitice, (ard a fi separate ci organizate ca zone
309 cu legaiuri fuente, + G) Necesand de suprafata se determing in
functle de marimaa stocului de carte — $e va tinde spre 2 uni-
10 20 a 40 50 “ ao os 1 tati media pe locuttar, cu o dimensiuni minime da 300 m? suprafata
fe ecard 300 mi? 2 19.000 valuma util la 10.000 de unitait media. (@) Supratete maz interctepen-
@) Schama: necesanu dé suprataja a BP in functie de stocul de carte dente care $4 sé aprapie ca fori dé un patrat $i $4 paata ff talogi-
te in mod flexibil cu 6 dezvoltare pe orizontald mu pe verticald (nu-
mar redus de personal}, care sa poata fi extinse si cu o zona de ac-
ces atrigdtoare — (1) Corpurile din zona pentru aduiti cu 5 sau 6
rafturi suprapuse (indllimea maxima de apucare 1,80 m > (3), in
zona pentru copit cu 4 rafturi {inditimea maxima de apueare ~1,20
~~ GD, Un raft poate cuprinde aproape 30 de volume de literaturS
de specialitate, 33 de volume de beletristica sau 35 de volume de
literatura pentru copii, Spatiul intra deuad Sirus de rafturi nu mai lung
de 3m, Rafturils pat fi amplasate si in aise sau boxe. Transportul
cartilor cu cArucioare pentru cArti (L x H x I: 92 x 99 «50 em). As-
censer dg maria la intrarea furnizorului de carte iar in bibllotecile
tae
mari si banda transportoare pentru carti.
20
incdrcarea plangeelor!a BP: 5,0 KN/m?, in zonale cu acces direct asa-
cr
Imeryalul el mal ingust Cale de cireuisyis Léjlme oblanult’ manatoare dépazitelor cu armplasari dense ale raturilor 7,5 kN/r2, in
depozitela ou sistem compact (rafturi mobile} 12,5 kN/m? respec-
@ Olstante minima
fivi5,0 KN/mé?,
Planutt
1 Foaler 8 Admurigirata
2 Laaratprpentty linevat | 7 Corte parity lecturd
Tregte da
Stheratued peicu cept = § Pevgola cu vegatais a
gedere
SAgcangor pantty coctl =| Batalrisiica.
S Mend penins joacd 10 Jeeyel
; ce

&€
Cart] de qurundr

6S &
{Superl carusel}
+

4 cam Pe tobe ate

a

ee :
“ARP air Sgn gio a ee ae Anges erty 4

Al
 BIBLIOTEC!
SIBLIOTEC! STUNTIFICE >
Bibliotecile stintifice au avut intotdeuna o pozitie cheie in Istaria sti-
intelor si in viata universitara. Ele nu sint numai ciste amenajari pen-
Wu pastrarea carqilor ci Si locuri in care $@ lucreaza cu cartile. Capitole
importante si hotBritoare ale literaturii lumii ay lual nagtere in biblio-
teci. Constructla acestor biblicteci constituie Una dintre cele mai im-
portante sarcini ale societatii. Exempléte importante din istoria arhi-
tecturii pina Tr secolui al XIX-lea arata cu cia exigent’ au fest rezob
vate problemele constructive legate de acestea {Biblioteca
Laurenziana din Florenta, Bibifoteca Nationala din Paris} Bereichsbi-
blothek Berlin - (1) -@). Suprafata utila principala 3.800 m?, sto-
OD Beraichsbibliothek Aertin, sactiune wansvarsala - @-@ cul de carte 300.000 valume, Biblioteca universitara cin Géttingen
ml 7” +

Stocul de carie in sala de lectura 200.000 volume, 1.526 m2, zona

cu acces direct 300.000 vaiuma, 7.890 m2, 8.500 ° periadice, 510 m2.
en
a
Log pt. imprumut
|
i
t ot) ewe
itfora
ae aa Gasser,
de kaya
Curte

Zona de
inciura sl card

m =
Amora
ai

seregg Serviciul wahaee Sey

aaa
TE _ Wee

; bf a — ay

@) Parner arh. M. Schigghalm @) Subset ~ @} : Arh. prof. Gerberu, ®anner

m ]
i

Zon ce 5
factura,
stcart
 BIBLIOTECI

A
ooo). =
.

J
fled
Be 2
5

=
fag aay

of

3
ia a (14

rg:
1 Achizitli ioe pt. parlodiga

Se (alret
a a
BibleBoren generala
Publica wl ver

|! ageay _ Se a ceceern
Perlodice

ang
Anno gone
_ “Catal specisata | 5.40

Ea
i 4 dl ef

@ Biblioteca unlversitara din Odssaldarf, pansr Arn: Volkamar si Watzal

Cupola
kuminator __Wanenarentet
Seard og avacuare
ahs
E
2.60
b
a
; ‘acacoc |
27s a1 W275,

@) Secliune transversala — 2)- @) |, sar | iL

r

Me ee ee
275 375 7S 3,78 a75

Arh. &. Neufert

natin? De,
Sg ao
io
noo MEYER

of 5, + And de Intrare
z le 4] 2 Sala cataloagcies
ia 2 Parlogles
= ;
a
a saeaene
a

2205, co%
eae
ORUSB eS BON 8.2.ea
eisCHT ETE ss “
Hae go DT ORE a f= | foe east
Feet BS = Site eee se 4
 3 | Educatia
mune Pras | Soncediy j Lesrfecuenase Cuteare CONSTRUCTI
i! + ADMINISTRATIVE
za : 7 l! A eprezanL | | : [z Tampe- ELEMENTE DE BAZA — (1
[ara | [ra ore [i morard | [re ber i ui Lumina, Zaamat a
ACTIVITATEA DE BIROU
Formarea
l l Nicdut in care se organizeaza 3i sa
Fact
[gruoslar
amigtionali stables! activitatea de birau (sttuctu-
4 ‘a biroulul, manacementul clientitor,
i lehnologia de birou) influenteaza ne-
| cesarul de corespandente spatiale,
i Observalille (Acute pe o perioada mai
lungd de timp au ardtat <4 tipurits ol-
| Girllar evelveaza si chiar se schimba,
a linga solutile de piorerat au axis.
lat inteideauna s? cldcin simiare
O.p.dv. tpologie care, ca suma, au
reflectat In mod reprezertatly fortele
si inituentele care, la vrameg rospec-
tivé, le-au dat nastere ~ (3). in con-
formarea activitSti de biroy, omul ca-
pata un loc din ce In ce mal cantral
| Cantiales | tFlux
(2). Schimbarea din ce In ca mai in-
,
Control | (Fluxul kerma) | Ruxcuue geogralic Matariale c semnata @ activitafil de trou (prin in
pearcinlios | frarakmuncir ) Lue durch de = troducerea tahnalagiliar} aste insotital
de motivatia pedarmanteler cara este
Tndrumaraa
{featur ’
38) | Aevauirea| sam
| Timp Numar | Sati | [Maser
brut | [Matera
trae | Canl transparenta activation. Profectantul
are pasibiitatea de 4 influenta taate
l I | [ domeniila care tin de conformarea
(eee I Vitara Marime [cx spatillor si lacunicr de iucru care,
dupa AG. Henkel — @), ayo mare
Aparata
importanyaé in ceea ¢e Brivesia satis-
pentru facta munci.
cartaeeS
Grupe de incaperi -+ (2)
1. Zona birounlor: birauri mactulare
Aparate i ~ J pesoana cy focurt de lueru cu
Schema planitearil activitati de blrou. fn jumatatea 4u- [ ponire
paviaara schema cuprinde natluni ca 36 referalaactivitagl acris locurl pent persoane in protas de
genarale, iar In partee inferieard ta activitGti spectfice formare — PPF. Birouri de grup pind
birourilor, Prag lentale ce apar tn partaa stfaga a schemes la 20 de pasoane cu iocuri de lueru
pot fi razalvate prin masuri prafllactica $ pedagagice iar
cela din pavtea draaptain mare masura prin tehnicd gl or- pentru PPE. Incdpert marl pind ta
ganizare. 200 de persoana pe un nivel, Birouri
combinate cu iacuri de iucru indivis
Supriata toll’ Grud,
duale si zone da lueru camun pen-
(dimansiviea axterigard tru grupe, Toate incdperile echipate
multitunctionat pentru lucr indivi-
I dual si in echipa la care se adauga
hn secre ;
Suprayala birdvlul oad Supr. ocupetd ~ r. upper: Supr. suprimentara rata un secretariat. 2. Zona arhivel: de-
da birow i ae ocupals pozitarea actelor, microtilmelor, me-
dil alectronice de memorare, apara-
Co 7 Supr.coresp. Sue. pr, kere Suprafaia Supratas pr SUPRA |
le pentru artivars, reproducera, re-
dare, corectare, primire, distripuire,
ISU, soree-| | SUPT. cores
ayaa ame oars pt clreadayla snaren rehnics, ale conruc- | Sate sen- oro GU ae punaicara| | A croware disinugere, désenare, iansportut
bitouriter at sevice, | /piocpelil oe heal cu cima | tet anaame. | |siucriet | fair in cate ptgardarobe,
sevice, | || isons,
otncinat aooy
ogupala as garderobe. j torzonlala. cu: taare,dadnce | | stiipi de hexane an. soviciu pe actelor cu banda transportoare sau
atupe da cantare pl. | [toare princl- che. oeecagia | irazmienié | jdatada, pa ee. carters al tuneponcin aparate de mind. 3. Serviciul central
aetvidaie paure, pale, ina tale pera(f bakustra-
ucataig Fl de vansgert feet. West, ani | oortant| dale
are. Gul. cate pe del { PaUze, of
macearare recente!
ia de scriere: cu dictafoang, multiplica-
(panty). |] oe nivel, gue, | ae pueetg. | | ETE BP toare, Upografia, coniatoare helio.
1 ned
rant da ener rat aut datelcan | |. incapad ea aoe
i pt. aglomerstal ect.se pl avers,
eect a rear
nal confovinte seniiars1 ts grafice, laborator fotografie, 4. Punct
L postal, adminisirarea materialsiar (pe
cit posibil Invecinata gi amplasate ta
Supradieta functonghe, suprsiata leourller Lovalata uit coresounttstoare grugelor de in- nivekd de bad). 5, Zona de repre-
de ILeru, supralata de miscare in jurul GU, supralaia da dscumaupralata ¢xchuslva pen-
Jocusiar de Iweru, supralgie de comunicag Gu Qrupe, SUPsaiale TEgIEIERLTA Peri gripe, su: zentars, Camera pedzidiviui cu qar-
intra tocurlte da turd, sup-atata locudler de fratale mastndor da bieny penuy drupe, suprafata deroba, safi de expozitie, sali da
acre — feqigitaturd, 4upreattels ce recedzentare cy cepozilars paniru qrupe, tecmitaiaie de calcu
‘Corespunzatoars locuriter de tucny later pariru grupe, duprafgisie sy mage de desen conferinta, camera de discutil, 6.
Sanlu grupe Servich sociale: garderobe, bued-
tari de etaj, WC, camere ce odihnd,
Sugvaara oe dgigatars. asparare $i aocas, oe
distantara [ait da 2gomata. suprafath da
Suoralay uti suplmeniass camera pentru palza, gimnastica,
eotwapucrdigars grupelar de hry
distaniare peciru inimitate, supeafaia ganaraia
de ex, 20nd de asteptara, cazingy aventual cu buedtarie, 7,
de detmitara, adaea pentru madilar ;
supratala cu Tilloace ce deWmitare, perey madil,
de ex, rand de supunare. Suprafata de rezerva si pantry ax-
a 97, seilur, ghisosla casieiior
planta, spat niger de comunicaie si adaos tnderi, suprafete pentru pregatire
Aartry vickarer, cai da acces si aurifare profesionala cu aparatura de radare
audio-witeo, &. Supratete de parca-
ey Cistributia suprafatstor tirdurilor din auncl de vedere arganizatoric dupa Lappat 72, 20na de acces carasahil, dé divra-
ra, garaj subteran. 9. Suprafete de
circulatis: culoare, axtinderes culoa-
refer, scdri, ascersoare, acces inte-
de birou Forte endogens
wn ~. ~ adingerse puternicd a rentanlizant fide $i ecterior. 10, Amenajarr centra-
“ 7 we
2 | -contralizaraa detarminania 2
gconomiei
- fagea tui Parkinson
ls pentriy apravizionare, serviciyt
tehnic, statia de climanzare, de van-
[ Padiarrmants I Orqenizars | j Mijlgace de munca | Fesnait da luery ~ denomenul” asa qumitst divizium 3 flaie, de inc, d2 eanergia,
: fo) + s¥uetury fy -masinide tirau | + acustica :
mungil, dsiocara. descampunera m de neaierara gutomata a dara.
itajignafizare;
| alana de : romobld da birau | ~iluminara ical, central’ telato-
' organizare acid, Cacatsci = chmatzare
ingrymat de I consurgoile de: = ot
32 mars cand nr Fore aaagang
= — daQacis sowale fore de lucru davizs
 Paripechys Je devo CONSTRUCTH
ADMINISTRATIVE
Madigan angantr an

Admial arate owaires!

reoa Tarminale
Pralcrarga dateior
meniculatoare 5 =LEMENTE DE BAZA ~
‘age Lae ae
' Sieve necca a , Tannica informaier pee ala ¥ mieroproes ‘a TENDINTE/CRITERH
Ang ajati in mufioana + ng a Tatas sali daralar Cresterea Mantionala a necesaruhui
‘ So] + potential 1 acahlzien ta distanta = itanamisi pria ,, 2 supra‘aia nu duc la o reducere 3
Crestera Oiminsare geen rubul 9 fibra de sucley
suprafets! dircurilar imrucit activitati-
. aaa laser Sistema de coma
_ Sah taser an
‘onan = teansmisil Mali 94, Unroude
+ tarrninale
le comune (discutiile ste.) au loc in
a5 asocera TAI Seer si Bansd cadig/T¥
, “oe ‘cigslerda goncurintel intranet cladirile biroudilor. Sint de asemenes
Administatic ratea dublicd’servicr ingrédite posibiitatite de punere in
industrigi cag | we lig Practica 2 anumitor activitati.
38 eicapiatoare. aloulator pent
Te -1~at ee ‘a larminale telex pralucrarea aula Existenta unei potentiale indepen.
*
: diruarae ace luca dliriceleg! legals mata 2 (SEU dents faté cde un anumit fec ilx (des-
2,485 Intangva Se parson [ce oa. centralizare) este contrabalansata
2,5 ——— _ senicll de sda 4E popu reves
+ 0.8% -1% sencer roles da alte forte (concentrarea in zone
Some eae Seat = masini de sesls
: ac concn anata hae ~ masini de caloulst centrale, sediul une reprezentante,
z0 uaa ~ copistoara amplasarea in oras ca $emn ai con-
«e r ga cormclaryd aaterr ~ dictatoane
argerizayligtda muned tinuitayi, amoienitul, activitatite de |y-
i
fe case da economy):
+ Te woe, rae ag nscisere 7
ecru si agrement in acglasi ioe} care
“Thaministraie aoe om |, SASCUS he re ras a lmersectarga domaniilor:tehnica ar putea avea un rol mai important.
lick + scideres eer rucurgalalgy
er imermahel, pralucrarea datelor si birotica Traticu! datorat calétoriilor de servi-
10 “goiter Pupeicr da afenit Giu poate fi radus cu cea 50% prin
. sare
auoea gi, aa eS inflaanta tehnelogle? tatermarlel imMplamentarse vidaocanterinjetar.
' aun Saat a parsonaielh gia blroticii Modificartle jocurifor de lucra
eee .
a5 1 Beguer
a
d-oet a ura proce Dezvoltarea tehnolagisi informatlsi Efectul rationalizarii generate de
tn
+ daI ean gpa it si 4 tehnologieinoe comunicatiler
: a
duce tehnologia informatie $1 transforma-
. «Signal
I
ngahieasla
gs cara ia mogificarea conditilior
6 .
de tuicry
.
la rea cerintefor (ocurter de fueny ftiy-
ws see locul de munca din biray. Terminale. xul af modalul de organizara) s@ rie-
1978 1980 1990 le mutifunctionale tnlgcuiese cam- fringe asupra modifiedril structuni ol-
ponentele Individuals pentru prely- rourilor. Necesarut de personal
@ Dezvaharaa sectorulul de arestin servic Lpeyl oserimt=
Tena da ulizere gi de de tueru,..85 craréa datelor, taxtetor gi imaginilor, scade, grupeie dé fucru devin tet
creviele cca me sistemale individuala sint conectate Mai mici. Distrioutia sarcinilor lararhi-

momns/””)
incdpere micd in relea devening un sistem integrat 244 pind acum, curt ar fi director,
Lacu! seating de comunicare + @ . Pasta fede- seecretar3, referent de specialltate
de tucn. 8
ral german Intreduca ratela uni- etc, se wansformd in congiltuires de
80-85% in gr
i 15-20%. Campartl- versale ca ISON (Integrated Sarw- grupe integrate de lueru si tot In aca-
mantabil +) Grupa de huerg ...8
cas Digital Network), sau BIGTON lagi fat, prodabil, se madifica si rapar-
lneapere at, ques ag
(Aistea de comunicati cu banda lar- Wzarea suprafetelor.
Mi at da lucra -..7 ga prin ford de sticl3) respectiv BIG- © relatie mai sensibila fata de medi-
FERN (cuplarea reteleler BIGTON ul de lucru este string legata de og
4S
4 intersectal intré ala}, Prin dotarea locurilor de constinta 2 valorii predominanta in
Alta mivelurt ...10 IWeru cu monitoara (dupa Gottschalk sccielate care se rasiringe in atitudi-
75-80
$f 20-25% eparat 1990 ota 20% — bibl. BAP} gi deci ned lata de calitatea lgcului de mun-
terminala de calculator $i aparatale ca (lumina naturald, rstatia cu medi-
Ublizaraa zihiga a arourilas; aferente, necesarut de suprafata sonsumul dé energie} si a activi-
@ Mdrimaa spatilor da Jueru alerente supratata in %
pentru un ec dé lucrd din cadrul di- Ati desfasurata (puncte de vedere
140-4) director, Ganducstonal 18s Dletributla peraoanalar ne roului crests inti aditiv cu cca 2-3 ecologice, consumy! da materiale,
100 sactorutui principal,
gtupe da lycra m? la cca 1§ - 18 m?, Efectul biroti- salubritatea).
feste ~ ar bebul $2 fis]
conducatand sectoral, ci asupra formal supraleteior si Locul de munca este, din perspective
a0 asigtart a loculut da lucre ganereaza criterti utilizaterului, un loc da rang ridicat at
Secretariat tex
ag @ dé avaluare ca: mai multa pandere interactiuniler sociaié care datorité
7a acordata nemillocit calitati locutui Struqturior dé luery formalizate {rat
{O} Conducdtond grupet 7% A de lucry, asigurarea flexitilitati tipi- autor. a datater, organizaraa muncii
6a principals, conducalarul 5x
Qruped, referers Ge firmei, mimmizaraa costurilor de etc.) devine de 9 important din ca in
Mt axpleatare, mai muita important ce mai mare. Solicitarile fiziee gi psi-
acordata mediului tn¢enjurater al le- nice rificate fac s& craascd atenta
1x cului da lyeru privit din punct de ve- acordata mediului de iver ispatiu su-
te 1K
dere ecologic, astel fret configura- ficient. pesibilitatea de a decide am-
tile spatittor din vechile ciaditi de bi- plasarea Mmonili@ruli dupa deringa
rout nu mai ecorespund. Mulite persanala, densire, Huminara, suil-
12494 567T a3 10 44:12 19 14 09 16
amenajan ny mai corespund regie- cient2 pratectie impotiva pertur-
Persoane pentu mantarier actugle (1986 cca 70% Darilor). 73% din activiaiea zilnicad are
| ® | | ® facate aruna © dupa Henke! -- (Ch). Modernizarea foc in ,iocul strime de Jucry si in locui
$1 transiormarea {+ Sistema de ening de luery" + . Relatiile ne-
/ amenajare} sint ta fel de relevants Cesare Ge Servigtu C2 $i amenajarils
: . ta $i rala de crestere in sectorul ter- foioatte in commun sint de mare im
incdpere mica a co a
eis ilar sav ca naile construct rezultate ponanta. Ge gict rezulta naveia unei
=o 8% 1 Canducers din Gene activitati de birou sembinatii in wilizarea incéperilor
peel —{ 2) idivicuae Sau d¢ grup. lecyn de
70% se | Disocti Pstentialul rationalizBrii cuprinde, in Wen pergonal 24 colecuve"
Lt cazul aciivitatilor administrative {de- ~ fajpifs
So aa
> 5% | Secratanat poxitars, sorters, caniers. Cautars,
Raterant a Sarcit achiziticnarea materialalar) si a oe
canducdteral TT ni Ue Panes lor dg comunicare fconierinte, dis-
\ meer a LE at fei. eta 255% din imaul saptami-
ti Z “el dg lueru. htuncile de rutind, 5
faeq peur: de oginnaa
ota S036. Acts
wa ocemichu ~ cu
 f
| Inilyenta Karictiifer gia... Ailjlaace de bycru
Aniplasarea TIPOLOGIE
CONSTRUCTH
ADMINISTRATIVE
+ prstaraia
Tipurl de spatii ale birouriier
Tabeiul + i), (dupa Gottschaik
Masini mécarios de
— @) arata clasificarea structucilar ELEMENTE DE BAZA ~
gers gi de calculat.
ialelor: ds plan in refatia cu functiite si biroti- Sisteme
dasor pantry acte
nosid pmevenaticl ta + factor hotaritori af conceptiet Organizarea spatiuiui liniara pe un
clacirilor. traci aste neeconomica si poate fi
Tehaicile Ge lucru $@ aff in strinsa gst Aumtat la incdperi de bfrau
legaiura cu tehnologia de care se ‘adingi (lumina maturala 2} —@).
1353 1951 1964
ordini raors2artanva 1850 - £985
in oras
La marginga orasibui
diggune —- @). Structura de lueru a Organizerea in dublu tract se intiines-
anifor $0, 60 si 70 este compistata i2 pind fa prezent in majoritataa clidi-
de dezvoltarea actualaa tahnolegigi silor administrative cu camere indivi-
Masini alecirina da scxis. informatiel si @ birotici’ care insa duale si sali mici de birou pantry care
fegistratura
preicr. aingm, 2 datelor poate avea un efect considerabil esta podbita fuminarea naturala—
santralizata asupra activitatii da birou gi a ma- @. Organizarea in triplu tract este
divlui de fueru (vezi modificarite la- Proprie tiputul de Bloc turn cu birduri
curilot de lueru} $i cava genereazd + @) Sistertets din Statele Unite fird
in acest tel nai configuratii cores- holuri sé Intiinese in centrul eraseter:
1969 1971 1976 Oras de tirount Ppunzatoare ale planyrilor, Qhuparea (Lturer inceperiler, cu ikumina-
Hexibilitatli organizatorlee 1965-1975 fa marginga gras re natural sau artilciala, in jurul unui
Dupé tipul de aleatuire a —» biraurl- mad de circulate (ascensoare, caseta
lor modulare ale anilor 50, — con- scarilor, canale de ventilate) sau cy ra-
Aparna de gonare &
datetor, fatnologia ceptis spatiliar man ineapind cu mij- pare fixe amplasate in afar (6).
comunicatiter focul anilor 60 si principiut spatiilor Sistermu| din Statele Unite: in afara
pentu grupe al anilor 7 si 80, se orasuiul, © incapare mare de ters
pare c% in anli 90 se generalizeazd
aflata la Interiorul olSdirii eu tavanut
ty absorbtie foniea, cu ventilatia si
tipul dirourilar combinate, (+ 0
1974
La marginea oragului Fuchs, Gottschalk, Sieverts) = ori-
duminara si care este inconjurata [a
madlyiyi ¢¢ fuer derentiat 1975— ein sane verdi« exteriog de misi incaperi dé lucru cu
male exemple din 19765 in Dane-
iluminare naturala.
Marca = cud noua aleatuire 2 spa-
op) Structura olanurilor inwapind cu 195¢ {dupa Gattschalx — 11) Birouri combinate: 1a jumatatea ani-
fuiut 310 combinare 2 tuturor forme-
lor 70 in Danemarca ca si sistemnul
Epeca Tig Mijlaace da luery ‘Schema tluxuivi for de baza cunoscrite.
din Statele Unite, um plan cu adinci-
Orientaraa dupa punctele cardinale mea da 16 - 4 m, erganizat ca
ain 135c ineaperl mal: Masini mecarice lintar ‘ este trataté in mod diferit. Spaiiu mare pentru grupe de lucr
amplasaie in sir, da sens , Dupa Rosenauer, la cladicile pirourt-
Suerapuse Taleton =p Sau ¢a birouri modylare organizate
Glagor pl acta lor. din SUA axa principala asta orian- in tripiy tract. + GF) .
tata E-V fn proportia de 9094 intrucit Lumina natural poate ff utilizar’ in
If tee
incdgera mara: ‘Masia efectrica . lumina soaretui cara patrunde adinc mare masuré pentru camare cy adin+
ain 1963 brangoarenia, ga seris. ~ la rasarit si apus cdoranjeazd. Parea
, Nexibiiltare Copiatoare A ao cimea de pind la cca 7,00 m, Siste-
Are. aig, a sudicd luminata de soarels din timout mele tehnice noi eu lumina naturala
dalelor centr, se rial poate fi usor protelata prin para- (vezi tehni¢a tumini naturale} cu
Incaperl pret aacm.a daisy] = sacvanttal solare. Oupa Joedicka + 1 | schimbarea directiet juminii sau cu
d@ gruge: descantralizas aby
ain 1989 agcclata, Pracescare ca (ed pee Axa pringipala orlentata S-N permi- vansmilerea luminii torisme, retlec-
delimitate Aparate pennu =e ta paétrunderea luminii soarelui in toare) permit axpleataréa si mai
sortacaa datelor
toate incaperite. Camerele afiata la Sficienté 4 fuminii naturale.
Tipuri ds eladiri 51 structura muncil (dup Gottschalk ~ 2) Nord pot fi sustinute doar de ame- fotr-un studiu de rentabilitate efectu-
®

najari fara holuri. at de prof. H. Sommer — bibl. a fost

Prezental un plan de organizara a
Spativlul cv § alternative pentru a
abtine afirmati cuantificabile asupra
ATT

Mecasarul de supradaié pent un ge dq ley

6 2
[ a3 necesarului de suoratata + (3).
~ Birourf modularé standard, axele
Dlspunere liniara pe un tract, rasteruiul 16 1,25 m, oxclusiv Incd-
sficientd datoritd adtncimii foarta péri pe 3 axe,

CIVIL ATI
©

madi a incaperiter de birtdu

jig: i ~ Birouri moculare confor, axale
rasterului la 1,450 m, latimi variabie

rin
| [ies a.
ala incapertor,
~ Birourt cu inc&peri marl, adinei-

CTT rrr
mga Incaperiler 20 - 30 m, suprafa-
ta.pind la 1.000 m?,

MAI
Tipuri da fncaperi de birquet si
Hecesarul comparatiy de suprafats
~Incaperi pentr grupe de lueru, 18
~ 20 membri, jocurile dé lcru la
max. 7,50 m disteaata de la fatada.
Birouri cambinate, exslusiv incdpert
individuaie de coa 10 m?, cu o zona
comuna de 6-3 m acincima,

Pricun raat al urd bizou combi:

E546 Adminstrajia = conn
mooie Archit Ai
 Scara. 1: 2.000 CONSTAUCTI
El ADMINISTRATIVE
ee
CLEMENTE OE BAzA —

2300 + 200 4 Tipoiagie ,

Cladirite mari de birouri sint con-
© Structli etajale, cu perati despar
titer modificapill care sint susti

— " nuti de plansee -+ pag, 106, Ae

parele fixe cz grupurilor sanitare,
casele scarilor, ascensoarete ¢
$0,006 —
altele sint ampfasate fie la = di.

@ stante fecomandate de con-

strucior"} in fata constructiel ~»
G) si @).pe o latura a construc
1 tei ~ @si &) incolturilainterioa-
e+ @, @- @.,@ la ca-
[ LAa | Q patul unei succesiuni
pei - @.O.0.@, @ sa
de inca-

rm 50,00 4 — 3500 + $0,00 15.00 4 ~ in centrut heturifor ia curtila de

lumina —~ @ pind la €) astfel
® © r incit $4 raming pe cit posibil su-
prateje de lucry fungi si conexe
Amplasarea simpla, pe mijloc ¢
Stilpilor de rezistenté — G) si
Lig deck oak ok 5 @). permite amplasarea culoa-
ralor la stinga sau la dreapta si
rului de stilp! conform cu cerin
E $0.00 4 -_ 109,00 ="
tele de organizare a spativiui, O
@ ) ampasare in siruri duble de
t stilpl fngaduié o adincime identi-
c& a incdperiior birouritor + @)-
2 @ Holurila au in acest fel o iu-

rs f
e 30,00 + 50.4 os 4
minare indirecta prin ferestrale
plasate la inditime si usile ci

a 59,00 ol
L z& g geam ale peretilor holurilor. ilu
Ez gz minarea directa gf eficienté a ha-
® ® IHC lurilor prin lumina venita prin ca
petele cladirii fa constructile seur-
te — &, cu aripi + asf GD, ir
unghk ~» (2, in iorma de F— @,
T T
in tora de U — 4), in tronseane
8 lungi decalate -» @) care se ter-
ie mina tn forma de cruce cu caja lif-
tului i centru,

lluminarsa laterala @ holurilor

prin saituri ale liniei fatadei este
neeticientaé -@) si @. In cazul
terenurilar adinci $i scumpe am-
plasarea oportuna a holurior, in-
caperdior auxiliare, a registraturii,
4 grupurilor sanitare sia gardero-
bei este spre luminator + G7) pt
na la GQ. fn colturile interioare
=a + 28.00 30,00 —— 75,00 casaié scarilor, ascensoarela si
grugutile sanitara; in zonede trtu-
~_ etwas 50,0 necaie camersie obscure, seifuri-
le si incdperita de deoezitare
> i a, &.

Cund FSO § 17 fiecare incdgere

Care 2gnstivie ud lee unde o3-
mai mule
cd rgacianidnla de consiructia, dim rica punet 3f une fn.
a cisterna <
fare na Ere S coins
 CONSTRUCTH ADMINISTRATIVE
= =
ELEMENTE DE BAZA ALE TIPGLOGIE! 1950-1960 -
j
a

2
3
ot

a Conceptia cladirtlar|
ai a Figlatile Ialre organizarea birourilar si conceptia spativiui au fest clasificate
33 a dupd un studiu pe teren din SUA — bibl, si, in calitate de cviterii pentru con-
33 a~ cepta spativiui, ele constityia masura pent lransformarea structurilor

Panui broului modular

birguriler ca urmare a automatizaril for.
se = Blreurile cu ineaperi mari {Mies van der Rohe: ...transparente, nedivizate
doar structurate... - bibl.) sint adecvate pentrl gruge mari de hycru, conce-
Pe pute in mare masura pentru participara activa la lucru si pentru activitat de
as -
4.
g2 2
rutind ce necesita o cancentraré mica. In ziva de azi aceasta este mai de-
wl S graha exceptia decit regula. Ageasta conceptie a aparut in anil 60 cu argu-
manta ca transparenta si posibilitatea de a privi in ansamblu procesu! mun-
Sirau medular Garrick Building, Variante de birourt medulara dupa
Chicago, Arh. Dankmar Adler $i cli, dezvoltarea sendimentului de comunitate, cao suprafata multifunctionala,
Henkal ~ 3
©

Lours 4. Sullivan, 1992 organizatd rational. Aparatale da pretucrare automata a datelor erau ampla-
gata in camere speciale si nu Ia Indemina fecarui loe de lucru. Adincimile

el
mad ale camerelor de 20-30 m aveau ca urmare un efort mare din punct de

(ali JE Se lag beh

vedere al tehnicd da canstructie, cara are o utilitate rastrinsd in cazut trans-
forméarii cladirii, flexibilitatea potentiala igi dovedesta Jimitele in fata cerinteler
sli seem

ne ee
Peeooae actualé (deschiderea ferestraler, portionarea iaminil, climatizarit si a curen-

Se
tului dlectric} (bibl. A.G. Henkel). Incdperea de mari dimensiuni ce induce un
geniiment de canstringere cantirmat de sociologi fcontral social, dependenta
de dotarile tehnice, perturban optice si acustice), a dus de acesa la un com-
porlamem nagaiiv al angajatilor.
Srourilie moduiare sint igarte adecvate pentry tucrul autonom $i concen-
frat, ca incapere pentru o persoand sau peniry mai mute - grupurila cele mici
care necesita un permanent sehimb de informatil. 14 Germania este forma
da birou cea mai raspindita dupé él de-al doilea razboi mondial si esta si
ast4zi jusiificatd atunci cind coraspunds cerinigiar jocurilor de lucru {—
L

Gruner si JahnSteidle, Kisslar sau — consiructiile noi de birouri pentru

IncApers mare, Leiter Building |, Amplasare In triptu tract, cladires Bundestag/Sehtirmann) sau in cladirile turn cu birourt in care structura con+
Crigaga, 4m.; Willam LeBaron adminsifativa 3 BASF AS. Arh.
Janney, 1873 Hantrich $i Patschnigg 1954/5 gifuctiva aste in asa fel fncit damind caracteru! puternic standardizat al con-
ditilor tegate de spatiu si organizare a muncti.
ae

OL : ;
Primul siqy ey incapara mare cu a} BIG Frankiuct
Administrajia centrala BFA, Bertin, .279 locuri din Germania, fa atajul 5
Arn: Nowotny-Maknar, HEP, Spser
4) Cladirea Cantonutui Bema
Arhitegt: Flava und Rave @l unai foste ¢ladiri-depozit. Arh:
und Parker Agt.: Mattl, BGrgi, Ragaz. Ligdetatd

Ark: autorul

Legenda

[J incaver mics
ine4part OPAL SFupe
TIPFOLOGI DE BAZA i970 — ; 7 CONSTRUCT
.
ADMINISTRATIVE
Gonceptia cladirilor li
Birourile raversibile au reprezentat incercarga da imbun4satire a birourilar
Sur. da lyery, Supr. aualtiarg cu inedperi mari cara in multe orivinteg nu clereau eonditi de tueru
2400-80 9m? 2109 =209Mm saligfacatoare (cimatizare fediférantiata, lumina naturala, perturbari optice
gi acustica). Pentru crearea posibilitati de a compartimanta dupa caz spatiul
in birayri modulare ce au randaments superigare in cezui activitatior ce ne-
Cire lati
verticale casita concentrare, nivelul prestatei tehnice in ceea ¢é priveste asigurarea
flexibilitani a fost imbunaiatit.
Pe iiaga nemulumirea uUlizatorilor, crasterga ineticienjel dabrata pretului
crescut al energiei a contribuitia ridicarea unor $aimne dé intrebara refarito-
are la wabilitatea biraurilor cu Tacaperi mari.
Modificaraa structurii muncii de cé@ noile tehnologi {de ex. intraducerea
calculatoarelor) a permis organizarea in grupe mici. Primul axamplu ~ cladi-
rea OVA-Marinhetm.
incaperile pentru grupe (sali mici} sint adecvate pantry grupuri mici de
lueru care necesita un permanent schimb de informatii. Cu acestea 5-3
Incercat, prin dimensiunilé meédiului inconjurater de lucru (max. 7,50 m dé la
fereasira}, instalarea unor raportun spatiale ca permit o libertate personala
2 dispunere (vezi modificanile locurilor de lucru) si lotedata imbundiatizea
gpatiuiui de fucru din incdperia mari considerat nesatisfacator (lumina, aar
-_ gratare pl mai mute individualitate} in raport cu cresterea cerinielor muncii de birou.
Supratata Sgerscure: Cledmitgva@ ain shred
Oe vedere a organizaril
Se pdate renunta ia o climatizare completa in favoarea unor aripi de aerigi-
ea. mor
1a Sites 4 = minimrt re pe fatade $ supratete de incalzire sustinute de instalatia tehnica de cli-
\ Be oon 527 Desanares manta malizara (iehnica constructiilor}. Cerintele referitcars la spatiul birourtlor,
ne “ga laveasis6 730-m
= ._— «mani modifieaie de evolutia tehnologiai $i a automatizarit, $1 nila cerinte referite-
Pimersiunk ~-
e Supraiaia = torat toy max: 240 me ara la angajati rezuitate din acéstea imoun asanarea cladiilor de birouri éxi-
ie utile raversibila min: 180 mz stanté. Oa aceeasi importanté este probleme ridicata de configuratia fneadpe-
Pangrul detacmina, forma compapta rilor mari care nu oferd conditi satisfaedtoare in multe pavinte imediflearlle

ee.
U2 maxim —marmes Acces are” lacurilor de luce). Mifloacele prin care acestea pot fi reorganizate sint trans-
in nol
Lirmeazd nacesitates formarea cidirllor, lumina naturala prin curtiinteriaare. posibilitatea de a pri-
addugani wnitatiter iin ansamblu impartiraa in plan, realizarea de locuri de lucru ou catitati
a pan contrast 600 < F unitate identice in ¢éea ce priveste lumina. aerul, pratectia fonicA sau intraducerea
{ ke im 1.900 mm? sl F ata] = maxirr unor sistema da instalatii pentru biroui care pot preiua mai muit sarcinile da
(id) Brau reversibil, ae su- ® Stabilirea datelor pantny inca: ighnica a consteuctiai cum ar fi instalarea cabluriter, realizarga conexiynilor
Prafetelor utlte persa pentru grup conf. ete. ca si functile de structurare 2 spatiutui.
Gattschall— Un exemplu de asanare este procedure comisiei de experti pentru schim-
on
— ah barea structurata a cladirii administrative Bertelsmann VI din Gitersioh pro-
vocata da nemultumirea angajatitor (modifiedrile locurilor de lucru). Incape-
: | J gamers Ls
nle mari 3¢ desvedesc utile numat [a putine forme de organizare sf continut
rf | RE H ale muncii in ciuda réspindirii largt a .modei utilizarii" lor. iar idgea standar-

agi
dizdni tuturor birourilor nu aste fa fel da adecvata pentru orice med de arga-
rizare a activitati, In cazul clidirli Bertelsmann scopul 2 fast imbunatatirea
caltati Idcurilar dé lueru, pastrarea Hexibiltii pentru noile tahnaiegil da

— EES?
chi (CHT jPiseutl
a
biraticd si modificarea gruparifor, eficienta supratetalor de iucru si sedderea
coslurilor de expicatare.
Neila tendinte (principiul birourllar combinate; incaarca 94 epuna cerin-
a

Camera pt. telor specifice gle organizarl birowilar o conceptia corespunzdtoare a

“gruce ead +
nL + Conducers spatiului adicé 9 ofarta de spativ care. acola unde asie necesar, sa fie flexi-
Nee
aad
er ¢ oa | bila, sa permita luerul pe gruge, $2 prevada incaperi individvale pentru ac-
1, Pid#rima etapa da
di constr. ! 8& 3.a slapd 2 2 foconshuctiat
a sian tivitati care necesitS concentrars, caré $a cantina amenajari comune ce pot
Cladira da tHrourl in Grémen 1987 fi foigsite temporar péntry actviteti deesebile si colectiva $i s4 fie deosebit
dé favorabl activitatilor autonome $i de inal caliicare la care locurile de
iuery $4 poata fi moctificata Th cursuf zilei.

Scara
principala
Muclau cu acces
Incapasi rue é Oy 4
Gamera at. grupa gq
1. Incdoart pantry Banca NMG
Felosiraa incdperilor pentru grup? TD raversittia grupa delnvitata Amsterdam 1987.5
dolimilate partial, incaperile peru Zana ronal Arn: Alpers
seqrmtatiatulyl gi dunt Conceotla incdperiler 08
gruge sint lagate prin miel zona “e- orpe dupé Gantsehatk — 0)
yersioilg 3) delimitale partlal dupé
necasitatica suprafets colactive
Cladvrea SMS
Dusseldor! 1984.
arr; lla. Maier
Legandé

Do lacdgere rei
TO Ineapest seni gute
~a Ascansar
8 Sega pinciqals
= Inedoan auriliare
 CONSTRUCTIH ADMINISTRATIVE
ELEMENTE DE BAZA ALE TIPOLOGIEI 19890-1990 > (0
Conceptia cladiritor (U1
Carintele reteritoare la spatiul birourilor, modificate din avalutia tahnolagisi
sia automatizasi, si noite cerinte refentoare la angalati rezuilate din
acestea
impun asanarea cladislor da birouri existente. De acesasi important
este
problema ridicata de configuratia Incaperilor mari ¢are ny oferd Sonditti sa-
tisfacatoare in multe privinte. (+ modificarila locurilor do lusry).
Mijicacele prin care acestea pat fi rearganizate sint transtormarea cladiriler,
lumina naturala prin cur intarigare, posibilitataa de a privi In ansambiu
PTUs impartirea in pian, realizarea de locuri de lucru cu calitayl identice In ceea
ce
een be ofiveste (lumina, aerul, pratectia foniea sau introducerea unor — sistame de
Instalatii pentru birouri care pot prelua mai mutt sarcinile de tehnic’ a
con-
siuctiet cum ar fi instalarga cablurtlor, realizarea conexiunilor, ate. ca st
Biraul combinate Zander & gate ol Biroun combinaie, functile de structurare a spatiuiui. Lin exempiu de asanare aste procedura
@ eee ray Sarg gern Stunie ne ene A comisiel de expert pentru schimbarea structurald a cladirii administrative
Stas . . Gertalsmann Vi din Gitersian, — @) - @9 pravecata da namultumirea an-
galatiior (madificasle locurilor de tucru}. ineaperite mart se deovedesc utile
numai la auiine fonme de organizare $i continut al muneii in ciuda rAspindi-
ri largi @ model utiizSrii* lor, iar ideea standardizarti tuturar birourtor nu este
(a tal de adecvata pentru orice mod de organizare 4 activitati, In cazul gladi-
ri Bertelsmann scopul a fest imbundtatiraa calitatii locuriter de iueru, pastra-
rea flexibilitatii pentru noile tehnalegii de biretica si maaificarea grupariiar,
eficienta supratetalar dé Jucru $i scdderea costurilar de axploatare, Noile
tendinja, cum ard principiul birourilor combéinata, Inoaarea 34 opuna ca-
fintelor specifice ale erganizZni biraurilor o conceptie corespunzdtoare a
Spatiului adicd o oferta de spati care, acolo ursie este necesar, sa fie flexi.
bia, $4 permitd lucrul pe grupe, 34 pravada Incaper! indiwduale pentru ac-
tivitati care necesita concentrare, care sA cantina amenajarl camune ce
pot
fi folasite temporar pertru activitati deosebite g| colective si s4 fle deasebit
ve de favorabild activitatilor autoname $i de inaltd caliticare ia care focurila de
Adiinisiratta centrata 4 American Can Company. Graenwich, Connecticut, lucru $4 poata fi modifieate in cursul zilei.
Arhitec:: Skidmere, Owings & Macnill

tea
Braun aoe ae de dasfacera gine: Bernhard Steinet ot i) GBirourt combinate, Mafsiund Nycomed 4/5, Ogio
HI .
1
Art. Niels Torp. 1987

1 At
2. inedparse pantry
gauze
2. Siew
4. Ingaoers pantry
discus
3.3 Sugis | audio
 CONSTRUCTI ADMINISTRATIV:
DIMENSIONAREA: NECESARUL DE SUPRAFATA ~ O
Necesarui Supratefei de baza dupa Schnelle ~ © (biroul de ser
140/70) fara mijloacele de lucru auxiliare si suorafetele lor de utillzar
Locul peniru masina de seris 1,70 me
Referent 2,99 mm?
Referent - conducdatorul cartotecii hen
Referent ~ relafii cu publicul 2,50 7

Spatiui necesar dupa RKW Ralionalisierungs-und Innovatianszen-

tum der Deutschen Wirtschait 2.v. -Centrul de rationalizare si inovare
& economiet germane inclusiv mijloacele de lucru auxiliara $1 supre
foteta ior de utilizare + ©,
Secretar = 10,00 m=
Referent autonam 6,00-9,00 m?
Referent executiv intr-a incdpere pt, mal mulia parsoane 5,00
Acelasi in sata de lueru 3,80 ~ 4,80 rr
® Sala d2 conferinta pentru fiacare perscana
Birou pantvu masinad de
scris cu supalata de 2,50 mr.
depozitare Sef de sectia fara vigitatari externi 15,00 -25,00 m?
Spatiul mediu necesar pentru un loc de tuery pentru fiecare angaiat ir
Mese dubia cu format clusiv mijloacele de iucru auxiliare $i suprafetele lor de utilizare (fara
figrmal d
Distanta Intte axele paretitor rectiune) in Germenia
dupa raguiiie da dimansia- 30% 3,60— 4,60 m*
fare — pag. 4 55% {in medie 8,5 m7) 7,00- 3,00 m?
780m (1) 15% peste 9,00 - 45,00 rr
25m~ @) si @) (impantirea in ncdperi individuale, incaperi pentru mai multe parsoan
5,00 m+ sau sali da lucru devine evidenta in fiecare caz in parte).
Spatiul mediu necesar dupa dr. Rosenkranz + 0
am—
Peniry un arigajat 4,00 -6,00 mr?
fecap. individuate. $1 uzual maxim Spatiul mediv nacesar dupa ,Locul de munca colectiy pentru simplif
pi. mai multe perscane Carea administratiei”
Adincimaa incaperii a75-7,50m | 3.25 m .
pentru yn angajat 7,90—12,00 m*
Dist. intra axele ferastratar] 1.00-3,25 m | 6.00 m _ U2 A lleminara Necesarui de loc dupa Arbeitsstatten-Verorcnung (Reglemerntéei pri-
Dist. inte axeda stilpiior § 11,75—7.50m | 11,00m naturaiat vind foqurile dea munca)
Lat. culoarulué dinmijlog | 1,75-2.50m ) 325m ~ Spatiul de lueru min. 4 m? suprafata de baz:
Laj. culeareélor laterale 1,50-2.00m 7 250m Reguta dé baza A —Supr, liber de migcare pt. fiecare angajat 1,5 m2, dar min. 1 m iatime
inAltimea incaperiigr 2,50-4,00m | 500m 2 15 Hy + tet
-Valumul de aar min 12 m3 pentru activitatl predominant gazind
Sy bm dA -—450-—4 . : min 15 m9 peniny aectivitati predominant fn picioarr
ir] e be - Inditimea liberd la supratata de:
pind ta $0 me 2,505
16,00 m? peste 50 m= 2,75
peste 100 m2 3.00 m
peste 260-2.090 m? 3.25 ¢
Gs he Mecesarul de spatiy pentru focul de luery dupa Reguille de sigurantaé a
18.00 m? 42,60 m? 3% 1,50 = 450
71 + be
locurilor de Iueru in birour ~ ,Sicherheitsregein fir Bdroarbaitsplatze"
Congtructie, Administradg 4utz0e a] 4x san = Gad Bivauri modulare
Flaniiicare tehnicd | Planit, vingdsilor aw min. 8-10 m? in ragort cu distanta dintre axe
Birouri cu incaperi mari min. 12—75m
D
Exemaie d@ locuni de luery — cum
ar trebul s2 fle - cu aparate de (8)
Gimansiuni minima ale unui birau
pantry 2 parsoane Necesaru! da spatiu mediy pentru docul da lucru dupa Gottschalk-bibl,
difou ta un capat ai mese: ~ + @: pina in 1995 uzual — 8-10 m2; in vitor — 12-15 me.
i
lgminaraa Val. medie aj Ilum. Aer proaspat) Dupd raguilis Gupa
pa Legile nu definese o suprafaté minima necesard pentry iecul de Iueru
|
tae pentru |dumin. (Luttee, | | mn pe pars) VOM ragulie ASAE) in bieguri.
10 Neluméatart in Dupa carcetariia americane (Con. Life lag.) suprafefete de baza inclu.
Heluri, alate,
4 ‘ i tazul aarutub siv supratetela de utilizare a mijioacelor de lucru auxiliare (suprafate de
sea aunxtiare Ps ~ incalzit, temp. bazd + zond inconjuratoare de $0 cm = supratata dé willizare a mijloa-
" 5. xt, sub 0?
Arbiva, reqistratura | 120 250 | | i9_a9 | Anca. birt! celor auxiliars} sint:
Contanilttate, 250 500 | | ag4ag Netumator: angajat la birou 4B sq. fl. ( 4,46 m?)
Siang. inregistrare, 2534 saeretara
Posta, Sucatarie 30-40 Fumatori
72 sq. it. ( 6.70 m"
Cesen tannic 600 1.800 | 134-51 Fumdten sei de sactie 100 sq ft. { 9,30 m*)
| Leborator ~ [a.g0a | 151-38 Cam, director director 144 sq. ft (14,40 m4
Tabehd requiamentatar de vantizatts v2 al doviea viceprasedinte 216 sq. ft. (19,54 m™
Tabot cv valorile dumindrii in
sladinte administrative
(Werain Gautscher Ingeniaure-Uniunea primul vicepresadinte 924 3q. ft. (27.89 m7}
inginartor Germani si ASAE *)
r 3.60 + 4,20 Adincimea incapertlor depinde da necesarul de spatiu in funictie de fe-
Tablou pt. prins notite, rasfuri tul foc: ingdpere individuala, Incdpere cu mai mute locuri, Incdpere
mare, incapere pentru grupe sau sala cu birguri.
Acincimea mecie a inc&peri de birou 4.50 ~ 6,00 m. Patrunderea lu-
mini naturale pind ba adincimea locuini de fucru da cea 4,50 m {de-
pandenia si de pozitia cladirii cum ar fi pe strada ingusta sav ou impra-
iuvim| degajate}. Reguia de taza: A = acincimea ja care pdtrunde it-
mina = 1.8 Ab , cota buiandrugului ferestrei (Hb = 3,90 m, 4 = 4.50 mm
Fentru lacurile cde tucru plasate ia adinciie mai mare se va folosi !u-
SHiciala tn ultima treime din adincimea incaperii
2 lucru nu sint dggendente de pairundarsa luminii mst
 1 1975 iets . 1875, tava 19754 1875 1373 1875 CONSTRUCTH
SOAP aG0 SONS go TNE
30 786 | sapTac || TaD 766 + BS 78d, P
B50) TBC 300 B50; 780 959 1780 820) | 1085.
1Qe 2a08 5 ADMINISTRATIVE

tt Lt 1 L Lt Lt 1 WE DIMENSIONAREA > 7
a : DISTRIBUTIA SPATIULUI
+ qj Z|
2

incagere cu Gamarg cu aa inedpere dg tucry (camotecd)

masina de scris 2 Berauri Chstribula spatiuiui
= L -_

Birgu conform 1M (marimea 0.78/1 88 mm) ‘,

QO Divigiurea cu 187.5 se potrivesta pantry plarisaul cu nervuri cu distanta interax de 62.5 (plansay tin Koenen} cu cofra] normal,

Cuier
Prin Acadsta $e pate oofies un ragord faveranil pentey peredi desparizari mobili. Qistanta interac pantry cladkile de Birurl
prolectata cu gra +75 — 1,65 si E078, vilima devedindu-se in baza calor anterioare cea mal javorabila 3
12
zi 24 oa
mars B75 ta tas 87S ness ae gas
eq? 11g 209 755, 780 | Y80_, 785 850, Ted, B80 HO 20S BO 7 780.620, 108s , 780 3 ; <2

=e (7 35ae
a | au

Putapurl pioroaee
' 2,40

Home Gasa", camera individuala a

unui birou cambinat

Birau de acris organiza? {maimed 0,70/1,40 m, sigtam Velox} ri = Tt

@) Prin biroul de serls organi2at combinat cu biraul-banda tip ¥etox plasar la feraastré in loc da mobila pantry registratura + @ se LE. oa “>
ditina o ecoriomis de spatiu da yn ax la cine axe ca gl din banda mifleeie de 32,5 om latime cca 21% economie lam, Amplasarea e] ete |
biraurilor la distants de 75 cm unul da ailul asté pasibila numai fa cazul folesis! scaunelor retativs cy ratile. ror] la
A
L1a75 3875 1875 187% | 1875, 1O75 87S 1875 BTS OTS 187TH 1875
| WBS FAPS B75 87S 3]
t ,
a —T—1r 7 8

B25

Structurarea spaululul fr cazul fofcsini birculut d¢ scris cegarizat in sed dlscuti: fh Structurarea spatiytul tn _ birourt
BOUT
@) Mf
Oiferite cu imeaperé mare: a} sel, camera
iincapert de iroudirau in in Stsistemul Bt med partie inte sau
re pentru digcubls: b), asistant sau @ combinate cu Camere individuaia
sal de sactia; c) secretard, receptlonera; d} referent (pentny relat cu publicut}; e) sal de lucru (grup de Wweru}
pizsate paviferic si supraletela co-
Mune cara le apariin

ieee i Ne reser tneatectrote Dene ene

fl
| inedperi de lycra | Incapere comurd ' Ineapart da tucru |

—_—
oe
ile

eae
ht

cB

ot
a

a
ef

‘
 CONSTRUCT.
|'S 3=
aoe ao ADMINISTRATIVE

2%
+
O| DIMENSIONAREA — C

AS
7 )
x it Suprafete utile
4 eo
La baza sarcetarit efectuate de
e al | al E.Kahi — OF) astat principiul 6
“Le
ios 7po
i +@4
62h
rourilar cu camere individuat
| L Cartatacd Le dispuse succesiv la fatada si v
“pt « riante — (3) cu diferite marimi
ot

ig (OL | ®| ale Incdperitor dictate de cons’

|- 5 =
a

4 = __ deérenta ierarhice sau utilitare.

128)

: al lll Masa Urancteca

“yg

i, ~ | & Utiliz. Supr, utila a ineap. bireului

: a 3 Hl oO =
1
1E

{ raferent cu carinte legate da o&

| . L 13 wt
ie

i 4" zi trarea discretiai fin dameniul pers:

nal-social} sau cu o actvitate ce ne
tk a .
ies, are 5

+ + a ces oo concentrare deosebita

5.00

wt —_ cea 12 mr?
2 Ty | z

alwe le 7®
128

2 referertti (daca imprajurarile o pe

mit cu lac pravazut perseane In pra-
Meng

a Cartateca = ces de formare) say un panener cu

Wp 128

| 7 os
un Birou peniry discutil peritry eta *
YT ai ae persoane ca 18h
oo

5 a 3 Partener cu cal de canducere cu un bi-

mE
| . “i
Pod ae fou pent cisculii pentru cea G per
sane sau 2 referent, personal sz

(i z similar respectiv 2 referent! cu un Ic

suplimentar peniry aparatura de birc
3 3 Sau anticamera sefulul cu zona de as-
I 7 30 Ca @ teptare 24-30 mi
incap. de
ae a Sef sau incaperi functionals cu ade
tare foarte amp! cu aparatura
ii a ai
T uf a incapind cu 30 m*
ga

H —r mtd
Bo
me
+ 2
ald
sy
® ri
1 ® : @ Posibilitan da ocupare a Tnedpesile
de dimensiunt diferite —

“| | # Distanta dintre axte 1,20 im

Dist, intetax ale lerasiraios 1,25 Ost. dinwe axele forgeiraior 1,877 MWarimea standard da 18m? (3 x 1,20 m

@ L&timilg mining ale tnedperiloc in dynciie da distanta dintre axe-
|g farastreior
1,25 m. Cea mai mica distarta interax 4 ferestrelor sau
stilgitar ferestrelar corespunzatoare regulilor de di-
mensionare — peg. 63, care sé potriveste necesarui-
lui celut mai variat de suprafata a cladietor de birouri.
Distarta intre peri astié! rezultatdé de 2,5; 75; 5.0 m
ate. +» 1) — () oferd mute modu eficiente de dispu-
nere a mabilierului, care pot ff ined sporita orin diferite
yariante si care indeplinese aproape toate conditilla.
Daca este necesar un ritm mai sustinut atunci se ale-
ge varanta Il, Dacd e cazul o distanta de2x 1,25 =
-
bee
oF
2,50 m — cu acaleasi caracteristici oa 1,25 m.
1,875 m= i 1/2 ICA cea mai mare distanta interax
pentru cladirite de birauri, (8) — (i) pot fide asemna-
nea completate cu multe example dé ampiasare ju-
diciaasa a mobilieruiyi. In cazul acesiel cistante
interax de asemenea sa
grinzi cu cele din requiila de dimensionare de 625
mm sau 71,25 m, prin faptul od flecare a treia grinda
coincide cu pozitla stilputui de rezistanta.
~ ip
din care sa scad 0.10 m pentru perete’
desparttar) care inseamna a fadime
incapa de 3.50 m este prea ingus?
pentru mobilarea standard pentru dova
persoané, conform intrepretarl core.
spunztoare DEN (2 x 1,00 mi distantara-
$2 0,80 m jafimea Biroulud pentrr ser
= 3,60). Incdperea care cuprinde dou
axe ou latimea de 2.30 este prea ingusts.
pentru 1 referent cu lacurl pantry vizitate-
potrivesia distanta intre
1, Lacurite dé lucy mai largi, prevaizuta cu
menitar sau eechiggri daesebite prasupu
a marime a incdperi ce coresounde ur
matoare: dimensiuni (4,70 m}. Suprafat,
uiild SUplimantard nu poate fi exploatate.
Distanta dintre axe 1,3¢m
Cimensiuni ale in¢apsnicr de 3,60 m ov
Soraspund suor. ytila da 18 m* permit
~ mabila suplimentara pentru registra
qura: = 2 locus de lutru prevaz ute ou ma-
cu o adincime recamandata de

"
asocatite profesionale da 0.90 m: -
7 indsa de desen respectiv masind de de.
w
a5

senat s 1 birou sentry scris; -— 7 Birau

pentru sens si 9 mas& certru discutii
r pantry 4 persaang. Taate celélalte tocun
de hucre oe cif peso cu 0 utilizare foar.
1s flexibild pene a pu fi neveie da rs
Branjarea zidurilor descaritaars.

