SIr ..

l de
vr'lJclslle
Sha! dft fUltlHe
:-r.::;r,.....,:r-T--::r:-:=
~,\rCll

or> Or,.r'Dl~

SIr"l de prolrclle
Slral de' ptolaclit> a

r:ad~cjnIlOf

~7~

:::

,,;'

::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::;:;::

NEUFE
::: :;:::::: ..: .::::::: .:.::::::

~-

..:::::.:::: .: ..::

..

::: .: : ::::::::: : ::: ::::

1.20--1

-) 0

..

'::~

'

-8810

000
.r

1it_' /C=. -"I

\\ b. Bueo""'j.[.
J;'

.J:~
,,

,
,.

~VlANUALULARHITECTULUI

L:LEMENTE DE PROIECTARE 51
, DE CON5TRUCTIE
,

~
&)

If! 90"

~
b) Inclmate la 60"

Editia a 37-a, adaugita

~i

prelucrata

f .

~1.50 - 1 6 0 2 0 0

'04"'

AI \

rn

Ie::.

i" _..

NEUFERT

MANUALUL ARHITECTULUI
ELEMENTE DE PROIECTARE $1 DE CONSTRUCTIE
Baze, norme, prescrjp'~ii pentru amplasament, constructie, con

formare, necesarul de suprafete, relatiile dintre spatii, dimensi

uni pentru cladiri, Incaperi, amenajari, echipamente

aVlnd omul drept unitate de masura $i scop

Un manual pentru profesioni~ti, comanditari,

invatamint ~i studii
Fondat de Ernst Neufert
Continuat de Peter $i Cornelius Neufert . Ludwig Neff' Corinna Franken $i

DD D~

NEUFERT PlANUNGS AG
la comanda fundatiei l\Jeufert.

www.neufert.de/bel

A 37-a editie adaugita $i prelucrata

cu peste 6.900 ilustratii $i tabele

Editura Alutus
Miercurea Ciuc, 2004

Publicat In original In limba germana de Friedr. Vieweg & Sohn Verlagsgesellschaft mbH,

D-65189 Wiesbaden, Germania, cu titlul original Ernst Neufert. Bauentwurfslehre. 37. Auflage (a 37-a editie)".

Edilia In Iimba romfma

Coordonator:

Hanna Derer

Referent:

Radu Nicolae

Traducere:
Hanna Derer
Alexandru Gavozdea
Alexandru Grdblacher
Domnica Paunescu
Dan Racoveanu
Corectura
Claudiu Constantinescu

Layout

~i

Produclie

v.issvi d9 prge6

Alexandru Baciu
Andrei Covaciu
Alec Pop
Carina Radulescu
Razvan Radulescu

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romfmiei

Manualul arhitectului: elemente de proiectare ~i de constructie / Peter ~i Cornelius Neufert, Lugwig Neff, Corinna Franken.
Miercurea Ciuc: Alutus, 2004
Bibliogr.
Index.
ISBN 973-8642-8-7
1. Neufert, Peter
II. l\ieufert, Cornelius
Ill. Neff, Ludwig
IV. hanken, Corinna

Datele cuprinse In aceasta carte nu sint supuse nici unei forme de responsabilitale sau de garantie. In consecinta, au

torii $i editura nu l$i asuma raspunderea $i deci nu l$i asuma In nici un mod responsabilitatile care deriva In vreun fel

din utilizarea acestor date sau a unor parti din acestea.

Editii ale acestei lucrari, tiparite sub licenta, ex isla In limbile ceha, chineza, croata, engleza, franceza, greaca, indonezi

ana, italiana, iugoslava, japoneza, maghiara, poloneza, portugheza, rusa, slovena, spaniola $i turca.

Editura Alutus multume$te domnului arhitect George Bouariu $i doamnei Julianna Both pentru a Ii avul ideea traducerii

prezentei lucrari In limba romana $i pentru a fi mijlocit, In discutiile preliminare cu Vieweg Verlag, preluarea licentei.

Toate drepturile rezervate

Friedr. Vieweg & Sohn Verlagsgesellschaft mbH, BraunschweigiWiesbaden, 2002

Alutus S.A. Miercurea Ciuc, pentru edilia romimeasca

Lucrarea si toate partile acesteia sint protejate prin legea dreptului de autor. Orice utilizare in afara limitelor restrictive ale legii dreptului

de autor este interzisa si pasibila de pedeapsa daca nu beneficiaza de acordul editurii. Acest fap! este valabil in special pentru multi

plican, traduceri, copiere pe microfilm 5i stocarea 5i prelucrarea in sisteme electron ice.

Editura Alutus detlne toate drepturile asupra prezentei traduceri. Reproducerea, Integral sau partial, a prezentei lucrari, prin once miJloa

ceo este Interzisa. Pot Ii lolosite Iragmente In scop promotional sau stiinlilic, cu acordul explicit al editurii

Tiparit la Alutus S.A. Miercurea Ciuc

str. Harghita nr. 108/ A; tel. (0266) 372 407; fax (0266) 371 837; www.alutusprintro; office@alutusprint.ro

PREFETE
Prefata la prima editie

Prelucrarea exemplelor a fast elaborata cu colaborarea

arhitectului Gustav Hassenpflug t. Au mai colaborat la
prelucrarea desenelor arhitec\ii Richard Machnow, Willy
Voigt, Fritz Rutz $i Konrad Sage. Prelucrarea tehnica In
vederea tiparirii a fast asigurata de arhitect Adalbert
Dunaiski.
Normativele au fast puse la dispozitie de catre
Comitetul German pentru Norme. Extrase din acestea au
fast inserate in forma prescurtata sau concentrata. in
ceea ce prive$te exactitatea reglementarilor, este valabila
ultima edi\ie a normativului in cauza.
Prelucrarea domeniilor speciale a fast sprijinita de cen
trele de consiliere $i birourile de informa\ii men\ionate la
inceputul capitolelor respective. Lor Ie mul\umesc pentru

devotamenlul cu care au colaboral.

Bibliografia a fast dispusa la finalul paqii de text, astfel
ineit sa permita vederea de ansamblu. Din acela$i motiv
textul a fast formulat cit mai concis posibil $i intotdeauna
in rela\ie cu desenele aflate pe aceea$i pagina.
in cawl in care cititorul considera ca lipsesc indica\ii
importante pentru proiectare, II rag sa ma anun\e, astfel
IncH acestea sa poata fi cuprinse eventual intr-o noua
editie.

Berlin W 9, 15 martie 1936

Ernst Neufert

Prefata la a 30-a editie

De la aparilia primei edi\ii in anul 1936, tehnicile de con

struc\ie $i de proiectare s-au modificat vijelios. Desigur, pe
parcursul deceniilor, cu ocazia fiecarei editii, nouta\ile au fast
integrate $i intreaga carte a fast verificata. Dar a reviwire $i
a completare temeinice $; complete, care sa aiba in vedere
toate conceptele $i normativele noi, au putut fi incheiate abia
acum, dupa ani intregi de munca. Cu aceasta. ocazie, prac
tic nici a pagina nu a fast uitata, macar datorita noli nume
rotari $i trimiterilor noi rezultate din aceasta.
in acest sens, un sprijin important I-a constituit acordul
redactorului-$ef al revistei "Deutsche Bauzeitschrift", cole
gul S. Linke, pentru utilizarea suplimentelor speciale DBZ,
inso\ita de mentionarea surselor respective.
in fine, datorita specializarii Inalte a tehnicilor de con
struc\ie contemporane, a fast necesar sa solicitam cola
borarea speciali$tilor.
in consecinta au fast prelucrate:
LifturiiScari rulante - de ing. E. Sillack; Iluminat - de fi
zicianul W. Tubbesing; Protectia fata de incendii - de dr.
ing. P. Bornemann; Statii de pompieri - de prof. ing. J.
Portmann; Terase/lzolatie termicalPiscine - de dr. ing. P.

Kappler; Instala\ii de Incalzire - de ing. H. Nachtweh;

Materiale sintetice - de consilierul in construc\ii ing. A.
Schwabe: Constructii $i amenajari pentru sport - de prof.
ing. J. Portmann. ing.-arh. S. Lukowski.
. Redactarea $i modificarile grafice au fast asigurate de
arhitectul Ludwig Neft.
A~a cum a fost mentionat $i in prima prefa\a. unele fir
me $i asociatii au sprijinit din nou actualizarea continutu
lui. Acestea, inclusiv adresele, sint mentionate la incepu
tul paginilor respective $i sint sigur dispuse sa olere infor
matii actuale.
A 30-a editie cuprinde acum In total peste 6.000 de de
sene, tabele $i diaQrame, iar extinderea indicelui de ter
meni la 8.000 de cuvinte-cheie va U$ura suplimentar uti
Iizarea. Chiar daca nu au fast folosite, articolele rezumati
ve speciale din revistele de specialitate ale DBZ la care
face trimitere bibliografia vor imboga\i substantial cartea
privita ca tezaur.

Darmstadt, in august 1978

Ernst Neufert

Prefata la a 33-a editie

inca din timpul vietii, autorul - multrespectatul meu tata,

Ernst Neufert - m-a pregatit ca sa preiau spre continuare
mO$tenirea lui literara.
Colaboratorii nO$tri au fast Peter Miltmann $i Peter
Graf, specialistul nostru in carti de construc\ii ing.-arh.
Ludwig Neff, preluat de timpuriu din biroul parintesc, iar
eu am fast pregatit sa incep lucrul la noul Manual al arhi
tectului cind, In februarie 1986, prin moartea lui Ernst
Neufert, Insarcinarea a devenit camp let valabila.
Lumea contemporana a constructiilor, dezvoltata
. intr-un grad inalt, impune creatorilor de construC\ii alte ce
rinte tehnice $i stiin\ifice decit cele care, acum 55 de ani,
pe timpul in care a aparut prima editie din Manualul arhi
tectului, reprezentau "masura lucrurilor". in consecinta,
pentru un Manual al arhitectului real mente "nou" era nece-

sar sa fie conservata forma geniala a caqii, dar $i structu

rarea in sens contemporan a con\inutului.
De aceea ne-am decis imediat sa reprelucram, restruc
turam, redesenam complet lucrarea $i sa a extindem pen
tru a putea cuprinde in ea tot ceea ce trebuie sa $tie astazi
arhitectul $i inginerul pentru a proiecta. Tot ceea ce trebuie
$tiut, dar fidel dupa Ernst Neufert $i nimic mai mull.
Aceasta lucrare a costat edilura $i i-a castell pe cei nu
mero$i care au contribuit cu cuno$tin\e de specialilate 4
ani $i jumatate de munca intensa. De aceea, Increzatori,
speram cu totii ca lucrarea va constitui un cI$tig pentru cei
care a achizi\ioneaza. cautlnd a carte contemporana de
constructii.
KGln, in septembrie 1991

Peter Neufert

PREFETE
Prefata editurii la a 33-a editie

Acum mai bine de jumatate de secol, tinarul arhitect Ernst

Neutert a avut nu doar ideea, ci si energia sa dea viata
lucrarii Manualul arhitectului, care a devenit un sprijin in
dispensabil pentru munca arhitectului si a proiectantului.
EI a mentinut permanent tineretea lucrarii si a adaptat-o
mereu la cerintele vremii. Ultima prelucrare importanta a
avut loc in 1979 (editia a 30-a), inainte de moartea lui in
anu11986.
A devenit sarcina tiului sau, Peter Neutert, si a echipei
sale de proiectare sa preia lucrul continuu dedicat acestei

opere. In special cu ajutorullui Ludwig Neff care a partici

pat in mod determinant inca din timpul in care traia au
torul, a fost posibil ca 0 noua prelucrare completa sa fie
inceputa si incheiata dupa 0 munca de mai mul~i ani.
Editia este mindra ca Manualul arhitectului care, intre
timp, a fost tradus in 13 limbi, a putut ti continuat intr-o
noua redactare si structura, dar conform conceptului lui
Ernst Neufert.
Wiesbaden, septembrie 1991

Prefata la a 35-a edilie

Daca, timp de 12 ani de la moartea cunoscutului autor

Ernst Neutert, ai constientizat drepturile si obligatiile de
autor mostenite. atunci se turiseaza nevoia de
nesatistacut de a-i da socoteala tatalui pentru ceea ce au
facut urmasii Ludwig Neff, Peter Neutert si biroul de pro
iectare SA Neufert Mittmann Graf Partner.
Stimati cititori, titi buni si titi martorii acestei "contesiuni'"
Clnd a murit tata! meu, in februarie 1986. pe piata era a
32-a editie germana. Noi am retacut lucrarea pentru a
33-a editie, printr-o prelucrare care a durat mai bine de 4

ani si care a fost dificila din toate punctele de vedere,

refacind desenele si textul pentru tiecare pagina Si
adaugind multe subiecte actuale.
Actuala editie, a 35-a, din anul 1998, a fost din nou ex
tinsa cu capitole importante precum Cladiri din lemn, Cla
diri cu consum red us de energie, Energia solara, Con
structii ecologice, Sere si Extinderi din sticla.

K61n, iunie 1998

Peter Neufert

Prefata la a 37-a editie

Aceasta editie coincide din nou cu un schimb de gene

ratii Si contirma atemporalitatea acestei ciirti. Dar ca toate
schimbarile, si aceasta aduce numeroase modificari.
Alaturi de vechiul colaborator, domnul Ludwig Neff, acum
doamna Corinna Franken face parte din echipa si imparte
responsabilitatile acesteia. Prelucrarea a fost complet
transpusa in sistemul de prelucrare automata a datelor.
Este un sentiment inaltator sa lucrez\ la opera bunicului
si a tatalui si sa Ii vezi pe numerosii colaboratori, coautori
si desenatori care fac ca aceasta carte sa fie ceea ce este.
A enumera toate numele ar insemna sa depasesc limitele
prefetei. Ca reprezentanti i-as numi pe Nicole Delmes,
nascuta Neufert, Julia Ehl si echipa biroului de proiectare
Neufert SA K61n. De data aceasta autorii de specialitate
sint, printre altii, R. Eckstein, A. Weinzierl Si M. Bauer.
Multumiri deosebite trebuie adresate si numerosilor cititori
si utilizatori care, prin propuneri, intrebari si critici. au con
tribuit la imbunatatirea cMii.
A fost creat un nou forum pe Internet pentru Manualul

arhitectului. Exista posibilitatea de a contacta redac~ia Si

de a primi informatii suplimentare pentru subiectele din MA
(www.neufert.de/bel).
in aceasta editie au fost din nou prelucrate numeroase
cap/tole, dar au tost adaugate Si unele noi: Amenajari pen
tru sporturi nautice/marine, Sporturi de plaja, Terenuri de
joc, Amenajarea podurilor. Hoteluri. Evacuarea deseurilor
menajere, Exemple de proiectare grupuri sanitare, Detalii
pentru piscine, Mobilier de bucatarie si vesela, Pereti cu
rezistenta la foc, Lucarne, Norme de baza pentru alimenta
rea cu apa, Crame, Fatade din lemn, Forme de sarpante,
Alimentatie publica - fast-food-uri, Echipamente si mobilier
pentru gradina, Normative referitoare la economisirea en
ergiei - exemple de calcul. Lifturi, Simulari ale luminii natu
rale prin mijloace electronice. In plus, numeroase pagini au
fost actualizate Si adauglte.

K61n, iulie 2002

Cornelius Neufert

PROLEGOMENE
Aceasta carte s-a nascut din documentatia cursurilor
mele de la Facultatea de Constructii de stat din Weimar.
Documentatia este bazala. pe masuratori, experienta $i cu
nO$tinte acumulate In practica $i cercetarea legata de om
care slnt necesare In proiectarea constructiilor, dar fara a
pierde din vedere noile posibilitati $i cerinte.
Pentru ca, pe de 0 parte, stam pe umerii stramo$i1or $i,
pe de alta parte, totul este curgator, sintem copiii timpului
nostru si, In plus, adeseori, punctul de vedere al fiecaruia
este diferit. Motivele rezida In diferentele dintre educatia
pregatitoare $i formarea profesionala; In influentele pe ca
re Ie exercita mediul; in aptitudini $i In gradul aferent de
autoeducare.
Ramlne Insa 0 problema deschisa daca "verdictul cert"
pe care II dam azi este corect In mod definitiv, caci si acest
lucru depinde de timp. Conform experientei,- 0 epoca ulte
rioara judeca mai drept dedt a noastra, care inca nu dispu
ne de distanta necesara unei imagini de ansamblu. De aici
rezulta ce rezeNe trebuie sa 'si asume 0 Invatatura ca sa
nu devina una falsa. Caci, in ciuda tendintei spre adevar si
obiectivitate, in ciuda tuturor eforturilor de a privi critic ideile
preferate $i de a nu indeparta cu u$urinta indoiala, orice
Invatatura ramlne subiectiva $i dependenta de timp $i de
context. Pericolul unei Invataturi lalse poate Ii evitat daca
invatatura Insa$i ne asigura ca nu este incheiata, ci ca slu
je$te $i este supusa vietii, devenirii $i dezvoltarii.
Acest lucru confera elevului acea atitudine spirituala la
care se relerea Nietzsche dnd spunea: "Nur wer sich
wandelt, bleibt mit mir verwandt. " ("Doar cine se schimba
ramine inrudit cu mine. ")
Esentialul unei astlel de invataturi a ve$nicei deveniri,
slujitoare a dezvoltarii, rezida In faptul ca nu ofera retete,
nu ofera "Intelepciune la conserva" - "canned wisdom", ci
numai piesele de constructie, elementele, pietrele unghiu
lare $i, alaturi de acestea, metoda de combinare, de con
structie, de compozitie $i a armoniei.
Acum peste 2.500 de ani, Confucius a formulat aceasta
idee In cuvintele: "ii dau elevului meu un coif, pe celelalte
trei trebuie sa Ie gaseasca singur!" Un arhitect Innascut
sau unul cu dorul de a construi In inima 'si va acoperi ure
chile $i ochii daca i se va da solutia unei probleme, pentru
ca are atita imagina(ie $i atltea idealurilnclt Ii trebuie nu
mai elementele pentru a porni sa faca din ele un intreg!
Cine si-a c1stigat 0 data Increderea In sine, cine a patruns
interdependentele, cine a inteles jocul lor\elor, al materiale
lor, al culorilor, al masurilor, cine poate sa absoarba realita
tea, imaginea cladirilor, cine a studiat $i cercetat critic efectul
lor, cine le-a reconstruit mental, acela se alia pe singurul
drum adevarat spre cea mal mare bucurie a vietii, pe care
numai cel ce creeaza muncind 0 poate simti. La aducerea lui
pe un asemenea drum trebuie sa contribuie aceasta viziune
de viata. Ea trebuie sa II elibereze de toate invataturile $i, in
linal, chiar de aceasta, $i trebuie sa II conduca spre propria
activitate creatoare; trebuie sa fie un ajutor de Inceput; pa$ii
urmatori - construitul- trebuie sa Ii faca fiecare singur.

Formele timpului nostru rezulta din acela$i drum pe ca

re I-au parcurs $i predecesorii pentru a ajunge la templele,
catedralele sau palate Ie splendide pentru care nu au avut
modele, dar care, corespundeau propriilor lor imagini $i
dorinte, propriilor lor idei $i idealuri care erau apropiate
nostalgiilor lor. Fie $i numai comanda formulata corespun
zator treze$te imagini care, prin posibilitatile tehnice ale
vremii $; prin conditiile locale, pot capata forme care se
aseamana prea putin cu tot ceea ce exista deja. Aceste
cladiri pot fi mult mai bune din punct de vedere tehnic, pot
avea capacitati superioare celor anterioare daca slnt con
forme cu gradul actual de dezvoltare al tehnicii. Dar pot sa
se $i compare din punct de vedere artistic cu edificiile de
acela$i lei din trecut.
Daca se compara 0 cladire industria/a contemporana,
luminoasa, spatioasa, aVlnd dimensiuni potrivite $i 0
structura zvelta $i U$Oara, cu 0 manufactura din secolul al
18-lea sau un atelier din veacul al 15-lea, atunci $i cel mai
obtuz conseNator va vedea superioritatea noilor noastre
constructii. Aceasta inseamna ca, de liecare data clnd te
mele de proiectare corespund unei necesitati reale a vre
mii noastre, se a$teapta ca arhitectii plini de viata $i de
schi$i timpului lor sa aiba realizari care rezista unei com
paratii cu cele mai reu$ite cladiri ale predecesorilor, sau
care chiar Ie slnt superioare acestora.
De aceea, Intr-o facultate vie trebuie oferite In primul
rind 0 imagine a timpului $i 0 privire spre viitor, iar privirea
spre trecut numai am cit este inevitabila sau de dont.
Acest lucru este recomandat $; de unul dlntre "marli"
nO$tri, Fritz Schumacher, atunci cind, In studii/e sale de
spre profesia arhitectului, avertizeaza ca, prin privirea
scrutatoare spre trecut, tinarul student se pierde prea mult
in rafionamente de istoria artei $i se lasa indemnat de tit
lui de doctor inspre cai $tiinfifice secundare. ceea ce se
intlmpla cu preful ace/or forte indispensabile pentru extin
derea necesitafilor ramificate ale creafiei.
In opozitie, este mai corect sa i se ofere studentului dom
elementele, a$a cum se intimpla $; In "Manualul arhitectu
lui", in care m-am straduit sa reduc piesele proiectarli, sa Ie
schematizez, chiar sa Ie abstrag, pentru impiedica utiliza
torul sa imite $i pentru a-I obliga sa conlere de la sine lonna
$i configura\ie lucrurilor. Diferitele configuratii sint oricum
aduse la un anumit numitor comun de cursul timpului, 13
acest acord specific care caracterizeaza aspira\iile spre
aceea$i directie a oamenilor unei epoci si care capata in sti
lui vremii 0 expresie vizibila $i remanenta:
Ernst Neufert

iNDRUMARE PENTRU UTILIZAREA ACESTEI CARTI

Structura cartii - prin organizarea continutului - urmeaza modul
in care se desfasoara normal procesul de construire. insa
multe domenii inrudite sint grupate laolalta. daca relatii mai im
portante nu au determinat separarea lor.
Sint tratate separat toate componentele unei constructii valabile,
daca nu pentru toate. cel putin pentru multe tlpuri de cladiri.
Acest lucru rezulta si din prescriptiile referitoare la preparative 5i
la proiectare. precum si din celelalte baze ale proiectarii. De aici
au rezultat 46 de grupe.
Cuprinsul . . .
.
pagina IX
ofera a subimpartire mai detaliata a grupelor mentionate anterior
precum 5i descrierea continutului fiecarei pagini.
Indexul . .
.....................
.pagina 652
indica. dupa fiecare pozitie. paginile In care slnt cuprinse aspecte
esentlale despre termenul respectiv.
... pagina 1
Explicarea prescurtarilor si a simbolurilor
Prescurtanle au fast inevitabile deoarece, prin intermediul acesto
ra. se economiseste spatiu si se simp1ifica imaginea de ansamblu.
in masura 'in care nu au putut fi utilizate prescurtari uzuale. cele
nou concepute au fast astlel alese, incit un cititor atent sa poata
recunoa5te semnificatia lor si fara a folosi pagina 1.
Pentru utilizator, avantaJul deosebit al acestei lucrari consta in re
zumarea concisa a cunostintelor fundamentale de proiectare 5i
constructii intr-o singura carte.
Planurile, sectiunile, formele 5i lipurile sint exemple 5i exclusiv
suport pentru cifre. Ele contin dimensiunile-limita uzuale care au
omul drept masura a obiectelor din jurul sau.

dicatiilor pentru Restaurante paginile 468 - 471 sau pentru

Hoteluri paginile 478 - 481, sala eventual existenta se doteaza
cu a scena conform indicatiilor pentru Teatre paginile 490 - 499.
conform indicatiilor referitoare la Acustica paginile 138 -140, se
ia in considerare integrarea unui proiector de cinematograf con
form paginilor 500 - 501,
dimensiunile salilor de conferinte conform indicatiilor referitoare
la Facultati paginile 326 - 330, ale bibliotecii conform
indicatiilor referitoare la Biblioteci paginile 341 - 346, dispune
rea birourilor conform paginilor 347 - 358, a spatiilor de desen
5i a laboratoarelor conform paginilor 321 - 336, realizarea unui
seif conform paginii 371, a garajelor 5i parcajului conform pagi
nilor 446 - 458.
Pentru eventualele Locuinte penlru director, administralor, bucatar
s.a. se cauta la paginile 282 - 306, iar pentru forma, dimensiunile
si amenajarea diferitelor incaperi - la paginile 242 - 267,
pentru circulatii 5i imprejmuire la paginile 211 - 214, pentru
plantarea gradinii 5i allele asemenea la paginile 223 - 238 5i, in
fine, pentru partea de constructii, pentru locul si tipul constructiv
al scarilor. lifturilor la paginile 202 - 209. Dimensiunile si modul
de executie ale ferestrelor 5i ale ul;lilor la paginile 187 - 192.
Fundatiile, izolatii1e impotriva umiditatii din sol la paginile 68
72, peretii, grosimile acestora la paginile 73 - 76. despre aco
peri!?uri la paginile 83 - 91. sistem de incalzire 5i de ventilare
la paginile 109 - 112, iluminare 5i insorire la paginile 145 - 154,
despre dimensiuni ordonatoare 5i dimensiuni de normare la
paginile 61 - 62.
Tabelele comparative necesare pentru transform area cifrelor indica
te in aceasta carte In metri, in special pentru transformarea in masu
rile engleze, se afla la finalul partii de text, la paginile 632 - 634.

Luam exemplu elaborarea unui proiecl sau a unui anle-proiect

pentru a clad ire administrativa.

Pe aceste baze variate, proiectantul poate concepe cladirea

sigur !iii rapid $i in conformitate cu cerintele speciale ale co
menzii, cu conditiile dictate de peisaj si cu sentimentul vietH
din vremea sa l;li de felul sau.

Se clte5te cu atentie formularul de pe pagina 51 51 se raspunde

detaliat la toate Intrebarile in cauza, precum si la cele care re
zulta din situ;:,:ii speciale, se definesc prin pagina 362 relatiile un
ei cladiri administrative, se calculeaza conform DIN 277 volumul
brut de spatiu in m', se modifica, in raport cu suma destinata
construetiei, dimensiunile spatiilor, se proiecteaza cladirea con
form procesului de lucru de la pagina 49, se dimensioneaza,
conformeaza 5i mobileaza de exemplu sala de mese, conform in-

in carte sint marcate cu sageata vector t,.- desenele care sint cu

prinse pe CD-ROM-ul - Neutert. Bauentwurfslehre - Aligemeiner
Bauentwurf - $i care pot fi exportate In programele CAD existente
pe piata 5i pot fi prelucrate in continuare.

CUM SE UTILIZEAZA ACEASTA CARTE?

Nota coordonatorului edi1iei In limba romana

in conformitate cu licenta in baza careia a fost elaborata, aceasta
editie in Iimba romana reprezinta traducerea - neadaptata, neac
tualizata 51 neadaugita - a editiei a 37-a in Iimba germana. in
consecinta, indicativele, prescurtarile 5i simbolurile standardizate
prin diferitele normative 5i reglementari germane au fost mentinute

ca atare. De asemeni, diferitele erori inerente din original au fast

corectate, in masura in care corectura s-a dovedit certa 5i nu a
denaturat sensul general al continutului. Erata editiei germane a
fast integrata in textul in limba romana. care, in ciuda eforturilor
depuse, nu este probabil scutit de propriile sale erori.

CUPRINS
Explicarea simbolurilor
Explicarea simbolurilor $i a prescurtarilor

Norme de baza
Unita\i SI
DIN 198.476.829.4999
Desene
Paginarea desenelor
Simboluri pentru desene in constructi;
Drenarea cladirilor $i a terenurilor . . . . . . .
Conducte de apa $i de canalizare . . . . . . .
Instalatii de gaze in constructii supraterane
Instalatii electrice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Instalatii de securizare . . . . . . . . . . . . . . . .
Desenul

,
. . . . . . . ..
. . . . . . . ..
. . . . . . . ..
. . . . . . . ..

12

18

20

22

25

26

Bazele dimensionarii . Proporlii

Omul ca unitate de masura $i scop
Masura tuturor lucrurilor
Dimensiuni $i necesarul de spatiu .
Omul $i vehiculele
Omul $i locuinta . . . . . . . . . . . . . . .
Clima spatiilor interioare
Bi%gia constructiilor . . . . . . . . . . .
Ochiul
Omul $i culoarea .. . . . . . . . . . . . .
Baze
Aplicaiii
Aplicaiii: modulor . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . .. 28

29

. . . . . . . . . . . . . .. 30

, 32

. . . . . . . . . . . . . .. 33

34

. . . . . . . . . . . . . .. 35

38

. . . . . . . . . . . . . .. 40

41

43

. . . . . . . . . . . . . .. 44

Proiectarea
Elemente de constructie ca rezultat al

prelucrarii materialelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..
Forme arhitectonice ca rezuitat al

sistemelor constructive
Noi sisteme constructive $i noi forme
Locuinie $i forme ca expresie a

epocii $i a modului de viaia ... . . . . . . . . . . . . . . . . ..

Procesul de desfa$urare a lucrarilor
Lucrari preliminare - colaborarea beneficiarului
Chestionar .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..

45

46

47

48

49

50

51

Conducerea lucrarilor de construclie

Executia
'. . . . . . . ..
Conducerea lucrarilor de constructie
dimensiuni de baza
.
Dimensiuni de baza
.
Dimensiunile referitoare la axe
::::::::::::::::::
Normativul modularii
Sistem de coordonate, dimensiunile coordonatelor ...

52

60

61

62

63

64

Parlile cladirii
Terenul de fundaiie
fundatii, gropi de fundaiie, $anturi .. . . . . . . . . . .
Groapa de fundatie - sprijine, $anturi, fundatii
Trasarea cladirii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Lucrari de terasament $1 fundatie
Izolarea constructiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Drenaj pentru protectia amenajarilor constructive
Zidihie din pietre naturale
Zidarie din pietre artificiale . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Pereiii exteriori, felul de constructie cu

economisirea energiei

. . .. 65

66

. . .. 67

68

. . .. 70

. . .. 71

73

. . .. 74

77

Teseri de caramizi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
$eminee
CO$uri de fum
Sisteme de ventilare
$arpante
ponstructii portante ale acoperi$ului - detalii
Invelitori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Forme de acoperi$ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Lucarne $1 ferestre de mansarda .
Poduri locuibile. amenajarea podur'il~~ . : : : : : : . : :
Acoperiri in terasa ... .
Acoperiri In terasa - det~l;i'~~~p~ri'$'u'ri' ~~Id~'
Acoperi$uri in terasa - alternative acoperi$uri reci
Plantarea acoperi$urilor
Plantarea acoperi$urilor - alcatuirea acoperi$ului
Plantarea acoperi$urilor - extras:

Direct. Asoc. acoperi$.-gradina

Construciii din materiale textile
Structuri pe re\ea de cabluri
Structuri suspendate $i tensionate
Structuri spaiiale - principii
Structuri spatiale - utilizari
Structuri multietajate
Plan$ee
Pardoseli

. .. 78

79

80

82

83

85

. .. 86

. .. 88

89

: :: 90

92

:::::::
'"
"

93

94

95

97

98

99

100

101

102

103

105

106

107

Incalzire . ventilare
Incalzirea
Pare uri de rezervoare
Centrale energetice
Centrale hidroelectrice
Arhitectura solara
Energia solara
Racirea incaperilor
Camere frigorifice
Tehnici de ventilare a incaperilor

109

113

114

115

116

119

120

121

123

Fizica construcliilor . Proteclia cladirilor

Protectia termica - termeni - mecanisme
Protec\ia termica - difuzia vaporilor
Protectia termica - tipuri constructive
Detalii de proteciie termica: peretele exterior
Proteciia fonica
Proteciia Jonica la sunete aeriene
Protectia fonica la sunete aeriene $i structurale
Protectia la vibratii -<sunete structurale .. ':
Acustica spaliului
Protectia la trasnet
Antene

127

128

129

130

133

134

135

137

138

, 141

144

lIuminat sticla . lumina naturala

IIuminat
!Iuminat - tuburi cu materiale fluorescente pentru

Instalatii de publicitate

145

Sticla

155

Mase plastice
Lumina naturala
Lumina solara

164

177

Ferestre .

154

163

u~i

Luminatoare - cupole de lumina .,

Ferestre
Ferestre de mansarda

180

181

185

CLlPRINS
Curatarea c1adirilor
Usi -

188

189

192

193

194

Po~

Sisteme de lnchidere
Siguranta c1adirilor si a terenurilor .. _.

Scari 'ascensoare
Scari
_
Rampe - scari elicoidale
Scari de evacuare - cai de salvare
Scari rulante pentru c1adiri adapostind

magazine ~i birouri
Cai rulante
Ascensoare - ascensoare pentru persoane In

cladiri pentru locuinte

Ascensoare - ascensoare pentru persoane In birouri,

banci, hote/uri, ascensoare pentru paturi

Ascensoare - pentru bunuri de dimensluni mici
Ascensoare hidraulice
Ascensoare din sticla pentru panorama

196

199

201

202

203

204

206

207

208

209

inca peri ale locuintei

Dormitoare
Dormitoare - tipuri de paturi
Dormltoare - pozitlonarea patului
Dormltoare - ni~e de pat si dulapuri-perete
Garderobele
Bai - dotari
Celule sanitare - prefabricate
Sai - pozitia In locuinta
Sai - exemple de proiectare

258

259

260

261

262

263

265

266

268

Piscine acoperite
Piscine acoperite private
Piscine acoperite, detalii

269

271

Spalatorii-instalatii de spalat
Spalatorii-instalatii de spalat

273

Balcoane
Strazi . Spatii de circulatie

Balcoane ..... ...........................

Strazi
.
Circulatia bicicletelor
..
Autostrazi . . . . . . . . . . . . . . .
.
Tramvaie
Spatii de C1rculatie
_.
.
Ponderarea circulatlei
Spatii de circulatie - protectia fonica

210

215

217

218

219

221

222

Gradini . sere
Gradini - lmprejmuiri
Pergole, alei, scari, ziduri de sprljin
Terasamente .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Consolidarea versantilor
Plante agatatoare sl cataratoare
Straturl lnalte ~I pe movile
Gradini - modele . . . . . .
.
Mobila si unelte .,
Sera. . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . .
Copaci Si garduri vii
lazul de grad ina
lazuldelnot _
Utilitatea apei de ploaie
Piscine de gradina . . . . . . . . . . . . . . . . .
Locuinte cu bazin de lnot In gradina
incaperi anexe . intrari
Vestibuluri, windfang-uri, intrari
Intrari, garderobe
Holuri
Spatii de depozitare

_.
..

Incaperi gospodare~ti
Evacuarea resturilor menajere
Debarale, camari
Crama
Bucatarii
Bucatarii - mobilierul
Locurile de luat masa - vesela

Drumuri . strazi
Drumuri si strazi .

2m

Locuinte de vacanta . tipuri de locuinte . construirea

cladirilor de lemn . constructii ecologice . cladiri cu
multe niveluri

Locuinte de vacanta
Casute
de vacanta - casute de gradina
. 223

_.. 225
Construlrea cladirilor de lemn
.226
Pozitia cladirii . . . . . . . .. .
227
Constructia de locuinte
230
Locuinte ln~iruite . . . . . . . . . . . . . . .
..............
231
Locuinte cuplate
_
232
Locuinte cu atrium
.
233
Locuinte . . . . . . . .
234
Locuinte cu sere
235
Locuinte - In forma de patrat, cub sau cart
236
Locuinte din lemn, constructii ecologice
237
Locuinte In panta
_.
_
239
Locuinte marl
240
Locuinte - exemple internationale
241
Cladiri de locuinte cu multe niveluri
Cladiri cu multe niveluri
Locuinte sociale de lnchiriat
242
Cladiri de locuinte cu multe niveluri
243
Cladiri de locuinte cu accesu/ printr-un coridor
244
Cladiri In terase
.
245
Adaposturi antiaeriene . . . . .

incaperi gospodaresti

2~

.
.

277

278

279

281

282

286

287

288

289

290

292

293

295

298

299

301

302

303

304

305

306

307

Asanarea cladirilor vechi

.
.

~i

mobilier

246

248

249

250

251

253

256

Asanarea c1adirilor vechi

Conservare ~i asanare

............

309

. .. 314

Seoli
Scoli
Incaperi de dimensiuni mari In constructia ~colilor

317

324

CUPRINS
Facultati . camine studente~ti . laboratoare
Facultati - amfiteatre
326

incaperi pentru desen

331

Camine studente~ti
332

Laboratoare ................................ 333

Gradinite' locuri de joaca . hoteluri pentru tineret

Camine de zi pentru copii
Echipamente ~i locuri de joaca
Hoteluri pentru tineret

337

338

339

Tehnologie de transport
Hale
"
Cladiri etajate
Grupuri sanitare
Instalatii de spalat
Dotari sanitare
Vestiare, dulapuri haine

de depozitare
,

405

406

407

408

410

411

412

Modificari de functiune
Modificari de functiune
Ferme .

Biblioteci . constructii administrative' banci

~i

cre~terea

413

animalelor

Cotete pentru animale mici - In scop de hobby

415

Biblioteci
341

Ferme avicole
418

Constructii administrative - elemente de baza

347

Ferme
pentru
Ingra~area porci/or
419

Constructii administrative - elemente de baza,

421

tipologia
349
Ferme pentru cre~terea porcilor
422

Dimensionarea. necesarul de suprafata

354
Grajduri de cai ~i cre~terea cailor
Cre~terea vitelor
424

Dimensionarea, distributia spatiulu;

355

Cre~terea vitelor - fngra~area taurilor

425

Dimensionarea, necesarul de spatiu pentru

Ferme
426

amenajare
357

Ferme, clima grajd

431

Dimensionarea, constructia
359

Dimensionarea, instalatii tehnice In cladire

:}60

Dimensionarea, locuri de lucru dotate cu monitoare .. 361

Cfli ferate
Dimensionarea, necesarul de spatiu pentru mobilier . 362
Instalatii de cale ferata
432

Organizarea In plan
363
Triaje de marta
435

Constructii administrative, exemple

364
Gari
436

Cladiri Inalte
365

Elemente verticale
367
Parcari . garaje . constructii destinate parcarilor .
370
benzinarii . pompieri
Banci - generalitati
Banci - seifuri
371

Autogari
438

Pompierii ~i cladirea pompierilor

440

Pasaje acoperite . tipologie

Autovehicule
443

Tipologie
373
Autovehicule mari
445

Exemple istorice
374
Parcari
446

Exemple
376
Autovehicule - viraje
448

Acoperiri cu sticla, luminatoare

377
Autovehicule - parcari ~i Intoarceri
449

Rampe de lncarcare
450

Magazine' magazine universale . magazine cu

Rampe, poduri de InCarCare, platforme ridicatoare
451

autoservire
Intrari, garaje
452

453

Magazine
378
Carport-uri
454

Magazine alimentare
379
Garaje ~i constructii destinate parcarilor
456

Livrarea produselor
380
Cladiri destinate parcarilor
Parcari ~i constructii destinate parcarilor
457

Zonele dinaintea caselor ~i

458

centre de produse proaspete (piete)

383
Cladiri destinate parcarilor, exemple
-:'
459

Macelarii mari cu depozit

384
Benzinarii
461

Centre de carne
385
Popasur;
Aeroporturi

Tehnici de depozitare
Depozite fnalte
Proiectare/logistica
Reglementari referitoare la siguranta
Sisteme de rafturi

386

387

388

389

Ateliere . constructii industriale

. Timplarie
390

intreprinderi de dulgherit ~i de prelucrare a lemnului . 392

Ateliere de reparatii auto

396

Ateliere autovehicule
399

Brutarii
400

Cladiri industriale
'.' . 402

Aeroporturi

462

Restaurante
Restaurante
Restaurante, sali de mese, restaurante rapide
Bucatarii pentru restaurante
Bucatarii mari
Vagoane restaurant

468

470

472

475

477

Hoteluri . motel uri . cladiri pentru congrese

Hoteluri
Bucatarii de hotel

478

483

CUPRINS
Moteluri
Centre de congrese

.
.

. ..... 484

...... 485

Radioterapie
Laborator, diagnosticare functionala
Fizioterapie
Gradini zoologice
"Clinici de zi", operatii ambulatorii
Gradini zoologice si acvarii
487
Zona de aprovizionare
Zona administrativa
Teatre . cinematografe . centre multifunctionale . invatamlnt Sl cercetare
circuri
Urgenta
. . . . . . . . . . . . ..
Teatre
490
Spitale speciale .... . . . . . . . . . . .
Cinematografe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . .. 500
Medieina nueleara. patologle
Centre multifunctionale
502
ingrijirea lauzelor si a nou-nascutilor
Cinematografe drive-in
503

Zone de ingrijiri speciale

Circuri. stationare
.
504

Stadioane
. . 505

Zona destinata spectatorilor

. 506

Terenuri de joe. . . . . . . . . . .
. .. 507

Amenajari pentru atletism

.510

Sali pentru mentinerea conditiei fizice si pentru fitness 514

Terenuri de tenis
. 516

Golf miniatural
. ... 518

Terenuri de golf . . . . .
.520

Sporturi nautice - porturi

522

Sporturi nautice - ambarcatiuni cu plnze

525

Amenajari pentru sporturi nautice, barci cu motor

526

Ambarcatiuni de sport - barci cu rame

527

Centre hipice, manejurl

. . 528

Trambuline de schi
.
530

Patinoare, piste pentru patine cu rotile

531

Curse de viteza pe rotile, skate boarding

533

Cros cu biciclete - BMX

534

Poligoane de tir
535

Sali de sport pentru gimnastica si jocuri

537

Badminton
.
543

Squash
544

Piste de popice si de bowling

545

Piscine acoperite
546

Bazine In aer liber

551

Bazine acoperite 5i In aer liber

552

Saune
554

Sali pentru joeuri mecanice

557

Cabinete medicale
Centre medicale
.
Constructii pentru persoane cu handicap
Constructii pentru persoane cu handicap, locuinta
Spatiul vital fara obstacole
Spitale - generalitati
Managementul proiectului
Forme de constructie . . . . . . .
.
Dimensionare
Coridoare, usi, scari, ascensoare
Blocuri operatorii
Blocuri operatorii, Incaperi principale
Supravegherea post-operatorie a pacientilor
Operatii, masuri de securitate
Filtre . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
.
Statiile de terapie intensiva
Zona de tratament
Zona de tratament - obstetrica

.
.

583

585

586

587

588

592

593

594

595

597

598

599

Aziluri de batrini . centre de batrini

Constructii sportive

Spitale' cabinete medicale .

constructii pentru persoane cu handicap

600

Aziluri de batrlni

Biserici . muzee . sinagogi . moschei

Biserici
Orgi
Clopote, clopotnite
Sinagogi . . . . . . . . . .
.
Moschei
Muzee
Exemple internationale
Exemple germane
....... ....

Cimitire
Crematorii
Cimitire

614

615

Protectia la incendiu

Prevenirea incendiilor
.
Instalatii de semnalizare a incendiului . .
.
Instalatii de sprinklere
Instalatii de stingere cu pulverizare de apa

instalatii de stingere a focului cu CO 2

Instalatii de stingere cu pulbere,

instalatii de stingere cu spuma

Instalatii de aspiratie a fumului si caldurii
Conducte de apa de stingere,

lnchiderile de protectie la foe

558
Inchiderile In peretii puturilor de ascensor F 90
559
Comportamentulla incendiu al materialelor si

560

elementelor de constructie
_
561

Pereti rezistenti la incendiu

563

564

565

567

569

571

572

573

574

575

576

577

603

605

607

608

609

610

612

613

616

617

618

619

620

621

624

625

628

631

Masuri . greutati . norme

Unitati de masura si greutate
632

Raportul unitatilor de masura germane tata de eele engle

zesti
633

Transformarea unitatilor de masura englezesti In

milimetri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. .. 634

Incarcari permanente . . . . . . . . . . . . . . . .
.
635

Bibliografie

578

582
Index

642

652

EXPLICAREA SIMBOLURILOR ~I A PRESCURTARILOR

Preaeurtari tI almboluri

Alfabetul
grecesc

Unit. mllsurll, prescurtllrl

in plan un
DIN 1356

DIN 1301

Ankl

-Gdr

Garderoba.

A.GI.

Uniunaa de MuncA Constr. Industriale

Anr

Ole

Oltciu

BauNVQ ..

Reglem. ref. Ia utiliz. dadirilor

Ar

Dep
.b

Depozltare

BEL

Manualul arhilecturui

8am

aOl

Manualul reglem. in construC\ii

8ch

al

Bjblioled!

voa

Reglem. fal. la CQn\ract. execu\lel

Bd

Po

PardoseaJa

MBO

Reg!am. in conslr. model

alk

.81c

8alcon

so

Reglem. in construC\ii

.sv

I~p. r.orvrlOfl

Sr

bzw.

., M.A.

.. rosp.

rospoctiv
Deul5Che Indus,rioNormen ..

DIN

Normele industriale germane

Mansarda.

Ell

... 81.

Electric

.Ap

AcoperiS plantat

LNA

.. Tun

Tevi scurgero usoara fara innMlfl

Dr

HI

Hoi

erw

Du

.Du

DuS

entspr.

0,

.. Dna

lncAp. doamnei

Eg

.p

Parter

ggL (gegl.. ggls.) .. dad esla cazul

pann\i

IBA

_51

Sulragerie

S.

- pag

Pagina

Cro

Coridor

Stud

5\00.

Siudent, student:.

.Oa

Qaspeli

Do
Dga

Ell

SpallU verde

~i

urmaWarele

Dis!. ifllre axe (inlerax) clad. indus!. "" 2.50

ICI

olSI. inlra axe (interax) clad., adapDsl. .1.25

.. leA
.. PA

imago nr. 1
vezi

icz

lndlZlr9

8ibliografie

.a

Budllflrie

Oe'lrba li

Ke
Kg

-5
_ Dh

Femei

Subsol

Hoc;hw.

to

Nam

N:vBI apa mare

Oop. haino

Niodrw.

.. NaT

Nive' apt'lledUS

Crb

Oep. carbuni

HH$,

_ NaM

Ni... el

Kr

- Pgj

Ponbagai

DV

.. PrO

Pralucrarea d<llelor

K,

.. Cop

i~p. copii

EDV

.. PAD

PrelucrarBa aulomala a dalelor

.. ona

inc"'p. bona

i.M.

i.m.

in medlo/cenlru

M,

.. Mz

il"lCAp. muzi~

ca.

.. eta

circa, apfOl:.imatw

,. NS

Ni$a

dgl.

.. asem. asemenea

os

Etaj

oVlI

.. eviL

e....enlual

PC

.. Pgt

porgola

gem.

.. conI.

conform

Pd

Spc

Parcare

l.AUg.

.. in.gon 1n general

reI.

.. rei

(elatr.,.

'" ....j.

vezijos

vgl.

"" compo

compar~

a)(lslenl

Ko

'" DIp

Dulap

... Drm

Oormilor

to

Ls

Loc sedare

a~

cu

5ct

Secr.'ar(a)

vorh.

.. axis!.

So

Fiu

Fiu

usw.

,. $.am.d. Si asa mal departe

Sp

Cm

Camara

VDE

UnlLJn. ,ngineiilor de inslal electrice germani

Spl

'" Chv

Chiuveta

u. U.

d<lcA e cazul

Cam. Joaca.

spez.

.. spec.

specifiC

Tg

.. Pes

Parcaj subleran

s.o,

.. v.s.

vazl sus

To

.. Fi

Fiica.

50g

Tr

0:

Terasa

lit.

T,

.. ici

inc.'"lp, ceai

u.A.

Vr

.. Vb

Vest/bul

UV

CJ

Tr

aS3numilul
,. bibr.

UV

Bibliogralle

C~mar~

HaD.

Spl

Sp~Jalorlo

RT

- parle inc.

WC

-WC

WC

ele.

.. elc.

sl asa mai departa

.. WI

W,ndfang

aq.

.. ochi.....

ectwalent

i I

Wg

.. Sr

Sora

R.z,d.

.. Spa

Spa\lu a$\eplar8

A.... M.

Spalli de slallonara indelungattl

a oamendor

WI

incAp. gosped.

GRZ

POT

ProceflluVgradul de ocuparo a teranului

W,

" Cz

Camertj de Zl

GFZ

CUT

Coefieientur/gradul de ulilizare a terenLJlui

Z,

.. Cam

Camera

SMZ

.. V constr.

Vol. conslr. rap. la supra!. parcelei

BP

.. Plan urb.

Plan urbanlslic

AccBS secundar

FH

- H cOrfllSa

intjl\lmea la cornisa

Scara

GE

.. Z. manu!.

lana prod. manulact.

Ascensor

GI

'" lana indo

lona indLJSlnaJa

ig

NORD

Delta

picioare eng1ezesti

Epsilon

Gama

(g)

(e)

(-) II (lh) Tela

ora

S sau s

secunda sau la fiecare sec.

12

toale indicatiile in grade

Zeta

II '1 (e) Eta

Min sau min minut sau la fiecare minut

(I)

Iota
Kapa

K " (k)
1\ A (I)

Lambda

Mil (m) Miu

N v (n) Niu

energie

~ ~

(x)

Xi

WS

cant. cald. - cantitate caldura

o ()

(0)

Omikron

putere

II

(p)

Pa

presiune

!' P (r)

Ro

23'4"

2 grade, 3 minute,
{ 4 sec. diviz. in 360 de grade

L (} (5)

Sigma

(I)

Tau

procente, din sUla, sutime

l'

(y)

la mie, din mie, miime

<I> <\! (I)

% sau vH

]I

Pi

Ipsllon

Fi

diametru

X X (ch) Chi

OK

MS - muchia superioara

'I' 'I' (ps) Psi

() r" (0) Omega

FO

MSP - muchia sup. a pardoselii

SO

MSS . muchia sup. a sinei

scara

per (de ex. 11m ~ tone pe metru)

NW

ON - dlametru nominal

Simbolurl matematlce

Clfre romane

>

mai mare decil

mai mare sau egal cu

II

2
3

<

mai mic decit

III

;a

mai mic sau egal cu

IV

suma de

unghi
sinus

VI
VII

sin

G
7
8

cos

cosinus

VIII

Ian

tangenta

IX

clg

cotangenta

10

in medie sau in centru

ega I

15

C~

100

identic cu

CL

150

CC
CCC

200
300

CD

400

aproximativ r in jur de

XV ~

nu egal cu
aproape egal cu
congruent
similar (si pentru
repelarea cuvintului)
inlinit
paralel cu

parte do incapere

WI

Wr

r y

Do il (d)

S - suprafata

00

.. Cam

ml - metri liniari

Ullravlolele

Vrr

Alta

Z 1; (z)

Reg1em. in constr. in Hossa

Wa

(b) Bela

H sau h . inallime sau cota

I . talime sau tat de

H sau h

$1 similar
c

(a)

1\

maxIm

Sk

S,

(L

Il

B sau b
FI

Prescnptie raf. la prevanirea accidenlelor

Garaj

toli englezesti

in Celsius (K)

il"lCAp. domnului

_Pv

KI

UVV

Ifdm

de doril
.. coresp. corespunzalor
.. $.urm.

UBA

10 cm 12 mm (dim ens.
{ sussint mm)

egal ~i paralel cu
nu identic cu

D ~

500

DC ~

600

700

DCCC ~

800

DCC

CM ~

900

1000

MCMLX ~ 1960

ori, inmul~t cu

impartit prin

J..
V

volum

perpendicular
unghi steric
radacina din
cre~tere finila

Imagini compalibile CU

congruent

CAD pe CDROMul

[:,

lriunghi

ii

in aceiasi sens, paralel

j.j,

in sens contrar, para lei

Neuferl,

Manualul arliilcclului
proicctul gCill~(al

..

1 Deflnltie

Mar/mea de baz8. IDenumirea

! 51mbol
I unitatjj de baza l
1 Lunglme

\metru

2 Masa

,secunda
I

~nlensitatea

curentulu!

electnc
5 Temperatura

It"""""

lamper

i
i

kg

Cantitatea de

mol

G)

I radialia la solidili-

Imol

kg. m, s

II

kg. s

T (tera)

~ 10"

umtafe (billon)

G (giga)
M (mega)

= 10 9
= 10'

unltate (miliard)
unlta,e (milion)

k (kilo)

10 3

un/tate

h (hecto)

= 100

unitate

da(decal

~ 10

unitate

d (deCl)

= 1110

unitate

kg
I

Marime de masurat

Unltati de baza 51

Simbol

I \

Unitate

Semnltlcatl8 (in paranteza. semnillcatia antenoara) _~

CC. K)

temperatura

m 3

Presiune

Temperatura

:!

kg

kilogramUI

Newton::; 1 kg m/s 2
Pascal

Pa
, Pa
! bar

Puterea
icurent e\.,
Gurent cald.)

coeflcientul de transmlSI8 termlca (valoarea de Iransm_l~

"(m"2--,K~I:..W. .'_ _v".:a:",lo",,a::_r,::ea""..::,z::o.:::,a,,,r1~1 t.._e~rm='c,::e~

1- 1 . k

{m'-'K/W)

rz-

IWh'kgK)

~ __JYJh 1 m3 K}

~~

rezistenta la Iransmlsla termles.

(',

(1 "K)
(rnK)

I~

~_---,(~P-=a~)

capacltatea term,ca speclllc"

g"

Ig)

canlilatea de vaporl

g,. >:

(g)

cantitatea de ap~ condensata

(nano)

= 10-

(imp. la 1 miJiard)

(pIca)

= 10-'2

(femto)

= 10-

(atto)

= 10

'8

1 NI

9.8

m?

0,98

grad CelSIUS {dOa" ca sca\ade temperatura)

Kelvin
secunda Watt ~ Joule
ora Watt ~ 3.6 KJ
kilowattul ::: 10' Wh

: W

Watt

'W

Watt

= metrul

=00

1.163

Transtormarea unltatilor de baza

1 m' 1 S-1

""

1m

S-l (=

m.'Sj

1 kg

1m

1 S-2 ~ 1 kg m s" 1= 1 kg mis-')

I
~

1 kg' 1 m- 3 = 1 kg m- 3 (= 1 kg'm 3 )
"1 m "1 m 15-' = "1 m:' 5- 1 {::: 1 m 2 ;s)

Exemple de ..unlta1i 51 denvate" intre un:tatl!e de baza

_ _~
~

1 As

Ohm

Farad

1F

1 As!V

(glm 2hPa)

Pascal

1 Pa

coeficientul de permeabilrtate 13 vapor! (val. de perm la

Henry

1h

= , Vs!A

1 .\:;

(m<'hPa;gl

rezlstenta (a aduzla vaponlor

Lt/.

(W/mK)

lactorul de st"'ra=t

(reziSlenta 13.

dlfuzle)

vap~

lactorul stralurrlor de aer

f---:P---~(~/k~W=h),_ ___'p::..rc.e_"tu_=1c,:-a.._Id:,:,u::ri_'- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - i
b) Proteclie tonicA
'::::u::ng"'i::m"e"::a--'d.._e~u::_n.._d:':'a

~f'-'re.c. ,,v=en__'t:':'a_,___-----------------

fqe
f,

(Hz'

frecventa de

Eo""

(N/cm 2 )

modului de elastlcitate dinamlca

5'

(Nlcm 3 )

rigiditate dlnamlca

(dB)

va~oarea

rez.~o::_n.:::a"'n::la'__

---I

R'

(dB)

valoarea IzoltHii lonlce a constructlel (sLnet

LSM

I,dB)

valoarea prote8\lei fonlce (a sunetul transmis pnn aer

~ _ _(~_ _niVeIUI normat pentru zgomotu~.pact

IransmlS

valoarea de imbunatatlre a suportulul d=e:...p::..'"a"'nS"'e:.::u

IdB)

valoarea protectlei lonlce la zqomotul de 'Impact

masura de absorb..:.tlc.e..::a"'s:cu_n_e"'tu_'u_"

1m 2 )

1-

1 Nm
e

= l, U

:::

(1 lSI

Tesla

1 Ws

Volt

1 V

,-1 W'A

1 1m = 1 cd sr

Watt

1W

Lux

1 tx

= 1 Im/m'

Weber

1 Wb

=1

Newton

1N

~ 1 kg

= 1 Nm

1J

I
I
II

Vs

mis'

(~

suprafata eehlvalenta de absorbtle asunelulu_i

--'r"::a~z':'a"::d"'e-'-re':'v:.:e"-rb=e::_r:-at,,'e=__

prrn aer)

(j)
_I

= 1 Nsm 2
= 1 rad Sl (= 1 rad/sl

1 N ~< 1 s x 1 m 2

1 A Y 1 s = 1 As = 1 C

1 rad x 1

1 As/V ~ 1 C:V = 1 F

S2

Exemple de unitati 51 denvate intre unitatile de baza Sl unitatile denvate cu

denumiTi proprii

Rezistenta la permeabilitatea termlcal!'\~ 1 m'h K!kcal

CoefiClentul de conouctlVl1ate termlea i.

-1
~

_I

reducerea nivelulul de zgomol

Simboluri frzlee in slstemul 51

Denumirile si simbolurile un or unMitl 51 derivate

~_.~

(dB)

IdB)

Lumen

._

valoarea medre a lzolarii fonice (sunet transmls prin aer,l

1 Hz = 1 5- 1

1J

Siemens 15

La Indlcarea puterll electnce aparente. Watl-ul poate fl oenumit $1 voltampere

puterea electnca reactlva Var (ver), Weber-ul secunda volt (Vs).

Izolani ionice (sunet transmls pnn aen in (abarator

(dB)

_,r_ _~"im",--I

Hertz
Joule

n = 1 V'A

frecventa Ilmlta

Rrt ,

i ViM
~

1 m' 1 5 .. 2 ::: 1 m S-2 (= 1 m/s?)

umiditatea relatlva a aerulul

'I

1 m' m = 1 m 2

prGslunea (partiala; a vaporllor

("H..Z"'
(Hz')

'

73~163 I

3.6 MJ

Coulomb 1 C

~i_"._ _--"Im"'--)

i
I

1.'63

grosrmea echlvalenta a stratulul de asr

1---'1

1
10
4.186

Newton

tem)

(W/mK)

133.3

(imp, la 1 tnllard)

Factor de

c_oe_f_lclentul de re:'lstenta la dillme (tauorul de fEZlsl !a ~~

(imp, la 1 biliard)

~ransformare

I~_ _I_-",)
U'd

(imp. la 1 billon'

-"p"re"'s::.'U"'n"e::.a___________ _

(a m,a parte)

(imp la 1 mil,on)

15

unitate

prev13zut dm 1975

coeflclentul de dliatare IInlara

coeflclentul de dlSlantare

Pc

(%;

coellclentul capacltalll de lnmagaz1nare a caIOurll

IPa)

Im 2K/Wcm) coefrclentul rezistenter termlce

:-0'

Bar = 100000 Pa ~ 100000 N m

~c

Lucrul mecanlcl (Energla,

Ws,J,
Cant. de cald) Nm
Wh
; kWh

r_1_:~,-,_-_-_-_"(m"2_:Kc.l_"W"I_ _r-,e_z_is",te",n,,,ta".:.::te,,,rm~""c:,:,a

= 10= 10-'

metru
metrul palrat
metrul cub

! m2

Masa

a) Izolalle tennlcA

= 11100

(mili)
(micro)

Unitatea in sistemul International

Isistemul SI), prevazu' din 1978

1m

Faria

(deomledeop)

(centi)

Multlpli si submultlpli zecimali ai unltatilor

Lunglme
Supralata
Volum

Pentru desemnarea unw multlplu zecima\ nu se po ate utihza dedt un singuf prefix

masa moleculara

Prefixele si simbolurile acestora sint:

I al apel

carea platlnei

substanta

tort a electrodlnamica\
intra doi conductori

~ctul tripJu
cd

Icandeia

lumlnoasa

1- 7

i kelvin

Systeme Internationale d'Unites -

perioaea radlal181

I de cesiu
!

termO~inamjCa) !

6 Inlensltatea

I prototlp
I Internallonal

UNITATI81

lunglmea de unda
a radiallel de cnpton

kilogram

3 Timp

NORME DE BAZA

Unitatj 51 cuprinse
In defln\t\e

bazata pe

= 1 keal/m

hK

Valoarea de transmisle term/ea

k = 1 kcalim'h K

Valoarea de transfer lermle

(I

~0,8598 m'K'W

= 1.163 WI m
~

1.163 W'm'K

= 1 kealim:2h K
= 1 kg/m 3

=1,163Wm'K

DenSl1atea bruta
Greuratea de ealcu!

~ 0.01 kN'm 3

Rezistenta la preslune

= 1 kp/cm'

1 kp!m 3

= 1 kg'm-'

=0.1 N/mm 2

----Transforl1area valorilor tabelare in noile unitatl de masura

NORME DE BAZA

Unltlltl de mllsurll in constructll

Introducerea legala a unita\ilor SI s-a desfa~urat continuu intre 1974 ~i 1977. De la 1 ianuarie 1978 este
valabil sistemul de masuri interna\ional cu unita\i SI (SI = Systeme Internationale d'Unites).

Ma.rimea

Sim,
bol

I~ni\atelegata

Unilalea Sl
Sim~

Oenumire

Oenumlre

bol

--

Unghi plan

,n,y Aadiant

Unitale

anterioar~

Oenumire

Sim
bol

de 360'
Grad
Minul
Secunda
Gon

Sim
bol

pia
unghi drepl
L
grad sexagesimal

gon

grad centesimal

minut centesimal a
sec. centesimala cc

Lungime

Metru

Micrometru
Milimelru

Kllometru

I,m
mm
em
dm
km

Ar
Heclar

a
ha

Centimetru
Oecimerru
Supralala.supra A,q
lala sect. transv;

Suprala\a

terenurilor
Volum

Melru patral

V,

Timp. interval

Metru cub

I
Nm'
cbm

Anul

min

Indicele

Vileza

Secunda

lis

w= 2

reciproca

Radiant prin

radls

w=2xn

Secunda

Vltoza

lis

reciproci1

c-----
Acceleralla

_.~~---

OtelbelOn
DIN 488 parteo 1

Molfi pe
secunda

mls

'Metri pe

mis'

Kilogram

rls

Kllomelri
pe ora

kmih

Uls

Ulmin

nod

kn

1 mis .3.6kmill
1kn = I smlh " 1,852hmlh

Gal

Gal

1 Gal = 1 cmls' = 10-'mls'

livra germana
chintal

pi
zll

chintal dublu

d'

19. 10-' kg

11= 1 Mg.l0 kg ,
'
1 pd = 0,45359237 kg
1 pt = 0.5 kg
1 ztr = 50 kg
ldz = 100kg

dina
gram-lana
kilogram-lana
tona-tona
kilogram-lana
ton a-lana

dyn
p
kp
Mp
kg
I

1 N = 1 kgimls' = 1 Wslm = 1 Jim

1 dyn = 1 9 cmls' = 10'" N

1P = 9,80665 . 10-' N
1 kp = 9,80665 N
1 Mp = 9806.65 N
1 kg = 9.80665 N
1 1= 9806.65 N

g
t

Newton

englez.1

pd

Tensiunea meca u
nica., rezisten\i1

Nlm' Newton pe

milimetru

pe
metru patral

W.E Joule

NI
mm'

J
kWh

cal putereor.1
erg
Joule

Mom, de inca",

M.

sau Joule

J
Nm
J

Pulerea,
flux de energlB

Wall

--~---

Temperalura.
termodinamica,
lemp. Celsius..

Intervalul $i
dilerenla de

lemperatura,

I--
T

II
MJ
sau

hT

temperatura

II,

Fahrenheit,

temp. Aeaumur

0"_

G)

Melri Newlon

"1:
I

MZ 4
Mz6
Mz8
Mz12
Mz 20
Mz28
Mz 39

Ml

5:~

Mz 66

Caramida de gresie calcar

DIN 106 (edilla 9.80)

KSV
KSV
KSV
KSV

Blocuri penlru Zld~rie Si

caramida pentru
cos uri neancorate

Rz 12
As 12
Rz 20
Rs 20
R 28
R 39

DIN 1075
(edqla481)

Blocuri pllne dIn

zgura de turnal

DIN 398 (edilia 6.76)

kp/cm 2 1 kp/cm' 0,0980665 Nlmm'

kp/mm 1 kplmm' = 9,80665 Nlmm'

palral
K,lowall ora

Canl. de caldura
0
Mom. de rota lie.
M

m-a~

DIN 105 porleo " 3a

(edllia 5.84)

calorie
kilogram lana

PSh
erg
cal
kpm

1 J= 1 Nm= 1 Ws= 10'erg

1 kWh = 3.6 . 10' J = 3.6 MJ
1 PSh = 2,64780' 10' J
1 erg = 10-' J

11 cal=4.1888J= 1,163'10-'Wh

1 kp m 9,80665 J
1 W = 1 Jls

Gradul Celsius 'C

'C

cal putere

PS

grad Kelvin
grad Rankine

oK

grad

1 PS 0.73549675 kW

10K= 1K
'A,'Ak lOR = '19 K

ij = T- To To = 273,15K
grd
60 = 6 T, liind valabil:

1 K 1 'C = 1 grd

grad Fahrenheil

'F

grad Reaumur

'A

UnHali SI 5i unitali legale (exlras pentru domeniul conslruC\iilor)

= 1 N mls = 1 kg m'ls'

in ecuatii se ulilizeaza

II, = 9i, 0 + 32 = 9i, T- 459,67

OR = 4/s e, 1 oR

5/."C

HSV6

HSV12

HSV 20

HSV 28

G2
G4
G6

BCA

DIN 4223 iedltia 7.58)

GB 3.3
GB4,4

~-------'

Caramlda cu goluri

melri

6
12
20
28

Blocuri din BCA

DIN 4165 (edll~~1196)

-~--_._.-

Lucru\ mecanic.
energia

resc.

MZ2

CM:trnid:t rezisltlnl,'"J.
$i clinclleT

kg

ljvr~

Newton

p.

._-~~~---

Gram
Tona

Prescurti1rile penlru malenalele de

construc\ie in raport cu delini\ia
rezislentei

caramida
DIN 105 (edilia 8 891
DIN 105 panea a 2a
(edilla 889)

ririi)

Fona
lana gravita-

lionala

BSt 220;340
BS1420 ' 500
__ BSI5001550

j noui1

la patral
Masa:
groutolea (ca

rewHat al cinta-

lis" Vs = Uls

Ro!atii pe s
r/min AOlalii pe mrn

Rotalii pe s
ROlalii pe min

secunda.

gra"itationa1a.

AB 5
AB 12
AB 20

secunda

Viteza de

turalie

L~ __.

Z 25

Z 35

Z 45

Z 55

Liant de anhidril

x,

unghiular~

Turatia,

LB 5

DIN 4208 (edllia 4.97)

11"" 1 dm 3 lO-3 m3
t Nm 3 ., 1 m3 in Slare narmatA
cbm = 1 m'

perioadei,

Pulsalia

LB 2

roase in vrac pen1ru perc\i

1 Hz = l/s Ja indicarea frecventeror in

ecuatii de marime

Hz

10

15

25

35

45

55

Beton usor cu alcaluin po

Ciment

DIN 1164 ponea I

(edllia 1 1.2000)

1 min = 60 s
1h=60min=3600s
1 d = 24 h = 86400 s
1 a = 8765,8 h = 31,557' 10's

h
d
a

LB
LB
LB
LB
LB
LB

~232 (edllia 9.87)

~984L

Minutul
Ora

Hertz

Belon usor
(vezi .Normallvul penlru
beton usor 51 beton armol
U50r cu alcaluiri
inchise')
(edilia 6.73)

s
liua

B 45
B 55

r-------------- - - - - - -

1 a = 10'm'
1 ha= 10~m:Z

Melru cub norm.

Melru cub

Secunda

B 35

in
1 in = 25,4mm
1 ft. 30,48cm
ft
fathom llathom 1.828Bm
mil
1 mil. !609,344m
1sm = 1,852km
sm

m'

de limp. durata

Frecventa

mMmarina.

15
B 25

1 rad. 1 mlm. 57.2960 .63,662 gon

1 pia. 2 n rad
1" = 1/4pta = (n/2) rad
l' = 1"/90 = 1 pla/360 = :tl180 rad
l' = 1'/60
1"= 1'160= 1'13600
19on = 1 q = 1"/100. 1 pla/400 =
n/200 rad
1 c = 10-'gon
1 cc = (10-') c .10-' gon

m'

L1lru

Velum normat

101 (inch)
picior (1001)
bral [latham)
mila (mile)

f-g-f-~o-~-0-4-5-(e-d-r1-ia-7-'-I20~-0-1-)-=~ ~:

Rela\ie

rad

UNrTAll 51 .... [IJ

din beton usor

LLB 4
LLB 6
LLBI2

Car~mida cu goluri
din bel on usor DIN 18 151
(edilio 9.87)

Hbl2
11014
Hbl6

Blocuri pllne din

belon usor DIN 18152
(edill" 4.87)

V2
V4
V6
V12

Blocu(l cu golu" Sl
blocu" cu galuri T din

HD 4
HD 6

beton cu alctlluire

inchis~

DIN 18153 (edilla 989)

---_._-_. -,...

_- _..
--

C~r~mid~ penlru plonseo

Si !Inrs"e" pmo\llor
DIN 4159
(ed'I,a 10.991
--~-~~-

M\

ZWT
\ ZWT
lZWT
ZWT

12
18
24
38

--_._--~--

PrescurtJ.ri)e penlru materialele de

construclle cu modlllc<trea dp!ml!ill'l
rezistontei in divlzluni de 5%


II

I"

.....

/./

NORME DE BAZA
DIN 198.476.829.4999

y.'2
f- >:/2

-----!-----

"

xJ2

Sursa: DIN Deutsches Institut fUr Normung e.V. (Institutul German

pentru normare) Berlin

" "~L:?
"

,Ir--T-

"

'-__-'-:_..1_--, 1

",
",

f---- x -----I

(J) -

Formate

Formal
clasa

c.u

pr1mare

Sena A

Sena B

Sena C

84_1_'_1_'_8~9_-----,

1_0_00_ _
1 "_1_4

917

1000

648 '.

917

707

485 '

648

353,

500

324 "

250 >

353

229 '

210
148

176,

250

162

105

88 /

125

__
81

52

74

62,

88

57

37 /

52

44

62

31

44

I 1

594

841

707

420

594

500'

297'

420

210,

297

15
148 ~
16-----,-0-5-

r-;
i---
4

::: ~
i

229

i25--,7-6----~,~1
~

74,

~.

114-_-~
81
i

'-----i

'C

26
'8

26

22

31

I
I

12

13

18

15 >

22

--.--J

r;~
!

Seril supl1mentare

I--~ormat

S,mbol

~OngiL_~

1:2 A~05 x 297

1~

StertlonglL A4 : 114

I Optlme long.

A7

: mm

A~ 52 x 2~

1/8 A7:

, Jum. 10ngl1. C4' 1'2 C4

9 x 105

,114 x 324

I etc

-I
Formate alung,te
118118

Formatele norm ate constituie in prezent 0 baza pentru conform area

mobilierului de blrouri. La rindullui, acesta determina intr-o oareca

re masura, modul in care este conceput planul.

in consecinta, cunoasterea exacta a formatelor DIN este extrem de

importanta pentru proiectant.

Formatele normate au fost stabilite de dr. Porstmann din suprafata

de 1 m'. EI a divizat conform raportului intre laturi:

x : y = ,2 ~ @ Lungimea laturii x = 0.841 m

Lungimea laturii y = 1,189 m

x . y =1
Formatul primar (dreptunghiul cu suprafata de 1m' si lungimile de

laturi mentionate anterior) formeaza baza pentru seriile de formate.

Seria de formate A se obtine prin divizarea (,.injumatatirea") sau

dublarea formatului primar ~ CD + @.

Seriile suplimentare B. C sint prevazute pentru dimensiuni de hirtie

dependente. de ex. plicuri. foi de indosariat si mape ~

Formatele serie! B sint formatele mediei geometrice ale

formatelor din seria A.

Formatele seriei C sint mediiIe geometrice pentru serille A si B ~ @.

Formatele alungite se obtin prin divizarea longitudlnala in dOUEl. pa

tru sau opt a formatelor princ!pale (plicuri, etichete. desene etc.) ~

+@

Fisele de cartoteca fara extensie corespund exact formatului nor

mal. Fisele cu extensie sint mai mari cu un ,.tab" adica au la margi

nea superioara 0 extensie necesara clasificarii.

Foile de indosanat. mapele. biblorafturile sint mai late decit forma

tele normate cu dlmensiunea necesara indosarierii.

Pentru latime trebuie alese pe cit posibil dimensiuni din cele 3 serii

de formate A, B, C ~ (J) DIN 821.

Blocnotesurile si copierele au formate normate exacte. in cazul mar

ginii perforate. aceste foi sint mai mici decit formatele normate cu

exact dimensiunea acestei margini ~ .

Cartile brosate taiate si revistele au exact formatul normal.

Daca la legare este necesara 0 taiere suplimentara, atunci aceste

foi sint mai mici dedt formatele normate dar in schimb coperta Ie

depaseste corespunzator. inaltimea copertei trebUie sa corespunda

exact formatului normat ~ @.

Latimea copertei este determinata de procedura de legare.

1/2A4

1/4

N"

Formate alunglle A4

!------210 - - - -

(2)

<Q
lD

B'blioratt de indosanere

'Vi"

f---LaL oglinZi l Mar9. sup.

8t

""'T

eea mal
mare latlme

'

a Imaglnll

;;':"'- x

Biocnotesufi. cop1ere

<)

.,','>

i'

"

~','

.~

,ro

Can I brosate.

eea mal mare

-Iatlme a Imaglnli 167-

I~

I ~$

38

167

--

55

551/2

247

250

cea mar mare latime a ,mag . doua spalturi ,

37

167

18

81

Inaltlmea ogllnzi! zatuiUl If Em'! \ltlll de coloana)

"

Olstanta dintre spa!turi

~.

eea mal mare latlme a mag un :;pall

r- marg

Margine rnfenoara

~rg. ~up.

a hirl. Imarg. sup.). elalon

Lmarg. :nf. a hir!. (marg. InL). eta!on

f.j1\
tal ate

In' a II'" (Jum marg ,ndoSi. etalon

marg ext a hlrt (marg later 1 etalon

'----_ _---"Iii

171

37

Uitimea oglin2ii zatului

:=

In (mm]

In CIcero

O!

;:::===::::...':===~.E

'~

16

14

27

25

20 I

19

30

28

Pentru oghnda zatulul 51 latlmile de Imagine ale formatu\ui normal A4 sin\

~ valablle. conform DIN 826. normele de mal SUS"-

NORME DE BAZA
DESENE

fr 0ele dt, desen nel61s16

DIN 824, 476

tu l~_~CJ~ ~s~r;t~eltAll
pe lIecere Islur6 declt

-
u~ureaz!'! munca arhitectului in ceea ce prive~te

ordonarea desenelor in atelier, pe ~antier, la convorbiri, la transmi

tere ~i la arhivare. Desenul original sau copia taiale lrebuie sa co

respunda formatelor din seria A -. CD 0 - @.

Normele de desen

Dseen orlglns/tAlel ~I
cople

f-

a
Zone de lext ~I
numerotare

Dlstanta a dlntre zona rezervata textulu1lill margine este

la rormatele AO - A3 =
10 mm

5 mm.

la formatele A4 - A6 =
La desenele mai mici este permisa 0 margine de indosariere de

25 mm care reduce supralata util!'! a rormatului.

De~en

G)

norrrwl
DIN AO

Dlmens. de fai conI.

DIN 476 sena A

DINA!

DINA2

DIN A3

DINA4

DINA5

---

Formal: loale
neli'JI,1la

brul~

mm

----

Formal:

IO~lIe

1.11(11d.

880x,230 625x880 450x625

330x450

240x330 165x240

841x1189 594,841

297,420

210,297 148'210

Ilnll.1

mm

420x594

Dimensiuni de loi
A

f.::'"

rI..

I-.
I

Decupaj DIN A2 . DIN Al'

DINAD

II~'~~~
o
L..: _ _ . _ . _ . _

.0,.'

=.J

Dlmensiuni DIN A2' DIN At DIN AD

8~

iTF:"':~ -

-t

- - III

1
"' a

20

Decupaj DIN A3

I Zonl text
l!:~

(})

Dimensiunea DIN A3

.. . rc:-:-.-..-. '.

~'-

20~1

.~

Dimens. DIN A5

OlvizJ,re
plr.

a
b

Dimenslunea DIN A4

CD

Decupaj DIN A4

:f\_AllI

1. Zona rezervata textului lrebuie sa se afle mereu deasupra si in

pozitie corecta.
2. La inceputul procesului de pliere trebuie mentinuta intotdeauna
latimea de 21 em (primul pliu) si anume prin a~ezarea unui ~ab
Ion de 21 x 29,7 em.
3. incepind din C se repliaza 0 portiune triunghiulara (pliul al
2-lea) astfel incH, la desenul complet pliat, sa lie perforat sau in
dosarial numai cimpul din stinga ios, marcat cu 0 cruce.
4. Desenul va Ii pliat in continuare spre stinga, la 0 latillle de
18,5 em, cu un ~ablon de 18,5 x 29,8 em, Incepind cu latura a.
Penlru compensare, parlea care nu se desface la pliere va Ii pli
ata la jumatate ~i astfel partea de desen cu zona de text va ajun
ge deasupra. Formatele alungite trebuie pliate in acelasi sens.
5. $trailurile rezultate se pliaza incepind cu latura b
Pentru intarirea marginii de perlorare ~i indDsariere, pe spalele
partii de desen perforate, se poate lipi un carton format A5 =
14,8 x 21 em. Prin respectarea indicatiilor de mai sus este posibila
plierea loilor de orice dimensiune. in caw I in care, dupa reducerea
cu pliullat de 21 em, lungimea rezultala nu este multiplu par - 2, 4,
6 etc. - al dimensiunii de 18,5 em, atunci la\imea ramasa se pliaza
la jumatate.

rr=-'- ~
l.!::

in mod exceptional, formatele alunglte pot fi obtinute prin insirui

rea mai multor bucati de aceea~i lorma sau de forme invecinate din

seria de formate.

Din latimile uzuale de suluri de hirtie pot Ii utilizate penlru seria A:

pentru hirtie de desen, calc

1 500, 1 560 ITlm
(din care deriva
250,1250,660,900 mm)
pentru hirtie de copiatoare
650, 900,1200 mm.
in cawl in care, dinlr-un unic suI. lrebuie sa poat!'! Ii obtinute loate

formalele cu excep\ia formalului AO, la\imea sulului lrebuie sa fie de

900 mm.

Pentru indosarierea in bibliorafturi a formate lor A4 desenele trebu

ie pliale in modul urmalor ... @.

Num,'hul cimpunlor egale Ja d:mensiunea

16
12

12
8

A2
8
6

A3

I6 I
8

A4
4
4

Divizarea in cimpuri (palrale)

DINA2

(N

Dimensiuni de pliuri $i
scheme de pllere

--

NORME DE BAZA
PAGINAREA DESENELOR
(conf. DIN 6, 15, 16, 36, 406, 823,1352 und 1356)

pag. 11

Pentru indosariere, marginea din stinga trebule lasata Iibera

de sud

Sec\lune

de nord

de text si desene pe a lalime de 5 cm. Zona de text din ex

tremitatea dreapta

G)

contine:

1.lndicatii referitoare la tipul de desen (schitil, ante-proiect,

proiect etc.)
2.lndicatil referitoare la tipul cladirii reprezentate sau reteri
toare la piesele desenate (plan de situatie, plan. sectiune,
Parter

SUb501

vedere, perspectivil etc.)

Planul gradmll

Ectal

' '111 I

Zona de text

3.Scara

Scara 1

4 Eventuallndicatli referitoare la mase

~~
Fundalll

CD

Disp. grinzllor

D1sp. capnonlor

In cazul plan uri lor elaborate in vederea avizarii (suprav8

gherea constructiilor). desenul mai cuprinde'

1. Numele (semnatura) comanditarului

2. Numele (semniltura) arhitectulu!

Plan de situatie

3. Eventual numele (semnatura) sefului de proiect

4. Eventual numele (semnatura) antreprenorului general

Pagrnarea adecvata a unul desen

5. Notatl! ale oticiului de supraveghere in constructii

10

I I I

II I I I

10

20

1 eventual pe
1 dasul faii

a) ref. la veriflcan

40

30

b) ref. la aVlzare

In cazul planurilor de situatie, a planurilor etc, desenul tre

Dispunerea adeevata a Ind/calillor de seara

buie sa contina si indicarea nordului.

SCARI DE REPREZENTARE (contorm DIN 825) ~

in zona de text, scara pr;ncipala a desenulUI trebuie rndlcata cu caraetere mari. celelalte cu caractere mlci: aces tea din
urna trebul repetate in dreptul reprezentarilor in cauza. Obiectele trebuie reprezentate la seara: dimensiunile pentru

\....

partiJe care nu sint reprezentate la scara trebuie 5ubliniat8. Pe cit posibil trebuie alese numai urmatoarele scari de re
prezentare:

pentru desenele clad!rii 1:1. 1:2,5.1:5. 1:10.1 :20. 1:25.1 :50.1 :100. 1:200.1 :250,

pentru planun de sl!uatie 1:500, 1:1000, 1:2000, 1:2 500. 1:5000, 1:10000. 1:25000.

1625

1375

COTE ~I ALTE INSCRIP'Tl1

Icontorm DIN 406, paglnlle 1 - 6) ~

(3)

Toate eDtele S8 refera la constructla la fO$U (grosimi de zjduril La reprezentarile cladlnlor supraterane. dlmensiunile

sub 1 m S8 Indica de oblcei in em, dlmensiunile peste 1 min m, mai nou ins.3- SOL [ ] . S8 indica peste 101 $i In mm.

1625
1375

\40.9:1

Co,urlle de fum. Instalatlile de gaze sub presiune $1 ghenele de ventilatle se coteaza la finit $i pnn tractli (Iatlme/lun

0,0

glme). in cazul in care sint Clrculare pnn simbolul

= diamelru.

Dlmenslunlle rlglelor de lemn S8 coteaza tot ca fraclle, in forma: la1Ime/inaftime.

'\

Raportul intre inAltlmea ,IIAtlmea lreplelor de scara se indica in lungul axei de circulatle - dlmensiunea Ireptel de

desubt. cea a contratreplei deasupra (- pag. 8).

Dlmensiunile lerestrelor si ale usHer se consemneaza ca in cawl anterior, in lungul axel mediane -Iatirr.ea deasupra,

inal;tmea libera dedesubt

(~pag.

8).

Nlvelurlle de cAlcare ale pardoselllor de nlvelurl etc. se refera la muchia superloara a pardoselii dirt parter ca la cota

zero
Exemplu de cot are normata a unui plan neregulat.
Dlmensiunile Indicate sint la rosu - pag, 55

0.00<

Indicativele de incl.perl S8 seriU in lnteriorul unui cere

Suprafetele incAperllor in m' se scriu intr-un patrat sau dreptunghi ~
Linlile de seCfiune In planur, se deseneaza ca lime punctata

"-269..- 2 ,75

:.:

?r.::

clrnate -

sint uzua!e linlutele in

precum :;;i liniutele verticale care sin! utll/zate in general :;;i In aceasta carte.

poz!tlonarea clfrelor lrebu;e astfel facuta incH prrvltoru l asezat in tata desenulul sa Ie poata citl us or, tara sa intoarca
desenul.

.......

@.

sinl denumite cu majuscule, in ordine altabelica, lite

re(e fitnd sense in sensulin care se face vederea. In afara sagetilor norrnate pentru cote -

iI
+ 2,69

$1

Toate cotele din cvadrantul drept al imaginil. incluSlv lalura perpendrculara. se scriu in directia linle! de cota de la dreap
tao lar cele din cvadrantul sting de la slinga. -

ro

'0

@-t

in planurl

,~
I

:.. :.. :.. . :.:?f:i::v:.:.:.:!.:.....

-13

;0.00

- 25

(2)

Cotarea 'lnaltlmilor in sectllml

.3.12
$1

vederl

~--

6250 - - - - - -

.1'-

6250

--t f-----

I-

6250
525a

-11

....t

Dormltorul

Cameradezl

[]

G)

f'2I

co
DO

Masa
85 x 85 x 78 = 4 Pers.
130 x 80 x 78 6 Pers.

Masa rotunda
90 6 Pers.

\V

12)

f3\

Masa de alte forme

\:V

70-100

f4\

Mas~ exfensibila

\.V

120 x 180

ScaunfTaburef
12) 45x 50

IDI

Fotoliu 70 x 85

C2J

(j) Canapea
95 x 195

1[-

oD
D

~D

NORME DE BAZA

Noplier~

II

tfri\o
~

Pian 60/1.40 - 1.60

Pian cu coada scurta

155x 114
Pian de salon
200x 150
Pian de concerte
275 x 160

@Televizor

Dulap'
~ Dulap inferior

@ Dulap suspondal
@ Mas" do c,1lcol

t23'
Pat dublu

\f;9/ 95 x 195, 100 x 200

@ Masi"~ do Sp,)I,ll vas"

Pal matrimonial
145x 195

70 x 140 -170

t26' Dulap de haine

60 x 120

Cuploare

~I

@ Combustlbil solid
r.:i'A

Cada

@Ulei

\f:Y 75 x 170, 85 x 185

o
o

t28'

@Ga,

t29' 80
Dus

x 80. 90 x 90, 75 x 90

Cada mic~

1eJ170x 105, 70x 125

lEY

Dusdecol(
90 x 90

Lavoar
~ 50 x 60, 60 x 70

tfi\2
~

Mas~ de inf~sat 80/90

Lad~

t33' Lavoar dublu

'e!J

4011.00 - 1.50

@
@ Garderob~

"2!J

38/60

Pisoare

Dulap de haine - rule

50 x 100 -180

[ill

t39' Chiuvel~

Birou

I~ool

70 x 1.30x 78
80 x 1.50 x 78

@ Jardiniera

Instal. de inctllz. CU ulei

@ Gllen~ n1ic~ de gunol

J'H . Ht
.:.f : : ):..
~
:.:::.:::

Bu~tArla

Inslal. de incal' cu g;Il

t34' Lavoar incaslrat

'045 x 30

t36'
Pis oar
~ 35/30

7Distantadinlrecirlige
15- 20 em

\31

60 x 120, 60 x 140

~ Bideu

!@I

de inS,ilzlre cu grtlt<H

M?I Closet

'e!J 38 x 70

@ Dulap 60/1.20
Garderoba
I I I I I I

Crtzan ptr. ins!;))

@ 21avoare

@ Lad~ de rufe 40/60

Curenl electric

Radialor

@
Masa de cusul

50/50-70

Masin~ de cusul

50/90

Lad~ Irigorilic~

aragaze CU sursa de energle din

Bala

Aragaz electric

@ Frigider

IeJI

!(

t2?:' Pat de copii

l~(a sp~la(

Canapea 80/1.75

SIMBOLUAI PENTAU DESENE DE CONSTAUCTII

50 x 70,60 x 70

'el

Pal95x 195

DO

~60x100

Chiuvel~ dubla

60 x 150

@ Chiuvet~ in Ireple
@

Chiuvela de
~ devers are

@ GlJon~ marn do gUlioi

:.

j~
~
..::.::.:::

.::.r
.::.\."
~
::::.:::::::.:

.:.~~.:

@ GilI'll,) de vOlltilall"

G<\ KII
~LII

.c: Lift plr, bolnavi

~ Ldl do Illarl.'
PII ., Lilt do pi.~rso\ln(}
SA = Lift plr. all mente
fill = Lilt hldraullc

,
111
1

O'

NORME DE BAZA
Ferestre cu ramll oarbll

SIMBOLURI PENTRU DESENE DE CONSTUCTII DIN 107

"'<'>'"I"'

"'I'"
"''"

'-N

'-N

R}S_~_=_
Ferestrele simple cu batale

CD

Fereastra cu cercevea dubla (K)

SI batal8 Interloara, fOI de 5tlCIa
duble (D). fereestra cuptata (V)

interloara economlsesc spa\lu, ofera

spatlu penlru radiaroare

.h_h__

Ferestre cu rame ~I~

1'"
"'N

~~

~~

FereasHa slmpla

Fereastra dubla (0). cu cercevea

dubla IK). lereastra cuplata IV)

Fereastra simpla cu bataie

extenoara

Ferestre glisante

Fpreastra dUDia (0) cu batal8

exlenoara

~ I~

~:

~:_=
(J)

Fereastra simpla IS!

~-~~-~

FDaie oivDtanta

FDale-pendu

---1/1t><

-.

Foale turnanta

cu dispozitiv de r1dH:::are

Fereastra dubla iSOt

FOI balanle - usa cu doua 101

~\I~

~~i:~~~~i~~~~~i~vrll~~~~~:~:~:~i~:~
@

Usa gllsanta

Usa g\\sanla In ambele ser,SUri

\r

@ FOI-pendu') \\./
usa cu dauB

fOI

><:/H .---
I

Usa. glls3:.ta cu dlspozitiv de m:llcare

Usa p:,anta

m~m rrm~mI m(>Q)Eill

Usa turnanta cu doua tol

Usa turnanta cu lrel fOI

Usa turnanta cu patru fOI

@ taraprag

Scan

CL

Pod

Eta!

a rampa

- .....
I

I~ 2750
81r. A21290

1+5,5001

81r. 1721290

dr.

8 If.

187.51250

187.51250 8tr.
187,51250

Subsol

Parter

Scan cu doua rampe

pane

r cu prag pe

\f3I

ambele pani

187.51250
Parter

cu prag pe

La ferestre partea stinga este desenata intotdeauna cu nisa, cea

dreapta fara nlsa. ~ CD Usile turnante inlocuiesc windfang-urile ~ @ - @ inchidere lm

12 trepte

Subsol

Pod

potriva curentului a unui golin cladire.

Deoarece usile turnante au 0 capacitate redusa de a prelua fluxul

de circulatie, in perioadele de vir/, foile de usa se pliaza si se im

ping lateral.

Scllrile cu 0 rampa corespund executiei in lemn cele cu doua ram

pe executiei in piatra sau beton ~ @I - @

in fiecare plan de nivel se reprezinta sectiunea orizontala prin casa scarii,

la aproximativ 1/3 din inaltimea de nivel, deasupra cotei pardoselii.

Treptele trebuie numerotate in ordine de la :t 0.000 in sus Si in jos.

inaintea numerelor aferente treptelor situate sub se trece simbo

lul- (minus).

Numerele se tree pe prima treapta si pe podes!.

Linia mediana debuteaza printr-un cere si se incheie printr-o

sageata (inclusiv in subsol).

a) Supral. de calcarel
b) Supral. plansee
lara scMerea
c) Supral. de peret i
golunlor

NORME DE BAZA

in m2 cu

SIMBOLURI PENTRU DESENE DE CONSTUqll

2 zecimale

d) Supral. libere lereslre

e) Supraf. IIbere u$i

Siral de elans"re

1) TIpuri de pardoseli

g) Tlpuri de vopSllorjj sau finisaje pentru pereti

.----. -=

h) Tipuri de vopsilorii sau linisaje penlru plansee

CD

Indicaliile releriloare la dimensiun; si alie inscriptii,

dac~ sint

solicilale

---------_ . - _ . _ . _ . _ . - -

Vopsea pe baza de var""

Vopsea cu clei
Vopsea minerala
Vopsea de ulei ,
Vopsea pe baza de cear~ ,

Plansee (D)
Dk
DI
Dm

TUIn) \7VV \IillJJL

Pereli (W)
PI~ci "".

Wk
WI

Lemn

D6

Wm
Wo

Clincher "" ..
Tapet.

Dw

Ww

etc.

-WI
DhWh
-Wkl
DIWt

IIIII

11111

Barier<1 de vapori
Folie de separJre/dln maleriJI plasric
Hirtie rrnpregnata cu uler

Fi$ie de etansare cu slral intenor de lestitur:J

Fi$ie de elan$,UB cu Slral intorlor din me!.,1
Slra! do COllllJonsare punclu;\! hpirH

IIIIIII111111 illllllllllllJIW

Strat de adezlv pe loat~ supr.1fa\.1

Matenal de

Obloane rabalabile
Obloane rulanle
Jaluzele

SI }
RI
ZI

in golurile de fereslre resp. de usi,

evenlual in spale

Slrar de platns compactal

.....

"

Nisip

f2\

PrescurU\rile pentru denumirile tipurilor de vopsitorii $i finisaje

\.=J deslinale planseelor (D) Si peretilor (W)

Pre-vopsitone. grund de adercnifl.

r:c [J r [

J---r:rn-:n

-----=--------~---

1) Sape

Aslalt
Ghlps
Xllolll

Fe
Fea
Feg
Fes

Terrazzo

Fet

Cimonl
eiC.

Fb
Fbg
Fbk
Fbi
Fba
Fbgr
Fbka

Placl de pialra artH,clala

Placi de marmura
Placi de gresle
Placi Solnhol .
Piaci de xilOII\

Placi ceramice .
Plac; de argila
elc.

3) Pavaje
Lemn
Pavele de granit sau sienit ..
Pavele de zgur~ ..
Cartlmida .

Fez

2} Stra~uri superioare
Cauciuc
Clincher
Uno:eum
PltJcl asfallice
Piaci de granit
Placi de p,alra de var

elc.
4) Lemn
Lernn moale
Baghele de lag

Fbku
Fbm
Fbsa
Fbso
Fbsh

Aburl

galb

ro~u

Illb

ro~u

Aburl flerb,

fOSU

verde

rO$u

Abul1 de .ml.

Api polablll

verde

Fbi

Fp

Fph

Fpg
Fps
Fpz
Fh

Fhw

Fhb

Baghele de slejar .
Baghete de pin.

Fhe

Fhk

Baghete de Pilch pine

Parchet de lag
Parchel de slejar
elc,

Fhp

Fhbp

Fhep

albaslru galb

galb
galb

garb

Gaz Urb., lamp,

galb

Gazdeaplk

galb

mara

galb

gal0

alb

galQ,

Api condens

verde

galb

verde

Api conden.

verde

rO$U

verde

Api preslun.

galb

negru

verde

port

verde

Api alllIli

galb

albaslru galb

negru

verde

negru

verde

Api utll., rlu

negru

verde

Api ""'II

alOaslr

albaslr

alb

aloastr

AIlrflorb.

u1b:l!,tr

(OSU

albuslr

Aer pre.

albastr Prer CAro.

Gu fumsl, co curl1at

galb

negru

galO

I mara

I gillO

I milro

I mara

I negru I marc

~rasu

()

PlaCa de drenare

Ap~

IreallCa 'de pe vmsanUSI~lul~

Umldllale care iese la supraf<1I:J.,

murd;'l.ne ele

IllUC0g,11.

p~nlirH vP~lelJI

Elansari, Izolalii DIN 18 195 slmboluri

pentru elansarl, apa lara proSlune

WlW\lN~

SlrJ! rzolalor itllpOlfiVa c,~ldurJ[ si a Zg0r11011l11Jl

in gener:l!

Matenal de etansare din fibre de plaIr.:'!

galb

MaterJal de etansare dm flbr:l de f.tlcltl

810xld ckt carbon
galO

galO

~egru

Maleria! de etansare din fibre de lenlll

albaslru galb

Oxlg.n

Hldrogen

galb

rosu

galo

rosu

galO

galb

verde

galb

verde

galb

garb

mov

port

AcId

port

tO$U

mov

~Io

mov

rcsu

Matenal sintetic spongios

/\JV\ZV\l\1\

Plul~

cone

1{~l~l\l\fJVJljllMTINDN2

Placc1 talas cu nlilgneslt

LI.1e cone

Plac:J din !alas cu cl:nenl

9alb

mov

port

Acid

mov

galb

Petrol
ImalO

lalb

, UI. do gudron

Inogru

I Qudron

c::1IJ V1d

Culorile indicative penlru instalatii DIN 2403

MateTlal de etansare din Ilbre de lurbn.

XX:XXXXYJ:

Amonlac:

laaz
8erl%lnl

Straillilroni

GW

AcetllenA

Gaz fumal, co., brut

bii:J

tencUlal~

Impregnare

()

Gaz de sond~
alb

Azol

Rambl. hldl1lullc

albas!r nOQTu

Gaz d. general

rosu

verde

verde

VopsitorlfJ de etJnsare (do ex. dou:J sllCllun)

Suport lencuIJI<iarll1:Jlura

UmidltJte care p<'l.lrunde

verde

"b

verde

Slam pentru hldrolzol<lPI

Sol.

verde

Fbsz

Prescurtari penlru lipurile de pardoseli

rosu

g<110

sp~clui(

I mara I

Bonzol

PI~ci

de ghips de conslrucllo

P\;jci de ghlpS carton

Izola\l;

II
,.

1,

Reprezentare
monocolora

" Reprez
multlcolora.

111111:11111111-.... ..:)L~(~~~)

tt~~ )~

'I

"i,

~ trebu21e adaugat )a

Presc.-

$1

la

NORME DE BAZA

daca este cazul

SIMBOLURI PENTRU DESENELE DE CONSTRUCnl

Verde
oeschls

larba

Sepia

Turba si aS8nanatoare

Siena arsa

Sol

0 Planseu

Alb-negru

Umplutura de pamint

W Perete
B Podea
F Fundatie

Mara CDscat
Ral 3016

Zldane de caram\da cu
mortar de var

DIN 1356
Oecupaj

Dlmensiunl

Pozltte

Str"pungere
5 Slit
K Canal

Latime x
Adincime
lnaltime

u sub
U peste

Elem. de const"

->

QJ

Raportat la
OK Muchia superioarUK Muchia inferioar
FB Planseu la rosu
Y

FFB Pardos. frnita

Mara roscat
Ral3016

ZM

Zidarie de caramrda cu
mortar de ciment

Mara rascat
Ral3016

KZM

Zidane de caramida cu
mortar de var-ciment

!2Q

Mara roscat
Ral3016

BI
KZM

Zidarie de caramlda cu golun

cu mortar de var-clmen:

Mara rascat
Ral3016

KL

Zidarie de clincher
cu mortar de Clment

Mara rascal
Ral 3015
Mara rascat
Ral3015

Zidarie din.
cu mortar ,

......

Mara roscat
Ral30'5

,
!

",

Reprezenlare in
Plan
Vedere

I Adinr lin'l

Slit in planseu
(deasupra)

OS

Slit
(dedesubt)

OS

Strapungere in podea
(lundatle = FO)

BO

Canal de podea
Silt de podea

BK
BS

Strapungere de perete
(fundatie = FO Iinie intre"
in ol"n I <lJh<olirllJil

WO

Silt in perete (orizonlal)

fundatle = FS -

WS

Slit in perete (vertical)

fundatie = FS -

WS

'"

-"00:
~ ai ClJ

"

"

>"

, ..

Zidarie de platra narurala

cu mortar de CIment

11111/ B

=C

'-A-I

~=

............

i(lllli,II B

C=:] B

-A

:1

;:;
iii
Q.

0::

i ~~:~~'ie)

-A

08

DO

Q)
Q)

Zldane dm tul
cu mortar de var

SCH

Cote

Strapungere de planseu

.9 .
Q) a5::
r:cnco
-0"0

Zidarie din caramlda de

gresle calcaroasa cu mortar de var

Ks

Simboi

Denumire

Zidarie de caramtda poroasa cu

mortar de ciment

ZM

Simboluri pentru decupaje

La'

Mara rascat
Ral3015

Mara roscat
Ral3015

0
0

~A-

~'A

Ii B

91dF~

==

06
-A

-A-

c
I

:'::':';"(liii(IIT 8 - A ~

:':":'C;;;':';-:-:':':

l B

-A-

I IIII1 c

Sepia
Gn-negru

Zgura

Galben zinc

Nlsip

Ocru

..

;::

//~~;;.>///~~.>: ~

TCf::j
LJ~

Casu" in plan
Casurl de gaze in plan

Alb

Mortar de tencuiala

Violet
RAL 4005

Plese prefabncate dm beton

Albastru-verde
RAL 6000

Beton armat

(3)

--

WD

Negru

Metal

Maro
RAL 8001

Lemn suprafete section ate

sect. transversa,e SI longltudlnale

Albastru petroi
RAL 5008

Materlale pentru Izolatil

Negru Si
alb

Etansa.ri

Gri
RAL 7001

Reprezentarea decupajelor

Beton nearmat

Elemerte conslrulte vechl

Supra/ete de C1rculalle
stabih\e dar
inca nereallzate

Amenal
de 'Imbun

Q
fGar
r = 250
c = 50

public

10

Ir~ ~~~~;~~ SI

---=------... weeK-end

AmenaJan prOlectale

SImbol~fi.pentru

amenaJan de leren

urmind sa ramina deschlse

Monument al nalUnj (i1mllele extenoare linle CU punctej

alerent:
NSG '" Rezervalle nalurala: LSG == Rezervalle de pelsaJ
GLB == Componenla de pelsaJ prO\J31a
23 == canf. 23 HENalG spa\lu vital proteJal
GA '" Areal pentru speCl1 cu pro/eelle speclala sau pe cale de dlspantl

Protec\\a arborilm
Copac cu denum. speCie I.
cenlrul \runchlulUI
raza
COfoanel 51 clfcumferlnta
trunehlulUi (existent. Iinie
continua. prepus
Iinie-punet;

Copac ce ~rebule indeparlal. CU

denumlrea speclel. centrul trun
ehiulul raza coroanel SI elfcum
lennla

trunchiulul

Spalru verde

IT-+-+. elmr!l"

GnJO de arbustr
eXistent
mopus
de inoepartal

::. ,', ,'. j Parcare

~WS

Oecupaje tip Sli\, strapungeri

Simboluri in plan uri Si sectiunl

Plan de Situalle
SuprafetB de C1rculati,
publiee BXlstentc

urmind sa fIe inchlse

----~----'------------

111\()OUiWll

(!)

A) Tubul in vedere
8) la tel !n plan

FEG

Ohv
RAL 6013

~~;;~~ ;:-,~~;:' :'#",~~~

A) Ghena de podea in sectlu1e

81la tel In plan

~~

l=~ ~g~~~te

I(:)! Teren spor!

de indepartat partial
line continuE.
Iinie-puncl'
!Inle conllnu2 cu cruCI

Delimltar'a supratelelor des~lnalc conSlructlllor ale caror sulun sin! po uale

constslenl
Dellmltarea suprafetelor ale caror solu'i Sin! pOiuale consistent.

SimboJurt amenaJare spatii libere

NORME DE BAZA

DIN 1356 - 1

Clasa de linii
I

Domeniu de ulilizare

Pentru desenele de constructii,

Iiniile se utililealtl conform

IV l'

III"

II

0).

Asocierea cu scara

In cazul desenelor executate in

tu~ trebuie respectate grosimile
indicate.
-~- -;-]j_~! 3
4

"" 1 : 50

'" 1 : 100

Grosimea Ilniei

Unie continuA

Delimitarea suprafetelor sectionale

Linie continua.

Muchii ~i contururi vizibile ale

compo constr., delimit. supral. de sect. la
compo constr. ingusle sau mid

Linie conlinua.

Linii de col~, ajuI~loare plr. COle, de in

dicatii,linii curente, deJimitarea reprez. par

.J

1,0

0.5

1,0

0,25

0,35

0,5

0.7

0,18

0,25

0,35

0,5

0.5

Unit. de

Dimensiuni
sub 1 m

m~sur~

pesta
1m

~ ~= 'fl"::~'I~fl~;?

4 mm

50

24

"--

Be"

_._~

3760

._---..

tiale, reprezenlAri simplificate

Linie

in\le(upt~

Muchii ~i contururi acoperite ale

0,25

0,35

0,5

0,7

0,5

0.5

1,0

1,0

Unitalea de masura utilizattl tre

buie consemnattl ill zona de
text, in relalie cu scara.

componentelor
Liniepunct

Marcarea poziliei planurilor de sec,iune

f_-----------t----------~---~-t_.-~i_--_t_---f_---.-

Linie-punct

Axe

0,18

0,25

Unit~li de m~sur~
--_ Dole
-- Morlm

0,5

0,35

.-.-Lime

punclal~

Compo in lala resp. pesle planul de secliune

0,25

0,35

0.5

0,7

Dimensiunea caractereJor

2.5

3,5

5,0

7,0

- -- lzok'ltle

I
Cole

S"p~

- - - B;'lrier<'

, - PI"nseu 10 rosu

/::

"/:

,<,'", "'.':/' "

',,'Co <'

".;

" Clasa de linii \ trebuie utilizatc1 numC!i atunci cind un desen a lost elaborat cu clasa de linii \\1, a fost mic~ora\ in raportul 2:1 l;ii re
lultatul trebuie prelucrat in continuare. In aces! caz. in desenul elaborat cu clasa de linii III trebuie lucral cu dimensiunea de caracte
ra 5,0 mm, Clasa de linii I nu indepline:;.te condi\iile impuse de microfilmare.
" Clasa de IInii IV trebuie ulilizal~ la desenele de execulle dac~ esle prev~zuI~ 0 miCsorare de ex. de la scara 1:50 la scara 1:100 sl
rezullatul trebuie sa indeplineasc~ cerin\ele impuse de microfilmare. Rezultatul micsor~rii poate Ii prelucrat cu clasa de linii II.

r-

Oac~ desenele pentru construqii sint executate de mina. sau automatizat, in tu~ $i cu instrumente de desen normate, atunci trebuie
prolerale grosimile de linii din labelul
Indicatiile acesluia se refer~ la ulilizarea eficlenl~ a lehnicilor de reproducere uzuale.

CD.

CD

Tipuri

II

~~ !~
:j~U
~

24~lBB'54~45.-426

~-437,5

l~

;.:

24

.;
-.i

cD

"L- ;::
236

Colarea

..

~. ~~M

... NNN

;!.

,
I

,I

I-

<:

()

,~

--- -

N
0

BB'
62'

C2

I
I

<:

0208

I
I

I
I

'"

Axil

0,00

01

C1mp

a.

'

COlarea plln coordonale de ex. scara: 1:50 cm, m

_.t__

'"

- - -

O~4\

I
1

<;

.. ..
'

- -01 - - -"1
I

l'-6-'5-+--+

- 1---<
N

- -

I
I

- --

----

()

p'la~lrllor ~i a golurllor de ex, scara: 1:50 cm

~ ,~ i

,UJ" I
I t:JJ

674 __
43_7_,5

3E

'"

---l"'t~.LJtJ.1Jll
I

'"

IIf-'M'~p.,

Limll,lltr1ll1j

do col."1

Oenuminle tipurilor de cots

COlare in alara reprezenlaril de ex. 1:100 cm

LU

t'

o~

<

-236,5.:11
- - ---674---~-

I !
3.76 -'----

~j grosimi de linii

- Val. coler
-- Lin'" de COI<1
.. Llil. "IUt. col"

02

Dc

Ob
Ob2 Ob2

01

2
0.

3
b
b,

b,

Carolaj de cimp bazal pe axe

11

.
1/1
I"

I
I Materl,l:

E'
o
o

"Jorma DIN
sau semnlJl de
calltale d.D d v

"0

"0

suprav constr

.lI'"~

"ij

l'o ,,
U

Teava COin
i DIN' 230-'
, mat ceramiC DIN EN 295-'3
eu mula

I:~~v~e~;mlc 'I ~:~ ~~3~~~.,

"a
0
"8
"
Q

"0

DIN 1986, DRENAREA CLADIRILOR $1 A TERENURILOR

I.

,;;

NORME DE BAZA

Conducle
oluvlale I

COrldUC1

I sublerane

,"
5

i:'i'O

,~ ~
> u
II "cC

.~

,0

Io

,"

~C

,-

i p]na la_'O_C---'I

i A1 ne

I
: combustloil :

I
-3 i _ !

, mal ceramiC ! 51 aprobare

eu capel ilse ,

I perete SLJbtlre

I A'

Teava Clr,

0 N 4032

A1

~elon eu fall

I
----',-A1

Teava CI;;
0 N 4G32
belOn cu m:Jfa
TeaV3 din
belon arma!

DIN 403:i

Teava dlr;
strela

Aprobare

I A1

!A1

I~m~~st'b" I

DI'\l19840j-2

: flbroclmenl

! Teava din
. IlbrOClmen\

J,

; -------J

,Teava. din

DIN 19850-,-2

~ leVI dIn ',ab1a II DIN 18461

I (Zinc. cupru

I A1
I

i -

i A1

I alumlnlu

, aIel zineal
,

, Teav? din

I DIN 19522-'

i Ionia tart:
!,

mLJ!a ISMLl

':

f---

:1~a~~1

~VC

Ii

~~~~uU

DINV195341-2'

- - - - < -_ _-+-_~-,.--i---'----i.-+

! exler

din

i Zulassung

~~f~~em,c I

------l

! 82 normal

!i

- i

"

Plesa cu muta cu

stutUfi

Plese

c~ mula cu

2 slulun

stutun de 1lanse

r;;:;.,

45',70'.90'

:\
@ Piesa cu mufa cu
p-- 13 ramificatle cu !Jansa

I Aprobare

@ Cot cu tlansa

y-

@ ~~t~l~al)

'-. (difente
Cot cu tlansa
unghiuri)

i DIN 19561

..

I,

'\..J

~I

.. peate (I utillzata - nu Lrebule utillzala reSp. nu corespunde

@ Col cu flansamufa
t2:r
Cot :Je trecere cu
\E.Y mufa

I
Domemi de uti!lzare a tevilor de scurgere

@ Cot duolu cu flansa

11MI19 Cot cu muta 15'.

\31 30', 45', 60'. 70'

1
'
Semmhcatla Simbolulllor

\f3

1.0

P,esa de b,furcat,e
\f::3J cu mute

nJJ YrY t24'

~

Plesa de bliurcatle
cu flanse

"vr t23'

\eY

Ramif,catie
paralela cu mute

t=P

+ @ ~:~:g

0::::=

y::::

n::=

J::::;>-

Il==tJ

t::::=-<

t::::>(

J::::o>.<

45',70',90'

@ Col cu mufa

$1

cruce cu

cu

Piesa cu tlansa cu
ramificatre cu Hans..

Q)

nVn V~

I,~~I::I~a~ue),1 I
i-Ii
I .. \ 82 .
I mlnerale
I Teaya UP-G-F+'O-'N-'9-S-S-S.-,--t---'1-_--C'-----'--+--:--_-;-I'--+----+[.,--.;..1
I

Plesa cu f1ansamufa

I DIN '9SS0

ABSiASAiPVC I AorO::lare

>---{

45',70'.90'

ABS-'ASA

Piesa cu tlansa

>L-

I.

i PVC-Rohr

@ Piesa cu mula

>------<

Plesa cu muLa cu

I Teava, PEHD i Aorobare

cu perete
I prolilat

i Teava PP
intant cu
mlneralc

0,7

Simbol Denumire

slutuTi de flansa

i Ignrtug

pp

cu.

.81

DIN 1'3538

Teava PE-HD:, DIN 19535-1-2

laya

0.7

Piesacu flansa cu
~ P,esacu mula cu
?-
Pies~ mufa
10 ramif,cal,e cu muta
45',70'.90'
-d.....-
'--r11 2 ramiticatii cu mufe

~uma

0.5

~ r=j\
I.-!..J

. ----J
c-I

I ZulassLJng

19537'-2

1'~~---~~--

Pantele mlnime ale conductelor

n::::::::::l:ll

~ DIN

1:66.7,

De la loculin care conducta principala iese din c1iidire trebuie avuta

in vedere posibilitatea de inghet. In functie de situatia topogralica
0,80 m, 1,00 m, 1,20 m. Denumirea de conducte exterioare cladirii
se refera la acele conducte care se dispun in plan in afara Iimitelor
construite. Conductele situate sub talpa subsolului sint considerate
conducte aflate in interiorul c1iidirii.
Schimbarea de direclie la conductele subterane sau colectoare este
admisa numai cu coturi prefabricate in conditiile in care liecare cot
nu are vole sa aiba decit maxim 45. In cazul in care executarea
jonctiunii dintre conductele subterane nu este posibila cu piese tur
nate trebuie realizat un camino

La conductele subterane si colectoare ramificatiile nu pot Ii exe

cutate decit cu maxim 45. La conductele culcate sint interzise ra

mificatiile duble. 0 conducta nu are voie sa debuseze - in sensu I
scurgerii - intr-alta cu deschidere nominala mai mica (exceptie:
conducte pluviale situate in afara cliidirii).

eu In! ~~rai. cu

:
1. Qb1
_ _' _ _ ~

r-l-

I Teava PV: C
:j

0.7"

; PVC pro!l;ata !

os

1.100

,.ill:4

L--

! Teava din

1 ON

1'66.7
2

Gradul de
!
umplere hid \
(con!. DIN

OnOLJlal:

bvc

"Dr'I;

1::==:::1

I
I T , A1

AplObare

ON

150

lJ== )---

I neoxldab,1

I Teava U dm

_'__ 1.DN
_

1.0N

Imag.

! Teava dm O\eil DIN 19530 ' 2

Conducte pluvlale
51 apa mlxla
In afara
cladlrlior

Pentru conduclele subrerane de la deschiderea nommala iDN) 150 $1 0

. Pentru conduclele 5ubterane de la ON 150 racordare la un camln cu scurgere Iloer.<l

DIN EN 295-:3

1:50

Conducte
ape uzate
In atara
clad,rdor

1.0N

,peste 200
~__
I

Conducte
apa mlxla
In mtenorul
cladlnlor

~.

'-- , '100

,,SO

Conducte
p1uvlale
in atara
cladlriior

_1_25---,_ _
',_6_6,_7_+_ _
':_'0_0_-+-_'_:_66_,-_,~_

i 1986 T eil 2)

eu capele lIse

Teava din

Conducle de
ape LJzate
in mterlorul
cladmlor

"0

,-

Pante mmlme pentru

ON

G.!!e

)-D-

~ ~>---.

@ Plesa de Irecere cu
muta L ~ 300 + 600

@
2

@
t

\E!I

Plesa de trecere
eu mula la eapatul
lar9

P,esa de treeere
cu flansa

Plesa de treeere
flansamula

'30' mufaflansa
Pies." ae Ireeere

\:?::!I

f:31\

Plesa de curafare

I:::Y L ~ 300-550

Dop

11:::::

~---

@ Capac

tee::

~---

Q1) Flansaoarba

Stton (ptr, miros)

Piese lurnate pentru leyi de scurgere

12

-------,--,--r--------------,
Denumire

Simbol

Unitate

NORME DE BAZA
DIN 1986, DRENAREA CLADIRILOR ~I A TERENURILOR

Exphca\le (defim\le,

Calculul cantltA\1I de apA ulatA

InlonSllala a plOIl
de calcut

rrt~1

1/(5' hal

SJpralata pe care
cad precipil3lide

m~

Coellcient de
5curgere

1;'

Can lila lea de ploale in funcl'a de care sa dimensioneaza.

camp. instal. de 8\1ac" cu durala de ploaie alerenla (T) $i
Irecventa precipilaliilor (n).

Cantilalea evaluala ca maxima in ceea ce prive~le apa uzala lis es

te delerminanla penlru slabilirea deschiderilor nominale. Aceasta

canlilale Irebuie sa ia in considerare simullaneitatea fluxurilor pro

venile din surse diferile si, in consecinla, se calculeaza prin insuma

rea valorilor de racord silsau prin Iluxul elecliv.

Supralata de influenta masura\a in plan orlzonlal rAJ,

de pe care apele pluvlale sa scurg in instal. de evac.
in sensul acestu\ normaliY, rapoT1ul dintre canlltalea de
ploaie ce revine inslal. de evac. $i canlitatea talala da
ploaie din supralala pe care cad precipila\li1e.
Vezi $i DIN 4045: 1985-' 2.

AIIUX de apa

V.

lis

Fluxul ea volum efectiv care nu esle privil d.p.d.v.

al slmuHaneltatii.

Scurgerea apet
de plome

V.

lis

Scurgerea ape' de proaie de pe 0 supra'ata. inehlsa. pe care

cad preciplla\lile la a intenSI(ale a ploii de caleul dala.

Scurgerea apei
ulale

V,

lis

Scurgerea in inslal. de evac., relullafa din numarul de

obiecla drenale racordate la aceasta, cl..lll..larea in calcl..ll
a slffiultaneiltttii.

Scuroeroa apei
mlX1e

V.

lIs

Suma ~lntr~ scur08rea ape\ uzale $\ scurgerea apei de ploaie

VIII '" V,. V;. VeziOIN4045:1985-12.

V,

lis

FluxU' ca volum lIxat d.p.d.v. al calculelOT ce reprezinla

capacil. unui milloc de transport Din' DIN 4045: 1985-12

Vs=K'Y IAWs + Ii"

Valorile orientative penlru coeficientul de scurgere sint cuprinse in

-+ 0. Calculul pentru LAWs este reprezentat, pentru diferi(i coefici

enti de scurgere Kin tabelul 3.

in cazul in care canlitatea maxima de apa uzata Vs asHer calcul31;}

este mai mica dedi valoarea de racord maxima atunci determinanta

va Ii cea din urma.

in cazul instala\iilor de drenare care nu prezinta caracterislicile Ilpu

rilor de cladiri cuprinse in tabelul 2 coelicientul de scurgere Klrebu

ie stabilil de la caz la caz, in func\ie de utilizarea specifica.

1--
Flux de lransport

Val03rea de racard

AW,

Tipul

lis

K
I/s

jnstalalia de evacuare

Valoama aleren\~ I..lnui obiECI drena1 n&cesar la

dimensionarea instaJaliei de evacuare
(1 AW.':11/sj.

Locuin,e, restaurante, pensiunl,

bireuri. sceli

0,5

Spitale (cu inlernare), restaur ante mario hOlelufl

0,7

Valoare dependent~ de lipul de cladire:

lerisllcile de seurgere.

Sp~.l~torii,

Indica lor de scurgere

cl~djrji,

rezull~

din carac

dU$uri publice

1,0'

Laboratoare in zone industriale

Capacllalea de
scurgere

V,

lis

Capacilatea de calcul a unel instal. de evae. in

511uatia de -phn~, lara supra- sau 5ublenSIune stalica

Sculgerea la
ump1erea partrala

V,

lis

Capacilatea unei instal. de evac. in sllualia de umplere

par\lala. Vezi DIN 4045: 198512

Grad de umplere

hid,

f--~---------~---------

.'

in cazul in care canlrtatea maxim~ ~ nu esle determinant~.

Valeri orientative penlru coeficientul de scurgere

Aaportul dinlre iMltimea de umpforo h $1 dlametrul d, in

cazut unel insla1atri culcale.
Obiec\ul do racord sau tipul de Inslallllie

'.'al de lacord

AW.

cm/m

Panla

1.2'

ChiuvOla.. lavoar, bldeu,

sene de spaltlloare
RugolrlJ.loa ;n
exploalare
Deschidere
nominal<'l

Masura a rugoillalii care ia in calculloale pierderlfe de lIux

in ins(alatule de evacuare. Vezi DIN 4044: 19S0{}7.

h,

DN

'ndlcalor care e51e uhllzal ca 0 caraclefislict'I a pieselor care

so potnve5c In\re ole de ox \0'.'1, racordl..lri, plose tUTnf'llo.
Doschldoron nomma':! trobuio sA !to apropio do v.1lonroa
dO!lctlldurli nIJCIJ~,l1ro. vOli DIN 2402, Ln m.~'tur:"lrorIIH hldrn
uheo, dOf,cllidoroa nominal."! ponlo fi ullhza,,, In locul eolui
neCOS'HO. numai daca supralata in seC\lune calcuiala din
deschide/sa minima eSle mai mic3 decit cea caleulatt!. dm
deschiderea nominalt!. eu maxim 5%, Aapor1alla diamelruf
unei seC\luni circulare acesllucru corespunde cu aproxim.
2.5%. Om: DIN4045:1985-12

------- ----_

OS

Deschiderea
minima

05_

DlamelruJ Inlerior

d,~

mm

D\menslumle \nlerioare (necesare) al81evllor, pieselor

lurnate. capacelor de c"mine alc. eu abaterl1e admise
care trabUle stabillle. de ex. ea indica lor de productie
penlru respectarea supraletei de sec\lune neCesare.
010; 4045: 198512
Deschideroa minima. admes:'l. pnn norma\lv, care relulla dIn
deschiderea necesara dlminuala cu abalerea mlnrma
admlst't. Din: DIN 4045: 1985-12

Mi1$illl"l spfll:lt plr. m.,1 mull do 6 kg :il pini1 1.1 12 kQ rufo uor;r

t .5'

Mi1SIO:'l. dl.' sp;'l!:ll vaso mdusl1lal/1. r.'\olor

2'

100'

'.5

I----------~----_._--------

Scurgere de pardoseala.

ON

50

ON 70

ON 100

DlamelrUr inlerlor al inSlal. de evac. care rezulttt din

mportarea abalerii de 5% la supralata nominala
(calcutala din ON alerenl d l )

Cuvtt de dU$, cuva spalal plCioare, dus

Slare in caro apa uzala $ilsau apa de ploaie ies dm instal.

de evac. sau nu pol palrunde in aceasta $r lie ramin la

supralata lie patrund in e1Mlre.

Din: E DIN EN 752-1: 1992-08

Slare in care apa uzala. $l/sau apa de ploaie ios CU prosiuno

din instal. da ev<l,C, dar nu ajung ta suprafa\a $i, in cense

cinta nu provoac:'l. inundatli.

Din: E DIN EN 752-1: 199208

Suprasolicllare

DISlan\a. par\lala

o poqiune de conclucla pe care nu se mod'lica Iluxur ca

T.

volum, diarrelrul d l $i/Sau panta.

,
2

50
70
,00

2,5

'00

50

---------1-------

Cad~acQ(ddlre c_'

f-----'_ _

1 .

50

Cada. cu racord dlrecl, regal:'l.la un racord do pin a :a 1m

Cada sau cl..lv~ de dl..l$ cu racord IndIrect (scu/gere)

__
'

._

40

......
_ _,_._~_. I

50

Cada. sau cuv:'l. de dU$ cu racord indlroCt (scurgerel

70

racord in spalelo scurgeru peste 2 m lunglme

Racord intre venlilul de scurgete ar c:'l.zd si 5curgorea b.-'w

!nundars

--

/0"

f - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - f-----

racord in spalere scurgerll pinttla 2 m lunglme

mm

--

s!mplu $1 dublu) mel. ma$ina de spalat v<lse pina ta 12

ru~~~~ S' d"pusa peSie pa,doseala, record la 0 co. nduc!"

mm

---

tac1ml..lrl slandafd, sllon, maslna de s~lat de Ul casnlC

pin:'!. la 6 kg rule U~C<lle cu siren (ml!OS) propriu

Closet, aparal de cla!lt

Deschiderea
neeesafa

50

0.5

....

Chluvel.1. de bucttltlfle plr. devorsare (chluvel". sp<'lli1lor

DISpolJllv de scurgere

pentru~fabora!o<He

40

1----_._- -.-- - - -

Scurgerea unui cablnel SlomalolOO1c

conI, DIN 13937 rasp. inslar. de olrmin, a amaJgamulul

0.5'

Pisoar (mdivldual)'

0.5

40'

50
O(''iCI11(jI'rO;l rlOlTlIo,l',"l ;1.

,-----------------
Numa.rul de pisoaro pina. la
pina la
pina la
pest96

Aile dehni\li de lermeni vozi DIN 1966 - 1

r;lcoldului coltw:lor
DN

--------
0.5

70
70
70

'.5
2

1 __

100

, In CillUI aCostor vnlorl do oxocutio dimonlllonmon !lubuIO!;;"( 5tllundalllelnlol'l pll \/,110111" rtUIo,
"In prezan!: dimonsiune llmrta inlorJoara.

G)

Termeni pentru drenarea

cI~djrilor Si terenurilor

Valcri de racord ale obiec!elor de dfenat Si valeri de bal~ penlru descllidorilo

neminals ale cenductelor de racord indlvlduale (cenducle do racord celoclo.1ro)

13


II

NORME DE BAZA

Tlpul unltati!

t I

I 3) LoculnlA cu mal multe camere

L- pentru oblctele

DIN 1986, DRENAREA CLADIRILOR $1 TERENURILOR

de drana! dm tcate spatille sanltare

Dlmenslonarea Instalatlllor de drenare dupA racordul unor conducte

sub presiune

b) LoculnlA cu mal mulle camere

pentru obl c tele de drenat dm 10ate spatille sanitare,

dar

fara

buca."ta"r-='e

GarsonlerA

pentru to ate obiectele de d"r"e_na:ct

,I

Camere de holel

allele asemenea

pentru tDate obl8ctele de drenat

r:j\

Valorl de racord ale unor unltall anumlTe lpentru conducte cu cadere libera.
colectoare $1 sUbterane)
Valori de racord reduse

\..V

in cazul situajiilor de solicitare importanta conform tabe!ului 2. pentru

masuratori trebuie luat in considerare afluxul de apa Ii., resp. fluxul de
transport al pompei ~ sau scurgerea apei de ploaie V, . in aceste situatii
nu se electueaza transform area in valori de racord AWs .
Tlpul cazulul de sollcltare Importanta

Fiuxul de ca1cul

Soalatoare

Afluxui de apa ~

51

dusuri in serle

----

Instalatil de evacuare conform DIN 1999

DIN 4040 - 1 $1- 2 $i DIN 4043

.~

Alluxul de apa ~

1 pin a la - 3
.

Fluxul de transport ~

Pompe de drenaj. ins\alatii de evacuare a fecaieior. auto

mate de spalat rufe Sl vase mari care sinl racordate la ir.
~e eva~n conducle sub preslu~
_

a: pompei

Scurg. apel de Ploaie \% I,

Canlitatea de apa pluvJala in InSlalatille mlxte

Dlmensionarea Instalatlllor de apA uzatil- conducte de racord

~

Afluxul de apa ~

Laboratoare

Cazurlle de solicltare Importanta

ON in raport cu
cmerille de
dlspunere

Racordunle ',ndlvlauale

Cn:erll de dlspunere

001eC1e'12 de

drenCl~

neven-

ven

!Ila j

tllal

1 DN

L Inaltlme H Nurnarul

ide baza

m'l

de

DN

ON

COlun
--=.::.c=___

~-------_.-------

plna. la :;

40

peste 3
peste 1 :
sau
I peSTe 3
pina la 3

70

50

40

40

40:
pina ia 1 ~-----------~,
, peste 3
50
40

pina la J

40
Lavoar.

chluveta

c--------

bldeu

40

Gada

- rae la eond cadere fib

prln FB
I

- ON cand cad. f1bera 70,

40

i Cada
eu racord direct

p.

la 0.25

p'lr,a la 3
p la 0.25
-.-------,
oeste 3
peste 1
sau

50

___5_0-+_5~

fara
Ilml
tarl

Conductele cu oghnda Iibera din urma unei conducte de evacuare sub pre
siune trebUie dimensionate in modul urmator:
a) La conductele pluviale fluxul de transport al pompelor Vp se adauga la
scurgerea apei de ploaie Vr .
B) La conduclele de apa uzata ~i mixta determinanta esle intotdeauna va
loarea cea mai mare - transportul prin pompe sau restul cantitatii de
apa, cu condijia ca. la insumarea lui Vp cu Vm resp. Vs sa nu se atinga
umplerea completa a conductei subterane sau colectoare. Verilicarea
prin calcul a umplerii complete lrebuie lacuta numai la conductele di
mensionate pentru un grad de umplere h/di = 0.7. in cazul in care mai
multe pompe de apa uzata solicita 0 singura conducta subterana sau
colecloare atunci fluxul de transport total al pompelor poate Ii redus de
ex. fiecare pompa suplimentara este prevazuta eu 0.4 Vp.

Pentru racordurile individuale ale chiuvetelor. lavoarelor si bideurilor care

nu prezinta mai mult de trei modilicari de directie (inclusiv cotul de eva
cuare la clapeta de retinere a mirosului) poate fi execulata desehiderea no
minala ON 40. Oaca sint prezente mai mult de trei schimbari de directie.
raeordul individual trebuie executat eu deschiderea nominala ON 50.

Conduete de racord colectoare ~

'------
rAW,

40

_ _ _ _ _~'
50

IIml-

40

40

tan

i Scurgere de pardoseala.
I

p.laO.2~

pina I,a 3

: pina la 5 p'lna la 1 I
'--------,

~~er~~~;~ cad a sau dus

peste 5

70

peste 1

L----~------;----'-:p,--i_na:.._la_1_~a"l_U,-p_IO_a..:la_3_

______
70

lara

I~~/I

100

70

'

i Lunglme L

L3ra

Cad cu raeord
la scurgerea de pardoseal.3

ON in raport CU
enlerH!e de dlspunere

Crilenl de dlspunere

maxim admls
neven
tilat

50

pina la 3 '
'I

Conduete de racord colectoare

DN

70

La eonductele de raeord colectoare eu deschlderea nominala ON 50 si

care nu sint ventilate lungimea conductei L inclusiv raeordul individual eel

mal departat nu are voie sa depaseasca max. 3 m. la aeelea cu deschide

rea nominala ON 70 max. 5 m si la cele cu deschiderea nominala ON 100

(lara racorduri de closet) max. 10m: dilerenta de inaltime H trebuie sa fte

mai mica de 1 m.

La conductele de racord colectoare cu deschiderea nominala ON 50 Si lun

gime L de pina la 6 m resp. la conductele de racord eolectoare cu desehl

derea nominala ON 70 si 0 lungime L de pina la 10m si diferente de

inallime H de 1 pina 3 m incepind cu portiunea descendenta trebuie

aleasa deschiderea nomina\a imedlat superioara sau trebule prevazuta.

ventilarea.

Conductele de racord coleetoare cu lungimi de peste 5 m. deschiderea no

minala ON 100. raeorduri de closete ~i diferente de lnaltime H de 1 m sau

mai mult trebuie ventilate.

1.5

50

inallime H

m'

pina la 3

ina fa 6

pina la 1
p:sle 1:

neventllat

ON:

ON

50------1---------------J

.1 0

------L~.~~e la ead~ IInera I

ventl\at

50

7 0 , pina la $
,
olna la 1
70
.---~
,~.--~,- - - - I- - - 7 0 - - - '- - - - - ,--p~ste '1-.- - ' - 0 0 - - ---70--1
4.5
I
; plna la 10
!
pina la 3 ide la cad. fibera 1
:
I

70

peste 3

50

Racordun Indlvlduale

Racordufllndlvlduale
far a closet (WC)

taO

peste

;-

i Closete (WCI

10i

Closete (WC).
max_ 1 m distant a
orlzonlala pina \a caderea lib
Racordurl Indlvlduale

125

100

Dina la 3 I

pina la 1

---j

I pina ~

fara
lim IttHi

peste 3
.--

100

100

100

100

tOO
cuWC

---+--,--+--

toale

---------,
ventilare
strict neeesara

100

14

peste 5

peste1

100

Ventlfarea strict neCesara I

-----~

Ventilarea stnet necesara

WC eu un lavoar (WI") la parter
- H maxim 4 m peste condueta culcata
- dlstanta WC-ulul lata de caderea fibera maXim 1 m

._-----_.

admlse pentru racorourl Indivlduale

Numarul de eoturl Inclusiv cotu! dl': evacuare al elapetel de reMere

-----1

ventllarea
slr1ct necesara

ma~rme

100

peste 3

100

Dilerenta de inaltlme de la racordulla a

conducta venlilata pina \a clapeta oe rellne
re a mlrDSUIUI a obiectulul drenat
Lunglmea de conducta desfasurata pina la
elapeta de reunere a mirosulul
Lunglmile Sl dlferentele de inaltrme

sau

1
~-_-.-!
100

pina fa 1 I,

---

: ?,

peste 6

70

100

!aale

100

peste 1
-L-- Eina la_3_+--_ _

peste 3

peste 1 i
pina ia 4

100

pinala1
i pina la 10

____--i-
50

1~au peste 1 i

T----wo I pina la 5

50

tar_'_ _-

peste 1 :

'I

i pina la

70

sau

70

Racorduri Indlvlduale

r-----------+--

100
lara we

_
1

lara
Ilml

peste 1
: pina la 3

peste 5

-;----

Imaglnea 2
I H

a mirosuiul

Deschidenle nominale ale racardurllar Indlvlduale in rapDrt CU crlterille de dlspunere

Dlferenta de inailime de la racoraul la 0 conducta venll\ata (de cadere libera, coJeet. sau
subteranaJ pina clapeta de reMere a mlrosului srtuala eel mal sus
Lunglmea de condueta desfasurata pina la elapeta Oe retmere a mlrDsulul

Deschidenle nominale ale racorduiui de colectare in raport cu crrteriile de dlspunere

70'"
100
125
~-

150

lis

dim,"

max.

mm

admis.

K = 0,7 lis

Numar

maxim

rAW,

Numar

maxim

rAW.

de closete

maxim

rAW,

de closete

de closete

1,5

97,5

4,0

64

13

33

16

115,0

5,3

121,9

6,2

----~

112
154
~-_.~--

10,1

22

57

14

28

31

78

20

38

10

82

208

--

408

---
52

Vezi explicatiile.
, Nu pol Ii racordale mai mull de 4 scurger; de bucalarie
de cadere separala (conducla de bucatarie)_

-t02\~

0)

G)

pag_ 13

@ la a conducta

Conducte cu cadere penlru apa uzala cu ventilara principala

.,

DN

d,m,o
mm
70'"

K. 0,51/5

II,
lis
max.
admis_

rAW,

K. 0,71/5

Numarul
maxim
rAW,
de closete

K. 1,0 lis

Numarul

maxim

Numarul
maxim
de closete

rAW,

de close Ie

68.2

2,1

18

100

97.5

5,6

125

25

64

16

31

125

115,0

7.4

219

44

112

28

55

14

121,9

8.7

303

61

154

39

76

20

150

146,3

14,1

795

159

406

102

199

50

., Vezi explicaliile.
.., Nu pol Ii racordale mai mult de 4 scurgeri de bucatarie da cadare saparata (conducla da bucataria).

pag. 13

@ la a conducla

Conducte cu cadera penlru apa uzata cu ventilare laterala

sau indirecta

djrect~

admis.

K. 0,51/5

LAW,

Numarul
maxim
de closele

K=0,71/s

LAW.

K= 1,0 lis

Numarul
maxim
rAW.
de closete

Numanul
maxim
de closete

68,2

2.6

27

14

100

97,5

6,8

185

37

94

24

125

115.0

9,0

324

65

165

41

81

20

121,9

10,5

441

88

225

56

110

28

70"\

mm

.,

DN

d\r<"!\

v~
115
max.

146,3

150
OJ

17,2

1183

237

604

7
46

15\

12

74

296

Vezi expJicatiile.

'" Nu pol Ii racordale mai mult da 4 scurgeri de bucatarie - pag. 13

do cadere soparata (conducta de bucatarie).

@ la 0

conducta

Conducte cu cadere penlru apa

uzal~ cu venlilare secundar~

_Coel. de scurgere

Tipul de supra tete

'I'

Supralete impermeabite de ex.

- acoperisuri > 3~ panta.
- supraf. de beton, rampe
- supraf. consolid. cu rosturi elansate
- imbracaminli aslaltice
- pavaj cu rosturi umplule

- acoperisuri

3 0 panta.

1,0

- acoperisuri cu pietris
- acoperisuri plantale 1)
- pentru plantatii intensive
- penlru planlalii extensive inc. cu 10 cm gros_
- pentru planlalii exlensive sub 10 cm gros.
I----Supral. pa~ial permeabite sl capacit. de evac. red usa
- pavaj din paveIe de belon pe pat de nisip sau zgur~,
supralele cu dale
- pavaje cu roSlurile > 15 %,
de ex. 10 x 10 cm :;;i mai mici
- supralele legate cu ap~
- locuri de joaca plr. cop,i partial consolidale
- lerenuri de span cu drcnuri
- supral. mat. sintetice, gazon sinlelic
- supraf. lise
- gazon

0,8
0.5
0,3
0,3
0,5

0,7
0,6
0,5
0,3
0.6
0,4
0,3

Supr~f.

permeabile cu capaci!. de evac. nesemnificaliva sau

nula de ex.
- parc~ri si terenuri plantate
- pardoseli din pietri s sau zgura, pietri s rOlund incl. cu
consolid~rl pa~iale ca
- ale, cu suprat. legata cu apa sau
- accese carosab. Si parca.ri indlvid. cu dalaj
inierbal
l)

0,0

Conform directivelar ptr. proiectarea. execulia Si inlretinerea plantatiilor de acoperis

- directlvele pentru plantatii1e de acoperis

8)

Coelicienti de scurgere

NORME DE

K= 1,0 lis

Numar

68,2

146,3

f--~

K = 0,5 lis

II,

.,

DN

sAZA

DIN 1986, DRENAREA CLADIRILOR ~I A TERENURILOR

Instalalll de evacuare a apelor uzate
Deschiderea nominalii a conductelor de apii uzatii trebuie sa fie min.
DN 70. Conductele de apii uzatii ventilate se dimensioneazii conform
- CD. Deschiderilor nominale alerente conductelor de ap~ uzata cu
prinse in - (DIe sinI asociate sumele valorilor do racord pini'l la caro
pot fi solicitate conductele de c~dere in cauzii. in plus, penlru a evita
problemele in exploatarea conductelor de cAdere a fost limilat num~rul
de c10sete ce pot Ii racordate (obiect de drenat cu un Ilux pal1ial ridicat
de materiale solide $i de apii). De asemeni, a fost indicat<'i $i suma AWs
- pag. 13 care rezultii din scurgerea apei uzate Vs '
Conductele de apii uzatii cu ventilare secundarii pot fi solicitate cu 0
scurgere de apii uzatii mai mare cu 70% in compara\ie cu cele cu von
tilare direct<'i.
Conductele subterane $i colecloare (conducte de apii uzatii culcate)
trebuie dimensionate conform (hldi = 0,5). Conductele subterane din
afara c1adirilor cu deschiderea nominalii mai mare de DN 150 pot Ii di
mensionate conform (hldi = 0,7).
Valorile scurgerii la umplere pal1ial~ la conductele cu pant<'i minim<'i 'min
(vezi. $i DIN 1986-1:1988-6, tab. 4) sint marcate in raport cu locul de
amplasare in conducte situate in interiorul c1Adirii respectiv conducte ex
terioare. Valorile amenajiirii in trepte pot fi utilizale la dimensionarea
conductelor numai in cazuri individuale justilicate (vezi. DIN 1986
1:1988-06).

Dimensionarea instalaliilor de evacuare a apelor pluviale .

Dimensionarea scurgerii apei de ploaie . Dimensionarea

intensili'llii de calcul a ploil

Scurgerea de pe 0 suprafatii pe care cad precipitatii1e trebuie calculat~

in baza ecua\iei @ .

~.
ff(n) .

\:::J
Vr =4"A' 10000 mils

in care:

Vr
A

reprez. scurgerea apei de ploaie in lis;

2
reprez. supraf. aferenta pe care cad precip. in m ;

'T(n) reprez. intensitatea de calcul a ploii in lI(s . hal;

4'
reprez. coelicientul de scurgere, conform - .
Conductele de apii pluviala in $i din exteriorul cladirii trebuie dimensio
nate de regula in raport cu 0 inlensitale de calcul a ploii de minim
300 1/(5 . hal. In acest sens pot Ii utilizate ecuatiile sau ~
pag. 16. In cazul unor instalatii de drenare a acopen~urilor de dimensi

uni importante sau situate in interior, in completare la DIN 1986-1:

1988-061rebuie previizule scurgeri de urgen\~ suficiente. Ca abatere de

la aceasta regula sinl valabite urmatoarele:

- pentru conductele colectoare $i subterane din interiorul cladirilor, de

comun acord cu autoritiHile locale, poate fi stabilita 0 intensitate de cal~

cui a ploii mai mica dar nu sub "ploaia de 5 minute la 2 ani" '5(0,5)- in

acesl caz, penlru scurgerile de acoperi$ mal mari (incepind cu aprox.

5,000 m 2 ) este necesara realizarea unui calcul de suprasolicitare pen

tru evenimentul hidrologic care trebuie evaluat in forma unei "ploi de 5

minute" care se produce la fiecare 20 de ani '5(0,05)' in m<'isura in care

autoritali1e locale nu dau indicatii in ceea ce prive$le cantitatea de pre~

cipita\ii calculele pOI fi bazate pe valorile - pag. 16 @. in limilele do

meniului de suprasolicitare fortele de reaclie care apar trebuie avute in

vedere la dispunerea conductelor conform DIN 1986-1: 1988 - 06.

- Conductele de apii pluvialii subterane, situate sub suprafele care nu

trebuie prolejate talii de inundare pot Ii dimensionale in raport cu 0 in

tensitate de calcul a ploii mai mica, de ex. 200 lI(s' hal, dar nu mai pu\in

de "ploaia de 5 minute la 2 ani" '5(0,5) $i de comun acord cu autorili'llile

locale.

- Dilerentele de intensitate de calcul a ploii rezultate intre ipotezele de di

mensionare diferite penlru drenarea imobilelor respectiv pentru drellarea

a~ezarii trebuie eventual compensate prin retinerea apelor pluviale pe

parcela la 0 ploaie de minim 15 minute (eventual prin infiltrare, inundarea

suprafetelor care nu sufera pagube, bazine de retinere $.a.m.d.).

- Acoperi$urile speciale, de ex. acelea proiectate pentru a Ii inundabi

Ie. trebuie etansate pin~ la cola de inundare ~i trebuie execulale con

form calculelor stat ice aferente.

'I' pentru calculul scurgerii apei de ploaie Vr

15


II
1'1

V,

DN

I's
max
admlS

_ _ _r_=}~~

~~_'_h_a_)

NORME DE BAZA

_ 'i'= 1.~", O.8~_9~~ ..:~'" 0.8 ~-9~-J

A

m~

m~

m2

m::'

m2

m 2

48
18
-----_.

79
30

23

36

37

59

56

90

50

0.7

24

30

60'

1.2

40

49

75

1,8

60

75

. - . _ - - - -.. _ - - - - - - - - -

120

45

DIN 1986, DRENAREA CLADIRILOR $1 A TERENURILOR

In1enSIlati a_lp_,,--PI_oi_,_ _

Localltatea

80-;--~-~_;_107-17-1 ---~--80-'129'

~_....:2 __ .2..56 ~ 195

3~_

117'-'-1-46---2~:

118"

7.3

242

303

485

182

227

364

120"

7,6

253

317

507

190

238

380

565
212
265
424

._-----------
918
344
431
689

25

8.5

283

353

150

138

459

574

200

29.6

986

1233

1972

740

924

BadenBaden
>---------.

Bltterteld'
~_._----_.-

Bonn

108

240

512

96

214

455

Bremen

108

240

512

Bremerhaven

117

260

554

-----367

8raunlage

1479

S8 bazeaza pe scurgeri in torma de pilnle (stuIUrI)

Bremervbrde

102

227

S~pratete p~ care cad preClpl~atiile care pot fl alnbu\te conduc\elor piuvlale cu

D'eburg

132

294

cadere Ilbera 51 conduGtelor pluvrale de racord cu pante mini me

hd=0,71

Dortmund

120

267

.. Corespunde DN 125 dupa DIN 195351, DIN 19538 DIN V 19560 s, DIN V 19561

\J

== 1.0 em' m

Drenarea acoperi~urilor cu flux sub presiune

Pentru acest sistem sint necesare arguniente hidrologice referitoare la
obiectul in cauza. Pentru dimenslonarea instalatiei de drenare sub presiu
ne Intensitatea de calcui a plol; trebuie sa fie de minim 300 I/(s . hal
in masura in care stabillrea scurgerilor conform DIN 19599 nu este
depasita. cumularea din zona scurgerii care este necesara pentru aceasta
tunctlune nu este conslderala 0 mundare a suprafetei de acoperis,
Acoper,surile speciale. de ex. cele cu inundare proiectata. trebuie etansate
s, d,mensionate dm punct de vedere static pina la cota de inundare,
La d,menslonarea instalatiilor pluviale sub preslune inaillmea de care se
poate dlspune este considerata ca flind maxim distanta dmtre scurgerea de
acopens si planu! de retentie, La reducerea deschiderilor nominale ale con
ducte' in sensul de scurgere sint ad mise abaterile de la normele din DIN
1986-' :1988-06, sectiunea 61 ,2, atit \imp cit exista argumente hidrologi
ce La scurgere, adica la trecerea in conducta subterana sau colectoare
care functioneaza pnn cadere libera, trebuie asigurata transtormarea
energlei cinetice importante pnn reduce rea vitezei de scurgere la ,~ 2.5 m/S.

Intensitatea "ploilor de 5 minute" calculatll conform sistemului ba

zat pe coeficientul de limp
Ca exemple de "plol de 5 minute" care, la scara regionala, sin! depasite
- in sens statistic - 0 data la doi ani respectiv 0 data ia 20 de ani, sint
prezentate evaluarile urmatoare extrase din foile de lucru ATV (Conditii
tehnice de contractare a lucrarilor) A 118, tabelul 15. Se atrage atentla
in mod deosebit asupra faptului ca in prezent aceste valori sint pre
lucrate in raport cu valorile de precipitatii modificate, in cazun Justificate
in mod special. In care conductele de drenare a terenurilor se dimen
sioneaza in functie de aceste intensitati ale ploii trebuie utilizate valorile
prezentate in ultima editie a foilor de lucru ATV A 118
Intensitati de ploaie care sint depasite anual (,5110, pentru T ~ 15 minute
conform Reinhold sl al evaluanlor noi din foile de lucru ATV A 118 si In
tensitatile de 5 minute rezultate in consecinta pnn calculul bazat pe co
eficlentul de tlmp.
(,5(1, Ploaie de 15 minute care, statistic vorbind, este depasita 0 data
pe an, Constanta de asezare conform foii de lucru ATV A 118,
Aceasta intensitate a ploii poate Ii utilizata la dimensionarea con
ductelor de drenare a terenurilor numai in cawri cu Justiflcari spe
ciale,
(51O.5! Ploaie de 5 minute care, statistic vorbind, este depasita 0 data la
2 ani.
(51O.05! Ploaie de 5 minute care, statistic vorbind, este depasita 0 data la
20 de ani.

Dimenslonarea conductelor de ape mixte

Scurgerea apei mixte Vm care este determinanta pentru dimensionarea
conductelor de ape mixte se compune din scurgerea de apa uzata Vs si
scurgerea de ape pluviale \i; aferente.
Vm ~ Vs + V, in lis

Dresden"

227

102

Essen

484

455

96

F,ensburg
100
223
474

- _ . - - - - - - - - - - - - - - - - - _ . _ - - - - . _ - - -..- - .
Frankfurt' Ma;n
120
26569

Garmlsch-Partenklrchen

200

GeisenkrrChen

120

946

267

569

569

Glef3en

._ _
98_ _._ _. ~ _._

.. 9."t"".gen

~9rambek'Hol:_t
Halle'

__. - - - . - ~?__ .

~-_._---------_.

~_~mburg_,
Hannover
!

__4~,,-

._'_'_7_--'. _ _~60_.
84',87

Hannover-Langenhagen

..

554

396

- - ._

46~_,__

.=20

100

223

98

218

46"':

278

592

._---.-------- ---------._-."---------
1.~ombLJrg (Saa":l...
.__.
'_3_'
~~
621 __

Idar-Ooerst1n

125

~gOlsl~

__.

'_0~

~_4_____=.~

74

Jever

165

351

33~ _ _ .

~ __

-----9'7--'-2-'5- ---458

~Kbln

i Konstanz

150

Kreleld
,'12
249
53',

Lamperthelm \H~-;~--~'--129---:~~-----~---

Llngen (Ems)

130

289

616

----------- -

Le,pzlg~1

~ _ _ ~_!

216

<16_0

'139

309

659

Loshelm (Saar!.)

r-----------------~-+--.-------------

Lubeck
!Ma'n2

106
117

~MonChengladbaCh

~_~,

MOhlhausen'

87

MUnchen

!
!

2..?_4

502

554 - - ,

~_.

'194

412

135

30',

640

526

111

247
240

512

OsnabrOck

150

334

711

Passau

123

274

583

Russelshelm

130

289

616

135

301

640

._-
64"

'rSaarlan-d-(a-Ii-ge~m-)--I

236
'--26-0- - - -

108

Oldenbu..:rg=--

136

; SaarloUis
Sprendlingen

133

303

296
630

',Stuttg~--------'--126--'
-28-0-----5-96-
j

~rthaus/SOlling

119

265

564

I Tner

131

292

621

i~Ublngen
200
~ d45
948

, Ulm (Donau)
140
I
312------66-3-
----------------------------~tzlar
~~2
_ _ J.__ 272
~8_ _
I Wilhelmshaven

Deschiderile nominale pentru toate conductele dispuse subteran trebu'

ie sa fie de minim DN 100, Deschiderile nominale pentru conducte sub
terane pentru ape mixte in alara cladirilor, racordate la un cam In cu scur
gere Iibera $i peste DN 150 pot Ii calculate conform (hid, ~ 1, umplere
completa fara presiune interioara sau exterioara),

625

-----'
569

._---

Indiferent de calculele - G) deschiderile nominale ale conductelor dispu

se subteran trebule sa fie minim DN 100,

16

__

114
254
540

------
120 ..
267
569

. _ - - - - - _ ._
_. -

212
450

95

Alzey

,-----------~'

. DlmenSlunl cont. DIN 18460. Penlru conducte piuv\ale din tabla valorj'le din laDe:

f1'

r5 :0 05

(5,,::'

I/(S hal

IWolfSburg

i
'1'

*)

85

189

112

249

Aceste valori au fos! extrase direct dIn Rernhold "Regenspenden In

403

531

Deu-ts-c-hl-an-d-~'

(Grundwerte fur dIe Entwasserungstechnlk)" - .,Intensilali ale pioil in Germanla (Valorl

de baza pentru Instalatiile de drenare( GE 1940

W-

Inlens,lat, ale ploi,

1 Racord la gaze

NORME DE BAZA

2 Instal. princip. de

inchidere gaze
3 Pies~ de izo!are

DIN 1986,18012, ORENAREA CLAOIRILOR!;)I A TERENURILOR

4 Robinel de inchidere
5 Cantor gaze
6 Compensator potential
7 Tevi inc~lzire
B Teav~ de canalizare
9 Priz~ la p~mint de
fundalie
10 Caset~ de racord
electric

11
12
13
14

Cablu lelelon
ParaMsnel
Posibilil. de ventilaTe
Racord de ap~

-0

La locuintele unilamiiiale si cele pentru doua tamilii nu sint necesare spntli pentru
racordul cladirii. Spaliile de racordare a cladirilor lrebule proiectilte cu ilcordul in
Ireprinderilor de alimentare si evacuare. Spaliile trebUie sa lie accesibile din spillii
general accesibile (de ex. casa scarii, coridorul pivnllei) sau direcl din exterior. Nu
esle admis sa tie ulilizale ca spatii de Irecere. Trebule d,spuse pe peretele eXlerr
@ . Perelll trebuie sa
or al clMirir prin care tree conductele de racord corespunda clasei de rezislen\a la loc de minim F30.
Usile trebule s~ fie de minim 65/195 cm. in cazul in care exisltl un racord liller
molicare usile trebule prevazute cu foi de usa plme. Dac~ exisla Tacord de apa Silu
la termolicare este necesara 0 scurgere de pardoseala. Spatiile de racordare a
c1adirilor lret)uie sa dispuna de ventilare directa din exlenor. Temperatura incape
rii nu trebuie sa depaseasca 30'C. Temperalura apei polabile nu \rebula sa
dep~seasca 25C. jncaperea lrebule (erila de inghel. Dimensiuni de incaperi: pina
la cca 30 unilali de 10cuiVtermoficare penlru cca 10 unitati de locuil' la\imeillrbcrtl
", ,80 m, lungimea 2,00 m. inaltimea 2.00 m Pin~ la cca GO d,' urll(at! de
locuiVlermollcare penlru cca 30 unit~li de locuil: latime 1.80 m. lungime 3.50 rn.
inallime 2,00 m. Nisa de racord eSle prevazuta pentru locuinte unilamiliale lara
subsol, peretele de racord pentru cl~diri CU pini'lla 4 unilali de locui!. inctlporen do
racord penlru clad!ri cu mal mull de 4 unitati de locuil -. (j).

CD -

CD.

(j)

inc~pere penlru racordarea cl~dinlor

A Inslalatia de antene
8 Inslalatia de paralr~snet
E Legare la p~minl resp.
conI. DIN 18012
leg. la p~m. de lundatii
F Instalatia de telelon
G Teav~ de 9aze
H Teava. de inc~lzjre
PE Cablu de protectie
V Cablu de racord la
o retea cu proleclie prin

Caset~

contoar

imp~minlare

W Con tor de ap~

I Piesa de izolare a
conductei de gaze

L
p

Filellung
Sin~ de compensaTe a
potenlia/ulul
R Teav~ de canalizare
8 Caseta de racord plr.
Curenl de inalt~ lens.

Conducle de compensaTe a potenlialului

Cladlrea

I
I

-0

.,I@:
0'

III

~] -

. :. . . :..

I~

~
~d57Q[
r
.::-:-:.:..
r
T'
175
:i . .' .'
J_ , 250
40

I
I

==~~=======

CaOjll slrada

SeC1June

~~I :~+all

g ~I

I $)

15

"0/ -f

() .1

Racorduri de

2
3
4
5
6
7
8
9

795

.'<..
... -

--------H

n1Calll

6 Ap~

40

Vedere

cl~dirilor

penlru racordarea

Condo sub pr~

cu clapet~ de

C~min

de vizitare
;) 1.0
Canal ap~ uzat~
Canal ape mixte
Canal ape pluviale
Racord de ap~
Racord de gaze
Racord de larmofic.
Racord eleclric
Racord post~

retcn\ie

C:-t r1:1 I
Slrad:"l.

lara. ca.min de vlzilare

cl~djri

Deschidere llbera (LW)

a caminp.lor, in m
plr, 0 adjncime a ctlmlnelor de
:>

0.4m

=
'I

Exemplu rocord articulat

C~min

de viz itare cu
racord articulat

115
-800
115

1----+1 01J 12...B5JUlLRJilj---1

H-tl--tf---#--Jt-lHHI
20

2Q 20

20

0.8

0.8

,.,

0.6 x 0.8

0.9 ::r.O.9
0,8): 1

ItlrA SpriJIIl urcare

VentHare pesfe acoperis

Plan de relentie

p'na. la < 0.8

Xl

polonlial
. :.: :':. '. 5 Telecomu-

-(])

Sect. lranSIJ
camm

?O 20

1+----Nls~

.3 I~DI-2Ot- JD13O_ IJOi Lim,l~

-'-'- -)3" "'", ~ -'-'-

compensare

1,;Jj..:. : : .:

.....

891

4 8iM de

i . . .. .. ..:::::r::=:::::-:::-c~

I
I

~i7 : ~;!~". i
60

"-'-'-f--t--+--r-~-'-'-'Plan
".A- _'_ l)'

Curent el.

Muchfa superioara a capaculut de la

c~minul canaliz~rii publlce

Cond sub

cu spfljln urc.

Pe~ilo 2 m in~ttlmo do lucru posle lalp.1

C<'lmmulUl, cflminele pol II reduso fa un
dlamclftJ de 0.8 m

Dimensiuni de

c~mine -

pre_\===1l~~,[<

Talpa condo de racord

-::-

Talpa

canaliz~rii

publ.

Racord la canalizarea publicA

2Q

1 Yenhlare mecanictJ

baielWC 100 n
2 Ap~ uzat~ 1002)
3 Tur incAlzjre ON 25
4 Relur inc~lzire DN 25
5 Ap~ cald~ DN 20
6 Circula\le ON 15
7 Ap~ rece DN 25

,.------

._--~------

Capac.
\ransp.

inalt. Iransp. in m

Locurn\a colecl.

m'th

ili

Ansamblu mare

m 1 /h

144 1100

14

18

'-

Locuint~

unltam.

m'th

47

12

~--

64i 22

Dlmensiuni in m

A
--,- --
1000

8 ..

.. -

_.Z

1000

1800

1300

2600

1950

-~----

---f--

Inslalaiiede ridicare DIN 1986 T31, 4045

17


II
I

Simboluri

,i semne pentru conducte ,i obiecte de drenare

NORME DE BAZA

DIN 1451, 1986, 18460. 14462

Plan

Vedere

I
I

:g
-D5

Denumire
f7\

in raport cu tlpul de conducta

Conducta pluviala
Conducteie sub presiune
S8 marcheaza cu DR

Conducta de ape mlxte

0)

---+-

1
-E3

'

-----<

--EJ
10::"

1:5

Denumire

[Q]

Pompa de drenare de subsol

it'

Instalatle de lid,care a fecalelor

\::==:J

@Cada

[l
il'..-Ji

==:J

@ Cuva dedus

CJ

iCJJ

'R

@ Bideu

P,soar

fil

Plsoar cu cL3.tlre automata

Conducta de cadere
Indica Ii: de sens
a) trecind incolo
b) incep. 51 des!. descendenl
c) venmd de sus 51 incheindu-se
d) incep. si des!. ascendent

d)

~~

de ex incepind 51
desfasurindu-se ascendent

"'",

b)

-{QJ

IC~

~ sens ca

0)

Conducta de apa uzata

f4\ Conducta de ventilare. Indicatil d~

11

/
0

Vedere

S8 marcheaza cu DS

--

Plan

I2J Conductele sub preslune

g
- - DR-

CONDUCTE DE APA lill DE CANALIZARE

DIN 1988

Schlmb de material de

(j)

inchldere de capat de teava

Teava de curatare cu deschldere

rotunda sau dreptunghiulara

Capac de curatare

Schimbare de deschldere nommala

5L

8=

Vas de closet. atasat de perete

,-------,

L_

Chiuveta de deversare

Ch,uvela simpla

CIJ

Chluveta dubla

construc'~ie

1Qj
~

~~

L---.-J

~,

L-J'

Lavoar. chiuveta de baie

Vas de closet. dispus pe

pardoseala

1~5

@ Retentie de mlras

CL

2Rlg0ladesCurgereSaUdedrenare
@
fara retentl8 de mires

[J

CJ

t13' Rlgola de scurgere sau de drenare

~~l
II

--;~

-@J

@ Masma de spalat vase

'14' Scurgere cu inchldere de retenlie

-@J

pentru apa fara lecale

\!.Y

Separator de graslml

--j0l

..

....: 01

@ Uscator de rute

-'~

B~

@ Statie de epurare

iC:::J

\J..:3) cu retentl8 de mlros

DO

LTI

--\lr

->

!StI

@ Separator de amidon

L!.J

~'-'

'"1Ir

7Separatordebenzina
@
(separator de lIchlde w;;oare)

.......1'0)

"""TIT

@ Dispozitiv de retinere a namolului

--<8r LKr
L"'

Ui-

'20' Separator de lichid de incalzrre

Ie:JJ

(separator de Ilchlde usoare)

Baliera de ilchid de incalz"e

H S,

H Sp

c:::'-

[lli-

~ Bariera de IlcfHd de incalzlre cu

H Sp

\f::9 inchrdere de retentie

HSO

-::JO
-I
r\

-::D-

t23' inchldere de retentle pentru apa

-cI'--

'24' Inchldere de retenlie pentru apa cu

--@-

~ lara fecale

'E:Y

r'i

----'-E3-

lecale

t2?' Camin cu scurgere Ilbera rreprezenta\

v::.::lJ

-0

18

Separator de acizi

cu conducta de ape. uzata)

@ Camln cu scurgere inchlsa

(f2

mica. SISt. cu 2 etaje

W@
{)

(10
-)

.1

Statie de epurare
mica. SISt. multletaJat

@ Slatie de epurare
mica. SISt. multletajat

Statie de epurare
mica. 51St. multletaJat

@ Put absorbant.

groapa de scurgere

Dispozitiv de climatlzare

Conducta apa incendii.

uda

E.___

Conducta apa Incendii.

uda-uscata

FNT

~ Conducta apa mcendii

uscata

FT

F SPR

Conducta sprinkler

@ Instalatie splinkler

r'

'VI

~I

Hidrant subteran UH

@ Hidr. suprateran UH

MaSlna de spalat

Racord stingere
incendll - WH
Racord turtun

Instalatle pulvenzare

Instalatle Slroplr8

F"

:~I

G) Conduct:' de a~a.

)(

Sttapungere de pereta

E3

sau pl~n~~u cu leavA de

protectl8 $1 etansare

Malcarea POlltlSl pentru 0

inchjdere de conducla

Marcarea pozitie;

Leg3lurA delasabila

indica! simphfical prin

prescurtari

legalura fixa

V
legatura ln$urubala
GAL regatura cu Iilel pe

leg3lura. prin furtun

F
KU

p~nlru 0

~eg~IUra delasabila,
In general

armaturA de exlrac\le

Tipul de Jegalura poale Ii

-0

Aparal cu pAr(i rolali . . . e

dreapla-stinga
legatura cu Ilansa
cup\aj

legalura cu mula

imbinare prin prindere

M
KL

( ] ) Apar.a11~rA pa'1i
rolatlve

Legalura. cu surub,

it-

@ ~ispoZII~"'"

TW8D

GJ)

TWW5D-WD

-fJ-

-0--

de mas.urare,
Integral In conducla

TWZ40
TW15
~

@
@

50

40

15

Apa. potabila rece.

de ex. ON 80
Ap" polabila. caldA (W),
de ex, ON 50
Apa pOlabil3, c(rculatte (Zl.
de ex, ON 40

Ap~ polabila reee. lurtun,

deex, ON 15
Marcarea pOliliel pentru 0
modlficare de deschidere
nominala.
de ex, de la ON 50 [a ON 40

I><l

prin
lnsufubare

~
ST
CU @
)

-+- @

---+0

@
@
@

[)f::)

modllicari de malerlal, de
ell. de la olel la cupru

-lSICruce de conduclo
(lara. tegalU(3)

@ ~egatufi fixe.
In general
Trpul de lega.tura. poale rl

indlcal simphlical prin

prascurtAri
[egatura sudata
S
leg. prln lIplro cu cio
L
canut de lipil
leg. prin lIplrB cu adellV
K
leg~[ura cu $urub
G
legalura cu mula

M
legalura prin presare
P

@ Armalura de
@

Rebinet de

lnc~idere

@ Crapela de inchidera

Vent11 de inChldefe,
. . . enld de Irecere

Tiput de leg~lura poate Ii

indica! simplilical prin
presGurlari

Ramllicalie ~
ambele pa'11

G
S
D

Conducl~

UP

b) illcepind 51 desfasurindu-se ascendenl

c} . . . enind de jos
d) incepind $i des13$u

P
r:f

-iIr-

rindu-se ascendent
e) . . . enmd de sus Si
inchemdu-se

@
24

S.eparare.electrica..
plesa de Izolare

Cot de dila\are

~r1J-

26

Compensator de lungime,
compensalor tea.. . a de

c:::::::::L

[):(]

. . . entll drepl
. . . enlll inclinal
. . . en[11 de reduclie

. . . enlil sub lencuiala

Venlil de call

@.
K
KL

t:zs:l

Salaria "'2rticala

=t>-

Ameslecator

GJ- @

@
@

Puncl fix conducla

PriMere condUCla cu
ghldaj

Panla conduc1ei,
de ex, 5%

Strapungere de perete
sau planseu cu leava. de
protectle

)CJ-

tA

Ventll CU patru cai

Robine! de trecere

!Xl

-QD-

Flaru

@)

Pomptl

dcdunZ(1ffl: lnSI~I<llle
de dosoflnLzaro

!@ In,lolal'. do "d,cme

! 30 m'l h !
I
I
L._._._._._....i

Rezervor de spalare
pen1ru c1ose1

Du,

Ous cu lurtun

Arm~lura cu

a pro5 1u nll

l'

+
I
III
I

Venl11alm de to . . .1

Venlila!le de I~""'i cu
conduCla de plcurars

Z~

Dispozl.ti.. . de aensire

Dispollti.. . de aeflSlre
de le"i, Ilux do lrecore

@
@'

!~

Robmel cu trei cai

-B-

Robinel cu palru ca;

lorajulu; (de ex, lateral)

Colier cu . . . entil ptr.

inceperea lorajului

(de ex;. sus)

In

..

Aeductor de presiune.

entil de presiune de
Hecere

-@D-

DISpozi11...... de e.. . acu3lO

a aeru!w din le.. . i

---rn

Usc..'llor df! rule

-{;j

Aparat de

rn

Dispoll!l.. . de imple,
dicare a IIUllUlui rn . . . ers

EB
El

Masm."1 do sp.:lI.1l
. . . a<;e

dlspozitl.. . de aeflsire $i
II leI de lurlon

Venhl de scurgere
cu dlsp. de imp. a flux.
in...... dispoz\!t.. . de aC!ISlfe
Si 'llel de lurtun

Siguranta de spargere a
te.. . llor, sJguran\a do
fupare a lurlunelor

Scurgere Iibera.
separare de slslem
Dispozill.. . de separate
a levdor

Venlll de siguranla,
incarcat pnn 10l1a unUI

Venh! de sigurant:'!, do
coIl. incarcal pfln forp
unul arc
Instala\19 de dOlare

cllm<t(I~,lrry

Apari\t ptf

nh"l~urmo.l t1uxulUi
velum, "'P:\f~\ pH
m.:lsurmo,11rocorll
Conlor do valum,
conlor do 3p,"1

Cor,lar pIt c.V'II!:1lr'.1

do c,"Ildl.Jf"
Racord pIt. ~p<:lr:llfl
de m."Isuf~lafi
Ap.lf:l! plr

91 m."l~llr;tr(';t

lornporallilli
Ap:lf;1\plf n':,\"",Uf,Hl'.""
prO!\IUnll

Mmc;ne "uplimrynl.lf ,"I

'\1' ;tp plr m.1!O dlll'r. dlJ pl('<;
gonor,11ar dry m~lJul',url
de lens

I"

[]

inroglslr;t!Or

e.. . e'l' se IndIC,"1 llpd do

;tparill prm prescur!'HIJ.
v
!lux
v volum
T lernpelillur,"1
.\p ddoH:j(l\~ do IcnStuno

Ventil ~~ trecere cu
dispozlll.. . de
impiedicare a Iluxului

m.. . ers
Ventll de scurgere cu

Dispozill.. . de
inlrerupcre a levllor

",c

M<1sin:'\ de sp:'l1:U

Spalalor sub presiune

de te.. . i

--

auto-

lnchldere

cep
bita

@ Colier ptf. inceperea

Inst;\r~llo do

r-_-_-,

undo
Compensator
presgarnlluri

Balaria de perele

?)

Ven\ll CU \rei cAi

Tipul de legatura poale fj

indlcal simplilical prln
prescurtari

Compensalor de
potential,
legare la pamin!

venHI de golire

V @

+:::l

DIN 1988

inchidere, in general

a) cu trecere prin

zs

[><]

Ramilicalie pe a parte

Indicalii

f1

)(

Marcafea pOli~iei pentru

ascendenta

;:ip

5( ca piesA de reduc(/e

Legatura cu mula

@cIJPlal

@ca-@

16

Zl

~ Venlit de scurgere,

Legalura cu llansA

@ ~ega1Ura

Ind~caIO~ sau aparal

de lnregls.lrare

NORME DE BAZA
ALiMENTAREA CU APA

bar

@
@

armalura de inchidere sau

de reductio

,cu indIo
carea presiunij de
mlra!8 $1 de ieSlre 1n

ca .....

~5

---------

()

Conducl.:'l dn QIi,d.lI0

Propul51O pllll IlwdlJ

PropLI,,1O prm Untor

'1

@
@

~
'?

~
~
1!J

@
@
@
1

@
104

ProplJl~tO prm
inC.'ruro Cll glnul<llo
Prop(JI~'oI0 prll1 lL'rp
mcul\JI
PtopulslO r11rH'u;tI."1
Prapu{<;lo pfln ll1C'lor
oltlclnc
PIOPllt';IO pflfl
mnnlbl.1n.:'l

Prapul:,lo prtn pl'iIOrl

PrapUkltl pfln

olecllat1l.1gnol
Anzervor, f.''1I:'!,

pre~lUno, doschl:'i, cu
prO.1plm

19

---

Simboluri pentru instalatii de gaze

NORME DE BAZA
INSTALAlll DE GAZE iN CONSTRUCTII SUPRATERANE

Conducta culcata la vedere leu

mdlcarea deschiderll nomlnale)

25

Conducta cuicata acopenta (cu

indlcarea deschideril nOmlnalel
Schlmbare de secllune
transversal,a (CU IndlCarea

)(

Intrarea intr-o cladlre a unel

conducte de gaz

(J)

Piesa de (zolare

Ga:

Conducta ascendenta

incalzitor
de apa cu gaz

8.8 - 28.1

1.14-3.62

Cazan de inc?lzlre cu
gaz

incaizltor de
apa In c\rcu It

9.5 - 28.4

1 23 - 3 67

Conduc1<.=i. mODIIa

5.1-13.9 '070-1.91
Rezervor
de apa flerbtnte

Cularl pemru conducte

Soba gaze'
cazan gaze

Conducta ascendenta conllnuu

Intersectarea a dDua conducte

lara legatura

Pune! de ramiflcare

---jRT

Piesa de curatare T

-+RK

PISa de curatare K

III

Legatura CU l'.I.et lung

Legatura cu surub

Legatura cu flansa

..

lncalzltor de \ncapen cu gaz

ptr. racard la perete exterior
(cu indlcarea valorll de racord)

@
@

co2 rece bleu

ros.; carmII'
neg r..

II

Aparate

Putere
, caloflca
kW

'Volum
de gaze
'm 3,'h

deschlderil nomlnale)

~
ir;ml
---jIll-

incalzitor de rezerv8. de apa cu

gaz

Conducta descenden13

=:>'"77r--O-"-:-:;-"'-'-'----'

Valorl de racord

Ins~alatil de gaz

'I

50

Legatura In cruce

Gaz crasenesc LC.-'m",-'J - -

Produse de ardere In cazul

gazulul

RacOid de c!adlre in unahl

crept in raoort CLJ fatada

Legalura sudala.

1 Combmall de
rnlrareln cladlre

Robrnet de jnChldere

:2 AD reglare preslune
3 Organ de inChlder~
4 Con tor

jnchizator

Conducta ae
ascendenta
f5 Conducla
uz
7 Conduc!a de raml!lcalre
8 ArmCilura racord aparate
Inslal de lnchldere CiJ
declansare 18rmica
9 EChrpamenl gaz. cuplor
tncalzllor apa

Ventll de inchldere
DISPOZIIIV de fnchldere cu

declansare termlca

Rablnet de coil

DJspozitlV de reg\are a preslunil

Contor de gaze

Cuptor cu gaze (4

OChlurl)

GVU

?
-{>I<J--Insta~

,:,::

(dom.a~

I1m.pub!.)

latOf

I~
I
I

Cuptor de incalzlre cu
gaze (4 ochlu,,)

"!ill'illill=plI..,Li=:=~f=~======

::::>

F"gider cu gaz

Siguranta de llux Sl clapeta de

evacuare a gazelor

Contor ie subsol

:t"l'~"Cp;I!vf..:

2.6-60.3 :0.34-7.79 i

Ahmentare cu gaz

Cantor la niveluriie supraterane

1 Conducta de allmenlaTe
reteaua oraseneasca

2 Conducl.3 de racord a
cladrrll din ole I

3 Teava \nvelrs

4 Sl~uranla de tragere
5 Instal. prmClp de inchld
i HAE I cu plesa de
rzoiare Inlegrata
6 GraMa dlnlre GVU Sl
Instalator
7 DISPOZlllv de reg laTe a
preslunll

01
1 Cond drSp. liber cond, de gaze pOl fl dISP, Sl In

ex! cladlrll. de ex plr un SISlem de i'icalzlre De

acopens. 0 conoucla df' gaz nu lrebu:e ienla de
inghe\
2 Conducta de gaz sub tenCUIala
3 Cond de gaz in camrne sau canale trebule ven

Illate Deschlderea cca , 0 cm~ La pli"lnsee sus

pendate aces Ie golur', \reOUIe dlslrlDulte 09 d!a

gonal.

Dispunerea conductelor de gaz

Pompa de caldura cu
gaz

8D

~CM

II

1 Valoarea mrnlm. 1 m'fkW

2 Gal aer ardere
la calane pina la 50 kW
50 cm 2 in aproplerea sol
3 Gol aer ardere
la cazane peste 50 kW
sectlunea lransv. a goiulul
150 cm 2 +2 em:' per kW, care
depaseste 50 kW
exemplu cazan 65 kW
50kW+15kW
150 cm".,.(15x2", 30,' cm"
=180 em:

Teava de evacuare a gazului

(cu indlcarea e,)
Instalatii de evacuare a
gazelor (cu indicarea dlmens.);
$1 ptr. cO$un de evacuare
Flltru
incalzltor de incapen cu
gaze

Jt

incalzitor de apa curenta cu

gaze

incalzitor de apa
combinata cu gaze

20

Racord de cladlre pentru apa si gaz

intr-o caseta lata de 1 m si adinca
de 0.30 m

incapere de dispunere '" 35 kW

,"

I''""'' ', "

~ 'Sl' ' ~ ''''.':r[ ~\

~

:;;:;

i!111

_ 1,80

-,

~//

Q)

) ~y
150 em'.-

'.re""

NORME DE BAZA

1n~I I~rnl

INSTALATII DE GAZE iN CONSTRUCTIILE SUPRATERANE

~
DIN 18017 --+

Instalatiile destinate consumului de gaze pot Ii dispuse in incapori nllrn;ll

Golul de evacuare sub leava de

~;~;~~~~~~:[~:;n~;~~;ig~;:~i

daca nu se genereaza pericole determinate de pozi\ie, marime, structllra

constructiva $i tip de exploatare $i trebuie sa lie omologale do DVGW

oblUral
La lei ghena de venlilalie din

(Deutsche Vereinigung des Gas- und Wasserfaches e. V. -

~il __ap_r_o_Pi_e_re_a_p_a_rd_o_s_e_li_i

H
1i '""~" '"

?:'

Dislanta dintre componentele realizate din maleriale inflamabile $1 par1i1e ex~

terioare incalzite ale unei astfel de instalalii sau distanta pin a la 0 eventuala
protectie la radialii trebuie sa excluda pericolul de incendii. Dislan\a dinlre
acesle componenle $i partite exterioare incalzile trebuie sa lie- 5 crn,

inca/zilor de apa cu gaze in baie interioara eu venlilare tip Keln

'~C"'<"'rB_a_ie

Uniunea

Germana in Domeniile Gaz $i Apa),

Inlerspa\iile dinlre componentele realizale din maleriJle inllamJbilll $i COI1l~

'."";=Ir=a===

ponenlele exlerioare incalzile precum $i ,ntre prOlec\iile la radi;l\ii $i in~

stalatiile destinate consumului de gaze nu trebuie incllise aStiel incil sa se
produca acumulare de caldura. Nu trebuie obturata ie$irea sistemului de

150cm2 _

evacuare a gazelor,
jnC~i.lzilor de apa.. in flux continuu in

La velrele pe pere,i exteriori cu camera de i1fdere inchistl $i in cawl lHle,

bucatarie cu lereastra
Golul de evacuare spre ghena de

imbracaminti inchise de tip dulap trebuie asigurala 0 legatura cu incaperea d.'

ventilatie sub teava de evacuare

peste siguranta de flux a

incalzitorulu! de apa

_~

m:

Vetrele, cu excep\la celor dispuse pe pereti exteriofl, trebuie dlspuse cit IllZli

aproape de cO$ul de fum.

150cm 2 _

150cm 2 _

~ ,i

Determinanla penlru dimensiunile $1 ventilmea inc,ipcfli oste sollcIIJf(!;lno~

minala la dileren\ele de temperatura resp. suma solicili'lfIlor nOIllIr1;lle 1,1

Bucatarie cu lereastra

dr~

feren\ele de lemperalura.
La spa\iile interioare cu ventilare conlorm DIN 18017 voluillul inc:iperll Ir"
buie calculat in lunctie de dimensiunile de conslruclle. Dlll1CllSIunile d"
construClie sin! dimensiunile finite ale spatii10r ~r doscllidorlior.

,~i

Golul de evacuare spre ghena de

incalzitoare de apa mic; (pentru flux continuu)

5 m 3 volum nu se dlspun incalziloare de ap;i rnici, la

venlilalie sub teava de evacuare

in incaperi de pina la

Golul de venlilare superior nu

volum de peste 5 m 3 $; pina la 12 m 3 gazele emanJte de inc;ilzitO.lr('le

este necesar

ell'

apa mici Irebuie evacuate prin instala\ii de eV.lcuare. inc,ipenla trehuie

EI--------

,;/

prevazute cu sisteme de ventilare. Peste 12 m,_ 20 m'trebuie Sci axisle un

sistem de venlilare sau incalzitorul de apa mic trebuie prcvawl cu sislcm

inctilzitor de apa. cu g(lze in baie intenoara. cu ventilare tip Kern; admis numai
daca este d,sponib,l 1 m3 volum de incapere pentru liecare kW instala!

l" .,~,~-

150cm

600 cm'

sene lor elaborate de producatorul aparaturii. in raport cu captu$eala volrei,

incalzitor de apa cu gaze in baie interioara cu ventilare lip Keln

~,

~-

sectiune libera. Golurile de ventilatie trebuie dispuse conform indicallilor $i de~

imbracamintea lrebuie dislantata lateral $i in (ala cu - 10 crn.

dispunere prin goluri de ventilare superioare $i inlerioare de cite

~Bra_i_e

de evacuare a gazelor, in incaperile peste 20 m ' se pollnstalJ I.'lfa sdcrnc

de evacuare $i tara sisteme de ventilare.

[]]

Bucatarie cu fereastra

Golul de venlilare spre ghena

sub leava de evacuare dar peste
siguranla de Ilux

IJ

~m~

incalzitor de ap~ cu gaze in baie interioara. cu ventiJare prin

8) incaperea
adiacema.
I--,al~
s~pr~;Tcon'in~
Wi care~
~
__ l:5_ inall:... ~sl~leaz~
14~~ ..!-!~~"'-f!l()W/""--~ Wlm'

Exemple penlru sisteme de ardere.

aductie de aer 5i evac~are a

gaze10r P::!: acoperis

1l1

6 m'

15 m3

3.75 kW

27 Wlm'

34 W/m' 47 W/m'

94 W/m'

.::-~~:~~:~-=;:-,:~- ~i=:

16
40
----- ~
45
18
20
_._-22

50
55

24

60

28

75

~-~ -65- - - - -

10

71

91

125

250

11,25

80

12,5
13,75

89
98

102
1114
125

141
156
172

282
312
344

136

188

376

15

107

16,25

116

148

203

406

17,5

125

160

219

438

'--

Ma.nmea $i capacitatea aparatelor de inca-Izi!

Malerlalo dp COW,lr

1;1 dls!. dl'! bloClll1 dn

cOI\';lr inll,lIl1,t!II!/1

InCI,
OINIBIGO

CO$urile de evacuare a

gazelor pot debuta la lIecare

din nivelurile in cauza.

rr

075/1.00

(2)

501100 mm

m~@ II

COS de evacuare a gazelor

Racordur;

'0 cosul de

evacuare.1 9;1ze 1or

21

118 -EJ

Aparate consumatoare de curent electric

I'

1:.1

G) Ap. eleclric.
In general

~:.n

~:::I

8)

Plila electrica
cu 3 ochlun
Plila electrlca
cu parte de carbune

Plita eleclrlca
cu cuptor

Cuptor

~~I

Aparat cu microunde

{~I (2) Grill cu infrarosii

L~

~
-ill]

-r=l
l-...J

~ID

8+

@
@

Plita de incalzit

Masina de spalat
vase

Aparat de bucatarre
Frigider. resp
congeiator. ptr. nr. de
stele vezi
DIN 8950 Te,I2
Congelalor nr. de
stele vezi sus
Aparal de clrmallzare

Aparat de incalzit
apa. In general
Rezervor de apa
calda

Friteuse

(jJ
~

Ventilator

-G

-G

@
21

~
~ @

Generator,
In general

Motor cu indicarea
tipului de proteetle
conI. DIN 40050
Uscator de miini.
uscator de par

Mas,na de spalat

Uscator de rufe

Radiator cu Infrarosii

illJJJ

rTiTTIIl @
~

OJ
22

@
2

Sursa de iluminat.
In general

Sursa de ilum. multiplu

cu 'nd,c. nr. de lampi si

pule rea, de ex. 5 lamp,

@ Sursa de ilum.nat
mobil
@ Sursa de iluminal cu

--X

comutator

Sursa de
33

iluminat cu
punte electrlca ptr.

--7<

--:X

S8r11 de lampi
Sursa ,de iluminat cu
reductle

siguranta

~
~

Sursa de iluminat de

(X

C)

C)

G=:J
>---<

@
40

@
41

42

>--+------+-i

36W

@
@

~
58 W

Sursa de ilumrnat de
avan8
Retlector

Sursa de iluminat GU
suphmenl de avane

-U

-Q
-@]
-{H]

Incalzitor pt. Incaperr

In general

!ncalzito~ cu ,calaura
Inmagazlnala

Geam transparent
Incalzll electnc

~~

Semnal. lumlnos.
banera optiC a
Semnalizator
secundar tip buton
ptr. Incendii
Semnal. de incendii
automat

Semnal. pol,t,e

Semnal. de incend!i

cu dlsp. de retire

@ Tablou de apel 5'

@ Ap. de comun. la

-B

virtul

mare dist., multiplu

Ap. de comun. la
mare dist., omologat

[g

Televizor

[]B- @1

D
~

P[rnJ
oD
oD

b-

-q

@
7

@
@
74

@
76

@
@

~
m

Ap. telel. simplex. de

ex. ptr. cladlre sau
poarta
Ap. telel duplex. de
ex. ptr cladrre sau
poarta
Centrala de
telecomunicatii, in
general
Disp. de deschid. a
uSllor
Semnal. luminos
tampa semnaliz..
semnalluminos
Buton de sonerie
Tablou de apel cu
butoane 51 placute
ptr. nume
Microfon

Microreeeptor
electronic
Distribuitor prrnc,pal
(telecomunlcatil)

Disp. de ramificare
sub tenculala

Disp. de ramlflcare

peste tencuiala

[J:::J inClaxon,
general

[3::J

-g

-dJ

Ap. de inreg,slrare

-{5]

Magnetofon

anu(are

{J9A

pa~ial

Rad,oreceptor

Slstem d~ semnalizar_e
lumlnoasa, automata,
de ex_ fotocelula

mare dis!,
omologal

m
~

Baza u~el instalalii de

semnallzare a

incendlilor

Ap. de comun. la
mare dISt., at8stat

i01l

Semnal'z. de
temperatura automat

slsteme de siguranta

-J

Ampliflca~,?r,

conducte,rndica
sensu I de ampllficare

Ap. de comun. la mare

general, coni
DIN 40700, p. 10

@ Laca! de trecere

+~r

dlsL in

ptr. lncendll automat

61

Semnal. pI.
Indlcatorul de topire

() Se~naliz. ~ecundar

@ Difuzar

-1 ",,,,

Dictafon

Ceasomlc primar de
semnallzare

oJ

de ex. cu comut. de
slguranta

Banda de ilum. de ex.

2 corp. a Cite 2 x 58 W

1J

(pendul de seif)

Ceasomic primar

@ Ap. de comun. la

@ Semnal. de v.brall!

-{Z]

-{~J

-eJ
ill @

Ceasornic secundar

Sursa de ilumlnat ptr.

lamp' de descarcare
$1 accesorll
Sursa de iluminat ptr
lampi de desc. cu
Indlcatii
Sursa de ilummat ptr.
lampa fluorescenta.
in general
Banda de ilum. de ex.
3 corpuri a cite 36 W

-f!J

C9

@ Semnal. de controi,

C9

[gJ

Aparate de semnalizare ~i
de radioemisie-recep\ie
4

DIN 40711, 40717

Sursa de iluminat cu
2 cablun separate

Motor, in general

i1J

30

48

5 x 60

Incalzilor de flux
contlnuu

@
@

a dte 60 W

1~

%1

--7<
--7<

NORME DE BAZA
INSTALATJI ELECTRICE

--wJ
GJ
D

Cantor

Tablou de cantor de

ex. CU slguranta

Ceasornlc de contact. de
ex. ptr. modi!. tarif curent
electric

Semnal.de~

temperatura

Releu de \Imp. de ex
ptr. liumin. casa scanl

li

--

9
W

@ Alarma cu mdic. t,p

li?

Reieu Intermitent.
comutator interm.
Comutator socurr
electnce
Reieu ptr. frecventa
acustlca
Bariera ptr. frecventa
acustlca

Alarma. in general

curent

@Gong

0-99

Alarma ptr. comutat

de slguranta
Alarma cu disp. de
retire

@ Alarma de motor
@
05

~ @

Alarma fara anu\are

automata, alarma
continua
Alarma cu semnallz
optiC
Buzzer

@summer

@ Srrena. in general

Claxon cu Indic.
lrpulul oe curent

Interton cladrre

~o

Interton poarta

4:

270

Sirena cu Indlc. tlpulu1

de curent

Sirena cu. indlcarea

111 freeven!e" de ex.
140 Hz

@
1

Sirena cu sunet
fluctuant. de ex
150 - 270 HZ

@ Inslala\le ilOlal~ in
lubun
@ lnstalatie izolat~ pte

Curent electrIc DIN 40710

~A

~2kHz

CD

ell

0
Curenl conlinuu

In

Cur~nt atternativ

lehn,c

(curenl electriC)

B::5
R3

Curenl allernaliv
frecven\~ acustlc~

Curent allernaliv de
inalta Irecvent~
Curenl alternahv de
frecvent~ maxlm~

III

@ Cablu subteran
@ Punct de sprijin,
@ Slilp ancoral
@ Stilp de lemn
@ Slilp de acoper~~, bral.
stilp din

teav~, In

In

gene,

X-X-X-X-X

interm., instal. iluminat

de avarie

@ Slilp cu piclor

Slilp ancoral

Slilp dublu
Slilp H dlspus transv,
sau slilp-portal

z~brele

Puncl de sprijin cu tirant

Instalalle

coaxlal~

Ghid de unde
reclangular ptr.

frecven\a max\m~

@-Instalalle

ascendent~

descendenl~

Leg~lur~

DozA de (amtnca~ie
reprezentare dac~ e
necesar

Doz~
inchldere de cap~t,

@l dispoz. ramificare

cap~1

Caset~ de. racor.d a cl~dirli

plr. curentl Ian.

In

gener.

Ca mal sus cu indicarea

de proteclle
~IP5' @ tlpulul
~ Dislrlbullor

Executal

- @ in conslruClie
@ Proiectat
@ Inslala)ie mobita

,.._._ . .,
i.._._ ....i

@ Instalal,e sublerana,
0

Inslalatie Iranspus~,
de ex. dou~ artere

I @ Inslalatle descendenl~
@ Inslalalie ascendent~ ~i

--y-

Inslalafll $1
legllturl de InstalalII

Stilp A dlspus in lung

conlrallS~

':'

"V @ Punct de spriiin cu

Z @ Slilp cu corp de Iluminal
@

'"""

----I

@ Slilpporlal din stilpi cu

general

a::::D

de ex. de sol
Inslaia\Ie suprateran~,
de ex. Ilber~

m m

Inslalall. pesl.

/77 /71

Inslalatie in

mm

@ Inslalatie sub lencuial~

Instaia\ie pe izolalori de
portelan (izolatoare-ciopot)

tenculal~

lenculal~

~~

str~ln~

0-0-0-0-0

""\

1-1-1-1-1

general

Instalalie

++++++ 54

3 ~ 63A

Alte reprezen\~ri, de ex,

telefon, Instal. de
noaple, instal. lumln~

@
1

-d-

$2~~

@ inchidere ptr, aparale,

68

de ex. carcase, dutap

de comutatoare, tablou
de comutatoare
Legare la p~minl, in
goneral

Racord plr. inslal. de

70 prolec\le conform
VDE 0100

@ Mas~, corp
@ Element, acumulalor sau
batene

@ Transformalor, de ex. de
sonene

de ex.

r~cord

Ondulalor,

de

ex.

schimbare poli, trans-

formalor de pulsatle

(I>

Siguran\3., in general

SigurantA cu lilet
Irlpolar~

Siguranla. ptr. pulere

@ maxima. la lensiune

joas~ (NH),
de ex. 50 A marimea
00
Comutator de

separare a
slguranlelor, de ex.
63 A, tripolar

@
80

@ S;0mulalor,

@
Comulator de
8 proteetle la curent
greSlt, Gvadripolar
Comutator de

proleetle a pulenl, de
ex. 16 Ai trlpolar
Comulalor de

@ proleetie a mOlorulul,

Elecl de

@ apropiere/mlscme, in

general

@ Efect de atingcre, in
general

:C>

@ Se~naljzalor de miscnro

ctJ

@ Com~t"tor 'SOGur!

A"

Inlrerup~tor

83

DIN 40717, 40711, 40710

curent

altematlv

@ de ex. lOA si lip D II ,

de curent

Ap. de redresare,

itt

, '''~

Inslala)i. cu
conduclor noulru

Sln~

:,Iilp cu z~brele,

In

-a- @

,S',SIIISSSS'!"

@ Stilp ancoral
@ :,Iilp de belon armal,

--H- @

impaminlare

Cu 20 x 4

@ Slilp ancoral

@ Instalalle cu

INSTALATII ELECTRICE

NORME DE BAZA

Translator, in general

~
-'-

sigurant~ fuzlbil~)

r
I
/

stilp, in gene,al

In exterior sau In sol

(lip

in general

~ablu plr. dlsp~n.re

Inslal. de ~rolectle, de ex.

f,1. lepare a p~minl, legare

a nu sau comut. de

sigurant~ (vechi)
Instalatie de

--- - - -

@ Cablu,
e

-{2]
'-

@
-_. __ ._- @
semnahzare
@ Inslalatle de
lelecomunica\li
@ Instalalie de
radiodiluziune
@ Instalaile cu
,W
caracteristici
@
Reprezenlare
'
3
i
slmplifical~
T
@
Inslalatie de prolectie
I

Curent mlxl

Elemente de sprlJln pentru

Instalatllle IIbere DIN 40722

--------

sirm~ lubular~

Inslala\le Izolal~ W.

inc~peri um~de de ex.

Inslala\i; de Inc~p. umede

Instalalll, Indlcatlve,
scopurl de utlllzare

curent alternativ

Cu indicarea
Ireeventel

5 Cwent continuu sau

~
r---=

(kl

inc~perl uscale,

de ex,

(f)

general

~T

CD

40

~urenl allernallv,

"-./"

(I)

-0 @
-id

pas IV cu InfraroSIi

eleclnea

Doz~gonl~

Prlz~ de conlacl mull,pl~

!'\

Releu lemponzal, de ex.

pt. casu sctlrll

Pnz~ de contact cu
prolcet1e simpia

@ Cn mai sus pi' curenl

tnfazal

jl'/P[

PfIZ~ de conlacl cu
r~'\ @ prolectle
dubl~

$(

5uprasarcina,

@ ~rrz~ de conlacl cu

G~l

inlrerup~lor
inlrerup~tor
stea tnunghi

;{

tripolar
Releu de

de ex. comulalor
prelerenllal

de avarle

@ Comulalorbulon
@ Comulalorbuton

"c!

Damaror, rezistenta

de pozltle, de ex. cu 5
Irepte de dema,are

i1umlnat

Comulalor cu lamp~
de conlrol
. Comulator 1/1
(intrerupalor,
monopolar)

cf
cf

( Comulalor 1/3

@ (comulalor de grup,

;;
X

Comulator 1/2
(intrerup~lor, bipolar)
(inlrerup~lor,

Irlpolar)

Comulator 4/1

monopolar)
Comulator 5/1
(comutalor de serle,
monopolar)

Comulator 6/1
(comutal.or plr: action.
dm locun difente,
monopolar)
_
Comulator pic action.

Pnz~ de conlact cu

InCuletoare

Reprezcnlare oPtlonal~
pi verHcal

()

@ Pma de conlact plr

uJ

@ RJcold "Ieclrrc, in

llf lr(lnsforrn<1lor do

scpararo

general

uJ

iFl

@ Outon dH v(lnlilaro

[J
-.

@ Somnallz

[IJ

.\/111''[

Racord plr. curent

Irdaz3t

tnst:ll.1tlo do dn:,!urnarl'

bulon

lnslal.::jlle de destumare

....\

Scmnaillator mcendllJ
(semnallz. bUlan)

de racord plr.

G;l @
23 sisteme de prtJlucr.1re

Doz~

automata a datolor
de ccmunicJ.\il
[IT] @ inInstal,]\le
banda lala

[ill @

DISlrtbullor de 181elon

98 g~n J~c~6~~\~\~~

~l @ Doz" do lelcco~n\Jf1i(;i1~(\

@ Comutator 7/1

~ @ Doz~ de anleM

aClionat prin tragere

99

(comulalorcruce,
monopolar)

c!:

@ Comulator lemporizal

@Dlmmer

qy-J

Inlrerup:llor

@ Comutalor cu senzor de

~ @

apropte(e/ml~care

Comulator aCI. prln

allngere

-1;7-

@ DISp. do ramlflcare pic

@ Oistribuitor plr. antcne

128 anlene

de ex. dublu

de ex. dublu

~l @

Amplillcalor pI. antcrw

@ Ooz:.'1 de 'lnlon:'l. cu

Doz~ do anten~ (doz~

de Irecere)

rez;slenl:'l. de

cap~t

23

II
~,;

~,r

"

0:

.,

.....

II
~
,.

Semnalizatoare optice
DIN 40708

~
($f

cp

G) Semnaliz

optlce. In

general

SemnalIz lummos
2

" ,
~

dlrectl8

Semnailz. luminos cu

co mula tor de reductl8

I L T-._._._.-

8) lampa
Semnaliz luminos CU
cu lum,nlscenta

Indica,tor lumlnos CU
revenlre automata

-0

i)
@
@]

CS@
~ @

lndlcator

'"I
c

_____

Indicator lumlnos fara

revenlre automata
Semnaliz. cu dlSp, de
umplere
Semnaliz cu

rnreglstrare
Cantor

@ Conlor cu semnallz.

c=J)
-1-1-1-1

lara reVentre

lumlnoasa

Semnallz multlplu

Baterii

DTIIIIIJ @ Balerie cu elementi

TIII.IJII] @ Batefle cu acumulatofl
~
(4celule)
-tf--tf- @ Eler'lent. acumulator

\ladere

etan armat cu

;:

0'051C 3 ..)'.',,,1<112

Pnze lilllTmat

Cos de fum

@ St1Ip de acoperis
pH Inslal. electr.

@ Vasde preaplin.
rezerVQr

@ Gra.ar de ,apada
@ Anlena
@ Conducte
din
tea va de metal

tenculala

Q--

--=-

'::'.9

-6"

~~~--=~=Jt~ahem. __

12
13
14

15

v.~

masma oe50alat

mcalzl\o'

=== _~

--,-_~---~..Q.i--

Iillr'lIr,al

~:::_Dt_"

--=-==--..5P4uu~Dapodll.~~~--~_------=--=-=---=-

PrIZ" lI~rnI1a'

venl,1
maSlna

.pala:
usc<l10r oe 'ule
010

L....!:.....J L2..J

33

J3

a lunglm' de DiM ta 2 5 rr

_ _.

__ .

._1_____
. _ ....Ier&aA..balcanJgggia~~

.__
_

. ~_--,--._. __."-_..:...__ _ . _ ' - - _ . _ - - - . _ - PRahl 3

. - - - - - - - _DebeA
. ---_
.- --,-------
IC,cc---cP~':::h'---:m:::rn'-"-_~--- ,__came
__
...-o
__
b~----=~,:::2-----=-~---==---::-_-_-_-~='-_-_.-~~
..

m~_

..

_ _ _ _~.

__

.. ---

!!i'lnI1A.~~_

~~~_-"-------_._--_~ .. _ - " . _ - - - - -

_ _ _ _ _ _ _ ._._~UWlza1ejnconwn
~rlll, $1

..

ilurn,na!

30
Dlr Slipr uua oe plna la 20 rr3' _ pesle20 m ~

\
1
.. _'~~~1..__.

___ ~_ _,_ _ C!.mllatt!ln..P1YnltUltlJ...RQd

.._

._.

Legare la pamint

din leava si din

bare

Legare la pam;nl

@ Ecla!Dr
@ EclalDf acoperil

@ Descarcator de
supratenslune
@ SlraDungere prin

Valorile de racord ale aparate!or electrice

Supr locUlblla

Nl.mCirUI

de

CirCUlI !

p-tr--

,-'m
_ _~_~_'I.::.um'-lna!51 prize

@Ult

@ Conlor de apa.

conto' de gaze

pesle 75 0 I. 100
p. 100 p) 125 !
peste i2,-S_,-6_ _~

Supr loculb~ ' NUTlEJrul oe C1rCUII~

, m
I IIUr'Illr.;:l1 51 orlze

pina la ~5 :
pes:e 45 p 55
pes:e 55 p i ~5
: DeS1E: 75 p ,I 100 '

pir,a 13 50
Deste 50 p I 75

II:Z:JI

,',
1'

Prill'-- ;;l1l't1Ina:

2..

:::.5~~

acoperlS

~ r----,

Pnze ;,:..m'r;nl

vel'\lL'

PrIZ ,

1')

~~

"='::::"'IlC,:""":,::II":Q':""""',,,Dil'::'

2:

Trttazal

teava

-b

_._._}---

~ ~

@ Zona de separare

37

IDI

.....loare. de l'1Iu;ord lkW)

pt nl5e oe 9a~l~
0: bucat'lfl
ventli rotd
p'lta
'''llder conoeialor
mas,na oesoalal vase

@ Sara de receptie.
catarg de sleaguri
@ conductele
Zona de racord la
din

---BE--

ij.

S :=

rr

_ _ _ _ _ _ ---"aIL..

vedere

-j-t

.---Camera.da..zl.$ldorm1ton.ll-

PrlZi'/ Illmlna'
~t SllP' lor:Jlb de p~<I:a B r

_--'..O.Cd.lzllJ.:..fLa~.

- - - - - @ Conducte
subterane
Conducte $ub
_._._.- @
33 acoperi~ Sl sub

Constructi~ de otel,
sine metahce

@
Conducta de
31 paralrasnet la

Nr. TlpUI de consum

prtze~~merur de IMlrl
-----~-~,-_~_-_~_-_~

3
peS\f ~2 ~Ina la 20 IT
~---_.-

racord

>.,.J

-HSemnallz de abandon

@ Conturul clad"ilor
de ape
@ Jgheab
oluvlale SI
conducte ae

~
~

au:omata

NORME DE BAZA

@ Acoperiri metal Ice

Indicator cu revenire
aLtomata

(}) IndIcator cu r~venlre

7 automata lumlnos sau
oscllant

---0---

Inter~itent al ind,cat de

~
~

Instalalii de paratrflsnet
DIN 48820

pfl<:le 100

Conform DIN 18015'2

i 8

Dotare exllnsa

~
~

16A 1

it> 'I(
16A2

~4

16A3

,..-"'2:;:.OA=4'---__

<

r:;' BucalEJ.rI
~

~1...,6""A,,"5_--Im

'\

-- 0
t

16A7

'(

<

16A6

{- -

16AB

16A 9

10

(~
t

ri'l Spallu gasDoa

W delucru

16A 10

~~-""'~-"--l:t Fief pe calcal

35A 11

*4

16A12
35A 13
15 Camera dE; ZI $1
sl.tragene 26.25 m'

""~':

-+--------~J ji'

.-.::'

24

Racordul
cladlfll

mm
Bala 1

NORME DE BAzA
INSTALAT" DE SECURIZARE ... [I
Inslala\lIIe de semnallzare a
spargerllor

G) Conlact de inchidere

f<llII

-+-JlW

*"

Y.

Contact magnelic

~>S

Contact de pendulare
Comutator ptr.
lensiunea lirulu;

Folie
Semnaliz. de
strapungere
Semnallz. d~ presiunel
pres de preslune

spargerea geamurilor

GJ) Semnaliz. ptr.

zgomole de Impact
Semnaliz. de miseare
paSlv cu lnfraro~lI

-e> @ Barier~
<~ @

<}--

r6'

...J

<J~

alarma.

,nsla'al" de semnallzare a
Incend lIor

[]

[]

~
A

<"1~

...;

<;")"
"1~

.'1

Semna/iz. modilicare
cimp inaUa. tensiune

@ Semnaliz. modit.icare
clmp Joasa lenSlune

~~
~---D

Bariera inalt~
tenslune
Semnaliz. miscare
ultlasunete Doppler

Bailera ullrasunele

Semnaliz. lIacari cu

@ Semnaliz. presiune
(declansare sprinkler)

L.J

Instal. de comanda
umana.

r'J'

@ Instal. de comanda.

rXI

temponzata

-l

Ap. de act. a lumlnii

:..J

rd'":.J

@ Semnaliz. acustic

1--71

O ""

0.,

@ Carcasa

r'
L

-l

'.J
LV

supravegheal

Inslalal" de supraveghere prJn

lelevlzlune
vederi
~J

CamerA de luat
cu optica
~~J 68 vederi
variabila.

@ Centrala plr.
45

[@ @
~

Centralade anuniare
a Incendlllor
Cenlrala de control a
accesulul

@ Centralade

I FU I 48

[lQJ

anuniarea alacurilor
Si spargerilOf

@
49

supraveghere prin
televiziune
Centrala de anuntare
a spargerilor in
magazrne

Camera de luat

Carcasa de protectie
'C:=J @ camere
de luat vederi

@ Carcasa de protectie

~m) 70

~J

L O0 0-1

'==--------

L.--::"'/

r-

;J

EJ
LO 0 0-1

cu cap de rolire

inclinare

@
Camera. de luat
71 vederi CU cap de
relire inclmare

@ Camera. de luat
7

Ecluz" de pm,o,n"

Turnichet

<101>

~.~

Sf:

usa

turnant~

usa c.u deszavorire

e!ectrlca
Us" CU desch'dere
eI8cl"c~

OberI,hl

II II

@ GriI'j de protccllO

CJ

@ Rozet~ de slgurant~

@ PI~cula lunga de

Carcasa.
supravegheala.

@ Dislribuilor

*"

6-1--

Tablou de anunluri

~~
,--";./
@ Panou de comanda.

centrale!Accesorll

\OEM\

Transductor digital

analog cu disp. de
cuplaj d'"ectie
lransmisie

-I

~}m)

vederj cu semnaliz.
de miseare

@ M,onitor

II.

91

protect!e
Sigurilnt;\ ptr. fero5lfO
cu loi rOlallve 5i
bascul,nte

8roasc~
~ Jro.1sc,~

in cruce
cu ,.~vor

lurnzlnt

~ ~
f~ @
~ @ Slgur""i~
~
Sigur<l111~

Bro.]sca cu zavor

Cirhg posterior

plr
fUIOurI

ptr. jillu!CIO

in~u,cre obllQalorr8
~f @ pnn
dou<"l perSO(lne

III

[y

@ inc111z;'l\OZIfC de

Miner de lorea"r;) cu
pOSlb. de mCUlere

Sigurant{l.

@ Broasca cu zavor

@ Panou de comanda

4c::J.

..---.

ij

@ Bro<1sc.1. Clllndnc;i
@ Slguf,lnt.:"t irnpolnva

74

alegerea camerel de
lual vederi
.

Monilor semnal video

plr. translare lmaglnl

101 transv.. broasc" cu

dublu z;)vor trJllSv.

Slgu.r~lnl,' pll. grl1Jjul

plvn\h~t

Iwsl @

Centrala lelelonic~
SImplex:

I Tol

Cenlrala deschidere
USI

[5-

Translator

Decodor. autonom cu

~- @ cod
suphmentar

'x-x_-x

~-

+++ @ Gard maolv. gliiaJ

0
L&

pemp,en

~
r ,

L..:

Releu de declan,are

@ Tabloul de chei ptr.

@ Semnatiz. spargere

Semnaliz. de lum prin

ullravioJete

[2J

eleclro-mecanlca.

Disp. de cuplaj digital

~
~

IOnlZare

mfraro$1I

@ Contact bancnote

@ Instal. de comanda.

I~I

@ Semnaliz. fla.carl cu

Semnaliz. de fum
optiC

microunde Doppler

r?,

tempefatur~

@ Semnaliz. miscare cu

ffil---[3J @

.J

de

," ..

SemnaJiz. diferen\e

Semnaliz. de lumina.

S.emnaliz. modilicare
~ ~ @ Clmp
capaCHIV

L.:

Semnaliz.
temperatura. maxima

@ Semnaliz. manual

~t .J
L:

Releu de declansare

[2J

@ Telecomanda
(;Bi Retlec!oare de

[SJ

@ Semnaliz. lablouri

...... @

~~

TIl

Releu de aciionare

optica

<l- - - C> Bariera cu microunde

~
~

r~.,
!.J

@) Semnaliz. optic

~~

l!

@ Semnaliz. ptr.

~(> @

LO.J

Contact de
deschidere

@ Semnaliz. de vibratii

r:, 1/;1

Inslalalie de

transmlSle
Transductor digital
analog

@ Ap. de redresare -

~
@
~
Q] l~rmarea
retea

Baterie cu .
acumulaton

Ap. aulomal plr.

numerelor
Sl anunt

@ Butonul instalaliei de

Inregrstrare

Instala\1I de supraveghere a
accesulul

@ Decodor On Line

~- @

[Illi.

0'
L! 0 0...1

/- - -}'

Decodor legitimalii

Decodor legilimalii cu

cod suplimentar

@ Decodor autonom CU
cod supiimentar

@ Terminal date cu
panou de comanda

II
_._._

Q..1 ridlc;'lni u~i\ dm

balamille

@G,Hd

Gard de sirl11~

gllrrllp;ll;i

Rul.ouri .cu dlspozitlV

de JI1CUlem

@ @ Ruloufl de 0101

@ @
[GJ

Grita) rulant sou pilant

@seil

Y:!J.. @ Slicl~ securizat~

25


II
I

Ghidaj cu degetul mic

pe muchia teu(ui

DINA'

DESENUL

Limba proe::anlUiul este desenul

prin care ,,:eS:2 iormuleaza uniVac
$i inteligib' I~Ierr;atlonal indicatiile
sale in for"-2 v,Dr oesene geometri
ce oblectl\ e '-:coogatlte cu desene
de prezen:2'e.
Dexteritate2 ;" cesen 11 usureaza
munca in cee=. ce Driveste formula
rea a ceee. C~ :5, Imagmeaza Sl in
ceea ce 0' \'es'e convmgerea co
manditari.c'.

G)

Hirtie pentru schlte

Schitarea (caroiaj de constucW)

~
" y/ J;::JF~ma
Y~

",,';

Forma Contca

Drvlzarea hfrtiei

gresita

(sirma)

indoirea previne ruperea

este corecta

Prelucrarea margmilor

Plan"et"

..Instalalie de desen'

!113/"
.....--.. ,

----~
'7~.~:~~'~O>/' \.~O~! ....'.
I'

......

'

,t

c,

Teu special

Instrumente de desen

Unghiuri

Desenu', oe 2c.lleclura este un mij

loc si nu cO seeD in sine ca in cazul
pictorilor. D.- =.ceSI DunCt de vedere
desenul oe e>:ee'J:le si desenul de
prezentare se oiierentlaza unul de
celalal!.
Pentru oese". C~ mina libera s! la
scara sint D::-.'"e olocurile de desen
(DIN A4, c. ,'-:e carolat" ldlmensiu
nea patra:e:' -, 2 em I. pentru schlte
mai exacte se omnveste hi1ia milime
trica CLJ C:,.:2';; :>1a: greasa pentru
centimetn. -=. sconre pentru juma
taliIe de cee: -etc si toarte subtire
pentru mi::-e:- ~ ::)
Pentru oesec. normat s! schite se
potrivesc CG'::a~e,e de constructi'
(conform nC'7a:ivuiul de dlcnensiona
re DIN 4i~2 ~
Pentru schitele cu
creioane -e se Dotriveste hirtla
subtire. lia"'S~2~er;:c.

1:-

Din sulu ce -, ~ie se taie formatele

potrivite To S -:vlouale se rup de pe
$ina -- (i se ... se ~ale In mtenoru -
@acesle.e
Desenele 'l.E:...::a!e cu creloane tari
se elaborea.::a "e hirtie de desen
complet tr2."s:a'en:a Sl rezistenta in
formatele Dlr, ~ Dag 4. se)2revad
cu protect,e ce muchll ~ ~ sl se
pastreaza '" :'oi:orattun
Pentru oeSsre.S ir IUS se Dotriveste
calcuL oen:'. 0 J:c,: Sl desene de re
prezen:are "-:,2. rezlSlenta la apa.
Prindere2. '::' oe desen pe 0
p1anseta S,-8 a. o:r, lemn de tei sau
plop, pem,_ 'c-"'3tele DIN ~ pag 4
se tace Cc D c~eze cu acelasl tiP de
viii ~ (2:. Ii=. ;nl: se piiaza 0 margi
ne lataoe 2:- 2re. unenor. va fi mar
ginea oe irc:sa~e'e ~ pag. 5. lar in
timpul oese-. J teu lrebule ridlcat
pujin de De ".~ e astiel 'Inci! sa fie im
piedlcata s:e'gerea desenulu! (de
aceea se cessr,eaza de sus in joS')
Prindere2. -'-: e, Doate II facula Sl cu
scotch ~
caz in care suportul
poate f s : - matenal SlntellC $1
Cellon sa'J -=.:enale la lei de netede).

Mijlaace aJutataare

Sablan de curbe

Deprlnderi utile

A$a-numr:e s .'[1s1a'atii de desen'

sint uzua;; 'r comen!ul ingineriei
~
ir a'a'a oe teurile simple
exista $1 ~':5 e S:JeCiale care permit
constrwea C ''''lielo' unghiun (pre
cedura :a:e-.:ata. Acestea sint
prev.azute :::-.. :.~;unl in octametri si
cen11metr '0 .. Scararu\" in e
vantai .. sca'a'.' oacalei pentru ~
sun. dlv;z=.'s=. segmentelor ~ \9
Echere 'c.~: CC Olvlzluni in mili
metri s: ~~=:=
Instrumente
pentru C.':S ~ : ; Saoloane
pentr~ C.':S -

-- :])

@
26

Mijlaace ajulalaare

AJutar la hasura!

Pazltla carecta a degetelar

DESENUL

Gum~ de ~ters, roal~,

culile de ras etc.

~abloane,

$abloane pentru scris

Tocuri rezervor penlru Ius

Ascu!;lor;

Ma~ina de asculit

textelor

Mina se menline ascutilA prin retire

ABelABCDF...
AaC"&L-

LIlere aulocolanlB $1 de inseriere

Instrument cu trei brate pentru

desenarea perspectiveJor

f1i\
~

Dimensiunile literetor se
in puncle

m~soarA

Masini de scris pentru executarea

Imaginile de prezentare deslusesc

intentiile proiectantului. conving
adeseori mai mull decit explica\iile
prin cuvinte. Imaginea de prezen
tare ar trebui sa fie construita ast
lei incH ea sa corespunda realita\ii
viitoare. Izometriile pot inlocui 0
perspectiva aeriana daca sint de
senate la 0 scara ,,; 1:500 - @
Caroiajele de perspectiva care,
conslruite cu unghiurile uzuale,
sint potrivile si pentru irnaginile de
interior - @. Deprinderi utile de
desen: desenarea rapida si
exacta a rormelor cu unghiuri
drepte numai cu teul, lara echere
- pag. 26. Determinante pentru
succes sint pozilia corecta a leu
lui si exerci\iile numeroase. Div\
zarea unei Iinii anumite in seg
mente anumile este facilitata de
pozi\ia corecla a unei rigle norma
Ie - pag. 26. Dilerile mijlooce
ajutatoare. Pix pentru mine 2 mm
o toate gradele de duritate de la
6 B pina la 9 H.
Pentru s!ergerea tusului guma de
tus, culit de ras sau lame de ras,
penlru stergerea creionului si a
minelor gume care nu intind. La
elaborarea desenelor cu multe linii
sint recomandate sabloanele de
sIers - CD. Componenlele scrise
se executa cel mai bine lara mil'
loace ajutiltoare, in desenele tell
nice se executa cu snblonno in
peni\a tubulara, penile Gropllos,
penile izografe etc. sau cu pensu
la rotunda - @. Sin! tehnici bune
pentru cel care nu scriu binG.
Normalivul intenotional referitor la
scris ISO 3098/1 ~ DIN 6776. Se
utilizeaza sabloane de scris cursiv
si vertical -. @- @.

f12\ Suport pentru desenarea

Plan~el~ circular~ pentru

desenarea perspectlvelor

I.;,5J perspectivelor

Unghiul de vedere

"

f,\.,

,
\.'"

~"/'\''''',
,
,
' . . ,1

...,:'

'):

,.'.. . ,f

'?

+1 .--_.-

Izomelrie

Metoda

perspecliv~

Linia orizontulUi

Aparat pentru perspective Reile

Carolal pentru pelspectlve

27

II

III

INTRODUCERE
OMUL CA UNITATE DE MAsURA $1 CA SCOP

Omul creeaza obiecte pentru ca acestea sa ii fie utile. in consecinla,

dimensiunile lor sint pe masura corpului. Astlel. in trecut, membre
Ie omului erau baza fireasca pentru toate unitalile de masura.

Pe baza acestora a fost dezvoltata aceasta invatatura a proiectarii

care porneste de la om $i care ofera bazele pentru dimensionarea
clildirilor Si a componentelor acestora.

Pina astazi ne formam 0 imagine mai buna asupra dimensiunilor

unui obiect daca aflam ca este inaIt de atHea staturi, lung de atilia
cOli, mai lat cu atitea picioare sau mai mare cu atitea capete.

Cu aceasta ocazie au fost cercetate, dezvoltate $i evaluate relativ

pentru prima oara multe aspecte fundamentale.

Sint termeni innascuti ale caror dimensiuni Ie avem practic in singe.

Unitatea de masura metrica insa a eliminat utilizarea lor.

De aceea este necesar sa ne formam 0 imagine cit mai exacta Si cit

mai vie si despre aceasta scara. Comanditarii fac acelasi lucru atunci
cind masoara incaperile propriilor locuinte pentru a capata un reper
pentru dimensiunile indicate in planurile de constructie. Cine invata
sa construiasca ar trebui sa inceapa prin a-sl imagina cit mai suges
tiv dimensiunile spatiilor si ale obiectelor din acestea si ar trebui sa
exerseze permanent aceasta abilitate astlel incH, la reprezentarea
fiecarei linii Si dimensiuni, sa isi imagineze cH mai realist dimensiuni
Ie mobilierului, ale spatiului sau ale c1adirii pe care Ie proiecteaza.
Capatam insa instantaneu 0 imagine corecta asupra dimensiunilor
unui obiect daca, alaturi de acesta, vedem Si un om, fie in realitate,
fie in reprezentarea grafica. Este semnificativ faptul ca in prezent,
in imaginile din revistele noastre de specialitate, clildirile Si spaliile
sint aratate prea ades fara oameni.
Imaginea pe care ne-o formam despre dimenslunile acestor con
structii este adeseori gresita Si sintem uimiti de cit de diferite, de
cele mai multe ori, de cit de mici sint ele in realitate. in aceasta sta
re de fapt consider ca rezida Si motivul pentru frecventa lipsa de
relatie dintre clildiri, tocmai pentru ca proiectantii utilizeaza scari di
ferite, aleatorii, Si nu pornesc de la singura corecta - omul.
Daca aceasta stare de fapt trebuie sa se schimbe, atunci este ne
cesar sa i se arate proiectantului din ce au evoluat dimensionarile
pe care adeseori Ie preia fara sa se gindeasca.
Proiectantul trebuie sa stie ce proportii exista intre membrele unui
om bine conformat $i ce spatiu necesita un om aflat in diferite pozitii
sau in ml$care.
Proiectantul trebuie sa $tie ce dimensiuni au uneltele, hainele etc. cu
care se inconjoara omul astlel incH, plecind de la acestea, sa poata
sa stabileasca dimensiunile optime pentru recipiente Si mobilier.

Posibilitatile tehnice contemporane sint integrate intr-o masura

mare, normele germane sint respectate. Descrierea este redusa la
strictul necesar $i completata, respectiv inlocuita, pe cit posibil prin
desene sugestive.
Astlel, proiectantului practician ii sint oferite, intr-o forma concisa $i
coerenta, bazele necesare proiectarii pe care altlel ar trebui sa Ie
extraga singur $1 cu dificultate din multe carti sau din dimensiunile
unor cladiri deja executate.
in acest scop s-a pus accent pe prezentarea esentei, a datelor si a
experientelor de baza, in timp ce c1ildirile existente au fost introdu
se numai in masura in care s-a considerat ca ele constituie exem
plificari generale.
Caci totu$i, in linii generale si in afara anumitor normative, tiecare
tema este diferita $i ar trebui studiata, abordata $i modelata din nou
de catre fiecare arhitect.
Un progres real, in spiritul bun al vremii, este posibil numai in acest fel.
Dimpotriva, obiectele deja executate conduc mult prea U$or la imita
re; In orice caz, produc imagini stabile de care. adeseori, arhitectul
ce lucreaza la 0 tema similara se poate desprinde doar cu greu.
Daca insa arhitectul creator prime$te - asa cum este intentia de fata
doar Partile, atunci este silit sa teasa singur tirul spiritual care leaga toa
te necesitatile unei teme intr-o unitate care este $i de natura spirituala.
in tine, aceste parti nu sint preluate In mod intimplator din varii re
viste, ci sint extrase sistematic din bibliografie, tocalizate pe datele
necesare fiecarei teme, verificate prin intermediul unor cladiri de
acela$i tip, cunoscute si de calitate $i, daca a fost necesar, obtinu
te prin machete $i experimente, mereu cu scopul de a-I scuti pe pro
iectantul practician de aceste cercetarl fundamentale, astfel incH
acesta sa poata dedica suficient timp si ragaz laturii creative care
este atit de importanta.

Proiectantul trebuie sa $tie cit spatiu ii este necesar omului intre

obiectele de mobilier, in bucatarie, in sufragerie, in biblioteci etc.,
astlel incit sa utilizeze in condilii confortabile aceste obiecte de mo
bilier, sa lucreze confortabil, fara ca spatiul sa fie irosit.
Proiectantul trebuie sa $tie care este pozilia functionala a obiec
telor de mobilier, astlel incH omul sa poata sa i$i indeplineasca in
mod confortabil obligatiile sau sa se odihneasca in conditii confor
tabile, acasa, la birou, in atelier
in fine, proiectantul trebuie sa stie care sint dimensiunile minime ale
spaliilor cu care omul se deplaseaza zilnic, ca trenul, tramvaiul, au
toturismele etc.
Despre aceste spatii minime tipice el are 0 imagine precisa. Pornind
de la aceasta, adeseori subcon$tient, el i$i formeaza imaginea des
pre dimensiunile celorlalte spatii.
Omul insa nu este doar 0 fiinta in carne $i oase care necesita spatiu.
Latura afectiva este la fel de importanta. Impresia pe care 0 lasa
un spatiu depinde in mare masura de dimensiunile, conform area, fi
nisarea, luminarea, amenajarea sa ca $i de modul in care este ac
cesat.
Pornind de la aceste ginduri Si rationamente, am inceput in anul
1926 sa adun in mod organizat cuno$tintele rezultate dintr-o prac
tica profesionala si 0 activitate didactica diverse.

G)

28

Leonardo da Vinci: canonu l, propo!1iilor

INTRODUCERE
MAsURA TUTUROR LUCRURILOR

,
\,

Divizarea geomelrica a unei

lungimi a in raport cu
sec\lunea de aur

- - - - ~ - ---;: =-=---t-------,
\
\

-----.JC-_<---<

,,
,,
\

E
E

1
Proporjiile omului,

dezvoltate in raport cu cercetarile lui A. Zeising

-+

QJ

Cel mai vechi canon despre proportiile omului care este cunoscut
In prezent a fost descoperit lntr-o incapere funerara a ansamblului
de piramide din Memfis (aprox. 3.000 ani I.C.).
Aceasta lnseamna ca, cel putin de atunci, oamenii de $tiinta $i arti$tii
au facut eforturi pentru a descilra proportii1e corpului omenesc.
Cunoa$tem canonul imperiului condus de taraoni, pe cel al epocii
ptolemeice, pe cel al grecilor $i al romanilor, cunoa$tem canonullui
Policlet care a fost considerat timp indelungat ca norma, cunoa$tem
indicaliile lui Alberto, ale lui Leonardo da Vinci, pe cele ale lui
Michelangelo $i pe cele ale omului medieval, In special opera cu
noscuta pe plan mondial a lui Albrecht DOrer.
in lucrarile mentionate calculele referitoare la corpul uman se bazau
pe lungimea capului, a fetei sau a labei de la picior, dimensiuni care,
'ulterior, au lost subimpartile $i relationate intre ele astfelinc1t au de
venit determinante chiar $i pentru viata de zi cu zi. Pina in zilele
noastre unitatile de masura cele mai uzitate au fost piciorul $i cotul.
Mai ales indicatiile lui DOrer au devenit bun comun. EI a pornil de la
lnallimea omului $i a stabilit divizarea in fractii dupa cum urmeaza:

V2 h

lntreaga parte supenoara a corpului, lncepind de la debutul

picioarelor,

V4 h

lungimea piciorului, de la glezna la genunchi $i distanta

dintre barbie $i buric,

V6 h

lungimea labei piciorului,

V8 h

lungimea capului din Cre$let pina la partea inferioara a

barbiei, distanta dintre mameloane,

VlO h = inaltimea fetei $i latimea tetei (inc/usiv urechile), lungimea

miinii pina la incheietura,
1112

h = latimea fetei la inaltimea partii inferioare a nasului, latimea

piciorului (peste glezna) etc.

Subdiviziunile merg pina la V40 h.

in secolul trecut A. Zeising a fost cel care in mod special a c/arific~t
problema intr-o masura mal mare prin cercetarile efecluale pe baza
sectiunii de aur, prin masuralori exacte $i prin comparatii. Din
pacate, lucrarea nu s-a bucurat de atentia cuvenita pin a de curlnd.
cind un cercetator important din acest domeniu, E. Moessel -- QJ
a con/irmat lucrarea lui Zeising prin cercetari detaliate desfii$urate
dupa propria sa metoda. incepind cu anul 1945 Le Corbusier a uti
lizat aceste proportii bazate pe sectiunea de aur, numite "Le
Modulor" -- QJ, in loate proieclele sale. Dimensiunile sin!:
inallimea = 1,829 m; cota buricului = 1,130 m etc. -- pag.44.

29

II
.

OMUL

DIMENSIUNI ~I NECESARUL DE SPATIU

MASA CORPORALA

conform dimensiunilor normate si consumului de forta

III

-,

~
,

f----1375-------j

f--750 -----;

~625-----i

t------ 875 ---------j

t-- 625-----1

f--700--j

500

-~'D'

en

I
I

,:

,I

t-625-----j

r--300--1

! - - - 875------j

!---875-----1

f-------1125

-------j

en

c;

T
en

0
0

"

N
W

en

"
1----875--~

f--875------j

--- - - - 1 2 5 0 - - - - i
Dlmensluni pentru fotoliul eel, mal
mic utillzal la locul de cusul sau
masuta de lua~ cealul

Dlmensluni pentru scaunul ut"llizat

in loculnta 51 pentru a lua mas a

Dtmensiunile pentru
scaunul de lucru

DJmenslunl pentru fatal lui capitonat

f---860 -----j

f----71O----j
:

f--710-l
T

E!T

II

10

---T

Lucrulin pi cia are

in genunchl

sflnd pe seaun

s1ind lurees'.e

en

"'
T
p

1.
1----1250------j

r-'.......- - r - - < - - - r.....--....,;;;:OO~-II

!------1500

!------'625~____I

!--------2000---------1

30

OMUL

NECESARUL DE SPATIU iNTRE PERETI

DIMENSIUNIl;)1 NECESARUL DE SPATIU

pentru oameni in mi~care la la(imi '" 10 % adaos

~ 375 ~

I- 615 --j

CD

---<

f--

--1

1250

Grup compact

>--

~ 1150

I-- 1000 ------oj

1&75

-----I

Necesarul normal

--1

I--

NECESARUL DE SPATIU PENTRU GRUPURI

conform dimensiunilor normale

1700

-+

-----I

QJ

~i consumului de foqa

If----

2210

--------4

,..---------,

f--

Cor

---+-

675

----I

2000

I---

2125

~-

-j

La stalionM mal lungi

2250

Cu bagale de umar

LUNGIMI DE PAS

I.- 750

-+-

750

-+-

750

J.-

-1

Pas constant

675

675 ~

Pas de mar$

f--

1250

-----J f-

625 -j

2000

t16'

Plimbare

\!.:V

NECESARUL DE SPATIU PENTRU DIFERITE POZITII ALE CORPULUI

~
..

..

Masura maXima per m' = 6

personne (de ex. wlecablf1<"l)

-.,.......

-..;

1
---f-.
\

f-- 1125 ----i

~ 1000

f---

--I

1125

------oj

I- 675 -1

I- 625 -j

I-- 675

I-- 1000

@)

2125

----I

I---

1000 ------oj

f---

1750

----I

NECESARUL DE SPATIU CU BASTON l;)1 UMBRELA

NECESARUL DE SPATIU CU BAGAJE DE MiNA

f-- BOO -l

----1

I-- 675

--<

I-- 750 ----"

1 - 1125 ~

f--

2375

-----I

31

DIMENSIUNILE TRENURILOR SCARA

II E

III

,,'"
~

'----- +
~

:2

L'~

,
,
,,

'"

-<l

k'::-..L

1-::-:,

r--"'---

r'"-J,

~~

Iv:)

o.

1.5L.

necesan. 1 minim de
spatlu penlru
transportu\ de
pcrsoanc

I
I

1.62

-i

VehlClJle vechr si noi

ca exemplu penHu

1.12('
I

CD

72

:2 ~

~
~

92

,5

(9)~~5

~
~

..,

5,

50

(tI

OMUL ~I VEHICULELE

= 1:100

Vago n de persoane. plan. 68 locun de sezuL D.45 m pentru fl8care lac Lungimea tolala 19.66 m.
lunglmea compartlrnentelor 12.75 m. lung\mea vagonulu\ de bagaJ 12.62 m inal\lnlea treptelor 28-30 em

Sec:lune transversala pentru

CD

1.20-l

I-

-'--

~.

1====;1
f2'

Vago n de .tren rapid. plan. 48 locu[1 de sezut

lung, talala 20.42 m. vagonui de bagaJ8 18.38 m.

\!::..J

>--

J.

1,97

Clasa 1

-"',.:-,,::-

<>1 Inaltlmea
a 2-ai. 1.05 m per loc
2.0 rn.

""""'.,

Clasa Cl 2-a

~cls.

Secl. long II. pi

Clasa 1

USII

~ Latlmea uS II

iilbiOD~ 0

II

OO( 0

Yi~I'r1\IJD'

."

00'
i::::::='~""--:ii;;;;lliiiliiiill......::::.:::....;~~~,i! H(!~ 11 ~ 0
i

(lJ0 GOOQC
000 ODe DC

60-7] em

I, ' ~

EtaJul unul vagon etaJat cu patru OS-I

--...-,.-- 1908

--l

'-l--'L.--I.uU-L_-'_---iL.....Lill-'-'---' L---j-J' '-..lIJ---'

~1050 - - 4

Etaj

EtaJu) unul vagon etajat cu paHu OSil,

vagon restaurant cu 32 locun de sezut

\' 7

Pa'Ter

"":'i
i

~longi1,......J

Spat u

ntr

bagrlj-3

I;\-~I

1\- ~

1,/\ :

1'/ I
r '.j

3960
f-

32

1200

--T---

14". -------4------ 1906

1906

1908

1"- ,

L.\

-----+---

/\f"--,
1906

1906

----4

Parten.:1 unui vagon etaJat Cu patru osil CU compartimen: menaj. spatlu pentru luat masa 51 spa\lu pentru baQar8 28 locun de sezllt clasa a 2-d

OMUL ~I LOCUINTA

:..-:..;Q.<: ~ 2-:3~ o: o:~:u~r:"~,ed;:;':,~a; UI:B:; r:e~l:a~I~'~;ea: : a: :a: e: r: u:,:U: ': _:;: m: -e;.d '.: ;.:...:.:

......
...

)::::>..

'--

........

1 < .

aprox. 0.02 m)/ora oxigen

0:::{;;.;:;~~~~:~;~;~:~~~:~::::::::::::::::::::::;-: . . ':;';'"

.> f~::;~~;~;:;~:~~:~;~,~::::::;.
... .
~
::::::~~~~~~>::...

...
..-::::::::~20% umiditale retalNa a aerului - medls';:;:;::::,.
aprox. 0,015 mJ/ora oxigen

":::::::(/::'"

..

.::::;:;::;:St.'."81%

umldllate relall . . .

a <lerulUI - rnfldlo

~6g'ofa

V~~~i= d; ~ ~~

/----

la 0 umldi!alo a ;le-- ---.--

wlui redusa
- - - -

0,0 167 mJ/ora

sen sibil

bioxid de carbon

CD Dormil

mill

Odihna

mull

Lucru

15000 mkg rand;1,mcnt

mediu de !ucru po or.)

70 kg

la ergostal

CD-@

Emisiile de bioxid de carbon

~i vapori de apa ale omului lin conlormilale cu cercelarile lui H. Wolpert) -

Locuintele trebuie sa protejeze omul impotriva intemperiilor

si sa ofere un mediu care promoveaza starea confortabila si
deci, in mare masura, randamentul de .Iucru. Aceasta
inseamna aer bogat in oxigen, in miscare usoara, fara cu
rent, 0 temperatura si 0 umiditate a aerului placute, precum
si lumina adecvata.
Pentru acestea sint determinante pozi\ia locuin\ei in peisaj,
precum si dispunerea incaperilor in cadrul cladirii si siste

mul de construC\ie - pag. 2B1. Un sistem constructiv care

ofera izolare termica, prevawt cu suficiente ferestre mari
pozitionate in locurile potrivite ale incaperilor si adecvate
mobilierului, cu suficienta incalzire si ventilare adecvata
(fara curent) consliluie prima premiza a unei stari de con
fort de lunga durala.

NecesBrul de Ber

o data cu

aerul, omul inspira oxigen si expira bioxid de car

bon si vapori de apa. Cantitatile variaza in func\ie de greuta
te, alimentatie, activit ate si mediu Q). in medie se
iau in calcul pentru fiecare persoana cite 0,020 m 3/ora bio
xid de carbon si 40 g/ora vapori de apa Desi continulul de bioxid de carbon de 1- 3 %0 pare sa in
cite numai la 0 respiratie profunda, totusi aerul din locu
inta ar trebui sa nu contina mai mult de 1%0 . Aceasta de
term ina - la 0 schimbare simpla a aerului la fiecare ora
un volum de aer de 32 m 3 pentru fiecare adult si 15 m 3
penlru fiecare copi!. Deoarece insa chiar si cu ferestrele
inchise schimbul natural de aer la c1adirile izolate este de
11/2 - pina la de 2 ori mai ridicat, sint suficienli ca volum de
aer normal pentru adulti 16-24 m 3 (in func\ie de sistemul
constructiv). si pentru copii B-12 m 3 , sau, la 0 inaltime a
spatiilor de locuit de 2,5 m ~ cite 6,4-9,6 m2 pentru fie
care adult sl - pentru fiecare copil - cite 3,2-4,B m 2 de su
prafata locuibila. in cawl schimbului de aer mai mare
(dormit cu ferestrele deschise. schimb de aer prin canale
de ventilare), volumul spa\iilor din zona de zi aferent
fiecarei persoane poate fi redus la 7,5 m 3, iar in cawl
dormitoarelor la 10m 3 pentru fiecare pat. in cawl in care
calitalea aerului scade prin lampi cu ardere deschisa,
emana1ii rau mirosiloare in spitale sau fabrici, la spatii in

chise (ca salile de teatru) --+ pp. 123-126 introducerea

oxigenului si eli min area elemenlelor nocive trebuie

sus\inule prin mijloace artificiale.

CD -

CD - O

CD

La incalzire trebuie avut in vedere ca aerul din pal\ile cele mai

reci ale incaperii sa fie incalzit cu 0 caldura blinda. La tem

peraturi de peste 70-BO se produc descompuneri ale caror

resturi irita mucoasele, gura si faringele si care genereaza

senza1ia de aer uscat. De aceea sistemele de incalzire cu a

buri si sobele de fier, caracterizate prin temperaturi superti

ciale ridicate, nu sint potrivite pentru locuin\e.

Umldftatea

spatlllor

/--+--/--+--/--1--1 Aerul din incaperi cu

25
20

15
10

11
m
'"

sU

;.,.,--

'&

m ~~~::::::t:~J..

>

I!!

umidilate relativa de 50
- 60 % este placut $i ar
trebui sa se situeze la
;0 40% si ~
70%.
Aerul prea umed favorizeaza agen1 ii pato
geni, ciupercile de mucegai, Iransmiterea fri
gUlui, putregairea si

__L_J formarea
de condens
-(9).

CD -0

82,G3
78.8G
75,22
71.73
68,36
G5,14
62.05
59,09
56.25
53.52
50,9'
48.40
4G.OO
43,71

36

41,51

35
34
33
32
31
30
29
28
27

39,41
37,40
35.48
33,64
31.8'1
30.21
28.62
27.09
25.G4

26

24,24

25
24
23
22
21

22.93
21.G8
20.10
19.33
H3.25

Producerea vaporllor de spa de caIre om dilera in func\ie

-0. Ea conslituie un proces de ,aci,e im
de premize portant si creste 0 data cu temperatura incaperii, mai ales
daca aceasta depaseste 37" (temperatura corpului).

20

17,22

19
18
17
15
15
11
13

16,25
15.31
14.43
13.59
12.82
12.03
11,32

12
11

10.61
10,01

f--;'~~~~'O(l~~-

10

9.39

9
8
7

8.02
8,28
7,76

7,28

t ~25

g~~

CD

Suporlnbit'

Suporfabil
mal mulle ore I/ z 1 ore
~o
___~ ~ ~_ _

I----

~~.de iod

Vapori de clor

instantanau

~__

__

~005_~ -.!JcO_O_3_ _ . __ ~ _

_0,001

0.004

0.001
0.01

0.004
0.05

Vapori de brom
Acid clorhidric
Acid sulfuric
~~ogen sulfurat

f--A_m_o_n_ia.c
Monoxid de carbon

f--_o'-,1
0,2

\_0,05

_~

1.5
0.5
o~?_

f---3.~

2,0

1--::-~-I~u-i:-ad--~e-C-~~-~~~~-n---j--l-0----j--80-1'-5~L~~,0~~--1
Cumularea daunatoare a celor mal importante gaze de lab"ca
dupa Lehmann
- [ ]

"Mg. in Jitri, in rest

cm J

Sugar
Adult in repaus
Adult munca medie

cca 15
cca 40
cca 96
cca 118

Adult munca grea

Adult in virsl~

cca 140
cca 90

Coprl de 2 1/ 2 ani

in litri

Caldura (WElh) se distribuie in

rd. 1,9 % pe lucru (mers)
rd.

pe incttlzirca
hranei
rd. 20,7 % pe evaporarea apei

rd.

1,5 %

1,3 % pe reSplr3t1e

Cedarea de caldur~ de caire om in WEih dupa Rubener ~

- 1

2~5

10

2,31

11
12
13
14
15
16
17

2,14
1.98
1.83
1,70
1.50
l,4G
1.35

18
19
20
2\

UJ

4.22
3.92
3,G4
3.37
3.13
2.90
2,G9
2.49

6
7
8
9

22

rd. 30,8 % pe conductivilate

rd. 43,7 % pe iradiere
rd. 75,8 % conlribuie deei la inc:t!zirea
aerului drn incapere

CD - O.

5.98
5.60
5,23
4.89
4.55

0,05
0,2

t--0,_3
0.5

+ 1

Temperatura spatillor
Temperaturile cele mai placute penlru om sint de 1B-20 la
odihna, de 15-18 la lucru, in functie de miscarl. Omul poa
te fi comparat cu 0 soba care se alimenteaza cu alimente si
produce pentru fiecare kg din greutatea proprie aprox. 1,5
WE/h. Un adult de 70 kg greutate deci in fiecare
ora 105 WE/h, pe zi 2520 WE/h, care ar fi suficien\i penlru
fierberea a 25 de lilri de apa. Producerea de caldura variaza
in raport cu conjunctura Ea creste daca tempe
ratura incaperii scade, asa cum creste in cawl activita1ii fizice.

50
49
48
47
46
45
44
43
42
41
40
39
38
37

I'

1,25
1.15
1.05
0,95
0.8G

JLLJH

Contlnutul maxim
de J.p:l. intr-un m"

de am in g

33

28

II

CLiMA SPATIILOR INTERIOARE

28

Conlortabil
18'

Expllcalll relerltoare la cllma spa\lIIor Interloare

Ca in cazul clJmel 8.ferente spatiului eXlerier. se poate vorbi despre cllma spatiilor

~.~
/

noare caractenzara prin valon comensurablle pentru preslunea aerulul. temperatura ae

25

rului viteza aerulul Si ..insorirea spatiilor Intenoare". temperatura de radla\te. Combinatla

:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:

rI

Inconfortabil

17

OJ

inte~

opt:ma a acestor factori aetermina 0 clima confortabila a spatiulu1 rnterior si contribUie la

mentinerea sanatatli S! la cresterea randamentului.

Confortul termlc eXlsta atunci cind economla termica a organismu(ui se afla lnlr-o stare

17

de echilibru, adica atunCI cind se produce cu un elort minIm din punctul de vedere al ac

tivitatii de lermoreglare pe care 0 depune organismul. Confortul este resimtit ca atare cind

plerderea de caldura a corpulul cOincide cu pierderea termica rea/a In tavoarea medlului

inconJurator. Fluxul de caldura se desfasoara dinspre suprafata rece inspre cea calda.

;.:.:.:.:.:.:-:.:.:.:.:.:.:-:.:.:.:.:-:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:-:.;.:.:.:.:-:.:.:-:.:.:.:.:.:.:.:
Confortul termlC dependent

30

28

'"'-,",~-~~

i
26

24 1------L dupa
22
20

,
16

/!
.

16

.~

38
I

36

~'2

3Q

0.
r.

""~
~

28
25

18

20

22

2'
il. IC

26

28

ratura suprafeteler respective. Este proportlonal.3. cu puterea a 4-a a temperaturil absolu

data cu

te adlc~t de ex .. de 16 orl mal mare daca valoarea temperaluril este dublata.

temperatura se modifica Sl lunglmea de unda a radlatiel. Aceasta esle cu atit mai scurta

Zona de conlM

aceasta preluare de caldura este cea mai placuta si cea mai sanato<'1sa pentru om (sobe

30' C, metropola pllna de praf. umid\1ate si zapuseala accentuata.

necon
fortabll

rloare. Temperatura aerulul

2,;

26

fetelor inconJuratoare nu ar trebui sa difere cu mai mull de 2 - TC fata de cea a aerulul

28

Modiflcarile oe lemperatura a aerulul pot 11 compensate intr-o masura oarecare pnn mo

Centrul calduril umane

26

24

22

:~

1-.

~ 14

12

20

incap.

22
-tiL

24

26

28

in 'C--

Zona de confort I

I Contino de apa in aer

. g/kg

c-

o pina la 5

stula: piciorul acopent prln stratui superior !;II temperatura podelel. Temperatura super'i

ciala a planseulUi depinde de inaltlmea Incaperii. Temperatura reslmtita de om rezu\ia

aproxlmatlv din media dintre temperatura aerului dm incapere si temperatura suprafetelor

inconjuratoare.

Aerul

Adecvare aer resplratie

genereaza in acest caz 0 racome locala a organlsmu1ui.

esle confortabila. La a um,d'tale redusa (sub 30%) particulele de praf capala capacilalea

Temperatura aerului $1 umldltatea relativA a aerulul. Umiditatea relatlY<'1 de 4050'"

trebUle prevazute 2-3 schrmburi de aer/ora. Necesarul de aer proaspat al unui om este

de aprax. 32.0 m 3 /ora

usor, proaspat

Schlmbu~

normal
-j~i_nc_a_s-cu~p_o_rt_a_bi_'

d_in ce in ce mai prost

greu, inabu_sJ_to_r
umed si fierbinle

neadecval

Insuportabil

Apa condenseaza bule in pL3.minl

Conform formulei recomandate de Comite InternatIonal des Poids et Mesures pentru

densltatea aerului umed rezulta urmaloarea ecuatJe I' = [3,4853+0.0 144IXeo2-0.041]

11-0.378

Xe)

Aceasta ecualle poale Ii scrisa si in lorma P ~ (PJr+qA) S1 +0.041 lXeo2-0.04)t.

34

Valori ale umidltatil aerulul ptr. aerul destin at resplratiel

de aar in spali'! de locuit: de 0.4-0.8 ori volumul rncaperii pers,"'ora.

-,

Contino apa aer destin resplratie( 37"'C (100 %)

fr

Aer proaspAt til schlmbul de aer. Opllma esle venlila,ea conlrolala Sl mal putin cea

Ie depasit un continul de C02 de 0.10 vol.-% de aceea in incaperile de locuit si dormil

Senza\le la resplratie

deja periculos

10-3

Miscarea aerului este percepula drept curent de aero Curentui

intimplatoare si continua. CO'ltlnutui de C02 din aer trebUle inlocult cu OXigen. Nu trebu

2QP:na la 25

peste 41

,i ml,carea aerulul.

i'

Zona de confort

, 10 pina la_20

4i

Plclorul descoperlt simte caldura/raceala numai prin stratul superior Sl prln groslmea aee

de a zbura

:--m_u_''-tu_m_'l_0_r

pesIe 25

Picloarele calde sau reci repreZlnta senza\l\ ale omu\ui Sl nu 0 caractenstlca a podele j

-0

bun

I 8 pina_I'-a_1c.o

Suprafetele critlce si11 constltUite In primul rind de ferestre. Trebufe eVltata 0 conductlvl"

tate termlcR ridlcat~ spre oodea prln pleloare. (Temperatura podelei mal mare de 1Te).

12 14 16 18 20 22 24 26'C 28
Temp. aer din in cap. il L

~_~-,--_fo_a_rt_e_b_u_n_ _

5 pina la 8

I~

f-

10

~ 18
16

i~I

rentelor orea mari Inlre acesle temperaturt se produce 0 mlscare a aerulur prea puternrca

. '
-.j'

"

scadere - cresterea temperaturil suprafetelor inconJuratoarel. Diagrame! in cazul diie

"

~ 20

dlflcarea temperatuIIi aferentE supra fete lor inconluratoare (temperatura a aerulur in

:: r-------+-i
~-'
"

18

a supralelelor inconJurlltoare.

Vara este placut (a 20-24 C: lama la ceO? 21 'C (p\us!minus 1 'C}. TefllperatL;ra supra

..

,I

Temperaturll de radialis scllzutA. RecomandArl relerltoare la cllma spalUlor Inte

.
,

Temp. aer. din

(2)

22

Incap

Din cahle). Cllma placuta: lebruarle,'marlle. 2.000 de metn 'lnaltlme. aer I:PSlt de praf si us

contort

\!
16

20
Ow,

cat. cer albastru incnis. soare IUCltor pe 0 suprafata de zapada. Temperatura de radlalle

Iidica;a. Cllma neplacuta: rniez de vara (Iroolcel. cer acoperit. temperatura aeru:ui de plus

14

18

ael

de (tnclusiv organlsmul uman) se incalzesc (ca/dura de radialle1. Om motive fiz\ologlce

reee

16
" Temp

SI

cu Cit temperatura suprafelel este mal ndlcata. lncepind cu SOO'C caldura deVine vlzrbila

i,

22 lortabil

12

neCOfl-

~neconlor~~

I \

12

i \

24

20

agentul termlC (de ex. apa drn radiaTOr) Clrcula mai rapID. cu atit clrculatia se desf.3.soara

mal repede Radlatia: suprafetele oblectelor c<'1lde emit a radlatle care oeplnde de tempe

(,

poarta cu sine praful Sl particulele plut!toare. Cu cit

:7

\
\'

32

incalzeste la contactul cu oblecte calde (de ex. radIator). se ridica. se raceste la contaclul

cu planseul $i coboar.J.. Aerul clrcula

\ contortabli I~mll~

34

20

.g 10

sub 10rma de lumina. Radlatla sltuati:!. sub limita de v\zibihtate se numeste mtrarosle:ra

dratle de caldura. Ea radlaza in toa~e dlrectiile. strapunge aerul fara sa II incaizeasca. esle

absorbita lpreluataj de corpurile solide sau relleetata. La absorblia radlallel corpurile soll

Zona de conlort

40

TEmp. aer Oln Incap t, in C--->

Capacitatea de conductlvltate termlca de ex, a cuprulul este ndlcata. cea a aerulur este re

dusa (materlale de etansare poroase!): convectie = a duce eu Sine caldura. Aerul se

11

: conlortabl

14

"

I Ii
/1

nec:Jnfortabll

1--.

12

Conductlvitate term\ca: 1ransmllerea caldurii pnn contact direct.

30

/1
/I
!i

L-.-.

,-.-.C.

Concepte relerltoare la schlmbul de cAldurll

40

ro

i8
2U 22 24 26 C 28
Ternp aor din Inctip i'.

C
I

50

.""
~

Zona de conlort

dintre preslunea vaporilor intre plele Sl medlul irconjurator)

.'"

12
1..

",<c

/,

PU\UI 51 suprafetele ineonJuratoare,): evaporare. respJratle (suprafata corpulul. dlferenta

60

"-

Fluxul de caldura Intern: flJX de caldura drnspre interior inspre piele In functie de Irigarea

sangvina a erganismuiul. Fluxul de caldura extern: conductte termica prin plcloare. con

vectle (Vlteza aeruiul. aerul drn inca-pere 51 diferenta de temperatura intre suprafata aco

penta de hajne Sl cea neacoperila): radiatle (dlferenta de temperatura intre suprafata cor

<-

~/;Z

16

'/

~/~$

18

14

90 f---,,---!c---"---,--;--~-----i

i~

neconforlabll umed

~~

lCupa
,FranK

Roeole,

Schlmbul de cAldurll intre corp til mediu

100
/

Producerea calduril. rngarea sangvrna a plelli, cresterea vltezel sangvlne. ailatarea va

selor sangvine, tremurul muschilor: racorirea: secretia sudoril.

Pereti care cedeaza caldura

Mlisurl de termoreglare proprll organlsmulul

Contini apa

I absolut

Umidit. rei
a aerului

Tempera\ur~ Descriere
I

2 g/kg

50%

OCcC

5 g/kg

100%

5 g/kg

40 ~,~
50Q/~

4"C
18'C
21 'C

100%

20'C
30'C

8 g/kg
10 g/kg

L28 glkg
@

70 Q
/Q

zj de iarna frumoasa.
clima insanat. plamini (Davos)
i
toamna tirzie frumoasa
clima intenor loar1e buM
c1ima intenor buna
cllma intenor prea umeda
padure tropicala

Citeva valorl pentru umidlt<1tea relatlva a aeruluJ ptr. compara\le

VeSI

Nord

BIOLOGIA CONSTRUCTIILOR

--Ill

vesl

De aproximativ 10 ani in special medici precum dr. Palm, dr. Hartmann (selul
Cercului de Cercetilri pentru Geobiologie Eberbach-Waldbrunn-Waldkatzen
bach). dar si altii depun eforturi pentru cercetarea infiuen\elor pe care mediulle
exercM asupra omului - indeosebi in ceea ce priveste subsolul, conslructille,
spa\iile, materialele de construc\ie si instalaliile.

2.50

Est

I
2.00

Inlluente geologica

Aer

Conform acestor cercelilri, peste intreg giobul pilmintesc se desfilsoaril asa nu

mitul grilaj global - Q) format din unde statice, generat aparent de ciltre soa

re, dar uniformitatea acestora duce cu gindul - inclusiv conlorm "Hartmann" ta 0

radiatie tereslril care provine din interiorul p~minlului Si este ordonatil in forma

unui grilaj de dllre crislalele aBate in scoarta terestril.

Grilajele sint orientate magnetic, in benzi de cca 20 cm Iiltime, de la polul magnetic

nordic spre cel sudic. in zona Europei centrale la un interax de cca 2,50 m si trans

versalla acestea pe direqia Est - Vest la un interax de cca 2 m - Q) .

Experienla a demonstral C<:\ aceste benzi sint nocive din punct de vedere fiziologic,

in special nodurile in cazul unei sederi indelungate Si reperate (cazul paturilor).

in cazul incilperilor rectangulare, la acestea se adaugil grilalele de incilpere ale

rente care, aparenl, nu exercit~ influente patogene - @.

Nodurile aceslui grilaj global devin cu adevilrat patogene dacil se suprapun cu

disfunctii geologice precum artere de apil, falii sau rupturi geologice dintre care

dominante se dovedesc arterele de apil - @.

in astlel de zone se produce un etect de cumulare. In consecin\iI, lavorabil~ esle

o zonil sau 0 suprafatil de 1,80 x 2,30 m situatil intre benzile grilajului global
@. Conform Hartmann solutia radical~ este mutarea patului din zona afeclal.'l,
mai ales din nod Conform Palm - [IJ grilajul global existent de cca
2 x 2,50 m constituie 0 linie de dislanlil medie. in consecintil. grilajul real ar Ii
un grilaj global cu un interax de 4-5 m pe dlrec\la Nord - Sud sl de 5-6 m pe di
rectie Est - Vest, rectiliniu in jurul Pilmintului.
Se presupune cil fiecare a 7-a band.'l este de asa numitul ordin al 2-lea avind
un elect de citeva ori mai puternic; adlcil la distante de 28 resp. 35 m Sl de 15
resp. 42 m - @. Fiecare a 7-a bandil dintre benzile de ordin al 2lea, adici\ la
distante de 7 x 35 resp. 7 x 42, adicil de cca 250 resp. 300 m are un efect noclv
si mai puternic si este numitil de ordinul al 3-lea. 5i in acest caz nodurile sint
definite in cea mai mare milsur~.
Conform acelorasi surse, in Europa existil abaleri de la regulile mentionate an
lerior, abateri de pinil la 15 in raport cu directiile Nord - Sud si Est - Vest. Se
pare ca aceste benzi au fost folografiate de cillre americani cu lilme extrem de
sensibile, din avian, de la 0 inilltime de 1000 de melri.
in plus se presupune cil si diagonalele lormeazil un grilaj propnu de la Nord Est
la SudVest si de la NordVest la Sud-Est structurattot in perioade de cilo
sapte Si cu un efect care reprezintil cca 1/4 din cel al primului grilai mentionat.
Pe de altil parte se afirmil cil localizarea benzilor globale deplnde de acuratelea
acului magnetic pentru c~ acesla poate Ii inlluentat si de catre tehnlcile de con
struc\ie moderne Si abateri de 1-2 0 conduc la localizilri eronale deoarece mar
ginile sint palogene.
in orice caz, idenlifiCarea alenlil a tuturor rela\iilor necesitil experien\i\ Si limp
(cercetare repetatil, pentru verilicare). cilci zone Ie nocive se localizeaz~ cu ba
gheta magicil sau aparaturil radio. Se pare cil determinantil este capilcitatea de
a recunoasle resp. de a diferentia diferitele cimpuri sau zone.

Marmura

sint refractate la verticalil,tot asa se produc aile refractil prin planseo masive alia

ESI
Sud
Grilaj global Slructurat magnetic cu
noduri palogene

Patul din stinga se atl~ in nod, eel

din dreapta este traversal de zona
de margine, aparent zonele de mar
gine hasurale nu au eleele nocive

1,80

2.00

Zona lipsila de perturba\li inlre benzi

Ie grilajului global 1,80 x 2,30 m

Patul din stinga este afectat in mod

cert penlru c~ se inlersecteaz~ gri

lajul global cu 0 arter~ de ap~, ceea
ce potenteaz~ eleeleIe nocille

I 7 '] .. 5 Ei 7 8 9 10 II 1:1 I] '4 IS 16

o <'T''TTT''T'"fTn'"''''''''-r.T''Tn'''''''''''
'
1

f\

1\11""
L

bI

Palul din dreapla a provocal alec

Grilaj global

\iuni; prin mulare in pozitia stingtl

s-a produs insanatosirea in scurt

limp

I~r~

dup~

"Palm" la dislante

de cca 4 x5 mcu Jiniile de djslanle me

dii punc1ate2x2,50mdistant~ - Q)

medicamente

Granit

AN

Gran\1

Dar asa cum radiatiile de la gran ita pilmint .. aer, deci de la suprafata p~minlUlui

o f (i)
j

Ie in clMiri mullielajate - dupil cum a demonSlral "Endres" apa freaticil _

tlllttitt

arteril de apa -

Cimpul magnelic al pamintului

Experimenle ale lui R. Endros, care

aral~

cum Iiniile de fort~ cuantica

sint relraclale la vertical~ ~i 1~lile de
c~lre supralete

Liniile de cimp ale cimpuritor electri

ce ale unui flux care, inm~nunchia4
te, genereaz~ zonele geopatogene

-+-+-.,-t,,,-+-,------------Dllerente de potential electric

MV

a.ahI-'=M=--+---:':"'--c':--"""--"""---:';;'=---::]'::5--4~a--

I Reaclia baghetei
Supra.fata lercnu1ui

~~~E.::;:;'~}:':i'

(ill Si valorile milsurate ale pUlerii perturbatiilor prod use peste 0

@. Principalele perturbatii prod use de aSllel de zone paloge

ne sint devitalizarea, adica reducerea vitalilalii, afecliuni ale inimii, rinichilor, sis

MV
15,0

~o~o

(II intro maclletil

- (]). a imagine sugestivil ce ii apartine. arat~ aceste refractii dinlr-un Ilux de

Conduclor

spre Nord

temului circulator, ale respiratiei, stomaculul, ale metabolismului si pinil la

alecliuni cronice grave, precum cancerul.
in cele mai multe cazuri mutarea locului de dormit in zone lipsite de perlurbatii
inseam nil ameliorari rapide - @. Efeclul asa numitelor aparale de eliminare a
perturba\iilor esle disputat. Unele dintre acestea se dovedesc a II ele insele sur
se de perturbatii. Se presupune cil incilperile bazale pe sec\iunea de aur nu sint
aleclate de perturbatii: proportii: in.'lilime 3 m, l<:l\ime 4 m, lungime 5 m. Sint
Iiludate c1Mirile circulare Si cele cu plan hexagonal (lagure).
Fizicienii cunosc 3 tipuri de materie: a) solidil, b) lichidil si c) gazoas~. Exernplul
tipic este apa; sub 0' = a = gheatil, normal = b = apil si peste 100" = C = vapori.
Pentru alte materiale sint valabile aile temperaturi pentru transform<:lri. Motivul
sint atomii resp. moleculele ce formeazil materia, care nu sinl inerle, ci se aflil
intr-o miscare permanentil. in metale, de ex., se miscil usor in jurul punctului de
echilibru Cind sint incillzite, miscarea se accelereazil piM la licheflerea
metalului _ @. La 0 incillzire superioaril, atomi; se desprind unii de altli.

CD.

D,lerente de polential electric m~surate Sl

reaclia baghelel peste un Ilux de apa lreatica

35

BIOLOGIA CONSTRUCTIILOR
~[]

II
I

in starea gazoasa ~

Pe de alta parte. la zero absolut (K = -273.15 C) on

Exemplele antenoare reteritoare la metal nu slnt insa tlplce pentru alte mate

I,

G).

ce miscare a atomilor sau a moleculelor inceteaza. ceea ce se intlmpla Sl in vid.

[Iale. In cazul stlclel. de ex .. caldura nu modiflca cu nlmlC pozitia deja dezordo

III

nata a atomilor. Astfel llecare matenal poseda propnul lUI unlvers atomic care

se percepe in mediullnconjuralor mal mult sau mal pUlin -.

Plln urmare

masa molecuielo, gazoase deplnde Sl ea de caldura S:. in consecmta. acestea

dltuzeaza spre oartea mal rece (cu preslune mai redus3.l. ln compensatle. spre

CD

Slarea atomlca a

mE~aiulu;

solid

Stare a

a:omIC~

a metaiulul ilchld

intenOr mlgreaza aeruL impledlcat similar de rezistenia la difuzle a elementulul

constructlv --

Expellmente deslasurate tlmp de ani arata. dupa Schroder-Speck

.0.0.0
oeoeoe

0
0

0
0

,..., 0

0 .. 0000

0.0.0

0
0

ooeoeo
oeoooe
oooeoo

eo.oeo

0 0

-~

QJ

ca ra

dla!iJle de origine vegetal a aDsorb sau refracta radlatll)e de origlne mlne("ala.

eoeoeo
oeoeo
eoeoeo
oeoeo.
eo.oeO
oeoeoe-
eoeoeO
oeoeoe
eOeo.O

Slraturi intelloare din aslalt de 10 cm. compiet acoperite si dlspuse pe plansee

maslve au retraclat resp. redirectional radiallile care anterior traversau ele
mentul cOl<structlv

ES1e Insa adevarat ea lncaperea alaturata era atec

0.

eOOooe

tata in conseclnta de radiatiile refractale inmanuncheate ~

OO.OCO

Ur, contra-expenment cu srot de pluta a demonstrat comparallv electul de abo

sorb\ie. Sint Indicate 51 placlle de pluta (IlU obligator,u presale 51 etansate)
:5-30 mm groslme. imolnate in fait dublu ~
I'.rglla este considerata pamint curariv si carAmida saJ \Igla din argiiii arsa 13
cea 950 S'lnt i3udate pentru calitatea vletii.

OOOeCi.
Ooeo.c

oooec,.
Oe~00C

(:0

Pentr0 zidlre S8 'recomar,da

var gras fara sulf (var aenan). obtlnut

prrr: stmgel"ea

vafulur de stuc ars i'l groapa Jrlde pnn matUi"a~e oevlne var gra5. cu excepii?:

zldanilo: pelltr'J medlu umed. pentru care treoUle utd:zat varu: de apa resp. n'

MDlt:'CL, 2 c,

v2..Dor"o'

C,'

9: -:;2:'c~' c,r'

l~l?-r',c:'U'

C.;}Ie:

'1',':::202'

ITlate 0",

0'. r<?:LSS '"'Soc to 2p:L.

e"<te~,c'

I,::, (](;' 2.?"

3D2

n"'
une:

["c"ete,s ::; \\'.:'[1

~,a'

reee

a'~

:cmopnSa!'C' moleClJlt-:
rrl'glec::::Zi .30'7' Interior
c

drau(!c,. Dupa :Ur.l este cunoscut varul are proprie1Eiti dezln'l:Jxicante irr;portame

motl\/ pemrL; care este tol:Js',t In mod uzual ca varulala

Ghipsu! este apreClat ca

CU

lapte de va, In graJdul .

S~ gn1ps natural Sl cu cit 9ste mal putin ar$'

constanta de umld'.tate excelenta

In

200

ceea ce pnvest8 tel:tilele ae or:gln8 an',ma!Et

- piele. matase etc

Gresia 'In cal:tate oe greslE ca!caroasa natura\3 este :oi,erara. oar nu trebu:e 53

il8 prezent~..: suo forma J:10r pereti Intreg:

Lemnul. ca lumln5

$i

caldura condensate. este conslderat matenalul :::i,_ co""'

struct\e cel me:.. '/Ital. Substanrele pentru proteclla ler:1iiUlu: ar trebul ct)t1nute bin

insasl distilarea iemnului - Die: de lem r ,. ulel de lemr.. gudron de lemn Len-:n,...::

reactlonsaza

..

CD

i'9.stlrne::,ta

'n';SC Ie

O'?IO:, ORrin I! treCe1t;:~,

z: ~3di?,:i,:G' d,:"'

relrac!eaz~~ ~

Dag 32:.

la rTiirbsuri:

(e

pastreaza pe cele bune

SI

Ie anlniieaza De

ara. in caz de necesltate In forma pl,acilor presate cu Lan!1 naturaL ca substa:ltels

~.-

o -.
Dla"seelt'-~ a~

p'~terTlIC

ceie neplacutEc. De aceea lemnul nalural eSle recomandat Sl la illllsarea w,tenD

rnentlonate anterior. In rest trebuie respectate vechlie regu!:: cGPa::ii treD~It

taiat: numai 13rll2... clnd luna d9screste si. inainte de a f, prelucrat. !emnui trebu

CD

Ie linut un 2n ir. 2pa in groapa de argila lextrern de costlsitor).

Pentru malerialele de elan:;;are se recomanda mater;ale naturale ca olutale'

iorma de srot de pluta. piaci de pluta lsi bllumale) tesatur; din fibre de nuea dE

cocos. toate flbrele vegeta'.e ca larba de mare etc. Sl arglla expand2ta diatom I!

:In,

...

Sjn~

refuzate materlalele slnteLce. lina de zgura. vata mlnerala, vata de slid.? .

belOnul spanglos. betonul celular. lolla de aiumlnlu pi,ata etc

Sticla Sllcla normal a In calltate de stlcla oentrLi rerestre sau de crlstal este co:''

siderata 12 fel cie neulra ca Sl cea stratlflcatii Slnt prelerate cele topiteln loeul

ceior cu margine din mefal sa~ rnatenale smtetice. Sllcla colorata este prrv'Ta cu

scepticism. Se reeomand2 sticla din cuart resp. stlcl<3 ..bIO" care permlte palru n

derea lumlnll ultravlolete ',n proportle de cca 70-80 c,

QJ pentru peretll exteriorr: SI in genera per..

tru supralete mari. chlar Sl pentru invelltonle de cupru ale loculntelor Ida r nu S'

in cazul blserlcilor). In rest. in general, eXlsta atentionan in ceea prrveste ul'

I,zarea mtenslva a meralelor. Cel mai mult este toierat cuprul. Fierul este re

spins (aparent radlatoarele produc perturbatil pe 0 raza de 4m). Este mal de

graM apreclat cositorul, ca si plumbul. Bronzul este laudat (i:; 75 % cupru)

Melalul este resplns de .,Palm -

i
Covoarele asfaltlce dlSpuSe pe plan~ee maslve dlrectloneaza. radlatil,le Solulu! ori
entate spre sud in asa fel incl! Initial acestea oatrundeaJ inma.nuncheat~ in spa~lu:
alatura!. pe care II afeclau in mod corespunzator

}m

...
rot Cl<;>

plula
Plcrs",~ 08

belOn 2r',21

Aluminiul este eonsideral ca avind potential, Azbeslul ar trebui utillzat in mod

precaur. in cazul vopsilorlllor se recomanda studlul atent al compozitiei si 2

procedeulu. de productle pentru a se evita radlatiile noclve

Malerialele sinletice (plast1ce) nu sint respinse campier. Se apreclaza ca eca

10% este matenal de cultura. deci adecvat viet" si fara electe noclve.
Belonul. sl mal ales belonul armal eSte resp,ns In unanlmltate Este totus: ad
mls ia lunda\i, Sl in zona subsolului. Este adevarat ca dr. SIemer. londatorul so
cletatii antroposotlce. este conslderat ca pat:;zanul eonstructillor din iemn. fapt
iegat de prtmui Goetheanum din Dornach. dar tatusl noul Goetheanum al
dr. Steiner este Incluslv in forma 0 constructle de betbn armat caractenzata prl'l

lTIaSivltate. in aces; sens Sl cercetarile efectuate de Industrta betonulUl So: natura

36

S"otul d~ pluta. CE. $1 placilE' de Di:Jt~ imblnatE-II"' fait Jubiu si n8e~ar=,atE:' Irnclusi\'
celS bnumate I de 2S 30 mm groslme absorb radlatl:l~ noclve

CD .

I Cablu

/ Termoslal

-~~~~~

rn

Cablu

$Iecar

CD1
<1

-:~ba~

,( - .1>
SUO

-[D
Ar Irebui

I~cul~

diferenlierea inlre cimenlul de

19ur~

Si ghipsul chimic cu valori de rad,al,i

extrem de rjdicate ~i cimentul natural Si ghipsul natural. Este loleral be!onul U$or cu ar
gil~ expandal~ in calilate de adaos.

Toate In818181111e de ap~ (rece sau cald~), de canalilare Sou de gaze ,"diaz~ in mediul
inconjur~lor ~i Intluenleaz~ intr-o m~sur~

mai mare sau mai mic~ organele liintelor (ani

male, am), dar ~i plantele. De aceea spaliile destinate unei sederi indelungate a oameni
ior Si a animalelor trebuie indepartate cit mai mult cu putint~ de instalalii. De ex. dormi
toarele sau locurile de sed ere din spaliile loculbile. De aceea insialallile Irebuie concen

,,,

trale in inima eladirii, bucata.ria Si baia urmind sa fIe pe cil posibrl dispuse adjacent la

CaOlu mulal

___ J

perelele de inslalalii - pag. 286

@.

Acesllucru esta cu alit mai valabif pentru instalaliile de curenl allernativ allale sub lensi

Locul de dormit era deranjat de ca

blul dintre stec~r si lamp~ din jurul
capulul de pat. P"n scoaterea
stecJrulul lensiunea a fast anulal~
S'
san~latea
rel~cul~
Idup~
Hartmann)

Nord

BIOLOGIA CONSTRUCnlLOR

hber

Cablul aflal in spatele capulul Ae

pal a general probleme ca la W;
Mularea in cealalla. parte a
inc~perii a intrerupl perturbaliile
(dup~ Hartmann)

une deci Si alunci cind nu sint strabatute de !lux cad $i atunci sint generate cimpuri elec
trice cu efect patogen, iar cind sa produce alimenlarea cu curent electric sint generilto
cimpuri electromagnetlce care, se afirma, sinl $j mfli nocive.
Dr. Hartmann a tratat instantaneu stare a generala proast.:'l. alunci cind PilCIOlllul. illainto
de a se duce la culcare, a scos ste~rul din pril~, astlel incit cablul allalla capul s~u s~

I
t<===d"""'"

nu mai lie

str~Mlut de curentul electric

milare au

disp~rut

G). intrun alt cal, probleme de s~n~lale si

cind cablul de sub capul patului matrimonial care

tre inca.lzirea electrica. Si termoslal a foSI mutat pe un alt perete -

din

Cablurile libere sint eu certitudine de natura sa ingrijoreze e~d genereaza un sindrom de

cimp alternatlv de 50 Hl. Dar si aparalele electrice precum sobe, maslnl de sp~lal, bal

lere, in special cuptoare cu microunde cu siguranta delecla. etc. aHale sub sau Jingtt dor

mitoare emit de cele mai mulle ori radialii potogene, prin pere\i si plansee. astlci incillo
catarul se alia. adeseori in zona afeclala. de mai mulle influcnle

I
1

I~cea leg~lura

@.

_-e@

La aces tea se adauga. fluxurlle ce vagabondeaza, procum Iluxurl1e laler;,10 plin COil

ducte delecte sau invechite care se scurg in fi5ii late de ordmul metnlor pnn pere-!i, pod
ele si plan$ee $i care consuma permanent eurent electric. In cazul amen3J<1nlor no, fa

su!

diatiile pot Ii evilate prin

imbr~carea

jzolatoare corespunztitoare a eonductelor.

in cazul instalatjilor exisrente, nu ajuta. dedI mularea conduClelor sau deconeclaroa r;,
dicala. de la con tor. in acest seop exista. comutatoarele automate penlru cazurile in car8

Aparate si maloare electrice au produs perturbatil in elMire. Elecle chiar

potenlate.de plan seeIe masive. Radialli de pin~ la 2,9 SU nu genereaz~ probleme.
Incepind CU 3 SU lendin(a. la ra.celi, reumatism, alecliuni ale vezicii urinare.
incepind CU 6 SU probleme loarte grave, CU efecte in raport CU conslilulia.

em'

700

acest caz, pentru la-zile frigorilrce, frigidere, sobe cu

in conlinuare, perturbatiile care afeCleaza. zone mari provin si dB 1.1 Slalf11e de translor
mare (Schroder-Speck a m~sural la a stalie de 10 -20 000 V fluxun preleme pinJ 10 a
de 30 -50 m spre Nord Si de 120 -150 m spre Sud). de la lrenurilo eleclrice, co

blurile de inalt3.lens;une Si altele asemenea, allate in apropierea \ocuinlolor. Rndta\li p:l

'ti" \

ill

ulei etc. care lrebuie sa functioneze permanent trebuie preva.zuttl 0 instala\ie sepJrrtltl.

dislanl~

lonl'

nu este necesar curentul electric.

Media anual~ a concenlraliei de ioni

negativi - pozitivi pentru noi - in zile cu
precipitatii comensurabile in cenlrul
orasului Philadelphia, in raporl cu
momentul lilei (dup~ R. Endros)

\negaliV

\(,..0\

togene pol Ii generate $i de impa.minta.rile mai multor cl<'ldiri invecinafe.

Influenla lonllo. Cea 65% din organismul uman eSle lormat din o"gen. Mclabollsnlul
este sustinut in principal de c3.tre ioni. in spa~\ullibel, omul so aflj sub 0 tensiune elec

600

trica de cca 180 V, dar numai sub incidenla unui curent redus ctlCI nu most.:'! PUrlt'itori dt~
sarcina.. in 1 cm 3 de aer pot exisla citeva sule pina. la cltevJ mil do ionl. CJntltalA<I dOpUI

500

logic aetioneaza cei medii $i mici. Conform ma.sura.tortlor americana, in medlilo iJfluale,

zind de zona geografica $i de conditii!e locale. Exislti loni micl, medii 51 mrtri. in seils blo,
canlitatea de ioni pozitivi Si cea de ioni negalivi sint aproape iden\ice in timpul zilm .

300-600 ioni/cm 3 : in cazul unor precipitatii comensurabile canlitalea de ioni m~ga!lvi

ereste cu 100 sau mai mult pe cm 3 -

Q.

.1-'0....0'

intre solul incarcat de c~la mai mu\te cd negallv 5i aerul inc.:'!rc.1t POlltlV se n;l~tt)

eJectric pulernic ce influenleaza. in mare ma.sura. orgzmele. inc<'l prin cerceljrile lui

/
/

Uti

cilllP

Tschishewskij din anii '20 a rezultal influenla poziliva. a iondor negat1vi asupra ,Jlllmalelor Si
asupra omului. leoria sa - ..teoria schimbului de incarcare organic" - arilla sc,~derea con
slanta a polenlialului electriC al organismului uman pe mjsura. ce se inainleaz.:'! in virst;).

'/

Oed, cu cit aerul contine mai multi aerojoni negatlv1, cu alit omul imbiitrine$18 mal lent
Cereeta.rile elecluale in ultimij 50 de ani conhrma. efectul fJvorabl1 aJ ianllor negillivi asuI

pra hipertensiunii, a astmului, asupra sislemului circulator. a reumatlslnului. In inc:lperi

-Statie

Ie inchise. in special in cele pline de praf,

de Iranslormare

pred9mln~

ionii pozitivi; dar nUlll<l1 oXlgenul din

aer inca.rcal CU ioni negativi esle valoros din puncl de vedere biologic. AsHel do amoioni
(ioni in aer) se produc in atmosfera libera., densir<llea lor v~naza. inrre 100-10000
ionilcm3 de aero in funetie de zona. 51 slarea vremii. Din m<1sura.torl mai nOI a rezultnt c.1
in incaperi se desfa.soara aceleasi activita.ti de impuls ca in exterior - nici c/liar belonuJ
armat nu constiluie 0 piedica. pentru cimpurile de fort~ magnetice, iilr acestea au lost
identificate chiar $1 in va.i montane ingusle.
Radlatliis ds InBlllme, probabil cele mal puternice radialii, p~lrund cillor Si cca 300 m in
sol Si pOlh m~surate chiar Si ia 100 m sub apa Omul se afl~ in 24 de Ofe sub incidcllp
a 100 de milioane de aslfel de radiatii. Dar in general esle valabila. urma.t03rea stme de
lapt: cu cit materialul de conslruclie este mai dens cu alii radialiile din cosmos sint redu
se. Polarizarea, adicA plus la minus, adic.1 preluarea $i predareil sarcinii '" ordmc
Depolarilarea, adic~ poli de acelasi tip (care se resping). generalJ delordine.

13
1- 6 Slatie de Iransiormare Sl nume'
fOase cabluri de dlstantA

Cablurlle 8ubterane, de gaze $i de apl au genorat eimpur'l perturbo1lo,lre putermcn.

tocuin\3

Astlel de perturbatli aduse in clMiri au lost identi!icate pe a ral~ de pin a la 2 m. Olerla do

9-10 IPaluri malrimoniale

aparate care produc in mod artificial necesarul de ioni negativi in inc,jperilo de lucru. adictl

11 Ipalul b:lIalulUi eel mare

genereaz~ cimpul artificial continuu ce este de dorit, esle variat~. Astfel do cimpuri contt

1'2 IPalul copilurur mic

13 Palul copilului mic inalnle de
imboln3V1re
16 Axa NordSud prin
zona alectat3

nue (dmpuri de eurent cantinuu) delermina. orientaroa ianitor dispuSi nelilvorabil in r.1part
cu conditiile de aer ce sint de doril in inca.pere . Aceste aparale actioneaz<1 in lorrna olee
,"

tl

I
2Il

Schemalic

Zona de perturbatii a unei statii de translormare cu influente nocive asupra persoa

nelor in palurile aralale de la 9 ia 12 (dup~ K. E. Loll [IJ)

trozilor de planseu, a surselor do iluminatclimatizate sau a aparalurii de birou resp. de p,1r

doseala.. Combinaliile de generalor Si electrod genereaza un cimp eleclric conlinuu pen
tru ionilarea negallv~ de pin~ la 2 000 V Sl aclioneal~ pe a ral~ de cca 2 - 3 melri
(SU

unitate de

m~sur~: dUp~

Heimatort .Suhr de

Schrbder~Speck)

37

 I.
~

c

'"

II
,

"

'"'"
a;

cercul negru

pare de la

a dlStanta

oarecare
cu aprox
1/3 mai mic
decit eel alb

OCHIUL

'6

III'

"
'"

m
'"

i"

'"

.~

." '"
'"

Concentrati-va asupra ceior doua puncte

din mijloc: care este mal mare? Cel din
dreapta? Gresit Sintla fel de marl.
'

'"
16

Supra'etele $i oblectele negre par

Daca este necesar un efect la tel de

Important oentru suprafete negre ~i
albe, atunCi acestea din urma trebu
.e reduse corespunzator. 0 culoare
deschisa alaturata uneia inchisa
creeaza impresla ca aceasta dm
urma este Si mai inchisa.

mai micl declt unele albe de ace

CD

leasi dimensiuni. oamenil imbracati

in negru par mal zvetti. cei imbracati

in alb mai grasi decit sint In realita

teo Acest tapt este valabil pentru
toale componentsls constructiilor.

lnseiarea simturilor: Credem ca ve

dem un pat rat alb. Dar in reahtate

lipsesc linille eX1enoare.

Vedeti Si dumneavoastra cercuri gn

intre patrate? Creierul nostru ..com
pune" cercurile In plus.

)>------"'----(
(

Spiral~? Figura este compusa dm

cercurl.

Citl copaci? N.el unul l Nu eXlsta

legatura intrs radaClni 51 caroane.

lIuzie optica

C
Cu\carea

modlka

SI numa' aalorlta POZltlSI OChlUlul 0

conSHuc;le vazuta de Sus oare mal

inaita decit aaca e pnvll<1 de JOS in ca

zul onvtrll in JOS. la aceasta S8 adauoa
Impres1a ca totul este mal'rna!t decft in
cazul POZltlSI sigure cu pnv'rea in sus.

r=.

Imagine fnselatoare pnn incalcarea

reguillor care determma perspectlva

tul oamendor Negru

genereaza ImpreSla
oe zvelt - a caci ne
a~ul .C0n"'uma: lumi
~a. Albul genereaza

Impresl3 de',plm" -~ b
cae I albui dlfuzeaza
ium!na

Dungtle vertlcale alungesc -..... (, cele orl

".-:r
,zamale latesc - d carourrle eVldentlaza.
\.!.Y In mod ega: lrl.altlmea 51 latlmea- e

in mOduli

\J...::!}

~i1[1i16 150
c.--

Impresle statlca

8~

Impresil eli/erlte asupra spatiulul pnn

Peret, Cars. la panee. superloara. se

retrag corespunzatc~ Dar vertlcal,.
treple cornlse 51 oroille curbale in
sus GOreSDUnZa!O~ par orlzonlale

modalitatl dllente de slruct\..;rare a

oeretllor.

r-o

om

_::/::j

[ill]

P+P [j]
rlJfl
LillJ
r;TTl JilTl
CJoem

2.5 a

38

Doua persoane de aceeasl statura

par diferne daca. desenate. nu res
pecI3 legl13111e peroectlvel

modelul

Dlmenslu~lle pe verticala par OChlUlul Incomparabi l mal ImpreSlonante decll ace

dlmensluni pe orlzontafa.

flcatlve: desl identlce. 5eomentele A-F si F

0 par de lungrml ditente datonta faptulul ca
sint Incluse in supraiete dlfente.

ele aspec

rilll rIm

lea~1

Impres1e dmamica
:;'1
$1

Desl identice. segmentele a 51 b parde IUfl

Qiml dlfente datonta llnOT alnbuie nesemnl

---------------~-

starea de nesiguranla ce generea;a

Vertlcalele care in mod real 5e

desfasoara paratel in aceasta . fi
gura a lui Zollner" par - dalorlta
hasuril obllce sa convearga.

Segmentul de jos nu este mal scurt

dedt eel de sus - dcar 0 iluzle optlca.

Do n"!
LJl--.J
DO !l~

.I.~
D IUI n=d
'I
i
II

<

:
I

I i . '

LJ

I
I

, i

i
lci~ I
L.J
'b

,;

L-..J

--j

~~,
e - - J1

;---{~

Indiferent de structurarea arhileCILJrala (ver1lcal~l. orizontala sau comb,nata) ~ @, sca

ra este modlflcata Slllumal pnn raocrtul dlntre golullerestrelor Sl supralata de perete
plrn. in cluda faptu,uI ca edlllcllie au aceleasl dlmenslunl SI aceeasl jnaltlme de nlvei

OCHIUL
CA SCAR A. PENTRU IMAGINEA OBIECTElOR -+ [IJ
Activitatea ochiului se dileren\iaza in v(J.z :;;i observare. V(J.zul ser
ve:;;te doar la siguranta noastr(J. fizic(J., observarea incepe acolo
unde vazul inceteaza; ea conduce la placerea generala de "imagi
nile" identificate prin vaz.

I-La inca.peri joase impresia asupra

spatiului ,Ia 0 singura vedere" (ima
gine statica,

3.0

---I

La inca-peri inalte impresia asupra

spaliului prin ..palparea" electuata
de ochl in sus (imagine de palpare)

l'

in func\ie de modul in care ochiul se opre:;;te asupra obiectului, reo

spectiv trece pe linga acesta,se lace diferentierea intre imaginea

statica $i cea de "palpare",

Imaginea statica se reprezinta intr-o portiune de cerc aproximaliva

al carui diametru este constant in lungul dislan\ei dintre ochi $i

obiect. in interiorul acestui "cimp de vedere" obiectele ii apar ochiu

lui "Ia 0 5ingura vedere" -G). Imaginea statica ideal a se reprezinl~

in echilibru.

Echilibrul este prima cali tate a frumusetii arhilecturale.

Cimpul vizual al ochiului fix normal

cuprinde 0 zona de 1". adica aprox.
supralata unghiei de la degetul
mare privita. cu mina intinsa..

Cimpul de vedere uman la pozitie

fixa. a capului Si ochi in miscare . in
Ia.time 54. in sus 27, in jos 10.
Oistanta tOlala la observarea inte

grala a unei cladiri = lalimea cladirii

sau dublul ina.l\imii sale peste nlve

lui ochiului.

Il.0 -

,:;;.>4
" ;, 17_

'r ...

~ -te 70 ~

T~.

2\

.i

inAllimea necesara pen

tru a Ob\lne aceea~l lm

pre SIB ca la distanla de
850m

Mobtla. ana 3.30 ~

Mobila gros.

r--

Ochlul nu dlslinge dilerente exacte decit intro zona de 0"" = cimpul de IiZlbilila
Ie. distanta I,mlla a componentelor lormale ce trebuie diferentlale esle delermi
nata in acest fel. Oislanta E poate fi
~ ....QQ!!lP---.lor.
d _ resp. ma.rimea componentei formei E . Ig O~
Ig 0""
0.00029'

1
t ' - - 20.0 M

10.0 m

.T

26'.>4'
;'d_E.tgO,, __E_
.>450
:;;E_.>4lO.d

,
'~",~T
':~~l

" ,

'-2~~_~:9::_

)(. 21"'::\.:::

I--

>--

'lml

Ma.rimea componenlelor construc

tive care trebuie s~ poata. fi dile
rentiate poale fi stabilila cu usurinta
dupa ce distanla in raport CU ochiul
a fost slabilita. trigonometric

Daca un lexl trebuie st::l mai fie lizibrl

de la dlstanta de de ex. 700 m atunci
grosir1JlN literelor d trebuie sa fie
(conI. \2J):> 7000 .0.000291 =
0.204 m, inaltimea normala ..h" este

de 5 ori cit d =5'0.204= 1,020m

3h

.,.... /

.<:: ..

CollOr in COrni$8

::

princlpill~

-j

De tal II

lmal)ine de ansamblu cu mediul inconJuralor

Pentru latimile de Slrazi care Irebu

ie sa permita. 0 imagine de ansam~
btu .i observarea detaliilor trebuie
respeclale dlslantele de mai sus

CD
o incapere a carei acoperire (plan$eu) poate fi recunoscuta in ima

in cazul plan$eelor dispuse la inaltimi importanle pe care ochiul Ie

recunoa$te doar prin imaginea de palpare, incaperea pare libera $i
nobila cu condi\ia ca distan\a dintre pere\i :;;i deci proportii1e gene
rale sa concorde in acest sens.

Ochiul evalueaza latimile mai exact dedt evalueaza adincimile $1

inal\imile, cele din urma parindu-i-se intotdeauna mai mari. ASllel,

dupa cum este cunoscut, un turn vazul de sus pare mai inall dedI

atunci cind este vazut de jos - pag. 38 @J $i @.

Muchiile verticale par sa convearga la partea superioara. cele ori

zontale par curbate in mijloc - pag. 38 @. $i - pag. 38- CD -@.

Cind sint luate in considerare aceste stari de lapt nu lrebuie atinsa

extrema opusa (baroc) :;;i decl. de ex, nu trebbie accentuat efectul

perspectiv prin ferestre $i corni$e dispuse oblic (catedrala Sfinlul

Petru, Roma) sau chiar prin corni:;;e, bolli s.a. pielate in perspeetiva.

Determinanta pentru dimensionare esle marimea cimpului de ve

dere -@, eventual a cimpului vizual -+@ :;;i pentru diferenlierea

exacla a detaliilor este determinanta marimea cimpului de Iizibilita

te -+ $i@.

'.::

2h
~
Imagme de ansamblu

De altfel :;;i impresia in spatiul inchis se produce tot prin imaginea

statica sau cea de palpare -Q).

La aceste siluatii trebuie avut in vedere c~ ochiul esle supus lIuzi

ilor optice,

Repef in cawl luminii

suliciente, in caz contrar _
dl'J 1 1/2 pina la de 2 0(1
mOl rrare

Astlel de obstacole pe care ochiulle intilne:;;te la disIan Ie sau la in

tervale egale sint percepute ca tactul sau ritmul care exercittl exci

ta\ii similare cu cele pe care Ie recepteaza urechea prin muzica

("Arhitectura, muzica inghetata", - Neufert, BOL).

ginea statica genereaza impresia de siguranta. dar, in cazul incape

rilor lungi, $i 0 senzatie apasatoare,

".G

{
2.50

1.75

--"

-".-"'1"r

- -)-

. . .

;,30
BIJuteni

",

_ - -

"

l'----

'..

3.0
T ~:;;
a.lO

Dincolo de acest cadru, ochiul recepteaza impresii prin imaginea de

palpare.

Ochiul care palpeaza avanseaza in lungul obslacolelor pe care Ie

intilne$te in lata noastra in latime sau in adincime.

~\,

r----

~. I,~~UI

----------"..

(Cercetatorii in liziologie lucreaza la 0 teorie a celui de-al 6-lea simI.

sim\ul echillbrului sau sim\ul static care, aparent, sta si la baza per

ceperii de catre noi a Irumosului pe care il resimtim in obiecte $i

relatii simetrice, armonioase - pag. 41-44 sau in raport cu cele

all ate in echilibru.)

Componentele constructive aflale

peste console .i care Irebuie sa
poata Ii vazute Irebuie dispuse la
Inal\imi corespunzatoare (a); com
ponentele individuale pol oferi ochi
- ului 0 suprafata. mai mare ~i numai
prin deformari reduse (b .i c).

Distan\a pentru cel din urma determina marimea detaliilor ce trebu

ie dilerentiate.

Greeii au respeclat intocmai aceste principii $i. la Ilecare lernplu Cll

o inaltime dilerita in raport cu celelalte. marimea celei mai mici rnu

luri rotunde de sub intradosul acoperirii esle astlel dimensionata in

cil sa fie umplul cimpul de lizibililale 01' Ql de la distan\a de 27"

-+ Ql a (a$a cum a demonstrat Maertens ->0 [IJ ; in acest sens $i

desenele -+G)-@(elaborate in conformilale cu lucrarea sa),

De aici rezulta $i ~ distantele cartilor lata de cilitor (diferite in raport

cu dimensiunea cartii), a spectatorilor lata de actor etc.

39

~V
.
II'~.~'..
:

- f.

Rosu

OMUL ~I CULOAREA

Activ

Rosu-albastru

(violet)

II

Culorile sint forte care aetioneaza asupra omulUl 51 care genereaza stari de bine sau de
neplacere, aetivitate sau pasivitate. in intreprinderi, biro uri sau scoli compozitia de culoa
re poate sa mareasca sau sa scad a randamentu\, in timp ce in cliniei poate sa contribu

Albas lTu

~----',,"---,----,-f----'o/

ie la insanatosirea pacientilor, Intluenta pe care culoriJe

exercita asupra omului se produce

rnlJloclt prin efeetele fiziologree proprii. referitoare la largirea sau la ingustarea spatlilor Si se

CD

Verde

Cercul culonlor naturale (dupa

Goethe): tnunghi: rosu-albastru-gal

ben = culorile prlmare. din care, te

orellc. pot fl obtlnute toate culonle.

Contra-tnunghi: verde-portocaliu-vi

olet = culorile derivate de prim rang

care 58 nasc din amestecul culorilor

pnmare
Rosu

manifesta indIrect pnn efectul generat de spatii. ca senzatie de apasare sau de eliberare_

Pasiv

pulsurrie) generate de f,ecare cuioare in parte _

@'ill.till.t@l),k~--JGalben

-. Faria de Impuls cea mai pu

ternicB. este atributu! culorii portocaliu; urmeaza galben, rosu. verde Si purpuriu. Forta de
Culori inehise si deschise $1 efectul
lor asupra omuiui
Carmin

impuls cea mai redusa este atributul culorilor albastru, bleu-vert Si violet (curori reci

5,1

pa

sive}.ln spa,iu. culorile caracterizate prin forta de impuls ridicata sint adecvate numal su

pratelelor reduse, in timp ce culorile cu forta de impuls redusa sinl adecvate supralelelor
mari. Culorile calde genereaza impresia de activ, incrta Si, in funclie de caz, nelinislesc.

Rosu
violet

Violet

influenta exercitata de catre culorr se produce nemlJlocl1 prin torlele de efect (1m

Culorile reci slnt pasive. hnistitoare sau mteriorizante. Culoarea verde relaxeaza din punct
de vedere nervos. in piUS, efectuI general de catre culor! depinde Si de luminozltate. pre

Alb.-

Galb.

vlo!et

cum SI de locul in care actioneaza. Culorlle callie \II deschlee dlspuse in partea super
ioara incita din punct de vedere spiritual: dispuse latera! incalzesc. apropie: dispuse in

UI,tra
mann

partea Intenoara usureaza. inalta Culorlle calde \lllnchlee dispuse la partea supenoara
genereaza impresia de inchidere. par plme de demnltate: dispuse lateral genereaza sen

Verde

zalia de inconJurare: dlspuse in partea inferioara mspira siguranta la at\ngere Sl paSlre

Bleu-verl

Culon usoare si grele (altceva decit

pentru
inchlse si deschise ca. alaturi de gradul de lumlnozlta
te. senzatia de greutate este deter
minata 51 de cantltatea de rosu)

Culorlle recl \II deschlse dlspuse in partea superioara genereaza Impresia de iiumlna

re, relaxeaza: dispuse lateral indeparteaza: dispuse la partea Inferioara par nelede. In

cila la depiasare. Culorlle reel \II inchlee dlspuse la partea superioara par ameninlato
Cercul cuionlor in 12 pi3.rti

are: dispuse lateral par reci si trlste: dlspuse in partea mfeTioara ingreuneaza, atrag in
jos. Albul este culoarea puritatii absolute. a curatenieJ si ordinii. in compozitia de culoare
a spatiului. albul joacB. rolu! de fundal. necesar pentru separarea altor grupe de culoare.

pentru neutralizarea aeestora si deci anima prin lummozitate Si struclureaza. Ca Sl

tare. pentru dungi directoare Si marcaje de circulatie.

I=.J

Culorile
inehise
ingreuneaza.
ineaperile par mai Joase daca tava
nele sint accentuate puternlc prin
culoare

Perelil Dosterlor Sl latera\i colorati

largesc spal1ul in partea supenoara
$i cea Inlerioara

iillt

40

culo~

are a ordmil. albul esle utilizat la marcarea suprafelelor din depozlle si zone de depozi

incapenle !ungi par mai scurte dacE!.

peretii transversall care Ie dellmi
teaza ies puternic in eVldenta

Pardoseala Si tavanul colorate creeaza

impres13 unUI spatJu mar jos si mai !arg
si a unel suorafete mal mari

Dungile longiludlnaie alungesc peretti

Dungile transversale latesc pereti; si

ereeaz3 impresia unui spatiu mal jos

Luminozltalea suprafetelor

Valori rnlre albul teoretic (100%) Si negrul absolut (0%)

Hrrtie alba.
84
Alb - var
80
Galben citron ..
70
aprox. 70
Fildes
Crem
aprox. 70
......................
AUliu pur
60
....... 60
Galben pai ....
Ocru deschls .
aprox. 60
..50
Galben crom pur.
25-30
Portocaliu pur.
Maro deschis ..
aprox. 25
Bej pur .....
aprox. 25
Maro mediu.
aprox. 15
Somon
aprox. 40
16
Stacojiu satu rat.
Rosu cinabru .
20
Carmin .... .................. .
10
Violet inch is
aprox. 5
40-50
Bleu
30
Bleu inchis .

t-f1\

"-Y

Turcoaz pur
Verde - iarba ...
Verde - tei, pastel ...
Argintiu.
gri - tencuiala de var
gri - beton uscat .
Placaj de lemn .
Caramida galbena..
Caramida rosie.
Clincher.
Placa Solnhof .
CuI. pietrei medie
Asfall uscat .
Asfalt ud .
Slejar inch is
Slejar deschis .
Nuc ..
Lemn molid deschis ..
Folie de aluminiu ..
Tabla de fier zincata ...

15
aprox. 20
aprox. 50
aprox,35
.aprox. 42
aprox.32
aprox.38
aprox.32
aprox. 18
aprox. 10
aprox.50
35
aprox. 20
aprox. 5
aprox. 18
aprox. 33
aprox . 18
aprox. 50
... 83
16

Luminozitatea suprafete10 r

Elementele individuale inchise pe

fondul unui perele desch!s sint ac
centuate puternic

Elementele Individuale deschise pe

fondul inchis par mal usoare. mai
ales in cazul unei supradimen
slonari aparente

Cvana:Y4
Te~a

OClava 1/2

PROPORTII

4/5

BAZE -.. lIJ

Conventiile dimensionale in constructii exista din vechime, Indicatii
concrete esentiale sint cunoscute din perioada pitagoreica,
Pitagora a pornit de la ideea ca proportiile acustice trebuie s{l fie ar
monice :;;i din punct de vedere optic, De aici a lost dezvoltat drep
tunghiul pitagoreic --+ CD care cuprinde toate intervalele proporlio
nale armonice, dar care exclude cele doua intervale lipsite de ar
monie - secunda :;;i septima,
Din aceste rapoarte trebuiau derivate dimensiunile spa\iilor, Din
ecua\iile pitagoreice resp, diofantice rewlta grupele de numere @
0)@,care trebuie utilizate pentru latimea, inaltimea:;;i lungimea
spaIiilor, Aceste grupe de numere pot Ii calculate cu formula
a2 +b 2 =c 2 :

Tel1a. mica. 516 Prima. 1/1

CD

Dreplunghiul pitagoreic include toa

Ie inlervalele de proponii armonice

51 te exclude pe cele lipsite de ar
monie, secunda ~i septima

x y

53'13' 1

1 2

22-62'

5 12 13

6]038' 1

2 3

73'74' 1

"36 '81'

b
3

16'26'

7 24 25

28'01'

8 15 17 61'93' 0,5

1268'

9 40 41

Triunghiul pitagoreic

a 2 +b 2 =c 2
a

reica (seleclie)

~
o

Triunghi echrlateral, hexagon

7]032' 1

4 5

71'08' 0,5 5 7

43'60' 20 21 29

46'40' 0,5 3

31-89' 28 45 53

58"11' 0,5

5 9
pilago~

Rela\ii numerice din ecuatia

= m (yL x2)

b=m'2'x'y
c = m (y2 + x2)

3 4
3

18"92' 12 35 37

13

Y- 3

in care:

x, y: sint toate numerele intregi

x este mai mic dedt y
m: este lactorul de marire resp. de reducere

12

Exemplu

De 0 importanta lundamentala sint :;;i lormele geometrice numite de

Platon :;;i Vitruviu: cercul, triunghiul --+ :;;i palratu! ~ 0, din care
pot fi construite poligoane, Fiecare injumatatire genereaza alte po
Iigoane, Alte poligoane (de ex, heptagonul ~ @. eneagonul --+ @)
pot Ii formate doar aproximativ sau prin suprapuneri, Astlel, de ex"
un poligon cu 15 laturi --+ poate fi construit prin suprapunerea tri
unghiului echilateral cu pentagonul.
Pentagonul --+ (j) sau pentagrama (pentagrama magical are, ca :;;i
decagonul derivat, rela!ii naturale cu sectiunea de aur ~ page 44 CD
- 0). Propor\iile sale aparte au fost insa rareori utilizate in trecut.
Pentru proiectarea :;;i executia a:;;a-numitelor c1adiri "rotunde" sin!
necesare poligoanele. Aflarea celor mai importante dlmensiuni:
raza r, coarda s :;;i inaltimea de triunghi h sint prezentate in --+ @
@ --+ pag, 43.

Patrat

f----- ----j

injumt1H'l.\,rea razei ~ B,

arc de cere in jurullui B cu AS ,: C.

A- C :: talura penlagonulUl

(j) Pentagon

Poligon cu 15 lat.

AC=;-t= it

Eneagon aproximat
Arc de cere in jurul lui A cu AE3 d,~
punclul D pe flC ~ c,
arc de cere in /urLlllui C eu eM (1,)

Heptagon aproximaliv

Segmentul BC injumal. AM in D,
SO e aproximat '/7 din perimetrul

cercului
I---M
I
f--- M---+-- m-1

f--- M--I--m---i
;m:M~M---+-m""

I---M----i-m---i
I-m-+--M--tm+-M-l

: .

:I

,,
,
,,,
,

iT

punclul E po arcul de cerc BD "

m----1

segmenlu! DE coresp. aprox eu

din pertmetru( cerculUI :- d

f--M-+--m--"
f--M-+-m-1

Pentagon Si sec,iunea de aur

= r .

c051\

= r'

sinl\

=2.

a
Il.

r . sinll

h = ~ , cotangrl

I---m----i

I-----M----I

@ Decagon $i sectiunea de aur

dimensiunilor in poligqn
@ Ca!culu\
- page 64

-@FormUla

41

PROPORTII

-11..
....

rVa
1118

_
\.'2

i v~

rlj~ \.'2

1/t
G)

Triunghiul

,:4 dupa A

v. Drach

BAZE ~

I
i

I
I
1

Palrate dezvollale din oClogon

@-@

Triunghiul isoscel dreptunghic cu raportul dintre baza

:;;i inaltime de 1:2 este triunghiul cvadraturii.
Triunghiul isoscel in care baza:;;i inaliimea corespund
laturii unui patrat a fost utilizat cu succes de arhitectul
Knauth la stabilirea proportiilor pentru domul din
Strasbourg.
Triunghiul )[/4 ~(j) de A. v. Drach ~ CD e5te ceva mai
ascutit dedt cel descris anterior deoarece inaltlmea sa
este determinata de virtul rotit al patratului. A si fost utilizat cu succes
de inventator la detalii:;;i aparate. Alaturi de toate aceste figurl, conform
cercetarilor efectuate de L. R. Spitzenpfeil la 0 serie de c1adiri vechi,
poate fi demonstrata sl utilizarea proponiilor proprii octogonului. Ca
baza serveste asa-numitul triunghi diagonal. inaltimea triunghiului este
aici diagonala patratului construit peste jumatatea bazei ~

Dreptunghiul obtlnut in acest fel ~ are raportul dintre laturi de 1: ,'2.

in consecinta toate injumatatirile 5i dublarile dreptunghiului mentin ace
lasi raport intre laturi 1: ,\-2. De aceea, acest raport a fost utilizat de
catre dr. Porstmann ca baza pentru formatele germane DIN ~ ~ pp.
4. Seriile geometrice cu acest raport olera scara gradata din interiorul
unui octogon ~0-@ scara gradata a radacinilar 1 - 7 ~.
Relaiia dintre radacina patrata a numerelor intregi este prezentata in ~
(j). Procedura de descompunere a factorilor face p05ibila utilizarea
radacinilor patrate la integrarea unor componente constructive care nu
sint rectangulare. Pornind de la valorile aproximate ale radacinilor patra
te, Mengeringhausen a elaborat Sistemul Spatial Fachwerk - MERO.
Principiul e5te asa-numitul "melc"~
Inexactitatile unghiului drept sint compensate prin legaturile cu surubu
ri dintre bare si noduri. 0 modalitate de calcul diferentiata si aproximata
pentru rMacinile patrate ale numerelor intregi \[1 pentru componente
constructive fara unghiuri drepte ofera fractiile continue \~ pag. 44) in
forma G =

\'7

= 2.646

v6

v5

= 2.236

2.450

V4 = 2.000
Patrat dublu

\3

= 1,732

\'2

'='

Sixton

1,414

Diagon

= 1 + 112 ~ (3) .