Disianta cintre axe 1,40 m

Latimea incapeni dé 4.10 m permits
odalitati ios, avorabile de modilara
Tin

it de masa de scris cu culoar de
Siryri
© tracers in spate
CONSTRUCT ADMINISTRATIVE
DIMENSIONAREA
NECESARUL DE SPATIU PT. AMENAJARE
Mase individuale cu loc de danozi- ~
tare a materialelor de seris in spate Mese in forma de U
ir da masa ev loc de dapazhtare
Sirud Slruri de maga iinn $isislem bine cu inurl de meee 14rd scaune
Siryri
scaunea decalate dacalate
1) Th spate
Din necesarul de spatiu pentru lo-
cul pe scaun si in picioare rezulta
disiantele minime intre mesela in-
dividuaia (dupa DIN min. 1m} —
@) - @, care sini in functle de
pozitia lor, daca se afta ja perate,
fn fata altor mase sau in fata rai-
turiior cu materiaie de scris
~6)-@.
Necasarul de snatiu pentru fieca-
re loc, far culgarele jaterale de
comunicatie:
@ 2,46 a2, © 2,25 m*, @ 2.90
Culaguri
Cutapun de a regi
regi régisiratura cu culoar de 8) Corpuri de rattud pentru acta
. . me
@ 2.50 , a 1,90 26°
3,70m m, m@ 2,25
m*. Pentru siruri scurte de dulapu-
ri de registratura este suficient +
@. pentry siruri mai lungi + @@),
intrucit aici trebuie prevazut un
culoar de Wrecere ca gi in cazul
maselor + @) ~ @). La feresire
trebuie $4 existe un spatiu fata de
Findul catoriferelar care las atime
de 55 cm poate servi si ca spativ
de trecere —
in cazul ferestratcr amolasaie la
Tnaéliime 32 obtine ¢ buna ilumina-
ageri csci a
anus a
 CONSTRUCT ADMINISTRATIVE
DIMENSIONAREA - (2
Registraturi
in ciyda introducer niter tghnici de birsted, consumul de hictie ~ eel mai imper
tant suport de intormaiii -a crescut, Piod in 1990 consumut de hirtie s-a dublat lh:
fiecava 4 ani. Mediiie de memorare din tehnica catculatoarelar pat fi iniroduse os
scar targa in sistemele de comunicati din cadrul birquriler ca madiide stecare a
infarmatilor, Aga numitela informati aecodate (scrisari, texte, parlodice} var *
pastrate in cantinuare ca volume de hirtie.
Scop: Ordenarea si depazitarea controlabile a actelor, cu drumudi cit mai scurt
3i folosirae judiciaasa a spattutul. Necasarul de spatiu pentru registraturi (dupa
Ladner == @). Odata cu crestaraa adincimii dulapurilor creste si latimea culo-
aruiut dial? le,
Lx} (mobila pt regisiratura) = Suprafata mobilieruiyi
+e Lale ds a Suprafata culaanlui de trecere
Necesarul total == Supraé. mobilierului + Suprat. culoaruiti
Registeaturi cu adincimi mai mari sint mai éficiante lustreaza raportul din
re supralata monilierulul si a Culoarului la depozitarea pe verticald in cazul fologi
vii rafturilar pentru arhive madi (sistem Velox} 5 fa depoziiaraa pa orizontal?
Supraiata Mobiliervigi ja depozitaraa pe verticala 5,2 m2, suprafata culearutui 4,5
m? (100 : 90). La depozitarea pe orizontald suprafata mobiliarulul 3.2 m¢, supratata
suloarului 3,4 m# (90: 100, raportu! invers}. Le depozitarea pe orizontala gradul d
a umplere este mai redus, iar rafturila supericara sint Inaccasibile vederi

®
Rafter. Adincimea wild 42 cm, Supratata cullsanta cu ging telesco- Oepozitarea pe verticala ingeamnd o scqnomie de personal de peste 40%.
latinga 137m pice Registratura suspendata toloseste supratata peretilor cy 37% mai eficiant dectt de-
pozitarea in bibiloratturt + (57. Transpartul actetor cu paternoster. Locul de iuci:
cu faHuri dé sortare, masa mica.’scaun cy rola.
Amplasarea ragistraturi se face central. Axele ferestralor favorable de 2,25-2,50 0
indltimea libard a incdperilor 2,10 m (2 nivaluri cu inedped normale de birou = 2
niveluri de regisiratura). Siri maceagare incdperi uscate, mansarda si pivnifa nu sit
potivite, Teigheaua cu gina, i cu mane suspendate si suprafata d
scris, laaga in mod ficient locurila da lucru. Caruciorul ce rote poate fi falosit c
Suprafata culsanta pentru casete supralata de scris sau penitU serarele de cartateca. Aegistraturila mobile tir
Sipca de susiinera pentry benzi cy microflime, Yolum de ping le 164
Magnatice, 49 de igcui bucaili Stalatiiia compacté Soennekan} pennit prin scamomisiras culearelor da comuni-
catie a falogire mult mal judicioasa a spatiuiui (100 - 120%} — &. Instalatlile
my Sint standardizate, $i peta adaptate dupa impreéjurari in registraturi, arhive, b
blloteci, depazite. Se vor avea in vedere yalort mai ridi¢ata ale incarcarii plangac
for pe m2. Pot fi deplasate manual gau cu un sistam de actlonare. intreaga reg.
siraiurd sau doar unate segmante pot tl inehise cu uri miner.
Ospoz. oriz, | Biblioteca in da: | Registratura
in claseare =| Sodra da coresp. |] suspendata
Th cafturd it duiapuri cu ja: | combinata ta
daschise- lUzea 401 26/220 | mape in
Alam culisanité peniru mapa
suspendate
@ Sine peciru
Paralel cu frontut
mape suspendata 35/200 raftri
Soraveda
|
10.000 acte 4) mfinar cde du- 7.25 In 11,06 m 24m
cea2mm gras! lap sau perate
taste [4rd Inves 2) Macesavul da 5.92 m? 8,25 m® 4,6 m?
litnare) co supr. m1? inal. |
25 tow Spatlul de
lucra (ard cu-
loarele laterala

@) Supraiaté culisanta pentru casate

LS. Volurn de pind la 199 bucdtt
Sipcd da suatinere pentru mape
supendale pandular
Comparatie & spaviulu! penty difente slsteme de depozitare

! 1 (2 8 ——— 1,37 —-———4

B $[$——semm] 2
b2,004

r A A 5 e Supr.monilier 0.81
Supr, culgar so
B pueesity/ a

3 Supt mobilise 2 Supr. culoar

— 675 --—Pbigs4

+ yy .
Supe. cvlear °
F — 2 Supr.mobuier
an Suor.mobitier a [
¢
1.65

¥yy
Supr. cwosr ; 1,
(810, 610}

O Aaponul dintre supratata mobitierului sia culdarulul pany diferta

a

sisteme de regisiaturt
Supr. paratilor, comparatie
inte registratura suspen- Taighee ns ct
data
: si depozitarea
: : in bt fa) sighs é oScu renile
edrueiorul St Sectiung = @
Bllaratturi pt. aceeagi can-
Tiare de acte
A ioduel ce
poser pal Doliqrgthin
Fuad14

Sur. de singe
Hh

elstigata
WoDubus2,

manga aanIrgralane ]
cso:
tu
 + 5.50
+ —+ CONSTRUCT ADMINISTRATIVE
it : l |
ll ————ooSaS—S=
yeuardrugyl 1S
=
igh
7
CONSTRUCTIO DIMENSIONAREA — (]]
‘erastral pila tay |=
{soca (pansoun a Structura de rezistenta — influenja constructiei asupra impartirii suorafetalor
[Joosind iam) + _ B. J. birourtlor, =» @ - @) Propunasi de consinictia pentru sectiuni ransvarsale
an ale cadiriler da birguri in dublu tract cu urmatoarele sarcinit adrisibjle:
: ‘oe | a2 :& obisnuita 5 kM’, adaos 2 KN/m? pantry sana (8 cra pant caralele din po-
1goui IF dea si laqatur la retelete dé agrovizionare},

1
Stilptrotuezi 1 |
: 1b.

1
rH
o£
p

|
~ jnaltimea lipera a incdperitor 2,75 m contorm dispozititor VSttve (Reqi. ic-
curi adunare) (permite amenajari ultericare cu podea dublé sau tavan sus-
oem
Stel ext. pendat}. Pent o activitate cea se desfdscara aresanderent stind pe scaun

—
de ex, p23 nivelurl i {[Pianssu + vedere de dadesttle
ead este posibild o reducere a inaitimii ineapeni ce 25 cm totusi min. 2.50 m

=e
indltime libera. Helyrile, grupuvile sanitare pot avea Mnaltimea de 2,30 m (utlla

iss
Sectiyng wansversalé ann plangau
pentru traseele instalatilor). Dupa Kahl + (2 aficienta unei structuri de rezi-
Arcpradarsa. P8~ stanta depinde mai putin de optimizarea componentslor singulare {de ax. alo
oo ee feler ngportar
tl Aumenafarsa 38 ox, co nse mantele prefabricate) decit de integrarea lor intr-o constructia functionala.
I|t peratilor panty dulapuri Diferentele cintre sistem cu gringi longitudinale si cel cu grinzi transversale
al | dupa donnjay de owed sau Leo =
t Tse Te agtaa~ > ‘o) - fa). Liberate de alagere constructiva dé ex. pentru un planseu din
Amenajere HI amenoiers beton armat cu 9 deschidere da 6,50 m. Criteri; - costuri aproape identice. —
, $90 19 79 50 = se0 39 P08 Grevtatea mai mare are o Influent& asupra costuriler péniry digtribuires
iad incarcarilar $i pentru tundatié, -— 0 grasime mai mare a plansegtor are avania-
Sistam stale asimetric su dqua Sistem siatic cu mal mulia jul unei nigidiiati sporite, la soiicitari difarita (decupaie, intacuiti, sarcini singu-
companimente de rezistanta compariimants de rezistente
Jare, difgrite deschideri, diferite moduri de realizar2 a pardoselilar}.
Flanseul se intinde pe diractia transvar- Planseul s¢ Iniinds pe directa fongitudi+
sala a cladini, Ganzile intedoara pe di- nad a clddirtt. Griagila infeoare pe dl- Plansee cu pervuri. Sint eficiente economic numal pentru deschideri mai
rectia langitudinalé 4 cladiri. Grinda medl- facta lransversald a cadirli de la sifip ax-
ietori peste stipii mediani 1a ceilalti stfipi man (greutate prope maf mica, chaltuieli mai ridicate cu cafrajele}. Strapun-
ana si stiipii po parte a zanei holuluf se-
Parati de aeretii Nolulyt. axteior, geria prin nervuri nu sint posibile, nu se pot reakza instalati din cauza ingus-
= flaxibitgate gi reversibiltaia nalimitate. ~ Nexitiitata Si raversibilllate nelimitate. timii. Grinzile inferioare ge alla pe acaias! nivet.
~ lArgima sulicranta 4 holulul penizu trecari = din cauza densitat! mai redusa a
fipare inva stilpi si perate Planseuiui sin! necesare Masur! Supll- Gringi cu placa (plact dublu T say Pi}. Sint foarte adecvate o.p.tty, static la
foarte adacvat, fara tavan suspandat sau mentare 2 izolare fonica (tavan suspan- deschider! mari, Instalarea paralela_cu zona nervurilor, intersectia trasaator
peniry parca pentru amtomobile, anpia- dat, saga lgtanta).
-toana adecvat pantry parcad Pantry auto- realizata in zona holuritor, ~(1) = &. Planul fatadeior poate fi in spate, intra
sale deasupra. cu culaarul de circulatie
in
diractia tongitucinala a clair. mobil, amplasate dgasypra. cu culaarul de sau in faja pianului congiructiai. Maxima varietate prin sapararga intra con-
qreulade in directia tongdudinala a cladiril.
structie si stratul exterior. AMplagarea Stilpilor, fatadet principale sau pastari-
a —- oare, in faja sau in spate au infuenté asupra modulaeii fatadai si 4 ardenacii
I
| Plansey + vedera de dédesubt elormamtelor (rasterul, finisarea colturtiar).
Stipi plasatl ja interior + 6} E-H fa plansesle in congolt cu o lungime
adacvatd a brajululde c= 1/SL ~ tL din distanta intre stilpi. Rigidizare prin

48
3s gc : placila peretllor, ramela nivaiuriler $i prin asocierea cu noduride circulate ma-
sive si cu Zone invecinate fixate dafinitiv. +
Execujla —Peretii masivi de campartimentare pot inlacui stiipli sf grinaila inferioa-
‘Selig.
de 63. Ot drivgiuri
.
LL
2Cs z z
'2, find inciugi din punct de vedere constuctiv
ca afaci rgiizante ~ C1)— (6). Alu
gw2dom
}lfalmang. min pt. batanul 2 [are + sint reveresibi, deschicerile treouie hotaiite dinairtte. Inroducerea peretilor
manoiit)
Planséeu — sécltune 31
~~ +4--P74.-- Gespariton usar orezinia nu numal avantajul mobilitSti potentiate cl si faptul od per
mite dacizi ulterioars asupra impartril

ms
wecare da TC Oulapuriin uy — 2
incdperiior, chiar din timpul constructie!

y Z (constructa, super — cu placi da gitips-

carton pe ambeie pari 2 x 12,5 mm
Slilp din baton artat de coraspund din punct de vedere al izolarii
ax, pany 3 nivelud mm,
fonice unut zid de zidaria de 24 cm grosi-

rd
Sad om
me, cu o densitate hruta de 1,2 kgycim3,
Ameriziara a4 ag lmpanieg liberd c semen bab b-
~ 480
4s i 4.60 {alot da ammeniajare
1.60 . CUR
eet
“ 7 fe

Sistem static cu trai companiments Sista static, plangey cu

ge razistenta grinz! cu placa

Platgeul 49 intage o4 giacia lonavecala ¢ Grinzila inferioata fart stilel mediani, 3a

aig ots . 8483)

din, Grinzis inierioare a9 diractia lingrvdinala intind liber de fe stilpil exterior la stilpii ax-
fetari, ~ llexibilitate 51 reversibllitate neli-
Seay dan wat Be

adadii, [5 gana maglan4 dy o pale gi de alla a

id

mitate. - lavan suspendat necesar. - Intra

bee

Maul, Panstele holzil poate aves 5i pol de rez

bebop
EEO
ryt

a
iii

stanté ca praca rigolzanta plasals pe direcfia ker fervur, Waseel# instaiatilor pe directa
et
14

Qiludinala a cladiri, = paratete zit af Hoiylur na- bangversala a cfadinj, mantajut longitudl-
Ce

Megdificabil, Mexipliitate imniaid pe adincinea nal cU strapungeéri prin nervuri practic nu

+ asta posibil, — constructie neaconamica,
|

ancanerige. - giosim ya alang@ului min. 20 om (pra-

gui de izolare tanicd), alungi cind aa eenunta fa tas Qritzi infarioare inalte (chiar si cela de ~~, Rigidizare prin Rigidizare ;eHi
van gusgendat s3U 4 S2aqa Holand. - AU este Otel}, volume man ale clddini, numai ta
sdecvald Renty consinctla unel parca deesuora construirga superaard (acd stlipi de rezie- 6) rame, distribu+ prin placila : i aia ‘ | - eS r-
= parvtala halutul ca place rigidizanté ara un pret tanta, Oiminuarga la 69 cm a grinztlor In- irga actiunil pereliies C
avarigos - consiryctia deving effclenta parity farigare, construct sensibila la wbradi cu er (8) + posintat ae distrbuira a tncar-
asincimé mal maui ee cadirit Ss] dstan(a mae med velori mari afe incaveisrii, be $4nt plangeulls pe stip! si zana my.
irra stilgr pe dlractia langitudinald a cldaici. Ctevlul Der ciddinta in triply tract
iit I U, 31 fl. a
!
——
. 1
SS
om)

x
beri
 CONSTRUCTH
ADMINISTRATIVE
DIMENSIONGAZ INSTALATI TEHNICE
In cLéoine ~
incdperi cu climatizare inesgrala,
Volaurnul brut at cladii si costurila tota-
le 7A cazyt unet cladir climatizata sint
de 13 -1.5 ori mai ridicate fala daca.
zul cladirii neclimabzats.-~- (+
jaaltimea niveiuiui de 3,00/3,10 m
Cladii cu un nival redus dea instalayli
Fara tavan suspendat. Tevila insta.
fatal da inedizire la peretele exterior.
Traseele retalei alectrice prin canaia in
glatul ferestrelor sau canate fn podea.
Corpurile de ituminat de la tayan ali-
Mentata prin tuburi sau prin suparti
paraitar despartitad. Magistralela de
ingtalati in zama halului.
Inaltimes nivelulul de 3,40 m
Claditi cy cerinta de instalatii, ar veniita-
ie. Suo plansau (h = 22 cm) tavile de
incalzre, trasegle slectica si de ang,
Magistralsle de instalatl in zona holuiui.
indltimea nivelulul de 3,70 m
Ciadin cu inedperie Qirowrilor ventilate.
Pantry climatizarea incdgeritor de biroui
#8 yecamanda un spat pentru instalasii
8 min 50 om. Trasedie ‘ongitudinale ds
insta/atil in Zana Malutui,
@) Curent gengrafi prin c&dera
dq temperatura Inaltimea nivelutui de 4,20 m.
Siroun cy inedperi mari, inaliqiea libarg
a incdperior dupa ASTY [Arbeits-
stablanverardnung - Reglem, ref, la foc.
de munca} de 3,00 m. Oatorita canaleler
incrucigaie de vontiare o indltime a ni-
velului de cca 4,20 m. Toate elementele
de constructi@ care cepind de inditime
var influenta costuriia dé constructig in
raport cu suprafate wil’ a birourilor.
Racire blinds + @ -
Sigtemele de olimalizare cy (patura cu
tubun capilare hinctoneazA cu apd,
dupa principiut wAcirea parfilor ¢on-

ronan ke, wove vearbuathdihtbecsascnss atte seen.

structive’, Aportul de aer aste cit rata
minima de improspdiara a aerudi,
.Ciimanizaraa blinda arin plafoane radi-
ante 5i inlocuirga fra turoulame a ae-
@)
toate
Wnstalatii dé climatizare, nealare,
. n
Persie de Inokizira cu patura Perate dagpaniter cy profil
® Sadeaiparete rulue {ventilatia cu izvor), astiel o inun-
Gu dubunl caarars
racira Evaquare aer = Aguofla sar 50M dare cu uri fiux de aer proaspalla podea
Aas exterior [cu gun la miveiul soclului podelel sl a
Schima. Mabilei), prin Palwra de aer cald la pla-
de eatdurdl
fon gr curenti generat prin cddere
de temporaturs= (5 }{susratata princi-
pala platon — 32°C. perste - 209 0).
2 cincins din cosiurila de exploatare a
unei claalri sint costurile energetics +
-G9. Randamantut ineaiziri prin
tadiatia peretalu inclusiv apertel de
Fad Hol F Jd Cercetanga esociaga PY din ted
« Cladiri administrative aer pentru incdlzire poate fh suficient
40 institutt chetuiellda sxploatare’ = fun elstig de sunratatd utilA pein
Cs ome EEA
—

log de munca pe an m ark j rec Cos-

10,808 locuri ga muncd chelluieli demzpioa = aMeNajar! mai recuse} —» (G). Cos
| totgia: 2.3¢a OM tur instalatiilor de climatizara prin
Challuiell de exploatar Hiciree partiler constructive nu sint mai
% Val * fidicate decit af calor conventionale.
‘Salemel delurminars 0 ‘40 insust fi liipsa curantilar de aer, lios: a
zgometutui, radueerea costurilor de in-
acre

Ascensoare
de transport 3i instalali 4-8 4 vestiie sl sxoleaiars {apa ara la acelas!
Ingiglaul CU curenl mci 1 .5=4,0 } randamant un volum dé iranscod oz
Ingtalatll de tnedizers: 9-15 1.000 orf mal mic decit aerul. circuit
ad
{Gu racupesrarea | incis. ecuperara de cAldural, reduce-
toon Seam izglata
Bair Iter "wurcinare generat or cdilor ds aprovizionare
teApcle salad peyvaaeavanuaeaduminass) Insialati ce 13cirg 8-3
low cecuperarsa i, Tamm 2a centraleior
Ss Luening st, MGA de ‘wer vaca}
Ventilatgaca $f pomne
sgava dubla folositzeie

Als
i rdimagrant
281 lie ce alimemtare in
f | instalati sanitars
cu mults in-
liner Od? bucalars
laste orn sae a islecnicat

aid =
seu Sa Cimp
admisibil
vizual CONSTRUCTH ADMINISTRATIVE
7 ° DIMENSIONAREA
Gimp vizual
4 30° preferential LOCUR! DE LUCRU DOTATE CU MONITOARE + 1
- Bo
e Gimp wuz!
admisitll

\|
Locuri de Iueru la care slementele monitar, tastatura alfanumercd 51 docu-
mente scris@ sau suparturi audio servesc pentru afectuarea activitati.
Locurile de lueru cu monitor eu se conformeaza unui standard ci caracteristi-
eiier fluxului de luery (de ex. locul de unde provin informatile, lacul unde se Jj.
@ Cimp vizual varical
vraaza datale etc.).
| Prescriptite sint stabilite in ,Sicherhaitsreglen fir Bildschirmarbeitsplatze fm
Bdrobersich* — ,Reguili de. siguranta pentru jocuri de Iueru cu moniter in do-
maniu! dirourilor* ZH 1/618 a Asociatiei Centrale a Corparatiilor Profasionala,
Mai sus numitela prescriptii:
= liniile directoare ala locurtlor de lucry din decratul privind locurile de lueru
— mai mutt de 40 prescriptil DIN speciale
— CIN 66234 T1-T7, locurile de lucey cu manitaara
~ 2H 1/535 Reguli de sigurant& peatru locuri de teeru din blrouri
actlune SA Cimp actives admisipil
- norma VO! si VOE privind cerintale tehaica (Incalzlra, aerisirg, elactrica),
Locurile de tucru trebuie s& corespunda acestor requil de siguranta si tuturor
7GG 800 500400 300 200 100 0 109 200 360 400 500 eno 700
regulilor tehnice racunascute sau cunosilintefor ca se pot aplica privind me-
@ Cimpul de actiune preferential si admisibil
dicina muncii si ergonamia.

Amenajarea locului da iuery

Mijloacele da ivory cel mai das wilizate var fi amplasate in zonele prefarentiale
ale cimpului vizual si cimpui de actiune a milnilor -+ ~

Mobitier. Pozitia corecta de lucru este definita: braful superior si antebratul la

aorox. $07 Wn unghi de e¢a 90°, coapsa 5i gamba la un unghi da 907 @. Pentru 2
gi chi¢r mal mult permite 9 pozitte corecta de lucru ferseangior cu dimensivni diterite ale cor-
pului trebuie ca dimensiunila birourllar $i 4 scaunaior s& fie reglabile. Exist
dowd pasibilita{i identice din punct de vedere ergonomic:
Loc da iluerv ergonomic Acstoe de lucru tin 1, biroul ou ingltime variabild $0 -?78 om
@) Pozitte de baza corecta ergonomic du masa fia scaunul cu inditiore variabild 42-54 com
60(79)
45

Ray
=
B: joe de tury tip 2 si tip 3, biroul cu indltime fxd
scaunul cu faaltime variabild
72¢m
42-56 em
58 ¢70)--—4

suport dé picigare cu indltime variabild 00-15 6m

e
\

Se va acorda atantia asigurarii unel tibet} suficienta ale oicioarelor @).

62 (66}
65 4697

%
72

Vecindtale: Toate obiectele ce doteaza rang restrinsa de lueru (tabla masel

\

#ic.} trebuie sa alba un grad de reflexie de 20 - 50 %. Intensitataa iluminari

12
{201 intre 3C0 si 500 lucsi, fimitarea arbini de catre sursela de lumina, de ex. prin
intaducersa corpurilor de iuminat cu grilajé raflectorizante Ja focurila de dueru
@) Libertatea picloaralor Valovila din garantaza aint da dort cu moniter say a ilymingril 2-4 - pag. 145-154. Corpurila de lluminat tn
forma de banda trabuie amplasata paraigl ou ferestrale, Suprafejele incon-
jurdteare din incapere nalucioase, cu yn grad de refiexie recomandat ftavan
Lec de ler tipi aprox. 70%, pereli aprox. 50%, serail mobili aprex. 20-50%).
birou cu indiinie variabila Directia privirti sare moniter paralala cy aliniamentul feregtrator si cu carpuri-
Soeur ov indliime variabil
le de iluminat in forma de banda, monitorul pa cit posibil glasat intra ale.
Ferngi$i Locurile de iueru instalate in zone {rd ferestre.
Famel babel Trebuie acordata atentie recomandarilor pantry concittille climaterice sl de
YT indi, birou) * (630-1) - (730-4y(890-t) -(7B0-1) zgamot. Prinintrodycerea muiter aparate in Incdperile birourilor aare mai de-
S (nat. seaum) 420-46 9 42-500 graba senzatia de balast ce se cere racit déecit a unei nevel de cdldura (+
Instalatille tehnice ale clAdirifor}.

Loe de wern tp 2 Psihalogla lacului de munca cu monitor

bru eu indiiene fig
Seaun cu inditime vanabllt
Pot apdrea efacte negative In cazul activiati dependente de calculator atunct
Suport pleoare cu indij, variabila, cind oste urmata a strategie de standardizare care exclude mult persoana din
procasul munci! si inceared $A fl incradinteze activitati secundare. Prof.
Famei si
Famat berbati Walter Valpert = 1 a format fn aceasta problema 9 criterii pentru amena-
T final. birch" (730-1) —(FSO-Y 750-4} -{780-b) jarea locurilor de luery care definese in med contrastant (¢m — masina) sarci-
Siindlt, saaun| 46C-500 500-540 nile activitalii, cu unmatoarela caracteristici:
P (indit. supazt d=10F Q= 150 -Q mai mare libertata de actiune si in luarea deciziiler,
Dt. pitiogre} . — pentru aceasta, o organizare corespunzdioare 4 timpului,
~ iene pentru o intelegera/stapinira personala a cecintglar (structuvabilitate},
Loc de lucru tig 2 — sarcini fara oledici,
bindu cu inalleione tina
seaun cy inéltime vaviabla ~ activitate corporala suficienta,
~ astal, solicitarsa unor calitai muiliple ake simtuster.
Feymer 5¢ =tucrd concrst cu Situati raate (respectiv un raport direct cu conditiite sociale},
Famer bareat + slerte gents posinilitatea vanarivar,
fo bet) = (OS) = PB) a si imlesnirea coaperari sociale 3 a contactglar nertilocié:
agg—dtG aed ~ 700
lacuriicr d2 beruy,
C3
 CONSTARUCTIL
&: ADMINISTRATIVE
| DIMENSIONAREA
“Et . o Necesarul de spatiu pt. mabltier
Cerintele legale referitoare ta
motiierut de birou, valabila fara
restrict incepind cu 1980, sint
anulate astdzi de catre sistemele

Awouen
de amenajari pe seard larga ba-

ee
=

Don
zate pe birourile simple st pe cele

9
organizate. Norma Eure pornes-

Ae

bE
ua
ae
te de lao indltime a biroului de 72

8
nrBii
dircu organizat cu seaun rotaty cu

da
em dateria folosirit crascinda a

ta
a Birou cu sertare pentru format stan- @® rote, Comparsraa supratalei cu
dard contorm GIN 4549/1 La al econemia da spatiu de = Monitervlur cu tastatura.
ays ea? g DIN 4649 ,Mobilierul de birou

a
Se oriemeaza dupa ergonomie

Barhe
$i dupa rezultatele cercetarijor

Lupjeo
ia
amropometrice.
in Biroul standard 156/79/78 este
~ completat cu birou!l i40/70/74

BA
care se abate de la acest stan-
dard +@} (sistarn Velox -+ q).
Cerintele se refera la posibilitatea

Fi
de reqiare pe indltime a supra-

Va
~ 76 fetei de iueru (tablia bireutyi), ab-
oo senta vibratidor, suprafete fano-
Pupitry inalt perdu format stan- Masa U pentru fonmat standard, fie- Ansambiu
dé cartotedl pantry diferi- absorbante, ingiiimea carecta
B dard, flacare casatd cuprinds 1.300 ) care casala +(3} , @ te stancarda ala cartelelor din ~unet de vedere anatomic a
cartelé suportului peniru picioare.
Scaunele cu rotile articulate, se-
zuiul si spatarul tapitate si regla-
bile. Se iau in considerare diferi-
te pozili pe scaun pentru dez-
vokarea .mobillaruiui dinamic",
* Multiple combinatii intre biroul cu
404 magina de seris si biroul de scris
peniru realizarea unel unit&ti ce
economiseste spatiul pind la un
sistem de amenajare + @.
in ragistraturi si cartoteci cor-
purl de dulap f&r& partie laterale
Taighea pentru clianti Teighea pant servire cu biru in Ta(ghes individuaid, —O. Inchsiarea — sirurilor eu
A: cu culoara in spate faté (model suadez) POSNTLat de degajare parle } laterale autonome. | Mabi-
@

p ! Te.
6: cu! biroy Invecinat
lierul de otel are dimensiuni stan-
dardizate asemanadioare -» DIN
4545 si DIN 4549,
Talghele penin sarvirea da pe
partea opusd au la o [atime de
62,5 0 indltime de cea 90 = (7) la
o latime de 30 = 100 inditime oa
8A NU sé 00ai4 ange in spatele
birowui. in spatele tejghelel este
Un cwloaré pentru servirea cliest-
filor’in picioare, si > pag. 372 @)
~ ). Teighele neintrerupte pe
teat lungimea (6) gj (7), Prin fo-
(@) Setar pentru ragistré ce $6 pat Coloane de cegistraturd ce sa sot = losirea telgheletor individuate se
monta Impraund alauurafn rindi pot realiza meodificari ale orga-
niz&ril dupa dorinta > @).
13,42. ~ # -~ 43-30
sata
 a a 5 cI
=
To
CONSTRUCTII ADMINISTRATIVE
EXEMPLE
Organizarea in plan

- * er ‘ ‘ i L L

_ are
Fle}

tr fa
Fo de ee ee Sistem (ra hel eu punctul fx tr exterior. Incdperi
i birourt panty fnchirial cu pind fa 33% Separaraa zonalor birguiilcr $i de circulafla de zona sa-
saneatets inehiabild. Circuratia te werlicala @) nitara. Fezolvara dpicd penirr a4 de birguri. Stilpii ex- individgale pent angalatil din conducsrs, accesi-
@ aste publica: prin discunerea asimetrica sintpa- terion parmit o mobiare liberd. Deschidarea libera bila din safa da biraurl.
slbile incdperi mict sau sali de Biro. 17,50 m Ark. Skidmore, Owings & Marri Arh.: Skidmore, Gwings & Merril
art: LM. Pai & Ags

Tot
Forma deosenita a cladini de birouri
Schelat de otal ca structura da raztstenté ri- Carina: sali de birauri cu ced mat sourta hegatues eu parter. incdpenta de bircu am-
gid. gi da aceaa tar& peat! ca placi rg: @) aoe incdparle cy seifurl rezisiants la foc. @) Plasate la @xtarier; secretariatul, bi-
@ dizante. Fartaa de Est $1 de Vast cu damele Punetul fix amplasat central -9 duprafata minima Blicteca si sala dé conterinia in va-

Siar ys
verlicaia, iar la Sud parasolare onzoritale. de circulatia. Arh. H. Kosaka dndtatea gradinit.
Ath: V. Gruen & Ass Arh. Ph. Johingon

Forma spaciaia, Resturiia de dilatatie uzuale

. 4 unitad administra- dependente de fundatie, mod
Bue sint adapostite
in corpurt proprii da de constructie etc. Dispunerea la
olidirg cere, tnde-
pendenta unul da intervale de 30 + 60 m_ lungime.
altul, pot fl extinge
prin etajare. a) cea mai simpla dispunere ta
Ark... ©. Apel
Seara 1:1000 constructli de beton armat prin
construirea stilpilor dubli, cu aco-
perire impotriva intemperilor,

bl iesirea planseului in consola,

Separgrea intra zona accesibila publiculul dala rosturiie de dilatatie intre cela
@ parter si adminalrajia interna pe tei nivelurl alg doa brate ale consolelor, care
ariplt mordice,
Arh.:O. Apel, Skidmere, Qwings & Merrit
;
Lt sint mai puternic solicitate dectt
| aite zone aie planseului;
PF
ft ¢) constructie complicata prin
forma de cirig a legaturii dintre
céle doua corpuri da oladire, la
nivelul planseuiui si al paragetu-
iui, cu lagar de alunecara pe
consolele fixate numail tntr-o
parte.
Gaterita vintului, In cazul qfAdirilor
cu fajade inate, apar zone de ore-
a. +e @ siung 5i de depresiuns, cara imping
ap2 de pioate prin rosturile ferestre-
lor gi crapaturile zidurllor.
a Sapacarea comunior 3¢ cladira dupa functiile pancipate -+ ®, (8). La parter -airculatia
pubBeu'ui, incdceri pemru sedinta si conferints, separate de oldies orincipala.
Arh: A. Jacobsen
ae

eadincinge tela Tard. pecretara sey feces fou WA ioe de iucru a

“} Mata: CONSTRUCT ADMINISTRATIVE
Orspazitita priulnd clair ta Inaite din inate direc:
toaré au fost sleborate da Arbellsqamenschalt . EXEMPLE
der ir das Beu- . Wehaungs- und Siadlungs- CLADIR! INALTE
wasen fustandigen Miniter der Lader dev
Bundesrepublik Creukichland (Guugul da lem Ciddirile de birourt reprezinta primul ti
A miniginigt iandeyritor Republics Federale dezvoltai de cladini inalte. La nivelurile in-
Germang pemry comstvcn, locuints si asezan)
Sida Berlin Argabau" si au fost Inleaduge in tan. Construele normala cv duoly tract, aficianta prin ra- feriaare de obicei magazina st altele
duc io damendle raspactive. poarta statice favarabile; dezavantaj: distanta interas
birou = distanta interax consteuctia — pag. 359. asemandteare cu supralete comercial
Seara 121.250 Arh.: P. Betuschie neinirerupte jaa curti de lumind. Dez
supra, diferita in dimensiuni si material,
adesea separaté o zona ce birouri. Ele
mentele pentru circulatie verticala, as
censoare, scarica 51 incpari auxiliare 7
Zona cenirald sint ventilate 5! iluminate
exclusiv artificial. Noi posibilitati sint ofe
Tonstryctie cu simply tract, eficienta printr-a adinci- rita de clddirile in trepte $i turnurile scari
me a ineaparilor dé 10,0 m, zona cenivala da circu Ooi plionl Ja paner permit clreuiatte tberd, Planseul
lor si ascensoarelor plasate lateral.
@
Sustinut de 2 gringi interioare longitudinats ies fn can-
{atie pa verticalé unasie cale daw’ corpuri da cladire, 5014 5,50 m. Scara 1.750
Scara{ : 1.250
arh,; PLR. Vazquez & A. Mijares Art. A, Jacogsen Constructia. Rezolvarea standard este
+1 ad constructia cu schelet de otel sau beto
armat. Cerintele de variabilitate 2 spativ
lui inlAtura posibilitatea folosirfi construc:
tial dé zidGrie, Dirmensiunile deschiderii

vials sint in functie de material st constructie

Placa de beton armat 25 - 5,5 m7
Planseu eu mervuri 5,0 - 7,4 m, maxim
12,5 m de la o grinda de rezistenta prin-
cipala la alta. Distanta intre stilpi ta betor
precomprimat de 25,0 m la o inaltime ce
numal 0,75 m. In fata stilpiior extariori re-
trasi perete exterior tip curtain wali. Lr
constructia din otal sau cu prefabricat
siructura de rezistenia principala i auxiliar.,
usureaz’a montajul si reduc deschiderea.
£00 Multiple combinati? constructive, schele’
de ofel, plansee de beton.
te ee oo
rere
caaene Extras din dispazitiie privind cladirite
Consiructa da razisteati formaaza tunnurl . Intre care stau planses inalte
0,75 m Tndiltirre. & Seefiuna la @
pretensianate cu deschideraa «24 m 31 numal Ciadirile inalte sint eladiri cu incaperi
Ah.: PantlMena
care servesc sederii prelungite 4 oameni
lor $i al cAror nivel al podelei uftimulul eta
al unei parti de cladire se afla la mai mutt
-—__
de 22 m inalfime fata de sal. inaltimec
narapatalor ferestrelor trebuie sa aiba mi-
nimum f= 0,80 m st acestea trebule sa
fie rezistente la incendiu, Suprafetele
yitrate care ou pot fi curdjate din interial
in conditii de securitate trebuie s4 poat®
fi Curatate de afara prin instalatil speciale
de catre personal specializat, Claédirile
inake trebuie s& fie separate prin pereti
rezisienti la incendil in sectiunide L = 90 m.
Din fiecare incdpere a fiecdrui nivel tre-
tule $4 fie accesibile cai da evacuare
spre cel putin dowd scari independante
una de cealalté. Una din scari treouie sa
fie 0 scard cecesara In sensu prevazut de
Supratereia de circulatie si In cantru zonei de circutatia, da- dispozitile de cansiructie, iar cealali, in
®
Aripile cu tncacer arcuite oferd 4
mai bund iluminare sl venwate 7) incapenia anexe plasate la in-
terior sint duminate si ventilale ® tocita amplasadi ascensoarelor,
corpu! clacini este cei mai Jarg. cazul in care nu este o scara necesara, $2
arr; Schaller numa artiticial Avi... Hantich $i Petschnigg
poate arrenaja ca scard de evacuare pen-
Srh.. Rasskotten,
fru cladin inake cu pind !a 12 niveluni. La fie-
care = se&ri irebuie ca caf putin una sa se
eae (Te ar Step afle la un gerste exterior 31 94 alba la fieca-
Lumina te capat rigara ce soa
 €

F
2vy
oo
Pos
=
a 8
=
#®
g: -
CONSTRUCTI ADMINISTRATIVE EXEMPLE
CLAOIRI INALTE — [0
2 3 & @ 2 5 Ca normativ pentru constructia zgirte-noriler din Naw York, acest arag a
cj=; 6.Se 2
£e £o
PE ®s
te 3,
BE 82Es ad, e 2
8.
4%
@ Fs> Zr : emis in 19829 noua lege a planificarti cu m&suri normative corespunzate-
= as sis
32 =2:
wi ar iP 22 2 sf o es
sf
E& 23 $532 22
82
55 Ge#2 Bz32 $552
sg? GP GG
aré. Prin aceasta pot fi controlate densitatea traficului, fluxurile pendula-
te zinice de 3 millaane de oameni, aspecte urbane cum ar fl meatine-
reaspativiui stradal, extinderaa supratetetar cdilar gublice $i a accesului
la metrou, circulajia pietorilor, folosirea luminii naturale, microslima, ~
zoning + @).
= Tehnica de constructie a zgiriesnoritor
:a ili
i
j
4
Hi Hotariteare pentru conformarea cladirilar inalte sirt sistemele de can-
i a structie $i elementele de circulate pe verticala. Raportul dinire suprafata
th B ' utd si costucile de constructie devine din ce in ce mai ineficdent cu
it :

=
Bop ui :
cregteraa Inditimi clacirii, Suprafatele construite si cele de circulatig ab-
sora © mare parte din suprafata de bazd. Impartirea clAdirilor inalte in
th, : sectuni cu oferta asa numitalor .Sky Lobbies" accesibile cu ascensoara
Fal expres si acolo transfer fa aseansoarele locele limitaazdé necesarul de
spativ a! casei ascensoarefor si timoii de transport.
Rentabilltatea depinde de sway factor’, raportul dintre deformarea ori-
a Cele mai inate claolei din lume zontal’ maxim admisibild Ja virful cladiril $i indttimea totala a cladirii
imax, 1:600},
Hotaritor pentry dimensionare in cazul unei tnditimi mari a cldirii sint
yi

torfele orizontale (vintul} si nu solicitarde verticale, Deformarile orizonta-

Consiructie lirk

cu zAbrete

Alemng eu buburt
Consinuciie cu

cu
Ftamd partanta

Fame poania
contrevintulre

contraviniuire

le provin in praporia de 90% din deplasarea camel (,shear sway") si de

senirigida

10% din inetinarea intregii ciddiri, Constructiile cu scheiat, fara a con-

travintuire decsebité nu mai sint rantabile de la 10 etaje in sus.
Sistemele conventionale cu rame conduc, incepind cu etajul 20, la ci-
mensiuni nerantabile, Canstructille din rame de beton armat sint judi-
cinase pina la 10 etaje far pereti da rigidizara, Intre 20 si 30 ce etaja cu
peret! de rigidizare, iar pentru mai multe etaja constructii cu tuburi de be-
ton Sau cu tuburi duble, Rantabilitatea unei cladiri este detarminaté de
Materialul folosit, nodul caresounzator da construetie si tehnica ratio-
nal de consiructia care concurd la aceasta. + a
Talu! unei solutit constructive rantabile este atins de Jahn Hancock
Center, Chicage, 1965 de Skidmore, Owings & Merill. Conceptia de pro-
factara 9 reprazinta vizibilitatea etructurk constructive, Bazaia pe princi:
piul tuburiler gi prin aceasta un consum considerabil redus de otel,
Eficianta in sxpioatare prin stratificarea destinatiflor atribuita clacirii: ni-
yeluria 1-5 magazine, § — 12 parcare, 19 - 41 Birouri cu wiilizare flexi-

FEOSeeOoo
bila, 42 — 45 tahnicd si Sky-Lobby, 46 - 93 lacuinte, 94 — 96 vizitateri si
restaurante, 97 — 98 inatalasi de arnisie TY. +» [J]
Cu ajutorul a nova exemple, brosura editaid de Capartment of City Planning
prezintd cum se ingearca sa s¢ asigure suficienta lumina 3i spatiude miscare,
@ Ocrneniut de rentabiitate a sistemelor de consiructie pommind de la liniile directoare, in ciuda crasterti volurniuiyi cansiructiel,

6 7 8 3
t Equitable Building, 120 Sroadway, constrult inaintea aparitiel primet dica NSN la 18. 6 Pentru anumite bulevarde (-Avenuas) Plaza ainseam-
legi de Zoning din 1916. 2 Legea din 1916 a stabilit o anumita relate nat distrugerea strazii. Astfel au fost imaginate caile publica din cadrul
intre [atimea stragi si indltimea cladirii, Aceasta a dus la zgirie-noril ti- cladirii. NSN s-a ridicat la 21,6. 7 Cele mal noi legi trateaza din nou pra-
pici in forma ,tortulul mirese!, 3 in 1941 a fost imtrodus regulamentut dlema iuminii naturale, fie tn lungul unei curbe a iuminii naturale cu NSN
crivind numarul de suprafete ale niveluritor (NSN). Vaigarea sa maxima 15... 8... ie dupa dimensiunea firrnameniuiu neobstruat (NSN 18}... 3
ara 19. 4 In acelasi timp a fost cerut mai mult spatiu stradal. Rezultatul: ... fie dupa cele mai noi tabela ale Juminii naturale (NSN 13). (NSN =
turryl din Plaza. Aici: Seagram, § Plaza primeste a bonificatie care ri- naumarul de suprafel? ale nivelurilar)
 CONSTRUCT ADMINISTRATIVE
-
Exempie de cladiri inalte
te exterioare
Allied Bank Plaza Houston — ) -@), Prin suprafete
Prin aceasta 5-a
curbate, solicit&rile cauzate de vint au scazutcu 25%,
-> @ Turn
raalizat o economie dé ofel de 10%. 333 Wacker Drive
ara a
de birourt cu geometria planului provenind din forma triunghiul
teranului. 191 Fark Avenue New York > (3) Cecarea supratetei
prin aceasta o bonificane
terenului In favoarea unel folosinte publice,
@). Retraderea
pentny cresterea NGN. State at iWinois Center -+
rotonda ca un atri-
fatadei la un are de cerc furnizeazad un nou Spatiu,
um inchis,
Panter
Alliad Bank Plaza Houston ® Ath. Skidmare, Qwings si Merrill
71 niveluri
«
nn,

Etajele 19-29. S4li de conferinte

Pangr Elajela 2-17. Birqurite dalegatilor @ Arn. E, Biermann cu BBD.
439 Wacker Drive Chicago
Arh, Kohn Pedersen Casa Delagatitor Bonn 1969
37 nivehact

Administratia BTW, Munchen 1272

Flan eu ineaper de birgu individuals
Nivel curent zona soclviut Nivel curent zona turnutub Arh. Karl Senwanzer, ata] normal
101 Park Avenue New York cu inedoan mari Ye
ag niveiutl

Parer 1985
S:ate of ilinals Canter Lester 9. Knight si Ass.
Chicago 17 nivel
|
eT STE

=
a
reset

Eg
[noe cts
aa eee
oe

Scara 1:2600 si Scara £:600 (=) Un bur exempiu de ordonare 2 CONSTRUCTH ADMINISTRATIVE
cladiriine mart it congtttuia lad.
tea UN din New ‘York, EXEMPLE — 1
+o AA.
Elamente vericale

Clddiva inalta in Berlin - Slamensstact $e. 172000

Arh. de, ing, Ht. Heclain

Punet fix in Siemangs-

Hochinaus $c. 1800 (1)
@) Biabarhaus" Hamburg @) Ballinhaus Hamburg
ach; Rambar & Jolasse Arh. H. oO. Gerson

Purnat fix in
Ballinhaus
-Columbushaus* Bertin Slamanshaus fn Essen
Arh: E. Mandalsainn Arf: H. Harflain

Punt tia in
Slamenshaus Essen ~+(5)

LG. Farben - clédirea admunistrativa

6) Frankfurt-Main
Arh.: prof. H. Pélzig-Barlin

feet : §4,00
Pures fix an
6 16444

14. Farbenhaus ~@)

=a
”“ —_

L Hil .
Ie 56,45
Stummbaus ih Odssaldart
Ach: mrad. P Banauz, Suitgart ® gacrea adrnnisratied 2 Wartecwerkes Bertin-
temen.
Ach: dr. ing, A. Herth ein
 CLADIRIINALTE CONSTRUCTII ADMINISTRATIVE
EXEMPLE

Hive -Miliala germana FrankturyM 1972 Am,: &. Elermann

Seciune wansversalé claginga eu birourt, centu de parisctionare, vedere Slocut
a) penru vizitatort al centrului de pertectionare, print’é altels secretariats, sali de
curs, centru de calcul, birouri de vingar, zona de servica si in otajul sutteran lo-
curi da parcare auto, 1h blocut administratly suprateja de birow, aprovizionare tah
fica si circutatli fn tucten, fi enila arhiveior, sarviciul fehnie (masini de racis.
schimbatoare ds caldura;

La nivelut
j cal mal de jos al structurii da .
Astragersa nivelurilor are ine in inte-
ahve! trans:
soristemta Cu 2 He asia smi dorul Supratetator trourior
lumina neturada spre atriggn cu_aju-
tarul unter reflectoare, — tae

A= Centr de
pertectionare
5 = Cajenga
a C w= Administratie
. ——p ge _ DO w Casa de
as easpatt
E § Sectura NS
Secqiune E-V
™

i
1
-

*
=F
32
eS -
a :

c oid i
ce Tt ooo
‘
——T

Casa scanler ce svacuaré |

7S a
 CONSTRUCTII
ADMINISTRATIVE
EXEMPLE —
Claditi inatte
Turn de Sirourtin Frankfurt. 1990
Orealizare rezultata dintr-un concurs
al axpertion, Cladirea de birgun ta-
buia amenajata pentru o utllizare ex-
gD Elajeie di = 47 birsuri (nucle! 237 7) @) Vedere de sus a acoperisului terna. Zona panerului, intro mare
madsura lasata libera sf nivelusile
sociului reaminteac de zoning laws"
apiicata la New York. Efectyi ursan
marcant 3 fost un critediy esantial in
apraciérea lucrarilor din concurs.
31 nivelur, din care 49 etaja eu birduri,
peste 200 m indltime, supratata total
bryta a birgurilor 86.081 m*. =» (1) —

inucteu gage) — GF) Staite 28-0 rege (nucle 231 ov}

aroun s-25
GD) cisjee

&) Etajul 2 Skylobby ® Etajeie 3-4 birouri (Auc/aul 307 a}

@ Seciiune= G)— : Perspectiva — Arh.: MurphyéJafhin

Firma japanezd .Chpayashi" a comandat acest ora-

iaet, ca studi. La 2 km de Toldo, pe un atol artificial
cu diametul de 400 m ancorat pa mare. Supraiata
tll pentru 50.000 persoane. Wilizare pentru birour!
pind 4g inaliimea de 600 m. Diametrul dactini la par-
ter 130 m. Ascensgare pentry 140 peragane ca
transport rapid la celé cinci sky-centars*, cu transfer
la Hecars 39 ataja, Gonstructia tubulara, cu mai riul-
te Ingie cancentrice aste fundat’ SC m in mara.
Peniry a camoensa miscarila cladini datorate sarci-
nilor ganerate de vint a fest propus un sistam actly
de regiare automata a balansuluf prin greutati st re-
zervoara de apa, in functie de valocile masuraie
corespunzétoare presiunk exercitate de vint. Prin
aceasta s2 obtin structun mai zvelte $i 9 aconamic
Pian Sky Center? Plan ata, de Birouri de mateciaie. ~~ G1 — Geis
® Etajut 3 diamety 105.3 1 ® Etaul 17, dlamatu 115.4 m @ ©
 Intrare BANC!
Ponar GENERALITATI
Sata cagienilar Cerintele constructive ale unel banci sint foarte diferite depinzind de felul acestsia: dacd este o
banca privata, cu interese pranonderent comerciale, o banca mare, casd de econamii cy o circu.
Pupitry de serig
latie intensa a publicutul sau o banca pentru ipateci,
Ghisau, aperapiuni cy
contund in toate cazurile insa se fac tranzactii cu sau fara bani gheata intre client $i banca. Aceste tranzactii
Ghiseul casieren
trebuie $4 decurga repede, in siguranta si cit mai sumplu posibil, Instalatiila mecanice de transport
gi altele asemandioare sint necesare si sé justifica daar pentru bancH importante si foarte extinse.
Traseu! cllantutui pomeste din strada si trece printr-un hol de intrare spre sala casieriifor prevazuta
Trasaul cltent iui Ta bancila mac
germane cu banci pentru asteptare si cu locuni de scris pentru client, cu diterite ghisee pentru depuneri, play,
titlun de valoare, case dé economil, viramente bancare.
i+ +| Sala casierillar
peo = Galltmitare
in spate se aflA majoritatea locuriior de were pentru aperativol ale conturilor si contabilitate pentry
verificares $i Inragistrarea cereritar furnizate la ghisee — G4). Say, clientul deaune ia ghigeu! pentru
GCeparamentul
duufilar de vatgare operatiunl ale conturilar dovada acoperiril sumei de ridicat si apgi peate ridica imediat respectiva
suma de ta ghiseul casieriei datorita mijloacelor electronice disponibile la ora actuala. Celslalte
aren

Scerd cdtre seit

Incaperi bancare pentru clientii bancii cum ar fi birou! directorului, departamentul de credite banca-
Cabina Oatimitare
ciate ra, deapartameniul de revizuire se aflA de obicei in vecinatatea sali casiariilor cu anticamere spe-
Antfcantera seffutur
ciale sau la etaj + @).
Balimitars
Trasaul catre Zona mediana a bancii pornaste din sala casieriilor gi, trecind printr-o delimitare, ajun-
Sev
ge la departamentul titlurilar de valoarg $i administratia tezeuruiui si apai In anticamera seifului, care
se afl de regula un nivel mai jos, accessibila printr-o usa cu gratil.
@ Trataul cate setul cllectlor
in acast spatiu se afla cabinele pentru clienti to cabind pentru 4 per
{_ Inedzeri awallara cu todléte si stele ) + intrars auailiart sdang = 1,0 x 1,5 pind la 1,5 x 1,5, pentru 2 sersoane = 2,0 x 1,53
pantry angajati
si Intrarea in seit. Acesta este divizat in compartimenie mai mici, de
abil
Contabiliiate gf operadvaiinitu cu conturt
cont L-JOoncucersa|
hana | mentul
Oapara-de oblesl dupa intrare, in seiful bancii si seiful clientior+ pag, 371
L_ favituire

Saiful Ghiseele casiarilor, titluri da valoare, Depara-

banal schimo, cecun, viramante Sala de mentul pr. Cladirile mai man au pe ling seifui cliantilor un seit special al bancii
I sedinie oredite cu accesul numai prin adminisiratia tezaurului si cu o scard speci-
Saidut — Sala casiartlior ld sau cu un lift pentru bani spre sala casieriilor + @.
Slieagilore

Portar Ho) die ntrara in acagt caz la rivet La subsol se afla si sint accesibile printr-o scara speciald gardero-
dileria ba, focurl pentru bicicleta $i altele asemenea pentru angajati, in-
,
F stalatia da incdlzire, c4rbuni, $i instalatille ascensoarelor, a postei
Intrara oneumatice $i postei eiéctrice si altele ca si arhiva cu lift pentru acte.
@) Falatia imre incaperile unei marf banci La banzile pentru Ipateci, hotarftoare pentru pianul parteruiul este
asigurarea desfagurarii fara frictiumi a aperatiunilar ipotecare ~» (@)
Sala da asta pare in mijigcul si @).
zongi ds tranzacti, ia capatu!
culoaralyd din mila,
Tranzactil Apaparat padtey vizitator! Biroul ceiud de-al tralfea director intre 2 inediperi de comducere vizaul da diractan. de
2 incaper peri Registratura vital de recepia si linga Droprila
+ ae incaperl
i : de discuti 5! oe saris, incaperiie ge dissupl st de sols, In apropigrag
inchererea atacert- desidqurive gu acoas namo caire won vizavi da incdgeriie da conducere seanlar
ler siz eed aula ce dite, acard lata spre subsoul cu acte sl as- or Sacretariatul directiunt
aerate 4 come. genser peru acta Moga scare prinopale Incdpert rezerva Aseansorul enim acté $4 deschida
nicd cu recaptia gi on oral “ : | in ambela pati
fegistratura Lhe ieee Expeditie ina regietraturé 3! nagi- Incaperea ingril tort
Sirou inte stratuca baci, ou acces anit raqisira- directuni in punctul de intersectia
ranzactfi. camera tra la incaperes acietor, dingg scariig acator de Circulate Gu vedere
de gals, a J principale 3] ascansarul pt. acre spre scanig arincipaie, aAscensor,
regqairatue’d Camere 533 ds aptep are ai gatarie

Gamaré ce sors ertocriterstul

Registraturs
2 near porary
sens ling’ director A
|| pineal dame see fea
deinecdperila de discuti gi de can-
hancil fagata de wizewi de ™ —! durere
ra soa af -contabifiate Naga sonducive Sala S¢ Sedinte in centrul
ia ne peapiee os Sxpecitie | | baneil dar in afara cdi
venigterara
ragistrag a Casleri{tuminale — Blroul catui de clreulatia, ferestre catre
dinspre sala de-al dofiea 7 a grading
casievilor arin directorcu i
-obertint teqanurd snee
Sal¢ de astaplare s prmul dirastar | |
fin ga nivarer Sata castarlilar
ned de circulate. 2 Incaperl
5
Garderoba aerru ~o§
+ usor de pt. dizeu}ii

N
doamna si demn sunravegneal 3i de
fa galeria de la ataj

od
cu idalerd si WO Biroul primuhal
separate da diractor ey nisal

|
ontahililaie in Sala de consiliers
inedcerde de Spaleie casisridar
de lars si
firga sale de
|
sizceri are Mol si linga registratuea 50 acces Spr
galene ai scara jadinie, tn
1 alas Devas, no | | salar ds
@ot
a

: - [; Cone uh
stan Custede lingk Bepartamentul dobingi lings i de sorls oe
eanutud te erful 3ara0 Gzs/ani si cootabeitars gy hy r
i

2 ELGSS ala caseniior 1 2cara 732 Seara grlvats Gardersaa gattrs an iT

oi la Barter 2 ol
 BANCI
SEIFURI
Seiful une! persaane private este un dulap cu pereti metalici—> G)
si @ ascuns fn spatele unui covor de perete sau tablou in dormitar,
pentru lucruri de valoare, bijuterii etc. Poste fi si zidit in sufragerie
pentru tacimurile de argint si altele.
Dimensiunl exterioara Oimensiuni intariare Straturi
7 inaltime | Latime | Aeincime | inatime | Laima | aaincime| ‘setae
z 40 50 45 34 a6 33 1
2 60 30 a5 45 6 Ki 1
= 40 60 45 65 45 32 2

) + @) Seif zidlt, minim si mare 100 60 4 oS s 33 2

120 Go a9 105 4g sci 2
Pentru magazine,
3) Duiag pentry bani maruch

Gamenii de afaceri au dulapuri de otel pent registre, acte

etc. @ sicase de bani pentru bani gheatd — (2).
120 79 66 5? 55 39 2
15 7g 55 125 50 34 3
195 9S 60 172 80 x 4

a Qulap pantry documents razistent la incandii

Obiectele de valoare care sint folosite mat rar se depun in casete
inchirfate + @ ale seitutui bancii ~ @) -— @.
Eatarior Intgror Seifurile bancilor trebuie construite astfet fneit s& nu permita spar-
Marina H L a | H L
culmea | ioe 7o | oo [ tart sr [31 gerea tor, chiar cu toate mijloacele tehnice actuale. Zidurile Imprel-
maven {19s |] 95 150] tee] a2 | a stun 128 ves pe a muitoare $i usa seifului trebuie 54 intirzie Incercarila de patrundere
@ @ cased ba ; centre registre si bani cet putin tot atit trop cit se apraciaza ca ar fl timpul pe care !-ar aves
Oulap de acte cu aeif interiar asa de Dan pene regisire s'08" 1a disnozitie spargatoril. De acaga zonala inconjuratoare. ale seity-
Fentru banc! caved fuinu trebule 88 fie aecesibile din inc&pert invecinate, incdperi folo-
3 arena gg Site mai rar sau din pamint. In astte!l de cazuri, aga cum o arat& ex-
i PE Caseta pt PSMonia, spargatorii ar avea posibilitatea sé spargd zidul imprej-
baat: banca 250 muitor, pe indelete, din zona nesupravegheate, pina ar ajunge la un
j : Caveta opt. | Strat minim ce poate fi spart cu usurintd. De aceea daca seifuriie nu
202] Beppe tance gg aint inconjurate de Incdperi ale bancii folasite intans, Inclusiv dea-
Es
easate a. supra si dedesubi, atunci Zonele fncanjurdteare vor trepul perma-
iF
gax30x50 Ment supravegheate.
. ia Casete in * . | .
k a “ SoU a0 imprejmulrl ale seituriior, Qupa tncercarite iui F. Eiser —
30 #0 pereffi zidi{i din caramic ars4 constituia o protectie la spargere
> ad 7
aproape ja fel de buna ca si peretit ziditi din clincher, a cdrui su-
jal ur ef Casete de inchirlat ale bAncilor,
Dulap
& altetecu jaiuzeie pentru cteacte fear
dimansluni obisnuite ‘ prafatd. netedd= nu face a priz4
.
aga de bund= cu mortarul. Cel mai bine
ue

protejeaz4 betonul {amestec 1/3) cu adaos de flurasit (5 kg la 1m

soo = ong SPAT! de ziddrig). Pentru a sparge un asemeriga zid, gros de 40 om, cu
Seite eto nly BO dalti ascutite, un zidar calificat are nevoie de12 41/2 ora fat de mai
MeCN ase ed muit de 9 ore pentru un zid de cdramida ars cu mortar 1: 3.
ibs ie Insertile din fier ingreuneaza spargerea numai in mica masura (sin-
t| 7 <i efé calite pot fi distruse cu cis¢anul iar sinele obignuite pot fi fortate)
a Fereasira camerai metalice ain . gi nu justified cheluielie sunlimentare. —. Elser, grin aceste car-
(2 seta) F cetari, a ajuns la concluzia ¢& cea mai eficienta imprejmuire a unui self
st este caa din beton 1 ; 4 cu Q grosime pe toate parle de 50 cm.
Aceasta ar putea fi sparta in 20 de ore.
La un pragrarn da lucru de 8 ore spargatorli ar avea la dispezitis 16
we ore, tar in cazul cal mai defavorabil - o duminica si dowd zile ne-
P By jucraioare — un total de 88 ore. Intrucit in ziua de astzi, cu ajutorul
Canala de aerlairg in paratels Seif ce fifiala de banca da pércutoarelor cu daiti si bormasiniler electrieg timpul de spargere, in
seit simensiunt cbisraute atara celui obtinut dé F. Eisler, s-a scurtat simtiter, aste necesara o
Ogliega
supravegnere a seifurilor la intervals rici de timp, si tn afara orelor
de program. Pentru aceasta, sint da mare ajuter aparatele giectra-
nice de ascultare care in afara orsler de program detecteaza cel mai
mic zgomot si anunta paza bancil sau sectia cea mai apropiata de
Sgulda nolitie, Seifurile amplagate liber, fa¢3 ora imorejmuitori, ver fi
oazite chiar de c3tre public, dar pe de alta sarte, in veernuri tulburi
fexolozi cu bamos. bombarcamental ver # sradispuse la atacuri,
mpla cu seifurile din interorul cladirii, In afard
fine intoidéauna bani In givnija si au pe
recncmandasr ca saitul $3 flea am-

an.
 BANC]
Usite seifuritor si usile dlindate 32 pot roti extrem de ugar in jurul
unui ax de otel, fara sa se lase, sint rezistente la toate agresiunile
si au placi blindate care nu pot ft gaurite sau distruse, arma&turi razi-

bh»
stente la foo si topire si care sint turnate intr-o masa rezistenta la
foe, tapire si gaurire, Grosimea totala de aprox. 27 - 30 cm. Fara
gaura pentru cheia, cu incuietori speciale (broasca ,miracol", cu co-
I manda de la distanta etc.) si cu sisteme elactronice de alarma sen-
Punte de protactié ¢a s¢ indepacteaza ritnic 1
sibile la cea mai mica trepidatia a usilar.
‘ | i s
bee
we whee el toed Ghiseul easieriilor in cale mai multe cazuri la ora actuala fara
zaorele metalice, dear cu sticla protecloare -- @)-@). Protectie
impotiva spargertlorsi a jafurtlor printr-o instalatie de pratectie eiec-
tronicé deciansabila cu pisiorul sau genunchiul. Sub tejgheaus
a Usa de saif cu usa da 2 interigara
ghiseului de obicei dulanuri de ofet standardizate.
Partaa clientiior Partaa changior
Comunicarea interna in cadrul bancii, in joc de posta pneumatica,
SoOcoIck 305 Mc e
benzi transperteare ate. mai nou cu monitoare TV. (Casierui pri-
eS 22 meste cecul, transmite numarul prin microfon [a operatorul cu con-
a5 5.4 turi, unde extrasul de cont, semnatura etc. se axecuts in fata ca-
Parea baneil . 2
+;| Parag bancnt 2 merel de Iuat vederi dug4 care casteru! plateste cecul pe baza do-
yezilor urmarite prin intermediu! monitoruiui).
@® Casita @) cu brows de wens Bancl drive-in‘, ta care cilenti au acces cu si direct din masind
fara sd mal intre in cl&dicea bancii, Fard greutati de parcare.
Ghiseele fac parte din corpul dadirii bancit sau sa afla sub trotuar la
}uie]so}- 1.40 4

hivelu! subsolului cu o coleand la marginea rigaiai in care sé afl un

s00—

sistem de comunicare cu aglinzi si microfon si un sistem de trans-

Ghises in forma de port al banilor + @).
inti da fiarastrau cu
Fiecare ghigseu are o capacitate de operare de aprox. 250 clienti pe
©
—

Supralata laterala
de tuern zi. (O oparare dureaza in medie 60 secunde.) Nu toate tranzactiile
oancare pot fi rezolvate la ghigeele .drive-in’, da aceea sint
prevazute st in aceste cazurt Sli cu ghigee pentru tranzactiile care
he necesita mai mult timp.
a apne

rea
Ghiseu de cagierle germana @ Ghiseu de casieria Suedeza higeu aute (accesibii din Ghisee auto sub fiorma
Tn banele man din Badin magina}, se evita parcarea de chiegeuri

Ghiseui de casierie In prazent acoperit in intragime cu stica bingata impotriva ssca-

ladani teighalai: patru straturi ds gaam cu grasimaa = 25 mm. Acelasi fal de protectie
prin sartarul gitsant ecuunaat + @),
—-|

|_Oglinda
7 be 1m ——
—1is5

, Ghisee auto

Lagaturé prin diuzor,

ogilnda gi ascansor bard
Ghigses auto ~
oe fac parte
din compul
steer
bani
— 1.0e -b 40a t 2.00} 3,¢0-{- 4.00
HHL

13,00
|
 PASAJE ACOPERITE
TIPOLOGIE >

Pasajele acoperita reprezinta o tema interasanta si in acelasi timp

des intilnita in arhitectura conternporand.
Frint s cupola Pasajele pot fi pe un singur nivel sau cu inclinari nesesizabile
urmaringd profiut terenului, sau cu semi-niveluri prin dispunerea
voplit Level’, Pasajele sint destinate exclusiv pigtanilor. in calitate
de cai semi-publice ar trebui sa fle accesibile permanent. Pasajele
7
Irdiesc din varietatea functionala (comer{, combinatii de diferite do-
Pasajele din centrul unui arag sirt meni}. Este de dorit $4 fie prevazute cu dotari ce pot fi vizitate Si
ganguri de legdwwa cu acapens dupa inchiderea magazinalor. Structurile vitrate gint din etal, alumi-
@ viteat (lumina naturalaj. Ele sich da
dimansluti mal man in lungicne niu sau ferme de Jernn lamelar incleiat.
decit in ldtime sau inaltima

Legdiura
7 ap aen
a F=
UETTECTF

Acopaerig cu dowd gpa

HE
Startle

Parcare

HI
Acopars poligenal
Risctiiiniy gf ir Pasaj comercial, Qucveller,
Un pasaj nu constituie neaparat a Arhitect: Gottfried Bahr, Kain Forme de acoperls din sticla
legatura intre dowd Jocuri. Ei trebue
$4 ¢¢ ineadraze organic in iluxyl @ -@
piatanal af oragulyi, Poate A;
Ocala

—NK-

ere
Acoperscu |e
asingura apa‘

icJF Co
4
Inne asemanatoare
sau dene Agageri‘é in zona Acoperire pa Prismatic
madiané toata Miimea

@ -@ @ -@ @ Posibikiati de acoperire | @ -@
—{t—
Un pasaj pdate completa on spaiiu sivadal
Pe un aivel
Spvltiniskpe consaryesile
adigcenta
ren
=r
allat intra dowd eladir! existanta sau nou con-
Sruite
Cupola in forma neaiterata
Pa mat multe civaluri
Independant, Intre senetuetle
<s
adfacente

Li
Mai fragvent aste cazul urmator: pasajul
trece print-yn dige cqnetnuit existent sau
nau construit :
Pa ua nivel cu galerie Ja subsal
.
Moduri de atajare. Nivelul arincipal
“A
Tupeld Gu intersectari de cerca
qeomaviee sau adaugatri
) Amplasarea pasa/sior @ de sirculatia este de regul 1a niva-
ll parterulyi (3) Positia strueturil partante
al
@ -©
Sectilintu |
Gy gelere [a nivelyl superior
HF

eS
—L_
rzann
ey

Cu galene le sivalul infariar

Ee
L.
|

(ea)
ini
|

@ Passage du Caire, Pats.
Galeria Colbert. Paris. Stadiut din 1966
Stagivl din 1952
Sassace du Cairé, Paris,
pela 1796
Galera Vivienne, Paris, 1823
Facea sudica
PASAJE ACOPERITE
EXEMPLE ISTGRICE =
Passage du Caire + () + @)
Cel mai vechi pasaj acoperit din fume, mentinut pind in prezent, cu
470m (1210 ft}, pind azl cel mai lung din Paris.
Mai putin reprezentativ, acest pasaj este pe daua nivele, cu latimea
medie ce doar 2,70 m (8,5 ft). Adapostasie pina astazi magazine pe
dovd nivelurl iar deasupra acoperisulyi de sticlé sintiocuinte.
Galeria Vivienne +» @) + @
Francois Jacques Oslannoy, architect (1756-1835). Galeria a fost
realizata aproape in acelasi timp cu Galeria Colbert, situata in acelagi
blec construit.
Passage du Grand Carf-~ @ + 4
Galeria Vivienne.
Este un pasaj rectiliniu de 120 m pe teata tungimea blocului construit,
— pe trei riveluri si doar 4 m latime. Deaasupra magazinelor sint birquri,
respactiv ateliere, iar deasupra lor locuinie.
Pasajul Choiseul -» @
Pasajul lung de 190 m este mai degraba 6 strada acoperitaé in com-
paratie cu celelalte pasafe parizlene. Fiscare dintre case se distinge
printr-a scard alicoidalé de acces.
Passagen Joufroy und Verdeau —> @&}
Sistem acoperit de circulafii pietonale, 400 m lungime.
Galeria Mazzini ~ G+
Apartine pasajalor monumentale.
Leeds Thornton's Arcade — Gi)
Ciadirite de ia capete $i pasajul sint pe trei civefuri.
Galleria Umberte |—~ G+ Ga}
Cele 4 intrari justificd in mod ideal forma de cruce cu o cupola imensa
in gentry. r
Galena Mazzini. Genova.
Peta 1930
==,
aa}! a
Lasds. Thonian’s Arcade. Queens, A
Grand, Country, Cross. ea Leeds. Gueens Arcade, 1884
961. 1
AY Mh
%
Vr doetin arcade

Milano, Piata Gomutui si Galeria
Viteria Emanuele IL Stadial din
Arh: G, Mangoni
PASAJE ACOPERITE
Exemple Istorice > (J
Galeria Vittorio Emanuete 1! din Milano reprezinta punctui culminant
al evoiutiel pasajelor. Cy acesta se incheie o etapa ce incepe cu pa-
Sajele pariziene si are ca treapta intermediara Galariila St, Hubert din
Bruxelles.
Planul de baza al galeriai este o cruce latina cu centrul dezvoliat ca
octogon.
Citava dimensiuni principale: bratul iung 196,62 m, diametrul octege-
nulul 36,60 m, inditimea pind la cota suparigara a lanternoutul 47,08 m
~@-@+@-@.
Aceste dimensiuni au fost atinse doar partial de pasaje canstruite ul-
®) Pasajul fotografiat
eu abigetly
auperanguiar.cchidapestet—= (1) — terior: in indltime de galeria Umberto | din Napall st in jungime de
GUM — noul complex comercial din Moscova. (3). In alcatuirea
: fajadalor interioare sé remarca influente evidente ale fatadelor urba-
n@ ale lui Palfadio.
Noul complex comercial din Moscova (GUM) -= @) — @) + @- @.
a2 nF
Blocul construit al GUM este de a forma asemanétoare unul parale-
fogram cu lungirnile medii ale faturilor 90 x 260 m.
Extensia poligonala a mijlocului in care se intilnesc aleile centrale
apare ca o raminiscenta a Pasajulul din Milano, desi bratul transver-
sal nu se dezyoltd pind !a aceperis.
Galerille St. Hubert + -@ + @
Reprezinta primul exemplu monumental de pasaj, Volumul sau
aproape ca nu a fost depasit de pasaje ulterioare. Este fn acelagi timp
@) vedare de pe cunsia+ 7) primut construit cu contribute publica.

nil proiesd

Fatada Marchd auz Sactiune transvaraats

Pian pactar, sactiune
Mikedstcaia

tees
Jeveed

® Mascova, Nout complex comercial GUM. Plan parer. Adi: Pameranzen

-@-@+@-@.
LES g
a
co Me“oe
te

.
H
Sectani ees it
St Huber -
@
r
Graqul longit al pasajului
ucinat C7)

7S
ic
1
 PASAJE ACOPERITE
Exemple — (7

Galerie si pasajele sint elemente de protectare redescoperite dr

arhitecti. Acoperisurile lor transparente acoperd strazi, alei, plete si
leaga cladini $i magazine.
Galerilla si pasajele au devenlt completari ale zonelor piatonale
ofera protectia fmpatriva capriciilar vreamui gi stnt In acelasi timp lo
cur de intitnira.
Fasajul comercial din Hamburg ~ G) — G), Suprafata terenulu
11,000 m’, suprafata magazinelor 9.400 m’ pe tri niveluri. Acogari:
@) Kaiserpassage din Bonn, Plan parter. carosabi, 180 de jocuri de parcare pentru autoturismne.
— re) - @) Arh. 0. Klose Kaiserpassaga din Gann — @) ~ @). Pentru acest profect au fost
luate ca model pasajele si galeriite secoluiui al 19-lea, AlAturares
spatiala a magazinelor specializate $i de lux, a chioseurilor, ca
fenelelor, restaurantelor $i cinernatorgraielor trebuie $a constituie «
invitatie peniru trecdtor indiferent de condiliile mete.
Calwer Passage din Stuttgart este acoperit cu un mare semi-cilin
dru de stiea+ @-@,@- @.
Sactune Wilhelm-Arcade din Wiesbaden — @)- 9, legdturd inte
longitudinala Marktplatz (piata) st Wilhelmstrade (str. Wilhelm}, magazine la par-
ter, la etaj un restaurant precum si foacadperile sociale si anaxe ale
magazinelor. :
;Galene Kleiner Markt’ din Saarlouis + G@) — ¢@), circulatie pe trei ni
veluri cu scara rulanta. Largirea supraietei fa subsol da pasajului ta-
Plan pasaj: a} acoperis - parcara, racter de galerie.
6) parer

Withelmsvage
Pran de sitvatia
pores qr ones

Po.

Pavter r .
Plan acoperig vitrat al zondi @ Wihglm - Passage din Wlasheden. Centrul comercial, Galeria Kisingr
Sectiume cupola mies Plan Baggies vocere in sncyune
> 2 CD. Arh: " W, Grosaner (14) sityalie—
Mavi’ din &Saartouig,
no Plan de
secziuna prin pasal —

st
ls

4a
Calwer Passages din Stuttgart. Pran, vedere si a al acoportni Sectuypa prin siructura cu arca
sqmi-cilindrica 2) er a & Imeacaa —> (fa)+
Pian. Arh.: Karnmerer 5l Belz
Wil
{ cu}
 {
iL
— ¥ ACOPERIAI CU STICLA, LUMINATOARE
c 7 g e 4 c 4
>
y
In concentiile arhitectonice moderne, ca urmare a preacuparii pen-
Glgment partant cu ‘ Grndystip! Element portant
separal de cladira 4
Suspeadat da
cladira:
lru Orage $! cameniilor, sint integrate tot mai des acoperini transpa-
gimuclura suscandata
rente. Acopertrite transparente ofera nu cumai protectie la vint si
factor! de clima, ci reprezinta sl accente in pelsajul oraselor.
4 Acoperisurile transparent ridica nivelut de calitate al vietii in orase.

SSO
A Ela sporesc valoarea timpului liber: marsul la cumparAturi prin zo-
nele pigtonala si Strazile comeérciale protejate de intemperil,
Stig cy consala Structura Rerematda elddia st Censalt de ciddire fracventarea teatrelor in aer iibar, a piscinelor de inat, a complexa-
autopertanta cu stip
Forme posthile de accpsrirs
lor sportive, ferite orin juminatoare de Influente perturbatoare,
@) Acoperid suspendate
aspatiuiui stradab in mod evident se va line cont de pastrarea eficacitatii actiunilor da

gob DS
salvare in caz da incendiu s{ nu vor fi alterate conditile de tempe-

SS
-
ratura, umiditate in spatiile stradale, in magazine, restaurante si
birouri. :
La acoperin transparente se folosesc:
pléci/piramide transparente din sticla cu silicat
Blement portant cu Geindd guspenda = Grin Slp cupole transparente din sticla acrilica
stryctura suspencata Tawa ol Adin independents ds cladira
semicilindri transparerii preformati {armbutisati} din sticla acrilica

ADPKD
(3) Acopstiti totale
$au policarbonat
supratejé ce sa intersecteaz’, armate cu fibre sintatice
sticlaé ignifuga —» pag. 162 si urm.
Semieiindn Botta Incrues «= Sarpanta in a apa Pitards sticla curbata (3-8 mm, raza Intre 50-230 mm),
a0ua ape

Forma posible de
aconenta & spativiyi stradat Form pollgonata Gort

Magazin Magaza

Pasaj comerclal aconerit pe segmeme

Loe da josea copii
Acuperg — con,
Acoperisuti stradale Wansparente © -® Trbunele 6 fa Loe Ceketplacs Sanstoru
in Gad Krotingan.
in Londra -_

Aconerirea pietHor =! #
Calenga cu daua rivetuti cy acoperie
da stlela

Acoperire sitadala
golidara gu oladirad Autogard cu cupid vitratd
NitmesFranta. Structura gontlabila
‘@ -® transparanté ancerata pe un inal
sustinut de stipii de ofei ai ultimului
Stuttgart, Admerschule,
Acoperisnl curtil scolii
nivel al aransi

Veders

Sacarinal
ag) Rameurg.
SO indouk ane Sonwager $i
 MAGAZIN_
Magazine cu autoservire/magazine AS. In cele mai multe cazurima-
gazine alimentare. Personalul are functie de consiliere, asistent
deservire a clientilor. Clienti sint servill !a departamenteata de ca
mangere, mezeluri, fructe si legume. Toate produsele trabuie ox-
puss ambalate si dispuse In functia de sartiment. Atantie trebuie
acardata circulattilor -» @) — (@). Ele incep linga standul de casu
respectiv cdruci¢are de cumpdérdaturi, $i se termina la case sf ia mr
sele de ambalat. Ratturile de perete nu au inaltime mai mare decit
caa de apucare — (1) - @). Rattul cel mai de sus se afla la max
=a fe 809135 1,80 m, raftul cel mai de jos la 0,30 m deasupra pardosalii + @
Raft de Ratt dé perete peniru, ;
perate ot. fructé, lagume si Perale cy corider pentru reumplare.
aticte marfuri neambelata, Sertarale sint inlecuite
eu rqumplare

Ihumnat

| (ETH
cit! | |
a | sUL I+ al
Chroulatilie trebuie sa cuprindé si calturile, intrérile sint separate /2 a sl ¢,
cuptate 1a 6

i
Seivire rapids !

Coridar de reumpiere

Raft autosarvira Raft autosarvire

@
Ratt lip cuva cu baseu da reumple- Magacia cu veders buna asueva clientilor si control (caga}. Clentut au este
Raft vinzare cu bavi ra, Cllantul pune procusul pe care obiigal £4 eivzule oealit ca la 10a
nu |-a afes in tava dq rezarve

sogurt _
Briga-scleil
7
Taignga prezentata aa
produsa 5
| 4|
aft
ih .- .

1 t
: O a ;!
4 L
I
Deperliars cosurt a
I

a 180-1) -—--—--
130 60 [407 40 130-130

@ Latimea minima a unui magazin # 4.0, mal bine 6.0 (2) Sectune printe-o unitate mick aS Gant une urna de casa cu
da casa

Grisa-sotail Agrsira
ahuminat

ry

- Geamn

aT
 . a Uivrare MAGAZINE
a3 | ag ALIMENTARE
2 2 Magazine de peste
o# Personal 3 3
| o
Deoarece este perisabil, pestele este pastrat la rece, insA pestele
Zz q
4 Cameré de
gz atumat, spre deasebire de cel proaspat, trebule pastrat neaparat ta
z z dveru loc useat.
Pegtele are un miros puternic, de acéea magazinele sint pravazute
cu obturaigare de ser sau cu perdele de aer. Paretii si pardaseala
Magazin
trebuie sd fie lavabile, Treduie luata in considerare circulatia interna
a de livrare. Eventual acvariu (reclama prin expunere).+() = @)

@
Schama circulator pantry magazi- Tajghea peste cu dispozitiv de
Magazine de carne da vinat sf carne de pasare
nele de pesic racire 41 seurgers
sint deseori legate de magazine de peste. in depozit trebule sa exis-
| Liveara Jupuit
Alimare te in general nécesarul peniru o zi. Camera dé lucru trabule
vinvat
prevazutd cu masina da jumulit si jupuit. Decarece pasarile absorb
usor mirasurile, trebuie depazitate separat atit in magazin, cit si tn
Parsondh Camera
arerkcire camara frigorifica.
Suprafatele de expunere 3i peretii: din marmur4, dale, mazaic, ma-
terial plastic, !avabile. Multe tejghele trigorifice, respectiy witrine, —»
Camera Camera
da duce: congelars @-@
Magazine de tructe $i legume
Magazin
Legumeie proaspete trebuie pastrate la rece, dar nu congelate, fie
a neprelucrate, fie gata de preparare. Cartofi se pastreaza in incdperi
Schema circulatilor pentru magazin Tajghea masiva cy finisaj din mae- intunecate. Vinzarea se face in genera} din recipients jivrate sanjabi-
came vinat 3i pasarl mura $l pldci caramice
la {cosuri, zi, cutii s.a.m.d.}. Trebuie prevazuta erotectie contra
Combustiplll murdare! sub grilels de degozttare, + @) - @in unele cazuri maga-
Deposit
Para. 1 Camara Tnedizira Fafurt ating zinete de fructe $i fegume sint in legdturd cu florarii, Magazinele cu au-
toservire prezinfa produse gata ambalate in ambalaje transparente,
Tabiia sticla.
Cuptor
Macelarie
Brutarie
Camera dogolre Circulati de tucru: 1. livrare, 2. macelarire, 3, transare, 4. preivera-
Magazie re, 5. congelare/cdepezitare incdelungaté, 6. vinzare + @ - @
Cafeneaimagazin Aparate
Avantajoasd contiguratia pe un singur nivel, averrtual sind da rula-
T Osporitara re si cirlig rulant, deoarece carcasele de parc si de vita pot avea
Calenea: Magazin |
greuiate de 1,5-2 chintale. Camerele de prelucrare si frigorifice tre-
ay buie $4 aib’ o suprafata de 1,5 pina la 2 ori mai mare decit cea a
Schama citculatiior pantry brutati. magazinulur,
Este necesard a ventiare bund, Peretii: dale, mozaic s.a.m.i., lavabile.
eventual cu d9-Lmigificare
Suprafata de expunere: marmurd, sticld, ceramica,
| Recents i

Oepazit Denozit

ble}
3 f {eq |
ae Camera lusty Pers.

Magazin

a
Schema crculatillar pantturnagazin
de fructe si legurne. Qepazit mic, da
<aele mai multe ar pentru necesarui
deo zi
- Tejghea cu superturi penbya fazl 5
cosuni din siema. Tabla pentru scur- Vinzare ne trotuar .din mers” pe lejghele mobile sau front magazin cu exounere in
gere/picurare gi lava pentru colec- Scop de fecloma
tare murdaria
 MAGAZINE

eReernTT
Livrare produse
MA
; 200-4 .
Usa tummanta time fibard conta | £ YET EF °
tigedtica | i 2 8 2
2,20 m § z
Ela, 8 r
Uga pilanta

Bp Veniilore
§ canes |
1a Ht trigorified
A iructo
Oo Usa glisanta; inaltima liberd 2.20 @ Filteu da aer

be =
L 5 2 ne,

Al aa3 a*
7 —_
f Produse congel ate

Salate Brinzetus!

a=) |e!
s) og} [S| [83
Carucier cumpardtud: velum cos raturi sarcinaina w atl
Cdrucior cumparatud, z i é Te 2
@ 401, 120, 190, 1501 @ 200 kg ca 3 ie
Guleturl Dalicatese T

Owielurt rend antonate, |

Oulclut Hrand antmaia

2 Gulcluel Hrond enimals ry}

a Consarve Lf

congere

1-4 h-i—~4

G) Unitate casa supermagazin AS

dietetic
220 ——-—+-100+

Produsa iniagrale
Fructe —dequnie

}-— 0 =
@) Variant’ pentru (}
TTT rr

) Varianté pentru
a

CMTTTTTTIe

Magazin pauturi
!

Gh Zypcrmacwal — oag. BFz

 se Lezate dagen MAGAZINE
a Supeaiate tolaia da axounges = 3.0 49,4 mF
pee Capacitate utita a $10 + 1.360 Ite] : Magazine discount suprafata vinzare 700--500 m?.
ih i /— Aerisies Sityate central fn zone rezidentiale ft orage mari si medi. Amenajare
es economica, se renuntd la servicii, Gama redus4 de sortimente de aii-
mente: alimente uscate, raion mic de produse praaspete.
Magazine AS (cu autoservire} suprafata vinzare 100 - 250 m?.
Situate in vecindtatea zonelor rezidentiale in orase mari si madii: pla-
gate central in focatitati rurale. Gama completa de produse alimentare,
raion redus non-food.
Supermagazin AS (cu autoservire} supratata vinzare 250 — 400 m2,
1468 — a LS Situate central in zone rezidentiale In orase mari si medii, la periferii,
e) Lada frigotitica cv cafturl @) Lada fgentiog faré ratte precum gi central in localltati rurale, cu caracter regional. Gama com-
supsrioars superigard
plata de produse alimentare si non-foad.
Supermarket suprafata vinzare 400-500 m*.
Situate central in orase mari si medii, presum $: in zone centrale cu
atiux mara da cllenti. Gama completa de produse alimentare si non-
food, bricola| si textile
Centru AS supraiata Vinzare 1.500-3.500 m?.
Combinatle intre supermarket produse alimentare $| centru bunuri de larg
consum in centre si orase madi de insemnatate ragionala, Gama com-
pleta de produse alimentare, gama variata de bunuri de larg consum.
Hipermarket AS supratata vinzare fncapind eu 5.000 m?.
Situat Tn imediata aoropiere a unor ot de circulatie la periferia marlior orase,
finga aunostrazi si accese dinspre autestrazi, in zone de aglomerara supra-
regionale, respectiv in orase cu functiuni de apravizionare central2. Locuri
i da parcare suficiente. Gama de produse la fal ca centrela AS. Aditional: re-
@) Ladd figariicd verticala cu ratur = (4) Outap tiger stauirant, stajie de benzina, spaldtorie auto si comer cu am&nuntui.
Caracteristid impartante pt. arranajara pind la 399 m7 409 = 499 mt 500 ~ 599 mi? 900 - 739m? 800 = 899 m? 1.000 ~ 1.499 m=
1. Nacesanui de peracnal caleulat 10.5 12,9 1§.49 17.7 22,1 30,2
cu norma intreaga F-14 19-16 12-18 16-20 19=25 25-33
2. Aaionul dé cana proagpata si mezelud 22 21 20 19 ie 7
a} aport la ofea de vinzé in % 19-28 20-32 20-28 17-25 1B-24 14,5 = 24
o} lungitia tejghes fn mr 6,50 7,69 G75 9,08 3,75 14,75
&0=7.0 70-82 79-50 15-105 90-105 19.0= 13,5
C} camara dea pregditre in mm 14 19 a4 26 ay 36
8-20 14-25 18-30 20 - 32 24-49 23~ 50
qj] camera tigonticé in mn "1 13,5 15 15 ae 25
Toid 9-18 19 ~ 20 10-20 14-30 16445
3. Raionul lactate i oradusa grase 5,75 8,0 a7s 10,25 11,25 18,7
a) dulag trigartti¢c de pavate tam 63=7,4 85-95 rs-u 9-12 10-19,5 12-185
5] camera frigoriflea in m? 4.4 7 10,0 12.0 13.0 1.9
40-80 $.0-105 ao-i2.0 80-155 40~ 13.0 10,0
= 20.0
4, Produse congetate (tara inghatata} 35 6.1 ” B75 10,1 13,5
2) unitate normala in m $.0-6.9 537 7,0 65785 7,5 = 10,0 76-120 12,0 15,0
b) urtitate cu Jame suplimentara in mm 395 43 55 6,75 7,75 8,75
26-48 39-59 40-7.0 40-75 55-100 62 = 10,0
¢} dulapuri fn m a4 275 36 a4 5.8 :
23-25 29-32 32-40 40-44 50-65 44-39
d} canara congelare in me 2.4 3.25 5.0 6,75 8,28 f
2,0-2,8 20-45 40-60 40-75 50-105 6.0—-ti0
5. Ouiap de parote tructelegume 6.5 75 75 575 10.0 410,75
(cu2 polite) ir m 50-86 65-85 78-80 7,0+ 10,5 §,0-12,9 90-125
6 Numaruf caseior 25 29 a4 a8 49 63
~ la iesire 2-3 2-3 d-d 3a4 a-5 a=?
-Inratgang a2 03 04 05 1,3 4
O=-1 te-i g-1 t-1 1-2 1-2
7. Nr. céucisaretor de cumparaturi necesare a5 109 120 150 160 240
70 = 100 65 - 130 100 - 160 100 - 200 450 = 220 200
- 300
. . . . _ Nota: Primul cind = valor medi
® Date 02 proiectare panty amerajaraa de magazine Cu auwservire $l 2upermarkat-ati Aj doiled rind = domeniu| de variatie al lactorulul respectiv evaluat

Splrioasa
®Suiurl
Hrana animale Alimarita
inghe-
fate
Conserve Produga conge/ate
Detergenfiecurdtateri

Congerve
Atimente da bazé

Dulgiurt Pro de inllns pe oiine

Fyust=s Legume Panilleatie Caiea

—
 MAGAZINE

060
4,60 ——p 2.604 2,404 ta0}-2,40-f4
In cazul constructiei de magazine trebuie resoectate reglemeantart

10,00 -———.
cuprinzatoare, cele ale land-ului referitoare la constructii, la compa-
nil, fa magazine, ta protectia contra incandiilor, la munca, fa uniuni
profesionale, la asigurari s.a.m.d.
Dimensiuni-stalon: indltimile de Tacdperi in spatiile pentru vinzare si
denezite:
pind ta 400 m? suprafata spatillar pantru vinzare * 3,90 m fiber
pests 400 m2 supratata spatilor pentru vinzaré = 3,30 m fiber
peste 1,500 m® supratata spatilor pentru vinzare = 3,50 m liber
Trasesie ventiafiilor si alte achipamente nu trebuie montate astfel

2.00-$2.10-4 2.10-£2,304 210+ 2,10 {2,60 4——

00
incit s diminueze indltimile libere prascrisa. incdperile cu latime de
pind la 25 m ar trebule pe cit posibil acoperite, farA stilpi interme-
diari. Capacitatea portanta a planseelor ar trébui asttal calculala, Inet
$4 preia i incarcaéri suplimentare precum echipamente de iluminat.
plafoane suspendate, decoratiuni, trasee tehnice, instalatia de sorink-
lera s.a.m.d. (cca 20 ko/m?)}. Capacitatea ponanté a planseului inferi-
or in spatiite pentru vinzare si In depozit trenuie calculatd pentru 750-
1,000 kp/m?, iar pentru rarpa ja 2000 kpirm?. Cota de caicare a

18,00
- Rathrl spatillor pentru vinzare, a depozitutui, a spatilor pentru livr2ri sia ram-
a r pei trebule 54 fie aceeasi. Rampa de intrare a marfurilor trebuie $4 fie
gz 435 izsed 3 {ao inaifime de 1,16 mi ~ 1,20 m deasupra nivelul sofuiy!,
Dispunsrea rafturilor pentru produse se face sonfarm trageului pro-
TOOT
Tal Tr
ot CT pus cllentulut astfel incit acesta sa fie condus Ie toate sorlimentele.
@ Cimensiuniigighale ¢i ratturl paniru o rama structural a 10 « 10m -@-@

~ TELE Uta
ae Lvears marta Cate, zlare
a Primire curasdto ria

Oapozit
4 g
&
zg
Aganila da voiaj
(a) Flard

mil

0) Tensiune scaruta
21) Transtarmaior
2) Tenstune ridicata
€3) Ventilars
G4) Cantrala frigorifica
laste de Urge’
25) Praparare carne
lagira ds urgen Gg Congeiara carne
@F Personal
@) Camere frigorifice
Gu) Zand pergonal
4g) Bauturi
(utara
@

lesina de urganid
 1. Calalale dagchisa
4 Intrard 2. Fatadd vileata MAGAZINE
9, Brutarla deschisa
4. Cuplar
ZONELE DINAINTEA CASE! Si CENTRE DE PRODUSE
§. Cepyaere pagaja PROASPETE (PIETE)
6. Zona personal
7, Camara iigorlieg Tip de cumparétur cu accent pe contactul direct eu cliantul, cu consum
6. Dapoziy la faja focului sau pentru luat acasa. Cumparare bazata pe impuls:
2. Spalator
10, Sikez
se adraseaza simturilor, expunere sugesiiva, stil de viata, calitate a
1h Camguat tn picigare viatil, tacilitall pentru persoansile active profesional si pentru fameile
14, Snack bar
714. Partlertara planta vityata, casnica, Produse preparate, calde sau de incalzit = fast food. Daca
14. Planta lost ni este cu auiosarvire = free flow. Shoo in shop. Diversitate de idet,
19. Gamera Impachetare concentratie, firme mai mici, cifre de vinzari mari. Amenajarea este
(acuta pe loc. Sint dapaozitate produse pentru o zi. Livrarea se face
QODSDSSSNENUSbG ES Eh
in ganeral dimingata, se vind produse proaspete. Grupuri sanitare
minimale pentru clientii care stau in picioare, si pe taburete. WC
calectiv pentru personal. .
6

Gama de produse:
Brut3ris - doar vinzarée 40-80 m*, consum 80-120 m?. Macaiarie,
~ doar vinzare 40-90 m?, consum 40-120 m*. Gafenea, cofetarie,
inghstaia vinzare 40-80 m?, consum ineepind de ta 220 m?. Vinza-
re peste 40-80 m®, consum 80~120 m*. Piaia de preduse proas-
pete cu consum in supermarket Ca anexd in zona de dinaintea ca-
solor, incepind cu G00 m?, + @ Fructe de mare, fructa, legume,
flori, bAuturi, vin, sampanié, delicatese, specialltati.
Suplimentas:
Pizza, iripturl, produse vegetariens, berdrie etc. + G)
a
P lesire urges tte cara
dite tt tt
1, Guteaie tlarhare
2. Maard malt
16, Deport Hari 3. Paste
16.
+7. Dorsier pare cu comsum 4, Bare/staak
18, Zone casshor §, Tajghea produse
18. Spsctanitad pasta fainoaae caida
20, Lotg-Hgarl
a . 21, Gamers idgoritied
22, Deloateda peste
23. Propavare
24. Barzend consum
25, Consum in pleineta

23.
a a — ©

Gq) Zona de dinaintea casglar Prolectant: Majer 5i Pistor @ Berarte desehi¢a si rastaurant in piata

woe!
auneratinght i WweF
tiga, eeu Ly
—
“Nd

OL
i ..—-— ee
wy
~ )Spacitic: Supratata:
jae Oeods
lindlusiy spat! anaxa}
1 Geytaria eu censum cea 64
2 MBCN ale cu friptaris
dozator bare cca 69?
3 Gpectalitay bavareze tea 50m?
4 Speciaiitati itatieng eca 54m?
3 Spqciaiitall japoneze cca dim?
6 Speciafitatl peste tea 49 mn?
7 Spacialt brinzeturisalare cet dS om
6 Spaciattatt mexicans cea 46 mF
9 Specaltal mazetur. ata 68m?
10 Fructe/salate/eucutt cca 42 nt
11 Inghatatt + cafowasprassa = oca 2) m?
42 Vinzare vinuri sy sand prada = cca 38 mi?
13 Duley cea 38 m?
14 Prajlt calag cea 23m?
“715 Coan sea 22 m*
16 Bar de samcania 9
datleatasa proaspeta cog Zin?
Ll 1? Vinzara paling ica 2am!
; intgat = cea 72a mt
Tota :
era

sea a5 er
Be
 MACELARII MARI CU DEPOZIT
Animalea din abatoare necesita staule moderne, unde s4 poata fi
hranite, adapate, si unde s4 poata 84 se relaxeze, aceasta infl-
antind calitatea carnif, srecum $i anestezierea, uciderea, respectiy
laierea In mod uman a animalelor care intrd in procesul de tRiere

TIC
calme, aceasta asigurind scurgerea totala a singelui si deci o vala-
bilitate mai lunga $i un aspect mai bun al carnii.

Le
Abatoarele de marime medie combina taierea individuald cu cea in

ae
regie, ultima find pradominanta in cazul abatoarelar mari. Este ne-

eee
cesard o saparare neta a zonei murdare ce cea curata, in special
in ceea ce priveste instalatiile sanitare,
> - @. Construita pe o structura in retea cu trama de 15,5 x

Loe
15,5 dezveltata pernind de la contiguratia in ratturi a depozitului
central da furaje si cu luarea in considerare a suprafetelor necesare
LAampe descarcare «= 4, Abator sanitar 44. Vetarinar si dapozitare de operare a motostivuitoarelor cu fureal — pag. 376. In cepozit au
2. Mal piata 9. Dazinigclis 15. Maruntaia 22.Depozit frigortic
3. Cate ferata 10. Portar 16. Curte 23, Parsonal jac & palate una peste alta. in cele 2 rafturi infarioare se afla pale-
4, Staui 11, Gamer seurgere 17. Cenvalatermicd = 24. Sgt cage tele destinate livrarii etre fillate, in celelaite 3 maria de stoc.
5, Fermertare caida sings 18. Ataller 25. LOCuInta da serach
6. Camara sociale si 12. Hala abatar 19, Camera maginilor 26, Asét grading
Si celataite parti de cladire au aceeagi trama, pracum macelaria =
ot achinamante: 1}. Inspectare 20. Camera trigenfica 27, Zona colactare 2x 3 cimpuri de trama si administratia, cu posibilitay carespunza-
7, Admunistratio bichine 21, Spatiu congalace acoperta toare de éxtindere pe aceeasi trama.
(1 Schema unui abator mara Macelaria primesta carcase de pore si de vita de la abator, le pre-
para ca parti gata de desfacere pe piaté sau ca mezeiurl. La acea-
i sta $¢ adauga o camera de congelare pentru carne de pasare im-
portatd, si o camera frigorified pentru grasimi pentru unt si mar-
garind,
instalatia de ardere a desaurilor poate servi, alaturi de incalzirea cu
motorina, la incalzirea cladirilor sl, pa timp de vara, la climatizarea
birqurilor si a dispozitivelor trigorifice mici pentru macelarla, ~+ G)
Spatiile pentru abator, procesare si desfacere au o indltime pre-
scrisg dé * 3m —- @ Abatorul pentru animale mari, prevazut cu
scripete, necesita 1,50 m indltime in plus, Ferestrele abatorului tre-
buie dispuse ta indltima, astel ineft copii s4 nu poata priv nauntru.
Paratil trebuie placati cu dale pind la = 2 m.

vt 5
Ath,: autonl a $ .s =
@ Plan da situati¢ tabried produsa din came darin-Mariendort
\

_
¥ ¥ ¥ ¥ ¥ rT ¥ Tt arg i

os :\ [ I

so - | 15,0
N 400
3 ¥ —— = Tt
is ® @ @ ®
@ Sactiune transversala In axul & ® ; 4. Helintrare
os (4) 2, Aacentia
1 3, Contabilitate salarfi
4. Ascensat dasauri
x co 4. dio matsiry
a AA of 1 6. Raturari
7, Gunear deseuri
= ca) ~ 8, Pond cy abieane
9. Expadiere produse
=e ELE tt 34 10. Zona dapozitare
‘ory SESTeSre es 11, Rafturt
\ depozitare
a c= S| E zt 12, Livrare aroduse
orcr y = 2 . Qqy 13 Camera congelare -2>°C
4 Se See “ERTS GR geet. ba, Camera frigontlca
- cP 7 : 15 Racipiant magna de
ne a FERS GER tote:
SEE — Sa apalat 3
i 7 oT trys e 16. Preparers
4" | - 17. Receptle marta
{ : SEE | eto, 18. Expediere
. 19. Cantera frigarifiea
. a - 4 25. Gamera afurnare
He : i 27, Mezslane
' i 22. Camara decargalare
y 22 Camera frigonticd carne
| 2, Camara frigarifica

| i

ast
0oD
 CENTRE DE CARNE
Cladire preductia: materia prima soseste sub forma de carcase de in cladire se affa diferite grupari de spatit cu temperaturi diferits. Camere
pore, carcase de vit si bucdti despicate brute, ambalate.Peasu- sociale, birouri si grupuri sanitara la 20 °C, spatile de procuctie 18 °C,
prafata de 4.500 m? + Gla parter sintproduse mezeluri, sunca si spatite climatizate 14-18 °C, spatille climatizate rece 10-12 °C, 0a-
delicatese. La eta| de aff4 birouri, laboratoare, cantina, bucdtaria, — merole frigarifica O~+ 8 °C, camerele de congelare — 20°C.
camera de soalat gi vestiare -» (@). Productia zitnicd cea 25 t. Cerinte ridicate de fizica constructiilor pentru structuré si materiale.

a Sactiuna tranaversala +) - @ @ Dieeer ® sotuti saztes @ Biron

1 @) WOrduguri Soivyl actda ® sperar biray
! . - —@ Dapertt tigorttic @ curse, pres. nana =D Mistry
[x] [x] be Thedp, figer.tivrara =) Spay sanitar @ we
(5) incdpers congelara @ araier inter
(B) Heap, trigor. prac carne GS) Clem @ ducsiare
@) Prelucrare intestine @ Maigtry Productie

Te @)
sa Sh oe Centrald, instalapl
-
iJ
Cenozl sion x

] de | & pa 2
} tf

| a i atc
t
Fae EEA ig @
hoot Gat ala fo fo fo fe
ED P Mi EB Fompargens 4 ois yO #9 #5 efhs efa otha a er Qe

® es
Measlal de umplut

B
Camera
talervameslec

Camara de winitul

Camera came cruda cimatl

Blescinarssal

4 ala dt Samerd f = vig

pense [Cerwala regi cderies | ‘tied
trigarificd ; {j
siacinea. | ty
 DEPOZITE INALTE
Depozitele inalte modifica tehnicile actuale de dapozitare datorita faptulesi ca
apeleaza de la utilaje de ridicare performanta si pind la sisteme de déepozi-
= tare automate si gestionate cu calculatoare. Multe firme de ascensoare $i
CD) piationmé de incarcare ON 15192 pqieid nigta Oe 18 tat praducatori de stivuiteare cu fured livreaza diferite sisteme, adecvate do-
rintelor si necesit&tiler referitoare la imbundtatirea capacitajii da stocare si
la vilaza dé circulatie a marfurilor. Capacitatea de stocare este determi-
até de inaltimea si de dansitatea ce stivuire.
Mijloacele de transport sint stivuitoarele cu furca = @, Utilajele da de-
servire a rafturilor, utilajele de stivuire la raft + (2 + () si macaraléle de
stivuira + (3) care adesecri luereaza in ntveg depoztul fad a fi insotite
sau supravegheate.

- VF

Oi 1 e OG
of id i

3 eke ag > q
| b 4 a hk
--- Sir smplu Sir dybiu
ol
waemendeee
Un wtilaj de ranspgrt 4 4
= ca Utiaj ransversal :

Livare Gale | i Racente si <a 7

ee
* are cannas
~
Sera
: apap
a
Oa eat e etaea arate
state
a
A e
Simpiu;
dacalale obftic5 Oubla: eee
vila
- .
rans m6lungi
iSinyrilg
.
parte sive
de ain

wai Tava tosare wae Sistem da stivuire cu palete

= Tig 1 2 3 4 5
55 8 beg, ser. 2 10/40)16/48/20}20/90/90} 40 a0

ing
BY
&=
3
sare ula
(datlalqpy

Save,
ates | @
wl*fei
ut max. (da g|30q| 200 | 300] 200] 800 [506
16
“is aii | || 1406 1407 3000
Ea 3 Callmaa quigarufu: 1150 - wdj= | ss00=
3 | min rea, eT Sed - 1206 taGd 5250 - 1809 taod 2000
Viteza Oa cdetul
= i rime: {erin a0 128 180 160 et
ae Viteza da rietcare
g a may.: (avmint 12 2s 32 40 40
5 Vitaza de stvuire x
as 3 pax: (rvmin) 25 zs
aj Maria Paiste ‘ ‘ , + ‘
Consigtatie aftadedalele * .
Gestion, automat, . . :
Urea) enters e{et ve] sted. «los
waiimea totala & Gy} Randamenty utaj. de transport pi. cafturi ~ C3)

ao
COPE
]
Lj

- — 0 I 0 750

AIL Iui da depozitars ‘Lt ® Ou stivultoare de salt af Cy stivuitoars de rat si

@ ns avatars oe jure ° ® Gu macara de sivuire catarg de gisare fturca de glisare
 | Sistema de dapozitare | TEHNIC! DE DEPOZITARE
j , PROIECTARE/LOGISTICA — 1
[ Cepozits staice | [ Depozite dinamice

1 Proiectarea si decizia referitoare la un anumit sistem de depozitare

[isuponue de cen][cu suron. de den [era surat. de den][ cur suporturt de op. sint prefatate de rationamente logistice referitoars fa fluxul de
| vas agcarrer,
ue weareoe
ce sm mice
ant Marturi gl fluxul de productie. Este necesarg legdtura dintre par-
| i tml mt
tea comercial si cea de modelare — proiectare.
.

exemple
Aplicabiltatea diferitelar sisteme da depozitare depinda de urma-
toarele decizii:
Dap. ; L
. blog ~ depozitare centralizata sau descentralizata
: : —randamentul de transbordare at flecarui sistem de depozitare
— organizaraa interna a depozitului cu a metoda de jucru ce rebuis
O20,
smn sabilita pe termen lung
96, tampon Zep. att eu baa. at gist 7 ‘elatia dintre modul de depazitare si utilajele de transport.
{Oep. las pardon.

aD Clasificarea sistamelor de dapozitare

Santraiizata
L Imobillzare da capilal radusa Craltviati de varso. mai redusa
. - _ . Sistem de consignalle: Sistam da consignatie: Seta de corsignatia:
S mai und supraveghars 2 stocului Circeabati malscune _ Punere la dispozifie stated Punore fa dispoz. dinamicd Aunera fa depen dinamicd
i Uullzare bund de pupralate si spatii Adaptara favoreoila 4 dacs Miscara unidimensiqngla Migeare unictmensiongia Miscare bidimenslonala,
Tlovtuti de dispoziii mai reduse Angajare spacial’ a datarilor Exiragere manuatét Exragere manuala Extragera manyal&
oo Predara descertrallzata Pracafa central i
Ulilizare mai aficienté a detariiar Onorara mai capida a acer centralizata Predare dascentrailzala
Po Gheituali de carsonal mal reduse econtradiulyi
LL Sansa de automatizara mai Adficatg

(2) Avantalele cepozitdrié gentralizata gi ala dapozitani deascentralizate @) Soluli da sistem alternative pentru consignatia

I Zona constructive 3i Deschiders mars l¢ ambsie

fe aprovizignare de ! '
: randartant inal la,
NM
i

Cepazit blac Oapazit inair Capezit tnatt rafturi Cepoait rahuri parcurs

© | Stocuri mari Frecventa de Sartiment bogai Sortiment mai mc

§ | bunuri depozitabile | miscare ridkeatd de aticgla meciu
@ | pe anicole Stocun mai mici Stocuri mai mari
2 oo. Desarvira a article |
Depozitars intermad. automatizata iscetre ridicats.
Chattuleli reuse Cheltuialt de Invast, | Aoces facil FIFO asigura, .
y | pectry amenajare redusaymedit lg Fecare artical £CGaS Pefmranent st Preemantay
ag | Grad inalt de Acoes tacil Grad tnalt de _ | tact le flecere
= | utilizar 2 suprat. sia Universalitare uttizare a Supra. gia anicad . =
S | soa tubal (30%) spatial (64 2] Grad inalt de vtitiz. |
£ IFO (First tr aupratetet (05%) 3 a
First Out} par ore, | spahuhut t
Fara FIFO FIFO doar tn anum. | Crdire mona Cheliall ridicate Tahnicd de wans- é inating uit
9] Far§ acces direct la | condita | functions deinvestiia aoa ne cele ai / mare la amelie
& | iecara palata Grad radus de utiliz.| Cheituieli ndicate | Bfortusi tehnice os nivelut, Alea
a | Apreava impesibi dey a suprad, (45%) si a [ de lnvestitie dcteate COM. opti
a | awtomatizat spatial Sensibil la madific. ae . ; : :
8 | Sensibll ia moeiiic, lacgata mult par- de structyra a Exemplul unui depozit de produse intagrat in procesi da mentaj
5 {de srucisra a sonal stocurllor
atocunlor

@ Avantajele depozitari centralizate $i ale depozitari descentralizate

© Livrare marta
@® Post contrat Si reambatars
@ siacara
@ Oepoal ptage mic
@) Deposit patere
© Cxwagars din desazit
oe

cas
we
 TERNICI DE DEPOZITARE
>
Regiamentari refaritoare la siguranta

Sepozit inalt rafturi

Oecizia da a realiza un depozit inal cu rafturl necesita o serie de rat

narmente referttoare la structura, montaj $i la praceselé dé lucru intern.
Corpurile cu rafturi de peste 12 m inaltime sint supuse pracedurit de avizare,
regiementarilor referitoare la asiqurarea. bunurllar (RAL-AG 614}, pracu
$i Linillor diractoare ale uniunil profesianale 2H 1/429.
Gi) Lagenl minime dé culeare intre Exemalu de asigurare fmpotiva
i manual caderii ralative \ |
‘akan deserts Protectla la incendit
Supravegherea fn constructi solicita in eazy! haielor de depozitare si alc
lorlalta depazite urmatoarele:
~ caile de evacuare in caz de period trebuie s conduca in exteriar sau intr-a
casa a scaril asiguraté prin intermediut unor distante de max. 35 m;
Directie oe circulatia — compartimentele datinite pentru protectia fa incendiu nu trebuie $4 f
ba 300 mm mai mari de 2.000-3.000 m:
—trebuie sa existe posibilitati de stingere a incendillor si, suplimentar, in-
Rata i stalati dé evacuare a fumnuiul si a catduril:
SE] fe ~in cazul depozitelor inate cu raftun destinate matarialelor combustibi
Sta gau alam. inserat Adingime Adingima trebuie prevazute instalatil de stingare automatizate:
winteal de deserve -constructia trabuie sa alba o rezistenja la foc suficient de mara
(F30~F 90}.
Distante intra pereti raftur 3+ Raponul dine adincimaa si
dulapyri carasabila inditinea dulapurdor

i oon OM
La navenela
i} dG
max sar lan pT
eA] fELAer yet
Ossahidersa Wr alana
Incovoiers scriaibeg madmté& pasticn fi > 4 Nv
TT n te TT
glamentelor
Oz « aarina talon Ty H
HZ+ o Ho = fone orzontad he al
it H « W004, fn yh. ;
HZ «min, 500. he it i
Exemplu r Ciap. adincima Pm a Ty ‘
Op = 60g ’ Iteavers} , ee
naan SON Ghidgjel impiadic’ org rnin. 9,80 m1
. alunecarea Iz ch
glsarae dlagonala ++ anc’ ‘at
_ eater min, GQ mon ie

Sarciné aresupuse pantry Gispuneraa in adincima 4 . , Exermplu pentru yn seativ de

amonaie da doporita ® paleleigr-cutta din grllay @ Asigurarea rafurilor-palers la parcurs depunere ralras
aap gas 280. 1580 880, au... 88. . te 000-

aR2270 18001 BERR

2279 :san0
ARS , 2270 11488, 2270TN 11480)
EAE 2270
270 1
0 5 x gag 925070

EET NAO
oitK

r
| + ja pence oe rt
|
|
4

Circulali carosablie

Ly Oe Ry OF
ax gag

oe

o
%
‘3 bat Ly L_} EJ vo td Lt,
3 | | rm
4 959

;
: = 4a {I |
a

Sactlune prine-un corp de rafurl |} t

5 | t =
pantry palate deservit combinat -
g i fj
) manual si cu sllvuitoare (martue de |
3
ansio 89 gx eiy

dim ansiuni reduse) 4b Ha Yu We

esod7Ogsa, seq _esc4"Jasg a HP
= 4 * : f |
yl *

= T 8 i
i 3 Ly 4 H Lop byt
ele
: |
LEST

a I} =| 7 = —)
T
sab ang |
I
l
|

I
ant}
.
 <a
Grater captuseaa
Compartimantare TEHNICI DE DEPOZITARE
a raft
>=
Ststeme de ratturi
Patou fataral Sistemul dé depozitare traditional pentru nalele industriala este cel
— Fama2 slighete care si-a dovedit calitatila si anume raftul cu fund nervurat ca raft
Brag furnare care $é ingurubeazaé sau se incastreaza cu profile-vinelu cu gaiuri sau.
sistemul de rafturi Incastrate cu rama prefabricata in cara se inge-
Captusaals , Stem, garnituri
tana piase fict reaza funduri din ofel (timp de montaj mai scurt}. Aceste rafturi se [i-
yreaza in diferite tipuri da executie cu perefi din tabl perforald, tabla
pind sau plasa de sirma. Sistemele prefabricate reprazinta osolute
Fund
judicioasa pind la cca 4,50 m indltime $i sarcini de 250 kg/fund.
o) Sistem cu profile-vinely si ingurubare pentry utilizare Allround Sistem prod. Hote Pentru sarciti mai mari resp. inaijimi mai mari corpurile de patete
sint mai adecvate, De ramele prefabricate din profile U, in cara sint
aga stantate in chip de raster decupaje, sé agala grinz! din profile | cu bri-
de sudate. Rigidizarea verticala se face prin benzi diagonale preten-
sionate din platbanda. S-au impus cimpurile cu distanta dintre axe
de cca 2,80 m (adecvate pentru trei euro-paiete alaturate}. La de-
jarcini
palata max, 1080 SS) servirea cu Stivuitearé se pot atinge indltimi de pind la 12,00 m. Pot
‘ jar. gtnzi max. 3270
rare unit. gaa fl canstrutte platforms intermediare pentru piatorme cu mal multe ni-
peste. cling 9250 ke veiuri, autoportants, cu capacitate de pina la 500 ke/m?.
5 “A foal tuald to consi in calltate de elemente speciale sint disponibile carpurl ev rafturl
derare combinade da;
sarcra ngtqvarabia ‘I pentru butoale (cca 2.000 kg sarcind etalon}, cu rafturi pentru
Caz in gece
tamburl de cabluri (greutatea tamburilor per ax cca 1.000 kg}, rat.
Oy 0 turi tip pleptene, rafturl cu baghete, rafturi pentru roti, rafturi cu
Ctnip
de bard Gime de extindere
deschidere mare, raftur! rutante.
@ Sistam raftuti palete pt. euro-paiate Sistem prod. HandlOpitz

Legaiurs odzontald
Com qu ratturt pe Compote tubunard.
Ambala faturt Olsp. suspend. consola tubular Parata
Corp ev ratturt peo lature posts rior
Consald cu siqueanta
Captuasala
Fund de ote! scomparimenta-
ra ransvargala
$l pérate lateral;
Gongola peniry func
Figurania
pidior
Sochy
: cad
Adincine cora =,
2xad. wilde |
Fo0 mm (FE iggy © Slinghis Inseripponars
129 mm (IFE 20)
140 ram (PE 140) Prag maiarigl id vrac
L Fund ingarai

Sistem grad. Hata (4) Corp de raftur cu deschidere mare. Acincim §00-t.100 mm Sistem prod. Hale

Dimanalual dislanta Aumirul de buteate Inet carpe

alementa mangwra ly 2006 Adit joaria in mm
‘corpucl aulante ia mm 36001450
~H4
3G 400 1090 Oo ” seagrn480
3900 400 x 1050
or

Sp 2200 jas Lzzo0

ies
Lu all
jen
.