1 Patrat

r------

1 ----.

Dreptunghl - 1 : \ ;;

1+G

~-1--'

Scara gradata a radacmilor

10

20
28
40

Relatla dintre radacinile patrate

2: ("me Ie")
\'2 =

102-104

42

70

239
169

....

...

)1'

0.5

2kfJ'

1.5

0.6

51

1.4

0,58333.

12

0,58621 .

29

~41

1.41379

0.5857143.

70

99

1.4142857

0.5857989

169 239

0.5857865.

Exempie pentru coordonarr tara

unghl drept - pag. 63
S,stem spalla! Fachwerk - MERO:
bazal pe '\2 sl '\ '3 - pag

29

1,4142135

\3

17
12

Rapoarte '1umerlce ca valori de

apraxfmare '\'

'2

111 1 1 11

28

CD

Fractie continua \. '2

11 17

\'2

1.41667.

1,4142011
1,4142135

"II

PROPORTII
APLlCATJI ~ 1lJ

o
ld
ul
in
ai

;a
lS

Q)

Teatru roman dupa. Vitruviu

Tealru grec

dup~ Vitruviu

Aplicarea relaliilor geometrice $i dimensionale pe baza indica(iilor

anterioare esle descrisa de caIre Vitruviu. De ex., conform cer

cetarilor sale, teatrul roman este construit pe Iriunghiul rotit de pa

Iru ori ~ CD $i tealrul grec pe patratul rotit de Irei ori ~ . Din

ambeIe constructii rezulta un dodecagon. Acest tapt esle reco

gnoscibilla scarL Moesselincearca sa demonstreze proportii baza

te pe sectiunea de aur ~G) desi acest fapt este improbabil ~G).

Singurul teatru grec al carui plan se bazeaza pe un pentagon se afla

la Epidaur ~ 8).

Printr-o a$ezare din Antica Ostia, vechiul port al ora$ului Roma.

asezare dezvelita de curind, a devenit cunoscut principiul de pro

iectare numit secliunea sacra. Acest principiu se bazeaza pe in

jumatatirea diagonalei unui patrat. Daca sint unite punctele in care

se intersecteaza cu laturile patratului, se ob(ine

arcele de cerc de
un caroiaj tormal din noua pal1i. Patratul din mijloc se nume$le

patratul sectiunii sacre. Arcul AS are - cu 0 abatere de pina la 0,6

procente - aceea$i lungime ca diagonala CD a patratului de baza in

jumatatit. De aceea secliunea sacra reprezinta 0 metoda aproxi

maliva penlru cvadratura cercului. ~ (2) Inlregul com

plex - de la planul de situatie $i pina la detalii de amenajare . a tost

construit cu aceste propol1ii.

In ale sale 4 cal1i de arhitectura Palladio otera 0 cheie geometrica

ce se bazeaza pe indicatiile lui Pitagora. EI utilizeaza pentru cladi

rile sale acelea$i propol1ii spatiale (cerc, triunghi, patrat elc.) $i ar

'1

] 4 1 Cave.

'j

noua.

2 Cavea veche

3 Orchestra
~~L-,l 4Cla.direa

pt. skene
5Ci r culatie
lateral~

6 Zid de $prijin
Propo~iile coltulu; de 'ronton al unu;
lemplu doric bazale pe sectiunea
de aur. Dup~ Moessel -

1lJ

Teatrul din Epidaur

P~tratul

monia~

sectlunll sacra

@.

Formulale in reguli exlrem de clare, asHel de legilati pol Ii gasite la

vechile culturi ale Orientului ~@. AsHel, indienii in "Manasara", chi

nezii in modularea lor dupa "Toukou", dar mal ales japonezii prin me

toda "Kiwariho" ---+ SOL, au creat sisteme de constructie care permit

o dezvollare de tip tradilional $i ofera enorme avantaje economice .

x
1
2

Sectiunea
Ostia

sacr~, cl~diri

Planul de situatie a[

inlregului ansamblu

Tezaur japonez

in Antica

Pnncipiul geometnc

.\

1.4
1.4155.
1 1

II

<4

vlx(\2= 1.4142
1

PardosealA ceramic~
in Antica Ostia

Casa de bresle Rugen

ling~ Zurich

Cheia geometric~ penlru

vilele lui Palladia

CIMire. administrativ~ a BMW din

Munchen

Palladia. vila P,san, din 8agnolo

SiSlem de coordonate oclogonal

pentru elemente portante pune
tuale din pa.lruialtH subirnp~rll1 in
cite 6 elernentl1 dllla\ad~. Poligan
cu 48 de lafun, dezvoltal dill
tnunghl -.. @

43

, r1
II
.

PROPORTII
APLlCATJI: MODULOR ~ aJ

III

51

~l

A f-I~-;-;::~----,c

AS

Major

Minor

CD

Construclia geometrica a
sectlunii de aur

Relatllie dintre patraL cere si

lnunghl

f - - m = 0.382 -+-~-- M = 0.618 -.------1

k~

,
,

8
'3

2P<irt;

3part l .

2
3

I 2

-1

1
1

Soartl"
- Bpartl
- Bpartl,
- 21 panr:

I
I

113

21'

Ii I

_ Major

. _I_
A ceasta Inseamna. Major - Minor
relatia dlntre rapoartele proportion ale dintre patrat, cere si triunghi

34 pa rti:

55 partl.
- 89 pa r1l:
-l44partr,

-@

Reprezentarea seriei Lame din Neufert ..Bauordnungslehre"

0)

Sectiunea de aur a unui segment poate fi aflata si printr-o fractie

continua:

Fractie continua: sectiunea de aur

G= 1 +

G=1+ -

G=1+ ~
1+1

1+1
1+1
T+1
1+1

,..

Figura proportionala
Valorl expnmate in sistemul metrrc

Serra albastra AI

Seria rosie: Ro
Centlmetri

95280.7
58886.7
36394.0
22492.7
13901.3
85914
53098
3281.6
2028.2
1253.5
774,7
478.8
2959
182.9
113.0
698
43.2
267
16.5
102
68
2.4

'.5
0.9
06

etc

44

Melri

952.80
588.86
36394
224.92
139.01
85.91
53.10
32.81
20.28
12,53
7,74

4.79
2.96
'83
1.13
0.70
0.43
0.26
0,16
0.10
006
0.02
001

in secolul al 18-lea si ulterior lui, a fost preferat nu am sistemul di

mensional armonic, cit unul aditiv. Din acesta s-a dezvoltat si siste
mul octametric - pp, 60, Abia 0 data cu introducerea sistemului mo
dular, rapoartele armonice si proportionale au fost din nou accepta
te - pag, 41 @ - @, Sisteme de coordonate si dimensiuni de
coordonate - pag. 63-64.
Arhitectul Le Corbusier a elaborat un sistem de proportii care se ba
zeaza pe sectiunea de aur si pe dimensiunile corpului uman.
,.Sectiunea de aur" a unui segment poate fi stabilita fie geometnc fie
prin formule. "Sectiunea de aur" inseamna ca un segment este ast
felimpartit incit segmentulintreg se afla in acelasi raport cu diviziu
nea mai mare in care aceasta se alia in raport cu cea mica - Q),
Din segmentul de divizat AB ca verticala sl AC = AB I 2 ca baza se
formeaza un triunghi dreptunghic. Pe ipotenuza BC se trece. in
cepind cu punctul C, lungimea liniei de baza AC. Partea ramasa
mai mare - din ipotenuza ( BC - AB I 2 ) reprezlnta partea majora M
a segmentului ce trebuie impartiti AB. A trece acest segment M pe
verticala AB inseamna, deci, a imparti AB in partea majora (M) si
cea minora (m).

Centimetrl

Metri

117773.5
72788.0
44985.5
27802.5
17182.9
10619.6
6563.3
4056.3
2506.9
15494
957.6
591,8
365.8
226.0
139.7
86.3
534
33.0
204
7.8

1177,73

4.8

3.0
1.8

727.88
449.85
27802
171.83
106.19
65.63
40.56

, cea mal simpla fractie continua infinita -

Deoarece ultima dimensiune corespunde practic exact cu 1 toli el

gaseste aici racordul la tolul englez, lucru care nu se mai intimpla

la dlmensiunile superioare.

De aceea. in 1947 Le Corbusier porneste in sens invers, de la 6 pi

cioare engleze = 1828.8 mm, care reprezinta statura.

Prin impartirea conform sectiunii de aur elaboreaza 0 serie rosie in

sus si in jos -@),

Deoarece treptele acestei serii sint prea mari pentru aplicarea prac

tica, el elaboreaza si 0 serie albastra, pornind de la 2.26 m (virful

degetului de la mina ridicala,), care conduce la valorile duble ale se

riei rosii -@,

Valorile seriilor rosii si albastre sint transformate de Le Corbusier in

dimensiuni aplicabile in practica -@.

75

108

...

mr : :

unltatea
dublarea
prelunglrea lUI A =
scurtarea lUI B =

A= 108
S.216
c= 175
0= 83

C.2CI

008
0.00
::.03
0.0'

11

\~

216

rtE
C

elc

Reprezentarea valorilor 51 a Jocurllor din modulor dupa Le CorbL'sler

Le Corbusier marcheaza 3 intervale ale corpului uman care

formeaza 0 serie a sectiunii de aur denumita dupa Fibonacci.

Piciorul, plexul solar, capul, degetul miinii ridicate (- si figura de

baza a acestui manual). Pentru inceput, Le Corbusier a pornit de

la inMimea medie cunoscuta a europeanului = 1,75 m

pag. 30-31. pe care a imp8T1it-o conform sectiunii de aur in

dimensiunile 108.2 - 66,8 - 41,45 - 25,4 em -@.

25.07

1549
9.57
5.92
3.66
2.26
1 40
0.86
0.53
033

Valorile numerlce nelimitate

::::::::::::.~ .:t
(2)

Modulor

ELEMENTE DE CONSTRUCTIE
CA REZULTAT AL PRELUCRARII MATERIALELOR
La inceputurile culturii umane impletilura $i tesatura au losl prime
Ie forme care au putullua na$tere prin lehnici ca legarea, innoda
rea, $nuruirea.
Mai tirziu au urmat conslructiile din lemn care au constituit in aproa
pe toate cullurile fundamenlul lormelor arhitecturale, nu in ultimul
$i @.
rind in cazullemplel~r grece$li .....
Acesta cucerire a cunoa$terii este re/ativ noua, dar numarul mereu
crescind de exemple este 0 dovada a corectitudinii afirma\iei.
Uhde a dedicat aceslor chesliuni 0 munca de cercetare remarca
bila ..... UJ, in care demonstreaza deosebit de convingator ca origi
nea arhileclurii maure, mai ales a Alhambrei din Granada se alia in
construC\iile din lemn. Modul de lralare a supraletelor inlerioare a
cladirilor maure provine insa din tehnicile de tesut (ca benzile $i $nuru
rile cu perle din edificiile grece$ti), chiar daca sinI realizate cu mulaje
din ghips sau ca "azulejos" (benzi din ceramica glazurata). in unele
incaperi din A/cazar in Sevilia se observa clar in colturile camerelor
imbinarile din ghips a peretilor realizate exact ca imbinarile la col\uri
ale covoarelor de perele ale corturilor. in acest caz, forma rezullala din
tehnica corturilor este transpusa direcl in ghips.
Formele rewltate din material, tehnica $i necesitate sint daca nu
identice macar asemanatoare, in acelea$i conditii, in loate tarile $i
epocile. Aceste forme "elerne" au fost identificate prin exemple con
vingaloare de caIre V. Wersin ..... QJ. in aceste cawri obiectele uti
litare din estul Asiei $i Europa, din 3.000 i.Chr $i cele din ziua de
astazi se asemanau a$a cum un ou se aseamana cu altul.
Materiale diferite, tehnici diferite $i utilizari diferite dau na$tere in
mod necesar unor forme diferite, chiar daca ele sint temporar exclu
siv forme ornamentale care Ie acopera pe cele provenite in condilille
dale din lormele de baza penlru a Ie disimula, a Ie lainui ochiului sau
a Ie infali$a ca pe cu tolul altceva (baroc). Hotaritor penlru modela
rea cladirilor este deci in ultima instanta spiritul epocii.
La edificiile vechi continua sa ne impresioneze in ziua de azi gene
za formei artistice $i nu atit rezultatul. Fiecare mod de construc\ie
i$i gase$le la un moment dat forma eterna $i implinirea fundarnen
lala, iar in conlinuare esle doar cultival $i rafinal. Aslazi inca mai
cautam expresia epocii noastre in beton. otel $i sticla; pentru fabrici
$i edificii mari exista deja crea\ii noi, convingatoare intrucit nevoia
de suprafe\e mari de ferestre au determinat foarte clar sistemul de
constructie ..... .
Prezenlarea foarte clara a partilor componente ale unei constructii.
corespunzatoare cerintelor lor lehnice. da posibililalea unor no! for
me ale detaliilor $i ale imaginii de asamblu. in aceasta privinta, pe
noi, arhilectii, ne a$teapta noi provocari.
Este insa gre$it sa se creada ca epocii noastre ii revine doar sarci
na de a executa bine constructiile pentru ca, pornind de la acestea.
epocile viiloare sa cuilive lorma pura ..... @. Toli arhitectii au mai de
graba sarcina de a implini reprezentarile lor arlislice lolosind in per
manenta posibilitatile tehnice ale timpului pentr'iJ a realiza construclii
ce reflecta senlimentul vietii din epoca lor ..... pag. 48. Aceasta pre
supune: a avea tact, a fi stapin pe cuno$liinte. a adapta la mediul
inconjuralor, a realiza 0 unitate organica intre cladire, spaliu $i con
slructie, a armoniza slructurarea incaperilor cu inveli$ul exlerior fara
a ignora scopurile tehnice, organizatorice $i economice.
Chiar $i arti$tii puternici cu un elementar instinct al crealiei ...cei care
au ceva de spus" sint subjugati de asemenea obliga(ii $i influentali
de ..spiritul vremii".
Cu cit spiritualitatea unui artist sau imaginea sa despre lume sint
mai clare. cu alit crea\ia sa este mai matura. mai plina de conlinut
$i mai durabila, cu alit ea este, in mod paradoxal, de 0 Irumusele
atemporala ca orice arta adevarata.

CD

Conslruclie de lemn initiala care a

sIal la baza forme lor lemplului gre

cese

M\
o

Forma de pialra asa cum a fosl ea

cullivala de greci rna; deJ!i!.rte.
pomind de la lorma de baza lV

Conp.1[uc(ie de lemn asema.n~toare

cu lV. asa cum eSle aSlazl folosita
inca peste 101

Construc\ia din piatra brula nece

sita. 0 incadrare cu piatrA de lalie
bine lucrata - pag. 46

Conslructie din schelet de lemn balu!

Conslruc\ie din belon armat, cu

sub cAplul;ieara. sau linisaj exterior

stilpi in peretele exterior in fata

carora se desf~soara parapetul
sust;nut de planseul in consol~

cuie, praclica, ieltina dar lara a

ininlalisare
proprie, mai bine ascunsa

Conslruclie din belon arrnal

CU

sHlpi

retrasi si cu grinzi in consol~ mai

adecvale din punct de vedere sfatic $i

mai economice, cu benzi de lerestre

Plan see din belon armat cu slilpi in

lorm~ de ciuperca, cu Slilpi subtir;
de o\el inIre lereSlre in perel1i
exteriori - pag. 47

45

--.

FORME ARHITECTONICE
Fereastra din

Blocuri de
zapada

ACOPERIRI CURSE

gheata

CA REZULTAT AL SISTEMELOR CONSTRUCTIVE

Locuinta de iarna

,.Iglu"

II
CD

Intrare

Omul pnmitlv lsi construieste coliba

rotunda cu matenale aflate la In
demina in zona respectlva: pl8tre.
prajrni. fmpletlturi din liane, imbra
cate cu frunze. paie. SlUt. blanuri
sau matenale asemanatoare

Eschimosil lSi construiesc 8sema

nator locuinta de vara din blanuri
intinse pe coaste de balena. cu fe
restre din intestine de foea ce core
spunde Wigwam-ului din tlnuturi\e
lor ongJnare. in mod asemEmator isi
construlesc 51 loculnta de larna

Romanil au construit pnmele cupo

Ie de p\atra. la Pantheon in forma
pura. pe un plan Circular

in PerSIa sasanizii (sec.61 porneau

de la un plan patrat pentru a inalta
pnmele lor cupole. Trecerea de la
patrat la cere pnn trompe

Iglu~ul

. , / Trestie legala

!~'''_::~~~~-''
-;,.
./?~

"

;;/:

I.

'

Constructoril din Blzanl au boltl! Sf.

SoLa acum 1.400 de ani pe un prlan
dreptungh1uiar. a care; constructle
eSI8 joarte vlzibiia din exterior dar
Olr: Intenor este ascunsa de efecte
OP1lc8ldemate r lalizare)

\~ ROQOii.na

/'-7:..

de stut

/,,//>,

"..,

?>

.' . ' (ii"/ /11

" i'i'i\'I<I\i'Tr/'::'l~

in multe taJI. ala!un de forme. Clrcu

lara, se intilneste forma cllrndrica a
acopensulul real,lzat dlr, trestle le
gata 51 acoperl: cu rogojlni din stu!
!moaalitate de consHuctl8 din
Mesopotamia)

in reglunlie sa race in lemn sa dez

volta! constructla din paianta (Sfllpl
de 'remn cu terestre intre eil. Pentru
ngldlzare serve au scurtaturiie de
lemn din parapetul feresrrelor

in contrast cu exempiul anterior se

aHa constructla cu rame cu lerestre
izolate. cu contraflse la colturi si
zabrelrrea cimpun\or prrn leasa din
nUlele de sa\cle cu chirprc

Constructla cu panourl 5e reahzea

za cu panoun executate in ateil:::r8
rapid 51 leftln

Platra brut.3 prelucr2ta perml!ea ZI

duri mal ina1te lar pfln 101051rea
mortarulul chl3r tlmpane d=' platra
cu descnrderi acopente in arc

lnlr-o epoca ultenoara deschlderile

au iost inramate Sl colturile zldlte cu
p!atra de talle brne lucrata lar zidun
Ie ramase lucrate cu zidarle din p:a
tra bruta Sl apol lenculte

La canstructlile urbane. donnta de a

avea ferestre din ce in ce mal man
a condu5 la 0 modalitate de consirUI
stilpil corespunz.atoare sistemuiul
cu schelet de lemn ----.

..dln Platra intil in epoca roman si

mai tirzJu In stilul romanlC 18xemplu:
blserica. Sibenik. iosta Jugoslavie)

'~n

stilul gatlc ca urmare a boltil in

cruce. au fast create. pnn foloslrea
arculul frinl. indraznete bolll stelate
sl in retea a carar dl51ributle de 10rte
a devenlt 0 caracterlstlca esentlaia
(spnJln-culee si arc butanU

CONSTRUCTII DIN LEMN

Constructla din birne din tarile bo

gate in lemn are un aspect ase
manator peste tot in lume datonta
cenntelor constructive

CONSTRUCTII DIN PIATRA

Constructlll drn bolovani lara mortar

permlteau numal soclWI Joase de
aceea pnmele case de piatrCl erau
aicatulte aproape numal din acope
rlS cu 0 In[rarea ]oasa

La lnceput, constructia sta lntotdeauna la baza conformatiei. mai

tirzlU ea devine a forma pura. adesea Ilpsita de semnificatii, pe care
mai intli se transpun noile materiale de constructie. De la can
structia din piatra a mormintelor lidiene. in care orice profan recu

46

noa~te forma de baza din lemn, pina la automobilele de la lncepu

tul sec. al XX-lea care imitau trasura cu cai (inclusiv suportu! pen
tru bici) se gasesc nenumarate exemple In acest sens.

FORME ARHITECTONICE
Nor srSTEME CONSTRUCTIVE ~I NOI FORME -+

Constructiile exclusiv din otel permit cea mai U$Oara imagine cu stilpi
aproape imperceptibili -+ CD, insa nu sinI permise peste tot. Stilpii
exteriori din olel netratat nu sint permi$i dedt cu mid exceptii -+ 0.
impreuna cu grinzile de otel vizibile ale plan$eelor, pot oferi imagini

Arh. L. Mies van der Aohe

(3)

I'

deosebit de U$oare dar totu$i solide pentru spaIii mari, deschise.

aproape fara limite -+ @ Halele deschise $i U$oare, CU pUlini stilpi
$i console mari ale acoperi$urilor sint domeniul constructii1or din olel
sau aluminiu -+ 0.

BETON ARMAT

(j)

Arh. F. L Wright

in multe cazuri. legislalia din constructii cere modalitati de construi

re care sa fie ignifuge sau chiar rezistente la incendiu, astfel incil
structurile din otel cu un inveli$ de protectie se aseamana cu con
structiile din beton armat -+ 0.0 nota tipica 0 confera suprafelele

Arh. F. L Wnghl

Arh. F. L. Wright

de plan$eu in con so/a deasupra grrnzilor inferioare -+ sau

pornind de la nucleul turnurilor -+ 0. nucleul caselor -+ 0 sau ca
plan$ee cu stilp! in forma de ciuperca-+ @.

PiNZE SUBTIRI

aUloru~:=1'

Distribulia uniforma a eforturilor in cazul betonului arm at este

adecvata pentru cupole cu segmente -+ @, pinze subtiri lungi pre

formate -+ @), pinze subtiri transversale esalonate rilmic -+ @ sau

rinduri de pinze subtiri cu stilpi oblici in punctul inferior -+ @.

Arh. O. Niemeyer

Arh:

PLAFOANE SUSPENDATE
I

_ CelBrg

Bar$ rlgldlz.
contra furtunll

Lucrtuile suspendate conslituiau deja la primitivi modalitalea de

constructie pentru deschideri mari -+ @. Cortul de circ este cea mai
cunoscuta forma u$oara de suprafata suspendata -+ @.

Suprafelele suspend ate din beton armat combinate cu grinzi de

margine rigidizate conduc la constructii efidente $i impresionante
-+ @, si cu pesibilitalea deschiderilor mari ale consolelor -- @.

in epoca noastra forme Ie au inceput din nou sa se dezvolte din sis

temele constructive nu numai din punct de vedere al materialelor ca
rezultat al cuno$tintelor de statica ci mult mai mult modelate prin
adinclrea spirituala in fiinta interioara a noului mod de constructie.
in cautarea unei exprimari proprii coroborate cu flecare lema de

proiectare in parte. Deosebirea fundamentala rezida aici in ctluta

rea formei care reiese din construc\ie in contrast cu epoca wilhel
mina care utiliza formele existente $1 Ie valorifica in arice con
structie, fie ea din piatra. lemn sau ghips ca forma in sine. goala.
lipsita de continut, ca "decoratie".

Arh. M. Novicki cu M. Deitrick

47

LOCUINTE $1 FORME
CA EXPRESIE A EPOCII $1 A MODULUI DE VIATA
CURTI EXTERIOARE
') \ ) >yy> >Y"> '::, '::, y.,

>'

II
CD

Pe la 1500 casele sau orasele erau

imprejmulte CU zidun de aparare si
inchlse cu POr1,1 greJe

Pe la 1700 zidul 5i poarta cons1l"

tuiau numai 0 lncheiere care of ere a
a privire de ansamblu promita.taare

in sec. al XX-lea Ilpsesc arlce

ingradlri (in mod special In
America), casa se a11a in parcuri
mari, ingriJlte in comun plasata
dlscret 'lntre copaci

in sec. ai XIX-lea casa inchisa este

situata deja liber intre ingradrri Joase

INTRARI

~~-~

!ill
~--y

Pe la 1000. casele din bime aveau

USI Joase cu praguri inalre (lara te
restre. lumina Intra pnn tavanui de
schls

--.);

1 / / / /lrQlI

Pe la 1700. USI cu timplane fer

mecatoare 51 oeamuri dm sticla
Clara. cu miner de sonerle

Pe la 1500 eraLJ portr lerecale. cu

miner de batut in usa. ferestre
zabrellte cu geamUrl bombate

LEGATURI iNTRE iNCApERI

-~

in sec. al XX-lea. 0 alee uscata can

duce de la autotunsm la usa din
stlcla reflectorlzanta armata care
este cullsata automat de caIre ochlul
electronIc care totodata anunta vizl
tatorul

;;:,

1I

-..-=-- - -- --

Perete cullsant

\ Fereastra-ghilotina

Pe ia 1500. uSi joase 51 grele chil!1

CU lumina naturala Insuflcrenta. po
deaua dm scinduri late $1 scurte

Pe la 1700 USI largl cu dOUB cana

turL succeSlunl de camere. podea
de parchel

Pe \a 1900 USI culrS8me per.lru

legatura rntre incaperi. podeaua
acc-penta cu linoleum. ferestre cuil
same. draperil

in sec. al XX-lea incapeTi moddlca

bile. pere!1 culrsantl Sl ferestre gll
sante. din stlcla retlectorlzanla fara
tlmpLarie vizlbila. comandate elec
tric. marchrze rutame ca parasolare

LOCUINTE

.j;;;;;;;:;;;:tI

Spre deal....

Pivnita

-I!,jLatrina
Partea strazii

Depozit

Pridvor

.... Veslibul

Fats
Servanta

S:Jalatorie Sl

Elaj

Parter

~=;;;;;;;::;;;;;I.

Sufragerie

we

Odaie

Spre vale

01-1=--+

Partea gradinii

-~~~~~~~~~~~~~~~lL.i:J~~~~

Casa din piatra de pe la 1500"

Zidurile masive pentru protec1ia
impotriva dusmanilar si a frigulul
necesltau aceeasi suprafata de
baza ca Sl incaperile insele

Casa anului 2000 cu stlipi portantl sub:in din otel. lndependenti de ace$tia peretli
InteriOn SI exteriorl subtlrl neportantl care permit prin dispunerea lor cea mai buna
protectie la intemperrl sr cea mai buna Izolare tonica $1 termlca. lntre camera de Zl
sufragene si vestlbul nu sint USI C! doar a separare spatiala
Arh .. Mies v, d. Rohe

lntre vremurile de la 1500, vremurile in care vraJitoarele erau arse

pe rug, vremurile superstitiilor, a lerestrelor cu geamuri bombate 5i
a caselor cu aspect de lortilicatie, al caror limbaj este dorit 5i astazi
prin unele locuri, 5i epoca noastra se alia a impunatoare evolutie
tehnica si economica si a la lei de impunatoare devenire splrituala"
Dupa felul constructiei si partile sale ca si dupa aile lucruri si mani
lestari ale vietii din secolele care au trecut se poate recunoaste usor
cit de liberi 5i con5tienti au devenit oamenii, cit de luminoase 5i de
usoare au devenit cladirile" Pentru omul modern casa nu mai este
a lortareata impotriva dU$manilor, a holilor sau a demonilor ci ca

drul discret, Irumos si liber al vietii si al conduitei" deschls naturii si

totU$i loarte bine aparat de vicisitudinile eL
Fiecare insa isi imagineaza prin aceasta altceva: ceea ce vede si sim
te liecare si cit de capabil este de a exprima vizual acesta traire prin in
termedlul materialelor tine de puterea creatoare a liecaruia ~ pag" 45"
In acest sens este hotaritoare alcatuirea temei de proiectare de
catre benellciar" Unii benelician si arhitecti sint cu gindul si simtirea
inca in sec" at XV-lea, mai putlni deja in sec" al XX-lea Sa se
regaseasca impreuna in secolul corec! este norocul mariajului din
tre beneficiar si arhitecL

Casa de lemn de pe la 1500 esle re"

zultatul terenulul, modului de can
structie (casa. de bime) si a modulul
de vlata (fara ferestre) - (Iaculnta
dm reglunea Walser)

48

-------

- - - - - - - - - - - - ---Sesrs 1:2000- - - - - --- - - - - - - - - -

-J-..--.(:'~;:----(.J---------0.-1..)Strada. principalA

---!.~

=1l.--..:c;;~~~!--(-)::1

f1S~f~~~~ ,
59.0j

: ' ........ ,"-

)'

Ii:r~" ,--/:,
;:)r.

;
:

;'"

CD

'"

_1

r :~~;~ ~ . "
h:J

-g [)

: l".n~'f1"

(.~~:

'f '

Palru propuneri de amplasament

pentru un teren de 3000 m' cu a
panla spre NE. Varianta 4 a fast
prevazuta. de benefic~ iar varian
la 1 a fosl aleasa - \61

r,

",'.~

(I

r,"

I~ J
GSZ~;~1 "r' ~r
.

0.

I
I
I

:
I

( I ...,:: 'l~' I
,~..' '1:;g , 1
0----;- ~r' I
'Il~)(/)

l--__

Veeln

\.~~

. l'~

-\,'~"" '
locuit. ~radin8 de
,

ineAp,

(' u
(:

(.)

);, Dorml

-----

_,

r 0 :

La aceasla amplasare povirnisul se

alia corect in la\a casei spre SE,
curtea gospod~reasctl.la V, accesul
cu autoturismu! $i intrarea din stra
da la N

Accesut tn gara)

'\7

dedesubl

Garderoba

Anteproiectul casei cu deficienlel

Depozitarea halnelor Si windiang-ul
prea mari, baia si oficiul prea inguste,
trepte pericu(oase in vestibul,

vedere spre inlrare din buca.13rie

f~r~

PROIECTUL CLADJRII
PROCESUL DE DESFA$URARE A LUCRARILOR

:jF'\:.:J. -C::~/(;)~- 1(1[; r i

--- - - -- -,- - -----: (]'

'58.5,

r:r

Strada prlnclpara

---c~,r----(r--.,.:;-) t~
/':::3

1.":L-----C:- ----C--u--(">-=

Proieciul casei @ fara delicienle.

Mai buna distribu\(e a incaperilor.
Nivelul dormiloarelor se alia la a
inal\ime de 2.S m deasupra solului
din cauza inclinatiei naturale a tere
nului. Garajul djmpolriv~ la nivelul
solului.
Arh.: aUloru!.

Tema de proiectare

Lucrarea incepe cu elaborarea unei teme de proiectare detaliate cu

ajutorul unui arhitect experimentat dupa iJrincipiile din chestionar

pag. 50 :;;i 51.

inainte de a incepe proiectarea trebuie sa lie cunoscute urmaloarele:

1. pozitia parcelei, marimea, dilerentele de nivel ale terenului :;;1 ale

accesului catre strada;
pozitia conductelor de alimentare cu apa :;;i de canalizare, reguli
Ie de sistematlzare. planul de sistematizare etc. Aceasta docu
mentalie se obtine de la inglnerultopograf angajat in servlciul pu
blic, oficiul cadastral :;;1 oliciul topometric care intocmesc planul
de situatie oficial;
2. cerintele de spatii privind suprafala, inallimea, pozilia :;;i relaliile
intre ele.
3. dimensiunile mobilierului existent;
4. suma de bani disponibila pentru constructie, achizltionarea tere
nului, pregatirea pentru constructie etc. - pag, 52 - 59;
5. modul de constrUclie care va Ii folosit, intrucit 0 construclie din
caramida va fi de la inceput altfel decit 0 casa acoperita in terasa.

Apoi incepe desenarea schematica a incaperilor ca dreptunghiuri

simple cu supralelele cerute la 0 scara unitara :;;i stabilirea relatiilor
dorite intre incaperi .... pag. 281 :;;i orientarea lor cardinala. in
aceasta activitate, cu ochiul mintii, proiectantul vede tema din ce in

. .,
.
i.
ce mai clar :;;i mai plastic.

.
in loc sa se inceapa proiectarea constructiei, urmeaza insa mai intii

sa se lamureasca pozilia delinitiva a casei pe teren cu ajutorul da

telor stabilite anterior. Sint hotaritoare in acest moment datele le

gate de orientarea geografica, direclia vintului, posibilitatile de ac
ces auto, pozitia terenului, prezen\a copacilor, vecinatatea. Atunci
cind 0 anumita pozilie nu se impune categoric ca cea mai potrivita sinl
necesare mal multe incercari pentru a epuiza posibilitatile .... CD:;;i ca
baza de discu\ii detaliate in legatura cu argumentele pro :;;1 conlra.
Pe baza acestor analize decizia survine de obi eel repede; dupa

aceea se formeaza mult mai clar imaginea cladirii - @. lar acum

incep durerile laceri; primului proiect, pentru inceput in minte prin

culundarea in corelarile organizatorice :;;1 organice ale problemelor

constructive :;;i a implicatii10r lor spirituale.

Din acestea proieclantul i:;;i dezvolta 0 reprezentare schematica a

linutei de ansamblu a cladirii :;;i a atmosferei spaliale iar din aceasla

corporalitatea infa\i:;;3rii ei in proiec\ie orizontala :;;i verticala.

Oupa temperament, primul semn nascut din acest proces poate Ii 0

schita a:;;ternuta pe 0 hirtie intr-un caz, sau un scris marunt ca de li

ligran in alt caz.

Din cauza neindeminarii personalului au xi liar se poate pierde ade

sea avintul primei schile.

Experienta :;;i caracterul proiectantului sporesc de obicei claritatea

reprezentarii mentale. Arhitec\ii maturi :;;i cu experienta sint adesea

in stare sa deseneze proiectul nemijlocit cu mina libera la scara

exacta continind toate detaliile.

in acesl fel se nasc lucrarile tirzii. decanlate dar carora Ie lipse:;;le

de obicei elanul din lucra-rile de tinere\e.

Oupa incheierea anteproiectului - @ este recomandabila 0 pauzi'!

de 3 - 14 zile, deoarece lasa un ragaz pina la proiectare :;;i permite

sa iasa la iveala delieientele dar permile mai ales inlaturarea aces

tora. intrucit un interval de timp inlatura unele obsesii nu in ultimul

rind din discu\iile cu partenerii de lucru sau cu beneliciarul.

Acum incepe elaborarea proiectului, incep discutiile cu inginerul

construclor specialist in statica, cu inginerul penlru inca/zire, apa :;;i

energie electrica pe scurt stabilirea constructiei :;;i instalatii1or.

in continuarea acestora, dar de obicei deja inainte, desenele de

construclie merg la autoritateade supraveghere a construcliilor

pentru verilicarea carora trebuie luate in calcul cam 3 - 6 luni.

in toata aceasta perioada se vor evalua cheltuielile de constructie

:;;i se vor stabili lucrarile folosind lormularele .... UJ astlel incit la pri

mirea autorizaliei de construc\ie sa existe deja olertele, sarcinile sa

poata fi repartizate rapid :;;i sa se poata incepe iucrarile.

Penlru 0 locuin\a unifamilialii. mai mare to ate aceste lucrari descri

se mai sus, de la formularea comenzii pin a la ineeperea luerarilor,

iau arhitectului, dupa imprejurari, 0 perioada de 2 - 3 luni. iar pen

tru constructii mai mari (spitale etc.) 3 - 12 luni.

Pentru lucrarile de proiectare nu trebuie sa se faca economie nere

zonabilii., un timp mai indelungat permite, la 0 pregatire judicioasa,

o recuperare din timpul de constructie ceea ce inseamna reducerea

cheltuielilor :;;i a dobinzilor de constructie.

Un ajutor important il constituie chestionarul .... pag. 50 :;;i 51 :;;i jur

nalul spatiilor .... pag. 60.

.. '.

49

LUCRARI PRELIMINARE -

II

PROIECTUL CLADIRII
COLABORAREA BENEFICIARULUI --- QJ

Munca de proiectare este adesea zorita, si exec uti a este pornita lara sa Ii lost intocmite documentatii suficiente. in aceste lei se explica
de ce desenele 5i costurile "delinitive" apar abia cind cladirea este gata.
in aceste caz nu sint de ajutor discursurile instructive pentru beneliciar; aici ajuta doar 0 munca mai sustinuta 5i mai rapida a arhitectului
si 0 pregatire suficienta atit in birou cit si pe santier.
La I,ecare cladire se pun la inceput cam aceleasi probleme. Chestionarele Si lormularele detaliate. care trebuie sa lie disponibile deja in
momentul in care este formulata comanda, accelereaza procesul. Fireste ca abaterile sint necesare dar 0 serie intreaga de decizii sint atit
de generale incTt chestionarul poate fi util liecarui beneficiar fie si numai ca stimulent.

Chestionarul de mai jos constituie doar 0 parte din formularele gata tiparite care economisesc munca. si care, alaturi de formularele privi

toare la costuri etc., ar trebui sa fie completate de orice birou de arhitectura care lucreaza eficient.

Chestionar pentru raportullucrarii

8. Este beneficiarul de acord cu hotaririle noastre cu priVire la ra

porturile juridice ale conducatorului lucrarilor?
9. Beneficiarul ne poate pune la dispozitie incaperi pentru biroul de
arhitectura? Cu ce dotari, telefon, masina de scris?

Raport al lucrarii pentru lucrarea nr.:

Beneliciar:
Comanda:
Raportor:
Copie pentru:

IV. Generalitati

I Informati; despre beneficiar

1. Care este dezvoltarea firmei? Situatla Imanciara?

Con
Gradul de ocupatie? Capitalul total?
liden
De unde sint obtinute informatiile?
tial
'
2. Cum pare atitudinea in afaceri?
3. Cine este pentru noi persoana cea mai importanta? Cine este
reprezentantu!? Cine este ultima instanta?
4. Ce dorlnte deoseblte are beneficiarul din punct de vedere
artistic?
5. in ce relatie se afla beneliciarul cu domeniul artelor vizuale in
general? in particular cu modul nostru de lucru?
6. Ce caracteristlci personale slnt de observat la beneficlar?
7. Cine ne lace greutati? De ce? Ce consecinte sint posibile?
8. Are importanta pentru beneflciar publicarea ulterioara a cladirii?
9. Desenele trebuie sa lie inteligibile pentru un prolan?
10. Cine a fost lnainte consultant pe probleme de arhitectura?
11. Din ce motive nu a preluat lucrarea arhitectul care a fast anga
jat plna acum?
12. Beneficiarul are In vedere aile lucrari viitoare? Care? Cit de
mari? Cind? Sint stabilite deja proiectele pentru acestea? Se
intrevede pentru noi posibilitatea de a primi aceste lucrari? Ce
pasi s-au facut in acest sens? Cu ce rezultat?

/I Conventie asupra platilor

1. Ce intelegeri se afla la baza calculului platilor?
2. Ce raport aproximativ de finalizare se ia in considerare?
3. Trebuie evaluate cheltuielile de productie care stau la baza calculului platilor?
4. Ce cheltuieli de productie se iau in calcul?
5. TrebUle sa preluam noi din lucrarile de executie?
6. Este stabilit contractu I sau dovezi scrise ale intelegerilor?

III. Persoane si firme implicate in lucrare

1.
2.
3.
4.

Cu cine trebuie purtate toate discutiile preliminare?

Cine raspunde de domeniile speciale?
Cine verifica calculele?
in ce mod trebuie formulate comenzile si In ce mod trebuie
efectuate modificarile?
5. Se pot repartiza lucrarile noastre nemijlocit in numele benefici
arului? Plna la ce suma? Exista 0 imputernicire scrisa pentru
aceasta?
6. Pe cine recomanda beneflciarul ca anteprenor?
Ocupatie
Adresa
Telefon
7. Este necesar un conducator al lucrarilor? Dorit? Mai tinar sau

mai in virsta? Clnd? Pentru un timp indelungat sau pentru 0 pe

rioada? Cit timp?

50

1. In cazlil in care nu exista 0 imprejmuire, trebuie comandat un

gard in jurul santierului? Poate Ii inchiriat pentru reclame? Tre
buie realizat un panou de santier? Ce trebuie scris pe acesta?
2. Adresa exacta a noil constructii? Numele ei in viitor?
3. Adresa garii de care e deservita (cea mai apropiata)?
4. Adresa oficiului postal de care apartine (cel mai apropiat)?
5. Telelon la locul santierului? Cind si unde poate II lolosit? In
apropiere?
6. Programul de lucru allucratorilor?

V. Tema de proiectare
1. Cine a alcatuit tema de proiectare? Este completa? Trebuie
completata de noi sau de altcineva? Trebuie din nou aprobata
de beneficiar inainte de inceperea lucrarilor de proiectare?
2. Cu ce cladiri existente sau In curs de construlre trebUie corelata
constructia? ~ VII/,9.
3. Caror reglementari locale sau de stat se supune constructia?
Planilicare teritorrala?
4 Ce literatura de specialitate se gaseste despre acest lei de
clad ire? Ce se gaseste in colectla noastra de extrase?
5. Unde au fost rezolvate exemplar cerinte asemanatoare?
6. Prin cine se poate organiza a vizita? A lost deja initiata?

VI. Bazele configurarii

1. Cum arata imprejurimile? Peisajul? Situatia copacilor? Clima?
Orientarea? Directia vlntului?
2. Ce lorme au cladirile existente? Din ce materiale sint alcatuite?
~ VII/.9.
3. Exista fotografii ale Imprejurimilor (cu precizarea punctelor din
care au fost lacute)? Au lost comandate?
4. Ce mai trebuie luat In considerare la configurarea c1adlrii?
5. Cite niveluri au si care sint lnaltimile caselor existente?
Aliniamentul strazilor? Alinierea caselor? Strazi ulterioare?
Copaci (soi, marime)?
6. Ce alte constructii ulterioare sint de luat in considerare de pe
acum?
7. Este de dorit un plan general de slstematizare?
8. Exista hotariri locale privind aspectul exterior al noilor constructii
dedicate acestui amplasament?
9. Cine este persoana care examineaza si acorda aprobarea de
constructie din punct de vedere artistic? in ce raport se afla cu
artele vizuale? Este oportun sa se discute cu el proiectul preli
minar?
10. Care este instanta superioara pentru reclamalii? Care este ca
lea oliciala? Durata unei reclamatii? Care este pozitia instantei?

PROIECTUL CLAolRII
CHESTIONAR

VII: Bazele tehnice

1. Ce fel de subsol are zona?
2. Au fost facute prospeC\iuni ale solului in zona terenului de co
structie? in ce locuri? Cu ce rezultate?
3. Cit poate fi considerata presiunea solului?
4. Nivelul pinzei freatice este normal? Este ridicat? Este maxim?
5. Au mai fost constructii pe acest teren? Ce fel de constructii? Cu
cite niveluri? Cit de adinca era pivnita?
6. Ce fel de funda\ie pare sa fie indicata?
7. Ce modalitati de constructie trebuie utilizate?
in special:
Podeaua pivnitei: Ce fel? Incarcare?
Prin ce? Finisaje? Vopsitorii protectoare? lzolarea pinzei
freatice?
Plafonul pivnitei: Ce fel? incarcare? Prin ce? Acoperire?
Plafonul parterului: Material? incarcare?Prin ce? Acoperire?
P1anseul acoperisului: Ce fel? Incarcare? Prin ce? Straturi?
Vopsitorii protectoare?
Ce invelitoare? Jgheaburi? Burlane interioare sau exterioare?
8. Ce izolatii trebuie prevazute? Fonice? Orizontale? Verticale?
impotriva trepidatiilor? impotriva caldurii? Orizontale? Verticale?
9. Cum sa fie construiti stllpii? Dar zidurile exterioare? Zidurile
interioare?
10 Ce fel de scara? Incarcarea?
11. Ce fel de ferestre? Otel? Lemn? Materiale sintetice? Lemn/alu
miniu? Ce fel de sticla? Cu protectie fonicMmpotriva soarelui?
Deschidere spre exterior sau spre interior? Ferestre simple,
stratificate, cu rame, cu izolare fonica?
12. Ce fel de usi? Cu galerie? Cu rama de otel? Din placaj? Din
otel? Cu garnituri de cauciuc? Ignifuge sau rezistente la incen
dii? Cu dispozitiv pentru inchiderea automata a usii?
13. Ce lei de incalzire? Combustibil? Cit sa dureze rezerva de com
bustibil? Incalzire cu pacura? Incalzire electrica? Ridicarea zgu
rei? Rezervor pentru cenusa?
14. Apa calda? Ce cantitati sint necesare? In ce momente? In ce 10
curi? Ce compozitie chimica are apa potabila? Sistem de dedu
rizare a apei?
15. Ce tel de ventilatie? Schimbul de aer? In ce incaperi?
Degazare? Risipirea cetii?
16. Ce instalatie de racire? Masina de gheata?
17. Ce instalatie de apa? 0 al aductiunii? 0 al hidrantului pentru
pompieri? Presiunea apei din tevi? Sint fluctuatii de presiune?
Cit de mari? Pretul apei pe m3 ? Robinete in aer liber?
Recipiente pentru colectarea apei de ploaie?
18. Ce fel de canalizare? Racord la canalizarea orasului? Unde? Ce 0
are canalul principal? Adincimea? in ce directie se scurge canliza
rea? Sint posibile infillrari? Sint indicate? Sint ingaduite? Rezervor
de sedimenlare propriu? Este necesara doar filtrarea mecanica
sau si biologica? Recipiente pentru colectarea apei de ploaie?
19. Ce 0 are racordul de gaz? Randament? Pretul pe m3 ?
Reducere in cazul consumului mare? Exista prescriptii deose
bite pentru instalare? Aerisire?
20. Ce iluminat? Ce fer de curent? Tensiune? Posibilitati de conec
tare? Limitarea consumului? Pretul pe kW pentru lumina? Pretul
pe kW pentru instalatii de putere? Tarif de noapte, intre ce ore?
Reducere in cazul consumului mare? Translormator? Statie de
inalta tensiune? Grup autogen? Diesel, cu aburi, eolian?
21. Ce tel de telefon? Cu numerotatie? Cabina? Unde?
22. Instalatie de alarma? Sonora? Luminoasa? Cu apel la politie?
23. Ce fer de ascensor? Incarcare mai mare? Evacuare prin tavan
sau laterala? Viteza? Motorul sus sau jOs?
24. Ce alte instalatii de transport? Dimensiuni? Traseu? Putere?
Posta pneumatica?
25. Ghene de gunoi sau compactor? Unde? Marime? Pentru ce fel
de gunoaie? Incinerator? Presa de hirtie?
26. Altele.

VIII. Documenta/ia de proiectare

1. A fost examinata cartea funciara? S-a facut copie? Ce este acolo
demn de remarcat pentru proiectare?
2. Exista un plan allocalitatii? A fost comandat? Cu indica\ii privind
mijloacele de transport?
3. Exista un plan al amplasamentului? A fost comandat? Este
atestat olicial?
4. Exista 0 ridicare topo? A fost comandat?
5. Exista intocmit un plan al retelei de apa?
6. Exista inlocmit un plan al retelei de canalizare?
7. Conectarea la reteaua de gaze este indicata in plan?
8. Conectarea la reteaua electrica este indicata in plan? Este ates
tata oficial? Cablu sau retea libera?
9. Fatadele caselor invecinate au fost documentate? Dar felul con
struc\iei lor? (plan de sistematizare).
10. Exista fixat un reper pentru planul topo care nu poate fi modificat?
11. Este necesar un plan al organizarii de $antier?
12. Unde trebuie solicitata autorizatia de constuctie? in cite exem
plare? In ce forma? Dimensiunea hirtiei? Copii heliografice?
Albastre? RO$ii? Pe pinza? In ce culori trebuie sa se intoc
measca planurile? (reglementari de desenare a planuritor)
13. Care sint cerinlele de prezentare ale calculelor statice? Cine este
desemnat ca inginer pentru verificarea calculelor? Cine este luat
in considerare? (pe cine desemneaza serviciul constructiilor?)
IX. Documenta/ia pentru distribuirea sarcinilor
1. Cit de mare este distanta de la santier la gara de marfuri?
2. Este preV3.zuta 0 linie ferata de legaturc1 la locul constructlei?
Ecartament normal, ingust? Care sint posibilitatile de descarcare?
3. Cum sint caile de transport? Este necesar un stc1vilar sau un
drum podit cu dulapi?
4. Ce locuri de depozitare a materialelor sint disponibile? m 2 locu
ri deschise? m2 locuri acoperite? La ce inaltime fata de con
structie? Pot lucra doua antreprize simultan fara sa apara
frictiuni?
5. Beneficiaul preia anumite livrari si lucrari? Care? Curatarea san
tierului? Paza( Lucrari de gradinarit?
6. Se pot face plali in avans sau/si cu bani gheata? Sau ce terme
ne de plata sau distrlbuire a bani lor trebuie avute in vedere?
7. Ce materiale de constructie sint folosite indeobste in zona?
Deosebit de iettine in zona? Cit de scumpe?
X. Termene de execu/ie pentru
1. Schite pentru discutiile cu colaboratorii?
2. Schite pentru discutiile cu beneficiarul?
3. Anteproiect (Ia scara) cu deviz antecalculat?
4. Proiect (Ia scara)?

5.Deviz?

6. Prezentarea planurilor pentru aprobarea de construc\ie cu cal

culele statice si alte indicatii necesare?
7. Evaluarea duratei de obtinere a aprobarii de construc\ie? Cai
oficiale? Posibilitati de accelerare a procesului?
8. Planuri de execu\ie?

9.Debutullicitatiei?

10. Predarea ofertelor?

11. Distribuire? Planul termenelor de constructie?
12. Inceperea constructiei?
13. Receptia constructiella rosu?
14. Receptia constructiei? (gala de ulilizare)
15. Lichidare totala

51

EXECUTIA
~[D

STRUCTURARE

Defintrea termenilor
1.0 Proiectul
2.0 Executia

"'

II

,.

Activitati destinate executiei

1.0 Prolectarea destinata executiei
1.1 Definirea activitatilor/continut
1.2 Scopurile/pericolele prolectarii destinate executiei
1.3 Mijloace/instrumente pentru proiectarea de executie

gice si ecologice si utilizind contributia altor specialisti implica\i in proiecta

re plna la obtinerea solutiei apta de a Ii executata.

Reprezentarea obiectulul in desene cu toate indicatiile individuale necesare

execuliei, de ex. desene complete de executie, pentru detalii sl de sistem

constructiv 1:50 pina la 1:1, cu explicatiile scrise necesare.

in cazul constructiilor care genereaza spatil: reprezentarea detallata a

spatiilor si a succesiunilor de spatil la scara 1:25 pina la 1:1. cu explicatiile

scrise necesare; indicarea malerialelor.

Desenele de executle

Prelucrarea bazelor necesare celorialtr speclalisli implicati In proiectare Slln

Desenele partiale (detalii. desene individuale)

Desenele speciale

Jurnalul spa\iilor (jurnalul cladirii)

tegrarea contributiilor lor plna la solutia apta de a fi executata.

Continuarea planificaril de executle in rastimpul de executie.

, Activitati speciale:

2.0 Atribuirea

elaborarea unei descrieri detallate a oblectului ca jurnal al cladirir Sl ca baza

2.1 Definirea activitatilor/continut

pentru descrlerea sarcinilor insolita de programul de sarcini'.

22 Scopurile/pericolele atribuirii

2.3 Mijloace/instrumente pentru atribuire

BGB (Burgerliches Gesetzbuch -' Codul civil)

Verificarea planurilor de executie prelucrate de catre antrepriza pe baza de

scrierii de sarcini si a programUlui de sarcln; si in acord cu prolectarea'.

Elaborarea machetelor de detalii.

VOB (Verdingungsordnung fur Bauleistungen

Reglementare pentru contractarea lucrarilor de constructie)
(partile AlBIC, Observatii preliminare)
Descrierea sarcinilor (registre de sarcini.
programe de sawni)
Caietul de sarcini standard

Verificarea sl acceptarea planurilor elaborate de terti neimplicati profesional

in proiectare in acord cu proiectul de executie (de ex. desene de executie

ale unor intreprinderi, planuri de dlspunere Sl de fundatii elaborate de furnl

zorii de utilaJe), in masura in care activitillite in cauza se refera la amenajan

care nu sint cupnnse in costunle calculabile

') in descrierea sarcinilor insotita de programul de sarcini aceasla activitate

Modelele pentru LV (Leistungsverzeichnlss - registrul de sarcini)

Documentatia refentoare la producatori
3.0 Supravegherea de santler

31 Definirea activilatllor/continut

special a devine integral sau partial activitate de baza. In acest caz activitatile

de baza aferente acestei faze de actlvitati sint anulate in masura in care este

aplicata descrierea sarcinilor insotita de programul de sarcini.

32 Scopurile/pericolele supravegheril de santier

Planificare executiei are drept scop a executie lipsita de perturbari sl de ero

3.3 Mijloace/instrumente pentru supravegherea de santier

Bazele AVA (Ausschreibung/Vergabe/Abrechnung

Llcitatie/atribuire/lichidare). Mijloace/instrumente pentru

rio Premiza 0 conslituie stabilirea complefa si detaliata a cenntelor de creatle

si tehnice, verificarea acestora in raport cu aspectele formale. juridice si eco

nom ice (baze juridlce: regulamentele de constructii dm [Iecare land. regle

1.2 Scopurile/pericolele prolectaril destinate executiei

proiectarea de executie (desene, documentatia pentru

mentarile, de ex. referitoare la executie. directivele, de ex. cele referitoare la

contracte)

Tehnicile pentru planificarea desfasurarii/orar

(diagrama-grinzi, diagrama-linii, diagrama-retea)

Bibliografie pentru executle- [D

spatiile destinate adunarilor de cameni; baze tehnice: regulile recunoscute

privind tehnica sl arhltectura. de ex. normele DIN, acordarea cu contributla

specialistilor din domenii aparte: baze economice: instrumente pentru con

trolul costurilor, de ex. evaluarea'calcularea costurilor de comparat cu DIN

Definirea termenllor

276, intre altele acordarea cu contributla specialistilor din domenii aparte).

Definirea activitatilor pentru activltatile de arhitectura necesare si pentru

onorariile aferente rezulta din HOAI (Honorarordnung fUr Architekten und

Ingenieure - Reglementari privind onorariile arhitectilor si inginerilor, pe baza
1+2 din Gesetz zur Regelung von Ingenieur- und Architektenleistungen

Planificarea insuficienta a executlei inseamna intre altele pierderi de mate

riale (eliminarea defectiunilor. alterari). pierderi din timpul de lucru (Iimpl

morti, munca dubla). 0 dlminuare a calltatii care este remanenta (eron de

planiflcare/erori de executie).

- Legea pnvind reglementarea activitati10r aferente inginerilor si arhitectilor)

1_3 Mijloacelinstrumenle pentru proiectarea de executie

[lmag.1J:
1.0 Proiectul
HOAI, 15. fazele de activitati (Leistungsphase - LPH) 1-4:

cUliei; de obicei la scara 1:50 - pag. 56

Desenele partiale (= delalii. desene individuale),

Desenele de executie, cu toate indicatiile si dimensiunile necesare exe

0.

documentarea de baza (3%), ante-proiectarea (7%), proiectarea (11 %), pro

completeaza desenele de executie pentru anumite portiuni ale cladirii: de

iectarea in vederea avizarii (6%); "activitafi de proiectare" In total 27% din

onorariul total [imago 2]

obicei la scarile 1:20/1:1011 :5/1:1 - pag. 56

2.0 Execulia
HOAI. 15, Leistungsphase (LPH) 5-9:

@.

Desenele speciale, - se refera la necesltatile anumilor sisteme construc

tive (de ex. din beton arma!. din otel. din lemn etc.), - reprezinta alte com

ponente/slsteme care nu se refera la sistemele constructive vizate doar In

proiectarea de executie (25%), pregatirea atribuirii (10%), colaborarea la

masura in care sint necesare: de obicei la scara 1:50 In functie de slstemul

atribUire (4%), supravegeherea de santier (31 %), Indrumare de santier si do

constructiv. Reprezentarile tuturor tipurilor de desene sint reglementate prin

DIN 1356 si pot fi elaborate cu CAD (Computer Aided Design) in cadrul si

stemului de prelucrare automata a datelor si, intre altele, cu relationari cu

AVA - Ausschreibung/Vergabe/Abrechnung - Licitatie/atnbuire/lichidare

cumentare (3%); ,.activita\i de executie" in total 73% din onorariul total

pag. 56 0. in mare masura HOAI este acordat la necesitalile practicii, ceea

ce inseamna ca activitatile de baza conform HOAI corespund activitatilor ne

cesare In practlca.

(vezi mai jos) daca exista software corepunzator.

B Activitati destinate executlei

Jurnalul spatiilor (= jurnalul cladirii), - cupnnde sub forma de tabel indi

1.0 Proiectarea deslinata executiei

1.1 Definirea activitatilor/conlinutul sint reglementate prin HOAI. 15,

catiile complete des pre dimensiuni (de ex. lungime. latime, inaltime, su

prafata, volumul spatiului sau al unei parti a acestuia), despre materiale (de

faza de activitati 5
, Activitati de baza:

incalzire, ventilare, sanitare. electrice etc.), - si este ;ntre altele baza pentru

prelucrarea rezultatelor obtinute pnn fazele de activitati 3 si 4 (prelucrarea

treptata si reprezentarea solutlei), luind in considerare cerintele urbanlstlce,
de creatie, functionale, tehnice, de lizica cladirllor, economice, de economie
energetica (de ex. in ceea ce pnveste utilizarea rationala a energiei), biolo

o descriere functionala a sarcinilor (= descrierea sarcinilor insollta de pro

gramul de sarcini, activitatl stabilite prin HOAI 15 faza de activitali 5, in

opozitie cu descrierea sarcinilor insotita de registrul de sarcmi, activitale de

baza HOAI 15 faza de activitate 6; compara cu VOB/A 9.

52

ex. finisajul peretilor, al pardoselilor etc), despre dotari (de ex. instalatri de

EXECUTIA
->0

CD

2.0 Atrlbuirea (pregalirealcolaborarea)

2.1 Oelinirea actlvltalilor/conllnutul sint reglementate prin HOAI, 15,
fazele de activitate 6 + 7

tractuale, 636 executie intirziata, 637 anularea contractual a a raspunderii,

638 prescriere scurta, 639 intreruperea Si frinarea prescrierii, 640 obligalia

Activit/iII de baza:

de receptie a comandilarului, 641 lermenele de achitare a lucrarilor, 642

calcularea Si compunerea cantitatilor ca baza pentru elaborarea descrieril

colaborarea comanditarului, 643 anularea contractu lui de catre antrepre

de sarcini, utilizind contributia allor specialisti implicati in proiectare.

nor, 644 raspunderea pentru pericole, 645 raspunderea comanditarului,

Elaborarea descrierilor de sarcini insotite de registrele de sarcini conlorm

646 incheiere in loc de receptie, 647 dreptul de sechestru al antreprenoru

domeniilor de aclivitale.

lui, 648 ipoteca de asigurare a terenului de constructie. 649 anularea con

Acordarea Si coordonarea descrierilor de sarcini elaborate de specialistii

tractului de caIre comanditar , 650 devizul, 651 contractu I de predare a

implica\i in proiectare.

lucrarilor -

Elaborarea documenta\iei de contractare pentru toate domeniile de activitate.

* VOB (Verdlngungsordnung lur Baulelstungen - Reglementare penlru

Stringerea ofertelor.

conlractarea lucrarilor de constructie) ofera 0 structura speciala (situatie

pag. 56

0-

Verilicarea Si evaluarea ofertelor inclusiv elaborarea unei situatii a preturi

contrara: formularile generale ale BGB), ia in considerare in mod echilibrat

lor in raport cu activitatile partiale Si cu colaborarea tuturor specialistilor im

problemele/cerintele juridice diverse Si concrete ale contraclului de exe

plicati in fazele de activitate 6 Si 7.

Acordarea si compunerea activitatilor celor care sint implica!i prolesional in

culie (compara cu legea AGB - Legea privind obliga\iile contracluale ge

nerale). Daca este necesar sa fie val abila, VOB, care nu esle nici lege nici

procedura de atribuire.

reglementare juridica trebuie sa lie stabilita de comun acord (in ceea ce pri

Negocierea cu olertantii.

veste partile B/C, posibile Si in cadrul conditiilor generale de afaceri, com

Evaluarea costurilor conform DIN 276 pe baza preturilor unitare sau globa

para cu legea AGB 23.5).

Ie din olerte.
Colaborarea la atribuirea comenzii.

Structurarea VOB in 3 parti:

Activitali speciale:

- VOB/A (DIN 1960)

Elaborarea descrierilor de sarcinl insotite de programul de sarcini in raport

de constructii

CU jurnalul cladiriifjurnalul spa\iilor.

Continut: directive pentru conformarea Si structurarea licilatiilor, a proce

Elaborarea unor descrieri de sarcini alternative pentru domenii de activita

te autonome.

= DispOlilii generale prlvlnd alribulrea

lucrarilor

durii de atribuire, a contractului. Dispozitiile VOB/A au caracter de reco

.. mandare (comandilari privati). - Si sint obligatorii pentru comandltarii pu

Elaborarea unor evaluari de costuri comparative prin utilizarea contributiei

blici - juridici.

altor specialisti implicati in proiectare.

- VOB/B (DIN 1961) = Condilii contractuale genera Ie pentru executla

Venlicarea Si evaluarea olertelor prin descrierea sarcinilor insotila de pro

lucrarllor de constructii

gramul de sarcini inclusiv situa\ia preturilor.

Continut: conditii formulate special pentru contractele de execu\ie care.

Elaborarea. verificarea Si evaluarea unor situa\ii de preturi conform unor ce

daca sint stabilite de comun acord, anuleaza reglementarile BGB core

rinte speciale.

spunzatoare. Titiuri/Continul 1 tiplvolum de lucrari. 2 achltarea lucranlor.

2.2 Scopurile/pericolele atribuirii

3 documentatia de execu\ie, 4 executia. 5 lermene de execulie, 6 pertur

Atribuirile au drept scop crearea de mecanisme contractuale apte sa ga

barea Si intreruperea ~xecutiei, 7 distribuirea pericolelor, B anularea de

ranteze executia proiectelor de executie intr-un cadru de drept civil Si cu re

catre comandilar, 9 anularea de catre execulant. 10 responsabilitaleil

glementarile corespunzatoare (compara Burgerliches Gesetzbuch - Codul .

p;'irtilor contractuale, 11 penalitati, 12 receptie. 13 garanlare, 14 Iichidare,

Civil. BGB, 631 651 resp. Verdingungsordnung fUr Bauleistungen

151ucrari cu salariu orar, 16 plati, 17 asigurarea. 18litigii

Reglementare pentru contractarea lucrarilor de constructie. VOB, Teile

- VOB/C (DIN 18300 18450)

A/B/C) -

pag. 56

@.

A\ribuirea se poate desfasura cind sarcinilor definite (= documentatia de

atribuire

=documentalia de contractare ca de ex. descrierea sarcinilor/con

= Conditii contractuale

tehnlce genera Ie

pentru lucrarile de constructii (ATV - Allgemeine technische Vert rags

bedingungen fUr Bauleistungen)

Continut reglementari (in caz de acord com un) pentru lucrarile individuale (de

ex. lucrari de sol, zidarii .etc.) conlorm unei structuri unitare -

O. Indicalii pentru descrierea sarcinilor, - sprijin pentru licitalii univoce.

mene de suplimentari. termene obligatoni etc.) Ie sint atribuite pre\urile

exhaustive (nr. 01 indicatii generale strict necesare, nr. 02 indlcalii neces

pag. 56

@.

pag. 56

di\iile contractuale etc. + inregistrare cu indicatii despre de ex. posibilitatea

de consultare a documentaliei de contractare / loc, moment de debut / ter

are in complelare; compara cu VOB/A, 9.1).

Documentatia de atribuire cu preturile inscrise Si semnatura ofertantului

1. Domeniu de valabilitate, - indicatii referitoare la normele DIN in vigOilfO

resp. a imputernicitului legal devine oterta, - iar ofertele nemodificate ac

(dispozitii tehnice de executie); clauza generala: "materialele $i componen

ceplate prin atribuirea comenzii (supliment) devin contractu I de execu\ie

tele constructive sint intelese inclusiv.ca Iivrare, descarcare, depozitare".

(reglementeaza to ate modalitatile necesare pentru Iranspunerea proiec

2. Materiale/componente constructive, - condi\ii de calitate, "standarde"

telor de execu\ie; de ex. tipuilvolumul sarcinii. achitarea acesteia, termene,

pentru materiale/componente constructive (normele'DIN, avize oficiale).

responsabilitati etc.)

3. Execulie, - prescriptii tehnice de executie (event. normele DIN) in sen

Contractele de construclii (Si deci $i documentatia de atribuire) trebuie sa

sui "executiei standard".

fie cupnnzatoare/complete - eventualele diferen\e de opinie dintre partile

4. Sarcini conexe/sarcini speciale. - stabilirea tipuluilvolumului sarcinilor

contractante Irebuie clarificate anterior - Si trebuie sa sa reglementeze clar

conexe (in raport cu sarcina principala cont. regislrului de sarcini) lara pli113

responsabilltatile reciproce.

speciala.

Documentatiile de alribuire neclare, incomplete conduc la contracte de con

5. L1chldare - prescriptii referitoare la lichidare pentru stabilirea cantltalilor

structie proaste care provoaca disputefintirzieri in executie/defecte/redu

executate efectiv (ref. la unitali de Iichidare, stabilirea limitei dinlro compo

cerea calitatii/costuri suplimentare.

nente!e constructive ce se intrepatrund, venflcarea masuratorilor resp. reo

2.3 Mljloace/instrumente pentru atribuire

duceri). in cele mai mulle cazuri, componentele conlrilctualo gGnorillo nu

BGB (Burgerliches Gesetzbuch - Codul Civil) reglementeaza in contrac

sint suficienle pentru reglementari univoce Si complete $i se compieloaZ3

tul de constructii (contractu I de executie) relatiile juridice dintre benefici

prin "Observalii preliminare" (conditii contracluale suplimentare, conditii

ar/anlreprenor (comanditar/antreprenor) daca nu exisla intelegeri care se

contractuale speciale, care nu au voie sa conlravina conditiilor contractua

abat de la aceste prevederi. 631-651 contin normele juridice pentru

Ie generale) in Condi\iile in care sint aplicale complel reglementarile din 10

contractele de munca. Titluri/continut 631 esenta contractului de munca.

gea AGB (echilibrul VOB in calitate de .intreg").

632 achitarea lucrarilor, 633 obligatia de garantare a antreprenorului, eli

minarea defectelor. 634 stabilirea termenelor Si amenin\area la refuz, mo
dilicari, reduceri, 635 despagubiri in caz de nerespectarea conditiilor con-

53

EXECUTIA
-...QJ
Tlpurile acordurilor suphmentare ("Observatil prehminare"):

Documental;a referiloare la producatori pentru registrele de sarcini ofera

- acordurile suplimentare necesare c1ariflca presCriptiile VOB de tipul "poslbil'

mformatli suplimentare, sprijina mai degraba in cazul problemelor de detaliu

in mod unlvoc. de ex. stabilirea procedurii de recep1le etc.

decit solutionaflle constructive aparte.

- acordurtle supllmentare jUdicioase se refera la prescrtptille in sensul 10.4

,",

II

VOBiA. de ex. lermene de executle elc

- acordurile suplimentare posibile se retera la presCflptiile care servesc deli

nirii sarcinilor (tara sa afecteze echilibrul VOS). de ex. rapoarte zilnlce de exe

I'

cUlie. Ilmba! etc. ~ pag. 57

Per total domeniul atflbuire este adecvat in mod ideal sistemului de prelucrare
automata a datelor (Iexte, calcule). Relatlonarile dlntre date Ie de atribuire Sl pro

(D

iectarea de execulie sint posibJie prin CAD (Computer Aided Design) Sl software
AVA (Ausschreibung IVergabe!Abrechnung - Llcltat,e.atribuire:lichidare) cores
pu nzatoare .

descrierea sarcinilor devtne - prin deflnrrea unlvoca Sl exhaustiva a lucrari

3.0 Supravegherea de ~anlier (supravegherea executieia cladirii/documentare)

lor - baza viitorului contract de constructie ~ pag. 57

3.1 Definirea activilalii/continulul sint reglementate prin HOAI, 15. tazele

@.

Trebuie facuta dife

rentierea intre:

de aclivita11 8 + 9

Aclivila!i de baza:

- descrierea sarcinilor cu registru de sa'clnl (VOB/A 9 3-9)

- descnerea

sarcinilor

cu

program

de

sarcini

(funkt'onale

Leistungs

beschrelbung - descriere functionala a sarctnllor: FLP: VOB/A 9/10-12).

Supraveghere a executiei obleclului in raport cu autorizatla de constructie sau

cu av;zul, cu prolectul de executie si cu descrierea sarcinilor precum si cu re

Descrierile construcllei (prezentarea generala a temei) completeaza reglstrele

gulile tehnicii recunoscute in general si cu prescnptiJie corespunzatoare.

de sawn! care astfel devin descneri de sarctni.

Coordonarea speclalistilor Implicati in supravegherea oblectului.

Regislrele de sarcini, - listarea pozitiilor ind;vlduale Ipozltle ~ descrterea sar

Supravegherea Sl corectarea la nlvel de detaliu a prefabricatelor.

ctnli partiale in raport cu tlPUI. calitatea. cantitatea. dlmenslunea. prevazuta cu

Elaborarea

numar de ordine/de pozitie) ~ pag. 57

nal al executiei.

@ pot fi structurale liber (trepte de con

structte I part; de constructle I treple de finJsare) resp. in titlun (rezumare rapor

$1

supravegherea unul orar (dlagrama-grinzi) Elaborarea unui lur

Releveu comun cu antrepflza insarcinata cu execulla.

tata la lucrare) si pot Ii completate cu ..Observatii prellmlnare" ~ pag. 57@.

Receptia IJcrarilor impreuna cu altl speclalisti impllcatl in proiectare Sl supra

ProgrameJe de sarcini, - descnen ale conditiiloricennlelor de referinta. (crea

veghere cu idenfiflcarea defeclelor.

tlV, functional, tehnic, economic) alerente lucrarii executate, renunta la pre

Verificarea tacturilor.

zentari detaliate ale sarctnilor partiale (situatle opusa registrul de sarClnl cu

Stabllirea costurilor conform DIN 276 sau conform normelor JUfldice ate rente din

pozitii tndividuale: sint insa oosibile registrele de sarClnl model tara menttona

legislatia referitoare la fondul constrult

rea cantnatilor)

Cerere referitoare la receptla etectuata de catre autoritatl Sl participarea la

Ca parte a documentatlel de contractare. descnerea sarclniior devine- prin con

aceasta.

semnarea pre\urilor (oferta) SI comanda scrtsa (atnburrea) - parte componenta

Predarea obleclulul incluslv elaborarea si predarea documental,el necesare. de

a contractulul de construc1ii. in cazul unor componente de contract contradlclorii

ex. mstrucliunile de folosire. Prolocoalele de venltcare.

s'lnt valabile in succesiune urmatoarele (campara cu vgl. VOBIS 1.1)'

Listarea termenelor de garantle

descrierea sarcinilor, - condltii contractuaie speciale. eventualele condltll con

Supravegherea procedurllor de elimlnare a defectelor constatate la receptla

tractuale suplimentare, eventualele conditi, contractuale lehnice. condltiile con

lucrarilor.

Iracluale lehn!ce generale pentru execulla lucrarilor de construct I (VOS/B)

Controlul costuriior.

(deci Ceea ce este "special" are va;abilltale inamtea a Ceea Ce esle ..gene"al")

Inspectarea obiectulul pentru Identiflcarea deteclelor inamte de exptrarea ler

~ pag. 57

menelor de prescnere a cenntelor de garantie refentoare la antrepriza ce a exe

@.

caielul de sarcini standard - Slandardleislungsbuch (SILB) in constructll

cutat lucraflle.

spnjina elaborarea descrierllor de sarclni rrezulta texte concise. Impecabiie din

Supravegherea procedunlor de ellmlnare a defectelor aparute inainte de exptra

punct de vedere tehnic. complete) pnn faptul ca ofe"a componentele unci text stan

rea termenelor de prescnere a ceflnlelor de garanlle dar nu mal tirzlu de 5 ani

dard pentru pozitiile tndividuale care sint atribulte domenillor de actlvrtate cores

de la receptla lucrarilor

punzatoare (domeniile de activitate aproxlmatlv ca sl lucran contorm VOB/C).

Colaborare la predarea Iucrafllor de siguranta.

Componentele de text standard sint structurate ierarnlc in 5 parti de text.

Colectarea sistematica a reprezentanlor gralice sl a rezultatelor provenlle din

Fiecare componenla este numerotata. Astlel diferitele texte (compuse variabil

calcule referitoare la oblec\.

din componentele celor 5 partl de texI: text scurnext lung) pol II codifJcate

Aclivilali speciale:

(numarul domeniului de aclivitale - cifrele partllor indlvlduale de text = numarul

Elaborarea. supravegherea Sl contlnuarea unui plan de plati

activitatii standard) -

pag. 57

- @.

Elaborarea. supravegherea

Coditicarile unllare (standardlzalej permit ratlonallzarea prm slstemul de pre

51

contlnuarea unor planufl diferenliate de timp.

costuri si capacitatl.

lucrare automata a datelor (edltoril caieleior de sarcln! standard Gemelnsamer

Aclivitate ca sef de sanlier responsaoil In masura In care aceasta actlvltate

Ausschuss Elektronik im Bauwesen -

depaseste activitatea de baza faza a prevazula oe 1991slal a land-ulul respectlv.

Comisla Comuna Electronlca in

Constructi : GEAB: scop: u\illzarea la scara federala a textelor slandard unitare

'
pentru descrierea sarcinilor in constructll).

Elaborarea planurilor de inventar.

Aile culegen de texte de sawn; standardlzate pentru c01s1ruclii sint

Elaborarea indlcatillor de intreltnere.

Standardleistungskatalog fUr den StraGen- und Bruckenbau - Catalogul de

Observarea obiectului

SarClni Standard pentru Cons:ruclla de Drcmun Sl Podu"l (StLK). domeniile de

Admimstrarea oblectului

Elaborarea registrelor de dolafl si de inventar.

aclivitate 100-199: Standardlelslungskatalog fur der Wasserbau - Catalogui

inspectia dupa predare.

de Sarclnl Standard pentru Constructll I-ildrotehnlce ,StLK). domenlile de ac

Supravegherea activltatilor de inlrellnere

Ilvilate 200-299' Slandardieistungsbucn der Sundesbahn - Catalogul de

Pregattrea datelor penlru un Iisier oe oblect

Sarcini Standard al Callor Ferate Federal8 rStLB-CS

Calculu( Sl stabiltrea costln',orin rao:w

400-499: Regionallelstungskataloge - Cat3!Oage

aomen lie de aCllvltate

08 SarClnl

Reglonale (RLKI

respectlv, de utillzare

ale utllizatonior indivlduall. domenille de aCl1vltate 800-999.

'* Mode)e)e pentru LV

reglstrel8 ae

Sar~lnl

~'J valOri oner.ta'\\vs.

Veriflcarea anallzei dedlcata rsda:''2 O:,'lIre COSUrll12 S' proU'J: de 9xe;:;uTle s

58 aseamana CU caletel8 de sar

clni Ipredecesor caletele de sarCln: stancard StLB;. Mcdeleie LV cupflnd cit

mal multe varrame de text pos:blie dexte produse

~mn

talltate, foarte cupnnzatoare, Olertart: dlfeme edilurl

taler,1 SI sin'! dec:. ca to

--;0

oag. 57

@.

54

------

EXECUTIA
-Q]
3.2 Scopul/perlcolele supravegherii de ~antier

Supravegherea de
-

~antier urmare~te

sumare) momentul de final prescris VZ (n), cele mai tirzii momente SZ (cele mai
tirzii momente de debut, SAZicele mai lirzii momente de final, SEZl pentru pro

doua centre de greutate:

controlul, masuratoarea, lichidarea ca ~i completare a AVA (= Aus

schreibung, Vergabe, Abrechnung - Licitalielatribuire/lichidare; compara cu

paragraful Atribuire) - pag. 58

ducerea evenimenlelorlp;oceselor (calcut inapoi), eel mai tirziu moment de de

but al proiectulul SZ resp. inlregul inlervaltampon GP al evenimentelor/proce
selor individuale (GP = eel mai tirziu moment SZ - eel mai tirziu moment de de

Planificarea modului de desfa,.urare a execu\iei prin utilizarea metodelor

but, moment de final SAZ/SEZ minus cel mai timpuriu moment - cel mai

@.

specifice managementului de proiect (disponibilitatea oamenilor, a utilajelor,

timpuriu moment de debut, de final FAZ/FEZ - pag. 58

a materialelor la timpul potrivit, in cantitatea pOlrivita, la locul polrivit). Cele

Din diferitele orlentarl ale relelel (procese/evenimenle) $i din dilerilele repre

desfa~urarij/a

zentari (sageti/noduri) rezuM trei tipuri fundamentale de retele - pag. 5812'.

mal importante mijloace ajutatoare: tehnicile de planificare a

timpului aferente dileritelor metode.

1 Sageata de proces - metode de plan-relea (Crilical- Path -Method, CPM):

o supraveghere proasta, un control defectuos pot genera eventual 0

execu\ie

nesatislacaloare, defecte (vizibile/ascunse), socoteli eronate, costuri suplimen

atribuie proceselor sage!i (muchii). Nodurile reprezinta evenimentele de de

but/final ale proceselor. La CPM relalia de ordonare tundamenlala (= inlerde

tare, pericole penlru oameni (accidente) ~i materiale. Managementul de proiect

pendenta dintre evenimente ~i procese, cuantificabila) esle succesiunea nor

nesatislacator, lipsa de coordonare genereaza in mare parte intirzierea exe

mala (relatie de ordonare de la finalul predecesorului la debutul succesorului;

eveniment final.proces A = eveniment debut procas B). Modelul temporal eSle

cutiei/costuri suplimentare.
3.3 Mijloace/instrumente pentru supravegherea de

~antier

determinat (adica procesului ii este atribuila 0 evaluare temporala concreta).

Bazele AVA precum,.i mijloacele/instrumentele penlru planificarea exe

Procesele care sa desfa$oar.:i in paralel, interdependenle, Inlerdependen\a pro

cUliei sint explicate la 1.3/2.3. Supravegherea de ~antier, masuralorile, soco

ceselor pal1iale ca premiaza pentru un alt proces sinl reprezentate prin proce

telile se bazeaza pe proiect (de executie, desene pal1iale, desene speciale),

se aparente (Iegatura nula, Dummy, relatie de ordonare in relele de si\goti de

eventual pe jurnalul spatiilor resp. pe documenta\ia pentru contractuI de

procese cu interval de timp 0) - pag. 59

constructii.

Conlinutul planurilorre\ea cu sage\i de procese

Tehnicile pentru planificarea desfa,.urariiiorarului utilizeaza diferile meto

(listarea ac\ivita\i1or individuale cu indicatiile de limp alerenle) - pag. 59

de uzuale:

2 Nod de proces - metode de plan-relea (Metra-Potential Method, MPM):

- dlagramele-grinzi (dupa Gantt, planurile-grinzi), reprezinta in sislemul de co

atribuie proceselor noduri. Sagetile reprez;nla relatiile de ordonare. La MPM

ordonate de tip cruce pe verticala (= axa y = ordonata) etapele de lucru/proce

relatia de ordonare lundamentala (der. vezi sus) esle succesiunea debuturilor

@- @.
oglinde~te

Iistele de procese

durile de executie, pe orizontala (= axa x = abscisa) timpul de execu\ie aferent.

(relalia de ordonare de la debutul predecesorului la debutul succesorului; eve

Dura!a de timp (s!abilire prin valori rezultate din experien\iilcalcule) a fiecarui

nimentul de debut al procesului A = evenimentul de debut al procesului B).

proces de execu\ie este determinata prin lungimea grinzii corespunzatoare

Modelul temporal este determinat (vezi CPM). Continutul planurilor-retea cu

(orizontala).

noduri de procese

Procese de executie succesive trebuie reprezentate succesiv. Registrele de

@@@).

lucrari (= Iistele pentru reprezenlarea desfa~urarii = lislele de calcul) ajuta la ela

3 Nod de eveniment - metode de plan-relea (Programm Evaluation and

borarea planurilorgrinzi, tac posibile comparatii intre stadiul impus ~i cel real.

Review Technique, PERT): atribuie evenimentelor noduri. Sagetile reprazinta

oglinde~te

listele de procese (compara cu CPM) - pag. 59

Avantajele planului'grinzi: imagine de ansamblu, sugestiva, Iizibilitate ridicala

relatiile de ordonare. in mod normal modelul temporal eSle stocastic (= calculul

(reprezentarea = propOl1ionala cu timpul). Dezavantajele planului-grinzi: imagi

intervalelor temporale dinlre evenimente prin calculul probabililaillor). Modelole

ne globallzata, nedlferentierea proceselor pal1iale, reprezenlare dificila a

geometrice pentru PERT + CPM pot conduce la reprezentari mixle (procesele

rela\ionarilorlinterdependen\elor dinlre procesele de lucru (procese ne-criti

ca sageti, evenimentele ca noduri).

ce/cntice = modilicarea duratei procesului corespunde modificarii duratei ate

Teoretic este posibil planul-retea cu sageata de eveniment dar nu exisl.:i 0 me

rente sumei de procese, nu este lizibil). Domenii de utilizare: reprezentarea pro

toda practicata.

ceselor de execulie lipsite de 0 directie precisa a dezvoltarii, planificarea pro

Avanlaje/dezavantaje/domenii de utilizare ale dileritelor metode de planuri

ceselor de flnisare individuale (programe), planificarea interven\iilor (programul

personalului/utilajelor). - pag. 58

@.

- Diagramele-linii (diagrame de vilezadrumlcantitatijtimp) reprezinta in sis

temul de coordonate de tip cruce pe una din axe (care = in functie de lucrare)
unitatl de timp (alese)
de materiale). Se pol
~i

~i

pe cealaM directie unitat; de lungime (mai rar cantita\i

recunoa~te viteza

drum), intervalele de timp

~i

de productie (unghiul rezultat intre timp

~i

greutate - in procesele individuale). Relelele orientate spre evenimente

(PERT) servesc mai degraM planilicarilor cadru sau de ansamblu (evonill1en

lele = puncte de referln\a).

Retelele cu noduri de proces (MPM) pot Ii construile/modificale mal

u~or

(se

parare consecventa desfa~urare/planificare orar.:i). reprezinta un nUnl~r Illai

spaliu intre anumite procese.

Avantaj: reprezentarea vitezelor

relea: relelele ante-organizate cu model temporal determinist (CPM/MPM) se

potrivesc cel mai bine la ghidarealconlrolul detaliat al execuliei (cenlrul de

a intervalelor critice. Dezavantaje: nu olera

mare de conditii sub forma retelelor de sageti de procl?se (CPM; dar: in prac

imaginl de ansamblu in cazul in care se suprapun procese de lucru diferite (in

tica CPM este mai raspindlt; ma; vechi, mai evoluat. 70-80% din re1atiile de or

spa\iu, in timp in cazul proceselor lara 0 direc\ie de dezvoltare precisa). Domenii

donare ce apar in planurile-retea: succesiunea normala) .

de utilizare: reprezentarea

desla~urarii

proceselor cu

direclie de dezvoltare

precisa (Iungime. inaltime; de ex. strazi, tunele etc., turnuri,

~ pag.sa

co~uri

etc.)

@.

in general, reteIeIe sint foarte detaliate dar pulin sugestive (de aceea: repre

zentare suplimentara a rezultatelor ca plan/diagramagrinzi, vezi mal sus).

Sistemul de prelucrare automata a datelor este predestlnat ca spriJln in special

- Diagramele-re\ea (planurilere\ea), rewltate ale tehnicilor de planificare de

pentru relele mari (pentru construirea retelei practic doar introduce rea datelor

tip relea (domeniu component al Operation Research) [imago 22], servesc la

corespunzatoare din lista de procese). Exisla software corespunzi\tor (predo

analiza, reprezentarea, planificarea, ghidarea ~i controlul proceselor. Luind in

minant: CPM).

considerare cit mai multe valori care exercita influente (timp, costuri, mijloace
de interven\ie etc.) sint reprezentale interdependentele diferitelor procese.
Calculeie de tip relea pornesc dintr-un moment de debut al proiectului VZ {OJ
(nod de start, lermeni vezi DIN 69900, fila 1), calculeaza (calcul inainte) mo
mentele cele mai apropiate in timp FZ (cele mai timpurii momente de debut,
FAZ/cele mai timpurii momente de incheiere, FEZ) pentru interventia tuturor
evenimentelOriproceselor (0 = durala, intervalul de timp debuVfinal de proces).
Rezultal = drumul cel mal lung in limp (drumul critic) / momentul de final al pro
iectului FZ (n). Din intervalele tampon evaluate anterior ~i introduse rezuM (in-

55

';;".'.
I;'

I
,

,
I

1t'z"Z:,j---- L PH 1

, ....- - - - I

s I

20

~ I

0 I

___ JI

Documenlarea de bazA

K1Q';,>;?\--- LPH

2 AnlE-prolecrarea

F"X,N0:t-- LPH

3 PrOledarea

FANvt--L PH

4 PrOleclarea in vederea aVlzarli

EXECUTIA

10

~QJ

Abateri ale reglementarilor VOBIB in raport cu reglem. contract munca BGB

Contract de muncA - BGB

632 Plata

L PH, ProlClarea de Execu\le

!
l PH 6 Pregal1rea alribulfil

"'

II
I

14 Lichidarea

15 LucrM plata orara

4 Executla (nr. 7)

13 Garantia (nr. 3, 5, 6)

633 Defecte

L PH 7 Colaoorarea la alnbvlre

VOB/B
I 2 Plata

1(1 17 Asigurarea I

634 Stabil. termen., modiflcare,

l PH B Supravegherea Cie sanller

reducere

"

Definirea activitatilor

635 Despagubire

L PH 9 jndrumarea Cle sanller $1

dOcu:nenlarea

1.99

.'

636
637
638
639

4 Execu\la (nr. 7)
8 Anul. de catre comand. (nr. 5)
13 Garantia (nr 7)
5 Termenele de executie

13 Garantia (nr. 3)

Execu\ie intirziata
Excludere responsab.
Prescriere (scurta)

~13~nr

642
643
644
645

_ _ _ _ _ _
69.

Desen de executie

,J...l
30

\1

1
i
I

16 Efectuarea latiior

Colaborarea comanditarului

4 Execu\ia

Anularea de catre antrepren.

Pericole
Responsabilitatea comandit.
646 incheiere in loc de receptie
647 Dreptulla sechestru al antrep,

9 Anularea de catre antrepren.

- indicatie 12 nr, 6
7 Distrib. pericolelor
12 Receptia
- nu eXlsta

648 Ipoteca de aSigurare

649 Drept. de anulare al comandit.
650 Devizul

8 Anularea de caIre comanditar

- indicatie in 2

- nu exista

651 Contractul de livrare

- nu constitUie obiectul VOB

Din: Mantseheff, ,E,nfOhrung in die Baubetriebslehre' , partea 1
edltura Werner, Dusseldort, 1985. pag. 49

0'

\!J
Gratar do lip fagurc

3 7)

I 13 Garantia I

Prescriere (intrerupere,
lnlirziere)

640 Recep\ie
641 Termenele de plata

----'~~---~~~rt-""',__J

Cadru din aIel cormer

3030'4 mm

in Ine' de bRian R 15

Volumu\ contractului $\
anularea inainte de termen
,
Executla. perturbanle.

rJ;;c 'DeCt ~5 :;:~~~r~~al,'mona:;;-c;:;:,,,,,";rl, --~~--:~

VOB/B+-- Executia

2 em lene monar clmen! -'----'.;.;.>,:.----i-l~

receptra

1,St!l\ Tenc mortaromen1 ~-"tl<~--~~~I

-j

I~

L_ _

Preluarca perICOI .. respons ..

garantla

PlaIa

l'nle Cle panla

8 cm Placa oeton arma,

,. Lucrllrl sol ,I fundalll

(F) DIN 18300 Luereri sol
(F) DIN 18301 Lueran forate
(R) DIN 18302 Luer. eonstrueti, finlini
(R) DIN 18303 Luer. 5prrJrniri de malur;
(Rj DIN 18304 Luer. exeeu!. eu soneta
(R) DIN 18305 Luer relinerea apei
(F) DIN 18306 Luer, canale drenaj
(R) DIN 18307 Luer. eonduete gaze si apa
(F) DIN 18308 Luer. drenajB
(R) DIN 18309 Luer. rnjeetare
(R) DIN 18310 Luer de aSlgurare la

ape. diguri si dlguri de mal

(R) DIN 18311 Luer. dra9are
(R) DIN 18312 Luer. eonSlr, in subleran
(Ri DIN 18313 Luer. pereli mulati eu
fluide de spfljin

Gol SCLJrgere Ii& 10 em

Desen panlal
Contract

const~

Olena

Supllment

Pre!

(3)

Docum alrlbUire

I'

Contractul de constructli

Inreg lslrare

JDocumentalle c:onlractare

.0-

BGB

VOB

Par1lleA

Drepl contraclUal IT!unca

631

$1

4-

urm. BGB

Relatii comanditaflantreprenor

Acc2"1-'d"",c"'a"'llv~uC'I,c-nccca-Decc,,-,----------c-"B;'c2"'~I=m=e=:ns=tunl
Funcl.: Ulllizator

~--~~-'--

, 3

w
IV

. (deDart.,'
10]4

Hal

: 9- I

Bucalilrl8

su~rafata

,-- !rr:
N

iI

2)4

30~

(Rl DIN 18330 Lucra.n zidarie

(R}DIN 18331 Leer, beton 51 beton armal

(Ri DIN 18332 Luer. platr" natural"
(Fl DIN 18333 Lucr. blOCurt beton

(R) DIN 18334 Luer. dulghefle si in lemn

(R) DIN 18335 Luer. eonstr Ole!
(Ri DIN 18336 Luer de elansare
(Rl DIN 18338 Lucr. jnvellw'l
acoperi$uri

6.92

347

E.09

.g..

itL

~ ~:1alllme

Q- __

-~,--~'''''

m-

2.47

1 ..

;:; 475

;:: 47

"
N

rj

In:::uI

'zire
87

2588

: 5 0--1

! Ven-

tdare

I San-

JAC

'I

3. LucrArl de fln;sare

(R) DIN 18350 Luer. leneUlel, SI stueatur"

(R) DIN 18352 Luer. dale SI plael
(F) DIN 18353 Luer. sape
(R) DIN 18354 Luer, covoare asfaltlee
(F) DIN 18355 Luer. limplane
(R) DIN 18356 Luer. parchel

Vf

Com

! SLP
I,

~5

\ trensp ;

DRT! -

Cad
L.,

i ~~

WC

CP

Ch

Com

404

N ,
N

w
~

56

Jurnale de spatll (forma conClsa - exemplificarej

2363

247

""

"" Ot)C4863

JAC

CP -

20

Com

D~

DDT;:o-,,;,a
CCU ~!E
DrIZi:

[,Rt. -

DR.L.p _.

r5(:crd e'1!C'c.
r~C.Qra

i:"2.'2:lo:-

, 0F"- - UCla r"core 1(;,1"'":'::

10:: - Inler'ar,
I.LC - m::,aIZ,rEo c~.a cc;l'~,o

SLP

L::,P
SLP

c::::~

g~; ~nIJ"e!8

2.;

D;" -

i
Loggia
W-ES

'AOresel
ftP - Aoilc~ D~"eie '~rc
APe - loem CL co"
Cae - Caaa

IF

APC

504

i FCH:LUX

DL

DRAw
IV
...V

~al. c\o;en s

28

DP

elansare

i Electr,,! Electr i Tehn. _ Temp.IRand.1 Lum.' Observal

I
I
I VF

I tare i stand i Joasa

lAC

51

(R) DIN 18339 Luer, Iiniehigerie

Din: VOB partea C

I ~4 Rac~~url peln~u

,3

-c,

Nr provlz incap.

2. Lucrllrl de conslruclie ..Ia ro,u"

(R) DIN 18314 Lucr. beton torcretal

Conditii contractuale generale

ORA

! 22

La.. - LaVO<H

<.,:...':. - SUI"a 1.lm''I?

~,2.C'

V-.:: - 'Jer.;,I~rE: r~-:;Ji2

w: -~_,

".

/"

""---.-
I Im~slbll

...........

"

EXECUTIA

Descrierea sarciniior

~QJ

Text lung

-,

NumAr de
NumAr activitale standard
ordine (NZ) Descrierea sarcinii

\
\

, ,

. . . . . . . ~~a.:v~~:..,..//

3,01
Descrislsa

Acorduri suplimentare

81013013 11 11 10 14
beton monoril pentru strat finisare
suport orizonlal
supr. superioarA a belon.. orizontalA
din belon nearmat
ca beton normal DIN 1045
B5
grosime 8 cm

constrU~\i9i

Canl.

Descriere

2.02

105.0

m2 pla.ci pardoseal~ in pivnilA din beton compaclat 8

10. 12 cm gros.. de executa!. Supratelele trebuie
executate in pant~ spre scurgeri.
pI. 1 m' 35,70

Pret
unitar

Prel
total

III

m2 pr~ci pardosealA in pivnitA din beton compactat 8

10, 12 cm gros.. de executat. Suprafetele ttebuie
executate in pant~ spre scurgeri.
Aetrib.:
OM 24.50
Material:
OM 11,10
Altele:
OM -,
pI. 1 m' 35,70
PU in val.: treizecisicinci 70/100

8101301311
11
10
T 1 T2 , T 3 T4 T 5

'II

; ..

m'

25

beton armal

;~:~~;.;~~~~'" '""

14

3748.50
EXlras: StLB, LB 013 (Beton +

Sl pre\Ulile unitare nu sint pe acelasi rind

Tl

pl~ci pardoseal~ in pivnil~ din beton compactat B 10. 12 cm gros.,

de executa\. Suprale\ele Irebuie executate in panl~ spre
scurgeri.
105m'
A/M/A: OM 24.50/0M 11.101DM -.
PU in val.: trerlocisrcinci 701100
35.70

$1

Componente de text standard

T2 T3

3748.50

aJ economie mare de spaliu

b) canti\. x PU = preltotal pe un singur rind

Aeglstrul de sarcini

S\ahlbetonarbelten/Luct~n

don belon

sl bet on armat)

Unit. Texllung
3.2. Compo conSlruct,ve ascend ente
Indicatie:
Descrierea sardnii trebure prece
datA de prescriptille relerito are la
socotel; din pgf. 0.1. pag. 7
Componenle Inlerdepende nle
construCliv care so Oxccul,~ in
Irun singur praces do lucru
trebuie descnse in Tl/048
sau 053.

Exemplu 3 - prelurile unitare si canlMlile in text pe acelasi rind

Avanlaje:

Pl

-'

Belon monoht strallintsrJre

Suport otlZonlal
, - - - - - - - - - - Suprafata superioar~ a belonulul, orizontal~

3748.50

Exemplul 2 - Prelurile unitare in lext

2.02

PU

,--~--------

Dezavanl.: a) necesar mare de spaliu pentru text

b) nu existA indicatii penlru compo prelurilor unilare
cJ pre1urile unitare nu sint formulate in cuvinte

canllt~\lle

"

Unltnto

Textul si numArul sinl interdependenle in modul urm~tor:

An edllie SILB: 1981
, - - - - - - - - - - - - - - Domen. activIt: lucr. bet on

Paz.

Dezavan\.:

Exemplul1 - Cantit~ti si preturi unitare - PU - in alara lextului

105.0

..

Descrierea sarcinilor
Text scurt: .,Strat finisare, belon, 85.

2,02

,'.'

Canlllalc

037
038
039
040
041
042

Betonul monolil al peretelui.

perele tunel,
perete canal,
perele intre constructIi de ot el,
-parapet,
pa\apel scar~.

Perele
per. tunel
per. cannl
porole
parapet
parapet

043
044
045
046
047
048

-alie,
perele de sprijin,
perete de 3np:t.
-de culee.
-de reazem.

alic

SCrJr~

Registrul de sarcini (LVZ)

Observ. preliminare

@
@

...... . ...... ..... . .......

11

o supralatA laleralA inclinalA.

. panlA.
ambele laturi indinate

21

Q
1
2
3

pozitij

per sprlJln
per, Grip"
per, CU!fIO

per re.:lzern
beton monarll

Extras: caietul de sarcini standard

Oocumentalia de atribuire (VOB/A 17 nr. 1 pgf. 2d)

inreglslrare
(solicitare
predare
olerte)
(VOB/A 17
nr.4)
+

condltii
alertare
(VOB/ 17
nr.4 pgl. 2)

Documentatie conlractare
(VOB/A 10 nr. 1-3: VOB/B 1 nr. 2)
Continut tehnic

Conlinul juridic

(11 Descriere
sardni LB

(2) Condo conlrac\.

precise BVB

(4) Prescriptii
lehnice
suplimentare ZTV

(3) Conditii
contractuale
supJimenlare

(5) Prescriptii
\ehnice
generale VOB/C

(6) Conditii
con1racluale
generale VOB/B

Contraclul de conslructii

Documentalia de alribuire

zve

Olerta
+

adaosul
(VOB/A 28)

Perel'
1. m2! m3 pere\i exteriori!interiori!de sprijin aseenden\i, ... (Ioeali
zare), din betonlbeton arma\ '" cm gros. din B.... cofrati fronlal.
faraleu armalura de livraVexistenta la rata locului Sl .... fara!eu
cofraj
Cerinte speciale: ...
Belon
m3 per m2
Armatura kg per m2!m3
Cofraj
m2 per m2!m 3
3
2. m pereti exteriorilinteriorilde sprijin ascendenti, subsol, din be
ton arm at 30 em ,gros. din B 15, dublu eofrati frontal. ti'lr;l
armatura, fara eofraj

Aegislru de sarcini

57

I:.
;"

Lleltatla~

Alnbwrea

lIchldarea

HOAI, 15. fazele de (fetlv 6 +7

EXECUTIA

HOAl, 15, taza de actlvltate 8

493m

--ill

Supravegnerea de sanlieT

Programul de executie

11

1"00:

,Aost

21
20
19

de lucru

18

10

P4 Deeapare
Preluare

17
16
15
14

PIa ... 19 Pavaj 51 benZi margine

2 ZL

t5

__

.L!:P]8~L~lv~ra~r::.e.:so~I';S~1p~u~ne:,r~e-,:In::o::o:;e:.:ra~~;:::ZL::-_ _":::'",,_"":=::::'-j

p'

13
10
20
Rost
de lucru

0.5 ZL

IIIDl ArnenaJare de santler

2ZZI lucran coirare

c::J Lucran sol

c::J Luerarl belon

c=:J

51

ote!

Rldlcare schele

--- DemOnla' schele

Planilicarea termenelor cu procesele de lucru lrdivlduale

1 Zl

~oz.: 20 - 24

Programul utilajelor

1 ZL
t Zl

In fat. 20.5 ZL

35

TIPLI ac
t!vltatil

Ps Aeopenre sol

C%ana I
Ian

Luc~an

Ma'

Feb

Apr

I I

<::J

sol

Luerarl
beton

Succe51unea praceselor
amenaj. Sl eli be rare santier
JucraJI sol 51 demolare
execu~ia profilului stradal
lucran pavate $1 bordurr

Lucran
armatun

Lucran

lann'" v'"

transpor1

6chele

Planificarea timpulul de exeeutle

AmenaJ.
de santler

Operations Research {:::~:::are

Numarul
locurilor de munca

lucru intr-un SChlmb

sa

~5f:ff:i~~f~~

Lucru inlr-Un SChlmb

Retele

Lucru in 2 schimburl

Iinlara

Altele

celm~~llt~tu Cele mal ti,'zil ~emenle

a
SAl = eel mal tlrZIU mamenl de debut

SEZ = eel mal lirZlu moment de Iinal

::re~ul

Trmp

Feb

Mar

lui

Aug

Sep

ioroleelulUI

C - Des

SZo

I Nr. I EL
! Praees
" crt. I cons! lucru

!
,

~_~'

i Unitate I Cantil.

--------l

Etart

, h:E

, Durata

4-5Z 1 +- 52.. 4-- ..

COmparatie

! h'F .de limp

: (ZI Sapl.,
luna\
Trebule
Este

FAZ = eel mal timp. mom. de debut

FEZ =- eel mal tlmp. mom. de frnal

Calculul rete lei

Trebule

T reb.~u-=ie~_--"
Retell?

Este

58

lIsla de calcu]

Orlentarea retele,

0,

Sucees. narmara

EXECUTIE
....... (D

fVV'V'VV'V"v

O.

OJ

Praces aparenl
delerminat temporal

Succes. norm. CU
proces aparent

Proces partial

Evenimenl final ar i
Num~r

NP
DP
NR
DT

Noduri

DTZ
FTZ

DT
FT

NP

NR

DP

proces

Dural~ proces

Numar p1an-relea
Cel mai timpuriu debut
Cel mal limpurru linal

FT

Cel mai Ii rziu debut

Cel mai tirziu final

Timp tampon 10lal joe lanl

DTZ

FTZ

Proc~s

Legalura nula resp. Dummy

Drum critic

ffi:

01.fiT8l
JIm30~ ETIB401l1 31
,L~J,:_p'~T~r~ L~J~.(81TI~::rf~~6 022.,

"

'''.:

"-

'~

-l

L2.

102 Excavare PI

1 Si3

101 Excavare WI

1 SiS

104 Excavare W2

ISi7

13

13

17

10

19

II

302 Fundalie PI

11

12

11

301 Fundalie WI

13

14

7si 12

13

16

304 e!'undalie W2

10

15

16

9si 14

15

16

26

303 Fundalie P2

17

18

10 Si16

17

26

30

32

402 Pilasllu belon PI

19

20

12

19

16

~ndatie pi/ali

, I

LiliD ,1:.tj~
I

1'1..2TIJ I
I

[i]O]

'\

@E]Retea

..

21

22

14si20

21

23

24

18si22

23

"I

I \

\ \

,\

, Il18

I
\

,... .......-.... ........

I
I

30 J-t+'-+,-Ir..ot--+--r/

31

18

Nod

OT

//

16

--

32

16

40

32

--

'

-0

8
-

16

---

_28
..

2
2

16

'

32

.--- ,

32

28

18
. .. .

18

40

~------1 Rolnlro do

ardonare

ordanare

NP
NR

Durat~

proces
praces

Num~H

plJnre\en
C~I mai tlmpUflu debut

Cel mai hmpuriu llnal

Cet mai tirziu debut

Cel mai tirziU hnal

TImp tampon lolal .. joe la'll

FTZ

In

OP

Num~r

NP
OP
NR
DT
FT
DTZ

I OTZ I FTZ

1 FT

r~~---J

"\10 1

Aelalie de

FF~Ft'J

n
.......

Dependcnl~

Drum crlllC

I',.f,
16 1b 304 26

~-

Lisla de placese (CPM) compara cu -

\ .------!
:

-~-_

._. ~.
-_..

Joc Ian I

11/:

I .

~ , . _ -

401 Pilastru belon WI 16

8

but

---,.

36 31 SO 48 "

8'tn~h

403 Piiaslru beton P2

!~'lOtiiEJ.L~ ..~ fiT4l:G:~ ;J8fel~o~i/ ' 17 18

I I
I I

i)~ F~;t ~'--

Final

descriere

AV

1) ~

Dummy

de la
I p. I, Denr. evemm.
bu\

103 Excavare P2

Seurta

_.

,Evenlmenl debut alII

C:-~!""J'~_ Cm.lirz.

Moment
de lal p.la
nr. evenim.

Du
rata

Nr.

Relalia linal-slan
(prOC9s aparenl)

-':""---...1-

OJ

OJ

-------o.....

~4~

~~

Metode de plan-relea
sageala de places

MOIOO1) I;} foe;}f"

Melade plan-fe\OIl

Dmgrama-Irmi

Dmgrilma-grinzi

~j

,R ~

MPM

CPM

oflen\are duptJ muchil orrenlare dupa nO(jurl

,~ ~-l
i
~~ .
0' ~ ~
~
F~ ~
~

<;

~o

Z=D,
~ -4Q-_. >(lJ-+

"'"

Plan-relea (CPM)

------- I
--------;

'lj1

"0

ego

"'.

~-

"'"

'F
I
I

c,].

rn-~2]
'I

g~

lFJ

em

'Q.

~~

~~
,~

,
J
~

~.. -

103 Excava,e P2

2
2

10~_

101

Excava,e WI

102_

104 Excavare W2

---

101

13

13

17

103

19

203 Fundalie piloli

302 Fundalie P1

102

Fundalie WI

103.302

304 Fundalie W2

10

104.301

303 Fundalie P2

203,304

~
I

~
~
Z ,=0, + 2

"'"

Compararea maduri/or de reprezenlare alerenle dilerllelor tehnici de deslasurare

-- --

16

26

18

18

26

130

302

16

-- --

28

32

_16..

---._-

16

16
~~ '------.

40

60

501 ~racon WI-PI 12

401,402

32

12

403.501

- - --- --44

503 Supracon P2W2 12

404,502

60

502 Supracon PIP2

--I

16

---

303,403

f----

----

301.402

~01 Pilastru belon WI 16

403 PHaslru belon P
8

18

16 _.

---.--~

-----

_.

o
o

--11
28
9
- - - ' _. __._ --

fl._

402 Pilaslru belon P 1

T,;mp~;;-~pl

C.m. timpurlu . ~~~i~~--- f

d".blJt.. linal ~~'-- ~In~~ __ ~orall) .

,2
~
I

Durata Predeces

102 Excavare P1

301

Descrierea

f----

Nr.

~ ~Iivilal'i

.~----

,
:

'"~-

Z = 0, + 1

~ -oQ---W

o
2

--.

...

32
.__ .

40

60

44

36

48

56

48

60

72

60

1 72

_-

--

..

-_ .

\} ~ Joc lan\

Lisla de procese (MPMI campara eu -

59

CONDUCEREA LUCRARILOR DE CONSTRUCTII

DIMENSIUNI DE BAZA
Un formular important pentru simplificarea si si imbunatatirea conduceri! de

in final sint prevazute citeva coloane pentru elemente constructive speciale.

santier este acela dedical descnerii spatiilor in raport CU indlcatlvele acestora.

Eventual, sub fiecare rubrica se lasa 0 coloana Iibera astlel incH formularul sa

Odata completale. aceste formulare ofera informafil clare despre constructie

poala fi completat usor cu cazurile speciale ~

G).

intr-un mod mulf mai detaliat si global decil toate descrierile constructiilor, In
formatil utile biroului de evaluare. sefului de santier sl insusi biroului de pro
iectare pentru utilizare permanenla. lntrebarile problematlce urmate de
raspunsuri eronate sint astlel praclic eliminate si timpul cistigat in acest fel

_'11_~

compenseaza efortul redus ce trebuie depus pentru elaborarea - 0 singura

Weyerstr. 48-52 - 50676 K6In

"',

II

NEUFERT PlANUNGS AG

Pagl1'18
Nr prOleCl
Indlc.spa!lu
N,vel

JURNALUL
SPATIILOR

2
45503
9
paner

data - a Jurnalului de spatii.

Formularul prezinta in capul paglnii coloanele pentru consemnarea dimensi

,"

unilor aferente fiecarui spatiu, intr-o forma ce permite veriflcarile ulterioare.

Paginile de format DIN A 4 se scriu simultan de mai multe ori astlel incH fle

....

- -00I0d

~um2

care loc sa cuprinda exact acelasi text; paginile se actualizeaza si in final sint
legate.

':Il"

Per~.

ZIClarle

Dupa incheierea execut,ei, prin utilizarea dimensiunilor consemnale in capul

301J'2

Poo<'

sawgrea

paginilor. jurnalul spaliilor devine baza pentru lucrarile de lichldare.

30rr:

ParooSala

'3,

Sipcasociu

Mal tirziu, pentru speciaiistul care priveste atent, Jurnalul spatiilor reprezinta

Reversul formularelor ramine cel mai bine liber astle! inert aici sa poata fl re
prezentate desene de completare a descnerii de spatlu cuprinsa pe foaia ce

Feres!re Instal
usa83'20\
R<llllalO r

'51

Pnzt

3S~

Surse luml~a tavar..

cvr~m

urmeaza spre dreapta.

Indicatiile se fac cel mai bine prin cuvinte cheie

',St

pag. 9-10. Coloana

~s.',

lSI
I,SI

o adevarata cronica a constructlel.

nelez~

cu spaw

culoa'eQe()jsoer~e

Illene neleda IDSD~. 3:lllaoe'

IIIDlii~are ruaosmeolo

vDosnO",,,
:aaleoert

len~ OIJ;~'"

sapa ~rrnen'

Slea'

DaIche11t1omozalc ca:lt I,

Slea r

sooumulu:aCOl'CB','.i

J5'2.5rr

alumtn,u

Sd1uKO

prOf1!eseoor,nelerml[
usaoroasc.aCillrlQnca

25C' ~G

,"

Pr'.Mer

asezalPconSlJlo

nalur

aiD
SUD/al,;;,,"

Bu>;:nJaeoe' suo!enc'Jla:a
UP Busc~ Duro
2OQOSL

norma'

,.,

Pliza
anlena

CD

I EucuIo

Fcrc

..Marime" lrebuie sa serveasca exclusiv la consemnarea dimensiunilor ne

cesare penlru oblecte. Aici de ex se frec: inaltlmea soclurilor. inaltimea frizei.

-.

oelonanarem l,

Pransel'

rna1.SIOItlc

81.'sc'-da~e

raemdT\'

[jP8usc" Duro
200D S~

Jurnalul spatiilor

lalimea glalului s.a.m.d.

DIMENSIUNI DE BAZA (~ Bauordnungslehre) Bal. Neufert

Dlmenslunl de construC\1I
Normalzahlen (NZ) - Numerele standardlzate (NS)

Spre deosebire de constructia de masini. in domeniul constructiilor aproape

Pentru dimenSlonarea unilara a masinilor Sl a ulilaJelor tehnice. la scurt limp

ca nu exisla necesitatea unei scalari geometrice - in raport cu cea dominanta,

dupa primul razboi mondial. au fost norm ate (DIN 323) numerele stan dar

aritmetica. a acelorasl elemente constructive ca: blocuri, grinzi. capriori. fer

dlzate (NS), care sint valabile in aceeasi masura in Franta si chiar in America.

me. reazeme. ferestre si altele asemenea. Dimensiunile uzuale pentru con

Valoarea de la care s-a porni! este unltatea de masura continentala consti

structii lrebuie dec! sa indeplineasca mai intii aceste cerinle dar, luind in con

tUlta de metru. in America 40 de toli " 1.00 m. exact 1.016 m.

siderare ideea de uflltate tehnica. trebuie sa corespunda si cu NS.

Necesitatea tehnicii de a dispune de

scalare geometrica a anulat dlVlzarea

DIN 4172 (Reglementarea dimensionarii in constrUcliile civile sl industriale)

pur zecimaia a metrutui sl a slabilit structura dubla a NS in structuri de cite

stabileste NS pentru constructii si este normativul-mama pentru 0 serle de

10. formate din seria de injumatatire a lui 1.000 = 500. 250. 125 si din seria
de dublare a lui 1 = 2: 4: 8; 16; luind in considerare valoarea exacta de 31.25
Sl numarul IT = 3.14 resp. \'10 " 3.16, numarul succesiv. si anume 32. a tost
rotunjit la 3,15 resp. 31,5 (pozitia virgulei nu influenteaza numarul) si numarul
de injumatatire de 125 = 62.5 a fost rotunjit corespunzator la 63.
Seria geometnca formata din 10 parti a NS este deci 1; 2; 4; 8&'1.5; 63:

125; 250; 500; 1 .000 ~ @. (Seria mai mare. din 5 parti. si cele mai fine. din
20 si 40 de partl. se intercaleaza in mod judicios cu valorile lor intermediare.)
Aceste NS otera avantaje de calcul multiple. Astlel 1) produsul Sl citurile din

alte normative de constructil precum sl baza dimensionarli la proiectare s',

executie.

DIN 4172 MaBordnung 1m Hochbau - Reglementarea dimenslonari, in con

slructiile civile sl industriale (extrase)
Observatii preliminare
Dezvoltarea din domeniui constructiilor, in special al celor civile si industfla
Ie, impune 0 reglementare a dimensionarii ca baza pentru dimension area
valabila pentru intreaga normare din constructii.

oricit de multe NS sinl tot NS. 2) puterile intregi ale NS sint de asemeni NS,
3)

dublate sau injumatatlte NS produc tot NS.

1 Termeni
1.1 Numar standardizat penlru constructii: numerele standardizate pentru

},Y'"
Pi.. ~Yti'nO
n
-<J,
I V

.A--

' - r - Cuplare eu struetunle de 10 51 de 20

~

Valor',
aorODlale

2'7t

":

10"
n

II

si finite.

{>

1.2 Dimensiune orientativa pentru constructli; dimensiunile orientative pen

tru constructii sint in primul rind valori teoretice; ele sint insa baza pen
tru dimensiunile individuale, "Ia rosu" si fimte, care apar in practlca. Ele

<@>oo<8>~@J<>OO~

sin! necesare penlru imbinarea conform proiectului a tuturor componen

@)[l@~@)[ill]<@>@~<@>@)

Exemplu:

.1

.2

.5

.7
.8
.9
.0
Cuplare eu s\stemul de masuratorr 2,5 m = 25 dm = 250 em = 2SOO mm

".n".

T. tL t.rti"
1'~1

60

dimensiunile derivate din acestea pentru constructii individuale. ,.Ia rosu"

:Tt'l

~~CDcm~CDm<D>00Il

construc\ii sint numerele pentru dimensiunlle orlentative in constructii si

.3

.4

.6

telor constructive.

Dimensiunea oflentatlva pentru lungimea caramizii

Dim. orient. pt. grosim. peretilor turnatl din beton

25 cm
25 cm

1.3 Dimensiune Indlvlduala: dimenslufille individuale sint dlmensiunile (eel

Serla de numere standarCizate
'" 10 (DIN 323)

Reprezenlarea numerelor standardlzate (sena de baza 10) dupa prof. dr Kienzle

mai ades d,menSluni reduse) pentru unitatile constructiei ..Ia rosu" sau la
finit, de ex. groSlmi de rosturi. grosimi de tencuiell. dimensiuni de faltur,.
dimensiunl ale decrosurilor de zidarie, dimensiuni pentru tolerante.

1.4 Dimensiune .Ia ro~u": dimensiunile .Ia ro~u" sint dimensiuni pentru con
ro~u",

SIIUc\iile .Ia

DIMENSIUNI DE BAZA

de ex. penlru zidarii (lara sa ia in considerare grosimile

de tencuieli), grosimile planseelor .Ia rosu", dimensiunile golurilor de usi ~i

4.3 La sistemele constructive cu rosluri ~i care necesit.rl prelucrarea

de ferestre nelencuite.
1.5 Dimensiune

linit~i:

peretilor dimensiunile "Ia ro~u" sau dimensiunile nominaIe trebuie de

dimensiunile linite sint dimensiuni/e pentru conslructia

incheiata, de ex. dimensiunile libere ale incaperilor ~i go/uri/or cu supra

rivate din dimensiunile orienlalive penlru constructii prin sci'lderea

fetele finisate, dimensiunile suprafetelor ulile, inal\imile nivelurilor.

sau ad.rlugarea valorii alerente roslurilor sau pre/ucr.rlrii perelilor.

1.6 Dimensiune nominala: la sistemele constructive tara rosluri dimensiunile no

Exemplu: Dimens. orient. lungime e.rlr.rlm. = 25 em

Dimens. nomin. lungime c.rlr.rlm. = 25 - 1 = 24 em;

minale corespund cu dimensiunile orientalive pentru constructii. La siste

mele constructive cu rosturi dimensiunile nominale rezulla din dimensiuni

Dim. orient. la\ime inc.rlp.

Ie orienlative pentru constructii din care se scad rosturile.

Dim. nomin. l.rl\ime inc.rlp.

Exemplu:

= 300 em
= 300 + 1 ;

301 em,

Expflcetll1a DIN 4172

Dimensiune orientaliva pentru lungimea caramizii

= 25cm

Pentru a asigura ~i adaptarea eelor mai mici componente constructive

Grosimea roslului de imbinare

= 1 cm

cum ar fi eele ale ci\ri\mizii cu numerele standardizate pentru construc\ii,

Dimensiunea nominala pentru lungimea caramizii

= 24 cm

vechiul lormat ne-metric de 25

Dim. orient. pI. grosim. pereti10r turnali din beton

= 25 cm

tat la dimensiunea NS de 250

Dim. nom in. pt. grosim. perelilor turnati din beton

= 25 cm.

x 12 em (eu rosturi 26 x 13 cm) a fost adap

x 125 mm (cu rosluri). De aiei rezulti\ 0 di

mensiune nominal.rl a blocului de 240 x 115 mm.

la 0 in[l/time polriviti\ eu rost de 62,5 mm (dimensiune nominal.rl a blocu

lui = 52 mm) rezult.rl un raport al laturi/or de 250 x 125 x 62,5

2 Numerele standardlzate pentru constructll

=4 ; 2

: 1,

ceea ce eonter.rl c.rlri\mizii avantaje importante, a~a cum este explieat

~-

Sarji in special penlru

Serie in spec. pi
dimensiuni
individuate

construclia .Ia rosu

a

25

25

25

25

25. ~

6 'tA
8 '/ 3

12 '1,
12

1
/2

18

3/,

16 '/3

25

25

25

25
31

1/.

33 '/ 3
37 'I,

37 'I,
41 '/3

50

50

50

43 31,
50
56 'I,

58 '/3

62

'I,

62 'I,

66 '13
75

75

75

68 31,

75
81

'I,

87

'I,

83 '13
87 'I,
91 '/3

100 I 100

100

93 31,

100

10

Serii in special::-l
pentru conslructii finite

2x5

4x5

5x5

acest lucru pe larg in BOl. -

QJ

CD,

si

Astlel eari\mizile norm ate in DIN 105 corespund prin dimensiunile lor ori

entative seriilor de construetie "Ia ro~u" a, b, c si d din DIN 4172.

$i dimensiunile luturor celorlalte componente "Ia ro~u" ea blocurile de be

ton - pag. 74, ale golurilor de terestre ~i u~i -

pag. 184-190, in.rlltimile

de niveluri etc. se orienteaz.rl dup.rl DIN 4172, astfe/ incH valorile dimen

2,5
5
7,5
10
12,5
15
17,5
20
22,5
25

siunilor lor reapar permanent ea un lir ro~u,

5
10

Referltor \s pgf.1.2 ,11,6 DIN 4172

10

15
20

20

20

25

27,5
30
32,5
35
37,5
40
42,5
45
50

30

25
30

35

52,5
55
57,5
60
62,5
65
67,5
70
72,5
75

40

40

45
50

50

40

Dim.orient:250 x 125 x 62,5 mm

Dim. nom.:240x 115x52 mm
50

55
60

60

:::Jc=::J'
-OR
- ON

70

75

77,5
80
82,5
85
87,5
90
92.5
95
97,5
100

80

75
80

~j orienlativa. fa ca.ramida DIN

::::J
::::J

~ 5'~
OR
ON

CJ[::::=:::J

i!-===Jr

C
OR~R--1+-0R_-

ON

ON

-j{--- ON

bee
r:::::::=:J C

80

1c=::t=Jc:::::5e

Vedere

65
90

Oimensiunea nominata.

~r+-,~.c;J
~ee

===:::J~. b

60

65
70

G)

90

95
100

100

100

100

3 Dlmenslunl reduse

Dimensiunile reduse sint dimensiuni de 2,5 cm si sub aceasta valoare. Conform

DIN 323, aceslea trebuie alese din seria S 10 ca urmatoarele dimensiuni:
2,5 cm; 2 cm; 1,6 cm; 1,25 cm: 1 cm;

8 mm; 6,3 mm; 5 mm; 3,2 mm;

2,5 mm; 2 mm: 1,6 mm; 1,25 mm; 1 mm.
4 Ullllzarea numerelor standardlzale penlru conslruclll

4.1 Dimensiuni/e orientallve pentru constructii, dimensiunile linite Si dimensiu

nile individuale pot Ii extrase din tabel.
4.2 La sistemele constructive tara rosturi

~i

care nu necesita prelucrarea

pereli1or, dimensiunile "Ia rosu" sau dimensiunile nominale sint identice cu di

mensiunile orientative pentru construqii. $i acestea pol Ii extrase din tabel.

D;menslUnea orienlatrv~ .Ia rosu (OR) Sl dimensiunea nominala (ON) 13

construcli; de cArAmidA
Pentru goluri este: ON ~ OR + 2 x 1/2 rOSI ' OR + 2' 5 mOl
si pentru prlaslri:
ON OR - 2 x 1/2 rosl OR - 2 . 5 mOl.

61

';;'
.

I;

DIMENSIUNILE AXELOR

Cele mar vechi reglementari privind dimension area constructiilor apar1in

Astlel rezulta dimensiuni intermediare de 1,25; 3.75: 6,25: 8,75 m. Pe cit
posibil insa trebuie evitata utilizarea acestei jumatati de dimensiune

Japonier unde, dupa marele incendiu din Tokio din anu11657, stilul si marimea
cladirilor au lost stabilite prin dimensiuni sistemice conform metodei
"Kiwariho". Dimensiunea de baza era ken-ul

peste valoarea de 10m.

=6 picioare japoneze = 1,818 m.

Distanla dintre axele peretilor se dimensiona in ken-i intregi sau in jumatati

in concordanta cu treptizarea geometrica peste 10m se recomanda:

de ken, lerestrele. usile Si dimensiunile covoarelor erau stabilite in lunctie de

12,50 m. 15,00 m. 20,00 m, 25,00 m, 30.00 m, 40.00 m, 50,00 m, 60,00 m

(62.50 m), 80.00 m, 100,00 m.

aceasta dimensiune de baza ceea ce a simplificat, a ieflin!t sau a accelerat

in mod decisiv constructia de cladiri din Japonia. Exemple

,",

II

I'

Bal.

2. Pante de aeoperi,

In Germania, inainte de Introducerea metrulur, in zonele constructiilor in sis

Pantele de acoperis depind de tipul Invelitorii si de eel a conslructiei de

tem Fachwerk s-a dezvoltat un sistem similar. Determinant era piciorul pru

dedesubt. in raport cu necesilatile practice sint stabilite urmatoarele pante

sac care era eel mai raspindrt si care corespundea celui renan si celui danez.

de acoperis:
1:20
pentru invelitori din carton fa constructii de otel si beton armat Si

Dimensiunea dintre axe Ie stilpilor era de cele mai multe ori de 1 Gefach = 2

coti = 4 picioare ~

G).

acoperisurr din rumbeton, cu exceptia executiilor speciale ca aco

Picjorul prusac, renan. danez. care esle utilizat si

astazi in domeniul constructiilor din Danemarca, se traduce in sistem metric

cu 31 1/4 em, cotul cu 62,5 em si Gefach-ul cu 1,25 m. Firmele private de con

structie preluasera aceeasi dimensiune de sistem de 1.25 m pentru structu

rile lor. eel mai ades pentru cele din panouri de lemn.

peririle din pinze subtiri si acoperisuri CU sed-uri etc.

1: 12,5 pentru invelitori de carton pe constructii de lemn
1: 4
pentru acoperisuri cu ciment ondulat. invelitoare de zinc cu sipci,
acoperisuri cu tabla ondulata, cu tigla de otel zincal pe sipcl sau pin
ze subtiri. acoperisuri cu falturi drepte din labia zincata imbinata cu

Dimensiunea de sislem engleza $i americana, de asemeni de 4 picioare

lalturi duble sl pentru invelitori de carton la constructiile cu lunctia de

engleze este, cu cele 4 picioare engleze = 1,219 m aproape de 1.25 m. De

aceea. in tarile care au adoptat conventia dimensiunilor metrice. placile de
1:2

adapostire
pentru acoperisuri cu tigla line etc.

constructie executate pe masini americane sint late de 1.25 m. de ex. placile

din fibre dure elc Dar $i placile de piatra ponce germane penlru acoperisuri

Explieatii

au drmensiunea normata de 2 x 1,25 = 2,50 m, la lei Si placile de ipsos. in

fond 125 este numarul favorit dlntre NS. Seria de dimensiuni ce rezulta din

Unificarea ritmica din domeniul conslrucliilor industriale Si al celor cu tuncliu

nea de adapostire porneste de la tipuri care au evoluat treptat.

1.25 m a fost normata in anul 1942 cu pantele de acoperis corespunzatoa

re ~
Intre timp au lost executate mii de cladiri tip pe baza acestui sistem

de dimensiuni. in consecinta. distanta dintre axele grinzilor este in prezent

eel mai ades de 125/2

62,5 em = lungimea pasului unui adult

pag. 31.

Distante intre axe unltare pentru eonstruetii de ateliere, Industriale ,I

eu funetiunea de adtlpostire

Distantele dintre axe prezentate influenteaza componentele constructive in

divlduale: reazeme, pereli. plansee, gr!nzi. pene. capriori. invelitori. terestre,
lerestre continue. uSi. porj" Iinii de macara

Sl

aile dotari. Stabilirea unei di

mensiuni de baza anumite pentru dlvizarea in axe creeaza premisele penlru

normarea dimensional a supraordonata a elementelor constructive individua
Ie si pentru capacitatea acestora de a Ii compuse. in acest scop. distantele
dintre axe trebuie insumate lara a se lua in considerare dimensiunile inter

1. Distante1e dintre axe

a) Generalittlti
Cel mai ades constructiile industriale si cele cu functiunea de adaposti
re sint subimpartite in plan dupa distante intre axe dispuse rectangular
Ca Irnie dimensionala a acestor axe este valabila intotdeauna axa de sis
tem statica a constructiei in cauza. Distantele dintre axe sint dimensluni
partiale ale planului, care determina reazemele, elementele portante,
mijlocul peretilor etc. la grinzile de legatura in cadre sint valabile axele
mediane ale punctelor de sprijin la lundatii. Dlmensionarea se rapor
teaza permanent, chiar Si la suprafele inclinate. fa planul orizontal al pla

mediare. in cazul blocurilor de constructre. a panourilor de sticla. a placilor de

beton armat etc. trebuie luate in considerare rosturile.
Pe baza distantelor dintre axe norm ate pot Ii unificate distanlele dintre rea
zemele macaralelor mobile.
Elementele constructive si dotarile normate in sensu I capacitalii de a ii com
puse pot Ii schimbate intre ele, pot Ii executate pe scara larga Sl utilizate in
scopurr diverse. Productla in serie. posibilitatea de inlocuire si depozitarea
genereaza economli de munca. de materiale de constructie. de costuri si de
limp. Ordmea distanlelor dintre axe olera 0 simplificare deosebita a
executiei Detalii

nului si la eel vertical al elevatiei.

Bal.

b) Construetii industriale
la constructiile industnale ca dimensiune de baza pentru distantele din
tre axe este valabila valoarea de 2,5 m. Multiplii aceste,a genereaza dis
tante dintre axe de 5.0, 7,5 si 10,0 m etc. in cazuri speciale (cladiri cu
functiunea de adapostire sau constructi, din placi) po~ilizata si
valoarea de 2.~0 = 1.25 m sau un multiplu al acesteia.

_'3115 - '111%:
/

Acopens aSGutlt
anumite zOlle Si in
anumlte scopun

/'
./

pentru

2500 - j 10D % I
Panta pentru tlgleso!z 51
toal celelalle tlPUrJ de tlgle
de acopens

1.87S-!75%1
,.

~~

,," /

Pan:a pentru ardezle 51

"

"

",.

Ilgle oblsnulte

16S4'3~"

~~

r--

/1'\0-~
'\ 26- 5 10
I
~na;td acoperrsurl cu Ilgla
W

625
'I'----1'5--------t-- rn Crll

A~~

1 ..1...

1 ..1.,,---~'2 ....1.... _ . _ _ 2 ...1.,.,-

--- .. ~od~ .. f~- ..

fod--___t_ .. fod~ ..

----

fod--+-

~Dn5D

00----------

f1\

\.V

62

eaSEl veche daneza in stste~ Fachwerk

cu dlstanta dlnlre axe(e StilPllor de 1 Gefach

Acooensun de carton oentru

Z5%r adaposllr:. suflclenta
Sl oentru acopens~r\ cu
tlgla line - romane

,00 ~.,. \ Acop de canon pI

125 - ~ conslr. de lemn

-~- ---~--------.,- --'~---~-

------+- __ 1

-I

2_500

"I

Acop. de cart:::>n p! constr de

belon armat

Panta acopensulul h treptizare ega'3 coreS::lunzatoare tipurilor de jnvellton

NORMATIVUL MODULAR"
DIN 18000 -.. [IJ

~@
f'3\

Elemenle constructive in
sistemul de coordonare

CD
,

/'

Spaliul de coordonare
~ (delinit de sase planuri)

/ ' / ' ~ /Y
/'
/'

/'

8)

/"
/' /,

1. StipulArl geometrlce

Plan de coordonare

I~

'Raportarel
la granite

Sislemul de coordonare

t7"

\.!...)

Raportare la granite,
raportare la ax~

de coordonare
(dreapla de intersec\ie a dou~
planuri)
Dreapt~

~t

(intersectia a trei planuri)

Puncl de coordonare

Sislem de coordonalB partial.

Un sistem de coordonare poate fi structurat in sisteme par\iale desti

nate diferitelor grupe de elemente constructive (de ex. structura por

tanta, elemente de inchidere etc.). ~

A rezultat ca elementele individuale nu trebuie sa fie modulate (de ex.

lrepte, ferestre, u$i etc.) ci numai elementele constructive rezultate

din acestea (rampe de scari, elemente de fatada sau de comparti

mentare etc.) ~@

Pentru elementele constructive nemodulate care traverseaza pe 0 di

rectie sau alta intreaga cladire poate Ii introdusa 0 a$a-numit;,'\ zona

.J

Hm

...

r=lj~tl:l

---

suprapus

Zona nemodulata

nemodulata care separa complet sistemul de coordonate in doua sis

teme par1iale. Premiza este ca dimensiunea elementului constructiv

din zona nemodulata sa fie cunoscuta in momentul in care sa elabo

reaza sistemul de coordonare pentru ca zona nemodulata nu poate fi

dimensionata decit cu 0 dimensiune precisa. -..@.

Alte posibilitati de integrare a elementelor conslructive nemodulate

sint asa numitele pozi1ii mediane $i pozi\la marginala in zone modu

Elemente constructive

10

nemodulate, racordate transversal,

in pozilie medlana.

@
11

1=tlltl:)
Elemente constructive

nemodulate, racordale transversal,

in pOlltie marglnala.

12M

~Q

Per

sanal

[we F

Relalia dintre raportarea la axa Si

late~@-@.

zona de malerial modulat

48M ~ 6 4 M -~
30
1 1
'" "A?' 2

-4

--

Prin sistemul de coordonare constructiile $i elementele constructive

sint coordonate $i pozitia ~i dimensiunile acestora sint slabilite. De

aici sint derivate dimensiunile nominale ale elementelor constructive

precum $i dimensiunile de rosturi $i de racorduri. ~

-@, @.

Un sistem de coordonare este compus din planuri dispuse relativ rec

tangular; distantele dintre acestea reprezinta dimensiunile de co or

donare. in raport cu proiectarea acestea pot fi diferite pa cele trei

direclii in spaliu.

De regula, elementele constructive sint dispuse intr-o singura dimen

siune intre doua planuri coordonaloare astlel inci! sa umple dimensi

unea de coordonare inclusiv cu partea aferenta rosturilor si in raport

cu tolerantele. Astlel un element constructiv este definit intr-o dimen

siune prin extinderea sa adica este definit dimensional si ca pozitie.

Aceasta situa\ie se nume$te raportare la granite ~ (J) ~ @.

in alte cazuri poate fi avantajos ca un element constructiv sa nu fie

dispus intre doua planuri ci astlel inci! axa sa mediana sa fie supra

pusa cu un plan de coordonare. Astlel elementul constructiv este de

finit intr-o singura dimensiune in raport cu axa $i deci, deocamdat;,'\,

numai ca pozi\ie. ~ (J) ~ @

CD

Raporlare
la axA

Prin DIN 1B 000 conven\iile internationale privind proiectarea si exe

cu\ia construc\iilor precum s; proiectarea $i executia de componenle
constructive $i semi-prefabricate sint integrate in Sistemul de Norme
German.
Termenul "corelare" arata ca normativul referitor la modulare se re
lera la norme dimensionale $i la coordonarea spa\iala a elementelor
constructive. De aceea in normativ sint stabilite aspecte geometrice
$i dimensionale. Normativul referitor la modulare contine indicatii re
feritoare la un sistem de proiectare $i de constructie bazat pe un sis
tem de coordonare utilizat ca sprijin in proiectarea si execu\ia din do
meniul construc\iilor. Un sistem de coordonare este intotdeauna spe
cific in raport cu obiectul in cauza.

Buc~
l~rje

weB'

;----gu~l~rJ

ChIO$C

33M
12

Cafenea/

Casa

'2

De

poz

.....

II
@ Ante'proiect bulet pe autostrad~

inal\imea de nivel:
30 M = 300:19 = 15,8
s-au ales 16 contralrepte
Panta:

15

I
31

36 M
1

'2
12
I

~h

114M

3~M
0

T
12M

42M

=~
= 1875
em
16
'

Lung. rampa: 16' 26 = 416cm

s-a ales 420 = 42 M
Treapta'
.

scara prelabricala din belon armal

~b=m
= 26 2 cm
16
'

(rost presupus 1 cm)

63

'
:
::.
rII

'

'

Modul de baza: Limitare:

SISTEM COORDONATE + DIMENSIUNI COORD.
orizontal:
M = 100 mm
CONFORM DIN 18000
serie -12M
NORMATIV REFERITOR LA MODULAREA iN CONSTRUCT"
Multlmodul:
nellmitate,
mxM
ser. 6M si 3M
(Extrase)

seria multip 20,

m = 3, 6,12
3M=300mm seria - 1M
Unita(ile normativului releritor la modulare sint modulul de baza

6M = 600 mm multiplu 30,

M = 100 mm 5i multimodulele 3M = 300 mm, 6M = 600 mm 5i

vertical:
12M =
12M = 1200 mm. Din acestea se lormeaza multipli limltati ai serlei

1200 mm
seriile 12M si
de numere predilecte. Din acestea se lormeaza cu predileclie di

6M
mensiunile de coordonare - dimensiuni orientative teoretice.

Nr. predilecte:
nelimitate,
Limitarea a rezultat din motive lunclionale, constructive 5i economice.

nxmxM
seria 3M
--">G)

n = 1,2,3,4.
multiplu 16.
in continuare exista dimensiuni de completare nemoduJate norma

seria -1 M
5,6.
te I = 25 mm, 50 mm 5i 75 mm pentru de ex. plese de adaptare si

multiplu 30
racorduri suprapuse. --"> G)

"',

II

I"

Sistemul de coordonare la aplicarea practica,

no M::o
In~--nl;) M

eM: ~ (:i~~W/%%%'?ii

0;

,
n-

r,.

, nM
4

~"

~ e~

MIn;:n, M II:~::;:~: M

:=

~:%?Jkq,%;S;

ell

m M

r;

II

e.
"= n.
M
liM

M::o

In

Exemplu de apllcare
acopens in panta

n- n =
n~)

Masura 'In veoerea campletarll pe

vertlcale

=
~

i3~'

E::::::I:o

139

?~ M

1341

1"~~:~I. 41 , . 322"~ ~

1--;39t" ~.29=-:='it b =

: 'M .

::n:r~'s6:6 8.:' ,11

~~! 22.

I :
~-~

~..

: 9

: I I

t:
I:

0,'
A, ~ 0
Fi!f==J~

36

37

~j~~.~'~'~~
~O
Ii

for=' ~~~~~~
~

[Qj

:~

i :: : i Ii
~-i-+ 9 9? 9Q9
!

la'

I,D [0, hiD 10 !

I,D . ,I~PD'
10:, ! '0'
L.J
0

IJ',I,

C;:;:4S==::lj

I:,

;ic--,~~ln~:,~~,~::tI~~I::;I~'=~

jl['['n'

:~

52

rle continua
calculeaza cu
numarui crrtlC (N Crill.

S8

53

N Grit = la-1)

Ib)

111'01

57

Ii!

S~

12M5M

atinsa 51 de la care Intervme a S8

'~:

Dlmens,unea mln'ma ce trebule

49
50

5~

l-:l1.LJ-l.~-Lr-!

- I!

Masura In vederee.
cOmplelcHl1 pe
o'izontale

~41E~~'~ii
~

Un~~";7u

V ~

"

I..

'--, .

<6)', /
l=-:i

/"t-~\

l"'-"

~!

64

pI

Dlso de InIIlere/

Mobliler

'

'

<
'~~
<o
"<l

~nstr\)mer.te

~masuralorr

/ f! r~;:;-~co"
,.,

Aparatura de
Imllere

ArmE.tufi
gaze-apa

"

.- ~, ~\!

\~~'i".ft~

flo -/

Apllcarea rotatlei cu 45- cu aJutorul a 12M in plan

NC','=112-1,IS-I)=44

Combmarea dlmenSlunlior de elemenle constructive fara dlvizor comun

U\l.,~J\...6

DIN 30798.

Sl

3=;

!6Sj
:
63

90:
Ii,'

~----,~~

Cu aJutorul constructiei de poligoane (de ex. triunghi, dreptunghi.

pentagon si injumatalirile acestora) pot Ii proiectate 5i asa-numitele

constructii ,Jotunde' - 0-

Vezi

461~ ~
is"',: ~

1'22'

--">@

Cu ajutorul calculului grupelor de numere (de ex. Pltagora) sau a di

vizarii in lactori (de ex. tractii continue) pot Ii ordonate intr.. un sistem

de coordonare modulat si elemente constructive care nu sint rec

tangulare. --"> 0 + @

Prin normele releritoare la modulare domeniile tehnlce interdepen

dente din punct de vedere geometric si dimensional (de ex. con

strucliile, electrotehnica. transportunle) pot Ii legate intre ele --">

22 M

~29.'1l
I ~ 22
...
34
',..
, 27r .. II 2~gt''''

Cu ajutorul regulilor combinatorii pot Ii ordonate intr..un sistem de co

ardon are modulat 51 elemente constructive de dimensiunl dilerite.

Cladlf

r,~
'

'

;.

I~~

C::JnstructIa unel margin I de acoperlS

curbale dln pollgoane regulate
(plan de s:tuatle)

Mill ce transport

I
Traseu pollgonal modulat

TranSlJorturl

Unltall delncarcare

Exemplu pentru unele legaturi intre domenide tehnrce prln

normele relentoare (a modu[are

TERENUL DE FliNDATIE

Suprafala solulul

FUNDATJI, GROPI DE FUNDATJE, ~ANTURI

DIN 1054,4022,4030,4123,4124,4125 -+

Investigare; cercetare, apreciere

Aprecierile gre$ite ale terenului de funda\ie $i ale pinzei de apa frea

tica, precum $i ale comportamentului fundaliei alese, due de cele mai

multe ori la daune ireparabile din punct de vedere tehnic Si economic.

BermA

Fundul gropH de
fundatle

.,

CD

Taluzul gropii cu

berm~ pI. coleclarea p~~ilor cara alunec~

chfb~:r~!'I=rrn, J;1\i1

Suprala\a leranulul
Supraf. bermA nu mal adinct deci1 MS
de Ie podeau8 lubsolulul

d\
Prelungirea ~
suprale\el taluzulul

Muc~II:-.I;::nl;"-.f'-;;u~nd;;::.""11 0 - : ; ; , . - - - -.......

, ~':H=.a;;0!1

'"
%
I

fj\

M~suri de execu\le

\.::V

r--;:;2.0~

Y Apa freatica

Asigurarea constructlilor existente

invecinate

prevalula~ I'~===

Cladiraa
Suprafa,a lerenulul'

C'~direa existenta

-.J-------HW

Limita de sapar. a

solulu; conf.@

Daunele funda\iei iau ~astere prin dislocarea laterala a solului prin sar

cina fundaliei, asa incil corpul funda\iei se scufunda in soi/leren sau

se deplaseaza lateral. Urmarea este 0 cedare totala a fundalieL

Tasarea prin comprimare a terenului de fundaiie sub fundalii in urma

sarcinii fundaliei si/sau sarcinilor aparute in jur. Urmarea esle defor

marea Si daunele (prin crapaluri) la construc\ia superioara.

Ciadlrea exislenlA

Slilpul

cofrajulul

[IJ

Cladirea

Norma de baza pentru terenul fundaliei Si problemele fundaliei: DIN

1054. in masura in care exista experienle locale suficiente referitoare

la natura, extinderea, depozitarea Si grosimea straturilor solului in zo

na de construc\ie, norma ofera pentru cazurile uzuale principiale pen

tru dimensionarea fundaliilor in suprafala (fundalii izolale, continue, lip

placa) Si pentru fundaliile de adincime (fundalii pe piloli). in cazullip

sei unor astlel de experienle: cercelarea din timp a terenului de fun

daiie, daca este posibil cu asistenla unui expert pentru terenuri de fun

da\ie prin cercetarea straturilor =sapare (manualaJcu excavator), fora

je ( cu sapa 1 rolative I cu caroliera) cu coleclarea probelor (DIN

4020/4021) Si sondaje: DIN 4094, dependente ca numar Si adincime

de topografie, cladire Si informalii.

Nivelul apei freatice: introducerea \evilor de sondare in foraje Si masu

rarea regulala (varia\iile nivelului).

MI funda ie
L1mita de

Supra~\a lerenulul

sa-pare a solului

dupa finalizarea
subzidirii
r.n

:0",,;

Apa 'reallca

limita de stipare a

H
"L.

-yo

.'/

Cercetarea probe lor apei freatice cu privire la agresivitatea in raport cu

betonul DIN 4030. Cercetarea probelor de sol cu privire fa compozi\ia

granulelor, con\inutul de apa, consistenla, greutatea specifica, capa

citatea de comprimare, rezisten\a la forfecare, permeabilitatea.

Sondajele asigura prin adincimea de investigare 0 prospeclare conti

nua de slabilitale, asezare Si de densitate.

Rezultatele cercetarilor/expertiza lerenului de fundalie (trebuie sa

fie aduse la cunostinla executantului conslruc\iei, neprescurtate).

Descrierea solului 1 rocii DIN 4022. clasificarea penlru lucrarile de te

rasamenl DIN 18300.. indicii terenului de fundalie penlru proieclul $i

execulia fundaliei: imaginile straturilor DIN 4023 cu succesiunea mate

rialului Si a straturilor, starea apei freatice.

Adincimile fundalieil de sapare, masele de sapare.

Formarea Si asigurarea marginilor gropii de funda\ie DIN 4124.

Fara dovada de calcul a stabilila\ii nu lrebuie sa fie depasite urmatoa

rele unghiuri ale taluzului:

1ul
solbl ionf.@.

-I----,,I--~;,0.5
~,
~ lunda Ie .

Execulia gropli de r- i Subzidirea (zl.J.ci Apa fraalica

da' b fon sau

"
1:0.5

fundatie conform
DIN 4124
be~~e~ a~mal)
I-

Subzid;rea in secliune -

Fundalia in secliune -

r]- _

Prima faza de /

~,

I .' .ronSlrUClie I
".
r1

i'J

Prima laza de
conslruclie

~1

tala
1I deurm~loaraa
construct 1e

Plan-

G)

'.

a)
b)
c)

~ Prrma laza de

(j)
7

conslruc\ie
Plan-

I- ~ 0.6 1

"0.05

'"

~.""

";,0.6-i

'.'.<:~

.,;

Sanl cu margin; laluzale

Sant asigural parlial

16 em (dacil

;'0.05

II
II

~~:~~'--

---li-"""

,- IPB 100

Sant cu

bordur~

din lemn

Lemnul c entur" cel

",-pulln 12 cmx16cm

~Rlgldllar e

II

eSlen~eYr)

'-Fier de su spend.re
cel pUlln 0 16mm
sau 10 mm x 30 mm

~i

Bo 'dura din ---lem n

-.,

II

~i

= 60

= 80'

cm1l16cm ..uO

-.:::,1.

:!!

= 45"

Grinds de cap eel pu~ln '.1'0

Lemnul suport eel PUll" 16

,\IT

II

/i
/i
/i

la soluri necoezive sau soluri moi coezive

la solu\ii rigide sau semicoezive
la roca

'\. Suspend are (rac)

II

Construc\ia verlical<'\

<l

bordunlor Din

lemn

65

GROAPA DE FUNDATIE
Ancorarec in
pamint

DIN 4124, SPRIJINE,

l?ANTURI, FUNDATII

.....

G)

Betonul torcretalla talu,

SpriJlnlre pnn zabrele umplute cu

belon

Perele din palplan,e de aIel

'
lB
.1

Pentru evitarea patrunderii laterale

a apei ajuta 0 sprijinire a malulUi.
Beton toreretat la taluz ~ (1). spri
jinire prin zabrele umplute eu belon
~ @, perele din palplanse de otel
~ @. fiecare asigurata prin anco
rare in pamint.
in cazul epuismentulUi deschls este
pompata apa in mod eontlnuu din
adinciturile fundului gropii de fun
datie sau din sant sl drenaJe ~. @.
In cazul unor cantitati mal mari de
apa pe fundul gropii. eeea ce pune
in pericol capacitatea portanta a
terenului de fundatle. este necesara
o scadere a nivelului apel freatlce
~ @. Apa frealica scade cu 0 dis
tanta de siguranta de 50 cm sub fun
dul gropli de fundatle. De asemenea
sl santurile necesita 0 asigurare. ta
luzare sau sprijinlTe ~
Drept
adlneimea uzuala este conside
rata distanta intre suprafata tere
nulul Sl marginea infeTioara a ca
nalului sau conductei

ASlgurarea peret;lor cu lemn rotund

t::xecutla. verllcala cu sC'lndun de ca

nal dIn lemr.

Asrgurarea peretilor cu dulapi

din
lemn asezat. dreptunghlular

AdinCllllea flormata de
m01laJ
L.3tlmea Ilbera a santu)Ui

Cladrrea 5e inclina

Latlmea hbera pentru santJnle fE-ua spa\lUl de lucru circulabil

Dlame:rul ex!

\-'reSl'..mea

al conduclel

crescula a

respectlv all11el leVl1

paminlulLJ

Aiullecarea dt:
teren

Sant nes,Ylllnrr

,/

......

in m
pina la 0.40

Cazul uzuai

I Madlf ngld!Z

:~ ,I. 040

peste 0.40 plna la 0.80

'-0:-,/

/=,,0.70

peste i -'!O

=:

0 ..1"

0 70

; =,IT 0.85

peste 0.80 pIn::l. la 1 40

----I

I:' 60

/e

/={/~O.4;J

,-.'+ 1.00

Latlm' Ilbere mimme pentru santurl CU 5patlul de lucru Clrculabil DIN 4

~ 2~

Tub cana'

"/

;I
Bazlnul pomper
unghlul talUZUIUI dupa felur
parn'lnlulUI

Fara asigurarea pere

teiui - perlGOI de acC'

dentare

Epuismentul deschlS

Santur!le canalului

sChelaJ
lirulul

il
II

Fir Cu
~p\LfnD

'I

Pompa

scufJn

dala

66

Sltuatia aoei freatlce 51 mlcsorarea nlvelulul apei freatlce

50

Groapa de furdalle CU 5patiul dE

lucru Sl taluz

Groapa dE:: jur<lJatH~ C-\.. scal1ui GEe

iucru 51 asigurarea perelE:'iJ

Cladlrea
proleclata

Veclnul

GROAPA DE FUNDAnE
TRASAREA cLAOlR1I
DIN 18196,18300,18303

",.-.-

_.-'

CD

Pune' de vtzare

Slrada

Planul de stualie olicial cu cladirea

desenala

Plan de situalie olicial

Punct de vlzare

-Y< -

Cladirea proiectala Irasata pe leren

W///,..0;
Cladirea
proiectala

~~

Spatiul de
lucru

N':'"

Lrraluz

p~mintulul

Tlpul
Unghlul tsluzului
Tlpurl de pAmint u~or de desprins
} 400
Tipurl de pamint cu 0 desprlndere medle

Tlpurl de paminl cu 0 desprlndere diflcllA

Plalra cu (J desprlndere u~oara ~I dlficlla

fA\.

\iJ

' . . :..- - -:"

_ _

60 0 - - 80 Capra de
vlzare

Groapa de lundalie
Alinlerea mal lunga a --'-o-~-"

cradirli (sfoara de

allnlarnent sus)

Schela de slorl de
trasare

Alinierea mal scurta a

cladiril (sloara de
alinfarnenl jos)

4m

Mira la hotarul
lerenulul

Cladi,ea in gToapa de lundatie

Schela de slori de trasare

in asa lei esle trasala c1adirea ~

Stabilirea unghiului drepl

dupa PHagora

Hivela cu bula de aer

Scindura de lernn

Lera a la/uzulul

Mira de regula 3 rn lung i

- --

Cruci de vizare

/~~~:I Clad~:>--_
Capra de coil

me. Cotele intermediare S8

mbsoan1 cu sanda gradal3

---

Mira de nivelmenl

in cazul in care lerenul inc;'\ nu a

fosl masural, alunci lrebuie an
gajal un inginer lopograf. Cladi
rea esle apoi inclusa in planul de
situa\ie oficial-- CD -@ Compo
nenla cea mai importanla a cere
rii penlru auloriza\ia conslructiei.
Dupa obtinerea aUlorizaliei de
constructie cladirea esle Irasala
pe teren -- CD - CD Groapa de
fundatie prevazula esle marcata
cu laru$i din lemn -+ 8)- .
Groapa de fundalie lrebuie sa fie
mai mare decil c1adirea. Spaliul
de lucru ~ 50 em -+ 0-
Unghiullaluzului esle dependenl
de slruelura lerenului. Cu cil esle
paminlul mai nisipos cu alit mai
redus -+ 0- Dupa scoalerea pa
mintului din groapa sin! intinse,
plecind de la caprele de colt,
sforile de aliniamenl -- care
reprezinla dimensiunile exlerioa
re ale c1adirii. La intersectii sinl
stabilite cu ajutorul lirului cu
plumb collurile exlerioare ale cia
dirii-+ @.
De asemenea lrebuie sa fie ma
surala $i inaltimea -+ (2). Orien
tarea se face in raport cu dimen
siunile din zona. Mira de nivel
ment-+ @, de regula 0 $ina din
lemn sau aluminiu cu 0 lungime
de 3 m cu nivela cu bula de aer
ata$atii, este direc\ionata orizon
lal $i sprijinila la capatul tiber.
Colele intermediare din leren sin!
citile cu sonda gradala. Nlvela cu
lub de cauciuc umplul cu apa.
elastic, transparent, cu 0 lungime
de 20-30 m, la ale carui capete
sinl cilindrii din stiela cu 0 grada
lie in mm, care se tin in pozitle
verticala prin care se poate ve
. dea suprafata apei. Dupa veri!i
care ambii cilindri de masurare se
lin unullinga -a/lul $i pol fi efeclu
ate transmiterile de cole inlre
puncle cu a exaclitale la mm,
chiar $i fara legalura vizuala, de
exemplu in dilerite eamere.

Nachbargebaude

Instrumenl de nlvelmenl

Groapa de lunda lie penlru

cladirea proleclala
Parter-MS

- - - - - - ~ ~~ - - - -

- -- -- -

-----y ----

(2)

Mflsurarea inallimjlor pentru clfldire

67

.1

3,Om

0,5m

r---<

10

Aprecierea provenila din practica

conform carera preslunea S8 exerCIta sub 45, nu este exaeta. Conform
Kbgler-Scheiding ~
deslasura
rea linijlor de presiune egala (izoba

0-0'
~

I:D

II'

Fundatiile late preduc tensiuni

suplimentare mai mari declt fun
daHile inguste la aC88a$i presiu

ne pe fundul gropii.

fe), formeaza aproape un cere.

"

Pericolul de tasare cu
producerea fisurilor du
ce la suprapunerea suo

prafetelor influenlale de
fundatiL Importanf In
cazul constructiilor noi
dispuse IJnga construe
tii vechi.

CD

Fundalie pe umplu

de nisip de 0,80

tura

pina la 1.20 m
inaltlme. cafe este
realizata $i sedrmen
tata in straturi de 15
em. Distribuitia sar
cmilor pe 0 suprafata
mal mare.

Fundalii izolate pentru cladrri usoa

fe tara subsol

Fundatie pe ver
sant. Linjjle de dis
tributle a preslunii
unghiul de inclinare
al terenului de tun

dalle.

Fundatille continue sinl loios\te cel

mai des.

LUCRARI DE TERASAMENT $1 FUNDATIE

DIN 1054,1055, 4014 ~ I:D
Cercetarile tehnice de construc\ii ale terenului trebuie sa asigure
date pentru proiectarea si executia economica si ireprosabila din
punct de vedere tehnic a c/adirilor. in functie de tipul construc\iei
terenul trebuie sa fie apreciat ca teren de funda\ie (fundatie) sau
material de constructie (terasament). Dupa expertiza terenului
(daca este posibi/a din punct de vedere al legisla\iei edilitare si in
domeniul constructiilor) sa vor amplasa c1adirile. (evitarea mlas
tinilor etc.) De asemenea se va stabili tipul cladirii, tipul fundatiei:
fundatie izolata ~ 0, fundatie continua ~ @, fundatie-placa ~ .
in cawl unui strat portant de pamint aflat abia la a adincime mare:
fundatie pe pilo\i ~ @. Distributia presiunii in cadrul funda\iei nu,tre
buie sa depaseasca la zidarie <l:= 45, la beton = 60. Fundaliile din
zidarie sint mai rare din cauza cheltuielilor mai mario Fundatiile din be
ton nearmat sint folosite la suprafete mai mici si sint funda\ii obisnuite
pentru constructii supraterane mai mici . Fundatiile din beton arm at sint
folosite la iesiri mai mari in consola si la a presiune mai mare asupra
solului. Pentru preluarea forielor de intindere ele primesc a armatura ~
@ -@. La betonul armat se economiseste in raport cu cel compac
tat - la inallimea, greutatea si adincimea sapaturilor. Executia fun
datiilor la rosturile de dilatare si spre constructiile existente sau la
margini ~ .
Sectiunile placilor funda\iei ~ @ la a capacitate portanta mica a
terenului de fundatie, daca nu este suficienta a fundatie izolata sau
continua. Fundatia proteJata la inghet DIN 1054 > 0.80 m, la con
structii ingineresti 1,0-1,5 mm.
imbunatalirea capacita\ii portante a terenului de fundalie.
a) procedura de compactare prin vibrare si presare cu utilaj de vi
brare (Vibrator). compactare pe a raza de 2,3-3 m; distanta
punctelor de vibrare circa 1,5 m. Terenul este umplut ulterior.
imbunatatirea este dependenta de granulalia si asezarea initiala.
b) Pilotii de compactare, dopurile sint umplute ulterior cu adaosu
ri de diferite granulatii fara lianti.
c) intarirea si compactarea pamintului.
Compactarea cu ciment: nu poate fi folosita la paminturi coezive si ne
compatibile cu cimentul. Injectarea chimicalelor (solutie de acid silicic.
c10rura de calciu). intarire imediata si de durata, poate fi utilizata numai
la un teren cu un continut de cuart (pietris. nisip si alte pietre afinate).

j~~

~:77///////7//J
L~
q
a. Placa grosime constanta

a. FundaHi separa b. Fundatii neseparate

Fundatie-placa armata cu ate! de

constructie

Fundatte tip bancheta, simpla dm

belon slab

68

. ~ Pilo!; din belon

I
LPilo!; batul; . monolit
tfc)\ Ra~er de piloli $i fundalie cu che
~ so~ adlnclme

Funda~le

nearmat

larglta cu trepte din beton

'l!
c. Executie cu placa
de talpa separata

-',e t-

d. Fundatie linga 0
constructie existenta

b. Placi consolidate cu grinzi

~
yC.

::n::1iJl;:

d. Consolidare sub sl1lpi

placilor tundafiel

@3Executlalundatieilarostundese-@4Sectiunile
parare sau dllatare

f.i'5\

\J.:!)

Fundat18 tesita d',n belon nearma1@6Fundatl8simai lata dlnt~-o placa ae beton

armata cu otel

LUCRARI DE TERASAMENT ~I FUNDATIE

DIN 1054,1055,4014 -+ [IJ

al perete din palplan~ sau pere

Ie din beton monolJl. Incaslra\l
in paminl

b) perele din palplanse sau belon

monolil ancoralln spale

c) perele din paipranS8 sau belon

monolit integral in clMire

De regula pentru constructii dimensionate penlru presiunea activa

a pamintului DIN 1055 -+ CD pentru incarcarea admisa trebuie sa

fie slabilite tipul, compozitia, extinderea, a~ezarea ~i grosimea slra

turilor de paminl prin foraje de prospectare ~i sondaje, in masura in

care experientele locale nu sint sulieiente (distanta lorajelor ~ 25

m). in cazul fundatiilor pe piloli lrebuie sa fie calculate adincimile

forajelor la suprafata virfului pilotului ~ 0 Adincimile de prospec

tare dupa procedeul de dimensionare pOl fi red use cu 1/3 ( adinci

me = 1,0 B sau 2 x diametrul pilotului, dar ~ 6,0 m) Distantele

pilotilor necesari pentru pilotii de loraj ~ @, penlru piloti batuti ~

8). Valorile mentionale nu sinl valabile pentru peretii din palplan~e

~i cei din piloti forati portanti. Ace~tia sinl continui. Adineimea ne

cesara a terenului portant de fundatie sub pilotii forati ~
siste

mul Brechlel de piloti forati din beton comprimat ~ @.

~gE

d) conslruCl,e belonatA ra un pelele din groapa de lundal18

CD

el zld de greulale

f) z'd de spnjin C\J S9Cliune In lor

mAde L

Canstruetii dimensianale de regulA la a presiune aetivA a pAminlului (confarm DIN

1055, partea a 2-a),

Fundatia pe piloti, notiuni de baza: forta pilotului poate fi transmisa prin

frecarea
pe manta, presiunea la virf sau prin frecarea pe manta ~i pre
l
A'" 1,5,1
siunea la virf, asupra terenului portanl de fundatie. Felul transmiterii
A "'1.5'l
~6m
~6m
fortei depinde de terenul de fundatie ~i constitutia pilotilor. Fundatie pe
piloti verticali: transmiterea sarcinii asupra terenului portant este rea
. del erminanta esla adinclmea
de larare maximA
lizata prin virful pilotului, suplimenlar prin frecarea pe manta.
J.
Fundatie pe piloti plutitori: virfurile pilotilor nu ating lerenul portan!.
Adincimi minime pentru farajele canslructiilar canfarm DIN 1054
Straturile cu a capacitate portanla mai redusa sint compactate prin
balerea pilotilor.
Felul de lransmilere a'sareinii: piloti de frecare, care transmit sarci
na lor pe stralurile portante mai ales prin frecarea pe manIa la peri
metrul pilotului. Pilotii de presiune la virf, la care este transmisa sar
cina pilotului in principal prin presiunea virfului asupra terenului de
constructie. Aiei nu este esentiala frecarea pe manta. Presiunea ad
Distanlele necesare ale pilalilar pentru pilati forali (conlorm DIN 4014, prima parte)
misa la virf este majorata simtitor prin largirea talpii anumitor piloti
monoliti. Pozitia pilotilor in pamint: piloti de baza care stau in pamint
pe inlreaga lungime. Piloti lungi, piloli liber asezati, care stau pe
pamint numai cu capatul inferior, liberi la capatul superior Si sint de
aceea solicitati la flambaj.
Materiale de constructie: lemn, piloti din ote1, beton, beton armat ~i be
ton precomprima!. Felul introducerii in pamin!: piloti batuti, care sint
'
.
in pamint, piloti presati, care sint presati. piloti forati, care sint in
:f}"~
I~m ~;;' :: baluti
dFi ". '.
trodu~i intr-o gaura forala. Pilotii elicoidali sinl in~urubati, piloti hidrau
.
','
.
. :":
..
Iici, care sin! introdu~i prin mijloace hidraulice. Se diferentiaza intre
e'
" ,~2d'F', : :' .:
.
. ..
piloti
care comprima, inlatura sau destind pamintu!.
e e
-e
Felul solicitarii: piloti solicitati axial, piloti de intindere. care sint soli
eC!'3d~1 m+C1
eitati la intindere ~i care transmit forta pilotului asupra paminlului
D,slantele necesare ale plialilar pentru pilati bAtuti (canfarm DIN 4026)
prin frecarea pe manta. Pilolii comprimati sint solicitati la compresi
une ~i transmit sarcinile asupra lerenului de fundalie prin presiunea
;d'"
'/AV/h1tC/W'/"'~"'A~Y/
la virf ~i frecarea pe manta. Pilotii solicitati la incovoiere, de exem
.
': .. ' i' .
plu piiOli forati mari solieilati orizonta!.
Fabricarea ~i montajul: Piloli prefabricati sinl livrati cu a lungime
,c\lf\' '
'O~
partiala prefabricala, respectiv in slarea finala la locul de utilizare ~i sint
~;
.._:~1_:_'_:
baluti, introdusi prin mijloace hidraulice, vibrare, presare, in~urubali
Adincimea necesara a lerenului partant de eanstruc\ie sub pilalii farali (can farm
DIN 4014, pnma parte)
sau introdu~i in gaurile forate pregatite. Pilolii monolili, care sint fabri
cati inlr-un spatiu gal realizat in
paminl ca piloti forati, monolili
Pilnle penlru Intra
Furca de
baluti, de teava presala ~i vibra\i.
ducerea belanulul
Introducere
Pilotii de fundatie partial prefabri
cati ~i partial monolil, care sint
monlali din piese fabricale la fata
locului ~i prefabricate.
Pilotii monoliti au avanlajul ca
lungimea lor poate fi stabilita
Belon
abia in limpul construcliei, pe
baza rezultalelor de batere, la
Inel din
Piese de
procedeu de foraj prin verifica
caucluc
etansare
rea straturilor de pamint forale.

lj

~,,'d,

Ej--r'"''

aJ

b)

cl

d)

oj

Pilat farat din betan camprimal (sistemul

Bechtel)

69

. .
'

.1

IZOLAREA CONSTRUCTIILOR
DIN 18195,4095 --

CD

III

Subsolul trebuie Izolat orizontal si

vertical tata de umiditatea din sol

-CD-@

Izolalia foal18 buna pe partea mun

telul la terenuri inclinate. evacuarea
apei mun\eiui prin drenaJ

CD

in ziua de astazi spatiile din subsol sint folosite din ce in ce mai pu

tin ca spatii de depozitare si mai mult ca spatii pentru activitati din
timpul liber sau ca spatiu suplimentar de locuit si de munca. Din
acest motiv se cere mai mult confort de locuit Si de microclima la
subsol. Conditia pentru aceasta este izolarea subsolului impotriva
umiditatii exterioare. in cazul cladirilor fara subsol trebuie sa fie pro
tejati peretii interiori Si exteriori printr-o izolare orizontala impotriva
umidita\ii ....... @- 0. La peretii exterior; 0 izolare de 30 em deasu
pra terenului ....... @- @. La cladirile cu pereti de subsol din zidarie
trebuie sa fie prevazute in peretii exteriori eel putin doua izo/atii ori
zontale _
@. In cazul peretilor interiori se poate renunta la
stratul superior. Pentru izolatiile orizontale din pereli trebuie sa fie
folosite fisii din bitum pentru acoperisuri, fisii de izolatie, fisii de izo
latie a acoperisului, fiSii de Izolatie din material plastic. in functie de
tipul de umplutura din spatele spatiului de lucru si de tiput izolatiei
trebuie sa fie prevazute pentru suprafetele peretilor straturi de pro
tectie ....... @ - @. Nu trebUie sa fie varsate moloz. split sau pietris
direct la suprafetele pere\ilor izolati.

CD -

MS pardo
sealil
MS leren
MSteren

MS
pardosealil

gr
1/

. ~o:a,' .'0.0
~

Izolatia cladlrllor fara subsol cu ce

rinte mlnlme de u1ilizare a spatiilor
podeaua :a nlveJu! suprafetei tere
nului

Izolatla cladirilor fara subsol cu cenn

le mlnlme de uti\izare a spatiilor: um
plutura la nrvelul izoJatl8r peretelui.

Podeaua

portanlil

Aparitla

Solicitarea izo!a\iei

apei ca

lmpotriva

Umldltatea
pamintulu(

Efectul capilar la corpurile

verticale de constructl8

MS pardosealil

lzolatla cladlnlor fara subsol. po

deaua cu spat1u intermedlar de ae
ristre la pamint

Banere Impotriva
umidltatli pamintului

Izolatl~ impotnva apei de

'I

Inflltratle

de construct Ie
Apa freatlca

Presiune hldrostatica

Izolatie rezistenta la

presiunea apei

\lo\atla cladlnlor tara subsol: po

deaua asezata mai JOS la nivelul su
prafete! terenului inconjurator

/ / MS pardosealil
,
- parter

MS pardosealil
- parter
MS teren

MS teren

MS teren

indinate ale corpuri\m

MS pardosealil

MS teren

Apa de inliltratie (fara

presiunej la suprafetele

Precipitati\

Apa menajera
Spaliul cu aer

Felu\ lzolatiei

MS pardo
seata subsol

N,

Izola113 cladlrilor cu subsol cu cerinte

minime de utillzare a spatii10r (pereli
dm zldarie pe fundatil continue)

::::i ~~-

lzolatia cladlrilor cu subsol; peretl din

zldarie cu lundatie continua

lzolatia cladirilor cu subsol, pereti

din beton

lzolatia cladinlor cu subsol. pereti

din zidarie cu fundatie-placa

p~~g~t~e

cu material per- "

meabil

Umplerea
grapH de

tie din labrele

Filtru de
pietris

rea stra-

~ C! ,02 g"o..oo. ?~ ~

de pialr.

SChimba~~~~~i~~!~

tru,teava
de drenaj

@
70

Slrat de prolec

fundatie

Apa acu-'
mulatil

turilor. fiI-

Izolalie

Drenaj Si lZolatle

Apa aspiratil

Slral de prolec
tie - fibril ondu
latil

Saltea de izolatie

Strafde

Placa din
ment sau
similar

infiltrare

ci~

izola\ie
Stral de

Strat de

filtrare

Conducla
de drenaj

---"""-,-..--.J

prin pori

rf2'

Peretele de protect,e din zabrele de@3SalteadeizOla(le

\J..5;J platra

filtrare

Conductil-""""=a:...-....J
de drenaj

!f4'
~

Stral de protectle din placi. de fibro

Clment sau matenal asemanator

IZOLAREA CONSTRUCTIILOR

MS.P

DRENAJ PENTRU PROTECllA AMENAJARILOR CONSTRUCTIVE

MS.S

0.
,0 '0

.;.g':q

O.O:O'.g.O

00

CD

Apa tara presiune la un pllmint mai

pUlin permeabil

Umidilalea pamintului la un pamint

loarte permeabil
MS. P

DIN 4095,18195 -. [D
Drenajul este desecarea pi!mintului prinlr-un stral drenanl ~i tub de
drenaj. penlru a impiedica formarea apei cu presiune. La aceasta
nu lrebuie sa apara innamolirea pamintului (drenaj rezjstenlla infil
lrare). 0 instalatie de drenaj consta din dispozitivul de drenare, de
control ~i clatire precum ~i din scurgere. Drenul este notiunea colec
liva penlru lubul de drenaj ~i slratul drenanl. Daca un drenaj esle
necesar $i la perele depinde de cawI respecliv - 0 - @ , daca.
apare umiditalea paminlului numai la un pamint foarte permeabil
daca apa poate fi inlaturata. printr-un drenaj a$a incH sa se for
meze numai apa fari! presiune - . daca existi! apa sub presiu
ne, de regula sub forma de api! freatica sau daca. nu este posibila.
evacuarea ape; prinlr-un drenaj - @.

CD

Amplasare/pozitie

Material de construc!ie

Grosimea in m

--------in fata perelilor

.. 0.
'

'0

0.

f3\

\V

,'
0

MS.S

0,50

Strat de filtrare granulalia 0/4 Si

" 0,10

Stral de inlillrare granula!ia 4/16

" 0.20

PieIris granulalia 4/16 $i geotexlil

Pietris granulalia 8/16 Si geotexlil

Sub pardoseala

Slral de fiIlrare granula!ia 0,4 $i

Slrat de inJiltrare granulal'a 4/16

:-- 0.10

0 o.

Pietri$ granulatia 8/16 $i

00.,0

Apa sub presiune la un pamint cu

apa Irealica

"_.-

0.20

Pe tavan

,". 0.15

--

. 0 .o~o~~~~~~
0 . . (. '0
. 0 ,0 . ,0 ~ ',0. 0 . ~

'00.0

Nisip cu piehis granulatia 018, 632 DIN 1045

geole)(ti~

_..

-------._---
0,10

,. 0.15

_-~---~

in jurulluburilor de

Nisip OJ pietris granulalia 018, 632 DIN 1045

drenaj

Strat de infiltrare granulalia 4116 si

---_ .._----'_._----
-. 0,15
0.15

Slral de fiIlrare granula!ia 0/4

'.- 0,10

Pielris granulatia 8116 $i geotext,'

'. 0,10

-------.-

Execulia $i

grosim~a

Slratului drenant pentru maleriale minerale de conslrucl,i.

Tubul de drenaj diamelrul nominal ON 100, panla 0,5%, lub de clallre. control d,amelrul no
minal ON 300. PUI de clatire, control Si acumulare diamelrul nominal ON 1000. Diarn"trul
nominal necesar pentru tuburile de drenaj cu sectiune transversa!c1 rotunda si 0 rugOZtl<llo
de functionare kb=2 mm poale Ii stabilita. de exemplu ~
V<leza din lubut de drenat1a
umplerea completa nu lrebuie sa depaseasea v= 0.25 mls. La suprafelele de pesle 2.000 rn'
trebuie proiectat un dren de suprafata, care evacueaza apa prin tuburi de drenaj. Trebuie sn
fie slabilila dislanta inIre tuburile de drenaj. Eventual sa tie inSlalal si dispozillvul do control
~ pag. 72. Conditia pentru un drenaj elicienl esle un lIux sulic'enl al apei. cu respeclarea n,
velului max. de apa in avanradier. Se recomanda. 0 conectare cu 0 inclmatie liber.'i la un pul
coteclor sau un canal pentru apa de ploaie. deci 0 Junclionare. pe cit posibil, Jnra pompeo
Daca sint necesare pompe, atunci lrebuie s:l. fie asigurale prinfrun dtspozttiv polrivtt. do
exemplu clapeta de relentie, pentru evtlarea unei acumul~ri din putuJ coleclor. Sigurania de
reten\ie Irebuie sa fie accesibila si inlretinuta. Apa poale Ii inliltrata inlrun sol cu 0 absorbtio
buna de apa, de exemplu prinlr-un put de infiHrare - @.

~D

a~%

Instalalie de drenaj la 0 clMire am

plasat:t. mai jos
~~

~~

====='-="z;-=-="-=1:;-1:;'C2'-='-===:z;;Jj

~p;z:'
I

3.0

... I
~~I

I~~

1.0

TiD

Nisip

...

GeOlextil

I:.

'E

:::~:nte

!",i1t~ pl~c~_~~o~~l_~L .:._~

OK.

indlviduale

daltJ dre

Slral de drenaJ

Nisip cu pie Ins

Stral riA ~pn.

lzolahe
Tubdadrena

De ex. lolil>

"':Xv.7JJ

O.

[J~:..Q.~~J

1/ II
/

It

'[
-fh

Scurgere

1/

r----L
,

-r-

Y --- -

-- -

~~

Ko::o- 20mm
15

20

30

40 50

a in lis

ondulale

-l--t=

5 6 7 8 9 10

- $ -

I~+-

jJ-i-

/ //

1'1

--+

l~r--lL-,

Il/,l

Ii

f--l'

/-.

~
--

I)

'-~ll~1

Elemenle de conslructie si simboluri

~I'~~i I II ~&)I'

0.05

~~t ~: ~~r~re

~::~~~~rl~:~~~~ ~
De ex. voDsea fi il
eav:'

I ~~~
1

1,1

1/ ~I

,Jr,'L

~Q~

r---.
0,2

~~<>~oJ

Put de anlrenare
a deseurilor
Piasa prefabncal8

Put de lnfillrare pentru scurgeriJe

slabe

!/.L

Sirar de filtrare

Sirat de in/iltrare

7t-f'
II J.
-;

0.4

Elem, de constr

Simb<!l

f--

, ..

,,=--,;-,

Tea...:.

0.6

Exemplu pentfU pozitionarea tubunlor de drenaj. dispozitivului de control si a dis~

pozitivului de curalire. la un drenaj inel;;aecr

(de

." - -

0.8

"" .--- ,,;:f

.__ '.

I;

=-==::-=

1/ ~~~

1.5

18

I
I

;,,;;;

2.0

r ~I -fi(~~-

Yl i/( -J1:->if

I ...

netede

Exemple pentru dimensionarea tuburilor de drenaj

cu sec\iune transv8Tsala rolund:i

71

..
.,

IZOLAREA CONSTRUCTIILOR
DIN 4095.18195 --

Drenajul
peretelui

Apa sub presiune

Groapa din nou

umpluta
Patul din beten

G)

Peretil c1adrrii pe partea dealulul trebuie sa fie bine drenati

111,'

18,80

3100

PUt de cu

~1F~~~~~~~~~~~~~~qfi7~ra1ire
$i
II
control

.1

1
Panta > 0,5%

Oriliciu

?r~lcon-

Bazinu! pompei

B! Tub spre avanradier

Drenaj de suprafata cu conducta

cu pul co\ector artifIcIal a.

Schita de plan

J. infiUrare si drenaj melar

':7

Daca elementele de constructie se scufunda in apa freatica, trebu

Ie realizata 0 bariera rezistenta la presiunea apei. sub forma unei
etan5ar/ de membrana, pe talpa 5i peretii lateral/. Proiectarea unei
etan5ari impotriva apei sub presiune necesita cuno$tinte in legatura
cu felul terenului de constructie, nivelul max, al apei freatice 5i
continutul ei de chimicale. Bariera trebuie sa fie executata cu 30 cm
deasupra nivelului max, al apei freatice, Pentru etan5are se folo
sesc izolatii multiple stratificate din bitum, izolatii metalice sau folii
din material plastic.
Executie. Dupa coborlrea nivelului apei freatice sub nivelul podelei
subsolului este executat peretele de protectie pe podeaua inferioa
ra 5i tencuiala pentru preluarea izolatiei continue. Apoi executarea
talpii 5i peretilor portantl armati ai subsolului. care compnma
izolatia. Atentie la rotunjirea colturilor ~ @-(1), Etan5arile trebuie
sa formeze 0 cuva inch/sa sau sa inconjure constructia pe toate
part/Ie. De regula se gase5te pe partea dinspre apa a constructiei
~ @- (1), La etan5area interioara, constructia (1nveli$ul) trebuie sa
preia presiunea totala a apei ~ @,
Umplerea
fOsturiior

Acoperirea carosabi
lului cu astal! turnat

~~~X'XUmplere cu Mastrix

Tub spre'-(,F~====F=
putu!
o Q 0',
colector
o

Oriticiu de
,control
I
Belon
.

Banda elastic~ a

/
/ / //1 rostului, 2 straturi de

/ // / / /1 cite 2 mm, montale

/ / ' / / / / /, netenslonale
/ /, /"" /l Etansare

'

"

Pamintul existent

slut, nisipos

panla

ritlala in 10rma de caIola

0,1 mm grOSlme
300 mm lalime

?7'm~~~~~~thidrofug
Beton

./

/70
/ /
/////

mm

mm

Teava
CU _ _
, lanta

1:;~'"O~"~"O~'~~'~;I~.Oo~;~~o~:~?~o:~.

Filtru supratata
"pietri$ cu nisip
Stral suport din beton

Drenaj tubular cu MIrv de amestecare

P~minl

eoeZl\I

130

gaud de::
20mm

--~~~~~fj~~~,~y
%"
/j(

Strat suport din beton

Rolunjire

72

CUV3. de h\drOlzola\ie rezlstenta

la presJunea apel

:ai~~.
......... ;0

rosll.l\I

""",\
~~

cm----l Prima ba~.da portanta

a etansarll deasupra
rostulUi, latime 100
mm. neliplta

Pamintul
permeabil

rStrat de prot~ctie

"~ ~

~Etansare Rost . al~I'

'

r2:Z~2;~~?;Z;V

Tabla riflata

Aslalt turnat

~
j/
/ Material de spacluit

::/.J U

LL~

Etansarea peste rostun de dilatare ~n

planseele din beton armat. lzolarea
termlca prin supraturnare.

Teren

f11'\

\!...!J
Panta

T30

Strat de etan$are

Stral de protectie
I
_HHS, ~
Perete suport
---..:

Aneorarea.
pentru e\litarea
fortei aseen
sionale

Orificiu de
turnare

y.

0~

Planseu din beton armat

Nisip de filtrare

Drenaj tubular cu filtru In trepte

Strst de
Apa'freatica Q . : 0
etansare
.
. o. Q
Strst de protectie
Perete suport

'1 Strat suport

;1 din beton

Mesa umplere

6',0\0'.<0'A ~~"/'I\Y%Z,0J

Pietris mare,
balast 32-63
mm. tub de
drenaj cu

~ "-..::....

L-../..L..L./_

Umplutura elast. a
rostului
Detaliu x

Nisip de
fillrare 0-4

amestecare,
pietrls cu nisip

Detalii: etansarea intre dOl pereti

" "

/////

L.../

ret~~~,nf~It~~p~

de eonduete prin bariera.

cu f1ansa

2 Slraturi de banda dm cupru,

Sluf

4~32

<u

ib) etansarea unei treeeri

(8"\ Etansarea peste rosturi de dilatare in

\:::..J plansee din beton armat

hidrofuga

Planseu din

beton armal

~~
."
U/_/
Grosimea f1an$ei > 1,5 em $uruburi
Latimea lIansei > 12 em distanta < 15 em
$uruburi M2D

Acoperire

Acoperire
hidrofuga :

"

",,"" /'/.. ''>~~/

.
/ // j

1',"

nisip cu pietris

'~J

a) etansarea unei leg~turi

intre doi pere~i la bariera
eu plaea de aneorare

.//>~

:::>0:.',0:

L Filtru suprafata 15 em

SectJune transversala A-B -

Slrat de pro1eclie

T /

"

Tub de drenai

Bazinul pompei

oo:o~.p.O.

QJ

Daca terenul de constructie nu preia precipitatiile 51 nu permite infil

trarea a11l de repede ca pamintul de umplutura, atunci se formeaza
acumulari de apa. respectiv apa sub presiune $i izolatia e5te supusa
presiunii apei; de aceea drenaj pentru evacuarea apei ~ CD - 0)
sau izolatia ca la apa sub presiune ~ @ - @

Bariera la racordul cu golunle

de lerestre $1 de allmentare
Placa de

Strat de sepa

:re~~~:~e

r ~a;,~I~~~ ~~~lon

7;;;~~~~~~ 0

0:'

Strat suport

din beten

Rotunjire
Cuva de hldroizolatie rezistenla
la preslunea apei

Etansarea impotnva apel freatice.

montata LJltenor

Etansarea la reazemul marginal h

cazul peretilor cu umplutura

ZloARIA
G = 1/3 H

DIN PIETRE NATURALE DIN 1053

>----------<

Zidurile din piatra naturala sint numite dupa telul preluerarii: zidarie din
piatra bruta, cielopiea, in straturi, din piatra de talie ~i mixta. --.
@l Pietrele sedimentare trebuie sa fie zidite in pozitia in care au fost
gasite in cariera --. CD@ @; a~a arata mai frumos ~i natural ~i este
mai eoreet din punet de vedere static, deoarece greuta\ile/sareinile
apasa de regula vertical pe stratul de baza. Piatra eruptiva se potri
ve~te pentru zidaria cielopiea --.
Lungimile pietrelor nu trebuie sa
tie mal mare dedt de patru sau einci ori inaltimea lor. Dimensionarea
pietrelor este determinanta. Trebuie asigurata 0 legatura bun a intre
pietre in toate partile. in eazul pietrei naturale, legatura trebuie sil. fie
eoreeta pe intreaga seetiune.
Se cere ca
a) in nici un loe din suprafata din fata ~i spate sa nu se intilneasea
mai mult de 3 rosturi,
b) rosturile sa nu treaea la imbinare prin mai mult de 2 straturi,
c) pe doua piese a~ezate in lungul zidului sa fie eel putin una trans
versala sau sa se alterneze straturile de piese dea lungul zidului
eu eele doua piese dinspre transversal,
d) grosimea (adineimea) pieselor transversale sa fie circa 1 1/2 orj
ina1timea asizei, dar eel putin 30 em,
e) grosimea (adincimea) pieselor dea lungul zidului sa tie
aproximativ egalil. cu inil.l\imea asizei,
f) suprapunerea rosturilor la imbinare la zidaria stratifieata :>- 10 ern
~i la zidaria din piatra de talie :>- 15 ern --. @. @. (j),
g) la eolturi sa fie folosite eele mai mari piese
suprafetele la vedere sa fie rostuite Ulterior.
Egalizarea statiea la fieeare '" 1 ,5 m (inaltimea sehelei de lueru). in
funC\ie de rugozitate ~i preluerare rosturile au 0 grosime de '" 3 em.
Se folose~te mortar din var sau din var cu eiment, deoareee rnortarul
de eiment pur sehimba euloarea anumitor pietre. La zidaria mixta in
seetiunea portanta este inclusa zidaria anterioara de piatril. eioplitil. re
gulat, daea aeeasta are 0 grosime de :>- 15 em --. Finisarea eu plael
eu 0 grosirne de 2,5-5 em (travertin, calcar eoehilifer, granit etc.) nu
este inclusa in seetiune ~i plaeile sint tinute la distanta ~i sustinute prin
tro aneorare din material rezistent la ruginil. de partea zidi'lriei din spa
te la 0 distanta de 2 em - @.

CD

f-----<

1/4 1/7 H

CD

Zid~rie uscat~ / sectiune

Zid~rie ciclapic~

Zid~rie din pialr~ bruI~

(3)

Zid~rie

stratil.

indreptal~ cu ciacanul

I
1

'.50

i: 15

,~

Zida.rie stratilicatll neregulata.

CD -

,---=-~-,-------~~~~.--::--~'-----

Zidarie straUI.

indreplal~

RezlSlenta. mlnim.'\ la
____;---'p:..rec::.sl~-~e N/~~: . _

Tipul pielrei

cu ciacanul

f----~ __~~~~~

,_-1

f--P:..:i~a\::.::ra::.::d:.::.e-,-va=,:...'::.::ra:..ve::..rt::..in::..:.::.\u::..'v::.::u:..:lc=an:..ic'--

Gresie moale (cu hanl argilos) Si sim!lare

2_0~_ .. _

.~ _ _

30

Pialr~ de var densa. (Iare) SI dolomiia.

(inclusiv marm~a.l. la~va. baz&rtica. Si Slmllare

so

Gresie cu cuart (cu lianl de siliciu). gresie

eo

sistoasa $i allele asemanatoare

Granit. sienit, dieril, merafir. diabas Si similare

0J)

120

Rezistenta. min. la presiune a tipurilor do pialr:t

-~-,~---------.,

.,-,

Valen de baza. \1,,')

Grupa de mortar

')

Nl

([)

Zid~rie din pialr~ de lalia

Zid~rie mixt~
Secl. u11l~ d. p. d. v static

Secl. utll~ d. p. d. v slallc

'------~~--~--~---~---,--,------_
.. -----,

2valari de baz~ "" ale tensiunii la compresiune admise penlru zld~ria d,n piolre na
@
turale cu mortar normal

rost--' ------- "

,-----,---------,""'I'na"'ltC",,"o,,,,,-c,--.llu;; -Pant;:,
Calitale
Clasiricare de baza.
gimea plelre10r do aSAzare

TransmllcHA
I._ _hcc.'l.__~ _l.~n_,~_.__ _
'L_

-+

f--,-,-N'-.l-t-~~;"':~':"~"'::"~=:~a~WZJfruta

f-....,.,N2~-+~in!'d""re""nllala. cu ciocanul
N3
N4

Zjd~rie mixI~

cu sectiune util~ din

punc! de vedere sialic

Finisare cu

pl~ci f~r~ ral slatic

"",

QJ-~~ ---.-:~,~O_______ _. _ _~ 0,50 _

.0;

020

Zidarieslratificala
~_ --------==-.Q,.!1__
Zlda.ne din p1atra. de tal Ie
..; 0,07

Valari arientative pentru clasilicarea

"

_9,~_~ ~_ __-:~_ 0165 ~

~_~g"1Q,,__ ,,

., 0.05

,_".0,75

_. O'~?_ ~ j

calil~lii zid~riei cu pieIre naturale

73

ZloARIA
DIN PIETAE AATIFICIALE
DIN 105, 106, 398, 1053, 18151-53
Tipul pletrelor

DIN 105 caramida

G)

un singur slrat. tencuit

zidf:lJJ8 aparenta intr-un singur strat

Mz
VMz

caramida phna
= caramida pllna ptr.
ziduri de mascare

KMz
Hlz

:=

DIN 18153
DIN 398

HSV

-= blocun pllne din platra

HHbl
HSL

= blocuri cave dm Idem

== caramida de furna(

VHSV

= idem pentru zidun de

DIN 4165
DIN 18149

= beton celular autoclavlzat

= caramida. cu goluri

-= elem. cu golun din belon

pialra de furnal
de furnal

clincher plln

:; caramida
cu golun vertlcale
VHLz
:; caramida cu goluri verticale
ptr. ziduri de mascare
KHLz
:; clincher cu
goluri vertlcale
DIN 106 :; gresie calcaroasa
KS
:; blocuri pline $i compacte
KSVm
:; caramizi pt. zidane
de mascare
caramrzi
KSVb
aparente
KSL
:; blocuri cu goluri Sl cave
KSVmL :; Idem zjdane de mascare
KSVbl
= Idem aparente

cu golun

mascare
vertlca(e din beton U$or
bloc uri cave
din beton user
:; elemente si bloc un pllne
din beton user

DIN 18151

='

DIN 18152

0=

r-----------r-r2~

I IiII

.11'?9

:=

caramida plina

VBI

bloc plln

= lilera suplimentara pentru

blOCUfi pline cu s\\turJ

intreaga zidarre se executa cu respectarea regultlor de \mblnare. pe plan orizon~

\al. in planul paramentului 5i vertical. in cazul zidariei cu doua straturi ~
planseul nu poate rezema dec\f pe cel interior. Straturtle zidariei se leaga cu cel
putin 5 ancoraje din s\rma cu un diametru de 3 mm!m". Distanta ancorajelor pe
pian vertical este de 25 cm, orizontal de 75 cm.

cz>+

Denumire

Lungime
in cm

Latlme
in cm

24
24
24
24

11.5
".5
11.5
17.5

jnaltlme

~--------~------~----"---"----'

DF
NF
1" NF
2 ',c NF

Format subtlre .
Format normal
1 "'2 Format normal
2 '/2 Format normal

intr-un smgur strat. cu 11nlS3J

termolzGlanllV\iDVSi

In aoua straturl. CU zid de mascare

Formatele cararnlzllor conform DIN 105

Oependenta reclproca a valorrlor de lnaltrme a caramrziior Valor! preferent1ale

100

---_._-_.---------36.5
2.50

---'o@

inalt'.mea terenulUI deasupra podelel subsoiului in m ia 0

sarcrna vertrcala asuP13 oeretilor loern~anenta) de
50 kN m
.
50 kN m

Gmsimea oeretelur
dIn subsol "rn cm

intr-un singur strat. cu latada

11.3

-+-l1

~o

suspenaata

11.3

15

15

5.2

71

30

1 75

24

1.35

----_._-~--_._-------

2.00
:.40
1.00

intr-ur Singu r strat cu Izola118

Interna

~L~,_2~Q~

we

.:...~ _ _
1_2_ _.__

L_.

....9

-----.ii__.

SI"~Jr

On!'CII 10

GrOslmeEl
Dt'relelu'

'Imb'l1arr Zldl18
GroSlmiJ
Latlrne
ramasa
i

C),slant"

..i:e::31f:_-_._---

AdInCl:y,~

:";J.!'nlc

mlrl',111~

a orlt'(II',')"
SI

(l

8
L:}st3nl"
OE'<",ch'
oerllol

..

uislanli"l
Of; iCl

i'"l:bll1 cHI!
oerelltor

sl,tur'lo'

a peretelUi

~~----:-c-m---------.f~.---C~------~~-.-~-~1_5

_~. _ _~'

2-1

36 S

Orlftcil si slitun verticale aamlse tara expertlza Ie peretr de conso(ldat

sau de rigrd1zare

(2)

In doua straturi. cu un strat de aer

"In

doua stralun. fara strat d8 aer

24

~_H-

15

---------'I

_1_1"-:=t75. 240,

'24

36

Dtstanla min a imblf\arlio:

T -

'

.: 5
1 : .

1_ ~_~~
T

i
.L

S ~ ----

74

___
. 24

76-- - -

Orlflcil zldlte imblnate.

Latrmea Sl adinc\mea max.
!enculI cU/fara strat de aer

24 ~

-"~,..,~_:
,9;----

2.::'

~..:

2'

3t 5

Placaj la C zidane cu 0 Izolatie ter

mica mare

~~~~ l~

19S

,-S--i'-'25 .

-=-

'--"5

2,i-T

D'stanla rr::r, a orl:ICIII:Jr

Qriticil Sl slitun in perete - - - - .

I
.:.E':'''Jr---'~ 3c 5

19':'

Slltun lrezate
Latlme SI adinctme

ZloARIE
DIN PiErRE ARTIFICIALE
DIN 105, 106, 399, 1053, 4165, 18151, 18152, 18153

3 f}-11'+ 9 -f- 17-j

CD

Zidar;e in doua slraluri cu slral

de aer S; izolalie

imbinare la soclu

Zidaria Irebuie sa fie asigurala prin pereti rigidizati :;;i prin plan:;;ee
cu elecl de :;;aiba (principiul celulelor spatia/e). Peretii de rigidizare
sinl componente de constructie de tip :;;aiba care asigura rigidizarea
la f1ambaj a peretilor portanti ,..... pag. 74 --> @. Trebuie dimensio
nati ca pereti portanti, daca trebuie sa suporte mai mult dedt greuta
tea proprie dintr-un niyel. Peretii neportanti sint componente de con
slructie de lip :;;aiba, care sint solicitati numai prin greulatea proprie
:;;i care nu servesc rigidizarii la flambaj. Orificiile :;;i :;;Iiturile trebuie sa
fie frezate sau exeeulale prin teserea zidariei. Orificiile orizonlale :;;i
inclinate desehise in conditiile unor sarcini speciale trebuie sa fie
realizate la 0 zvellete ,,;; 14:;;i grosime ~ 24 em, in eaz eontrar esle
neeesara dovada de calcul--> pag. 74 --> @.Aneoraje inelare la toti
peretii exteriori :;;; transversali, care servesc ca :;;aiba verticala la
preluarea sareinilor orizontale. La eladirile eu mai mull de 2 niveluri
complete sau cu 0 lungime mai mare de 18 m, daca starea terenu
lui neeesita aeestlueru sau la pereti cu multe goluri sau goluri mario
Mai ales, daca sum a latimilor de goluri depa:;;e:;;te 60% din lungimea
peretelui sau la latimea ferestrelor care depa:;;e:;;te mai mult de 2/3
din inaltimeanivelului, 40% din lungimea peretelui.
Nr.

Tesere la caramiz; armale din beton

usar

Zidarie armata buiandrug de USa si

fereaslra

zjd~rie

Dimens. de Junglme'
in m

cu
1
2
3
4
5
6
7
9
10
11
12
13
14
15
16

din beton din piatra. ponce

0,'15

0.135
0.260
0.385
0.510
0.635
0,760
0.885

0.125
0.250
0,375
0.500
0.625
0.750
0.875

1
2
3
4
5
6
7

1,010

1,000

1,125

9
10

1.365

1.135
1.260
1.385

1,490

1,510

1.615
1.865
1,990
2.115
2.240

\.635
1.760
1.885
2.010
2,135
2.260

2,365
2,490

2,385
2,510

1,740

18
19
20

1,115
1,240

17

Zidarie din caramizi din belon US aT

(blocu,; cave) cu buiand,ug armal

0.240
0.365
0,490
0.615
0.740
0.865
0.990

Slraluri

renl

1.250
1.375
1,500
1,625
1,750
1.875
2.000
2.125
2.250
2.375

2.500

11

12
13
14
15
16
17
18
19
20

Dlmens. de inAltlme in m la grOSl

52

71

113

0.0625
0.1250
0.1875
0.2500
0.3125
0,3750
0,4375
0.5000
0.5625
0.6240
06875
0.7500
0.8125
0.8750
0.9375
1.0000
1.0625

0.0833
0.1667
0.2500
0.3333
0,4167
0.5000
0.5833

0,125

1.1250
1.1875

1.2500

--

0.250
0.375
0.500
0,625
0,750
0.875
1,000
1,125
1,250

0.6667

0.7500
0.8333

\.375
1.500

0.9175

1.0000
1.0833

1,625

1.750

1,1667
1,2500

1.875

1.3333

2.000
2.125
2.250

1,4167

1.5000
\.5833
1.6667

2,375

2.500

155

175

238

0.1 666
0.333.
0.5000
0.6 666
0.8 334
1.0000
\., 666
1,3 33'
1,5000
1.6 666
1.8334
2.0000
2.1 666
2.3 33.
2.5 000
2.6 666
2.8 334
3.0000
3.1 666
3,3 334

0.1875

0.25
0.50

--

0.3750
0,5625
0,7500

0.9375
1.1250
1.3125
1.5000
1,68;5

1.8750
2.0625
2.2500
2,4375

2,6250
2,8125

3.0000
3,18i5

33750
3.5625
3,7500

0.75
1,00
1.25

1.50
1.15

200
2,25
2,50
2.75
3,00
325
3.50
3,75
4.00
4.25

450
.75
5.00

-~-----

Zidarie din blocuri cave

E .. dlmens. exterioafe: G. dtmens. golurl;

C dlmens. console

cu buiandrug cu nut de scurgere

._~--

Dimensiu.ni de proieclare pentru zid:trie

Tipul
cara-.
mizi
lor

Tipul
ca,a
mizi
10'

Dimensiuni in
cm

Nr.
Gras
slral.
pere
la lieca lelui
re 1 m

Ipe m'

pe m'

perele

zid:uio

car am Monar caram' Mortor

~_~~+-~~r-~L~_I ~H~+i_na_I_Iim_e-+'_,"_cmJ.~_ ~il'U

buc.

L,lru

66
132
196_

29
68
109

573
550
541

242
284
300

50
99
24
148
36.5
f---f------f---+- ..
2 OF
33
24xl'.5xl'.3 8
l' .5
24
66
99
36.5

26
64
101

428
412
406

225
265
276

'9
49
80

286
275
271

163
204
220

28
42

188
185

,60
\75

137

164

OF

24x' , .5x5.2

16

11,5
36.5

r-~-+-~~~~-+-~~---

NF

f-j\

\!..J

Ca,amizi din belon celular aUlocla

",;zat. rosturi: 1 mm

Ca,amizi Porolon zidile respecliv

legate cu mortar

24x".5x7,1

12

-, ---

1, .5

--1------

3 OF

24xI7.5xl1.3

33
45

17.5
24

f-~-+-~~~~-+----- ~--+-~-t------

4 OF

24x24xl1.3

24

r-~-+-~~---+-~--~ -

8 OF

24x24x23.8

I---~-+~~+-----+-~-

Blocur;
com

Blocuri 49.5x' 7.5x23.8

49.5x24x23.8
com

pacle
Si

pacte
Si

cave

cave

49.5x30x23.8
37x24x23.8
37x30x23.8
24.5x36.5x23.8

_ _- - ' - - ~

L-~-L

Ca.ramizi cu un slrat termoizolanl $i

camere din mortar

Blocuri de perete cu termoizolare $i

canale din mortar

4
4
4
4
4
4

33

-- -,.

- --, -

- "--'

24

16

20

69

99

17.5
24
30

8
8
8
,2
12

16

46
33

-- --

24

30
36.5

,6

~~---'~_-"

@
Necesarul de material de constructie pentru lucr<"l.ri de

26

27

84
86
88

26
32
36

50

110

42

105
100

22

45

z\d~rio

75

II

',,'

salba din matenal plastic (nu

mal la zidana cu strat de aer)

ZloARIA

planseul dJntre

)( x

x )..

H3/m

"'

x NT
x .....
x
x

)<

..

.L

l-

II
r=

II

rnlvefurl

-l

II

fereastra

III

,2
I

ni

Ancorajul stratului exterior

- pag. 75

I, Ancoraj din sirma

I (3 mm

I Nr. min.

min. atit limp cit nu eSle hoti"itor rindul

2'~3------+1

Supra!ala peretelui mai ina Ita cu 12 m deasupra terenulur

sau dlstanta dintre straturile ZidEirl81 peste 70 pina la 120 mm

Numarul mm. si 0

3
4

Olstanta stratunlor de zidarie peste 120 pina la 150 mm

7 sau 5

I 4- 5 (

(LA ancorajelor de slrma pe 1iecare m2 supratata peretelul ----

17,5

Grosi",ea peretelul in em

11.5

CD
1

_ _-;-_ ",325._ _ -,

I inaltimea nivelului in m

I Sarcina din traflC in kN/m" mel. pt. peretil usori de comparhmentare

"Z

2.75

4 1)2:

Numarul nrvelurilor complete de deasupra

,!

>

)(X~:)(x:<xx

Lrostul de dllalare

Ancoraj din slrm~i.pentru zidaria~

2 stratun pt. peretll extenori - ~

DIN 105,106, 399,1053, 18151, 18152 - 3, 4165

xL'~ I:
:\
x

75

II!

DIN PIETRE ARTIFICIALE

1 22 '

Admisibil numa! ca suport intermediar a, pJanseelor permanente cu deschiderea libera

~_ 4.50 m, la care la planseele aezvaltatej;e daua axe este hotaritoare deschiaerea li
bera mIn 3.'.lnlre peretij transversali de~izare este admrsa numal 0 slngura deschide
re cu 0 latlme de ~,: 1.25 m
I: Incluslv eventualele nivelurr cu perell cu 0 groslme de 11.5 cm.
2) Daca sint executale plansee continue dezvoJtate pe ambele axe. atunci pot fl majorate
valorile penlru directia axei dm care relese sarCina mal mIca. cu 2.
31 Sarclnrle IndivJduale introduse In mijlocul sarpantel slnt admlse. daca se poate dovedi
transmiterea sarcini)or la perell. Aceste sarcini lzolate trebuie sa fie la pere!1 eu 0 gro
Slme de 11.5 em " 30 kN si la a groslme de 15.5 em s 50 kN.

Peretii interiori portanti grosime < 24 em: conciitirle de foloSlre

~
Grosimea! Va)orile ma)(jme admlse ale suprafetei umpluturii In m 2
peretelUi
la 0 ina/time deasupra terenului de:
0-8 m
! 8 - 20 m
20 - 100 m
In em

--:'-=-I~.-0-~-f-'-2.-0-+--'--0'-1-.0-'1~-.-2-,0-+-

11.5"

12

17.5

20
36

i" 24

13,14 _~__
25
23

-, 1.0 '-~'-2-.-0-j
6

9,-_-+-_9=---+---E!_ _',

16
1 6 ' 12
'

'----

Supra'ata oe umplu\ura a peretllar neportan!1 (numai mortar lIa sau III)

Norma
DIN

Denumlre

18151

Blocuri cave dIn beton

usor - doua sau trei camere

i Densltate
. bruta
I kg!m 3

, 1000
I 1200
1400

Peretli
exteriorr
DIN 41081

Peretii de camp. I
IOGulntelor
Sl al easel
sea-rilor

300
365
490

300
240
240

240
300
300
385
490

300
300
240
240
240

Zidaria aparenta este 0 zldarie la vedere dintr-un singur straL care

este executata Impreuna cu zidaria din spate. Fiecare strat trebuie

sa aiba '" 2 rindud de caramizi, printre care trece decalat de la strat

la strat un rost longitudinal, umplut cu mortar lara goluri, cu 0 grosi

me de 2 cm.

Partea aparenta lace parte din sectiunea portanta ~ pag. 74

Zidaria din doua straturi tara strat de aero Pentru dovada tensiu

nii e hotarltoare numai grosimea stratului intern, pentru zveltete si

distantele de rigidizare grosimea stratului intern plus jumatate din

grosimea stratului exterior.

Zidaria din doua straturi cu elan~area de miez. Stratul de aer

poate Ii umplut In tolalitate daea pentru materialul de etansare

exista 0 aprobare de constructie.

Zidaria din doua straturi cu strat de aero Grosimea minima a slra

tului interior ~ . Straturile exterioare '" 11,5 cm si stratul de aer

trebuie sa lie de 0 grosime de 6 em.

imbinarea straturilor prin ancoraj ~ CD - @. Stratul exterior trebu

ie asezat pe Intreaga supralaja sl trebuie sustinut la liecare '" 12 m.

Stratul de aer trebuie sa lie executat lara Intrerupere plna la aco

peris, Inceplnd cu 10 cm peste nivelul de caleare.

Straturile exterioare trebuie sa fie prevazute sus si jos cu orificii de

aerisire pe liecare 150 cm 2 ale supraletei peretelui (inclusiv goluri

Ie). Rosturile verticale de dilatare se alia In stratul aparent cel putin

la colturile cladirii, orizontalla prinderi ~ @.

Zidaria armata. Grosimea peretilor '" 11,5 cm, categoria de re

zistenta a pietrelor :;, 12, mortarul III. Rosturile cu armare ? 2 cm.

Otel 0 ~ 8 mm, In locurile de tesere ~ 5 mm.

Tipurile, grosimile peretilor. Grosimea statica necesara pentru

pereti trebuie dovedita.

Nu e necesar daca grosimea de perete aleasa este sulicienta in

mod evident

La alegerea grosimilor peretilor trebuie sa lie respectate lunctiile pe

retilor cu privire la protecjia acustica, termica, impotriva incendiilor

si umiditatii. in eazul peretilor exteriori din caramizi nerezistente la

inghet trebuie sa lie prevazuta 0 tencuiala externa DIN 18550 sau

o alta protectie impotriva intemperiilor. Peretii portanti slnt compo

nente de constructie de tip saiba, solicitate la compresiune pentru
preluarea sarcinilor verticale, de exemplu sarcina planseelor pre
cum si sarcini orizontale, de ex. solicitari din vinL

Caramizl pllne din beton user

800
1000
, 1200
1400
1600

Numarul nivelurilor complete admise

inclusiv cu podul amenaJat

~3

La plansee care inearea numai perelii transversali intr-un , 11.5'

start {constructia de tip sectional} 51 la plansee masive cu 0 !

dlstrib. trans. suticien!a a sarcinii. de exemplu conI. DIN 10451

17.5

1 j

4165

Bloeun din beton

celular autoclavizat

600
800

240
240

365
365

4223

Beton eelular autoclavizat

intarit eu abur

800

175

312,5

Plese de eonstrue\ie eu lormat

800
mare. beton expandal. 51St
1 000
expandal, piatra ponce, lava
i 1 200
spumoasa tara nisipuri cu cuart 1400

175
200
275
350

312.5
312.5
250
250

1 600
1800
2000

450
625
775

250
250
250

4226
P 2
I

4226
P.2

4226
P.2

Beton usor eu 0 compozitle

poroasa eu adaosufl nepo
roase. de exerr.plu pletrrs
Idem. dar cu adaesurr
poroase

1200
1400
1600

275
325
425

24

La [oate celelalte plansee

Grosimea m.m. a stra.tului intenor in em la zidaria eu doua straturi

pentru pere,] exten on

\...!J

Groslmea peretelui\ inaltlmea

nivelului
portant de
rigidizat

i cm
i

"J1~.5<17.5
-!

p = 2.75 KN'm'

sarcina max. de trafJc verticala-, admisa incluslv

adaosul pentru pere!1 usori de eompartlmentare

0'

24

17.5

<

24

Peretele de rigidizare
La nlv. 1 - 4
; La niv 5 Si 6 i
Nivel complet
I Nivel complet
' de sus
de sus
Grosime in cm
Grosime In cm

m
~4.50

325

~600

250
250
250

Distanta

17.5

c; 8.00

---_.-----~

Groslmlle min. ale peretilor extenorl. de eompartimentare din loeulnte

$1 dIn casa sea-riler. teneuitl pe ambeJe tete

Groslmjle Si distantele peretilor de rrgidizare

76

PERETII EXTERIORI
pluta
material
termoizolant

,beton

10~
12CH50
175+240
10

CD

1~~
300 ~

0,22-0.30
W/(m 2 'K)

Zidarie cu sistem de imbinare cu

termoizolalie

365

10

Bloc natural de izolalie (bioton)

start de
captusire
material

alerial
lermoizolanl

alerial
termoizolant

lermoizolant

90+1~'"

115
40
40

150

175

15
10

Beton celular aUloclavizat doua straturi

FELUL DE CONSTRUCTIE CU
ECONOMISIREA ENERGIEI

10

Belon din doua Slraluri

10
ZidArie cu doua straluri

lencuiala pe
baza de ipsos
placa agio
meratA

material
termoizolant

izolalia din
celuloza

placa
fibre
ipsos

placa fibro
lemnoasA
de izolare

Elemenlul esential penlru eco

nomisirea energiei termice con
sUi in caracteristica de termoi
zolare a pere\ilor eXleriori. Pro
tec\ia termica a cladirilor in felul
de construc\ie cu economisirea
energiei esle marcala in mod
hotaritor de racordul dintre di/e
rile Ie componenle individuale
ale conslruc\iei. in aceste zone
pot apare pierderi importante de
caldura. Sectiunile reglemenla
Ie cu malerialele de conSlruc\ie
indicale arala valorile lermice
lavorabile.
Comertul olera 0 paleta larga de
maleriale de conslructie ca be
lon, zidarie, lemn, malerial izo
lalor, ipsos, plula. slul ~i luI. Lu
lui s-a dovedil de sute de ani ca
un malerial de conslructie bun.
Lulul esle eel mai raspindil ~i eel
mai leslal malerial de conslruqie
din lume. Este un malerial de
conslrUc\ie biologic si ecologic,
poale Ii gasit asl.3zi ca produs Ii
nil pe piata Si esle adaplal nive
lulul lehnic aclual. ~ @ - @

0.11-0.19
W/(m'K)
Perete termoeconomic
(casa ecologica Heckmann)

ZidaTie cu strat suspendat

.Tip de conslruclie cu panouri din Jamn

proteclie

impotrivo
vinlului

placa
ag10merata
izolant').J ,~:J>'I1-1

aerisire
din spate

0.23

0.14
W/(m 2'K)

Sistem tip Fachwerk

cu elemenle din lui usor

0.27
W/(cm"K)

W/(m 2 'K)
Perele termoizolant cu masca

SlructurA lip Fachwerk lemn

pzola"e intre suport')

el me t

I(~

d' Ie n

18.6-28,6 "-.,.

'14'

'GI

ghips-carton

18.6-28.6
W/(cm"K)

Elemenle de perete din lemn

(Lignotrendl

22.5-3~
@

~@

Variant a

22.5-30.5
0.332-0.209
W/(cm"K)

)), (~ ~

0.56
W/(m"K)

Porolon cu doua straluri

Grinzi cu lamele separale de miez

77

II"

..

~~~
JiirJjfJUr
100

85

110

Valori comparative ale gradelor

de eficaCllate

~~~

II'

CD

~aI~

Influenta vintului asupra

cosurllor de fum

Influenta capulul cosulul si a sectiunii

transversale asupra lunctionaril

1.00 i

r~...liii=""'"iiOiiiiiOiii;;o;;;!;":r 1

1 00

.1

.....:.;.:.:.;.:.;.;.:.:.;.:-:.:.:.;.;.:-:.:.:...:.:.:':':':':':';';':':':-:';':-:':-:';':':';';';':';';';';'.':.:.:.'.
1.00 T

hi
:5

Ina!~lmlle

cosunlor de tum

xh

?:

1,5

xh

acoperisulul

14/14

16"6
'6"6
20/20
25/25
30'30

eT

CosurrlB de fum de mantaJ

~e

1.5

T 40

Ih

Cosurile de fum de mantaJ cu

a8r1Slr8

~'010

~ 14.114

14,'14

16'16
20/20
22/22
25/25

~~;~

16/16

'212

.'

20'20
30/30

30/30

Cosurile de tum de montaj cu

aenSlre

Cosurlle de fum de monlaj

CO!?URI DE FUM
DIN 18150,18160

25

~~

rl

(13)

betan

la a incilnatie peste 15"

gnnzi de Clrculatle. gratar
de stationare sau trepte de
urcare

CaramlZI pe muc~ pentru gratare

de station are ~

leSlrea din aeopens

EnUIP
r- --

captuseal'

eaptusea[a -

lemn
\ (
ecarisat I~

F'

4 x6

:;

lemn ecarisat 4 x 6

Capui cosulul de fum cu ardezie

Zid protectie

-:

:.:::::.::::;::::::::::::.:::::

<pi~nseu<

-3

80

Cos de tum prln sarpanta de lemn

Treeerea pnn planseu

planseu din belon

~_-I--><-" placa de

bel on
strat separare

sallea Izolalle 1-2 em

daea eXlsta eontra-betoane

rest dilatare la
Zldlre
penmetrala

Fisil fibre

.............
;,~f> .

Plan~@

~5.

Izolatle

~",,"m

~mm

UJ

~~:~:~EardeZle
\i
aer

~5

m1nerale
5 mm

--+

Cosurile de fum ale cladirilor sint puturi in sau adosate de cladiri, care sint
destinate in mod exclusiv transportului gazelor de ardere de la locurile de
ardere peste acoperi;;. in aer liber. La un co;; de fum trebuie sa fie ra
cordate: sursa de ardere cu 0 capacitate nominala termica de mal mult de
20 kW, locurile de ardere cu gaze de mai mult de 30 kW. Fiecare loc in
care se face foc in cladiri cu mai mult de 5 niveluri complete. Fiecare semi
neu deschis, foc de forja, loc de ardere cu camera deschisa de ardere.
Fiecare loc in care se face foc cu arzator ;;i suflanta.
La un cos de fum comun pot fi legate impreuna pina la trei locuri in care
se face foc cu combustibil solid sau lichid ;;i cu 0 capacitate termica no
minala de "" 20 kW sau trei locuri de ardere cu gaze de "" 30 kW. Co;;uri
Ie de fum trebuie sa aiba 0 sectiune transversala libera rotunda sau drep
tunghiulara. Sectiunea transversala "" 100 cm 2 , cea mai mica lungime de
latura 10 cm. Partea din caramizi "" 13.5 cm, lungime laturii mari nu trebu
ie sa depaseasca cu 1,5 ori pe cea a laturii mai scurte. inaltimea eficienta
cea mai mica a cosului de fum"" 4 m. Co;;urile de fum comune "" 5 m
Pentru combustibilin forma de gaze"" 4 m. Co;;urile de fum care se afla
in apropierea constructiilor de pe acoperis cu mai putin de 1,5 - 3 or!
inaltimea peste acoperis trebuie sa depaseasca constructiile de pe aco
peris cu "" 1 m. Gura cosului de fum"" 40 cm deasupra celei mai inalte
muchii la acoperi;;uri cu mai mult de 20 ~ la acoperisuri cu mai putin
de 20 "" 1m. Gurile cosului de fum pe acoperisurile cu un parapet
neinchis pe toate partile trebuie sa fie de "" 1m deasupra parapetului.
Fiecare cos de fum trebuie sa aiba 0 deschidere de curatire cu 0 latime
de "" 10 cm si 0 inaltime de "" 18 cm, care trebuie sa se afle ? 20 cm
mai jos dec1t cea mai joasa racordare a locului de ardere. Cosurile de
fum. care nu pot fi curatate la gura cosului trebuie sa prezinte inca 0 de
schidere de curatire in spatiul podului sau deasupra acoperisulul. Pentru
cosurile de fum dlntr-un singur strat pot fi folosite drept material de con
structie: piese prefabricate din beton usor DIN 18150, caramizi de zidarie
DIN 105. caramizi plrne din gresie calcaroasa DIN 106. caramizi pline de
furnal DIN 398. Pentru cosurile de fum din trei straturi cu un strat de izo
lare si un strat interior mobil: pentru stratul interior- piese prefabricate din
beton usor DIN 18147 sau samota DIN 18147. Pentru stratul exterior: pie
se prefabricate din beton usor, caramizi de zidarie, caramizi cu goluri ver
ticale B DIN 105, caramizi din gresie calcaroasa DIN 106, caramizl de fur
nal DIN 398, caramizi din beton celular autoclavizat DIN 4165. Pentru
stratul de izolare. materiale izolante DIN 18147. Suprafetele libere ale
cosurilor de fum din spatiul acoperisului pina la invelitoare trebuie ten
cuite brut cu 0 grosime de"" 5 -10 cm. Peretii cosurilor de fum nu tre
buie solicltati.

Dlstanta dintre planseu cu grmzl

din lemn Si cosul de fum

conso[a
COS de fum

Oistanta intre grinzile acoperisulul

si cosul de fum

$EMINEURI
QJ

$EMINEURI DESCHISE -.

Fiecare foc din semineu trebuie sa fie legat de un cos propriu de fum

-. CD - @. Sectiunea transversala Si marimea focului de semineu tre

CD

Semineu deschis pe a parte

cu zona de prolectie

?emin~u deschis pe a parte

In spaw separale

ruL

~!!~
})

f.- 50

Hb

:::::::.

f3I

\::!.J

Semineu deschis pe a parte/doua

pari;' in spalii separale

:}
~

Semineu deschis pe ambeIe pMi

cu zona de protecl,e

buie sa corespundil intre ele ...... . $emineul Si cosul de fum trebuie

sa fie construite unullingil altul ...... CD -@ inilltimea eficace a cosului
de la camera de fum pina la buza cosului ;;. 4.5 m. Racordarea pie
sei de legatura la COS 45 ...... - @. Admisia aerului din exterior.
Deschiderile utile de aer sint pozitionate in soclul semineului, lateral
sau in fata ...... 0 ....... - (jJ). Trebuie sa fie folosit numai lemn pu\in
raSinos Si cu putine increngaturi, de stejar, fag, mesteaciln sau de
pomi fructiferi sau gaze conform fisei tehnice DVGW (Deutsche
Vereinigung des Gas- und Wasserfaches e.V. - Uniunea Germana in
domeniile Gaz Si Apa) G 260. $emineurile deschise nu pot fi con
struite in spatiile cu 0 suprafala mai micil de 12 m2. $emineurile des
chise trebuie sa fie alimentate cu aer de ardere din afara prin usile Si
ferestrele neetansate. Mai bune sint canale, care aduc aerul de ar
dere aproape pina la deschiderea camerei de ardere ...... (2). De la de
schiderea camerei de ardere trebuie sa fie respectala 0 distanta de
;;;. 80 cm in fata, in sus Si lateral, fata de piesele Si materialele de con
structie inflamabile, precum Si de mobila inzidita ...... - 0. $emi
neurile deschise trebuie sa fie stabile si nu trebuie sil fie realizate din
materiale de constructie inflamabile ale clasei A1 DIN 4102 partea 1.
Podeaua, peretii, camera pentru cenus8. Si colectorul de fum trebuie
sa fie din caramizi sau placi de samotil. Caramizile sau blocurile de
zidarie trebuie sa fie potrivite pentru constructia semineurilor. ESle fo
losit Si beton rezistent la ardere sau Ionia cenusie DIN 1691.
Colectorul de fum Si din tablil de otel, alamil de 2 mm.
~F..,

~ ~~~l=t

Forma suprafelelor de radiere

-~-~
~~ 8Q---i

Drstantele intre deschiderea spa

Proteclia pardbsel,lor inflamabile in

fala deschiderli camerei de
ardere/admisiei de aer

liului de ardere si elementele de

construc,ie
din malerial inllamabil

:.;.;

"';';';':':.;;.;.;.;.;
'"

:-:.;.:.: ..

":'.'

Semineu deschis pe a parte

(sislem Schiedel)

Semineu deschis pe doua pMi

Semineu deschis pe Irei parli

Set ustensile penlru semineu

79

SISTEME DE VENTILARE
DIN 18017 pag. 1-3
DN

Ventilare cu ghena pentru 0

singura incap ere pentru Instalatii
dispuse sub tencuiala

--

mil

Instalatl8 de ventilare centr a cu

evacuarea aerulul peste ac ens

Pentru ventilarea necesara in spatiile sanitare in domeniullocuinte

lor si altar functiuni ca scali, hoteluri, restaurante si asemanatoare
ca ventilator pentru a camera sau mai multe camere pentru ghenele
individuale ---> CD - @. Instalatiile de evacuare trebuie sa fie dimen
sionate pentru un schimb de aer de cel putin 4 ori pe ora in came
rele de aerisit. Drept curent de volum sint suficienti pentru bai, chiar
si cu WC - 60 m3/h si pentru WC-uri pentru fiecare WC - 30 m3/h.
Fiecare spatiu interior care trebuie ventilat trebuie sa prezinte a de
schidere proprie fara inchizator pentru curentul ulterior. Marimea
suprafetei curentului trebuie sa fie 10 cm 2 pe m 3 din volumul came
rei. Neetanseitatea usii poate fi luate in consideratie cu 25 cm 2 . in
bai nu trebuie sa scada temperatura prin curentul de aer sub 22 C.
Viteza fluxului este in zona de stationare de ;" 0,2 m/s. Aerul uzat
trebuie sa fie evacuat in aer liber, in cazul instalatiilor cu evacuari
individuale aerul uzat poate fi evacuat prin spatiile acoperisului neu
tilizate, bine aerisite. Fiecare instalatie individuala de aerisire trebu
ie sa prezinte a conducta principala proprie ---> @ + .
Instalatiilecu ventilare centralizata au pentru mai multe zone de
stationare a conducta comuna ---> @ + .
Functia ventilarilor cu ghena colectoare cu aetionare termica depinde in
mod esential de suprafata disponibila pentru fiecare racord a sectiunii
transversale a putului ---> . Instalatiile ghene individuale fara utilizarea
motorului ---> 0 pentru bai si we-uri fara fereastra exterioara pina la 8
niveluri. Pe fiecare camera 150 cm 2 . Sectiune transversala a aerisirii.
Secllunea
transversala
a Dutulul central
cm=

Nr. admls al racoraurliar pulurllor secundare

la 0 inallrme talala eflclenta medle
10-15 m

pinala 10m

340
400
500
340
400
500
340
400
500

: DlmenSlunea Interlaara

: Pul principal
peste 15 m : em

8
10
7

8
10

8
to

Put secundar
em

20x 17
20x20
25x20
20x 17
20x20
! 25x20
,
2x20'17
2x 2C 20
2x 25 20

9x 17
12x20
12x20
2x9 17
2x~220

2>. 12x20
9x 17
12x20
12x20

Tabel de dimenSlonare pentru putul de colectare cu actlonare termlca

ro~

!~i1x1510

ID'--~.2X15'1~0==~~~=:3),15'10

~ID~~~C~~'L~;'~D~~1~4~'~15~1~0,=~D,===~",=~==' 15, t 51 0
I~~'

'JI~DL-;7x151C

,,=

=,

6"510

,~~I

8x15'10

CO'LJ='=u==='''!'='

:----'D-.J

perete subllre -longlludlnal grOSlmea per Iransy

@ Ventils.ri cu ghena mdlvlduala la groslmea peretelui exterior 2,5 cm

Instalatle de ventilaTe centralS.

cu conducte pnnclpale separate

Acopeme cu saibe Meidinger

leslrea aerulUl pe doua partl opuse. suprafala de

leSlre egala cu suma tuturor sectlunilor pUlulul.

=F==='~ ~" t5

leSlrea aerulUl pnn parti opuse Suprafata de

leSlre pe fleeare parte egala cu suma tuturor
ffn~~\i1.1sectlunilorputulul

.-~ ~-

f: I~ ~ ~ Sect transv, put

~:j

---tll

~:

~:

Pod.

~~.
--------:::J ll~ ::.:.;:~

E sup

ni
~

Etaj 2

::1

~"::::~':::::'~I ~ ~tI:::~:::::'~':::':~:::::

.....:::::::::::::::..

:1

-Pana
devlere

deVlere!

III

E 1

fi~:ii~

Aer proaspat din

spatlul invecinat.
sectlunea

Etaj 1

:::..

~Aeruza:

podea de

separare

transversaLa eel pulm

150cm2 .

'::::

POd~~ .~:. ~~.~~:~:~~

.........

Etaj 1

Podea de

em 2 sect. Iibera

............==-Aer

separare

proaspa='t==;~~~~~=...JL~~~p~a~r1;;er,
===A;:ei::r"8'=0""as,,8,,",,,,'_
======er:::!p=::ro=:aspat
_

Sectlune

i
..........J~

o
82

10

Aer uzal

Deschldere
ghena min. 150

Parter

r=i\

E 1,

flux

f:~,-"-"

PU:'~~P

Intrarea
opus de decalat cu
.:.: 0 inaltlme de cara::::: mid" (33.3 cml

... Aeruzat
Podea de
separare

S ern

Sectlune

Bale/WC

lnstalati: de ventilare cu un singur

pU1 conform DIN 18017, pag.1
Aerisirea tip Hamburg (tip Berlin),

BaleiWC
.

hii"

.:.:.:.:-:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.::.:.:...::.:.::::. ::::::::

oorn'L

::.:.:......:.:.:.:.:.:.....::.:.:.:.:.:.:..: ....: ...

,~,~',~.~... 1::::1

Del[ :

Sistem Katn
(aerul uzaf - aerul proasp"t)

..

::..::..::: : :::..: ....

.... ..I.~~.~I::::

..

we ,f:':'

Ventilarea cu put de colectare cu

un put prmclpal si unul secundar

Exemplu de executle cu un put

prmclpal si dous. putUri secundare

CO$URI DE FUM

lIJ

DIN 18150, 18160 -;020

;o20T

J24~~'f~~::<

Pe loat1
pa'1i1 e -

;040

Perete
neinflamabil

,,5

~ulap:.1
f1\

\V

CO$ul de tum Sl materialele de con

slruqie inflamabile din apropiere

Perete inflamabil
Trecerea tubului cosului de fum
prin perelele din material inflamabil

Proteclia mobilelor integrate

inveli$urile capelelor cO$ului de

fum din placi de ardezie. $indrile
de ardezie, placi din ciment $i fi
bre, labia din zinc sau cupru pol
fi fixate pe CO$ cu ajutorul diblu
rilor (nu cu dibluri de lemn) pe
construclia inferioara. Se reeo
manda inveli$urile prefabricate.

--. @-@
Deschiderea de
sus pentru cur alirea cO$ului de fu~m

/ perete din material neinflamabil

Fi$ie din placi

lermoizolante

Otel'tund

2~1/

__ Grindade

circulatie

I
I
I

Pereti invecinali din material

irlflamabil

Deschidere
de lesire

_I

Pereti invecinati din material

inflamabil, respecliv neinflamabil

..... :5 80

Scara din

lemn, a$ezata
decalat. senra
cu trepte cu

muchli

Deschidere de ie$ire cu scara

$i grinda de circulatie

U$a putului din pod

:5

I.eo

Placa. de acoperire

lil

--+--:5 1,eo ---i

L unglme porlanta.
libera

Plelbanda
JO)( 5 mm

VI

mil

"11

~
.... '-1

Placa in
consoia

::>

::>

:Jl

'"

Elementul
nivelului

U$i1e de revizie

'I

I
I

Lungimea Si I,xarea grinzilor

de trecere

Cabluri eleclrice

libere d,s\. de sigu

ranta de 1 m ......::........'--~-'--

(pin a
1.000 V
lensiune)

la

.... .;.:-;.
Deschidere

de aerisire

.. ,. ':::: ':. :::::: ':

Ventilarea spatiului
de incllizire

Racordarea

inchiderile de
curalire

Element de
cama uire

locului de

ardara
Deschiderile
de curatire

LlLl

1.

SOClul cosului de fum

Cos de fum prelabricat

(pe inMimea nivelului)

Cos de fum de montaj

Distanta de sigurant~ in cazul

@
cablurilor
eleclrice libere

I
::1

Placa de

rr""""=lfl- acoperire
IMF~::::!j1lll
- Placile de

finisare

-Izelatie
e)(lernll

; !----!-
~.-I 'I ~I T'Itt- Element de

Capul cosului de fum!

finlsare cu pJ:J:ci

Caplu$ire

J- Placa de

acoperire

_Aerisirea
din spate

s:

G
,

Aerisirea
din spate

Izolalie
e)(lern3.

~I~I~

bI

"..

'.

,
, -,

I
I

:; f--;-J

I- Element de

captus ire

Capul cosului de tUm/piesa

prefabricata. din belon cu fibre

"'

;{Iaca

de acoperire din beton

Beton

""

p Tabla
superioara
I- Tabla in fala

l Aerisire

I- Izolalie

>-

din spate
termica

:~

"

."

Eloment de

Element de
Caplu$ire

Capul cO$ulul de lum!finisare

cu tabla

c3.p[u~ire

Capul cO$ului de lum/cu ardollD

81

.
'"
.

$ARPANTE

--[IJ
Sarpanta cu pane. Capriorii au rol secundar (sectiuni reduse, posibil
:;;i lemn rotund). Subgrinzi care cumuleaza sarcinile, transmiterea sar
cinilor In axele tormelor. Sir de popi In interior. Recomandarile pentru
contormarea planului ---> pag. 83 @ lorma initiala a acoperi!;iului: lor
rna de lnceput: structura cu popi de sustinere a coamei. Acoperi!;iurile
In doua ape cu pane au cel putin un scaun vertical In mijlocul acope
risului. La 0 lungime a capriorilor ,;; 4,5 cm la latimi mai mari ale c1adi
rii !;ii lungimea capriorilor de ;" 4,5 m exista doua sau mal multe scau
ne verticale.
Sarpanta cu capriori (principiul unui triunghi nedelormabil) In lor
rna simpla poate Ii lolosit la 0 lungime mica a capriorilor (plna la.4,5
m) altfel trebuie prevazuta 0 rigidizare prin grinzi de centura ---> pag.
83 . Sistem regulat, legat strlns, posibil un spatiu interior lara
popi. Legaturi rezistente la lntindere lntre piciorul capriorilor !;ii grin
da plan:;;eu (caracteristica exterioara a sarpantei cu capriori: lmpin
gere deasupra pragulul de lemn al grinzilor de plan!;ieu/lrlngerea
acoperi!;iului) ---> pag. 83 CD
In cazullucarnelor mai mari slnt excluse sarpantele cu capriori !;ii cu gnn
da de centura. Daca lungimea capriorilor e mai mare de 4,5 m, atunci
se spnjina intermediar prin grinzi de centura ---> pag. 83. Sarpanta cu
gnnzl de centura pentru latimile cladirilor plna la circa 12 m, lungimea
capriorilor pina la 8 m, lungimea grinzilor de centura pina la 4 m. Sar
panta cu grinzi de centura e un cadru cu trei articulatii IIrant.

,.
III

G)

sarpanta cu capriori cu popi si capnori articulati

,I

24-'.~

I
7.5- 12.5

Sarpanta cu capriori cu elemente port. tip Fachwerk din lemn cu garantie de

Ilplre pe durata vietH cu contraflS8 Ja 45 . si 'In executla ca elem. port tIp
Fachwerk. deschiderea
25 m.

IT

Acopens mansardat

k+

E~Ir~
B

r-<

12- 14

46-60

pivot de forfecat

pana de coama

f-----<

16

Sislemul grlnda dublu T

'1~=::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::~tfcu
\..

0:::::

f4\

lnlma

ondulata
A = grlnda simpia

B == grlnda duola

C = grlnda chesorl

5arpanta cu capnori ca grinzi dublu T cu inima ondulata. elem. port. din lemn
[IPIt. raportul inallime profil deschldere 1:15-1 :20

panlele acoperrsuiul in 2 ape de 6~. 15 CSI 25~

panlele acopenSU'ul intr-o apa de 6 0 , [1-' SI 15'

~~

~~

a) dlagonale in scadere cu bare verlrcale

d) d1agonale in scad ere

Sl

creslere cu bare

vertlcale

~~

~-----------------------_:
b) dlagonaie in crestere cu bare vertlcale

84

Euro-ferme prefabricate conform sistemulul Gang-Nail cu masuri de octametru

ca acoperis cu panta redusa. acoperis Intr-a singura apa

SI

acopens In doua ape

Forme de ferme din lemn 51 rigldlzan

~-------------------------~
e,l dlagonale in 5eaaere 51 creslere

50'

1:1

$ARPANTE

lungimea ca.priorilor la
o sarpanta. cu capriori

-[I]

45'

$arpanla cu capriori reprezinta la 0 latime mic;!! a clMirii cea

mai economica solutie.

40"

$arpanla cu grinda de cenlura sub 45 nu este niciodal;!! cea

mai ieftina, dar este polrivila penlru acoperisuri mari, Iibere.

35

$arpanlele simplu rezemale sin! mereu mai scumpe deci! sarpan

lele cu capriori, de aceea sint potrivite numai in cazuri de exceptie.

30"

$arpantele cu dou;!! rindurj de popi reprezinla in cele mai mul

te cazuri cea mai economica construclie.

25'

G)

10

Limita de elicien\A economicA la

11

12

13

14

~arpanlA cu cApriorilcu grindA de canturA

----L------l

SarpanlA cu cApriori

/"/5

8)

I~

~~:::~~~c"Y

.....~.....

f------L-----;

SarpanlA cu pane

SarpanlA cu grinzi de centurA

15-40

10-20

30-60

10-20

$arpantele cu trei rinduri de popi si cu pane sinI lolosite nu

mai la c1Miri loarte late.

15m

Acoperisurile lormeaz;!! inchiderea de sus a constructiilor, Ie protejea

za impotriva precipita\iilor sj inlluen\elor atmosferice (vint, Irig, cal

dura). Ele conslau dintr-o parte portanta Si invelitoare.

PMile portante sint dependente de material (Iemn, otel, belon armat),

de panta acoperisului, lelul Si greutalea invelilorii, solicilare etc. Penlru

stabilirea solicitarii trebuie luate in considerare si normele (greutale

proprie, sarcina de circula\ie, de vint Si de zapada).

La sistemele portante ale acoperisului inclinat trebuie sa lie facuta 0

dileren\iere intre acoperisul cu pane Si acoperisul cu capriori. Cele

doua tipurl de structura pot Ii Sl combinale. Ele se caraclerizeaza prin

lunc\iunile diferite ale pieselor portanle. Modul de transmilere a sar

cinii are de asemenea urmari pentru impartirea intern;!! in plan.

SarpanlA cu pane lArA arbalelrieri

SarpanlA cu pane

([)

SarpanlA cu cApriori

SarpantA cu cApriori

~i arbaletrieri

~i popi

SarpanlA cu grindA de cenlurA cu amenajarea spaliului podulu;

SarpantA cu grindA de centurA

~i pane

83

INVELITORI
~QJ

-1

Q)

~,

45', de regula 50'

Acopenre cu stul 0.70 KN/m 2

III
Acopenrea germana veche.

'3'

invelltoare din ardezie 0,45 - 0,50

\:V KNI m2 --->

t4'

'V

invelitoare din cu srndnle

din lemn 0.25 KNlm 2

invelitoare engleza din ardezle si

cu placi din Clment Si fibre

invelitorile din stuf sint executate pe scinduri cu a lungime de 1.2

1,4 m la a distanta de 20 - 30 cm, cu viriurile in sus pina la a gro
sime de 28 cm, mai bine a grosime de 35 - 40 cm. Durabilitatea
este in zonele cu mult soare de 6070 de ani, in zonele cu a umi
ditate mai mare abia la jumatate ---> (3) Acoperi$urile din sindrila de
lemn sint din lemn de stejar, fag, larice, Western-Red-Cedar. mai
rar din lemn de molid ---> @. Durabilitatea $indrilelor depinde de ca
litatea $i imbunatatirea materialului, de intensitatea influentelor at
mosferice $i de unghiul de lnclinare a acoperi$ului. Regula empirica:
gradulinclinatiei = anii durabilitatii.
$indrilele din lemn sint potrivite pentru acoperirea tuturor formelor
acoperi$urilor, la un unghi de inclinatie de 15- 90 a acoperisului.
Ardezia este a$ezata pe un cofraj cu a grosime de ;:" 24 mm din
scinduri cu a latime de ;:" 12 cm. Fi$ia de invelitoare V 13 acoperita
cu nisip protejata impotriva prafului si vintului. 5uprapunerea ;:" 8
cm, mai bine 10 cm ---> @ - . Cel mai natural pare ,,1nvelitoarea
germana" ---> @ . 5e diferentiaza la acoperirile $arpantei $i perete
lui intre trei grupe: modul de "acoperire exclusiva", ,.acoperire ger
mana veche" $i "acoperire salbatica". "Acoperirile decorative" De
cele mai multe ori acoperirea cu $abloane ca $ablon cu solzi, unghi
ascutit, cu solzi de pe$te, octogoane etc.
Tipurile convenabile ale invelitorilor. $abloane dreptunghiulare $i
$abloane de croiala pe coarda. Acoperirile cu $abloane sint potrivi
te pentru ardezia artificiala.

0.45 - 0.50 KN/m 2

POR = acoperis intr-o smgura apa
limita spre timpan

T
P

tig1a pe colt in partea dreapta

tigla de strea$ina
tlgla pentru acoperl$ intro
slngura apa

W
TSR
Acopemea germana veche cu un unghl de inchnajle

'"2S

--->

", .

invelitoare cu solzi '"' 25'

Acopemea germana veche dubla. panla

aco~pe"'UI",?22

SR

cap

o>n,~

\\Lj~
picior

Sl
PSl

acoperi$ intr-o singura apa in

stinga

Gl

tlgla capatulul coamel si a

mtersectiel capriorilor cu coama

Ol
TOl

tigla limlfa spre timpan slinga

tlgla limita spre timpan la
jgheab stinga

FOl

legatura de coama-limita spre

GR

tlmpan tlgl3 de colt stinga

tlgla de cap la coama $1 de

FOR

mtersectia capriorilor cu coama

legatura cu coama-limita spre

F
OR
TOR

tigla de la capatul coameL

in stinga

GZ

timpan figla de colt in dreapta

tigla de cap la coama
tlgla limita spre timpan dreapta
tlgla de colt la streaslna si
gangul interior, in dreapta

tlgla profilata din cimpul de mijloc

tigla din stlcla

fnvehtoare cu crolala
pe coarda '" 25'
POR T
inclinalla max. a capnonlor

Unghl tocil
(I '" 37,5'

"-i="l'~B"---~~~~:~~~~I~1
,

Acopens cu unghl
ascutll ~ 30 C

tigla de legatura cu peretele

legatura laterala la strea$lna
tigla de colt in dreapta
\Igla de legatura laterala
in dreapta
tlgla de legatura laterala in stinga
tigla de legatura laterala la un

:::

P W TSR SR Sl PSl Gl

, i I

;;:Sc

l~,~~~I"-,,,-_..,.,

Una hi de vlzare

cu coarda
(/ = 45"

Acopens dreptunghlular
dublu ;?: 22'

........

--1,Om-
inclmatla acopensulUl a-e. raza cercululla apreclere
d-b. realizarea unel vertlcale doc, punct a-c de legal
paralel cu streasma: o-b rezulta inchnatla mmlma.

invelltoare cu croiala pe coarda

cu elemente salare

inclinatia minima a capriorilor,

Tigla modelata

de exemplu 40

detalille coamel uscate

86

invelitoare dubla (\iglesolz)

invelltoare grea 0,60 KN/m'
34 - 44 tigle/m'

Tigle din beton, 0,60 - 0,80

KN/m' incllnatie 18

cu tigla olandeza,
@ lnvelitoare
u$oara 0,50 KN/m'

lnvelitoare cu tigle taltuite

c~priori

CONSTRUCTII
PORTANTE ALE
ACOPERI$ULUI
DETALII

izola\ie
siralullronla\

G)

Delaliu de slreasinalpane

Detaliu de streas,n~ cu
in dou~ slraluri

imbinarea c~priorilor la baz~ cu

bolturi

z;d~rie

c~priori

stralul din

'4' Sprijinire prin prag.

\.:!J suprapunere. cuiul c~priorilor

capriori dusi pina la slreasina

lat~

imbinarea ~priorilor din otel

ancorare in
planseu maS'\I k:L..ai'LL:<LLLi.Cil

:::

10soroab~--

\led ere

sectiune A-B

La sistemele portante ale aco

perisului lnclinat trebuie sa se di
ferenlieze lntre acoperis cu ca
priori si acoperis cu pane. Gele
doua tipuri pot fi de asemenea si
combinate. Ele se caracterizea
za prin funcliile diferite ale pie
selor portante. Felul transmiterii
sarcinilor are urmari si asupra
lmpMirii interioare In plan.
$arpanla cu pane: capriorii au
rol subordonat (seqiune reo
dusa, posibil si lemn rotund).
Subgrinzi care cumuleaza sarci
nile, transmilerea sarcinilor In
axele formelor. Sir de popi in
interior. Recomandarile pentru
conform area planului.
$arpanla cu caprlorl (principiul
unui triunghi nedeformabil) In
forma simpla poate fi folosit la 0
lungime mica a capriorilor (pina
la 4,5 m) altfeltrebuie prevazuta
o rigidizare prin grinzi de cen
tura. Sistem regulat, legat strins,
posibil un spa\iu interior lara
popi. Legaturi rezistente la inlin
dere intre piciorul capriorilor si
grinda de p1anseu (caracteris
tica exterioara a acoperisului cu
capriori).

Ancoraj prjn elementele de lixare

c~prior------:,4

labl~

cu cuie
capriorul iSi Iransmite fOr1a sa
normal~ prin conlact diroct

suport lemn

~prior

r::=bat
--~-----

7;-

--~: ~

as(gurare prin

tabl~

cu cuie

imbinarea c~priorilor

__

pan~

cosoroaba

sectiune CoD

f-j\

lucarn~ de Iractiune la sarpanl~

\!J cu pane

c~prior

Delaliu de coam~ - sarpanla cu

pane; grind a. de direclionare penlru

ajustarea coamei

Marginea capriorilor- asigurare

CU bollu,;

Oelaliu de picior la care capriorul

poate s~ dep~seasca marginoa

acoperisului

c~prior

Clesle de coam~
legatura intre 2 capriori

sirnpl~
leg~lura inlre

Foaia

Pivot de fcrlecal

2 c~priori

legalura inlra 2 c~priorl

85

II

.1

FORME DE ACOPERI$

acoperis In shed-uri sau zimtat

II

G)

Aeapens inlr-a singura apa

acoperis in dauB. ape decalate

Acopens compallt

Acoperilii intr-o singura apa:

eel mai ades suprafata invelitorii
se afla pe partea expusa intem
periilor. Forma acoperisului e in
concordanta cu functiunea. Pe
latura insorita trebuie sa existe
spatiu pentru ferestre mari. lumi
na si caldura - CD +@ .

acopens in ape paralele

Acoperilii in doua ape: forma

de acoperis fara virsta, care
este apreciata arhitectural si
constructiv. Este acoperisul in
clinat eel mai raspindit - @ .

Aeape"s in daua ape

acoperis mansardat te$lt

acoperis In patru ape

mansardat sau frint

acoperis in patru ape cu tlmpan par1ial

Acoperilii in patru ape: sublinia

za functiunea de protectie a aco
perisului si confera casei un as
pect reprezentativ. Ca accent sint
de multe ori adaugate lucarne,
care cresc valoarea locuintei

@-@,@.

Aeaperi, mansardal eu lImpan

Acoperilii mansardat: asigura

o utilizare maxima a suprafetei
locuibile - @ - @ .

acopens
tiP Gart

casa cu acopens nordic

acoperis cu prelunglre a apei

(2)

Acoperis cu timpan transversal

Acoperis in cruce

Acoperilii in patru ape teliiit:

ofera 0 imagine particulara.
Este folosit in mod traditional
acolo unde timpanul trebuie
protejat in mod suplimentar fata
de intemperii - @ .

Acoperilii tip cort: forme si Iinii

clare, care converg la coama.
Elementul dominant al acestui
tip de acoperis este simetria pe
toate partile - .

Aeaperi, plram,dal

&

65

acoperis tIp ceapa

aeapens eutat

acoperis cupola

&

E8
@

Aeaperis eu ape rambaidale

Aeape"s semieilindrie

&

romanlc

gal.e

Acoperisun de turnuri

tS3

acopens In patru ape in forma De L

61

acopens mansardat -in ape te$lte

A - 8 = eaama
B - D = racord la tlmpan
C - D = streasln8.
A - G = coama incllnata
F - G = IInle de fringere

@
88

Aeaperi, in daua ape in forma de L

Acoperls in patru ape cu a apa

supllmentara

Pante de aGapen,

45

30

20

45165

iNVELITORI
-[Il
invelitorile din ciment 5i libre din pliici ondulale au 0 distan\~ a panelor de 70

145 em pentru pliici cu 0 lungime de 1,6 m, de 1,15 si 1,175 penlru cele eu 0 lun

CD - @.

gime de 2,50 m. Suprapunere de 150 respectiv 200 mm --+

invelitorile de tablii din zinc, zinc titan, eupru, aluminiu, lablii de o\el zineal
etc. --+
10"
7'

1~~====3'
~
0'

CD1

inveliloare flbrocimenl ondulal cu

piese prefabricale penlru coama si
slreasina 0,20 KN/m'

10 inclinatie cu banda de chituit

Panle min. ale acoperisului Si suprapunerea pe inal\ime

CD

'?7;---la\ime de ulilizare873

177/~

direclja de acoperire

@ . Cuprul are

potrivit pentru lucrari de compactare, compresare, intindere si de refulare. Patina

tipica pentru cupru este foarte apreciata. Se va evila montarea impreuna cu alu
miniu, zincullitan, 0\elu1 zineal; plumbul sl olelul aliat pot fi lolosile lara proble

-------4

foarte potrivile pentru acoperisurile reci --+ pag. 93 -94. inc~rcnrea pe acoperis
(greutatea calculatii in kNlm 2 suprafa\a acoperisului). invelitorile pentru 1 m 2 su

57"",~
-

--+

cea mai mare intindere la rupere din loate invelitorile din metal, de aceea esle

me. invelitorile din cupru sint impermeabile fata de vapori de apa si de aceea

- - - - - - 920

Prolrl

- (J) .Pentru toate elementele penlru coamii, slreasina, limita spre

timpan se foloseste tablii de cupru, in formalele comerciale

pratala de acoperis fiirii dlpriori, pane si ferme. invelitori din tigle 5i ligle din be

-injl~~~f~~~~:,~~~::e-l

ton. Greut3tile sint valabile fiirii mortar, dar includ astereala. La mortar trebuie
adaugat 0,1 kNI m 2.
Tigla solzi DIN 456 si ligla solzi din belon DIN 1116
la acoperis simplu invelil cu ligla. inelusiv Slndrilele ..
la acoperis cu ligle solzi aS8zaie in sir dublu sau invelit. dubla. ..

.
.
Tigla de acoperis presalillcanelala DIN 1 11 7
Tigla cu lall, tigla de reformare, tigla plata cu fait, ligla de panle reduse DIN 456 .
Placi cu fait conI. DIN 1117
Tigla de Marsilia, ligla caselala DIN 456 ..
Tigla DIN 1118.
.
Tigla cu formal mare (pica la 10 buc.! m')
Diane lara mortar 0,7 cu

19ot---Iatime de utilizare 910

..- directia de acoperire

- ,n~~;~f;~le:l~oO~~:~ -1

Pro III 130/30

8)

Posibililalile de fixare

inveliloare din melal, acoperis din aluminiu (aluminiU grosime 0,7 mm)
inclusiv calra; . . . . . . .

125%
120

1: acoperire eu lalluri ver1icale

ItO
100
90

eo

0.25

inveliloare din cupru cu lalluire dubla (labia de cupru grosime 0.6 mOll inclusiv colmj. 0.30
Acoperis laltuil dublu vertical din tabla lal\uita zincata (groslme 0,63 mm) inc!usiv
suport din carton si cofraj ..
0.30
'invelitoare din ardezie, acoperis german din ardezle pe cofraj, inc!. 5Uport din carton Si colrnj
cu placi mari (360 x 280 mm)
0.50
cu plac. mici (errca 200 x150 mm)
0.45
Acoperis englez din ardezie inclusiv Sipci

70
60
50
40
30
20

Fall dublu vertical

'0

~1

invelitoare din tabl~

t--

-11--2-i

pe sipci in acoperire dubla ..

0.45
0.55
0.50
0.60

pe colraj si carton inclusiv cofraj ...

Acoperis german vechi pe colraj cu sipci si carton

acoperire dubra . . . .
. ..
inveliloare din tigle de otel (labia zincala coniorm DIN 59231)

0.15
0.30

pe construclie din Sipci rnclusiv sipci .. , .

pe cofrai inclusiv supan din carton Si colrai ...

inveliloare labia ondulata (labia de otel zincala conform DIN 592311
inclusiv material de fixare ...
inveHtoare din zinc cu acoperire pe Sipci din labia. zincala nr.13. inclusiv cofraj ..

0.25
0,30

Pante min. ale acoperisului penlru

invelilori din labia de aiel zincala

cu falturi 0.25 kN/m'

0.60
0.80
0.60
0.55
0.55
0.50
0.50
0.50
0.90

7.50 --;

l?J2%TT

t---- 7,50 --t I - 7.50 - i

3.(5%Tl

Formate comerClale

Benzi

Lungime m

30-40

~~em.max.

Grosime mm

Greutate kg/dm J

~upr"PU~(JrOl;2

Placi

2.0_
0.6 (0.561 1.0
0.1-2,0
0.2-2.0
8,93
e.93

~supr"PUnl}rOl
~5upr''1pUnnrOll/}

IU

Acfinc acoperl$ ~~25

inJ.Jllmea ~~
01.'IU. 1 '......
'- ..---
~~~
3_~:5~
~r~_
pina6m
10"(17.4%)
5 18,7"0)
6-10 m
13 (22.5%1
8 (lJ.9"'01
10-15 nl
15' (25.9%)
10' (17.4%)
pesle 15 m 17 129.2~!~L ~~120.8.~)_
pro

benz;

;--- la\ime placi 100 ------{

&<14%1

I-- lalime ulila 91' --i

- directia vremii-l
f---

88 - - - - ;

=29. --~.f"L..---.Jr-..
I

f-j\

'U

inveliloa.re cu ligle din otel

0,15 KN'm'

...../ ~
: .:\_:t
prindere

"

Elemente mari penlru acoperis

si perele (Canaleta)

semirolund

LJ

dreptunghiuJar

TaDla din 'inc DIN 9721 min. 0,7 mm

Supon jgheab benzi din aiel 'incal
Tabla din aIel DIN 1541 ,ineala la cald
acoperila cu plumb
Suponul jgheabului: banda
din otel zineal
Tabla din eupru semilormata DIN 1787
Suponul jgheabului: banda de cupru

(Zn)
(512)
(512)
(512)
(Cu)
(Cu)

Tabla din aluminiu la jumatale DIN 1725 (AI)

Suponul jgheabului: aiel ,ineal

(512)

Denumire:

(Ex.: jgheab semirotund atirnat 333 Zn

0,75 mm cu suponii jgheabului 333 Zn)

Forma Si asezarea jgheabului

Maleriale

~ ~~6}'[Ji

B-10' 200 mm cu

\zo!are~!~p~~e~_~~f~~:

10-15" !~ mm~i:.~~~~~~~p'u_~~r~

peste 15' 100 rtlm laraIZOrarea_supr.~~_I_~~i.~_

8vacuarea apei acoperisu1ui

~1.00j

plad

Forme de livrare Si taierea maleria

lului valluil din cupru penlru acope

inv~lilo~re din tabl~ ondulntA. incli

~ natle min., suprc'lPunere laterala.

rirea cu benzi Si plAci

Supral. acoperi
Dimensiuni
sului cu evacu
narmale ale
area apei la

jgheabului
jgheaburi

semirotunde m
mm0

laDla
mm

pina la 25
peste 25-40

peste 40-60

peste 60-90

pesle 90-125
pesle 125-175
peste 175-275

200
200 (t 0 parti)
250 (8 pMi)
285 (7pMi)
333 (6 pMi)
400 (5pMi)
500 (4 pMi)

70
80
90
125
150
180

200

Lalimea de
laiere penlru
igheaburi din

Jgheaburile de acoperi$ din prirlCipiu monta

fe inclinate. Vileza mai mare de scurgere im

polriva intunda-ritar. coroziunii. si inghetarii.

SupoJ1ji jgheaburui constau de regula din ben

zi de olel zineat cu 0 lalime de 20 - SO mm Si

o grosime de 4 - 6 mm.

110"

Dimensiuni normate pentru jgheaburi

in raport cu supralata de evacuare a
apej

Supml. acopcri Dimensiunl UI\irnua do

sUlui cu evacu normale ilIa 1;"lIcre pf.:lnlru

area apei la
burlanelor lubun din lnbl:"l

burlane

rotunde m2

mm 0

pina la 20
50
peste 20- 50 60
pesle 50-90 70
peste 60-100 80
pesle 90-120100
peste 100-180 125
peste 180-250 150
peste 250-375 175
~te 325.=500 200

mm

167 [12 p~r\

200110 pM"

250 (8 pM

285 (7 p~rli)

3]3 (6 pM')
400 (5 p~rll)

500 (4 p~nl)

_~

__

Pnndere cu brtllari (prolcra1e impolnva coro

ziunil) al caror diamelru )ntenor corespundtl

cu eel al burlanulul. Dis\anta minlm:\ a bud;'!

nulUl lala de perete 20 mm DiSlanta inlro

brala" 2 m.
----~_._------

'14'

--.. "-_.

--

..

Oimensiuni normale penfru deschi

derea burlanelor pentru apa de plooio

~ in raport cu 5uprat<lla de
aapei

eV.1CU[l{O

87

PODURI LOCUIBILE
zapada

CD

Secllune transversala a unel loculnte

taranestl de la munte. cu hambar

DIN 4108

Schema acumulare de gheata

''
II ,>~

Podurile nelocuite ale vechilor gospodarii taranesti serveau drept ham

bar, pentru pastrarea recoltei (fin, paie si alte asemenea), aveau stre
sinile deschise, astfel ca aerul rece de la exterior intra in pod, a carui
temperatura sub acoperis era drept urmare aproape aceeasi cu cea a
aerului de la exterior. ~ G). Astfel si zapada raminea dispusa constant
pe suprafata acoperisului. incaperile locuite de dedesubt erau in
schimb protejate de frig de catre materialele depozitate in hambar.
Daca podurile ar fi incalzite, fara 0 termoizolatie suficienta, zapada s-ar
topi Si soar forma taluzuri de gheata ~ . Inserarea unui material ter
moizolant sub invelitoarea aerisita este un remediu. in podul aerisit tre
bUle dispuse pe doua laturi opuse deschideri de min. 2%0 din suprafata
de acoperis ce trebuie aerisita. Pentru a se evacua umezeala, ele co
respund in medie unei inaltimi a fantei de 2 cm/M ~ @- @ .

,,"J~L

1@0;;VR;S~

+--

~41-----42 - - - - I - 8
42-~
,
100~-----

3AlcaIUlreaeopenS:lzolatleintre
eaprlon. Se observa seetlunea
lransversala de ventilare dlrltre
termorzolalle si f1sille tenslonate
infenoare

Tip de aeopens: aeopens

'In doua ape ~ dlmenSlun,

Exemple de acopensurl ventilate cu panla

10

(schema~ici

Caleu l

Calcul

@-@

I~

Il,ZbJ

Exemple de acoperlSUfl ventllm8 CJ pants <.1C Iscnematic)

Exemplu
streas:na

A, .::::.reaS:lS;; 1000 x9,O -0.018 m- m

In

DDQU1UI

A~catulre2.

pnn rostl;r:

s:reSlnI!

pem~ ,,'

un

aC008r1S rec~ cu doua s~ratun

inV811toarea din iemn

ell astere5i2 31 fisi" tens:onate

DieSEl de

coama

DI8S2 de

coama

Dle:;a

acooerlre

;--- ventl18re

~belOll

I ::::;:;lr'1::;'<~.

180 em'm
Deoarece insa 180 cm:"m S8 siweaza
sub seGlunea minima de 200 cm- m
lrebuI!2 ca sectlunea sa alba minimum
200 cm~ m.
[limenslun:.
A slreaSln8.;' 20e crr'- m

_lermOIZolal!c
_ _ CaDriOn

--~acopeme

AC008f1.S air. beton

:;!:E:2~i~2

;; I

~co

Ie

1cE16

A i saL A 2 em'::

rT1

_plese. de
CC3ma

Ccndltle
-=- (, :' - din supraf2l3 W,C'lrlat:'; 0'.'
aeooen:'. eores~u~::ato2'"e f'-

[,kc!

0", C3:c;U: j:,

f

19

SJ

IT,

Acopens lemn cu tavan S;JSD8noat

90

Acoperls reeE:; CU doua Slr31url

ventllare a celor doua SH31i..JrI prJr.
fante in c'impui cornlS81

~J:~

en

!,

, ,< '" -/.

,

""CO"

Groslme~ de dituzl8
i eC'livalenta 8. stratulul
' , o e aer

Condltle
a -Iunglmea ca:::H1Cfllor
s'.' - groslmea de d:1Uzle eehlva!enla
slralulul ae 8.er
a;1Cl m.s["o::; 2~
a~15m s(";; 5r
3>15m:s~';;1C'r:l

SI:T1
L' - vapor! de a:::la
Cael:C1ent~/ rezistentel la dlluzle Ivez:
DIN 4 ~ 08 oartea a "':-a)
.; - gras;mea matenaiulul (m)
Apllcare
a spuma. poiluretanlca SOl loa {PUR,
(8 ern grOSlms
s-8cm-C.02n'
II 3C 100 IVEZ' labelUI
DIJ-"J 410S.
partea a J-a pagrr,a
s. - 30 l 0 08 - 2.': nl - s;

S necesar - :? 'i,

Salte3 lermO,Z8,8'ila iibr~ mln8rale c.."

to:,I'2 a~ allJrTll1l u :Ip:l~ ,:soilcitala prOGue.

eUS~-LL

i'"

~',

Dlnle'1slun,
A_ soarr,2 - 90 C~
Ap!leare
Elememe de coarna cu S8CI:unE G':: "enj iare Sl saL; plese pen:ru ';8n[ilarE:
corespur.zind datelor proaucatorLJIL,

A.ICI trebUlf' :ua! in eonSlderare spatlul nf.'

cesar Hecer:I 11SliiOi tenSlor,ale. ad!ea la 2
em soatlu de trecere. inaltlmea de la MS a
termolzolatlel pjn~ la MS a eaprlonlor tre
bUle sa fie de minimum ":.4 em

C'.

sec: Jn8a 0
~

:TlIn.

,00 - 16

H .;. 2.4 ern

In eazul acooefisurl,or in aou2. 30E: eL
iungllni ale ea;:mordor <'"' 1 (J rT! per:ru
streaslna A_ este 'J8labil ~!I"eas\na ,;, 20:]
,:.:m m. In eazul acopensurllor ill OOU2.
ape eu lunglme a eapflori!or ;;. ~ 0 n; eslE:
va:aoil oentru slreaslna
A,_

AtCai'Jlre 3cooens iemi;

Condltle
Seellune libera ae ventilare A L de
200 em'
Inaltlme Ilbera de min 2 em
Mod de ealeulare
Inaltl:T1ea
A necesara
soatllll:J' ae venl::ai
100-18+8)

- 2.4 em

ApllC2re"

Exemplu:

reslui suprafelel
aeoperisulul

_:2QL

Stabilirea inaltlmll janlel de ventllare

iloera a spailulul nellmllal care trebUI8
aerls:1 tlnind conI de capnoril lall ds 8 en:
ia A_ - 200 cm~' m
ina:tlme
rar,1a G~ venware H
_~_~i'~IT~a~ __.
100-18+3;

H_

--~astereala

Conditl8
-= 2\,(, din supralata irlCllnata ae acooeris
coresDunzatoare A 1 sau A 2. inS.?. mini
mum 200 cm"'m
f\t1odu! de calcul: A, - sec{lunea de venlllZlre

'ventJlarea

"

:~ _- : oe, '~l
.:. r:scesar - 2 f"'jI
Ii' cazu ull~:zar', ~J";f-, ,zo,all! aaecvare
c:em:la s -:2 rn E:~:::: I~de(j:lr:ta tare
rrable'1le
Groslrnea eChlJ3 E:ntej a Slra:ulu DE: de'"
Sc! a fiecarul S!S~8m Izalanl se alia ce, mal
Slgur de la prod;,,;::cttor.

Exemplu: eal(;ularea seetlunllor de ventilare la aeopens

In

aoua ape DIN 4108

LUCARNE$IFERESTRE
DE MANSARDA

o
o

Posibllit~li

lucama acopentA
in patru ape pentru acoperi$uri abrupte

CD

Lucama curba cu acoperire pe

segmente

-0

CD .

timpan

lucarna-pinion

m&~'="""

cu panta, lucame lip ochiuri (Iucarne lip

liliac), lucarne lip gura de broasca, lucar
ne tip ochi de beu.
Construile pe acopen~: lucarne acoperi
te in doua ape. in patru ape, panorami
ce, asculile, bollite, de timpan @. Atunci dnd lereslrele timpanelor
nu sint sufielente pentru Ilu
minaI, se constrUiesc ferestre de man
sard~ sau lucarne in acoperis Oimensiunea, forma ~i dispunerea lu
carnelor de acoperi~ sinllunclie de for
ma ~i dimensiunea acoperi~ului pre
cum ~i de necesarul de lumina. Oi
mensiunile ~i num~rul lor ar trebuie
limitate la un minim mai ales in cawl
acoperi~urilor mici, penlru a mentine 0
forma clara a acoperi~ulul. Lucarnele
unui acoperi~ are lrebu! sa fie de ace
lasi lip Si marime. Forma conturului,
materialul Si detalierea determin!\ ima
ginea generala. Latimea unei lucarne
,rebuie de regula sa corespund!\ di
stantei dintre c~priori, pentru ;1 evit;1
inlocuirea acestora din urm~ caro os\e
scumpa. De asemenea, Jalimea Irebu
ie adaptata latimilliglelor invelltonl, penlru
a avea racorduri clare. Forma Si p..Jn!cJ.
acopensului lucarnei depind de malen;1lul
invelitorii. Componentele constructive
portante Si cele care incadreaza fe
reastra ar trebui sa fie subliri, pentru a
conferi un aspect elegant lucarnel. Lu
cama tip "Iiac este cea mai veche
forma de deschldere in acope,,~ si re
zulta prin ridicarea unel supralctei abo
rupte a acoperi~ului cu ',' 12' - @.
Daca nu esle posibila 0 lucarn~ cu aco
perire in panta arcuita, deoarece ra
portul iMltimeMlime nu poate Ii reS
pectat, de ex. in cazul unor tig1e profi
late si al unor ferestre de in~lIiCle ~i
latime corespunzatoare, exist<l. posibili
latea unei lucarne acoperito in p3nt~
cu vangur! oblice.

tabachera

Lucama cu acoperire plata

Lucama de

acoperi~

limpan
complet vitrat

decupaj in

00

acoperi~

limpan cu
balcon

ro~

.,.

;0.

Lucarne-plniorv1ucarne in doua ape

formale: intersectare;1 sau ;1r

cui rea suprafetei acoperisului. Lucarno

Lucarne trapezoidale

(j)

4f{{!!Ift,

Lucarne cu acoperire plaia

:\.,\~"'~~~'i,0

,,[
$~-

-;".~.J~ i<~'
. . . 'lii/'./~
'~'il;1

;If)
"=D===

Lucarne de

acoperi~

tV

curbe

Lucarne panoramice

_. _ )j?ffff

lucama acopenta

~inpanta

Lucarne tip IIliac --

Lucarne in planul latadei

Funcne de n1llterialul fnvelilorll

tigle
prolilate
N

SOil

/;:

"

,-/t' :

/" /

Cd

,
:

tfl~buif\

res

pectal un raport mInim intre inill(lnl Po1 SI

latlmea (HIL) perelelui I'onlal al luca",nl

cd
"
I

CL

Malerial al inveillorii

HII

plAci de acopcrire de mici dl

j".,'"

11
4

..

Mp
812

812

Alcaluirea arculUl de acoperlre la lucarne tip liliac --+

811

@ ~i lucarne acoperlte in panta curbe sau arcuite

mensiuni, (\copent~ tOI\\ CU

plAci de aceeasi dlmensiune
1,5

plAci de acoperire de mici di

mensiuni, 8copenre lucarn<1
tip liliac cu plflci mai mid
decil roslul ilcoporisului

li8

115

salzi

1/5

\igle profilale

1/8

Rnportul minim al perelclui frontal

allucarnei

89

Pante ale acoperi$ului

II

,I

ACOPERIRI iN TERASA

acopens pavat clrculabil

2
acopens din Clment-lemn
2S
acoperis cartonat. cu strat pietris
3
aeoperis eartona!. dublal ..
4'
acoperis zineat cu falturi duble verticale (banda zinc) .
3
acoperis cartonat. simplu .
8
aeoperis neted din tabla de otel
......... 12
aeopens din llgle faltUile. 4 falturi
. 18
aeopens slndnla (proteetie slndrila 90) ..
18'
acopens t1gl8. fa.ltuita, normal.
20'
acopens drn tabla ondulata de zinc sau ateI
18'
acopens ondulat din Clment - fibre
5'
acoperis ardezie artificlala .
20'
acoperis ardezle. dublat
............ 25'
.
30'
acoperis ardezle. normal .
acopens stlcla
. 30'
aeopens tlgla. dublu .
. , 30'
aeopens tlgla solz. in sir dublu
.. , . 35'
acoperis olane .
.
40"
aeoperis tlgle. simplu .
.
45'
acoperis trestie $i paie .
.
45'

(j)

Panle ale aeoperisului

4' de obleei 3' - 4'

4' de obieei 3' - 4'
- 30' de obieei 4' -10'
- 50' de obieel 6' -12'
- 90 de oblee, 5' - 30'
-15' de oblee! 10' -12'
-18'deobleei15
- 50' de obleei 22' - 45'
- 21' de obieei 19' - 20'
- 33' de obleei 22
- 35' de ob,ee, 25'
- 90' de obleei 30'
- 90" de obieei 25' - 45'
- 90' de obleei 30 - 50'
- 90' de obieei 45"
- 45' de obieei 33'
- 60' de obieel 45'
- 60 de obiee! 45
- 60' de ob,eei 45
- 50 de obleei 45'
- 80' de obleei 60' - 70'
-

~ page 87

Diferenta de temperatura
iolre interior Si extenor daca:
o
+20 i15C
-----..,

--- Y

Continut umid. max. (100"10)

1 ~ t--------,--~--___,''---~

.,'c."
~

10 l---~--=;va;d'....~+'--~
I

,o
o

-20

:!:,o

-10

-10

+20

Temperalura

.... 30

1) Aerul umed preclpita apa atunci cind ea este racita sub punctul de raua.
Dllerenta de temperatura dlntre aerul din incapere $i punctul sau de raua - de
pendent~ de continutul de vapori al aerului din 'lncapere - poate fl exp~ata prin
pracentaJul ,,x" a! dlferen\el de temperatura dintre mterior si extenor \dJ.
2) Diferenta de temperatura dlntre mtenor si extenor se dlstribuie stratunlor ele
mentelor constructive si aeru1ui corespunzator cu contributia acestora la Izola
rea termica.
3) Ramine contributia pe care 0 au straturile din Interiorul banerei contra vaporilor
la lzolarea termica. ,.X Sf y". iar sub pracentul ,,X" ramine temperatura barierei con
tra vaporilor peste punctul de raua - nu poate condensa nimic.

!~amere de IOCUlt
20"C. 6~% umid.r~lativa aer

i Temperalura externa
i (%)

- 12
25

: - 15
.
23

, - 18
.
21

Piscina. acoperita
30'C. 7?'% umld.relatlva aer
l

12
15

I - 15

I - 18

14

13

Contributla maxima .,x"la lzolarea termica a unei componente constructive pe care

o pot avea straturile situate la Interiorul barierei contra vaporilor, inclusiv stratul de
aer Ilmitraf. pentru a evita condensul.
Exemptu:
camera de locult 20' 160 '% umidltate relatlva a aerului (Iuat conform DIN 4108)
temperatura extern a
-15~, x = 23%
planseu betan 20 em 1/.~
= 0,095 m' K/W
stratul de aer IImitrof intenor 1/Ci
= 0.120 m 2 KIW
straturi pina la bariera contra vaporilor
= 0,215 m 2 K/W
0.215% ~ 23%: 100% = 0,94 m' KiW
Pentru 0 izolatie extenoara de ~ 0.94 - 0.215 ~~ 0,725 :;:: 3 cm polistlren peste banera
contra vaporilor nu apare condens

=~
/

~~~~~~~!!:~/

Pletrl$ spa-Iat 5 cm 7 :' 53 51 5trat dublu vopsilorle la cald

~llcla:

lesalura libra de
carton bllumlnalla 3 kgrrf
liSle vala de stlcla nr.Sla 3 kg/rTf umplulura bltum
.....
(pfln turnare Sl rulare)

, "'~ 500 vala dm IUUI, carton bltummal la 1,5 kg 1m2 Mum 85/25
I
(prln rabatare)
\. stral de egallzare (carton cu nervurl) contra formafli bulelor
"- lermOlzolalle 120 kglm~ 51 mal mull)

\\'-- fisle pertorata din vala d~ slicia (flotanta,1

'- tralare C:.J bltum C 3 kg:m
planseu respecll", belon de panta

Alcatulrea perfecta a unul acopens cald

c-G_r_eu_t_a_te_a_e_o'-pe_r_'s
I

100 kg/m'
50 kg'm 2
20 kg/m 2

92

, ------.J

._R_e_z_'s_le_n_ta_l_e_rm_'_ea_'_ne._e_e_sa_r_a_1_'
0.80 m' KiW
110 m 2 K/W
140 m' . K/W

Valorl de izolare 1/,\ pentru aeoperin eu panta redusa conform DIN 4108

DIN 52128-133, 52143, 18338

Acoperi!;) rece -> page 94. Alcatuire cu aerisire sub invelisul exte
rior; critic din cauza curentului de aer daca panta este mai mica de
10%, din care cauza aslazi se realizeaza numai cu bariera contra
vaporilor conlorm DIN 4108 partea a 3-a.
Acoperi!;) cald in forma conventionala -> @ : alcatuire cu bariera
contra vaporilor; alcatuire de jos in sus: planseu acoperis - bariera
contra vaporilor - lermoizolatie - hidroizolalie - strat de protectie.
Acoperi!;) cald cu alcatuire inversa -> page 93. Alcatuire de jos in
sus: planseu acoperis - hidroizolatie - lermoizolatie cu material vee
rilical - slrat de prolectie ca incarcare suplimentara.
Acoperis cu etan!;)are din beton -> page 93. Alcaluire de jos in sus:'ter
moizolatie - placa belon ca planseu acoperis si etansare - nscanl l placa
masiva cu rol struclural- trebuie sa lie de dilatalie din cauza miscarii pro,
duse de caldura; in consecinta, rosturi flolanle peste pereti portanti ->
page 93 si separare a peretilor interni de planseu (inainte se lipesc ben
zi de polistiren pe planseu). Prernisa penlru lunctionare: se prevede
panta = 1,5%, rnai bine 3% in struclura (altlel se lorrneaza baltoace).
Bariera contra vaporilor pe cit posibil sub forma de invelis de
0,2 rnm cu insertie de aluminiu pesle strat Iiolanl perioral din vata
de sticla (rnai intii tralare cu solutie de biturn pentru lixarea pralu
lui); bariera conlra vaporilor esle dispusa alit de jos incil sa eli mine
condensul -> , @, dedesubt strat de separare sau slrat de ega
lizare (DIN 18338,3.10.2).
Termoizolatia Irebuie pe cil posibil sa lie un rnalerial care rezista
la putregai (spume); tabel de dirnensiuni -> @: dispunere in doua
slraluri sau cu rosturi taltuite: ideal lalturi interseclale (peste lot).
invelitoarea se dispune pe strat de egalizare a presiunii vaporilor
(carton cu nervuri sau strat termoizolanl canelat conlra lormarii bu
lelor) in Irei straluri prin turnare si rulare din 2 slraluri tesatura in grila
din libra de slicla - inlre ele un strat de vata de sticla, sau in doua
straluri prin sudare, din fisii groase bilurninoase (gr. ;0 5 rnrn). Mem
brana hidroizolanta adrnisa, insa riscanla din cauza grosimii mici
(esle posibila deteriorarea rnecanica) si a posibilelor puncte slabe in
cusatura (un al doilea stral olera siguranla sporila!).
Strat de protectie pe cit posibil ca slrat de pielris turnal de 5 cm,
cu granule de 15-30 mm pe stral dublu de vopsitorie la cald si mern
brana de separare: lmpiedica lormarea de bule, socurile de tempe
ratura, solicilarile rnecanice, deleriorarea prod usa de radiatiile UV.
Siguranta suplirnenlara se obtine prin placi din cauciuc larimitat sub
slratul de pietris, rosturi sudale cu banda (in cazul leraselor utile si
gradinilor de acoperis se prevad din start).
Detalii importante
Scurgerile -> page 93 CD - @Irebuie intotdeauna termoizolate. cu
doua nivele de drenare cu conectare la bariera conlra vaporilor ca
silon; acesla este mai apoi elansal de conducta de drenare. 0 con
ducla de scurgere termoizolata si care are bariera conlra vaporilor
-> page 93 @irnpiedicadeleriorari cauzate de condens; panla catre
scurgeri obligaloriu ;0 3%.
Nu sint necesare lanle de ventilare penlru slratul Ilotant de egaliza
re a presiunii vaporilor. Roslurile de dilatatie Irebuie duse pina la
rnarginea acoperisului -> page 93 - Legatura cu rnarginea tre
buie sa lie rnobila, din prolilurl prefabricale din alurniniu sau beton
-> pag. 93 - : piesele de legatura din zinc conlravin reglemen
tarilor lehnice (sfisie invelitoarea).
Legatura cu perelele ;0 15 cm deasupra nivelului de scurgere a
apei, Irebuie lixala rnecanic, nu doar lipita (reglementare obligato
riedin DIN 18195):
Tabla zincala cu prolil trapezoidal cu rol de planseu structural poate
slisia lnvelitoarea ca urrnare a vibraliilor: trebuie luale masuri de spori
re a rigiditatii (labia rnai groasa) sau acoperire de 15 mrn cu placi usoare
din lalas (prinse mecanic) pentru dirninuarea vibratiilor (stral turnal de
pielris)si prevazula 0 invelitoare cu rezlstenla maxima la slisiere l
Bariera contra vaporilor pe tabla trebuie inlotdeauna dispusa pe 0
fisie de sudura (din cauza scurgerilor de caldura) I

Inalli- SU
me
2m
coama inal\.

Supra
laillocu

eris

50'
45'
40'
35'
30"
25'
20'

5,67
4,75
3,99
3,33
2,75
2,22
1,73

30,75
27,55
23,75
18,95
12,95
4,65

Pant~

aco

6,15
5,51
4,75
3,79
2,59
0,93

AMENAJAREA
PODURILOR

ibiJa m'

1--- 2,59--1
1------9,50--------1

G)

Panle ala

acoperi~ului

penlru

I~\ime a casei da 5m suprala\~ util~

(SU)

CD.

Conform reglement~"lor
pentru construeIi;

2,30

1,20

1,05

in

bUC~I~"e

inbaie

F~

r
1,75

1,10

in toalet~

T
1
90

J
~40

CD

1--1,25 -----I

f-45 -I

1-60-1

+---, ,00-----1

Pat rabalabil

f----

(2)

,OO-I

'

Pat supraetajat

Podul este un nivel care se situeaza

complet sau parjial in interiorul
acoperi$ului unei cladiri. Podul se
considera un nivel intreg numai
atunci cind depa$e$te in3l\imea Ii
bera necesara de ::- 2,3 m pe -.
3/4 din suprafata sa (suprafata ni
velului situat dedesubl) ~ .
Pentru exploalarea spatiului de
sub invelitoare, decisive sinl forma
$i panta acoperi$ului Pin:'lla
20" respectiv 25" nu esta adecvilti'l
amenajarea podului. De la 35"
poate Ii exploatat in bune conditii
podul luminal prin suprafetele tim
panelor sau prin lucarne de aco
perigo Pantele de pesta 35 fac ex
ploatarea mai eficienta tara cre$te
rea disproporjionata a cost urilor $i
lavorizeaza instalarea dispozitive
lor de energie solara. in exemplul
~
sint comparale supratetele
utile posibile in cazul diferitelor
pante. Pentru iluminare $i ventilare
sint necesare terestra cu 0 supra
lata la rO$U de min. 1/ 10 din su
prafala podelei camerei de statio
nare indelungata. Suprafala mi
nima a unei ferestre este de 1 m'.
in discutie intra ferestrele verticale
ale construC\iilor de acoperi$, (e
restrele timpanelor $i tabacllerele
- @. Locuintele $1 camerele de
stationare indelungata din pod tre
bUie sa aiba doua accese de eva
cuare independente. A doua cale
de evacuare Irece de regula printr
o fereastra necesara (fereaslra de
evacuare, dimensiuni tibere 90 x
1,20 m) ~ pag. 201.

Penlru canape a sau pat

1
60
1,80

I
1,00

80

1-60 -1
Dulap de perete

j--

90

~-j
1 - - ,00---1
Dulap cu' rolile

1,80

I
i -

f----l ,00----1

Pal glisanl

1,00

Pat

30

50

2,00

1,80

1,10

_L
i-60 -125\-----2,25 --------

1201-----2,20 - 2,30-------1

Coil de

~edere

Mas~ de mincat

1,00

@ Tab"clwr~
91

25

________

pl l nS

~_._.---

/;r banera contra vaponlor

~~~ilill~"/~ /lermOlzolatl
bI/.-- etansare acopens

I~
~

~ g~~~~i~~~lrdere aluminlu

, ,

ACOPERIRI iN TERASA

+ strat Ootanl

memorana

ALTERNATIVE ACOPERISURI RECI

pletriS

Pardosirea acoperisurilor in lerasa: ~ pag. 93

@ (monlate flotant pe pat

de pietris sau pe picioruse" Avantaj: nlvelul de scurgere a apei este situat de

desubt: nu ingheata puternic.)

:.:.:.

Acoperis-gradina cu drenaJ ai suprafetei cu placi de drenare, strat turnat de

argila expandata rezistenta la compresiune sau pietrls, deasupra impislitura

filtranta ~ pag, 93 @,

Acoperisuri peste sali de inot etc.: tavane suspendate cu ventilare sau

incalzlre a spatlului gal. In loc de tabelul ~ pag 93 (}) aici se utilizeaza ta

belul

Acopens din beton Impermeabll

(acoperis Woermann)

'

II

Pe lemn ~

5 em pietns

.,

I
I

G). De oblcei:

procentul tuturor straturilor pina la bariera contra vapori

lor, inclusiv stratul de aer limitrol. maximum 13.5% din rezistenla termica 1 ; k l

15/30 sau
piaci clrculablle
pe dlstantlerl

: solutie simp la, eficienta din punct de vedere al costurilor,

Important: termoizolatia de deasupra barierei contra vaporilor este mai groasa

dedt la acoperlsul masiv, nu numai din cauza greutatii scazute a suprafetei,

placa termolzolanla
(fal1urtlncrUclsaleJ
etansare acopens

ci sl deoarece altlel. contributia straturilor pina la bariera contra vaporilor (strat

limitrof de aer + grosime lemn) ar fl prea mare,

Acoperis cu alcaluire inversa ~

@ : solutie neconventionala de lunga du

rata (pina acum insa reallzabila numai cu diverse spume de polistiren) In

unele land-uri pietrisul singur nu este considerat suficient ca balast - mai

bine suprafata pavata, Avantaj: devine repede Impermeabilla ploaie, cauta

rea defectelor este usoara" nu este limitat ca utilizare,

Termolzolatia este cu 10 pina la 20% mai groasa dedt la un acoperis cald

normal.

Acoperis de belon ~

Acoperis reee din lemn

Acopens in terasa invers

CD: din cauza "pozitiei gresite" a termoizolatiei are

loc condensul in unele conditi!. care insa vara se usuca: inadecvat pentru

termolzolatl
etansare acopens 3 slratun carton
slrat pletns

incaperi umede" Riscul consta in dependenta de griJa producatorului in a evi

C031a lemn

r; etansare acopens 3 slraturl

p1etns

- .

numai cu bariera contra vaporilor: rezistenta la difuzle pag" 127-130 a stra

cavItate ven\llata

tului interior> 10 cm, stratul de aer serveste doar la egalizarea presiunil va

""'"

dulap lemn 5

baners.
contra
vaponlor

porllor, analog cu acoperisul cald, deoarece el incepe sa lunctioneze ca ven

gnnda
lametara
inclela:a

belon

AcoperiS rece CU structura grea

:::::::.::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::~:::

cos de opnre
a frunzisulul
~13 stralurl carton

\..!J

ventilare

Panta

c<

pag" 93

1,5%" mai bine 3% pentru scurgerea apei. Sifoanele trebule Izolate

chiar si in dreptul stratului de aer: a se folosi conducte de patrundere Izolate

Este importanta etanseitatea banerei contra vaporilor (suprapuneri sl lega

coaJa super10ara
Izolala
struclura tenculala

beton

dispensabile). in cazul structurilor usoare amplitudinea temperaturilor AT

trebuie amellorata prin straturi suplimentare grele (inmagazlnare a caldurii )
'
dedesubtullermoizolatiei,

ris rece pentru supralete foarte mari de

acopens si pentru ventllarea la legatura
cu partl mai inalte ale constructlel

~ rt~ncUl~'a
V
KI"--- conducta

coal81emn
elansare acoperls jn 3 stralun
plelns

~ ~

scurgere

~/

~
termolzolatle

Sifon de acoperis rece in terasa.

Ilolat Si in dreptul cavltatil

AT nefavorabila: preluarea variatiilor de temperatura exterioara aproape

complel inseamna c1imat de baraca: nu se poate ameliora numai prin ter"
moizolat,e
'
in cazul ventilarii artificiale a spatiilor de sub acoperisuri reci: trebuie sa fie
intotdeauna presiune negativa, altfel aerul din incaperi este impins spre go
lui de sub acoperis

f+---- Eternll

t-

'

pag, 92

~.

...... 0' Gun de ventilare supllmentare pe acope

V'

TermOlzolatie

turi la peretl etanse, in specialla salile de inot. sint poslbile strapungerile In

::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::f:::::::::::::::::::::
'.

canelurilor nu este etansa

Hidroizolatia la fel ca la acoperisurile calde

~
tenculala 1

tilare incepind de la 10% panta" Succesiunea straturilor ~

si .
Important: stratullnterior trebuie sa fie etans la aer l Acoperirea nuturilor $i a

tenculala
termotzolalte

Acoperis cald cu grinzi lamelare

incleiate: Intrados planseu CU
dulapl rindeluitl

ta fisurile cauzate de geometrie sl in a trata legaturile si penetrarile in beton

'
Acoperisuri reci ~
Un acoperis rece complet plat este posibil

slral slmplu de carton

III

i111111i

IIIIII

acopenre melal
formare taluz de gheata

:::l:!:1c::J!=ICl:I::::I::

pre-vQoSllon

Hj;IJ}+----'eI1mlnare aer ~sala I lIiI!IiI!I"!I'I!JIilJIiiClIJIlli[JJ"JI"JIIII"

Acoperis rece pe structura usoara

e 6'

Chi CO

liSle sudata Mum

mas" aderenta supratata

complela
maS2-

aderenl8..

zone

Izolale sau benz,

banera contra vaporllor

stral oe egallzare saL..
de eoallzare 2 pre5lur,r
vaoorliar

~ mas2 spaclu

tisle Invell!oare sa\.. a"'

etansare

liSle ae elansare CL..

mserlie de tesatura.

umplutura rOS[Ufl

....=-r?c:?<=>==K>'"'" prOleC!le
i! 1\ ZPS ?VV\lk

11I1I1I111l1!1I11!

liSle oe elansare CU
msertle de Dan::J'a melc:lc2
liSle oe elanS2re CLC :nser
lie as- memorana materia'
plaSl'C
loile malenal PlastiC

Streaslna din elemente prefabrica

te: consola prea lunga: deschlde
rea de ventilare poate ingheta

94

Ventilarea la coama a unul aco

pens rece in panta (sala inot)

a supralelelor

rugoasa

)(Y'11'1:) oroleclle a suprafelelor

=cuPletrrs
-'-'-'..L..:>""-,-"",,,,~

Simbolun pentru reprezentarea alCatUlnlor de etansare a acopensului

ACOPERIRI

IN TERASA

DEl ALII ACOPERISURI CALDE

izolatie

corp IZOr.wt din

slid:'! sponglo<l~'"
- - scurgere

E!:ii:!~=:i:.lencuiala.

Passavanl

conducta. de scurgere

lIans~ de etansare

Sifan de leras<1. din paliesler ranfor-+~ (;:;\ Sifon CU 2 niveluri cu

sal cu fibr~ de slicl~ srlermaizalal'e .....
si corp izalant din Slicl~

Scurgerea apei de pe acoperi$,

cel pu\in 2 scurger; - panl~ 3 %

prefabric~; ma;

veluri -

bine: cu doua. ni-

spongioas~.

partea inlerioara. incastrata. jn

belan (.Passavanr) scara 1:1 a

(d)

profit de inchidere

c'/.

J_
r'A'\

V" ~

-g~conduCI~ 53mur
Cu eonduCla. izolata. de scurgoTe
(conducl~

- "saOlUr')

MSef:~:~r~lefabrical
din beton usar
lermoizolatie
hidroizolatie

belon
reazem fJotant
/ -'-'-'--- .zidarie

reazern flolanl

zida.rie
lencuiala.

leneuiala.

Margine de leras~ cu rosl de

dilalalie deschis

Margine de leras~ cu rasl de

dilalatie acoperil (band~ Slide)

,,----_ g~~~~d~s~~Chjdere aluminiu

lermoizolatie

/ /'/ ,11---

elansare acoperis in 3 stralur'

inehidere ascuns;1 acoperis

Pro!il de margine betan (sish~m K<1nis)

(profil MS)

~;~f~h~~~it
scoaba
profillabla zinc
stinghle acopefire
elansare acoperis
lermoizolatie

T
A!I

1..

zld;"tfie

beton

:====~ interior

reazem flolanf

Siral proleclie cu slral dublu

~
pielris; mal bine: umplulur~ pielri$

@O

~"l
dlbfu

tencuiala

Leg~lur~ la perele cu pralil zinc

si sling hie acaperire

Leg~lur~

r~

~J

10

nr.,t-

rJ

g
I

caucluc spurn.:'! - '_ -._

snur de chit ,.', 10

la perele cu

f1ans~,

Leg~lur~ la perele cu band~

de elansare FD (circuIJb"~)

eu aneore Si sinc1 cu scoabe

ruminator

"""'".~

lermollOlalle

f.3t--

hldroizolatJe

rama de mon
lare itoral<1

beton

..

'

lencuiala.

",

'13'

Leg~luri inferioare la le,as~ cu rosl

Penlru locuinle

\!31 de drena'e

far~

prag

rama usii :s;: 2 em

+~
II"

@5

Luminalar-cupol~ cu spaliu
de venlilare -

pag. 180

+_@6Marglne acopens sal~ inol izolnt~

.....
cu plac~ de leg~lur~

suportlir conductor

pe banda. elansare

paralrllsnel

. ::::-: bloc beton 15/15/8

~~~~~i~ii.i1etansare
acopens

__

lermoizolatie

humus 30 - 35 em

~~1!:':Y.1~.i~1~.i,~~~!!:.~1!j~.1~~:~~:ia,a

~ 17

1 slrat paie s<:!u fjltru

din libra. de s(lcla

Amplasarea paralr~snelului pe
bloc de belon f~r~ inlreruperea
invelitoarei

hidro,~olati~ :::;:;:.
lermOlzolatle :." ;:

e~ rezisl la CllmPfeS
$.iIU ~ marunt. 10-20 em

ptelriS. algll,!

:......$ap<1 de protect Ie

~~~~qtan$are
acoperis
ermoizolatJe

grinda. beton

acoperi$ cald

acopens reee

Rost dedilalarecu struc\ur~

~ suport

eton panla

$1 aeopeme

+_
II"

Mi1I

'E9J

Gr~din~

pe acaperis cald, in locul

sapei de protectle se recomanda

pl~ci

din cauciuc

I~rimital

Leg<.\turn lil cosul de fUln

CU linisaj delasal

93

PLANTAREA ACOPERI$URILOR
~CIJ

Q)

Plantare Intensiva

Plantare extensiva

-slrat drenare
slral proteC\le
slral protectle a radaclnllor

t:::

[:::
I:::.::.:::.....::.::::::::.......;:::

t- f3\
'.:::..J

::::::

i::::::-::-::::-:::::::::::-::';:::::::.:.:.::.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:

Alcatuirea stratu_rilor unui

acapefis-grCidrna

Ghiveci plante ca margine verde

Panta acoperi~ului. In cazul acoperi~urilor in doua ape panta nu tre

buie sa depa~easca 25 de grade. Acoperi~urile in terasa ar trebui
sa aiba 0 panta de cel putin 2 pina la 3%.
Tipuri de plantare a acoperisurilor. Plantare intensiva. Acoperisul devi
ne gradina a locuintei ~i este prevazut cu elemente de amenajare pre
cum pergole ~i logil. Sint necesare atentie si intretinere permanente.
Plante: gazon, arbu~ti, boscheti. pomi.
Plantare extensiva. Cultlvarea necesita un strat subtire de pamint ~i
necesita un minimum de ingrijire.
Plante: mu~chi, iarba, ierburi, arbusti, boscheti.
Plante mobile. Plante in ghivece si alte recipiente pentru plante ser
vesc la amenajarea teraselor, a parapetelor si balcoanelor.
Sint udate natural de catre plol. Apa este acumulata in stratul de
drenare si in cel de vegetatie.
Udare prin pulverizare. Apa de ploaie este acumulata in stratul de
drenare si este completata cu mijloace mecanice in cazul in care
cea naturala nu este sulicienta.
Udare cu picurare. Furtunuri cu picurare amplasate in stratul de vege
tatie sau in cel de drenare ajuta la udarea plantelor in caz de seceta.
Aspersoare. Plasate peste stratul de vegetatie.
lngrasare. IngrasaminteJe pot Ii raspindite peste stratul de vegetatie
sau in caz de udare artiliciala pot Ii amestecate in apa.

pletfls'Cfiblura
1-'T"-~~~ ---~i

sallea Izolanta de prolectle

2 folll prolectte a radaclnilor
etansare acoperl$

Plantare acopens sistem Zineo

Floraterra

t-

Plantare acopertS sistem llneo

Floradrain

Denumire hmba romana

(culoarea fJorii)

Saxifrage Alzoon

larba surzilor
(alb - roz)

5em

VI

Sedum Aere

Mustar de zldu" (galben)

8em

VI-VII

Sedum Album

larM de soaldlna (alba)

8em

Sedum Album .,Coral Capet"

Sol alb

5em

Sedum Album ..Laeonleum"

Sal alb

10 em

Sedum Album ,.Micranthum'

Sal alb

5em

VI-VII

Sedum Album ..Murale

Sal alb

8em

VI-VII

Sedum Album ..Clorotleum'

Sedum (verde desehls)

5em

VI-VII

Sedum Hybr

Sasehlsor (galben)

8em

VI-VII

Sedum Florilerum

Grlusor de platra (au"u)

10 em

VIII-IX

Sedum Reflexum ..Eleganf"

larba de soakJlna de stinea (galbenl

12 em

VI-VII

Sedum Sexangulare

Muster dulee de zldur! (galben),

Sedum .Wei6e Tatra"

larba de soaldlna

Sedum Spur. ..5uperbum'

ameslee pamint 23 em
slTat drenare 12 em

udare manuala sau

pina la 250 em
19-35 em
1.9-37 kNlm'
80-170 11m'
-em
7-23 em
12 em
manual sau automat

automata

t- ([)
96

Diverse tipun de plantare a acopensului

5-25 em
14 em
1.4 kN!m 2
601!m'
-em
5em
gem
manual sau automat

5-20 em
12 em
11 kNm 2
451m'
1 em
4em
7cm
manual

VI-VII
,

VI
VI

5em

VI

5em

VI

larba de soaldma

5 em

VI-VII

Sempervlvum ArachnOldeum

larba pUisoru!ul (rozj

6em

Sempervlvum Hybr

Puietl alesi (roZl

6em

VI-VII

Sempervivum Teclorum

larba-elulel (roz)

8em

VI-VII

Pelosperma

Floarea amiezll (galben)

nu perfect rezistenta iama

8em

VI-VII

Festuea Glauea

Festuea albastra (albastru)

25 em

Festuca aI/ina

Festuea all (verde)

25 em

Koelena Glauca

larba-albastra (verde-arglntluj

25 em

VI

Mellcia Cillatx

Marglea (verde desehls)

30 em

V-VI

inalL crestere > 250 em

inalt. plantare de la 35 em
incarc. supraf. 3.7 kN/m 2
rezerva de apa 170 l/m 2
stTat vegeL prot. 5011 - em

Iinaltlme: Penoada
: inflome

Denumire botanica

Tipuri Sl soiun confirmate pentru plantarea acoperisurilar (extenslva)

5-20 em
12 em
1.15 kNlm'
401!m'
-em
7em
5em
manual

5-10 em
10 em
0.9 kN, m'
30 11m'
1 em
4 em
5em
manual

VI-VII

VI
,

VI

PLANTAREA ACOPERI$URILOR
-'"[IJ
Istorie
Gradini pe acoperi$ $i acoperi$uri planlate existau Inca cu $ase se
cole Inaintea lui Christos la babilonieni. in Berlin In jurul anului 1890.
caselarane$ti au fost acoperite cu humus din motive de proteC\ia con
tra incendi',lor, pe stratul de humus incepind sa creasca plante. in se
colul XX Le Corbusier a descoperit aproape uitatul acoperi$ planlal.

Gr~dini pe acoperisudle unor imo~

bile de raport: "Puncte programa
tice penlru a arhileclura noua"

Gr~dinj de acoperi:;; ca 0 suma

de ghiveciuri de plante pe balcoa
ne $i lerase

Calilali ale planll'lrii acoperi$ului

1. Termoizolare datorita stratului de aer dinle firele de iarba $i da
torila stratului de pamint cu rMacini $1 procese vii microbiene
(caldura de proces).
2. Fonoizolare $i capacitate de inmagazinare a caldurii.
3. Ameliorare a aerului In zone dens populate.
4. Ameliorari microclimatice.
5. Amelioreaz3 scurgerea apelor In oras $i balanta apei in tenloriu.
6. Avantaje de fizica a constructiilor
radiatiile UV $i oscilatiile mari de temperatura Slnt evitate
datorita straturilor protectoare de iarba $i pamlnt.
7. Stabilizeaza praful.
8. Element de amenajare / ameliorari ale calilatii vietii.
9. Recuperare de suprafete verzi.

Suprafelele verz; pierdufe sinl

recuperate prin planlarea acoperi
:;;udlor

Gradinile suspendate ale Semi

ramidei in Babllon (sec. al VIlea
inainte de Christos)

cvapmare~~
:'(:.,'
redusa :~.;:t<'

proconl nwe

de e'l.1pom re

t'.!p2
~~~
drflno1rl'
tf'Ous:'I a

drenare.a supra
felel mal mare SI
mai rapld~

~,upralt!!el

evapora
re de in

~,~Tf~::~~ ":': ': : :': : ': : : ': : : : :.:.: : :

in cnzu! unUl aCopen:;; .obl:;;nuil"

r:f1\

Aer de oras. supraincalzil Si uscat

-.

Distribuirea apei din precipitat 1i

~ supralete consolidate -

terceptllJ

ev;}poro1re
plante $lll)IOn

hun.'"! for
l11art~

(1"

"p.'t 1((,.111r:,i

@2DlstflblneaapeldinprCCIPlf:1!1I'.
supralcle neconslrulle
.

f-j\

\!...J

rn:ue parle J supr:llr'(elar VI!(;"I

@ opierdufe
llr pl1le,l II
pi

Producerea de pral $; vinlurarea

aceslwa -

r('ciS!I:).l!;)
pl:lnt.1WCl '\(.:(1pt'rl~,lJFlIU(

111

in cazul unUi acopens .oblsnUlI

Refleclarea sunelelor de cMre

Hsupra1etele tan" -

t1o"
~

Absorblia sunelelor de caire

supralala moate a plantelor

Circuilur ape; :;;1 al subslanlelor

nutri\ive in natura

ValoJrea PSdlOloglC-11z;c,"l a supm

telelar verzi (sIJreJ de blflt] e iilllu
enlJI:t in mod pOllllv dt1 ctlllO SU
pr3le~cle vtJrz.i)

95

Definitii:
1. Prin plantari extensive ale acoperisului se inteleg acoperiri de
protectie care necesita intretinere, care de ex. inlocuiesc stra
turile de pletris obisnuite.
2. Nivelul plantat trebuie lasat cit mai mult sa se dezvolte singur,
iar cheltuielile de ingrijire In sensu I de intretinere trebuie redu
se la minimum.
Domeniu de aplicare

'
,

.
III
.1

Directiva este valabila pentru suprafetele cu vegetatie fara contact

natural cu pamintul, in special cele de pe acoperisuri, garaje subte
rane, adaposturi subterane s.a.m.d.
Principii de baza ale proiectarii si executiei constructive
1. in cazul plantarilor de acoperis extensive. zona plantata preia
simultan functia de strat de protectie in sensul directivelor privi
toare la acoperisuri in terasa.
2. Structura acoperisului, schema statica, cerintele de fizica a con
structiilor si de tehnologie a vegetatiei trebuie coroborate cu grija.
3 Ca Incarcare pentru protejarea etansarii acoperisului trebuie
luata greutatea minima pe suprafata a straturilor functionale din
tabelul urmator din directiva Uniunii Germane a Executantilor
de invelitori referitoare la acoperisuri in terasa a Asociatiei pen
tru invelirea acoperisurilor.
4. inaltimea
incarcare in
Zona
interioara
stresinii
zona de
peste sol m
margine kg/m 2 kg/m 2
pina la 8
cel putin
80
40
peste 8 plna la 20 cel putin
130
65
peste 20
cel putin
160
80
5. Executia si greutatea incarcarii suprafetei depind de incarcarea pro
venita din vint si de inaltimea cladirii si de suprafata acoperisului.
6. in zonele de margine Si de colt ale acoperisurilor se iau in con
siderare incarcari de suctiune mai ridicate pe a latime (conI. DIN
1 055, partea a 4-a) biB >- 1 m "" 2 m.
b

8
zona de margine
zona de margine

>---

zona InleriOara

_.--+--- min 40 kg/m 2

-------l

I '$ ..C ' ~ "T "<,

~,c".~jr '0]).(.( ,J..rr.~1

zona Intenoara

t-

7.

min 80 kg/m~

5~---------<

fisle de siguranta

EXTRAS: DIRECTIVE DACHGARTEN VERBAND E.V.

(ASOCIATIA ACOPERISURILOR - GRADINI) ~ llJ
4. Protectia radacinilor trebuie sa proteJeze etansarea acoperisu
lui pe termen lung.
5. Straturile de etansare a acoperisului din benzi de po/imeri su
periori trebuie sa preia si functiunea de protectie a radacinilor
din motive de fizica a constructiilor.
6. in caw/in care stratul de etansare a acoperisului este bitumi
nos, trebuie folosite straturi de protectia a radacinilor care sint
compatibile cu bitumul.
7. Stratul de protectie a radac/nilor trebuie protejat de deteriorari
mecanice printr-o invelitoare: se utilizeaza saltele din fibre re
zistente la putregai. deoarece acestea pot inmagazina substan
te nutritive si apa suplimentara.
8. Stratul de vegetatie trebuie sa aiba a stabilitate structurala ridi
cata. capacitate de umflare ridicata si rezistenta la putregai.
9. Valoarea pH-ului nu trebuie sa depaseasca 6.0 in mediul acid.
10. Alcatuirea straturilor trebuie sa poata prelua a cantitate zilnica
de precipitatii de min. 30 limp.
11. Volumul aerului in alciHuirea straturilor trebuie sa fie de cel putin
20% in stare de saturare cu apa.
Suprafata plantata i?i intretinerea
1. Arbustii salbatici si speciile de gazon uscat, de pajiste de tiP ste
pa si care cresc in crevase ar trebui dispuse in pilcuri de plan
te. cu conditia ca planteIe sa fie autoregenerabile.
2. Plantele sint aduse deja cultivate, insamintate sau ca vlastare.
3. intretinerea cel putin un tur pe an. cu controlarea si eventual cu
ratarea scurgerilor de acoperis. a fisiilor de siguranta, a legatu
rilor si inchiderilor acoperisului.
4. Plante/e, de asemenea muschiul Si lichenii. care se stabilesc,
nu sint considerate ca fiind vegetatie straina.
5. Vegetatia straina nedorita trebuie indepartata.
6. Vegetatie straina sint copacii. in special salciile, mestecenii,
plopii. artarii s.a
7. Trebuie prevazute tunderea Si fertilizarea period ice.
8. Pot avea lac schimbari ale suprafetei plantate ca urmare a in
fluentelor mediului.
Protectia contra incendiilor
1. A se tine cant de reglementarile de protectie contra incendiilor.
2. Cerintele sint indeplinite cind intreaga alcatuire este greu infla
mabila (clasa de materiale de constructii B 1).

8.

9. in principiu, plantarile de acoperisuri trebuie concepute pentru

a facilita intretinerea, adica zonele care necesita control peri
odic, precum scurgeri de acoperis, elemente care penetreaza,
rosturi de dilatare, legaturi la pere(i s.a.m.d. trebuie sa fie usor
accesibile.
10 in aceste zone, pavarile de protectie trebuie sa fie realizate din
materiale anorganice de exemplu pietris, prundis Si cu a latime
minima de 50 cm.
11. Zonele sint legate la scurgerile de acoperis asemanator cu albi
ile de rlU, astlel ca pot prelua surplusul de apa din zona plantata.
12. Acoperisurile cu suprafete mari trebuie impartite in zone sepa
rate de scurgere a apei.
Cerinte, functiuni, masuri constructive
1. Etansarea acoperisului trebuie realizata conform directivelor re
feritoare la acoperisurile in terasa.
2. Suprafata plantata nu are voie sa impieteze function area etan
sarii acoperisului.
3. Ar trebui sa fie posibila separarea etansarii acoperisului de stra
tul plantat ulterior, ar trebuie sa fie posibil controlul etanseitatii
acoperisului.