Fn
me Ler
Zorp raft! Kehelmaster
(ptr. tamburi cabturi) Oo: Riatturi ptr, buteaie pir. ¢epoztare
in exterior

Aging, (mm!
10H- 3,70
 SSG fecare laren remain of ‘Da _ ATELIERE
TIMPLARIE — 0

Len masiv, dulapi, scindur, alaci, turmkuri,

Date: Landesgewerbeamt Baden-Wirttemberg (Oficiul regional de

garnilud, malenalé auziliana

Uvrarea materilor prime
industie usoara), Haus der Wirtschaft (Casa Economie),
Witi-Bleichstr.19, Stuttgart

radars Susp atteor, liane

expose, creribie, zcaca,
kine dds, proline

MRPAATINE, copeticnet
In general, tecerea de [a forma de hala dezvaltata pe lungime la dez-
voltarea echilibrata in suprafata orizontala -» (2) - @) este mai eco-
namica. In acest caz terenul este exploatat mai bine, crumurile utilita-
re sint mai scurte in cazul preductiel mixte. Conductele de alimentare
sint mai seurte. lluminarea poate fi si de sus, Constructille etajate nu
sint eficiante pentru productie, dar sint secomandabile pentru birourt,
anexé, dagozite de plesa mici, furniruri de valoare. Tigurila construc:
tive predominante: structura in schelet din ofel, beton armat si lenin.
Pereti si acoperigurile sint din prefabricate de mari dimensiuni cu a
buna termaizolatie si fonoizalatie. Ferastrele cu geam izolant sint in
general fixe. Un procent mal mic din suprafata vitrata este constitut
RTE TOT STS wT rTEPE:

exterior — paq. 395.

i Necesarul de spatiu: in exemelela prezentate, in madie 74 - 90 m#
a 7.0 W— $0 14.0 1
i ;t 17 anindare pe cap de angajat (fara depozilar desciise}.
scones Pentru inféturarea aschiilor, a rumegusului $i piliturii, in aproape toate
| acaperire { Juscaterte a Ho [
' cazurilé, chiar si in cele mai mici intreprinderi, este necesar un dispazi-
') ca-1 (]senes]] i tiv aspirator, din mative de reglementari ale muncil $i din mative econo-

ern dete fo og Glens: ae. 34

' camera masingor l mice. Dispunerea masinilor se va face conform succesiunil In productie.
FT
Prin lagare oscilante din metal se diminueaz’ zgomotul puternic.
t 1 a
SS
rie Fluxul de productie in general: in intreprindarife cu pind la cea 10
' 3 angajati: in linia. in L,
. fh inteprinderile mijlocii cu peste 10 angajaqi: fn U si tn cere {in
opoat de lemma.
—=_
patrat) pentru mdrirea fluxului.
In cel din urm& caz urmatoarele functiun! sint combinate: poarta,
== '
I descdrcarea si inc3rcarea, rampa, supravegherea, testarea, pre-
L 34.43 4 luarea, oxpedieraa.
Succesiunea operatiunilor de lucry: depozitul de lemn, incAgerea de ta-
jere, uscdtona, camera maginiler, atelierul cu mese de tucru, camera de
traiare a suprafetelar, depozitul, spatiul pantru ambalare. Separaraa
a dintra camera masinilor si ataliarul cu mese de |Ucruse faca prin perete
cu usi +). Birqul intraprinder# si cet al maistrului sint vitrate si au ve-
dere asupra atelierutui, Pardoseala atelierutui: cin lemn, pavaj dirilernn
Exemply de intraprindare = sau viloit.t Toate , zonele; de iueru trebuie dispuse fn bataia iuminii.
ttmplaria = Arh.: Ackarmann + Alalf -
a Ferestre in banda continue, parapete inalta (1,00 — 1,35m)
Cee Tenn 7 4 —S oo:
= wa x Ineapan gl zona Echipaments:
&p 1, gepoele ern masie SPG ferdavdu cy sama
2. deport pidal SK ferdgidu cesurar
i 3. depart prcduse dre §=© SK feeintrdu chrculme cu placa
uel 12 4. deport mobid pi, come, SKD rerdevd u
cu scurtare dub, t
t 3. dieve lama masiy SB lerBsirdul cu band 3
i c— REO & tMlera pitt HA rndoa de nsvezwo 3
I 4 cee! 7. cameta musinfer. HO de greama
Finda
a progucle pase FT reed cu dane a z
- 0 2, inctalevs-tumiruirs FO reed suowloara
2 procuclememblars FR eck cu leet i
10. wmare gupvalete Fu freed de ineletad 3
14, baltuve, dscslovare. wears G0 © bormnsind dw oiburi
te = — = 12 suoplre, Ure ~voqure GL Dormasind pe. gauri wall 3
a eo 13. useare-finicara B-7Q._ maging montal garriturh §
$ 14, montsj inal. erpede =| SehO@ pobror cu panda lath a
th Tot 15. Coser inealzira Sena pektor cu panga
bel | i B 4 Senko magn siefull cant iL]
on co senee FO 2. 4 Ka imag auamata pt carl 5
4 & Scnk Mr depociy cu macare =
oo 0} . . . So atupoeity de lacuie €
- WE omasd rinden 2
F] ad ventana 7
. Po prasad durrenyrl 5
oJ 0 Sc, | $a magna inceare §
Ul 3 Bvacuare aschil ini SA ferdsiau quae

eo Ue Ul : 2 |
4 (__ jer 7 .
4 ~ —T 5 au

4
== ° a OTe yo
ot
weeTe 200g TS
3; Oro sex
—
‘
I
5 &: = | I &
: VHS a : Z
cE3 Per Cac
iz z
=
1 J A = a
in}
 dagezit denadit
plaici dane rrasive ATELIERE
TIMPLARIE
a frazd ou iar
camera masinilor 2 Sormasina pt.
gaurt adinet Date: Landesgewerbeamt Baden-Worttemberg (Cficiul regional
de
« bezd pt. coadg
og rindunica industrie usoara), Stuttgart —
BO » botmasina de cibiuri
SKF = fesastray circular In general, treceraa de la forma de hala dezvattata pe lungime ia dez-
cu placa
HO = fitdea de grasima voltarea echilibrata tn suprafati orizontald este mai economica.
Terenul @ste folosit mai aficient. Conductsla de alimentara
pentru
incalzire, dispozitive aspirateare, elsctrice, aer cu Presiune s.a.m.d,
stat
maj scurte. tuminarea poate fi si de sus. Constructiile atajate
qu sunt
eficiente pentru productie, dar recomandabile pentru brow, anexe,
HA = rindea da naterics de-
dapazit 3 SUDtafatalor pozite de plese mici, camere sociaia s.a.
atelier eu mase ie uo SKE = frrasirau circular
Hl‘de wer cameraian furniruire
ii ja muck ajustare
Liars} SA» tarssiitu Necesarul de spatiu: in medie 70 — 80 m? pentru un angajat {ira
. Fw freza
Sch8 + poilzor sy banda
depazitari deschise),
— 5B = ferdswau cu banda JocAnerisi 7058
Ln Depozite: pi. lemn masiv, pldci, furniruri, sticla, materiale Plastice,
menla-| ] cante- [| | capact deao-
tm gare] | fa lini bot proc ait far materiale auxiliare si garnituri; depozite temporare, depozite produ-
Orturi tf sare | [sa finde: Lnieue |
$¢ finite, semifadricate si mobild pt. coment.
Q Faportudia dintre echinamente respect dintre incaparie ge fueru. Grosimea lini-
ilor este direct proporjionala cy intensitatea claulatiei in interiorul intragrindarti
Echipare da ber’ .
» ferdatau cecular Succesiynea dparatiunilar
0 derdsirdu cu band de tuery / Sux materiale LOTUTTTT | | ‘Ateliare:
HA = rindea
dal ceteeire supret, --> To Pentru uscare lemn, taier lemn ma-
HO» jindaa da gesting dispozitiy warapon
ZM oe maging gal coped tasty | 2seiator “9! prawergra siv, placi $i furniruri. Camera masi-
FK om frezi eu lant de *
Fr = fezdou banc lamn impache- | -AAAS: incapare tampan/
ar nilor pentry productie piess, preiu-
SR = bermaaina de dled
Ros prada cu adr
tare dapozit lamporar eT Vinowaied | crare lemn masiv, prefucrare placi,
SchS = pollzer cu banda
WE os pane de kere | incleiere si fumiruire, productia si
= [
asambiare, prelucrara la bancu} de
5.00 iueru, hald imbinare, tratare suprate-
subsel 28 m2 le, montare finala si expediere, pre-
% lucrare metale.

7.00 Adminisiratie si afaceri: birou tnt-

reprindara (maistru), birou tehnic,
birourl comerciale, canducere
—r

intreprindera, anticamer, carneré

=

Sedinte, camera vinz4ri, set, con-

TL duc&tor intreprindere.
10,00

Ut
|

incperi sociale si anexe.

H--—--—_....

Pardoseala:
Din lemn sau xlislit, Zonele de de-
birgu 9 camera
9a éxpunace pozitare iredule s fie lipsite de
_ 1a praf (praful fin toceste uneltele),
r ¥ 14.00 1 Dispunerea masinilor se va face
@ Schema de atelier cu marcarea succesiunil operatiunitor (ttmplarie pantry canstruetii) conform succesiunii in productia.
subsal 70 mé

Lt
Toate zonele de iuery trebuie dis-
Succesiunes operatiuniler
Echipare de bazS
daeee
Wer / tux matere
materiale
puse in d&tala luminii. Suprafata
SKF sw faraatrats crowlarcu placa dignozitly
HAH w rindaa comous’ femur! asatrator § «~~~ transport tatala a ferestreior este de cea 1/8
FT os freracu bane * . din cea a pardoselit.
SS a teragtraycu bend Hmpache-B —__* prekucrare
Send «= poiizer cu banda tara
Vo amasé incleiere AAA. inckpera tampon?
WE = mgsdde lucy depozit temparar F 7,00

ye piesa mict

ditow dt
gamer
aaburete
 tamara tacilgria ATEUERE
os
sociale
INTREPRINGERI DE DULGHERIT
SIDE PRELUCRARE A LEMNULU!+ (7
Date: Landesgewerbeamt Baden-Wurttemberg (Oficiul regional de
carnard cu you inital camera F
camara
cuit mase ag luery C} Polo intra.
prinderg masiniigr
as | —eeeeziee
‘olAci ingustrie usoara}, Haus der Wirtschalt (Casa Economiei),
Will-Bleichsir.19, Stuttgart
1 Proiéctarea Intreprinderii: determinarga datalor si documentolor tehniee als
intreprinderii, mijloace, expleatare, rentabilitate, valori de record, solicitarea
hala imbinare : plansesior, spatiu necesar, costuri, procese de productie, durate de pra-
lemn.
ductie, personal implicat, organizare tehnica a intreprinderii.
Aevte Materi prima: dp, cantitata, greutate, spaliu necesar. Dapozit: dimensiuri, spa-
sirad& tu necesar. Alimentara cu énergie: incalzire, electricitate, aer cu presivne.
Gessuri: tou, spativ wseesar, gestionarga deseurilor. Succesiunea aperaturitar
Schemd tunctionala a tntraprindadi de dulgherit $i d2 prelucrara sia sarciniler, Planificarea utilizar spativiui de cdtre intraprindere (layout).
alemnylui pentre consincti

G@) aapont siea @) spaiararia i ae ht ‘pa a

H t Echipamenta x
q 54 = ferdstriu afystare ,
@) caper peaduse finite (2) bucstae (erica) - SK favdgurau etrouiar

ie
SKB ferdstrau chreular
de tact
SKF IgrdstrAu cimular
a cu placa
S88 ferastrdu cu banda
—= i, wan
te

cits
an
HAD rindaa compusé alust.
ee ee == “i 5 gl gros,
Hig

é offftit
HY findes dé preciiia
HV-F masind de talst canetin
FT traza cu bari
FR rez@ cu lant
2M maging gauri ¢apuri
Sa
Seon me "SSeS,
= ? &
a
SchR
BA
polizor cu cadru
banda cu ciindd nang
Las ragit® de inotatat
WB = omas8 curindea
PRO prasad cu cadru
Z teeator
Kelt cazan Gu incalzire
pantry resturi de demn

@®
Secliune Wansversala +
iim

®
| 1 deport ptlemna = BL bermasind pl.
magiy gauri adtaci

s
a rec pey
frowile
| 2 deport placi HA
9 depozitgiese mici HO
rndea
rompusd ajust,
i 4 preductig macatic§ ai gros.
1. dapaalt pt, § productle pa Fo irez4. cu bane
dant rete Ganculde tern; FK frez& cu fant
od seer + © camerd trealzlre Sch polizer-cu banda
. ones e aN 7 silvz pt. agchii WB bane dé lucru
= pe : 2 8 birou magi Ka cagan cu
9 camardde odihng 4-0 inedizire pi ulei
Th pauta gl restart de fenn
& poshaqa ge boscl enn
“mH 4 | ’ 10 vestiar
| 11 spaMtor
I SB ferasyay cu banda
| SK leraatrae circular
L
38 i |
(@) Exernply de intreprindere de pralucrare 3 lemnuty — parter & - @

2. degealt pide: 1. hapa pa dann aay

ta. vastly

19. soblator
- @
cE

| daprat ct. fea ase

oO

2 dered ciese mie

a
wn AB
 ATELIERE
Date: Landesgewerbeamt Baden-WCrttemberg (Offciul regional de
industria usoara), Haus der Wirtschaft (Casa Econamiel),
Wili-Bleichstr.1$, Stutigart

asd Me
edeos

TTT
— 110 + rO7os

4 carucior jos carucior c CErvcit an ebivoa # cdrurior { canucier by inalg

pi. aad pt stlag gtajat PL uscere de Stingers

@ cérucier cu miner @) chrucier ddicare ov turca & caruclgare cu diversa cantigurayli modifleable

ded abtymguri
5 strung doage
@ sirung automar
? magina pt. piesa rolunde
O masa de stropire
3 masa de deponitare
1O aparat da tratara cy lac prin imersare
11 dulap de usearé a laculut
12 bermnbur de defuire

cLfa Agambiara-shelleroy mesa

da Micty
ol | mas’ cu sindes 13. masa da ker cu mangti-
} Cf 2 mast unets na 3! borasing atagaid
¢ 1 Liou 3 maga monvere 14 fevdsiau eu banda
t — Feslucraré a Jammnuiul 15 sizing | {mare}
boos drew ay Sande combinata de 16 sirumg 2 (mic)
1 cq ajustars sf stafulre 17 capra sieiuira1
atCGes 1 & poilizarcy digg 18 Capra stefuire2
"carogabit ' Lu 7 tavastraw cu banda 13 maging da agcullt unella
nazcoparlt | 3} asarm- | & lerdstriu circular 221 dulapud pentru
imee : Ee locuinta Preucrare 4 materiale
Fq-4 5 polizer qu dite auaifiave si unelte
‘esate | 10 frezd pt machela t cu 22 rat pentny wscat lamna
‘bre masa unsis 22 depork plac
ae ‘ i { 11 feaza pe machete 2 cu 2e deschizaiura in pades
1 —_ 1 1 Masa unelte pantry aruncarda,
epee len 1 1 0 (i a (> some 42 bormaging eu pila desaurior larmnoase
ee 24 O24
2

@) Exemplu de atelier da productie machete {cinci angajat)

= ee
2
sonducere intra
Ys =
camera vinzari ‘
i‘madar Le
1 Schw
oessi Torox
prindare sapoztile aparat ® sasambi meal onal “FT
a ee ee

al LM ie = ai
Biraw tannic

vitrare
4

H ceristr. vileata
aaa 5
eT
5 |
5
depazit A deposi
(lama taizt) (asehit)
fe ae

agky
4 fordsiray ajusiare Fr raza cu hanc F-2 frazd da bans
9 ferastrhu cod ex frezé cu lant wo 4 onde
1 ferasirau ceoylar ts much a 2
" : a
12
 camera do iadiey) JA | [atetiar
ae [ria
‘ dapozil
| (ese
deogar in
aer fiber ATEWERE
Date: Landesgewerbeamt (CHiciul regional
" = }
erie birou mastris vat (ier depo bare ale de industrie usoara) Stuttgan + 1
ex dapozit tabla ote!
brood ee ee Capacitate de inmagazinare a depozitelor
a peste
aoa k bi
epoZt Dare
Exemplu atime be 2-05 510m
oie
tir
bir maistry ‘ depedit tavia
rafturi in inaltime h#= 2.0m

ea [swe
consola Jungima | = 6,0 m
rattinchis: V=b-h-i=1,0-20-60=12,0 m?
sacar da supraiala libara
Ocupare mixta: utilizare a spatiului cca 20%
gvada
Cantitatea medie de material pe m* se = cca 0.8 tm?
@O Plaqul de conectare a incaparlior penteu o fnireprindere mai mare de praluerars
a olalylui si confectii metalice
Cantitate totala de material
Productia: Ra V¥er=42,0-°0,8 = cea 10 t (roturyit)
balustrads
Numdarul de angajati in productie: n = 8

Gepozil produsa finde

de nelezil

Necesaru! anual apraximativ de material:

maontara
Masa de tucns
B=8A'7,
5 A= Got
Frecventa de raumplere a depozitului: 5 = 56 of

Din cauza spatiilor plerdute (spatiul propriu al raftului, spatiul

marcara necesar de manevra, dépozkare ma! putin eficienta) un raft qu
thiere profitud matalice poate ti niciodata folesit in intregime (la 190%).
curdyars capate de contact Utilizare a spatiului cca 40% — in cazul depozitarii omogena de
satezire abiecte de aceeasi forma.
austere Utlizare a spatiulul cca 20% — in cazul depozitérii de abiecte
ingatzlra diferite.
Tndeire
incdlzira
torjare + G0++604 1.204 :
mareare $i granulare depozitgre verticals,
a toile da tabla
stradalire
asamblars
aude
curdtare
salere ingSrcare cu dispozitiv de ridicars
inedlzire
modelara
montars
Zita dint

@® Schama grafied a trasqului aroductiel + G)

depozlt produsa finite

tora
aparat tudurd
loc mantare

manghing
inginsa bormasing rts
-_
130
masa de leery: disponty aotlgar 2d a0.
dagozt ® Latin! si lungim! inire ratturi

veders
a - |
WE gaz eeaavear da asnsosa sa aee afl / clan
decccit |
 ATELIERE
375 1.25 Date: Landesgewerbeamt (Cficiut regional
Pe OR PB 1 de industria usoard) Stuttgart > (0
in atelierele mai mart zonete de tucru sini divizata ca la +» (1).

————----4
Atefieru] de sudura auicgsnd, atelierul de coniectionat rama. ateliarui da can-
structii si reparatii, forjete de abiecte de arta, @eatuserite de cansiructi si masini
trebyte $4 fia vizibile din birou, Pardoseala ests din heton, sau de preferat din
lemn pe sapd de béton. Atelierul esie de preferat sd fie dotat cu luminatoare.

15,09
lluminarea suprafetelor de lueru trebuia $a fie suficient, masinile trebvie sa
aibé alimantars individuala (culll da racord in pardaseala).
lacatugerig ma- [| Atelier de sudurd s! cel de farlare trebuie s4 fie inchise cu usi din ote!

—
-- suo Pe ganic
Oo: a chiar si tn cazul intreprindedor migocii, Esie necesara 9 bund aerlsira, jar masa

5,00 —+-2,1—
de sudurd tretuig $4 aibd finisaj din argila retractara - sameta. Pantru tumare
gi Suduri de métale este neécesar un recipient cu caérouni pentry preincalzire, in

59 +
Pec Plus 6 mica fora, chiar si pentru ligire cu bronz, forjare sau intarire. Pa Tinga

10,08 ——~—
acestea sint necesara un recipient cu apa si unul cu ulei pentry intarire.
tag de mentaj dapozit de
. Parostrote fa halla Je lucru: suprateteda madi de fardstre prevaruie cd fegature Wzuald cu axtanoru!
produge Anite
ffin, parity o acineme a incdpard pina ta mefusie 5.0 mm, 425 m2
haste 5.0 m: 4.80 mit
| 5 Ferssire prevazuta:
0 B Ingiimaa cna. 1,29. Lame min. 1,00. Agntry fereasira in Sanda ingitimea 0,75.

q o =
Cy 5
TTT
aiatier pantry tabia
q em of ————
¢ _| 2 “

depadt de mater prima 21g "985" 1,25

— Bf |
maga da lycra

18.75 hs 15.90 4 @ Loc de iWeru (vedere Uber’ catre exterior), inaime cued de parapet
; @ Agcigia (canat
39,75 1 cars ange sus] Guia do zi sutletenta care 54 alunga in mifecui hata @ Sigurants
mune (maniguiared da auprafete de gear dancuigasa) (3) Lumina déerananta a scarduide
Lacatusérie cu dispungrea masiniigr $i succasiunaa dapozitantor vara poate fl pur si simply open

Eshipamente:
‘1 a B aby magica daallsat
2a de armdtud, rey tel ace tl ; Bs bovmasird cu
nese pt accerom | Ree Sones | Schwan gracitard pasa lung! FEL masind de Indoit
i dapazit E tabla
d panty fable 5 AM masing de fefazit
‘ RF placa de mete zit
58 bamfaiar
4 0 0 0 TA ; 388 bamtaiercu
i ‘ We ScneQL lowtecs de itetal
H3 we Wi 4 Sche? taaceca pl.
Es . proilla
q Sch 5 ; SiBL = masina pt. plisat
oO prolctare levi gaz, 3pa " Stange
gi inealzire i st prota
RP ‘Schw — apavata de suduct
ft Schwa apatatde eudyrt
i aulogend
a Schwe aparatde sudure
1 = . Hecule

Mote CEE <3 Bier

distribuirs de z a a a depot pentru fave SchwP aparal de svdued
C1 matenala \ Sn puncte

! We masa da tuers

Sechunea — Q
a

8,00 16.50
x Echipamanta:
Ee imrscheP ae | { as
.-cere fea By ue : ow
- : 1 a
on banda rularta | ie Be il mit Scho?
“ SRS = bervaiar cu bana
J NE mash satusra
it
10,50

1}
—-—

“GLA
. fe 123.0 ATELIERE
1 $1] So rE ides Tt DE REPARATI
ATELI EREAUTO —
par gare oaatry Age" ges
autgvanicule
| bicictete si motaciclaly
— Exemolu dupa V.A.G. Betriebe (Intreprinderea V.A.G.}
Hl [== Teren: raporiul dintra suprafata construita si cea neconstruita este
Cea de cea 1:3, 5.
rey Beanie z Funetlonare/organizare, Proiectares se bazeaz4 pe ,sistemul cu
i ~ of trei puncte" ©).
al Ee ter oT 1. Tret puncte: dtrou atelier, atelier, depozit piese.
i a $ HER i 2. Trai puncte: ineapere service, birqu atellar, danozit piese.
co + aI Birouri: (unctie de marimea service-ulul}. Sirau sef 16 ~ 24 m2, antica-
ts praaed be mera 10 = 16 m?, director vinzari 16 - 20 m2, director servicii clienti 12
2 b (| ag — 15 m2, gef depozit 10 - 15 m2, sedinte 12-24 m?, contabilitate 12 ~
| uel 8 20 m2, carnerd vinzdtori 9 — 12 m4, camera calcuiatoare 9 — 16m, birqu
! I ini a # Re aesonnng #3 ‘intreprindere 25 ~ 40 m?, suprafafd depozitare 22 - 25 m? pa ioc de
l= 3 u fj ee CQUCOG 3 Thunca {reparatil generale si tinichigerie).
3 pong enti toam Q < G00000 z Dimensiunile soatiulul de Iueru 4 x 7 m (renaratii generale auto, tinichi-
de pi madele nor va gerie, Acuira; 5 x 10 m pentru autovehicule utilitare usaare),

GD aropenre 33 agopadea
@
N
‘&
23 a
" 5= 3z
. 3 * . g . z 5
Q Senicg auto standard VAG. — @
‘ zz a 2. ra = x
P
as
zis
:
g}
B,
#2]
ast]
22)
ax|
2= =2 i)e|/ eis
¢|- 3g
as ea 2 a af : a az a al 3
ag ee lee) & | 28) ee!) F |e ]F 8) 2182] 3
go EE]gel3a]
SS) BL ae+38) gd]
83] a)
$ | 215)
2)28) 2)
a) 2/838]
2]48) 22
go | tsa | zona | aa0} 720 | sea oe ee
too | aco | 000} eas | 625 | 625 stat-fa
ao |soo | anno | taz0 | s.7o} izze f ro] tpt} tba | -
4 3 | sooo!
ago | 925 aiso | sash sera f te] a] yt +t a] -
a aga | ig0o
| aace | zezo | 40] teee f tet a4] 2 for | 2d ft
2 . 5 soa] | oda}
ized gago | 446 [ zede | 2d 5] 27 24 2 1 2
oH
220 an ean gaST
Aspus fs a
750] | gona | sso0{
1728 445 | 3973 | se] 6] aj 2] x{ -
anu oy toga | 2000 | 1oa00 | s77a | 4.0 | 4300 i awl7jaft2al xf -

Necesarul mediu de spaliy pentw un Necesarut ted de spate pentry td lu at, sarvice-uni aul : + os
Fave
show-a0m dentin auiovehicula na un ,shorw-rgom campact™ © Necesards spat at Show-raem: clientul trebuis sa
ee Be
poata incorjura fara probleme
me GS te ee Oe
autovehiculul si sA poata deschi-
saree SSBSES do “T j rf? ae portierele. Astfel, pe ting’ su-
aie | improscare C 4 i prafaja aferanta llec&rui- auto-
ae aragatire 2 vehicul, sint importante si dis-
her i 7) —tantele dintre acestea. Pentru a
inetd aetebire 3 cuprinds cemplet cu priviraa un
© sisudurd 1 t autovehicul, privitorul are nevoie
eS | ? ae 5 mdisarta -- @-@O-@
gid es I i) Valorl arientative: autovehicu-
Ware Sanerats| i! on pmee ws fale noi (autoturisme) necasitd
@ “haan
ere A
1 Se. a| Lie
ih@ oca 40-46 mi? sunrafatdvautove-
ou tei ari | we | si ce atsay Sty T hicul, Expozitie compacta~» @
: ‘3 |: @ cca 24 m/autovehicul. Distanta
raparatil
One poet ! Heul, UNE
agregals 1 wef ea <Q) dintre autovehicule = 1.70.
e a
Eo
! 7

aS i eel
1 t T)

LLG) SRaty seraca

we
5“ Oa

told.
1. Gpat pees cantachyl
@

eli eri
25.0

M1 servics:
atu 42 axpomhe
da

ia
&
bie
 taxsndars d&- Wey porereecemey t ATELIERE
ipozi pigse de “3 ‘revit T ATELIERE DE REPARATI AUTO -» (0
—! : ditt ri } i apise Au cel mal frecvent un singur nivel, structurd metalicd usoard din
000 regi g 5 ty ‘alemente prejabricate partial resp, total. Este brelerabila o hata cu
fl p wiht I | daschidere mare, f8r& stilpi intermediari care pot incameda.
sarvicg ao ! Extinderite trebuie prevazuie fn ritmu/ imprimat de modulul ales.
rapid -7 | Pardoseala trebuis impermeabilizata contra patrunderit grAsimilor si
canter carstructia f a ulgiutui, Sint necesare separatoare de banzina si ulei. Trebuie
50-4 i Prevazutun vaseu de eliminare a gazelor de esapament. Portile cu
1, cure 8, camera .deschidere automat& trabuie prevazule cu perdea cde aer cald.=
saned Free area ae ats pag. 191-192, Se racomanda instalarea de asee electrice, paritru
a " 4 casa scart g Sepacitare aérul cu presiune, ulet uzat si apd. Alegerea terenului pentru service
a Examplu da servicg VW de dimansiuni madil 4, rdcorigars agregate client: dupa pesibiliti pozitionare in proximitatea trafieului (chiar st
in caz de costuri miai ridicate ala racerdarit si constructial). In cazul
[pag
unet situaci la periferie, trebuie §3 se ia in considerare publicitate co-
fue] # (esr E ry spllle
deportes fespunzatoard $i servicll de transport pantry ollenti.
E

(i CO SS\S
veneered] Regula de baz&: tarenul este 1/3 construit, 2/9 neconstruit, Trebuig
U

juate in considerare axtinderile ulterioare. Pentru service-uri mai

mari este valabila valoarea de 200 m? suprafatd de lucrustoc de

-
sanvicg re Sees lucru. La aceasta $6 adauga spatil pantry vinzari, biroul Intreprin-
carogeri faparalii oo derii, epatiut de asieptare pentru olienti, camere sociale $.a.m.d.
RFs fee seders
Trebule veriticate conexiunite de alimentars, In cazul spalatoriel,
consumul de apa este mare. Sarvice de mari dimensiuni ~ @ - @
spas eantish | ee ag pent carioane, tiruri, avtovehicula speciale, cisterne si ramerci,
fine B autoturisme, motostivulteare, care alecttice sf echipamente de
transport in interiorut intreprinderii.
@ Ateliar auto ¢u acrtinistrate si vinzare

-— 20.0 =~] 4. biraufi 14, andcamerd 20, camerd langiute inaita £6. cameard comprasar
5. loaleta 15, reparalil envelope 21. raparayil movactciers $1 fet abust
{ta} @. mut instelayt 16, raparati Sater , 2 unetia 7. TAZArvOr uiel
74. legtare fine 17. achitibrare roti 23, Blow dinanta 28. camerd ingtatatin
oo 12. dapeail Jacurl 18, matste 24, recepits autavshicule
OF 13. camer’ [nedrsan baterl 19. camara tansluna joasd 25. raparaqi remorci
Sl in rv
K ee ee ne ss SSeS
au garg alectrica si motesilvuliaara 18 a
wansnanoae sieccrice $1 dlesel L

laguire: . ranareti gutaturigme a d L

SL PPSS
2°

facuire [] sind macara i). LB

. co pe ee ee ee
Se ees pe eae ar a L
aye / L

8 7 F alellgr mecaric:y at zi
magazig . = s
ax
2s q 4 7 7715] 2
coer
ae (see's eda esa rae Ne oe bled Se LAs eh sea le he ee
reparalil eemicane, Hurt ging macere reparani |
sf autovehicule speciaig cleterna
20,5 ——.
el7

1
t
a Py

bao
__
a

waea om SRST PR ewe mew eS Ee eee Seed

1.

it
u
a
a
fl

a
:

a
2
%
+
a

iV
uv
x

a
i

'
¥
Lt
ry

i
i
i
1
i
3)

sf
mn
nD
>

a Service pentru auevehicule de transport, produs BASF - pacar

2. log de Iuerye F 4e0 T T
3. arhiva de plan +d
&) 6. 3pdidlor =
7, incapers servsiy £0.00 rs
i> 4. registraturs|
ed 441. cameré sadinge asi
torre | oy
oGC Lh. po Ay ky
“ GEURORORGEGE
i; , <
-—te ds BU

“a Seciune tracgversala prin axa §

@)

ce
‘

= a) “= site macacz:
12 ii
= i nla
 ATELIERE
dutap unelte Q
tt
dylao unalte Date: Institut fGr Technik der Betriebsiiihrung im Haricwerk,
atilp alimen- |
stilp alimen-
tare au anér-
Farschungsinstitut im Deutschen Handwerksinstitut
tare cu erar-
ge @lectrica gig afaccica @.V., {institutul pentry tehnica conducerii intraprinderilor
pad ped elevator
clevatcr cu dowd mesiesugaresit, institutul de cercetare din cadryl
pistoane insttutului german al mestesuguritor) Karlsruhe,
Karl-Friedrich-Strafe — (0
in proigctarea gi constructia de ateliere de reparalii de caraserii nu
poate fi urrnata o schernd fix, cAci conditite lacale prezinté dageo-

~ 2.80 ri mari diferente, in ioc de soluti-standard trebuie luaté in conside-

fare o metoda de projectare care tine cant de serviciile si de prace-
Lee dalucr standard cu pac Lac de lueru standard cu pod aleva-
dlevaiat cy ud pigton 3.5.x 6.0m; ir ou dowd pisteane 3.5 mx 80 m:
sul de munca, precum si de specificul intreprinderii tn chestiune.
inatticna da fgicare 1 9 Tm inaldene dé tidkcare a. 7a mt. +0 m intraprinderea ar trebui aricind $4 poata fi extinsa in @tape, insa fn

i a une e O, dylan unatts

prima etapa de constructie ea ar trebul s& permita totusi desfasu-
faréa fara probleme 2 tuturor activitatilar.
; Dee wal? intr-un atelier de raparafil de caroserii avem de-a face aproape
al a ad ail
in exclusivitate cu spatii de lucru statice, echipate cu diferite unette.
gh
Qe pit tb dispozitlv
ai.
Li Wea)pr Tee
*) mobil0 de Spafiul de jucru trebuie gindit in asa fel, incit lucrul sa poata fi des-
PE 1 “| indraptare
3 2 = Ti? af. fasurat in mod economic, in cel mai scurt tip si cu traseele cele
g| ai. ned BB) Ngee: Rie pod elevator mai scurte.
mT ey elevator Cl aid Hoi | cy doa
3 . O} cu patry 5 Tat ue pastoane Pantru intraprinderile care se ocupa cu rapararea de autovehicule
are

ahs
| pisgana aa .
apt aste nécesara structurarea alelierului pe principiut ,executiel rapi-
o
Sl. = de", Autovehiculefe stint aduse in ateller si ramtn fntr-un singur ioc
a a
marcat pind ce sint reparate.
00 —— Rone Exemplu! de plan ~ @ arata un atelier de reparatit de caroserii
3) Loc de masurare 2 oslllor peniru Loc dé fadraptars a carosariet
aliniers optica ¢.0mx 7.0m 4.0m «7.0m pentru repararea si verificarea de autoturisme si camioane mici cu
cea 14 angajati in atelier si 2 persoane in zona birourilor.
5.00 (7 dulap unelte
Toate incdperile functionale care au fegatura cu operatiuniie de
ED as inveliteri i 3 reparati se afla la aceiasi nivel si au intrari separate fata de zona
dastinatd cligntilor,
Pentru a évita poivarea sonora si praful, zona de reparatii de caro-
seri trebuie separaté de zona destinatd Jacuirii. Datoritd faptulul oa
autovehicuiala ce trebuie reparate au dimensiuni variate, si c&
lucrarile de reparatii sini st ele variate fa rindul tor. spatiile de lueru
$f pozitia maginilor pot fi praiectate fixe doar in mod conditionat.
Spatille de lucru vor fi deci astfel dimensionate, incit chiar si atunci
i cind sérvice-ul este in intregime ocupal, éechipamaniele mobile de
i
lucru sau autovehicuiul de reparat $4 poata fi depiasate [a locul ope-
stig alimantare cu Je indrap-
o> enargia secticd = tare oy ceedty ratiuniior de raparare.
Suport Ss ingeaptare a Caroganei Loe da lucru praparare pr. Mouirs
FOr x 6. cuifard pod slevater 3.0m x 5.0m
7 Canductele de alimentare tre-
f camerg dlaperiliy r buie dispuse In caridor.
aincAzire Sy suport isupart taplteria

<>
R echipamerta 5. log lucty pt. snti-rugind,
tes de tne {de tn- auto Pentru spatife de facuire a au-
— presararé fculra lec ‘indrep- erapta- rdngnia-
masurare fare c2- Tg a Car fe aca. " foturismalor sint valablle urma-
camera (padea cu roses rosenai ‘raseriel toarele — dimensiuni-standard
acuire griial) i
3 dapazil pentru cabinele de improscare
(dimensiuni iibere): lungime
7,00 m, \atime 4,00 m, fnaltime
rT]loc lucru st.
mortard
Anal
deposit
asamblare 2,65 m.
Constructie: carcasa din table
Pi Teeuirg
dé ofal izolata respectiy din zi-
A a & dare sau instalatia completa
pentru Utilizare fn aer liber.
Recepiia clientitar este la par-
ter, contaoilitatea, biroul sefudui,
Camerele seciale pot ti ia etal.
 9 ramarg ¥ ¥
camera comprasce
L
incalzirgs
. haterli ATELIERE
2 ite tcty
ATELIERE AUTOVEHICULE
CaMerd sci s
re Date: lnstitut fir Technik der Betrebsilihrung im Handwerk,
camara
oa Forschungsinsiitut imi Qeutschen Handwerksinstitut
lag Ivor
2.V., (Institutul pentru tehnica conducerit
sudurd yena dg extenders Intreprindarilar
mestesugarest, Institutul de cercetare din cadrul
E t dagnesticare institutului german al megtesugutilor} Karlsruhe,
log herr schimb ulzi
m= Kar-Friedrich-Strage = (
a
t= 8 fog lueru
Organizarea reprezentantai: dupa caleulares necesa
spalaioris rului de supra-
fete si alegerea terenului poate incepe proiec
boc cru tarea constructigi,
Aici trebule luate fn considerare Particularitatile
terenului, ca de ex.
2 : po suprafata, forma, accesul, sityarea fata de strada
Ba
1 4, etapa da 3. bireu 4. dapozit Exemplu ce proiectare - © parterul permite 9
extingera 4. sodiater 7. birow integrare tunctionala
cg 1 2. showroom 5. atelier utlajg mict a tuturor fnedperior si echipamentefor necasara.
In atellerul de reparatfi sint prevazute 4 locuri
da lucry.
q@) Exemply de projectara pt. un servica de utlaje agricale cu 4-¢ angaiati
Dimensiunile foculuf de iuery 6,50 m x 3.50
i x i m. Lecul de Iweru este
- atallar rgparatti echipat cu un pod alevater cu patru pistoane cu
2 dispozitiv de masu-
ome

» deport piese rare a osillor,

de schimb
. birou Hema,
Spatiul necesar este de 6,50 m.x 4,00 m. Depozit
of

ul de piese de
schimb esta in imediata apropiere.
Penns

oy
=

2
a

Exemplu de proiectare — @) Prima etapa de

+ Tompresor
} Gamera adihnd
constructie: intreprin-
} vestiar dere cu 4 locuri de atelier,
tQ. spalator
Constuctic finald: inveprindere cu 6 tocuri de
11. WC {angajati)
12. agragare
atelier, spaiatacie si
show-room,
Ateliere pentru autovehicule utilitare,
Dispunerea portilor fatr-un atelier Pentre autoveh
icule utilitgra da-
i pinde in mod hotasftor de forma terenuiui,
Examplu de proiectare pentry un atelier cd 4 lecuri
fe un tere cu fran lat la stada Pentru clienti si iucratori sint ideale formutele in care intraraa si
ie-
Elana co-structia 1 girea din atelierui de reparati se fac prin Port separate,
N= | toler reparati Aceasta aste avantajos In special
denazil press pentru tiruri, Pentru o asifel de
po

a
birogschimo
rma, . mn
solutis adinci mea terenutui . tre-
o

raceptie, cas buie $4 fie = gom.

ocaizlre
camerd ody
BSSganomp

. Plasarea unui atelier de feparatii

vest
vest pentru autovehicu
i le utilita
ilt re este
WE fangaratt] tetusi posibilA pe terenyri eu
i te felony adincime mi¢d (min.40 m) = @
1g . camara
bamarg intravaca r eri
intraved - @ Tip da servici e pt. autevehi-j
cule utilitare Useare precum auto-
fuze etc,
Exemplu de plan + @) ~ @ poa-
ie fi unitatea cea mai mica a unui
service autonam de reparatii au-
tovehicule utilitare,
Birourile $i camerele sociale pot
L tila etaj + @

» log reparatli
camioang
» tacenui reparatii
. Aradare piesa
de schimb
daperd piesa
+ Ditmey Maigtas
53 schimb . gapadlare piesa
de chim
camara Somprager
. carnerd Ircdizirg
. birey sat
|. vagtiar
spaldior
WE angapatt
E. eu firms
 jalald
barbatt
ATELIERE
BRUTARH
-depoalt faind
tema
Date: Landesgewerbeamt Bacen-Worltemberg (Oficiul regional de
dapozit materi prime industrie usoara}, Stuttgart :

magazin O proteciare sistamatica tretuie 34 anticipeze si $4 cuprinda toate ape-

tafunile si procesele telinice si econamice viitoare, eZrara compo-
nentele constructive treouia $4 lise subordoneze functional. O verificare
cud a locatiel irebuia Intetdeauna 5d fie Inclusa in procedura de projectare,
Programul si necesarul de spatii:
cotetane rece
Partiu de baza: depozite, spatii pentru productie, spatit pentru vinzare,
spalii tehnice, carmere pantru administratie $i afaceri, camere sociala i
@D Schema da conectarg a incdperilor anexe, “>

sj aiuat
pragatine magict de
faninest camara
cone Procesele da iueru se desfsoard in resp. intre inedperile individuate >
@). Sint necasare denpazite pentry matecit prime, Ingrediente si am-
anexe
balaje. Stecul zilnic trebuie cepozitat la locu! da iueru.

Piet Tipurile de depozite se diferentiaza in:

a gamers magazin denazite de materi prime: uruiala, 2ahar, sare, adaosurl peru copt,

aay
= niga mass (materii uscate in saci), fAind in recipiante sau sact:
ereparata =: depazite.de ingrediente: fructe, conserve, fructe uscate s.a., grasimi,
atuat + + $)¢ 3 oud. Depezite pentru ambalaje. Necesarul de spativ pentru recipiente
a
doapira 4 = => 4 3 (rafturi, Corpuri, dulapurl}, stive, mese de depozitare. Este necesar
4 =z Spatly pentru circulatii (puloare).
coaceta SURtOF pling
Suprafata minima a depozitului asta de 15 m?. Depozitele trebule sa
aiba aproximativ 2+ 10 m? suprafatd pe cap de angajat. Traseele
i Preparers | seoceiace | vinzare i
dintre depezii si zona de lucru trebuie 3a fie scurte,
@) Schemé tunctianala
La brinarii si cofetrii incdperiie de tucru trebuie separate, Brutarlile ne-
cesta un climat cald si umed, cofetariile unui! mai rece.

O brutaria are urma&toarele zone: pregatirea aluatului, prapararea alua-

deaaatt |) camera tutui, coacere, depozitare produsa.
+ ey” bane Cofetarie, zona rece: crema, frigcA, clocolaia, fructe. Zona calda: aluat,
ts : prajituri, patiserie.
4 7 Suprafata gonei de iveru s@ compune din: incdper! propril pentru
[aéh1-3] echipari, manipulare si prelucrare, depazitare temporard (cdrucioare) st
19,0 la a depozitare. Spatlu pentru circulatii, spatiu pierdut.
2428 o6° Cu ajutorul planificarii utiliz&rii spatiilor tn interiorut firmei (layout) poate
i
-
fi stabilit necasarul de spatii.
°
H+ == 18.0 — & vegenda
@ Exemoalu de plan Expuletta saming
.
1. Pregatirg aivat
* 1.1 masin’ de iraminien
1.2 réciglant de inminar
es 7.3 sintar suspanciad sear cu ate (Tafrva)
— . semtigre- oo ant! A Faisat tere | 1-4 favonr eenive anglal mila ~ amesize
depot ambaiajejo § -|pata, a ae a ‘ ee BOmn famed tite! . 13 siawa screen apaty
Masgurarg
jv. TF Wh Looretane 1.9 Masa loony qu cdrucher
pt, Bind,
|
AT orecc
a8 ca (73
9S. fin ji as 1.7 masa luctu
/ { 5 1.8 amiaes
camearé. fatarie —e a4 [24 4 q 2. Freparara alust
ambalate | zond Marg 2.1 masind de separat9 iraminted atuatyl
ary | sna . a - 2.2 masina de ruler aivalut
* tainer ‘ainer gt 32 2.9 magingde (cut croiasants
fy 4 enn it SS Ty 2.4 magind sqparat alualul {dupa gravtate}
fia i auanspgn [oandéde! +t foe 25 magna cent famintares cirestars
opie = a eafataria 1 OSE rot tor gy a cuatulul

=A

+
= *.
™
~ “ly LP eatetata
perce CE x
Pane aeee z atrds
fy“oe@
wie
Ld st
F maging shitle
Masind dg iemuiay
sand fidreulled: dé poctionat
ai
ramp
eh... Fs brasecerceascesd ; a, * cuover
custween
caacera
axpadiarg| t : : ; . Br camer despva
a =| 27 brutaria I ! Oo
- aosrat de sculundare
4 esd praparace captugitd cu mara!
a | [glazurara ate)
a gi 5 aeear spétare miler
|e masind meatal lavitg
; 2 as ny 7 dapat qroauas
me I :
=.
ie
Ne
Colalarie
maga (acing cofstirie
Srocae (Ses BOT 3.2 wh. a SS 2 maging ds ameasiesar sl batt
a produ ste oes ae : id Oa arresise t! Hanatany

a
ualira ‘bel aparat cucdtars wat I ocacare qreed
bee ae eS grilgj in gardogcela,

i . | samere
gh osieau esi | discuril
 meee eee incapera
ATELIERE
tum rece) 1 = wef magazin
Date: Landesgewerbeamt Baden-Worttamberg (Oiiciul regional de
incall” r |' 4
-_ 1
cnt industrie usoard}, Stuttgart
un eat 3
t
Macelaria + @) plan-medel, 6-7 angalali
an
Cispunerea functiunifor pentru productia de cirnati
in cadrul mace-
1 | d larigi: carnaa seseste In camera cu masini {de tocat side
maruntit},
in camera de afumat, apoi in cazanul de fiert (bucatarie),
Ol Becher L iar de aici
in Gulapui frigorific sau in magazin.
espane thier fr =
@ burat si mesiti y # indltimea camersior
l
de lucru (furict. da marimea inteprinderii) = 4,0 m,
' Latimea circulatilar pentru transportul produseler > 2,0 rm.
Spatiul de iucry fn fata si in lateraiul masini de tocat si respectiv al
Ba aT . $iN& cu slevaior 9. disp. glisare
L Je. . alactice 19. asd compusa calei de maruntit esta de cite 1,0 m = cite 2,0 mi,
= nome curta 2, patina da flerluri eu bazin
cu rola de 11. bagin spalare Distanta masinilor ia parete este de 40 ~ 50 em (pentru reparatii).
a exuagerq 12. suport salir
3. masa de fupuire = #3. supert Aparatele frigarifice care functioneaza zi si noapte trebuie sa fie fo-
a 4, elevator 14, masa variticare noizdiate.
ee §, agdleca carcasa figat Gur de apa eu furtunuri tngurubate sint necesare fn
para 6, sina itderioara 15, masa preparara bucatarie, in camera cu masini si tn camera da sare. Pardeseala tre-
. 7. despicare 46. cintar cy sing,
para garal satcase marl sunerigars buie sa fle rugoasa si imparmeabild, cel mai bine cu dale rugoase si
rerererers §. sing Supercard = 7, Camuictor transpert cu rizuri, cu sifoang. Pereti tebuie tinisati pe indltime eu gresie.
Esta
@) Exemply de macelarie hecesara 0 fluminare generald bund de 309 jucsi a lecuriior de lueru.
Pentru angajaji sint necesare o Gamera de odihna, dulapuri
de ¥e-
t. dagazit stiar, WC $i dus. Trabuie respectate prescriptille referitoare ta
2. cued fl
lueru,
3. atelter barbay N ,
la consiructli $i Ja asigurare in caz de accident + directive 1.
4. ateller famai Toa
5. groba t™ f{t j Croitorie pentru barbati si femei -- (@) plan-model pentru 10 angajati.
6. birou
7. vestar s| spaldtor f ne geal 2. = Proiectarea si amenajarea unui atelier de reparatii radio sT¥>@
& locuinga aatee weiter nN .
4 magazin 4 fame baba incdoerile de Jucru trebule s& alba o inaltime libera = 3m $i 15 ma
fl masina de cusul TNE volum minim pe cap de angajat. Din cauza pericolulul puternic
7 magind da ealeat cu TN Tae: da
extractor metalic N J
electrocutara, ir atelier trebuie prevézutd pardeseala izalanta elec-
BAA selnduca de caieet cu f N TaA tric. Mesela de lucru ale electricienilor treduie $4 alba cel putin
dcispoziby aspirator izo-
TAA masd de cifcatcu late standard. Conform DIN 5035 trebuie prevZzut o iluminare
dispezitiv aspirator | 1 7 no-
TN masa de iveru ' ' dH minala de minim 500 lucsi, Pentru mentarea microcomponentelor
TMB masé de caical sf da here
TZ masé de cupa
2
-
: electronice sint necesart 1600 iuesi. -
$8 0 setradd material raxtt TNE
2. SUDA Mesele de [uery vebui 4 alba un bat spatios, de 1,00 x 2,00 m. Sint
necesare 2 compartimente cu sertare plate sub blat pentru planurt
de circuits, documentatii s.2.m.d., preeum si pentru unaite.

7, vastlar St spalare
Exempiu da atelier de Acuit + (4) cu posibilitate de extindere.
Cy

I yee

7. vesttar si spdiara I tH t
[ ij : iH i
| is i i!
ih if il
t
i ¢ cabin’ de
——H

| ‘improseara
sida yscare
I
I
spatfiu de depozitare

materiaie
26,00 m

4
$90 1
'—-S,0Ut ——

. log fucry pentre tehnician

. Foo luerd Mentry ueeri¢
Re

Seer
1

3
 CLABIAI INDUSTRIALE
sind
=
1. Situare
Factor determinanti pentru locatie:
1, Materii prime, 2. dial, 3. fora de munca
Ordinea de pricritate a factorilor locatiei in stabilirea situlul este
junctte de aprecierea acestora de caire Intreprinderea in cauza
invare
poncipala tchestiune de 1. casturl materi prime, 2. costuri de transport, 3. cas-
turi mina de [ueru}.

Faorica In proximitatea unei cai 2. Teren

@
Schama retea de sing de fabrica cu
sid principala ablica gi cu rami. acvatice cu posibittate da extindere
catu da ‘adic centinuy in daua diractli Alegerea terenului $e face functie de spaiiul necesar pentru clAdiri,
circulafti carosabile si pe sine,
sing de cale tarala
Este necesarad proiectarea sinelor, caci acesiea necesita mult
depazit oladira pt, pilitura
=e eagedke yageana I
cimar } spativ pentru viraie +» @).
foparsti Din acest motiv sint racomandate terenurile cu sine principale care
f speciale
intra ablic ~+ G@). Alifel, cl&dirile potfi pozitionate ohiic.
Ramificatiile de sine care ajung in fata halei sint suficiante pentru
incarcarea ou macarals.
in caz de trafic intens ferowar trebuie prevazute sine continue de
1 tranzit + ®-
1
1
t io, 3. Programul
1
t |pargara
L t Programul cuprinde date despre:
jo
@ Schama unai fabrici la calea feratd cu pasibiitarg de axtindare tdtre sosaaua
regional. uzina Fagus; Altrad a.d. Laine Arhitest: Walter Gropius
tipul de exploatare
dimensiunea spatiilor in mp sau dimensiuni liniare
ae
2ona industrial
4G- Sona, cca = dimensiunije libere ale spatiilor
3s — - g 3
4.000 angalati numarul de angajati, depanajat pe sexe (tealete!)
a0 ——+-——— 990. —4

2 planul de disounere a masinilor

}— 160-+——~
Strada da ciculalie princinala

3
apa
incaraas din circutatie, incarcari individuale
a ua
i Bi [es
2 in anumite cazuri, cerinte speciate:
protectia fonica si contra vibratiior, contra incendiiior, substante to-
xice si explozibile
racord {a reteaua electrica
climatizare
cai de evacuare catre exterior s.a.m.d.
SD tendinta da dervaltare axtinderi prevdzute sau pasibile
@ Situarga Zone industrata Schema unet unitati Industriaie
tiare yachihi FE| Her Oret-aliajs
ay 4, Alanificares operationala
© conditie a proiectarii canstructilor esta ¢ planificare operationala
atenta.
ania yA
poy igrefi ardera atk Trebule reprezentate procesele de productie dupa tipul de praduc-
rare Dial fie, dupa estimarea aproximativa a productiei anuale sau dupa nu-
surat
— easturt lurnaee 67%
marul angajatilor, / :
SUM cate ler

specie me
a24
pa niveiul de greducta aurqara Daca nu axisté valori medii din experienté, inginerui de intreprinde-
ré treabuie sa stabileasca necesarul de soaiiu ne baza planuiui de
115M

ar.
1 [blocur dispunera a masinilor si a diverselor echipamente industriale,
a
Bazele planificarii oparationale deriva din analiza urmatoaretor:
1. diagrama operationala {vezi sistemele de productie) |
2, planul fuxului de materiate (eriteriu esential pentru aprecierea
iet-oecnstrucis pe nla multe mevelen rantabilitati: economice, baza importanta a planului de layout)
Fluaul mataialeor . planul! de dispunere a maginiler
oO

. plan fortelor de munca

&

olanificaraa iaorlen
. pragramul spatitior
mo

_fista cladiilar.
[ planvicaca operstiotaia | I fendlicaraa construct+s '

glarii da baza Planificares layout: asie punctul de pornire pentru orice ptanificara
————
pracianicare imdustriala {= alocarea fortei de munca, a materalsior sia maainilor
care determina costurde de productie ogle mai scazuie pe unitate).
Ma aici razuitS oaze'e planificari fabricii:

civ: tehnica pianificani in retea 5! aite

 diagram da fs a
‘ CLADIRI INDUSTRIALE
3a as scl,
CJ], Ci DIN 18225 > OG
Cl"
t (ke 9. Preductia
2 Planiticarea praductiei
i 1s0- Stucii asupra muni si duratelo
4 a 200 efectuaie de REFA (Reichsaus- r
A-2ora Maxim posited de agucar2 i oO $0088 fir Arbeitsstuden — Co-
B= leva Taaogied a cone de anueare 6 Ss
C - zona normala da apueara 6.
a
Je of] Misia pantry studit asupra
C ~ imila interigara 2 zonei ce apucars 15-20 2 7 muncii,
sIocurl de ueru cu masini- mic! 10~ 15 m* intemeiata tn 1924), Iq Ger
mania
4 = masini pormale 1S-apm* Diagrame de flux al muneii- repre-
g $8 adauga: ;
cirsulagil. depoznan 3075
zeniarea proceselor de lucru in
cadrul unui circuit de productie,
Oimens
wee j baz4 pentru planulde dispunera 4
iuniie-stalon caniorm Stier = _
pentru -zoneie de accesibtitata :
Vator'-sialo n ale necesarw lui der masin: flor | si pamiru planul de flux
optima” la [ooul de iyeru Fluxul productiei Snatiu i febrile de magini-uneke 5) ateri alator.
— fF -T-f Sistemele de producti variaza tn
Aepazit de materi prime functie de dispunerea mijloacelor
de productie si de desfasurarea
procesului de produciia:
1. sistamu! cu locuri de {ueru,
> Ccuners paraield
2, sistamul-atelier, 3. sistemul in
&! linie, 4, sistemul in siruri, 5, siste-
mul fluent. Procesul de productie
poate tranzita mai mute statii/sis-
fame de productie (punct de ie-
~ cisnuners in sampancnad $ité-Dunct terminus). Forna de
Sazd: livrere-depozit materi pri-
oaoan mé-productie (preparare-prelu-
retro ate = digpunare tinjard crave-depozitara tamporard-mo
~ wee
emul -anetiar
co yreduete n-
&) Sisteme in Itia/aisteme fuente tare-lestare)-depozit de produge
© Precesu
de produc
ta sistam
tieut fart i e-exp
finit i e
edier > @ ~@.
po >
" * eee ene
§.Planificarea constructiv’,
all | Exempie de planificare construc:
8 A— 2. peoductle |
2 finite
deporitey dsyears iva proces-layeut, pianificara du-
Ss jehyr. protuss | pa axé : functionals, planificare du-
£ 4. alimentara cuansrgia |
5. wr pa axe in retea. >
alofl a | Modul de baza M = 19 ern
5. 5 Besa
8. asistenid Modulul preponderent pentru cla.
éhel. I dirile industriaie:
t 2 aharalor |
. administrate & M = 60 cm, distantele liniilor de
nap preauns sistem orizantate de ax,:
ie . Gamersif s0ciale
} bastrvira 1,@0
! - 3.60. - 5,40' - i080 , -..oe
A - praductia E = deseuri {vezi directivele referitoara la di-
B transport F =testara mansiu mf}
Brera i ;
Al aeaert bee hoa Valorila-eatalon pentru spatiu! re-
Ciagram
F a functiniier srincipala ale Instalatie
cesar in fabricile demasini-unelte:
@ intreprindarii mstalal deschisa
cl loc de
\ inj uctu
mic} 10cu — masa de lucru si‘
eee seal mt 14 re eae mw ie
Secu aed pee acter
|= Ne] Racordya cru, masini normale 1§- joc
Nit] Proces => 1 | Satie de operara (oparator) | HF de lucru, la care se adauga= 30%
1] prelucrare pentru circulati, ~@)
O;+ 2 | alacta {curent alactrie} M4 7. Drumuri cu doug benzi
2} dapoziara vila 3 | apa (hidrauies)
a] intiriere Y Determinarea numdruiui de par-
alo 4 [nar cu presiuna (pnaumatical "E?
a} tostare soane care se deplasaazA catra a
ojo Sj egeni de rfcira teaolanty | “ET
ars arora Treen tipui tntre-
4 fiwasta Prinderi, si trebuié [uate in consi-
By ranseor | sess (waste x derare orele de vir,
5 |_meninulara o Simbaiuti genaral ytlizate pentru racordurl de ex. fa
7h productiastagiars schimbarea treat,
ole tefnica.
Simbolurde propuse de VO sunt valabile Lafimea trasealor de teqdiurd poa-
Aumai pening Gerrnaria, cela ale AMSE te flim anumite cazuyt exceptional
Sint recomandais sentry uz intarnanonal, de 0,80 rn.
7 ;
' Mr. persoang
Fi) Cissunarea ach;pamenteler C4) simpoluni de sreiectare : (zona de migrara;
latimea”
de producte 4, @) Racorsur pind ta 5
normale
. : ]
doen motor os- 18 0.875m
Mecesaryl ds sucra'ata tunctia de torta hoturi pina la 29 1,000m
\ssée 2 agin aromas 9% Muncé angajaid entry ateliere gi
3-1, ind la 100 1250m
ascenzari | steer
“ 23= "geal olrquri ce intrspried ascanscare Od 02
Aa ir cladiri gu ari cg mecsnica fie
mai mutts aivslyr (oon paral) axtorior .
pine iS ao 1 oo
41 interior 0.3- 0.8 pind ta 25 Tfsdm
[ewes = form destiaini:
ping la ago 2.250m
dessa . . =
| ashen da gitdt Suprafald fofald 2.0 aSmflan
80-129 gelat “cimengiu
a
ir medio:
m¥fangaj ar ap naeaiatan
i To 10,69 mangajat indliones
—H ogre > Circulatilier ty
i jacgmes fo sanders Valotieatalon aanerat valabile pt nece-
i eee at intragrindaritar in-
seg ta
20g ta-
CHIMeA,
Montata
riditiiler Der
 desazit de materl pame
Ungtiun de depozilare,
CLADIRJ INDUSTRIALE
uogtilnd da frecare
var in duced i
figait, gua de turcat Prolectarea depozitelor:
Fara Santonit Depozitele sint parti componen-
cocs, cits, zahar, hosp te afe productiel si ale Austului
de griu, pumica siderurgic
de materiale. Unitate de deg
argid axpandanté, material alastic zitare = uniate de transport
granulal. egura, ligrit unad
unitate de productie = unitate ae
Belgie granular
cenusa [macinata}
expediere. Unitatite ,non-pra-
praf da liga, fina i saci ductie" trebuie reduse, intagra
fucte vrac, qhips macinat
cenuga [macinaté} (depazit fluent) sau evitate.

@) Unghiud de depozitare, unghiuri ® Materiale depazitats Q Bunuri depozitate:

O Tiputi de depoztt de frecare
Gunurile in vrac trabule depa:
depozit [i tate In concordant cu cantit
productia tea @).
L H Cantitatl mari:
l silozuri, hale, buncdre, halde.
Canttai] mich i22zi, canistre,
bene, tavi.

Dispunerea dapazitutul:
4 tepgire ai papeuctle depozitarea si productia situa
——~—-L
Te depdin s producti” ia acelasi nivel > @-A,
depozitul si nivelul de produc|
Sltugrea floxului dé produché Situarea fluxulut de productia ~ @ 8.
) Oisouneres depozigler in rapart cu punctele fixe fa raport cu bunulle depozitate Depozitul i productia functie uc
a utitizare pe doud sau mai mult

feu
capacate de
dapezitara: 100% niveluri ~» @) 6.
ar, de palate: 196 Determinarea =. coordonatei
TORRE
ee ocului dé depozitare ideal’ ..
capaci dapozitul pt. camert functie da
Saal de depozitare:
7.5 15% _timoul de actiune" af unui tran
2 ieor, fe pelata:
portor {circa 1/3 din fntregui d
pozit} -> ©). Aparate de dase
ay s— capac
vire a depozitului intro hala
one.
nr, d@ patete: existenta; Wn motostivuitar de *
1.000 t necesita un Spatiu da trece:
TSE
de 3,45 m fatima, furca poa
Fy Uniizare a) insullcient& 3ib} optima a
a} depozit 7 rhice cu ullllzara opti- Posibilitati de exploatare a unaihale plasa frei coantainere unul paste
ma a suprafatei sta yotumului
suprafatai sia inattimil de dapezitare hj depazit in blac ca dep. tranzit
de dapozitara
altul ~ @) A. O macara da de
pozitare are o inditime ¢

Breage operare pina la podul de mac:

ae ra. Pat fi degozitate § containe-

re unW peste altul ~ G) P
Macara de depozitare cu disp:
zitly mecanic de ridicare
fnedredturii care cuprinde con-
tainerele, spatiu de trecere ra-
dus. volum de depozitare 250
veces
365 perscane — @ ¢. Structura depozital
2100 transportaaya cu raftur Tnalte:
21,70 cdrucigara

a deaocit universal cu Maca 4) depezitin blag cu culoare, Cu dis- Corpyri cu ratturi cu unut sau dos 1. Structura din otel:
Suspendata Bau CU Oo mH pazitve da desgrvire a safturilar fiveluri din glamente individuale
b} hala degezitara ou rafturi cu >] amenay. cu corp. cu raft. inalte dia lemn sau ofl Acoperirea si peretti depozitul:
palate integrate precum si single de ghidare ate
dispozitivulu: de transportare
din denozit.

|i
rey} |] | 2. Structura dia beton armrat
TT

pe turie sint fixate in mod fev-

i2 Sil Ce Seton ca trae
~~ is

~
 CONSTRUCTI
INDUSTRIALE
TEHNOLOGIE DE TRANSPORT
$i DE DEPOZITARE +
Gimensiunile standard alo palate.
lor pentru Germania si Europa
{incepind cu 1960) stnt de 0,80
x
1,20 m4 conform DIN 15t4i4d,
Palete plate (palete din lemn pen-
tru patru derivatil cu Qreutate cca
28 ~ 32 kg) ~ @) . Paiste ~ ada
din grilaf, cu perati fiesi din ofelde
a Palete 3! accesarli
construct, inaitimea maxima de
suprapunere 5 bucati.
Transportul este o parte a flu-
xului materialelor. Se micso-
reaza costurile prin simplificarea

&
carucior cu dowd tome 6 earyelar cu tral rati
tehnicii de transportaré. Trabuie
alase achipamente de transport
iransparor gf unitare (de 9x, palete). Tehnica
earucior ty at
r ATH)
clreular cu kant + de transport trebuie adaptata la
planerma Hh nH Motegiivuliqn electric trangparter ou cabla Sarcinile existente si fa cerintele

ey
ole pL Dunn

tehnico-constructive.
eaucier cu

t sigvator manual cy ftwea Platiorme rulante

Transportor orfzontal, utilizare var
riabilé +) — @), indtime de de-
@) Transporteare permanente pentru
pozitare pind la § m, in cazuri
bunufi fa bucata speciale pind la 16 m cu elevator,
Este eficient economic datorita
casturilor miei de investitie, nu ne-
cesita reincarcare dac& sint fole-
site unitatt de incarcara fpalete),
necesita cale de ru'are plan eu
bande rianté Transporter cu panda tobogan drapt tobagan spiralat Suprafata aderant4,
din ote
Transporteare permanente: tran-
sponor cu prasiune si aspirare
{Gunurt varsate si lichide}.
Transportoare cenbifuge. Trans-
portoare permanante pentru bu-
hang eqitd. hurl v@rsate; cu cupa, cu spirala
fran gportas mutant tran eportor tulant banda cu ryiment
cu placuta cu geld (arsportar spiralat trangpertor cu ighseb
> @. Transportor permanent
@ -© ® -@©
cu burghi) si lantud
Transpertaare permanente pentru pentru bunut la bueeta sau
Bunuri varsate
pentru unitai de incdreare fcu-
ti) Pentru OUNur varsate: trans-
Portor circuigr, cu handa, cu
role — @) - @).
Macara = ,wansportor levator pe
sine", Cel mai simplu disnozitiv de
ridicare verticala. Troliu (de ase-
menea CU motor electric) pentru
0,5—$,0 t sarcina util. Mobilitate
orizantala suplimentars conferita,
de ancore sau seripet.
suspendaa
Macarale pivotante - @ -— @
plan
plan ‘
“
f
oa
a fac posibiid ridicarea, greutatiior
a Macara pivolanta cu sti 3) Macara cu ped
catre anumite puncte ale unei su-
aa
30.30
th ————= 8.00 30.00
 CONSTRUCTH
BM: 5%: 10% 2%) BH! 10% INDUSTRIALE
18-48 m HALE ~> Oi
Avantaje ale canstructillor
structura intr-9 apa: reazeme cparalele
2% G4: 10% intinse si de mica inaltime:
= costuri trici de constructe pe
3.3-8m 19-20 narme
- lumina naturala uniforma
regzame faralela
~ sint goginile incareaci mari ate
r
42-Tem =4gm
T
da=7,2m 6-72m
terenului
— pat fi construite pe terenun dificile
- pericol redus de accidente

cer
raazemea vapazoidale Bezavantaje ale constructiilor
Hala modulate cu raazeme Grinzi-cadru ¢a Modul de extindare intinse si de mica inaltime:
@ Tipu de hale cu deschidesi libere principale si secundara pentru toate ipurie de hala.
- pierded mari ternica {luminatoare)
20% - costuri de intretinere mari
— necesita teranuri marl
42-Tam
Sint recomandate structurile de
femn da obicel pentru constructiile
usoara, in special pentru acaperi-
rea constructiilor cu spatil largl, ia
sisteme de tio fachwerk moderne
cu noadun aconomice {dibluri ing-
lare. bulldog s.a.m.d.} sau cu grin
Zi din lemn stratificat -» G)
Structure din ote! sint adecvate
dldirilar industriale, deoarece mo-
cadru su J aricutatit
dificarila sau extinderte pot fi user
afl de tenis cu sconeris de secliune pollganala Sistema constructive uscare pen-
Hale cu deschidant libare: tru nal; geametiia strucluvii spa-
realizale in cazul ateluiu. Costurile
Hala cu struclura din lama lamelar
SB de tens (lata prezinta sotupiiia de mat sus. de inwatinere (vepsitul) sint mat mar!
lyminator
decit in cazul constructilor ou zidaria.
Structuri din beton armat: execu-
jie in sistem Monolit sau din prefa-
brigate. Rezist’ atacurilor chimice
mai bine decit otelul, motiv pentru
cu luminatogre inveliigare cy vital vertical in sheds
care esta necesar in cazul anu-
mitor oladiri indusiriale. Cu ar-
matur normale (nu pratensionate)
pentru deschideri mici (sectiuri
mavi}. in cazul uner deschiceri mai
mart sint de regulé pretensionate
ideseari e farmd de prefabricate)

cadtu, cu J arrculatil
SULCIUTS autgporiata in shed-un cu viral
Dimensium, La constructille usoa-
Structura din lemn lameélar peru ® Hala cu tavelllaare vival in shad-uri re, tavee de 5 ~ 7,5 m, pentru
ald cu lurninalar da coame
fymina 58 20.0. 5.0 deschideri de 10 - 30 m ecenami-

r
set oo, ce. Acola unde reazeme intermedi-
adie elajaia

are deranjeaza, sint posible des-

chideri coraspnzatgr mai mari, de
49-6.0)

50+ 7, $5,7G
26 shed-yri gutoportante nina la 50m — 4G). Pentru a se
cistiga spatiu pe inattime, fermnale
nsversala avin acogedtgul diral ia sned-UA, seetuna lransyarsdl& hala ou 3 reazame
sau grinzile (din grifaj sau tabla }
plopanant tgemaniea une grins! in 24oret
9-40.50 30,0- 60,0 3.0
pot fi in luminatears, in ferastrete
lumind ee
20.4) shed-ulor ag acoperirila th shed-
ANUETING
i +2,
uri me WBE = et
4
Pentru 2 evita sagetile deranjante
ce 0 daschiderg hard
Lo-6.

de pind la Som ar trabuil fotosite grinzi-cadry

ancorare
— \S) cu tiranii in pardoseala.
" : sectiuna longi jn stabitirea eistantelar dintre reaze-

@ Sectlune tengitucinala pin accperis in

sred-uii cu firant diagocali pin vilray
5
a Aesparig curb In shed-uri
Hala cu dumirator vansversal.
ferme!2 - grinzi Gerber
me, rebure tuara in considerare dis-
punersa mesinior si a cailgr de ag-
— Gimgraara ineren Hs : ces, precum st distartale necesare
7 Pd ale a7q | ago [aac| aaa
raisnee
a
aulovehiculeler pentru a inigarce.
ny <"Ta, _[1z0 [tsa {tao | | 4 fay & aaa
tt 4.1150 1180130 s a iS SOs Fa0-Al inaltimes halei poste fi data, daca
{ : cw | 200 {200 [sce : _ beat dtinea| F 60-4 TF 30-8 a cazul, de indltimea maearalalar
1 necPsot= 30-4 [Faas
+ ma ek 1809 5, aaiso/ FA Peoru o perianla corespunzaioare
2,
lgianta, inaltimea
ot ae0) ate! 307 bs, cra MS a poduiui
Hanae azalseciageraae: | Bede 6ccH? = 5a ie intra 1.8 —
[sco] id, bea] @ my orazin.
a iaced \ a
[Sa -
soc
 CONSTRUCTH INDUSTRIALE
CLADIAL ETAJATE -> (1)
Avanitaje fata de cladirile neetajate: .
lucia ratlectata Supralata construité mai mied, circulati mai scurte intre cifesitele
a -
nnzita sirt serpendiculare pe perstele sect, datorate posibilitatlor de leg&turd pe verticala, ragee mai scur-
-" axtanod: ilimnarg Suna, watford a
dstanta dinirs locul dé lucry si fareastra: te pentru conducte, intretinere si incaizire mai ieltine, aerisira mai sim-

se
-iluminare narmala:
~tuminars fearte burg: 1,54
27°
Grinzite int adralele cu peretele
@ axteciar: duminare deuritocma,
Cistanta adecvata intra cadin
mai siaba Pantry o buna dlumingre
aud
&
Adingimea cladiri pentru o inaltime Cadre cu deschidara livera;
de nivei dara Uti zara neingradité a spatiului
pla. Adecvat pentru fabrici de bere, fabrici de nirtia, depozite $i
alte
cladiri unde materiile prime sint transportate inti la nivelurile Superfo-
are, de unde sint coborite prin propria greutate la niveluriie inferloare,
O bund ituminare faterald. Adecvat pentru industria optica, de meca-
nica fina si electrica, industria alimentara si da arome, industria textila. ~
Situare:
Conditionata urbanistic si operational. Daca cladirea este vitraté nu-
mai pe ¢ laturé, atunci aceasta ar trebui sd fie cea de nord-est, daca
este vitrata pe dowd laturi, clacirea ar trebui orientata pe lungime pe
axa est-vest, cu ferestre pe nord si pe sud. in acest caz, soarele da
vara straluceste doar putin In incaperi $i poate fi usor sprit prin pra-
tectli, iar iarna, spaliite beneficiaza de turnina soaralyi pind pe latu-
fade nord — @. Pe latura de nord: casa scar, WC (20nd racoroa-
84). Nu siat umbre deranjante tn spatiul de iueru. Pe jatura sudieg ti-
berd se pot monta parasclare continui cu actionare mecanica. De caa
ford mai bund iluminare naturala beneficiaza clagirile Tnalte care sint situ-
ate unele lata de altele la o distantaé de deua ori mai mare cect Inal-
timea lor (unghiul de incidamta a luminif la parter = 277) + @: intre
éle se pot situa cladiri de joasa indkime cu iuminatoare,

Dimens\uni: inaltimea incaperilor confarm raglementarilor este = 3.0m

4,0

Rent cladirile industriale, pentru subsolui si mansarda = 25 m,

Adincimea cladirii: functie de indltimea tnc&perilar, Adincimea unei ca-
mere in cazul fabrigitor situate izolat este in general de dova ori
inditimes, fn caz de ferestre fara buiandrug aparent + & (clrculatiile
din centrui cladirii nu sint inciuse in calcul). Pentru 3m inditime a
camerei deci 12 m+ 1,75 ~ 3,00 m circulatie = 13,75 — 18,00 m
adincims — @. Adincimea aconomica pentru acaperire fara stiipi
“al intarmediari conform + @, Camereie de 4m inaltime au o adinci-
m
me de 15, raspectiv 17,5 m, de obicel cu 1 sau 2 sttipi interrnadiari
29-22.5 \S-17.5
Stuctura cu cadre intermadiare Stfipit mtaraectari permit cieculalli
@) diera avantaje statice; stilpii cantrala, in stinga sau in dreapta
Camere de 5m inaltime si cu o adincime de 20, sespectiv 22,5 msint
deranigaza insa suprafata de lucru lor; suprafata mai mara <atee nord. aconomice cu 2 stip: + () (aceasta deschidere asie posinila
si fara
Stiipi intermediari pentru mansarde, a5 cum asta ilustrat fa 4}.
“Aa
in cazuri speciale, pentru curt: ete. adincimea canstructiel poate fi
usor calcutata functie dé juminozitatea dorita, care depinde de tioul
de activitate.
Valarie aproximative pentru suprafate de ferestra:
incaperi anexe sf depozitan 10% din supratate pardosalii
ataliere pentry lucras grele 12% din suprafaia pardosetii
ateliere pentry lverari de precizie
= a

20% dirt supratata pardoselii

5.4

in cazul unor incdperi cu adincime mai mare, difuzia juminii ineiden-

TE te este avantajoasa (Drisé-soletl-uri, jaluzele, geamuti de refractia
a

| F517. $.2.m.d.), directa daschiderii grinziloy aste importanta ~ @ ~ @),

Cladire etajeia ey tala pant maca- Distanta dintre blatul de fucru si fereasira = dublul distantei cintre
=>, Cela mai adinci inedper cu 2
PF faduri dé sicpi reiterntadlan.
vale cara a Cancomitent put de ridi-
Grical ‘nm careala spra axterior, care pentru plese 'a baicoanele bulandrugut feresirei $i blatul de lucru + @).
decalata ale nivelurigr supedoars.
o{dimaasiuai mscuty
REEEEAEO RAE
 100 m zona deseradd CLADIAI INDUSTRIALE
inereprinders
GRUPUAl SANITARE
grup sacdar Amenajarea functionala si coresqunzatmare a grupurilar sanitare $i
Le? pee 300 2 cameralor saciate creeaza un climat pozitiy intr-o intreprindere.
Aici sintincluse: toalete, vestiare + pag. 472, dusuri 3i cazi de baia
vestiar ¥ ~ pag. 410, incdperea sanitara, eveniual sauna si b2! medicinale.
Toaletele: lac distanta de cca 100 m de fiecare loe de tueru, fn caz
unitaie * 100 Sarbati 4 de productie pe banda rulanté, la cca 75 m, in intreprinderila mai
tosiete «= 160 lamer
a gona deseoita
mari trebuie Tmpartite in mod functional in mai multe unital, de ex.
pé flecare nivel lingé scara, in zona podestuli. Pentru mai mult de
5 angajati, toaletele trebuie impaniig pe sexe. Pentru mai mult de 5
(3 angajali, trebuie s4 existe toalete pentru falosirea exclusiva de catre
acesiia. Nu este necasara o anticamera daca gruoul sanitar nu
D tontine decit o singura toaleta si daca nu are acces direct cdtre o
fnedpere de iucru, dé pauza, cdéire un vestiar, soalator sau camera
bm a eet 55 1 eg sanitara, Toaletele trebuis 54 poat fi incuiata. in caz de ventilare
naturala atoaletelor, suprafata destinara aerisirli trebule sa fie = de-
cit suprafata sectiunil transversale a gotului de ventilare. In caz de
yD vantiare cu fereastra pe o singurd latura sint necesari 1.700 cm2pe
toaleta, functie de necesitati 1.000 cme.
In gruourile sanitare pentru s 50 barbatl respectiv < 180 de femnei
es I
trabuie prevazute pentru fiecare toaleta o aerisira in pardoseala cu
8 We-url Int-ya singur sit, ugile s¢ Usil2 se daschid cate interior sicana pantry miros, pracum s/ robinet cu manetaé de actionare $/ fi-
deschid in axtarior
let pentru furtun, De asemenea, este necesara o chiuveta de de-
128 1 16 eG versare pentru curatare. Pardoselile trebuie 5A fie antiderapante,
impermaabile Si usor dé curdlat, Pereti trebuie $2 fie lavabili pind [a
LD o indltime 2 2m. Tamperatura in taalete trebuie $4 fie = 21° C.
Toaletala necesita o anticamera bine aerisita, Aici, la fiecare 5 WC-
D uri treduie sa fie prevazuta = 1 chiuveta, precum si usedioare pen-
tru miini. Daca sint montate distribuitoare de sapun, este de ajuns
Db unut [2 2 chiuvete. La 2 - 3 chiuvete este necesara o oglinda.
-&

inaktimea minima a toaletelor poate fi de 2,20 m, dacd nu contin mai

anal canal
mult de 4 WC-uri.
Usita sq deschid care exterar, @) Usiig $9 deschid cStre interior
ou canal de vlna barbati femai
bt 28+ 285 —— bh 5 a 15 = = 3<
x a
C3 a 10 a " <= 3
2 |ae| -> ge | §£ i832) &2 leoel
[geal a§ |e
> @
S |eo|
zz) 3
| ot]
|2 G1)
®
5
feuslee:
[?esle8] = | 35
jeo|
3 355 3
[ee
25
Ss Se : coi
&gs OSS eo
=5 Qe Sas Zé
1 2
itt
|= a}
tiogt
8e| Ssaea
iit ig?
[357]
iyo
4 S35]
i
2158
ip
eH LD gf 2] aliztiltirli 20 ef rtaftad;
so | al aj} aug] +f os |i 35 ahaajada|4
5 4) 4] 24) 1 t{2 6a 4f 27 2) t 41
Cu pisoars, usile se daschid tafel ca la CF) cy usila care se wo} s| sj 3a! 2] 1]2} 65 s| 2fala]4
cae éxterior daschid cdtra interior
F125 10 18 io} 6] 6] as, 2, 2424 30 al 2] a} 4]4
iso | 74 7] a2] 2f 2] 24 140 7h a;ataqa
io | a] gs} as] 2] 2}a) 120 a} aj afala
zo] os] s[s4[ 3a] aiz{ 0 f el siafta [+
aso) iof iw] 60] 3{ af4 | cot] wl s fa] 1 ft
asie CosibI4 mull picarea de 1,5 al
ih In¢dperga daparald gentry detergent 3: ungilg ¢3 curdiat Data WC-urie parttity berbali gine
Indepanaie spata! de cele pantry fame! alunci si if acaare incdnen Weblo sa dvidte chiyvele de
daversare,
@ in anicamerale grupuritor sanitars ale inireprindetker tratuig 94 avisi® cantar legistatlai in viggaa
fopingte cu ap caled deasupra tavoarelor
4 ng Ja § angaiell este sullciant
yn ore sanilar camun,
§ grupul sanitary mai mare déch pertny folégires ce catrs 250 sau 160 da tami.
Gruo sentar cu WC-yrt in deua @ Usile sa deschid catre interior
girun!, ugila ge daschid if extarior a Grupurt sanitara mari
: 13 ——-— 220 —-———} bmq.25 —b 1.28 1.25
a1 4

eS aa
 CONSTRUCTIININDUSTRIALE
1358-1 sod S-r-1.39-— EXEMPLE DE PROIECTARE. GRUPURI SANITARE
Un grup sanitar nu ar trebui s4 cantina mai mull de 10 toalete si 10 WC-uri.
Grupurile sanitare reOula dispuse in asa fal, incit s4 nu fie la mai mult de
% % 100 m depactare de locurile permanente de lueru si nu ta mai mult de un ri-
: veldistanta, in Caz cal nu axisté seari rulants. Traseul de la fecul de lucru la
‘ . ta grupul sanitar nu af trabui sa treaaea prin exterior.
8 . barhatt g
io¢ ao _ valod stalon lavgare WCuri] pisoare | bideurl | chivvete
53 brentan 88 intreprinderi / fring [» ©)
. fami ping la 5 pers. 1 1 - . -
150-500 fame . 450-800 barbati 10 pers. 1 t - 1 1
2g pers. 1 2 * 1 1
35 pers. 1 3 - i 1
Toslete pantry canting ale autoritajor 3d pers. 2 4 * 2 1
65 pers. 2 5 - 2 1
: 50 pers. 2 5 - 2 1
net 651 50 tht Sat 25 nt 100 pars, 2 7 . a t
120 pers. 3 a : 3 t
4 - 140 pers, 3 9 - a t
5 a . ers, 3 10 - a 1
45

4 a béarbati pina la = S pers. 1 ; - - f

3 * 10-25 pers. 1 1-2 1-2
3 50 -75 pers. 2 4.4 [3-6 31
2s 4 100- 140 pars. 2 §-5 5-6 - 1
%, wD 180 - 190 pers. 2 7B | 7-8 - 1
s - 220 - 250 pers, 3 9-30} 9-40 : 1
& o Cantina ale autortatior > C1)
L r femei 150 - 300 pars. 1 1 : : 1
45

5 w! 301 - 450 pers. 1 2 - 1

T Fat 451 - 600 pers. t 2 - 1
3 601 + $00 pers. 1 3 : j
z = G1 + 1300 pars. 2 a : : 1
i 2 barbati 150 - 900 pors. 1 i 2 : 1
ge | Q1 - 450 pars. 1 2 2 - 1
‘ premeasodtl 431 - 00 pers 2 2 2 - 4
601 - 900 pers. 2 3 4 . i
901 - 1200 pers. 3 a 5 - t
Tealete pentru papasur de autostrada. cca 150 persoane
restauranta/catengle = [-* C3)»
. :
Ie t,80-h1,25+ -sso7 tet 66+ § 1.50 7! 100 rn? 2 supratata femeai 1 2 ; '
. barbati 1 1 2-3] - | 1
7 i dupa nr, locuel
‘g 2 famei pind la 30 1 1 - - 1
z Is 60 1-2 | 2 - - 1
w 2 ad 2 2-3 . : 1
a e 126 2-3 a-4 - - 1
tx 8 barbati
hati pina!
pind Ja “ie pepe et pial:
- - |1
:
" a: , 1
§0 1-2
1
1-2
agi:
a-4 . 1
‘
| | 420 2 2 4.5 . 1
& 2 i790 2-3 [2-3] 5-6] - 1
ne = cladirt administrativa élite 5 WC-ur Gite 10 persaane
| ‘ side birauri -~ @ "
* temoi 1-2 1-2 : - 1
barhatt 1-2 1-2 i : 3

Toalete pentru rastauranta,

>
170 femel si
, 170 oaraati
inaitimi recomandate de | (&)
MSLIME caramind as - 40m . a9 - eo
MSLIMS ci 80cm 4fcem = BS om
bq t125 bot go lhe tso 28-4 50 SLIME clog : .

4
E 3
=
+:& E
a
8
“ 21 t
| aar 8
s
2 2
z Sa

) WC suspendat-razemat pisoar
Toaleta pentru cladiri da ‘pircuri gi administratie, 40 femet st 40 barbaty
bovee gd moe]
i 9,50--4--1,35 be 150-8 1.50 $91.25 tf 130-4

8 "at gs i
= = &
2 ra 3 "
ost 5 ae =
= 5 4 Tl
.
a 8Ss z=
a 2 L
2 3 2
 CONSTRUCTH INGUSTRIALE
INSTALATH CE SPAL
Instalatiile de spalat cuprind toaie cispozitivele si echipament..a
care servasc spalarii corporale a personalului. Catagorir, instalaiii
de spalat, instalatii cu jet, instalatii de baie.
Instalatille de spatat trebute sa fie alimentate cu aparece sicaldds |
suport paniu mixt. Pentru fiecare instalatie de spalat trebuie prevazut un sifon ve
piosnape
1.00 scurgere cu maneta de inchidere si filet pentru insurubare furtun.
Instatatiile tebuie sa fie aerisite artificial, in mad suficient, pe tim) +
F utilizarii.
Numarul echipamerntelor de spalat la 100 de utilizatert este determi-
Tignitoare
la ef 0m daactlonata
locut de culyeru
miner @ Sislem jghesb de spalat Acter nat de tipul tntreprinderi in: 15 echipamente pantru intreprinderile cu
munca ce nu produce murdarie, 20 pentru cele ce produc murda
@Qiirem 6-3 persoane
medie, 25 pentru cele ca praduc murdarie multé, 25 pentru cele
atmasferd caidé, umeda, praioasa, toxicd, cu agenti patogeni, miro-
sitoare, sterile si farmaceutice, alimeniatie si arome.
Echipamentele de spdlat trebule Imparite functie de necesitati
echipamente cu curgera si cu jet, iritr-un raport echiliprat.
Functie de tipul activitatii Inireprindari, se dispune intr-un toc acec-
vat, in apropierea iocurilar de tucru, un spaiater de gurd. ~- @
Temperaturadin vestiare si instalatiila de spdlat trebwie sa fie de
20 - 22° C. Consumul de apa de persoand si pe zi este de 50 |
[ Qa (ea L
activare cu piciorul
Instalatiile da spalat nacesare
Firing de spalat. economis da Tipul intreprinderh SOreuert da pergcand nt. de willzaion instalathe Init-un Uinp da
@ soaiiu fata da jgheaoyrita
min 1S retin a 20 min h
de spalat 25% —~ - cmurdarls redzsa 2 T a
murdaria mada 3 3 6
murdaria accentual’ a 4 5

Distribuitor de sarvate do hirtis. @) inallimaa lloera a capetator de dus Snatiul necesar peniry
&) Cuve pantry picioara polita 5 distnbultor de s4pun dispozitivels de spavat circulare
Supalala de stat Th picmare

+e

de stat in pleinare
FE + B48
Oyicy)

dq
0

Oo
65 480+-—1,00—4 S351
1,10 45+ We 7Op—— 4,05 ——e70a
2
(1.40 zweib.}

instatatie de spalat su cue lngtalatie de soalal cu jghaab

@) Instalatie de spalat cu chiuvers i) jnstalatis de spatat cu jghead
de spalat nicigareia panty spalat picioarele

St
aeTy
84

14a (
foc seri
8+

URE
a-+

1,70 1,00 4 $5
C | lec senime
4m

es a2
SSD 1 ee IN = >
 I CONSTRUCTI INDUSTRIALE
L Serumiraa spativiui Eshipamente
de igiend DOTAR! SANITAHE

toalate” i chuveta deversare

femer 1 toaleta la 3 pind la 10 famel sau ia 59 pina ia 10cm? Spatiu Tipu! imreprinderii Echipamente
1 pind ta dlavgare penwu o toalata say
1 lavoar pentru cat mui S WC-uri Lavagr-Wo murdarie J laveare 10 pind la
temei'* tedusa 3 WCaurl 13 famei
| 11 cuva de spat
spalat sezi
Toalete” 1 chiuveta daversara chewed 3ezing
barbatt 1 itoaletd la 10 pind la 15 bareati sau la 50 pind la 15Om? - ~
Suprafata util Mordarie 3 lavoare i
1 pind la 3 pisoare fa 10 pind la 15 Garball sau !a 50 pina la media 1 inslalatie dus 0pina a
1 Sdn? supraiata wtilé : 1 cuva spalal picioarete
1 pind la 3 laveare pentre o taleta sau ’
3Wo-ui
1 lavoar pentn: cel myit 5 WC-uri 1 cuvd de spalat sexing
1 chiuveld davergarg
j birouei 1 favor la 8 pind jg 10 persoane say la 100m? suprafata Lavoar-'WG murdate Flavoare 10 pina|
H utild sau cat putin fun birow sau 4 lavoarla 4 pind je barbati! radusa 2WC-udi ig Barba
7 persoane 2? pisoare
1 chiuvala deversare
camere dé curaienie 1 chiuveta deveragre murdaris 3 tavoare 10 pind ta
maddie Tinsttlatie dus 15 odrbati
obeiy 1 flarbator de apa? t cuvd spalat picioarata
1 chiuveta spélat cu supralaté de seurgere 5 toa
iscara
1 chiuvetd déversare
"aun grup sanitar max. 10 WO-url ee . murdara ta mal d
a pansy de apa tiatd de persoand este de 0,75Uzi. 1 lity de apa insearmna secontualé te a fe us at Gag
pind la 6 cest. 4 ~ 15 parscane
an 1 cada de baie la 2-3 perscane
@) Echipartente pant ciddie de birourt gi administrative cu padea ca mai sus. dar $a adaygd
. murdara 1 cuva spatat picigarele laid -— 15
: Sau caldd Persoane
femal Wun dazinate de lavear | chives 1 bazin dezinfectara
a picicaralor ou 6— B jetutl
spalat in sezut
{~2 fignitod 1a ur spatlu de spdiat '
G pind ia 19" 1 1 1 1 camera dg curdtat 1 chipvatd devarsarg
17 pina [a 20 2 1 2 1 Ofiely? 1 chluvetd daversara
25 gina la 30 3 1 pind la 2 Zpind las i ; figrtator ae apa
3843 pina
pind ia'a5040 4 2 3 i ens NOR spltat plcuraicr
omy!

5 2 ‘ 1 camera de luere i
1 WSnitoare la 100 perseans
1 la un grup santer max. 10 WC-url, in anticamara aS WC-uri iretule s& axiste cal
barbad plsoare putin 1 chiuvela sau lavear
3 greumet de apa Mara dé persaarta este de O,7Siz1, 1 [tru de Apa inseantind § pind fa
cegth
+ distanta maxima dinta locul de lueru si fismiteare este de 10d m
19 ping ta 13” 1 + ' 1
20 pind la 25 2 ipinaia2 T 1 @ ;
20 pind 2 99 2 pinklad 2 pind iad 4 1 Echinamante pentru intraprincan industrials

40 pind ja 4d a 3 3 1 sa =
50 pind (a $9 dpindiad 14 3 ' aa, ar = 8
4 a

~
‘lin argigetarea da birouri mal mici sa secamanda dublarea numarului de laveare,
ie
ers z
2323]
Bsr
,
5
18.2
22g
de WC-uti si da pisoare SBI an a3 ; 3 san e
os a as =
(2) numarul de ebiecte de persaana aig 2 ao 5 |geg8} « i 8 ag 2
a0, 2 | 221 $ (2833) 9 | 28) =
Compan cu canditii murdarie puna Biraur! si administrate
da tucru odignutte
industria vestimentara, a lemnului, 15 10 Coy 4 1 - - t
macanica find

murdare made antreprize, intrsprnderi 20 a} (190) 8 2 = - 1

de construct] masini
Companii cu concitii murdarie accantuaté ladystria cacburiter, industria 25 12 . 10 a
ds fucru speciale cimerttutul si a varutui, 4 ~ - i
. industria gudronulut
cad otetdril, fabriet de sticld, tur + _
cu tratamente tarmica a " 19 3 ~ ~ 2
praics sférimare pialvd, cariera. _ .
part din industria ceramicin. 25 "2 0 3 ~ ~ =

umed spaldtori, vopsitarti 25 16 - T a - - 1

[umed, ming de cdrtune 3i dg mineraun, 25 42 . 19 3

murdavia accentuata spdlateni de o3sbune, instalalii * ~ - '
ds orocesare 3 minergurilar
mirositer insalatii de preluerare 4 53 15 - 7 2 - - z
produgelor de angina animala .
c substante inreorinder: de preluer 1 }
c aniumtbulyi, 2 ar: : 1 '
ante 25 12 - 4 2 aj = : j
it i ' i
 CONSTRUCTH INDUSTAIALE
suport
cy otdiga VESTIARE, DULAPURI HAINE
50-100 —— 9D FSO 110
— 8
Vestiarele sint echipamente care servese schimbului 5i depo zitacii hai-
@ Vestar cu suparted simale gu cislige ® Suport umerase
nelor de casa, de straca si de lucru ale personalului une companii.
incaperilg trebule sa fle situate functional intre intraraa In companie
Ht silocul de lucru si sa fie accesibile pe cea mai scurta cale. Vestiarale
pores = eet £
Bi i ee : trebuie $4 aiba ¢ indltime libera de = 2,30 mila o supraiata de pina
la 30 mi? inclusiv $i = 2,50 m tao suqrafata mai mare de 30 m7. Su-
+ ae prafala unui vestiar Febuie sa fie = @ m?. Acalo unde nu sint ne-
wid 50+ -50--— 904 ba + $04 50 +-- 80 4
cirevlatie circulate cesare vestiare, trebuie $4 existe pentru hecare angajat un cuier si
Veastiar cu suporturl simple r
Vestiar cu suparturi simple un dutap cu incuietoare + @- @. .
cu citllga, cu autoservira Umerase, Gu autoservira
Yestiarele trebuie 4 fie separate pe sexe si 34 fle tipsite da curent
“
dulapud
schime cu = To
sau de posibilitatea de a privi Inauntru.
banea = Sirurile de dulapuri si de ratturl sint plasate cet mai avamtajos perpen-
Forse
a i dicular pe peretele cu ferestre. £ bing ca parapetele ferestrelor
s3 fiela
. 104 be 1,80 et het inalimaa dulapurilor daca este posibil. Spatile de spatat si véstiarele
=
dulaputi schimb cae trabuie sa aiba acces direct unete c&tre celelalte, insd trepuie separate.
cu taburet care he ClCt
giseazd wa (na Lafimea cireulatiilor conform DIN 18225:
Oh Siruri Numa de persoane latima ap'}
[zond dasenvita} normals
100 dg
1 pinata = 0,875
2 pind ta 20 1,00
a pind la 100 1,28
4 pina la 250 1,75
5 pind la 400 3,25 ') dimensiuni-azaton
Rea wo ew me Wad 10d be Od
@ Bimensiuai minime vestiara
In cazul cufereior deschise nu ar trebui Practicate distanie dintre
cittige sau umérase mai micl decit urm4toarele:
<400 —— 8 90
pentru Raine de straca, intre cirlige 20 cm, Intra umerage 10 cm, pen-
ona
perity tru haing de lueru uscate, Intra cirlige 10 cm, intre umerase 6 cm.
1,00 wn cing Pentru haine de iucru umeds intré cirlige 30 cm, intra umerase 20 cm
i ~~) -@.
@) Gardarsea cu pradare, ou strum individuale de sugatun cirlige Veastiare:
==
1 dulap da haine. eee ft@ Cap de lucrdtor
€400-—— 75 30 a0 m4 4 dulap dubly in intr. ou munca ce murd&reste
9,03
panins {separat pt. haine de lueru gi de strada)... . pe cap de tucrator
wn cirlig
Necesar de spatiu: suprafata schimb pe cap de angajat 0,50 re?
Supr, schimb cu dulag si lavoarpe cap de angajat =—-0,50-0,60 m?
Gardercoa cu gredare, cu siruri duble de suportur umerase
Supe. schimb cu dulap fara lavoar ps cap de angajat 0,90~0,40 m?
igarderabe de teat) cu serve
* congucté
aa de aarlsire
t i
fanta de
aarisira

41
45+

'
+
30
A a

Dulapuri vestiar Wagezoldats, Struri duble de dufapurl de haine (0) Bulapun de haine cu acogerire a Dulao de garderopa ingust
sistem Rotter aansila, cu Sanci da sadere Thdiinata $i Conducta 4a aerisire
aersire,
TT

50 0 572.5
H 49 3 | rE so 42502)
|

3
iy—
rey
we
 Lacutnta insiruite pens .
tH Primarie
MODIFICARI CE FUNCTIUNE
—@
Anterior fabrica — G1} - @) modifiearea functiunii:
Filatura a fost transiormata fn primnarie si atelierul de rdsuct fire in
cladire de locuinie si magazine. Depozitul de lind a test transformat
in hotel.
Anterior hala comerciala -» G) — G@) moditicarea functiunii:
Magazine, restaurante gi o berdrig. La etaj au fost amemajate birourt.
Anterior grup de sitozuri @) — @ modificaraa functiunii:
Birou de arhitectura. A fost necesara demolarea unor psreti si rea-
lizarea unor piatforme tip pad pentru a asigura lagaturi intre silozuri
Fabrica de textile Engaiskirchen
la niveluri diferite.
dupa: primare, magazing, hote/, loeuinte, plan dé sitvatle Anterior hidracentrala, + - @ ulterior centru da arta, ataliere,
Boge locuinte. Fosta hidracentrala a fost folosita pinaTn 1975 ta apravi-
ey Nemes zionarea cu apa a orasuiui Rotterdam.
23h Es
A

q
EH
o
"Poorest

SEL SEP YS:

fe
~Jve
ke oe
ry oy aps:
res’ [ pls
Tt 81

1H! oo:
Fi. 2.ohad:
‘CRT

Li
=:La Fe Pi, . mon Tht
|
Cantal Marker Coventgarden _ _ ~ . . ,
Londra << @~ @ ® Plan ® ® © Vedera Arh: R. Bafili

Tan
a ay
 MODIFICARI OF FUNCTIUNE
—-
Complex de locuinte in Bostan, SUA
Anterior: fabricd de piane; dupa: locuinte pentru artis ~ G) ~ @.
Cladirea cu patru aripi cuprinde o curte intevioara. Are foarte multe ga-
luri de ferestre st o adincime redusd, foarte potrivité pentru locuinte.
Sala multifunctionalé Pavillion Saltard, Nogent-sur-Marne, F,
Anterior: halA comerciala; dupa: sala multifunctionala + @) - @.
Hala poate fi utilizataé peniru evenimente cu pina la 300 de partici-
anti. In nowt subsol locuri de pareare, incaperi necesare din punct
de vedere functional si anexe.
Centrul cultural din Geneva
Anterior: abaior; dupa — centr cultural + @ ~ @), Cladirea existenta
din 1848 a fost reamenajata inte-un centru cultural cu sali de expozitie,
featry experimental, sali pentru rapetitii muzicale si un restaurant.
Locuinte paniru artigtl, Nesbeth Housing, New York
Anterior: fabric de telefoane; dupa: locuinte +
In suprafata utlla existen!a de cca 60.000 m? au putut fi amenaiate
384 de locuinte, magazine, atelieré, sali de expozitie, precum gi sai
- ee lars: de filmare st repetitii.
1) i Colectia de arta Schloss Gottorf, Schlaswig
Anterior: mane}: dupa; muzeu -@) - @
Cladirea este cea mai reprezentativa consiructie laicd a tandului.
Manejul a fost reamenajat pentru o calectie de arta modem’. $-a
renuntat ta orice fel de oretentie privind reprezentativitatea.
Anterior; dapozit; dupa: scoala -+ (2)
Din punct de vedere functional cladirea este structurata in niveluri dife-
rite, Etajele 4 si 5 pentru scoala-laboraior, 2 si 3 pentru scoala si comu-
inainte: haid comerciala Verdarg Intarioara a naidi
duga: said mulgfumetionala comerclale — nitate, etajul 1 in comun pentru gcoala-laborator si pentru comunitate.

tt
Tern A
 COTETE PENTRU ANIMALE MICI
Po

Sy
85

fer 15
Sa a
IN SCOP DE HOBSY
Cotetele pentru animale miei rebuia
amenajate $i construite cu grijd pen-
tru ca ele 5a fie oroductive tn caéa ce
i privesie crastera2 animaielor. Tre-
buyie executate astiel ineit s4 fe cu-
Supratara cotet ds serache.,..0.15-0.20 m?
Pantry sorumbeil de vasa ccrespunzator
2 culburide pereche, disouss pe pedeans rate, agrisite, far& curent! de aer, us-
hulubarie! sau pe suporturi speciale.
mai myn. 1 pereche de porumbai vaiajor cate. termoizolate si impermeadile,
Hrapirea $2 face printr-o cutie din lemn eu
= 0.5m! spaiiu. | parecne de parumaai da Pa giflgi de 3-4m indilima, captusiti cu ta- tici descideri, recipienteté pentru apa da
Trebuie prevadzure cu sistem de sli«
rasao t,0 m7 spadu. 15-20 perechi po- bla pina la 1.5-2.0n1 inaltume conta ani- asameri cu asttal da deschidgrl minare 2 lichidului din dejecti. Supra-
fumibei de casa intr-o hutudare, 20-50 ge. malalar de prada sau atasata pe parea » fata de ferestre trebuie sd reprezinta
rachi porumo@ei obianuit fate-o nulubade. asticd Sau sudicd a casei. max. 140 din suprafata podelet
cotetulut, Este de preferat canstructia
a Porumipai ® Cotet perumbai 3) Cutte cui dupa Fulton din lemn cu strat ermoizatant, Treou-
is prevazute spatil anexe pentru pre-
— Pararéa Hranei si dapozitare. Forma
«om Cotejului treduie s& fig aleasa functia
OT de situarea fata de soare. Parteg cu
On Se ferastre trebuie orientata cdtra sud.
Usa trehuia oriantata edtre ast. Cul
Sa 35
ourile trebuie disnuga in locul eal mai
Tntunécos. Cotatul trebuie Impartit in
a Spatiu de scurmat cu pale si qroapa
spatiu pt Scurmat part Sgaini = 2am? in eatetele ¢@ crascStorla, cuiburite sint de dejacti cu bare de stat deasupra
apatiu ot. scurmat pentru 19 gain adem? Culbuciia $8 digoun pe jos sau cite trai
Soncapulea cu trapa batanta, cara tig unyl peste altul, inchiderea superioara
spabu pl. scurmat sentry 20 gain’ 210m?
spatiul da somn pentru 5-6 gaini useara atta liber de un cirlig + (dhe consea abicé. Dimensiunite cuifulul: 35 x 35 Spatiul de migcare in 2er liber e ae-
gau 4-5 gainti gralé = tm liniar bara de stat
din dowd teape combinata — Atunei ping [a 40 x 40cm suprafata podalai si fimmat in cazul ideal. Suprafata tre-
= 10-12 gdini pa Tm cind gdina intra in cul, trapa este sldi- B5em inaltimea lioerd, 1 cule deschis la 5 buis 98 fie acaparitd cy iarba si tre-
cata si cade in urma ei. Qaini, 1 cul cu trapa [a ded gains,
buie. 34 existe un pom pentru umbra
_ » WM loc pentru depozitaraa
@ aging (Crpingtanh 6) Cuib pentru clacit deschis @) Cult cy trapa
deseuriiar biadeqradabile sio zon’
de baie cu nisip.
Numdrul gainilar depinde de mari-
mea spatiulul de miscare in aer liber
side supratfata liber® a cotetului gal.
| rt
In cazul unui $pati de miscare neti-
Mita, 5¢ racomanda 5 gAini oe m2
Suprafata cotet, Dacd spatiul de
miscare este de ¢ on mai mig dacit
Serisira {8ra curant da aer, culburila au stat 375 4 suprataja cotetului, pot fi tinute 2
orientate catra lereasba. Trapedé de aerielra Ze ghipa
pot fi tachige, insorit, Spapul pent scurnat Catet pentru 20 gaini cuntsd de somn sepa- gaini pe m? suprafata cotat, Este
rata, termoizelata, cu tabla oblica pentru ga- Bareie de stat au functia de marimea gal-
Tetwie 54 alba.o Mmpsratra Coregpurzatoa- nacesar ca in cotat $4 existe 5! spatii
re celai axterigare, in limp Ce spatul Ce soma inay 91 aerisira in pareti, Desemiders panty nilor go Mtima da d-7em, o inditime da
lasire de 18 x 20 pind Ja 20 « Adem protejata pentru Derele de stat, pentru groapa
tredule sd fe calc, motv pentru cara acesia $-Gem, ayo deschidere thera da 3.5m, pot
contra curantuiui prin scindufl laterale. poa- K usor demontate, pe im de bard oot sta de dajecti, pantry brand, pracum si
dasaal separat pinto pardea g are a
alcaiuira dagsenit da bine tarmoitclanta.
te fiinchisa ou un element giisant. 5-4 galni, Ash: W.Cords pentry recipientela de ana.
Cotet gaini dupa Paseda + aa Sectune — @ @) Plan —~
gard, 1,75-2.0001 mnaltime

fe went - 1, bare desta, dadesubt

t. apa u gioapa gdinat
@. alimitare ar 7 3. abun commune
a. admisie aor t - eae Aran
4 cuib comen a) ! 4. |gava oy ghivent extarier
§. automat hand a Pentru adapt
6. (eava cu ghi- oD of eee | 3 traga tesa
vent exterior . €. baie nisip (accperita}
panty adagat | 7, tog pantry dapozitarea
7. paie deseurilor biodagradaniie
8. bara da shat 4. ooard acces depozitera
9. groged gainat dasauri blodagradablla
0, dreraj pedea 9. protectie contra vintuiui

11, teavé seurgare O15, pans 22%

6) Sectiune fangversata prin core, —~ @

 COTETE Si GRAJDURI
PENTRU ANIMALE MICi
in scop de hobby
Cotgtele pentru igoul de cask
— @ sint dispuse mai mutte
geatar sipcr
afara, pe lalura protejata dea vinta
pratyeda nee
grajduriar sau a cladirilor de io-
Suoratala cotel de animal 0.43 - 1.0m, { a oof Paatry pase mici ctle 3, pantru rase mari cite cult, Pe crreutatiiie din grajduri se
age cLrat. uscat, protefal contra radtatilloe fase mici Bo 8G 58 2 in fimbele indicala de inate (lungime neli- dispun pina ia 3, unutl peste altul
sdarglyi, conta animalelor
de oad rage mijlacil yoo 8G «BS mitata}, podede din gratare de sipci -- @)
ou dranare a apel dedesubt. eventual “+ . Trebuie protejata contra so-
fsabolanit, da ragulé din lema, podaa cu drenaj rase mari 1) ao 75
=@, 5% pana Agincimes gata aceeasl. panty o impairs dispashiva comune de cnlactare a urinef. bolanior si soaracilor, trebuie 54
usaarg poata fi user curatate si prevazute
a lepure da casa {urias belgian) @ Cimensiuni cotete pentru iepun
de casa {in cm}
Colete pantru lepuri de casa unul
feste altul
cu drenaj de urind +
In ¢azul cresterii pentru ingrasare
Si pentru came — (9) ~ (6 in spa-
tii inchise carintele constructive si
de climatizare gint ridicate. lepuril
sint mal sensibili la conditi! clima-
tice proasia decit purceii sau puii.
Pentru crestere si ingrdsare sunt
hecesare cotele termoizolate cu
ventilatie fortata. Yolumul cetejului
trebuie $4 se Situeze in jur de 4,5 -
inainiaa cotatulyi sau ints doua eoiele, 54 5,5 m9 pentru fiecare lepuroaicd, in-
dasctid pa ambete parti + G3), cusiv pull. Temperatura fn cotetul
Pargtale amterlor din plasd da sirma 2ircata,
Coletale gentry igguraaice ay stm inchisa
intreaga cused este din plasa de sind, Cutle-culeus pact pui, din tema sau pallura- de crascdtorie este intre 10-289 C,
la culeare, cu aclita da odinnd pent iepu- lan! {PUR}. Podeava cucvgulul eate sa ein,
aocata, Cxhiud: 25/25 raspectiv 12/70mm. ideal 16°C, in cotetul de ingrasare
roaied fa 100m inaliime. 7Omm sub nivelul podetei aystli.
age G.
Cusca crescdloné cu cutié-culeus
@ lesle pentru hrand in catet G)) Cusca din sirma cu automat hrang $i automat hrand Grajdurile pentru capre trebuie
ortentate, pe cit posidil, catre est st
—— 086-1.25 —., gud, Trebuie 34 fle uscate, cu ae-
* ja risire si ifurunare bune. Suprafata
,
ferestrelar = 1/5 - 1/20 din supra-
fata podelei. In caz de crestere de
[sx
55

masa ise recomanda grajd cu toc

= de miscare) a caprelor lagate, lAt-
mea locului de stat este de 75-80
4G

em. Adincimega locului da stat este

+50 - 2.00 m fara culearele da
suprafata gral¢ ta 1 almal 15-20 m=
Farina lec da atalfa 1 animal 0.75-0 6m trecere nécesare din fata gi din
adincima loc de stat animal iagat Thm Deasupra isetei, implatitura din sitma. Podeq dasiag gi aia cu dimensiuniia oblenvite ce spatele locurilor ré@zervate anima-
Tdineim¢ tac de statanimatioer = 2.3-2,2m cu dale in pana, jgharb pantry una, svar culdarul gentry nuvat (cutcar transversal),
Traiime gray 1.2-2,dm fata fereagiea « 1/10 dirt supralata pedalai, Necesarul zilni¢ la1 capra: 1.2kg fn, 2.akg lelor. Locui de miscare ar trebul pe
lamoeratura grad rOt-2gF Fereastra in spatele loci de brand. leucte locate. cit posibil orientat c&tre sud, adia-
Graja modern penire capra
® cu issle si foc de adapat iniva 2
tesle de hrand $i addpdteare, cent larculur.
(7) Capre fgeemana Saansnt pentru grad capre
geajdud
albie
meni nid panty bran
Saad Su pandare

69 —A
Concentrate
L glade

-— §8 ——11—
as Orila neand nige adirmn4
inchidere

|i
a
u
masa hrand
.| ose adiiund
masé hrana jj! floc Frarie
loc hraairg

:
loc Araniee fe ct
leanal cotacior I
Palin
I
ba
$6

en

Grajd cu focloe de miscare, adinc,

gu doua spatis ® Grajd cu loc pentre miscars.
cu padea din grdtar de sipci
6) Grajd cu lee envy migears, ou mai mute spatli, cu niga ce cdlhne dispuse la pereta

el ) ag Sing iacbavg? gi 0.Sk¢ tin

Bag ici rasu
QUIpa, 1 5
fog 2.40 ve

1 1eQ linizt
Pale sdincy| 4 ana 2-3 ite ig 1 arimatezd
L
|
HA

J Igg Prgairg 7
aa1 furan 13.6
iasie
guibar Argairs
| S20

asl stand lana

eu

ne 1 i: ,
ide weat"3) ! |
ay, 40%

pas acing
 STAULE PENTRU
ANIMALE MICI
}—Fe-380 —] E
-O
T lau T: Staulele peniry of trebuie crienta-
he HU : ™e
79 ng FE “eg te Galre est sau catre vest, cu ca-
racteristig’ similare — grajduriler
4 a |a fi Te pentru care — pag. 416. Pentru
ag ao: cresterea de masa, staule mari li-
\ Ld = bere, cu posibilitate de adaposti-
lesie da perata
re dupa angtimp (iarna, orimava-
ra. 1n timpul fatatului, dupa fatat),
Gupa virsta si sax, partitionate
) lesta cu scard $| cu jgheab cu garduri,
E nytral, pale pir. asternut ! Podeaua se afla la 50-60 cm sub
nivelul solulyi, Pragul usii este la
2¢ cm deasuora nivelului solutut,

= Diferenja de inditime de 60-80

7O-80 cm este umpluta cu balegar,
care ramine 3-4 luni.
Faz==3 leslale pentru hrand trebuie din
jeste dubla
acest moliv sa fi reglabila, pe cit
laste
ce perete posibil sa aiba trapa, fle rotunda
Sa! @ 2,20 m sau alungita. 3,40 m
1.05 Bhs
sot, att 7,50
presen
4 wohns. a
18.00 sunt sulicienti pentru 25-30 oi,
12.00 Distanta intre meseie de nutret
O buna dispunere a silozului sf a
©
Staul cv cutoar fansvergal, cud sac-
ome
Stay! fard cular pantry nurret fiune de 15m, guflcianta peritru impar- Spaflukul de amestecare a nutretu-
aste da 2.30 m, pind la perete
liteg in patru grupe dé mame si migi, ful ih interior! stautulul pantry of 1,89 m. Usile sint orierttate ca-
Mecasan| de suprafeta de odihnd. de miscara st de racine penis of tre sud, irapartite fn douad jum:
Animal 7 Suprafatl dw ctigcara LAtimes nacesaré a fecuani tai pe inaltime.
. st da odinnd in maninal Oe dr&nire In m¥annnal
Qafe-maens cing |& FOkg 045 Oe Lajimea porit = 2,50 m, inalti-
oale-rrama peste 7OKg to 043
gaiemgmng su rig 1.2 pind la 1.6 a6 maa porfi 2 2,80 m pentru ex-
arial pina Ja a séptamini 6.3 pind ia 0.4 org tragerea balegarului.
amiet vinzare‘ingedsare 0.4 pind ia 0,8 02
Ee ghimial nie |g 2 and noalan 4.7 pina ta 0.6 03
herbec cragout in dare individual 4,0 pind la 4.0 a5 indltimea staulului aste deci de
ee 3.06<4.09 hetbad crascut in jar cOmun 1,5 ping ia 2.0 85
3,30 - 3.50 m. Suprafata fe-
Gard peninu partionare staul, Imansiunea af argu femal r i restreiar este 1/20- 1/25 din su-
din sipgi acopans 40/60mm Osig marings $1 caie grauisie ingiyime jungime prafata podelei staululul: ele tre-
de garda cu cag asqmy la greaban. brunch
TL aga 120 pind by 739 Ko 4.89 m 0,96 m1 buié dispuse la indltime, si au
{ aaid-mamnd TO pind te a0 kg canaturi basculante,
i a siping ie T3kg OTE 9.85 m
~_
eg Necasangl net dé supratats paniry of arupale, cu podela partorals Toate elementele constructive si
| r animal eetlanimal cele de iemn trenute amplasate
we gale-mama 08 pe socluri la 15 — 20 om deasu-
+ gala-mama cu onal 42
Se mil ngs
arsmmal imme 1 § 2 ant
as
0,6
pra nivelului cel mai ridicat at
ho - 4.00
3.00 perbge 1s Stratului de baiegar: ele necesita
Gard penqu pacttionare staul, din sipci Peramatel clkmailé| optim! (conform Surgkar si protectia contra sarurilor conti-
acoperis si impletiiurd cu nadur Zone siaululur peal... temperatura °C umigiale ¢elatg 11%, nute de baiegar.
8 pina la 10 40 pind la 75
10 pingta 14 60 pfna la 7S Spatul pentru amestecarea nu-
. tepina la 15 GO gira ta Ay
tretului éste 1/10 ~ 1/15 din su-
Nacesar te speity adipostia ta | oalé-tama jinctugh’ enoada
da ad o stirs de ed. pratata de miscare.
malada Capozital Decenar de spalic
fin (penicu ferajaew cu fin purt 33 at Tn cazul turmelor mici = 8 m2 de-
fin tomnary furayare ca fin-produew insilozaia) 4,0 m
erodusa Insllezais 1,0 mm pozit pantry sieela, Este necesar
fag Partry asiernut (inciugy suplimant ce 39% spaly gel} is mm stun Spaiiu de depozitare pentru
} 1.50-2.00 L} . hrand concentratg (Incusty suplment oe 120% spall gol] 0.2 a
fin si palé de 3,00rn? la t caia.
@) ‘Gard culisant din. scinduzl @ Sraui pentry al

&
SG ET 7 Sani
3z
-——————--]

50 migi ingrasali [ 100 miai sugar

ain = -
= “ $0 quai ings [ 190 mia sugari
¢&
23 ey anna
onan
—_ 2S a Fy
4 8) onineme 2 g
me
1400

a — a
3G pemand -
: 5 3
! eee ! a
==

a
aoe i r . |
cr 7 7 og 3B ares | a9 gimams
u 1 ioe i !
i 1 oi 4 {
is : Hoverwra | |
ac es ak
 FEARME AVICGLE
—-O
Fermeie cu hala unicé au devenit in mare masura norma in toata dome-
nile legate de cresterea pasarilor. Cea mai mica unitate a unei congtructii
noi in cazul cresteri intensive es un singurnivelare ofatime de 7m. inca-
~admisis
aer zul ceesteril in baterii de coteye, fatimea este de 6-15 m. Cladirile treduie
adépaloare executate ca ferme termoizclate. Temperatura optima
in ferma, deginzind
,circylara
de functiune, de +15 si + 22°C.
lank hrana
i i 1 [| In etapa care precede proigctarea trebuie Ivata decizia reteritoare ta vilto-
Qroana gainat rul sistem de evacuare a gainatului, caci de acesta depind dimensiunile
aventualulut subsol sau eventualel grapi pentru colectarea gainatului,
Trebuie planificat cu atentie sistemul de verntilatie al termes. Fermele de
pui trabuie prevazute dia constructie cu ventilatoare pentru ventilare for.
a) Cresterea pa un nivela gaimlor-auataare. gata @) @. Gropile pentru gainat se dispun sub baterile de cotete: ele
fT aliminare aer necesita a ventilars longitudinala sub cutoardie de deservire.
Viteza de intrare 2 aerutui: 0.30 m/s, cal muit 0,50 m/s vara. Circulafia max.
ag
aaerului ia gdinile—oudloare este de 10 mevhikg animai = rata de 60 peri-
tru ferma cu cotete etajate. Pentru gaici tinere si pui 4.00 meyvh/kg animal,
vertilatar
baterii Modalitati de control: de 2 ori schimb de aer iarna. Oprirea instalatiei de
= adrnisig agar
compacté admisa ventlare poate avea consecinie dezastrugase intr-un timp foarte scurt. In-
da cotele
oder
stalatille de ventiiare trebuie prevAzute cu dispozitive de avertizare, Tre-
buie protectate ventiatii de urgenta.
Cresterea de gdini-quatoare, neetajat: densitate de ocupare 5-7 gainim2
suprafata term, pentru ferma cu podea din gratar de sipci 8-10 gaini/me,
pantry ferma cu padea inclinath 16 gaini/m? supratata ferma.
Adapatoare circulara: 75-100 gini la un automat de adapai, igheab de
adapat: 1,00 m fa 80-100 gaini, Ad&p&éteare cu teava cu ghivent exterior:
2-3 gdinilao adapatoare, dispozitiv tubular de hrana: 25 gainila ynjgheab
ratund (diametru 30 em).
Cuiburi de ouat: 1 cui cu trapa la 3-4 gdini (numai crestere qenealogica).
Cuib individual deschis pantry 4-9 qaini. Cub familie tm? pentru 50 gaini.