98

PLANTAREA ACOPERI$URILOR

o plantare de

acoperii? funetionala prezinta aceasta succesiune

de straturi:
Suprafata plantata extensiv: plante, insamintare, presarare de vlas
tare, plante gata cultivate (containere cu plante, saltele, placi).
Stratul de vegetatie: confera p/antelor stabilitate, retine apa si sub
stanteIe nutritive 51 face posibil schimbul de substante $i de gaze,
precum Si retinerea apei. Stratul de vegetatie trebuie sa cantina: vo
lum mare de pOri pentru schimbul de gaze Si retinerea apei. Stratul
de liltrare: impiedica scurgerea substantelor nutritive Si a compo
nentelor mici din stratul de vegetatie, precum si infundarea cu noroi
a stratului de drenare, in plus ea asigura scurgerea dozata a apei.
Stratul de drenare: serveste la devierea sigura a surplusului de apa
si la ventilarea stratului de vegetatie, precum si la acumularea Si
eventual alimentarea cu apa.
Protectia radacinilor: protejeaza invelitoarea de solicitarile chimice si
mecanice din partea radacinilor plantelor, care pot dezvolta a forta
puternica de distrugere In cautarea apei $i a substantelor nutritive.
Structura acoperisului: trebuie sa aiba suprafata si legaturi imper
meabile (DIN 18531. DIN 18195).
Formarea condensului (DIN 4108) in structura acoperisului trebuie
lmpiedicata pe termen lung si eficient.

PLANTAREA ACOPERI$URILOR
ALCATUIREA ACOPERI$ULUI QJ

~~.~:-..':.;'l

rpi91riS

~WfflllRQ7J!lfJ
1,11

CD

,~

- - 18r~oizolalie.. - - - banera. vapon - -

RWW'\Ml'
':

JI::JIIr:I:". . . .

....-. . . . . jiiiif

O~>

--~

l-p~~~~'e~ga~~;~~sS rIIff:rttttttJff~
1,11

Aeoperi, cald cu planlare

=l

Jt

&

LcoaJa lemn
-!
alem. penanl ----S
spatru aer

1,11 @

DIN 18320, 18915 -17,18919

..

IlL

~eta~sareaco~ns~

Aeoperi, reee -

).....-. . :.

. ~

IJ

oi.

=;)~

vegetatie
sHal vegela\ie
slral fiUrare
slral drenare
strar profectie
slra\ prolectie
ra.da.cini
strat separare

1,11 (2)

~~~\.~~:t!
~ ~ "I!~.
&11~
'~rt~;.m ~'.

--r- alansara
acopell$ ~::
~
sfra( separare

Aeoperi, eald -

vegelatie
sUal
vegelatie
stralilltrare
slral drenare
slral prolectie
slral pr018Clle
rMa.cini
slral separare

_____

iJS~

;--;;

Aeoperi, rece plantat

Stratul de vegetatie. Se utilizeazil argilil $i ardezie expandate. Ele oleril:

slabilitate structuralil, ventilare a solului, acumulare de apil $i modelare a

solului. Probleme de rezolvat: inmagazinarea substantelor nutritive,

reactiile solului (valoarea PH-ului), aerisirea, acumularea apei.

Strat filtrare. im piedica inilmolirea stralului de drenare $i este com pus

din materiale de filtrare.

Slrat drenare. impiedica baltirea apei pentru plante. Material: saltele

din \esilturi din libre, li$ii drenare din materiaIe spongioase, plilci ma

terial plastic, material construc\ii protec\ie.

Strat protectie. Protejeazil in laza construirii $i contra incarcarilor

punctuale. Stral de protectie a rMilciniior. Radacinile sunt retinute cu

ajutorul unor benzi din PVC I ECB $i EPDM.

Strat separare. Separa structura portanlil de straturile plantate ale

acoperi$ului.
'

Exemplele ~ CD - aratil alcatuirile obi$nuile ale teraselor planla

teo inainte de dispunerea plantelor trebuie sil se stabileascil dacil aco

peri$ul esle intr-o stare buna $i dacil sint asigurate conditiile pentru

lunc\ionarea liecarui strat. Slarea tehnicil a suprafelei acoperi$ului tre

buie verilicata cu grija. Trebuie luale in considerare urmatoarele pun

cte: alciltuirea straturilor (stare), panta, denivelilri $i silgeala a

plan$eului. Etan$area acoperi$ului (bule, lisuri), rosturi de dilatare,

legaturi de margine, penetrari (puturi de luminil, cupole de luminil, levi

de ventilare), scurgeri. $i acoper"l$urile in douil ape pot Ii planlate. Un

acoperi$ inclinat ~
@ care trebuie planlat necesita 0 preparare

constructivil specialil (pericol de alunecare, de uscare).

gazon (dedesubt mixtura.

pa.minl-argira. expandata.) ~
..
.
spuma. polistiren
Implslitura.llJtranta.
expandat

vegetalie
stral vegelatie
slrat lillrare
strat drenare
strat protec\ie

),/

- - lermoizolatie

strat prolectie ra.da.cini

~

~?

-'~

......

Le~~~~~~e~~~~s =J

etansare
<lcopens

- - planseu acoperis--

V'

.~

Acoperi, cu aleAtuire inversa _

1,11

Acoperi, cu alcatuire
inversa plantat

.'/

1,11 @

flfl]

profil de ~argi
ne acop:ens
cus~tura. sudala.
la sursa.

~etaliu slrea,ina acoperi, plantal

mchnat

1,11 @

Detaliu Slrea,ln,) ,-

pavare cu p1a.d pe strat de nisip

impislltur~ fillranla. ...

elemente drenare

lolle prolectie a ra.da.ciniior '

etansare
vegetatie -

planle (f'ora

r de pfund IS.

~
cZb
~~~
~

II gaz~n rar)

I'jl-

r-P--

32 ---1
25 ----T

slrat vegeta\ie __
pietris
strat filtrate __
sol slra! drenare -
-SlralproleC\ie rM3cini.:...

iIIii': ~:~:~~:'~~~a:~~E~

1,11 r=j\

Plantare ulterioara a acoperi,ului

\.!...J cu cheltuieli minime

Plant are ullerioara. a acoperj~ului

(in caz ca esle posibil stalic ,i
structural)

1,11

'14'

Legalura la perete cu stral piCITI,

Trecerea de la banda carosabila la .~

supralala acopeTl, planlata inlensiv V'

@6

Trecere de 1.1 drum circulabilla plan

Pul control scurgere a apei

~ de proleclle

r--- 300-------1

Planlare a unui acoperis inclinal

Plantare acoperi, abrupt

larD tnfCnsiv;\ rc::prctlv

('~lcnsrv;)

97

STRUCTURI PE RETEA DE CABLURI

--..[lJ

'
II

G)

Structuri/e pe retea de cabluri ofera posibilitatea de acoperire cu

usurinta, fara sprijine intermediare, a unor deschideri mario Pavilio
nul Germaniei de la expozitia mondiala de la Montreal din 1967 a
fost realizat in acest mod -> (j), @, Stadionul Olimpic din Munchen
din 1972 -> @, @, @, @, (1), precum Si hala de patinaj din
Parcul Olimpic din Munchen -> @l. @, @. @. 0 propunere intere
santa este si proiectul pentru c1ubul studentesc al Universitatii si
Scolii Politehnice din Dortmund -> .

--

Elementele structurale sint de regula piloni din otel. retele de cabluri

din otel, grile din otel sau din lemn Si invelitoare din sticla acrilica
sau folii translucide, ranforsate cu material plastic .

Pavillonul Germanlei, Monlreal Expo 1967: arhitecti: R. Gutbrod. F. Otto

in marginile, cornisele structurilor pe retea de cabluri sint inserate

cabluri in forma de ghirlande, care sint petrecute peste suporturi din
otel mobile dispuse adesea oblic. apoi ancorate.

stadlon

\. ..-/1\
___...J~\

Asa-numitele reazeme in aer - elemente portante care sint inca 0

data tensionate - impart cablurile principale pentru a permite mic
sorarea sectiunii acestora.

hal;; sporl

~.
I~~:\

hala sport

Montreal 1967

')

Parcul OIimp,c din Munchen, 1972

Transmiterea incarcarilor cablurilor tensionate se produce in princi

pal prin elemente turnate - ancore cu bolturi. tuburi turnate, ancore
ale cablurilor s.a.m.d. Fixarea cablurilor se poate face Si cu piulite
cu inchidere automata conform DIN 980 sau cu clame cu presiune.

Transmiterea elorturilor de la
manunchiurile de cab!url la grinzile
transversale de la capul unUi stilp

Legarea cablurilor

In rete a

Puncl de artlculare pe cablurile

de margine

'"'"

::::::

..

..

: ::::::::::::::. :: ::::::::::::::. :::::::::::::::::::::.:.::::'::::::.::::::::::::::::::.

f------30.20~----__f

Stad,onul ollmplc. Munchen 1972

arh.: Behnlsch und Partner

Proiect studentesc; S. Carag,ann,d,s. G. Bill

Sa de artlculare a unui punct Inall

I'I

_ _-'0lioii.._ " ,

~_g)!,--_ _

...

~~~
Hala de patinal din Parcul ol,mp'c
10 Munchen: arh .. Kurt Ackermann
@
und Partner, 1983

100

sectiune longltudlnala

II

1 inveilloare
tesalura pollesler acoperl13 CJ P'JC

dlscurl SST
3. stlnahl~' 4 1.5 em

Jr leoatura
5 strnahlf: E:i 1. 6 em

dlstanller material plastiC h = 2.5

platbanda Of81 300/60x8
8 clem; pres'une

relea cablun 11,5 mm

, 0 surub

em

@ Clema retea cablun cu alcatulre

acopens

IIII

:h

~ q ~!

,:.~

sectiune transversala

2
4
6
I'
9

\'I

II

&~
Clem;; cablu margine

CONSTRUCTII DIN MATERIALE TEXTILE

-'>[Il

l
.....~.... T

[J
cablu de margine

......

'"

1------11.50

CD

Sisteme standard cu exlensie

T

eliminare aer

31 T
0

2.70

12120~

......:

:: :

1:::::::::r:m:::M.~~~'2:

:: ::: : :::::::,0.

. .

t .-.c=1'-'='=

1.25

. .

''b

+ ......

' ....,

4.60

:~--_. .

".... .1

/ I"
,,'

~:/

I.::

I'

:":".

I",

/.

~.

'\.

t - - - 6.5C-----1

rnaX. 45":"
rA\

0J

cupola

Acoperire suprafete

" ..:.

~m""45

Hale cu aer portant, acoperire pneumatlca

Constructia de corturi $i acoperi$uri din materiale textile evolueaza

In continuu. Ele var/aza de la corturi $i acoperi$uri simple la con
structii complicate din materiale textile de cele mai diverse tipuri,
Material: tesalura din libre chimice (poliester) ca material portanl tex
til cu strat de PVC rezistent la coroziune, protector, pe ambele fete.
Membrana de mare rezistenla: tesatura din libra de sticla, placata
cu PTFE (tellon), impermeabila, translucida, durata de viata min. 30
ani. Tesatura PTFE. rezistenta la radiatii UV. folosita $i la costume
Ie pentru cosmonauti. Calitate ridicata a luminii. Durata de viata de
min. 30 ani.
Alcatuire speciala membra nata: tesatura din fibra de sticlii, aco
perita cu strat cu silicon (de ex. Sikabran), impermeabila, tr<:Inslu
cida, durata de viata 20 - 30 ani.
Material puternic transparent: tesatura In grila din fibra de sticla
cu folie ETFE (polimer fluor) pe ambele fete, impermeabila.
Calitali: stabilitate ridicata (stabila la lncarcari din zapada $i vlnt),
rezistenta la putregai, la materiale agresive din mediul ambient, res
pinge murdaria $i apa.
Greutate: 800 - 1 .200 g/m 2 ;
Opacitate: de la "opac" la 50%;
Proteclia contra incendiilor: greu inflamabil conform DIN 4102;
Durata de viala: 15 - 20 ani; (20 - 30 ani)
Aspect: to ate nuan\ele obi$nuite, durabilitate a culorii;
Punere in opera: produsa In forma de rulouri. Liltime 1 - 3 m, de
obicel 1,5 m. Lungime plna la 2.000 m, croiala conforma cu struc
tura, 1mbinare (conlec\ie) prin cusatura, sudura,lipire, confection are
combinata sau cleme.
-+ G) Sisteme standard cu extensie:
Unitatile standard pot fi extinse In toate directiile practic la infinit. Ele
acopera suprafete de cele mai diverse forme: patrate, dreptunghi
ce, triunghiulare, circulare, poliedrice.
Utilizare: pasaje de legatura, zone de repaus. pavilioane. acoperlri
de umbrire etc.
-+ @ Hale cu aer portant:
invelitoarea este purtata de aerul U$or comprimat. Ventile de aer im
piedica eliminarea puternica a aerului port ant. Dispozitivul poate fi
combinat cu unul de incalzire. Izola\ie suplimentara prin lnvelitoa
rea intenoara (saltea cu aer). La\ime = 45 m, lungime nellmitata.
Utilizare: hale de expozilii, de depozitare, industriale $i de sport,
precum $i acoperirea de bazine de lnot $i $antiere (iarna).
-+ Structuri tensionate:
Cu ajutorul cablurilor $i al st1lpilor membrana este tensionata punc
tual $i liniar de-a lungul marginii. Membranele pot avea alcatuire mul
tistrat pentru 0 mai buna termoizolare. Deschider! de plna la 100 m.
Utilizare: hale de expozi\ii, industriale $i de sport, zone de adunari
$i de sport, umbrare.
-+ @- Hale cu structura:
Structuri portante din lemn, otel sau aluminiu, peste care este
lntinsa membrana ca lnvelitoare de protectie.
Utilizare: hale de expozitii, de depozitare, de sport sau industriale.

~=:L

S'
..

m~

f--~-

max 40 m - - - - - <

@-
Conslruclli temporare cu slrucluri port.1nlO

din lemn, aIel

Strucluri tensionale. consHuclii speciale

din maleriale textile

$.1U

aluminiu: deschidmi

de pin la 40 m, prefabricare, rnonlare r<l

plda, costur; Scazule de construc\ie.

99

STRUCTURI SPATIALE
Cinci volume platonice

PRINCIPII

tetraedrul
4-suprafete
hexaedrul
6-suprafete
octaedrul
8-suprafete
dodecaedrul = 12-suprafete
icosaedrul = 20-suprafete
~

,'
II

CD

relele sferice

Volumele platonlce

Pentru atingerea stabilitatii cineti

ce trebuie sa fie Indeplinita for
mula lui F6ppl pentru structuri
spatlale, numarul de bare = 3 x
numarul de noduri - 6, deoarece
fiecare nod trebuie sa fie fixat in
spatiul cu 3 dimensiuni de catre 3
bare. Pentru a rigidiza structura
spatlala este nevoie de 1 + 2 + 3
bare de fixare. deci 3 x numarul
de noduri (1 + 2 + 3) = numarul de
bare.

,I

Formula structura spall ala

Lungimea barelor corpurilor pentru structurile spatiale formeaza un

sir geometric cu factorul ..f2. Pentru constructia unei structuri spati
ale regulate este suficient un nod cu maximum 18 legaturi cu un
ghiuri de 45,60' si 90". La fel ca si in cazul structurilor plane, trebu
ie sa se piece de la premisa ca barele sint legate articulat in nodun.

'A. -p- .Qc

:r

)::c-

p~

r~

'l;--

fie

)j,~

fr

';Ie )(

:i;:..-

,'6~

':;f-

~- ~. ~"

p:- :';Y- -P- ',:}

..

----t- --t

-r-.

"

..

..

..

..

r=j\

~odu'le structura spatlala octaedru

telraedru

\..!..J
0.5

0.7

",

"

$1

,. ,. b.-. -"] '"

'LL_ 'o---~-.

0-

'"

'c:

\0

"

>0

't- :;1- \::

::1- 'to
'"

.... . .. . . . . . .
,

-\::1- _-'r,.

c~

r, -a.2
-?

Structura spallala in grila: din

Jumatatl de octaedre si tetraedre
parale!e cu latunle

Structura 5patlala ir grila: din

Jumalati oe OCtaedre 51 tetraedre
ratite (45 ,

Module structura spatlala octaedru

51 tetraedru (colturl marl de cub) cu
inaillme comprlmata

Module structura spat1ala Jumatate

de octaedru 51 tetraedru

Module structur2. spatial a Jumatate

de octaedru 5:, tetraedru

~.dlmenSiuni

40 ' -

6.0

:0--

r;-

~'~ / _ pentru
2.0 . "
modul

2.8;"
./""de1m

56

..

Structura spatia'13 in grita: din

octaedre $1 tetraedre CU inaltlme
compnmata

Struclura spatlala In 9f113: din

octaedre 51 tetraedre cu taletura
regulata la partea rnfenoara

..

D--b--'-'Ci:_-,-, _-:~,_ 'b--~tJ---'t:'---tJ ~f.~\t'

--:...3<1\6

'b~

;:- r;-

'po- ~t~

f-a--<

)0 }'r),

.~

.'

I>

6-- -~-J::I,.-----tl-

I'

'"",

),

01
.j,

\,

~~

'>

S,rul geometric ailurglmtior de

bara cu factoru: '\/'2 51 nloaelu

natural pentru Sirurile geometnce
cochilla amonitllor

102

....... :'"

"_\,---"

Q~7

-j-

4-

/to

~.

~~...

t '<-1'' '

'j.

i~I~:l-...;'~ I---~

>-:!+~t ~+----+-

.'!

x . .J

).

j,

"

0
1

P,

-'j-- , ,
)

),

i ,i ' .. 1 I :1 j 1 i ~
I ~~j--r-t::T--T-l- ,I

r-

-~1
I

[IJ

Din folosirea celor cinci volume platonice. formula structuril spatiale

stabileste ca sint cinetic stabile numai acele structuri in noduri si ba
re ale caror bare formeaza un triunghi inchis. deci tetraedrele, octa
edrele si icosaedrele. Hexaedrul are nevoie pentru stabilizare inca
6 bare, iar dodecaedrul de inca 24 bare. Daca 0 retea sferica de tn
unghiuri nu este inchisa peste toata suprafata. poligonul de la baza
trebuie sa fie ngidizat printr-o metoda alternativa.

,
- ~

f--a.....;

--i>

in mod ideal, structurile spatiale sint alcatuite din triunghiun echila

terale si/sau triunghiuri dreptunghice isoscele. astfel incit sa rezul
te poliedre regulate. in cazul structurilor plane infinite exista exact
trei structuri geometrice, In cazul celor sferice, exact cinci rete Ie de
poliedre regulate, care se compun numai dintr-un singur tip de nod.
bare Si deci si suprafete. Retelele regulate plane sint cele de triun
ghiuri, patrate Si hexagoane.

Cupola sferica de Icosaedre

cu un slngur sua!

Structura spatial a

StrlJClur;;! 5;:.atl-3:3

STRUCTURISUSPENDATE
$1 TENSIONATE ~ ill
Suspendarea 9i lensionarea structurilor servesc la miC90rarea sec
liunilor transversale, 9i astfel la punerea in practica a unor forme
u90are 9; filigranate. De regula aceasta nu este posibil decit cu un
schelet din otel sau din lemn. Cablurile tensionate sint din otel si pot
Ii in mod normal post-tensionate. Ele pol prelua exclusiv inlinderi.

ot'7:\

Cenlrala de dlSlribulie Renaull,

Swindon I Wiltshire
Arh.: Norman Fosler Ass., Londra.

Structurile suspendate au scopul de a mic90ra deschiderea grinzi

lor portanle sau de a sustine elemenle portanle in consola.
Structurile tensionate diminueaza de asemenea deschiderea grin
zilor 9i prin aceasta momentul de rezislenla lual in considerare la
calculul seetiunii ~ @. in cazul structurilor tensionate sint nece
sare, la lei ca 9i in cazul slructurilor pe relea de cabluri, reazeme in
aer, care sint supuse f1ambajului (compresiune l ).

Perspectiva interioara
a show-room-ului.

o contribu(ie esentiala /a arhitectura cu structuri suspendate 0 au

Norman Fosler ~ CD - @, Richard Rogers ~ - 0, Michael
Hopkins ~ - si Gunther Behnisch ~ @.

Cladirea Renault din SWindon proieclala de Norman Fosler consta

din grinzi metalice curbate care sint suslinute de sti/pi cavi cu sec
(iune circulara in sfertul superior al timpanului ~ CD - 0). Proiectul
permile exlinderea suprafelei la sol cu cca 67%. Structura suspen
data olera puncte de legatura care fac posibila desfasurarea lucra
rilor lara inlreruperea aclivita\ilor.

Vedere exlerioara cu galeria

--l-~

=-~~

Noua fabrica Fleetguard in Quimper, 0 companie auto din SUA, tre

buia sa fie adaptata unor cerin1e functionale variabile Pentru
aceasta, Richard Rogers a ales 0 structura suspendata pentru a
mentine spa\iul interior liber ~ - 0.
Aceea9i idee de proieclare sla la baza Cenlrului de cercetare
Schlumberger din Cambridge, autor Michael Hopkins ~ - 9i
a halei sportive a lui Gunlher Behnisch ~ @.
Cladiri utilitare pentru aeroporturi (propunere pentru Paderborn I
lippstadt) ~ @ sau sali de concert (propunere pentru zona de ex
pozitii din Dortmund) ~ @ sin! posibil de conceput in acest mod
constructiv.

Delaliu sislem vilrare Planar

Fabrlca Fleetguard, Quimper /

Franla; arh .. Richard Rogers &
Partner, Londra

Hal~ sport pe Schalersleld in

Lorch; arh.: Behnisch & Parlner,
Slullgart

CD

Secliune prin lalada

Sal~

de concerte, zona expozqillor,

Cladirea de plec:'ri, aeroportul

Paderborn / Llppsladl; proiecl:
Slrarmann, Klaus

SlaVa de metrou Stadtgarten. Dortmund: arh : Gerber & Parlner, Ourlmund

Dortmund; proiect

concur~,;

m3.nn. Echtcrholle. Hugo,

POrl

P;]nZl~r

, \. \(\......'. :",I,I.'
,~~. H
I

'.

lti:~_.. '"

~----,I

Cenlrul de cercelare Schlumberger

din Cambridge I Marea Britanie: arh.:
Michael HopkiOS & Partner, Landra

,"

'<i,...t~

.~

'.

Perspecliva a spatiului interior /

grad,na de iarn~

101

STRUCTURI SPATIALE
UTILIzARI ---<> III

CD

'~
. ;i?C-7
Nod

Structura spatiala Krupp-Manta!'!' a lost dezvoltata de E. Ruter.

Dortmund-Horde, Barele sint insurubate pe slerele din otel lorjat
prin intermediul unor bolturi cu goluri cu sase muchii. Boltul cu gal
cu sase muchii este condus prin tub catre capatul barei si in$urubat
in nod. in general, toate barele sint galvanizate. Suplimentar poate
Ii aplicata a vopsea. La sistemul Krupp-Montal", suruburile pot Ii ve
rilicate lara demontarea barelor; in caz ca este necesar. inlocuirea
barelor este posibila lara ca acestea sa lie distruse.
Slstemul struClural spatial

Sistemul Krupp-Montal" este aratat la ->

II'

CD - @. detalii ->

@ -

Legatura tub-nod KEBA este conceputa pentru preluarea intinderi

lor sl compresiunilor, nu are suruburi $i poate Ii demontata lara pro
bleme -> @- @, Legatura KEBA consta din garnitura penei (KEBA),
din Ilansa penel. din pana si inelul de prindere cu piron opritor.

.1

Structura spatiala Scane-Space a lost dezvoltata de Kaj Thomsen.

Piesele de legatura sint bolturi care sint introduse printr-o metoda
special a in capetele barelor $i sint in$urubate in nodurile slerice in
gaurile liletate -> @- @. Pentru toate structurile spatiale este va
labil laptul ca lac posibile deschideri libere de 80-100 m.

J~!t-~'. .-. .IfOi ) /

\~

dlmenslune tub
nr. static

_ / / ; - 0 stera

,-I1,2:rV
---

- - - surub legatura

Bare supenoare
}H{--';I---;C-i\.

cap 5UpOrt

5uport mobil
in orlce drreclle

.,'<@.:
'7/1

dlspezl!IV mon:

~--------

"./-O.--Il---ILJOf"

~"
;j ~-r-----$urub legatura

5fi
~

"

\l&l

--

----

nr. static

0 slera

Bare intenoare

iB
stl~P 1n~:S!:al
,
,

/rr~RJ"\----_-dlmenSlune tub

Supar! mobil in ariee dlrectie

Nod central general cu 12 legatur;,

dintre care 4 x bare orizontale, 8 x
bare dlagonale

CD

'

gnnda supefloara

Cap suport. sti;p incastral

Flxare traverse

Nod superior normal

Nod centra; general

Nod

/ plesa centrala
flansa scoblta
pentru pana

1l- p"on

Q)""', ,
Inel pflndere

clubuc

~SUdal

~ gamllura paM

NodKEBA

1----- . - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
etansare
acopen$

2 termoizolalie
3 tabla cutata ate I

4
5
6
7

dlstantler
pl S a centrala
flansa pana
pan a

8 traversa.
gnnda de
legatura
9 Ine! prindere

Exemplu de forma pos;bila de acopens CU detal;; de nodun -

104

10 pITon opritor
11 garnltura pana

~Z\l\Z\Z\Z\Z\ZSVS/\Z:r.::

12 tub orrzontal
13 tub diagonal

@- @

S,stem slructura spallala

Nodul standard eu 1B fete per

mile unghiuri de legatura de
45, 60" $i 90 precum si mul
lipli ai acestora. Exista numai
un nod standard de un tip, care

Nodul obir,nuilln scnimb. pro

dus eel mai f,eevenl eu 10 fe

te. are alilea gauri, cite sint

neeesale pentru realizarea de

structuri spa\lale in grila repe

STRUCTURI SPATIALE
UTILlzARI -->- QJ

asle produ5 in saris.

10

titive. idenl.cB.

Nodunle speciale in schimb se

prodUG funette de marimea le

g~ilunlor,

si de unghiul dintre

doui:1 gc"!:uri rHetale la alegers.

G)

Noduri MERO

Leg~tur~ bare-nod

:===~L.-----I
L,
~

f- ~=====L,__
L,

L, = dimensiunea

axial.~,

L~:

nominal~

dimensiunea

a sislemului

1 profil circular eu secliune goala KHP ftub)

2 con

CD

L, = dimensiunea de producl;e a bare;

L. ""

a barei

-1

------i

3 bali tiletal
4 muf~ eu cheia
5 piron crestat

lungimea neta a tubului

6 sudur~
7 pertoralia scurgere ap~
8 gaur a introducere bol\

Structura spa\iala MERO dezvoltata de Mengeringhausen const~

din noduri $i bare -. CD - @, Ca principiu de baztl, trebuie alese
nodurile respectiv barele sislemului structural care corespund incar
carilor ce trebuie preluate, In cazul elementelor MERO, legaturile
nod-bara nu ac\ioneaza ca "articula\ii ideaIe", ci pot transmite,
func\ie de fortele normale din bare, mici momente de incovoiere ~
@ - 0- in cazul combinatiilor spaliale exista poslbililatea proiec
tarii unor structuri cu bare de lungimea libera aleasa a unitalii grilei
de baza $i cu valorile V2 respectiv -J3 din aceasta lungime, aceste
structuri putind fi adaptate deschiderilor dorile -. @, @,
Flexibilitatea nelimitata este exprimata prin faptul ca sint posibile $i
grile curbate, Cliidirea semisferica cea mai mare din lume este 010
mentan Globe-Arena din StDckhDlm -. @, Procedeele de mDntare
sint prefabricarea libera, montarea pe sectiuni sau metoda de ridi
care a placilor, Ca protec\ie contra coroziunii, toate componentele
sint zincate la cald, Ca urmare a nedeterminarii statice inlr-un grad
ridicat a structurilor spaliale, cedarea citorva bare in caz de incen
diu nu duce la colapsul structurii. Pornind de la noduri sferice cu 18
posibilitali de legare pentru bare tubulare, dezvoltarea a dus la 0 va
rietate de sisteme imbunatalite noduri-bare, care fac posibila opti
mizarea slructurii portante $i a acoperirii -. - @

Alcaluire sislem MERO

If

fr

--J{[~_
o

L perete exterior'

Supan

Sislem NK (nod neled) Dispunerea

inveJilorii direct pe bareJe superioare,
slruclur~

ponanla in dou~ straturi, le

Supan grinda

Sislem TK (nod pial). Dispunere di

recta a invelilorii, numai structuri in
trun singur slral, in relea triunghiu

cu insurubare care nu

gAturi cu insurubare care nu sint re

lar~ leg~luri

zistente la incovoiere, trecere nede

bar~ la nod la grinda

sint rezistente la incovoiere, trecere

lormabila de la

superioara, grind:J

inferjoar~

nedelormabil~ de

in sis

la

bar~

la nod.

Legatura la

SlruClur~ Si la acoperi~

(j)

Il~

Leg;'1turi slructurJie jghc;lb rl1cdl,1n

Sistem BK (nod in bloc) D,splinere

dlrect~ a invclltOrtl, struclufl cu un
Slogur SJU mai multe Slr;1turi; lega

turi cu jn~urub~lre slfllplt'l S<lU nlU11r

pJ~, nod cu aspect Int~gral in bar"

Sistem ZK (noo cilindric). D1spunere

direct~ a invelltorii, structuri intr-un

singur slral, Si geomelrie lrapezoida

la a

supra/etelor, legaturi cu in$uru

bare mUltipJa rezistenre la incovoie
re, treeere nederormabil~ de la bara

lanod.

lemKK.

f - - - - c a . 110 m - - - - I

Delaliu din sect,unea prin hala orasului Hilden; arh.: Sirizewski

Secliune prin Globe-Arena din

Stockholm, arh.: Berg

Detaliu coama shed, plan acopcri$

serele GrugJ, ESSl'rl (sistml) NK)

103

'

11

".

:.;;.~."
).;':1
....

I"-'~~

_ _ _ _ parchet

,
~

, I

sapa

lonQIZolalle
pla.CI hDrolemnoase

PLAN$EE
Planseele inchid spatiile la partea
superioara, nivelurile trebule sepa
rate pnn plansee pentru a face posi
bila exploatarea lor corespunzatoa
re. Planseele se clasiflca dupa: ma
terialul preponderent de constructie,
in plansee din piatra naturala si dm
piatra artiflciala. din beton, otel,
lemn si beton usar.
Din punct de vedere static: plane,
sollcitate la incovoiere, curbate soli
citate la compresiune.
Dupa modul de realizare: pe loc, din
elemente prefabricate combinate pe
loc. sisteme prefabricate.
Adincimi minime de rezemare:
-:0 7 cm pe zidarie, B 5. B 10
- :0 5 cm pe B 15 - B 55. otel
- :0 3 cm pe grinzi din beton armat
Sl otel. atunc! cind devlerile laterale
sint evitate si 1 ",2.50 m
Regula empirica: 1 /2 din grosimea
peretelui = reazem planseu.
Planseele masive impreuna cu
peretli rigidizanll determina stabilita
tea cladirii. Planseele cu grinzi din
lemn cu inima pima sau lamelare. tip
constructiv deschis sau inch is

-"vata.mlnerala

Pl.
.. . ..1

LJ

60
~

18

piaci de ghlps-canon

~Slna-arc

G)

Planseu cu grinzi din lemn

--_leHu

~ ~

II

'.

beton poras

~IZOlalleSUPllmel1tara

i:

,Plac~nDase

.1

{~~,/~~;/);;
~'"

'~~~

:-----,~/

'~/-JI

60~~

Planseu CU grinzi din lemn cu beton

spanglos si 120lal18 .supllmentara in
cavltati (cladlrl vechl)

f5'

\::V

Planseu prefabricate cu elemente

de umplutura

CD-@

~
40~
(~~~
~.~/
~~

Prin inserarea de dale din beton se

obtine a fonoizolare ridlcala Plan see din prefabricate cu corpuri
de umplutura care nu au rol static

//

@-@

D = 15,20.26, 32,

, 25,

-"')"~~J' ;~m~lJ I: Y29

""

"25

armalura

oooo;~
1.20

'0'

cD.

(60) "

Plan see din otel-beton cu caramizi

cu goluri (cu rol portant). Armatura
in nervuri -~
Planseu cu cavltati
din beton pretensionaL pin a la 16 m
deschidere. Ca urmare a pretensro
narii. inaltime redusa a constructiei

Placi cu goluri - betoe pretensionat

Planseu piaci prefabricate

beton armat

~~~~d~

~
.~".p~~/

~~

10-24

".

30-70

2.40

Placi planseu din beton paras

Placa beton armat completa

~~
~~.

gnnda metal

Y~:~"
"

@
106

planseu eXlslenl
pe duiapi din lemn

6.20

Planseu grinzi ate 1 cu Intercalare

Placa in forma de TT

Planseu vechi si nou - atel - beton paras

===

STRUCTURI MULTIETAJATE

===

Realizate in situ sau prefabricate, sub lorma de panouri sau cadre.

Alegerea materialului functie de tipul construc\iei si regiune.
Pot Ii utile in toale domeniile conslruct;ilor civile si induslriale,
numarul de niveluri este Iimital de capacilatea portanta Si greutatea
materialelor de constructie. Construc\ia: structura portanta vertical a,
care inchide spatiile, din materiale rezistente sau nu la intinderi.
Este necesara rigidizarea vertical a prin legarea pe orizontala a pe
relilor transversali prin intermediul p1anseului. Pentru grosimi de pe
reti $i rigidizari, vez; 01[111045 f 1053.
Structura de tip schelet nu inchide spatiile, conformarea in plan Ii
bera ca $i cea a peretilor exteriori (Iegati sau tip cortina). Este posi
bil un numar mare de niveluri, cu posibililati diferite de prelabricare.
Construclie schelet beton armat: realizata mono/it $i prefabricata, con
structie cu schelet din otel, constructie cu schelet din aluminiu $i lemn.
Tipuri de structuri: schelet cu grinzi principale si reazeme articulate,
cu cadre transversale, cu cadre longitudinale, cu cadre longitudina
Ie $i transversale.
Sisteme constructive: sHlpii $i grinzile principale (cadrele) delermina
structura In cadre cu noduri rigide sau articulate (puncte de legatura
a stilpilor cu grinzile).
Cadre complet rigidizate: stilpi si grinzi cu legt'lturi de coil rigidizate,
formind cadre de nivel.
Cadre articulate dispuse unele peste altele: stilpi Si grinzi rigidizati
legate unele de altele $i dispu$i ca $i cadre rigide unii peste allii.
Cadre articulate pure: noduri concepute articulat, legaturi (srilpi, ler
me), panouri masive (pereti, timpane, pereli a; casei scarii). SinI po
sibile sisleme mixte. Noduri rigide: in cawl betonului arm at $i al be
tonului monolit sint U$Of de realizat; prelabricatele din beton armat
au de cele mai multe ori noduri articulate. Au miez rigidizanl.
Structura: tip schelet cu stilpi continui - CD - 0 grinzi pe conso
le, console acoperite.
Schelet cu stllpi intrerupti - @ - Stilpi individuali cu grinzi (spri
jinite direct pe console sau console acoperite) - @. In!il\imea stil
pilor poate Ii $i mai mare de 2 niveluri. imbinarile stilpilor pe verli
cala pot Ii decalate de la etaj la etaj. Stilpi articulali cu miez rigi
dizan\.
Constructii pe schelel cu piese de cadru ~ @ -
Piese cadru In forma de H eventual cu grinzi suspendate la mijloc
(cadru de etaj articulat).
Cadre dublu articulate, pe mijloc cu grinzi separate sau legate rigid
de cadre (cadru de elaj articulat).
Structura cu sHlpi lip ciuperca ~ . SHlpi cu placa in consola pe
patru directii (placa este legala rigid de stilpi, legare articulata a
placilor pe mijloc).
Structura portanta a planseelor: preia nemijlocit incarcarile vertica
Ie $i Ie lransmile orizontal elementelor portante. Dala groasa din be
ton, lara elemente portante, plan$eu cu cavitate, cu nervuri sau ca
setat, foarte greu la deschideri mari, instalatiile -sint trase greu (po
sibil procedeul Lift-Slap), de cele mai mulle ori grila patratc'\

--m

===

:.:.:.:.:.;.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.;.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:

f1\

Stilpi c~mtjnui, grinzile pe console

~ acopenle

:.;.;.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.;.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.;.:.:.:.:.:.;.;.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:

Slilpi conlinui, grimile pe console

r~=f-l

c::::::::::::== c::=:::=:I c

~
..:

~ ~

r~=~ ~
: : .....::..:

..

11111 .. 2 .. ,

: .......:

1 I

: :: : ::.','::::::.'::.

:':':';';'.':';..,':.:.::':-:'::':':',.:.:.:.:.;.:.:.;.:.:.;.:.;.:.:.:.:.:.:.;.;.:.:.;.;.;.;

\::V

cu grlnzJ

?Iilpi intreruPli, grinzi pe console

Ingrosale

f3\

Slilpiinlrerup\i, slilpi individuali

Stilpi infrerupli, grinzj pe console

Cadre de nivel in lorma de H

r=TT=1

r=TT=~

r=TT=~

:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:~.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.;.:.:.:.:.:.:.:.;.:.:.;.:.;.:.:.:

Q)

Cadrecu dubla articulatie

:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.;.:.:.:

Elemente portante in lorma de T

si de L

Struclurj planseu cu un singur slrat

Schelel cu slilpi lip ciuperca

portant: grinda
de sHip

purtal~

nemijlocil

~@-@

Slruc1ura plan~eu cu 3 slraturi portan

te: penlru deschideri foarte mari: in

din grinzile secundare sint

~rcarile

SlruclurA planseu cu 2 Sfraluri por

tante.

inc~rc<'lrile

dm grlnZlle plan

seului sint transmise Cjlre sUlpi

prelua!e de catre grinzile principale

105

cu incalzlre in pardosea',a inaltlme aleatulfe eca 19 em

fara incalZire in pardoseala.. inailime alcalUlre cca 17 cm
inearcare din C1rculatll "= 2 KNim;
incarcare din elreulalll =- 2 KN'm 2
- dala 10 mm
dala 10 mm

-- clmenl 20- S75H55 arma\

elmenl 20-555 armat

folie polleldena. 0.2
folie pollelllena. 0.1

folie polieillena 0 2
I'a~a ml~e[a!a 27 25

vata mlnerala 27/25

banda. bllum lurnala. la eald
PUR 70 mm
PUR 70 mm

ungere anlenoara ell Mum

folie polleldena 0.2
- lurtun

- - banda. Mum turna1.3, la eald

inealzlre
plaea belOn
ungere anlerloara eu bllum
placa beton
,/. ;/. 'x X X
~
X
X X
X X

"1HLXX "( ;<X Ox X

: ;:,~t:ii

.
III

.1

Locuinte: alcatuire Camera locuit

pentru zone reel (pe pamintj.
inalt!me alcatuire
inailime alcatUire cca 14.5 cm: incarcare din
parchet 25 mm
clrculalll == 2 KN m 2
clment 20-555 armal
folie pollelilena. 0 1

vata mlnerala 27/25

P530 40 mm

lolle pollelilena 0.1

folie PVC 0.5 mm
placa oelon

conduela

La tel ca la (f) insa tara 'Incalzlre

in pardoseala

Incarcar
d,ncrrcuiaf,

inailime alcalUlre eea. 6 em

incareare din C1reulalll '" 2 KN'm:'

. 1.5 kN'm'

2.0 kN m 2

Clmenl20

45 mm

, 55mm

Clmenl 30

I 40 mm

I 45mm

Domenil de ineareare pina la 10 kN/m 2

- - slral de dltuzle
-

a vaponlor

2 mm

clmenl 20 T55

~ spuma polieillena. 5 mm

folie ooileldena 0.2

- plaea belon

.j i : ; : .

:;,,7.

/.,) ?

conducta

Loculnte - nlvel Intermediar,

plan,eu

PARDOSELI
Pardoseala e componenta constructiva cea mai solicitata. Ea trebuie
sa preia toate incarcarile din circulatie in incapere. Alcatuirea generala
a pardoselii se concepe functie de protectie necesara termica, fonica si
la umiditate, precum si functie de tipul, dispunerea Si grosimea fiecarui
strat in parte. Atentie la termoizolatie Si la hidroizolatie, precum Si la dis
punerea rosturilor de miscare. Capacitatea de incarcare a sapelor de
pinde de trei parametri: 1) grosimea; 2) calitatea; 3) capacitatea de in
carcare a celorlalte straturi (de ex. termoizolatie). A se vedea tabelul.
lncarcarile de suprafete numite sint valabile la montarea f10tanta a
sapei pe strat termoizolant dinamic, in cazul sapei cu incalzire, grosi
mile se considera pornind de la MS a conductelor. Ilustratiile prezinta
exemple de alcatuiri de pardoseli tipizate.

lncapen anexe la subsol

50 kN/m:

I 65mm

75 mm

I 55mm

65mm

3.5 kN'm'

ill - @

"".'{.'

1115mm

80 mm

I 95mm

parchet, scinduri de parchet ~ @- i.

Suprafata superioara a elementelor prefabricate de parchet este din
stejar sau un alt lemn de parchet in tre! sortimente diferite. Tipuri de
lemn pentru pardoseli din scinduri: stejar I brad german. Scindurile
cu lamba Si uluc sint din stejar nordic Ibrad. scinduri din pin rosu
american. Pitchpine-Saps.
Pavaj cu blocuri din lemn: (Iemn de fatal patrat sau rotund, dis
puse pe strat de beton ~ @- @. DIN 52183. 68702.

inal11me alca.lwre cca 4 em: 'inca.rcare dm Clrculatll

inaltlme alcalUife eea 19 em: incarcare din C1rCU
= 10 KN/m J
lalll =- 10 KN/m 2
- - stral de dlfuzle a
- - slral de diluzle a

vaponlor 2 mm
vaponlor 2 mm

clment 205115

~ Clment 40-V40
- folie pOllelrlena 0,'
Slral adezlv
toile polletllena. 0.2
folie polleillena 0.2
- Regupol 15 mm
placa beton evenlual eu panla
banda bllum tumala la cald
banda bl!um lurnala. la eald
Styrodur 50 mm
ungere anlenoara. eu bllum
ungere anlenoara eu bllum
placa. belon
- pl~ca belon

.,

i 10.0 kN/m 2

95mm

Pardoseala cu parchet: din lemn crescut natural DIN 18356 si DIN

280, sub forma de lameIe de parchet, tablii, lamele de mozaic din

inailime alcatUire cca 16 em: incareare din

- - - slrat de dlluzle a
C1reulalll = 5KN om:'
vaponlor 2 mm
elmen120-575
foile poiletilena 0,1
vala. mlnerala 27.25
5tyrodur 50 mm

7.5 kN'm 2

).r. '

"". '

ina III me alca.!ulre cca 2 cm: incarcare din circulalli

_ _ slrat de dlfuzle a
= 10 KN:m~
vaporilor 2 mm
-

mortar 40-V20E

- - strat adezlv

-- placa. belon evenlual cu panta

folie poltetllena 0.1

- - - folie PVC 1.2 mm

foile pollellleM 0,1

,/",'.,V.',

-;~.-

- - -

'/

Elemente de parchet prefabrlcal

pe :;apa

Cladiri industnale: pardoseala

de beton situata pe paminl

.,.."'-----stral inlerme<:llar
~ structura lemn
'-------termoizolalle piaci
~----pjanseu la rosu

i..- s\rallntermedtar
sapa. flotanla.
lermOlzolalle
L - planseu la rosu

I '

Ca la G) insa cu incarcari din

Clrculatli de1 0 KN!m'

Elemente de parchet prefabncat

pe structura de lemn

- - slral mtermedlar
flnlsaJ vechl
I . . . . - - - sapa !Iolanla
L - - - strat termOlzolanl

I I L-

de parchet prefabnca(

@
Elemente
pe straturi vechi pardoseala

--slrallermolzolanl
. , - - - pardoseala veche dm sc'Indun
, - - - - planseu gnnzl dm lemn

Elemente de parchef prefabncat

pe incaJzire In pardoseala

108

Elemente de parchet prefabnca(

pe pardoseala veche din lemn

p~rd05eala Id.ex

PVC)

if'"
\!..9

Varianta la

Q)

,..,,, ..;~--- hldrOtzolatle

" ' - - - - piaci Iibre mlnerale 20 mm
~---- slructura lemn
~ - - - - - benZI letru bltummal

Elemente de parchet prefabrica(

pe structura de lemn

, I ~ pavela. din lemn

I Slral adezlv
; ~carton
I ~ masa adezlva
'~--- ungere anlenoara

l - - pavel a din

lemn
! L . . . - - - adezlv special
- - - - sapa. de egahzare sau flotanla

PavaJ cu blocuri din lemn RE

montale prin presare cu tratare a
supratetei (Iocuin!a)

Cladin comerciale: pardoseala

de beton peste pamin(

Pavaj cu blocuri din lemn GE mon

1ate prin presare pe belon neted,
,Ietuit (finisaj de specialitate)

~~LJn~

~ ~rlY\
U~q n~

CD

PI~ci piatr~ nalural~ dispuse

neregulat

PI~ci piatr~ nalural~ dispuse

in aranjament roman

PARDOSELI
Pardoselile determina in mod hotaritor impresia generala a unei

incaperi, coslurile sale de ingrijire delermina valoarea de locuire.

P/1\cl din pialr1\ nalural1\: dalele de calcar, ardezie, gresie pot fi

puse in opera brute sau eu una sau mai multe muehii sleluile ~

G)- 0. Dale taiate eu lierastraul, piatra de calc (marmura), gresie

si loale rocile eruplive pol avea suprafala preluerata in felul doril.

Se monteaza pe pat de mortar sau se lipesc de sapa.

Pardoseli mozaicale: din pielre multieolore. Material: sticJa, eera

mica sau piatra nalurala. incastrate in mortar de ciment sau lipite ~

@-@.
Mozaic m~runt in
33/33 mm

p~lrale,

20/20,

Mozaic palrale, 50150, 69169,

75f75 mm

Mozalc mMunl hexagoane, 25/39,

50/60mm

"
6

Mozaic marunt., model, cu cercuri

intersectate - piscolufl,

35/35, 48/48

~o

rOSl

rosl

P~lrate cu insertii de p~Hrale mai

mici, model intretesul

> .....
:.:.:
..

..

. ..

,..

MOlaic m~runt penlagoane,

45/32 mm

Dale ceramice pardoseal1\: dalele din ceramica, de podea, de mo

zaic, dalele sinterizate sint bucali de argila care sint sinterizate in

proeesul de ardere, astfel ea nu re\in apa aproape deloe: ele rezista

din aces! motiv la inghet, rezista partial la aeizi, si se uzeaza me

canie greu, nu rezista intotdeauna la ulei ~ @- @.

Tipuri de lemn pentru pardoseala din scinduri: stejar/brad german.

Sc1ndurile eu lamba si uluc sint din stejar nordic/brad, seinduri din

pin rosu american, Pitchpine-Saps.

Formate dale: ~ @ din ceramica, ~ @ dale cu rosturi

..

:-::::

250375

.:::..

Mozaic ma.runt tip Essen,

57/80 mm

M4

P<'ltrale cu jnse"ii 1001100,

M3

3951395
~-

2,96/296

w=

50/50 mm

m===

197;197

M2

147/147

M1

97"'97~

4a~

MO,5

===~====.==~-~
Ml

1/4 1/B 1/16 divizluni alo urlui rnodul

12':>

25

37'5

50

cmf44-'-Q-t'-Q+!-o j'0_A.'.Q_t,-O_tSfS+SjS! 1--+--\ ! 1

P~trate cu inse"ii, model decalal

PaTchet mOlaic

P~lrate

dispuse in

labl~

de

~ah

Sistem modular cer amic~

dubl~

Model inlrelesere.

75

87'.>

100 ern

Sistem modular dale cu rosturj

inspic

62~

Model inlrelesut

lI-II-.lI!!tIOO m11

Parchet mOlaic

Parchet in spic

in spic, CU

Parchet tip vapor

Parchet tip vapor diagonal

Model

Parchet englel

!iijl_
@

Parchet tip vapor cu hiza

Iril~

scar~

Modellablii

Iril~

Englel, cu

Model inlretesut

..

Model cuburl

107

Ita

iNCALZIREA

. . / f '
~
J ~]J; ~

,/

-->-[lJ

'"'-

al sub tereastra

neted

Q)

d) manlal

b) pe un perete ci Ilber

(Incalzlre
a 2 incaperj)

e) manlal

in perete

Tn perew

Diverse V3nante de montare a convectonlor conform GEA

III
//
1,1

convector
g)
sub pardoseali3.
cu sucllune a aerulUI
din 'Incapere

convector
sub pardoseala
cu suctlune de
aer reee

h) convector

cu dubl.a sucllune

convector
in spalele
unel banchete

Diverse variante de montare a conveclorilor conform GEA

in caz de ni$e
adinci se reeo

manda slituri

~'

60
,...
Lungime
constructie

de constructie de
@ Dlmensiunl
radlatoare conform DIN 4720

"" ~.

E
f2

50

lungime
constructie

I)

sub pardoseala

D\mensiuni de constructle radiatoare

din aIel conform DIN 4722

linc'iltlme
i h,

r------<

i 0 18"

!350

70
' 110
160
220
70
110
160
' 220
160

,0.09
!0.12'
!0.18'

0,25'

0.12
: 0,18
0.25 2

!
1600

!680

8)

: 900

70
1160
220

300
450

,200
350

;250
' 160
!220

600

\ 500

' 110
160
220
110
; 160
;220

11000
I

; 0.30 5
: 0.20 5
!0.44
10.58

!
i 900

1m 2 )

~;

~
0.15'
,0,21
!0,14
!0,20'
!0,28 5
!0,24
!0.34 5
: 0.48

CD.

CD.

supr~
:~~:~~~~I

CD.

Dimensluni de constructle radlatoare

din otel contorm DIN 4722

lEi

gE

oE

!
1

10.34 5

8 H- ~

01
0'

Dimensluni de constructle
radlaroare contorm DIN 4720

linaltlme , Dlstanta ,Ad',ni h,

! intre
'clme C
'butuci H2
:in mm
lin mm
'in mm

110

!250

1
!
, 500

:580

, Suprafata
' Adinclme C vopsita :
: element I
'in mm 11m 2 )
:

200

mea
fiecarei
:-+
r com-46 mm
ponente

Radiator cu tuburr 13 tuburil

:jn mm

lin mm
;280
,430

lungi~

1QOmm

Distanta
intre

butuci H,_

incalzirea cu curent electric. Cu exceptla lncalzirii cu acumulator pe tlmp de

noapte, incalzirea permanenta a incaperilor cu curent electric este posibila nu
mai in cazuri speciale, din cauza pretului ridicat al curentului electric. incalzirea
electrica este avantajoasa in cazul unor spatii utilizate temporar, ca de ex. ga
raJe. cabine pentru portari. biserici. Avantaje principale: timp scurt de incalzire.
functionare curata. nu necesita depozitari, disponibilitate permanenta. pret
SC3zut de procurare.
incalzire cu acumulator de curent electric pe limp de noapte. Este
adecvata pentru incalzirea prin pardoseala, radiatoarele cu acumulator de
curent sau cazanele electrice. Sint speculate perioadele de solicitare
scazuta a companiilor de alimentare cu energie electnca. in cazul incalzi
rii prin pardoseala, sapa este incalzita pe timpul noptii si cedeaza aerului
din incapere caldura de-a lungul zilei. in mod corespunzator, elementele
acumulatoare ale radiatoarelor electrice sau ale cazanelor electrice se
incalzesc in perioadele de solicitare scazuta a companiilor de alimentare
cu energie electrica. Contrar incalzirii prin pardoseala. ultlmele doua apa
rate mention ate sint reglabile.
Avantajele incalzirii cu acumulator cu curent electric. Nu sint necesare nici
camera de incalzire si nici cosul: nu rezulta gaze, nu necesita spatiu sem
nilicativ; costuri de intretinere reduse: nu este necesara depozitarea com
bustibilului.
Convectoarele. in cazul convectoarelor, caldura nu este eliberata prin ira
diere, ci prin transmisie directa catre moleculele de aer. Din acest motiv, con
vectoarele pot Ii acoperite sau integrate, lara ca randamentul termic sa aiba
de suferi!. Dezavantaje sint miscarile aerului prod use sl stirnirea pralului.
Randamentul unul convector depinde de inaltimea nisei de deasupra sa.
Sectiunile golurilor de admlsie si de eliminare a aerului trebuie dimensiona
te corespunzator ~
Convectoarele sub pardoseala ~ @ . Aceleasi
conditii ca la convectoarele deasupra pardoselii Dispunerea convectoa
relor sub pardoseala depinde de aportul pe care it are lereastra la nece
sarul termic al incaperii. Dispunerea ~ @, este adecvata unul aport de
peste 70%, pentru un aport intre 20% sl 70% este adecvata dispunerea ~
@. iar pentru un aport sub 20%. dispunerea ~ @. Convectoarele lara
ventilare nu sint adecvate pentru incalzirea la temperaturi scazute. deoa
rece randamentul lor depinde de volumul de aer care Ie traverseaza, si
deci de dlferenta de temperatura dintre corpul de lncalzit si aerul din inca
pere. Pentru cresterea randamentului pot fi montate pe convectoarele care
au nise de mica inaltime deasupra lor (de ex. convectoarele in pardoseala)
suflante. in zona de locuit este limitata montarea de convectori cu sullan
te ca urmare a zgomotului produs ~
Corpurile de incalzit pot fl aco
perite in diverse modurl. Scaderea randamentului este uneori considera
bila. Trebuie asigurate posibilitati de curatare adecvata. La captuseille din
metal. procentul de caldura de iradlere este transmis aproape in totalitate
aerulul din incapere, pe cind captuselile putin transmislblle termic reduc
considerabil transmiterea caldurii de iradiere ~ pag.111.
Este repre
zentata miscarea aerului in interiorul unei incaperl incalzite. Aerul este
incalzit de corpul de incalzire. se ridica la plalon tangential cu fereastra si
se raceste la contactul cu pereti exteriori, respectiv interiori. Aerul racit se
misca peste pardoseala ina poi catre corpul de incalzi!. 0 alta situatie se
creeaza atunci cind corpul de incalzit se afla pe un perete care nu are
fereastra. Aerul se raceste la fereastra, se misca apoi racit peste pardo
seala catre ~ pag.111 corpul de incalzit 51 se incalzeste de-abia acolo

DIverse acopenri ale tuburilor de

coborire la radlatoarele cu tubun

14Z
'"

--
'-1---

0>"
~~

~:~

,.5

I
I

'"

~,
82~

b) Omonlal

W EE
f

0
0

! I
! I

al Orizoniai
eu 1 SIr

14~il
. L',

35H

iI
!

WI

.1

:: I
I

T
E

'"
"'
~

h:111

~E

T
E
E

2r

----

Sectiune prin corp plat de incalzl!

c J.
35H

d)Orizontal eu 2
srrUfl, eu lamele

e! Vertrcal
eu 1 Sir

@o

'"

1::

W 1.
66,........;

c I Orizonlal eu 1 Sir,
eu lamele

'"
'"
W
l'
82 f----1
N

~<;o_oo

eu 2 Sirun

1001--1

II Vertical

eu 2 slruri

Privire. ge~er~l.a asupra diferitelor

corpun de Incalzlt plate

~~

-I

130 Wim'
90 Wim'

550 m 2

3900 m2

50Wim 2

1000 m 2

7000 m2

100

200

500kW
Randament

350kW

~~

termic

nominal

~~Izjre

G)

400

300

50 kW

Camera de irtea:l
zire cu 2 u$i
-V

Vetrele cu un randament 1ermic de peste 50kW necesiltl 0

camer~ proprie.

Co~

:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.

1mtlI

0~300cm~

Camera de incAlzire (volurn minim

termic '" 50kW.

8m3 )

necesarA incepind cu un randament

Co~

...............

...............

Camera

OJ

rnctllzlra

22 mJ

Secllune

Adoua U$l\ a ca
merel de inctllzlre
(u$lt, respectiv
lereBstra de

evacuare)
Camera ~22mJ
incl'stzlre

deschldere caire exterior

Plan

U!joA subsol ca !iiI cale de evacuare

Carner:' de inc~lzire cu 2 u$i (volum minim 22 m 3 ) necesarA incepind cu un

randament lermic ,. 350kW.

!.m, ! " ' ! T ' i i " ' ! l l l

r;-;T':'T"f ... TjT... " . , , , . . . .

tt ....

cP,< Jp;

i " I , I " , "I.t

Bollergaz,

apa -

rp~:

,
r

":::~::']1

:;:~~
i

,!"'.'.,""", i."., I I ! ! ! : ! ! ! " T : ! : ! : !

!!TT!TTTIIUTITIT"11 I i Ii,' I I I ! II Ii'!! ,I Oili ...

""" .. i""III,,
Sistem cu doua conducte cu disl,i
butie la parte a infedoar~ $i cu ra
mificatii verticals.

[IJ

-+

Instalaliile de incalzire se deosebesc funclie de sursa de energie sl de Ii

pul suprafetei de incalzire.

inci'llzirea cu pirlcurirl. Astazi cea mai raspindita forma de inc<'llzire esle

cea cu pacuril usoara.

Avantaje si dezavantaje ale incirllzirii cu pirlcurirl. Cosluri reduse pen

tru combustibil (cca 10- 25% din cele pentru gaz) ~ Este independenla
de releaua publica de alimentare. Usor de regia!. Costurile de depozi
tare si ale rezervoarelor sinl ridicate. in imobilele cu chirie apar pierderi
in veniturile din chirii din cauza spa\iului de depozilare penlru combu
stibil. In regiunile unde se aplici'l masuri de proteclie a apei sau unde
este pericol de inundatii, acest tip de incalzire este admisibil numai cu
respectarea unor reglementilri stricte. Combustibilul se plaleste in
avans. Diluneazil mull mediului.
jncirllzirea cu gaz. Gazele naturale sint folosite din ce in ce mai mull pen
tru incalzire.
Avanlaje si dezavanlaje ale inci'llzirii cu gaz. Nu apar costur; de depo
zilare. Cesturi de intrelinere mici. Se plilteste numai dupa ce S6 consumi'l.
Se poate aplica in regiuni unde se aplica masuri de prolec\ie a apelor. Es
te usor de reglat, are 0 eficlenlil anualil ridicatil. Se poate aplica penlru
incalzirea de locuinie individuale respectiv de incaperi individuale (cen
trale termice cu gaz). Dauneazil pu\in mediului. Este dependentil de re
\eaua de alimentare. Costuri mai mari ale energiei. Pericol de explezie. In
cazul in care se trece de la incillzirea cu pilcuril la cea cu gaz esle ne
cesaril renovarea cosului.
Combuslibili solizi. Pentru incalzirea imobilelor se folosesc mai rar hurl<'l.
lignit sau lemn. Exceptie sint centralele termice celective, caci acest tip de
inci'llzire devine rentabil din punct de vedere economic numai incepind de
la un anumit randament in sus. Deoarece in funclie de cembustibil sint eli
berate mar; cantitati de substante nocive mediului, legislatia federala de
protec\ie a mediului impune impozite foarte mari in cazul ulilizarii lor.
Avanlaje lii dezavanlaje ale incAlzirii cu combustibill soliz!. Indepen
denlil falil de importuri)e energetice. Costur; reduse ale combuslibililor.
Costur; de operare ridicate. Sint necesare spatii mari de depozitare. Emi
sli ridicate de substan\e nocive. Sint greu de reglat.
Forme regenerative de energie. Aici sunt incluse: radialiile solaro, enor
gia eolianil, hidroenergia, biomasa (plantelo). dosourile (biogmul).
Deoarece costurile nu se amortizeazil pe parcursul vietii acestor inSlal::llii,
cererea este corespunzillor de micii.
Termoficarea este, contrar fermelor primare de energie, 0 forma de ener
gie indirecta. Energia termicil este produsil in centrale termice mari sau in
centrale energetice de cuplare caldura-energie.

moficAril. Nu sint necesare a ca

mera de incillzire Si cosul Nu
exista cesturi de depozitare. Plata
conform consumului. Se poale fo
losi in regiuni unde se aplica
masuri de protec\ie a apeler. Aso
cierea cu cuplarea calduri'l-energie
protejeaza mediul. Energia astlel
generata are un pre\ ridicat. De
pendenlil de reteaua de alimenta
re, trecerea la aM forma de ener
gie necesita construc\ia unui cos

camera de rnea/zire cu

II

DIN 4701, 4705, 4725, 4755, 4756, 6608, 4108, 44576

AvantaJe l?1 dezavantaJe ale ter

Admlsla eer
u~a

INCALZIREA

.~

2700 m2

385 m 2

It

" " ...... "

........ "

..

Sislem cu doua conducte cu distri

bu\ie la partea superioara $i cu ra
mlHeatH verticals.

Sis\em ev conduc\:l unic~ cv ven~

tile speciale $i distribu\ie orilon
tala.

A\

\2.;

Srstem eu doua conducle cu drs

tributie orjZ?nl<11~ (S;Sle~ Slilndnrd
penlru c!~dlTl\e de biroun)

109

iNCALZIREA
---;>UJ

~
=:':':':':':':gr-r=:::.=.::::.:.:.:==,.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:

G)

II:

Variante de dlspunere a rezervoarelor standard de pacura pentru lncalzire

1i,,'
250 mm
I--j

250mm

250 mm

250mm
r-~

"::::::.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.::::::

r---- L -------oj

Groapa pentru Instalarea rezervoarelor de pacura pentru incalzire in pamint.

OJ -mJ-+
8E
~E
,

Sapa folosita in cazul sistemului de incalzire din pardoseala trebuie sa

corespunda prescriptiilor DIN 18560 resp. indicatiilor Uniunii Centrale
a Constructorilor din Germania. Grosimea $apei depinde de tipul sau,
de modul de prelucrare $i de incarcarea pe care 0 preia. in cazul uti
Iizarii de mortar de ciment ZE 20 $i de conducte de incalzire situate
imediat deasupra termoizolatiei este prescrisa 0 acoperire a conduc
telor de minim 45 mm. Fara finisaj rezulta 0 grosime totala de 75 mm,
Sapa se dilata pe timpul incalziril, ocazie cu care apar diferente de
temperatura intre partea superioara $i cea inferioara. Ca urmare a di
latarilor diferite, in cazul pardoselilor finisate cu placi ceramice apar in
zona superioara a sapei tensiuni de intindere care pot fi preluate nu
mai de armaturile de la partea superioara. in cazul pardoselilor finisa
te cu materiale textile sau parchet se poate renunta la armatura, caci
diferenta de temperatura dintre cele doua fete ale $apei este mai mica
decit in cazul finisajului din ceramica. in directiva referitoare la termo
izolatie sint stabilite cerinte speciale referitoare la limitarea transferu
lui de caldura determinat de incalzirea de suprafete, cerinte ce sint in
dependente de tipul de izolatie ales: ..in cazul incalzirii pe suprafete.
coeficientulde transfer termic al straturilor alcatuirii constructive dintre
suprafata de incalzire $i aerul exterior, pamint sau par\i ale c1adirii
avind 0 temperatura interna cu mult mai mica, nu trebuie sa
depa$easca 0,45 W/m 2 ". in DIN 4725 (incalzire in pardoseala cu apa
calda) sint consemnate temperaturile maxime admise ale suprafetei
pardoselii: pentru zona permanent ocupata, temperatura maxima ad
misa a pardoselii este de 29 C. Temperatura maxima admisa a par
doselii pentru zona periferica este de 35 C, zona periferica neavind
voie sa fie mai lata de 1m. in cazul bailor este valabila 0 temperatura
maxima admisa a pardoselii de 9 C peste temperatura normala a
incaperii. in cazul normal este posibila incalzirea in aceste conditii,
deoarece necesarul de caldura depa$e$te rareori 90 W/m 2 . Numai in
putine cazuri, ca de ex. unde sint suprafete mari de fereastra sau a
tunci cind incaperea are mai mult de doua suprafete de contact cu ex
teriorul. apare un necesar mai mare de caldura. in acest caz, pe linga
incalzirea din pardoseala trebuie instalate aile suprafete statice de
incalzire sau un sistem de incalzire a aerului.

:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.t.:.:.:.:.:.:
1----1670mm_

':::::::::::,'::. ::::.':::::::::::. : ..: ....:::::..: :::

............
730
.
~.

~'730 ~ '730~""

mm

mm

mrn

ir---

Capacitate nommala V I
3
in Iitn (dm )

DlmenSluni in mm max.

Saterie de rezervoare din nallon

(poliamida). vedere laterala.

G)

1000
1500
2000

Saterie de rezervoare din nailon

(max. 5 rezervoare)

__ @

(1100)
(1600)

('
~-t~
......

i
I
,

1
I
I

r,;;-- .

~~

~~

I 10

Rezervor de pacura pentru

incalzire. vedere lateral

a.

Rezervor de pacura pentru

incalzire. vedere frontala

AdinClme I

i
I
(

(1100)
(17201

720
720
720

i
I

DlmenSlunim mm (mmlme1
Dlame!ru
LunglrTle GroSlme tabla mont.
extenor
! 5
IS
' I
! 1 Perele 12. Perete
d.

1000
1250
1600
1600
1600
1600

~~~~
~~~~

H1i
. 60

2500

I
,

I
i
I

1510 I 5
2740 5
5
3740 5
5350 5
8570 5
6969 6
8540 6
10120
6
8800 7
10800 7
12800 7

I 3

3
3
3
3
3
3

2820

.. 30-50 kg
-40-60k9
-50-80k9

I
I
I

3
, 3
41Sj

' 4
I 4

Greutale in kq

Stulun

1.1

1.2

calota LW

1.Perete

AIC

265
325
700
885
1200
1800
2300
2750
3300
4200
5100
6100

500
500
I 500

SOD
600
600
600
600
600
600

700
790
980
930
1300
1250
1900
1850
2450
2400
2900
2850
3450
3400
4450
4400
5300 I 5350
6300
6350

Greutate in kg

1.3
i
I 1.7

2.8
, 3,8

I 6
7

10
16
20
, 25
, 30
i

40
. 50

1250
1600
1600
1600
I 2000
1600
1600
1600
2000
2000
2000
2500
2500
2500
2900
2500
2900
I

!
: 60

(J)

Rezervor incastrat

Cuva prefabricata pentru

rezervoare de pacura. din beton

--I

__',"_k__
9

Dlmenslunl de constructl8 pentru batenl de rezervoar8 (baterll de reClptente) din

material plastlc

I Cap, V
inm"
minim

1'00
1650
'2150

Masa m
(cu accesorii)

Lunglme I

1590
1670
2130
2820
I 2220
,
3740
5350
8570
6960
8540
10120
6665
8800
10800
8400
12800
9585

I 5

1-

5
: 5
I 5
' 5
5
5
I 5
! 6
I6
I 6
I 7
7
7
9
' 7
. 9

,-

1-

3
'3
3
13
'3
13
:3

14
14
I

500
500

sao
500
500
500
500
500
600
600
600
600
I 600
( 600
600
600
600

2.1

2.2 B

700

745

885
1250
1800
2300
2750
3300

930
1250
1950
2350
2800
3350

935
1250
1850
2350
2800
3350
4250

4200
5100

4250
5150

6100

6150

Dimensiuni pentru rezervoare de pacura cilindrice (recipiente) -

390
390
600
740
930

6150
6900

112

c,-,,~~__,

iNCALZIREA

--QJ

o a treia posibilitate esle incalzirea in pardoseala in loc de corp de

inc~lzit. in acesl caz are loc 0 inc~lzire uniform~ a aerului din inci\pere.
Apar probleme numai in caz de suprafe\e mari de fereaslra, care pol
Ii rezolvale cu ajutorul unor corpuri de incalzit suplimentare, ca de ex.
convectoare in pardoseala.

'" Ujl~me n.s:l.C .. ZK

E D,sldflla (Mire bUlUClJ f!lel,a

B D,slanla mInima la podea

7Dm..,bIn812Qmrn

C Mi"Of"1lll COI'poe l!'dlll!

CD

loru1u'
H In:lltJmea

lola~ m,,"l'~

~'~~~~'t:~C~~~~~

Varialia caldu"i emise funclie de drlecitele imbracaminli ale corpului de incalzil

(
~

B
Miscarea aerului in cazul A incArzirij cu radiator

~i Bin cazul inci"ilzirii de plafon

incalzire in pacdoseala (monlare

umeda)
Alcaluir8 pardoseala de sus ;n
- Dale 10 mm lipil8

ios

- Sap'! leu acapeme a conductelor min. 45 mm)

- Siral portanl pentru almars (03.5 mm)
- Folie polielilena 0.2 mm
P~T 33/30

-lzoJalie

(J)

Conductele de incalzire din plafon

se dispun mai dese caIre fereaSlCa

Depozitarea pflcurei pentru incfllzil. Cantitatea de pacur~ penlru

inca/zit ar trebui sa fie suflcienta pentru min. 3 luni 51 pentru max. un
sezon de incalzil. 0 estimare a necesarului anual de combustibil se
silueaza in jur de 6-10 11m3 pentru 0 incapere incalzlt~_ In camera de
incalzire este admisa depozitarea a'" 5 m 3 . Recipientele trebuie stl
se afle intr-un rezervor care sa poata prelua intreaga canlitate. Re
zervoarele aflate in pamint trebuie sa aiba protec\ie contra scurge
rii, de ex. rezervoare duble sau carcase interioare din material plas
tic. in regiunile unde se aplic~ masuri de protectie a apelor sint pre
.. scrise cantHati maxime 5i masuri suplimentare de protec\ie. in
interiorul c1adirilor se monteaza fie balerii de rezervoare din material
plastic cu capacitati de 500 - 2.000 litri de rezervor, sau rezervoare
din otel, care sin! sudate 1a fata locului, a caror capacitate esle la
alegere. Incaperea rezervoarelor trebuie sa fie circulabila.
Impermeabilitatea rezervoarelor trebuie verificata periodic. $1 in
acest caz, incaperea rezervorului trebuie sa poata cuprinde in caz
de urgenta loata cantitatea de pacura pentru incalzil. Instalatiile cu
rezervor trebule sa aiba conducte de alimentare 5i de aerisire. in plus
sint prescrise sigurante contra supra-umplerii 5i, functie de tipul de
depozitare, un dispozitiv de avertizare in caz de scurgeri (de ex. in
cazul rezervoarelor in pamint).

iiijili

-_._/.

8)

Despre problema alergiei la praf in incaperi incalzite. Pin a acum

masurile impotriva alergiilor la prat, respectiv la acarieni au ignoral
corpurile de incalzire. Corpurile de incalzit cu acliune pronunlata de
convectie stirnesc praful care conIine agenti alergeni, acesta ajun
gind mai repede in contact cu mucoasele. In plus, pentru corpurile
de incalzit cu lamele de convectie exisla probleme de curatare care
nu pot Ii rezolvate. Avanlajoase sinl deci corpurile care indeplinesc
urmatoarele conditii: un procent minim de convectie si posibilitate
de curalare lara probleme. Indeplinesc aceste conditii placile mo
nostral tara lamele de convectle 5i radiatoarele din elemente.

incalzice in pardoseala

Alc.1IU1t8 pardoseaJa de sus in jos;

- Dale 15 mm in

- Pat de mor1ar 30 mm
- Folie glisare 0.3 mm
-S<1P~ 045 mm
- Slral portanl penlTu conducte
- Folia polielelma 0.2 mm

incarzire

--II

-Izolalle PST 33i30

. . .

. .4

Incalzire in pardoseala (monlare

uscala)

Alcllluire pardoseal3 de sus in jos:

-Dale 10 mm Ilpife sau mochel:J
- Pla-cr sapa uscata 19 mm
-Folie de polielilen3 0,2 mm
- Lamels ghidare din alumlniu
- Strat polisllren {;\) canelun penlru conducte
incalz;re 40 mm
-Valt! mlnerala 13/10 ca Izolal'e acustica unde
eSle cazul

P!~~e~tj~~~6 ex~l!!e.!!.t~

incalzire in pardoseala (module

incalzire de plalon cu casele de

aluminiu

Tipuri de incalzire pe supralete: incalzire in pardoseala, incalzire in

planseu, incalzire in perele.
incfllzirea in pardosealfl. in cazul incalzirii in pardoseala, c~ldura
de pe supralata pardoselii este transmisa atit aerului din incapere,
cit 5i peretilor 5i plan5eului. Transmiterea caldurii catre aer are loc
prin convectie, adica prin mi5carea aerului pe suprafa\a pardoselii.
Transmilerea caldurii catre pereti Si plansee are loc insa prin ira
diere. Randamenlul lermic poate fi de 70-110 Wlm 2 func\ie de flni
saj. Ca finisaj de pardoseala este adecvat aproape arice material,
ceramica, lemnul sau materialele lexlile, insa rezistenla termica nu
ar trebui sa depa5easca 0, 15m 2 kW.

.\',', ",'.. " ',', "'~"~"; >.",;

incfllzirea pe suprafele cuprinde suprafe\e mari din cele ale inc~pe

rilor 5i temperaturi corespunzator scazute.

jnc~Jzjrel
Alca.luire pardoseala de sus in jos;

- Fmisaj cu slral portanl (ina-Illme \lariabil3)

- Folie pOlielllena

- Modul de inc1llzire cu slral izolanl

Aparal de incalzire d per e

Flnfsa)
perele

t=rDl

.r,r

~v

0 """"'
conrc
16 20

Sunsl(lp

Placule distribuire aer

24~

16 '20 24

16 20 24

lG

20 24

16 20 24

16 20 24

Curbe/e de temperaluri are incaperii penlru evaluarea 18rrnOf!zio!og(c~ a

sjslemului de incalzire

111

Producere curenl
electric
i-I i-I
I

CENTRALE ENERGETICE~ llJ

~_~ ~_J

~'

:g

v,

.~
is

.c

0 ~

~ g

:0

(Q

I
I
I

t------

I ~::aanelor
cu trei

I cazane
~ ~ r-----
J

I
I
I

Centrale cu ardere cu strat fluidizat

Functiunea centralelor energetice este de a produce curent electric, vapori
sau apa calda sigur si in mod ecologic. in cazul centralelor energetice care
funclioneaza pe baza de carbune s-a impus in anii '80, pe Iinga tehnici pre
cum arderea de pulberi. arderea cu gratar etc., arderea cu strat fluidizat. Au
fost dezvoltate diferite concepte si moduri de executie, de la cea stationara
pina la cea circulanta. in contextul unor cerinte crescinde de proteclie a me
diului, tendintele sint in directia arderii circulante cu strat fluidizat. 5e asteapta
dezvoltari ulterioare in direcjia arderii cu strat fluidizat presurizat.
~
reprezinta schematic componentele principale ale instalatiei Si cele mai
importante fluxuri de materii. 0 componenta importanta este produce rea de
vapori, constind din casa cazanelor cu mai multe cazane, buncarele de
carbune Si recipiente mai mici de depozitare in apropierea instalaliilor anexe,
a filtrelor electrice, a traseelor de aspirare si a cosurilor de fum. Un al ddilea
complex este producerea energiei electrice, care contine camera turbinelor
cu turbine Si distribuitoare de abur, instalatia de distributie cu transformatori,
distributia curentului electric, instalatii eleclrotehnice, de masurare Si de con
trol. Monitorizarea si conlrolul tuturor sistemelor au loc dmlr-un punct central
de control. Materiile importante sint:
a) fluxuri de intrare precum carbunele, pacura sau gazul, oxidul de calciu,
nisipul si materiile condensate
b) fluxurile de iesire precum curentul electric, vaporii procesati, cenusa si
gazul
c) fluxuri de materii interne, precum apa de racire
Procesarea si depozitarea materiilor solide Si fluide are loc in mod centralizat
in instalatiile anexe: consumatorii individuali din cadrul centralei elect rice sint
allmentati de aici.

CD

G)

Schema centrala energetlca

III

l'=='..'o=''-'======flkljffi:J=._Ae,
proaspitt

~
,

CenU$it tina

Schema functl0nala de centrala energetica cu cuplaJ

energie/caldura

szcca60 m

Camera
turbinelor

2cca35 m

45 .00

_--'2"""'."''-----1-

1-1

Sectlune transversala -

----I

0. plan centrala energetica

r-------------;,-c'9;cc.2"'0c----------,

n'Instalalii anexe

Sisteme
distributie

~=-

""''-'''''''''''.'f'

.=<e-'>- ....

(;

a;
I:

:eE
~

Q)

E
ClI

"=""--"--+,-L~U~;Tm]~.~,::1"'F~~~1~
:

0J

~~

&_ ...

... __ ..:

EXlindere

(;1\

Plan centrala energetica cu ardere strat fluldlzat

114

~
reprezinta schema functionala a unei centrale electrice cu ardere a
stratului f1uidizat si cuplare energleicaldura. 5e foloseste in centralele ener
getIce industriale si de termoficare.
Combuslibilul carbune este adus cu ajutorul unor transportoare mecanice
peste cenusa incinsa in circuitul de intoarcere a cenusii. aJungind astlel in
partea inferioara a furnalului; in cazul tipurilor uscate de carbune este prefe
rabila transportarea pneumatica direct in furnal. La temperaturi intre 800C
;;i gOODC are loc arderea completa. Aerul de ardere necesar eSle extras din
cazan sau din aerul curat de afara prin suctiune, este incalzit de dispozitive
de preincalzire a aerului si introdus in furnal ca aer primar printr-un ventil de
crestere a presiunii prin podeaua gurii de vint cit Si introdus lateral ca aer se
cundar pe mai multe niveluri. in urma arderii sint produse gaze de ardere fier
binti: cenusa existenta in furnal prela prin miscarea intensa de turbion 0 par
te din caldura de ardere, este antrenata de gazele de ardere Si cedeaza
caldura suprafetelor de incalzire dm furnal pina la intrarea in ciclon. in ciclon
este separata materia solida din amestecul gaz de ardere-materie solida in
cea mai mare parte, aceasta ajungind din nou in furnal prin circuitul de intoar
cere a cenusii - are loc aStiel 0 recirculare a materiel solide. Gazele de ar
dere fierbinti sint racite pe suprafetele de incalzire suplimentara; cores
punzator temperaturii sint supraincalziti vaporii de inalta presiune Si de pre
siune medie, sint incalzite materiile condensate si aerul de ardere. Gazele de
ardere sint curatate de praf fa cca 140 0 C in filtrul electric - alternativ in filtrul
cu piasa - si conduse printr-un curent de suctiune catre un cos de fum indi
vidual sau alternativ catre un co;; de fum colector.
Pentru respectarea nivelului de emisii de sulf, in furnal este adus oxid de cal
ciu in cantitati dozate; la prima umplere Si penlru completarea materiilor soli
de recirculate este utilizat printre altele nisip
Vaporii de inalta presiune obtinuti sint redusi partial intr-o turbina de vapori Si
dupa 0 supraincalzire temporara trecind prin stadiul de vapori de presiune
medie, la stadiul de vapori cu 0 presiune adecvata procesului: energia fluxului
este transformata in energie de catre turbina, iar aceasta la rindul ei este
transformata in curent electric de catre generator. Vaporii de proces sint fo
lositi printre altele la obtinerea apei calde pentru termoficare, pentru procese
de uscare Sl reactii chimice: vaporii creeaza caldura in principal prin con
densare. Condensul este colectat, eventual curatat si indreptat catre cazan
ca apa de alimentare.
~ @ arata 0 sectlune transversala, ~ @ planul unei centrale energetice
cu dimensiunile componentelor importante. Dimensiunile sint vafabile pen
tru 0 centrala energetica industriala medie. constind din trei cazane cu 0
capacitate de producere a vaporilor de cite 200 tih, plus 0 extensle cu un
cazan.
La inserarea de noi instalatil in centrale energetice deja existente este ne
cesara predominant 0 constructle pas cu pas: conceptele noilor constructii
trebuie sa contina si posibilitatl de extmdere, caci acestea asigura 0
functionare continua a centralelor existente; trebuie rezervate suprafete
corespunzatoare pentru aceasta.

PARCURI DE REZERVOARE -.. CO

CD

Rezervoare de depozitare a

pacurei in incAperi

...
<9\<>-:;'

Oislanla mlC$oralA de zld

''If'"
~_?;q

~E

-8
is..,.-

,,,,---8
,
,

:,

rezervpare A III

'~2000m'

r;;;v.

8,oom

A III

Pulverlzare rezervor

Oistan13

4,0iJnl
O\5\a'{\\~
,ffJ'"

V.,

Disfan,a

I
I

Llmlta lerenu)ul

OislenlA

s:oom

A III

o
I

Pare mic de rezervoare

10

20m

supr~'al~protecUe cr.

I883TAbF 110 Nt. 7.84

[=::J Suprafal~ liber~ cf.

TRbF210 Nr, 4,6'

OistanlA.
3.(')()rl1

A \1\ Aezervoare
clllndrice

DlslantA

8,OOm

l@fjlij)':ilill-'=-+-;!--='-;-:,L..o+2-=4_~7"~_,_p,m

8)

10

20"

L-..L.-.J

r---'-- - - - _._.

Pare mare de rezervoare

incaperile recipiente trebuie sa evite, in caz de revarsare a Iichidului

depozital, ca acesla sa debordeze in afara incaperii. Ele trebuie sa
poata prelua 1/10 din volumul tuluror rezervoarelor con\inute $i cel
pu\in volumul complet al celu; ma; mare rezervor.
Rezervoarele in incaperi: incaperile recipiente sint necesare incepind
cu 0 capacitate de depozitare de 450 I. Exceplie constituie rezer
voarele cu perete dublu din otel. Pina la 0 capacitate de 100,000 I este
necesar un dispozitiv de semnalare a scurgerilor sau trebuie realizate
din material plastic armat cu libra de sticla pentru tipuri constructive
aprobate, sau rezervoare metalice cu captu$eala interioara din ma
terial plastic ca tip constructiv aprobat.
incaperile recipiente trebuie executate din materiale neinllamabile, ig
nifuge, cu 0 rezistenla, impermeabilitate $; stabilitate suficiente, $i nu
trebuie sa lie prevazute cu nici 0 scurgere, Rezervoarele lrebule sCi fie
accesibile pe cel pu\in doua laturi $i trebuie dispuse la 0 distanlCi de
min. 40 cm de pere!i sau 25 cm in rest, min. 10 cm de podea $i 60 cm
de plafon. -+ CD
Clase de risc:
A
temperatura de aprindere
sub WOC
AI
temperatura de aprindere
sub21C
A II
temperatura de aprindere
intre 21 - 55 C
A III
temperatura de aprindere
intre 55 -100 C
S
temperatura de aprindere
sub 21 0 la 15 C
solubil in apa
Rezervoarele in aer liber supraterane: incaperile recipiente sint ne
cesare incepind cu un volum de 1.000 I, altfella lei ca in cazul rezer
voarelor in incaperi. incaperile recipiente pot Ii constituite din ta
luzuri. in cazul rezervoarelor cu un volum de peste 100 m 3 , talu
zurile, pere\ii sau incintele circulare lrebuie sa lie la 0 distanlCi de
min. 1,5 m, in cazul rezervoarelor cilindrice cu un volum de pinCi la
2.000 m 3 , distan\a la incintele rectangulare poate Ii mic$orata pina

la 1 m. Trebuie prevazute dispozitive de eliminare a apei, care tre

buie sa poala fi blocate.

Daca apa se poate scurge automat, trebuie prevazute separatoare.

Instala\iile supraterane necesita cai de acces cu protec\ie. Distanta mi

nima a rezervoarelor cu un volum mal mare de 500 m3 lata de ve

cinatate este de 3 m, cre$te odata cu volumul pina la 8 m la un volum

de 2.000 m3. Pentru combaterea incendiilor trebuie prevazute drumuri

de acces pentru pompieri $i utilaje -+ 0 - CD

Rezervoarele subterane: distan\a minima lata de limite 0,4 m, de cla

diri 1 m. Ancorarea in paminl este necesara pentru a preveni plutirea

rezervoarelor goale acolo unde sint inundatii sau ape lrealice, Les

tarile de deasupra rezervoarelor au min. 0,3 m $i max, 1 m, Deschide

rile de acces au 060 cm, deasupra liecareia trebuie sa se aIle un put

fara scurgere a apei, de cel putin 1 m latime libera $i cu 0,2 m mai lat

dedt capacul de put, Capacul putului trebuie sa poata prelua incCircari

de pina la 100 kN in zonele cu circula\ie,

Punctele de umplere necesita aprobare pentru lichidele inflamabile din

clasele de rise A I, A II sau S, Ele trebuie s[J, fie direct accesibile $i s.'\

aiba protectie. Supralata de podea trebuie sa fie Impermeabilil, din bi

tum, beton sau pavaj cu rosluri elan$e, Scurgerile trebuie sa fie

prevazute cu separatoare, sigurante Contra supraumplerii, sint neces

are dispozitive de golire $i de curatare pentru rezelVoare,

Staliile de alimentare cu combustibili penlru mijloace de transport

de uscat, maritime $i aeriene pentru lichide inllamabile din clasele de

rise A III, de ex. pacura $i combustibil Diesel nu au voie sa fie depo

zilate alaturi de cele din c1asele de risc A I, A II sau S, Este valabil $i

pentru zoneIe de lucru ale suprale\elor $i ale separatoarelor -+

Toate rezervoarele necesita: ventilatie $i eliminare a aerului situa
te la cel putin 50 cm deasupra calotei, respectiv deasupra solului; in

cazul rezervoarelor subterane, ele duc la supralala, necesita protec

\ia contra apelor pluviale. Sint necesare dispozitive de marcare ani

velului de umplere, Dimensiunile golurilor de acces trebuie sa aiba

min, 600 mm la\ime libera, iar deschiderile de inspectare vizuala Ire

buie sa aiba min. 120 mm diametru.

Sint necesare paratrasnete $i protec!ie contra incarcarilor electro

statice. Rezisten\a la foc, la coroziune interna sau externa. extin

ctoare de tip corespunzator. Rezervoarele pentru combuslibil Diesel

sau pentru pacura cu 0 capacitate de peste 1.000 I au dispozitiv de

semnalare a eapacilatii-limila $i siguran\a contra supraumplerii.

Statil de al/menlare cu combuslibil

113

ARHITECTURA SOLARA
~1lJ

in esenta, consideratiile care i-au lacut pe arhitecti si beneliciari sa

caute surse de energie alternative surselor conventionale de tip 10

sil au lost de ordin economic. Astazi se adauga cu 0 pondere egala

necesitatea ecologica.

Printr-o constructie economica energetic, necesarul de energie al

unei locuinte se reduce la 50% din necesarul unei cladiri obisnuite.

Bilantul energetic al cladirilor

Cistiguri de energie: sursa de energie sta gratis la dlspozitia oricarei

c1adiri. in zona noastra c1imatica [Germania - n. tr.] radiatiile solare

sint atit de reduse, incit pentru incalzirea camerelor. a apel, pentru

iluminare $i lunctionarea de aparate electrice trebuie introduse ener

gii suplimentare.

Pierderi de energie: cele mai mari pierderi de energie ale unei cladiri

provin din conductia caldurii de catre lerestre, pereti, plansee si aco

perisuri.

II

Passau

I1300-1400c=J1500-1600 c==J1700~1800

CD

[~:::::::~~~ti1400-15()Qc==J'600-1700~1800-1900

Durata medl8 a Iluminarii

solare in ore pe an

Radlatii solare/durata ilumlnarll solare

let:

90,'
'~-----j-

"

cEo
~

~ a lanuane Feb.

'5

'Martie Aprihe Mai

lunle

lulie

August 5epl.

Oct.

Nov

Dec.

R.adiatle globala ellcienta in cazul unor inclinari n dlferite a colectonlor (valori me

dII pentru Germania conform datelor Institutulul meteorologic german)

----A
n

""

Diminu~rea ~luminalUlui
pina in mlenorul casei

:.:.:

,~

."

.::

. .

t~ ~

;;

'"

"
"
a razelor soarelul (altitudlnea soarelUi pentru

Unghlul de incldenta ~
paralela 50 nord de-a lungul anului la dlferite ore)

O\"'p:':'

e ~"ri\O~S-I'(f~, ..1

";:...e6!

O'

",,,,<3\';>.

,'"

~~'Q

/.">0

10

'///

~q"'.V:J"o~t!i\~,:
eo
, , \

,C::i

0(;;0

-r::-C::i

/ :/.CJ /4 ,"tf"

-<..o"~

I'.I/./U/
I

II

;',
r1//1"'/,

i:J-_//

..

.S /

,sO

"W/!
V
1//

I'

:'b"

~lilb"o'!;'
'
~ l> ...
~

:C'. '

":

0\0

<

" (i"~ ',,- "

'0

Exemplu

!t~1.: : : : : :-::
~. ~\o ~<;.
'~<,,;~oi''' >'f .: : '
0\';>.

~~f'~~ ~,

20

'0

'5

\.....j

30'

:~

......-1

l ~.

50'
40'

[:7""

60'

Consideratii pentru constructia economica energetic

Exista in principiu trei puncte care conduc la diminuarea considera

bila a necesarului de energie al unei cladiri de locuil.

1. Diminuarea pierderilor de caldura

2. Cresterea cistigului energetic din radiatia solara
3. Comportare constienta a beneliciarului/utilizatorului in vederea
ameliorarii balantei energetice
insasi alegerea locului de constructie poate constitui baza unor pier
deri mai mici de caldura ale cladirii. Chiar si in cadrul unei zone mici
dintr-o regiune exista conditii dilerite, de ex. lunctie de altitudinea
unui teren se schimba conditiile de vint si de temperatura. Conditii
microclimatice relativ lavorabile exista pe pantele orientate catre
sud, atunci Clnd terenul se alia in treimea superioara a pantei. insa
nu linga creasta. Forma cladirii are un rol important in constructia
economica energetic. Anvelopanta cladirii se alia in contact direct
cu mediul extern Si cedeaza energie valoroasa aerului din exterior.
Proiectul c1adirii ar trebui sa prevada 0 supralata minima a anvelo
pantei in raport cu volumul cuprins de constructie. Forma spre care
ar trebui sa se tinda este cubul sau cazul ideal, semislera.
Prezumtia teoretica este insa valabila numai pentru loculnta unifa
miliala izolata.

cu atentie, pentru a reduce pe cit

Fiecare factor activ trebule cercetat
posibil mlcsorarea ilumlnatului

/ /

/1
Ib = a cos x I

G
1000,0

Dependenta cantltatll de radlatil in

cldente pe 0 suprafata de unghlul

de incldenta

"i7- 60

'O[)Og
\;i'4

~~~~~i
100%

::~~:~]]:~
Vanatla anuala a unghlului de incllnare optlm (\ pentru Germanla

116

(j)

f-,

190"\

Ambele efecte au loc Slmultan in doua dlmensluni. cea a vanatl81 unghiulul inaltlmil
$1 cea a unghiu[ul azimutal

PuteTe Instalata P'''Sl

100%
incar
care

Tlpurl

Elemenle
hldrocon

de

hldrocen
'Tale

Pulere de rezerva

CENTRALE HIDROELECTRICE

Parametrl

~QJ

caracle

slruclll

,Istici

Tipul constructiv. forma Si marimea centralelor hidroelectrlce sint de

terminate de condi\iile naturale Si de tipul, forma carcasei, dispunerea
axelor Sl numarul masinilor generatoarelor de curent. Cu cit masinile
sint mai mici. cu atit influenteaza mal putin partea construita.

relca

PlkWj
50%

Fid

'2
1) de asemenea hidrocentrale de acumulare

2) hidrocenlrala cu presiune ridicala (lara acumulare)

CD

Traseul incarcarilor relelei si tipurile de hidrocenlrala

Turbine-Tipu_ri_ _--t--:D_o_m_e_n_i_id_e_u_li_liz_a_r_e_ _
Turbina cu jelliber
inal\imi de cadere (pina la 1.820 m), debite mlci;
-+c-mc-a"-i multe duze pentru debile m~n:'<lri.
.
(Pelton)
Turbina-Francis
lnaltimi de cadere medii (intre 670 ~i 50 en)
pentru debite mari
.
_
Turbina-Kaplan

Debite mari puternic flucluanle

mici (max. 70 m)
. _.

~i

inallimi de cadere
._

Turbina cu traversare Pentru randamente de pina la max. 800 kW pGnlru

(Ossberger)
inal\imi de cadere ~i debite pUlernic f1uctuante

1 ba.z\n de acumu\cue

2 conslruetle de intrars in subleran

3 lunel, conduclti

4 cast!?1 de apa

5 ccnc\udi!. de dlSlnbtJI19 amonla

6 C<1mer:t blocare

7 hldrocenlrala (clad,rea masinilor)

B condueta de dlslnbu\ie aval

9 conduCla sub apa

10 cooSlfuclie de inlrara in subleran

Hidrocenlra:a cu bazrn de acumuJare la ina.ltime $i conducta. runga de

al,menlare cu apa (sublerana)

,~r---,

l'

~~ ,;

cc=====".-----r,7 .
/v"/!'Y/(:,~

/ /

ns

i
A
Secllune \rans ... ersah~

I
I

Plan

Hidrocenlrara cu pres1une scazula Cu turblna in spirala cu ax vertical,

metoda. construclii ina!le

Amonte:r=T

Hidrocenlrala cu turbina cu tub ob

lica $1 pinten

Hidrocentrala cu turbina Francis

verlicala, metoda constructiva in

Tipul de turbina esta desemnat lara c1asificare dupa numarul de rota Iii,
Pompele hidrocentralelor cu acumulare, care inmagazineaza cu curenl
excedentar energia hidraulica, sint pompe centrifugale Si corespund
turbinelor Francis, Si pot sa lie in mai mulle treple penlru a face lata
unor inaltimi mari de alimentare. Turbinele cu pompe sint masini rever
sibile pentru operarea pompe/or Si turbine lor.
Carcasa: turbinele Francis Si Kaplan sin! aliment ate cu apa in general
prinlr-o carcasa spiralata, in caz de randamente Si iMI\imi de cMere
reduse, elicea poate Ii activata de t1uxul dinlr-un jgl1eab. in cilzul turbi
neler Kaplan de randament redus pina la mediu s-a impus turbina cu
tub. a carei elice similara eelei de vapor este plasata intr-un tub. in ca
zul turbinelor cu jet Iiber, carcasa este 0 protectie contra stropirii eu apa
preluerata, Dispunerea axelor masiniler: verticala, erizontala, in c3zul
turbine lor cu tub oblica de regula.
Numarul de ma~ini: randamentul esle distribuil unor masini de mari
me egala. pen\ru optimizarea numarului de masinL Fieeare set de rna
sini este instalat ca un bloc, ale carui trei dimensiuni depind direct de ti
pul si diametrul elicei turbinei @, @, 0, @. Hotaritoare penlru costu
rile de construclie, precum $i pentru 0 functionare lara probleme, este
paz ilion area corecta pe lnal\;me a turbine;; aceasta depinde de Ilpul de
lurbina $i de nivelul deasupra marii allocului de montare. inlreaga cen
trala se compune din blocurile ma$inilor, din blocul de lundare care in
plan are aproape aceeasi dimensiune, $i din lncaperi/e anexe, care sint
grupate in Jurul blocurilor mai sus men\ionate. cu economie maxim~ de
constructie Si de eliminare.
Metode constructive: marimea Si amenajarea incaperii de deasupra
masini/or urmeaza doua tendin\e in afara de cea lip caverna: hal;) cu
macara cu pod rulant, destinata mi$carii celor mai mari components ale
ma$inilor (metoda construct iva tip clad ire rnalla) [Main, Weser]. pe de
alta parte metoda-constructiva in aer Iiber, unde cele mai mari compo
nents ale masinilor sin! mi$cate de ex. cu ajutorul unei macarale cu por
tal situata in aer Jiber (sau cu ajulorul unei macarale mobile) prin des
chizaturi speciale de montare in acopori$ul hidrocentralei situnl In 0
cota exlrem de redusa [Inn, Mosel, Saar]. Dispunere<1 joasa n 1l13sini
lor - care apare In cazul hidrocentralelor de mare presiune $; cu ncu
mulare - tinde sa necesite metoda constructiei prin acepsrire (milsini
orizontale) sau tip pu\uri (masini verticale). in cazul metodei construc
tive de lip caverna, masinile turbinelor sint plasale lntr-un spaliu liber
creat prin excavari de tip minier cu pu\in beton, In roca cit mal solida.

Cltldire conUol

aer liber

rr- --.-- ., --,

;:
;1

;
:

l 459,7
: 2

Secliune camera. s--." 670-n~

Hidrocenlrala cu cladlrea masinilor

in aer Iiber

(j)

Hidrocenlraltl conslruiltl prjn

lurnare

H,drocentrala lip put

Hldocentrill;i tip CJvrrn;'J,

115

ARHITECTURA SOLARA
~QJ

Sera
plante subtropicale umldltate
relativa medle a aerulul
40 - 65%. conti nut ndlcat
de oxigen. locuibila eea
300 de zile pe an

,
,
,

Est

Deschideri mari pentru ventilare

sint 0 conditie importanta pentru
contralul climatIc al serelor In tlmpul
lunilor de vara

,,
,

: L

Dispozitivele parasolare dispuse la

exterior slnt efieiente, deoareee ra
diatiile solare nu aJung in spatlul inte
rior, Insa nu sint foarte durabile. ele
fiind expuse vlntului Si intemperiilor

,
,

- I \

0.0 Copil:

...... 3

III

.... :::"::':':':':':':':':':':':':':':':':':':':':':'~:';:.~:;.~~;?;:~~:::

.:.:.:.:.:.:...:.......:::.:::::.::::::.:.:.:.:....::::::::.::.::.:.:...:.

f4\

Extensii la extenor: necesita maxi

mum posibil de soare iarna, Umbri

Vara atH de umbras cit este neVOle,

Se poate climatlza In mod prefe

incalztre
-2.68 cu gaz

:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.::::..: ....::..: :::..: :..: :..:

f--SS2

Casa solara urbana. gradlna de iarna pe 2 nlveluri Arh.: Eehlp. de proieeare LOG

;~o;""OC,~ '~""~~""""

~~~

QJ~~

Locuinta unilamiliaia cu sera

Arh Bela Bambek. Aiehwald

Posibilita\1 de adaugare de componente vitrate la c1adin existente

-@
1. Camera de zi

2. Loe de luat
masa

3. Sera
4.lntrare

I
Arh. Berndt

Plan parter

Planelaj

Parter

Seetiune

5 Oaspeti
6. Camera
actlv. gosp
7. Bucatarie
8. Semlneu
9.Dormitor
10. Garderoba

~@-@

----------,

I
I

r;-i
!

Subsol

~ (jJ)

Eta)

11.
12
13
14

Functionarea incalzlrii hipoeauste

de perete-timpan

Bale
Depozltare
Oaspele
Camera
COPII

15 Baleon

Planuri
1. Hal
2. Spatlu tehnie
3. Depozilare
4. P,vnita
5. Plvnita umeda
6. Garaj dublu
Windfang

8 Vestibul

9 Camera de zi

10 Loe de luat masa

11 . Bucatarie
12. Camera distnbutie
apa ealda
13. Copil
14 Sera energie
15. Suprafata
inmagazinare
16. Dormllo[
17. Baleon
Arh : Eehlpa de proieetare LOG

118

---

Supralelele pe sud cu 0 inclinare de 55'

pina la 65' lac posibila ulilizarea la maxi

mum a energiei salare pe periaada lunilar

reci de iarntl..
:.:.:.:.:.;.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.;.:.:.:.:.:.:.:.:.::

55 - 65"

0\

~J

:.:.:-:.:.:.:-:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:-:.:.:.;.::

30- 50'

:.:.:.:.:.:.;.:.:.:.;.;.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.;.:.:-::

CD

Suprafelele pe sud cu 0 inclinare de 30'

pin a la 60' sint d,mpOlriva mai adecvale uli
liz~rii energiei solare in anotimpurile de tran
zilie (aceslea sint ano!impurile decisive
pentru optimizarea caselor solare)

0-30'

Supralelele pe sud cu 0 inclinare de 0' pina

la 30' sinI suprafete tlpice de ulilizare a soa
relul de vara (de ex. penlru colecloare plate
penlru inca.lzirea apei menajere). Ele sint
suprafetele cele mal adecvale pentru colec
tarea ,adia\iilor difule

Utilizarea energiei solara

lunclie de inclinare

Combina\ie int,a colectoare cu

dilerile inclinalii

Suprafelele orizonlale ~i cele obiice

sint cu totul adecvate colect<\rii ra
dialiilor difuze

in schimb. lereslrele verticale re

cepteaztl in cazul in care cerul este
acoperll numai pina la 50% din ra
dialiile dlluze

t>d'\ \

~Qt>

"I' /\

ARHITECTURA SOLARA
->o[IJ
Organizarea in plan
in cawl utilizarii pasive a energiei solare. caldura este caplala din
radialia incidenta directa si prin inmagazinarea caldurii de cMre
anumite componente constructive. ea de ex. pereli. pardoseli.
De aiei rezulta organizarea in plan logica. Camerele de zi sl de
sedere utilizate permanent trebuie sa fie orientate caire sud si sa
aiba suprafe\e vitrate marL Este eficient sa se prevada elemente
constructive vitrate in zona de zi si de sedere. Pentru aceasta exista
motive importante:
1. extinderea suprafe(ei locuibile,
2. c1stig de energie solara,
3. zona-tampon termica.

ineaperile mai putin ulilizate, cu temperaturi mai scazute si

neincalzite, cu un necesar mal mic de lumina, ar trebui orientale

catre nord. Aceste incaperi au rolul de tampon intre zona calda a 10

cuintei si climatul rece exterior.

Ulilizarea energiei solare

in utilizarea energiei solare se face distinc\ia intre utilizarea aCliva

si cea pasiva a energiei solare.

Utilizarea activa a energiei solare: inseamna folosirea anumitor

aparate tehnice de ex. colectoare solare, conducte, recipiente co

lectoare, pompe de transfer s.a.m.d. pentru transmiterea energiei

solare.

Acest sistem neeesita investitii si costuri de intretinere enorme .

. Aceste costuri trebl,lie insa amortizale prin economiile de energie

realizate. Pentru eategoria loeuin\elor unifamiliale aceste instala\ii

nu sint eeonomice.

Utilizarea pasiva a energiei solare: inseamna utilizarea anumitor

componente constructive pentru inmagazinarea caldurii, de ex.

pere1i. plansee, elemenle din sticla.

Gradul de eficien(a al acestui sistem depinde de anumiti factori:

1. Condltii1e de clima:
temperatura medie lunara, geometria soarelui respectiv inei
den\a radia\iilor solare, durata de stralueire a soarelui, incidenla
radiatiilor solare
2. Modul de utilizare a energiei solare:
utilizare indirecla; utilizare directa
3. Alegerea materialului de construclie:
capacitatea de absorbtie a suprafetei si capacitatea de inmaga
zinare a caldurii a malerialului de construetie

:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.;.:.:.:.:.:.:.:.:.:.;.:.:.:.:.:.:

Secliune Iransversala a unel case

proiectate numa; penl'U colecla,ea
radiallilor dlfecle (cer senln)

Secliune Iransversala a unei case

pfOiectate numai pentru colectarea
radiatiilor diluze (cer acoperi!)

'1O'/,LJ :'.: .

;:,:e:,::::: ~~::::=~: ::::'!

-----

Utilizare directa. a energiei solare

prin suprafe\e vitrate

Utilizare indirecla a energiei solmo

prin intermediul unui per!te Tromba

NOJple de i<lrn~, Perololo inc:'tlzil in

permanenla. aclloneJz~ ponlru in
ctlpere c<, supralat.1. de iradlcro .1
cardurii. Slralul de <IN dtntre vi!rajul
exterior ~i pere(t:!le Trombo conlrrbu
ie. atunci cind !rapeta sin! fnchlso. (;\
dlminuarea plordonlor lorrmco.

-----------------

-------

SemlsferA

JumAlale de cub

cu 4 unltall
compacle

Clllndru

Plramld6

~
~sep.rale

Oplimizarea supralelelor
Pierderile lermice scad proportional cu reducerea supralelei

Cub intreg

Unele pesle

altele

Zi de iarn~. Radia\iile solare incr

dente inc~lzesc aerul dintre geam Si
peretele Trombe. Prin trapele infe
rioartl. Si superroara deschise aerul
din inca.pere este reclrcuJa,1 $i
inctllzit.

117

RACIREA INCApERILOR
DIN 4701. 4 710 ~ []

II

PI!sen

Harta iZOlermelar

Cea mat mica medle

a doua zile a tempe
raturll aerulul in C
(de 10 Oft in 20 de
ani). p~noada: 1951

CD
r'''-",D"eClie

NE I

ElSE

SV

NV

Medie

lara

Medle
cu

vint nul

vint nul

'-""-_,vlnt,

Luna
'"
Ilanua"e
.
I Februar;e I
; Martie
,
j Aprilre
'
i Ma;
I
I lunl

3.8
5.1
5.5
5.3
4.7
4.9

'Ilulle
August
.
I Seplembr;e
,Oclombr;e
I NOIemb"e
IOecembrie

5.3
4.5
4.5
4.4
4,8
5.1

iAn

4.9

4.2
I 3.9
,3.5
I 39
,3.6
I 3.2

3.9 I
4.5,
3.5 I
4.2,
3.5 I
3.3 I

5.4
6.4
66
6.6
5.7
4,7

2.9
3.4
5.3
3.4
3.5
5.3
31
3.7
5.3
30
3.1 ,5.9
4.0 , 4.0 I 7.7
3.6 , 4.9 : 7.1
'36

4.0: 6.1

6.9
6.8
7.0
6.9
6.2
5.5

6.3
6.7
7.0
7.7
6.3
6.4

4.6
5.2
5.2
5.8
4,9
4,8

46
5.2
5.2
5.8
4.9
4,8

6.3
6.3 I
5.7,
7.0',
8.4
8.1

7.0
7.0
6.4
64
9:',
8.3

6,3
4.4
4,6
4,7
6.7
5.9

5.3

4.4

4,6

6.8

5.2

5,2

I 6.8

4.7

6,7

5,9

Viteza medl8 a vjntulul in m/s: aeroport Frankfurt/Main

"'. Directl

"', vint

NE

SE

SV

NV

Luna "-'-'-"')

Med,e

tara

Medl
cu

vlnt nul

vint nul

2,5

2.5
3,2
3,2

3,9
3,3
3,0

2,3
2,6
3,1
3.7
2.5
2,6

2,1
1,9
2,1
1,9
2,2
1.7

1,3
1,6
1.8
1.5
1,8
1.7

2,7
3.5
31
4.9
2,8
4.2
3.4
5.1
3,0 I 4.2
2,3 ' 3,7

4,0
3,6
4.4
3,6
4.6 ~ 34
4,9
4.0
4,8 : 3,3
4,5 ~ 3,6

lul,e
3.0
2,6
August
3.0
2.6
Seplemb"e 2,9
2,5
Oclombr;e ,2,6
2,3
2,1 , 1,5
NOlemb"e
Oecemb"e 2.6
2,1

1,7
2,0
1,6
2,1
1,3
1,7

1,7
1,8
14
1.6
1,2
1.2

28
2,6
3.4
3.0
3.4
3,8

. 3.8
3,7
4.1
I 4,0
' 4.6
~ 5.4

4.4
4,2
4,2
4.4
5,1
6,1

3.2
3,6
3.4
3.4
3,6
5.0

32
2,9
3,1
3,0
4,0

3.2

2.9
3.0

3,6
3,6

4.0

An

1,9 i 1.6

3.1 I 4.3

4,7

3.6

3,3

3,2

lanuar;e
Februarie
Mart;e
Ap"lle
Mal
lunie

1.8
2,9
3,3
3,9
3,1
3.2

,3,1

2,6

3.3
3.2
39
3,3
3,1

3.7

( ] ) Viteza medie a vintului in m.tS: Bremerhaven

IComponente constructive
I

i Coeficlentii maximi ;Graslmea necesara

Ide permeabilitate
I a mat. termOlzolant
I tara certiflcare 21

!termlca Wi(m.lKJ'
10,60
I Ferestre

Plansee situate sub poduri neamenajate

sau plansee (inc!. acoperlsuri inclinate)

50mm

:Geam dublu sau Izolant

10.45

80 mm

10.70

40 mm

I
I sItuate d.edesubtul sau deasupra unor

Cerintele privitoare la limitarea permeabilitatii termice in cazul pri

mei montari. inlocuiri sau renovari de componente constructive ex

terioare ale unor c1adiri existente nu trebuie sa depaseasca valorile

din tabelul ~ 8) (coeficientii maximi de permeabilitate termica).

Trebuie respectate grosimile materialelor termoizolante. in cazul

planseelor situate sub poduri neamenajate sau al p1anseelor (inclu

siv acoperisuri inclinate) situate dedesubtul sau deasupra unor

incaperi, si care au contact cu aerul din exterior. renovarea trebuie

sa se faca in asa fel, incH

a) invelitoarea acoperisului (inclusiv acoperiri in consola) sa fie inlo

cuita imediat sub invelitoare.

b) placarile sa fie cu placi sau elemente de tip placa. atunci cind
acestea nu sint direct zidite, prinse cu mortar sau lipite, sau atunci
cind sint fixate cofraje, sau
c) atunci cind sint montate straturi termoizolante. sint valabile ce
rinte conform ~ 8) rindul 3,
Intensitati ale vintului
Viteza in m/sec.
o nu este vint
o
7 vint intens
12-14
1-2
1 curent calm
14-17
8 vint furtunos
2-4
2 vint usor
17-20
9 furtuna
4-6
10 furtuna puternica
20-24
3 vint slab
6-8
4 vint moderat
11 furtuna tip uragan
24-30
8-10
5 vint racoros
12 uragan
peste 30
6 vint puternic
10-12

Camere frigorifice
in cazul determinarii necesarului de temperatura redusa pentru raci
rea incaperilor trebuie sa se tina cont de faptul ca diferitele bunuri
mentinute la rece necesita temperaturi. grade de umiditate, circu
latie a aerului. durata de racire respectiv de congelare foarte preci
se ~ pag. 121 CD, in continuare, trebuie tinut cont de caldura spe
cifica a bunului mentinut la rece, de clima. de constitutia construc
tiva, de situare. de caldura iluminatului. precum Si de circulatia in
interiorul incaperii frigorifice. Calcularea necesarului de tempera
tura redusa se face combinind:
1. racirea bunului mentinut la rece sau congelat (racire la punctul de
inghetare-congelare-supracongelare) (0 = m cp ,'"t).
Daca produsul trebuie congelat solid. la punctul de inghet trebu
ie sa i se sustraga caldura necesara, caldura sa specific a fiind
apoi mai mica. Sustragerea de umiditate este de aprox. 5%.
2. racirea si uscarea curentului de aer;
3 efectele de incalzire generate de pereti. plansee, pardoseli:
4. plerderi prin circulatii (deschiderea usii), iluminat (fereastra),

caldura generata de instalatia de iluminat, precum si de functio

narea pompelor sl a ventilatiei;
5, condensarea vaporilor de apa din pereti ~ pag. 127-132.

Racirea carnii

Carnea proaspat taiata este raclta in incaperea de preracire la 280.15 K

pina la 281 ,15 K Si la 0 umiditate relatlva a aerului de 85 la 90% in 8
pina la 10 are de la 303,15 la 288,15 K, apoi in camera frigorifica la
275, 15 K pina la 281,15 K la a umiditate relativa a aerului de 75%,
timp de 28 pina la 30 h. Racirea Si depozitarea trebuie sa se produca
separat. Pierderea in greutate este de 4 - 5% in 7 zile. Astazi se prac
tica tot mai mult racirea rapida in camera frigorifica. fara camera de
preracire, unde carnea este adusa de la 0 temperatura de taiere de
303.15 K la 0 temperatura de depozitare de 274,15 K, la 60 - 80 re
circulari ale aerului pe ora si la a umiditate relativa de 90 pina la 95%.

; incaperl care au contact cu aerul din ext.

i Plansee de subsolun si pJansee care au

100

8) Limitarea permeabilitatii term Ice in cazul primei mont~H1. inlocuiri sau renovari de
componente constructive

120

I I I \1'...

90

contact cu pamintul, pereli si plansee care

I
au contact cu Incaperi neincalzlte
1 Coeflclentul de permeabilltate termlca poate fl calculat luind in cons1derare straturile construc
live eXlstenle.
.
2.. Grosimlle date se refera la 0 capacitate oe conductlvllate termlca A~O.04W/(mKJ In cazul ma
terialelor termOlzolante care trebule montale la constructle sau in cazul matenalelar de can
structle cu alta capacitate de conductlvltate termica. groslmile termOlzolatlel trebule aJustate
corespunzator. Vata mmerala sau spumele plastlce trebuie conSiderate ca avind 0 capacitate
de conductlvltate termlca de O.Q4W/(mKI

80
70

I'-

I I I

0' I 1

Ii-+

I i 1\
:':'-b?'c I I I
"Z(> I I ~
I i
I I '
I I
" I
,

12

Unitllti de limp

I I
i !
I I

16

20

2'
Zile

Tlmp de depozitare ma
xim la temperatun si gra
de de umidltate dlfente
(0 K = 273.15C)

1 Aerisire
2 ". Transmisie
3 =inc~lzire
4

""-30

<525

=Ap~ cald~

~20
E
o

160r~--'---~~-

....

CD

Consumul de energie in menaj

Ap~ cald~

Ap~

88 lilri

rece

281ilri

ENERGIA SOLARA

Pentru 0 gospodarie sint neces

are de persoana cca 1,5 m 2 de
'" colectoare :;;i cca 100 I volum de
3.000 ;;
E
2.500 ~
210
apa in rezervorul de acumulare
C 9
2000 ~
..... @ . Pentru 0 gospodarie cu
::>
~ ~
1.500 ;e
4 persoane intr-o locuinla unifa
1? 6
o
U
miliala penlru produce rea apei
~ 5~~~~~.....~~..... 1000

1000 00 100
150
200

calde este necesar un colector

CI~djre C\J lermo12olal19 mlnim~ ~50W'm~
.--. ClMire cu termOllOla\16 imbuna.la\\\a. ~3:lW.'m)
cu 30 de conducte, cu suprafa\a
- - CJtldire cu lermoizolalie buna ('15aN/ni)
de absorbtie de 3 m 2 . Colecto
--- elMlre CU lerrnoizOla!18 loarte buna (JOW/rrf)
M\ Necesarul de cAldura. Si consumul
rul produce func\ie de gradul de
de combuslibil al loculnlelor in
lunclie de lermoizolalle
lnsorire intre 8,5 - 14,0 kWh
Unghiul de
caldura solara pe zi. Este sufi
cient pentru a incalzi 200 - 280 I
~~~~~~~~I~
A"'--:-----"""'
de apa .....
Fiecare dispozitiv
de energie solara are nevoie in
arice caz de un sistem eonven,
tional de incalzire. intr-un inter
%
100 ,----"-:..r"-'-:
val de limp previzibil soarele nu
poale sa aiba randamentul ne
90 1---1'---+----"..-1
cesar penlru a sus\ine singur
80 I-+----+-~----I
incalzirea.
in utilizarea energiei solare se fa
701--+----+--
ce dislinc\ia inlre ulilizarea activa
:;;i cea pas iva a energiei solare,
60 0
20
40
60
80 90
Unghiul de inclina\ie
Grado Utiliz area acliva a energiei sola~
al colectorului
re: inseamna folosirea anumitor
r nt_
aparate tehnice. de ex. colec
toare solare, conducte. recipien
: Aparat de control
Ie colecloare. pompe de transfer
$.a,m.d. pentru transmiterea e
nergiei solare. Utilizarea pasiva
a energiei solare: inseamna uti
lizarea anumitor componente
constructive pentru inrnagazina~
rea caldurii, de ex. pere\i,
plansee, elemente din 5ticla:
gradul de eficienla al acestui si
stem depinde de anumiti factori:
1. Condi\iile de c1ima - tempera
tura medie lunara, geometria
soarelui respectiv inciden\a
radia\iilor solare, durata de
stralucire a soarelui, energia
radiatiilor solare
3500 0'

c 15
u

C~ld. UZ., C~ld. uz. C~ld. energ.

1982
1995
redus~
Necesarul de c~ldur~ si de apil po\a
bll~ cald~ al unei locuin\e unifamiliale

6.000
5.000

img(lwe corporal~ 53 lJ1ri

Sp~Jal. rule
18 lilri
Spa-la! vase
CUf~\al

Toaleta
saul. galil
Sptllal aulo.

10 htri

allele

4I

gradlfla

7 !lui

lolal 88li1r;

Consumul de

\
~

VSV

sv

total 26 t

ap~

in menaj

~o.,,,,,,,

% ~ '~/Ese

J()()~
,

i~

95ij 0

:il -g ~ l00~
c

~~

/'

Raza de

:0
DC>

Q
{J

.0\
lJ.

SJ("",

actiun~

a soarelui vara

~50_530

Utilizarea radialiilor

n-'--'i

I /130'-1380
_1

cas~~

SE

SSV'<=.':'~SSE

(J)

Producerea apei carde

BO~

IJ lJ
/

:(J~5~

20 I
4I

Raza de actiufle a soarelui iarna

1 .. ColeClor
2,. Tu t sf relur

3 '" DiS,POZiti.V solar de sigurant:t

,v 4 ~ Reglare

()s .., DISPOZ;11l1 s,?lar

(2 6 =

C5 0 QQ

de Inmagazlnare

Sanzor coleclo

~~~"/~I
~ /I'

2. Modul de utilizare a energiei

solare, utilizare indirecta, uti
lizare directa

3. Alegerea materialului de con

:
I
I
I

I
I

...---..--1

.,------"- f1]

Tehnic~ solar~

"'--------v'

struc\ie - capacilatea de ab
sorbtie a suprafetei:;;i capacita
tea de inmagazinare a caldurii
a materialului de constructie.

standard

"-------V

TemperaturA scAzurA

Apa calda. menajera.

incalzire spat1u
pisclna.

cf~:i~::'~",,~~:~:"""

Utilizare termici:!

Ulilizare

lotovol~ (og~arab~

2. Curenl electriC solar: fotovol

a energiei solare

!i(~ee\<_/e~

@ Dispozitiv solar pentru apa menajera.

'------,../

\/ e1
Tehnici solare

lfifll1111l1J

(reprezent~ri

~------,.....-'

schematice)

Diverse tehnologii
1. Caldura solara: utilizare ter
mica a energiei so lara prin in
termediul colectoarelor. No\iu
nea de coleclor esle legala
de acumulare sau captare.
Caldura solara serve:;;le la
incalzirea apei.

Eleclricitate

taiea (FV) este transform area

directa a radiatiilor solare in
curent electric direct cu aju
torul celulelor solara.

119

CAM ERE FRIGORIFICE

~[IJ

III

Racirea oualor
Ouale depozitate la rece sint acele oua care sint depozitate in spatii a
caror temperatura este mentinuta in mod artificial sub +8 C. Ele trebu
ie sa fie insemnate cu ,.oua depozitate la rece". Atunci cind sint scoase
din camera frigorifica, ouale trebuie incalzite intre-o camera de degivra
re cu c1imatizare, atunci cind temperatura externa este cu peste 5 C mai
ridicata decit cea din camera frigorifica, aceasta pentru a preveni con
densul. Suprafata camerei de degivrare trebuie sa reprezinte circa 12%
din cea a camerei frigorifice. Durata de incalzire este in cazul sferturilor
de lada de circa 10 ore, in cazul celor intregi si al jumatatilor de lada de
18 pina la 24 de ore. Depozitarea sferturilor de lada in camera de degi
vrare: circa 5.000 pina la 6.000 de oua (circa 400 kg brut) pe m2 .
Lazile pentru 500 de oua au 92 cm lungime, 48 cm latime si 18 cm
inaltime; pentru 122 duzini = 1440 bucati 175 x 53 x 25 cm.
Se calculeaza 10- 13 lazi la 30 de duzini pe 1 m3 spatiu de camera
frigorifica; deoarece un ou cintareste 50 - 60 grame, rezulta 180
220 kg de oua pe m3 . Pentru 10.000 de oua la 2,8 m3 net. 2 milioa
ne de oua = 15 vagoane.
Pentru export, ouale trebuie ambalate in lazi de cite 1.440 bucati;
ouale ambalate in talas au 0 greutate bruta de 80 pina la 105 kg. in
cazul oualor egiptene 70 - 87 kg, daraua, adica, greutatea lazii goale
si a talasului este de 16 - 18 kg. 1 vagon contine 100 1/2 lazi de ex
port = 144.000 oua sau 400 de lazi "pierdute" a cite 360 de bucati
Lazile normale germane pentru 360 de oua au 66 cm lungime, 31,6
cm latime si 36,1 cm inaltime (asa-numitele lazi pierdute). Ele pot fi
impartite in doua printr-un perete median. Insertii de carton. Lazi din
lemn uscat de molid; pinul nu este adecvat. in cazul depozitarii a 7
lazi pe inaltime, la 1 m2 revin net 10- 11.000 oua.
Este utilizat aer uscat de 75% in cazul ambalajelor care nu permit
intrarea aerului, in lazi cubice a cite 360 de bucati in elemente de
carton. Daca ouale sint expuse la aer, umidltatea aerului poate fi de
83 - 85%. Umiditatea aerului este controlata prin supracongelare
apoi incalzire a aerului in canalul de presiune.
Pierderea de greutate in cazul depozitarii la rece in primele luni de
depozitare este mai pronuntata decit in lunile urmatoare. Dupa 7
luni este de 3 pina la 4,5%. Conservarea oualor in atmosfera gazoa
sa de 88% CO 2 si 12% N dupa Lescarde-Everaert. Autoclave um
plute cu gaz in incaperi cu ODC. Mentine compozitia naturala a oului.
Importanta este constanta temperaturii si umiditatii. Ozonul este de
seori introdus in camerele frigorifice pentru oua.
Necesarul de temperatura redusa pe timpul depozitarii la 1 m2 su
prafata este de 3.300 - 5.000 KJ/zi. Este mai ridicat pe perioada cind
sint aduse ouale. Durata de depozitare este din aprilie/mai pina in oc
tombrie/noiembrie.
Racirea !?i congelarea vinatului ~i a carnii de pasare
Vinatului mare (cerbi, caprioare, porci mistreti) trebuie sa i se scoata
maruntaiele inainte de congelare, in cazul vinatului mic (iepuri, iepu
ri de casa, pasari) aceasta nu este necesara. Congelarea are loc in
cu animalele nejupuite respectiv nejumulite. Se face cu vinatul
alirnind liber, depozitare in gramezi pe podea cu grilaj. Circulatia ae
rului trebuie sa fie intensa la congelare, slaba la depozitare. La 1 m2
suprafata de podea (3 m inaltime) poate fi depozitat vinat congelat in
urmatoarele cantitati: circa 100 iepuri, sau circa 20 de caprioare, sau
circa 7 - 10 cerbi. Gradul de umiditate la _12 0 C este de circa 85%.
Pasarile de casa nu trebuie congelate si depozitate impreuna cu
vinatul, deoarece ele necesita temperaturi mai scazute datorita
continutului in grasimi si sint sensibile la mirosul vinatului. Racirea
pasarilor se face la ODC si la 80 pina la 85% relat. umiditate relativa
a aerului, atirnate de suporturi sau in apa cu gheata; pentru depo
zltare la 0 C si 85% umiditate relativa a aerului, durata de depozi
tare este de circa 7 zile. Congelarea se face la circa -30 pina la
-35 0 C. depozitarea la circa -25 0 C si 85 - 90% umiditate relativa a
aerului. Durata de congelare pentru 0 gaina la 0 viteza de circulatie
a aerului de 2 pina la 3 m/s este de aprox. 4 ore. Supracongelarea
in saculete vidate din latex are loc conform metodei Cryovac. Puii
tineri ingheata complet in 2 pina la 3 ore.
Durata de depozitare la -18 0 C este de circa 8 luni. Pentru a pre
veni rincezirea, carnea de pasare este impachetata in mod imper
meabil la vaporii de apa in folie de polietilen.

122

Fabricile de bere
Culoarele pentru malt +8 pina la + 1ODC.

Necesar de frig pe m2 suprafata 5.000-6.300 KJ 'zi

Pivnita de fermentare: durata de fermentare intre 8 si 10 zile la +3,5

pina la +6C

Necesarul de temperatura redusa pe m2 suprafata podea de 4.200

- 5.000 KJ/zi

Necesarul de temperatura redusa pentru racirea putinii de fermen

tare este de 500 pina la 630 KJ la 1 hi ingrediente fermentate si zi.

Pivnita de depozitare -1C pina la +1,SOC.

Necesar detemperatura redusa cca 20- 25 W m3 , referitor laincape

rea goala respectiv 2,5 - 3 kcal/h la 1 hi capacitate de depozitare.

Randamentul de racire instalata este de circa 2,1 pina la 2.3 W hi

productie anuala.

Racirea spatiilor in general

Din motive de rezerve si de siguranta. instalatia de racire are 0 ca
pacitate mai mare decit necesarul calculat. Durata de functionare a
instalatiei de racire este considerata a fi de 16 pina la 20 de ore pe
zi in cazul camerelor frigorifice si de congelare: in cazuri speciale.
de ex. pentru a se profita de tarifele la energia e',ectrica. pot fi mai
scurte. in cazul camerelor frigorifice pentru carne. randamentul de
racire nu trebuie ales prea ridicat, pentru a se garanta astfel durate
de funclionare suficiente si aerisirea necesara a spatiului chiar si in
cazul unui necesar de frig mai redus.
Pentru camerele fngorifice ale unor companii mici cu 0 temperatura
de circa +2C/+4C si un schimb de marfa de 50 kg i m2 zi: urmatorul
label serveste drept reper pentru calcularea necesarului de frig si a
randamentului necesar al instalatiei de racire.
Suprafata podelei
camerei frigorifice m2

5
10
15
20
25
30

Necesar de frig
KJ/zi
50.000
82.000
111.300
138.600
163.800
187.000

Randamentul
instalatiei de racire
870
1.400
1.900
2400
2.850
3.250

in mod aproximativ se poate calcula mai departe:

camere frigorifice la cladiri multietajate: 5.000-8.400 KJiZi m2

depozit cu congelare in c1adire doar cu parter: 1 .050-1 .700 KJ/zi m3

Ocupare pe m2 suprafata, depozitare cu atirnare dupa scaderea a

cca 15 pina la 20% pentru circulatii:

berbec 50 - 200 kg (5-6 buc.). porc 250 - 300 kg (3-3 1/2 intreg.

6-7 jumatati), vita 350 kg (4-5 sferturi de vita)

Pe metru de circulatie alirnate de sina joasa:

5 jumatati de porc sau 3 sferturi de vita sau 2 -3 vitei.

Distanta intre axele tuburilor pentru sina joasa: circa 0,65 m,

inaltimea pina la axul tubului este de 2,3 pina la 2,5 m.

Distanta de la sina la sina pentru sina inalta: 1.20 pina la 1,50 m cu

trecere libera. inaltime in cazul sinei tubulare de 3,3 pina la 3,5 m

Pentru un metru de circulalie de sina inalta cu at1rnare: 1 pina la

1 1/2 (2 plna la 3 jumatati) vita funclie de dimensiuni

Necesarul aproximativ de frig in cazul racirii carnii:

camere cu racire rapida 21.000 - 31.500 KJ/m 2 zi

camerele cu racire ullrarapida -4.200 KJ/m 2 h

Depozitari pentru carne congelata

Ocupare pe m 3 volum incapere:
berbec congelat.
. ..... 400 - 500 kg
porc congelal . . . . . . .
........
. . 350 - 500 kg
vita congelata . . . .
. . 400 - 500 kg
inaltimea unei stive de depozitare in mod normal 2.5 m
Graslmile devin cu timpul rincede ca urmare a influentei luminii si a
oXlgenului, ceea ce limiteaza durata de depozitare
Camera de saramura: temperatura: +6 pina la 8 c
necesarul de frig la m2 suprafala este 4.200-5.000 KJ/zi
Saramura din recipientele de saramura atrage umiditatea din aero
Un vagon de tren de 150.00 kg sarcina utila de incarcare poate prelua
170 de jumatali de porc suspendate pe 0 suprafata de podea de 21,8 m2.

Temperalura

Bun I,nu! la rece

Fabrica de bere
pivnila de depozit. a berH 274,15-274,65
spaIii de depozit. hame, 273,15-271,15

in%

M.
M.

90
75

61ul1~

Carne
carne de v'ltA

carne de pore
Carne de berbec ~i vltel
mAruntaie
carne congelala
carne afumala, cirnali

f----------

272,65-273,65 M.
271.15-272.15 M.
274,15-272,15 M.
273.15-274.15 M.
258,15-255,15 i.
283,15-274,15 M.

80-85
80-85
8CHl5
75-85
85-90
75-80

265,15-263,15 M.
272,15-273,65 M.
258,15-255,15 M.L

85-90
8CHl5
85-90

15 zlle
15 zlle
15 zile
3 zile
10luni
61uni

Vinal si pasare

vinal congelat
pasare proaspala
pasare conge lata

91uni
8 z,le
4 -10 luni
in fC\. de grAsimi

e---Peste

radt in gheata
congelat. pesle gras
congelat, pe~te slab
pesle saral

273,15-274,15
250,15-245,15
253,15
271,15

272,65-273,65

P.

75 - 85 je
n.Packg.

272,15-277.15
263,15-259,15
275,15-277,15
274,65-277,15

P.
M.i.
M.
M.

75-80
80-85
80-85
70

i.
i.
M.

5 -10 zlle
81uni
121uni
10luni

100
90-95
90-95
85-95

Qua

ouA in camera
frigorrlica
Unto laple, brinza
unt. depozil. lermen scurt
unl. depozit. de durata
brinza. moale
depozlt. brinza, svaiter

CAMERE FRIGORIFICE
RAclREA $1 CONGELAREA CAR NII- QJ

Umidilale Perioada.
de depozllare
relaliva
a aerului

Cire. aerulul
M. = medie
P. =: puterniGa.
i. = intunecat

8 -10 luni

pina la 6 sapt.
121unl
2 - 61uni
4 - 121unl

Procesul de conge/are modifica starea 5i distributie apei continute

de carne, insa compozi\ia carnii nu se modi fica.

Congelarea carnii de vita se face la 261,15 K, a celei de porc la

258,15 K, la 0 umiditate relativ::l de 90%.

Durata congelarii: berbecul, vi\elul, porcul intre 2 si 4 zile; sfertul din

spate al vitei 4 zile, slertul din lata a/ vitei 3 zile.

Decongelarea corespunzatoare se lace timp de 3 pin a la 5 zile /a

278,15 K-281,15 K si reda carnii starea de prospe\ime.

Mai nou - in principal in America - are loc procedeul de congelare

rapida la temperaturi de 248,15 - 243,15 K si la 120 pina la 150 re

circulari ale aerului pe ora.

Avantaje: pierdere redusa a greutatii, crestere a Iragezimil, inlocui

re a procesului de maturare, pierdere scazuta a sucului, consistenta

si rezisten\a mari dupa decongelare.

Durata de depozitare depinde de temperatura de depozitare, de ex.

pentru carnea de vita, la 0 temperatura de 255,15 K durala de de

pozitare este de 15luni, la 261,15 K, de 4luni, la 263,15 K de 3lunl.

intr-un volum de depozitare de 1 m3 pot Ii depozitate 400 pina la 500 kg

berbec, 350 pina la 500 kg pore, 400 pina la 500 kg vita, la 0 inaltime

normala de stiva de 2,5 m.

~----------

Temperatura
de depozitare DC

Durata de
depozitare (I~ni) .

-18
-12
- 9,5

15
4
3

Carne de pore

-18
-10
- 9,5

12
2-4
1

Coapse de pore

-18
-10

Gaini

-22
-18
-12
- 9,5

pina la 18
4
pina la 10
2

Curcan

-35
-23
-18
-12

peste 12
12
6
3

Tipul de carne

Legume
conop;da
lasole, uscata

272,15-273,15
278,15-280,15
mazare, in pastaj
273.15
caslravetl, dep. la vedere 273,15-277,15
276,15-279,15
cartofi
276,15
varza acra
273.65-274,15
sparanghel
272.15-272 ,65
spanac
273,15-274,15
rosii, coapls
271,15-270,65
ceapa
legume congelale
~15-255,15
-~

M.

M.

90
70-75
85-90
85
85-90

M.
P.

4sAptAminl
9-12Iun;
1- 2sapt.
1 - 2sapt.
6 - 91unl
6 - 91uni
4 saplamini
8-10 zile
10 -14 zile
6 -8luni

85-90
90
80-90
75-80

6-1_~

85
90- 95
85
85
90-95
90
90
85
85 - 90
80 - 85
80 -85

2 - 4 sapl.
3-10sapl.
1-2luni
3saplamini
1- 81unl
2-3sapt.
2-4Sapl.
5-6 sapt.
2- 6 sapt.
3-6lunl
1- 21uni
6 -12luni
9-12Iun',

Carne de vita

Frucle

277,15
272,15-276,15
mere, dupA tip
273.15-275,15
porlocale
284,65
banane
271,15-275,15
pere
272,15-274,15
capsun;
273,15-274,15
cirese, coacaze
273,15-275,65
prune
273,15-274,15
agrise
272,65-275,15
slruguri de vin
275,15-278.15
Jamii
Iructe sl sue de Iruele congelale 250,15-255,15
272,15-277,15
fructe uscate

ananas

M.
M.
M.
M.
M.
M.
M.
M.
M.
M.

70-75

Plante si 1I0rl

Jiliac !;Ii flori de mai

lrandaliri
1I0rl I~ialo

..._--
Produse din blana Sl lina
cocon' de vPerml de mal~se. aoestezla\1
produse din blana
produse din lin~
piei

269,15-266,15 M.
272,15-270,15
275,15
M.

258,15-253,15 275,15-271,15
275,15-278,15
274,15-275,15

Piine. lalna Sl altele

pline. fainoase

281,15-283,15
275.15-277,15
produse finile panilicaHe 279,15-281,15
277,15-279,15
eioeolala-depozil
280,15
cereale, uscate
lain~

Vinuri !;Ii sucuri

yin de Rin si Mosela
vin de BordeauK si Burgundia
vin de mere, must de struguri
snapsun

Diverse
camere Ingo. de reslauranle 275,15
279,15-281,15
vitrine
produse alumatedepaz;lare 283,15-276,15
(bl~nuri)

L...

conserv. inghelala alim.

inctlp. piSl:' de gheatA anlficialA
pSI~ de gheala artJlK:iala. gheala
camer~ priciuri cadavre
c~'1i in biblioteci

CD

80 -85

265,15-261,15
288,15
268,15
268,15
291,15-297,15 M.L

55-65

-~

90
80
95

279,15-284,15
283,15-284,15 273,15-274,15 276.15

80
90
85

Condilii prielnice de depozi!are penlru bunur; tinute la reeB (273,15 K = OC)

--

51/2
4

---~-~

~._.

Temperatura $idlJrata de depozilare

Racirea pe~lelui
PesIii proaspeti pe gheata la 272,15 K si 0 umidilate relativil de 90
pina la 100% pot fi tinu\i proaspeti 7 zile. Durate mai lungi de depo
zitare se obtin prin utilizarea de gheata bactericida (hipoclorura de
calciu sau caporit). Pentru 0 depozitare mai de durata la 248,15
233,15 K eventual se glazureaza cu apa dulce pentru a opri aerul 5i
a impiedica uscarea.
Lazile pentru peste au 90 x 50 x 34 = circa 150 kg.
Racirea unlului

Durata de depozitare la 265,15 K a untului racit este de 3 pina la 4

luni, la 258,15 - 252, 15 K = 6 pina la 8luni, la 252,15 K. La mai pu\in

= 121uni.

Umiditatea relativa a aerului este de 85 pina la 90%.

Recipientul pentru unt are 600 mm inMime, 0350 pina la 450 mm,

greutate 50 pina la 60 kg.

Racirea fruclelor ~i a legumelor

Important: este necesara 0 preracire imediata, deoarece 0 scM ere

a temperaturii la 281,15 K produce 0 amlnare a coacerii cu 50%.

Durata de depozitare: depinde de calitatea aerului (temperatura,

umiditate relativa, miscare), de tip, de coacere, de constitulia tere

nului, ingrasamint, clima, transport, preracire 5.a.m.d.

121

TEHNICI DE VENTILARE A INCApERILOR

DIN 1 946 ~
Urmatoarele stadii de tratare in cazul instalatiilor de ventilare si c1i
matizare sint uzuale.
1. Filtrarea
Curatarea aerului de particulele mari de pral (manme a lirelor de 5 - 50):
a) placi liltru metalice unse cu ulei in rame-liltru de aer sau liltru au
tomat de circulare.ln special pentru ventilarea spatiilor industriale.
Dezavantaj: antrenarea de pulbere de ulei.
b) straturi uscate de liltrare din libre textile sau de sticla in cadre de
metal, nu pot Ii regenerate, si in varianta de liltru cu banda-rulou
cu curatare automata.

II

Curatare lina respectiv separare de luningine:

c) liltre electrostatice de aero Pralul este ionizat si depozitat pe placi
metal ice incarcate negativ. Rezistenta loarte redusa a aerului.
Dezavantaje: camere de liltrare mari, curatare cu apa calda.
d) filtrare lina prin mediu filtrant din hirtie sau libre de sticla. Avantaj:
realizare ieflina, nu are loc coroziune in caz de aer agresiv, si
guranta de lunctionare ridicata. Dezavantaje: rezistenta a aeru
lui mai mare decit la liltrele electrice, creste odata cu gradul de
murdarire, rezulta disturbarea economiei de aero
e) spalarea aerului indeparteaza pralul respectiv aerosolii si vapo
rii acizi, insa nu Si luninginea, de aceea a nu se lolosi in zone in
care incalzirea se lace cu pacura.

Clasa
de filtru

Gradul medlu Ao ' de

separare a prafulul
Slntetlc In %

Gradul medlu de eflcienla Ern

contra prafului atmosfenc

in%

EU 1
EU 2
EU 3
EU 4
EU 5

40" Em < 60

EU 6
EU 7

80 Eo, < 90

EU 8
EU g1,

90

E", < 95

95

E",

1)

G)

Filtrele de aer cu un grad medlu de eficienta ridfCat pot deja corespunde unei c1as'
de filtre de material suspendat conform DIN 24185
Filtrele de aer sin! cJasiflcate conform DIN 24 185 in clase de filtre

2. inc~lzirea aerului
a) in cazul instalatiilor de incalZire cu gravitatle-circulatie cu com
bustibili solizi posibilitati de ajustare limitate
b) aparate incalzite electric, cu gaz natural si pacura Pot Ii bine
reglate.
c) incalzire cu vapori de presiune scazuta, apa calda si lierbinte,
Registru de incalzire cu tub cu nervun din otel zincat sau tub de
cupru cu lamele din cupru respectlv aluminiu. Reglabil blne,
simplu, independent de cosuri de lum.
3. Racirea aerului
In special pentru industrie, atunci cind trebuie mentinute intregul an
o temperatura si 0 umiditate constante, de asemenea pentru cladiri
comerciale si de birouri, teatre si cinematograle vara.
a) racirea aerului cu apa din retea sau de tintina. la 0 temperatura
de 13C. apa de tintina trebuie lasata sa se inliltreze inapoi pe
cit posibil din cauza mentinerii nivelului apei Ireatice. Racirea cu
apa din retea este interzisa in majoritatea oraselor, liind neeco
nomica din cauza pretului ridicat al apei. Fintinile necesita aviz al
Autoritatii apelor.
b) dispozitive de racire cu compresor conlorm UVV-VBG-20 tehno

124

llJ

logii de racire DIN 1946, trebuie sa utilizeze relrigeranti non-toxici

Frigen 12 sau Frigen 22 (F12, F22) s.a.m.d. Atunci cind dispozi
tivul de racire este amplasat direct linga centrala de climatizare.
evaporarea directa a relrigerantului trebuie sa se produca in ra
diatorul dispozitivului de climatizare. incepind din 1995, lunctio
narea cu FCKW este interzisa!
c) in cazul unor instalatii mai mari, racirea apei sau apei sarate are
loc in circuit inchis cu distributie cu pompeo Avantaj: centrala de
racire este intr-un loc, unde zgomotul si vibratiile nu deranjeaza.
Functionarea loarte sigura. Astazi sunt disponibile sisteme com
pacte de apa rece si instalatii complete de racire.
Pentru centrale de racire mari:
d) comprimarea relrigerantului intr-un turbocompresor ermetic (in
stalatii complete cu maslni cu compresor, racitor de apa si con
densator), vibratii scazute. loarte putin zgomotoase.
e) dispozitive de racire cu absorbtie cu tandem de substante bromura
de litiu-apa. Prin evaporarea apei i se sustrage apei ce trebuie racita
caldura; vaporil de apa sint absorbiti de solutia de bromura de litiu
Si evaporati permanent in circuitul continuu, apoi se condenseaza
din nou Si sint livrati pnmului proces de vaporizare. Dispozitiv loar
te putin zgomotos. lara vibratii, cu necesar mic de spatiu.
I) racire cu jet de vapori: cu ajutorul jeturilor de vapori cu viteza mare
este produsa presiune negatlva intr-un recipient. Apa de racire care
circula este pulverizata Si vaporizata liind simultan rac/ta. Apa rece
este dusa in dispozitivele de racire a aerului ale instalatiei de cli
matizare. Aceasta racire este aplicata in domenlul industriaL

in

cazul tuturor Instalatiilor mecanice de racire caldura condensa

torului trebuie el/minata. Pentru aceasta exista: condensatoare
racite cu apa, dintre care unele sint racite cu apa de tintina sau apa
circulabila, sau condensatoare racite cu aero in cazul condensatoa
relor racite cu apa, dispozitivul-tintina necesita aprobarea Autoritatii
apelor. In continuare trebuie sa se cerceteze cu atentie daca apa de
tintina contine eventual componente agresive, care ar putea dauna
condensatoarelor instalatiei de racire. Eventual pot Ii montate con
densatoare cu apa de mare (Iactorul cost). In cazul apei circulabile
este necesara 0 instalatie de re-racire (turn de racire). In turnul de
racire apa care circula este improscata prin duze, curge peste stra
turi de material granulat, este sullata prin aer (racire prin evapora
re). Turnurile de racire trebuie amplasate mai departe de cladiri sau
cel mai bine pe acoperisuri, din cauza zgomotului produs. Acelasi
lucru este valabil pentru condensatoarele racite cu aero
4. Spalare, umezire, racire prin evaporare
Spalatoarele de aer umezesc aerul prea uscat atunci cind sint se
tate corect. ele pot de asemenea curata aerul intr-un anumit grad.
Prin saturare, adica marirea continutului absolut de apa al aerului in
spalator poate avea loc simultan "racirea prin evaporare" (0 posibi
litate ieflina de racire pentru instalatii de climatizare industriale in
zone cu aer sarac in apa).
In spalatorul de aer apa este pulverizata lin cu ajutorul pompelor Si
al duzelor de improscare. Se labrica cu tabla de lier zincata sau sint
zid/te impermeabiL respectiv betonate. Un rectilicator de aer res
pectiv table de ricosare a apei impiedica scurgerea ape/ in camera
de climatizare.
Alte instalatii de umezire:
a) recipiente de evaporare situate pe un corp de incalzire sau pul
verizator
b) dispozitiv central cu vapori sau recipiente de evaporare incalzite
electric. Dezavantaj: calcilicarea.
c) pulverizatoare clrculabile (aparate cu aerosoli) utilizabile numai
pentru mici cantitati de aero

L-----

Circulalia aerului esle produsa de diterenle de presiune, respectiv

disturbari ale echilibrului ca urmare a:
1. diferenlelor de temperatura}
2. vlntului natural
3. ventilatoarelor
,.
..,

"aerisire naturala" terestre, U$i, pu

luri de aerisire ",aerisire mecanica"
disp. de admisie, de eliminare a
aerului $; instalatii de c1imatizare

TEHNICI DE VENTILARE A INCApERILOR

DIN 1946 Sursa: Zentralverband Sanitiir, Heizung, Klima (Uniunea Central a

Sanilare, Incalzire, Ventilare), Rathausallee 6, Sl. Augustin
Directive generale de proieclare pentru Instala\iile de ventilare
$1 cllmalizare DIN 1946
Umiditatea aerului din incilpere: pentru contort, limila superioara a
umiditatii din aer este de 11,5 g apa la 1 kg de aer uscal.
A nu se depa$i 65% umiditate relativa! Curentul minim de aer exte
rior de persoana la m3/h la cinematografe, sali de festiviU3ti, sali de
Jectura, hale de expozilii, spalii de deslacere, muzee, hale de sport
esle de 20 m 3/h. Penlru birouri individuale, cantine, sali de $edinte,
camere de odihna $i pauza, sali de audilii, camere de holel30 m 3/h,
restauranle 40 m3/h, birouri de mari dimensiuni 50 m3/h.
Admisia aer proa.s~l

Ghona de e~ITac1Je prOduso de combustl6

$1

&.t"antA

il

-8~

~
~

J
Q)

.5

~~
1~

jj
-8~

.~~

.:;

j"
.1'!

d-~

-8;

~.

J!

'jj

~il.
~~

fa

~2

S~

1l~

-8l!

EO

ila

g~

h
.!l~

proasp~l

VentilalOl CU e;r1raC\18

B:

>

Clasificarea tehnicilor do ventilaro

Instalatiile de ventilare se monteaza pentru a se asigura un anumit

climat allncaperii. De aceea Irebuie lndeplinite urmatoarele cerinle

de la caz la caz:

a) elimin area din incaperi a impurita\ilor din aer: substanle mirosi

toare, daunatoare, balasl.

b) eliminarea caldurii perceptibile din lncaperi: aer cald $i aer rece.
c) eliminarea caldurii latente din lncaperi: curente de entalpie ale
aerulu; de umiditicare $; de dezumiditicare.
d) menlinerea presiunii de proteclie: menlinerea presiunii In cladiri
ca protectie contra circulaliei nedorile a aerului.
Majoritatea cerinlelor de la punctul a) slnt rezolvate de obicei prin
tr-o conlinua inlocuire a aeru/ui (aerisire) $i/sau 0 tratare adecvata
a aerului (filtrare). Cerin\ele de la punctele b) $i c) slnt lndeplinite de
regula printr-o tratare termodinamica adecvala a aerului, lntr-o
masura limitata $i prin lnlocuirea aerului. Cerinlele de la d) se lnde
plinesc prin curente de mase de aer admise $i eliminate de caIre di
verse ma$ini.
1. Ventilarea natura/a

o venlilare necontrolatil 0 produc mai pUlin peretii decit rosturile te

reslrelor, ale U$ilor $i ale cutii/or de obloane, ca urmare a vlntului.
"... ca urmare a termoizolarii crescute a cladirilor nu mai este suti
cienta ventilarea prin rosturile neetan$e ale terestrelor 5i u5i1or,
deoarece coeticientul de permeabilitate termica a rosturilor in cazul
tereslrelor actuale este de

m3

= h m (da Pal 2/3 .

Din acest motiv poate ti necesar sa se prevada In construclia de 10

cuinte 0 ventilare controlata cu dispoziliv mecanic de ventilare $i ae

risire $i eventual de inlocuire a caldurii pierdute."

Ventilarea prin fereslre - pag. 184 G) - este In general sufi

cienta pentru camerele de locuil.

Avantajoase sinI tereslrele glisanle, la care aerul exterior intra In

partea de jos, In timp ce aerul interior iese la partea superioara.

aerisire intensa 0 produc "... instala\iile de ventilare confirm DIN

18017 pentru bai $i We-uri tara lerestre, precum 5i eliminarea ae
rului prin ghene, insa trebuie sa se aiba in vedere suficiente posibi
litali de inlocuire a aerului prin elemente de trecere sau spalii nei
'zolale din anvelopanta cladirii $i tereslre.ln plus trebuie sa se incer
ce 0 admisie tara curent a aerului exterior."
Instalarea in perete de ventilatoare pentru admisia $1 eliminarea ae
rului produce iarna curent. Mai bune sint dispozltivele mecanice de
ventilare (ventilarea locuin\elor DIN 1946).

'
.: _. I}
v __ .

lnc..'l.zlroconlrnl.1
",,"cold.>

Dormilor

28

'c
.If 25

.f
0

'6

~
\.::!.J

25
24
23
22
21

II
I'

II

./

IIII

./

........

....

II
I

20

20

21

22

23

24

25

26

27

30

'C

32

'.

0.3

V--

I~

- voo;l,nlOnl<l!lrJ nI,)(116
- !t'f1'p'lf;1!U'n, lWfUhJI <;0 l1ptcp'O dtl

ll'trnpol,lltJI.1 .':.upt<l't'I,!IOr d,'I:, l1rf,lnl.!

In

"',10'1 (16 olCf'''irOi't SO Pf0'illp,jll"

- ccndll(l'ro A ""'ulul cu cUfonl lur

bL.l~nr

de .\fI10r,!UC

- "':tIO<lf{l modl(l l\rllrne!'c.l :J. ",ll.. rOI

il.llfUIUI Inlr un lac PfI 0 d\lf:tr.'1 do

m"'\urtl dOl min

~OO!i

- 5011:0r dtl m.'\~ur:tfd a VI'U!t'l ell C

cOI1!il:lI'I.'1 (J(lllll'p dtl rn.H ?"l ~l e,l

facItHl!i!IC,'\ co'\'nus in ;lnlt'lf.*~ 111

fIX\\\ a(o cUlonlulill mndtlnl
admll.

Sf!

0.1

I-

- mJ.lill10 do ""101:'1 dd SCllfl:! di,Jrtll.'\.

._ .. -

- f---.

C:lfe pol II Mull'ph al v"lonl mll(lll

"ntm<ll'(o
- dllp.'\o;1rI ;II.} VI!(l1,11I1r (IlHrMISl1 :1,10
;ll'tr"lw dll pi"., 1;1 10... III TlII\:l 1 O~u
din \onmll'l do m,'\lllJrnre
Nu '" f\dn"t

23

24

25

26

27 - ~:~~S;~f:IOSi~::'>:i~~l~;: '~~l()~.dUdlll

Temperalura aerului din ir.capere IF!

f~t,'\11 n6~1i1\iOn.1rll

Curba limite] superioare a vrtezelor confortabile ale aerului din

CulOri
Aer cxlorror
Aer admrs

,.li'.'

~ "\
!;j

Curb.. asIa v:llab,I.'\ ponlru

- gl<ld do .1C\lV't,110 t

jj

29

28

Tempcratura aerulUi odenor I"

a ae(ului din incapere

0.2

.-----

~..A"""

1\

+
I mls

dubru~

..I

11
Domenlul temperaturu confortabtle

f3\

Camer~ do II

Schema de principlu a unei instalalii cu "gaz cu curent

0.4

'" 0,1

ae'

AOlsa
extraetie aer

inc~peri

Aer elimmat.,'.... zat AE/AU

Aer ore. (byp;\ss) AC

vIHdo
v(lrdo
g;\lbon
g,1lbcn

Aor amsslOC<l1

POltOG\I\U

AEX
AA

AAM

Schema une; inslalatii de climatizare

123

.'

I.
I,. )

1'\

,~.;

Instalatii de climatizare cu presiune ridicata

Sectiunile transversale mad ale canalelor instalatiilor de climatizare
cu presiune scazuta sint adecvate numai pentru necesarul de aer
pentru transportarea caldurii iarna, respectiv transportarea racorii
vara, insa nu pentru necesarul de aer in general. Instalatiile de cli
matizare cu presiune ridicata necesita circa 1/3 din cantitatile nor
male de aer pentru ventilarea cu aer curat din exterior, aici trans
portarea caldurii, respectiv a frigului fiind efectuata printr-un sistem
de conducte de apa la fel ca la incalzirea centrala. 1 m3 de apa poa
te transporta de cca 3.450 ori mai multa caldura dedt 1 m3 de aer.
Sub fiecare fereastra este un convector de climatizare (aparat cu in
jectie) cu duze speciale de eliminare a aerului si schimbator termic.
alimentat de catre centrala cu aer c1imatizat si apa racita sau in
calzita. Reglare numai la schimbatorul termic. Cantitatea de aer mai
redusa face posibile centrale mai mici. respectiv prepararea fara pro
bleme a aerului. Aerul exterior este curatat cu prefiltru si filtre foarte
fine. intreaga cladire este sub 0 usoara presiune pozitiva, fapt ce
face ca rosturile neetanse sa nu produca practic nici un elect.

II

TEHNICI DE VENTILARE A iNCApERILOR

~[IJ

acoperis sau etaj pentru instalatii in mijloc.

o dispunere costisitoare este cea cu put principal pentru aer Si dis

tribulie orizontala pe fiecare nivel de-a lungul coridoarelor, cu con
ducte ramificate directionate catre exterior sau imediat in spatele
fatadei deasupra ferestrelor, fie care la nivelul de dedesubt. trecind
prin goluri operate In planseu deasupra.
Adlncimea max. a biroului pentru instalatii de climatizare cu presiu
ne ridicata este de cca 6 m, altlel este necesar un sistem supli
mentar pentru racirea aerului. Adlncimea max. a cladirii fara sistem
interior este de 2 x 6 = 12 m + coridor. Eliminare prin suctiune a ae
rului se face prin peretii-dulapuri de pe coridor, respectiv deasupra
coridorului si prin WC-uri. Instalatiile cu presiune ridicata nu recir
cula aerul, deoarece cantitatea de aer este deja redusa In masura
necesara pentru 0 ventilare fara probleme. Pentru functionare re
dusa. trebuie redusa In centrala cantitatea de aer primar.
InstalaUi de ventilare pentru bucatarii
Bucatariile mari VOl 2052 ~ de asemenea pag. 475 - 476. inaltime
3 - 5 m. Portiunea superioara a peretilor $i plafonul trebuie tencuite
poras (fara vopsea cu ulei). inlocuire a cantitatii de aer de cca 15 - 30
de ori, a se prevedea presiune negativa: aerul se deplaseaza din
lncaperile adiacente, ale caror corpuri de lncalzit trebuie dimensio
nate corespunzator mai mari. Cazanul de gatit, cuptorul si friteuzele
trebuie alaturate lntr-un grup, deasupra lor amplasindu-se 0 hota cu
filtru de grasimi. CanaleIe trebuie curatate anual. traseul de admisie
a aerului trebuie filtrat $i lncalzit iarna. Nu exista dispozitiv de circula
re a aerului. Slnt necesare lncalzire locala si geamuri izolante.

Convectorii de climatizare. Cerinte generaIe

1. Intensitate a zgomotului '" 30 pina la 33 foni. DIN 4109
2. filtru de aer pt. curatarea aerului secundar (aer circulat DIN 1946).
3 schimbatorul termic trebuie sa garanteze si fara sistemul de ven
tilare 0 incalzire totala la temperatura camerei pe orice vreme.
4. temperatura apei reci vara nu trebuie sa fie mai mica de 15 - 16C.
altlel instalatia de racire este neeconomica si se formeaza con
dens pe ferestrele dispozitivelor (5e murdaresc suprafetele reci).
Conductele de aer cu presiune ridicata trebuie sa fie pe cit posibil
ratunde, pentru condilii de circulare ideale, fara vibratii. in cawl
unor dimensiuni intre axele ferestrelor de1.5 - 2 m, dispunere cu
conducte verticale de distributie a aerului, alternarea elementelor
verticale structurale cu conducte de instalatii ale retelel de ventila
re sl alimentare cu apa. Conducta de urcare a aerului pentru c1adiri
cu 7 etaJ8 are 175 - 255 mm C:\ la cladiri mai inalte aproximativ la
fiecare 7 - 10 etaje. Etaj tehnic pentru instalatia de incalzire si cea
de climatizare; de ex. la 14 etaje 1 centrala la subsol. 1 centrala pe

-:::.
x

'"

'"'"

CD

"

0:

(;

Bi

'"
'"

.~

>'" E
"0

> '"
~ .~

o ;ro
CO-

"

6 <~

'"

"

w:

~~

w: 5}
'"

'u

':"

.~

Ci

iii
;rs
COc1)

> -c
~

'!'

"

"g :~
if>

=
=
=
=

;;;

"'

u..

;;;;

in general

Filtru, in general

~<D)

[2J @

Transformator. dispozitlv
de 'lncalzlre a aerulul

Dispozitiv de umidificare
a aerului (- de dezuml
dlficare)

W
8 (J)

Ventilator. condensator,

Separator in general

Egalizator de curent

Camera amestec.
in general

D
[

Conducta de aero
in general
FonOlzolatl8. In general

Clapeta. In general

Regulaloridispozitiv de
3Justare volum curent. In
general

[] @

Olspozitiv amestec (aer),

"In general

Gura admisle aer

Gura elimlnare aer

Gnla protectIe
intemperillor

con~ra

fJ

Camera de dlstributle
In general

-@

51mboluri graflce pentru tehnrcile de venlilare a incaperilor DIN 1946 T 1

126

6@

incalzlre

Instalal18 de cIImatlzare cu pres1une ndicata (sistem LTG)

Instalatle apa rece

" "8"g
;;;

"-

Senzor. lac masuratoare

Regulator, in general

[X]@

t]

Dispozitrv producere
va pori apa

Cazan apa

Transformator vapori
apa

Schimbator termic cu
lncruclsare a lluidelor

5J

~@

c:J

Masina de rncalzire SI de
@ racire.
in general

Q @
0 @

[><J

Schimbator termJC lafa

incrucisare a fluidelor

Armatura cu functie de
siguranta

[9<] @

Armatura acllonata

Armatura, in general

10 !@
-I
I@
J~l @
..1 _ _ _ _ 1-

Pompa flu ide. in general

Armatura de retinere.

in general

t>1J

r----,

Turn de raclre. in general

Vantil regulator tranSmlSI8

(roblnel de strangularel

manual
ReCipient in general,
vas de dilatare
Convector de ventIlator,
in general
Aparat cu Inductie,
in general
Deflector
Garnitura de acoperis

~_~_'c @

Cupola de acoperls

L~_'.

Lumlnator de acopens

il

Put de ventilare liber

TEHNICI'DE VENTILARE A INCApERILOR

DIN 1946 - QJ
5. Ventilatoare
Venlilaloare radiale $i axiale. Gradul de eficienl1\ al unei ventila\ii bune
este funclie de scopul de ulilizare, de 80 - 90%. Amindou1\ variantele
de venlilatoare produc acela$i zgomot pin1\ la 0 presiune de transmisie
de cca 40 mm WS, de aici incolo ventilatoarele axiale sint mai zgomo
toase; utilizate in special la cladirile industriale. Pentru izolarea contra
vibratiilor se utilizeaza fundamente speciale cu elemente tonoizolante.

G)

111

\li

Gril~ de admisie aer cu directianare a curentului de aer

b......

f'2'I

\V

ci .. ....

Deschideri de ven\ilare: a=cu deschidere autamat~; b, c, d, e=lixe; d fa camere

intunecate; t... actiona1a manual

~:I~I~':':':':~:':':':':':':':':':;;:~:'~:'o:':':':':.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:
.:.:.:.:.:

tr:: _

i1\

aer cu nlsa Pi Iluminal

I"=='-t=>-~O==; I::}:;::
g,il~ ci'culablla de admisie/ :::::::::;
eliminare a aerului c;u pro .......:.

teclie contra prafului

Grila. de admisie $i de eliminare a aerului

6. Fonoizolare

in canalele de ventilare, fonoizolalia impiedic1\ transmiterea zgomotu

lui de la centrala catre camerele climatizate. Lungimea pe directia de

circulare a aerului este de 1,5 - 3 m funclie de izolalie. Se fabrica sub

forma de culise din material neinflamabil, de ex. placi din fibre tari sau

tabla, cu umplutur1\ din vat1\ mineral1\. - QJ VOl 2081 "Diminuarea

zgomotului la instalaliile RTL (TVi) DIN 4109". Atentie la fonoizolare in

constructii multietajate.

7. Canale ~i guri de eliminare, respectill admisie a aerului

Din tabla de fier zincata, otel inoxidabil, placi din fibre ignifuge sau ase

menea. Sectiunea este cel mal bine patrata sau rotund1\, dar $i rectan

gular1\ pin1\ la un raport de 1:3 al laturilor. Coturi cu table de directio

nare. - DIN 24147, 24151-53, 24163. 24167, 24191. Este necesara

intretinerea periodica. A se tine cont de cerinlele de protectie la foc a

instalatiilor de venti/are.

Canalele zidite sau betonate sint in cawl unor podele mari sau in caz

de canale care urca mai economice decit tabla. Canalele zidite izoleaza

zgomotul mai bine decit cele belonate. Tencuiala interioar1\ neteda cu

vopsea lavabila. Canale de admisie a aerului. Izolatie cu masa scawta.

trebuie evitata acumularea de caldur1\. Secliunea transllersala a cana

lului trebuie s1\ fie suficient de mare pentru a permite curatarea (murdari

rea deterioreaza conditia aerului). De aceea canalele de eliminare a ae

rului din podea trebuie prevazute cu dispozitive de scurgere care pot fi

insurubate in mod impermeabil, $i in canale trebuie prellazute sulicien

te deschideri pentru curalare.

Canalele din ciment cu fibre (fara azbest) sint adecvate pentru aer

umed, fara con\inut de acizi, canalele din material plastic sint adecva

Ie pentru medii agresive, cu formare de gaze. DIN 4740 grilaje de ad

misie $i de eliminare a aerului trebuie amplasale pe podele necircula

bile (exceptie sint cladirile industriale $i camerele de procesare elec

tronica a datelor). Guri/e de eliminare a aerului sint esenliale pentru

distribulia aerului in incaperi, directionarea curenti/or este orizonlala

sau verticala. Suprafetele perforate pentru admisia $i eliminarea aeru

lui nu prezinta probleme din punct de lIedere tehnic, insa trebuie sa fie

- usor de curalat, ideal din tabla lacuita prin ardere. @

Admisia aerului in birouri se face pe cit posibilla ferestre (cea mal puternica
incidenta a frigului respectiv a caldurii). Eliminarea aerului se face pe partea
cu holul. Pentru teatre, cinematografe si sali de conferinte, introducerea ae
rului se face sub locurile de stat jos. Eliminarea se face la nivelul plalonului.
Traseele de circuJatie a aerului depind de forrna incaperii $i de utilizarea sa.

B. Camere penlru aparate

Cerin\ele constructive $1 de sigurant1\ tehnica VD13803. Proiectarea in

stalatiilor de venlilare $i climatizare trebuie luata in considerare inca in

laza ce precede proiectarea constructiei, cac; ele influen\eaza in mod

considerabi/ proiectul constructiv si structural.

Camerele pen\ru aparate trebuie amplasate pe cit posibil aproape de

camerele clirnatizate, daca sint acceptabile din punct de vedere acus

tic; trebuie sa fie usor accesibile. Peretii trebuie sa fie din zidarie, ten

cUiti, pe interior vopsea lavabila, eel mai bine daleifaianta.

Sifoanele de pardoseala trebuie sa fie in toate camerele prevawte cu

trape contra mirosului respectiv acoperire etan$a, demontabila. in ca

zul centralelor situate deasupra altor camere trebuie sa se prevada par

dose alii impermeabila. Pe perelii exteriori trebuie prellazut1\ termoizo

latie $i barier1\ contra vapori/or pentru ellitarea daunelor produse de

condens. in cazul unor cerinle ridicale in ceea ce prive$te limitele de

zgomot si de vibratii, se impune dispunerea tip "casa in cas1\". incarca

re suplimentar1\ a plan$eului datorata ma$ini/or in cazul centralelor 750

pina la 1.500 kg/m 2 + greutatea zidurilor cam ere/or de aero

Necesarul de spaliu pentru centralele de climatizare depinde foarie

mull de cerinlele prillitoare la filtrarea aerului $i fonoizolare. Pe suprafete
inguste $i lungi, camerele pot fi dispuse in$iruit, in succesiunea corecla.
Lungime penlru instalalii de climatizare sirnple industriala
cca 12 m
pentru instalatii de climatizare de confort
cca 16 - 22 m
cca 4 - 6 m.
pentru 0 centrala de e/iminare a aerului
Latimea $1 in1\l\imea (dimensiuni libere) centralelor de Instalalii indus
triale $i de confort;
latlme x inallime
pina la 20.000 m3/h randament aer 3,0 m 3.0 m I
20 - 40.000 m3 /h randament aer 4,0 m 3,5 m f Centrala
40 - 70.000 m3 /h randament aer 4,75 m 4,0 m I
Pentru montare $; reparalli este necesar un culoar suplimentar de 1,5
- 2 m. in cawl instala\iilor mari, centrala de climatizare $i camera de
distribulie a caldurii trebuie sa aiba un culoar de deserwe comun si 0
camera pentru tabloul central.
Instala\ille de climatizare pentru incaperi mari de birouri
incaperi/e mari sint c1imatizate cu ajutorul mai multor instala(ii. 0 zona
speciala este cea de la fatada (instalatii de mare viteza), zon1\ separala
la interior, instalatii cu presiune scazuta sau cu vitaza mare - @

CD -

E)(emplu de alc~tuire a unei rnslalani de dimalizare cu pres;une rjdicJla

(sislem LTG). Cladire administralie Dyckerhall Zemenl AG

125

PROTECTIA TERMICA
DIFUZIAVAPORILOR

Varla,la de
temperaturA

OP(e) =

He

9~
12~

Conllnutul de uml
dttate in aer max.

~~iI!!~~~~~~~~;;;;;;:;:;:;;;;:#;;;;~~.rPOSlbll
- 10

10

20

30

40

Temperatura aerului ("e)

Contlnutul de vapori de apa In aer la

diverse umldltatl relative ale aerU!UI

OOOOOiOOOOOO

00000
000000

II

, ,

Diferenta relativa de presiune a va

ponlor (diferenta de preslune
partrala a vaporilorl intre fete Ie ele
mentulul constructlv

..

,I

I Temp 'C
f

-10

5
0

+ 10
~

15

+ 20
+ 25

000000

..........

0000000000
00000000000

. Diferenta absoluta de presiune a

vaporilor (dilerenta de preslune a
aerulul) fntre fetele elementulul
constructlv

preSlunea partial a max.

a vaponlor in aer (kp 1m 2)
I,

26.9
40.9
62.3
88.9
125.2
173.9
238.1
323.0

: Tempera- Umldltatea relatlva a aerulUl

I
tura exte- r---------~
rioara eCl 50
60
70
:

----j

Presl~nea partlala a vaponlor de

apa din aer

exterior

Curba continutului max. de vapori

de apa corespunzator curbel de
presiune partial a aer-saturatie care
difuzeaza in e!ementul constructiv
este data de variatia temperaturii in
elementul constructiv

Interior

mbar

17.8~o

-12

33,5%

I -15

30.8%

23C: o

I -18
I

28,4%

21

~o

16.2%
15,0%

Contributia max. a stratulul proxim

de aer respectlv pina la Ilmlta de va

pan

("x")
interior

exterior

mbar
25

25

20

~20

15

T15

T lO

'0

Presiunea part1ala a vaporilor de

apa ramine sub cea maxim posibila:
nu apare condens

mbar

Contributie prea mare a stratuiul

proxim de aer pnn Izolare Insufi
cfenta: condens pe Sl in elementul
constructlv; x = contributle max. ad
mlsibila a stratulul de aer proxlm

mbar

I
I

25

25

20

20

15

15

10

10

Factorul de s\tuatie = inclinatia

curbei scade spre exterior: bine!

Ordlne greSlta a straturilor: factorul

de situatie = inclinatia curbel creste
spre exterior: condens la intenorul
elementulul constructlv!

Vaporii, forma gazoasa a apei, se formeaza prin evaporare (Ia temperatura de

fierbere) si prin vaporizare (Ia orice temperatura): caldura necesara trecerii in
stare gazoasa (cca 700 Wh) este extrasa din mediu, Vaporii de apa din aer nu
sint vizibili ("norii de vapori" sint mici picaturi de apa ce plutesc in aer),
Aerul poate contine doar 0 anumita cantitate de vapori: cu cit aerul este mai
cald. cu atit poate contine 0 cantitate mai mare de vapori de apa, Procentajul
din aceasta cantitate maxima existenta efectiv in aer indica umldltatea rela
tlvA a aerului, Daca temperatura aerului scade, umiditatea relativa a aerului
c~te, la 0 cantitate constanta de vapori de apa in aer,
Exemplu: continut de vapori de apa in aer: 12,3 mbar
aer 20'C; 12,3 mbar 123,4 mbar = 52%
aer 15'C: 12,3 mbar 117.5 mbar = 72 %
aer 10 c C; 12,3 mbar 112,3 mbar = 100%
Daca in acest exemplu temperatura aerului ar scadea mai mult, vaporii de apa
ar condensa in apa lichida: astlel apare si roua foarte decorativa de pe peta
IeIe trandafirilor, Din acest motiv punetul de temperaturilla care umiditatea
relativa a aerului atinge 100 % este numit punet de rouA al respectivului ames
tee aer-vapori de apa,
Presiunea atmosferica este de 1 bar sau 1000 mbar (numit si hecto-Pascal);
la un amestec aer-vapori de apa, 0 parte a acestei presiuni este prod usa de
vaporii de apa - preslunea partiala a vaporilor de apa sau, pe scurt, presiunea
partiala a vaporilor, Aceasta valoare este lolosita, corespunzator scopului. ca
masura pentru indicarea continutului de vapori de apa din aer (vezi sus ~ ta
bel @), deoarece astfel aspectele legate de difuzia vaporilor sint mai usor de
reprezentat in mod expresiv (0.6 mbar ~ 1 9 aparkg aer ~), Diferentele de pre
siune partiala a vaporilor ~ @ sin! asadar doar continuturi diferite de mole
cule de vapori de apa raportate la 0 aceeasi presiune totala (a aerului) (caz
opus: diferenta absoluta de presiune in sensu I cazanelor cu aburi ~ @ de
ex, in spatiile ramase goale intre straturile invelitorilor ~ pp, 92).
Si presiuni partiale de vapori diferite incearca sa se egalizeze prin difuzie, prin
tranzitarea elementelor constructive sl straturilor acestora, Straturile elementelor
constructive se opun cu rezistenta proprie la difuzie ~ 'd (em. m); indica grosimea
stratului de aer care ar prezenta 0 aceeasi rezistenta la difuzie: se calculeaza ca
produs intre grosimea stratului d si coeficientul de rezistenta la difuzie ~,
La difuzie se produce in interiorul elementelor constructive 0 scadere a presi
unii part1ale a vaporilor: analog variatiei de temperatura in elementul con
structiv, aceasta se repartizeaza diferitelor straturi in lunctie de contributia lor
la rezistenta globala la difuzie a elementelor constructive, Straturile de aer
proxime elementelor de constructie pot Ii neglijate, datorita grosimii lor reduse
(Ia exterior 0,5, la interior 2 em),
Exemplu: Interior 20/50% ~ 11,7 mbar exterior - 15/80% ~ 1,3 mbar
diferenta 119 -14 = 10,4 mbar
~ 'd 4,5' 24 =
108 em
94,7%' 105 = 9,8 mbar
perete 24 em din
caramida cu goluri verticale
5.3% ' 105 = 0,6 mbar
lencuiala interior 1,5 em; 1I ' d 6 ' 1.0 = 6 em
114 em 100,0%

Exemple de difuzle
Pentru a evita degradarea constructiei, trebuie evitat condensul in elementul
constructiv, Condensul apare acolo unde continutul efectiv de vapori de apa
ameninta sa creasca peste eel posibil din punctul de vedere al temperaturii. in
exemplele ([) - @ elementul constructiv, inclusiv straturile de aer proxime
acestuia, este reprezentat la scara izalarii term ice (compara pag. 123): linia
curba reprezlnta graficul presiunii partiale a vaporilor maxi me posibile - dat de
variatia rectilinie a temperaturii. Pentru evitarea degradarilor sin! importante:

Izolare termicA suficientii

In exemplul ([) elementul constructiv monostrat nu este expus condensului;
insa apare condens la lata interioara a elementului construc
in exemplul
tlv deoarece contributia straturilor de aer proxime este evident prea mare,
Contributia stratului de aer proxim la rezistenta la permeabilitate termica 11k
nu trebuie sa depaseasca 0 anumita valoare X ~ @,

Stratlflcare coreetA
mbar
25
20

15
'0

Banera de vapori la fata rece: con

dens in elementul constructlv

128

@ Banera suplimentara de vaporl pe

fata calda imptedica forma rea con
densulul; x = termolzolarea max. pe
tata intenoara a barlerel de vapori

inclinatia curbel de difuzie trebuie sa fie cit mai mare spre interior si cit mai
mica spre exterior ~ @; in caz contrar apare condensul ~ @, Aceasta in
c1inatie este indicata prin factorul de situatie ~j,: la interior coe/icien! de rezis
tenta la difuzie ridicat, conductivitate termica buna = factor de situatie ~j. ridi
cat: la exterior coeficient de rezistenta la diluzie mic, conductivitate termica
proasta = factor de situatie ~lj_ redus,

Barieril pentru vapori in pozitie coreetA

Daca la exterior se afla un strat care functioneaza ca bariera pentru vapori in
treaga scadere de presiune a vaporilor va avea IDe acolo; rezultatul: condens
~ @; daca se doreste evitarea acestei situatii, trebuie introdusa la interior 0
bariera pentru vapon. in conditiile in care contributia slraturilor de pina la ba
riera pentru vapori la rezistenta globala la permeabilitate termica 11k nu trebu
ie sa depaseasca 0 anumita valoare X' ~ @

,20'

PROTECllA TERMICA

,'0'

TERMENI- MECANISME

c:J

,I

I.

10'
-10'
Ie

c:Jc::::::::J

CJc::::::::J,

Selderea tempel"8turll

corespunde 11k

Principrullrecerii ctildurii
prinlrun elemenl constructiv

Variatia temperaturii intrun

element conslructiv monostrat

Tencuial~

interior 0,015 : 0.7

Perete
0,30
Tencuiara extenor 0,02

: 0,22
: 0.87

lin,
110.

1,34
0,12
0,04

11k

1,56

1IA

lenculaJi

OX1eriOf

tenc;:u(all

0,02
1,36
0,02

loter1or

.--.!....

0,64

11k

Calcularea varorii k penlru elemenlS constructive multistrat

Exemplu: perele din B,CA 500 kg/m 3 30 em eu IBncuiala groasa

II

kzon~ c~priori

0,45

c~priori

- 0,95

kcimp

111
1D.
k", = BO' 0,45 + BO 0,95

1'.,-70

A.SO

-1

km\F,P) = (k F ' FF + kp) : (FF + Fp)

km =coeficientul mediu de permeab,litale al unel anvelopante, calculal din pi'lf11

- 0,056 + 0,83 - O,e9

Calcularea coefidentului mediu de izolare
constructive compuse
Exemplu: $arpanla unui pod locuibit

termic~

strat termolz:olant

la elemente

Rezlsten\8 la schlmb superfiCial de cAldurA -Ia convec\le - 11c I este coeli

cientul de izolare lermici'l al 5lralului de aer din proxlmitalea elementelor con
structive. Cu cit vileza aerului este mai redusa, cu atil esle mai mare 1/" la lata
exterioaril a elementului constructiv (1/".) 0,04 (Ia slraturi exlerioare O,OB), fata
intenoara a elemenlului conslructiv (lin;).

valoare reciproci'l a rezislentei termice globale 11k esle astilzi cea mai imponanta
valoare penlru calculul protectiei lermice: mMmea acesteia eSle prescrisi'l pen
tru cazuri diferlle in DIN 4108 si in "Regulament privind prolectla lermicil-.
Aceeasi milrime serveste conslruclorului de instalal,i termice ca baza de calcui.
Marime derivata kmIF+P) = coelicienlul mediu de permeabililale "Iereastra+pe
rete"; calculare din pilni egale F $i valoare k a celor doua componente:

I,
~"',O

catia practical valorile "din m<1sur<1tori" nu sint comparabile l

Rezlsten1B termlc4 -18 conduqle - llA in m2 KNJ [m2 hKikcat] esle marimea
specifica stralului: 1/,\ = dlA (d = grosimea stratului in m); se poale calcula mai
simplu prin inmultirea grosimii stratului d' (in em) cu factorul 0': 11,\= d' . D'.
Coeficientul de izolare termic<1 esle important pentru respectarea DIN 4 lOB, variatla
temperaturii in elementul constructiv si problema degradi'lrilor din condens (~jos).

Rezlsten\a lunnlcA globalA. 11k in m 2 K/W [m2 hKikcalJ este suma rezislen\elor
unui element constructiv la lrecerea caldurii: 11k = 111L, + 1/,\ + 1/"<1 (inversul sau
k - coelicientul de permeabilitale termica -exprima in W/m 2 K [kcal/m 2 hK] pierde
rea de calduril a elementului constructiv sl serveste ca baza pentru calcule lermice),
Coeflclentul de penneabllltete tennlt:a k in W/m 2 K [kcal/m 2 hK]

clprtort

::E:I~

Proteqia termica serveste la:

- con/ort: proloctia omului lata de pren mult:t sl pre:! pu\ini'l ci'llduri'l

- economisirea energiei termice

- protectia impotriva degradarilor constructiei, rezultale din dilat<l.rile termice si,

in primul rind, dalorita condensului vaporilor de apa, generate de 0 termoizo

lalie insuficienti'l sau pozi\ionati'l gresil.
Stabilirea lermenilor conform DIN 4108 [indicatiile in paranteze patrale: unil"'\;
exprimate in sistemul kcal- kilocaloric - utilizat anterior).
C8ntltat88 de energle tennlcA, exprimati'l in Wh [= 1,16 kcalj: temperatura "C;
diferenla de temperatura K (Kelvin; exprimata anterior in grd): 1,16 Wh (= 1 kcal)
creste temperatura a 1000 g de apa cu 1 K.
Schlmbultennlc prin convectie (conduclivitate termica), conductie, radialie si di
fuzie a vaporilor; poate fi incetinil dar nu poate Ii eliminat prin termolzolare.
Conductlvlta1ea tennlcA AWlmK [kcal/mhKI esle ocaracterislicil specificil ma
ter1alu/ul; cu cit este mai mici'l valoarea, cu alit este mai redusi'l conductivilalea
termica. Valorile conform DIN 4108 cuprind coelicienti de siguranla pentru apli

egale F si valoare k a componentelor anvelopanlel: perele (P), lereastra (F), aco

peris (A), suprafata la sol (S) si supralatil de p1anseu expus aerulUI (PAlluind in
calcul factorii minimi la supralele de acoperis si suprafele la sol

atr8t termolzol8nt

km =

kp . Fp + k F . FF + kf'A . FpA + 0,8 kA . FA + 0,5 ks . Fs

- Fp + FF + FpA + FA + Fs

Trecerea t:aldur11 printr-un element constructlv: 0 canlilale de cilldura

depasesle slratul de aer interior proxim elementului construcliv, ajunge astlel din

aerul inci'lperii pe lata interioaril a elemenlului construclivi dopi'lsOslo coolicien

tul de izolare termici'l al elemenlului conslrucliv, ajunge pe tela exterioera a ele

mentului constructiv; depasesle stralul exterior de aer proxim elementului con

structiv si ajunge in aerul exterior. ~

Dilerenta de temperatura dintre interior si exterior se distribuie intre toate stralu

rile conform procentajului CU care acestea conlrrbuie la rezislenla termica globa

la l/k.~ G)

Exemplull: 110 1 + 1/,\ + 1/0. = 0,13 + O,B3 + 0,04 = 1,00

lin,: 1/,\: l/u" = 13% + 83% + 4%

La 0 dilerenti'l de temperaluril 6\1 =40 K inlre inlerior si exterior, revin pentru
1/0; 13%'40= 5,2K
1/A 83%' 40 = 33,2 K
1/,,,, 4%'40= l,6K
Exemplul2: Penlru I/A egal cu 0,33 raportul ar Ii
0,13: 0,33: 0,04 26%: 66%: 8%
Stratului interior de aer proxim elementului de construc\!e jar reveni in acesl
caz 26 % . 40 = 10,4 K, aceasta inseamni'l ci'l lata perelelui ar II cu 10,4 K mai
rece decit aerul inci'lperiil
Deci cu cit este mai redus coeficienlul de !zolare termici'l al elementulul COn
struct!v, CU alit eSle mai redusi'ltemperalura la lala interioara a elementului con
structiv si cu atit mal usor va api'lrea acolo umidllate din condens_
Deoarece variatia temperaturii depinde de coelicientul de izolare lormica al
fiecarui slral, ea devine 0 linie dreapt<1, daci'l efemenlul construcliv este repre
zentat la scara coelicienlului de Izolare lermici'l al straturilor sale Ie
git~tile sint asHel rna! usor vizibile.
Pe linga problema condensUlui esle importantil variatia temperalurii penlru dila
tarea lermicil a elementelor constructive. ~ pag. 128

CD,

ScId"raa Utmperatunl
corespunQa 11k

Varialia de temperaturA intrun ele

ment constructiv multislrat

0,

Variatia temperalurii ca la
insa
cu reprezentara deformala a ele

menfului construclrv (Ia scara coeti

clBnlilor de izolane termica). VariaIi a
temperalurii asIa liniara pe intregul
element construcliv.

k-l,42

k-I,08

k-0.48

k-.,6

24 em clr6mlda
36 em cAtAmld6 24 em cAramldl
alicia e mm
eu golun 'i"ertlcel. eu golun vertlcele eu goluri vertlCIII.
+ 5 em poll.uran

k-2,6
atlcll

lermolzollnta
2 I 8 mm
Variatia lemperaturii in elemente constructive cu termoizolare diferit~ pentru tem
0
peratura interioarA Or ,." 28 $; temperatura eXlerioara Ha = 12. Temperatura fe(ei
inlerioare a peretelui i,pI 8sla cu atH rnai rjdjcal~. cu cil izolarea es!a rnai buna-.

' :

127

',
"
.,
,,*
'of

Denumire SI reprezentare

Gras.

S
mm

DETALII DE PROTECTIE TERMICA:

PERETELE EXTERIOR

Rezlstenta la permeabilitate
, termlca 1/ 1\
m 2 . kfW

In general: la izolarea exterioara nu trebuie utilizata tencuiala minerala ci pla

carea venti lata ~ @ sau tencuiala de spaclu (armata cu retea din libra de

sticlaj, dupa caz cu strat superior de tencuiala minerala

Puncte critice: rostul de dilatare la racordul cu acoperirea in terasa ~

pp, 92; nisa pentru corpurile de incalzit ~

termoizolatia este foarte ne

cesara pentru a controla costurile de lncalzire (perete subtire, temperatura

mal ridicata): racordul la ferestre ~ (),

Caz particular spalii umede (d. ex. bazine de inot in spalii interioare):

izolare superioara; contributla max, X a straturilor interioare (strat de aer pro

xim, straturi plna la bariera pentru vapori ~ pag, 127) este mai redusa.

Deoarece tencuiala de spaclu ar Ii pentru acest caz prea impermeabila la va

pori este de preterat 0 placare cu ventilare asigurata de un strat de aer ~

@ sau tipul constructiv cu bariera pentru vapori ~ G,

in Dune

medle

lui eel
mal ne
lavorabil

120
140
160
180
200
220
250

0.20
0.21
0.22
0.23
0.24
0.25
0.26

0.06
0.07
0.08
0.09
0.10
0,11
0.12

120
140
160
180
200
220
240

0,16
0,18
0.20
0,22
0.24
0,26
0.28

0,06
0,07
0,08
0,09
0,10
0.11
0.12

G:

1 Beton armat - b.a.

Planseu de b.a. cu nervUri SI blocurl ceramlce
CU golu" liara te~eulal3)
I

=>l::~==w==m==Cfjc s1
500
500
500
1625.750,-f- 1625 ,750)-1--1625,7501

500
1625.750)

,
,
II
1

2 Pian see din b.a. cu nervuri sau grlnzisoare conform DIN 1 0~5 cu blocuri ceramlce
eu golu" eonform DIN 4160
Blocurl ceramlce ca elemente de constrUC!le conform
DIN 4160 lara Inlma transversala (lara tenculalaj
I

J~oo

'15

exterior

'40

165

300

lillil

00 00 00 00 01
300

300

300

300

Blocurl ceramlce ca elemente de constructle conform

DIN 4160 cu Inima transversala (lara tenculala)

Interior

190
225
240
265
290

0.24
0.26
0.28
0,30
0,32

exterior

emulsle bl
tuminoasA
300 kglm 2

~~~~irmA
tene. interior

tencuialA

Perete multlstrat cu termolzolatle

amplasata la Interior

0.09
0,10
0,11
0,12
0,13

Perete cu bartera pentru vapori am

plasata la interior

r strat de aer

structurA
secund8rA

plIca f1broclment
exterior

styropor 4 em

contraPl;ipcl
PIICAflbr~
Clment ~

3 Plansee dm b.a. el DIN 1045 eu blaeu" eeramlee ef. DIN 4159

115
140
165
190
225
240
265
290

0,15
0,18
0,21
0,24
0,27
0,30
033
0,36

115
140
165
190
225
240
265
290

0.13
0,16
0,19
0.22
'0.25
0.28
031
0.34

65
80
100

0.13
0.14
0,15

0,06
0,07
008
0,09
0,10
0,11
0.12
0,13
0,06
0,07
0,08
0.09
010

---0. ,1

(fara leneuiala)

:J DO 0(0 DO OeD 0

s1

(2)

~ corp incAlzire

Izolare msa corp incalzlre

-------'---~

4. Dale din b,a. cu mlez din lemn cf. DIN 1045

n~
'-tenc. termoizol.

Perete multlstral fara bartera pentru

vapor!

0,12
0.13

0,03
0,04
0,05

Detalii proteetie termicll: acoperi,

Llermolzolllie

G)

continuA
delsupra
structurli

Lr1gldlzole

Rezlstente la pemeabilitale termlca (coeftclent de Izolare termica) 1//\ (m 'k/W)

~ element distrlbu,ie

Tlpul beianulul

Greutatl
GraSime (em)
brute ale
betonulul
kg/me
12,5
18,75

--=-S"'C"'A-.-b-et-a-n-s-p-a-ng-'i-O-S---'---=4-0~0"'---~-::O-'.8:-:9-'-'~-I-,3~4-'.-'.
betan usar. intarile eu
abur, SCA intarit eu abur

500
600
800

'0,78'"
'0,66'"
0,54"

1,17"'
0,99"
0,82'

din HdZ 88U ole\

~~ rr::e~~,~~~np~~~r:ipentru

termoizol8tie
25.0
'31.25 I 37,5
I
---:---,--=,7~9-"-" ...;....--=2-,.2:-:3:-:--,-j~
1.56"
1,32'
1.09

1,95'
1,64'
1,36

Acoperis hala in slstem constructiv

cu lemn (acoperts rece)

Acoperis hala In sistem constructiv

cu otel $1 acoperire cu alumrniu
(acapens reee)

12,34'
1,97
i 1,63

beton usor armat in

alcatuire inchisa SI

utllizind argila expanda

bila, SISt expandabil

etc. tara nlSlp cuartos

podl"A sclndur1

nNtan.,.

beton usor cu adllivi

porosi fara nlsip cuartos

~ 't~=-~ ~ =~UZ~'lit~:~o-~'li

beton armat

Ii

Greutate pe unitate de suprafata Inclusiv tenculala 0'00 200 kg:m,'"

Greutate pe unitate de supralala Incluslv tencuiala ~'150 kgim:

..... Greutate pe unltate de supralata Inclusiv tenculala ~ 100 kg/m~

f2\

\.V

Rezlstenta la permeabilitate termlca (coetlcient de izolare termica) , /,\ (m 2'k.rw) a

elementelor constructive din b.a. de marl dlmenSluni este eVldenta: ullilzarea be
tonulul usor armat (de ex. pentru balcoane) conduce la 0 imbunata!lre a Izolarii ter
mice cu pina la 68,3%.

130

lzollnl

I ;====:11 r :I:~;:~UI =~~r1I8IA

exterior

Acopens in panta abrupta cu

planseu maslv

Acoperis in panta abrupta cu

planseu pe grinzl de lemn

PROTECTIA TERMICA

!ZJFZZZ2
.177/ d[ZLl

TIPURI CONSTRUCTIVE
,encu;,la

CD

[Z2JVlZ21
V7ZZIEZl

t2J~

Q)

Perate masiv

f~ra. izolare

rellsl snla la permeabllitare lermie:'

1/1< a elemenlulu; conslruclrv

intenor

xlnner

.60
.60

e:
~

Acoperire masiva cu inveli$

exterior impermeabil fa vapori

Ordmea S!ralurilor

Grosime Cae he.

Aezislenla

dlnspre exterior

stral

de izolaf

la diluzie

d (em)

lermica
lwd:D

p'd (em)

spre interior

" 0

rezi51enta la dltuzie rwd

- 20

a elemenlului conslrucliv

~o

25

&.

20

">
~
:J
~

15

10

'"

pre~lunea / / " / /
~~=/ / //

fa edanar

11',.1.120 615

/'///

-2

80%

'

I-

1/

Flgur:t - partea 11

f- 1

60%

11

40%

I
100

0.12

-100%

//

200
15

presiunea vaporilor exi~tenta

la mterior in condilii de
umidilale relaliva de

////

=c

-600

interior

/
//

e)(leriorl

CD

0.04
0.047
1.0
0.02

siral aet proxim m:t. Dotan (2200 kg/m J) 10

pohstiren lip 040
4

tencuiala
1.5
slrat as' proxim int TOlal

~ .40
+ 20 ~3JI"':;:Z

'I 11111
200 300 1000

~e2islenla la dt/uzie III"d (cm)

Figura - par1ea III

Invesligarea formArii apei prin condens. la un acoperi$

placi azoociment
tencuiaJ3 (tenc, slnleticA)
sup0r11enc. Hesatura

slral de aer
lermol,wlalie

din libra de Sllcltllj

1ermoizola\ie

eKlenor

\nler,or

f4\

\.V

1encuial:i

Perete masiv cu inveB$ exterior

impermeabil la vapon

Pe lala

inlerioar~

Perete masiv cu inveli$ exterior cu

slral de aer venilial

in\leli$ e;t\erior

inveli$ exterior

a collului

ie~il

se

formeazA rouA

perela eKlerior dm beton

CD

La collul intrat nu se

formeaz~ rou~

eXlerior

imerior

interior

perela inlarior din beton

La pun\i termice cu supralaH't exle

rioar~

mare se lormeaz~ rou~ (pier

dere mare de C:;ldur~ pe umtate de
supralal~)

La

TIp constructlv fArA barierA pentru vaporl Tipul conslructiv traditional nu ulilizeaza slraturi Impolriva vaporilor.
Alcatuirea straturilor se face astfel Incil sa nu se formeze condens:
izolare termica suficienta, factorul de situalie A scade de la interior
spre exterior. La spatii cu umidilate ridicala (de ex. bazine de Inot in
spatii interioare) variatia de presiune a vaporilor trebuie veriticala prin
calcule sau metode gralice - 0.
Esential: pe lata exterioara a slralurilor lermoizolante poale aparea
pericolul lisurarii tencuielilor simple din cauza acumularii de caldura
$i a lipsei unui suport antiderapanl, de aceea este recomandata uti
(nu si la ba
lizarea tencuielii de $paclu armata cu fibra de sticla zine de inot in spatii interioare - pag. 269-270).
Tip constructlv cu barlerA pentru vaporl -
Tip constructiv mai recent ("acoperi$ cald", "fatada calda") cu bariera
pentru vapori asezala la exterior $i, astlel implicit, bariera pentru va
pori la interior (- pag. 128); dilicil de execulal pentru elemente con
structive verticale, in aceste cazuri este de preferat tipul constructiv
cu invelis exterior ventilat prinlr-un strat de aer (exceptie: peretii pre
fabricati). Esential: contributia termoizolatiei la rezistenta la permea
bililate termica, inclusiv a slralului de aer proxim straturilor pina la ba
riera de vapori, nu trebuie sa depa$easca 0 anumita valoare
pag. 128. La constructii masive, bariera pentru vapori poate Ii prote
jata de degradari mecanice printr-un strat de egalizare - pag. 96 If.
Deoarece pe fala interioara a barierei pentru vapori nu se formeaza
presiune de vapori de tipul cazanelor cu aburi, ci doar presiune
paniala de vapori - pag. 128, esle lipsita de sens des mentionata
"compensare a presiunii" (caz opus: straluri de egalizare sub inveli
toarea unei acoperiri in lerasa - pp. 96).
TIp constructlv cu invell~ exterior cu strat de aer ventllat -
Ventilarea inlatura efectul de bariera pentru vapori al straturilor exlerioa
re relativ impermeabile. Premisa: sectiunea canalului de venlil8re lrebu
ie sa lie in orice punct 2 cm; ventilarea functioneaza prin diferent<"l de
niveL(cadere minima de 10% intre punctele de aspiratie $i evacuare).
La 0 cadere mica este necesara introducerea unui strat cu permea
bilitate redusa la vapori/a unei bariere pentru vapori (ordinea straturi
lor - tip constructiv cu bariera pentru vapori) cu rezislenia la difuzie
fl'd a inveli$ului interior 10m (Ia bazine acoperite 100 m), caci in
caz contrar ar exista 0 permeabilitate prea mare a vaporilor $i soar for
ma condens la inveli$ul exterior. Stratificarea inveli$ului interior se
face ca la tipul constructiv fara bariera pentru vapori. Ynvell~ullnte
rlor trebuie insa sa lie intotdeauna Impermesbllia Serf
Puntl termlce sinl zone in elementele constructive cu izolare termica
mai redusa - lata de zonele invecinale. in acest fel, conlributia slra
tului de aer proxim la rezistenta la permeabilitate termica creste, as!
fel incH temperatura superficiala a fetei interioare a puntii termice sca
de, in acesle locuri putindu-se lorma condens (- pag. 127). Pe de
alta parte, cre$terea cheltuielilor de incalzire prin existenta punlilor
termice este neglijabila, alita timp cit punlea termica ocupa 0 su
prafata redusa: nu este Insa cazul fereslrelor cu 0 singur<'\ foaie de
geam, care trebuie considerate ca punti termice (- pag. 127 (?)).
Pentru a evita condensul $i urmarile sale neplacute (formarea muce
gaiului etc.) pe suprafata elementului constructiv, lrebuie crescut<"l
temperatura fetei interioare a puntii term ice. Aceasta se poale realiza
prin dlmlnuarea plerderll de c4ldurA prin puntea termica cu ajutorul
unui strat izolant impolriva "Irigului exterior" (cre$terea izolarii termice
diminueaza contribulia procenluala a stratului de aer proxim la rezis
tenta la permeabilitate termica 11k).
Cre~terea aductlel de c4ldurA spre puntea termlca prin marirea su
praletei interioare a puntii termice, invecinarea puntii termice cu zone
cu conductivitate termica buna, sullarea cu aer cald. Aslfel se reduce
intr-adevar rezistenta la transfer lermic 1/r'j relativ la puntea termica
$i prin aceasta 5i contributia stratului de aer proxim la rezisten\a la
permeabilitate termica 11k.
prezinta exemple tipice. Totu$i si un colt exterior normal de cladire->
lormeaza 0 punle termica, deoarece, opus cazului prezentat anterior
la 0, unei supralete interioare incalzite reduse ii corespunde 0 suprafata
exterioara mai extinsa care cedeaza caldura; la care se adauga laplul ca
izolarea datorata slralului de aer proxim este considerabil mai mare la
colturi dedI in dmp.
Din aceasta cauza, in cawl perelilor cu proteclie lermica minima se
lormeaza frecvent condens $i mucegai la colturile cladirii.

pun\i termice cu suprata\~ inte

rioar~ mare pierderea de c~ldur~

esla considerabil mai redusa

129

REGULAMENT DE ECONOMISIRE A ENERGIEI EnEV 2002

Producerea apei potabile calde:
alimentare centralizata la nivel de cladire; fara wculare: dlstribuire in intenorul in
velisulul termic: inmagazinare solara bivalenta: cazan de Joasa temperatura,
incalzit cu gaz natural/ motorina sau electric: amplasare in Intenorul invelisului ter
mic (admlsibil doar pina la A = 500 m'): cu productie solara a apei potabile calde:

Ventllare:

inclllzlre:
suprafete de incalzire libere (de ex. corpuri de incalwe); amplasarea predomi
nant in zona peretilor exteriori: robine1i cu termostat cu precizie de 2K, productie
termlca 70/55'C: sistem central: dlstributle onzontala in interiorul invelisului ter
mic; coloanele de conducte amplasate la interior; pompa reglata; cazan de Joasa
temperatura incalzit cu gaz natural/ motorina sau electric: amplasare in interiorul
lnvelisului termic (admisibil doar pina la A = 500 m')

,
,

III

I'

Regulamentul EnEV il inlocuieste pe cel anterior - WSVO. Valorile-limita pentru

protec1ia termica sint inasprite si se solicita noi procedee de probare. in conseclnta.
nevoia admisibila de caldura pentru clad"i incalzite este redusa cu 25 - 30 %. Pe
linga Izolare sint necesare si masuri conexe - de exemplu Instalatii term Ice cu
tehnici de recuperare a caldurii. Punctele cele mai importante sint:
- Valoarea cu influenta principala asupra necesarului admlsibil de energie este
raportul intre suprafetele exterioare si spatiul inch is definit de ele, asa-numltul
raport AN.
- Productia de caldura este supusa unui nou procedeu de probare. care ia in
conslderare consumul de energie pentru producerea apei calde.

fara Instalatle mecanlca de ventilare;

G)

PROTECTIA TERMICA

DIN 4108, DIN V 470110

- Noul regulament solicita pentru prima data dovedirea impermeabilita1ii la aer

(conform DIN V 4109-7).
- Influenta instala1iei termice.
Evolutla hotaritoare a regulamentului EnEV in comparatie cu regulamentul
WSVO rezida deci in integrarea tehnicii de incalzire: noul regulament nu inlocu
leste doar regulamentul de protectie termica ci si pe cel privitor la instala1iile ter
mice. Pe viitor. valoarea de reglare nu va mal fi derivata doar din consumul de
energie care serveste incalziril spa1iilor. ci si din cantitatea efectiva de energie
primara care intra In unitatea producatoare de caldura Sl apa calda.

Descrierea sistemulul ~

--0--------0---------------

110

90

100
'"
~

90

cazan - TJ 70/55' C.
corp incalzire (ci).
incalzire solara a apei

oS

o
t;:;

polabile lap-solar).

.--- ----lr----- ---lr--------- - ---- - -I:r-- - --- - - --

-------0--- ---- - 0-------- ------ - - -0-- - ---- -- -- --

40

invell$ulul termlc (lit)

parter

50
100

[kWh/(m'a))

~I-------

JP 1----0----
~

.---6--

1rr
@

Imagine: exemplu instalatl

200

300

400

500

Energl flnala raportata la suprafata - energie termlca qET.E

qET.E

subso'

+----....-----...----'---.....--~------~--__.J..

80
70
60

C'

amplasarea in intenorul

---/:r---

------0

..

40
50 '
60
70
Rn
90

100
540
64.8
75.6
86.4
97.2
1080

,
,

150
54.5
65.3
76.1
86.9
977
1085

I
,

1
1
,

200
547
655
763
87.1
979
1087

300
552
66.0
76.8
87.6
984
1092

500
537
64.5
75.3
86.1
969
1077

300
1.5

500
1.1

AN [m']
I 1000
--
1 ..
1 --
I
--
I
--
--

1
I

Arie ulila incalzila AN' in 1m']

CD

130
90 -0--------0

()-

1qEAE [kWh/( m2 aIJ

loale qh

o
---t:>--------tr-----

/:r

100
3.5

150
2.5

200
2.0

1000

Energle flnala raportata la suprafata - energie auxillara qEA.E

1.40
-;

oS

,~ro

r----...

.,..~-~~~~~

90

.
---1J'------_0-_ ---- -- -- -

Qj

.~ 1.25

-0----- __

"

QJ

QJ

~_.-"---II------"-.-1"..-...-".-".-.-...-".---'--~------l

70

60 L-_ _-'---_ _-'--100

@
I

'~
ctl

iN

,--

I
. ----0-----

!'7" : - - 6 - - I.e
----/:r---

I~

I, 1----0----

-'---

200

300

100
697
40 I
,
81.6
50
RO 1 935
70 1 1054
Rn I 1172
qO 1 12q 1

Arte utila incalzita AN' In [m 2]

132

150
675
79.3
91.2
103.1
1150
1269

200
662
781
90.0
101.9
113.8
1256

~u 1.20
.::1

gj 1.15

--'

500

400

Necesar de energie primara qp raportat la suprafata

, qp [kWh/(m 2a)]
I

ci.
QJ

%1.30
QJ

~ 80

oS 1.35

300
,
654
77.3
89.2
101.0
'129
124 8

500
625
744
86.3
98.2
1101
1219

1000

- --

-- .
--
--
--

1.10

100

200

200
1 26
125
1.24
1.23

I~

If

I~

300

400

500

Coeficient costuri-Investltii p

Arie uliia incalzita AN' in 1m']

300
125
1.24
1.23
1.22
1.22
122

500
I 19
1.19
1 19
1.19
I 19
I 19

1000

-'--P.ROTECJIAIERMlcA

REGULAMENT DE ECONOMISIRE A ENERGIEI EnEV 2002

Obiectiv: Cladire izolata proiect model BEL, beneficiar Neufert Volum incalzi\
I Aria

Va:

ulMi a cl~dirii

AN = O,32'Va:

l-supraf8tll

Denumlre

Element construct Iv

CD - @

535,86 mJ

171 m2

~e

Factor
corectarer;:dere :
Coeflclent de
cllldy~_ _Units te
transfer termlc U
a tem~ratur"
FX

m2
~re'R Rderlm
l~oro'<ld

147~S
n nn
a4
7n
o <n

"".

I nMrl

--

0<1/,,0<1

I-
II<~ orro<

lornne'i<

invecinat cu DOd izolat

non
non
nAn
40
o 1~
019
019

154.95

0.000 _ _WiK
IAU.,.
7 '28
------5.6D8 _ _Wi
6.BDD _ _WI

no
1
1

nn
nn
nn
no

?.fi24 -------'JoIiK

4.900 --"'11K

_1.m 1--
20.17 1 _ _WI
0.000 _ _VoiLK
050
050
_ _ _----14.120 -------'JoI1K

49~ 7R

S"m. ') A

._-- - - -

3.5.364 _ _Wi

100
00

- -

------'Ulil

~ '0
1507"
000

~Qpeilijru;Jillill........Plan$8U de eta'
lPI,n, ,10 ,nl

024
n17

"?R

InMrl

----~

"',,~,

A'

ge.J16 _ _Wi

'"

HWB

Supllmenl pentru punlltermlce

W/K

---

-
Suma

Plerd. de cAld. din lransmlsle liT

Cladir! eu oeste 3 etaie IOlale
Imoermeabilitatea la aer~h '
Ilmoermeabilitatea la aer non < 3 0 h '

Plerd. de cAld. pr1n ventllare Hy

NV,

CoefIc. pt supra1. anvalopantel

AcumulArl de cAlduril aolaril ale

Element constructiv
elemenlelor constructive
lransparente
fo,o.<I,. nMrl

~41..-

"'" .,,~
saacces

~pumutAr1 de cAldurA Interne

"01;

Q.5'
nso

- I---~O

0.80
Grad de abso,btie
050

Ovlo';M;

.rnnArio in lin.'

~F

~s

070
nm
n 7n

nan
n0il

070

090

3 ____

~~re speclflcA de cA/duril prln transmlsls la

f-'!Ivs/ul supralelel envelopentel H'T
Necesar de energle IInal

~-

. '.

m'

CiSh9 specific

Fe

A'g:0~9'~.f:~~c_
1.QL 1----_ _ _ _ 2.8 3-___
2.U ____.
no.
2.55_ _ _

i-Lnn..

,1. 9

10Lc-_
tie F,

- - ---_.
--

_--.-

855Jl0_ _ _W

?~Z93.o0__~h.

15 Wh.lm'K'y"
Oh = OT+O -0

--

55970_<L. - ' - 'kWhl

--'

~3.,ll__. _I<.Wn'm'
1.29_ - _ .
_ .-~P
On Axis! = AJl1Q.:Ju-.j2.5) _ _ 58.94 --.-KWhim''a
AI
()"n .rlmi, "sn g4 .75 ?O'AN,
'"
6.52- JWhlm 2 a __.
HT exist ... HTI
024.._ __Wirn' K_
H'T admis. - 0 1..Q,151 (NV_I
O.l? __ - -W/m'- K,._

>V;<ooni

Necesar primer de snergle Q'p

0, 922

_Q.5lL
1.00
5 W/rn'
<n IAlh 'K'V.

ago

080

Capecltate speclllcA de stocsr

',~" .
a cAldurll Cwtl'k 'V.
tiD conSlructiv u~or
Necesar anual de energle
absolut
calorlc8
snecilie
Cae!. amplorllinvestlllel ep

'rlmi<ibil
lov;<'onl
IRdmllihil

0'

..

lc.aJdurL_

Irent el

Energie auxil.

CD

_ _------'l.53

701
A '0

'0'0'01" 001/"001

AcumulAr1 de cAlduril solaril ale

elemente/or constructive opace

Grad global de Iransfer al

energiel 9

Supra!ala

- - I---

,'
III

98,316 ~/K

10.72J4_ _ _ _ _ _ 1--_~7,253 __rT)~_

m:J
o 80'V
__
WIt<.,
o 70'0 34'V
o 60'0 34'V
1 n9.31.4
e---WI

I rl!ldjrj pjnj) la 3 etaje tolale

Volum de 818r V
c------'

L A'U'F+H WB

curenl el.

Obleetlv: CI;)'dlr. izolal;)'. Proiect model BEL Neufert

Volum ine;),lzil
Va:
535.86 m'
Aria util;)' a elMirii:
An = 0,32' Va:
171.00 m2

aWE.E

L__...-51.80_ _kWh/rTJ,:?q-~

a HE.E

'.

kWh;ro'
--~~

-:-~~..!21

4'O'-t---ip'
2.12

36'

'"

2.30

,~

g
o

o
N

'"

60T

36'~

11.99

Seeliune transversal;),

-t-:.2,12
'-"-HI51L-+126f-~36'
sd . 1.20
----1,,99

Plan parter

131

'"

PROTECTIA FONICA LA SUNETE AERIENE

constructiv este deosebit de proasta, mai proasta dedI ar Ii de asteptat in

raport cu greutatea peretelui. Frecventa-limita a elementelor constructive ri

gide grele se situeaza deasupra intervalului de frecvente relevant, cea a ele

mentelor subtiri maleabile sub acest interval; elementele constructive rig ide

au frecventa-limita in cadrul intervalului relevant, in consecinta ofera 0 izo

lare fonica redusa - @.

Protectla foniclla sunete aeriene

in cazul sunetelor aeriene unda sonora aeriana antreneaza elementul con

structiv astlel cre$te influenta frecventei-limita asupra izolarii fonice

- @. Curba prescrisa prin DIN 4109 indica valoarea minimA a d"erentei

nivelurilor de zgomot pentru a atinge 0 valoare a protectiei fonice la sunete

grosimile necesare pen

aerlene VPFSA = 0 dB; valorile prescrise tru pereti Mai mult dedt la izolarea zgomotelor de calcare. inlluenta traseelor secunda

re deranjeaza la izolarea sunetelor aeriene. (Din acest motiv, atestatele pen

tru pereti fonoizolanti trebuie elaborate "Iuind In considerare traseele, se

cundare uzuale in constructie"). Ca trasee secundare functioneaza invelisuri

extrem de rigide cu greutate pe unitate de suprafata intre 10 Si 160 kg/m 2 ;

de aceea peretii despartitori de locuinta, cu care intra in contact perpendi

cular astlel de Invelisuri, trebuie sa cintareasca cel putin 400 kg/m 2 (Ia

contact exclusiv cu pereli de peste 250 kglm 2 este suficienta 0 greutate de

350 kg/m 2 )
Usile si ferestrele influenteaza negativ in mod deosebit fonoizolarea sune
telor aeriene, avind coeficienti de izolare fonica redusi - @; chiar la un ra
port redus al suprafetei golului valoarea rezultata a izolarii fonice se situeaza
de cele mal multe ori sub media aritmetica a coeficientilor de izolare fonica
a peretului si golului; de aceea intotdeauna trebuie imbunatatita in primul
rind izolarea fonica a usii sau ferestrei. Pereli cu fonoizolare insuficienta pot
Ii imbunatatiti printr-o camasuiala maleabllA - pag. 133 @, peretii dubli
sint deosebit de buni fonoizolanti daca slnt asezati pe un material lonoizo
lant usor elastic si sint executati dintr-un material maleabil - pag. 133 @
sau si daca sint asezati complet independent pe toata suprafata - flotanti.
invelisurile maleabile sint relativ insensibile la punti fonice mici (spre deosebire
de invelisun rigide). Pentru pereti dubli fonoizolanti trebuie utilizate mereu tipuri
constructive verificate Camasuieli din tencuiala pe materiale izolante de rigi
'
ditate normala (de ex. pe polistiren normal) reduc considerabil izolarea fonica!

dB

70 r----,----,--,-.....,.-..,

rezistenia la anlrenare

"~ _

...............
...............

601_--'--'-----'-----j

s~

~.s
50 1--:--."""
E

CD;

~~
~ 40
t:

:.?

(])

Curba prescrisa penlru sunet

aenan

Transmiterea sunetelor aenene

redus

,II

<rl

Traseu secundar prin elemente

constructive Simple. In cazul in
care peretil si tavanele respective
au 0 greutate raportata la unltatea

TransmlSle In diagonala

de suprafata de peste 250 kglm 2

GrOSlmea elementulul conslrucllv
(cm) ~ata de greulal1le raportale la

beton greu (2200 kglm 3)

Unilaleadesup~~~~amida plina~. gresle calcar

caramida inalta cu golurl vertlcale' (1400 kg/m Cl )

10,31
Ipsas(1000Kg/m 3 )

clincher (1900 kg/m 3) 15.25

fete

10,31

1'2,5

112,5
111.5

1 5,25

betan usar' (800 kg/m 3 1 16.25

;~~:~~~un~lu~~~:)ambele

16,25

(1800 kg/m3) 15.25

125

125
124

1'1.5 1
I

124

136.5

@7,

11'.5

124

! Nr

0,5 1 I I 1,11111',512 I stlcla (2600 kg/m 3 1

I crt.

11,512

13!4 151 I

IIITO 115j2012i'j

Zld~lfIe

3
4

r:

i Denumlrea

, Densltateal
I
brula
I kgldm J

IIcaramlda pllna

114
1,8

I clincher penlru conslr. CIV. Sllnd.

1.9

;:: i:::
240

, 240
I

i 11 !

II

I.

i 12 i

"

~ ~

10

r-,-~~-r-_+-------j___j--'--__+_-c__+

~_+-_+-+__H

~
-<n

'

~~

e~
~.~

20 ~-__+-++-'---_+---I_____j-_v"'F_-I__+--__+-___+-+_+1

""

o c
~

>

'0

20

30 40 50

70 '00

greutatea elementulul constructlv raportata la

umtatea de suprafata (kglm 2 )
Izolarea tonica la sunete aeriene. greutatea raportata \a unitatea de supralata SI
grosimea elementului constructiv (dupa Gosele)

i USa simpla cu prag fara izolare deosebita

2 i Usa grea cu prag si lzolare buna .

iI

3 Usa dubla cu prag lara lzolare deosebita. in doua canaturi

4 I

Usa dubla grea cu prag $1 Izolare

max

30 dB:

max 30 dB
max

'I

40 dB

max 15 dB

6 i Fereastra simpla cu Izolare buna

max 25 dB i

7 '; Fereastra dubla cu cercevea dubla fara izolare deoseblta

max

8 I Fereastra dubla cu cercevea dubla cu izolare buna

max 30 dB I

25 dB 1
I

Izolarea tOmca a usilor $i fereslrelor contorm DIN 4109

134

zldite cu golurile
dlspuse vertical.
umplute complel
cu nlslp

IblaCur,
I

lOIN
118151

leu doua
sau
i !rei
Igolun
Iman

tara umplutura
de nlSlp

i
DIN
18152
DIN
14'65

16
1:8

mm

blocun pline din beton usor

blocuri dm B.C.A
, SI belon sponglOS

I 1.8

'1.9

1.0
1.2
1.4
1,6
1.0
1.2
1,4
1.6
0.8
1.0
1.2
1,4
1,6
0.6
0.8

405
485
505

365 4 '

440
445
405
440
440
485
530
485
505
420
460
410
440
400

300
365
365
I
300
240
240

430
405
I 450
445
I
I 405
I 440

;00
300
240
240

Ii 240

240
240
I 240
240
300
300
240
240
I

i
I

490

485

I~

I -:::
I
I

300
iI 240
240
I
I

i
I

--'--=-----'
380
360
360

I
I

kp/m'

T='I
I
:

300
240

I
I

, -355
! 380
1

300
240
-

490
365

;80
360

'I

390

! 380

Betoane usoare si betoane in peretl fara rostufl ~! piaci de ina,ltlmea etaJului,

tenculle pe ambele fete la 15 mm

31
32

33
34
35
36

I,

DIN

I
i

IDIN

37
38 I
39
40 I
41 I
I 42 I DIN
L..J 1047

(])

I B.C.A. 5'

belon spong'os

4164

14232

S Fereastra slmpla fara lzolare supllmentara

I bloc plln din gresle calcaroasa

max 20 dB I

14 !I DIN 398 bloc din belon cu zgura

15 i
!bloc presat din belon cu zgura

16
'7
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30

240

'

\ 13

__+_<_4_0_0 -iKg,--!_m_'_--j

I
I bloc Cll golurl marl dm gresle calcari 1.2

7
8
.2
! 9 IDIN 106 I bloc CU golurl mlCl din gresle calcar. 1.4
6
110 :Ca,el' I

I__+---'---'--_+---i----j--~.-I____r--~-___t~+___H

> 350

din blocufl plme. cu gO'lurl mlCI sau SI golufl marL lenCUIta pe ambele tete CU 15 mm

lo",.lw~." ..".. r:~

I
I

Masa perelelul
kgim 2

> 400 kglm~

~ Kp m'

Masa peretelui

pj 1 II 1111111'* I 131 IcantraplacaJ (600 kg/m 31

0.3\

i Nr.

Inormall-

Ivulul

0,5 1 i 1 11111111512 2, azboclment presal(2000 kg/m 31

I'

0,

0.

30 00
'=---:':15,..--0,c.--15'-----="'8--"-15

beton cu agregale din plalra

I ponce, hUlla. spMura. de
icaramlda. S. a. a.

i
I

I~elon paras din agregale

neporoase,
de ex. plelfiS

I belon compact cu agregate

pletns sau spartura

0,6
0,8
0.8
1.0
1.2
1.4
1.6
1.7
1.5
1.7
1.9
2.2

437.5
437,5

375
312.5

!
I

250
250
250
250
250
187.5

187,5 I

I,
I

400
400
425
425
400
450
475
425
475
405
460

350
350
350
360

500
375
375
312.5

250

350
350
370

187,5
187,5

187.5

370

1 150
i
I

380

Groslml mtnime pentru pereti simpli cu valoarea protectiel fonice \a sunete aerie
VPFSA " 0 dB

ne

PROTECTIA FONICA

-m

_ _ Speclrul auditiY mediu _

Frecventa medie

IIW/cm)

"

30

'4'

20

1'..
I
I

10 :JO '0 10 70 100

/'

--

./
V

10
0

./

"5

1000

100

10

V/

60~
40

qoC/06

--

70~""""

50

~ r-.....

~"':

.......
110_

100
90
80

....
::-...... I'--

CD

1-'20

prag senz. durere

./

./

I--

0,1
0,01

0,00'

10- 4

*
"i

'O-~

10 I
10. 7

10-

10-ll'

:s

I--

10- 10
10. 11
300l 400l 700l 10000 Hz

I'-

1OO:JOO 500 700 ,OOl 1QIJO

Frecvenla I

Interdependenta inlre puterea sonora (Ion), presiunea sonora (lIb), masura Inten
sitatii sonare sau nivelul zgamatului (db) si intensitatea sanar~ (~W/cm2)

0- 10 incepulul audibilitatii

20
losnel usar de Irunze
30 limita inleriaarA a zgamatelor normale inlr-a lacuintA
40 zgomole medii intro locuint~; discu(ie cu voce sc.1zuta; strada
liniSlila in cartier de loculi
disculie la nivel Sonar normal; muzica. de radio la nivel sonar

50

de camer~ in spatH inchise

60

zgomotul unui aspirator sHentios: zgomot stradal normal

pe strazi camardale
70

masini de scris jzolale; sonerij lalefon la 1 m distanta

strada cu lralic inlens; sala de masini de scris

eo
90

salA zgomataasA de tabricA

claxon la 7 m distanl~; mataciclelA

100-130
atelier foarte 2gomatos (Iier~rie s.a.m.d.)
100

Scara puterii sanare

Reprezenlare a undeJor incovoie'

toare ale unui perele ra Ireevente
normale: perelals nu oscileazA ca

Perceptia puterii sonore:

urechea percepe in general un
sunet ca de douA ori rnai putemic

un intrcg (-. a), ci elamantale sala

osciloazA unole la\~ do alto Ie ( - b)

crasla de zece ori

dnd inlensllatea sonorA a acestuia

Hz
10000

r=

,,' ,

l'\,.

5000
4000

3000
2000

tooo

"

"

'"
~~~
",-"

rigid subwe

300

~~C'~ :::.;~

"

rigidifOS

oro.lm. element
conatruet/V

O,e.

db

70

C'/

"6....0 0&0"1 \1

~J'(Sl,,: &00

<,l~

:I'

10

FrecvenlalimitA penlru plAci din diverse materiale de constructie

il0faliB

lld:tne dm

a:

~ 50
E

.!!

,"

V-

beton cu

agregale din

palra ponce

'-

)'

20

I--

~~
I

i
curb:l proC;CIIS:l

pfln DIN 4109

l
~

/.

'"'~ , /
-f-

~
e

'one

plac:' usoar:t din

lalas de lenln presar

.~
~1'-.
-.0;%/ 6,.~

60

lenc.

200

f
I

~~'

'''''''"<0 ~-~.'t>,r

500

CD.

maleabll

~~

""<1.

CD,

f-

('0

400

Protec1ia fonica cuprinde loate masurile care reduc Iransmisia fonict! de IJ 0

sursa de sunet la receptor - impiedicarea tolala a transmisiei fonice nu este
posibila. Protec\ia fonica se poale realiza prin absorbtie de sunet, cind sur
sa de sunet si receptorul se alia in acelasi spatiu ~ pag. 136, cind sinl in
spatii diferite, protec\ia fonica se asigura in principal prin izolnre fonica.
La izolare fonica se face deosebirea, in lunc\ie de lipul zgomolului deranjant,
inlre izolare fonica a sunelelor aeriene (daca sursa de sunel anlreneaz~ mai
intii aerul inconjurator) $i izolare fonlca a sunetelor structurale (cind sursa
de sunet antreneaza direct un element constructiv).
Exemple penlru sunete aeriene: radio - strigMe - muzica de fanfar~
pentru sunete structurale:
calcare - zgomote din inslala\ii - pian
(Si sunete aeriene).
Valorile de atins prin izolare fonica sinl prescrise in DIN 4109, izolarea su
netelor aeriene ~pag.134, izolarea sunetelor de calcare~pag, f 35. Sunetul
se propaga sub forma de osci/atii mecanice $i unde de presiune sonora, care
produc cre~teri sau scaderi foarte slabe, masurabile in microbar (lIb), vizavi
de presiunea atmosferica (; 1,0333 kg/cm 2 ). (Presiunea oscilanta la vorbi
rea cu voce ridicata ; circa 0 miiionime de atmosfera,)
Oscilatiile sonore perceptibile de noi se alia in intervalul de frecven1a de la
20 Hz pina la 20000 Hz: 1 Hz (Hertz) ; 1 oscilatielsecunda. Pentru con
slruC\ii este relevanl intervalul intre 100 si 3200 Hz, pentru care urechea
umana esle deosebil de sensibila. Presiunile sonore se situeaza in speclrul
audiliv uman intre pragul de audibilitate si pragul senzaliei de durere ~
Acest inlerval este impar1it in 12 par1i; 12 Bel (b) (dupA A,G. Bell, in
ventatorul telefonului). Deoarece '1'0 Bel; 1 deci-bel ; 1 decibel; db mai
este inca percepul ca diferen\a de presiune sonora de caire urechea uman.'l
la 0 frecventa normal~ de 1.000 Hz, decibeiii sint utiliza\i ca masura lizici'l
De obi
pentru inten5itatea sunelului, raportat la unilatea de supralali'! ~
cei nivelul de zgomot esle indicat in dB (A) respectiv peste 60 dB in dB (B),
o unilate de m~sura care ar corespunde inlrucitva fonului utilizat anterior.
Pentru indicarea izol~rii fonice se utilizeaza in cazul sunetelor aeriene dlfe
renla inlre nlvelurlle de zgomol, adica dilerenta dintre nivelul de zgomol
initial $i cel dupa izolare. (Spre deosebire de cazul sunelefor structurale, pen
tru care se indica nlvelul maxim de zgomol care poate r~mine dinlr-un su
net normal). Izolarea fonica se poale obline principial prin masa, deci prin uti
lizarea de elemente constructive grele, grease, la care energia acustic~ se
consuma mai intii prin trecerea sunetului din aer in elementut construcliv, apoi
prin antrenarea masei elementului construcliv $i pe urma prin revenirea in
aero Daca elementul constructiv este antrenat direct (sunete structurale), izo'
larea fonica proprie este mai redusa prin insa$i nalura fenomenului.
Constructiile U$oare fonoizolante - @ folosesc pentru fonoizolare Irecerea
repetata aer-elemenl constructiv-aer-element constructiv-aer izolare: 0 izo'
lare superioara celei preconizate prin masa elementului conslrucliv nu poa
te aparea decit pentru 0 valoare superioara a~a-numitei frecvente de rezo
nanIa, care trebuie in consecinla s~ se situeze sub nivetul de 100 Hz.
Frecventa de rezonanta a unei uSi batante este comparabila, aceasta 05
cilind deja ta stimuli de intensitate redusA (frecven\J. de rezonan\a): reduce
rea oscilatiei usii se poate,atinge U$or, prin Irinare; accelerarea oscila1iei este
mai dificila Si presupune un elort. Spatiul interior at unui invelis dublu poate
fi umplut cu material fonoabsorbanl penlru a evita relleclarea mullipla ne
controJata a sunetuJui. Propagarea sunelului in aer se face sub forma unei
oscilatii longitudinale ~ @ in materia Ie solide sub form~ de undi"l incovoie
toare. Viteza de propagare a oscilatiei longiludinate esto de 340 mis, la undil
incovoietoare dilera in funclie de material, grosimea stratului $i trecven\:'I.
Frecventa la care viteza de propagare pentru 0 unda incovoietoare intr-un
element constructiv atinge aceeasi valoare de 340 mls esle frecvenla-II
mllll: la aceasta frecventa trecerea sunetului din aer in elementul constrUCliv
si invers este deosebil de usoara $i deci capacitatea d~. izolare a etemenlufui

20

~CoajaN

100 200 400 eoo 1600 3200 Hz

de c~ptU$ir9 din talas

teneui!: placal usor de construc\ie

1,5 em fencuiarA; 11,5 em zidarie

'"

30 40 50

din betan cu agregate din piatrA

pence; 1,6 cm pal,stiren (pestex
pandat el.); 2,5 cm plaeaj usar de
conslruc\ie din tala$ fixat in cuie la
distantA mare: 2 em tencuial.1 de

ipsos-nisip

Protec(;a la sunele aeriene ponlru

perela
conform mt!suralOfilor

CD

CD

electuate de pro\. dl. Gtisele;

nivelul de prateetle tanic~ IAr~
eamasuial~ - 7dB, c~m~suil + 2 dB

133

Alcatu\re
beton B 25
carton bltumat
plaea de pluta
carton bltumat
beton B 25

DO
I

DO

~12---90---

l-ID

---to

12 cm gros.
500 gim 2
5 cm gros.
500 g/m 2
12 cm gros.

DO

PROTECTIA FONICA
Zgomotele din Instalatii apar ca
sunet din al1TlMuri: solutia este oferita de armaturi cu emisie tonica redusa cu
insemn de atestare; armatunle din grupa de atestare I cu nivelul de zgomot al
armaturii ~ 20 db (A) pot II montate pe orice perete. amplasarea armaturilor din
grupa de atestare II cu os: 30 db (A) este permisa doar pe peretii interiori ai 10
CUlntei precum si pe pereti spre spatii de inslalatii straine; imbunatatirea oricarul
tip de armaturi se poate face printre altele cu amortizoare tonice.

zgomote din conducte apar prin tormarea de turbioane in conducte:

solutie: utilizarea arcului in locul cotului, dimensionare suticienta. ele
mente de fixare fonoizolante ~

DO

CD,

,----, ,----,

zgomote de umplere la impactul apel pe peretele cazii de baie etc.:

G)

Fundatle fonoizolata de cazan de

90 em lalime

\=.J

solutie: inlaturarea efectului de culie de rezonanta pentru obiectele res

pective. amestecarea apei cu aer in armaturi; asezarea cazHor de baie

pe picioare fonoizolante (in acest caz si racordul perimetral trebuie' re

zolvat elastic).

zgomote de gollre (produse de bolborosirea apei); solutie: dimension a

re si aerisire corecta a conductelor de evacuare.
Nivelul de zgomot maxim admisibil gene rat de instalaliile unei alte locuinte
este de 35 db (A).

,
,

II
1

f2\

Manson fonolzolai

/,

l>N 6:SSS5Y,V\\1

- A

- material fonoabsorbant

B'

A = malenal lonolzol,anl pentru sunete

structurale. de ex cauclUc
B = spallu IIber eventual umplut cu malerlal
lonOilolant pemru sunele strUClUrale

Canal dotal cu materiale fonoabsor

bante - (amortlzor de sunete lelefo
me)

Element de metal-caucluc

Amplasarea componentelor zgomotoase ale sistemelor tehnice ale cladirii

(conducte de apa, de evacuare a apelor uzate. de gaz, ghene de gunoi. as
censoare) nu este permisa in peretii adiacenti unor spatii de locuit linistite (ca
mera de zi, dormitor).
Cazanul de incllizire poate ti tonoizolat prin: amplasarea fonoizolata (soClu
separat ~ @, substructura tonoizolanta pentru cazan). clopot fonoizolant
penlru arzator, racord fonoizolant la introducerea conductei in cosul de tum,
racordarea la reteaua de conducte de incalzire prin intermediul unor com
pensatori de cauciuc.
Transmisia tonica in conduete de aer; este redusa in instalatii de venti la
re ~i climatizare prin a~a-numile amortizoare teletonice: acestea sint for
mate din pachete tonoabsorbante, printre care circula aerul. Cu cit este mai
gros un pachet, cu alit mai joase sint frecventele captate. 5i conductele de
ventilare trebuie rezemate fonoizolat l

Absorbtia fonicll

iii 90'r --'-*---r-l---t-----I

:!!.
'0

::

Spre deosebire de izolarea fonica absorbtia tonica nu reduce de obicei lre

cerea sunelului printr-un element constructiv. De asemenea ea nu are nici
o rntluenta asupra sunetului care ajunge direct de la sursa de zgomot la ur
eche. Ea reduce doar sunetul reflecta\.

J!

~ eo 1~~==-l;;:l=:f:::t:t1

1:

"i

.,

razA de reverb. :
70 inalnte 1.25 -+--+C
, nl.-;Y-:'.-Iz-g'-o-m-jot

-E

razA de'rev 'rb.:

I ~\

direct

60 dUpA 2,5
i
0,20,4 O,B 1,6 3,26412,525 50
distan,a lat6 de BUrsa de sllnet (m)

Prin ma5uri de fonoabsorbtle se

poate reduce nlvelul de zgomol al
sunetului reflectat: astfel creste raza
de reverberatie. in acelasl trmp
scade nivelul de zgomot in afara

razel de reverberatle anterloare

l:i

2 f--;...,."'-j---t--j--

--1

"C

1l

0 <--,-_ _~_~_"___'

200
400 600
800
suprata18 de sbsorb,le echlvalentA (m 2)

Raza de reverbera~ie si capacItate a

de absorbtle a unul 5patiu

Deoarece sunetul direct scade odata cu indepartarea de sursa de sunet, in

cepind de la 0 anumita raza "de reverberatie" in jurul sursei sunetul reflec

tat este la tel de puternic respectlv mai puternic ~

decit cel direct. Daca

reflectarea sunetului este redusa, nivelul sunetului reflect at scade in exterio

rul razei de reverbera\ie valabile pina atunci, raza de reverberatie insasi

cre5te. in interiorul razei de reverberatie anterioare nu se modifica nimic.

Capacitatea de absorbtie tonica a unui spatiu este indicata in m2 de supratata

echivalenta fonoabsorbanta; aceasta ar ti suprafata tonoabsorbanta ideala care

ar avea 0 aceeasi capacitate de tonoabsorbtie cu spatiul insusi. Pentru un timp

de reverberatie de 1,5 sec. - ideal pentru bazine private in spatii inchise etc.

suprafaja tonoabsorbanta echivalenta A trebuie sa fie de 0,1 m2 pe m3 de volum

v (raza de reverberatie ar fi de doar 1,1 m pentru un spatiu de 6 xl 0 x 2,5 mi.

pentru jumatate din timpul de reverbera(ie ea ar fi de doua ori mai mare.

Exemplu bazin inot acoperit 40 m2 apa . 0,05

= 2,00 m
100 m2 pereti 5i pardoseala . 0.03 = 3.00 m2
60 m2 platon acustic ' 0,4

dB

r-,..-r--r--r-----", 90'

1~~

f-+-f--f-+7"I"--::01 30

A=

r--:-j--+--'i>""'"-17""+-"-'9

Protectla impotrlva zgomotelor externe

10'

5'

~.v!~7
y

/'h

0,5

10

20=h/i.

Etectul de protectie tonica pnn

obstaeole in spat'u deschls (A.I
King); pe ordonata ecranarea In

funetie de unghiul" - @:

se citesc inaltlmile in metrl 51 Iungl

mea undelor ./

exemplu: a = 30'. h = 2.50 m: pen

Iru 500 Hz (Intervalul medlu de

freev.)

~ 340/500 = 0,68lungimea de unda

este hi = 2,5/0.68 = 3.68.

efeetul de eeranare = 17 dB

136

.: /'

\:

:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:

Schi1a a dlmensiunilor Q = sursa de sunet

8 :.= receotor

(1)

= 24,00 m 2
29,00 m2

'" 0,2 V: timpul de reverberatie este deci 0,75 sec.

Pentru proteclia impotriva zgomotelor externe (zgomot din trafic efc,) exista
urmatoarele posibilitati:
a) proiectarea corecta a cladirilor; spatiile de sedere orientate in partea
opusa sursei de zgomot.
b) execulia tonoizolanta a peretelui exterior, inainte de toate executia to
noizolanta a terestrelor $i u$ilor exterioare; la cele din sticla lara ochiuri
mobile cu instalatie de ventilare,
c) includerea de paravane de protectie fonica in configuratia fatadei.
d) protectie fonica prin configurarea abila a terenului, precum taluzare, zi
duri sau plantatie.
Penlru taluzuri, pereti $i alte ecranari se poate citi valoarea efectului de pro
tectie fonica din diagrama
pentru lungimi de unda diferite (Iungimea de
unda este aproximativ 340 m/frecvenla): din aceasta reiese cit de impor

lanta este inaljimea indicata prin unghiul (1.

Vezi $i: Linii directoare pentru masuri constructive pentru protectia impotri

va zgomotelor externe 51 DIN 18005 Protectie tonica in construirea ora$elor.

CD

PROTECTIA FONICA LA
SUNETE AERIENE ~I STRUCTURALE

de ex
inlrerupere30
inveli~ului

-.QJ

prin caramizi
eXlerior

Peretl exterlorl intra cUldlrt

Pere\ii care separ1\. cl1\.diri ~i care prezinta invelisuri cu greulale sub

350 kglm 2 trebuie izolati printr-un ,ost continuu pe toalt! adincimea

cladirii dimensiunile minime ale acestora sint de 150 kg 1m 2 (Ia con
struC\ii de locuin\e cu elaj 200 kglm 2 ). Daca roslul porne~te de la ni

Perete despartitor dublu cu rosl

conlinuu in secliune

velul fundatiei, se poate renun\a la masuri suplimentare; In cazulln

care acesta Incepe doar de la nivelul solului, plan~eul de peste sub
sol trebuie prevazut CU 0 pardoseala f10tanta sau cu un slrat de
uzura usor elastic (ca Si in cazul p1anseului intre locuinle). Rostul
trebuie intotdeauna umplut cu materiaIe de umplutura (placi din ma
teriale spongioase etc.), in eel mai bun caz cu rosturi decalale;
deoarece inveli~urile sint rig ide, zone de contact oricit de mici reduc
izo/area fonica!

Plan-CD

ne'avorabiJ

Peretl

compu~1

in cazul perelilor compusi (fiind considerat asHel orice perete cu su

prafete cu izolare fonica diferita. de ex. cu u~a) valoarea globala de
izo/are Ig se obtine dupa scaderea reducerii izalarii R din valoarea
izolarii lonice celei mai ma,i - @.

+
25

Curba prescrjs~ pentru zgomole

de calcare

Transmilerea sunelelor slruclurale

Ilolalie

sapa

finlsaj

10

15

20

25

30

35dB

dilerenla inlre yalori1e de rlolare 1,.01,-']

Tencuialcl trasA inaintea sapei pinA

la muchia superioara a planseului
brut: prescns la pereti porosi

Tencuiala dupa pozarea sape,la

pereti compac~i

p1aci ceramice perele

lencuiara. armala.
izolalre

masa permanent
elastICa

pardoseata, Iiolanla

~apa

sapa de pratec.lie
plac; ceramice

pl~cj ceramice

sapa (paOla)

sau dale

pardoseal<\

Determinarea reducerii izo/Arii dupA Zeller -

CD

Mod de calcul:
1. Constatarea diferentei intre valorde de lzo(are individuale
Iz "" It ~ 12 , unde trebuie considerat 11 > '2'
2. Delerminarea rapot1ului inlre supratetele de pereti izolante.
3. Reducerea izolarii R rezullA din intretAierea curbei raportului dlntre
perpendiculara diferentei jmra valonle de izolare II -

suprafo~9

cu

Protectls Is zgomote de cAlcare

Plan:;;eul este antrenat in mod direct la oscilare prin zgomot de
calcare - 0). Curba prescnsa de DIN 4109 indica un nivel
normat de zgomot de calcare, deci ceea ce reprezinta maximul ac
ceptabil de auzit in spatiul de dedesubt, in cazulln care deasupra
lucreaza un "Iropaitor" normal. In acela:;;i limp'insa - datorita influ
en\ei imbatrinirii - valorile trebuie sa lie cu 3 dB mai lavorabile in
momentul incheierii execuliei.
Forma comuna de protec\ie la zgomote de calcare este :;;apa f1otanta:
strat izolator u~or elastic tara rosturi, acoperit cu un strat de protec\ie,
deasupra 0 ~apa din beton de ciment, anhidrit, asfalt turnat (grosimea
indicata in DIN 4109 fila 3); constituie in acelasi timp ~i protectie la
sunete aeriene, din aceasta eauza este admisa pentru arice tip de
p/an~eu (grupa de plansee I Si II), muchiile lrebuie sa aib1\. spaliu de
lucru. rezolvarea posibila fiind un chit permanent elastic, ~i la pardo
seli din placi ceramice - 0) . deoarece inveli~ul format de ~apa este .
putin rigid, el este in consecinta extrem de sen sibil la punti fonice.
Pentru p!an~ee in cazul carora izolarea la sunete aeriene este deja su
ficienla (grupele de plan~ee I :;;i II), izolarea la zgomote de caleare poa
te Ii rezolvata Si printr-un strat de calcare u~or elastic - @; plan~eele
din grupa de plan~ee I POl intra in grupa de plan:;;ee II prin adaugarea
unui plafon suspendat dintr-un material maleabil - . Din coeficien
tul de imbunatatire CI (dB) reiese cu cit imbunatate~te 0 dal1\. Ilotant1\.
sau un strat de caleare u:;;or elastic izolarea fonica la zgomolele de
calcare.

CD

:::::::::::::::;:;:::::::::::;::::::::::1::::::::::::::::::::;:::::::::::
[

plan~eu brut

ilQla\ie

Pardoseala f10tanla din plac! cera

mice (Mi)

Alcaluire pardoseal~ CU hidroizo

lalia penlru Mi cu spaliu de dU$

polistiren elas!.

10 mm

pardoseara lemn
nisip. Jut. zQura

Plalon suspendat maleabil

@OPOSibilitatedeiZOlarelazgomOlede
pent'u un planseu din lemn
c~lcare

135

ACUSTICA SPATIULUI
DIN 52216 ~ llJ

Od8
5 d8

expunerea Ie

!ell

aursa de Bunet

Proiectarea acustic-spatiala trebuie sa aiba ca elect crearea

conditiilor optime de auditie in spatii pentru reprezentatii oratorice
sau muzicale.

proce8 de

revarberatle

Trebuie luate in considerare inlluente diverse, dintre care cele mai

imporlante sin!:
timpul de reverberatie

3Sd8
nlvel de preslune 8
sunetulul deranjant

IS

- rellexiile datorate structurii primare si secundare a spatiului.

1. Timpul de reverberatie:

G)

Masurarea timpulul de reverberatie

timp _ _
---------:-~

I Func\iunea spaliului
,

i Vorb"e:

cabaret

!L -

teatru

,II,

,I

Muzica:

!
,

0.8

' 1 , 0_ '

"

'I

muzica de
camera

2. Supralata de absorbtie:

conferinta
I

Tlmp de re-

i
b'
,
Iver.~

Durata de timp pentru 0 scadere a nivelului de zgomot cu 60 dB

dupa inlaturarea sursei de sunet ~ G). Interpretarea se lace pen
tru intervalul-5 dB pina la -35 dB (DIN 52216 - Masurarea tim
pului de reverberatie in sali de auditii).

1.0

1.5

Determina timpul de reverberatie prin cantitatea de material ab

sorbant, exprimata ca supralata cu absorbtie totala (Iereastra
deschisa).
A

----~-

= as . S as = grad de lonoabsorbtie dupa masurarea spatiala

a reverberatiei

opera
'!
1.3 ... 1.6
----c-o-nc-e;;--: 1,7. 2,1

c-

mUZlca de orga i 2,5 ... 3.0

Timpul de reverberatie se calculeaza din supralata de absorbtie

Intervalul timpului de
reverberatl8 aptlm

Criterlul ecoulul

= suprafata partiala

= 0,163' V (Iormula lui Sabine)

as'S

3. Ecou:
Daca intr-o curba cu panta unilorma a timpului de reverberatie ~
G), se pot recunoaste subiectiv virluri izolate, acestea sint denu

mite ecou ~ @ .

... 2.0 f-----+~-c-~

-! 1,8f---~-"-~-""7"''+

Pentru criteriul ecoului se considera valori dilerite de timp si in

tensitate pentru vorbire sl muzica.

~ 1 6 f--"--'--h--''--.".L
~

1.2 f-,4--+.,...""L---p-L---:--i-'/'L...._-I---;c----+---+-++--+--i---I

41-----j,~~r--__,,"'"

Deoarece spatiile de auditii muzicale ar trebui sa prezinte un timp

de reverberatie mai lung. ele pot Ii privite de regula mai putin cri

tic din punct de vedere al ecoului.

, 0 I--"---i-".+'---f-~---+--'----:-~H-i---i--+--+---+-+---j

o 9 !-"---+""*L....~---'--+-+-~--+--r,------+---i--t--t---+--t----l

Cerinte privind spatiile

o 8"'::0':-;:-:'-2-:'-3~5L--:I-:-0'-' ~2--;;3-S'---:'-:0';---:--:--:'--~----:'--:'--:-;--1::0:-'---'

1. Timp de reverberatie:

Toleranta tlmpilor de reverberatl8 20"}o

Valoarea optima depinde de lunctiune Si volumul spatiului ~ @.

Functjun~VOlum

: Volum
maxIm
: 'In m 3

I sp.multifunct. pI.
i vorblr8 $1 muzlca :

4 ... 7',

leatru muz,cal
I
I (opera. operela) I

80 f--f---h.L--+--t-"""

I specific

i
r-

In m 3 i1oc

,sp. aduna~e
3
5 '. 5000:

'teatru oratoriC

->

60

-}

60

.m !

~~

proaatA

80'0100

IntellglbllttBt88
sllabel V.

I!!i I bunt

f. bunA

Inteligibilrtatea vorblrii

sal, muz'ca
camera

I sali concert pI.

I
j muzica simfonica

II

!
!

I 15000 i

~6 .. 10

r spati i pe~tru
I oratonl $1
muzlca de orga

8000

8 ... 12

10000

25000

30000

10 ... 14

I
I

Tabe! volume specifice

I,

V = f (Art)

Timpul de reverberatie depinde in general de Irecventa, liind mal

lung la Irecvente joase si mai scurt la cele inalte. in cazul in care
I = 500 Hz aproximarile rewltate prln chestionare ~ @
se pot deriva ca valori optime.
2. Inteligibilitatea vorbirii
Serveste la aprecierea inteligibilitatii cuvintului rostit ~ @.
Nu este normata, astfel incH sunt utilizati curent diversi termeni
inteligibilitatea Irazei, inteligibilitatea silabei, aprecierea prln loga

tomi.

Pentru masuratori cu logatomi un rezultat > 70% este considerat

ca inteligibilitate excelenta a vorbirii.

Dupa stabilirea inteligibilitatii vorbirii, colective mai mari de audi

tori trebuie sa noteze silabe izolate lara sens d.ex, lin, ter (Ioga

tomi), metoda la care acuratetea este utilizata pentru apreciere.

Metode obiective mai noi utilizeaza semnale de bruiaj modulate

(metoda RASTI) $i conduc la rezultate reproductibile cu eforl redus,

reflexie nefavorabila
(eventual ecou)

3. Impresia spatiului:
Perceptia rellexiilor receptate din spatiu in lunctie de timp si di

rectie.

IImttA deranjantA B(t)

! ,
I

200

Succeslunea reflexlilor In spatlu

138

ms

I
I

300

Pentru muzica reflexiile diluze sint lavorabile sonoritatii, in timp

ce rellexii diluze cu intirzieri de pina la cca 80 ms (corespunzator

la 27 m dilerenta de distanta acoperita) lata de sunetul direct pro
moveaza claritatea ~ @. Vorbirea solicita lntirzieri mai scurle de
pina la 50 ms, pentru a nu reduce inteligibilitatea.

::::::::::::;:::1:::::~: ::::::::::1:;:::::::::::::::::::

Vibra\iile in corpuri soli de sint numile sunete structurale. Aceslea

sint generate lie prin sunete aeriene, tie prin antrenare direclil, me
canica - (D.
Deoarece forlele alternative mecanice sint de obicei mai puternice
dedt presiunea alternativa a aerului, $i retransmisia perceptibilil
este de obicei mai puternica la antrenare directa. Apar des fe
nomene de rezonanla, aces tea conducind pentru intervale inguste
de trecvenla la un nivel de retransmisie mai ridical.

ilil

llili!

:-:.

:.::
::::

1111111
Perete user ::: antrenare puternicA
Perele greu = antrenare redusa

:iil""~':':"""j!i

: ~=-,'

Put de ascensor separal cu

fibre minerale

Anlrenarea sunelelor structurale

:~ !~~: ~::: ~::: ~::: ~: ~::::::::::::::::;; >:: ~~ ~. l.;.i

..

:-;.

3 em

Daca sunetul aerian retransmis are un caracter monoton, cauza se

regase$te de obicei in antrenare directi'l prin sunete structurale.

Protec\ia la sunete structurale trebuie deci sa tinteasci'l spre impie

dicarea antrenarii directe sau a propagarii sunelelor.

Mllsurl fmpotrlva propagArlJ sunetelor structurale

Pentru instalalii de apa trebuie folosite doar armaturi din grupele de

atestare I sau II. Presiunea apei trebuie mentinuta la un minim posibil.

Viteza apei joaca un rol subordonal.

...------l---.,'' 'IIIII

!I!I

PROTECTIA LA VIBRATII
SUNETE STRUCTURALE ~ QJ

Capac de pUI pe neopren

+3

dupA mantel

~J

plclor utile' G!rT

pendul metal ConU

Conductele trebuie fixate conform DIN 4109 de pereli cu dimensi

uni de suprafele ;" 250 kg/m 2 - 0.

Cazile trebuie a$ezate pe dale flolante $i tara contact cu peretii.

Zidirile suplimentare trebuie prevazute cu rost la peretil

Dotari de WC suspendate de pereli produc direct antrenari la sune

te structurale. Ancorarea rigida este insa inevilabila. Eventual se

pot prevedea straturi elastice.

Conductele de apa $i de evacuare a apei uzate trebuie fixate cu mate

riale elastice $i nu trebuie sa prezinte contact direct cu corpul construil.

Ascensoarele trebuie conslruite cu puturi separate - @ $i rosturi

umplute cu ;" 3 cm fibre minerale sau cu capacul putului rezemal

pe neopren - @.

Pompele $i utilajele se a$aza pe socluri izolate la sunetele structu

rale $i se racordeaza elastic.

Compensatorii sint descarcati de sarcini de intindere deoarece pre

siunea interna aetioneaza $i in lungul axei conductei - @.

................................................

ere din 01e' Nickel

A$ezarea ulilaielor pe un sodu cu

Insel1ie elastica

Exemple de elemenle izolate lip arc

-20

-10

I
~ ~~-

f--

)( I

'\

+20

+40

0'1\

- I

lzals,..

Implltlcare

o.1

03

10 20

50 10

'\20=1.41

Raport de ecordare VNerr

Amplasarea arcurilor in funetie de

cenlrul de greutate

Pluta, cauciucul masiv $.a. sint nepotrivite, deoarece aceste mate

riale sint prearigide. Cu cit materialele de izolare se comprima mai

mult fa solicitare, lara sa fie suprasolicitate, cu atit efectul este mai

benefic.

lncarcarea pentru maleria Ie izolante dispuse in supra tete trebuie sa

fie de obicei > 0.5 N/mm 2 . Daca aceasta cerinta nu este asigurata

sint necesare elemente izolate, dimensionate in func\ie de greuta

lea utilajului.

+10

+30

I
o ~ 0.1

Placile din pudreta de cauciuc sint deosebit de potrivite ca materia

Ie de izolare pentru socluri datorita rezistentei lor sporite la com

presiune. Pot Ii eventual incluse $i materiale izolatoare la zgomOlUl

de calcare din libre minerale sau spuma polistirenica.

Electul reazemelor elastlce

o _

D~sfQ~.~~n
t1JI.ncor.1116
flbre mlnel'1lle-

Electul de izolare este $i in acest caz eel mai bun, daca elemente

Ie sin! solicitate la maxim, tara a ti suprasolicitate. Elementele izo

late sint lie din neopren, tie din otel - @.

Arcurile din olel asigura cea mal buna izolare lonica a sunetelor

structurale datorita rigiditatii lor scazute.

Pentru cazuri speciale se utilizeaza arcuri pneumatice. in cazul ar

curilor izolate trebuie avuta in vedere dispunerea in funclie de cen

trul de greutate, pent~u a asigura 0 incarcare a tuturor elementelor

in egala masura - (2).

in cazul antrenarilor periodice, de ex. mase pendulante sau rotati

ve, trecventa de antrenare trebuie sa nu corespunda trecventei pro

prii a sistemului fixat elastic.

Prin rezonanla se produc deformari mari, ceea ce poate conduce la

distrugerea elementelor cu amortizare redusa - @.

DP18
IIneOrBprofll1122
p16~1

Ventrlator rezemal dublu elastic

glpacarton

@
oscilant penlru platon

Exemplu de element melalic

Se obtine un etect de izalare deosebit de puternic prin rezemare

dublu elastica - @.

Corelarea nepotrivita, de ex. cu socluri a$ezate pe dale Ilotante,

poate inrautati situatia.

137

'
II

"

'~[

.y
,.""

ACUSTICA SPATIULUI
Supraletele absorbante evita concentrarea sunetelor $i adapteaza
timpul de reverberatie la valorile dorite. Alternanta potrivita de su
pralete rellectante $i absorbante actioneaza asupra rellexiei ca 0
supralata puternic structurata ~ @.

CD

Pinze pentru conducerea sunetulul

Fragmentarea j~ elemente a supra

letelor de reflexl netavorabile

Rellexii diluze: supraletele de la care soar putea astepta generarea

de ecou trebuie sa rellecte diluz, adica sa disperseze sunetul pe
care il recepteaza ~ @. Rellexiile diluze conduc prin distributia uni
lorma a sunetului la lormarea unor curbe a timpilor de reverberatie
netede, unilorme. Structurarea prin pliere a supraletelor necesita
unghiuri > 5. La lei de elective sint modelari puternice ale supra
letelor, parapeti. ni$e s.a.m.d., prin spargerea undelor lonice sau re
Ilexii delazate ~ @.

aj

,
,

III

.'

Calcularea timpului de reverberatie se lace in mod obi$nuit cu lor

mula lui Sabine

t=~3'V
a) reflexl difuz8. pnn schlmbare de
material: b) suprafata reflectanta

8)

as'S
DifuZI pnn reflexil defazate

difuz

iiii

trecY8n~

Absorblia frecventelor Joase prin membrane vlbrante

I
:~:~

~~_
-----'.c~~

orl1icll in proport:1e redud

orl1lcll in proport:le rldlcaU'l:

Illll'OJ

1111!

Comportamentul rezonatorilor la absorblle

12
_ _d

"

0<

>

I~

!1!1!

frIlCY.n~

Absorbtia materialelor poroase

Supraletele curbate pot conduce la crearea unui elect de locar (cu

pola). Spatiile semislerice sint deosebit de nelavorabile datorita
concentrarii tridimensionale a sunetului, daca centrul cercului se
alia la nivelul podiumului ~ @. Acest dezavantaj poate Ii evitat. 0
conducere loarte buna a sunetului poate Ii atinsa printr-o conligu
ralie potrivita a curburii plalonului ~ @.

Formarea de tocare \a supralete curbe

140

Gradul de lonoabsorbtie a unui material Us se determina conlorm

DIN 52212 in camere de reverberatie. Valoarea sa se situeaza in
tre 0 $i > 1. Timpul de reverberatie este calculat pentru Irecventele
1= 125, 250, 500, 1.000,2.000,4.000 Hz. Indicatiile timpilor medii
de reverberatie se relera de obicei la valoarea de 500 Hz. in calcul
intra cu valorile lor specilice toate supraletele individuale, persoa
nele, scaunele, decoratia.
Deseori timpul de reverberatie atins este determinat exclusiv de ab
sorbtia persoanelor $1 a scaunelor. Pentru a lace timpul de rever
beratie independent de ocuparea salii cu persoane sint necesare
scaune cu $ezut 5i prospect al spatarului cu absorbtie cit mai mare,
care vor Ii acoperite de persoanele care $ed. Supralete suplimen
tare de absorblie pentru Irecvente inalte sint necesare doar cind vo
lumul specilic ~ pag. 138 @ este depasit considerabil. Daca volu
mul spatiului $i scaunele sint acordate corect, nu este nevoie sa se
recurga de obicei decit la corectarea timpului de reverberatie la
Irecvente joase.
Compensarea in vederea obtinerii timpului de reverberatie dorit se
lace prin combinarea de supralete cu insu$iri dilerite. Acestea sint
delinite de structura lor:
- membranele vibrante absorb Irecvente joase. Dimensiunile su
praletelor, grosimea $i umplutura spaliului gol variaza in vederea
acordarii line a sistemului - @.
suprafetele cu orilicii in lata unor spatii goale absorb de obicei
Irecvente medii (rezonator Helmholtz); proportia de orilicii, volu
mul 5i lonoizolarea spatiului gol determina Irecventa, amplitudi
nea $i lorma maximului de absorbtie - @.
materialele poroase se utilizeaza la absorblia Irecventelor inalte.
Grosimea stratului $i rezisten\a la scurgere inlluenteaza variatia
spre Irecventele joase ~ (2).

Conducere tavorabila a sunetului pnn curbura adaptala

::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::

ACUSTICA SPATIULUI
---.[IJ
Reflexiile laterale imediate sint apreciate in cazul muzicii in mod
subiectiv mai favorabil de cit reflexiila din plafon, chiar la timpi de
intirziere foarte mici (asimelrie a perceptiei acustice), datorilil re
ceptarii unor semnale diferile de catre cele doua urechi ale audi
torului. Spa\iile inguste, inalte, cu pere\i structurali, reflectanli geo
metric ~i plafoane cu reflexie difuza sint cele mai simple modele
spatial-acustice.

CD

impiedicarea !orm~rji ecoului de

lIulurare

Forma nefavorabila a platonulul

Structura prlmarA a spaf1llor

Volum: dependent de func\iune - pag. 138

- vorbire 4 m3 /persoana
- concert 10 m 3 1persoana
Volumele prea mici nu permittimpi de reverberatie suficien\i.

t3'

Penlru muzlca plan, pentru vorbire

\::V aplecal in spale

f'4\
\.V

Forma de plan mal pulln lavorablla

Forma spa\iului: spatiile ingusle, inalte, cu pereti struClurali (reflexii

laterale imediate) sint deosebit de potrivite pentru muzica. in apro
pierea podiumului sint necesare suprafete de reflexie pentru reflexii
de inceput imediate ~i balansul orchestrei. Peretele din spate al
spa\iului nu trebuie sa permita reflexii spre podium, acestea pUlind fi
percepute ca ecou. Suprafe\ele paralele, nestructurate trebuie avi
tate pentru a impiedica formarea efectului de f1uturare prin reflexia
multipla - @. Prin plierea la unghiuri > 5 poate fi anulat paralelis
mul ~i poate Ii realizata reflexia difuza.
Plafonul spaliului serve~te la conduce rea sunetului spra spatele
sillii ~i trebuie configural in consecin\a - @. in cazul unei configu
ra!i; nefavorabile a plafonului apar dilerenle mari de intensitate a
sunelului prin concentrarea de sunel.
Spa\iile cu pereti divergenti spre zona de spate slnt mai pu\in la
vorabile, deoarece reflexiile laterale devin prea slabe - G). Aces!
dezavantaj poate Ii compensat prin suprafe\e de rellexie supli
mentare ("terase viticole") in spatiu, de ex. lilarmonicile din Berlin $i
Kbln - sau prin plierea puternica a peretilor pentru a asigura
conducerea sunetului.

Filarmonica din Berlin: dispunerea in trepte a pachetelor de scaune

..
..

Podium 1a sala

f'7"
\.!..J

spirati1logarltmica

mic~ de muzicA de camera la Arhiva Beethoven, Bonn

Ridicarea su.ccesivi1 a scaunelor ca

Plierea suprafelei peretelui

Amplasarea podiumului: pe cit posibil pe latura scurta a spa\iului,

pentru vorbire sau la spalii mici (muzica de camera) esle posibila ~i
amplasarea pe pere\ii lungi (Arhiva Beethoven - @). spatii1e mul
tifunctionale cu podiumuri amplasale variabil ~i pardoseala parteru
lui orizonlala sint Irecvent problemalice pentru muzica. Podiumurile
trebuie inal\ate simtitor peste nivelul salii, penlru a sprijini propaga
rea directa a sunetului,in caz contrar. nivelul ar scadea prea repe
de in raport cu propagarea - (2). Din motive optice ~i acustice se
prefera ridicarea succesiva a rindurilor de scaune $i asigurarea unui
sunet direct constant pentru toate locurile -. CD. Panla curbai ur
meaza 0 spirala logaritmica.

Structura secundarA
Supraletele de reflexie pol compensa in mare masura structuri pri
mare nefavorabile, de ex, pere\i divergen\i prin plierea suprale\ei
acestora - . Forma plafonului prin pinze suspend ate - CD sau
prin fragmenlare In elemente - pag. 140 11).

Scaderea nivelulul sonor deasupra supralelelor absorbnnle

139

,'.

. ,

"

.,
'.'

':.
~~

PROTECTIA LA TRAsNET

DIN 18014

Constru~tle cu schelet metalic:

scheletul trebUle racordat atit la
conducloni de acoperlS cit Sl la
conductorll de pamint

AcoperlS din tabla si pereti din

lemn: acopensullrebule racordat
la conductorul de coama si la
conductorul spre pamintare

conduct spre
pamintare

,
II

,I

conduct spre
pamintare

____----OT,/'

Pamintarea se face prin platbande, tevi sau placi metalice neizolate,

asezate suficient de adinc in pamint pentru a asigura 0 rezistenta re
dusa a pamintului la propagare --> @ - . lnaltimea rezistentei de
pamintare difera in functie de tipul solului Sl de umiditate - @.
Instalatia de pamintare are rolul de a disipa curentul din trasnet ra
pid ;;i uniform in pamint. Se deosebesc prize de pamint de adinci
me si de suprafata. Prizele de pamint de suprafata se executa fie
sub forma de circuit fie liniar. De preferinta se inglobeaza in beto
nul de fundare --> @-@. Materialul pentru priza de pamlnt este fie
platbanda de otel zincat 30 x 3,5 sau 25 x 4,0 fie otel rotund 0 10 mm.
Prizele in forma de bare sint tevi, bare rotunde sau bare cu profil des
chis batute in pamint. Prizele de pamint tip bara introduse la peste
6 m adincime se numesc prize de pamint de adincime. Prizele de
pamint radiale sint prize din benzi separate care pornesc radial din
tr-un punct sau dintr-o priza de pamint tip banda.
Pentru acoperi;;uri, pereti !;i.a.m.d. din aluminiu, zinc sau otel zincat
--> 0)- @nu sint admi!;ii conductorii din cupru sau din cupru zincat.
Sint adecvati conductorii din aluminiu sau otel zincat.

p,,~TI

punci de

1r1lrerupere

Tipde
de pamint

pamjnlare

'

Partlle pnnclpale ale unei instalatil

paratrasnet

invelitoare din aluminiu ca dispozi

bv de captare

la

alumlnlu mlr:
mIT',

racord la
(conductor sprel
/pamlntare

U~-LU.-LJ-L-L~"tY/~n~~Crlu~~re
pamintare

o
\.2J

Invells de alumlnlu pentru perete pe

post de conductor spre pamintare

;:!;"'
%
--~;-_. 1:.,
~

_. r !

/,..

,.;iJ "-'/,.>~/

I
I

tip banda
lung. in m
tiP teava
adlnc, in m

leaa-turl

mel alice din

conslrUClle

f
, lip banda
i lung. in m

invells perete

lip teava
: adinc. in m

racQ.d la
Iconduclor sprel

: tiP ba~da
L"'-"g. In m

perete din

05

i adinc. in m
'---

acopens

eXist;'!

invel,s perete

tiP banda.
lung, In m

rtip teava

racord acopens
la ',nvells pere
4++--'i--++H+Fb>=ete, daca nu
racord

r/oamintare

punClde
Inlr~rupere

Acopens Sl perete din alumlnlu

':=--u>.
E ,m
,ro
E
0.
12

1ti

Ii

g~ I

OJ

rn

.Q.E
C "0..

0.0.

OJ> <lJ

'0.

0._

OJ

OJ> OJ>

E_

lctl:5

:sE'=~

OJ>

40

rezistenta
la propaga
re n

IC'O.~

1200
600

6
6

10

40

100

200

600

20

50

100

300

67

133

400

34

70

200

33

67

200

33

100

10

15

r~~~

13

i tiP leava

adinc, In m

~.

30

"'j ...
inca economic i deja neeconomic

pamlntare

.... ~!

"0
<lJ

Rezistenta la propagare a prizelor de pamint tip banda Sl tip teava in diverse trpuri
de pamint

COS pe coama cu
dtspozitlv de
captare rama dm

carnwe otel

~ ~;:/

2$~

Sara de caplare de pe cosun

din aproplerea jgheaburdor se
racordeaza la jgheab

Toate suprastructurile metallce SI

cO$urile de ventilare se racordeaza
Ja instalat!a paratrasnet

Pnza de pamint in fundatie de be

@ ton
nearmat

@3

P"zade pamintinfundalledebe
ton armat

rosl de dilalare

cota ma~':"

xlma
apel
::.

freatlce .::

a:.

~:::

--------------------

.,.,
.,.,

1.50

~','

Suporturile de acoperlS pentru Ilnll

de inalta lenSlune nu se racordeaza
direct; dlstanta de batale la scin\ele
deschlsa = 3 cm

142

La elemente constructive din otel cu

Instalatil electnce trebUle un dispo
zitlv de siguranta de suprasarcina.

Amplasarea prizel de pamint la lun

datie tip cuva

Rezolvarea treceril peste rostun de

difatare prin banda de intlndere la
mtenorul constructirlor

PROTECTIA LA TRAsNET
DIN 48801,57185

G)

Acoperi~ ;nlr-o ap~

La latitudinea de 50 de grade se produc circa 60 de trasnete $i 200

pin a la 250 de fulgere pe ora de furtuna.
Oamenii aflati in spatii libere pe 0 raza de 30 km de la locul de Irasni
re (copaci, zidarie $.a.m.d.) sint pus; in pericol prin lensiunea po
tenliala la pasire, de aceea picioarele trebuie linute lipite.
Deteriorarile la constructii seprodue prin dezvollarea de caldura a
lrasnelelor, care incalzese si evapora la impact eon\inutul de apa,
provocind prin suprapresiune dislocari explozive ale zidurilor, stilpilor,
copacilor $.a.m.d., deci in locurile unde se acumuleaza umezeala.
in principiu, 0 inslalatie paratrasnel reprezinta 0 "cutie a lui Faraday"
cu precizarea ca deschiderea ochiurilor a fost marita in urma des
eoperirilor facute. 5e monteaza suplimentar virturi de captare, pen
tru a fixa lovilura lrasnelului.
inslala\ie paratrasnet eonsta din instalatie de captare, conductori
si instalalie de pamintare.
Instalalia paratrasnet are rolul de a fixa lovitura prin configura!ii de cap
tare si de a asigura localizarea c1adirii in inleriorul unei zone prolejate.
Constructiile de pe acoperi$uri, lucarnele, cosurile, aerisirile lrebu
ie luate in considerare in mod deosebit la inslalarea paralrasnelelor.
Aceslea lrebuie racordale in arice siluatie.
Instala\iile de captare sinI bare metalice, conductori de acoperis, su
prafe\e eonducloare de acoperis, corpuri conductoare de acoperis.
Nici un punet al acoperisului nu lrebuie sa fie mai departe de 15 m
de un dispoziliv de eaplare.
In cazul acoperisurilor de paie trebuie amplasate benzi melalice
'!a 60 cm deasupra coamei pe suporturi din lemn, pentru a se pre
veni pericolul de incendiu prin efectul de improscare. -+ @-
in cazul in care curentul din trasnel este condus prin rezistenta
de pamintare, se produce 0 cadere de tensiune, de ex.: 100.000
A x 5 em = 500.000 V. Acesl polential il poarta in momenlullovilu
rii de lrasnel inlreaga inslalalie paralrasnet $i toate elementele le
gate metalie eu aeeasta.
Masura foarte efectiva de a lega loaIe elemenlele metalice de mari
dimensiuni $i inslalatiile la instala\ia paralrasnel se nume$te com
pensarea polentialului.

Acoperis inclinalie mica.

Acoper;s in doua ape

Acoperi~ in palru ape cu coama

Acoperi~ in palru ape

Acoperi~ in ~eduri

l'
@[]

conductor de acoperis
conductor de paminl

-00-

-g

pamintare auxiliara (punct

inlreruperej

-t 0-

racordare la metal

"vi
r--L

0
(2)

Instalalie paralrasnel

uzual~

in prezenl

--CD

priza de pamint de adincime

--0--

acoperire

paraz~pad:'

pa.mintare de supratensiune

2.d.!

a cradirii

e@

lampa

-B

CD-

Plan ~i vedere ale unei cladiri acoperite cu paie: conductor de coama pe suporli
din lemn de 60 cm deasupra coamel: conductor la 40 cm de supralala acoper;~ului;
conductor coleclor de paminlare

constructie de otel

'----t----''--''='lt---.....J,

priz:' de pamimare pe
bara ~i teava
pAminlare

beton armat cu racord

muchie

mO\Jlic~

racord fa conducla., jghea.b.

burlan ~,a.m,d,

bara de captare

cisterna de ole!

__ --J

jgheaburi ~i burlane

<IJ)

gaz-upA

-1-1-1

I
I :

in~l,a!atje

numc1r puncl inlrerupere

arc de inllndere

sina de compensare a
potent.! de paminlare

traversare acoper1S

..rv-

supraslrucluri metallce

scurtClrcuitare a contorulUl de
B.: gaz-apa

_._._)

racord lIexibil

cos

segment separare scintei

II
I I

0 0

ascensor

---if-

--

r-

priz~ de pamin! la nivelul

fundaliei

punct de intrerupere

anlena

cantor apa., contor gaz

supert acoperis pentru

conducle eleClrlce

bara captare/calarg steag

conducte din metal

Simboluri pentru elemente conslruclive penlru prolectia la trasnel

141

aer cald

...

"~""'=7""'-""''''
.i..~''-::~.i..:C:'.':~'':'-:'';;.'''~'''
. .!..'-'.
. .i..""
... '-._.".~.:~
...'..
:~.~.i..==~
..

dupa J. Henjes

,,'f.- ~:~:Slral

-->

ANTENE

IlJ

Antenele pentru receptie radio si TV atecteaza Imaginea urbana. Antenele co

~

munltare pot fi utile in acest sens. in plus. antene loarte apropiate pe un aco

~;~;ece

~!

----.

pens se deranjeaza reciproc din punct de vedere al randamentului. Trebuie

r.eCePlle .....~

avuta in vedere praiectarea de antene comunitare inca din faza de constructie

..m- '-.

Orin

. curbare . " '..": _:: -,

receplla
unel
reflex II

OlreClle polanzare
Ind:::ala

G)

receptle
dlrecla

dlstanta.de r~cepI',e amphflcala prln

retractil almas
fence

Ilpsa receplle
con de umbra

@ cu amplasare de ampliticatoare impotriva scaderii de tensiune din retea

s.a.m.d ~

+@ aceasta masura avlnd consecinte Si asupra pamintari

lor. Pentru racordarea la conducte de apa trebule realizata scurtclrcuitarea

contoarelor de apa ~

Propagarea undelor electromagnel1ce corespunde legilor optlcil

Amplasarea corecla a pamintarii instalaliei para

trasnet trebuie supravegheata pe santier ~ pag. 142. Nu se amplaseaza an

tene pe acoperisuri din paie, stuf sau materiale de acopeme usor combusti
bile in aceste cazuri se prevad st1lpi de antene sau antene de fereastra.
'
Randamentul antenelor este puternic influentat de medlul Inconjurator ~ G),
chlar sub linii de inalta tensiune. Pozitionarea cea mai buna a unei antene
este cu vizibililate directa spre emitator. Recepfia buna presupune orienta
rea spre emitatorul praxim, asa-numita polarizare pe acesta. Undele scurte
nu urmaresc curbura pamintului, cele cu lungime de unda de ordinul metri
lor 0 fac partial, 0 parte trec in troposfera si sint reflectate. asHel receptia TV

-
--

este posibila si acolo unde emitatorul nu ajunge. Olerta de forme de antene

este foarte diversitlcata. Trebuie urmate regulile de baza ~

@.

Necesarul

de spatii respectiv amplasarea in casa a aparatelor suplimentare de pamin

tare a instalaliei paratrasnet este importanta ~

f3\

Propagarea undelor radio

\:::J

@.

Copacii inal!i, care

depa$esc virlul antenei pot deranja pe directia spre emitator. in special co

De eVltal noril debrulaj pnn

selectla locallzarJl

pacii lntotdeauna verzi. Antenele pentru spectrul UHF amplasate sub inve
lito are au receptie red usa. Plerderea ace asia tata de antenele exterioare

A',

~
~%T:

scade la Jumatate pentru spectrul VHF. Antenele de camera sint de c1teva

ori mai slabe lantene auxiliare). 0 antena ar trebui sa serveasca pentru re

A,

,
E

o
L

I'

L,

L0

~,

IIQera

L
(m)

lu min='/6 l

\.:V

i~R80MR110

I \kpm)

57iJi

de unde TV; trebule executale durabil, puternlc prateJate impotriva ruginel.

Pentru instalare pe st1lpi trebule prezentat atestatul static conform VDE 0855
partea 1 ~

@. De regula se considera intraducerea st1lpului in sistemul struc

tural al acoperisului pe

inallime de fixare de '" 1 m, la zidarie de ; 0,75 m.

415

41.4

4.0
3,75

384
33,7
29,4
25.3
I 21.6
I 18,1
I '51

530
464

Fixarea de cosun de fum in uz este defavorabila datorita pericolului de cora

40.5
34.8
28.7
24.9
20.6

zlune. Pentru acopensuri plate. fixarea de un perete exterior serveste mai

9,6

16.7
134

cord individual) si un spatlu pentru amplificator cu racord la releaua de ener

! 3.5
; 3,25
. 30
, 2:75
2.5
II 2.25

10 mcx=6 m

f4\

Moment din vintl

Lung

I .

ceptarea undelor lungi. medii. scurte Si ultrascurte pentru mai multe spectre

I 2.0

~2.1

blne scopulul. in cazul conectarii prin cablu (cablare de banda larga) se reo
nunta la antene. in subsol trebuie prevazut, pe linga punctul de transfer (ra
gie electrica.

Momentu! din vint MR la un stllp

din teava de 50 mm :'

1 antena dlreCllonala
pentru unde lungi.
medii. scurte $1
ultrascurte

antena
(de ex.
antena
(de ex.
4 antena
(de ex.
antena
(de ex.

suport antena
pentru 2 antene

UHF
strapungere pentru
Inst

VHF
stilp din teava
Fill (K8))
conductor! de la
VHF
anlene, cablu
F II (K10))
coaxial 75-~~
UHF
9 amplificator pentru
F IV (K35))
unde lungi. mediI.
UHF
scurte si ultra
scurte $1 canale TV
F 5 (K56))
10 sina de pamintare
11 culle veriflcare
innadire cablu
12 trasee ramificatii

sina de pamfntare

_ _-'-i't:-_pentru conductoril
extenor! 31
ramiflcatiilor

prlnclpale cablu
coaxial 75Q
13 doze dlstributie

{~=::::::E:::~====lt,)

pentru ramificarea
traseelor pnnclpale
14 prize antena
pentru radio si TV

15 cablu coneetare

I~o

17

$
~

~~~ ~

16

r~l

17 pamintare
12

$
15

Cu 10mm2
13

"'~ ~MK

Schema mstaiatle antena comunitara

144

pent,u TV

11

13

scurtcircuitare a unei
conducts din matenal
plastic sau a unei
intreruperi temporare

pentru radio
16 cablu conectare

10

Schema instalatie de protectre la trasnet

(Siemens)

relea lehn.-energ.--[]- segment separare

~1

- _...._~i--r--C::),..J

PROTECTIA LA TRAsNET

scinlei
conductor paralrasnel
penlru reteaua IT $i
re\eaua lehnica energel1cl

(olea IT (Iohnica Inlormaliei)

l?r~lc.li~ ~o_8~~':.s~rEj~~ ..

.. _ .. _ ..

..

...

compensate a poten\lalulul din \rasnel

ZPT 1 '" zona de protectie la IrAsnel

a.

.g

SEP

,.,.l,

sina compensarer-tl ~

"

cablu in~lta len..un~::~::~ V

iiliI1E

Zona de protectle 08 :

Datorita dispozitivelor de captare pe complexele constructive de pro

tejal se formeaza zone in care loviturile de trasnet sint excluse con

form clasei de proteclie. Domina cimpul neizolat de descarcare elec

trica din trasnet. Astfel de zone din exteriorul complexului construcliv

sint definite ca zona de proteclie la lrasnet (ZPT) 0.

", ele~.r~.~.: a.. dal.~.lor

cablu telecom.

,':.:'

YJ

conducta apa

znr

Zona de protect1e 1:

I
(;onducU', Qaz

..

I C

conducta cislerna prolejata calodie

'\

conducta canalizare

Principiul compensarii potenlialului din tra.snet

Unghl d. prol8c1le a
H{")

80
70
60
50

Cladirea de prolejal in sine este definita ca zona de protectie la

trasnet 1. Limilele spre zona de proteclie 0 sinl date de regula prin

acoperisul, peretii exteriori Si podeaua subsolului cladirii de protejat,

in situalia in care alcatuirea (ecranarea elementelor constructive ex

terioare) trebuie sa satisfaca anumite cerinte.

Zona de protect1e 2 '1$1 peste:

Poate fi util sau indicat sa se stabileasca in interiorul zonei de prolectie

1 Si alte zone de protectie la trasnet. De exemplu unitatea centrala de

calcul ca zona de protectie 2 Si echipamenle electronice izolale ca

;!:ona de protectie 3.

~
~~

,< ~ '---.

40
30
20
10

~
.......... ......................

""

--- ---

"'"

III

.......
I "-..., 11 --.111 ~

20
30
40
50
60h(m)
10
Unghiul de prolectie in lunclie de clasa de protectie $i de inaltimea deasupra zo
nei de proteja!

"

-r

0 .. desch,derea ochturjlot

,I
I

Rilla stsrei
IrAsnelului [rJ

Cis do prOle<: Eficionta

lie la Ir~S/1el [PJ IE]

clasa de prOISqia

......................

OeSChiderea
och;ufJlor [wi

Dlsl~nte tlplce UnQhl do

inlre condue- pralecllo
Ion

-@

1,1]

ValO,110 m.l~
eUlOnlulul
drn Ir.'1srHH P)

:l

98%

20m

Sm, S",

10m

II

95%

30 m

10mx10m

15 m

150 kA

III

90%

45 m

15mx15m

20",

100 k.A

IV

80%

60m

20mx20m

25 m

Clasa de proteclie la

200 kA

tr~snel

/---~

,I I

ana do prO\l)Cl'O la tr,"l.snol 0"

+
zona de
proteetie la
(rasnet 08

r~l" slprPI
\r;,\<;nlJluIUl 20 m _

l
--+-1.0--4.. 1

'Ientilare

t
t

Metode pentru amplasarea dispozitivelor de captare: metoda slerei lra,snetului,

metoda unghiului de protec\ie ~i metoda ochiurilor

,,

conductor

,,

unghi de

proleclie

,,

+j
.1

S dislan\a de sig\.lran\~
u unghi de prolec\ie

f
.t

,
,
,

,,

-<D

,,

,,

,l~i,

,,

~;:;::~

reted lehn,
energelica.

IH~~_~..,..:lO=n.:::ade p(oleC\'e la I!~snet \

armMuriotel

" ,
,

priza de pamlnt de lundalie

lnstala\le de pflmintaro

ill
1

r1

eornpon~nro n poh 1 1l11.11ulu i P(lrl!"J

p rOh..'Cllol l.l lr."'i~rlo'l condUClor !iplU
p!Jminlato p(lnlru ["15111)(

COmponS<lre

:l

pol()[lt,n1ului

~ simullan loe.11. conduclor spre

pa.min\3rO ponlf\.l suprnSiHClI\t'l

@ Acoperi~uri proteiate prin catarg de captare

,"" ."
II

"

. ,j
";~

priz~ de pa.mlnlla

nivelur lunda\iei

Q)

Zona de protect1e 0..:

Zona de prolectie 0, se afla in exleriorul unei constructii de protejat.

in acest spa\iu sint posibile loviturile de lrasnet, domina cimpul neizo

lat de descarcare electrica din trasnet.

[7)lli 71

in principiu. obiectele de protejat se inscriu in zone dilerite de pro

tectie, numile Si LPZ (Lightning Protection Zone). ~

imp~T1irea unei cladiri in zone de prolecl,e ia Ir~snel

143

e>i ~g

ILUMINAT

~----------------'I--c:c~-------~""",~~------I-------i' ---':=1:::::---1:1c::-o::r~p-;:il::u:::m::ln::a::-t-::tl=-p-::ra::s::-te:::r~----,1

!~ ~

I M"",e'e'",""

~;

-Fluter

Spot

sursa de ilum de uz

general

Upllght

~ ~
I

i patrat

Downlight

Idreptunghlular

c)

60 - 200 W

sursa tIp reflector para-;

bO(lca
!
su rsa tip reflector

60 300 W

()

sursa cu haloaen cu
Incandescent~
75

:J

:J

:J

250 W

sursa cu halog. cu in

cand .. dublu soelu

100 - 500 W _ _---.J

---j

sursa cu halogen de

:J

voltaJ mic
20 -100 W
sursa tiP reflector cu
halogen de voltaj mlC
20 - 100 W

'=i

sursa CU material fluo

rescent
18 - 58 W

:J

:J

sursa compacta cu
matenal fluorescent
7-55W

CJ

sursa cu vapor I de
mereur
50 - 400_..:W-'---_ _~-su rsa

CU

vapor! de

sodlu
_ _ _5_0_- 250 W"----

'--

5ursa cu vapor! metal

halogen
35 - 250 W

CD

:J

CoreJarea tlpulU! de sursa de lIummal cu tipul de corp de Ilumlnal

.

c--r--r-:>""'.---r--r

Corp tiP raster cu

oglrnda Ingropat,

1sursa

Corp suspendat

lEr
I

~.
;---..
~~-T~
,60" "".:' \. \ . 60
"'. ," .. y
c

1,/"--1.','"
"!'

Fluter de perete

Corp tiP raster cu

ogllnda. ingropat

2-surse

/ //

,(

160
c::::==~

'"

'3i~- .30'1

p-.~ 750 cdlklm ............-1

L......~_J

Corp tip raster cu

ogllnda. suspendaIL..L':'::':=---''--'_
ilum dlrect-lndlrec:l,-,--_~~_ _r--.."

60:

'V

30'--f----+----V30'

~OCdlklm~

Corp Ilummat
dlrect-mdlrect

o:
~

C>

,/

Downllgh!
spot directional

.',

.Y

Downllght

. ".,.".,

Spol parabolic

(,

009

'~,.
-

Corp t~ raster cu
ogllnda, apllcat

~~.OO
~f'

Downllght apliCa! pI, 3~ 30'

?ursa cu desc5rC<:HI~,
m gaze

"

,,

60

~. '"~"~~:q

~
--' =

L30o~30j

C>

=)
"

D=llght -'/
fluter de
I
p?!\le
,

~:,
)'"
r----:-..... "/

-~ ~~
~_____ 750 Cdlkll1'
:~

30"

/~

--=-=!

Corpun de ilumlnat SI dlstnbutla lummil

146

iii~~" ~

Corp cu ilumlnat Indirect

A
I

Downllght decorahv
deschlderea asortata
pan,al pnn:
- msertle metallca
_ sticla fumurle
lenliia in trepte
- mel acri\\c

~
e
_
!Q

Corp cu Ilumma! direct-Indirect

ll ~ Downllght evacuare Sl
admlsle aer
U
160 m3 :h la 35dB (A)
c; \
200 m'lh la40dB (AI

tJ
ill

Downlight evacuare
aer
160 m'lh la 35 dB (AI
200 m 3/h la 40 dB (AI

I I I

Corp iluminat

secundar

~l=

=.}f ~
I

Downilght patra!
reflector 300x300 mm

ILUMINAT
-. QJ
,-------.~

Marime !uminotehnic~
~i notaile

M:l:rime a radiatiei fizice

prescur1are

Flux luminos

,,

Lumen

(1m)

lnlensit. luminoDsa.

Candela

(cd)

Iintensitate de iradiere

Iluminare

Lux

Ilx)

Oensitate de radlatie
--_.
Canlitate de radiaUe

Oensi!.

Flux de radla\le

--

-~-~--------'

Intensitale de rad/atle

--

MArimi ale radia\iei fizice

........--==-w

==- Sistem ifumin81 cu corpuri

0 0

Fluter de perete, spot

dIrectional rotund/cilindric

Corp ilum. ingropaVaplicaU

suspendat, palral

Corp iluminal cu comulator

Cor~rj ilumlnat de siguranta cu
functlonare permanentNprelungit1
Corpuri iluminat de siguran\<'i CU

)(

cg

~i:f.~~jf~;c~~r comutare

36W

t=:t:=l

2 x 5SW

CD

Simboluri gonerale pentru corpuri

de i!uminal in planuri de arhi:ectura

1:3"
\.::V

de

urQent~

Corp ,Ium. pI. surs<'i Uuores. gen.

vezi sus in config. tip ba:lda. cu
indicarea puler;i iuminoase
vezi sus - cu indicarea nr. de surse
ilumlnal $i a puterii

Corp Ilum. pI. surs~ jlum. cu

desc<'ircc"lri In gaze, gonoral

....-.......

cJn:plunghiular

Co~p Hum. cu Indj~.area nr. de surse

60 W de dum. $i a puteru

%.

C====::J1 Corp ilum. ingropalJapl,cati

--

Corp i\uminat, general

2

X'

Gorp dum. ingropatiaplicaV

suspendat. rolundJcilindric

t.U~P(.:ndill.

(1m' h)
(Ix' h)

X
X

J~~~~i'urninal!SiSfem tuburi
iJuminal inserate

o 0

~i m:;\rimi luminotehnice

==!l==iF Sina de curen( cu retlecloare

~

(cd/m')

Cantitate de lumina. Q

I Expunere

Iradiere

CD

luminoas~

Iluminat artificial, DIN 5035

linit direcloare pentru posturi de lucru "lIuminat artificial" ASR 713 1979
Informalii: Sucursala LiTG, Burggrafenstral3e 6, Berlin
ERCO leuchlen GmbH, Casuta pO$lala. ludenscheid

Unitate luminotehnica.
~i

Sirnbolurl penlru corpuri de Ilumlnal

in pJanuri de arhitectura conform
DIN 40717

aurae de llumlnal cu desUrClrlln gaze

surse de lIumlnal
cu Incandescent/i

surS! de lIumlnal cu mate

rial fiuorescenl

aur'" de lIumlnal cu

vapor! de halogen-metal

Bursa de lIumln~t cu

'3)

Clasiflcarea surselor de iluminat

Surse de lIum. cu Incandescenlil

PAR 38

PAR 56

A
A

0
6
8

U
U

0
r;

P (W): 60 - 200
sursa de ilum. de
uz general

~ ~

P(W):60-120
sursa tip reflector

P(W): 300
sursa tip reflector

P(W):60-150
sursa tip reflector

P(W): 25 -100
sursa cu nuan\a
soft
P(W):25-100
sursa cu krypton
P(W): 15-60
sursii tip luminare

P (W): 35 - 120
sursa tip linie

Surse de lIum. cu halogenl cu In

candescentA
P (W): 75 - 250
OT

MlIrlmllumlnotehnlce
Puterea radia(iei apreciala de ochi este definlla ca flux luminos O. Fluxullu
mines em is intr-o direc\ie delinita $i "milat de un unghi spat;ell eSle inlensi
talea luminoasa I. Intensitatea luminoasa a unui corp de iluminell conside
rata pe toate directille de emisie indica distribulla mtensitatii lurninoase, re
prezentala in general prin diagrama dislribuliei Intensilatii luminoase (DOll)
- pag. 146@. DOll descrie radialia unui corp de i1uminat ca ingusta, me
die sau lala, simetrica sau asimetrica. Fluxullumlnos care cade pe 0 unila
te de suprafatii este iluminarea E. Valori tipice :
Radialie globala (cer senin)
max. 100000 Ix
Radialie globala (cer acoper/t)
max. 20000 Ix
Vedere optima
2000 Ix
Minimulla locul de lucru
200 Ix
!Iuminal de orientare
20 Ix
lIuminat stradal
10 Ix
lIuminat prin luna
0.2 Ix
Densitatea luminoasa l consli\uie 0 masura pentru luminozitalea percepula.

Densitatea luminoasa a corpurilor de iluminat esle relativ mare $i produce

efectul de orbire. De aici rezulta cerinta pentru corpuri de iluminal ecranale

in spatii inlerioare. Densitalea lumlnoasa pentru suprafata Spa\lului reiese

din iluminarea E $i gradul de reflexie (l = E . ph).

Sursele de i1uminal transforma pulerea eleclrica (W) in putrrc lurnlllo~o;;'\

(1m), 0 masura a randamenlului este efic:lcit:llea lurnino:\s;'\ (Im/W).

Surse de lJumlnat
Pentru iluminatul spatiilor interioare se utilizeaza surse de ilumiral cu in
candescenta $1 surse de iluminat cu descarcari in gaze --. (D. insusiri lipl
ce ale corpuri!or de iluminat cu incandescenta: culoare a lurninii alb-cald. po
sibi.lilale de reglare a oblurarii nelimilatil, redare loane bun a a culanlor,
functionare lara pilpiire. Densilate luminoasa mare a corpurilor de iluminal;
asHel eleetul luminii este brlliant indeosebl la surse de iluminal cu incan
descenlii cu halogeni; dimensiuni reduse ale sursei de iluminat: aceasla
conduce la forme mici de corpuri de iluminat si caracterisllci loane bune pen
tru a obtine fascicule, indeosebi in spoturi. Alte insu~iri: elicacllate lumlno
asa (Im/W) redusa, durata de viatii a sursei de iluminat ;nlre 1000 ~i 3000
de ore.
inSU$ifi tipice ale surselor de iluminat cu descarcari in gaze: in principlu
funqionare eu slabilizalar $i, dupa caz, cu starter. Elicacilate luminoasa rl
d/cala Si durala de viata relaliv mare inlre 5000 si 15000 de ore Culoarca
tuminii in functle de tipul sursei de iluminat alb-catd, alb-neutru, alb-lumina
diurna. Redarea culorilor ponderalii pina la loarte buna. poslbiliiate do regla
re a oblurani limilata. Functionare fara pilpiire doar la utillwrea cu slabiliza
lor electronic (SE).
Surse de /luminal cu descArc(lrl
in gaze - de inaltA preslune
P (W): 50 - 400
sursa de II. cu
vapori de mercur .
HME

P(W): 200-500

OT-DE

QT

PAR 38
(OR 122)

~
6

P(W): 300
500
750
1000
P (W): 75 - 250
sursa fip reflector
parabolica

HMR

HIR

~
~

GR-48

OR-CB

OR-111

P(W):20-100

P(W): 20
sursa tip reflector

P(W): 20 -75
reflect. cu lumina
rece
~ P(W):35-100
sursa tip reflector

P(W): 250
sursa de il. tip
refleclor cu vap.
melal-halogen

HIT-DE

P (W): 70 - 250
sursa de il. cu
vap. met.-halo.

HIT

P IW): 35 -150
sursa de il. cu
vap. met.-halo.

Surse cu halogen. de vollal mlc

OT

P (W): 80 -125
sursa de il. tip
reflector cu
vapori de mercur

HIE

HST

HSE

P (W): 75 - 400
sursa de II. cu
vap. meLhalo.
P (W): 35 -100
sursa de II. cu
vap. met.-halo.
P (W): 50 - 250
sursa de il. cu
vapori de sodiu

Sum de lIumlnal cu material

fluorescent
T
P(W). 18
36
58
SursA de lIumlnat compoctil cu
maier!allluorescenl

""

'"

~~

c:U=3
TC-D

TC-SB

A
TIIT

7
9
11

P(W): 10 2G
13
18

~=I
TC-L

P(W):

P(W): 18
24
36

P(W)

7 .\0
11 55
15
20

Slarter incorporat

2SWQ- SW~
7SWQ-ISW$
40W

-- 7 W

60W

-11W

10<!W

--20W

12QW

..... 2JW

Comparatie:
Economle de
curen! de pina
la 60%, durala
de vial:'! x10

Tabel surse de ilumlnat

145

:.:.:.;.;.:.;.;.;.;.::.;.:.;.;.;.;.;.;.:.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.:.:.:.;.;.;.:.:.;.;.;.;.;.;.;.:

/'

:;:;;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.:.:.;.;.;.;.;.;.;.;.;.:.;.:.:.;.;.:.;.;:.:.;.:.;.;.;.;.;.;.;.;.;;:::

/,
70' -90'

~i)

:. :. :. :. :. :. :. ~J.: .~ :. :. :. :. :. :. :- .: .: .: .: .:

CD

lIummat direct. simetrlc

;.;.:.;.;.;.;.;.;.;.;.;.:.:.;.;.;.;.;.;.;.;.;.:.:.:.;.;.;.;.;.;.;.;.:.:.:.:.:.:.:.;.:.;.;.;.;.:.

(1(1

::;;.;.;.;.;.;.;.;.;...;.;.;.;.;.;.;...;.;.:.:.;.;.;.;.;.;.:.;.;.;.;.;.;.;.;.;:::.;.;.:.::::

Fluter de perete. iluminat direct

:.;.:.:.;.:.;.;.;.;.;.:.;:.:.:.:.'.;.;.;.;.;.;.;.'.;.;.;.;.;.;.:.:.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;

[Tl,======

dvfu

"),.,.,."=.".,.,.,.,.,.,.,...,.,..,.".~i,.".,-,,.,,.,,.,,.,.,.
:.:.:.;.;.;.;.:.;.:.:.:.;.;.;.:.;.;.;.;.;.:.;.;.:.:.;.:.;.;.:.:.:.:.:.:
:: :
.

o\:::V

Fluter de perete cu componenta

spatial pe Sin de curent

:.;.:.:.:.;.;.:.;.;.;.;.;.;.;.:.:.;.;.:.:.:.:.;.;.;.:.;.:.:.:.:.:.;.:.;.:;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.:.

Fluter de perete

lIummat mdlrect

.:.;.;.;.;.:.;.;.;.:-:.;.;.:.;.:.:.:.;.;.;.:.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.:.;+:.:.:.;.:.:.:.;.;.;
I

Spot directional

;.;.;.:.;.;.;.;.;.:.:.:.:.;.;.;.;.:.:.:.:.;.;.;.;.;.;.;.:.;.:.:.:.:.;.;.:.;.:.;.;.;.;.;.;.:.;.:.

ILlIMINAT
~llJ
Tipuri de lIuminat in spatli interioare

lIumlnat direct, simetric~CD. Prefera! penlru Iluminalul general al spatiilor

de lucru. de intilnlre. de circulatie publica Sl al zonelor de circulatie. Pentru

a satisface nivelurile de iluminare prescrise esle necesara 0 putere eleclnca

redusa. Valori orientative pentru puterea specifica de allmenlare ~ pag. 151

CD . Unghiul de ecranare al corpului de iluminat pentru spatii de lucru si de

intilnire este de 30'. pentru cazuri cu confort de vizibilitate foarte ridicat se

stlueaza la 40' Sl peste. Pentru un proiect de Huminat trebuie pornll de la un

unghi de emisie intre 70' si 90'.

Downlight-tluter de perete. corpuri tip raster-tluter de perete ~ (]I .

Utilizare in zona peretilor pentru iluminat uniform al peretilor. Efectul spre

spatiu esle cel al unui iluminal direct.

Fluter de perete pe ,inA de curent ~ GJ . Iluminal uniform al peretelui cu

conlribulie la iluminatul spatlului. in functie de distanlele alese inlre corpuri

Ie de iluminat se atlng ilumlnari de pina la 500 Ix. Este posibila utilizarea de

surse cu materlale liuorescente si surse cu halogen cu incandescenta.

Fluter de perete ingropat in platon ~ @ . Datorita Ilpsei de contributie la

iluminalul spatiulu; sint utilizabile doar pentru ilumlnatul perelelul. Utilizare

de surse cu halogen cu incandescenta $1 surse cu materiale fluorescente,

Downlight-spot directional ~ (] . 5e poate realiza un iluminat diferenliat

spatial la 0 pozitionare regulala a corpurilor pe suprafata plafonului.

Refleclorul care concenlreaza fascicule relativ ingusle poate baleia cu pina

la 40" $1 poate fi rotil cu 360'. Ulilizare de surse cu halogen cu incandes

centa, indeosebi de voltaj mic.

lIuminat indirect ~ (] . Conceptia ilumina\ului este caractenzata de im

presia luminoasa a spatiului, chiar la nivel de iluminare scazut, si hpsa refle

xillor cu efecl de orblre. Premisa consla In inaltimea suficlenla a spaliului.

Este necesara corelarea atenla a iluminarii cu arhiteclura plalonului. La ilu

minalul postului de lucru trebuie urmarila limttarea densilajii luminoase din

corpuri de plafon la 400 cd/m 2 . Consumul de energie esle de pina la lrei ori

mai mare fata de iluminalul direct.

lIuminat direct-indirect ~ (J) . in baza impresiei lumlnoase a spatlului si a

consumului de energie pe care 11 reprezinta (70% direct. 30% indirecl) esle

prefera\, in conditiile unei inallim! suficiente a spaliului (? 3 m). un ilummat

direct-indirect. Utillzare predominanta a surselor cu maleriale fluorescenle.

penlru slructuri de lumini in combinatie cu surse cu incandescenta.

Fluter de platon, de podea ~ ( ] - @ . Pentru iluminatul pe suprafete

mar; de platon. respectiv podea. Utilizare de surse cu halogen cu incandes

centa sau surse cu maleriale fluorescenle: poslbil si surse cu descarcari in

gaze de inalta presiune.

Corp de lIuminat de perete ~

Utilizal predominant penlru iluminat de

corativ al peretelui. de ex. prin filtre de culoare si prisme. inlro masura limi

lala utilizabil $1 pentru ilumlnalul platonului sau podelei.

Fluter de perete pe ,inA de curent ~(jJ) . Fara contributie la iluminalul

spaliului. utilizal in mod deosebit in spatii de expozitie si muzeu. 5e pot atln

ge niveluri de iluminare verticala de 50 Ix. 150 Ix si 300 Ix ca valori tipice ceo

rute in spatii de expozltie: do\are preferata cu surse cu Incandescenla sl sur

se cu materiale fluorescenle.

Spoturi pe ,InA de curent ~ @. Unghi de emisie preferat: 10' (,.5pOI"),

30 (,.Flood"), 90" ("Fluter"). 5chlmbare a conulu; de lumina la spoturi prin

Ientile (Ientila sculpturi $i lentila Fresnell): schimbare a spectrului pnn lillre

de protectie UV $i IR (zona muzeu, expozilie, vinzare) precum si prin liltre

de culoare. Prolectia la efeclul de orbire se realizeaza prin rastere $i clape

de ecranare.

'

;.;.:.;.;.;.:.:.:.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.:.;.;.:.:.:.:.:.;.:.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;

(2)

lJuminat direct-indirect

Fluter de platon

................................................

.;.;.;.:.;.;.;.:.;.;.;.;.;.:.:.:.:.:.:.:.;.:.;.:.;.;.;.;.;.:.:.:.:.;.;.:.;.;.;.:.:.;.;.;.;.;.

o
I

::;:.;.:.:.:.;.;.;.:.;.:.;.:.:.:.;.:.:.;.;.;.:.;.;.;.;.;.;.:.:.;.;.;.;.:.:.:.:.:.:.;.:.;.;.;-:.

Fluter de podea

148

:.;.:.;.:.:.:.:.;.;.:.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.:.:.:.:.;.;.:.:.;.;.:.;.;.;.;.;.:.:.:.:.;.;.;.:.:.;

"10'

Corp de perete. iluminat dlrect-lndi

~ mct

F!uter de perele pe Sin a de curent

Spot pe sina de curenl

i--.-----r----------------'-r-rrQ~

spal1u

nom;

SpOlii

nal~

pin~

;::

;:: ?;
8 g

Ilumin~

1111,11.

'"
a:

tD

'"VI

en

;::

~,

>
-'
cD
> U

3
0
-'
a:
A
f- ,..: f- ,..: d: d:
-< -<
-< " 0- a: 0 0 0 0 0 0

VI
-0:

OJ

la

200 Lux

,-

pjn~ la

500 Lux

piMla

.~- le

3m

I I
Ii

'I
.1--I--

pin a Ja
750 Lux

pin~

la

200 Lux

..

pin~

la

500 Lux

3m
pin~

la

5m

pin~ la
750 Lux

pin~

la
500 Lux

peste

5m

surs~

de ilum. de uz general

= surs~ tip reflector parabolic~

= surs~ lip refleclor

OT
= surs~ cu halog. cu incandesc.

QT-DE surs~ cu halog. cu incandesc.

cu dublu soclu

Q)

pin~ la
750 Lux

PAR

OT -LV
= sursa cu halog. de voltaj mic
OR-LV
= sursa tip reflec. de vQUaj mic
OR-CB-LV= surs~ lip reflector de voUaj

mic,

!umin~

rece

"" sursA cu material fluorescent

= sursA compactc'1 cu materiallluor.
TC-O = sursA compacl~ cu material
fluor.. 41ubun
TC-L surs~ compact~ cu matorial
lIuor., lorma alunglla

Te

HME

:=

sursa. cu vapori de mereur

HSE = surstj cu vapori de SOdlU

HST = surs~ cu Yap. do sodlu. lubul"r~
HIT :>. 5ursJ CU vapon meta(h31ogen
HIE ,." surs.1 cu vapod mOlal-t'alogen,
lorm~ de ehps~

Mijloace de iluminal penlru iJuminalul spatiulu; interior

147

ILUMINAT
~CD

Caracteristici calltative ale i1uminatului

o solutle de iluminat buna trebuie sa corespunda cerintelor functlo

nale si ergonomice luTnd Tn considerare rentabilitatea. Pe ITnga ace
ste crlteril cantltative de calitate trebuie considerate si criterii calita
tive, Tnainte de toate cele arhitectonice

Crlterii cantltative de calltate

Nivel de i1uminat

:::::.:.:.:.:.:.;.;.:.:.;.;.:.:.:.;.;.:.:.;.;.:.:.:.:.;.;.:.:.;.:.:.:.;.;.;.;.;.;.;.:.:.;.;.;.:.:.:.:.:.:.;.;.;.;.;.;.;.:.:.;.:.;.:.:.:.:.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.:.;.:.;.;.:.:.;.;.:.;.:.:.;.;.;.;

CD

Dlspunere corecta a corpurilor de ilumlnat relatlv la postu 1de lucru

inctdenta laterala a lummi'

lntre 300 Ix (birou individual cu lumina diu rna) si 750 Ix (spatlu de

dimensiuni mari) se situeaza ca valori medii cerintele pentru zona

de lucru. Nlveluri de iluminat superioare se pot atinge la un acelasi

iluminat general printr-un iluminat suplimentar al postului de lucru.

Directia lumlnli

G)

Lumina cade preferabil lateral pe postul de lucru. premisa pentru

aceasta situatie fiind 0 DDIL Tn forma de aripi ~ pag. 146 @.

Limltarea efectului de orblre

II

ill!

Suprafetele de lucru, monlloarele. tastatunie. hirtia

matulta

treou~e

sa aiba suprafata

.:...:.:.;.;:.:.:.:.:.:.:.:.:::;.;.;.;.;.;.:.;.;.;.;.;.;:;:;:;:;.;.:.;.:.;.;.;.;.::::::::'::::'

"'''',i\~~

CorpUri de iluminat care pot genera

reflexil trebule sa preztnte in zona
cfltlca de Iluminat densltatl lum\noa~

se red use

f4\
V

51

Distributia armonioasa a densitatii luminoase este rezultatul unei

acordari atente a tuturor gradelor de reflexie din spatiu

~ (1). Densitatile luminoase la iluminat indirect nu trebuie sa

depaseasca 400 cd/m 2 .

pereti

OenSltatl IUIT'maase oentru dumlnat

Indirect

~""""""""~<"""""'~"I
';e~

~=

~
_I

:0

<bE.

;i:

;;:.I.;.';":~"~'~;';';';"""':';'"
~..

i::::

":,:""~",,,,li,':,II:,:,ij

'\I, IE,
:.:.:.:.:.:.:.:.:-:.:.:.:...:.::..:..::...!.....

Jlumlnari punctuale

0
1

[
l

150

Eh

~ ~

E~ =

E v --

I~

hT

!".
j<

Grad de re
flex Ie in %

Materlale de constr. a corpurllor

Alummlu, - pur. max .. lucros 80 pina la 87
AlumlniU. eloxat, mat
Aluminlu. luslrUit
Aluminlu, mat
VopSltorie alumrniu. mata
Crom. iustruit
Email. alb
Lac, aib curat
Cupru lustrult
Alama iustrUita
Nichel.lust,ull
Hirtle, alba
Ogllnda argint sub S1,cla
Argint. lustrul!

Steiar. deschlS. luslrult

SteJar. inchls. lustruit
Granlt
Calcar
~armura. lustrulta.

cos 3 u"
cos 3 (90- o.)

...

::..,..............:;:::....::,... , ::.

(J)

Grad de re
ilexie in %
~

80 pina ia 85 !
65 pina ia 751
55 pina la 76 !
55 pina la 65
60 pina la 70
65 pina la 75
80 pina ia 85
60 pina la 70
70 pina la 75
50 pina la 60
70 pina la 80
80 pina la 88
90 pin a la 92

Materiale de construclle

Legea fotometric2 a dlstantel

Iluminarile (orizontala Eh si vertical a Ev) produse de corpuri indivi

duale de iluminat pot fi determinate conform legii fotometrice a dis

tantei din intensitatea luminoasa Si geometria spatiului (1nal\imea h,

distanta d si unghiul de incidenta n).

CUloarea luminii ~i redarea luminii ~ pag. 149 @

Culoarea luminii este determinata de alegerea sursei de iluminat.

Se disting trei grupe: lumina alb-calda (temperatura culoni sub 3300

K). lumina alb-neutra (3300 K- 5000 K) si lumina alb-diurna (peste

5000 K). Pentru birouri se aleg de obicei surse de lumina de culoa

re alb-calda sau alb-neutra. Pentru redarea culorii. care depinde de

compozitia spectrala a luminii. ar trebui tins spre nlveiul 1 (redare

foarte buna a culorii).

Calcularea punctualll a i1uminllrilor

,::""""I"",J[]i,),,,,,,,11
==: =
.:. . :===:.,5](

@ - @

Distributia densltlltii luminoase

L<400cd m:

pe:lHl.: platon

Limitarea efectului de orbire acopera domeniile orbirii directe, orbirii

prin reflexie Si orbirii prin reflexie datorita ogllndirii In monitoare.

Limitarea orbirii directe se realizeaza prin utilizarea de corpuri de ilu

minat cu unghi de camuflare (unghi de ecranare) ~ 30.

Limitarea orbirii prin reflexie se realizeaza prin incidenta laterala la

postul de lucru Tn legatura cu suprafe\e matuite ale mediului Incon

jurator ~ @.

Limitarea orbirii prin reflexie datorita oglindirii Tn monitoare se reali

zeaza printr-o pozi\ionare adecvata a monitorului. Corpurile de ilu

minat care soar putea totusi reflecta in monitor trebuie sa prezinte Tn

aceasta zona densita\i luminoase de 'S 200 cd/m 2 (utilizarea re

flectorilor cu nivel de stralucire ridicat).

25
10
20
35
30

pina
pina
pina
pina
pina

la 35 !
la 15
la 25
la 55 I
la 70 I

Mortar. desch . tenc. var 40

Mortar, inchlS
15
Platra de gresle
20
Placaj de lemn. brut
25
Clment, beton. brute
20
Caramlda, rOSie, noua 10

pina la
pina la
pina la
pin a la
pina la
pina la

45

25
40
40
30

15

Culorl
alb
gn deschls
gri medlu
gri inchis
albastru desch,s
albastru inchlS
verde deschls
verde inchis
galben deschlS
maro
rasu deschls
rosu inch is

Grad de rellexie al matenaleJor de constructle luminotehnlce

75 pina la 85
40 pin a la 60
25 pin a la 35
10 pina la 15
40 pina la 50
15 pina la 20
45 pina la 55
15 pina la 20 ,
60 pina la 70
20 pina la 30
45 pina la 55
15 pina la 20

----.-J

ILUMINAT
-W
Geometrla dlstrlbullel corpurJlor de Jlumlna!
I

Distantele intre corpurile de iluminat $i intre acestea $i pereti sint in

relatie cu inaltimea spatiului ~ CD - @.

L.

Unghiul preferat de inciden\a a luminii pe obiecle $i zona de perete

se situeaza intre 30 (optim) $i 40 ~ - @.

.;:...;.;.;..: ..: .....;:..: ...;..:.;.;.;.;.;.;.;.;.;:.;.;.;:.'.;.'::.;::.':.;.;.;.

t1'

I..V

Downlight-fluter de perete; dislanta

lala de perete: a = 'I, h

.;.;.;.;.;.;..:.;..::.;....::::...;.;.;::.;.;.;:.;:...;.;.;.;.;.;.;:;:;.;.;.;.;.;.;.

Downlight; distanta lala de perete:

'Z

1/3

Unghiul de ecranare la Downlighturi se situeaza intre 30 (lumina

In fascicullarg, Iimitare suficienta prin ecranare) $i 50 (lumina in fa
sci cui de adincime. Iimilare puternica prin ecranare) ~ @, pentru
corpuri tip raster lntre 30 $i 40.

-:.:.:.:.:.:-:.:.:.:.:.;.;.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:::::.:.:.:.:.:.:.:

ac~:-~:tlv~

Necesar pentru reCunoa$lerea tr~sMurilor lefei. Din

iluminarea orizonlal~ de 20 Ix este valoarea mlnim~
P::u SP"_lii
inlerioare in afara zonelor de lucru

20 Ix

Zonele de lucru par inlunecate la a iluminare E < 20 o Ix.

Din acest motiv. 200 Ix esta valoarea mjnim~ a ilumi ntlrii
[ucru ocupale permanent

200 ix
~.

()

2000 Ix

1 ()

pen~ru

--I

zone de

2000 Ix esle valoarea percepula ca oplima penlru Ilu min area zonelor de
lucru
FactoruJ de 115 reprezjnl~ diferenta minim~ perceplib il:'. Do nici rcieso
scara valorilor nominale ala ilumin~nj En pontru spall i intor ioaro:
20,30.50,75,100,150.200,300,500,750,1000. I 500,2000somo .

Downlight-Iluter de perete; dislanla

intre corpurile de Bum.: b = 1-, ,5 a

Ii

Ii

1i

Ii..

l-

..

Downljght; dislantA intre corpurile

de iluminal: b = 2 a

Zona de iluminare pentru spaiii interioare

.----------,------~-~--~-----

::.:.:...::.:.:. ',',.:..,:.::i.:.......:..'::.:.:.:.:...:.::-:.:.:.::.:.:.:.:.:.:-:...:.:

,>.

l-

30'-40'

,>.

Zon~,

Iluminarea
percepula

20

30

50

100

150 Orientare in spatii cu slationare de dorata

100

150

200

Spatl! de lucru utilizate ocazional

50

Unghl inclinatie spot directional Si

lIuter: a = 30 - 40 (optim)

Unghi inclinatie la spoturi pentru ilu

minal de obiect Si perele: a == 30 0
40" (optim)

300

500

Sarcini vlzuale de djlicultale

500

750

Sarcini vizuale de dilicultate med;e

500

750 1000 Sarcini vizuale de cerintcj,

750

100 1500

scur1~

redus~

200
300

peste 2000

_.

Drumuri Sf zone de IUCfU in aer llber

ridical~.

de ex.

ac\iv~tate

do birou

Sarcini vizuale de dilicullale ridlcata, de ox. monloi lin

1000 1500 2000 Sarcini viz. de dificu\\ate foarte

30"-40'

-----_.-

activilate

rid)cat~,

de ex. sLlrcini de conlrol

I\uminat suplimentar penlru sarcini vi2uale dilicilc si specialo

Va/orile de iluminare recomandate conform CIE

iterA indicariv:.IP

Prima cilr~ indicative 0 - 6

A doua cifrA indicaliv 0 - 8

lB

1-a cjfr~ indicativ. perimelru Be protectie

A 2-a

Nici 0 protectie
1 Prolec\ie la corpuri 5tr ~ina maTi
(> 50 mm)
2 La corpuri stra.lne medii
(> 12 mm)

3 La corp uri straine mici

2.5 mm)
4 La corpuri slriJine granulare
1 mm)
5 La depunerea prafului
6 La infiltrarea prafului

>
.:-..t".......:-.......:.,,:t.;.;.....;.;..::.....:.:;;:.~

...: ::

CD

Iluminal de oblect

..

.. ..

: : : : ::: : : : :::

:~.;~

lIuminal de perete; spot

@
Trpt.

,\

2
3
4

.5
6
7
8

mdicallY, perimetru de prOfcqie

Tipuri de protectie pentru corpuri de iiumlnal

Index Ra

Zone de aplicatie tipice

1/\

>90

Testare cuioare. galerii

18

90> Ra > 80

Locuinla, holer, restaurant. birou, Scoali1. spital,

induslne lipografic~/Iextila

2/\

80> Ra > 70
70> Ra > 60

Industrle

60> Ra > 40

Industrie Si alte zone cu cennt.1 red usa. din puncl de vodoro

al red~rii culorii
-_ ...

40> Ra > 20

vezl deasupra

f----

I \

CI IrA

Nicl o protect Ie
Pro tecllo 10 stropi do ap~ vOl!lcal
Obi IC pin~ In 15"
La ap:t pulverizal~
Lo ap~ in stropl
La op~ in lei
La inlil\ra\\a apei In inundare
La aptl 1.1 scufund,lro
La ap~ la submorslo

-~--

_._-

-----------_._-----

lIuminal de perele, fluler

Unghi de ecranare (= 30'/40"/50")

Recarea culori; de calle corpurile de iluminat conlorm DIN 5035

149

ILUMINAT
alb-cald

~Iorllumlnl (PHILIPS)
1

76

Hlvel de redare a culorll

29

827

927

830

18

1A

18

, Spatll de vlnzare
1

I '
I,XI

Al,menle

, Carne

950
:

alb-diurn

1f---8_65_ _
965

54

1~,

1AI18

Xi

i
f

,1

J
IXI

I
I Vitrine frigorifice.

lazi irigorifice

Xii

ii

'I

X i i

I
I

i
I

i
I

i
i
I
I

I
1

Spatll ,colarizare

,I

educatie

,!

Sali auditie, clase. gradinite:

"

I
I
Spatll de manlfestllrl
I
~
f---'-'=-=-~'-------'=-'--------1--+I,-~I'Xo---;;-,f.----i----+---i-'---+----!---+--i----, --+-----+----1
Hale de expozitii si tirguri
!.
I
I

i '

iX,

I:=~~:==~_;I_X'--_-~;O--t+-I~;_-:,__j-;-"I~~~~-+;~~~~::~~~;~~~~~~_~~~:~~~~:~~~~~;~~~___1
X
I

S-a-li-d-e-s--_-_-is i-'--m--'U-II-ifU-"-n-C1-iO-n-al-e-H--'-'-------"--,
P--'-ort-

1-1

~Ierii, muzee

,I

"X

=l

I ClinicA cabinet
'I
!
i
f----"-----------i-----{-I---+:----+----"--__+_---I-,---+-----I-------+----I----I------.:....---i
,i
i Diagnoza si Iralamenl
"
I
I. I
Saloane, spatii asleptare

I,

iX

: LoculntA
Iii
rc;,-e-re'-d-e-Io-c-U-it- - - - - - - - - ' - - - - + ,7X---,--\----+,I----i!,,~X-_I-----+----I------I----+,

[Bucatarie. bale, hobby, pivnita

:
j

:,

X X

"

iI
,
I

L---.:

I
I
1
I

I
"

X:
-x---JH'j
-----l.1
-'-----_....L_....:..J
I~~~,drumuri,mne~moo~e .--~---'----__I__-~--~---I__---J-~~+.--~~--~-~~

Iliuminatexterior

~inat indicatoare/pan~

CD

Utillzarea corecta a surselor cu mat. lluorescent

152

1 _ _+,"1:

= recamandare

= posibil

1_ _

L~

--------------

---_._----~---~----

<>A

6QTb
C>HME

~e

in~I\.
H

deschis mediu inch is

10W/m'

plna I
3m

20
50
;,100

0,75
0.90
1,00

0,65
0.80
0,90

0,60
0,75
0.85

3-5m

20
50
;,100

0.55
0,75
0,90

0,45
0,65
0,80

0,40
0,60
0,75

5-7m

50
>-100

0,55
0,75

0,45
0.65

0,40
0,60

SWim'

SWim'

..c=..

TC'L

8IEI

T26

3W/m'

Puterea de alimentare specifica.

p' pentru tlpuri diferite de surse

Tabel faclor eoreetie

Exemplu:

Suprala\a spaliulul A '"' 100 m

inalllmea spaliului H '" 3 m

Grade de rellexie 0.5/0.2/0.1 (reflexie medie)

El3 83 El3
O .
o rno El3 083 0

Corp de iluminal lip

P.4 W/m 2 . (sursa compo cu mal. lIuorescenl)

P .. 945W.405W

Corp de ,luminal tiP @:

P. 12 Wtm 2 (sursa de uz general)

o
El3 EB EB

p .6100W.800W

Corp de iluminallip
P' ~ 10 W/m 2 . (sursa cu halogen cu incandes.l

P "" 1620 W = 320 W

o
10

Formula,--

Caleul al iluminMii penlru un spaliu

interior

r-~

~O~

-,

Eo' (1?go4~5+~+~J,09
En" 180 Ix

800m

--,

Calcularea lIumlnllrllor medII -- ill

Grad de rellexie
Supra!.
A [m'] 070502 050201 000

12W/m'

------
4 W/m'

ILUMINAT

Faelor de corsello k

Puloroo do alimonlare speed. P' W/m'

pI. 100 Ix la in~llime de 3 m. suprafat~
de? 100 m' si rellexie de 0,7/0.5/0.2

"

.8

Caleul spaliu de birouri

2
A .24 m

0,75 lrellexie luminoasa,)

P' .3 Wfm 2
p 4 . 90 W 360 W

Eo'~ 0.75

in practica se pune des problema unei evaluari estimative a ilu

minarilor medii (En) pentru 0 pulere de alimentare data a corpurilor
de i1uminat. respeetiv 0 evaluare a puterii de alimentare P pentru un
nivel de iluminat cerut. En si P pot fi determinate estimativ dupa for
mula ---- . Puterea de alimentare specifica p' depinde de tipul de
corp de iluminat utilizat ---Aceasta se refera la iluminat direct.
Faetorul de eoreetie k depinde de dimensiunea spatiului si de gra
dele de reflexie ale peretilor, plafonului si pardoselii ---- @.

CD.

Oaca trebuie efectuate calcule pentru spatii cu tipuri diferite de cor

puri de iluminat, se calcu[eaza individual componentele si apoi se
Insumeaza ---- @.
Calculul i1uminatului eli ajutorul puterii de alimentare se poale apli
ca si la spalii de birauri. Un spatiu cu doua travel sl cu 0 suprafata
de 24 m2 se doteaza de exemplu cu 4 eorpuri de iluminat. La 0 do
tare eu 2 x 36 W (valoare de alimentare inclusiv stabilizatoare 90
W) rezulta conform ---- 0 iluminare de eea 375 Ix.
in spalii de birouri se instaleaza freevent in afara corpurilor tip raster
cu oglinda conventionale si corpuri tip raster patrate cu surse com
pacte cu material fluorescent ---- (2) sau structuri de lumini ---- @.
Structurile de lumini permit combinarea eu sine de curent pentru uti
lizarea de spoturi.

lIumlnatul exterior al cilldlrllor

La iluminatul exterior al cladirilor f1uxul [uminos al corpurilor de ilu

minat se ealcu[eaza dupa formula ---- @. Oensita\ile lumlnoase se sl

tueaza intre 3 cd/m 2 (obiecte dispuse izolat) si 16 ed/m 2 (obieetc In

mediu foarte luminos).

En - 3751)(

1~0:l'

Eo ' A . p

Eo

.k

p
p.

..L

iluminare nominal;) (Ix)

pulere de allmenlare (WI
putere de alimenlare specil1ca (W,'m";) _.

Formul~ pentru iluminarea medie En Si pulerea de alimentare P

Flux luminos al corpurui

,1'

~fi;;";~;;:;~~;~;c~~or-

de iluminat

L' A
P

(1)= - - -

~~a luminoasl1 pentru ilum. ext.

Corp ingropallip rasler (ERCOI

Obieci

(cd/m'l L

Izolat
mediu intunecos

medilJ luminal. medie

mediu roarta luminos

6.5

3
6.5-10

10 -13

13 -t6

--~~----._----

Randamenl ituminal

Obiect

600m

E3~

".--
E

.8.

................

7 '~m i~ .

(2)

IX
iX ~

si

---

Oislant~

mare

lumina,
,aS"a, media (Cd/lll',')
A ,== densit.
suprala\o
de iluminal

I
p

= randament i1uminat
= grad de rellexle al m(lt. de

l18

Material~ constru<:~~.

C~romld~ glozurat" alb

I[

0.85

0.3 - 0.5

Tenculnl:l mort,Jr inch.

0.3 - 0.4

Marmurj a/btl

0.3
o.~

C~ramid~ deschisa

c~ram, ida inchisa

Lemn deschis
GranI!

I_I__ ~ _

To,.neulal~ morlar doscl1

Platra. de gresie inctl.

--

0.4

Gradde~efle--;je ia-j,umilatexierior

Platro de gresle dosch,

mic~

Turnuri

'-'."

0,6

0,2 - 0,3
0,1 - 0.2

0.3
0,1
0.3
O. I

0.4
0.2
0.5

0.2

Flux !uminos necesar penlru iluminat exterior

T26 58 W

Slrue!ur~ de lumini (ERCO)

6.00m

t-

Supra!al~ mare

t.
lIB

1\0

__
, O"'oc-__k--Lc.:k_--'=la=cIOl de coreCl"'-=- ~

Formula de calcul

T262x36W

CD

suprafala spaliului

-$---f!3

~
"-....

TCL 2x 24 W

Corp ingropallip rasler (ERCO)

151

-:-r

-t++++++-+
++-1-+++-1
-+-+--+-+-+-......~

-++--'I-+-+-+-~

ILUMINAT
TUBURI CU MATERIAL FLUORESCEtfr PEtfrRU

"

INSTALATII DE PUBLICITATE
Trasare oarecare a Iiniel, orice tip de scris, ornamente sau reprezentari fi

gurative. Capacitate de reglare facila (reglarea se face prin rezistente de

-+-+--+-+-+-H~

+- b-+

.j.,.j.

+-h+

reglare sau transformatori de reglare) uzuala in cinematograf, teatru, comert,

publicitate.

in birouri sau constructii comerciale se pot introduce plafoane tip raster sub

tuburile de iluminat cu material fluorescent. Lumina cade predominant direct

in jos ~

CD-@,

Benzile lumlnoase si eorpurile de i1uminat in eimp alunglt permit un ilu

minat general uniform cu efecte de umbra temperate. asemanatoare celor

provenite din lumina diurna.

Sursele de !lumlnat de mare preslune eu vaporl de mereur cu material

fluorescent (HQL) se utilizeaza in afara de iluminatul fabricilor si halelor de

uzine si la iluminatul exterior,

Execuflilip raster

:-:.>:->:-:<-:-:-:-: .

U'U u
:~ d-i- d---l

iitll,

II Ii II

lilli

Ii Ii Ii Ii

llillllllllill

utilizeaza fara stabilizator in fasung normal (de ex. in fasung pentru surse de
uz general),

MATERIALE DE CONSTRUCTIE TRANSPARENTE

Raster diagonal incfinat

Asezarea surselor a ~;::+

o lumina asemanatoare cu cea diurna cu 0 redare buna a culorilor. Sursa se

@-Raster diagonal

II

Sursa de !luminat eu luminA mlxtA cu materiallluorescent (HWL) produce

CD Raster paralel
Raster paralel inelina!
2'3

Pentru rezultatul artistic sl economic. la determinarea marimii, coloritului, di

mensionarea ferestrelor si iluminatul spatiilor este importanta cunoasterea

transparentei, dispersiei si reflexiei luminii a materialelor de constructie.

Se deosebesc: materlale fotorefleetante ~

cu reflexie orientata, dis

persata total sau partial si materiale fototransparente cu transparenta ori

entata ~

Plaea eu
fete paraleie

@,

dispersata ~

(j)

si transparenta mixta ~

@,

De remarcat: sllele mate cu matuire rnterioara (de preferat oricum din prici

na murdariril mai reduse) care absorb mai pUlina lumina dedt cele cu matui

Transparenta

orien-

tata a stlclelor clare

cu decal are a razelor
inclinate

fj\

\.!J

Transparenta disper
sata a stlclelor-opa
lun. alabastru

s.a.m.d.
:

Material de constructie

r-
' Slieia clara

Transparenta mixta a
sticlelor ornamental.

matase. sticle-opalun
deschise s.a.m.d.

Refie-

Trans-

Ab-

paren-

sorb

LJ

xie

la

tie

I
, Disper-: Grosime
mm

2-4
6-8
7-24
3,2 - 5.9
i
1,75-3,1 I 7- 20
I Stlcla clare], matuita extenor
1.75-3,1
6 -16
I Stlcla clare], matulta Interior
1,7 - 3,6 j 40 - 66
i Stlcle-opalun" Grupa 1
1,7 -2,5 ' 43 - 54
Grupa 2
1.4 - 3,5
65 -78
Grupa 3
1.9 - 2,9
31 -45
Stiela opaliz, col.: Grupa 1
2,8 - 3.3
54 - 67
Grupa 2
2-3
64-69
St.-opal. color. superfic.: rosu i
2-3
63 - 68
ponoealiul
verde
2-3
60 - 66
i redusa
2.2 2,5
13 28
Stiele opaline
3,0
buna
72-77
Portelan
30-71
7,3-10
buna
Marmura, lustrulta

27 54
buna
3-5
Marmura, impregnata

1,2 -13,4 49-67

buna
Alabastru

buna
69
Canon, Impregnaf slab

48
buna
Pergament, necolorat
37
Pergam" impreg. galben des, buna
Pergament, galben inchis
buna
36
28-38
apr.
Matase, alba
apr
5- 24
Matase, colorata

rd,68
buna
America

1.1 -2,8
32 39
buna
Resopal. eoloral
1.2 -1 ,6
46-48
buna
Pollopas. blond
1,0
buna
55
I Celon, alb Itulbure)
1,0
36
I Celon, galben Itulbure)
buna
1,0
12
I Celon, albastru (tulbure)
buna
12
10
Celon. verde (tulbure)
buna
6-8
8
Stlela ogllndlta
Sticla armata cu sirma
6-8
9
4-6
8
Slieia bruta
2,0
6
I Sfiela protec1te solara (verde)
Stlcla ornamentala

re exterioara ~ tabelul

I fara

redusa
redusa
redusa
buna
buna
buna
buna
buna

90 -92
2-4
57 -90
3- 21
63- 87
4 -17
77 - 89
3-11
12 -38 20-31
6-11
37 - 51
4 -10
13- 35
47 - 66
3-10
8 -11
27 - 35
2-4
29-34
6 - 10
22-31
30 - 31
3-9
2-14
58- 84
2-8
20 21
I
3-8 ! 24 65
12 -40 11 -49
17 30 14-21
8
23
42
10
41
22
14
50
61 -71
1
13 -54 27 80
rd. 28
rd. 4
20- 36 26 -48
25- 33 21-28
17
28
9
55
4
84
4
84
4
88
74
17
4
88
38
56

lnsusiri luminotehnice ale matenalelor de constructie transparente

154

@,

Eeranele de mAtase colorata captusite alb prezinta la 0 scadere redusa a

transparentei 0 absorbtie mai mica cu aproximativ 20% decH cele fara

captuseala,

Stielele pentru i1umlnat diurn, care trebuie sa modifice culoarea luminii din

surse electrice pentru asemanarea exclusiv cu lumina solara, absorb apro

ximativ 25%, cele care trebuie sa se apropie de lumina zenitala dlspersata

absorb 60 pina la 80%

Stielele de fereastrll ca sticla clara permit trecerea luminii in propOrlie de

65 pina la 95%. in functie de calitate. Conform dr, Kleffner ~

llJ

sticla de

cali tate redusa poate absorbi 0 cantitate atit de mare de lumina, indeosebi

la alcatuirea in doua sau chiar trei foi, incH marirea necesara a dlmensiuni

lor ferestrei nu poate tine pasul cu termoizolarea superioara a ferestrei cu

geam dublu sau triplu,

STICLA, informatii:

Flachglas AG, Auf der Reihe 2, Gelsenkirchen-Rotthausen

Interpane, casuta postala 20, Lauenfbrde

Gerresheimer Glas AG, HeyestraBe 178, Dusseldorf

VEGLA Vereinigte Glaswerke GmbH, Viktoriaallee 3-5, Aachen

Trasa intr-un proces mecanizat, sticla paraseste masina de tras in stare gata

de utilizare fara a necesita 0 prelucrare suplimentara. Clara, transparenta,

incolora, de grosime uniforma, ambele suprafete plane extrem de netede.

Fotopermebilitate 91 pina la 93%,

Sortare
Tip 1:

Produs de comert comun de cea mai buna calitate pentru spatii

(Iocuinle, birouri) conform DIN 1249

Tip 2:

Sticla de constructie pentru fabrici, spatii de depozitare, ferestre

de subsoluri si de poduri,

Pentru sisteme din foi de sticla legate se utilizeaza sticla de acelasi tip,
Aplicare: sticla pentru ferestre, vitrine, usi, pere\i despi3rtitori, constructie de
mobilier, sticla securizata, geam dublu, Prelucrare: sletuire, corodare, matui
re, coacere, aplicare pelicule, pictare, indoire, curbare, Sticie deosebite pen
tru scopuri speciale in orice grosime precum sticla acoperita cu pelicula,
sticla pentru placi uscate (fotografie), sticla auto, stIC',a securizata,

ILUMINAl
L1nll dlrectoare pentru locurl de munc4 "lIumlnat artificial" ASR 7/3
~~__5~3~_part~a a ~1I(e_xtra9)
Zone_de lueru In aer llber

Tipul zonelor de lucru in aeT \ibm.

{rases de circula\is, zone dG circu1a{iD

.LaJ~Jj~~

SpalH generale:

Zone de eirculatie in sp. depozi!.

Spa\ii de depozilare
Sp. de dep. eu sarein; de e~ulare
3p. de dep. CU sarcini dB cirire
Ganguri in sp. cu dep. verticaltl.
Siand de servire
Expedl\ie
Cantine
Celelalte spatli de pauz~

Central~ lelelonic~

50

50

100

200

20

200

200

200

100

300

100

100

100

500

100

100

500

300

Clil de clrculalle In cladlrl:

Penlru persoane
Penlru vehicule
ScM
Rampe de inc~rcare

50

100

100

100

SpatH de gimnastica.
Vestiare

Spatii de sp~laVdusuri
Toalele
Spatii sanitare
Spatii masinl
Alimentare energie
Punc! pOs:~

Spalll de blrourl ,I apelll tip blrou:

Spat'; de blrourl cu posluri de lucru

in apropierea lerestrelor
Spatil de biroun
8irouri dim. marilbjrouri grupale:

reflexie rjdicat~
rellexie medie

Desen tehnic
SpaIii de disculii
Spalii de primire
SpaIii penlru rei alia cu publicul
Prelucrare dale

300

500

750

1000

750

300

100

200

500

Industria chlmlell:

50

InSlalatii cu lelecomanda.
lnstalaiii cu intervenlii manuale

100

ocazionale
Posluri do lucru ocupate permanent

in inslalalii cu flux lehnolog,c

200

Service
300

Laboraloare
300

Lucr~ri cu sarcin~ vizual~ ridical~ 500

Verilicare culori
1000

Industria c1mentulul, ceramlell,

Industria sllelel:

PoslUri sau zone de lucru la cuploare.

malaxoare, inslalalii de m~cjnare 200

Laminare, presare. formare,

sull~lorie

300

de sticl~
Sieluire, corodare.lustruire slicl~.

lormarea jnstrumenlelor din sticlA 500

Lucr~ri decora\;i
500

Sieluire manual~ s' gravur~

750

Lucr~ri fine
1000

Uzlne metalurglce ,llamlnoare,

tum6tonl de gabarlte marl:

In51al. de produC\ie tara inlervenli; 50

Inslal. de producl;e cu intervenlii

100

Posluri de lucru ocupate permanent

200

in inslalaiii de productie
Service
300

Posluri de cOnllol
500

Prelucrere metale:
Forjerie piese mid
Sudura
Lucrt!.ri mecanizate brute Si medii
Lucrt!.ri mecanizate line
Posluri de control
Laminoare la rece
Tragere sirm~

200

300

300

500

750

200

300

Prelucrare a foilor de labl~ de

greutals mare

Preluerare a toilor de !abltl. de

greulate mic~

Produclie de unelte

Montaj. brul

Mentaj, semilin

Montaj, fin

Forjare in malri\tl

Turn~torii, subsoluri s.a.m.d.

Punli-pasarele

Prepararea nisipului

Cur~lare piese turn ale

Posluri de lucru la malaxor

Hale de lurnare

Locuri de gOlire

Formare meeanizattl

Formare manual:<

Confectionare miezuri

Conslructie machele

Galvanizare

Vopsire prin pensulars

Posturi de control

Fabricare unelte, mecanictl tintl

Fabricare caroserii

Vop5110rie

Lucra.ri post-vopsire

Tapisare

Monlaj final

Inspeclie

Cen/rele electrlce:

Inslatalie de alimenlare

CIMire-camer~ cazane

Spa\iu reglare presiune

Hale masini

Spa{ij auxiliare

Inslalatji comutatoare in c1t1.diri

Instalalii comutatoare in aer liber

Service comutaloare

Lucr~ri de revizie

200

300

500

200

300

500

200

50

100

200

200

200

200

200

200

300

300

500

300

300

750

1000

500

750

1000

500

500

750

50

100

200

100

50

100

20

300

500

Industria slectrotehnlca:

Productie cablurl $i conductor!.

lucrari montaj. bobinare cu

sirma. groasa.

Monlaj aparale lelelonice,

bobinare cu sirmtl. mijlocie

Montaj aparate line.

reglare. venlicare

Montaju\ pieselor celor mai fine,

a componentelor electronlce

1500

Industrle blJuterll ,I cessurl:

Fab"carea de bijulerii

Prelucrare pielre prelioase

Atelier optic~ Si ceasornicarie

1000

1500

1500

Prelucrare lemn:

Aburire

Gater

Asamblare

Alegere lurniruri, vopsire.

Timplatie cu lipafs

Lucru la ma~jni de prelucrare a

lemnului

innobilarea lemnului

Control defecle

Fabrlcare ~I prelucrere hirtle,

Industria grallell:

Sleluire lemn

Masini de hirtie. fabricare

eartoane

Legtltorie etlrti. imprimare tapet

Decupare, aurire, stantare,

corodare di~ee, lucru la

pietre Si pltlci, masjni tipogra

fice, produclie malrite

300

Imprim. manualtl., sorlare hirtis

Retusare, litografiere, zs!uire ma
nuala Si mecanizattl, aranjarea

zalulu;
Conlrol culoare la impr. policrom~
Gravur~ olel:;i cupru
Industria plellirlel:
Lucrtlri (la.b~cire) in buroais
Pre/uerarea pieilor
Lucrari serilde
Vopsire piei
Control de calilale.
prelentii medii
Control de calilate,
prelentii ridicate
Control de calitate.
prelen\ii toarte ridicaie
Verificare culoare

750

1000

1500

2000

200

300

500

750

750

1000

1500

1000

Fabrlcere ,I prelucrare textile:

200

Posluri de lucru ra vane

300

Fila/uri
300

Vopsire
500

Filare, crosetare, tesere

750

Coasere, jmprimare ps stole

Prelucrare produss de gal<1nteris 750

1000

Finisare
1000

Verificare produs, veril. culoare

1500

Repansare

,I

Industria allmenlarA de consurn:

Posturi de lucru generale
200

Amestecare. ambalare
300

M~celar;i, I~pl~rii,

300

300

mori
T ~iere si seleclie
Produclie de delicalese si
ligarele
Control de produse. decorare,
sortare
Spali; laboralor, conlrol culoare

500

1000

Comer1 en~ros ,I en-detall:

Spatii vinzare, posluri de lucru
permanenle
Posturi de lucru la case

300

500

500

500

1000

Me~te~uQ ,llndustrle
(exemple din branse diterile)'
Vop. eL can. din otel prin pensurare 200

Premonlai instalatii de inc~lz;re si

200

vcnillare
L~c~tuserie

100

200

200

500

500

500

750

Aleliere service automobile

Atelier timplarie
Ateliere de reparatii
Alel,er roparali, radio-TV
lnlreprlnderl prestl" servlcll:

Hoteluri si reslauranle. receptie

Buc~l~rie

Spalii de servil masa

Bulel
sali sedinle
Restauranle cu auloservire
Sp:<I~lorie. spala!
C~lcare mecanizal~
C~lcare manual~

200

300

300

500

Sortare
Control
ingrijirea p~rului
Cosmelic~

Prelucrare maS6 plsstlce

Turnare prin injeclare
Suflare mase plastice
Presare mase plastice

Tabel al valori/or orientative pentru ifumina.rile nominale pe:cnt::..ru=-=zo::n~e:..d:::e~l=u~cr~u:-._ _~

300

300

300

500

500

200

500

200

300

300

300

300

300

300

300

1000

500

750

~_~.~!}i.I~

Traaee de clrculalte po lerenul

Intrepnnderll, drumurl de Inlrep.

Construclii de poarta
50

Drumuri pielenale
5

Drumuri pentru biciclete

Emin _~ 3

Drumuri de intrep, cu zont!. de

inctlrcare sau desct!.rcare sau CU

10

cfrculatie transversal~ frecventa

30 km/h

si cu limitare de vilez~
Drumuri de inlrep. cu zon~ de

ind\.rcare sau desc~rcare SilU cu

cireulatie transversalA frecvent~

20

Si cu limilare de vitez~

<'

Parcarl
Porturl

Supral. Iransbordare si dopoZilore

containers Si zone de circulalic

20

inca.rci1redesc~rcare containere 100

Inslalatii de chei

Marginea cheiului

20

incArcafe bunuri cu bUCJI.:1

incArcarc bunuri in mast!
10

(material in vrac, lichide)

Zone de lucru pe plall. de depoz,!.

20

bunuri cu bucilla
bunuri in mns~
5

lichid poricu!os
30

Locuri de acostafs penlru

transport de persoane

50

Locuri de acostare pentru

transport mixt

50

Docuri
50

Locuri de repar<1(ii in port

Platfonne de transbordare,
30

locurl de Inellrcare

Zone de lucru po pletforme de

dspozltere, de sllvulre

Bunuri cu bucata
30

10

Bunuri in mas~
Insta/alll de cal ferete

C;rnpuri de ctJi,

SIJ!li de trial

1 circu!atie publ!c~

2 aHe eirculatii

Pero"ne DIN 67 525

30

locufl de lransbordare
20

Compensan in~It,me
Viaductc

~ntlere

Constructli supra~erane
Constr. subler. Si In niv Il1fCIlUlui
ConslruCl1J din otel. din mol'll
Conslruc\ti de tuneluri
Instalal" chlmlca man
Centrele electrlce

2on~ de circulntle

1 centrale eleclnce tradll10nalc

2 centrale atomoe\eclrice
Instalat1i de comand:t
Exploatare de zl
1 Iluminal de orientare
2 lJuminal suplimenlar in
zona de lucru
Instalalll de epurare
Drumuri
BaZine
Stalll combust/bill

20

20

30

30

10

10

20

20

20

100

500

300

300

~_ _.~-...J

153

Stral pro!eclle _~r---....

lumina solara

STICLA IZOLANTA LA LUMINA SOLARA

Refllme a
lumlnll la e~:

Inler

Exler

6 mm

36%

Ga,

Reflexle a
raCla!I1 ia

nobll

exteno r

30%
TransmlSle de
radlall 14~<,

45')0

MiJloc

Cedare
ecundara

lzolalle,_--,,~~
poilsulfld

G)

Transmlsle de
lumina.

3""

lzol buill

spre Interior

Stlcla Izolan1a la lumina solara

Stlcla izolanta la lumina solara

Gold 1= auriu) 30/17

Se considera:

Titan
~

66' 21

18;

43

lA

17

1,53

OA9

260 x 500

III

66/44
50:32
49/32
45'39
40/26
39/28

12
8

1A

51
51

i 11 I 30!

15
18

1,6
1,6

39
38

OA5
OA4

37
38

: 25
'34

1A
lA

20
28

023
0,32

1,85
1,36

260x500 I
240x340 '

51
39

0,59
0,45

0,92
1,09

240x340
240x340

STICLA IZOLANTA - STICLA MULTIFUNCTIONALA

72

0,83

1,08

,--=G:c:o-='d-=(_=-=a;-ur-=,u-,-)----,-_~-------,----,---- _ _---,40/26
40 " 25
36: 11
1A
26
0,30
1,54 i 240 x 340
30/23
30' 18 40 I 11
1A
23
026
1,30
240x340
I:

~Iber to arglntiu)

f~~~~

50,
50
49
48
37
36,

40 ' 35 I
37 I 34:
36: 22 I
39 I 21 I
40' 14
46 '26

f~

i~ I ~~! ~

14
18
14
13
8
8

, 12

35
30
43
48
32
33
22

2:6

22

lA

1,3
1,5
1,5

1,5
1A
i

lA3

040
0,34
0,37
0,38
025 ,
0,25 ,

1,67
1,14
1,00
116
1,09
1,64
0,68

26

0,38
0,30

1,38

OA9
0,55

I
'I

:
, 240 x340
260 x500
240x340
240x340
240x340
240x340
240x340
200 x340

! Bronz
149/33
1

36126

Neutru

51139
I 51/38

'

16; 10

1,4

33

lA8

240x340
240x340

1,31 , 240X3~
1,34
300 x 500

l'-'-erde
37/20
, 38/28

87%

49
16! 351
36' 26 46

1,50 ! 240x340
1,56 ! 240x340
1,53
260 x 500
1,15
240x340
1,54
240x340
lAO
240x340

66
50

49

45

40

39

'50:35
50/30
49/43
48/48
37132
36'33

b=~

Indicele de selectivitate S, S = TL/g, 0 valoare ridicata a indicelui

de selectivitate indica un raport lavorabil intre transparenta (T Ll si

permeabilitatea la energie globala (g),

Coelicientul de permeabilitate termica k al unei loi de sticla izolanta

indica pierderea de energie prin supralata loii, Cu cit aceasta valoa

re este mai mica, cu atit se pierde mai putina caldura, Valoarea k

pentru geamuri izolante conventionale depinde in principal de

spatiul dintre loi (SIF) Si de mediul continut in SIF (aer sau gaz no

bil), La sticle izolante la lumina solara se atinge 0 imbunatatire a va

lorii k prin straturi de metale nobile, Valorile k indicate, DIN 52619,

se relera la SIF de 12 mm,

La privirea din interior spre exterior, redarea culorilor nu este dena

turata in mod esentiaL La campara\ia directa cu lereastra deschisa

se poate recunoaste usoara nuanta a majoritatii sticlelor care este,

in lunctie de tip, gri sau umbria, Aceasta se recunoa:;;te Si cind se

priveste din exterior printr-o inchidere de sticla "pe colt".

Clima cromatica din spatiu este loarte putin inlluen\ata negativ de

sticla izolanta la lumina solara, deoarece compozitia spectrala a lu

minii diurne incidente este modilicata doar insesizabiL Redarea cu

larii se exprima prin indicele "R",

Auresln

Auresin (= albastru) 40/26,

Transparenta T, in domeniul lungimii de unda a luminii de la 380

pina la 780 nm (nanometri) raportata la sensibilitatea la luminozita

te a ochiului uman in % este tratata in DIN 67507,

Rellexia luminii RL spre exterior Si interior in %,

Indicele de redare a culorii Ra , DIN 6169,

R a mai mare 90 = redare loarte buna a culorii

R a mai mare 80 = redare buna a culorii

Permeabilitatea UV Tuv in domeniullungimii de unda de la 280 pina

la 380 mm, este tratata in DIN 67507 in %,

Permeabilitatea la energie globala 9 in domeniul lungimii de unda

de la 320 pina la 2500 mm este suma lormata din permeabilitatea

termica directa Sl cedarea secundara de caldura (= radiatie Si con

vec\ie) spre interior, DIN 67507,

Factorul mediu de permeabilitate b (shading coefficient) VDI 2078,

Factorul b este lactorul de permeabilitate mediu la energie solara

raportat la translerul de energie al unei loi simple de 3 mm grosime

de 87%,

! 36

[
17,

Gri
6 i 22 I 27
18

2,9

1,5

CUDO I 78
15",5 1 98
(penlCu comparalle) ,

3,0

47/51
43/39

47',
43

7, 17

Sticla izolanta la lumina solara

STICLA IZOLANTA LA LUMINA SOLARA

Sticla izolanta la lumina solara se remarca printr-o transparen\a ri
dicata Si in acelasi timp printr-o permeabilitate cit mai redusa posi
billa energie globala, caracteristici generate prin introducerea unui
strat extrem de sub\ire de metal nobil, amplasat protejat la interiorul
spa\iului dintre 101, Pe linga caracteristicile de protectie la lumina so
lara, sticla izolanta la lumina solara cu valori k pina la 1,2 W/m 2 K
satislace toate cerintele impuse sticlei cu capacitate termoizolanta
ridicata, Pe baza spectrului cuprinzator de nuante si tipuri cromati
ce neutre se olera multe variante de design; completate prin placi
de latada din una sau doua loi adaptate cromatic, Sticla izolanta la
lumina solara poate Ii combinata cu sticla izolanta Ionic, sticla se
curizata intr-o singura loaie, sticla securizata multistrat, sticla izo
lanta blindaJ, sticla izolanta securizata, sticla turnata 1 sticla orna
mentala ca loaie exterioara sau interioara, Nu este posibila combl
natia cu sttcla armata cu sirma
Fiecare tip de sticla este caracterizat prin culoare (vedere din exterior),
precum Si de un binom; se indica intii transparenta si apoi permea
billtatea la energie globala in procente, Exemplu:

156

o data cu cerintele inasprite pentru elementele de latada se cer de

la sistemele de geamuri performan\e mal bune si mai complexe:
protectie termica, protectie lonica, protectie la lumina solara, pro
tectie a obiectelor si persoanelor, protectie la incendiu, estetica
design, protectia mediului,
Pentru aceste lunctiuni se pune problema unor electe de protectie su
periaare, care nu pot Ii produse doar cu sticla izolanta conventionala,
Sticla izolanta multilunctionala este un element de sticla izalanta
care imbina mai multe asemenea lunctiuni de protectie,
Este posibil, din punct de vedere tehnic, sa se indeplineasca aproape
toate aceste cerinte printr-o sticla izolanta multilunctionala; cu toate
acestea, nu exista 0 sticla multilunctionala standard, ~ 8)

,OJ

'E
$3

~
ll.a:
ESG

IW/m'K

dB

43

0,68

36

'- 6/16 /4,

8)

Exemplu stiel!! multitunclionala

"

"S
u
OJ

'"ro

"0

15

a:'" a:"

D::
da

da

nl

~
~

Sticla 'integrala cu
inchidere sudata

CD

STICLA

sncLA IZOLANTA

cu 2 loi

lIplU

Sticla izolanta in mai mulle loi este 0 unitate de geClm, realizatil din
dou1\ sau mai mulle loi de sticlil -. CD (slicl~ de foreaslr:'l. slicl,'
oglindita, sticl1\ lurnala, sticla plata), desparlite de unul sau mai mul
Ie spatii umplule cu aer sau cu gaz. Slicla izolanta in mai multe foi
otera in tunctie de executie 0 izolare termica silsau tonica ridicata
(de ex. sticla izolanla pentru proleelie tonica, sliela izolanla pentru
proleelie la lumina solara, stiela funclionala termica, stiela multislrat
cu straturi interpuse). in spaliul dintre loi se afla aer uscat sau un
gaz special. Modurile diferite de inehidere perimetrala impart sticla
izolanta in trei grupe: sticla izolanta integrala -+ CD A, sticli'i izolanta
cu Inchidere perimetrala lip/ta -+ CD B, sticla izolanta cu Incil/dore
perimetrala organ/ca -+ CD B.

cu 3 toi

Slicla izolanla

Aer

Aer

interior
0
+21

interior
0
+21

Scad.
23'

Aer
interior
+21() .-

Scad.
11'

T--------------

~:l--

----------J 4mm

I-

Slicla .10'

SHel;:,!

2'

Exter.

EXler.

EXler.

10'

.10 0

10'

'!~I' .[~ BHB!,

:!0!,I~'I 'I~!' 2d~r
r~~ {~!. ."" I .r~:l: I
I--~

1 muchio inc/in.

trapaz

I---~

segment de arc

tel

paraleJogram

t--~

lnunghl drept
UnghlC

~~

.,
A
I
segment do arc

semicerc

10 mm

-- -

300

Inal!ime

incm

240

300

500

500

500

Suprafa\a

in m2

3.4

3,4

3,8

8.0

10,0

la, a

1:6

1:10

1:10

1:10

1:10

1:1

in mm

16

18

20

24

28

Lalime

in em

141

245

280

300

inftl\ime

incm

240

300

500

500

Supralala

in m2

3,4

6,0

8,0

I 10,0

1:6

1:10

1:10

1:10

18

20

22

26

IOlal~

-Grosime talala in mm

30

- 50

---

---- ---

---

-- ._-

~~o]~ a
----- -30

----

---

30a

in em

141

245

280

300

inallime

in em

240

300

500

500

500

Supralala

in mZ

3,4

6,0

8,0

12,0

12,0
10.
_ _ _ 1-____

Raportullalurilor

1:6

1:10

1:10

Grosime lolala in mm

20

22

24

1:10
f----28

inmm 1.0

1.0

1,0

1.0

in mm 1.5

:!: 2,0

12,0

12,0

25

30

40

TolerantA la

m~rime

in kg/m'

Masa

20

300

--

---

-~.-.

---

50 a

1____

1:10

---

-----.-

32

--

- - - ---

-- ..

~I" "I&f

cere

t---A~

semlcerc

pofigon

{.min.
10cm

36

1.0

1 .0

2,0

2 ,0

- - - -50

Slicla izolanta in doua loi

OPTIFLOAT in mm
SIFin mm

Alcatuire

f--
valoare k (Wlm' Kj"

4 4 4
(8.5) (8,5)

4 4 4

5 5 5
(8.5) (8,5)

(6) (6)

5 5 5
(6) (6)

2.0

2,0

..

1,9

1,9

in 0/0

74

72

in mm

29

32

folopermeabililale
grosime element

---._---- - -----
lungime mllX. muctJie
in em
---_._-_._-------,-. --
dimensiune minim~
incm 2

74

--'--

------~--

- .

141x240
~----

.. _-_._--_..

24

--

24

24 x 24

-1:6

1:6

x 2,10

14 I

180 X 210

24 x 24

raportullaturilor

in m2 ~~-3,4'
3.4 __

!suprola1a maxima

@
90"

3,0

1:1

t---A------i

3,1

1:1

1:10

Latlme

Toleranla la gros.

3,2

~f-l~~a

--

...

V<lIO:1.rO k

IW/m'K'

12 mm

300

--

poligon

8mm

185

Raportullalurilor

12

6mm

185

Radial;e ealorica la geam simplu, dubJu, triplu

----:

5mm

141

Grosime

10

-T- -

in em

IRaportul lalurilor

"}.' 1-.....J . L---J

in rna; mulle loi

La!ime

f.o--
Sticla

izolan!~

din 2 loi sliela oglindita OPTIFLOAT

x 24

-:~~~j

180,2\0
24

x 24

1:6

1:6

3,4

3.4

f--

- ;2:~9 .1.
-

in kgJm 2

i masa

90'
l-.-A~

COI\url fQtunjlle

ca 30

1:

-~-,--

TOleran\a la grosime: -1 mm 1.2 mm

Toleran(a.la marime: 12,0 mm

ca __38
---_.
..

verilical conform DIN

co 38

Slicla iZolanla in trei loi

Muchla lungA In em (J61Ime)

Muchla lung'ln em (lflt1me)

50

o
Recomandare grosimi sticla

.5

" t::::::

~
@

100
I 25

':--....
~ r-

75

--:::

--
300

8
Recomandare grosimi

~
1!!
.5

!l

izolanla penlru pin a la 8 m

kNlm' respeetiv 750 P. )

1 50 '"
g

200

2SO

~ to-

inallimea de man!ars
(ineareare din vinl = 0.75

'-

cea interjoara la slicla

50

;;:: t-
4

50 100 150 200 250 300 350 400 450 500

i'--.

pentru loaia exterioara ~i

E
.E

100 150 200 2SO 300 350 400 450 500

sticJ~ la 0 inal\ime de montare de pina \a 6 m

:;

"

(j)

r:::::
-

'"

- -

75

100

!l

25

,50 'E

r--

"'"

50

Recomandaro grosimi
sticla pentru fOilia
ex\enQnr~ Si ceil inlerlO;IrtJ.
la sliclil izo[nnta pen{(u

pin A 1.1 20 m in."J.l(irnca do

montara
(inc:.'lrcmo dill Villi"" 1,2
kN/m 2 rospect1v 1200 P.l')

........

""

-2

i'--..

f'., 300 2SO

----

Recomandare grosimi slicla la 0 inallime do monlaro de

pin~ la 20 m

155

STICLA
STICLA SECURIZATA

STICLA SECURIZATA PENTRU PROTECTIA OBIECTELOR $1

Geamuri inhibatoare de penetratie cu atestat UAB -->G)

Pentru stabilirea politelor pentru obiectele de protejat. Uniunea

Asiguratorilor de Bunuri (UAB) verilica lnsu$irile inhibatoare de pe

netrare ale geamurilor anti-elractie (AE). Produsele atestate slnt

trecute intr-un registru. Oileritele geamuri AE slnt lmpar\ite In cinci

clase de rezistenta: AE 01-02-1-2-3.

Clasa de rezistenta necesara pentru un anumit obiect depinde de

situatie. Stabilirea trebuie lacuta din timp, lmpreuna cu asiguratorii.

PERSOANELOR DIN 52290

!
!

Grosime

'I

I Dimens.

~!
mm i kg/m' cm
!

I A3

11

: 25

,23
34

m'

I 225x300 I

6,75
225/300, 6,00

24

: 225x300

r 35

; 225/300

I
Pertorm.
, suphm.

Supr. ~ Raport I
uatatei maxi me : max. i maxim I Exemple
I laluri I de apllcare
Gre

1,10
! 24

: 1:10

, Locuinle uni si multi! lamillale in asezari

6,75
!

6,00

Vile, obiecle

I B1'C1 EC

~ericlilate

,in mod deose iI

1: 6

, AE 1

monostrat i 25
: 51
225x300 6,75
1:10 ',Galerii, muzee, rna, gazine:
:-::=:":'::"::':"-i-~--,---+,--~,---+-----t, de anlichi!ali, cladir;
,

: 63
1225/300! 6,00 '1: 6 ! comerciale, inst. pSlhialrice
, 25/10/5 Iso 140
I!

III

Geamuri inhibatoare de explozii. -->

Clasele de rezistenta 01-03
poseda suplimentar. In lunctie de tip. si lnsusiri de securitate lmpo
triva penetratiei prin aruncare sau spargere, sau prin lmpu$care de
proiectile. Clasa de rezistenta la explozii atribuita unui anumit tip de
geam se aplica doar pentru supralete de 1 m2 sau mai mici.

monoslra!

,36

!,

78

225x300: 6,75

11:10

'Ma9.azinebijut,erii, cojo- i

91

'225/300: 6,00

11: 6

,centrale energetice

-~~----,---+------i-----t-,- -

AE 3

36/10/5Iso ' 51

Geam inhibator de explozii

STICLA FONOIZOLANTA .....

8) -

cam, penilenClare,

Alcatuire aSlmetrica a fodar

CD

Geamurl Inhlbatoare de penetratle cu atestat UAB

Strat

raslna

Geamuri inhibatoare de penetratie a proiectilelor se normeaza In

DIN 52290 sticla blindaj de siguranta maxima la atac asupra
persoanei sau a vietii. Sticla este utilizata In cazurile extreme In care
persoanele se pot alia In imediata proximitate a loii de geam. Exista
cinci clase de rezistenta, de la C1 la C5. in plus, se lace dilerenta
intre sticla cu spargere lara expulzare de cioburi (FEC) si cu ex
pulzare de ciobun (EC). -->
Oeoarece geamurile inhibatoare de penetratie a proiectilelor con
stau din SSMS alcatulta asimetric, toate tipurile beneliciaza implicit
si de 0 capacitate anti-elractie 1mbunatatita. Greutatl maxlme per
unitate de sticla izolanta 500 kg - la aplicatie monostrat 600 kg.

Interior

Exterlor
Umplutura

gaz

Sllcl.3 izolanta pentru protectie

tonIca

,All:;!\.

~Imen-

Alcatulre

i monostrat

'I'

225

x 300

6.75
6.00

" '10

x 300

1 :10
1: 6

FEC

28
38

225/300

6,75
6.00

EC

monostrat
11/'0/10 Iso

23
31

, 52
! 48

225 x 300
225 300

6.75
6.00

I 1:10
I,

I FEC

monostrat
28/10/11 Iso

34
49

83
93

i 225/300 II

x 300

675
5,30

1:10
' 1: 6

11/10/'9,5 Iso

28
: 40

64
I 69

I 225 x 300
I 225/300

6,75
6.00

1:10
1 6

monostrat
34/10/1 1 Iso

! 50
55

,
,

122
109

225/300
225 '300

4,90
4,50

: "0
: 1: 6

104
i 90

'! 225/300
I 225, 300

5,70
55

I 1 6

I 225/300
: 360
! 210/300
! 3.20

, :10
1: 6

I monostrat

C3 ,EC
FEC:

monostral
EC , 17/10,21 Iso

"

FEC!

EC

FEC:

monostrat
48/10/11 Iso

monostrat
32,5110/32.5 Iso
monostrat
32.5/10/32.5 Iso

44

48

! 70
69
,

77
75

,68
140

225 1 300
225

I 225

187
156

i 225' 300

187
156

: 2'9/300
! 225/300

1: 6

43134 110/20/4 134

44/38'10/2414 38

75

3.20
3.20

1:10
l' 6

W/m2K

i%

',25

' 2.9

i B2

! 97

75

! 37

1300

i 4.0

1:6

:25

',2.9

! B2
!

! 97

175

: 39

; 300

'14.0

':6

130

:2,9

1,81

, 97

172

,40

i 300

14.0

1:6

135

:3,0

iBO

196

i 69

! 43

! 300

14.0

' ':6'

135

'3.0

IBO

i 96

1 69

44

! 300

!4.0

:0,B6

~~ glZ

tenia

: ::~:;~e
Illm~idil.

I
I

"I. Q

,3.0
47f,J6 GH I ~;/~O/
I

50/40 GH I ~~'11:i

78

; 97

:36

,40

3,0

78

97

, 40

!50

3,0

:77

95

~~1~~H 42

IGH 20/
' 55/50 GH : 20/10 GH . 50

I Valoarp: : Lung. ! S,
Ilzolare i mal. I prar
Iionita I much Ie I mal
! Rw
!
i demons,:

'0/,

1:6.

10,79

Stlcla fonoizolanta

I Val. k : Trans- ! tndlce

" um~lul I ~aveneral

'
,

Ikg/ml'

,
!

I 53/42 GH :

77

\rnm

LID

210,' 300

Sticla bllndaj - geamuri inhibatoare de penetratie a proleetilelor

158

1 6

54
, 66
64

37

Imm

em

32

C5

',7

17/10/5 Iso

C4

kg/m 2

monostrat
19/10/9 Iso

C2

mm

SupraRaport I
fata
'max
'

max
i latun

EC

C 1
:

Gras.

Stunl
Greutate, maXlme

I Gros, , GreuL iVaI. k ! Trans- Iindice

I general
I umplull paI
'SIF
cu gaz ~ renla redare
I
'mler.
i culaare
: limpidil.

;exter. !
i lip

Clasa
de rezls
tenta

A) Greutatea loii: cu cit este mai

mare greutatea loii, cu alit este
de regula mai mare indicele de
protectie lonica;
B) Cu cit este mai elastica loaia
(de ex. prin introducerea de
ra$ina), cu atit este mai mare de
regula indicele de protectie
lonlca.
Grosimea loii interioare si exte
rioare trebuie sa lie dilerita. -->
8) Cu cit este mai dilerita, cu
atit este mai mare de regula in
dicele de protectie lonica.

I dB
. 200 I
: 300

! 47

i 200
i 300

i 50
,

155

3,0

'1 75

! 95

I
!75

,3.0

i72

; 93

Stlcla super-Ionoizolanta

1m 2

,45

: 200 I

JOO

60

!53

, 200 I
'300

54

155

200 I
. 300

: Rap.
mal.
laluri

IShad
:coeffi
IClenl

-----i
1:10

'0.74

16,0

1:10

10,74

i"o

'1:10

!0.71

16,0

1:10

10.69

! 60

'1;10

0.62

! 60

STICLA SECURIZATA MONOSTRAT (SSM)

STICLA

Prin "SSM" trebuie inteles 0 sticla pretensionata. Pretension area se

realizeaza prin tratare termica. Procesul de productie consta intr-o
incalzire rapid a urmata de 0 rawe sustinuta prin suflare cu aer rece.
Spre deosebire de sticla realizata prin f1otatie, care in cawI spar
gerii formeaza cioburi cu muchii vii, de tip pumnal, la "SSM" rezulta
firimituri de sticla mici, de obicei cu muchii boante. Pericolul de
ranire este diminuat substantial. in plus, "SSM" se caracterizeaza $i
prin alte avantaje. Rezistenta sporita la intindere, incovoiere $i lovi
re $i stabilitate la schimbari de temperatura ~iferente de tempera
tura de 150 K). Domeniu de aplicare: constructia de dotari sportive,
pentru siguranta la impactul mingilor. Constructia de scoli si
gradinite, din motive de siguranta. Conslruclii de locuit si adminis
trative pentru case de scara, usi si sisteme de pereti desparjitorL
Zone corpuri de incalzire, pentru evitarea spargerii din tensiuni ter
mice. Domeniul fatadelor integral din sticla - sticle de parapeti DIN
18516 P. 4 -, ingradiri: sticla se utilizeaza pentru protectia la cadere
ca parapet pentru balcoane si scarL 0 prelucrare ulterioara a "SSM"
nu este posibila. Chiar numai deteriorarea superficiala conduce la
distrugerea toii de sticla. "SSM" poate ti combinata in sisteme con
ventianale de slicla izolantiL --+

STICLA SECURIZATA PENTRU PROTECTJA OBIECTELOR $1

PERSOANELOR DIN 52290
Sticla securizata mullistrat SSMS este materialul do constructie

transparent adecvat pentru asigurarea protec(iei suficiente prin goa

muri anti-efractie.

Posibilittl\i: SSMS in dDuti foi de grosimi diferite cu folie de PVB.

SSMS in Irei sau mai mulle foi de grosimi diferite cu folie PV8 slan

dard sau in varianta intarita.

Siguranta suplimentara se olera In combinatie cu bucle de alarma

sau conductor de alarm a in legatura cu sisteme de prevenire.

Geamurile anti-efractie se impart conform DIN 52290 In urmatoa

rele grupe.

Geamuri inhibatoare de penetrare - indicative A - 8 - C. Geamuri

inhibatoare de explozii - indicativ D.

De regula fata expusa atacului esle orientata spre exterior. Doar la

penitenciare lala expusa atacului poate Ii orlentala spre interior. Nu

este permisa schimbarea arbitrara a dispunerii constructive, de ex.

prin Intoarcerea elementelor --+

Com
blna

Iii cu
SSM

Alcalulre

SSM
10

SSMS
10

10

12

E
E

100x 100x 100x 100x 100x 100x'100x 100x 100x 100x 100x 100x 100x 100x
200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200

120x 120x 120x 120x 120x 100x 120x 120x 120, 120x 120x 120x 120x 120x
240 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300
-

.
.~

B 141x 210x 210x 210x 210x 100x 120x 210x 210x 210x 321x 210x 210x 210,

10 141x 210x 210x 210, 210x 100x 120x 210x 210x 210x 321x 210x 210x 210x
240 300 360 360 360 360 360 360 360 360 360 360 360 3~
La utiljl~rj in exterior grosimile de
incarcarl dupa DIN 1055.

sticl~

trebuie dimensionate conform ipotezelor de

CD

"

Slicia de 1I0ialie
4

SSM
10

10

10

12

141x 225x 225x 225x 225, 100x 120x 210x 210x 210x 225x 225x 225x 255x
240 300 321 321 321 200 JOO 321 321 321 321 321 321 321

141x 225x 225x 225x 225x 100x 120x 210x 210x 210x 225x 225x 225x 255x
240 300 400 400 400 200 300 360 360 360 321 400 400 400

t5

12 141x 225x 225x 225x 225x 100x 120x 210x 210x 210x 225x 225x 225, 255x
240 300 400 400 400 200 300 360 360 360 321 400 400 400

.~

La uliliz~rj in exterior grosimiJe

inc~rcari dupa DIN 1055.

21

225x400 9.0

..

1:10

23,0

32

225/400 6,0

1: 6

9,5

22

225x400 9,0

1:10

6~--0~~~

9,5/10/4 Iso 24,0

33

225/400

10,0

23

225,400 9,0

1:10

10/10/4 Iso
24,0

34

225x400 6.0

1: 6

Loculnle unl- ,I multlla

mlliale in 3$elarl
Cladlrl a,eWe
Ilolal
de Ul pa~lcul~r

-------_._- _._--

Case de loculi eu
doUrl de valoare
precum ,I
loculnte de vatanla
~,elale relras

11.0

24

225x400 9,0

1:10

Vile. oblecte

35

225x400 6,0

1:6

deosebit de perlclitate

GeamUli intljbaloare de penetrare

GEAMURIINHIBATOARE DE PENETRARE
Conform DIN 52290 P. 3 geamurile inhibatoare de penetrare se im

part in trei grupe de rezistenta: 81- 83, cu grad de siguranta cre

scatar --+
Recunoa$terea UAB pentru geamurile inhibatoare de penetrare

este importanta pentru stabilirea polilelor.

CD

-_.

Clasa
d. reo Alcatulr.
lisl.
81

.
Dlmen
slunl
Gros. ulale max.

IGre

>-----

Rap. Pe rlor
SUJll. max. ma nle Exemple de
max. lalurl su plim apllear.

mm

kgf;2 em

17

40

225x300 6,75 1:10

9/10/4 Iso

32

54

225x300 6,0

monoslral

21

52

225xJOO 6.75 1:10

9,5/10/4 Iso 7

66

225x300 6.0

1: 6

26

66

225x300 6,75

1:~r3 EC

cojoctHlI,

'=..:J

~~~_:;;~t;;_g_~~J~~

m'

1: 6

de sticla trebuie dimens;onate conlorm ipoteze1or de

Dimensiuni maxime pentru stic:a jzolanta SSMS in em

B2

83

-_

monos'rat

1-----

28/101S1so 43

80

225x300 6.0

'---

.. ~

-~

Cl EC Maoazine

loto ,I video,

tarmaell,

zone in cliidiri
eomerelale,
cenlre de e~iclIl

..

C2 EC Galerll. mUlce,
magazine d. anllchl!.
Cladirl comerelale,
instilulil psihlalrlce
Magazine biJulerll,

j
_

EC ~ _xpulzar_ ciaburl

Oimensiunile maxime ~i supraletele Indicate mai sus pentru utllizarea in sisleme do ski.. .
izoJanta se aplica la exterioare. atita limp cit foaia mai groasa so monteazt! spre exterior

(3)

"

... ' '.;

____-;t'.
.. .. ...

;.~J~ll'.:

11/10/4 Iso
25,0

monoslral

DH 4

e--

SSMS
8

10

9,0

Groslml de sllela in mm

141x 225x 225x 225x 225x 100, 120x 210x 210x 210x 225x 225x 225x 255x
240 300 400 400 400 200 300 360 360 360 321 400 400 400

cm

monostrat

monoslral

A3

La produC\ia de "SSMS" doua sau mai multe foi de sticla de tlotalie

se solidarizeaza cu una sau mai multe folH elastice de polivinilbuti
raj Transparenta obisnuita a sticlei poale fi u~or redusa in functie
de grosime. SSMS este 0 slicla care retine cioburile. in cazul spar
gerii foii, fragmentele ramin lipite de folie. Folia viscos-elastica in
greuneaza penetrarea, asHel incH este marita siguranta activa (anti
efractie $i anti-penetrare). La spargerea SSMS efectul de inchidere
spatial a este ptlstrat. Domeniu de aplicatie: zone de intrare in con
structii comunale, $coli $i gradinite, partial impusa ca obligativitate.
Pe linga asigurarea anti-efractie, SSMS serve$te indeosebi la in
chideri de acoperire cu slicla. Aceasta este neaparat necesar din
motive de siguranla.--+

kg/m 1

Dimensiunile $i suprafetele maxime indicate mai sus pentru ulillzarea in sistema de Slid....
se apilea la exlerioare, atita [imp cit foaia mai groastt se monleaz~ spro exlori
or, Pentru tipurile monostrat A, dimensiunile maxima indlc~ posibilit~\lle tehnica de pro
ductie $i, in conseeinla, nu se aplica la ulilizari la exterior.

STICLA SECURIZATA MULTISTRAT (SSMS)

mm

'I

izolanl~

Dimensiuni maxime pen(ru slicla. jzolanta. SSM in em

Com
blna
III cu
SSMS

lalurl Exemple de aplleare

---m'

9/10/4 Is.

_.

240 300 360 360 360 360 360 360 360 360 360 360 360 360

i5

CD

A2

141x 210x 210x 210x 210x 100x 120x 210x 210x 210x 210x 210x 210x 210x
240 300 360 360 360 360 360 360 360 360 360 360 360 360

~max.

maxima max.

~.~--

monostral

A1

"

Gros. Greul.

Raport

Dimens. pral.

r-

StlelA de flotalle

-~-----"'-'

SuCiasa
de re
lisl.

Groslmi sllcla in mm

-~---

CD

Geamuri inhibatoare de penetrare

157

wu&
lea

Co

Blocurile din sticla sint corpuri din sticla cave, din doua parti sudate intr-un
proces de presare. in acest proces, spatiul interior este inchis etans.
Ambele fete laterale pot primi de la suprafete netede si transparente pina

ai

A
B

H=A+c+d

STICLA
BLOCURI DIN STICLA DIN 4242,1055,41023,18175

eI
'

la suprafete puternic ornamentate si aproape opace. Blocurile din sticla se

pot realiza in dimensiuni variate, fara straturi suplimentare, cu straturi su
plimentare la interior sau exterior sau colorate in masa. Domeniile de uti
lizare sint in exterior si in interior. De ex. pereti luminosi si de separatie a
spatiilor (si in sali de glmnastica si sport), ferestre, benzi luminoase, para
peti de balcon si pereti de terase Se pot realiza inchideri din sticla din cla
sele de rezistenta la foc G 60, respectiv G 120 ca perete dublu cu supra
fete separate maxime de 3,5 m2 , pe vertical a sau orizontala, la alegere.
Blocurile din sticla se utilizeaza pentru elemente constructive conform DIN

8.5 em

d = 6.5 em

Formule pentru determinarea golulul constructiv minim

Dlmensiunl reglementate pentru
pereti din blocuri din stlcla.

.......,

4242, insa nu pot prelua sarcini statice din constructie. Caracteristicile:

izolare tonica si termica buna, permeabilitate la lumina ridicata a blocului
de sticla (pina la 82%), in functie de decoratie putind fi transparent sau
translucid, cu dispersie mare de lumina sl cu efecte de orbire reduse, cu
rezistenta mecanica sporita la impact. Izolare termlca a unui perete de blo
curl din sticla: in mortar de ciment valoarea k = 3,2 W/m 2 K, in mortar usor
de zidarie k = 2,9 W/m 2 K .

.J

a'8 em

Montare intr-un nul constructlv contlnUU

1-Rost alunecare

III

"-"'-,
................!

2-Rost dilatare. de ex
spumant dur

5-Glaf alumlniu

,
..

(">

(:;:;::::-:

he:

6-Suport profil
metalic L

7-Ancora sau diblu

..

...,....

DIm. nominala
bloc stiela

11,5 em

19.0 em

24,0 em

Latlme rest c
de 1,5 em

200,0 em

295.0 em

370,0 em

Latime rost c
de 1,8 em

95.0 em

180,0 em

215.0 em

La(lme rost c
de 2.3 em

65.0 em

105,0 em

135,0 em

C " 1.5 cm W nomlnala a bloculUl

dm stlcla

Raze mini me la perell din blocuri dm sticla

rnmm

Exemple constructIve pereti din blocuri din stlcla

Sectlune transversala

1-Rost alunecare
2-Rost dilatare, de ex
spumant dur

3-Garnitura

permanent elastIca
I

4- TencUlala. mortar
5-Glaf alum,n,u

6-Profil metalie U

mtmJ
emmJ
rmnEJ
mlmJ

ffiIfm

ItEf:m

7-Profil metal'e L

8-Ancora sau diblu

Plan detaliu de colt

Dlmenslunl
mm

Greutate
kg

B~~t'

Bueati
cutle

115x 115x80

1.0

64

10

146 x 146 x 98
6" x 6" x 4"

',,8

42

190 x 190 x 50

2.0

25

14

504

190 x 190 x 80

2,3

25

10

360

190 x 190 x 100

2,8

25

197 x 197 x 98
8" x 8" x 4"

3.0

25

288

240 x 115 x 80

2.1

32

10

500

240 x 240 x 80

39

16

250

300 x 300 x 100

7,0

10

Plan Uri

bioculul din sllcla

~======~:'i1.:!~.=_.:=::_= =J,

14

I
6

Montaj in planul fatadei eu suport L

Raza mrmma R la gros. de blocuri de 8 cm

Rosturi < 1.0 em nu pot fl armate.

105 em raza mm
;=--19.0 em dlmens
==~===~
nomlnala a bioculul
din stlcla
:> o.~cm ~!
c = '.8 cm
~135cm raza min.
~240cm dlmens

3-Garnltura
permanent elastiCa.
4- Tenculala. mortar

Mama} cu contactla fata intenoara

65 em raza min.
11.5 em dlmens.
nommala a

Montaj cu proWe U $1 termolzolatle extenoara

4
Sectiune transversala

!Em

Bueat'
pale1

-:J
512

288

128

I
I

Dimensiuni blocuri din sticla

Pel'e11 din blocuri din sticlA nearmali

......,
1

1-Rost alunecare

2-Rost dllatare. de ex .

spumant dur
3-Garnltura permanent

Peretii din blocuri de sticla care indeplinesc conditiile tabelului,

(j) pot Ii executati nearmati fara probe speciale. DIN 4242 trebuie
consultat din cauza armarii necesare din punct de vedere construc
tiv la fisiile de margine.

eiastlca
Dimensiuni perete

4- Tenculala
5-Profil melalie U
Plan

6-Ancora sau dlblu

Dlspunerea
rostunlor

Groslme
mm

latura scurta

continue

Manta) racord perete interior cu profile U

160

" 1,5
80

decalate (imbinare) I

latura lunga

" 1.5

.,: 6,0

Conditii de indepllnit pentru peret! dm blocuri din sticla nearmatl

! lneareare
i

vint
kN/m2
..: 0,8

Culoare

rrOllllSUldlnSl!Cra

Gras/me

f;I;;;'~R'P
maxim

Dlmen-

laMI

mlllime

,- PS~~U

Tertur!

German vechl

mm

Ins\l.u

fa,a

12mrn

tm

1:6

1501210
1501210

val ben $1 alb

alh,
galben, bronz. grl

1:6

Qalben ,I alb

1:6

1501210

ChlnchlHa

branz st alb

1:6

156

Croco 129

alb

1:6

1561213

1:6

1561213

f------

Cerman V8Ch! K- muthll

Icur13 nu.( 25 em
f-~ChJUrJ

de geam bombal

~--

arb

Della

~-

Dilulil597

~I

branz

213

alb

1:6

1501210

OllulJl eu sirma 597

alb

1:10

1501245
1861300

--~

---

-~------~-

81. armala ell rclca perlm. 11

alb

1:10

~l. armal3 ell retea perirn. 11

Oculi! eu sirma

alb

1:10

1501245

alb

1:10

15h300

Ornament din a;1rml 187

IAbslraclo)

alb $1 bronz

0
0

18~

0
x

1:10

alb

1:10

18h 245

,
,

x
x

1:10

1:6

1501210

r--

Ornam. dIn sirma 521, 523

Ornamenl din sirm!

7

alb

brOl\1 $1 alb

oalbtn,orl $1 alb

1:6

1501210

Ed8111 504, 0 la'! sau daua

Flora 035

r---

~_la, sUI an!lcGussantik

1:6

GlIssanlik 1074, 10aZ, 1086

orl

1:6

126x210

Carom cu dad lele

alb

1;5

lS0 x210

CaledraJ 10Yitura. de cia,a"

mare $1 mica.

alb

1:6

15D x21D

ualban

1:6

lSD x 200

grl

x
x
x

1:6

150.210
150. 210

~~ll02
~_a1edr"

1074, 1082, 1086

~~relilura de cos

alb., garben

1:6

~!OJD

alb

1:6

150 I 210

~~ltal

alb

1:6

150,210

alb s' branl

1:6

156.213

x
x

alb sl branl

1:6

156 I 213

alb

1:6

1501210

1:1~

156x213

1:10

156.213

Mava

Maya mal

NeolU

f---

branl $1 alb

0
0

,---_ alb
branl" alb
Or~~nI134 (Nutle_~

1:6

Ornamanl178 (SIIYil)

Niagara ualben

~D"a mal-neled

c-

branl sl alb

"b
bronl sl alb

Slicla brula, loy. de cloean

alb

Sllcla brUla, lav. de eJocan

alb

TiurJ~

alb

~amenl187 (Abslracto)

galben, branzsl alb

Ornamenl5D2, 5lJ4, 520

'Ib
lIb

r-~tf'\amenl 521, 523

garb en

- Orf'\amenl523
---Ornament 528

alb

Ornamenl550, 552, 597

Palio

033

1:6

1:6

x
x

x
0

---

-~

I~
1501210

150xZ10

1:6

150x210

1:6

15lJx210

--

1:6

150x210

1:6

1501210

1:6

1501210

1:10

156x213
186x3aD

1:10

186x450

x
x
x

1:10

x
x

1:6

150x210

Traseullexturil nu paale
Traseul xturil Oa care
FilI\a ICI1ural3 daar exterJor
ti luat in considerate
-0
Ttaseullexlurll pe inartlme
.~
Fata lextural! oarecare
1) S!icla armala cu sirma cu relsa perlmelrara In lereslre mati dB ac:opeti$ cu rap. mallm

=--
Q)

-~

--

x
-0

0 -

Drn
OJ [IT]

rn []]]

[]]] []]]]

om[]rn 5jfujmJ

ru till [ill ern Elm

[ill [ill [ill] 0frJ

o(f]j mill
rn aJIj

o[ill
@

lalurl1 : 3

in dou~

intrun canat '"

canaluri

~~---

Comb,nalll de sllcla lurnala

Prin sticlil turnatil se inlelege 0 sticlil produsilintr-un proces mecanizat,

care prime$te prin laminare 0 anumitil texturil, Nu este complet trans
parenta, Sticla lurnala i$i gase$te aplicarea in locurile unde nu se dore$te vizibi
litale maximil (baie, We) si se utilizeaz<'l ca element de contigurare,
Ornamentele sticlelor lurnate se clasifica in: sticlil ornamentalil aiM $i
colorala. Sticlil brutil alba. Sticla armata cu sirma alba $i colorata. Sticlil
cu ornamente din sirma alba $1 colorata. Aproape toate sticlele turnate
comercializate se prelucreaza in combina\ii de sticl~ izolanla. De regulil lata lex\uratil se amplaseaza spre exterior, pentru a permite
o solidarizare perimetralil irepro$abilil. Din motive de curatare u$oara,
fata texturata se amplaseaza spre SI F. Aceasta este posibil doar la stiela
turnata U$or texturata. Stlcla turnata eolorala nu trebuie utilizata im
preuna cu sticle colorate precum sticla de f1ota\ie, SSM, SSM3. De ase
menea nici cu sticlil functionala termica Si izolanla la lumina solara cu
folii aplicate.

CD

CD

,-~---~-~-

Tip slicla

Grosime

Tole

nominalA
mm

(ant~

Slicla sleluila grad

(dlmens. normale)

Sistemele de uSi integrale din sticla sint formate din una sau mai
mulle uSi din sticla, pMi laterale $1 supralumina. Alte variante si
steme de usi glisante. pliante cu inchidere in segment de arc S:lU
arc semicircular. Se pollivra culori diferile $i diverse lexturi de slicl<'\.
Se oleril dimensiuni standard si speciale. Dimensiunile U$ilor lre
buie sa corespunda masurilor pentru rame conform DIN 18111
"Rame metalice pentru us; falluile din lemn" @. in cazul
distrugerii violente, sticla se dezintegreaza intr-o relea de mici par
licule, mai mull sau mai putin legate intre ele. Grosimea uzuala esle
de 10 sau 12 mm, care corespunde cerintelor statice; esle posibila
necesitatea rigidizarilor.

.245

alb

~~5.NeOlll

STICLA

3:iunl

Slicla

.Ieluil~ gradina

Oimensiuni m3l1jme
(em x em)

mm

0.2

0,3

48 x 120
46 X 144
60 X 174

73
73
60

X
X
X

143
165
200

Dim. exlonO,1rtl. a uSii

standard

Dimensiune I
I
- ------,,-c-
709 x 1972 mrn'
8

~~~~~1~1IIf'-.]i-95~._.:"~;;:::'.I.,._

Oimensiune a ramei
lal\uite

716 x 1983 mrn'

B41 x 1983 mm 2

Dim. orjentatjy~ pt.

gol construc\;e

750 x 2000 rnm 2

B75 X2000

0101:

mllr-,-OOO; 2000;T;~'

._---_._-

Dimensiuni speciale sint posibile pina la

966 x 1983

------"------

a marime de:

1000 X2100 mm'

1150 x 2100

mm'

U.i din sliela - dirnensiuni DIN 1B 111

Tip slicla

-~-~---~----------I
Gro,sime
Djme~siunj
Tolerar:te de
.

10
12

maxims
groslme
m~~_~ __.. ____ ~~~~ ___ .__ 1
2400 x 3430
0,3
I
2150 x 3500'

10
10

2400 x 3430
2150,3500'

10
10

1860 x 3430
1860 X 3500'

8
8

1700 x 2800
1700 x 3000'

stlcltt

mm
Neleda. gri, bronz

r--------
OPTIWHITE'"

0,3
~~-'~-"-~-'-

Sirukiur 200
1---Banlbus. Chinchilla
Neleda I bronz
L-_

Sistema de usi integrale din

sticr~

(supralumini Si

0,5
--.- ----,----,-

O,5

p~rti l<llera!e)

159

~~6,5

G 60

G 30

65

/~

r-Garnllura

STICLA
PROTECTIE FONICA

Distantier

o protectie deosebit de buna este asigurata deja doar prin greuta

/~__ Rama ate I SI

/

50

G 90

---Garnltura

ate:

//--Bagt1 SUp

alummlu

, ....;,;,;...IA,,--Teava

018
..'....

l. _-...I ....

Rama
otel

/ / / It-

C~lpscarton
Panourl

conslruc\\ve

11 5 ~ . zidarie
11.0 -beton

G)

Geam de elasa "G" de rezistenta la toe

STICLA PENTRU PROTECTIE LA INCENDIU

Sticla normala este utilizabila doar In anumite conditii In domeniul pro
tectiel la incendiu. in caz de incendiu, sticla de flo\atie se fisureaza In timp
foarte scurt in urma expunerii unilaterale la caldura. fragmente de dimen

tea proprie a unui perete din blocuri din sticla cu

1,00 kN/m 2 la blocuri din sticla de 80 mm
1,25 kN/m 2 la blocuri din sticla de 100 mm
1,42 kN/m 2 1a blocul special din sticJa BSH este asigurata 0 protectie
tonica ext rem de buna. Elementele constructive invecinate trebuie sa
asigure 0 protectie tonica la fel de buna. Constructiile din blocuri din
sticla constituie solutia ideala oriunde este necesara 0 protectie su
perioara la zgomote aeriene. in cazul cerintelor ridicate de protectie
tonica se pot realiza solutii rentabile, daca iluminatul spatiului se face
prin blocuri din sticJa, iar golurile de aerisire precum $i terestrele pen
tru al doilea traseu de evacuare se mentin la dimensiuni minime,
Trebuie respectata DIN 4109, Protectie fonlca In constructii civile.
Indicele valoric de protectie fonica R'w se determina contorm DIN
52210. -> (1)
R w = IPFA + 52 dB (IPFA = Ind. de prot. tonica la zgomote aerlene).
Constructiile monostrat din blocuri din sticla acopera cerintele pina
la clasa de protectle tonica 5. ->@

siuni mar; sint dislocate si apare pericolul !3xtinderii incendiului. Utilizarea

II

peti sl pereti despartitori a crescut simtitor perlcolele la izbucnirea unui In

cendlu. La autorizarea constructiei se stabilesc timpii de rezistenta la foc
pentru lnchideri cu sticla periclitate conform DIN 4102. Astlel se deosebesc

1 Spa III de sedere In locumle.

30 - 40 dB (A)
noaplea20 - 30 dB (A}

Spalli de dormit in tlolelurl

saloane in spllale Sl sanatorll

2 Sali de curs. blrourl Indlvlduale Ilnlstlle

spain de IUcru slllnilfic blblloteCI
sal: de conferlnle SI prelegerr. cabinele med
Sl salt de operalle. blserlCI, au Ie

urmatoarele clase de rezistenta la foG'

G30, G60. G90, G120. G180
F30. F60, F90, F120. F180

T30. T60, T90, T120, T180

Clasa de rezistenta la foc "G"

Asa-numita ,.sticla G" trebuie sa Inhibe extinderea flacarilor sau gazelor

provenite din ardere pe 0 anumita durata a incendiului (de ex. G30 = 30

minute). Pentru orice "geam G" si pentru constructia sa de montare trebu

ie sa existe actul de permisiune al autoritatilor.

Geamurile G prezinta 3 variante:

->CD

Valon oflenlallve pentru n1velul zgomotelor

prove nile din exierior admlslbll in spallu
nlvel medlere)
nlvel medlu maxim

Tip spallu

cresc1nda a sticlei in constructiile civile pentru fatade. elemente de para

zlua
40 - 50 dB (AJ !
noaptea 30 - 40 dB (AI'

30 - 40 dB (Ai

40 - 50 dB

(~

35-45dBiA)

45 - 55 dB (AI'

4 Birouri comune marl reslaurame. magazme.

spalll de gtllsee

40 - 50 dB (A)

50 - 60 dB (AI I

5 Spatll Intrar: hale service SI servlre public

45-55dB(A\

55 - 65 dB (A]

Blrourr pentru mal multe persoane

25dBIAI

Opere. leatre. cmemalografe

Sludloun de inreglslrare

V.al.?ri onentatlve pentru nlvelul fonlc pentru diverse utllizari ale spatiilor.
Llnu direetaare VOI-2719

Sticla armata cu retea de slrma sudata In puncte. max. plna la G60/G90.

Combinatii speciale costisitoare de SSM In Slsteme de sticla izolanta.

Sticla din borosilicati pretensionata ca de ex. Pyran.

Situalia de zgomot

BLOCURI DIN STiCLA CU ARMATURI DIN OTEL - DIN 18175

Autoslr<'>z.;. dens. Clrculatle medle

25 m
80 m
250 m

4
3
1

AutostraZI. dens cHcLJialle rlolcala

25 m
80 m
250 m

i 5
i 4

; Distanla de la fereasfra
la axul strazll

inchiderile cu sticla izolante la foc din blocuri din sticla pot fi zidite cu sau

DrurnLJrl lederale

8m

25 m

80 m

Orumurl ale landurr'ior

8m
25 m
80 m

re, peretii din blocuri din sticla se pozeaza pe toate laturile pe/lntre placi

din fibre minerale (vata minerala). ~@

Clasa de rezislenla I

Marime inchidere in ml

inaUime max. elemenl

lalime max. element
ina It. necesara parapet
,

Forma de inchidere
Format biOi; din sl1cla

G60
3.5 m2
! 1
i 1
i 1.8m
I un slral
i 190 x 190 I 80

G 120

G 90

9.0m 2
3.5 m
6.0 m
lara
1.8m
doua straturi
un slral
190 x 190 x ao 190 x190 xao

2,5 m<
3.5 m
6.Drn

G 120

F60

44m'
3.5 m
6.0m
lara
doua sltalurl
190x 19Ur8U

4.4m 2
3.5 m 3.5 m
6.0m 6.0 m
lara
doua slraluri
19Dx190. aD

I
I

: 2
i 1
0

Fond conslr. compact

dens. clfculatle rldlcata

Orumufl prlnclpaie in zone centrale

urbane

Fond can sIr. rarellat

, dens c:rculatle medl
spre ndlcala

i Cis de prot tonica recomandata

I pentru tlpuflie de spatll indIcate
, 1
2
3
4

Clasele de proteclle lonlca recomandate pentru cazun standard de aplicare la

zgomot dm trafic stradal

0aase de protectle la incendiu pentru blocurl din stlcla

'i

Clasa

!4

CIL

Detalii montaj - inchidere cu stlcla jzolanta fa foc

162

CornIer aIel 5~ 'f 55 mm

Lunormt'
100 mrr. ce, outin 4
bUC.' oer cimp de S!ICla
2 Dlblu~1 51 buloane din otel ateslate
pentru mcend:u f>,~ 10
3 Platoanda otel pentru flxared
perelelul din blocun din S!lc'.a
IsuduraJ

R,
50 dB

" 5

.3

Formal blown sl
Indlce pro!.
Indlce valonc
mm
~ de prOlectle
, fOnlca la
z.gomote
I fonlct! R w
'j aero IPFA

; protec\le
: fonlca

pOlrrvll pt fer.'pe
rell in doua strat:.JrI
din blocurl din stlelt!

45 - 49 dB

potrlvlt pI. supralele

dlr. biocurl din sllcla

40-44dB

potrlvll pI. suoratele

din bloc un din Shcl.3.

35 - 39 dB

190 x 190 x 80

,
I - 12 dB

40 dB

240

i - 10 dB

42 dB

,-

f dB

45 dB

300x300x 100

- 11 dB

41 dB

Perele in doua
stra!un cu
240 x 240 x 80

2 dB

50 dB

240 x 80

! 240~ 115x80

30 - 34dB

i1

25 - 29 dB

i [,

25 dB

Clase de protect1e tonica conform

linlilor directoare VOl pentru
ferestre

35 dB (A\ I

lrebure respect ate cennlele speciale

.) Nlvel permanent de zgomOl sustlnul pentru cazul zgomolelor din traflcul aenan.

fara profit U ca si toate celelalte ziduri din blocuri din stlcla: de altlel sl toa

te celelalte modalitati de racordare sint identice In princlpiu. Din cauza di

latarii liniare puternice in caz de incendlu si a patrunderii gazelor de arde

Supra!ele din blocuri din sllela

6~----<l6
INP2

STICLA

, 141

K 22/41/6

218

711

232

Isp 2

61t-1i~~25.ll.0L----<"6

3,05

2,40

2,05

4,10

3,25

2,75

4,35

3,45

2,90

2,20

1,85

3,70

2,95

2,50

3,90

3.10

2,65

55 (60)

2,30

1.80

1.55

3,05

2.40

2,00

3.25

2,55

2.15

5,15

4,05

3,45

6,65

5,45

4,65

7,00

5,75

4,90

4,85

3,85

3,25

6,55

5,15

4,40

6,90

5,45

4,65

4,40

3,45

2,95

5,85

4,55

3,90

_6,20

4,90

4,15

I 160

1141

K32/41/6

317

7 1-

117

1160

K 50/416
~~---,"4",86'---_~~ __16

331
NP ISP = Regilt

K
= Prolilit

Sticl~ construc\ie prolilat~ -

Sectiuni DIN 1249

,-L,

II

piMla

pina la

pina la

pina la

8m

20 m

100m

8m

-(1

-F~-

L-.L.J

NP2
K 22/41/6

NP 26

K 25/41/6
NP 3
K32/41/6
NP5

K 32160/7

-..JJI41
498

inal\,mi peste
parapeti

K 25/60/7

262

Isp 26

331

Tip slic.

pina la
20 m

pina la
100m

pina: 13
8m

III

pina la
20 m

pina la
100m

L'

L'

L'

L'

L'

L'

L'

L'

L'

3,25

2,55

2,20

4,35

3,45

2,95

'4,60

3,65

3,10

K 50/41/6
SP 2

Dimensiune nominalA

SP 26

Q1

~ii: 2

nu

inctlldere dublA din slicla.

h/a. 0,25: - (1,5' q)

in~ltlmi pest ~
parapotl
muchie sup. pina la pina. 1a.)pin.1 la
gol iluminat

8m

L'

TIp SIiC,-{,
NP 2

20m 100m

L'

p~~ralp~~a~a
L'

L'

c::b

pina. la pina la pina Ie: . pina la pina la pina la pina la

100 m

L'

L'

8m

L'

20m

L'

100m

L'

8m

L'

20m 100 m

L'

2.60

2.10

1.75

3,75

2,95

2,50

2,45

1,95

1,65

3,50

2,75

2,35

2.50

1.95

1,70

3,50

2,80

2,35

2.35

1.85

1.60

3,30

2,65

2,20

2,20

1,75

1,50

3,15

2,50

2.15

2,10

1,65

1.45

2,95

2,35

2.00

1,85

1,45

1.25

2,60

2,10

1,75

1,75

1,35

1,15

2,45

1,95

1--

1,65

SP2

K 2216017
SP 26
K 25/60/7
K 32t60f7

4,20

3,30

2,80

5,95

4,65

3.95

3,95

3.10

2,65

5.55

4,40

3,70

3,95

3,10

2.65

5.60

4,40

3.80

3,70

2.90

2,60

5.25

4,15

3.55

3,60

2,80

2,40

5.00

4,00

3,40

3,35

2.65

2,25

4,75

3,75

3,20

Transp8ren la:

Izolare

pin a la 89%

un slral
dou~ slraluri
un stral
dou~ stralur;
Irei slraluri
un strat

Izolare fonica.:

L' .. Lungimea fiSlllor de slic!a in melri

Clactiri descnlSe

termic~:

pin:tla 81 %

pina la 29 dB
pin a la 41 dB
kin~ la 55 d~

ill
rnchidere

SP <,2,7 W/m' K

]65(85)
25

U
slmpl~

[]

din slicla

,0 ,,..1
I

A, DI.m.nomin."I<l rosl
6 = DIm. exter. a ramer

II~II

L ", Lung,me s(lcla.

= mUlliplu de 25 cm

11r;,5
1

\2,5

65(85)

Masuri monlaj

- ;J~
H l

H .. Dim. axler. a rame;

(in~I\lme}

n :; Numarur fiSiilor

?et~r~.inare3 ItJ'.imij

si

Int'll\lmll:

Ullflle B" n ,11.5 ern:

in:1llll11e H = L + 4 ern

Sticla curbata .... [IJ

~

.,

" a ) Curburi circulare cu $i fara

\
prelungiri rectilinii
b) Curburi duble cu raze de
curbura idenlice sau variabile
~
c) Curburi conlee
b
dl Curburi in S
~ e) Curburi in u sau
c
asemanatoare, cu $1 ft'lra
~
prelungiri rectilinii

'\

NP ~'~ r~"'wfm, K

doua straturi

~:: 2

:E

L'

K22/41/6
NP 26
K 25/41/6
NP 3
K 32/41/6

NP 5

K SO/41'6

H/a .. 0.5; - (1,7 , q)

c::b

L....Li

25

IIIL . . ~-~

Ee

elMir; inchise (0,8' 1,25 . 9)

~~~-f------B ----~=----,+.:-~---=-~-1

K 25/G017

55 (60)

I---

K 22/60/7

K3216017

sticla turnata, produsa ca profil

2,75

INP 3

mucn!e sup.

gollfuminat

U. Aceasta este translucida, cu ornamente pe lata exterioara a proli

lului (Ornament 504) 5i se conformeaza caracteristicilor de cali tate

specifice sticlei turnate,

Esle nepretentioasa la Intrelinere. Este potrivita 5i ca Inchidere de

sticia penlru pu\uri de ascensor 5i acoperi5uri. in spatiile Inchise nu

se mai produce efectul de orbire. Tipuri speciale: Profilit-Bronz,

Cascade, Topaz, Ametist. Sticla termoizolanta Reglit 5i sticla termoi

zolanta cu slral de oxid melalic Prolilit "Plus 1,7" aling valori k de 1,8

W/m 2 K.

Sticla izolanta la lumina solara: Typ R-"Chihlimbar"/P-"Antisol' pro

leclia bunurilor sensibile In spectrul UV devine posibila prin rellexie,

respectiv absorblie In domeniul ultraviolet 5i infraro5U. Transmisia de

energie de radialie 5( efeclul de incalzire slnl red use In spaliul inchis

cu sticla, Transparenta se paslreaza. in cazul dotarilor sportive pen

lru inchiderile de sticla solie/tate la impact se ulilizeaza Intotdeauna

Reglit-SP2 /Profilit-K22/60!7 (Siguranta la impactul mingilor DIN

18032) fara insel'\ie de sirma. Reglit/Prolilit sint permise ca inchideri

din sticla izolante la incendiu de clasa de protec\ie la foc G30 DIN

4102. Profilele normale 5i speciale pot fi produse 51 cu insel'\ii longi

tudinale de sirma,

1<-1

CD

K 22/60/7

7~2Aa~7

6 ~_-"-31LOO9'-_"""d6

1Il
INll;;P-'52

Sticla de constructie profilata este

I 160
23 2

K25/41/6

6 I'

117

(})

Forme de curbare

Dale lizice

hriM

n'

un s , r a Y A h

B = un slral,

Ilan$~

inteTior

rIiIII
C = un slral.

flans~

interior $i exterior

illllill
rr==1< >rr-ll
D = un slrat.

flans~

r L- ::!!J!

Hi L-

:;

a!fernaliv

E-l = forme dublu siral allernalive

Variante de punere in opera

~"I

~~

Forme de curbare
(Dimensiuni in mm)

161

Lungime de unda

in metri
100000

(~m)

DIN 5034 ~

1.0

10'

10

10'

10'

unde lungl

bil!oane
1000

10'

1 bilion

10'

unde medII

100

10'

100
miliarde

10

unde scurte

10

10

10
m\\larde

10'

unde
ultrascurte

, miliard

10 9

teleVIZlune

1 zecime

10-

100
milioane

1 m,ime

11

1.1 LuminA, lunglme de uncIA, culoarea luminli, unltate de mAsurA:

Lumina vizibila lormeaza un segment relativ ingust in spectrulra
diatiei electromagnetice ~ CD, Si anume de lungime de unda de cca
380 -780 nm. Lumina (naturala Si artiliciala) reprezinta segmentul
de radiatie electromagnetica dintre ultraviolet si inlrarosu receptat
de ochi. Culorile spectrale continute corespund lungimilor de unda,
astlel, de ex" violet - unde scurte, rosu - unde lungi. Lumina natu
rala este perceputa de om ca liind alba, Analiza lungimilor de unda
este importanta pentru latura de creatie proprie arhitecturii.

t:
0

unde radar

10 '2

rosu

100000

1 zece
mllme

10'

1 suta
mllme

10- ~

1 millOnlme

10- 6

1000

1 zece

10- 1

100

1 suta
miltonlme

10- 8

10

1 millardime

10- 9

10- 10 1 zeclme

10'8

1 zecemillardime

1 sutamihardlme

10- 11 1 sutlme

10'9

1 bilio

10- \2 1 miTme

10 13 radlatie
Infrarosie

10000
10 14

II.

oranj
galben

-N

101~

Unitatea de masura pentru iluminare - in specialla lumina artiliciala

- este lux-ul (Ix), lumina naturala in spatii interioare se exprima in %.

>

10 15

milionlme

verde

radlalie
ultravloleta

10'
1

1020

radlatle
Rontgen

1\

biltonlme

10- 13 1 zece
mllme

1 sutablltonime

10 '. 1 suta
mil me

1 bil,ar
dime

1Q-1S

zece-

albastru
violet
t:

Q)

radiatl8
gama

nlme
1

Ie
10

'"

10 21

t:

<0

10 24
10 25

Spectrul energetic al radlatiel electromagnetlce

(1 nanometru = 1 milionime de millmetru)

1.3 Determinarea pozitiei Soarelui:

Pentru determinarea pozitiei soarelui exista mai multe metode pen

tru locul respectiv; de ex.: determinarea azimutului Si declinatiei.

21 marlle EchmOC(lu

. %'
_ -.: Incepulul
21

_ ,i

'--

"

~;:+-_<)

I~~;~

~. -~ Soare
DIQ

In urma declinatiei Soarelui pe parcursul anului ~ pag. 165 re

zulla patru parti importante ale anului (anotimpuri) respectiv
pozitii ale Soarelui: la 21 martie si 23 septembre este echinoctiu
(ECN), declinatie solara 0.

235

.~ --:.::)-"C5~ -------~.
-"
......

!/
'.

'...........

-----.

~'incepUIUI
__
lernll
- -'.

-~

21 decembne

~-

~-----

/-~'

Anotlmpurile - alci in emlsfera nordica

Paminl

<Jr7;"
q;-Jil
Soare

S
180'

Unghl aZlmut-o;s

164

Onzonl

Declinatleys

La 21 decembrie este solstitiul de iarna (cea mai scurta zi), decli

natie solara -23S, la 21 iunie este solstitiul de vara (cea mai lunga
zl), declinatie solara +23,5,
Pozitiile soarelui rezulta din paralelele geogralice, La 21 martie si la
23 septembrie la ora 12,00 (us = 180) Soarele lormeaza pentru orl
ce paralela un unghi zenital de aceeasi deschidere, De ex, la 51 la
titudine nordica (Kassel) unghiul zenital la ora 12,00 este de (us =
180) 51 ~ pag. 165 ' Declinatia soarelui peste orizont este de
90_51 = 39.

/23 seplembne Echmoc(ru

Sursele de lumina si radiatie care produc lumina naturala nu sint

constante. Soarele este ..sursa primara de lumina" pentru lumina di
urna ~ QJ , independent de diversele stari atmoslerice. Inclinatia
axei Pamintului cu 23,5, rotatia zilnica a Pamintului in jurul axei
proprii Si revolutia anuala a Pamintului in jurul Soarelui determina
pentru arice punct de pe glob 0 pozitie a soarelui in lunctie de ano
timpuri Si momente ale zilei ~ @ . Aceasta este caracterizata prin

doua unghiuri:

Azimut us: proiectia in plan orizontal a pozitiei soarelui, caracteri

zeaza 0 deviatie orizontala de 0, 0 = Nord, 90 = Est, 180 = Sud,

270 = Vest ~ @ vazuta din pozitia privitorului, Declinatie Ys: pro
iectie in plan vertical a pozitiei Soarelui peste linia orizontului vazuta
din pozitia privitorului ~ @.

10 2:'

1 milio
nlme

1.2 Baze astronomice: Soarele

azimut "s 5i declinatie Ys .

'"

1022

ceril11e generaIe pentru lIuminatul natural aI spa1lilor Interioare:

'"

0
t:

lOW

QJ

Toate spatiile ocupate de oameni pentru perioade mai lungi trebule

iluminate cu sulicienta lumina naturala. De asemenea trebuie asi
gurata 0 legatura vizuala adecvata cu exteriorul. Cerintele cores
punzatoare sint stabilite in esenta in DIN 5034 ..Lumina naturala in
spatii interioare" (partile 1- 5), in Linlile directoare pentru locuri de
munca 7.1 Si in Regulamentele de Constructie ale Landurilor RFG,
~ Internet QJ

Q)

10- 2 10
milloane
lO- J 1 millon

1 sutime

III

LUMINA NATLIRALA

in Hertz
1Hz}

100
bilioane

10'

10000

Frecventa

in
nanometn

La 21 iunie Soarele se alia la prinz la ora 12.00 (us = 180) cu 23,5

mai sus dedt la 21 martie si 23 septembrie, dec! 39 + 23,5 = 62,5,
dimpotriva, la 21 decembrie Soarele se alia cu 23,5 mal jos dedt
la echinoctiu, deci 39 - 23,5 = 15,5. Aceste variatii sint egale
pentru toate latitudinile geogralice.
Astlel se pot determina declinatiile pentru pozitia solara respectiva
pe orice paralela si pentru orice anotimp.

Mase plastice
Informalii: 8au-, Architekten- u. Ing.-Inslltut, (inslilulul de C0l1s1ruc\ii
al Arhitectilor Si Inginerilor) Osannstral3e 37, Darmstadt

CD

Forme

Masele plastice ca materll prime sub forma de lichid, pulbcre. granule so im

part in 1. mase duroplastice (int<l.rite prin c<l.ldur<l.); 2. mase termoplasllce (de

formabile la c<l.ldur<l.); 3. mase elastomerice (permanent elastice). Prelucrarea

induslriala cu adaosuri chimice. materiale de umplutura. fibre de slicla ~i culori

produce semifabricate, materiale de constructie. piese linite.

Caracteristici deosebite pentru aplicatii in constructii:

Acoperil cu strat Rezisten\a la ap<l. ~i coroziune. Iipsa nevoii de intretinere. greutate redusi'!.

\V de mase plastlce varietate de culori. culoare in masa. stabililate la lumina. dependenta de produs

sau ca strat de culoare permanent pe aile materiale de construqie. ~i ca folie

pe olel. contraplacaj - @s.a.m.d., formabilitate ~i deformabilitate larga, usor

de prelucrat, conductivitate termica redusa. Forme existente -.

@

Panouri celulare, 16 mm, 1200 mm latime. Lungimi 1,60 m; 2,00 m; 2,5 01; 3.0 m;

3,30 m; si ~upralungimi.

Panouri celulare, 40 mm, lungime pentru inchidere transparenta de acoperis

2,5 m, pentru inchidere transparenta verticala 3.5 m, transparent -. @.

Multitudinea denumirilor comerciale deruteaza proiectantul, acesta Irebuind sa

se raporteze la denumiri $i abrevieri - internationale - chimice ale maselor

plastice, ale caror caracteri~tici sint ~tabilite deja in mai multe rinduri prin nor

me, regulamente de verificare si Iinii directoare. Cele mai importanle mase pla

stice pentru construclii sint indicate prin litere:

plane

t4"

CD -

~~~'o

~~~~

CD

Piasa formate

Piese fjnile -

pag. 180

Placi sandwich

~""'''''''-

4''

- .. :.'.,

ABS
CR
EP
EPS
GFK
PE
PIB
PMMA =

Element portant tip lagure

cu lete din mase plastice

PP

~~.~
@

UmplUlUra sandwich

1mbunatatira perate

~~
~~~
Slruclura

portanta liniara (gratar)

Cutata

bif
Supralala (coaja)

Ondulala

Cu nervuri

/~'\ .}
r--

45 - - - - - - l

cupola sandwich Hanovra (1970)

33 kg/m' sprrjine Iriunghiulare
(Prol. dr. O. Jungbluth)

Coaja belon Firma Schon

Jena (1925) 450 kg/m'

T
24

I-----

40 rn

Bisenca Sf. Petru Roma

\SI (1585) 2600 kg/m'

f-----

h0

74

Hala pneumatica Forossa

~ Finlanda (1 972) 1.65 kg/m'

acril-butadien-stiren
doropren
rasina epoxidica
polishren expandat
m. p. cu Iibre de slicla
polietilena
polii~obulilena

polimelacrilal
(slicla acrilica)
polipropilena

IIR

poliesler arm. tibre Slic.

butil-cauciuc

MF
PA
PC
PS
PVC hart
PVC weich

poliamida
policarbonal
polisliren
clorura de polivlnil lare
cl. de pol,vlnil moale

GF-UP

UP

melaminfonmldehid~

rasin~ polieslerica
nesalurala

Masele plastlce prelucrate ca semilabricate, materiale de constructii si ele

mente finite conlin de regula pin<l. la 50% matenale de umplutura, armt'tluri s.a.
adaosuri. Ma~ele plastice sint puternlc dependente de c<l.ldur<'l in prelucrare si
aplicatie.
Limitele temperaturilor de utilizare se situeaza intre 80" si 120'. incalZili de du
rata lunga nu ~e produc in constructii decil rar (excepti; constituie instalalille de
apa calda menajera $i incendiile). Comportamenlla lncendiu: masele plasti
ce sint, ca materiale de construC\ie organlce, inllamablle, in unele cazun ating
conform DIN 41 02 clasa BIde materiale de constructie (greu inllamabile); m~
joritalea ~int clasa B 2 de materiale de constructie (normal inllamabile); unele
ins<l. sin! clasa de materiale de constructle B 3 (usor inflamabile). Prescript Ii
corespunzatoare apar in Regulamentele Landurilor privind Constructii1e ~i in
Liniile directoare pentru utilizarea materialelor de construc\ie inflamabile in
construclii ci'Jile.
Clasiflcarea produselor din mase plasllce pentru construct II
1. Materlale de conslruc\le, semllabricate; 1.1 Piaci sl fi~ii de conslruc\ie:
1_2 maleriale spongioase rigide, ~jmbun; 1.3 materiale ~pongioase cu adao
suri minerale (belon u~or); 1.4 lolii, fi~ii si prelate, \esaluri, impisliluri; 1.5 stra
luri de uzura penlru pardoseli, pardoseli sportive tip K: 1.6 limpl~rli (Itlr~ ge~rn);
1.7 levi, furlunuri ~i accesorii; 1.8 mase de elan~are, adezivi, lianli penlru mor
tare ~a.
2. Elemente constructive, aplicalii; 2.1 perete exterior; 2.2 perete interior:
2.3 plan~eu: 2.4 acoperi~ ~i accesorii; 2.5 ferestre, obloane ~i accesolii; 2.G ,,~i.
porli si accesorii; 2.7 reazeme.
3. Mijloace ajutaloare, piese de mici dimensiunl !>_a.;3.1 colraje ~i "cc('so
rii; 3.2 benzi de etansare, benzi ~i placi ~pongioase moi: 33 e!emente de lixa
rei 3.4 armaturi; 3.5 accesorii ventilare (lara conducte); 3 6 alie piese de m,ci
dimensiuni.
4. Instalatii; 4.1 uniW.li sanitare; 4.2 obiecte sanitare; 4.3 armaturi ~i accesorii
sanitare; 4.4 instala!ii electrice ~i accesorii; 4.5 inc.'llzile.
5. Dotare. decorare; 5.1 mobila $i accesorii; 5.2 corpuri de iluminat . sistenw
luminoa~e. 6. Aplicatii constructive; 6.1 acoperisuri ~i structuri portanle, lu
minatoare; 6.2 constructii pneumatice ~i corturi; 6.3 cisterne de combustlbil
penlru inca/zire. recipienti. silozuri; 6.4 piscine; 6.5 turnuri, co,>uri. scMi: 6.6 cc
lule spatiale; 6.7 case din ma~e plastice.
Este de preferat ca formele constructive sa nu utllizeze ~tructuri portante lini
are ci suprafete ponante (forme de coji). Structurile portante din mase plastice
au avantajul greut<l.tii reduse. incarcind mai pUlin structurile inferioare si ofertl
posibilitatea prefabricarii. - @ - @ Constructiile portante din rnase plastlce
(lara alte materiale de con~truclie) se pot utiliza deocamdata doar pentru pre
luarea incarcarii proprii. din zapada ~i vint, precum si pentru inc:ircari utile re
duse (de ex. la faruri). Urmatoarele mase plastlce sint potnvite: slidA acrilic:i
(deschidere pina la 10m), GF-UP (pina la 40 m), spum<l. integrala PUR (poli
uretan), panouri sandwich din miez spongios cu foi de tabltl (pina la 45 m),
membrane pneumatice (pina la 74 m 0) - @ - @.

163

cune

..>....
Plan situatle

Vedere

l' "

LUMINA NATLIRALA
---..,.lD
3.0 Pozltia Soarelui, umbrire, miJloace ajutAtoare:

1:. ,~~:"

U.d

h"

LSI

,,"'".."".:-::""..: :.:-:.:-:.::.:-:-:.:-:.:,,,,,,,

.,.,,, ,.,

i"'"
:: ',:,

.~<o . . :." ". . ,.". ".

~

h,

-<, '::::: . . . : ....

"""

""'"."...,:;;"

"

,,

Construct,e grafica a umbrelor

......

Pentru determinarea $i verilicarea Insoririi. respectiv umbririi elec

tive, alit la exterior, cit $i la interiorul cladirii, in lunctie de pozitia geo
gralica, momente ale zilei $i anotimpuri, date constructive $i conditii
de mediu exista urmatoarele mijloace ajutatoare:

3.1 Constructia graficA a umbrelor:

Determinarea umbrelor aruncate de 0 cladire se poate lace prin
construire in plan $i vedere a proiectiilar traiectoriei Soarelui ~ pag .
165 +@. De ex. trebuie aratata umbrirea unei curti din Kassel,
51 0 lat. N, pentru 21 martie la ora 16.00. in acest moment SOqrele
radiaza sub un unghi azimut (nsd de 245 $i 0 declinatie ('{Sl) de 20
~ pag. 165 @. Se marcheaza Nordulin planul de situatie. Directia
umbrelor este deteminata de muchiile Orlzontale ale cladirilor, deci
translatie prin colturile cladlrilor pe directia incidentei luminii solare
(U s 1 = 245''). Lungimea umbrei este determinata de muchiile verti
cale ale cladirii. deci rabatere a inaltimii reale a cladirii (h) $i aplica
re a declinatiei de 20". Din intersectia cu directia umbrelor rezulta
lungimea umbrelor.
0

3.2 Masca panoramicA:

III

Masca panoramica (curbalal in pozltie -

Pentru Germania de nord. centrala si de sud exista traiectoriile Soa

relui inregistrate (DIN A4) in vedere (privind spre Sud) cu indicare
a unghiului azimut $i a declinatiei, momentul zilei si anotimpul.
Mastile panoramice copiate pe lolii trans parente se asaza curbat in
pozitie In lunctie de locatia vizata pe directia posibila de incidenta a
luminii solare ~ @. Privind prin masca panoramica se poate astfel
trasa pe traiectoria Soarelui deja copiata arice atectare a vecinatatii,
precum si a cimpului superior, la scara 1:1 ~ @. in continuare se
poate consulta la scara reala lolia pentru studierea umbriril. insori
rli in zona latadelor, respectiv unor tragmente de c1adire.

OJ

3.3 Orizontoscop:

EST

Trasee posibile pentru umbre pe toile -.

Bolta cereasca h 3 em
(transparenta)

OJ

~~
I

FEREASTRA

Orizontoscopul este un mijloc ajutatar pentru determinarea

conditiilor reale de insorire. respectiv umbnre pe sit. pe si in cladire.
Orizontoscopul consta dintr-o bolta cereasca transparenta, 0 bu
sola, placa de baza $i loile interschimbabile cu curbe, care pot Ii uti
lizate in lunctie de intentie, pentru lumina, radiatie, caldura etc.
Principiul orizontoscopului este de a construi conditiile de lumina $i
umbra existente, de ex. in spatiu ~ @. intr-un anumit punct in
spatiu poate Ii recunoscut prin intermediul proiectiei decupajului le
restrei decupaJul real al golului pentru lumina in acelasi timp pe bolta
$i pe loaia cu curbe amplasata dedesubt. Astlel este posibila deter
minarea atit a conditiilor de radiatie, cit si a electelor luminii pentru
arice punct din spatiu in tunctie de orientarea cladirii. pentru arice
moment al zilei $i anotimp ~ @.

3.4 Simulare pe machetA:

Pentru a putea constata umbrirea, respectiv insorirea anuala pre
cisa in si pe cladire, se recomanda testarea unei machete la scara
sub un soare artilicial ~@ sau prin intermediul unei simulari pe cal
culator ~ pp.175.

DIAGRAMA
TRAIECTORIE

SOLARA
53 LAT N

1 Soare artificial cu oglJnda parabolica sau

asemanator
2 Macheta: de ex. pentru urbanism. arhltectura
3 Simulator pentru momente ale zdel
PROIECT"h
FERESTREI

$1

anotlmpurl si paralele geografice dlferlte

:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.;.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:
PLAN SCHEMATIC

Onzontascop cu proiectie a terestr1 - partea de est --..

166

UJ

Soare artitlclal ca la UniversJtatea Tehnlca din Darmstadt domeniul arhltectura

Sols\. var~

Echin.

1/

"-

10"

1/

2.0 Dlagrame ale pozltlel Soarelul:

v
v

"-

"-

l"I"--

Ian

in DIN 5034 sin! indicate lrei diagrame ale poziliei solare pentru
Germania nordica, cenlrala $i sudica, de ex. pen!ru 51 lat. N
(Kassel ~ 0). Diagrama arata proiectia in plan a pozitiei Soarelui
prin azimut $i dec!inalie la ora locala reala, de ex. pentru Kassella
23 septembrie Soarele rasare la ora 6.00 la (ts = 90" (est), la ora
12.00 la aceea$i data as = 1800 (sud) $i declinatia este de 39",

Soarele apune in aceea$i zi la ora 18.00 la Us = 270.

Penlru delerminarea lraseului soarelui, Shell Solar din Hamburg

produce penlru orice loc 0 diagrama a pozitiei solare tiparita color

-. . Diagrama contine proiectia in plan a azimutului Us $; dec!i

natia ys in func\ie de momenlul zilei $i anotimp pentru paralela res

pecliva cu indicarea meridianului de referinta.
Penlru determinarea pozi1iei Soarelui sint trasate pentru orele intregi
curbe orare cu lraiectorii sub lorma de bucle, unde culoarea albastru
H corespunde primului semeslru iar culoarea verde ( -) celui de-al
doilea. Parcursul sub forma de buc!a al curbelor ora,e se poate pune
pe seama lormei eliplice a traiecloriei Paminlului $i pe cea a incli
natiei eclipticii. Indica\iile orare se relera liecare la meridianul de re
ferin1a temporala indicat, adica pe zona orara a localilatii respective
(de ex. loca1ie Darmstadt).
InterseC\iile curbelor calendaristice cu cele ora,e de aceea$i culoa

re (=) marcheaza pozi\ia Soarelui in ziua $i la ora respecliva. in dia

grama polara pozilia Soarelui poate Ii cilita din unghi de direc\ie (azi

mut) $i declinalie a Soarelui (inallime) -. .

\.

f---

Feb Mar

Apr

Mal

lun

lui

Declinalie solara b pe parcursul anului -

Aug

Sep

OCI

Nov

Dec

[]

~~~39"
......

62.5" = Ys

'~}s~

--- ~o.

~~21.'2.

Ecualor

OJ

Paralela 51 5i d0clinalia 1s -

2.1 Prolect1a tralectorlel Soarelul:

OLA

20

~""-

...--r<'-_ ..---

18

.---

16

12

r \

K
--.........,.

7-

I
Ian

;,.< V
~

/'"

- f-

.... ---1'

f-f

-S;

.........

Feb Mar

P
I:::l--

-.-

-r'

lO~

--"-.

210'

I--

~ ........

~2W

r::-::... ......

4'1:= 1-<-.4
I- -

60'

'"

~'1

.-

Mal

lun

lui

',...,.

""

-'
",. ..-...,

'/

II'!'

r<-

---

'60 0
16S'

CL

/ ' 0--.

2.2 Poz1t1e solarA, orA

19S'

~
-.,1-(0:

---==--

-J-

....

1.,_

>l.:0'

0<

......... ~

ko"l-

28\'

r-----.,

t--

k-

Apr

- K

10'
2<)-;;"":

--

.- r--:::::-

Cu proiec1ii stereogralice poate Ii delerminata traiecloria Soarelui

(pentru liecare 21 a lunii, respectiv) pe baza tiparelor ~
in lunc1ie
de anotimp ~i moment at zilei.

)00 0

.J- b-- I."L -

...... -<..-

"

1,

1-),...

"- .>-..f-.... x--' i"'"

'--.....::

Ir

k'":

./

/'

10

LUMINA NATURALA
DIN 5034 -.. OJ

l.-l I'---..

20"

-20"

Solsl. iarn~

Echin.

P'"

Ill'

t;::>---;J'!'

,/

<'

/10\'

.........

90'

t~ ,

71'

Aug 'Sep

Oct

Nov

~I

determlnBrea orel:

Pozi1ia solar a determina condi1iile luminii naturale in lunc\ie de mo

mentul zilei $i anotimp. Ora locala reala (OLR) reprezinta indicC\rea
uzualii a momentului zilei (de ex la diagrame de pozi\ie solara) la
determinari ale luminii naturale. Fiecare loc este inscris intr-o zona
orara in care este valabila 0 ora unitara (ora zonei). Daca inte
reseaza indicarea orei zonei, atunci OLR trebuie transformata. in ora
a zonei; pentru RFG este vorba despre ora Europei Centrale (OEC)
= OLR + ecuatia timpului + diferen\a orara, unde trebuie linut cont
la aceste indica\ii orare de 0 eventuala ora de vara (ora Europei
Centrale de vara, OECV = OEC + lora).

Dec

239.

Azimul solar Us 5i declinalie 1s 51' (Germania cenlral~. Aachen. Kaln. Kassel) in

funClie de anolimp 51 moment al zilei - []

Diagrama pozitiei solare. Darmsladl: Long. 8.65 E. Lal. 49.87' N 0

[]

Proiectie stereografictl a traieetoriei soarelui, de ex. pentru 51 lat. N. La 21 m~rtie, respecliv fa 23 seplembrie: ras~rilla ora 6.00. apus la ora 18.00; is 39"la ora
12.00 - []

165

LUMINA NATURA LA

20,----------- .,. --

Kx

'50_

, B ---+--- - - - - .

5.0 Lumina naturala (LN) in spa\ii interioare

cu i1uminat lateral: ~ III

125_

Lumina naturala in spatii interioare poate fi apreciata dupa urmato

arele criterii de calitate si masuri:
iluminare 5i luminozitate; ref!exie; uniformitate, Dmin/Dma,: redarea
culorii; efect de orbire; linii ale spatiului; umbrire; vedere

5.1 Baze:
25~

0-':
Ian

Feb Mar

Apr

Mal

lun

lui

Oel Nov Dec

Aug Sep

lIumlnare onzontala E a pentru cer acoperit la 51" lat N in functie de anotlmpuri si

momente ale zilel -

[IJ,

E",

.=

Intensitate ariz, de radlal18

~~

EI
.

III

D~~

--T--0.85

I
.....

...... .

spallu nefavorabil pentru lucru

Factor de lumina naturali3. 0% cu

plan de referinli3. in sectlune

Vanatle de lumIna naturala 0%) in

plan cu 2 fereslre laterale --+ [lJ

Determinare

Dr--= ~x~!..-'%
As

(1-(l mJ

AF =supral. fereastra m;:

Factor mediu zilnlC de lumina naturala Dm-Iac

tori determlnanti

As =toate supraf. spatiului m 2

iF =grad de transmisie fereastra
(1." =unghr Incld. lumina naturala
or-=grad mediu de reflexI8 al

supraf. spatiului
oc(O.5)=supraf. deschise
ol1"'(O.2)=supral. inchise

5.2 Varia1ia luminii naturale in spa1ii interioare:

Factoru! de lumina naturala in punctul (P) se compune din mai multi

factori determinanti: 0 = (DC + DE + DR) x T x k 1 X k2 X k3 ~

Factori determlnan(i pentru lumina naturala in spatiu Intenor, de ex in punetul P

l'2

Pentru aprecierea luminii naturale in spatii interioare se pomeste In

totdeauna de la iluminarea cerului acoperit (deci radiatie difuza).
Lumina naturala care cade prin fereastra laterala in spatiul interior
este exprimata prin factorul de lumina naturala 0 (Daylight-Factor).
Acesta reprezinta raportulintre iluminarea interioara (Ei) Si ilumina
rea exterioara concomitenta (Ee), 0 = Ei : Ea x 100%. Lumina riatu
rala in spatii interioare este indicata intotdeauna In procente. De ex.
iluminare exterioara 5000 lux, iluminare interioara 500 lux, atunci
0= 10%. Factorul de lumina naturala ramine intotdeauna constant.
lIuminarea Interioara se modifica doar in raport cu iluminarea exi
stenta concomitent la exterior. lIuminarea exterioara a cerului aco
perit variaza In functie de momente ale zilei si anotimpuri: 5000 lux
lama, pina la 20000 lux vara, ~ @.

/fJ.1l)

~O
~.

Ace5tia reprezinta:
1. DC - compon. lum. boltii ceresti - incidenta luminii naturale < aO
2. DE - compon. edificatu!ui
3. DR - compon. reflexiilor interioare
4. T - gradul transmisiei luminoase at geamului
5. k, - compon. sprosurilor 5i constructiei ferestrei
6. k 2 - sprosurile geamului
7. k3 - unghiul de incidenta a luminii naturale
8. pozitia Si dimensiunea ferestrelor ~

Planul de referinta pentru iluminarea orizontala a luminii naturale in

spatii interioare este stabilit conform DIN 5034 --> @

Acesta are 0 inaltime estimata fata de cota de calcare de 0,85 m.

Distanta la peretii de inchidere ai spatiului este de 1 m. in acest plan

se fixeaza punctele numite pentru iluminare orizontala (EP). Factorii

de lumina naturala corespunzatori (de determinat) pot fi atunci re

prezentati pe 0 curba a factorilor de lumina naturala ~ @

+@.Varialia curbei in secliune Si plan indica iluminarea orizontala

pe planu! de referinla (in punctele corespunzatoare); in acelasi mod

se stabilesc apoi 5i Dmin 5i Dma, (uniformitatea). Curba factorilor de

lumina naturala indica deci varialia luminii naturale in spatiu.

5.3 Factori de luminA naturalA necesari D%:

Regulile va!abile pentru aceasta sint cuprinse in DIN 5034 (Lumina

naturala in spalii interioare 5i in Liniile directoare pentru locuri de

munca 7 .1.). in vreme ce DIN prezinta indicalii precise privind ce

rintele minime pentru varialia luminii naturale in spalii de locuit 5i de

lucru, aceasta nu este definlta precis in Liniile directoare pentru 10

curi de munca:

- Dmin
~ 1% in spalii de locuil: punct de ref. - centrul spaliului, ferestre
In spatii de lucru: punct de ref. - cel mai lndepartat loc in spaliu,
- Dmin ~ 2% In spatii de lucru - pentru dubla deschidere,
- U = uniformitate: Dmin/Dma, ~ 1:6 lumina laterala
- Om = este factorul mediu zilnic de lumina naturala. Acesta indica
nivelul de i1uminat natural mediu in spatiu ~@.

5.4 Vederl ,i legAturi vlzuale:

unghl ediflcare 0= 15'

O<l

30
45

~
~

~~~~~~;III

I
I

Latlmea minima procentuala de fereastra pentru spatii de locuit nu trebuie sa alba

dlmenSlunea bruta mai mica de 65% din lalimea spatlului. La adincimi man de
spatlu si unghl de ediflcare ridlcat. chlar 0 lailme de lereastra de 100% po ate Ii In
sullcienla l\nsuf.j -+

168

IlJ

Toate contactele vizuale din interior spre exterior sint necesitali vi

tale. Norma prezinta in acest scop in forma tabelara lalimi mini me

de ferestre in functie de adincimea spaliului, latimea spatiului si

unghiurile de edificare; asHe! lalimea ferestrei trebuie sa fie;::; 65%

din lalimea spatiului ~@ ~ DIN 5034, LDLM 7.1, Regulamente

de Construclie ale Landurilor, Internet Universitatea Tehnica

Darmstadt.

LUMINA NATURALA
-->oQJ
4.0 Date meteorologlce:

Razele term ice $i intensitalea luminii naturale pe suprQfal;J p.:'\lllin

lului sint definite pe parcursul unui an de latitudine, vreme si diver

sele condilii almosterice (senin, acoperil, inlunecat, partial innorat

elc.)-@.

Urmaloarele sint important de $tiul despre durata de iluminare na

lurala ~i de emisie solara lipice penlru noi ldatele se relera la

Germania -no Ir.]:

Anul are 8760 de ore. Durata "Iuminii diurne puternice" cuprinde pe

parcursul anului in medie cca 4300 de ore.
Numarul orelor de insorire pentru Germania oscileaza infre 1300 ~i
1900 de ore pe an -@ dintre care cel pUlin 3/4 revin semestrului
de vara - Allasul Solar European.
in majoritatea limpului dinlr-un an, deci in 2/3 din numarul de ore de
lumina diurna, lumina care ajunge pe pamint esle lumina solara mai
mull sau mai pu\in difuzata, in funclie de conditiile de vreme.

4.1 Radlat1e globaltl:

l@li.iillllllllili.
900
850
800
750
700
650
Radialie globala medie in kWhim' din aprilie pina in seplembne (1976-1989)

UJ

Harta radialiei solare pentru Germania pentru semestrul de vara -

Radialie solara (radialie globala) cu incidenta direcla sau indirecta

pe suprala\a pamintului, care produce asHel pe supratala pamintu

lui si in vecinalatea apropiata 0 c1ima $i un mediu luminos variabil

local ~@. Radialia globala produce concomitent "caldura si lu

mina", adica raze Ie solare de unda scurta sint transformale in ra

dialie termica de unda lunga - etecl de sera. Aceasla caldura Ire

buie ulilizala pasiv ~i acliv in arhiteclura, la fel si lumina diurna care

apare concomilent.

AsHel, condiliile specifice locale de lumina si caldura impun 0 ana

liza precis a, penlru a pulea conform a conditii optime de iluminal na

lural in si pe clad ire, de ex. in Renania de Nord-Westfalia ~@, ~

Alias Solar penlru Renania de Nord-Westfalia UJ .

4.2 Saze radloflzlce:

Radialia solara este 0 "sursa de lumina si caldura toarte incon

slanla". Doar 0 mica parte a energiei solare este transmisa supra

telei ca energie lermica, deoarece almosfera lerestra reduce radialia

solara, respectiv ii contera 0 aparenla a intensila\ii neregulala.

Reducerea se produce in principal prin diversi faclori de tulburare,

ca de ex. dispersie, reflexie si absorbtie a radiatiei, prin particule de
praf si vapori (cauza a luminii diurne difuze), precum si prin conlinu
lui de vapor! de apa, dioxid de carbon si ozon din aer ~ @.

f.i6\

Medii lunare ale sumelor zilnice ale radialiei globale in lunie pentru Renanra de

~ Nord-Westfalla 1>.

ConClI\lIijlffiQS1(mC9

d88~

SI- 1t\IN

V.D~

<;J

-6pq

Do

cor al'caslfu

ta,a nOli

UJ
'.5r-..,.,-~---,

'W

,- .....
~C

rn)lA m

...

/'

celos
;MO'31.

<;er aooperll

soareYlt,b,1
ca d,<;c alb

ZI inchls3

'.0

0tl1'lOTl

.0

In\unSI\ala

do
OriZ

600-800

200-400

50- ISO

lIum,naro on:

60000'00000

19000
'0000

5000

'.0

20000

lUI'lQ,mB de ur'Oda

rad,a[.e
Wm'

"

Con'''bul'(' C(!r 10-20%

Ii) d,ruz,o

17
@

2O-JO%

eo

'0''''

Intensila\i de radialie anuale d,ferite

Si calit~li variabile ale luminii diurne
in diverse condilii de warne - UJ

Dislributia energiei globale pe supratala terestra: aproximntiv 6%

radialie ultravioleta in spectrul de lungimi de unda de 0,2-0,38 I,m,
aproximativ 50% radialie vizibila in speclrul delungirni de unda de
0,38-0,78 I,m (maxima se silueaza la valoarea de 0,5 11m in spec
Irul luminii vizibile), aproximaliv 40% radialie infraro~ie in speclrul
lungimilor de unda de 0,78 - 3,0 I,m ~ UJ .

f.lO\

2.S ...... 3,0

Gralieul -. @ descrie radialia solara care atinge paminluL

Conslanla solara de ulilizal esle penlru regiunea noastra [datele se
retera la Germania - n. Ir.] de aproximatlv 1300 Watt/m 2 pe 0 su
prafala iradiata perpendicular.

4.3 i1umlnare liJllntensltate de radlat1e:

Puterea de radialie scade la innorare puternica la aproximaliv 200

Watt/m 2 si la radialie doar dituza (cer innorat si soare acoperil com

plel) la eca 50-200 WatVm 2 , compara ~ @. in mod analog aceas

ta se aplica si la luminozitalea luminii diurne in lux ~ @.

lntensitate a iradjeni solara

-UJ

167

100% Zemt

LUMINA NATURALA
__ OJ

Balta cereasca
semnlflc

7.0 Lumina natural6 in spatH interioare

cu supraluminil:
7.1 Premise:

:5.5a

Orlzant

Onzont

Spa\lu cu deschldere
sitatii lummil zenltale

'1f1.

acopenre

$1

lereastra laterala in functle de distribu\la den

1--0 --1
Spa\lu patral cu Inaltlme de
3 m si deschldere in acoperlre

II

Aceiasl spatlu cu a inaltlme de

12- ',5 m.

7.2 Factori de lumin6 natural6 minim necesari:

Pentru a asigura un iluminat adecvat trebuie avute in vedere printre

altele sl urmatoarele:

Dmln/Dmax ? 0.5, Dmin ~" 2%. in spatl! de lucru ,C> 4%:

Uniformitate U '? 1 . 2. 0 supralata de deschidere corespunzatoare

la cca ? 16-22% din supralata spatiulul -> @

DITII

............................................. ::

Secllune prlntr-ur. spatlu cu supralumma

RaDDe:

Recol!,anbarlO

Dmm.Dmax

I:;sc ~
I

1 1 5

~~,?

~11r~~
" 1

,Wda'"

I -------~II

7.3 Deschideri de supralumina:

0=:0 hke

1.1

co

d"", ,p'e {

r~

1.2

1.3

1,4

14

1.5

1.7

1.6

1,8

2.0

1.7

2.0

2.2

12.5

dee'/ilcli

13

Distanta dl::tre supralurr.li',: Ina!lImea :::::.?dlL.;:UI SI LH1IL:rm,talea spr~ care S8 IInos

l~nlnd cant at:: confarmarea corespunz<)!(".are a suora,L.;mlr,ilor in :::orla acoper ' sul",1
(1aClOr Ke

-.

LD

~,

j;
I' /11
i,

"Y~:!TffL:

III
iV

;oj
!

nli
n

5': n II
1'1

I,

iii!

l(

[I

i Ii

061
~

04

I, II

I . , ,

I :

k,I,\-:
I

\!c.r:a!lI!g
canlnatil8 dF, Uillln3 [1;:;
tGraia Qnn COrlc.arall8 Den:;,..., IUr:lin2.
3!8ni,\ S; SLDra'umlna ':~, i..J~:.t,.:.: -=k
paIr:.... InC:lnalil dl!ente a:';- dS::.,C;:IIC,;,A rl~:J~ dE: -"Lioralumlna
~_a

=:.

----- n = a
- -"- h =:. 2a

170

1
I

'

30

60

90
v

:::2S!Gr
J'::

II

>-1

1,'"
L: I

'.

Iii IV V

-- h

lIuminatul spaliilor interioare cu lumina naturala de ..sus" porneste

de la aceleasl premise si conditionarl ca sl spatiile cu ferestre late

rale, decl cu iluminat natural pentru cer acoperit. in vreme ce lumi

na laterala produce 0 unilormitate red usa. in cazul "supralumlnii"

lucrurile stau altfel. Calitatea luminii din spatii interloare provenita

din supralumini este determinata. respectiv influentata in principal

de urmatorii factori: densitatea luminoasa zenitala, proportiile

spatiului, rellexii in spatiu. deschiderea supraluminli, lactori de re

ductie, Postul de lucru -> @dlntr-un spatiu este amplasat ia egala

distanta de lereastra laterala si de supralumina de deasupra sa.

Daca trebule obtinuta prin fereastra laterala 0 aceeasi iluminare pe

planul de relerinta (0,85 m peste cota de calcare) precum cea pro

dusa prin supralumina, lereastra trebuie sa lie de 5.5 ori mai mare

dedt deschiderea din acoperire.

Motivatie: lumina de deasupra este mai puternica. densitatea lumi

noasa zenitala este de 3 ori mal mare decit la orizont. Deci 100%

din lumina cereasca cad pe supralumina. in vreme ce doar 33.3% cad

pe lereastra laterala. Iluminatul unui spatiu ..de SUS" (incidenta lumi

nil) depinde de proportiile spatiului. adlca de lungime. latime si

inaltime. Electul de pestera care poate aparea trebule evitat -> @.

at:

r~cu:!:

",C:lnZ<!Ii'

.":

f<'i

Jure:,s

~e2:l:u:~

2"-':CDer:sur: tlf.-1 snell -- ......

1 La 0 aesc)',1derE> hJml'lG2::,(t or~zcrJt3ia 12.:a PU';'-I =:. G ,

2. La pul de lumina cu inaltlme 1\ ~ a 1- --,

3. La put de lumlno. CU In<'!lllme r-I =:. 2a ':-. - -..... ~

"

Iluminatul cu lumina naturala ..de sus' urmar:1 este alectat de

urmatoarele componente ale conliguratlei: ina!tlmea spatiului sl

deschiderea luminoasa (factor kel. Unilormitatea ideal a poate Ii

atlnsa. daca distantele intre supralumlni (0) corespund inallimli

spatiului (h), deci sint intr-un raport de 11. /',tentie la planseele din

sticla. in practlca se apllca urmatoarea regula: raportul intre dis

tantele dintre supralumini sl inaltlmea soatru!ul ar trebui sa lie intre

1:1.5 si 1:2 -> @ Tabelul arata aceste rapoane si electeie acesto

ra. in acelasi timp se prezinta si 0 recomandare pentru puturile de

lumina necesar a Ii realizate. Atentie la inchlder i Integrale din sllCia l

7.4 Tipul deschiderii de lumina $i al constructiei:

inclinatla supralumrnilor de acoperls ae,ermina contributia lumrnoa

sa orocentuala a luminii drn fragmentu i de bolta asHeI decupat. in

~ cantltatea de lumina inciaenta p'8venlta Clntr-o iereastra la

terala este comparata cu cantitatea de lumina Incidenta prcvenita

din sUDralumin: la diverse inc!inatli Lac descnldere asezata ar l

zontal cade cea mal mare cantitale de :Ur'llfla.

Prin comparatie. iluminarea maxlrT':& oeil~ru tE~eastra latera~2 eSlS'

at:nsa doar in proximitatea terestre! :a~ 'a 0 suoralumina oisDusa

vertical se ir,reglstreaza cea mal redusa i!umina'e pe olanui de rete

rinta. Exista deci un tactcr de recuclie ';Yi pe,,:ru cantltatea oe ;L;

mina incidenta variabil in lunctie ae descnider ir, aC8peris inclinate

dlterit. in -> @i B) sint reprezenta:r factor!: de f"GUClle IKy, pentrL,

sned-uri la diverse inciinatii. -> CC

Radialia dituzEi care cade De supralumlna este aiectata 'Insa ',nalr'

te de a livra lumina naturala in spatlu: intenor 5' ce elemente!e con

de

structive. respectiv de adincrmea ae montal a deSCrllOeril. ->

monstreaza cantitatile dilerite de lumina Incidenti'. la propon:1 var:a

Dile ale putului SUD nivelui acoper:ri: s;,;oralumini: 7t'epuie eVllatE:

conformari, respectiv adlnclmi prea ina:te SI maslve ale outulul Este

deci recomandabila 0 constructle fiilgrar,ala. puternlc retlectanta.

6.0 Lumlnlliateralll: cerlnte. telurl, deschlderl:

cerlnte:

LUMINA NATURALA

- DIN 5034

- LDLM 7.1

- Norma europeana pentru posturi de lucru cu monitoare (vezi si

check-list UT Darmstadt)

- Regulamentele de constructie ale RFG

In delaliu:

- Dmin ;;. 2%

- U;;. 1:6

- Marimi ferestre estimate pentru adincimi de spalii cca:

'" 8 m aproximativ 16-20%

'" 8 - 11 m aproximaliv 25%

'" 11-14 m aproximativ 30%

'" 14 m aproximativ 35% din suprafata in plan a spatiului

'I

--m
Scopurl: -. @-@
-

lara elecl de orbire, direcla sau indirecta

umbrire diferen\iata
iluminat natural optim, control
vedere in orice anotimp
mediu luminos echilibrat pentru zi $i noapte
iluminat de completare a luminii naturale colorat si asemanator lu
minii naturale, ICLN
- reducere a compon. de lumina artificiala
- suprafete mate, deschise, pastelate

cer artificial

control vizu~

in aer liber

:::::::::::::::..

:-:.:.:.:-:.:.:.:.:-:.:.:.:.:.:-:.:.:.:-:.:.:-:.;.:.:.:.:-:.:.:.:.:.:.:-::::::::::::::::::::. .
folie aluminiu 5.a.

masa macheta control vizual

Oirec\ionare a luminii naturale si artiliclale: 1 varia\la luminii naturale D~/o,
2 iluminat de completare a iluminatului nalural (ICLN), 3 proteclie 10 etectul do
orbire, supra!. slralucitoare

Experimentare cu lumina naturala pe machel3. in aer liber, respectiv sub un cer

artificial

Orientare lerestre:
a) spre soare. cer sen in,
peste 101 aceeasi iluminare
b) cer acoperit
c) cer senin lara soare

........... ':,':.':.'::::,"::':':':':':':'.':':':':':':':':':':':.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:-:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:

Nivellumin~ natural.j intrun spatiu in condilij diferile de lumina ....... QJ

fara. slrea:;;ina

0,25: 1 = doh

Variatiile diferile ale luminii naturale pentru pozl(ie vari<lbiJ,"I 3 rereslrei

..

::.:.. :::::::::::::: ::.:.:.:.:~.:.:.:.:.:.:.:-:.:.:.:.:.:.:.:-:.:.:.::

Vanatrlle luminil naturale penfru un spatiu cu parapel de ill.11\irlli dilNlle

. i:l

pU..

c .~...

0.50: 1

..
.....

TI
tl

0,75: 1

1,0: 1

Varia~iile

luminii naturale penlru cer acoperil intr-un spatiu cu reborduri variab,;le

UJ

8
7

,.

6
5 --~
i/~

~J
t31'
~

Varialiile luminii naturale intrun spa\iu cu conliguraiii varia bile de LightShelf

-UJ

Silua\ii de lumina nalurala pentru nivel 18

intr-un atrium, fragment - B

Secllune lr<1nsversalt\ prin

atrium ni\'ol 18 cu

B L1coponre din slicl.1

169

LUMINA NATURALA
9.0 Directionarea
--;> [lJ
luminli naturale, scopuri:
- controlul luminii Tn orice
anotimp
evitarea orbirii
crestere randament luminos
adTncimi mai mari de spatii
mediu mai luminos
reducerea dezv. de caldura
masuri pasive, pentru a
reduce comp. de lum. artific.
f"?~

1 - - - - ", 14.0 - - - - - - I

A Directlonarea luminii la latada cu

5uprafete reflectante corespunzatoare

pentru spatH adinci

B Dlrectlonarea lumlnll la acoperis

pentru iluminatul spatlilor de ex. in
atnumuri. muzee, sali sport..

Principii de direc1ionare a luminii

'~J

{j~

Culori diferite

inl~

.::::::::::::::::::::::::: ....
CD Cup. st,cl;; Oglinda

- Deviere
- Suprafata reflectanla curbata.
consola in zona cornisei

III

Lam6 de luminA

. Deviere spectral a
- Straturi oxizi de inaltEl/jOaSa
refractle. refractla lumlnii
Devierea culorilor luminii:
de ex. Dichoric

- Deviere
- Tuburi super-reflectante sau
fibr;; de sticl;; (de ex. produs Schon)

Light-Pipe

.:.:-:.:.:~,===~

:':-:':-:'!o,.!"""''''''''...

rflF=.. =......

.........

.. . . . . . =

- Ecranare

lama

@ Prot. insorire

de ex. Reichstag Berlin. arh. Foster

- devlere lumma d,recta si indirecta
ca reflexle a luminil
Oglind;;

- Devlere cu suprafele oglindlte sau aseman

- Protectl8 la insorire silsau la orblr8

t54'

Jaluzele exterloare

\::!Y

Ecranare

Proflle ogllndtte: intre geamurl

Devierea Juminii in functie de

pozitia soarelui vara si larna

Izolante

.........
CD Geam
Prisma Sllela
@Ogllndlt

CD Suprafete deschise sau

oglindJte

@Izolat,e

Cornlsa deschlS;; sau

ogllndlta

@ Pnsma sliel;;

@ Protect,e la orb"e

Planseu deschls. lucios

Devierea lumini; cu Light-Shelfs

CDCD

@Geam

!J) Plafon relleclant

Prisme: Ecranare si deviere In functle de anotimp

CDCD

CD

CD

15' - 60'
1~::<I'l---l~ CD Stlel;; de flotatie
Sliel;; profilal;;;

Plexiglas
transparent
@Lamlnatcu
Lasercuts

~ CD Slicl;; de flotat,e
S,stem capilar
@ St,eI;; turnat;;
lumina disipata

@ Sticl;; lurnat;;,

Folie

Devierea lummii solare dlrecte si partiaL

- ecranare
~ dlslparea luminii In functle de
inter1erenta

Elemente holograflce optlce

172

o
o

CDSliel;;

acrillca

I
I

CD Sticla

clara

'58'

Devlere atlt pentru lumina dlrecta.

cit $1 diSIpata

~ Stlcle cu directlonarea lumlnll

- Devierea lumlnil
- Laser-Cut: decupaJe intre geamun
izolante
Laser CUI

- Devlerea lumlnii
- Transmlsie ridlcata a lumlnii
- Inundare lumlnoasa

Tennolzolatle transluclde

8.0 Conflguratla deschlderllor de supralumlnA: ~ @ - @

Scopuri: -

evitarea dezvoltarii de ealdura

lumina natura/a stralueitoare
treeere lina intre zi $i noapte (ICLN)
suprafe(e desehise, de euloarea nisipului
evitarea eontraslelor
vedere direetionala - fereastra lalerala

LUMINA NATURALA
-'>QJ
8.1 Parametrl de conflgurare a deschlderllor pentru
luminA naturaIA:~ @ - @
6. proteetie variabila contra
insoririi ~i orbirii
7. evilarea orbirii
a. evil. umbrelor proieetate
9. conslrue\ie filigranata
10. eontrolulluminii:
LN + ICLN

1. proportii bune ale spa(iului

2.

D%min ~

4%

3. DmiiDmax ;;" 0,5

4. unitormitate:
U;;" 1: 2
5. desehideri de supralumina:
16-22% din suprafata in plan

aJ eupora (de ex bazin inoli

b) Semicilindru (de ex. pasaje)

incidenta. direcf~

a} Acoperi~ In forma. de pupitru

b) Romburi

indirecta.

~
~ -10
-10

_ _ _ _ _ -5
- 0

0.6

;;>'
-

a) inclinat 90

b) inc!ina1 60" (concav, con\lex)

10.:

&::?

0,6

-e::

10 1

0.2

-=- -=-

5'
O':"-iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii~

Inf!uenta descl1iderilor penlru rluminat nalural - pentru aceleJsi dilllonsiuni alo

spaiiului k F =: suprafata lerestreiJsuprafata camerei =: 1:6 - 3supra varl,J\iei IJctorului
de lumina naturala. in plus. este indicata valoarea kr necesara penlru D flM :: 5~/<).

-Ill

d} Acoperi$uri in dou:t. ape ($1 ca

supraJumini izolale)

8,2 LuminA lateralA 1I1 supralumlnA:

c) Oublu inclinat (aten\ie la iluminarea

coltulu;)

Optarea pentru lumina laterala sau supralumina se face atit in fune\ie

de utilizarea ~i funetiunea eladirii, cit ~i in funqie de sursele de ilu
minal exterioare existente, adiea in fune\ie de situarea geografiea a
localiei. De ex. pentru eonditii de lumina extreme trebuie dezvoltale
forme de eonstrue\ie eorespunzatoare~ @ + @ .
Formele c1adirilor pe paralelele noastre ar trebui con figurate in
tunctie de lumina disponibila - lumina solara difuza ~i direeta .'. @

+@ .
Zt1nll

dl RotunJl\ cu

sup(afa\~ ~xlerioara. alb~

Deschideri tip shed

Corp de cladire de dezvoltal in reo

giuni sud ice (radiatie solara ridr

cala), lumiM lalerala

a) Coji acopenle partial reeiproc decal ale

dlspuse incllnat

)~

I
I

IransluCld

Forme specialo

/:
--\ ---

',~,

b) Oeschidere lip flulure cu plafon

Corp de cl."I.dirc do delvolLll in (u

9,unl nordlce (cornpOIHmt.:I rICllc.ll<"J

lumin~ ddu2:J}.(ulnlnj later;)l;) ;',1
supralurnina

de

c) Suprafumini inerare lalerale

oa::::::::>-

0,25

.-r---'1... -'0

~&

,.........

',

',""
.... -

===--==
..... "~~-'

0.35

c) Lanternouri

Deschideri continue in acoperis

~
~
@

~i

Deschideri unice de forme mari

~
~
@

d) Puturi de lumina. penlru

d)

Acoperf~

de sticl.1 cu lamele pentru

lumina. diluza. ~j directa

PoSibillt~li

pontru lumln~ laterJlrJ si

supralumin~

'"

"

X
/,

I
I

Lumintl 1:llor;ll,1 St 511jJraluIl1lrli1

SUjJfaletc de. incl\\dt~re \l ~'P;\\I:)\UI
det;l$\lIO

171

Culorl dupa

Lumma

~_mlnozltate

munc",

natural;:' Do,

brul<l

1.33

I1nchlS spre deschrSi

10' -0.5

2.66

fiSIl

(inchls spre deschls)

{inchls sore deschrSI

belonapar i

0.25---?~~~~-0,~~,

_~~_dIU

galben

10.25-0.n5 zrdane apar.1

verde

'0,15-0.55 car<lrTl rosie 0.15-0.3

---.-~

deschrs

5.00

~:ed'u)l:~~::5 ~~::n: 05-06+

trna
10,OCI

Iina

---1

f-="--'=-'--'-C--='--"-+=--==---+---~----

Obs 10c:oesteprea.ndlll ~~5-0.6

inchrs

,0.1-0.2

~ru

cal De Dartea sudlca

spre Nord Dlnel

10.05-0.1
medlU
! 02-0.4
=-_-i-c.c'-'--"--'+---=__--'-'=-~-+

L--_ _--'--_ _..J..::de:::s::::ch"'iS--'--_'::::O._4-"'O"'5--L

Iluminan D %

~----

..---J

Grade de reflexie (culDn matenale netratate) -

12.0 lIuminare, grade de reflexie, redarea culorii

$i efectul de orbire

0.25-0.4

~~;-~~~ -------

I03ne

LUMINA NATlIRALA

Pardosell dm
Sl pla::;, _

maleflale nelralale
cromatlc

OJ

Cooperarea acestor caracteristici ale luminii naturale are 0 influenta

puternica asupra luminozitatii in spatiul interior. Pentru indeplinirea

anumitor sarcini vizuale sint necesare anumite iluminari cu lumina

naturala in functie de tipul muncii - @.De aceea trebuie coordo

nate gradele de reflexie ale suprafetelor de inchidere a spatiului in

terior cu cerintele pentru sarcinile vizuale de indeplinit. Structurarea

diferita a luminozitatii in spatiu este direct dependenta de gradele

de reflexie ale suprafetelor si de dispunerea diferita a ferestrelor in

fatada, - @ Si comparativ - @.

Uniformitatea (U) iluminatului naturallntr-un spatiu interior ar trebui

sa fie pentru lumina laterala U ;" Dmm/Drnax 1 : 6 - @,pentru su

pralumina U ;" 1 : 2 - @. Astle I este caracterizata in principiu va

riatia luminii naturale in spatiul interior. Uniformitatea la supralumina

este mai ridicata. deoarece densitatea luminoasa zenitala este de 3

ori mai mare dedt densitatea luminoasa de la orizont.

Masurile de modificare a uniformitatii pot fi influentate prin:

- grade de reflexie (foarte ridicate)

- devierea luminii cu ecrane

- dispunerea ferestrelor.

Uniformltate I,a supralumrna

Ecranarea este produsa prin reflexia directa Si indirecta a supra

fetelor si prin contraste nefavorabile ale densitatii luminoase -@J,

-@.
Masuri pentru evitarea orbirii sint:
- protectie la insorire - exterior
- protectie la orbire - intenor. respectiv exterior. in legatura cu
protectie la insorire
- suprafete mate
- pozitionarea corecta a iluminatului de completare a luminii
naturale.

Orb"e

CD
CD
~

Umbrirea este de dorit pina la un anumit nivel. pentru a putea dife

rentia intr-un spatiu obiectele sau altele similare, - @schema.

Orb"e redusa

Curba D %

Masuri pentru 0 umbrire cu efecte mai degraba plastice pentru lu

mina laterala sint:
- protectie la insome
- protectie la orbire (si pe Nord)
- distributie echilibrata a luminii naturale
- evitarea orbirii directe
- fatada multistrat. respectiv in trepte

lIuminal de completare a lumlnii

naturale (ICLN)

(
)~~~

II;
(

Umbnre la lumina laterala -

OJ

Umbrire la supralurnma

OJ

Masuri pentru 0 umbrire corespunzatoare la supralumini:

- (- @schema). Lumina naturala incidenta trebuie filtrata la
muchia inferioara a deschiderii luminoase prin materiale
translucide, rasteruri de lumina sau altele asemenea
- iluminat de completare a luminii naturale (ICLN)
- suprafete deschise. mate combinate cu diferentieri cromatice (de
ex. structura portanta).
Sinteza: criterii de calitate LN -lumina laterala
In principiu trebuie urmarita transpunerea criteriilor de calitate ale
luminii naturale intr-o manlera care sa creeze identitate spatlala.
Vanatia luminii naturale in spatiul interior si posibilitatea de vedere
spre exterior sint influentate in princlpiu de tipul de configuratie al
tatadei. deci la trecerea de la interior la exterior. 0 trecere treptata.
multistrat si in acelasi timp transparenta de la interior la exterior
poate satisface diversele cennte legate de lumina naturala pentru
schlmbarile de anotlmpuri ~ @

174

Situalii de lumina 'mtr-o casa de locult Japoneza -

CD

<0

/"
-.
"A

<0

0\

:"A

ge

/"

:-.

'00%

/"

- . '00%

"A 'e

Slic. turnata

CU

ex. omament sau asem.,

61 Profile sticla (urnala
Geam cu dispersie a lu
minii

"A

texturi

t63'

'64'

Lumln(l natural(l;
Geamurl pentru supra
fumlnl - lurnlnl laterale

~~~~iso~isia

Scopurl:

c Caldura
- cre:;;terea transmisiei lumin.,
100% valoare!<w=
. I'
pierdere
- cre:;;terea CI:;;tlgU UI energ., 9

Cu folii transparente,
termlca
translucide. colorate;
~
Itpitura sticla
Geam securizat
..
fr?, Factor! InfluentA
strstlltcat
~ inchidere s!ictA

Aetea,
tesalura,
foil; cu puncte
Geam.url cu
Inse'l,e
'<:)'
I
I

10.0

QI

"

kw

amorte,supratala
rugoasa., transparent,
translucid
Geamuri cu distorsle a
lummi,
~

permeabilil.
a energlei %

~ B Lumma

:::;

A) Supra!. stic. Iurnala de

LUMINA NATURALA

A Energle
g=grad de

- reduce rea pierderii term., k w

- controlul efectului de sera
.b
I'
I~
- POSI . re . vlzua a

t"

I .. I

...

- op 1m zarea cu om umlnll

I
I
I

Eloctro
cram

UV

SIF

UV

"A IA
Control
electronic

Transparenle,

Sistem capilar

Stratilicare

re, imprimare,

penlru filtrarea

colorate.
translucide.

intre geamuri,

diferita pent'u

selectiv~

difuzie Jum.,

prot. termica,

radiatiei solare

lorme turnale

val. " ridicata

fettexie rum..."
gaze SIF
Geamurlcu
atraturl 8plte.

sablare

Aplicare QXiZl

Corodare. colora

Geamurlcu
trBlamenle
8uperflclele

8
@
~ BIocu1 dB sdcIA ~

~~l~

Termolzolelle
lran81uclaA

Prot. orbire- interior

@Soare de iarn~ in spatiu

CD

CD Prot. insorire - in Sud

Prot. orbire in Nord

\!Y

pro
t8C\1e lnaorire

CD

Slicia

,/ ,

CD

Aefleclor! oglinda

Sticla

Pro\. insorire
eontrola:J.
electr?nic,
m ,f,G1 !ran.s-

od

de lurnm::t
Elemente 0010- ~ sol~r~

grallc-opllce
~ Geamu~

electrocrome

11.0

mlSI[l

Proteclle la insorlre ~I
orblre. Scopurl:

- cre:;;terea ci:;;ligului termic

- cre:;;terea luminoz. naturale
- uniformilate ~ 1 : 6 (lumina

\.

lateralal/1 : 2 (supralumina)

EHO

- controlulluminii in mice
anotimp

@Varia\ia luminii naturale

B Acoperis

Prlnclpllsle prot!lC\lells
lnaorlre

- Ecranarea soarelui
de prinz
- menlinere lumina

- in zona acopensului
- ecranarea soarelui
de prinz
- mentinere lumina.

Q) Ev. platon cu dispersie a luminji

04'

Geamu~

I
, CD

@ Variatia lumini; naturale

...: ..: ..:.'..: ..: ..::::::::::::::::..; ..;: :::::::::.

in benzi I pele
Geam DlcOOr1c

~~p
]/~
---!~///

CD Prot. insorire-exlerior"vara
@

din straturi oxizi,

lumina colorata

--+@

Aplieare pelieula.
cu raze laser
coerente,
refraqle/rellexie
speclra/a.

Prot insor., stral

filtru interferente

difuza
Relleclorl oglindA

diluz~

in lunc\io de

inlerferenla

EJemente holo
grafl<><>ptlce (EHO)

Vara

- posib. reI. vizuala

- reducerea luminii artificiale
- lumina laterala :;;i supralumina
stralucitoare

'L

'L

ZJ

:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.;.;.:.:.:.:.:.:.:.:.:,:.:.:-:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:-:.:.:.:.:.:.:.:.:

Vegetatie. de ex. toioase;

Z ='- factor prot. insorire aprox. 0,24
Prolec\1e naturalillnaorira

rj8'

Proleqie fixa insorire Si orbire;

translucid, tip raster sau tamale;
fix;

Profec\ie insorire si orb;re;

rei'exia tuminii; vadere

~ Geamur! prolec\1e Insorlre

/ , ..

Mobile, reglabile;

suprafele diferite;

t1\

Obloane rab<lti1bile
eventual cu deschderi:
obloane cUlisanteiglisanle;
fixe;

L:'L

~i
:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:-:.:.:.:.:.:.:-:.:.;.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:

Z: fador prot. insorire aprox. 0,6

\!3 Parasolsr exterior

Oglinzi pentru diverse

anotimpuri, fixe, intre
gemurile lzolante; prolect1e
insorire Si orbire

Sl Solair, vertical;

's2' Z.aprox.O,6-0,12
'{!3 Jeluzale

Prot. insorire fatada. -'

dubla, efect de sera;

independenta de
vreme; Z 0,7
~ F8J8dA dublA

's3'

'a4'

Ii:Y

Protectie insorire
mobile; eulori diferite,

eel mai bine nib;

Z.0.3
Rulour!

Reglabil~ pentru

diverse pozitil ale

soarelui: culome=alb:

Gonscle """P'o"
b.Jlconno $,<1.md:

Z .0.2 0.4

fixe;
Z .. cOflsol;i

MarehlzA cultsantA

Brat consolA

173

Slluatle 13.1: innorat-supralumlnll

LUMINA NATURALA
-- OJ
electronicA a luminii naturale
pentru 5upraluminA:
Calculul pentru doua situatii dife
rite de lumina naturala: innorat.
respectiv incidenta directa a lumi
nii solare. Situatia de supra
lumina cu 1 m 2 deschidere in
planseu pentru un spatiu de 5 m
x 5 m x 5 m cu pereti vopsiti gri si
pardoseala din piatra roscata
(monocrom) cu un cub de refe
rinta in centrul spatiulul de
1 m x 1 m x 1 m.
3.0 Simularea
electronicA a luminii naturale
pentru lumina lateralA:
Calculul pentru doua sftuatii dife
rite de lumina naturala: innorat
respectiv incidenta directa a lumi
nii solare, Situatia de lumina late
rala cu ferestre laterale de 5 m2
pentru un spatiu de 5 m x 5 m x 5
m cu pereti vopsitl gri si pardose
ala din piatra roscata (monocrom)
cu un cub de referinta in centrul
spatiului de 1 m x 1 m x 1 m.

2.0 Simularea

80 - 164 lux albastru

165 - 276 lux verde
277 - 360 lux rosu

80 - 149 lux albastru

150 - 241 lux verde
242 - 310 lux IOSU

173,22

Cub In situatl8 real a de lumina

(2904: ora 10: Frankfurt) pnvlnd
spre peretele de est

t14'

0- 900 lux albastru

901 - 2100 lux verde

~ 2101 - 3000 lux rosu

Reprez. in culori false a peretelul

de est. cite 0 val. lurn. per culoare
(lux) (min.: 80 lux ~ max. 360 iux)

200 - 470 lux a',bastru

471 - 830 lux verde
831 - 1100 lux IOSU
130 - 391 lux albastru
392 - 739 lux verde
740 - 1000 lux rosu

180 - 429 lux aloasIru

430 - 761 lux verde
762 - 1010 lux rosu

218.91

II

Planul srluatiei reale de lumma cu

un raster de lumlnozltate (valorlle
lndlvlduale in lux)

Reprez. in eulor! false a p',anului.

Spatlu lumlnozltale
max.: 306 lUX)
(min .. 88 lux

560 - 1742 lux aloastru

~~ 1743-33181uxverde

~ 3319 - 4500 lux rosu

t24'

\SV

570 1749 lux albastru

1750 - 3321 lux verde
3322 - 4500 lux IOSU

--'0

L067,9

'\e

1.0670

425.99

538,12

.62315

t13'

Repr. in cui. false a peretelui de est

die 0 val. lum per Guloare (luXI
(min.: 265 lux - max. 69000 lux)

Cub in situatla reala de lumina

(29.04: ora 10: Frankfurll pnvlnd
spre peretele de est

Plan eu sltuatle reaia de lumina

un raster de lumina: ~valonle
Indlviduale in lux)

Si

Reprez. in eularl false a pianului.

Spa!lu luminazilate (min: 3151ux
- max: 1.0851uxl

Situa ie 14.1: innoral-luminllialeraill

439.836

487.703

835.506

971.690

~57,124

Repr. in cui. false a perete1uI de est

Cub in sltualIa reala de lumina
(29.04 .. ora 10: Frankfurt) pnvlnd@8 cite 0 val. lurn. per Guloare (lux)
(min .. 130 lux ~ max .. 1 000 lUx)
spre peretele de est

Plan cu situatie reala de lumina 51 un

raster de luminol Ivalorile
indlvlduale in lux)

Reprez, in culari false a pianulul

Spatlu lumlnozitate
(min.: 190 lux - max. LOlO luXi

14.2: soare direcl-Iumlnlliateraill

~,387,34

52733.6

Cub in sltua\ia reala de lumina

129.04.: ora 10: Frankfurt) pnvlnd
spre peretele de esl

176

Repr. in cui. 1alse a peretelul de est

cite 0 vaL lum. per eulaare (lux)
(min. 560 lux - max 72.0001uxi

Plan cu situatie reala de lumina 51

un raster de lumlnOl (valarlle
indlvlduale In lux,1

2.387.34

7336

Reprez in eulon false a p:anulu:

Spatlu lumlnozrlale

Imin.: 570 lux ~ may. 60.000 luX)

LUMINA NATURALA
SIMULARE CU MIJLOACE ELECTRONICE

--->-

QJ

1.0 Slmularea lumlnll naturale cu mlJloace electronlce:

Reprezenlarea rezultatelor pa<1iale cu ajuloru\ pragramu1ui de calcul altum;n;i, de ex.

CD

Tehnic~

Universitatea

Darmstadt, domeniul Arhitectura; in imagine: sttnga:

Rendering, mijlac: Wirelrame. dreapla: analiza in cular; false redal~ in grl

~0
Shininess:

RefraCTlvo Indel:

Aelleclance scale:

~ ~
~ -0

Color Breed scale:

Descrierea etapelor de lucru individuale (1.- 8.) necesare penlru re

prezentarea unui plan de constructie ca simulare pentru lumina na

turala: ~ CD -

1. Realizarea unui plan 3D cu un program CAD adecvat la scara 1: 1.

2.lmportarea modelului realizat din supra/ete in programul de simu

lare a luminii (Lightscape) prin inlerfetele standardizate, de ex.: dxf, ifc

(atentie la scara; reduce\i complexitatea scenei!) ~ CD

3,Stabilirea caracteristicilor fizice ale fiecarui material de supra/ata

$i repartizarea de texturi realisle. Pentru a obline texturi cit mai

apropiate de rea Ii tate ar trebui scan ate la rezolu\ie ridicata fotogra

fii iluminate neutru. Trebuie avuta in vedere $i indepartarea defor

marilor perspective. Introducerea caracteristicilor fizice se efecluea

za dupa cum urmeaza:

[Q&Q] ~
---==0

luminance (glow): GL:JCd/m2 OPick l,ghl

Fereaslra de inlerlal~ penlru caracteristicile malerialului (Transparency, Shininess,

Retractlve Index, Rellectance ,i Bleed Scale)

f'Jun and

S~~ lirooJ~~g

[Pines [ limo

l,~

- Transparency stablle$te cita lumina traverseaza materlalul

,
\
~

})?~1

m
c
su ;\Iu h,n . , .
n

E'9=

HIgh

CD

2'71721)(
Clear

~ Cloudy
,

lo.....

Sky CondlllOns

Transpa;ency

/-,~
::0i

L- clar

\:\'

,/

n-;;Iar

Shininess

- Shininess stabile$te daca a oglindire este reprezentata clar sau

neclar.
- Refractive Index stabile$te comportamentulluminii la trecerea in
Fereaslr~ de inlerfata penlru slarea atmosferic<1 (culoare: soare, cer; grad de tn
norare: senin, acoperit. innorat)

D\~_p\;JY l?t.ll'~l'csl Gr'd

[QQ;_=:G

sc;:tle:~~
Mm

LP ==:J
I

M", 11000

POint"

4. / /

~IX
Average:

L'---'---~C:-oCC68c:18

).,
I.

Max'

Min:

~~\)(

79 4,99511)(

~-

'4'

\,J'

?;. aero material).

"-'>~_/-:~

Ou;lnlll... lllltJrllI l1 ilnce

Display

tre d~~a materiale (de

Forenslra. de inlerfata cu statistica rezultale!or: rezulla1ul valori; de luminozitate in lux

(de ex, 533,631) intr-un punet oarecare; valori min., max. $i medii pentru suprafeiele
"lese (de ex. med,e: 350.666 lUX, max: 794,9951ux, min: 45.5393 lUX)

__ ~:_2;J

~--.-.-.~

i~~~~~

'-:. 1

fc_~2c'_'c?
//

~ i' 2 /'---~._----/

'-";'''-'.'--:

.. '.... /:'"

Cl.'~

-'

C 1 "" GuJonrea pardoselii

Relleclance Sl Bleed Scale

C 2 = culomea poretolui

. Reflectance $i Bleed Scale sint in legatura directa cu gradul de

saturatie al culorli materialului $1 determlna energia luminoasa re

lleclata difuz de material.

Bibliotecile de materiale din Lighlscape recomanda pentru tOGle

materialele (de ex. pentru metal, pialra sau vopsea) caracterislici de

materiale. "Zonele verzi" corespund in cazul acesta unui spectru

realist penlru materialele de construc\ie specifice. bazGl pe carac

teristicile fizice ale aces tara, unde in special te~tura depillde foarte

mult de tratamentul aplicat (Iustrui!, periat etc.) $i de vecilime (oxi

dare, degradare etc.) ~ @.

4.lntroducerea surselor de iluminal cu dale fotometrice (cilev:l for

mate de date: CIBSE, IES. LTLI). Astlel rezulta posibilitateJ sl

mularii luminii naturale, a iluminatului nocturn sau situ:l\iilor mixte

5. Definirea caracteristicilor luminii solare ale locallei (Iongiludine si

latitudine). stabiJirea orei (de ex CET-Ora europei CenlrJle). datei
$i nivelului de innorare (sen in. acoperit, patura compacla de nori)-.

0.

545 - 600 lux

Analiz~ in culori lalse a intregulul obiect (..rotirea liber~" permite recunoasterea ra

plda a zone\or de spat\u luminoase $i inluneeoase); analiza in eulori false parcurge

(aici reprezentatedoar albnegruj urmtltoarele luminozit<1ti: scarade la 50 lux (albas
tru inchis; negru) prin 300500 lux (verde-galben; alb) pin~ la 600 lux (rosu inchis:
negru), de ex. Unlversilatea Tehnica Darmstadl. domeniul Arhitectura

6.Procesul de Radiosity calculeaza dupa metode sliin\iflce inter

actiunea luminii cu suprafetele. Astlel rezulta luminozilalile elective

ale oricarui punct din spatiu ~ 0.

7. Analiza luminozita\ii spatiului in culori false. in acest fel se poate

verilica daca sint indeplinite cerintele DIN 5034 ~ .
8. Alte posibilita\i: modificare rapida a materialelor $i surselor de ilu
minal. Rezultatul poate fi vizionat ca fotografie. animatie sau inlr-un
browser VR (virtual reality)_

175

LUMINA SOLARA
Determinarea insoririi construc\iilor
de H.B. Fisher - W. KLirte - UJ
DIN 5034 - 2 - pag. 164 - 174

Aplicsfie

III
12 h Ora localA

5
Traiectoria Soarelui la solstlliul de varA (aprox. 21 ,un,e)
cea mai \unga zi a anulul 51.5 latrtudlne nordlca (Dortmund-Halle)

Pe baza procedeului prezentat in continuare

poate fi citita imediat insorirea unei construcjii
proiectate, daea se suprapune planul con
strue\iei desenat pe hirtie transparenta peste
desenul traiectoriei soarelui sau invers, planul
constructiei fiind asezat conlorm orientarii car
dinale. Indica\iile de traiectorie solara care ur
meaza se relera la zona de latitudine nordica
51.so (Dortmund - Gottingen - Halle - Militsch).
Pentru cea mai sudica zona cu latitudine nor
diea 48 (Freiburg LB. - MLinchen - Salzburg
Viena) la declinatiile soarelui reprezentate se
adauga 3,5.
Pentru cea mai nordica zona cu latitudine nor
dica 55 (Flensburg - Bornholm - Konigsberg)
trebuie seazute 3,5. Gradele indicate in eel
de al doilea inel exterior se relera la ..azimut",
acesta este unghiul, cu care se masoara
miscarea aparenta Est-Vest a soarelui in pro
iectia ei in planul orizontal. Orele locale indi
cate in inelul exterior se suprapun pe teritoriul
Germaniei cu ora normala pentru longitudinea
de 15' est (Garlitz - Stargard - Bornholm = me
ridianul Orei Europei Centrale). Pentru loca
litati la longitudini estice la\a de acesta ora 10
cala este cu 4 minute mai devreme dec1t ora
normala, pentru liecare meridian la vest de
15 = 4 minute mai t1rziu dedt ora normala.
Pentru Potsdam la 13 longitudine estiea la\a
de Greenwich ora locala este prin urmare cu
8 minute in urma orei normale.
C

Durata de insorire

insorirea posibila este de durata destul de

echivalenta in zilele de la 21 mai pina la
21 iulie = 16 pina la 16 ~4 ore, 21 noiembrie pina
la 21 lanuarie = 8 ~4 pina la 7/2 ore. in lunile in
termediare durata de lnsorire se modillca lunar
cu aproape 2 ore. insorirea reala este lata de
indicatiile de mai sus de doar 40 %. in urma
lormarii de ceata si nor!. Randamentul este
loarte dilerit in diverse localitaji. in Berlin con
dijiile sint deosebit de lavorabile (in iulie
aproape 50%, Stuttgart 35%). Inlormal!i exac
te despre acest lapt sint olerite de punctele de
observatie najionale din zona in cauza.

Soare

,i cAldurA

Caldura naturala in aer liber depinde de

pozijia Soarelui si de capacitatea pamintului
de a ceda caldura. Astlel curba termiea ur
meaza eurbei lnsoririi la distanja de aproxi
mativ 1 luna, adiea cea mai calda zi nu este 21
iunie. ci se situeaza undeva in ultimele zile ale
lui iulie, iar eea mai reee zi nu este 21 decem
brie. ci se alia in ultimele zile ale lui ianuarie.
Sigur ca si in acest caz. conditiile dilera in
mod excepjional in lunctie de loc.

12 h Ora localA

Tra.ectona Soarelui la echlnoC\lul de prtmAvarA (aprox. 21 martie)

echlnoC\lul de loamnA (aprox. 23 septembriej

178

LUMINA SOLARA
Dispunerea co recta a c1adirilor $i ferestrelor lata de soare, pentru
a lace uz de electul silu benelic sau, dacil este cawl, penlru a Ii
protejale de lncillzirea excesivil, asta hotilritoara pentru valoarea
de utilizare a unei construC\ii. Lumina soarelui eSle binevenitil in
general toamna $i iarna $i in orele dlminelii in toate spaliile interi
oare. Nedorita este in orele prinzului $i dupa-amiezii in lunile iunie
- august. Aceste nevoi pot Ii satislacute prin pozilionarea corecta

@ - @ $i masuri constructive corespunziltoare

@-@. Forma ramelor ferestrelor $1 profilelor $prosurilor nu

a constructiei --+
--+

trebuie sa afecteze prea mult inciden\a luminii solara. Ferestrela

CD

Traiectoria Soarelui la solslilluJ de iarnA I, la echinocliu = E, ia solslltlul de varA =

V, in relatie eu casa sau prlvitorul in peisajul ncstru (Iatitudine 51,5)

inalte permit intrarea razelor soarelui cel mai adinc in spatiu--+

Lumina natura/a.

I 2 ore 45 min. soare

E

5 ore 45 min. soare

V 6 ore 45 min. soare

Ferestrele de nord primesc doar pullnA luminA vara. in

Fereslrele de est Si vest primesc la echinoctiu raze ori

zontale, care se inclinA odalA cu apropierea de sol

slftiu! de var~

SE

si SV

preajma solstl\iului, ferestrele de sud primesc raze putln

inclinate iarna $i puternic incHnate vara. Sint deosebit de
a~e~~ate penlru spalii care trebuie sa fie in so rite atil vara
CIt SI larna

'3"
\.V

NE

3 ore 42 min. soare

si NV

6 orB 30 min. soare

8 ore 15 min. soare

_-

.... ....

'L

t......

Fereslrele de sudest $i sUd-vest sint iluminate tavora

bil vara Si iarna prin raze pu\in inclinale care p:ttrund

Sectlune pI.

(J)

Nord

Nord

soare in noiembrie,

@Odecembrieslianuarieintoale
spalille

euin\e mid, '-2 camere, spre sud ca

'il'

---.1

Secliune pI.

Nord

Front nordvoat - eud-eat. lavora

Front nord-eat - aUd-Yeat, cn op

tim penlru loculnte de 3 pin."!. f(l 4 ca
mere, spre sud-est cameril de zi $1
camere de dormit. spre nord-vest
spatli servicii $i anoxe

esl spatiile de dormil Sl se"icli, spre

bil pentru \ocuinte mario spre nord

sud-vest camera de zi si camere de

copli

'

------

..........

':,~,- ,-\!"\..:--~,""-_-_-,_-_-,
\

\\

\~'
de iarn~

Ferestre de nord-est Si nord-yest nu primesc insorire

iarna, dar insorire de elect deja primavara Si toamna.

vara lumina $oarelui cade orizonral inaUnlrU

Nord

merA de zl si dormltor (dupA caz pinA

pe latura de nord), spre nord scarA,
\!.JI bale, hoi, ch,crnelA elc.

SoiSli,iul de
varA

Solsti\iul /--

Front oat-veal, caz oplim penlru 10

Front nord-sud, ambele laturi inso

rite, lArA lerBslre pB nord, dar niei pe

Ia.r~

- ore 15 min. soare

3 ore 27 min. soaro
6 ore 25 mm. soare

adinc in spal

sud, astfel

Sectiune pI. 8)

Solsli\lul der'",
vara

"',

..... ,..

... ... , ...

'"

-~~~~::~:~~~,,_,ol_IIIo ..._
..

Echinocliu

.............

",,"r---1-
...."'.::-

.. _--------

............

'"

\\

Latura de voal, soarelB,de vesl si

LaturA aUdlc4, soarele si cAldura

LaturA osUc4. razele de soare

patrund iarna adinc in casa. Vara

putin inclinale in est permit terase

largi, deseori prolejate de yin!. tara
a afecta inciden\a luminii solare

soarele si cAldura sint linute depar

Ie de pereti Si fereslre

manjfes!~rile

meleororogice exce
sive vara silTl retinule optim de
foioase, care permit iama Irecerea
luminii prin co roan a destrunzita in
cas~

Gard dIn aclndurlll8u parapet de

belcon in aceas\~ lorrn~ p)J!mis. la
maj. raze lor de soare -. (2)

@7trimitereSlulra:elormaldep.--+
prot pTlVlre vlnt -.
$1

177

LUMINATOARE

~130

Cu rami!, salida sau

Yentilabil~

60 x 60
I 1.20' 2.40
1.80' 2.40
1.25' 2.50
180' 2.70
80' 80
90,90
1.50, 1.50
1.80, 300
1.00, 1.00 1,50, 1.80
2.20, 2.20
1.00, 2,00 1.50' 2.40
2.50' 2.50
1.20, 1.20 1.80' 1,80
1.20, 1.80
Cupole rotunde" 060. 90. 100, 120. 150.
180.220.250

CD

Cupola de lumina ..normala"

Vent,'ator

~r

22J
50",00

1,00, 1,00

1.20, 1.50

50, 1,50

1,00' 1.50

1.20' 2,40

60, 60

1,00,2,00

1,50, 1.50

60, 90

1,00, 2.50

1,50' 3,00

90, 90

1,00' 3,00

1.80' 2.70

Cupola de lumina cu rama ina Ita

\IZ

::Jl

B
A

40 i 60,60
70 i 90,90
80 I 1.00, 1.00
1,00
1.20x1.20

1,30
1,50, 150

1.60
1.70
2,20
2.30
240

1.80, 1.80
2.00, 2.00
2.00' 2.20
2,50 , 2.50
2.70 x 2.70

A=

B=

Palrunderea lumlnii

Golui in planseu

72 , 1.20 , 1,OB i
72 , 2,45 , 2.301

125 , 1.25

1,25, 2.50
1,50 , 1.50

75,1.16,76

Cupola de lumina pe nord

CUPOLE DE LUMINA

Pentru iluminatul, aerisirea Si eliminarea lumului din incaperi, hale,

case de scari ;;.a.m.d. sint disponibile: cupole, elemente de iluminat,
casete, trape de eliminare a lumului si jaluzele ca elemente lixe sau
mobile. Acestea pot Ii de asemenea din plexiglas termorellectant.
Prin orientarea cupolelor de lumina catre Nord este evitata incidenta
luminii soarelui si electul de orbire - 0. Diminuarea stralucirii este
obtinuta printr-un unghi ascu\it de incidenta a luminii soarelui ca ur
mare a utilizarii de rame inalte - (}). Cupola de lumina ca deschide
re de aerisire trebuie dispusa contrar directiei vinturilor predominan
te, pentru a lolosi electul de suctiune produs de vint. Deschiderea
pentru captare trebuie sa lie cu 20% mai mica dedt cea de elimina
reo Aerisire mecanica cu ventilator montat in rama, debit 150-1.000
m3/h - cupola de lumina utilizabila ;;1 pentru accesul pe acoperi;;.
In cazul instalajiilor de eliminare a fumului trebuie acordata atentie
supraletei aerodinamice de eliminare. Dispunerea decalata ciclic a
gurilor de eliminare a lumului la 90 ia in considerare electele vintu
lui din toate directiile. Pozi\ionare sub vint - in vint atunci dnd pe
rechile de guri de eliminare se alia pe direcjia, respectiv contra di
recliei vinturilor predominante.
in cazul caselor de scari de peste 4 niveluri intregi sint necesare des
chideri de eliminare a lumului. Deschiderea luminatoarelor vanaza pina
la 5,50 m, intr-o execujie speciala 7,50 m lara structura suplimentara.
Sistemele de luminatoare olera 0 iluminare diluza, lara straluci
re, a incaperilor - @. Luminatoare tip shed cu strat de tesatura
de libra de sticla garanteaza toate avantajele tehnico-climatice
ale unei hale in shed-uri - @.
Este posibila transformarea invelitorilor plate obi;;nuite in acoperi;;
cu shed-uri prin montarea de luminatoare

14~

/
/

/'

1.50- 6,50...,

Banda de lumina. banda de lumIna

mulllpla

~-1.0-

6.50-----j

~-5,0----------1

Lumlnator cu proltl curb contrnuu

Lumrnator intr-o singura apa

o
/

/'
/'

~--

Lumtnator cu sectiune inclinata

Luminator cu sectiune vertical

60"

Sud

GJ)

2.00-4.00----------1

Shed la 60' . shed oblic

Nord

t-- ~

96%--------+ 4%-1
- - 1.51-2.50 -------130mm
Termoizolatie in zona umbrittf a
2.51 - 3,60
140 mm
inser1iei de tesil.tura de fibril. de sticl.a
3.61 -4.50
170 mm
f-------------4.51-6.50 - - - - - - . - - - - - - , 90 mm

1.50

--1

25 mm

r - - - - - - 1.51 - 3.00 -------i 30 mm

~-----

~--

3.01 -4.00

----------j

4.01-5.50

-----

40 mm
--_70mm

- - - 5,51-7.50 - - - - - 9 0 m m
Element

Element

Lumlnator tiP shed din piaci de poliesler ranforsat cu flbra de sticla

180

Shed la 90' . shed vertlca'

unghiul de inciden1a a Juminii soarelui

I-Pintfla 1.50--------,25mm

--5.00---

Module de lumlnator cu dublu strat

LUMINA SOLARA

inSOfll do 1<11.4-20')"
insoril de la

,cro_20

1H

=93(4 ore

_0',4 or8

II'

insoril de la J'l_10}QII
.6';" oro

5019111'ul de vara. Imedial dup~ ora 11 incepe um

brirea lalurii de nord-est. imedlal duptJ. om 13 $1 law
ra de sud-est este in umbrtl. in vreme ce celela\\o IJ
turi sin! insorite la momenlele respective

insoril de la 9'~-lB"

-aY.

insoril de la b_9u ~

orB

,;

-JI,o",

11 '
Tralectorls Soarerul; solstitiul de iama. (aprox. 21 decembriej. eea mal scurta. zi a
anului, 51,5' laliludine nordic~ (Dortmund-Halle)
21 ,un'e

"._",,~_./
, ,_.
I~

Pozilia 50artllul la prinz in zdele

lmportanle de peste an D1stan\a
SoarolUi lal~ de pnv,lor corespunde
razei mlsrieare din desenele traiee
toriei Soarelui cu traiectoria punc
tata. in plan, care reprezinla. 0 pro
jectl in plan a declinaliei respec

~ Sol'\I\,ul de vara

Solstiliu\ de iarn~

'~'insoril de la U n _18"

21 decembrie

- JY. are

tive.

'

"---"'--"

Privllor

EchlnoC\lu, Latura de nord-cst esle im0di<1\ dup~

ora lain umbrtJ., latura de sud-est pul1n in3inlo do
ora 15.

'..
insorit de la 9-15') II

_6 J/4 ore

neinsorit

\
\ 2'

insoril de la

Sud-Est

Plan

,I
Penlru constatarea insoririi sau umbr[rii intr-un anumit moment al zifei $i anolimp (de ex. echi
noeliu 11 h) se reprelinl~ unghiul azimul in plan pornind din col\ul in cauz~. EI define,te in plan
limita umbrei pe care se marcheaza. declinalia (raza de Jumin~ rear~) prin rabaters. Segmenlul x
rezullat. perpendicular pe umbr~ in plan, se trece in veders ~i, imprBun~ cu umbra muchiei su
perioare a cl~dirii. indic~ limita umbre, pe falad~.

insoril de ILl 81 )_9 ~

_~ ore

50191II'ul de lamil. Lalura de nordesl esle insor,\~

aproape a or~, lalura de sud-esl esle imediJl dup~
ora 15 in lJmbr~.

179

POZITIA iN PLAN

FERESTRE
DISPOZITIA DIN 5034

mill

G)

in zidarie de platra sparta

,DiDO

'" - - -'-- "

-'--

in zidarie de caramida

--''

in structura metalica

in alcaluire de tip tachwerk

in beton armat

POZITIA iN ELEVATIE

TI

1.00

75

..1
Cu orlentari caIre privelisti specIale
cu elemente in consola

Inaltime normala a parapetulul

(lnaltime a blatului mesei)

1.25

1.50

'I

Blrou

Luminator. de ex. atelier de desen

Bucatarie

VENTILARE --

Incapen orientate catre

privehstl speciale

Blrou (reglstratura)

@- @

I
I
1,75

Vestlar

iNCALZIRE --

@- @

rqn
k

f.[3'

\!31

.............
- -

__________

Canaturile eu pivot orizonta\

controleaza mai bine aerisrrea

Aerul rece intra in casa, aerul cald

eliminat: curent

Corpurile de inca.lzire (convectori)

au nevoie de captare $i eliminare a
aerului

Persoana asezala are contact eu

aerul reee $1 aerul cald (nesanatos)

PROTECTIA FATA DE EXTERIOR

18

1)

.,

SpallU suficient pentru draperii in

coltul peretelui

182

Jaluzele vertic ale in lamele

Aulau din material lexlil sau din

material plastic

Obion

FERESTRE

Ferestrele sint 0 necesitate inevilabila pentru iluminatul natural al

incaperilor in vederea exploatarii. Corespunzator acestui rol, des

Supralata vilra\i~, '" 1(20 din supralata pardoselii

L3.1imea lerestrei: 1/10 (M + N + 0 + P)

CD

Dimensiunile lerestrelor
la constructiile industriale

Dimensiunea ferestrei ,. 0,3 A x B

T
l: 1,30

chiderile pentru iluminatul natural au devenit un element stilislic

esential, incepind cu f~restrele roman ice in arc semicircular Si ter

minlnd cu ferestrele cu ancadrament bogat, dinamic ale barocului.

in zona culturala europeana de la nordul Alpilor ferestrele au pUler

nice caracteristici: in contrast cu zona culturala a Mediteranei, cu 0

c1ima mai blinda, viata de zi cu zi se desfasura aici preponderent in

spatii interioare orientate catre soare, deoarece lumina artificiala

era costisitoare Si 0 buna i1uminare a incaperilor pe timp de intune

ric era imposibila pentru 0 mare parte a populatiei.

Fiecare zona de lucru necesita 0 fereastra care sa asigure contac

tul cu exteriorul.

Suprafala transparenta a ferestrei trebuie sa reprezinte cel putin

1/20 din suprafata pardoselii din incaperea de lucru.

Latimea tolala a tuturor ferestrelor trebuie sa reprezinte cel pu\in 1/10

din latimea totala a tuturor pereji/or = 1/10 (M + N + 0 + P) ... CD.

in cazul incaperilor de lucru cu 0 inaltime de peste 3,5 m, suprafata

transparenta a ferestrei trebuie sa reprezinle cel pu\in 30% din su

prafala peretelui exterior: ~ 0.3 A x 8 ..... @.

Pentru incaperi eu dimensiuni care eorespund celor ale eamerei de

zi sint valabile urmatoarele:

inallime minima a suprafelei vitrate 1.3 m ... .

o
R

(3)

Sectlune pr;n falada

La\ime a lerestrei Q ,. 0,5 R

,I

~.
ii: :W--S'5"

~
Ct--CJAO

...'E"
"

'C

1 "I

i: IS'-;:i 30'

'u
.f'

"
:c
'"
::J

---- ----

'C

~ IS'

>-J

-~FI ~lB

TI'I

10

li~lea.

I
I

1,
1~

20

2SY,

t:>0lmenslunea ferestrel in D/... din suprafata pardoselil inca-peril

Dimensiunile fereslreior la casele de locuil

+
~

~~

Exemplul-
A Locuint~. unghi de incident~ a lu
minii 18 - 30"
B Dimensiune neeesara a fereslrei
in camera de zj
C Sint suficiente ferestre insumind
17% din supralala pardoselii ca
mere; de zi
inclinatia acopedsului este cunos
cuta. Un luminalor, inclinalie 0'.
neeesila numai 20%, din dimensiu
nea unei ferestre verticale, incli
natie 90", penlru aceeasi jlumina
ra a incaperil - lipseste jns~ prive

Ferestrele ra.min punetul eel mal

sen sibil al termoizola.rii. Din acest
motiv esle convenabil sa. se obljn~
iluminarea inc~perii prin ferestre cu
dimensiuni cit mai mid, atita timp
cit ci!;itigul termic al acestora dato
rat soarelui ramine neschimbal.
in alara dimensiunii ferestrei si a
inclinatiei supraretei ei, un rei im
portanl il joaca ~; pozil;a casei.
o casa situat~ intrun spa\iu des
chis va permite pentru aeeeasi su
prafa\A a fereslrelor 0 iluminare
mai buna decil 0 cas~ siluala in
centrulora$ului.
Exemplul - - 0
A Inclina\ia ferestrei-luminator 40"

B Casa nu este situata intr-un spatiu

deschis, ins~ nu esle pulernic

umbril~

jg~

C Sint suficiente ferestre insumind

10% din suprafala pardoselii
inc~perii

inaltimea parapetului ,,; 0.9 m

inaltimea tolala a tuturor fe
restrelor trebuie sa reprezinte
50% din latimea incaperii de
lueru Q ,,; 0.5 R...... @
a Dimensiunile neeesare ale fe
restrelor ineaperii de loeuit
func\ie de suprafala pardose
Iii. 14% inseamna: tereastra
trebuie sa reprezinle - masu
rata in m2 - 14% din suprafala
pardoselii incaperii de loeuit.
in cazul unei camere de zi cu
dimensiunile de 20 m 2 x 0.14
= 2,8 m2 .
b Dimensiunile

necesare

ale

ferestrelor de bucatarii
e Dimensiunile

necesare

ale

ferestrelor tuturor eelorlalte

ineaperi

d Cu cit este rnai mare unghiul

de ineiden\a a luminii, cu alit
trebuie sa fie mai mari te
restrele. Motivu/: cu cit sint si
tuate mai aproape easele ve
cine Si eu cit sint mai inalte,
cu atit este mai mare Si mai
abrupt unghiul de inciden\a ~i

.; fi
"iQ~

cu alit este mai redusa canti

.f'Sl

~ s

I'-::::.

i:

talea de lumina care palrun

de in easa. Cantitatea redusa
de lumina poate Ii compen
sata prin ferestre mai mari.

u~

:;-......J\
0

~~~

'" g

Din aces! motiv, reglemen

,~

0
10
iii>' Oimenslunea ferestrel in % din suprafa,a pardoselii inc~perii

Dimensiunea fereslrelor

(I)

Fereaslr~ de mansarda

tarile olandeze stabilese di

mensiunea ferestrei fune\ie de
unghiul de inciden\a a luminii.

181

TIPURI DE DESCHIDERE

FERESTRE
Canal pivotant
:::::;;~~~IIb_,orizontal

Canal basculant

superior

Canat basculan!
Jateral

Canat ba.culant
inferior

Q)

Canaturi (catre exterior si Interior)

Canat
pivotant vertical

Canaturi cu pivot central

Fereas!ra glisanla vertical

Fereastra ghsanta orizontal

Fereastra cu jardiniera
(Blumen!ens!er)

TIPURI DE CERCEVELE

..........
.... .
... . ,

III

Fereastra cu cercevea intundala.

batal la exterior

Fereastra cu cercevea fnfundata.

batal la interior

Ferestre cu 3 canaturi

Ferestre cu 2 canaturi

Fereastra cu cercevea aparenta,

tara bataie

Ferestre cu 4 canaturi

Fereastra cu 1 canat

375500 625 750 875

~
o
o

3:<3

~x3

5:<3

6x3

1000

1125

1250

1375

1500

1625

1750

1875

2000

2125

2250

7:<3

DIlii:II8IClCJ

3)(4 4:<4

5)(4

4)(5

5:<5

"'

6)(4

OI:J
4:<6

5:<6

7x4

8x4

7)(5

8:0:5

Numerele de peste imagini sint indicative

pentru dimensiune.
Sint tormate din multiplii unitajii de
masura, 125 mm pentru inallime:
de ex. gal de tereastra 9 x 11 = (9 x 125) x
(11 x 125) = 1125 x 1375

DO
6x6

7)(6

8x6

62,5

II :

[JIJDDIZl
4:<7

5x7

6:<7

7:<7

8x7

RR
12)(7

9:<7

EIIJDDIZlD_
4)(8

5:0::8

EII~
4x9 5)(9

B1::1
4:<105:<10

BG
5)(11

7:<8

8x8

9:<8

8:<9

9)(9

10x9

DlZtOO
7xlO

8)(10

9x10

10)(10

DD-~D8x11

13)(7

CID
10)(:8

D0DD
7:<9

9)(11

10)(11

9:<12

10:<12

_G DIJO-_
10

12x8

13)(8

14x8

DDD
12)(9

13::0:.9

14)(9

12x10

13)(10

14)(10

13)(11

14)(11

DOD
_DOD.

16x8

Tip de cercevea 1 (batare la exterior)

Tip de cercevea 2 (bataie la Inlenor)

RR :::. dimenslune orientatlva la rosu

c=J
16)(9

17)(9

CJCJ
16x10

11)(10

DO

Explicatii:
Dimensiuni preferate
9x16

9)(17

10x17

00
9)(18

184

::::>!:

10)(16

0[~I

.
ip:::::
:::.:::;:;:.:.:.:.:.:.:.:;:.

10x18

GG

Dimensium orientallYe la resu pentru golurl lerestre DIN 18050

Dimensiuni, in special pentru benzi de terestre

Dirnensiuni, in special penlru

Il)=':':':':'::-:

Dimensiuni

u~i

tr
tr

vitrate

Il)=-

Dimensiuni, in special pentru ferestre de pivnita

Dirnensiuni, in special pL ferestre de spAIAlorii

--

~n~mw

:~

,'::::::::::.'::.']iI
"::"::::::::::'

I :::::::::::::

:;:;: :.;:.;:.;:.;:.;:;:;:;:;:;:;:1
=

I':':':':':':':':':'::::

II

RR

II

Tip de cercevea 3 (fara bataie)

..

FERESTRE
QJ

PROTECTIA FATA DE SOARE

DIN 18073 ---..

Jaluzele interioare, soarele p~trun

de inaunlru (nu este bin e)

f4\

Parasolarele opee;;c radialiile soIa

re $i c~ldura -

\:!.)

c.&

Jaruzele exterioare -+@

Obion

Parasolar parllal oblic-+@

Parasolar oblicverlical-@

r~
::::::::::::1!
~
~~~

r
::

:r
~
~

Unghiul soarelui n' $i unghiul de umbrire a

pentru un perete pe sud sub 50' latitudine
nordica (FrankfurtSchweinfurt) - (I)

Avan r A

""hi

40'5' 9'

1,,1d.,"""" "

@.

' Vedere

21 iunie (solstitiu\ de varc~). la prinz u' =

JlberA

63,

II

2]0; 11 mai $i 31 Julie, la prinz u'

= 40~; 21 martie $i 21 seplembrie

(echinoC\iile de primavara $i de loamna).

la prinz a n' .. 40, a "" 50 1l

;;

=l"

MasA de

lucru

Ct.

50, n

in general. protectia A = tg unghiul de urn

brire ((. jn~llimea lerestrei H; insa. prOlectia
minima A = (Ig unghiul de umbnre u -a
inAltimea terestrei H) - grosimea zidului 0

::

0::

;=

Dispunere a protectiei intrun singur

rind

Protectia contra luminii soarelui

trebuie sa duca la evitarea etec
tului de orbire ;;i sa diminueze
iradierea caldurii. in limp ce la la
titudini sudice deschideri minime
ale fereslrelor permit sa pa
trunda suficienta lumina in interi
or, in tari situate la latitudini me
diane sint de dorit deschideri
mari ale terestrelor, cu incidenta
mare dar difuza a luminii -+ CD.
Ferestrele de tip sudic situate la
50 latitudine au pe limp de vara
proteclie completa conlra soa
relui daca sint situate sub ele
mente in consola care permil
unghi maxim de 30" -+ - @ ,
jaluzele -+ @ din lamele plate
(Iemn, aluminiu, material plastic)
situate la distan\e ceva mai mici
decit la\imea lor (mobile) -+@.
Se pot !olosl obloane in lunclie
de necesita\i, parasolare oblice
;;i parasolare partial oblice.
Brise-soleil-uri -+ @ fixe sau
care se rotesc in jurul axei lame
lei. Se recomanda ;;i in cazul su
prafetelor vitrate inalle, respectiv
oblice. Caldura care urca pe
falada casei trebuie sa poata fi
eliminata prin fante, iar nu sa fie
blocala de protectia contra lumi
nii soarelui si sa palrunda in casa
prin ochiuri de geam deschise.
Conform Houghton -+ UJ jaluze
IeIe de lemn permit patrunderea
a 22% din caldura solara, para
solarele 28% ;;i obloanele inte
rionre 45% (fereastra neprole
jata 60 - 80%).
50-100

Prolectie in mai multe rinduri

>----i

Briscsolcll,

Balconsau
con sola

Element
do proleC\ie

protec1i<l conlrct

Pozi\ia ialuzelelor aduee

lumina difuza sau umbra

Parasolar
parlial oblic

Parasolar
oblicvertical

a Elemenl de
t2r
@
proteclle, cu rebord \t:...Y

Ecran de
protec\io dela$-ot

lumir'li
51

Brisesoleil

'cf::9 ~~~~~~~I

/"

50~rt~rUI

a SIr;i\uClfll

/77777777777777777
P;,r;l501ilf

tliusl;lbil

183

FERESTRE
DIN 68121, 4108
Dimensiune Is ro$U
Dimensiune orientativ3
Is rO$u

G)

DIN 68121 normeaza profilurile din lemn pentru ferestre basculan

te lateral, basculante lateral si inferior si basculante inferior.
Clasificare dupa tipul canaturilor ~ A - D si dupa tipul ramei ~
E- H. Cerin\ele ridicate in ceea ce priveste ferestrele (de ex. pro
tec\ie termica si fonica) au determinat 0 mare diversitate de forme
si alcatuiri. ~ CD - . Ferestrele si usile vitrate care asigura incape
rilor incalzite contactul cu exteriorul trebule sa fie prevazute cel
putin cu geam izolant sau dublu. Coeficientul de conductibilitate ter
mica al ferestrelor nu trebuie sa depaseasca 3.1 W/m 2 K.

Fereaslra din lemn

Dimensiune orientativa

Is

rO$U

Dimensiune ext. a ramei

Oimensiune la
Plan

rO$U

mrnlrffln1r1LJ

w~~:~LC

Ferelllstrtl

Fereastrt:l

simpltl

cu geam
dublu

Fereastrtl
-caseta

H
I:: :::::::\

1::-:::::::1

Fereastrlli Fereastra cu Fereastra cu Fereastra

dubla
cercevea
cercevea
exlerioari!l
in1undata
aparenta

Fereastrtl
glisanta

Tipuri de ferestre

III

Ferestre si USI vltrate

Incluslv ram3
k F grupul de
mat. rama:'1 W/m 2 K)

kv

1m'

Vltrare':

Descnerea geamulul

K)

2.1

2.2

2.3

33 '

Utilizare geam normal

FereaSlra cu proti! din otel

Geam simolu

Geam izolant cu

Geam lzolant

5.8

> 6 Dina. la < 8 mm

5.2

3.4

2,9

3.2

3.3

> 8 pina la <10 mm

3.2

2.8

3.0

3.2

3.4

4.0 4 '

Geam Izolan! >10 pina la <16 mm

3.0

2.6

2.9

3.1

3.3

3.8"'1

Geam Izolant cu de 2 on > 6 pina la < 8 mm

2.4

2.2

2.5

2.6

2.8

3.4

Geam lzolant cu de 2 orl > 8 inala< 10 mm

2.2

2.1

2.3

2.5

2.7

3.3

Geam izolant cu de 2 on >10 Dina la <16 mm

2.1

2.0

2.3

2.4

2.7

3.2

Geam dublu cu dis\. intre

2.8

2.6

2.7

2.9

3.2

3.7 41

Geam oublu ale. din geam simplu

1.9

2.2

2.4

26

3.1

1.8

1.9

2.2

2.7

intre 20

$1

fOI

3.6 41 4.1 41

100 mm
$1

2.0

geam lzolant (spat1u mtermedlar aer intre

10$1 16 mm) cu dlstanta intre 101

intre 20 $1 100 mm

Geam dublu ale, din doua 101 de geam

10

1.4

I 1.5

izolant (spallu intermedlar aer intre

10 $115 mm) cu dlstanta intre foi
Intre 20

11

Plan

$1

100 mm

Perete din biocurl de sticla DIN 4242,

cave la interror DIN t 8

3.5

111n cazul ferestrelor la care rama reprezmta mai putln de 5% (de ex vitrine), coeficientul
de conductibilitate termica k F poate fl TnlocUit cu coeflclentul de conductibilitate lermica
kv al geamulul.
2', C\asificarea ramelor de fereslre Tn grupeJe de matenaJe 1-3 se face in modul urmator:

FereaSlra din malerial plastic

Grupa 1:

Ferestre cu rama din \emn, material plastiC (vezi nota) si combinati! cu lemn
(de ex. ram a din lemn cu Invehs din alumlniu) fara vreo Identiflcare distincta
sau in cazul in care coeficlentul de conductibilltate termica a ramel se do
vedeste In urma atestaril a II k F < 2,0 WI(m 2 K)
Observatie: in grupa 1 se clasiflca pro~lIun din matenal plastiC doar atunc)
clnd profilul este In mod clar dIn material plastic Sl elementeJe melallce au
un rol exclusiv decorativ

Plan

Fereastra dm aJumrniu

186

Grupa 2.1:

Ferestre cu rame din profilurl metallce sau din beton termoizolale. atunCI
cind coelicientul de conductlbilitate termlca a ramel se dovedeste in urma
atestarii a fi kR < 2.8 W;'lm 2 . Kj

Gruppe 2.2:

Ferestre cu rame din profiluri metal Ice sau din Deton termolzolate. atunci
cind coeficlentul de conductibilltate term/cel a rame: S8 dovedeste In urma
alesla,i, a I, 3.6

> k R > 2.8 Wf(m' . K)

Valorjle de calcul ale coeficientiJor de conductibilitate termlca penlru geamuri (kvJ

si pentru ferestre $1 USI vltrate. incluslv rama Ik F)

FERESTRE

FERESTRE DE MANSARD A

~.,

In proiectarea dimensiunilor terestrei este holaritoare calitatea de

locuire ceruta a incaperii.

Reglementarile din constructii prevad pentru incaperi de locuil le

restre cu supralala 1/8 din suprafala pardoselii incaperii ....... @.

Ferestrele cu supralala mare conlera con/ort incaperilor de locui I.

Pentru incaperile anexe latimea lereslrelor se determina funclie de

distanta dintre capriori.

G)

FereastrA pivolantA

FereaslrA baseulanlA sau baseu'

lanlglisanlA

Ferestre cu latimi mai mari pentru incaperi de locuit se ob(in prin

montarea de talpi si capriori suplimentari. Acoperisurile mai abrup

Ie necesita lerestre mai scunde, iar acoperisurile mai plate necesita

ferestre mai inalte. Ferestrele de mansarda se pot cupla cu ajutorul

unor cadre in invelitoare ...... @ si pot Ii insiruite sau dispuse casetat

adiacent sau una deasupra celeilalte ...... @ - @.

0 ";-'\ ";;--'\"r=\'" I~

Canal suplimentar

i1 arc

... ~... ~...

~@

"CJ
. ':: ': "":: ", ". '" /

pivo(ant~
FereastrA~"~"~'''r-d''~
\,

"

..

FereaSlrA glisanlA. lereaslrAaeees

f4\

\:!J

.,.

I"'"'

,...

...

. .... ~

E~itlE'1

~8~: ~

.:.:::~~J
~

".

....

0-

FereastrA. basculalJ.te superior cu

canal verllcal -

(g)

FereastrA
pivolantA

LJ "'fT\]

[7\]".,....

LJ.....

Fereastr~

cu ramfl din PVC

P\"

Fereastra. de evacuate

~.l

Dispunerea ferestrelor de mansardA func!ie de unghiul acoperisului

'~~.~.~~lf
. __ ~ ., ,, ,.'. . ,.1

Canat suplimentar . .
vrrtical

L~@

--~----~

Dimensiuni de lerestre

20
2.30

-_ I

- -9

~~~

(j)

La streasinA

Cu fereastrA suplimenlarA verticalA

Oimensiumle
fereSlrei

54163 541103 64/103

41103

41123 74"44 144'123 i 14/144 D4!144

Supralala de

lumina. in m2

0.21

0.26

0.36

0.44

0.55

0.66

0.93

1.12

Dimensiunea
in12perii in m2

2-3

3-4

4-5

6-7

11

13 m~

Calculul dimensiunilor ferestrei runclie de suprafala pardoselii

;-----;I,

i---~'

11.5

-Ao.n

II

I I

19

19

.j

J I

19

,,...- - -..,,

19

Varianta. de montara, secliune

vorllcal~

1.36

Secliunea orizonlalA

fi2\

Ferestre insiruile cu canal

~ supl,montar - @)

AdlGcenle sau una dCllsuprn

cololl,,118

185

,. . : .: .:- : .

1[

.....

1j
!::::t.. :-:-:-:.:. .:.:.:-. :-:-:.:.:

CD

Cos de Siguranta
siguranla

SI

cordon de

Seari de siguranta care 58 depla

seaza paralel. pentru 3-4 elaJ
56

1 20

C-----+--------I

CURATAREA CLAOIRILOR
TRA 900 + AuFzV -- [lJ

ELEVATOARE DE FATADA $1 ECHIPAMENTE MOBILE

Pentru siguranta contra caderii in gol pot fi folosite centuri de sigu

ranta cu cordon opritor, cabluri de siguranta sau aparate pentru si

guranta lucrului la inaltime ...... CD

Elevatoarele de fatada. respectiv echipamentele mobile se folosesc

la curatarea ferestrelor (astfel fiind posibila montarea de geamuri
fixe) si a fatadelor ..... - @, precum si ia lucrari de intretinere sau
de reparatii (nu sint necesare schelele). Atunci cind sint montate in
timp util pentru operatiuni de constructie (montare de jaluzele. fe
restre s.a.m.d.) sint deja utilizabile. Ca urmare a unor minore modi
ficari constructive, elevatoarele de fatada si echipamentele mobile
pot fi folosite ca echipament de evacuare in caz de incendiu. Sint
disponibile scari mobile fixate pe sine, echipamente fara sine cu
gondola, echipamente pe sine cu gondola, fixate de planseul aco
perisului sau de balustrade, cu macazuri si curbe.
Echipamentul (mobil de fatada) cu scara suspendata din metal usor

..... consta intr-o scara suspendata mobila si in sine. Latimea

scarii este de 724 sau 840 mm, lungimea totala max. 25 m, functie
de cladire. Sarcina maxima este de 200 kg (2 oameni si echipa
mentul). Exista alternative precum pasarele ..... Si balcoane de
curatare ..... .

Suprafata urnbnla esle suprafata

Ipotetlca a curatarll

Curatarea ferestrelor alaturate

III

Tipul cladl_ri!

"11"~4

BlroU
Blrauri publice
MagaZine
MagaZine (pe stc. prlnclpale)

II

_Brat in
consola
de
aluminiu

l Grilaj
.:.:-:.:.:.:.:.:.
.....

I I
I I
I I

Pasa're;a de intretinere

!
I

Baleon de curatare

Spilale
Scali
HOle.luri (first class)
Fabnci (de preclzle)
I Fabnci (grele)
I Case parttculare
*

Ferestre extenoare

FereSlre de mansarda

la
la
\a
la
la
la
la
la
la
la
la

la flecare 12 lunl
31unl
61unl

tJcare 3 luni"
2 saplaminl
ex!. saptaminal
Int. la fiecare 2 sapl.
ext. saptamina!
int. saptaminai
ftecare 3 lunl
fiecare 3 - 4 lunl
lIecare 2 saptaminl
fJecare 4 saptaminl
flecare 2 lunl

31unl
61unl
121unl
3 \uni
3lun,
61uni

la flecare 4 - 6 sapt.

Ferestrele de la parter trebule cura,late mai des

(2)

Intervale de tlmp pentru curatarea ferestrelar

60

55

50

45

Pasarele de lucru

188

Sistem Gardemann

FERESTRE
DIN 4109

:.:.:.:.:.:.:.:.:.:-:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:

t-

CD inFereas\r~
acela$i plan cu

din aluminiu cu canaturi

corc8veaua

t-

Fereaslr~ din aluminiu cu prof;lu,; se

parate d.p,d.v. termic pina la 37 dB

I" I

illl

II

Deciziile referitoare la aldituirea, materialul ferestrei sau la tratarea

suprafelei acesteia sint determinate de optiunile tehnice 51 formale
din care rezulta cerin\ele referitoare la elementul constructiv.
Cerin\ele principale sin!: dimensiunile, forma, impariirea, tipul de
deschidere, materialul ramei si tratarea suprafelei. Pentru garanla
rea impermeabilitatii la ploaie incidenta direct pe 0 perioadi'! mai
lunga de exploalare o,mare importanta 0 au execulia falturilor, pre
cum 5i pozilia 5i dispun ere a izolaliei. Echipamente precum cutiile de
obloane, balustradele 5i ventiJaliile trebuie sa fie in acord cu fonoi
zoJatia ferestrei ...... @) - @. Cerinle tehnice: impermeabilitate la
ploaie incidenla direct, nivelul de permeabilitate a roslurilor, venti
lare, termoizolare, fonoizolare, protectia fa\i'! de incendii, siguran\a
generala, geam anti-efractie.

.I
E ._

~;;;

ij~

g,

~;g

;=
Str. n:woen~ala
Str. rez.oden~ala
(2 benzl)

< 35
25 - 35
11- 25

~~j~~

~ 8.~ ~ ~

~~:~~:B

c3g~~~

Fereastra. dubla. din aluminiu

lermoizolat~ pin a la 47 dB

~~

10 -

50 I

"0
~

0c:

g>

'O~

'"

E '"

'" x

~~

:2g

.~~
Z",

ZN

"'u

~&

...
~
al'"co

'!!

"0

13

5!

'"

~m'a5
0"0 a.

'gSg
o

u-

a: ~.~
,_

III

36-100

50 -

51

pin~

la 55

25(30)

II

56

pin~

la 60

30(35)

III

61

pin~

la 65

35(40)

IV

66 pin~ la 70

40(45)

> 70

45(50)

50

25(301

200 II

III

IV

$ose" regional:'l 101- 300

In tocalrlate I)
'01
- 300
(2benzl1.
36 -100
Sir. rezloon(lal;l
11- 35
coloclOare
f 10

co
(J,)<'='

'0 ::::

II

>100
26 - 35
11 - 25
~ '0

"0

0
E
a

I)

<10

flO
Sir. rez.oOOntlal~
prlncipala
(2 benzr)

CD
~ 5

II

200 - '000 III

IV

\'lOOm!).

Strazl
principale
in ora$,

Zone

'0'
- 300

36 - 100

>

III

1000 - 3000 IV

industnala

IV

101-300

SlT~i

35

prrnclpale CtJ

4 pina Ja 6

ben;ri.

Blelele de

f 100

3000 - 5000 V

auloslrad:t 51

auloSlra.zi

1)

:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:-:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:-:.:.:.:.:.

:::. :.'::::::::.':::.':::..: ....:. :::::::::.'::::::.'::.

Fefeastr:J in alca.tuire din lemn
5; aluminiu pin~ la 40 dB

FereaS\ra glisanta. din aluminiu

termoizolal~ pin~ la 35 dB

in alara locahl~tl\or ~i penlru sl~lile slluate in

zone irrduslrrale SI cornerciala esle va:abll

nivelul de zgomOllmed1al superror.

2lValorile in paranleze sinl yalabile pen

tru perelii exteriori $i sint valabilo si
pentru ferestrele care reprezjnl~ mai
mull de 60% din suprafala perclclLii
exterior.

Cit de mull zgomot este?

Alegerea ranaizoialiei adecvale

-Clasa de
Val. de
lonoizolare fonoizolare Indicalii orientative releritoare la caracteristici eonslruellve
in dB
ale ferestrelor si instalatiilor de venfl!are

:..:.:,:-:.:-:.:::.:.:.:.::-:.::.:-:.:-:.:-:.::.:.::.::-:.:.:-:.:.:-:.:-:.:.::.::.:.
rj\ Fereaslr~ din malerial plastic cu ram~

t- \.!..}

finlsara cu aluminiu pinala 42 dB

50

Fereastra.casela. cu coreevole inlund;lto Snp:lr.110 si ilOI;l!ic

speeial."l. spatlu inlermediar loarlo mart] Si geJrll din
sticl~ groas~,

.::: : ..,'

t-

: ..: ::::..:,':: :: : :::

Fere;isir~dljtii~

.. ..:
,','

din'alctiiuiie' 'din

matenal plaslic cu pasib;l~ pro!eclie

JntermedJara contra soarelul plna la
45 dB

45 - 49

Fereaslracaseta cu izoJaUe speciala-, sp,l!iu inlermedl,H

mare Si geam din sticla groas."l; fcrcastr<'! cu geam dublu cu
rame separate, izolat18 speCi<1ln, dlS1Jnttl inlre loi POSln
tOo mm 5i geam din sticli\ graas~ -.

40 - 44

Fereastra.-case!a. cu izolatie suplimenlartl si geam cu

densitate medle; fereaslra cu geam dublu eu Izola!IC speeialj"
dislant" inlre foi peste 60 mm $i geam dm sLc\.1 grotlS~.

35 39

Fereastra-caseta far~ izo(a~ie supllmcnta:;j Si cu gC3ln de

densilale medie: lereastra- cu geam dublu eu izo!alr8 SlJp!l
mentara, dlslanla normala intre loi Si geam din Slid'!. grO<15<'J.;
geam izolant in alcatuire grea muHistral: gflam 12 mm. llx
Sau in canal uri izola!e.

30 - 34

Fereastra eu geam dubJu eu izolalie sup'lmenl<1r~ Si geanl de

densitate medie; geam izolant gros; IIX sau in eanatun izolale;
geam,6 mm, fix sau in canaturi izolale

25 29

Fereastra. eu geam dublu eu izolatie suplimcntar,"'l Si gC<1m

de densitale medie: geam izofant subiire in ferostre L,'ua
izolatie suplimentara..

20-24

Ferestre neizoJate cu geam simplu s;).u lzo!.mt

Dlmensiuni exterioare ale eercevelei inlundale pentru fereslre glisanle -

Clasele de fonOilalare a ferestrelor (exlras din directivelo VOl nr.2719)

187

I'

i 1000 1 i 1125

I'

1250

2000

!!

U~I

2500

DIN 4172,18100,18111
Dimensiunile golurilor de usi --> CD sint dimensiuni orientative conI,
DIN 4172, Daea in eazuri exeeplionale sint neeesare alte dimensi
uni, atunei aeestea trebuie sa fie modulate la 125 mm, Toeurile din
aIel pot fi utilizate am pe stinga, cit si pe dreapta, --> @

o
o

Desemnarea unui gal de 875 mm latime si 2,000 mm inaltime (in di

mensiuni-etalon): gal perete DIN 18100 - 875 x 2,000,
~

Golun de usa
DIN 18100

DimenSlunr generale
foale ("drmenslunr

1'1

i!

Pentru d,mens'u,,',e marcale cu a ,,'ra in DIN 18 101 sinl dale masu" e'acle penlru 10CU" sr 10' de
usa Numarul esle ega\ cu numarul rmdulUI in lab 1 al DIN 18 ',01.

OOlunle pentru aces-Ie OlmenSIUnl prelerale sinl de regula pentru us' cu dOUCl canatuII

III

G)

Golun in perete DIN 4172 -

875

1875

625

2000

7501

2000

875

2000

L'mlla a aenumlrli
de .usa

O,men,,"" pre'erare in chenarele ingrosare

1860!

834

IB47

841

1858

19B5!

584

1972

591

1983

735

1985

709

1972

716

860

i,

1985

834

1972

'i

841

959

2110

709

!,

2000

985

2125

735

875

2125

1125

2125

1985

2110

834

985

2110

959

1110

2110

I 1084

860

I,

IOimens. foii de usa

:Dimensiunea-etalon de
construclie

Lallmea usil

........

1972

966

1983

"

716

2108

2097

841

2108

2097

966

'

2108

2097

1091

Dimenslune
Dimensiune
fait toe
nominaJa a
golulu;
Latlme x inalhme
Latime x inaltlme

Dimenslune
Iibera de trecere
a tocului
L3.tlme x inattlme

875x 1875
625x2000
"
750x2000 "
875x2000"
1000x2000
"
750x2125
875x2125
1000x2125
1125x2125

885x1880
635x2005
760x2005
885x2005
1010x2005
760x2130
885x2130
1010x2130
1135x2130

811x1843
561x1968
686x1968
811x1968
936x 1968"
686x2093
811x2093
936 x2093"
1061 x 2093 2 '

'_9

841x1858
591x1983
716x 1983
841x1983
966x 1983
716x2108
841x2108
966x2108
1091x2108

2108

Dlmens. ext. a
faii de usa
lOIN 18101)
Latlme x inailim

~"""~
610x1985
735x1985
860x1985
985x1985
735x2110
860x2110
985x2110
1110x2110

I
'I

1, Aceste dimensiunl sint dlmensiunl standard (in camert)

::" Numal aceste dimenslunl Slnt adecvate pt. persoanele in scaun cu rotile (DIN 18025).

inaltlmea uSli

Dimensiunl tocuri de aiel -

CD

+ @

.....

ttt:}:::::::::?? ' 5,

JDimensiunea
libera a golului

:}}}}}}}}

~:}~:~~~::::::::::::::::::::::

'

Dimensiun e
a golulUI

.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:
:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.

:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::: i

\:, \,\,:(,\[, [,: :, :,~\, \,:\, ~,: ,:~,I\ .\ ,(

! IDimensiunea

faltului

I Dimens. foii de usa

, Dimensiunea-elalon de
, constructie

Usa eu toe 'lntundat

I,

:::":::":::::":::':"::::":::::,::::,:::"::::"::::":::::,:::"::::":::::,:::"::::"::::":::::.::::,:::'.::::":::

7T7''''''-~~'I ~:~:ttt::ttt?tt:

i' !Dimenstunea faltului

~ 16~~~~.

-:

foii de ustl
IOimensiunea-etalon de
eonstruetie

'Dimensiuneaetalon de
Iconstructie

::::::::::::::::::;::.

I ,~~~-,--,-"":",,,,

I Dimensiunea faltului
,ltocuJui
! Dimens. foii de usa

! 10cului

"~,, ~""""""'i""""''i''

La.timea liber' de treeere

I ":-"':'''--'-:7''-.,.

1983

1983

2097

'

Falsi toeuri de usa falluite DIN 1810',

Dimensiune
etalon de
constructie
(DIN 18.100)
L3tlme x lnaltlrn

750

-~

1000

610

I
i

+0

860

5 i

Inalllme
Ilbera a 10
culUl de fall
devlere
admlsa

Dlmensluni nommalel Ui.tlme

foale
!Ibera a 10

culUl de lall
devlere
devlere adm\sa
admlsa
,
1
ta\~

lip")

Usa eu toe infundat

'"

Dimensiunea
::::::::::::::::: \.

hbera

::::::::, I

agolulUl

:::::::::::::::::::: I

Iibera a golului

-'iii
l:"",~o
~

:::::::::::::::::::: i

,';,MI' ~:~:;~. II',: ","_~e_at. , :~,e~_:,:~bera t

I

--.J

-0..
1

:Oimensiunea faltului
I,tocutui
Dimens. foil de usa

Usa cu
toe lat

190

IOimensiunea-etalon de
constructie

"~

'I' Oimensiunea faltului

,_tocului
I Dimens. foii de usa
'Oimensiunea-etalon de
Usa cu toc construetie

eontinuu

Ii IDimensiunea
: 1~~e~:.uf~7tUlui tocului
Dimens.-etalon de
construe tie

Tocuri cu profil de colt

I!

IOimens. faltului tocului

I I Dimens.foii de usa
lOimens.-etalon de
eonstrue'ie

Toe care imbraca peretele

<,\, "
,Oimensiunea

I1foii de u~a

iDimens. faltului toeului

!Oimens.-etalon de
construe tie

Toe

:.
J=..

r\""
.f
"
"

~10. j.=:J
D JlJ
.j. . .I(:. ~
.: \
JA ~, ",.J~~::~::

:::

--

...

...

in general sens gresit de deschidere

.:::.
....... ::'..

G)

:.i 8

t::J

45"

,:x::::::::"

ro .

::.::::.........
....g ~

t::;::;;;'::::::

uSi montate gresit

W \

~ ~',N ~~~

~\"98
c:::::

"f!I...

0 ,

,.:.;.;.;.;.:.;.:-:.;.;.:.;.;.;.;

in general senS coree I de deschidera

o
\.V

Doua uSI montate corecl

Dlspunerea a dou~ usi C;\f8 bal in

acelasi coil in aceeasl inc.c1pore

Distanla minima pin a la perele cu

corp de ind\\zire
Br03ScA pe dreapla

y~

l\

Basculala stinga

;.

dreapta

Broasca. pe dreapla

usa cu 2 canaturi cu braasca pe dreapta

Jill

~
Balamale po
s\inga

Basculata pe dreapta

Canat stinga

Broasc:l pe
slinga

~J.-_.~

f-i\

Usa batanta cu un canat Si cu 2 ca

naturi,

eventual

cu

treeere

..

..

d. . . . I~Ik. .

-L-

cu 4 canaturi

Balanced Door americana

A/

@ u~a cu 3 canaluri

glisanr~

cu inlrare in pereta

==i'

p;:%

Canatde'recere

Cu pivot central, cu !recoro pe

dreapta

in interiorul unei c!a.diri, u~ire lrobuI8

pozitionate judicios,

c~ci

in cal contrar

ele pal ingreuna buna exploatare a

spatiului ~i pot micsora supra/etele ulile

~CD-

Sa disting tipurile de uSi: cu deschidere

Canal CU broasca.

Usa.

Cu 2canaturr

pe

dreapta

usa glisanla in fata peretelu;

u~a

u~a. pivolanl<'t cu un singur canal. pivOI

descentrat

--~,~

l~'t

Salamale po

Canal dreapta

[:::1

'ldJ ;.. .;

r=

' ..J/' =
USa glisanta cu patru canaturi dintTe care

ca.lre interior, cu deschidera in

cu deschidere c~tre exterior.
cu deschidere in hoI. in mod curent
usile se deschid catre inc~pere Caracterizarea usdor lunetie do pozi\io
si funcliune. directie de deschidere. tiP
de deschidere. toe. alc~luire a foli. lip
de miscare Sl doschidere.
Usi interioare:
USi de camer~. usi de acces in
loculnl~. uSi de sUbsol. usi de baie. dB
WC si pentru incttperi aneX8.
inc~pere,

<ill

. . . . . . .tyE .

dou~

balante

usa glisanla cu canal batant

Usi exterioare: UsA de intrare in cas~,

poarta a casei si a cuqii. usi de balcon si
de lerasa.

necesil~ un efort mi
Baianced Door nlm pentru deschidere. este adecvat~ ca
USA de treeers in holuri. windfang.uri etc.
Lallmea usii se stabileste funclie de uti
liz are Si de inc~perea po care a doser
.. vesta. L~timca libcrj minimtl a unci uSi
esle de 55 em
1(~tIrTlea

cu un singur canat.
eca 80
de camerA
USI anexe. baie. we
cca 70
uSi de acces in locuinla
eca 90
pin:l 1<1115
uSi de intrars in cast!

em
cm
cm

Penlru clj,dirile de locuin(e

bera de u~~ este:

Usile bat in incapere

~c=:=

U$i

Retrase in mod favorabil

U!~i

usi cu 2 c.1naluri,
usi de camera
usi de intrare in cas.1

em

cca 170 Col

140
225 cm

intil!tmea Ilbera a uSllor interioare:

eel pulin
185 em
normala
195
200 em
Nu esle permis ca uslle gl,sanle Si cele
lurnanle s~ aiba. func\ie de u$i de eva
cuare resp. de iesire. dooarece ale blo
cheaza circulatia in c~z de urgen\tt.

189

~ .I ~.~;f./-"
'1'~O<:~j~1

~,\
2.25

2.50

~G~-~(\/

I 190

I' O~

2.00

300

2.12 5 . 20m:'

3.37

2.25
2.37 5

poana slandard

~
.::

::

........

~I!II

a) Poarta pllanta
culisanta

2.75 - 3.00

225

2.00

2,31'
2.50

500

3.00

I
8,00

Pentru garaje si alte asemenea

pot Ii folosite porti culisante - 0),
porti pliante culisante cu arc sau
contragreutate. Pot avea foaie
intr-un singur strat. in doua stra
turi, inchise si partial vitrate, com
plet vitrate. Din lemn, material
plastic, aluminiu, tabla zincata din
otel. Dimensiunile maxime de tre
cere 4.82 x 1.96 m. Marimea ma
xima a canatului cca 10m 2 . Dis
ponibile Si pentru goluri in arc.
Actionare cu motor Si teleco
manda. Poarta plianta culisanta
vertical-> 0, poarta sectionala
0, poarta culisanta vertical tele
scopica -> , poarta rulanta ->
din aluminiu. Sint disponibile
porti de mari dimensiuni intr-un sin
gur strat sau in mai multe straturi
pentru c1adiri industriale, de trans
porturi sau ateliere. Latimea max.
este de 18 m. iar inaltimea max. de
6 m. Ele sint actionabile prin comu
tator cu maneta, bariere de lumina,
telecomenzi cu inductie sau fara fir
(electrice sau pneumatice), praguri
de contact.

II

Ii,

5.00

PORTI

=f

........................

........................

.......................

~
b) Poarta culisanta cu mecanlsm de contrabalansare
cu arc, fara sine de p\afon

c) Poarta culisanta cu
cantragreutate

2.25

J~

... ~

III

Poarta culisanta vertical telescopica

..
ik
~

...J A '

~Vj;
.

/"

II

.:.:::::...

";

~,//

A x B rna) 8.00 x 6.00

(2)

Poarta cu coborire

===:1 2 0

~./

'-1.20-240,

===1::,~/ /c:=J
c:::::::J

-1.80 - 3.60

- - 2 4 0 - 4.S0---~

c:::::::J 3

~."..-/--'~

~ //

c:=J

- 6.00---

~--3.00

Poarta plianta -

Porti pllante -

k\16-3~li:
' r i l l 'I!
. -______ I ,T i,!

", -,J!rY
~I;'OO<Z:(
/

'--180 - 3.60' _.:

~./,

[<

~JI ~

c:::::::J

===:13.0

Poarta glisanta. poarta gllsanta din

ateI T 30 - T 90
T30: 5.00x4.00: T90: 8.50x3.50

:-" 12.00~

".

12.00 i " 3,50

I

Usile de circulatie carosabMi cu

action are rapida, usile batante din
PVC -> @ intr-un singur strat din
PVC translucid trebuie sa fie rezi
stente la abraziune si la impact.
Sint disponibile si cortine din lisii ->
@. De asemenea si uSi rezisten
te la foc T30 - T90. cu un canat
sau doua canaturi -> @. Usa gli~
santa rezistenta la foc -> @.
Partitionarile glisante, culisante
vertical sau culisante rezistente la
loc trebuie sa functioneze indepen
dent de reteaua electrica. in caz de
incendiu trebuie sa se inchida au
tomat (Fischer-Riegel).

Poarta sectlonala cullsanta lateral

Cu un singur canat

-A---S-

DO
DO

Forme constructIVe posibile -

Contragreutate CU
invelis

l~

75
1.75

75 1.675

75

I 2.00

18

~~

I
I

J
Il'

192

I .
~l

Usa batanta din caucluc

j -

;~~5

60
675

2,00

1.675

~7050

~~~5

'.00
100

2.00
2125

35-40-6.00

1.00 i 2.00
1 00 . 2.125
1 :25 . 2.00
1.25 . 2.125
1,50 I 2.00
1.50 2.125
1,75 : 2.00
175 . 2. '25
2.50 ' 2.50

Cu doua canaturi
1 50
1 75
200
2.25

Ultime fisH 12 + 19 ~ 38

Cortina din fisli

2.00

::::::::1

2 canaturi

2.125

Usi rezistenle la foe T 30 - T90

Poarta glisanta rezistenta

la foe T30 - T90

c:;::

~ttmlnl'50

210

~ normal

2,40

~ m a x 2.20

max.

2.60

normal

CD

us~ lurnanl~ cu dou~ canaluri

~mln')"80
~

normal

2,40

max,

2,60

o~

Cu palru canaluri. pozilie

s'rins~

Cu Irei canatUfi

Usa

.:

sau gritaj:

normal 2,40

",

Cu palru canaturi

~m,n'1"60

...

glisanlA

max. 2.60

~
Pachelul de canalur; dalla

parte

Us~ lurnanl~
de evacuaTe

Jr.

Pre$ de contact

L = :i 1,20

US; gllsan!s aulomats

----~-M~

u~~ culisant3. ver1(cal -

Cu bral pendulanl

Placaj

U!$i1e turnante ~ CD - @
sint disponibile iljustubile, :lCc:1
sta insemnind ca in caz de cir
culatie intensa, mai ales vara,
canaturile sint rabatate pe mij
lac $i persoanele pot intra $i ie$i
in acelasi timp.

U!$i automate, aC\ionale de: ra

dar, pres cu contacte eleclrice ~
(j) - pardoseala de contact
pneumatica, Barierele de lumina
unidireG\ionale sau cu reflexie,
usile gllsante aulomate sint adec
vate pentru montarea pe caile de
evacuare in magazine, cladiri ad
ministrative, supermilgazine, 6
canaturi $1 pina \a B m la\ime,
U$ile cu perdea de aer ~ @ se
inchid seara cu a usa culisanli1
vertical ~

\1~~
,'j
~ ~
~ ~~~~/

~[]

Grupul de canaluri este tras la a

parte atunci c1nd se circula numai
intr-o singura direc\ie (Ia inchide
cu iesiri supl,menlars rea magazinelor). ~ CD -

8 00
CU 6 canaturl

U$I

~mln')'.60

-----lIi
~

inchiderea incaperilor poate ti

efecluala cu u$i plianle spre ex
lremilati ~ @ sau cu u$i-armo
nica ghidate pe mijloc ~ (jJ)
pentru inchiderea de gal uri mai
largi, Miscarea de basculare
este combinata cu mi$carea de
glisare.
U$ile-armonica pot fi din placaj,
piele artificiala sau material textil
~@

@
exlremil,jti

us~ plianl~ cu

ghidaj spre

rf1\

uS~ plian\~ cu ghidaj pe mijloc

Us~acordeon

~ (us~-armanic~1

din pl~ci de lemn

respectiv material flexlbU

r
B:

f ,,,

....... ::: ....

,
,

:;5,40

u~~ telsscapic~

uS~ lelescopic~

"';~~\~Clala
16-60

..-

r""
,,:"

,"taarcere la call

cu

80

'transversal::'

""~

;:: 7,0

-------

ili'q6~
,0

~aarl~ glisanl~ articulal~

U!$ile telescopice pot Ii al<'llura

te ~ sau intrtl una in ce8lall;'l
~ @, pol avea ghidajul in par
tea de sus $1 se pot in\08rce la
col\uri ~ @ sau pot fi folosite
ca inchidari flexibile ~ @
Cortine de parti\ionare care
pot Ii desfasurale de sus ~
sau pot fi mobile pe orizontaltl
ghidate de sus -. @ fac posi
bila partition area Spaliilor largi.

Inlrado5ul __ 5~
plafonulul Secllune

/ ':"'r

lculul

llL

r1""
o

U~ile telescopice au mai multe

canaluri legate intre ele prin re
borduri verticale. Usile telescopi
ce cu ac1ionare exlerna au un sin
gur strat ~ @, cele cu aClionare
interna, doua straturi ~ @

PsrSlsrulau

Corlin~

ds parti\ionare conlorm DIN

10032T4

USi g)lsanle floxibile

191

I Supraveghere
;de contact

II

ISuprav~here In supra!al;> Supraveghere Incaperi i Supraveghere

i.

''',m",O''l ,","'

Contact de deschidere!

ii,

IDulie cu
\ultrasunete

IOulie cu
IIrecven1e inalte:

..... (;QIlI "'brat"

Contact de inchidere I --+-eviliaci U lfaaerf oe I'

i'"

lin clmp deschlSI

j
I SChimb:Jtor

I de cimp

capacitor

I Banera
lultrasunete

-(

..

"J

: +"""",,,....,

ISupraveghere I

de sectoare

lEt

IT))))

II ..... ,un..."- oj',~ suo,~,eQ~efe

I~Geamr.(l/)ec\ I~alarm:
f

Contact magnetic

I
I

IBariera. frecv.
linalte

'De

;(~~~a;:a~:;~~~~nl! ~ Plag~" alarma I~ C~ICJJ~

de supraL'e_'e..:.J

,........L

l--

~0

...._._._. ---

~_---.-J

-------~

~EB

i Ins'alaHe de cuplare rapida

Alimentare de l a ,

Alarma acuslica:

. I
t i
14-.1 ~~:n~I~::n a-I,
i

el,eclnca

:G:(] ~11~~r~nica

Publlcul
__

III

G)

.'

(Jl

cugaz

_ _I
!

~a sonor

Girofar
Blit
Far alarma

i.

~TWG
_

mJ ~~i~~ae~:~~

DISpozlllv de
apelare

nicajGoama
de alarma.;
Apara\ care

i 'f@telefomca

~!6_o_._.T_n~_~~_f~n_, _ _'

_ institutiiJpersoane

~--------zumztue;

lumina de
alarma

care acorda alular-

LL ~ ~ ,J~_~.
'
~
RUde~
t....::....t ~~ ~._ . ~-----! L~~

: - Vecinii

Firma de

Portarul

alJI I

Sisieme de alarma antl-efraclle - conflguratle Sl mod oe func!lonare

Sistemede urgenta pI. ascensor

Sisteme achve la distanta "
.

_~ '-'_~"e,

S,slem de slguranta a bununlor

....>

Echipamentele mecanice de siguranta sint masuri constructive

care opun rezistenta mecanlca intrusului Si a caror depasire nu este
posibila dedt cu forta Si deci cu urme evidente care ramin.
Un criteriu esential este gradul de rezistenta. Punctele esentiale pen
tru aplicarea unor astlel de masuri sint pentru locuinle usile de intra
reo ferestrele si accesele in subsol, in magazine vitrinele. intrarile. fe
restrele si luminatoarele. gardurile. Sigurante mecanice sin\. printre
altele. grilajele dm otel fixe sau rulante in fata golurilor. inclusiv ace
lor de ventilare. obloanele de Slguranta. incuietorile de siguranta,
locasurile cu lanturi si puturile de lumina. in cazul geamurilor, ran
forsarile din sirma sau fir din otel au un efect anti-efractie. Foile acri
lice sau din policarbonati confera 0 protectie sporita.

Sistem de alarma anti-efractie si antHaf

Sistem de alarma pt. incendii

Prin tehnologii de siguranta se inteleg masurile ce trebuie luate in

vederea apararii corpului. vietii si bunurilor in fala unui pericol in
fractional. in general, toate componentele unei cladiri. chiar Si cele
din beton si beton arm at. pot fi penetrate. Sint esentiale cerinlele de
siguranta. Acestea sint stabilite in urma unei analize de siguranta a
punctelor slabe. cu estimarea costurilor si beneficillor. Poillia cola
boreaza si ofera consultanta in privinta alegerii echipamentelor de
siguranta si de supraveghere.

[Qj inchidere operata

Alarma optica

:--~

@]Electro-mecanica
~--------.j
broasca dec\ansare
I

IOispozt;v

:~~egistrarel,

LlJ

10F

'i......,..., s

!.

',.,

generat~

--.

~-....j

I~

'-.

an~I~r;;:~ie ~

I;mentare cu curent electric

I.

0 coo a 0 .
Stguranla electrica pentru
: ~
clmpdeschls
Centrala
i
~

lRetea Ahmentare la retea I

! "220v

.....J

...J.

Semnalizator etraetie

-"l

~ Semnahzator atac

.I

SIGURANTA CLAolRILOR ~I A TERENURILOR

DIN 57100, 57800, 57804 ~ lIJ

."

~"'>

.//j

.. :~
. . . . ;:;.:.;.;.;.,.

~-.v'-

.. ~....-.-~

.... :..

fl.,..

Sistemele electrice de supraveghere semnaleaza automat

incercare de efractie sau patrunderea in spatiul supravegheat Un

.,
. -I
'.
.
d'
- I
cntenu
esentlal
I constltUJe penoada e tlmp scursa Intre a armare
si interventia echipei de paza avertizate

,!~~i~~:~;:~!;~;;::i:m,Wllii) i~~;~;~~~~;~~~~~~:;;~:~~;::~:~~~;~;~,~~;:~~~~
~"',''~I'

Sistem de supraveghere a lerenulu;

S,steme de

Sisteme ae slguranta

,.Q.,.

D
Lj=:!

c..::::.J
-;::-~;:::-

(O~

"'~-~"'=::::J~"

c~ntrol.1

accesu

0 0 0

Siguranla In afara easel pe aomenlu pnvat

Siguranta in lncaperi in domenlullndustnal Sl comunrlar

194

UI

fel de tentativa in cel mai scurt timp.

Din acest motiv. siguranta optima poate fj obtinuta numai prin sigu
rante mecanice si instalatii de alarma anti-efractie instalate judicios.
Masuri de supraveghere: supravegherea exteriorului. a incaperilor.
a unor obiecte individuale. capcane de siguranta. apel de urgenta.

Sistemele de alarma in caz de incendiu sint alarme de semnala

re a pericolelor care servesc persoanelor sa apeleze direct pom
pierii in caz de pericol de incendiu si/sau care recunosc sl semna
leaza incendiile in scurt timp de la declansare. Instalatiile de alarm
in caz de incendiu servesc protectiei persoanelor si bunurilor.

2. Sistemele de supraveghere in aer liber servesc supravegherii

terenurilor aflate in jurul cladirilor. Ele servesc protejarii unui
obiect prin masuri aplicate imprejurul acestuia. respectiv in
spatiul liber inconJurator, de regula pina la limita terenului inclu
siv. Ele constau din masuri mecanice/constructive. din masurl de
detectare electronica si/sau din masur! organizatorice/personale.
Scopul: delimitare juridica. intlmidare. impiedicare. tergiversare.
avertizare timpurie. detectarea de persoane. vehicule. paza.
identificare, incercari de sabotaj. spionaj. Masuri constructive:
garduri. santuri. ziduri. bariere. port'. controale de acces, ilumi
nare. Masuri electrtce: centru de control. detectoare, senzori. vi
deo/TV, sistem de control al accesului. apelare automata caIre
postul superior - PO/TEMEX/TWG/FUNK. Masuri organizatorice:
personal. observatie, paza. siguranta, trupe de intervenlie. per
sonal tehnic. dini de paza. plan de actiune de urgenta.

SISTEME DE iNCHIDERE
DIN 16252

incuielorile cilindrice conler~ cea mai mare sigumnl~, deoaroco osto

aproapo imposibil ca ele s~ lie descuidto cu unel\e, InGuielo"rca COIl

cepula de LINUS YALE se detaseaza net de to ate celelalte sisterne

de inchidere.

Se disting incuietori ciiindrice cu profil, cilindrice ovale, circulare,

duble si semicilindrice......

CD

Cilindrii au extensii care la nevoie ies la unul sau la amindoua cape

tele cu cite 5mm, pentru a se polrivi grosimii usii. Cea mai mare si

guranla 0 confera cilindrul DOM IX. ~ Datorita variatiei de latime,

sistemul IX este loarte adecvat chiar si pentru sisteme de inchidere

extrem de sofisticate si complicate. 0 data cu proiectarea si coman

darea unui sistem de inchidere este elaborat un plan de inchidere cu

un certificat de siguran\a corespunzator. Numai dupa emiterea aces

tui document se livreaza cheile de schimb.

Sislem cu inchidere centralizala

"

Cheie
Q princlpala

Rampa garoi

Sistem cu inchidere centralizata

Gradlna

in cadrul unui sistem de inchidere centralizata, cheia usii de acces

in locuin\a incuie \oate usile comune sau chiar usile comune de ac

ces, care pot Ii deschise de catre toti locatarii, de ex. usile din curle,

subsol sau usa de la intrare. Adecvat pentru locuinte multifamilidle

sau ansambluri de locuinle ..... CD

Blrou

Sistem cu cheie principala

In cadrul sistemului cu cheie principala, 0 chele supraordon"ta des

chide toti cilindrii sistemului. Adecvat pentru case unifamiliale, scoli,

restaurante. ~

SiSlem de inchidere cu chele principala

"

Sislem cu cheie cenlralfl

Sistemul cu cheie centra/a cumuleaza mai mult sisteme cu inch ide

re centralizata. Adecvat pentru locwn\e colective ..... G) Fiecare 10

calar isi incuie cu cheia propria locuinta. Pe linga aceasta mal exista

o cheie principal a, care deschide loale usile comune.

Sislem general cu cheie principalfl
Sislemul general cu cheie principala consta din mai multe sisteme
cu cheie principalEI. Cheia generala principala ofera unei persoane
accesul in toate incaperile. Esle posibila depanajarea zonelor dupa
o cheie principala si 0 cheie de grup. Fiecare cilindru are si 0 inch i
dere proprie :;;i poate fi deschis, in afara de cheia supraordonala,
doar de propria sa cheie.
Domenii de folosire: labrici, intreprinderi comerciale, aeroporturi. ho
teluri ..... (1)

Sislem de inchldere comblOa\ cu cheie cen\rala $1 principala

iL

lJ
,

Chela prine/pala gonerolO

~ Cheia principal:'
~ de grup 2

Chela princlpala de grup 1

~J

Punctele slabe care trebuie luate in considerare la proiectarea

cladirii .....
Dul<lpuri ponlru Acta. celulo do bllie. culii pO~I:lrf!. U~I do Inlr:lro, USI do
eV<lcuare, g<lTdorobe, incuiolori do l<"Ili, inc<,pa/l IrlgorlllCo, usi do
mobilier. us! eu tocuri tubulare. uSi rulante, usi de dulJpun, blrQUfl.
incuielon gllsanlo, cabine de vestiar

rorichl,'~\l

Casa ascensorului, tabloul ascensorului, camere electrice, u$i de aeces;

garaje, porti cu)jsante de garaje, pOrli ev ,za-brele, usi de central:t termic:'l

F03rte
pe ricllt3te

usi de 5ubsol, conducte de alimenlare ev petrol, tablouri de dI5{rlbut'

Usi de acees in birouri, lereslre de mansarde. rereSlre baseulale 1"ler,,1 $'
irlferior, camere ev calculatoare, US' de mlrJre. gnlaJe. USI de c~se. lrape.
fereslre de demisol, luminatoare. tablovri cu comL'taloare, usi de acccs in
locuinte

Exlrorn de
pOflChlJIO

Checklist

::i'"
1
T

8)

Sistem de inchid ere general cu cheie principal a

Cilindru:

prow. semi, rolund

Olmensiuni in mrn

193

SCARI
DIN 18065

Suprafetele inc1mate mlcsoreaza

lungimea pasulul: inclinalie placuta
1:10 -1:8

Lunglmea pasului uman pe 0

supratata orizontala

frv~":-;':':':"""":':;':':

~~..

::::::::::.<~(

,.

~.J

f'7\

/dlrec'iei

.::.:'

Pint! la 5 trepte se poate renunta la mina

curenUt $1 la balustrad3:

Maxim 1B Ireple

Seara normal 17/29: pod est dupa

max 18 trepte

Sear.a fara mina eUfenta

Cind eapnoril 51 grinzile sint dlspusi

pe dlreetla rampei, se economiseste
spatiu 51 schlmbEU! eostlsiloare

Se vor evita girlie1urile Sl u5ile eu ehe

peng: eombinatla de mal sus este in

seh1mb avantajoasa SI nepeneuloasa

~.

:: ::::::::::::

::.

Rampe!e, asezate core~1 una deasu

pra celellatte economlsesc spatiul

\V

/e

- x_ /1 .
I~

'::::::::.

Scara Slml\ara celor mobile

cu balustrada

20

/.::::

Treaptilia
schimbarea

II~

~:f;

Scar. Op uWaje

.' . ,~! .. 8

Inclinatle normala
avanta/oasa
17/29. Lungimea pasului "" 2 etr.+ 1
Ir = aprox. 62,5

Precizarile din ordinele de con

structie cu privire la prolectarea
scarilor sint diferite. DIN 18065
reglementeaza cerintele dimen
sionale referitoare la scari.
La c1adiri pentru locuinte cu eel
mult 2 apartamente, latimea utila
este min. 0.80 m. 17/28 inaltimea
contratreptei / latimea treptei.
Exista searl. care din punct de ve
dere al legislatiei in conslructil nu
sint necesare, 0.5021/21 $i scari,
care din punct de vedere al legis
latiei in constructii sint necesare,
1,00 17/28. Scarile din cladirile de
locuinta inalte vor avea 1.25 m
latime. Latimea scarilor cladirilor
publice se calculeaza si in functie
de timpul de evacuare dorit ~ pag.
505 sladion. Lunglmea de circu
latie a scarilor ~ 3 treple pina la ~
18 trepte ~ . Lungimea podes
lului esle multiplullungimii pasului
+ 1 adincime de treapta (de ex. la
treple de 17/29 = 1 x 63 + 29 = 92
em sau 2 x 63 + 29 = 1,55 m). U$ile
care se deschid spre casa scarilor
nu trebuie sa afecteze Iatimea de
circulatie. inclinatii mici. comode,
penlru scari de gradini elc. se oblin
prin inlercalarea podestelor la fie
care 3 Ireple. Pe scarile din lealre
sau in aer liber se pasesle mal
incet. ceea ce inseamna ca pol fi
mai putin lnclinale. Scarile penlru
intrari secundare sau scarile de
evacuare trebUie sa facilileze co
borlrea rap ida.
I Scara ClJ 0 famp,3 I
I cu trel rampe 5i I

! Scara cu
:doua rampe

scara de cladlre
jncllnatle
Inaltlmea i inc\\nalle
nivelulul I redusa lbuna) I redusa (buna)

>-_ _',,8::.:7-=5_ _--<

12:.
" 100

.,; 35-40 cm

!Nr
:inatt
'Nr
iinalt.
I treple 'trepte 'lrepte :trepte

r.--~c
;2250
12500
12625

:.:

:::::. ::

..

:. ::.':::::::::::::: ::... :::... :

....

in cazul scanlor eliCOldale, f1.i\ in eazul seanlor drepte,

dlstanta intre linla de Cfrcu- ~ distanta intre lima de eir
eulatie si balustrada tre
lalle SI vangul exterior tre
buie sa fie de 55 cm
bUle sa lie de 35 - 40 em

:. :::.

......: ..::..::::::

..

: : ::

: 2750
:

:::

;
1

Scan pe care pot clrcula

una pe linga alta doua
persoane

3000

3Latimepentru3
persoane

14

1-

: 16
18
1

-----
15
115

,173.0
' 166.6
175.0

,166.6 '17

i 176.4

'3

' 178.5
1171.8

inaltlmea nivelulul si inclina\la

scarii

26
La11me uilia de clrculatle -mire

suprafata perelelul SI muchla

mlerloara. mina curenta masurala

80 em

80 cm

oQ
I

1,0

:l~tre mlmu'enl"

DimenSlunr mlnime ale scardor

196

m:l~

In cladlrl p;ntru loeumle eu ma'

:: de doua elaJ complete Sl scarl regie-I
menlale de leglslal13 ',r, construcl11

_,

Sc<'lnle trebUie sa. alba mina curenta f1XB. La 0

lallme a scam mal mare ae 4 m. trebUie sa ex Isle
o mina curenla mtermedlara in cazul, lreplelor ell
cOldale mina curen\a este pe par1ea exlenoar;J,

22

in clad\ri pentru locUinle eu

pina la doua etaJe complete

. Scanle in IOCUInle unllarnl0

:: Ie in Inlef',oruiloculn\el. s~;rl
spre mansard a Sl plVnlle

::~
~j

5Gcm

sjnl~ecesare4

Nu
.: oodv leglslal1v'

Masurarea I8llmll utile - pag. 197

14+---f-L-Y

~:I-_~ersoane
'"',me ;ea~ Ca:,:t,e la pes~\
:

0 - 0

10+----+'---'--"-'1----+---1
o
10
46
30
20

Latlmea lreplel IcmJ-----o

Cosum energetic la urcat scari, adultl

SIGURANTA CLADIRILOR ~ A TERENURILOR

J.

P- JUlf illNl ~

l<ll

~ ~

+...

h","--..+--,,+---:..---1c-.~'-+il=--~-2+-..- -..+::--;i;C=-t"'---t-a,,-+-=;;;"'-+=..=-r-~!!~r-~'i!!::-l

Elemenlele constructive $i
echipamenlele co trebuie asigurale

~~ g~ ~~i ~~ H~~~,~~~E

8.g H 8~~ 8~ H&;eh<38~

HM
h ~,'l~HBU~ Ij.~
~.Hd'B 8a~;;:&

.18

~U-~-i-de~~-tra-r-~-u-~-ic-a-tr-e-e.-~-r-~-r~~~.~~.~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

.U_~_i

rn_9
d_e_a_cc_9_'_in_19_
-

j,

U$l gllsanf9-lnlerlor lll

Per1i culisante de garaje

U,I vllrntA. uSI "npo

U$I glisanl8 vilrale - eXlerior
-_._----~

-FereSlre de

m<1nsmd~

~-

pl8n~ee

grele

plan~ee

U$oare

PnrdoseU Inlorlor

--~----

:= ~~~~~~ti

'l

~
1---

ins'alori,

(!)

~
-1-----1-----1-- - - ,

~"

~"
~"

de.,.

wu lral<1le pi.

.'"
.'"

adecvalft

.I~rme lteb.H ~'fV numcn cu ~ IfMatl.

nu trICW\UII& pe ~ lantrcn.a'Ie cu slIT1\.\. lan'WlaM
1n principal ca d1'POZlflv de Inchlde'.
daeA elllstA di,poz,t'v de comutar. rapo<U pe ee.astj us.II
) nlunel elod lreW ~lQIJrala dOar US" de oiKCft, 'l"'fIZI de M~'" l..tvo.a", C1J AWf'\l
e~ cu fol de eflpcan. de .'O~JrAnIA

lnndecvnltli

I) UJl t1JJC1'1'11l1 cu conl-el mjiQnOll( pnnlrll mQf1IArall " . ".,dMGIIU,

'1 IllI '8 Ulllil. 111("010 WlOI pollia I1llrlfte.A cu tnt".., "'!urIC' child pO.'''G A Ittonl" ell nlll\li lltuno dod C8f\lltuli" alnt in,lahillt ..au alund elOO a. plO

rerislen\A spol1tA,

I)
)j

due: vlDt'ltltl In aptopl.'.

I) ISIA lurntnaroar. cu alarm.8 Incorpo,.8l.1

II It se line coni de Ijmt~r"8 Impu5e de Qfeutat'a geamuU.

,a~ In cazul unel amtf1ajAri valoroas.. ~ ca,e CQtltlne valott se rec::omandA ~P01~ de S9Jan\l indrt'due
III 0 DfOlecllf:1 re:otNIndal~ 0 consr,tuie al.:lrme'e de clrnp eu capacr\Of
111 !5i/sau inclu5 In dtsp:tZlIlV\J1 de !upra~~ It lnc~

Supra ....egherea de

contact~,i a suprafe\elot -

UJ

3. Sislemeledesigurantilabu
nurilor, denumite $i sisteme

anti~urt pentru maga~ne, sint

sisteme electronice $i servesc

protec\iei impotriva lurtului $i a

indepMarii nepermise a bunu

rilor dintr-un spatiu sau do
meniu controlat; aceasta in tim
pul orelor obi$nuite de lucru.

4. Sistemele electronice de

control al accesulul sint dispozl

tive care. in conjunclie cu un

element mecanic, permit acce

sui de ex. intr-o cladire,

incApere, zona numai pe baza

unui control de identitate .

Aceasta se lace dup~ veri fica

rea electronica a identit~\ii per
soanei, respectiv dup~ controlul
autoriza\iei pe loc.

'I dllor1le

Alarma
antielraclie:

- - - ' - - -----or

.~.

---- --

Dulapuri, carcase de aparale 11l

-- -

~
--~

Seifuri blindate'll

Canale. pulurl de venlilare.

----.-,

--~--+----+---i-"

.'
- ---" t----+---j-
~

~
~
------ --- - - - - - - - -

- s(;u plun

- - --- - - ---

Scara de pod - retraetabila

Oblade lndi....lduale'"

---1--+---+-- f - -

Vitrine.....itraje fixe de mad

dimensluni

Peretl ,l

-- --

Perell din blocuri de sticla.

Perell $1

~
~

FereSlre - cu canol uri

Luminaloare

~_

_.--,'n'I--.-t--.--t---t----t---t---

USI do cnmere"')

DIN 57100, 57800, 57804'-'

Simboluri -... pag. 25

utilizarea adecva:a. a alarmelof anhe1raC1'e

Crileril de comparare

Din punct de vedere tehnic este

posibila combinarea unui con
trol de acces cu un dispozitiv de
inreglstrare.
5. Sistemele active la distanta,
constau in transmiterealschim
bul de date intre doi utilizatori
prin intermediul rete lei teleloni
ce publice a PO$tei Federale
Germane.
TEMEXlDATEXlBTX servesc la
supravegherea de la dlstan\~, la
m~surarea, dirijarea, diagnosti
carea, punerea in ordine, inter
pelarea la distan\~, controlul de
stare al inlorma\iilor, datelor,
starilor de la un obiect la altul.

"-larmA eu Intrams,il
Caradensllcite de

suprs\leghere ISvOOle81'\

InreglSltarea miscarii

Domenlul de supraveghere

Mont.la po plalon 90 - 110m' Iuncle do cIopoz"'" JO - 50 m' " ' - do """""'" 150 - 200 m' k.- do ~ 60 - IlOm'

pe unilale--valori-elalon

Raza de sctiune

pin~

Monlala pe perete cea

la 9 m

40 m2

p i nala14m

camef9 pin' \a 12 m

Jc-------:--:---:--+-~--------+----~----t-----~___,_---_i~~I'pl"jll~~SUprElV9Qhef88 Intregll InC<\pe,1

(p851e 80 '" din Inc~pere

onrantatA

+-

+-

__

$lI1l!~,lllllL)_~

nu.-,te oarantaf~

-II---_

f~~~,e totalA ,>tu Pilrtl<\l. -

capc.ane dfI sqlfanU

Tenl~rtl'u'" f~~~O-,"C.__._ -f-po-,m-'-~-__ ~-_-"d-"-'O-"'-'-_-,,-__-_-_-- po<-,-m-~~A_~-,-",,-,.'-I ---~~~~~~Ia

OflfflnlnlA

- de la IncApen mtCi la cele marl - cae la IncApor\ rna la CefIe nw\ - ~ V'9. mIr1
- COfldoare
- !5~avvgh8'e pattl.31A
- $(4)faY99hefe pat1JalA

lJtlll1are IfpteA

t-

8"5t& glYlV1l1lila

.1~lroO~ :-"50 "C

pmmlsA ... ~_

-'-'''"'--'_,o_'_O_C_ _ t''_0.c.porm15A

So IXII tlfln mlll multe olarmo

In aooo<l,i lncflpeu~1

lnlluenle ellorot"te de

Inctlpoflalalurale sau do !!lInli

Pf',m.,.,__
neptJt!'Tll"l.<'
co proc.;tut1o

l:'If~

"

- de \l1nc./lpel1 mid 1.\ ~ man

- ~aveghent IOlall S8U

~=ane de slgutnntA

~~~~a

_ _ _ _ _ _ _ _ _ _+-~~~_rIl~lltlllt!!!'A~~1

~"'-..... --~------~ ~~~ - --~--l)lI"'II"~

.~ __ .

W""ol5-t'

fJfH~'IlA_ . __ ..

fl9PO fnll sl

------------ - - - - - tv prt"CJtV1oe

tAlA probleme

---,,--- - - - -

-------

problome

cir,;ul\l\v adH1C1Ull~ __
Poslblte ClJuZ8 I'll'"

nlarmelor 'nlse

- 19omolfl puiornlCfI In
dornenlul r,ocvflnlolor
ullrasul'I8le
- aor IncAIlll In vecm:lIalea
dlspoZIII\,'\Jlul

- lQOnlClle pulOfr!lC1t in

c:1omenJuf r,ecventelOt
uttTasunete
- aet Incalll1
- tUfbtJt.ontfl ale ftt't'\Ivt

- pt.""'"

- turbulnnlo putomlO'l tiki ItOfl.IIut

ffl3L.W.'
- porotl in51at1!It
- <:lbte taJ8 se ~ de el
- oblOC1e cnre se mi,ctl, de ell
arlrn.'\Ie tnIO
- inlluentw btu-anl. in
"rum:t!emld
v9etnalalea drspozrtrv\.rI'ui
(sens1bl11ale creso..rt.\)

Supravegherea ineaperilor - eele mai Importanle eriterii de comparare

-~'l(Wo-8,nle!()fPl'lf\
- S.U'500 dfl c .."lldUlA cu

re"ectarea In ~ o metclhce
SChlmMn brusle de
IOmpefAlu,ft. de e . lAmp!
,.. ler.-,lr6'4e
incnndascenle, radt810nre
e40ctrlCft, toe doschls In
- P'!""
- Qbooc1o care &e ""$CA.. de ell Ul181 de aettune
R""'"'"," mI(I
- k'ttUf'l8 dltec1At. pul9fTl1cA
t.i vAllalA a IuminM -.supra
- "~le ~ tMQnfll'ot

-fa.ze'le~I&B.l.apeolet-

"",labo'

OISPOIIII\,'\Jlul

- obIeOe care 5& m;,ca,

de e. annnale mici

6. Sisteme de supraveghere,
de observare, de dirijare, de
control, de inregistrare a eveni
mentelor, prin intermediul unei
cam ere video $i al unui monitor
manual $i/sau automat in interi
orul ~i in exteriorul obiectivelor,
pe timp de zl sl de noapte, 365
de zile pe an.
7. Sistem de urgen\~ pI. ascen
sor, utilizat pentru ascensoare
de persoane. de marfA, de bu
nuri. Sistemele de urgen\~ pen
tru ascensoare servesc la sigu
ran\a utilizatorilor ascensorului
$i sint concepute in primul rind
pentru eliberarea persoanelor
allate inauntrul acestuia.
Persoanele blocate inauntru au
telefonica directii cu 0
central~ al carei rol este sa lie
mereu pregatitii pentru 0 even
tualii salvare/evacuare.
leg~tur~

195

II

~
'

'J

'j ::'"
"

:.

Q)

~':::"'"

3':::::::'" 5-:::::::: S:::-"":

'::,':::::::,'::::\:

',','::.',':. : : : . '::.'::.':::i .:::::..:.':}"

':::,'::::,'::::"'::.t"

:',

.-:

'.:

SCARI
Profile de trepte, Pentru a evita
la contratreptele verticale. pete
Ie urlte de la crema pentru pan
tofi, - CD se prefera profilele
oblice. care, In plus, maresc
latimea treptei, Daca latimea
treptei (I) este mai mica de 260
mm, atunci treapta trebuie sa
prezinte 0 suprapunere ~ 30
mm. La felln cazul scarilor fara
eontratreapta. Omul are nevoie
de eel mai mult spa\iu la nivelul
Plexiglas
mlinii eurente, iar la nivelu'l pi
ciorului are nevoie de mult mal
putin. Aeolo. la\imea de eireu

latie poate fi mai lngusta, In fa

voarea oehiului searii. Aeeasta

dispunere deealata a vangului $i

a mlinii eurente permite prinde
rea balustradelor de yang mai
avantajos d.p.d.v, static - mlna
eurenta pentru ochiul scarli de
12 em, cu mina curenta depla
sata spre interior. - @,
Mlna curenta pentru copii -
Mina curenta
(Inaltime 75 em). Parapete, lojl,
pe odlhna scarii mansarde. galeril, balcoane, tre.

:.:

mai bine

Profile de trepte

Profile din lemn

ProW metalie

Profil din mase

plastice

_'2

_8

'I'
:: 1==
I

~16

f--

: f

;;

12

12

,
,

~
II~

Fara ochiul scarii

Mina curenta copii

Mina curenta si detalii yang

II

buie lmprejmuite (la diferenta de

lnaltime de peste 1 m, obligatoriu):
la lnaltime de cadere
< 12 m InaIt, = 0,90 m

la lnaltime de eadere
> 12 m lnalt, = 1,10m
la lnallime de cadere
< 12 m lnalt, = 1,00 m

: : ': .
Z

lnaltlml de balustrada si mina curenta

IOeSChldere pianseul

Pod

[77?]-_-_-_-:_-_-_-~ ;r~T

~t:,
\. ~

le:/

1.30 x 70
1,40 x 70
1,40x75

/~

219

:~I!t

.:

la\lme Ireapla

/~

Vanguri Iscara economica

, 2 3i4 56 7 89 01t 213

\90

se va masura (allemanl) pe axa

ealeaturii (a+b) -@ a pieiorului

1-70---!

15,8

'.:.:::.':::.mt:.::..:::::::::.':::: '::.'::

::::::::::::::::::::::. ,.::

l.1.P I.~

14: 119 96 73

lesire spre terasa

eu seara de pod

1].2

18.5 em

/c;l

Daea nu este spatiu, atunel pentru

dIn alumimu sau lemn ----..

2.1.-21

0/

!~,!I

Nivel

f-i\ pod este suflcienta 0 scara pliabila

;t!

.::::::.:..:::.. .,.,.:. :,.,. .. .J~.::.~,~:..:.~~~.:

\!...J

(2)

Scara mobila spre pod. cu econom'8 de sp~tIU. din 1,2 sau 3 compon~nte Scara In foarfeca; pentru inaltlmea ineapem de la 2,00 la 3,80 m

pentru locuri de munca $i daca

oehiul searii are la\imea plna la
20cm,
Scarile de tip mobil au un unghi
de lnclinatie de 45-75. Daea
din motive funetionale se
dore$te 0 inelinatie asemanato
are cu cea a scarilor, de ex,
daea lungimea de cireulatie
data este prea seurta pentru 0
seara normala, se alege 0 seara
eu trepte deealate, 0 asa numita
seara seurla, Iingura sau samba
- @ + @, Numarul de eontra
trepte pentru seara seurla trebu
ie sa fie cit mai mie posibil,
lnaltimea eontratreptei sa fie
lnsa ,,; 20 em. Latimea treplei

1-62-1

1 ,~----"'1: TI! T
" I:
1 'fg"1
~ --. '_'! 1 .. ~ 1 1 r
T
162

iIJ,

1 58:

,drePI $1 sting.
1.~0 1,541 Gabarit
I Scara spre pardo

I1

Seara normala (Iatimea treptei

r-

prea mica)

82 -.J,

I
balansala JOS

'!~

GInn,T

WUlIJJ11

',--------~--_...:.....-----!

: Lungime toe
L=120:130;140cm

H12

1---1.30 ---1
rampa dreapta

198

Plan pentru a 51 b c" 20 cm

Seara de Interior pe spatiul eel mal

ingust posibil

'I

seala m3nme (em)

100x60 (70)
120x60 (70)
130x60(70+80)
140 x 60 (70 + 80)

r--86--j

f-85---j
balansala sus 1/~

oscarascurta,llngurasausambadln @
@
lemn; eu seetlune pnn axul medlu

inaltime incapere:

Ina!time toc:
H = 2."S-"c"'m'--

Scara pl<abila spre

pod~

-@

90"

'SCARI

I Sc~rl
2 Searl penllU subsol $\ pod. cmo nu due
la incaperi de $edere. precum $i scAri
care nu sint necesare d.p.d.v al 1~IS'

75"

laliei (suplimenlare), tabelul --

DIN 18065

(g).

Scala perceptiei sc<1rilor si c<1ilor

de acces esle larg<1: de la posi
bilil<1\i de modelare a celor mai
diverse scM penlru locuinte,
pin<1 la sc<1rl exlerioare gene
roase, pe care urcalul Sl co
boritul devin mers. Circulatia pe
searl neceslla de regula in me
die de 7 orl mal mull<1 energle,
dedI mersul normal in plan. in
cazul urcalului scarilor, "efortul
de a urea" esle percepul din
punct de vedere psiholgic ca
flind acceplabil, alunci dnd ung
hiul de inclinatie al scarilor esle
de 30 0 si cind rampa esle:

rindurile 2. 3 si 5
3 scan necesare d.p.d.v. allegisla\,ei in
constructii. care due 'pre i~peri de
sedere. pentru cladin de locuinl<'l eu nu
mai mull de 2 aparlamente. labelul -...
@.llndull
19"/26"
4 searl nece'are d pd,v, al 199is1atiei In

45' (21'/21')

Scad 'bee de
lipUi ce10r

mobile

conslrucfii, In aile clfldlri, 11100IUI

1: 6

CI)

lnclinatia pentru rampe. sc:lri,

@.rlnduI4

sc~ri mobIle

----_._-----~-----_._----_

Tip d. clMir.

Rind

--

LAtimea
Ullia de

Tip d. Scara

ClAd". d. loculn\.

Se:\rl e.He due spre

eu max. .2loeulnle 11

IncAperi de seder.

02'

I"

ma<
20

""n

------------- -80

Sea.ri spre subsol care nu

f--

due sore Inc<'Ioeri de sede1e

Scan spre pod car. nu due
sDle incaoen c!e sedere

J
4

100

al~gl~I~E"Str~jil.-

Toe,. c1adlrile

50

Sd.ri necesare d.p.d.v,

Aile cladiri

---
50

ScM ne-necesare dp.d v.

__ .------_.

InAI(lmea LA\,mea
Ireplei
Clr.

circulalre

80

.. ---_.

23 11

c rnaltlmea clr.

---21~

21

I laumea Ir.

215-1

21
19

26

~-

- -2\

allegislallelIn con,true1i!

~_.-

--

1) include $lloculnfe supltmentare din clAdiri cu nu mai mull de doua kxuinle

21 dar nu 0:: 14 em, :ll dar nu >37 em. siabilirea raportului de Inclina~e 01

411n cazul treptelor ale calor la\ime este sub 26 em, trebuie ca suprapunerea 5 sa. f'18 cet putin

aUt de mare, Incn sa rezulte 0 supralata de calcare talala de 26 em (I+s'

51 In eBzul treplelor ale caror IAlime 9SIe sub 24 em trebuie ca suprapunerea 5

he cef PUlln

8111 de mare, lncll sA rezulle 0 supratala de ealeare IOlola de 24 em (I .. I).

sa

Sc<'lrl penlru c1adirl

dimenslunllimila (dimensiunl finite In slare lini,ala) DIN' e 065 -

I
I

'0

I
I
: :

. -.. :'-t

r- -.

",3m'

4.6m'

fJm. rI,,~ ~L~ ~,m.

- @:

Fig

,
!.

0 - 0

,..---,

~-"'t

16 rontralrepteI7/29, 17.2/28. inallimea

nivelurui 2.75 m; lallmea de circulalie 1.0 m.

~ -~,

@-@

Scarils r;arA o<hhn:t. ~Coper"" in loate formels pradlC apro..lp6 aceea$l 5upra1ilti"l. dar pareursul de la iesirea do po scara In
ferioc1r<'. ~I p:'l$lrea p(J scma C<H~ duee in conlinu<lre rnai sus. poelle I. 5CW1i11 sl/nl'l~r pon balansaroa IrQPlolor -.
Din acesl moriv acestea din urma se proreta la conslructll cu mai mulle nlvelun.

@.

.,, - -,,,

,1

5E~~1':::J6.ml
,
".

,,

--

---~

56m,

...

"'. - '

,
I

62 m

rr"""'TT---r-TTT1"-- -,I

,,-----'

~--."

~--~

@-@

Sc3.ri CU odihna acopera suprafata se3rilor eu 0 rampa + supratal3 od'hnei

- 1 suprafata de lreapla. Scarile cu od,hna sint necesare penlru inaJIimi de

;Jr lalimea de circulatie a sc.ani.

nivel ;.. 2,75 m, lAtimea odihnei

,',2Q

',~

Scsra OJ 3 rampe: sinl seumpe. nea

decvale scopului. consuma spa~u

1,2Q

f;

J2.
29

Raportul se delermina cu lungi

mea pasului unui adull (cca 59
65 cm). Penlru slabilirea celui
mai favorabil raport cu consum
minim de energie, se aplica lor
mula:
2 c + I = 59 - 65 cm.
Penlru dimenslonarea Si mode
larea sc<1rilor, pe ling<1 conexiunl
Ie de mai SUS, de 0 deosebila im
portanta esle scopul supraordo
nal, functional Sl esletic, al sc<1ril.
Nu doar rezolvarea diferentel de
nivel esle importanla, ci Sl modul
in care se face aceasla.
in cazul scarilor libere cu circu
latie masiva, se prefer<1 trepte
joase de 16 x 30 cm. Scarlle
spre birouri, sau de evacuare,
Irebuie sa permila clrculatia ra
pida. Fiecare scara necesara
Irebuie sa se aHe intr-un spatiu
al scarilor conlinuu, ale carui po
sibilit<1ti de acces Si iesiri spre
eXlerior sinl astlel realizale,
incit sa poala Ii lolosila fara pe
ricol si ca scara de evacuare.
Latimea lesirii ~ dedI l<1timea
sc<1rii.
Din fiecare puncl al unei
inc<1peri $1 de la nivelul subsolu
lui, casa scarllor, eel putln 0
scar<1 necesar<1 orl 0 leslre Ire
buie sa pOala fi accesata la 0 di
stanla de .;; 35 m. Daca sinl ne
cesare mai mulle scari, se vor
dislribui astlel incit caile de eva
cuare sa fie cit mai scurte. in
casa scarilor Irebuie sa exisle
accese spre incaperile de la
subsol, podurile neulilizale, ale
Iiere, magazine, depozile ~I aile
asemenea, Irebuie prevazute
cu uSi cu inchidere aUlomala,
avind rezislenla la foc T30.

02,70

"'" In\rarea oblica si

treplele deformale

economisesc spaliu

t=i\

Arcuirea 1reptelor in

cazul casei searilor

tnguSla economises
10 l:\\imea odlhnei

20
@

Necesar mimm de

spa\iu penlru Irans.

portul mobilei

21 Penlru

11ansporlul

bt'ancardelor

@ In siluatla unei searl

ericoidllle

197

2.00

200

2.00

SCARI
:.:.:.:

~~r

:.:-~~~

'"" Ii

2.00

II
90

90

80

20
Scara balansata, latimea de circulatie
utrla 90 em: lalimea treptei 25.5 em

I I

80

Scara de tormiPotunda. in spirala,

lalimea de circulatie utila 80 em/
latimea treptei 24 em

80

I I

80

Scara in spirala de forma patrata

II

in cazul scarilor cu rampe dispu

se perpendicular ~i podest inter
mediar, acesta se va executa nu
in patrat, ci dreptunghiular sau
cotit. Numai asa se obtine un
parcurs armonios al balustra'dei
~ @. in caz contrar in zona de
fringere iau nastere inaltimi dife
rite ale balustradei. Forme spe
ciale de scari ~ CD - @
De la treapta la treapta, abate
rea dimensiunilor realizate nu
trebuie sa fie mal mare de 5 mm
~ @_ Scarile in spirala produc
efectul cel mai bun, atunci cind
duc spre galerii sau parapete ~
@ - @ _Constructia este pusa
in valoare in incaperi libere.

Scara adecvata ca aeces la incaperi ne

locuite. in facul searilor de tipul celor mo
bile. Scara pentru proiectarea intraTilar pe
spatii foart8 mici, cu intoarcere de 1800
Scara in spirala - tipuri de odihna de
scara. Accesul la odihna esle la lei
de tal ca $i latrmea scarii, 50' -72'

Cum se realizeaza podeste in forma

dreplunghrulara. Numa! astfel se
obtine un p"arcurs armonios al
balustradei

Scara in forma de S

Scara in unghi oblic

inceput de balustrada la muchia

frontala a primei trepte. Balustrada
par~.p.d.v. optic mai joasa decit in

Scara economlca in splrala,

cu trepte decalate

DIN 18065
Pe cit de generoase par scarile
in spirala, pe at1t nu ar trebui uti
Iizate acolo, unde decisiv este
arice cm la latimea treptei. A se
campara ~CD + 0
Scari in ni~e de 2 x 2 m.

La diametrul scarii in spirala mai

mare de 190 cm. se permite ca
aceasta sa fie singura scara de
legatura din interiorul locuintei,
avind 80 cm latime de circulatie
utila. -0 - CD

Ghena pentru instalalii

Scara cu colt uri mascate

1-

. _:...5. ~cnro~

4
@

-Q9l-\121

Scara in sprrala rezemata de perelr

:-~'t:7::::7F0:

~:itre
. 1:_~~: ..-A10mmala

Scara de forma octagonal a

/>

~
5 mm ,5 mm

5 mm 5 mm

lnallrmea
contratreplel

1.

Vedere

15mm

...... :.:.;.; .....

Od~hna

f--Latimea
trepter

-I

Plan

Tolerantele pozitiilor muchillor

frontale ale treptelor

inceput de balustrada intre prima $i

a doua treapta. Aeces lateral co
mod la scara

-(g)

Sca~in s~la in consola

Galerie

Galerie

Galerie

Scara in sprrala cu podest

200

50'

Scara in splrala cu podest cu acces

@ oblic

Scara in splrala, Iibera in incapere,

cu podes! prelungit

SCARI
RAMPE, SCARI ELICOIDALE

65 (170)
,-------,

. !:l

sea

SeclJune

CD

RampA

RampA cu treple

RampA cu scarA

Marglnea frontalt. a treplel

tangenttt 10 coloana cen

IralA large,te la\lme. Ireplel

inailime

conlralreplel

.r:r::=

........................................

@j'~~~;~i~~~i;~I~~@,,

Scara elicordalA - treple

..

Treple din lemn. aIel, pialrA

artilieial~ 51 nalural~

~
vc

Suprapunerea lreplel
de deBsupra

B.luslrada

......................

:::::::::::::::::,"J'r
: ..: :....::::......: ......: ..... : ..
Tabla din aIel
Material de etan$are

CD

Modelarea treplelor

TreapiA din lemn masiv

Tabla din o,el

PVC pe 5apA de Gimenl

I.B7S

..................; ..............,'

Deschidere pAlralA in planseu

::......:

Deschidere rotunda. in

Circula fa in sens invers nu esle DOslblla

Uhlizare in, (esp.ca

Utilizare derpantru

plan~eu

eire. in sens invers este

Oesch'dere

51blla

I hine circ"lohil
mobilier mic
mobila dezmembral
1M.
f;
'nen nm di

inca.
circulabil

poligonal~

Pieloni $i persoane in scaun cu

rotile. precum $i persoane cu c~
rucioare penlru copii ar trebui s~
aib~ posibilitatea sa ajunga ftlrtl
dificultate la niveluri superioare.
Rampe --+ CD, rampe cu trepte
--+ . rampe cu scari --+ G:i in
c1ina\ie --+ CD
Scarii elicoidalii, scarii in spiraltl
La casele pentru una sau doua
familii, incepind cu diametrul de

cca 210 cm al golului, se pot

realiza "scari necesare DIN

18065" prin legislatia in con

structil (Iatimea de circulatie

min. 80 cm), incepind cu 0260

cm pentru alte cladiri (I~\ime de

circulalie min. 1,00 m).

Scarile in spirala avind sub 80

em la\ime utiltl de circula\ie sint

permise numai in calitate de

"scari care nu sint necesare

d.p.d.v. juridic" , spre subsol, pod,

incaperi subordonate. Treptele
scarilor in spirala pot fi din tabla
antiderapanta, gratare, marmura,
lemn, piatra artificiala.
Trepte din tabla acoperite cu
mase plastice sau mocheta --+

~;ri ~~

elemente prefabricate,
din otel, aluminiu turnat, sau
lemn. Posibilitati de utilizare ca
scara de serviciu. scara de eva
cuare si scara de nivel --+ @.
Balustrade din otel. lemn si ple
xiglas --+ @. Scarile in spirala
economisesc spaliu si se vor
construi stabil, cu 0 coloana in
lungul axei medlane --+ -
Se poale renunta la axa medi
ana, ceea ce conduce la scari
elicoidale deschise, cu ochiul de
scara --+ @ - @.

eire in ens Inver!> ooslbl~ U~(

circ,,',hil cnmnrl

mobila poale Ii

p\.

,;n;

Irecvent~

inc~perj
subordonale
f-------

Subsol pod

f------

Bar incapere hobby

ff-

Oormiloare sauna.

Bazin inat laborator

Alelier

L.-

grMIn~

L.-

Galerie depo,it mic

Loc. duplex

Plan penlru

ellcold01~

L.

Cab. medicale magazme

Spatii pentru localuri
Scara de evacuare

L.

wScara necesara" in loc unilami/iala.

Searia
(dimensiune nominala)

0
0
N

LAtime de circulatie

<0

0
0

- :; -

-'" '"
N

<0

cD

'" '"

0
0

0
0

'"

<0

'"'"

(Xl

<'1

(Xl

"

<0

<0

"-

intra teava sDiralej - mina curenla

Sec(iune ver!lcalt't. scar{l

,--

boutique

Spalri p\. birouri depozite mari

inmm

'--

Spa!lu comerCral Transp. intern mar/un

Determinarea dimensiunilor minima penlru scAri in spiral a. dp

0
0

"-

'"~

<'1

(Xl

i::'

r:::

0
0

'"
N

"'

'"-

(Xl

0
0

"

OJ

'" (\j '"(\j

"
'"
""
'"
'"
r r:::
co a:~
0

I~

---0

0
0
N
N

0
0

(Xl

inceoind cu 10 em lalimea treptei

lie tipurile in lunctie de utihzare

199

II
.':

I .

Toale lereslrele necesare vor II de

min 0,90 x 1,20 (dimef\s hbera)

1.20

<

__ -; pulind Ii doschise camplel

=:---

Fereaslra glisanta, peate Ij

~comPlel deschls~

Gnmor!1 do

';,:.[,

sodoro

DIN 18799.24532. 14094

Dimens libere
0.90 x 1.20

Daci1 esle ;a.

8,0 esla
necesara 0
scari1 rotativa.

I
" 8.0

Teren
lIS';

G)

Ferestre de mansarda in
de cale de sail/are

cal de salvare

8,0

calil~te

"

LFI;'~~UJEi
....

SCARI DE EVACUARE
cAl DE SALVARE
Pozitia pe care se poJle puna
scara trebuie astrel situata, incit
in caz de pericol, oamenii sa
poata fi vaWli dinspre supra
felele circulabile publice. Sca
rile de salvare sint dispozitive
de pe 0 construc\ie, care in caz
de necesitate pot salva oameni

-0-8) .. @.
Treptele ancorate, numite si
scari, verticale, fixe, sint neces
are pentru ascensiunea pe aco
perii?, cosuri, silozuri, recipienti,
rezervoare, masini, utilaje etc.
La inal\imea c1adirii de 5 m sint
necesare scari verticale cu rea
zem pentru spate. Lungimea
unei curse nu trebuie sa depil
seasca 10 m. -~@ -@.
Diametrul co~ului do protec\ie
este de 0,70 m.

.. . .

Olmensiuni ---(~Y"

Balcon de evacuare/podesl

Cale de salvare cu podesl de coborire

Urcare relractabila

de coborire

3,0- 4,0
4,0- 5.0
5,0- 6.0
6.0- 7.0
7,0- B,O
B.O- 9.0
9.0-10,0

1.10

1.10

perele

Pe,echl

3
3
4
4
S
5
6

RS

f1S
RS
f1S
RS

E,ecuIJe decal.1A ~ (ig: +

19.0-20,0

Coborire cu trecere

(j)

Prelungrre coborire

r-".

-I.: .
.' 5.0

Podesl cu baluslrada

~'j~-l-II-!'I

1.10

pi~u'lla

HS

m .'
1.10

1.10

'. 10,0

10.0

10.0

> 4,0

elj

RS

/11 1
Podeil

" 2.20
~

Scara verticala. relraclabila

oscaraverticala.
@
decalata

!
U.O

3,00

020i-t--l0.7C

C0

--ro:o:rryJ ----------ns-J 8
Salturl de clle 1 m

Flx.,o do

Reazem
InAllime.
cladi,li m spa Ie
RS
de la'pinA I

@1;ocaraverticala@12scar"vert,calacupodeslde
lncorporati1
trar.sbord~He

Scar~ do eJ:vare

201

seARl RULANTE
PENTRU eLAOIRI AoApOSTINO MAGAZINE $I BIROURI

DIN EN 115

f -_ _S_tr_ap_u_n~ere p~_n$_eu_~~_o_--t

~ Strapungere
~ i Latimea treptei

t:' 23

90 6

6" .;.~~' j..,.~,s ,pardos"r

____- - - . . . J

2,09

I
2,34
'
i
~
Lungimea gropii L;oo A -.. 4,4~

." '"

r,"

--+-

&.'

"C

~I

MS pardos.

,E

Bulan de oprlre
in caz de pericol

I
I

'"
E

I'

===n,

Nivell

---'>

Buton de oprire
in caz de peri col

,
Ii

L:=-f.:'
lJ
Ii
II

30~30

=+32
I Slrapungerea

..

Schema
lundament

to- G)

Seara rulanta in seel,une longitudinalalSehema plan lundatil

Capacltalea de transport
Q",,- 3600

II

t- 0

Seara rulanla. latime 60 em:

Lungimea in plan ~

"

La inclinatie de 30 = 1,732 x inaltimea nivelului

La inclinalie de 35 = 1,428 x inallimea nivelului
Exemplu: inaltimea nivelului 4.50 m $i inclinatia 30
(inclinatia de 35 partial nu este permisa in strainatate)
Lungimea in plan: 1,732 x 4,5 = 7,794.
Impreuna cu suprafetele orizontale de intrare $i ie$ire rezulta 0 lun
gime de cca 9 m. Oeci pe scara rulanta pot sta simultan, una dupa
alta, cca 20 de persoane.
Viteza

Timpul de
transport
per persoana

La 0 latlme suflcienta pentru

1 persoana
2 persoane sint
sint transp
tranportate

0.5 mlsec
0,65 mlsee

- 18 sec

4.000
5.000

Date ale randamentulu, -

202

CD -

800

1000

605-620

805 - 820

1005 1020

1170-1220

1280

1320-1420 1570-1620
1480

1680

7000- 8000 8000-10000

pers

pers.

Scari rulante intr-o rampa In paralel

Latlme 80 em;

Persoane/h

600

Dlmenslunl 51 randament pentru scari rulanle

eu inc!lnal,e de 30' resp. 35 (27' 18')

UJt:!a:i:

CD

- 14 sec

Latimea scarii rulante

Randament 5000 - 6000

de transp.h
pers.

=~'l!~EJU!
I~I
:i:!!I.:

t-

Lat. trepte,

=~
~Jt~;IC

x Gp x v x f (persih)

unde
!

Gp=nr. pers. per treapfa (1:1.5: 2)

v(mrsl = vileza de transport

t= adinclmea Irep\el
f = 0,5 - 0.8 gradul de utdlzare al
scaril rulanle.

(j)

=t32

8.000
1.000

Montarea Si exploatarea se face in conformitate cu "Oirectivele pen

tru scari rulante $i cai rulante", document editat de Hauptverband
der gewerblichen Berufsgenossenschaften (Uniunea generala a
asociatiilor profesionale me$tesugaresti) Scarile rulante ~ CD -
sint destinate transportului neintrerupt de persoane (nu figureaza
ca scari din punctul de vedere al supravegherii in constructii).
Scarile rulante, de ex. din magazine, au un unghi de ascensiune de
30 sau 35. Scara de 35 este mai avantajoasa ca pret pentru ca
necesita suprafete mai mici in plan.
In cawl inaltimii mai mari de transport, din motive psihologice si de
securitate, se prefera scarile de 30 Randamentul de transport este
pentru ambele unghiuri de ascensiune aprox, acelasi.
In cazul amenajarilor de transport se va utiliza pe cit posibil un ung
hi de 27 - 28.
Unghiul se deduce din raportul de ascensiune 16/3 al unei scari comode.
Latimea treptelor se alege dupa un standard practicat in toata lu
mea, 60 cm (0 persoana), 80 cm (1-2 persoane) si 100 cm (2 per
soan e) ~ CD - . La latimea treptei de 100 cm, persoanele cu
greuta\i in miini au suficient spatiu de miscare.
La urcare $i coborire se va prevedea suficient spatiu pentru a$tep
tare, cu adincime 3 2,5 m.
In magazine, c1adiri administrative si pentru birouri, in hale de tirguri
$i aeroporturi, de regula viteza nu va depa$i 0,5 m/s.
In statiile de metrou si la amenajarile de transport publice se prefera

0,65 mis,
Repartizarea medie a transportului ascendent in magazine mari
este: scara fixa 2%, ascensoare pentru persoane 8%, scari rulante
90%. Aproximativ 3/4 din circulatia descendenta se face cu scarile
rulante. S-a constatat ca in prezent in medie exista 0 scara rulanta
la 1500 m2 suprafata de vinzare, dar ar trebui sa coboare la un op
tim de 500-700 m2 .
Sea rile rulante in construetii de eireulatie trebuie sa respecte
prevederile din .,Oirectivele pentru scari rulante" (Bostrab), Preten
tiile sint ridicate (functionare, constructie, siguranta), Unghiul de as
censiune este 29, 18 $i 30
Oimensiuni $i performante ~ CD -

cAl RULANTE
lL1

EN 115
Nlvel II

10;0 ~_-=- -=~~

Sec\lune

-=-J~

II
II

II
II

1------1

f=q

Event. se prevede cu scurgere pt. apa

I

Nlvetl

4.00-460----<

~650

f----<

t,-.

F F=3
u

Jllli- __ ~

Plan lundalie

Cale rulanta secliune longitudinata ~i planul fundaliei

t,-. Q)

Capacitate a orara de transport a caii

rulante se calculeaza cu formula
K 1 V' 3600
a=
0,25
pers./h

Simptu

in care: , = lalime de transport in m,

V = vileza de transport in mis, K =
factor de incarcare. Factorul de
incarcare variaza in lunctie de soli
citare intre 0,5 $i 0,9. Valoarea me
die este 0,7. Valoarea de 0,251a nu
mitor reprezinta suprafala de pa$ire
de 0,25 m2/pers:

Dublu

~ ~E.".".:.".";."."."
in loarlecQ

~.'
..
.

1 persoana cu carucior penlru cum

paraturi de 60 em la\ime (80 em)

:::,,::,:,1::,:,,:::,,,

Oispunerea ca.ilor rulante

t,-. (2)

-' -EEIll;I-'

Banda de transport din caucluc

t,-.

Plan-

Eincllna,l.

t,-.

Banda de transport din patele

~ ~_::_<_::::_::::_:"'-'-_-"18UI

84

=:::J==_J-__

__

Schema sectiune cale rulanta cu doua cai Lalura lensionata

Latura cu angrenal

.',

"',

:~~~~:~~

1-3:"69-1

t-

3.32

Soctiune de baza. a

3.32

1000

1220

1420

1620

1300

1500

1700

Dimensiun; -

CD - @

10

II"

12 .

S x 5.6713 + 15480

S x 5,1446 + 14100

S x 4.7046 12950

6400

5900

5450

H x 5.6713 + 3340

H x 5.1145 + 3150

inClinalie

Cale rutanla cu arc superior de trecere -

Cale rulanta
orizontala

cu banda
cu palete

La\ime ulila S

Lung. posibila

H x 4,7046 + 2990

CD
cu ching;1 trans
(b,:Jndtl dn cavC!l/C)

800 + 1000

750 + 950

1370 + 1570

1370 + 1570

Calo rulanl.1 cu
doua. tl'Jrtzi

2 x 800 + 2 , 1000
3700 + 4200

Constructie plana. inchnatie c 4'

12 -16 m

DisC intre incardHori

adecvat~

Dimensiuni

-10 m

in conformilJte cu ccrintele de st<lllc:'J.

225 m"? 300 m

40m/min

~i r~ndamenl

11 000 pflS 'h

pentru cale rulanta. orizonlala. - ...

(j) -

Caile rulante sint mijloace de transport pentru transportul orizontal sau

U$or inclinat al persoanelor. Avantaju\ cailor rulante consta in pericol mi
nor de accidentare la circula\ia cu carucioare pentru cop;i, scaune cu roo
lile pentru bolnavi, carucioare pentru cumparaturi, biciciete $i bilgaje
mario Pentru ca instalatia sa aiba randament de transport optim, lil pro
iectarea ei se va tine seam a de, $i se va determina foarte atent, traficul
preconizat. Randamentul de transport depinde deli'llimea Iibera. de vi
teza de circula\ie $i de factorul de incarcare.
5e poale atinge un randament de transport de 6000-12000 pers./h. i ncli
natia maxima a cailor rulante este 12 = 21 % . Viteza de transport nor
mala esle 0,5-0,6 m/s pe orizonlala. viteza pentru cal rulante cu incli
natie pina in 4, poate Ii mai mare, pina la 0,75 m/s. Ctli rulante de cca
30 m lungime se considera scurte. Cai rulante lungi pot fi renlizale cu
lungime pina la 250 m. Pentru a facilita accesul $i ie$irea in timp, se va
proiecta dupa caz, 0 succesiune de cai rulante mai scurte. Avantajul caii
rulante cu doua benzi consta in inloarcerea in plan orizontal, -+ - @ ,
spre deosebire de ... CD - . La inaltimi de constructie mici, de 180
mm, sint potrivite $i pentru integrarea in cladiri existente.
Valori pentru cotangenta inclinatiei caii rulante
Formula = ctg x B x inaltimea de transport

~~

100

800

Direclive Bostrab. EN 115

Secliune cale rulanta cu banda de transport din cauciuc Cu banda din palete

80

600

PENTRU SCARI RULANTE :;>I CAl RULANTE)

Randament de transport

2 persoane, la\ime 1 m

60

SAU BIROURI (IN CONFORMITATE CU OIRECnVElE

Executie

in opozitie

Tip

Lungimea unei sectiuni

transversal~ -. CD

CAl RULANTE PENTRU CLAOIRI CU MAGAZINE

Lat,me exterioara B
incrucl~at

Secliune

inclina\ie in
cIgB

10
5,6713

11 0
5,1446

12
4,7046

1.91 - - (

c~ii ruranla cu dou~ cai, cu inloarcere orizontala. -

de ex. inallime de 5 m, inclinatie de 12

Lungime medie = 4,7046 x 5 m = rotunjit 23.52 m.

203

ASCENSOARE

DIN 15306, 15309, EN 81-1+2,

NORMATIV ISO 4190,
DIRECTIVE ASCENS. 95/16/EG

~"
I,

...,

.,,',

La toate cladinle, ascensoarele ar

trebui plasale in principiu in centrul
Iluxului de circulatie. 5e va proiecla
cu atentie dispunerea tata de supra
letele de circulatie. Ascensoarele au
doua s'steme dilerite de aclionare
1. actionare cu roti motoare
(Ia ascensoare cu cablu) ~ G)
2 ascensoare hidraulice~@-@

I',,'

LJ

11

(1)

Aclionare ascensor

Sus 1:1

Sus lateral 1:1

""n,",LJ

"",'\1'
i. '/',1
,bd',!

Ascensorul cu cablu are in caz ideal

sistemul de actionare deasupra
putului. Greutatea propne, tara
lncarcatura, a cabinei ascensorului,
precum si jumatate din sarcina utila
sint echilibrate de catre contragreuta
te, La alegerea tipului de actionare
trebuie cintante avantaJele si deza
vantaJele.
Actlonarea sus lateral sau jos lateral
mai are suplimentar role de intoarce
re Sl ca urmare costuri suplimentare
in exploatare, Maslna si diriJarea pot
Ii plasate in pnncipiu intr-o camera
separata a utilajelor de actionare, sau
in cazul ascensoarelor lara camera
de transmisie, in put ~
in cazul ascensoarelor hidraulice
predomlna pistonul de pres,une ~
@-@. Utilajul ridicator poate fi pia
sat direct sau indirect. Plasarea ele
vatorului direct cu tub de protect1e
scufundat in pardoseala, nu mai este
de actualitate, din motive de protectia
apelor. in anumlte situ alii este reco
mandabila ulilizarea unui piston de
tragere ~@ B - D Pistonul de tra
gere echilibreaza prin constructia sa
o parle din greutatea cabinet, la care
se adauga 0 greutatea suplimentara
~ @ D intrucit motorul de pompare
funclloneaza numai cind sarcina este
transpOrlata in sus, iar la coborire se
deschlde ventilul: nu este necesara
energie Si consumul scade aproape
la jumatate.

Jos lateral 1:1

cu cablu. sus 2:1

r:-l[].,
'

, I,

1
,

:1

:1

",

I,

IIIII

".

I'

"

Ascensor hidraulic. actlonare drrecta. centrala. in 1

treapta

II -'0
i: ,"
!: "

!I

lu. telescopic

..,

'i.1
11

I:

i, '

I~

in 1

Indirect. laleral. 2:1

OS

: , S

--Orl
i!~li

"'rl

,I

I,

'~

Piston de preslune

PIston de tragere,

suspendat 2:1 -

suspendat 1:I

CD - @
o

<D
<D

ro

-80...,

6-1
~

~]~
~"
~:o~~

~%

L~

-90-'
'--1 ,10~
- lip 1,67 -

f-1,10~

- lip 1,60 Plan de baza ascensor

pag. 205 s' urm.

Piston de tragere indirect.

cu greutate suplimentara

Piston de tragere,
indIrect 2:1

I=L~O$
~

o::t _:

'

Direct. lateral.
treapla

Direct. central, simp

-80,
'-110-1
- lip 160 ...,

Cu pasaj

Pentru handicapati

ro

~80~

1-80-1
c....1.10-l

- lip 1,60

-- 80-110-

-1,10~

--'+-

lip 1,60 ...,

- lip 1,60 -

14

-80- 80
-1.10-1,10-'
lip 1,60 lip 160
12
12

Grupa de cite trel

Grupa de cite doua

2,00 +
2,20

:1

~c
:I!i
"

365-385

,f

/ . ''1
~I:',

===~===r-r-

3,65 - 385
I

1\1',/l~1IT:

3,55 - 3,65

!
1'1
"I"
'.'I
il
~'

inalt. de
transport

- 40 - 50

T~

~I: Ifl"i
,I,

Usa gllsanta telescoplca cu deschldere

unilaterala:

lalimea putului = 1,5 x lat,me I,bera de tre

cere (II, + 27 em = '" 1.60 m

inalt. de
transport

40 m

ii'l

MIT
;, 1,35

30 - 40

Usa gllsanta cu deschidere centrala:

la!imea pululul = 2 x latlme Jibera de

treeere Ill)

204

Ascensor cu camera pentru actronare

Ascensor tara camera de actionare

Ascensor fara camera de actlonare

$i spatiu redus de subzidlre

20 em

'"

1,80 m

Desehiderea usii si lal,mea pululu,

ASCENSOARE

f - - - c -----;

Ascensoare pt. persoane in clAdlrl pt. loculnle DIN 15306

"~

>

k,;,:,,;,."

JL:.:..:."

.:.&..:..&J

I
I

Circulatia pe verticala in c1adiri noi, cu mai multe niveluri, este pre

luata cu precadere de ascensoare. La proiectarea inslalaliilor pen
tru ascensoare, arhitectul se va consulta de regula cu un inginer de
specialitate. in cladiri mai mari, cu mai multe niveluri, este potrivita
concentrarea centrala a ascensoarelor, intr-un nod de circulatie.
Ascensoarele pentru marla vor Ii separate vizibil de cele pentru per
soane; totodata, la proiectarea lor se va tine seam a de laptul ca la
vir! de circulatie ar putea Ii incluse organic in circulatia persoanelor.
Pentru ascensoarele pentru persoane in cladirile de locuinte au lost
stabilite urmatoarele capacitati portante:

1-800--1
t--

1100 ----t

~ Ip1600 ~
I

~CD

Plan PUt de circulalie -

Spaliul de a~teptare din lala

ascensorului

R -------;

................ .

II
'I

~T

I,

11

[]
-_.

20

I~c
'I

Vl

I L _____
L ______

~ll

II

II

___-_

L~-

II

'I
I,
I,

__ . ~

L~T--1}---..J--L

.....................

Acces in acest spallu

Camera utilajelor de actionare

9ruP de ascensoare

Camera utilajelor de aClionare

N
MS pardos.

......: ....: ..........:.

[ill]
I

MS pardos.

pentru uzul persoanelor ~i cu bagaje.

pentru utilizare cu carucior penlru copii
~i scaune cu rotile .
1.000 kg (ascensor mare) inclusiv pentru transpor1ul targilor,
sicrielor, mobilei ~i scaunelor cu rotile
pentru handicapati. -+
Spatiile de a~teptare din lata accesului la put trebuie astfel realizate,
incH,
utilizatorii ascensorului, care intra ~i ies, sa nu se impiedice unul
pe celalalt mai mult decH este inevitabil, chiar daca au bagaje in
mina.
bagajele cele mai mari, care trebuie transpor1ate cu resp. ascen
sor (de ex. carucioare pentru copii, scaune cu rotile, targi pentru bol
navi, sicrie, mobila) sa poata Ii incarcate ~i descarcate lara a puna
in pericol persoane, cladirea ~i ascensorul ~i lara a alecta mai mull
dedt inevitabil cealalta circulatie.
400 kg (ascensor mic)
630 kg (ascensor mediu)

Spatiul de a~teptare din lata ascensorului unic

Adincimea utila minima intre peretele u~ii putului ~i peretele opus,

masurata in directia adincimii cabinei ascensorului, trebuie sa lie

egala cu adincimea cabinei ascensorului -+ .

Suprafata utila minima sa lie egala cu produsul intre adincimea ca

binei ascensorului ~i latimea putului .

Spatiul de a~teptare din lata ascensoarelor alaturate

Adincimea utila minima intre peretele u~ii putului ~i peretele opus,

masurata in directia adincimii cabinei ascensorului, trebuie sa lie

egala cu adincimea celei mai adinci cabine de ascensor.

\l
MS psrdos.

MS
pardo,.

.[S
[ill
- '"

CapaCllale portanta.

kg

Vileza nommala

..-;mJ 0.63 1,00 1,60 0,63 , .00 1,60 2.50 0,63 1,00 1,GO

la,lime minima put c

mm

4DO

1600. 1800

mm

AdinClme minima pUI d

630

1600

1000

2.50

CD
2fiOO

2100

-;

a.

Adincime minim:'

groap~

p mm

ln~ltime minima cap

mm

1400 1500 1700 1400 1500 1700 2000 1400 1500

170(1

;'000

3700 3800 4000 3700 3800 4000 5000 3700 3800 tOOo

~)OOO

put q

'"

latlme Iibera usa pu\ c:

mm

800

inall. lIbera usa put 5,

mm

2000

Suprafala minima a
mecanismului de aclionare

m'

10

10

12

14

lalimea mimma a

mm

2400

2400

2700

2700

3000

2700

2700

3000

Adincimea minima a
smm 3200
mecanismului de aClionare S

3200

3700

3700

3700

4208

4200

4200

in.~llimea minima. a
mm
mecanismului de aetionare h

2200

2000

2200

2600

2000

2200

2600

::0

0.

.L

-.
12

14

15

.~

Put~; camerA de actionare

Put ascensor hidraulic

""
~

@
15

Lal. libera. a cablnei a

l) ,

' :
0;

>'

Z'

::.

1 '.400 kg

1.0 rn',

1116)Hg
I,Om'1

'110001"
1.0 rn',

S 11.cIO.l.,oookg ',Om',

1I1Xl .. ,.1000 k9 1.0m'.

'"'Xl"l'OOO~ UIm'1

1::::f~.(!J

M@@
o 100 200

'0 1.630. h'OOO~ Ulm',

11 2.,000ltg
2.~m'.

133.,oooltO
2.5m'1

300

400

500

600

700

'"c
.g

1'00
950

1400

ina\llme hber~ a cabinei \<,

mm

2200

Lallme hbera.
acces cabina

mm

800

C2

inaltlme hbera
acces cabma 12

mm

Numarul permis de persoane

BOO

2000

mm

Adir.cimea ribera a cabmei b mm

~ 10 t=ttit:~.:.:.:.::

a
E:
0'

mecanismului de ac\ionare R

2100

2000
5

13

Locatarl la taate nlvelurlle

Cerinle lalA de randamentul de transport pentru clAdir; de locuinlA normale (FEM)

Dimensiuni constructive, dimensluni

cabin~ ascensor $i U$~ --- CD -

@.

205

ASCENSOARE

1400

Ascensoare pt. persoane, preferential pt. birouri, banci,

hotel uri etc. ascensoare pt. paturi DIN 15309
Cladirea Si destinatia acesteia determina tipul de baza al ascensoa
reler ce trebuie prevazute. Ele servesc transportului pe verticala al
persoanelor Si bolnavllor. Ascensoarele sint instalatii mecanice de
folosinta indelungata (durata de viata cca 25 - 40 ani). Din acest
motiv trebuie astfel proiectate, incit sa faca fata Si peste 10 ani ce
rintelor crescinde. Modificarea instalatiilor proiectate gresit sau cu
prea mare economie este fie scumpa, fie imposibila, La proiectare
se va verifica exact situatia circulatiei, in casa scarii principala se

vor forma grupe de ascensoare.

Analiza circulatiei: forme si definitii

Timpul de rotatie: valoare calculata indica timpul de care are nevoie

ascensorul pentru rotatie pe parcursul tipului de circulatie specificat.

Valoare medie de asteptare este timpul intre momentul chemarii si

al sosirii cabinei,

Valoare medie
Asteptare (s) = timp de rotatie (s)

C,
~ f----1300

G)

Sectiune put ascensor

R

ItX

i::t---------t;--

Ascensor pentru patun

~::

I:

(I

~- ~ ~ :j ~

p:'I::

, I::
I

"1
1

i""

r::j

' ~
f----~-O_--------i

L:.~/
/

- - -

Go:~t.~.:.~~~:~'

~:l

.fl'
.: i

II"

Acces la camera de
actionare din aceasta zona

Nr, de ascensoare/grup

Camera utilaJelor de action are

I
....

..

::::: :

.;

\Ir f4\

II

..

Hl.
I~~;~!{I"
',"''''''''''
~ ~on~ -F '
~.

__

~'.~~ml;1

.:1

Camera utilajelor de actionare -

--

800 kg

1000 kg

1:::'
[:1

....~

1100

'r---

":'

1250 kg!
I

~:m
1600 kg

~': ~~~"

1m] Ifl
~-

lh.:::::::::::::::::::::.lr

l3QQj

Alterna;;va

Vr

M300'

U:~

Privire de ansambJL!. asu~

ascensoareJor- \) - .

10

"
C.
Q;

v----

~}---{2.

,j,

"g
m's

L ":

a
100
200
300
400
500
Locatari in taate nivelurile complete

1,IV,'~
600

700

800

206

.~

1000 (1250',

2.5

2300

2300 (2600i

Inalllmf:' usa put

Supr mm a camere'

lnalt cabmel de ascenso' k

Lallme usa c30ma
Inaltlme usa caoma
Numar perm IS de persoane

2500

1700
4200

280n

1401

5200

5400

1100

1100

2100

2100

25

12800

3200

3200

4900
2800

4900
2400

1350
1400
2200
800
2000
10

2800

4400

20

2200

2.5

1900

18

3700

6.

1600

0631' 0 16
2600
2600

5500
2800

2800

1500

1400

2300

2100

1950
1750
2300
1100
2100

13116',

::'1

, 10e

Ascensoare penlru persoane. de prefennta pentru alte cli3.dirl decrl cele de locu
tnte (blrouri. banct. hotelurll. asce~oareJ.: permit accesul cu scaune pe rotlle;
dimensJunl constructive In mm
,J.-I- l.)
--'0

Capacitate portanta

kg

Vrteza nomlnala

160(1

AdinCime minima out

AdinClme minima
groapa put
Inailime minima
cap put

Lalrme Cabln3 ascenso'

Ad'ncrme CaDlna ascenso r D
(nalllme cablna ascenso'
Lall:"ne usa cabma
Inaltrme usa cabm2

2500

2000

063 :'0 I '6 12,5

240~

0,63

4000 5000

80C
2000
15

La-lime usa pUl

6.

1.0 1.6 2.5

2400126001

3800

IM!ltlme minima
cap put

Numar permlS oe persoane

Cermte fata de randamentul de lranspm1 pentru cladln de locurnte conlortabile,

cu SI fara etale pentru bilour; (FEM)

1900

1401 1500 1700 2800 1401

AdinClme minima
groapa put

6,

800
063 1 0

Adinclme minima put

Latlme usa put

jnaltlme usa put
Supr mrn. a camerel
mecanismulUl de actlonare rr 2
Lallme min. a camerel
mecanlsmulUI de actlonare r
AdinClme mIn. a camere,
mecanismulul de acllo~are s
Inaltlmea min a camere,
mecanismulul ae actlonafe h

::: :::::::'\2::::::: :::.

15

CapaCllate portanla
Vlleza nomlnala
Lallme minima pu',

Lat cablnel de ascensOi a

Adinc cabmel de ascensor b

--l

'"IN'

Randament de transport procentual:

100 x randament de trans (pers,)
Randament de trans, % =
Nr, de incarcare al cladirii (pers,)

mecanismulul de aC!lonarp m:
Ulltme min a came rei
mecamsmulul de aClionare R
Ad'lnClmea min a camere,
mecanismulUi de actlonare S
Inall',mea min a camere,
mecanismulul de aC\lonare h

ilDi

Ir

Pu\ pentru ascensor Individual

=-',~:~

MS pardos.

2600

I!II I JJ il:':.';

1100

~:b

m~~

2400.

~:6.1

1::;

ir

t OJ

MS pardos.

300 (s) x incarcarea cabinei (pers,)

-p&~;m
~)b

II

III

\~

~ comuna pentru grupe de ascensoare

t:~."""""""':::""""1

.. :

timp de rotatie (s) x nr. de grupe de ascensoare

1900

11

Randamentul de transport: randamentul max, de transport realizat

in intervalul de 5 minute. (nr. persoane). 5e calculeaza cu formula:

'

,
...J

0.631'01 ' 6

2.5

0631

.01 6
'
' 2700

3000

25

3300

18001' 7001; 900 2800 1600r700 11900 280 18001'90012100 3000

4400

5400

4400

5400

4800

2100

27

26

5600

i 300(14001~

130C

29

3500

3200

550C

5800
2800

1500

1400
2400

18De
2700

2300
130a 11400,

i30Q

2100
2'

26

Dimensiunl constructive pentru ascensoare pentru patun --

33

CD -

-i-

_:

Ie

=lu

L-.-

Ie:; =lu

lp

Ip

ASCENSOARE PT. BUNURI DE

DIMENSIUNI MICI

)-

'L--

ASCENSOARE

G) Ascensor pt. bunuri de ~

Cu pasaj

dimensiuni mici ltlrc':i pasaj

_.

Ie = lu

0)

diagonal~

in

. , .11 i i ,

Ip

. . . . . . . . . . .~~~l

r-y

(J

"'00

'"r: NN
""'

",0

...-C\i
"'"
MI

All

Z =2
~,

--:----l--Lc;"""" I
I
I'"

I'"

-~-~--- -~;
.~

fA\4
V' \:!.J

l..

Ascensor pentru. bunuri de dimens. ~

mici cu u,~ glisanl~ vertical~ la
V'
nivelul pardosel,i

- . ...L----

CQ

Ascensor pentru bunuri de

dimensiuni mici cu u~a. lurnanta. la

Ascensor penlru bunuri de dimensi

uni mici cu parapet ,i u,~ glisanl~

verticala.

nlvelul pardoselii

1 Acces si pasaj

DlspllOerea punclelor de inca.reare

in diagonalA si in
diagonala cu pasaj

Sarcina uhla
Vlleza
La-lime cabina. 1.~lime usa
Adincime cabina.
;n;"lllime cabina. ..

100
0.45

Qlkgj

v [mls)
Ie _Iu
ac

inal\ime usa

400
400

Latlme usa pI. incarcare in diagonala lu

la\lme pul
Ip
Adincime pu\
ap
inaltlme cap PUI min
hcp

820
680

920
780

500

500

1.)

111

.+

~
Ascensor pentru matellale cu pasaJ V'

Cilpacllate portanla.

kg

Vlleza de clrculal'e

mls

Dlmensiuni cablna.

mm

+---

9Ox

'80

600

2730

2730
450
800

:::

650
,,20
980

880

1180

2145

2745

700
600

800

800

1930

2730

700
600

:.:

I 1
I
I I

"',:,

~II
1

I I

I 1

I'

-t
T

,~=====J~==~J
,
I

Ascensor pentru maleriale f~r~

pasaj. inci. camera ma,ini;

'600

0,40 -

2200

1500
2470
2200
1500
2200

hgp 0,4 $i 0.63

mls

1200

1300

1,0

mls
mls
mls

1300
3700
3800
1900

'300
3800
3900
1900

'900

2000
2000

Dimensiuni constructive - ascensoare

:.:

.:.:

!Camafa ma,lnll Const,. dreapta

1300

1700

II

I I

2000
0.63 -

1500

2500

3200

1.00 ------+

:u
.:
':'r

2000

'800
2870
2200

3070

1800
2200

2000
2200
2900
3200

1300
1600
4000

2600
3000
1300
'800
4100

2870
2200
1500

2200

2200

2300
3000

4200

4400

1400
1900
4200
4400

2100

1900

1900

+ B, + H (1, + 12 )

= ... s

2 = factor constant pentru cursa

dus - in tors
h = in~ltimea de transport, v = vi
teza de exploatare. B z = timp de
incarcare - desc~rcare in s, H =
num~rul opririlor.
tl = timpul pentru accelerarea.

incetinirea cursei, in s.
t2 = timpul penlru inchiderea si
deschiderea usilor pUlului ascen
sorului: pentru usi cu un canat
tlmpul este de 6 s: pentru usi cu 2
canaturi lOs; pentru usi verticale
glisante penlru ascensoare de
bunuri, cca 3 s.
Randamentul la transport F rezult~
din timpul cursei de transport Z.
aplicind urm~toarea formul~:
60

F=

800

Timp pt. curs~ Iran sport in s

60

:::

"0::;.

:.:

mm

penlru maleriale - cu rOli moloare ~

5S0
1020

I I

:.

Ie

",a,lnll consl,. linga

2200
2600
'300
'600
3900
4200

500

f--'------I : I

1300

1800

hangr.

2590
800

.:.

1870
2200

"00
2200

Ip
aD

I1f\\

2590
800

mm

hu

'.0

800

800

:':'.

1000

630

1100
1570
2200

Ic
ac'
hc

hcp 0,4 Si 0.63

450
920
780

.:

~a",er.

Dlmensiuni put

350
820
680

:::

L~

lu

DimonSluni usa
lu"

1120
1180

:::'Dl:~~::

II

I I
I I
II

Ip

800
'000
1200
8S0
1120

rr---~ :r~::: =1=j- ~i

1180

700

II

1120

800
800

800

1200

980

600

100
0.45
700
700

600
600

'930

2)

500
500

'020
880
700
600

600

300
0.3
800
1000

800
1000
1200

800
800

1990

soarelor pentru bunuri de dimensiuni

(j) -

700
700

600
600
800

720
580

P
Dlmenslum constructIve ale ascen

mici ~

500
500

he ... hu

La.llme USa camera aclionare

inaltime usa camera. aclionare
Dislanla puncte inca.rcare min.
Dislanla puncle incarcare min.
inaltlme parapet min.
doar opmea cea mai de os

Ascensoare pI. bunuri do dimellsiu

ni mid: capacitatea port:lllt:'l . 300
kg; suprafa\a de bazt! a cabinei as
censorului ,,; 1.0 m2 ; pentru bunuri
de dimensiuni mid, acte, mincare
etc. Accesul persoanelor nu este
permis. Structura pu\ului este de
obicei din profil de otel. asezat~ in
groapa pu\ului sau pe planseu.
inchiderea perimetral~ este din ma
terial rezistent la foe - (j) -
Calculul randamentului de tran
sport pentru ascensoare de
bunuri. - CD.
Timpul necesar procesului de tran
sport se calculeaz~ cu lormula:

:.:::

:: :

:::

:.:
:::"::'j

ap

~@

Sectiune

Iransversal~ ~ -

= ... curse/min.

Reglementari constructive: Came

ra pentru mecanismul de ac\ionare
trebuie s~ poat~ Ii incuiat~. s~ fie
sulicient de luminoas~ si astlel di
mensionat~, incit intre\inerea s{l so
fac~ t~r~ pericol de accidentare.
Spa\iul din tata mecanismului de
ac1ionare sa aib~ inaltimea > 1.8 m.
Ascensoare pentru mincare in in
stitu\ii de s~i1~tate: pu\urile ascen
soarelor trebuie s~ fie finisate neted
si lavabil. in exterior se pune un
panou de comand~ pentru chema
re de la sl trimitere la orice statie.
ASCENSOARE PENTRU
MATERIALE

Ascensoarele pentru materiale

sint instalalii de transport destina
te s~ a) transporte bunuri sau b)
persoane, care sint angajate de
eel care exploaleaz~ instala\ia
Exactitatea oprJrilor:
Ascensoarele pI. materiale f~r~
incetinirea cursei +/- 20 - 40 mm
Ascensoare penlru persoane sl
maleriale cu incetinirea cursei +/
10-30 mm
Viteza: 0,25-0.4 -0,63-1,0 mls.

207

ASCENSOARE HIDRAUUCE

2000

~I

Ni

r---

1000;

Ip

'2000

G)

t-r

Planul Dutulul

c.

PlanUl DutulUl cu camera mecanlsmului de actlonare

10

9000

8000

-1~
I~ =t;:!,
::~~~~;;;;;;;:::::=
j ...
!3D=700mm

7000~oo

6000

~~--..j

1~~~t::':a:PtC:~:;H:+~1:0:00=m~m~~1::=C:,~====_=~-~___~

----I

500011g'
4 000

3000

""1~ ~~i;~;;;::;~==::===~st::~:t~~==j
,>; D = 600mm
1

ape = H+900 mm

-~

:1.

__

~-'--~+"'T--r-'-'+""'T=,......4---~~.,.-~-.J-';'---i---+-':'-

10 "

12 13 14 15 1617 18

inaltimea de transport [ml

Diagrama pentru deTermlnare inal,(rme: cap put hcp: aoinClme groapa put agp:
adinclme out Clllndric ape: diametru aut clllndric 0

.
u

c.

'p

Sectiune put

Adinr;une aUI

op

~,~~~~n~~:'~I:~a a:~e ~~:Itl~ ~ ~I~~~~=: ~~

Aamcrme

Slar.le rna, man - la sererel

Irl<1ltlnl~ =

Date lehnlee

->

CapaC:!3Ie parlanta
ka

1 000

0 28

iil:l

'J 39

iliUi ': ill: ,I 'i

r:.'

IT'.

Dlmens. eab\na

L....'1-...
I-,

1 '0",

1300

150il

1 5.:10
S>f"1Q

1
')

? ?00

::'

~oo

')on .; ')00 '

I Olmens usa.

-------l-...:..lL...L3.llil.....J...SQ.1l_
2200) 200

, Dlmens. put

"----- _-,-'""c'lLn-,-'9illL2lSiL

~ ~'" ;,' ~nn~n'

ROC
~;
~OQ \~ JOn
'-.cO min

DimenSlunl ---

~':'l

t:::i

::::!'I~'
~:.:!
'1 n
V

ml
r::)

III

208

Ruesae 2:1

~. '"10

,)

max

'T1

0.80

062

, 3.0

'6.0

180

I!I'II,
I

..J

Vltezc~

II

\ '"J'l

ens

'
'M
r:::(::::::::::~;':':':':
i':-Igl
1

':I

."

'I I
1

,I!::!
:.:._ C'":' t::1
1;;:::::::::::5:;;1

2300

1600

"';200

'Jr~f1n

h"n ') n
'"Ii=-~n

'6:)0 2000 2500 20CO

transport

1i1 ! i

'----~~1~~1_~~
hep

'0

I'

1600 2000
':20~OC
3200 3200

,.

;J~' ....J- . ; ~ ~
1
!:::j , 'I'!, ':,;.1!1'i ~,! ~I
...

:J

5"" ,p,nr.

..b..gp..!nill_~10n '1nn
:-:co min
]450 3..1.50 "3450 3J.50

:.:., "\~, '!

i':'l

192 min

.... ')QQ );Jr'D 28(l0

..3...

f:::i~' .~~ ~,:::::::::::::::.::

22'JO

Dlmens pUI

' :::'("0

')200 22'}] 2200 220(; ,

0:mens ;Jul

Tandem' :'

~::::,

Dlmens usa
mm

mm

->L... _ _

~:::~

; 100
, 50(\

u-

n?4

Capacitate partama

2.1~

07"8

0.

0 20 0 38 'J 30

:__ ~ _ ~ -:'")('\,

16011

Inailime transpon

enm

(L:~:j~:j ~_

1000

Dlmerrs eablna

t:::j~~":':::'7:'::"::::-::':'

L __

~-----.!)...12

'.

,I

530
] 28

ms

~
.:
.

O,mens usa L

"

~0

r;

c.

:Jl : ~_L~ ';

60Q]

3 200 _ 200 3 20Qj

Viteza nansoorl

I:;

o 2J.

I Inailime lransoon
'l:(lX m

III I
,

-------,1

Ca-pa-clla-,ep-on-anl-a
k

it

4 4...rj

,I,

r:cl

t:::!

23J}Q

Ins

"",""

\\\\1. ..

:2 20 -,

1600 20'JO 2500 3200

""

i Vlteza transport

I'---'~~

Rucsac 1:1

~!~:.:.:.:~:.:::.:.:::.:.:

1 600 I

~~-~

o t., ':'

mm

C<Jp:1Cltale ponanla

~':J

inS

2.20C'

CD -
':330

VI!eZ3 \ransport

max

2 300!

Ele raspund cerin\ei pentru

transportul economic de incar
caluri grele. la inaltimi mic!. Are
sens sa fie utilizate la 0 inaitime
de transport de pina la 12 m.
Camera masinii poate Ii plasata
independent de pozitia putului.
Ascensoare cu piston direct de
presiune. din programul stan
dardizat. transporta sarcini utile
de pina la 20 t la 0 inaltime de
max. 17 m --> G) - @ . Ascen
soare cu piston indirect de pre
siune. in executie standardiza
ta, lransporta max. 7 I la max.
34 m. Viteza de transport a as
censoarelor hidraulice este de
la 0,2 la 0.8 m/s. Nu este nece
sara 0 casa a liftului pe acope
ris. Sint posibile mai multe vari
ante de actionare hidraulica -->
- Cel mai uzual este
strlpul central --> G) - @. EI ne
cesita un orificiu de forare.
Tolerantele de porn ire se
mentin la valori coborite de +1- 3
mm prin comenzi independente
de sarcina . inaitimea !ibera a
usHor ascensorului este cu min.
50 ... 100 mm mai mare dedt la
alte usi. pentru a permite acce'
sui complet plan in cabina. Se
utilizeaza usi t~rnante cu doua
canaturi, USI glisante articulate.
actionate manual sau complet
automatlzat, cu deschidere cen
trala sau unilaterala.

Tandem 2:'

'"

""

lo~~ns

cJsa .
I")

':l

'"'I::

'1

')1

n 'l':l1?'"'
O.E' ()SC

n ':::Q
0.64

n 11
:)::'

1JO

'4('

'60

180

.t;CC

1800 )1""l(1

. _---.l>:;.]0

2200 2200 2200 2200

ASCENSOARE
ASCENSOARE DIN SllCLA PENTRU PANORAMA
Exemple de cabine --+ CD - sistem Schindler.

Capacitate portanla 400 - 1500 kg 5 - 20 persoane.

In func\ie de inal\imea c1adirii sau de asteptarile de confort, exista

diferite sisteme de ac1ionare si viteze nominale.

Viteze nominale sl sisteme de ac\ionare: 0,4; 0,63; 1,0 m/s - actio

nare cu curent trifazat; 0,25 ~ 1,0 m/s - ac\ionare hidraulica..

lnal\imea de transport ,;:; 35 m; opriri max. 10

Forme de cabina: poligonale, rotunde, semirotunde, in forma de U

G)

r-

Forma oclogonala de cabin a

1,70

-----l

@l-@.
Forma rotunda

'-1.00--;

Cabina rOlunda

: ..::..::..::..::..:::::: ::..,':: ::..::: :

CD- .

Este posibila si execu\ia sub forma de grup de ascensoare --+ .

Ascensoarele panorama ofera 0 calatorie linistita, lina si fara smu

cituri, in regim inferior de viteza.

La ascensoarele panorama, cabinele pun accente optice.

Ca material se utilizeaza sticla si o\el- slefuit, lustruit sau polizat cu

luciu puternic -, alama sau bronz.

Ascensorul panorama se bucura de mare popularitate.

Este yorba despre ascensoare exterioare pe fa\adele complex mo

delate ale unor mari centre comerciale, ascensoare de interior in

magazine sau foaierele marilor hoteluri.

Calatorul savureaza privelistea de pe scena strazii sau, in centrul

comercial, privelistea spre etajele de expozi\ie si comerciale.

1.70 -----l

f--

Forma semirotunda

--+

Forma hexagonala de cabin a

,
II.
,

Parapet

Ascensoare panorama. din sticla., grupale

..
Camera
ma~lnll

........................
o

I8

'"N

I
1--

'---

stlcla

8
N

I
~

f-j\

\.!..J

Sec\iune Ira,!1:iversala ascensor

hidraullc -@

:..::..::..::::..::....::...:

Secliune lransversala. ascensor

cu cablu

: ..-;
/to

. .

'I'

.;i(

t-r

FormainU

'i'~,,,,,
I
Pasal
Inferior

sllcla

I1'Q\

Ascensor in interiorul unei

~ cladiri - G)

Ascensor

I
I

panoram~ -.

209

STAAlI

NECESARUL DE SPATIU LA VITEZA CONSTANTA DE 50 kmIh

Sursa: Forschungsgeselischatt tur StraBen und Verkehrswesen

(Societatea de cercetare pentru sistemul de strazi si circulatie), K61n ~

UJ

r---------,
,

r--------...,

'~i

I
10
I

/h

0,50
I

,
I

II

"M

'
:
I

0,50

2,50

0.50
0,25

0,25
0,25 0,25
0,25
+--_---'5"',5"''----_ _-+1

0,25

0.250.25
6.25

AUTOBUZIAUTOBUZ

0.50

0.50

2.50

2.50

0,25 I

0,25 0,25
650

II)

I
I
",

:
,

0.50

2,50

0,25

CD

I
I
,

I
I
I

r,~~

CAMION/CAMION

II

2.10

0.2.
I

0,50

0,50
0,25 2,10
0.250.25
0.25
5,45

2,10

0,25 1.75 0,5?

0,250,25
0.25
5,10
I

0,25

CAMIONETA/CAMIONETA

AUTOTURISM/AUTOTURISM

AUTOTURISM/BICICLETA

e-----'c2..
,1,,0_-+-i0:+.2=o5-=-i0_'5-+-0
0.25
o.~~ I 1,00 I 1

3.85
CAMIONETAiBICICLETA

CAMIONETAIAUTOTURISM

,::..::.-=-::.~-:..;'--------'
I~I

F )i~ ~c=J~ ~I:

~ r-'

I
I

II

-, :

~D-------i,

I
I
I
I

C)

2,50

0.50

2,50

6.00

0'F 5
2.50
0.125

0.125

CAMION/CAMION

0,25

II

II

II

, ,

I
I

'T

.j.F...
~_-"2."'50"-~0'-+~~,,00~5
0,125
0.125
4.00

1,75 0.~5
0,125

L--~~

-------+

AUTOBUZ/AUTOBUZ

'

........................................ :::::.. :

0,25
0,25

0,25

~c=:J~ ~g-;;

......................... ::::::::::::..'::::. ::::.

0,25

..:::::

NECESARUL DE SPATIU LA VITEZA CONSTANTA ('S 40 kmIh)

r--------T--------l

0.25 0,50

III

0.25

4.25

CAMION/BICICLETA

CAMION/AUTOTURISM

...................................... : .. :
0,50

2.50

0,25

CAMION/AUTOTURISM

CAMION/BICICLETA

---------~ -+

01
~I

..

...... ........ 025 ......

0.125 2.10~2.10D.1fs'
~---

4,70-----l

CAMIONETAiCAMIONETA

CAMIONETAIBICICLETA

AUTOTURISMIAUTOTURISM

r--,

- - Spallu liber
- - - - Spatlu de Clrcula\le
DimenSIUni de baza penlru spaljl de
clrculatTe SI spatii IIbere: cazun de In
lerseclare cu vlteza constanta $1

redusa.

CAMIONETAIAUTOTURISM

AUTOTURISM/BICICLETA

= Spailul de siguranta latera

'" Soallui de siguranta la pane a

;---1------ - 1------------;
S,A

: 51

Llmlta soatiulul
liner

!S,A

S,B

~ci=t::=::

@
210

Dimensiunea spatiilor Iibereide clrculatie pentru automobile

Llmlta spatiulUi
de Clrculatle

BIClcJiSl

Automobil

Spatlul de circulatle pentru traficul

autovehiculelor rezulta din dimensiuni
Ie autovehiculelor ~ pag. 437 pp., to
lerantele lateraIe 5i in partea su
perioara, adaosul pentru clrculalia pe
sens opus precum $i benzile de acos
tament. canaleIe de scurgere circulabi
Ie. precum $i !isia laterala rigidizata.
inaltlmea spatiului de circulatle esle de
4,20 m ~ @
Spatiul de circulatie pentru biclclete
esle cite 0 banda de 1.00 m latime cu
a inMlme de 2.25 m. Pentru pletoni a
banda de 0,75 m si inailime de 2.25 m.
lnaltimea spatiului maxim de siguranta
superior este. pentru autavehicule. de
4.50 m. se prefera 4.70 m, pentru a
permite lucrari de intretinere.
Pentru circulatia pietanilor $i bicicletelar
inaltimea libera este de 2,50 m.
Latimea spatiuJui lateral de siguranta
(SsA) se masaara de la marginea spa
liulul de circulatie spre exterior. Latimea
necesara este in functie de vileza ma
xima admisa. La 0 viteza maxima admisa
~ 70 km/h. SsA ~1.25m (1.00 m).laa VI
teza maxima admisa de ~ 50 km/h, SsA
~ 0.75 m ~ @. Latimea spatiului late
ral de slguranta in cazul blcicletelor SsB
este de 0.25 m.

i
I

,j

1[::'fir::r::'u ~
1,5050

50

50

(Socielatea de cercetare penlru 5i51emul de 51razi Si circulalie), KOln --+ V., Konrod
AdenauerStraOe 13, Kaln --+

16,00 13,00

-----t

1 rr::'t~~T:=r:':'] l"

i1
'r t r

1,5025
sa'
profillransver

/J ::

1,501,5025
Pro1il transversal tip 14 b25

+of

---+

/J [::T:'::~
2,0025

I""
t

- "p" locuri de parcare sau benzi de parcare pe lateralul carosabilu

lui, domeniul de utilizare al secliunilor transversale standard
pag.212

25,,501,50

l ~~~:~,:r~

Profll lransversalllp 12 b2

cu lalimea de baza a sensu

,,6" numarul de benzi pentru ambele sensuri --+ pag, 212

- "m" 0 despar1ire constructiva pe mijloc (banda de mijloc)
- "s" fisie laterala rigidizata
- "r" banda pentru biciciisti in interiorul secliunii

8,'00,,00'4,00

~" '3' ','7' '5' ' ' +' 'i' ' ' 3' ','7' '5' ' ' ':

+ #

G)

~,::'~J::;~~~',~~C~~i:~~~r:~~:~rsale

251,50

1; d4

QJ

Pentru ca proiectarea, construclia si exploatarea strazilor sa fie uni

tare, se impun secliuni transversale standard, de la care nu se per
mit abateri nemotivate,

Secliunile transversale pentru strazi lara posibilita1i de amenajan

suplimentare --+ CD si cu amenajari suplimentare --+

501,50

Profil transversal lip 20 c4 m

-i f

STRAzl
Sursa: Forschungsgesellsctlalt lUr Stral1en und Verkehrswosol1

~~O'~I

~,~'~I

--+

~O~~

r1 ~":::'::::;H" /j t::I::ll" /jf::,t::ll"

I

2 5 2 , 0 0 , ,5025

25 '

',50

Profll transversal tip 10 d2

1,50

Prolil Iransvers8111p 9 e2

',00

1,00

Profll lransversaillp 7,5

Sectluni Iransversale slandard pentru slrazi lara posibilitati de amenajari suplimentare

.,
iii
"

\~,e25~A

c:
o
iii
0:

~t- '~I'''1

I~"t ,
, II
3,75

c4mpr

d4mpr

7,00

Pl~'8

J J2'OOU2,00~"':':'j"~":""j2,JJ2,oot
225

c2pr
c4pr

Sectiuni transversale slandard penlru strazi cu posibilitati suplimenlare de amenajare

2 25

75

75

Se va urmari obtinerea unei imagini de neconfundat a traseelor de

circulalie, Aceasta poate fi oblinuta prin dimensiuni clare, diferen
liate, dispunerea diferenliata a diferitelor elemente de secliune trans
versala, 0 relalie echilibrata intre lalimea si ina1timea spaliului strazii,
spa\ii verzi variate: amenajarea spa1iului strazii trebuie sa ajute la ori
entarea pe strada si in oras.
Elementele de secliun"e transversala situate de ambele parli ale ca
rosabilului influenleaza mode/area imaginii vizuale si funclionale.
La conformare trebuie armonizate urmatoarele elemente in raport cu
funclia si efectul lor: caile pietonale si pentru biciclisti care insotesc
carosabilul, locurile de stalionare si sedere in aer liber, suprafele
pentru circula1ie incetinita, suprafele de ecranare si proteclie, su
prafete de aprovizionare precum si supralelele gospodaresti pentru
amenajari si comer1,

211

Densitale de Iratic
(aulovehiculelh)

Cazuri speciale de utilizare

120 100

C
C
2.400 la V = 90 kmlh
" 1.800 la V = 110 kmlh

a4ms

AUlovehicule

Planuri diferite

120 100

b4ms

Aulovehicule

Plan uri diterile

120 100

b2s

Aulovehicule

:::i 100(120)

(Planuri diterile)
Acelasi plan

100

90

b2

Aulovehicule

:::i 100

(Planuri diferite)
Acelasi plan

100

90

'" 4.100 la V = 70 kmlh

,; 3.400 la V = 90 kmlh

b6ms

Aulovehicule

Planuri diferile

100

90

'c 2.600 la V = 70 km/h

'" 2.200 la V = 90 km!h

b4ms

Aulovehicule

Planuri diterile

100

90

c4m

Aulovehicule

:::i 100(80)

(Plan uri diterile)

Acelasi plan

100

90

(80)

b2s

Autovehicule

:::i 100

Acelasi plan

100

90

80

" 2.200 la V = 90 km/h

'" 1.800 la V = 100 kmlh

Trafic redus de camioane

sau conditii restrictive

'" 1.700 la V = 70 kmlh

~
900 la V = 90 kmlh
Trafic redus de camioane

Trafic redus de camioane

sau conditii restrictive

'" 1.700 la V = 70 km/h

" 1.400 la V = 80 km/h
'" 1.600 la V = 60 km/h
900 la V = 80 km/h

Trajic redu5 de camioane

b2

AUlovehicule

:::i 100

Acelasi plan

100

90

80

"1.700 la V = 60 km/h

Trafic agricol
vehiculelh

b2s

Vehicule
in general

:::i 100

Acelasi plan

100

90

80

b2

Vehicule
in general

:::i 100

Acelasi plan

100

90

80

d2

Vehicule
in general

:::i 100

Acelasi plan

100

90

80

c4m

Autovehicule

<

80(100)

(Plan uri diferile)

Acelasi plan

(100)

(90) 80

Trafic red us de camioane

sau conditii restrictive

d4

AUlovehicule

<

80

Acelasi plan

80 70

.' 1.700 la V = 60 kmlh

900 la V = 70 kmlh

Trafic agricol > 20

aulomobilelh

b2s

Vehicule
in general

:::i 100

Acelasi plan

80 70

'" 1.600 la V = 50 km1h

900 la V = 70 kmlh

Trafic intens de camioane

b2

Vehicule
in general

:::i 100

Acelasi plan

80 70

d2

Vehicule
in general
Vehicule
in general

:::i 100

Acelasi plan

80 70 60

:::i 100

Acelasi plan

80 70 60

:::i 100

Acelasi plan

80 70 60

>

10

.~

'"
oC

.~
oC
.0;

Trafic redus de camioane

700 la V = 70 km/h
2.600 la V = 60 kmlh
2.100 la V = 80 km/h
2.300 la V = 60 km/h
1.800 la V = 80 kmlh

-.

"

" 1.300 la
700 la
~S
800 la
~O::
700 la

~-

V = 50
V = 70
V = 50
V = 60

km/h
kmlh
km!h
km!h

,; 1.400 la V = 40 kmlh
., 1.000 la V = 60 kmlh

Bill

~o

--=::

Trafic redus de camioane

e2
Trafic intens de camioane

900 la V = 40 km/h
700 la V = 50 kmlh

:::i 100

Acelasi plan

80 70 60

:::i 100

Acelasi plan

70 60

" 2.800 la V = 60 kmlh

". 2.400 la V = 80 kmlh

Trafic intens de camioane

b4ms

Aulovehicule

<

80

Planuri diferite

80 70

c4m

Aulovehicule

<

80

(Planuri diferile)
Acelasi plan

80 70

(60)

Autove~

<

70

Acelasi plan

70

(60)

'" 2.600 la V = 60 km/h

oS 2.100 la V = 80 kmlh
'" 2.500 la V = 50 km!h
'c 2.100 la V = 70 kmlh

Trafic redus de camioane

sau conditii restrictive

d4

oS 2.500 la V = 50 kmlh
.: 2.100 la V = 60 kmlh

Trafic intens de camioane

c4m

Vehicule
in general

<

70

Acelasi plan

70

60

.c: 2.200 la V = 50 km/h

" 1.800 la V = 60 km/h

d4

Vehicule
in general

<

70

Acelasi plan

70

60

(50)

,e: 1.400 la V = 40 kmlh

oS 1.000 la V = 50 kmlh

d2

Vehicule
in general

<

70

Acelasi plan

70

60

(50)

e2

Vehicule
in general

<

60

Acelasi plan

60

(50)

d2

Vehicule
in general

<

60

Acelasi plan

60

50

e2

Vehicule
in general

<

60

Acelasi plan

60

50

900 la V = 40 km/h
700 la V = 50 km/h

Trafic redus de camioane $i

restrictionat de autobuze

'" 1.400 la V = 40 kmlh

'" 1.000 la V = 50 km/h
900 la V = 40 kmlh
700 la V = 50 km/h

Trafic redus de camioane $i

restrictionat de autobuze

hicule

c 4 rnpr

idem

<

50

Acelasi plan

(70) (60)

'" 2.000

Trafic redus de camioane

d4mpr

idem

<

50

Acelasi plan

(70) 160)

50

'" 1.900

Cal special al c 4 mpr

in conditii restrictive

c4pr

idem

<

50

Acelasi plan

170) (60)

50

'" 1.800

Cal special al d 4 mpr

in conditii restrictive

d4pr

idem

<

50

Acelasi plan

(70) (60)

50

'" 2.100

50

c2 pr

idem

<

50

Acelasi plan

1601

50

1.500

Trafic red us de camioane

d2pr

idem

<

50

Acelasi plan

160)

50

(40)

'" 1.000

Trafic intens de camioane

c2pr

Idem

<

50

Acelasi plan

(60)

50

(401

d2pr

idem

<

50

Acelasi plan

(60)

50

(40)

f2p

idem

<

50

Acelasi plan

50

(40)

'" 1.700
oS

oS

"

1.000
600

~~~~~~:;,en~~. autobule

Domenii de utflizare $i sectiuni transversale tIp - pag. 211

212

Vehicule
in general
Vehicule
in general

~-

Q)

e2
12

'"

CIV

Vehicule

in general

Nu se juslitics masuralorile
d.p.d.v. al tehnicii circulatiei

'!...-:::.