OOD sioz Prang

maary

3,94
21,77

—nare de slat

caibyri ub
* pat

groapaé gainal 4, cuibun peste oval + pateni

oop

2. pul slminars ae . faciert feted apa

4. grea mend . cdmcsare nana
4. baie de pra . ROME 31 Suecuare der

(>) Cregiere g&ini-oudtore pe un aivel, & Crestera in yatarii pe Wai staje, cca
@ Valiara —/ 1500 animate 4306 gnimals

etnducta and adajiateara

1, i
191aag brane Agpes
adagatea3 —

Bs
- ‘, yeluaeed U5
| adaoc- *,

2 or
=o
ie ca
1

iv i
TO
 athe .
g is RU
INGRASAREA PORCILOR
FERME PENT
: ai/2 sha
3
IN 8919 =m
3 2 Date: Kuratoriur Air Technife
u. Bau.
» Weser in der Landwirtschaft av,
Bodea din aiaci 4
SE Darmstadt (Consiliut de adcmiris-
34.09 + BF 0c retin gadioada
bo 9) + B20— pan tratie pentru ishnies $i canst
ructi
agricole, Darmstact}
2as0 ;
180
10d 79% din intreaga ciffa de vinza
ri a
- ecanomiel agricole provin din pro-
CL) Ferma corel inprasare. in daud situri, boxe fe
saurie, igheaburi 1 ductia animala, 52% din cifra
90 - 160 lecun porci in perloada Prncloata de pe ungime, sacllune totala
ingrdsare de vinzaii provin din cresterea vite.
for peniry Japte si crestarea de
paret
Pentru ingrasat,
O buna sav o proasta proléctare
de-
cd asupra viltorulul farmierulu
i,

——
Aceasta este in special valabila pen-
{tu produsiia de perc. Speciali
zarea
Si Mecanizarea procesului de pro-
ductie decermina proiactaraa,
35-1 0t dont an Fac-
tori decisi@l pentru proiectarea
ce
eo 62 --- farme de parc sint: proiectarea
ge-
_Paratd a fermetor de ingrdsat sia
ca-
lor da prasila,
Forme da erestere: determin
ate de
numadrul de scnimbéari als
Fara corci ingrégara, in galru $iruri, cu ferete madian, Partitiona-
tS0 = 320 locun parct ingrasail ri 3m timpul unei pericade de
ingra-
sare (ota 150 ~18¢ zite}
SESS ES q Tshnica de furalare: manual, —
me-
tl canicd cu jgheab pe podea,
“
Evacuarea dejectltor: dejectii usca-
1 ta — dejectii umede.
Pa atl 'n principiu, Ingrasarea intensiva
se
ain alaci a ‘oad. imparte in doua pericada (cea de
bo 40 lacud porci in pevioada
5 principale de ingragara Preingrasare 31 cea principala da ir
19
18,80) —-————t HF, 60 140 g45are), fiecare tra schimbari
—_ et fn
26,20 249 cadrul sectiunii de ingragare,
re 2 er, de
esqeimienea animalete sint tinute fara
alan pais in boxe cu podea partial din
1 lact sau complet. Pentry delimita.
LETTE = iA “0 rea nerioade!sr de ingrasare este
@ Ferma peret ingrasara, in doua sicurt, boxe : cars|
kungi, automate de trang 4 9 valabil:
sectun e
perinada cia preinaragare:
aca 50 zile
greutaled in aceasta perioada:
245 20-40 kg
30 marimea grupuriiar:
faq 20 animalarboxd
Jatimea ‘toculut de hranire:
21s
| 16,5ermvanimat
Zond de saderstvSnire, ranforssia perioada principald de ingrasare-
0.47 %anima 300-475-1701 aa
_ _— Fond de svat, pactoraty cca 100 zile
podaa din pact — g.adenarimal greutatea In aceasts Perioads:
.
i Sucraraa boxalbr. Mind ignead 15 40-100 ky
14,7---——— 49 PRI plan
OF m¥animat i 6 ;
19.59 ————-____, 429 Pet : Supretaja :
Jn perloadatotald a boxslor pantry 10 porci
princicald 36 ingrigara
Marméa grupuriler:
24.50 ~ ao 7.10m¢snimal ET 151 10 animate/boxa
HMP » Iccuri gorsi 7m gevioada .
pringinall de ingragare Bet iSimed cl Sie: 3am im
kewl sed 87
.
(times lecului : de ArSnire:
:
Faporel loc hranimstee sedera
72 secilung
a? 33 cm/anima t
Stay!au! panersi
rsi ingrd
ing sare, in patry sirri, cu parete median, hoxe scurte -» 4)
Ooxa luagi, i
jgagaburl tramsversdle
. a 20na de odthnanrdnire, rania
eel | 0.34 m@vaninal rsacs
= 2 ran
Sa 2.5 20na de axctatia, perforata
cuigar alinenitare

" i 0,42 manimnal

=°
20 nee: ara:
jo Suprafaia boxelor, fara :gheab
0,76 mes Ira

nmcipala o2 ingré-
a HT 1
 . _ FERME PENTRU
INGRASAREA PORCILOR
= ~~

2
aoe es

Hi}
c_[oteaoun Ciitansversala =

ao
ae
Sa
Se
——— a Procesul de crasters
1S et
=
EE Set

IR
‘Supralata Jin pléci: 0.71 maninat SSS t pedea placi 2) Ingrésarea intensiva $e practiced in
EES SS
‘Supratata ldiala Boxe pantry 10 ioc pond In
padgada aircigatd ds Sograsana: 7.1 inApocd,
plar tarma masiwe termoizolate {a doua
Lalemea lacus 03 Avarung: 0.33 revanimal bomen 1.90 ——75§1—— 3.504 fazd de ingrasare); hrana rationali-
raportut log hranivaiae equa 1:1 zata solida sau lichida in jgheab;
1 ae BH HMP a loqun paved in pewioada distibuirea hranei partial sau totat
——_—_—
13.69 ———-— 220 Pet principala de ingrisare
mecanizata.

Heath ood
24,50 —_______—,. a0 Ap]
Penoada principala de ingrdsare:
Farme porei ingrasara, partitonate longitudinal prin pargte, 2 x doud sire. cca 100 zile.
Boxe lyngi, jgheabduri transversale, aodea din placi. Grevtatea in areast® cerloads:
40 -100 kq
Marimea grupurilar de Ingragare:
10 animalefbaxa
Ocuparaa farmel prin procedeuil

ops
Jnduniru-atara" sau in mod perma-

a0
= nent, nu se efectueaza schimban in
a= ==: artiionarea boxeler pe perioada
ES mea nrincipala de ingrasare.
SS
SS SS ESSE
stan PPT Iccuni pore in perloada
Alar Podeaua fermei 2 partial perforata in
22,00-—-——-——-i 240-PPT orncipald de ingragare e306 boxe; nu se imprastie pale: esta ava-
29.92! azo ppt ——-
F35 et cuat bélegarul fichid; canale colec-
37,45 4400 PRY
~
toare sau cu acumulare; depozitare
4,6 sau & Iumt in cotainere Inalte
Ferme parni ingrdsaré, sistem piaptena cy cite 80 facuri de diviziune, penly porci in
3 Sau adinci Sau in cuve caipiusite cu
=
Derioasa principala da ingrasara, bexe lung, |gheabun transversala, padea din piaci. maierial plastic spate in paint.
Boxele de dimensiunile prezentate
pot adapost in perieada dinaintea
T ingrasari 20 de animale. Boxale
S pentru preingrésare sint de raqula

af©
: 3
inatalate in zone speciale ale fermi,
deseon in ciadiri mai vechi disponi-
bile. in timpul perioadei de preingra-
Sa 7 $are sau al celei principale de Tngra-
a er L sare sint pasibda mai mulie modali-
wlan
mm 0 7 9 et ati de crestere. Reprezentarile 3i
'—_————
7, ———- 4H datele se refera deci numai ta faza
plan + PR = fpcun pore! in pariaada principala de ingrdsare.
1 22,80 ——-——~4 260P FT prinepala de ingedsare
Podea din sipci:
29.923 +
—-—

3745 +
480 Pp{

soa ret
Mm TO 2 0.72 m4/animai
Supratata total. a une! bexe pentru
sectiuna 10 locun pentru porti in pericada
@ Fane porci ing‘agare, sistam pieptene cu cite 129 Jocusi de divziune, pentru porcs in
parigada principald da ingrgare, boxe lung), jgheaturi ransversale, pocea dia placi. principala de ingrasare:
- 7.10 m@/boxa.
Létmea locuiui de hranire:
= 0.33 m/animal
| bo 8
raportul loc hrAnirevloc sedere 71:1
jgheaout Hanavarsala d gk?
1 30na de 1 °F Preoouparile privind protejarea por-
_peneca/hréniva i 3 cilor preyvad ca podeaua zonei de
ij
Seder
E
AU L
sedera sA nu mai fie in intregime
-—— 14, 97? perforata.
plan
ona dé saverenrdnie: 0,3am¥animel ea 3.0 4754+ — 9-4 Separdnie boxelor: bare de ofel ari-
yy tone avcrette: 440m 4animal zontala, zincata pesie Bongosai fa-
eh ouprafaté bese: 0,7 amYvanimal : 735 -——— A senta lemin f. rezistertS 1a atacuri bie-
cian supraizia tolaff box@ gentry 10 locu pond in
Pangada pincpala de ingdisan: 740 maboxa lagice — 1, traducatondu]: dulapy de
a
}:
15.00
20.004
nr 280 BT
320 ppt
{Gimag indy de hranire: 0,33 mvanimal
eaporiut * rena “ene "1 ee 3 lemn, 2 bucai: deasupra igheadului:
ro
28,0 Fi = lacuri par In peviaada , Fa altial. 3 bucati lao distanta dé 20 om
7.00 sooRP} gingpgla da ingedsars sativa unul deasupra catuialt. Separari me-
ah jenn pordi Ingrasare. parttionate tongitudinal prin cerele, 2 x doud sine bile, respectiv usi ale boxelor.
\fy Boxe tung, jghaabus Yansversaie. podea partial din piaci: padsiele solide Locul de nrarire: jgheaburi duble;
Dargleig cu ignheabul.
ily z euve in provi U; adapatoare cu teava
ETT) ET! ® cu gnivent exterior,
! 1 2
cuba shineatare

Pardesaala circulatillor: apa de <i-

—greaturl + Piraneversaie 4 ment monelit 2.5 cm, paste strat
| |
z
ae ae
'
| age Ae «

me 15] AG A oe
I

tt 2a Pel
i 712 cn ee
yaad
 rong menta fond astapiara . FERME PENTAU
HE
CRESTEREA PORCILOR
ar
—~O
TI
Lo
Va podea placi AR
ih podea Hag
Hic. oe | seactiune
roth
a
Date: Kuratoriym Air Tachaik y. Bau-
3 Hr Qtat. og~20f Aa wegen in der Landwirtschait -V.,
a

a
podaa plich - i Darmstact (Consiliul de administrate
r i ia 1
t | centru ighnicad si constructi agricole,
4
Darmstady.
3
o
Farma pentru cresterea porcilor pentru
|}
5
F 64 seraate oroductiva (poate fi cores-
pore punzator exting penttu 96 say 128
cond casters brand zon, HLL
seroate productive},
arn et
Pracedevl induntru-atara; crestere a
purcailor in deud faze: purceli pot fi
QD Ferme crestare porci 4rd cutoare hranire, cresteta intt-o si
Scosl pe plata dupa ¢ — 6 sAptimini:
zana mond hrana rand asteptare
grautatea purceluiui ia vinzare aste de
= | sectiune | wre?
one 20 kg: Lacutile pantry scroaie tine
re reprexinté 5% din human! scraatelor
i ; > podes acl | a
peaductive: | boxd pentru viarila 25 de
Oia] 6 —65=75—
scroafe preductive; zona ale fermei sq-
godaa slaci ey parate (70nd de manta, zond da astep-
tare, zona de fatat, zond de crestare a
purceilor) cu Culodre pantry circulatie st
—— 6,00"

nranire ~ . Nu se imorastie
pais pe podiea, aceasta fiind partai sau
total perforata. Evacuere excratit lishi-
de. Valorile mirime de circulajia a agru-
28,76 — tul in vb conf. BIN £9910,
3) Ferma cresisra povci cu culaars Aranirg - cragtere intr-o singurd faze, excreil lichide, tong = faciosle purcet
de lem) cu pureal jog
TOA MOT 29a peralursi chapters:
valor de catcu! 16 7C8is | 2a creot,
grewiate tania) (kg) [100 200 | 10 20
rata de cleuafe) = 19°C}i0.4 286) 10 36
sachurd anawhnlanaA 15°C) 84 22.38] 24 34
ao
vee
HI 2595509251254 bb #15K e2eChide 381 fae 60
20% Bee7C]109 271 [28 se

te Le lU-h #20K [<28°C| ag ae 2g 80

Oy
ehOK be db Gl 73 1? 25
Ta unale cazur asta ravgiacte carcelat intracringe
Wa data toeulye
wergales cu puice:
— Ui, zane de | scragta, nsn-
zona evastare¢ zona iMpe- | eegtmrite yaw
70 _faturas gestaris, vie
25,78
© Bexe cragiare purcel, 98 trel gifuri vaiort d@ calcut 12 *C/80%
(EY Ferma crasiara pecci cu culgar? tranirg - cragtera 2 purcailor “
Qrautarg {1 animal (ig) 10 «300
Q in dova faze. axereti liginds,
fi,
__ «fil
rErfs

staul asteprara rata de clreulatia -10°C) 42,3 29,9

a

stall
@ agrului igna.., ~16°C) 109 26,4

son 04
sexu Lt
vat
bet =15K) 226°C) 146 381
5 gt

e2OkK/ 2ze°c] tag 271

ria

fat aZan < 26°C] 68 216

=30K <267C] 73 190
a Date ctimaterica pentru farme
—— 6.40"

Capacitataa necesard de depozitara

provizii pantry 28 wile
Seale reductive 6s 36 128
zand crestera hand zor fatat
hrand seroafa 19,2 rm? |+5,3 m?) 20.4 m?
hand puree: SB | BF mh 11.8 mt
29,745
® Locur? sereafe cu $f lara culoar
(S) Farme ergsiara porci ira cuigare hranize. crastere a purcailor de beanira + @ Hrana uscate
“2 ni doud tage, excret lichide
rand mena zona asteptaca zona ments, zona asteptare
5,51—4

aglaptare

podaapias:
-—128
poe BF
 GHAJDURI DE CA? Si CHESTEREA CAILGR
Date: Kuratorium flr Technik und Bauwesen in der Landwirtschatt
e.¥,, (Consiliutde administrate pentru tehnicd si consteuctii
fs 1.45 fe
agricole}, Bartningstrae, Darmstadt : Dautsehe Reiterliche
Vereinigung 2.V. (Uniunea Germana pentru Hipism)
agrai magar
Fraiherr-von-Langen-Strafe 13. Wareadorf = M1]
Adecvata este cresterea cailar asifel incit nevoila animalului sa fie sa-
tisfécute. Aceasta este premisa sanalati, oariormantei $i iongevitatii,
tate dimensivnile 2 relerd ig inalfimea
graabaruiul (Girth jasa sia docilitatii sia echilibruiui psinic ale animaluut. Chiar si fn ziue
» cai foarte mar = 130m de astazi, dup4 5000 mii de ani de domesticire, necesitatile unui cal nu
«cai da marime media = 167m se diferenjiaza in mod eseriial de ceie ale unui cal de stepa.
» panei = 145m
Cali sint animale care traiesc in grupuri si pentru care contactele so-
q) jpaiime graacan
ciale sint indispengabile. Afit in cazul cresterii fn grupuri, oft sf indivi.
dual, structura sociala si sociabilitatea cailor trepuie Juate In consi-
cca 1/9 x inaltime greaban derara. in cazul dispunerii individuale trebyie asigurat cel putin
= cai fearta marl ere 5om
=caidemavime medie ca Sem
contactul vizual, auditiv si olfactiv intre animale. Minjii si cai tineri tre-
= ponei ata dem buie $8 creasca in grunuri.
= Panel mit cea =30-40em
Dispunarea in grupurt: sé pet diferentia dispunerea in grajd cu Incdpe-
3) Tndttimea tundului ieslei (nivel hrdnire) ra unica gi dispuneraa in grup cu loc de miscare adiacent.
Dispunerea individuaié: Dispunerea in boxe ca modalitate permanen-
ta nu trebuie ‘uaiaé in considerare. Pentru dispunerea individual’, un
cca 0,80 xindltime greabat spatiu de miscare cai putin de marimea unei boxe este mai bun decit
= cai foarte mani cca 1,45m nigi unl.
4,804 Gh

wai damarimg medie cca 1,35

= panei cca 1,20in in cazul grajdurilor pentru cal mani, regulamentale prevAd o inditime tiberd

@ indllimea perstelui desparitor

al boxe! (pind la piapt}
la plafon de cel putin 1,5 x inditime greaban, adica de cca = 2,70 mn.
a7 lz ponai mar ingust

e¢2 1,40 x inalilma greaban

= cal igarta mark cea 2.357
Supraiata unei boxe lndividuale:

48x Gh
0,203 Gh

=caide marime media = cca 2,.¢0m

cal putt (2 4 Indllime greabanyt
= portal ca 186m = cal loarta mari sca 130m?
5 = (2x Ghe

indhimea peretelul despamtitor «caldamaicima meds coz iijemt

al boxer (portlunea supariqara = penal oa &Smt a |
ou grap, transparanta) lalyra Tngusla. a ungi boke endividyala:
Cav puilrt » 15 x Inalfime greabsn head
= cat foarte men coa 3, 7oen*
scatde mating media cca 2.50 lungeme inciusy desig = 1.8 2 indlgime greanin
= poner | tca 2,20! = ca lggele mari cca 3,25m
= chide manme medias “a 3.00m
—_——
}
mon, « 1,05 x inghime grsaban = agnal tta 280m
= cai fearte mari eta 260m aigxGh
= caida marime meade cca 2,49m Gispunare individuala Lec hrana
2 1,45%Gh

° pong cca 226m

Armasari sl iapeia rebuild secaraii, ny se
adapostes¢ in boxe invecinate -_ ap iungime x lajime »
Grajé cu inedpara unica fara accae
Inakmea peretalui deseaniter pawmensnt la cul ds miscare
al hoxg! (apac pind gus, a 5e felas! 2 Gull 2 x indies greabiin}? Js t cat
mumai in yazurr speciale} (ca in cazul Doxa ingividuate}
Scampi: indlilmea medle a greagdqul
2 cally ca {ragyig dlapuet: 1.8?m
i. Suoratata necesard = (2,8 4 1.37)! »
1am lz 1 cal

fungi « Lallme = min. 2.8 1 ~ turgume x falitig w

jnaljina grqabaing by 1 cal Grajd cy focus! hrané integrate sf sceeg
Exemail names mecaa a greabe- permanant Ii oeul de migeats
SSS nati a cador co uetule dispusi: 1.5% cat outin 9 x Inditime greaban?la 1 cal
dimansiune Supraleia tgcwaard w 25 ¢ 1,673 1a [Hed agafiu pentru foc hrandj
normal’ } cate 7,00? ta T col Examelu:
In caged unr pone tavorabue tn
2.59 mm << Seda ce prvaste sirrctura spatilior, inallimes matte a greahanal! a calor
—_d i
call ningniiad, gate pesiblla o ca lraavie diapusi: 187m
canal ug —f- reducer da pina ta 20%. Sumalapd nacesard a (By 1.5777 =
Sau parepai Jae? la 1 cat
tareastr2 | Graje de grup cu locuri de hrana
dispuse separal si accas
perhacant fa lecul de migcare.
@® -9-9

® Dimansiuni ugi patanta 20ne

|
+ & Secttune

220m
:
BLOT
re
Hg |
Laima suloaes trecare
= tai
 sarantina si grajd
cal ocfnayi GRAJDURI DE CA) SI CRESTEREA CalL
or
'eamera edinnd perc Date: Kuratorium fOr Technik und Bauwesen in der
camard curet Landwirtschatt
MN
depont nutret cancgnirat
personal grad, Gira,
2.¥., (Consiliul de administratie pentru tehnica
LFepraveguera grajd 51 CONStructi agricola)
Bartringstrafe, Darmstadt: Deutsche Aaitarliche Vereinigung 2.¥V.
4 dapozit nuteet aeut (Uniunea Germana pentru Hipism} Freinerr-von

uy
grad camers sel -Langen-Strate 14,
Warendor ~ (0)
daperit materlate “7
ine Desi caii mz sint sensibili ia vint, si avind chiar
de imprastiat in grad grad | o nevoie fiziologica de
miscari de aer, curentii de aer ar trebui evitati. Pentru
a avita aparitia cu-
rentului de aev, instalajia de ventilatis artifici
{_sisuratare ata trebuie Drevazuté cu un
said calavit . dispozitiv de directionare a aerilui, Nu este Necesa
lecurl de calant
. paves r $4 se Incerce atin-
toc potcavire Ine migcare gerea unel temperatuni ideale" in grajd. Dupa
taran da cdkarit oasum o pregatire corespunza-
toare sl in conditil adecvate de iniretinere,
fiecare cal suport temnpera-
@ Schema dispunerll spatiiior anexe faid de paid turile de iarn& in grajd, chiar si cele da citeva
Qrade sub zerg, + ()

Pregatire, depozitars,
ei 2 : Spattul de deoozitare neces sar Tn mm ot.
= = 5 danaitate (difmh
gi 2 2 3
' L 20 = 30% Spatiu gai
“Le i 200 zie” [969 zie
ae Ea =)
& Fin intrag (0.75)
Saloturi Irsigedtoare ia yrac (1 ,5}
17-20 3-365
EuEg 233 bdalotud treieratore im ative (1.8}
9-11 18-18

far]£6 ae y= 9
g ¢ ze Lleorespunde 19-12a "eoraspunda 18-22 dt
12-14 -

|_|
3
£ eu
232
¢ g
=
a:
gt:
@) Necesar de spatu pentru dapozitare tin la —6 kg/calézi
2 Be3e * Bt:& Pragatire, depozitars Spalu dapozitars necesar in mi
dansitata (dlmsp

|
Pantry tei unit
Pentru 20-30% spatlu gai
pais trteagl 40,5}

|} oof
@) Cabana mica de protectie 22
@ Cabana mare de protectie balotuel (reteratoara in vac (0.7) 15
balotun reierdtoare in stlve (1,0) 11
— } » 10. {
“bare sau gard slecine x : “ecorespunda 9 dt

., . @) Necesar de spativ pentru danezitare Para la 10 kg/oalzi

4 4/2
s

$7) pals
3al =: Temperatura aenlui temperatura graidulu trebuia s4 fia in
acard ou lemperatura exteriaara chiar
$irama
umiditatea gerului ad-50%
alo
9 lots Viteza da eirculatie @ aerului
Ra, - min, Ot mis
spats outta A io 29na animaletgr
continutul in dioxit de carbon al aare-| © d.10 yet %
3 Doxe = luf ca indicator de gaze daundtaare
s ra u a ui
condnutul in amoniac al agrului <10 ppm
i a3] 22 higrager: suifural | O pgm

@ Grajd cu spatlu de miscare cu mat mulie Incadperi,

pentru 5 pind la 6 cai st boxe Sranive Carinte in sxploataraa grajdurllgr
3.08 3,04 3.04 4,04
a
ae

Boxe Indweivaie
3.50

Pertu cai mari

250

quloar graid

camerg sai
S37

deasvpra silez murat concantrat

Gapezitars
Ja etgj
29.50

a qa
jie

camerd fin 3; materiale da imprastiat

__ a7? 7

io {te
(7, sMase autres

||
HO

| Age? Ada aaaar2

| —-

Tk
 CRESTEREA VITELOR
rr Ao BT at AT RD nnn Dave: KTBL. Kurztorium fir Tachmik
¥ und Bauwesen in der Landwirtschait

———HA
- a. (Consitid de administrate pentru
fehnica si constructii agricate},
Hl - Bartningstr. 45, Darmstacit.

i4
cat

\ K | Se face distinctia intre grajdul pent

he
a suprataa siavk: seargtata sto! vite legate si grajdul ou boxe — G
peniry a vac $,0-9,0 m? sub 1 an: 3.1 ~ 3.5m In gray
grajdul pentru vite leqaté, vaca este
ratima boxa: lefime box’: 1,05~ 1.2m 12 ani: 3,5 -4,5n7
latime box pantry later: 150m jixata tntr-un loc ~ aici ea Std, se ocih-
pealtu un cw 1,25 515,075 m
GO) Tew (3) vitel in staut eu tee miscare neste, s2 hrdneste, se adapd, se ba-
lega, urinaaza si este mulsa. Spatiu!
ara a time de 1,10 — 1,20 m, a lung-
me de 1,40 si 4,60 m functia de di-
mensiunea arimalului (rasa, virsta) $i
tipul de grajd > @ +@- @.
Graid cuboxe + G) + @}-@,
Boxd scurta cu zona bdlegara, lungi-
mé 1,65 7,44 m = @ . Se prasara
da tele mai multe ari pa jes. incaz de
balaga solida sint necesare 2 - 4 kg
paie/vaca si Zi, Un trainer pentru vite
1g agg face posit ca boxa $4 fle putin res-
1 pectiv deloc presdrata (0,5 kg pa-
Rie ava iedvita $i zi},
(4) Boxs scurté cu gil bategar (8) soxa oct pertru vael pore te respecte 19 sagen) Chiar si In cazul cirezilor mai rial ar
trabui sa se Gnd’ catre evacuarea me-
canica a balagarviui. Dispozitivele da
2.34 294204244

evacuaré a bélegaruiui determina

Inaltimes sil&inga gropii pentru bale-
gar — (4). Boxa seurta cu gil pen-
tt balegar face posibila cregterea
fai presavare cu trataraa bategarulur
F 420—--$0 —+ 5.

henld, Fara wainec bexele au doar

1,40 -— 1,50 m lunge. Dispunerea

me boxgler pe un singur rind mu este ecq-

séctune

lament nomica, O disnunere pe dowd sirun cu

CETTE TRA T See wale ou
culoar central de turajara si culoara ia-
Aereta -R— Ht 124
te 455 + a ee Caucucat { terala pent evacuarea Salegarulul
Grad cu baxe gf loc da migcare, pa 3 sincun, teprezinia cea mai bund utiizare a2
pentru vaci da lapie cy vitel
Spajiuiul, totusi necesita un plus de su-
prafata de 10-15%, Functie de tetni-
4.004 2.94 234201

clare fUrajani rezuita latimi de staul

de 10-12 m, Standard este model
de furajare cu dispozitive mobile pe
mesa de furaiare circuiabile (2 2,9 m
latime intra iasie).
4.20 FA $00

culgar teecersffurafare
Pentre extindsraa staululi pa lungi-
ee ie me ar trebui [&sat liber un dmpan, ce
=

core EE rapa ACES aceea trebvie concentrate deeozitéri,

an iesie din camera de lapte si soatille anexe pe a
oss Ml 80 eta aa +a alaments
separate latura cu timpan.

@ Graid cu boxe silce de migcars, pe 2 einduri, Forme 4@ iesla pantry vaci de laps
=

pantrs vaci de fapte en vital jn grajduri pentru vite legale, res

peciv grajduri cu loc de miscare

245 + Jig + #445 4945 + 3455 3 94g 145 8 ad ede

rhage

F =
te ao

cy
- boat

i
:|-—]

a Pha by
=

iuraar
Wal
 bauri Ge graidun gentey ingr4saraa taunier CRESTEREA VITELOR-INGRASAREA TAURILOR
Daie: KTEL. Kuratorium fér Techaik und Gauwasenin der Lendwirt-
cisgunere indivis
augld 2 aticralalor sispunare In grup schaft a.V. (Consiliul de administratie Pantry teAnica si constructii
agricale}, Bartningstr. 49, Darmstact. ~W
fajd cuter rad cy padea
imiscars cu pais aor Procedeele de dispunere in cazul ingrasarii tauritor se impart in cea
individuala si cea in grup — (1). Dispunerea inaividuala necesita
o
adaptare permanenté cu cresteraa rapida corporala a tauriler,
ug a2 Cin
ge! | 3¢2 52? gee acest mativ sint necesare boxe diterite pentru animalele legate functie
a= ae Bic
Sag E220
bd de grupa de virsta. Trebule s4 sa acorde atentie unai bune
Se Ze
=
aay
See-
Sa5T4 urinei din spatiul de sedere. Avantajul dispunerii individual
dranari a
a3 as BREE geac e esta ace.
la de aliminare a cormportamentului de cireada.
Cresierea in grup (de abice! 6 -— 15 animale de aceeasi virsta
wo Tipurl @6 g-afdurt pectru ingrAsarea ‘autilor de ace-
easi greutate) presupune ca animalele $4 se fi obisnuit unele
cuva Guba acapaioare adapatoare dubla
cu alte.
‘dispazitiv laqare
fo deja dé la o virsta frageda.
ne alapot sigueatta Functie de cantitatea de paie imprastiate si de sistemul de avacuare
a balegarului se disting grajdurila adinci si cele plate. In grajdul cu loc
U He raQ— 4140 4 de migcare intreaga boxd serveste ca supratata de Miscara
rH = I 1909 si de sede-
ch Mas re, Ea este acoperiié cu paie. in grajdurile plata, suprafata de
AF) geal
rt 3 5edere
este separata de locul de furajare. Grajdurile pentru animale legate
a . E sint adecvate dispunesit indivitivale. Se recomandé boxe scurte ~» @)
nia ufind respecty [ In projectarea grajdului pentru ingrasarea taurilor trebule $4
se ja in
podea pfaci fe q
considerare pasibililati nepericuloase s! simple de aducere
Leenat avactare bilegar functie ta greviaten animalutal 4 $i scoatere
a animalglor separate sau a grupurilor de animale tn $i
din boxe. Sa
dezvallarg qrautaia = lungima bord = latima boxa 2.76-3,30 recomanda ca instalatia de ventilare sa fie de tip natural ai CL
pina la 300 Ing Tagem a 6 em presiu-
ind fa S60 | 14Qem - 10G.em - ne scazuta. Ea functloneaza corect pantru o inctinare a acoperisuiui
oe a Baya cu padga cin pide? pentru
@) Box scurta (ara paie pentru tauri tauri de ingrasare cu culoar de 20 grade. Standard pentru o cresedtorie ca tauri specializata
este
vagere furajarea cu porumb insilozat » t
9,60 ——.
I
a rife 292 07
forumi instazat tie
hovel Wan Ageeser spady log/z avan necesar spatial
—~4.60—

degen Pager
im) (my
crim gactune fe 38 81a a5
preine | 8 ani« it 18 12
de Ingrasare 125 - 356 tg
3,20

grasare| male iit (batoiur weiarataara)

sechuoma Jingta
de ingrasare $80-550hq = | 22 20.3 Wa45 ~
79,20 +900

EI Pisses) ee ee
al
ee
2) Necesar furaje in grajduri ingrasara tauci per loc

GB re 5,80 ee 5,60 ee 5,5] a 5.60 — 58)

vzlagani grevtaia | aupradata nacagard| [atime loo turgjave | dimensiun Podea pidci
33.60 TA uA aalmat la yn animal lalivis zecomendata Ntime recomendara
hg mm on prac! (mimy
@ Grajd cu podea din placi pains $6 tauri de ingrépare, cy boxe, cyloar extern panttey rasmurl (mm)
minat . 125-150 120 40
FS 920 40 45
fd & 22-360 1.80 ag 129
360-400 780 a? pln la 5
ai
prelngrasare, fcapetar ijingragara fnald
inald, 3t capetea =f 400-809 2.09 a 160
» 800 2240 70
= ab u t
f
i } a1 &
f

By
a
; cat
é 4,004,004,
00-0 550-— 3.604
?
080
4070
tno 75—
—3.45—
Graid cu podea din placi pentry $6 layri de ingrasara, ey S09,
culdat Sentry Minat in siatele Doxelor

12.9 — 14.99 15.69 —___

wad animals ienate qrayd plat, presonderant solutia de conversia
 FEAME

Date: Kuratorium fiir Technik u. Bauwesen in der Landwirtschaft ¢.V.

(Consiliul de administratie pentru tehnica si constructii agricole},
Bartningstrassa 49, Darmstadt =

zona claoiri st cimensiuai manmea iatenrindadi ~~]

bpuri da inireprindere fa refennla ha ' Sha 20 ha gO ha.

garay pt. irsetgace sf supratata 26m? a3 aa mm? 62 mi?

cositears motorizate adinc, incapare §.0m 5.2m Sym 5,47
indlt, incdpere Bim 2.8 mt 2am 2.3m
garaj peniry fend suprafata 4g m*
montana 20 ading. incapera 73m
Transporter cu discocity | Trait. ineapare
de inearc., mo(ncesitaare | warsportar 29m
si deapa_cu banca molocositoare 22m
elise supiaf la sol 12 in 12m ry’ 16 mn?
rertiize panty berm suprafala 160 m* mom? | 26¢m? 7 350m
turape [ard adine, Incdipare 7.6m a7m a7m 35m
taren arabl prapriu. inal, fncadpere 3.3m 34m 3am 35m |
Temize peniu suprataia 180 m* 310 m 370m 520 me
jermd turaje ~ adinc, incdpere 74m Bem a? m 1.5m
teren arabil inal, ineapare ER Tal a5m 35m 3.8m
ramize pentry facia supratara 24am [| adm? | 450m
teren arabil adine. tncdpare 44m aom 7m
Mich animate inal. Incapare: 5 at 35 nt 5am
remize supratata 120 mm?
tema montane aging, Incapere agm
inal. Incagera 3.2m
Sa 1F Tard uo. inearc) _

@) Spatit necasar pantry garale si camize

Suprafatd necesara pentru Utita caracteristci = Iingime(m} == Latimeim) fn aigmatm) |

Tractor cu d'gpazitly frontal sasire
si ramorsd circulatia da masini agricole
lractoare (oy elrg de siguranta}
tactor standgrd pindlaGOPS 9,30-3,70 180-200 2,00-2,40
Wacior dx 4 60-120PS 400-500 1,60-140 2.50-2.80
(ing), Wacter recaita) 120-200P5 550-800 240-259 250-2,30
transportor utllaje
ou punta inedreare pindladSPS = 4,50 1,70 2.50
Vehiguie transport {cu brat tractor), ramoned cu daud osil
vehicul platorma. pind la 3t ca 6,00 1,80+1,50 cea 4.50
vehrcul pleterma. 3-Ft cca 6,60 1,90+210 cer 1,60
be 3,50 4 si camion bascutant 5-at eéa 7,00 210-220 cea 1,40
Fismese’ mr? [lungimel atime | inaliima remarcacu 9 osie ais 3k ecasao” = t,9G-2.10 © cea 1,60
(cu podea r&zulta} a-St §,00-5,50" 2,10 oa 1,80
t2 6.95 (295 12.23 Say camlon basculant 5-dt 550-600 220-2268 eca20
urge uoe 19 294
ture ve it YPeo fede 2a cisterna ingragdminta 3-6 m? $40~650 180-200 1,80-2,29
lyrafa ueeme tt? 110
Juvafeverd HE 1728 72.25 12,90 Ufilaja munca elmpului {medals ransport)
turdeupcaia 18 225 Plug arat (cultlvare) 2 lame eca 2.00 cca 1,20 cea 1,20
turaia verct 14 8,00) 2.95 12.25 diane 2.70-3,90 130-150 oceat,2o
turajauscate 2 230 Same 450-550 200-250 ¢rat20
ee ae ed ae a) plug rotativ 2 iama cca. 2,30 ooa. 1.17 1,36— 1,70
fee remerd 20 feultivare} 3 lame 290-330 140-160 140-1,70
Aamo 470 449 | 340 Slama 450-550 200-250 4,39+4,70
Moe reg
plug dastelgnit 4150-300 290-3.00 0,50-1,10
Spatu necesar péntry 0 singura magind agricga (tractor) grapé discurt 320-950 1,70-3,60 4,70-1,19
(dienaasluni de bard gaeaj} combinaia ytilaje 270-900 1,10-1,30
frezd pamint 110-140 200-300 1.49+1,20
grap cu wibrati 0.60 pindlagm 4,00
grapa hidale rotative 200-300 pindtladm 1,00
rulouii Acormponente 2.50 pindlagm 0,80
Uailaje imprasttat Ingrasaminta minerale
cu cule O70-t20 2,70-3.00 0,79-41,20
centilugal montat 1,00-1,50 140-159 0,99-t,40
de mare canacitate ramorcat 490-550 180-200 1,70-2.00

" uhlajele de impragtiat ingrSgminte ¢e gray cu c¢a 0.5m mal lung!

@) Olmensiun! utllaje agricole

12,0 20.9-30.0 -—4

® Halé micd de masini agricola eu culdar de trecere lateral

1,50
12, a
agOP too
- 2U0t) ——4—
17,50
rere mee LU
= Vu 4
so
 FEAME

Date: Kuratorium fir Techni u. Bauwesen in der Landwirtschatt 9.V.

(Consiliat de adminisiratie pentry tehnicd si constructii agriccie),
Sartningstrasse 49, Darmstadt —M

in alegerea sitului trebuie evaluate conditiiie topogratice si climatica

in rapert cu cerintete eperationale. Ar trebui $4 aibZ prioritate cerin-
tele ce tin de proprietate. Pentru grajduri sini valabile aproane ace-
leagi cerinte climatice ca cele pentru locuinje. Ar iredul evitate regi-
unile cu inghet trecvent, cu muita ceata sau cu vint puternic, !a fel
ca gi siturila extrem de expuse. Trobuie abordata cu atentie dispu-
nerea Ciddiflor unele in raport cu celelalte, amplasarea ferméiinre-
latie cu zone de locuira invecinate gi in ragort cu directia vinturilor, (Bm
predominante, Directia vinturilor oredominante vara este mai impor-
directa vinturitor
owe, tant& decit cea deiarna. in alegersa situlul este importanta distinetia
dintra circulatiile ,externe” si cele ,interne" ale ferme,
é Circulatilie externe sint determinate de cuplarea fermai fa drumuti-
vi la publice, care duc catre facilttatile de transport si destacere (co-
u mert agricol, Aptarii $.a.m.d.). Pentru catitatea circulatiilor interioa-
1 Oat, re este mai impertanta conectarea la reteaua de drumuri regional
° decit imediata aprapiere de suprafetele exploatata. Distantele dint-
re cladiri ar frebui s2 fie dup2 cum urmeaza. Min. 10 m intre toate
cladivila. Intre locuint& si graid min. 15 m. [ntre locuinta gi limita su-
dicd a terenului min, 10 mn, fata de limitele vestica sau esticA min. 6m

po miras Pentru fermele de imbunatatire a raselor de animale cu unitati ce

. poi fitehnolegizate sint de regula necasare supratete de 4.000 pind
la 5.000 m?, Ja latimi ate terenului da 35 ~- 45 m. Pentru zona
wintelui U
rezarvata jocuintel inclusiv gradina sint necesart cca 1.000 m?, Dru-
Jagume-tructs
murile operationale $i de transport dintre si din afara cladirilor nu ar
S Fleprezentare schematic’ a dispunerit componantelar ferme wabui $4 depaseascad urmatoarale pante. 5% pentru vehicule ape-
(cladie, suprafete explaataie, circulatih rate manual, 10% gentru vehieule motorizate, peniru sectiuni seur-
§.00 §.00 5.00 §.00 00 $00 3,00 3.00
ta : de drum max. 20%. Gradina are ral de camera de zi, Ar trebuie
a ne . _— toe : .
situaia pe cit posibil pe Jatura sudica sau estica a casei. Cel putin
eee 100 m? gazon, loc de stat consolidat, protejat, suprafete plantate cu
Le | flori, tule, arbusti, loc de joacd pentru copii si loc pentru yscat rufe-
re a g g s 3 3 z a le, in total sint necesari cea 400 - 500 m@. Aconerirea necesarului
fs + 2 = = = propri necesit’d §0 - 60 m? gracind utilitara de persoand. De per-
soana sint nacesari 100 m? livad& de persoana, pentru fructe cu
pn gimburi si sermninte.
al r
oe] pale
pala tin TOLBOt fAEnA 31 merit
{fn granule baictur prasate
cca
recarm ea ae jatue my oO od
Loe ta | 55-60! find mécinala mare ==,

p>
—T a vit

i ipors
paia

an

recone pe iag140——

4 aa ak
ane mashed
sopran @ Unghiul i hare
de depazitare al cersalaior
al 18 ‘) Paiae

cular
deccerd

TH canual turapa pena

farme ingrisars aorel
 f supralaia grad animale jegater FEAME
ecesara
necesara furajare-sed
iurajara-> era grajd
ori. cu boxe
van foc miscare :
Date: Kuratorium a , : ,
fir Technik u. Bauwesen in der Landwirtschatte.V.
inm Te gg BQ ag 2a 20 {Consiliut de administratie pantru tehnica si construct agricole}
Bartningstrasse 49, Darmstadt
graid 250 dad S00 400 HO | 6960) 1600 g
tong lapie 19 20 3 cia] a0 120 2a9 . . an ee ge
3i'92 plat 20 0 ate 8G GO a roo0 Urmatoarele tabeie cu dimensiuni nécesare ale terenurilor in diferi-
Wraie tite ee aan 80200 hee aeeogag | «tele cazuride amploare a praductici si de directii de productie se ba-
supiataia citculayi © 400 500 720 500 720 9600 1400 Zeaza pe cercetarile intreprinse de Herms/Hillendahl. Diferentele
supratalé cute = Gd = tao 1450 80 2a COR tata de datele suprafetelor se bazeaza ne diferitele ipoteze. Astfal,
afatd oxall supratetele de terenuri necesare pot fi micsorate de ex. ca urmare
feast? 1900 «271099302750 «ado 8760 «a } a alegerii unui gifoz inalt in loc de siloz pat, & utilizar pentru depo-
zitara @ unor suprafete etajate in inc de suprafete aflate la sol, a de-
(Bene tora pozitaril ingrasamintelor sub podeaua din pidci in loc de reciprente
inm . ag 33 45 a5 45 45 Situate afar, a constructial lingd fimite 5.a.m.d.
Tabelele G)- @ de suprafeata de terenuri nu tin cont de necesarul
| de suprafata pentru adapostirea masinilor Sgricale $i peniry atelie-
ah “ i_Aceasta deoarece
cela doua nu trebuie 34 fie subordonate in no nemijlocit cladirilor
supralata grajd animal agate . par
ntru pt productie.
i
nacesard furajara-Sadara grajd cu boxe loc migcara
¥aci ~
.
T nny 2 etentru... vael
a ao pentru...
a ea i 120 200 suyataja necesary = a
favma Ingrasare ou . locurl
in mi? 500 HOO 1500 2000
graid 3200 s(t ad GTS
zona lapte zo 20 0 60 BO aa a terma 850 1700 2500 3490
siloz plat 250 340 509 Ho 500 7500-1250 dapozit dajacks 250 40g ao 300
furale brute 100 190 200 140 200 30 500 supralata elrcutatii 240 400 440 400
dapoz. balegar 2to 30¢ 400 260 400 60a 1000 supratata corte 1300 2300 2700 3000
supralata circvlatii $00 750 300 $20 at ya ee copraiatd taal
3 7 1590 15a) 10 0
fupratascune 000 1270180 nacesara in m? 2640 4800 6290 7500
Suprafata totala [lime & teranului
necesardinm? 2390 aa40 4160 Sag «dodo )|©6—- 6980 | 10080 facesara in m ag 435 35 55

lZsine totala
necesara .
tn 7 33 33 a3 45 4s 45 “5 ® Ingragare porct

@ Vaei de lapte cu vitsi

itgi boxe!
1 ingrasare vite! iingragare (aun ~- grajdO13} cu loc gaini-ous
i-oudtgare ingragara pui
fate
Inalvieyate de migcare — podea din placi supral facesard cits 3 cateta cragtere In cotate
necesarad wame |
oe . .. animal in im poevttru ... animale pent ... anima

aun Aan 200. 300 400 00" 900400 joood §=s0002 = 1nogng «= econ) Sooo = 100000
grajd aag gad 120 aS 1880 fermd e390 goog S000 40a 200¢ goa
turajs brute - - - 50100 1500-200 spatiu sertara
silaz plat - - = - 86d HOD 12501590 ous - 406 800 - - -
depez, Dalagar 50 106 1500 200 120 20c 300 490 dep. gaint 110 550 +100 50 250 500
) suavafata circwlati 200 «2000 800 200s GS suprafata circulatll 200 1200 1800 160 §00 1900
sugratati cure 1710 «1600 «2200 toad tao BIC add 27 supralaté curle = 1260 sos0 3600 4000 400 7000

Suprafara totaia suprafata tetald

necesardinm® 1700 2640 3080 4280 2990 90d 7000 = 7000 aecesariinm? 2200 10200 17700 1950 4750 12500

v8 fame a terenului
nm 46 45 45 45 45 35 50 50 nacesara in ft a a0 rod 3 ag aq

@) ite pentry ingrdsare (6) Crestere pasar

f logue Ingra —
cooaiend , recolta de cultvare
1
i supratata crestare scraars ~. lacuri ingrasare supral necesara r&d&cinoase-cersale luraje cereale
nesgsard pantry... scroata pentru purcei in? pa... ha pe ... ha
nm a0 100«12bsisSC( tS. S.C &0 80 100 ao tee 120
400P. Soc P, 1206F]
1 fala maginilor = 250 250 329 230 270 300
| farm 7) @SQ 2G) s12hs 88D 17B0 «BRAN suptalard
| gagez, dejectii oo 130 4 120 24g 409 806 dapoziare e50 250 250 250 259 250
supraiata sirculatit 239 250 270 300 243 450 430 suprataid circylati
Suoraiata cune si dageditari tad 20g 228 169 20 ec
line tae migcarz) i800 «BSC 2 TSF BHM 20 } supi. suprai. cute 200 230 259 209 0 2c

j . aa ; supratata lofeta
ed 3c) dag Beg0 8820 | recesara in” 980 a7] ea asa 350 roeg |
| .
!1 '
= x 33 a9 1 ic] a )
te
an

7
a
 L
mod pa denazl arg siegrahini proascm] vaaed fa | pale maniaulara FEAME
Date: Kuratorium flr Technik u. Bauwesen in der Landwirtschatte.V.
{Consiliul de adrninistratie pentru tennicd si constructi agricole),
Bariningstrasse 45, Darmstadt
nal,
balarud mic! set
[|
MSesoxrso]
28 [as-aojoe-iofoscon] pam amt,
- | 25-aelia-tslag-sal nator

fulet greutate Spallu nacesar

ect 190-189} + 40 O4~1,8)0.5-3,3 paloluri pentru copa etim? (dapozitars inainte
‘i eee frontara da incareara
. = de wasara}
ae ‘ ‘soxisg |= 08-09]07=1.3 mrdt
x20) fin: lung
(rey eo {ealitate bund pind la foarte bund,
Inaltime depoztiare 2~6 m) 7-12 1? <10
eo
QO Comparatia intra difaritele moduri 2 de dapozitare
1 -
a nutratutui la recalta aid tocate, 5 om
fe aillate bung pind ja foarte buna,
‘ inaltime capozitare 26
[_incarsare ] EL __iranssot_] | [_depozitare ] —_[acoaters sitvrajare] balotun ireigratore, wae
mr) 09-12 1d -10
; ett 1a-17 08 -0,7
balotun treterStoare, straturr 18-20 Oe -05
path TePSErat Teo 17 Fo OF
a “a q turn da dapozttare tin
fant material lung 1.6~1,8 ad -0,7
a, iacb& uscaté Cobs $,0--6.0
— rh —tolataer senso Aas
eenaranauaeenen vn insio-
0.20-0,17
lant rateeled
vestede (35-28% umiditate) $,5~7,9 020-016
tial zale. porumia (28
+ 20% umiditate) §.0+7,5 180.65
eae = = fruaze slats 85-93 013-612
“ =~ stocta lurajerd
: 6.97.0 056-014
lant materab curt cI Hulral concentrat siarimat
L : % fratrat usoat
$.6+-6,5
$a-98
022-019
0.38-0.34
Serer ee
Volumgla de depozitare prezentata nu contisl spatiul necesar pentru instalative
tahnice de adu-
Seraa si seoaterea maierialelarin si din depozit(deax. hale, ouloare. gal pentrumacara $a.)
Tosa contin un adaos de 20% pentru fir si autret concentrat # 10% pent: ingilozere.

©) Dapoziare completa nuiret

tatter incarcara
si Tulare

circu
tafle
199 incdreare +in special
cu cupa frontal sau Pentru sitozurl plate mai mici si
pee 250 oe 12.50 —— tolatlva; pantry silo zur iedrcare prin caleare pesig material
mai act,
3) Hala deoozitare balotud de apucat @ Hala depazitere fin Silaz plat @ Siloz plat cu rampa

mMacara magia distanta min, nacesara

la pereti netgrniugati
T 5 Sh Pees 50.9 ——4
1 ween
25
‘
1
t
4
q
~d|

la caletake cladiri
ee
poe

id
Te. 0=11,0-—f

fe

2) Osyezit vir la 325/ Uenolere sitez inait cu banda Umplere siloz inalt cu dispazitiv
transpertosrea apucare
.
bSlegar sold j+musl de ba-
part peste 2hg care si zi FERME
DRENARE $I APE REZIQUALE — (7
dapozi balegar
Cantltatea de excramente gi de urind eliminate de animatala de ferma depinde de
ineareaior Iranial ingdrcalor spate, incawcdlor $aate oer witcare specia de animal, de grautatea animalului viv (exprimata in unitatl septet t U = 500
kg greulate animal viu}, precum side tipul 51 campozitia hranei $i a lichidelar de
oT adapare, O determinare pracisa a substantelor continute nu este Pasibila, Jaaa-
rece compozitia fatiel da mutret variaza de reagLua pe parcursul unui an agrioo!. Nu
palagar sovd pot fi date decit vaiod medii + 40) — G1}.
Balegar solid. ia cazul unor cantitad obisnulte de pale de la 1,9 la 2 hg pale la 1
gi la 1 di rezuttd penin o indltime de acumulare de 2,0 pind la 2.5 ma dalegaruli
tacipiant inal solid o supralard mecesara pentru satu! balegar de 0.5 m/UAuna. In groapa de
must de balegar aste colectata pe linga urind si apa de curdtare sio mare parte

Pe acoper cu Qreagd cy staal da parte din apa provenité din precipitajli, cazwtd pe strand de balegar si astlel murdarits.
deewiabla colectoere Pera automate Oata s¢ departajeaza procentul evaporal dintr-o treime din cantitatea de precipi-
tat gi 3 m? sirat de balegar la 1 U (coraspuzatar la 6 luni timp de depozitara), re-

@ Pdvirg generaié asupra dapazitadl $i evacuanl sdlegaruiui sold, zuha o cantitata de must de balegar de 0,64 mJ - luna.
4 celui henid si a rrustulué de bategar.
mod de caleul: 15 ¥U + 2i x 385 zile
uring Boni = 456 VU - lund
grajd
2 GY «zi x 365 zile
deschicdare apa curajare 43th = Bilt tuna
min, 80 x BO
apa precipitatii
i 750 min —250 man {evaporare) = 500mm
nivel maxim garc de protectia
de urnplera
500 lan? x 3 mu = 12514: luna
12 luni E640 WY + lend
Balagar lichid (must de balagar}, Sint colectate balege, urina si apa da curatare.
in cazul depozitarit ingrasamintelar in gropi acopertte nu alunge apa din orecini-
++ bait cu pomra tat; in cazui racipiantalar dascapente pentru ingrasaminte, spatiui liber de 20 ping
main, 80 «8G {2 30 em de deasupra nivelwu celul mai fdicat al ingrasamintelor este suticient
pentru preivaraa pracipitatiior, Prin evaporarea apel gia Unor canttati cin mustui
Bazis in pamint cu straturi de bdlegar, spatiul fiber s8 marasta.
@) Recipient adinc tasty} slangare din matenal plastic fn cazul cregterii vitetor pentru Japte rezuita 0 canititate da ingrasdmint de 1 dcPyU
+ luna. In cazul ingrasaril intensive a faurilor cy nytre! de porumb Instlezat, cant-
tated 3 ingragdmint scade pina fa 1.0re/U - lund.
grag
supacd de aeriire spécia da animal balagar solid myat hal) substana Mutitive conlinuis in balegaruk galld
grigm
1iamad de au m7 | mPVgraja Pe Kr fad) i)
umplerg
tan
sie $i fund unt And kgftegate * luna

tal a 10 o4 as a4 4.0 1,4 1,05

‘Gomuts th grajd,
lagete a0 12 oe 43 24 44 18 18
tau! ingrdsars in grac,
tage aa ia 0.6
taut ingras. alle aciincd) 15,0 2,0 ty
emagenizare: ea
pata 2- 3% pall cl bert
max.t4m
cae 65 09 if $.a 13 aa at 12
. porn pa pas 59 04 a6 2.8 3a as 2.0 10
ors fn pale adindd 10.0 12 4
@) Recipient inait cu state de pampare &) Riscipient inalt cu greapé colecioare gting outtgara (galnall
wscat 40% umiditatah | 4.5 04 183 a4 WZ 55.8
9. Cakd, (Qearrat
Ih cae ce)
{ner la sa TE uid) SS OF t43 187 WS
perste lema
pul ingntgars (géinat
incazdetinerelaacl) 59 a
lapura dg casa
(oxcramiente uscate} 320006 | 17 18 4,0 2b |
th grins int pradte
Ganttate de balegar sclid si campozitia

Speciade =| balagar ymidl- | substanie eutritles

Slacd beter animal Wenig jate
aU - lum te No Peds Had CaO MgO|N 9 Pats KxC Cad gd
agen RglU
- luna.
baita cu pampa
comuté: ta 19 42 6 21 $8 28 84 28 45
pore 1¢ r gs 4 3 a1 B4 96 42 4214
galnd quae, j 1d 15 a @ a 615 2 182 152 95 245 34

Depozit balagar solid ineiusiv Bapozit paiegar snild, adine, cu

dispunere laigrald a gropii pentru aH Cantitate de bélegar lichld si compozitie
groapa ust da balagar
thust da palegar
~ Linders .
limba scutundara

wmalaiade [
fu ceramic #
a
 digiema de venklaie FERME
CLIMA GRAJD DIN 18910
|, Wasilla naturale ventlatia mecanica
Pe linga disounarea, furajarea si cregterea adecvate, clima grajdu:
Jui are o influenta decisiva asupra randamentutui si sanatatii anima-

Presivne echilibrala
telor. Prin .clima grajdului" se intelege conlucrarea dintre factori pre-

slreagzin: 4 -COO

Suprapresiune

weiitialie ou
venulatié Cu

wentitalie cu
2

subprasiune
cur: temperatura, umiditatea aerului, cireulatia aerului, compozitia
vantlalia cy

s.
3
€&
> aerului, lumina, ventilarea, suprafetele vitrate, volurmul grajdului,
orlentarea cardinalé a grajdului si termoizolarea din constructie,
Viteza de admisie a aerului este functia de ‘atime grajdului de 2,0 3i
5,0 mis. Sistamele de ventilatie se subimpart tn: natural si mecanic
-@-@.
q) Clasificarea sistemslor de ventiatia

gg
Tamperatura viteza recomandaia pl. ani- | ") valoare
aérului in @ aarului in mis mala Ver] OME
sub 18 045 dioxid de carbon | 4.50 $00
20 9.20 amontac O05 | 05
peste 22 O24 hidtogan sulfurat | 0.01 0.01
24 035 *\ concentatia maxima
aa 0.50 la Focul da munca,

Vileza racomandata a aerului Cancentratia de gaz adenisibiis

functie da temperatura / in aerut din grajd

inainte de prolectaré ar trabule $4 existe, la fal ca In cazul veriitatiel inecanice, Oo deter.