C III

d2

.{ 300

"'

BIV

Planuri diferile

900 la V = 80 kmlh
" 1.300
la V = 60 kmlh
900 la V = 70 km/h
'" 1.000
la V = 60 km/h

BII

"

AIV

Aulovehicule

" 2.300 la V = 70 km/h

~, 2.100 la V = 80 km/h

--

Vi lela de bala la proieclare

Vp (km/h)

Noduri

a6ms

'" 1.300 la V = 70 kmlh

900 la V = 80 kmlh

AIII

Vilela
admisa
VM (km/h)

"'"

All

Sectiunea Tipul
transversala circulatiei
lip

3.800 la V = 90 km!h
"'.2.800 la V = 110 kmlh

AI

STRAzl

Tipul stralii

Utililare
Calegoria
de slrada

140)

STRAzl

Intersectiile CU sens giratoriu -+ @- @ sinI rar intilnite in Germania;

in alte lari (Anglia) sint a/ese cu precadere :;;i preferate datoritil perico
lului redus de accidente grave.

CD

Intersectii in "T" - la acelasi nivel

- la lei ca CD

I~

J~

Carosabil pI.
riveranl sau

circulaUe co
lectoare de zo

na rezlden\lala

I.
I

Nodurile de strazi cu doua benzi sint de regula intr-un singur plan

(cu sau lara semnale luminoase).
Clrculalle colectoare

de lOna rezldenlialA
~I

clrculalle

Inlersectie in ..r cu circulalia

colecloare a unei zone reziden\iale

rlveranl sau
clrculatie
coleetoare de
zona rezlden\iala.

Inlerseclle

normaltt (strazi

11 11 'secundare)

f(-~-

Se deosebesc: jonctiunea unei strazi cu alta (intersec\ie in "T") -+

intersectie in

CD - :;;i intersectiile (doua slrazi se intersecteaza cruce) -+ -@.

Zona interdictiei de constructie este de 20 m pe drumurile na\iona

Ie, masurati de la /imila exterioara a carosabilului. Limitarea constru
irii este de pina la 40 m de la Iimita exterioara a carosabilului -+ pag.
217 autostrazi.

Cu I~rgire de pro'" pentru

viraj la slinga

Carosabll pI.

Alte avantaje: nu mai sint necesare semafoarele, mai putin zgomot,

economie de energie. Diametrul sensului giratoriu esle in functie de
lungimea :;;irului de ma:;;ini datorat traficului respectiv. Intersectiile
decalate olera mai mult spatiu, vizibilitate pe sec\iuni de strazi,
spa\iu la capelele strazilor. Destinate circulatiei cu viteza mica pre
cum :;;i in zonele rezidentiale -+ @.

Strada cu

sens unlc

~,~"lI ~I : :" ~

elrcula,'e
- --
colectoare de.
lon~ rezldenllala

Intersectle cu
larglra pentru

vlraj la sllnga

=L

::'.:~::"

clrcula,lel "I' : ( "

11111111 Pa.. j pI.

pletonl

!JI clrcula\le

Inlersec\ie in cruce la acelasi nivel

-Ialelca@

([)

-Iafelca@

Jonctiunea prln

Inlerseclie cu
necesar redus

bucle neceslti't

de suprafa1.A

Semaloare

necesare la
facul de

I!

-Iatelca@

lntersectie cu
necesar redus
de suprafa,a

Inlerseclarea
Siralilor prln
sens giralor

Intersectare

spatll relatlv

marl

Strada
prlnclpala

Strada de
circulalle

Inlersectii in ..rfin cruce - niveluri

dilerite

de direc'ie ca
Schlmbare
frina opticA

rivera"t

-Iafelca@

~L'.

-Ialelca@

Stroda
prlnclpala

-Ialelca@

Intersectie decalat~ doar pontru

circul(llie cu vilez" redLl5~

Clrculalle
pletonala sub
sensu I
glralorlu

I :.

~~IJ~II_~
Carosabll
pentru

c1rcula1le

circulatie

c1rculalle

Slrada de

Strada de

Strada de

StradA in zonA

rezldentialA sau
de circulatie

inguslarea carosabilului

Sens giraloriu

Sens g"alor;u cu circula,ie pie tonal a

213

Sectiuni transversale' I
(valorile In paranteza - valorl mrnlme
in zonele construite deja existente)

fr~

inalt.
H~ , Hw llibera
min: mrn min.
[m]. [m)! [m)
I

S2
max

Rl
mtn
1m)

[%J

~0'75",tH:~-LL

I
I

6,.
(12)"

IB'I

Caile pentru biciclisti care Insotesc strazile, latime minima de 1,00 m pentru
o banda si 2,00 m pentru doua benzi (minim 1.60 m). Aditional 0.75 m banda
de proteC\ie pina la carosabil. Benzi comune pietoni-biciclisti de 2,50 m (min.
2,00 m) pag. - 210.
A
T/G
P
P
T/G

10 .
(2)" 1

lunctle de
tipul de
strada

'B

('"0.50)

-,

10 12,50

!
i

0.700,700.700.901,00

~0.75~1

~-.:

: 1.20 ~ /'

1 E 1G 1W1 T 1 FH 1 I CC 111
I
fI

, 1 (

;~,

(" 0.50)

3
(4 pe < 250 m):' j 30
(8 pe < 30 m) ,
I

Cale comuna bldcli,ti - pielonl

10 :2.50

P
2.5% .....

0600751.....l...

' <-',

I:

"'-: + J,II
L __

)?~"

:I

__ -

'--<r
t=.::---
L __ J

10 ? . 5 0

,'2

50

(~0.50} ~ 1.50

= Gaz

= Apa

FH -= Termaficare
T = Telecamunicatii
CC = Canal coleclor

CU = Canal ape uzate

Ap = Ape pluviale

P = Pietoni
= Biclclisti
8
A = Autovehicule
PalSv = Parcare respectiv
spatiu verde

Carosabil

---t 6-8m 1'0-'1 m

@

C"culatle p,etonala - independenla

SiL

~0,75~~~0.25!>'
(,"0.50)' (1.60)

cc "
1

-= Curent electnc

6
(12)"

~O.75~~0.255J

2.5%

,,",
0.750.60
I '.20 1.20 :p.90+w-te+
n
T W E

1 Ap

A
. . - 2.5%)

~'':..''

3
.
10. (4 pe < 250 m):' . 30
(8
pe
<
30
m)
I.
(2(

l L l

TTTWTGTET

Ap

Latimea de baza a tevilor de

alimentare/debransare si
dlspunerea lor pe spaliul strazti

1E1 G 1 T 1

II

0.700.700.70

LO.9o l

L __ J'
'T

2,50
'(2.00

_2.5%~

.-2.5%

2.5% -..

~- -\

~~II

I:::)

~0.755)

2,5% .......

i 30

(1.00)

Banda pentru biclclete care

insote$te strada

:!

Circulatii pietonale :;;i pentru biciclete

Caile pietonale trebuie proiectate varia! si interesant - tinind cont si de utilizarea
lor ca spatii de joaca. ProteC\ie la factorii de c1ima prin copaci, arcade. In cazuri
izolate copertine de protectie. Trotuarele care insotesc strazile nu mai lnguste
de 2.00 m (din care 1,50 m latime libera si 0,50 m distanta de siguranta plna la
carosabil). 0 latime mai mare este deseori utila, in apropierea scolilor. centrelor
comerciale, amenajari de agrement etc. se tinde spre minimum 3,00 m latime

-0-0

~~-

"0.75"L l2.00L II"

il',"0.25"
("0.50)1 11.601"1.50 ~

\-=.J

12. 50

Trotuar care Insoteste strada

~~

f2\

(~0.501"1.50
Q)

STRAzl

ValOr< de prOiectare
I

10,
(2)

(4 pe

<
(8 pe <

3"
250 ml"
30 m)

30

10 2.50

Circulatie pentru biciclisti

independenta

Pomi cu '---coroana mare

\id
.-/
\\J

(platan. ar1ar,
stejar)

6
(12)"

1
i

Q) - (j)
214

'II

===i!'~~""""",,"""'f;1

Cale de acces la locuinte

necirculabila
Observatii
1) abaten minlme de la latime pot fl ne
cesare din cauza marimii placilor
2) Smin = 0.5% (scurgere)
3) lungimea caitar neaccesibile cu ma$lna
1 pina la 2 nive\uri ~ 80 m

3 niveluri ~ 60 m

4 niveluri sau mai mult :s; 50 m

4) in cazul canalizarii separate 4.00 pina

la 4.50 m
5) aile suplimente de latlme
Slrun de capaci necesita minim 2.50 m
latlme de slrat plantat
6) clrculatie pe daua sensuri daar In cazurl
exceptianale

,3 50
[2.50;

;;6.0

7) raza curbei in nod

8) in cawn exceptionale

Prescurtari: P
B

R1
s
Hk
Hw

Suprafete pentru pletonl $1 blClcli$tl

G) -

pieton
biclclist
raza curbei
panta longitudlnala
raza concavltatilar
raza canvexltatllar

CC1rosabil

-.l<-7-10m----+-l0-l1 m--.i'

~ ~\-J /

Pomicu

coroana mare

l1'

:11

(de eJ(, castan)

;;;6.0

@-@

~~~~~"",{II
Exemple de modelare a spatiului strazii cu fronVtronturi

."

~u
I

t)~''"

,'"

1,70-1,90

1,90

45

~.>

~J~

..

60

G)

Dimensiuni de

baz~

Parcarea

ale biciclelelor

75 I 45 I 75

I I

comod~ a biciclelelor

....

1,80

, 1,90-2,00 ,

8iciclel~ cu co~/scaun

Parcaraa

I I

apropial~ a bicicletelor

...

i~~

'~~-70

(,JI'sogon
'45 0

)<.~

I 1,90-2,00 I

Dimensiunile de baza: pentru parca

rea in linie dreaptll

I I

35 40 35 40 35

de copil

1,20

1,20

CIRCULATIA BICICLETELOR

1.50 I 1,50

Dispunere pe
nivel

I 1.50

diagonal~

pe acelasi

~ clb

".

*-r.- #

SOl

1,90-2,00

f-j\

'-!..J

1,80

1,90-2,00

I 1,50

Dispunere intercalat~ pe in~llime.

linia dreapl~

I 1,50-1.80 I

1,50 I

Dispunere inlercalal~ pe iMI\ime,

pe diagonal~

---L.

N.

.,

--,..
-I~'"
....,~

~lo
I~

,SSJ-L

_I-I ....
-\

.....

~~

Suport de biciclete cu

La cla.dirile care indeplinesc mai mulle lunclii simullan se insumeaza. locurile de parcme
pentru bidclete aferente acestora.

GJ)

Valori orientative pentru capacilatea locurllor de pmcare pentru biciclela

30x35x39
55 x 58 x 39

4buc~li
3 bucM

, )::=:1-+

.,

I~

--'I='I+

I+

..J

L*1~4

1 la 30 m' supralal~ locuibil~ 101al~

1 la 200 m' supralal~ l<)cu,b,l~ 101al~
1 pe pal
Scoal~ general~
0.7 pe elev
Scoal~ popular~
0,5 pe elev
Cladi,i cu s~li de curs
0,7 pe loc
Biblioleci
113 40m2 suprafat~ util') funcliuni prlncip
Cantine studentesti
0,3 pe lac
Locuri de mundi
0,3 pe loc de munc~
Magazine cu m~rluri de folosinta. zilnica.
1.25 la 25 m' suprafal~ de vinza,e
Centre comerciale
1 la 80 m' supralal~ de vlnzaw
Servicii solicitate periodic
1 la 35 m:' suprnfal<' de vinz;,ro
Birouri de servicii, cabinete medicaIe
0.2 do clien\! prtnentl concomitant
Locuri de sport, s~1i de sport, piscine acoperile 0.5 la un dulap de baine
Amenaja.ri pentru intilniri de important~
1 la 20 locuri de vizitatori
regional~
Alte amenaja.ri pentru intilniri
1 la 7 locwi de vizitntori
1 la 710cllri
Reslaurante in interiorullocalilA\ilor
I la 2 locwi
Teraseber~rii
Locuinte
Viziratori in cazullocuinlelor private
Ca.mine studentesli

,..-----------------_._---------

.:-...."...........:-....~.~._ _.,...:iIo-<'-.......:....... Dimensiunea elementului de asigurare

.. Umeraf'

Dimensiuni de baza ale bicicletelor -+ CD - . Se va line cont de

cosuri si scaune pentru copii. Bicicletele pentru copii sint mai mici.

Biciclela folosita in pozitie culcat pe spate pin a la 2,35 m lungime,

bicicleta-tandem pirJa la 2,60 m. Remorci pentru bicicleti'l (cu roti

proprii) aproximativ 1,60 m lungime, 1,00 m latime. Biciclete spe

ciale pentru persoane cu handicap si pentru transport utilitar.

Se urmareste 0 parcare comoda -+@. La 0 parcare prea apropia

ta exista pericolul de ranire, murdarire si deteriorare la asigurarea,

incarcarea si parcarea si plecarea biciclelelor.

La parcare pe sir dublu - economie de supralala prin imbricarea ro

lilor din lata. Aranjarea decalata pe inaltime este problematica din

cauza pagubelor materiale -+ @.

Numarul oportun de locuri de parcare in lunclle de valorile orientati

ve si legis/atia pentru constructii-+ @.

Suportul de biciclete trebuie sa lie stabil si pentru bicicleta incar

cata. Asigurarea pe cit posibil doar cu un lacat care prinde roata din

lata si cadrul bicicletei de sistemul de parcare. Din acest punct de

vedere sint potrivite sistemele de sustinere a cadrelor -+ @. Bara

intermediara pentru biciclete de copii.

Suportul cadru de cele mai multe ori utilizabil de pe ambele parti: in

acest caz distanla dintre punctele de sustinere 1,20 m -+ @.

Latimea cailor de acces de 1,80 m -+ (J) - @. Se prevad si cai

transversale. intreaga organizare sa lie pe cit posibil clara si sa la

ciliteze orientarea.

in lunclie de necesitati locuri de parcare pentru remorci si pentru bi

ciclete speciale.

Suporturi de biciclete lara posibilitali de asigurare doar in spat;i in

terioare cu acces limitat.

La parcarile pentru mai multe ore se prevede acoperire si iluminare.

Locurile de parcare se plaseaza in apropierea destinatiilor, usor de

gasi!, usor accesibile si cu vizibilitate pentru supraveghere. Locurile

de parcare pazite sint justilicate la amenajari mari, garl, bazine in

aer liber si centre comerciale.

Parcarile pentru biciclete se oblin si prin transformarea parcarilor auto.

_umera~e'

1,75

3,20

Imbricare de biciclele

1,75

1.60

1.60

1.60

Imbricarea ralii din fala. cu

circula(ie pe mijlac

1.60

1.60

42 I

Elemenl de aslgurme

215

53

53

f----I

f-j

CIRCULATIA BICICLETELOR

--->UJ
Circula(ie cu viteza pe un sens - mai mull de 1,40 m latime, optim

1,60 m, Depasirea 5i lnt1lnirea cu 0 bicicleta din sensul opus la viteza

redusa 1,60 - 2,00 m latime, Se recomanda 0 latime de 2,00 - 2.50 m

daca circula si biciclete cu remorci.

Dimensiunile de baza pentru spatiile de circulatie destinate bicl

c1istilor rezulla din latimea de baza de 0,60 m 5i lnaltimea totala bi

cicleta cu biciclist -+
precum 51 tolerantele necesare pentru dife

rite situatii.

A se evita spatiul ingust dintre suporturile de bicicleta. Latimea cir

culatiei 1,50 m, preferabil 2,00 m, La fiecare 15 m 0 trecere. La su

porturile cu suspendare latimea circulatiei de minim 2,50 m. Cu cit

este mal lung suportul, cu atit mai lata circulatia. Latimea circulCltiei
de 1,50 m plna la 0 lungime de 10m, 1,8 m la 0 lungime de 15 m 51
2,20 m latime la 0 lungime de 25 m.
Bike-Safe cu 1 - 3 nivele, 15 - 42 de biciclete.
Suprafa(a de baza 4 x 4 m. lnaltimea deasupra solului 5 m -+ @.

2,38

50

"';""fi'O""';'

"ht':"
3,70

Q)

f-H
3535

Suport blciclete

Intercalate

invecinate

3,50

r
---4'

Asezare dubla

0,70

Asezare

Carosabil

libera

-t--

?;

1.50

-------tI

Trotuar

i:DCIl:n:JIIII~(;;;~2i;i.5~~;'.---===========cr!"
n
Alee. d_ bicicl_._
0'.....'

2,00

!iIT

Fi$ie de siguranta, piatra

nstur sau beton, gri

eEl

1,00-2.00

Alee bicicletA

Asezare inclinata

Cu suport pe cadru

2,50

inchis

Calupuri betan
Pltlci betan

rO$ii
rO$ii

Aslalt

rO$u

Carosabil- Alee bicicleta - Troluar

2,50

290

2,20

2.25

II
2,10

Copertina de protec\ie - arcuita

------1
'0'1

n
II

Fundatie continua

Copertina arcuita - suport dublu

- - - - -,

0,20f+~-l4'+-_H

I~ ~

I
I

,.,.,.,.,.,.,. .I I I iIo. ,.,.,~: .,.,.: :", -t..7..,..:7....'

070

Alee de biclcleta, profil normal

100
2,70

216

I 0,70

: 0.70

2,00

1,50

Solutie optima

IIII!I
.... :lII!I.:.:.,,:.:!lII!

...:'7.""i:):,:,:,,::
..:

I I
0,25

1,60

2,30

45

Profil minim

Spatiu strimt

? 3,50

0,60 I
I
45
1,30

25

Concomitent 2
biciclisti

f---->?C"1n,50:7'----+---'l,.0V;0c-':-I""(:::r':"' '
0
? 2,50
0.25
Alee de bicicleta cu Iisie verde
spre carosabil. Solutie buna

100

8:':.,.,I!II,
......
:.:.lII!I:
...

:,I!I!II,.:.:IIII!I",.",,1111!1
. ...:.:....

: I
25

Suport acoperit pentru biciclete

---------,

~,#,I,I,'!"'"",.,,",'.'""'rl~~ ..J'.~~.. .1IIi.....,III!I...

070 I 1,00
1,70

Copertina - rama din tevi

? 1,50

1,60-2,00

?3,10
1 0 ,15

Fi$ie verde necesara la circulatie

pe doua sensuri

Bike-Safe

AUTOSTRAzl

--

2.5%
-.

2.5%

3,75

CD

Secliune

lransversal~

lip penlru

Sursa: Rheinisches Slraflenbauaml

(Oliciul renan pentru constructia
slrilzilor), Euskircllen - III

auloslrad~

1.00

400
37.50

1.00

cu 6 benzi IRQ 37,50) a 6 ms

CD - 0

2.5%
.... -
r50
~-

2.50 0.50
I

3,75

3,75

3.75

3.75

0.50 2.50 1.5

29,00

Secllune Iransversal~ lip penlru aUloslrad~ cu 4 benzi (RQ 29; RQ 26) a 4 ms

2.5%

2,5%

Idem IRQ 29; RQ 26) b 4 ms

Trompela

Triunghi

0 -

La proieclarea si construirea
unei noi autostrazi consideren
tele ecologice sint cele mai im
portante.
Indicatoarele de directie ~ @,
cu 1.000 m inaintea racordurilor
si cu 2.000 m inaintea nodurilor
de autostrada.
Pentru a evita inlluenta negativ~
a constructiilor alalurate (obtura
rea vizibilitatii, distragerea alen
tiei) legiuilorul a slabilit interdictii
si restrictii de construire.
Restrictiile se refera la construirea
sau modificarea substantiala a
amenajarilor constructive ex islen
te pe 0 dislan\a de 40 - 100 m de
la limila exterioara a partii
carosabile.
Interdic\iile se refera la orice lei
de conslruC\ie inalta, pin~ la 40 m
de la limita exterioara a partii ca
rosabile.~ @.

Nodurl do 8ulOll!rad() (3 bra Ie)

Autostr~zile sint str~zi f~r~ con

struclii, pentru circulatia cu viteza
a autovehiculelor. Cele doua
sensuri sint separate de 0 lisie
de mijloc. Sensul este format din
doua sau mai multe benzi si de
regula 0 banda de urgenta ~
Autostrazile se leag~
intre ele prin noduri la niveluri
diferite - cu 3 bra\e ~
respectiv cu 4 brate ~ (j) si legaturi speciale pen
tru intrarea, respectiv iesirea de
pe autostrad~ ~ @ -@.
Autostrazile sint spatiile de cir
culatie cele mai sigure si cu cea
mai mare capacitate de tralic.

Bilurca\ie

Nodurl de autostrada (4 bra Ie)

-40m
: Zona Inlerdlc- :
\ lIe conslruire '

100m

----'-:-i~~a Il~il;;;-----

conslrulre

(j)

Trlloi

Cruce

mallez~

Moara de vinl

Racordurl de autostrada (4 bra Ie)

Interdlclleillmllare de conslrUlre

---------- -v--------
-----------~--------

-T
I

5.00
(4.75) m

I
I

(I.OOm)

Jumalale de Inloi

Romb

I.--~.~q--l
(l.OOm)

Cadru - suport penlru ind,caloare deasupra aUloslr~zii

217

~~~:~~ ~r~:~~ru

Limita inferioarA a

+ 5,00

0.2.Q:

Linia de demar
catie a vehiculului

"!!.

10 .20

r-

-. -

L. J

Linia de demar

_J

~rr~~~~t~:

METROURI DE SUPRAFATA--

pe
+ 4,20 strazile cu
-+4:00 circulaUe pUblica
+ 3 40

1(')-

L. 0

~~!~ "1Illl!.:r5~~
!

G)

~ 0.00

0.05

MSS

b) La statii ~i refugii

a) Cale liberA

Distante minime in cazul sinelor pe 0 strada cu circulatie publica

I

SpaUu de lucru
pentru troleu

m
I

I
I

Limita inferioarA a
liniilor de
alimentare in
Iimita superioara a
troleului
deconectat

I
I
I

, Q,21~

Linia de demarcatie
a vehiculului

fl.!!J:!:ll~J,llI;-ITI

Linia de demarcatie

pt. obiecte fixe sau

mobile (inclusiv

linia de demarcatie
a altor mijloace de

transport pe sine)

Peste 50, minim

2,20 peste peron

Delimitarea niselor

MSS
ll.05
b) La statii si retugii

Distante minime in cazul sinelor speciale. in interiorul spatiului de circulatie publica

Tip A

0.50

0.30

2.65

0.5 0

2.65

II
6.60
0.30,40.3

2.65

2.65

[fI1

II

7.30
0.30

2.65

2.65

II
8,40

TRAMVAIE
QJ

~~~~~:~e in

Bazele juridice : Legea transportului de persoane, BOStrab

Diferentele de sistem: tramvaiele se deplaseaza la suprafata si iau
parte la circulatia publica (se supun Legii de circulatie pe strazile pu
blice), metrourile de suprafa~i'l se deplaseaza ca si trenurile de sub
urbii (de distanta mica) sau pe trasee amenanatoare trenurilor pre
cum $i pe portiuni comune cu strazile, trasate (infrastructura speciala,
legata de strada); metroul se deplaseaza pe trasee fara intersectii,
infrastructura independenta nu face parte din circulatia stradala.
Latimea de ecartament: ecartament normal 1,435 m $i ecartament
metric 1 m , latimea spatiului liber = latimea vagoanelor + adaosuri
geometrice in curbe + adaosuri de latime la suprainaltare $i la
clatinare (min. 2 x 0,15 mi.

Li'l~imea vagoanelor: 2,3 pina la 2,65 m (local si 2,20 m rezultat din

conditii locale specifice, se va evita la amenajari noi).
Distan~ dintre axele !?inelor: min. 2,60, respectiv 2,95 m, optim 3,10 m
pentru a compensa inclinarea vagoanelor in curbe cu raza medie.
Distan~a de la borduri'lla vagoane: la infrastructura speciala 0,5 m,

in cazuri exceptionale 0,3 m.

Raza: pe cit posibil mai mare de 180 m, in curbe $i intoarceri min. 25 m.
Panta logitudinali'l: cel mult 25%0, in cazuri exceptionale 40%0.
Panta transversals: max. 1:10, suprainaltare max. 165 mm la
ecartament normal, 1,20 m la cel metric. Functie de posibilitati in
fata unui arc de cerc se dispune un arc de trecere care trebuie sa
se suprapuna cu rampa de inaltare (aici inclinatia maxima 1: 6 V).
Dimensiunea vehiculelor: lungimi intre 15 $i 40 m, maxim 75 m,
lungimea peronului = lungimea trenului + 5 metri toleranta de frinare.
lnaltimea maxima a vagoanelor 3,40 m. lnaltimea minima pe sub
care trece garnitura - sub constructii 4,20 m, pe strada 5,00 m.
Sta~iile: latimea de min. 3,50 m. Pentru statii acoperite, situate intre
cele doua sensuri latimea minima 5,50 m.
Conform Legii transportului de persoane, in cazul statiilor-refugiu
latimea minima admisa de 1,50 m trebuie evitata din grija pentru
calatori (in cazul unor spatii reduse, 2 m la limita interioara).
Spatiul de siguranta: 0,85 m latime de la Iinia de margine a vagoa
nelor pe partea cu usa la vehiculele pe $ine, care poate fi si pe par
tea carosabila.
Limita inferioara a lin i
i10r de allmentare in
spatiul de cirCulatie al
strazilor cu circulatie
publicA

Latlmea obisnuita pentru sine speciale pe strazi colecloare

?; +

Tip A

0.50

0.30

2.65

"""

:':-:';':';';':':':';';';':':';':':':';';';':':'::'1

0.05

2.65

iI

I I

3.50

II,

.J_

(;.:.;.:.:.:.:.:.:.;.;.:.;.:.;.

9.65

Fartl stilpi

Tip B

0.3040.3

2.65

0.50

I
mJ

I
~~'~~i;'~"~~"~;i'i~~"""""l
TipC

0.30

265

rrJ I

':::":::":::-:':':':':':':':':':':':':1
Cu slilpi pe lateral

o -

L ' (.;.:.:.;.;.;.;.;.:.:.;.;.;.;.;.

2.65

0.05

3.50

II

+ 4.20 m
Cea mai joa-

I Linia de demarcare
,
I
I

_I
I

~r-----

,,

---1_

Linia de delimitare a
vehiculelor

Statl; pe 0 latur"

Delimitarea intre spatiile libere ale

partii carosabile Sl a tramvaielor

Loc de traversare a smelor de catre

pietoni lara semnale luminoase
1

3.50
Zontl de

0.05

2.65

a~teptare

0.30
i I

2.65

0.05

II

3.50

~I

Z~ntl de a~tePtare'r:':':':':':':':':':':':':':'

12.70

3.50

0.05

2.65

0.30,40.3

2.65

0.05

3.50

218

I
I

-I

p-~~

Ftlrtlstilpi

Tip B

Delimitarea spatiului
liber al partii carosabile

~~' 1" '!i"~_'!I"'!i"'[ I"'~ ["'~["~

i':':':':':':':':':':':'::':':':'

10.55

Tip A

:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.; I

3.50

[I

10.35

0.50405

C.05

2.65

~I

5.~mr-----,

Cu sematoare pentru traversarea

!;iinelor

SPATII DE CIRCULA\IE

~,,,....".

22J
-----;,;--:----,,------J
Pletonat

cf. R. Seredszun - H. Zollner

Proiectarea spatiilor de circulatie (strazi, sine etc.) se lace In sons
cibernetic adica linind cant de toate legaturile lunctionale.
Se deosebesc:
I. artere de legatura (metrouri de suprafata. autostrazi) cu' 4 benzi
II. strazi principale cu sau lara sine ~ CD.
III. strazi de circulalie cu 2 - 4 benzi, uneori cu parcari pe margine

InduslrlalA

Locurl de

parcare

I
I

~@.

IV. strazi in zone rezidentiale cu ,,; 2 benzi, locuri de parcare pe stra

da sau la marginea strazii ~ @+ (1).

Strazile in zonele rezidenliale olera supra fete mari de parcare ~ +

in anumite cazuri "buzunare" de parcare aflate intre locuinte ~ CD.

Pentru strazile din categoria IV cu cai de acces, lacuri Si spatii libe

re, posibilita\ile de amenajare sint numeroase.~ QJ

Din punct de vedere spalial, strada este deja considerata parte a

londului construil.

Strazile din categoria a doua sint, de regula, lara posibilitati de ac

ces lateral si lara cOl')struclii situate in vecinatate.

II
II
II

'I

Plan

..

.::::::::::::.:.f.t

.. .. .. .. 2.00 .. .. .... ..
23.70 ----+ 13.751-5.00-1

'tJ)

r-

H:

~_.~.j["":'iU

Secllu~

G)

--13.75~'

35.20

23.70

I
Sirada calegoria 2. cu Iramvai

35.20

15.00

..
I~ I

in cazul in care se dezvolta reteaua urbana de mijloace de transport

in comun pe sine, acestea trebuie exc/use din spatiul str<'\zilor res
pectiv dezvoltale pe inlrastructura proprie ~ CD ~ pag. 220 CD-.

-----r' ~3,751_5.001
I

"'

:r,

~,I:

"

/ /

/J

"

:i" J'/

IV /

"

II //
,I /

"I,

.......

I",

Plan

Secliune

t-5.50+---

22.50

31,00

Cu parcare pe olalura

,(
11

Plan

00J ~
.ITI2]
.,..

................: .......:: : :
Secllune f-6.00f-1

---f'~
I

u~:::::::::???~:
, , ' :;: : : : :;:;:;:;: : : : :

..

: :

Parcare pe ambere laturi

25.00
37.00

..

: :

;:

----+

,'

6.001

::: :

ill
I
~.:.~.:n::::::~

Sectiune t-- 7,50

0'
\!..)

-+-

>--- 15.00

7.50 ---{

-------1

Poslbililt'iti de p,Hcarc intre case in

"blJzun(lr~" de p.lrcam

219

ILL":",li,:,,lJ
G)

Metrou de supralala cu allmentare la partea superioara

cir';':~;~~~;:;~"~~'~';~;~';~'::::::::;';';'::::::::::::::;.;.;.:::::::::::::::::::;.;.;.;.;.:.;.;.;.:.;.;.:.;.;.:.;.;.:.;.;.;.;

Peviaduct

in debleu redus

~,J.;.:~.;.~..;.;.:~.:.~.~~~~~~~~~;h.
......:..

I: ..:: Eventual zid de

":::::::::::::::::.. .",-:.:r suslinere

II

SPATII DE CIRCULATIE
Metrourile de 5uprafala: cu alimentare cu curent de la partea su
perioara, optim cu alimentare laterala, pe inlrastructura proprie, sint
despar\ite prin gard metalic sau tule de strazile circulate -> CD + 0.
Metrourile de supralata pe viaducte -> genereaza sub ele in

tersectii Iibere, nu sint perturbate de semaloare, timpi exacti de cir

culatie; produc insa mult zgomot pentru riverani.

Se prelera cele in adincituri: mici ->@sau mai mari -> sau sub

terane -> @.

Zgomotul de pe strazi pe teren plat se ecraneaza cu constructii ne

locuite pentru protectie lonica (garaje) -> @), cu plantatii -> sau
valuri de pamint plantate ->@.
Strazile optime sint cele cu maluri de pamint plantate -> sau in

debleu ->.

Supraletele de circulatie pe viaduct se preteaza la zone industriale,

unde zgomotul deranjeaza mai putin -> 0.

Masuri serioase de protectie lonica sint posibile doar in cazul con

structiilor nol, in specialla proiectarea zonelor nou construite, unde

o strada de mare viteza (100 - 120 km/h) este situata la 0 distanta

sulicient de mare de c1adirile de locuinte, optim situata in debleu ->

@-++, cu strazi laterale inguste pentru accesulin/din zona

rezidentiala, cu Ilancuri de garaje; in lata acestora locuri de parca

re, cu trotuare late, pe care in caz de nevoie se pot deplasa sl masini

(de salvare, pompieri, transporturi de mobila) -> pag. 219 CD-0.

Mult spatiu verde, cu copaci, densi si in'timpul iernii (conilere),

imbunatateste senzatia de conlort ->@).

o lisie de padure deasa de - 100 m reduce zgomotul cu - 10 dB,

ceea ce inseamna 0 reducere a perceperii zgomotului la jumatate.

Protectie lonica -> pag. 222.

Ecranele de protectie lonica trebuie plasate astfelincit constructiile

allate in preajma cailor de acces sa lie prolejale pe inlreaga lor

inaltime.

in debleu si perete de palplanse

Tr
.
l . . gQ

.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.;.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.

Clad ire industriala

Pe viaduct: la partea inferioara locuri de parcare

Strada pe teren plat

Expenentele au demonstrat ca. din punct de
vedere al prote~iei fonice, cea mai buna
dispunere este strada in adincltura cu taluz
plantat. Unda sonora pnncipala. nu are Vale
sa fie direct incidenta pe cladire

Slrada

indebleu
cu taluzur; plantate

tl;t~i""!%im;b",,,,,,,,,,,,,,~I~i!~iI

Cu valuri de pamint pe lateral, proteclie tonica

220

Tunel pietani

inlunel

A - Sistem de tralic
8 - Amenajarea in detaliu
C - Dirijarea tralicului

",.

Cll2
~
:J
Cll

elect dorit
elect probabil
o elect posibil

uO

:JE

Nr.

alg

M~suri

a: N'

Strazi inlundate

Strazi - bucla

Strazi cu sens unic

B
1

PONDERAREA

CIRCULATIEI

-+QJ

Complex de m~suri

Elect
dorit

Allernarea materia
lului pI. carosabil

'--'-'-,-'

~::::I

o
o

ingustare de prolil

Restructurarea
optici?! a imaginii
slrazii

Obstacole
dinamice

Rearanjarea vehi
culeler sta\ionate

...c:...C'...c:'.,

~:'7

---=t.- ----l ~~...i,.cc c

Solulii individuals:

B1 + 82 + 83 + (in anumito c.lzuri 84

-+

06)

Cl+ C2

Sa mon{ine scpararctl zOrlclor C1rcula!o Si

pielonale, lolusi se reduce prolilul caras.1bi

lului in lavaarea troluarelor rnai lale - redu

cerea vilezei pnn reducerea 1<"lllmil caras;)

bilului $1 pavare parl1ala. - m;)i mull spallu Sl

mai mulla. sigurant<"l penrru pletoni

amenajare imbunc"llc"ltil<"l prJn slruclurarea

spatiulu;

o
\.:::.J

Amenajarea str~zii
Prapunerea A ---

II

<

CD.

Pavaj

C Semn
1

"zona locuila"

Vileza max. 30 km/h

Schimbarea
prierita\ilor

CD

Semne de circulatie

~ 325/326 SI.VO.

Ponderarea circulaliei pe strc1zi in zone reziden\ialetvedere de ansamblu mc1surllefecle

Zontl verde de JoacA, sport

Zonc1 exclusiv pieloni

(AJ) + B 1 + B2 + BJ + B4 + B5 < B6 + C 1
Zonc1 de priori tate a traficului

Trafic mOlorizal. parcare, lrallc platonal

pe aceeas; supralal~ (supralal~ comb,
nata.) - utilizarea posibil<"l a inlregii supra
fete a stra.zii - limllarea vilezei la vlteza
pasului (20 km/h) - reamanaprea intro
gului spa\iu al slra.zii linind cant do ce
rinlele locuirii; ~slrad<"l rozidentlalil".

de vitezc1 redusa., respecliv

prioril~\i egale sau priorila!e
a pielonilor ~i a bicicli~tilor

Zon~ de priorilale a
traficului motorizat

Ora~ene$t1

$1 reglonale

StrAzl principale

f4\
Prezentare schematicc1 a prioritfltilor in ttafic

\::.J

Amenajarea slr<.'1zii
Propunerea 8 - ..

CD.

221

.~

SPATII DE CIRCULATIE

65 dB(A)
70dB(A) ~

75 dB(A)"",

""'""

'" I
-- --- -==
/
Val de pam;nt

~~

vv

--

Linii directoare pentru protectia fonica a strazilor

Dezvoltarea spiritului ecologic a dus la cresterea importantei protectiei fo
nice, in specialla spatiile de circulatie. Intensitatile crescute ale zgomotulUi

.-/' ------ 55 dB(A)

___

. ==-

generat de traficul intens si de densitatea mare a constructiilor au facut ne

cesara protectia prin valuri de pamint, pere1i de protectie fonica, piramide
de protectie fonica -CD-CD. Zgomotul traficului rutier trebuie redus cu ;;,
25 dB (A) la trecerea prin peretii de protectie fonica. Aceasta scadere,
notata cu !'!. LA, R, STR, este 0 valoare modificata pentru masurile de

-+----1I-ll

28

CD

PROTECTIA FONICA 1B005

/60dB(A)

50

protectie fonica in cazul traficului, Se deosebesc pereti de protec1ie fonica,

reflectorizanti !'!. LA a, STR. < 4 dB, absorbanti 4 dB (A) < LA a STR.

Harta fonica: intluenta valului de pamint sau a perel81ui de izolare

tonica asupra nivelulur sunetului

Perete de
prolectie

Strada

20
6Le

Zi

;<

Locuinta

"0

Zona rezidentiala,

'5

o T

'5

Zona rurala
Centru,

OOm

zona de mica industn8

Zona industriala

115

Zona special a

pentrul H max I

=~

a,

'E

-r'
::1!J

....rr4(1'i''('('"

~''-

:::::::::::..:::::::::::..:....::::::.0::::::. ::::.
implldurire

.---.

~
/'

0
0

/'/'

...... ::.'}:,:

Pr'~fi'I'~~b~rit

:::.:

---

. :::~C::;::.: . =.:=ro
::::~~ci: . .::[}~

II

ConstrucUi neafectate de

Val

s--C-----

---

SU~

-- --16
~
:::.~cci:.ao.::. : :.:.

:::::::::::::::::."::::::::."::::::::::::."::::::.',

Perete

...22......1
'0
in:lltimea efectiva. de ecranare hef (m)

Diagrama de calcul a inaltimii necesare a peretelui de izolare tonica

Gradina cu perete

2,50 _

Pamint

, 50 + - - 2,00-------l

::

./~/- - - ~
I

1,86-4,19

,.::..- --I
'.;..-- _...

I
30

4-6%
.-

: :.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:' .:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.

:.::.::.

f;

!--1

'"i.,'

t~

'

////

:::::' Pamint
.:-:- - -,

L;'; :; ;~:~ :.J.::::::::::::..\ ~:f:'

JIC~~:;:;;:;:;:::;J;:j'H

rnghe1

I :.:.

140 - 55

//

Pielre de ancoraj

70
70
45-70 35 -70

diferite tlpuri - zone in dB (Al

Reducerea nivelului sunetuJui

< 8 dB (A) cu absorbtie inalta 8 dB (A) < LA a STR. in DIN 18005 par
tea 1 si in Liniile directoare pentru protectia fonica pe strazi RLS - 81 se
gasesc indicatii de calcul detaliate, Protectia fonica realizata prin peretii
de protectie fonica nu depinde de materialul din care sint fabricati, ci pre
ponderent de inaltimea peretilor.
Efectullor consta in formarea unei zone de umbra a zgomotului masini
lor, dar nu au aceeasi eficienta in comparatie cu fenomenele optice. Prin
modificarea directiei vibratiilor, 0 mica parte din acestea pot ajunge in
zona de umbra, Cu cit este mai inalt peretele cu atit este mai lunga ca
lea undelor deviate $i deci mai mica proportia de vibratii in zona de um
bra. Industria ofera un numar mare de elemente prefabricate din beton
precum $i pereti de protectie fonica din sticla, lemn si otel.
Reducere necesara

10

15

25

30

35

Distanta

Clmp

75-125

125-250 225-400

375-555

~ne~~~ra

Padure

50-75

75-100

125-175

175-225 200-250

Reducerea zgomotului prin distanta

Reducerea in dB (A)

Reducerea zgomotului prin peretilvaluri de protectie

Traflc pe ambele
sensun I1mpul zllel
maSlnl/h

10-50

38

101-300
36-100
<35

IV
IV
V

Cai de acces spre autostradal

sIr. orinCloale, autostr. (4-6 benzi

101-300
"100

IV
V

(2 benzi)

> 1.000-3.000

50

125- 50 -+25,

Q)

(2 benzi)

Drum regional in atara si in

intenorul zonei Industnale

t
50

Piramida de proteclie fonlca

(prefabricate din beton)

II
III
IV
V

Drum regional in localltate si

strada colectoare in zona
reZldentlala (2 benzi)

50

Perete de protectie fonica

> 3.000-5.000

>35
26-35
11-25
<10
> 100
36-100
26-35
11-25
"10
101-300
36-100
11-35

zgomotulUl

~10

>200-1.000

50

Nlvelul

101-300
36-100
11-35
ccl0

Strada colectoare in zona

rezlden\lala (2 benzi)

v(~:-~ -: __ ,~:
,

Distantele de la
punctul de emltere
a zgomotulul din
mlilocul drumului

0
I
II
III
0
I
II
III
IV
I
II
III
IV

Strada in zona rezlden!lala

>50-200

---j

125j--- 1,50 ----t251

Clasiflcarea Irpurllor de
strazi pentru traficul strazllor
din zone Ie reZldentlale

(2 benzl)

Zid protector din blocuri de beton.

inallimea " 1,19
r---1,12

100-125

lnaltlmea zidului/valurl m

f40-901

20

<10

::::':":':':':.:.

Dispunerea standard a peretilor

de lzo)are fonlca

222

50

Masuri de izolare tonica a strazilor

I------

45

65

Nivelul planificat a! zgomotului pentru

is 0,2

40

60

zona mixta.

l00b-'

J.

LaUmea strazii

~
a, - - - '

35

asezare mIca

2,5!.L
5

-.;
~10

35

case de vacanta

:515

fonica

Noapte

Zona rezidentiala pura, 50

Strada prinClpa!a in cras 51

strada in zona Industriala

Evaluarea zgomotuiul strazii eXistent Si preconizat

GRAOINI-iMPREJMUIRI

Slilp

-->olIJ

.. 11_.:

Legea privind drepturile vecinata\ii, obliga\ia de imprejmuire

t,m'''t

Slilp de lemn

Papuc de reazem

\~

Beton

CD

Prinderea slilpilor penlru garduri

$i pergole

A!;)ezarea rlglelor Iransversale pe stilpl

==~==

Poslbll

Prelerabil

Sipci pe rigle transversale

I""

tf3'

PlalrA
ingroparea stilpilor

nnnn
nn ~ n
n n nn
o

Gardul comun: trebuie asezat pe axul median allimitei. Gardul pro

priu: strict la limita proprieta\ii.

Distanta pina la limita de proprietate pentru gardurile vii: peste 2,00

m inal\ime 1,00 m, pina la 2,00 m ina1time 0,50 m -+ @. La gardu

rile vii trebuie masurat pornind de la supra!ata laterala. La copaci

trebuie masurat de la mijlocul trunchiului.

Gardurile de proteclie impotriva vinatului trebuie ingropate 10-20 em,

in special intre gardurile vii -+ . Gardurile de lemn, sHlpii, cadrele si

palisadele sint mai rezistente daca sint impregnate in cazane sub uli
lizarea presiunii si a vidului. Durata de via\a mai mare de 30 de ani.

Forme ale capetelor sipcilor

Pentru protectia impotriva vizibilitatii se potrivesc gardurile din

lamele de lemn -+ 0- , care pot servi si drept protec\ie fonic~.
Gardul cu zabrele, numit si gard vinatoresc, este cel mai indragit lip
de imprejmuire de parcele -+ .

'"
T

Gard cu Slilp suprainaltal

J",,1m

Cu $ipci de inchidere continue

(j)

Cu lamele orizonlale

Gard de nuiele cu acoperirc

Din dulapi rezemati Iipili cu clei

Gard simplu de lemn

V"nalie la gard do lornn

Sipci incavai.lte pe 5cl1810t din tf~vi

'::':':':.:':':'.':':':':':':':.:':':':':':':':':':':':.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:

in interiorul unei asezi:\ri bazale pe relalii de vecill~tate, propriotarul

unei parcele construite sau utilizale in scop ecollomic asle obligat,
la cererea proprielarului parcelei invecinate, sa imprejmuiasca tere
nul pe limita comuna. Daca ambele parcele sint construite sau uti
lizate in scop economic, atunci ambii proprietari sint obligati sa rea
lizeze imprejmuirea. imprejmuirea trebuie sa fie una specifica locu
lui. De cele mai mulle ori sin1de doril imprejmuiri inalte de cca 1,20 m
-+ @. imprejmuirea trebuie realizata pe limita proprietatli.
Costurile amenajarii sint suportate de ambii proprietari in piirii egale.

~ 5uperioar~ cu lemn rotund

@7GarddenulelecuSlilpidecalati
ngle

Din dulapi de lemn. sectiune

Iransversala palrala

$1

Sirmtt

..-,.5-3.0 .-------'ghlmpala
,.. . .

:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:':'.':':':':.:':':':':':..':':':':':':':

'19'
\!.31

Scinduri nelinisale. balule in cUie

pe sillp'

-------"

T ~~"OOI~

~'I

1--- . .

SHIp

'7
Gard

40-50
Gard viu cu gard intermediar
din sirm<"j impletil~

)-"

Gard din sirma imp1elila acoperila

cu un strat de material plastic, la

muchia inferioara fie 5e asigura 0
dislan\a mai mica - infre sirma

7""

~'~~~~e93U
Sara penlru gard
din material plastic

c.:=l

Gard din profile de aiel (zlncal la

cald)cu bare din malerial plaslic

]l.ill~

I I

:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:-:.:.:.:.:.:.:-:.:-:.:.:.:-:.:.:
Cu lame Ie venlcafe din femn

'
J

=-f l/I~T
JV./ II
deO.''' __

.. , /

/~;*.-= Secil~~'';=~~
.f:~:l

Sectlune U
orizontsf.A
vcrUcnlA
~ Gard desp~rtllar din gstlm arntl

menial armal cu piasa de sirrlla pe

soclu de belon

ghimpala -lie ingropal

223

20022 1001'6

'5
2

3>'Om

20

eml

m 0.90/06510.40

0.75

6.25

3)<. 15

"'

15 r--:

3)<. 10

Impletituri din sirma. marimea

obisnuita a oehiurilor 4 - 5.5 em

Grilaj cu nod uri Si grilaj ornamental

I I

I I

~~

~,

jl

n
U

I::::::::::::!l

~~'n n~ 'I

1.1

Grilaj ornamental din sirma

I
'I

1IIIIil 1111'
1IIIili i 11I1 I
' I
,I,

,III

II
,

"

:{

III Ii:
.11: 1Ii
111:1 :1

illill III!I'" I!
!III: I III'
'ilill I III, i ~ i Ii
, 11!!!l:!i;1 ill!
'1,11 ' I'i' , 'ill,
1

. I

GRAOINI
iMPREJMUIRI

Un proprietar reallzeaza de regula numai 0 latura lunga de gard, dat

fiind ca vecinul ridica cealalta latura lunga.
Impletiturile de sirma ~ CD se pot livra in multe marimi de ochiuri,
pentru a corespunde necesitatilor de utilizare. Impletiturile de sirma
imbracate in material plastic, stilpii zincati nu necesita intretinere.
Gardul este tensionat cu ajulorul stilpilor de lemn, beton 5i otel ~
(Z)+@ ce se ancoreaza in pamint. Ornamentele de sirma sau gar
durile cu grilaj sint sudate punctual si zincale ~ @-0.
Imprejmuirea din fier forjat poate sa fie prelucrata artistic sau fini
sata simplu. Este posibila aproape orice forma ~ .
Pietrele naturale precum piatra bruta tip "granit sau cuart" pot fi puse
in opera neprelucrate - sau cioplite de pietrar -
Sa se intrebuinteze pe cit posibil numai un fel de piatra.

, ii!l!i i
'
Ii li!11 Ii
:I ! II III!'III'

II

il

"

Cavar tiP grilaj cu bare

Di,p'l.n..

1-

on.,.~

Supon pI.

Stilp central

~ t.
eol\extenor

Ancora pI.
pamin!

s;rm.g~
~~~~an:I~~:~~IUi

de
'--- Supart pl. sirma cablulUI Stilp de capat
de prelensionare
Detalii de stilpi
Coil exterior

Detalii pentru flxarea unei impletituri CU noduri -

(j)

Gard

Paarta

+-

Clema din o1el superior

Q
~

\~'i

_9

Sirmaimpletita

Con,,.'.n.;on.,.

III

sirr;~~~~:~~~;~~

Sirma a cablului
~
i ~Supon pt. sirmade prelensionare
,
.
. cablului de pretensionareSupon pi. simra cablu UI
S'rma a cabiulul de
de pretensionare
~.
pretensionare
.
SUlp de capal
/ '

Paarta din grilaj andutat ~I element

de cimp pentru de gard

USi de gradina din torjerie artistica

T

T "'

!t

0
N

111
Vedere

V.,1 - - - - -

(2)

r60 --;

Detaliu

Diferite metode de imbinare si pre

lucrare a flerului patrat Si a barelor

de otel ~

Fixarea unei impletituri

Grilaj de Iier

T '1: 111

Ii

!~~
,
, - I I: iii . _...;.I,_,_'' ...;.'I_--i-_-j------ji
~375/375 -I
lnterax

Vedere

Secliune

Vedere

Sectiune

;5!11~1l0

~-I

i'

- ~:+-+-l

@3Farmeleuzualedehvrare
~":t41851815I8i3 '
pentru blocurile de betan
~

Vedere

224

Zidarie stratificata cu straturl de

piatra de grosimi diterite

Secllune

Z,d din piatra bruta si din platra

claphla

Iii

..

Ii

411

4!6~161616

I 8/6

'I

I--r;O~6~
I 9/5 I '015 i

Tabelul alaturat indica dtmenslu

415 5151615
i 8/5
nea conform normativuJul pentru
:c+
414 5/4 6/4
1/4
8/4

constructii Civile Sllndustnale DIN

......:c
4/3
4172. Taate distantele intre axe
317;
sint un multiplu de 125 mm la 10 ;:;~18)'t:Ii':1
~
.~~'t 'nrt625~150+-875...,...1000+_1125_+__1250_1500-1
mm rost

g+

- GrlndQ portantQ

GRADINI

PERGOLE, ALEI, SCARI, ZIDURI DE SPRIJIN

-- pag. 276

10
. . ":.:.:-:

.:....::....I::.::.:.:..,.:.~:.~~r ;.
:

;Ia

'9hT1

~ - -

t - - 1,60 - - - - i

G)

Spalier omamenlal - pag. 223

CD

Pergola pe
slilpi zidili

I--

B ---I

"

in~

__ It

M\ Distantarea

'2;

Lungime L L,rJtime I

t - - - B -------f

lUber

lemnului de
paminf penlru
a nu putrezi

inal\imea
muehiilor
em

em

em

50

50

12

50

70

14

PieIre penlru aleile de gradina

I--- 62~

---+--

62~ ----i

DOC

Alei cu pl~ci ridicale in

slraluri de flori (mai
putina murdarire)

Dislanta inIre plac;

in acela$i plan cu
gazonul (lara izbire
a ma$inil de tuns
iarba)

= lungimea pasulut,
grosime

3 em

~~.~. ~:!!!:.'~,.~,.~.~~.~.~.~.~

------- ---

Mers confortabil - bine: decurgere

concava. a liniei de urcare

Prosl: decurgere convex a a

liniei de ureare

Trebuie utilizate pietrele pentru alei de gradin{t solide Si usor de

intretinut intre straturile de flori ~ @. La aleile din pli1ci trebuie \inut
cont daca sint montate in straturi inguste de flori sau in gazon ~
- (]). Pentru un mers confortabil, linia de urcare decurge concav ~
- Trebuie luate in seama directiile de declivitate la proiectarea
aleilor ~ @-@. Exemplele @-@ prezinta amenajari de scari in
gradina. Ele trebuie sa fie sigure Si confortabile pentru circulalie, dar
sa se insereze armonios in vegetatia lemnoasa Si in straturile plan
tate. Treptele trebuie sa aiba 0 inclinalie mica spre fata, pentru a se
scurge apa de ploaie. In gradinile cu un aspect mai natural sint
adecvate treptele din pari ~ +.
5e pot crea scari pline de fantezie din piatra de gradin{t de Karlsrutle.
Fanteziei nu ii este pusa nici 0 Iimita, trebuie respectata numai for
mula scarii ~ pag. 196-200. Trepte carosabile cu amenajari latera
Ie ~ @ pentru biciclete, carucioare, galeata de gunoi, handicapa\i
cu ajutor. Ziduri uscate din zidarie, dispunere in straturi a pietrelor de
pina la 2 m inaltime in fata pamintului vegetal. Inclina\ie spre deal de
5-20% ~ @.Zidurile de sprijin de beton sint mai simple Si mai iet
tine ~ se Iivreaza Si ca prefabricate ~ @ in marimi Si forme dife
rite, ca profile de colt precum Si de colt interior, precum Si in forme
rotunde. Este posibila execulia de arce din elemente normale.
Pentru elementele de constructie pentru zidul de sprijin 55/30, raza
minima este de 4,80 m. Pentru 205/125 raza de 24,90 m.

Panta lransversala
de linga cas a

~~H
Siret de IIcoperlre

Slrsl de legAturA

Strllilln
Siral de prundl,

'i4'

Pari de lemn

\!Y

Placi de pialra
vertlcale

Pielrs prelucrate pe
doua fete

~1~1":::""::::::'

Sca,i cu Ireple din pari

A
0/~
:':::::::::::::::~':8=::::::

Alee de pielri$

Alee pe panla

Alee carosablla po
panla

CJCH

0CXJCX).:) e-= 10

10~'5

l[

II

~NI5IP

P,v,l. mlcl

110

Siret din cAramJdlllngulil1

Nlslp

-Zgurl sau bahlsl

de pav_le

7Pavaj,CUpavele.mici 'i8'
@
costlsltor, dar rezislent ~

Slral dill c~r~mida

ingusl~

ai3

':::::,'::.','.':,'::.

PanlA

Panta

::::::::::::::::

Treple de blocuri din pialra

nalurala sau cioplila

scar; din placi de pialra

...

~.. ,

A~;
:.:.:.:.:.:.5
Sca,i din placi de pialra $i blocur;
penlru suport

'23'

If::3I

Sca,i cu lreple de belon $i blocuri

pentru suporl

Pietre de gradina din Kalsruhe

ulilizale ca trepte de belon

Treple carosabile $i de lip bloc din

belon

7-e
H
~. Pamint vegetal

2.00

c;JL,[::::.:.:..x.:.3.:.:IY.:.:;- ~;:~ ~tre

lid uscal din zid~rie, drenarea
separala. nu 8sle necesara.

in

...::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::.

tf1'
If:.!.)

Zid de sprijin de belon ($; ca prela

bricale) _@.

Zid de sprijin/elemente prefabricate de belon

225

III

GRAOINI

~ cis,ntd- strop!r_
-:'

}~,~/.~~

...

r---- 3-4 m ----.i

CD

TERASAMANTE DIN 18915

Asigurarea pamintului vegetal de pe santier prin stratitieari tem

porare in depozite de pamint ->
Daea nu este situat in umbra,
trebuie protejat prin aeoperire de 0 useare prea puterniea (plaei de
gazon, paie etc,), La 0 depozitare mal indelungata sa se semene
eventual plante pentru ingrasare vegetala.
Depozitele de pamint vegetal trebuie plantate eel putin 0 data pe an
prin adaugare de 0,5 kg de oxid de ealeiu per m3 ,
La punerea in opera sint neeesare masuri de compactare, daea
dupa terminarea luerarilor de terasamente trebuie eteetuate imediat
eonstruetii tehnleo-gradinaresti, amenajari de gazon sau luerari de
plantare (in special la amenajari de alei si seuaruri),

CD,

Materia! coeziv in centru

cu trepte loase

Depozil de pamint vegetal

[IJ

-+

Profilarea
suportului

Stral de acoperire de pam in!

pe suprafele usor incllnate

1, Cireulatia eu mljloaeele de transport (buldozer pe senile) produce de

eele mai multe ori 0 eompaetare sutieienta la umpluturile in straturi.
2, Innoroierea se eteetueaza numai la materiaIe bune de umplutura
(nisip Si pietris),

3, Trebuie asigurata valtuirea pentru eompaetarea in straturi a mase

lor de pamint eoeziv (ina1timea stratului 30-40 em), In principiu
operatiunea se eteetueaza din exterior spre interior, adiea dinspre
versant inspre mijloeul supratetei de poza, In atara de asta trebu
ie asigurata valtuirea pietrisului utilizat la eonstruirea aleilor,

CleionaJ mort

4, Este posibila baterea sau eonsolidarea eu pi loti la toate solurile

solide,

CleionaJ

VIU

5, Materialele neeoezive trebuie vibrate,

La toate luerarile de eompaetare trebuie luata in eonsiderare uti

lizarea ulterioara, La alei sl seuaruri este neeesara 0 eompaetare

pina la stratul superior, pe eind la supratetele de gazon sint neeesari

10 em, la supratetele eu plante 40 em pamint mai at1nat la supratata,

Flxare cu gazon de capa

65-75 5-10
/"

-t

t---

//'~~\"
/;
/

,0Li "" ~1~~~~t~eS~:egleaza ~~

~.~~''- :~~~

"

\ IOchnalla taluzulUi

vt, '. 'i"

b.cL;;. .. "

' "',(l\. \~~:::-....

f'~)~

Planta1ii interm.endi.are

\"
) "~~

.~"

I'

Ancorare,

'00

"', '

Taluzuri, asigurarea taluzurllor

",

j\

.~<~.;.' :.~\, ".'~;L.

G.'u.on bltummat sau

)"'~~~'L'\

similar

~...

Plantarea In trepte a tufansulul,

plantatle prima. si gazon bltumlnat
pentru aSlgurarea pantelor, inaltimi

.~

in pamint

""'

~\.
.
,. '

III

~~

Jl'" ( '\
~ '~~i" ~

'

/"

'\

Schelet de sprijinire
..-- saltele de otel pi
constructii

Butasl de lemnaris

~\\'
(.i'(;\

lor

ASlgurarea suprafetel de taluz prin

schelet de spriJlnlre de mal: sistem
Weber

umplutura ul1erioara din nislp SI pietris

Pentru evitarea tenomenelor de eroziune, a surparilor, a imprastie

rli prin vint s,a,m,d, In prineipiu, la toate materialele de umplutura

eele mai stabile taluzuri se obtin prin turnarea in straturi, Protilarea

suportului -> @ impiediea tormarea suprafetelor de aluneeare, prin

angrenarea masei al1nate de umplutura eu suportuL In eazul ump

luturilor mai inalte, turnarea in trepte pe un suport inclinat ->

otera asigurare lmpotriva aluneearii (Iatimea treptei ~ 50 em), Daea

declivitatea treptelor este spre deal, trebuie prevazute pante longi

tudlnale, pentru ea apa aeumulata sa se poata seurge,

Greutale

, Tip
Coaja. semi rotunda

--- Flttru de mSlp

~
"

~'."

Llnle de Curen;

Lime de drenal ("mila supenoara)

Umplutura dIn mSlp Sf pletns

<

'

Cosurl de pletre (de cele mal muUe on In

Impletltun, predominant In sudvestul Europe,

~Nervunde sus1mere

- -

~ ~:~~~:~d:o~::;:;aeeste

kN/m 3

Pamint de

reg lata "In Ict. de

umplulura ulterioara

.
'"/ ' //"~'/
Treapta de picior, picior de piatra

Frltru de nisip

Pamint argilos afinat SI uscat

(valoare medie pentru sol usor)
annat si umed natural
afinat SI saturat cu apa

Asigurarea taluzului prin

balast rotund sau colturos

'I

.
..

pietre,
,
1

14,0
16,0
18,0
17,0
19,0

35- 40
45
27 - 30
42
37

15,0
15,5

40 - 45
45

ivaloare medle pentru sol mediu)

I
batalont si uscat
' :::::: ,
batatorit si umed natural

Drenarea si sustinerea riului de pe

versant pnn corpuri de platra SI
platra sparta

umplutura afinat SI uscat

afinat SI umed natural
annat si saturat cu apa
batatorit SI uscat
batatorit 51 umed natural

20,0
18,0
18,5

'I'

20 - 25
40
70

iI

1.

semigrosier si umed
' .'_'_'+1__
, ,I
20,0
_pi_e_tr_i._ _I_p_ru_n_d_'._l_se_m_i_gr_o_si_e_rs_,_u_sc_a_t_,_'_
_
' _'
18_,_0_
uscat ,
' , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,i
18,0
fin $i uscal
fin $i umed natural
fin .i saturat cu apa
grosier $i uscat

Nislp

I
IFiltru de
,nlslp cu
pietris

V_d_re

(tormaes~e,

in func11f~
de cand'A
1iile locale)

'"

FY
,

'

t--50cm ---1

226

i Argila

1~~'

I Nisip uscat

-r-G.

Coaste de platra pentru evacuarea

ape! ~I protejarea taluzurilor crestate

'
1

Pentru plantare rastelare gradata

de legatura a peretilor lateral I des
chisa spre partea supenoara in
raport de 1 :1 ,5

afinata si uscata
aflnata si puternic udata
compacta si umeda natural (sol greu) ,

~l

moloz

160

18:0

' , , , , , , , , , , , , , ,I
22,0
I
, , , , , , , , , , I 19,0 -20,0 1

Bala.t, ud

30-45
25 - 30
35 - 40

30 - 35
40
25
35

20,0-22,0

30 - 40

16,0
20,0
25,0

40 - 50
20 - 25
70

14,0

Greutatea si unghiul taluzulu; pentru dlfente tipuri de sol DIN 10552

35

GRAOINI
CONSOLIDAREA VERSANTILOR

. Forare

pI. dren8r~

,
Perele pllon-lanlA lUlU
perele de palplan$ee

lid de plaeare eu perete pilan-tanta

sau perele de palp1ansee (eu sau
lara aneorare) in roea afinata

Zid de piacare pentru pavirni~, din

raca afinata crigle anlerioare
(schema Badberg II - Badgastein)

Fall de decapare

Prolll: birnfl
orlzontale pI.
consolldarea
ImedlalA in t1mpul

I
Belon-lrm8t ,- I

. . ' ..

...AncorA aluvi~la

II
.
!Il1ncll
de<=
' -P
. :a
-..'....
-r
- :l-l
-. l!Iau
? ancoraJ

. '.'

Mania de
plair.
N

Toran

.
...
~

33-65t

In

'.'"
"

Consolidare primara a taluzului in

mase alinale legale prin argila. sau
parlial intarile, prin gralar do birne
ancorat

Consolidarea panlei in roci afinale:

deeapare in Irepie de sus pina jos si
sus{inere imediata prin elemente do
zid si aneore aluviale (autostrada)

(.

'.

---+

Consolidarea suprafe\ei este necesara in cazul inaltimilor pUlernic

inclinate, De dorit sint insa inal\imi netede, inlinse, rotunjite, ale
caror suprafe\e sa fie plantate cu gazon, arbusti sau vegelatie lem
noasa. La amenajari de inal\imi ce sint mai abrupte decil unghiul
natural de umplere, trebuie asigurata consolidarea prin placi de

gazon, lmpletitura, pavare sau zidarie.

Daca panta este mai mare de 1:2 gazonul plan trebuie prins in cuie

de lemn ---+ pag. 226. Gazon de capal pentru consolidarea inal\imi

lor abrupte cu pante de 1:1 1/2 pina la 1:1/2. impletiluri pentru con

solidarea coastelor abrupte pe care stratul de vegetatie prinde greu.

Se deosebesc impletituri moarte si vii. La ultimele (butasi de rachila)

este necesara plantarea permanenta ulterioara cu foiase, de vreme

ce rachita constituie vegetatia prima ---+ pag. 226.

Pentru asigurarea seclionarilor mari prin inal\imi, cum ar Ii la con

strucliile de drumuri sau la parcelele pe versant, sint necesare

masuri de siguranla costisitoare ---+(j)-@.

Gratar de birne ancorat, de execulii diferite: de ex. compus din birne

orizontale, preancorate si stilpi perpendiculari. Cimpurile interme

diare trebuie acoperite cu beton torcretat arma!. ---+@.

Zidurile de sprijin acoperite cu vegetatie creeaza spatiu penlru

terenuri ce pot Ii utilizate in conditii bune, penlru strazi si drumuri.

Diferenlele de nivel considerabile pot Ii rezolvate ---+@ + @. in

lunclie de sistem si de panta ce construiesc ziduri inalte cu ancore

de pamin!. ---+@

..

"

".

Fait de decaparfl
~

GrMar!l8U relfla
din aIel pI.
conslruclll

Cansolidarea pantei in rod alinale:

decapare in treple de sus pina jos $i
consolidare imediala prin beton
toreretat eu gratar din o\el penlru
conslruclii ~i piroane aluviale

lid S'llpll (prins

In punCle)

-~

Peretii Krainer inziditi e~alonal

alera spatiu sulicienl penlru noul
traseu. Peisajul ramine verde

lid de suslinere din gratar spatial

(perele Krainer) din belon (sistem
Ebensee)

Tipur; de c~m~~uire ;:) slinclt cu zid

de plaeare sau perete "d,t Idup~
mode lUi lui L Muller 1969)

TalUl nalural
(pOSlbll inslabll)

o inelinare conslderablla a
taluzulul arUlielal (A) este
poslbllA numal in cazul unel
eonsolldarl deoseblle (BleI de
ex. zld de bata)

CAderl de straturl plale (pe eil

poslbul fara amenaJare in treple)

Taluzuri de stinea geologic eon

ditlonale (din punel de vedere al
struclurii)

Formare de taluzuri (si eonsolidiiri)

in slraluri de sol compacte in grade
diferi{8

Formare de laluzuri (Si eonsolidari)

in straturi de sol compacte in grade
dllerite

CAderl de slralurl
abruple (eu amennJnre

l....-v"'" ltll"".'!rWlln'.n C.......JI;'IO

10 Sl
Tr,,~""f

TrJ.\t{'.,.1 C:lfl.'ll TC

Peretele Kralner

Perelele RGS 80

t'f5\

Ziduri eu aneore de paminl (de ex.

~ obieetivul Ludenseheid)

;>';0
;'80

10
JO

10
10

Ill!!

sp'I1l1tr;Jvo.>r'W.1C:1P.l1srCI'jT,

JO

10

100

Sw"lra~1c.-,p." SETC'175

:10

Ii)

M
\16
!is

F@r!l,.,SIJO

90'"

:.'5-32

Bu">de,BTBO

1)0'"

75-:12

Fe'm.ldcInIPrv1\1I

JO

\525-32

:~lr0+@'l1"eD

20

10

10

Perelele Krainer din Ebensoo

227

'<
, "

e?fJ~<

,5~

Protectie sallea

2.25

SipCi de spaher

1,6

60

....

J.

05

"I

Schelet de spalle" din tev,

flerbatoare

-Sipcide spalier

-- h h I - - 1 - f-I-

"'
'"
-

~;=

:;;:

-1'1-'1

i, ((

+
~

r-

r5Q-+-50-j

Cordoane venicale

....

Spalier pe zid

130t30,

Perete de spalleri din lemn

I: 70

f-30+30~

-ji

Schelet pentru spalleri dubll

SirmA de s palier

:;;:

,J

I:J.

'"

:~

I'i').~30 em in pAmint

30

Disp. tens. sirma

}.O::

-[IJ

30

-SirmA

GRAOINI

30-50
1---.,

-I-I

II

:;;:

-I-f

"'oj

N
N

:;;:

,g i

:;;:

f---- 90

60~

-+- 1.2

'i;

1.20 -1

(125)

/Sirma de spalier

'T

--l

Palmeta tip Verrier (6 si 8 ramuri)

Cordon in forma de U

:;;:

~l
I~ I
I

~
~

1125)

Palmeta tiP candelabru

Spalier: trunchiul central al unui

spaller este tras vertical $i ramurile
laterale sint diriJate In unghl drept

5,0

Cordon orizontal cu doua brate

III

Sistem vegetal conform -

L.

CDpacl per 1/4 ha

Distan1a
4.4m
6" lim
la.l0m

1Sf>buc
69buc
..Sbut

Plantare in patrat

i

~.

Copaci per 114 ha

J12 0UC
69 DUC .

2" 4m
6" lim

42 0UC .

4" 10m

::>~.. .
..

Distanta

CDpsel per 1/4 ha

4_<l_4m

3Z0b",c
178b",c.

6" 6" 6m

80b",C

3.3" 3m

- l " - .......-

Dislanla

....

Cooael Der 1/4 ha

Poz. COPSC Umplulurll

156
l~b
, (21m
6 -.6 (31m
69
59
1010 (51m
25
25

tf1\
~

0'.i 0 0
01;r;--: 0
.....0 . 0 _

Capael per 1/4 ha

Distanta
3

@6PlantareintriUnghl
echitateral

. ...

I; t;::
1i
---.J

Oistanta

Poz. copsc Umplutura

167
llll
104
104
42
42

5" 2 5m

4 x 6x3m

6x 10" 5m

4
i

e-"

:>

Dislanla Copae! per 1/4 ha

15 x 3 x 3m
2 ,,4 x4m
3 _5x6m

Poz. copsc Umplutura

320
.J:lU
178
178
80
80

'e:!J

Copaci per 1/4 ha

Poz. copac Umpl.l Umpl. 2

6,J)m

t\.4.4m
10' '5" 5m

Plantare in patrat
cu umplutura

Plantare in drep
tunghi cu umplutura

Plantare in
dreptunghi

'. .

Distanla

'J.
1X/
1--0

~.

.--1:
I

[IJ De Haas

69
39

69
39

103

58

25

25

37

Plantare in patrat cu
umplutura dubla

--- ...

::I:
DlslantA
3" 3m

Capac. per 1/4 ha

Poz. copac Umpl.1 Umpl. ;>

4b
46
184

4l<4m

26

25

104

Schelet din sirma de ancarare a tutelar de mure

H+H-f-ffiCTH-+-++_*-+I++---,_H,i-_+!''-\!-f'W\r-I+-A+S~jr,mA

@5PlantareindrePtunghl
cu umplutura dubla

..
... ......
.'.. .
~,.~
"-.

;>. :

Dlslanta

Copael per 1/4 ha

Poz, copac Ump1.1 Umpl. 2
80
80
160
44
44
88

@7PlantareinlriUnghi
@8PlantareintriUnghlCU
CU umpJutura
umplutura dubla

-+ j--\\-++--+m
...::::::::::..:

..........,

::..::::.':,': ::::::::::

:::.:::::::.':::::::.':.':::::::.':.:::::::.':.'.'.':.':::::.':::.':::

,'o~'pa 'r'~~~'lt~;~'tr~b~i~'tai~t'e' pi~'a 'ra~'i~' 5:8' ~~~g'i"""""""""""""

Zmeura
Stilpi
Sirma,Planle

.- 3,0-4,0 ~
o

intinsa
Daea vergile erese
peste sirma inCinsA,
trebuie tAiate pinA la
15 em peste sirma eea
mai de sus, indoite in
forma de U $1 legate.

III

., 1,5 r

TV'!

..:

.J..~

'"
:i:

-<

1,5

r
@

@~

-j'

Coaeaze
@

Dimensiuni pentru plantarea

zmeurel

Agri$e

'y

Agrise Si caacaze
in patrat

In formatie

228

~--_._---------------------------

GRAOINI

--.QJ
Nu trebuie sa corespunda numai cali tate a solului Si directia cardi
nala la plantele ca\aratoare --. CD. ci trebuie \inut cant Sl de inMimea
de crestere. Sint necesare diverse ajutoare de catarat. pentru a aco
peri pere\ii caselor cu vegetatie ---+ @ - @.
La fasole fiecare planta necesita a bara de catarare. La doua rinduri
de plante este adecvata metoda cortului --. CD .

(j)

Planle

Pentru plantarea in albii Si putine este judicioasa metoda cortului in

dian ---+ ; ajutor de catarare pentru mazare: vreascuri uscale. ce
ramin de la taierea cringului --. piasa de sirma tensionata ---+ <Il
sau un gratar dublu din impletitura de sirma. Gratarul de protectie din
sirma impletita protejeaza semintele Si plantele de pasari ---+ @) - @.

e~l~r~laare ~i inMimile lor de ere~tere

Plante cataratoare Si agatatoare cu durata de mai multi ani --. @.

Soiuri cu durata de un an:
vita de vie clopot inal\. 4-6 m
dovleac ornamentalinalt. 2-5 m
inal1. 3-4 m
hamei japonez
zorea
inaI!. 3-4 m
mazariche parium. inal\. 1-2 m
fasole mare
inal\. 2-4 m
caltunas
inal!. 2-3 m

f151

Ajutar de

e~Ware

arizantal

f3\

\::!.J

crestere:
crestere:
crestere:
crestere:
crestere:
creSlere:
crestere:

rapida
rapida
rapid a
rapida
rapida
rapid a
rapida

frunzis: verde vara

frunzis: verde vara
frunzis: verde vara
frunzis: verde vara
frunzis: verde va'ra
frunzis: verde vara
frunzis: verde vara

Plante de lasale, ee se e~l~r~ pe

un perete

0\~.J v:: :--

".
__---e'_,r_

Spalier de gard din

Schelet de ca.\a.rare din vreascuri

70 x 60 maxim 50 x 100 em

dlStanl~:

So/uri cu durala de mal multi ani

leder~ - Hedera helix
Troscol - Polygonum aubertii
Vii;), sa.lbatic.:l - P. IricuspidClla "Veilchji~
Vila. alba. - anemona - Clematis montana
Gllcrna. - Wisteria sinenis
Vita alba. obisnuila - ClematiS vilalba
HortenSia cataraloare - Hydrangea petiolaris
Reml - Aristolocchia macrophylla
Trimblla agatatoare - Campsis radicans
Vila de vie - Vitis coigneliae
Vila de vie de yin - ViliS vinlfera
Capnloi mare - Lonicera heckrotlil
Hamei - Humulus lupurus
Capriloi - Lonicera caprifolium
Trandalir cataralor
Salba - Euonymus lorlunei
VIta alba Clematls-Hybnden
lasomie de iarna - Jasminum nudlrlorum

Privire de ansamblu asupra unar plante

~ipei

pina.la 15 m
pina la 15 m
pina.la 8 m
pin.:lla 10 m
pina la 10 m
5 pina.la 8 m
pina. la 10 m
pina la 8 m
piM la 10 m
pina la 10 m
3 pina la 4 m
4 pina [a 6 m
pin a la 5 m
pina la 5 m
2 pina la 4 m
2 pina ra 4 m
pina la 3 m

Cre$lere

Ajular de

c~t~rare

ince!
repede

x necesar

repede
repede
mediu
repede
mediu
mediu
incet
mediu
mediu
mediu
repede
mediu
medlu
incet
medlu
incet

x
x
x
(x) util
x
(x) util
x
x
x
x
x
x
(xl util
x
x

e~t~r~taare ~i ag~I~laare -CD

Frunli~

iarna
vara
vara
vara
vara
vara
vara
vara
vara
vara
vara
vara
vara
vara
vara
iarna
vara
iarna

Melada eartului

Gratar de c~\,~rare penlru mtll~re

Gra.tar de protectie contra

p~s~rilar don sirm~ implelit~

Gratar dublu din impletitur~ de

sirma.

inailime
pina.la 25 m

(2)

Metoda cortului indian pentru

8 - 11 plante

din sirma. implcllta.

Floare/luna

9 - 1a verzule

Pozitle
0-.

+
1+1
+
(+l
+

75
5
57

(1_.

Indlcatil de stroplre

(+)
+
(+)
+
(+)

57556

55-

1+)
+
+

6
6
6
1-

o '" pozi\ie inSOflta

9 alba
6 verzuie
6 alb~
6 alb;tslr:t
9 alb<1
7 alb~
6 maro
8 portocalle
6 verzule
6 verZUle
9 g<llben -roSie
6 verZUle
6 galben-rosie
8 divers
8 verzUle
9 divers
4 g;]lben~

Q '" semiumbr~.

l)'J:
n~

,)

() ~

~
,~.

,-,

O~
n~

Q
.~
,~

(1 J:
~.

(1

:4

1,1 ~

de ex. perell?te nordic. '" urnhr;'t

229

.~'

~~

GJ

o-()

~15-8 m

~Q

W o -.

j 6m

mill

III

Floare:
purpurle

CD

Luna de inflame
AkeblaiAkebla

4-5

lederaiHedera helix

III

;;:->
f::J

radacina cataratoare

~ ventuza de ca1arare
~,

~ 2-7 m

~ 2-4m

Floare: rosie
galbena

Caprifoi/Lonicera caprifolium

7-12 m

d~

\~
,,~

Floare: alba

V
Floare:
maronle
Luna de inflame

Flaare: diferite eulan

Luna de inflame

6-8

5-6
Remf/Arlstllochla macrophylla

Trandafir calaralor

Q~
0-.

mill
y

I~

"-"",/~--,...-=-

~ 10-20 m

l~

t:E \II g

Hortensia
Hydrangea pellolarls

Q
o-()

Luna de inflorlre

7-8

~[Q

()

o-()
fO-15m

Floare:divers

Flaare: verzuie

Luna de inflorire

Luna de inflame

6-9

5-6

Trimbita cEltEHatoare
/CampsJS radicans

~~

4-6m

Hllllllll

Y
Floare: portocalie

Q
~

W2-8m
5-10 m

III

Luna de inflorire
7
Daile eatarataarei
Aetinidl8 ehmensis

TroscotiPolygonum aubertl

Capsunl cataratori

7m

Floare: galbena

Luna de inflorire
7-9

Luna de inflorire

5-6

cataratoare i

~~
o-()

Floare: alba

Luna de inflorire

6-7

10m

ill

o
,~15-3.o0m

verde vara, verde

permanent

()-.

if!

V
I

o-()

Luna de inflorire

Floare: verzuie

Luna de inflorire
9-10

ajutor de catarare: lemn,

sirme intinse. piasa din
otel pentru constructll

o-()

5-7

tti :iI llli

~6J

4-5

IW

crestere: ineet. mediu.

repede

ffi 11\ m

~ ~~

insorjt, semiumbra.
umbra

Floare: alba
51 albastra
Luna de inflame

GhcinalWisteria sinensis

O().

Q~

~ 6-15 m
It! \II

25 m

GRAOINI
PLANTE AGArATOARE $I

.
cArARATOARE
I2J ~ pozltle favorablla

Hamel de iarn8lHomuius lupulus

Flaare: verzuie
Luna de inflame

6-7

Vita saibatic8lParthenocissus spec.

~\I//

~O~
......

Ajutor de
agatare

~/I\~

FarEl. umezeala
aeumulata

Gaura pentru plantare/Clematila

230

Solul trebuie sa fie permeabil

Udarea

Clematitele isi dorese

pieiaare reei Si un eap fierbinte

GRAOINI
Furtun francez
Un slral de eea 20 em de Irun:z:e umede

So.tparoa unei gropi de eea 2S em adineime Si

1,50Ia\lme

STRATURI iNALTE $1 PE MOVILE

Lemn 40/60

Importante sinI conslruirea co

Compost grosler

rect~

Un slral din resluri din gradma Si erengi de

2S em ina:lllme si 40 em I,Mime

Un Slral de 10 em din compost grosier

OalA de
beton

r-$an1 de stropil
PAminl

'f
'\

Un sl'al de gazon

G)

Executia unei movile

Movila acoperita cu folie; irigare cu

furlun de slropilfrancez

PAminl negru
Compost grosler
Frunze/resluri de
loamnA
Gazon
Ramurl/crengl

~~
Sec\iune Iransversala prinlro movila
ca inchidere mai bine dala de beton -

- G)

Slral inal!, ideal pentru a unitormiza

dilerenlele de nivel

1,00 -1,25

Slral inalt - umpiut in stralur; la fel ca Si movifa -

Straf inall construit la peretele

sudic; acop.erit cu geamuri ca 0
mic~ sera

CD - @

$i pozilia dinspre Nord spre

Sud ~ CD - @. Recoltele limpu
rii sint obtinute in siraturi inalte $i
plantate pe movile. Siratul-moviia
este un donator de caldur~ pro
nuntat. Este inlr-adev~r obositor
la 0 nou~ amenajare, dar, in
compensatie, se poate 'olosi ma;
multi ani. Se pot obline a$a pro
ductii record $i se pot recolla mai
repede. Tocmai pe straturile inal
te $i pe movile s-au dovedit efi
ciente in special culturile mixte,
RO$iile ce cresc mai inalte yin in
mijloc. 0 movil~ are dimensiunile
aprox;mative de 1,50 m I~\ime $i
4 m lungime, Amenajarea se
executa cel mai bine in toamna,
deoarece atunci slau la indemi
na majoritatea resturilor de gra
dina. Irigarea se face cu un fur
tun de stropil (rancez ~ @ sau
irigare la strop, 0 varianli'l de
movila este slratul inalt, in fond
o gramada de compost turnat
intr-o coaja de scinduri ~ @. in
locul scindurilor se poate folosl
oricare alt material care nu pu
treze$e atit de repede. de ex.
lemne rotunde, lemne cu mu
chii, impregnate prin presiune
sau pereti de piatra. Plantele
profita de caldura soarelui care
bate pe peretii laterali.
Nu mai este nevoie sa te apleci
la semanat, plantat sau recollal,
daca stratul are 60 pina la 80 ern
inat;me - @ + . Straturile
inalte maresc productia. daca
sint umplute cu straturi de mate
rial organic, de la trunchiurile de
copaci, crengi, ramuri tocate,
pina la paminl fin de compost.

60-80

Miniiaz in stratul ina[t din pielre

1,00-1,2S

i I

Siral inalt din prefabricate de bel on

Sirallip craler 0 2 m -

(jJ)

231

Legenda

.I
Directia principala
a vlntu\ui

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
'9
20
21
22

1 1~~wm~J]ill~,~lu~lID~~~t~~,d~i~;:~.ltS~~~~tn~~~o~:a$m~~j:t~~~::~~:::~~:!::~~
~

uU

"'u

-CD

Loeuinta
Terasa
Port,e
Cladirea pompelor
Instalalia de apa
Grajd
Bazin de apa
Gazon
Lac pI. ingra5aminte
Zarzavat de iama
Zarzavat
lmeura
Agri5e 51 eoaeaze
Flori
Tufe ornamentale
51 de proteetie
Perete de spalier
Gard viu
Foioase
Pomi fruetiferi
Fructe cu simburi
Fructe cu semmte
Groapa de seurgere

Intrare
caro5abila

'-. __ .. _.. 113,10

Amenajari de gradini mai mari cu teren de sport In fata casei, Inconjurate de pista de alergare intre taluzun umplute. De vintul
de vara dinspre Sud-Vest protejeaza garduri vii pe partea vestlca. contra vintului nordic pereti de sc1ndura. Scara 1:1000 (Anul
.eonstru~t~~~)_ -:Y"eimar (Gelmeroda)
Arh. E. Neufert

GRADINI
MODELE
Proiectarea gradinii trebuie sa in
ceapa inaintea stabllirii definitive a
planurilor de constructie, fiindca ac
cesul auto, intrarea principala 5i cea
secundara, terasele 5i mai ales cota
de calcare a parterului 5i pozitia casei
mal cu seama sint strins legate de
amenajarea gradinii. Terasa acope
rita este element de legatura intre
casa 5i gradina, ea este legata prin
ziduri uscate, alei din placi, garduri vii,
tufi5uri 5i copaci de spatiile gradinil, ce
cuprind cladirea, 0 leaga de peisaj 5i
protejeaza locuitorii de vederea din
exterior, zgomot, vint 5i praf.
Curtile de gradina lungi 5i inguste
par mai putin strimte daca sint
impartite de-a curmezi5ul in mai
multe zone, ca de ex. locul mai ridi
cat pentru gratar :;;i de :;;edere. ~
. Zonele de lumina 5i de umbra
trebuie luate in seama in mod deo
sebit la alegerea vegetatiei adecva
te. Tipice pentru 0 gradina coborita
sint scarile, zidurile acoperite de
vegetatie :;;i in mijloc un iaz. ~ @.
Astfel se creeaza pe 0 suprafata
mica 0 gradina strict geometrica.
Peretii laterali acumuleaza caldura
:;;i ofera 0 clima terita de vint tavora
bila pentru plantele carora Ie place
sa fie uscat 5i insori!.
Clima unei gradini tip atrium este cu
alit mai calduroasa cu cit razele
soarelui sint mal bine preluate 5i
retinute de zidaria inconjuratoare.
~
. Zidaria maro din
caramida capteaza mai multa cal
dura decit peretii zugraviti in alb. Prin
imprejmuirea cu ziduri vlntul nu este
lasat sa intre 5i in curtea interioara se
acumuleaza aer cald. Favorabil pen
tru plantele sUbtropicale.

III

Legenda -

"---'-~'-..-.'---""-5-"'-"''''-'-'-'L-~

Gradina tip atrium

232

Gradina unei locuinte insiruite

Varianta -

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20

Lac de 5edere
Albie
Lac pentru foe
Baztn de apillpiriu
Fintina pe perete
Seara
Banca de piatra
Dale de beton
Dale de granit
Beton 5paiaVelineher
Tufis de cimisir
Gazon
Plante in ghiveee
Bloc eratie
Pielrt5
Stere de cimlsir
Cultura mlxta
Movila
Siloz de compost
liduri useate

Variant a

Stropitoare 9 I

GRADINI
MOBILA $1 UNELTE

'~'

f--60-----1
Roaba

Q)

1--.-.-1

[W:-:

-1

1 ~ __ !!

/-30-1

f--60----1

Masina de imprastiere

Masina de tuns iarba

Necesa'ul de spaliu in casula grad,n;,

1-60----1

Carucior pI. furtun

f---70--1

1--50-----1
Cos

Tocator

~ pag. 278
fPulverizaor

lopeti pt. femei $i gr~din. ari.

r-=Greble de gradina
Vinator de buru,e", Furca de
~
sapatpl.
barbat'

1,0Il 0
o

1:_ 11 i~i
Grebla
mare

,"om"

Grebla
mica.

StrOPi,oare 91

Lopata

iV
: :.

lubilarii de grMini se acupi'! de

hobby-ul lor cu a pasiune devalali'l.
Aslfel, au preten(11 mar, de la ei ~i do
la uneltele lor. Stropitamele, co SlilU
bine in mini'!, u~aare ~i excelent eclli
librate in punclul de minuire ~ G) ~i
cu un tub lung de turnare.
Uneltele de grMini'l ~ , e prele
rabil si'l fie din o\el special. Amena
ji'lrile pentru a sta jas in gri'ldini'l se
davedesc a Ii reu~ite, daci'l sint din
lemn ~i sint cantaptte cu materiale
din grMini'l ~@> - @

:::<~.

~'

94

~e
~ ~ua~~n

Sapa

.J

Unelle pentru gradina

de pUlvelrizare
de 15 m

Strop,lori

Roaba cu roilla de cauciuc

1,20

1,00
80

50
40
I

2,20

I- 55 ~

Jardiniere din lemn, eternit sau

Greulille 68 kg

Umbrela pentru gradina

plastic

1li"ILE"~~=--~~in

lemn

de esenla lare

Masa. de lemn Si scaune. ce intra.

dedesubt

Hibachi'" 50
("cuptor" in
japoneza)

Gratar portabil

Hibachi-uri usor de utilizal

Ca.rucior pentru gra.lar - suprafala.

ceramica pentru gra.lar

Vedme de sus

Pc perele

233

SERA

14 incalzire

15. Masa pentru plante

16. Strat de lnmult"e
17. Lampa pentru erestere

1. Aerisire prin acOperi$

2 Desehlzator de lereastra
3.
4.

5.
6.

7.
(})

18. Ventila\ie tonala

8. lngare la picalura
9. Aparat de stropi!
10. Pompa de apa
11. Cablu de incalzire prin podea
12. Bazin pentru apa de stropit
13 Izolatle

automat fara curent

Umbrire exterioara
Umidificator de aer
Ventilator
Fereastra laterala de aerisire
Plaei duble de nervurate din plexiglas

19. Lampa pentru sera

20 Regulator de umidrlate
21 Masurator pentru umiditatea
aerulUi
22. Regulator pentru temperatura
incaperii

Sera cu amenajari $1 climatizare bazate pe experienta practica

Aerisirea serei trebuie astfel

dimensionata incH, la aerisirea
deschisa, sa se atinga aproxi
mativ temperatura din exterior.
Pentru aceasta este necesar ca
cca 20% din supralata acoperi
$ului sa serveasca drept banda
de aerisire sau drept c1ape indi
viduale pentru ventilare. Trebuie
asigurat sulicient aer proaspat.
Protectia impotriva soarelui
poate sa devina necesara in
cazul in care vegetatia ex)eri
oara este insulicienta, pentru a
crea 0 clima suportabila la
radiatiile solare puternice.
Protectia lata de soare poate Ii
instalata in interior sau in exteri
or. Solutia economica este cea
cind protectia se allii in interior.
Electul de protectie lata de soa
re este mai mare in exterior
daca distanta intre protectie $1
supralata stlclei este sulicient
dimensionata. --+ CD si - @

Direclia came rei Nord-Sud

III

Dimensiune 1.00/1.00

~i

1.00/2.00

, ,

Movila solara cu capac

<>.

g..

'\7

Sera olandeza

165

~t~ ~-2T

Supratata vII rata

orientata spre so are

.L~DU'

. .. / ~L".::;.~
I

2.61

..........................

f---6.69---<

1.94
I

~.__9,38------<

Aer

! ~ "O"""~p~er~s~pe~e2ti~va~'~==:~:::::C:Z'::77

1---2.74-----;

Sera

([)

Sera - solar

f---------13.04~

Sera eu panta aeoperisului de 23 c -2JO

b,j

;re.-
<;5
,<::l

....

. ".
..

~20-30'1

./
....

f-- "

/'

'/

L~

/:

j;

Protectia impotriva soarelui situata

in exterior, cu aerislre totala prin
spate

234

, 45-75'

'\

\ wi!')

~*M~5?/~/7J;i~~~~/;
'12' Unghiul optim de inelinare
~ al supraletelor vltrate

GRAOINI
COPACI $1 GARDURI VII

-+

QJ

Fiecare slrat al solului esle cuprins de via\~i. Etajele au propriii lor loca
tari - CD Radacinile pot patrunde pina in stralurile cu piatrc'l. Forme de
copaci -+ G:J. Piramida este forma pomului de Craciun 5i este preferata
formei de tip poUr. Crengile laterale sint men\inute scurte $i nu se rup
a$a repede sub greulatea fructelor sau a zapezii. Forma copacului de
tip potir are centrul deschis. Crengile sint orientate spre exterior, asHel
incH lumina sa poata patrunde in interiorul coroanei copacului.

.. ' ... ,..

Piramida este lorma de baza. a pomului

de Cra.ciun si este preferata. pentru
forma de tip polir, deoarece ramurile
laterale sint mentinute foarte scurte ~i
nu se rup chiar asa uSor sub greutatea
fructelor sau a zapez,i.
Potlrul eu centrul deschis amintesle de
ceasca sau polir. Ramunle sinl erescute
in alar a.. astlel inci! lumina sa. patrunda.
in inleriorul coroanei copacului.

5e echilibreaz~ ca niste imagini

oglindite supra- Si sublerane:
coroana copacului Si releaua
ramilicata. a ra.d~cinij

:E

Cea mai buna perioada de plantare pentru pomii Iructileri esle

toamna tirziu. in zoneIe cu inghe\ timpuriu trebuie plantali in octom
brie, in regiuni mai blinde in noiembrie. Locul de altoire, care se
poate recunoa5te clar ca 0 umllatura la capatultrunchiului, trebuie
neaparal sa se aile deasupra supra/elei pamintului -([). Pomii
Iruclileri trebuie planta\i ceva mai sus la\a de cum stateau initial in
pepiniere. Stilpul de sus\inere trebuie sa lie la 0 mina dislanla de
trunchi -+([) $i pozi\ionat pe partea sudica a copacului, pentru a-I
proteja de ar$i\a soarelui. La plantarea gardurilor vii trebuie respec
tate distan\ele pina la vecin. La garduri de pina la 1,2 m inaltime
0,25, pina la 2 m inaltime 0,50 m; peste 2 m inal\ime 0,75 m. -+
-(jJ). Dorin\a de adapost in propria gradina, de protec\ie impotriva
vinlului, zgomotului, pralului $i privirilor curioase, face gardul viu
indispensabil. -+ -.(jJ). Gardurile vii sus\in procesul de formare
penlru roua, regularizeaza precipitatiile, cumuleaza caldura 5i
impiedica impra$tierea pamintului la Yin!. Valurile din garduri vii
(a$a-numitele "Knick-uri") -+ @) din zonele de coasta protejeazc'l de
vint pin a la 0 distanta de 200 m.

o'"

..

e:-=
::Ie:
~

t-o

Trunchi inaH la un copac inca. !inar.

Trebuie Ia.sate Irunchiul si doua. sau
trei ramuri - pen!ru a obtine forma
doril~.

Forme de copaci penlru gradina

easeL

Ta.ierea un~i gard viu din carpen in primu!. al 3-lea. Si al 5-lea an dupa. pfanlare.
In slinga ta.letura de vara, in dreapta ta.ietura de iarna.

La planlarea unui conifer, lrebuie

desprins sacul de pinz~

Hrusul de reazem esle maniaI oblic

300
275
250
225
200

Blne

Rau

Sine

fna.1limea gardurilor vii

'"

.,,
.~

~ '",
~
"'

.,'"I >-. " .,"',

~

;a. .!!0.
~

.. Knick" in nordul Gern1aniei

'"E
0

c0

BE

.,'", '".,,
~
~

i
~

~;a, ;;,

"''", ~. ~, ]
'"
~

.c
C

"

0..,

0_

'"2

t :t
.
j .
~

~
to

;; ~
~

"

'~

. ~.
c

S
., ....
Locul de alloire IrebUis sa
se aile deasupra paminlului

(j)

Copaci penlru

Planlarea coreeta
a unei fOloase

gradin~

".

Trunchiunle sint proleja- Trunehiunle inalle sinl

Ie de SOare ell rogoJlna ancorate eu sirme intinse

tfi\
\!.JI

inMimi de. creslere a gardurilor vii 1~late si l~sOle s~ creasc~ (planlele cu x 5Uport~ deo
seblt de blne t~lerea) (In paranteze esle necesarul de plante In bUC:ltf per m liniar)

235

GRAOINI
IAZUL DE GRADINA

Dale
pentru
alee

Folie

20 em

/:

//

substrat de pamint 2 em

G)

laz cu folie amenajat in lrepte

Zona cu apa mica

...-------_\;>

/./.

P1etns

Zona cu apa adinca

CD - 0,

Balin prefabricat modelat in mod eficient

pamointul trebuie sapat cu

3 - 5 em mai adinc declt

pon1unea bazlnului?

----

lazul de gradma trebuie a~ezat in

echilibru si umplut cu apa pina la
p"ma lreapta

/.

3-5cm
~
tiefer
~?'

Nisip mai mull decit 5 em poate duce la

tasari

III

~I

pozitionari oblice ale bazinului

Cu pamint excavat care astupa

bine golu"le

Construirea corecta a unui

laz de gradina

Stral de aer

lazurile trebuie sa se integreze armonios in gradini. Pozitia corecta

pentru cresterea plantelor si a animalelor din si de linga iaz este de
o insemnatate decisiva. Partea predominanta a plantelor de mlastina
si acvatice necesita multa lumina solara, cca 4 - 6 ore pe zi, locuri
Ie preferate sint linga terase si locuri de sedere de unde iazul poate
fi privit. Daca plantele, apa si nisipul sint prezente in cantitati corec
te, atunci se formeaza dupa 6 - 8 saptamini un echilibru biologic, iar
apa devine clara. Trebuie sa fie corect raportul dintre suprafata apei
sl cantitatea de apa (cca 400 I per m2 suprafata a apei).
lazul gradinii devine patria insectelor si a plantelor. Plantarea iazu
lui se executa inainte de umplerea cu apa, care va fi introdusa cu
grija. Perioada de plantare este din mai plna in septembrie. Peritru
a obtine 0 imagine completa armonioasa, trebuie sadite individual
plante inalte in gradina acvatica. Plantele cu 0 inaltime medie tre
buie plantate la 0 distanta de 30 - 40 cm. Plantele joase trebuie
asezate insa In zoneIe de margine numai in pilcuri sau In grupuri.
Distanta de la planta la planta este de 20 - 30 cm. Pentru prima
generatie la plantele subacvatice sint suficiente 5 bucatl pe m 2 .
Plantele se Inmultesc repede. Plantele din vase pot fi aduse la cota
prielnica a apelor, prin plasare mal joasa sau mai inalta.
Plantele pot fi plantate In cosuri, vase sau direct in pamint special.
imprejurimile iazului trebuie modelate. Zonele de mlastina si de
precum si straturile umede II completeaza sl
apa mica -creeaza rapoarte naturale. lazul se dimensioneaza in functie de
dimensiunea gradinii disponibile. Ideale sint apeIe de 20 -25 m 2 ,
dar chiar sl 3 - 5 m2 ofera suficient spatiu de viata pentru multe spe
cii. Zonele acvatice generoase, de 5 - 20 cm adincime, si un loc
adlnc de minim 60 cm sint necesare pentru pastrarea peste iarna
si supravietuirea insectelor si larvelor de salamandra. Zona adinca
serveste si ca spatiu de refugiu pentru toate animalele.
lazul trebuie lasat iarna umplut cu apa, pentru a evita ridicarea
datorata inghetarii pamintului.
Pestii, broastele si amfibiile ramin in viata peste iarna numai atunci
cind sint folosite unealta de curatat gheata sau piatra de revarsare.
Bazinele prefabricate ofera cosurilor pentru plante 0 zona adinca
adecvata si impiedica surparea sau alunecarea pamintului pietros
si a celui vegetal -@.

0 -

Sipci de lemn

Pale

Mixtura de frunzis
cu nisip, lac de
iernat pentru amfibii

In caz de inghel trebuie introdus

un manunchi de paie sau 0 platra
de revarsare

Punte in forma de placa in consola

Zona malului

Pietris
Folie
Albia piriulul in sectiune
transversala

a
5

"5
n;

~~
".0

"iii
u-o'"

"

'"

Qi

'-'E"

N""

c<!C""
_
'.;::;(0
(/).0

'"

Plante acvatlce

236

<::

o='

::;;.0

25

'?

-0

'"'''' ,'"
tL
'"

-o .

""'"

ro~

u E

"

0-

13

ft
'"
~
.0

''""

~
0
IT:

'"

-0

""
.g

:~~ ""Qi
'" ~ ,'"
LJ...o

50

0>

(/)

80

Folio Villbil~

IAZUL DE iNOT
Posibilitalile creatoare sint multiple, pentru a

sa nu se planleze eulluri de orez asialice

imbog~l\1

optic grMina prin ele

mentul biologic care este apa. Oferta este mare, pentru a adecva iawl de
gradini'l planuit la propriile dorinle, atit la dimensiuni. precum Si la form~ Si uti
Iizare. Pozilionarea ideal a este una de la Est la Vest cu radialii sol are de 5
6 ore pe zi. Cine doreste sa utilizeze si sa savureze iawllrebuie sa-I ampl,,

CV

seze in apropierea terasei de Iinga casa. - pag. 238

Dimensiunea iaw
lui de 60 m2 , nu sub 55 m2 suprafala a apei Si conlinut de 35 m3 . Dlmensiunea

ideala a iawlui de inot este de 155 m2 suprafala a apei, 40 m2 zona de inot,

~ SO-loo

I--

G)

-r--

Zona de mal

;0>

-+-

200 NJSip 5 cm

Dalaj

90 m2 zona de regenerare, 25 m2 zona de decantare. - @-@

Adincimi ale apei: zona de mlaStina .; 25 cm adincime, zona cu apa mica 10

Folie SubSlral 10 cm

Zona vegeta1a ;;.. 50%

dm supra1ala apel

- 40 cm, zona cu apa adinca ;;, 50 cm, zona de scaldat

?'

1,30 cm adincime.

Modelarea malului

Pla"orma de lemn
Lemn de lance de 28.5 mm grOSlme

IZon~ de inol

Drumul de mal

Nlvelul apei

:;;::;too

T
30
J.

90~

Slinca

Fundalir renle de
inghel

f--

Plalforma 51 urcare

50-100 --j
Unghiullaluzului in

Supor1ur.

lunc1ie de lipvl solului

datal dublu :;1

fohe

in gradina mica, in cazul unul sol greu

lemnllance de 28.5 mm grosime

'-""""""-+-="'-"'''''''''''-2:2''-''-'''''---+_-+1~Z"Q!Qn.a de iool
Orumul de mal
Dale Clrcula\le/beioo

Banera capllara

,eav~

dm malenal

Punte de lemn, insula pe apa,

punte de plaja

plastiC

f----

60-65

Pietre In lorma
de U/beton

luog. 50, loatt 40. lal 40

+ pl<'lO de beloo

folie Illplt!

----1-,,-1

Bazln dlspootbil

Dalaj

Bazin de inol disponibillransformat in iaz de inot

Zona v

elala;o> 2.00

20-30

Zona de iool ;. 3.00

20-30

Modelarea malului, podel de lemn

,~ ' ..

Baner:i cap,lar:i

leav:i dm malenal plastiC

Bazin - zona de inol

Drumul de mal

ZOna de decanlare/gura de decantare

Cursul apei cu meandre lungi Si adinci Si cascade -

237

IAZUL DE iNOT

Cu 0 alble mica apa nu

lisnesle alit de sus

Pla!ra de Izvor

:m1~r-I5-8
'I

G)

P,atra de izvor

Imaginea unui iaz bine proiectat une$te domeniile de viata fara Parti indi
viduale vizibile. Sint preferate formele putin compacte, organice. natura
le. Fiecare planta are propriul spatiu vital, numai acesta corespunde
conditiilor ei de viata. lazul natural este compus din mai multe domenii de
viata - abia suma din plantele tuturor domeniilor alcatuiesc un peisaj de
iaz varia!, natural $1 frumos. Domeniile de viata ale unei griidini se deo
sebesc mai ales prin umiditatea lor sau prin nivelul apei. - 0-@
Cursul piriului este 0 componenta importanta a unui iaz de inot. Ar tre
bui sa fie atit de lung pe cit posibil. 8 - 10m sint ideali. - G) - Pe
ora curg peste pietre $i cascade cca 15 m3 de apa. imbogatita cu oxi
gen $i placut incalzita.
Perioada de
inflorire
VI-VII

Denumirea in lb. romana Denumirea botanieA

Trestle mrrositoare

Acorus calamus

Llmbanla.
Ungura-broastel

Alisma plantaoo-aauatlca
Balde/ita ranunculoldes

Rosatea
Capri or

Butomus umbellatus
Carex pseudocyperus

Mana de ape gal ben

colorala

galben

Glycena maxima
"Vanegata

V-VII

verde

Feriga de bradet

Hippuris vulgaris

VII-VIII

nu atrage alentla

Macluca de balta

Orontium aquaticum
Pol gonum amphibium
Ponledena cordata
Potamogeton crispus

V-VI

gal ben aunu

VI-VII
VII-VIII
VI-IX

laz

P!ciorul cocosului

Ranunculus Imgua

VI-IX

galben

Sagetarica
Ragoz de iaz

Saoittaria saoittifolia
Scirpus lacustrls
Spargamum erectum
Typha angustifo/ia

VI-VIII
VII-VIII
VII-VIII

alb-rozallu

Broasca apei Incretita

Buzdugan vertical
Trestle

Calla palustns

VI-VII

V-VI

alb

Euphorbia Dalustris

IV-V

galben

Papura

Juncus ensifolius
Lysimachla thyrsiflora

VII-IX
V-VI

capele mara

Lysichiton amerrcanus
Mentha aquatlca

IV-V

galben
violet deschls

Panghcanta

3.0

Teava de
legatura

Sectlunea transversala a iazulul ,de inal -

Cll pranulalle

dlterlla

Zona Cll nlllpri

Zona

cu apa

Imica -- @

Adincimea de plantare

Alb
aalben

Laptele-ciinelul

Tnfolste

Put de decanlare
SHalurl mlnerale

IV-VI
VI-VIII

Unanca

lzma-broastel

."ll-----

negru-maro

0
capete vew
nu are floare

Gala luminoasa

regenerare

maro
verde-alb

Galbasoara strutului

III

a\bastru
sters

Carex grayi
Equiselum variegatum
Eriophorum angustifollum

Capnsarul-Iuceafarulul
Bradlsor

Pompa de apa

roz, alb. rosu

I VI-VII

Calcea-eatulUl de miaSMa Caltha palustns

G)

maro

Zona cu apa mica. adinclme a ape; de 10-40 cm -

Gala de mlastina

Planul iazului de inol -

alb-rozallu

VI-VII
VI-X
VI-VIII
VI-VII

Troscot de apa
larba-stluci!

Culoarea florii
verde-galben, maro

Menvanthes trlfollata
Mlmulus cupreus

VI-VIII
V-VI
V-X

galben

alb-raz dellcat
rosu

Miozatis de mlastlna

Myosotls palusrrls

VI-IX

atbastru deschls

Nas{urel

NasturtIUm offlcinale

IV-VI

alb

Fenga perlata

Onoclea sens/bilis

nu are florl

Bobemic

Veronica beccabunga

V-IX

albastru inchlS

Coada soncelulUi de mlastrna Achillea ptarmlca

VII-VIII

alb

Vlnerita

A}uga reptans

V-VI

vIolet

Gulerita de balta
Brusture aulerat
Cineoa-cadrulLJi

Chelone obl/oua
Darmera Deltata
EUDatoflum cannabium

VIII-IX
IV-V
VII-IX

roz

Cretusca

FiliDendu/a ulmana

VI-VII

Crucluhta
Pungutita

LIQularia przewalskll
Lysimachla nummulana

VIII-IX
VI-VII

Sabe singene
Feriga regal a

Lythrum salicaria
Osmunda regalts

VII-IX
VI-VII

pamatuf cu pen maro

Scara-Domnulul

Po/emon/urn caeruleum

VI-VII

albastru pina la alb

Raculet
Pnmula

Po!vgonum bistOl1a
Primula in Al1en

V-VIII
ab III bis VII

in functle de SO!

Piclorul COCOSUIUI
umplu!

Ranunculus acns
"Multiplex

V-VI

gatben

Bulbuci

Trollius-Hybnden

V-VI

tanurl de galben

(2)

Zona de mlastlna -

Zona umeda -

0
roz-rosu
IOZ

alb
,qalben
galben
rosu-vlolet

roz

Perioada de
inflorire

Culoarea florii

Aponogeton
dlstachvos

VII-X

alb

larba broaslelor

Hydrocharls
morsus-ranae

VI-VIII

alb

Nufar nalben

Nunhar lutea

VI VIII

nalben Intenc.

Crin de aDa

Hottoma Dalustris

verde oermanent. r..daclnl in namolul de De lund

Nufar

Nvmnh.p.H ;hnrlen
Nvmnh

VI-IX

in funcl,p

Panita

MvriophvlJum

verde permanent. radaclnl De fundullazulUi

VI VII

n~!hpn ::lIHlI)

Broasca apei

Potamogeton in Arten

Broasca
aoel pJutitoare

Potamogeton nalans

VI-IX

alb

trebuie asezata In contaIner vegetal

pentru a controla cresterea

Plclorul cOCOSUIUl

Ranunculus circmalus

Plclorul cocnc.ului

R;ln nc I

s anua ilis

VI-IX

alb

de apo

verde permanent. plamata pe fundul

lazulul

'Ih

OlrateJ de apa

Denumirea romaneasea

Denumirea botanies

SPIC de apa

PI"'IC;

FMrteo. hilltll

Castana de balta

Zona nufenlol -

238

Tran8 natans

I
V
VI-VII

-I
de 501

Drente

Callitnche stagnalis

verde permanent. iSI pnnde rMaclnlle m sUbsol

Casor

Ceratophyl!um
demersum

nu are radacinl, lerneaza ca mugur pe

fundul lazulul

Gluma apei

Elodea canadensis

verde permanent. plantata pe fundul

iazulUl: lnclina spre cresterea in masa

Arten

I Utnculana vulgaris

alb. sters

In

Plante axigenante pentru iaz

nu are radaclnl. pnnde Insecte cu mlCI umfiatull I

I ae pnndere: lerneaza ca mugure al Irunzel

GRAOINI

Slreasina

UTILITATEA APEI DE PLOAIE

Sila a burlanulu~
cu clapela
~
.

CD

into;e~na trebuie avute rezerve

de apa penlru Slropi!; bUloi cu apa
de ploaie
Pompa manuala

,
;
Co/eclor de
filtrare

Recipient de
IiIIrare
Fillru de la rezervorul de apa de
ploaie

Canal
Rezervor de apa de ploaie
ecologic pina la12.500 I

1 InSlala\ie penlru apa menajera

2 inlrerupalor de teava
3 Conducta pentru apa polabila
4 Rezervor
5 Prea-plin
6 Burian
7 Canal
8 Recipient. ?~~illraffi ,'(t
9 Slfon
k.. "\' '\~ J~-:-).'

"

PUI drenare
Rezervor de apa de ploaie cu pUI
drenant ecologic

Inslalatie de colectare a apei de ploaie cu recipienl de IiIIrare Si rezervor exterior

1 BurlarVSlreaSlna

2 Coleclor de liUrare

3 Conducta

.. Rezervor

5 Prea-phn cu Sifon

6 Conducla. de aSplfa!18

7 Stal18 a apsi mana,ers

8 PrOloc\ie funcl1onaf8 in gol

9 Aelea de conduct8 pen\ru apa de ploaie

10 Conducla pentru apa. potablla.

II Ventll magnetic

12 inlferupalor~p~,ul;"o~r'"7''7'"J.;.. _ _...-17~~TI~~~llr~-b.EsJ

COnhnu! Lunoime Uillme

inAlilme Greutate

1100 I 1,45
72
1,33'
53 kg
1500 I 1,52
72
1,60'
81 kg
20001 2,05
72
1,64 130kg
Recipient de baza penlru apa de
\::!.} ploale

is'

Inslala\ie penlru apa de ploaie

SlreSin~' '.":.. ':.'

~'~~"':~'.:.:::;.~' '.

1S

rr

-+-----t

."ro~..."

pompa de
imerSle

1100 I

1500 I

2000 I

InSlalatie de ulilizare a apei de

ploaie

Pesle Bvacuarea ribera

Rezervor penlru apa de ploaie

pentru irigarea gra.dinilor

AI,menlarea cu_apa pOlabila

elMire
Dlslnbuilor de comulaloare
cu ,ndlcator de umplere

elMire
Venlll magnetic

:1l,",~='

.,

sz
l5.

\..

Inslala\ie de cre$lere a
presiuni,

Supra tala mare

de filtrare, eleci

Fillru in alluenla

CJpelele de

cabluri pol Ii
ajuslale pe
inallime

de reclallfS

Q:)

Exemplu

Precipilalia anuala 800 mm = 800 11m'

Acoperis eu doua ape coellcient de

scurgere f = 0,75

Supralala nela a acoperisului = 120 m'

Randamentul ploll = suprafala neta a

acope"lu'ui 120 m' x precipilatla anuala

800llm x coeficienl de scurgere f =0.75

Randamentul ploil = 72 000 I/an

Persoane = 4

Consum pe zi = 45 I pe persoana (WC

cu ciapa economical

Supra!ala gradinii = 200 m'

Necesarul de apa de ploaie = persoane

4 x consum pe zi 45 I x 365 de lIle +

suprafa\a gradinii 200 m' x consum pe

an 50 11m'

Necesarul de apa de ploale 75700 Ilan

Faclor 9 = (1 - [canli!. apa ploaie 72000 I:

necesarul do apJ de ploaie 75.700 I]) x

1000;. u 4.90;. < 200;. ~ 9 "0.05

Necesarul p!. rezervor = randamentul

ploii 72000 I x factor 9 0.05

Necesarul rezervor = 3.600 I

Recomandare recipient de colectare

a apel de ploale cu 4.500 I cont'nut utll

Poste dlsp. in lOr. IBilv"'~

I
.

Recipientii de colectare a apei de

ploaie trebuie indusi in proiecta
re. Decizia referitoare la volulll
trebuie luata cu generozitate.
Cantitatea suplimentara inse
amna costuri suplimentare redu
se. Montarile ulterioare in casa
sau gradina sinl posibile. Calcu
larea necesarului pentru rezer
vorul de apa pentru gradina: per
locuinta unifamiliala cca 5.000 I.
La irigarea gradinii, necesarul de
apa se stabileste dupa suprafata
gradinii,
precipitatiile anuale,
suprafata acoperisului Si coefi
cientul de scurgere. La utilizarea
apei menajere trebuie incluse nu
marul de persoane Si posturile de
consum. Consumul mediu de apa
per persoana Si zi : 5 I bauVgatit,
10 I spalal, 40 I baie/dus, 10 I
igiena corporala = 65 I apa pota
bila; 181 spalat rule, 4/ curatat, 45
I WC (18 I la conectare econo
mica), 81 altele = 751 apa de ploa
ie (48 I la conectare economical.
Irigarea gradinii per metru patral
si an 40-60 I apa de ploaie,

Posl-alimenlarea cu apa polabila

Scurgere Iibera. dtstanla

min. 20 mm, sau de
doua on inlrafe - mlenor

Expllcalle

Suprafala neta a acoperi~ului: supratala

proiectala a acoperisului legala la jgllea

bul penlru acoperis (corespunde supra

lelei casei).

Precipitatii anuale: canlilalea anual;1 a

precipitallilor (de ex. Renania cca

740-900 mm ~ IIm'llrebule exlrasa din

harti corespunzaloare sau allal;1 de la

inslituturile de meteorologle
Coeficienlul de scurgere f f = 0.75 la

acoperisuri in doua panle ~I la Ie rase

f =0,40-0,60 la lerase cu proleclie de pielris

Faclor g: 9 = 0.05. daca randamentul

ploii se deosebeste cu mai putin do

20% de necesarul de piOCHe

9 = 0,03, daca randamenlul ploii se deo

sebesle cu mai mull de 20% de

necesarul de ploaie

9 = 0,20- 0,40 la uillizarea predomi.

nanla. la irigarea gra.dinii $1 oscilatii mari

ale canlitatllor de precipilalii sezoniere.

~@

239

~1

@
@

Du.

co"!

i 2.25 :

(2

Bar

Diagrama de coordonare pentru piscina acoperita Intr-o locuinta unitamiliala.

Spatiul de ,edere poate Ii ca suprafala ,i parte din hala bazmuiul

(34

mlscarl. 1'12 persoa- mlscari, 2/45 per

ne)
soane); cel mal mlC
bazm pentru santur i
de la blockslart dm
M'\
capul bazmulul
Dimensiuni de bazine

I
I

Fisie/crampoane
Ftaca. de beten

Bazin mic penfru adulti

:IaE&&I::
~

:::{:::::::

Marime
Latimea culoarulu! de 2.25 m. lungimea
miscarii cca 1.50 m. pe linga aceasta lun
gimea corpului: 4 mlscari = 8 m lungime;
adincimea apei la inalllmea barbiei celUl
mal scund adult. nu a copiilor!
,
Diferenta adincime - adincimea apei
@ . conditionata,..erin modalitatea de ab
\1j).
sorbtie -

Lemn tasonar 10/10

::;;::':::::

Amplasament:
Fent de vint in apropierea spatiului
de dormIt (utillzarea In zilele racoraase).
vedere din bucatarie (supravegherea co

piilor) ,i camera de Zl (etect de culise),

adica In cimpul vlzual. Fara foioase sau
tufisuri Iinga bazin (scuturarea frunzelor);
circulatle perimetrala pentru impiedlcarea
caderilor de pe iarba s.a.m.d.; eventual sa
se inalte marginea bazlnului (problema
esletica)

CD,

0,

incapere libera pC sauna

Cambuza

--+[lJ

:1

-'

Bazln pentru sptilat plcioarele Gel mal mlC bazm de Bazin de inot medlu
Spatlu de sedere
inol cu un culoar
cu doua culoare

@)
@

PISCINE DE GRADINA

incapere de cendltle flzlca

Anllcamera saunel
Sauna

(])

Vestiar
CD we

Forma:

Pe cit posibil simpla din cauza costurilor si

a miscarii apeL dreptunghi. in orice caz cu

scara sau nisa cu trepte.

Modalit",i de construire a bazinului:

De obicei: bazin cu tolie (tolla = supratata
izolanta) pe construclie portanta dm
zidarie beton. otel (,i suprateran)
sau in groapa in pamint
Bazjnul din poll ester este rar produs la fata
locului. de cele mai multe ori prefabricate,
in general nu aUloportante: este necesara
umplerea ulterioara cu beton U$or Bazinul din beton este Impermeabil 0),
Bazin in panta cu folie; muchla
(beton monolit cu doua fete. beton torcretat
marginala cu gnnda de lemn
decofrat pe 0 singura fata. prefabricate din
Rama din profile beton); supralata este de cele mai multe ori
ceramlca sau mozaic de stlcla. mal rar vop
SIt ,clorcauciuc. vopsea de ciment).

:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.

-.

Adincimea normala la baile private

(baZine de lnot)

Adinclmea bazinului

15

ingrijirea apei: In zlua de azi se obi$nu

ieste prm mstalatil de mlscare. esential
conducerea contmua a apei cu curatare
buna a suprafetei prin skimer sau
preferabill9heab ~ @I. @.

Sol
Dale
Armaturi ale gurll de
Mortar
scurgere cu flansa:'lPTIIIIII PietriS grosier
de Infillratii
Filtru

Rost de lucru cu
banda. exlenoara de
etansare a rostunlor

Pal de nlslp: solldillca

dreneaza

$1

Blocun de beto).':n~:~~It41~~~
Terra- Tel CU
tenculala de
Clment

Umplere ullenoara
belon usor

CLJ

III

Bazin din poltetilena - 0 slngura

coaja, prefabricat

~:;i~~~~~

pe ambe Ie fete
Inslaialie de
:::"';'::'::::::::::::::::; drenaJ

fo'.....

Bazin din beton armat executie

slmpla cu jgheab tiP Wlesbaden

Bazln zidlt cu drenaj

Modalltati de constrUlre a tillIe/or: pietris

(tiltru adlnc. partial cu suflanta de aer de
clatire). d,atomlt (filtlu de supratafa).
spum.a sintetlca. Combaterea algelor
suphmentar cu aJutorul chimicalelor (clor,
substanta de alge Ce nu contme clor. sul
fat de cupru).
incillzirea:
Cu aJutorul aparatelor de contra-curent
sau al incalzltorului contmuu in cazan de
incalzlre TrebUle prevazuta reglarea!
Prelungeste sezonul de bale costuri rela
t,V mlc; -@-@
Protectia copiilor:
Pe cit se po ate nu pnntr-un gard ce con
stituie un obstacol. ci pnn acopenrea bazi
nului sau instalatte de alarma mdepen
denta freactloneaza la forma rea undelon
- pag. 270

ili1llllilllllllllllllll"':====

tfo\

Sk,mer (coiector de spuma)

~pag. 270

Apa

Jgheab tip Wlesbaden. Bazm cu

~ mheab de deversare

41uni

22e

1.25/6.5

5 iuni

61uni

luna a 5a

luna a 6a

1.3317.2

1,55/7,8

1.65/7,2

2.6517,8

23 ce

1.5017.2

1.7017.9

2.00/8.5

2.50/7.9

3.50/8.5

24C

2.08/79

2.26/8,6

2.66/9.2

2.98/8.6

4.66/9.2

25 cC

2.60/8.5

2.80/9.3

3.20/9.8

360/9.5

5.25/98

26C

3.50 /9.2

3.75/10,0

4.00/10.5

4.75/10.0

5.25/10.5

Plerdenle de caldura ale unul bazln de Inot In aer Ilber (In medleimaxlm! m
kWh/m 2 d conform masuratorilor RWE; nu sint incluse influentele speciale, ca de

ex. pierderiie considerabile de caldura din baile publice (baiie de la hotel ,.a.m.d.)
pnn intrebuintarea apei incalzlte din bazin pentru clatirea filtrelor (pina la 1.5
interpolare
kW/m 2d. respecfiv 1300 kcalim'd).

240

JgheabZOTIch perimetral bazlnului

Accesorii, echipare:
Vezi bazinul acoperit pnvat ~ pag. 269 - 272

Luni suplimentare

Sezon

,~w

Protectia impotriva inghetului:

La bazine ngide pnn Introducerea unel
grlnzl marglnale. incalzlre sau deversare
fenta: sa nu se goleasca larna! (margine a
bazlnului lncJlnata).

,=

Pierderi de caldura ale supratetei

bazinulul. respectiv a peretelui bazj
nului ce sta liber la sezon de 5 iuni
(vaioTi medii)

I--- 6 0
Scurgere de pardoseala cu
egalizare a preslunilor din apa
freatica

lOCUINTE
CU BAZIN DE iNOT iN GRADINA
Exemplu ---+ CD - 0 locuin\a in panta cu bazin de ino! in aer liber

accesibil din subsol sau pe scara exterioara.

Exemplu ---+ - drum scurt de la sauna si dormitor pina la bazi

nul de inot din gradina, situat la nivelul camerei de zi.

~ CD

Subsol -

- 0

eras~

Parter-

0-0

t9

Parter-

0-

Supral<lH'i. de acoperl$

(J)

Elaj -

C~mcra

to- @

Secliune

Iransversal~ -

CD - 0

Bazin de inol rolund pe coasla

Arh. P. Neufert

SeCiiune

Arh. Neufert

Bazin de inol pozilional inlre

Iransversal~ -

- 0

cas~ $; garaj

do

11

Arh. K R,chler

Arh. Kappler

241

VESTIBULURI, WINDFANG-URI, INTRARI

in conditii c1imaterice nefavorabile windfang-ul este absolut nece
sar. Accesul in vestibul se situeaza pe cit posibil in directia opusa
celei predominante a vintului, dar u~or vizibil de pe strada sau din
poarta gradinii. Din vestibul trebuie sa fie accesibile nemijlocit cele
mai importante incaperi cu circulatia cea mai intensa, in special sca
ra catre etaj ~ @ - 0.
Optima este 0 legatura directa catre bucatarie, scari,

G)

t-r

we

@.

Legaturi intre incaperi

t,r @

Intrare centralS.

Intrare laterala

t-r @

lntrare adiacenta scara catre ptvnita

t-r

t,r

in legalUra cu Wmdiang-ul

t,r

~I~~uln

legatura cu inca-perile de

in legatura cu bucataria. we-ul,

scara catre pivnrta si un darmitar

CORIDOARE

2:

90-1,0

_-----",

==::::::;:::===
I

\:::1

1.30- 1,40

~~nJ===
La coridoare\e in srmplu tract. cu
clrculatie redusa. este suficlenta 0
latlme .' 0,9 m. optlm 1 m, distanta
,nterax pereti 1.25m

-.-JlJ\

La coridoarele in simplu tract.

pentru dauB. p8rsoane care tree
~ una pe linga alta fara a se deranja,
1,30 - 1.40 m latimea ccridorului

't-' tf1\

1.60
I

iFU
t-r t1'2'
~

La condoarele in dublu tract. cu

circulatls intensa, 1.6 m pentru 2
~

persoane,

2.0 m pentru 3

persoane

vw
2.20

/l

===1(
La coridoarele in simplu tract. cu
circulatie redusa: latimea
coridorului = latimea u~ii + 50 em

242

Condoars in simplu tract cu

circulatlB Intensa

Latimea coridoarelor este in func

tie de amplasare, daca sint in sim
plu sau dublu tract, dupa pozitia
u$ilor ~ A sau B Si dupa in
tensitatea circulatiei. Se ia in cal
cui 0 latime libera utila (fara proe
minente) a coridorului de 1 m pen
tru 60 pina la 70 de persoane (~
teatre, $coli, scari etc.). Latimile
coridoarelor in functie de desti
natie ~ @- @, in masura posi
bilitatilor toate usile incaperilor tre
buie sa se deschlda spre interiorul
acestora ~ pag, 189.

=J:..'::::=I~I.\r

.. 2.40-2,60

Ie=====:=

Corrdoare in dublu tract, cu u$i

intercalate, pt. ctrculatle mtensa

Condoare in dublu tract, cu usile

dispuse fata in fata

I I
J I
f---- 65-----t

INTRARI, GARDEROBE

'\
1

23
)...

f- 30 --i

I-- 53 -----t

86

Intrarea delermina imaginea

cladirii, Aici vizitatorul iSi lor
meazii prima impresie, aici totul
trebuie luat in considera\ie, de
la placu\a iluminata cu numarul
casei pinii la peria de la oglindii.
Pentru furnizori, pastas Si vizita
tori trebuie prev~zut tot ceea ce
este necesar, f~r~ a iesi in evi
denta Si totuSi la indemina.

' ( ' 29

( )

I- 38--1

33-35

11/?>

,Cl y

CD

Pallon

Umbrel~, p~l~rie

Sacou

Si

4H?'

valiz~

l8E8J
~-36

23

08

--I

~36----""
Panloli

b~rb~tesli

Panloli de dam~

Spatiu in hoI - sulicrent pentru

primire comodt\

Suport de umbrele cu baza

impermeabilt\

Penlru

Suport de umbrele

r-1'0+2'0~

Depozitarea hainelor, 6 cirlige pe 1 m

-JE; ~~ ---~-- ~ T

--_.

1,70

f- 95

---~---

---

013H

~II5

f--- 600 ---1 f----- 900 ----I

.. ~i( ...... ji ..

H 0 13

=tffffF

1---1
75

016

50

ft}{~
r--i

Cirlige de

111I111111

~4no~
'iIS""
c
-....

I---J

59

3 cirlige

4,0

Bare de

5 cirlige
garderob~

:~

j------ 1,50 + 2,0

Sialiv -

75

comod~

----J

1,80

ell

garderob~

Slativ -

T
45

garderob~

-4,0+75

T
++H+- 1

++H+-

1,0

1,0

Garderob~ cu 0 lalUr~, cu suporturi de umerase

despMiro

1,65

~~~l

!~

11111 l~

Penlru

38 cirllge

::~I

28 cirlrge +

033

::tt

Lid..d

0 dezbr~care comod~

185

=Aftfl= AAAfHl=

33
H

garderob~

Pe

T-++
1,0

1-++

dou~ laturi, cu suporturi de umerase

243

HOlURI

Necesarul de spatiu in raport cu numarul diferit de incaperi

Camera

Carnerll

!" ~--l,
carner)

L'

Camera.

'71
1 m= de hoi = 3 camere mari la
capatul unei scan care nu 58
continua

2 m de hoi = 4 camere mari si un

we, cea mal tavorablla ulilizare a
holului cu a forma placula a spailulul

{;\

~0

3 m de hal - @ , la care se adauga a debara. dar fara we sau ceva asemana.tor; datorita searii libere
holul pare spajios ca unul de 4 m'

+4

fA\

.,.I.i;

3 m de hoi = 4 camere mar;

$1 0

incapere mai mica. baie, vestiar sau

ceva asemanator, precum si

we

Camertl

+4
.,. 5

II

4 m de hal. contrar - @ si - @ +4
fara C1fculalle in conllnuare. lolus; .,.
spatlu clar

7 m' de hal

8 incaperi si scara

5 m' de hal: 4 incapen mari 51

doua mlci (baie. vesllar)

'10'

4 m' de hal: 4 incaperi. a baie 51 ~

7 m' de hal, doar 5 incaperi Si

doua mici (bale, vestlar)

~ un vestiar

f11\

4 m 2 de hoi = 4 inca-peri mari si 4

mic!. niveluri intercalate (solutie
eficienta, ehminarea podestelor)

6 m' de hal: 4 incapen. baie.

\!.JI vestiar Si debara

.1'

Camerll

Dormitor

Camera

~1~~

~.'
\.

5 m' de hal: 5 incaperi si a baie

Camera
dezl

Camera

1.../

Camera
L

1 mC' de hO,1 = 4 incaperi. ca punc!

nodal ;ntre dormltor. camera
coplilar. baie 51 camera de Zl

.....
.,.

f.1A"\

~ 2 m de hal: 4 incaperi.
In resl ca -

15
@

~ m" de hal: 4incaperi cu dulapuri ~

?

Inzldlte

$1

patun

3 m de hoI = 6 incaperi. acces la

bucalane. bale, 3 dormltoare 51
camera de zi

- G) - @

arata accesibilitatea maxima din holuri de diferite marimi

Si forme spre incaperi cu mai mult de 2 m latime (incaperile de 2 - 3 m
latime sint considerate vestiare, debarale).
@, @si@ sint for
mele cele mai eficiente ale holurilor. In aceste exemple, latimea mi
nima de 1 m a holului este suficienta, astlel incil doi membri ai fami
liei pot trece unul pe Iinga altul. Aceasta latime nu permite insa pla
sarea dulapurilor, cea mai buna solutie fiind deci dulapurile inzidite
@ _La pozitionarea usilor se va tine cont de pozitia paturilor si a du
lapurilor inzidite din incaperi.
Deseori prin largirea holului in detrimentul suprafetelor camerelor,
acestea devin mai spatioase prin distribuirea adecvata a usilor in ra
port cu paturile Si dulapurile
@.

0,

\ Camera

4 m::: de hoi = 5 incaperi cu

dulapuri'lnzidite

244

5,2 m 2 de hoi = 6 Inca-pen cu

dulapun partial inzidlte $i paturi

-'0-

SPATII DE
DEPOZITARE

Dul~p in colt -.

CD

Dulap in WC

t3"

~ G)

\::V

Dulap pen).U.( produse de cur~lenie

in WC ~ @

Spatiile de sub $arpanta, de

sub scc'\ri, ni$ele $i col\urile ole

ra lac pentru depozitare. dula

puri $i sertare.

in cazul $arpantelor, in spatele

dulapurilor trebuie prevazuta a

buna izolare lermica,

Dulapurile trebuie sa fie preva

zute la partea inferioara $i su

perioara cu gauri de aerisire

sau u$i din lame Ie ~ @ - @.

pentru a face posibila aerisirea

continua.

Banca cu lada din hal po ate Ii un

spatiu de depozitare pentru pro

duse de curatat pantofi $i usten

sile pentru curatenie ~

Sub scari este adeseori loc pen

tru dulapuri culisante ~

sau

un colt de lucru -

0.

0.

Plan

f4\

'-::Y

Lac pentru ustensile de curc1\enie

sub $arpanl~

Vedere ."-'.
Spaliul r~mas Iing~ dulapul de haine ulilizal penlru. dulapul cu
produse de cur~tenie

Dulapuri culisanle situate sub scc1ri

Colt de lucru sub

scar~

'~
~--.:::

"'-.

Sertare sub $arpant~

Dulapuri pe rolile plasale

sub $arpanl~

Frontul dulapului u$er accesibil,

sertarele mai lungi decil corpul
dulapului

Dufapuri culiganle piric1 sub

slreasinc1

Spallu penlru dulapuri sub $arpanl~.

Rame cu u$i din lamele

Spallu penlru dulapuri sub $arpanl~,

linga. lucafna.

2Palcullsant pentru ~cope"$ cu

@
panl~ "n~

Pal rabalabil penlru acoperi$ CU

panta. mare

245

I
~j

Q)

20
25

20

25

1,4

~B---I,

MAlurA

~~-J--25~

G)

Galeata

Mop

COS

de gunol

iNCAPERIGOSPODARE$TI
~ pag. 249
Pentru lngrijire Si euratare este nevoie de:
debara pentru aparate mid, detergenti, galeata si aspirator, unelte

Si seari ~
Debara '3 60 em latime.

La eonfigurarea aparatelor de menaj trebuie luat In eonsiderare mo

dul de utilizare - eontortabil Sl sigur. 0 masa de ealeat care se lntre

buinteaza stTnd in pieioare are nevoie de 0 alta lnaltime dee!t una

care se toloseste stlnd jos ~ 0) - . Ideala este masa de ealeat
eu lnaltime reglabila, tara trepte. ~ @.
Caleatul de mlna: fier, masa Si mlneear ~ 0). Suprafata de lueru
pentru asezarea rutelor 1,20 m latime ~ pag. 247. in zona de lueru
este neeesara 0 iluminare buna unitorma. Intensitatea medie de ilu
minare = 350 lux.

CD - .

Trepte

pt. iMltimea
camerel mm

3
4
I "in; I, R

12
16
20

::

.
;

Ii
~ !

lncorect

,,

Asp"alor universal

Asp"ato r

inalt. lotala a
baret cca. mm

2400
2600

1350
1580

I "nn

I "An

3630
4750
5870

2250

',710
2770

corect

La masa de calcat

scan-@.

j :

200

I,
Ii

,"

"

_f_~:

--'1

"

'I

.1

Scara p~ta slmpla sl dubla

-Tab.@!.

Scara tabu ret

.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.,'

.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:

\SI

Bara de batut covoarele

f.i4\'

inaltlmea functionala
a dulapUlul

1--45 ----,

J-----

'i

I)"

. ':

1.5

1,40

1,00

,I'

'"

II .

'I

,I

.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:

Scindura de calcal. minecar

Instalatie electrica de calcat

tf5\
\tV

Spal,ul necesar pI. calcat

In pozlt1e sezlnd

eombinatle. masa de calcat

pliabila

If6\

Masa de calcal.pe perete. plianta

In dulap

~ sau Incorporata

T
32

-l

246

Masina electrica de calcat

Masin:. de calcat. incorporala

in dulap

Masina de cusut

La\lme
incm

Prelerabll

si masina de u5cal
combinala
lavoar CU incalzitor

60

60

de apa

60

60

Echlpamenle $i

dotari

SPAT" DE LUCRU

Masina 3ulomala de spalal

COS pen\ru rulele

murdare
Supraral3 de lucru penlru

3Sezarea rulelor
Fier de c.!l.lcal

50

60

60
eca 100

120
100

50

60

eca 3BO

460

Orientarea favorabila spre NE, Utilizarea drepl debara pentru apa

rale de cura\at, lncapere de cusul, de calca!, spalalorie.

Lungimea minima 3,80 m, optima 4,60 m _0.

incaperea de lucru chiar linga bucatarie sau accesibila din bucalarie

--@ ,Asa pot fi conjugate si executate de 0 singura persoana

procesele de lucru si de supraveghere. La locuin\ele individuale izo

late se proiecteaza un acces direct spre locul de uscat din gradina,

incaperea de lucru din subsol ar trebui sa fie prevazula cu 0 ghena

penlru rufele murdare _,

Debara pentru

aparale mid
Total

f.i'

Schema relaliei incaperilor

~ cu spatiile de lucru

It

Ii

I1-Q

,,

Ii

'

'

--_..!_--~

f- 60 -+--I.20---j
1---',80----1

~~

ri

h-- _ Ii'-
~

f- 60

-+--, ,20 --+ 60 - '00-4

f-60-t--',20---+60-1cxH
f---2,40-2,80 - - - - j

f--2.40-2,80--l

inc~pere cu dou~

incapere cu un Ironl de lucru

(in forma de L)

+ _
8~~

8~

8~

Ii

Spatiul necesar pentru amplasarea

dot~rilor

Ironluri de lucru

in lorm~ de U

in forma de L

,,,
,.

T ,. Rule murda,e (ghena)

1-60--1

2 Lavoar

':'f-

3: MaSlna de
4. Usc~tor de rule

60~1--60-+60

sp~lat
-60-

5. Fior do calcnt
6. Blat de lucru

7. Dulap suspendat

.60

---J

I- 60 -+--',20 -+60-100-1

I-------- 2,40 - 2,80 ------I

60

--,:

f 60 160

T
8

8. Dulap inall

<0

Spaliu de lucru cu doua fronluri de lucru

Spatiu de lucru in forma de U

':

bucat~rie

ling~ bucatarie, cu acces

din vestibul

Cu acces din

Bucata'ie - camara - spaliu de

lucru

Zona de g~til - zona de luat masa

spaliu de lucru

Bucata,ie - ioc de luat masa - spatiu

de lucru

Linga nisa de luat masa

Dispunere deschisa

Unicelular de lucru

bucal~rio

- spaliu

247

III.

iNCApERI GOSPODARE~TI

5~~rfl T

I~~~
1 -

Evacuarea resturilor menajere

/--1.36-----,.'

--

(~1,47

t2'

Pubela mare - recipient

\.t) de transbordare

Pubele

I
I

II

II

II

Nl~a se mareste la fiecare

u~a cu 820 mm

II

Spatlul necesar pentru cosul de guno,

- pubela 1ncorporala

CD

Pubelele din tabla de otel zincata sau polietilena capacitate 60, 80,
120, 140, 240, 360 litri - CD - .

lO~/;crB I

CD

-+

'"
020

~~S;~,~g~~~O~al

Pubele mari de gunoi cu capacitate 120 si 240 litri conform DIN

30740. Transportabile - 0 Recipientii de transbordare a gunoiUlui,
din tabla de otel sau polietilena, pot avea 0 capacitate de 1,1-2,5-4.5
sau 5 m3 cu capac glisant si scurgere. DIN 30 700. Locul necesar
pentru asezarea in boxe sau in nise in aer liber - - <D.
Evacuarea resturilor menajere: cantitatea de gunoi e in continua
crestere. in prezent cca 1 kg de gunoi/zilpers. Locul recipientului
este suprafata de teren sau cladire pe care sint asezati recipientii in
care este colectat gunoiul. Pubelele nu trebuie asezate in sau in
apropierea spatiHor de locuit sau de stat. Locul de umplere si colec
tare trebuie ales cu atentie sl nu mai departe de 15 m de masina de
colectare. Noaptea locul trebuie iluminat suflcient - -<D.
Amenajari de depozitare: in c1adirile cu mai mult de 4 etaje nu se
mai practica transportul cosului de gunoi din locuinta pina la recipi
entul de colectare a gunoiului. Pentru c1adirile cu peste 5 etaje este
oricum reglementat - @- @. Spatiile de colectare a gunoiului tre
buie sa se afle Tn apropierea strazii si pe cit posibil la aceeasi cota
cu aceasta si trebuie sa beneficieze de acces din exterior _ @.
incaperile de colectare situate la 0 cota mai joasa dedt cea a
strazii trebuie prevazute cu rampe sau lifturi ce fac legatura cu
aceasta _ +@.

Sectiunea transversala a ghenei de la incaperea de deversare a gu

noiului pina la gura de vizitare de deasupra ultimului punct de de
versare trebuie sa fie constanta si de minim 40 em latura sau dia
metrul. La hirtie si material de ambalaj minim 55 em - (2) -@.
Amenajarile de colectare a gunoiului trebuie aerisite. Se clasifica Tn
amenajari cu aerisire directa si indirecta - (2) + @.

incendlulUi 2500 I/h

/ ,,~"' ........,... Aparat de curatal

I
I

Slatle de deversare
a gunorulul cu
gaJeata de 14 I

t:

TipUI amenajani de evacuare

Ghent!. 0 em

Restun menajere neambalate

Gunoi in sac; 110 I
Hirtle (restun pape!anel
Rule (loculnte un1famlhale.l

spitale)

Mansarda

40+45

25
30
30
15
25
25
30

55
60
65
35
45
50
55

55
60
65

r--

I,

35

24
24
24

95
130
110
110
110
110
110

'1,5

45

11.5

50
55

'I

11,5
11.5

$alba MeIdinger

Ghena

.',\

'.

24460

I"

II

do

..,~

Slatie de deversare
a gunoiulUl eu
galeata de 14 I

-t
1

'"

24

Etaj
Aerlslre ineaperea

Llttul pt.
gunol

;b~~.'".::'-'

InCaPerea~d~COlectare a guno1ulUi
~ T

(\1+
~,

'""
~.r
~,-~I

J_

'---

'I I

r;

I.

r1' -

~ Clapet<1 de reVIZJe

.... <-.l., r"i./Aparal de curalat

q~1J.:;
A

,," I11!';i

~,..--- Aerisire

Plan

~g~gc~~

15/20 em

~'\

AenSlre
indlrecta

Ventllatorul ghenel
/ {elico1dall

Ghena 40/40 em
elJ lonolzolatie

'i'

r
I

Sisteme de evacuare a resturilor menajere

:is

CD

Pubele de gunoi in mse

aerlSlre

50
55
30
40
45
50

Rule (clMiri mal man. cum

ar Ii camme. hotelun

OimenSlune mInima. em

deversare

804 11S ...

Clapela de deversare a gunoiului

Ghena 40/40 em din teava Plewa eu fonolzolalie din

~I-Vermiculil imbinal eu elment
I

r90,

'"'"

""11

AenSlre IndlreCla 20/20 em

I - ---:-----LQO..... - -

AenSlre incaperel I
puoelelor 15120 er \

,/

.,~

"'~

.,-1

"'..L
Plan

__ ,1.1 __

--T-,
,

c=;:=1
I,

,I,

11/ Usa anllfoe

.~~,*",d-~I i

'"
I,

Pube'e de gunOi ineaperea de

colectare

I,

~1,0-----1

Platforma electridi penlru pubele

de gunoi

248

Sistem de deversare a gunoiului cu

ghena si aerisire directa

Sistem de evacuare a gunoiului

Lift obllc electric

2,00

-I

'.,

DE8ARALE

t-r Q)

Debarale in vestibul Si in
dormitoare

Debara in vestibulul interior

in alara pivnitei $i a podului din

casa, trebuie sa existe in cadrul
2
locuinlei $i 0 debara de -. 1 rn cu
o latirne libera de 75 crn. La locu
in\e mai mari se proiecteaza pe cit
posibil 0 debara de 2% din supra
lata locuin\ei. Pentru depozilarea
$i pastrarea accesoriilor de curo'l
tat, unellelor, delergen\ilor, rnesei
de calcat ~ pag. 246, minecaru
lui, cO$urilor de cumpar3furi $i a
gen\ilor, valizelor, CO$ului de rule,
scarii dubie, a decoratiilor penlru
pomul de Craciun. U$ile se des
chid in alara, din cauza lipsei de
spatiu. Trebuie prevazut un inlre
rupator de contact, montat linga
usa, penlru iluminarea interioara.
Trebuie avuta in vedere 0 buna ae
risire a incaperii. Se dispun in ime
diata apropiere a bucatariei, ni$e
pentru dulapuri inzidite ~ @.

Debarale.i dulapuri

iNCApERI PENTRU PROVIZII,

cAMARA DE ALiMENTE

Debarale in zona de acces

Debara.i dulap de pantoli in zona

de la Intrare

~~~t IJ t!J
I 50 I

I__ '~s..

75

__ - j

Un fronl

I 50 I

75

I 50 I

I 50 I

75

Doua front uri

Camara.i debara in zona bucatanei

U1BF11
~
'" l::: I' '. . ' .. II

tJ,g: ~

~I'

I 50 I

I 50 f

75

II

II

~----1

~II

f:--'-?L-,

r---:__' ~

f---_'_75_ _ ---j

In forma de U

In forma de L

Celule reei - dlmenslunl:

supralele utile 1.23 - 3,06 m'

La proiectarea locuintelor sau a

caselor, trebuie avute in vedere
incaperi corespunzaloare cum ar
Ii camarile, depozitele, celulele
reci. Sint importanle pentru viala
de zi cu zi. Cel mai practic se dis
pune camara Iinga sau in bu
catarie ~ - @ ; ar trebui sa lie
racoroasa $1 cu aerisire. Ierita de
palrunderea soarelui. Trebule pre
vazut eventual racordul pentru
congelator $i pentru Irigiderul de
vinuri.
Optim rafturile se dispun pino'l la
lavan. Pentru gospodarii mai mari
sint recomandate celule reci lip
sistemul cheson ~ . $i cu com
partimentul de racire separat de
cel de congelare.

tncIPeH :i;./;
Dospodlri.tl~'

CAmara

ZonA de
luat maS8

60

Camara in continuarea dulapului

C~mar~ in eontinuarea zonei

de luat masa

Camara pe call

C~mar~ cu 'ant~ de lurnin~

...------------.
BuctHMle

I
~@

Camara spalioasa

C~marc".t eeonomiec".t
in eonhnuarea ec".tzii

t-r @

Ca inainte, in eontinuarea WCului

t-r

C<'Imar<'l in tat a

bue<"lI;"Hlf~i

249

'"0

'"

'iii

"iii

"

:;;

'"

CD

iT,

.0

"C

"'"

:;;

CD

<J
<J

'"C

:;;

INCApERI DE PROVIZII

>
~
:E

Crama

3:

~
.>.,
.

.[;]
===

;;;

--

'.

-p;.;

CD

I- 8 -1

-7,-1

1-7'--

'~87-

r- 9 ---1

14 7 ---j

<Xl

incaperea destinata cramei ar trebui sa se aIle pe cit posibil de jur imprejur in

pamint. La pozilionarea Iinga casa: se prevede in partea nordica ~ @, Con

ditiile ideale in interiorul cramei 70% umiditatea aerului S. 1D - 12 C. Cu fieca

re grad peste 12 C vinul imbatrineste mai repede. Temperatun sub 10 C

1 C nu dauneaza vinului. Temperatura optima poate fi atinsa prin instalatie de

climatizare, celula c1imaterica sau usa climaterica ~ @,

in cazul climatizarii, planseul si peretii trebuie prevazuti cu termolzolatie. Se

proiecteaza a usa etansa, cu incuietoare magnetica, din tabla de olellacuita s'

cu termoizolatie. lnaltime x latime: 2,01 x 0,63 m. Pardoseala poroasa ce res

pira. de exemplu: din nisip sau caramida neglazurata. Perelii din caramida asi

gura conditiile naturale de umiditate,

Aerisirea incaperii trebuie sa fie reglabila, in functie de clima Si anotimp.

Iluminarea cramei sa fie cit se poate de slaba si sa se aprinda lumina numai la

nevoie. Din cauza temperaturii care variaza pe inaltime, vinul spumos se de

poziteaza in apropierea pardoselii, vinul alb la inaltime medie, Si vinul rosu cit

se poate de sus ~
+ @. Vinurile nou achizitionate se lasa 4 saptamini la

odihna. Sticlele de yin trebuie depozitate in pozitie orizontala Si fara a fi zdrun

crnate. Chelarii iSi rotesc comorile din cind in cind, cu 1/8 intoarcere, ceea ce

ar trebui sa motiveze "raminerea in viala" Si nu dauneaza in niei un caz vinului.

Slicle

Rafturi de depozitare din beton din piatra ponce, piatra naturala sparta, gresie

calcaroasa sau elemente hidrotone - materiale poroase ce respira. Umiditatea

va fi reglata Si te~eratura stabilizata. in incapere se dezvolta un microclimat

natural. ~ (g) - CD .

Pivn'la boltita cu piese ceramice prefabricate in constructiile noi ~ @ - @ sau

in gradina, acoperita cu strat de pamint de 0,80 - 1,00m ~ @- @.

,--97-

1-----97-----1

Exemplu de depazitare - element de

constructie -

Rafturi pentru yin: beton

din platra ponce
In fiecare Plesa de raft cite 6

sticle de 1 litru

66 88 ffi"'.""~U
54 - 72

~i
~50-i

1--50 - - ;

Depozlt de vinuri - platra

naturala sparta

inaltimi de ratturi

~ 8)

Gre~ calcaroasa

- plese de raft

~0

Vedere raft

'---80--;

1m'
64 sticle

-,
I! :
CJ

" " , ..

,
,

!~I:
~

I '___

Vin

I
I
I

2,0

Vedere

~~II ~I:ISb~~r~~nn~o:ru

Burgunder rosu
eel mal bun Burgun-14
der alb, Madeira port.

EJ

Temperatura Ideal a
112 mal usoare. de
Sherry
'0+
exemplu Beaulolals

............
'.
Usa desch.sa

'=====1 -. '"-.' - '

=======:Ji~
in plan

Oulap climateric pentru vin

~

evacuat

Usa climaterlca

18

Fino Sherry, Vin alb sec

in general. sampan Ie.
temp. frlglderulw

+
16 Ch!antl. Zinfandel
t Cotes du Rhone
t
I

6!

Vmun rosil oblsnulte

Rose. vmurl de desert.

8 Lambrusco
Vinurt albe dulcL vlnun
4 spumoase Ol)lsnwte

2t--
6a

fi1'I

TemperaturJ lavorab,le pentru

" _,
I

\:.Y depoz,tare

16'

__ ]

1\

Aer
Pretabrlcat
pivnita baltita in sol
Nord

II~I i

came rei

Temperatura

Co

I---- ', 0 ---j

12

--,

36 5 ----j

~30

'.'.
i

- - - - 1,09 5
'~, _

./

----no

19
21 5
24

II evacuat
Aer

P,vn'ta'

---------r

IT

9,50

Lungime =
25 cm

Etaj

Lung,me
= 25 cm

raster

raster

,Aer
/~
Ie> ~ I praaspat
-~:

Subsal

2.40
- 4,50

...L ,F!:;===::;:J, ~

Pivni!a baltita

250

~ @

165

Plan

ct-- _~~g-+l

incorporala in c1adire

Aer praaspat

16 5

Plan~ @

BucATARII
REGLEMENTARI

-+

DIN 18011, 18022,68901

Orientarea bueatariei spre NE sau NV, in legatura indirect:) eu

gradina de legume ~i de zarzavaturi ~i eu pivnita. Pe cit posibil, din

bueatarie, vedere spre poarta, u~a de intrare, loeul de joaea pentru

eopii ~i terasa. ~ (D.

Raport interior bun eu vestibulul, loeul de luat masa, spatiile de

lueru.

-------,

Loc de
luat masa

Buret

JI

Camera. de zl
_ _

Llnle 'e'lzualA dtnspre bucMttrle

_ _ Ca.l de scces

Aela1il intre incttperl nepunctate numal penlru case mal marl

- - -

CD

Relalille dintre spatii in cazul unei buca.ta.rii mai mari

G
V

Frec'e'en\e de utllizare 8
zonel de lucru

0::>Aela1ia principala. cu
celelalte zone

Frec'e'enta drumurilor
dlnlre zone

Frecventa de utilizare a zonelor din buca.ta.ne

'N
"

.a
~

Dispunerea (unC\lonala. in cadrul buca.ta.riei

.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:-:.:.:.:.:.:.:

:':':-:-:':-:-:'j======1':-:-:':':':':':':'::':':':'::-:':':-:':':':::-:.:

llill
Q:
D.
r-- .

t
T

e
I-- .

o
o

90

60

60

0
00

,'

calle; E ~ blat de depozllare, resp. plcurlilor

1,r

Bucaiarie cu un Irani

'1111

,-----,0

:: 0

Bucalarie cu doua frontur;

. 0
1--- _.,

:.

3.95

:.'. B

. A
.....::..: ....::..::::....:.

........,'..,' ,'.......,',','-: ..-:.

A =supralala de depozilare 30: B =eragaz 60;
C =blat de lucru '. 60; D ~ chiu'e'etA de labrl
.,','

'::.'::::::::::::.

IIIII

0:
~:Bi
: A 3fJ

:~
I \

1,r 8)

Bueataria este un spatiu de lueru in eadrul loeuintei, dar in aeela~i

timp spatiu de ~edere pentru gospodina. De mulle ori, bueataria

este loeul de intilnire al familiei, in eazul in care loeul de luat masa

sau gustarile se afla in eadrul aeesteia ~ 0.

La amenajare sint de avut in vedere:

Eeonomisirea drumurilor, inlesnirea desfa~urarii fluenle a luerului,

suficienta libertate de mi~eare, redueerea luerului in pieioare, tinuta

eoreeta a eorpului, adaptarea inaltimilor de lueru la dimensiunile

eorpului uman, buna iluminare a loeului de lueru ~ pag. 244.

Suprafata minima pentru ni~a de gatit 5 - 6 m2 , bueatarie 8 - 10m 2 ,

bueatarie eu loe pentru masa ~i gustari 12 - 14 m2 ~ 0 - 0.

Pentru u~urarea luerului in bueatarie se va ineerea 0 dispunere
funetionala in eadrul bueatariei. Astfel avem de la dreapta la slinga:
suprafata de depozitare, aragaz, blat de lueru, ehiuveta, pieurator.
~-0
Pentru intrebuintarea aparatelor ~i a mobilei este neaparat neee,
sara 0 suprafata de mi~eare de 1,20 m intre tronturi. La 0 adineime
de 60 em pe ambele parti, latimea bueatariei atinge 2,40 m ~ @.
Loeul neeesar pentru mobila ~i aparate: aragaz, plita 60 em, ehiuveta,
doua euve ~i pieurator (inclusiv ma~ina de spalat vase) 150 em, euptor
60 em, frigider 60 em, eongelator 60 em, dulapul eu alimente 60 em,
dulapul pentru matura 50 em, dulapuri inferioare pentru vesela, apa
rate mici, aeeesorii etc. Aeoperire ~i in aeelasi timp blat de preparare
~i depozitare 200 em, in total 700 em suprafala de depozilare.
Amenajarea eoreeta are 0 influenta esentiala asupra u~urarii muncii.
Exemplele sint toate eoneepute pentru dreptaci. Desfa~urarea lueru
lui de la dreapta la stinga. Pentru stingaei de la sting a la dreapla.

1,r

Bucalarie in forma de U

-365 -.---

t"cAperl ..
gospodAre.U)

'Loc penlru
$edN8 4m 1

DgD

1,r 0

Forma de Leu lac de

mJS~

;;;;::;;;,~

~--'

--/.
:'0'-------,'1:
II

~'II II I11I

..

=.:.!:.
-

I-
/

II-n ;r,
~ I,

"

I,

II

I'

"
"

,,
\

Vedere in pers~ctjva. a buca.tariei

cu un front
\.1J

-9

Cea mai mica. buca.ta.rie cu aerisi

Ie inlenoara

Arh.: Neulert

251

BucATARII
................................................

.
. .

...::::::::::..::::::::::::::: :: "::::0"

2.25 -----1'.1

Sectiunea bucalariei cu 2 blaturi de

lucru

...............................................

'r

1-60-+ 1,10-1.20+-60-j

r45+40-+-80-+-6(}--i

1,20---1

Compartimentele joase ale cuptoru

lui eer un spatiu de miseare adeevat;
pesle aragaz se dispune 0 hOla

Sectiunea bucatariei eu loe pentru 2

persoane

......................

:..:..::::::::::~~:: ..:..::::::::::::::::..:.a:......::::

Blaturile de lucru
60 em adineime

:::::::::o'::"o'::::::::.

.i

de depozilare

::::o'::

:: ....

~1,OO-....{

Is

+
+

60

85-92

jL~"'O
.::o':::"::::::::":::::.
It". "
" " ... It

inaltime uzuala penlru cuvele de

scurgere si inaltime maxima pentru
mastile de chiuveta cu bordura

inalta

... 0::: 0:::::":::::::::

f-60+--1,20--+--60.-1

Ghiseu intre bucatarie. chiuveta

sau bute!. spre masa sau locul de
luat masa. prevazul cu dulapuri
pentru vesela; S8 deschide in am
bele parji

:::: ':::::::::::::::::.

..

:::: .::::::::::::: ::...

Lucrind alalurat

: ..... ..................a:
~:

..:: .::::::::

~:::

Usa dintre bulet Si locul de luat masa.

captusila la inaltimea de calcare

:::;:":;o'::::::.

60-+- 140----<

::..:..::::....::o'..:

lIum~n..a~e corecta si gresita in

bucatane

'.

!
i

....................
....................

inallimea uzuala a mesei de 85 em

se afla intre inallimea de lucru fa
vorabila pentru iocul de gatit Sl cea
a chiuvetei

....................

.
.

tf1\

\.!.Y

...:::

Dispunerea corecta a soclului de la

Se prevede un blat de lucru ce poa

fe Ii extras pentru a lucra Slind jos

:::..::.:

'::::::::o'o' .:::::

@2dulappenlruacuralasllucracon
fortabil '" 8cm
.: .:::::....:..:o'..o'....:o'..o':o'::....o':....o'o'''o'::"o':::....::.

'"

",,,.'

70-75
I
inatlime = ~ 45 la cuptor elednc

Inaltlme = ;;;< 65lacuPlor cu gaze

Preterabila esle hola

Masa extensibila, rabatabilii

Labar

,','~'"'' .~'''

..

~,.",,,.,,

.... ,, ... ,,,.,,,,.,,,,,

Diferenta de inAltime din soelu

DIN 18022 = max. 92 em inAl1ime

Secliune prln componenlele de

@7amenajareabucatarieidupa
dimenslunile optlme DIN 68901
252

Amena/ari de bucatarie

.1 suprafe\ele lor DIN 18022

inallimlle fronlului de lucru slabilite

in functie de dimenslunile umane

~J~~)
~(94)

B = 30
40
50
60

58

A __ ._

B ---y

"'._~

Oulapuri Infemare

Oulap penlru vase cu exlensie talala

'0~+~2c::--r ~';,;~:c"

85

(90)

asca de
chiuvela de

58

-<--- _

60

Oulap de pilOe cu lehator universal

~~t~O-

[Ell
m @]""

JrSJj!!:" ""

Rafturi de call

Oulap inferior cu

~n~ibila

i:
: i

(94)

.-:

Mobilierul

~:;~".

/.

G)

BucATARII

~,~

B = 40

50

60

58
100
Cu rafturi
y
rolative
Oulop Inferior de colt

- --

20
30
40
50
60

"'---..-_---"
B

50
60

= 40

Pt. condlmente

50

60

100

120

"'-32 -y

(em)

60

28

...::: :

;:. "."::. ':."

'::.'::::: : ::,'::",

Oulapurl inalle Oulapurl suspendOla

87

58

85

Oulap inall
cu sertaro

_____.v-iJ

~60--r'

intll\lrnO x lfll1mo x Adinclme

20 - 60

'\-1

205

77 50

(em)

72

72.1

87

(eml

iII

n
"Ill:,ILL

~'T~T
21.
!J32

60

c_

~58~
T

..".

~e - 40 ...(58 ~60---/

85

58

32

Oulapuri suspendale de colt

205

60
~ Dulapuri inallo

(~.~~ .... ~... 59}LD

rii\

72

B = 80

Oulap suspendal cu inaliime

redusa

[I
3

~~\ r~l 33.1 I [J

(~

85

A30

,32 I

>__()()----.

L[T

40 60

~~
~~~~2
Oulap suspendal

O,lerlle Ilpuri de dulapuri

~32

32

~7

~:~3
B = 40

'

sa eXlensibiii 40 -120

Oulap interior da col\ - carusel

Dulap cu ma.;:::') Sert~r_

Comer1ul ofera 0 gama larga de mo

bila de bucalarie, lacindu-se dllo
ren\a intre dulapurile inlf,,,oare, cele
suspendate ~i cele ina lie -> @ La
proiectarea unei bucatarii Irebuie
avule irT vedere: marimea familiel/
numarul persoanelor dirT casa, drep
laci sau slirTgaci, dimensiunile gos
podinei/barbalului; importanta esle
inal\imea dorita a blatului de lucru,
ce poate Ii reglala prin ajuslarea
soclului. Lucrind in picioare, Slind
drept ~i nu aplecat. pag.252 > @.
Dulapurile, Ironlurile de lucru 5i ecl1i
pamenlul trebuie dispuse in ordlnea
corecta, pentru a garanta 0 Illunca
logica 5i rapida, pag. 251. La clad"i
existente trebuie avule in vedere in
stalatiile 5i racordurlle la gaz, apa 5i
curen!. Materiale: lemn, placaj de
lemn, placa precomprimata slrat/li
cata, material sintelic, metal. Pentru
oale: ~i gratare metalice. Dulapurile
suspendale sau cele latera Ie sinl
propice pentru incorporarea triglde

relor, aragazelor 5i cuptoarelor cu

microunde, la 0 inaltime confortabila
penlru utilizare -> @ - @.

Oulap pI. malura

Oulapuri Inallo

Oulap universal

"""'11 I

(em)
(em)
(em)
,.",,_.
CO"
85
70-1S0 60

,,",---60

"'-60 ---r

"'40 ---/

- - - - - -- - ,

Nise
2 nise
Dulap penlru obiecto casnice incor
perilla

InAI\lme x lAllme x Adinclme

(em)
(em)
(em)

~~o

20 -120

35

,~-- 60_--,..'

-----., N:s.:1 Inalta

tJD

I'1A\
~
Inflltime
(em)

50
65

100

Pen!ru
II

LBllml'l
(em)

oblPC10 caSfllCtl

I.

70-150

2 IllS0
in:lltn
incorpor;lln

Adlnclml!
(em)

3S

"t~~ "~, ~
@

Dulap inferior cu un corp

~~ ~
Oulap inferior cu 2 corpur;

Oulap suspendal cu un corp

Du1ap suspendol cu 2 corpuri

253

'~1', r " ,
60

BucATARIl

1,0

'",

'"
00

MaSma de

spalat vase

Bucalarie - dulap

Bucatarle single

Minibucatarie

Frigidere
Capac"al~

50
75
100
125
150
200
250

a (em)

I (em)

55
55
55-60
,55-60
160-65
65-75
70-80

55-60
60-65
60-65
65-70
65-70
I 70-75
70-75

i (em)

80-85
85
85
90-100
120-130

~~~=~;~ i

Frigidere incorporate
[CapacItate

i
127x 104x66

Bucatarie - apartament

Bucatarie - valiza
51

IoOTl
1T iQQ.lJ

11

59

Frlgidere

I (em)

a (em)

i (em)

55
55
55

50-55
55-60
60-65

80-85
85-90
90

Dimensiuni -

Tocator electriC pentru gunol

Modul pentru gatl!

(2)

000
r_f-----------<
75

~,

50
75
100

89

60

Aragaz ;ncorpora!

Masina de spalat vase

\!::v

Dulapurl pentru vase

37/34

Dulap pentru ustenslle de

bucatarie $1 dulap de uscat

34/34

1 01 1I~CJ[JI
44

86

'I

95_~

I
!

60

60

~~

254

Dimensiuni chiuveta incorporata

~~

Chluvete incorporate

45

Chiuvete

Chiuvete de colt

CD

Tacimuri penlru meniu: supa, carne.

desert, Mulur~

(:)\ Tacimuri

pentru

meniu:

suptl,

pesle. carne, desert, vin alb si rosu

~ Culll de cojrl 16 em

~ Culll pl. legume 19 em

~ Culll de curalal 9 em
~ CUNdecuratal 12cm

~ Culll pI. g3!1115 em

~ Culll pl. carne 18 em
~ Cuhl

Culil

~ Cutll de dezosal 27~ em

Lmgura. de memu

Furculita de meniu

\:V

~...,--.~

Ungura. de supa.
Furcuilla

<:~ CU1l! pI sunca. 15 em

Tacimuri pentru meniu: supA, pesle

si carne, inghe\atA, vin spumes. vin
alb $i vin ro$U

f3\

Culll de meniu

r>~

0;:-(

L,ngura pI. 50S

'"/

~
_0-"'"

Tal baron

CUIII pI. rflplura 22 5 cm

CD
CJ

USlenslle de

Q~
8

. .

ZaMr

Farlur;i

~":16 -

Vesel~ penlru caleallaple

buc,~,,~f1(!

L~

20 - 24- 28-32cm

0,,1,"1 pI 11'()\JrTl(l

,,~,=~,

L 'j j

Forma pla!a pI. sufleu

'.~13-21cm

0;11.1 pi 'Ijil.l

~'~.
'21 .2~'~

Forma int'!,I[<lla pI. sufleu

C', 14-27cm

De gf:l!,f1<lt rOlund '51

. -.._.

irnll "

.'14-16-20-:4(rll

'r.~_ ~,r/
. ~~.

Cllsero l ;'1. cu CZlpJC

1.8 I

Q,

Caserol;\

USlensilf:! spcci<lle de

CJptlC CJ!";Iron

C/

(i14cm

LaplO

Clll,! rip bli!, ...l

Cull!
<;lIulll

C.,pJC tiP dom

..

buc~I~"e

. ...

$1 ~fJ:H,Hlgtllll

CaSlro<mo do bucattHlo

Cana de:VIe

,cp." ~""/>

. ,

P.11,t:l pI pW,(1l

Tel pt larlune

LII1Ullf,"1 pI wok

inllll ',

r: r

Tel vertiCil"I

Lingura. ponlru 50S

'..

J-WI

rlf -, ~~jli~

11i~-'

Coasea de calea

r.)

Tel

lingur3 de legume Ide seNll

12 bucali

LmQura

, ..Alngur<'l. SpUn1."I.

Llngur3 pI. cartolilcompol

Tacimuri

l.lIlgur,"1 pI

II

rr:!:;lun

Satir

c;p.lghIJIO

(.1_/

~--~ (mgur<'l. pI

Palel:\

Culll pI. pime 20 em

FUfcuhta de seNl1

',w"'
lm011l,"1 pI

'-~ PolonlC

Furcu!lla de carne

Furcullta pi, pra.Jitura.

Furculita pI. carne

Polonlc

~~ Llngur~ pl. spuma

lmgurlla de calea

pI. sunca. 20 em

CUIII pI. gall120 em

TLlcimuri pentru menlu' <Inlrcu,

peste $1 carne, desert, Vin spumos,

vin alb si rO$U

'-_._\

:::::

::::::'0
~.... ; ,I

i,;)

0;11.1 pI C.1fne

O;']!,'\ pi p_lr,ln

."14-16-20-24cm

,"16-18-::>0

CaSlrOane

Oale ce pal II sl,vUlle

~ll~~l;

II'"

.,I .. l

Vm

Moscalo

Rose

spumos

Bordeaux
Burgunder

Rheingau

alb

Burgunder
Monlrachel

Saulernes

Cognac XO Cognac
V.S.O.P

Paharelvin

Aqua vrl

Lie-hlor
de lrucle

Gin I
Grappa

R:lch,u
d'-? pl:lrlle

K~'rnob<;l

Slt!.flob,;l

Pahare/sp,rtoase

12,5'>--

rr

-<-----......

,)It.~~.1125,--~

00

17,5~

f-36---1

lJT"~"rb"lg

Plan~ettl

pentru macaroane

5t aluaturi

Calelier~

Pr~lilor de piine

Felialor e'eclric

255

"

...

45
1-55 ...... - +-90-110-+-..?+- ~ --1
50
50
100

Distanta mmima de la mast!. pina

la perete este determinata de
modul de servlre

1-60-t35f-60-+ ~ +-

f2\

80-+~~35~

Trebuie prevazuta distanta minima

intre bufeturi $i mese, in raport cu

\V spatiul de treeere

T ft5

:P5T

f3\

LOCURILE DE LUAT MASA

DIN 18011
Esle de preferal un loe de luat masa
in eadrul bueatariei. Neeesila supli
mentar suprafete de depozilare si de
miseare ~ @- @. Loeul de gustare
poate eonsla intr-o masa eXlensibila,
eu inaltimea de 70-75 em ~ @, in
stinga si dreapta mesei, 0 suprafata
de miseare de 80 em. Daea exlsla loe,
masa adosala unui dulap indepen
dent ~ @. Lipsa spatiului solidta to
losirea barului, ee neeesila mai putin
spatiu, tot de 40 em adineime, dar
care, fiind prevazut eu polita superio
ara de 15 em, oeupa 0 supralata mal
mica. Sinl neeesare laburete specia
le sau seaune ~ @. Loeul de servil
masa neeesila, in funetie de realizare,
mai mull loe si poale inloeul sufrage
ria ~ (J)-@.
Confortabila esle masa rotunda, diametru
min. de 0,90, preferabil 1,10 - 1,25 m ~
. Coltarul eu masa oeupa eel mai
putin spatiu ~ @. Daca trebuie sa exis
te un spatiu penlru mai mull de 3 perso
ane, supratata de miscare se latesle cu
80 em penlru locul de stal. Avantajos
eind trebule extinsa sufragena ~ @,
Penlru asIa eomed la masa, 0 per
soana are nevoie de 0 suprafata de
masa de 60 x 40 em; astlel se ob~ne 0
dislanta sufieienla pina la vecin ~@ si
loe pentru un lac1m eomplel. in mijlocul
mesei Irebuie sa exisle 0 flsie libera de
20 em penlru easlroane, oale sl bolun.
Corpurile de iluminal de la masa nu Ire
buie sa orbeasea. Spatiile de lual masa
pozitionate spre Vest, loeul de lual mieul
dejun spre Est. Acces din bucatane sau
bufel. Indical acces la lerasa.

Pentru sertare $i usi

\::V

85/90
70/75

85/90
70/75
1

'-60-'- 40+35+- ~-'--

:
0
; 85/9

f-60-'-50 -1,1---'

:,, 0:,

~
----------'

,'

'

I:.:":::":":::

-----!, ::':::"0':::::::',':::::",':",
,'",',',',",',,',',',,', '""',',,

,,

,
,

",

44/54 v
o
+
,
N
''
o
I
''
<Xl
i
''

,
I

~ IL_ii!o

If

Masa extensibila, rabatabila

"t

f---l,8~

vagon

o
co

.1
1-40-+20+-40-1

Untacim

1 - - - 3, 2 _
f60+50+-1,0--t50t60j

-;
o

Ol

DDDDD

OOOCIO

-'

"'

--

--------

-------- -,

+o

- -- -

II

ineapere de luat masa

T"'o.

Sulragene

..L

--------7.45-----------;

", "., ,. ,'., :, DP~ 1; ~

,~+ i[:JV9,'.,
~,

'DL1JD]i~1 ~ ~
1

Spatiu de luat masa pentru 12 persoane eu butet, eea mai eonfortabila pozitiona
re a seaunelor, posibilitali de extindere spre ineaperea inveeinata, prin usa plianta

0 1 TI
O'T:"' '"

T
"' "'

"'
'"" :0"
",-

",

O!

I>

" '"

0-

t--

t-

-:---1,8~

Minimul neeesar pentru spatiul de

amplasare a loeunlor de gustare si
de luat masa (4 persoane)

",'

"
:0 :0
~

'" "
co

:;;
0-

:;;

'--

-45

256

"'

01" ""',",[ci-

Butet

o~

" k:i~ :

-L
o

'"

Ol

,~--2,0---

1o

1'"

Ol

Pentru mai mull de 5 persoane tre

bUle sa ramina loc pentru accesulla
Masa rotunda, 4 pina la 6 persoane
loeurile din spate; eeonomisind loe:
mast!. cu coltar
f50+--1,55--+
3,9 - - - - - ' - 1 ,5----:

10 '+50-,-80-50----, 10

"'

,-"'o

201-"

Cel mai m,e spatiu de luat masa

pentru 6 persoane: mas a rotunda:
dulapuri de colt pentru vesela

I'"
o

00

-T

OE , / jol

CIO

"-__ ~_1:~:_--/

"'v

DO

'"''''

(i'DI~,j

o~

Blatul de bar

30 f-+50t----1 ,8--+50t-70~

:::::'::::,',':,:

/---------

"'v

:i5 0::':::::::::::::::::'::::

1-

f----3,3--~'

-l

~EZB

01
",0

restaurant; pUlln mai mult: nl$a

30
30
30

o
h,o,

~601

In

D") 01

D < 01

D 4 01

i-

.....

Spatiu redus: masa

30
30

'"
1-

r---3,0

<

'"I

Masa eu prelungife

e--l,7---1

o
o

"'v

..L

"to

I'"

Dimensiunea spatiului
de luat masa pentru

Latimea meselor

'" 55 -,; 110 em

Latimea loeului

'" 55 -,; 70 em

6+

~.

24 pers

o mesei rotunde =

Lat, loc x Persoane

3,14

Minimul neeesar pentru spaliul de

amplasare a loeurilor de gustare si
de luat masa (8 persoane)

Minimul neeesar pt. spatiul pt. loeurile

de luat gustarea sau masa

Mese si
seaune pt,

6 persoane

Adincime Supr.
loeului
t2 Fl F2
b2 tl
em
em
m'

Latime
b1

",10-,;20em

de ex, pt. 60 em latimea unui loe si

f-----t1 = 1,8---1

1--t2 = 2,0 _ _

Cel mai mie spatiu de luat masa

pentru 6 persoane

Supliment pentru
capul mesei

0\ -''"- l

= 6~,~ ~

- 1,04 m,

Mlnlmul neeesar pentru spatlul de

amplasare a loeurilor de gustare si
de luat masa (4 - 8 persoane)

40ersoane
5 nersoane
60ersoane
7 nersoane

130 - 180 200

180 190 180 200
195 - 180 200
245 255 180 200

2,34
3,24
3,51
4.41

2,6
3,8
3,9
5,1

8 nersoane 260 - 180 200 4,68 5,2

b1, t1, Fl fara spatiu pt. retragerea scaunulul
b1, tl, Fl eu spatiu pI, rerragerea seaunulu;

Ui~mile spatillor si dimenslumle mese

lor in funetie de numarul de persoane

"If

"If

LOCURILE DE LUAT MASA

DIN 18011
E bine ca locul de lu~1 mleul deiun s~
lie orient~1 spre SE Si sp~lille de lu~1
masa sa fie orient~le spre Sud s~u
Vest Si in legalura eu terasa -. CD,
Esle neeesar ~eeesul dins pre bue~la
rie sau bufel, Locurile Iibere (verande.
terase) sint pozi\lonate in zon~ insortla
si lerita de vin!, in fala sulrageriei sau
a camere; de zi, Locurile de luat masa
pot Ii extinse de sarbalori prtn USI largi
Bucalaria de
sau usi plianle servil masa este a combinalle in Ire
bucalaria de lucru. guslare sau lac de
lual masa in diferile variante @- @.
Bucataria de lucru cu lac de lunl m~s~
in lunclie de prelenll; -. 12 - 14 m' ,
Supra!ala penlru locul de masa Irebuie
calculata in funclie de marimea gas
podariel, dar totus; pentru 4 persoane
- pag. 256,

CD - CD

Locul de luat masa poale Ii exlins

spre camera de zi

Loc de luat masa incadral intre

buc:11:1rie $i camera de zi

Schema raporturilor intre spatii $1

loeul de lual masa

dup~ necesil~ti

"If
z

0-

@
Legenda B = GatiVbucalarie
M = Masa
L ~ Spal'u de lucru
S = Lac de sedere
T = Terasa
Z = Camera de zi

lual masa.

Buca.t:1rie cu locul de lucru $;

desehidere spre loeul de lual masa

Buc:H~rie cu bar $1 terastl. cu masa

in aer hber

Buc:1tc'lne intre locul delual masa $i

Fronl de bue~t~rie independenl cu

lac de lual masa Si acces pe teras~

Bucattl.rie in relatie cu inlrarea.

terasa si locul de luat masa

Bun~

relalie lac de

g~lil,

locuil

leras~

Buctl.tarie in rei aIle cu locu! de

depozitare Si sp;l{llie ulllllOlre; Joc
de lual m;lsa independent

tneaperl
gospodaresll

Teras~

Bue~t~rie alungil~ eu lac de luat

leras~: lac de luat

masa. aeees pe

masa suplimenlar

~
__

[]

LJ

Bu~l~rie in relalie cu spatiul de de

pozilare: loc de lual masa indepen
denl

Cel mai mlC loc de luat maS;l pen

lru 6 persoane

Buc~t~rie cu acces pe teras~

LID:
.-------[]:

iliJ .

____ -.J

~I~j

@ Bue~l~rie eu lac de lual masa

01

N,
NO
I cD

,6011,201

160\ 1,20 I 851601

f--3,25 ----I

Buc~l~rie eu lac de luat masa

Bue~l~rie cu lac de luat masa

1.90,

:r

3,70

BucM.'lrie cu lac de tU"1 m"s"

257

~~
~~

DORMITOARE

Oglinda

F=F

.-~

.....

I.
I".

'

.... ,~

, ~ IU~a pllanta

in Jurul palulul spatiu de 75 em

Depazitarea este indispensablla;

naphera linga pat

.....)
<
K

'

ineapere dulap eu usl pliante

Nord

_~2-=OO,--+--='~

4'

,75

75

2,00

fit! t:J If"':J

18
~
.. la

L~l~~1 ~~

,I

",,-"r~1

:,N

tiS :.--J
- ,,"F
"' ..,'

Dulapun pB
ambele latun

2.00

~:~

(f.)"

Dormitor cu rna; mult IDe pentru

agllnda de maehlaj 51 dulap lateral

Dormitor obi$nuit amenajat

in raport cu functiunea

Dormitor mic/copiJ

l- 75 I

,--'0,:-,-->_, ..:

200

I 75 I 75 I

r}DRI,'~

t
1

~I

I'
,~

1('1
8-r

~i

01
01

~,

'+

CD

Darmitar eu garderaba

-"

AvantaJos:

pere1i

Coprl Ie de dulapun ca

,I

8ale

yrotect!e fOnlcc1 i

Darmitar eu garderoba

Vestlar

~l

1('1,

0'
<OL

75 I~

~Vestlar

"E
~

'6

"

<55

Confortul somnului este deter

minat de particularitatile patului.
Dimensiunile obi$nuite: 90x190,
100x190, 110x200, 160x200,
Dimensiunile individuale se sta
bilesc in functie de inaltimea
fiecaruia, la care se adauga 25
de cm, De jur imprejurul patului
un spatiu de minim 60 cm, mal
bine 75 cm ~ CD. Acest lucru
este important la a$ternerea pa
tulu, dar $i daca paralel cu patul
este un dulap; cind u$ile dula
pului sint deschise trebuie sa
mai ramina suficient spatiu de
mi$care ~ @, La stinga $i la
dreapta patului dublu a$ezat
central trebuie sa existe 0 su
prafata pentru a$ezarea obiec
telor, Bordurile de lemn, de care
se pot prinde corpurile de ilumi

nat se dovedesc utile ~ @,

Pentru 0 persoana este necesar

cca 1 m de dulap, Daca nu este

suprafata suficlenta, trebuie
gasit loc pe hoi ~ @ + @, Pe
linga iluminatul general mai sint
necesare lampi pentru citit ~
@ . In dormitor cel putin 0 oglin
da de inaltimea corpului, Optim
este dulapul cu oglinda pe su
prafata exterioara a u$ilor.

"I

s~

Dormltor mare cu hol-garderoba

Cop,l

f1 ~~

-HOI~,75
g
II

~!

Copli

;.

g
oj

Dormitor cu garderoba
Si acceS la baie

Darmitar eu hal ptr. dulapuri,

adiacent

Dormitor alaturat came rei copiilor

Darmitar/dus/baie

r~31.5

350 ------1

I---

350

L]o

,j
j

~11t="l~\~.
!

~1

~@

Camera eu 2 paturi/eapil/musafir

258

~@

Copil

Camera eu 2 paturl

1
~@

Care se paate eampartimenta-

DORMITOARE
TIPURI DE PATURI

3J-~ t

.t

55

t,0/
\

\~j
70~

CD

Sac de dormil cu lermoar $i glug~:

asemana.tor modului in Care dorm

japonezii

,I'~
go

go~

Pat de campanle cu pinza. inlinsa..

in lorma plianla: ca banca.

Pal de in~lllme micA. din levi de

otel. cu plapuma matlasala sau de

,~
/

Pal cu nrcurl he;, al buniciJ",

pal inal!, de dilllellsiuni mari

lin~

B) Divane (canape Ie, sola Ie)

. 'if

Sofa de dorm;l, pe limpul zilei pla

puma si pemele stau rulate in huse
cu fermoar

Ca Si 5, cu lada dedesubt, penlru

pastrarea pe timpul zilei a lenjeriei
de pal

Sofa cu lada pentru asternuturi in

spalele pernelor de speleaza
inclinal8

Sofa de dormit cu saltca

Pat tip "Pullman" in vagoane $i ru

lote - pnn rabal;:uea spMarulul sa

extenslbiltl.

C) Paturi pentru cazuri speciale

fJ5

"lsi

11

'Q

1J

90

~
Pat pe dulap de haine, de ina11lme
redusa-, pentru inca.perile eele mal
mid, cabine de vas, ateliere etc.

Pat innlt pe dulap cu sertare adinci.

CU 0 placa. superioara. exten sIbil a.,
simullan capac

Pal cu 3 elaje. penlru vagoane de

dormi!. cabane, camere de copii.
necesarul de spatiu pC llecare pal

0.338

m'

obtin doue"! paturi

D) Paturi rabatabile

o
/

15

. ,'

1.70

Fololiu ex len sibil (rabalabil),

pentru paslrarea lenjeriei de pat,
esw neeesar un corp suplimenlar

'I"

E) Paturi rulante

.I

~i

Sofa de dormi! (rabalablla)

,_..

I
I
Ir-----

I-

intl.l\lIlw). douc"l paturi sau p;tt dublu

Pat rulanl penlru 1 sau 2 persoane,

in Ilmpul zilei se depozileaza in du
lap

'!o,.
"

2,10

--l

_-c.:~
~ ",

~
L.~-~.
_.

JI" .:' .. ~.,

r - 91

Dulap pentru paturi nulante remarca! usile inguste

@, de

2,20

Paturl ruJante, pol sla in lala usilor

de duJap inchise

2.00

'.

T
95

"''W,

r"

72 --+- 68 --.

,-17

Pal lip "Frankfurt" (rabalabll pe

[~c8iI I~2

. '

-----.....

paturi de perete

'I_~

"----go

Pal tip "Frankfurt"

(rabalabillaleral)

1
in cazul paturilor pliante-rototlve
usile

dulapulul

r.)lTlin

desch,:,c

nO.1pleJ

259

DORMITOARE
POZITIONAREA PATULUI

La pozitionarea patului In raport cu peretele

importanta daca patul este situat

~i

cu spatiul, pentru senzatia de siguranta

~i

de

lini~te

a celui care doarme, este de mare

~
o

G) de-a lungul peretelui longitudinal

liber in mijlocu! came rei
cu capul la perele
@ departal pulln de perele
o persoana sigura pe sine doarme cu placere Intr-un pat plasat In mijlocul camerei ..... 8), un om cu angoase pretera patulla perete ..... CD
+ ' sau ~i mai bine ..... -
\

. \\1\ :

jlllll

II

rF-

in coltul camerei

la capalul incaperii

sau in1r-o

ni~a. fermata de dulapuri

Senzatia de lini~te depinde de: tinisajul peretilor, forma patului, orientarea corpului (pe cit posibil capul spre nord), pozitia fata de lumina
(nu linga geam) ~i tata de u~a (cu vedere la u~a). In cazul in care sint mai multe paturi, este importanta pozitia lor relativa:

~I

prieleni

GJ)

surari

frali

musalir!

- dormitulln aceeasi camera n~cesita 0 aranjare atenta a paturilor, nu In ultimul rind In ceea ce priveste pozitia capului In cazul
paturilor apropiate ..... @ + @. In cazul paturilor matrimoniale, diterentele sint si mai nuantate:

~"

1.80~,,,,,~

.'

::JOO

~ 2.00

3dacaevorbadeunpalPenlrudaua
@
persoane,

de un pal dublu,

de daua paturi. unul Iinga celalalt.

sau de paturi suprapuse.

este 0 chestiune legata mai putin de spatiu, cit de porintele personale. in cazul paturilor separate, pe cit se poate, sotul ~i sotia nu sint culcati
in aceeasi directie, ci in directii opuse ..... @ + @. In prezent, exista 0 tendinta crescuta a paturilor separate. in trecut patul matrimonial era:

pal-caseta

pal cu baldachin

pal cu plalon

pal-casa

Ultimul exemplu in forma de bazilica, cu perdelele trase ~i cu iluminare din plafon, aparte. Ultimele patru exemple arata cit de dependen
te sint modelarea incaperilor ~i a mobilierul de spiritul timpului.

260

2.00

1.25

DORMITOARE

3.25

~--~.---------.l

NI$E DE PAT $1 DULAPURI-PERETE

1.50

G)

Vedere nlsa de pat 2 niveluri

Vedere Si secliune nisa de pa-lcu

dulap la partea superioara - ~

Sint de dorit dulapurile inzidite pentru locuinte proprietate perso

nala, iar pentru locuinle cu chirie, dulapuri care pot Ii deplasate.
incaperile mid necesita utilizarea maxima a spatiului, deci sin! de
dorit dulapurile-perete. Se preteaza nisele inchise masiv, cu pardo
seala continua, cu peretii vopsiti sau linisati cu tapet lavabil, usi gli
sante care se pot procura integral ca sisteme constructive. Cele mai
potrivite sint dulapurile-perete intre dormitoare ~ (]), @ si @. La
dulapurile dispuse pe peretele exterior se va line cant de izolarea
termica si aerisire, pentru a evita formarea de condens. $i in cazul
incaperilor-dulap este necesara aerisirea ~ @ .

1.00

1
VI

,~

~u

t4'

'-:V

~J
NiSa dubla,%u supr. de depozitare
pe uSi) - Qj)

V ~.

"-.
lJ>

IN

~~

...i

nc.rc5

Multe plese de 1mbracammte sGune. compart1mentare de dulap perfecl('l.

buna. utllizare a spa{iului

on
N

11CJ....011

Sec\iune -

Sectiune in zona sertarelor

-()

Sect,une -.

o
<D

(j)

Sectiune transversala .-

,,
" 9-10
/ / Costume

C::.

7:?
len/erie

!
30

de corp
\

,
/0]-",">'1

II

. I

"

"
,,'

1.10

,'/'

' (.

(...<:::: . .

Ll:=:

sau vOPSIIOfl6

Dulap inzidit penlru lenjerii, haine

/'

,
\

l~.CUllr."r

'-.,:

<2 ?!
_-:>:
c"

'neaperl
,
ale loelllnlel. "
" .

x;:>:
c '2'

Supr.1IJl<:t mlerIO'H<''J. lapel

Durap oblsnuit pentru haine

Si len/erie de corp

70

......... ,

33

1.00

60

tf:r

~
Dulap dublu inzi9!t. economie de

~ bani. spallu -

Oulap Clrculi1bll inlre doutl inClperi

(IJ)

I-~
55
o

on
....

55

o
N

90

o
o
M

on

on

on.

55

inc~peredulap Si duS intre doua ca

mere de capil

inca.peredulap cu accese separate

inc~peredulap cu dulapuri pe
ambcle laluri

inC<'lpere-du!ap cu loc penlru

imbrjcare 'dezbr ;'C.:HI~

261

~.,50-70cm

35 '"

GARDEROBELE

5-10 buc., 45 em

Dulapurile de haine $i lenjerie trebuie sa cuprinda:

Pentru barba\i
2 costume de vara
2 costume de iarna
1 costum sport
2 pardesie de vara
1 pardesiu de ploaie
2 paltoane
1 costum negru
1 smoching, 1 frac

Rochli

5'10bUC~

1
I

Sacouri

~...
~

10 buca!i

41/~

12cm inalt,me

-(

1B-l

"-~;:..

12 buc. batIste
dedama 11x8x3

~ -.(//45

?5

14

"-----30

. .............
.
.-

.....

())

P,!amaie

.'

25Y

262

'79.31

C)

t=J
k.....

3~.. ._. ~.
_-

---.....

.
'.

... f'

~'

3pr050ape~
de dus din Irot"

Pr050ape

}9'tJ~
.'

-< 2,

Cut,ede
20"'-y palaril

GJ)

Pal ani de dama

---Umerase

'---

4.

/y~,..

'2

1-------1.20

".

'ro'"

"-----.~
50

'-I 24 servetele

'"4>1

orosoaoe

'"

-........::..::

I"

J
l'
'1 ~351

f'13

/
: ; 40

Lenten, de pat

~ ,,~~,
L

Palanl barbalest,

"---- 55

~osoape frotlr

"l

9
6

~"-.
~

300

12 cear5atun de plapuma

(1/55

LenJene de barb at,

Altele
6 cearsaluri de pat
6 cst. plapuma
12 perne
6 prosoape
de lrotir
24 prosoape de mlini
6 prosoape de
baie

0"
V.

_________.

w..........

. . ~Q
~
'"

24 lete de perna

12 cearceafun

2 palarii de vara
2 palarii de iarna
1 palarie de paie
1 palarie tare
1 cilindru
5 perechi de
pantol!

Pantaloni

~~~.~/
30~

pijamale
camasi
maieur!
camasi subtiri
chiloti
camasi de Irac
batiste
perechi de ciorapi

Pentru femei
1 palton
18 chiloti
6 camas!
2 blanuri si jacheta
2 mantouri de vara
5 lurouri
6 pijamale si
si de ploaie
camasi de noapte
4 costume
5 rochii de 11na si pentru 15 perechi de ciorapi
sezonul de tranzitie
8 perech! de manusi
8 perechi de pantoli
5 bluze
4 palarii
4 rochii de seara
4 rochii de vara

85

6
12
6
12
12
3
8
24

Cizme SI panto!1

Ciorapi $1 manUSl

Dulap haine S' lenJerie, 5upratata

usilor 10105,ta, dim . ~ pag. 261

-----.,

48

Ma5a de coalat

Scaun pentru haln8, cu spatar in

forma de umeras

sAl
DaTARI ~ [J

~ _.,~.

CD

- - - - - - - - _.. _._- -,,-- <

1.87'

.-----l.

1,04

1,70

1,50

1,25

La ca.zi mai scurte, consum mai mare de

ap~

!I

:100

45

Baie $' $edere

..!r

f-30+-- '05 - - - ;

>---1,70 - - - - - t - 30 -;

indus

ead~ incorporat~

imbr~carea c.'\zii cu convector po

una sau pe ambele p~r\i

~41---i
t--33~--i

Il~~

1,20:

__

48

.J

ES?

we lixal pe perete cu
rezervor suprapus

Bideu

we turcesc (canstr.

francez~)

..

I: 14 ~

'!'Ie lixal pe perete cu ,ezervar

Incastral. consum de ap,) 6 I

Spallu aptlrn

.-.,r: ..

l'

.... ~
". ,~ i""
,
",

1.05
1

46 :

J]:

~~~~=
=;,;;t::io=1......

t---l.05-~-I

Distanta pina. la perete necesartl

sp~l~rii: in~ltimi de mantaj

OwesubpanlaaCaperi$ului
sau a sctlrii

Spatlu intre

cad~

$i perete

15 -18 '

~~"
~ 23-~

JJ- 65

------

44

';

/,'9-27

Aezervar de ap~

cald~ sub chiuvel~

Bailer cu

arz~tor pentru cas

Dulap de baie

Dulap de mcdlcnrnentc C3rc se

poate incuiJ

I
2 lavaare desp~~ile de supartul
de prasaape

Lavaar dublu

Lavaar dublu cu dulap

la partea inferioartl

Comblnatie cu lavO<lr

263

U"EI

HliHI

1,55

I1 .

~U

f-90 --.j

~CD

4Q

10

~ ~

1.70

f---- 2,50

20

~40+-75-j

20!25

4Q

:'5,

1,70

~1,15--.j

t
ll~
U

Ttl

n~o
t:J
Ut
L'~j ~
T

1.1

75

e--A--I

t=1=:]
2,05

SO-loo
75-100
80-100
130-175

r- "

oo-+-70--1

f---l ,70------j

GJ

3. Cazile de baie-@
Cel mai adesea ca vana inca
strata. Practica este cada inca
strata cu convector situat in in
terior - pag. 263.

25 40 25

,8~~
40

r-

-+

70
75
--1
f - l ,45-----j

4O~

I----L---<
f - - A-------;

20

nt

~0

fJ~L

2,35

80)( 90

90 x 90
80 x 100

70 x 70

25
I

flJq~

4Q

15 50 10

II

_J

1..

160-180
70- 80
100-120
120-'50

4. Pisoar - CD -@
In prezent uzual si in locuinte.

90

+
70

A
B

35-45
35-45
60-75
100-120

11

~ro~

I7
I +
70

5, Lavoare
I - - - L-------1

I
2,35 90

SO

-+-

90

f----A-------i

115-145
40- 55
120-175
100-145

..e.-l

f--- 1 ,70-----.j

20

75
15

40
25

90

15 4Q 20 4Q 25

t===II,.

~=::::::::=:.)

1,55

II

2,5O--j

75-+-90---t- 70

---rr--

90 -----<

2,35----------t\--,,20--l

Tl:~.
0
~ +,5
8
",0
t5O+-75-+-70-j
1,95 -------j

264

__

.I

~55-1

~In.~
1

,I

BxT

75 x 90

t--T--I

90

55-75
120-135

r-L--I

1,75

90

2. Cazile de dus folosesc cu

precadere la igiena corporali:L
Cazile de baie si pentru odihna
(bai cu plante medicinale). -

75

'Jj'45

I--A-i

f - - 2,50-------i

1,45

~@

I 11

'00", m'm,,,'lo

"~Ot~

U40~

1, WC fixat pe perete
Modelele fixate pe perete sint
preferate din motive de igiena si
datorita usurintei la intretinere,
WC-uri cu rezervor cu ctatire

n"li.
~~~""t'
n L~ ~ti;

11t~~.
~@

25

10

!~I

15

40

1
+

60

-'-------J...30

~@

1\

trebuie sa fie suficient de mari si

sa ofere suprafete suficiente pe
care se pot aseza lucruri.
Instalatiile inglobate in tencuiala
economisesc spatiul si sint usor
de intretinut. Bateria cu mono
comanda economiseste apa si
energie. Din motive de izolatie
fonica se prefera instalatiile din
grupa 1, Lavoarele duble late de

"20 m"" 01.,. "",1001

,p.""

pentru spalare. Se prefera

lavoarele despMite de suportul
de prosoape si prevazute lateral
cu suprafete pe care se pot
aseza lucruri - pag. 263@.

CELULE SANITARE
PREFABRICATE
Inslalatiile normale pentru incaperi sanitare presupun costuri mari
~i consum mare de limp. intrucit exigentele sint in general acelea~i.
elementele prefabricate pot constitui a solutie evident<'l, in special
pentru locuintele in~iruite, locuinte multi'{amiliale, case de vacant<'l,
cladiri cu apartamente, hoteluri, precum 5i penlru reabilitarea cladi
rilar, Se pol prefabrica blocuri de inslalatii ~ 0)- @, pereti de in
slalatii, celule intregi, pe inaltimea nivelului ~i a incaperii -. CD - ~i:)
cu instalatii gata montate precum ~i obiecte cu accesorii, Celule
compacte de dimensiuni mici ~ - @

Dloc jnca~1rfll

Bloc dela,at

Bloc deta,al

~J~

t,..CD

t,..

Elemente instalalie WC

--1-'" 1,36 ~-111

~ll

Elemenle inslalalie baie

tJ][j

'"

_~un9'~(l L

..

~l-ij

T I

U\lmo I

min -

rn"d'u

..

40

45

50

1~

15

55

65

75

15

'0

2S

75

85

9,

'"

20

25

120

IJO

140

20

2~

n1"o('Ilu

I.

<u~d

: 1
1

[]OEJD

CARAU--A-P-G~IT-m-~

'-+-L-!-<

j-[j[J

bloc instalatii

CAC

T
I
L

::>

11>

,I
'I

,.

Legenda
CC

= Conducte de circulalie

CAC

t,.. @

Bloc de instalatii exterior

('ir

AU

,:J

=
=

iT

Conducte ap,~ d" pia""

Conducte gal

= inc,'\lzire lur

iR = inc~lzire

re\ur

1=

-1,40----1

WC,ldu,

AP
G

'""'.

"<

--1,39 -----1

CAR

.jt)

lit]

Perete de in,lalaliilghena

= Conducte apa calda

= Conducte apa rece
. = Conducte apa uzata

Celula cu ghena de instalalii

CD

Celula compacta

1,53

Celula

cornpolcl~

20' 6

-II 1,22-H 75

1,74---1

I,

))

11

dJ

)<

Cad<1JWC, lavoar

---1,78

'-1

1,72

,
: : j' . ",~

, .. JI
""

,.~.~.;..-V

(( r

:iJF,
@

Celule mici de baie

Cada, WC. lavoar

Cada, WC, lavoar

Dus incastrat in pardoseala

'---

---2,02---1

@sCelulasan'tarapentrupersoana
cu handicap

ill'

2.50

II

--1,13---1

(')

.._..- 1,78------1

"

ead~. lavo.1r. we,

rna,IOa de sp:tl<H

in holel 'lOU

265

sAl

Baie

I'-----r--,
I
I

....c

!!
'E"

'"

we

Cl

/l
"1

POZITIA iN LOCUINTA
Dormitor B

Dormitor F

II

I sc~ra

Daea nu exista 0 ineapere pentru aetivita1i gospodare~ti, trebuie ea

in baie sa existe loe ~i legaturi pentru ma~ina de spalat rule, ma~ina
de useat rule ~i eo~ul de haine murdare --@ Pentru persoane ti
nere se prefera du~uri. Pentru persoane mai in virsta se prelera
cada pentru pieioare, eada pentru pozi1ia sezind sau eada de baie.
Aeees din dormitor ~i prin WC -- . Cea mai eomoda utilizare in
imediata veeinatate a dormitoarelor.
Dotari

Supratata neeesara
Latime in em

G)

Lavoare, chiuvele $1 bideuri

1 Lavoar simplu
2 Lavoar dublu
3 Lavoar cu 0 cuva,
incastrat
4 Lavoar cu doua cuvs,

Legaturlle eu baia

jl

incastrat
5 Chiuveta pentru miini
6 Bideu inslalat pe podea
sau fixat in perete

Adine. in em

, 60
,120

,55
,55

, 70

,60

,140
, 50

,60
>40

40

60

Cali
,170
, 80

7 Cada de baie
8 Cuva de dus

,75
,80"

we si pisoar
40
40
40

75
60
40

40 -60
60

60
60

9 WC de perele sau eu bazin

10 WC tara baz,n (eu bazinul ineorporat in perete)
11 Pisoar
Baia intre dormitoare, WC-ul
accesibil din coridor

Baia ea parte a bueatariei

Masini de spalat
12 Masina de spalat rute
13 Masina de useat rute
Mobila de baie
14 Dulapuri joase, dulapuri Inalte,
dulapurl de perete (suspendate)

in funetie de
produealor

40

" la eazi eu b = 90 si 75 em

Neeesarul de spatiu pentru amenajarea bailor si WC-urilor, DIN 18022,68935

!Dimensl

Am lasars
--M2 -

M1
M2
M3

., r=-:
'~..J

Din dormitorul parintilor acces in

Baia pe coridor intre camera de zi

baie ,i WC - u,i batante

,i eele 3 dormitoare
M 1 MMj

I~--

!-.i-:=:...

M2

M1 sau

I'

DM = dlmenSlune medle (recomandata.).

Dm '" dimenSlune minima; in mm

@
f-j'I

\!...} din coridor

Spalare:
miini
fata
dinli

picioare

Baia:
baie completa
baie in pozltie ,ezlnd
baie de picioare
dus

:11,

266

Dormitorui ,i baia pot Ii separate de ~

restul camerelor pnn U$I batante

M
MM
M1
MM 1

450
675
450
600

400
600
400
525

M
MM
M1

450
675
450

400
600
400

M2
M3
M2
M3

'I

'I

550
1100

I'

500
1000

750 I
950 I

700
900

Apa calda
Cantitatea necesara
(I)-

Apa calda
Temperatura

(0G)

Ourata
de folosire
(eea min)

37
37
37
37
37
37
38
37
40

4
4
4
6
10
10
15
10
5

40
40
40
40

15
5
5
6

37

Baia intre dormitoare aeeesibiia

juma1. sup. a eorpului

juma1. in!. a corpului
tot eorpul
eapul
baia copilului

1050
1900
1200

Distantele intre axe si spre perete ale obiectelor sanitare

Consuml de apa
calda pentru:
Bala eu 2 u,;, aeesibila din eoridor ~

Dm"
1

M
14501400
MM I 675 i 600
MM 1
750 1 675
MM2
675
600

$i dormitor

DM"

1200
2100
[' 1350
'I

ingrijire corporala:
barbierit
Baie,i duo aceesibile din eoridor

5
5
0,5
25
10
10
40
20
30

140-160
40
25
40-75

Consumul de apa calda, temperatura Si durata de lolosire pentru apa mena/era

BAI
POZITIA iN LOCUINTA
DIN 18022
Conform DIN 18022 baia Si WC-ul sint incaperi independente, a
caror dotare serveste la ingrijirea corpului Si a sanatatii.
Se prevad doua incaperi separate pentru baie Si WC.

to- G)

Saie sub acoperis cu

tabacher~

Baie accesibilc'\ din dormitor Si

prin dU$lWe

Separarea este necesara in locuinte cu mai mult de 5 persoane.

Posibilitatea de incuiere a lncaperilor. Baia Si WC-ul pot fi de ase
menea accesibile din dormitor, cind un WC sau 0 alta baie cu clo
set sint accesibile Si din coridor ---+@-@. Cada de baie si/sau cuva
de duS, lavoarul Si masina de spalat se amplaseaza In baie, WC-ul,
bideul Si chiuveta de spalat pe mlini in WC.
Din motive economice Si tehnice, baia Si WC-ul respectiv baia Si
bucataria se plaseaza astfel incH ghena de instalatii sa fie comuna.

---+ 0)-

(j) - @. Plasarea a baii in zona dormitoarelor este

favorabila ---+@.

t-

Buci1l~rie Si baie cu perele com un

de inslalalii

Baja in interior, din coridor

Baia Si WC-ul se orienteaza catre nord. De regula iluminare si ven

tilare naturale. La incaperile situate in interior minim 4 schimburi de
aer pe ora. in c1adire, baia si WC-ul se plaseaza astfel incH peretii
de instalatii sa fie suprapusi, pentru a minimiza eforturile de rea
lizare a instalitiilor Si masurile de proteclie fonica.
Doua bai vecine, de la doua locuinte diferite, nu se leaga la acelasi
racord de conducte. Din motive de confort, in baie se alege 0 tem
peratura de +22 C - +24 C. Pentru WC-uri in locuinte, + 20 C,
pentru alte cladiri (de ex. birouri) +15 C. Baia este 0 incapere cu
umiditate ridicata.
Se prevad masuri corespunzatoare de etansare.
Din cauza umiditatii ridicate a aerului Si a formarii condensului, su
prafetele trebuie sa fie usor de curatat. Tencuiala peretilor Si a pla
fonului trebuie sa preialcedeze suficienta umiditate. Pardoseala se
prevede cu 0 suprafata care previne alunecarea.

t-

Baie

hpic~ in locuinte insiruile

Plan lipic de hotel ..Nassauer Ho'"

Wiesbaden. arh.: autorul

lzalalia fonica este reglementata de DIN 4109. in conformitate cu

aceasta, nivelul zgomotului din echipamente Si instalatii sesizabil in
camerele de zi, In dormitoare sau in camerele de lucru nu are voie
sa depaseasca 35 dB (A).
Se prevede eel putin 0 priza cu protec\ie pentru echipamentele elec
trice linga oglinda la 0 inaltime de 1,30 m.

Suc~l~rie. baie si we cu perete

de inslalatii comun

to-

Buc~l~rie,

camera de activit~1i
baie, we in inlenor

gospod~re$ti.

in bale si WC se mai prevad urmatoarele: dulapuri pentru prosoape

Si substante pentru curatenie, oglindasi iluminare, boiler, dulap
pentru medicamente Si pansamente (care poate fi incuiat), corp su
plimentar de incalzire, suport pentru prosop de baie Si de Illiini,
uscator de prosoape, minere deasupra cazii, suportul de hirtie igie
nica la indemlna, pahare pentru periute de dinti, savoniere, supra
fete de depozitare.

";

I
I

II
Suc~l~rie. baie $i we
cu peretele de inSlalatii comun

to- @

Sa;e

accesrbil~

din dormilor

t- @

Baie de dimensiuni mari

to- @

Saie $'

saun~ (Ieg~tura

prin dU'i)

267

sAl
EXEMPLE DE PROIECTARE

CD -

I---

2.15

1.65

Exemple de amenajari
pentru bai micl

tI'

I--- 1,45 _-----+- 1,14 ~

-----\

2.50

CD totusi 2,15 m latlme tI'

Ca la 90

75

Ca la -

75

CD, lotusi 2,50 m latime

20 60

64

60 20

Exemplele ~
@ bai de di
mensiuni mici, dU$ul $1 cada din
ra$ini sintetice (poliester) cu forma
corespunzatoare functiilor pe care Ie
indeplinesc, Cu !atime mai mare la
umeri $i mai lnguste la picioare, in
acest lei ocupa spatiul minim nece
sar. in comert se gasesc cazi cu
colturile taiate, astfel incH ramine
loc pentru deschis usa ~ (]).

:f
~i

10
~-

gO

-..+--

76----+- 75-

Baie mica pe colt

1,45

tI'

Cada hexagonala $i dUg

1,10

go/gO

Cada cu un colt tesit; necesara la

spatiul existent

Baie pe colt

80

90/90

90

f-~

.
o

1.60 1,80

tI'

tI' @

Baie $1 dus separat

75

75

tI' @

Dispune,e pe 2 laturi

Dus separat

75

f----gQ---+-1,10 --..,

~._~.D.U.S
'.~
f
0)

..'.- . -.".'
J .. .O ......

-l..

~1

g'

-0'

....

1-80 --+-1 .20 ----'

Pe partea rotunjita a cazil, perete

de stlcla turn ant

tI' @

60

tI' @

WC Si dUg separat

Dus sl baie separate

Combinat1e dus si cada

2,10

30 ~20+-_60

oT

i~

!--

'0

'"0
,

.
.

......._-.'

I~

,~

25 40 55 90/90

55 4025

90

'"
75

75

75

1,75

3,30

tI' @

Bale de dimenSlunr mari

1-60-60-----1

-;

Bale 51 dus separat

'"

'"

268

Baie sl dus cu spalator separat

DU$ S' baie pe 7 m'

--l

1R~

8 K--76 -+-----96 ---i

.-50 -+-60

-----+-O---i

Cada $i dus combinate

tI' @

f--90 -+--90

,..-80 --+-80----<

1
~60

Cada care permite

\E::;!I economla de spatJu

tI' @

-C-(2)1 ~

tI' @

-;-------1

30

Cada 51 dus asezate pe lungime

Baie cu cada pentagonala

PISCINE ACOPERITE PRIVATE

-w

Recephe

De maxima importanta: caracler de agrement, spatiu luminos, ferestre

orientate spre gradina, atmosfera de delectare! Bazinele construite in

pivnita, lara deschidere, nu vor mai Ii ulilizale dupa scurt limp.

in mod uzual: apa 26 - 2JOC, aerul 30 - 31 0 ; umiditatea relativa a ae

rului 60 - 70 %, viteza maxima a aerului 0.25 m/sec. Cantilatea de ap<'l

evaporata 16 g/m 3 pe ora (in stare de repaus) pina la maxim 204 g/m]

pe ora (in timpul folosirii).

Problema principala este umiditalea aerului: apa se evapora din piscina

pina la atingerea limitei de condens vezi pag. - 270

in slare

de repaus, deja la valori mini me ale evaporarii are loc 0 slOp are a eva

porarii, datorata stratului "granita" de la suprafata piscinei suprasaturat

de vapori; de aceea nu se va indeparta prin "ventilare"; indep;'Htarea

vaporilor din hal a prin ventilatie (conditie indispensabil<'l, vezi mai jos)

este costisitoare Si la valori de pin a la 70% a umiditatii aerului liecare

punte termica genereaza in cel mai scurt timp deteriorari ale con

structiei! Vezi Iiteratura de specialitate. - QJ

Forma constructiva cea mai des intilnita este piscina acoperita de iarna,

izolata (Km,;; 0,73), mai rar piscinele neizolate (eventual demontabile);

segmente de acoperis mobile sau parli din construc\ie care se deschid

temporar in caz de vreme frumoasa transforma hal a intr-o piscina in aer

Iiber (bazin pentru toate anotimpurile); pot aparea probleme din cauza

puntilor termice.

1PlslA paplce

I Fnzer
Iinc<'tIZlr8

Pompe

....

Leg~lurile

G)

cu piscina acoperila

'1 PIScrn<'l. copli

CD.

m'
1501----j-----,L--I----f

Holel in oras mare

10
I

100 r--.---rC-f-.:..---+-f---~+

..
/: ..
.
...... . . .
I

HOlel obisnuil

000

o.

Palun

200

100

Pal uri

300

Num~rul
piscin~

maxim de vizitatori
concomitent

100

200

300

PiS~ine in hoteluri in G~rmania

MtJnmea piscineror arbltrar stabihla.

P'SClna mol

Acces como

37'

II

Dim.

Dimensiunea minimtl a bazinelor -@-pag. 2400- Qin incinl<1 (clli

ar si la cele adosate) sint obligatorii WC-ul, dusul, loc de odihna pentru ~

2 sezlonguri. Circulatia perimetrala supraterana - Q a carei l<1tlme depin

Se prevede neap<'lrat

de de supra lata peretilor (inaltimea de slropire -un canal subleran in jurul bazinului pentru evenlualele cazuri de nee

tansare ale bazinului si conductelor precum si penlru canalele de aerisire !

4,00

1 2 ,50 I

obi>nuil~ a unei hale de inol

Leg~lurile

unei hale de inol inlr-o

locuinta. unifamiliale
40

1.25 ClrCu1a\18

Amplasarea:

a) spre gradina (piscina ideala este cea in aer liber) cu bazin de tra

versare b) spre camera parinti10r (eventual baia p<1rintilor folosila ca

duS) Si c) spre camera de zi; in incaperea tehnica c' 10m 2 se plaseaza

incalzirea.

inctlperi anexe: spa\iu de sedere, bucatarie mica, bar, masaj, gimnas

tica, complex sauna (sauna, incaperea rece cu apa. spatiu in aer Iiber,

loc de odihna)-G) piscina tierbinte (Hot-Whirl-Pool) - (masaj. 40 C) -.

pag. 2720- @.

Dotarea tehnictl: sistemul de filtrare a apei, dozarea substantelor de dez

intectare, rezervor de apa de preaplin (cca 3 m\ subslan\a dedurizant<'l

(Ia 0 duritate a apei mai mare de yo dH), echipament cu jet impolriva ciu

percilor de la picioare (in special in cazul in care in jurul bazinului se pre

vede mocheta), sisteme de c1imatizare cu aer proaspal si aer mixt -. pag.

270, cu canale in acoperis Si podea sau instalatii simple de aerisire cu

ventilator pentru evacuarea aerului (viteza prea mare a aerului - pericol

de imbolnavire); incalzire cu radiatoare, convectoare sau inc<'llzirm aerll

lui, combinala cu sisteme de ventila\ie, de inc<'llzire a pardoselii, ca ele

ment de confort suplimentar, juslificat doar la 0 izolare a pardoselii k > 0,7

sau la aerul din sala < 29"C. Economie de energie prin folosirea pompe

lor de caldura (rentabilitatea lor este in lunc\ie de pretul curentului electric)

si/sau schimbator-recuperator de caldura (MenergaiFrbtllich) in sistemul

de ventila\ie, prin acoperirea bazinului (rulou, carucioare de acoperire

urite, doar la 0 temperatura a salii < 29"C) sau creslerea temperaturii ae

rului (reglarea temperaturii cu higrostat) in pauzele de function are.

Economie de pina la 30% din totalul necesar.

~)(lrImolrala

2.50

150
- _ _

100

_ _ _

--

. / : stroPl.' pulern,c

-, ,

......

Slropl! normal

.... ....

50

.....

.... ....

Echipamenl conlra curenl

1.00

Cea mai mica piscina

([)

Dislan!a de slropire

2.00

....

....

Aile dottlri: bloc-starturi, reflectoare subacvatice (motive de securita

Ie), echipament de inot impotriva curentului. tobogan, solariu; lrambu

lin a necesita 0 anumita adincime a bazinului Si 0 anumita inaltime a

salii. Este importanla protectia la soare, protectia fonic<'l (plafon fono

absorbant, izolarea instalatiei de ventilare, bazin protejat la vibra\lile

produse de corpuri).

Detalii tehnice: in principiu se tolosesc doar materiale rezistente la coro

ziune; otel zincat la cald, aluminiu rezistenlla apa de mare, nu se foloseste

ghips; lemn tratat cu porii deschisi! Noua reglementare de protectie ter

mica nu impune condi1ii noi (inainte max,;; 0.85 W/m 2 k max.). Fereslrele

cu geamuri dubie, cu proteclie termica ridicata (K ~ 1,4) fac inutila sufla

rea caire lerestre respectiv canalul convectoarelor sub ferestre.

269

"

PISCINE ACOPERITE PRIVATE

-[IJ

Bordura bazinului
PIAct suprafata antiderapantA

II

r-;, 251 WU-Beton

Canal de preaplin sistem

Margine de bazlO, canal de preaplin,

sistem "Wiesbaden"

"Wiesbaden"

Aspirator de supratata (Skimmer)

Pltici
suprafata. an11
derapanta

\
~

+0 -@-pag.2728+0),

,.i
i!
jj

.jl

ConductA
Inelara

Conducta
inelara

Canal de preaplin cu bordura

bazlnului SI canal de scurgere

Canallinlandez

Supralata de
apa
I

detaliu ~

A Beton armat DIN 1045

8 imbracammte ceramlca
C Capac rigola
D Canal liP "Wiesbaden"
E Mortar etanS81zant cu rasina epoxidica
FRost etans elastic
G Material spanglos cu celule inchlse
H Material de umplere a rostunlor de dilatatie
I Banda de inchidere a rostului
J Rost de glisare
K incalzire in pardoseala
L Folie acoperire
M Hidroizolatle
N Termolzolatiel izolatie la vibratii

Izolare + barjefa vapori

~apa. cu inclinare
iMozaiC de sticla sau aile finisaje

LPlanstl portant Llzola1ie suspendata

incalzirea podelel, suspendala

slmplu economic usor de controlat
Umidilate relativa

50%

'1

1 70%

60%

Temperatura aerulul

in mljlocul bazinelor rotunde

28'C

26'C

28'C

P
24'C M

21
219

13
193

0
143

-"

0
67

P
26'C M

48
294

53
269

21
218

2
163

0
143

P
28'C M

96
378

104
353

66
302

31
247

36
227

P
30'C M

157
471

145
446

123
395

81
339

89
320

II

ina~~~ef~J~r?o~Z~~UIUi. la in put in podea

~n peretele bazlnulu.i
p
In partea supenoara
9 Acopenrea bazinuluL posibilitati constructive

sub consola

.,

'6

Clrcu',alre
-aer U5care

~1

"

270

Schema unui echipament ventilatie

aer proaspat

lJrnidiiate relativa

I
I

I
I

40

I:

~30

L___

Silonul de pardoseala, echipamentul de

inot impolriva curentulUl, retlectoarele
subacvatice trebuie incadrate in proiect si
puse in opera cu Ilanse etanse. Dalorita
circulatiel subterane perimetrale, bazine
Ie din maleriale plastice sint poslbile doar
in cazuri speciale sau in cazul unei struc
tun speciale. Pardoseala de obicei din
ceramica, piatra naturala (planuri inclina
te catre scurgeri I); ca noutate, mochete
permeabile la apa (economisesc stratui
de prolectie tonica).
Se prevede scurgerea apei dedesubtul
stratului de tinisaj, precum si dotarea
cu spray cu substante impotriva ciu

percilor de picioare. Nu se juslifica

incalzirea pardoselii la 0 temperatura a

aerului ;;> 20 c C si 0 izolare buna a par

doselii! Suprafata exterioara rezistenta

la apa si stropire. Sistem de ventilatie
obligatoriu ~ @- @
Bazinele pentru hoteluri: in general bazi
nele de 60 m' sint suticiente, exceptie:
hotelurile cu Iralic intens si hotelurile
pentru sporturi de iama. Esential: supra
tete mari cu sezlonguri, caracterde agre
ment, bar, echipament titness, sauna.
legatura directa intre camerele de hotel
si piscina (lift, scari speciale); numar mic
de vestiare, dar cu dulapuri pentru pas
trarea obiectelor care se pot incuia cu
chela de la camera. in cele mai multe ca
zuri este necesar un supraveghetor de
piscina (trebuie respectate noile linii di
recto are ale asociatiei HUK), Se va
incerca 0 prelungire a exploatarii si in
timpul verii, prin bazine aditionale in aer
liber sl canale de legatura (pajiste pentru
sedere)! Bazinele pentru comunitati sint
analoage bazinelor de hotel, de cele mai
multe ori tara supraveghetor; diticultilti
principale: a) reglementarea costurilor si
a curateniei, daca bazinul este destinat
pentru mai mult de 60 - 80 umtati de 10
cuit, acesta nu va mal Ii ..acceptat" dupa
primele citeva luni.

r------------...,

. . ventj'I---'i

Pompa hibrid incalzire-uscare

28'C

"

Evaporari specilice in bazine acope

rile (g/mJh) pentru pauze (P) si uti
lizare maxima (M) cf Kappler - OJ

30'(;

Ojferentele de temperatura apa-aer de 4k

nu se men1in in timp

J~~- ---~:

Pompa

incalzlre

Bazinele, de cele mai multe ori din be

ton armat, plasate separat. Piscinele
construite pe ziduri de caramida usoara
costa cu cca 2500 mai mult decit cele
care sint ingropate complet in pamint
(si instalatiile sint mai ieftine). Rostul de
dilatare nu este necesar sub 12 m lun
gime. Important: ventil de compensare
pentru apa freatica pentru a preveni
distrugerea bazinului. Supralata din ce
ramica, mozaic de sticla, sau simpla
vopsilorie (beton etans la apa!) sau po
Iiester, lolie de PVC de minim 1,5 mm
grosime (izolare).
Skimmer -0), optim jgheab - G)-

I
_ __ .J

Echipament simplu, lara dinjarea

aerului proaspat - mai ieltin \a
cumparare si aprOVIZ10nare

50

~ 20
~ 10

~ -J,;~~::t="'k--J.J:,k-,--:!.,,-

Granlta de evaporare la pisclne

acoperite la folosire (Iinia sup.) 51
pauza (Iinia m1.). ex. temperatura
apei t,: 27 'C, granita de evaporare
lolosire 36 mbar (~ 30 'C/84% umi
dilate.) resp. pauza 28 mbar (~ 30
C/65% umiditate.)

=1

Placi de pardoseala

PISCINE ACOPERITE PRIVATE

DETALlI-- lIJ

Placi de pardoseala

.",..,.""""'==

Racord de margine / bazin cu folie

Si profil metalic de legalura

Varianla --

Treapla plr. slaliona,e

CD

r-- = 5 ------<

Folie
Legatura marginii cu vinclu
de legalura din labia

Treapla de scara

Prin folosirea foliei la imbr{jca

rea bazinelor se evil{j efortul
uzual de a realiza structuri in fe
rioare, Grice forma :;;i marime a
bazinului poate fi imbracata, La
constructii noi sau la renovare
-- CD -@, Din motive de sigu
ranta, in zona lreplelor, ban
chetelor :;;i a bazinelor pentru
copii se folose:;;te folie cu su
prafata in relief, stantata, La
strapungeri se folosesc racor
duri cu f1an:;;e fixe -- @ + @,
Se va lua in calcul eventuala
form are a condensului (per
meabilitate moleculara) pe latu
ra opusa celei in contact cu
apa, Sub izolatie Irebuie
prevazute scurgeri secundare
sau goluri de descarcare,
Penlru golirea bazinului se pre
vede 0 panta uniforma de 5%.
maxim 10%, Pentru ata:;;area
sigura a foliei izolatoare se folo
sesc profile de legatura din
tabla

--CD-@

DJjPIIXi
.......

Canal prefabrical din

betonfimbracat in folie

XX":i~:,:'
~

Bazine prefabricate dinlr-o sin

gura bucata (constructie tip
coaja) sau bazine-segment.
incorporarea este in functie de
particularitatile locului -- 0l
@, La bazinele-segmenl
sint impuse module.

.
.

...,

Folie
Canal finlandez
Folie
Folie cu proemlnento

Folie
Tabla de legalura
..r:.....":~"7.-.7.-:.7.-_:

impislllurt'J. poliesfer
Arm~luri

~.
~

?O

Solulie PVC

~.~

Imax

Solulie PVC;

Flansa mobila-

Sudare
NiSip cuart

Subst. do izolare

tfc)I
~

Legatura perele - podea

cu mulura concava

Legalura !Iansa fixa

Flansa fix a cu manson

Legenda --

CU Silicon

CD - @

1,10

4,00 x 2,35 x 1,00

9,20 x 3,90 x 1,80

6,50 x 3,20 x 1,20/1,60

10,20x4,10x 1,50

6,50 x 3,20 x 1,2011,60

10,20x4,10x 1,50

t.40
1.75
1,90

Bazine poliesler / prelabricate

271

PISCINE ACOPERITE PRIVATE

-Q]

Cupal~ ac\ianat~

hidraulic

Acces din
pivnil~

Scurgere
de
pardoseala.

Sistem de filtrare clasic cu shimmer si alimentare

Aerisire canal

Apa

spre canal

Bazin subleran de inal

HV1"HR

imp,.sor canal laleral

a
~=:~r-~~~;:~I"
rc
1
',Q

Canal

Schema legaturilor unui bazin cu canal de preaplin

Filtru multistrati!icat

incalzilar Illr,I~-=-,~--=_,-..;R:fX~P~HFTC9;'iiP,,;H"fiCi
electric
jl::J Tablau cann};?rra~!.~:,~~, ~~g,~=;f--i

,~

-""

canal

Ii:

lU.S~~~~a~~ I

spre canal

l30n

~ ~o~ Ci,-elor

V spre canal

Legatur; bazin jacuzzi

Terasa

Bazin de inot. jacuzzi $i sauna

Bazin de inot cu trepts romans

Intrare

CD

Bazin de inot. jacuzzI si sauna

I"I""'"~'"

C>

Bazin rotund cu jacuzzi

Terasa
Intrars

Sauna

Bazin inol, jacuzzi $1 sauna

272

Bazin (Olund, Jacuzzi, sauna $i solanu

20

20

.:.

f+-- 595---t1

f - - 680

SpALATORII-INSTALATII DE SpALAT

--+- 330 --I

~[IJ

Aulomat de laxare

leu monede

-I

)
~T

'"
;:;

:.:.:.:

CD

::

:::::

: ..:: :

:: :: ::

..

..

:: : :: :: :::: : ::
1--700---;

f------ 1100 -------1

Masina automata de spalal.

cu Cenlriluga

20

~~:~::::

..

:::: ::.

CD

Vedere laterala

20

K__595----H

t--- 680 - + - 410---i

I,

r -, Automat de taxare
I leu monede

::
~: :

E~d8-

!I:

:~vacu.rel
:::~er

:.:.::::..:::::..:::....::..::::....: ..::....::..:::..::::....:.:.

~}.t:.: :::::
....

Masina automata de uscal

:.:. :::::::
:. :::.
..

~:,OO:.:.:..:..:..j

f---l1oo

--1

-----t

Vedere laterala -

Capaeitalea de
eantitatea de rufe murdare/silplilminil
spalare neeesara
zile de spalare/saplamina x eicluri de spillare/zi
Exemple de ealeul:
,. Hotel eu 80 de paturi, grad de oeupare 60% = 48 paluri

4 sehimburi de lenjerie/saplamina; sehimbare zilniea

a prosoapelor = eea 12 kg/pat

= 576 kg pe silptilmintl
48 de paturi a cite 12 kg lenjerie
eea 74 kg."silpt~min<'l
fele de masa, artieole de bueatarie

so

SO
1+--1085-->-<

iru

Canlilalea de rufe murdare useate in kg/saplamina:

Menaj
eea 3 kg/persoana (40% se ealea prin pres<1re pe e<1l<1ndru de rule)

Hoteluri
eea 20 kg/pat (sehimbare zilniea de lenjerie de p<11 si proso<1pe)

eea 12 - 15 kg/pat (sehimbare de 4 ori pe saptamina a lenjeriei de

pal si a prosoapelor)
eea 8 - 10 kg/pat (sehimbare de 2 - 3 ori pe silpl~minil a lenjeriei
de pal Si a prosoapelor)
eea 5 kg/pat (holel ealegoria lurisl)(sehimbare 0 dal:i pe saplarninil
a lenjeriei de pat si a prosoapelor)

Valorile de mai sus includ si restauranlUI.

Pensiuni
cca 3 kg/pat
Restauranle
eea 1,5 - 3 kg/loe
la hotel uri, pensiuni Si restaurante artieolele ealeate prin presare pe ealandru
reprezinta 75% din total.

Aziluri de batrini:
Camine:
eea 3 kg'pat

eea 8 kg/pal
Aziluri de ingrijire:
Ineonlinenti:
eea 25 kg/pal
Camine de eopii:
eea 4 kg/pal,
Crese: eea 10- 12 kg'pal
Institu\ii de Iratament
si ingrijire:
eea 4 kg/pat
Ineontinenti:
eea 25 kg/pat
la institUliile de mai sus artieolele ealeale prin presare pe ealandru repre2inla

eea 60% din lolal.

Spitale, cliniei (pina la eea 200 de paluri):

Spitale
12 - 15 kg/pat

Gineeologie si matemitati
eea 16 kg 'pal
Cliniea pediatriea
eea 18 kg/pat
la spitale articolele caleale prin presare pe calandru reprezinltl eea 70% din total.
Personalul de ingrijire: eea 3,5 kg/persoana

I--- 1075 -------l

eapaeitalea
650 k
g
de spalare neeesara = -3--( x 7)

2.

:.:.:.:.:.: :.:: :::

::: ::

: ..:

::::: :::.

ill----'-!c===:::::r;'

.:.:.:

Masina automala de spalat,

cu centnluga

::

3.

:f
...

eapaeitalea de spalare neeesara

4.
"SOl- 390-1

I - - - - 13SO - t

I'erbinle)

f---

Vedere laterala -

,- ,

, I'

,,
I

-'

T 'r--

I
:.:.:.:.:.:.:.:.;.;.;.:

:::

:: :::::::::::::::"::::::":::":::::::::.:::

Presa de calcat (cu covata)

~
~~.

::

.:::..::::....: .. ... ...:::...::....::::.::....:::.

Vedere laterala -

5.

= 150 kg/ silptilrnina

100 kg'sapttlmina
250 kg'stlplamina

= 2~~ ~g = 8,3 kg'elelu de sptll<1re

cladire de loeuil eu mai mulle familii - 90 de loealari

eea 3 kg de rufe murdare pe persoantl si pe saptamina
eapacitatea de
spalare neeesara

CD

r-- 1467/154011540---1

2400i2400i269O

,L..-

5x5

fete de masa, artieole de buealarie eea

(fartl perieol de infectie)

Presa de calcat (cu calandru

= ~ = 33,6 kg/ eiclu de sp~lare

50 de loeuri pentru batrini a 3 kg rule murdare

....... ............... ..........

.'.'..:.',..','::.'...'..::..:::....: .',':.',','::.','::.',':::.':::::.',.

200 kg pe saplamina
2.000 kg pe saptamintl

capacitalea de spalare necesara = 2.000 kg = 57,1 kgleielu de sptllare

3x7

azil de batrini si de ingrijire: 50 de loeuri penlru batrini. 70 loeuri

persoane care neeesila ingrijire
70 loeuri persoane care neeesita ingrijire a cite
12 kg rufe murdare = 840 kg/saptamina (perieol de infeetie)
eapaeitatea de spalare neeesara

Evacuare aerf

de spal<1re

hotel eu 150 de paturi, grad de oeupare 60% = 90 de paturi

sehimbare zilniea lenjerie de pat Si prosoape = 20 kg pal
90 de paturi a cite 20 kg lenjerie
= 1.800 kg pe silplilrnina
fele de masa, artieole de bueatarie

:::.::..:::: ::::..::.:.:.:.:.:.:.:.:.:.::.::::.::.:.:.

Vedere laterala -

= 18.6 kg.'eielu

_
-

eanlitalea de rule murdare!s<'lpt<'lmin.'i

zile de spalare/saplarnina x eieluri de sp.'il<1re/zi

90 persoane x 3 kg = 270 kg : (6 zile x 5 eicluri de spalare)

= 9,0 kg/eielu de spalare : 5 kg/masina de spalat = 1,8 masini de sp.'ilal
Sint neeesare 1,8 = 2 masini de spalal
eamine studentesti eu 226 unitati locative (Ul)/ 1 UL = 0 persoan<'l
Caleulul eapaeitatii de spalare:
Pentru menajul unei singure persoane este neeesara minim 0 urnplere a
masinii de spalal pe saptamina
La ~ 0 umplere/saplamina x 4 saplamini = 4 spalari pe luna pe UL
226 UL x 4 spalarilUL = 904 spalari/luna c- 100%.
Din experien\a, intr-un eamin studen\ese gradul de oeupare se pO<1\e
eonsidera 60%.
60% din 904 spalari = 542 spalari pe luna: 30 de zile = 18 spalarilzi
Neeesarul de masini: in cazul studentilor, ea Si in aetivitalea profesional<'l
obisnuita, exisla doar un anumit interval de timp liber, dupa orele de curs.
Aeesta peate Ii inlre orele 16 si 20 = 4 ore.
Timpul neeesar: pentru un eiclu de spalare, preeum si pentru umplerealgo
lirea unei masini este neeesara eea 0 ora. 18 spal.'lri: 4 ore = 4,5 - 5 masini
automate de spalare. Sint neeesare deei 5 masini autornate de sp.'iI<11 Si
doua masini de useat rufe.

273

rr-CD
c

I
I

SpALATORII
~llJ

spala,. 51 cenlnfuga,.

@Usca,.

Spalatoriile spitalelor cuprind 0 zona septica ~i 0 zona aseptica, cu

accese separate ~--.

in zona septica pardoseala, peretii, precum ~i pOrjiunile exterioare

ale echipamentelor ~i masinilor lncastrate trebuie sa poata Ii cura

tate cu apa $i produse dezinlectante.

G) Presa calcare

G) Saslu

Il'i
x

Il'i

A!ble de rufe

@ Masa de intms

Trecerile personalului intre zona aseptica ~i cea septica a spalato

riei trebuie amenajate ca liltre sanitare in care se electueza dezin

lectarea miinilor si se alia spatiul pentru echipamentul de protectie.

(2) Prasa de calcare

moblla

G)

U~ile liltrului sanitar trebuie sa lunctioneze alternativ astfellncit sa

nu se deschida concomitent u~ile zonei aseptice ~i septice ~.

Spalatone mica pentru hotel

\Jlf'ID~.

'---,---=-...,.-J

&

G) + G)

0i

Spalare

Greutatel

()) Uscare
Q CAlcare {presare}

imbracaminte barbateasca

0+()
G) + (i)

Camas a

Sortare

Caleare

Maiou

CV

intlndere

Gg)

Depozltare---{V

Chiloti

G) + G)
0+(1)

CD

G)

Spalare
Uscare
calcare (presare)

CV + (i)

indisoensabili

Piiama
Batista
I ~Moto Inororho\

Sortare

(i) CAlcare
(i)+tW CAlcare (presare)

CW
CW

170

Halat de baie

100
150

Prosoo de baie

75
350
170
10
170

(J)

50x100

200
100
260
200

intreg

Lenerie de pat
lnvelitoare de pat 160 x 200
Cearsa!
150 x 250
Cearsaf de plaouma 140 x 230

850
670
600

Fata de oerna

200

80 x 80

12~x 16n
Fa a de mas'
Cuvertura de masa 12<; x 400
Servet
Sternar

70 x 70
40 x nO

Servet 01. vesela

60 x 60

25
15
70
100

800
200
500
4nn

""I"' rio ri"m'

Greutatea medle a tlpurilor de rute

~~--rr-"""~--ill T
o

..

. . . . . ._ _. . . . .

r' . 2 0 . , - - - 3.B5 - - - - - 1

. . .L

f..---..- 4,00

<JJ

---j

Spalatorie cu autoservire

-,-,r

CD

SpAlare

(3)
@

5pAIare
Oezi."'ectare

vestlar

~' .. !
Septic

"

Detergenli
saSIU

Albie de rule

<JJ

capra pt. calandro

MasA de intins

Masa de intlns

@
@

Mesa de ctllcat

Ma$ina de cusul

Perele despar1itor

Spalare

Presare

C.:lirucior cu ratturi

Aseptic

Usea,.

L::J

b;].;
. ..2>

5palare

normal.:li

SP8l18~~
Zona. septica

Masina de spalat cu 0 usa pentru

cabina de dezin1ectare

274

Spalatorie cu inca peri separate:

septic - aseptic

80
100
100

1.200

-lJt1
. ._

37n
1.000

1mbracaminte de I cr"
Haina de lucru
Saloneta
Sort
Halat barbatesc

80
75

Garnitura

In doua Incaperi separate

800
400

110

Jachetica. oulover
Pieptar
Batista
Cioraol loereche\
Ciorao oantalon

Cea".! de olai~

Albituri de masa si bucatane

130

imbracamIOte 01. cooli mici

Hainuta

900
100 x 200
67 x 140

dou;; piese

140
140

Garnitura.
Furou
Piama
Camasa de noaote
Batista
I Sort
Halat

Prosoo de fata
Slio
Costum de baie

75
180
450
20
7n

lmnr;;c;;minto ~o ~'m;;
Bluza

C31c3torie/Custitorie

I,

intindere
Coasere
+ <W Depozltare

-e+G))

Spalalorie medie

sUbtire
oros

Greutate
Lenierie de bale

Spalatorie pent,u azil de batrim

Q)

BALCOANE
Valoarea locuintei poale Ii ridicata prin adiiugarea de balcoane si spal" I,bare

in acest lei se poate extinde zona de lucru Si se obline un loc dG jO:lcil pl!n

Iru copii in aer liber, usor de supravegheat.

rnas~l.

Balcoanele pol Ii ulilizate penlru relaxare, dormit. luat

Pentru a obline

adincimi lunctionale la necesarul de spatiu Irebuie adaugat cel deslinat FU

dinierelor ~ @. @.

Balcoanele dispuse in coil sint protejale lal;'! de priVifea dill exte"or ~,i 1.1t,1

de vinl si, in com para lie cu celelalle, sint comode -.

(i)

De aceea balcoanele uzuale Irebuie proteJate pe latura expusa la internpGlli

~@

in cazul gruparilor de balcoane (cladiri cu locuinte de inchiriat) trebuie avut;'!

G)

Baleon uzual cu protectie impotriva

priviril din exterior
(simultan protectie lat~ de vint)

Balcoane dlspuse in call

in vedere protectia vizualii (= proteclie lala de vinl) -

@,

care se rGzolv~

mal bine prin drstantare relativa, de ex. prin spatii de depozitare penlru r110'
bilierul de balcon, umbrela de soare S.a.

-0

0,

@.

Loggia, juslilicata in zone Ie sudice, nu isi gaseste locul in cond,I,,,lc nO;lstr,'

climalice [ale Germaniei - n. Ir.). Loggia este insorita nurn<:li pcntru scurl tllnjJ

si olera spatiilor adiacenle suprafele exterioare mari care genereazi'! sc,)rie

rea temperaturii -.
Balcoanele dispuse decalat in elevatre pot dinam,z<:l

latada, dar creeaza dificultati in asigurarea prolectiei fali'! de pllvirea dill (lX

terior, lata de intemperii si soare ~

in schimb, balcoanele d,spuse de

calat in plan sint excelente din punclul de vedere al intimital,i si <:II protect,e,

fata de vint -

(2).

La proiec!are trebuie tuate in considerare urmatoarele aspecte.

Grupare de balcaane ClJ spa\ii

intermedlare pentru depozitarea
mobihcrului de baleon

Grupare de balcoane cu prolectie

irnpotriva pnvirii din exterior
fDrolr~ctle fat{I de vint)

~.

buna orientare in raport cu soarele si privelislea.

pozllie corccti'! in ra

relatie sP<:lli<:lla cu spatlile inte

port cu locuinta si cu c1adirea invecinata.

rioare adiacenle - camera de zi. eventual incaperi de lucru sau dorr11,loare

Dimensiuni suhcient de mari, protectie fata de privirea drn f'xlerior, ZCjOIllOtP

si manifestarile vremii (vint. ploaie. insome puternic~).

Maleriale adecvate pentru parapete sin! sticla netr<:lnsp<:lrenta, material'!I,!

plastice, baghelele de lemn pe un suport care. cel mai bine. se realize:lz;)

din profile sau tevi din otel. usoare, bine ancorate de zidarie. Parapelele dIll

montan\i de olel (pe traverse copiri se pot cataral nu oleri'! proteclic lat,~ dr

vinl si lata de privirea drn exterior si adeseori sint dublate de ciliri<:lS' cu rm

teriale care nu pot Ii controlate.

Curenlul apare la spaliile libere dintre parapet Sl pl<:lca de baton CiD. 1110

tiv pentru care este mai bine C<:l p<:lrapetul s~ f,e coborit ill f;ll,l pl,le" S;l11 ,;;)

se utilizeze un parapet masiv. Acesta trebuie sa ric de illi'!ltime redus~ pl'lItr u

evitarea caracterului de cada, Irebuie prevazut cu teava de olel contllllJi! 1<:1

cota reglementara (- 900 mm); evenlu<:ll spatiu pentru j,lrdiniere

(ii) in ca

Balcon relras (loggia)

Balcoane decalate

wi clildirilor multietajale trebuie prevazut sislemul de eV,lcuare a ape' rI',a

supra jgheabului de balcon ~ @ .

'
~~
::;.;: :.:.:..: ::

:.:.: ;
....: ..::::::.:::::::::::::.
.

Jgheab de baleon
< 4

... 12

illIIllUJm

ci

12

r=j\

Balcoane decalale prin modlfica.ri

$1 dlspuncre in treple

de dircctre

\..!...}

Varrante de parapete

(jJ)

Parapet de baleon

}p}f[S:T
l[/1""~~"

DOD!
:1 1~@f
~

:::::::..::.. .:. /'1 r::::j"":;

o
o
I

0
0

3.90

:..: :..: :

:. ,..-/\

BUB

dn depOZI1.lff~
@2BJICOnellSp.1IIU
penlrU moblill'lul do b.llron

::::::::::

4.20

1 10

Sezlong

Lac de sedere cu mas~

A = 7.0 m' baleon pt,. 3 - 4 pers.

B , 9,0 m' ptl. 5 - 6 pers.

A "" 6,0 m:' b.1lcon plf, 1 - 2 pms

l3 '" 10 m~ plr 3 - 4 !)I'IS

275

l~~

JQrV~

G)

Bordura lnalta

Bordura joasa

DRUM URI $1 STRAzl

Pavela de gazon

CD

12

15

13

25

C~~)

Borduri joase

7
15

12
18

20
19

15
13

100
50

Borduri rotunde

15

22

15

100
50

Pavele de gazon

20
25

(1~~ )

Placi de straturi

30

100

Bordura rotunda

~.
iiVJ

V
[/

a
Bordun lnalte

Placi de stratun

DIN 483

-+

pag. 225

Pavaje din pavele profilate: pentru strazi, parcari, pardoseli de hale, sine,
consolidari de talpi si pante in cazul cursurilor de apa. Solicitare prin circu
lalie ridicata datorita efectelor generate de profilarea pavelelor si suport
corespunzator. jnaltimea pavelelor 6,8 si 10 em. Dimensiuni lungime/latime

inal~ime

em

La,time
em

em

m2

11,25

22.5

39

Lunglme

22,5/11,25; 20/10; 10/10: 12/6 etc.

Bue.!

inaltime
em

L3.\lme
em

Lungrme

em

Buc.!
m2

11.25

22.5

39

14/9

23

38

'0

11.25

22.5

39

14/9

23

38

in acest fel adaptare la lalimile uzuale ale componentelor din constructia de

drumuri~

()- @.

Grosimea suportului (pietris fin, grosier cu dimensiunea componentelor 0 - 35

mm) ca filtru sau strat portanttrebuie adaptata la solicitarea rezultata din cir

culatie in cazul stratului portant 15-25 em; stratul trebuie compactat pina

(])

Pavele profllate

PaveIe profilate decorative

atinge stabilitatea necesara. Strat suport de 4 em nisip sau 2 - 8 mm split.

Dupa vibrarea stratului superior. stratul suport se compacteaza cu 3 em.

Se livreaza pavele pentru curbe ~ @, pavele poligonale de gazon

-18 pen

tru executia drumurilor gospodaresti. a suprafetelor de parcare, a cailor de

acces destinate pompierilor, a cailor de circulatie consolidate numai pe

la\imea rotilor. pentru protectia pantelor (ata de eroziune, a cailor de acces Tn

zone inundabile. Pentru dotarea rapida cu vegetatie si pentru 0 vegeta\ie sta

bila se seamana gazon peisager. Palisade profilate si rotunde din beton

@ - @ pentru delimitarea si lmpreJmuirea suprafetelor verzi si plantate,

fn.ll\ime
em

L3.1lme
em

'0
'0

em

Bue..!
m2

em

10:20

48:96

10:20

48:96

Lunglme

Blocuri de pavaj tipizale

intlltime

La.time
em

em

m2

21

68

14;21

51;34

,.

Lunglme

Bue.!

adecvate si pentru compensarea diferentelor de inal\ime 51 pentru consolida

rea pantelor. De asemeni, palisade din lemn impregnate sub presiune ~ @.

'48

Paval rustic

~~e
~
CD

CD

0)
Bloc

Lalime
em

em

m2 0

'0

33

16.5

'8

'0

33

33

'2

LungTme

BlocurJ pline de aceleaSI dlmenslunl

Blocuri de pavaj rotunde

inalt.
Lahme

Lung.

'2
'8

BUC.,m 2 46

Blocuri de gazan

Nor
mal

CD

Bue)

inaftime
em

1;/2

8
'2
'2
69

'I"

""

@ @
8

9
'2
92

Pavaj din belon -

8
6'2
139

Pana

Pana
-2

8
8/1'1

'2
87

8
5/13
12
92

86
I
I
I

.-~~

Cerc-@

i'tf"ef1hH--'Hh't--;:f~~~t

Scindura de
pozi1ionare

:.:.:.:.:.: ~ .. '

..... -

Adincimea de Inserare
1/3 din inaltimea total a

"""'r------Belon

~~2~!:;===Excavatie
::~
Pietri$

40: 60: 80; 100:

'20: 150: 180; 200

Palisade/beton

276

Palisade profilate

Blocun pentru straturi ingustel

betan

Palisade din lemn

Corturi

(
1-- ,~

G)

2.50

@)~

-"~Q_--------l

Cart mai mare cu un cart interior,

Cort mic cu absidA

LOCUINTE DE VACANT A

Cart mai mare locuibil cu pereli lalerali inalli,

doutJ abside Si a slreasintJ

6,70

slreasin~ si

lereaslrc'J

Rulote

r-:

._~.oo----<

Banca. de

Sedere

: r Masa

1
Noaploa

Noaplca

RulotA cu Irei patu,; si bucAtArie

inglobalA

Noaplea

bua

Cu Spaluri

Cu 4 paluri. toaletA si usA glisanlA

(2)

Cu S paluri. toalelA si usa glisnnla

OW;ChI5~:

~~_2.J5

3,00

~=~

RulolA cu spatiu de gAtil. de sedere,

de dormil si pent,u bagaje

RulotA cu spaIii penlru gAlit,

mineat, locuit

\ - - ?_:...~2

2,46

2.07

-------i

n
u

Pal dublu

Acee3si rulottJ amenaial~ pcnlru

dormll (5 locun de dormit)

~I

1
@

- -

Canapoa do sowl

RulottJ mare cu loc de dormil

penlru 8 - 9 persoane

Microbuz pentru camping

Westfalia Joke'

Microbuz pI. camping Tischer XL6S

l/Club~Joker 1

Microbul pI. camping

Lydlng

ROG2

Cabine pe nave
Pal
rabalabil

Pal

Pal

Pal

rabalabil

rabalabil

Pal
Dulap
Dus.WC

Ou1ap

DU$iWC

Du~IWC

CabmtJ CU 2 paturi jas si unul sus,

cu dusIWC

CabintJ cu 2 paturi. in interiorul

CabintJ cu 2 paluri, spre exteriorul

Apartament con:,llluil din C,:uncr,1

navei

navel

de zi si dormflOT

277

CASE DE VACANTA
cAsUTE DE GRADINA

r
.2,35

,1
. . '90
~2.44 -----l

:-------------: T
I

Supratata 3,1 m'

2,05

i1

Gel mai bine, casele de vacan\a construite In mun\i slnt astlel amplasate,
IncH sa lie protejate lmpotriva vlnlului care bate dinspre Vest $1 orientate
spre rasarit (soarele de diminea\a). Penlru sporturile de iama casele trebule
protejate Impotriva vintului care bate dinspre rasarit $i sa fie orientate spre
Sud, la fel ca $i casele de pe malul apei. Pe cit posibil, construc\ia trebuie
sa fie realizata din materiale de construc\ii tipice pentru locut respectiv, din
materlale organice (piatra naturala. lemn). Din motive de siguran\a, dotarile
trebuie sa fie legate de casa. Golurile trebuie sa poata Ii acoperite cu obloane
43n
care sa ingreuneze efrac\iile.

.l

Supratata 3,15 m'

Constructie anexa a unei case

Elaj

Pod pt. dormit

Casa de gradina mica

pentru gradina

EE

Scara

T
1

2,94

--------------...,

~~77tt:

I.. .~,'~ . .LI :

I

~~, ....... :':.~~:

2,36 I

1i

,I

Parter

L __

---

Casa din dulapi cu a terasa

acoperila

Casa de gradina cu streasina

Casa din dulapi cu pod pentru locul de dormit

i
I,

Consola de 5m

Casa din lemn pentru week-end cu a suprafala de 25 m',

pentru 4 persoane

Arh. H. Lowett

~ f7\
\!..J

Casa de vacan\a In Belgia

~@

Sectiune -

~@ Vedere~

__________________ J

Parterul unei case de vacanta de

pe litoralul Marii Nordului

278

~@

Arh. Hagen
Etaj-@

Arh. Jensen

Arh. Solvsten

~@

Casa de weekend

~@

Casa de vacanta pe insula

Bornholm

~~110

3~~

~~

CONSTRUIREA CLADIRILOR DE LEMN

-ij]

Band~

adezlvtt din
material
pliJslic
expanda\

Cel mai vechi mod de a conslrul case din

lemn consl" in rOIOslH~a birnrlor de lerun
G) . Modul in CZlTS lenlrl{~le inlt!al
rotunde sau gnnzile sin! suprapuse Si jill
binate inlre ele prin contact lanaI. CI,'"ldlrile
cu scheler de temn. numlle $1 construclli tiP

- CD -

Fachwerk. clera. un num<'Jr marc de varr;,n

CD

Casa din birne de lemn

- @

Sislem de eonslruC\ie din lemn

rolund ~i din dulapi

T
II

II
Sislemul in sec\tune

Sistemul in plan

Ie de realizare si de poslbil'I~(; de modela

're - G) - @. Modu! cel mai rtlspindJI de
realizare a cladiri!or din !emn esle consliluit
din sistemul de realizare a conSlruc\iei din
cadre de lemn. S<lrcinile verticale sint pre
luale de nervurile portonle. Esle din punel
de vedere economic cel mai eflcient mod
de realizare a c1.i.dirilor din lemn. Aces! sis
tem salisface toale condltlile in ceea ce pn+
ve!;)te problemele de fizicZl conslrucl"lor,
cahfatea, aspeclele statice Si confortul. 0
varianta a srslemului de realizare Zl cltldrri
lor din cadre de lemn esle constltuil') de
sistemul de constructie din panouri de
lemn. Cladirile sint reallz;lIe prln aS~HT1bll1
rea de panouri de perele $1 de panouri do
planseu -. @ . Cea rTl<ll import;lrll"
m~sura pentru protejarea laladelor consl,,"!;
in impiedlcarea pt\lrunderii apei in lemn. in
cadrul prolecttlrii trebuie avul griJt\ ca s\re
sinile acoperi$ului stl fie suhcll~nl dc m;,ri
Flnisarea extenorutui lrebuio ,lslfcl rca
lizat~, inert apa sa. se scurg:\ H!pedc. in
zona in care ajung slropii de ploaie, ele
menlele trebuie sa POCltti fi inlocUite U$or-+

Pere\; masiv; din lemn

Nod eu slilpul eontinuu

imbinare dulgherease~ a slruelurii

lip Faehwerk

Nod -

I]

Tr~

Grinda secundara.

@-@.

Sis\emul in secliune

Grmd~

iI-~~ .=-=d=<=.=="==,,
Sislemul in plan-

(2)

de

cenlur~

--':::::::;;:.,

..

.. ::::::::::::::::: ':::::::::::::::::

Sistemul

Conslructie cu $tilpi din dulapi

in

Sislemul in plan

~ (jJ)

(jJ)

Nod

Evilarea slropilor de

ap~

Delaliu al soelului

Grind;l pen!ru b;llcon S;lU

po;:tle II inlocUII:"t user

tcr;\~,;"\

279

CONSTRUIREA CLAOIRILOR DE LEMN

FATADELE"'"
'" 20 '" 20

H!---1
5

oS

f1'

Captu~eala.constituita dintr-o

\V placa aC.0p'~~ita cu slpci

Detaliu - sectiune orizontala prin figura

CD

22/145
22/121
'" 20

oS

'" 20

25

'" 25

::.~

11

Captuseala constituita din eiemente

de baza acoperite cu capace

Detaliu - sect/une orizontala prin figura

L
11
22/145

II
ii,
illI
]I

"'..

I::::::::::: Perata

:::::::::::.::::::.::::::.:::::
.
:Ifr::::::::::::::::-::::::;~~:i~:~:~~~:;~~;:i~::::::::::::::[::::~.:.:.:~.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:-

,i

Rlg\a 24/56

impotnva plOli

I:::::::::::
I:::::::::::

C;:iptuseaia verticala cu jalt

Detaliu - sec\i)Jll.e orizontala

prin figura ~ ~
I

Perata

40/40

Captuseala in caplama

Detaiiu

Scindurile pentru fa(ada sint tivile

pentru ca laturile sa fie paralele, sint
brute cum rezutta din gater sau date
la rindea, avind grosimi de pina la
38 mm, latimi de pina la 300 mm si
lunglmi de pina la 6 m. Acoperirea
peretilor exteriori cu scinduri avind
grosimea ,;; 18 mm si ratimea ,;; 200
mm. Aceste scinduri sint indicate in
deosebi pentru captuselile in capla
ma si pentru captuselHe verticale
acoperile cu capace.

Scindurile imbinate cu cep si bucea

sint tivile pentru ca laturile sa fie

paralele, prezinta nuturi frezate in
muchia longiludinala. Latimea nutu
lui este cu putin mai mare decit 1/3
din grosimea scindurii. Scindurile
permit 0 alcatuire prolilata a cap
tuselilor verticale.
Scindurile profilate: scindurile teslte
imbinate cu cep si bucea DIN 68122,
scindurile pentru captusell in caplama
DIN 68126, scindurile profilate cu nut
DIN 68126 se debiteaza cu groslmi de
pina la 19,5 mm, latimi de pina la cca
150 mm si lungiml de pina la 6 m.
Pentru captuseille exterioare sint
uzuale speciile autohtone, cum sint
molid. larice. duglazie sl stejar. Scin
durile din pin constituie 0 problema.
Dintre scindurile de import poate Ii luat

in considerare doar Western Red

Cedar. Elementele de imbinare care

ramin vizibile trebuie sa fie din otel ino

xidabi!. Captuselile exlerioare sint so

IIcitate exclusiv de ploile torentlale.

Stresinile mari reduc in mare masura

solieitarea. Apa de ploaie trebule sa
aiba posibilltatea de a se scurge repe
de de pe elementele din lemn si nu tre
buie sa formeze ochiuri de apa.

.;.... Rigla 24/56

22/145

CD

~ iJ)

sec\iune

20/146

Lamba si uluc

Sectiune orizontala

I;:;:;:;:;:;

I
Folie / protectie
impotriva ploii

I::::::::;:
I:::::::::::
I:::::::::::

146

II,,;;;;;;,;,,;,;,,:::: .
Sdndura de colt incleiata

Captuseala in caplama cu sdndu"

profilate

280

Detaiiu

sec1iune

UJ

DIN 4070 - 4074

Coil exterior

Colt cu cornier metalic

Varianta a coltului exterior -

POZITIA CLAolRII

Umlta lerenutul

6Nord

NORD

I Allnlerea
I conslruclH1or

Putin soare, vinl rece iarna, lumina uniforma-, sint necesare fereslre mai
mari pentru difuzarea luminii de zi, incomodare redusa provocala de muste

hb
Q hb

c:~~~~~---i--+H

Alinlerea construc'iilor

TerasA
lS = retragerea conslrueliel

Casa scarll,
corldoare,
depozlte

sail de Inlervenlle
chlrurglcala,
incaperllrlgorllice,
cAmAr!, plvnile de
vlnurl, sulrsgerii,
camere obscure,
Inslaralille de
incAlzlre, garale

UscA!orll (in coIl pI.

aerlslre bun&)
Camere pI. ae!lvllAtl
soetale, camere pI.

muzleA, linde, holurl,

budoare, camere de
lumal, blblloleel,
camere pI. Joeurl

diferilelor incaperi

buna
Grajdurl, spalAtorll,

Birourl $1 ateHere,
camere penlru
peraonal, dormllorul
me,le,u arller,
vesllare, spatH pI.
btl de soare, spalil
pentru sport, bal

VEST

Latura expusa
Pozitii lavorablle ale
inlemperiilor, multa
conslrucliilor pe Slrazi cu
insorire dupa
orientare est-vest
amiaza, combinata
cu inc~lzire
pUlernica Si orbire
in timpul verii; este
necesara planlarea
Orientarea favorabila a
de copaci

we-uri, InlrArl,
vestlare,

aleliere, f\calcalorll, inca perl

bucalArtl,
gospodaresll, sp.alAotlcll,
loare $1 du~ur' pI.
spalAtorle,
personalul angaj31
spalll allale la
~I pI. meserla~1
umbrA

Sulrageril,
camerele de JoaeA
ale copillor,
camerele de zl,
sere,lerase,
verande, logll,
grAdlnl

Dormltorul peTS. eu act!

vUale Inteleeluala, came
re pt. persoane bolnave,

camere de oaspetl,

eamere pI. mleul deJun

1\

pe strazi Si versantii muntilor

Terenuri pe versantele munlilor

Terenurile aflate in aval de soselele montane sint deosebit de tavorabile,

Aici se poate ajunge cu masina nemijlocit pina linga casa, garajul poate Ii

alaturi de casa, apele de pe munte sint evacuate de canalizarea stradala.

in panea orientata spre vale si sud gradina se atla nederanjata de nimic,

inconjurata de alte grMini

La casele construite de partea cealalta

a drumului lipseste versantu! insorit - potentiala gradina in fata casei. in

spatele casei sinl necesare de cele mai multe ori zidurl de proteclie con

tra pericolulu; reprezentat de pantele muntilor precum si san\uri belonate

pentru retinerea depane de casa a apelor care curg dinspre munte,

--0.

Terenuri la malul ape lor

Din cauza inconvenientelor prod use de lintari si de ceata, nu se constru

ieste in imediata apropiere a apelor, ci mai bine nemijlocit sub drumul

care duce spre lac, griidina fiind in fata lacului

--0,

Pozi\iile fala. de strada.

La constructiile realizate in regim deschis (case individuale cu ziduri li

mitrote) este in general cel mai bine ca terenul sa se aile la sud de stra

da inlrucit in acest fel toate dependintele se alia in mod obligatoriu cu

intrarea inspre nord, in spre strada, s; acestea pot ti supravegheate

--@, Toate camerele de zi si de dormit se gasesc atunci pe partea

opusa strazii, linistita si insorita (est - sud - vest) cu iesirea sl privelislea

De cele mai multe ori terenurile sint inguste si

spre gradina
adinci, cu latura spre strada cit mai scuna, astlel incit pe ling a cladiri

ramine in dreapta si in stinga distan\a ceruta de Autoritatea pentru

Supravegherea Realizarii Constructiilor (retragerea constructiei), Daca

insa terenul are a latime mai mare, excedentul de pe tata insorita pro

tejata impotriva vintului ar trebui sa tie folosi~rin prev~derea in acest

In cazul in care

lac a unor balcoane, terase si terestre mari --0) si

--CD,

0,

11

,:,

Terssa spre sud

EST
insorire intens.:"1
dimme(lla, inctllzire

pl~cut.:"1 vara, racire

maxim~ iarna.

Camerele barbalilor,
cam ere de studiu,
bucatarii locuibde,

locuinle constituite

0'"_

POzi!ii
lavorab,lo <llo
conslructillor
pe strazl cu
ortenlare nord
sUd. Parlea
orientata spro
r~s:trit a str.:"1zil
esle loarto
lavorabila.

~':;'~"':6J~,

Lalura cea mai valoroasa, insorire verticala vara, la prinz; insorire jnlens~
iarna, sinl necesare marchize
de proleclie contra soare)ui, acoperisul trebuie sa aiba. streasina
-pag.183

Terenuri favorabile pentru locuinle

Terenurile favorabile pentru construirea de locuinle se afla de regula in

vestul si in sudul oraselor noastre (0 rase din Germania - n,trad), deoa

rece vinlul bate in general din directii cuprinse intre sud si vest, respec

t;v dinspre sud-vest, aduce aer proaspat de la tara si impinge tumul si

vaporii orasului inspre nord si est. Zone Ie din urma sint in consecinta

mai putin potrivite pentru locuit, cit pentru amplasarea industriilor. in zo

nele muntoase sau in cele din apropierea lacurilor situatia poate fi exact

opusa, deoarece versantii orientati spre sud sau spre rasarit din nordul

si din vestul unui oras allat intr-o vale sint terenuri cautate pentru con

struirea de case individuale,

rNn
orlconlnlft
esl-sud

f-+--=o,--,.,--,on-CQ--1
,l
f---i-----i---H..~
max mco
I
~
poslblta
I
\
~ J-+:=-------1

SUD
Pozitii favorabile Si nefavorabile

FOBrte bun.

Pozitii lavorabrle po slr;,\zJ cu

orienlare dllonl:t

terenul este la nord de strada, atunci constructia ar trebui sa se afle cil

mai in spate, pentru a putea Ii tolosita grMina insorita din tata casei, clliar
daca, astfel, accesul devine costisitor -Astlel de terenuri sint potri
vite pentru constructii care privite dinspre strada sa otere a imagine reo
prezentativa, in cazul terenurilor de pe strazile orientale in directia
cu terenuri in estul si in vestul strazii, primele au pozitia
nordsud -
cea mai favorabila, datorita faptului ca gradina si camerele de locuit se
gasesc in partea dinspre rasarit, protejata de vinl, si nu exist a construct;i
in vecinate care sa retina soarele de la rasarit care cade cu inclinalie mica,
ca la cliidirile realizate in lungul strazilor orientate de la est la vest. La
strazile cu orientare nord-sud, terenurile cele mai tavorabile sint in partea
si @, Pentru ca in timpul iernii sa se dispuna de
dinspre rasarit -
soarele dinspre sud cu inclina\ie redusa, c1iidirile trebuie aduse nemijlocit
pina la retragerea constructiei prevazute pentru nord si dotate cu terase
de la rasarit pina la sud. Terenurile cu orienta rea spre vest trebuie afma
de aceasta sa aiba constructii cit mai indepartale unele de celela/le, pen
tru a se as~ra insorirea favorabila din spre sud si privelistea liber~ de pe
terasa -. \Sl, casa putind eventual s~ tie amplasat."1 la limila poslerio:lr."1
Pentru casele de locuit amplasale pe slr~zi all'el orientate pozitiilo
favorabile - @

CD,

CD

-- CD,

Penlru evitarea obstruarii

ar trebui prete rate acele terenuri, la care terenurile invecinate prezint,)
constructii pe partea insorita, deoarece in acest caz pozitia si planul ca
sei pot Ii alese in tunc\ie de acestlucru si nu este posibil ca ulterior soa
rele sa tie obstruat de alte constructii.
Pozi\ia in spa\iu
Toate dormitoarele si camerele de zi ar trebui pe cit posibil s~ fie ori
entate spre parte a insorita, iar spaliile gospodaresti spre strada -G),
Cu anumite exceptii, toate incaperile ar trebui sa fie insorile in perloa
dele de utilizare maxima -- pag. 178, in baza tabelelor de insorire pag, 178 se poate determina cu precizie ce anume camera sau clliar
ce anume lac dintr-o camera este expus soarelui la a anumita ora si inlr
un anumit anotimp, respectiv cum trebuie amplasata constructia in ra
port cu punctele cardinale sau depanata de constructii invecinate, de
copaci etc,
Trebuie tinut seama si de direcliile principale ale vinturilor. in Germania
cele mai nefavorabile directii de expunere la vinl si la intemperii sint
cele cup rinse intre vest si sud-vest: cea mai tavorabila amplasare a 10
cuinlelor este cea cuprinsa intre sud si sudest. Vinturi reci bat iarna din
directia nord pin a la nord-est --I]).

281

,
,;,

CONSTRUCTIA DE LOClIlNTE
....... lIJ

Tipuri de case
Cilldiri cu tere-
nurile stereoIe

Locuinte in lanl.
Locuinte
cuplate

Locuinle
unifamiliale
izalate

(varianta ale eelar

Locuinte

in~iruite)

in$iruite

Locuinle cu atrium
I-

Acees

Lalime minima a trontului, m

20

Adincime minima a terenului. m

preferabil m

22
(25)

20

20
(25)

20
(25)

400

300

(500)

(375)

t5

440
Dimensiune minima a terenului. mp

1500)

Se adaugll suprafall1 pentru garaj sau

pareare separate. mp

= supr.I.\. nelA penlru construc,ie (4+5)

(500)

Numllr uzual de niveluri

complete

CUT

max. admis

10

ISO

---

--

-------

-
12 Abateri

G)

300
(375)

1 lJ2

1 1/2

ISO

160

0,5
(0.4)

0.4
10,32)

0,5

0.4

--

- -

22

--.l- ~5_

I
I
I
I

250
(338)

(1)-2

Mediul

Influen\ele

atmosferice

Vint, ploaie, trig

Contactul cu mediul ambiant, perspectiva

30

130

165

(143)

(30)

30

I
I

I
I
I

160
(173)

Tipuri

de IOGumie

priVir~."'
.

Umbrire

160

150

0.62
10.5)

150

0.6
10.45)

(0,5)-0,8

0,57
10.45)

0,6

--1-
0,4

0,6

0,8
10,75)

:-:.':

.',.

".,

.....

0.8

~J~o~~_
50~62

29-40

~4~ -L ~3=-

~-L~-l~_
170-210

100-140
28

28

28

42

. : :.

: '..'".: . :
~

:; ,,: [
"U:,'

iJ:
: ., . , :

=8=
.

"... '. ,:,

.. . ,.,.,.. :,. ,.

,.'... >..

in5 i rUita

cuplata

'---

Pozi\ia cladirii pe teren $i legaturi (constructive) cu vecinata\ile

Gradina din
lata easel
Acces

Rela\ia dintre locuinta $i teren

0,79

- -0,4- -

Gradina

utilizabila
partial

150

3,5

_40
_ ....L _38
__

90-130

0,78

3.5

I-

130

locuintei

. terenului

188

130

Vecin

~
.:
. . '.' ~ocuintele

.'
".
. ' .' Invacmate

Gradina

'. 'Forma: .'. .

188

Largime, ingustime

I
;
'I

165

u~~
@)

Relatiile dintre locuin\a 51 mediul inconjurator

25

imbinare plastica din punct de vedere arhitectural $1 al vegetatiei

izolata pe lot

Locuin\a

262
(236)
(300)

262
(266)
(330)

7.5

" tara garaj pe teren

sate 5i zone de locuinte conform NVO 19,20
Dilerenla dintre terenu) net 5i eel brut pentru locurnta 20

Umbrire

24
(26)

17,5
(20)

I
I

5,5

'I

--L _13~

I
I

locuin~elor unifamiliale

Zgomote, murdarie,

5,5

24

18

260
(325)

26-38

Prezentare generala a valorilor referitoare la densitatea

r- ~-l_3~

70-90

3,5

- - - - - -----I_~- r-- '~

17

0.4

77

Densitale bruta locuinte

medie UUha

250
(338)

~ ~ -.l~8_

20~25

I
I

260

15
(13,5)"

18.5
(25)

(325)

3,5

Oensitate locuitori max. NUha

13

Valoare medie de ocupare

a locuin1ei NUUL

Abateri

400

0,34
10,3)

Densitate locuinte max. Ul.Jha

11

(500)

Coeflcient de utiliz. a terenului (CUT)

de calcul

--
9 CUT max. admls

Supral.,A medie brutA

a unui nivel/clildire, mp

440

Supra'ala leren mp

20
(25)

13,5

13

Topogralie, vegeta\le

282

...._------------------,---_.

Zonarea terenului cu

etect asupra alcatuirii planului iocuin\ei

$i amplasarii incaperilor (zone tunctionale)

de la prinz

Camera de zi

pin~

pin~

de dimineala

Dormitorul

noaplea
insorirea de dorit
dimineata

Diagram~:

seara

de la prinz pina seara

Camera copiilor

orientarea

inc~perilor

Amplasarea cladirilor in planul de

situa\ie in ceea ce priveste orien
tarea, posibilitatea de acces,
legatura dintre ele, creeaza con
ditiile pentru 0 insorire echilibrata
in cursul zilei intregi.
Proiectarii facute de arhitect ii re
vine sarcina ca prin organizarea
in plan sa obtina insorirea dorita
pentru respectivele grupe de
incaperi.

~
~

seara

Locul de lual masaJ

Isufragerie

CD

CONSTRUCTIA DE
LOCUINTE ---+ m

Perioada predominanl~
de ulilizare;
insorire dorit~

Utilizarea predominanl~
a inc~perii

..............

.:.:.:.:.:.:.: .:.:.:.:.:.::

Orienlarea

inc~perilor locuintei
N

A -100

soare in cea mal scurt.1

zi din tarn:'!.

B -200' soare de la incepulul prlm:Jveni

pin~ la linele loamnei

C - 300'' soare in cea mai lung:'!. zi n vcrii

locuinlei

Diagrama insoririi in diferitele ano!impuri

inglobarea cl~dlril in ansamblul urbanislic Si peisagislic. Caraclensliclle specifice ale dllentelor siluatli urbanlstlce, lIecin~lalea caselor, slrclzllor,
ptelelor StlU a pelsajului neceSila. 0 proleclare care sa permila. inlegrarea in mediul inconJur~tor - indeosebi in ceea ce pnlleste modelarea.

intr-unsal

Capacilalea formelor de

Acoperi$ in

dou~

cl~diri

ape line

inlr-un grup de locuinte

(j)

in planul .. urban ..

in pelsaj

de a se adapla la forma terenului.

accentuate

in 4 ape

intr-o

ap~

in

leras~

(i.I.)

(i.t.)

Teren pial

pOlrivit
conditional

Teren foarte accidenlal, pozilii pe

"::::::::;;;"".'" '" ""'" """

.............

Teren cu

panl~

foarte

panl~

,"""''',..".,',.,,,.,,,,,,.,,,..,,,,,

......................

abrupl~

283

Exemple de forme tipice pentru diferite regiuni

CONSTRUCTIA DE LOCUINTE

-.[D

Q)

IIA2A

11/2A2A

liT

Q)

Locuinte cuplate

Locuinte in lant

IA2A

11/2A1A

11/2A2A

11/2 T

11/2A1A

liT

IT

IT

Locuinte cu atrium

II A2A

Locuinte

IIA2A
(niveluri decalate)

liT

ln~iruite

lilT

."

II1A2A
A - Locuinta principala

284

Locuinte urbane

lilT
B - Locuinta data cu chirie

Legenda:
1; 1 1/2 numarul nivelurilor
A2A Acoperi$ in 2 ape
A1A Acoperi$ intr-Q apa
T Acopenre in terasa.

Locuinte inliiiruite

reprezinta un mod comunitar de

realizare a constructiilor prin insi
ruirea de tipuri identice sau va
riate armonizat de cladire, in re
gim inchis sau deschis de con
structii, fiind posibila indesirea in
cazul unei valori locative ridicate:
eficienta din punct de vedere
economic; garajele / locurile de
parcare pe terenul privat sau in
amenajari colectoare.

'.!

Locuinte cu atrium

sint realizate in calitate de

cladiri individuale (fiind nece
sara 0 armonizare respectiv un
acord d.p.d.v. al modelarii) sau
din motive constructive folosind
tipuri identice sau doar putin di
ferite de c1adire, in regimuri de
constructii deschise, fiind posi
bila indesirea in cazul unei va
lori locative ridicate: garajele /
locurile de parcare pe terenul pri
vat sau in amenajari colectoare.

Locuinte in lant

(var. a celor insiruite care nu tin

de spre suprafete minime) sint
construite cu precadere in baza
unei conceptii unitare de proiec
tare (din motive constructive),
mai rar prin insumarea unor pro
iecte individuale (fiind necesara
o armonizare respectiv un acord
d.p.d.v. 9-1 modelarii). regimul de
constructie put1nd fi deschis
(max. 50 m) sau inchis, indesi
rea fiind favorabila in cazul unei
valori locative ridicate; garajele /
locurile de parcare pe terenul pri
vat sau in amenajari colectoare.

IA1A

Loculnte cuplate

sint uzuale frecvent din motive

constructive folosind tip uri identi
ce sau doar putin diferite de
c1adire, de asemenea si proiecte
individuale, mai rar prin insuma
rea unor jumatati de cladire pro
iectate individual; sint realizate in
regimuri de constructii deschise,
cu garaje sau locuri de parcare
acoperite pe terenul privat (cu re
spectarea unor distante fata de
Iimitele laterale).

Locuinte urbane

reprezinta un mod comunitar de

realizare a constructiilor prin
insiruirea de tipuri identice sau
variate armonizat de case sau
prin insiruirea de constructii pro
iectate individual, (fiind nece
sara 0 armonizare respectiv un
acord d.p.d.v. al modelarii) in re
gim inchis de constructii, fiind
posibila indesirea in cazul unei
valori locative ridicate; garajele /
locurile de parcare pe terenul pri
vat sau in amenajari colectoare.

CONSTRUCTIA DE LOCUINTE
~[]

Locuinle cuplate:
Permit 0 libertate mare de alci'ttuire
a planului ~i posed a suficienla capa
citate de adaptare in ceea ce pri
ve~le insorirea. Oeseori sinl folosite
tip uri de c1ad/re identice, respectiv
putin diferite. Pot Ii realizate de ase
menea ~i pe bazil de proiecte indivi
duale. mai rar prin insumarea unor
jumatati de case proiectate anume.
Garaje sau locurile de parcare sinl
realizate deseori lateral. Oimensiunea

minimil a terenului individual esle de

375 m2 , ~

Strada
N

i
CD

' - -_ _-'---_ _-J

Parter

Etaj
Seetiuni

Locuinle cuptale

CD

~..122--118

..~
: ;:;::::..: ....::::......

Parter

Etaj

Sectiuni

Locu;nle in lanl

~
12-18'

1&

.1!J. .. :': .: :.
i I.
N

]1
........

+--- 12,50 -----1

1---13,50_

......

Seetiuni

Etaj

Parter

Locuinte cu atrium

TW

1~dJtQ

I
1

t-6::.:.,0:..:0,---+---,-,6,:..:00o....~'

_-,---~--,_ _--,--IA_P_

TN

lie
M
-

!I

'"

AI

i
:

!
r

:OG

A/
T

:;:::::.',':.:".:'.':.'::::.',",

Locu;nle

in~iruite

Parter

Etaj

Locuinle cu alrium:
Reprezinta 0 insumare a formei de
realizare individuala sau coleclivil a
constructiilor. Pemite libertale in
alciltuirea planurilor. Modelarea tre
buie sil fie unitaril in ceea ce prive~te
forma acoperi~ului, materiaIeIe, de
taliile ~i culorile, Este posibil un grad
mare de indesire in cazul unei valori
locative ridicate. Oimensiunea mi

nimil a terenului individual este de

270 m2 /fiecare c1Mire, Garajele /10

curile de parcare pe terenul privat

sau in amenaj{ui colectoare.

~G),

81

Locuinle in lanl:

Reprezinta 0 forma colectivil de rea

lizare a constructiilor (var, a celor

in~iruite, care nu tinde spre suprafete
minime), prezentind 0 conceptie uni
laril de planuri ~i alcilluire arhitectu
ralil. Au 0 suficientil capacitate de ad
aptare in ceea ce prive~te insorirea.
Este 0 formil recomandabllil datoritil
faptului ca indesirea este favorabilil in
cazul unei valori locative ridicate,
pemilind rezolvarea circulaliilor pe un
spatiu restrins ~i eficient din punct de
vedere economic. Oimensiunea
minimil a terenului individual este de
225 m2 ~

Sectiuni

Locuinle in~iruile:
Reprezinlil 0 formil unitaril de planuri
~i de realizare a c1ildirilor, capacitate
limitatil de adaptare in ceea ce pri
ve~te insorirea. -(Planurile trebuie
corelate cu necesitatea unei insoriri
favorabile), in cazul unei valori loca
tive ridicate, locuin\a in~iruitil repre
zintil forma cea mai eficientil din
punct de vedere economic pentru 0
locuintil cu atrium. ~0,
Locuinle urbane:

Acestea reprezinlil un mod comunitar de realizare a cladirilor prin in~iruirea de lipuri de c1ildire identice

sau variate armonizat. ~.

Legend<l

1'10 6,00
111-IVetaje

Locu;n!e urbane

~Zon.ldozi

mJ

~~ 1 2 :) 6

1
Schit~

de sistemat;zare

O
.

Z~n~

~.5

de noapte

Inc:lpcn anoxo

. - Orlcnlare;I
prlnClp.ll;l

<]-

Orl('nl:J.ln
1 '
~('CUnl ,Jr'l

285

I:

LOCUINTE iNl;iIRUITE iN REGIM iNCHIS

DE CONSTRUCTIE

Scara
pentru

chlrlas

----",,-*
MansardaJlocuinta chirias

elaj

Arh. H. Leonhardt $i. E. Schirmer

Arh. Kulka

casA dlnlr-un sir - etal 1 sIscara

penfru loculn\a chinasulUl in pod

Arh. Kulka/Neutert

o
I

...

elaj

1,

Balconll
parter

Case insiruite cu iluminare $i insorire favorabile

Locuinte insiruita - toate instaJatiile intr-Q singura ghena

Garal

Spaliu
, verde

P~;;e'-:-

~~J

"d
(~

Arh. Hermann

Subsol si mansarda -

(j)

'~"

Intrare ...: ..

~ ::.~J\i~c].h~:iij,

Locuinta dintr-un sir cu scara amplasata transversal

286

mansarda cu locuinta chirias

Subsol

Etaj

desetiln... cule

Casa dintr-un $ir de case cu garaj anexat

Arh. Disch

-rz
l
T~rasa

..(~a

-;.'.,iW
[prC
m~asa
L~~r~~.

1'i:
-"L,
r)'-<'r)

I
j.
( _ ,_I ,"';

I',

)8alcon

_. ..,

TI~,,,.i,_~!
It-:.:-
':
,,~:"

ca~ 1~lr~'J~"'e';J~II."",!~+-~"

Parter

Ela!

.....

to- (2)

Locuinta cuplala cu sufragerie Si lerasa pe 2 laluri

Elalul de la -.

i~

~Ul

Parler

_ _O-__..

Elaj

r-f

,l-I

Locuinla cuplala
cu intrarea in lata.

Locuinla cuplala cu niveluri decalale

inc;\pere

LoCUinla

cuplal~

cu inlrarea lateral,)

camar<'J

pelreceri

/\

(:.<)

1',

\.~
(, C

(\Ii...... ,

I~ ~

'(2

to- (~)

Subsol

Int'.'.

Parler

Etaj 1

Locurnla cuplala cu plan palral

Lucru

Arh, L. Nell

to-

Locuinla cuplala in forma de L cu 2 lerase

Curle inlerioara

<1

II

I
I"IIII$II'
!

III'~: I
I

Parter

to- @

~: 'I

lili~ild:~---~~~~---'1l1i

Locuin!a cuplata in forma de L cu curte interioara

Arh. A, Probst

to- @

Locuinta cuplala cu subsot

to-

Etajul de la -

to- @

Sectiune transversala -

@- @

Arh. H6yng + Nellels + Sandfort

287

CLADIRI DE LOCUIT
LOCUINTE CU ATRIUM

CD -

<=:~-

~~

-iG
~g:~~

tI' G)

Parterul de la -

tI'

=:00 . I.<'t]~
Etajul

Curtile interioare creeaza spatii in

aer Iiber, care sinl protejate impolri
va unei deranjari de catre terti.
Totodala pOl Ii luminate si planurile
cu prolunzime mare G)
Realizarea unor curti cu grMina asi
gura 0 valoare locativa mare pentru
terenuri cu dimensiuni relativ reduse
daca se com para cu locuinla unifa
miliala independenta, mal ales dato
rita spatiilor delimitate perimetral.
Spre deosebire de curtile cu gradina
la care sinl dorite supratete mari,
curtile interioare trebuie sa aiba 0
supralata cit mai mica pentru a nu
impiedica realizarea planului dorit

Parter
cu suprafalol IOCUlbiiti de 180m 2

SubsOI

Arh. Schwingen si Wermuth

Arh. A. Hennig

L masa
::1"']

oC~
QO

-0+@
in special locuinta in gradina ne

cesila doar suprafete libere relativ

reduse.

Dimensiunea unei incaperi poate Ii

sullcienta.

Intrare

Arh. Kuhn, Boskamp Si P.

f4\

+~
Locuint" cu atrium
+~
II'" '0 cu supralata IIbera direct accesibila II'"

Arh. Latty Sl Tucker

Locuint" cu atrium
+~
Sl curte gospodareasca
II'"

c.

--:

Suprafata libera diferen\iata

~.'

~:.::J

.::

Arh. Ungers

~ ~----------

'~~
...
0 __

'.

ZI

1m,
Curle 'nterrD<'lra

Gradm8

\---unelle

tI' (j)

Arh. C. Papendlck

Intrare

Locurnta cu atrium - parter

Locuin,a cu curte intenoara in Califorma

Parter cu curte cu gradina

_~~ Intrare

Inlrare

Parter

Oormlt.,

"I

..lEtai.

tl't1O'
~

Arh. Chamberlin

Casa CU curte
cu gradina cu doua niveluri

tI' Ifi\
~

Locuinle unlfamiliale inlrare

Dorm I!.

Arh. Butler
Loculnt8. cu patio cu doua niveluri

Arh. Bahlo. Kohnke, Stosberg si P.

Arh. Jacobs sJ Wiedemann

tI'@

Parter

288

tI'@

Etaj

tI'@

Sectiune -

@-@

tI' @

Sectiune

LOCUINTE
-~-::-

:J

c "

[-j

@ C-J

101'

CD

101'0

Etaj

Parter-@

l!

Etaj

101'0

l!@

Etaj

l!@

Etaj

Parter -

l!

Arh L. Nell

Terasc1

l!@

Parter

101' @ Mansard~

l!@

Secliune

Arh. Brons

101' @

101' @

Sectiune

Arh. TI551 si Poll

101'

Etaj -

Parter

Arh. R. Grey

C.II

o[}:l

Sera

l!

Parter-@-@

O~:f---- ~-:r.

---;;-r-----1f

:f
I

-~--

~~

l!@

Parter -

@-@

Secliune

Atrium

l!@

Parter-@-

l!@

Etaj

101'

Mansard~

101' @ Mansard~

Arh. Heckrott

289

LOCUINTE
Terasa

Lucru

lI"

CD

~~~
Parter -

lI"

-G)

lI"

Elaj

Sectiune ~ (j)- Arh.: Hellwig

Sera

lI"@)

lI"

Parter-@-@

lI"

Ela]

Bucalarle

(2)

Subset

Parter

Sectiune~ @-@

CUSERE
Serele nu sint pur si simplu niste
anexe vitrate, ci reprezinta un
sistem care trebuie sa fie
stapinit din punct de vedere teh
nic. Acest lueru este legat de
modurile diferite de folosire a
serelor, de care trebuie 1inut
seama la alegerea sistemelor
de vitrare, la ventilare si umbri
re, pentru ca func1ionarea sa fie
mul1umitoare. Sera formeaza a
zona tampon intre clima exte
rioara si locuin1a. Serele aejio
neaza ca niste colectoare sola
reo in cazul cel mai favorabil
economia de energie pentru
intreaga locuin1a poate repre
zenta cca 25%. Un avantaj
esen1ial al serei consta insa
cresterea valorii locative. Pentru
ambian1a placuta in casa si pen
tru motive de economie de en
ergie este recomandabil ca la
trecerea spre sera sa fie
prevazute usi vitrate, pentru ca
amele domenii sa poata fi sepa
rate din punct de vedere ter
motehnic. ~ (j)-@.

L. masa

Parter-0

Elaj~0-

Secliune

0 - Arh.: B. Cramer

Blbhoteca

DOD
c::=::J
DOD

......

Camera de ZI

000
00

GalrtJMincat

Parter

1m
o

Arh.: Pleiler

Elaj

Terasa
3.20

lI"@

Parter

Arh.: Gundegan

1.55

1.30

- 0.90
- 0,45

lI"@
290

Parter

lI"@

Sectiune-@

Arh.: Schulze

lI" @

Sectiune.~ @

t',

I
i

~@

Elaj

Etaj

Mansafda

i
I
,

Arh. Luckmzlnn

~@

I
'

Etaj

Elaj

t- CD

Locuinl~

pe lrei mveluri -

"""

~,'

~'

Arh. B. Rosewich

~@

Locuin\a lara baflere

Arh M

-f

K Simolls

291

LOCUINTE
TN FORMA DE pATRAT, CUB SAU CORT
11 -,.;.-{

-t~-:n+~

CD

Parter

Locuin\a de forma patrata

Arh. Brixel

Etaj

CD

Sectiune longlludinala -

- @

~-i
.
Ii
~1L~
I.

7 Camera copii

10

fiI

B incap. activ, gospod.

9 Hobby
10 Camara
11 Centrala termica
12 Garaj
13 Terasa
14 Terasalloc masa
15 Atelier

L-J

Mansarda -

~0

CD

Sectiune

Nivel pe versant I

Hoi
Camera. de zi
Bucatarie/bar masa

~~

4 ~

Parter
Locuinta. pe versant -

Elaj

~-J
~

Camera de zi
Baie
Dormitor

Parter

1 GaraJ

2 Terasa
3 Intrare

4 Lac luat masa

5 Cam. dezi
~

Sectiune -

~GJ)

Subsol

292

,.,

6 Lucru
7 Saba din cahle
8 Copil
9 Copil
10 Parinti
11 Baie

Arh. J. Streil

Locuin\a tip cort din lemn

Seqlune -

Mansarda

<]-@

Arh. J. Romberger

Sectiune transversala Arh. Lederer

r -- - - -

LOCUINTE DIN LEMN

:1r""""""""~

CONSTRUCTII ECOlOGICE

Casa construM din birne reprezinltl

esenla unui mod de a locui natural, fi
resc, si'!ntllos. Acest mod de con
struclie corespunde necesili'ltilor eco
logice, biologice Si nu in ultima in
stanta
economice
ale
multor
beneficiari. Folosirea unor elemente
din lemn masiv ales, a unor materiale
izolatoare naturale cum ar fi bumba
cui, lina de oaie sau pluta, a unor pro
duse naturale ca jiglele cera mice
penlru realizarea invelitorilor, precum
si a vopselelor pe baz.'! de planto pon
tru realizarea vopsitoriilor si zugri'!ve
Iilor due la un standard ridicat de cali
tate. Garajele, locurile de parcare
acoperite Si serele potrivite cu cl.'!di
rea se livreaza odata cu aceasla.

]
:~to!f~!
,
,

;'r

~.~-

"

L - - - - - - ~ _~!.la.r.e

.J - - - - -- -- J

Parter

Locuinla Kemi

Elaj

-------l

(D-@

I
I
L __

~@

Intrare

t::.

~@

Parler

Elaj

Locuinta din lemn Gruber

I
I
I

,,

-,lnHare

'"

:CD:llJ
LO

. . ._ _..

Locuinla Honka

Parter

i'~
IO~
L

-.

I
I
IL

~0

",,,""'" d"'"'i'"''

__

Parler

Iller Haus

Mansarda

Pentru realizarea cladirilor construite

din birne se folosesle de cele mai
multe ori lemnul provenit de la copaci
cu crestere lenta din regiunile nordice
reci. Suprafetele acoperisurilor cu
slresini mari protejeaza laladele, liind
uzuale durate nelimilate de viala Si
eforturi reduse de inlrelinere. Unele
specii dispun de un acid tanic propriu
ca protec\ie nalurala a lenmului, ast
lei incil impregnarea nu mai este ne
cesara. incalzirea unei case construi
Ie din lemn permite realizarea unci
insemnate economii de combustlbil.
Producatorii ofera diferite slructuri
pentru peretii exleriori, cum ar Ii
perelii dubli din bUsleni, realizati din
doua grinzi profilate avind de cele mai
multe ori aceeasi grosime, Si 0 izolalie
intre cele doua slraturi. Perelli dinlrun
singur rind de grinzi asigura in lceulnli'!
atmosfera originara proverbiali'! pentru
casele din lemn (casa din lemn).
Cumptlratorul are de ales intre grinzile
rOlunde cu aspect rustic sau grinzlle cu
sec\iune dreptunghiulara.
Mulle c1adiri din lemn pot Ii proiectate in
mod liber dupa dorinta beneficiarului.
Modelarea spaliului din interior este
de cele mai mulle ori la Iibera alege
reo Si alegerea esenlei dorite (rnolidul,
laricea, cedrul) poate Ii facuta de be
neficiar. Multi olertan\i au in oferta lor
Si sotutii penlru realizarea construcllei
pnn lortele proprii ale benel;ciarului,
acordind asistenta tehnici'! necesartl,
Si anume de la rnontajul de rosu pini'!

Sera

Tlpurl
deloculn\1l

Inlrare

l>

20

-=c=~

1 'l!V3CUare aer bale

8 E!vJc....a'e .le' bodll;l."e

2 ae"~'fe S' lereilslr:'!

J 5ullant;\ in treple spre goV doe sub
parOO5e"l;\
"j gol

5 can,,1 dl'

Parter

Arh.: Baker-Brown + McKay

eV"CUJ'~

"ao'ulul do la

10

(~al'l

ev".j",;\

C:Il<1nul df!' '1"1'(;,\11"0

'2 eVa(II,1'"a('lfb;Nl$'WC

6 (anJI de eV,K\,I;l'e it ;Jf>fU'UI

7 ,n5u~I",e at'r loll ("nalul doe incjlZI'&

IJ 500;\ de '1"1'(;,111,1 ~Qlod;\

''- 'nsull,,'e ::Ie' 1"'tl51'" di.'~(tll',e

Schema sistemului energetic -

15 .1m pro,I.P_11 1'".,lr" '1\1'1"0'

16 (I.j.,.-I1.\ I'ul".,. '1"IQI1I,II.:1 p"ntru

de il'l(;\IZlre

,n5U~:lrl'.lIN

1 I can,,1 de evaC\,IJ'e a <\f!'lulul df' lil

c"zanUI 00 ,nc~I:"Q pin;l. in ~l,b!;ol
aCr:e5 ~nl'U C\,I' ~Ien,p

~UP':l.I'(.,11""

17 efl('lg'" ".0',lr,1 '-;"'11"';\ fl't'",rll

0''''''1,\1:,'""-;.>,,,,

Ie

"",r"

If) ",'",1. d.' In-;"I'.1'" d '''''LI'''' <111\ oohJP

',r>',\

~p",

;'0 lJ-.Hd<)~",1I,l J' LJf1'UI",l1.\ "",,\,,',1 r,lle

,11',['" ,J,lI0"',\ 1"'l1p"",ll"'" ",,,,, ,,10< 1'I
.111,,,10,, '" ('.Il','m $1 Pfl""'-"J:.'~lOI ,1PlUI
",,,,II.ll""'ll

293

"'

..... _..

.,CD

Palter ~

_._- ---._--- ..

r- .z.. __ . .
- G>

~ -'

.!L
::II - ...

LOCUINTE

Balin
deirmt

.,

Etaj

Bazjn

de iOOl

Vedere dinspre sud ~i sec\iune plio bazi~ul de inol

.,

Subsol

.,

Sectiune longiludinaJA

Am.: P. Neufert

Am.: F. Kuhnis

:-------- ... ,

.,@

294

Subsol -

Am.: L. Neff

<J

<J

...

Intrare

Artl.: L Nell

=
0
o

t"r@

Mansard~~

t"r@

@-0

Sec1iune~@-

Lmasa

Sp.libef

-.-,

!t------I
~

t"r (J)

Parter - locuin\!! po versanlul nordic -

t"r

Subsol -

Q)

Artl.: L Noll

Parter

t"r@

Elaj~ @)

t"r

Pivni\A -

Artl.: v.d.VaIcntyn

295

LOClIlNTE

;ini~are-r:tr

~: /~

_,,' c" ...., ,

~-~-

7- ~

loe "=1

~-~~,~
~1IE'=3_

:'=;1

"'I

Subsol

~ @-@

:i;:

_____________---""-...JL

...
...
Acces

Hobby

"

I,

L_-~:=_n--- __ "=====II"~",....--==-- ...

~CD

..

I,

\I
\I

H
::::::.;:-_-.JJ

~@ SUbSOI~-
Intrare~

~ (J)

Sectiune -

@-

4.. 01L
l..L.~

Parter

,c

Mansarda

"""""-----

-'

Arh. L Neff

~ Etai~

Parter - locuinta midi tara pivnita

Etaj-@

'.-,

~ Subsol~ @-@

~@

Mansarda

~@

Sectiune

Garaj

B
A

CD
~@

Parter

296

~@-@

Arh. Kaplan 51 K6nnemund

LOCUINTE
iN PANTA

,
,,
J

J
J
I

-...

...._ - _ . !

1I"CD

~Nord

,J
,

Ela)

Seqiune .~

CD -@

Arh.: aularul

11"0

11"
_ =--======:.==4

Subsal

Subsal

."

Elaj
1 TerasA solar
2 Hal
3 Gaspel;
4 Camer~ b~rbali
5 Camera. femei
6 Loggia
7 Buc~l~rie ext.
8 Garaj
9 Baie
10

11" (J) Laeu;nl~ in Bugnaux -

elal

Taalel~

11 OrHssing
12 Dus
13 Hal de inlrare
14 Evacuare aer
15 Garderob~

16
17
18
19
20
21

Buc~l~rie

Cam gaspad.
Curle gasped.
Inlrare
Paarl~ rabalab;l~

Parler
1 Inlrare

10 Dus
11 NI$~ Ilia! milS.'

2 Buc~I~"e

3 Camer~ de zi 12 Centro lermlci't

13 Pivn;I,)
4 N,s~ g~lll
5 Darm,lor
14 Carner,"!. co!aIXJr,lt

6 Ba,e
7 Depalil
8 Taalel~
9 Sp~I~lafie

15 Alellnt
16 Dornlilor p,"trlfltl
17 Oormitor capil
18 $opron pt. lernno

Lac parcare

Arh.: aularul

Nord

11"

Se ctiune-0-@

297

LOCUINTE
MARl

I
i:

I:

Ii
I.

Locuinta unui arhitect. Atelierul $i incaperile gospodare$ti se atla linga intra

rea secundara, camera de lucru intre atelier $i camera de zi. Alte ateliere de
desen au lumina dinspre nord primila prin bucatarie. Zona dormltoarelor cu ori
entare spre rasarit est8 deschisa spre curtea interioara ca protectie impotnva
vintului $i impotriva privirilor din exterior. Locul de sedere. acoperit, primeste
lumina soarelUi dinspre apus. Scara 1:500
Arh.: autorul

Locuinta la nlvelul solutui cu locuinta pentru chirias sau servitor (so fer)

Scara 1:500
Arh. autorul

/.~--;
.> -.
rt~'
~\
~.
. '1
..:
:
.~ .

".-...

~'.

(,:J:

. ,.'

t,r @

Locuinta la Beverly Hills in California. scara 1:500

298

Arh.: R. Neutra

t! CD

Etajul al

doil~a -

'P acop'

t'-'IJ

\50..-...0

F~C.(J

t!

Arh : Shigero Nagano

Acces
carosabil

Garaj

['::1

lntrare
Cale de acces

i,LLI]
""parcar;)

t! @

Parter -

acoperil~

e)

@-

t!@

Parter-

Q)-@

t! @

Cas~ parter in Slalele Unite - @

t!@

Elaj-@

Gal

t!CZ)
Cas~

Elaj-

Arh.: R M'~ter

in Calilornia

Acces
carosabil

t!

Arh.: R. Kappe, Los Angeles

Etajul al doilea -.

@-@

t!

Sp~I~lofle.j
Subsat -

Arh.: L. Nell

- Q)

t! @

Cas~ parter in Slatele Unite - @

GrMinA

,.~

Arh.: Bill Modern

t! @

Subsot

Arh,: M. Breuer

299

LOCLIINTE

o DOC
'. "-'~ff~~\

Biblioleca

~~ a~c$edere

ro'

..,. acopent

[J[J

00 L. masa

il-------I--L--------:..:...-!""I-II

. 'r

;J

~
=

CD

\
\
\
\

Ba,in de inat

Proiect aJ unor studenti pentru 0 locuinta

Arh.: Biecker

Plan de situatie -

CD

Terasa vitrata

Camera de

Sectiune -

1 Intrare

0
8 Bucatarie

12 Dormitor

17 Tribuna/galene

2 G"ldina pamint 9 Camara

13 Spalator
3 Coit scar;
10 Coil copii
14 Baie
4 Curte lumina
11 Garderoba 15 inc. tatami
5 WC
16 Strada
6 Camera de zi

18
19
20
21
22
23

7 Sera

(vezi sectiune)

Cam. utilaje

Garaj

Curte lumina

Gradina cerului

Strada secund.
Put
,I...

~(J)

Parter

Secliune

Etaj
Arh. Otto Steidle + Hans Kohl

,'

......

Arh.: V .D. Vaientyn

-

...

~@

Gal

Zl

Casa in Japonia

-',

Arh.: Atelier ZO

Fundatii

'::_':1

,j

300

Parter

Etaj

Arh.: Kargel

~@

Subsol-@

~@

Parter

~@

Etaj

CLADIRI DE LOCUINTE CU MULTE NIVELURI

Construclii sistem bloc ~

o8-'' ' ' ' '

Forma deschisa in suprafala, realizata prin gruparea de tipuri identice

sau variate de c1adiri ori de c1adiri cu conceptie diferila. Deosebirea
dintre spatiile interioare $i cele exterioare este minima sau inexistenta.

111 )24 aple.lnivel Circulalie acopertta

G)

Construclii tip lama ~

Con,lruclli sislem bloc

DJ'
I:

Construclii in forme mari ~

"<:::::::.:.j

Circula\18 acoperi!~

Construclii in

~iruri

24 apte.lnl'o'el eire. acop,

ConstruC\ii lip

Exlinderea si combinarea constructiilor tip lama pentru obtinerea de for

me mari, rezullind 0 conslructie de forma solitara sau cu un grad mare
de ocupare a terenului. Este posibila crearea de spalii marL Diferenli
erea spatiilor interioare de cele exterioare aproape ca nu este posibila.
Construclii tip turn ~

'Q.

24 apfe .Inivel

Forma solitara de realizare a constructiei, de cele mai multe ori cu ex

tindere mare in lungime $i in inal\ime, lara diferenlierea spaliilor inle
rioare de cele exterioare. Modelarea spatiului poate Ii doar sugerata.

<l

Ef"''

CD

Forma inchisa, in suprafala conslruita unilar sau prin in$irarea mai

multor c1adiri individuale. Este posibila realizarea unei densita\i marL
Spatiile exterioare $i cele interioare sint net diferite in ceea ce prive$te
functiunea $i alcatuirea.
Construc\ii in ~iruri ~

I"

'~"

Forma de construc\ie categoric solitara, allata izolata in spatiu res

pectiv pe teren, nepermilind crearea unui spaliu. Apare deseori ca "do
minanta" urbanistica legata de structurile plane (plate) de ocupare a
terenului.

1 Sue'\l;'\r io
2 Carncr;'lzi
3 Boie'WC
4 P:Jrlnti
5 Copil

Condor inlerior

lam~

Ansamblu de locuinle la Augsburg

-+

(i)

-0

Arh: E.C. Mullor

1 Loe IU<1t mllsa

Camer~ Ii

-,3Dormit
4 Copil

5
3-4 aple.lnivel eire. acap.

Caddor interior

ConstruC\ii in forme mari

BUc~l~rie

6 Bate

CIMirl cu accesulla apartamenle printr-un coridor -

CD - @

1 Loc lual masa

2 Camer~ zi
3 Dormi!.
4Coprl
5 BucAI~rie
6 Boie

Nod de circulatie central.

ConslruC\ii fip turn

Planul unui nivel cu 4 apartamenle

-0

Artl.:W.lron

301

CLAOIRI Cli MAl MliLTE NIVELLIRI

n;';.T,

Doua apartamente pe nivel

Arh.: HPP .i LTK

.._
V' 5

Doua apartamente pe nivel cu scara .._

allata in interior Arh.: Diener u. P.
V'

Palru apartamente pe nivel eu accesul

pe diagonala

Trei locuinte pe nlvel, din care una ~

garsoniera
Arh.: HPP

Doua apartamente pe OIvel cu

0
\2J

f-i\

\!...J

ascensor

Doua apartamente pe nivelleasa

searii la peretele exterior

Doua apartamente pe nivel

Doua apartamente pe nivel, unul cu

3 camere. unul cu 2 camere

Doua apartamente pe nivel cu cite

3 camere

"II
1

Aceesul pe diagonala pentru 6 loeuinte

Solutie de coil eu 3 locuinte

CJ,

~fM~" "~""'pL~
::1

=00

:i.!~~.~

'"ceo

~j

1 rrnYr~Ol.,II!
~

Trei apartamente de nivel

Arh: L. Neff

Patru apartamente pe nivel, 2 de 2 camere .i 2 de 4 cam ere

302

~@

Trei apartamente pe nivel de cite 2 camere

@4Douaapartamentepenivel
cu dte 3 cam ere

Patru apartamente de nlvel

Palru apartamente pe nivel

Arh.: Peichl

Arh.: NeufertiMinmann/Graf

CLAOIRI SOCIALE
LOCUINTE DE iNCHIRIAT

Dormlt
Dorm"

Locuinta cu 1 camera

Copll

Locuinla cu 3 cam ere

Locuinta cu 2 camere

Cladirile pentru un numar ma'e de ta

mild ar Irebui rc:lliz:lle in ceca ce pri
ve$te alcMunea planulul, num~rul do
apartamente la fiecare scar~ $i la fio
care n1vel $1 modul de circulalie inleri
oara asllel incit sa permil~ 0 privire do
ansiJmbJu si s;"l sustin~ cQlllunic,1re,1,
Trebuie sa se tina searna do novorlo
persoanelor caro sint handicapate, alo
celor virstnice, ale tamlliilor monopa
rentale. precum si de cele ale femeilor
si copiilor. La parter Irebuie prevazute
locuinle fara bariere (DIN 18025)
Trebuie ,especlate urrnatoarele limite
superioare ale suprafelelor locuinlclor:
1 persoan<'l:
1 camera. bucatarie.

dependinte
-,
2 camere, bucatarie,
dependinle
'
3 camere, buc<'ltarie,
dependinle
.
4 camere, bucatarre,
dependinle
.
5 camero, bucalarie,
dependinte

COp,1

c"
Ba1con

Loculnt~ cu 4 camere

([) Planul unor locuinle cu 3

~i cu 4 incAperi

Locuinta cu 4 incaperi

Locuinte cu 3 incAperi

35 m'

45 m'

60 m'

(65 m')

77 m'

(82 m')

92 m'

(97 m'l
107 m'

Camera de zi -'18 m' . cu loc do luot

masa c' 20 m' . Moso si sornnul nu Iro
buie Sa se desfasoare inlr-o aceeasi
camera. DimenSJUnile locum\elor pot Ii
dep<'lsile in cazuri exceplionale cu eel
mull 7 m', ins~ oceosl<'l depasire
Irebuie eVltala.

Extras din planul unui ansamblu de locuin,e/locuin\e sociale

Arh.: NeulerVMillmanniGraf

Extras de plan/locuinle sociale

Arh.: NeurertiMll1mnnn/Graf

303

---n--V
N

I
G)

--EJ'.T -r ,~

-+

,[

FORME DE REALIZARE A CLADIRILOR

CU MAl MULTE NIVELURI --+ [lJ
Tipul de cltldiri cu un singur apartament pe nivel - G) Realizarea unUi Sm

gur apartament pe nivel nu eSle eficienta din punct de vedere economic. Llmitarea

JL
"

la 4 niveluri tara ascensor eSle uzuala. Acest tip constituie forma de baza a cladi

~8-10---j
1

"lor urbane.

Tipul de cltldiri cu doutl apartamente pe nivel f-

8 ----0

.~
Sectlun~
A~

2 Locmasa
3 Bucata"e
4Dormitor
5 Baie

insorire. Este de asemenea posibila prevederea de apartamenle cu un acela$i

numar de camere sau cu un numar diferit de camere. Pina la 4 etaje accesul se

face pe scara, la cladiri CU 5 sau mai multe elaje eSle necesara prevederea unui

ascensor. Pentru incaperile de locuit la 0 inal\ime de peste 22 m de la nivelul so

lului Irebule respectate prevederile referitoare la cladirile inalle.

Tip de cladire cu 1 apartament pe nivel: forma de baza "cladi"lor de ora$"

~G

'2

.L

Acest tip prezinta calitati

bile multiple rezolvari de plan, concomitent cu 0 buna adaptare la conditiile de

,~,

Cam de ZI

echilibrale in ceea ce privesle valoarea locativa $i eficienta economlca. Sint posi

f-----'O-12

--I

Gl

Tipul de cltldiri cu trei apartamente pe nivelAcesl tip prezlnta 0 imbina

re favorabila a valorii locative cu eficienta economica. ESle adecvat pentru rezol

varea collurilor. Este posibila diversilicarea olertei de loculnte pe nivel.

T
~

I
0

Tipul de cltldiri cu patru apartamente pe nivel - @ Cu 0 alcatuire corespun

zatoare a soluliei de plan se obtine 0 Imbinare mullumitoare intre valoarea loca

tiva 5i eficienta economica. Este posibila diversilicarea olertei de locuinle pe nivel.

f----- ' 2- 13

-----1

Cltldiri tip turn Structurarea planului determina aspectul plastic al cladirii,

Iinie de contur puternic articulata intare51e aspeclul vertical, impresia de clMire

supla, inalta -

c.

Legenda
<:J

[ ] 'zona. de ZI

:Zona de noaple

IIIIIIIlJl dependlnle

intrarea in casa

..,... orienlarea principala

<J- onentare secundara

Tip de cladire cu 2 apartamente pe nivel

'

2- apartamente/nivel

Variante de plan

(j)

4 locuinte pe nivel

3- apartamentelnivel

4-apartamente/nivel

1-12-'5"

Tip de cladire cu 3 apartamente pe nivel

H2-15~

r----r---,

"'
"'
M
I

OJ

---,N

f- 12-13 -1

Tip de cladire cu 4 apartamente pe nlvel

Varianta: birouri/cabinete

d~e~zji -~:I~!~

1 Cam.
2 Bucal.
3Dormitor
4 Coridor
5 Baie
6Depozil.

304

~-
Cladire de locuin\e inaIta

Arh.: S. Pogadel

Condor inlerlor

E:::a

Coridor exlerior

G)

E$:=j

CLADIRI DE LOCUINTE
CU ACCESUL PRINTR-UN CORIDOR

EF
~:

~[J

La cl<'idirile cu accesul in aparlamenle prinlrun coridor, in locul unui acces

central pe liecare nivel, este prev<'izul accesul pnnlr-un condor orizonlal 1<1

Ef3

fiecare nivel, care sint legale inlre ele printr-unul sau mai multe punCle ver
licale lixe, allale in leg<'ilur<'i cu inlrarea in cl<'idire. in cazul in care coridorul de
acces se gasesle in inleriorul clMirii. acest tip este numit clMire cu coridor
interior ~

unilateral<'i. De aceea se incearc<'i crearea de tipuri de apartamente dezvol

lale pe 2 sau mai multe niveluri ~

Sisleme de eireulalie pe vertieala

r;--_/)Jol. -< C f
z~ __ .../~_"""':-;:,j
No;] Ie

CD

A. Locuirea /a un sigur nivel are la aceast<'i rezolvare ca rezultat orientarea

@.

La clMirile cu coridor exterior accesul orizonlal se gilseste in pilflea longi

r--trW---,

L__

L.. __ .J

ludinal<'i exterioar<'i a e1Miri ~

CD.

B_ Coridorul deschis nu esle lipsit de probleme in condiliile de clim<'i ale

Europei centrale ~

mal ales c<'i in lungul coridorulUl exterior esle posi

bila prevederea doar a unor incaperi mai pUlin importante ~

0. Situ alia

este mult mai bun<'i alunci dnd apartamentul este dezvoltat pe dou<'i sau mai
multe niveluri ~

- (j) , Locuinte dezvoltale pe un singur nivel ~ sint

ralionale indeosebl in cazul garsonierelor si lapartamentelor. La structura

rea unei locuinte pe mal multe niveluri dilerile relaliile func\ionale pot Ii lua
te in considerare in mod corespunz<'itor. in cazul in care decalarea pe verti
cal<'i se lace doar cu 0 jum<'itate de nivel. sinl create condilii favorabile pen

LJJ
PosibilHtlti penlru acces prin coridor

Iru imbinarea lunctiunilor s! pentru separarea pe in<'illime ~

Posibilil<'itile de varlere se m<'iresc in mod considerabil atunci cind locuintele

nu au aceeasi l<'itime pe toat<'i e1M!rii, ci sin I imbinate zimlat cu locuintele
invecinate. Accesu/ pe vertical<'i preia sc<'irile, ascensoarele si puturile pen
tru instalatii. Exist<'i noduri de circulatie inglobate. anexate si separate de
clMire, ~

CD.

Accesele orizontale este bine s<'i lie prev<'izute la un num<'ir cit mai redus de
niveluri, imbun<'italindu-se astlel raportul dintre volumul construit si supralala
locuibil<'i ~

@.

Prevederea de accese orizonlale la liecare al doilea nivel permite amplasa

rea tavorabila a unor apartamente mari la diferite niveluri combinat<'i cu aparta
menle miei la nivelul de inlrare. Pot Ii oblinute rezolv<'iri bune la 0 amplasare al
ternant<'i a zone lor de iesire. Prinlr-o suprapunere simetric.'l a unor locuints
dezvoltale pe mai multe niveluri sau prin amplasarea corespunz<'ilOare a 10
cuinte/or tip Spilt-Level se poate limita num<'irul acceselor orizonta/e.

Seet!uni prin drler!lele slsleme de aeees (eu eoridor interior)

Cladire eu pasarele, loeuinlele !lind eu niveluri deealate

Mansarda

f7\

Casa scari; amplasala in lala coridorului acoperi\. Bucataria primesle lumina si ~

Eta' _.
aur p"n loggia
Arh.: Seltz
\!../
J

305

..x+- a-x -+ U;

CLAOIRI iN TERASE
-lIJ

a - l.1ifjmea unei lerase

ha - inattimea ochiului
he - inMimea unui nive'
hf - inMimea jgheabului
x - adindmea jgheabului
I - adincimea terasei

Amplasamentele pe versanti IoaIte irdi

""Ii constituie 0 temalia pentru realizarea
de dadiri in terase. Unghiul de suprapune
re (inaJlimea unui nNe! raportatllia adinci
mea terasei) = irdinarea medie a versan
lUlu; ,. B" - 40" . Adincirnea terasei ,. 3.20
m. orientata demle mai multe ori spre sud.
'erit:i de a fi vazutJi de persoane slJIDne ""
CD -@ planuri
!;i seq;uni -@ . in unele ~
exisIA presaip~i speciale pentru aslIel de
situaUi. ClMrile in terase ofem locuin\eIor
spaUu liber pentru odihna. luau !;i Ioc de

eu perspecliva libefii -

RelJagerea par1iaI4
a spaUului liber in
corpul dlldirii

Retragerea
in cazul locuintelor
pe doua niveluri

SupralB\e libere
la lonna de plan
disparate

Retragerea teraselor
la coostruC\ii in forml! de L

joac3. pentru copii sib cerul liber ca "" in

<:aZUl unei locuirJ\e la paner cu grtil!ina
Plantarea parapeteIor ~ vaJoarea
Iocativl! - CD-@.AvantajeleOferilede
terasele libere fac ca astlel de dadiri sll fie
realizate ~i pe teren plat. incaperile care
rezultA in aceasIA situaUe la nivetele in
'erioare pot fi folosite ca inc3peri cu desli
na~e multipla
-@. incilperile man
ofer.i !;i ele tenla\ia de a se realiza deasu
pra lor locuirJ\e in terase Trebuie
fi!cutA 0 deosebire intre formele de rea
lizare a c1Mrilor in terase inlr-O singura
pane. realizarea de terase in urma relra
gorii unor unit3~ locative de adincime iden
ticA ~i dispunerea unOI' Iocuin\e ale
camr adincimi se reducde Ia un nNe!lacel
superior- @

-@

CD

Adincimea
jgheabului x = a

(j)

AIh.: Schmid + Knecht

Plan

SeC\iune prin -

_@

he

Adincimea necesalii a jgheabului depinde

de inill\imea nivelului "" de adincimea !era
selor in cazul in care se dor~ sll nu sa
poala privi pe terasa aflata dedesubt.
Condilii "" mai lavorabile in leg8Iunl cu
aceasla sa obIin atunci cird terasa esIe

. -.- ..-.-,:"""""" ,.-..:~,

t-~"""-,...--r--"1'~:='_:.: =:=.:_--~::."'""-~~

I'

(ha-ht)

partial retrasa in corpul conslnJc\iei -

-@

-- --.
AIh.: Stucky + Menli

Plan

~~w;:o-=~...........~..........."

r:r~i'P'4f

~~~!~:~:-f3-1iJJl"L-{--'~~':~
::
~_;_-I.
.
."5
.
.:~.

'.'~
~

;:
"

::~ ~

.
5,
2
:L.....:..;..J:.

4--------r

"'_::<..T""......
! .

,-

,,/':

....

CD

.....

i ~

Planul panerului unei dadiri in forml! de deal

Arll.: Frey. Schroder. Schmidt

SeC\iune ptin -

@)

Tlpun
de locumte

@ Etajul 1 aI unei dadiri in terase pe teren orizontaJ

AIh.: Buddeberg

306

"'3'

SeC\iune prinlr-un centru de congrese ~ Proiectant E. Gisel

UJ -

pag. 485 - 486

SeC\iune prin -

CD

[ITJ~ DTIJ

I- 95 --l

l - - 1.42' ---4

AoApOSTURI ANllAERIENE
-1.lJ

I - - 1.90 ---l

EElEEETIHE

f- 95 --l 1--1.42' ---4

palru Iocuri sase Iocuri

1'"
:::

1--1.90 ----l

opt Iocuri

L2:H~

1------1.90 ~
Prid (3 suprapu",)

G)

A1~

~
+

A1~

1---1.90 ----t

t-

",Z

Prici dublu (3 suprapu"')

Dimensiunile exterioare

~ locul seaunelor Si priciurilor

5L

if\ [?

rn
-

1 sas de acces + we 2.30 m2

2 irclperea de sedere 6.0 m2

3 ventila\ie 1.3 m2

4 irclpere IiItre 1.5 m2

Adilposl realizal intr-o cl~dire pen

tru p<ole<:1ia de baz~ a rna; putin de
6 persoane 17.2 m2

EE
IT]

Supralat~ conslruil~ pI. 10

persoane cca 26,3 m'

1 Sas
2 in~perea de sedere
3 we useal
4 Aparal de ventilatie
5 Spa\iu pentru filtre
6 Acces asigurat contra

-,

d~rim~lurilor

Adilposl realizat inlr-O e1Mire pentru 50 de persoane = 50 m'

DepoziliArhiv~

in Germania. prevederea de adi1posturi antiaeriene nu esle obligatorie (spre

deosebire de situa\ia din alte tilri, ca de exemplu Elvelia, Suedia). in cazul
utilizilrii in mai mulle scopuri, are precildere folosirea in scop civil.
Adi1posturi penlru loeuinte pentru loale felurile de c1ildiri de loeuit, adi1poslu
rile trebuie sil aibil 0 capacitate de 7 - 50 de persoane (adilposturi private).
Adilposturi sint previlzute la c1Miri de birouri. ~Ii, spitale, aleliere, c1lldiri
de locuinte.
Adi1posluri publiee: dimensiunea medie: 51 - 299 persoane
adilposluri mari: 300 - 3.000 persoane
adaposturi mari in melrou ~ garaje subterane: pim Ia
4.000 persoane - pag. 308 @ .
Adi1posluri se previld !?i pentru persoanele din mijloacele publica de lrans
port !?i penlru eei cu mijloace proprii de transport (necesar un aviz termodi
namic pentru emisia !?i evacuarea cilldurii)
Adi1posturile penlru protejarea bunurilor cullurale se dilerentiazil din punct
de vedere constructiv in eele pentru proteclia de bazil !?i eele pentru 0 pro
tec\ie milrilil.
a) Protec\ia de bazil: protejarea impotriva dilrimilturilor (sarcini slatica), pro
tejarea impotriva ineendiilor, impotriva armelor chimiee (filtre de aer),
impotriva depunerilor radioactive (fall-oul), pentru stocarea de lungil du
ratil (depozilarea).
b) Protec\ia milrita (Iilril eele de la punctul a): prolec\ie impolriva !?ocurilor
provocate de loviluri aeriene (sarcini dinamiee), impolriva efectelor radio
active iniliale (de scurtil duralil)
Adilposlurile pentru clildirile de loeuit sint reprezentale de corpuri do con

slruqie formind un element inchis, elan!? !?i care poalo Ii incuiat. cuprinzind

spalii de !?edere cu spatii auxiliare, spatiu de filtrare !?i 0 ie!?ire de urgentll.

Trebuie previlzule instalalii de ventilare, sanilare si de alimenlare.

La adi1poSluri trebuie sil se poalil ajunge in timpul eel mai scurt cu putintll.

Trebuie sil cuprindil rezerve'penlru 14 zile!?i sa se aile in imediala apropie

re de loeuinlele respective, lrebuind sil fie previlzule cu cili de leglllurll din

tre locuinle si inlrarile in adapostde '" 150 m. Adaposlurile penlru 1 - 7 per

soane '" 6 m' supralata!?i "" 14 m3 volum. Penlru liecare loe suplimenlar in

adapost cu "" 25 de loeuri, suprafala trebuie marila cu 0,50 m'l1oe !?i volu

mul cu 1,40 m3l1oe. Trebuie previlzul eel pUlin un WC uscat penlru '" 12 per

soane, doua WC-uri uscale pentru mai mult de 25 de loeuri.

inal\imea libera lrebuie sil fie"" 2,30 m, deasupra a trei loeuri de odilma in

pozi\ie culcala suprapuse 1,70 m, deasupra a doua astfel de locuri supra

puse 2,00 m, deasupra supralelelor de miscare 1,50 m.

Alcilluirea: planul si sec\iunea la libera alegere. in caz de realizare in plan

dreplunghiular, sa nu so depa!?easci'l raportul de 2:1 dinlre laluri. in cazul in

care este previlzula posibililalea de lolosire in aile scopuri po limp do paco,

lrebuie linut seama de aeest lucru, de exemplu in cazul provederii unoi '010'

siri ca spillillorie, loeuri de joaca sau de meslerire, uscalorie, depozilare a

biciclelelor, cu conditia ca sil lie posibila 0 evacuare rapida.

Materialele de construqie lolosile penlru eJemenlele portanle ~ 825 con

form DIN 1045

camer~ filness
~i

antrenament

:: 1/4 din rivoU ~

Sec\iune

'I

I'J.

IL..

Utilizarea no""al~ a pivn~ei -

Soc1iune

fj\

I~re orizonlaJ~ pentru caz de

\!...J

urgen\" (exemplu schematic)

Plan

le~ire

vertical" pentru caz

de urgenl<'l (exemplu schematic)

T
...

..
..
a.
co
.;;;

..

co

...r
.

I, I

II'

Utilizare pentru apmarea civil" -

.!!

l"

a.

Intrare I ie$ire ferita de darirnaturi

1t..J

L.

....;;;co

-cala@

307

f;

I
AoApOSTURI ANTIAERIENE
-(D
Adaposturile mari trebuie realizate ca niste corpuri de construc\ie lormind un
element inchis, etan$e la gaze $i putind Ii Incuiate. Ele trebuie prevazute cu
o intrare cu sas, un spatiu de supraveghere (depozit), un spa\iu de $edere
cu 0 incapere pentru bolnavi, 0 suprafata pentru rezerva de apa, un spatiu
pentru closete si 0 bucatarie pentru caz de necesitate. precum $i cu in
stala\iile tehnice necesare. Sub adapost trebuie prevazut un bazin pentru
colectarea apelor uzate. Capacitatea adapostului trebuie sa nu lie mai mica

Zona da.dirii

P,

I I

P"

de 300 de persoane, iar la cele etajate sa nu lie mai mare de 3.000 de per
soane, Nu trebuie construite mal mult de 2 adaposturi mari nemijlocit unul
linga celalalt sau deasupra celuilalt. Nu trebuie depa$ita capacitatea de to
tala 5.000 de persoane,

--------""'--

La peste 5 niveluri

CD

Pina la 5 niveluri complete

Locuri in adapost:

Sarcinl statice de inlocuire a sarcinilor dale de darimaturi

Sarcinile date de darimaturi: pentru luarea in considerare a efectului darimaturilor cm:ute

de sus trebuie folosite urmatoarele sarcini statics de inlocuire
P,
15kN/m'
= 10 kN/m'
= 10 kN/m'
Ph'
10 kN/m'
pentru nisip si pietris
P" =
6,75 kN/m' = 4,50 kN/m'
penlru argila de consislenta medie
PM =
9 kN/m'
= 6 kN/m'
penlru argila de consislenta mica
P" =
11,25 kN/m' = 7,50 kN/m'
pentru toate lerenurile in apa trealica
= 10 kN/m'
P" =
15 kN/m'

Selur"
din care
Infirmerie 2)
Bucalarie
Ventilatoare
Rezerva de apa
Depozit
We

51. ..80

81 ... 149

150... 180

181...240

241 ...299

m'

m'

m'

m'

m'

51 ... 80

81 .. 149

150 .. 180

181 ...240

241 ...299

.. 11

3,5
1...1,5
10
3,2

7
1,5... 2,5
10
3,2 .. .4.8

11 ... 13,5
5
10,5
2,5 ... 3
20
4,8 ...6.4

13.5 .. 18
5
14
3.. .4
20
6,4 ... 8

18 .. 22.5
5
17,5
4... 5
20
8... 8,8

Groapa apa uzata

a,s

0.5

a,s

0,5

0,5

Incaperea tiltrelor

12

16

20

Flltre de prat
(in functie de
conslructie)

7,5 ... 9

9... 12

12 ... 15

~ Supralata conslruita 98 m'

3,8 ... 6

'1

IL

~'

Pretiltre de nislp
(Ia moloz de 2 m
inaltime)

__

2.3

1,5

Sasur;

Legenda:

= 3,0 m 2
4 we-un
= 2,01,5 m~
= 2,16,6 m
5 Aenslre
= 2.01,7 m 2
= 2 134m 2
6 Camera de Wire
= 2,03,0 m
Prezentare schematica: doua adaposturi pentru locuinte alaturate nemijlocil pen

1 Sas de intrare
2 Locurl de sew!
3 Locurf pe pnciun

f2\
\!:;)

tru un numar

3... 5,6

Valorile intermediare se interpoieaza liniar; in cazul unei inaltimi libere a incaperii

de sub 2.50 m rezulta suprafete minime mal mari
2) Valorile mtermediare se interpoleaza liniar.
11

Spatlul necesar (valori minlme) supratete nele

lotal de , 00 de persoane
300 persoane

600 persoane

1.000 persoane

2.000 persoane

3.000 persoane

2 x 15 m'
2000 m'

3 xIS m'
sau 20 m2 + 15 m2
4000 m'

4 xIS m'
sau 2 x 20 m2

Sasuri

2 x 4,5 m'
600 m'

Spatii pt. seiur

Infirmene

30 m'

2 x 9 m'
1200 m'

Camera paza (depozitare)

10 m'

WC-uri
Bucatarie
Camera inst. de incalzire

6,4 m'
10 m'
20 m'

10 m'
12 m'
10 m'
25 m'

11,5 m'

22,5 m'

~i

de depoz. a filtrelor

Prefiltre pt. nisip (Ia darimatun de pina la 2 m)

100 m'

60 m'

10 m' (+ 10 m')
20 m'
10 m'
30 m'
37,S m'
15 m'

Instala\ie electrica allernativa

Camera rezervei de pacura
Rezervor de apa
Groapa colectoare ape uzate

4.2 m3
1,0 m3

7.5 m'
14 m3

8.4 m3
1,0 m3

2.0 m3

200 m'
10m' ( + 20 m')
40 m'
2 x 10 m'
40 m'
75 m'
20 m'
10 m'
28 m3
2,0 m3

6000 m'

300 m'

10 m' (+ 30 m')

60 m'

3 x 10 m'
60 m'
112,5 m'
20 m'
15 m'
42 m3
2.0 m3

(pentru valori intermedlare ale capacitalli de cuprindere, valorile din tabel trebUie interpolate respectiv extrapoiate)

Spatiul necesar (valori mlnlme)

1.000 persoane
la toate intrarile

Sasuri

SpatH pt. seiur

lnfirmerie
Camera paza (depozltare)
WC-uri
Bucatarie
Camera inst. de venlilare $1 de depoz. a tilfrelor
Pretillre pt. nisip (Ia darimaturi de pina fa 2 m)
Instala\ie electrica alternaliva
Camera rezervei de pacura
Rezervor de apa
Groapa colectoare ape uzale

~i ie~irile

2.000 m'
100 m'
10 m' + (fa m')
20 m'
10 m'

2.000 persoane

200 m'
10 m' + (20 m'l
40 m'
2 x 10 m2

40 m'

37,S m'
15 m'
7,5 m'

75
20
10
28

2 m3

\:::!)

Spatlul necesar (valori minime) pentru adaposturi mari allate in legatura cu parcari sublerane
~j cu cal de transport subteran

308

m'
m'
m'
m3

2 m3

(pentru valori intermediare ale capacita\ii de cuprindere, valorile din tabel trebuie interpolate respectiv extrapolate)

f4\

4.000 persoane

6000 m'
300 m'

8.000 m'

1 x 10 m'
4.000 m'

30 m'

14 m3

3.000 persoane

10 m' + (30 m')

60 m'
3 x 10 m'
60 m'
112,5 m'

400 m'
10 m' + (40 m')
80 m'
4 x 10m'
70 m'
150 m'

20 m'
15 m'
42 m3

25 m'
20 m'

2 m3

2 m3

56 m3

ASANAREA CLADIRILOR VECHI

--+ pag. 309-313
Extrase din "Cladirile vechi"
Rau O. si Braune U., Leinfelden 1985
Reabilitarea, modernizarea, reconstructia sau extinderea unei c1adiri
vechi necesita un alt procedeu de proiectare decit 0 c1adire noua.
Cladirile vechi sint in cele mai multe cawri protejate juridic.

:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.;.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:-:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:

CD

Releveu:

plans~ cu dimensluni

Releveu: plan exislent,

schil~

Premisa si baza modernizarii este relevarea sistematica, prin care

fiecare componenta constructiva importanta, fiecare detaliu sint
control ate cu grija. --+@
Relevarea se structureaza de regula in urmatoarele etape:
Descrierea generala a c1adirii - teren, specificatii constructive, re
glemenlari. legi, vechimea c1adirii, sec\iuni istorice ale constructiei,
caracteristici formale istorice, material de construclie, functia c1adi
rii, structura, caracteristici structurale, alte caracteristici. Descrierea
materialelor de constructie si a nivelului de echipare, a echiparii teh
nice, utilizarea zonelor func\ionale ale cladirii (Iocuire, comerciala
s.a.m.d.), chiriasi. Date penlru finantare, venit din chirii.

Releveu: elevalle

existnnl~

Releveu: plan existent, des en

redaclare

Ilnal~

Zone deficitare importante: capete de cosuri, infundarea cu luningi

ne a cosurilor, sarpanta deteriorata (ciuperci, carii), cornise si
slresini putrede, contactul dit;.ltre pereti si acoperis, scurgerea apei
de pe acoperis. Lipseste termoizolatia si stralul inferior, fisuri in
zidarie, daune structurale, plansee din grinzi de lemne putrede, ten
cutaia deteriorala a peretilor si a plafoanelor, fatada nu este etansa.
Usi si lrepte din lemn deteriorate. Plansee cu elemente portante me
lalice (pivni\a) ruginite. Peretii pivnitei nu sint izolati

JQtlf~ab

lipS:\.

incalzirea. instalatiile sanitare inutilizabile. Conduclele din pamint si

legaturile cladirii la retelele edilitare sinl deteriorate respectiv even
tual subdimensionate.

Zonele cele mai delenorale

Vinl
Plome Incidenli'l

Relevarea starii cladirii pe zone separate (fatade, acoperis, casa

scarii, subsol, locuin\e, unitati si incaperi individuale comerciale), di
mensiuni, planuri ale existentului.

__

Z,~p{ld~

Ap<'l pe lat"da ~ ~ :
Jgheabufl deler. ~ "
BuriRn deschls

PUIlf.l cnllC

fl;'hninl

Ap.:'t

d(~

",uprl!:J.!.:'\

Zon~ pellclilal~

Slrtlluri
po.meabcle

Rostun lundalle

Ap~ acumulal~.

Puncln principale de deteriorare

pnn ap~ I~r~ presiuno

Puncle principato

de dCleriorare: apa. cu presiune

Izolarc orizonlal~ ulterioara. si drcn

are in zona pivnitci

;~~J';J/_
1-.

Soclu
Jgl1C'<Jh din dale

De

\ .

" I

_\.
---,
_\

nl~'p

jUJ1JJU
"..

Compoft:Hf'(J de

slringwe

......

a .'I.lg<lOI

Asanarea
clldlrllor
vechl

U$c."llo sub CI.'ll"'l

ouscaredinlnleriorpenlrupereli
exteriori partial neaccesiblll

fil\
D

Repararea in zona de conlact

dlnlre fundalli zidile S' p~minl

Izolatie orizontala. montala ullerior

(separare a zidun\Qr)

/
@

Ancoc;lIC

Anco[area cu piroane

it

unui coIl

de casa inchnal

309

ASANAREA CLAolRILOR VECHI

~[IJ

Pere\i exleriori, Fachwerk

Fachwerk-ul onginar nu continea metal. cuie sau suruburi. De re

gula, fachwerk-ul poate fi reparat fara otel sau fler. CI exclusiv cu pie

se din lemn. ~0) Umplutura structurii fachwerk este in Germanla

de Nord de regula zidarie aparenta. iar in zoneie sud ice argila.

@-@
Umplutura din argila ar trebui oastrata, iar cea detenorata ar trebut

reparata,

AvantaJele de punere in opera, de fizica a constructiei si biologice

ale argilei nu pot fi obtinute cu alt material. Pin a In ziua de azi nu

exista un material de umpiutura care sa poata Ii recomandat ca fiind

ideal sau echivalent cu argila -@.

Zidariile rigldizeaza casa. ceea ce contrazlce de fapt principiile tach

werk-ului, iar un fachwerk usor nu are capacitate mare de umplere.

Fatadele de tiP fachwerk necesita 0 lntretinere periodica In forma

de mid reparatii.

CD

Punctele vUlnerabile principale ale fachwerk-ului sint:

muchiile, streasina, jgheabul, burlanele. contactul acoperisului cu

peretii, umezeala, putregaiul. putregaiul uscat. infestarea cu ciu

perci. insecte, nodurile despicate sau deschise din lemn. apa care

patrunde, legaturile cu glafurile ferestrelor. cladiri vecine -0)

Puncte vulnerabile pnnclpale !a fachwerk

,I

," 1/

'/

------._
-

Alcatuirea de pnncipiu a fachwerk-ulul

--------==::::=;1

-~------_l7l-y

f3'

\:::J

leSllura a dulap
lor pianseulul

~.
'~

,,'

i:tr
'.

eu dlblun

Rigidi.z~re de colt cu ancore)

metallca

1'4'

\J

InlocUl~ea unel traverse

in doua etape de :uc~u

\.::V

Sl13

Tencula(a extenoara

Slmghll 2428 mrr.

'Tllnerala

Spatlu de aerlSlre

Piaci usoare

~-~~~

a",

--------.

Coit de !raverse nou ancorat

suruburi cu cap

C:..J

Tenculala din sillca!1 : 5 rnrn

2sal\Jrd

CL;

lalas

om

25 mm

Plac.3 usoaracu t31as 20 mm

P'aC3 IZOI:1I1(3 din Ilbre mrnerale

TermOl2olatie 40 rnm

Olao IZOlanle

Tencur31a de var

'Tllnerala 2 x 40 mm

eo mm

veche

Sllnghll ;'::'428 mm

P'accl usoara cu ralas 25 mm

Pal3nla pe supen oe

Piaci din gnlps-carton

stlnghll sle,ar Sl

piaci usoare cu taias

rachlta

din trestle. lencUit

!Iora

51

iesalura (nu

este melallcal

Tencu,a',a cln var

stral

Tenculala mtenoara

(varl

L~

chertate

Madal'itali de alealuire a eallulu, la

traversele lachwerk (Sollcltan de

"
m

tntmdere $i comprimare)

Izolatle extenoara cu matenal 'zo

lant cu capacitate fldicata de difuzle
Tn spatele unei placan cu strat de
aenSlre

Fachwerkul este aparenl13

Interior 51 la extenor

Tencurala exlenoara mmerala

i,l

~jj

,~ji~=I
if~11

"~i1i

' JI,'"I,

HJ

Placa Izolanla dm s:licat de

calClu 60 mm

,/

/ ,"

~::;;L.~

'::.Ij"::

1.]~\t:::\:::rrtI:::: r:a~:::
I.
~

I ...f$'~./~

Legatura structum CU lemnul

i::::::::~r:

nou

Interior

Alcatuirea peretelui dupa renovare

eu plaei minerale izalante Si \igle

310

Noua alcatuire. fachwerk-ul este

aparent !a Interior Sl :a exterior

:::::::J?::::

var

BenZI de caucluc celular

"/

. /,'~
tiY~

" "'/1/~ f:a[

.~

Mortar adezlv

Tigle complete 52 mm
TencUlal~ eu

Noua alcatulre cu termoizoiare

eficienta: ',a Interior facnwerk-ui
este captuslt

Alcatuire cu argila pe structura

din lemn, zidita din piatra
concasata, din clincher

tj2I
~

~/

Alealu"e learet'e
avantajoasa a panoului

prea pUTln

t13'

\!..::V

'15

EVltarea racordurllor netede la re

para rea panourllor din argl18

ASANAREA CLAolRILOR VECHI

+'

~1lJ

Co~delum

r~~J,-~,~r

Fr!fcaslr<'1 .

I' .'
mansard:!.

ill

Pr01Cc\I(l

cosul",

Lucmn~,-'~~

po::,:
"'~+-4-'::'lips~
(nou~)

[gLdcij

I,

CD

acoperi~ulUl

Sursele pnncipale de deteriorare in zona

Sarpanta cu caprlorl

a Sarpanla ~mfla

/!' m m

!5~Prlor

CU

/'" 'I~i 11

,/ /' ' j '

-'

.~;.L- fJ-

/~

BJ- '5

b. Cu grinll orllonlale transversale

SI de coama

6.00

('\.

;;;, r,

'/_ ~I-- /r--~.,

'-L

,//----.' ,'-- ''7--~J{c. Cu doua gfmzllransversa1c'

pop de scaun

$1

cDJrdl\

'-~R -- ~~:
__ l L

J:,e.

D.
BOO

[j ~6
n

-10.00 ---.,

d. Cu

pOpl

Zona acoperisului:

Acoperisurile au ca func\iune originara protectia, ele dind un indiciu

asupra functiunii primare a casei.

Acoperisurile sint componentele casei care sint cele mai expuse in

temperiilor, Deleriorari mici neluate in seama pot anlrena pagube

considerabile pe termen lung,

Astlel, intretinerea acoperisului are 0 importanta centrala. Starea

buna, fara probleme, a structurii acoperisului Si a invelitorii este

baza oricarei asanari eficiente ~ CD Si CD-

Materialul din care sint alcatuite sarpantele istorice la latitudinile

noaslre [ale Germaniei - n, trad.] este aproape exclusiv lemnul.

Toate formele existente de sarpante se bazeaza pe legaturi trian

gulare in diferite variante constructive ~ - 0,

Modul de transmitere a incarcarilor prezinta deosebiri specifice

functie de structura, cunoasterea lor fiind 0 conditie indispensabila

pentru 0 asanare tara deteriorari a acoperisului.

incarcarile preluate de acoperis nu provin numai din greutatea pro

prie Si din zapada, ci Si din vinl, datorita suprafelelor considerabile

expuse. Din acest motiv, pentru stabilitate sint de 0 importanta cru

ciala starea Si existenta contravintuirilor ~0

Pardoselile in zonele care nu au subsol dedesubt nu necesita ter

moizolatie Si bariera contra umezelii -. . in cazul in care sc inlo

cuieste pardoseala complel, se recomanda bariera contra umezclii

si termoizolatie ~0

de scaun verllcah

$1

o",o~~~~~~A.

/;j!;~/ ~
'/7'
n
n
n.
12.00
.

.I

c~-------------

/
/

/.

~",--~

[d----~-------

;~

!l.

1200

U~tJ/11J rt::f!m'l~'"C /n1

_.

1-

_Mt

. I f
/"./{]
-0~{rr=Z=C:I'~'
/':,
"

'~

SLj2PilIIU)bf'r
SL:J/i1CO~pr!fls./
'\.

II

J .

a'

-i

--

e Scouno o",onlol" penlru

~;

-~---

1400

'"

_,:J,
n"
n
- 1400

.,

'Jb'"":"~;; Jt~Za'11

.' JJ=.-

-14.00

S~~.-:~S
"

"

.,c,

."

iI1d,'p,'I"H'~,1 Ir'(l,1hHllnr dllcnl,l

Repararea l:llpll in cazul sarpanlclor cu

c."JprlOrl prln protoZ(~ dm nl"11'rI,l1 pl:1~,IIC
sau plese de leg ... 'ur<"l din lernn

d,'tor'H.ll!';')
... inlulUi

~,.lrp,InIPI ~llh aClIlIIl..:!

-14.00

AlcatUlrea slructurii propril sarpanlelor CU grinzi de acoperi5 Si a celor cu ci'i.priori

:::: Slral PO:11II:lW

:::-\ (nlslp)

Talp~

Renovare podca cu leHllOllOlallp. 51

contra urnidlt;.'llil pe slral de
belon din mortJr de var

Podea veche din piatra nalurali'i. in

zone
fara Plvn1ta

baner~

dolmlorala

;t~7,~:~~::;~~,~~\~:-;~~~~~":.::~~~::~~'.;.;~:~~:~~

,-,-.Uut.u.t"''''''--'-''''''tl''''l''~'''''''

--~T'

~]

Vednrll

;;:;

: t

Sectlune

Aanlorsarea grinzilor in punclele

Puncl0 Yulnorabllo in zonil pl,1nseolor Si cAuzols lor

slabe, in cimp

Vedere

Ranfors;ueJ grrnzllor in punclnlo

skIbo, in cimp

311

scindurr insera1e pe slinghu

ASANAREA CLAolRILOR VECHI

--+(I]

L gnnda

struclur<1
tenCUiala

Plan~eele:
lenculal;,1

(IZOlarea unUi planseu din dulapl din lemn pe

(alca!u1re a plans8ulul cu plese nOI

panea cu plI/nlta)
um lulur<1 Izolanta

,nserale De Sflnghll)

Dimensionarea grinzilor planseelor la c1adirile vechi se facea In mod

empiric, de catre dulgher. incarcarile erau preluate de regula de
catre grinzi transversale care erau sprijinite de una sau mai multe
grinzi longitudinale. intr-un manual de constructii de la 1900 se da
un raport lntre lnaltimea si latimea gnnzii de 5 : 7, acesta fiind con
siderat un reper pentru grosimea necesara a grinzii.

f2\

: ..... stlnghli pe dame cu arc

piaci ghlps-carton 12,5 mm

I.-

I.CJ

A.meliorare fonlca a unui planS8U

din argila

~~gIO:;I~~~r~te~~1belon SO r ~~g~rare

r--- mocheta

I :- sapa a5fall turnat

I ;
folie acooer. 10nOlzol.

Regula: jumatate din adlncimea camerei In decimetri ;;, lnaltimea

grinzii In em. Din cauza dimensionarii men\ionate, grinzile vechi din
lemn au adeseori 0 sageata considerabila, care totu~i nu reprezinta
un pericol, atlta timp cit nu slnt depasite tensiunile permise.
Modalitati de asanare - CD - 0. intarire printr-o a doua grinda de
lemn. Ameliorare a distributiei lncarcarilor prin inserarea unor grinzi
sau ferme metalice suplimentare - 0.

---r---: ----=

I
I

sallea vala mmerala

ghlps-carton pe Slmghli

(izolare termlca 51 lonica ndicata in cazul

planseu!ul eu qnnzi din lemn innolt

arenet

"piaci aglomerate

[.

Ii

/.

vec~Ile
gnn" nu sus',n
decil platonul

Diminuarea deschiderii se face prin introducerea unuia sau mai mul

gnnzi nOl

~ ~
~\i

~~~~:~e:;~':, tor elemente portante orizontale sau a unui perete portant transversal.

m"...

din lemn

--- ~~:~~'a

't'deCO,.tlu",
valoroase drn stuc
pe stratae 'enculala

Modificarile constructive ale structurii presupun relevarea exacta a

tuturor functiundor de descarcare a sarcinilor ~i de rigidizare. Pentru
a asigura 0 descarcare fara probleme a sarcinilor trebuie sa fie cu
noscuta soliditatea tuturor nodurilor de legatura.

Introducerea unul nou planseu pe structura

melallca - Slnl pastrate gnnzile eu planseu
eu decoralle valoroase dm slue

?t;
I>

Ii$!;

mu

II

- plac.a
qn,ps
sanea
l,bre mll'1er"ue

val~

il $I

~::~lad;h~~~

\i$NSK
-

!S'R9 ?9 W 9Q@YWWIIWW _

~~~~Cl~~IPHanDl~

::~::~~::~~::e rnlne,~le

_:...._-- .....

---

--~----~:...--

placa gnlPs-carton

========

monlarea Unel cer-Iurl In/enoare de dlstnbu{le in

cazul pe,retilor d:S;:lartl!on

- aCQpenre lernl1

~.
~

:~~\~~:e~,~~~~::1

sau

suspendata "ber

mOl1lanl.plac,,',eg1'll ur.;j

gn,ps-carlon

~~~~~~~~ -:;Ilacaghlps

montant. stral oltum sau

:::

hbre minera'ie

suspeMala Ilber

val~

()

===::;:~;;:;~

~~~~~~~~;~~ca legalura

Pereti despartiton usori pentru

cladirl vechr

greSlt

f7\

\!J

Egalizarea '1lvelului in zona

pragulul

i~

L1_
"

~Uc
.:::::
:; 1-':
:..:::..:

moman!

banoa I~olanl~
pl3Ca Llsoara

: ::

II !1

~".".~,.".,.".,

Patru vanante pen1ru etansarea la

curent a usilor vechi
-_.~-,

perete placat greSle

" rdublare

=~~~
toe usa
plumbult

'
:JII
~

sllnghi'e

eu muehle

~!e veche (seetlune orizontala)

rebordul inferior - vechl

inainte

sectiune

dupa

sectJune

/1 perete placal gresre, cadru

. '

::::::::::::::.::::: i usa man.tat prin insurubare,

..-----JI ::::\;\:::::

I~ti;:;

/~8~~.

i.

,"

// anda ve stJn-.
che sudala ghie eu
if pe placa de muchie

fier

=-~.!

,
.

rebord

SI fait nOI

rebordul inferior - nou

Usa veche in rame nOI infundate (sect(une orizontala)

Asanarea
cladirilor
vechi

Dublarea unel ferestre simple

inveli$ exterior
renovat

:::::::::t~~versa

:::::::::~p.~rapet putreda

Gaune
produse
invelisului extenor

312

de

umezeala

2Lacrimarnaudinlemndestejarpea
@
@
rama veche de geam, din lemn

Mantarea unel feres1re prefabncate

..

Vedere easa SISlem Fachwerk

Ireple uzale

slral de nlllclare din mal.

plastiC sau Similar

prorll muchie (leraJcalibru

placare a treplei pentru

ma.rirea pasului

ASANAREA CLAolRILOR VECHI

--QJ

echivalare)

Scari:
Searile exterioare ~i interioare sint elemente configuratoare esen
tiale ale cladirilor vechi.

.::::....:::;:::::::: .
prerunglrea pasului Si folosirea treplelor la

placarea sau inve

lirea treplei

'-----canl PVC

G)

Renoyarea Ireplelor uzale

o~

Scarile interioare exista intr-o multitudine de variante structurale ~i

de materiale. Cele mai multe sint din lemn. Cea mai importanta re
gula in cazul repararii este: a se repara doar ceea ce trebuie reparat.

Searile exterioare sint de cele mai mulle ori din piatra natural;'\
servesc la accesul mai sus de nivelurile soclului ---> .

Dublarea unei

sc~ri

--->(i)-0

de lemn uzale

~i

Treptele uzate pot Ii intoarse daca sint preluerate corect pe partea

de dedesubt.
lncaperi umede ~i bai:
Alcatuirea peretilor ~i a pardoselii trebuie proieetata ~i executata cu
grija. Cel mai temut defect sint scurgerile in jurul du~urilor ~i al cazi
lor ---> @ - @. De asemenea, barierele contra vaporilor deteriora
te sau care Iipsesc, in special la perelii exteriori cu termoizolatie la
interior, due la formarea condensului in structura.

Modalil~li

Modalil~ti

de prelungire a Yangului

unei scAri

de prelung"e a Yangului

unei scA,i

Aceasta este eauza putregaiului ~i a aparitiei ciupercilor. Amelio

rarea conditiilor sanitare este una din cele mai importante masuri de
modernizare. Proiectarea solutiilor in plan trebuie s;'\ se muleze
indeaproape pe existent ~i,sa it coroboreze pe acesta cu elemen
tele tehnice necesare. ---> -

..,--

'.

o
o
o

r,;jrn;')r,'}

buc:'ll:'lrU')

varianla I:

c1:JdlrB veche eXlslenla

\I"

buct'lI:Hle

Varianle in cazul

mont~rii de b~i

\I"

varlanla II:

Exlindere cu

I~timea unei c~zi

\I" (j)

vaflanla ilL

Prelabrical~ din malerial plaslic

'. . -- ;;0;;

'....... ,'40'

. - -,:

+-

---

V'

+~

- scindun din remn

.~ umplulura. veche

podea lalsa.
, ;grlnda.
- -'~-- planseu

---

E)(ti~der~ pe It\time cu lungimen

unel CaZf

i~r '~r -~.~,~

ff;Et~}jC~-C

:1

lencuial~

II

dale
sapj pal/mortar

bartera. COnlra vtlponlor

mortar usca[
- lravers~ de dller('nf~ --
condUC1~ ap~

re"d ON

l00-~

pl.:ln?eu--- -
pode., lars~ ---

umprulur~

perspec Iva a

renoval

--- eXlslentului

Moda!ilale conven\ionala a izolarli

grinzilor din lemn in cla.diri vechi

Trasee de conducle in spalele unor traverse mont ate pe tencuiala.

Ampl,lsaren conduclel de Jpe r(lltdu;,\

Ie sub noua podea

po/cIa lachwer1<
slmghll vcr1tcale la Ijecars
"

30cm
placa gips-cal10n cu miez

impregnal

umpfUlUr3 izolanl3

roslUfl permanent elaslJca

dale pardosealtl Irpl18 pe
umplutura iZO!;lnttl
S:lP" - arm<lI<'l.4,5 crn
loli{'l dub1u Ilplla ~au
l;onslruclie sudat.!'! pin<'lla 5
l;rn pesle supral'*l pardosehi
ronollolatle

dale perele liptle cu PCI

rostUIlO elasllca durabd3
data pardoso<ltlllipite
sapa 4,5 em, arma!<'l

lolie sudata laleral min Scm

pesle supralata pa100selu

c3r1on prOlectle
lonorzol<llie
~
umplul. argil"
flnZI lanseu II
J!

supert podea lals~-"

lenculal;'l. plalon
gr,nd~ planseu-

perspecliva

Alca.luire pardoseala. Si perete in

inc<'iperi umede intro construe tie de lip
Fachwerk

traseu ;nstal;tlli in perele dubru

all;tllUlfe perete si podea.

.1

umplulur~

suspendare

nod legalura podea

la pragul usil

Alc~luire pardoseal~ Si perete in

inca-peri umede intro conslructie
masiva cu plansee pe grinzi din
lemn

..

cuva dus

fi4\

\!.Y

otel

hluvota de rame
in lata perelelui

QIPS cu
rO$tUfi

desparlllor

Delalii importanle penlru inc~peri

umede

Alci"ifuire perete
in dublu slrnl

lonoizolanl~

313

:.
I

CONSERVARE~IASANARE
Exemple ~i solutii -

CD

Conservarea unei structuri din lemn prin acoperirea ei cu 0 structura

din otel.

G)

Sec(iune transversala-

1/ "/

,;j
,

""
/

Situatie, temfl
Sala polivalenta construita in 1928 in MOnster era acoperita cu 0
structura metalica care a fost deteriorata intr-at1t in cel de-al doilea
razboi mondial, incH a fost nevoie sa fie refacuta complet ullerior.
Dupa razboi, otelul era prea valoros, astfel ca sala a fast acoperita
timp de 35 de ani de 0 structura din lemn in retea. fara stllpi inter
mediari, pe 37 m x 80 m. Structura era incarcata doar de ea insasi,
neavind termoizolatie, incarcari din zapada sau aile incarcari pre
cum cele provenite de la punti pentru iluminat sau allele asemenea.

"-

- - --

- --

f':-~K:

"- ,

/ ' /"

....- /

, /'
, ,,
, ,/
/-

/'

/'

/' /

---

""

""

~
/'
~

,....

/'

1/

/'

/'

""" ""--

Cerinte solutie
Noua invelitoare trebuia
- sa respecte reglementarile referitoare la termolzolare,
- sa nu permita trecerea zgomotelor de afara si sa mentina reflec
tarea sunetelor din interior la un nivel scazut

"
/

==

'"

~cc

<>

18.67

Noua structura trebuia

- sa poata prelua incarcari suplimentare ale aparatelor sportive,

ale culiselor, ale punti10r pentru iluminat S.a.,

- sa fie circulabila,
- sa poata fi amplasata pe vechlle fundatii,
- structura in retea trebuia conservata,
- duratele de proiectare si de constructie trebuiau sa fie cH mai
scurte posibil.

~I

~.

=StruClura spalialalplan acoperis

=cc

70

7 01
1 .

oO.70
11 x 7.30 x 80.30 m

Unul din cele doua rinduri de reazeme, inalle de 70 cm, este mobil,
iar celalalt este gindit ca reazem pivotant. - . In interiorul struc
turii spatiale sint dispuse 10 punti transversale. - CD

rindul B

Macarale de montare mici au preasamblat sapte componente con

structive de mari dimensiuni, de pina la 32 t, care au fast apoi puse in
opera in 2 1/2 zile cu ajutorul unei macarale pentru 500 t. - (1) -

rindul D

Solutie
o structura spatiala din tuburi insurubate in noduri a dus la mini
mizarea dorita a greutatii totale, sl de ea a fost suspendata structu
ra din lemn existenta. - CD. 22 de ferme in arc sint legate intre ele
prin dlagonale sl acopera 37,34 m x 80,30 m. - (1) -

Sistemul static noduri-bare. Rindul B cu un singur sir. Rindul 0 articulat

Structura este zincata, tratata cu vopsea PVC-acrilica si cu 0 vop

sea de protectie contra coroziunii sl contra incendiilor. Invelitoarea
consta in pene, table din otel trapezoid ale. bariera contra vaporilor,
termoizolatie si table din aluminiu cu fait vertical ca protectie contra
apei de ploaie.

0 -

Partile implicate: MOnsterlandhalle GmbH, Oficiul pentru con

structii civile si industriale MOnster, structuri spatiale MERO si nu
merosi ingineri de specialitate.

Alcatuirea invelitorii acoperisului

vedere longitudinala

Asanarea
cladirilor
vechi

Suport de 70 cm ina!lil!'e. mobil pe

o singura direclie - \2J

Ridicarea unej seetiuni din

s(ruclura spatiala

314
. 1'

i.:
~

Ji

~
@
..._ - - - - - - - - - - - - - - -

Acoperisul existent este complet conservat

CONSERVARE$IASANARE
Exemple ~I solulli --

!lJ

Renovare $i extindere prin acoperirea cu 0 structura metalica

CD

Sectiunea transversala veche si cea naua desenate una peste cealalta

Situalie, temf!
Pe lerenul dens ocupat al unei intreprinderi de melalurgie u$oara
din Munster, hala forjelor a Irebuit renovata $i extinsa. Conslruclia
veche fusese deja de mulle ori modificata $i, odata cu procurarea
unor noi ma$ini, a fost prevazuta cu diverse slructuri ale acope
ri$ului -+ CD -
Noua hala trebuia
- sa aiba 0 inaltime Iibera considerabil mai mare,
- sa se situeze pe conturul vechii hale, deoarece nu intrau in dis
cutie demolari sau construclii noi,
- sa nu inlrerupa activitatea industriala mai mult de 2 - 3 saptamini $i
sa reduca pe cit posibil deranjul produs de lucrarile de constrUclie,
- sa aiba un aspect integrat, ea situindu-se in imediata vecinatate
a cladirii administraliei, protejata ca monument istoric,
- in fine, sa permita extinderea intr-o a doua etapa.

Masinlle mari au ram as la locullor pe durala luer;irilar de modilicare

Secliune langitudinala ~

--IiTJ

~r

-r

r= IT [0
'0'

I-

I-

f-

- ~
-

f-

,2

I-

I-
..

Solulie
Arhitectii aleg 0 structura metalica, ale carei avantaje sint
- acoperire fara stilpi intermediari -+ -
- deschidere mare la 0 greutate proprie mica
- prefabricare $i montare in eel mai scurt timp cu echipamente
U$oare, factor decisiv.
Acoperi$ul inclinat cu ferme este te$it catre timpanele halei, penlru
a se potrivi cu acoperi$ul te$it al c1adirii administratiei, pentru a res
pecta inaltimile $i pentru a facilita 0 ventilare $i aerisire naturale. in
peretii exteriori se alia jaluzele de admisie a aerului, gurile de elimina
re a aerului se gasesc in coama acoperi$ului -+ CD - @
Peretii exleriori constau din elemente prefabricate suspend ate tip
sandwich din beton, care asigura fonoizolarea $i robustetea cerute
de 0 forja, $i care fac posibila montarea uscata.
Lucrarile de modificare au fost exact planilicate: dupa montarea
noil structuri metalice, odata cu montarea treptata a invelitorii noi a
inceput sa fie demontala cea veche cu ajutorul unei macarale mo
bile situate in interior. -+

0 -

Plan

Existentul la incepulul proiectarii

Demolarea exislenlului intre hala

larjelar si administralie

o:rr-']-od=
rr[IJlTIOJJ-

Monlarea noii strucluri melalice de

asupra acoperi$ului existent al ve
chii hale

Mantarea camplel~ a naii slructuri

metalice.
inceperea demal~rii vechilor pereli

.1
I

I:

iFt;t
.
._II!.
'i:

='t--; 1F:cJ!=='

Noua macara preia demolarea ve

chlului acoperi$ $i Iransportarea sa
in afara. prin pinionUI de vest, apoi

urmind inchiderea peretilor exlerio

ri $1 a acoperi$ului

Par1iune de falada cu deschiderile

de admisie a aerului

@
Naua cladire line conI de existent

Arh.: Henn si Henn

315

CONSERVARE$IASANARE
Exemple !;>i solutii -- [D

Prolect: Busmann

Kbln, gara central<i cu acoperinle peroanelor

Haberer

,['3

,I

A :i _.
'i--,
;' T ~lida
I
pana

/Fermele in arc acopera 62 m

Q

jO !!!~

rmm

I
superloara,

A) vechea cornisa
B) naua cornlsa, a carui numar de
profiluri a fast redus. $1 la care s-a
avut Tn vedere In special scurgerea
apelor meteance

111111 lIlln i

,
ros! de
dllatare

rost de
dliatare

-'-'----------''-'----------''-'------'-'----Contravintuirile vechi care ajungeau pina pe peron. Naile cantravintuin cu ferme

in arc ranforsate in zona inferiaara

Sectiune prin hala mare cu schela interiaara mabila demontabila

Propunere valumetrica

316

Echipa de proiectare West Kbln-Aachen

Gara centrala din Koln

I. Marea hala a peroanelor: situatie, tema. in cazul frumoasei struc

turi metalice cu 30 de ferme in are, cu 0 vechime de optzeci de ani,

trebuie eliminate daunele provocate de coroziune Si cele ramase

dupa razboi. Si de asemenea trebuie renovate invelitoarea cu mai

multe straturi Si luminatoarele in banda. Silueta istorica trebuia sa

ramina aceeasi, in ciuda introducerii de materiale noi. Lucrarile de

constructie nu trebuiau sa incomodeze prea mult activitatea garii si

traficul feroviar. ~ (D-

Solutie: 0 schela interioara mobila trebuia sa aiba rol de protectie la

intemperii Si de platforma de lucru, in plus sa protejeze zona garii

contra eventualelor unelte sau bucati de constructie care ar fi cazut.

Structura MERO din noduri Sl bare, constind din 1ADO noduri Si

5.000 bare, era alcatuita din 5 pMi. care au fost alaturate creind un

element de 38 m x 56 m. Schela interioara grea de 50 t a fost trep

tat mutata pe 6 Sine, in etape a cite 3 saptamini fiecare. Elementele

individuale, montate anterior intr-o gara de marfuri, au fost aduse

pe vagoane Si montate conform unui orar la minut sub bolta halei.

~ . Cum a fost utilizata noua tehnologie pentru asanare 0 arata

renovarea contravintuirilor: vechiul sistem lega fiecare 2 ferme in

arc, creind 0 unitate rig ida. Legaturile din tuburi de otel ajungeau

pin a pe peronul pentru bagaje. Noul sistem a legat fiecare 4 ferme

In arc In zona inferioara. crelnd cadre rigide, si a micsorat rosturile de

dilatare ~ 0. Si detaliite de cornise sa. desi au un numar redus de

profiluri, au fost reconstruite optic aproape identic cu cele vechi. ~G)

II. Halele peroanelor de pe sud: situatie, tema.

Dupa lncheiereaasanarii halei mari este prevazuta renovarea aco

perisurilor halelor sud-estice, care trebuie sa se conformeze unor

cerinte functionale ca urmare a invecinaril cu Catedrala si cu noul

muzeu. ~-

Solutie: ca urmare a unei expertize apar trei proiecte de idei, unde

acoperirea sectiunii de peron este rezolvata formalin mai multe feluri:

1. 0 acoperire a peronului de persoane ca structura primara cu 0

coaja suspendata, curbata in mod variat ~+0

2. Un sistem portant eficient spatial, cu grinzi inguste de tip bolta

incrucisata, care acopera toate peroanele de persoane s; de bagaje.

~ Deoarece acest sistem prezinta avantaje considerabile, a fost

recomandat spre dezvoltare.

Neutert Planungs AG

(})

Propunere volumetrica.

Proiectul propus spre realizare al'ui BusmannlHaberer cu prof. Pol6nyi

$COLI

-+UJ

Pauza

. Cerinlele Si relaliile
plr. circulatia elevilor
1. Sala de clasa
2. Dormllorul si incaperea

13. Echipament profesori

14. Sala de clasa

4. WC
5 Incaperea cadrelor
\l,daclice
6. Incapere mullifunclionala
7. Sal;,) dB ~,8mHl;U

17. incapere de recreere

18. Adminislralor
19. incape,e de serviciu
20 ProfesoricMi
2' . Dlroclor adjunct

8 B;lZIrl pl"Jrltru cursuri de inot

22. Secrelanal

3~~~d~~~;~

9. Inolalalle de "Ilrare

~~: ~:;~:Iarie

pulernic mediu slab

23. pireclorul scolii

10. OU$uri
, 1. Vestiar

24. Inca.perea cu material

didactic

12. Echipament

25. Telecomunicalii

Q)

Prolesori
Maleriale

Schema suprafelelor Si a relatiilor penlru Ireapla primara

Studii generate:

Institutiile de invaiamint pre$colar sin! anexate $colilor pentru handicapati, $i

sint alerenle gradiniielor sau $colilor.

Scoille primare sinl frecventale de 10li copii; $1 cuprlnd primii 4 (in Berlin 6) ani

$colari, c1asele 1-4, treapla primara.

Scolile pentru handicapati cu program inlreg pentru copiii cu afecliuni fizice, spi

rituale $i psihice sau care sint periclitali din punct de vedere social, $i care nu

pot urma cu succes 0 $coala normala.

Scolile generale sint $coli de continuare a sludiilor, avind 5 (in Berlin 3) ani $CO'

lari sau treapla orientaliva de 2 ani de forma $colara in Bremen respectiv de 3

ani in Niedersachsen, c1asele 5-9, lreapla secundara 1.

Scolile cu protil real sint $coli de continuare a studiilor, dupa incheierea studiilor

primare sau a clasei a 6-a din $coala generala, c1asele 5-10, treap!a secundara I.

Gimnaziile sin! $coli de continuare a studiilor, dupa incheierea studiilor prima

re sau a c1asei a 6-a din $coala generala, c1asele 5-13, treapta secundara 1+11.

Scolile complete de tip integral sau cooperativ cupnnd diversele tipuri de scoli

in d,ferite alcatuiri organizalorice si de conlinut.

Scoli de pregalire profesionala:

Scolile prolesionale au drept scop aprofundarea cunostinielor de cullura generala

si sludiilor teoretice de baza. Au program parjial si sin! destinate elevilor cu con

tract de instruire sau un alt lei de contract de munca pina ce implinesc 18 ani.

Locuilori in

zona de influenta

Treplele Si formele
de invalaminl

Virsta
elevilor

Clasa

(ani)

Scolile profesionale pentru handicapali, de obicei cu program complel sint

destinate incurajarii spre pregatire profesionala a linerilor cu alecliuni fizice. spi

rituale s; psihice sau a celor periclitaii din punct de vedere social.

Scolile profesionale, de obicei structurate pe specialilali, sint deslinate tinerilor

ce lac 0 pregatire profesionala.

Scolile profesionale de specializare sint scoli facultative cu program complet.

cu 0 durata minima de 1 an, pentru tinerii ce au absolvit 0 $coala profesionala

obligatorie.

Scolile profesionale superioare permit aprofundarea cunO$tinlelor "cumulale in

scolile cu profil real sau in scoli echivalente, clasele 1-12, pentru pregatirea stu

diu lui ce se desfasoara in colegii.

Scali profesionale penlru 0 pregatire de specialitale facullativa:

scoli de mais!ri, scoli de tehnicieni.

Facullati ~ capitolul Facullali

Baza elaborarii programelor scolare este conslituila de drreclivele in vigoore in

fiecare land.

Proiectarea trebuie sa respecte legi, directive, dispoz;iii:

- date structurale regionale si comunale din studiul de dezvoltare a land-ului. a

orasului, a invaiamintului s.a.

- aile studii comunale, sludiu de circula\ie, studiul zonei rezidenliale s.a.
- planul de utilizare a suprafetelor, detalii de sislematizare.
Amplasament, situatie s; pozitionare, structura teri!oriului si zona de influenta
- includerea suprafe\elor de sport, a spallilor verzi si a amenajarilor exira sco
lare adiacente
- accesibilitale, transportul public de scurttl dislilnla. sistcrl1ul OLJtobuzelor sco
lare, cireulaiia pielonala, circulatia auto privata.
Condi\iile impuse de teren, lunctiuni admise in raport cu marlmea edificabilului
25 m'/elev
- valori orientalive penlru scoala primara si scola speciala
-Ireapta secundara I + II
22 mC/elev
10 m'/elev
- $coli profesionale, program parjial
- program complel
25 m 2/Clev
Distrubutia spatiilor $i proiectarea se elaboreaza in funciie de numarul elevilor
dintr-o treapta scolara sau dinlr-un an scolar si in lunctie de numarul elevilor din
c1asa, numarul de serii, tipul de scoala, forma scolara, cerintele referitoare la
suprafelele si spaiiiIe specific scolare.
Exista modele de dislribuiie a spa\iilor corespunzatoare cuprinsa in direclivele
aferente. Baza sint cerintele referiloare la modul de funciionare:
- organizare, funclionarea pe timpul intregii zile sau a jumatate de zi, clase pen
tru studiul de baza sau clase profesionale
- scopuri pedagogiddidactice
- relatii intre incaperi, colaborarea dintre cadrele didactice, oferta de suprafete
si conformarea acestora
- posibilila\i spatiale si cerinie
- dotarea tehnica, iluminare si luminare, climalizare-venlilareincalzire instalalil,
electricitate, radio, TV, telefon, apa, canalizare
$coli speciale:
Recomandarea comisiei de educalie a consiliului de e ducatie german vi
zeaza - pe cit posibil pedagogic si terapeutic - integra rea handlcapalilor in
scoli1e normale. ceea ce inseamna ca toale scolile trebuie sa fie echipate pen
tru a putea fi folosite de handicapati. Trebuie respec!ate bazele legale ale re
glementarilor de constructie referitoare la necesitaiile persoanelor cu handi
cap, in vigoare in hecare land.

Numarul

Elevi per

elevilor per

promotie

scoala

Elevi per clasa

(exemplu
clasa. minlmaxl
valoare

Grupe per
promot l8
(seri,)

orienlativ~)

cca 2.000 - 4.000

Educatie elementara:
gradinita

3-5

60-120
max. 150

30-60

15/25//20

2"'-'4

cca 2.000 -1 0 .000

Treapla primara:
scoala primara

5-10
resp
5-12

1-4
1-6

250-500
max. 600-850

30-150

Clasa 1

2-4

15/301120

Clasele 2-4
18/35//25

in lunctln do

Seoala spneiala pl.

hpul scalii

eea 5% a unei
promotii in rna-sura
in care nu pot fi

cca
10.000-120.000

Troapla:
pregalitoa,e

in lunctie
de lipul

6/13/110

inlerioar~

$colii

~$COlii

medie
superioara.

100- 500

12/241118

integrali
in scali normals

prolesionala

Treapla secundara I:
centru scolarI

scoala eomplela

cca
60.000-120.000

Treapta secundara II:

"eapla superioar~
complel!llcolegiu
elevi la zi sau

la lara frecventa
de la toale

5-15
max.
pina la
25

10-16
resp.
12-16

5-10
7-10

16-19

11-13

1200-1800

pina. la

150-300

20/351130

minim 80 -1 00
900-1800

Gimnaziu:
13/25/122
Scoli prolesionale:
Teorie:
13/301122
Alelier: 8/161114

max.

2000-2500
2500-4000
pina la
eea 6000

in lunctie de tipul

$coal~

generala
$c. profll real min. 2 - 3 4 - 9
Gimn. min. 2 - 34-9
mintm4

6-12

speciaJiza.rile

Valori orienlalive

317

!?coalA generalA de ex. 2- resp. 3 serii

fiecare 65-70 m2
10 (12) resp. 15 (18) sali de c1asa
(al 1O-Iea an de scoala generala)
fiecare 45 m2
3 sali de curs
$tiinlele naturii
fiecare 70-75 m2
1 resp. 2 sali de experimente si exercitii
1 resp. 2 sali de pregatiri, in acelasi timp
fiecare 40 m2
si'i1i de depozitare si pI. materiale
1 spatiu pentru cercurile de
prelucrare foto
20-25 m2
Incaperi gospodaresti
70-75 m2
1 bucatarie
1 sala de curs si de mese
30-40 m2
incapere pentru provizii, material si
30-40 m2
masini gospodaresti
15-20 m2
1 spatiu pentru dusuri si vestiar
Educatie artistica, lucru manual si lucrari textile
1 atelier pentru lucrari tehnice
1 atelier pentru lucrari artistice
1 spaliu pentru materiale
impreuna cca 180 m2
1 spatiu pentru dusuri si vestiar
70-75 m2
1 atelier creatie textile
fiecare 10-15 m2
2-3 incaperi pt. material didactic
1 incapere pentru biblioteca si
60--65 m2
periodicele pentru elevi
1 incapere pentru co-administrarea asigurata de elevi 15-20 m2
1 incapere pentru festivitali (pentru maxim
jumatate din elevi) 1 m2!elev
Administralia
1 cancelarie (sala de conferinta), in acelasi timp
60-65 m2
80-85 m2
incapere de lucru si biblioteca profesorilor resp.
1 incapere pentru directorul scolii
20-25 m2
1 birou
15-20 m2
1 sal a de primire a parintilor simultan incapere medic
20-25 m2
1 incapere a administratorului (distribuirea laptelui)
20-25 m2
2
Suprafala libera pentru pauze 35m pI. fiecare eleva si elev
Sport
Sala de sport pI. fiecare 10-15 clase
1 unitate de exercitii de 15 x 27 m
Teren de sport in functie de cerinte

I,

IiII
jI

j'

II
I'

Ii
I:

Ii

!?coala cu profil real de ex. cu 2- resp. 3 serii

12 resp. 18 sali de clasa
fiecare 65-70 m2
1 sala de clasa de dim.foarte mari
(compartimentabila in 2 spatii)
85 m2
fiecare 40 m2
2 sali de curs
$tiintele naturii
70-75 m2
1 sala pentru experimente si exercilii de fizica
1 sala pentru experimente $1 exercitii de
70-75 m2
chimie si bi%gie respectiv
70-75 m2
1 sala pentru experimente si exercitii de chimie
70-75 m2
1 sal a pentru experimente $i exercilii de biologie
1 sala de pregatiri pt. fizica si chimie in acelasi timp
30-35 m2
sal a de depozitare si sal a pI. materiale
30-35 m2
1 sala de pregatiri pentru fizica
1 sala de pregatiri pentru chimie
20 m2
30-35 m2
1 sala de pregatiri pentru biologie
1-2 resp. 2 sali pI. cercurile de
fiecare 30-35 m2
stiintele naturii
20-25 m2
1 sala pentru cercurile de prelucrare foto
lncaperi gospodaresti
70-75 m2
1 bucatarie
1 sala de curs si de mese
30--40 m2
incaperi pI. provizii, material si
30--40 m2
masini gospodaresti
15-20 m2
1 spatiu pentru dusuri si vestiar
Educatie artistica, lucru manual $i lucrari textile
1 sal a de desen (Iucrari artistice)
1 resp. 2 ateliere pI. lucru manual (tehnice)
1 resp. 1-2 incaperi pt. materiale
impreuna cca 80-220 m2
1 spatiu pentru dUsuri si vestiar
70-75 m2
1 atelier de creatie textile
65-70 m2
1 sala de muzica
15-20 m2
1 anexa (instrumente, note, pupitre)
Laborator lingvistic
80-85 m2
1 sala pI. echipamentul de profil
10-15 m2
1 incapere pI. aparatura si materiale
fiecare 10-15 m2
3 incaperi pI. materiale didactice

318

$COLl--UJ
1 incapere pI. biblioteca scolara
60--65 m2 resp. 70-75 m2
1 incapere pI. co-administrarea asigurata de elevi
15-20 m2
1 incapere pentru festivitali (pentru maxim
jumatate din elevi) 1 m2!elev
Administratia
80-85 m2
1 cancelarie (sala de conferinle)
1 incapere de lucru a profesorilor (biblioteca
100 -105 m2
profesorilor) resp. pot fi cuprinse in aceeasi incapere
1 incapere pentru directorul scolii
20-25 m2
1 incapere pentru directorul adjunct
20-25 m2
1 birou 15-20 m2
1 ?ala de primire a parintilor simultan, incapere medic 20-25 m2
1 Incapere a administratorului (distribuirea laptelui)
20-25 m2
Sport
Sala de sport pentru fiecare 10-15 clase
1 unitate de exercitii de 15 x 27 m
Teren de sport in functie de cerinte

Gimnaziu
de ex. 2 serii
12 sali declasa
65-70 m2
18 { 6 sali de c1asa (trepta superioara)
50 m2
65-70 m2
5 { 2 sali de clasa auxiliare
3 sali de clasa auxiliare
50 m2
1 sala de c1asa cu dimensiuni
foarte mari (geografie, istorie)
1 sala pentru cultura civica
$tiintele naturii
Fizica $i biologie
cite 1 sal a de curs
55-60 m2
30-35 m2
cite 1 sala de depozitare sl sala pI. materiale
30-35 m2
cite 1 sal a de pregatiri
70-75 m2
cite 1 sala pentru experimente $i exercilii
Chimie
80-85 m2
1 sala de curs si exercitii
30-35 m2
1 sala de pregatiri
30-35 m2
1 sala de depozitare si sal a pI. materiale
2 sali pentru cercurile
$tiintelor naturii
fiecare 0-35 m2
20-25 m2
1 sala pentru cercurile de prelucrare foto
lncaperi gospodaresti
70-75 m2
1 bucatarie
30-40 m2
1 sala de curs si de mese
incaperi pentru provizii, material si
30-40 m2
masini gospodaresti
15-20 m2
1 spatlu pentru dusuri si vestiar
Educatie artistica
80-85 m2
1 sa/a de desen
60-65 m2
2 ateliere pentru lucru manual
fiecare 20-25 m2
2 incaperi pentru materiale
20-25 m2
1 spatlu pentru dusuri sl vestiar
70-75 m2
1 atelier creatie textile
65-70 m2
1 sala de muzica
15-20 m2
1 anexa
Laborator lingvistic
80-85 m2
1 sala pentru echipamentul de profil
10-15m 2
1 incapere pentru aparatura $i materiale
fiecare 15-20 m2
3 incaperi pentru materialele didactice
70-75 m2
1 incapere pentru biblibteca scolara
1 incapere pentru co-administrarea asigurata de elevi 15-20 m2
1 incapere pentru festivitati (pentru maxim
jumatate din elevi) 1 m2!elev
Administratia
80-85 m2
1 cancelarie (sala de conferinte)
1 incapere de lucru a profesorilor (biblioteca
100 -1 05 m2
profesorilor) resp. pot fi cuprinse in aceeasi incapere
20-25 m2
1 incapere pentru directorul scolii
1 incapere pentru directorul adjunct
20-25 m2
1 birou 15-20 m2
1 sala de primire a parintilor simultan, incapere medic 20-25 m2
1 incapere a administratorului (distribuirea laptelui)
20-25 m2
Sport
sal a de sport pentru fiecare 10-15 clase
1 unitate de exercilii de 15 x 27 m
Teren de sport in functie de cerinte

~COLI

-+!lJ

f1I

'-V

Amenajari de Weuri
pI. eursuri, deex. pI.
eea 100 de baretl

eea 15 m2

De ex. pI. cca 100

de fele cca '5 10'

Amenajari de weuri pentru pauze, de ex.

instalatii pe a singura lalura

pI. eea 250 tele eea 40 10'

pI. eea 250 baieli eea 40 10'

Amenajan de weun
pI. prate sari de ex.
pI. eea 30 de prate
sari eea 15 mZ

PI. eea 20 de
protesoafe

eea

10m2

De exemplu instalalii pe doua laturi pI. eea 500 de lete eea

65 10', pI. cca 500 de baieti cca 40 10'.
~:s~~U~~~:j::t~tare mai mari trebuie preva.zute amenaja.ri
-

g[ll;~$
~

~
oW
m
0000

ooom

~!
~

Sal~ normal~ de clas~. p~lrat~ ~i

dreptunghiulara. eea 65m 2 eu
mobilare, eu orient are spre labia ~i
mobilare hbera

32- 40 locurl

30 - 36 locuri

([) incaperi si zone pentru activit ali didactice generale

Zona de predare eu eca 180 de lacuri pentru elevi, avind cca 550 m' sub forma a
6 sali normale de clasa $i inca-perea cadrelor didactice precum si 0 sal a. mare pen
Iru cursuri inlerdependenle

Garderobele sint deseentralizate, in afara salilor de elasa, de$i atri

buite subordonate aeestora -.. pag. 322 .
Grupurile sanitare:
Numarul WC-urjlor, pisoarelor $i a lavoarelor necesare, in functie de
numarul total al elevilor, separate pe sexe, eorespunzind directivelor
aferente -.. @. WC-urile trebuie sa fie pe cit posibilluminate $i ventila
te natural. E nevoie de accese separate pentru baieti $i fete. Exemple
pentru dilerite amenajari de toalete pentru $coli -.. G) - . Circulatiile
orizontale $i verticale sint de regula $i dli de evacuare in eaz de peri
col. Latimea libera a dlilor de evacuare este de minim 1,00 ml150 de
persoane totu$i minim 2,00 m in zonele de activitate didactiea. Pentru
mal putin de 180 de persoane trebuie sa aiba 0 la\ime de 1,25 m.
Treptele in zona de predare trebuie sa aiba 1,25 m, iar alte cai de eva
cuare 1,00 m. Lungimea maxima admisibila la caile de evacuare este
de 30 m, cu 0 schimbare de directie pina lajumatate. 25 m linie dreapta,
masurata de la U$a de inchidere a casei scarii pina la cel mai indepMat
loc de mundl. Capacitatea treptelor in funetie de numarul eelor care Ie
intrebuinteaza $i de incarcarea medie mai redusa $.a. La\imea trep
telor: 0,80 m la 100 de persoane (minim 1,25 m, dar nu mai late de 2,50
mi. Alternativ: 0,10 m la 15 persoane . (Numai etajul superior la 100%.
Restul etajelor se caleuleaza cu numai 50% incarcate). Zona de activi
tate didactidl generala cuprinde c1ase $i clase auxiliare, c1ase cu di
mensiuni foarte mari, sali de curs, sali pentru limbi straine $i eultura ci
viea, laboratoare lingvistiee, incaperi pentru materialul didactic, pentru
harji $i alte anexe.
Materiile din zona de activitate didaetica generala sint:
limbi straine, cursuri de profil, matematica, religie, $tiinte sociale $i
politice precum $1 materii op\ionale $i cursuri de aprofundare (in to
tal cca 50-70% din totalul orelor pe saptamina).
Suprafe\ele neeesare: sala de clasa pentru cursuri tradilionale eca
2,00 m2/loc, in cazul diferentierii spatiale flexibile eca 3,00 m 2/loe $i
la cursurile in sali mari eca 4,50 m2/loc inclusiv suprafetele anexe
neeesare din punct de vedere functional.
Planul incaperii standard este dreptunghiular pina la patrat (12 x 20,
12 x 16, 12 x 12, 12 x 10m) ceea ce inseamna ca la 0 adincime max.
de 7,20 m este inca posibila dispunerea ferestrelor pe 0 singurtlla
tura -.. 0.
Suprafala:
sala de clasa obi$nuita
1,80 - 2.00 m 2/loc de elev
sala de clasa mare
cca 3,00-5,00 m2/loc de elev
2,70-3.40 m.
inaltimea libera
Laboratorul lingvistic: amplasat in eadrul zonei de de activitate di
daetica generala saudireet subordonat acesteia, pe cit se poate
aproape de mediateca sau biblioteca.
Necesar:
Cea 30 loeuri de lueru la cca 1.000 de elevi -.. - @.
Dimensiuni:
Dimensiunile laboratoarelor AV $i Avi in total cca 80 m2 , eabina pen
tru laborator lingvistic eca 1 x 2 m, numarul locurilor de laborator
24-30, ceea ee inseamna 48-60 m2 inclusiv suprafetele anexe.
Suprafete anexe: studio, incapere pentru inregistrari, arhiva pentru
profesori $i inregistrarile elevilor. Laboratorullingvisticpoate Ii ampla
sat $1 in inima c1adirii, putind fi deservit de lumina artifieiala $i instnlatii
de ventilare.
Termen

CJ
00000

zare

Closet

nu

Linga a
clasa

intimpul

orelor

eventual pl. Insirtutlile de

invtlt~minl prescolar 2 We-uri
Si antrcam

grup
Weuri
da
pt.cursuri de
closete

eu acces
din curear
sau sala.

Mai multe
clase
intimpul
orelor

de la Ireearo cl",~ I~r~ we Iro

bUie s~ se ajung,1- pe un culonr
de max. 40 m rt:!sp. pe 0 scar<'\
la un we pI. eursun

weuri
Grup
pI. pauze de
closete

Pt clase
Cu acces
intimpul
din curtea
pI. pauza
pauzelor
sau halul mare

eu anticamera.

0000000'
000000

r:+olJCllOl

Weuri
pI. pro
tesori

Limbi slra.ine - laborator lingvislic

Laboralor AV (AV. auz si vorbire)

'10'

~aboralor Avi

~ rnreg1strare)

1= auz,

vorbire,

Allele

Separare Ampla
B/F
sare

WC-un
pI. clase

utili~

Alca
tuire

da

Grup
Separare Subordonate
lanai profe
de
Barbati
c10sete Femei
sarHer sau
administratiei

in timpul
pauzelor

grup de We-uri la nivolul

Solului ce nu e amplasal~ in
zona inlerna., acceslbll~ din
spaIiiIe de pauza

evontunl in legt\lur.'k cv
garderobele prOrosOfllor

Amenajari de Weuri

- .- 1
,,'
,'

'"

'

'I

'I

"

319

$COLI
--+QJ

Pregatlre $1
colectJl
eca 60 m2

Sal a de curs

eca 48 locun eca 80 m2

f7\

Sail pI exercltll
eca 40 locun eca 80 m2

Sali,I zone pentru predarea ,tilntelor naturale

n ~ ~,~:~ ~tD'O~ ~lW

IIII

, R ~I~i

3
3

==

u ~t~~
II
II
,

~.
I II
bd

1) Sal a de exerCIt!1
3) Sala de clasa
2) Sala pt. exercilll didactice 4) Pregatire $i colectii

II,

~~~Th~~
I I I I

~~mu~
,II I

5) Sala alternatlva de exerertll

6) Colectli

Zona destrnata ,tiinelor naturale eea 400 de loeuri eea 1.400 m'
Atelier stilntele naturij

ana,0 9

O~ILJ n~ r~ ~~~ ~~a

Atelier

q--p O[iO

a! P d

I
I

!
"

I
r

oLJo

iO 01

oU oLJO oUo

eca 95 m

eca 40 m

eca 30 locuri

-------=:! c=
0

ana flO flo on

cUo o V

dc.Jo
oUo to=-....=..~
0
0
Material

Atelier-hirtie-Iut

$1

arta

-----.-J [----

Utilaje

eca 100 m

incaperi:;;i zone pentru lucru manual (tehnlc), menaj. muzica

'1r_--,,--_c<o,--_Q__O_
2

eca 12 lacuri

10

' I~; I~ I,~ I~

C Uo lY Uo cJo

10

c:::::J

~o ~o
0

0[\0

--+G)-@

Ib;----coo--no--ro,--oc;--.J I

1] ~D TI TI ~o
on 1] TI :0
Ateiier-Iemn-metal

Zonele de activitati didactice destinate stiintelor naturii cuprind sali

de clasa, de exercitii didactice, de exercitii, de pregatire si de

colect!i, sali de prelucrare si laboratoare foto. Sali de curs de biolo

gle, fizica si chimie cca 2,50 m2 /loc. Pentru predare si demonstratii

cca 4,50 m2/loc pentru exercitii inclusiv suprafetelor conexe necesa

re din punct de vedere functional dar fara spatiile anexe.

incaperile destinate demonstratiilor si experimentelor pentru combi

natiile de materii sau pentru materii:

stiintele naturii, chimie si biologie, fizica, chimie si biologie cca

70-80 m2 -(1).

Sala de curs pentru predare Si demonstratii la materiile fizica, biolo

gie eventual chimie cca 60 m2 , cu scaune de amfiteatru Tn panta si

fixe. 0 a doua intrare - iesire. Este permisa eventual 0 sala de cur

suri amplasata Tn inima cladirii, i1uminata artificial.

Sala de exercitii pentru exercitii scolare, cercuri de lucru S.a. la bio

logie si fizica sau zone pentru exercitii referitoare la mai multe ma

terii structurata spatial si compartimentabile; cca 80 m2 de sala in

dividuala respectiv suprafata individuala.

Salile de pregatire, pentru colectii si pentru materiale pentru combi

natiile de materii sau materii individuale: Tmpreuna cca 30-40 res

pectiv cca 70 m2 , Tn functie de dimensiunile scolii si a zonei destina

te stiintelor naturii. STnt permise Tncaperi amplasate Tn inima cladirii
cu lumina artificiala.
incaperi Si zone pentru cursu rile de stiinte ale naturii. Salile de pre
lucrare foto si laboratoarele foto sTnt subordonate salilor pentru
stiintele naturii. Tipurile de sali respectiv de suprafete: sala de prelu
crare foto eventual sub forma de studio, anticamera spre laborator
pentru receptie, cursuri. Instalare sau similare, eventual prin utilizarea
unor Tncaperi cu alte destinatii altor sali, laborator foto drept camera
obscura cu zona pentru laborator de pozitive (1 masa de marire pen
tru 2-3 elevi, combinata cu suprafete pentru lucrarile cu substante), si
pentru laboratorul de negative (developan de filme) Si Tncapere sau
nisa pentru introducerea filmului Tn aparat.
Amplasarea Tncaperilor: eventual spre nord adTnavTnd climatizare in
terioara constanta. Necesarul de spatiu depinde de numarul elevilor,
Tn general 6-14 elevi per cerc de lucru, minim 3 - 4 m2 per locul de
lucru, tipurile de laboratoare foto sTnt Tn functie de domenii si dimen
siuni.
- Laborator cu 0 singura Tncapere 20 - 30 m2 , ca forma minimala
numai cu nisa separata de cca 1,50 - 2,0 m2 pentru introducerea
filmului.
- Laborator cu doua Tncaperi 30 -40 m2 , compusa din Tncapere lu
minata, filtru de lumina si camera obscura (pentru prelucrarea po
zitivelor si negativelor), Tncapere pentru introducerea filmului cca

2 m2 .
Laborator cu trei Tncaperi. camera obscura pentru pozitive versus
Tncapere luminata, filtru de lumina, cca 1 - 2 m2 , fara mobilier, nu
mai cu lampi pentru camere obscure.
inchideri: draperii, usi, filtre-Iabirint, filtre turnante.

cca 25 locun

cca 32 m 2

cca 56 m2

o~

Zone destinale lucrulu; manual (tehnie)

-0.

Lemn

320

Muziea,; arta

:ITo~~

~o \;'J.ET=::===;;::::::::::::::;; 0

Sala utrlalelor
.

J
0

Metal

Zone pentru tehnica-me~aj, tehnica de birou. desen tehnic. lucru manual.

In total eea 350 de loeun, ceal.600 m'

$COLI

1 inc~pere
multifunctlonal~

2 Locuri de auditie
3 Birou
4 Calalog central
5 Ziare Si reviste
6 Lucru colectiv
7 Lucru indivIdual
8 Cabine pentru ma,lnile
de scris
9 Informatii, imprumut
10 Sal~ de curs
11 Sludio audiovizual
12 Depozit
13 Ulilizare uzual~
l.-:..'=---===:=---...::="-JL.l.-....t==---..u............L - _ J '='----' 14 Copialor

15 GarderoM, depozi

larea gentilor

Exemplu penlru bibliolecaJmedialec~ ,colar~

CD

~f:{~ ~~~r=n <r1~'1

rn

[TTTIJ
000 5

OI]O~~
o 9

--w
Biblioteca, medialeca si amenajarile centrale

Tema:

Cenlru de informare pentru aclivitatea didactica, confinuarea studi

ilor si timpulliber.

Utilizatori:

Elevi, profesori si utilizatori exlrascolari,

Biblioteca esle formata din zonele conventionale pentru elevi si profe

sori inclusiv imprumut, locuri de lectura sl de lucru precum si inventarul

corespunzator de carji si revisle, Mediateca inseamna extensia bi

bliotecii prin posibilitati de primire si restituire (hardware) pentru radio,

film, televizor, casete si banda de magnelofon, adica asanull1ilulma

terial audio-vizual si un inventar corespunzalor de software.

Valori orientative penlru necesarul de suprafete:

Pausal biblioteciilmediateca 0,35 - 0,55 m2 /elev,

Individual:

imprumutul si restituirea carjilor, per loc de lucru cca 5 m 2 inclusiv

supratata pentru catalog cca 20 - 40 m 2 ,

P========9

811.-_------' I
~

Exemplu penlru

bibliotecaJmedialec~ ,colar~

Consiliere:

Bibliotecarul. pedagogul si lehnicianul mijloacelor de comunicare in

masa s.a, pentru tiecare colaborator, cca 1020 m 2 . Depozitarea cariilor

compact in depozit, penlru fiecare 1000 de volume, insernnind cca 20

- 30 de volume la metru liniar, cca 4 m2 de rafturi la vedere inclusiv su

prafetele de miscare, suprate\e pentru citil si cataloage penlru fiecare

1,000 de de volume de specialitate respectiv de lexicoane, cca, 20

40 m 2 zona de lucru in general pentru fiecare 1.000 de volume de lexi

coane, cca, 25 m2 pentru cca 5% din elevi/profesori, totusi minim 30 de

locuri de lucru de cite 2 m 2 cca 60 m2 . Per? cca 2,53,0 m 2 . Sala pen

Iru grupe de lucru de 8 -10 persoane cca 20 m 2 - CD - 0 .

....

0 IJ
00

0%:0

""0

'"

''""
>00
0

~::;o

"'e
~O4

~fu

a: 10

.~

i!!

o~
e

'u
c

o~o
lor
d'se

....

~f;i

D~D
D~D
Sp~I~

....

....

'0"
Q:'"
<J
~

""

.!!!

.ro

'3

:J

;;;

'"'"u

'"

..

t'1~~

E~

~~

BuctlUnii $i anexe

Dimensiunile si dotarea depind de sistemul de aprovlzionare, de distri

buirea alimentelor $i de restituirea a veselei pentru lineni elevi eventual

sistemul de distribuire pentru masa in comun (porjionatil de caire pro

fesori) in caz contrar autoservire (de pe banda, pater nosier, tejgtJea, Ii

nie de canline, cantinatree-f1ow, platou rotativ sau similare). Distribuirea

a 5 - 15 mincaruri/minut respectiv 250 -1.000 poriii/ora in raport cu per

sonalul existent. Necesarul de suprafala pentru sistemul de distribuire

cca. 40-60 m2 , sala de mese in func\ie de numarul elevilor si a numaru

lui de schimburi pentru un loc minim 1,20-1,40 m2 , Supratetele mai ma

ritrebuie structurate in spa\ii individuale, Pentru cca 40 de locuri de masa

trebuie prevazut un lavoar in zona de acces. -@ - 0

c
~~ c

...

....

'"

!!'

;;;

'N

;;

e
0

_ 2500 m'

eJeJ eleJ

I
~l
:>

~'"

<f~

Schema suprale\elor ,i a relatiiior penlru 0 bucatarie de ,coala

eJ eJeJ

",:J

'"
E
''""

ro

:J._

~:;

",.9

~~

00

00

UU

co

NM

Distribuiea

minc~rii,

Co

NM

:J

I'"

''""
'E"
ro
..2.;::

.rou

t-l

Ii
""
I.:.~

eJeJ

r~a.

'"'"
'"
E;::
'" :J

~~
co

00

NM

Ii

l'l
~.s

dislribuirea veselei si zona de luat masa

321

01

':)

Scoli primare
: ~-.J

~~~

::J.

=:

,:"

Sali de c1asa - pentru fiecare clasa de baza 0 incapere pentru ac

tivitatea didactica. pe cit poslbil patrata, in cazuri exceptionale drep
tunghiulara. max 32 de elevi. minim 65 - 70 m 2 (cca 2,00 m2
2.20 m2 'elev) pe cit posibiliuminata pe dOlia laturi ~ G) + pen
tru mobilare libera si orientata.

I Garderoba
Culoar

Sala de clasa lumlnata si ventllata pe doua laturl peste garderoba 51 culoar

extlnderea culoarului a cite doua clase, incaperr pentru matenalul didactic
Arh.: Yorke. Rosenberg. Mardall

'!

!clasa libera

Sala de clasa

:J_

;:::'-,

1ncape_r~J~!.-.!-~cru manual

Culoar

imbinarea salii de clasa cu clasa libera

propunere de rezolvare tip.

$1

incaperea pentru lucru manual.

Arh.: Neutra

Partea frontala: tabla gilsanta rabatabila atasata de perete. suprafata

pentru proiectii. racordui pentru TV. radio, magnetofon s.a, trebuie

amplasate in apropierea tablei respectiv a usii, lavoar pentru uz sco

lar. Posibilitatl de prindere a hi3.rtilor pe perete, Posibilitatea acoperirii

ferestrelor. Incaperi pentru grupe ca suprafata de lucru separate pen

tru diferentierea interioara. dar in prezent numai in cazuri speciale.

Alternative la c1asele individuale Sl cele de grupe:

imbinarea a 2 - 3 sali de clasa pentru obtinerea unui spatiu de pre

dare pentru conversatii intre profesori Si elevi. dezbateri, prelegerl

pentru grupuri marl sau compartimentat cu pereti reglabili.

Windfangul sl holul de intrare sint in acelasi timp spatii de distributie

a circulatiilor orizontale si verticale (culoare, scarl. rampe) eventual

ca hoi pentru pauza (0.50 m2;elev). Zona multifunctionala pentru

serbarile scolare. joe si expozltii.

Pentru incaperea cu materialele didactice sint suficienti cca 12 -15 m2 .

Amplasare centrala. subordonata zonei profesorilor respectiv

spatiilor multifunctionale.

".'- -
II

-,
_~ _~, '>/', r,d~r~,~: L

'.1

~><~ -~

:::=:=:::I::::

~ -~, ~ ~

de clasa

'- ~ ~~'---r'

sala

=--==-~=""io==--=""

Cite doua c1ase la 0 casa a scarii. exploatare pe etaJe cu ilumrnare pe doua laturi
Arh.: Schuster

Culoar

Conformarea pianulul in forma de llm!1 de fierastrau. eXlsta pencolul

deranlulul reclproc
Arh : Carbonara

'':~.' J/;~ <).,

_j;~:V~'~"~

Sala de clasa

'\. /

Culoar

,,-----

.....
Sal<l de clasa lummata suplimentar prln lerestre pozitionate in partea supenoara.
lara a permn9 vederea din spate. Extinderea culoarulUl arerent flecarei clase cu gar
deroba $1 spatlu de depozltare
Arh.: Carbonara

Patru clase pe etai cu i1unllnare pe doua laturl, extenSle laterala pentru cursuri
colec1lve?
Arh.: Haefell. Moser. Steiger

"'-.
~
LJ;~C =~'.:

o~= =~c

<:::J:JI:J
:J'l"':""-C SL..:.....t:::.:

tll

./~ ~

322

Sal.a de c1asa
!

"r ,

> , / Garderoba
.

-"",,~

"''''''~~'"'

Sala de lucrJ
"
manual
Sali de c1asa hexagonale cu sali de lucru manual trlunghiulare inchise
Arh.: Brechbuhlen

Intrare acopenla

Clasa hexagonala fara culoar. cu acces pnn garderoba = windfang

Arh.: Gottwald. Weber

<1l
C

:2

(JJ

Q)

Parter -

scoal~ proleSlOnal~

Arh.: MilchelilGiurgola
1. Sala. de sport
2 _Vesllbul sa);) de
sport
3. Parcare
4. AdmlnTslratle

1. Hoi
2. Canllna.

.\ v
/

\~0\

3. Incapcre pI. recreere

4. Garderoba:

5 Rectoral

5. Vesllar
6. Clase
7. Pauz~

6. Foaler

7 Aula
8. Medlateca:

;';'

g. inc:Jpere de lucru
pentru profesori

1O.

Sa1.~,

J'

Parter - scoala primara

de conrerinte

Arll

[3 Sl

C. Par ;]dt~

11. Sala de clasa

~~iTImm[V',

l,

t
1.=c:-r<-I!7.'i-'----'-~
_~IITICI;lITn!,lnnll t-..l'..l"--+---+--,----L.'..0.J
tL.l'

I
1

Sectiune transversa1a-0

.~.
1 Hoi
2. Sala: de c1asa.

3.
4

inc<"tpere curatenl

we

5 Aripa sa.lilor de clas<"t

6. Sala. de glmn;'lstlca:

'L

14 Sal;'} mullilunctionaia
15 Depollt
16, Blrou

.(ir')
.:..'-..........-...

I
,

7 SaJa: cu aparale
8 ChlClneta.

9. Sala
10. Scena.
11. T eatru in aer Iiber
12 Lac de inlitnlre
13. Sal<"l pI. lucru manual

I I

CD

Parter

Secliune transversal!!

scoal~ in Wohlen

~0

Arh : Burkard, Meyer, Sieiger

Arh. Noel, E Sluder, G. Sluder

323

INCApERI DE DIMENSIUNI MARl IN

CONSTRUCTIA $COLILOR
~QJ

f2\

G)

incapere scolara lara pere(1 interiori

(2)

$coala Tannenbergschule din Seehelm

\t.J

Birourile de dimensiuni mari, astazi lucru de la sine inleles in multe

dintre cazuri. incep sa influenleze $1 construclia de scali. De aceea
exista $i cerinle asemanatoare in legatura cu dimensiunea incape
rilor. iluminarea, ventilarea, acustica, finisarea pardoselii si a tava
nului, mobilierul si culorile,
Avantajul principal - flexibilitate - CD + - QJ. $colarizarea
colectiva (team-teaching) in grupe "" 100 de elevi. Suprafala pen
tru fiecare elev (fara zona centrala) eca 3,4 m2 - 4 m2
Trebuie sa fie posibila mantarea ulterioara a perelilor de comparti
mentare; - G) multe exemple americane - QJ . Model german;
$coala Tannenberg din Seeheim. - G). Apar totu$i probleme la in
stalaliile verticale de scurgere, la ghenele din pereli s.a.m.d. gene
rate de posibilitatea de racordare a perelilor de compartimentare fo
noizolali - G). Trebuie realizate finisari de plan$eu demontabile,
astfel incH instalaliile dispuse peste acestea sa fie vizibile. -
Grupele mari de 40 - 50 de elevi se impart pe de a parte in grupe
mijlocii de 25 26 de elevi $i grupe mici de 10 elevi - G).
Caroiajul de proiectare este intotdeauna de 1,20 x 1,20 m; inallimea
libera a spatiilor este de 3 m. Solutii de trecere de la c1asele de baza
la incaperile mari sint oferite de pereti despartiton mobili ce pot fi
demontali - 0 . Sint posibile $i forme de constructie cu alcatuiri de
nise - CD + $i - @. Exemple pentru dispunerea locurilor de
proiectii - + @.
Pedagogii alrag atentia asupra faptului ca in cawl receptarii consti
ente, omul reline mai bine ceea ce a facut el insusi:
10% din ceea ce citeste
20% din ceea ce aude
30% din ceea ce vede
50% din ceea ce aude sl vede
70% din ceea ce zice chiar el
90% din ceea ce a facut chiar el, participind cu capacitatea moto
rie proprie.

Compartlmenlare cu pere(1
de dulapuri mobih

.;.;.;.;.:.:.:.;:.;.;.;.;.::.;.;.:.::::. ~';';':':';';':':';r':';':';';';':';':':'

'-
I

Planseu
5uspendal

_._.

Perete
~e~~r _._

._._
Cale secun

dara de pro

pagare a

sUnetulUI

.. : . : :

.;.;.;.;.;:.;.;.;.;::.:.;.;.;.;.;.;.;.;.;. ...; ; : :

f4\

:,

,.

Racordu,rrle pardoselii Si tavanului

cu pere(1 deSpar1:lofi

\:V

Golurile pentru instalali; intre

plansa Sl planseul suspendat

~~asa
4 2

i
I

]CJO

. = .=

808-- -,

Glasa
64 m'

Q~

,_ _ 9

o~

!mm

~~

~
~

Clasa
64 m2

HOloeq-

-~.
Clasa
54 m 2

, Clasa
64 m 2

Ciasa
64m 2

[Ji[Ji1Ji:

1
00

i
ir-

00

m:

' 1j ~

I~Ei~E3

o~

Clasa
"4

forol ~

0000

:::J CJ

r=

o~

r~C5 ~

Clas~

Q;OO

Plan variabil cu 8 clase de baza

Grupe diferentlale

Perele

,10

50

M-t-t.f,.80-t~.' 20>

-0

~ I

1.12t68f' I

;~
~t"'i

I
\

\~
.

'I

!,
I

perete:t3~1!~

'''Ir

15.10

-------=...:-!l+

Dispunerea locurdor pentru 80 de elevi " 10 ani.

pentru proiecti; de film. de diapozitive si folii transparente

324

I~

-ll~

U:5

I+''-''=P,a-n------ 16 ,30

J"*

pentru 117 elevi " 10 ani

,
I

\ '
\

g~
Ul

'

$COLI
->o(IJ

5 Domeniu de specialilale electrice

6 Administralie
7 Locuinla administratorutui
8 Parcare (prolesori, elevi, oaspeti)

1 Utllizarea luturor domeniilor de

spec1ahtate
2 Scoll prolesionale superioare
3 Anul primar prolesional, scolrle de
speclalilale
4 Domemu de specialitale muncilori
trneri

G)

Schema supralelelor si a relatiilor functionale - centre scalare prolesianale

Cursur; leorellce de
baz3.

Clase normale

Cursur' leoretics,

crase cu specializare ..,,-

Forme de predare $i cerinte spatiaIe

Organizarea dameniilor

\. Aetivilale praetica de prom

~ Cursuri teoretice de prolil

Delaliu Sccala

protesicnal~

.... Ctase cu specializ3.ri particulare

Aleliere

(demons\ratii/exercrlii)

din dislrictul Viersen

$collle proleslonale inclusiv anul preg~litor respectiv anul primar prolesio

nal precum si scolile de specialitate, scolile prolesionale superioare si cole
giile sint cuprinse de cele mai multe ori in cadrul centrelor scolare profesio
nale. Ele sint frecventate de cca 75% din linerii intre 14 - 18 ani, care se for
meaz~ inc~ sub asa-numita obligativitate a inv~l~mintului cu orar par1ial. Pe
ling~ ciclurile educalionale complete si formele inlermediare, ciclurile edu
calionale cu orar PMial sinl cele uzuale: pentru preg~tirea profesional~ este
tipic principiul dual al diviziunii muncii intre scoal~ si intreprindere: scoala
profesional~ ofer~ materiile de cultur~ general~ precum si materiile teoreli
ce de specialitate cu reterirS' profesional~. inlreprinderea preia instruirea
praclic-profesional~. Preg~tirea in 11 domenii profesionale: 1. economie si
administratie, 2. metal, 3. electrotehnic~, 4. construC\ii si lemn, 5. textile si
imbr~c~minte, 6. chimie, fizic~ si biologie, 7. tipografie si hirtie, 8. compozitii
cromatice si amenaj~ri interioare, 9. igien~ sanitar~ si corporal~, 10. ali
mentalie si menaj. 11. agricultur~. Olerta scolilor profesionale depinde de
factori regionali, specific structurali si locali; dimensiunile absolute ale sisle
mului pot fi cu greu evaluate; cifrele cuprind alit elevii cu program partial cit
si pe cei cu program intreg, in tunclie de zonele deservite la 60.000
150.000 locuitari, revin cca 2.000 pin~ la 6.000 de elevi. Din cauza taptului

c~ deservesc zone mari, scolile profesionale trebuie s~ tie situate pe cit po

sibil in apropierea modurilor de circulalie a transportului in comun urban si

suburban si pe cale terata. Parcela: minim 10m2 suprafala pentru fiecare

elev cu program redus, minim 25 m2 suprafal~ construit~ per elev cu pro

gram intreg, pe cil se poate neafectat de zgomot, fum, mirosuri 51 pral: Ire

buie luate in seam~ forma lavorabil~ a parcele; si eventualele extinderi.

Dispunerea pe teren, sistemul de executie si tipul conslructiv depind de m~ri

mea suprafelelor care pot fi puse in volume etajate (s~li de curs, s~li penlru

cursu rile de specialitate, administralia s.a.) si si cele care nu pot Ii dispuse

decil in volume cu un singur nivel (zone penlru exerci\ii cu specializare prac

lic~ de ex. aleliere, zone penlru sport s.a.)- Scolile de regul~ cu 2 - 3 nive

luri, mai inalte numai in cazuri exceplionale; clMirea atelierelor cu masini

grele sau livr~ri mari de maleriale trebuie s~ aiba doar un nivel.

Acces: zona de intrare si holul cu amenaj~ri centrale, ce este in acelasi timp

zona de dislribulie a circulaliilor orizontale si verticale, trebuie s;'\ fie in con

tormitale cu cea din centrele scolare obisnuite respecliv cu scolile igenera

Ie. Zonele de predare trebuie structurate in functie de formele de predare si

cerintele spallale ce rezuila din aceslea. Zona general~ de predare (ZGP)

cu col~ parte din suprafal~ de cca 10 - 20%:

- s~li de clas~ uzuale clase normale cca 50 - 60 m2 , clase mici cca 45 - 50

m2 , c1ase cu dimensiuni toarte mari cca 85 m2 , eventual clase mari inlrebuin

tate si ca sal~ de film si pentru prelegeri cca 100 - 200 m2 .

Cerintele arhitecturale, ulilarea si amenajarea trebuie s~ fie in conlormltate

cu cele reteritoare la centrele scolare obisnuite respecliv la scolile generale.

Pentru fiecare cca 5 clase normale lrebuie prev~zul un spatiu de adunare de

cca 20 m2 .

Arh.:

Knspor, DOhmen

325

FACULTATI
Amfiteatre

CAmine studentesti

CAmine studentesti

II

:.:.:.:. . . . :.:.:.:.

!illTIE
=~

Parcare

Parcare

:::::::: Invata.mmt:::::::::

:.:.:.:.....

'

.. :':':.:':

': : : : : : : :

E
::::~~t~~r.<;:::
.................

--_ _ Imwmmmm

..u.

..u.

..u.

Extlnderea faculta.tii

G)

Schema a amenajarilor din cadrul facultalilor

a = nivelul fruntii

Amenajari centrale in cadrul facultatilor:

--+ llJ

Aula, sala de festivitati. administratie, decanate, casa studentilor.

Pe I1nga acestea: biblioteci, cantine, amenajari sportive, camine,

parcari.

Instalatiile tehnice pentru alimentarea centrala:

centrala termica, alimentarea tehnica de baza.

Amenajari pentru cursuri !;ii cercetari specifice diferitelor domenii.

Amenajarea spatiala de baza pentru toate domeniile:

Amfiteatre pentru cursurile de baza !;ii pentru cele speciale, sali de

seminare !;ii pentru grupe (partial cu locuri de lucru la PC-uri) pentru

aprofundarea materiilor. Biblioteci de specialitate. sali de lucru ale

personalului !;itiintific, sali de conferinta, sali de examen etc...... <D.

Necesarul de spatiu specific domeniilor:

!;itiinte sociale: nici 0 cerinta In special.

Specializari tehnico-artistice: de ex. arhitectura, arte plastice, mu

zica etc., sali de to ate felurile pentru desen, ateliere, ateliere de pro

ductie, pentru repetitii !;ii de depozitare.

Specializari ale !;itiintelor tehnico-naturale, de ex. constructii, fizica,

constructii de ma!;iini, electrotehnica: sali de desen, laboratoare.

ateliere, hale !;ii laboratoare industriale.

Specializari ale stiintelor naturale !;ii medico-teoretice, de ex. chimie,

biologie, anatomie, fiziologie, igiena, patologie etc.:

laboratoare cu anexe function ale, ateliere !;itiintifice, sali pentru

cre!;iterea animalelor !;ii pentru experiente pe animale.

cimp vizual

:::::....:::::..::
f\R

d ..:.:.:.:.:.:.::: r::

::::: :::::

:::::::.:.:.;.;.:.:.:.:.:.:.:.::::::

.
301

Podium
9

90

90

909090

Stabilirea pnn metode grafice a curbei de vizibilitate pentru auditor

'I!""~"""""""""""""""""""""""""""""'"""""''''''''''.'.'
.

.,
@

Forma normala a amfiteatrului

,.,.,.,..

,." " " " , , , , , ,',), , , ,.Y')"il'~'i':'

Amfiteatru, panta mal accentuala

Locurile studentilor
la operalli

Spatiu de circulatle

Corectura.

~~
::::

CD
326

~:@..:if:r

~..:: :

Dispunerea In trepte a salii de nudun, fiecare student 0,65 m' supra/ata de slat jos

FACULTATI
0,90
1-11-1

11 ,40

0,90

Amliteatre

--...:..='-----------+-1

r
o

I II I

jI;

I~

..J

~/
Q)

'v

I
I
I

-+

[IJ

Amfiteatre mai mari pentru prezentari centralizate sint plasate de prete

rinta in c1adiri destinate auditoriilor. Amfiteatre mai mid pentru cursuri de
specialitate trebuie situate in c1adirile destinate catedrelor 5i seminariilor.
Accesul in amfiteatre trebuie separat de zona de cercetare, dar la cea
mai mica distanta de aceasta, direct din exterior, in partea posterioara a
salii, in cazul amenajarii in gradene, in spatele ultimului rind; la amfitea
tre mari trebuie dispuse 5i accese laterale la 0 cota medie -. G) + .
Conferentiarii intra in amfiteatru din lata, din sala de pregatire. De acolo
se aduc, pe roti, 5i materialele pentru experimente.
Marimi uzuale ale amfileatrelor: 100, 150, 200, 300, 400, 600, 800 de
locuri. Amfiteatre pina la 200 de locuri, inaltimea nivelului de 3,50 m, in
tegrate in cladirile destinate catedrelor: peste aceasta capacitale pre
ferabil in clMire proprie.
Amfiteatre ale stiintelor sociale pentru scrieri pe tabla si proiectii, cu
locuri in panta lina. -. pag. 326 0
Amtileatre penlru demonstratii ale 5tiintelor naturii cu mese penlru
demonslratii, cu locuri in panta accentuata. -. pag. 326
Amfiteatre penlru demonstra\ii medicale "teatru de anatomie", cu 10
curi in panta accentuala. -. pag. 326

200 de locuri, amfileatru dreplunghiular

rfCTh

-~-, \

1.75 a

3,65.
5,4a

Plan dreptunghiular

400 de locuri. amlileatru in forma de trapez

0.25.

II

5.5.

Plan trapezoidal

Amf,leatru cu 200 de locuri Universitalea Teologica Tubingen

[)

Amfifeatru cu 800 de lacuri

327

FACULTATI
Amfiteatre -

I.

CD

L~_~

Sectiune-

[II

Nlvel curent -

I
H
2

Plan
Amflteatru pentru fizica cu peretii dubli pentru a evita puntlle acustice
si de Irepidatie
UT (Universitatea Tehnica) Darmstadt

CladiCea coleglului universitar Freiburg parter

Sala de intrare. Si aula dezl/oltate pe doua niveluri. Nivel curent
cu sali de seminar si administratle
Arh.: O.E. Schweizer

1 Amfiteatru

2 Prega1ire arnfiteatru
3lntrare

Arh.: Ptau

Cladire pentru studii Dusseldorf

1 Amfiteatru

2 Sala de proiec~ii
3 Garderoba

Auditoriul UT Delft

328

Arh.: Sroek + Sakema

(j)

...,.>",)

\\,0

Am/iteatru pentru UTF (Universitatea Tehnica Federala) Honggerberg din Zurich

Arh.: Steiner + Gehry

FACULTATI

L..J[f,j

Amfitealre -- [IJ
Mobilarea amfiteatrului cu unita\i combinate din: scaun pliant sau ra
batabil, spatar si pupitru de scris (cu raft sau cirlig pentru mapa), de
obicei fixate in podea -- CD + 0) .

.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.
Pe suprafata orizontala

85

85

Dispunere in func\ie de domEmiul de specialitate, numarul audito

riului si modul de predare, de la rar (prezentari de diapozitive,
amenajari electroacustice) pina la des.

85

Dispunerea loeurilor de sial jos

eu senuno 51 pupllro plinnle

(Chirurgie, medicina interna, lizica) rindurile de scanune dispuse in

panta, slabilirea curbei de vizibilitate prin metode gralice sau anali
lico-aritmetrice -- 8) + .
Necesarul de loc pentru fiecare participant depinde de lorma scau
nului, adincimea pupitrului si de panta pardoselii.
Necesarul de loc pentru fiecare student pentru 0 asezare comoda
este de 70 x 65 em, normal 60 x 80 ;" 55 x 75 em. Pentru fiecare
student inclusiv toate suprafetele de circula\ie, la amfiteatrele mai
mari si pentru dispunerea cea mai densa 0,60 m 2 , la amfiteatre mai
mici si dispunere normala 0,80-0,95 m2 -- pag. 330.

Pe Ireple de 15 em

Material

tonoilhsorbant

---~

Panl~ cu inclinatie de 12%

G)

f'3\

Mobilarea amlilealrului

\.::.J

Disp~nerea cu pupilre fixe ~i scaune

rolalive (invenlale de aulor)

Ir

Fillre de lumina si fonice - plan

~: ."., ".,"".,.",.,.,.,.,.",;,,Z', l

CD TnbL"l porl.1bil;\ pI
~

'"

1---...,9O'-----j

prln

CD Puncl de rcper

"

UJ

Scaune penlru amiitealru/spaliul

penlru pupilru

nml,hl:l!rO

do nllmofll.lre
o Gh(lfl.1
p"'d050,lr~
CD M:ls."l pi expenmcnlO

'"

Vontilarea pupilrului/circulatia aerului

T
Fillru de lumlntl
51 fonic

CD
Sectiune

:il'

90

90

CD Aparat de proiectie mare

CD Diaseap
CD ~~;~~OUil color

Plan

Aparal do project,s mare

_ _" 1.80-2.00

r?
:

I
I

--i

50-1

I"

I Qj

e comanda.

;r ,'

I
I

N
..

L:: _

~ I

&I

I I

I
I

I
I
I

<:

I
I

'" I

I
I
I

I:
i

",I",

5,:3'

L--.1

1.

~ ZODAJ?Q..Q)",um""u""lu",-i

:::.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.::.,:.:.

Seclrune

de 16 mm

Panou

I
I

(3) Proieclor Prado cu film

CD Aparal de proteclle film ingU51

CD Aparal de proieclie dlapozitive mlc
CD Aparat de proiectle penlru lucru

::::...:....:::::...

t--"99-1

XI

30

---H

Plan

Slandul de proieetie

(j)

Standul de proieelie

Zona podiumului - plan

329

!-1,20-f

FACULTATI

1---1 ,SO----1

rc::J
, 00

000

" 1.9m 2

Continuarea pag. 329

Mesele pentru experimente pe elt posibil interschimbabile, unitati

mobile, adecvate lucrului in laborator. Este necesar un racord la

mijloacele de comunicare in masa.

Lac de lucru la seminar

000000000

000000000

o~ool

gR,

0i10~

~ I i~l,

101

U
oO~III
0 t:::=r=J
gOOOO

000000000

Suprafetele pentru proiectii si pentru tabla: ecranul de proiectare

este favorabil, ca suprafata segmentata sau fixat pe peretele fron

tal. Tabla de perete din mai multe segmente, de cele mal multe orl

glisanta pe verticala, mlnuita manual sau automat, glisablla pina

sub suprafata de proiectare; sint posibile si tablele mobile ---- pag.

329@.

000000

[::::=::J

000000000

..

000000

~DOOOOOOOOO

Acustica spatiului:

Rezultatul vorbirii trebuie sa ajunga in mod egal la auditoriu, fara

ecouri ce deranjeaza. Tavanele suspendate folosesc la reflexie si

absorbtie. Peretii din spate trebuie sa fie capitonati cu material fono

absorbant, iar restul paretilor trebuie sa fie netezi. Puterea de ilumi

nare in amfiteatrele fara ferestre trebuie sa fie de 600 Lx (DIN 5035).

Spatii conexe pentru utilizarea amfiteatrului:

o
o
o
o
o

0
0

0
0
0

000000000

Q)

Salile de seminarii, mabilare vanabila

o8D8l
o

Bo

20 m 2 profesar

20 m personal :uxlliar

II

c=J

ClOD

15m2 asistent s1ljntlfic

ODD

~
o

00
2

15 m dactilograf

C:=::=I!

Amenajari de baza pentru incaperils de serviciu

000000

Fiecarui amfiteatru trebuie sa-i fie atribuita 0 anexa. Nu are 0

functiune fixa, poate fi folosita ca depozit, Tuturor amfiteatrelor pen

tru experimente trebuie sa Ii se atribuie 0 suprafata destul de mare

pentru pregatiri. Trebuie organizate la acelasi nivel si cu distante

scurte pina la podium. Valorile orientative pentru dimensiunile mini

me: plan dreptunghiular al amfiteatrului, cca 0,2 - 0,25 m2/loc. Plan

trapezoidal 0,15 - 0,18 m2/loc. Pentru disciplinele stiintelor naturii si

preclinice trebuie adaugati 0,2 - 0,3 m2/loc,

Pentru utilizarea judicioasa a unei c1adiri de amfiteatre trebuie

prevazute suprafete pentru depozitare si camere de asteptare.

Camera de asteptare pentru personalul tehnic pentru intretinerea

dotMlor din amfiteatru, camera de asteptare pentru personalul de

serviciu, depozit pentru piesele de schimb, becuri, tuburi de neon,

tabla, haine s.a.m,d. Dimensiunea minima per incapere este de 15

m2 , necesarul suprafetei pentru toate anexele este de 50 - 60 m2 ,

Depozitarea hainelor si amenajarile pentru toalete: evaluare aproxima

tiva pentru ambele, insumate ca valoare orientativa 0,15 - 0,16 m2 /loc.

Amenajarea de baza a spatiului pentru toate directiile de specializare.

incaperile obisnuite de curs:

sali de seminarii, marimile uzuale: 20, 40, 50, 60 de locuri, mese

duble mobile; latime 1,20; adincime 0,60, necesarul de loc per stu

dent 1,90-2,00 m ----G).

000000

000000

000000

000000

000000

o 0

I
0 0

I
Suprafete de dispunere

0 0

a car1ilor

Amenalarea lacurilar de lectura 5i a lacurilor de depozilare a cMilar

0
0

[::::=::J
0

o [::::=::J
0

[::::=::J

10

[::::=::J

I~

I~

t.)

I~

i
"

Facullilli
Laboratoare

0
0

c:J
0

[::::=::J
0

[::::=::J
0

u~u~
ca~i

unu

330

incaperile de serviciu ale personalului stiintific

profesor 20-24 m2 ----0A

asistent 15 m2 ---- 0 B
personal au xi liar 20 m2. ----0 C
dactilografi 15 m2 (folosirea dubla 20 m2 ) ----0 D.
biblioteci ale facultatii (rafturi la vedere) ---- pag. 341-346
30 000 - 20 000 de volume in rafturi la vedere
Suprafata de dispunere a cartilor: ----

>--1,80-t

c:r~
0L0

Loc de lectura.

2.5m~_

corpuri cu 6 - 7 rafturi, 2 m inaltime (inaltime propice pentru a apuca),

distanta intre corpuri 1,50 -1,60 m,

necesarul de suprafata 1,0-1,2 m2/200 de volume.

Locurile pentru lectura: ---- (})

latime 0,9-1,0 m/adincime 0,8 m,

necesarul de suprafata 2,4-2,5 m2 per loc de lucru.

L __

Amenajarea locurilor de lectura 5i a locurilar de depozilare a cMilor

"

Dispunere variabila a meselor pentru curs, lucru pe grupe, colocviu,

laboratoare lingvistice, PC (personal computer), laboratoare, sali de

conferinta - acelasi necesar de spatiu ---- G).

Control la intrare cu depozitarea gentilor, catalog, incaperi cu co

piatoare.

I
f---- 130 -

1-2,OO-2,30-j

INCApERI PENTRU DESEN

185 ----{---138------1

incaperi de toale lelurile penlru desen,

Exista cerinle spaliale diferile penlru disciplinele lehnice, inclusiv
arhileclura $i academiile de arta (sali de pictura $i modelare)

AmenaJArlle de bazA ale loculul de lucru pentru desen

li[]8E",J

Masa. de
desen

G)

Loeuri de lueru in sala de desen

Oulap cu
roWe

Oulap planuri

Supra/ala de lueru

Marimi de plansete

DIN AO
DINAI
DIN A2
DINA3

97x127em
65 x 90 em
47 x 63em
37 x 44 em

Inddenta luminij ra scris din stinga

spate, la desen din stinga lala

SAil dedesen
1 - - - _ '40 - 220------1

:.:.:::::::::::::::::::::::::::::::::;:::::::::::=::::

Masa de desen pe cit posibil cu dimensiuni deslinate penlru DIN AO

- 0,92 x 1,27, Avind plan$ela fixa sau mobila --+ 0, - (i).

Dulapul penlru plan$e trebuie sa fie la acela$i nivel cu masa de de

sen, penlru depozitarea planurilor inlinse, lolosil ca suprafa\a de

depozilare --+ 0,

Dulap mobil de birou penlru malerialele de desen, evenlual cu dis

+ @ - @ ,

pozilive de suspendare a documenlelor arhivale--+

Scaun rotaliv cu rolile reglabil in inaltime,

Plan$eta mobila, ca plan$eta verticala, reglabila pe inallime, di

mensiuni 1,50 x 100 - 114, sau rabalabila, utilizata $i ca plan$ela

orizonlala, dimensiuni 180 x 115 --+ - @,

lIuminarea asigurala de lumina zilei sa vina pe cit posibil din stinga

--+ @.

Lumina artiliciala necesara iluminarii incaperii sa lie de 500 Lux. la

locul de desenal de 1,000 Lux, cu lampa de desen montala sau prin

lampi suspenale variabile cu deschidere mare, ce sint atirnate dea

supra axei longiludinale a mesei.

Alte accesorii: suprafala de masa penlru depozitari, dulapuri penlru

planuri deslinale depozitarii orizonlale sau verlicale a planurilor,

minim DIN AO --+ - @.

Plansele mobile: vertieale-

~57-70+44--j

Seeliune-

Necesilrul de spaliu esle de 3,5 - 4,5 m in lunclie de dimensiunea

meselor de desen --+ CD.

Salile de desen lrebuie sa lie orientale pe cil posibil spre Nord, pen

lru a obline a lumina naturala unilorma. Fiecare lac de lucru lrebu

ie sa dispuna de dulap cu incuieloare.

Sali de nuduri, de piclura sau de modelare:

lrebuie amplasate pe cit posibil in mansarde, orientale spre Nord,

suprafele mari vilrale (113 - 1/4 din supralala pardoselii), eventual

supralumini suplimenlare.

Sali penlru sculptori $i cerami$ti:

esle nevoie de a supralala ~are pentru amenajarile lehnice cum ar Ii

rotile de alar. cuploarele de ars, precum $i piesele de prelucral, in plus

incaperi penlru depozilare, incapere penlru ghips, incapere umeda etc.

22~~~OO--- -l
Masa.
depozilafe

Masa.
depozilare

;----;- -----;

;----;----;

stgj'
- +
o
e

:il
N
I

CD

Planul loeulu; de lueru

:il

Dulap din labia de olel pent,u

desene

Desene depozitate vertical

$i orizontal
83

~~I~p

on

on
on

:.:.:-:.:':.:.:.:.:-:-:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:-:.;.:.

Birou de desen -

(i)

(jJ)

Seeliune -

.,
~

Dulap

.:.;.:-: :...>: ... :... :-:.:.: ....

1--43---4
I

1----77 -------1

-- . - _ .

_____

150-----4

tf2\

Masa de birou $i de d,?,!:n eu

~ inelinalie reglabila '. l,[JI

331

CAMINE STUDENTE~TI

Culoar

Camera

Pentru camerele din caminele stu

dentesti exista cerinte ce tin de re
gulamentul juridic de construct!e.
Ele trebUie sa alba 0 supralata de
eel putin 8 m2 (15 m2 ), 0 la!lme mi
~Ima de 2 m si inaltimea libera de
2.40 m. Pentru camerele din man
sarda este sulicienta 0 inal!lme li
bera de 2.30 m pe minim jumatate
din suprafata camerel. Pentru ilumi
nare si ventilare camerele trebuie
sa aiba tereslre. Dimenslunea le
restrelor la rosu lrebuie sa lie de
lil0 (1/8) din supralata incaperii.
Camera trebuie orientata spre Sud,
Sud-Vest sau Sud-Est. Trebuie evi
,ala pozit,onarea spre Nord. in fie
care camin trebuie prevazule doua
cai de evacuare indepentente una
tata de cealalta. Prima cale ae eva
cuare este peste scara necesara
din casa scarii ce strabate toata
c1adirea. A doua cale de evacuare
ooate 1i un loc accesibil utilajelor de
saivare ale popierilor. 2 incaperi cu
cite 0 bucatarie-sl dus/WC oiera con
diti! avantajoase de locuit ~ CD.

Camera

q~
E
81 E
1

:;; I
~!

-,
,

l
6!

hI IIC"E!:I

f--

ltj

Camera studenteasca cu doua module spatr31e

Doua module spatiale cu celula pentru

" dus
pentru gatlt

$1 n1$3

Culoar

i ~LJ~~\

Camera

-i:

Gatit

Camera

:~! ~~

~ i .E1 r----'--L---I--'-.l---': i
~

=::..J

E
@

Doua module spatlale cu celula s-anitara $i ni$3 de gatlt

Doua module spatiale cu celula pentru dus

Perqola

:D

[]

E
L

DUS
WC
II

:J
Camera

~-,-:
==-I
~,

~:
,~,

Patru module spatiale cu acces dinspre pergola cu incapere

comun~'bucatarie

Patru module spa(lale cu acces dinspre pergola cu incapere comunEtbucatarie

Condor

==~
i

Dus/WC

10
! 0

Bucatane
Camera

I TerasaJbalcon

Patru module spatiale grup

II'I PI
!

Terasarbalcon

Camera

Cui oar

ool'\J
~(g

'.'

II

I .

332

iilil

Pi Camera ~/

DLillJ[J1

Loe de lual
masalgalit

Sase module spaliale, incapere comuna:;i bale comuna cu WC

~
/

r<_ J
~~

.g'"

CJQ~

-or::
~
~~
..

..

I
I

I'

~~;-'.il

"

V
~
\

~ ~SIWC

Camera

p
JDe

OrulJi 7Qla
DQ\llI]i I-~~~
~S/WC
J!

Camera

'

Dep.

i I ~l

Camera

'~"

Camera

Loc de luat masa

in[)[[J[J1
IU
,I

ii

CD

Camera

~O
-

~g

..

Dep.

Camera

id ,I
I
ImrnOI
I[][][TIPOI

Camera

I,

Camera

I[

Camera

IC

Dep.

LJ

Opt module spatlale cu incapere comunaibucata.rie

"
"
/

r=

IDil TIPO
id

IDIJIJlD

lABORATOARE
-+

ill

Laboratoarele se diferentiaza in lunetie de utilizare Si de specialilale.

in functie de utilizare:

Laboratoarele pentru practica destinate cursurilor cuprind mai rnul

te lacuri de lucru Si cantin de cele mai multe ori ecllipamente de

baza ~ G).

G)

L~timi

Laboratoarele destinate cercet<'irii sint ilmenajate de cele Illai mulle

ori in inc<'iperi mai mici, cu eciliparnente de specialitale Si incilperi

lunctionale suplimenlare, cum ar Ii incilperi pentru cinli\rit Si rn(l"u

rat, centrilugi Si incaperi ermetice. spal<'itor, incaperi c1imatizate Si de

racire cu temperatura constanta. incaperi rota si camere obscure etc.

minime penlru eireulatii la loeul de lueru

~.

in lunctie de specialitate:

Laboratoare de chimie Si biologie cu mese lixe de laborator. incape

rile dispun de schimb de aer frecvent, deseori dulapuri suplimenta

re pentru ventilare (autoclave) ~ pag. 334

pentru lucrul ce pro

duce multe gaze Si mult fum. Autoclavele sint dispuse nu arareori

in incaperi proprii ("incaperi de mirosuri neplacute")_

CD

,eOt-l,60 -teo,

Laboraloare pentru fizica in mare parte cu mese mobile de labora

tor Si instalatie electrica diferenliala in Ituburi (canale pentru cablu

ri) in zona peretelui sau suspendate de tavan. Schimb de aer redus

~ pag. 334.

Culoar

--,-- -,- --,

Laboral0r do

Laboratoare speciale pentru cerinte specifice, de ex. laboraloare de

izotopi pentru lucrul cu substante radiante in diverse clase de sigu

ranta (A-C DIN 25425).

inca peri luncllonale Si anexe

ercet~ri

f-- 3.60 --teof- 1,60 -feOI

!: Iiil~ 0~ 01
O~mT
~ :: :~~ :~~:
oqR

J' l~

~itJ

ocr
o

Laboratoare sterile ~0 pentru lucrul ce necesita un aer deosebit

de bine filtrat. lara pral, de ex. in domeniul microelectronicii sau pen

tru substante deosebil de periculoase, a caror trecere in incaperile

invecinate prin circulatia proprie a aerului Si filtrare trebuie evilata

(microbiologie, tehnica genetica, trepte de siguranta L1 - L4) -00.

OOlO;

24 de locuri de laboralor

C--

Laboralor pentru eursuri Si praetiea

T1(;.lpl.1 ::J de slguranl~ in 'aboralar

I P,lnou do averllzare

'2 Fdlru cu doufJ US., ce S9 inchid smgure

3 imbr;"lci"lmmlea do slr.-.dtl
4 Imbr,'kt"lminlea de prolCclie
5 Cuvf.l a p:Hdoselil (eventual pres penlru dezln
rectare) prol8ctalo'1 penlru data rea unei scurg8ri
de dus
6 CtllUV~'''' ell mslalilttf'j do dozrnleclme
7 [J;tlll'; <ill IU(,IU (c1oan bonch) cu httru Hopa soparat
Ilf,l:'I
9 AlIIOd!!"'"' (in li'lbomior ~:lU In elMlrel
11 f1;Jdl:llor plm (dis\;ln\fl talt. do porele. 7,5 em)
12 P,lOCU do comanda si de 5upraveghere. diSVi
butle eleclrica.. comulator de Slingere in caz de
perlcol. tablou de aver!lzare)
13 Indlc<'llor al dlle/enlei de presiune dlntre interior
Sl o:o:ICrlor: cu alarm<1 acushc<1
14 Telelon pcntru cazurl de necesilate, lelelon
15 Inler/on. broasc<1 eloclnctl
16 Fereaslr<1 elans<1. nelntlilmabil<1, oblural<1
17 Deschldere penlru Inlreducere. reziSlenl<1 la in
cendl;

Treapla 4 de siguranl<1 in laboralor

2 Frltru cu Irei inc3peri. Prev<1zul cu usi elanse ce
se incllJd smgure
5 Dus penlru persoane (monlale din T-3 '). colee
larea apel. dezmteclare
7 Banc de lucru elans. inchlS, cu ventilare mdlvl
duala, !IIIru Hepa supllmenla/
9 Auloclav<1 ghl$eu, usi ce se pol incuia allernativ,
dezinfocl,Hoa apo! de condens
10 F,l!lu do lrIunda,o
1611ooplonl aUlocalVi'lbil poniru Imb,t1ci'lrlllnloB
de proloclle purlal<1
') necesar numal alunCI dnd eSle prev<1zul<1 dota
rea spre T4

Sl chmall:aro

11 Encr(jlo vl1rllc.11.1

Sectiune, laboralor penlru subslanlo sinlP.lice BASr

Arll

SUlt,lr

lJ Sulor

LJ I ~L . L1J

Cu\oar

11

11

r ."

~~

'--rV(Jl

8 DU1ilpu'l pI. m"INI.,I/) 12 Tub pI conduChl

9 LavO.Jr ochl
1J In<;I.11.1(IO dR vtJrllI.1ffJ

'0 EX!lnctor

Zona de schimb

Laborator

Unilal' de laborator
t
1 Cupele
5 Mese pI cjnt~rtl
6 Locul de IlJcru
" Mese de lucru
al chlmlslului
3 Rszerve
4 Locun de lucru usc;ale 7 Culoar

"f3

C1

C1

rLAJt
...

lnlrarea persoanelor

Exemplu de laborator steril

Plan-

'.
; II

333

I:

LABORATOARE
~m

Laboratoare reci pentru lucrul Tn conditii extreme de temperatura.

Laboratoare loto $i camere obscure - pag, 333.

I-- 3,125

----+-

-+--

3,125

-+- 3,125

3,125

Dimensiuni\e incaperilor S8 dezvolta pe baza dimensiunilor meselor (dimensiunl

lor locunlor de lucru), Instalatiile 51 dulapurile se alia in perelele culoarului, incape
rea pentru cJntame trebuie sa fie separata

g0

g_l -1~~ -J~ :

Masuralon $1 clnlann

II
,j

I,

Ii
il
I:

Ma.suraton 51 cintarin

ri

Masuraton $1 clntanri

.L

il

II

Unitati de Jaborator cu incapen pentru masurare $1 pentru cintarire dispuse in par

tea anterioara - Cllnica Universrtara Frankfurti'M. Arh.: Schlempp + Schwethelm

!I
II

ii

---Saleon pC evacuare--

,I

,I

Baleon pt. evacuare

V==W=

CulDar

iii
if
"
"

AmenaJari pentru laborator in

laboratoare stiintrfice princ(pale
(Fabrica de culori Bayer AG)

f4\

Dispunerea ghenelor de inslalatli

vizltablle (BASF)

\V

Cl

~
, ;1

000

',:lIj~

t:i=.-:..-------(-IIFr===r
,

. . . . 'D~ iap fix'

,1
;i

r - - 1.20

,Ii

,Ii

,g

Mesele de laborator si autoclavele sint de cele mai multe ori in lor

ma unui sistem tip cheson, latimea elementelor 120 cm: autoclave

120 $i 180 cm- (1)

Tubul de alimentare cu energie ca element separat, Tmpreuna cu to

ate mijloacele de alimentare, mesele de laborator $i dulapurile de

birou liind a$ezate Tn lata. - - (1).

Structura portanta pentru mesele de laborator este din teava de

otel, placa de lucru este din placi cera mice lara rosturi, rar din placi

de gresie sau laianta, placile din materiale sintetice sTnt rezistente

la chimicale. Dulapurile de birou sTnt din lemn sau placi aglomera

te, acoperite cu un strat dintr-un material plastic. Aducerea in

stalatiilor se lace din partea superioara, din spatiul Iiber existent in

tavanul suspendat, sau din partea inlerioara, prin plan$eu,

Ventilarea:

Instalatiile cu presiune joasa $i inalta, ultima este recomandabila Tn

specialla institutiile cu mai multe etaje cu necesar mare de ventila

re pentru mic$orarea sectiunii transversale a canalelor, Racirea $i

umezirea decurg dupa necesitati.

Toate laboratoarele in care se prelucreaza chimic, trebuie ventilate

artilicial.

000

Schimb de aer per ora: Tn laboratoare de chimie de 8 ori

in laboratoare de bi%gie de 4 ori
in laboratoare de lizica de 3 - 4 ori
(in zona de evacuare),

I
I

2C; '[;~j~'p' ~~tii(""'"

~-'.20--------1

l-t-60 -1

--1

a:

1\

CJ

Locul de lucru din laborator:

Unitatea de masura determinanta pentru liecare loc de lucru este

masa de laborator, lixa sau mobila, ale carei dimensiuni, impreuna

cu supaletele auxiliare de lucru $i de circulatie, alcatuiesc a$a-numi

ta axa a laboratorului, unitatea spatiala de baza pag. 333 CD - 0.

Dimensiunea uzuala pentru mesele de laborator normale:

120 cm latime in practica, un multiplu in laboratoarele de cerceta

re, 80 cm adincime a supraletei de lucru inclusiv tubul de alimenta

re cu energie - - '

Instalatiile de ventilare necesita cel mal mult spatiu dintre toate

instalaiiile.

Tub de alimentare cu energle + masa asezata aiaturl cu dulap de blrou

.

Domeniilor mai restrinse de laborator Ie apar1in si incaperile de

lucru lara instalatii:

birouri de meditatie. incaperi sociale (incaperi pentru petrecerea tim

pului Iiber) pentru personalul laboratoarelor. Pe linga acestea,

incaperi centrale cum ar Ii depozite in general, depozite de chimica

Ie $i distributii cu masuri de protectie speciale, depozite de izotopi cu

recipiente de amortizare etc. 0 pozitie speciala 0 detin laboratoarele

de animale cu Tntretinerea pentru animalele ce sint supuse experi

mente/or, ce sTnt dotate cu propriul sistem de circulatie a aerului in

lunctie de echipamente $i cerintele caracteristice speciei respective.

Masa pent,u laborator de ehimie

"

;I

Instalatiile electrice:

Pentru valori mari de racordare $i tipuri speciale de curent este ne

cesara in cladire 0 staiie de translormare.

Centralele electrice trebuie sa lie rezistente la incendiu $i nu au voie

sa fie traversate de cabluri straine,

:\

Tub de aJimentare cu energie cu masa de lucru

.------
CJ

aao

.--

I-
0

000000

0000000000

I
J~
.,
~l.
~

::2:;:.~~:-=:>::;~20~~~:~:::::::::.:.:.:.:.:.:.;.:.:-:.;.:-:.:.:

.I I

I .

334

Mas;' pent,u laborator de fiziea

~ \10
It=!
0

01

00000000

00000000000000

II

: : . :.:

II

................................................................................:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:-:.:.:.:.:.:.:

r--

1,20 ~

f-I- - - 1,80

Autoclave (dulapurl de absorblie)

---<

LABORATOARE

~lIJ

~
~

Dispunerea ghenelor de instalalii, stilpilor $i elementelor verticale

de circulalie.

li
c

8
n;

:~

<D

Scara

CD

InSlalalii

Instalatii

Ghene penlru inSlalall; Ironlale, nodul

de circulatie fiind amplasat in interior

Ghene pentru instalalii lrontale, nodul

de circulalie liind amplasat in exterior

i1
I~~

Sistem vertical de alimentare:

Multe dintre cablurile verticale de alimentare amplasate in interior

sau pe fatada, in ghene individuale conduc elementele direct in la

boratoare. Aerul proasp1H $i cel evacuat condus central spre au

toclave, ventilatoare individuale pe acoperi$.

EG ," . ,;
n
CeE

Instalalii

Ghene Indlvlduale slngulare de in

stalalii; nodul de eireulalie amplasat
in interior

~ .~ ~ InSI~lalli

U,,,"""

Instalat 1i

' - evacuare

lnslalatii amplasale in interior

euplale cu nodul de eireulalie

Ghena pentru instalalii amplasata in

extenor; nodul de circulalie neutru

Aer evacuat

Puluri singulare pentru inslalatii de cladiri, racordare directa.

orizontala. a meselor de laborator ele. limilarea varielalil
planurilor

6 6 6 6 6 6
~

(})

Sistem orizontal de alimentare:

Conductele principale verticale pentru toate elementele, in ghene

colectoare $i de acolo repartizat orizontal pe nivelurile utile cu trans

port superior sau inferior pina la masa de laborator.

Avantaje:

Necesar redus de conducte $i de suprafa\a pentru ghenele de in

stala\ii, varietate mai mare a planurilor, intre\inere mai u$oara, agre

gate de ventilare centralizate, instalari ulterioare mai bune - .

Densitatile mai mari ale instalatiilor necesita mai mult spa\iu.

Ghenele verticale de colectare sint mai vizibile, mai U$or accesibile

$i permit a instalare ulterioara. Conductele sint izolate contra apei

exsudate, caldurii, frigului $i undelor - - @_

..

IiiJ

Avantaj:

Maxim de alimentare individuala_ Racorduri orizontale scurte la me

sele de laborator.

Dezavantaj:

Varietate limitata a planurilor, necesar ridicat de suprafata pe nive

lui util $i tehnic. - CD.

Ghene penlru instalatii amplasate

central; nodul de circulalie drept
element de capal

Ghenele de colectare amplasate pe latura frontala a c1adirii, iar

nodul de circulatie in interior. - CD

Ghenele de colectare amplasate in exterior, iar nodul de circula\ie

in exterior. - @.

Ghenele de colectare amplasate central, iar nodul de circulalie

drept element de capat -G)

Ghene individuale de instalatij nodul de circula\ie in interior - 8).

in forma de cruce: ghenele spre exterior, iar nodul de circulatie

central- ' Instalaliile $i circulalia aflindu-se in interior -

Scara.

I
b 6 b b J

AR

Ap~

rece

AS

AC

Apa

cald~

CO

Circulatie

AO
TAR
RAR

Ap~ diSlilal~

A
G
ES

I
\I

Traseu orizonlal al eonduelelor la nivelullaboralorului. Plan -

Tur ap~ rece

Aelur ap~ rece
1. Treap[~ de presiune
2. Treapt~ de presiune

Abur
Condens

Aer
Gaz
Elemente speciale

E
RE
LA
SE
SA
CAP

Evacuare
Aezerve
Ap~ de laboralor
Aens.ire secundar~
Ap~ reziduala. samlar....
Conducta. a ape lor de ploale

-@

Sislem vertical de alimenlare

;r --------------- -

t
-------_.

---

- - - - - - - - - Ghene de coleclare penlru In

__________ slalatii. Traseu orizontal al

inslalaliilor in lona pla nS8ului.

- - - - - - - - - Varielate mare de plan uri

1=====

o
o
Scara

2
Q)

Sislem orizonlal de alimenlare

1]

180

Planul ghenei de eoleelare -

335

LABORATOARE
-fI]

Sectlune

1 Filtru
2 Camera obscura
3 Autoradiografie

"I "1,1
,;!

;r

Utilizarea spatiului in functie de tema $i cerintele planului, incaperi

cu Instalatii puternice $i slabe, iluminate $i ventilate natural $i artifi
cial produc zone cu diferite utilizari $i calitati tehnice. De aceea con
structiile de laborator contin de multe ori zone interioare mari
(amenajari triple) ~CD - (1). Lungimea cladirilor este influentata de
traseul orizontal maximal al instalatiilor ude, ce poate fi sustinul.

4 lncapere rece

5 Cullura de lesul

6 Culii stenle

k\JOOt
Spalalo r

Nivelurile instalatiilor pentru centralele tehnice se dispun in subsol

$i mansarde.

'"

rr9
~ '''''',,''' .

Rasterul structurii portante $1 al celorlalte elemente:

Din cauza variabilitatii planului, este preferat sistemul in cadre din

beton armat, din prefabricate sau mono IiI.

i"~

Rasterul constructlei este un multiplu al rasterului constructiv obi$

nuit de 120 x 120 cm (sistem decimetric).

Plan partial Centrul de Cercetare al Cancerului din Heidelberg

Arh.: Heinle, Wischer & Partner

10

r I "L-

Rasterele constructive mari sint favorabile pentru obtinerea incape

rilar cu deschideri mari fara st1lpi: 7,20 x 7,20 m, 7,20 x 8,40 m, 8.40
x 8,40 m. Inaltimea nivelurilor este in mod normal de 4 m, inaltimea
libera a incaperii ;", 3,0 m.

.r

Incapere pt. evaluare $1

consem~

rn

Punctul de sprijin este amplasat in cimpul rasterului deplasat spre

rasterul celorlalte elemente constructive pentru a obtine 0 flexibili
tate mai ridicata pentru instalatii. Separarea sistemului de compar
timentare al peretilor despar(itori $i a tavanelor suspendate. Peretii
despar(itori demontabili trebuie sa fie U$or de montat $1 sa detina 0
suprafata rezistenta la substante chimice. Plafoanele trebuie sa fie
demontabile si fonoizolante. Pardoselile trebule sa fie insensibile la
apa $1 la substante chi mice, fara rosturi $i cu conductivitate electrica
slaba, de obicei covoare sau placi din materiaIe sintetice. Rosturile
trebuie sudate.

---L...

Ferestrele de observare in incaperile de labaratar dinspre culoar

sint amplasate in sau tinga u$i.

Laborator fizlcoanalillc (BASF Ludwigshafen)

r] ~TTTTTTTTTJJ
m
n
~~

~ 3JJ DE ~ DlI :~:

UlllilllllllllJI

Laboratoarele de izotopi sint dotate cu plan$ee si suprafete ale

peretilor netede, neparoase. Laboratoarele dispun de: colturi ro
tunjite, capitonare cu plumb sau beton, control asupra apelor de
versate. celule de dus intre laborator $i ie$ire. Trebuie prevazut: un
recipient de beton pentru absorbtia resturilor active si a deseurilor,
seifuri din beton cu u$i de plumb $.a.m.d.
Masa de cintarit este parte componenta a fiecarui labarator. De cele
mai multe ori are propria incapere. Mesele sint dispuse la perete, in
dreptul peretilor care nu trepideaza.
Marcarea conductelor se face conform DIN: apa=verde; apa calda
=verde-ro$u: abur=ro$u; gaz=galben; aer comprimat=albastru:
azot=negru; vid=gri ~.

f3.12':'3.12-i

Plan lip al unui institut multifunctional transformabil

Arhe W. Haake

f30+--87'---f 30,

Sectiune transversal a pnn laborator cu coridorul dispus central

din motive functionale

336

Canalul principal al tevllar (accesibil) cu sectluni transversale

dlfente In functie de numarul conductelor

CAMINE DE ZI PENTRU COPII

-+UJ
1. Terasa
2. Salon 45-48 m'
3. Spallu pl. mic dejun
4. Buca.t~ria pI. copii
5.lnlrare
6. Call de joaca 4 m'
7. Colt de conslruc\ii 4 m2
8. Coil cu juca-ril de plu$ 4 m1
9. incapere pi grupa 18 m'
10. SpalatorlWC

G)

Arh.: Franken/Kreft

Gradinitalmodel de plan

11

1-;3---=- J

Grupa cu
virsle d,lenle

pJ-=--,

Grupa. mlegral1va. pI COPIII

cu handicap
(1

(
W

T -..,.,...,

t:::::::t\J
4

11

J
72C

r'\
6

II

1.Saton

2. WCISpalator
3. Inc pi grupa

inc. pI. ingriiire 16,0 m

5 Garderoba
42,0 m'
1
6. Spa\iu depozilare 3.0 m2
f\
7. Camera
CU oglinzi
11,0 m2
C \J 1/
B. Hal
37,0 m'
5
2",
9. Camera
3
IJill
multilunctionala. 66,0 m2
,_"'~I..a_~n 10. WC personal
7,0 m'
4

\J

~I'

4.

11. Bucata-rla

tv

~
,.....

CD

. . E'=ii

13.0 m2

12. Conducere

10,5 m2

15. Racorduri
lehnice
16. Malenale pI.

4,0 m2

13. Windl.Nestibul34,O m 2
14. Centrala lermica. 6.0 m 2

eura-tenie

L=--~_

:r,=t=~

47,5m:2

9.B m'
20,0 m'

2,5 m2

Arh.: Franken/Kreft
1) Salon
2) incaperi pi grupe
3) Terasa

4) Camera. murtilunc.
5) Educatoare'sela

-- ........--=-:..:.t
"

3 :

1. Wlndlang

2. Zona. de activo comune

3. Birou

4. Camera. de discutii

cu parinlii

5. Camera de izarare
Lenjerie
Garderoba
incaperi pt. grupe
Sara de adihna si de jaaca.
Bucataria pI. laple
11. Caruciaare de capii
12. Camera de odihna

6.
7.
8.
9.
10.

l ..

Caminele de zi penlru copii sinI dolan socio-pedagogice In care sinl

Ingrijiti Si educa\i copii de la virsta prescolara pina la 15 ani. in proiecta

re trebuie luale in considerare necesila\ile specifice copiilor. Se c1asifica

In funC\ie de vlrsta copiilor In:

cresa - pentru copii Intre 8 luni Si 3 ani, marimea unei grupe de 6 - 8

copii; gradini\a - pentru copii de la 3 ani pina la virsta scolara, grupe

de 25 - 30 copii; camine de copii - pentru copii intre 6 Si 15 ani, gru

pe de 20 - 25 copii. Clnd este posibil lrebuie concepule combina\ii

Inlre diferitele grupe de vlrsla. Amplasarea: In vecinalalea locuintelor

Si la dislanta de Irafic,

Dimensiunile incaperilor, schema spatiilor, delalii -+ CD + ,

Crese - pentru fiecare copil cca 2 - 3 m2 suprafata de podea (sugari, cei

care umbla in palru labe, cei care merg in picioare), Aditional zone pen

lru masa de intasal, tarcuri pentru mers in palru labe, dulapuri, rafturi

penlru jucarii, mese penlru copii, scaune penlru copii.

Griidinite - penlru tiecare copil cca 1,5 - 3 m2 supratata de podea. in

fiecare incapere 15 - 30 copii. Aditional suprafete penlru dulapuri, rat

luri penlru jucarii, mese penlru copii, scaune penlru copii, lable etc,

Camine pentru copii - penlru tiecare copil cca 1,5 - 4 m2 supratata de

podea, in fiecare incapere aprox, 20 de copii. Aditional supratete pen

lru dulapuri, rafturi penlru jucarii, mese penlru copii, scaune penlru co

pii, lable, posibilitati de depozilare, incapere de lucru cu dulap pentru

maleriale pedagogice, raftun, mese Si scaune de scoala, Camera-ale

Iier cu dulapuri penlru unelle Si maleriale, banc de lucru, banc de rin

deluire elc,

La mai mull de doua incaperi penlru grupe esle necesara 0 camera

mullitunctionala, pe cit posibil cu legalura vizuala cu incaperile pen

Iru grupe. lzolare tonica buna pentru a permile copiilor sa se con

cenlreze, de ex, in timpul proceselor educationale (sludiul pieselor

de lealru etc,),

La 0 suprafa\a suticienla (min, 60 m2) se pol tolosi Si ca sali de gim

naslica sau ca dormiloare: anexe penlru echipamenle.

in zoneIe de aglomerare urbana lendinta esle caIre clMiri cu doua

niveluri, cu casa scarilor si scari de evacuare in caz de perico!. Pro

gram prelungil penlru copiii cu un singur parinle sau parin\i angajati

(7,30 - 17,00). Amenajari penlru copiii cu handicap, WC-uri Si

grupuri sanilare accesibile penlru scaune cu rotile Si incaperi pen'

lru lerapie, Minimum 6 locuri de parcare, locuri penlru biciclele Si

pentru carucioare de copii.

Acces Si locuri de parcare penlru personal Si pentru cei care Yin sa

ia copiii; locuri de joaca.

13. Medic
14. Bucatarie
15. Gradinar
16. Depaz.1
17. Centrala termica

18. Zona galagioasa

19. Zona de linisle
20. Camera de joaca

GrMinita cu camera multifunc\ianala central a

Arh.: Pankoke + Schmidl

Gradin;\a .Pusteblume
Parter, Arh.: Franken/Kreft

V.kH1 or1entattve

WC1l~

Spll'"
IDe,.

I~
6 sap\. - 3 ani

1 buc.

FIocomondIr1 do fh6I1ImI
pina la rnargmea sup.

rC<?:"

10 10 copU
1 buc.

4560

ina. la desc. pisoarului

, buc.

FIocomondIr1 do JnII1lml
45 - 60
pina. la rnarglnea Sup.
ina. fa dese nisoarului

10 5 copII
1 bue.

1- 2bue

Gradinila

Arh.:J. + W. Lippert

(j)

65 - 70

1 buc

60 65

1 bue

60 -65

40 - 45

1 bue
1 bue

1 bue

1 bue
1 bue.

- .

39- 40

Dimensiuni arientative pI. Weuri

50 - 55

'cm

1 Salon
2.1nc;'\peri

pt. grupe

3. Hoi de looca

40'

01110

ChIUYWle

1 bue

1010 copIl

B:l.Ieli
1- 2 buc.
FIocomondIr1 do JnII1lml
pina. la rnarginea sup.
pina la dese. prsoarurui

WCC 35'
WCP 35140

ClmlnetMml-lnternat
6-14ani
Fete

1 buc.

01110

'(VCC 35
WCP 35'40

G~lnl1o

3-6 ani

EtaJ--

4.Camera de odthn.1
5 Camera de inl~s.,t sugml
6. Bucattlrie
7. Personal
8.Canducore
9. WC I Sp~I,'tor
10. Garderab<'\
11 DopaZ11
12 Mal0n.,re pi, cur~lun~
---+ \2)
13. W,ndlang
1. Camor.1 mulliluncttonalN
odlhn<'\
2.SaJon
J. Aclivit<'\ti scalare
4.Alelier
5 Echlpamonle

6WC

60 -65

7,Oepazll

Legenda

~ .@

337

'" .
,

ECHIPAMENTE

~I

LOCURI DE JOAcA

DIN EN 11761 -7, 1177, DIN 18034, 7926

CD

Tractor

Carula~ CD

Q])

Casula

Grup de cas ute

~T

~,.10
.._---

fVJA
l

_ -:-1

~-

200

I
13 ,00

'

~--

Cal indian

~I~

-----'""

~50

3.00

"

Calu\balansoar

--

-~

-4.50

Leagane

,/

/60

Porc

Tobogan

'm," ."

3.00-5.00' ~

fII1~~

~ U~A

CD

"

~,i,.,.i~

1',.'.0
"

\_~

~,.2 ~1,2~U

Leagan pentru copli mici

"

"{

2.25

y-

FUnicular

Bare in trepte

Balansoar

Tobogan sl casula pentru catarare

~O

"""~

'.

~90

Masa de copt

Groapa cu nlsip
(Iemn cu proW palrat)

~T.

~,OO

Groapa cu nisip
(Iemn cu proW rotund)

338

-+

QJ

Experientele dobindite prin joaca sint fundamentale pentru dezvol

tarea personalitatii oricarui copil. Adaptarea la mediul inconjurator

a copiilor mici se realizeaza in principal in timpul jocului. Locurile de

joaca trebuie sa fie variabile $i transformabile. Trebuie sa core

spunda necesitatilor specifice copilariei. in timpul jocului copiii

capata deprinderi sociale $i invata sa evalueze efectele actiunilor

lor. Cerintele corespunzatoare unui loc de joaca:

la adapost de circulatie, de diferite emanatii, suficient insorit, apa

freatica sa nu fie la mica adincime. Nisip ct. DIN 7926T.1.

in interiorul cartierelor, locurile de joaca trebuie sa fie puncte de

orlentare, legate de gruparile de locuinte $i de celelalte zone printr-o

retea de circulatii simpla. Nu se amplaseaza la periferie, ci in veci

natatea altor sisteme de legatura.

Valorile orientative pentru proiectarea locurilor de joaca sint deter

minate de 0 serie de date: grupa de virsta, suprafata utila pe locui

tor (m 2 /Iocuitor), dimensiunea zonei de joaca, distanta pina la locu

inte, alte baze de calcul.

Grupa
de virsta

Marimea
zonei/m 2

0-6
6-12
12-18
peste 18

0,6
0,5
0,9
1,5

Distanta pina la locuinte

in metri
95-190
750-2.400
3.400-6.250
peste 1.500

110 230
350 450
700 - 1.000
sub 1.000

in min.

2
5
15
15

Locurile de joaca private (pentru jocul in aer liber) trebuie amenajate

simultan cu locuintele, ca dotari private $i diferentiate pentru copii pina
la 6 ani, copii intre 6 -12 ani $i adulti. DIN 7926 prevede obligativitatea
proiectarii acestor amenajari in c1adiri de locuit cu mai mult de 3 unitati
de locuire. DIN 18 034 stabile$te dimensiunile standard pentru locuri
Ie de joaca publice: pentru fiecare unitate de locuit - 5 m2 suprafata de
joaca, dimensiunea minima a locului de joaca - 40 m2 . Terenurile pentru
Joam trebuie protejate fata de strazi, locuri de parcare, gari, cursuri de apa,
gropi $i alte surse de pericol similare cu un gard de minim 1 m inaltime (gar
duri vii dese. garduri $i altele asemanatoare).
CD - @ Echipament de joaca Richter,
@ Echipament de joaca Lappset

HOTELURI PENTRU TINERET

Zona prima

Sursa: Asociatia germana a hotelurilor pentru tineret - Detmold.

Locuri de
parcare

Se face dilerentierea intre hanurile de IIneret, amplasate de cele

mai mulle ori in mediul rural, destinate copiilor de pina la 13 ani, res
pectiv adolescentilor de la 13 la 17 ani, adeseori integrate, $i hote
lurile de lineret din mediul urban, cu olerta turistica $i culturala
corespunzatoare, situate in centrele istorice sau in zone lini$tite.
Tendinta, chiar internationala, este catre standardul unui hotel de
3 stele. Marimea 120 - 160 de paturi.

Lili
Intrare
speClalat

fcmo s\

=--- ---

C'C

:;

E~

r'-'-'--"''f'''fi

-1

Camara

J8
I"". "" '" "'' ' ' "'" "'" ",

~a~
!'
B

'"

~
'"~

"

..

"~

11

'"
<fJ

'"~

'"
<fJ

2',

" "

Seop: cazare $i lac de intilnire pentru simpozioane, cursuri $i semi

narii, educatia tinerilor $i a adultilor, loisir, cazare pentru excursii cu
$coala, drumetii - individual sau ale lamiliilor.
Zonele funelionale
Saloane l?i eamere de zi, a incapere la 20 - 25 de paturi. Mai mulle
sali de mese, suprafete de circulatie mullilunctionale, cu col\uri indivi
duale, calenea, sala de seminarii, salile de mese putind Ii utilizate $i
ca spatii pentru desla$urarea evenimentelor; numarul de locuri in
lunctie de numarul de paturi, holul de intrare cu receptia $i biroul pen
tru administrator. in exterior: lac pentru corturi (cu acces la incaperile
sanitare), sport + joaca, locuri de parcare pentru autobuze + auto
mobile, gradina pentru administrator. Zone interioare zgomotoase
izolate Ionic, pentru tenis de masa, spatii pentru hobby $i ateliere.

Etaje superioar6
Aripa spec1ala

ill

Aripa sala de zi Zona deschisaJzgomot

Zona deschisMini$te

Iii

Schema func\ionala

7~

l~

40

40'"

---.,

Rucsac

~
6O

o
\:!.J

/2/

,.~/'

",.

Sallea pentru lac

5uplimentar

Zona administrativa asemanatoare hotelurilor de 3 stele, bucatarie

cu predarea mincarii pe portii sau pentru intregul grup, carucioare
pentru servire, lara tejghea de autoservire. incaperi adminislrative $i
camera de zi pentru personal.

",~2.00

./

70 y

Dormitoarele in hanuriIe pentru tineret au;" 4 - 6 paturi (maxim 8)

grupate cu a camera pentru conducator (1 pat, 1 pat rabatabil- cana
pea in limpul zilei), iar in hotelurile de tineret camere cu 2 - 4 paturi,
camera pentru conducator $i prolesori relerenti cu 1 - 2 paturi $i lac
de lucru, camere pentru lamilii cu 4 - 6 paturi, tendinta liind de a-I se
para pe copii de parinti. Fete $i baieti separat, de cele mai multe ori din
capatul coridorului cu mai multe u$i despiirtitoare, cu posibilitati variate
de inchidere, pentru mai multa Ilexibilitate. Camerele au acces la
dU$uri $i lavoare, WC-uri separate, amenajate $i pentru persoane cu
handicap, dulapuri pentru bagaje ce pot Ii incuiate. La !iecare etaj,
debara pentru curatenie $i rafturi pentru pantoli $i intretinerea lor.

Zona de loeuire permanenta cu locuinta pentru administrator, mai

multe dormitoare pentru personal de 12 - 15 m 2 .

Pat de campanie

on
on

en

17 5

Holel si han pentru !ineret Kaln-Riehl cu

cam ere de 4 si 6 paluri

Han pentru scolari Habischried, camera cu 5 palun

Arh.: M. Ehringhaus

1Tr

r---- 4,74 - ,

1+-4.00-*-3.49--1

Locuin1ele administratorului Si ale personalului -

-~

Arh.: W. Zinke

~ ~~~-~

17~

138'

4,74 --------i

3~

17~

r--- 4.38 ----t+--- 4,38 ---f-- -4.38 -.......--. 4,38 -

>--3.30-+-3.30~

1
1 - - - - - 11.24

1-----l0.86----~

If1\
~

Han pentru tinere! Uslar

Pavilion 18 paluri

----j

Pavilion 14 Paturi
Arh.: ScMnwald

339

'"..

HOTELURI PENTRU TINERET

Exemple

~
L==~_~~

G)

Hotel pentru IInerel Ustar, parter

Arh.: F. Hajek

1
2
3
4
5

Windfang

Hoi de Intrare

Receptie

Garderoba

Telefon

6 Birou

7
8
9
10
11
12

1.3
'4
15
16
77
18
19
20
21

22

Sala de mese

Bucatarie

Spalator

Preparare
Camara
Camara pentru piine
Camera de Zl pt. personal
we pI. personal
Camera de ZI pI. grupun
Dormltoare
Conducere
Vizilaton
Bale
DU5uri
Materiale pI. curatenle

we

Aripa hanului

Arh.: C. Schanwald

Hitzacker

Sala de mese

pt personal

340

Han $; hotel pentru tineret Kaln-Riehl

Cam. de ZI

Cam. de

ZI

Arh.: Ehringhaus

Construetll
admlnlstrallve
BIBLIOTECI
~[IJ

Partes: Inf. a raftulul

(Lunglme Adlnclme .ln611Ime)

-- -- ------r Rail
Raslerul slruclurll de
rezlslenla

Distanta inter3X

CD

slmplu

Sehl\a pentru definirea noliunilor folosite la ealeulul suprafetei neeesare stoeului de

cane -lara reprezenlare la scar a

Btoc de rarlutl 8.70. 12.00

;;'::~""

f------

12.00

------t

RIlIl

Culolr

~
~ClJ(oa,

R'N

. ~

~~~~~~

R'N

o
'5
............................................
0

;;;

~
R,N

E5~~~~.. ~
.....~
.....s:::
.........
~~

.... aLII t~~

Culoar
R'N

Supraletele pentru rafluri in depozitele neaceesibile publieului

.; ; ; j: .........

--r---

6 00

--------t

.ecundar

Zona

i~~

R ,N

Culoar
Ran

Oist. intre
axe in m

Depozit

1.35
(1.20)
1,44

Culoaf

'0

"~

CUIOlf

Ral'

R,N

I~

Informat1i
-si sala de
lectura

2.00

'I

I~

Culoll

1,40
1,70

H'"'ro

'5

_~:.~es di~eet

1,60

..........

Supralala raflurilor in zona ralturilor eu aeees direcl- bloc de ralturi 8,70 x 6,00
Zona
Raste-r-17.20 10 x 7.5010 x 7.8010 x 8.4010 X
constr
7.2010
7,5010
7,8010
8.4010

----~--

Depollt

------- ----d
n+.'st
axe In 10

6 x 1.20
5xl,44
'14 x 1.80

6 x 1.25
5 x 1.50
4 x 1,87

6 x 1.30
5 x 1.56
4 x 1.95

f-=c----

6 x 1.20
5 x 1.40
4 x 1,68

Nr de
pe rail

voll

25::-jO

Zona cu acces direct 20-25

","Iormatii $i sala
de lectur3

Exemplu al distanlelor intre axele rafturilor in

eazul celor mai folosite raslere de eonstruc\ie

20

Nr. volumelor ee ineap pe

liecare ralt

Rasl er de constructie
3.60

zona depoz'lelor (M)

~~

zona cu acces direct (H) [til M

1,20

4,20

4,80

5,40

6.60

7.20

1,10

8,4Q
1,05

1,08

1,20

1,20 1,10

1,20

1,20

1,20 1,1211,2

1,40

1,37

1,35

1.33

1,32

1,31

1,50

1,47

1,44

1,29

zona cu acres d"ec1 (F)8

1,44

zona sal,i de lectura (L)

6.00

1,05

1,60

1,54

1,68

1,80
1,92

1,80

1,60

1,53
1,68

1,65
1,71

1,40

1,80

2,00
2,07

2,10

Locuri de lucru (2,25)

2,40

2,10

2,40

2,10

2,40

2,20

2,40

2.10

Grup3 de lucru

3,60

4,20

4,80

3,60

4,00

4,40

3,60

4,20

2,10

Corespondenta rasterelor uzuale de conslruclie penlru lunctiile

principalo ale b'bliolecii

Nr. de rafluri suprapuse n

inaltimea maxima. a eal1ii
in em
Adincimea medie a cal1ii
in em

Luind ca punct de plecare 0

distributie a formafului de

6
25

30

35

25cm

18

20

22

25 pina la 30 cm- 25%

30 pin3 la 35 cm-l0%
rezull~ 0 sarcin~ admisibil~

f - - - - - - - - - - - - - - - - - _ necesara
Sarcina fiecarui etaj al raltului in kN 0,38 0,51 0,55

Sarcina admisibil3 pentru

-65%

de 7,5 kN/m'

plan~eul depozilelor cu 7,5 kN/m'

Bibliotecile !?tiinlifice (BS)! colectioneaza, cuprind si ofera literatura

dintr-un domeniu bine stabilit. pentru studiu si cercetare, cu accesul de
obicei neingrMit al publicului. Biblioteclle publice (BP): oferta larga de
literatura Si alte medii de informare, pe cit posibil cu acces direct la raftu
ri intr-o masura cit mai mare. Literatura cu un spectru foarte larg ce aco
pera cererea tuturor categoriilor sociale si de virsta. Uneori, in orasele mai
mari, a biblioleca poate cumula cele doua functii de biblioteca Sliintifica si
publica. Biblioteci de land (BL): biblioteci supraregionale sau biblioteca
na\ionala: de ex. colec\ia productiilor literare regionale sau nation ale (cu
exemplare obligatorii); cu acces public. Biblioteci speciale (BSp): biblio
teci stiintifice cu colectii de literatura de specialitate si medii de informare
dintrun domeniu ingust si adesea cu acces limila!.
(BS) cuprind Si ofera literaturi'l Si aile medii de inlorrnare pentru studiu Si
cercetare si Ie pun la dispozitie in salile de lectura (pentru consultare) sau
pentru imprumut; cMile se alia in depozite (neaccesibile publicului), in zo
nele cu acces direct la rafturi sau in rafturile din salile de lectura si in
colecjiile de manu ale special constituite. in afari'l de cMi si periodice, bi
blioteca mai cuprinde aproape toate tipurile de medii audio - video pe care
Ie olera spre consultare si utilizare. Numi'lrul de locuri din sala de lecturi'l
depinde de numarul studentilor corespunzator fiecarei specialita\i.
Orientarea se realizeaza prin impMirea sistematica pe specialitati a sto
cului de carte. Oferta de selVicii a bibliotecii cuprinde imprumululla distan\a
(procurarea unui material din alte biblioteci din afara localitatii) ca Sl selVi
ciul de copiere Si marire a microformelor (microfiselor Si microfllmelor); in
afara de aceslea posibilitatea cautarii literaturii online sau in bazele de date,
inmagazinate pe CD-ROM.
(BS): bibliotecile universitare sint organizate pe un nivel sau pe doua
niveluri: sistemele cu un nivel sint administrate central (procesarea
ciir1ilor Si oferta de selVicii) Si au indeobste un numar redus de domenii
de activitate in filialele de biblioteci sau bibliotecile de specialitate.
Sistemele cu doua niveluri cuprind a biblioteca centrala Si adesea un
numar mare de biblioteci ale facultatilor, de biblioteci de specialilate si
de biblioteci ale institutelor. Stocul de carte va II amplasat pe rafturi ac
cesibile direct in sala de lectura, adeseori in depozite accesibile publi
cului (distanta intre axele rafturilor ca Si in cazul depozitelor neaccesibi
Ie) Si in depozite neaccesibile publicului; aceste feluri combinate de de
pozitare se intilnesc in aproape toate bibliotecile stiiintifice. Raportul
intre stocul de carte din depozitele neaccesibile Si cel destinal si'llilor de
lectura - pentru consultare, respectiv imprumutului este dat de structu
ra stocului de carte silsau tipul de organizare respectiv concepti a biblio
tecii, iar adesea depinde Si de oferta de spatiu a clMirii. Necesarul de
spatiu penlru suprafetele de depozilare a cMilor se stabileste in functie
de 10rma de organizare, gradul de accesibilitate al utilizatorilor, felul raf
turilor (fixe sau mobile), delimitarea sistematica a domeniilor si amplas
area conform acestei delimitari, impMirii dp.d.v. al formatului ca si de
rasterul de constructie (tabele ~ DIN - raportul de specialitate 13).
in fiecare biblioteca exista 3 zone: zona utili tara Si de lectura, zona de
pozitelor Si zona administrativa. Necesarul de suprafata pentru aceste
zone difera in funclie de felul bibliotecii.
Zona utilitara si de lectura: in cazul unor conditii bune de orientare (si
slem de ghidare cu inscriptii usor lizibile a circulatiilor, punctelor func\io
nale Si a rafturilor) zona salii de lectura, cu locuri de.citit Si locuri de
lucru, Irebuie distribuita pe cit mai putine elaje dar Si pentru un trans
port cit mai usor al carjilor; se va evita dispunerea pe niveluri decalate.
Accesul pe cit posibil pe scari. Toale spatiile din zonele utilitare si de
lectura trebuie sa fie accesibile cu liftul (pentru transportul car\ilor Si al
persoanelor cu handicap). Capacitatea portanta a p1anselor din zona
utilitara si de lectura ? 5.0 kN/m 2 .
Latimea cailor de circulatie > 1,20 m, distan\a libera intre ralturi - intot
deauna fixe in zona publicului - pina la max. 1.30 - 1,40 m (distan\a
constanta in zona publicului). Zona salii de lectura separata de zona de
intrare printrun filtru de control prevazut cu un sistem de securiz:lro a
carjilor. Pe cit posibil numai a intrare Si a iesire. Filtrul de control am
plasat in mod adecvat in apropierea ghiseului pentru imprumutul
car\ilor Si a informatiilor centrale.
in afara zonei de control: garderobe, respectiv casete cu cheie - pentru
mape, haine, toalete, cafenea, lac pentru cititul presei, spatiu pentru ex
pozitii, sali de cursuri Si conferinte (eventual posibil de utilizat si in afara
orelor de program a bibliotecii), informatii (birou central de informatii), ca
taloage cu fise Si microfise, terminale pentru accesarea calaloagelor onli
ne, returnarea carjilor, preluarea cMilor comandate.

341

Nr. volume
pI. 1 mde
rah

Disl. interax
pI. rahuri
duble 1m)

1,20

30
30
25
30
25

6
6,5
6,5
7
6

360
390
325
420
300

3,99
3,68
4.43
3.42
4,80

250,6
271,7
225,7
292.3
208,3

_1,25

30
30
25
30
25

6
6,5
6.5
7
6

360
390
325
420

300

4,16
3,84
4,61
3,56
4,99

240,3
260.4

216,9
280.8
200,4

30
30
25
30
25

6
6,5
6,5
7
6

360
390
325
420
300

4,33
3,99
4,80
3,70
5,19

230,9
250.6
208.3
270,2
192,6

30
30
25
30

6
6,5
6,5
7

360
390
325
420

4.50
4,15
4.98
3,85

222,2
240,9

200,8

259,7

30
30
25
30
25
20

6
6,5
6,5
7
6
5.5

360
390
325
420
300
220

4,85
4,47
5,17
4,16
5.82
7,63

206,1
223,7
193,4
240,3
171,8

131,0

'5
:;
<5

.~

~
:is

'v;

<f.

""
"
'""
-'" '"
"
0

<n
0

'0

'N
0

"'- 1,30

a.

"

'0

C
n.

I "
"

1,35

~"' "oO
~:

1.40
, ~
t3
~

11

1.44

"
'"

Ii

g.

"'" ' ' "',,

~g

25
25
20
20

6
5,5
6
5,5

300
275
240
220

6,00
6.53
7,50
8,17

166,6
153,1
133.3
122,3

20
20

6
5,5

240
220

7.81
8,51

128,0

117.5

25
25
20
20

6
5.5
6
5.5

300
275
240
220

7,00
7,62
8,75
9,53

142,8
131,2
114,2
104,9

~;

150

1,68

"'

------------------------------j

'is

BIBlIOTECI

Nr. de rahuri Nr. de volume Spatlul necesar Nr. volume

suprapuse
pI. 1 mde
pI. 1000
pe 1 m'
plansee
rahdublu
volume 1m')

~,5

~~~

~:~~

~~~:~

, '0

1,80

20
20

5.5
5

220
200

10,22
11.25

97.8
88.8

1,87

20
20

5,5
5

220
200

10.62
11,68

94----,'
1
I
85.6

;:;

I
'1'

I ,= ------,-,------=-=:-------,--------,-
~

:::

I~
I.

G)

20
20
20

2,10

5,5
5
4

220
200
160

11,92
13.12
16,40

83,8
76,2
60,9

Sursa: Schwelgler

Zona biblioteciil
Tip de plansee

Depozil
"i depozit cu
acces direct

Sisteme
compacte

7,5

12,5

Sala de lectura

$1

zona cu

distributie transversaJa

Administ

acces direct
I
I

pI. plan"ee cu

5,0

5,0

apl. plan"ee fara

distributie transversala

8,5

15,0

5,0

5,0

-~

Sarcina admislbila pentru plafoane in kN/m'

r-

Nr. de rahuri

suprapuse

1,10

4
5
6
7
8
9

3,83
4.38
4,93
5.48
6,03
6,58

Calculul supraletelor

Distanta intre axele rahurrlor 1m)

1,30

1,40

1,50

1,60 I 1,70 I

3,62
3.72
4,24
4,11
4,75 I 4,60
27
5
1
5'
'09
5,79
5,58
6.31
6,07

3,54
4,00
4,46
4,93
5,39
5,85

3.46
3,90
4,34
4,78
5,22
5.66

3.39
3,81
4,23
4,65
5.07
5,49

1,20

I
I

3,33
3,73
4,13
4,53

1,~~

3,27
3,65
4,03
4.42

~~
5,33

5,18

inca-rcarile planseelor din cireulatia pentru un numar diferit de rafturi suprapuse $i

diferite distante interax

in cadrul zonei de control: informatii pentru sala de lectura, bibliografii, ter

minale pentru accesarea cataloagelor online, preluarea $i returnarea
cartilor ce pot fi consultate doar in sala de lectura, inregistrarea imprumu
turilor cartilor din colectia de manuale, copiatoare (in sali separate), sto
curi de carti amplasate in rafturi cu acces direct. locuri de lucru pentru uti
lizatori, dupa caz cuioar de acces spre depozitul cu acces direct.
in bibliotecile universitare, capacitatea locurilor de lucru pentru utilizatori
depinde de mumarul de studenti $i de distributia lor pe grupe de specialitati.
Locuri speciale de lucru pentru persoane cu handicap (pentru persoane in
carucior, pentru nevazatori) $i locuri pentru activitati speciale (aparate pen
tru citirea $i marirea microfilmelor, calculatoare, terminale, unitati de CD

342

....... 1lJ
ROM $i allele; se va tine cont de Iiniile directoare pentru locurile de lucru cu
prelucrarea automata a datelor l ) ca $i locuri individuale de lucru (cabine de
lucru, sisteme Carrels, camere pentru lucru individual). Este oportuna am
plasarea locurilor de lectura in zone cu iluminare naturala. Necesarul de su
prafata pentru un loc simplu de lecturiillucru 2,5 m2 , pentru calculator sau
loc individual de lucru ;3 4,0 m2 . Cai de circulatie cu latimea ;3 1,20 m, di
stanta Iibera intre rafturi pina la max. 1,30-1,40 m, intotdeauna fixa in zona
de acces a publicului.
lIuminarea in zona utilizatorilor: in general cca 250 - 300 lx, pentru 10
curile de lectura $i de lucru, cataloagele cu fi$e, informatii, ghi$eul de
imprumut 500 Ix.

Cfima in zona utilizatorilor: 20 2C, umiditatea relativa a aerului - 50

5%, improspatarea aerului (fluxul de aer exterior) 20 m3fh pe persoana;
valorile reale se pot situa temporar peste sau sub valorile de mai sus in
functie de condittile meteorologice. Se va evita lumina directa a soarelUi,
radiatiile ullraviolete $i termice fiind distructive pentru hirtie $i legatura
cMilor. Este de dorit 0 limitare a introducerii sistemelor de c1imatizare,
printre altele datorita consumului mare de energie $i implicit a costurilor
mari de exploatare. in cazul cladirilor cu adincime mica este posibila 0 ven
tilatie natura/a prin deschiderea ferestrelor.
Securitatea in zona utilizatorilor: se vor lua masuri cuprinzatoare de protec1ie
la incendii conform prevederilor $i ordinelor legale de supraveghere a con
struetiilor. Protec1ia impotriva efraetiei prin senzori de mi$care si delimita
re a zonelor cu geamuri. Proteetia la furt prin sisteme de securizare a cartilor:
securizare optima a u!jlilor de evacuare nesupravegheate prin comanda
electronica automata a deblocarii lor in caz de alarma. Secunzarea mecanica
a usilor de evacuare chiar atunci c1nd sint prevazute cu semnal acustic $i!sau
optic este de 0 elicacitate redusa.
Cea mai adecvata amplasare a depozitelor este la nivelurile inferioa
re datorita conditiilor constante de temperatura $i umiditate $i a trans
portului unor greutati mario "Turnurile de carti" nu sint practice din cau
za cheltuielilor mar; cu climatizarea, transportul $i personalul ca si din
cauza unei flexibilitati reduse datorate linei suprafete limitate a nivelu
rilor. Cele mai potrivite sint suprafetele conexe cit mai mari si lara sal
turi de nivel. Repartizarea rafturilor fixe sau mobile "sisteme compacte"
depinde de rasterul structurii de rezistenta (- DIN - raportul de spe
cialitate 13). Prin sistemul cu rafturi mobile este posiblla 0 cre$tere a ca
pacitatii cu pina la -100 %. Capacitatea portanta a plan$eelor min. 7,5
kNfm 2 pentru rafturile fixe $i min. 12,5 kNfm 2 in cazul sistemelor de raf
turi mobile (- DIN - raportul de specialitate 13).
Clima in depozite: 18' 2C, umiditatea relativa a aerului 50 5% , impros
patarea aerului (tluxul de aer exterior) ;3 3 m3fh . m2 , sint necesare siste
me de filtrare a aerului poluat in lunetie de zona (prat, S02' NOx si allele).
in cazul folosirii unor materiale de constructie pentru pereti cu proprietati
bune de inmagazinare a caldurii $i umiditatii se reduce necesitatea instalarii
sistemelor de c1imatizare. 0 minima mi$care a aerului va preveni aparitia
mucegaiului mai ales in cazul sistemelor de rafturi mobile (cu partea fron
tala deschisa). Coleetiile $i materialele deosebite (de ex. diapozitivele, fil
mele, suporturile audio $i de date ca $i hMile, planurile $i grafica) necesita
conditii speciale de c1imatizare.
Capacitatea portanta a plan$eelor in zona administrativa $1 de procesare a
cartilor > 5,0 kNfm 2 iar in zonele tehnice (ateliere) mai mare, in lunctie de
dotarile cu echipament $1 de specificatiile statice individuale.
ConstruC1ia: se confirma oportunitatea constructiei din beton armat
sau schelet de otel cu 0 dimensiune a rasterului > 7,20 x 7,20 m dato
rita f1exibilitatii amenajarii finale. ina1timea incaperilor ;3 3,00 m.
Cllile de circula1ie: se vor evita intersectarile $i intretaierile cailor de
circulatie ale utilizatorilor, personalului $i ale cartilor.
Transport: transportul cartilor se va face pe orizontala cu carucioare
pentru carti (fara praguri, dilerentele de nivel prevazute cu rampe < 6 %
sau platforma cu elevator) $i cu banda transportoare iar vertical cu as
censoare, benzi transportoare (traseul benzii trebuie proiectat cu mare
grija, portiuni cu panta ascendenta; cheltuieli de intretinere foarte re
duse), sisteme cu recipiente de transport (programabile mecanic, com
binatie intre portiuni orizontale $i ascensoare multicelulare cu mi$care
continua), sisteme automate cu recipiente de tranport (cu traseu la li
bera alegere combinat vertical si orizontal, automatizate, majoritatea cu
tronsoane comandate prin sisteme de prelucrare automata a datelor;
investitie mare $i partial costuri foarte mari de intretinere).

1,00

F1

60
I

...
I
1.00

1
CD

Supralala pentru un loc individual

de lucru - G)

:- 10
I

l3,~m~

I-

Distanla minim~ intre mese

\5.J

~ ~-

81

I
1

2,00 - - --<

f4\

\:V

supralala necesarA pentru un loc

de lucru deschis
b -1~limea mesei
- dislan\a inlre axele meselor care
stau una dup~ alta
NOlo - adaos procentual pentru cAile de
circulatie inconjura.toare pentru
accesul la locul de lucru individual
in conditiile prezentate mai sus spaliul ne~
cesar penlru un loc de lucru individual va
avea aprox. 2,5 m'.
Exemplu:
F, = 1,00 m . (0,70 + 0,95) . (1 + ~)
F, = 2,48 m'
100
-

CD

Calculul supralelei m' de supralal~ util~ princi~al~

4 locuri penlru cilirea catalogului eu micro

lise la mese de 751150 cm pentru 1 (21 Su
port rolaliv prev~zut CU maximum 50 (100)
pl~cule tip solz de peste (3.70 m x 3.80 m)

:1

G~m~

MOBILIER

Loc pentru citirea calalogu1ui eu microfiS8

la 0 mas~ de 751150 cm cu un suport pen
Iru maximum 15 pl~cule rotative tip soiz de
peste sau pentru suporturi rotative
prev~zute cu pin~ la maximum 50 pl~cu\e
tip solz de pesIe - 8) 8

i-TDT1
i D!',70

Loc pentru consultarea catalogului

eu microlise -

4 locuri penlru consullarea catalo

gurui cu microfiS8

-@

Dimensiuni -

8)-@

I!~.'-i~

Locuri de lucru individuate sistem

Carrels

~,~~

Spaliul liber minim in zona s~lii de

lectura. _

BIBLIOTECI

Formula 1

-8)A

1,50

__ -.J

Loc pentru consullarea catalogului cu mi

crolise la 0 mas~ de 60/120 cm cu suport
penlru pl~cule lip solz de pesle (cu maxi
mum 10 pl~cule pliabile pe vertical~l

1,70

1- -

f2\

F, = b ' e ' (1 + .N.%)

100

Spaliulliber la transportul cMilor si

intre persoanele aS8zaie $i in
picioar8 -

Mobilier de sislem pentru ghise

ele de informatii si de imprumut,
concepute penlru loate tipurile
de aparate (telefon, calculator,
lerminale, aparale de citil micro
lise) ca Si penlru canaleIe de ca
bluri necesare pentru retele si te
lecomunicalii. Dulapuri cu serla
re speciale penlru calaloage cu
lise, diapozilive, filme, casele
audio si video, discuri compacte;
dulapuri cu spalii plane penlru
hilr1i, planuri si graficil. Ralturi de
sistem pentru cilr1i, periodice, me
dii: in principal rafturi duble ase
zate individual, (cu suporturile din
prolile de otel, etajerele din tablil
de otel sau lemn) h - 2,25 m, dis
tanta inlre suporturi 1,00 m, adin
cimea etajerelor - 0,25 - 0,30 m,
dar si cu adincimi speciale de ex.
pentru atiase Si ziare legate in
volume: elajele sil poalil Ii ase
zale la diferile inililimi cel pUlin
din 15 in 15 mm. ini\llimea maxi
ma a ra!urilor duble individuale
sa nu depilseascil de 5 ori adin
cimea raltului. Capacilalea cor
pului depinde de numilrul de rat
luri; se iau in calcul 25 - 30 volu
me pe m liniar (~ DIN - raportul
de specialilale 13). Distanta libe
ril inlre corpuri in zona depozite
lor> 0,75 m, iar in zona cu acces
direcl al ulilizatorilor mai mare.
Rafturile mobile (permise numai
in depozilele inchise) pOl duce la
o crestere a capaciltltii de pintl la
cca 100% dac~ se porneste de la
un raster de rezistentil adecval si
o dislributie corespunziltoare a
blocului de corpuri. Este necesa
ril 0 capacitate portantil a plan
seelor ? 12,5 kN/m 2 (costurile
suplimentare falil de cazul obis'
nuil 7,5 kN/m 2 sint mici).

1
1.98

>-.
1=

in~l\lmea corpului de ralluri penlru

in~llimea corpulul cu 5 ralluri

Corp cu 4 rafturi penlru copil

scolari

_J~ ~
..--~

\----1,00 - - - - l

1--54--<

r - - - 1,00

--l

I-- 54 ---1

.... 30-.

1,09-

Dulap penlru period,ce

=1=

=1=

~F==

1=
T-F==

37
T

t..--

22,S

30

='==

1,----,

:.:.:.:.:.:.:.:.::.:.:.:.:.:.:.:.::.:::.:.::.:.:.:.::.: : ..:::..:::.:

::.:

Dublu

= ':':':

::::::..::::::::::..::
Simplu

Corpuri pentru adulli 5 - 6 ralluri, pentru copii 4 - 5 ralturi -

Dulap penlru calaloage

343

i
1

!!!Cle.e~

Zona

ZonA pentru
manitestlllri

Diverse

Locuri de
lecturlllJlucru

pI. gnJ

I intrarii

~-------------------

Copii
41

Zona de

~rOWSing

[I
G)

1-

consultare

Schema functlonala a unel blbhoteci de dimensium medii

.,=
.

I i I

2400

I, : I \ i i !

1500
1200

900

g.

'"

'I

A1

I ! :

300

11/:

iY'

/'

20

"

30

i I
i i
,
I i

I
40

Vi i
,
I ,

I I I

10

.....1

600

! ~v

I
,

II

I ,

-f/f

' I

3000

! I
10

Adulfi

I
eo

50

100

la fiecare 300 m2

~'<

--+

QJ

BIBLIOTECI

Bibliotecile publice (BP) olera un spectru larg de literatura educa

tiva ;;i aile medii de inlormare, cu acces direct la rafturi. Colectiona
rea sistematica precum ;;i cuprinderea sistematica a continutului din
tiparituri ;;i alte medii este limitata la citeva BP mai mari. Bibliotecile
publice nu cuprind colectii de carte ;;tiintilica ;;i nu indeplinesc olun
ctie arhivistica ci sint biblioteci cu acces direcet la londul de carte,
de obicei lara depozite sau cu depozite de mici dimensiuni. Utiliza
torii sint copii, tinerii ;;i adultii. BP isi orienteaza olerta stocului de
carte ;;i a serviciilor in lunctie de necesitatile utilizatorilor. Pe linga
olerta traditionala de carte, bibliotecile publice pun la dispozitie, ca
spa1iu de comunicare ("piata") pentru public, zone pentru "brow
sing", consulta1ii cetatene;;ti, inlormatii, calenea, locuri pentru auditii
muzicale, zone de sedere;;i manilestari ca;;i locuri de lucru pentru
grupe ;;i individuale. In plus, pot Ii incluse ;;i 0 biblioteca muzicala, 0
artoteca (imprumuturi de carte de arta) ;;i/sau 0 biblioteca mobila
(bibliobuz).
Fondul de carte ("medii") poate cuprinde, pe linga carti si ziare ;;i pe
riodice, bro;;uri, jocuri sau medii moderne (CD, video, soft pentru
calculatoare) ce pot Ii imprumutate sau lolosite in cadrul bibliotecii.
Amenajarea interioara a incaperilor trebuie sa indemne publicul sa
zaboveasca prin repartizarea supraletelor pentru adul1i, copii ;;i ti
neri cu activitati specilice, lara a Ii separate ci organizate ca zone
cu legaturi Iluente. ~ @ Necesarul de supralata se determina in
lunctie de marimea stocului de carte ~ @ Se va tinde spre 2 uni
tati media pe locuitor, cu 0 dimensiuni minime de 300 m2 supralata
utila la 10.000 de unitati media. ~
Supralete mari interdepen
dente care sa se apropie ca lorma de un patrat ;;i sa poata Ii lolosi
te in mod Ilexibil cu 0 dezvoltare pe orizontala nu pe verticala (nu
mar redus de personal), care sa poata Ii extinse ;;i cu 0 zona de ac
ces atragatoare ~
Corpurile din zona pentru adulti cu 5 sau 6
rafturi suprapuse (inaltimea maxima de apucare 1,80 m ~ @), in
zona pentru copii cu 4 rafturi (inaltimea maxima de apucare -1,20
- @. Un raft poate cuprinde aproape 30 de volume de literatura
de specialitate, 33 de volume de beletristica sau 35 de volume de
literatura pentru copii. Spatiul intre doua ;;iruri de rafturi nu mai lung
de 3 m. Rafturile pot Ii amplasate ;;i in ni;;e sau boxe. Transportul
carti/or cu carucioare pentru carti (L x H x I: 92 x 99 x 50 em). As
censor de marla la intrarea lurnizorului de carte iar in bibliotecile
mari ;;i banda transportoare pentru carti.
incarcarea plan;;eelor la BP: 5,0 kN/m2 in zoneIe cu acces direct ase
manatoare depozitelor cu amplasari dense ale rafturilor 7,5 kN/m 2 , in
depozitele cu sistem compact (rafturi mobile) 12,5 kN/m 2 respec
tiv15,0 kN/m 2 .

10.000 volume

Schema: necesarul de suprafata a BP in (unclle de stocul de carte

CD

~L

.~JJ

U.J

ITI
11l
1[1\
d}--l'30~~ ,T
1~-150 -W~-- ------1:
II

.r-r'
~
r-,r:
Intervalul eel mat ingust Cale de clrculalie

2.30

3r

L.a.lime obisnuiltl

rr

Oistante minime

Planuri
1 Foaler
2 Lileralura pentru t!neret
3 l\leralura pentru copli
4 Ascensor pentru carti
5 Movila pentru Joaca

6 Admlnlstratle
7 Curte pentru \ectura
8 Pergola cu vegetatl8
9 Belelnstlca
10 Jocun

ii

I'
'I'

(Suport carusel)

Zona mica pentru browsing

Arh. Volkamer 51 Wetzel

II

Ii
.4

Biblioleca in Gutersloh

344

Arh. Peter Friedeberg

Parter, blblioteca Viernheim (transforma,e)

Arh. Rittmannsperger u. P.

CONSTRUCTII
ADMINISTRATIVE
ElEMENTE DE BAZA ,[II
ACTIVITATEA DE BIROU
Modul in care se organizeaza si se
stabileste activitatea de birou (strudu
ra biroului, managementul clientilor,
tehnologia de birou) influenteala ne
cesarul de corespondente spatia/e.
Observatiile facute pe 0 perioada mai
lunga de timp au aratal ca tipurile cltI
dirilor evolueaza si chiar se schimba.
Pe linga solutiile de pionierat au exis
tat intOldeauna si cladiri similare
d.p.d.v. lipologie care, ca sumtl. au
reflectat in mod reprezentaliv forlele
si influentele care. la vremea respec
tiva. Ie-au dat nasiere in con
forma rea activitatii de birou. omul ca
pata un loe din ce in ce mai central ~
Schimbarea din ce in ce ma, in
semnala a aclivitatii de birou (prin in
troducerea tehnologiilor) este insotila
de motivaIia performantelor care esle
transparenta aclivitatilor. Proiectantul
are posibititatea de a influenla toate
domeniile care tin de conformarea
spatiilor Si locurilor de lucru care.
au 0 mare
dupa A.G. Henkel ~
importanta in ceea ce priveste satis
factia muncii.
Grupe de incflperl 1. Zona birourilor: birouri modulare
1 - 3 pesoane cu locuri de lucru cu
locuri pentru persoane in proces de
formare - PPF. Birouri de grup pinil
la 20 de pesoane cu locuri de lucru
pentru PPF. incaperi mari pina la
200 de persoane pe un nivel. Birouri
combinate cu locuri de lucru indivi
duate si zone de lucru comun pen
tru grupe. Toale incaperile echipate
multifunctional pentru lucru indivi
dual si in echipa la care se adaugtl
un secretariat. 2. Zona <lrhivoi: de
pozitarea actelor. microfilrnelor, rno
dii electron ice de rnemorare. apara
te pentru arhivare, reproducere, re
dare. corectare, primire, distribuire.
distrugere, desenare, transportul
actelor cu banda transportoare sau
aparate de mina. 3. Serviciul central
de scriere: cu dictafoane, multiplica
toare. tipografie, copiatoare helio
grafice, laboralor fOlografic. 4. Punct
poslal. administrarea malerialelor (pe
cit posibil invecinate Si amplasate la
nivelul de baza). 5. Zona de repre
zentare, camera prezidiului cu gar
deroba, sali de expozitie. stili de
conferinte. camere de discutii. 6.
Servicii sociate: garderobe, buctl
tarii de etaj. we. camere de odihna,
camere pentru paule, gimnasllca,
cazinou eventual cu bucalarie. 7.
Suprafete de relerva si pentru ex
tinderi, suprafete pentru pregatire
profesionala cu aparatura de redare
audio-video. 8. Suprafete do parca
acces carosabil, do livra
re, zonil
re, gilrilj sublor<ln. 9. Suprafote do
circulatie: culoare, extinderea culoa
relor. scari. ascensoare. acces into
rior si eXlerior. 10. Amenajtlri centra
le pentru aprovizionare, sorviciul
tehnic, st<llia de climatiZilre, do ven
tilatie. de incalliro. de energio, si
stem de prelucrare automata a date
lor, cenlru de calcul, centrala te/efo
nica. curatenie si inlretinero.
Proiectarea
inregislrarea detaliata a structurii do
funclionare si organizare Si totod..ta
funcliile si relatiile specifice din tim
pul activitatii propriu-zise trebuio sil
conduca in mod concret la un pro
gram de sarcini (analiza cerintelor).

0.

CD.

0.

Schema planilicarii activilatii de birou. in jumalalea su

porioora schoma cuprindo notluni ce se refora la aclivitali

CD

generale, lar in partea inlerioara la activil~Ui specilice

birourilor. Problemele ce apar in partea sting a a schemel

pol Ii relolvate prin masuri profi!aclice si pedagogice iar

cele din pa~ea dreapta in mare masura prin tehnica si or
ganizare.

I~uprlata tolalaexlerioaral
brula
I
dlmensiunea

I~IJpr;ll .. ta hlfoului n{Jl~

1-- ----_._

Su f<:lln a ocun:"llA dm ctl\dlfO

Supr. acupnl,')
do bllou

.,-------.

~~gro~~g~~Of1

rSupr

slJprlfn(lf1'af~ rlOl~

Supralata
ulita a
btrourilor
ocupata. de
grupe de
aclivrlale

Supr. cores

punz310are
pl. sevice.

garderobe.
camere pi
pauze,
buc~Ua,rie

{pantry},
i nc3peri

Supr. pI. inlre-

Iinerea lehrudl.
instal. de dlma

__

pnncipala pe
onzontali!. cu
loare pnnci
pale. instala\ii
de Iranspot1
pe niYer. supr.
pI. aglomeratH

hzare.de incAl
zlre. de energle
electnca, central
tela' , Insl. auto
noma. de energle
electr. pl. <Ivane.
cam sefvefolor

soars. Slipi'.
pt.aglornera
III. p:JSt.a pne.

""'

Iatilde !fans
expedlfl'

pt

Supr. pI. ore.

p8 .,oertJC3.la.
scAli, sdUiru
lante.ascen

Supr. coresp.
pI. clfculatia

Supralete
ale cantruc
liel Interne,

stilpi de
rezistenl3,
pereti
perlantl

~
Supralete

ale con
Slrucliei

exlerne.
latada,
balustra

del.
I L.---

I
Supr suplimenlare

de prOtectl9 cu ame
naja:ri de cahlale de
ex. seYlclU pe
etaVposl~/ serv
pre!. aut. dale pri
min/camere receptie
pret. aUI. dale'cantl'
na'budll:'rieiarhrya;
sal3 conlennte

---L

Supr. cores
punz310are
pt seYlce.
garderobe.
camere pt
pauze,olto
de buc~3rie. incapefll,
sanitare
'---

Sup< """"
pi. QfD,JlaM

P'1f"C1patape
onzont;)k\. OJ
IoareP'1t"C1p..
inslaJatli de
!f<lns pe
nrY9l.r<lmpe.
I

:"~Mi'

'

Suprafata utll:' coreSpunZalOare grupelor de lu

cru. suprafala de dISCU(lllsuprara\a exclusiya, pen
Iru grupe. supralata regTstraluni penlru grupe. su
prafata maSlnllor de blrou pentru grupe. supralala
de depozltare pentru grupe. lermlnalele de calcu
lator pentru grupe. supra'etere cu mesa de desen
penlru grupe

Supro'ele lunctionale. suprarala locunlor

de lucru. suprarala de mlscare in jurul
IOCUriior de lucru. supralele de comunicare
intre locurrle de lucru. suprarala IOCUfilor de
lucru - registralura. supralele de reprazenlare
corespunzi"Itoare locurBor de lucrU

Supralete de dlslantare. separare Si acces, de

dlslanlare rala de zgomote. supra lata de
dlSlantare pentru rntlmilate. suprarala generala
de dellmltare. adaos pentru mobilier compac!.
supra'ata cu mlJloace de delimllare, pereli mobili,
plante. spallu Interior de comunicatle SI adao$
Ipenlru Ylzllatori. cal de acces si auxiliare

Suprarala ulrli! suplimenlara

corespunz31oare grupelor de lucru
de ex. zond de aSleptare.
de ex. zona de expunere,
de ex. selfuri. ghlseele cas'erulor

no

Di"lnbu\ia suprafotolor birourilor din puncl de vedere orgnnilaloric dupa Lappal

/1.--_""'1
I

..:..bir=Ou----,-I_...J~

A...:.Cl:.-ivil=ale:.:.a.:...::d

I I Mljloace de munca 1 fconditii de lucru l

: - masini de birou

: - acusllca.

: - consumabile de
: birou
: - blbliogralie
I mat de lucru
: - mij. 'ajulatoare

wJlQwLrie _Qale ~

: - coloril
: - sala mare birouri
: - birou indIvidual
: - birou cu mai
: mulle persoane
,~caluaJea Spatiu!lJ.

j =~c~~~I~ad~o~~~~u

';0

~ =~~~~~r;:re

Inlluenle delerminante in aclivilalea de birou (dupa A.G. Henkel - UJ)

ForIe endogene
- exlinderea puternica. a renlabilizarii
- centralizarea delermlnanta. a
economlei
- legea lui Parkinson
- Jenomenul" asa numitei dlvizluni a
muncii, dislocare. descompunere
(ralionallzare)

FOJ1e ex ogene
- aspecte sociale (ore de lucru lIexibif

ere)

- dezvollarea secloarelor si a pietelo

exteme
- dezvolt~ri co~iuncl~rale
- actlYltal1 de blrou dlrecte sau indireete
penlru autorilatde de slat (de ex. supli
men I de lucru prin adaosuri conjunctu
rale S3u alfe modillc:tri ale impoZllefor
- cunosllnle legate de piata munCli
stilnla

347

CONSTRUCT"
ADMINISTRATIVE

Perspective as dazvoltare
Modlflcan DD:lzafOflce
Admlnrs\ralla Industrrel

ELEMENTE DE BAZA ~ ill

TENDINTE/CRITERII

ratronallzarea plerdenlar d',n actlv

all de limp pI flecare dlnlre ramUri
supnmarea aCllVllahlor cu
cahflcare Inferloara
,ntegrarp-i! acllVllatl1 C:B 'ecaclare
SI destllnli1rea secreranalelar
potential in aC\lvllalea 13 diSlallla

Angajati in mrlioane
Creslere

Tehnrca informatler
-lrasmlSII pnn
satelitr
- transmrSIl pnn A
('bra de strcl~i "

laser
"
- transrr:rsn
radio/TV

Camen"
o

creSlerea comenulU\ pm)

r;orespondenta in aelf'mEmlul

3.SI------I------', . ~~~c~;r~I~~~r~a~~~ees~ SI banca

':!fln

Admlnlstratla

3.049

3.0 Fin=d=u=st::n~e~i :;::==;:~=~~

1,1 %

1 - 2%

uesterea

concurent81

~~~~;~~'~~r~~n~~~~':~~;:lor

Ada~~:'~;;~;~I~~bllca.

;:lr:vallzarea u(lor partl ale

sec:oaretor pentru ccmunlla!1
(j1:T:lnUarea OISpOZIl1110f ',eqale

C,nllnJ3rea ponden: aom'On"lor

2.S j;;;===_..;2;.;.4,;;,8S;.._~

2.0

~~~~,I~~ o~e~~~~~,~:lal~~~~la'lell

Cesc,"ntrallzare ,;palia1a 51

-1%

Comert+O,8%

f------t----.....,

Blwtrca
- maSllll de scns
- maslnr de calculat
- copratoare
- diclafoane

apr [)pl8re ae cet31enl

Aile oresl~HI de servlc:r
cresterea ponderll ilrm810r mlCI
creslerea consuilantllcr cab/leaH I

dez~Ollan Qlfenle
seclorUi de consuilanla alllerior
"rganlzall1lor 08 munoa
82nc: lSI <:ase oe economll'.

1 S f------,f-----i . 'n 'flltar 'ale de crester';! in scaoer8

. Admrnlstratie ~t~,3:::0:;:4__0::.I.;:;.~. ~~~~~~~l~rp~~~~~~~L.~~e~~a~l~a
Ublica
- scaaerea t1UmarUlul sdcursaltiior
1,0

+22,8%

Alte prestac1

7",38:..._+_1..;.%~ ~S~~~~~rea Dlet81 cu preSILJrlea

.:;0",.

de se/-:icrt::1,
rJ/o 1

lnterseclarea domenlilor: tehnlca

informatl r . prelucrarea dateior 51 b,rorlca

;1 tei8banklng
argan1zarea gruo81or oe client:

Influenta tehnologiei informatiei

a biroticii

conCL.remlal<'\. 51 efon~1 concef\1rarrl

.!,

. scaderea c:raSllca a persanalu1u',

0,506
-3%
rat!OnallZare
O.S t./~:::::::;:<~~_li--'4 "elOr 'ara acte :; t:.IUfor oroce
~ +:.::8.0%0242 -3%
'~nlratl

~iii----"f;;':::"'--"-~

+8.5%

1980

1970

de" aom,,,"u

'I

1990

Dezvoltarea sectorului de arestarl servlcli

~i

Modificarile locurilor de lucru

Dezvoltarea tehnologlel Informatl61

si a tehnologiel comunicatlilor duce
la modilicarea conditiilor de lucru la
locul de munca din olrou. Termlnaie
Ie mutitunctionale inloculesc Gom
oonentele individuale pentru prelu
crarea datelor. textelor Sl imaginiior.
sistemele indivlduale sint conectate
in rmea deveninc un sislem Inteorat
ae ccmunicare Posta fe~de
rala german a introduce retele un,
'/ersaie ca ISDN I imegrated Ser'JL
~es Digital ~Ielworkl. "au BIGTC~I
i Retea Je comunlcat" cu banda ,ar
:Ja prln fibra de st,clal respectlv BIG
CeRN 'cupiarea retelelor BIGTON
intre eiel. Prin dctarea locun!o! de
lucru cu monltoare Iduoa C,ot1scnalk
'990 eca 20% -- olbl. BAP! Sl aec:
~erminale de calculator si apararele
aterente. necesarul de supratata
~entru un !oc ae lucru ern c8crui 01
:--oulul creste imii aaiflV cu eca :2 - 3
m2 !a eca 15 - ~ 3 m2. c:'ecrui birotl
:11 asuora ~crmatu!L:1 supratetelor SI
a 10cu1U; de lucru genereaza crlter:i
de sl/aiuare ca: mal mUlta iJondere
acordata iemllioclt calitatii :OCl...IUI
de lucru. aSlgurarea ~'e)(\biiitatii [:01
ce fir~nel. mlnlrnzarea 2ostur:icr ':18
2XOIcatare mal mUlla :mportanta
accrcata meolu!L;i Ineonjurator 3: 10'
r:ulUI ce :ueru pr:vit din punr.t de '/8
,Jere eeo!og:c, asttsl :ndt r:.:::mrigura
Iiiie spa(lilor ain '.Iecniie ciadlrl de GI
(oun i""':LJ ;T1al ccresQund. :'ALJlle
amena j 8.n nu ,11al corespL:nd re~le
'llenrimlor actuale '1986 'cca ~CO
duoa Henke! 0/1ocernizarea
Sl ~ransfor.1-;area I,
Sist6me ,je
amenajare\ SIn! la ~el 0e relevante
ca 51 rata de crestere i'n seetorul ter
t,ar sau ca noile construclli rezultate
am restructurarile acrlvlliitli ce blrou

Efectul rationalizarii generate de

tehnologia Informatiel si transiorma
.-ea cenntelor 'ocurilor de iucru (flu
xul SI modelul de organizarel se ras
'ringe asupra modiflcarii structurii bi
rounlor. Necesarul de personal
scade. grupele de lucru cievin tot
mal mlC:' Distnoutla sareinilor ierarhi
zata oina acum. cum ar Ii director.
secretara. 'eierent de specialitate
stc. se lransiorma in conSlituirea de
grupe Inregrale de lucru si tot 'n ace
aSI fel, ;Jrobaoli. se rnod\fica si repar
-izarea suprafetelor
J relatle mal sensibiia fata de medi
ul ae lucru este strins legata de 0
c'Jnsllinta a valoril predominanta In
20cletate care se raslringe in atlt~ai
oea rala de c811talea locului de mun
:.3. (!umlna naturala. reiatJa cu medi
Ji. c0nsum'Jl de ?nerglel si a actlvi
:atll deslilsurate I puncte de '!edere
"cologlce ..~onsumUI de malenale.
saiubntarea).
'_'JC:"'I de munca este, din perspect:va
.Jlliizatorulul ~n 'oc de rang rlclcat at
nteraCli1Jnlior scc:ale eareJ3mnta
2tr'...:Ciunior (~e ,ucru fcrmaiizate ,prel
-=3.urom. 3 '=-ai.e!or. :.:rganizarea muncli
~[e.) oevlne ae 0 Imoortanta ain ce in
C9 mai mare. Soiicitanle fizlce SI os;

"Ice nClcare rae sa creasea atentla

2e:,Ydata rl:ediulul de iueru ISpa!!1J su

!cent. ;Jos!blirta~ea de a d6Clce am

'J!asarea '~oblller:Jlu\ dupa uonm3

Je~scnaia. aeflSlre, ,iumlnare. 5UT!

,--::ema :;rorectle :moctnva :Jenur
Janlcrl :5~f(; o:n aetivltatea z!lniea are
oc ~n ..:OCUI strirnt a~ueru 51 ~n ioeul
8xtlns ce ';ucru" ~ (~ Re!atij'le r:e
cesare de sen/lciu ca 51 amenaJP.r:le
70icsite in ccmun ~;int de mare im
oorlanta. De aici rezuita nevola une'
ccmb;,natii In uI,lizarea incaperilcr
:naivldu31e sau de grup. Incur: de
lueru .,personale" sau "colectlve"

7S-80%
31 20-25~/CI

Unl,izarea Zllnlca a Clrour:lor'

suarajata In "~

:v1arimea spatliior de liJcru arerente

DistrlblJ.tla oerSOanE:1Cr ce
-Jruoe ce 1IJ{:ru
:este ~ ar 1reC,1.j1 sa rieJ

Dlrpc:cr Conducalorw
sectcruful prinCipal
sonaucitorul seclor~J,ul
"slstent

Sec,etarlat

Conducalorul gruP'O'1
prrnCloale. condUc.:1!DIJI
grupel rete rent

.n 1'1
'<

, . I

1 2 3

1@\\ I
'0'00" ""'

\2)

J.

5 6

10

'j

?er~oar.e oenrru
j1ecare c:;rl,oa

CCi

I I~/ /1-/------;----,
0
\
I
Is"'o I
?

ech.

::v

----'0

Conducere

,~

70%

IO~

5%

Secretarial
Serv!clI
Partea

reverslDlia
15-25%

, 5% I

82% fncapere de grupa

DistnbUirea persoanelor
pe lipurl de incaperr

Supr. pt. ftecare nivel

~~~~~oe~~~ J

Principii de utilizare pentru distnbut13 spatiului (toate imago Gottschalk --

348

,I

Incaperl pentru grupe lncapere mica

1 persoana
5 - 16 persone

aJ

cresterea mentionala a necesarului

de supratata nu duc la a reducere a
supratetei birourilor intrucit activitat,

Ie comune (discut,ile etc.) au lac in

cladirile oirourilor. Sin! de asemenea
ingradite posibllitatile de punere in
practica a anumitor activitati.
Exi5tenta unel petentiale indepen
dente tata de un anumitloc fix (des
centrallzarej e5te contrabalansata
de alte forte (concentrarea in zone
centrale. 5ediul unei reprezentante.
amplasarea in eras ca semn al con
tinuilatli. amblentul. activitatile de lu
cru 51 agrement in acela~i lac) care
ar putea avea un ral mai important.
Traticul datorat calatoriilor de 5erVI
ciu peate Ii redus cu cca 50% pnn
implementarea vldeoconferinlelor.

-'-':./.
Potentialul rationalizar'i cuprinde. in
cazul activitatiior acm1nistratlve (ce
pozitare. sortare. cOPlere. c3.utare.
achl2itionarea materiaielor) si a ce
lor de comunlcare Iconiennte. dis
cutii). cca 25, din llmpul saptami
nal de !ucru. Muncile de rutina. con
Siderate ca pauze de odihna activa.
au fast reduse cu cca 50%. Actlvlta
tea cresc1nda la domlClliu - cu co
nectare la distanta - impreuna cu

-G)-CD
Pe linga renovarea birourilor existen
te se contureaza nOI concepli; asupra
spatiului alcatuit din incaperl inoivldu
ale 51 de grup: dupa O. Gottschalk

QJ. soatiul grupelor combioat Sl par

tial structurat zone. dupa E. Sieverts
si W. Fuchs - QJ blroul combi
nat. dupa AG: Henkel - QJ !ocun de
IUCfU mUltiple sau polivalente.

- ill

CONSTRUCTII
ADMINISTRATIVE
ElEMENTE DE BAZA -. [IJ
ACTIVITATEA DE BIROU

,----------j Psihologia muncii

Modul in care se organizeaza $i se

stabile$le activitatea de birou (structu
ra biroului. managemenlul clienlilor,
tehnologia de birou) inlluenleaza ne
cesarul de corespondenle spatiale.
Observatiile facule pe 0 perioada mai
lunga de limp au aratat ca tipurile cla
dirilor evolueaza $i chiar se schimba.
Pe linga solutiile de pionieral au exis
tat intotdeauna $i cladiri similare
dp.d.v. tipologie care, ca suma. au
rellectat in mod reprezenlaliv foriele
$i inlluenlele care. la vremea respoc
tiva. Ie-au dat na$lere ~ @. in con
formarea aclivilalii de birou. omuJ ca
pala un loe din ce in ce mal cenlral ~
Schimbarea din ce in ce mal in
semnala a activilatii de birou (prin in
lroducerea lehnologiilor) esle insoliIii
de motivatia performantelor care esle
Iransparen\a activitalilor. Proiectantul
are posibilitalea de a influenla toate
domeniile care lin de conformarea
spaliilor $i locurilor de lucru care,
dupa A.G. Henkel ~ @, au 0 mare
importanta in ceea ce prive$te salis
faclia muncii.
Grupe de inca perl ~
1. Zona birourilor: birouri modulare
1 - 3 pesoane cu locuri de lucru cu
locuri penlru persoane in proces de
formare - PPF. Birouri de grup pina
la 20 de pesoane cu locuri de lucru
pentru PPF. incaperi mari pina la
200 de persoane pe un nivel. Birouri
combinate cu locuri de lucru indivi
duale $i zone de lucru comun pen
tru grupe. Toale incaperile echipale
multifunctional penlru lucru indivi
dual $i in echipa la care se adaugil
un secretariat. 2. Zona arhivei: de
pozitarea aclelor, microfilmelor, me
dii eleclronice de memorare, apara
te penlru arhivare, reproducere. re
dare, coreclare, primire, distribuire,
dlstrugere, desenare, Iransportul
aclelor cu banda Iransportoare sau
aparale de mina. 3. Serviciul central
de scriere: cu dictafoane, multi plica
toare, tipogralie. copiatoare helio
gralice, laborator 1010grafic. 4. Puncl
po$tal, adminislrarea malerialelor (pe
cil posibil invecinale $; amplasate la
nivelul de baza). 5. Zona de repre
zenlare. camera prezidiului cu gar
deroba, sali de expozilie, sali de
conferinte, camere de disculii. 6.
Servicii sociale: garderobe, buca
tadi de elaj, we. camere de odihna,
camere penlru pauze. gimnaslicil,
cazinou eventual cu bucalilrie. 7.
Suprafete de rezerva $i penlru ex
tinderi. suprafete penlru pregiltire
profesionala cu aparatura de redare
audio-video. 8. Suprafele de parca
reo zona de acces carosabil, do livra
reo g.1raj subleran. 9. Suprafele de
circulatie: culoare. exlinderea culoa
relor, scari. ascensoare, acces inle
rior $i eXlerior. 10. Amenajari cenlra
Ie penlru aprovizionare, serviciul
lehnic. slatia de climalizare. de ven
lila\ie, de incalzire. de energie. si
stem de prelucrare automala a dale
lor, cenlru de calcul. cenlrala telelo
nica. curatenie $i inlrelinere.
Prolectarea
inregislrarea detaliala a slruclurii de
funclionare $i organizare $i lolodala
functiile $i relaliile specifice din lim
pul activilatii propriu-zise trebuie sa
conduca in mod concrel fa un pro
gram de sarcini (analiza cerinlelorj.

CD.

CD

Schema planilictlrii activjl~lji de birou. in jumtltatea su

perioartl schema cuprinde noliuni ce se relertlla activil~li
generale, iar in partea inferioara. la aclivita.li specifice

birourilor. Problemele ce apar in partea sling3 a schemei

pot fi rezolvate prin mAsuri profilactice

~i

pedagogice iar

cele din partea dreapla in mare m3sur3 prin lehnica si or

ganizare.

ISuprfata 10lal3 bruta.

I(dlmensiunea exterioarAI

1SIJpr;']!a!lI blfoului nola

SUDrnf.l a ocuoala din cli'Jdn8

Supr ocupal.1
~~r<i~g~~on.
de blrou

I
Supralala

Supr. cores

Supr. coresp.

punz310a re

pI. circulatia
principaJa pe
OrilOnlala, cu
loare princi
pale, Inslal'llii
de Iransport
po nivel, supr
pI. aglomeralh

ilIch~lla'o

buc~uaria
(p~n'ry),

incaperi

Supr supnmonl;n.1 nata

Supr pl. arc.

peve<1>caJ>.
scAn. scAn ru
Iante, ascen
soare, supr
pl. aglomera
I". po';l'" pno'

Supr. pt. intra

llnerea lenrllCa.

inslal de dima
lilare. deinca.l
me, do energle
electnca., central;
lelol., Ins!. aulo
noma de energle
electr. pt avane.
cam seNeralor

LIT\'1tC\ nstl

la!ilC'elrans
pt ellpedlft

uillA a
bifourilor
ocupata de
glupo do

pl.sevlce.
garderobe.
camere pt
paule.

Suprarele

Suprarele

ale conlruc
llei interne,
Slilpi de
rezistonla.,
poreli
portanli

ale conSlrucliei
ell:lerne,
lalada,
baluslra

00.

de proleClle cu arne

punz.1loare
pI sevlce,
garderobe.
camere pI
pauza, 011C!
de bucatA
ne, incaperi
sanitare

ISUp!'. supbmenlare
naJari de calilate de
ex. seviciu pe
elaj/posta' serv
prel. aul. date pn
mlrUcamera roceptie
pre!. aul. dale 'cantl
na.'buca.ltlriefarhivaJ
salA conlerlnte

Supt'. cores-

I
Sup<."""",
pt arculatJa
pnoapa~po

onzonl'lLt OJ
loareP'1~.

InSlaL111i de
Iram; pe

l"IfVel. ra!Tl'8.
,"",pC

I :to\ornel'abi

Supralete lunclionale, supralilila locunlor

de lucru. stJpralata do miscare in jurul

locunlcr de lucru, supralele de comunicare

intre locurlle de lucru. supralala locurilor de

lucru - regtslratura. supralele de reprezenlare

corespunzAtoare locurilor de lucru

Suprafata utila corespunzatoare grupelcr de 'u'

cru, suprafala de d!scutti!supralata excluslVa pen
Iru grupe, suprafata regTstraluri, penlru grupe, su
pralala maSlOllor de blrou penlru grupe, supralala
de depozllare penlru grupe. termlnalele de calcu'
lalor pentru grupe. supralelele cu mese de desen
pentru grupe

Supralele dB dlslanlare. soparare Sl acces. de

dlslan\:lre lata de zgomota, supralata de
dlslanl:lre pentru inhm,lale, 5uprala\a generala
de deli mil are. adaos penlru mobllier compac!.
suptalala cu milioace de dehmtlare, pereli mobili,
planle, spaltu interior de comunicalie si adaos
pentru vlzllalcn, cal de aeces si aU"'lliare

Suprafala utda suplimeOlara

corespunlaloare grupelor de lucru
de ex. zona de aSleplare.
de e.... IOna de ell:punere,
de e .... selfuri, ghlseele casienilor

Dlslribulia supralelelor birourilor din puncl de vedere organizaloric dupa Lappal

/L..-__
I

d:..;,.e.;..bir.;..Ou--rI_.....J~

Ir-AC.:.-.hV.....;lfa..;,;.le.:.-.a

I I Mijloace de munca I ICondilii de lucru I

:
:
:
:
:
:

:
:
:
,
:
:

masini de birou
mobil a. de birou
acle, cartoteCl
consumabile de
birou
- biblioralie

i =~ij.t.aj~t~~g~~e

acuslica.
iluminare
- climatizare
-coloril
- sala. mare birouri
birou individual
birou cu mai
: mulle persoane
~"caJ~a1eas~tiv\lJ.

i-

~ ~_ ~~.RQrulrLd.~ _Qal~;

Inlluente determinante in activilalea de birou (dupa AG. Henkel ~

UJ)

Fone endogene
- eXlinderea puternlcA a renlablhzarii
- centratizarea determinanta: a
economiei
- legea lui Parkinson
- Jenomenul" asa numilei dlviziuni a
muncjj, dtslocare. descompunere
(rationarizare)

Fane ex ogene
- aspecle sociale (ore de lucru flexibil

etc.)
- dezvoltarea secloarelor si a pielelo
e ...lerne
- dezvolla.ri conjuncturale
- acfivitall de birou directe sau indirecte
penlru auto rita tile de sIal (de e .... supli
menl de lucru prjn adaosuri conjunclu
rale sau aile mo<1lricari ale impozI'elor
- cunosllnte legale de piala muod!'
slimla.

347

Constructii
administrative

CONSTRUCTII
ADMINISTRATIVE

Perspective de dezycltare

Modlfican

0olzatonce

Admlnlslralia Industrial

ELEMENTE DE BAZA -> Ql

TENDINTE/CRITERII

: ~~i.,~~ai,l~~~~ R~r:r~~~I~~nr~t~~1
suprlmarea acIIY',f,alllor cu
call1,eare rnlenoara

Tehnlca Informatiei
- trasmlSIl pnn
satelitl
- transmlSIl prln,..
fibra de stleJ.V '
laser
'
- transmlsll
radio/TV

,ntegrarea aC!lVlla~11 ae rS03Clare

~I desfllnTarea secrp.tarialelOf

Angaiati in mllioane

pOlel1l,alln aC!lv'tat~a ra olslar,la

Comen'
o creslerea comertulu' orin
ccresponoema in Getr'memul

Cfestere

3,5 1------1-----1 . ~~~c~~~I~~~~a~~::-:e5r~ 31 oanca

orin cresterea

Admlnlstratla

3,0 F,n=d=u=SI=n;el=::==3~,O=4,;:9= ....1

I -, - 2%

-1.1 %

A.da~~II~l:;~~~I~~tlIIC2
.

2, 5 ~=====-_2'f-4;;;85;;.._~
Comert+O,8%,

corc:..rem\

creSlerea concen,ranl
::emral',zarea aCI:vl:aloior
pnIJallZarea unor 03:<1 ale

seCl0areior oenw:.: comun,t<i:r

11mlnuarea 01500"-111'101 'p.dale

j,mlnuarea poncer" cornen',:lor

;~~l~~:~fd~e~~~~~~aara'~~~~latlel

desCentral'Lare ':P31;ala $1

Blrotica
- maslnl de ScrlS
- maslnr de calculat
- coplatoare
- dlctafoan

aPrOQlsre de celtl1enl
Alte prestEIri de ser/'C'1

2,0 f------'---~. c~;:~{~;:aPcoonn~e~i;~~'~~;O;a~:~~111

II

Clel.volli,"m elilerite

seelon.!1 1J8 conswlantil anterior

orgarllzatl11or de

~linca

Baner lSI ':ase de eeonomll]

1,5

f------I------%.., . ~d~';T~u~~:~:r~:~~~~~~I~,dere

~~~~~~.~~1,;:;30:.;4_....;:.;..,: ~~~~~r~t~zn~':n~~~:~:u~,:~~u~~~~or
0

+22.e

10
+22.8~/1;I
. Aile prestiJ,(1 01 0,738
de se~rcl1:::l.7
":I -I

~~~~;~;~area gr~pe'or ae c!:er\'

+1%.

salurareaOlel8lC'jOi8Slunea
cpnCUren!I;3lasrelof':Jlconoentr<ln1

_ I.

$cMerea draSllC2 a ;:,ersonaiulul

0,506
-3%
prin rallOnallzare
0,5 /::;::>",=;;;.:;?~-rl --...;.~. ~~~~~cr. lara acte a '..;[urar

..-28,0%0242

-3%'

1980

Droce

~~~~~~l~a~'~~~e~:~l~n"nltall

omem'21 'n ac:,V>1alea I;" uISlar:l,'j,

:;e 12 CQrT'ICII,U

.... 8.5%

1970

Intersectarea domeniilor: tehnlca

intormatlei, prelucrarea datelor $1 olrotlca

$llele-banKlng

1990

Dezvaltarea sectorulul de orestari servlcli

Locul 'Slrim1'
de lucru ~5

tncapere mica - - - - - - . . . . ,

'I:I!-~f/\
Sl~ - ~ {~

0,

80 -85% in

sI15-20
CornDartl
menraoll
Inc.3oere pt. gruoe - - - - -
o/
"

f"
.. ;.,~~\\,

~
\ '"
!ntefseclal
J...LJJ

75-ROo,o
.'?I 20 -25~!{J

Seoarat

Marlmea sp3nilor de IdcrU arerente

U!i1lzarea :Iinlca a blrourl!or:

suorafata in
j'r;

110

loa
90

10
i

~'Irec:cr
se':lcrull~1

Olsmb~tla persoar,~icr pe

''=onducalcr:'';1
cnnc:pal

:;oncucatcrul

rjfL.Oe de iucru
.es:e - .. ar rreoul sa

~eClon)lul

'191

lSlslenl

80

70

Secretarial

fa

50

~: j1
20

10

Coroucalarul grupel
:Jrlnc:pal. cCfloucalcru'

;rup91 :-ereref1!
~7x

19x

nI ini
'::;, '1 12 1314 i5 16

Qersoafle penrru {M
,'eeare gruoa
,~

In cap ere mica

5%

C0'lducere

5%

DISCU!II
Secrelanal
Servlc:1

Referent.
conducatorul
grupelor

Partea
reversibila

15-25%

I;:
I

5% I
82~!u ineapere de grupa

Dlstribuirea oersoanelor
pe tlpUfi de incaperi

lncapefl pen:ru grupe inc3Dere mica

1 persoana
5 - i 6 persone
SLlDr. pt. fiecare nlvel ~~~~~~O~~~]

Principii de utiliza,e pentlu distnbutia spatlului (Ioate imag, Gottschalk ~ lIJ )

348

Influen\a tehnologiei informa\iei

:;;i a biroticii
De2voltarea tehnologiel Informatiei
si a tehnologiei comunicatillor duce
la modificarea conditiilor de lucru la
locul de munca din blrOU, Termlnale
Ie mutilunctionale inlocuiesc com
ponentele individuale pentru prelu
crarea datelor. textelor si Imaginilor,
sistemele individuale sin: conectate
in retea devenind un slstem Integral
de comunicare Posta lede
rala german a Introduce relele Ijnl
'/ersale ca ISDN Iintegrated Servi'
ces Digital Network), sau 31GTCN
i Retea de comunlcat" cu oanda lar
~a prin fibra de stlctal resoecliv BIG
CERN (cuplarea retelelor BIGTCN
intre ele), Prin doiarea iocunlor de
lucru cu monltoare Idupa Gottschalk
'990 cca 20% -,olbl. BAPI si deci
termlnale de calculator SI aparareie
aferente, necesarul de supralata
pentru un loc ,je lucru ain oaarul bl
roulul creste intii aa:tiv au eca 2 - 3
m2 ia cca 15 - 18 m2 , E'eclul birOII'
,~Il asupra iormatuiul suprafetelor SI
d locului de lucru genereaza Glte"i
de 9vaiuare ca: rnal mu:ta pondere
acoraata ~emljioe:t calitatii 10cuIUi
de lucru aSlguraea flexibilitatii tipI
ce firmel. minlmlzarea costurdor oje
expIoatare, mai mUita :moortant2
acordata mediuiul Inconlurator ai 10
culul de lucru pr:VIl din DUne! de '/e
jere ecologic. as~fei inc:t conrigura
tiiie soatliior cin vecnile ciaciri de bi
roun r:u rnal CQreSDunC. MlJite
3menajan nu mal coresound regie
rr,entanlor actuale (1986 'cca 70 0 0
duoa Henkel - CO i. Mocernlzarea
si transfcrmarea i, - Sisteme de
amenajare'i sint ia lei de re!evante
ca sl rata de crestere in sectorul ter
liar sau ca noile construcrli rezultate
Oln restructurari!e actlvltat,i ae blrou

-G)
Potentialul ratlonallzarii cuprinde, in

cazul aotivitatilor aomlnlstratlve (de

pozitare, sortare, copiere, cautare,
achizitionarea materialelor) sl a ce
lor de comunicare (conlennte, dis
cutii), cca 25% din timpu! saptami
nal de lucru, Muncile de rutin a, con
siderate ca pauze de odihna activa,
au fast red use cu cca 50%, Activita
tea crescinda la domlciliu - cu CP
nectare la distanta - impreuna cu

cresterea mentlonata a necesarului

de suprafata nu duc la 0 reducere a
supratetei birourilor intrucit activitati
Ie comune (discu\iile etc,) au loc in
cladirile birourilor, Sint de asemenea
ingradite posibilitatile de pun ere in
practica a anumitor activitati.
Existenta unei potentiale indepen
dente fata de un anumit loc lix (des
centralizare) este contrabalansata
de alte forte (concentrarea in zone
centrale, sediul unei repre2entante,
amplasarea in oras ca semn al COn
tinultat!i, ambientul, activitatile de lu
cru si agrement in acelasl loc) care
ar putea avea un rol mal important.
Traficul datorat calatoriilor de servi
ciu poate Ii redus cu cca 50% prin
implementarea vldeoconferintelor,
Modificarile locurilor de lucru
Efectul rationalizarii generate de
tehnologia informatiei sl translorma
rea cerintelor locurllor de lucru (1Iu
xul si modelul de organi2are) se ras
fringe asupra modificarii structurii bi
rourllor. Necesarul de personal
scade, grupele de lucru devln tot
mal mlc:, Distnbutia sarcinilor ierarhi
zata pina acum, cum ar Ii director,
secretara, referent de specialitate
etc, se transforma in constituirea de
grupe integrate de lucru si tot in ace
lasi fBI. probabil se modifica si repar
,Izarea suprafetelor,
o reiatie mal senslbiia lata de medi
ul de iucru este strins legata de 0
constiinta a valorii predominanta in
societate care se rasfringe in atitudi
1ea lata de calitatea locului de mun
ca (lumina naturala, relatia cu medl
~1. consumul de energie) si a activi
tatii desfasurate (puncte de vedere
~cologlce, consumul de materiale,
salubntatea),
Locul de munca este, din perspectiva
utilizatoruiui. un loc de rang ridicat al
'nteractlunilor sociale care datorita
struoturiior de iucru formalizate Iprel
aUlOm, a datelor, organlzarea muncii
~[C,) devine ce 0 importanta din ce in
ce mal mare, Solicitarile lizlce si psi
'lIce fidlcate fac sa creasca atentia
3cpraata mediulul de lucru (spatiu su
fic:ent. posibliitatea de a decide am
~Iasarea ntobllierului dupa donnta
personala, aerisire, iluminare, suri
c:enta protectle impotriva perTUr
Jarilor), 75% din activitatea ziinica are
locin ,,:ocul strimt d~ucru sl in locul
extlns de lucru' ~ (..:). Reiatiile ne
cesare de serviciu ca si amenaJRnle
foloslte in comun sint de mare Im
portanta, De aid rezulta nevola unel
combinatii in utilinrea incapenlor
Individuate sau de grup, !ocuri de
lucru "per~ale" sau "colective"

-G)-\2)

Pe linga renovarea blrourilor eXlsten

te se contureaza noi conceptii asupra
spatiului alcatuit din incaperi individu
ale Sl de grup: dupa 0, Gottschalk
5patiul grupelor combinat si par
tial structurat zone, dupa E. Sieverts
si W, Fuchs birouloombi
nat, dupa A:G: Henkel !ocuri de
lucru multiple sau polivalente,

OJ,

- OJ

OJ

OJ

CONSTRUCTII ADMINISTRATIVE
ELEMENTE DE BAZA ALE TIPOLOGIEI1950-1960 QJ

CD

Birou modular Garrick Building,

Chicago. Arh.: Dankmar Adler
Louis H. Sullivan, 1892

~;

VarianIe de birouri modulare dupA

Henkel ~ [jJ

'"

.
.
.
.

.
.

Conceplia clMlrllor I

Rela\iile inlre organizarea birourilor $i concep\ia spa\iului au fost c1asificate

dup~ un studiu pe teren din SUA - bibl. $i, in calitate de criterii pentru con

ceplia spaliului, ele conslituie milsura penlru transformarea structurilor

birourilor ca urmare a automatiz~rii lor.

Blrourlle cu incliperl marl (Mies van der Aohe: ... transparente, nedivizate

doar structurale ... - bibl.) sin! adecvale pentru grupe mari de lucru, conce

pute in mare milsuril pentru participare activ~ la lucru $i penlru aclivit~li de

rulin~ ce necesilil 0 concentrare mic~. in ziua de azi aceasta este mai de

grab~ exceplia decil regula. Aceast~ concep\ie a aparul in anii 60 cu argu

mente ca transparen\a $i posibilitalea de a privi in ansamblu procesul mun

cii. dezvoltarea sentimentului de comunilate. ca 0 suprafa\~ multifunclional~.

organizat~ rational. Aparatele de prelucrare automat~ a datelor erau ampla
sate in camere speciale $i nu la indemina fiec~rui loc de lucru. Adincimile
mari ale camerelor de 20 - 30 m aveau ca urmare un efort mare din puncl de
vedere al lehnicii de construclie. care are 0 utilitate restrins~ in cazul trans
form~rii c1~dirii. flexibilitatea poten\ial~ i$i dovede$te limilele in fala cerinlelor
actuale (deschiderea ferestrelor. pOrtionarea luminii, climaliz~rii $i a curen
tului electric) (bibl. A.G. Henkel). incilperea de mari dimensiuni ce induce un
sentiment de constringere confirmat de sociologi (control social, dependen\a
de dot~rile tehnice. perturb~ri oplice $; acustice), a dus de aceea la un com
portament negativ al angajalilor.
Birourlle modulare sint foarte adecvate pentru lucrul autonom $i concen
trat, ca inc~pere pentru 0 persoanil sau pentru mai multe grupurile cele mici
care necesit~ un permanent schimb de informalii. in Germania eSle forma
de birou cea mai r~spindit~ dup~ cel de-al doilea r~zboi mondial $i este $i
ast~zi justificat~ atunci cind corespunde cerintelor locurilor de lucru (
Gruner $i Jahr/Steidle, Kissler sau - construc\iile noi de birouri pentru
Bundestag/Schurmann) sau in cl~dirile turn cu birouri in care structura con
structiv~ este in a$a fel inci! domin~ caracterul puternic standardizat al con
di\iilor legate de spaliu $i organizare a muncii.

,-,r-------"'"

,,:./.
- :

. "-'I..I.l

. . r.,

.'

i~

Primul birou cu inci1pere mare cu

Adminislralia cenlralA BIA, Berlin,

ArhiteCI: Rave und Rave

270 locuri din Germania. la etajul 5

al unei losle c1Miridepozit. Arh:
Waller Henn, 1962

a) BIG Franklurt
Arh.: Nowotny-MAhner, HPP, Speer
und Partner

t"f1\

b) CIM"ea Cantonului Berna

Arh.: Malli, Burgi. Ragaz, Liebeleld

........ ,.. .....

..... ... ""I

<....

............

I"

.,

I"

")

...I...,
II

'';

r...

I
I

'~

" ""
/

'-/ __ ..I._-,__
J I
"
/

LegendA

incAperi mid

bd

lncAperi pentru grupe

ScarA principalA

ScarA secundarA

['!!J

<Ill

Ascensor

Service pentru birou

Supralele nucleu
Acces parter

Birou reversibil, administralla cen

IralA LVA Rheinprovinz, Dusseldorf.

ArhilecI: Deilmann

c) Casa presei G + J, Hamburg

Arh.: Steidle, Kiesler. Schweger und Partner

351

TIPOLOGII DE BAZA 1970 -~

III

CONSTRUCTII ADMINISTRATIVE

Supr. de lucru

2500-600 m'

a,

A,
Schema functlonala

I;

ti

Birouri cu incapen pentru grupe OVA, Asigurari. Mannheim 1977

Ii

ijJ !

,,-MIca Inltlere a

I",:,

Supratata

il

camerelor dreptun"
ghiulare pt mal mulle
"

:,Jsupra,ata utlla la

' ~~:~a,~e,. ~:,~::t:;::ld;~g.~~:~C;::

Ir~Url. c.u incapen mari

la bif.oun mo-../1,

~ -;, r;;;~~Tm

dulare

"

, F in cere

//

-+ ---- = maxI

';:-:0--- ,-Supra!ata

fllotal

~.absoluta

_-

min: 150 m2

lorm~_~?mp;yta

AcceSdl~

Urmeaza necesilatea

adaugani unitatilor

< F unitate
< 1.000 m 2 si F eta] = maxim

J prin contrast 600

: DC:

DC
Birou reversrbil

--_oj

din hoi

j/YZ = maXlrTtJc;~ma
IV

Dep.3.r1area max. fala

de rereaslra. 7.50 m
dlmenSlunl:
max: 250 m2

Parterul determlna
U = maxim - marimea

lur -

Nucleu

~ utlla revers/bila .

Arh: Strtffler

, ~~
".

Stabllirea datelor pentru inca,

'05

optlm\zarea su

\J..::!}

prafetelor utile

perea pentru

'1!"~pe

cant

Gottschall ~ IIJ
~~

I
I
I

~camera~~

....E-t

grupe

~,

I_l

~ ~~} i;rfU~b T

~ ~,:/LLr--lv,
~~
~ 1----,- 0 (
',DISCU;'(] r-~, '(l~'"--;

,
,

Camera pt
I
grupe ~

j ,_

~I

---)

'.-J I ~

~~.

Conducere

~'

A 2-a etapa a constructlel

Arh.: Kohtbecker

1. Prrma etapa de constr

Cladire de b\rourr in Bremen 1987

Conceptia clfldirilor II
'
Birourile reversibile au reprezentat incercarea de imbunatatire a birourilor
cu incaperi mari care in multe privinte nu ofereau conditii de lucru
satisfacatoare (climatizare nediferentiata, lumina naturala, perturbari optice
si acustice), Pentru crearea posibilitalii de a compartimenta dupa caz spaliul
in birouri modulare ce au randamente superioare in cazul activitalilor ce ne
cesita concentrare, nivelul prestatiei tehnice in ceea ce priveste asigurarea
f1exibilitalii a fost imbunatalit
Pe linga nemultumlfea utilizatorilor, cresterea ineficientel dabrata pretului
crescut al energiei a contribuit la ridicarea unor semne de intrebare referito
are la viabilitatea birourilor cu incaperi man.
Modificarea structurii muncii de caire noile tehnologii (de ex, introducerea
calculatoarelor) a permis organlzarea in grupe mici, Primul exemplu - clad i
rea bVA-Mannheim.
incaperile pentru grupe (sali mici) sint adecvate pentru grupuri mici de
lucru care necesita un permanent schimb de informalii, Cu acestea s-a
incercat, prin dimensiunile mediului inconjurator de lucru (max, 7,50 m de la
lereastra), instalarea unor raporturi spatiale ce permit 0 libertate personala
a dispunerii (vezi modificarile locurilor de lucru) si totodata imbunatatirea
spatiului de lucru din incaperile mari considerat nesatisfii.cator (lumina, aer,
individualitate) in raport cu cresterea cerinlelor muncii de birou,
5e poate renunta la 0 climatizare completa in favoarea unor aripi de aerisi
re pe fatade si suprafete de incalzire suslinute de instalatia tehnlca de cli
matizare (tehnica construcliilor), Cerinlele referitoare la spatiul birourilor,
modificate de evolutia tehnologiei si a automatizarii, si noile cerinte referito
are la angaJati rezultate din acestea impun asanarea cladirilor de birouri exi
stente, De aceeasi importanla este problema ridicata de contiguratia incape
rilor mari care nu ofera conditii satisfacatoare in multe privinte (modificarile
locurilor de lucrul, Mijloacele prin care acestea pot fi reorganizate sint trans
tormarea cladirilor, lumina naturala prin curti interioare, posibilitatea de a pri
vi in ansamblu impartirea in plan, realizarea de locuri de lucru cu calitati
identice in ceea ce priveste lumina, aerul, proteclia tonica sau introducerea
unor sisteme de instalatii pentru birouri care pot prelua mai mult sarclnile de
tehnica a constructiei cum ar Ii instalarea cablurilor, realizarea conexiunilor
etc, ca si funcliile de structurare a spatiulul.
Un exemplu de asanare este procedura comisiei de experti pentru schim
barea structurala a c1adirii administrative Bertelsmann V1 din Gutersloh pro
vocata de nemullumirea anga]atllor (modificarile locurilor de lucru), incape
rile mari se deovedesc utile numai la putine forme de organtzare si continut
ale muncii in ciuda raspindirii largi a "modei utilizarii" lor, iar ideea standar
dizarii tuturor birourilor nu este la fel de adecvata pentru once mod de orga
nizare a activitalii, In cawl cladirii Bertelsmann scopul a fost imbunatatlrea
calitatii locurilor de lucru, pastrarea flexibilitatii pentru noile tehnologii de
birotica si modificarea gruparilor, eficienta suprafelelor de lucru si scaderea
costurilor de exploatare,
Noile tendinle (principiul birourilor combinate) incearca sa opuna cerin
lelor specifice ale organizarii birourilor 0 conceptie corespunzatoare a
spatiului adica 0 oferta de spaliu care, acolo unde este necesar, sa fie flexl
bila, sa permita lucrul pe grupe, sa prevada incaperi individuale pentru ac
tivitali care necesita concentrare, care sa contina amenajari comune ce pot
fi lolosite temporar pentru activitati deosebite si colective si sa fie deosebit
de favorabila activitatilor autonome si de inalta calificare la care locurile de
lucru sa poata fi modlficate in cursul zllei.

~/1

v~o

~~
'V)/1
t>-J

Incaoen grupe

Camera pt. grupe

Foloslrea incaperllor pentru grupe

delimitate partIal. incapefile pentru
gruoe sint legate pnn mlCI zone re
verSlblle 31 delimitate partial dupa
necesltatl ca suprafete colective

incapen mlCI

]lIlI

;~:ap8fl mlCI .....,

o reversmlle
LJ Zona

Incapen m'CI (

G:)

~ r:

inca pen pentru

grupe aelimltate
zonal

/O

'>

~.

C;

!J

~~
~~~,
;-<z,
" .'<6',..;

/"

Banca NMB
@Amsterdam1987.".

:,r~u~t'berts

secretanatulul

~ ,

.~"

'

"'Lj

+-

Legenda

o
o

incaperl mlCI
jnc~pen penlru grupe
Ascensar
Scara principal a
inc~pefl auxlliare
Service pentru blroun
Suprafelele nucieulul
"'lII Acces parter
.....
o
o
x

~~~I~~~,:ve~1

curent. birourl modulare 64%

Supr. utila Int.13%

Nlvel curent. incaoen man 100%

352

I
i~,-

Banca centrala a landulul Hessen din FranklurtlM, 1988

Arh.: Jourdan, Muller

'.a

Birou reversibil. administratla din Dortmund

Arh.: Kramer. Sieverts u. P

CONSTRUCTII ADMINISTRATIVE

llJ

ELEMENTE DE BAZA ALE TIPOLOGIEI1950-1960'

H
H
H
H
H
H

Birou modular Garrick Building,

Chicago. Arh.: Dankmar Adler ~i
Louis H. Sullivan, 1892

Variante de birouri modulare dupa

Henkel ~ lD

,
D

.
.
.
.

.
.

Coneeplla eladirilor I
Relatiile intre organizarea birourilor $i conceptia spatiului au lost e1asilicate
dup~ un studiu pe teren din SUA - bibl. $i, in calitale de criterii pentru con
ceplia spatiului, ele constiluie m~sura pentru transformarea slructurilor
birourilor ca urmare a automatizMi lor.
Blrourlle eu inellperl marl (Mies van der Rohe: ... transparenle, nedivizale
doar Slructurate... - bibl.) sint adecvate pentru grupe mari de lucru, conce
pute in mare m~sur~ pentru participare acliv~ la lucru $i pentru activitM de
rutin~ ce necesit~ 0 concentrare mica. in ziua de azi aceasta este mai de
grab~ exceptia dedi regula. Aceast~ conceptie a ap~rut in anii 60 cu argu
mente ca transparenla $i posibilitatea de a privi in ansamblu procesul mun
eii, dezvoltarea sentimentului de comunitate, ca 0 suprafat~ multifunctional~,
organizat~ rational. Aparalele de prelucrare automat~ a dalelor erau ampla
sate in camere speciale $i nu la indemina liec~rui loc de lucru. Adincimile
mari ale camerelor de 20 - 30 m aveau ca urmare un efort mare din punct de
vedere al tehnicii de construclie, care are 0 utililate restrins~ in cawl trans
form~rii e1Mirii, flexibilitatea potential~ i$i dovede$te limitele in lata cerintelor
actuale (deschiderea ferestrelor, por1ionarea luminii, climatiz~rii $i a curen
tului electric) (bibl. A.G. Henkel). inc~perea de mari dimensiuni ce induce un
sentiment de constringere confirmat de sociologi (control social, dependenta
de dot~rile tehnice, perturb~ri optice $i acustice), a dus de aceea la un com
portament negativ al angajalilor.
Blrourlle modulare sint foarte adecvale pentru lucrul aulonom $i concen
trat, ca inc~pere pentru 0 persoan~ sau penlru mai multe - grupurile cele mici
care necesit~ un permanenl schimb de informalii. in Germania este forma
de birou cea mai r~spindit~ dup~ eel de-al doilea r~zboi mondial $i esle $i
asl~zi juslificat~ atunci cind corespunde cerintelor locurilor de lucru (
Gruner $i Jahr/Sleidle, Kissler sau - conslructiile noi de birouri penlru
Bundestag/SchOrmann) sau in e1~dirile turn cu birouri in care structura con
slructiv~ este in a$a fel incH domin~ caracterul puternic standardizal al con
ditiilor legate de spatiu $i organizare a muncii.

,-,r-------'"

" -'I.I.i

. il'.'

..

Administratia central a BfA, Berlin,

Arhilect: Rave und Rave

Primul birou cu inca-pere mare cu

270 locuri din Germania, la elajul 5
al unei toste cladiri-depozit. Arh:
Walter Henn, 1962

a) BIG Frankfurt
Arh.: Nowotny-M:ihner, HPP, Speer
und Partner

tf1\

b) CI~direa Canlonului Berna

Arh.: Malti, Burgi, Ragaz, Liebefeld

\!.Y

"

f",

/
... ,J

'~
, ...........

" " " -..,

I

I"

I"

II

( ...... .'

/
I

r_

/...,
I

1__ ..J.'_~'-_..J

Legenda

incaperi mid

6J

Incaperi pentru grupe

Scara principal:i

Scara secundara

Service pentru birou

f!.!]

....

Birou reversibil, administralia cen

Irala LVA Rheinprovinz, Dusseldort,
Arhitect: Deilmann

.@

c) Cas a presei G + J, Hamburg

Ascensor

Suprafete nucleu
Aecas parter

Arh.: Steidle, Kiesler, Schweger und Partner

351

UJ

TIPOLOGII DE BAZA 1970 ~

CONSTRUCTII ADMINISTRATIVE

Supr. de lucru
2,500 - 600 m'

al

a,

A2
Schema functional a

Biroun cu incaperi pentru grupe OVA, Asigurari. Mannhelm 1977

Suprafata [ . "
la b, irouri mo-~,
dulare

Ir~un c~ Incapen mari

"~ : ~~~~m
Fin cere

,/

~./

rI'

f?~--- -~-------4---, ,Suprafata

total

I"

,I

... Mea imtiere a

camerelar dreptun"

ghlulare pI mal mulle

\.

, ,rsoane Oelimltarea din punctul

,
de \,tenere al organlzarll

"

Suprafa\a utila la

lur

= maxi

Parterul determlna
U = maxim - marimea

8~Z = maXi'TI--c;~a
0"

, Dc5

~-

I
Departarea max. fa[<"l.

Urmeaza necesitatea
adaugarii unitaUlor
prin contrast .600 < F uni\ate
< 1.000 m 2 ~I F eta] = maxim

Ce:""""

Blrou reverSlbil. optimlzarea su,

Siabilirea dalelor pentru inca

~~t~:c~~~t~

prafetelor utile

-~~-:

form~_c_~mp;9fa
Accesdl7'
dmMI

eabso/uta

.V
DC""

de fereastra 7 50 m
dimensiunl: ~-max: 250 m2
mm: 150 m2

~ utila reverslbj[a _

Arh: Siriffier

, .

gm pe cont.

~.~

I
I

<am era

.....E.t

grupe

~~l ~~,
_

'~~-=L1iJfiI~bT

~m::PTT-~6LrrIC'~~~~

grupe

~ .. j '
I

- ')

~
1. Pnma etapel de canstr
Cladlre de blroun in Bremen 1987

Camera pt. grupe

Conducere

A 2-a etapa a constructiel

Arh.: Kohlbecker

o
d

reverSlbile
~
Zona
secretariatulul

incaperl mici I ,

Incaperl mlCI

m ;~:aperl mici i

Folosirea inca.perilor pentru grupe

delimitate partial, inca.perile pentru
grupe sint legate prin mici zone re
verslblie $1 delimitate par1!al dupa
necesltatl ca suprafete colectlve

".