Tedhina out minimum Sr, funckonaard qual premisd: accpatis = pafart miners prin calcul a dimansiunii golurttar de admisia sl de avacuare a aerulul, Ele se
fa temperatud axteme scdzute, nu spar cos: ‘Greutayl in caz de condi de inverstune de-
turi ate energie? tenmicé, admisia de aer trebuia 3& fa regfabila. lerming pa baza ratelor aerulul de vard — veri DIN 18810 ~ i in caz de vrame fra vint,
canigrm formuled urmiatoare:
‘
@ Vantilatie cy put @ Ventilatie streagind-caama gH AgTE Vi
2 tm -—
1+ S52 iv] Se S600 -v try

evitaza da avacvara a aerulul prin daschiderea coamal [4 mis

Osha ra «

w= Qravitatia Pamintului (9,81 m/s")

= distanta de la pardoseala grafdulul la deschiderea din coama In m
« tamperatura extarnd in K fe 273°C}
= diferenta de temperatura dintre aerul interior si cel exterior fq K
= rata aenyiui de vera conform DIN 18810 in nih
= Suptalata de admisia a aerutui in m2
Sz = supralaja da evacuara a aerului In m2
{pt sempliticarea calewlului sa poate eansidara = atl}
prodlemé cu diractia vintuiui, cu defects ale vertitage cu suboreshurts
congimvedal. ny exigtd gar da avacuara sistem slmpiu, @vacuare directonata Ker
Giractional, Duta dé cuplet cu incalzirea, (provecta mediulyl), dlfteild combinaraa grad pentru: domieniy optim valarl de caleut
hecesar de snergie: 105 -125 kWh si an, cu Incaizirea,
Necesar de energie: 98 = 105 Kh $i an. pantry animale facomindate pentry iad
temp. umiditate temp. | umiditate
aeruul | relativa ger @arutul) relatva aar
@) Yentilatia cu suprapresiuce eo Ventlada cu subpresiune c % °C %
vacl de lapta, vifat craseStoria,
Tauri crescdiorie, vite liners
crascateid gi fdtat 0-20 60-60 14 aq
vita Hiners/tauri ingrasare 20-18 §d~8d 18 40
ingrasare vitei 20-16" 69-80 14 70
scrogia tnera, seraafe
ventilator ada non-gestante si gastanis, veri «5=15 60-80 t2 go
porci Ingrasare- 20-19 60-80 7 a0
scrgafe ol purcei:
vantiator radial scroaie 2-16 60-89
furcel la nesters {in caz de functionare
sistem costigiar, distibvire sgura a aerulul, 3 unei incalziri zonalg) 0-32 4-60

&
functionara indepandant’ de corditile mateo, pureal pind la virsiade G ser, 20-22 60-70
se combina ugar cy incaizirea; necesita un
capital ridical{ da 4.9 ping la 2 ari hai nidicat purcai pentru comart =!
decit eal pentru ventiattel cu subpresiune); preingrasare pind 1a 30kg 22-18" 60-80 20 ao
necasar de gnérgig: coa 205 kWh sian, dispuners in cotete dala crea
5 kg pind la circa 29 kg (dala
(8) Vanttatie cu prasiune schirorats a Tipun de ventllatoara a2-apindlaad-asaptamind}
pui 09 gaind in caz de Iacalzire
26-22" 4-60 25 80

ronald, tamperaivea din zona,

| ventiaior radial pulor seade cu 3 grade in
cadry santns galtaa titru liesare saptamind dq viaja 32-f8" §0-70 23 50
saltea Attrare graf (11m la 1900m? aerh gaini ners si gdintqudtoare «= 15-22 60-40 13 Tr
pul Ce curcd in caz de incdizire
silnghie justinara
ronald, tamperatura din zona
pind la la ona 7.99 puior scade cu J grade in
figeare saptamina de viata 36-18 60-80 22 Sa
curci ingrasare fncapind
cu a ?-a saptaenind 19-10" 9-80 1é gq
fara 39-10" 60-20 29
W-15 §0-ag 2
15-17 = 80-85 15
6-14 0-00 a
ta-14° €3 12
‘ heer ra? CAI FERATE
iNSTALATI DE CALE FERATA
“3] e

aT a

gaa aia & Soe o16 2 Informati: de la orlcare din Directiila Deutsche Bahn AG {Caile
Ferate Germane)
hR-t25—4 L R-123—4 |

Axa yitej

pinei
Pras biti
-—— Distanta intre tall {2} —— Ht

fa
2 a al

Ofstante inte nif

a 1 ee 6S

a Sine uzuale Cele mai importante distante intre linii(e}:

G A Wrean Werea | Wy he . ly ’
(oft) | (omy f tem) fem) fe dom) | tem) | fen) ~ Dimensiunea uzuala la traseu deschis 4,00 m (3,50 la
traseele existente}
$4i 40.95 52,2 196.0 200.5 at? 1368 260
Sag 9,43, 83.0 240.2 eae 51,0 1318 329
$56 54.54 69,4 262.4 ha 57.0 2073 369 cu semnale montate 4,50 m
$64 64,52 $24 395.9 404,5 20.5 yess eta
78,9 936,5 a4 66.4 3055 a ea garda dupa fiecare a doua [inte 5.40 m
Ui GO | 60.44
FISa 52.98 731 372.6 351.8 ag 3257 1 ia trasaele nai cu V > 200 kriv/h 470m
‘Wye = 148 cn? Sa asimatrie.
~ Qimensiunea uzuala in gas 4,50 m (4,75 m)
@ Dimenslun
ds gine a linii principale continue 4,00 m
dupa grupe de 5-6 lini 6,00 m
as dni de verifieare si festare a fringior 5,00 m
bat

— =
linii pentru igienizarea vagoanelor 5,00 m
K 2.60
ab ua
@ Traversa da lemn se — | 4

aS
Se SD
“=z a
RE ——_
ae =I
Fad

7” Zz
}

' 259 4
Partea inferigara a delimitarit spatiuiui liber.
@) Traversa de ote!
a2 50 mm pentru obiecte fixe nelegate fix de sina; a = 135mm
pentru abiecte fixe legate fix de sind; b = 41 mm instalatil care
ghideaz4 roata la suprafata superioara Interiaara; b = 45 mm
pentru pasaje peste drumuri; b = 70 mm tn toate celelalte ca-
zur Z = colturi care pat fi rotunjite + @)
) Traversa 46 beten 8 70

Ecartament normal Qeutsche Bahn AG

hi 24g J
Ecartament (la 71% din caile ferate din lume): 1,453 m
@) Traversa de beton B 58
Toleranté la ecartamant:
kwo4 hag L —_ he we
- 3/+ 30 mm la cai principale

LOE min 30:

min 6.0
120
oe

nin 30 |
1
- 3/+ 35 mm la cdi secundare
(alte ecartamente: Rusia 1,520 m; Spania si Penugaiia 1,662 m,
Africa de Sud 1,067 m, Chile, Argentina, india 1,673 m}

Durata dé viata a traverseior

-Imbibate cu ulei de pacura (procedeu Ripping)
traverse de lamn 25-40 ani
-de lemn, neimbibate 3-16 ani
min 6.0 — traverse de ofel cea 45 ani
A Seotiurea uzualé a paul da balast fa cada monatiniace - traverse de beton, estimativ minim 98 ani

MA hep ho HG} Adincimea santului in debtey = 0,4—0,6 m sub plan

Taluzuri 3 - 10% in functie de stabilizarsa fundului. In cazul parenlor
da reazem $@ yor asigura tuburi sau Canale da dranaj,

lnelinarea longitudinalA in traseu deschis pe cai principate

£12,5%q, la cat secundare = 40%, si la finiile din o4¢i¢ 25%. Su
byt wl igi aa rite i aw
sorebara specialé este posibila a valoare de pind la 25%. 98 ca
pricicepale
 Line riermala, Linla nerrtala, distanlé iors ase de 4.6m. Panteu
CAi FERATE
distaata Intra toate vagaangle Deutsche Gahn AG
"axa paste 4,57,
- 0,
Linia Agrmald, distania etre axe sub 4,5 m,
INSTALATH DE CALE FERATA
_ MUU Zablld de cia loete vegoangie
Line de egtugta fa A 100m
‘Raza de‘curbura (pina Ja’ mijlocul finiei} = FR

La cai principale pe lini continue ....

Linte de cefugte la vagamna cu dear 2 axe . = 300 m
Palini in gard... el
F
oy 6S - 2 m distant ile ane
= 180m
Unie dé rafugil @ vaqoans cy dour Z axe ping fe a,S.m
La cai securdare cu vehicule de cale principala.. |, = 180m
Mistants intre ave sau vagoone cu baghiy Fara vehicute de cale principal
... 2 100m
La lind da jonctiune circulate de locomotive
ale Bundesbahn .. 2...
21d0m
La pesibilitati de jonctiune neciroulate
dé locomotive ale
Maza liniior de fonctiune (mobilitate). La censtructiite noi Bundesbahn, pe cit posibl
8¢ vor avita raza mai mid de 1K9 om e = 100m
Dat MIAIM eee e eee cece. = 36m
iit [Can ce sina extartor La 100 m > A = 35 m pe cit posibil dear tractiune de
hn vagaane;
Nu toate tlourile de vagoane pot circula pa
Cap da ging interior
trasee cy; razé > 130 m,

Raza pentru cdila ferata cu ecartament fngust

a as
La1,00 mecartarment ll,
|
i La 0,75 m acartament
7 dua Lad,60 macartament
Ne rmoaittena ff ...... Re25m
fy aint
Hl fy La linia circulate cu vitezd mai mare decitaca de
triaj trebuie ca intre
x f dreapta gi arcul de cerc de raza PsA fie prevazu
\, x t un arc de treceve,
f a Carui curba se schimba constant de la 1: infinit ping la R.
= @
\ \, Z AR Infflad
i Arcele de cerc trebuie eventual suprainditate
we InFfla:
pentru a Mentine in fi-
E f mite acceptabile (< 0,65 m/sec) acceleratia centritu
eo
gala care apare
la deplasarea oe arc. Rampade Suprain
a altare si arcyl de trecere ire.
a
4 “ . buie $4 se suprapund.
ase | Pentru detalii vezi norma interna Osutsche Bahn
AG nr. 820/1.
pe— ee i
—. ’ —i Macaze
(2) Rampé de suprainatiare si arc de teecare Sint dedinite in functie de forma sinelor, raza derivat
iel si inclinatia
inimii, de axemptu 49-1599-1-9.
! A | mn Panta rampei :
Ocuparea liniitor cu vagoane se face doar pind
| 180-200 26 0.376 1: 320 Distanta fntre centrul finiiler la nivetut marcaju
la marcaj —- ©)
0.93 tT: 320 iui este = 3,5 m,
250-350 30 0.150 1: dc Lungimea macazululAungimea timbilor macazului - ®@
O10? fr agg 49-190-1:7,5 « 25,222 nv12,611 m
400-2000 20 a.o12 1d
[ 49-190-1:9 =27,138 m/16,524 m
0.008 121300
49-300-1:9 =33,230 m/16,615 m
@ Tabel pany cai secundare si linil uzyale da jonctluna in Placa turnanté normald =@ =D
Ghidaul reytt Pentru placa turnanta a axului 2-3 m, Pentru
placa tumantd 4 Vagn-
Aului 3,5—10,0 m, peniru placa tumanta a iecomot
Linia da orovententa ivel 12,5-23.0 m.
Podunl transberdoars. Marimea = distanta minima
dintre axele va-
goanglor de transbordat + 0,5 m.

Pasaje fereviare. Pentru detalii vezi norma intema Dautsc

he Bahn
Sehimbator da cate AGor. 814
(4) Macaz sitipl
aoe Thacazuul
r 2 1 6 1
———$— >
Macaz queoe axurigerd, tecomsadat
Opsiler da ithe te -}
" —
[ee = Hfacaz dubiu, Ilecomancat
Basculé pantry
Gabarit vagoena

@ Shnoaluri a
Macaz cuniy de intersecti¢, talecomandat

Cicens.
marcara pee
Meese sirtipig Operara manvala
flungime |

Macte dubly te Intersects, anerara

teegia
Delimitarsa spatiuiui liber CAL FERATE
Cai teraie cu ecariament normal
La liniile continue si alte lint de '
Intrare-ieslve destinale trenuriler { La cetelalte lind
de transpon pérsgare.

#° ¢@
Back ae
if
4
a
1
t

ae
: we“ tt] 8
3

t g

Te P 8
3 8
ws ENS BS Lt
@ = Lalraa Scartamentului Spatiy liber de i " Seave1: 100
Distante laterale de pastrat: pasvai la supraconstructi noi

A~-G la cag principale in trageu dagchis, la toate oblectela cu exceptla sonslrucuilor La sugranonsuuclii axisterte, tunalé $i usi ala depaurifar de cemizd la trecersa de [a
locomotive cu aburt fa locomotive electtica
Go ia inte din gar, la calle principate in raseu deschis. la constructitig de arta ai ta
samnalizarile intra cia pinelpale in trageu daschis
Delimitarea superioara a spatiului liber pe cai ou linig de tensiune
E-F la perdane destinate transportulu! de parsoane, pantry obiecte fixe
nominala da 15 kV & - @
a Spatlul liber, norma pantry drapte sicurbe cu razade = 280m Scara 1:100
Raza arcukll Jumatatl de satlme [ h
m Tm
ab | toa
FH a Heed og . Supracanstructi grate ain
|
g
mss
2PS SSS Sy = sind le 250
226
2c0
1445
4455
1465
fa 18 mi latime si tunal
Supracanstuctii: gralg
pesie 15m tabme
$500 mm

3¢00 mm
Zz a [ ® z 1a0 4147 Supracanstrucpi
te te 5 cum ar fi peduriie pielonaia
a> 150 mm pentru obiecte fixe Asiegatef ix de sina: 495 hala, inelusiy porti 6000 mm
az135 mm pent otidcte ilxe legate fx de sina; 1at 1825 Podun de sernnal, conga
Dos 4mm pert ingtalatii cara ghideaza roata la supratata superiaara interioarda glnai;
b a 45 mm la pasaja peste drumud:
L100 1555 de seminal | 3300 mm
bk » 70mm intoale celelalte cazurt: Cirmenigilyll abe juctatlat [Stim lz cteti- indltimea cninima a spatiulut liber
Zs cour care por d retunjite. mitarea suparioara 2 Spetfuiui liber §ug constructii

Latimi ale soatiulut liber la pori de acces = 3,95, Ja construct

@ Dedimitarea inferioara a spatuluitiher Scara 1:40 nol = 4,00 m.
La tunefe: spatiu de manevra suplimentar pind ta perete, in afara
| Creseri valorice uzvala “| conturului de delimitare a spatiului liber: la calea monoiiniara 40 cm,
Raza arcufui pentru jumatatea spabiului liber pe la calea otliniard 30 cm.
{ rc intsrionyi atgulul mom éxteriarul areulut
Acces fard alne catre peroane prin tunele sau poduri: latimea
250 a 9 2,5 -4,0 m, dac& exist’ circulatie p@ ambele sensuri sint de derit
225 a6 30
200 $0 65 4-8m.
190 65 80 LAtimes seadrlior 2,5 -— 4.0m -» pag. 436
18G aq 100 inalfimea peroanelar 38 cm sau 76 om deasupra solului, la S-Bahn
150 135 170
120 336 365 {tranurl locale rapide} 96 cm.
100 530 S7a Distanta minima legala intra constructiile nci si limitels proprietatii
difera in functie da Landurile Federale
@ Cregter vatorice vzuale ale spativiui liber in cure cu raza « 250m
De exemplu in Hessa distanta constructilor ignitugate cu izolatie
corespunzatoare esie de = 7,50 m iata de limita terenului calor fe-
Cal Jerata cu ecartament inguat rate. Distanta uner constructi cu izolatie neignifugata si a cladirilor
in care se depoziteaza materiale inflamabile esta da = 15m, de li-
mita terenuiui cdilor ferate. Informatii sa pot abtina de la Directia de
profil a Deutsche Bahn AG.
Paron persone: :
Distanta constructlitor fixe dela marginga perenuis!
tchioscuri, halusitade de sear} bees : cece 225m
Cistanla siilplior pe directe lengitudinal’
Lat utillzadie ale peronalult
Peroana Inga cladirt (cladirea garii) eee re eee e
Peroane intarpuse cu pasaj sete . |
lgem, eu acees fara gine cece e bees
Idem, cu utflizare pé ambete pari ee coe. om
La seacete. 39 m, inte seara si gerdn la canatela seraaulyi went :21 ai Dacgar aloe
ingusta deslinate bagaelor sa calculeaca9 cist: dee OS mine iaiilor, bring 5
cont da latimaa eventuatites silo,
1
Luagimi de Jlnie utillzabsle: i
I
Trenus rgmala . . wae EE
I
“Glui $2 massa dua auenarsl qd
 CA) FERATE
THIAJE DE MARFA

angie wire Triajele de marta sint punctut de contact intre transportul rutier si cal
Rampa lateral
= feraviar.

~ Pea Funetii:
f12-1:20 Hale de maria, mesagerie, punct vamal, Peron de incdrcare
cu rampa
| | frontaia sau laterala. Pot exista si instalatii supiimentare cum ar fi pa-
_ bungie villa lane, gabarite de treceré, instalajii de linte sj Statii de reincareare a
Aampa tranialé motorinei.
Hais de maria
) Ramps trontala sitaturaia cu panta de ¢:12=1:20 Adincimt utiie: 10-18 m sau 16~24 m
Lungimea halelor este multipiu al distantel dintre ferme pina la maxim
La cdi de Incdroare monciaterala
400 m. Oistanta dintre ferme 5,00 m
lnaltimea haletor: de la 3,50 m la $,00 m
© 10O+1600m 4 | Gsatoda) 41. Peren ba 9 inditime liberd ce 5,00 m poate avea loc o stivuire pe tral straturi,
motets cat de incarears Siletereia TN f 1 ‘marta Latiméa si iungimea esafadajului pantru operatiuni mecanizats:
AL Sy tier EEN, latimea la linia ferata 3,50 m
1| Wo, r 4 latimea la strada 2.50 m
1 | hey 1 | ! inailimea este de 1,20 m pesta muchia superioara a sinei, respectiv
uw IE I “ | fuchia supericara a peronului de incdrcare, Ambele egafodaje sint
‘wt oa z { : acoperite,
b 230 4 roe x et Porti: distanta intra parti: 9,50 - 10,50 m —}
sient memmeare 8 Deschiderea portilor ne partea strazii: 3,00 m x 2.56 m
Deschiderea parlor pe partea liniel ferate: 9,00 m x 2,50 m eventual
@ Prof peron de incarcace (MSS desaor ~ MS a strazii} 4,00 mx 2,50 m.

ee 9,S= 10,80 pe = 10,80

28 ;
Necesarul de sup afata pentru halele de marturi() - @)in functie de
tipul, dimensiun.ia si cantitatea mArfurilor care trebuie depozitate.
Baza determindrii necesaruiui de supratatad este cunoasteraa nece-
sarului specific pentru flecare maria in parte (recipienti, paleti, marta
nepaletata). Valoarea orlentativa pentru necasar: recipienti mici
Sagaelare SOC 1DEO ee Ristania into Ror pani supraioe de 2m*/ouc = cca 6,8 mt, paleti 1.2—-1,4 m*sauc = 5,6- 6,5 m3, maria
nepaletatd 0.13-0,2 m*/ouc = 6.5-10.0 mA. Determinarea supra-
fetel exacte se face doar prin calculu! de cantitati operate. Trebuie lua-
fe in calcul virfurile sAptaminale de sarcina [simbata si luni}, care sint
cu 25 - 30% mai intensive decit media zilnicd. Necesarul de Spatiu
Pentru cdile de transport si spatil intermediare penizu depozitare pat
fi determinate corespunzdter. La recipienti mici 80 — 400% din sy-
prafata depozitului, fa paleti 180 - 210%, le maria nenaletsia
100 ~ 160% din suprafata depozitului.

FSO+SI+504-5.0 +50-+-5.0-+= +5.0+90-+5,04

30 3.0, ER 3.0
Linls de incarcare __ KH — _
10-180

|
e—
as

& Plan depozit mata ~ Tip a @

10 T.0
5.00 207. 3.00 5.00
250
ns
gat
| aoe | coo

= | GS, aed

Lim #4 inedtcers
wae nee
 hs CA! FERATE

2.10-——4
i ent
GARI

uf
Biroul de comanda. Cispunerea incdperntor trebuie s4 corespund |
reprezentarii schematice a Instalatidor de ielecomanda pe bazad de
duteane. - @) -@
hase S04
Re 42.25 Be hid +t incaperile tehnices nu necesita ferestre. Latimea de tracere a usilor
QD Nagesar ce spatiu pantry persoane 21,00 m. indkimea libera a incaperilor # 2.80 m, cu excepta sali
q acumulatorior si a centrale electrice.
aa Camera sefului de trafic se va afla in apropierea sali relegtor si a
\ calei de comunicati. Trebuie $a fie asiqurata o vedere cuprinza-
f
toare asupra instalatiilor de linia.
AL
5 o Ferastrele ar tebui disguse vertical. Muchia infecioaré a bulandru-
a

@) Geamantan da mika * gului se plaseazd la 1,80 ~ 1,80 m, muchia superisaraé a parapetu-

lui la 0,40 m—0,50 m deasupra salului,

4
Sala releslor se va amplasa in apropiere de camera sefulut de tra-
fic. Lathmea minima a incdperti = 0,23 m distanta de ta perate +

155
0,66 m/ cofrel+ 1,25 m latimea culoarului dé trecere.

48 4—-—
OST Camera seiiui da trate OT Cantraid termnica
COM Sala comunicarilar CE Centralé alacvich
GS Grup sanilar, fhcaper cu destinatie specials CTC Camera terminatilér de cablun
MTC Camera penta miscaree renuriler de cursd =P = Gamera de proteciie a persoanetcr
bo Lo “4 H- 185 ~—F- 99 4 A Sala relaeigr - PO Gamer’ de prelucrare 3 detelor
@ La avizier 8) Vitrina $i auromat d@ bilste a Sal wus elurogen ==> Vispunersa tn spat a instalafilar
CG Sala de comanda me a seminal | .

|&
A Sala acuctutatgriter Protactia Qbiectelctsi sersoanelar
CD Depezit piese da schimp P intra oh iagri
AT Atalfar
OG Degozit combustibil — > Ventlate. evacuarca arrutul
pt
bee 1g 1 tg
“40-80 com as csT
@ Masa bagajle @) Aaltuet bagaje r
—T | u T
a

h i
a2
By g
sg r T w
—~i tt Let 2 ~~!
z H 3
o (ne “ a
eT a
b 4 e
Man. a5 Tax, soF
Qulap dagaje cu 4 seifud nornae @) Duiap bagaje cu 3 seifuri mart

Comanda .
lon
Buton aprizé urgents oprina wg.
Banda
breanap.

.
© "Bageula de
" protectia
‘Wasa bagala

i 3.52 -4.90--—+ 10 fp 3.524.390 > 2.90-4,00 4

© Banda rulanté pantry bagajé dé mind — fa seari rulartts
T
Dataill tehnice:
oe vant Dlmenalunt

TTI
{ B Latins x ingiima 4,40 4 2.30
© Inayimas de iransport 4.20
g Lungimea de trarranort 2.29
wv Parti
27 = a0 grade
{ Witaza de daptasare 6,4 - 0.25 ave

lL Ae Suseot

=
a

Zé
 informati: Orice direciie a Deutsche Bahn AG.
CAI FERATE
GARI
Varianta linitior ferate digpuse la cota strAzii este des risptrdita in
Orase mici st medi. Clacirea garii esta in acest caz Ia cota
liniitor fe-
rate. Accesul la peron se face fn acest caz cu pasaje.la cota finiilor
+ © (Ridesheim). La garile de marime media accesul
se fase prin
tuneluri ~ @) (Bonn), la cele mari prin tuneluri pentru persoan
e si
bagaf (panta cierduta}.
Solutta poate fi ricicarea liniiigr (Kain, Hanovra) sau coberiréa lini
Cladirea gar la cata linlal farate, ior (Darmstadt, Copenhaga, Londra} + @) pind ta—
Ciddicea gani la cole Hniei ferate, @). Exceptie
amplasament lateral, Caiatoril 3 amplasamannt lateral. Circulatia cae fac garite cap de linie + @).
Sagajaié traverseaza4 IIniila (doar latorilar prin tuna! {panta alerdutal,
pantry gar mici fara tranuri cara bagajgie Calatorilor se transpartd
Intrares peiticioelh
trag fard $8 opreasca), pestalinii (doar pentru gan de mari- Intrarea de nerd
me media).
aoe ¥ + 4

EPS
Hatel In
!
Ji
—H

Cladiraa gani sub coca lnisi ferate, Cladirea garli suid cota lintai faraie,
ea
amplasamant lateral, }Cirevlatia amplasament
i [gteral.
: Said de
3) pantry cdlater $i bagaje prin tural,
Statie functionala, uzuala in
@) asteplare intra Mini. Incicata pantry
gan de tanster, in rast ¢a prece- a i
Germanta, fd panta pierduta. dante.
. AJ! ls z .
- -T 4 ~ = (kn

a fi 2
aoe el & 3

i
ee &
° ¢
i
Tis
- 4B
otis
Cladirea gar sub cota IIniei ferate, Cladirea garli sub cota linie| ferate,
-4 8
amplagament cantral. Gai scune de
Acées. Wuminaes bund a sali de
© amplasament inire lini, Spatiu farg
in fata cladirl, cal seurte da acces. ou ot LE
asreptars. in rast ca pracacenta. In rast ea pracadenta.
~ ty 3
- aad i
— i
=p

Intrares de ast

Pasaj pieional
Gara Ousseldert Prot, K. Endmaan

Ciadires gérii deasuara cotei liniai Garg cap da linia iz cota lidiilor fe-
@) ferate. Pasa] suprateran pentru rate, dear ca gar terminus, dene- Dapogtara bagels
ealdtarl sl bagaje. face altiel ar necesita praa multe
suoralata de linia,
freee vee ffeare BO and MF = Aperat ce ¢lttra 3
at 2 mm Mlorodiimetor
MANA; vader |

q &.Edran
a indemina femei

¥ 2 Tastatura
po—-4

be Knpstmants
Eo Bloment austillar
E UC = Undtate canteala
M=Maneds — ei
'—— 105 ——iEne $5 4

1 suport
Pa

2aas8
doasa
4 Intanmatit
$9ruz 94 $caune
€ birog comercial
Foe parte di

19 31794 Bagsje
 AUTOGAR!

1315-904
Trebuie luate in seama extensile speciale peniru curbele de circulatia

1.500111
$i tazele de viraj. ->(2) — 43), Statiile necesita dimensionari speciale.
Intrindurile pentru. statii Se construigse numail la strazile colectoare |
P22
principale ¢i la trafic intens — @).
BL 2OAPH
Vb nt bem 2.50 Esta de dovit acoperirea statiei.
Su tobuz simplu Sint prezentate posibilitati multicle de peroane — pag. 439 7} - @).
Ramps la cap cle linte si uredri confortabile fa inaliimi de contratreapta
de30- 40cm » G7) -@
Trabuie préevazute locuri pentru parcarea temporara a rasinilor per-

4,35 + h §01—$F
445——1

sonale {park and ride},

S078
vebicul Indivéfual

SOSH,
S0-11,104

dowd vahicule individuale

auiobuze artleulata 61.50

J
Maladie din pavgeteze
afnt vaieb ie peniey lobincustta pani Ste fare de: 4.90) at
4) 25.00 mo In laulndunl paw muccurale atloudaio
i
FE ZO PH1 30-1 204 2254 be
a R150 —- Falk rs, ' 12.50
za zu i 208 | 4.00
Autobuz dubiu, atajat (2ai261y (89) (4.807
(adhea]

200 leat Aa’ 2300.07 Aa=% 200

=
re Sa Sup aetul porivy biclolne
i— 3,05-—+

Statie Chouph peeiry egtagiarasdgper da protrctie

Forma fra Ce ‘hod de Caria | gollc perpany

peranule] aida da dends Je amphagers taka aot dicula
depagira dapacle de olraniia ca
- 17.05 1 fa [Ab [ac [Ga] BD | oe circulatle
Autebyz articulat, uzual in Europa = 3 Lung waut
a) | & {oe da partara
@ Olmansiuni pantry aulobuze
8
2
=
12.00
14,t0
A
‘Dispuneres ford
arama | €a) 3] 3) B3l gl ¢
da girendatis:
V| 6
Ei
| a
a
inm 32
i
ga | 2a | 42 | 26
a 5
~— ah
Lungimss | 24 2d | 24 [zo [ae Fo a3 & in
42.80 fi LS 13.29 accra wo leo [69 wodantgce | SH e| 2
Lames ala a issdasqas pamela RATA eS
ng.go T E 2
=3 $ 4 ‘3P55co 13.3 péromelcl om 40 [40 | 40 Latte sl
Ar. bcd oil log: a searcare:
3 al panto | ior 48 35135 134i 45
lings farmata da roate me taza inferigara
din spate daserle 1 orte descriaa de waponmotor 12 42 42 ~h-3 Laymaa sie
raza interlgars bara oxterloard 3 D) pantry tram 1 oj ft -tht- de acted
in | 40 aolaotia | i

& de protectie g Sapenata Supratat

da
b parc a crarcara, ec lusiy|
years ae para bet
atta ta cfr

area
In ma!
a) vagonmator | 138 176) 189/299 |2a6 | 313 vaponmotor|
8) oa 133} 90 | sagt
OF ger bran 276 | 340] 37a] 495] ada} 470 bp pad trent 175 178 1d
Faz’ de viraj de 180° ;
)
Razd de viral de 9¢° ~ Necasarul de spathy
pantry vehicuie rigide, | peri vehicule rigida, Nacesarul de sgatiu pentru sarcasl
panty amenajzrila de peraane
da 12m tngime de 12m lungima

Tp es.

fs =a suprats{a
conaoitdata)
94,90 —_—4
ro

if Linta tormnaté de
4 roatadin spate -|
aremercl -
daserle taza
Imaricara
| As 22.50
i f

.
*

Raza de viraj de 180°

@
Dispuneres raciald axtinde
panitrs venicuia aricutate, ® Lac de inloarcere spatial figgr din fata
da 17 mlungima
am Cladirea ,senes
ransportuelior
we

Lo
Peraa in forma de samicars
||
(pozitia awtarigara): nici &
Trecers paversafa acti ds orcylatie
pentro sarggacia paeces
pletani

“oe
 AUTOGAR!

r
it
:

i
i
4

i
ak
Af sh

Sy
aa3%
a
a

a
Hia
g
ar. B
a

410-—~6.0
183
Tin Gs marca)
sqradd gacuridacg
te
o
'

1
ode parsers
A

3
za
an B

:3 g3 awe
1 d
3

3 1 er epi eee
Ag Ad
Ae 1 i i
~ &
_—
Opis fara de directia de circulatia é ti ® | a
vacant e a3. |1 al a et
fad
tu vagonmotoaes
ade pentru
(45°)
a i vege t tigi
ei
£ years
$ | “Wh is ti
Lacurl da pareare peoira trenuit | HA LA
si vaganmotoare
é was

rs Sia
*
*

‘ 13

&XE
Re
4
!
'
1
14.6

nn
it (1 1 © supraveghers; 2 2 sal8 de astepiare; 4 = banzinarta
--—

Gard mare de trangit cu partare alatursud

ie da percare |
!
1
1
1I
EJ

24.0
— oprica —_— er Cer Ores
att

14,0-—>— 12,0

4.8 ——-———
1
4
1
1
t
1

ua
te

1
l
'
1

1 apfA de i
agteptara pairs [3
soteri
2 atedler audilar
o
os
q
@ 4 unally
Paredd parmendiculara fe directia § aupraveghenw
7 1

de circulate pentru vagoamotaara Pentru (renurl sau vagonmataare

Wolke postal ‘ :| peroune
iz i4) partir aoatrt
4 :
i ,
“ E:
:
qn — ee
; aTi _ wre sired’ orincipsa da cirowaile

|
= z a
=
Gark mare de tranzite cu peroang separate penta saosin gh pigedrl
=
_ sirada da clreviatio —_

2
M aq ‘xa a eli [rey rae

af ° i
Peroana in pozilie parpendicularé Peroare ing cu benz pentru
Jaja de dirsctia de cireulaie depasia

~~ dingpra parcare

@ Gard mare de wanzit cu perqana separate pantry sosit st plecdet, pozitia abilca si
barcaré amolasata lateral
pow Ao 20.0 -

pa
iafer
maf - a da acces
oo :
b= 32,0 fiecars tren —4
Placara geraendieylara, sosira €3) nstes rocutior d= pare: , — - ;
e)
Peroane longitudinale amplasatz
inpogie oblic’ gbic sozitlonatd, plecareobtick Clepunerea cocuriior de parcare, parale! fata de diractia de cireulatia

Tintars porte cesaget] cars plsaca 1G Sdenati

2 rasire parvru pesaged! cara sqsesc a WS faeter
hata J iaesoars ssniry S883)
4 axpadiarsa Bagaaldz 4qardarsba.
Sirars 290Nu gasagsii cary sosasc SZ bucsidria
Sinvare -3ntu sagaiaig cara sOsesc 6 gersesaiy) dg 's carliag
Tigsire 2ariru casageni cara pla2cd } incdpsraa petra apisn
E kitul de amyl da Aortagee sco
4 cadge: ag 3/7
10 glegeterud sirsullt
aT Sire
ragerat
Tia ag a5ecers
 Clvignta pled tz tiie mes
Meee
=f COON a
L-panzt fr laren
ii Taek asta cele fixe POMPIER! $i CLADIREA POMPIERILOR
yt Supratala de gigantea
- DIN 14 090, 14092, 14095 >
4) O clicire ¢ pampigrilar penteu interventlits locale paate consta din: loc de depazitare ¢
23 U, facagera erty ute|lte, dapazit péntry echipamanta spaciale 1, incdpere pantry
cursuri fitcapere multiuactionala pentru administrate gi cantalay SU. incdperi sacia-
Pea | le9 U instalagi TU, :
t-vTrecera 6} Ocladire a pompierilcr pentru interventille locale $i regionals, adic da 9x. pertiru pre-
1 poaikimes thera » 35m . tecia contra focului si ajutor tehnic, atelier central. amenajari pentru fagrijire, scalire gi
jp hao longing da tracea & 12m0 labrra 3 3.5 tr
sxgrciti, paste consta din:
Cicgulatie suspandata clasa da pocurl 30 vain 1072
lacuri dé depezitara 16 U, ia transpartul boinavior alte 4 Uf, incdpere centru unelie, de-
wis gupealala de tt Boz pentry achipamente speciale 4 U, inc&pare pentru cursuri 7 U, incdperi sociale
‘| dispurary 2 = Brecum spalator comun, dus, WC. vestiar, inedpere pentru useare dU, Incdperi so-
ciala pracum Ineapere pentru pregatics, incapere pantry getreacerea timputy! liber, off-
iu 2 U, aditinistratie, Incdpere penivy directorul pompieriior 1 U, atelier pantry yeri«
cule $i unolte, instalatti 2 \, incdpere pentry sarvictul ABC 4 U, atellar central (dupa
nacestala}. Aiita Emp cit au este disconibil un atefige central de intretinera a turtunus
rior. atelier de inetinere a iyrtunurior 9 E, atta tmp cit nu este cisparibil un atelier
central ce protecie a respirailal, ateller de protattie 2 respiratiei 4 1).
Olymaicul qxverior La(imaa
a curtail min. La atellarela centrale treble prevazute suplimentar depazitélée coraspunzdicare.
comtarler Pi pinata 24m Som
peste 24 pindla I 45
peste Jipingte 40 40 Suprafetele inc&pedlor -- (G}— 7)
pasle 40 pindla 80 35
pose at pina la 149 32 Pantry sunratetele incaperiter gint hetartoare unltatile (U) conform Go La cladizila pom
iat .!
piarilor cu locuri ds parcare cu marime difanta, unitates (U) Wetuie rapartata la ced mai
mare log de parcare. Suprafateta stabllite cu unitatea (U) redau dimsnsiunea mnimé a
incaperiar (vezi si explicatite).
incdparea uneltatar . 4U
Depozitul pentru achipamentals apeciate tu
Incdpsrea pentru cursurl 4ui
Angxd afarenta iu
incaperl sociale:
Sodlater comun, dus, WC, vesiiar, Inedperes da uscara 3y
incapare pantry pregatire, Incapere pantry petracarea thyputut iiber, oficiy 34)
Administratle qu
incdgarsa pentru directory! pompiarilor tu
Centrala de |nterventia 1u
Hecare | lnclinada Ataifers: ateliar pantru fagzijiraa lurtununier, incdpere pantry spalarsa
3.00 max
10% sl testarea durtunurilor (Minin: 26 om lungime sl 3 mi iatimie) gu
Gesosit pantie furtunurt tu
bot thdobmt14 Turn da uscare a fuctunurilor cy peralé perow éxercifi 7
inaliima fibera in turn ce 29 on 1u
mt bed earn oes oe

@ Punct de schimoare & unghlulul de

inclinara in zona teeceri @ accasglagle complariior
comp!
Daca in loc wei incdped de uscare 4 furtunurllor asta prevAzutd ¢ amenajara onzan-
lala de uscare 2 furtunurilor, atynci aceasta trebuia amolasata in cadrut incaperi de
spalare oi teslare a furcuniurilor, a cara! suorafata minind ya trabui $4 tle atunci de 3 E st
mas a carel inatime liber ca riisim 3m.
wanes tbat 10 : Atelfear aru prdtecta
pediru prot respiratial
respiratiai 4 u
ais +
atracanl . on +
it . Ingrijire, reparare, depozttare inclusiy protectie impotriva radiatiiioy, scutwndart 2,
j= 3,0 m La wacaaBer’ ,
“Tmahima iIncdnere gantry serviciut
i ABC 44

Acalier pantry vehicule si unette inctusiv

statig ce incdrcare 3 batarilor, spaliat legate cu un
loc de parcare disponibil 2u
Hard da spalat 4g
“ ingtalatl tu
@ Aecasu! gomplerilar incdtarg, incdperea panira combusilyit

U = unitate
7 | 4 Conform DIN 14092 partes a 3-a
t ¥ La aceasia nu esta nevoie da galerie de exersilii pentru protacta resairagel.

a
|
L

Masinle pomparicr Breutaiea wiaalEcarament Rare da [Lungima} Latima|inaltime -tiax.

Tr ae Tame be, 2 ine | ine) int} in minis
t regia {acnmis.} vahicu'se
| [ou tract mtagr.t
Vehioul singere grug OF & S450 ( S800) | 2600 | 170Gb tse | Sasa } 279 2B00 :
a oes ‘anicul singers grup kFG fF T490¢( F490} ) 3200 fisO5duiinty| ao | garg |
: ! hh | ‘shicgé silagore gnap LF 16 [11300 (ttSOH | AFSC Adicd ci intif agod | garg ad |
“bg ow !
=a, / 0.5 mine ——5, “116. min mecara |
laiime Iltera 3 irecard (necesar } Morro singer cup FTG TS ZOO (TOO | PEO sO deine} 7690 | 2a ane j
rua cle exes iy | Tare singea Tara — f 74804 oq)! 3260 [redooGrinl)| se8o | 200 | zazD |
E Tare shngere The WZ = (107eG 4815001} Jaan haaco arin? aaa | Daya e990!
@) Locun de pércard si art) @ | Tare stingers TRF 24°59) (set 6000) | a8et t8edd teams | aad | 2566 avo
7 ! t | Tane sutgaca uscaty ftHo7 e000; | a0 jetaa Cranie| P2841 arg soot
Loe ce parcare 4 Tard gtingara uecatgTLe76 i
| i
Oimansiyne aj | Latina ir I Tim Pasta cf, OIM 14 082 Uritatsa 1 \ Tan staqarausemta 100G | 720; 74od) { eI 14900 fer. !
tungime Simaa taser csieulata ‘sentars | | Terceungarauseatsanen | 10100 191600) | 7200 i
Zz augers | tgp Te ates OL 20 12530 119090)
7: :a) !i
I :
pine ATA
 POMPIERI S! CLADIREA POMPIERILOR
Baza pompiarilar pentru interventii iocale si regionale ~ in legatura cu
cantrala de ambulanta— banda auto special

in acelasi timo centru de scolarizare si de instruire

Lo
5 & cu foate zonele de intretinere, ingrijire, atelisre si inarmare resp, echi-
pare necesare pentru a fi in permanent gata de a intra in actiune:
4 inciparee wnaltghar swe
Dincepere da tucru 3 inc&pecea grupeior Hala de spalat, de fntretinere pentru autovehicule, atelier pentru pra-
4 Inctperea da control ? trangon pantry exeretti tectia respiratel, hala dé spatat fununurile, ingrijire, reparare @ furtunu-
dingipera da firare-vectiiare — $ cantrala de ineaizire flor, cu aprovizionare de furtune si turn de Uscare- in acelasi timp turn
Q pentru exercifii cu loc pentru ingtructer,
Subaat @ -@ fi 7
=] Zone functionale clare pentru dotarea vehiculelor de interventis: toate
==" r incaperile de dotere trabuie sa fle de-a lungul unei axe longitudinale fn
| raport cu hala vehiculelor, in zona interioara,
| 3 Vehiculete ce vin dintr-o interventie acolasc comolexul pind fa focul de
mo Oo 6 réturnaré a uneltéelor, furtunului si instrumentelar st, dupa curatare si
intatinera, iau pozitie in hala de interventi.

Centrala ambulanjei aste tn acelasi timp centrala generala de inter-

vantie in cazu! ungi calastrofe. —- ()—

| Locuinta
parsanel intretinere

Tt stoladam
a flim
Qoflelu 11 buedorla
4 garbater! 12 camerd de zi
Siocdpert pentru 13 parintt
paute/gerderaba 14 cogil
6 birod condyecgita 18 gegil
7 qecrasariat 18 taraad
8 deooteri

@) Eta

i
Tyr

aS curte intarioara
an nala pir, veniculsta

4 interyantia
3) Sectune ransversatd + @)

————
[
—— eae
Schaar
| O hala ce kaltare
BE AL
Re inerigars

i t
M incdoera! pentru
] soolarizare
[

Vsarviciu de inter 9 parted peritu mains

2 ingdcare péntre oditind medic 16 famar4 cantru halag
qocuriear £ Tiegrtire 1 aerated
[T ascasiiers - mer od tala ae asleptare .
 POMPIERI Si CLADIREA POMPIERILOR
Baza pentru proiectarea cladirilar de pompier este conceputé contarm
DIM 14092, /
Clacirea pompierilor: in ea sint adapostite vahiculele $i restul echigamenteler,
Post de incendiu: in el sint tinute pregatite fortele de interventie, vehi-
1dlrectia de seghe
2 dormitar
culele si restul echipamentelor pentru serviciy! de salyare. Suplimentar
J spalator postul de comand’ ocupat in permanenja pentru preluarea apelveilar,
4 cAplanul da pompier|
alarmarh, coordanarii $i condvoerii factetor de interventie. Este de dent
$a existe Iocuinia de servici. Echipa este fie tot timpul de gard, fie so-
licttata resp. extinsa prin instalajii de’ chemare sau de alarmed: instalatii
de apel de salvare, de avenizare si da semnalizare,
Functionarea inainte de intarvantie: parearaa masini personale arivate.
Schimbarea hainelor in apropieréa vehiculetar si incarcarea echipa-
mentulul. Qcuparea locuriter in vehiculs.
Dupa intarvantie: reechiparea vehiculului, umplerea recipientulyi veni-
cululJi-cisterna, alimantarea ou benzing, Spaiarea, schimbarea haine-
lor fortelor de Interventie. Trebuie ales un teren in pozitie centrala fata
1 fiedparaa de medicare &
de toata partile asezarii resp. Tn centrul de grautate. Trebuie prevazute
baleriner
Pala vableulelor intracri si iegiri ca pot fi supravegheate. Amenaiari suficienta pentru su-
Adanniter prafete libere, de ex. 4 se ia in cansideratie raza da virare. Lacul da
4 Certrala
Fincdpere cadra
spalare se echipedzé cu Instalatii de retinere a risipuiu! si separatar de
6 irecara henzina, amenajarl da pompe pentru matorina si henzina. Suprafata da

teesatk pent Ulei curté ce poate fi circulata (cca 16 t), Hidrant sub- si suprateran, loc pen-
tru vahicule suplimaniare, eventual loc de aterizare pentru alicopter (50
x 80} inclusiv 15 m spatiu liber. Suprafaje pentru sport si spatii verzi.

9 B-.
1 qaraj gubteran
2 depart daz

[oe nee, 74 — -
Jingapares {yrtunuclar

4
a4
4 pruntta,
FS vantliare
8 filters 351
Tittdpare tela tenslune
B curent tecesiete
|-a

J @ incbperea pompelor
=

10 veallar
Jf 7] V1 deport
WW f1zy1 yi a & 42 gaz, apa
E
hoe wr Tiincépare pantra modlticarl parter atal
é lermoticare
Subsal - Postyi de incerciu ¢ Munchan, @) Cladirea unaitelor pompieriiar ) ~ @ Proiect Administravia
Arh. ; Ackarmanm + P, Gladiilor Gvile Kain

T .
b :
7 e
m

| 1
be wae ee

. g) Sectiune transversala — (E}

it eufoar 40 spalélacul do 1S yesiiae

% 2lagulate Surtunur
J sala de surauri 14 decaait
material didactic
' S sats grupelor 12 Feauall plese z
6 yaraj Id atsiier 27 hald "
7 dec eh ul gente 14 pemasqa 2d inesperes 90 telatar, sadbg
ulei resqirailzi
3 Saatiterw da rho inverin ged
wedase
 AUTOVEHICULE
Dimensionar!, raze de virare si greutatile de ia autovehicule tipice
referitor la necesarul de spatiu gi reguiamente, la garaje, locuri de
parcare, ihtrdri si iesirl,

¥ dicicieta 2) motociclera
10 -—- hia +95h 415 FAT 44 ar

Raza 6.58 ———

@ YW Lupo a AUDI Ad
—~ hy 1,85 41,105 bee Ad eo mi 7a—+ 984 Tae

ire Paza §,45 be Fara 5,54 ——H

472+ a4 4 124 ben 7 tat 964

a!
——— Far S.4§ ——+ -— Faza 584 ———}
® New Gaeta

Jessen4G ted mimesoi free] 18t + o9g4 Tot

a Baza 5,48 _—SH Raza 5,88 ———4

@ VW Bora
Jor 44g ei 1,73 #1104 ba I | 170 +92 4

‘Fara $48 — one

487 ————1 A746 96+ Pp 889 t 1,70 luge 4

w——— Aa $19 — __
© VW Passat BMY 3 Touring

bee ee GT ay crreroe4 6 [1ze tt rman TF a heiad-—pas Tar

a--—- Hara iso

 AUTOVEHICULE
-— 493 ——--+1 ro 86 194 { bet 7299
2a eerietees

. ae) ene ee

Fe— Rara 379 ——-—}

Marcedas Station, scurt cu tei usi

pas toe ol 170 a4 L207 tt

bem Raza $75 ———— Mercedes Station, lung, cu cinc-usi + Fazi eso

ae
189 +944 porn $64 Re 1s—tod Zit

bh——~ Raz 4.50 ———

t Rolls-Royce h—— Raza 6.35 -——-—F

1.72 —--89-4 tat poo be 20-+104 327

87 .

pb Aard 5.97 aa h— Raies ———t

Mercedes © 180 Americana

Re 451 F192 +894 bh 425 —4 btaS-t914 TZb

h—— Raz 3,37 —— Poracha 9171

180-4384 e—$ 4 iat

— Raza $67 ————4 -— Raras.ag ——

Marcades E 430

pirat.
-— 431 ia +334 Witt

$,38/Synerc 5,85 —|
po hes 4112)

be-Aazi S.38Synerg
Marcadas 4 140

250-4
 AUTOVEHICULE
DIMENSIONAAI, RAZE DE VIRARE LA
AUTOCAMIOANELE $| AUTOBUZELE TIPICE
14,60 —

& @) Wahicul tu cardserle-plationma

3 nt
265
fn pozitts
de circulajia

ie @ Voricul cu caroserié-platforna
bene
| ee

t (8) Magina cy scarg

L = 11,50 a4
12,0
 PARCAR!
Locurile de parcara sint imitate fn lateral si in fata de dungi colorata (ale
sau galben] de 12- 20 emiatime, cara, pentruo mai bund vizibilitate, fa
parcareg in dreptul perevlor, se prevad $i pe acestla pind la. cca 1,0 m
inalime. Ca limite s-au impus si oragurie /aterale de ghidaj, fungi de”
toca 50- 60 om, tate dé 20 cm si inalte de 10 cm. La dispunérea la pe-
rate $au la marginea suprafetei de parcare, se prevad borduri de apii-
re, cabluri de siguranta si parapeti pina [a Tndltimaa osiei pentru impie-
dicarea strépungerii; la disgunarea masinilor una in droptut ceteilalte,
servesc praqurile iransversale de cca 10 cm Tnaltime drapt delimitare
see frontaid, Trebuie s& se ia in consideratie consciele + G9, La dispune-
pusatspobeged peli so bd rea la perats, este de ajuns bordura de oprire sau cauciue —
. . ° icttare st lesire sim- 457 ablic, Parcare nu: Dispunered locurilor Ga parcare Necasaru qumarul numarul
GQ) Parcara earaicle @) ple, ing3 numal un singue Fa @ mat ¢inteyn — singur de suprafaia] pesibit al posibil de
cu earesabiu sans de arcutatie sens de circulatia per loc parc] fecurfer Iecudt de
incl. acces: deparcare| parcare pe
m= pe toom?[ tddm drum
— @) ¢ grade paralel cu circuiatia | 22,5 4,4 i7
carosabila. Inirare si lsgire alifticite
favorabid pantry strazia inguste
t 250 -+(2) 40” grade obiica fata de cirtulalia|
.
26,3 aa a1
cardsapila, intrare si iesiré facile,
Suprafate intense
~ 4? grade oblic faa de circulatiay 20.7 a9 a
carasabila, Intrare gi jesire ura.
Supratard per toc da parcare .
faiatiy mica. Mod de dispunera uzyal.

=@) 60 grads oblic att da cieviatial 20,3 45 7

bsaa+a.so+ s.u84 ks.co+ 4.504 4.00 + carosabrld, Invare st tasire retatly buna;
. ve on Suprataya per loc dé parcara
tp (a) SO" ablic. Parcare aumal dintr-os eG) ac inate 8 rasye basic le ain ar mica Opurera des utizcath
singur sens de circulate sengur. ea leculu e
garcare de 2.50 m = ()80" grade parpandicular pe | 19,4 5.1 40
15.50 carosabil. (latinea locului de parcare
eH de 2,50 mj. Necasita virare puternica
-_ © 90° grade perpendicular pe 18.0 5.4 44
carosabil. (latimea locului de parcare
de 2.00-m), Necesar redus per loc.
Potrivite pent amenayart dg bocurt de
R parcare compacte, foarte des utlizaia
+
2 Dispurares tocurtlor de Laiimea nacesard a stradulei carosahile {in m}, tao
+ garaje pentry siraguiete Fatima 3 facwlul da garal de:
z carasabile In unghi de: 2,30 m paom 250m

#20 ' sor a5om sam 5,50 m

i 75° 3,60 m R25 mM 00 m
s00+ sso +5004 18 60° 450m 4,25 m 4.00 m
907 inware $i ‘asia pasitile din am- ; - |
te dele senguri, LAtimea locului ce pare @ Locuri de parcare $f carosabitul 487 3.50 m 3.25 m 3,00 m
care de 2.0m pina la 302 3.00 3,00 m 3,00 m
Ss
1.68
« eS
a eri
f— fo w inaitirie Weare
sub awtovehicul
2 jungime be 450m
tetime |= 4,40 m
F conaold trantaty Ct = Q.85rn
80 2.90 congoid poaterlaars Cp = 1.35 m
distante iaeaxe =A a 2.0m
" ‘ ‘ =) : intre pati tat atm

3
516-43 7
50+— 8,70 350++564,
8,16 — + 5.16 4
FS.16-+9.504— 10.12 45,50 inalfime
vue 12 1,85m o0%N
ane
24.02 F 2164
5 - Partaes cu Sirculatia intr-yn singur : -
da 45° orculatie dintr-un sigur sans a (3) gens (cc Sail 9 (2) Masind personala standard
. =~

3 WGP 4 a0- Be=

 PARCAR!
>

Dacé locurile de parcare sint limi-

3S

— sliniperale
tate prin pile, pereti sav Stilpi,
se
mareste lasimea locului de parca
:
re per pare limitata cu 0,10 m
Perscacta In scaune
TAY" @. Nu este valabil inga
oy alle Pentru platiormele ridicStoare
me-
canice $i garajele autamate. Daca
1L 2,50 3.50 L
locurile da pareare sint delimitate
¥F
fata de un dem Piatonal sau ce
Daca locunte de parcace sint Ikmitate prin Aefat sav stipi,
i se mareste iatimea bicitlete sau de o fisie de separa.
7g printr-o bordurd, atunci aces
atiipt ta feeara al dadea loc da parcara s.
ce 9x, fatada = 125 fa aste idlasita drept muchie de
c= impact.+ @ +
Exemplele prezintd locuri da par-
Care, CUM pot fi ele inciuse creat
iy
In imprejurime, fara
a afecta
functia lor. Pentry inmuitives
Spa-
tilor libera, parcasle Pot
ff ¢o-
borile in intregime say partial pot
fi prevazute cu acopenri plantate,
2.3) Transformarea in Spatiu verde
nu
@ Parcare compacta in garaj
p—285 4 ag are nurtal calitati creatoare, ci
to-
@ Intrare si iesirs contortabila @ Cu kittitare prin bosdura loseste si umbririi resp. imodu-
natatirl situatiei ecologice
(ab-
ae ay y ak, sorbtia prafutui) +O),
ce “
24.4
“ZL.

areas

a or Pte ee Satu de circutatig

teren saincit
Brotejat printr-o pergott ecopertts cu vegetatia Bialanbhicielsi

Sy}
FE

4301.29 4,30
7
Spattu de parcarg in spateta
unuf Val dé pamint
Amanajare in dlc

25 as 25 ; 5.50
i) Fiantare petpendiculard pe carogabil Svor.20, de parcare
380" asinciid
25 + ()—(&) @)
Suprafaja d= parcara cv vegetaila
Paroare pe tingimea strazi.
4230
om
 AUTOVEHICULE
Viraje > (2
Sursa: Forschungsges. fur Strafen- und Verkenrgswesen eV, (Asoclatia de
cercetare pentru sistemul de strazi side creulatie)
Kain, Konrad-Adénauer-Strase 13
Falul, marimea si forma unei amenajari de intaarcera sint exacutate conform
utllizarii potriviie 3 terenului tn functie de vehicule si de functia urbanisticd.
daschigarg mincralé de tecere
Ux d= 2,50 £2.00 pana masim admisibils 20% Formularaa uner recomandari general valadile ta alegersa ameanajani patrivi-
te este dificild. La stabilirea amenajaritor de intearcere trebuia vate in consi-
deratie necesitafile pompierilargi ale transportuiui gungiutui. Unele instituiii de
transport retuzd Sa indeparteze gunot! de pe strazi si drumud infundate, pe
[an278 —H.40 care masinile de qunoi pot intoarce doar in marsarier say trebvie sa mearga
ou spatelé distanfe mai lungi.
Aytoturism standard Amenajarila de intearcera pot fi dezvoltate ca intearceri In forma da T —+ @
- @, cers de viraj sau bucld de Intoarcere + (6) - (3), Intoarcerile In forma
Timitart 3 Spatiulwi Ibe! d# 0,5 de T necesita manevre de tiraj, Mai bune sint cercunle de viraj si buclele de
intoarcere, care pot fi strabatute de aytovehicule print-o singura miseara,
Din motive ¢@ tin de tehnica de conducara, amenajania de intearcere trebuie
dispvse asimatic pe partea stinga + G ~ G). Pe partaa exterioara a
amenapart dé inteafcere trebute pasirate spatii ibera de elementa fixe, ca
Zone dé rezerva pentru consolele vebiculalor. L2 buciele de intoarcere, su-
pratata centralé poate fi clantatt ~~ G). Intoarceniia in forma de T~G eine
potrivite numai pentru autoturisme. Ele nu sint necesare In cazui lAtimilar db
carosabil mai mari de 6 m, daca pot t folosite $! teranutiie din fata garajuNi
Sau Vrecerile pieionale.
Care de viral pertiny Prioritar aulolunigma, raza cercului
i 2 sotena & deviaja5-6,560m C Olmsesuni aalstigare
lungiined consolei Raza
axtgnoard de
Tipul da vehicul @carlameny fata seat | idtime inaima} _intesmare
Zone vee +00 Zonk thera 1,00 im) im {en} im (mm) am (my
Bieiclaca 1,90 0.60 1,00
Molaracd 1a aa 1,00

Ws
A eee core sts
tageciciata 224 O70 1.09
Auloturigm 4748 270 O84] 410 | 1,76 1,51 45
6.34) 11,61 {5,65)
Aadocamlan.
— Transpormruota | §.89 3.33 96 1 1.98 Bar "9 735
et

o autocamien(2 asi} | 9.48

autocamign {3 oil)" 19,40
S20, | ido
5.29
286
3.48 | 3.32
2.29
zor}
at
3.80
om
10.95
+iat
—_—L Prada fai incarcare’ IBF r
Deo oe eee woricul 43 x70 Baa" 3s0,] 232 [ 25g") 4.99 19,30
~~ Raprecentat (ark 4.0 tals) te ri 45 abe 1.35 u2 2.60 5.00 10.39
Wrotuar sate T
pg Platorma cu sa: 9.90
vebloul t2 eill} a08 3.80, 1.43 ) 9.83 4.90 Tao
intoarcare in forma de T pentru au- remared {7 osu)” a1 7g ey 18 28 1.00 7301
te @® Intoarcarg in terma deT ye tours si camioane pind la 8 m Auiabuz: t
paniru autoturigms lungime (masini de gunci, pampiart, auloear sau daliva | 12,00 5.80 285 | 225 zou? 30" 40.50
camigane 6 Y aulocar Sau de lpia) | 13,70 6357 ) 287 | aap 250" aoe! Test
autocar sad de linia? | 14,95 6.95 7 3.10 | a.90 250" 3.78 1105
aulanur atleulst 17.99 | $565.99 | 2.65 } 3.37 280" 2.98 14.80
dagsinl de qungi.
2 call fa biguy 9.09 4,50 145 | 3.08 2504 13 gat
‘dost (a Mgue 9.90 ary 15a | 3.60 2.504 333 10.25
Dosii ia Mou} oo5 4.30 tas | 470 2.507 335 S60

Vel max
;
(oF, eaquiarmant)
q
Zona Hbera nN
auiol so 1.00 \ att
1,00 i290 age 4.00% 12.50
ser da incarcara] 78,75
15.00

plaligermad cu 32 16,90
[sulcus ariclat_ 18.00 1
sed: RCM oo Se ete re cana ie oil aT cree
Cupeinsd dt cals mmidoces > Fégrd Lynda oosll
Dna vatlewiith tu Soot cu aus io res A Fad glide suid
ire callin rogtoy corespynde cy vasarea ire sid 4 Becrenu¢ lia ae eehicullor cHonareg)o ui or 209
Jionad si soy dis (nit
x oie! 4a barter dn toot a
4 )yericulde cau! al au Halrouhacy dummy Deno qyeobur duty. guia 499m

Catele de hazd pentru autovahicul — pag. 443445

f
‘Ticul sirdzl | Usizares | Venieule V5 |eva
| taranuk’ | ae sical im
Amenajari de itioarcers pent
¥ &) camimane ou lungimi @ 10m si 22 t - a) Cala @ drum pening loguit Autores 4 |= care de inaateess alr, sutoturisna '
{masina de gutor cu J osit} nvarani cuculat. = nif, masini de qundgi (ef. regulament)
skand pony | ig qx. Cagdlura Intra el¢az] infyridate
nvetan putin: i {gen atrasi putin cirsulatitey
sqeiany i I
35, {0.50 a1 600
12.39 Zand libecd fo cere ds Imoarrara gentn, mites |
am 4680) 22, 43) 16,00) alzch nygrans T peacormnant Surg ssn, masa
cry

| dg locuit Oo gunoicu 2 IsiF ij 945i penuy malaritalea rrasinilar I

izse_| in
°

Zora Inera
{ de guna |
Ls eosibiblate dg intoarerg gen man guree
t i 1 pt tals auraeshicwele acmise regi
25,00

seaddvivarans | de iecull, ‘gutttuiam, maging i 49 |i =e2rs da ‘moarears guiigert Je mara |

cembinat | da gundi auterarsion ; | Bene MajOUaias SMicatelor i
|e zoe: a

dace RE | Tu ash. autcbur ds 1 autebuasis ta linia ray asi

irduswal nig stendar. aytebinds
 AUTOVEHICULE
PARCAR! $I INTOARCERI
__Marcajele rutieré fixe 14 auioca-
Mmioane nu sint utile did cauza
marimitor difevite ale autovebi-
culalor.
Dimensiunile de baza pentru ne-
cesarul de spatiu si loc ale auic-
vehiculelor rezulta din dimensin-
nilé vehiculului in citculatie rec-
‘ — — “ — 44 d ‘ ' weg mee
asc) FS 50 ‘sso gs ¥6.00-—— 13.00 —+ 5.004 er i240—ee12.0— _ifinie, in curbe si fa intrari si lesiri
Dispunera- ia 45° Cispunare ta 45° Dispunacei la 30° ot ispunere la 20° autc-
din parcaje. In: special la circu-
Sr autcouze ae auncamieane
aulotamioang aulacamioane cu ramoraa @ Oona ia fatia in curba trebuie luata in
consideratie curta de insccere
a rotilor interigare din spate.
Gerc de intoarcere pentru cele
mai mar vehicule admiga, con-
form reguiamentului privirid cir-
culatia pe drumuri: raza exte-
rioara de intoarcera de 12 m,
care de intearcere suficient pen-
’ fru majoritatsa autocamioanetor
admise, raza exterigara de tn-
15,00
- 20.004 16.00- 22.00 ~4
toarcere de 10 m — pag. 448,