-==-_

Concep\ia clAdirilor II
'
Birourile reversibile au reprezentat incercarea de imbunatatire a birourilor
cu incaperi mari care in multe privinte nu ofereau condi\ii de lucru
salisfacatoare (c1imatizare nediferentiata, lumina naturala, perturbari optice
si acustice). Pentru crearea posibilitatii de a compartimenta dupa caz spatiul
in birouri modulare ce au randamente superioare in cazul activitatilor ce ne
cesita concentrare. nivelul prestatiei tehnice in ceea ce prive5te asigurarea
f1exibilitatii a fost imbunatatit.
Pe Iinga nemultumirea utilizatorilor. cresterea ineficientei dabrata pretulUl
crescut al energiei a contribuit la ridicarea unor semne de intrebare referito
are la viabilitatea birourilor cu incaperi mario
Modificarea structurii muncii de catre noile tehnologii (de ex. introducerea
calculatoarelor) a permis organizarea in grupe mici. Primul exemplu - cladi
rea bVA-Mannheim.
incaperile pentru' grupe (sali mici) sint adecvate pentru grupuri mici de
lucru care necesita un permanent schimb de informatii. Cu acestea s-a
incercat, prin dimensiunile mediului inconjurator de lucru (max. 7,50 m de la
lereastra), instalarea unor raporturi spatiale ce permit 0 libertate personala
a dispunerii (vezi modilicarile locurilor de lucru) 5i totodata imbunatatirea
spatiului de lucru din incaperile mari considerat nesatisfacalor (lumina, aer,
individualitatej in raport cu cresterea cerintelor muncii de birou,
5e poate renunta la 0 c1imatizare completa in lavoarea unor aripi de aerisi
re pe fatade si supralete de incalzire sus\inute de instalalia tehnica de c1i
matizare (tehnica constructiilor), Cerin\ele referitoare la spatiul birourilor,
modilicate de evolutia tehnologiei 5i a automatizarii, 5i noile cerinte referito
are la angajati rezultate din acestea impun asanarea cladirilor de birouri exi
stente. De aceea5i importanta este problema ridicata de configuratia incape
rilor mari care nu otera condi\ii satisfacatoare in multe privin\e (modificarile
10CUriior de lucru). Mijloacele prin care acestea pot Ii reorganizate sint trans
forma rea cladirilor, lumina naturala prin curti interioare, posibilitatea de a pri
vi in ansamblu impMirea in plan, realizarea de locuri de lucru cu calitati
identice in ceea ce priveste lumina, aerul, protec\ia fonica sau introducerea
unor slsteme de instalatii pentru birouri care pot prelua mai mult sarcinile de
tehnica a constructiei cum ar Ii instalarea cablurilor. realizarea conexiunilor
etc. ca si functiile de structurare a spatiului.
Un exemplu de asanare este procedura comisiei de experti pentru schim
barea structurala a c1adirii administrative Bertelsmann V 1 din Gutersloh pro
vocata de nemultumirea angajatilor (modificarile locurilor de lucru). incape
rile mari se deovedesc utile numai la pu\ine forme de organizare 5i conti nut
ale muncii in cluda raspindiril largi a "modei utilizarii" lor, lar ideea standar
dizarii !uturor birourilor nu este la fel de adecvata pentru orice mod de orga
nizare a activitatii. in caw I c1adirii Bertelsmann scopul a fost imbunata\irea
calitatii locurllor de lucru, pastrarea Ilexibilita\ii pentru noile tehnologii de
birotica 5i modificarea gruparilor, eficien\a suprafe\elor de lucru si scaderea
costurilor de exploatare,
Noile tendinte (principiul birourilor combinate) incearca sa opuna cerin
\elor specifice ale organizarii birourilor 0 concep\ie corespunzatoare a
spa\lulul adica 0 oferta de spa\iu care. acolo unde este necesar, sa fie Ilexi
bila. sa permlta lucrul pe grupe, sa prevada incaperi individuale pentru ac
tivitati care necesita concentrare, care sa contina amenajari comune ce pot
Ii lolosite temporar pentru activitati deosebite sl colective si sa fie deosebit
de favorabila activita\ilor autonome ~i de inalta calificare la care locurile de
lucru sa poata fi modificate in cursul zilel.

p i~~ ~

tfs\
~~ns~:r~~~ 198~'
\!31 Arh Alberts
'

jncaperl pentru
r grupe delimitate
zonal

SI

Hunt

..

i!J

"'-4

,...-<0

rfg\

\SI

Legenda

Clad"ea SMS
Dusseldorf 1984
Arh" Eller, Maler

'..-/

~ '~~

-,

u. p,

Incapefl mlCI
Incaperi pentru grupe
.... Ascensor
o Scara pnncrpala
D
Incaperl auxlliare
x Service pentru blroun
Suprafelele nucleulUl
... Acces parter

Ii

~~~lfN~i~ve~,~c:ur:e:nt.

biroun modulare 64%.

Supr. utJla Int.13%

Nivel curent. incapen man 100'%

352

Banca centrala a landuJul Hessen din FrankfurtiM. 1988

Arh,: Jourdan, Muller :;.a.

Birou reversibil, adminlstratia din Dortmund

Arh.: Kramer, Sieverts u. P

500

1875

'875

1875

6011 I 1015 15OO.if~ 765 I 780 I 780 1765

1875

M 850

1675

I 780 I 850 I 780

1875

1875

CONSTRUCTII
ADMINISTRATIVE

ri 850 I 780 I 850 I 780 1620 I 1085

I 780'j?

60

DIMENSIONAREA
~

~ l~ _~J 01 01 01 011::;
inc~pere cu
Camertl eu
masinti de scris 2 birouri

::::

!II

DISTRIBUTIA SPATIULUI

Oi!:i',1

incttpere de lucru (cartotectl)

Dislributia spal,u1ui

Birou conform DIN (m~rimea 0,78/1,56 m)

Diviziunea cu 187,5 se polrivesle pentru planseul cu nervuri cu dislanla interax de 62,5 (planseu lip Koenen) cu cofraj normal.

Prjn aceasta se poale obline un racord favorabi! penlru peretii desp~'1ilori mobili. Dislan\a inlerax penlru clMirile de birouri

proieclale cu grij~ 1,75 - 1,85 $i 1,875, ultima dovedindu-se in baza celor anlerioare cea mai favorabil~

1875
1015

300 765

780

780

765

1875
850 780

1875

850

780

1875

850

780

1875

850

780

620

1875

1085

780

..Home-Base", camera. individuala: a

unui birou combinat

Birou de scris organizal (mMmea 0,70/1,40 m, sislem Vela x)

Prin biroul de scris organizat combinat cu biroul-banda. tip Velox plasat la fereastra. in loc de mobila pentru regislraturA sa
obline 0 economie de spatiu de un ax la cinci axe ca Si din banda mijlocie de 32,5 em IAlime eea 21% economie la m3. Amplasarea
birourilor la distan\e de 75 em unul de allul este posibil~ numai in cawllolosirii scaunelor rolative cu rolile.

CD

1'875 ,'875 I 1875 I 1875 I '875 , 1875 I 1875 I 1875 I 1875 I 1875 I 1875 1'875 I 1875 I 1875 I 1875 I 1875 I

'"
'".,
00

Structurarea spatiului in cazul folosirii biroului de scris organizal

Diferite incAperi de birou in sistemul cu inca-pere mare: a} sef, camerA micA penlru sedinle sau pentru discutii; b) asistent sau
sef de seclie; c) secretar~, receptioner~; d) referent (pentru relatii cu publicul); e) sal~ de lucru (grupe de lucru)

'

..:

..

: :

..

: : :

::::..:

7,50

::
2,50

.. .. ..

..

:::: : :: : : : : ::: :

: :

Siructurarea spatiului in btrouri

combinate cu camere individuale
plasale pe,ilenc si suprofetele co
mune care Ie apartin

.. ..

..

: : : ..::..: : ::::
5,00

:: ::

:.

Secliune Iransversala. printrun birou

incapere comun~

IncAperi de lucru

Inc~peri de lucru

~fl~~~~~~~~~~~~~~1

4,10
5,00

Sec1iune

3,80

3,80
7,20

transversal~, inc~peri individuals sau comune ale unui birou combinal

4,10
5,00

(Edding AG) Arh.: Struhk u. P_

355


Conslruclii
cadministrative

CONSTRUCTII
ADMINISTRATIVE

!t!I!ill,'I-......,.-~=f
'I! G1 ' ~i
,:'----.J~

iiil

;!' P~ucrar~

!:

'-.-./,1

->

1lJ

Suprafete utile

""

r-;:=:;1

.-:

DIMENSIONAREA

No

La baza cercetarii efectuate de

E. Kahl ~

L.i

1lJ

a stat principiul bi

rourilor cu camere individuale,

CanOleca

dispuse succesiv la fatada si va

riante --

cu

diferite marimi

ale incaperilor dictate de consi

N

"

derente ierarhice sau utilitare.

"'

,---------

Masci U cartoleca
r-
I
~

, ,'--'-L-'

'I!Ii

l.--o

i:"~

Utiliz, Supr. utila a ineap. biroului

"AJ

..........

"":,---",,!,,,-~="'

'Asezarea blrou :
Inlar cu spatlu de

'rreewe

re'

@~-

""
-....,+-1
II~-

""

2 referenti (daca imprejurarile 0 per

"',

mit cu loc prevazut persoane in pro

ces de formare) sau un partener cu
un birou pentru discu\ii pentru cca 4
persoane
cca 18 m2

'v'

--,-~~--;!.'

rc;mera cu~

'~
'!;r---
'I

,i

!L__

1 referent cu cerinte legate de pas

trarea discretiei (in domeniul perso
nal-social) sau cu 0 activitate ee ne
cesita 0 concentrare deosebita
eca 12 m 2

Partener cu ral de conducere cu un bi

rou pentru discutii pentru cca 6 per
soane sau 3 referenti. personal sau
similar respectiv 2 referenti eu un loc
suplimentar pentru aparatura de birau
sau anticamera sefului eu zona de as
teptare
24-30 m 2

:
aJ.

0'

-0

;?::..M
N

co

:Registralur~_C!3.,

Sef sau incaperi funetionale cu 0 do

tare foarte am pia eu aparatura
incepind cu 30 m 2

o\.V
CD

Latimile mini me ale fncaperrlor in functie de distanta dintre aX8

Ie ferestrelor

2,50 m ~ cu aceleasi caracteristici ca 1,25 m,

1.25 m. Cea mai mica distanta interax a ferestrelor sau

stilpilor terestrelor corespunzatoare regulilor de di
mensionare ~ pag. 63, care se potriveste necesaru

pentru c1adirile de birouri.

lui celui mai variat de suprafata a cladirilor de birouri.

nea completate cu multe exemple de amplasare ju

Distanta intre pereti astfel rezultata de 2,5; 75; 5,0 m

ofera multe moduri eficiente de dispu
etc, ~
nere a mobilierului. care pot fi inca sporite prin diferite

dicioasa a mobilierului. in cazul acestei distante

CD- @

1,875 m = 1 1/2 ICA cea mai mare distanta interax

@- @

pot fi de aseme

interax de asemenea se potriveste distanta intre

grinzi cu cele din regulile de dimensionare de 625

variante Si care indeplinesc aproape toate conditiile,

mm sau 1,25 m, prin faptul ca fiecare a treia grinda

Daca este necesar un ritm mai sustinut atunci se ale

coincide cu pozitia stilpului de rezistenta.

ge varianta II. Daca e cazul 0 distanta de 2 x 1,25 =

,I

5.15
lerestrelor 1,20

Posibilitati de utilizare pentru diferite distante dintrs axele terestrelor -

356

4,75

4,40

Olstanta Interax a
ferestrelor 1.30

Dis!anta Inlerax a
feresrrelar 1,40

UJ

CIJ

Distan(a dintre axe 1,20 m

Marimea standard de 18 m2 (3 x 1.20 m
din care se scad 0,10 m pentru peretele
desparjitor) care inseamna 0 latime a
incaperii de 3,50 m este prea ingusta
pentru mobilarea standard pentru doua
persoane. conform intrepretarii core
spunzatoare DIN (2 x 1.00 m distantarea
5i 2 x 0,80 m latimea biroului pentru scns
= 3.60), incaperea care cuprinde doua
axe cu latimea de 2,30 este prea ingusta
pentru 1 referent cu locuri pentru vizitato
n, Locurile de lucru mai largi. prevazute cu
monitor sau echlpari deosebite presupun
o marime a ,ncapeni ce corespunde ur
matoarei dimensiuni (4.70 m), Supratata
utila suplimentara nu peate fi exploatata,
Distanta dintre axe 1,30 m
Dimensiuni ale incaperilor de 3.80 m ce
corespund supr, utile de 18 m' permit:
- mobila suplimentara pentru registra
tura; - 210euri de lucru prevazute cu mo
nitoare. cu 0 adincime recomandata de
asociatiile profesionale de 0.90 m; - 1
masa de desen respectiv ma5ina de de
senat 51 1 birou pentru scris: - 1 birou
pentru scris 5i 0 masa pentru discutii
pentru 4 persoane, Toate celelalle locun
de lucru pe cit posibil cu 0 utilizare foar
te f1exiblla pentru a nu Ii nevoie de re
aranjarea zidurilor despartitoare,

- ---------------------~:::JT1

Oislanta Interax a

Posibilitati .de ocupare a incaperilor

de dimensJuni diferite --

Distanta dintre axe 1,40 m

Latimea incaperii de 4.10 m permite
modalitati toarte favorabile de mobilare
si 0 utilizare a suprafetei de 0 mare fle
xibilitate, 0 adincime a incaperii de
4.40 m cu suprafata de 18 m2 este su
ficienta atita timp cit nu se impune 0
adincime mai mare prin utilizari special
Ie sau cerinte deosebite ale incaperiL
La 0 adincime de 4.75 m suprafata utila
a incaperii standard cu 3 axe se ridlca
la 19.5 m2 ,

1875
60 500 1015

300 765

780

780

765

1875
850 780

I
850

1875
I
1875
780 300 850 780

I
850

CONSTRUCTII
ADMINISTRATIVE

1875
I 1875
780 620 1085
780

~== 01 01 01 011::'01:
lnca.pere de lucru (cartoleca)

inca-peTe cu
Camer3 cu
masina de scris 2 birouri

DIMENSIONAREA . , []
DISTRIBUTIA SPATIUlUI

Dislribulia spatiului

Birou conform DIN (marimea 0,78/1,56 m)

Diviziunea cu 187,5 se polrivesle pentru planseul cu nervuri cu dislanla inl8rax de 62,5 (plans~u tip Koenen) cu cot raj normal.

Prin aceasta se poale obline un racord favorabil pentru perelii despMitori mobili. Distanla interax pentru cladirile de birouri

proieclate cu grija 1,75 - 1,85 Si 1,875, ultima dovedindu-se in baza celor anlerioare cea mai lavorabila

1875

1875
850

780

850

780

1875
850

780

1875
850

780

1875
620

1085

780

Birou de scris organizat (marimea 0,70/1 ,40 m, sistem Velox)

~Home-8ase", camera individuala a

unui birou combinat

CD

Prin biroul de scris organizat combinal cu biroul-banda tip Velox plasatla fereaslra in loc de mobila penlru registratura se
obtine 0 economie de spatiu de un ax la cinci axe ca $i din banda mijlocie de 32.5 em la-lime eea 21% economie la mJ . Amplasarea
birourilor la distante de 75 cm unul de altul este posibila numai in cazul folosi'ii scaunelor rotative cu rolile.
1'875 I 1875 I 1875 I 1875 I 1875 I 1875 I 1875 I 1875 I 1875 I 1875 I 1875 11875 1 '875 I 1875 I 1875 I 1875 I

'".,
OJ

CD

Slrucfurarea spatiului in cazul folosirii biroului de scris organizat

Diferite inca-peri de birou in sistemul cu incapere mare: a) ~ef. camera mica penlru sedinle sau pentru discutii; b) asislent sau
se' de seclie; c) secrelara, receptionera; d) relerent (pentru relalii cu publicul); e) sala de lucru (grupe de lucru)

Slructurarea spatiului in birouri

combinate cu camera indIviduals
plasale perileric Si supralelele co
mune care Ie apaqin

~,.,:::';;:;::::,~,:::,~,::::~::::.~.:.,:.~.::::~::::.~.:::.~.::::t;;;:::::..:::.~.::::~::::.~.::5.::::~::::.~.:::.~.::::~::::.~.:::.d.::.:~::::.~.:::.~.::::l4\::::.~.::::~::::J..!::::.;;_::::::::;;;;;::::.;;.::::~::::B::::.~.::::~::::*:..::.;:J;;.:::.~.::::~::::.~.:::.~.::::::.
2,50
5.00
I
7,50

Secl;une transversala printr-un birou

3,60

5.00

InCapOrf de lucru

Incapere comuna

Inca-peri de lucru

360

7.20

Sectiune transversala, incaperi individuale sau comune ale unui birou combinat

4,10
5,00

(Edding AG) Arh : Slruhk u. P.

355

111 ~j

~I'C::+ ~rg
i:l:II ,'liI (! '"~I,
'!:I
1

. ' i,!',
ii'
'3:~',!,','
~I~I

I'
-- "

-'

ii,L--~,

r'l

I' ,------r

'i ,'Incap,

': Iide lucru

r--.
1

IX)

'..J'

~i

Suprafele utile

La baza cercetarii efectuate de

E. Kahl - III a stat principiul bi

rourilor cu camere individuale,

;;;:

.;

l:i_L'
I,.
y:;;:!@

:i\ -

:J
I
,-----.-

~,

iXI.:::

Prelucrare

1,1

:1

p-...

',I:

DIMENSIONAREA ---> III

NI

III

CONSTRUCTII
ADMINISTRATIVE

r-~g

,-

---L
i

-:

;;:;

o:.c

dispuse succesiv la fatada $i va

riante cu diferite marimi

ale incaperilor dictate de consi
derente ierarhice sau utilitare.

0>'

Utiliz. Supr. utila a lneap. biroului

1 referent cu eerinte legate de pas

trarea diseretiei (in domeniul perso
nal-social) sau eu 0 aetivitate ce ne
eesita 0 concentrare deosebita
cca 12 m2

'"

1~1~~~'tJ;pS\~O~~ ~~

dtrecer~ ,

@__

g,

'0

.r--:

2 referenti (daca lmprejurarile 0 per

mit cu loe prevazut persoane in pro
ees de formare) sau un partener cu
un birou pentru discu\ii pentru eca 4
persoane
cea 18 m2

_J---:'---~

:";i~
u

lJ"l

cq,

Camera cu 2

i;blrOUrI

'; L----.
~ -~-"'--_

~,

i'L__

Partener eu rol de conducere cu un bi

rou pentru diseu\ii pentru cca 6 per
soane sau 3 referenti, personal sau
similar respeetiv 2 referenti eu un loc
suplimentar pentru aparatura de birou
sau antieamera sefului cu zona de as
teptare
24-30 m2

rc;m~u@ ~

,i~_

"' I+E::;:;;g
'J ..

0'
"'

0.0:
III1 incap. de
:::., j,:'iiIUcr~

IXII

~ - ,I
81-@
~! :,i,Ji,--I

'III
Ii

,!

II

'~'Ii
ampt.

~'~.! :1
-i

-+ +-

;SCOriS

'L.-_ _

p-...~

"i

~i

~=-,
0,

CD
:2:
~+ :
\l'l",:""

<0

Reglstrarura

sef sau incaperi functionale eu 0 do

tare foarte ampla cu aparatura
inceplnd eu 30 m2

0.0

.,....---'--@-~

1:::-'- - ,

l!i:1
:
~
':'I~

i
i

:
,

8 , 1

<0_

f3\ Posibilitati .de_acup~re a incaperilor

_M

@
~~

\.V

70

~1-{")

Oist. Interax ale ferestrelor 1.25

Latimile mini me ale incaperilor In functie de distanta dlntre

Ie ferestrelar

CD

axe~

1,25 m. Cea mai mica distanta interax a ferestrelor sau

stllpilor ferestrelor corespunzatoare regulilor de di
mensionare - pag. 63, care se potriveste necesaru
lui celui mai variat de suprafata a cI<idirilor de birouri.
Distanta lntre pereti astfel rezultata de 2,5; 75; 5,0 m
ofera multe moduri eficiente de dispu
etc. ~
nere a mobilierului, care pot fi Inca sporite prin diferite
variante $i care lndeplinesc aproape toate conditiile.
Daca este neeesar un ritm mai sustinut atunci se ale
ge varianta II. Daca e eazul 0 distanta de 2 x 1,25 =

CD -

2,50 m ~ eu aceleasi caracteristici ca 1,25 m.

1,875 m = 1 1/2 ICA cea mai mare distanta interax
pentru cI<idirile de birouri. @ - @ pot fi de aseme
nea completate cu multe exemple de amplasare ju
dieioasa a mobilierului. In eazul acestei distante
interax de asemenea se potrive$te distanta lntre
grinzi cu cele din regulile de dimensionare de 625
mm sau 1,25 m. prin faptul ca fiecare a treia grinda
coincide cu pozitia stilpului de rezistenta.

Distan\a dintre axe 1,30 m

Dimenslum ale lncaperilor de 3,80 m ce
corespund supr. utile de 18 m2 permit:
- mobila suplimentara pentru registra
tura; - 210curi de lucru prevazute cu mo
nitoare. cu a adincime recomandata de
asoCiatiile profesionale de 0.90 m; - 1
masa de desen respectiv masina de de
senat si 1 birou pentru scris; - 1 birou
pentru scris Si omasa pentru discutii
pentru 4 persoane. Toate celelalte locuri
de lucru pe cit posibil cu a utilizare foar
te flexibila pentru a nu fi nevoie de re
aranjarea zidurilor desparjitoare.

- - -- ----- - --- --- ------ ~:::::::r-T1

5,15
Distanta Interax a
ferestrelor 1.20

4,75

4,40

Distanta Interax a
ferestrelor 1.30

Oistanta Interax a
lerestrelor 1,40

Posibilitali de utilizare pentru diferite distants dlntrs axele terestrelor ---

356

[l]

de dimenslunl diferlte - (II

Distanta dintre axe 1,20 m

Marimea standard de 18 m2 (3 x 1,20 m
din care se scad 0,10 m pentru peretele
despartitor) care inseamna a latime a
incaperii de 3,50 m este prea ingusta
pentru mobilarea standard pentru doua
persoane, conform intrepretarii core
spunzatoare DIN (2 x 1,00 m distantarea
Si 2 x 0,80 m latimea biroului pentru scris
= 3,60). incaperea care cuprinde doua
axe cu latimea de 2,30 este prea ingusta
pentru 1 referent cu locuri pentru vizitato
n. Locurile de lucru mai largi, prevazute cu
monitor sau echipari deosebite presupun
a marime a lncaperii ce corespunde ur
matoarei dimensiuni (4,70 m). Suprafata
utila suplimentara nu poate Ii exploatata.

Distan\a dintre axe 1,40 m

Latimea lncaperii de 4,10 m permite
modalitati foarte favorabile de mobilare
Si a utilizare a suprafetei de a mare fie
xibilitate. 0 adincime a incaperii de
4,40 m cu suprafata de 18 m2 este su
ficienta at1la timp cit nu se impune a
adincime mai mare prin utilizari specia

Ie sau cennte deosebite ale lncapeni.

La a adincime de 4,75 m suprafata utila

a incaperii standard cu 3 axe se ridica

la 19,5 m2 .

6,50

5.50 . _ ,

-\

-H

5,50

Buiandrugul
lereslrei pulln
I
sollcilat (planseull

~1

-~l:f-~
-I
~5fli ~,"nsey vedt.r'~;:;:~ ~. ~+

U"l

"

___.l:::-- ~=
~

a:
I

__ _

Planseu . vedere de ded~$~tM1

-r=1

SeC(lune IranS\lersara pnn plan$eu

O
~

AmenaJare

111

A';;e~aja~e;p~l~(,~I::. ~~~I~:n,

Amen",Orea

~~{~t~:::~:II =11= == ===

perell\or

1.1

dupa dormtc1

1'1

G)

Amenajare

Planseul S8 intinde pe directia Iransver

sala. a clAdirii. Grinzile inlerioare pe di

reelia longitudinalA a c1Adirii. Grinda medi

ana s; stilpii pe a parte a lonei holului se

parati de peretli holului.

- flexibililale si reversibililale nelimilate.

- IArglme sulicientA a holului pentru treceri

libere intra slilpi Si perete

loarte adecval. lAra. tavan suspendal sau

penlru parcari penlru aulomobHe, ampla

sate deasupra, cu culoarul de circula1ie in

t --

direclia

longiludinal~

a cl~dirii.

_-12,00, __5~-+-

-t- __ 5,00

lan';;u

20j

I!SHlpl,

'q~ ~.

pJ

~'24124 em

dal,

-::- --,!2 Ol

--t

)-20m

II

....
OJ

c
-0

~"I

b__

.~

"

II~ternallva'JI
perefe zldlf uD

neportanti

'">

~~

Slilpl dtn belon armal de

ex. penllV 3 nlveluri min.

'..1..----11

_Q_ _ _._ I
60

30r35 em

Sisle~ static cu trei compartimente

'0V de rezlStenl~

imparl ire hber3 a elemen

telor de amenajare

-480

+-- '-- ++,ffiJt+--=-------t

f"3\

a:
Pereti

Am~r~tMbe 24

CD-

"

~-

Dutapuninzi1

[I]

lI~ed:re de d~[Ub

rigid,z.a. re pe

________+_

P1anseu - vedere de dedesubl

monolll)

direct. longl!.
cladrrll

-CD -

sap~ tlotant~).

- foarte adecvat penlru parca.ri penlru auto

mobile, amplasate deasupra, cu culoarul de

circulalie in directia longiludinala. a c1a.dirii.

Pllln$eU - secl,une si

Planseul se inlinde pe direct;a longiludi

Il{d,mens, min pI. belonul

! ~e4z~~e~?a,

nala. a cla.dirii. Grinzile infenoare pe di

reclia lransversala a cladirii de la stilpii ex

teriori peste slilpii mediani la ceilaltl stilpi

exleriori.

- llexibililale Si reversibililate nelimitate.

- din cauza densita.lii mai reduse a

planseului sint necesare ma.suri supli

menlare de izolare lonica. (lavan suspen

1"+

fllln

:L.niv~u..d.

-480
~~
_~~
'.50
Sislem ~tatic cu mal multe

compartlmente de rezisten1a.

arm~o
I ql

~~11~n~ - '

20 ;24

masi~

p'ln. ,beton
fJlO
B 25

n-

- CD - 0,

tare (hoi)

III

5,00
'17
- 1,80
Sistem sIalic asimelric cu douA

compartimenle de rezistenta.

+---=--500

CD - 0

'">

i::

Slruclura de rezislen\li - inlluenla conslructiei asupra impi'lrtirii suprafelelor

birourilor,Propuneri de construclie penlru secliuni transversale
ale c1i1dirilor de birouri in dublu tract cu urmilloarele sarcini admisibile:
obisnuilil 5 kN/m', adaos 2 kN/m' pentru sapil (8 cm penlru canale Ie din po
dea si legilturi la retelele de aprovizionare).
- inaltimea liberil a incilperilor 2,75 m conform dispoziliilor VStatlvo (Reg!. 10
curi adunare) (permite amenajilri ulterioare cu podea dubli\ sau tavan sus
pendat), Pentru 0 aclivilate ce se desfilsoaril preponderent slind pe scaun
esle posibila 0 reducere a inililimii incilperii cu 25 cm totusi min. 2,50 m
inaltime libera, Holurile, grupurile sanitare pol avea ina\limea de 2,30 m (utila
pentru traseele instala\iilor), Dupa Kahl - UJ elicienta unei structuri de rezi
sten\i\ depinde mai putin de optimizarea componenlelor singulare (de ex. ele
menlele prefabricate) dedt de integrarea lor inlr-o constructie funclioni1Ii\,
Diferentele dintre sistemul cu grinzi longiludinale si cel cu grinzi transversale
Liber1ate de alegere constructivi\ de ex. penlru un planseu din
beton armat cu 0 deschidere de 6,50 m. Griterii: - cosluri aproape idenlice,
Greutatea mai mare are 0 influenlil asupra coslurilor pentru dislribuirea
inCilrcarilor si penlru fundatie, grosime mai mare a planseelor are avanta
jul unei rigidMti sporile, la solicililri diferite (decupaje, inlocuiri, sarcini singu
lare, diferite deschideri, diferile moduri de realizare a pardoselilor).
P1ansee cu nervurl. Sinl eficiente economic numai pentru deschideri mai
mari (greutate proprie mai miCi\, cheltuieli mai ridicate cu colrajele), Slri\pun
gerile prin nervuri nu sin! posibile, nu se pot realiza instalatii din cauza ingus
timii. Grinzile inlerioare se aM pe acelasi nive!.
Grinzi cu placli (plilci dublu T sau Pi). Sinl foarte adecvate d.p.d,v, slatic la
deschideri mari. Inslalarea paraleli\ cu zona nervurilor, intersectia traseelor
@, Planul fatadelor poate Ii in spate, intra
realizalil in zona holurilor.
sau in lata planului construcliei. Maximil varietate prin separarea intre con
structie si slralul exterior, Amplasarea stilpilor, fatadei principale sau postori
oare, in falil sau in spate au influenti\ asupra modulilrii fatadei si a ordoni\rii
elementelor (rasterul, finisarea colturilor).
Slilpi plasali la interior - @ E-H la planseele in consoli\ cu 0 lungime
adecvala a bralului de c = 1/:jL - 1/3L din distanla intre slilpi. Rigidizare prin
placile perelilor, ramele nivelurilor si prin asocierea cu noduri de circula\ie ma
sive si cu zone invecinate fixate deliniliv, - UJ
Execu\ia - Perelii masivi de compar1imentare pol inlocui stilpii Sl grinzile inlerioa
re, fiind inc/usi din punct de vedere constructiv ca pli\ci rigidizanle Nu
sinl reveresibili, deschiderile trebuie hoti\rile dinainte. Introducerei1 perelilor
despMilori usori prezint~ nu numai avanlajul mobiliti\lii potentiale ci si faplul ct\ permite decizii ulterioare asupra imp~r1irii
indiperilor, chiar din timpul conslructiei
(constructia, supor1i - cu pli\ci de ghips
car10n pe ambele pMi 2 x 12,5 mm
corespund din punct de Vedere al izolarli
w:: wa 0
fonice unui zid de zid"rie de 24 cm grosi
me, cu 0 denSltate bruti\ de 1,2 kg/dm J ,

!
~

30 em

DIMENSIONAREA ~ QJ

CONSTRUCTIA

~.~~t?~!.~ .le~l __~ ~

Sldp, e'l
I 0
.~~ne..21l~v~ur~

CONSTRUCTII ADMINISTRATIVE

-.-:....---=-==------==-.-:_=--.; -::=

Plnca planseulul din 825,

6,50

t4'

Sistem slatic, planseu cu

~ grinzi cu placa.

~=:H~1!
= ~ ~jh1 r~ !
~ t = 1: ~ I _-;
=~PI~= ~= InJ~ j
~

t-

Planseut se inlmde pe dlree\ia Iransversala a

ciMIni. GnnZlle inrerioare pe dlreella 10ng'ludinal3
::l cl:'ldlrii, in zona modlana de 0 parte $i do alia a
holulul Porelole holului poale avoa SI rol de Tezi
slenla ca pl::lc3 rigidizanla plasala pe direetia Ion
g'ludinnla a cladlru. - perelete zidil al holulu; ne
modlllcaOil, Ilextbilitale limilal3 pe adincimea
inc:'perllor. - groslmea planseului min. 20 cm (pTa
guI de lzolare lonic3), alunci cind se renunla la la
vanul suspendal sau ta sapa llotanta - nu esle
adecvala penlru conSlructia unei parcaT' deasupra
- plJrlJl~Jle holulUl ca plac3 rigldlzant3 are un pret
a'/anlaJos - conslructl3 devrne ellcrenla pentru
adinClmi mal m;:tn ale c13dlril si dlstante mal mad
in Ire slilp' pe dlrec\13 longtlUdinal3 a clMITiL

Grinzile inlerioare fa.ra. stilpi mediani. se

intind liber de la stilpii exleriori la stilpii ex

leriori, - Ilexibiliiale Si reversibililate neli

mitale, -lavan suspendal necesar, - inlre

~
"

nervuri, traseele inslalatiilor pe directia

transversala. a cla.dirii , monlajul longiludi
nal cu str~pungeri prin nervuri practic nu
este posibil. - conslructie neeconomica.,
grinzi inferioare inalte (chiar .si cele de
olel), volume mari ale cra.dirii, numai la
conslruirea superioara. fa.ra. slilpi de rezis
tent~, Dlminuarea la 60 cm a grinzilor in
terioare. constructie sensibi\a.la vibratij cu
valori mari ale incovoierii.

Rigidizare

prin pl~cile
perelilor

lundalie

,,

17\

Corelarea intra conslructie .si posibilita.tile de impa.l1ire a supraletei birourilor

-I T

_! ~ t t-i ~

fi], .~ tri1+-1
~ '~
'~--t~: I
- .: "-1
~ , :., ~ :~ ~ ._4
..

. t

__ +-.

11111

"

n=t11tr
D

4 p.oslbilittlli de dlslnbuiro a inctlr

c<'trli pl.:m$eului pe stilpi si zona nu
cleulUl pentru cl<'\dtrilo in tflplu tract

rrr
G

=~-~ '

II ~ i

; ..

Rigidizare prin
rame, distribu
irea actiunii
vintului spre

.....

A - H Influenta constructiei asupra im

pal1irii suprafetei birourilor prin poreti
mobili. A, B stilpi exleriori: C

desp~l1ilori

- E stitp! plasoli in resp. imedial in spato

Ie faladei: E - F stilpi interiori (poslbilit~ti
de construct/e a cotlur/lor G - H)

359

Constructll

admtnlslrallve

CONSTRUCTII
ADMINISTRATIVE
3.40

""

OIMENSIONARE INSTALATII TEHNICE

iN CLAolRE - [I]

.0

CX)H

iii

0.0

..............;;:;:;

Q)

inaltimi ale nivelului In funclie de nivelul instalatiilor

.
-I".'
;1

~,.::

Posibililalea de deschidere
t a '"

Ii

::::

:::::

ca

~'

.:.:.:.:.:.:.:.;.:.:.:.:.:.;.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.;.::::::::::::::::::;
j

!~ i

,.I'

CD

Curenti generati prin cadere

de temperatura

Podea dubla cu cablaje

Aacire
catre utilizatOrli de energie de incaJzlre

- 0.

Raclre SJsl.
prelucr,
aU[om dale

l~s~alatij de cJimatizare, Incalzlre,

raCITe

)~)l

Perete de incalzire cu patura

cu tubu(j caoilare
Evacuare aer

Aer extenor.
~schlmb.

~
_

pr

Aductle aer

Perete despartitor cu profil

podealperete
925 DM

~
_

~de caJdura

: : '~'~"~"~"~'~':'~':~ ~:'~':'~':~'~'~I~ :~ '~u~':'~:.~I~ ~ ~.~ ~ ~ ~I~ :~ "~~ ~: Z:.>-:Z : : :: i: Z: :Z:~: :i: :i:..: : :f: "~b~:~ F: : ;: : J.:.~.:; ;", ~:~g.:.'~.:~:~:.~
.~ .. ..

BiJ

f)\

/~

:J)

F3

:::: ;.-

-@.

incap. sannara

30

~:.::::.: .::::::4'::::::.:::::4.:: . 40. :::::.:. 4'"

446 OM 440 OM

0 ~ ;{ \

F 30 Hoi F 30

'"V""

II

::
I

I
I
I

I
I
:

Cercetarea asociatiei PKYdln 1980

.: cladiri admmistratlve
10 Institutii
cheltuieli de exploatarel
loc de munca pe an
10.406 locuri de munca cheltuieh de exploat.

: 44 ..04...... ..

lnstalatie de cJimatizare prin racirea partilor constructive

101ale. 2.368 DM
Cheltuieli de exploatare.
%

Sistemul de ilummare
Ascensoare ~i instalatii
de transport

:1

::::

,I

Geam izolator
Geam interior
Proteclle solara

::.

lIuminare generala

(lavan-evacuare-ilummare)

1~~~~
Canal de aduetl8 aer

f4\

Sectlune prin sistemul Klimadrant.

\V Dozare individuala a aerului la biroul de scris

360

"'-------------~_

..

incllperi cu clirnatizare integraill.

Volumul brut al cladirii $i costunle tota
Ie in cazul unei cladiri climatizate sint
de ',3 - 1,5 ori mal ridicate tata de ca
~ul cladirii neclimatizate. - [IJ +0)
Inlll\irnea nivelului de 3,00/3,10 rn
Cladiri cu un nivel redus de instalatii.
Fara tavan suspendal. Tevile insta
laliei de incalzire la peretele exterior.
Traseele relelei electrice prin canale in
glatul ferestrelor sau canale in podea.
Corpurlle de Ilumlnal de la tavan ali
mentate pnn tuburi sau prin suportii
peretilor despart!tori. Magistralele de
instalalii in zona holului.
inlll\imea nivelului de 3,40 m
Cladirii cu cerinte de inslalalii, tara ventila
reo Sub plan$eu (h = 22 cm) levile de
incalzlre, traseele electrice $i de apa.
Magistralele de instalatii in zona holului.
inal\imea nivelului de 3,70 m
Cladiri cu lncaperile birourilor ventilate.
Pentru dimatizarea incaperilor de blrouri
se recomanda un spatiu pentN instalatii
de min 50 cm. Traseele longitiudlnale de
instalalii In zona holulu!.
inlll\irnea nivelului de 4,20 m.
Birouri cu incapen mari, lnallimea libera
a incaperilor dupa AS1V (Arbeits
stablenverordnung - Reglem. ret. fa loc.
de munca) de 3,00 m. Datorita canalelor
incNcisate de ventilare 0 lnallime a ni
velului de cca 4,20 m. Toate elementele
de constructie care depind de inallime
vor influenta costurife de construejie In
raport cu suprafata utila a birourilor.
Rllcire blinda Sistemele de climatizare cu patura cu
tuburi capilare functioneaza cu apa,
dupa principiul "radrea partilor con
structive". Aportul de aer este cit rata
minima de improspatare a aerului.
"Chmatizarea bllnda" prin platoane radi
ante $i lnlocuirea tara turbulente a ae
rului (ventilatle cu izvor), astlel 0 inun
dare cu un flux de aer proaspat la podea
(cu guri la nivelul soclului podelei $i a
mobilei), prin patura de aer cald la pla
fon $1 prin curen1i ~erali prin clldere
de temperatura - C2J (supratala prind
pala platon - 32 C, perete - 20 C).
2 cincimi din costurile de exploatare a
une! cladiri sint costurile energetice
Randamentul incalzirii prin
radialia peretelui incluslv aportul de
aer pentru incalzire poate Ii sulicient
(un d$tig de suprafata utila prin
amenajari mai reduse) - @. Cos
turile instalaliilor de climatizare prin
racirea partilor constructive nu sint mai
ridicate dedt al celor convenlionale.
insu$iri: lipsa curentilor de aer, lipsa
zgomotulul, reduce rea costurilor de in
veslitie $i exploatare (apa are la acela$i
randament un volum de transport de
1.000 ori mal mic dedI aerul, circuit
inchis, recuperare de caldura), reduce
rea seejiunilor cailor de aprovizionare
(apa in loc de aer), marimea centralelor
energetice. Podeaua dubla folositoare
pentN ventilalie $i caile de alimentare in
cazul supraletelor utile cu multe in
stalati!. Necesarul sectiunilor cailor de
aprovizionare in cre$tere (cablaje $i
birotica) $1 asigurarea flexibilita\ii in ca
zul modificarii fiuxuriior functlonale

Instalatii cu eurenti mId

Instalatii de inealzire
(eu recuperarea
caldurii)
InstaJatli de ra.cire
(cu recuperarea
racirii)
Ventilatoare

~i

pompe

Instalatii sanitare

40

4-8
0,5-1,0
8-10

6
1

6-8
32-53
18-35
1-2

Instalatii de bucatarie
(electrice)

6-8

Instalatii de asplrare ~i
evacuare a gunoiulul

2-4
75,5-124

Total

Val.
rrale %

30-50

42
2
2
2
100

Costuri energetice de exploatare a

instalaliilor tehnice inlr-o cladire ad
minisuativa

0-

+.

5~50 .. _.1

__

6.50

-H-

II

'"

30

Iran5ver5al~ prin

[~
.

G)

I I
I ~I

Planseu - ....edere de dedes~E?

it=======<==---=-=>o

A;;;e~aja~e;p~1L--~
~~I~O; ~~;~:n,
pcnlru dU!<Jpuri ~

poretllor

~t~~~:fs::~

dup~ dorinl~

1'1

III

Amenajare
5.00

-4,80

rezjstent~

Planseul se inlinde pe directia transver

a clAdirii. Grinzile inlerioare pe di

a cladiril. Grinda medi

Si stilpii pe 0 parte a lanei holului sa

parali de perelii holului.

- flexibililale Si reversibililale nelimilale.

- Ia.rgime sulicienta. a holului penlru treceri

libere inlre stilpi Si perele

loane adecvat, f~r~ lavan suspendal sau

penlru parc~ri penlru aufomobile, ampla

sale deasupra, cu culoarul de circula\ie in

direclia longiludinala. a cla.dirii.

. c.
.5.00
I 2,00, __ .5~OO ---+

lan;u

==1\
1.50

5~

Sistem static eu mai multe

\5) compartimenle de rezisten\a.
Planseul se intinde pe direC\ia longitudi

nala. a cla.dirii. Grinzile inlenoare pe di

rectia Iransversal~ a cl~dirii de la stilpii ex

teriori peste stilpii mediani la ceilaltl stilp!

eXleriori.

- flexibilitate $i reversibililate nelimitate.

- din cauza densil~lii mai reduse a

planseului sinl necesare ma.suri supli

menlare de izolare fonica. (tavan suspen

dill, sap~ 1I0tant~).

-Ioane adecvat penlru pare~ri pentru aulo

mobile, amplasate deasupra. cu culoarul de

circulalie in directia longiludlnala. a cla.dirii.

_____:,": ~.2

~. _ _

--+-

Planseu - vedere de dedesubt

01

1
rt

:rStilpi,
Hdr) ex pI

"'

'

16m
'
albme
_,20m!

II

II

II

II

"

81
\1'"

'~

3. ~ivelu~ __

I ifri.;~~n\~ mm pI. belonul

~-

mOnoll!)
PI<lnseu - secliune si

~ed:re de d:[U~ ~ul~n~n z~

ternalrv~~
per,ele zidl
, 24 cm de

Peretl
neportanl1

'-1.

I rezls!enl~.

ngldlza.re
direct.
longpeII. ~ -

-R- -

Am~nl!iHe 24

60

cl~dlru

.,'"
-

>

~-

0'

1
0

o N
"':<3
g :<3

Slruclura de rezislen\A - influenla conslrucliei asupra impartirii suprafetelor

birourilor.~
@ Propuneri de conslruclie penlru sectiuni Iransversale

ale cladirilor de birouri in dublu tract cu urmatoarele sarClni admisibile:

obisnuiUi 5 kN/m 2 , adaos 2 kN/m 2 pentru sapa (8 cm penlru canalele din po

dea si legaluri la retelele de aprovizlonare).

- inallimea libera a incaperilor 2,75 m conform dispOzi\iilor VSliitlvo (Regl. 10

curi adunare) (permite amenajari ulterioare cu podea dubla sau tavan sus

penda\). Pentru 0 activitale ce se deslasoara preponderent sHnd pe scaun

este posibila 0 reducere a inaltimii incaperii cu 25 cm totu$i min. 2,50 m

inallime libera. Holurile, grupurile sanitare pol avea inaltimea de 2,30 m (utila

penlru traseele instalatiilor). Dupa Kahl ~ QJ eficienla unei slructuri de rezi

stenia depinde mai pulin de oplimizarea componentelor singulare (de ex. ele

mentele prefabricate) decit de infegrarea lor inlr-o conslructie funclional".

Diferentele dintre sistemul cu grinzi longiludinale si cel cu grinzi transversale

~
@. Libertate de al~gere construcliva de ex. pentru un planseu din

beton armat cu 0 deschidere de 6.50 m. Criterii: - cosluri aproape identice.

Greutatea mai mare are 0 influenta asupra coslurilor pentru distribuirea

grosime mai mare a planseelor are avanfa

incarcarilor si pentru fundatie. jul unei rigiditati sporite, la solicitari diferile (decupaje. inlocuiri, sarcini singu

lare, dilerite deschideri, diferile moduri de realizare a pardoselilor).

Plan$ee cu nervuri, Sint ericiente economic numai pentru deschideri mai

mari (greutate proprie mai mica, cheltuieli mai ridicate cu colrajele). Strapun

gerile prin nervuri nu sint posibile, nu se pot realiza instalatii din cauza ingus

timii. Grinzile inferioare se afla pe acelasi nivel.

Grinzi cu placA (placi dublu T sau Pi). Sint foarte adecvate d.p.d.v. sialic la

deschideri mari. Instalarea paralela cu zona nervurilor, intersectia lraseelor

realizata in zona holurilor. ~CD @. Planul faladelor poate Ii in spate, inlre

sau in lala planului construcliei, Maxima varietale prin separarea intre con

sfructie si slralul exterior. Amplasarea stilpilor, latadei principale sau posteri

Dare. in fala sau in spate au influenta asupra modularii fatadei si a ordonarii

efementelor (rasterul, finisarea collurilor).

SHlpi plasati la interior ~ @ E-H fa planseele in consola cu 0 lungime

adecvata a bralului de c = 1/5L - 1/3L din distanla inlre slilpi. Rigidizare prin

placile peretilor, ramele nivelurilor si prin asocierea cu noduri de circulalie ma

sive si cu zone invecinate fixate definitiv. ~ QJ

Execulia - Perelii masivi de compartimentare pol inlocui stilpii si grinzile inferioa

re, fiind indusi din punct de vedere constructiv ca placi rigidizante -.

Nu

sint reveresibili, deschiderile Irebuie hotarite dinainfe. Inlroducerea pereltlor

despMitori usori prezinta nu numai avantajul mobiltlatii potenliale ci si faptul c..~ per

mite decizii ufferioare asupra impartirii

inc.'lperilor, chiar din fimpul construc\iei
I (construqia, supoT1i - cu placi de ghips
WI
carton pe ambele pMi 2 x 12,5 mm
4'
w - wa b
=
DI corespund din punct de vedere al izolarli
fonice unui zid de zidane de 24 cm grosi
G'
\
I
me, cu 0 densilate bruta de 1,2 kgldm]

CD -

G'

C
~

~
.!!'.-

CD- @.

wOT

impa.rtlfe Itbera. a elemen

lelor de amenajare

80

'!'

Slilpi dm belon armal de

ele penlru 3 ni.... eluri min.

30/35 cm

-+------++, .601-11-1_--,=4:-::."'--+-

Planseul se inlmde pe d,rec\ia lrans....ersala a

dadlfU. Gnnzlle inlerioare pe direclla longlludinala
a ciMini. in zona med'ana de 0 parte si de alta a
holulut Perelcle holului peale a....ea si rol de reli
slenla ca placa ngidl.zanla plasala pe d,reclia Ion
glludlnala a cladlru. - perelele zidil al holulul ne
modlhcabll. llexlbihlale lim,lata pe adincimea
inC<"lp('rl'or. - grOSlmea planseului min. 20 cm (pra
gul de izolare lonica), alunci cind se renunla fa la
""anul suspendal sau la sapa (IOlanla. - nu esle
adocvala penlru conSlruclia unai parc:Jri deasupra
- r)(IHIln1o holului ca pl....cfJ rigldlz:\nl" Are un pret
ilVMlaJ0'l - conalruc\11) dovino ehcmnM ponlru
adincllnt mal mmi ato cladlni si dlslanlO mai mari
intra Slilpi po dlrcclla longiludmala a ciMini.

~:;:

-tH-

g~
0:

..., I

Sistem Sialic CU trei compartimente

de rezislenl~

"'c

f4\

\.::V

->0

CD -

======

~~

f2\

~aSi~ f

~In.belon arm

1\

dmB2510l
Inin
,..

20
20 2 4

Amenajarea

compartimenle de

-_

.f'

it=====-= E=

- 1.80

longiludinal~

0 '

0:

Sislem slatie asimelrie eu dou~

reclia

0'

sal~

an~

planseu

III

'I~

~=

'""

~:~:~

AmenaJare

l/}

em

~~ne.2.ekl~v~ur~
Secliune

CONSTRUCTIA

_ s--,~'Lla~~~

CONSTRUCTII ADMINISTRATIVE
QJ
DIMENSIONAREA

--+

Buiandrugul
fereSlrei pulin
I
sohcllal (planseull

~I' "",,,. "'u~';:~~~~'~~' ~+

Slilpi exl.

6.50

- - -....I ----;-=

_~~:ojf=eg~~ 1
Placa pianseulul din 825.

5.50

"r

~t.~t~_. ~4~f' ~. J
=t ~ ~ - i~:: -~ r 1

Sistem sfatic. planseu cu

grinzi cu placa.

Grinzile inlerioare fa.ra. slilpi mediani, se

intind tiber de la sHlpii exteriori la stilpii ex
leriori. - flexibililate Sl reversibilitate neli
mitate. - tavan suspendat necesar. - intre
nervuri, traseele instalaliilor pe directia
transversal~ a cl~dirii, montajul longitudi
nal cu stra.pungeri prin nervuri practic nu
esle posibil. - conSlructie neeconomica.,
grinzi inlerioare inaHe (chiar $i cele de
olel), volume man ale cI~dirii, numai la
conslruirea super;oar~ la.ra. stilpi de rezis
lenttl. Diminuarea la 60 cm a grinzilor in
lerioare, construclie sensibila.la vibratli cu
valori mari ale incovoierii_

Rigidizare prin
rame, dislribu
irea aCliunii
vinlului spre

lundalie

or:i'.

Rigidizare
prin pl~eile
perellior

,i
I

.~

1.1

~ .--1,
~

Corelarea intre constructie si posibilila.tile de impa.rtire a suprafelei birourilor

1 ~ -- 1~;

,"

lin

,j ..~ 0.=-1
- T :,

!-~..
~

d'-dJl~"

I
l

poslbilil:'ltl do dl!;trlbuiro a inc:lr

c<"lru pl.1nscului po stilpi SI zona nu
cleulUl pentru cltldlflle in lnplu tmcl
4

r=rr
G

t=P-fI+
t- -~ru 1
.

~1 ~! -;! ~~ hE J
-=PjL
rfJ--

lto~_ il=.~ ~

A - H Inlluenta conslructiei nsupra im

pa.rtirir suprafetei birourilor prin pero\i
despa.rtitori mobili. A. B Slilpi exlerrori: C
- E stilpi prasati in resp. imedi.1t in spate
Ie lal"dei; E - F slilpi Inferiori Iposlbilit~li
de conslruClie a collurilor G - H).

359


Construclil
administrative

CONSTRUCTII
ADMINISTRATIVE

3.70
'I

OIMENSIONARE INSTALATII TEHNICE

I, .0

(Q "

- 3.10

IN CLAolRE -

v:.:.:.:.

10 ',.::......: :..: :

rr,::.;;,,~~t.::.::

<0

1:

(D

ineaperi eu elimatizare integrala.

VOlumul brut al clMirii ~i costurile lota
Ie in cazul unei clMiri climalizate sint
de 1,3 - 1,5 ori mai ridicate lala de ca
~ul clMiri; neclimatizate. - UJ
Imillimea nivelului de 3,00/3,10 m
CIMiri cu un nivel redus de instalalii.
Fara lavan suspendat. Tevile insla
latiei de incalzire fa peretele eXlerior.
Traseele retelei electrice prin canale in
glaful fereslrelor sau canale in podea.
Corpurile de iluminat de la tavan ali
mentale prin tuburi sau prin suportii
perelilor despartitori. Magistralele de
instalatii in zona holului.
inalllmea nivelului de 3,40 m
Cladirii cu cerinle de instalalii, tam ventila
Te. Sub plan~eu (h = 22 em) levile de
incalzire. Iraseele electrice si de apa.
Magislralele de instalatii in zona holului.
inallimea nivelului de 3,70 m
Cladiri cu incaperile birourilor ventilate.
Pentru climatizarea incaperilor de birouri
se recomanda un spallu pentru instaJatii
de min 50 cm. Traseele longiludinale de
instalatii in zona holului.
inallimea nivelului de 4,20 m.
Birouri cu incaperi mari, inaltimea libera
a incaperilor dupa ASTV (Arbeils
stablenverordnung - Reglem. ref. la ioc.
de munca) de 3.00 m. Datorita canaleior
incruci~ate de ventilare 0 inaltime a ni
velului de cca 4,20 m. Toate elementele
de construC\ie care depmd de inal\ime
vor influenla costurile de construC\ie in
raport cu supratata utila a birourilor.
0).
Raeire blindllSistemele de climalizare cu patura cu
tuburi capilare functioneaza cu apa.
dupa principiul "racirea partilor con
structive". Aportul de aer este cit rata
minima de improspatare a aerului.
"Climalizarea blinda" prin platoane radi
ante si inlocuirea lara lurbulenle a ae
rului (ventilatie cu izvor). astlel 0 inun
dare cu un flux de aer proaspat la podea
(cu guri la nivelul SOCIUlui podelei ~i a
mobile'). prin patuni de aer caid la pla
ton ~i prin curenli ~erali prin _cMere
de temperatura (suprafala prlnc,
pala plafon - 32 C. perete - 20 C).
2 cincimi din costurile de exploatare a
unei cladiri sint costurile energetice
Randamentul incalzirii prin
radialia peretelui inciusiv aportul de
aer pentru incaizire poate Ii suficient
(un d~tig de suprafala utila prin
amenajari mai reduse) - @. Cos
turile instalatiilor de climatizare prin
rac/rea partilor constructive nu sint mai
ridicate dedt al celor convenlionale.
insu~iri: lipsa curentilor de aero lipsa
zgomotului. reducerea costurilor de in
veslitie ~i expioatare (apa are la acelasi
randament un volum de transport de
1.000 ori mai mic dedt aerul. circuit
inchis, recuperare de caldura), reduce
rea seC\iunilor cailor de aprovizionare
(apa in loc de aer), marimea centralelor
energetice. Podeaua dublll fOlositoare
pentru venlilatie ~i caile de alimenlare in
cazul suprafelelor ulile cu mulle in
stalalii. Necesarul sectiunilor cailor de
aprovizionare in crestere (cablaje ~i
birolicll) ~i asigurarea f1exibilitlltii in ca
zul modif/cllrii fluxurilor funC\ionale

+G)

> 12

Q)

"'0
..
.:::......: ::....: ..: .......: .
-- till;
inallimi ale nivelului in lunctie de nivelul instalaliilor

~ ,.::....::' ':::::. :::''::' '...

Posibllilatea de deschidere

la = ca

(J)

Curenli gener~ti prin cadere

de temperatura

Podea dubla cu cablaje

Aaclre
ca.tre utdllatori. de energle de lncalzrre

Ptllura racke cu capllare

! J.18~
Raclre SISt.

prelucr
autom. dale

lnstalatii de climatizare, lncalzlre.

racire

Evacuare aer

Aer exterior

de caldura.

92r7M

Aduc\le aer

[j

SChlffib.

Perete despar\llor cu profil

podeaJperete

Perete de incalzire cu patura

cu tuburi caoilare

S02DM

~~

~
u;.

~
~c~

8~S~M

Birou

F30HofF30

incap. saMara
I

I
I

I
I

F 30

I
I

,'
I

.1
...............................................................................
:

Iluffilnare generala
(tavan-evacuare-Iluffilnare I

u.:.... .. . .

Canal de aductie aer

\:V

Sectiune prin sistemul Klimadrant.

Dozare individualA a aerului la biroul de scris

360

------------------

..

: ~ ~
!:?$~i

.~ ca

~ ~

_2~

-@.

<:-0

totale: 2.368 OM
Cheltuieli de exploalam
%

Sistemul de iluminare

Ascensoare si instalatli
de transport
Instalatii eu curenti miel
Instalatii de inealzire
(cu r~uperarea
caldufli)
Instalatii de raeire
(cu recuperarea
racini)

Val.
_%

30-50

40

4-8
0.5-1.0
8-10

6
1

6-8
42

Ventilatoare si pompe
Instala~i sanitare

32-53
18-35
1-2

Instafatii de buealane
(electrice)

6-8

Instalatii de aspirare,si
Bvacuare a gunoiuJUI

2-4

Total

t4'

ill

446DM~440::

Cercetarea asoclatiei PKYdin 1980

= cfadiri admInistrative
10 mstitutii
cheltuieli de exploatarel
lac de munca pe an
10.406 lacuri de munea cheltuieli de expJoat.

. . .:..::
:::::..::..::: ::::.:
:.:.:::: :
": ..:.::
@ Instalalie de climalizare prin racirea partilor constructive

~a

.~

,='~

0(11:6

75.5-124

2
100

Costuri energetice de exploatare a

instalatiilor tehnice intr-o clAdire ad
rninistrativA

0-

30~

)E---oft-o'

Cimp vizual
admlsibU

~/'I
=r"m.I",'",I I~m,,"
I J

Cimp vizual
preferential

__

Locuri de lucru la care elementele monitor, lastaturil alfanumericil Si docu

mente scrise sau suporturi audio servesc pentru efectuarea activitiltii.

Locurile de lucru cu monitor nu se conformeazi'l unui standard ci caracteristi

cilor Iluxului de lucru (de ex_ locul de unde provin informatiile, locul unde se li

vreazi'l datele etc_).

Prescriptiile sint slabilite in "Sicherheilsreglen fOr Bildschirmarbeilsplillze im

BOrobereich" - "Reguli de siguranti'l pentru locuri de lucru cu monitor in do

meniul birourilor" ZH 1/618 a Asocialiei Centrale a Corporatiilor Profesionale.

Mai sus numitele prescripti;:

- liniile directoare ale locurilor de lucru din decrelul privind locurile de lucru

- mai mull de 40 prescriptii DIN speciale

- DIN 66234 T1-T7. locurile de lucru cu monitoare

- ZH 1/535 Reguli de siguranti'l pentru locuri de lucru din birouri

- norme VDI si VDE privind cerintele lehnice (inci'llzire, aerisire, eleclricfl).

Locurile de lucru trebuie s<'l corespund<'l acestor reguli de siguranti'l si luturor

regulilor tehnice recunoscute, sau cunostiintelor ce se pot aplica privind me

dicina muncii si ergonomia.

Cimp vizual ofizontal

Cimp aCliune admisibil

I I I I I

700 600 500 400 300 200 100 0 100 200 300 400 500 600 700
Cimpul de aCliune preferential ~i admi~ibil

f?

Amenajarea loculul de lucru

Mijloacele de lucru cel mai des utilizate vor fi amplasate in zonele preferentiale

ale cimpului vizual Si cimpul de actiune a miinilor ~

~~prO':900~
8)

Pozitie de baza corecla ergonomic

CONSTRUCTII ADMINISTRATIVE
DIMENSIONAREA
LOCURI DE LUCRU DOTATE CU MONITOARE --to QJ

CD -

Mobilier. Pozitia corect<'l de lucru este definil<'l: bratul superior si anlebratulla

un unghi de cca 90, coapsa si gamba la un unghi de 90" ~ 8). Penlru a
permite 0 pozitie corect<'l de lucru persoanelor cu dimensiuni dilerile ale cor
pului Irebuie ca dimensiunile birourilor si a scaunelor s<'l fie reglabile. Exist<'l
doua posibilil<'lli identice din punct de vedere ergonomic:
60-78 cm
A: loc de lucru tip 1, biroul cu ini'lltime variabili'l
42-54 cm
scaunul cu inaltime variabil<'l

B: loc de lucru lip 2 si tip 3, biroul cu ini'lltime fix<'l

72 COl
scaunul cu in<'lltime variabili'l
42 - 50 cm
suport de picioare cu ini'lltime variabili'l
00 - 15 cm
Se va acorda atentie asiguri'lrii unei liberti'lti suficienle ale picioarelor ~

12
1201

:::

Libertalea picioarelor

:: : ..: :::..: ::.'..:::

:::::,.,.,.:::,

Valorile din paranleze sinI de doril

Loc de lucru lip 1

birou cu in~Utime variabila
scaun cu inaHime variabila

Femei

Femei $;
barbati

(ina11. birou) , (630-1) - (7301)(630-1) - (780-1)

S(inall_ scaun) 420-460
420-500

Loc de lucru tip 2

birou cu inaltime !lxa
scaun cu inaltime variabita
5Uport picioare cu inall. variabila
Femei $i
Femei

barbali

T (ina1\. birou) '(700-1)- (730-1)(750-1)- (780-1)

S(inall. scaun) 460-500 500-550
P (ina11. supon
0-150
0-100
pI. picioare)

Loc de lucru lip 2

birou cu ina.ltlme fixa
scaun cu inallime variabila
Femel $i
Femei

barbali

T (inall. birou), (640-1)- (800-1)(680-1)- (800-1)

420-460
S(inall. scaun)
420-500

f-j\

Dimensiuni penlru mobilierul

\!.J locului de lucru

Veclnatale: Toate obieclele ce doleazi'l zona restrins:t do lucru (l:tblia mosoi

etc.) trebuie si'l aib<'l un grad de reflexie de 20 - 50 %. Intensitalea i1ull1intlrii

intre 300 si 500 lucsi, Iimilarea orbirii de c<'ltre sursele de IUll1in<'l, de ex. prin

introduce rea corpurilor de iluminal cu grilaje relleclorizante la locurile de lucru

cu monilor sau a i1umini'lrii 2-K ~ pag. 145-154. Corpurile de iluminat in

formi'l de bandi'l lrebuie amplasate paralel cu fereslrele. Suprafetele incon

juri'ltoare din inci'lpere nelucioase. cu un grad de reflexie recomandal (tavan

aprox. 70%, pereti aprox. 50%, pere!i mobili aprox. 20-50%).

Directia privirii spre monitor paraleli'l cu aliniamentul fereslrelor si cu corpuri

Ie de iluminat in formi'l de bandi'l, monitorul pe cil posibil plasal intre ele_

Locurile de lucru instalate in zone fi'lri'l ferestre.

Trebuie acordati'l atentie recomandi'lrilor pentru conditiile climaterice si de

zgomot. Prin introducerea mullor aparale in inci'lperile birourilor apare mai de

grabi'l senzatia de balast ce se cere rtlcil decil a unei nevoi de ci'llduri'l (~

Instalatiile tehnice ale c1i'ldirilor).

Psihologia loculul de munca cu monitor

Pot api'lrea electe negative in cazul activili'ltij dependente de calculator alunci

cind este urmati'l 0 strategie de standardizare care exclude mull persoana din

procesul muncii si incearci'l si'l ii incredinteze activiltlli secundare. Prof.

Walter Vol pert ~ (j) a formulal in aceasti'l problemi'l 9 criterii pentru amena

jarea locurilor de lucru care definesc in mod contrastant (om - masin<'l) sarci

nile activit<'ltii, cu urmi'lloarele caracteristici:

- 0 mai mare libertale de actiune si in luarea deciziilor,

- penlru aceasla, 0 organizare corespunz<'ltoare a timpului,

- oferte pentru 0 intelegere/st<'lpinire personali'l a cerintelor (struclurabililalo),

- sarcini fi'lri'l piedici,

- activitate corporali'l suficienli'l,

- astfel, solicitarea unor caliti'l\i multiple ale simturilor,

-Iucrul concrel cu situatii reale (respecliv un raport direct cu conditiile sociale),

- oferte pentru posibilitatea variatiilor,

- incurajarea si inlesnirea cooperi'lrii sociale si a contactelor nemijlocite intre

oameni,
(~ modific<'lrile locurilor de lucru).

I inaltimea medle a tastatun! deasupra labltel mesel

361

Constructll
administrative

-<-..-. 70

~75 ______

~~"'~'~l

76

42
,

~Ji~ll~
~

14

Birou organizat cu scaun rolatlv CU

rotile. Compararea suprafetel CU
La @ economie de spatiu de
0.5 m2

42

CD.

21

55 -
28

33

',43-',64'?::::;;;~i~~~5',

43

80

85
~
60>

Pupitru inalf pentru format stan

dard, fiecare caseta cuprinde 1.500

cartele

f4\

Masa U pentru tormat standard. lie

\J care cassta -@

39

1
90

162,.

Ansamblu de cartoteci pentru difen

Ie standards ale cartelelor

.,

1.0<4
.,~

7O

Tejghea pentru clienti

A: cu Guloare in spate
B: cu birou invecinat

Tejghea pentru servire cu blrou 1!1

lata (model sueaez)

I-

DIMENSIONAREA
Necesarul de spatiu pt. mobilier

28
Birou cu sertars pentru format stan
dard conform DIN 4549/1

CONSTRUCTII
ADMINISTRATIVE

Tejghea inOlviduala.
pOSlbilitaii de degajare

42 ...,... 62 ...

Cerintele legale referitoare la

mobilierul de birou, valabile tara
restrictii Inceplnd cu 1980, slnt
anulate astazi de catre sistemele
de amenajari pe scara larga ba
zate pe birourile simple si pe cele
organizate. Norma Euro pornes
te de la 0 Inaltime a biroului de 72
cm datorita folosirii cresc1nde a
monitorului cu tastatura.
DIN 4549 "Mobilierul de birou"
se orienteaza dupa ergonomie
$i dupa rezultatele cercetarilor
antropometrice.
Biroul standard 156178178 este
completat cu biroul 140/70174
care se abate de la acest stan
dard ~ (sistem Velox ~ m).
Cerintele se refera la posibilitatea
de reglare pe Inaltime a supra
fetei de lucru (tablia biroului), ab
senta vibratiilor, suprafete lono
absorbante, lnaltimea corecta
din punct de vedere anatomic a
suportului pentru picioare.
Scaunele cu rotile articulate, $e
zutu! $i spatarul tapitate $i regla
bile. Se iau In considerare diferi
te pozitii pe scaun pentru dez
voltarea "mobilierului dinamic".
Multiple combinatii Intre biroul cu
masina de scris si biroul de scris
pentru realizarea unei unitati ce
economiseste spatiul plna la un
sistem de amenaJare ~ m
In registraturi si cartoteci cor
puri de dulap lara parti1e laterale
~@. Incheierea sirurilor cu
partlie laterale autonome. Mobi
iierul de otel are dimensiuni stan
dardizate asemanatoare ~ DIN
4545 si DIN 45 4 9.
Tejghele pentru servirea de pe
;.Jartea opusa au la 0 latime de
62.50 Inaltime de cca 90 ~
la
o latime de 30 : 100 lnaltime ca
sa nu se poata ajunge In spatele
biroului. In spatele tejghelei este
un culoare pentru servirea c1ien
tilor In picioare, $i ~ pag. 372
- @. Tejghele nelntrerupte pe
toata lungimea @ si
Prin fo
losirea tejghelelor individuale se
pot realiza modilicari ale orga
nizarii dupa dorinta ~ @.

0,

Sertare pentru regIstre ce S8 pot

manta impreuna

Birou cu calculator cu suport dublu

pentru cos (Velox)

Coloane de registratura ce S8 pot

alcUura In rindun

-42~

2.00
2,10

Oulap pentru formarea de $irun

pentru clasoare verticals

362

Oulap cu jaluzea

Oulap cu usi pentru depozitarea

hainelor

Oulap de harne penlru angalati

Conslructll
admlnlslrallv8
CONSTRUCTII ADMINISTRATIVE
EXEMPLE
Organizarea in plan

Cladire cu birouri pentru inchiriat cu pin a la 93%

supralat~ inchiriabil~. Circulatia pe verlical~
este public~; prjn dispunerea asimetric~ sint po'
sibile incaperi mic! sau sali de birou.
Arh.: I.M. Pei & Ass

I~------lE
. . .
[]

Schelet de otel ca structur~ de rezistenl~ rio

si de aceea I~r~ pereti ca pl~ci rigi
dizante. Partea de Esl si de Vest cu lamele
gid~,

--- ---

Cerint~: s~Ii

verticale, iar la Sud parasolare orizonlale.

Sistem I~r~ hoi cu punclul lix in exterior. inctlperi

individuale penlru angajalii din conducers, accesi
bile din sala de birouri.
Arh.: Skidmore, Owings & Merril

Separarea loneror birourilor $i de circulatie de zona sa

nilar~. Rezolvare tipic~ pentru sati de birouri. Stilpli ex
leriori permit 0 mobilare liber~. Deschiderea liber~
17,50 m
Arh.: Skidmore, Owings & Merril

de birouri cu cea mai

=
=
.=
=
.=
=
.
=
=

~~"""'"

--~

.......

scurl~ leg~lur~

spre incaperile cu seifuri fezistente la foe.

Punclul lix amplasat central- 0 supratat~ minim~

de circulatie.
Arh.: H. Kosaka

Arh.: V. Gruen & Ass

Form~ special~,

Roslurile de dilalalie uzuale

dependente de fundalie. mod
de conslructie etc. Dispunerea la
intervale de 30 - 60 m lungime.

4 unil~li adminislra
tive sint ad~postile
in corpur; proprii de
e1Mire care, inde
pendente unul de
altul, pol Ii extinse
prjn elajare.
Arh.: O. Apel
Scara , : 1000

Separarea intre zona accesibila publieului de la

parter $i administralia inlerna. pe trei niveluri ale
aripii nordica.
Arh.:
Apel, Skidmore, Owings & Merril

. La parler - circulalia

Separarea corpurilor de e1Mire dupa luncliile principale - (}),

publicului, inc~peri pentru sedinIe si conlerin\e, separate de clMirea
Arh.: A. Jacobsen

Forma deoseblta a cladirii de birouri

cu parter. inc~perile de birou arn
plasale la exterior: secrelariatul, bi
blioteca si sala de conlorinte in ve
cinAtatea gr:J.dinii.
Arh.: Ph, Johnson

a) cea mai simpl~ dispunere la

conslructii de beton armal prin
conslruirea stilpilor dubli. cu aco
perire impotriva intemperiilor;
b) ie:;;irea plan:;;eului in consolil.
rosturile de dilala\ie intre cele
doua brate ale consolelor. care
sint mai puternic solicit ate dedt
alte zone ale plan:;;eului;
c) construc\ie complicatil prin
forma de cirlig a legilturii dinlre
cele doua corpuri de clMire, la
nivelul plan:;;eului :;;i al parapetu
lui, cu lagilr de.. alunecare pe
consolele fixate numai intr-o
parte.
Datorit~ vintului, fn C<lzul cli"ldirilor
cu f<llnde inalle. apar lone do pre
siune Si do depresiune, care imping
lIpa do plO;lio prill roslunle loreslro
lor Si cr~p ."llurile zidunlor.

principal~.

incAperi de birou imptirtile, cu adincime 'oarte mare "Secrelara sau receptia, relerentul cu un loe de lucru deschis sau inchis pe hoi cu chma
lizare Si iluminare artificialA.
Arh.: Skidmore, Owings & Merrtl

363

'J Nola:

Dispozltiile pnvind cl~(Mle inalte din Jjniile direc

toare au fost elaborate de Arbeitsgemeinschaft

der fOr das Bau- , Wohnungs- und Siedlungs

wesen zustancilgen Minister der Lader der

Bundesrepublik Deutdchland (Grupul de lemn

al mmlstnlor land-untor Republicli Federale

Germane pentru construetil, locUlnle SI asezan)

51 de Berlin ,Argebau" 51 au fosllntroduse in lan

dun in domenlile respective.

.r.

:r:
.

.,

. .. . ..
'['L"

I~: i~~: ~~ :

CONSTRUCTII ADMINISTRATIVE

CLAolRI iNALTE

f2\

\V

Constructle normala cu dublu tract, eflclenta pnn ra

poarte statlce favorablle, dezavantar dlstanta Interax

b,rou = dlstanta Interax constructIe ~ pag 359.

Scara 1 .1.250
Arh.. P. Beluschi

--

Constructie CU simplu tract, eficienta printr-o adincl

me a incapenlor de 10,0 m, zona centrala de circu
latie pe verticala uneste cele doua corpun de c1adire.
Scara 1 . 1.250
Arh.: P. R. Vazquez & R. Mijares

DOl piloni la parter permit circulatie libera. Planseul

sustmut de 2 grinzl inferioare longitudinale iss in con
sola 5,50 m. Scara 1:750
Arh.: A. Jacobsen

+ 114,'10

- 10.00

f:1\4 Constructla de rezistenta formeaza !urnurl (5J. Tnue care stau plansee
~ pretenslonate cu deschiderea >-" 24 m 51 numa~75 m inaltime.

---00

Arh .. Ponti-Nervi

Sectiune la

:n
.

:"~'(
M

l-J

rn

Ariprle cu incapen arculte ofera 0

mai buna iluminare si vent,latle
Arh .. Scheller

Supratetele de circulatie si
incapenle anexe plasate la in
tenor sint Iluminate Sl ventilate
numal artificial
Arh.: Rosskotten

In centru zonei de eireulatle. da

torita amplasarii ascensoarelor.
corpul cladirii este eel mai larg.
Arh.: Hentrich si Petschnigg

Arh.: Hentrich Si Petschnigg

364

Doua corpuri de clad ire in dublu tract alipite la un nod de circutatii pe verticala

~ pag. 350 @

EXEMPLE

Cladirile de birouri reprezinta primul tip

dezvoltat de cladiri lnalte. La nivelurile in
lerioare de obicei magazine Si altele
asemanatoare cu supralete comerciale
nelntrerupte lara curti de lumina. Dea
supra, dilerita In dimensiuni Si material,
adesea separata 0 zona de birouri. Ele
mentele pentru circulatie vertlcala, as
censoare, scari ca ;;i lncaperi auxiliare In
zona centrala slnt ventilate ;;i iluminate
exclusiv artilicial. Noi posibilitati slnt ole
rite de cladirile In trepte ;;i turnurile scari
lor ;;i ascensoarelor plasate lateral.

Construclia. Rezolvarea standard este

constructia cu schelet de otel sau beton
armat. Cerintele de variabilitate a spatlu
lui lnlatura posibilitatea lolosirii construc
tiel de zldarie. Dimensiunile deschiderii
slnt In lunctie de material ;;i constructie.
Placa de beton armat 2,5 - 5,5 m.
Plan;;eu cu nervuri 5,0 - 7,5 m, maxim
12,5 m de la 0 grinda de rezistenta prin
cipala la alta. Distanta lntre stilpi la beton
precomprimat de 25,0 m la 0 lnaltime de
numai 0,75 m. in lata stllpilor exteriori re
trasi perete exterior tip curtain wall. La
constructia din otel sau cu prelabricate
structura de rezistenta principala si auxiliara
usureaza montajul si reduc deschiderea.
Muitiple combinatii constructive. schelet
de otel, plansee de beton.
Extras din dispoziliile privind cladirile
lnalte
Cladirile Tnalte sint cladiri cu Tncaperi,
care servesc sederii prelungite a oameni
lor si al caror nivel al podelei uitimulul etaj
al unei parti de clad ire se alia la mai mult
de 22 m lnaltime lata de sol. inaltimea
parapetelor ferestrelor trebuie sa aiba mi
nimum h = 0,90 m si acestea trebuie sa
fie rezistente la incendiu. Supraletele
vitrate care nu pot Ii curatate din interior
Tn conditii de securitate trebuie sa poata
Ii curatate de alara prin Instalatii speciale
de catre personal specializat. Cladirile
:nalte trebuie sa lie separate prin pereti
rezistenti la incendii In sectiuni de L = 30 m.
Din liecare lncapere a liecarui nivel tre
bule sa lie accesibile cai de evacuare
spre cel putin doua scari independente
una de cealalta. Una din scari trebuie sa
lie 0 scara necesara Tn sensuI prevazut de
dispozitiile de constructie, iar cealalta, In
cazulln care nu este 0 scara necesara, se
poate amenaja ca scara de evacuare pen
tru cladiri lnalte cu plna la 12 niveluri. La lie
care 2 scari trebuie ca cel putin una sa se
aIle la un perete exterior ;;i sa aiba la lieca
re nivel cite 0 lereastra exterioara ce poate
Ii deschisa. Latimea utila a scarilor nece
sare ;;1 a palierelor lor se orienteaza dupa
destinatia cladirii lnalte, dar trebuie sa lie de
min. 1,25 m. Scarile de evacuare trebuie sa
aibe 0 latime utila de min. 0,80 m ;;i 0 panta
de max. 20/20 cm pe direqia de mers.

0>

c:

'6
:;

a;

~~
., 0
u;>-

:c:

iii
~

CIl

"0'"~

~~

r..,

UZ

>-11.

i;;
E
U
x<.)
0

<.)

c:
"'0
:to>

.E~
Or.

-,U

0>

c:
:

.,

':;

'c:"

6~
-0

Ox
xo>
c: c:
"'0

<OJ:

<0

'"
N

!!I 0>
ll.c:
-0
"'x
:'0>
c: c:
.,0
UJ:

J!!

'"
.,0

iii~
~>-

i5.~

E .,

wz

CONSTRUCTII ADMINISTRATIVE EXEMPLE

CLAolRI iNALTE -+ III

i;;

.,
.,

E
U

'"i;;

0>

c:

'6

i;;

':;

."

mOm

~~

or.
"'0>
::;c:
c:r.
:..::;U)

>-0

.,,>-.:~

'"

0.,

~z

00
>-0>

~,~
.,r.

UlU

0
>

E
::>

Co

~~

::;>

,I

'~4
p

G)

Celemaiinallecladi.idin lume

l00r-----+---+--I--+---+--I--+
60

60

J--+---+--+--+----+t'
co
.~ -+--1--+---+--1- ~;;Jl+
o

CD

~+--1--+
"0

~+--1--+

40

~,
z

Domeniul de rentab,htale a sistemelor de constructie

1 Equitable Building, 120 Broadway, construit inaintea aparitiei primei

legi de Zoning din 1916. 2 Legea din 1916 a stabilit 0 anumita relatie
intre la\imea strilzii Si inallimea e1Mirii. Aceasta a dus la zgirie-norii ti
pid in forma "lortului miresei". 3 in 1961 a fost introdus regulamentul
privind numilrul de suprafele ale nivelurilor (NSN). Valoarea sa maxima
era 15. 4 in acelasi timp a fost cerut mai mull spa\iu stradal. Rewllatul:
turnul din Plaza. Aid: Seagram. 5 Plaza primesle 0 bonificatie care ri

1 - 9: Legile lui Zoning -

UJ

Ca normativ pentru construclia zgirie-norilor din New York, acest oras a

em is in 19820 nouil lege a planilicilrii cu milsuri normative corespunzilto
are. Prin aceasla pot Ii controlale densilalea tralicului, Iluxurile pendula
re zilnice de 3 milioane de oameni, aspecte urbane cum ar fi men\ine
reaspa\iului stradal, extinderea suprafelelor cililor publice Si a accesului
la metrou, circulalia pietonilor, folosirea luminii naturale, microelima.
Zoning ~ @.
Tehnlca de construe \Ie a zgirle-norllor
Hotilriloare pentru conformarea e1Mirilor inalte sinl sistemele de con
structie $i elementele de circula\ie pe verticalil. Raportul dintre supralata
utilil $i costurile de constructie devine din ce in ce mai ineficient cu
cresterea inililimii e1Mirii. Suprafetele conslruite Si cele de circula\ie ab
sorb 0 mare parte din suprafala de bazil. impMirea e1Mirilor inalle in
secliuni cu oferta asa numitelor .Sky Lobbies" accesibile cu ascensoare
ex pres Si acolo transfer la ascensoarele locale Iimiteazil necesarul de
spatiu al casei ascensoarelor Si timpii de transport.
Rentabilitatea depinde de ,.sway factor", raportul dintre deform area ori
zontala maxim admisibila la virtul clMirii Si inMimea totalil a clMirii
(max. 1:600).
Hotilritor pentru dimension are in caw I unei inilltimi mari a clMirii sint
fol1ele orizontale (vintul) Si nu solicitilrile verticale. Deformilrile orizonla
Ie provin in propol1ie de 90% din deplasarea ramei (..shear sway") Si de
10% din inclinarea intregii clildiri. Constructiile cu schelet, filril 0 con
travintuire deosebitil nu mal sint renlabile de la 10 etaje in sus.
Sistemele conventionale cu rame conduc. incepind cu etajul 20, la di
mensiuni nerentabile. Constructiile din rame de beton armat sint judi
cioase pina la 10 etaje Iilril pereli de rigidizare. intre 20 Si 30 de etaje cu
pereli de rigidizare, iar pentru mai multe etaje constructii cu tuburi de be
ton sau cu tuburi duble. Rentabililatea unei clildiri este determinatil de
materialul lolosit, modul corespunZiitor de constructie Si tehnica ratio
nala de constructie care concuril la aceasta. ~
Telul unei solulii construclive rentabile este atins de John Hancock
Center, Chicago, 1965 de Skidmore, Owings & Merill. Conceplia de pro
iectare 0 reprezintil vizibilitatea structurii constructive. Bazatil pe princi,
piul tuburilor Si prin aceasta un consum considerabil redus de otel.
Eficienta in exploatare prin stratificarea destinatiilor alribuite e1Mirii: ni,
velurile 1 - 5 magazine, 6 - 12 parcare, 13 - 41 birou,i cu ulilizare f1exi
bilil, 42 - 45 tehnicil Si Sky-Lobby, 46 - 93 locuinle, 94 - 96 vizitalori Si
restaurante, 97 - 98 inslalalii de emisie TV. ~ III
Cu ajutorul a noua exemple, brosura editata de Department 01 City Planning
prezintil cum se incearca sil se asigure suficientil luminil Si spatiu de miscare.
pornind de la Iiniile directoare, in ciuda cresterii volumului constructiei.

dica NSN la 18. 6 Pentru anumile bulevarde (-Avenues) Plaza a insem

nat distrugerea strilzii. Astrel au fost imaginate cilile publice din cadrul
cladirii. NSN s-a ridicat la 21 ,6.7 Cele mai noi legi trateazil din nou pro
blema luminii naturale, fie in lungul unei curbe a luminii naturale cu NSN
15... 8 ... fie dupil dimensiunea firmamentului neobstruat (NSN 18) ... 9
... fie dupil cele ma; noi tabele ale luminii naturale (NSN 18). (NSN =
numilrul de suprafele ale nivelurilor)

(stabilirea volumulu; constructiei)

365

CONSTRUCTII ADMINISTRATIVE

-....UJ
Exemple de cladiri lnalte

CD -

Allied Bank Plaza Houston --...

@. Prin suprateiele exterioare
eurbate, solicitarile cauzate de vlnt au scazut cu 25 %. Prin aceasta s-a
realizat 0 eeonomie de ate I de 10%. 333 Wacker Drive --... @ .Turn
de birouri eu geometria planului provenind din forma triunghiulara a
terenului. 101 Park Avenue New York --... Cedarea suprafeiei
terenului In favoarea unei folosinie publice, prin aceasta a bonificaiie
pentru cresterea NSN. State of Illinois Center --... (J). Retragerea
faiadel la un arc de cere furnizeaza un nou spaiiu, rotonda ca un atri
um lnchis.

Nivel curent

Parter

CD

Allied Bank Plaza Houston

Arh. Skidmore, OWings

71 mveluri

,1 Merr:1I

'~g

'-'

rgl
~li

mm,OI

It~8'!

III
r.:-;j'".n-~~,.
I\,~~
~,
Nive\ cu rent
Arh. Kohn Pedersen
Fox Ass

Parter
333 Wacker Drive Chicago
37 mvelun

CD

Nivel curent zona soclului

101 Park Avenue New York
48 nlveluri

Parter 1985
State ot Illinois Center
Chicago 17 nivelun

~
Ii
~

366

AI & T- Administratia. New York

Arh. Philip Johnson & John Burgee,
Harry Simmons. New York
nive\ curent 1984

Nivel curent zona turnului

Arh. Eli Attia Ass.

__ a:;:. __ nh:a:= ___ u4:b'". __

..

.:

!::

:'
t

[~

Etajele 2-17 Birourile delegatilor

Casa Oelegatiilor Bonn 1969

Administratla BMW. MOnchen 1972

Arh. Karl Schwanzer. etaj normal
cu inca-pen man

I
- -

._----q--

..

Utt-~---

1ti
1

.j

Citycorp Center, New York

Arh. Hugh Stubbins & Associates,

Cambridge, Mass.
nive\ curent

Lloyd's of London

Arh. Richard Rogers Partnership Ltd.

Etajele 4-7/etaj comple! 1986

-----

Elajele 19-28. Sali de confennte

Arh. E. Eiermann cu B80.

Plan cu inca-peri de birou indivrduaJe

Etaj cu blrour;
Arh. Murpay/Jahn
Lester B. Knight ,i Ass

/fmu

(jJ)

<r:

Scara 1 :2000 i;>i Scara 1 :800

Un bun exemplu de ordonare a

cl~djTilor maTi il constituie cl~dj
rea UN din New York.
- IJl A.R

~'------'",,,,,,~,,,,, '"
~I" ":' ~

Elemenle verticale

~
Se. 1 ;2000

Cladire inal\a in Berlin - Siemenssladl

Arh.: dr. jng. H. Hertlein

CONSTRUCTII ADMINISTRATIVE
EXEMPLE ..... QJ

.Bieberhaus Hamburg
Arh.: Rambalz & Jolasse

Punel fix in .Bieberhaus

Punel fix in Siomens

Hoehhaus Se. 1 :800

Ballinhaus Hamburg
Arh.; H. s' O. Gerson

Punct fix in
Ballinhaus -.

.Columbushaus" Berlin
Arh.: E. Mendelsohn

Punellix in ..Columbushaus"

CD

Siemenshaus in Essen
Arh.; H. Hertlein

tr '

~7

-0

Punct fix in

Slemenshaus Essen -..

CD

I.G. Farben - elMirea adminislrativa

Franklurl-Main

Arh .. prof. H. Piilzig-Berlin

Puncl fix in

I.G Farbenllaus ~

I I-,:~:::=::.'=~~....::::
t--'

1
(j)

Slummhaus in DOsseldort
Arh.: prol. P. Bonalz, Stuttgart

1-

Oficiul inlernalional al rnuncii Geneva

Arh.: G. Epilanse

Cla.direa administraliva. a Wernerwerkes Berlin

Siemensstadl
Arh.: dr. jng. H. Hertlein

89,56

-1

IllUaoSiDla
@

Punet fiX in c\;,\d. ad~.

a Wernerwerkes - ..

CIMirea adminislraliva a Vereinigle Slahlwerke

DuisburgRuhrort.
Arh.: dir. resp. in eonSIr. Bleeken

Punct fix in Haus der

Veremiglen Stahlwerke

-@J

367

CLAolRI iNALTE CONSTRUCTII ADMINISTRATIVE

EXEMPLE

;i
i

'I

!----j

f----,

..... ""...

..=_.-=

....

In

Vedere

Sectiune
Olivetti - filiala germana FrankfurtlM 1972

Arh.; E. Eiermann

(7\ Sectlune transversal a cladirea cu blrouri, centru de pertectionare, vedere blocul

~ pentru vizitatori al centrului de perfectionare, prinlre allele secretanate, sali de

curs, centru de calcul, birourl de vinzari, zona de service 5i in etajul subteran 10
cun de parcare auto, in bloGul adminlstratlv suprafete de birou. aprovizionare teh
nic~ si Clrculatii in nucleu. in~errle arhivelor, serviciul tehnic (masini de racit.
schlmbatoare de cal dura) - @

,
La nivelul eel mai de JOs al structurii de
rezistenta cu zabrele este transmisa
lumina naturala spre atri~ cU~ju

torul unor reflectoare. -

Retragerea nivelurilor are lac in inte

riorul suprafetelor birourilor

\!J-

'-----g;

d'

':

,0

I'

i''"i'.,I'

Ii
iii

-----.J~

=--

II1',1

i:1

A = Centru de
pertectlonare
B = Cafenea
C = Administratie
D = Casa de
oaspetl

Sectiune N-S

Sectiune E-V

---~-

.u;.

~e

:~~~

Cijrn;

~.~
SCarll~e~vacu~re--~----==~
,

Casa

368

-~---

Nivel curent al cladirilor ina/te

Suprafetele
$1 cu incapen man de blrou. -

L:iliM

----;
----1

111 111 #

----1

=:j

~e bir~u Sl~t potrivi~atit pentru organizarea cu birouri individuale cit

\.!J

Etaj. nivelul supenor al holului cu casieni

Nivel curent cu rrei intrinduri Hong Kong Bank 1986

I
Arh.: Foster Ass.

IJg

L:!

:)I

L~

Q)

"V

CONSTRUCTII
ADMINISTRATIVE

EXEMPLE -Q]

I:J

Etajele41-47birouri(nucteuI231

Cladlrl inalte
Turn de blrourl in FrankfurVM. 1990
realizare rewltatil dintr-un concurs
al experjilor. Clildirea da birouri tra
buia amenajalil pentru 0 utilizara ex
ternil. Zona parterulu;, intr-o mare
milsuril lilsatil liberil si nivelurile
soelului reamintesc de .zoning laws'
aplicata la New York. Electul urban
marcant a lost un criteriu asantial in
apraeiarea lucrilrilor din concurs.
51 niveluri, din care 45 alaia cu birouri,
pesta 200 m in1l1\ima, suprafa!a tol<ll1l
brulil a birourilor 66.081 m'. -

m~

Vedere de sus a acoperi$ului

;+++++I.ll

CD

@)

Elajele 5 - 25 birouri (nucleuI309 m~

Elajele 26 - 40 birouri (nucleul231

Etajul2 Skylobby

Etajele 3 - 4 birouri (nucleul307 m')

(7)

Pa~er Lobby

Elajul 1 lehnic

Plan "Sky Center"

Elajul 33. diametru 106,8 m

Tour
Eiflel

Tokio
Tower

!nMimi comparative ale unor c1adiri cunoscute

Plan etai de birouri

Elajul 17. diametru 116,4 m

Hong Kong
Bank

Bank of
China

m~

Chrysler
Building

Sectiune

CD -

Perspectiv~

Arh.: MurphylJahn

Firma japonezil "Ohbayashi" a comandal acesl pro

iect. ca studiu. La 2 km de Tokio, pe un atol artificial
cu diamelrul da 400 m ancorat pa mara. Suprafalil
utila pentru 50.000 parsoana. Utilizare pantru birouri
pina la inaltimea da 600 m. Diamatrul e1adirii la par
ler 130 m. Ascensoare pentru 160 persoane ca
transport rapid la cele cinei .sky-cenlers". cu transfer
la fiecare 30 etaje. Construclia lubularil. cu mai mul
te inele concentrice esta 'undata 80 m in mara.
Pentru a compensa miscarile cladirii datorata sarei
nilor generale de vint a fost propus un sislem activ
da reglare automata a balansului prin greulali sl re
zervoare de apa, in funclie de valerile masurate
corespunzilloare presiuni; exercitata de vinl. Prin
aceasta se oblin structuri mai zvalta $i 0 economia
de matariale. - @ - @+ @

Standard
Oil

Hancock
Tower

Empire
Slate

Sears
Tower

800
Tower (Proiect)
Milleniumtower, Tokio
Arh.: Foster, London

369

BANel

Intrare

GENERALITATI

Porlar

Cerintele constructive ale unei banci sint loarte dilerite depinzind de felul acesteia: daca este 0
banca privata, cu interese preponderent comerciale, 0 banca mare, casa de economii cu 0 circu
latie intensa a publieului sau 0 banca pentru Ipoteci.

Sa\a caslenilor
Pupltru de sens

Ghlseu. operatlunl cu

in toate cazurile insa se lac tranzactii cu sau lara bani gheata intre client si banca. Aceste tranzactii
trebuie sa decurga repede. in siguranta si cit mal simplu posibll. Instalatiile mecanice de transport
5i altele asemanatoare sint necesare 5i se justilica doar pentru banci importante 5i loarte extinse.
Traseul clientului porneste din strada sl trece prlntr-un hoi de intrare spre sala easieriilor prevawta
cu banci pentru asteptare si eu loeun de scris pentru clienti, eu dilerite ghisee pentru depuneri, plati,
titluri de valoare, case de economii, viramente bancare.

canturl
Ghlseul caSlenel

CD

Traseul clientulUl inbancile man

germane
Sal a caslenilor

in spate se aM majorltatea locurilor de lucru pentru operatiuni ale conturilor si contabilitate pentru
verilicarea si inregistrarea cererilor furnizate la ghi5ee -> CD Sau, clientul depune la ghiseul pentru
operatiuni ale conturilor dovada acoperirii sumei de ridicat 5i apoi poate ridica imediat respectiva
suma de la ghiseul casieriei datorita mijloacelor electron ice disponibile la ora actuala. Celelalte
incaperi bancare pentru c1ientii bancii cum ar fi biroul directorului, departamentul de credite banca
re, departamentul de revizuire se afla de obicei in vecinatatea salii casieriilor cu anticamere spe
ciale sau la etaj -> G).

Delimitare
Departamentul
tltlurrlor de valoare

Scara catre self

Delimllare
Antlcamera s81lu(ul

Delimltare

Traseul catre zona mediana a bancii porneste din sala casieriilor si, trecind printr-o delimitare, ajun
ge la departamentul titlurilor de valoare 5i administratia tezaurului si apoi in anticamera seifului. care
se afla de regula un nivel mai jos, accessibila printr-o usa cu gratii.
in acest spatiu se aM cabinele pentru c1ienti (0 cabina pentru 1 per
soana = 1,0 x 1,5 pina la 1,5 x 1,5, pentru 2 persoane = 2,0 x 1,5)
5i intrarea in seil. Acesta este divizat In compartimente mai mici, de
Departa
obicei dupa intrare, in seiful baneii si seiful c1ientilor -> pag. 371

T raseul catre seiful clientilor

mentu( de
revizulre

Selful
banCll

Cladirile mai mari au pe linga seilul c1ientilor un seil special al bancii

cu aceesul numai prin administratia tezaurului si cu 0 scara speci
ala sau cu un lilt pentru bani spre sala casieriilor -> @.

Selful
cl!entilorr

in aces! caz la nlvelun

d11ente

Intrare

Relatia intre incaperile unel marl banel

Tranzactii
2 inca-pen pentru
inchelerea alacen
lor 51 2 pentru scns
incadreaza sala de
a$teptare Sl comunlca cu recep\la SI
reglstratura

Sala. de a$teptare in mlJlocul

zonel de tranZ<ilctli. la capatul
culoaruJUI din milloc.
neaparat pe tru viz!tatori

"'-"f~Ix='F--"!I Registralura-

IT

~...,j

'}'Camera.
de scris

Receptia linga
sa~a de asteptare.
VlzaVI de
regl5tratura

prlncipale Sl ascen50ru,I Pt,' acte

- -, -;;-.

" , ,~:
:.:'

Garderoba pentru
doamne $1 domnl
cu toaleta $1 we
separata de
incapeflle de
afacefl pnn hal 5i
scari

Scara. privata cu lift spre Custode linga

loculnta directorului de la etaJul scara S811ulul 5pre
2. subsot

-+

Camera

ngnji,orU'Ui
Registratura
bancii legata de
contabllitate ,lings.
expedllie
Casierii lumlnate
dln5pre sal a
caslenilor prin
berllht

",
M

Biroy! ce!ui
de-a! doilea
director cu

~
H

legatura s p r e f
2 mcaperl

pI. dlsculll

ontabilitate In
spatele caslerlilor
I1nga reglstratura 51
depanamenlul
dobinzl
Departamenlul dobinzi Iinga
caslerii Sl contabllitate cu lesire
spre sala casleriilor $i scara catre
self

Relatia adecvata intre incaperile uner banci mai man pentru Ipotecl la parter

(proiect: autorul, pentru Mitleldeutsche Hypolhekenbank din Weimar)

2 Incaperi penlrul,
SCriS linga dlrector~,
vizavi de
....... '
conOucere
"L--

prlmul d"ector

Ascensorul pentru acte se de5chlde

In ambele parti
inca-perea ingrijitorului
dlrectlunil in punctul de inlersectle
a cailor de Clrculatle cu veoere
spre scanle prlnclpale. ascensor.
sala de asteptare 51 galene

Expeditie intre regl5tralura $1 reg l

stratura bancil. cu acces pnn reglstra
tura la incaperea actelor, ling a scan Ie

2 Incaperi de conducere VlzaVI de dlrecton. de

inca pen Ie de discutli $1 de SOlS. in aproplerea
scanlor
Secretariatul directiunii

incaperi rezerva

l--

Camera de scris

370

Biroul celui de-at treilea director Tntre

proprille incaperl de dlscutii 51 de scns,
VlzaVI de incaperile de conducere

---4

Birou intre
tranzactll. camera
de ScrIS. SI
regsltratura

Sala de a!;\teptare
linga mtrare

vizavi de receptle Sl linga

destasurare. cu acce5 nemlJloclt catre expe
dltle, scara lata spre SUb501u\ cu acte si as
censor pentru acte 'Iinga scarile pflnclpale

La subsol se alia si slnt accesibile printr-o scara speciala gardero

ba. locuri pentru biciclete si altele asemenea pentru angajati, in
stalatia de Incalzire, carbuni, Si instalatiile ascensoarelor, a postei
pneumatice si postei electrice si altele ca sl arhiva cu lift pentru acte,
La bancile pentru ipoteci. hotaritoare pentru planul parterului este
aslgurarea deslasurafli fara Irictiuni a operatiunilor ipotecare - @
si @.

:11;~~tl~r~~~I!:~

t
,

i9'Fxoo"",!'1

Sala de a~teptare IInga scarJle

pnnclpale. la dlstante egale fala
de incapen!e de dlSculH S1 de con
ducere
Sala- de sedinte in centrul
bancli dar in afar a cailor
de Clrculalle. feresne caIre

r - -......_." gradlna
'

j
1

de lucru $1
acce5 spre
"
galerle Sl scara ~I
privata
~
I! Camera
de scris

Saltl de consiliere
linga 5ala de
sedinle, in afara
cailor de Clrculatle

Scara privata.

Garderoba pentru angaJati. cu

Relatia intre incapenle unei banci pentru Ipoteci la etaj pentru

we

SANGI
SEIFURI
Seilul unei persoane private este un dulap cu pereti metalid~ CD
si @ ascuns in spatele unui covor de perete sau lablou in dormilor.
pentru lucruri de valoare, bijuterii etc. Poate Ii si zidit in sulragerie
pentru tacimurile de argint si altele.
Dimensiuni interiore

Dimensiuni exlerioare

3_Q

Adil.1Cl!,!!C -_?~-

38

17

17

.~

16
~~ I-:JZ.

In-''llt~mJL

h~!iime

.U!lme___

UJ

--

_~;'J\!~e_

;;

inaltime

50-120

40

.~O ~jJ~
_3.8 f--3!L_
27 27 37-107

50. 5Q. ~o

AdtnClme 16

CD

40

..2_"

E
30

J.

c-:JZ.-:E
30

Seil zidit, minim Si mare

Pentru magazlnE1._

Adincime

inattime

Lillime

35

Adincime

Sirafuri
insernle

50

50

45

35

33

60

50

45

45

35

33

80

60

45

65

45

33

100

60

45

85

45

33

120

60

45

105

45

33

'-........50 ....

Lalime

Dulap penlru bani marunl;

Oamenii de afaceri au dulapuri de olel pentru registre, acte

elc ~ @ si case de bani pentru bani gheala ~ @

120

70

60

97

55

39

155

70

55

125

50

34

195

95

60

172

80

39

@
M3nme
In;.t\

co 1 uS-a
cu 2 u$i

60
100
125
150
175
195

Exterior
La Adin~

60
60
60
60
60
125

60
60

60
60
65
65

Interior

'0'50
70
95
120
145
165

me

L'
37
37
57
57

.2
102

36
36
36
36

---"

41

Casa de bani penlru registre $; bani

Dulap de acte cu seil interior

Casele pt.
casele de
economii
6x20,36

Pentru bfmci

;..v":2j"C>r- Casele
banca.

1,90

2,02

2.00

J.,

soclu

40' 45 x 50

50

Dulap cu jaluzele penlru electe

Si allele

J.,

50-55

pI.

8,30x50
Casele pt.
v:J~of- banca
12x30x50
./1.. -t",-t- CaseIe pI.
banca.
22x30x50
'0"" Casele in

'>- '<

CaSele de inchiriat ale bancilor,

dimensiuni obisnuile

Fereaslra camerei metalice

(a seilului)

v:

8r '

;:
-:

~
1

'",

'"

Cannle de aerisire in peretele

soilului

1-5_~_0-{"

'-'-__..J"90"1o,,~=
.=
. .=
. ;--"--",, <;,;::

Se,l de liliala de banca de

dimonsiuni obisnuite

~t

pI. regist.e

r~:' r ~i acle

Seit de banca delimital in loate par\lle de pereli invec,nal', cu exceplia

podele; (aiei seil pentru acte)

Dulap pentru documente rezistent la incendii

Obiectele de valoare care sint lolosile mai rar se depun in caseIe

inchiriate ~ @ ale seilului bancii ~ - @.

Seilurile bancilor trebuie construite astfel incit sa nu permita spar

gerea lor, chiar cu toate mijloacele tehnice actuale. Zidurile imprej

muitoare si usa seilului trebuie sa intirzie incercarile de patrundere

cel putin tot alit timp cit se apreciaza ca ar Ii timpul pe care I-ar ave a

la dispozitie spargatorii. De aceea zoneIe inconjuratoare ale seilu

lui nu trebuie sa lie accesibile din incaperi invecinate, incaperi 1010

site mai rar sau din paminL in astfel de cazuri, asa cum 0 arata ex

perienta, spargatorii ar avea posibilitatea sa sparga zidul imprej

muilor, pe indelete, din zone nesupravegheate, pina ar ajunge la un

strat minim ce poate fi spart cu usurinla. De aceea daca seilurile nu

sint inconjurate de incaperi ale bancii lolosite inlens, inclusiv dea

supra si dedesubt, atunci zonele inconjuratoare vor trebui perma

nent supravegheate.

imprejmuiri ale seifurilor. Dupa incercarile lui F. Eiser ~ UJ

perelii ziditi din caramida arsa constituie 0 proteclie la spargere

aproape la lei de buna ca si perelii zidili din clincher, a carui su

prafala neteda nu lace 0 priza asa de buna cu mortarul. Gel mai bine

protejeaza betonul (amestec 1 : 3) cu adaos de Iluresit (5 kg la 1 m '

de zidarie). Pentru a sparge un asemenea zid, gros de 40 cm, cu

dalti asculite, un zidar calilicat are nevoie de121/2 ore lata de mai

mult de 9 ore pentru un zid de caramida arsa cu mortar 1 : 3.

Inser1iile din lier ingreuneaza spargerea numai in mica masura (sin

ele calite pot Ii distruse cu ciocanul iar sinele obisnuile pol Ii fortale)

Si nu justilica cheltuielile suplimentare. F. Eiser, prin aceste cer

cetari, a ajuns la concluzia ca cea mai eficienta imprejmuire a unui seil

este cea din beton 1 : 4 cu 0 grosime pe toate par1ile de 50 cm.

Aceasta ar putea Ii sparta in 20 de ore.

La un program de lucru de 8 ore spargatorii ar ave a la dispozilie 16

ore, iar in cazul cel mai delavorabil - 0 duminica Si doua zile ne

lucratoare - un total de 88 ore. intrucit in ziua de astazi, cu ajutorul

percutoarelor cu dalti si bormasinilor eleclrice timpul de spargere, in

alara celui oblinut de F. Eisler, s-a scurtat simtitor, este necesara 0

supraveghere a seilurilor la intervale mid de timp, si in alara orelor

de program. Pentru aceasla, sint de mare ajutor aparatele electro

nice de ascultare care in alara orelor de program detecteaza cel mai

mic zgomol si anunta paza bancii sau seclia cea mai apropiata de

polilie. Seilurile amplasate Iiber, lara pereti imprejmuitori, vor Ii

pazite chiar de caIre public, dar pe de alia parle, in vremuri tulburi

(explozii cu bombe, bombardamente) vor Ii predispuse la atacuri,

ceea ce nu se va intimpla cu seilurile din interiorul cladirii. in alara

de aceasla un client isi va line inlotdeauna banii in pivnita Si nu pe

un plalou de prezenlare. Este deci recomandabil ca seilul sa lie am

plasat in coltul cladirii ~ pag. 370 @.

371

BANel

U!?i1e seifurilor ~i u~ile blindate se pot roti extrem de u~or in jurul

unui ax de otel, lara sa se lase, sint rezistente la toate agresiunile
~i au pliki blindate care nu pot Ii gaurite sau distruse, armaturi rezi
stente la loc ~i topire ~i care sint turnate intr-o masa rezistenta la
loc, topire ~i gaurire. Grosimea totala de aprox. 27 - 30 em. Fara
gaura pentru cheie, cu incuietori speciale (broasca "miracol", cu co
manda de la distanta etc.) ~i cu sisteme electronice de alarma sen
sibile la cea mai mica trepidatie a u~ilor.
Ghi!?eul casieriilor in cele mai mulle cazuri la ora actuala lara
zabrele metalice, doar cu sticla protectoare - -@. Protectie
impotriva spargerilor ~i ajalurilor printr-o instalatie de protectie elec
tronica declan~abila cu piciorul sau genunchiul. Sub tejgheaua
ghi~eului de obicei dulapuri de otel standardizate.
Comunicarea interna in cadrul bancii, in loc de po~ta pneumatica,
benzi transportoare etc. mai nou cu monitoare TV. (Casierul pri
me~te cecul, transmite numarul prin microlon la operatorul cu con
turi, unde extrasul de cont, semnatura etc. se executa in lata ca
merei de luat vederi dupa care casierul plate~te cecul pe baza do
vezilor urmarite prin intermediul monitorului).

Punte de protectie ce se indeparteaza. Zllnic

I'

IL

...JI

U~a de self eu u~a de zi interioara

G)

W
---@----

Partea dientilor

Partea clientilor

::::J c::::J c::::J C

1.1

Partea baneii
_______A

Ordonare Itnlara a

ghi~eelor

Ca

~i la

IT
-------- 11

eu birouri de lueru

...L.~

Ghi~ee in forma de
dinti de fierastrau cu
suprafata laterala
de lueru

Banci "drive-in", la care c1ientii au acces cu ~i direct din ma~ina

lara sa mai intre in c1adirea bancii. Fara greutati de parcare.
Ghi~eele lac parte din corpul c1adirii bancii sau se alia sub trotuar la
nivelul subsolului cu 0 coloana la marginea rigolei in care se alia un
sistem de comunicare cu oglinzi ~i microlon ~i un sistem de trans
port al banilor - 0
Fiecare ghi~eu are 0 capacitate de operare de aprox. 250 clienti pe
zi. (0 operare dureaza in medie 60 secunde.) Nu toate tranzaC\iile
bancare pot Ii rezolvate la ghi~eele "drive-in", de aceea sint
prevazute ~i in aceste cazuri sali cu ghi~ee pentru tranzactiile care
necesita mai mult limp.
Stlcla
blindata

~I Micro on

':':':-:-:':':-:':'~:':~-:':::;:::':'1;i/:::::;:-:':':':-:':':':'

Ghi~eu de easlerie germana

in bancile man din Berlin

Ghi~eu de easlerie suedeza

Ghi~eul de casierie in prezent acopent in intregime eu sticla blindata impotriva esca

ladarii tejghelei; patru straturi de geam cu grosimea ~ 25 mm. Acelasi fel de protectie
pnn sertarul glisant seufundat - @.

Legalura prin dlfuzor,

oglinda si ascensor bani

12.00

auto (aeeesibil din

ma:;;ina), se evita parcarea

----r-~Q----~~-:-------.::c:-n.:::.o~-~)=~~-:------.:: ~~~------~ ~-------~-'-------.--

~ '----\~

T
f--:--

Ghi~eu

--------:-1

T~-:-:4---~.
I --()::Jl--4::-':-"'( DI--

::::'::=,.-- f1':i'\ Ghi~ee auto

eefaeparte

~
2e 00

+ - / .(
...

I'

~ ~:. --[QJ-4--"

~t
~

li

. .-,-

+8 '

Ghiseu de banca sub trotuar cu coloana

pentru clienti, se impun ~ 3 locuri de parcare
pentru f1uiditatea servlrii (banea eu periseop)

372

..,:

CJ

-~-0d:J-'''''

''<.'
\ ......
"

......

"

_---~--_
.....~

@2GhiSeudubluealnsulapentrueireUlar!e
giratorie

~l,75+

f-

5.110

00 +2,75+ 00

-1
f13I

Ghiseu ea @Sl

pentru

~ circulatie continua

Conslruclll
administrative e

PASAJE ACOPERITE
TIPOLOGIE -+ lIJ

CD

Pasajele din centru! unui oras sint

ganguri de legatura cu acoperis
vitrat (lumina nalurala). Ele sint de
dimensluni mai mari in lungime
decil in lalime sau inaltime

Sla

i:=Q

Pasajele acoperite reprezinta 0 tema interesanta $i in acela$i timp

des intilnita in arhitectura contemporana.
Pasajele pot fi pe un singur nivel sau cu inclinari nesesizabile
urmarind profilul terenului, sau cu semi-niveluri prin dispunerea
"Split-Level". Pasajele sint destinate exclusiv pietonilor. in calitate
de cai semi-publice ar trebui sa fie accesibile permanent. Pasajele
traiesc din varietatea functionala (comer1. combinatii de diferite do
menii). Este de dorit sa fie prevclzute cu dotari ce pot fi vizitate $i
dupa inchiderea magazinelor. Structurile vitrate sint din otel, alumi
niu sau ferme de lemn lamelar incleiat.

Acoperis cu doua ape

insiruire asemanatoare pielelor

.=.~
Acoperis poligonar

f2\

Pasaj comercial, Dudweiler.

Arhilecl: GOllfried B6hm, K61n

Aectiliniu si Ifint

Un pasaj nu conslituie neaparat 0

legalura intre doua locuri. EI trebuie

\f;J s~ sa incadreze organic in lIu~1

pietonal al orasului. Poale Ii: - @
OColire

Ali!'I"':i~
AcoperiS cu
o singura ap~

o suma de
lorme asemAnAloare
sau dilerilB

II
-

==fr=

Pe un ni....el

Un pasaJ peale completa un spallu stradal

all'll inlre doua

cI.~dtri

Acoperire in zona
mediana

Acoperire pe
loata. IAtimea

Prismatic

Posibilita\i de acoperire

=0=:

Sprijinita. pe conslruc\,ile
adiacente

existente sau nau can

strUlle

cupola in lorma neallerala

Pe mai mulle niveluri

Mai freevenl este cazvl urmator: pasajul

trace prinlrun bloc construit existent sau
nou conSlruit

Amplasarea pasajelor

Independenta, intre constructiile

adiacente

~lt011

Pe un nival cu galaria la subsol

Moduri de etajare. Nivelul principal

de circulalie este de regula la niveP
IUI a = 5 C t =

Pozilia struclurii portanle

..

-----'0"":"'-\
cupola cu mtersectari de corpuri

geometriee sau adaugari

-@

::.

~'~~'

3@E"~'

Galeria Bockenheimer War1e

Arhitecti: Speerplan GmbH;
Recliliniu cu cupola

Linie frinlA

Traseele pasajelor in plan

Semiclhndri

if

Cu galaria la nivelul superior Si inlerior

Pe mai muUe niveluri

4ConSlrUC\iein_sarpanla ~itrata
@
care acopera Inlreg spallul

@-@
373

.
PASAJE ACOPERITE
EXEMPLE ISTORICE -+

CD

Passage du Caire, Paris.

Stadiul din 1952

Galena

Vivienne.
Galena Colbert, Paris, Stadiul din 1966

r-r-,---~-~-

Passage du Grand Cert. Paris

Passage du Caire, Paris,

pe la 1798

'--" ~

Pasajul Joufroy, Paris. 1845

Passage du Caire -- CD +

Cel mai vechi pasaj acoperit din lume, mentinut pina In prezent, cu

370 m (1210 tt), plna azi cel mai lung din Paris.

Mai pu\in reprezentativ, acest pasaj este pe doua nivele, cu latimea

medie de doar 2,70 m (8,5 tt), Adaposteste pina astazi magazine pe

doua niveluri iar deasupra acoperisului de sticla sint /ocuinte.

Galeria Vivienne -- @ +

Fran<;ois Jacques Delannoy, architect (1755-1835). Galeria a fost

realizata aproape in ace/asi timp cu Galeria Colbert, situata in acelasi

bloc construit.

Passage du Grand Cert -- @ + @

Este un pasaj rectiliniu de 120 m pe toata lungimea blocului construjt,

pe trei niveluri si doar 4 m latime. Deasupra magazinelor Slnt birouri,

respectiv ateliere, iar deasupra lor locuinte.

Pasajul Choiseul -- @

Pasajul lung de 190 m este mal degraba 0 strada acoperita In com

paratie cu celelalte pasaje pariziene. Fiecare dintre case se distinge

printr-o scara elicoidala de acces.

Passagen Joufroy und Verdeau --

Sistem acoperit de circulatii pietonale, 400 m lungime.

Galeria Mazzini -+ (j) +

Apa'1ine pasajelor monumentale.

Leeds Thornton's Arcade -+ @

Cladirile de la capete si pasajul sint pe trei niveluri.

Gallerja Umberto I -- @ + @

Cele 4 intrari justifica In mod ideal forma de cruce cu 0 cupola imensa

in centru.

0'
\!...!

Galeria Mazzrni. Genova.

Pe la 1930

~C. .
bj~Jlfllr
r~~~

~~I

Jd-~~~

Galeria Vivienne, Paris, 1823

Partea sudica

Passage du Grand Cert. Paris, 1825

l~~

@1

Leeds,Thornton'sArcade.QUeens.
Grand, Country, Cross.
tadiul ,n 1 61

f"':

NapolI. Galeria Umberto I.

Sladiul din 1960

374

NapolI. Galeria Umberto I

lU

Cardiff. Morgan Arcade

PASAJE ACOPERITE
Exemple Islorlce -- QJ
Galeria Vittorio Emanuele II din Milano reprezinta punctul culminant

al evolutiei pasajelor. Cu acesta se incheie 0 etapa ce incepe cu pa

sajele pariziene !;)i are ca treapta intermediara Galeriile 51. Hubert din

Bruxelles.

Planul de baza al galeriei este 0 cruce latina cu centrul dezvoltat ca

octogon.

Citeva dimensiuni principale: bratul lung 196,62 m, diametrul octogo

nului 36,60 m, inaltimea pina la cota superioara a lanternoului 47,08 m

- CD

CD

Milano, Piala Domului si Galeria

Villario Emanuele II. Stadiul din
1900.
Arh.: G. Mengonl

Cupola de sticla -

Moscova, Noul complex comercial GUM. Plan parter.

Vedere din zona mediana -

Pasajul Petrovski

CD

-@-@+@-@.

Pasajul lolografiat cu obiectiv

superangular .ochi de peste" -

CD

Vedere de pe cupola -

CD

CD

Arh.: Pomeranzen

-@+-(2).

Aceste dimensiuni au lost atinse doar partial de pasaje construite ul

terior: in inaltime de galeria Umberto I din Napoli !;)i in lungime de

GUM - noul complex comercial din Moscova. @. in alcatuirea

fatadelor inlerioare se remarca influente evidenle ale faladelor urba

ne ale lui Palladio.

Noul complex comercial din Moscova (GUM) - @ - @ + @ - @.

Blocul construit al GUM este de 0 forma asemanatoare unui parale

logram cu lungimile medii ale laturilor 90 x 250 m.

Extensia poligonala a mijlocului in care se intilnesc aleile centrale

apare ca 0 reminiscenta a pasajului din Milano, de!;)i bratultransver

sal nu se dezvolta pina la acoperi!;).

GaJeriile 51. Hubert - @ - @ + @

Reprezinta primul exem~lu monumental de pasaj. VolumuJ sau

aproape ca nu a lost depa!;)it de pasaje ulterioare. Este in acela!;)i timp

primul construit cu contribulie pUblica.

Bruxelles, Galerille SI. Hubert

til'

Bruxelles, Galeriile SI. Hubert.

Budapesta. pasaj

~ Slad,ul din 1866

Bralullongltudlnal al pasajului .

375


Conslructli
administrative

PASAJE ACOPERITE
Exemple ....... [IJ

f1\

Hamburg, Planul cartierului "Hansa"

Arh.: v. Gerkan-Marg

- - @

_ CD -

Kaiserpassage din Bonn. Plan parter.

Arh.: D. Klose

Sec~iune

Plan pasaj: a) acopens - parcare,

b) parter

longitudinala

z:z",~,~~~I~

(J)

Sec\iune transversala Pasa) eu acoperire de stiela

l.~

n~1

Ia:

U~
~

)i

'-;~~

--

Galeriile $i pasajele sint elemente de proiectare redescoperite de

arhitecli. Acoperi$urile lor transparente acopera strazi, alei, piele si

leaga c1adiri $i magazine.

Galeriile si pasajele au devenit completari ale zonelor pietonale,

olera proteclie impotriva capriciilor vremii $i sint in acela$i timp 10

curi de intilnire.

Pasajul comercial din Hamburg - CD - @ . Supralala terenului

2
11.000 m , supralala magazinelor 9.400 m' pe trei niveluri. Acoperi$

carosabil, 180 de locuri de parcare pentru autoturisme.

Kaiserpassage din Bonn - - . Pentru acest proiect au lost

luate ca model pasajele $i galeriile secolului al 19-1ea. Alaturarea

spatiala a magazinelor specializate si de lux, a chio$curilor, ca

lenelelor, restaurantelor $i cinematorgralelor trebuie sa constituie e

invitalie pentru trecatori indilerent de condiliile metee.

Calwer Passage din Stuttgart este acoperit cu un mare semi-cilln

dru de sticla - 0 - ' - @.

Wilhelm-Arcade din Wiesbaden @ - @, legatura intre

Marktplatz (piala) $i WilhelmstraBe (str. Wilhelm), magazine la par

ter, la etaj un restaurant precum $i incaperile sociale $i anexe ale

magazinelor.

"Galerie Kleiner Markt" din Saarlouis --+ @ - @, circulalie pe trei ni

veluri cu scara rulanta. Largirea supralelei la subsol da pasajului ca

racter de galerie.

Plan de situatie

:-,~-3~-.-~~&:;'~~-;-~-"-

~~':'~~~~~~~

See11une cupola mica.

see11une prin pasaj -

CD Plan

Sl

Plan acoperis vitrat al lanei

pa~ului Si vedere in see1iune

_~ _ @

f'1l\

Parter

Wilhelm -

Passage din Wiesbaden.

- @ -@.

Mh.: W. Grossner

Centrul comercial " Galerie Kleiner

Markt" din Saarlouis. Plan de
situatie-

@- @

4,0

Calwer Passage din Stuttgart.

Plan.
Arh.: Kammerer 5i Belz

Calwer Passage
Seetiune -

376

din

Stuttgart.

Plan, vedere si det9llu al acoperirii

semi-cilindriee - @

fi2\

See1iune prin s1rue1ura eu aree

1.!.5' -@+@

Pasajul Wilhelm~aBe din

@ - Seetiune - detallu prin pasaj '13'
\tV Wiesbaden - QQ!

@ Intrarea -

@+ @

Centrul eomercial "Galerie Kleiner

Markt" din Saarlouis. SeC\lune prin
ci1ldire

ACOPERIRI CU STICLA, LUMINATOARE

-+llJ

Element portant

Element portant cu
Grindatstilpi
structurc1 suspendalc1

'jOO_"~

-=:1
Suspendal de

in concepliile arhitectonice moderne, ca urmare a preocupilrii pen

tru orai;ie i;ii oamenii lor, sint integrate tot mai des acoperiri transpa

rente. Acoperirile transparente oleril nu numai proteclie la vint i;ii

lactori de climil, ci reprezinta i;ii accente in peisajul orai;ielor.

Acoperii;iurile transparente ridicil nivelul de calitate al vieIii in orai;ie.

Ele sporesc valoarea timpului liber: mersul la cumpilrilturi prin zo

nele pietonale i;ii slrilzile comerciale protejale de intemperii,

Irecvenlarea lealrelor in aer liber, a piscinelor de inOI, a complexe

lor sportive, ferite prin luminaloare de influen\e perturbaloare.

in mod evident se va line coni de pilslrarea elicacitillii acliunilor de

salvare in caz de incendiu i;ii nu vor Ii allerate condiliile de tempe

raluril, umidilale in spaliile slradale, in magazine, restaurante i;ii

birouri.

La acoperiri lransparente se lolosesc:

placilpiramide lransparente din sticla cu silicat

cupole lransparenle din sliclil acrilicil

semicilindrii lransparenli prelormali (ambUlisali) din sliclil acrilicil

sau policarbonal

suprafele ce se inlersecleazil, arm ale cu libre sinlelice

sticlil ignifugil ..... pag. 162 i;ii urm.

sticlil curbatil (3-8 mm, raza intre 50-230 mm).

ID
ffi[:jb::d

SHIp cu console

CD

Structurc1
auloportanlc1

Rezemat de clc1dire $i
cu stilp

Forme posibile de acoperire

Element portanl cu

Consolc1 de clc1dire

Acoperiri suspendale

Grindc1 suspendalc1

GrindaJstilpi

~~:$'~O-$~"

SemtCrllndru

8011c1 in cruce $arpantc1 in

dou~

t4'

\::!.J

Forme pos,b,le de
acopeme a spa11ulUi strada!

ape

il

p~ Piram~

dtJb~

Formc1 potigonalc1

Cort

Loc de joacc1 copii

Acoperis - cort.
Tribunele de la Lord Crickelplace
din Londra

Acoperisuri stradale Iransparenle

Sanaloriu in Bad Krollngen.

Acoperis deasupra intrani

Acoperirea pletelor

Autogarc1 cu cupolc1 vilralc1

NimesiFranla.

Struclur~ gonllabil~

transparenta. ancorala. pe un inal

Siungart. Romerschule.

suslinut de stilpii de olel ai ullimului

Acoperisul curlli scolii

nivel al arenei

~IY~mE

I - - 45 -------I
t---- 57.4 - - - i

Plan

-~
--dL~
"C::0:.-

=~~_::..

Acoperisuri transparente pentru

stadioane

la sc~ri cu acoperisuri
@oAcces
in doua. ape

c.J\ Copertinele

g~rii
centrale din
Hamburg. Proiectare arh. Graa'
Schweger si asoc.. Hamburg

Rheingarten KOln

377

........ ':

:::::::::::::::: .:

',.

::

....... ..... ....

CD

~ 60
-1
de perete penlru,

Ra~de

Ra~

peretepl.
stlcle

1ructe, legume SI

MAGAZINE
Magazine cu autoservire/magazine AS. in cele mai multe cazuri ma
gazine alimentare. Personalul are lunctie de consiliere, asistenta,
deservire a clientilor. Clientii sint serviti la departamentele de car
mangerie. mezeluri, Iructe si legume. Toate produsele trebuie ex
puse ambalate si dispuse in lunctie de sortiment. Atentie trebuie
acordata circulatiilor - @ - @. Ele 1ncep 11nga standul de c05uri,
respectlv carueioare de eumparaturi, si se termina la case si la me
sele de ambalat. Rafturile de perete nu au 1naltime mai mare dec1t
cea de apucare - CD - . Raftul cel mai de sus se alia la max.
1,80 m, raftul eel mai de jos la 0,30 m deasupra pardoselii - 0.

marfuri neambalate,
cu reumplere

Perata cu coridor pentru reumplere.

Sertarele sint fnlocuite

lIumlnat

~30

nEillr

r- ---:

r--

f-20

l~

10,

T,

ca
45

max.

,,

I'
\
\

180

,,

,
,,
,,

:1

-.-,--(

ca

lie

80

c_~

30

II

... :::....::....: :::::::...

:..::..::::..:~i~~~:: ..,

- _1__

I.j.

45-55

Produse de panlfica\,e

Ra~ pentru produse

CircuJatiile trebuie sa cupnnda

cuplate la b

.:

....:::::::..:

lIumlnat

10(

$1

GaHunle, intranle sint separate la a $1 c.

:::.':::.'::.':::::.':::.'::.'::: ':::::::1

.-

L--ll

f--~~I~!

~~

""",,::::"""'::::~::::!'!'!'!':::.~.:::

r-

eca
50

~-

~.~:.:. :,'.'.'.::..':..11

Condor de reumplere

'..

1----

Raft autoservire Raft autoservlre

Raft vinzare

cu lavi

100-150-------j

Raft tip Guva cu traseu de reumple

re, Clientul pune produsul pe care
nu I-a ales in tava de rezerve

Magazin cu vedere buna asupra cliantHar

obligat sa Clrcule ocolit ca la 10a

$1

control (casa) Clientul nu este

Tejghea prezentare
produse

'~
,' ,,
:'
Depo,
lltare

60

'40 I 40

UHimea minima a unui magazm

~ 4.0,

~80

120-130

I 40

0 ~\
160-180

~L.,...---

Sectiune printr-o unitate mica

de casa

ti3'

P,lanul une! unital' de cas;; cu

~ dlmenslunlle mrnlma

Bnse-soled

:..: ::: 0 .:
:
':

Expunere in vitrina in trepte, cu

geam de protectie in spate

378

-_._-~

mai bine 5.0

:::

_I
_i

Depozltare CO$Un
!--------

~o

c osun
---I

:..:

: incalZire
:

Gondola mobila de vitrina, cu

perete de protect;e in spate

Sectiune pnn tejgheaua de servire in magazln cu autoservire

MAGAZINE

<ii

~~

ALIMENTARE

"u
g
E

RJ!!
~~

Magazine de pe~le
Deoarece esle perisabil, peslele esle paslral la rece, insa peslele
afumal, spre deosebire de eel proaspal, Irebuie paslral neaparalla
loc uscal.
Peslele are un miros pUlernic, de aceea magazinele sinl prevazute
cu obluraloare de aer sau cu perdele de aero Perelii si pardoseala
trebuie sa fie lavabile, Trebuie luata in considerare circulatia inlerna
de livrare. Evenlual acvariu (reclami:i prin expunere),---+ CD - @

~
~

D-

CD

Schema circulatiilor pentru magazi

nele de peSle

Tejghea pesle cu dispoziliv de

Magazine de carne de vinal

~I

carne de pasllre

racire $i scurgere

B---t--EJ

sinl deseori legale de magazine de pesIe. in depDzillrebuie sa exis

Ie in general necesarul pentru 0 zi. Camera de lucru lrebuie

prevazuta cu masina de jumulil $i jupuil. Deoarece pasarile absorb

U$or mirosurile, lrebuie depozilate separal alit in magazin, cil $i in

camera frigorifica,

Suprafelele de expunere si perelii: din marmura, dale, mozaic, ma

lerial plastic, lavabile, Mulle lejghele frigorifice, respecliv vilrine, ---+

Alimare

vinal

8--+--1

L..-_----'

@-@
Magazine de frucle

.. ..

:: ::: : :::::::::::::::::::..:

'3'"

\::V

Schema circulaliilor pentru magazin

carne vinal $i p~s~ri

EJ

Depozil -

I,,,,,,, I1--c-o,

f4\

..::::.:

: ..:::::.:.::

Tejghea masiva. cu finisaj din mar~

\.:!.) mura. $i placi ceramice

m-bU-S-Itb-'I-'--'
- --------'

-~I

Camera. incalzire

-I

L._ _
C_u,-p'_or_ _

BrUlarie

-I

Camer~ dospire

Schema circulaliilof pentru brul~rjj.

Esle necesar~ 0 venlilare buna.,
eventual cu de-umidificare

legume

Legumele proaspele lrebuie paslrale la rece, dar nu congelate, fie

neprelucrate, fie gala de preparare. Cartofii se paslreaza in incaperi
inlunecale. Vinzarea se face in general din recipienle livrale $anjabi
Ie (cosuri, lazi, culii $.a.m.d.), Trebuie prevazula proleclie conlra
murdariei sub grilele de depozilare, ---+ CD - in unele cazuri maga
zinele de frucle si legume sinl in legalura cu f1orarii. Magazinele cu au
loservire prezinla produse gala ambalale in ambalaje lransparenle,

Mliceilirie

~==~" .-1-----,

~i

Tejghea vinzare cu geam

Circulalii de lucru: 1. livrare, 2. macelarire, 3, lran$are, 4, prelucra

re, 5, congelare/depozilare indelungala, 6, vinzare ---+ @ - (iJ) ,

Avanlajoasa configuratia pe un singur nivel, evenlual gina de rula

re si cirlig rulant, deoarece carcasele de pore si de vila pol ave a

greulale de 1,5-2 chinlale. Camerele de prelucrare si frigorifice lre

buie sa aiba 0 suprafala de 1,5 pina la 2 ori mai mare decil cea a

magazinului.

Peretii: dale, mozaic $.a,m.d., lavabile,

Suprafala de expunere: marmura, slicla, ceramica.

L:::,.

Schema circula(iilor pentru magazin

de IrUCle SI legume. Depozil mic, de
cere mai mulls ori penlru necesarul
do a zl

Teighea cu suporturi penlru lazi Si

cO$uri din sirma.. Tabla. penlru scur

gere/picurare $i tav~ penlru colee
tnre murd~rlo

Vinzare pe Irotuar "din mers" pe lejghele mobile sau front magazin cu expunere in
scop de recloma

inc31zire
electrica

Tejghea cu buluc de laial penlru

mAcelArii

f - - - 1.50 ------l

Tejghea uzuala penlru macelari - de asemenea

magazine de peSle

Coridor servlre
penlru ore de vlrt

379

u$a lurnantA

Ilr

r- 2.00---4
inailime IiberA

2,20 m

MAGAZINE

_~N

Ltvrare produse

U$A plianta

f-l,60---<

CD

Usa glisant't ;nallime liber;; 2,20 m

Filtru de aer

I - - - 88 - - - - 1

I - - 57-----1

Produge congelste

D.

Carucior cumparaturi; volum cos

101,120,130,1501

f'4\

\V

Carucior cumparaturi, sarcina utila

200 kg

D
Dulciuri

ce+E1 lIJ
LI
Parfumerie

u:

I 1

Dulciuri
Oulciuri

iOulciuri
! j

i !

Ii
t-- '30 - - j

OZLLLD

Non FOOd

AYE

Non ~00d

~
Non FOOd
Ii
NonFOOd

eJl

:n

!
Aliments de

Varianla pentru

Hrsn6 animale
Conserve
Conserve

1]

HranA animale
HranA animale

[Il

f---130-----j
Unllate casa supermagazin AS

Delic8tese

1
1

i i

ban

r:eJ

Allmente de bua

II i
Cacao

(,)

'

"
! +5I-o~
;.,:~

~~

ce++31 ~f
~=

"I

Patlserie/piine

I f-I+-1+-1-+-+-0---4

CJl

.~
~

0.

:::I

IIIII1

f---'40-1

(f)

VariantA pentru

'"

.!!

Vananta pentru

.!
u
:::I

It

'
~

~
E

:::I
U

l!!

.2u

...u2

L::,.

BAutur;

Raft la perete -

380

Raft in incapere -

Supermarket - pag. 382

L::,.

Intrare

MAGAZINE

L = 2,60 + 3,85 m

Supr.'.,A lot.IA de expunere = 3,0 + 4,5 m2

Capacitate uliiA = 910 + 1.360 IUrl

Magazine discount suprafala vinzare 300 - 500 m 2 .

Situate central in zone rezidenliale in ora$e mari $i medii. Amenajare

economica, se renunla la servicii. Gama redusa de sortimente de ali

mente: alimente uscate, raion mic de produse proaspete.

Magazine AS (cu autoservlre) suprafala vinzare 100 - 250 m 2

Situate in vecinatatea zone lor rezidenliale in ora$e mari $i medii: pla

sate central in localitali rurale. Gama completa de produse alimentare,

raion redus non-food.

Supermagazln AS (cu autoservire) suprafala vinzare 250 - 400 m 2 .

Situate central in zone reziden\iale in ora$e mari $i medii, la periferii,

precum $i central in localitati rurale, cu caracter regional. Gama com

pleta de produse alimentare $i non-food.

Supermarket suprafala vinzare 400 - 500 m 2 .

Situate central in ora$e mari $i medii, precum $i in zone centrale cu

aflux mare de clienli. Gama completa de produse alimentare $i non

food, bricolaj $i textile.

Centru AS suprafala vinzare 1.500 - 3 .500 m 2 .

Combinalie intre superma;ket produse alimentare $i centru bunuri de larg

consum in centre $i ora$e medii de insemnalate regionala. Gama com

pieta de produse alimentare, gam a variata de bunuri de larg consum.

Hipermarket AS suprafala vinzare incepind cu 5.000 m 2 .

Situat in imediata apropiere a unor cai de circulatie la periferia marilor ora$e,

nnga auloslrazi $i accese dinspre autostrazi, in zone de aglomerare supra

regionale, respecliv in ora$e cu funC\iuni de aprovizionare centrala. Locuri

de parcare suficiente. Gama de produse la fel ca centreIe AS. Aditional: re

staurant, stalie de benzina, spalatorie auto $i comert cu amanuntul.

Aerlslre

:::: :: ::::: :

..

:: :

..

: ::: ::

: ..:

......:.:::

::..::

CD

: .......: .......::..:.

::

1465

'465

Lada frigorifica cu rafturi

5uperioare

Lada lrigorifica fara ralturi

superioare

910

.,r--

!il

~ !'l

.,

;;;

..

...................: ..:

..

::::::::::::{::::::::::~.;.~.~:::::::::.y:::::::

Lada frigorilica vertical a cu rafturi

:;

.. .. ..

::::: ; : : : ::::::

::

Dulap frigorific

~-----'-

Caraclerislici importanle pI. amenajare

1. Necesarul de personal calculal

cu norma intreaga

2. Raionul de carne proaspala si meleluri

a) aport la cifra de vinla.; in 0/0
b) lungime lejghea in m
c) camera de pregalire in m'
d) camera Irigorilica in m'

3. Raionullactale si produse grase

a) dulap frigorific de perele in m
b) camera Irigorilica in m'

4. Produse congelale (lara inghe\ata)

a) unilale normala in m
b) unilate cu lalime suplimentara in m
c) dulapuri in m
d) camera congelare in m'

5. Dulap de perele Iructelegume

(cu 2 polile) in m

pina la 399 m'

400 499 m'

500 599 m'

600 -799 m'

800 - 899 m'

1.000 - 1.499 m'

10,6
7-14

12,9
10-16

15,3
12-18

17,7
16-20

22.1
18 -25

30.2
25 -33

22
19-28
6,50
6,0 -7.0
14
8-20
11
7 -15

21
20 -32
7,60
7.0 - 8,2
19
13 -25
13.5
9 -18

20
20 -28
8,75
7,5 9,0
24
18-30
15
10-20

19
17 -25
9,08
1,5-10,5
26
20-32
15
10-20

18
16 -24
9.75
9,0 - to.5
30
23 38
22
14-30

17
14,5 - 24
11,75
10,0 - 13,5
36
23 50
25
16 -35

6,75
6,3 -7,3
6,0
4,0 - 8,0

8,0
6.5 - 9,5
7,6
5,0 -10,5

8,75
7,5-11
10,0
8,0 12,0

11,25
10-13,5
13.0

15,7
12 -18,5
15,0

5,5
5,0 - 6,0
3,85
2,6 - 4,6
2,4
2,3 - 2,5
2,4
2,0 - 2,8

6,1
5,5 7,0
4,1
3,0 - 5,0
2,75
2,3 - 3,2
3,25
2,0 - 4,5

7,5
6,5" -8,5
5,5
4,0-7,0
3,6
3,2 - 4,0
5,0
4,0 -6,0

10,25
9 -12
12.0
8,0 -15,5
._---
8,75
7,5-10,0
6,75
4,0 -7,5
4,4
4,0 - 4,8
5,75
4,0 -7,5

6,5
5,0 - 8,0

7,5
6,5 - 8,5

7,5
7,0 - 8,0

~~1~_0_ _ ~=3~,0--

10,1
7,5 - 12,0
7,75
5,5 - 10,0
5,8
5,0 - 6.5
8,25
6,0 - to,S

13,5
12,0-15,0
8,75
6,0 -10,0
6,6
5,5 - 8,0
8,5
6,0 - 11.0

10,0

8,75
7,0 - 10,5

8,0-1~~

10,75
9,0 - 12,5
---------~

2,5
2-3
0,2
0-1

2,9
2-3
0,3
0-1

3,4
3-4
0,4
0-1

3,9
3-4
0,5
0-1

4,9
4-5
1.3
1 -2

6,3
6-7
1,3
1- 2

85
70 100

105
85 -130

120
100-160

150
100 - 200

180
150 - 220

240
200 - 300

6. Numarul caselor
-Ia ie$ire
- in raioane
7. Nr. Garucioarelor de curnparaturi necesare

Date de proiectare pentru amenajarea de mag32ine cu autoservire sl supermarket-uri

Nota:

Primul rind""' vaJori medii

AI doilea rind. domeniul de variatie allactorului respectiv evaluat

wc wc
Splrtoe..

Vlnu"

Perlonal

Vesll8r

Allmente copll
lnghe
Ie'.
Conserve
Oe'ergen\l-<:ur8\8torl

Produse cangelat.

Ingrilire corp

Conserve
Recep\le
<} mart.

Allmente de baz.

Oepozlt
Produ.. de Inlln. po pllne

OuiClu"
Fructe

Legume

Penlllcalle

Col.e

I'" --

Mag32in discount cu supralala vinlare 300 - 500 m'

381

~n
"'.

I" ~
~
N

10.00

10.00

i I

I
I

+
:a

H-J

I
I

IT r

~
I
I

-I

I
I

t..'"
o

ci

EEE

I I I I I

i !

+o

."

~: i I I I

~
N

T
O

2 00

i .

-+

+8

! !

('oj

+ g
o

tl

----,---r-T---------C----'----,-::T----,-'T

id
o

CD

Dimensluni tejghele si raft uri pentru 0 trama structurala de 10 x 10m

MAGAZINE
in eazul eonstruetiei de magazine trebuie respeetate reglementari
euprinzatoare, eele ale land-ului reteritoare la eonstruetii, la eompa
nii, la magazine, la proteetia contra ineendiilor, la munea, la uniuni
protesionale, la asigurari s.a.m.d.
Dimensiuni-etalon: inaltimile de ineaperi in spatiile pentru vinzare si
depozite:
pina la
400 m2 suprafata spatHlor pentru vinzare ~ 3,00 m liber
400 m2 suprafata spatii10r pentru vinzare ~ 3,30 m Iiber
peste
1.500 m2 suprafata spatiilor pentru vinzare ~ 3,50 m liber
peste
Traseele ventilatiilor si alte eehipamente nu trebuie montate astfel
ineil sa diminueze inaltimile Iibere preserise. ineaperile eu latime de
pina la 25 m ar trebuie pe cit posibil aeoperite, fara stllpi interme
diari. Capaeitatea portanta a planseelor ar trebui astfel ealeulata, incH
sa preia si ineareari suplimentare preeum eehipamente de iluminat,
plafoane suspendate, deeoratiuni, trasee tehniee, instalatia de sprink
lere s.a.m.d. (eea 20 kp/m 2 ). Capacitatea portanta a planseului inferi
or in spatiile pentru vinzare si in depozit trebuie ealeulata pentru 750
1.000 kp/m 2 , iar pentru rampa la 2000 kp/m 2 . Cota de dileare a
spatiilor pentru vinzare, a depozitului, a spatiilor pentru livrari si a ram
pei trebuie sa fie aeeeasi. Rampa de intrare a marfurilor trebuie sa fie
la 0 lnaltime de 1,10 m - 1,20 m deasupra nivelul solului.
Dispunerea rafturilor pentru produse se face conform traseului pro
pus elientului astfellnelt acesta sa fie condus la toate sortimentele.
--->

(D-@
L -_ _

ij

Depozlt

le$ire de urgenta

Supermarket

382

Intrare

3.

, . Coletarie deschisa
2. Falada vii rata
3 Brula.rie deschisa.
4. Cuptor
5. Depunere bagilJe
6. Zona personal
7. Camera frigorihca.
8. Depozit
9. Spalalor
10. Siloz
11. Consum in picioare
12. Snack bar
13. Par1i!ionare plianta vilrala.
14. Plan Ie si rlori
15. Camera impachelare

10

7.

16.
17.
18.
19.
20.

21.
22.

23.
24.
25.

Depozilliori
Dozator bere cu consum
Zona caselor
Specialilati paste lainoase
Loto-liga.ri
Camera Irigorilica
Delicalese pesle
Preparare
Bar/zona consum
Consum in picioare

MAGAZINE
ZONELE DINAINTEA CASEI $1 CENTRE DE PRODUSE
PROASPETE (PIETE)
Tip de cumparaturi cu accent pe contactul direct cu c1ientul, cu consum
la lala locului sau penlru luat acasa. Cumparare bazata pe impuls:
se adreseaza simturilor, expunere sugestiva, slil de viata, calitale a
vielii, lacilitali pentru persoanele aClive profesional ~i pentru femeile
casnice. Produse preparate, calde sau de incalzit = last lood. Daca
nu este cu auloservire = free flow. Shop in shop. Diversitate de idei,
concentratie, firme mai mici, cifre de vinzari mari. Amenajarea este
facuta pe loc. Sint depozitate produse pentru 0 zi. Livrarea se face
in general dimineata, se vind produse proaspete. Grupuri sanitare
minimale pentru c1ientii care stau in picioare, ~i pe tabu rete. WC
colectiv pentru personal.
Gama de produse:
Brutarie - doar vinzare 40-80 m 2 , consum 80 -120 m 2 . Macelarie,
- doar vinzare 40-80 m 2 , consum 80-120 m2 . Cafenea, cofetarie,
inghetata vinzare 40 - 80 m2 , consum incepind de la 220 m 2 . Vinza
re pe~te 40 -80 m 2 , consum 80 -120 m 2 . Piala de produse pro as
pete cu consum in supermarket ca anexa in zona de dinaintea ca
selor, incepind cu 600 m2 ...... CD Fructe de mare, fructe, legume,

flori, bauturi, vin, ~ampanie, delicatese, specialitati.

Suplimentar:

Pizza, fripturi, produse vegetariene, berarie etc...... @

1. BUloaie lierbere
2. Moara malt

3. Peste
4. Bere/steak

5. rejghea produs.
ealde

~I' i
I ,

CD

Proiectant: Maier Si Pistor

Zona de dinaintea case lor

Proiectan!.: Maier Si Pislo,

BerMie deschisa Si reslau,ant in plaia

r:r.....~..,.--....., Specific:
1 BrUIa.rie eu eonsum

(inclusiv

2 Maeel:lrie eu InplUllI

dozator bere
3 Speeialila.li bavarezB
4 Speeialila\i itallene
5 Speeiaillall japoneze
6 Speeial1ta\i pe~te
7 Speeialil. brinzelun!salate
8 Spoelahl~li mexienne
9 Spoeiiltll:lti mezelurl
10 Fruele/salalefsueuri
1 t Inghelata + ealealesprffsso
12 Vinzare vinuri eu sland proba
130uleiuri
14 Prajil ealea
IS Cealur;
16 Bar de ~ampanie ~i
delieatese proaspele
17 Vinzare praline

...

in total
Total eireuralij ~i
grupuri sanilare

<J

Supr.'.,.:
spci~ ~~e:)

cca 69 m'
cca 50 m 2
cca 54 m:l

cea

43 m:l
cca 43 m 2

cca 45 m2
eea 46 m"'
eea 68 m:l
cca 42 m:l
eea 20 m:l
eea 26 m:l
1
eea 35 m

cca 26 m2
2
eea 23 m
eea 21 m 2

cca 25 m2
cea 724 m'
eea 95 m:l

~.

Proiectant: Maier si Prstor

Piala. Gara cenlrala Hamburg

383

MAcELARII MARl CU DEPOZIT

Animalele din abatoare necesita staule moderne, unde sa poata Ii

hranite, adapate, sl unde sa poata sa se relaxeze. aceasta !nflu

entind calitatea carnii, precum si anestezierea, uciderea, respectiv

taierea in mod uman a animalelor care intra in procesul de taiere

calme, aceasta asigurind scurgerea totala a singelui si deci 0 vala

bilitate mal lunga si un aspect mai bun al carnii.

Abatoarele de marime medie combina taierea individuala cu cea in

regie, ultima fiind predominanta in cazul abatoarelor mario Este ne

cesara 0 separare neta a zone! murdare de cea curata, in special

in ceea ce priveste instalatiile sanitare.

- - . Construita pe 0

1.Rampe descarcare
2. HaUl piata
3. Cale ferata
4. Staul
5. Fermentare calda
6. Camere soclale :;;i
pt. echlpamente
7. Administratie

CD

8. Abator sanitar
9. Oezinfeclte

14. Veterinar
15. Maruntale

10. Panar

16. Curte
17. Central a termica

11. Camera scurgere

singe
12. Hala abator
13. Inspectare
trichine

18.
19.
20.
21.

Atelier
Camera maslnilor
Camera frigorrfica
Spatlu congelare

structura in retea cu trama de 15,5 x

15.5 dezvoltata pornind de la configuratia in rafturi a depozitului
central de luraje si cu luarea in considerare a suprafetelor necesare
de operare a motostivuitoarelor cu furca - pag. 376. In depozit au
loc 5 palete una peste alta. in cele 2 rafturi inferioare se aM pale
tele destinate livrarii catre filiale, in celelalte 3 marfa de stoc.
~i celelalte parti de cladire au aceeasi trama, precum macelaria =
2 x 3 cimpuri de trama si administraiia, cu posibilitaii corespunza
toare de extindere pe aceeasi trama.

:;;i depozitare
22.Depozit frigorific
23. Personal
24. Siloz oase
25. Locumta de selVlCIU
26. Rest gradina
27. Zona coleclare
acoperita

Schema unul abator mare

Macelaria primeste carcase de porc si de vita de la abator, Ie pre

para ca portii gata de desfacere pe piata sau ca mezeluri. La acea
sta se adauga 0 camera de congelare pentru carne de pasare im
portata, si 0 camera frigorifica pentru grasimi pentru unt si mar
garina.
Instalatia de ardere a deseurilor poate seNi, alaturi de incalzirea cu
motorina, la incalzirea cladirilor si, pe timp de vara, la climatizarea
birourilor si a dispozitivelor frigorilice mici pentru macelarie. -

'~-

J=_o--L-------

Spatiile pentru abator, procesare 5i deslacere au 0 inaliime pre

scrisa de 2' 3 m - G) Abatorul pentru animale mari, prevazut cu
scnpete, necesita 1,50 m inaltime in plus, Ferestrele abatorului tre
buie dispuse la inaltime, astfel incit copiii sa nu poata privi inauntru.
Peretii trebuie placati cu dale pina la 2' 2 m.

-------.~L--F

I~I
35300

r-------"

I '.1"
' I
'Jd5029G~1

Arh .. autorul

Plan de situatie fabrica produse din carne Berlin-Marief1dorf

L4

, I
,

7
',3 5 lOS;'

,,'j

OSXl

3.00

,'

---

15.50

---+-----+-------,

2J"~

---:!::---

15

Secllune transversala in axul A

l
I

~--~._-----...:-----::

Et=ITTTT] dE f .:::.~ L ~
~

I I :
Cu subsol

l.hILli:

p::f"-i !

iIi i ;

~i

FETTE

1- FE

..EE3

__-_I_._-_-_.

~.-----~ l_--:"';'~:::C
~l..-L-_L_J:::::::l:
---_.~

--~........-

~ ~
,

&-l!-~~ .......
: ,

.L
~

t=- =---=--:

~1I2-,-,-;-.J-_

I
I

. '"

~----

J C--:ry--::::
=,

.~

...'"

'@

1. Hal intrare
2. Receptie
3. Contabititate sa/ani
4. Ascensor deseuri
5. Blrou malstru
6. Retururi
7. Buncar deseuri
8. Parl; cu ablaane
9. Expedlere produse
10. Zona depazitare
11. Rahuri depazitare
12. Uvrare prod use
, 3. Camera cangelare 25'C
14. Camera frigontica
15 ReCipient masina de
spalal
16. Preparare
17. Receptie marfa
18. Expedlere
19. Camera frigorifica
20. Camera alumare
21. Mezelarie
22, Camera decangelare

23. Camera frigorifica carne

~,"",-~!!!ll-----!-{i0l 24. Camera Iriganlica

....
I

grasiml

25. Saramura
26 Camera trigarifica
productie

"" 27. Intestine

f-----'--(:9 28. Camera cangelare

2

Plan parter fabnca de produse carne Berlin-Mariendori, scara: 1: 200

384

Arh.: autorul

29. Mirodenii
30. Depazlt substante
improscare

CENTRE DE CARNE
Cladire produclie: maleria prima sose$le sub forma de carcase de
porc, carcase de vila $i bucali despicale brule, ambalale. Pe 0 su
prafala de 4.500 m2 ..... @ la partersinl produse mezeluri, $unca $i
delicalese. La elaj de alia birouri, laboraloare, canlina, bucalaria,
camere de spalal $i vesliare ..... . Produclia zilnica cca 25 t.

in c1adire se alia diferile grupari de spalii cu lemperaluri diferile. Camere

sociale, birouri $i grupuri sanilare la 20C, spaliile de produclie 18C,
spaliile c1imalizale 14 -18C, spaliile c1imalizale reee 10 -12C. ca
merele frigorifice 0 - + 8C, camerele de congelare - 20C.
Cerinle ridicale de fizica conslrucliilor penlru slruclura $i maleria Ie.

II
II

CD

Sectiune

Iransversal~ ..... - @

CD Director
@ SolUlii bazlee
CD WC/dusuri
Soluli; acide
r": CD ~epozil frigorific
@ CUral pres. inalta
li 0 Incap. 'rigor. livrare Spaliu sanilar
lncapera congelars @ Alelier

Incap fnger. prod. ""rne @ Cizme

Prelucrare intestine

@Birou

Aparal tJ;rou

Malstru
@WC
@Inlrare

@
@

Maislru

8ucatane

Produclie

Centrala. instalatii

II
II

Vestiar barba i

Elaj
--0

UTITITllTUJJTDTIJ

r1IJ

OITrJllllllllllllll ITIJ
11111 11111 11111 11111 OJ]

C8JDC8J

I I II 1I 1 I I I I I I II I I
11111111111111111

Expediere

Camera frigorific" penlru produse ambalate

1111111111111111
II 1 I 1 I I I 1 I I III I 1

0
0
0
0
0
0
0
0
0

DJ
DJ

DJ Amba,ar13

Cinlar

~~

OJ OJ OJ OJ OJ
OJ OJ OJ m .....
OJ"....."..,.,..........,

JQ)
.r.==~d

Camera

[jiere/amestec

JQ)

000000000
000000000

~~~~~~~~~I
~
0

_.. _ - _

M"Sin~ide u~mPIUI ~ ~

Expediere

00000000
l!!lDDDDl!!lD
00000000

i
Q

Camera. fierbere

Camera decolorare

I~

Oespicare

[~]L~

DJ

o
o

Cartoane

Ma$ini frigorifice

Oeticalese
~

Spal.re
recipiente

Camera.

amera trigoflti ,"I:

Sare ~l

frigorilica.

mirodenlj

6.00

6.00

Parter Cenlrul de carne ThDringen

Eleklrolnvesl Jena GmbH

ZPN Rhlnslr. 149 Berlin
Proiectare AG Neulert. Millmann, Gral. KOln

385

DEPozrrE iNALTE

CD

Platform

a de incarcare

DIN 15132

Depozitele lnalte modiliea tehnicile aetuale de depozitare datorita laptului ea

apeleaza de la utilaje de ridieare performante $i pina la sisteme de depozi
tare automate $1 gestionate eu ealeulatoare. Multe firme de aseensoare $i
produeatori de stivuitoare eu furea livreaza dilerite sisteme. adeevate do

Paleta plata DIN 15141

80/120 100/120

rin\elor $i neeesita\ilor releritoare la imbunata\irea eapaeita\ii de stoeare $i

la viteza de eireulatie a marfurilor. Capaeitatea de stoeare este determi
nata de lnal\imea $1 de densitatea de stivuire.
Mijloaeele de transport sint stivuitoarele eu furea ~

@, utilajele de de
@ + @ $i maearalele de

servire a rafturilor, utilajele de stivuire la raft ~

@-@

stivuire ~ @ care adeseori luereaza in intreg depozitul lara a Ii lnso\ite

sau supravegheate.
Recipient! pentru s\lve DIN 15142

.4
..lil~
. t j 1iittWiii
------ ----6---- ..

ij

'i'm

......
Ett8

...

..

Sir dublu

$Ir simplu

Un utila! de transport
ca utilaJ transversal

Livrare

.............................................................................................

""~

decalate cbllc

Mai multe utllaje de transport

cite unul pe flecare cui oar

Sistem de depozitare gestionat cu calcuiatoare

Sistem de sllvulre cu palete

Tip

Inall norm.(m) 1'5~~0

Sarc. uliia (daN)300
IdaN",kO)
200

A>'~.

,
I

Vileza de st,vulre
max.:- 1m/mini

~.

oinaltimeatotalaa
@
stlvel

Utilaje de transport penl'u rafturi

,01'01'51'51201201~130

40

300 200 500 500

1500

1500

3000

1050
1400

1250- 1800

1400
1800

1500
2000

80

125

160

160

160

12

25

32

40

40

32

32

32

25

25

32

.......
.......
.......

JI1I"l"I:I"

I Marla Palele
Conslgnalle
'I Gestlon. automat.
U\\la mutare

.....................................................................................

4
40

950- 1200

I V'le,a de c"cul
max.: 1m/min)
V,teza de r1dicare
max.: (m/mln)

15

Sarc. u\. max. Ida N) 300 200

15

15
15

Ui\'.ffiea cuioarulul
mIn -max. Imrn\

Sirurile Jungi de stive

trebule separate pnn
culoare transversale

Dublu:
".
decal ate abtic

Randamentul utila). de transport pI. raftun -

I ~=====,,=,=-==J

6.0-10.0

1-227"> i

PI
~6.651

fIi
f-----

25.0

25.0

spaliulu! ~e
@2Utilizarea
CU stlvultoare CU furca

I..

depozitare

Cu macara de st'vuire

.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.~.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.

f------

tf4\

\!Y

25.0

Cu stivuitoare de raft sl
catarg de gllsare

f - - - - - - 25.0 - - - -

'i5'

Cu stivultoare de ratt SI

~ furca de glisare

f-

l
i
f-

10-25,

l-

lI

............

:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.~.~.:.~...._._._.:4.. ...._OO_OO.;

6Haladedepozitareinall;;'
@
(siloz de palete)

386

.:.:.~.:.:.:.:.:.:.:.:.~.:.oo:.:.:.~.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:oo:

@
17

Modalit;;,ti de dispunere a
Sinelor de ,ulare.
$ina de rulare in partea superioara

:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:. :.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:'

$ina de rulare in partea infenoara

If9\
\!.2J

Banda cu
doua ~me de rulare pe raftun

TEHNICI DE DEPOZITARE

Sisteme de depozitare

PROIECTARE/LOGISTICA

II

Depozile slatice

I~r~ suporturi de dep, I cu suport. de depllf~r~ suport. de depll

cu suporturi de dep.

M,allrl~.:i~pln 11 M~/~lI~sca.de

Marla se m,sc.\
permanenl

Ellemple

au -

~~.

Dep.
bloc

Dep_ bloc pardos

~.

Do"

ojrurl

(!

~ J

~:Fe~ad:rcu

r:.jft. circul
B~ fait. ina~
~eg

Dep. bloc pardos.

Q)

OeD. raft circuf.

-+

UJ

Depozite dinamice

Oep, raft. cu
parcurs

circular

Cap. raM.
clfcul. perim.

fITlfTI

Dep. raft. glisa I

Proieclarea $i decizia referitoare la un anumit sistem de depozitare

sint prefatate de rationamente logistice referiloare la f1uxul de
mllrfuri !iiI f1uxul de productie. Este necesara legalura dintre par
tea comerciala $i cea de modelare - proiectare.
Aplicabilitatea diferitelor sisteme de depozitare depinde de urmi'l
toarele decizii:
- depozitare centralizati'l sau descenlralizata
- randamenlul de transbordare al fieci'lrui sistem de depozitare
- organizarea interna a depozitului cu 0 metodi'l de lucru ce trebuie
stabilili'l pe lermen lung
- relatia dinlre modul de depozilare $i utilajele de transport.

Clasilicarea sislemelor de depozilare

,-------::-------,----,

Imobilizare de capital redusa

Chelluieli de lransp. mai reduse

o mai bun" supraveghere a stocurui

Circulatii mai scurte

Ulilizare buna de supralele $i spa1ii

Adaptare

lavorabil~

a cladirii

Elorturi de dispozilii mai reduse

Angajare speciala a dolarilor

Ulilizare mai elicienta a dOlarilor

Chelluielj de personal mai reduse

Onorare mai rapida a

Sislem de consignalie:
Punere la dispozitie stalica
Mi$care unidimensionala
Elltragere manual:'
Predare descenlratizala

Sistem de consignatie:
Punere la dispoz. dinamica
Mi$care unidimensionala
Elltragere manuala
Predare cenlralizata

S,slem de consignalie:
Punere la dispoz. dtnamlca.
M\$care bidimensional a
Elliragere manuala
Predare descenlralizala

conlraclului

Sanse de automallzare mai ridicate

Avantajele depozilarii centralizate $i ale depozilarii descentralizate

Scilulii de sislem allernalive pentru consignalie

Zone constructive $i ==;-----,

de aprovizionare de
randament inalt la
ambele niveluri

De-pozil bloc

">

;0
u

""

"

'"
'"

Depozit inall

Slocuri mari

Frecventa de

bunuri depozllabile
pe articole

miscare ridicata.

Depozil inall ralluri

Sortiment bogat
de articole
Siocuri mai mid
Deservire
automatizala.

Depozitare in1ermed.

FIFO asigura

reduse/medii

la hecare articol

Grad Inall de

Acces lacil
Universalilale

Grad inalt de
ulilizare a supra!. $i
na~ului (60 Yo)
IF 6First In.

acces permanent $i
lacilla Iiecare
articol
Grad inalt de utiliz. a
suprale\e; 165%) $;

spal;ulul (80 Yo)

''"""

Fara FIFO
Fara acces direct la
liecare palela
Aproape imposlbil d
aulomalizal
Sensibii la modilic.
de slructura a

First

>

'"
N

"

~s~ir~o~~icala.

Acces lacil

>

Sortiment mai mic

mediu
Stocuri mai man

Chelluieli de invest.

u(ilizare,a suraf. $i

c:

Depozit ralturi parcurs

Chelluieli reduse
penlru amenajare

c:

ut

rin or .

FIFO doar in anum. Cladire mono

conditij
lunetionala
Grad reclus de uliliz. Chelluieli ridicale
a supra!. (45%) $1 a de invest;lie
~atlulUj

ecesitA mult per

sanal

Deschidere mare la ambele

:~ niveluri

s atiulUi

Cheltuieli ridicate
de inveslltie

Elorturi tehnice
ridicale
Sensibilia modilic.
de slruclura a
slocurilor

Exemplul unui depozit de produse inlegrat in procesul de montaj

stocurilor

Avanlajele depozilarii centralizale si ale depozilarii descentralizate

CD livrare marla
<1)

POSI control Sl renmbllll1le

Depozil plese mid

<D Sloear.
ill Depozlt palete
Ellirilgere din depozil

CD Consignatie palete
(!)

zona ml$care rapida

Centralizare comenzi

@
@

Ambalare
elfou depozit

Relaliile lunclionale ale unui cenlru de piese de schimb

387

,:

I ; II

.;

TEHNICI DE DEPOZITARE
-[IJ
Reglementflri referitoare la sigurantfl
Depozit inall rafturi
Decizia de a realiza un depozil Inall cu rafturi necesila 0 serie de ratio
namente referitoare la structura, monta; 5i la procesele de lucru interne.
Corpurile cu rafturi de peste 12 m Inaltime sint supuse procedurii de avizare,
reglementarilor referitoare la asigurarea bunurilor (RAL-RG 614), precum
5i Liniilor directoare ale uniunii profesionale ZH 1/428.
Uitimi minime de culoare intre
rafturi deservite manual

Exemplu de asigurare impotriva

caderii relative

Protectia la incendii

Perele cu decro$

Supravegherea In construct;; soliclta In cazul halelor de depozitare 5i al ce

':-:':':':':':@:::::::::::::f:':':':':':':':

m
Dlr:c~de
fE tE

R1

lorlalte depozite urmatoarele:

- caile de evacuare in caz de pericol trebuie sa conduca in exterior sau intr-o
casa a scani asigurata prin intermediul unor distante de max, 35 m;

ClTculatle

- compartimentele definite pentru protectia la incendiu nu trebuie sa fie

~ 500 mm

mai mari de 2.000-3.000 m 2 ;

=b

[8)
SHIp sau elem. Inserat
in culoarul de deservlre
princIpal

'3'
\V

- trebuie sa existe posibilitati de stingere a incendiilor 51, suplimentar, in

stalatii de evacuare a fumului 5i a caldurii;
- in cazul depozitelor inalte cu rafturi destinate materialelor combustibile
trebuie prevazute instalatii de stingere automatizate;

Adinclme

Adincime

- constructia trebuie sa aiba 0 rezistenta la foc suficient de mare

(F30-F90)
Distant~ intre pe~eti rafturi $i
dulapun caresabde

: .._<::_-.-_-_-:.:;;; ....

~x~

Raportul dintre adincimea $i

inaltimea dulapunlor

La matenale
metallce

I
I
Deschlderea' max ~ La lemn 51
.
materlale
IncQvQlere admlslbJla maxima a
plastlce
elementelor portante

Oz

'='

sarcina etalon

H '" forta onzontala

H =:: 1/200 OF

HZ,=, min. 500

ExempJu

OF ,=,60 kg

H =:: 3 N
HZ,=, min. 50 N

2345

----'-------"L

Ghidajul impiedica
alunecarea la
glisarea diagonala

.85!>

Disp. adindme

(traversal

.'-...

++ \

8398

~J--+-t-+-

l-

...

SiL

--+

l-

f - 1

Sectiune printrun corp de ratturi

pentru palete deservit cu stivuitoare.
Piesele metalice U sint ghida/ele
pentru stivuitoare

388

2270

I 1480

2270

f-

I-

13::=::=
f::"-- -.:.:

f-

t===

6:= ;:::::
~1:==
=-==:
I=r:=
- :=::

'

- --=

f-

F ~=-

-'==
==~

Dotare rafturi glisante extras

predus Mauser

-1'

'"

Hi

-liJ

~:

I-

'-

I
I

li~

H~
c3,

,-=
- =:=

Piese
mel.U

I-

gj
~I

:0

f-

'I

-~

,'--

l- f-

@~~
-

! !-
,

'-

~~~

-r
1
,

Ff-=-=

~~~2:i459Q{;;48;;,900~
---,.---,
I
I
'
Sectiune printr-un corp de rafturi
pentru palete deservit combinat
9 manual $i cu stivuitoare (marfuri de
dimensiuni reduse)
1580

Exemplu pentru un spatiu de

depunere retras

, ,

Pa~~

850 470 850

12270,1480,2270,1480,2270148012270 "48012270

:::l
-=-=
EF
-

Asigurarea rafturilor-palete la parcurs

, - 3000

min. 0.80 m
\

Palete
min. 100 mm Grinda de raft

Dispunerea in adincime a
palelelor-cutie din gnlaj

.850. '580 .850,

~
l-

wI
I-
I

:~=

i!=
I

I-
f-

I-

1,

IH I
'1'1

In

Oepozit cu rafturi pentru palete pentru rulmenti - extras

de plan. Structura halei este integrata in cimpuri

TEHNICI DE DEPOZITARE

-llJ
Sisteme de rafturl
Panou lateral

:~=i~~~~~,:::::=,.':~~=-~~;~l- =-

labia

suspendale
Rama
elichete
Prag turnare

="""=---IIf--4- Elem, garnituri

Capluseala
labia

piese mid

_-=---"---------Fund

Q)

Sislem cu profile-vinclu Si insurubare pentru utilizare Allround SiS/em prod. Hole

Isareini

1~1
l1

palela max.
per. gnnzi max. 3270 kg
(sarc. unif. dislrib.)
arc. cim 6550 k

~1

- I~
I

A foslluata in consi

deraTe combinalia de

sarcini nelavorabila i

fiecare caz in parte

:::~it:::::::~~:Jb'~:;:;:::;:;:;;\;l{:;:::;:::;:;:;:;:::::;:i'i~~~'T::::;::
Cimp de baza

Cimp de eXllndere

Sislem rafluri palete pI. euro-palete

Corp cu raltun pe
ambele lalUri

Sislem prod. Handi/Opitz

--1~;;~~~~====

Legalura
orizonlata
Con sola. tubulara.

. Oisp. suspend. consola luburara

1111----- Corp cu ralluri pe 0

latura

- Consola. cu siguran\a

Perete
posterior

captuseata
compar1imen ta
re lransversala
Si perele lateral

~r::::::~i~~-- Consola pentru lund

Sigu r anla

Sistemul de depozilare lraditional pentru halele industriale esle cel

care $i-a dovedil calit~tile $i anume raftul cu fund nervurat ca raft
care se in$urubeaz~ sau se incastreaz~ cu profile-vinclu cu goluri sau
sistemul de rafturl incastrate cu ram~ prefabricat~ in care se inse
reaz~ funduri din otel (timp de montaj mai scurt). Aceste rafturi se Ii
vreaz~ in diferite tipuri de executie cu pereti din tabl~ perforat~, tabl~
plin~ sau plas~ de sirm~. Sistemele prefabricate reprezint~ 0 solutie
judicioas~ pin~ la cca 4,50 m inMime $i sarcini de 250 kg/fund.
Penlru sarcini mai mari resp. inMimi mai mari corpurlle de palete
sint mai adecvale. De ramele prefabricate din profile U, in care sint
$tantate in chip de raster decupaje, se agat~ grinzi din profile I cu bri
de sudate. Rigidizarea verticalii se face prin benzi diagonale preten
sionate din platband~. S-au impus cimpurile cu distanta dintre axe
de cca 2,80 m (adecvate pentru trei euro-palete al~turate). La de
servirea cu stivuitoare se pot atinge inMimi de pin~ la 12,00 m. Pot
Ii construite platforme intermediare pentru platforme cu mai mulle ni
veluri, aUloportante, cu capacitate de pin~ la 500 kg/m 2
in calitate de elemente speciale sint disponibile corpurl cu rafturl
pentru butoaie (cca 2.000 kg sarcin~ etalon), cu rafturl pentru
tamburl de cabluri (greutatea tamburilor per ax cca 1.000 kg), raf
turl tip pieptene, raft uri cu baghete, rafturl pentru roll, rafturl cu
deschidere mare, rafturl rulante.

PICIO r

2.1lt\{j ulM'-t

100 mm IIPE 1001

120 mm (IPE 1201
140 mm (IPE 1401

SiS/em prod. Hole

Sislem de rafluri cu braIe in consola

3000

t
[

(mm)~~~~ ~~:an,

AdinClme uhla

370
360

410
400

5'0
500

640
610
600

760
730
720

840
810
800

940
9'0
900

400' 900

3300

400 x 950

3600

400 , , 000

3900

400 x 10SO

/~[
Adinclmi

Corp de rafturi cu deschidere mare. Adincimi 600 .. 1. , 00 mm SiS/em prod. Hofe

"in",a-.cl.",eo"",-,-,H_-+.!::A"",dif5. rama. hiS

Oimensiuni dlstan1e
elemente manevra la
corpuri ruranta in mm

Adinc.

Fund inserat

:::::::(~:::j::::':::::::::::::::::::::::::::::::::::

Corp rafturi Kabelmasler

(ptr. lamburi cabluri)

f-j\

\!J

~afturi plr. butoaie plr. depozilare

In exteflor

ina I ime
1040 Inal Inal ribera

mm

mm

1000 2105

lBSO
2150
2450

1010

2405
2705

Latime (mml

r. ClmpurJ

mm

Lill. cim liber.1

5.oorn~ --..--...

Corp rafturi rulanl manevrat manual sau cu molar electric

SiS/em prod Mauser

_----.--t

Raft conlinuu pe brate in consola

389

depozrtare \emn maSI\I!;1 talat

'2-

S!

'altUlre. prol,lare

'"

'(3: E
E a.~
~."

'"

t31erea

In

amln3rea IUH1I,unlor

e~'E
e ",13

:3 .~-:=

Eg

lj
a -c

ilm",a'ea canlUrilor

marcare

Fluxul lehnologic - forma de baza

~
..
: ::

~V6~'r

...............:

\~

::::: :.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.~

,.:

Sectiune

1--

[Y

~~
:

tt:llere

51

' - - L-_----"""P"''''-','''-',,'-'''''''O'--_---'

.....:

--'

--

-~i ~-,

7.0 _ _- L _ 5,0

14,0

~'e;;:ix:=tln=d=e=re=:::;;~==== I

;eo~er~e - - ~n useaione

,
lemn de foe

'Ii
I

- -

iU

.-

)\ 0
.- -

0 HD

c:::J

- - - - - - - -I]
~KF

~,..'''ll~'
~ 1---'" l, I
c -: t

C:;:::::::::;;;;:;=-=2':;}-O- - - - B~I@I
!

I
I

, Ii

L-

I
c-===1
II,
L.--J ~

c::::::;J~ ii,

.......

-t -

i -

0
- WB :1!!

BL
WBI!

I
...J

'~.I

r- - - --

1JH

,In

WBil1
~

a'e"er eu mese de 'uero

U
Exemplu de Intreprlndere llmplaTl8
,c.,rh.: Ackermann + i1alf

-I

;neillzlfel

LSCHK 0

.. lJJ

FT,

r;:i'

;..:2

deCOl!! de lemn

DSCHBB

--:---l U
SA

camera maslnilor

="

rc4

\:~=~ir.-.d
",,;.-J

.-

Date: Landesgewerbeamt Baden-WOrttemberg (Oficiul regional de

industrie U$Oara), Haus der Wirtschaft (Casa EconOmiei),
Willi-Bleichstr.19. Stuttgart

;;;

,nclelerea cantunlor

~ti

G)

,
,
,
;;
,-' ~, ,"~ "~ !,
"
g
g

,"g ~a

....

d,menSlunlle SI lormele recesare

,
~

,;

mOOlhcarea groslmn la I>noea

i~'i

r-

aiUSlallJ

.,.'"'"

E~

'': C

TIMPLARIE ~ (IJ

marcare SI taJere

E i!'
.2~
CD"u
'C

ATELIERE

In general, trecerea de la forma de hala dezvoltata pe lungime la dez

@ este mai eco
voltarea echilibrata in suprafata orizontala -nomlca. In acest caz terenul este exploatat mai bine, drumurile utilita
re slnt mai scurte in cazul productiei mixte. Conductele de alimentare
slnt mai scurte. Iluminarea poate fi $i de sus. Constructiile etajate nu
slnt eficiente pentru productie, dar sint recomandabile pentru birouri,
anexe, depozite de piese mici, furniruri de valoare. Tipurile construc
tive predominante: structura In schelet din otel, beton armat $i lemn.
Peretii $1 acoperi$urile slnt din prefabricate de mari dimensiuni cu 0

buna termoizolatie $i fonoizolatie. Ferestrele cu geam izo/ant slnt in

general fixe. Un procent mai mic din suprafata vitrata este constituit

conform normelor oficiale din canaturi pentru venti/are $i vedere catre

exterior -- pag. 395.

Necesarul de spatiu: in exemplele prezentate, In medie 70 - 80 m 2

pe cap de angajat (fara depozitari deschise).

Pentru inlaturarea a$chiilor, a rumegu$ului $i piliturii, In aproape toate

cazurile, chiar $i In cele mai mici lntreprinderi, este necesar un dispozi

tiv aspirator, din motive de reglementari ale muncii $1 din motive econo

mice. Dispunerea masini/or se va face conform succesiunii in productie.

Prin lagare oscilante din metal se diminueaza zgomotul puternic.

Fiuxul de productie In general: In Intreprinderile cu plna la cca 10

angajati: In Iinie, In L.

In lntreprlnderile mijlocii cu peste 10 angaJati: In U si In cerc (In

patrat) pentru marirea f1uxului.

in cel din urma caz urmatoarele functiuni slnt combinate: poarta,

descarcarea $i lncarcarea, rampa. supravegherea, testarea, pre

luarea, expedierea.

Succesiunea operatiuni/or de lucru: depozitul de lemn. incaperea de ta

iere. uscatona, camera masini/or. atelierul cu mese de lucru. camera de

tratare a suprafetelor, depozitul. spatiul pentru ambalare. Separarea

dintre camera masini/or si atelierul cu mese de lucru se face prin perete

cu usi --@ . Biroulintreprinderii si cel al maistrului sint vitrate si au ve

dere asupra atelierului. Pardoseala atelierului: din lemn, pavaj din lemn

sau xilelit. Teate zenele de lucru trebuie dispuse In bataia luminii.

Ferestre In banda continue. parapete inalte (1.00 -1 ,35m)

0 -

incAperi ~: zone

-'
~8.FO

'0

',1

I-- -

13

, -I;:;;;;:~"r'"~
"'--0----.
.~ I ~ i.h'~~:,.

r--._------!.--.
0 +
0

[q\JD0
10

,~

CJ

(,.J

SchBB

F'

...J

FO

..

SehK

i s
n
OD
0
~,"
L.a.

!
r-:~.

4
t5

"

I
II

2.

1J

..

, [::=J

fRr~strau cu rama
fcraslrau Circular
lerastrau crrcularcu placa
ferastrau cu scur'.are dubla
lerastra.u cu banda
'Indea de nelez re

rmdea de grOSiMe

FT
Ireza cu bane

:::0
freza supenoar;l
FK
Ireza eu lanl
FI'
Ireza de inclelal
baltulre aeco\Qrare uCiare GO
bormasHla de dibiurl
slrop,re lurnare - ,/alt:.Jlfe BL
bormaSlna pI. gaun adinc,
us:::are-Itn,sare
B-FO mas rna mamal aarmlurl
morlal final. expedlere
SchSB pOlizor eu band~ lata
caT1era incalZire
SchB pall lOr cu banda

r:lepoz:l 18m., masl"

depO::II piaci
cepozl! omCluse ilnlle
4 aepoZil mOOtla pI corned
;;
';) (-;C !emr. mas'v
6 laere QiaCI
7
camera maslnllor
prOduclie plese
8 InCie,ererUr1IrUlre
9 prJOL,c!1e-J.samblare
10 ,ralare supratele

2
3

Echipamenle
:'>PG
SK
SK
SKO
56
HA
MU

SohK

K, d,,,,,,,,,, ce ma=a

Sp drSPOZltlV ae Ia-cuire
WB mas r1ndea

Lu~enlrlm,e

hB

~
~

<-'-''':'' '" ~

a:a:a

c=:JHA

[)J
BL

390

Exemplu de intreprindere

OHD

presa furnlrurl
LA
inclelere
SA flerastrau 3jUstare

Ma~ma

+11,-----------,I

14

: - - -T-;'20~r'9~

1_ t1:i 2

,+
I

OFT

PI

evacuare aschn

.~: I~~ ~AA' ~ ~,~,q~:~~ ~~~OO !

OFO

masma sletUll cantufl

m~lnaautomat3.ptcan1Un

Ka

SPG

C~,

I I I I

L-Jr~
_

~ ~

i
I L..

oJ

L-J

"c:
~

g
rJl

ATELIERE
riMPLARIE
FK

BL

'" (reza cu lanl

.. bormasina pt
gauri adinci
FZ Irez~ pI. coad~
de rindunica
BD
.., bormasina de dibluri
SKF
= feraslrau circular
cu placa
HD
== rindea de grosime

HA
"" rindea de nelezire
a suprafelelor
SKB
ler~slr~u circular
de muchii
SA
lerastrau ajuslare
F
= ITeZa
SchB = polizor cu banda
L - - - - - - - r - - ' S8
ler~str~u cu band~

f1'

Date: Landesgewerbeamt Baden-WOrttemberg (Oficiul regional de

industrie u$oara), Stuttgart --+ QJ
in general, lrecerea de la forma de hala dezvollala pe lungime la dez

voltarea echilibrata in suprafala orizonlala este mai economica.

Terenul este folosit mai eficient. Conductele de alimenlare pentru

incalzire, dispozitive aspiraloare, eleclrice, aer cu presiune $.a.m.d. sinl

mai scurte. lIuminarea poale fi $i de sus. Conslructiile elajale nu sunl

eficienle penlru productie, dar recomandabile penlru birouri, anexe, de

pozite de piese mici, camere sociale $.a.

Necesarul de spatiu: in medie 70 - 80 m 2 penlru un angajat (fara

depozilari deschise).

incaperi $i zone

Depozile: pI. lemn masiv, placi, lurniruri, slicla, maleriale plaslice.

maleriale auxiliare $i garniluri; depozile lemporare, depozile produ

se finile. semifabricale $i mobila pI. comert.

Raporturil~ dintre echipamenle respectlv dintre inc~perile de lucru. Grosimea lini

~ ilor este direct propor1ionala, cu intensitalea circulatiei in interiorul intreprinderii

Echipare de baza
SK
5B
HA
HD
ZM
FK
FT
SA
PA
5chB
WB

'"

..
,.
'"
'"
".

r.

leraslrau circular
leraslrau cu banda
rindoa de nelezire supral
rindea de groslme
masina ga.uri cepuri
lrela cu lanl
Ireza cu banc
bormasina de dlbluri
presa cu cadru
pollzor cu banda
banc de !ucru

Succesiunea operatiunilor
de lucru Illux maleriale

resluri
de
lemn

Aleliere:

Penlru uscare lemn. laiere lemn ma

siv, placi $i furniruri. Camera ma$i

nilor penlru productie piese, prelu

crare lemn masiv, prelucrare placi.

incleiere $i furniruire, productie $i

asamblare, prelucrare la bancuI de

lucru. hala imbinare, lralare suprafe

te, monlare finala $i expediere, pre

lucrare melale.

- - ... : transport

diSpoziliv
aspiralor

--+:

impache
lare

prelucrare

J'\I'II\.t; incapere lampon I

depozillemporar

5.00

subsOl25 m2

depozillemn

I----~------j
I

~I

f---

1+

EChipare de baza
SKF := fer~\rau circular W plac3
HA/I-IO := rindea compusa
FT = Ireza cu bane
S8 = ferastrau cu banda
SchB '" polizor cu banda
V
'" masa indeiere
we = masa de lucru

incaperi sociale $i anexe.

Pardoseala:

Din lemn sau xilolit. Zonele de de

pozilare Irebuie sa fie lipsite de

praf (praful fin loce$le uneltele).

Dispunerea ma$inilor se va lace

conform succesiunii in productie.

Toale zonele de lucru lrebuie dis

puse in bataia luminii. Suprafata

lolala a fereslrelor esle de cca 1/8

din cea a pardoseHi.

-------------"'8.00 - -

Schema de atelier cu marcarea succesiunii operatiunilor

(timpl~rie penlru constructii)

subsol 70 m?

Succeslunea operatlunilor
de lucru Illux matenale
resturi
lemn

dlspozitiv
aspirator

-
... : transport

impaehe
lare

Adminislratie $i afaceri: birou in1

reprindere (maislru), birou lehnic,

birouri comerciale. conducere

inlreprindere, anlicamera. cameril

$edinte, camera vinzari, $el, con

ducalor inlreprindere.

- - - : prelucrare

J'\I'II\.t inc:"pere tampon I

depozillemporar

depozillemn

res fun

w
Wo

1
1--

,,+
---, - - - - - - - - -

22.50 -

Inc:trztre

J
";1

5.00

Schema, de alelier cu marcarea succesiun;j operaliunilor (intreprindere de amenajari inlenoare)

lemn

........----.-----~----l

elaj 84 m2

subsol25m 2

391

..

.;

ATElIERE
iNTREPRINDERI DE DULGHERIT
$1 DE PRELUCRARE A LEMNULUI - [D
Date: Landesgewerbeamt Baden-WOrttemberg (Oficiul regional de
industrie usoara), Haus der Wirtschaft (Casa Economiei),
Willi-Bleichstr.19, Stuttgart
I

Proiectarea intreprinderii: determinarea datelor $i documentelor tehnice ale

intreprinderii. mijloace. exploatare, rentabilitate, valori de racord, solicitarea
plan$eelor, spa\iu necesar, costuri, procese de produclie, durate de pro
duc\ie, personal implicat, organizare tehnica a intreprinderii.
Materii pnme: tip, cantitate, greutate, spa\iu necesar. Depozit: dimensiuni, spa
tiu necesar. Alimentare cu energie: incalzire, electricitate, aer cu presiune.
De$euri: tipuri. spatiu necesar, gestionarea deseurilor. Succesiunea operatiunilor
$; a sarcinilor. Planificarea utilizarii spa\iului de catre intreprindere (layout).

.'

strada

CD

Schema functionala a intreprinderii de dulgherit si de prelucrare

a lemnului pentru constructii

CD

depozit stid3

depoztt prod use linite

spalatorle

Echlpamente
SA
lerastrau aJustare
ferastrau circular
SK
SKB teraslrau cIrcular

bucatane (chrclneta)

1- -;

I
I

de muchii

illll~::111111

SKF

ferastrau circular

cu placa
ferastrau cu banda

SB
HNHD nndea compusa aJust.
$19 r05.

HV
HV-F
FT
FK
E
0

nndea de precizie
maslna de taiat caneluri

freza cu bane
!reza cu lant

ZM

maSlna gaur! cepuri

SchR polizor cu cadru
BR
banda cu cilindri rulan!1
maSlna de inclelat
masa cu r1ndea
presa cu cadru
locator
cazan cu incalzire
pentru resturi de lemn

La

WB
PR

Z
Ken

@
!

""
~
>-- 5m _ _

c:

5m~

jg

plan

"c:

35m

Exemplu de inlreprindere de dulgherit (sticlarie) -

.2

1- ... - . . , .

1:T:,

""

(/)

-:,

:~

pooll'1il oe
lucru pel'11ru
timplane
I. depoZl1 pI.

lemnmasl:'

5. productu. pe bancul de lucru

II
WBU

WB

bormasina pt.
ga.uri adinci
HAt rindea
HD compusa 3lust.
~I gros.
4 prodUC1ie mecaniC<l
freza cu bane
5 productie pe
FK freza cu lant
bancul de lucru
6 camera. incAlzire SChB polizar cu band~
WB banc de lucru
7 siloz pt a~chii
Ke
cazan cu
8 birou maistru
9 camera de odihna A-a incalzire pt. ulei
Si resturi de Iemn
in pauza.
10 vestlar
11 spalator
56 ferastrau cu banda
SK ferastrau Circular

1 depozit pI. lemn

mas IV
2 depozit placi
3 depozit piese mid

BL

'l

c::=J

Exemplu de intreprindere de prelucrare a lemnului - parter -

-
: 1 depozil pI. lemn maSI,>,

2. depozlI plilci

I
@

1. depOZll pI. \emn masl'>'

3. depozlt plese mlCI

"--"'--'-~======;'~1.~8D'0======~=---==--- 11.80 --====---==---t~I==::S5:ii.8iOo--==-:::,

392

e
1

CD

J:
c:
"
2

"

ATELIERE
Date: Landesgewerbeamt Baden-Wurttemberg (Oliciul regional de
industrie u$oara), Haus der Wirtschatt (Casa Economiei),
Willi-Bleichstr.19, Stuttgart

CD

cadre cu rotile

~"H""~ ~.

carucior ridicare

:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.g.:.:.:.Q:.:.:.:::::::::::::::.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.: :.:.: :.:.:

a cArudor jos

pI. placi

c~rucior cu miner

fu,c~

carucior ridicare cu

I.;

d carucior e ca.rucior f cAn.Jcior QJ inala

b carucior c carucior
pI. Slinghii

etajat

pI. uscare de stringers

carucioa,e cu diverse configuralii modilicabile

1-4 strung uri

5 strung doage
6 strung automat
7 masina. pI. piese rotunda

8 masA de slropire
9 masA de depozilare
HAHD

[;;J

rn

10 aparat de Iratare CU lac prin imersare

11 dulap de uscare a lacului
12 lambur de s,leluire

Exemplu de sirungarie in lemn

I

I
I

"

....,/"

Asamblar&-ateller cu mesa de lucru

~ J'''" . . . . ~ "I,... . . ...... .....;/1--..

2 masa unetle

carosabil
neacoperit

~1~~ ~,:t?? Q iJQ

____ ,

r:l
14lf-1

~.

__

13
1

23

02'

l?~n__

-T- 8@---i~;e

1:1

TI

Prelucrare a Iemnufut
5 nndea comblnala de
ajustare si stefuire
6 potizor cu diSC
7 lerastrau cu banda.
8 lerastrau circular
PttHucrare a metaJulut
9 polizor cu disc

i---'

~"---l

Iasam- :
I
__ --:
lasam. i

3 t blare
8D): ~
12 9 I ~L
~
~

~_-_~j ~7

c::.:;;&]

prelucrare metal

190

r-:l

: L2.J

,bla'e

na. si oormasina. alasa1a.

14 lerAstrAu cu banda
15 Slrung 1 (mare)
16 strung 2 (mic)
17 C<1pra sleluire 1
18 capra sletUlre 2
19 nlasm;"t de ascutil unelle
20'21 dulapurl pentru
materlale
auxlliare Sl unelte

3 masa. montare

I"""'"'""'~--.-~~_-_-t ~..aeces

13 masa. de luau cu menghi.

1 masA cu rindea

... ...;/'

1 cu

;~ ~~~i7~a~scat 'enl~

11 freza pI. machete 2 cu

masA unetl9
12 oormasina. cu pila

24 deschiz:Uura In podC'R
penlru aruncarea
deseunlor temnoase

10

n~: nn :nr{

~~~~, ~~~~chele

b.J l?llD 11Jl!.Y

Exemplu de alelier de produclie machele (cinci angajali)

12
conducere intre

prindere

._--=
11
birou lehnic

~
Gsch

. _~

-----'

',,-

6 cuva.

Dl~
Parter
\ depozit lemn masiv
2 depozit slicla
3 depozil materiaIe auxiliare $i
garnituri
4 camera ma$inilor
5 produclie. asamblare
6 imersie, injeclie
7 prelucrare a metalelor

imerSI6

..

5
productie

8 depozil lemn taial

9 depozil aschii
10 birou maistru
11 birou tehnic
12
13

conducere inlreprindere
camerA vinzAri

feraslrau ajustare
feraslrau cupa
lera-strAu cirrular de muchii
le,astrau cu scurtare dubla
feraslrau cu banda
rindea de netezire a
suprafelelor
rindea de grosime
HD
GSch masina de sletuire a sticlei
SA
SPZ
SKB
SKD
SB
HA

FT
FK
B
B-FO

IrezA cu banc
freza cu lan\
borma$inA
ma$inA montare
garnituri
bormasina cu pila
BS
2M
ma$inA gAuri cepuri
HV-F ma$inA de IAlat caneluri
GTA masa lalal slicla

F-2

f,eza de banc

we

mas A rlndea

compreso r
lillru de pral
dispoziliv de absorblie
a 3$chiilor
Scl1w aparale sudura
SchR polizor cu cadru
PR
pres~ cu cadru

Ko
Fi
CAU

Exemplu de sticlarie

393

ATELIERE
Date: Landesgewerbeamt (Oliciul regional
de industrie usoara) Stuttgart ~ QJ

Capacitate de inmagazinare a depozitelor

Exemplu
rafturi in
con sola

.'

raft inchis: V = b . h . 1 = 1,0 . 2.0 . 6,0 = 12,0 m3

Ocupare mixta: utilizare a spatiului cca 20%
5trad~

Planul de conectare a incaperilor pentru a intreprindere mai mare de prelucrare

a otelului Si confectii metalice

Produetie:
balustrade
j'J
.~

Q;

.",

""~

l'
"C
ii5 C

'"0 .a :~.'"
c
i7>
" <ii Ec

;;r '::1 8 g>

:;r E'" 'E "E E' .a

" "
[ ":;; ""ci7> "
" ~ E'" '"'"c.
"C

"C

.",

.",

"C

.",

"C

~
0
c. e
>
"C

C.

N
0

:;r
"5

'N
0

c.

"

"C

[i:h

marcare
t~jere protilun metal ice

cutalare capete de contact

r. +-h

netezlre

. ..,.

ajustare

,.

incalzlTe

indo ire
forjate

.1

marcate

Cantitatea medie de material pe m3 sp

~i

= cca 0,8 11m 3

Cantitate total a de material

R = V' r = 12,0 . 0,8 = cca 10 t (rotunjit)

Numarul de angajati in productie: n = 8

Necesarul anual aproximativ de material:

B = 8 A . 7.5 II A = 60 t

60 = 6 ori
10
Din cauza spatiilor pierdute (spatiul propriu al raftului, spatiul
necesar de manevra, depozitare mai putin elicienta) un raft nu
poate Ii niciodata lolosit in intregime (Ia 100%).
Utilizare a spatiului cca 40% -in cazul depozitarii omogene de
obiecte de aceeasi lorma.
Utilizare a spatiului cca 20% -in cazul depozitarii de obiecte
dilerite.
Frecventa de reumplere a depozitului:

r-r-~

inca-Iztre

latime b = 2 . 0,5 = 1.0 m

inaltime h = 2,0 m
lungime I = 6,0 m

l-60.+-60-i

t--1.20-t

granulate

depozltare vertlcala
a loiJor de tabla

stredelire
asamblare

sud are

curatare

"'iere

11

incalzire

:II'

montare

II

Ii
II

j!

II

Ir ~

r-~

modelare

-~-I'

depoz!tarea prodU5ului finil

Schema grafica a traseulul producliei -

[IJi

~ ~
3El~1

f;;J 3E , i i ~

=--

Ii

IIi'

incarcare cu dispozitiv de ridlcare

Oepezit pentru plese scurte

aparat sudura

Oepozltare orizontala s; transport al foliar de tabla respectiv al barelor

raft in fa un

borma$lna

dispozi\iv pelizar

Exemplu de succesiune a operatlunllor de productie in lacatusena pI. constructi;

(J)

~20

1-1,00--(

Latimi!;)i lungimi intra rafturl

~@

lTffI. ,~,.

1.65,

..

_ .....1...i_
1 O

-, \depozll

vedere

,,1 ----------'

<lIIIIIIII

23

plan

201

Mm:ia

...............................

flux materiale

mese de lucru

Oepozit de bare raportat la fluxul de material

394

curte

Oepozitare vertical a de bare

depozltarea fOliar de tabla pe ralturi

ATELIERE
>-----33.75
31.25
15 -------+ 2.50 +- 3.75 -+,- - - - 12.50 -------<

Date: Landesgewerbeamt (Oficiul regional

de industrie u~oara) Stuttgart -+ [J]
in atelierele mai mari zonele de lueru sint divizate ca la ~

DO 0

laca-tuserie me
canica.

sudura.
- - T

....,

0:0:,

00000

:il

----It

loc de montaj

DOD
mas a. de lucru

15.00

E--:"j
I
I

CD Loc de lucru (vedere libera. caire exlerior), ina1time mica. de parapet Aerislre (canal
sa ajunga. in mijtocul haler @ Siguranla
muncii (man,pularea de supralete de geam perrculoasa) Lumina deranjanl~ a soarolul de
vara. peale ti pur Si simplu oprita.

EI::: I

WB

)BS

SChw

~b

I
I

n
U

WB

n
U

ABl
BS
ABl

IlL o~:~'"nF~'~"D
~

AM
AP
SB
SBB
ScheBl
ScheP

DTR

'i.PS'Bl

RP

0,
'\

@G

'i
ill ~ lii

Ioarlece de metal
loarlece pt.

Schw
Schwa

aparaIe de Slrl.ra
aparal de sudura.

Schwe

autogena.
aparal de sudura.

-ftl III III/Ill

-fffill

1111111

'1111111
-filiI! IIlIHI

-tt+tft-Hlif fI
\

electric
depozil pent,u levi

SchwP aparat de sudur:'

~.:.~.~.~ .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . .9 5t

placa. de netezil
bomfaier
lxJm1aie< OJ _

St

prelucrare levi gaz. apa.

si incalzire

masina. de plisat
bom1asina OJ p;~
mas;na. de indot!
labia
mas'na de retezit

proltlurj

masinc' pI. pllsal

Si f1anse
presa.

SiBl

o
we

Echipamenle:

I +==l

SCheBl

WB

~- a.B5; 1.25

,'0
'0

care ajunge suS)@Lurnina.de zi 5uficienfa. care

dispunerea masinilor Si succesiunea depozitarilor

c-===:J

------------;

depozil de arm~UurL
piasa pI. accesorii

1.50 m'

FereSlre prevazule:
inaltimea min. 1,25. Latimea min. 1,00. Penlru lereaslra. in banda. inallimea 0.75.

depozil de malerii prime

33.75
L~c~luSerie eu

1.25 m2

min. pentru 0 adindme a intaperii pinala inclusiv 5.0 m:

peste 5.0 m:

~~

18.75

CD

alelier penlru labia.

Ferestrele in halela de lucru: suprafetele medii de fereSlra prev~ule ca leg~tura. vizu<lt~ CU oxtenorul

iii

0=0

I]

depozit de
produse finite

CJ

o
Do j

CD.

Atelierul de suduril autogenil, atelierul de confectional rame. alelierul de con

struc\ii si reparatii, forjele de obiecte de artil, Iilcilluseriile de constructii si masini

trebuie sil fie vizibile din birou. Pardoseala este din beton, sau de preferat din
lemn pe sapil de beton. Atelierul este de preferat si'llie dotat cu luminatoare.
lIuminarea suprafetelor de lucru lrebuie si'l fie suficienti'l. masinile trebuie si'l
aibi'l alimentare individuali'l (culii de racord in pardoseali'l).
Atelierul de sudurA $1 eel de forJare trebuie si'l fie inchise cu us; din otel
chiar si in cazul intreprinderilor mijlocii. Este necesari'l 0 buni'l aerlslre. iar masa
de suduri'l trebuie si'l aibi'l finisaj din argili'l refractari'l - samoti'l. Penlru lurnare
si suduri de metale esle necesar un recipient cu cilrbuni penlru preinci'llzire. in
plus 0 mici'l forji'l, chiar si pentru lipire cu bronz. forjare sau inli'lrire. Pe Iingi'l
acestea sint necesare un recipient cu api'l si unul cu ulei pentru inti'lrire.

TR

WB

in puncte
masa. de desen
mas:' de lucru

-Jh_~

strada.

,)
r
'":

~
cry

intreprinde,e de spec;alilale pent,u articole sanilare Si de incalzire

t----

,,
/

'"
"

---

18.50

8.00

. _ _ . 2.ep~II.e!~e_

$M~

SCheBL
depozil de table

Echipamente
as
bormasina. cu plla
AM
masina. dO nelezl!
AP
placa. de nelezll

ScheP loarfece pl. proliluri

SeB
bomlaier cu band~
WB
masa. de lucru

G
birou maistru

Lacatuseria pt. construc1ii Si prelucrare de precizie a lierului

'c"

(0)

395

:::

.:

123,0

ATELIERE
I

autovehicule
accldentate

ATELIERE DE REPARATII AUTO -+

I
--1

Exemplu dupa VAG. Betriebe (intreprinderea VAG.)

Teren: raportul dintre suprafa\a construita si cea neconstruita este

de cca 1:3, 5.

Func\ionare/organizare. Proiectarea se bazeaza pe "sistemul cu

trei puncte" ..... @.

1. Trei puncte: birou atelier, atelier, depozit piese.

2. Trei puncte: incapere service, birou atelier, depozit piese.

Birouri: (func\ie de marimea service-ului). Birou sef 16 - 24 m2 , antica

mera 10- 16 m2 , director vinzari 16 - 20 m2 , director servicii clien\i 12

- 15 m2 , sef depozit 10 - 15 m2 , sedin\e 12 - 24 m2 , contabilitate 12

20 m2 , camera vinzatori 9 -12 m2 , camera calculatoare 9 -16m 2 , birou

intreprindere 25 - 40 m2 , suprafa\a depozitare 22 - 25 m2 pe loc de

munca (repara\ii generale si tinichigerie).

Dimensiunile spa\iului de lucru 4 x 7 m (repara\ii generale auto. tinichi

gerie, lacuire; 5 x 10m pentru autovehicule utilitare usoare).

contamer I

de deseuri I

"

ffi

_s_tr_a_da

acoperire

G)

0 spatii verZI

::; acopenre

Service auto standard VAG. -

w
w

(1)

:9"

'C

t.: dadtre -:.:.:.:.:...

0 :.:.:.:.:.:.:.

';':'i'

"~
;;;

"5';

Necesarul mediu de spatiu penlru

un .,show-room compact"

Neeesarul mediu de spatiu pentru un

show-room pentru autovehicule noi

-+- 4,0 -+-

1--5.0-+--5,0--1---4,0-+-4,0--+-4.0-+-4,0 --t-

I,
., I,
r:~

rI'.
Iil'

I~"
'

G)-c.;;;::.=::..:::.il=......_.....;.;=::
Parter

7.20

480

2000

. ,

100

300

3000

835

6.25

625

600

4000

1420

5.70

1220

10

300

825

5000

2150

5,35

1610

16

400

1000

6000

2620

4.90

1960

19

500

1250

7000

2980

4.45

2230

23

0.
0

5';

0.

5';

""
;;;;

5';

,'"
~

u;
..2

c.'"
",-"

"5';

,';;;;2" ,rn2!

1725

9000

4500

4.45

3375

32

2000

10000

5770

4.30

4300

38

Necesar de spatiu pt. service-uri auto

:II~

illi-
:,i,I.il' 0

cnlCtne@o

I , 1,

00 II 0 IITI
1'.

.J6'
I..V

d!re~to ~:CJs~Ow.roo~~mpar f~:

!I

coloana

.'

: vinzan:
.,

CJ

de ~fi.,aJ1\
v
F

c::::J

I 6 1
I'.;.

t-G:>

I~i

n :t 1-0
C::J ()
$1-0
r-;:--_-_-_~_I
~_ " ~~
Iirrr-..",.".-n

-/

CJ

"2

'" "2

750

v===;i"5:9( \VInZ

.~
~

"I

1000

oa;:'

iii

360

200

~'O

I:~!

'I'

1~

150

it'lij!I!~~~~~
~,

50

----------<
-+-4,Q---+--4.0---+- 4.0-+-4.0-+- 4,0-+-4.0---1

[1.1I !I III 11:111

I
~Iil II 'I il

UJ

Show-room: clientul trebuie sa

poata inconjura fara probleme
autovehiculul si sa poata deschi
de portierele. Astfel, pe linga su
prafa\a aferenta fiecarui auto
vehicul. sint importante sl dis
tan\ele dintre acestea. Pentru a
cuprinde complet cu privirea un
autovehicul, privitorul are nevoie
de5 m distan\a ..... - G) - (1)
Valori orientative: autovehicu
lele noi (autoturisme) necesita
cca 40 -45 m2 suprafaWautove
hicul. Expozi\ie compacta ..... G)
cca 24 m2/autovehicul. Distan\a
dintre autovehicule = 1,70m.

Sho''d:~
rep,,,,nlan,

~I

tl-

Etal

Nota:
Centrul pt. clienti V.A.G.
cupnnde
- spatlu de expozitie
- spatiu pentru contactul
cu clientii
- spatlu service
- spatlu pt. autovehicule

.1

Me "" materiale cura.tenle

t.!-
14:>

CL : cupola de lumIna

0)

@
396

Exemplu de atelier penlru reparalli aula

1'1
tl-

r~
~I

1. spatiu pentru contactul

cu chentij
spatiu service
spatlu de expozitie
administratie
depozitare plese
preparare pt. la-cuire
timchigene
8. atelier de reparatli
generale
9, predare autovehicule

2.
3.
4.
5.
6.
7.

Raportul dintre zonele functionale

(sislem cu trei puncte)

a:

re;lj~dere de~ ....d-e~po-z-il~.....~...-~~~....... - - - - - - - - - - -: ;

;POZ.lt plese d
7

~h~

piese de

i-~-~i-~;-r;j

schimb

I
I
I
I
I
I
I,

II.lIIIIJ

[I 0
~9~ce.D. 5~ 61'
II

rapid

I2.&..

f--17,5O--l

extindere

:j

ATELIERE
ATELIERE DE REPARATII AUTO -. OJ

T
6,0

Au cel mai frecvent un singur nivel, structuril. metalicil. u!;loaril. din

elemente prefabricate partial resp. total. Este preferabilil. 0 halil. cu
deschidere mare, fil.ril. stilpi intermediari care pot incomoda.
Extinderile trebuie previl.zute in ritmul imprimat de modulul ales .
Pardoseala trebuie impermeabilizatil. contra pil.trunderii gril.similor !;li
a uleiului. Sint necesare separaloare de benzinil. !;li ulei. Trebuie
previl.zut un traseu de eliminare a gazelor de e!;lapament. Porlile cu
deschidere automatil. trebuie previl.zute cu perdea de aer cald, --
pag. 191-192. Se recomandil. inslalarea de trasee electrice, pentru
aerul cu presiune, ulei uzat !;li apil.. Alegerea terenului pentru service
c1ienli: dupil. posibililil.li pozitionare in proximitatea traficului (chiar !;li
in caz de costuri mai ridicate ale racordil.rii !;li construc\iei). in cazul
unei situil.ri la periferie, trebuie sil. se ia in considerare publici tate co
respunzil.toare !;li servicii de transport pentru c1ienli.
Regula de baza: lerenul este 1/3 construit, 2/3 neconstruit. Trebuie
luate in considerare extinderile ulterioare, Pentru service-uri mai
mad este valabilil. valoarea de 200 m2 suprafalil. de lucru/loc de
lucru. La aceasta se adaugil. spatii pentru vinzM, biroul intrepdn
dedi, spatiul de a!;lteptare pentru c1ienti, camere sociale !;l.a.m.d,
Trebuie verificale conexiunile de alimentare. in cawl spil.lil.loriei,
consumul de apa esle mare. Service de mari dimensiuni --- @ - CD
pentru camioane, tiruri, aulovehicule speciale, cisterne !;li remorci,
autolurisme, motostivuitoare, care electrice !;li echipamente de
transport in interiorul intreprinderii.

17,50

_l.LLLU)j 1
..-'

contur conslructie

I----- 25,0 ------1

3{Ce\~..... ~: ~~~~ receplie

~
pompa

\\f{\\\~. _

3. birou sel

.",'

Exemptu de service VW de dimenslunl medii

4. casa sca.rii,
WC s,am,d,
racoriloare

6. ca era.
clienli
7. camera. ulei
8. depozilare
9. reparalii

agregate

depozilare

service
carosarii

Alelier aulo cu adminisl,at'e Si vinzare

f---

20,0

-----l

4. birouri
5. loal919
8. put inslalatii

11. tesla'B Irine

12. depozit lacuri
13. camera incarcari baterii

care eleclrice Si
transportoare

14.
anticamera.
15. reparalii anvelope

20. camera. tensiune inalta.

16. reparaljj baterii

17. echilibr3re (ali
18. maislru

22. unelte
23. birou finanle
24. (eceptie aUlovehicule
25. reparalii remorci

19. camera tensiune joasa

moloslivuitoare
electrice Si diesel

26 camer3 compresor
si jet aburi
27 rezervor ulei
28 camera. inslalatlt

21. reparatii molociclele

21

16

reparatii 3ulotuflsme

sina. macara

Service pentru autovehicule de Iransport, produs BASF - parter

2.
3.
6,
7.

loc de lucru
arhiva de planuri

.~

spalalor

incapere serviciu

0.00

9. regislratura.

10. camera. sedinle

Secliune Iransversala prin axa 5

.n
x

"

........A:-,

hala macarale 1

Subsol

([)

20,0

10.0

&j
G

hala. macarale 2
20,0

--------;l..

Sectiune transversala prin axa 16

397

...
'.,

.;

o
T

c:;:r

~., .... "E~t ~'~I~~' ~~~;t~'"''

dulap unelle

stilp alimen
tare cu ener
918 eleClnca

5!i1p ailmen

~are cu ener

Qle electrlca

<>

o
o
i

o
o. ,

<0,

__

3.50

CD1

Loc de lucru standard cu pod

elevator cu un piston 3.5 m x 6.0 m:
inaltlme de ndicare 1.0 m

................ t I j

__

~_o

0..

Q
rl

:;:

g
,..:.

r,

I 1,---'1

elevator
cu patru
plstoane

::

dispoz.ltiv
mobil de
indreptare

! ~~~~:
~-

aJ

:::

pod elevator
cu doua
plstoane

t:=
~

- - - 4.00 ------<
Loc de masurare a oSlilor pentru
allnlere optlca 4.0m x 7,Om

..,

duJap unelte

L....

'g

pod

pod elevator
cu doua
plstoane

Loc de lucru st,andard cu pod eleva

tor cu doua pistoane 3.5 m x 6.0 m;
inaltlme de ndlcare 0.70 m-1.1 0 m

........,

-dulap unelte

::

1----4.00 ---------1
Loc de indreptare a carosenei

4,Om x 1.Om

r--- dulap unelte

6.00

L:=J

!g

cr-JJ
~flxare rnvelltarl

o
cr;,

0,

'0

_ --.i 0

'"

, I

...l.-_ _--;---L _ J

3.00

0- 5l:lp allmentare cu L..dISPOZltlv de indrep

energle eieclrlca
tare cu cadru

Suport de indreptare a caroseriel

1.Om x 6.0m

ATELIERE
Date:

In proiectarea $i constructia de ateliere de reparatii de caroserii nu

poate Ii urmata 0 schema lixa, caci conditiile locale prezinta deseo

ri mari dilerente. In loc de solutii-standard trebuie luata in conside

rare 0 metoda de proiectare care tine cont de serviciile si de proce

sui de munca, precum $1 de specilicul intreprinderii in chestiune.

Intreprinderea ar trebui oricind sa poata Ii extinsa in etape, insa in

prima etapa de constructie ea ar trebui sa permita totU$i desla$u

rarea lara probleme a tuturor activitatilor.

Intr-un atelier de reparatii de caroserii avem de-a lace aproape

in exclusivitate cu spatii de lucru statice, echipate cu dilerite unelte.

Spatiul de lucru trebuie gindit in a$a lei, incH lucrul sa poata Ii des

la$urat in mod economic, in cel mai scurt tip $i cu traseele cele

mal scurte.

Pentru intreprinderile care se ocupa cu repararea de autovehicule

este necesara structurarea atelierului pe principiul "executiei rapi

de". Autovehiculele sint aduse in atelier $i ramin intr-un singur loc

marcat pina ce sint reparate.

Exemplul de plan - CD arata un atelier de reparatii de caroserii

pentru repararea $1 verilicarea de autoturisme sl camioane mici cu

cca 14 angajati in atelier si 2 persoane in zona birourilor.

Toate incaperile functionale care au legatura cu operatiunile de

reparatii se alia la acela$i nivel $i au intrari separate lata de zona

destinata clientilor.

Pentru a evita poluarea sonora $i pralul, zona de reparatii de caro

serii trebuie separata de zona destinata lacuirii. Datorita faptului ca

autovehiculele ce trebuie reparate au dimensiuni variate, $i ca

lucrarile de reparatii sint $1 ele variate la rindullor, spatiile de lucru

si pozitia ma$inilor pot Ii proiectate lixe doar in mod conditional.

Spatiile de lucru vor Ii deci astlel dimensionate. incH chiar $i atunci

cind service-ul este in intregime ocupat, echipamentele mobile de

lucru sau autovehlculul de reparat sa poata Ii deplasate la locul ope

ratiunilor de reparare.

Lac de lucru preparare pt. lacUlre

wfara pod elevator 3.0m x 5.0m

dlspaZitIV
antHugma

suport
loc
de in
Ilac
indrep !drepta.
i masurare tare ca- !re a ca-

<>

{padea cu
gnlaJJ

Institut lOr Technik der BetriebslOhrung im Handwerk,

Forschungsinstitut 1m Deutschen Handwerksinstitut
e.V., (Institutul pentru tehnica conducerii intreprinderilor
me$te$ugare$ti, Institutul de cercetare din cadrul
institutului german al me$te$ugurilor) Karlsruhe,
Karl-Friedrich-StraBe ~ llJ

Conductele de alimentare tre

bule dispuse in coridor.
Pentru spatiile de lacuire a au
toturismelor sint valabile urma
toarele
dimensiuni-standard
pentru cabinele de improscare
(dimensiunl libere): lungime
7,00 m, latlme 4.00 m, inaltime
2,85 m.
Constructie: carcasa din tabla
de otel izolata respectiv din zi
darie sau instalatie completa
pentru utilizare in aer liber.
Receptia e1ientilor este la par
ter, contabilitatea, biroul selului.
camerele sociale pot Ii la etaj.

ISUport
:de in:drepta
Ire a ca

1.0]

manlare
finala

Exemplu de plan pentru un atelier de reparalil - parter

'
I~~

o
i

.. camlan'
autabuz

:- dulap unelle

grilal
3,~

-t'-

3.5

3.5

...
-'\~__.,,___1'L---~1'

autotUrism
Loc reparatll camloane 6.0m x 14.0m constind din 4 locun lucru standard a cite
3.5m x 6.0m fiecare

398

Jgheab colectar
1.5% panla a JgheabulUl

, .r::::::5i~~;;ii_~_:~_i;e_::_;;_~"'i~.;~;~~~;lr::::SS{;:::::::::::::::::::::::,

~eprezent~ schematica a unui loc de lucru cu podea in gnlaJ pentru preparare

laculre -

ATELIERE
ATELIERE AUTOVEHICULE
Institut fOr Technik der BetriebsfOhrung im Handwerk,
Forschungsinstitut im Deutschen Handwerksinstitut
e.V., (Institutul pentru tehnica conducerii intreprinderilor
mestesugaresti, Institutul de cercetare din cadrul
institutului german al mestesugurilor) Karlsruhe,
Karl-Friedrich-Stral3e .... UJ

Date:
camera.

'arja
~apa

sudura.

loc lucru

de eXlindere

diagnoslicare
schimb ulei

Organizarea reprezentantei: dupa calcularea necesarului de supra

fele si alegerea terenului poate incepe proiectarea constrUcliei.

sparatorie

Aici trebuie luate in considerare particularitalile terenului, ca de ex.

suprafala, forma, accesul, situarea fata de strada s.a.
1. elapa de
extindere
2. show-room

Exemplu de proiectare - parterul permite a integrare funclionala

a tuturor incaperilor si echipamentelor necesare.

3 birou
6. depozit
4. sp~\ator
7. birou
5. atelier utilaje mid

in atelierul de reparatii sint prevazute 4 locuri de lucru.

Q)

Exemplu de proieclare pI. un service de ulilaje agricale cu 49 angajati

Irr-~,..,

Spaliul necesar este de 6,50 m x 4,00 m. Depozitul de piese de

schimb este in imediata apropiere.

5. WC (clientl)

'~

6. incalzire
7. compresor

8.
~

.tJmRDmt::

l .. _~~u~,,_ ... :
~~
I---------:!"

20.00

Dimensiunile locului de lucru 6,50 m x 3,50 m. Locul de lucru este

echipat cu un pod elevator cu patru pistoane cu dispozitiv de masu
rare a osiilor.

1. atelier reparatii
2. depozit piese
de schimb
3. birou 'irma.,
receplie. easa.
4. birou se'

'

Exemplu de proiectare - @ Prima etapa de constructie: intreprin

dere cu 4 locuri de atelier.

8. camera odihna

I'

9. vestiar

10. spalatar

Constructie finala: inreprindere cu 8 locuri de atelier, spalatorie si

show-room.

I . WC langajati)
12. agrega'e

Ateliere pentru autovehicule utilitare.

Dispunerea porti1or intr-un atelier pentru autovehicule utilitare de
pinde in mod hotaritor de forma terenului.

Exemplu de praiectare pentru un atelier cu 4 lacuri

pe un teren cu front lalla sirada

Pentru clienli Si lucratori sint ideale formulele in care intrarea si ie

sirea din atelierul de reparatii se fac prin porti separate.
1. atelier reparalii
2 depozH plese
de schimb
3. birou firma.

receplie. casa

4. incatzire
5. compresor
6 camera. odihna.
7. vestiar
8 spa-Ia-lorie

9 WC langajati)
10. spal~lar
1 I. we (clienti)
12. cam ere inlrevederi
13 show-room

Aceasta este avantajos in special

pentru tiruri. Pentru a astlel de
solutie adincimea terenului tre
buie sa fie;;. 80m.
Plasarea unui atelier de reparatii
pentru autovehicule utilitare este
totusi posibil~ pe terenuri cu
adincime mica (minAO m) - (1)
- Tip de service pI. autovehi
cule utilitare usoare precum auto
buze etc.
Exemplu de plan - (1) - @ poa
te fi unitatea cea mai mic~ a unui
service autonom de reparatii au
tovehicule utililare.

Birourile si camerele sociale pol

fi laetaj - (1)

Exemplu de proiectare, service cu 8 locuri, spalalorie si show-room

25.00

,,
agregale

,I
,
,,

-----~------..,

'i

!ii

, ,,

Ii

, '11111 :1 1
, :.111'
,, 'I',III :1: 1
,,
I
I
I

,,
I
,I

~
0

I. loc reparalii
camioane
2 receplli reparatii
3. predare piese
de schimb
4. birou maislru
5. expediere piase
de schimb
6 camera COrTlpf6SOf
7. eamera inca.lzire
8 birou sel
9. vesliar
10. sp31ator
11. we angajati

12 blrou firma

13. bucatarie

Etaj~

,
I

-----~

, i

\1

(1)-@

Exemplu de plan pentru un service pl. cam;oane rara. posibilitate de trecere

,,I

..... 30.00 .....

Cu posibili'ale de Iraversare

399

'"

.;

ATELIERE
BRUTARII
depozlt ti:ina

depozlt mateni pnme

Date: Landesgewerbeamt Baden-Wurttemberg (Oficiul regional de

industrie usoara), Stuttgart

o proiectare sistematica trebuie sa anticipeze si sa cuprinda toate ope

curle

ratiunile si procesele tehnice si economice viitoare, carora compo

nentele constructive trebuie sa Ii se subordoneze functional. 0 verificare
a locatlei trebuie intotdeauna sa fie inclusa in procedura de prolectare.
Programul si necesarul de spatii:

Partiu de baza: depozite. spatii pentru productie, spatii pentru vinzare.

spatii tehnice, camere pentru administratie Si afaceri, cam ere sociale $\

anexe. ~

CD

~ ingredlente

masinl de
lramintat

pregatlre aluat

l-T-' 3

-I~

.~

preparare

aluat

t f

dosplre

preparare

camera

'"

.~

magazln

fngorlfic~

produse

~
pilne

cuptor

coacere

camere
soclale $1
anexe

faina

.1

depozitare

Schema lunctionala

vinzare

Procesele de lucru se desfasoara in resp.intre incaperile individuale ~

. Sint necesare depozite pentru materii prime, ingrediente $i am

balaje. Stocul zilnic trebuie depozitat la locul de lucru .

Tipurile de depozite se diferentiaza in:

depozite de materii prime: uruiala, zahar, sare, adaosuri penru copt.

mase (materii uscate in saci), faina in recipiente sau sad;

depozite de ingrediente: fructe, conserve, fructe uscate $.a., grasimi.

oua. Depozite pentru ambalaje. Necesarul de spatiu pentru recipiente

(ratturi. corPUrl, dulapuri), stive, mese de depozitare. Este necesar

spatiu pentru circulatii (culoare).

Suprafata minima a depozitului este de 15 m2 Depozitele trebuie sa

alba aproximativ 8 - 10m 2 suprafata pe cap de angajat. Traseele

dintre depozit $i zona de lucru trebuie sa fie scurte.

La brutaril si cofetarii incaperile de lucru trebuie separate. Brutariile ne

ceslta un eli mat cald si umed, cofetariile unul mai rece.

16

o brutarie are urmatoarele zone: pregatirea aluatului. prepararea alua

tuluJ, coacere, depozitare produse.
Cofetarie: zona rece: crema. frisca, ciocolata, fructe. Zona calda: aluat,
prajituri, patiserie.

, '1.5

.~4

Suprafata zonei de lucru se compune din: incaperi proprii pentru

echipari, manipulare $1 prelucrare, depozitare temporara (carucioare) si
depozitare. Spatiu pentru circulatii. spatiu pierdut.

~~JJJ
~13
-10,,0 1'~1 4 ~
i
l!.2LJ

2.4

Cu ajutorul planificarii utilizarii spatiilor In interiorul firmei (layout) poate

fi stabilit necesarul de spatii.

, 2.4 2.5 2.6

18.0

-0

-----.---j

Exemplu de plan

I
i

3r:;-.,. I

we

li~I'~
camera
siloz

birou set

Exemplu de plan

400

camera
discutli

Legenda

Explicare semne
1. Pregatire alual
1 1 maSlna de traminlat
1 2 reCipIent de framlntal
1.3 cintar 3u3pendal 3au cu arc 'ialna'
1.4 lavoar penlru 5palat mllnile - amestec.
51 masurare apa
1.5 masa Ingredlente
1.6 masa lucru cu caruclor pI iam;)
1.7 masa lucru
1.8 mixer
2. Preparare aluat
2.1 masma de sepJrat Sl tramintat alualul
2.2 masma de rutat aluatul
2.3 masma de facul croissants
2.... maSIn<l, separat aluatul (oupa greu:ale'
2.5 maslr.a pentru tramintarea C1rculara
a aluatulul
2.6 masma rulal
2. 7 maslna chlfle
2.8 maSlna de inmUial
2 9 mas In a hldrauilca de port1onat
3. Zona de coacere
3.1 cuptor coacere
3.2 camera dosOlre
3.3 aparal ae scutundare
3.4 masa preparare capluslta cu metal
(glazurare etc)
3.5 lavoar spalare miinl
3.6 maslna curalallavlle
3.7 depozlt produse
4. CofeU\rie
.... 1 masa raclre cotel3r1e
4.2 maslna de ameslecat Sl balut
4 3 maSln3 de amestecat planelara
4.4 aragaz
4.5 aparal coacere grasa
46 spalater cu gnlalin pardoseaia
4.6 1 masma de spaiat
4.;' dulap frigOrifiC lnsca
... 8 congelator
49 opnlor de dosplre
4.9.1. camer-araclre
(poaea adinClta cca 200 mm)
5. Diverse
5. I scurgere a apel dIn podea
5.2 rafturl

ATELIERE
Date: Landesgewerbeamt Baden-WOrttemberg (Oliciul regional de
industrie u$oara), Stuttgart
Macelarie

-+

CD

plan-model, 6-7 angajati

Dispunerea functiunilor pentru produclia de cirnati in cadrul mace

lariei: camea sose$te in camera cu ma$ini (de tocal si de maruntit),
in camera de afuma!, apoi in cazanul de fiert (bucatarie), iar de aici
in dulapul frigorific sau in magazin.
inaltimea camerelor de lucru (funct. de marimea inteprinderii) ;" 4,0 m,
Uitimea circulatiilor pentru transportul produselor ;;, 2,0 m_
- - -I
I

1. sina cu elevator

-~,

ciT:_~[]

11

camer~ tran$all

-3

rtl

W
411

2_ pulina. de 'ierturi

curte

~,

71
11

-- -

9 I
;::::.1

G)

cu bazin

cu role de

11. bazin spalare

e)(tragere

12_ supart satir

13- suport

3. masa. de jupuire

paza
pazti

9. disp, glisare
10_ masa. compusa

efeclric

garaj

4_ elevator
5. agAlare carease

14_ masa. verifieare

6. sina. inferioara.
7. despicare

15. masa. preparare

16. cinlar cu sina.

carcase mari
8. sina. superioara.

superioara.
17. carucior transport

Iieal

Exemplu de macelarie

1. depozit
2. cupa
3. aletier ba.rbati

4. alelier lemei

5_ proba
6

birDU

7. vesliar si sparalor
6. locuinta
9 magazin

atelier

nN

masina. de cusul

masina

extractor melalic
BBA scindura. de careal cv

a1i

dlSPOliliv aspirator

TBA masa de caleal CV

drspozillvaspirator
TN masa de lucru
TNS masa. de ca.lcat Si de lucru
TZ masa de cupa
S8

11f------,--,,
I

I'---_.:-TZ=----' __ ;

TNB

eSlrada malerial lexlil

000
5. proM

__

OD

IJ

~I

parter

10

garaj

atelier

G
magazin

II

"

material~

I'

Ii

"

cabma. de
improscare
si de usears

depozil

Ii

[ ....--lor, -----

6. birou

Exemplu de croilorie

~I

Ii

~JJ oDo
+

05
0
0

,--7.oom--i

II

9. magazin

000

<9 cu posibilitate de extindere.

~ extensie

,.

I SP

-+

7, vestiar Si spa.lare

sa

plan-model pentru 10 angajati.

Mesele de lucru trebui sa aiba un blat spatios, de 1,00 x 2,00 m. Sint

necesare 2 compartimente cu sertare plate sub blat pentru planuri
de circuite, documentatii s.a.m.d" precum si pentru unelte.
Exemplu de atelier de lacuit

o
'--"]

Proiectarea si amenajarea unui atelier de reparatii radio si TV ~ G).

lncaperile de lucru trebuie sa aiba 0 ina/time libera ?" 3 m $i 15 m 3
volum minim pe cap de angajat. Din cauza pericolului puternic de
electrocutare, in atelier trebuie prevazuta pardoseala izolanta elec
tric. Mesele de lucru ale electricienilor trebuie sa aiba cel putin izo
latie standard. Conform DIN 5035 trebuie prev{lzut 0 iluminare no
minala de minim 500 luc$i. Pentru monlarea microcomponentelor
electronice sint necesari 1500 lucsi.

3
atelier

~TBA

femei

de caleal cu

Distanla ma$inilor la perete esle de 40 - 50 cm (pentru reparatii).

Aparatele frigorifice care functioneaza zi si noapte trebuie sa fie fo
noizolate. Guri de apa cu furtunuri in$urubate sinl necesare in
bucalarie, in camera cu ma$ini $i in camera de sare. Pardoseala Ire
buie sa fie rugoasa si impermeabila, cel mai bine cu dale rugoase si
cu rizuri, cu sifoane. Peretii trebuie finisati pe inaltime cu gresie. Este
necesara 0 i1uminare generala buna de 300 lucsi a locurilor de lucru.
Pentru angajati sint necesare 0 camera de odihna, dulapuri de ve
stiar, WC si dU$. Trebuie respectate prescriptiile referiloare la lucru,
la constructii $i la asigurare in caz de accident -+ directive [IJ.
Croitorie pentru barbati si femei -.

~BBA

Spatiul de lucru in fala $i in lateralul masinii de tocat $i respectiv al

celei de maruntit este de cite 1,0 m = cite 3,0 m 2 .

pregatire laculre

------L
E

camera masini ,1

l:j

alelier

L
,.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10,

.--------------,
....J,

loe lucru penlru tehnician

loe lucru penlru uconic
masa. lucru cu filet
tejghea montaj
bar cu discuri
raft pentru aparale de
reparat
raft penlru piese mid

raft de expunere

lejghea vinzare

vitrina si raft de expunere

l... sanl montara

1
extindore

inlrare

Exemplu de atelier de reparalii radio $i TV

Exemplu de atelier de lacuit

parter

401

:::

III

;;

~ ~

t>

rord

sine

--

stationare

,,~'

--

-,

-~

,,,

OJ
~

,
,
,

~
x

[]i-

Intrare
pnnclpala

->oQl

I
I

<l nord

CLAolRI INOUSTRIALE

-
-

extrndere

______ IJ

1. Situare

Facteri determinant; pentru locatie:

1. Materii prime, 2. piata, 3. lerta de munca

Ordinea de prioritate a lactoriler lecatiei in stabilirea situ lui este

lunctie de aprecierea acestora de catre intreprinderea in cauza

(chestiune de 1. costuri materi! prime, 2. costuri de transport, 3. cos

turi mina de lucru).

_ _ Rinul

Schema. relea de sine de fabrica cu

$Ina prinClpala obllca $1 cu ramlfi
caW de tralic continuu

Fabrica in proxlmitatea une\ cai

acvatice cu posibilitate de extrndere
in doua directjj

$Ine de cale ferata

.--::;::::;-/""":""""' '\
camera'rT--:"":'""'
cazanel r cla-drre pt. plli~aex~e vaooane \ Crntar I

depozlt

.-

'-'7'-'-'
ma cu

llacara

f-
I
~

I
II .

1_.

atehere

L __ J

e'

extl~dere

: cuptor de:

(a

I
1

'1'.~1

'i

in ~~~d~~~) f--------I

r-

rUSC<;ire
,
I
I

. brrouri

expe

!~~;;l.

'

:i

\ --...........

II

l'

L __ L--------U--hp-ort~id:

2. Teren

Alegerea terenului se face lunctie de spatiul necesar pentru cladiri,

circulatii carosabile $i pe $ine.

Este necesara proiectarea $inelor, caci acestea necesita mult

spatiu pentru viraje - CD

Din acest motiv sint recomandate terenurile cu $ine principale care

intra oblic - @. Altfel, cladirile pot Ii pozitionate ob/ic.

Ramificatii/e de sine care ajung in lata ha/ei sint suficiente pentru

incarcarea cu macarale.

In caz de tralic intens leroviar trebuie prevazute $ine continue de

tranzit - CD

\
I

lp~are

:c=::::=J

Schema unel fabrici la calea terata cu posibilitate de extindere catre $oseaua

regionala. uzina Fagus; Alfred a.d. Leme
Arhitect: Walter Gropius

3. Programul

Programul cuprinde date despre:

tipul de exploatare

dimensiunea spatiilor in mp sau dimensiuni liniare

dimensiuni/e libere ale spatiilor

numarul de angajati, departajat pe sexe (toalete!)

planul de dispunere a ma$inilor

incarcari din circulatie, incarcari individuale

={> tendlnte de dezvoltare

Situ area zonei industriale

In anumite cazuri, cerinte speciale:

protectie lonica $i contra vibratiilor, contra incendiilor, substante to
xice $i explozibile
racord la reteaua electrica
climatizare
cai de evacuare catre exterior $.a.m.d.
extinderi prevazute sau posibile

I f--2BO-+-1B0-l
Schema unei
fiare vechl

untt~W

industriale

fler brut-aliaje
feroase

"

TI

pe nlvelul de productie

"

"
8
,II

, I

1i
'1,1
inlr-o conSlructle pe mal multe nlvelun

II

~I

(])

Fluxul matenalelor

planrflcare operatlonala
p(anl~\care

Fluxul de materiale-cant,tal'

planificarea constructiva

planlficarea situlul

de baza

transportul/circulatia

Diagrama de planlficare a unei

402

~abrici

4. Planilicarea operationala

conditie a proiectarii construC\iilor este 0 planilicare operationala

atenta.

Trebuie reprezentate procesele de productie dupa tipul de produc

tie, dupa estimarea aproximativa a productiei anuale sau dupa nu

marul angajatilor.

Daca nu exista valori medii din experienta, inginerul de intreprinde

re trebuie sa stabileasca necesarul de spatiu pe baza planului de

dispunere a ma$inilor si a diverselor echipamente industriale.

Bazele planilicarii operationale deriva din analiza urmatoarelor:

1. diagrama operationala (vezi sistemele de productle)

2. planul fluxului de materiale (criteriu esential pentru aprecierea

rentabilitatii economice, baza importanta a planului de layout)
3. planul de dispunere a masinilor
4. planul lortelor de munca
5. programul spatiilor
6. lista c1adirilor.

Planificarea layout: este punctul de pomire pentru crice planilicare

industriala (= alocarea fortei de munca, a materialelor si a ma$inilor

care determina costurile de productie cele mai scazute pe unitate).

De aiGi rewltil bazele planificarii fabricii:

adaptabilitatea - capacitatea de extindere - rentabilitatea economica.

Indiciu: tehnica planilicarii in retea $i alte procedee ~ .

154

----

diagram~ de f1\;lX

'"
g

o.OoD<70
I

,,-

-65cm

A - zona maKim posibil~ de apucare

8 - limrta lrziologica. a lanai de apucare
C - lOO<1 narmata de apucare
-II mila inlerioar3 a zaneI de apucare

-50cm
-32cm
16-20cm

Il..

'(

O~~

7
8

i'--

Ir

[]a

150

- locurl de lucru cu masini mici

- masini normale
- se adauga:

10 2
16

DIN 18225 --

QQ

4
10 23
,. 18

10 0(

rO'~~rOo

,~

6
33

:-

I.

CLADIRIINDUSTRIALE

:.n 0

4 11

12

31(
4
5

redus
c

grupa de muncA ~

lO-15 m 2

15-40 m'
30%

circulalii, depozitAri

b
Dimenslunrleelalon conform Stier
penl'U .zonele de accesibililale
opllm~ la locul de lucru

CD

Fluxul produc\iei

G)

Valori-elaton ale neces<lrului de

spatiu in tabricile de masiniunelle

Procesul de prodUC\ie la sislemul "uent

---0-0-0-

----D-D-D----

-nr
- dispunere paralela.

- sislemul cu locuri de lucru

- dispunere in serpenlina

- slstemulaleHer

Sisteme de produc\le

-----"-_ ...

1. depozit malerii.prime

2.

3.
4.

5
6
7.
8.
9.
10.

IT.
12.
13
lran~oort

F - ~eslare
G - aSlslenta
H - personal

C - energle

o - l.'ir(lre

o
\..!..J

Diagrama funcliunilor principale ale

inlreprindefll
'
rl
- t- 1. <jlr-

Id. 0[>
~ <l~

L-

I
3

<l
_

o <lW
I

..-,..,

f-:=:' I

'

@)

,IF

<J~

? <l~

0.

alelier de g3uril

.!!

<1101101 slru~g~rie

mandrinfj

aulomale cu vinci
conlrol
mlermedtar
I-
3ulomale cu bare

:t

'"'1

I
I

en

;Z

Nr

,1
1
I

I I
I
I

L_

I:

Instalatie inchisa.
Aacorduri

Preces

0>

slalle de operare (operator}

prelucrare

0 +

electro (curent e1eclric)

depozilare

\14

ap~

lntirziere

D D

aer cu preslune lpneurn<lt1c:l

testare

agenti de raClre (coolant)

transport

00
>

deseuri (waste)

manlpulare

producl ie+testare

00

Simboluri de proiectare

(hidraulid.)

"

'f
'U'
1"

T
'(j

Simbolurr general ulilizate pentru racorduri

lehnlce.

dcpozit

Direclia de exlindere perpendicula

ra pe direclia IIuxului de produclie

Racorduri

holuri
ascenSoare

1.5
0.2

Si inleriori

0.5- 0.8

Supralata lotal~

2,0 4.5m'/anga)al
8.0-12.0 m'/angajal
10.00 m'/angajal

in medie:

Supralele ulile:

0.5
0.0

pere\i exterior!

lorm He~leln):

incAperi

dens ocupale
adaos pI.

4.5 -5.0 m'/angajal

inc~peri anexe

2.0-2.5 m'/angajal
6.0-7.5 m'/angajal

<a

spala,10 fl 6

Nr.

Necesarul de suprafat~ lunctie de lo~a

alclior dl? l~elal

~u

de munca. angajala penfru alellere si

birouri de intreprinderi de mecanica f;
na. in cla.diri cu mai mulle niveluri (con

it,;o,nSQr

automate

Simboluri de prolectare

"~ masrm SP9...cl:lle

maisllu

IBM

de produqie

J.

Inslalatie deschis.1

Dispunerea echipamenlelor

r:1ep:lll!

Simbolunle propuse de VOl sunl \lalabile

numai pentru Germania. cele ale AMSE
sint recemandate pentru uzu\ international

;:'8

I
I

E - deseuri

f\ - prorJuc..\ie

B-

cu I\\lTaI8
productie
depozil de produse
finite cu h.... rare
alimentare cu energie
Jiware
deseuri
aleller
aS Istenl3
laboralor
leslare
administratie
camere sociale
instruire

Suprafele anexe:
toalete

0.3-0.6 m'
0.2-0.4 m'

vestiare

0.5-1.0 m'

scari

Valori-elalon general va labile pt. nece

sarul de supralata al intreprinderilor in~
dustriale nu pot Ii stabilite, deoareceba
zele pentru date statistice S8 schimb~
odata cu evolutia continua. a condiliilor
~i

a echipamenlelor.

Exemplu de valori-elalon pentru

Exemplu de valori-elalon penlru ne

necesarul de supralala.

cesarul de supra1ata

CD

5. Produclia
Planificarea producliei
Stud;i asupra muncii ~i duratelor
efectuate de REFA (Reichsaus
schuss fUr Arbeitssludien - Co
misia pentru sludii asupra muncii,
intemeiat~ in 1924):in Germania
Diagrame de flux al muncii: repre
zentarea proceselor de lucru in
cadrul unui circuit de productie.
baz~ penlru planul de dispunere a
masinilor si pentru planul de flux
al malerialelor.
Sislemele de productie variaz.'\ in
functie de dispunerea mijloacelor
de productie si de des'~$urarea
procesului de productie:
1. sistemul cu locuri de lucru.
2. sislemul-alelier. 3. sistemul in

linie. 4. sistemul in ~iruri. 5. siste

mul fluent. Procesul de productie

poale tranzila mai multe sla\iilsis

teme de produc\ie (punct de ie

~irepunct lerminusL Forma de

baz~: livrare-depozit materii pri

me-productie
(preparare-prelu

crare-depozitare temporariHnon

tare-testare )-depozit de produse

finite-expediere ~ 0 - @.

6.Planificarea construcliva

Exemple de planificare conslruc

tiv~: proces-Iayout, planificare duo

pa axe func\ionale. planif,care du

pa axe in retea. ~ UJ

Modul de baz<'\ M = 10 cm

Modulul preponderent pentru cl.'\

dinle industriale:

6 M = 60 cm, dislantele Iiniilor de

sistem orizonlale de ex.:

1.80 - 3.60 - 5,40 - 10.80 - ...

(vezi directivele referlloare la di

mensiunil)

Valorile-etalon pentru spatiul ne

cesar in tabricile de ma$ini-unelle:

loc de lucru cu mas~ de lucru ~i

ma~ini mici 10 - 15 rnpiloc de lu

cru, masini normale 15 - 40 mpiloc

de lucru. la care 5e adaug~ 30%

penlru circulatii. ~@

7. Drumuri cu dou~ benzi

Delerminarca num~rului de per

soane care se deplaseaza c<'\lre 0

anumil~ zon~ rezulttl din tipul inlre

prinderii. $i Irebuie luale in consi

derare orele de vin, de ex. la

schimbarea turei.

Latimea traseglor de legatur~ poa

te Ii in anumite cazuri exceptionale

de 0,60 m.
Nr. persoane
(zon~ de migrare)
pin~ la 5
pin~ la 20
pina la 100
pin~ la 250
pin~ la 400

I~timea
normal~

0.875m
1.000m
1.250m
1.750m
2.250m

'dlO1cnSlune otalon

inallimea Iiber~ minimtl deasupra

circula\iilor Irebuie s~ fie de 2.00m.
Dede5ublul instalatiilor de Irans
port suspendat lrebuie montat~ 0
protectie alita limp cit exisl<'\ peri
col de r~nire ca urmare a cMerii de
materiale transportale. inal\imea li
ber~ sub protec\ie nu trebuie sa fie
mai mica de 2,00 m.

403

'"

;;

~.r~~e

CLAolRI INOUSTRIALE

Unghiuri de depozitare,
unghiuri de Itecate

....

depozlt~

~l-

I,n,le

45"

de;;o~I\\~';;~ora;"i;~te;;';~d;a;i""""""'"

4S'
40'

30'

d:::tttmILtitL

..................................:

G)

::

40"

lignil, zgura de furnal

tara bentonit

35"

cocs, pletris, zahar, boabe

de griu. pumIce slderurglc

30e

ar911a expandanta. matenal plastIC

granulat. zgurfl, lignit umed

25'

palist,ren granulat

35'

d~:~:'tD~'tj,,D,.D.,

cenusa (macinata)

25'

praf de Jignit. faina. In saci

lructe vrac, gh\pS maclnat
cenusa (macinata)

Tipuri de depozit

Unghiuri de depozitare. unghiuri

de Irecare

Materiaie depozltate -

;l

............ n.;,!.' :

0;:

::.r: :

':

c
Dispunerea depozltelor

'"

tea~

2 -------(> ~
~

::;

f1uxului de productie
inS;luarea
raport cu punctele fixe

3\

3l

mmmf it

Situarea flu xu lui de productie

in raport cu bunurile depozrtate
capacitate de
depozitare: 100%
nr. de palete: 396

:=J...eJ.mJJ.rrnm.. ~
I j i i!! iii i! I! 1~ }

b)

;--30,OO~

~ ~:.'.!..J...J.,.l.'.'.l...!.D.'J..J...!...I..Jl.'.'.~~:.' ..': c

o
8

f7\

a) depOZI.t in bloc co. utilizare opti

ma a suprafetel SI a volumulul
b) depozil in bloc ca dep. tranzl!

Utilizare allnsulicienta S' b) optima a

supraletel SI a inallimil de depozitare

Posibilll;;ti de exploatare a unei hale

de depozllare

imlru lII1!!mt
L - 25.00

------J

bl

1
10-25m

:::::::::::::
a) depozit universal cu macara

suspendata sao. cu pod

b) hala depozitare co. ratturi co.
palele integrate

..

..

: :

:: : ..::..:::: ::

a) depozit.in bloc cu culoare. cu dis

pozltlve de deservire a rattu"lor
b) amena). cu corp. cu ratt. inalte

,'"

Corpuri cu rafturi cu unul sau doua

niveluri dIn elemente individuale
din lemn sao. aiel

,,1
11

2.90
I

I
I

-<--

!I
!

Trecere
~ 85 persoane
~ 100 transportoare
~ 1,70 carucloare

j
::

Rattu" din otel co. asamblare de

catre client

404

@.

Cantitati mari:

silozuri, hale, buncare, halde.

Cantitati mici: lazi, canistre,

bene, tavi.

ca

'"

[EJJ

productie

~l: t:::l-:::l

17

Proiectarea depozitelor:
Depozitele sint pai\i componen
te ale productiei $i ale Iluxului
de materiale. Unitate de depo
zitare ; unitate de transport ;
unitate de productie ; unitate de
expediere. Unit::\tile "non-pro
ductie" trebuie reduse, integrate

(depozit Iluent) sau evitate.

Bunuri depozitate:
bunurile in vrac trebuie depozi
tate in concordanta cu cantita

~t>~

E3

-Q]

var in budll'

Ratt co. palete din elemente

prefabricate (sistem cu traverse
longitudinale)

1.602.40

Sislem raftdulap, dimensiunile

producatorului

Dispunerea depozitului:

depozitarea $i productia situate

la acela$i nivel ~ @. A.
depozitul $i nivelul de productie
~@ B.
Depozitul si productia lunctie de
utilizare pe doua sau mai mult
niveluri ~ @ C
Determinarea
coordonatelor
"Iocului de depozitare ideal" in
depozitul pI. comei\ lunctie de
"timpul de actiune" al unui trans
portor (circa 1/3 din intregul de
pozit) ~ . Aparate de deser
vire a depozitului intr-o hala
existenta: un motostivuitor de 2
t necesita un spaliu de trecere
de 3,45 m latime, lurca poate
piasa trei containere unul peste
altul ~ A. 0 macara de de
pozitare are 0 imiltime de
operare pina la podul de maca
ra. Pot Ii depozitate 5 containe
re unul peste altul ..... B.
Macara de depozitare cu dispo
zitiv mecanic de ridicare a
incarcaturii care cuprinde con
tainerele, spatiu de trecere re
dus, volum de depozitare 250%
~ C. Structura depozitelor
cu rafturi inalte:
1. Structura din otel:
Acoperirea $i peretii depozitului,
precum $i $inele de ghidare ale
dispozitivului de transportare
din depozit.
2. Structura din beton armat:
Rafturile sint lixate in mod f1exi
bil de peretii de beton ca traver
se $i montanti.
Avantaj:
stabilitate mai mare, posibilitate
de partitionare a spatiului (zone
de incendiu). Sistem de ghida
re: sistem cu cartele cu gauri,
sistem o/f-line, sistem on-line

..... @-@.

CONSTRUCTII
INDUSTRIALE

~~

=.~

TEHNOLOGIE DE TRANSPORT
$1 DE DEPOZITARE ---+ lIJ

paleta

Q)

grilaj atasabil

Pale'e $; accesori;

ca.rucior cu doua. rali

carUClor cu
plarlorma.

J _
11
f~r~

~j

~
o

" transportor cu cablu

prallorme rulan!e

-~-

Q....:

uo.

2"

transportar cu banda.

transportar rulant

transportar rulant

CU grila.

::~:.:.::::....,:.::.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.;':':':':':';':';';'.
sectiune

::

banda. cu rulmenti

.:

@)

transportar spiralal
u burghlu)

~~~~I'1111
Macara standard cu un singur
pod de rulare
Sarcina ulila: 0,5 - 6,0'

tr.ansportor cu Igheab

$1

lan\uri

Transportoare permanente pentru

bunun va.rsale

;~~i;:~'~~':':':':;'ff~:':':':':

/ ~/[f;

~~, \PI

Macara p;volanta cu stilp

::
::

-"i

AV~w~

~OJ

:.:.:.St,2:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.f:t:.:.?:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:
plan
@ Macara pivolanta I;xata pe perete

~[

-ii;:~ ~

-~. -m

cu placute

Transportaare permanente penlru

motor

~.m

Culie cu paleta

'3"E

~ ~dinOlel,

~;rc

~ CD

ca.rucior cu trei rDli

Transportoare orizonlale

banda. rulanta

Elemente alasab;le

Macara cu pod

: 0.60
O.
:
- - - 5.00- 30.00 -----------.

Dimensiunile standard ale palete

lor penlru Germania si Europa
(incepind cu 1960) sint de 0,80 x
1.20 m conform DIN 151414.
Palete plate (palete din lemn pen
lru palru derivalii cu greutale cca
28 - 32 kg) ~ CD . Palete - lad~
din grilaj. cu pereli licsi din aIel de
constructii, in~I\lmea maxim~ de
suprapunere 5 buc~li.
Transportul este a parte a f1u
xului materialelor. Se micso
reaza costurile prin simplificarea
lehnicii de transportare. Trebuie
alese echipamente de transport
unitare (de ex. palete). Tehnica
de transport trebuie adaptata la
sarcinile existente 51 la cerintele
tehnico-construclive.
Transportor orizonlal. utilizare va
riabil{l ~ 0 - @, in~llime de de
pozitare pina la 6 m. in cazuri
speciale pin~ la 10m cu elevator
Este eficient economic datorit<1
costurilor mici de investilie, nu ne
cesita reincarcare dac<1 sint folo
site unitati de inc<1rcare (palete).
necesit<1 cale de rulare plana cu
suprafata aderenta.
Transportoare permanente: Iran
sportor cu presiune si aspirare
(bunuri varsate si lichide).
Transportoare centrifuge. Trans
portoare permanente pentru bu
nuri v<1rsale: cu cupa. cu spiralil
--+ @. Transportor permanent
pentru bunuri la bucata sau
penlru unitali de incarcare (cu
Iii) pentru bunuri varsate: trans
partor circular, cu banda, cu
role --+ CD - @.
Macara = "transportor elevator pe
sine". Cel mai simpludispozitiv de
ridicare vertical{l. Troliu (de ase
menea cu motor electric) pentru
.0,5 - 5,0 I sarcin<1 utila. Mobilitale
orizontala suplimentara conferil<1
de ancore sau scripeti.
Macarale pivotante ~ @ - @
fac posibil~ ridicarea greut<1tilor
caire anumite puncte ale unei su

9:'~~!.?:.1.~.:~:!:~~~.:.:.:.:.:.:.:.:.:.: : : ::

macara mOOra, standard OJ 2 podun de rulare

1. cabn.1 inchlQ conductor
2. cabn.1 deschisa condudor

III
111~='!::===:i=~~EEqlin~
.:.

~n

Macara standard cu doua podu;;

de rulare
Sarcina ulila: 2 - 20 I

~O.40

,,=010';l

>0'0
=-1. -.

"=0,10

~iOOW
H

~O.50

0.40

@5PUnt;derulareSldistante
de siguran\a

il
.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.;.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.

'1"6'

Distante de sigurant" pen!ru rna

~ carale mobile cu cabina conductor

405

Alellere
Conslructll
Industrla/e

6%

. ~.~~~ .. fE.~.~.~~.~L
..
.. .
..

:
: ::::: : : ::: : : :::::.....: : : ::::::
structura intr~o apa: reazeme paralele

2%;6%;10%

4.2~7.2m ~

:.:.:.:.:.:.;.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.;.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:

2%. 60/c>, '0%

~:~~I:.:::.:.:.:.:.:.:.~:

::~i~.~~.:::.:.:.:.:.~:

4.0-~

:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:

reazeme trapezoidale

CD

Tipur; de hale cu deschideri libere

~E::.l.::2jk:.~.7.~:
......
........
::::..::::.....: ..::....: ..:::..: ::.......:::....,'....: ...

reazeme paralele

H~le.modulate cu reazeme
prrnClpale si secundare

\.V

Gnnzl-cadru ~a rr:odul de :x.tindere

pentru toate IIP.~nle de hala

~
~~

~
::.:.:~:.:.:.:~~
:::~.:"
O%

5.4-

reazeme trapezoldale: deschldere mare

- 37.60m '
.','::.':::.'.':::.'.'.'::.',',':

..

: ...: ::::.."::.'.'::.'.'.'.

"

sala de tems cu acopens de se~lune pollgonala

Ha~e cu de:schiden libere:

f4'

'.::J

sali de lems

J::::t

z=:sM =:JEi

cadru

C'J

3 anculat\\

Hala cu structura din lemn (ame(ar

Sisteme constructive U$oare pen

tru hale: geometria structurii spa
tiale orezlnta solutiile de mai sus.

:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:
i'lvellfOa'e in console. cu lumlnatoare

cadru cu 2 arrculatll

l:lVe!ltoare CU vltraJ vertical in shed-un

.:.:.:.:::.:.::..

:
:::
cadru cu 3 anculatli

r=j\

.. ..

..:.:.:.:.:.:.:

: : :

::

S!ructura dj~ lemn lamelar pentru

hale cu lum,nator de coama

\..!J

...., _ _0I.

lumI1.~a.

;:;/

Accperls Pond pe stilpi r:glzi

1-

JJ L

slructura auloportanta in shed-un cU/itraJ

'"

5.0-7,5-+---5,0-7.5----1

~I
.:.:.: :.:

3-4 shed-uri autoponante

..

~-,

.. ..:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:

:::: : ...: ::

:: :

secjlune IransversalCi, Drill dcoper~SUI VIlral in shed-uri

aUlopOl1am asemenea unel gnn;:1 In :.abrele

:-:.:.:.:.:.:.:.:.;.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:
sectlune transversal a

hala cu 3 reazeme

30.0-40.0

.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:
Sectiune longltudrnala pfln acopen$ in
shed~url cu tl(antl dlagonall prin vltraj

1.

l(

do
I

T:''7S

do

Hale cu invelltaare vftrata in shed-uri

7.5-10,0

__ ...~
~

~~....~!

:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:':.:.:.:
acopens Pone pe StflPI rlglZI

! ,~
1.

Id

ld,

(j,menS'~~1

370 400 440

1120 150 190
1150 150 150
200 200 200
600 1800

b
b,

300 400
300 300
900 1200
1200 1500
120 I 120
150 150
120 120

dOl I

b,
d
d,

~
3Prefabrlcatedinbelan
@
- ferme. profil T
profll

406

30.0-60.0

5.0 ,

Acoperis curb in shed-uri

500
400
1500
1800
120
150
120

'0"

(f'2\

\!51

Hala cu lumlnator transversal,

fermele - grln:l Gerber

400\500 600\700800

00 500160< ,"OC

300
1400
500
600
Prefabricate din belon:
- gnnZlmgle
colturile mterloare leSlIe
- stilpl: toate colturile leSlte

b
p

200
300
400
500
600

s-----....d 300

----+

(II

Structurile din otel sint adecvate

cladirilor industriaIe. deoarece mo
dificarile sau extinderile pot fi U$or
realizate in cazul otelului. Costurile
de intretinere (vopsitul) sint mai mari
decJt in cazul constructiiJor cu zidarie.
Structuri din beton armat: execu
tie in slstem monolit sau din prefa
bricate. Rezlsta atacurilor chimice
mai bine decJt otelul. motiv pentru
care este necesar in cazul anu
mitor cladiri industrrale. Cu ar

maturi normale (nu pretensionate)

pentru deschideri mici (sectiuni

mari). in cazul unor deschideri mai

mari sint de regula pretenslonate

(deseori sub lormade prefabricate)

-. @-@
Dimensiuni. La constructiile usoa
reo travee de 5 - 7.5 m. pentru
deschideri de 10 - 30 m economi
ceo Acolo unde reazeme Intermedi
are deranJeaza. sint posibile des
chided corespnzator mal mari. de
pina la 50 m - @. Pentru a se
cistiga spatiu pe inaltime. lermele
sau grinzile (din grilaj sau tabla)
pot Ii in luminatoare, in ferestrele
shed-urilor siJr) acoperirile in shed

@ - \tV.

Pentru a evita sagetile deranjante

ar trebuifolosite grinzi-cadru - cu tiranti in pardoseala.
in stabilirea distantelor dintre reaze
me. trebuie luata in conSlderare dis
punerea masinllor si a cailor de ac
ces. precum $i distantele necesare
autovehiculelor pentru a intoarce.
inaltimea halei poate Ii datiL daca
e cazul. de inaltimea macaralelor.
Pentru 0 portanta corespunzatoare
a structurii de rezistenta. inaltimea
spatiilor de deasupra MS a podului
de rulare trebuie sa fie intre 1.6
3.4 m. Halele mai inalte nu prezm
ta avantaje in ceea ce priveste ven
liIatia. mai imporlanta e circulalla
aerului prin elemente de ventilare
bine dimensionate $i care nu pro
duc curent (Ierestre. guri de venti
lare, radiatoare).

CD

~'~:~~::~:~~:;~~~:;i2~:;~}I~':':':':':':':':':':':':':.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:

HALE

Avantaje ale constructiilor

intinse ~i de mica inaltime:

- costuri mici de constructie pe

mp/mc

- lumina naturala unilorma

- sint posibile incarcari'mari ale
terenului
- pot Ii construite pe terenuri dificile
- pericol redus de accidente
Dezavantaje ale constru'ctiilor
intinse ~i de mica inal1ime:
- pierderi mari termice (luminatoare)
- costuri de lntretinere mari

- necesita terenuri mari

Sint recomandate structurile de

lemn de obicei pentru constructiile
u$oare. in special pentru acoperi
rea constructiilor cu spatii largl. in
sisteme de tip fachwerk moderne
cu noduri economice (dibluri ine
lare, bulldog $.a.m.d.) sau cu grin
zi din lemn stratilicat -

Ufl-

in",m

b
b,
d
d.
do

dol')

CONSTRUCTII
INDUSTRIAlE

2%;6%; 10%

Clasa de
reZlslenlJrafoc

450"C 3SO'-45O"C

150 F30-A
50
190 F60-A F30-A
230 F90-A F6<}A
80180 F30-A
F30-A
F6<l-A

r.><i, ""'600 7001"" 900'000

300
400

sao
>---+--+--'
200 b, 200

1'1?\

600

Prefabncate din beton

--gnnzi
gnnzi de acopens
proW 1.

:1

CONSTRUCTII INDUSTRIALE

:':', 1,....'.:::...::::::::;::::::::::..: ..::::.

CLAolRI ETAJATE --..

Avanlaje lata de cladirile neetajate:

Suprafata construita mai mica, circulatii mai scurte intre diferitele

sectii. datorate posibilitalilor de legiitura pe verticala, trasee mal scur

te pentru conducte, intre\inere Si incalzire mai ieftine, aerisire mal sim

pia. Adecvat pentru fabrici de bere, fabrici de hirtie, depozite Si aile

cladiri unde materiile prime sint transportale intii la nivelurile superio

are, de unde sint coborite prin propria greutate la nivelurile inferioare.

o buna i1uminare laterala. Adecvat pentru industria optica, de meca

nica fina si electrica, industria alimentara si de arome, industria textila.

lumina reHectata
I

28

UJ

dislanJa d"lntre locul de lucru $i lereastr~:

- llummare normala-: 2a;

- iluminare loane buna.: 1,Sa

//, />* liFJl

;> / ;//'"'-..

/"

r:t\

Grinzile sint paralele cu peretele

exterior: ilumjnare neuniformtt.

mai slaba

\..!J

D;slanla adecvala int,e c1adi,;

penlru 0 buna iluminare

~l:

F"''''1[:

t,75

I 3.00 I

6.00

sud

6.00

Adincimea cladirii pentru 0

de nivel data

nord

inaWme

II)

of

Cadre cu deschidere libe,a;

utilizare neingradita a spatiu(ui

Dimensiuni: inaltimea incaperilorconform reglementarilor este? 3,0 m

pentru c1adirile industriale, pentru subsoluri si mansarde ;" 2,5 m.
Adincimea cladirii: functie de inaltimea incaperilor. Adincimea unei ca
mere in cazul tabricilor situate izolal este in general de doua ori
inal\imea, in caz de ferestre lara buiandrug aparent --. CD (circula\iile
din centrul cladirii nu sint incluse in calcul). Pentru 3 m inaltime a
camerei deci 12 m + 1,75 - 3,00 m circulatie = 13,75 - 15,00 m
adincime - G). Adincimea economicil pentru acoperire le'lril stilpi
intermediari conform -. 0. Camerele de 4m ini\ltime au 0 adinci
me de 15, respectiv 17,5 m, de obicei cu 1 sau 2 stilpi intermediari

contra
vintuire

:1

nord

:1

I
I

20-22.5

1
1

15-17.5

Structura cu cadre intermediare

olera avanraje stalice; slilpii

de,anjeaza insa suprala\a de lucru

~l

,I

Stilpii intermediari permit clfculatii

centrale, in stinga sau in dreapla
lor: supra1a\:'l mai mare c~Hre nord.

11

o
ri

.n

:1 1

o
ri

..: :: :::::.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:':':':':':':':':':':::.'::.

.,'

L __

7.5C --_ _-I

'5_-_t -e

Cele mai adinci incttperi cu 2

rindurj de Sfilpi intermediari.
Grinzi in conso\~ spre ex\erior.

Situare:
Conditionata urbanistic si operational. Daca c1adirea esta vitrata nu
mai pe 0 latura, atunci aceasta ar trebui sa fie cea de nord-est, daca
este vitrata pe doua laturi, c1adirea ar trebui orienlata pe lungime pe
axa est-vest, cu ferestre pe nord si pe sud. in acest caz, soarele de
vara straluceste doar pu\in in incaperi $i poate Ii Usor oprit prin pro
tectii, iar iama, spa\iile beneficiaza de lumina soarelui pina pe latu
ra de nord --. 0. Pe latura de nord: casa scarii, WC (zona racoroa
sa). Nu sint umbre deranjante in spatiul de lucru. Pe latura sudica li
bera se pot monta parasolare continui cu ac\ionare mecanica. De cea
mai buna iluminare naturala beneficiaza cladirile inalle care sint situ
ate unele fala de altele la 0 distanta de doua ori mai mare decil inal
timea lor (unghiul de inciden\a a luminii la parter ~ 27) --. ; intre
ele se pot situ a cladiri de joasa inaltime cu luminatoare.

cladi,e etaJata cu hala penl,u maca

rale care e concomitent put de ridi
care pentru piese la balcoanele
decalate ale nivelurilor 5uperioare.

GrindiVrigla-reazem. sectiune
rectangulara

-.
Camere de 5m inal\ime si cu 0 adincime de 20, respectiv 22,5 m sint
economice cu 2 stilpi - (aceastil deschidere este posibilil si filra
sHlpi intermediari pentru mansarde. as cum este iluslrat la --.0).
in cazuri speciale. pentru cu~i etc., adincimea constructiei poate fi
U$or calculata functie de luminozitatea dorita, care depinde de tipul
de activitate.
Valorile aproximative pentru suprafete de ferestre:
10% din suprafata pardoselii
incaperi anexe si depozitilri
aleliere pentru lucrari grele
12% din suprafata pardoselii
ateliere pentru lucrari de precizie
20% din supralata pardoselii
in cazul unor incaperi cu adincime mai mare, difuzia luminii inciden
te este avantajoasa (brise-soleil-uri, jaluzele:geamuri de refractie
s.a.m.d.), directia deschiderii grinzilor este importanta --. CD - .
Distanta dinlre blatul de lucru si lereastril ~ dublul distanlei dintre
buiandrugul ferestrei $i blalul de lucru --. .

b (dimensiuni modul)

1---------.------ -

"I

~
b.

L-I

(111

---~

---'

3DO 400 500 600 700

> 4SO'Cjl90 180 110160150

1,",350 450- 23 220 210 ZOO 190

60 montmo tom lo1~ onllU F 90

~ 100 montara com .let.1 oontrv F 9O-A

._ 250 cu Stlal b:e1on In Sl\U

cu eleci sialic

ProW IT
Prefabricate din belon, plan$ee

Grinda- reazem; prolil 1

Reazem placi plan$eu; p,oW TT

407

:::

III

.;

~ 100

m zonA

deservit~

GRUPURI SANITARE

intrepflndere

unllate -; 100 barbali

toaiete

So

160 temei

Zona deservita

8S

Dispunerea grupunlor sanltare

o
o

T 0

85

1 t:t---f - - ' 50 --+---, ,S--1

f--'2S~'SS_

f---i: ,3S........,

f--~110~

We-uri intr-un singur $Ir, u$lle se

deschid in extenor

U$ile se deschid catre interior

f---125 - - + - - 1 9 O - - l

o
o
T
1

T ~}--;::~EE

8S'

[.]----ItfHE

1
canal

f--150 - - 1 5 5 - - - i

85

Usile se deschid catre exteflor.

cu canal de unna

H'-~:f!Il
canal

,
i

200--+

f--125

0
T
B5

Ii

Ii
I

Ii

ii

on:,;;

: 1
...

~
III

: 60t

408

Ole
u,_

WC-uri intr-un singur $ir, prsoare,

canal de urina

ro

g
Ol

~~~ ",iii'"
~C

$j} a.=.
"'0

~~ .~'6
a.'"

,rn'"

E
~

U$lle se deschrd catre interior

u'"

"
ill
oo~
,ill

0'"

~~

,
,

~ID

rn
g

00

'" ~~

u
~

.~

0,6

1041

25

1.2

20

1
1

50

1.8

35

2,4

75

50

100

3,0

65

130

3,6

80

160

4,2

'00

190

4,8

120

220

5,4

140

10

10

6,0

160)

10

1
1

Grupurr sanitare man

f-1.25 --1--1,25 -+-,.25

----1

11111

'14"
~

U$ile se deschid

solu\ia de col\ -

c~e

\.g}

exterior - economie de spatiu prin

:>

.c'"
u'C

f - - - - 200-------1

we-uri in doua sirur;

,'A.'"
" '"
E
'"
.~~~ '0.ai *~
~ai

10"01

60

'0
c

,'"

000.

r
1:
" ::

f - - ' 40 -----;

~@

0.

f---220_

1---1 5O-----i

'ro5i"

'g>"

esle poslblla multlpllcarea de 1,5 on

in incaperea separal<l pentru cetergen\1 $\ unelte de Guratal. Daca WC-uole pentru b~Hbatl sinl
indepartale spatial de cele pentru feme!. atunci SI in acesle ircapen trebule sa eXlste chluvele de
deversare
3\ in an\ICClmerele grupunlor sanl\are ale intreprlndenlor IrebUie sa eXlste confonn leglslallel irl ""Igoare
'obmele cu apa calda deasupra lavoarelar.
41 pina la 5 angaJa~1 este SUflcrenl un grup sanltar comun
s, grupul sanllar nu mal mare decit pentru tOIOSJrea de catre 250 sau 160 de temel.

lr,l-----t:\:l:l:

Grup sanitar cu WC-un in doua

siruri, usde se deschld in extenor

01

~~

250 51

8S

, ill

La fel ca la ~ cu, usile care se

deschId catre mtenor
f - - ,so --+---, 2S---+-

1 t-l----

Cu pisoare, uSlle se deschld

catre exterior

u '"
.;::0)

,ro'"

8S

iiJ

Ol

'Ol

~o.

o
T

;i;

''""

[.j----IEE

femei

barbali
\---150----+---- 165 ~

o
o

85

Amenajarea func\ionala ~i corespunzatoare a grupurilor sanitare ~i

a camerelor sociale creeaza un climat pozitiv intr-o intreprindere.
Aici sint incluse: toalete, vestlare ~ pag. 412, du~uri ~i cazi de bale
~ pag. 410, incaperea sanitara, eventual sauna ~i btli medicinale.
Toaletele: la 0 distan\a de cca 100 m de fiecare loc de lucru, in caz
de productie pe banda rulanta, la cca 75 m, in intreprinderile mai
mari trebuie impartite in mod functional in mai multe unitati, de ex.
pe fiecare nivellinga scara, in zona podestului. Pentru mai mult de
5 angajati, toaletele trebuie impartite pe sexe. Pentru mal mult de 5
angaja\i, trebuie sa existe toalete pentru folosirea exclusiva de catre
ace$tia, Nu este necesara 0 anticamera daca grupul sanitar nu
contine decit 0 singura toaleta ~i daca nu are acces direct catre 0
incapere de lucru, de pauza, catre un vestiar, spalator sau camera
sanitara. Toaletele trebuie sa poata fi incuiate. in caz de ventilare
naturala a toaletelor, suprafa\a destinata aerisirii trebuie sa fie? de
cit suprafa\a sec\iunii transversaie a golului de ventilare. in caz de
ventilare cu fereastra pe 0 singura latura sint necesari 1.700 cm 2 pe
toaleta, funetie de necesitati 1.000 cm 2 .
in grupurile sanitare pentru s 50 barbati respectiv ~ 160 de femei
trebuie prevazute pentru fiecare toaleta 0 aerisire in pardoseala cu
$icana pentru miros, precum $i rabinet cu maneta de ac\ionare $i fi
let pentru furtun. De asemenea, este necesara 0 chiuveta de de
versare pentru curatare, Pardoselile trebuie sa fie antiderapante,
impermeabile $i U$or de cura\a\. Peretii trebuie sa fie lavabill pina la
o inaltime ? 2 m, Temperatura in toalete trebuie sa fie? 21 0 C.
Toaletele necesita 0 anticamera bine aerisita. Aici, la fiecare 5 WC
uri trebuie sa fie prevazuta ? 1 chluveta, precum $1 uscatoare pen
tru miini, Daca sint montate distribuitoare de sapun, este de ajuns
unul la 2 chiuvete. La 2 - 3 chiuvete este necesara 0 oglinda.
Inaltimea minima a toaletelor poate fi de 2.20 m, daca nu contin mai
mult de 4 WC-uri.

USlle se deschid catre interior

f--125 ---+-- 20S--------<

TU----t:!:lEim:lm

CLAolRI INOUSTRIALE

CONSTRUCTII INDUSTRIALE
EXEMPLE DE PROIECTARE. GRUPURI SANITARE

H ,35--+-1,35-1 f--l ,50--11-1.35+1,35--1

T

f'"

'""!

Un grup sanitar nu ar trebui sil continil mai mull de 10 loalete $i 10 we uri.

Grupurile sanitare trebuie dispuse in a$a fel, incH sil nu lie la mal mull de
100 m depMare de locurile permanente de lucru $i nu la mai mull de un ni
veldistantil, in caz cil nu e~istil scilri rulante. Traseul de la locul de lucru la
grupul sanitar nu ar Irebui sillreacil prin e~terior.

"!

lavoare

valori elalon

WCuri pisoare

bideuri

Chiuvete

"
II

. ..

55 M80 -+eo -+--155

150600 femei

G)

loalele pent,u canline ale

"
"">.

~I
g
+o

~f

ToalelB pentru popasuri de autostrada., eea 150 persoane

f
F
'"'"
I

!D
10

\~

10

\1

I)

remei

(J

" ~,O'
[_\~~
I

'\0
....

---',0'

"

S>
.~~

r'"'"

C
"- 0
~\
'\ 0

'e:>

(~"~."

""
cr

"

(~)

'"'"

..L

0
0

lit

()

loalele penlru reSlauranle, 170 femei Si 170 Mrbali

1--',50-+~1.25 +-'.50-1I~1,50-h,25
T

IO_~
+'" 10.
'"'"

+'"

ID\.

0
0

ex>

~f

.~

'"

J.

'"
l'

0
0
0

gr~.(\

~\

)0:

o !ll!~

barbali

;@

~~J

''\ 0: 110 \~,

'"

i
'"
1"'"

e-~-

~~

"

5aII~~S;

1)

aUloril~lilor

~~ ~

~--

450600 b~rbali

1,50-1

~~:
~
<:

I)

(.\

Toalel9 penlru cladiri de birouri Si adminislralie. 40 femei $i 40

G
C"

b~~~~:

'"
~'"
+'"'"
'"'"
-L

~l

<0

1- 531

::n

'"'"I

10 \

'0

1-\

"'\0'
1:'.----

.'

\;0.) T

0
0

C"

-'

'""'.

()

lemei

<"

(.\

<:':

f-l,65--1

, VJ1~ ':'

M
M

loalele pentru lirmeflntrepnnderi, 100 lemei si 100 b~rbati

0
<D

-+0

~I

23

12
23
3-4

45
56
die 10 persoane

~.-'-1

1
3940cm

60
65cm

65
75 cm

I,

....
~
II
({
~
I s \..: ~.... \l,J / I

.... "
....
I

11
( ~

'7

<D

,M

we suspendalre,emat

'"0

1 37 I

6'

pisoar

.- 4,0
D~

1,0 1 1,0 I 1,0

(\
0

\\

b~rbali

"

0
<0

r-'

'"'" I

~l

118,

-0

<?

'\ 0

'"I
\~Ui

::n

~r

Ie) "

'"'"
.l

'1

1,50-11,25 1-1,50--1

'0

II

<D

'\ 0'

l-l.251~-I,50

iSJ~T2:iJ
~ '7!
l1l '1 ~\

I
'1,50

~.(i)9'

L':~

<0

b~rbati

1 - 2

34
5-6

7-8

910

,....

1 47 I

~~):
..

+0

~:t

i 37

-0

femei

l-o@
inlreprinderi I firme
femei pinilla
5 pers,
1

10 pers,

20 pers
1

35 pers,

50 pers

65 pers,
2

80 pers.
2

100 per~.

120 pers.
3

140 pers

160 pers.

10

b~rba\i pin~ la
5 pers.

10 ~25 pers.

12
5075 pers.
2

34
100 ~ 130 pers,

56
160 190 pers,
78
2

220 . 250 oers.

910
3

Cantine ale autorit~lilor

l-o(i)

150 . 300 pers.

feme;
1

301 450 pers,

451 ~ 600 pers.

1

601 . 900 pers.

9011200pers.
2

b~rbati
150 . 300 pers.

301 450 pers.

451 . 600 pers.

601 900 pers,

901 ~ 1200 oers.

4

restaurante/calenele
l-o(]+@
100 m' supra'at~
1 ~ 2

femei
1

b~rbati
dup~ nr. locuri

femei pin~ la
1

30

1 ~ 2

60

23
80

120

2-3

34
3~4
170

46
b~rbat; pin~ la
1

30

60

1 ~ 2

12
80

120

170

23
23
c1ad;ri administrative
(9
cite 5 WCuri
,....
4

$; de birouri
1~ 2
1 ~ 2

12
12
inMimi recomandate de

MSUMS ceramic~
40 cm
85
90cm
MSUMS cioc

./

~ '-
J

<D

ci

.A/h/~~r
AA
"-.

'"

(' )

Mrball

.../

(~)

'.

OJ

Il

"'.

, r.-

{.\

./,l

T
I

'"

'""!
'I

f-l,O+ 1,01-1,0 f-l,O!

(J)

Grup sanilar hotel

Grup sanitar restaurant

409

,:

f-

CONSTRUCT" INDUSTRIALE

35----'

INSTALATII DE SpALAT

rt~

...
.'

lill

35_.

1,00

della pardoseala

Tisnitoare actionala cu miner

I" <100m de locul de lucru

Sistem jgheab de spalal Rotter

'" 137 em

6-8 persoane

Instalaliile de spalat cuprind toate dispozitivele si echipamentele

care servesc spalarii corporate a personalului. Categorii: instalalii
de spalat, instalatii cu jet, instalalii de baie.
Instalaliile de spalat trebuie sa fie alimentate cu apa rece si calda sau
mixt. Pentru fiecare instalatie de spalat trebuie prevazut un sifon de
scurgere cu maneta de inchidere si filet pentru lnsurubare furtun,
Instalaliile trebuie sa fie aerisite artificial, in mod suficient. pe timpul
utilizarii.
Numarul echipamentelor de spalat la 100 de utillzatorl este determi
nat de tipul intreprinderii in: 15 echipamente pentru intreprinderile cu
munca ce nu produce murdarie, 20 pentru cele ce produc murdarie
medie, 25 pentru cele ce preduc murdarie multa, 25 pentru cele cu
atmosfera calda, umeda, prafoasa, toxica, cu agenti patogeni, miro
sitoare, sterile si farmaceutice, alimentalie si arome.
Echipamentele de spalattrebuie impartite funclie de necesitati in
echipamente cu curgere si cu jet, intr-un raport echilibrat.
FunClie de tipul activitalii intreprinderii, se dispune intr-un lac adec
vat, in apropierea locurilor de lucru, un spalator de gura. ~ CD
Temperaturadin vestiare $i instalaliile de spalat trebuie sa fie de
20 - 22 0 C. Consumul de apa de persoana $1 pe zi este de 50 litri.
Instalatiile de spalat necesare

Dispozitiv pentru spalat picioare

{;\.4
\::V

Fintfna de spalat. economie de

spaliu fala de )ghea\Jll[ile
de spalat 25% - @ - @

------

~~~

consum de persoana

murdane redusa
murda-fie medle
murda"e accentuala

nr. de ullllzatorl Jnstala(le intr-un limp de

,,,n

15 min a

20 mm b

2
3

'0

6
5

~~~Y

37

Tlpul intrepnnderu

78

I
2.20

44

./

1 10

'1 :

Cuve pentru plcioare

DistribUitor de servete de hirtie,

polita SI dislribuitor de sapun

CD

45

45

r
t

Spatiul necesar pentru

dlspozltlvele de spalat C1fculare

T
60

60

60

70

1-35+--1,00 - i

60
J.

f-

l--;:: 1,35-------l
(1.10zweib.)

~~

DC]
EHEHmmJll I I

I- 1,OS-+- '.50 -+ 1,05-+ 1.05-.,

e - - 3.60 -------l

lnsta(atie de spalat cu jgheab

de spalat picioarele

"'~I!!!I!!
t

DC

DO
DO

'35+- , , 10 ---+ 35,

55 -I SO e---l.00-i

Instalalie de spalat cu cuve

Instalatie de spalat cu chiuvete

45

60

lnaltimea libera a capetelor de dus

T
90
90

1.05

+~='!'I

1.05
I

~=+-

f~ 70~

410

Dusuri semideschise

T
1,40

90

90

1-

1.40a..;;;;;;:;;~:;;:;;;~[Q

1~~.

1--1,05--< 55+- 1.00-+ 55 +-1 ,05-i

Dusuri individuale cu spatiu

pentru schimb

..-------+2:70~

2, OS - - - - 1

Instalatie de spalat cu jgheab

pentru spala! picioarele

scurgere jgheab,n~~~I~~~\e

1,05

I------------ ~

Dusuri deschise cu loc uscare

Celule cu cada

CONSTRUCTIIINDUSTRIALE

Denumirea spaliului

Echipamenle
de igien~

(oalele 1!
femei

1 chiuveta. deversare
1 loalel~ la 3 pin~ la 10 femei sau la 50 pin~ la 100m'
1 pina la 3 lavoare penlru 0 toalel~ sau
1 lavoar pentru cel mull 5 WC-uri

loale1e 1j

DOTARI SANITARE

Spaliu

Tipul inlreprinderii

Echipamente

lavoar-WC
'emei l )

murdArie

3lavoare
3 WC-uri
1 cuva de spalal sezind
1 chiuvel~ deversare

10 pin~ la
15lemei

murdarie
medie

31avoare
1 insfalalie duS
1 cuva sp:tlat picioarele
3 WC-uri
1 cuva de spalal sezind
1 chiuvela. deversare

10 pin~ la
151emei

murd:'lrle

31avoare
2WCuri
2 pisoare
1 chiuvela deversare

10
15

murdarie
medie

31avoare
1 inslalalie dus
1 cuv~ spalal picioarele
2WC-uri
2 pisoare
I chiuveta deversare

10 pina la
15 bMbali

murdarie
accentuata

ca mai sus, dar se adauga

1 cada de dus la 10 - 15 persoane
I cada de bale la 2 - 3 persoane

cu podea
murdara
sau Gaida

ca mai sus, dar se adaug:t

1 cuva spalat picioarele la 10 15 porsoane

redus~

1 ehiu\leta. deversare
110alel~ la 10 pin~ la 15 barbali sau la 50 pina la 150m'
supralala ulila
1 pin~ la 3 p'soare la 10 pina la 15 barbali sau la 50 pin~ la
150m' supralala utila
1 pina la 3 lavoare pentru 0 loalela sau
1 lavoar penlru eel mult 5 WC-uri

b~rbali

birouri

1 lavoar la B pin a la 10 persoane sau la 100m? supralala

uWA sau cel pu1in la un bimu sau Mavoar la 3 pina. la
7 persoane

camere de curalenie

1 chiuvela deversare

oficiu

1 fierba.l0r de apa l !
1 chiuveta sp~tat cu

supralat~

Lavoar-WC
barbat'"

redus~

de scurgere

l) la un grup sanltar max. 10 We-uri

" consumul de apa liarta de persoana esle de 0,751/zi. 1 lilru de apa inseamna
5 pin a la 6 cesli.

G)

Echipamenle penlru cladiri de birouri Si administrative

WC-uri

Iemel

bazinele de
spAlat in ~ezul

lavoar

chiuvela

25 pin a la 30

2
1 pin a la 2

35 pin a la 40
45 pina la 50

In

b~rbali

1 balin dezinfectare a picioarelor cu 6 8 joturi

1 - 2 lisnilori la un spaliu de sp~lal

B pina la 10"
17pina la 20

pln~

camera de curalal

1 chiuveta deversare

Oficiu l )

1 chiuvola deversare
1 fierbalor do apa
1chiuveta dubla spalat picurator

cam ere de lucru 3 )

1 lisniloare la 100 persoane

2 pina la 3

2
5

la un grup sanilar max. 10 We-uri, in anlicamera a 5 We-uri trebuie sa. exisle col
pUlin 1 chiuvet~ sau lavoar
l) consumul de apa fiarta de persoana este de 0,751:zi. 1 litru de apa inseamna 5 pinit la
6 cesti.
JI distanla maxim~ dintre locul de lucru si \isniloare esle de 100 m
1)

pisoare

Mrbati

10 pina la 13"
20 pina la 25

1 pin a la 2

30 pin a la 39

2 pina la 3

2 pina ia 3

40 pina la 49

50 pina la 59

3 pina la4

Echipamente pentru intreprinderi industriare

"

"i'l~~
~C3~"5

n:l(l.J'='

l)

in proiectarea de birouri mai mici se recomanda dublarea numarului de lavoare,

de WC-uri si de pisoare

Companii cu condi\ii
de lucru speciale

Companii cu condilii
de lucru periculoase

~ g-~

Numarul de obieCle de persoana

Companii cu conditii
de lucru obisnuile

'"~"!.

~.: ~
-"'",
2:(ijo

il -

.~~

~e?5a.

8 :t
~a

~~~\3

fi 8.2 ~

'"
"
'"'
\3

~~J

.~

co

'>"

0-"

""'"

'0

~_8

co .~

~ 8-~i!l

.0
'0
'0

.0"'0

!"

~~~'0
._

'"

E~.E

ua.

induSlria vestimentara, a lemnului,

mecanica tina

15

10

(10)

murdarie medie

anlreprize, inlreprinderi
de cons\ruc,ii masini

20

10

(10j

murd~rie aCGenlual~

industria c:trbunilor, industria

cimentului si a varului,
industria gudronului

25

12

10

cald

oleiarii, labrici de Slicl~, luc,u

cu Ir alamenle termice

25

12

10

pralos

sfarimare piatrA, eadere,

parti din industria ceramicii

25

12

10

umed

spalatorii, vopsilorii

25

16

umed,
murdarie accenluala

mine de carbune si de minereuri,

sp~latorij de carbune, inslalatii
de procesare a minereurilor

25

12

10

mirosilor

inslalalii de prelucrare a
produselor de origine animala

25

16

prelucrare subslante
toxice,substante
infeGlioase,subslanle
radioactive

inlreprinderi de prelucrare
a plumbului, a arsenicului,
a mercurului, a fosforu1ui,
malerii prime animale precum
intestine Si oase
laboratoare de izolOpi

25

12

murdArie pU(ina

Exemple de tipuri de activifale

blrourl si administratie

~i de instalalii de spalal, de duS Si de bai corespunzatoare

411

:;:

II

:;

CONSTRUCTII INDUSTRIALE
VESTIARE, DULAPURI HAINE
1-50-t---l,3D-+- 9O......j

CD

Vestiar cu suporturi simple cu cirlige

1-50--t-- 1,10 -+- 80......j

Suport umerase

Vestiarele sint eehipamente eare servese sehimbului Si depozitarii hai

nelor de easa, de strada si de lueru ale personalului unei eompanii.
ineaperile trebuie sa fie situate fune\ionalintre intrarea in eompanie
Si loeul de lueru S; sa fie aeeesibile pe cea mai scurta cale. Vestiarele

trebuie sa aiba 0 inallime libera de ~ 2,30 m la 0 suprafala de pin a

la 30 m2 inclusiv Si ~ 2,50 m la 0 suprafala mai mare de 30 m2 . Su

prafata unui vestiar trebuie sa fie ~ 6 m2 . Acolo unde nu sint ne

cesare vestiare, trebuie sa existe pentru fieeare angajat un cuier Si

un dulap cu ineuieloare ~ @ - @

Vestiarele trebuie sa fie separate pe sexe Si sa fie Iipsile de curent

sau de posibilitatea de a privi inauntru.

~irurile de dulapuri Si de rafturi sint plasate cel mai avantajos perpen

dicular pe peretele cu ferestre. E bine ea parapetele ferestrelor sa fie la

inaltimea dulapurilor daea este posibil. Spaliile de spalat Si vestiarele

trebuie sa aiba acees direct unele eatre celelalte, insa trebuie separate.

Lalimea circulaliilor conform DIN 18225:

ITITT ITIfT

1-50 +- 50 ....

"'so-+-- 9O---l

~~~~~~~u

banea

80~

clrculatle

f4\

Ves~iar eu suporturi simple

cu clrllge, cu autoservlre

f-50+-

1-50 -1-50 ....

circulatie

\::!..J

n=t=n
I~I

I--l,'O~

l---

Vestiar eu suportur! simple

umerase, cu autoservlre

Ir.

n=ir-l
I~I
1,80

----------l

I---

1,10---l

dulapurL schimb
cu tabu ret care
gliseaza

Siruri

90 ---I

_ _ _ _---'5

',00

Dimensiuni minima vestiare

:t+t+t+t-+-t-Hf+"-+++++t-H-t+t-+-H-400

t- 7S

0.03 m2
90

W-U+

I I

~pO~~r~2
m un cirlig

tI I

uk

f-j\

Garderoba cu predare, eu siruri duble de suporturi umerase

(garderobe de teatru) eu servire

\!-!

I - 70

0,875
t ,00
1,25
1.75
.;;;2,=25

') dimensiuni-etalon

in cazul cuierelor deschise nu ar trebui praet;cate distanle dintre

drlige sau umera$e mai miei dedt urmatoarele:

pentru haine de strada, intre drlige 20 cm, intre umerase 10 em, pen

tru haine de lucru uscate, intre cirlige 10 em, intre umerase 6 em.

Pentru haine de lucru umede intre cirlige 30 em, intre umerase 20 em

1~EGard:r::: :e:~rle.c.~u
siruri i::!VidUale de suportur~i1rlige~
.
75 --<

pina la 100
pina la 250
---"p_in.o;a..:la..:4_0..:0

4
l--

latlme ap')
normala

--"-:plna la 20

~: : .H-+ + + + H_+if-H-+~
+ + + H+-< I .~

pin a la

1
_ _ _ _........::2'--

Numar de persoane
(zona deservlta)

CD -G),

Vestiare:

1 dulap de haine
pe eap de lucrator

1 dulap dublu in intr. cu munea ce murdareste

(separat pt. haine de lueru Sl de strada)

pe eap de luerator

Neeesar de spatlu: suprafala schimb pe eap de angajat

0,50 m2

Supr. schimb cu dulap si lavoar pe cap de angajat

0,50 - 0,60 m2

Supr. sehimb cu dulap fara lavoar pe eap de angajat 0,30 - 0,40 m2

--i

23

t
I

1,61

I
I

40

...

40
,

1,70

1,70

-I

30

"- 67
'>-

Dulapurr vestiar trapezoidale,

s!stem Roner

1.95

1,80

aerislre

412

Sir de dulapuri pe doua niveluri

2.05

'"SO"-

Dulap cu eompart!mente

"i4'

Dulap de garderoba ingust

I
1,80

Dulapuri de haine cu acoperire

inclinata $1 conducta de aerisire

Sirur! duble de dulapuri de haine

aerlslte, eu banei de sedere

1.20

,//
-<30

Dulap eu eompartlmente si
~ cu garderoba deschisa

1,10

'>

Dulap de garderoba eu dublu

compartiment de 20 Si 4Qcm la-time
pentru haine de strada sl de lueru.

MODIFICARI DE FUNCTIUNE
--+[IJ
Anterior fabrica -- CD - G) modificarea lunctiunii:

Filatura a lost translormatA in primarie $i atelierul de rasucit lire in

c1adire de locuinte $i magazine. Depozitul de lina a lost transformat

in hotel.

Anterior hala comerciala -- @ - (J) modilicarea lunctiunii:

Magazine, restaurante $i 0 berarie. La elaj au lost amenajate birouri.

Anterior grup de silozuri -- - modificarea lunctiunii:

Birou de arhitectura. A lost necesara demolarea unor pereti $i rea

lizarea unor plat10rme tip pod pentru a asigura legaturi intre silozuri

la niveluri diferite.

Anterior hidrocentralA -- @ - @ ulterior centru de arta, ateliere,

locuinte. Fosta hidrocentrala a lost 1010sitA pina in 1975 la aprovi

zionarea cu apa a ora$ului Rotterdam.

.L-J

. --.... .

f4\

r~

Primaria

Plan -

Plan silozuri/dupa: birou de arhileclu,a -

Vedere-

Plan hidrocentrala Honingerdijk!dupa: cenlru de arta

. . , .L.....J.

\V

Cenl,al Markel Covenlga'den

Lond'a (J)

Sec1iune trans....ersa/a -

- (J)

CD

Arh.: R. eolill

Grupul Ulopl.
Complexullostei hale comerciale/dupa: magazine, restaur ante, biroufi

Sec\iune

~@

AoN8rdam

413

I;

MODIFICARI DE FUNCTIUNE

--Ill
Complex de locuinle in Boston, SUA
Anterior: labrica de piane; dupa: locuinte pentru arti~ti --.. CD -
Cladirea cu patru aripi cuprinde 0 curte interioara. Are foarte mUlte go
luri de lerestre ~i 0 adincime redusa, loarte potrivita pentru locuinte.
Sala multifunc~ionala Pavillion Baltard, Nogent-sur-Marne, F.
Anterior: hala comerciala; dupa: sala multilunctionala --.. @ - 8).
Hala poate Ii utilizata pentru evenimente cu pina la 300 de partic!
panti. In noul subsollocur! de parcare, incaperi necesare din punct
de vedere functional ~i anexe.
Centrul cultural din Geneva
Anterior: abator; dupa - centru cultural --.. - 0. Cladirea existenta
din 1848 a lost reamenajata intr-un centru cultural cu sali de expozitie,
teatru experimental, sali pentru repetitii muzicale ~i un restaurant.
locuinle pentru arti!?ti, Nesbeth Housing, New York
Anterior: labrica de teleloane; dupa: locuinte --..

In suprafata utila existenta de cca 60.000 m2 au putut Ii amenajate

384 de locuinte, magazine, ateliere, sali de expozitie, precum ~i sali

de lilmare ~i repetitii.

Coleclia de arta Schloss Gottorf, Schleswig

Anterior: manej; dupa: muzeu --..(0 - @

Cladirea este cea mai reprezentativa constructie laica a landului.

Manejul a lost reamenajat pentru 0 colectie de arta moderna. S-a

renun\at la orice lei de pretentie privind reprezentativitatea.

Anterior; depozlt; dupa: ~coala --.. @

Din punct de vedere lunctional cladirea este structurata in niveluri dile

rite. Etajele 4 ~i 5 pentru ~coala-Iaborator, 2 ~i 3 pentru ~coala ~i comu

nitate, etajul 1 in comun pentru ~coala-Iaborator ~i pentru comunitate.

il

0'

Ii

'.
,

G)

N,vel curent

~a

'~'ell

II

inamte: Mala comerc;ala

dupa: sala multifunctionala

inainte: abator; dupa: centru cultural ----

(j)

00

inainte manej; dupa: muzeu -

@- @

..

Vedere Imerioara abator

inalnte: tab rica de telefoane; dupa: locuinte

Sectiun; transversale -

Hala. vedere Interroara

--@

I'
:1

iI

I
I:
II
Ii

414

Etaj cu locurnte

inalnte: depozlt; dupa: $coala

$coalalaborator San FranCISco

COTETE PENTRU ANIMALE MICI

iN SCOP DE HOBBY

~f(T
Supralal~

~:

:,"..; -- ...

cotel de pereche .....0, 150.20 m'

2 cuiburi de pareche. dispuse pe podeaua

Penlru porumbeii de rasa corespunzalor

hulub~riei

mai mult. 1 pereche de porumbei I/oiajori

Pe stilpi de 34m inallime, c~plusili cu tao

bl~ pin~ la 1,52,Om in~i\ime conlra ani
malelor de prad~ sau atasate pe partea

rumbei de ras~ intro hulub~rie, 2050 pe

rechi polumbe' obisnui\i inll'o hulubarie.

eslica sau

Porumbei

spatiu pI. scurmat pentru 5 g~ini

~3m'
spaliu pI. scurmat penlru 10 g~ini ~5m'
spaliu pI. scurmat penlru 20 g~ini ~10m'
spaliul de somn penlru 56 g~ini usoare
sau 45 g~ini grele = 1m liniar bar~ de sial
= 1012 g~ini pe 1m'.

sau pe suporturi speciale.

HrAnirea S8 tace printro cutie din lemn cu

= 0.5m' spaliu. 1 pereche de porumbei de

ras~ = 1,0 m' spaliu. 1520 perechi po.

G)

sudic~

mid deschideri, recfpientele penlru ap~ de

asemeni cu asHe! de deschideri.

a caseL

Culie cuib dup~ Fullon

Cotel porumbei

in cotelele de crescatorie. cUiburile sint

concepule cu trap~ balanla, care lie

alirn~ liber de un cirlig - @)lie consta
din dou~ trape combinate - @ Atunci

Cuiburile se dispun pe jos sau cite lrei

unul peste allul, inchiderea superioar~

cala $i cade in urma ei.

oblic~. Oimensiunile cuibului: 35 x 35

pin~ la 40 x 40cm suprafala podelei sl
35cm inMime Iiber~. 1 cuib deschis la 5
gaini, 1 cuib cu trap~ la 34 gaini.

cind

G~in~ (Orpington)

g~Hna

intra. in cuib, (rapa esle

rjdi~

Cuib pentru cloci! deschis

CUib cu trapa

,I
bar~

Aerisire fara. curenl de

orientate

38T,

~tre lereastr~.

COlete!e penlru animale mic; Irebuie

amenajale Si conslruile cu grija pen
tru ca ele sil lie productive in ceea ce
privesle creslerea animalelor. Tre
buie executate astlel incil sil fie cu
rale, aerisile, lara curen\i de aer, us
cate, termoizolale Si impermeabile
Trebuie previlzule cu sislem de eli
minare a lichidului din dejectii. Supra
fata de tereslre trebuie s<'l reprezin!e
max. 1110 din suprala!a podelei
cotetului. Este de preferat constructia

din lemn cu slratlermoizolant. Trebu

ie previlzute spalii anexe penlru pre

pararea hranei si depozilare. Forma

cole\ului (rebuie sil fie aleasil funClie
de siluarea lata de soare. Partea cu
'ereslre Irebuie orienlatil CaIre sud.
Usa trebuie orienlata caire est. Cui
burile Irebuie dispuse in locul cel mai
inlunecos. Cotelullrebuie impMil in
spa\iu de scurmat cu paie Si groapa
de ~ec\ii cu bare de Sial deasupra
~ J- @.
Spatiul de miScare in aer Iiber e ne
limital in cazul ideal. Supra'ala Ire
buie sil fie acoperita cu iarba 5i Ire
bure sa exists un pom penlru umbra
~ @, un loc pentru depozilarea
deseurilor biodegradabile si 0 zonil
de baie cu nisip.
Numarul gilinilor depinde de mari
mea spatiului de miscare in aer liber
Si de supralata libera a coletului gol.
in cazul unui spatiu de miscale "eli
milat, se recomanda 5 gaini pe mZ
supralatil colet. Daca spatiul de
miscare este de 4 ori mai mic decit
supralata coletului, pot II linute 2
gaini pe m' supra!a,a cOle\. Este
necesar ca in colet sa exisle Si spalii
penlru barele de stal. penlru groapa
de dejectii, pentru hrana, precum Si
pentru recipientele de apa.

68

de stal

cuiburile nu sint

Trapele de aerisire

lrebuie sA fie cald, motiv penlru care acesta e

Colel penlru 20 g~ini cu nis~ de somn sepa

ral~. termoizolat~, cu labl~ oblic~ pentru g~.
inat si aerrsire in perel!. Oeschidere pentru
iesire de 18 x 20 pin~ la 20 x 30em prolejal~

deseori separat prinlro perdea si are

al~tuire deosebil de bine lermoizolanla.
Cote\ g~ini dupa Peseda - (IJ

pol Ii inchiso. insorit. Spatiul pontru scurmat

'",buio ,~aib~o lemperatur~ corespunzatoa

re eelei eXlerioare. in limp ee spaliul de somn

contra curentului prin scinduri laterale, poa

te fi inchisa. cu un element glisant.

(J)

Secliune -

pl~ci

ghips

Barele de sial au funclie de m~rirnea g~i

nilor 0 I~lime de 47cm. 0 inMime de
56cm. au 0 deschidere Iiber~ de 3.5m. pot
Ii usor demonlale, pe 1m de bar~ pot sta
56 g~in!. Arh.: W.Cords

/-j

3.75

I-

Plan-

in~ltime

gard, 1,lS2.QQm

.0.

1 bare dfJ SIal, dedesubt

groapa. g,'\ln:lt
cUlburi comuns
reciplenl hran:'
leav~ cu gtllv(lnl oxlenor

apa

2. eliminaTe aer
3 admisie aer
4. cuib comun
5. aulomat hrana

pentru .1d:'lpal
trap;'\, ieSH8

6. teava cu ghi
vent exterior

baie nislp (<lcopenl")

pentru ad~pat
pale
bare de sIal

groapa

g~jnat

drenai podea

spallu

r~:

111111111""'-,

/
40

Rat~ (Peking)

eclet pentru gaini si spatiul de miscare in aer hber -

T
60

35

Supralata cotel (45 rale)..

... i m'
inallime colel .....
.. ....... 1,72m
Num~r maxim penlru un colet = I r~loi si 20
de rale. Podeaua coleluiui trebuie sa lie
masiva, protejal~ contra sobolanilor, usca
I~ si aerisila. Este necesar spaliu de misca
re caire ap~, pe cil posibi\ lelen mlastinos.

(jJ)

.r

/'2o y

.'

.::":::::;::.~~'.~.--,-,':~

II.

Sec\iune Ilansvelsal~ prin cOlel -

lac penlru dopolll;ue1

doseur liar blodograd:lbllA
poarr:. accp.s dppoillar",
dl1SCUTI blodcg,ad<lb11e
9. prolOC!te conlra vlnlulUl

mlscare

".1.:.

f-

-1

5.00

Sint valabile aceleasi cerin\e ca Si pentru

rate; penlru indopal, animalele se pun in
camere in care de-abia incap sau in celu

Ie miei de 40cm lungime, 30cm I~time cu

jgheab gainat si recipienl hrana in lat~.

Gisca (pomerana)

l'iTi'Tiir'''''i="",""w.+
t.

III

1.. ...

Plancolel

dlmensiuni cuib,.
. 40/40crn
in cole1 de cresc~lorie, cuiburile cu Irap~
sint la fel cu cele pentru g"ini. Se drspune
1

cuib la 1 rat~ -

@ - @

Colet cu cuibufl penlru 45 r~to

415

COTETE ~I GRAJDURI
PENTRU ANIMALE MICI
in seop de hobby

gratar sipcl
labia zinc
Supralata cotet de animal 0,65 - 1,Om 2 ,
aer curat. uscat. proteJat contra radlatlilor
soarelui, contra anlmalelor de prada
(sobolanl), de regula. dm lemn, podea cu drenaj
-@, 5%,panta

CD

rase m1Jlocll
100 80
55
rase man
120 80
75
Adinclmea este aceeasi, pentru 0 impartJre
usoara

lepure de casa (uria$ belgian)

ao

rase mlci

igheab
a
h
80
55

Dimensiuni cotete pentru iepuri

~I
Pentru rase mici cite 3, pentru rase marl cile
2 in Ilmitele indicate de inaltlme (Iunglme neli
mitatal. podele din gralare de $ipd - @

cu drenare a apei dedesubt, eventual

dlspozltive comune de co!ectare a urrnel.

f3\

Cotete pentru iepuri de easel unul

\::.J peste allul

de casa (in em)

~

50
31

inaintea cotetului sau intre doua co tete, se

deschld pe ambele pMi -

Peretele anterior din pIasa de sirma zineala.

COletele pentru lepuroaice au sirma inchlsa

roaica la 10em rnaltime.

Intreaga cusca este din piasa de slrm~

zincata, Ochrun: 25/25 respectiv 12/70mm

CUlle-culcuS pentru pUt din lemn sau poliure

tani (PURl. Podeaua culcusului este la mm.
70mm sub nlvelul pedelet cU$lli.

8)

la culoare, cu polila de odihna pentru iepu

lesle pent,u hrana in cotet

Cusca din sirma cu automat hrana

~usca crescato~le cu cutie-culcu$

$1 automat hrana

>-- 0,85-1.25 ___

"

f~~\

1
f

supralata graJd la 1 animal

1,5-2.0 m2

fatime (oe de stat la 1 animal

0,75-0,8m

adincime lac de stat anlmallegat

adincime loc de stat ammal Boor
ina-Itime graid
temperatura graJd

1,8m

2.5-2.8m

1,9-2.2m
10'-20'

alble
pentru
.1rana
concentrata
>--- 45

Deasupra leslel, impletllura din sirma. Podea

cu dale In panta. jgheab pemru unna, 5upra
fala fereastra = 1/10 din supra1ata podelet
Fereastra in spatele loculUl de hrana.

Capre (germana Saanen)

Cotelele pentru iepuri de casa

~- @ sint dispuse mai multe
atara. pe latura protejata de vlnt a
graJduriior sau a cliidirilor de 10
cuit. Pe circulaliile din grajduri se
dispun pina la 3, unul peste altul
~ @ . Trebuie protejate contra $0

bolanilor ~i $Oarecilor, trebuie sa

poata ti U$or curatate $i prevazute
cu drenaj de urina ~ (2)
in cazul cre$terii pentru ingra$are
$i pentru carne ~ @ in spa
Iii inchise cerinlele constructive $;
de c1imatizare slnt ridicate_ lepurii
sint mai sensibili la condilii clima
tice proaste decit purceii sau puii.
Pentru cre$tere $i lngrii$are sunt
necesare coMe termoizolate cu
ventilatie fortata, Volumul cotetului
trebuie sa se situeze in jur de 4,5
5,5 m3 pentru tiecare iepuroaica. in
c1usiv puii. Temperatura in cotelul
de crescatorie este lntre 10-280 C,
ideal 180 C, in cotelul de lngra$are

Graid modern penlru capre

cu iesle" lac de ad"pat intre 2
graJduri

leslea si albia cu drmenslunlle obisnuile pe

culoaru\ pentru nutret (culoar transversal).

Necesarul zilnic la 1 capra: 1 ,2kg fin. 2,3kg

tructe locale.

lesle de hrana

,1 ad"patoare.

pentru graJd capre

20C,
Grajdurile pentru capre trebuie
orientate, pe cit posibil, catre est $i
sud_ Trebuie sa tie uscate, cu ae
risire $i iluminare bune. Supratala
ferestrelor = 1/5 - 1/20 din supra
tata podelei. in caz de cre$tere de
masa (se recomanda grajd cu loc
de mi$care) a caprelor legate, lali
mea locului de stat este de 75-80
cm. Adincimea locului de stat este
1.50 - 2,00 m tara culoarele de
trecere necesare din tata $i din
spatele locurilor rezervate anima
lelor. Locul de mi$care ar trebui pe

cit posibil orientat catre sud, adia

cent larcului.

gnla pentru hrana

cu prlndere

ni~e odihn~

gnlo3. hrana

l~~r~nl"e
90
pat adinc
cu pale

n1se odihna

T
~

t--

1GraidCulocpenlruml,care,
cu podea din gratar de SIPCI

C'!.
C'l

Il'l

416

1.20

~ 80 --+---- 1,00 ----1

va'a

5kg iarM/zi 51 0.5kg fin

6kg trifoi ro,u

1kg fln!ZI

apa 2-3 WI la 1 anlmallz;

iarna

Necesar

lesle
culoar hranJre
lesle

de spatlu

(arc
lung/me iesle
mlscare
stand
em

m'

mlel
PUi
capra
lap

<D

Grajd adinc cu doua spatii

Grajd cu lac pentnu ml,care. cu mal multe spalii. cu ni,e de odihn" dispuse la perete

1g:Ijg.-~~

<0

>--------------38,75--------------j

i2

~ 1~'

Grajd cu loc loc de miscare. adine,

cu daua spatii

1
1~

<0

12 capre

0,7
1.2
1.5
2,24.0

20
30-40 50
40-50 80
80
80

latlme

lunqlme

40
50
50-70 40
60
50

Ferestrele 1/15 - 1/20 ain suprafata gra/duIUl?

ina.ltimea graidului > 2,50m

Adcioat: 1 bazln la 30 anlmale: O,4kg pale/zl, 1.5

dt anualfammal, cantltate balegar 7-15 dtJcapra.

plan

3.30-i

Cre$terea capretor

85-96

f-- 70

5TAULE PENTRU
ANIMALE MICI
--.(IJ

-1

80

r---t'

--1..'

<t'

70

~2

:!2

+
40

iesle de perele

CD

Oi

lesle cu scara Si cu jgheab

Podeaua se afla la 50-60 crn sub

nivelul solului. Pragul usii este la
20 cm deasupra nivelului solului.

nulrel. paie plr. aslernul

culoar

transversal

I
~

~I~
70-80

~
iesls dubla.

iesle

c:==::=J
1,00

de perale

'

~ 4.00--f2.1lOf-4.00--+-1
~ 12.00
-----1

,'E
,~

.,

]~

~ I~f
n:l E

.,
E

fA'\

\i;

5taul lara culoar pentru nutrel

[
[

,'5
,co

.0

,'

iesle

gard
mobil

spaliu ames
tecare nutret

1.25
125
H2.50-f 2.50-t4-~
'5.00

1,00

ij;

~
"
g'.,"

Slaul cu culoar transversal, CU a sec

buna dispunere a silolUlui Si a

spatiu[ui de amestecare a nulretu
lui in iOleriorul stauJului pentru oi

Necesarul de l5uorafe e de odlhnA de ml$C8re $I de hrAnlre pentru 01

- - - 3.00-4,00 - - -

Gard penlru partitionare staul.

din sipci acoperis 40/60mm

U!(lmea neces~ra. a locului

de hrMlre in m 21anlmal

0.85
1.0

0.4
0.45
0.6
0.15
0.2
0.3
05
0.5

1.2 pina la 1.6

0.3 pin.! la 0.4

0.4 pina la 0.5

0.7 pina la 0.8
3.0 pina la 4.0
1.5 pin.! fa 2.0

Olmenslunea 81 creutateB celar mallmoortante douA rase de 01

greulale

IMlllme
la oreab<"ln

lunglme

120 pina la 130 kg

70 pina la 80 kg
65 pina \a 75 kQ

0.83 m

0.96 m

0.78 m

0.85 m

Oafe merinos Si oaie

de carne CV cao nearu

Supralala de m,scare
si de 0d,hna in m7,an,mal

Dale-mama. pina la 70kg

oaie-mama peste 70kg
oaie-mama cu miei
miel pina la 8 sapl:"mini
miel vinzarelingrasare
animal intre 1 sl2 ani noaten
berbee crescul in tare indIvidual
berbee crescul in laIC comun

berbee
oaie-mama

;:;.

V'

trunchi

Necesarul net de suorafets oentru ol orucafe eu oodele oerfora1e

m",anrmal

u
3.00- 4 .00 - - -

oaie-mama
oale-mama cu mie\
miel ingrasat
anim(ll inlre 1 si 2 ani
berbee

Gard pentru partition are slaul. din Sipci

acoperis Si imp1etitura cu noduri

Zona slaululU! penlru.

CD

T
1.00

1.50-2.00-----1

,
lin

~/

B pina la 10
10 pina la 14
14 pina la 16

51aul

tL...

3.3 m)
1,0 mJ
1.0 mJ
1.5 mJ
0.2 m'

pen\ru~oi

BOoi-mamA

~I

60 oi-mama.

--~

50 miei ingr~sali

50 miei ingrasati

100 m;ei sugari

Hala penlru 350

NO

u.,B

berbecl 55 oi linere

30oi-mam3

L.:

......&

15 animale tinere

Latimea portii 2: 2,50 m, inalti

mea portii 2: 2,80 m pentru p.x
tragerea balegarului.
inaltimea staulului esle deci de
3,30 - 3,50 m. Suprafata fe
restrelor este 1/20 - 1/25 din su
prafata podelei staulului; ele tre
buie dispuse la inaltime, si au
canaturi basculante.
Toate elementele constructive si
cele de lemn trebuie amplasate
pe socluri la 15 - 20 cm deasu
pra nivelului cel mai ridicat al
stratului de balegar; ele necesita
si protectie contra sarurilor conti
nute de balegar.
Spatiul pentru amestecarea nu
trelului esle 1/10 - 1/15 din su
prafata de miscare.
in cazul turmelor mid 2: 6 m2 de
pozil penlru slecla. Este necesar
si un SpatiU de depozitare pentru
fin si paie de 3,00m 3 1a 1 oaie.

I
I
_~~/=1::::m:::700=i.ma=ma
-=:;;=-.==::::Iio:;,;;;;=--=-=.-J
I
I
I

_pa_,e
preparate

leslele pentru hrana trebuie din

acest motiv sa Ii reglabile, pe cit
posibil sa alba !rapa, fie rolundil
2,20 m sau alungita. 3,40 m
sunl suficienti penlru 25-30 oi.
Distanta intre mesele de nutret
este de 2,30 m, pina la perete
1,80 m. Usile sint orientate ca
Ire sud, impilrlile in douil jurna
tati pe inallime.

neeesar de spatlu

malerial depOZFlal
lin (penlru rurajare eu nn pUr)
lin (penlru lurajare cu fin-produse insilozale)
produse insilozale
paie penlru aslernul (inclusiv suplimenl de 30% spatiu gal)
hrana c;oneenIJala (incluslv suplimenl de 120% spallu gal)

100 miei sugari

{J~ ,f--------"'--'-.:.-----....L----.:...----1
.... "'"
80 ai-mama
....

60 pin<"lla 75
60 pina la 75
60 pin{\ la 70

Necesar de soaflu _ _flre 10 1 oaJ.,.mamA (Indu_1v DUll _I oerloada de odAoo_flro de lama

Gard culisant din scinduri

0.8
1.2
0.5
06
1.5

.. mame
lalal Sl ingrasare
... erestere

=0, .

Diferenta de inaltirne de 60-80

cm este umpluta cu balegar,
care ramine 3-4 luni.

-----1
------l

7.50

tiune de 15m. suficienta pentru impar

tirea in palm grupe de marne $\ miei.

Animal

Staulele pentru oi Irebuie orienta

le catre esl sau catre vesl, cu ca
racleristici similare grajdurilor
pentru capre --+ pag. 416. Pentru
creslerea de masa, staule mari li
bere. cu posibilitate de adi'lposti
re dupa anotimp (iarna, primava
ra, in limpul fatatului, dupa fatat),
dupa virsta si sex, partition ate
cu garduri.

40 oj linere

30oi-mam3

+- 5.00 -+- 5.00 +

oi~mama..

110 miei $i 200 miei sugari, 100 miei de ingrasal.

417

FERME AVICOLE
---+QJ

admlSle aer

admlsie

aer

II

G)

Cresterea pe un nivel a gainilor-ouatoare.

Ferma gaini-ouatoare cu balerii pentru gainat uscat $1 subsol pentru galnat

"I

,I

:1

. I

,I

. I

,:i

I!
Ii

Ii
'(

eliminaTe aer

I,

,I

Fermele cu hala unica au devenit in mare masura norma in toate dome

niile legate de cresterea pasarilor, Cea mai mica unitate a unei constructii

noi in cazul cresterii intensive pe un singur nivel are 0 latime de 7 m, in ca

zul cresterii in baterii de cotete, latimea este de 6-15 m. Cliidirile trebuie

executate ca terme termoizolate. Temperatura optima in ferma, depinzind

de functiune, de + 15 $i + 22 C.

in etapa care precede proiectarea trebuie luata decizia referitoare la viito

rul sistem de evacuare a galnatului, caci de acesta depind dimensiunile

eventualulul subsol sau eventualei gropi pentru colectarea gainatului.

Trebuie planificat cu atentie sistemul de ventilatle al fermel. Fermele de

pui trebuie prevazute din constructie cu ventilatoare pentru ventilare for

tata CD - 0. Gropile pentru gainat se dispun sub bateriile de cotete: ele

necesita 0 ventilare longitudinala sub culoarele de deservire.

Viteza de intrare a aerului: 0,30 mis, eel mult 0,50 m/s vara. Circulatia max.

a aerului la gainile - ouatoare este de 10 m3 /h/kg animal = rata de 60 pen

tru ferma cu cotete etajate. Pentru gaini linere $i pui 4,00 m3/h/kg animal.

Modalitati de control: de 2 ori schimb de aer iama. Oprirea instalatiei de

ventilare poate avea consecinte dezastruoase intr-un timp foarte scurt. In

stalatiile de ventilare trebuie prevazute cu dispozitive de avertizare. Tre

buie proiectate ventllatii de urgenta.

Cresterea de gaini-ouatoare, neetajat: densitate de ocupare 5-7 gaini/m 2

suprafata ferma, pentru ferma cu podea din gratar de sipci 8-10 gainilm 2 ,

pentru ferma cu podea inclinata 16 gaini/m2 suprafala. ferma.

Adapatoare circulara: 75-100 gaini la un automat de adapat, jgheab de

adapat: 1,00 m la 80-1 00 gaini. Adapatoare cu teava cu ghivent exterior:

2-3 gaini la 0 adapatoare, dispozitiv tubular de hrana: 25 gaini la unjgheab

rotund (diametru 30 em).

Cuiburi de ouat: 1 cuib cu trapa la 3-4 gaini (numai crestere genealogica),

Cuib individual deschis pentru 4-5 gaini. Cuib familie 1m2 pentru 50 gaini.

....

,I

I camera
hrana

~~

camera
Qua

Ilm

111:1 1:1

o0
~

r:~2

(~2 I

silQZ hrana

(;2

'... 12
3

M~I I

11;1 1

(III
oiilllli'll'li
1]I,i,llll
0
I, I:

.:

::

!,~\ i:: i i i: Ili l'!

"
llllll l 'I Ii,Ii "{II,I, :I :i~anda
autQr:1at~
)

'

Sistem cu cotete plate (sistem flat deck)

'I',

0
! bare ae stat
u

apa

u
groap~

gainat
.

-",'

..:::.::::. ::::,:,:,:,:,::,:,:,::,:,:,:,:,:,:,:,:,:,;:,:,:,,::::::.:.:':.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:::::::.:.:.:.:.:.:.:.:.:':':':':':':':':':':':':':':':::::, .:::::'

\.!-J

p'eluare oua.

'

II

:1;:11

0
I"

'11;11

'":: :

Crester~ gaint-Quatore pe un nlve(,

1600 anlmale

""M
r

t c=-JI

~I

preluare

Crestere in bateni pe trel etaJ. eea

4800 animale

candJcta apa

_.jgneab

.",. i
!'

~---12.99~-----<

1. baterll
2. recipient rezer.ra apa
3 caruCioare hrana
4. admlSle 51 evacuare aer

cUiburi pentru Quat

put ellmlnare aer

19heab hrana

bale de pra~

r=j\

Voliera

-----'2,99

9fl.lnat

:: ::

jgheab hrana

:lil

1
1111
1;111

u
gro~pa

II
4

CUi burl

pt. hrana

iII' iI~! :lllllilll!'

'I' " I

I!