&@) Cispunara la 902 eS Parcare ta 45° eG) ecere de spatiu fa alspungrea

auiocamioane cu remerca,

10,70 :
12.20 | a9
1a,76en toad 'g
" be 18,00 ——4 ben 7,50 —s— 10,00 —+ E9504
4254
Nacgsarul da spat la Posititta4l de intoarcera intoarcgre in forma de T : i)
b ® cohurllg de stra ¥@ in condttt tirritate b in condili extrem oe imitate GD) trecora

“y E

< 26.00
poor i
' :

—19,00—+— 8,00 4 ‘064.00

77 a Alta postilitati a3) - (2) ae

: , sci el; |
ii Zond liberd pantry intrari 9! iesin pani:
||
jungimea vehicuiului a latims 4a nara & fiona Syed 2 |

auideamuan 22 t |
70.08

to vehicul singyfg:
{|
“3ae
|
|

Camiad cu 3a semiremorca 1 |
. i 1
Sam ien cy ga ci seminars +
; RAMPE DE INCARCARE
T. ~ a
roe 45 GoTo ares incomes Examptyl unei adincimi pentru o curte destinaté camioanelor de 18 mi — GQ).
oe “Qe es Gees In aceste conditii rezulta a-adincime de 35 m pentru accasub carosabil, Si.

o ote eaRERCEGE aimee ater ° cel mai lung autovehicu! poate sa intre gi 54 ia38 usor, tmportant pentru
_ on tata ne weniculal “ raglaraa trecarilor vehiculaior care circula conform Uaut orogram. Daca nu
7 gigturat, pamtru a ny-! 7 ry gat . , a
“ a £5 a EERE anghen pa acanta pat f indaplinite conditiile de maf sus, atunc! rampa dintata da 10+ 15 gra-
ye de ofer’ o solutie satisfaesioars — G), G) ~ @).
a f +4,04 Cea mai mare raza de virare pentru un autevehicul cu remorca este de cca
itt +12 Boe $,0----— 18,0 4 12,0 m.
ORT nr 0-4 Distanta da sigurarta intra dovad autovehicule de capacilate (tare care stau
ee 5,0 ; una lingd cealalta: In varianta cu rampa minim 1,50 m, la chepangurt pentru
Samoa de incdrcare si descdrcare: vehiculele parcate foane aproape “ i
© unul a celalatt trebuis 64 trag@ uf pic in far ea $4 scoala ied! incdreare-descarcare ce minim 3,00 m.

poo pet tampon de

! Loe idescarcare
L 1 a . s I

wo 1 doc intagrat, plat

I t
I '
n4q —_»
Ct + ~~ »: sasibitd desedrcarea a
. ryticcccce = doug sulccameens in
1 Velen ans acHag! Ump

tC ®: pogte £2 fe desearcal
numa un striguc
autocamion
16.0 4.04

Ditmensiunle uzwala ale unui care Oimensiuniia

> uzuala ala unl cere :
é de inlearcers pantry un autacamion
@) Rlamoala de tncdrcare si i descarsare necesili cad mai mara suprafata da cute (8) ee fntoarcars er 3 1 autademion
a 7 eu aulopasiv4 figidtrae si distant mare
, intra
a1 10, Pane Har
'
a ' ‘ont
i ! A B c
1 4 180 Masind pozitia tear
} | platformta de incar-loer
tod cu care in fata,
ta remorct alate
-, 3 ior 30140
rey 37 a1
it 440 119
tampa oulioe Lot tampan-piediet 12,2 49 14.6
da incartare §| ino traltina de 3.7 19,4
deacdresre tam 4a 12,8

3 1 13,7 3,0 17,4

[J _,—--—~ 343 —-+—+ 80s aa4 a7 14.9
It 50 43 14.6

@ Ramps de inearsare 91 Cascarcare Ramp’ da inedreare si descareara

1 racoparirel
\ i L 12.2 —+—_—_
15.8 ———

on
ro it
mo
1 oo)
i 1 c N
' ia
1 !
| t i ; poy

1oy | 13a me—+—_| fo Wee

I

'
log eetien-en eee ee we
Lao | vt
suprataja de maneves supreiotae incaware
a9
r “4 | ci naesarn4

ry
| ‘Tampon da fattormd
alte ie supratata de ‘epi :

: ‘desearcare 12 HL ===!
by
LJ 70.0 ————}
+ 19.a—-——+4
aintrars
. . Necesarul misim posiol de supra: . .
Doe da incdreare si descarcare ou &) fara seenry rampale de incarcare 3 a Circulatlé pe dreapts in sencul acelor ¢e ceasornic
rampe indiate si descarcare latarala descarcare
# a, acopeure

i agaperira
 RAMPE, PODURI DE INCARCARE,
PLATFORME RIDICATOARE
Ramoeie si vehiculele trebuie sa asigure buna transbardare in interesu!
incarcari psie de dificultart, Podurite de incarcare fac leg4tura sigura tnire
orlee vehicule sau vageane. $i aceasta, in conditiile in care suprafata de
incarcarg a vahiculului poate 4 fie mai inalta sau mai joasa decit rampa
- @) gf penele de urcare ~ ideal din aluminiu- pot carmmensa inadltimea
mai radusa a vehiculetor in raport cu indltimea campalor + ). Panele de
ureare irebuie sa fia mobile si s4 poata fl aduse cit mai usar la locurile da in-
graviated toiata admis. alas 70 13,0t terventie, Podurile de incarcara rabatabile trebuie sa fie din matal usar gi $4
Talla totala: 114 412 1Sm se poata muta tateral = (3) + ().
L ahnginea total: 2,442, ad
36M Bogurile de incdreare adaptabile la conditiife tocului, rutabile, portabile si
d pentru transbordar feroviare ~~ G) Poduri de incArcare automate hidrauli-
Cr Carucior da tdicat @ Stivuitordimensiunl ce cu bua suplimentar’ + G9
Platiarme ridicdtoaretoarteca hidravlice pentru 4 razdiva diferenta de nivel
intra cute si vehicul — CG) intra curte si rampa -» (7) Egalizare permanenté
la nivelul vehiculului corespunzdtor la incSreare $i dascdrcara —
tiyuitor in fured, livrabil ca stivuitor in furcd electric, pa motdrind, benzina si
gaz carpurant +

ned de incarcera
se
(3) Pas aa inearears mata pfeces &° 1newsare _ din tabla

-————-
Nivelul curt, wansbordara ay plat
@ Fiampa simpli + @ ~ @) ® forme ridiodtearg. sau pants de
Wansbordare — @)

904 10-— o
i@

os
Rand dy uvcace
Platforms de incdrears
dirt wba
: o at Panta “ agalizare permanenta
© Pies oii cn oat © oi mati : Pampa acopenta cu rampe de trans- Transbordarn ca sa desf&soerd in
& bordans alactranidtautica —* @ reg Su ramips sectrahidraulice

avtacamion

O
Aampe de vranstene® Integrate $i flames dispuse | in directli da
sistame de Pratectia a rameator eraeirals 1A suprates im ste
b—1,38 x ag — t—a,09x 1.594 impotrive Interipertiior de manevee 8
Egalzare de nivel intra rampa
gi cura; platiarma ridicataars—faar- Cure = autecamian
facd hidraulicd

in lunctie da
Inalumea
olalbermeai
wana
 —— 19-15 oF INTRARI- GARAJE
liens Citra orlentative pentru stabiliraa
—45-75-F tah Aumarului de parcari nacesare (extras)
Cladirt de locuinte
“poe . Lecuints untarabiale
1 =2 lcde parcare per iocuinta
Locyints plusitamiliale
Tie $i alte cladis cu incuinte
wos 4-4-7

1 = 1.8 Socun de parcare per iccuinta

CIdiri cu [eeuinte gantry aatrini
0,2 locuri de parcare par lecuinti
nate cine vecin

Case da waskend $i de vacanta

1 loc d@ parcars oer locuinta
Payal de beton cu 0%; sasnun Gamine de copii si pentru tine
T foc de parcare par 10 — 20 de pater,
InsA minim 2 locur dé parcara
@ Admisipi fara suprafata de cist;
tare fafa dq limita catre vecin +2
g Accas spre casdgaray
Gaming studanissti
aGuy |
=
lige da parcare par 2— 3 patuci
1 t Camine pantny suror medicaia
it 1 toc de parcare per 3-5 patust.
al
inga minim 3 locuri de parcare
Camine ds jocuit ale angajatilar
I 1 loc da partare gar 2 = 4 gaturi,
Garay llega 1 i t
casa Cana fo dupes ! ing4 minim 3 locus de parcare
| J i Carmine de Jacuit pentru batring si cAmine
i de batrini
c
' | toe de percana par 8 - 15 paturi,
1
1 insd minim 3 lacud ce parcare
Cladiri de dirouri, administrative ¢.
I fabinete
E
' Tnedperi dé birouri st adminisiratie in ge-
!i [ feral
™ — 7
6) Garaj in spatele terenului Tloc de parcare per 30 - 40 m? supe utila
@) Garaj an casa 5} Garaj in tate duplexnly!
ineapen cu circulatia mare de viztators
fincSperi cu ghisea, de axpadiiia sau de
consultan{a, cabinata iadicale si altels
agemanatoars}
1 loc da pareara per 20-30 m? supe. wile
insa min J lecud dé parcare.
Cast
dma eLimeTL] yea t,he try
sides My Vadera
Yedere Zi aah 5 poeggeta | rma _[iuegiena | pees | lined | Sur i

Bia] fas | 257) $03) 245) 2b 12.1 asy

T Batre 491) 35 [2° | MOP 26 250 [2,125
26 | 535 | 296 | $05) 2a emits] 2.0285

Z7T | aD) 259] S48] eH 225 72,123;

OO]
293 400) 272 ( Saal] 2wsl 2d [2.1da
dealasurare
‘obica a Kal aye | 577 | zea | baB] 248) 2.625] 2. 125
Plan Pung Fash = i Qt) 7 Gis: 252 |] SMS] Bag) 225 PIS

Garaj cu detara $1 0x8 parry Garal pe tmta de tor 29] 619] 273 | $93) aaat 280 f 2,129

pubelele dé guna cy desfasurare oblied a liruter O5 f 815 | 288 | S93} 24 2825 nial
Cimangun standard pi. garaje pradabacale

A
a

yacera
{HOt crue chick: ape BOGUT

aul i i|
ik
Garaje Indhviduale si duble
|

‘Sarai dubly fn faya caser

1 ats, i

inpanta =

eT :
camer a: pane o@ We lyen,
4 eri
a
 CARPORT-UAI
~~
Locunle 96 parcare aceperite réprezinta o posibilitate avantajoasa din punct
ds vedere al casturilor si econemied din gunct de vedere al spatiului pentru
a oleri vahiculalor o protectie suiicianta fata de intamneril (favorabil este un
sectinne
pereta plin in partea din care hate pinaia). Se recomanda combinatia cu a
incapers inchisa pentru depozitare (pentru biciclate s.a.m.d.} —+ @)
Carpot-urile sintlivraie ca structuri constructive compiet? cu ancoraj cu siflpi,
armaturi 31 sutuburi precum si johsad si burlan + C3) Ca).
Example de disqunere $f structurare pantry locur de garare destinate autotu-
rismiefor persanale in legdturd constructiva cu cladirile de lacuit Ge Gs).

geadina
sectiund

intrare ae
nl is
inirarag In casa
Cu acaparis in doud ape. Carson digpus favorabll In rapert Carson dublu ey intare separata
¥ @ cy inerareg in casa a in casa
Coama in (ungul strazil

oh |

2 2.00
zt

= 5.00
sectlung

= 1,5
2475 i 2,75
Cu acoperis in doua aps. ‘i Lee da garare pentru te dO Loc de garare pentru un gutotyrigm
i pa stracef
perpendiqular UF audofumstt personal si Sictclate
* 2,00

# 6,00
= 5,00
1,50

15

pt
£

- . 8.09 “37s | 3278

. oud autotucsme si eventual
@ Locuinta cu carsort G) Cargort linga casé cu deua nivelurl @) Bos * a @ Loc ds parcare comun
 GARAJE $1 CONSTAUCTH
DESTINATE PARCARILOR
Utitzind platiarme moaila, in garaje-
5,00 = 5,de §.3¢ ° le individuale pot parca 2 masini una
pesle alta -»(}+@). Actionarea
esta elactried. In cazut in cara qu
esig curent se poate tolosi pompa
499 -5.15 -5.35— Manuataé. Uftde garare pentru max.
3 autoturisme — @- suid forma,
da garaje individuata insiruita in
cul sau construct - actlonate prin
pufitrut da comanda af peértaruiui.
Posibiia $i in aav liber
Solicitara par loc de parcare de

O Parcare interdepandata 2 doua

autetunss
@) Parcare interdependenta inellnata 2,500 kg, Panta intrarli resp. iesiri
din garaj este de « 14%. Sisteme
(i + @ de dispuners a autotu-

540°—+
tismelor pe ptatforme de parcare,
deplasate prin pupitra de comandé,
astlet incit sa se efiberaze inirarea.

3.30
Plattorme de parcate—+ (1) depiasa-
ve longitudinala: platformela de par-
cara sint deplasate prin apasare pe
UA buton. Se poate circula peste
platiormela de parcara neocupate.
Deplasarea transversald — (a) este
utilizata acolo unda, datorita, adfnci-
a5IG - Be 8,30 5,40 — Ee = milor mari, pot fi dispuse cu usueinta
2,3 say mai multe iocurl de parcare
@ Parcara indepandent{ dubla {cva-
druplaé) unele peste altale @ Parcara inclnata care ated 2can-
fla da spailu
@ Plan ~ sectiune unul dupa celalal, insa sa pierda
prea mutta suprafata de circulatie
peniry accesarea tuturor locurilor de
wo———+

parcare. Dé acesa In fata unui find

fix de locuri de parcare sint pre+
vazuie platiorme cu deplasare
transversala, care sint depiasate in
a)

aga fel Inctt $8 se poata alunge la io-

cul de parcare din spats.
Esafodajtit de garare +) - @

Parcare depandenta
in aer fiber pot fl montate nemai
amenajar care disoun de platarmne
——5,30 -5,4a-—* oritontale (1).
® b——5,30 - 5.49
Jlacusl de parcara accesitile onzontal Accesibitg inclinat QUES
Lit ge

ee
garara ameralare

=
dun

| EE
| fj | aA ' ie { Eraj

= Te] Le
42.50-.2,80-2,50-42,50-
2.50.
280 270 270 2,70 280

vedere + (3)

A_Lad | ad | a _
4 . +
, 1 7 I
2.14 -2,24 - 2,34
rt 59 : 2. [eal
Plavlorma da parcare -—cu deplasare
tansversala @ Planarma de parcara —cu dapiasare
jangitgdinala
C3) ravers wrmentd ig 360° 280-2.50-,2.50-42.50-.2.60-,
280 278 279 270 2.80

cr Yeder2 @
bo.

pes

§ pape
{outs
nad
 — GARAJE S$! CONS
Put de intatiere DESTINATE PARCTRUC TH
ARILOR

|
ra |
omits >

£255 -
"p.s0
/ es a
Ascensar gentry masinti littde garera* OD.
* Amenajare de oarcare macanicA simola

j
drenara nstalata in claditi cu rai multe etaje desti-

i qu
]
—_ merce at
— Tale parcarilcr care prea funstia rampélar,
7.0 €2 Sint de regal sliminate din eauza
ate :
lipset
02 Sali. Ascensary! Ta0526N4
ere aay 3 vahiqulul
& safer! la aivelst tert. Transpartul or-
. w zontal este asigurat In mod noemal
de

fn

i
soles, Numan lacurilor de pareara este

Hi
" . in
media de 8 ~ 30 pe uny sau doua niveiur
seem en toot ae n=: “Toten i,
4a olacirife turn pentru garaze comple
posi st 3 autoturiame " canicg~@).(Oee creeara spatiu depar-
t ma-
. .
@ Garare cu ascenser pantry masini @) Gararg (8rd rampa sectiune — (1)
“are suplmentar nu tr supeatats,
ci in pris
® Gara ce caborine (Wor) mui rind pe tnaitime, Vehiculela Au vor mal
& fi daplasate pe onzontula. Ascensorul adu-
qo~25 te.g+e9+25+23-9.74 p=—5,30 —t 2 os vehioulul re nivelui Ig ¢are sa ala
in
[74.65 — = siinga sf dreapta clta un lee de parear
, e.
Glacinte turn pentny garare sint ideale ca
a plomba pentru 10-40 ge locun
de parca-
te, La alegere sub- sau SUDTaleyana.
casing da acces = Paredné cu mai multe nivelei + @) ins
Gu ansport ai vehiculsior si pe vertica
ls $i

1.65
pe enzontald. Acasts constructi stnt

—
Pott
vit@ pentru amenajari mari. dacarace giste-

tf saleai
mul este castisiter, Teoratic asta extangital
in indie si tungime dupa plac,
Garare cu
rotatia ~» (7)-(G) iveabit cu sistem da exe-

6S.
cutie vertical precum si onzontal, fa mod
PSO Fr 2H PE Fhg04 .
-—- abisnuit sint 20 - 40 de plakorme da
Lung ier L gara-
@ Garajecorido60r (Wane)
60 eo
6) .
Seciiun e transversaia —* GI) , «
a. Platormale se rotesc atita mp ¢ft a
@ Sectlun g langtu dinala —» (3) i atforma liberd
in zonain eai,sauAvantg
masina
ul gclicita
pact tavatalis
ajun+
intrare gi iesira varlicate aste nacesarul mis de Suprafays.
frend Ge 50 m? cu cca 20 de auteturisme. Ge
raraa rolativa odzontala este potrivita pen-
tu posibilit&ti de garare subterana,
Cliingru de gerare =» C1) —Gd),
Locurtte de pareare gin interior ant
dlsau-
58 circular, cca 18 vehicula per nivel. Sint
posibile 10 - 12 niveiuri de Parears,
fria|o-
ritatea Sublerane. Locurila da parcars sint
accesitila arit ascansor turnant sav
locu-
rile de parcara ratative sint dotata eu as-
Censor Carasabil vertical.
ee | t Garin cu daplaszre/garaj-coridar + @)—
29,55 4 25 autaturisne “—-———— -———-
69 -_---- | Pa unu sau mai mute niveluri de gar:
® Garara cu route Sectiuna tansversats — (7) are s¢ creeaza spatiy da garars pentru § -
Prisinger) : 24 de Jocuri de parcare. in sistem cadentat
Brin daplasare longitudinal a7 transversalg.
ir-2,60—7 Hel Pig
ge tage Sini necesare 2 focuri ibers per nivel de
gavaré pentru marevre. Ascansarul cu lane
fun este utiizat ca ranspanar verlical,
Bado
hO+6 i
FAa-}-a-
H-2,301--Bi-C

@ Sactune ransvarsalg —» (2)

ul
 mé Sosratgta
+ {) CLADIRI DESTINATE PARCARILOR
Toate partie siructusi portante (planseevoere Wetlipvelamente de rigi-
3 alilgturlgm dizare} ale cladiritar de parcare trebuie sa fie rezistente Ja foe. Gargjele
(4 20-= 30m, deschise trebuie construite Intr-un tip constructiv rezistent la foc. Pentry
garaje'e supraterans si cele subterane os'e recemandata a ingitime [i+
derd de trecere de 2,20 m. Pentru montarea sanmnelor de orientara Den-
try circulatia auto si pietanala este utilun suptiment de 25 om, Pentru
executa ulterioara 2 UnUi strat de uzura sint necesari alti 5 om. Agadar
rezuita o inatime totala dé 2,60 m pius consirectia situatd peste circu-
latia carosabilé, adied, ia functie de constructia aleasa, o inaltime a ni-
velulul de 2.75 ~ 3,50 m. Un raster retativ sisimt dispus ia med inteligent
Poate s& scada din casturile de constructie, fard a Prejudicia tunctiona-
(pr 5,0= 7.5 m4] rea —» @) - @). Constructii cu deschidari mari tra stilpi necesitt o su-
Befehetl, prafata de reazem la pardoseala cu 7 ~ 12% mai mica. + @)
Qe Z,0~25 my
Pantele gi rampele rebuie 84 ife farmate gi dimensionate carespunzator
nr.
— @, Rampe de parcare drepte sau elicaidale sint create prin inclinarea
planseului etajulul + pag. 457, in forma elicoidala + ® vehicule pe am-
@ 24 6 6 10 12 14 6 1€8 2 22 2 26 2H JO
vehicule belg parti ale circulatiel carosabile. in diagrama -» ® se stabliese in faza
ie QQ) Necesarul dé suprafata pantty amanaas de locurl de parcare preliminara de projectare supratetala, inclusiv suprafetele de circulatie, pe
inclusiv supratete Je eireulatii care se poate gara un anumit numa de eutoturisme. Examplele
carasafil ®
Cary: sabil oO . .
aN ee eee
prezinté forme de cladiri de parcara si dispunari ale rampelor, de doua ori
ira ay fe doua rindurl deplasate, pe patru rinduri, pe sase rinduri, in unghi, ram-
so
4254-—2,50-4 75H]
§,09-—-—__}

* A , Pe pe diraciia de circulate, ca claire cu rampe cu rampe élicoidate.

Constructiile din beton armat {in beton monoiit, ca sistem pretabricat sau
in sistem constructiv mit) fndepiinese cel mai bine condititia de protectie
fmpovive focului. Corstructile din atet sint de regula construite ca si-
stem de gritzi orincipale-secundare si trebulé captusite cu beton, placi
de pratectie contra incendiler sau cu tescuiala, din motive de protectia
I
:

impotriva incendiilor. La garaje trebuie orévazute salicitari mari de cir-

k= 230-1! culatie pentru autovehicule cu greutate toiala admisibila de 3,5 kN/m2 la
'
—ti. so ee ‘ rampe § khifrn* pentru dimension’ri. Aconerisuri ptantate 10 kKN/m2.
Pagibita po: zilonara de stiipl,

oo
by a @ Dispunara la 45°
dispunsre perpardicutara

O singurd banda

bordyrd indlime = 8 om
a ) Pasible poziflonarl de sttipi CU dqua beng!
Latimi minima de rampe drante Fr
LOTT

i3 CUT oo

pe patra engl? pe daud ciindurl oy fafpe icaldale

za
a5
g

deplasate
% FF Fann ai df ispunsri ala rampaior

ace 2 2AM i
sirad aualict
 PARCARI Si CONSTRUCTII
DESTINATE PARCARILOR
Pantru decasirea diferentet de indltime gi pentru accasaraa hecdrui nivel
” al amenajarilor de parcare axists diferita sistame de rampe. Thetinatia eam"
pat nu trebuie $4 depasaasca 15%, fa garaje mici 20%. intre supratetele
publica de circulatia si ramoe cu panté mai mare de 5% trebuie sa existe
in spatiu liber
sectiune o suprafaja orizentala de = 5 mm, la rampe pentru avtoturigina o suprafata
inclinata pind in 10% de # 3m lwngime. Pasibilitatile de 4 dispune si for-
ma rampele, se impart in patru grupe principale, ~ (} Aampe multieta-
jate drepte, paralele cu padeste intermediare, urcdri si coboviri disousea fata
in fata. > G)
Piaaurile nelinate aig niveturiler (amenajari de canpe complete fara pler-
dari). intreaga amenajare de loguri da parcare este formata din planuri ineli-
emerdjare de ramps Intregi
dard piecder!, panla » 5% nate. Sistem econamic din punct de vedere spatial -« @. Panta = 6% ,
eactluna
Planun pe jumatate da nivel, deplasate (rampa O'Humy}: suprafetele de
parcare Sint decalate cu jumdtate de nivel, diferenta de indltime este rezot-
vala cu rampe scurte — (1), @-@.
Rampele elicoidale, sister relatiy irtrebuintat si dificil de centrolat. Prin
forma circularé rastut supratetal este greu de utilizat + @) — G). Partile
rampelor elicoidale trebuie sa aibS o declivitate tranaversald de » 3%.
Raza marginii interioare a carosabiluiui treouie s4 aiba = $ m. in garajela
mari rampele utilizate de pietoni tresule 32 aibS un trotuar de % 80 gm
(Afime indltat, atita tip eft nu sint disponibile drumurl pistonala speciale
pent circulatia piateniier, Latimite carosabiiului pentry intrri si iesiri la ga-
rajé medi si mari trabule s4 masoare cal putin: 3 m la utilizarea de odtre au-
tovehicuis de pind la 2m ldtms, 2,50 m penirs autovebieule mai late.

cae
secilune
in in spatiy
an l
liber 10% = plan
antengiare de rampa pe jumbtate
da nised jaistem 2 Hury) sectlune

=e
ee

parapat
- | * taneperent

4.00 mu 4,50)
pian rete continua

FEEEEEEE
ST EEE
men men
Lit minima da rape fn forma
dg arc ou raza minima

10,0) nner
12% pact

™S
aa] juaa{aueh AY
RC
amenajara ramp&
elicoidala sectiune
Forina da bazd ale rampei D’Humy ©et
© Sistema da ramps rampe cu incilnage de 13-15%

FEO S30 ET 2a 4a0 LL.

Racordare
* ~ 4
*°

So A
 CLADIRAI DESTINATE PARCARILGAR

wo
20
—
oy CLEC
ESS | Canfarm ragiementarilar pentru garaja: garajele mici sing = 100 me, ga-
p rajele medi 100 - 1.000 m?, garajele mari = 1.000 m® guprafata util.
OOS Ss Garajele subterane sint acolea, care sint situate in madie cu = 4,40 m
CLR
@ Alampa logitudinala sub cota de cdlcare a terenului - si anume cu pardaseala lor. Garajeie
mari trefute prevazute cu inirari sf iegirl separate, AMplasarea fn apro-
pierea aglomerdaritor de trafic cum ar fi gari, aeroporturi, centre comar-
ciale, teatre, cinematografe, cladiri de birouri sau administrative si com-
Dlexe mari de locuinte.
Garajele medii 3i mari trebyie $4 detind in zonele circulabile, inclusiv
@ Garai mara Siamans‘Arh: H. Hertigin sub subgrinzi, tuburi de ventilatie si alte elemante de constructie o
@ Alampa transversal
tndltime liberd = 2,0 m. Parterul trebuie sa fie mai inalt, decarece are
de cela mai mute ori alta utillzare.
Pantry transporturl mici = 2,50 m. Solicitar! ale plansaului contorm DIN
1055, garajele deschise au deschideri directa sore exterior si deschideri
450 permanente astiel distribuite (marimea = 9 treime din suprafata totalé a
peretilor da inchiderg} incit chiar si cu dispozitive de protejare Tmpotrva
@ Sactiung transversala — @ imtemperilor, sA se produca ventilarea transversala permanenta.
TIS
70S 7,95 25.004
Pareai geniala fn centrul oragului Geni sub riu! Rhéne, intrarea si tesirea
7.70 +5 nos oddHH 7.70-F8, 00oS: eint situate pe terenul din fata podului RAéne — C). Prin raripe caroga-
bile se asigura pe ambels par] relatia fluenté cy traticul urban. Cu o
rampa media inclinata sini accesibife toate nivelurile cu cicculatie pe
dreanta+ @) - @). Utilizind automatele pentru biletele de parcara nu
esie necesar personal.
Criterii pentru calitatea clddiritor da parcare:
siguranta it uttizare, control facil, marcarea focurier de narcare pentru a ti
gasite, intagrare fn legaturile urbane, luminare si ventilare naturale, relatii
|

de vizibifitate cu axtarioru!, aceperire cu verdaala, sistem simply de colec-

500+

tare 2 taxelor,

valort arientatlye ala amenajarilor sanitare it daraie Mazi

Personal pir. supraveghere >i intrelinere 1 WC-, { iavoar-, 1 chiuveta de deversare
30-100 tocurl Ferret 1 We, f tavae
Barbati TWOG-, 1 lavear
1 =2 piscara
4
Chidire de Col spe maxIMA 37250 Coty ane minima 370,38
peccars

| i | : '
22}0.50 |f 19.25 |! 6.to}) 10.25 |) eso], 39,
447 38 O58 5.37

@ Pian da sttuatie ~ @) Sectiune tranaversald @

165,80 m
f jegitl de urganta |

t
|I eulogy In cer da parlont

wom Fogle jagire de urgent

ae intare
EE] canate ds veattlatie
Scara

oO 5 WTS 2m
dated rt
pir. masini
Samtt
__— te legirt pir, masint
eee ee an —-
=

LTR TTT
| [
tesur? dz urgent,
uy
on
 BENZINARIU
>t
| Sursa: Forschungsges. fir Straflen- und Varkehrewasen o.V., (Asociatia
VO" peojog2" 1.05 7| |
i o.7aF 10,78 a de cercetare pentru ststerul de strazi si de cireulatie}
a
Kain, Konrad-Adenaver-Stvate 13
Paniru autestrazile faderala sirt valabile nermativele AAN, emise de minis-
tert! federal ai circutatiai.
Benzinarifle pat ii combinate cy alte amenajad ecanomice — pag. 460 @.
Pentru aprpvizionarea cu carburant $i iubriteny, pentru servicil de intretine-
ra si ingrilira, accasork aute, prestari dé secvioli si articole penire sofer. Mai
multe benzinarli trehule sa fle » 100 m, lingd strzi puternice circulate ta 256
£05 O78 ia? 13s 4.8 rat m distanta una fata de cealalta, in afara iocalitatilor compacte, Ja drum libar
Pompe pantry ung sau deus dimansliunti ala leeutalor pariru pompe fox: Insuld trebuie 52 fe o benzinarie la cita cca 25 km. O benzindrie simpla este de
fipud de garbyrant eeurtd cu 2 stati dutle da carburadtl} ajuns, cua suprafala de cea 800 m?, cu amenajari de prestar servicii de cea
1.000 m2, ja amenajari mari aste nevoie de reguid de 2.000 m2,
| eat
ort! att Benzinariile trebule s4 fie ugor accasibile, vizibila, s4 se poata racuncaste
de departe i pozijionate cit se poate de aproape de strada. Raraari sint am-
plasats in centry, preferabil {ingd soselale de iesire din oras, pe sasalaie de
centura si pa gosélele interurbane. La iegirea din localitate sint amplasate pe
draapta si nu in spafiul In care sé produc stalongrile generate de instalatille
2.25

| da semnalizare centre trafic. Nu este favorabild amplasarea ja calturila de

180

U 9
cc a a
Strada, praterabil inainte de colt, ca igsirea $4 se etectuaza In strazile jata-
fale ~ gag, 460 (7). .
Soterul rebuie s4 poata: $4 alimenteze masina, $4 verifice respectiv sa commen
' . 420

o
Fleteze uleiul de motor, nively| ape de récire, presiunmea cauciucuriior gi

oor 134" os
i asa a2
I 2.40
eventual lichidul dia baterié, s4 veritice continutul instalatiel starqatoarglor
de parbriz. SA curate partrizul, farurile gi miinile, $4 cumioere produse, $4 fo-
TH eS loseasca telefonul 3i toaleta Sf aite amanejari, sd realizeze diverse operatli
@ Unitate de pompara ET Stip de liuminare/ds sustirera a acoparisutui (sa spela masina, s4 0 aspire atc.), s& primeasca sfaturl tehnise, sd stabi-
leasca lermene pentru prestari de servicil. Trehuie ivate in consideratie tn
detaliul de sistematizare aliniamentele de constructia si directiile de vizibil-

‘ tae, 195) oS | art

HE id
fale, distantele tnire limita de propriatate etc. precum si suparturile reazultate
din regulameritele de constructie.
Astfel requlamentele de land pravad: 1. dimansiunile parcdriiiocull de par-
1 # $35 i ie
care (2,90 « 5,00 m = 12,90 m3}, 2. numarul necesar de tocuri de parcare (de
aa ax. personaiul aferent halelqr, statilar de carburant! disponibile in statia).
Supratata necesara pentru spatiul de statlanare pentru spalatoritle de masini
(aes $e (ee5———~-83 28 automate (de ex. suprafata necesara Suficient’ pentru 40% din capacitatea
de spalare per ara}.
2.80, 13s z 147 azo} aie ee 2,
in proiectare treouia uata In consideratia dtmensiunea specitica a autoca-
mioanetor.
Cerc de ididarcare: = auteturism 12,50 m, aulecamion 26, 00 m
Latimea vehiculuigi: autoturism 7,85 m, autocamion 2,50 m
@ Cimensiuni ale ingulelor paniru pompe {in paranteze: solute minimey
Lungimea vehicuiulul: autaturism 9,00 m, autocartion 18,00 m cu remorca
De aici rezuita dimensiunile insutslor peniru pompe si a (Atimi carosabile.

“of “aenapsate [|
———
5.0

cts
i
; H . as aa

ge {ils a 3g =
12
fi |
lg G—<—< it
L
~ 2

120 $.50 1.20

25 p 25 {
1,00} - 7t.da)
@ 2 ingulg scurte paraleia cu strada (in paranteze: sofuflile minima} @) Los de distribuire pentru aér, apd etc @ Lac de distripuire pentry ager, apa atc
 BENZINARI

Venlo strdan
iyragga asiguraia
de clsiemnein afare carpseeliulil

Sursa: Forschungsges. fir StraGen- und Varkehrswesen e.V.,

. (Asociatia de cercetare pentru sistemul de stazi st de (Circulatie}
Ca > combusiibll da ardere
AY = tarocts Kéin. Konrad-Adenauer-Strafe 13

ai __ | mia avornt
‘a5 30" smargloen carcantthulut
acopartire . 7 = 30.00 ea 3
24.2] coll C
dela 3 tin sua y $ Fara banda de intrare in Wafie si de iasire din ualic
crc a }
2a Thtoarcera z !
Ozcam of 3 i Ith areetadee penire amancfarea 39 nodudl rallare tp sirazde ‘nlerurhene
a ae i tt iso
é a £ &<=] {4
3- ty | AP Britis sinha
7i ggeiz0 lejzo7 ‘ thet,20ii “—
ooo SSS nm ee mg inag barat
eee
78 eR ROK Cesc -- 3 Se
-2i- AAW =5
ee we ree ee ee ~-

* ba cheematia unidiractionala = *s, @ Benzinarie inward $i ISsirt lingd drumusi Ibars

asia Pecasand numai pe sanaul de“.
colreulatie *.
ss
p 18,00 la diapunerga ingulalor pentry ~~~_ I sveriunh banda
dé teite
Stalil in partea peateriourd a paccalel 20,00 lg 7 tre eee AS penta siti fvetiual Dade oe Intrard i Wrote ale Ivatle
M {auiocarvoans » 3,5 IF mmEPqines Ser Den DH Gent a =
+" 2 60 dacd nu este Cecvlatia unddirectionalé pe stead
algau fn benzindele

cvvuival Sand de ‘orata'n talc

Al
Benzinade pentru GA si eventual M (autacamloane * 3,5 }} in imerlorut @ Benzindrls pa ambele latutl pe drum tiber
undi localtail compacts
margiowe
cm geeblett

initia alrcell

lotud d@ oprita in Vecurl da ofertrm fit rumdar mudbctonet

humas suticient

_ Mrniare foasd anu ple iss engetalio

—.,
f
™

—-

225.00

stad principala

*Lacireuletia qnidlrectionald cate tecegac’ Aumal pe sersul de

tireulete —
2 20,00 la 2 ingute suplimaniard pastry Stet cu dispurete catstels a
fata de stead’ la Insure perttry steilt corespunzstor mal tare + oe
@ 18,00 fa dispunsrea inaufeior gantry stalii it patted posterlogd 2
purceiel tad’ secunggrs |

@ Benzinarie cu dispurers oblicd a insulelor oentry statu iA interiorud une! locatilati () Benzinana ne cot! pant CA Th interior! unel focalitati compacta in cazuel
compacts (mai alés cantu circulatla unldizactionaia) axcantionala, da ragula nu pentra autecamiqane

¥ ®
j j len q

Hy
| rae 4B patpanel

!
1]
iy
sol a TEES

if ! §
3
1 | g.

ne
ean wed, silat aaabars:
 POPASUR]
Sursa: Autobahn Tank u. Rast A (Benzinari si popasurt pe autostada S.A),
Andraas-Hermesstr. 7-9, Banrt
parcare angajafl
leona: Ree m \pareare
Ladeacadie
t
artgajati
ervey ws
bP ivrara i t [Zana parcare angajati | parcara angaral
moe eens gel ~ ah acees personal tena e oescone araperia a i ae C
iparcarg angajay . pcan a angajall aprovizionare |
! curta de serdew cure de sanden acces personal «
WwW anag lag
lees 13 i4 PSs 21| ga
33 as 30. (16
;17] tbe
les
ioaca ptr, + | aa! Ge]5
een «A locda [37/36 eat 25 |e]
22 joaca ptr,
or pe 3 epi 3 pajsoss fasfer
, magazin! Lisa 3
terasd ptr. | 3 restaurant
40 pars. | a9 lecurt =
5 6a
' Tarasd festaurant
intrere 80 lacus 120 lacurl bistre 30 locur
coe
Clfare|

ZONA CUENTILOA ceca mt 17 Congelateare §.0 ZONA CLIENTILOR Coa mz 21 ing. rece pir. bauturi . 10,
Spatil comerciale 270,90 1g incapera race pir. Dauluri 6.0 Spatii comerciate 480,09 22/23/24 Deport 26,0
1 Intra 20.0 49/20/21 Depozit 16.4 + Zand Intrare, Bistro instalatit 84,0
2 Frae-fow Inclusiv shoo 120, Instatayit 34 lecuri 120.0: 25 Incdizira 20.0
4 Restaurant60 de locuri 130.0 22 Tehnicasineatzice 18,0 2 Free-Flow 120.0 26 Vantilatig fInstalare
Incaperi umeda 70,2 24 Ventlapa (Instalars J Shop 60,0 in mangardaAerasa) 40.0
4 WC temai 20,0 inmansandaterssa] 30,0 4 Restaurant f20lecun = 180, 27 Electict &.0
8 WC barbali 17.0 2d Electric’ 50 Incaperl umada 95,1 28 Incdpare racord casa 84
6 WGC pers. cu handicap 6c 25 inedpere de racerd 8.0 § WC femei 27a Administratia/Personal 158.8
7 Dus 5.0 Adminiatratie/Personal 134,7 6 WC barhati 24.0 23 Sadere personal 10,0
a Incdpara pir, infasat bebe. 4,0 26 Sedare personal ao 7 WE pars. cu handicap 6.0 90/0) Vestar
9 Incdpare de serviciu 27/28 Vestiar a9 Dus 10,0 barbattemai 32.0
in zona pani clan 2.0 barbat‘tamei 22,0 19 Incapere ptr. inkasat bebe. 4.0 32/93 Spélater pir. personal
10 Guloar rastaurant 30% 22/40 Spabter ptr. personal 11 incdpera de sarviciy 33) barbetlHamel 80
Supr. de cicuiated=9 16.2 bdcbatitamel 40 10 Culoar zana rest. 22% 34/35 WC ptr. personal
ZONA DE SERVICIU 31/32 WO pl. persoral Supr. de cine. 6-11 16,7 barbatifemei 70
Zona de dapozitare 68.0 parbattemei 30 ZONA DE SERWCIL 36/97 Birow 29,0
1 Spalater 15.0 35 Birou 3.0 Zona de depezttare 121,0 38 Arhiva 59
12 Prapware 15,0 44 Arhiva at +3 Spalaior 30,0 39 incapari da serviciu2
13 Frigarifie lagume 49 3s lncdpedd de Serviciu 2 td Prepatara 26,0 In zona gospodareasc§ «= -2,0.
4 Produsa lactate, In zona de serviciy 15 18 ineap. figarillee 40 40 Culear zara gegp, 22%
tigider gastrerramio io 36 Culear gona sav. 10% 16/1? Praduse lactate supr. de aire, 13-35 85,6
15 Frigoniic carne/alt. supt. da circ. pir 11-35 60.2 feguma a0 Supratahi nata 992,7
2 ingidere gastrongmic# 2,0 Supratala neta 600.9 18 Anticamerd spailt igar, 3,0 $1 Terasa 60 locurt 420.0
16 Anticamera spati tiger, 2.9 a7 Tarasa cu 40 locuri aq,0 19/20 Incapere frigor. alr. carne
si congelateare 12,6

ao Scnemé tunctionala 4 unul papas pefitry 80 de perscand -~@ @ Schemd fungtionalé a unui popas pentru 18d de parsoane -@

cure de sarvicie
parcare
angajalt
a aoe

HP zona avepent perce

, ' '
Lee el fl it curte
} evacvera desaurt Sprowzlere
‘ de sarviciy
a 7

fe peels tas 1
Le ! i
' ao 4 10
Ulee eo 2 gar
RD ‘ \ - . 7 Sheg 190 or 3}
ae ff oNR =
Serr t of!
Bursa | ‘|e . ' 1
ta, ee) ta" a deaiinngs! | benzingrie
fi pi 2S : grap ‘
vers 45 13 2 et sit— ——- '
—
 AEROPGATUR!
—
‘Adon qarat ---> —Critorll ale amplesaril. -— we poe amet ae
faunal - canditii tepogratice, geclogice si metearo: ‘egies
t
~ structura asezarii inconjurateare
~ supratala disgonibila suficienta pentru piste de decolarefatarizare, cai de rule
oe FUE Beat immarcita 1 re, terminala, zone de intretinére, depazit combustibil etc. si axtindert utterigar:
decntaciars ‘Cheek iA
~ Invecinarea cu noduri de circulatia si trafic terestru existant sau preconizat.

Contre pasapoate Clasiiicarea aeroperturiior

lg placate
Cenforn legii germane a traficuiui aerian, notiunea de aeropert se reterd lz

eee ee
- adroporturi {cu zona de protectie pentru cladlri}
— pisie da aterizare (eventual cu Zand lirtitata de protectie a constructilor}
~ aerodromuri (pentru plangare}, heliporturi.
Aeroporturilé si oistele da aterizare oot fi de trafic - accesibile tuturc

a
pilotilor - sau speciale = pantru scopur bine definite {da ex. aeradromuri uti
litare sau Jocuri de aterizare pentry aerocluburi).
Sal de astepiace
Plan ganeral ds extindera
Pantru un aeropen se prevede un plan de extindere pe cel putin 29 de an
révizuit la intervale de timp requiate, pentru 42 pulea fi adaptat la schimbarik
in volumul 3i struciura traficuiui, la progresele din industria aeronautica, la
nailé tehnolagii etc. Prognozete de trafic irebule sd conting date despre de-
plasarea avioanalor, qumarul pasagerilor, precum si cantitajile de marfa; el
tretula varilicate gf reactuatizate in functie de evolutia traficwuf ta zi. Pentre
dimensionaréa cladirilor gi instalatiier nu se lau in calcul vatorile maxim-
absolute, ci valovri de virf tipice (care ge ating de aproximatiy 30 de ori pa an
—— Pasiged sau dé 10 off in lunile de virt).
——— Sagd de

Exemptu da flux al Exemply da flux al

pubilcutwitsosirs PUblcuUipacare

Supratata de aterizarg Supratala de decolare

® Zona tard obstacole din jurul piste! de dscolarevaterizars: sactiune longitudinala ({A-A

Supratata de ateritara Suprataja de receare

Supr. oelzoriata intertoard
Tranate
Wanster

= Supratata interigara de aterlzare

Zona fara abstacole din jurul pistel dé decolaraiaterizare: sactiune transversala (B-E.
Heir 8
Soon

‘an
sarod mh 7]Leal
4ara : mage | ape speita

Supe, Coniga

ee pram baane

Suprafata de Irecars
Bupr dpe
@ Sohema functionala a unei clasin de deservire a pub/ioului calator rai
aterizare —-——— 4
Axa pistel dé 14207 nt —— | ames
decolare/aterizara 122 _ a fupribteiniertsarh Fight
8 Onecare
it ~
n pe *
‘Supe. drttoniw int,

Fol) 7
i500 sj
Hao BEA’ 4 ai
Bee —_
a650m Supr, conica

Distanra fata os axa pistai dé decolare/atarizars 91 Indlfimile permise ale cladiriior %

Oistrbutia vintutul
Clractha | 7-24 26-77 39-70 Total Zona fara obstacala din jurul pietar de
Directla axei platet princ| pale
viniuluri ei Tun decolare/alerizara: vedera de sus
2 360 F
Red 2 as 13
eae AWE ay a7 (48
Ay 1 1s 0004
: s 2300493 - a5
4 ge a4 - 22

MER IB Bg
A BS 4d - a
a mm. a.
mrt n 2 Gi 2?
me 2800 42 ~ 4
4 we 44 - wt
+ a4 m2 -
3 : =
te
Poors
men
Ne
tn
 Sucla ce intoarcere Cale de rulara capica (la placare] AEROPORTUR!
“Pista ni. ide decalraatenzoe Cala a fulare Zona de intoarcers

— a Capacitatea unul aeroport este determinata de urmatoarele zane functionale:

Ss ay ~ sistamul pistelor
de decolare si aterizara (migcasi posibile ate aviaanelor
pe uni-
- tatea de timp)
ale de tulare ( 20-200 ~26.000 ae migetst ~ zona de trafic (numarul de locur de garara pentru aviaaney7 TT mens
parelela F] 6.009 - 62.000 de migean ~ dadidla terminaletar (voiumul depasageri, oagaje si maria pe unitatea da timp).
Zond de ES] 50.000 52.000 da migcil Randamentul de procesare este detarminat de urmatorl parametti:
aglantaredepagira BB 75.000 ~ 10.000 au migedet ~fagatura cu mijlgacele de transport terestry (numarul de locuti de parcare, lun-
SJ 150.000 - 750.000 ea mpc gimiea <aillor de acces} ; .
~ iWregistrarea pasageritor (numaeul de ghigae de check-in)
~ procesarea bagajelor (numarul de ghisae si capacitatea sistemutyi de transgon)
— verificarea pasapoartelor, contrciul de securitatée, controlul inaintes imbarcarii
: : imdrimea salltor de asteptare, numarul dé ghises). .
Pista at. 2 paraiela Zona de traffic unaste pista de decolareyaterizare sl pistale de fulare cu terminalul.
Gq) Fazelg de axtindera pice pantry asroport techamatic) A Notlunea de zona de waiie cuprirde locurile de garara pentru avioane, cdila de
J tulara coraspunzatoara (drumiuri de rulare), 8! pentru circulatla vehiculeler de
sericiy, precum $i locuri de depozitare sentru echipamentete de serviciy,
Prin functia sa, zona de trafic este strinsiagatd de terminal si trebuie $4 se dez-
volta impreuna cu acesta.

Flacdvl
) Sosea la soltarminal pa doud nivelud soe Baga
digpunere tipicd a niveluriior da deserve ale
unel aadid pantry publicul calater
. Mage in = Push out
Oo = Text int = Tax! out ©) * pasurt eu 36m {atime
Lecun ov 69.0 1 80 eh acticin
alamentey —_

Ei
@-

Lt
Te
i] wa Aulobuze paren transsort
— as
 AEROPORTUR!
Prognaza de trafic
La peoiectarea aeroporturilar, pornind de la statisticite de trafic, se iau ca date
~ Ge baza urmatoardlen . .
~fluxyl de pasageri: extamn/intera, sosire/plecareAranzittransfer, distanta ~™
scurti/distantd fuinga, flux medivide vid
—fluxul aerian da marfa/posta; éxtern/intern, imporfexparttranster, pracenta-
jul de maria ambalata standard (containere/paleti), cantitali madivde virf in
= : ionaj total, numar sau volun de expedieri
FAS ee 40.95 Bide \ Linie de siguranta ~numarul de miscdr de avioane in functie de: tipyrile de aviaane, exiernsin-
tern, pasageri, marta sau varianta mixta, numary| mediuide virf de dacolari
— 240.35 — * 40.95———* Vehleule de aprovizionara
. grupate in jurui avlanudul Sau atedzari. ,
_ ana . — in afara acastor prognoze da trafic mai sint important st alti pararnetr de planificare:
ae ee
tolare lonlea “Cale da rutare ~ thijioeul da transport ales de calatori (masina privata, taxi, mijloaca dé trans-
part in comun} .
Garare Noge-in = numdarul médiu de insotitor! pentru fiacare pasager. numarul mediu de ba-
gaje pe pasager, numdrul de vizitatori ai aereportulul (fard leddturd cu pasa-
deri}, numaryl de angajati etc.

Linle de

21.69
el Htlede
‘ ‘ Siguran{4 ‘ '
zolere tonica
 Capacitates orara
AEROPORTURI
Fiate da VFA FR Volumul traficulul anual
decolare/aterizare
| [ Miscarifora Miscaci Tipurl de terminale
Terminalale se diferentiaza in functie de aranjarea locunior de garara
SS SSS gt 50-89 199000- 240000
a avioanelar, legatura dintre ale si legatura cu cladirea cantrala. Se
decsebesc in principal patru tipuri:
5 et- a - 197 e-z0 qe00Cd -383000
1. Hou! eget" cu o cladire centrala -> pag, 463 @®- @ + @.
215-76tm
— Avioanele parcheaza de ambele padi ale .degetului". in cazul a
doud sau mai multe ,degete’, Tntre acestea trebuie sa fie foc sufi-
QS 03-197 62-75 275000
- 365000
cient pentru doua piste de rutara (rulare simultand a unui avion care
olaaca si a unuig care sosesta)
?62-1310m
2, tipul satelit cu o clddire cantrald, pag. 463 Gd) + (3.
O cladire sau mai multe in jurul terminalului, fiecare incenjurata de
lacuri de garare pentru avioane. Leg&turile de circulatie cdtre cladi-
as Set IF TF Wa119 305000
- 370000
rea centrala sint de obicei subterang.
131f m+ 3. tipul liniar, > pag. 463 (+ @.
Avioanele sé gareaza de-a lungul cladirii perpendicular pe aceasta
(Nose-in)}, paralel sau in diagonala. Tipul de garare influenteaz2 pu-
ternic extinderea in tungime 4 cladiri.
73-150 56-60 220000- 279000 4, foul cu transporter, -= pag. 463 @ + @.
{—>) Avioanele se gareaza la distantd de cladirea tarminalului, iar pasa-
geri sint transportati cu mijigace speciale de transpon.
Din aceste tipuri de baza se pot dezvolta alte tipuri hibrid.
74-132 36-69 215000265000
(er)

72-38 56-60 POd000

+ 265.000

YVPFA + Condit! de vizibilitate

IFA = Candiil de foloeira a inatrumentelor 8.00-44,00 Ora H
mae 10,004 12.00 Ora x
@ Performantele diferitaiar sistama de pistt --- 1900-24.00 Org
18
10

— 5
t f =
r T ‘ T T - “t =
[Tie Fs are? 757 OC-10| 8 #47 120 110) 100 » a 7 8 HW 4 WW 1 Ora ptantilgats
pt. decclara
Minute inaintea decatart
H 1.249 297 4a4 5.16 | 5.36
im} S Olstributla saosin? pasagerflor to minute, fnaintea aosiri avioy. wy!

Inditimea praguiul de 1a podeaua

Camion cu scara de pasagen cabingl (H), scara integrate
motorizate
Te
7 Inattime regiabiia in sport
_? cu indijimea da bord

inditima regiablla tn rapart

Ll cu Indliimes de bord
i

1175" rotayis
@ Burdut extensibil si care se poate rot]
* 4

wou
tIngitime reglabié
¢ Jo raport cu
inalimea de ford

Marginga 9.19 = 1940 —— Titra

CHduit cind mu 70 $18.56 ——"
esta cala de
serviciy
 AERCPORTURI
Piste de decolare/atsrizara
Directa, lungimea $i numarul pistelor de cecolare/aterizare
se sta-
bilesc tinind cont de mai multi factori: a
~ directa predominanta a vintului. Scopul esie ca avioanele sa
poala aterlza/decola in proportie de 93% din timp {ia o compenenta
laterala a vintului de max. 20 noduri}. La o srobabilitate mare a unut
vini jateral puternic se prevede o a doua pistS da decolare/ateriza-
2, amplasaté corespunzator + pag. 462 G) +.
~ lungimea pistglor aste déterminata de tipurile de avicana,
conditite climaterice daminante si topogralice ale locului precum
temperatura, prestunea aerului (analog cu altitudinaa focului}, incli-
narea ierenului etc,
— humarul pisiélor este déeterminat de volumul de trafic. Disounerea
paralela (la distanta minima dé 215 m) este avantajoasa intrucit la
O distanta intre axe de mai multde 1.310 m sint posibila decolari si
alerizari cancomitente, metoda prin care se obtine cea mai mare ca-
paciiate — pag. 465 0).
Pistele de rulare ale unui aeropert sé concep astfal fneit la ateriza-
re avioanale sé parasaasca cit mai repede pista de decolarg/ate-
rizare (piste de rulare de vitezd mare!) si s4 ajunga ta locul de ga-
rare In cel mai seurt timp. in cazul aeroporturiior cu trafic intang
crasterea capacitatii poate fi atinsa prin praiectarea de zone de
depasira sau piste de rulare by-nass.
Pozitia de gatare a avicanelor
Pozitie ,,ose-In” -» pag. 464 7)
Avantale: necesita spatiu restrins, gazele degajate de avion nu cre-
eaz4 probleme pentru personal. cladire, echipament; timp de In-
foarcere scurt, dagarece echipamentut de asistenta poate fi pus la
dispazitie inainte de sosirea avionului; legatura mal simpla cu pasa-
rela pentru pasageri.
Oezayantaj: folosirea echipamentului de tractare la sceaterea avio-
nului din locul dé garare necesita timp si personal calificat.
Tankin/Taxi-out
.ose-in" pe diagonala + pag. 464 @) si .nosé-out" pe diagonala
— pag. 464
Avarntal: nu este necesar echipament de tractare.
Dezavanial: necesar mai mare de spaliu, poluare cu gaze emana-
te de avion la plecare 3 poluare fonica a terminaluiul; sintnecesare
masurt de protectia.
Pazitlonarea paralela
Avantaj: manevrabilitate usoara in timpul rularii la sosire si pleca-
fa, nu @ necesar achipamant de tractare.
Dezayvanta): necesar mult mai mare de spatiu, limitarea functionarii
locurilar invecinate in timpul rularii.

Zona de trafic ot iecurile de garare/depozitare pantre echipament

Pozitionarea si dimensionarea cailor de serviciu de pe zona ce tra-
fic a aeroportului este de mare importanté geniru o functianare eti-
cienta $i Siguré a aereportului. Aceste cai tac posibila legatura ci-
recta $i sigura intra zona de tralic si alte zone functionale, cu un
numar minim de intersectil cu pistele de rulare sau alte zone ce ex-
dloataré. Caile dé serviciu pot fi amplasate in fata sau in spateie
avionului parcat ,nose-in" sau fingd marginea suprafets; potante Tn
@) Hamdura cazul cozitionarit paralele — pag. 464 (@}.
Oaca irec pe sub pasaretele pentru pasageri, acestea trabule sa fie
ia o fnaittme lipera suficienta (de regula 4,50 m) pentru teate dpuri-
le de magini — pag. 484 3) - ©) Datoritaé gradutui sporlt de meca-
nizare sf Containerizare la pregatirea avionului, s@ va asigura o su-
prafaté suficienta pentru echipamentul de pregatire si pentru arn-
balsjele goals.
Tarmdnalals servesc in principal irecerii de ta un miiiec de transeart
ferastru ftranseort in comun, taxiuri, masin personale! la avion.
Praactarea difaritelor zone tunctionale $6 face cu acapul de a agi-
gura deolasarea siicienta a pasagertiorsi a bagajalor, comoda ai ra-
gidd. dar a cu cdstun de funetianara cli mai mici, Eventualala astin-
iraficului trebuie 34 fie nesrbile fard
 1 Zona carosablla AEROPORTUR! .
da acces EXEMPLE — (7
fi
2 Gall da agteptere

iL ee a

a
A
. wb
J » dO Zena de trafic Joa" we + ie 7 ener eS

6meLrda yo
wo d Iinfermagil
| poeeaantalt nm wl 8 Resiaurante
das
’
awe
2 is
eT
a

pr
Hie

1 Parcare
2 Sateilr
oe 3 Ponton
4 Sall dq agteptare
5 Restaurant
6 Zona corosabiid da acces

1 Soalea
2 Plecare
£s 3 Baga}
4 Trasoul
célétoriior

1 Zona carogenus @ Sackuna prin eateiity — (6)

dé acces i
A 2 intormatil
i Sal de esteptare
4 Restaurant
5 Zane da trafic .

1 Restaurant
2 Tranzit
iMernationel
3 Blraurt

7 Sala de agiegtare
“ . 2 Seer! ruiante
- 3 Vamé
120 m oe £ 4 Tura

E:ajul 2 aeropertul Kdin— Bonn (sigtem satelit)

Agraportul Frankfurl/M.; parter axirag

1 Pee]
2 Sal8 da agtentara
3 Sosirl Interne 600°
i 4 Soginl itarnationale
q 3 informatll fermen a
§ Control vamat st 200 m
is
Papapearis

i 1 Parcare
x A 4 2 Sarviali
3 Pasal
2 4 Satelit
3 Zona da acces

Seard ruianta
Tratuay
7
Ingka-
 _ a0 4 pers. 4-5 pats. 4 § pars. 5 pers.
RESTAURANTE
3 gg eg een en ot
3.0 SAL! DE MESE. SERVIREA

*--a4074
Necesarul de spatiu vadazd foarte mutt in
. +] 30

functle de caracterul igcatubui. Excepiind:

lacahunte fast-focd, cal mai mic necesar de
spatiu 7 intiinim in cazul cafenalelor. Ne-
C
casarul C9 spatiu os19 mai mara in rasta-
urate $i maxim falacaiucta de aimentale
pubiled. in principiy. glasdrea pe diago-
nad a magelor nacesilé mai outin spatig
comparaty cu dispunarea care asigura
avacuarea rapida in caz de urgenta, Eeo-

O in restaurant namia