'

~"-...~'--<---'--

',04

QUa

~dapatQare

adapatoare

banda preluare
galnat

'--150
~--

cca, 220 -

densltatea de ocupare: B - 13 ga.lnlim 2

suprafata ferma

Cote1e in trepte

418

densltatea de acupare: 3 elaJe, 20-23

gainllm 2 4 etaJe, 27 - 30 galnilm"
man me minima: 3000 animale in ferma

densltalea de ocupare: 13 - 14 gainl m 2, usar

de mecanlzat: denSltate de ocupare mica

suprafata cotet: 430 - 450 cmZ/galria

ad'inclme catet: 40 - 45 cm, partIal mal mult
:naJtjme cote( In fata 50, in spate 40 cm
iungime Jgheab 10 - 12 cnvgaina

Cotete elajate

:::.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:':.:.:.:.::.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.::::

Cote1e lIat-deck

Cotete indivlduale

S:L'\~!f===~=~ ;=~~~

~-~=-=---=~ =.;,:.:~&.:.:.:.:.~:.:.:.:~
podea din pla.ci

l--_

1.,00 - - - - i

~~~~u;tf~~C!~~r~~~:da

>------21,00

~ 6.20-

1120

~~i

i--I] i
B~

~:
~,~

t----

......_===1

40
2.6 --+ 1.0-+-+ 1.0+-1.2-4

plan

- - - - - 28,00 - - - - - - - - 4 " 6 0

1.00

81

Ferma. porci fngrasare, in doua .siruri, bOX8 scur1e, jgheaburi pe lungime,

80 - 160 locuri porci in perioada principal A de ingra~are

===='\1
~

--

rr

f
3,50

3,0

.~,

:::::..:.

'::::::::

"~

secillme

,
=~
n
n

,I

=-:==l

:':':':':':::.

====2>--12,57'----<

podea din pla:ci

.
..
.

~ 1. 00 ~ ~~g~~ca~al :ri~~~a~:~~ada

-----21,00
'240

40

---~

plan

1.00

" - - - - - - - < , 320

" - - - - - - - 28,00

\----.- 2.&--+t,0-" .1,0+ 1,2-1

>---"-6,2

81

Ferma. parci inwa-sare, in palru siruri, cu perela median,

secllune

160 - 320 locu" porei ingr~$ati

28,20 - - - - - - - - - < 240

> - - - - - - 8,20 - - - -

plan

1,bo
j

87

Ferma. parci ingrasare, in doua siruri, boxe lungi, automate de hrana.

=--=--=.."

sectlune

==---,1

'~:

"
"~

2,15

n
'I

'I

.:.....::::::.

"
"J

""

~I,1

podea din

p\~CI

"'.

:=-o-~

=.-_'"!l

~14,10-----< 240 ppj

----19,60

320Ppi

~--~---24,50

f'4'"

Zona de 'Sedere/hr~nire, ranlorsal~

O,37m 2/animal
zona de excrel1e, per'oral~
0.34m 2 !animal
supralala boll"elor, fara jgheab
0,71m 2lanlmal
5upralala lolala a boxelor penlru 10 para
in pelloaoa prloclp"'3 de ingraSar9

7.10m 2/anrmal
131imea IOCUlul de hr3nire. O.33m'/animAl

'~~

HMP '" Iocuri para in penoada principara. de

1..::/

t30
f'30
2.15

"

ingr~$are

raporlulloc hra.nire/loc sedete 1:1

Staul porci ingrasare, in patru .siruri. cu perete median.

boxe lungl, jgheaburi transversale

i
'--3.30---75~ 1.70--' .60 ......
----7.35,--~

plan

'f
87

I~

1--+-1 f-+-i I--+-If-+-i

=-11

:'~

~:

== ~~$=j)~ R=~~=j ~I

==:.=.=~

>----~-22,40 -----~360ppl
~-----~--

29,92'

----~

1--16.1

z.s-----f

600

PPi,= Iocuri para in perioada principala de lngr~re

o\::!.J

2,15

i
I - - - 3.30-----475~1.70---1,60-l

1480
31,45

'i~

=------~

Ferma pard ingrasare cu sislem pieplene, 120 locuri pard in perioada prindpal~
de ingrA.sare in fiecare diviziune

>-----7,35
plan

~
sec1iune

Dale: Kuratorium fUr Technik u. Bau

wesen in der Landwirtschaft eY.
Darmstadt (Consiliul de adminis
tratie penlru tehnic~ si constructii
agricole. Darmstadt)
78% din intreaga cifr~ de vinz~ri a
economiei agricole provin din pro
duc\ia animal~" 52% din citra tolal~
de vinzM provin din cre$tere3 vile
lor pentru lapte $i cre$terea de porci
penlru ingr~$al.
o bun~ sau 0 proast~ praiectare de

cid asupra viitarului lermierului.

Aceasta este in special val3bil<' pen

tru productia de porci. Specializarea

$i mecanizarea procesului de pro

duclie determin~ proieclarea" Fac

tari decisivi pentru proiectarea de

ferme de porci sin!: proiectarea se

parata a fermelor de ingr~sat si a ce

lor de pr~sil['L

Forme de cre$tere: determinate de

num~rul de schimMri ale partitian~

rii in timpul unei periaade de ingr~

$are (cca 150 - 160 zile)

Tehnica de furajare: manU31~ - me

canic~ cu jgheab pe podea.

Evacuarea dejectillor: dejectii USC3

te - dejectii umede"

in principiu, ingri'!sarea intensiv~ se

imparte in douil perioade (cea do

preingril$are $i cea principal:l de in

gr~sare), fiecare fi\r~ schimbi\ri in

cadrul sectiunii de ingri\$are, de

asemenea animalele sinl \inute lar~

paie in boxe cu pode3 p3i\i31 din

pl~ci sau complet. Pentru delimitn

rea periaadelor de ingr~$are esle

valabil:

periaada de preingr~$are:

cca 50 zile
greutatea in aceast~ perioad:l:
20-40kg
m~rimea grupurilor:
20 animale!box~
I;Wmea locului de hr~nire:
16,5cm/animal
perioada principal~ de ingrflsare:
cca 100 zile
greulalea in aceasl~ perioad~:
40-100kg
m~rimea grupurilar:
10 animale!bax~
I~\imea locului de hran"e:
33 em/animal
baxe scurte ~
zana de adihni'llhri\nire, ranfarsatfl
0,34 m2!animal
zona de excretie. perforat~
0,42 m 2/animal
supr3Jata boxelor, fi'!r~ jgheab
0.76 m2ianimal
suprnla\a talali'! a boxelor pentru 10
porci in perioada principal~ de ingr~
sa,e
7,60 m2 /animal
Ii\\imea locului de hr~nire:
0,32 m2/animal
raportulloc hr~nire/lac $edere 1: 1
ingri\satul intensiv trebuie efectuat
intr-o ferm~ masiv~ termoizolat~

CD

sectlune

=-==

DIN 18910 -+ QJ

3,50

6.2 - - - - - - <

FERME PENTRU
iNGRA$AREA PORCILOR

'f
87

CD-

419

III

FERME PENTRU
INGRA$AREA PORCllOR

...~~
II
II

i i 1:llil),
<I
I;"

:' 1;,1

-[IJ

:1

===1

1.::....: . : . : : : : : : . ; .

,I

sect,une
1-----14,87s - - - - - - - f

[[[][]][]

II

Supralala din pla.cr: O,71m ot /anlmal

:1

Supralala lo1ala boxe oenlru 10 locun porCI in

penoada prlnclpala de fngrasare: 7.10 m2/box8
L31imea loculul de hramre: 0.33 mlammal

___ J!
- - -

plan

raportulloc hramrellocodlhna 1:1

r - - - - - 14.70 ----------j 240 ppj

t------ 19,6O

-----7,35-----1

HMP = locun parci in perioada

1320Ppj

- 24.50

Procesul de crestere

Ingrasarea intensiva se practica in

ferme masive termoizolate (a doua

faza de ingrasare); hrana ralionali

zata solida sau lichida in jgheab;

distribuirea hranei partial sau total

mecanizata.

Perioada principal a de ingrasare:

cca 100 zite.

Greutatea in aceasta perioada:

prinClpaladeingrasare

~--~--- 400ppj

Ferme porci ingrasare, partitionate longitudinal prin perere. 2 x doua sirun.

Boxe lungi. jgheaburi transversale. podea din plac!.

sectlune

40-100kg

:::

!}....

.'.

II ::: :::..::

II

-----.u

:::::. :.

sectlune
~11.22~~

=====:1

plan
f--I---~-- 22,40

PPI:= locuri parci in penoada

pnnclpala de ingrasare
320 ppj

-----11240 ppj

----~

1---------29.92'

t-----735----...,

- - - - - - - - < 1 4 0 0 ppj

t-~---------37,45

Ferme porci Ingrasare, sistem pieptene cu cl1e 80 locuri de diviziune. pentru porci in
perioada prrncipala de jngrasare. boxe lungi, jgheaburi transversale. podea din placi.
sectrune

sectlune

r - - - - - 16.12'-----.;

----.d

=;;;;-::..~-j

plan

ppf:: locun DOrC! in penoada

pnnclpala. de ingrasare
- - - - 1 4 8 0 ppj

22,40 -----------., 360ppj

r-----~--

29.92'

---~. 600ppj

f---------------37.45----

Ferme porc! jnwasare.~slstem pleptene cu cite 120 lo~uri de divizlune. pentru. por~i ~n

'11111111

'ilIIIIIITI UlllIilllIillJ1
I

I .' I

sectlune

penoada pnnclpala de Ingrasare. boxe lungl. Igheabun Iransversale. podea din paci.

....o

~~'='~~'---,,;~~

'"

-- -_.... "\.:.:.:..,:.:.:.:.:.:.:.::.:.:.:.:.:.:.:::.:.:.:.:.:.:..:.:......
1\
.===!I

plan

~ 15,00
f--- - - - - 20.00

sect\une
~ 14.87'---------1
zona de seoereillranire: 0.33m"'/anlma)
1\ zona excret\8: 0.40m~/anlr1a(
suprafala boxe: O.73m~/anlmal
supratala tolala boxe pentru 10 locurl porci in

==.d,

Fa~,r~:~~~~~u~I~:I~~~i~:~r;,~~r~/:':,~~2/boxa

1240 ppj
--~------1320

ppj

raponu( lac hran\relloc sedere 1:'

r - - - - - - - 25.00 -------------1400 pp!

f:i\4
\.:J

plan
~3.30~75~3.30----1

ppi = 10c.Uri !'?rCl in aerioada

pnnclpala de Ingrasare

7.35------;

wm~'III.IIII~II!III![l~
sectlune

ferme porci lngrasare. partltionate longitudinal prin perete. 2 x doua siruri.

Saxe lungi, jgheabun transversale, podea partial din placl: podelele sallde

paralele cu jgheabul.
o

=~~~-==

'"
.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.;;:.:~:~::i.i:;i2.
,:;
II

Grundnss

r--~--- 22.40
f---~----

sect,une

:::J \:::-:~~::~/-1
- - - - - 1 2 4 0 ppj

pp;:: locuri porci in oerioada

pnncipala de ingrasare

37.45-----------------i400/600

ppj
Ferme porci ingrasare. sistem pieptene cu cite 80 locuri de diviziune. pentru
porci in perioada pnncipala de ingrasare, boxe lungi, jgheabun transversale,

podea partial din placi; podelele solide paralele cu Igheabul.

420

3.30 --+75-+--3.30---\

f-----7.35

29.92' - - - - - - - - - 1 1 3 2 0 ppj

~---------

plan
1-

;~III~I]UI!II.II~1111111Iilii
seetlune

Marimea grupurilor de ingrasare:

10 animale/boxa
Ocuparea fermei prin procedeul
"inauntru-afara" sau in mod perma
nent; nu se efectueaza schimbari in
parti\ionarea boxelor pe perioada
principala de ingrasare.
Podeaua fermei e pariial perforata in
boxe; nu se imprastie paie; este eva
cuat balegarul lichid; canale colee
toare sau cu acumulare; depozitare
4, 6 sau 8 luni in containere inalle
sau adinci sau in cuve captusite cu
material plastic sapate in pamint.
Boxele de dimensiunile prezentate
pot adaposti in perioada dinaintea
ingrasarii 20 de animale. Boxele
pentru preingrasare sin I de regula
instalate in zone speciale ale fermei.
deseori in c1adiri mai vechi disponi
bile. In timpul perioadei de preingra
sare sau al celei principale de lngra
sare sint posibile mai multe modali
tali de crestere. Reprezentarile sl
datele se refera deci numai la faza
principala de ingrasare.
Podea din sipci:
0,72 m2/animal
Suprafala totala a unei boxe pentru
10 locuri pentru porci in perioada
prrncipala de ingrasare:
7,10 m2/boxa.
Lat!mea locului de hranire:
0,33 m/animal
raportulloc hranire/loc sedere 1:1
Preocuparile privind protejarea por
cllor prevad ca podeaua zonei de
sedere sa nu mai fie in intregime
perforata.
Separarile boxelor: bare de o\el ori
zontale, zincate peste Bongossi [e
senta lemn f. rezistenta la atacurr bio
logice - n. traducatoruluij: dulapi de
temn, 2 bucali deasupra jgheabului;
altfel, 3 buca\i la 0 distan\a de 20 cm
unul deasupra celuilalt. Separari mo
bile, respectiv usi ale boxelor.
Locul de hranire: jgheaburi duble;
cuve in profil U; adapatoare cu leava
cu ghivent exterior.
Pardoseala circulatiilor: sapa de ci
ment monolil 2,5 cm, peste strat
suport de beton 10 cm; 25 cm strat
de nisip.
Pardoseala din placi: elemente pre
fabricate din beton armat.
Perelii exteriori: 24 cm zidarie din
gresie calcaroasa, cu rosturi netede
izola\ie 6 cm; strat de aer 4 cm;
zidarie de proteC\le 11,5 cm (zidarie
cu dublu strat).
Ferestre: rame din material plastic,
75 x 100 cm geam izolant.

zona. monla.

; I' \

DOdea

f+ +l

::.

zona. asteptare

1-"-+', -
1- - podea plad

Ol~ci

I H-l++

.4++-I-h

~odea,.Elaci

.-

;;.

~
~ k

Ferma pentru cresterea porcilor penlru

;;:.

64 scroate productive (poate fl cores

punzalor extins pentru 96 sau 128

zona latal

hrana.

<--------27.01---

G)

Ferme cre$lere pord r~r~ culoare

zon~

monla.

Date: Kuratorium fOr Technik u. Bau

wesen in der Landwirtschan e. V.,
Darmstadt (Consiliul de administratie
pentru lehnicA si constructii agricole,
Darmstadt).

",.OI".OO"80~"OO~

zona cre~'ere

FERME PENTRU
CRE$TEREAPORaLOR
->oUJ

hrana.

seroate productive).
Procedeul inauntru-afara; creslere a

<-------7.51-----~

hr~nire, cre$lere inlr-o singur~ faz~, excretii lichide.

Parti\ionarea zonei de mania ~

zona. asteplare

purceilor in doua taze; purceii pol Ii .:

:
seosi pe piala dupa 4 - 6 sapl~minl:

greulatea purcelului la vinzare este de

cca 20 kg: Locurile penlru scroaJe tinepodea

~I,.,

pl~cj

...u

.9dea

2~

productive: 1 boxa pentru vieri la 25 de

..'.01-1.60-65.... 75 . . .
pl~d

scroate productive; zone ale lermei se,

parate (zona de monla, zona de astep

;:::::
S

tare, zona de talat, zona de cre$lere a

"'
~

oE

""

purceilor) cu culoare penlru circulatie ~i

hranire G). Nu se imprastie
paie pe podea, aceasla Iiind par\\al sau

1.12
L _.R~~ . .-E~;l-':L j

........- - - - - - - - - 28.76 - - - - - - - - - - - - - - <

Ferma crestere porci cu culoare hranire creSlere inlr-o singura taza, excretii lichide.
zontl monta.

CD -

1E

siaul UHat $1 cre$lere

re repre2inta 5% din numarul scroatelor

"

U'

total per/orata. Evacuare excretii lichi

de. Valorife minime de circulatle a aerului in mJIh cont. DIN 18910.

~----7.0\----~

Zon~ fatal si crestere ~ G)

~t

zona. asleptare

secliune

40

pUreel

scro;lle
zone
de 1em cu puleol

de
oes1ore

peralura
\lalar! oe calcu\

16 'CiBO'r..

26 'CiGO".'..

greulale I 1 animal (kg}

100

JOO

10

reUa de OfQJlillle - IO'C

a aerulUI iarna -16 C

'0."

25, I

20

30
2.8

9.4 22.8

36
3.'

...vara

40

1.25 ........ '.03~1.2S-l

II -I. .1.5 K

.2.0K
IT - t. - 2.0 K

~ 26 C 146
226 C 109

26 C

271

34
26

216
'80

20
'7

36\

88

50
38

3D
.3.0 K 26 C n
25
In unele cazurt 9sla novor6 de cefcelArl inlrC'OflnS9
<:

la lala locului

zonA creslers purcei

zona IAlal

hrana

........----7.01---------<

<--------25.76 ---------....<

Ferme creSlere porci cu culoare hr:!nire - crestere a purceilor

in doua laze, excretii Iichide.
Slaul aSleplare

Ih.

"il!l'I"

'llil:.

. DOdea placi

~ ~b
:::,
zona creSlere

hran:!

~ 7.51 ~~

161
~LJL
~
sectlune

--_ _ r::
(ft
e---5.51-;

-~

'---------25.74--------~

Ferme creSfere porc; tara culoare hra.nire, cre$lere a purceilor

~~~'
IDtlfij~5

Zon:!lalal

in dou~ faze, excre\ii lichide.

Boxe cre$tere purcei, pe trei siruri

Locuri scroafe cu si lara. culoar

de hranire ~

CD +

~zon.'

zona. monla

rttff
.i I II'

II

II

12 'C/80%
100

- 10'C 12.3
- 16 C 10,9

300
29.9
26,3

,..'lara
IT-fa

: 1.5 K
= 2,0 K

.26 "C
.26 'C

146
109

361
271

t\ - t.

= 2.0 K
= 3,0 K

< 26 C
< 26 C

88

216

180

(jJ)

73

Date climalerice pentru fer me

Capacitatea necesar~ de depozitare

provizii penlru 28 zila

Seroale oroductlve 64 -.

96

128

hrana scroale 10.2 mJ 15,3 m' 20,4 m'

hranA pureei
5.8 mJ 8,7 m' 11,6 mJ

Hrana

uscal~

asteptare

'. ~
,J

"

I
zona creSlere

hrana

lOna ra.tat

zona lalat si creSlere

~---------27.01

rala de circulalie
a aerului iarna..

,d i, '

-H-L. --h

greutate / 1 animal (kg)

-j~
podeapl~d

.+-l--

hrana

~5

______
valori de catcut

scroalo eu purcoi

lon.e de scroalo. non

lempe
geslanle 5:1U
ralura
a?~.I~~!~vl~rI._

Ferme creSlere porci cu culoare hranire. crestere a purceilor

in doua faze, zona monia.

~----~-

- - - - 2fi.68 - - - - - ---

Ferme creStere porci rara culoare hrMire, penlru 40, 55,64 scroale produclive.

421

GRAJDURI DE CAl

ponel

magar

cal

Adecvata este cre$terea cailor astfe/lnc1t nevoile animalului sa lie sa

tislacute. Aceasta este premisa sanatatii, performantei $; longevitatii,

lnsa $i a docilitatii $i a echilibrului psihic ale animalului. Chiar $i in ziua

de astazi, dupa 5000 mii de ani de domestiClre, necesitatile unui cal nu

se dilerentiaza In mod esential de cele ale unui cal de stepa.

Cali sint animale care Iraiesc in grupuri $i pentru care contactele so

dale sint indispensabile. Alit in cazul cre$terii in grupuri, cit $i indivi

dual, structura sociala $i sociabilitatea cailor trebuie luate in consi

derare. In cazul dispunerii individuale trebuie asigurat cel putin

contactul vizual, auditiv $i ollactiv lntre animale. Minjii $i caii tineri tre

buie sa creasca in grupuri.

Dispunerea in grupuri: se pot dilerentia dispunerea In grajd cu lncape

re unica $; dispunerea in grup cu loc de mi$care adiacent.

Dispunerea indiViduala-: Dispunerea in boxe ca modalitate permanen

ta nu trebuie luata in considerare. Pentru dispunerea individuala, un

spatiu de mi$care cel putin de marimea unei boxe este mai bun dedt

nid unul.

In cazul grajdurilor pentru cai mari, regulamentele prevad 0 inaltime libera

la plalon de cel putin 1,5 x ina/time greaban, adica de cca <: 2,70 m.

G)

:i
i

1,BOm lnallime
1,67m
1,45 m teaban

ponel
lnaltime greaban

eea 1/3 x lnallime greaban

= cai foarte maTi

eca

= cai de maTime medie

eca
eca
eca

ponei

=ponei mici

60m

55em

50em

3040em

inal\imea fundulul leslei (nivel hranire)

eea 0.80 x inaltime greaban

= eai foarte mari

=cal de marime medie

= ponei

f3\

\::..J

eea
eca
eea

{;;\
~

1,45m
1.35m
1.20m

inaltimea peretelui despartilor

al boxel (pina la piept)

eea 1.30 x lnallime greaMn

= cal loarte mari
eea
= eai de marime medie
eea
= ponel
eea

~ 13 pone I mai i'ngust

II
2,35m
2,40m
1.95m

inal1ime.a peretelui despartitor

al boxei (portlunea superioara
eu 9"lal. transparenta)

"

III
j

ci

II11
Suprafata unei boxe individuals:

UOI)Gh

eel putin = (2 x inal!lme greaban)~

'" cai foarte marl
cca 13.0m~
'" cal de marime medle cca 11,2m 2
:. panel
cca
8.5m 2
Jatura ingusta a unel boxe Indlvlduale:
eel pulln '" 1.5 x inAttime greabAn
:. cai foarte man
cca 2.70m 2
:. cal de manme medle cca 2.50m2
". ponSr
cca 2.20m 2

I I

IIII

~-

...

min. = 1.45 x inaltime greaban

= cai foarte marl
= cal de manme medie
= ponel

eca
eea
eea

2.60m
2,40m
2.20m

Armasarii Si iepele trebuie separati, nu se

adapostese in boxe inveGinate

.<=

<.'J
x

\'(_ _

'J'--.rrlIII

"'

't.
~

2.50 m

-
I
I

\1: /

~
G

I'"
eea
eea

~ @ Seeliune
1,20 m

~@-@

~\

-'!!C3

Latime culoare trecere $1 culoare grajd

3,00m

Grajd eu lncapere unlea

3,25m
3.00m
2,60m

Loehrana

1,20m
1.00m

Latimea euloarelor grajdului ar trebuie pe

cit posibil sa fie de 3m. eel pulin de 2 x la
timea euloarului de trecere, pentru ca alt
fel cali nu se pot intoarce.
,;:. cal man
eca
2,40m
= poneI
eea
2,00m

422

cca
cca
cca

lunglme x lallme '"

Grajd cu locuM hrana integrate $1 acces
permanElM Ia locul de rni$C8re
eel pulin 3 x TnAJtjme greabAn 2 la , cal
(fara spatlu pentru loe hranal
Exemplu:
'tnaltimea medie a gfeabanului a caltar
cs Irebuie dlspu:;;l: 1.67m
Suprafata ncesara = (3 x 1.67)2 ""
B,4m" la , cal

lunglme x laWTle :.ml.1 2,5x

Tnattime greabAr1 2 1a 1 cal.
Exemplu: inalnmea medie a greaM
nulu! a callor ce trebul dlspuSI: 1.67m
Suprafala neces ara :. 2.5 X 1.572 la
1 cal _ 7.0m 2 la , cal
in cazul unor condltli lavorablle In
ceea ce pnveSIe slrucwra spatulor
call ~I ingrlJlre~. ests pOSlbrl6 0
reducere de pma la 20%.

(j)

Dimensiuni u$i batante boxe

Latime culoare trecere

"" eai ma,;
:=: ponel

cal !oarte man

cal de maTlme medle
ponel

lunglme x l~i1Ime ==
GraJd cu incapere unicA tara acces
permanent Ia !ocul de mi$CW8
eel putln {2 x fna./1irne greabAn)2 la 1 cal
(ca in cazu( boxe\ mdividuale)
Exemplu: inallimea medie a greabanulul
a callor ce trebule dispuSI: \ .67m
Suprafata necesara = (2.5 x 1.67)" =
11,2m2 1a 1 c:al

Grajd de grup eu locuri de hrana

dispuse separal $i aeees
permanent la locul de miscare.

siune
normala
1,30 m

dlmen~

fereastra

==

Dispunere Indiv;duala

,c_

A=0.8 G

sau parapet

'" 1.5 x Gil

lungime Inc\uSl\I lesle :. 1,8 ;( ina-111me greaMn

==

III

gi~;~:le .'

UUu

---------------

1/

1,\

--~ ~-~--~I

==

jnaltimea peretelui despartitor

al boxei (opae pina sus. a se folosi
numai in cazuri speciale)

canal usa

CAILOR

Date: Kuratorium fOr Technik und Bauwesen in der Landwirtschaft

e, V., (Consiliul de administratie pentru tehnica $i constructii
agricole), BartningstraBe, Darmstadt; Deutsche Reiterliche
Vereinigung e. V. (Uniunea Germana pentru Hipism)
Freiherr-von-Langen-StraBe 13, Warendorf -- QJ

teats dimensiunile S8 refera la inaltimea

greaMnului (Gh)

=cai 10arte mari

=cai de marime medie

~I CRE~TEREA

~@

-----------
@ Grajd de grup ~ @

GRAJDURI DE CAl ~I CRE~TEREA CAILOR

caranlina. Si grajd
cal bolnavt

~e{a odihna pentr~

camera. nulret
depozil nUfret concenlrat

personal grajd, birou::.J

supraveghere graJd

'-----

depozil nulret brut

camera sei

depozil malenate

echiparTlente grajd

de imprastial in graid

Sill"

Desi caii nu sint sensibili la vinl, ei avind chiar 0 nevoie fiziologica de

miscari de aero curentii de aer ar lrebui evilati. Penlru a evila aparilia cu
renlului de aero inslalatia de ventilatie artificiala lrebuie prevazula cu un
dispoziliv de directionare a aerului. Nu esle necesar sa se ineerce alin
gerea unei lemperaluri -ideale" in grajd. Dupa 0 pregalire corespunza
loare si in conditii adecvale de inlretinere, liecare cal suporta lempera
turile de iarna in grajd, chiar si eele de cileva grade sub zero. -

c~l~ril

locuri de c:l:ltlrit
leren de calaril

Icc polcQvire

G)
Schema dispuneri; spatiilor anexe lata de grajd
o ......

"',

~-

.. -- .. _---

Dale: Kuratorium fOr Technik und Bauwesen in der Landwirtschaft

e. V. (Consiliul de administratie penlru tehnica si constructii agricole)
BartningSlral3e. Darmsladt; Deutsche Reilerliche Vereinigung e.V.
(Uniunea GermanA pentru Hipism) Freiherr-von-LangenStral3e 13.
Warendorf - Ql

.. - .. ------

Spaliul de depez,la,e neeesar in m' pI.

Pregallre. depozila,e.
dens;lale (dvm')

":,' ""~

20 - 30% spaliu gal

200 zlle"
365 zile"

fin inlreg (0,75)

baloluri Ireleraloare in vrae (1.5)
baloluri Ireleralore in slive (1.8)

;Z

.S

17-20
9 -11
7- 9

30-36

15 -18

12-14

--~--_.

---"eorespunde 10-12 dl

_.

2'eorespunde 18-22 ~

..

.. _

Neeesar de spariu pentru depelilare lin la 5 - 6 kg/eal/ll

__

_--_ _ - - - -

._----------~-----_
...

..

Pregall,e. depolitare

densilale (dllm')

pale intregi (0.5)

baloluri treieratoare in vrae (0.7)

baloluri I,eieraloare in slive (1.0)

\---

Cabana mare de prolee!ie

1IOO.ll..O-----I1
I bare -sa-u--...u;.."L-----4I---.l

r.. . r

'b
o

OJ

loc miscare

n::~: ~"

'

.. __ .._

.....

.. _ .... __ ....

consolidal

Neeesar de spallu penlru depezilare pale la 10 kg/eal/li

. - ... --.... --_ .....- -- ....... _ ..

Temperalura aerului
umiditatea aeru\ui

<0 <0

spa\iu
-~---t-1':::::'~~lITn

min. 0,1 m/s

vileza de circulalie a aerului

in 20na animalelor

odihn~

---~-----_._---+----_

to

continulul in dlo:a:id de carbon al aeTU

lui ea ind,calor de gaze d~unaloare

,,;

Grajd cu spa\iu de miscare cu mai multe

..

r------------~.---

<0

!'

penlru 5 pin a la 6 cai $i boxe hranire

......L......

~._ llcorespunde 9 dt

. _._------_.~-_._-

0,10 vol. %

conlinutul in amoniac al aerulu!

< 10 ppm

hidragen sulfur at

o ppm

inc~peri,

<

Cerinle in exploalarea grajduriJor

I 3.04 I 3.04 I 3.04 I 3.04 I

loc mi$C3r8

o
M

'"
o

'"

'"

silOl nulret concentrat

camer~

lin $i materiale de impra.Sltill

,,,
,,
,,,
,

6 cai mid la
1 boxa

,,
I

------------~----------------------------j

6.08

6.08

6.08

6.08

6.08

6.08

36,77

Grajd grup eu lac

ml~eare

423

II

CRE$TEREA VITELOR
3,0

---------i

) ' - 2,0 - - - . . ,

Date: KTBL. Kuratorium fOr Tochnik

und Sauwesen in der Landwirtschaft
e. V. (Consiliul de administratie pentru
tehnica si constructii agricole),
Bartningstr. 49, Darmstadt.

'0

-.

1
suprafata staul:
pentru a vaca 5,0 - 9,0 m2
13time boxa: 1,05 - 1,25m
la,ime boxa pentTu fatal: 1,SOm

fatime boxa:
pentru un taur 1,25 $\ 1,375 m

G)

Taur

sub 1 an: 3,1 - 3.5m 2

1-2 ani: 3.5 - 4,5m 2

in grajdul pentru vite legate, vaca este

neste, se hraneste, se adapa. se ba
lega, urineaza si este mulsa. Spatiul
are a latime de 1,10 - 1,20 m, 0 lungi

Vitel in slau( cu loc mi$care

~
1\150~

me de 1,40 si 1,80 m functie de di

mensiunea animalului (rasa, virsta) si
tipul de grajd --

1-85-1

me 1,65 - 1,80 m -- @ . Se presara

de cele mal multe ori pe jos. in caz de
balega solida sint necesare 2 - 4 kg
paielvaca si ZL Un trainer pentru vite

,--galeata adapat
C7 - - -
1.5

f---2,30~

face posibil ca boxa sa fie pu\in res

pectiv deloc presarata (0,5 kg pa
ie/vita $i zi).
Chiar $i in cazul e1rezilor mai mici ar

_5%

~~.O---t-l.0---t-- _~:~----1

Bod scurta eu grila balegar

@ + - @).

Grajd cu boxe -- + (]) - .

Soxa scurta cu zona balegare, lungi

mt;:;;~;;;:;;;;:;"l::=====::O=

UJ

vite legate 51 grajdul cu boxe -

fixata intr-un Joe - aiel ea sta, se odih

Vaca

'.60

Se lace distinqia intre grajdul pentru

suprafata stau(:

Boxe odihna pentru vaei

trebui sa se tinda catre evacuarea me

canim a balegarului. Dispezltivele de
evacuare a balegarului determina
inal(imea si la(imea gropii pentru bale
gar -- @. Boxa scurta cu grila pen
tru balegar face posibila cresterea
fara presarare cu tratarea balegarului
lichid, Fara trainer boxele au doar
1,40 - 1,50 m lungime. Dispunerea
boxelor pe un singur rind nu este eco
nomica. a dispunere pe doua siruri cu
-+- 4,60 --+- 4 60 --+- 4.60

t=j\

culoar central de furajare si culoare la

terale pentru evacuarea balegarului
reprezinta cea mai buna utilizare a

---1

Grajd cu boxe ~i Joe de mi~care, pe 3 rinduri,

\.!J pentru vacl de lapte cu vi\ei

spa(iului, totusi necesita un plus de su

prafa(a de 10- 15%. Funqie de tehni
cizarea furajarii rezulta latiml de staul
de 10 - 12 m. Standard este modelul
de furajare cu dispezitive mobile pe
mese de furajare circulabile (;" 2,5 m
la(ime intre iesle).
Pentru extlnderea staulului pe lungi

culoar trecere/1urajare

me ar trebui lasat liber un timpan, de

aceea trebuie concentrate depozitari,
plan

ieste din
elemente
separale

r--8.96 ---t- 4,60-r- 4.60 +-4.60-+-460+ 4.60 +460-1

'j.
',I i

Grajd cu boxe si lac de miscare, pe 2 rinduri,

pentru vaei de lapte cu vilei

t- 3.45 -t- 3,45

-+- 3.45 +-

+- 3.45 -+- 3,45 + 3.45

camera de lapte si spa(iile anexe pe 0

latura cu timpan.

1'<'1\ Forme de iesle pentru vaei de lapte

\!y

--I

in grajduri pe~tru vite lega!e, res

pectiv grajdun cu ioe de m1scare

I- 3,45

+- 3.45

---t-

3.45 +

. I

oj

'A.'.,I.

t,

'., ;1

I.'

.\

"I

. i

r:J
f:jwm=~1

culoar 1recerel

plan

Grajd pentru vile legate, pe 2 siruri,

pentru vaci de lapta cu vi(ei

424

Grajd pentru vile legale, pe 2 slru,i,

pent,u vaci de iapte fara v'lei

CRE$TEREA VITELOR.iNGRA$AREA TAURILOR

llpuri de grajduri pentru ingrasaTea taurilor

Dale: KTBL. Kuralorium fOr Technik und Bauwesen in der Landwirt

schall e.V. (Consiliul de adminislratie penlru lehnica si conslructii
agricole), Bartningslr. 49, Darmstadt.
- !ll

G)

Tipuri de grajduri pentru ingrasarea laurilor

adapaloare dubla
elopol siguranta

canal evaClJare Mlegar

dezvallare greutate
pin a. la 300 kg
pina I" 600 kg

lungime bar-a
120cm
140em

lo1,time bar-a
70 - 80 em
90 - 100 em

Boxa scurta lara paie penlru laur;

func,ie de greulatea animalului

,
-----+-80-1
2.70- 3.30

Boxa cu podea din placi penlru

tauri de ingr~sare eu euloar
lragere

Procedeele de dispunere in cazul ingr:isarii laurilor se impart in cea

individuala si cea in grup -- CD Dispunerea individuala necesila 0
adaplare permanenla cu creslerea rapida corporala a laurilor. Din
acesl moliv sinl necesare boxe diferile penlru animalele legale funclie
de grupa de virsla. Trebuie sa se acorde alentie unei bune drenari a
urinei din spatiul de sedere. Avanlajul dispunerii individuale esle ace
la de eliminare a comportamenlului de cireada.
Cresterea in grup (de obicei 6 - 15 animale de aceeasi virsl:i de ace
easi greulale) presupune ca animalele sa se Ii obisnuil unele cu alle
le deja de la 0 virsla frageda.
Func\ie de canlilalea de paie imprasliate si de sislemul de evacuare
a balegarului se disling grajdurile adinci si cele plale. in grajdul cu loc
de miscare inlreaga boxa servesle ca suprafata de miscare si de sede
reo Ea esle acoperilii cu paie. in grajdurile plale, supralata de sedere
esle separata de locul de furajare. Grajdurile pentru animale legale
sinI adecvale dispunerii individuale. Se recomand:i boxe scurte -- @
in praieclarea grajdului pentru ingrasarea laurilor Irebuie sA se ia in
considerare posibilililti nepericuloase si simple de aducere si scoalere
a animalelor separale sau a grupurilor de animaIe in si din boxe. Se
recomand:i ca inslalatia de venlilare sa fie de lip nalural si cu presiu
ne scazula. Ea func\ioneaza corect pentru 0 inclinare a acoperisului
de 20 grade. Slandard pentru 0 crescalorie de lauri specializala esle
furajarea cu porumb insilozal -- lIJ

Iporumb inSllazal
kO'ZI

dl'an

lin
dl.an

noces.ar sp..'1!iu kg/zi

neceS<1f

1~~'an
r

1il
,.;
t

prima seCllune
de ingraSare 125~350 kg
secliunea rmala
de ingrasare 350 - 550 kg

12

43.6

SPiltit

dep. ,,"
(mIl

6.15

0.5

1.8

\ .2

(b<1lalUfi Ire,ertlla<1re)

22

80.3

11.15

(J)

Necesar furaje in grajduri ingra.$are tauri per loc

categarii oreUla'S

5uprata\:t necesar~ I~trrne lac lur arare

la un animal
un anImal

Iii

kg

m'

em

125-150
150-220
220- 300
300- 400
400- 500

1.20

40
45

1.60
2.00

500

2.20

>

1.40
1.50

50

dlmp.no;luni DOdo., pl.'\ci

1:lllrTlO r(!('..(lrT'l<1rd<1la l,'\llmo focom;md,ll,'\
pltlci(mm)
roslurl (mm)

1.20
pina la
1.60

57
63
70

35

Necesar de spa,iu Si dimensiuni podea din placi la grajduri tauri de ingrasare

40

~-52-~10'

tt(}l

1 - - - - - - - 30.40
40

70

"'.6H2.75~
~5.45~

~--18.00-20.00---

graid adinc eu mai multe ineaperi,

preponderent sorulie de conversie

Element iesle

Element iesle

14.00 15.00
glaid plll1. pfepondNont solullo dD eonvmsio

~l'.OO

12.00----------;
grajd animale legale

--- - 11 00 1200
grajd podea placi

Grajd cu podea din placi pentru 96 tauTi de ingrasare, eu boxe,

culoar penlru minal in spalele boKelor

~::,,"""'~
~--~---

-- 22.00-
grajd pod plac!

~----

grajd

24.00-26.00-

peat OJ incapere untea. adecval numai ca solUll9 de conversie

See1iune lransversala prin grajd pentru dilerite lipuri

425

FERME

Date: Kuratorium fur Technik u. Bauwesen in der Landwirtschaft e.V.

(Consiliul de administratie pentru tehnica ~i constructii agricole).
Bartningstrasse 49, Darmstadt
~ ill

f - - - 6,00-------i

7,80

marimea intrepnndeni

zone cJadiri si

dimensiunr

tlpun de inlreprindere

de referinta

10 ha

gara} pt. 1ractoare sl

suprafata

casitoare molonzate

adine. incapere

26 m 2
5.0 m
2.7 m
46m
7.3 m

inalt. incaDere

G)

Tractor CU remorca

Tractor eu cupa frontala incareare

12,50

garaJ pentru ferma

montana 20 U
transportor eu dlSPOZIIIV
de incare., molocosltoare
~acubanda
atelIer
remlze pentru lerma
furaJe fara
teren arabiI propriu
remize pentru
ferma furaje
teren arabil
remlze pentru ferma
teren arabll
tara anlmale
remize

suprafata
adine_ inc3Dere

inalt. incapere
transportor

T,ractor ct: dlspozitiv fron1al cosiTe

$1

remorca

t4'

adine, ineapere
inal . incaoere
suprafata
adine. ineapere
inal . incaDere
suprafata
adine. ineapere
inal. ineanere
suprafata
adine. ineapere
inalt. incapere
(tara uti!. incarc.)

5,20 - - - - - - !

.<.. . '~g5

>1

.. ,

.'

.'

1wale verII
luraJe uscale

12 16.95
;; 780

~~

17,25

'wale Vrz1

18
14 18.00

luraJe uscale

20

12.35! 2.26

112.461;:~
2.25

t;~

3.25

'I

i2.35
I

225
2,90

dlmenSlunl-ela
Ion remorcl

I - - - 3.66---1

QlmenSIUnlela
lonremrze

3.75

verZI
uscale
verzl
uscale

Spatiu necesar pentru 0 singura masina agricola lUaetor)

(dimensiun, de baza garaj)

!1
o .:
LN
",

f---12.0 - - - t - - -

20,0-30,0

5,4 m

2.8m

2.9m

12 m"

230 m 2
8,7 m

14m
260 m'
8.7 m
3.4 m
370 m
8,7 m
35m
340 m"
8.0 m
35 m

16 m'
350 m'
9,5 m
3.5m
520 m'
9.5 m
3.6 m
450 m'
9.7 m
58m

3.4 m
310 m"
8,7 m

3.5 m
240 m"
8,0 m
35m
120 m'
8.3m
3.2 m

caracteristici

lungime(m)

latime(m)

Tnaltime(m)

3.30-3.70
4,00-5.00
5.50-6,00

1.50-2.00
1,80-1.40
2.40-2.50

2,00-2.60
2,50-2.80
2.50-2.90

4,50

1,70

2,50

Vehicule transport (cu brat tractor), remorca cu doua osii

vehicul platforma
pina la 3t
cca 6,00
1.80-1.90
vehicul platform a
3-S!
cca 6,50
1.90-2.10
2,10 - 2.20
" camion basculant
5- 8t
cca 7,00
remorca cu 0 oSJe
bis 3 t
eca 5,00 1)
1,90-2,10
(cu podea razul!a)
3-5t
5.00-5.50 '1 2.10
sau camion basculant 5-8t
5,50-6,00
2.20-2,25
cisterna ingrasaminte 3-6 m'
5.50-6.50
1.80-2.00

Remorca
luraJe
turaJe
turaJe
luraJe

1)

62m2

5,2 m

2.8 m

12 m
160 m'
7.6 m
3.3 m
180 m
7,6 m
3.3 m

tractoare (cu cirlig de siguran\al

pTna la 60 PS
tractor standard
tractor 4 x 4
60 - 120 PS
(incl. tractor recolta)
120-200 PS
transportor utilale
cu punte incarcare
pina la 45 PS

~3.50----1

30 ha

44 m2

Spallu necesar pentru garaje " remize

Utilaj

Suprafala necesara pentru

~ circulatla de maSlni agrlcole

20 ha

2.9 m

suoraf. la sol
suprafata

20 U

43 m2
5,2 m

2,2 m

motocoSltoare

ferme montane

15 ha

eea , ,50
cca 1,60
cca 1.80
eea 1,60
cca 1,60
cca 2,00
1,80-2.20

Utilaje munca cimpului (modele transport)

cca 2,00
Plug arat (cultivare)
2 lame
3 tame
2,70-3.30
4,50-5,50
5 lame
plug fotatlv
2 lame
cea. 2.30
(cultivare)
3 lame
2,90 -3.30
5 lame
4.50 - 5.50
1,50-3.00
plug destelenit
grapa discuri
3.20-3.50
combinatie utilaje
2,70-3,00
freza pamint
1,10-1,40
grapa cu vibratii
0.80
grapa hirlete rotative
2.00-3.00
rulouri
3 componente 2.50

cca 1.20
1,30-1.50
2,00-2,50
cea. 1,10
1.40-1,60
2.00-2.50
2,30-3.00
1,70-3.50
1,10-1,30
2.00-3,00
pina la 3 m
pina la 3 m
pTna la 3 m

eca 1,20
cca 1.20
cca 1,20
1,30-1.70
1.30-1.70
1,30-1.70
0,60-1.10
0,70-1.10

Utilaje Tmpra,tiat Tngra"aminte minerale

cu cutle
0.70-1.20
centnfugal
montat
1.00-1,50
de mare capacitate
remorcat
4,30-5,50

2.70-3.00
1.40-1,50
1,80-2.80

0,70-1.20
0.90-1.40
1,70-2.00

1,10-1,20
1.00

1,00
0.80

utllajele de TmpraSliat ingrasaminte de graJd cu eea 0,5m mal lungl

Dimensiuni utilaje agricole

-----l

5lT~---

Hala mica de masini agricole cu culoar de trecere lateral

;;;:~~

o
' - M'
I

~,\

~--

elg ll1 !

~~

C"')

,I

9"~ I

~r--.i:

U~
I-

C-

12'0--r 6.0 ~

I-
~

30,0

8,01

Hala mare de masini agricola cu culoar de trecere median. Structura cu stilpi

intermediari.

426

---,--,,-__

b.~i'~'/! !\,,:i

VV'

~v

~ - - ~~

,I
\,

I;::'

: \;
I __

--,

I \

_.

:/\:";;.._

~~~

_"

t;:;'

I;; t- 6.0E'0-t- 6.0 T 6.0 -+- 6.0 -+- 6.0

I
\- 9.0

12.0--1
--~30.0

:
I

I";

__ ~

-,

I
1

~:- ~

5l.;

6,0 ~
I

..:!.,OQj

Hala mare masini Si utilaje agricole cu culoar de trecere transversal

II

FERME
Date: Kuratorium fOr Technik u. Bauwesen in der Landwirtschaft e.V.

(Consiliul de administratie pentru tehnic~ $i conSlructii agricole),

-. QJ

Bartningstrasse 49, Darmstadt

legata de un grup de pomi

pe un povirni$

in alegerea sitului !rebuie evaluate conditiile topografice $i c1imatice

in raport cu cerintele operalionale. Ar trebui s~ aib~ priorilale cerin

lele ce lin de proprietale. Pentru grajduri sint valabile aproape ace

lea$i cerinte c1imatice ca cele penlru locuinte, Ar lrebui evilale regi

unile cu inghet frecvent, cu mult~ ceala sau cu vint pUlernic, la fel

ca $i siturile exlrem de expuse. Trebuie abordal~ cu alentie dispu

nerea c1~dirilor unele in raport cu celelalle, amplasarea termei in re

lalie cu zone de locuire invecinate $i in raport cu directia vinturilor

predominante. Directia vinturilor predominante vara este mai impor

lanta decit cea de iarna. in alegerea silului esle importanl~ dislinclia

dinlre circulatii1e "externe" $i cele "interne" ale lermei.

Circulaliile exIerne sint delerminate de cuplarea lermei la drumuri

Ie publice, care duc c~lIre facilit~li1e de transport si desfacere (co
mert agricol, laptatii s.a.m.d.). Penlru calitalea circulatiilor interioa
re esle mai important~ conee!area la releaua de drumuri regional~
decil imediala apropiere de suprafetele exploatate. Distantele dinl
re c1~diri ar lrebui s~ tie dup~ cum urmeaz~. Min. 10m intre toate
cladirile. intre loeuin\a si grajd min. 15 m. intre loeuinta si Iimila su
diea a terenului min. 10m, fal~ de limilele vesliea sau eslie~ min. 6 m

ill

P,inlro dispuno,e un,larO in raport cu panla, ferma poale II mulatA pe leren

--0

Reprezenlare schemallca a dispunerii componenlelor fermei

(cladiri, suprafele exploalale, circula\ii)
5.00

5.00

5.00

5.00

5.00

5.00

o
.,;

5.00

5.00

Pentru fermele de imbunalatire a rase lor de animale eu unil~ti ee

pot fi tehnologizale sint de regula necesare suprafe\e de 4.000 pina
la 5.000 m 2 , la latimi ale lerenului de 35 - 45 m. Pen\ru zona
rezervala loeuintei inclusiv gradina sinl necesari eea 1.000 m2 . Dru
murile operation ale si de transport dintre $i din afara clMiriior nu ar
trebui sa depa$easCa urmatoarele pante. 5% penlru vehieule ope
rale manual, 10% penlru vehicule motor;zale, pen\ru sec\iuni scur
te de drum max. 20%. Gradina are rol de eamer~ de zi. Ar trebuie
situata pe cit posibil pe latura sudiea sau estiea a easei. Cel putin
100 m 2 gazon, loe de stat eonsolidal, prolejat, suprafete planlate cu
flori, lule. arbu$ti, loc de joad\ pentru eopii si loc pentru uscat rute
Ie, in total sin\ necesari eca 400 - 500 m2 . Acoperirea neeesarului
propriu neeesita 50 - 60 m2 grMina ulilitara de persoana. De per
soana sint neeesari 100 m 2 livada de persoana, penlru Iruele cu
simburi $i seminle.

80-65~

tarite de

SeccHa: SI griu
5s-60'

I~ina

50-55;

m:tClnal:t maf8

Orl5 lin

45--50~

grts brUI

4Q-4S' ovaz. OfZ

37 g secara

35"1 porumb, gfiu.

mazare

23~ mei

22; malt

Unghiul de depozitare al cerealelor

Paie

Hambar cu culoare transversale

(J)

Hambar de cimp

depOzil cenlrar lura;o penlru

lorme ingrasare pore.

Sislem de proiecta,e a unu; hambar lIexibii

427

suprafat~

necesara
2

in m

grald
zona lapte
siloz pial
furaje brUle
depaz. balegar
suprafala circulatil
suprafata curte
suprafa\a talala
necesara in m2

FERME

grald animale legale!

furajare-$edere

grajd cu boxe lac miscare

pentru ... vaGi

40
60

80

pentru ... vaci

80
50

120

200

250
10
200
80
160
400
800

380
20
300
120
240
600
1050

500
30
400
160
320
720
1200

400
50
250
100
200
500
1250

640
80
400
160
320
720
1760

960
120
600
240
480
960
2400

1600
200
1000
400
800
1400
3000

1900

2710

3330

2750

4080

5760

8400

33

33

33

45

45

45

45

Date: Kuratorium fOr Technik u. Bauwesen in der Landwirtschaft e.V.

(Consiliul de administra\ie pentru tehnica si construc\ii agricole),
Bartningstrasse 49, Darmstadt
Urmatoarele tabele cu dimensiuni necesare ale terenurilor in diferi
tele cazuri de amploare a produc\iei si de direc\ii de produc\ie se ba
zeaza pe cercetarile intreprinse de Herms/Hillendahl. Diferen\ele
fa\a de datele suprafe\elor se bazeaza pe diferitele ipoteze. Astlel,
suprafe\ele de terenuri necesare pot fi micsorate de ex. ca urmare
a alegerii unui siloz inall in loc de siloz plat, a utilizarii pentru depo
zitare a unor suprafe\e etajate in loc de suprafe\e afiate la sol, a de
pozitarii ingrasamintelor sub podeaua din placi in loc de recipiente
situate afara, a construc\iei linga limite s.a.m.d.
Tabelele
<2) de suprafe\e de terenuri nu lin cont de necesarul
de suprafa\a pentru adapostirea masinilor agricole si pentru atelie
re, precum si pentru zona rezervata locuin\ei. Aceasta deoarece
cele doua nu trebuie sa fie subordonate in mod nemijlocit c1adirilor
pentru produc\ie.

latime total a

necesara
in m

CD -

CD

Vaci de lapte tara vltel

suprafata

necesara
2

in m

grajd animale legale!

furajare-$edere

grald cu boxe loc mi$care

penlru ... vaGi

40
60

80

pentru .. vaci
50
80

630
30
500
200
400
900
1500

440
60
310
130
260
620
1560

graJd
320
20
zona lapte
siloz plat
250
lurale brute
100
depoz. balegar
200
suprafata drculatii 500
suprafala curte
1000
suprafata lotala
necesara in m2

470
20
380
150
300
750
1270

700
80
500
200
400
900
2200

120

200

1050
80
750
300
600
1200
3000

1750
80
1250
500
1000
1750
3750

2390

3340

4160

3380

4980

6980

10080

33

33

43

45

45

45

45

suprafat~

ferma ingrasare cu ... locuri

necesara

in m2

500

1000

1500

2000

ferma
depozit deJectii
suprafata crrculatii
suprafata curte

850
250
240
1300

1700
400
400
2300

2500
600
440
2700

3400
800
400
3000

suprafata talala
necesara in m2

2640

4800

6290

7600

35

35

55

55

latime a terenului
necesara in m

latime totala
I

~ecesara
In m

--------------------

ingra$are porcl

Vaci de lapte cu vitei

suprafata

necesanl
in m2

ingra.$are vitei boxe/

individuale

grajd
340
furaje brute
siloz pial
depaz. balegar
50
suprafata circulatil 200
1110
suprafata curte
suprafat~ talala
necesara in m2

200

pentru ... animale

100
200
300

400

300

640

200
200
2640

400
50
560
120
650
1210

940
100
1000
200
560
2100

1410
150
1250
300
750
3140

3480

4240

2990

4900

45

45

35

35

930

1200

100
200
1600

150
200
2200

1700

2540

45

45

gaini-ouatoare
supraf necesara. cile 3 cotete

ingra.sare tauri grajd cu loc

de miscare - podea din placi

pentru ... vitei

100

400

I
I

inm

in m

in m2

80

100

150

46S.
400 P.

6000

400

2000

4000

1500 I
400
850
2170

110
200
1260

800
1100
1800
8000

50
100
1000

250
500
4000

500
1000
7000

7000

7000

suprata\a talala
necesara in m2

2200

10200

17700

1550

6750

12500

50

50

35

100

100

35

80

80

latime a terenului
necesara in m

Cre$tere pasari

recolta de

supraf. necesara
2

in m

88 S.
800 P.

142 S.
1200P.

pe ... ha
60

80

100

pe .. ha
80

100

120

290

320

230

270

300

250

250

250

250

250

200
230

220
250

180
200

200
230

220
250

880

970

1040

860

950

1020

33

33

40

33

33

40

720
90
230

850
100
250

1020
110
270

1200
120
300

880
240
240

1760
400
400

2640
600
480

1600

1850

2100

2400

1480

2640

3120

hala ma$inilor
250
suprafata
depozllare
250
suprafata circulatli
180
$1 depozitari
supl. supraf. curte 200

suprafata lolala
necesara. in m2

2640

3050

3500

4020

2840

5200

6830

supratata tOlal~
necesara in m2

45

45

45

50

45

45

50

Productie purcel (...cu ingra$are consecutiva)

428

latime a terenulul
necesara in m

(!)

cultivare
furaje cereale

radacinoase~cereale

ferma
depaz. dejectii
suprafata circulatii
suprafata curte
(incl. lac mi$care)

latime a terenului
necesara
in m

100000

400
550
1200
5050

tocuri ingra$are pI. ..

scroafe cu...
_.. locuri ingra.$are
pentru purcei
120

pentru. . animale
10000
50000

3000

cre$tere scroafe
pentru ... scroafe

100000

630

Vlte pentru ingra$are

suprafala
necesara

pentru .. animale
10000
50000

ingra$are pUI
crestere in cotete

lerma
spaliu sortare
oua
dep. galna\
suprafata circulatii
suprafata curte

1880
200

latlme a lerenulul
necesara

Cultivare pentru desfacere

dimensiulli p<oaspill
em

mod de depozllare

vested
350/".

fin

paie

lung

ca. 25

1.7

1.2 1,5

0.5

0,3

porlionat
{de ,puc"j

I~ial

A$?t;..

4-8

2.0

1.5-1.8

0.8

0,4

ca malerial de presa
rat (rulouri de dOlare)

.~

3.5

de presarat
2.5-3,0 0.6-1,0 0,5-0.8 malerial
(ventil de s~. bell)

j1lp

351150x80

0180-150

'SOx 150
x240
1160x120
,7O

scur1
baloturi mid

--I

balO1uri
man

FERME

manipulare

Date: Kuratorium fOr Technik u. Bauwesen in der Landwirtschaft e. V.

(Consiliul de administratie pentru tehnica $i construclii agricole),
Bartningstrasse 49, Darmstadt

2,5-3.0 1,0-1.5 0,8-1.3 baloluri

de mina

nulre,
0.8-1.8 0.6-1.3

3.0

Inca,ca'.

fin:

lung

(calitate buna pina la 'oa~e buna.

in~l\ime depozitare 2 - 6 m)
paie locale. 5 em

(calitale buna pina la loarle buna.

inal!lme depozitare 2-6 m)

ISOJal.,. si furajar.1

Iran.port

IE.

",~,~~~!lm
..

,.,.~.I.~~i~: ~.::.~: ~ ~

lIt11

jj

g.
~~~~~~#

lan~ur\

iI

:.:~.:;".'=~.~ :;;:~~,:,=:~;':~

D.pozilar. si pr.para,e nul,el

spatiu necesal'

(depozita,e Inainle
de lrasar.)
m'/dt

0.6-0,9 0.7-1.3

Q) Compara1ie intre diferitele moduri de depozilare a nutre1ului la recolla.

I

greutal.
dVm'

baloluri penlru cup3

Ironiaia de !llcArcare

0.7-1.2

1,7 -1.0

turn de depolilare fin

iarba uscal~ Cobs

0.9-1.2
1.3-1.7
1.6-2.0
1.2-1.7
1.5-1,8
5.0-6,0

1.3 -1.0

0.9 -0,7

0.8 -0,6

1.0 -0,7

0.8 -0,7

0.20-0.17

veslede (35-25% umlditate)

porumb (28-20% umiditate)
I,unze stecla

5.5-7.0
6.0-7,5
8.5-9,5

0,20-0.16

0.18-0,15

0.13-0.12

6.3-7.0
5,5-6.5
3.2-3.5

0.16-0.14

0.22-0.19

0.38-0.34

balo1uri treier::lltore. vrac

baloluri treier::llioare, straturi
fin aeral

insilo
zate:

stecla luraj.,a
nut,e) concentrat sta'imat
nulrel uscat

Volumele de depoz~a,e prezenlale nu convn si spavul necesar pentru inslalatiile lehnice de adu
cerea si scoaterea malenale!of in $i din depozit {de ex. hale. a;loare. gol pentru macara ~.a.m.d.).
insa convn un adaos de 20% pentru fin si nutre! concentral si 10% pentru ins,lozare.

Depozita,. completa nulreI

tractor inca.rcare
$i rulare

t ... -.

evacuare
rapida.
nUlret

5.0

....: :..: ..: :

:.

Hala depozita,e baloluri de apucal

8)

Hala depozita,e fin

/'

0/

~12.50~

~-12.50--

./

t.

,0 inca.rcare in special

cu cupa. Irontal3 sau

ratallva.; penlru silozuri

mai mario

Penlru 511azuri plate mal mid $i

tnca.rcare prin calcare peSle male rial

Silozplal

Siloz plat cu rampa

d;stan\~

min. necesara
la perelii neignifugati

-,

~~-50.0-~

1----25,O-~

8.0 10.0
<f"' - ' : ' . ' : ' .:.

1
..........................................................

:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.;.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:

depozitare la nivelul solului

gr~mad~

,',

:.

.,'

la celelalte cl~dln

I
I

de fin fn aer liber linga. ca.dire

I
I
I

2.5-3.0

),

<-- '.-1

g,ajd
10.0-11.0

........;:

:.

. ::..: ::::::......... .

),

Depozit fin la etaj

.~; r"~ '"'i .....

..

......... .........
::~:~:~,::.'...r ::::::

Depozitare lin

2UmpleresilOZinaltcubanda
@
Iransportoare

ti3'

Umplere siloz Tnalt cu dispoziliv

~ apucare

~----1

I
I
I

1
I

!
I
I
I
I

,.J,
'-.l

Tum depozitare fin. umplere si aerisir.

'.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.;.:.:.:.:.:

Turn depozita,e fin. golire

manual

OJ trelA.

Extragere din siloz inalt

superioar:li

OJ

Ired. inlenoar3

cu dispozitiv apucare

Extragere din siloz inalt

429

balegar solid (-+must de Mla

gar} paste 2kg pa.El.'U 51 ZI

FERME
CD

DRENARE ~I APE REZIDUALE -+

groapa must balegar

I

\ incarcator Iro:6@]
1.-

.,:, I
I:; I

dlSpoZltv imprastlere densa

biUegar solid

~Zllare

llJ

balegar ilchld

! reCIPIent ina\t

I cuC1rculabila
acolJefif\
I

CD

Cantitatea de excremente sl de urina eliminate de anlmalele de ferma depinde de

specia de animal, de greutatea animalului viu (exprrmata in unitati septel1 U ; 500
kg greutate animal viu). precum si de tipul si compozitia hranei si a lichidelor de
adapare. 0 determlnare precisa a substantelor continute nu este poslbila. deoa
rece compozitia ratiei de nutret variaza de regula pe parcursul unui an agricol. Nu
pot fi date decit valori medii ~ @ - @.

If!

incarcalor spate CU \I'br~

Bi!llegar solid. in cawl unor cantitatl obisnuite de paie de la 1.5 la 2 kg paie la 1 U

S' la 1 zi rewlta pentru 0 inaltime de acumulare de 2,0 pina la 2.5 m a balegarului
solid 0 suprafata necesara pentru stratul biilegar de 0.5 m2/Ulluna. in groapa de
must de baiegar este coleclala pe Iinga unna Sl apa de curatare si mare parte
din apa provenlta din precipitatii, cazula pe slratul de balegar sl asHel murdarita.
Daca se depanajeaza procentui evaporat dintr-o treime din cantitatea de precipl
tatii si 3 m2 strat de biilegar la 1 U (corespunzator la 61uni timp de depozitare). re
zulta 0 cantltate de must de biilegar de 0.64 m31U . luna,

,-L~
~ChiSS~

Privire generala asupra depozitarii $i evacuarii balegaru)ui solid,

a eelui Iichld si a mustului de balegar.

1511U, zi x 365 zile

mod de calcul:
urina

= 456 IIU

121uni

. luna

2 IIGV ' zi x 365 zile

apa curatare

121uni

61 IIU . luna

apa precipitatii
~

750 mm-250 mm (evaporare)

3

= 125 IIU . luna

500 11m x 3 m 1U
~

121uni

..........................

:'"30'

min. 80 x 80

Bazln In pamint cu straturi

etansare din material plastic

ReCipient adinc (masiv)

Recipient inalt cu statie de pompare

must de balegar ::. _

l)~le90'

grajd

luna

must bar substanle o\Jtn(lve con{lfIute \n balegafU\ solid

3
K,C
MgO
m gra,d. N
P20~
CaO
kg:legale . luna
luna

ca,

7.5

1.0

0.1

45

21

J.C

1.8

laS

9.0

1.2

06

4.5

2,3

5.9

1.8

1.8

0.6

laun ingrasare in grajd,

legall

9.0

1.2

laun Ingras. pale adinel

15.0

2.0

1)

oa\e

6.5

0.9

1)

5.2

1.5

4.4

2.1

1.2

porc

5.0

0.6

0.5
1)

2.3

3.B

2.5

2.0

1.0

55.8

10.0

'.2

ouatoare (galOat

uscalBQ% umlditatel

4.6

0.4

163

21,4

11.2

g. oual. (geunat in caz de

linere la so! 78"/0 umld.)

5.5

C.?

14.3

18.7

10.5

pUi ingrasare (galna(

in cal de linere la 501\

5.9

O.B

repure oe casa

{excremente uscatel

3.3

0.4

17

1.5

9alna

depozil balegar Solid d"asvpra gropllller1\ru mus\ de

m"U

luna

corn ute in graJd.

legale

pore in pale adinel

Recipient ioalt cu groapa colectoare

dUU

balegar solid

specla de animal

- 640 IIU . luna

Bi!lIegar Iichid (must de bi!llegar). Sint colectate balega. urina si apa de curatare.
in cawl depozltarii ingrasammtelor in groPI acoperite nu aJunge apa din precipi
tatii; in cawl recipientelor descoperite pentru ingrasammte, spatiulliberde 20 pina
la 30 cm de deasupra nivelului celui mai ridica! al ingrasamintelor eSle suiicient
pentru preluarea precipitatiilor. Prin evaporarea apel si a unor canlilati din mustul
de balegar. spatiulliber se mareste.
in cawl cresterii vitelor pentru lapte rezulta 0 cantitate de ingrasamint de 1.4m31U
- luna. in cawl ingrasarii Intensive a taurilor cu nutret de porumb insilozat. canti
tatea de ingrasamint scade pina la 1.0m 31U . luna.

""+=::1.56-=~

-l---+ balta cu pompa

500 mm

4.0

2.1

I~S\npale

Cantilate de balegar solid si compozltie

speCia de
anll1'al

balegar
I Iic'1ld

1 m~U luna

------------,

II umletltale

substante nutntl,e

: %

N
I

balta cu pompa

P::,O~ K20 CaD MgO

kg/U . luna,

P20S K20 CaO MgO,' N

k.g,m]

Ii~idi~filtrat ::.:.::::::::

Depozit balegar solid, adinc. cu

Depozlt balegar solid inclusiv

groapa must de balegar

dispunere laterala a gropii pentru

must de balegar

cornute
porc
gaina ouat

i 1C

11.4
14
I 1.9

'I

7
T"5

Can11tate de baJegar lichid

'i"
I

extlMere

4
'6
i 8
SI

2
3

15

2.8 8.4
5.6
8.4 5.6 4.2
! 15.2 15.2 95

2.8 1.5
4.2 1.4
28.5 38

compoz/tie

<::::.,

-->
,
I

:I

430
i

Depozit ba1egar solid, dispus frontal,

partitionat.

t -~-!--tl

ex\lndere

extindere

Depozit balegar solid. dispus

fronlal, acces lateral graJd.

Depozit baiegar solid,

dispU5 lateral

slfon teava put

Trape pentru gaze pentru gropi
de ingrasaminte respectiv canale

pentru balegar lichid

FERME

sisteme de venlilalie

CLiMA GRAJD DIN 18910

...E

3"
0

CD

niY
~

~E'

~A

!K

.,

>

0=

.~~

!.~

..~

~:

9;

~~

vc

v~

~i

...
C:S

~CD

~c

!p~

CD ~

~il

il

>~
a.

Pe Iinga dispunerea. lurajarea ~i cre~terea adecvate. c1ima grajdu

lui are 0 inlluenta decisiva asupra randamenlului ~i sanatil\ii anima
lelor. Prin "clima grajdului" se intelege conlucrarea dintre factori pre
cum: temperatura. umiditalea aerului, circulatia aerului. compozitia
aerului, lumina. ventilarea. suprafetele vitrate. volumul grajdului.
orientarea cardinala a grajdului ~i termoizolarea din conslruc\ie,
Viteza de admisie a aerului este lunc\ie de lalime grajdului de 2,0 ~i
5,0 m/s. Sistemele de ventilatie se subimpart in: natural ~i mecanic

-.@-Q).

Q)

Clasilicarea sistemelor de venlilatie

Temperalura
aerului in C

sub

18
20
pesle 22
24
26

in:tltlme put minimum Sm. funclioneaz~ numai

la lemperaluri exlerne scazule. nu apar cos
luri ale energiei

premisa: acoperi$ :::: plafon

Greulali in caz de conditii de inversiune
termica. admisia de aer Irebuie sa fie reglabi1a.

Venlilalie cu pUt

streasin~coam~

Ventilalie

pI. anl- , ') v~loaro

male Um CML

vileza recomandata

a aerului in m/s

dioxid de carbon

0.15
0.20

0.24

0.35

0,50

amoniac
hidrogen sulfuraf

3.50
0.05
0.01

5.00
0.05
0,01

') concent,alia maxim~

la locul de munc~

Vileza recomandala a aerului

tunctie de temperatura

Concenlralia de gaz admisibira

in aerul din grajd

inainle de proiectare ar frebuie sa. existe. la fel ca in cazul venlilaliei mecanice, 0 deler
minare prin calcul a dimensiunii golurilor de admisie $i de evacuare a <1erului. Ele se do
termina. pe baZ3 ralelor aerului de vara - vezi DIN 18910 - Si in caz de vrarne lara vinl,
conform formulei urmaloare:

v.

Vi

(m/s)

(m')

3600' v

.'. '<7

: : : viteza de evacuare a aerului prin deschiderea coamei in mIg

= gravitalia Pa.mintului (9.81 m/s -=')
= distanla de la pardoseala grajdului la deschiderea din coam~ in m
lempe,alura eXlern~ in K ( 273C)
d,lefen\a de temperalurc\ dintre aerul interior $( eel extedor in K
= rala aerului de var~ conform DIN 18910 in mJlh
5, .: : supratat~ de admisie a aerului in m 2
52 .: : suprafa1c\ de evacuare a aerului .in m 2 5
(pI. simplificarea calculului sa peale consldera ~ 1 )
9

H
T,
At
Vi

....::..:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.;.:.:.:.:.:.;.:.:.:.:.;.;.:.:.:.:.:.:.:.;::...

:.'.:: :::

probleme cu directia vinlului. cu defecte ale

con",lructroi. nu exisl3 aer de evacuare
dlrr~GtlonaL buna de cuplal cu incalzirea;
necesar de energie: 105 - 125 kWh/U $i an.

. .. .. ..

: : : : : :: :

:.::

ventl'B~e cu subpreslune
sisfem simp/u. evacuare directionala aer
(prOlactia mediuluij, dificHa combinarea
ClJ incalzirea;
necesar de energie: 98 - 105 kWh/U $; an.

Venlilalie cu suprapresiune

::

S,

grajd penlru

. : :..:

: : ::: : :

siSlem coSlisilor. dislribuire sigura a aerurui.

functionare independenta de conditiile meteo,
59 combina u$or cu incalzirea; necesita un
capital ridicat ( de 1.5 pina la 2 ori mai ridicat
dedi cer penlru ventilatiei cu subpresiunej;
necesar de energie: cca 205 kWhiU Si an.

Venlilatie cu presiune

echihbral~

(2)

Tipuri de venlilatoare

rerativc\ aer

aerului

"'C

relativa aer

60-80
60-80
60-80

10
16
18

80
80
70

60-80
60-80

12
17

80
80

cresc~lorie.

60-80

22-18'

60-80

20

60

5 kg pjn~ la circa 20 kg (de la

a 2a pin~ la a 8a sapt~min~) 26-22'
pui de g~in~ in caz de jn~lzire

40-60

26

60

32-18'
15-22

60-70
60-80

26
18

60
70

36-18'

60-80

22

60

19-10'
30-10'
10-15
15-17
6-14
16-14'

60-60
60-80
60-80
60-80
60-80
60-80

16
20
12
16
10
16

80
60
80
80
80
80

la virsla de 6

s~pt

la 30kg

zonal~. lemperatura din lona

puHor scade cu 3 grade in

tiecare

sapt~min~

de via\~

g:tini linere si g:'lini ou~Hoare

pui de curea in cal de inc31z,re
zonala. temperatura din zona

puilor scade cu 3 grade in

fiecare s~pt~min~ de vial~

la la cca 7,00

.00

50

curci ingr~sare incepind

cu a 7-a s~ptl!minl!

rate
cai de povar~
cal de calc1rit, cal de curSe
oi cresc~torie

.....1,00 -1.20

oj

ingr~sa,e

0)

odat~ cu inainlarea in virst~ a animalelor, temperatura aerului ar trebui s~ scada

treptat de la valori ridicate la valori mai sc~zute.

cu pompe

Sistem de lillrare in

larn~

umidilate

40-60
60-70

pin~

preingr~sare pin~

pin~

dispunere in eofete de la circa

stinghie sUslinere

ball~

recomandale penlru

purcei pentru eomert Si

sallea filtrare pral (1.1m 2 Ia 1000mJ aer)

camera cu
presiune

temp. i

20-22

pureei

cadru penlru salloa fillru

en

umidilale

tauri cresc~torie. vile \inere

eresc~'orie Si f~tat
..
0-20
vite tinereltauri ingr~hare
20-18'
ingrasare vilei
20-16'
scroafe hnere. scroafe
5-15
non-gestanle $i gestante, vieri
porei ingrc\sare
20- 19'
seroafe Si pureei:
12-16
seroafe
purcei la nastere (in cal de functionare
30-32
a unei incc\lziri zonare)

.. :::.:: .::::.

..

temp.

,.,c

venlilalor axial

valori de cnleul

aerului

Ventilalie cu subpresiune
vaci de laple. vilei

...:: ::

domeniu optim
penlru animale

p~minl (dup~ Zeisig)

Temperalura aerului Si umiditalea

relativ~ a aerulul in diferite grajduri

431

1-67 -f

54'

1-67--1

1: :1

""T

~M

-',M

0'2

I - - \ 2,5 ---1

1-7.6 --1

t--' 2,5 ----1

I--- 11.3 ---j

UIC:L:f

0.'51

".

"lWyl

:: IIif--

.~

~~ ~

Distanta intre linii (el

<

""\

0,12

<
fi

Distante intre lini;

I------ 18 ----I

Cele mai importante distante intre linii(e):

W,

(em')

Wlbaza
(em 3 )

196,0
240,2
262,4
355,9
335,5
372,6

200.5
248,2
276,4
403,5
377,4
351,8

41,7
51,0
57,0
80,5

WxcaD

(kg/lfdm)

lem')

40,95
49,43
54,54
64,92
60.34
58,96

52,2
63,0
69,4
82.4
76.9
I 75,1

(em')

I 81,0"
68.4

I,
(em')

I,
(em')

1368
1819
2073
3253
3055
3257

260
320
359
604
513
781

Dimensiunea uzuala la traseu deschis 4,00 m (3,50 la

traseele existente)
cu semnale montate
ca garda dupa fiecare a doua linie
la traseele noi cu V> 200 km/h

4,50 m

5,40 m

4,70 m

Dimensiunea uzuala in gad

lini; principale continue
dupa grupe de 5-6 linii
linii de verificare si testare a frinelor
linii pentru igienizarea vagoanelor

4,50
4,00
6,00
5,00
5,00

= 118 cm 3. dda asimetrie.

Dimensiunl de $Ine -

CD

1 - - - - - - - - - - - 2.60

;;r

Sine uzuale

541
549
554
564
UIC60
Ri59

Informalii: de la oricare din Directiile Deutsche Bahn AG (Caile

Ferate Germane)

1~

RI59

I------ , 5 ----I

1------15----1

INSTALATII DE CALE FERATA

:r

60~,:~T

016

CAIFERATE

.!f

S54

I- 7.2-1

T~T

G)

014
~
,
v

549

t--12,5---1

564

1-6.7--1

g:

m (4,75 m)
m
m
m
m

f- 26 -I

a b

Traversa de lemn

MSS

b a

f-----+-l::g

H----1

__~ __ ~_~_~_L---~----~~~-~~--Z'"
1----------2,50

f-

26

---1

"'z

@
Partea inferioara a delimitani spatiului libeL
a ;-, 50 mm pentru obiecte fixe nelegate fix de sin a; a;-' 135 mm
pentru obiecte fixe legate fix de sina: b = 41 mm instalatii care
ghideaza roata la suprafata superioara interioara; b ;-, 45 mm
pentru pasaje peste drumuri; b ;-, 70 mm in toate celelalte ca
zuri; Z = colturi care pot fi rotunjite - @)

Traversa de otel

1151

Traversa de beton B 70
f-15i

17f~
Ecartament normal Deutsche Bahn AG
1------

2.40

-~~-.

f-- 30 -;

-----1

Traversa de beton B 58
f-W-I

f40+--~~

-~----+40j

I---W

Durata de viata a traverselor

- imbibate cu ulei de pacura (procedeu ROping)

traverse de lemn
- de lemn, neimbibate
- traverse de otel
- traverse de beton, e5timativ

f- W, -1

min 3,0

min 6,0

------i

-----------1-1

5ectiunea uzuala a patului de balaslla eaile monoliniare

f4Of---- l ---1401

~W,1

14a--- L-------j401

I-W-I

_~~~~"';4""'';'';''''';4''''''''''w~-..;..,;.,;;...:..;~~
I

---t-

...,:~s

2.0 -~ min 3'0---------1

min 10,0 ------------i-.-j

Sectiunea uzuala a patului de balast la caile biliniare

432

25-40
3-15
cca 45
minim 60

ani

ani

ani

ani

Adincimea santului in debleu ;-, 0,4-0,6 m sub plan

Taluzuri 3-10% in functie de stabilizarea fundului. in cazul peretilo r

de reazem se vor asigura tuburi sau canale de drenaj,

inclinarea longitudlnala in traseu deschis pe cai principale

"" 12,5%0; la cai secundare "" 40%0 si la liniile din gari "" 2,5%0' Cu

aprobare speciala este posibila 0 valoare de pina la 25%0 pe caile

principale.

140:-- L - - t ' 0 l

I - - - min 3,0 ------+-- 2.0

Ecartament (Ia 71 % din caile ferate din lume): 1,453 m

Toleranta la ecartament:

- 3/+ 30 mm la cai principale

- 3/+ 35 mm la cai secundare

(alte ecartamente: Rusia 1,520 m: Spania si Portugalia 1,668 m,

Africa de Sud 1,067 m, Chile, Argentina, India 1,673 m)

Presiunea slalica a rotii = 9 t. La constructii superioare indeajuns de so

lide si structuri sint posibile sarcini mai ridicate (pina la 11,25 I).

elt' petit,

cAl FERATE

L1nle normelA, dlslantalntre 8U de 4,5 m. Pentru

loale vegoanere Deulsche Bahn AG

lInle normelA,
dltl'ente Inlre
4,5

INSTALAnl DE CALE FERATA

lInle notmlllA, dltl1anta in1r. axe tlub 4,5 m.
NeutlllzabllA de cAire 10el& v8go,nele

Raza de curburll (pina la mijloculliniei) = R

lInl, de reluglu r8 vagoane cu doar 2 8.'1:&
__~oT--- cu 6,5 - 6 m dl!l18nlA Inlre 8.e
L1nl& de re'uolu 18 V800ane cu doar 2 '.'1:& plnA I. 6,5 m
dlllanlli 'n1,. 8U sau veg08ne cu boghlu

Aaza Iiniilor de jonc\iune (mobililate). La construc\iile noi

se vor evila raze mai micl de 100 m.
lClp d. ,InA e.'l:l&rlor
h

. ?- 300 m
La cai principale pe linii continue. . . . . . . . . . . .
Pe linii in gara . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
.
?- 180 m
La cai secundare cu vehicule de cale principala
?- 180 m
?- 100 m
Fara vehicule de cale principala
La linii de jonctiune circulate de locomotive
ale Bundesbahn
. . . . . . . .. ?- 140 m
La posibilita\i de jonc\iune necirculale de locomotive ale
?- 100 m
Bundesbahn, pe cil posibil
Dar minim
;"" 35 m
La 100 m > R ?- 35 m pe cil posibil doar Iractiune de vagoane;
Nu loate Iipurile de vagoane pol circula pe Irasee cu raze> 130 m.

Cap de ,InA In1erlor

Raza pentru cAlle ferate cu ecartament Tngust

,j

--------~-----I

I
I
"'.../
I

Ax.

modltlell'li
811nle4

/
/

A.
/ /

Arc In1118'

La 1,00 m ecartament
R ?- 50 m
La 0,75 m ecartamenl
R ?- 40 m
La 0,60 m ecartamenl
R ?- 25 m
La liniile circulate cu vitezil. mai mare decit cea de triaj trebuie ca intre
dreaplil. i;:i arcul de cerc de raza R sa fie prevazut un arc de trecere,
a carui curba se schimba constant de la 1: infinit pina la 1:R. ~ .
Arcele de cerc trebuie eventual suprainAltate pentru a mentine in li
mite acceplabile (,,;; 0,65 m/sec) acceleratia centrifugala care apare
la deplasarea pe arc. Rampa de suprainaltare i;:i arcul de Irecere Ire
buie sa se suprapuna.
Pentru detalii vezi norma internil. Deutsche Bahn AG nr. 820/1.

t--I-

Macaze

V2

Rampa de suprainallare $i arc de treeere

Panla rampei

180-200

40

250-350

30

400-2000

20

0,370
0.333
0.150
0.107
0,012
0.008

1: 320
1: 320
1: 300
1: 400
1: 310
1:1300

Tabel pentru cai secundare sl Iinii uzuale de jonc\iune in m

Ghldelul ro111

-- ----- _~

{lfUIl

Podurl transbordoare. Mil.rimea = distanta minima dintre axele va

goanelor de Iransbordal + 0,5 m.

....

SchlmbtlOf de elle

Sint definite in functie de forma i;:inelor, raza derivatiei i;:i inclinatia

inimii. de exemplu 49 -190-1 : 9.

Ocuparea liniilor cu vagoane se face doar pina la marcaj ~ @)

Distanta intre centrulliniilor la nivelul marcajului esle - 3,5 m.

Lungimea macazului/lungimea limbilor macazului ~

49-190-1: 7,5 =25.222 m/12,611 m

49-190-1:9 =27.138m/10.523m
49-300-1:9 = 33.230 m/16.615 m
Placa turnanUi normala = 0 = 0
Pentru placa turnantil. a axului 2-3 m, pentru placa turnanla a vago
nului 3,5-10,0 m, pentru placa turnanta a locomotivei 12,5-23.0 m.

- ....

aeC/, .........
9

rt"efle.....

Pasale ferovlare. Pentru detalii vezi norma interna Deutsche Bahn

AGnr.815

Macaz simplu
-------ILunglme'mlc8Zulul - - - - - - 1
b -------l

.=---::--:~--~

a_berl1

~-E3
==:::d

Simboluri
UKU dublu

r(m)

1 :n

ABW49
EW49
EW49
OKW49
OW49

0 -

@l

215
190
190
190
190

1 :4,8
1 :7.5
1:9
1 :9
1 :9rl
1 :91

Oimensiuni de macaz

delnl.rMC'~. 'el-eom.nd.1

Dimens.
marcare

(Iungime
constr. m)

Intersectie in unghi oblic (pentru ghidajul rotii 4.5)

"'I:8Z ciubru, '.'.c:om.nd.1

Buculli penlru
v.goane

Reprezentare macaz
Macaz

===

"'Cl!IZ eurbt I9rI08rA, telecomlnd.,

=.1

Oprltor de Iini. 1111

22.100
30,039
27,138
33.230
37,661

"-cu ,Implu

oper.~ m.nu"A

:==-li

puM

11

Mac&I dublu de InlerMC1Ie, oper.r. loc.rA

tI/i

Intl!lf"NC'~

Simbolu,i

Ill/d

433

;I

Delimitarea spatiului Iiber

CAIFERATE

CAl ferate cu eeartament normal

La hnii!e continue si alte linii de
intrare-ie$ire destinate trenunlor
de transport persoane.

La celelalte 11011

e = Uitirea ecartamentulul
Distante laterale de pastrat:
A-B

la carle princlpale in traseu deschis. la toate obiectele cu exceptia constructiHor

de arta.
C-D la liniile din gart. la caile prlnclpale in traseu deschis, la constructiile de arta $i la
semnalizarile intre caile prlncipale in traseu deschis
E-F la peroane destinate transportulul de persoane, pentru obiecte fixe

CD

L~_~--=='==~::.

Spallu liber de
paslrat la supraconstructll nOI

SpatiuJ riber. norma pentru dreple 5i curbe cu raza de

~ 250 m

La supraconstructri existente, tunele si usi ale depourilor de remiza la trecerea de la

locomotive cu aburi la locomotive electrice

Oelimitarea superioara a spatiului l[ber pe cai cu \inie de tensiune

nomlnala de 15 kV -.

Raza arcului
m

Oelimitarea infenoara a spatlului iiber Scara 1;40

Cresteri va\orice uzuale
pentru jumatatea spallulu; Ilber pe
mtenorul arcului mm
I
exteriorul arculul

Raza arcu!ui
m
250
225
200
190
180
150
120
100

25
50
65
80
135
335
530

30
65
80
100
170
365
570

r-

I
I
I

I
I

t 4SO
I

,5SO

1400

--j

1 1
TL.-- f-

f--

..,...

MSS

I ~

.sz.

l..~I_

1135--,

f- 000-1
--1

r
r

14SO

4501
I
I

'3SO ....

T
~

~...

_-:1 .J--l)--'Q'-M~~~ ~----if).. L

z

Oelimitarea inferioara a spatlului liber

434

1465

180

1475

150

1495

120

1525

100

1555

@OimensiUnialejUmatatiilalimliladelimltarea supenoara. a spatlului liber

I 6000 mm
6000 mm

I 6300 mm

inaltrmea minima a spatiului liber

sub constructii __

Latimi ale spatiului Iiber la porti de acces ~ 3,35, la constructii

noi = 4,00 m.
La tunele: spatiu de manevra suplimentar pina la perete, in alara
conturului de delimitare a spatiului liber: la calea monoliniara 40 cm,
la calea biliniara 30 cm.
Acces fArA ill1ne catre peroane prin tunele sau poduri: latimea
2,5 - 4,0 m, daca exista circulatie pe ambele sensuri sint de dorit

Peron persoana:
Distanta constructiilor fixe de la marginea peronUlui
(chloscuri, balustrade de searl)
Oistanta stilpilor pe dlrectie longjtudinala .

2.5m

.. 1Q--15m

~_

Trenuri normale
Lungimea trenului se masoara dupa numarul de axe
Trenun de persoane J ax
Trenun marfare i ax
1 locomotiva + 1 tender
numar axe la trenuri de persoane
numar axe la marfare

Ecartament == 0,75 m

r'20~ 1~ - - i ~ 7~ ~1l0-j

200

5500 mm

MSS

~"I 1

Lungimi de Iinie utilizabile:

Spatlul Iiber pe Iinii drepte - Scara 1:100

Z = collun care pot Ii rotunjlte

1455

Pereane Iinga cladlrl (cliidlrea garll)

. >- 7,5 m
Peroane interpuse cu pasaj
. ;? 6 m
Idem. cu acces fara sine
.. :3" 7,5 m
Idem, cu utilizare pe ambele pa~i
.. ? 9 m
La scari etC. 2': 3 m, intre scara si peron la capetele peronului eventual al peroanelor
inguste destinate bagajelor se calculeaza 0 distantade ?- 7,5 m intre axul (,nidaL tinind
cant de latlmea eventualilor stilpi.

__ L_.l_ 2

1445

225

grele pin~
la 15 m lalime $1 tunel
Supraconstructll grele
.
pes1e 15 m latlme
Supraconstructii
u~oarei
cum ar fi podurile pietonale,
hale, incluslv porti
.I
Poduri de semnaJ, console
de semnal

utlml utlllzabUa ale peronulul:

Ecartament :: 1,00 m

pina la 250

I
Supraconstructi~

L6llmea scArllor 2,5 - 4,0 m ~ pag. 436

inAltlmea peroanelor 38 cm sau 76 cm deasupra solului, la S-Bahn
(trenuri locale rapide) 96 cm.
Distanta minima legala intre constructiile noi $i limitele proprietatii
dilera in funct;e de Landurile Federale.
De exemplu in Hessa distanta constructiilor ignifugate cu izolatie
corespunzatoare este de ~ 7,50 m lata de limita terenului cailor le
rate. Distanta unor constructii cu izolatie neignilugata $i a c1adirilor
in care se depoziteaza materiale inflamabile este de ~ 15 m, de li
mita terenului cailor lerate. Inlormatii se pot obtine de la Directia de
profil a Deutsche Bahn AG,

CAi ferate cu eeartament ingust

Jumalali de :atlme

mm

4-8 m.

Cresten valance uzuale ale spatlu!ui liber in curbe cu raza < 250 m

H10l

I'

a ~ 150 mm pentru obiecte fixe nelegate fix de Slna:

a :~ 135 mm pentru obiecte fixe legate fix de gina:
b == 41 mm pentru instalatrJ care ghldeaza roata la suprafata superioara interioara a sinei:
b ? 45 mm la pasaje peste drumuri:
b ~ 70 mm in toate celelalte cazufl;
Z = colluri care pot Ij rotunJite.

Scara 1 : 100

Scara 1:100

----------=

.... 150-400 m
.... 4,5-5,5 m
.4,2-5,5 m
. cca 20 m
60
.150

CAIFERATE
TRIAJE DE MARFA

Lunglme ulllA

Triajele de marli!! sint punctul de contact intre transportul rulier si eel

feroviar.

--1 I

RampA lateralA

-~~::~~----J

plntl

1:12-1:20

LuLn--:g'-me-u-.cu:::'I--------
I

RampA fronlalA

Q) Ramp~ fronlal~ 5i laleral~ cu 0 panl~ de 1 : 12 - 1 : 20

La cal de IncAreare monolalerale

JI~

"

'

~
I

12,00-15,00 m

E$lfodl'

-t -'\L. cAl de ineareare bllalerale /I--r-\

I ,
t5OO-21,oom
. ~
I
'"
I ~
(I
I
I',

I~'i' III,

12

IIII
Lj

fJ

".t ,-!r-
----=t="".
r l .65 -t-2.30--!

,- _JI--~e::rfA
\

(1

I:" 11: I
I I
I

~f- 2.30 --l

,,

I--- <:5.00

Ii
b!

J.

II

~ 1.6S~

Peron de 'neArcare - de3cAreare

,I trBnzlt

Prohl peron de incarcare (MSS deseori - MS a sl,azii)

f---------- 9,50-1~0.50~==!::=~9~.50~10,50 --------i

Vagoane de marla uzuale acoperile. Distanta inlre por1i penl'u sup,ale\e de

depoz'lare 9,50 - 10,50

if 1--+----- 10.00-18,00 - - - - -

Functii:
Hale de marfa, mesagerie, punct vamal, peron de inci!!rcare cu rampa
frontali!! sau laterala. Pol exista si instalalii suplimentare cum ar fi pa
lane, gabarile de trecere, inslalatii de linie si statii de reinci!!rcare a
motorinei.
Hale de marfa
Adincimi utile: 10 -18 m sau 16 -24 m
Lungimea halelor este multiplu al distantei dintre ferme pina la maxim
400 m. Distanta dintre ferme 5,00 m
inal\imea halelor: de la 3,50 m la 5,00 m
La 0 inallime Iibera de 5,00 m poate avea loc 0 stivuire pe trei straturi.
Latimea si lungimea esafodajului pentru operaliuni mecanizate:
latimea la linia ferati!! 3,50 m
latimea la stradi!! 2,50 m
inallimea este de 1,20 m peste muchia superioara a sinei, respectiv
muchia superioara a peronului de incarcare. Ambele esafodaje sint
acoperite.

Porti: distanta intre pOrti: 9,50 -10,50 m ---+@

Deschiderea pOi\ilor pe partea slrazii: 3,00 m x 2,50 m

Deschiderea poi\ilor pe partea liniei ferate: 3,00 m x 2,50 m eventual

4,00 m x 2,50 m.

<D - ([)

Necesarul de suprafata pantru halele de marfuri

in functie de

tipul, dimensiunile si canlilatea marfurilor care Irebuie depozilale.

Baza delerminarii necesarului de suprafala este cunoasterea nece

sarului specific pentru liecare marfa in parte (recipienti, paleli, marfa

nepaletata). Valoarea orientativa pentru necesar: recipienti mici

2 m 2/buc = cca 6,9 m 2/t, paleti 1,2 -1,4 m 2 /buc = 5,6 - 6,5 m2/t, marla

nepalelala 0,13-0,2 m2 /buc = 6,5-10,0 m2 /t. Delerminarea supra

felei exacte se face doar prin calculul de cantMli operate. Trebuie lua

te in calcul virfurile sapti!!minale de sarcina (simbata si luni), care sint

cu 25 - 30% mai intensive dedt media zilnica. Necesarul de spatiu

pentru caile de transport si spatii intermediare pentru depozitare pol

fi determinate corespunzator. La recipienli mici 80 - 100% din su

prafala depozitului, la pale Ii 180 - 210%, la marfa nepalelala

100 - 160% din supratala depozitului.

~5,0+S.0

+ S.0+5.0 +5.0+5.0+-

~.
2,5

lInle de IncArcare

~
2.5

-+5.0+5.0+5,01

J-Q,
2,5

~,~
2.5

--------

------------~T

o
,,;

max. 400,0

Plan depozil marta

~ Tip A 8)

1.0 1,0
I 5.00 1 5.00 I
I 5.00 113

1.0

.09

Tip D
2 lipuri de hala A, B. C cu hnie exlerioara. Iipul D cu linia inlerioara

Plan,
secliune Iransversala -

8)

1.0

~ 1?,oo, I 5.00 I 5,00 ,

2.50

2.50

f7\

Plan.

\.!...} sectiune

transversalfj - ..

435

cAl FERATE
GARI

f----

CD

I-- 60-1

f- 110 -I

2.20-------i

Necesar de spatiu pentru persoane

fflJ'

.........

l:J:

""cOo

0,

Geamantan de mixa

Cular

I~r

)'

~"
,

l'

'. ,0'1

./.

T,

DD 1
"''".

'{i

90 --+

1,0

f-- 1.35

.....,

La avizier

'60-80+

1.30

FE

-+---

1,50

rr

90 ,

c T
C~L
5\

---+--

CD

Masa bagaJe

-+-

Vitrina si automat de bilete

Biroul de comandll. Dispunerea incaperilor trebuie sa corespunda

reprezentarii schematice a instalatiilor de telecomanda pe baza de

butoane. - @ - @

lncaperile tehnice nu necesita lerestre. Latimea de trecere a usilor

",,1,00 m. inaltimea libera a incaperilor "" 2,80 m, cu exceptia salii

acumulatorilor si a centralei electrice.

Camera selului de tralic se va alia in apropierea salii releelor si a

celei de comunicatii. Trebuie sa lie asigurata a vedere cuprinza

toare asupra instalatiilor de linie.

Ferestrele ar trebui dispuse vertical. Muchia inlerioara a buiandru

gului se plaseaza la 1,60 - 1,80 m, muchia superioara a parapetu

lui la 0,40 m - 0,50 m deasupra solului.

Sala releelor se va amplasa in apropiere de camera selului de tra

lic. Latimea minima a incaperli = 0,23 m distanta de la perete +

0,66 m/ colret + 1,25 m latimea culoarului de trecere.

CST Camera $efulur de trafic

COMSala comunlcatiilor
Grup sanltar, incaperi cu destinatie speclala

GS
MTC
R
SA
GE
C

AT
DC

Camera pentru mlscarea trenunlor de cursa

Sala releeJor
Camera sefulUl de atelier
Sala. grup electrogen
Sal a de comanda
Sal a acumulatonlor
Oepozit plese de schimb
Atelier
Oepozit combustiblh

1.35 -1

CT
CE
CTC
P
PO

Centrala termlca
Central a electnca
Camera lerminatiilor de cabluri
Camera de protectle a persoanelor
Camera de prelucrare a dateior
Dispunerea in spatiu a instatalLilor
de semnaJ
Protectla obiectelor $1 persoanelor
Intran 51 le$lrI

---j)

Venhlatie, evacuarea aerulul

CST

Raijuri bagale

III
'1
)I

l',

Iii
1/

Etajul2

II

-Ll

III
R

l~
~

I-

~ax. 59.~

max 45

Dulap bagaje cu 4 selfun normale

Dulap bagaje cu 3 selfuri marl

Comanda

EtaJul1

Parter

Subsol

Cladire doar cu parter

BasculA de

,protectie

'Mad bagaje

I-- 2.00 - 4.00 ---I

f-- 3.52-4.80---+ 1.50 -1-- 352-4.80----1

Banda rulanta pentru bagaje de mina - la scari rulante

T
~.~._~'
g

._~._".=.,

Olmensiuni
Latime x inAltime 4,40 x 2,30
~; inaltimea de transport 4,20

Lungimea de transport 4,20

N Panta 27 - 30 grade

1
fi1\

- .-

~ Plan-@

15

iS5\- 1.50 -+-1.50-+-1.50 _

15

2.70

----ft551

II
Sal. de asteptare protejata de intemperii pe peroanele de Intercity
Plan
Vedere

436

cAl FERATE

Inlormalii: Grice direclle a Deutsche Bahn AG.

GARI

Illiff

[__ .=:

... _._m_=__
__
... _. _

... _--._

._.

- -.-_._

..

._._._.

'-'-'-'

=F._.-

~~.--.--.

Cladirea gari; la cola liniei ferale,

Cladirea garii la cota liniei 'erale.

amplasamenf lateral. C~U~Uorii ~i

bagajele Iraverseaza liniile (doar
penlru g:Jri mid tara trenuri care
lrec lara sa opreasca).

. . +1-._._, .

.~_._._._.-

amplasamenllaleral. Circulatia ca

lalorilor prin lunel (panla pierdula);

bagajele calalorilor se Iranspona
peste linii (doar penlru gari de marl
me mediel.

---- -bjL~!+-.".

I JI

Varianla Iiniilor ferate dispuse la cola strazii este des raspindita in

orase mid si medii. Cladirea garii esle in acest caz la cola liniilor fe
rate. Accesul la peron se face in acest caz cu pasaje la cola liniilor
.... <D (RGdesheim). La garile de marime medie accesul se face prin
luneluri .... (Bonn), la cele mari prin luneluri penlru persoane Sl
bagaj (panta pierduta).
Solu\ia poale Ii ridicarea liniilor (Koln, Hanovra) sau coborirea Iini
itor (Darmstadt, Copenhaga, Londra) .... pina fa .... <2). Exceplie
lac garile cap de linie .... @.

Inlrlre. prlnclp.'.

Intr.re. d. nord

----- }1-'---'--Cladirea garii sub cola liniel terate,

Cladicea garii sub cota liniei ferata.

amplasament laleral Circulatia
pentru calator; 5i baga;e prin lunel.
SIt1!ie
lunclional.~..
uzuala. in
Germania. lara panla pierdula.

-'_._._._._._.-

denla.

-.-.

_.~._._.-

(~

amp/asament lateral. Sala. de

aSleptare inlra linii, indicala penlru
ga.ri de transfer, in rest ca prece

~:-:~:~~~~~:~~ ~

~_._._.-

Cladirea garij sub cola liniei ferale,

amplasamenl central. Cai scurle de
aeces, iluminare buna. a salii de

....
'"

Cladirea garii sub cola liniei ferate.

amplasamenl intre linii. Spaliu larg
in fala c1adirii, cai scurte de acces.

in resl ca precedenta.

asleptare. in resl ca precedenla.

====_c-=.---.::=.:..= :
.~~~~::_--111

Inlrarea de e!'

:~~~----~~i

___---..11:

Pasaj pietonal
Gara Dusseldorf

--. Pro!. K. Endmann

Cladirea garii deasupra colei liniei

ferate.

Pasaj

cal~IOri

supraleran

penlru

5i bagaje.
"-80
2'

Gara cap de linie la cola liniilor fe

rale, doar ca gad terminus. deoa

rece aillel ar necesita prea mulla

suprala\a de linle.

MF Ap.ret de clUr. I
mlcrofllmelor
E=- Ecnn
T = Te!laturi
I = Imprlmanlll
EA I: Elemfln' sutlllsr
UC ::r; Unital. ce~l.
M.Mon",de
supor.
2. css.

80-'~

2'

3 cu.
4lnrorme,II
5 grup de !cau".
6 blrou comerclal
7 loe pentru dl,tr\but'.
mersulUllrenurllor

8 eylzler de!tlne,"
9 cAlalar cu DB

f---~-~~' +-..!25----1

2'
2"
Loe de munca. ;f)1ermalizat, plan
ghi5eu deschis ~ t!..Y

~~"''''!!''~_iiiLlOblrou bagola

"1'1'
~

Planul unui birou comercial feroviar

-@-@

437

r; ~',ttfli3 ;~

:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.::::::::.:::::::.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:
fl.201701

f-2.25--<

>----------11.40-------4

i--2,50-i

Autobuz simplu

J;

AUTOGARI
Trebuie luate in seama extensiile speciale pentru curbele de circulatie

si raze Ie de viraj. ~@ - @. Statiile necesita dimensionari speciale_

Intrindurile pentru statii se eonstruiese numai la strazile eolectoare

prineipale $i la trafie intens - .

Este de dorit acoperirea statiei.

Sint prezentate posibilitati multiple de peroane ~ pag_ 439 CD Rampe la cap de linie si ureari eonfortabile la inaltimi de eontratreapta

de 30 - 40 em - @ - @.

Trebuie prevazute loeuri pentru parearea temporara a masinilor per

son ale (park and ride).

-I

~-

.n

'I

T(

,30--tl.20"i

10'0

Autobul dublu, etaJat

12.00

4050

doua vehlcule InCllvlCluale

25.00

53.50

47.62.~
6062
162.05\

autobuze articulate

18.00

55.50

61.50

2,50----1

---1600"---, ----,----1250--

3.12:312

i.
~ [[]',IPj

(6270)

r-------= ~ ========:J

f-2,25---j

r----

vehlcul indiVidual

ValOflle dm oaranteze ~inl "alao,le oenlr J ,ntrlndunle ~nlru Slat" late de 3,00 m

'1 25.0C m ,"" mtrrn(WrI pcnlru C1UIODuzele iif\lculate

:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:
~1 ,20~7or1

_L-

'",

(J.7Sj'13'.TSI

2.341234

~J>.-

(2-811(2:8,)

(2 4)124]

400;400

t4:8~80\

I'

I!

:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.::.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:-:.:.:-:.:.:-:.:.:.:.::.:-::;:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.::.:.:.:.:.:-:-:-::.:-:.:.:.:.:.:-:.:.:.:-:.:.:.:.:.:.:-:-:-::-:-.-:

Iii

Mod tie
Jl1plaSare tat.1
de arrectla de
Clrculalle

forma

perorlllilll

17.05--------

Autobuz articulat uzual in Europa

j

CD

pe r p en
die u 1a

para lei

ollhc
45"

32

12

In 11

3.5

3.5 3.5

3.5 3.5

LatlmeJ stralll
de accesi"n m

40

80 80

14

140

91

Lunglrnea unul

lac de parcare

OimenSlun; pentru autabuze

;0

24

12

24

C=::;;!:Tr'i-\~lI.O

~~,~
~I,~~ __

Modall!a!1

13,00

roata'\

de 12m lunglme

Nl InuJTI npme
ill pentru
'/agonmator

Raza de viral de 90
pentru vehlcUie rig ide .

la:lmea unul

.n

linia formata. de
din spate descrie
raza interioara

de

~mll\;)sa'e

IOC de parcart

I
2

h) pemru trem.r1, 1

is

! - )

SlJPralala

~:

Supratata de
par::;are. inCIUSIV
~UDrJtaIJ benzli

peronulul de 101
llJrt<.Lluewcu I
ialle 51 OJ strazil de!

~~~'~~~~I~:tor

Raza de viral de 180'

pentru vehlcule rlgide.
ce 12 m lungime

: 133: li6: 1891293 '296 313

J\ 'IJoonmotor

88

276 240\ 37B l 439' 444 \ 470

b} per Hen

176

Necesarul de spatlu
pentru amenajEmle de peroane

1135189
\ 73

18~

Necesaru\ de spa,iu pentru parcari

Oispunerea radiala exlinde

f-----JO.OO----------j

T
o
1

H
-lJ
-

Raza de vlraj de 180

pentru vehlcule artiC'J!ate,
de 17 m (unglme
CU!ldirea

1;1:::'0<

~".
@

Cladirea
: transporturilor

; ,I I

,I

,I

Mica gara de intoarcere

438

=::::::::~==-==~~)~-'~:-_---~--f7\

\!J

Peron exterior in bucla

de intoarcere

soatiulliber din lata

Peron interior in bucta

de irtoarcere

Percn In forma de semlcerc

(pozitie extef'ioara.:I; mel 0
rraversare a cail de circulatie

"ff

peron in forma de semicerc

(pozitie ;nterioara) $oseaua trebuie
traversata

________ J:.

Oblic lal~ de directia de ci,culalie

(450) pentru vagonmotoare

-F

Locuri de parcare pentru trenuri

si vagonmotoare

..j

i-.,.----~-'-

.flnt,a,e

It

-=~Jl L~l
I

'j_

Parca.ri perpendiculare pe directia

de circulatie pentru vagonmotoare

:.:.:.. :.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:-:.:.:.:.:.:.:.:-:.:.::
,

clldlr". trlnsporturllor

f:o:t1

MUM

UL'

:;

, 9811. de

0
..j

8,leplare penlru
,oteri

-~
rl
~
- - - - ---'-_._---------:

oprlre

r::::t..

2 atelier auxlllar

3 benzlnArle
4 unelle
5 supraveghere

6 olldu po,lal

Pentru trenuri sau vagonmotoare

"r r
00

Gala mare de Iramite cu peroane separate penlru sosiri Sl

Jj

plec~,i

strada de clrc\llatle

c'Adlrea Irlnsporturllor

.........:. :::::::::::::::::::::::::::::::::::::.

Peroane in pozi\ie perpendicular~

de directia de circulal1e

lal~

Peroane lungi cu benzi pentru

dep~siri

peron soslr1

Gar~ mare de tranzH cu peroane separate pentru sosiri $i pleca.ri, pozitio oblica Si
parca'e amplasat~ lateral

>- 12.0 -+---

f7\

\!..J

Pe,oane longitudinale amplasate

in pozilie oblic~

.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:

Plecare perpendicular~, sosire

oblic pozilional~.plecare oblic~

CJ

ggO

Cl

~ OBB

ggD

III

Dispunerea locurilor de pa,care. paralel

2 we Ie mer

j incapere pentru tM!be1uSI

hal~

...
(;IC

Parterul staliei de aulobuz KLM

-----j

fal~ de dtrec!ra de circulalie

1 we b"rb"ll

2 iesire penlru pasC'gerii care sosesc

4 expedlerea bagajelor

4 garderoM

5 inlrare penlru pasagefll care sosesc

6 in\rare penlru 'Oagajele care sosesc

5 bucfll;'lne
6 personalul de I"

7 iesire penlru pasagerii care pleaca

BBO g
ogg cOli,--_==:l
o [1jB

f - - - 32.0 Ilecare Iren

1 inlrare pentru pasagerii care p1eacA

g OBBog

-----r- 12.0 ----(

20 .0

]:::::~~}~~~;::::~~!~!r:~~::~~

H'"' 90"

~,~ - - 4.S'

:.:.:.:.:.:-:.:.:.:.:.:.:.:.:.;.;.:.:.:.;.:.;.;.:.:.:.:.;.:.:.;.:.:.;.;.;.:.:.:.:.:.:.:.:.;.:.:

dlnspre pareera

canlin~

7 incaperea penlru solen

8 biroul de bagaje
9 depozilul de bagaje

edulapul de contoare si debar a

10 directorul biroului
l1 birou
12 inlormalii Si bilele de zbor

13 sala de asleplare

10 camera pompelor

9 arhlVa.

Subsol-.

439

~s:e~~~~ltimul "

-r:

POMPIERII ~I CLAolREA POMPIERILOR

DIN 14 090,14092,14095 -4 UJ

benzi in leren

fa.fa. obslacole lixe

,~

suprafa\:J de dispunere

a) 0 cl.adire a pompierilor pentru interventWe locale poate consta din: loc de depozitare 4
U. incapere pentru unelte. depozit pentru eChipamente speciale 1U, incapere pentru
cursuri (incapere multifunetionala. pentru administratie si centrala) 5 U, incaperi socia
Ie 3 U, instalatli t U.
b) 0 cIa-dire a pompierilor pentru interventlile locale si regionale. adica de ex. pentru pro
tectia contra focului Si ajutor lehnic, atelier central, amenajari pentru ingrijire, scalire si
exerci,ii, poate consta din:

I--jTreeere
I Ilna.ltlmea libert\ ~ 3.5 m
I I La 0 lunglme de lrecere ~ 12 m, 0 IAtrme ;.. 3,5 m
Circulatie suspendAta clasa de pocun 30 vezrDIN 1072

locwi de depozltare 16 U, la transportul bolnavllor aile 4 U. incapere pentru unelle, de

POZI! pentru echlpamente speciale 4 U, inca-pere pentru cursuri 7 U, incaperi sociale
precum spalator comun, dus, WC. vestiar, incapere pentru uscare 4 U, incaperi so
clale precum incapere pentru pregatire, incapere pentru petrecerea timpului liber, of i
ciu 3 U, admimstratie, "incapere pentru directorul pompieri\or 1 U, atelier pentru vehi

cule

Lallmea
min.

accesuf
pompreniQf

1.,'

' ' "'

11

:.

::

ill

_.

~.-

Strada

pina la 24 m
pina la 30

peste
peSle
peste
peste

21
24
30
40
80

peste

140

_.

5.0 m

4.5
4.0
3.5
3.2
3.0

pinA la 40
pina la 80
pin~ la 140

_ . ~

~i

unelte, instalatil 2 U. incapere pentru serviciui ABC 4 U, atelier centrai (dupa

necesltate). Atita rimp eit nu este disponibil un atelier central de intretinere a furtunu
rilor, atelier de intretinere a furtununlor 9 E, atita timp cit nu este disponibil un atelier
central de prolectie a respiraliei, atelier de proteclie a resplratiei 4 U.
La atelierele centrale trebuie prevazute supHmentar depozitele corespunzatoare.

Suprafelele in<:aperilor -

@ - (Z)

Pentru suprafetele incaperilor sint hottlritoare unitatHe (U) Conform (1). La cladirila pom
pierilor eu loeuri de pareare cu marime diferila, unitatea (U) trebuie raportata la eel mai
mare loc de parcare_ Suprafetele stabihte cu unitatea (U) redau dimensiunea minima a

Exemplu: 5uprafete pentru pompieri pe un teren

l.3.gas

incaperilor (vezi ~i explicatlile).

incaperea uneltelor
Depozitul pentru echipamenlele speciale
incaperea pentru cursuri

1U
1U

4U

Anexa aferenta
incaperi sociale:
Spalator eomun. dus, WC, vestiar, incaperea de uscare
incapere pentru pregatire. incapere pentru petrecerea timpului liber, oficiu

1U

3U
3U
1U

Administralie
incaperea pentru directorul pomplenlor
Irecere inclinatre
3.00
max.

,'-;-",

-~

min

.. min.

-8.0

8.0

i~1" ro.8t:?1,1

~~3,0-~;

Punct de schlmbare a unghiului de

s;lrClnaOSlel101

Accesele pompierilor

incllnare in zona lrecerii

''''.251
1"'.0

inaJlime libera
~

,..

3.5 m

a Irecent

1---" 3.0 m -

Accesul pompierilor

""-L-atreweinailime hberti

4U

Accese

loc de parcare disponrbil

Hala de spalat
Instalal;;

2 U

4U
1U

incalzire, incaperea pentru combustibil

U = unitale
Conlorm DIN 14092 partea a 3-a

5)

La aceasta nu este nevoie de galerie de exercitii pentru protectia respiratiei.

In kg
reala {adm/s.)

I Tane slrngere TLF

~------r------,

Loc de parcare
I
Dimensiune"
Liltime LLungime I Poartil cI. DIN 14092

Unllatea (U)
b,
Vol2 (Latlmea trece"i
,:1'*81~~}iim~onform
_
-+"m,"in"._+m=in':.._--+-,b~~2..x'..:i.:.:n"al"'ti:::m",e::.a.::tr.:::e::::ce:::r.:.:ii),-+_=\8)--,c,--
1
4.5
8
3,5 x 3,5
9
(de evitat.
pe cit posibii)
2
4,5
11,25
10
3,5 x 3,5
14
3
4,5
12,5
3,5 x 3,5
4
4,5
14
3,5 x 4
12,5
Vezi

tabelul din explrealli; 3lcorespunde unei pAlrrml dir. loeul de parcare

Oimensiunile \ocului de parcare-

440

:;>1

Ira) 0

mm

In

mm

IL}Jngrme ~atrme fna.J1ime. max I

lin
mm
mm
rn mm la
vehrculele
In

cu Iract. Integr.
11700 (SIL)
15050 (IT.tnt.)
16100 (ILlnt)

VehiculslmgeregrupLF16TS 10200 (11000)

~I porti - (Z)

In

5450 I 5800: 12600

7490 (7490)
3200
11300 (11500) I 3750

I
Locurl de parcare

VehICU( stingere grup IF B

Vehlcul strngere grup LF 8
VehlCul stingere grup IF 16

II

4 U

Atelier pentru vehicule si unelte Inclusiv

stalie de incarcare a bateriilor. spatial/egate cu un

~~pomp!er~-1relJt?teatOlalalE~namen Raz~ de

5).

""2m

1U

ingrlJire. reparare. depozrtare indusiv protectie impotriva radiatlilor. scufundari

incapere pentru serviciul ABC

'I

2l

, 1U

Daea in locul unei incaperi de useare a fUr1unurilor este prevazuta 0 amenajare orizon
tala de uscare a furtunurilor, atunci aeeasta trebuie amplasata in eadrul ineaperii de
spalare si testare a furtununlor, a earei suprafata minima va trebu\ sa fie atunci de 9 E $i
a carei inaltime libera de mrnrm 3 m.

\8 U

$i testarea furtunuTllor (minim 26 m lungrme Si 3 m latime)

Depozit pentru furtunun
Turn de uscare a fur1unurilor cu perete pentru exerertii 4)
inaltime jibera in lurn de 23 m

Alel,er pentru protectia resprratiei

f--1,0-1

1U
1U

Centrala de intervenl;e
Ateliere: atelier pentru ingnjirea furtunurilor, inCapere pentru spalarea

8118
Tanc slmgere TLF 16/25
Tane slingere TLF 24/50

7490 (7490)
10700 (11500)
15900 (16000)

5650
6400
8~~0

2170
2410
2470

macara

3750

116100 (Ir-inl.)

n;.~~~A

2470

3200
3200
3500

14800 (tLin!.)
14400 (tT.lnt.)
15400 (tr.in!.)

6250
6450
6700

2410
2470
2500

2800
2950
3090

I
I

3100
2850
2990
3270

Tanc stingere useala

11500 (12000)
3750 16100 (Ir.inl.) 7000
2470
2990
Tane slrngeTe useataTLF16

2410
3250
Tanc stlngere uscala 1000
7300 (7490)
3200 ]14800 (tunt.) 6'00
2410
6450
3300
Tane slrngere uscalA 2000
10100 .11c-,-'6_0,-O:-,1f.-3_2,-00_f-'_44_0,-0:,-ll_r'_OI"':.}+-C=-+--=-=+-:=:---i

Seara rolatlVA DL 30

' 12550 .( 13000)

4400

18600 (Sir.)

9800
cu

2430

3250

2490

3300

2420
2480
2500

2850
3070
2980

macara
mobil:J
Seara rOlalll,'a LB30/5

20200 121000)

3600 x '9900 I"lnt.} 9800

1320

Vehreul dolAri RW1

l Veh,euldotAriRW2
Vehleul furtune SW2000

7200 (7490)
'0850(11000)
I 10200 (11000)

3200
3750
3200

14800 (tr.lnt.)
16100 (tr.int.)
14400 (IT.rnt.)

6400
7600
6500

Dimen~ionarile uzuale are unelte.lor eurente ale pompierj~or ale unuia dintre
eel mal mari producatori germam de unelte pentru pompleri

POMPIERII $1 CLADIREA POMPIERILOR

Baza pompierilor penlru interventii locale ~i regionale - in
centrala de ambulant~ - band~ auto special~

If-h---t~-l:::"itl:},~ 8 ~1

in

leg~lur~

cu

acela~i timp cenlru de ~colarizare ~i de instruire

cu loale zonele de inlre\inere. ingrijire. aleliere ~i inarmare resp. echi

pare necesare penlru a fi in permanen\lI gala de a inlra in ac\iune:

CD

1 IncAperee uneltelor

5WC

2 fncApere de lucru
3 Inclpere8 de conlrol
4 Incaperl!t de U1lr.re-venlllare

6 JncAperes grupelor

Subsol-

Hal~ de sp~lat. de inlre\inere penlru aUlovehicule. atelier penlru pro

leelia respira\iei. hal~ de sp~lal furtunurile. ingrijire. reparare a furtunu
rilor. cu aprovizionare de furtune ~i turn de uscare - in acela~i limp turn
pentru exercitii cu loc pentru inslructor.

7 transon pentru uercllll

8 cenlr.l. de IneAI,lre

@-@

Zone functionale clare penlru dotarea vehiculelor de intervenlie: toate

de dotare lrebuie s~ fie de-a lungul unei axe longitudinale in
raport cu hala vehiculelor. in zona interioar~.

inc~perile

Vehiculele ce yin dinlr-o intervenlie ocolese eomplexul pin~ la locul de

relurnare a unellelor. furtunului ~i inslrumentelor ~i, dup~ cur~lare $i
inlre\inere, iau pozi\ie in hala de inlerven\ii.
Centrala ambulan\ei esle in acela~i limp central<'l. general<'l. de inter
ven\ie in cazul unei calastrofe. ~ G)-

:.

9we

1 $C018112818

2 111m

10 malerlsl dldectlc

3011clu

1 t bucttArle

4 de:balerl
51ndpere penlru
p.uze/QarderobA

12 camerA dezl

6 blrou conducere
7 secrelarlat
8 dezbalerl

13 plutn,'

~,

rnmmrmmm~Jp
~-parcare-

.
In~?re $1.leSlf8

- -- -- -

-11 11111111111111111
__ ~-:....

utA;: 0'/:/
~
\~~~~ (

14 copU
15 copU

16leras.A

Etaj

/c:;--

:y"/

--

Plan de silualie

Turn

- ,hb

curte interioara.

Sec(iune lransversala

hala plr. vehiculele

de inlerventie

rep~e8 fl.!-~unurl!~r.

Co

tlm~~l~~~lI~E~~~r::::::::.y
.._

t-

1'\1\

Hal~ veh~ule

2 Inclpere penlru odlhnllmec:llc

9 camera penll1J hllne

10 camerA penlru halne

18 cenlrall de InI8rven,'e
19 rillru penlru lucrurlle murda,.

Jlngr1llre

l'.rmAtuf1

20 subs'anl. chlmici d. IUnoer.

1 aervlclu de Intervent1e

C\

~ Parterul bazer pomprerilor .s;;'.-~

hal~ ~pArare velllcule

i"lervenlle

4 s,IA de a~tep'are

12 pAr11 de rezervA

5 secretariat
I petrecerea t1mpulul

13 depozil pentru ulel

14 pelTt'Cerea Ilmpulut IIbet'

llberlservlclu de zl
7 IncApere penlru odlhot
8 atenet radio

151ncApere penlru odlhnl

16 '"cApere pentru sp"audu,

17 vestlat

.lncencUUor

21 lI.nl de utel
22 unelle

Arh R. Bauer

I
(

441

POMPIERII $1 CLAoiREA POMPIERILOR

Baza pentru proiectarea cladirilor de pompieri este conceputa conform

DIN 14092.

Cladireapompierilor: in ea sint adi3.postite vehiculele Si restul echipamentelor.

Post de incendiu: in el sint tinute pregatite fortele de interventie, vehi

culele $i restul echipamentelor pentru serviciul de salvare. Suplimentar

postul de comanda ocupat in permanenta pentru preluarea apelurilor,

alarmarii, coordonarii Si conducerii fortelor de interventie. Este de dorit

sa existe locuinte de servici. Echipa este fie tot timpul de garda, fie 50

licitata resp. extinsa prin instalatii de chemare sau de alarme: instalatii

de apel de salvare, de avertizare si de semnalizare.

Functionarea inainte de interventie: parcarea masinii personale private.

Schimbarea hainelor in apropierea vehiculelor Si incarcarea echipa

mentului. Ocuparea locurilor in vehicule.

Dupa interventie: reechiparea vehiculului, umplerea recipientului vehi

culului-cisterna, alimentarea cu benzina. Spalarea, schimbarea haine

lor fortelor de interventie. Trebuie ales un teren Tn pozitie centrala fata

de toate partile asezarii resp. in centrul de greutate. Trebuie prevazute

intrari $i ieslri ce pot fi supravegheate. Amenajari suficiente pentru su

prafete libere, de ex. sa se ia in consideratie raza de virare. Locul de

spalare se echipeaza cu instalatii de retinere a nisipului $i separator de

benzina-, amenajari de pompe pentru motorlna si benzina. Suprafata de

curte ce poate fi circulata (cca 16 t). Hidrant sub- si suprateran, loc pen

tru vehicule suplimentare, eventualloc de aterizare pentru elicopter (50

x 50) inclusiv 15 m spatiu liber. Suprafete pentru sport si spatii verzi.

1 directia de veghe
2 dormitor

3 sptllator
4 dpitanul de pompieri

G)

EtaJul1

......-I--""""'1,-""--'-=~'----_'"

1 incflperea de incarcare a
bateriilor

:.

2 hala vehiculelor
3 dormitor

4 centralA

..
.

5 indpere cadre
61recere

7 curte
8 depozit pentru ulei

Parter

--,-- ----------1

cD

1 garaj subleran

2 depozil de zi
3 incflperea 1urtunurilor

4 pivnitA
5 ventilare
6 filtru
7 incapere fetea tensiune
8 curent necesitate
9 incaperea pompelor
10 vestiar
11 depozit

12 gaz, apa
13 incapere pentru modiHcari

f3\

\V

lermolicare

Subsol - Postul de incendiu 4 Munchen.

Arh.: Ackermann + P.
---

-------

parter

--------

elai

Cladirea uneltelor pampierilor

-0

Proiect Administralia
Cladmlor Civile K61n

"

:---/
8

-i

I~~

:!

:::J 'i

I+-C

~~
I--

Sectiune transversala

1 culoar
210cuinftll

10 spal.Uorul de
furtunuri

:) saltll de cursuri
4 material didactic

11 depozilul pI.

5 sala grupelor
6garaj
7 depozitul penlru

12 depozit piese
13 atelier
14 proteclia

ulei

8 SptlllAtorul de

ma$ini

Parterul $i subsolul
cladirii uneltelor pompieriJor

442

9 hals vehiculelor

lurtunuri

respiraliei
15 curte interioartll

16 comandant
17 gardtll

Etajul al 2-lea -

18 vestiar

19 spalator
20 incaperea
hainelor
21 windfang

22 haltll
23 incaperea
pentru hobby

24 inca perea
pentru eurcitii
25 pista pentru Urn

26 inctllizire
27 agregat de
ventilare
28 depozit
29 incaperea
pentru balerii
30 lelelo", radio

1-

I--

160 --I

1,70-1,90-1

2,25

------I

AUTOVEHICULE
Dimensionari, raze de vi,a,e si greulalile de la autovehicule tipice
referitor la necesarul de spatiu si regulamente, la garaje, locuri de
parcare, intrari si iesiri.

to- CD

to-

biclclela

molocicleta

I- 1,41 +951

~ 3,05---j

:.:.:.:.;.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:

1---4,15--~1

:.:.:.:.:.;.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:

1--

Mini
3.52

Raza 4,8 - - - - - j

\1,6411,131

I 1,72 1'.11

'~2~

.:-:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:-:.:-:.:.:.:-:.:.:.:-:.:.:.:-:.:.:.:-. : .:.:-:.:-:-:.: :::..::;::::-::25:;:::::':-:-:-:.:-:-:.:-:-:-:.::.:

@

Raza 5.45

AUOIA3

4,48

1.73 I 98 I

.:.:.:.:.:.:.:.~:.:-:-:.:.:.:.:-:.:-:.:.:.: . :.:.....;.l~.:.:.:.~.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.: :.:.:-:.:.:.:.:~:-:.:.:.:-:.:.:

.....:.

I - - - - Raza 4.92 -----I

VWLupo
f--l.65+1,10-1

-3,71-----

:.:.::.:.:.:.:~. :.:.:.:.:.:.:-:.:.:.:.:.: :.:.:.:.:~:t::.:.:.:~ .....:.::.. .:.::..:.

f----

\-1,72+ 94

:.:.:.:.:.a.:-:-:-:.:-:.:-:.:-:.:.
NewBeelle

-1

:;

........... ~.. ...."...

.. ..

.: ::..: ..: ..::::..: ..:::..::::

f-----

1--- - - 4,79------1

,-1.81

T~

:.:.:.:.:.;r~-:.:.:-:~.:.-:.:. .':.:.:-:-:-:.:
1--- --- Raza 5.84

AUOIA6
1.81

1 96 I

[J;[jJ

AUOI A6 Avant

4,43

f- 1.73 -11,101

Raza 5.45 -----1

VWGolf

--------1

t 96.

.
1

I 1.70 I 92 i

'

o:::ETI

:.:.:.:.:.:.:.:.~.:.:.:.:.:.:.:.:-::.:.:.:.::J::.:.:.:~.:-:.:.:.:.:.:-:.:-:-:.:.:.
1-

'----- 4.67

;,'::,'

Raza 5.45 ------I

:.:.:.:.:-:.:.:.~:::.:.::::.:::.:.:.

::::..:::..: ..: ..: ::: ::

Raza 5.58

4.79

VWBora

---I

""::r~""~"""",,,,,,,

.:..::

AUOI A4 Avant

1 1.73 I 90 1

:.:-:.:.: i~:.:.:.:~:.:-:-:.:-:-: :
4,15

: ;:: :::: :..

..::: ::

r--- Raza 5,45 ---------1

.,

, 1.73 \ 98 I

4,48

:.:-:.:.:.)~.:-:-:.:~.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:-:.: .:.:.:.:.:.:.:.~: ..

-I

4.15

1--'

VWPolo

- 4,08--

CD

Raza 5.45 ---1

ROta 5.58

AUOIA4

1-1.74 -f- 96~

Raza 5.19

BMW3

1---- - 4.43 -

--.

1- 1.70 I 92 I

-:.:-:.:-:.:.:.~:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:, :. :- . ~:i:. : . 'W.. :. ::. . :. :. :. : :.:.:.:.:.:.:.:.~.:.:.:-:-:.:-:-:.: :-:.:.:-: J~.:.:.:~:-:.: .:.:.: .:.:.:.:.:.:

f - - Raza 5.70 --------j

4,67

:...

:.:-.

1.49
T

....... _
~

1------ Raza 5.70 ---------1

VW Passal Variant

-:.:.:.:.:.:.:.~-:-:::-:.::.:.:.:

4,77

:.:.:.:.:-:.~.:.:.:-:.:.:~:.:.:.:.:.:.:-:.:.:.:.:.:-:.:

4,61

Sharan

11.81+791

J3

.:.:...........

.:.:.:.:.:.\:.:.:.:.:.:.~.: ..::-....::.::.:.:.

Raza 5.85 ----I

1.80 196 I

1~

1,41

.....:...:,:.:

@TI

._~~

t:-:-::::~;.:-:-:;.==............:-::-:.:.:.:..:..:...

Rnza 5.50

BMW5
4.80 --

~
f----

BMW 3 Touring

I 1,741 961

:::.:.::~.:.:-:.:.:.:.: ..

Raza 5.19

VWPassat

'.80

196 I

[t,5TU

t':':':':':':':':~'::-:-:':-:':1 f:.:.:-:Lr.~: :.~.:.:.: :-,.:.:-:-:.:.:-

1--

Raza 5.50

BMW 5 roufing

443

AUTOVEHICULE
f----- 4,98 - - - 1

I-l,86---j94j

f-----4, 11 -----i

f-l,70-+991

J
:.:.:-:.:~i.:.:.:.f fi~';L.:-:.:.: :.:.:.:.:.:.:.: , ,.,~

T L5\o

. :.:.:.:.:I.: .:.:~=:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:

,';:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::.

G)

~ Aaza 5,83 --~

BMW7

f----- 4.78 -------I

1- ,85-+',081
'

:,:.:.:-:.:-:.~::.::::.:.:

:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:

I--

BMW8

Raza5,75 - - '

...

Mercedes Station. lung, cu clnci

U$I

:.:.:.:.:.:.:...:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:
f - - Raza 6.50 ----1

~-~- 5.35----1

:.:.:-:,~t.:.:-:-~::::::::.::.:.:.:.: .

I - - Raza 4,90 - - ,

Z3 Rodsler BMW

.
.

f--- Raza 5.70 -------1

U$I

!---4,56-------1

f----- 4,02 -----1

Mercedes Slalion. scurt cu Irei

f--1.9-+'.0i

'~T~

:.:.:.:.:.:.:.:.:,:~@~~:.:.:.:.:

T ~;,01
co

1 67

00

:.:.:.:.:,:.:L.:.:.:.:.;.:.:,:.;.:.:.;.:.:::,:.:.:.:.:.;.:.;.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:
f----- Raza 6,35 ------1

Rolls-Royce

f----- 4,51

~~

:.:-:.:.:.:.:.~:.:.:.:.:.:.:.:.:.: :.:.:.:.3~:.:.:.:.;ge.:.:.:.:.:.:.:.:.:-:.:.:..:

t--

Mercedes C 180

f-----

4,51

f--2,O-+1,O~

f - - - - - 5,7 ---------j

-----1

Raza 5,37

\-1,72--+89~

:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:

f - - Raza 6,5

f - - 4.25

f----- Raza 5,37 -------1

f----- 4.79 -------1

1-1,80---+93~

:.:.:,:.:.:t:.:.~.:.;.:.:.:.:.:.:.:-:.:.:.:.:.:.:.;.:.:

Americana

:.:.:.:.:.:.:.~:.:.:.:-:.:
...:....:.:.:.:j:.:.:.:.:~:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:. .:.:.:.:.:.:.:.#f~#g;t:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:
@

Mercedes C 180 Avant

,~,~-----,

1---

4.52

1.65 -+91 i

fit]

T
1.30

.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.
~--

Porsche 911

---j

~~

Raza 5,87 -

1-',89-1-',05--1

:.:.:.:.:.:.:.:~.:.:.:.:.:.:.:.:. :.:.:.:.::I~:.:.:.:.~.:.:.: :.:.:.:.: . :.:.:.:.:.:.:.:~:.:.:.:.:.:.:.:.:. .:.:.:.:.::;~:.:.:-:~..:::.:.:.:.:.:.: :.:

..

1 - - - Aaza 5,67 ------;

Mercedes E 430

f-----

4,81

-----1

I-l,80---+93j

CD

Mercedes E 430 Avant

I - - - Raza 5,85 -

Porsche 928

1,85

,:.:.:.:.:.:.:.:~.:.:.:.:.:.:.: .:.:.:.:.;,i.~.:.:.:.:~.::....:.:.::::-:;::::::
f-----

Aaza 5,67 -~

:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:

VWJoker

1-1,71-+89--1

f--2,50 ---j

1:~lf

Raza 5 , 3 5 _

:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:

==== ~4

I - - Raza 4,35

____

Smart

.:.:.:.:.:.:.:.~:.:-:.:-:...:.:.:.:.:.:.

Mercedes ClK

444

~Raza

=-::-:-i

~92

5.35/Syncro 5.65 --j

1-1,65-1',121

T~~~D

2,37

..1

.. ..

::::: : ::::::::: :: ::..:: : ::::::::::::::: .

I-- Raza 5,35/Syncro 5,65 0---1

VW (inalt) Kombi

f--1-1,72-+',371

~,7

-'

:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:-:.:.:.:.:.:.:.

VW KarmanCheelan, Gipsy
~-_,

f 1,51\871

,:.:.:.:.:t:.:.:.:~.:.:.:.:-:.:-:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.
1 - - 4.56 -----1

I,

.--l\q

2,70 '

.:..:...:.:-..:.:.:.:.:S::::::::O::::O.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:
I-~-

1,,941

I'~.'~
-.J

i~
=~

Mercedes A 140

f-l,85--jl,121

'c=J

1,~7

:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:-:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:
I-- Raza 5,35/Syncro 5,65 --I

f - - 4,90----1
!--- 4,57 '----1

1,12\

5,55

---+651

f- 1,92 ,951

.:.:.:.:3;.:.:.:.:E.:.:::.::::.::::.:,
I--

RazA 5,35

---1

Ambulan\aJSalvare

f--- Raza 6,40 - - - I

t--.__ . -- - 4,:17 ----

~~

'.... .'. :::::.:&:.'.'.. :. :::::::.2::::.'.':::::::::

t.- ill" ~~~~~:~'~~'i~~; ~~. ~~;~~~;:~~l;;'~;m~

~-~-5.63----

1_&4

AUTOVEHICULE

DIMENSIONARI, RAZE DE VIRARE LA

AUTOCAMIOANELE ~I AUTOBUZELE TIPICE

. , .. ,,,,B :.r ,
:.'

:.' :.'..:.'::.':.'. ': :: ::..: :

---2,14

----i

~-d

::

--I

~t ,I",

:.:.:.:.:.:~~~;.:.:.:.:.:.:.:.:
:.:. .:.:.:.:.:.:.:.:.:2:.~:.:.:.:.:.:.J.:;.; .; .;.;.; ..;.;.;

t.-

Vehicul cu caroserieplalformA

>--~- 6.54~ -~-----------~

2.37 ---...

,J~h!l ),
:.:.::.;.:;.:.:..:....~...::..::..J.:.::.:.'.:.'.:.:.:.::.:
'1/iY-

8'

C~Q

t.-@

:.

tMt 2?5
~

Unimog

1_2.50

1J.80

----f

\~
I

,,~J~I;~~,l~~,:,:L ..'.

t-r

Camion cu sa $1

semirelTlorc~

fir

:II'

16,5 m

(1

16.0

~.~.:~~~._.~~.~.~.~.~~ ~: ;:~:~ ~.~~~.~~~.~~.~

.- -""'.-""'.

:::: :..:: :::..

13.70-

:::::;:::~:~.~ :::::

:.

1--2.50--<

445

"

PARCARI

'8

'\

.r

J
I

Loeurile de pareare sint limitate in lateral si in fata de dungi colorate (alb

sau galben) de 12 - 20 em latime. care. pentru 0 mai buna vizibilitate. la
parearea in dreptul peretilor. se prevad si pe aeestia pina la eea 1,0 m
inaltime. Ca limite s-au impus si pragurile laterale de ghidaj, lungi de
eea 50 - 60 em. late de 20 em $i inalte de 10 em. La dispunerea la pe
rete sau la marginea suprafetei de pareare, se prevad borduri de opri
reo eabluri de siguranta $1 parapeti pin a la inaltimea osiei pentru impie
diearea strapungerii; la dispunerea masinilor una in dreptul eeleilalte.
servese pragurile transversale de eea 10 em inaltime drept delimitare
frontala. Trebuie sa se ia in eonsideratie eonsolele -+ @. La dispune
rea la perete, este de ajuns bordura de oprire sau eauciue -+ @

2.30

I
\
I
I

,
!J

75

fi$ie de
: siguranlti
,
I

,
;

~
2.00 2,00

~4.50hooj.4.50~

30 intrare 51 iesire sim- +_

Parcare paralela +cu carosabilul
V' \f:) pIe, insa numai un singur V'
sens de clfculatie

f2\

?
r.'.;.'

::i

:.

45 ob(ic. Parcare nu
mai dintr-un Singu r

Dispunerea IOGunJor de parcare

sens de circulatie

- CD 0' grade paralei eu elreulatia

:i_
I

t3"

numarul

numarul

posibil al

posibil de

Necesarul
de 5uprafata
per IDe pare
inc!. acces
m'

pel00m'

parcare pe
100 m drum

22.5

4.4

17

26.3

3.8

21

20.3

4.9

31

20.3

4.9

37

19.4

5.1

40

19.0

5.3

44

locurilor
de parcare

locuri de

carosabila. Intrare $i iesire dificile

).

favorabila pentru strazile inguste

2.30

30 grade oblie fata de cireulatia

carosabila. lntrare Si iesire facile.

Suprafete intense

'..

- CD

45' grade obiIe lata de oreulatia

carosabMi. Intrare si ieSlre buns.

Supralata per IDe de pareare

relativ mica. Mod de dispunere uzuaL

.,iji

-0
t- 5AS +4.50+ 5.4' -1
60 obric. Parca.re numai dlntf-un
singur sens de clfculatl

t-r

I',

~ soo

+ 5.50 + 5.00 4

60' grade oblie fata de erreulatia

carosabila. lntrare si iesire relativ buns:

90 Intrare si iesire posibile din am

bele sensuri. La.tlmea lOGului de

pareare de 2.50 m

Suprafata per IDe de pareare

mica. Dispunere des utl!izata

90' grade perpendicular pe

carosabil. (latlmea loeului de pareare

de 2.50 mi. Neeesita virare putermea

15.50

90' grade perpendicular pe

carosabiL

Oatimea locului de parcare

de 2.30 mi. Neeesar redus per IDe.

Potrivite pentru amenajarl de locuri de

parcare compacte, foarte des utilizata
Dispunerea \ocurilor de
garaJe pentru stradutele
carosabile in unghi de:

t-s.oo+ 6.50 +5.00'

90 0 intrare si iesire pas/bile din am
bele sensuri. L~timea Jocului de par

Locuri de parcare

$1

carosabllul

care de 2.30 m

latlme a loeulul de Qara de:

2.30 m

2.40 m

2.50 m

90"

6.50 m

6.00 m

5.50 m
5.00 m

75'

5.50 m

5.25 m

60'

4.50 m

4.25 m

4.00 m

45

3.50 m

3.25 m

3.00m

3.00 m

3.00 m

3.00 m

pin a la 30"

I--C - t - - - - A
I
L

-t

[Jr
O 3
J

>-5.16+3.50+--B.70---+3.50+516~

>-5.16-+3.50+--10.32-+3.50+ 5.16-<

>------26.02 - - - - - - i

f-----27.64------i

t-r

Parcare cu circulatie intr-un singur

45 circulatie dintr-un singur sens

sens (IDe pentru plantatli)

, I
I

~@

4.50
5.00

I ---i Intd1ime Iibera

sub autovehicul

25+

I.B~

1~~:.:~~: fn~:~e~~o:ra

I 1
I

lungime

I 2I 30 ~~~::Ia Ironlala

~.~==~~===~~=~j,25125
25

Latimea necesara a stradutel carosabile (in m), la 0

dist~nta lntre rot;

inalume

~ 4.50 m

c: :~::~~
~;~:

c: :

~I = 1,30
m
, .65 m
="

greuta'e

G =2.01f;20kN

Masina personala standard

,
,
I

~i,O~

2.50

~5,4B-+ 4,SO+--10.39--+4,50+-

5,48-1

>-------30.35-------<

+- t1O'

60 pareare in sensul de desfasu- ~

V' ~ fare a clrculatl81

446

1-1,10-+1,10-1

-5.00-+5.50-+5.00 +5.00-+5.50-+5.00

>-5.16 -<l.5()--8. 70--<l.50>-5.16~

------31.00'-----

>------26.02-----<

@1

90 partea earosabila de 5.50 m

latime: IDe de pareare de 2.50 m
!atime

~ @

Dispunere oblica

~f20-JO

40-50

Praguri transversale
de oprire

$1

borduri

~ ......J

rn

I I
I I

II

~ I

~ I ;;

0.

,'I

~I

I I
Pcrsoane in

--?&O__ I

~,6~2)~_!

Q)

O;lcc"IIOCWtIO do p.lfc;no !iinllimit.lfO prin p(lrcti !i,lU stilpr. II

_2.60._

ParciH8

S(:~lu"e

cu ret:',

1W

'-_--'---_-..J

,2B5

2.JO

cOlTlpJCI~ in g;Hilj

'-1

2,90
(2.:01

~p. fll~r(lr:;lr

I.-'ll rml,1

+ __

_j

2~50 _

PARCARI

L.~ ~~.~,...._.,-.
.. ~..,.,.
,""
.. "::T:Z:l

2,50
Cu limitate prin bordurA

Intr<lre 51 ieSlre contortab,le

'W

Daci'i locurile de p~ueare sint limi

tnle prin pilo, perell sau Slilpl, se
mil.re~te Iil.timea loeului de parea
re per parte limitalli cu 0,10 m
~ CD - @. Nu este valabil insil.
penlru platformele ridicil.toare me
can ice ~i garajele automate. Daeil.
locurile de parcare sint delimitale
latil. de un drum pielonal sau de
biciclele SAU de 0 fi~ie de separa
re prinlr-o bordurli, Atunei aeens
til 0,;10 lolo~1l1\ dll!J.l1 f!luellio do
impact. ~ G + <iV
Exemplele prezinti'l loeuri de par
care, cum pot Ii ele ineluse ereativ
in imprejurime, lilril. a aleela
lunctia lor. Penlru inmul\irea spa
liilor libere, pAreMle pot Ii co
borile in intregime SAU parlinl pot
Ii provl\zulo cu Ileoperlrl planlate.
Transformarea in spatiu verde nu
are numai calitlili creatoare, ci fo
lose~te ~i umbririi resp. imbu
n1'lti'l\irii situatiei ecologice (ab
sorbtia prafului) -0.

"07J,;li,jJ&]!~~:?:

s~aliu do cir~u!ali9 ~~
50

feren

g.1rd viu ca p.:lHlVJn

pt9lonLbicicll~11

~d;r1cll

'

_-",4",,30,,--_

11-.

arv~a ~ parcare

T'nIE

1
2 .50

'J

"5

_
_ _
1;

:'

.......

"J

.,JO

AllHltliljolllt In

5.50

bloc

5.0

2 a30
2 30

115

'1"1

2 30
2 10
2 30

"t'

' ,30

230
,30

00

30

:;

10

..

B.50

j"50
;!.50
_ ? 50

'~"

~ C.".

ill

~-

T~

I I I

1 T

II II \"
t

1 1 I

..

5.0
_L

1-

1Q

tI

50

1.0

6 50

nO~
P.Df---\5.0\ I

"~ ..5.Q.j_6.5'Lf 5.0 +5.0-l

P.D.H-"ULJ

25
2525
Supraf.1t~ do p.lrC.1rO cu 'Vogotilt1e

10
@

25
PIJntare ~rpendlcU!;Jrtt poe c~,rosabd

f11I

2,0
5.50
2.25
Sup!. de p"c~re adincil~

\!JI

~----,----I

t2I

-0

-@

x' 2.30
ParCOIB pe lungimea

snazll

_--

..

4.30

C1

T
6.0

5l+

<~

~,~ t

--

--"~

,3,0

.t8JltmtJBUJ8
.t~[
fI,O

~,~~~~Br

70 T

I I
1,0

'"t::

w,n

I I
3.0

Exomplu: parcare penlru auloturisme

10,0

I I
'10

100

I I

J 0"

~)O

'"
}~

I [~rTrmrrl(~t

...\',
1

II

~77~!>'>1?7~~
I I

:' (\

2,81

I-I
4.0

Varianta' dlspunere oblica. intr-o parcare rentru autoturiS!D9

f
Ii

447

',:

:.

AUTOVEHICULE
Viraje -->

Sursa: Forschungsges. fur Strallen und Verkehrswesen eX, (Asocia(ia de

cercetare pentru sistemul de strazi 5i de circulalie)
K61n. Konrad-AdenauerStrase 13
Felul. marimea 5i forma unei amenajari de intoarcere sint executate conform
utilizarii potrivite a terenului in functie de vehicule 5i de functia urbanistica.
Formularea unor recomandari general valablle la alegerea amenajarii potrivi
te este diticila. La stabilirea amenajarilor de intoarcere \rebuie luate in consi
deralie necesitalile pompierilor 5i ale transportului gunoiulUi. Unele institutii de
transport refuza sa indeparteze gunoiul de pe strazi 5i drumuri infundate. pe
care ma5inile de gunoi pot intoarce doar in mar5arier sau trebuie sa mearga
cu spateIe distante mai lungi.
Amenajarile de intoarcere pot fi dezvoltate ca intoarceri in forma de T ~
- G), cere de viraj sau bucla de intoarcere ~ @- (2). intoarcerile in forma
de T necesita manevre de liraj, Mai bune sint cercurile de viraj 5i buclele de
intoarcere. care pot 1i strabatute de autovehicule printr-o singura mi5care,
Din motive ce lin de tehnica de conducere, amenajarile de intoarcere trebuie
dispuse asimetric pe partea stinga ~ @ - (2). Pe partea exterioara a
amenajarii de intoarcere trebuie pa$trate spatii libere de elemente fixe, ca
zone de rezerva pentru console Ie vehiculelor. La buclele de intoarcere, su
pralata centrala poate fi plantata intoarcerile in forma de T ~
sint
potrivite numai pentru autoturisme. Ele nu sint necesare in cazullalimilor de
carosabll mai mari de 6 m, daca pot Ii lolosite $i terenurile din fata garaJului
sau trecerile pietonale.

deschldere mlnlma/a de trecere

"".Ti r@
(94+--2,70 - -+1.10'

>-1.40--1
>-1,76--<

4,74---~

~ G)

Autoturism standard

hmltare a spatJulul Iiber de 0.5 m

I
I:
'.Ii

l {

Gl-

I
I

Priontar autoturisme. raza cercu(ui

Cere de vlraj pentru

autotunsme

de viral'" 5 - 6,50 m

Dimcnslunl exterioare

Raza

lungimea consolel
Tipul de vehrcul

Zona tibera

Zonillibera

1.00

1.00

,---,

-~---"

",,-/ g~l,oo
0 R' I
=..=.-;8 - - - --'
I

'"....

__1

'

Iroluar

1---12,75 --------j

remord (2 OS\\\
Platforma. cu sa:

f-SOO-.j

vehlcul (2 0$11)
remorca (3 OSII)1 1
Autobuz'
autocar sau de hnle
autocar saw de Irole.:'1
aulocar sau Ce hnle<1
autobuz artlculat

Val. max (ct. regulament

autotl.rlsm
remorca
plattorma de incarcare
platforma cu sa
aulobuz artlculat

Zonilliberil

""" '\

NOla

I~

8!
<Di

'1RO~

/:

-----------

f - - - - - - - 20.00

~ 6

1----13,00----------j

Amenajari de intoarcere pentru

+_ t=i"\

camioane cu lunglmi " , 0 m si 22 t .,.

(ma$lna de gunOi cu 3 oSli)

Ca la

Iml

1m)

Im(

Iml

6,89
9.46
10.10

7.45

3 0511 (3 MgU)21

spate

Platlorma. de incarcare 1B.71

vehlcul (3 osli)1 1
9,70

[3,00+3,001

f--S.OO-"

1.00 1.00

lata

t/4,344

MaSini de gunol:
20511 (2 Mgul
3 oSli (3 Mgu)

1.00

ecartamen

16,50
6.08
13,61

(m)

1m)

0.60
0.60
0.70

1.00
1,00

1,76
1.68

1.51

extenoara de
intoarcere

1m)

1.00

0.94

3.95
5.20 1
5.30 )

0.96

1,9B

1,40
1,48

2.86
3.32

2.17
2.29
2.50 4 )

3.RO

;0.05

5.28 1)
4.84

~ :3~3\

2,92

2,50 4 )

4,00

1.26

250

4,00

10.30
1030

3.80
7.75'1

1.61

1,43

0,85
4.25

2.50 4 )
2.50

4,00
4.00

7.90
7,90

3,35

2,65

4.90
3.37

2.50 4 )
2.50 4 )
2,50 4 \
2.50 41

3.7061
3,706 )
3,70 6 )
2.95

10.50
11.25
11,95
11,80

1,35
1.53
135

3.08
3.60
4,70

2.50 4 )
2,50 4 )
2,50 41

3.55
3,55
3,55

9.40
10.25
6.60

2,55 4151

4,00 61

12,50

12.00
13.70

5.80

2.85

6.35~1

14,95
17,99

6.95 21
5.9815.99

2.87
3.10

9.03
990
".95

3.90

4.60
4.77 1 )

1,10

inalt!me

2.70

4,48

12.00
12,00
18.75
16.50
18,00

La vehrculele cu 30$11, oSla de tandem din spale eSle

eupnnsa de oSla miliooe
2' La vehlculele cu 3 0$11 cu oSle de remorca dlslanla
inlre 051,le rOlllor corespunde eu valoarea intre oSla
Ironlala 51 oSla din lala a OSlel de landeIT' din spale
I) veh,cUl de cal\;ul al aU10lun5mul(j1 cu drmenSIUrJI

2.70
3.80

5.85
15.65
7.35

9.77

reduse
J, f'ara lunglm'H 015111
4) Fara ogllnda eXlenoara
~I Elemenle he ale vehlculelor clrmallzale pina ia 2,60
m
'" Orepl autobu2 dublu ela,al 4 00 m

Dalele de baza pen"u aUlovehlcul - pag 443 - 445

TlpuJ StraZl1

lallme

2.2C

Autocamlon
TransporterlRulola
autocamlon (2 OSIl)
autocamlon 13 OSIi) 11

../

lunglm

1,90
1.80

Autotunsm

jntoarcere In iorma de T pentru au

loturisme si camioane plna la 8 m
!unglme (masini de gunoi, pompieri.
camloane 6 t)

intoarcere in forma de T
pentru auto1urisme

"

_-

BIClcietil
Molcrela
Motoc:cleta

I 1.

1,00,
..........

Reprezentat rara

II

R=

=-::-.<:>:

---"

I
I

R = 1,00

~
-~

--T

llJ

II'

Utllizarea
lerenulUl

drum p~nlru
!Iocuit
lIveranl Clrculat i

strada pentru
I r1veram pUllnI solicltala

Vehlcule
de calcul

autolurism

- cerc de intoarcere plr. autoturlc:me

- ptr. masml de gunOI (cf. regulament)
{de e~, le?atura l~tre strazl lnlundale
prtn strazi putln clrcuJablle)

'I

'

I
I
I'.

,- cerc de lntoarcere pen\fu mlCfobuze

ca Sl pentt'u maJontatea ma.smilor
de gunol
.
- poslbilltale de intoarcere prtn manevrel'.
pI. toate aulovehlculele admlse cf. reg!.
1

I
\ slrada flVeranl

-:;

~I
8,28

23,68

12,50

25,12

('7,48)

. de lOCUli,

~~:~~~:~u

I
I
I

au(otunsm.

ma~ina

~~ j~:~i~' :~t~~~;~~n

110 I - cerc de in~oareere suticlenl de mare!

I '1 I ~~~~~~:~~o~l:alll~: c~:(~~~e(or
I

mlctl mdustrie linle stendard, autobuzl 12.5 - cere de intoarcere pentru autobuzele
cu artlculatle
I
articulale
,

predommant platt. de inctlrcare.

mica Induslne aulobuz artleulal

'

~
a

12,51- cerc de imoarcere pt. cele mal man

I

aulovehlcule admlse

ct. regulamenl.

i.

partea e)(tertoara a amenalanlor de (n(oareere (rebUle prevazute zone hbere de 1,00 m latlme pentrul
lunglmlle consolel vehlcululul.
I

BucLa de intoarcere pentru

camioanele grele si autobuzele
articulate

448

Cere de viraj pentru masinile de

gunoi cu 2 osii resp. ptmtru
autocamionete de 6 m

Recomandari pentru stabilirea razei exterioare a cercului deintoarcere (R)

AUTOVEHICUlE
PAACARI $IINTOARCERI

..

,
,

,', /
" . ~ ,.
, ,"

".00

"

+ - 11,25 ---+

5.50

f1\

Dispunere la 45
aulocamloane

5,50
Dispunere la 45
~lItQbUI articular si

Sl ilulobulO

o1ufoc llmJoane

5.50

,
I

+-- 15.50 --+

I-

5.50

c==m

liP

~5.00J---1J.OO--'

5,00-.4

12.00 --+-- 12.oo---l

tor @ carnian
O,spuno,o In 90" oulO
vohtcUl

D,spunOle la 300
ilurocamroane cu remore,'

~ingulnf

---~--

--- ..... -

,
,, ,
I,

I'
"

':

,. ...

"

~~oo

,I,

t-----""i

,I

.... 7.50-1

0--15.00-20.00-+-16.00-22.00 -<

-4

J----18,OO~

tor@

Dispunere la 90
autocamioane cu remorca

A'" .. ,-...

,,

I
\

._-+---
7.60

1070m

12.20m
13.7om

'7'
\!...)

aso
'0,'0

- - - --:::: ,
,

6.00

,~

tq.'
r

'800

1000

h1~onrce.p in torm,' de T

POSlblllttl\1 de inlO;\rCete
In cond.tll Ilm.t"te

in CO '1 O'll! p_lrern

Trecele

Of' hmll,1fp

~,
f

,~

,
I

I
\>lli:J
1
,1
d'

"

Nnco5mul do sP.:lIIU 1.1

caHunla de sIr ad:t

.. '!'J --I

10j

"

vehlculurul

pe luog'me

"

I
I

lunolmea

Pierdere de spatiu la dispunerea

Parcare la 450

-----~

t--

400

Mareajele rutiere fixe la autoea

mioane nu sint utile din eauza
marimilor dilerite ale autovehi
cureror.
Dimensiunile de baza pentru ne
eesarul de spaliu ~i loe ale auto
vehicurelor rezuUA din dimensiu
nile vehiculului in circulatie rec
tilinie, in curbe ~i la intrAri ~i ie~iri
din parcaje. in special la circu
lalia in curba trebuie lualA in
conslderalle eurba de Inscrlere
a ratilor interioare din spate.
Cere de intoarcere pentru cele
mai mari vehicule admise, con
form regulamentului privind cir
culalia pe drumuri: raza exte
rioaril de intoareore de 12 m,
eerc de inloarcere suliclent pen
Iru majorilalea aulocamioanelor
admise. raza exterioarA de in
loareere de 10m - pag. 448.

-8,OO~
f~

10).00

,
t

800

\'
~

I
I
I

r- 10,00 - + - a,OO-<

CI:J:'3c.;:

~(

,
I

-----.~,

,"
,

10,00

26,00

1
I
I

...

-;

3.00 5,00

tor@

Aile poslbilttali -

@- @

Zona Ilber.1 Df'ntru intrart $i ieSiti pentru:

luno1mfla vohlculului n

I,''lime do bnztt b

zon" /ibm" c

~uloc.1mion

3.00
3,65
4,25
3,00
3.65
4,25
3,00
3,65
4,25

14.00
13,10
11,90
14,65
13,50
12,60
17,35
15,00
14,65

22 t

1000
.lulOC:lmron vohlCul siflgur.1r

1200
Carnian cu , mlremorcA

t-

Dispunoro singulara

.
tor @

Dispunere in find

COlf1ll0n C\.J $a $1 !oomllPl1l0lC:-'

1500

rabel penlru

Si

449

Parcarl
Gara/e
Benzlnarll

m
:"
:.:
::.; .,' : .:',:
.

1~.S-:=~2~~=:
~_,_, ~

():l

o:t:= J
T

.... --;">;. oc=3.B~

.L.
,//
./ . ) :,. ():l --L
il'3

//

/
..... _
,/,'"

;~~;

" (/

'!' : Ii"/ /

:" I

(J:1

cel mai lung autovehicul poate sa intre si sa iasa user. Important pentru
reglarea trecerilor vehiculelor care circula conform unui program. Daca nu

alatural, pentru a nul

~
iI

pot fi indeplinite condijiile de mai sus, atunci rampa dinjata de 10 + 15 gra

1l111\\llllllstingheripeacesta

de ofera a solutie satisfacatoare ~

I e4.ll'

12,0 m.
Distanta de siguranja intre doua autovehicule de capacitate mare care stau

-. -35.0 ----------1

una linga cealalta: in varianta cu rampa minim 1.50 m, la chepenguri pentru

Rampa de incarcare si descarcare: ve:llculele parcate ioarte aproape

unul de celalalt tretuie sa traga un pic In fala ca sa poata iesl

,...1----....

;~

;:,
'1:

1".,

/ --------t~<r=J

incarcare-<:Jescarcare de minim 3.00 m.

:---1"'~;~~e~~~r~~'"

/>::::~~t~::J ~~~~=~:_."

1//
1/

:.1.'
::'
:;.

1/"
I 'f
I

".

---l

04.0~ ~

.... "'1-. .' - - -

;/

I (

-..,

L_-_.Ja:posibiladescarcareaa
doua autocamioane in

' ' B-.o----'-'.t

,(

:::
I
I
!::
'S.0i-t-.f---2S.0

c.
d:
e:
I
g.

40i

/
I

:::\ I: ;

::: I

b: 3.9m
c 4.7 m
d 5.5m

7.3m
8.3m
8.8m
7,8m
27,0 m

5.1 m

4,6m

g' 26.B m

Rampele de incarcare

$1

descarcare necesita cea mal mare supratata de curte

~~~

.1

---\-s'SO
__ ~ _ i..

:.:

H~

14 .01

i~

::;

;::

:;:

,,:

\- _.J

r
1

-l

I
I

:!.:
...

ITampon de
Idescarcare

1S.0

r --,I

I
I

14.0
13.1
11.9

12.2

3.0
3.7
4.3

14.6
13.4
12.8

13.7

3.0
3.7
4.3

17.4
14.9
14.6

diverse

~ ~~

...........

incarcare si descarcare in curte interloara

\9COper1n!'

1
I

,:~L
/

:~:

platforma
InalHI de

1,2 m

6,~

!;:1-----30.0-----'

Necesarul minIm poslbil de supra

de incarcare si

~~;c~~~~~~ rampele
-7,0

3.0
3.7
4.3

'I

/"

f-------

:::,i,:.

::::::

II

Doc de Incareare si descarcare cu

rampe inaltate si descarcare laterala

ii

tampon-piedica
la 0 inaltime 'de
1,5m

pozitia teren
de incarliber
in tala
care
halei

10.7

in!are

A
Masina
platform a
cu
remorca

T' \

:):

si

ro~i

1
3f

ie~ire

-:.

~,J

OimenSlunile uzuale ale unui cerc

de intoarcere pentru un autocamion
lntre
distanta mare
cu autosaslu rigid

L,~

~~~::: ' \, ' \,

Rampa de incarcare $i descarcare

::: \

'"~:i 't

I
I

6.0-+-+S.0"
2.50

Dimensiunlle uzuale ale unui cere

de intoarcere pentru un autocamion
artlculat. de 15 m lungime

m
::::::

1
I
I
I

~I

,
I

:::
:

Rampa de incarcare SI descarcare

i--'

~~ ~

:::

.::

a 2.8 m

a: 4.7m
0: 5,7m

b: poate !'il'l fie descarcat

acelasilimp
numai un singuT

autocamion

:"1 I '
::: I I I
.:-

G), G) - @.

Cea mai mare raza de virare pentru un autovehicul cu remorca este de cca

.;.1
J t
/

:,: 15.0.,- '-,-~ -30.0 - - - . . . . . . ,

H~ I ~-~

G).

in aceste conditii rezulta a adincime de 35 m pentru accesul carosabil. Si

II J 1111 ! l! ! ! J fa,a de vehiculul

T ~

'12'0-f+5.0~lB.0---I

Hi

autovehiculul care
distanta: mai mare

IE3

6,5

Exemplul unei adincimi pentru a curte destinata camioanelor de 18 m ~

rampe.deAIn.ctJrc~re

1111111111111 reglablle In InAltime

L-

".,/--

--rn

""I I! Ii IIII

:,L

():j
()j

::: I
::: 1

AAMPE DE INCAACAAE

19.8---------\

Circulatle pe dreapta in sensul acelor de ceasor",c

acoperire

T
'"'",
nivel P

inalUme
libera

fnaltimea
vehiculului

Rampa

12.0---------+--3.0----1---4.0-----1

Sectiune printr'un doc de lncarcare cu rampa reglabila pe inaltime

450

latimea de trecere

Dimensiuni pentru docuri de incarcare acopente

AAMPE, PODUAI DE iNCAACAAE,

PLATFOAME AIDICATOAAE

~ ............

~~."'.

35 70
2,51
1 \1301
1.0 1,0 17 15 t1\
n J -I J G 111

B~

CD

C~rucior

G-

, - - - l-----<

- 1

:',.1 ?

fl.l1llflp1p si vohicllirio Irf'!Jllin sll nsiglHo bunn lrnnsbotdnro in Inloresul

il1<:')"',),ii IrpSr11l rlll Ihhcull.W I'orlullio do incl\rcnro Inc 10gl\Iurl\ sigurll intre

ollce veilicule snu vngoane, Si nceasla. in condiliile in care suprafa\a de

inc;'\rcare a vetllculului poate s~ fie mai inall~ sau mai joas~ decit rampa

Q si penele de lHcare - ideal din aluminiu - pOl compensa inilltimea

mal redusl\ a vehiculelor in rnport cu inMimea rampelor - Q. Penele de

UICl'l' !rebule ~II he mobile sl 51\ ponlll Ii ndu5e cil mni U$or la locurile de in

If'rvr>nl'e, Podurile dl> inc.),caro r.lh.llahill> tmhuie sll fie din metal u$or $i sll

dp. ridic.1f

~f> po:lt<'lIllIJI<llatPfOlI

..

(~.

rodulIl() dt' inc.)rcalr .1d:lpl:lbilo 1:1 condiliilo locului. rul:lbile. porlabile $i

pentru transbordllri ferovinre -~ Q Poduri de inc~rcare automate hidrauli

ce cu buzi\ suplimentar.'i -. @

PIJ!forrne ridlclltoare-Ioarfec.'i Ilidraulice penlru a rezolva diferenta de nivel

intre curte $1 ramp~

Egalizare permanentil

inlre clll1e sl vehlcul -.

la nivelul vehiculului corespunzillor la incilrcare $i descilrcare - @,

S'r\iUl!or in furc~, livrabil ca stivuitor in furc~ electric. pe motorin1\. benzin1\ $i

gaz c,uburant -

-0

G,

Parc3rl
Garaje
Benzln"ril

PI.,Horm;l dtt

Poct on incf\u;;\fO mohil

Inc,'\fLHfl. cliO 1;lh',,\

"II lIllil.'

~ 1l;Il"P~ "',,'pr,~ (i) - (.G)

NlVlll111

f'llll'!.

llllWihordLirli cu pial

forme fI(1ICc''II0nr~ SHU

lHtnsbordare . \JV

pl1nle de

.'..... .. (5~''
p.o. ckl urc.,.
pleUolm.. de IncArc"e
din labiA

P,1nl."l de eg,Jllzilre permilnef1::t

sr mobil:,,!

~'(n"[TI,I

}
:::::
[OilI1Z;'Ill)

tin

Ra'np;'\ .1COpeflt~ cu rampe de 1rans

OO'O:lre p 1eclrohldr<1ulice - @

",',locnmlOil

':.'.':.'..::

:::::

narnpp.
~I"'>l(tm('l

HI\llIl inhf\ 1,ll11p;'\

t1rdr<lulic~

Transbordare ce se

--

desf~soar~

in

in1erl.2t cu r"mpe oloctrohidraulice

-. Qq)

}~ ,~v~.:"

::

:1,0:1 .. I,'d

SI cwln; pl"lforlll;"1 nOrc;"Ito;uo lOllr

;x~co~

1-- ' 1,:111 xlIII

'ec<"l

CurIo

(h'I',1n~IXHd,lrp Inlf'Of"lo

e141 prntfl( \141 a

nampo di'puso in diroclli de

si

lilllt'tr.trtill In '1llpralnto Inuur.to

l;llnpp[Of

ill1pOlflV,1 1I1 Il'rl1pllrlllllf

efflllllUUIVlI1

.daplare pe

tlUfOCHT1100

(nllllUme ela.UcA
fArA lreple

L,

lJ-'

t-

_.- -- -w:--~r;i

.~~

::\:-~~~.

40

aul de caucluc

100

:::: -n~::~J ~~

::

.'.::: '. :

3,10

autoc.emlon

:I::.

'.'

J 10

r----

f--'S'---"-_...=.J~_-"L.;.'
_",,8,--,~,-"o,;,"'-'"~_-j

lL'''<l''''''ll1m

1500

1500

1750
1150

1500

3000
3000

3GO 300

t 750

~)OOO

130 300 3300 3 000 2 000

Pod de inc;"rcare rilbalabil co sa

poale mula latoral

In 'unci I_ de
lnal\lm

piRiform.'

290 300 ?300 2 000 I 500 3 000

~JtlOO

2 !IOO 1

Pod de incarcare

l~i()

\o'ehicuiului

., (JOQ

000

Segmenle de CtlUCIUC -

a por111

el;tn$are

Sui de cauciuc - etansare a por1ll

451

1!
r----..,...... . . , . - - - -.....~-.

~a

I
I
I

Om

-+---,., 8,0 ----+

IImitA

+--

INTRARI . GARAJE

1.0-1,5 - +

Cllre orientalive pentru stabilirea

numArului de parcAri necesare (extras)
CIAdir; de locu;nle
Locuinte unifamiliale
1 - 2 lac de parcare per locuinta
Loculnte plurifamiliale
Sl alte clMiri cu locuinte
1 - 1,5 !ocuri de parcare per locuinta
Cladlri cu locurnte pentru batrln!
0,2 locuri de parcare per locuinta
Case de weekend sl de vacanta
1 lac de parcare per locuinta
Camine de copii Si pentru tineri
1 lac de parcare per 10 - 20 de paturl,
insa minim 2 !ocuri de parcare
Camine studentestl
1 ioc de parcare per 2 - 3 patun
Camine pentru surori medicale
1 lac de parcare per 3 - 5 paturi,
fnsa minim 3 locuri de parcare
Camlne de locuit ale angajatllor
1 lac de parcare per 2 - 4 patun.
insa minim 3 locuri de parcare
Camine de locUit pentru batrini Sf camine
de balr;",
1 lac de parcare per 8 -15 paturi,

insa minim 3 locuri de parcare

13 00-+-----8.0 ~
i- ---r------~,;i.:mi\.

~;

I ~
I~

IE

1=

l:l

2.50
~

=: ":.

8.0

~ ~ L:3~~ 20 m2 supralata peretelUi

peste sol

I~

Pava! de belon eu 30% roSlurl

:~

Admislbil lara supralata de dist~

tare lata de Iim'la catre veclO - \.S!

CD

Gara) n1",ga

I
I

,
,

I
I

I
I

CD
I

me

d~:jij;~

casa

Sectiune -

I
I

I
,

&1&
I

iGaraJ in duplex

"

]i=Li+[

CIAdiri de

I
------l.._-'-

...J..

LLD-JlL

Garaj in casa

Garaj in lata duplexulul

Strada

birouri,

almflll.ul desdud

IlIIIIl1"

Iili..

2.~3

5.25

2.53

lH!

5.25
525

2.73
298

2.-3

5.70

2.53

2.93
118

5.70

2.73

570

2,98

2.:3

lot

6,15 I 2.53

Garaj cu debara Si boxa pentru

pubelele de gunoi

:93

615
015

Plan

GaraJ dublu cu debara sl trecere

Garaj pe limlta de
CU desfasurare obhca a limltei

J '8

,-

~.IIIt.

lirosu

1311l11t

I 293

Pubele

sl

incaperi de birouri Si administratie in ge

neral
1 lac de parcare per 30 - 40 m' supr. ulila
incapen cu circulatie mare de vizitatori
(incaperi cu ghisee. de expeditie sau de
consultanta, cabinete medica!e $; altele
asemanatoare)
1 lac de parcare per 20 -30 m 2 supr. utila
insa minim 3 focun de parcare.

Garaj in spatele terenului

Vedere

Plan

administrative

cabinete

'I

273
2.98

..ium.

I. . .

2.45

2.25

lllitllinlt

2.45
2.45

25
2' 1
2.50 2.125
2625 2.125

5.48

2.45

2.25

2',25

5.48

2.50

2.125

5.48

2.45
2,45

2.625 2.125

5.93

2.45

2.25

5.93
593

2.45
2.45

2.50 2.125
2.625 2,' 25

503[
5.03
5.03

2 125

DlmenSlunl standard ptr. gar8j8 prefabricate

vedere laterala

vedere

L
99

vedere
--~--------

88

plan

tfc)\

Garaje Indiv,!.d<Jale Si duble

~ In panta \UJ

Sectiune transversala -

Garaj cu intrare acopenta

.....

.....

Garal dublu in lata case'

(tmtTI'~
I

Anexa

Garaj dublu la nivelul inferior

452

Garaj dublu la nlvelul inferior

Garaj dublu in casa

Lac de parcare acopenl linga casa

CARPORTURI

-..llJ
Locurile de parcare acoperite reprezinla 0 posibililate avantajoasa din punct

de ved",e al coslu,ilor $i economica din punci de vedere al spaliului penlru

a oteri velliculelor 0 proleclie suficienla lata de inlemperii (favorabil esle un

perele phn in par1ea dlfl care bale ploaia). Se recomanda combinalia cu 0

inc.1poro incllls~ ponlru dopozifare (ponlru biciclele s.a.m.d.) _

().

C;trpoluri1e sint Iivrate ca slrucluri construclivecomplele cu ancoraj cu stilpl.

@-@.

armaturi si $u,uburi precum Si jgheab si burlan -

Exe,nple de dispunere Si slruclurare pentru locuri de garare deslinale autolu

rismelor personaIe in legatura constructiva cu c1i1dirile de locuil -

0- ().

f:,'- C1J ......I '0 1

:

/lU; jt '
I
Inlr,l'It
:)UD UlJD~l

. .".

r w. L.)
i"'3l]':;;~Q;;rl )

0'"".,

SOqllJnO

\.
~

Cu ar.operi$ in dou:t ape.

Coama in lungul str~Z'ii

f7\
\.!..J

Ir'~

Carport diSpuS favorabil ;n raport ~

CV

,nt,area In cas:'

Parcati
Gataje
Benzinilrll

Carpon dublu cu intrare separala

in casa

-C>+
..,+ ~~

r
I
I

CH' <1\1 0.\';111\ IWIIII\)

toe

.~

~\

"'
~\

(lfl OilliHll PlIlllrll

pHl~.Ol1nl ~I

2,75

U'l iHllnhll!':11l

.~

~
?,75

:5

.~
/;:,

-1>+

un

II

llutohulSI11

bjdclnln

o
o
N
.~

:
I

~_

\:
I
I

.....
I

I __

I
..

I
_.. _~'_-

..

- ~ .~

locuinla cu carport

f5\
\,::.J

Carpor1ling~

cas,",

CV

doua. nive!uri

t-Ifi\
~

5.00
Dou:t aulOlunsme 51 eventual
bococlele

'-'I8J

~. ~

'.-~.

,,'1'::

2.75

~@

:- 2.75

loc de parcare eomun

'

,~"

'V

Carpat cu incapore ponlru depozil,1ro

J';:J

t.

~.fi3

.J

Cmport dublu

453

GARAJE $1 CONSTRUCT"
DESTINATE PARCARILOR
5.30 5.40

f -_ _--"'s.::.:SO'----_---j

'2.60 - 3.00'

~490-S.15-S,35""

Posibila Si in aer liber

CD

Parcare interdependent.3 a doua

autoturlsme

Parcare interdependenta incJinata

Plan - seetiune

T
I

"cO
I

cO

0'

~i
---7,50 -7,85 -

8.15-~

..,..==--'\

;-~~~.

~~-5.30

~~~~~

r--5,30 - 5,40 - - - I

- 5.40 - -

-----..

Parcare :ndependenta dubla (cva

drupla) unele peste altele

Parcare inclinata care ofera. econo

mje de spatiu

Plan - seellune

F=

~~~~~~

---5.30 - 5.40 - -
3 locun de parcare acceslbile orizontal

~--5,30

- 5.40--

Acceslbile inclinat

Utilizlnd platforme mobile, In garaje

Ie individuale pot parca 2 ma~ini una
peste alta ~CD +@. Actionarea
este electrica. In cazul in care nu
esle curent se poate folosi pompa
manuala. Lift de garare pentru max.
3 autoturisme ~ 0+ sub forma
de garaje individuale in~iruite in
cur1i sau constructii - actionate prin
pupitrul de comanda al portarului.
Soticltare per lac de parcare de
2.500 kg. Panta intrarii resp. ie~irli
din garaj este de ,;; 14%. Sisteme
~@ + @ de dispunere a autotu
nsmelor pe platforme de parcare,
deplasate prin pupitre de comanda,
astfel lncil sa se elibereze intrarea.
Platforme de parcare~@ deplasa
re tongitudinala: platformele de par
care sint deplasate prin apasare pe
un buton. Se poate circula peste
platformele de parcare neocupate.
Deplasarea transversala ~ @ este
utilizata acolo unde, datorita adlncl
mlior man, pot Ii dispuse cu usurinta
2. 3 sau mai multe locuri de parcare
unul dupa celalalt, lnsa se pierde

prea multa suprafata de circulatie

pentru accesarea tuturor locurlior de
parcare. De aceea in fata unui rind
fix de locuri de parcare sint pre
vazute platforme cu deplasare
transversala, care sint deplasate in
asa tellncil sa se poata ajunge la 10
cui de parcare din spate.
Esafodajllift de garare ~CD
(j)

Lift de garare amenaJare dubla

Parcare dependenta
in aer liber pot fi montate numal
amenajari care dispun de platforme
orizontale ~CD.

~@+\:)

~o:t'

All

._--t=.- ---c-~

cO

All

L-::::-'~

All

~ Ivl

~~

_ 5,00_ 5,00~ :ii.

- 5,30
- 5.30
"'

:~: !~

@
All

Vedere~ @
All

All

I-LL

2.14 - 2.24 - 2.34

All

Parter

Eta]

f---4.50 - - - '
Platforma de parcars - cu deplasare
longitudinala

Platforma de parcars - cu deplasare

transversal a

P\atforma turnanta la 360 0

.2.60 ~2.50.2.50 -2.50 _2.60.

2.80 2.70 2.70 2.70 2.80

Vedere~ @

pi

T
U')

"-.

(5.70) -

.2.60- ~2, 50_2.50.2,50..2,60"

2,80 2.70 2.70 2,70 2,80
e------5.50 (5.70)

"---5,50 (5.70) - -

LL

@
13

454

. .

Lift eombl eu 2 nlvelun de pareare ~

Pane,

.2.60 _2.50 .2.50 _2,50 260.

2.80 2.70 2.70 2.70 2.80

i,e;

~--5.40

Eta)

..

- ---fC::::~-Hr~I:~(.:JS

.1

rf1\

lift combi cu 2 niveluri de parcars

~ ;i subsol ~

f15\

'V.::!J

L.lft combi cu A nivelun de parcars

subsol ---+ W

$J

= Loe liber

All

Vedere~ @

Acces/Jesire

GARAJE 51 CONSTRUCTII
DESTINATE PARCARILOR

pul dn jllln'tillo",

"

\
. f,

11------..

'1'

\ 'I

-w

'"
'"N

l\<;col1:.or ponlru 1TI"$lni lilt do

J\rnellOlj,uo de pOlrc.ue mecnnica. simpla.

ins!<ll<ll<"l in clt'ldiri ell mai mulle Btaje desIi

dreniue

rt

(~-

.I~, ~

1,0

r-~-

n:CH

I:

nato parc.....rHor Cilre preia functia rampolor,

5.30

(I

..

'"'1

,....----

11

inlretincre

po:,.ol 5" J t'lu1utunSfllQ

Q)

Garare cu ascensor pentru masini

Ga", de cobOl;'e (Wah,)

o

li,:l0
(,~

lW)
10

;Dg

~o

'"

6.30

ill

'"

'"
'"

,~1

'f

ill

J ;".

~:l_rt\'

rn"'i ;;"1'11

,-

cilhln~ d~ acres -.

'c,

I'"

'1 ,,",'I.

1:'3

-~ i

'11.\(n,

r-,l'/ ,I,I ,II! rhl"

.- l}'"

;..; 1

I'"

,<0

"-5,80
11.7 111.7"1,7"1.7' 3,0'
60 60 60
Garaj--coridor (Wahr)

8)

Lunglme L

Sectlune transversala, -

Sect1une longiludinata. inlrare Si iesi,re

0,
NI

oM

o
<0
v

r-,/I ;l:'l

(,' ~/

,"

Oiunro --(D.

co sinl de

regul~

eliminate din cauza lipse!

de spaliu. Ascensorul lransporta. vehlculul

$i $olerul la nivelul doril. Transportul orl
zonl;)1 oslo l1~igural in mod normal de
$olor. Nurn.. u
. ul locurilor de porcaro eSle In
medie de 8 - 30 po unu Sl1U dou~ niveluri.
La cl.1dirile lur~cnlru garare complet me
c;)nice -"-J se crooazl"l spnliu do par
care suplimontar nu in suprafat~, ci in pri
mul rind pe in~ltime. Vehiculele nu vor mai
Ii df'pl"~f1ln po orizonlal:'l. Ascensorul adu

co vllhlcllh.1 po nlvnlul In cnrn no nlln. In

!ilillUil $1 dlOilplil din un loc do pmemo.

Cln.dlrllo lurn penlru garare sint ideale ea

p10mbe pOlltru 10 - 40 do locur; do parca

reo Ln alcgoro sub- snu supralerane.
PnrctHilo cu mni mulle nivelurl insA
cu Irallcpo" al vo"'culolo, Sl po vmlicaln Sl
po orizolllal~. AcoSlo conslruclil sinI polrl
vile penlru amenaj.."lri mari, deoarece slste
mul o~lo co~lIsltor. Toorellc AS Ie extenslbll
11111l1'\1lhnn til hJ~~"'o dupn pine. Gnrnro eu
10lal1a - ..
Ilvrabll cu sislem de exe
cutia vertical preeum ~i orizontal. In mod
oblsnuit sint 20 - 40 de platforme de gara
reo Platformele se rotese alita limp cit 0
platformn libern sau masina solicilatn ajun
ge in zona inlri1rii. Avantajul garArii rolative
verticc1le esle necesarul mie de suprafa\A
de 50 m' cu cca 20 de auloturisme. Ga
raroa rolativa. orizonlalA esle polrivita. pen
Iru posibilil~li de garare sublerann,
Clhlldru do gmmo - @ -@,
I OC:1Jl110 no pare",o njn lnlorlor Alfll r1IApU
I)" fllnJI,tr, (Til 10 vl:'hft:ull:' pur nlviil. SIIlI
poslbile 10- 12 n;voluri de parcaro, majo
ri1alea sublerane. Locurile de pareare sint
accesibila prjn ascensor lurnant sau locu
rile de pmcafe rolalive sinl dolate eu as
consor cmo~nbll vortlcnL
Gnr :trl eu dnplns:1fo/QarnJ-<:orldor
@, Po UIIU sou nml mullo nlvoluri do gar
mn f,O cmnl1zn npn\lu no Qnrnro pontru 6 .
;J4 do 10cIIII tto pmcnru, In nlnlom cndontnt
prin dl1plnr.nrn 10n{Jillidillfilc"r. (illrnruwOTsol/t
Sllll Illtco~.arn 2 locud IIhmo pm nlval do
g.Hare POlllrU manovre. A~eonsorul eu Ian
lurl eSle uWiznl cn IrtUlsportor vertical.

0-

20.~S

6,0

(J)

(l;umo ell rol:llio

'u

I1
CD

CD

lJ

CD

I
CD

lJ

CD

"

~~~ "

'J

..

"l

-U-+
_ _+1

'.1.

..

,,\./;1
."ii
" J,

'

:{ l'

,u"

. r-"~

~,.J

_,

:2.~10

2
3

Locuri
p,lfcare

5
7

11
IJ
15
17

7
8

_I

1+--1--1.

Sectiune transversal:'t -

,r
6.]0

II

,
740
r------,r----''---;A:-lI-I,-Jlt~~

Nivoluri
pare.lro

HIf--4ill

j~l, I.~;

112,30 i 2.1\0

!i
'-III.,. _,....'.:,.,.1_

:~' iJ

(.1 ,','

"~\')~-'-A'
I; (llt-=J:C~<:
I'

~J:;

~/;

I~' ' .

,I

.I

II4-1--,....,
II
i..

f;',:.
,Ii.

:c:i

1~.0

It"
I.---.----If+l

"

11'I.:

t~:: '.! I
I.

lA 0

~e

,1-'1"1

(J)tr"~""(J(,i\

, I,Gi

I 2,00

Sf.c.1HIfIO Ir.,'lC;V(l,,,;.,I,' .

25 .1ulofu!I:.mo

pintll.,
175 ern

i..

O. 100 ern
C 20A crn
A
646 cm
854 COl
1.042 crn
I 2JO crn
1 4JU elll
1 02G crn
1.814c01

Seetiune transversala. a unui turn de

garare (Wahr)

[:t

C~;L;),

l'

Sectiuno transversala -

C,lindru de garare penlru 24 do

vehiculeinivel

) ,j

,<

026m

"18 19 m

Secllune transversala -

Clllndru de garare penllu 10 vehi

cule rivel (Meyer)

455

..

llJ

CLADIRI DESTINATE PARCARILOR

Toate pMile strueturii portante (plam;;ee/pereti/st1lpilelemente de rigi

dizare) ale c1:idirilor de pareare trebuie sa fie rezistente fa foe. Garajele
desehise trebuie construite intr-un tip constructiv rezistent la foc. Pentru
garajele supraterane 51 cele subterane este reeomandata 0 inaltime Ii
bera de trecere de 2.20 m. Pentru montarea semnelor de orientare pen
tru eireulatia auto si pietonala este util un supliment de 25 cm. Pentru
execulia ulterioara a unui strat de uzura sint necesari alti 5 cm. Asadar
rezulta 0 inaltime totala de 2,50 m plus constructia situata peste cireu
latia carosabila, adiea, in funetie de construelia aleasa, 0 inaltime a ni
velului de 2,75 - 3,50 m. Un raster relativ strimt dispus in mod inteligent
poate sa scada din costurile de constructie, fara a prejud!eia function a

- @. Construct!! cu deschideri mari fara stllpi necesita 0 su

rea -

2'
vehicule

10 12

,.

16

18 20 22 2'

26 28

prafata de reazem la pardoseala eu 7 - t 2% mai mica. - @)

Pantele si rampele trebuie sa fie formate si dimensionate eorespunzator
- @. Rampe de pareare drepte sau elicoidale sint create prin inelinarea
p1anseului etaiului - pag.457, in (orma eJicoidala vehicule pe am
beIe pMi ale circulatiei carosabile. in diagrama se stabilesc in faza
preliminara de proiectare suprafetele, inclusiv suprafetele de eireulat'e, pe
care se poate gara un anumit numar de autoturisme. Exemplele prezinta forme de c1adiri de parcare si dispuneri ale rampelor, de doua ori
pe doua rjnduri deplasate, pe patru rjnduri, pe sase rjnduri, in unghi, ram
pe pe direclia de eireulatie, ea eladire eu rampe cu rampe elieoidale.
Constructiile din beton armat (in beton monolit, ca sistem prefabricat sau
in sistem eonstruetiv mixt) indeplinese eel mai bine conditiile de protectie
jmpotriva foeului. Constructiile din otel sint de regula construite ca si
stem de grinzi prineipale-seeundare si trebuie eaptusite eu beton, placi
de proteetie contra ineendiilor sau cu teneuiala, din motive de protectie
impotriva incendiilor. La garaje trebuie prevazute solicitari mari de cir
eulatie pentru autovehicule cu greutate totala admisibila de 3,5 kN/m 2 la
rampe 5 kN/m 2 pentru dimensionari. Acoperisuri plantate 10 kN/m 2 .

CD

30

Necesarul de suprafata pentru amenajari de locuri de parcare

inclusiv suprafete de clrculatii

<V

carosabil

1~2,30--4l

,~2,50-------1'
Posib,la pozi1ionare de stilpi,
dispunere perpendiculara

tr:@e3~
--- -----~---------~
--

~
----~---~

:'-':--1- - - - -

---

.-----

--- --

--- -

------

-----

Posibiie pozi1ionan de stilpi

bordura inaltime '= 8 em

cu doua benzi

Lalimi minime de rampa drepte

Rampa de parcare elicoidala

I
?

>
pe patru rind uri

...... f'7'I
y

pe doua rind uri

pe

~se

EHHHffiffi

pareare cu rampe

in unghi

rinduri

cu rarnpe elicoidale

deplasale

Planuri ~i dispuneTi ale rampelor

strad~

publica

#----+---4----5,00 - - - -

Rex. 15(m)

s .O(%}
Tee (m)

Aex

.:0

(aza la racorduJ convex

Tcx:z lunglmea tangente. 'a racordul convex

456

Ace

SchinnbaTe de panta la Tampe

SA

Tcc=-'
2

100

Tce = lungimea tangentei la racordul conca...

Ace = raza la racordul conca...

Rex
Tex

SR

=-,

100

La schimbarea de pama lreblJle rOlunjile sau aplallzate diterentele de

panta de peste B<I!.. , pen1ru 8vitarea unei ndictm a ~ehlculelor
Rotunlirile convexe se executa cu 0 raza Rex ~ 15 m $1 cu a racor
dare concava cu Rce :;>0 20 m, in cazul dllerentelor de pama de peste
15% 8sta de ajuns 0 aplalizare cu 0 jumatate de inclinatie a ramper
la 1,5 m lunglme la raeordarea convexa $1 2,5 m tunglme la racorda
rea concava.

PARCARI ~I CONSTRUCTII
DESTINATE PARCARILOR
rampa [ntreaga

~
---;-15:/,--~

~-------in spatiu liber

sectiune

amenajare de rampe de nivel

10% plan

Pentru depasirea diferentei de inaJtime si pentru accesarea fiecarui nivel

al amenajarilor de parcare exista diferite sisteme de rampe, lnc\inatia ram
pei nu trebuie sa depaseasca 15%, la garaJe mici 20%, [ntre suprafetele
publice de circulatie si rampe cu panta mai mare de 5% trebuie sa existe
o suprafata orizontala de :;, 5 m, la rampe pentru autoturisme 0 suprafala

inclinata pin a in 10% de :;, 3 m lungime. Posibilitatile de a dispune Si for

Rampe multieta

ma rampele, se impart in patru grupe principale, ->

jate drepte, paralele cu podeste intermediare, urcari sl coboriri dispuse fat a

in tata. ->
Planurile inclinate ale nivelurilor (amenajari de rampe complete fara pier

deri), Intreaga amenajare de locuri de parcare este formata din plan uri inc li

Panta ::;, 6% '

nate, Sistem economic din punct de vedere spatial ->

Planuri pe jumatate de nivel, deplasate (rampa D'Humy): suprafetele de

parcare sint decalate cu jumatate de nivel. diferenta de inaltime este rezol

vata cu rampe scurte ->

Rampele elicoidale, sistem relativ intrebuinlat Si dificil de controlaL Prin

Partile

forma circulara restul suprafetei este greu de utilizat ->

rampelor elicoidale trebuie sa aiba 0 declivitate transversala de :;, 3%.

Raza margini; interioare a carosabilului trebuie sa aiba :;, 5 m, in garajele

mari rampele utilizate de pietoni trebuie sa aiba un trotuar de :;, 80 cm

latime inaltat, atita timp cit nu sint disponibile drumuri pietonale speciale

pentru circulatia pietonllor, Latimile carosabilului pentru intrari si iesiri la ga

raje medii si mari trebuie sa masoare cel pUlin: 3 m la utilizarea de catre au

tovehicule de pina la 2 m lalime, 3,50 m pentru autovehicule mal late,

CD

CD

rampe de parcare
$6%
amenajare de rampe inlregi
fara pierderi, panla ,~6%

-~-

-----_-__
_

L-l.L.Uc.LLLLLLJ.-J

plan

sec1iune

CD,

CD, -

-~--~ --"--

Varianta de rampe intregi

plan

,:l';;:, /' jumatati de rampe

,','

sectiune
amenajare de rampa pe jumalale
de mvel (siSlem O'Humy)

,~ ~. ~.
Ii
PmTT"rY<TrH

.:::...>.: I
:":.>
> I ".'
--. --.-..- .-.::- -.-

. - .
....

CD - CD,

\_~==--=--=------~-)

'f~

in spaHu Iiber 10% plan

/t('~~
-.:::~/,

sectiune

.. L ...

plan

perete continuu

:">",t':~'

vananta la rampa O'Humy

00

''''g,OO

9,50

(}) Latiml mlnime de rampe

10,00--------1

!1!IIJIIIIIIIIIIII11III

plan

amenajare rampa
elicoidaJa

CD

~:-~~-"'
:-::~-"---

Latimt mini me de rampe in forma

de arc cu raza minima

13%,panta

~.

Plan

sec1iune

Sisteme de rampe

Forme de baza aie rampei D'H~my

ramps cu inclinatie de 13-15(1/~

~Z:50'T59 ~2,50~2:5Q _- Racordare

Turnuri separate de rampe

elicoldale la colturite construqiei

Plan schematic

/'

CD
457

--,

111

:.

. .

~
~

i..
_.~l:

:.

"

".'

CD

...LL.Ci

.'

Tc

..

."'

3.501

plexe mari de locuinte.

a.

Garajele medii Sl mari trebuie sa detina in zonele circulabile. inclusiv

....L<.l'J

sub subgrinzi, tuburi de ventilatie si alte elemente de construClie 0

inaltime libera : 2,0 m. Parterul trebuie sa fie mai inalt, deoarece are
de cele mai multe ori alta utilizare.

Rampa transversal a

>

Pentru transporturi mici : 2,50 m. Solicitari ale p1anseului conform DIN

>

2.80
2.801

-<

:.

mari trebuie prevazute cu intrari si iesiri separate. Amplasarea in apro

pierea aglomerarilor de trafic cum ar fi gari, aeroporturi. centre comer
ciate. teatre. cinematografe. cladiri de birouri sau administrative si com

-<
-<

sub cota de calcare a terenului - Si anume cu pardo seal a lor. Garajele

.i'
8.-

raJele medii 100 - 1.000 m 2 , garajele mari =3 1.000 m 2 suprafata utila.

Garajele subterane sint acelea, care sint situate in medie cu =3 1,30 m

16+ o

Rampa logituoinala

. .

Garaj mare Siemens

Arh H. Hertle,n

--...,..Ql
Conform reglementarilor pentru garaje: garajele mici sint ,,; 100 m 2 , ga

.
iI
".,

(])

CLADIRI DESTINATE PARCARILOR

1055, garajele deschise au deschideri directe spre exterior si deschideri

Sec!,une transversala -

permanente astfel distribuite (marimea : 0 treime din suprafata totala a

perelilor de inchidere) inc1t chiar sl cu dispozitive de protejare impotriva
intemperiilor, sa se produca ventilarea transversala permanenta.

1- 7.95-+-7.95--r---7.95 -+5.00,

..
.

Parcari geniale in centrul orasului Genf sub r1ul Rhone. Intrarea sl iesirea
sint situate pe terenul din fala podului Rhone ~ @ . Prin rampe carosa
bile se aslgura pe ambele pMi relalia fluenta cu traficul urban. Cu 0
rampa medie inclinata sint accesibile toate nivelurile cu circulalie pe
dreapta ~ (J) Utilizind automatele pentru biletele de parcare nu
este necesar personal.
Criterii pentru calitatea cladirilor de parcare:

siguranla in utilizare, control facil. marcarea locurilor de parcare pentru a fi

gasite. integrare in legaturile urbane. luminare si ventilare naturale. relalii
de vizibilitate cu exteriorul, acoperire cu verdeala. sistem simplu de colec
tare a taxelor.

Plan parcare cu rampe carosabtle

valori orientative ale amenajarilor sanilare in garaje mari

Personal ptr. supraveghere $i intretlnere

1 WC-, 1 lavoar-, 1 chiuveta de deversare

50 -100 locun

1 WC-. 1 lavoar

1 WC-. 1 lavoar

1 - 2 pi so are

Feme'
Barba!i

I
374
Cladlre de
parcare

Cota ape maxima 372,50

.1

'jif::::
c!!L

Cota ape mmima 370.85

0,55
20
2.
2,20 1-.

Pian de situatl8 -

:5.32 6,50 'I 10,25

~.3a

(2)

8,38

8.37

I 6.50
8.38

10.25:

6.50,

10,25

8.37

8.38

8.37

1-1.---------68.54--------

Sectiune transversal a

- 185,50 m - - - - -
iesiri de urgenta
./ culoar in caz de perl col

- - - iesire
_

intrare

canale de ventilatle

Scara

10

15 20m

iesiri plr. masim

458

Plan etajul 1, 372 locuri de parcare, constructie de parcare sub riu in Gen!

Proiectare $' execu!ie: AC. C. Zschokke

BENZINARII
->QJ

D
CD

1,4 7~

doua

Pompe pentru una sau

tipun de carburant

1,35

1,35

1,4 7~

dimensiuni ale insulelor pentru pompe (ex: insula

scurta cu 2 statii dubJe de carburanti)

Sursa: Forschungsges, fOr StralJen- und Ver~ehrswesen e, V" (Asocialia

de cercetare pentru sistemul de strazi Si de circulalie)
K61n. Konrad-Adenauer-StralJe 13
Pentru autostrazile federale sint valabile normativele RAN, emise de minis
terul federal al circulatiei.
Benzinariile pot fi combinate cu aile amenajari economice - pag. 460 @.
Pentru aprovlzionarea cu carburanti Sl lubrifianti, pentru servicii de intrellne
re si ingrijire, accesorii auto, prestari de servicii si articole pentru sofer. Mai
multe benzinarii lrebuie sa fie ~ 100 m, linga strazi puternic circulate la 250
m distanla una fata de cealaita. in afara localitatilor compacte, la drum liber
trebuie sa fie 0 benzinarie la cite cca 25 ~m. 0 benzinarie simpla este de
ajuns, cu 0 suprafala de cca 800 m2 , cu amenajari de prestar; servicii de cca
1.000 m 2 , la amenajari mari este nevoie de regula de 2.000 m2 .
Benzinariile trebuie sa fie usor accesibile, vizibile, sa se poata recunoaste
de departe si pozilionate cit se poate de aproape de strada. Rareori sint am
plasate In centru, preferabil linga soselele de ieslre din oras, pe soselele de
centura si pe soselele interurbane. La iesirea din localitate sint amplasate pe
dreapta si nu in spatlul in care se produc stationarile generate de instalatiile
de semnalizare pentru trafic. Nu este favorabila amplasarea la colturile de
strada, preferabil inainte de coil, ca iesirea sa se efectueze in strazile late
rale - pag. 460
Soferul trebuie sa poata: sa alimenteze masina, sa veritice respectiv sa com
pleteze uleiul de motor, nivelul apei de racire, presiunea cauciucurilor Si
eventual lichidul din baterie, sa verifice continutul instalatiei stergatoarelor
de parbriz. Sa curele parbrizul, farurile si miinile, sa cumpere produse, sa fo
loseasca telefonul sl toaleta si alte amenajari, sa realizeze diverse operatii
(sa spele masina, sa 0 aspire etc.), sa primeasca staturi tehnice, sa stabi
leasca termene pentru prestari de servicii, Trebuie luate in consideratie in
detaliul de sistematizare aliniamentele de constructie Si direcliile de vizibili
tate, distantele intre limite de proprietate etc. precum si suporturile rezuitate
din regulamentele de constructle.
Astlel regulamentele de land prevad: 1. dimensiunile parcariillocului de par
care (2,50 x 5,00 m = 12,50 m2); 2. numarul necesar de lacuri de parcare (de
ex. personalul aferent halelor, statiilor de carburanti disponibile in stalieJ.
Suprafata necesara pentru spaliul de stationare pentru spalatoriile de masini
automate (de ex. suprafata necesara suficienta pentru 50% din capacitatea
de spalare per ora).
In proiectare trebuie luata in consideralie dimensiunea specifica a autoca
mioanelor.
autoturism 12,50 m , autocamion 26, 00 m
Cere de intoarcare:
Latimea vehiculului:
autoturism 1,85 m, autocamion 2,50 m
Lungimea vehiculului: autoturism 5,00 m. autocamion 18,00 m cu remorca
De aici rezulta dimensiunile insulelor pentru pompe si a latimii carosabile

0.

f--

---"'4,"'20"---

-----j

01

~T

0.L

1,30

Unitate de pompare ET

stilp de iluminare/de sustjnere a acoperisulul

-E-o+-$)~
l'
47'

1.35 I 135 I 1,47'

5,65
I

14001

(8,50)

Oimensium ale insuleJor pentru pompe (in paranteze: solutiile minims)

\----- 5 0

:I
I

------J

l~
10
C

1.2

-'--_--=L=---~ ..J
5,50

,1.20,
(1,00!

2 insule scurte paralele cu strada (in paranteze: solutille mlnimel

r ;J

III

::~

2,5

--; a

aer,

2.5

Loc de distribuire pentru aer, apa etc

(j)

etc

Loc de dlstribuire pentru aer, apa etc

r - -,
I

I
I

I
I

L __ J

r- --,

r--l
I

I
I

II

II

I
I

I
I

L __

7,50
(1,00)

2 insule scurte la 60' fata de strada (in paranteze: soluliile minlme)

I
I
I
I

CJ

81

~i
I

,
I

L __ J

1 20

1100)

2 insule lungl paraleJe cu strada (neceslta comportare in circulatle dlsciplinata);

(in paranteze: solutlile minime)

459

_,

11
..

:.

_: ~_ ;_~ :_~ ;_~ _'-_de_':_~ _: ~_"U_JU_i

-_-_-~/-,- :.Ai-ti:~>

.,c:Fi

acoperire
?:: 4,20 cota

~.~n;;.~c.re -.~ '~_ .

~ :~i
~

:E'

''''-'-':
~ I

D' IIi ...

.s ", I ~"
~ ~: : I
I
;;oi.,,'. \ 0 I
M ..../
'

clrculatle

" -'__

** ;:> 16.00 Is dlspunerea lnsulelor penlru

" , __
statilin partea poslerloaraa parcelel ... 30,00 la
-- -

~ 3,5 t)

G)

marQlnell UirOll8bllUlui

3D'"

---------

8enzini1rie intrari Si iesiri linga drumuri Iibere

\
........

t::::::

E:::;:;~:>

"'~~H

*,.,. ~ 8,50 dad nu eSla clrculatl8 unldlrec110nala pe strada

~l/sou In

'4--

~:~;~:;)

"
""

45

, . !

\ t'

Cl.~ -------4~.

\ . 0~\

~~~H~~V"

I<~f~~

Benzinarie pentru CA Si eventual M (autocamioane ~ 3,5 t) In Interiorl.Jl

unei localilall compacte

evenluill bilnd6 de Intrare in Itafic

e"enlual blind"' da ies,re din Iraile

Benzinane pe ambele laturi pe drum liber

margintB
cBrosabUului

~ ~
~~ L."'.
_________________...J.~~::::;
<f~.
1";':';':1/

//7; ~

/ ."~.,>P,,

,( . , /

, ;/1
I

'~~"'iY/\

\,i
I

i ~."

,9 :\','

'

o f'

'

----l1J//

~"

il

e"entWli band, de ie'lre

din Iralic

evenlual bandl de inUlire in Iralic

limllaslrlzil
marglnea carosabllului

t:::::,

benzlna"e

locuri de oprire in
numar suticient

--",IY_'----+--~Isp~'--I

J__-h~~~- -L.::_=_==_=::.o~=====:::::---;'~Im::"::"::";;"ii=~.

..

'<t;

~<.s,00. '\

"
"
este necesarA numai pe sensul de "

M (autocamloane

~--

Ie

~3,
~3,
- - -'- -1 - iJ

La circulatla unidirectlonalA

__

linii directollre penlru ameNlillrft de nodun (uller. la str~zil. intel\lrbllne

II~

=b'7"IUIUI

Fara banda de intrare in Iratic si de iesire din Iratic

III

~ 3,00

C.:..

>30,00

I;~

~".
\
~Q~1,20 ~1.20/ ~1,2011

':iJri;5

rt1"!I- ~8,50

~:-.:-_"'_::'.---m=.="::'n="'=.='O..
1in\llaslrhii

3D?;.

"111~>

I"
""I

"'

45'

j __ J4~_lj

"fJ: ~~:

/ .. '

~E:'::::l

/ ~ Ie';'"

---of

011

3~

(Asocia\ia de cercetare pentru sistemul de strazi si de circulatie)

Kbln. Konrad-Adenauer-StraBe 13

I==6.,. ,.,
===1=
~

11/;

~'l:'

de la 3.5 I in sus

Sursa: Forschungsges. fOr StraBen- und Verkehrswesen e.V.,

-___

h- /

cere

BENZINARII

"'?

'I' ,

/~ /
()

/'

/"',

~<b I' /'~

/
0 /

./

' /

/
\
.V
Y / / /
i~'.>~
~
~,
/
/

'.

'<1;\
"

"'.?s

Oo.~
\ -: " -,;

~:;\::I

t::::: .

.~. ~.,---".-"~::.~~~~1!~;~~
.. ~ 20,00 10 2insul' suplimenlore penlru slalii cu dispunere paraJela

fala de stradA la insule pentru slatii corespunulor mai mare

:"'16,00 Is dispunereB insulelor pentru st81i1 in partea posterioarl:'t a
parcelei

~:,

"-' lb'

..
. !II

f2\

Benzina~ie cu dispunere oblica. a insulelor pentru statii in interiorul unei localita.ti

\f;)

compacte (mai ales pentru circula11a umdirectronala)

'=:15,00
,U1ldl secundBrlll

Benzinarie pe colt pentru CA in interiorul unei localitati compacte in cazuri

excep(lonale, de regula nu pentru autocamioane

personlll

depmr!

ShOp

-----e,

~I

=w~ "l::!'--_---'
Mf, BpA;, ulel, uplt1ltor

Plan benzinarie cu spalatorie Si magazin

460

Serviciu rapid

LJ

,.

parcare angajati

ill

parcare angajati,

parcare angajati

curta de serviciu

lac de
joaca ptr.
copii

parcare angajati

Livrari
... . Acces personal.

POPASllRI
Sursa: Autobahn Tank u. Rast A (Benzinarii si popasuri pe autostrada SA),
Andreas-Hermesstr. 7-9, Bonn

p"rcare,angajati
.
curte de serviciu

'2
1

loc de
Joaca ptr.
copii
terasa ptr.
40 pers.

3 restaurant
80 locuri

2 Free Flow/incl. Shop

c::J
t
eea m 2
ZONA CLiENTllOR
270,0
Spalii comerciale
20,0
1 Intrare
2 Freeflow inclusiv shop 120.0
3 Restaurant 80 de locuri 130,0
70,2
incaperi umede
4 WG femei
20,0
17.0
5 WG barbati
6,0
6 WG pers, cu handicap
5,0
7 Dus
8 incapere ptr. intasat bebe. 40
9 incapere de serviciu
2,0
in zona pentru c!ienti
10 Guloar restaurant 30%
supr. de circulatre 4-9
ZONA DE SERVICIU
Zona de depozilare
11 Spalator
12 Preparare
13 Frigorrfic legume
14 Produse lactate,
friglder gastronomic
15 Frigorific carne/all.
2 frigidere gastronomice
16 Anticamera spatli frigor.

G)

16,2
68,0
15.0
15,0
4.0
1,0
2,0
2,0

Terasa
6010curi

1 zona de acces
bistro 30 locuri

restaurant
120locuri

1711018:91

17 Gongelatoare
5,0
18 incapere rece ptr. bauturi 6,0
18,0
19/20/21 DepoZit
Inslalajii
22 Tehnlcalincalzire
15,0
23 Ventilatie (instalare
in mansard2Jterasa)
30,0
5,0
24 Electrica
25 incapere de racord
8,0
AdminislraVe/Personal 134,7
26 sed ere personal
6,0
27/28 Vestiar
barbati/femei
22,0
29/30 Spoliator ptr. personal
barball/femei
8,0
31/32 WG ptr. personal
barbatiifemei
3.0
33 Birou
30.0
4,0
34 Arhiva
35 incaperi de serviciu 2
in zona de serviciu
1,5
36 Guloar zona servo 30%
supr. de circ. ptr. 11-35 60,2
Suprafata nela
600,9
80,0
37 Terasa cu 40 locuri

cca m2

Spalli comerciale
480,0
1 Zona lntrare, Bistro
120,0
3010curi
120,0
2 Free-Flow
3 Shop
60,0
180,0
4 Restaurant 120 locuri
incaperi umede
99,1
5 WGfemei
27,0
24,0
6 WG barbati
7 WG pers. cu handicap
6,0
10,0
8/9 DuS
10 incapere ptr. infasat bebe. 4,0
11 incapere de serviclu
2.0
10 Culoar zona rest. 22 %
Supr. de circ. 5-11
18,1
ZONA DE SERVICIU
Zona de depozilare
121,0
13 Spaltltor
30,0
14 Preparare
28.0
15 incap. frigorrfice
4,0
16/17 Produse lactate/
legume
8,0
18 Anticamertl spatii frigor.
3,0
19/20 incapere frigor. ptr. carne
12,0
.i congelatoare

Schema functionala a unui papas pentru 80 de persoane

ZONA CllENTllOR

21 inc. rece ptr. bauturi

22/23/24 Depozit
Inslalalii
25 incalzire
26 Ventilatie (instalare
in mansardalterasa)
27 Electrica
28 incapere racord casa
Adminislraliel Personal
29 sed ere personal
30/31 Vestiar
barbatilfemei
32/33 Spoliator ptr. personal
barbati/femei
34/35 WG ptr. personal
barbatilfemei
36/37 Birou
38 Arhiva
39 incaperi de serviciu 2
In zona gospodareasca
40 Guloar zona gosp. 22%
supr. de circ. 13-39
Suprafala nela
41 Terasa 60 locuri

Schema lunctionala a unui papas pentru 150 de persoane

10,0
26.0
84,0
20,0
40.0
6,0
8,0
158,6
10.0
32,0
8,0
7,0
29,0
5,0
2,0
85,6
932,7
120,0

25

curte de serviciu
parcare
angajali

i --- - - -- -- -- - - - ; j
:

zona acopenla

.j

evacuare deseun

....

parcare p~rsonal
~------: I

-"__-..J: I

curts
serviciu

1 de

\
\
\

I
I

I
I
I

I
I
I
I

,..-_~

__ J

--it \

._---~.-,

benzina.rie

parcare mvalizi

Benzinarie.i papas pentru 80 de persoane

Benzinarie .i papas pentru 150 de persoane

Proieclant: Autobahn Tank U. Rast AG

461

, ,

:.

AEROPORTURI

-CD

I
I

Crlterll ale amplasArli

I
I
I
I
I

- conditii topogralice. geologice si meteorologice

- struclura asezarii lnconJuratoare

- supratata disponiblla sulicienta pentru piste de decolare/aterizare, cai de rula

re, terminale, zone de intretinere. depozit combustibil etc, sl extinden ulterioare

- invecinarea cu nod uri de circulatie $i tralic terestru existent sau preconizat.

~~
ij1!!J

Claslflcarea aeroporturilor

Conform legii germane a tralicului aerian. notiunea de aeroport se retera la:

- aeroporturi (cu zona de protectie pentru cladiri)

- piste de alerizare (eventual cu zona limitata de protectie a constructlilor)

- aerodromuri (pentru planoareJ, heliporturi.

Aeroporturile $1 pistele de aterizare pOl Ii de tratic - accesibile tuturor

pilotilor - sau speciale - pentru scopuri bine definite (de ex, aerodromuri uti

iilare sau locuri de aterizare pentru aerociuburi),

Plan general de extlndere

Pentru un aeroport se prevede un plan de extindere pe eel putin 20 de ani,
revizuil la intervale de timp regulate. pentru a putea Ii adaptat la schimbarile
In volumul sl structura tralicului. la progresele din industria aeronautica, la
noile lehnologii etc, Prognozele de lralic trebuie sa contina date despre de
piasarea avioanelor. numarul pasagerilor. precum sl cantita1ile de marfa; ele
trebuie verilicate ~i reactualizate In functie de evolutia tralicului la zi. Pentru
dimensionarea cladirilor $i instalatiilor nu se iau in calcul valorile maxi me
absolute, ci valori de virf tipice (care se ating de aproximativ 30 de ori pe an
sau de 10 ori In lunile de vlrf).

Pasagen
Sagar predat

CD

Exemplu de flux al
publicului/sosire

Exemplu de lIux al
publlcululiplecare

FaCllnal1 ale companlilor aSJlene

i J penlru
deserwea Dubllculu:
!

!
!

Zona fara obstacole din jurul p1stei de decolare/atenzare: sectiune longitudinala (A-A)

Iii

Supratata de trecere

Suprafata de aterizare

'I.!

Suprafata interioara de aterizare

Zona fara obstacole din jurul pistei de decolarelaterizare: sectiune transversala (8-8)
8
Supr. conics

Suprafata de trecere

;;;;:;:=~.......

9.14

12.2

E"",,-,,..J..-lr,,-,-,:7::'-l..'
TE:'""-:i
......
...:.. ,,-T_

IE-

RSii ~ ~ ~

'50.0

214.0

235,4

--r'

~5.2

Supralat81ntefloara
de aterizare

----lL

"

Supr. otllonlala m\.

----71
256.4

465.0 m

Supr. conIcs

Distanta faUt de axa pistel de decolareJaterrzare $i inaltimile permlse ale c1adirilor ~/o
8

D'SlribUI
!
!
!a v'ntlllUi

7-24

26-37

kmll1

km'!',

km/11

N
NNE
NE
ENE
E
ESE
SE
SSE
S
SSV
SV
VSV
V
VNV
NV
NNV
Acalmle

48
3.7
1.5
2.3
2,4
50
6.4
7.3
4,4
2.6

13
0.8
0.1
0.3
0.4

0',

1.6

3.1
19
5.8
4.8
78

1.1

3.2

7J
22
0.9
0.1
04

462

Roza vinturilor (tipica)

0.1
0.3
0.1

Total

1.6

26
2.8
6.1
97
15.3
6.7
3.5

0.3

2.6
24
4.9

0.2
02
03

17
3.5
2.2
8.6

(0-6 kmlh)

Zona fara obstacole din jurul pistei de

decolare/atenzare: vedere de sus

6.2
45

~rrrrrTm

100
J

7.4

13.0

4.6

100.0

Total

39-76

DireCIla
vintulUl

Date despre vint

t1O'

Zona cu limita de constructie pent,u un aeroport

\!:;J cu pista de ate'izare cu ILS (Instrument Landing Systemi

III' IilUJJ:JJ

100
J

BuCIA de intoarcere

AEROPORTURI

~13t8 nr. 1 de ~ecolare/aterizare Cale de rutare

'I

Cale de rulare
para lela

20.000 - 30.000 de mi$cari

~ 30.000 - 60.000 de mi$cari

t:2J

Zona de
asteplareldepa$ire

50.000 - 99.000 de mi$cari

~ 75.000 - 150.000 de mt$Cari

E]15D.OOO - 250.000 de ml$cari

Pisla nr. 2 para lelA

Q)

Fazele de extlOdere IIpice pentru aeroport (schematic)

'i

;\

~om==o-o:r:x:r .

.-~~,~= ---= -~ ~ZV7 ,;" ,~"

__ iii

..

: ..::....: :::. : ......:.'...'....: :,'.':.':::::::. ::::,'::::::.': "::.'::::::::::::::::: : ;:::::::::;:::::;::.',':::::;:,

Capacitatea unui aeroport esle delermrnata de urmatoarele zone functionale:

- slstemul pislelor de decolare si aterizare (miscari poslbile ale avioanelor pe uni

talea de timp)

- zona de tratic (numarul de rocuri de garare pentru aVioane)

-cliidirile lerminalelor (volumulde pasageri, bagaie si mariape unilalea de limp).

Randamentul de procesare este delerminat de urmalorii parametri:

-Iegatura cu mijloacele de transport terestru (numarul de locun de parcare, lun

gimea cailor de acces)

- inregistrarea pasagerilor (numarul de ghisee de check-in)

- procesarea bagajelor (numarul de ghisee si capacitatea sislemului de transport)

- veriticarea pasapoartelor, controlui de securitale. controlul inalntea imbarcarii

(marimea salilor de asteplare, numarul de ghisee),

Zona de tratic unesle plsta de decolare/alerizare si pislele de rulare cu termtnalul.

Notiunea de zona de trafic cuprinde locurile de garare penlru avioane, caile de

rulare corespunzaloare (drumuri de rulare), cal pentru circulatia vehiculelor de

serviciu, precum sl loeuri de depozitare pentru echipamentele de serviciu~

Prin lunetia sa, zona de lratie esle strins legata de terminal si lrebuie sa se dez

volte impreuna cu acesta.

+----.--~_.--~:I JII
,
I

~10,O~

Sosea la sol/terminal pe doua nlvelun

....='!F=====...............===>i~

~;,~c,;,L~~,:"'"J~,

----j

$osea pe doua nivelun/terminal pe doua niveluri

. ~;,~j~:::;~~~ttn

Plecare

@<
\
Q\~

=;

'-,J
(";

~" (~~'r=<':J

Sosire

Sosea la sol/terminal pe doua niveiuri

dlspunere llplca a nlvelurilor de deservire ale

unei cladiri pentru publicul calator
= Taxi in - Taxi oul
locuri cu 60 m
diamentru

_\~,/=<,;
\D,~
. "",,'

II

.:..

. .

III

+-~==-!ff~
Tip ponton

.. __ Sosiri

- - Plecari

.... ~ ,Bag a;

:l

Tipdegel

/0------

~-10.0

:t =--=-J ,

1 - - - - - _1 , .

Nose in - Push out

= Locuri cu 36 m littime
$i 50 m adincime

T
~

@ -

Tip satelit

Tip liniar

t----

---i-------

+=
~~ ~-+ *=-~ 1'--
=+
_-+~ : L+_ + -J ' ,~_

-I'

I--~-i

__ ~~ __~_

::
L-J:L-J
II
,....
: ~ - _ -:: 0DO 00

__~L=

__

Autobuze pentru transport

Tip satellt

Tip transportor

t13"
~

Toate locunle de stationare ce deservesc cladirea (dotata cu punti pentru pasageri)

se alia la maxim 300 m distanta fata de centrul de greutate ~
@

Tip transportor

463

If

IIj'
~

AEROPORTURI

"Linie de siguran~;1
1---

340.35 - - - - 3 40.35-----l

""'Izolare fonic~

G)

Vehicule de aprovizionare
grupate in jurul avionului

, -. - - - - - - - --- -

--

----

. Cale de Tulare

Garare Nosein

Prognoza de Iralic
La proieclarea aeroporturilor, pornind de la statisticile de tralic, se iau ca date
de baza urmatoarele:
- fluxul de pasageri: externlintern, sosire/plecare/tranziVtransfer, distanta
scurtaJdistan(a lunga, flux mediu/de virf
- fluxul aerlan de marfaJposta: extern/intern, import/export/transfer, procenta
Jul de marfa ambalata standard (containere/paleti), cantMti medii/de virf in
tonaj total, numar sau volum de expedieri
- numarul de miscari de aVloane in functle de: tipurile de avioane. extern/in
tern, pasageri, marfa sau varianta mixta, numarul mediu/de virf de decolar;
sau aterizari.
in alara acestor prognoze de trafic mai sint importanti 5i alIi parametM de planificare:
- mijlocul de transport ales de calatori (masina privata, taxi, mijloace de trans
port in comun)
- numarul mediu de insotitori pentru fiecare pasager, numarul mediu de ba
gaje pe pasager, numarul de vizitatori ai aeroportulul (lara legatura cu pasa
gerii), numarul de angajati etc.

t---

,--//

,~'"

f;::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::J

~I.S'"'t'-.:.-:.:-:.:-.:.:-.:.-:.:.-~"'.:.;:-.:.-:~.-:.:-.:.:-;:',:,:,:,:,:,:,:,:,:,:,:,:,:~:!. :

b:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::~

~~8,&,r=~_
,
0'.
cP.(

DC 10-30

\52,

-\--------
. .- - - - -

._-.~---

"

~~~"

siguranttl

Garare Nose,out pe diagonala

~-54,9 -~25,62~29,28--

f!!

8747

~ ~,- - -~

.~

'>o

a.
"

"'" ,t,;',

CD

B 757-200

B 747-400

54,9 - - ,

~,!,- ~

-,'

~ "(1

'

"~

on

".:
~'8,4-17,69'

~-- 78,25 - - - + - - - - 76.25 ---~'

1-22.21~ 54,9
54,9
54.9--_22.2"-1
1--29.82-+----72.91-------+--- 76.57------+-29,62

t:D~u,.~'

v'

"

B 727-200

d',

(1:\

IY'C
----.-.

Garare tipica a avioanelor

464

Capacitatea orara

VFR

Piste de
decolare/alerizare

AEROPORTURI
Volumul traficului anual

IFA

Miscarilora

::+

-E

J-11

51-98

- 94-197

Miscari
50-59

195000-240000

56-60

260000-355000

T1purl de tennlnale
Terminalele se dilerentiaza in lunctie de aranjarea locurilor de garare
a avioanelor, legatura dintre ele ~i legatura cu cladirea centrala. 5e
deosebesc in principal patru tipuri:
1. tipul "deget" cu 0 cladire centrala --+ pag. 463 - @ + @.
Avioanele parcheaza de ambele parti ale "degetului". in cazul a
doua sau mai multe "degete", intre acestea trebuie sa lie loc suli
cient pentru doua piste de rulare (rulare simultana a unui avion care
pleaca ~i a unuia care sose~te)
2. tipul satelit cu 0 cladire centrala, --+ pag. 463 @ + @.
o c1adire sau mai multe in jurul terminalului, liecare inconjurata de

locuri de garare pentru avioane. Legaturile de circulatie catre cladi

rea central a sint de obicei subterane.

3. tipul liniar, --+ pag. 463 @ + @.

Avioanele se gareaza de-a lungul c1adirii perpendicular pe aceasta

(Nose-in), paralel sau in diagonala. Tipul de garare inlluenteaza pu

ternic extinderea in lungime a cladirii.

4. tipul cu transportor, --+ pag. 463 + @.

Avioanele se gareaza la distanta de c1adirea terminalului, iar pasa

gerii sint transportati cu mijloace speciale de transport.

Din aceste tipuri de baza se pot dezvolta alte tipuri hibrid.

215-761 m

-----=t

1
l,,

'ro-,",

62-75

275000-365000

......,

103-197

99-119

305000-370000

56-60

220000-270000

56-60

215000-265000

56-60

200000 - 265 000

m - mo

-tL

-+

VFR = Conditii de vizibilitale

IFR = Conditii de folosire a instrumentelor

600-1000 Ora

10.00-18.00 Ora

20

18.00-24.00 Ora
15
10

120

110

90

80

70

60

50

40

30

Distributia sosini pasagerilor !n minute, !naintea sosirii avionului

/-,
I

'

'

\
\
1

-- - - - -

10 Ora planificata
pt decolare

20

Minute inaintea decolarii

inaltimea pragului de la pedeaua

cabinei (H), scara integrala

Camian cu scara de pasageri

motorizata

-----

100

r::-

"

4.50

-1i11111r---:r--=-----t=~

! InAltime reglabUA in raport

./ cu inAltimea de bard

initl1ime reglabilA in raport

cu inaltlmea de berd

:.::.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.::.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.::.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:

4,50

1,37

:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.;.:.:.:.:.:.:.;.;.:.:.:.:.:.:':':':':':':':':':':':':':'::.':':':':'."::::':.":::::::.....:.::.:.:...:.:.:.:.:.:.:...:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.;.;
1.37

13.30

Spatiu Iiber
r'+:3c-7~~9.90~~~3.40,

pentru cale de
\

serviciu

J~'

- - - - _l,......,.,,====o

------r=C2j .
@

Burdu! extensibrl $i care $e peate reti

,
/

Burduf care se paate rati

i--,,-'-':-/---F;;::n
I

---\~ ;~1~~~

I
T ~~r:

2.40; :

J=-o=T==="'""L.r=C==":=--='-=o~i;'lIIOIdII-b
.

~t 4,50 in4ltime IIbera.

.I.

\
\

~~=-=""""""iin;'ume
,

reglabil.A

:':':':':':':':':':':':':':':':'::'::::':.':':':'::::':::':'.':'::':'::':':':':':':':':':'::':':':':':':':':.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.

/ in raport cu
.....

./

t-----~'2,20---

inAltimea de bard

~~~~~~"'23.20----=c'r

:.:.:.::.:.:.:.:.:.:.:.;.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:
Marginea
clad;rii cind nu
exista cale de
serviciu

1---~

f - - - - - - - - 9 . 1 0- 19,40 -~-c2-,
'-'-0--3"".60
F':'-~~--7.0-15.50

_.

inAIUme regJabUa in rapart

trnr--(""::-----lJbJbJ.-cu inAltimea de bord

]140 ,=~~~~~~~~-~~=<=

- ) ; ; 15'
:!i 15"

- T
6,90

220
intins
Slrins

- _

Burdut exlensibil $i eu lnAltime reglabiiA cu pieler

(J)

Burduf extensibil $1 cu inAllime reglabilA

465

AEROPORTURI
Plste de decolare/aterlzare

- - -

~\
~/

/-~-----

CD

Munchen - R,em

.,

i- ....___ W

Direclia, lungimea 5i numarul pistelor de decolare/aterizare se sta

bilesc linind cont de mai mulli lactori:

- direqia predominanta a vintului. Scopul este ca avioanele sa

poata aterizaldecola in proporiie de 95% din timp (Ia 0 componenta

laterala a vintului de max. 20 noduri). La 0 probabilitate mare a unui

vint lateral puternic se prevede 0 a doua pista de decolare/ateriza

re, amplasata corespunzator --> pag. 462 + .

- lungimea pistelor este determinata de tipurile de avioane,

condiliile climaterice dominante 5i topogralice ale locului precum

temperatura, presiunea aerului (analog cu altitudinea locului), incli

narea terenului etc.

- numarul pistelor este determinat de volumul de tralic. Dispunerea

paralela (Ia distanla minima de 215 m) este avantajoasa intrucit la

o distanla intre axe de mai mult de 1.310 m sint posibile decolari 5i

aterizari concomitente, metoda prin care se obtine cea mai mare ca

pacitate --> pag. 465 (D.

Pistele de rulare ale unui aeroport se concep astfel incit la ateriza

re avioanele sa paraseasca elt mai repede pista de decolare/ate

rizare (piste de rulare de viteza mare!) 5i sa ajunga la locul de ga

rare in cel mai scurt timp. in cazul aeroporturilor cu tralic intens

cre5terea capacitalii poate Ii atinsa prin proiectarea de zone de

depasire sau piste de rulare by-pass.

Pozitia de garare a avioanelor

Pozitla "nose-in" --> pag. 464 CD

Avantaje: necesita spaliu restrins, gazele degajate de avion nu cre

Pans - CharlesdeGaulle

eaza probleme pentru personal, cladire, echipament; timp de in

toarcere scurt, deoarece echipamentul de asistenla poate Ii pus la

dispozilie inainte de sosirea avionului; legatura mai simpla cu pasa

rela pentru pasageri.

Dezavantaj: lolosirea echipamentului de tractare la scoaterea avio

nului din locul de garare necesita timp si personal calilicat.

TaxilnfTaxl-out
"nose-in" pe diagonala --> pag. 464 si "nose-out" pe diagonala

--> pag. 464 G)

Avantaj: nu este necesar echipament de tractare.

Dezavantaj: necesar mai mare de spatiu, poluare cu gaze emana

te de avion la plecare 5i poluare lonica a terminalului; sint necesare

masuri de proteclie.

FrankfurllMaln

fi;'

Hamburg

Amsterdam - Schlphol

II

,(i

,[

11

11
jf

I
!

466

Pozitlonarea paralelA

Avantaj: manevrabilitate u50ara in timpul rularii la sosire 5i pleca

re, nu e necesar echipament de tractare.

Dezavantaj: necesar mult mai mare de spaliu. limitarea lunclionarii

locurilor invecinate in timpul rularii.

Zona de trafic ,I locurile de garareldepozitare pentru echlpament

Pozitionarea 5i dimensionarea cailor de serviciu de pe zona de tra
lic a aeroportului este de mare importanta pentru 0 lunqionare eli
cienta si sigura a aeroportului. Aceste cai lac posibila legatura di
recta 5i sigura intre zona de tralic 5i alte zone lunclionale, cu un
numar minim de intersectii cu pistele de rulare sau alte zone de ex
ploatare. Caile de serviciu pot Ii amplasate in lata sau in spatele
avionului parcat "nose-in" sau linga marginea supralelei portante in
cazul pozilionarii paralel.e --> pag. 464 0.
Daca tree pe sub pasarelele pentru pasageri, acestea trebuie sa lie
la 0 inaltime libera sulicienta (de regula 4,50 m) pentru toate tipuri
Ie de ma5ini --> pag. 464 G) - 0. Datorita gradului sporit de meca
nizare 5i containerizare la pregatirea avionului, se va asigura 0 su
pralata sulicienta pentru echipamentul de pregatire si pentru am
balajele goale.
Terminalele servesc in principal trecerii de la un mijloc de transport
terestru (transport in comun, taxiuri, masini personale) la avion .
Proiectarea dileritelor zone lunqionale se lace cu scopul de a asi
gura deplasarea elicienta a pasagerilor si a bagajelor, comoda 5i ra
pida, dar 5i cu costuri de lunqionare elt mai mici. Eventualele extin
deri generate de cre5terea tralicului trebuie sa lie posibile lara
translormari costisitoare.
Se va tine cont de urmatoarele criterii: distanlele parcurse de pasa
geri trebuie sa lie elt mai scurte posibil; distanlele intre princlpalele
zone lunclionale (de ex. intre parcare si predarealrecuperarea ba
gajelor) sa nu lie mai mari de 300 m.

1 Parcare
2 Salelit
3 Ponlon
4 sali de 3$teptare
5 Restaurant
6 Zona carosabila de acces

CD

Aeroportul Hanovra (sistem descentralizat): nivelul de plecare -sec\iune

Aeroportul Seattle-Tacoma (comblrlalie intre tlpul ponton, liniar $1 satelit)

0~~=::~= 4 :_t::;~::::::::=:;l,-=-

-;----,p:

1Sosire

2 Plecare

Ii3F="'-'=""'=-"'-=-'-"'===""--==~-~-""'-'-~-~-~--=--'"'--,-,-=-'" ; ~:.g:~UI

calatorilor
1 Zona carosabila
de acces

(2)

Sectiune pnn sateliti -

21nformalii

3 S.I~ de '$teptare
4 Restaurant
5 Zona de 'ratie

Elajul superior (plecarel Orly-Ouest

1 Restaurant
2 Tranzit
international
J Birouri

180

1 SalA de 3!';iiteptare
2 Scari rulante

3 Varna
100m

4 Tunel

Etajul2 aeroportul Keln-Bonn (sistem salelit)

Aeroporlul FrankturtM .. parter - extras

1 Pas3J
2 5alft de a$teptare
3 SOSlri Interne
4 SOSlri Internallonale
51nformalll

600'
t

200 m

1 Parcare

2Servicii
3 Pasaj
4 Satelit
5 Zona de acces

Planul satelitului de la

Pasaj de legatura

Aeroportul San FranCISco (nlvelul plecari)

467

-- pag. 255-256

RESTAURANTE

Penlru a lua masa eomod, 0 persoana are nevoie de 0 suprafala pe masa

de aprox. 60 em lalime 5i 40 em adineime @. In acest tel se asi
gura distan\a suficienta pina la persoana invecinata. in mijlocul mesei este
necesara 0 fl5ie de 20 em latime pentru salatiere. boluri. supiere. astfel incit
rezulta ca la\imea totala ideala a mesei este de 80-85 em.
Mesele rotunde. oetogonale sau hexagonale, eu un diametru de 90 - 120 em
sint ideale pentru 4 persoane. oferind loc sufieient penlru inca una sau doua
persoane.
intrucit numai scaunul are
Distan\a de la masa la perete ~ 75 em nevoie de 50 de em. Daea aeest spatiu este folosil 5i pentru cireulatie.
distanta trebuie sa fie 3 100 em. Mesele rotunde au nevOie de 0 suprafa\a
de podea mai mare cu pina la 50 em.

Ie
)

">"i~.
::.,- -~ ~
~

,
r-----1'-.

60

40

80-85

-t-

1--

--I

45-50

CD.

~~

15-20
~

60

75--- __ - - 1,10 - - + - 5 0

'
~

1-----------1

-~

55-65

BO-85

75

Aranlament

~.--------!1

1015 323

t3"

\V

f4'

\:::J

pt mtcul detun 1: Ceamlc sau cana de calea: 2: Canita de lapte: 3: Untlera sau bel cu
marmelada: 4: Zaharnlta; 5: Furculita de desert; 6: CUtit de desert; 7: Lingurita de cafea sau ceal:
8: Fariune pt. desert 9: $ervetel: 10: Farfurloara; 11; Ceasca de cafea:
Aranlament obl."un 1:. Fu~culita: 2: Cutlt: 3: Lingunta pI. ~oultlon sau desert: 4: Lingura; 5: Paharul
de bere: 6: Paharuf de vlnNln de aesert: 7:~ariurla de supa: 8: Farfuna plata: 9:$ervetel
Aranlament ~ '.: Furculita pI. desert; 2: Furcuhta de peste: 3: Furculita: 4: Lingurrla pI. bOUillon
sau desert: 5: lingura; 6: CUtlt: 7: CUht de peste; 8: CUtit de desert: 9: Fartuna de supa; 10: Farfuna
plata: 11: Servetel: 12: Pahar de bere; 13: Pahar pI. Vln alb sau rosu: 14: Pahar pI. hchiorlVln de desert

T
I

~r---

5B

45

7S

40

so

100-110

30-40

13 --I

014.
0

\ 2 3. ~ 6.7.

<;;:

10

12

f------50 -

~.'
I
6

1 i~i@~ ~IJ I

50

9.1'10.

(})

Masa festiva

Spatlu necesar pentru servire si client

I-=!:

85 ....

. .'.
.W
o
f-l.25--1

00

1---1>87~ -----l

1--2,50-----1

1--3.75---------i

lungimeB mesei cu lac in caput mesei

.... 4:..
.' '. . 1

. . . . : : 0.:0.

. . .

V d:..: :; ~0'-J
....

.:::
/'\ :..

\-70----1

~__J

...

.:::'"

,{"~'~

.::"~

/-"'l;~-'-=~ ..4~.L;,,~:{':~,.'
....

L_l

f-----

0(;\,O
(;>VO ~1

...............

OCJIDD

1
~LJ_
>-----1 ,96

------j

00

OCJI)D
00

468

Ho,

o
0

~
.....::.....
... s...:.. I

~.6..':''
i ()(;0:I
o

9.89

f--- 1 .4 6 ---4

2.BO

0 . . .<,.2... .. . 0 i2

>--2,46

..... :.-

:>:.......
o

---.j

000

ODD

-"

1
15

1-----2.96 ------l

0000

3,46-------j

00000

OCIJJJ)D oCJI[[[)D
DODD

00000

_
8

RESTAURANTE

r-l.00-+--I.oo-l-l.oo-+-l.00-+--1.00~

00

L2J

00
00

Sala de mese
cu gardeaba
separata

T
60

1.00

GPDi
LlJ
00

G)

Necesarul minim de spallu

1.

f-----l.80-----1

innlse

OLJO
o

tT

TY

rr

1-50~ 85

- + - 1 ,60-----f- 85 -+--1 .35---+-8S-+----1.80__+_ 85--1

1--1.75--+-90---+--1,75-445+--1,75---+-90--+--1,75-----;

D,spunerea paralela a meselar

05""'-1,40--+604

TT
-1-1
SOJa

1.20 1.40

tT

1.20 1.40

tl

50 JO

tT

1.20 1.40

11

151+-1.20---+-1.00--+-1.20-50 +-1.20-+--1.00-+-1.20-<

inainte de executia oricarui restaurant, proiectantul lmpreuna cu

restauratorul trebuie sa defineasca cu grija modul de organizare.

Trebuie stabilite: oferta de feluri de mincare, nivelul calitatii si canti

tatile. Sistemul de servire: a-la-carte cu meniu zilnic fix sau variabil,

servire pe farfurie sau la masa, autoservire sau sistem hibrid.

Importante pentru proiectare: tipul si afluenta clientilor. Trebuie

apelat la specialisti: proiectanti de bucaUirii, constructori de echi

pament frigorific, proiectanti pentru instalatii de incalzire, ventilatie.

instalatii sanitare.

Tipul de restaurant potrivit depinde de amplasamentulln cauza.

Spatiul principal al unui restaurant este sala de mese. Amenajarea

trebuie sa corespunda modului de utilizare. 0 parte a meselor si

scaunelor trebuie sa fie mobile, pentru a permite 0 grupare flexibila.

Pentru clientii frecventi se rezerva 0 masa lntr-un loc adecvat.

incaperile anexe si de conferinta nu au mobilier fix, pentru a oferi

configuratii variabile. Pentru c1ientii grabiti se prevede un bar cu

scaune fixe. Salile mari pot fi structurate in zone. in jurul salii de mese

se grupeaza bucataria, anexele, toaletele, amenajarile sanitare,

care pot fi dispuse si la subsol ---+ @.

Elementele portante izolate se pozitioneaza cel mai bine in mijlocul

unui grup de mese sau la coltul meselor ---+ @. inaltimea libera pen

tru sali de mese cu suprafata ~ 50 m2 = 2,50 m, la mai mult de 50

m2 este 2,75 m. la ma; mult de 100 m2 ~ 3,00 m; dedesubtul sau

deasupra balcoanelor ~ 2,50 m.

Numarul de toalete in bufete si restaurante:

in berarii se apreciaza 0 prezenta de 75% barbati, 25% femei; in

localurile de dans 50% barbati si 50% femei ---+ 10.

Supr. salii de mese

.

250m'

Dispunerea diagonala a meselor

fT

60 1.05

r{a
60 1.05

~t

Tip

PlJ-60-+--1.JO--+ 60+-65-+ 60 +-1.30-+ 60.;

t--1.05-+-85-f- 1.05-+-+-1.05-+-85 -+-1.05...,

20
Dispunerea cea mai strinsa

~~85~,1~0~B5-+ ~
T~

~5~r~~
Masa lip Zunlz

Toalete
Sa
t Femel

" 1,10m

~ 1,30 m

?o

1.65 m

1.80 m

2,10m

Canale
sc r ere

4
6
4
- Stablht mdllJ. pt. 'Iecare caz

~,200~4003

Latlmea utila a treplelar

P,soare
b c

' 50
1
c' 50-200 2

I -: 400

Qc:uparea .Supralata
scaune- necesar3 a
lor la
bucatAnel
~e.;:~e m2/tacjm

Restaurant 1
de lux

Restaurant 2-3
cu rtlla\le raplda,

de exemplu in

centrele
comerclale

Restaurant 1.5
normal

Ospatarll,
penSlunl

Supralata
necesara a
salti de 2
mese m /1oc

0.7

1.8-20

0.5-0.6

1,4-1,6

Taalete

Motll!ier

04-0.5

1,6-1.8

0.3-0,4

1.6-1.8

Supralete necesare

Nr.

locuri
Mas3 pAtrata.
Masa drept.
Masa drepL
Masa drept.

2
@

Pentru magazli. incapen pentru personal etc. se

calculeaza un plus de 80%,.

Tacim eo Locun x Nr.de rotaln

65
85?
t--l.30--+- 85-+-1.30~O,.30-1
Mese in cafenea

LatHnea u[lla a trepteloT

Caile de evacuare 1,00 m latime la 150 de persoane. Latimea libera

a deschiderii: culoare 0,80 m, usi 0,90 m. Holuri si cai de evacuare

1,OOm---+@

Scarile catre toalete, spalator, lncaperi pentru personal si depozite:

latimea utila ~ 1.10 m. inaltimea libera ~ 2.10 m masurata vertical,

suprafata ferestrelor ~ 1/1 0 din suprafata restaurantului.

60 1.05
1.

100 m2

I peste1.000m 2

'37+-1.05-+ 55...,

-'0,
500 m2
,_ 1.000 m2

1--1,40-t- 80 -+-1,40 ---oo--1.40--+- 80 -1--1 ,40---1

Schema functionaJa a unui restaurant mic

Servlre
m:::f\oc

Autoservlre
mJ'lOc

1.25

1,25

",0
1.05
, .05

1.20
1,10

1.05

Nece~arul de spatlu pentru client

1,4 m~ pin;; la 1.6 m :Ioc

Culoar pnnclpai

mln1m

2,00 m lallme

Culoar de legatura

minim

0.90 m l,jllme

Cui oar lateral

minim

1.20 m Ja\lme

Latimea circulatillar

469

III

Mas~ 2 pers,

4 pers,

30

4 pers,

4-5 pers,

2,0 ------'-',0 +--',90 __;0_,-1,65 -+1,0 +--2,15

-~r~~-'~-v
~c; -,

:i..J ,x

,40,. '
80 ~

30

6 pers,

5 pers,

RESTAURANTE

--+~2,60-~.-1,0--,-,,85

sALI DE MESE. SERVIREA

'"

Necesarul de spatiu

/
/
80/80

variaz~

loarte mult in

tunctie de caracterul localului, Exceptind

1,20/80"

localurile fast-food. eel mai mic necesar de

spatiu il intilnim in cazul cafenelelor. Ne
cesarul de spatiu ests mai mare in resta
1,20 - 1,40

Punct de

urants $i maxim in loca\urile de aJimentatre

seNlciu

publica, in principiu, plasarea pe diago

naJa a messIer neceslta. mai putin spatiu
compar2tiv CU dispunerea care aSigura

G)

evacuarea rapida in caz de urgenta.. Eco

in restaurant

nomia de spatiu ests de pina la 35%.

Masa 2 pers,

4 pers,

nerecomandat

6 pers,
01,70

6 pers,

Nlsele
nerecomandat

otera

0 lolosire optima a spatiului

deoarece nu mai este necesar spatiul intre

2,0 --1,0 - - , ,90 --1,0 - - - - - 1 ,0 - ' - , ,90 -+1 ,0 ~--2,80---1 ,0 - - -

scaune $i perete. in localurile mai man,

mai multe grupuri de mese

,
: 1,40'
,---1,60'
r-,x 80''

S8

grupeaza

intr-o unitate (sectorul unui chelner) For

mula "numarul de persoane = m2 " este de
evitat intrucit la 0 suprafata mai mica de
100 m2: nu este coreeta $i conduce la inter
preta.r( eronate. Oimensionarea se face in
1,50

functie de amenajarea proiectata. Proiec

tarea functionala se face in urmatoarele

In restaurant cu autoservire

Masa 2 pers,

4 pers
100/60
1,85 ---',0 -----,,75 - ' , 0

2 pers,
.J 60
2,0

4 pers,
',) 60

3 pers
060
1,0 --, ,35

,-, ,35

-1.60

---',0

'"6
N

1,20 - 1.40

g ................

Bistro - Cafenea- Bar

etape:

1) Siabilirea acceselor Sl a axelor de cir

culalie care prin numarul Si l~timea lor

limlteaza suprafata uti La.
2) Siabilirea punctelor de serviciu (cu ex
3-5 Pers,
ceplia amenajarilor variablle) astlel indt
;:) 60
la 40 de locuri sa existe minim un punct
----1.01.25
de servlclu, siluat pe cit posibil central.
3) Slabilirea marimii si formei meselor in
functle de caracterul localului $i de
1,90
structura clientelei. in functie de capa
citatea totala se stabileste structura
procentuala a difentelor marimi ale
meselor $i combinatlile posibile. Mari
mea $1 forma meseler rezulta din
1,80
2 pers.
modul de utilizare preconizat. in func
60/50
~ie de caracter, mod de utilizare Si
ambianta dorita. se amenajeaza zone
cu 20 de locuri in medie (intre 12 - 24
locuri) pentru a se evita efectul de
sala de asteptare,

Masa 6-8 pers,

8-10 pers,
6 pers,
---2,60------,-1 ,0--'-----2,90---1 ,0 '---3,60 - 4,20---

Suport tacimuri

-~1

,50 -- 01,50

,', 1.50

------"

g_

1,80-2,10
-~Ij()----

CJ 1,80

"'

01,50

35
20

Dulapuri ~

Outap
inchls sau
deschls

70

Oulap
Oulap
rabatabll
pentru
vase murdare textile

Oulap
rabatabll
gunol

.40 ~40_40 m,nim

=15

Tavi
==Sertar

o 1,50

4,

Casa

. _Telghea===:::::;;::===-

eventual
mobil
Banchel

_ ,900 ;55
,

2.40

55_ 90
-1,0

90
-1,0 ,55-'--- -

90
3,60 -----~55 -_ 1,0

15

15
1,95 --1.20 ---1,95

Punct de serviciu

-1,80-

l,80x45-50

30

'"
~

CD

-1,80

1,80x45-50

on.
'"

1,80x45-50

'"
on.

1,20

.x..0

-----;;, 5.40------

Sali de evenimente, seminarii

470

:45 75 45

' - - - - - - ; ; , 6,60-----

------;, 5.40-----
Evenimente. simpozioane,
fara servirea mesel

RESTAURANTE
FASTFOOD

!fl,',O

"l TJ
11,,:-:

Datorita fluxului mare de c1ien1i sint

necesare suprafete mari de circula1ie
care aSlgura functionarea fara pro
bleme, Mesele si scaunele dimensio
nate la limila inferioara se grupeaza

I:

r,'I !':-l
1,--,
_~L.J'

:,

1 ' - - - ' , :'

5,35 - - -

CD -

cit se poate de dens~

@.
Sala de mese cu un spa1iu de 1,50
2,15 m 2 pe persoana se mobileaza
cu grupe de locuri $i cu a tejghea de
luat masa cu a lungime cit mai mare

: 1,30 -f 1.20 _1.30 -15

o
.,f

'\

'"

~-

DD

Sine amplasat in raport cu circulatla

stradala $1 prevazut si cu un chiosc,
localul permite alit vinzarea fa stra
da, cil $i in interiorul sau ~
+@

CV

f--"'3,95-
165,65165 r 1,20 -65 -1,30

:i;

---I

'"

en

r-

LJO'

I----? 5,10 - ' - - ,

G) Aranlarea loeurllor

Aranjarea locurilor, variante

Aranjarea locurilor, variante

in comparatre eu celelalte
tlpun de local, restaurantele

Intrare

cu autoservire permit 0 ex

ploatare de 3 ori mai mare a

o
o

en

~/'
18sire

-~

....CV-@

r-

spatiulul. datorita tlmprlor

seurti de ,edere la mas,,,
" Timpul mediu de sedere la
:':/ masa este de 20 minute

Neeesarul de spatlu pentru 0 teighea de luat

masa In forma de potcoava

5int favorabile mesele de

doua persoane, CU 0 rna

rime medie de 70/50 em,

dispuse izolat, in pereche

sau cu 0 mica distanta intre

+ @,usorde
ele -...
transformat in mese pentru
4 - 8 persoane cind este

,,--'" 24,0 - - - - - - - , , - - - ' - ' - - - "

WC

'

necesar -+
Lungimea
unei uniffiti de mese (in

'3,r=
e:]

60

e---;-1,25~1,35~1.25-60

4'~

'C~_

Cuptor---! I

=9

Neeesarul de loe pI. bar, in forma de poteoava, vananta

Tavi
Fructe

Sueun/Lapte
Bar de salate
Mlneare ealda
Gustarl

Bueatarle

PiinelPrajituri

---,

Ceai/Calea

Chlose

:=;.-= :::
.

9 Tac1muri

~ = ~ ~--

10 Bauturl/Pahare
llCasa
Chiuvete

---

L '- _

Pregatire

r--

~ forma de pcteoava): -->

=10-1210euri la odls
~
tanta de 62.5 em = 7,5 m,
Pe aeeasta lungime poate
'---
servi un singur ospatar fe

,~~

lurlie deja pregatrte. Casa

--=.' _

'---

se afla. la iesire. Anexele

precum We-un, inca.peri
personal, serviciul tehnic

- - -

sint situate la subsoL

6
1 Tavl
2 Bufet reee
3 Bautun
4 Bufet eald
5 Brinzeturi/desert
6 Casa
7 Friglder
8 Dulap eu bauturl
9 inghetata
10 Dulap eald
11 Vinzare in strada.

L~
-

T-

(2)

__,
~)

Exemplu de fast-Iood, autoservire

Sala de mese

Arh.: Prunier

Fast-Iood in Paris

471

II

1
2

Predare mincare Si bautura

Masina de spalal vase

2a
3

Restituire vase
Butet de bauturi cu mixer, prajitor

BucATARII PENTRU RESTAURANTE

Cf, prof, dr. Ing. Loeschcke / ing. J, Hofs
prof. dr. ing, Fuhrmann

de prine, platauri acoperite etc.

5
6
617
7a
617b

Cuptor s( mica pat(serie

Garde-manger
Rotlsor
Cuptor7 Entremetier
Oala pentru tlerbere sl oala sub pre
51une de mare capacitate
Juiap cald Sl pastrare calda a

mincarii

8
11

CD

CU

lampi de incalzire

spalator oale $1 tlga;

Depozil. ambalaje goale, birou; in
loc de camere frigorifice - dulapun
frigonfice si congelaloare (Gastro
Norm)

19

we-uri personal

Gl
G3

Tejghea de bar Sl pentru mincare

WC-uri c1ientl/cab",e de machiaj

Oliciu

Snack-bar

1a

Statli de servire si casa de marcat

Mas",a de spalat vase

Bulel de bautu,; cu mixer, prdjitor

de piine, recipients pI. inghetata

etc.
Palisene

4a Cuptor de patisene

Preparare sandvisuri
8
11

Echipament de decongelare Sl
incalzlre. oale de supa
Spalator oale Sl tlgai
Oepozit de ZI Sl ambalale goale
tlazlle CLJ produse In subso!\

15
17
19

Magazle textile
Livrare marfa .. 7a Bar

Toalete pentru personal, garderoba

pentru personalul de servlciu (gar

deroba si spaiatorul pentru persona

lui de la bucatarie S8 alIa In subsol)

Gl

RestaurantCafenea

G2

fJirs~f-t:~f

"~J C5 - ~ ~6,1hb

,'JT;

[ cl_

5::6

a-~

7 4'

41

~= 8"

Ig

Ol,c,u
1a

Servlre in gradlna.
Zona spalare vase
Bar bautun
Camera reee pt. bauturi (pivmta ae Z(I
Patiserie
Bucatarie rece
Bucatarie calda - rotisor

6,7
8

Masa cu dulap cald

Spalator Dale si tigai

Preparare legume

Preparare carne

In1~are pen1ru accese spre hvrare.

incapere ambaJa.ie goale Sl depozit

Intermediar. birou. garderoba $1

toalete personal

Servlclu auxdlar SI casa

2
3
3a
4

10
1 1a

11a

Toalele
Cabin a de telelon

Camere frigorifice

Si depozile
S

1d
2

\I

cu salon de ceai. Amplasat in zone cu

Catenea: bauturi nealcoolice cu exceptia berii la sticla, a lichioruri

lor etc., produse de patisene Sl gustari - reci si calde.
Salon de ceai: bauturi nealcoolice, patiserie, sandvisuri, Capacitate
eca 150 de locuri, program de functionare continuu 6.30-24,00,

Bucataria: cu preeadere produse gata preparate, depozit mie,

Buciltilril pt. restaurante mari in hoteluri ~ @inclusiv pentru

restaurante mari cu incaperi anexe, livrare sau preparare pentru
exterior. Capacitate: 800 - 1000 de persoane, Culoarul pentru
chelneri: central, cu servire in gradina si chiar la pista de bowling,
cu acces direct in spatiile secundare, Bucataria: sistem celular, cu
front posterior rezervat utilajelor mari,

Restaurant cu bar $i automate - 0. Pentru servirea rapida a

prinzUlui in restaurante, cantine, centre comerciale si restaurante
pe autostrada, Capacitate 500 de persoane pe ora. Bucataria: semi
preparate, cu exceptia salatelor si inghetatelor.
Restaurante cu autoservire ~ potrivite pentru centre comer
ciale sau cladiri de biroun, Bucataria: fara productie proprie, cu
livrari din extenor si pregatirea produselor congelate,

PregatlTe

Rela\ule dmtre spatli

Automate pentru autoservlre

Legatura intre doua laturi cu
ma$ina de spalat vase utilizablla

Masma de cafea. frigldere. \ocul

oalei de supa
Prega1ire salata $1 mincare
4/5a Predare feluri rsci - salata,

,Ii

II

4/5

inghetata, desert
Camere frigorifice
$i depozite

6/7

Tavi pfine. oal3 supa. aparate

de gallf
6/7a Predare min care calda
bain-mane, fnteuza. gratar

Restaurant cu bar $1 automate

lntrare

I
,

1d
1e

Masina de spala! vase

2a
3/4

Restltuire vase
Pregatirea sandv\surilor. praji1uri
inghetata, cafea. bauturi. eventual
servire la strada
Masa de preparare - preparate reci

'I

5a

617

3 Masa de curatat

2 Vas de oolectare
4 Supr. depunere

5 Chiuvete

6 Masa de lucru'

-; Blat de talere

B Ut11aJ

1 Mas,na de spalat

Dulap inferior

(80 x 40)
universal
9 Chluveta de spalat pe miinl

Sute! cu autoservlre cu gratar $i

friteuza
Sosuri penlru salate. condlmente.
rezerva de tacimurr
1f Casa

6/7a

Fierbere; Sl Dr<3.Jire

472

(f)

12

Chiosc cu vfnzare la strada s! in

interior

Intrare

malaxor

e Chluveta de
spalat pe miinl

Prepararea carnii

1 Zone de lucru grupate

fara separare
Fierbere 51 praJlre
Productle

Finlsare
Predare

Fierbere Sl prajire.
ProductIe
Zona de flnl5are

Masa de preparare - preparale

Friglder utllizabil pe ambele lalun

Taletor unlV
4 Clntar bucatarle

(80 x 40'

Echipamenl de decongelare SI

11a

E
Restaurant cu autoservire

7 Supr. de depunere

6 MaSIn;, de tocaV

2. Zona de lucru. preduc!le 51

jlnlsare In spatll separate

calde

Pregatlrea legumelor

1 Masa de lucru
3 Congelator
5 Fund de taiat
180 x 401

Llnle de productie

inCalZlre ulilizabll de pe ambele

laturi (convectomat, echipament
de incalzire)

de pe ambele par11. Incluzlnd

fiecare 2 chJuvete

:I

Restaurant-Catenea
afluenta mare,

forma de U

capacitate 55 - 60 de locuri (rotatia c1ientilor de 5 - 6 ori la masa de

prinz si de doua ori seara), intre mese - vinzare de cafea, prajituri,
gustari. 5e lucreaza cu precadere cu articole gata preparate, in
eazullivrarilor zilnice, depozitul nu trebuie sa jie foarte mare,

Cu,oar de servire pentru barul in

~i

aJ
aJ

Snackbar ~CD Localul de pe colt. bistro, cafenea, restaurant;

Relal tie dlnlre spatll

Bucatana unu\ restaurant de hotel

de dimenslunl mar;

---+
---+

Finisare

Predare
Predare

Sistem francez, bucatarie de hotel

grupa de lierbere Sl prafire d,spusa
perpendicular pe zona de predare; se
pararea pe zone de prod. $i finisare

Sistem american, oucatane de ho

tel. grupa de jierbere $i prajire dis

pusa paralel cu zona de predare

...

....

BucATARIlLE DE RESTAURANT
DIN 66075 --+

incapere
Receptie
Magazie
marfa.
~ ambalaje
produse ~
Sl
goalel
vrac
control
resturi

Magazie
Aprovlzionare

Tendinta actuala de a trece de la restaurantele conventionale la 0

oferta gastronomica puternic diferentiata influenteaza nu numai

proiectarea salii de mese, ci si pe cea a bucatariei. in acest sens,

bucatariile de restaurant de dimensiuni reduse Si medii joaca un rol

deosebi!. Cele ce urmeaza se refera in primul rind la acest mod de

utilizare.

~Magazie

Sistemul Gastronom (DIN 66075).

Debarasare

Pornind de la un modul de baza de 530 x 325 mm, dimensiunile ele

mentelor se coreleaza intre ele: recipiente, mese, rafturi, aparate,

vesel a, alte unitati constructive.

Funetllle ~I organlzarea bucAtArillor de restaurant ~

E.,

Preda,:: _

<ll

;(6)C'tl
,,"0

<ll

;<ij

!!1

;~

~~

:5

,"

~~

<D_

""

o..

<D

Sala de mese
-

Flux marfa
Flux resturi

- - Circuit reClplente
- - Circuit vesel a.

CI)

Cald

Rece
Paliserre
Predare

a.

<n,,,

'

Jesire~

bauturi

N~

...

5e ia in calcul 0 frecventa medie pe ora de 3 c1ienti pe un loc in

cazul fast-food-urilor, iar in restaurantele conventionale de apro
ximativ doi clienti. in restaurantele specializate Si in cele de seara,
timpul mediu de sedere a unui client este de 1,3 - 2 ore.

Predare

veseJa

murdara

mincare Si ba.uturAl'
OflCIU

Bucatarie restaurant - functiuni

Proportia suprafetelor diferitelor sectoare ~ 0

Tabelul 3 indica dimensiunile diferitelor sectoare
bucatarii mici, medii Si mari.

Bucatane restaurant - organizare

Bistrourile, snack-barurile. cafenelele mici sau restaurantele

specializate cu 40 - 60 de locuri fac parte din categoria unitatilor
mici: unitatile mjci pina la mljlocii (70 - 100 locuri) necesita bucatarii
zonificate cu grija Sl uti late comple!. Unitatile foarte mari (pe
autostrada, fast-food-uri, in hotel uri marl) ajung uneori la un numar
mult mai mare de locuri si cuprind adesea un bar la care se serveste
mincare sau zone de autoservire.
mic
pina la 100

mediu
pina la 250

peste 250

Receptie marfa
AmbalaJe goale
Resturi/gunQl
Birou set depozite

0.06 -0.08
0,05-0.07
0,04-0.06

0.05-0.07
0.05-0,07
0.04-0,06
-

0.04 -0,06
0.04-0.06
0,03-0.05
0,02-0.03

Livrare/Debarasare

0,15-0.21

0.14-0.20

0,13-0.20

Dulapurll
Celule
Supr. dep.

0,04-0,05

0.02-0,04
0.03-0.05
0,02-0.03
0,03-0.05
0,03-0.04

0.03-0,04

0.02-0,03

0,18-0.23

0.15-0,24

0.03-0.04
0.05-0,06
0.03-0.04

alte depozite fngorifice

(patiserieiBucatarie rece)

Dulapurii
Celule
Supr. dep.

Oepoztlare fa rece

0,04-0.08

Depozit provizli uscatelAlimente

Depozit legume
Depozit de zi

0,13-0,15
0,08-0.10
0.04-0,06

0,12-0,14
0,06-0.08
0.03-0.04

0.10-0.12
0.04-0,06
0,02-0,03

Oepoztlare

0.25-0.31

0.21-0.26

0,16-0.21

Preparare legume
Preparare carne
Bucalarie calda
Bucatarie rece
Patlserie
Spalalor vase
Birou $ef bucatarie

0,08-0.10
0,06-0,09
0,26-0.33
0,13-0.15
0.05-0.08
0.03-0.05

0.05-0.08
0,04-0,07
0,19-0.24
0,09-0.12
0.07-0,10
0,04-0.06
0.02-0.03

0,04 -0.06
0,03-0,05
0.15-0.21
0.07-0.11
0.06-0,09
0,03-0,05
0,02-0,03

Amena/are bucci/arie

0.60-0.80

0.50-0.70

OAO-0.60

Spdlalor veseld

0,10-0.12

0.09-0,11

0.08-0.10

Latimea culoarelor in zonele de depozitare, pregatiri Si productie se

diferentiaza in raport cu functiunea lor - simple spatii de circulatie
sau circulatii suprapuse pe zonele de servire
Culoarele de lucru trebuie sa aiba 0,90 - 1,20 m latime, culoarele
auxiliare cu functie dubla (temporar) 1,50 - 1,80 m, lar culoarele
principale (transport Si circulatie pe doua sensuri) 2,10 - 3,30 m.
Pentru zona bucatariei, in restaurantele mici Si mijlocii este
suficienta 0 latime a culoarelor de 1,00 - 1,50 m.

Zona

I
[

0,06-0,08

0.08-0.10

0.10-0.15

SpaNpersonal. de spa/are. loa/ele

0,40-0.50

0.30-0AO

0,28-0.30

1,60-2.10

1,50-2.00

1,30 -1.80

in lotal

10

Depozltare In congelatoare.
camere frigoTifice si depozite uscate

20

Depozilul de zi
Bucal3ria de legume ,i salate
Bucataria rece/desert
Cofetarie

Zonele bucalariei ' necesar de suprafe\e (in m'/loc)

Pregatirea carnii
Zona de fierbere
Zona de spalare
;Zona de rulare
Incaperi personal, birourl

in total

2
8
8
2
8
10
17
15
100

Baze de dimensionare. necesar de suprafata

Lilt

Ambalaje goale

Llvrare

Restur;

Vestiar
personal

II

Magazre provlzii uscate

Depozlt de

ZI

Spalator

Camere Legume
8irou
tng.
cartofi

Toalete

Preg.
carne

Sedere

Preg.
legume

Bucat~ne

calda

Spalare vesel a

Proportia
%

Livrare marfa, inclusiv control si

depozltare resturi

Spalare vase

Predare/O/ic/u

pentru

mare

Dimensiunea localului
Numar de locun

Spatii pre-raclre
Camera frigonlica pt. carne
Camera frigorifica pI. lactafe
Camera frigonfic8 pt. fructe/legume
Congelalor,

CD - .

Capacitatea bucatariei unui restaurant este determinata in primul

rind de: numarul de locuri, nivelul exigentei gastronomice (felul, vo
lumul Si nivelul de calitate al ofertei felurilor de mincare), prop0r1ia
produselor proaspete (in raport cu semipreparatelej, precum Si
frecventa de rotatie a clientilor - pe tot parcursul zilei sau in inter
valele corespunzatoare meselor principale (frecventa clien,i1or).

;;;

Spalare
vesela
__,

lIJ

Preg.
cartofi
Bucata-ne
rece

Predare - Oficiu

aufet

Coleta-fie
Catea

Bar

Zonele bucalariei - relatii

473

III

...

BucATARIILE DE RESTAURANTE

ry6

Bucataria calda este dotata corespunzator funcliei pe care 0 Tnde

plineste (de fierbere si prajire), cuprinde zone de finisare si este uti
lata cu urmatoarele echipamente: aragaz (doua pina la opt ochiuri),
hoUl.. oala pentru fiert. grupari de fierbere rapida, automat de fierbe
re, generator de aburi, automat de fierbere cu aburi si cu aburi la pre
siune mare, cuptor cu conveclie, bain-marie, cuptor pentru copt si
fript. zone de prajit si gratar, rotisor, cuptor etajat, friteuza. aparate de
gratinal, echipament de decongelare (cu curent de aer cald), cuptor
cu microunde, automate de prajire si coacere cu banda rulanta, auto
mate de mare capacitate (doar in bucattHiile foarte mari). Echi
pamentele de baza se grupeaza In blocuri la bucatariile cu mai mult
de 100 - 200 de pOrlii sau cu suprafala mai mare de 30 m2 . in
amenajarile mal mari, de peste 50 m2 grupa de finisare se poate
structura ca bloc dublu. Suprafetele de depunere si lucru se plaseaza

eficient lntre echipamente si la capatul blocurilor. ~

Bucataria rece este organizata similar cu bucataria calda. ambele
avlnd ca spatiu comun zona de predare si sectorul de panificalie.
Ootarea de baza: frigider cu provizii pentru 0 zi si/sau masa frigorifica,
diferite echipamente de taiere (pline, mezeluri, carne, brlnzeturi), ma
laxor. clntar, blat de taiat, masa pentru salate cu frigider dedesubt.
prajitor de pline sau Instalatie de gratinal, cuptor cu microunde.
suprafata suficienta de lucru si depunere. ~
Zona de predare sau oficiulln bucatariile de restaurant slnt dotate
cu ghiseu sau cu 0 tejghea si se amplaseaza lntre zona de pregatire
si sala de mese. Suprafata suficienta pentru depunere, dulap cald cu
suprafata lncalzita, precum si zona rece pentru felurile reci. Ratturi sau
suporturi pentru vesela. suporturi pentru tacimuri. La unitatile mai mari
suporturi pentru cosuri, distribuiloare de farfurii sau boluri de supa.
Returnarea vaselor. Se prevad compartimente diferite pentru spalarea

8,
10,

.9

1 Aragaz ...

2 Friteuza

3 R01:!sor

4 Gala ot. hert

5 Masa de lucru

6 Oala sub pres1une

7 Guptar etajat
9 Lavabou

8 Cuptar cu convectle
, 0 Zona. depozitare

f1\

Organlza~ de J2<!za a bucatariei

calde ~

\V

0 -

Q)

1 Grupa-bloc de proauc\le

Bucataria unui restaurant cu

60 -1 00 de lacuri

,0:

00
'::JO

;C~

"

Remere: RecIpient fieroere. oala 80\,

masa de lucru, aragaz cu 8 ochiufI. 2

".

i.. i
1":

'3"

cu masa

f4'

Bucatarra unu.i restaurant cu

,
'[b]'[b]'
=.9 =.2

=.9
'[W'
I

t~ i\

0.::1

Q.

...

~u

,
I

CI.::I

X. U

0.::1

,,

,I

Preg.

f:::r.a- I II
l,AranIII
Jare.

n n n

,r~f!

,I

rece

...

-~~...
6

fJ)

5 r8~n~
lalat
6 Malaxor
7 Supra~ala de

li!J

~ :~~o~e~~f:~rsa'

3 Congelator
4 Clntar

Flerbere Pralire

fIil 2

depoZltare

8 Chluvete spa/are
pemllni

FunCllile si organizarea
bucattHiel calde

Organizarea bucatanei red

~

Aran
jare.

Portionare

IBuclltarie

II

Preg.

o 0 0 0

CU

... + ..

...

Bucatana unw restaurant

150- 200 de laoon

\::!.)

\.::!.} 60-1001acun

....

cuptaare, barn-marie cu dulap Gatd

PrI"re: Rotlsor, masa de lucru. frrteuza
dubla, tigale de prajlt. cuptar cu aer cald

2. Grupa de productle in linle

;1
' ,

CD -

..

_--,

c~~
,
)

Buciuarie

,
Liri
--_.... '- - --.,
o
i;-

-~:

Sata de mese

i:.

TeJQhea, culaar pI. chelneri

.B_U_c._"_r_ie__r~~-i-'1

Catenea

y=

Bucatf:!:rie

\./Q'~'.v,--

--"""""",'I\-t

Predare in

slstem carusel

Restaurant cu autoservire

n,...--

,. . . . . .

Restaurant cu autoservire

Bucatarie
Bauturi

Predare mincare

Desert

/ / '. .' caldf:!: / / / )

<~"\~,,,. ~

Flux liber

Predore 10 tejghea (pe secliuni)

:,:,',6

CO ,

,I
,

1 Returnare. masa de sortare; 2 Chiuveta;

3 Curatare; 4 PrespaJare; 5 Ma$ina seml

automata de spaJat vase; 6 Descarcare;

7 Oepozltare

(;';J\

f0I

474

SaMie de principiu - zana de

spal,re a veselei

=-+::=0:

...

1 Returnare. masa de sortare; 2 Chiuveta:

3 Curatare: 4 Prespalare: 5 Ma$lna semi
automata de spa.lat vase; 6 Descarcare:
7 Depozltare

Salutie de pnncipiu - zana de

spalare a veselel

Restaurant cu autaservire
I

veselei si a vaselor de gatit. Returnarea veselei se face de catre chelner

(din zona proprie) la ghiseul de predare a felurilor de mlncare ~ @
@. Slnt necesare una sau doua chiuvete cu picurator, suprafele de
depunere, ratturi, automate de spalat de capacitati diferite. Masinile de
spalat vase slnt plasate sub frontul de lucru dar se utilizeaza si masini
cu banda transportoare sau carusel. Mese de depunere. respectiv de
lucru, pentru returnare, sortare, lnmuiere si spatii pentru ralturile pentru
vesela. ~ @ ~ @
Zona pentru personal reprezinta aproximativ 10 -15% din lntreaga su
prafata si este destinata birourilor si lncaperilor pentru personal. Pentru
personalul de la bucatarie slnt necesare: vestiare, spalatoare si toalete.
La mai mull de 10 angajati se prevede 0 lncapere pentru odihnii. si pauze
(cl. legislatiei In vigoare). Amplasarea vestiarelor si a lncaperilor sociaIe
In vecinatatea bucatariei este importanta, pentru a se evila circulatia per
sonalului prin lncaperi sau cuioare nelncalzite (curent la iesirea din locuri
de munca cu temperaturi ridicate). Vestiare cu suprafata > 6 m2 , cu lm
prospatarea aeru/ui de 4 - 6 ori pe ora si izo/ate vizual. Pentru fiecare an
gajat se prevede un dulap blne aerisit ce poate fi lncuiat. in unitalile mari
slnt necesare dulapuri separate pentru halnele de strada si cele de lucru.
Spalatoarele si toaletele vor fi dimensionate si dotate conform legislatiei In
vigoare. Oimensiunile orientative pentru toalete slnt 5 - 6 m2 pe grup
sanitar (We $i chiuveta) si cite 0 chiuveta $i un dus de cca 5,5 m2 la 5
angajati de sex masculin:respectiv feminin.
Venti/atia. Bucatariile mari, prevazute cu sistem mecanic de ventilatie,
trebuie sa corespunda normelor de ventilatie VOl 2052; pentru fiecare
loc de gatit, cite un sistem de absorbtie a aburilor $i fumului cu dirijarea
acestora printr-un sistem de canale la exterior. Aerul introdus trebuie sa
fie aer proaspat (nu se permit sisteme cu recirculare).

Chjuvet~, batene cu dU$ extensrbll 51 capat

articulat. banda. ruianla Dt. resturi. cos pt.

restu.lrI~ete ,.njat CO~

1 Chiuveta

2 Masa de Jucru

3 Automat de spalare
4 Automat de sptllare (cu banda)

5 Dulap
6 Suprafata de depozltare

Salulie de princlpiu - spal,rea vaselar

:,

sO!ru

I~D
0

Veseltl murdara

Functiile
spalare

$1

elem. unei zone de

mZ IpersoanA

BucATARIl MARl

0,50
0,45
0,40

a SUcAtAria principalll
b SUc&t3ria rece
c Cofetirie
d SpAIAtor
e PregAtirea legumelor

0,35
0,30

r--.

0,25

t Anexe
g PregiUre carne. pe,te
h Bucit3ria de salate
i Camera trigorilici
k Provizii

"

0,20

:::: ~

0,15

b, c, d

0,10 r- f"o<

- f-

',k

g,

0,05

CD

100

200

300

400

500

600

700

800

900

1000

1100 1200
Pars.

Neeesarul de spatlu pemru bucatarie si incaperi administrative in restaurante. hoteluri.

a-k = m2~necesarl/pers.lgrupa de incapen

Meniuri, comenzi,
planuri de lucru

Aprovizionare,
inmagazinare

Planuri de munca,
de recipiente

Usia de prep" Coord, fct, in

grupa, sistem contimet

Predarea mincarii,
dirijatA electronic

SOrtarea ~i spalarea
automata a veselei

Servirea mesei unui numar mare de persoane in c1adiri de blrouri, spitale,

intreprinderi s.a.m.d, necesita mecanizarea in scopul reducerii cantitatii
de munca, prelucrarea electronica a datelor Si folosirea automatelor, deci
o bucatarie .,programata" - de la pregatirea meniurilor Sl aprovizionare

pina la predarea mincarii gatite si spalarea vaselor ---+ pentru un numar

de clienii ;;0 800 -1.000 Si feluri diferite de mincare. ---+ QJ.

Avantaje: datele despre continutul caloric, valorile nutritive, vitamine

Si minerale etc. sint inregistrate, cu posibilitatea de a fi accesate

imediat; situatia magaziei si a comenzilor la zi. Masinile de pregatire

funetioneaza continuu, iar procesele de munca sint controlate In

timp, Transportul containerelor ---+ al recipientelor individuale ---+

(}). Automate de prajire ---+ Si de fierbere ---+ (2). Metode moderne

de inabusire a cartofilor, legumelor. Metode de prajire in timp scurt,

cu putine grasimi, fierberea pestelui in bain-marie, prajire Si gratar

cu curent de aer cald. Automatele sint dispuse intr-un sistem conti

nuu, de la alimentarea masinilor pina la impartirea mincarii ---+ 0.

Incalzire electrica sau cu gaz,

Sisteme de predare a mincarii numai pentru unitati ca: spitale,

camine, cantine, unital! gastronomice ---+ 0 + + .

Spalarea automata a veselei prin intermediul echipamentelor de

sortare si debarasare, recuperarea tadmurilor, bolurilor, cestilor.

Sistemele de spalare si uscare in functie de tiput de vesela, sistem

automat de debarasare a carucioarelor cu tavi,

Transportul vase lor murdare prin intermediul benzilor transportoare

pina la spalatorie ---+ '

Mesele pentru aranjarea mincarii pe farfurii Si de predare a mincarii,

incalzite cu abur sau curent electric. Temperatura la suprafata

mesei de 60 DC.

Neperforat

Schema functronala a unei bucatarii programate

f3\

\.::V

Reciplente pI.
transport $1
inabuSlfe

Automat de praiire pentru limpl

lungi de pregatire

00

SA?
1 Distribuitor automat de vesela, stlvultor 11 Dozator automat de sosuri

de tavi. distribuitor de farturii incalzlte. ci- 12 Distribuitor de tacimuri

titor d. cartele perforate

2 Banda de dlstributle a mincaril

13 Distnbuitor de boluri de supa

14 Dozalor automat de supa

3 Distribultor electric de cartofi

4 Tablou luminos pentru desert si sal ale
5 Carucior cu rafturl pentru desert
6 CarUCIOr cu rafturi pentru salate
7 Distribultor electric de legume
8 Distnbuitor electric de carne

15 Distnbuitor de capace pentru mentlnerea

temperaturii
16 inctlizator automat de capace pentru
bolunle de supa
17 Pupitru de conlrol pentru dieteticiana
18 Stivuitor automat de tavi

9 Tablou luminos penlru d,ete speciale

10 Banda suplim. pentru diete speciale

19 Carucior de transportal tavi

Sistem de distnbutie a mincarii

Automat de fierbere cu

banda rulanta

BucAtAria principalA

6v6
W
6v6

Camera trigoritica
principalA

6v6
W

.;.;.:.;.;.:.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;:.;.;.;.:.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;:.;.;.;.;.:.;.:.;.;:.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;:.;.;.;.;.;.;.;.;.;

Cantina: predare mincare calda

$1

rece -

6 0 - - + - - 90 ---+---65 ----+- 50 -----<

= ..

,-_LJ
,

'- __ ..I

t-.:-]
Echipament
pt. snack-uril
masa de
lucru

, . - - -Of

~-_

....

,.---"
\. __ .J

'05

85

I
';';';';';';';';';'::::::.'::::::::::::::::.'::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::.::.:.:.:;.:..;.::::.:;.:.;.:;.:

Transportator de reciplente in slstem Contiport

:.:.;.:::::.:::::::.:::.:.:::..::::::::;.:::::::;.;.:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::..::::::..:.;.;'.':.':';':':'.

Predarea mincarii in cantina --

475

BucATARII MARl

Preparare
firebere, prajire,
coacere, grill etc.

Livrare la
zona de
decongelare/
fierbere
Depozit-congelalor

CD

Bucatane conventlonala cu predare directa a mincarii

1.
2.
3.
4.
5
6.
7.
8.
9.

1. Bucattlria
principala
2. Bucattlria rece
3, Pregatire legume
4. Camera frigorifica
5. Chiuvettl
6 Predare mincare

Bucatarie centrala in legatura cu bucatarii de inabusiUdecongelare

Birou
Provizii
Bucalar-sef
Spalatone
Bucalana pnnclpala
Pregallre
Predare mincare
Camera fngortflca
Predare bautun

--+G)

+_._--~

Bucatarie

Deseuri

Bucalane pentru aprox. 250 c1ienti (Nelf)

Sislem conventional de bucatarie (Knetsch KG)

.....

t---.--

c~

I~

.,.

Sala de mese aproxlmatJV 900 loeurJ

---i

c::S<o

Tavi

Cafenea

~E3

~BD
~/
0

fJtJ
~

i 0
Aampa

I~0>
g

IDles

I
i

HlJ DO

,0

I
I

'JD
-

Flux liber

0 0 0 CiO

fEB ....J

Casa--+

ID Tacimuri
- --- ....
--==---+
Tacimuri
MtlJlmea mesel

00000

Cantina

---- ....
- c;;----+
:cD

Supr. pe IDe
Supliment eireulatii
Predare mineare
BTacimuri Elemente portante

- - - - -+
00

Flux tiber

Loeun
4

Tacimuri

Necesar total/IDe

0.9-1.2
0.15
0.15
0.15

0.8-1,0
0.1
0.1
0.15

0.75-0.9
0.1
0.1
0,15

1.35-1.65

1.15-1.35

1,10-1.25

- . . . 1 de suprJlac in cantinA In m'

fEB

I
I
I

:*
,.-.r---------.. .
Aetur vesela
(Paternoster)

Invitali

r-----
I

Cantina cu Ilux liber

476

t--

10,70

f-----

G)

VAGOANERESTAURANT

.....,

13.87

---i

Necesarul de spatiu pentru compartimentul restaurant la anum i

te tipuri de tramvaie Si autoeare este mult mai mie decit in vagoa
nele-restaurant ~ CD Sl " Dimensionarea aetualelorvagoane-res
taurant este rezultatul deceniilor de experienta Si nenumaratelor trans
formari slstematiee pina la stadiul actual. Bueataria vagonului-restaurant
este un exemplu de folosire judie/oasa a unui spatiu limitat ehiar si in
eeea ee priveste latimea usilor si a ghiseelor, permitind dimensiuni
foarte mari ale frigiderelor - @.

Vagon-restaurant al Socletillii de Cili Ferate din Renania. Scara 1 : 200

Spalarea intregii vesele trebuie sa se efeetueze intre doua mese

(prinz mare Si mie). Servirea in vagoanele restaurant este simplifi
eata lntrucit numarul de c1ienti este limitat la numarul de locuri

CD
unde,
Lips8ste a camera de preparare propriu-zisa. Bucataria este plasala aproape in mijloc
datorlta suspensiei mai buns. ests tenta de $ocuri.
Delalii la

Sc. 1: 50 (mesele sint la Jumatatea dimensiunii celor din sistemul D.S.G.).

15
>+-1.30---.-------

6.90

0-G)

2.5

3.62

f--------------------------

_ _ _ _ _.:;2.;::,5

7.92

5.72

......:3:.;.5:. 1.60 ~

27.50

Planul unul vagon-restaurant DB (Soc. de Cai Ferate Germane. vagon QUick-Pick)

..

" "

3.62

--950-80....".. t--1412-----+348+--1412----+348t---1412---t348+__
174

2.5

Mastl de bar

1---1412_348+---1412~348-1412--P348+__1412-----t1412

Plan detaliu "Bucataria Satelit" -

Sectiune in zona de preparare

in bucatarie

950 --+ ~1412-----<348t----'4'2----+348t----14'2---348

181

Plan detaliu "Bistro" -

In zona triglderelor

Dimensiuni "" poslbile doar la

ventilatie permanenta. Exemptu pI.
dormitoare in cabane Si

in restaurant

VAGOANE DE DORMIT

asemanator- @.

1,595

ZI

Noapte Compan,ment c:! I cu 1 pat noaplsa CampI CI I CtJ 2 palun noaptea Noapte

@ Sectiune longitUdinala

_ J

Hoi

Clasa 1\

Compartiment dublu

Compartiment special .Komet" - cu

paturile dea lungul axei trenului

477

Zone $1 necesarul de suprafele

HOTELURI

Cazare cu camere, cu bai, coridoare, ofieiu de etaj

50-60%
4- 7%
Zona publica pentru elienii, recepiie, hoi, saloane
4- 8%
Gastronomie, restaurant, baruri pentru clienii si vizitaton
4-12%
Zona de protocol eu sali de banchet si sali de conferinia
Seetorul de administratie, gospodarire, bucatarie, personal, depozite 9-14%

Administratie, direeiiunea si secretariatul

1- 2%

4- 7%

Sectorul tehnic, exploatare si intretinere

2-10%

Animatie, loisir, sport, magazine, eoafura

Zone speciale cu oferte legate de cura, seminarii, loisir in aer liber.

Suprafeiele pot varia foarte mult in functie de oferte.

Se pot distinge: hoteluri in oras. de vacanta, de club, cu apartamente, motel uri.

Clasificarea internationala in functie de confort:

5 Categorii
leftin
(Turist)

**
***
****
*****

Economic
Clasa medie

(Standard)
(Confort)

Clasa I

(First Class)

Lux
(Lux)
Se pot claslfica 51 dupa numarul de paturi, locuri pe scaune, suprafata buca
tariei, oferte speciale.

CamerA cu un pat

--Ill
Suprafata minima preserisa = 8 m2
(fara grup sanitar $i anexe).
Marimea standard Marimea eamerei: eea 3,00 x 4,00 m = 12,00 m2
Garderoba, hoi:
eca 1,70 x 2,00 m =
3.40 m2
Baie/WC:
eca 1,80 x 2,00 m =
3.60 m2
Total marime medie
19,00 m2
H. eategoria ec.
Suprafata totala
=cea 12,00 m2
H. eategoria lux
Suprafata totala
=eca 20,00 m2
Camera dubla
Suprafata minima prescrisa = 12 m2 (fara grup sanitar $i anexe).
Marimea standard Marimea camerei: eea 3.65 x 4,00 m
14,60 m2
Garderoba, hoi:
eca 1,80 x 2,00 m
3.60 m2
BaieIWC:
eca 1,80 x 2,00 m
3,60 m2
2
Total marime medie
21,80 m
H. categoria ee.
Suprafata totala
cca 15,00 - 16,00 m2
H. eategoria lux
Suprafata totala
cea 30,00 - 32,00 m2
Apartamente
de la
cea
42,00 m2
Business-corner, Camera de lucru, de zi, dormitor cca
65,00 m2

Family-corner, Camera de zi, dormitor, baie

cca
65.00 m2

cca
65,00 m2
Apartament de lux - cat. confort

cca
130-200 m2
Apartament de lux - cat. grand

1 Stea (Turist): recep\ionerul

Spal;;
tehnice

'II
q

:1

'I

Atelier

Spalillorie
f-C
=.il=:'=.cil=:t=.or"'ie=--_ _-1 .!!!
.;1j
Oepozillenjerie

poate fi chemat cu clopo\el sau la

telefon. Camerele cu un pat au
8 m 2, camerele duble au 12 m 2.

f--Bi-ro-u-------1 ~

Nu se ofera: veioza, radio, televi

zor In camera, bar In hotel, res
taurant. Modalitatea de plata:
exclusiv numerar.

f-o-e-p-oz-i-t-...,

il

--'

<:l

.Ii

.'
:11
;1

Repaus
persoane

8irou

Garderoba WC
f-S
--'p"'"...lil_l...
or
---1 ~
locuinle personal
~
f----------1 ~
locuinla

Cantina

i'
j'

jl

,iI'I
I,

IIJr

il,
~

II
,I

,I

Bucalilrie

.~

Oepozit Panifica\ie
Cofelilrie

;U

"C
0
Co

Spillalor vase

Pregalire

directorului

<II

Oepozll Buciltilrie
rece

Ol

Q)

.g

"C

8uciltaria principala

Medic
Prim ajulor

Aranjare

~-.~: = ~}~~r_,_L~"

SaliJ de banchet compartimentabiliJ

c{]
.

Inlr.

.S!

Hal

Gard.

~-------------------

":
U
-1'! :

------Qj

SiJli de conferintiJ

Birou

';;

10------

Saladejoc

cam~ril I

serie

.- ,

.S!

- -- - - -

<3

-.---.---.

___ J

~ r-t'

I .

Bar

lift

Hoi

Informalii

Recreere, Sport,
Gimnastica, Sauna,

Q)

Chio~curi

6.

Telefon

Telex, Telefax,
Computer

Receplie Rezervilri

<l-- Parcare

Q)

Casa

Conlabililale

0::

[Inlrare

IPortar IGaraje I

I Copert,"il I
___ J
~_
Inlrare

Schema reiatiilor dintre spatiile de la parterul hotelunlor.

<l-- Taxi

Oepozil

+-

AUlobuz

re pat, masa, In baie sapun si pro

sop. Standard: minibar sau auto
mat de bauturi.
recep\ie timp de 12 ore. Ca
merele au 14 m 2 (camera cu un
pat) si 18 m 2 (camera dubla).
Nou: plata cu card. Seif in came
ra sau la recep\ie. Toate camerele

4 Stele (First Class): personal fa

recep\ie 24 de ore. Camerele au
16 m 2 (cu un pat) sl 24 m 2 (cu do
ua paturi). Toate camerele au ra
dio si televizor. Hotelul are bar si
serviciu pe etaj. Centrala telefoni
ca func\ioneaza 24 ore pe zi. In
baie doua chiuvete, oglinda cos
metica, uscator de par, in camera
lac de stat cu lampa de citit. Ser~ viciu de spalatorie. Gratis: gel de
~

~
~

<l:

6.

478

Directiunea

Garderobil

WC

Magazine -

CD

Secretariat

Q)

Piscinil, Popice

Garaj

M,c delUn, Cafenea, f Inlr.

Bislro Snack-Bar
Gard.

we

I'

eeal

Ilnlr.
Gard.
WC

~:

:=

-~ ~:

I eam~ril I I
~
r- .. ----- -.- --.---- -- --- --.-
I

Bra-

Bar

(camera cu doua paturi). Se ofera:

veioza, cite un scaun pentru fieca

au telefon, 70% au radio sl tele

vizor. Lumina deasupra chiuvetei
din baie. Un restaurant, fax la re
cep\ie .

Jwc

Restaurant

1-------- -----.---.

Salon de

I cam~ra

Ilnlr.
Gard.
wc

Holel-

-----------

en
- - - .,

Sala de
lectura

'---

.:J"

.
Club de noaple
Discolecil

camerele au

12 rn 2 (camera cu un pat) si 16 m 2

3 Stele (Confort): personal la

Oepozil Biluluri

~
~~e~

2 Stele (Standard):

dus etc.

5 Stele (LUX): receptie cu admi

nistrator, la fiecare etaj room
service. Camerele au 18 m 2 (cu
un pat) si 26 m 2 (cu doua paturi).
Nou: halat de baie. Lobby cu ba
uturi. Doua apartamente de lux,
doua restaurante.

::J

::J

Client

;,(

If

Client
B

.... Serviciu

CD

Camere de
hotel

..1

'::::1

~~
D~
:

.... Serviciu

.... Servic'u

Schema relatiilor de servicii la cam ere

A
;-

r-/
I

;-

'-

Chent

'

Oilente contigura!,i de hotelur;

HOTELURI
--QJ
Cazarea cuprinde: camere de hotel, simple sau dubie, apartamente cu camera de
zi sau doua camere cu usa intre ele. Suprafetele administrative si garajele (siluate
la subsot sau la parter) necesita distante marl intre stilpii de rezistenta; din acest
motiv, camerele sint grupate adesea cite 1 '/2 - 2 intre sHlpii de rezlstenta Sl
despartlte de pereti usori cu izolatie tonica. ~ pag. 480 @
Paturile au dimensiuni de 100/200 cm, "queensize" 165/200 cm, "kingsize"
200/200 cm, ca patun duble pe rotile sau pe pacium. Camera peate include un grup
de scaune / fotohi. la fereastra masa de lucru cu scaun, televizor, fngider - minibar cu
autoservire, banca pentru valiza. Desi 95% din c1ienti fac dus, cada de baie cu pesibi
lilate de dus ramine dotarea standard. Holul camerei este prevazut cu dulap inzidit si
oglinda verticala. in hotelunle cu apartamente, bucatane cu loe pentru servirea mesei.
Pe fiecare etaj se prevede cite un oticiu la 15 camere ce constituie un punct de dis
tributie pentru room-service. Micul dejun in camera se praclica in propertie de cca
35% in Franta, 60% in America, mai putin in Europa centrala. Culoarul trebUle sa
aiba 0 suprafata de cel putin 6 m2 pentru fiecare camera, minim 1,50 m latime, op
tim 1,80 m. Este importanta separarea fluxunlor de c1ienti, personal si bunun. Zona
de aprovizionare/debarasare trebuie sa lie acoperita (se produce zgomot si in tim
pul noptii), inaltimea libera 4,35 m, in special pentru masinile de gunoi.
Sala de mese nu mai este de actualitate. in schimb se inregistreaza localun variate.
de la cele rustice la cele de speclalitati. Hotelul este dotat cu un restaurant principal.
utilizat de caIre clienti pentru butetul de mic dejun si ca restaurant de zi si care
functioneaza si ca mic restaurant a-la-carte. in general, in hoi se aM un bar. La ho
telurile de 4 stele, suplimentar, poate Ii adaugat un bar de aperitive, situat in apro
pierea restaurantului.
HoteIurf pentru seminaril: Este necesar mai mult spatiu, holul central multifunctiO
nal. cu posibilitatea de a fi folosit in mod flexibil ca salade seminar, de expozltii, con
tacte, "tirg de informatii", cu actlvitati in pauze, bauturi, bute!. Linga acesta depozi
tul de scaune si de mobilier. incaperi media cu echipament video, audio,
proiectoare, instalatii pentru traduceri simultane, copiatoare, faxuri. teletoane, pa
nouri pentru anunturi. Conexiuni in toate incaperile, posibliitatea de a face intuneric
In incapere. Tabla. ecran pentru proiectii, brrou pentru sedinte. birouri pentru refe
renti, depozit de materiale de lucru.
Salile de conferinte - eventual pnn alaturarea mai multor incapen, pina la 100 de
persoane, scaune dispuse in rinduri, 0,8 - 1,0 m2 de persoana, mese aliniate.
1,5 - 2,0 m2 de persoana, tabla, ecran pentru proiector, proiector.
Sali de seminar pentru cite 15 - 20 persoane, 2.5 m2 de persoana si 20 m2 supra
tata pentru activitatl, in total 70 m2 . Mese, scaune cu spatar ce se pot stivui. Pentru
fiecare sala de seminar cite doua incaperi de lucru pe grupe de cite 5 - 10 persoa
ne, preferabil15 m2 . Lumina artificlala neutra (becun incandescente) 300 - 500 lucsi.
cu variator de lumina. Ventllatie pe cit posibil naturala (pnn terestre), Parcare cu un
numar mare de locuri.

Camera

o
o
u

Atrium

:l1

Camera

B Baja pe peretele exterior

A Oispunere obisnuita

- /'

--

Camera

Camera

o
o

o
o
u

@ Schema - Holuri de hotel dezvoltate pe unul sau mai multe niveluri

:l1

:l1

Camera

C Bai cu dU$ intre camere

Oistantele minime intre paturi

Camer~

Baia cu cada intre camere

Oispunerea bailor - pag. 480

479

II

I'

I'.

HOTELURI

Ef ,~l~: :' I

~Ql

~
r

._-

'~." 'O~.;

CD

Prin impartirea spatiului in cadrul unei

camere de hotel se pot obtlne zone dife
rite. in afara formei dreptunghlulare uzu
ale. exista 0 gama larga de posibilitati si
in ceea ce pnveste mobilarea Si relatiile
dintre incaperi. Dotarea Si mobilierul sint
aspecte esentiale ale nivelului de ca
litate. Rentabilitatea, usurinta in intreti
nere, stabilitatea S' durabilitatea, precum
Si tunctionalitatea Si vanabilitatea joaca
un rol important.
Dotarea baii: cuva de duS 90/90
preferata - sau cada 170175, podeaua cu
finisaj impotnva alunecarii (incalzirea

prin podea). we montat pe perete,

lavoar min. 60 cm latime, suprafete de

depozitare, oglinda iluminata, suport pro

soape, uscator de par, cuier pentnu hal

ne, suport pentru hirtie, cos de gunoi.

GarderoOO: dulap, sertar pentnu lenjerie,

bare pentru umerase cu umerase specia

le nedetasabile, raft pentnu palarii, sertar

pentnu incaltaminte, lac pentnu valize Si

genti, iluminare interioara in dUlap, cuier

pentru paltoane Si huse pentnu imbraca

mlnte, seif in perete, sertar pentru obiec

te de valoare, suport pentnu umbrele, cos

de hirtie, miniOOr. Oglinda de garderoba,

oglinda pe perete in zona baii/garderobei.

E::~I
-,"=

=-,-

~~J

is

..

:Ii!i

:~EP'I

t;Gd

f~

~8
=,~~~I

Forma camerelor

-71

Varianta: ghena de instalatii intre bal

Bala Sltuata longitudinal

Ghena de instala(li pe condor

~I,
I'
._ _

!L-...~~.~

!~

,-

Camera dubla cu bale

Bala Intre camerele de hotel

Baia intre camerele de hOlel

Coridor

"

. i '

"

i!
~--r"~-I

(;

"2
(;

u_~,._ .1' I!~;"

Camera de

Bala pe peretele exterior

ZI

f-----

Apartament cu doua cam ere

Apartament cu doua eamere ,;;i

bucatarie mica

Bala de-a lungul peretelui despartitor

Camera cu doua paturi

Condor

~,

(;
"2
(;

F~

Q])

Insotltor

Camera de hotel - categoria contort

1iii_"~_iiE3_

'r ( '

,~

~~'

480

Oferta diterenliata de camere

Camera de hotel pentru persoana

Dispunere d,agonaia a camerelor

Camera de holel - categoria confort

cu handicap' 1 camera la 100

_., ~~=:=.w ...

\.~~~~~

_ _ _ 4.0
_
1 Travee
Camera de hotel - modul de 2 m

f-2.0 -'~-4,0 _ . -
1'/2 Travei

HOTELURI
Din cele mai vechi timpuri oam"
- - QJ
care de cele mai multe o~n~ au talatorit $i s-au lntilnit In
au
jar Intotdeauna la rascruce de drur:
oarte aproape de biserici

:an~n,

n aceste
locuri au pop OSI't s-au odih
un, '
'
d
a $1
' au
facut negot'
nit, dar au si chefuit .
nsat
Hot I ' I '
' clntat
un 'e moderne
din ' de azi au
muIteeon,
,
I-Inga acestea, de cele mai.
piscine
$i sali zlua
de fitness, _

CD

Hotelul SPitZ din Urfahr/A

--@
1-='=
,

PerottI + Grelfender + Partner

---~

'l=i

;['-,;1':
.!
i
:1

CD Birou

CD Spalator

Bucatan

CD

.1

Mic dejun

Snack-Bar
Blrou

CD

Receplle

(2)

Bagaje

CD

Camera dubla

Camera simpl.j,

Salon

- (D-@
Etajele de la 2 pina la 4

1,EtaJul1

III

CD Wmdfang
Hal
CD
o
CD Sedere
CD

Receptl

Restaurant

,.

Spatli tehnlce

'U Personal
fa\
':::.J Camera tiP ..A"

Camera tip "B"

t1O\ Camera tIP,C"

'.:::J

@S
2aladeconteflnteet.1

@
@

rw
v

Blrou

Bar
P'ISCIn,3,

Sala

6
-'
@
Bucatan8

@7
@

Zona saunelor
Depozlt lenJerl

Arh .. F. Gehsa

Hotelul Lottental din Bochum

SUbsol-@

~_I

'

,~-----.'~

Peron

Mobllier terasa

Wlndfang

Terasa

Evenlmente

Holul hotelulu;
Receptle

16 Conteflnte

Bar

\ (' OepozJt mobl~le(

Brasene

18 Sa\a semlnani

Foalsr

19 Control

Res\aurant

20 Contabilitate

Curte interioara

21

Spalator vase

Director
Secretariat

Bucatan8

23 Loculnta

Pers./Perfectionare

'--Hotelul Park din GiJtersloh

Arh

Arh,: Platov A, S,

481

'

HOTELURI
Personal

Restaurante/Deservlre

~<l

:!!

.~

:!!

(;

:" ;;Co

en'" 15 en
2: 1.50

r/O+---------+~

<ii

:!!
c..

:!!
c..

Co

."
;;

.~

..
~

;;

:!!

Ol

.~

<ii

Co

'"

en

2: 1,20
3.80-5.80--+--------+--1.60----1

"~

;;

en

..:!!

.!!!

1;;

Co

'0

"

o
Q:

:!!
c..

3.8~.00-5.00

" 3.00

r-----.==t.. 3,80- 5,80 +--+--------j

1.50

,.

~:

CD

Schema unitate medie Si mare

Schema unitate mica

lu~r

0.61

f-0.80-l+- 0.80--1

I'

;; '"
;~

8)

Dispunerea usllor la oficiu

1.55

0.7'i-O,60-'

Carucior pentru servicii 5i ttlvi

~T

0+

el.

Oficiu

ot-

""

0-1
I

I' ..

oi

.,; Spalalor
,

.,;

~ vesel a

~r

Oficiu/spalalor vesel a

<c.

~t

0
0

X
0

'"

~l

11

10,801-1,00+ 1.20.--j
I - - - 3.00------t

CD

Spalator vesel a 1 - 2 persoane

o
o

Vesela sl pahare
10.70!-1.20--10,701

0.501 000,50
. 1, : 1 1
20

1111111

0.60

35-45
40-55

Hotel de categoTie interioara medie. cu baie separata.

Sl oferta gastronomica limltata

18-20

Suprafala brut. pe camera pentru diferrte tipurr de hotel

Domeniu/Compartiment

200 patur;
Amplasamenl de
tranZlt la perlferie

Depozit frigorific,
carucloare

metalice

RaJturr

500 paturi
Amplasament
central

m2 'Camera

m2 /Camera

24
3.2
0.6

26.5
9,3
0.7
36.5

27,8

To!al pe camera
Zona de acces inclusiv
liftuTi si servicii

1,6

1.8

Receptie, we, rezervari, telefon.

bagaJe. garderoba

0.4

0.4

0.3

0.4
0,6
0,5
0.4
0.3
0.3
0.3
1.3
0.5
0.2
0.9
02

Bucatarie, camara
Provizii generale
Ateliere intretinere
Spalatorie. depozit de lenjerie
Sala de mese. WC.
vestiare personal

1.1
0.6
0.9
0,5
0.5
0.4

1.1
0.1

OA

8.2

7,8
3.6
0.9
0.8
0.3

2.5
0.9
0.4
0.7

1.0

1.1

Spatli personal. contabilitate.

control. administrator

0.3

0.5

Suprafete de circulatie.

Iifturi de serviclu

0,8

0.9

Suprafata totala fara centrala

termlca si parcare respectrv. garaj

I - - - 3.90 - 4.00 -----4

482

Mofel
Hotel de vacanta

Total

Zona de qestlune

r-- 2.50 --I- 0.90 +--i

45-55

Total zona intrarii Si zona clienti

Vase

Spalator de vesela si vase

55-65

Hotel in centrul orasului

Administratie
Restaurant
Bar - Cafenea
Bar 1, inclusiv teJghea
Bar 2, inclusiv tejghea
Salon
Toalete
Sala de discutii si semmarii
Anexe
Depozlt de moblla
Apartamente private
Magazine

,..,

Camera de hotel oblsnuit cu sala mare de conferinte,

club de noapte, magazme

Camera de hotel
Coridor, lift, scari
Oficiu de servire

t~2.50---j

Oficiu de etaj

~
N

m2 /Camera

'"

Tipul hotelului

Trebuie evitata formula conform careia "numarul de persoane = m2 ",

deoarece pentru spatii mai mid de 100 m2 formula nu este valabila.

Dimensionarea se va face in functie de proiectele concrete de

amenajare, intrucit doar in acest fel se asigura raportul real intre

numarul de locuri $i incapere, precum $i integrarea diferitelor echi

pamente tehnice necesare.

Proiectarea functionala a incaperilor:

Stabilirea acceselor $i a axelor de circulatie, care prin numarul $i

latimea lor limiteaza suprafata utila.

Plasarea punctelor de serviciu pe zone (cu exceptia amenajarilor

variabile) in raport cu statiile de servire. La 40 de locuri minim un

punct de serviciu, situat pe cit posibil central. Stabilirea marimii $i

formei meselor in functie de caracterul restaurantului $i de structura

c1ientelei. in functie de tipul de restauran1 $i structura optica dorita,

In interiorul suprafetei utile trebuie amenajate zone de 20 locuri

(Intre 12 - 24 locuri). in felul acesta rezulta 0 dimensionare in favo

area clientelei $i a servirii $i se evita efectul de sala de a$teptare

-> pag. 468 - 471.

0
0

1---3,80-5,00---.;

~[]

Marfun
4---.

7.0

7.9
43.5 m'

Suprafata necesara pe camera de hotel -

51.7 m'

BucATARII DE HOTEL

~,O

T
I

,I
'I

:!ojQ]Q)
Pregalirea legumelor

QJI

1,OO-1,SO----l80-t-1 ,50 ----r1,OO-f

Pregalirea carnii

CD

Pregatirea legumelor Si carnii

Productie - Bucatane

$1

banchet

-BO+1,OOt90-4

B.50-10.50

~
I ::: ~ :: r;g]1
~

V'
_ _P_r_ed_a_r_e

Bucatarie calda - sosurlJsupe

Llnle americana 1 - 2 bucatan
max

fBO+, .00-,.4()~'

V'

51

.,;
I

gustan cal de

Linie europeana

1 -2 bucatan

.OO+BO~

I~I

Bucatariile reprezinta 0 suma de locuri de munca individuale, cu un grad ridicat

de mecanizare, dimensiunea lor fiind determinata de numarul de locuri de mun

ca necesare $i de dotarea cu echipament $i ergonomia acestora. Se mai tine

seama $i de alti factori ca: structura ofertei, cerere, gradul de prefabricare etc.

De aceea stabilirea suprafelei bucatariei in funetie de numarul de mese sau de

suprafata din restaurant atribuita meselor este nerealista. Pentru 50 de mese

peate fi necesar un numar de echipamente ca pentru 200.

Proiectarea bucatariilor se face In patru etape :

- stabilirea - pentru cazul concret In cauza - a zonelor functionale;

- stabilirea personalului minim $i maxim pe fiecare zona functionala:

- stabilirea necesarului de echipament pentru fiecare zona, In functie de tehno

logie $i volumul de activitali;
- dimensionarea $i dispunerea funetionala a zone/or de lucru.
Dupa determlnarea acestor valori se trece la proieetarea cit mai rationala, orga
nizatorica $i economica, a bucatariei - sectorul de productie cu cele mai ridi
cate costuri. Se apeleaza la un specialist in proiectarea bucatariilor.
Bucataria cuprinde; bucatarie calda, bucatarie rece, patiserie. pregatirea
carnii, pregatirea legumelor, zona de productie, bucataria pentru banchete,
bucatarii-satelit, bucataria pentru meniuri dietetice, spalatorul de vase,
Depozitul cuprinde: pastrarea la rece a carnii, a legumelor, a produselor
lactate $i a produselor semipreparate, congelatoare, depozitul de zi, depo
zitul uscat, gunoi organic, gunoi uscat, amabalaje goale, receptia martii,
pivnita de bere, pivnita de Yin, depozit de bauturi alcoolice, magazie
pentru lazi cu marta.
Serviciul cuprinde: oficiul chelnerilor, serviciul pe etaj, bucataria pentru
cafea, bufet, spalatorul de vase. spaiatorul pentru argintarie.
Oficiul chelnerilor este locul central de intersectie intre zona clientilor, de
pozite, zona de gospodarire $i serviciul pe etaje. in jurul acestui punct se
grupeaza amenajari pentru predarea felurilor de mincare $i a bauturilor si
pentru debarasare, in functie de tlpul fluxului de lucru: spalator pentru ve
sela. bucatarie calda. bucatarie rece, intre ele casa de marcat $i echi
pamentul de servire, apoi bufetul, bauturile. deserturile. Oficiul de etaj se
proiecteaza in functie de caile de acces catre camere. Pentru 0 conducere
rationala a procesului este absolut necesar ca restaurantul, oficiul si bu
catariile sa fie la acelasi nivel si cu distante cit mai scurte intre oficiu si res
taurant. La diferite niveluri se prevad bucatarii-satelit.

IbJ
_=-::.w:.-::::::::=---
Predare
.L

Bucata.rre calda - Sosuri/supe. $1

gust'i,i cal de,

Forma tranceza 2 - 4 bucatan

It

Posturr m!xte 1 - 4 bucatari

oJ

.e,

EjJ

"

!Xl

""'"
"

';

15

....

80,-----3,0-5,50_ _ _

r-:: ~

;:!:J l;;t

lllIJJ J

Bucalarie rece

1 - 2 bucata.rl

,---5.0-8.0--

r----

'5,00-

(2)

Patisene 1- 3 patiseri

Bulet de bauturi

50

40

30

o '00

200

Numarul de mese/zi. num~rul de

4()0

600

800

1000

baza in m2 pentru bucatane

0100200 400
~

600

800

'000

~
, I

t---'2

'

!L,

i!

Suprafata pentru ditentele zone

F
',om

=
=

=
=

mese/z;

Numarul de meseizi

5
'6
32h
1 = Sala de mese personal tinar
2 :: Buctlttuie personal
3 = Panilicatie
4 = Bucatarie
5 = Camera frigorifica pt. carne
6 Camera frigorifictl pt. pe~.e
7 Camara
8 = CamerA frigorifica pI. btluturi
9 Predare btluluri
10 Produse lactate
11 = Maceltlrie
12 = Preparate vegetariene
13 = Spalalor pahare
14 = Spalator

Galli

10

II

o;wu::::

OLJC~

~,---,'V

'20
'00
BO
Pregatire
60
40
Provizii
20

20

'

"

280 Personal
260
240
Spalalor
220
200
Servire
'80
160
140

~i

'~

m'

,m'
Echipamenl
curalare

~-j

1_
I
;

0"

C>I

41

Bucatarie pentru 100 de mese Si 100 de mese in restaurant cu specific.

120 de locun in catenea. 80 de mese pentru personal.

483

III

I'

."

I'

I
<J

It

.L

.,

"j

MOTELURI

I
~
.,;

.,;

<1

t
"'.
::

<1

.,;'"

...o.

Acces: pe la recept1e (parcare pe limp scurt), apoi locurl de parcare - fie locuri
acoperite, fie garaje c1t mai aproape de camere, lesirea tot pe la receptle (con
Marime: spre deosebire de hotelunle din oras, motelunle sint de cele mai multe
ori doar pe un singur nivel (parter) Sl ocupa 0 suprafata extinsa

~ -@

Manmea camerei de 4 x 4 - 5 x 5 m cu baie, eventual chiclneta ~

chiar si .

atunci clnd este cu un singur pat. intruc1t 90% din clienti ramin numai 0

singura
latura vitrata. Posibilitati de mobilare
Unitate de caz3r8 cu

lata de sosea astfellncit sa nu fie deranJate de farurile masinilor,

trol Si returnarea cheilor),

CD

alimente proaspete Sl spalatorle) sa fie avantajoasa; de asemenea in imediata

apropiere a restaurantelor, benzinarillor Si a servlceurilor auto, Sint amplasate

Amplasare: I1nga autostrazi sau sosele care duc spre orase, in aproplerea
locurllor de excursie Si vacanta, astfel incil aprovizionarea (apa, curent electric,

Ii

.~

Unltate de cazare cu dub\a orientare

Arh.: Roberto

Arh.: Pollvmck

noapte, este preferabil un perete cu garderobii deschisa, In care lucrurile

slnt vlzlbile Si mai greu de uital.

Sail comune pentru clientl, cu masa de seris Si de citlt. radio, televizor, mese

de joc, suveniruri. ziare, etc, Locurile de Joaca piasate la distanta pentru a nuj

deranja pe cei care dorm,

Depozit de lenjerie central. locuri de depozltare a uneltelor pentru gradinarit,

mobilier pentru gradina, plug de zapada, scari etc.

m:-

~....----.--:

r 1,40....,

I-- 3.40 --,t-- 3,40 - - - + - - -

6,00 -----+-- 3,40 ---l+---

Locuri de parcars intre doua unitati de cazare grupate cite

trSI.

Gospodarire

"~'
\:~I

respectiv Sase.

Arh,: Duncan

'",~-,-"'-L.-I,:-t-r"'1'"""1-~_---,Unitali de cazare

P.h)l
'I I"
I

lUi

. .

Restaurant

" . ""

[~

'~J :

" . '''--~--+-hrl

UU

~((

palru

$1

\a

G), dar in blocuri de cite

Arh.: Tibbals - Crumley - Musson

!I

~ I

J -.lJ ----9...Qi

b----;;---------J
c======~

1--5,20 ~ -3,OO-tl--3,OO---n

Unl1ati de cazare cu locurl de parcare acoperite, ca

Pi,

'P'

\'~I

)'1

~~ ll
, iL
. Ti
~1 L

'~"--,,

~~1 " IP
'~

\dJ:!'

,AccesUIde la
I benzinarie

~In-t~ra~ret~-s~i -ie-S-ir-e--~'~
Control

Motel cu locun de parcare pentru 118care cladire si restaurant cu function are separata
/Restaurant
/ Unitati de cazare
-'./.

~~ioIiiiiiM'!~,'ld.

~
3,25

3,25

DeuEl cam ere duble. cu windfang

pentru chma reee $i cabina de

dorml!. care poale Ii folosita separaf

sau cu a camera dubla (copii)

f------4,70

~=l

61

Accesul de Is benzinarie

4,7

Autostrada

Intrare cu baje~WC. intre locul de

parcare $1 camera - izolare tOnica

Arh,: Hornbostel

Plan de sltua(le pentru @cu restaurant

Arh.: Hornbostel

/I>""'~~~;""""'-f--T~~

/'

. -~""~~..L.-~++-T'l;lI;;:o:;;;OI=S

- - 4,10-41---4.10---1

Dispunerea camerelor in trepte.

accesibile numai de pe 0 latura

484

Dispunerea in trepte a unitatilor de locuit cu receptie $i IOcUlnta admlnistratorului

Arh.: Williams

CENTRE DE CONGRESE
--+UJ

1 Foaler cu galer1e

2 Camere de disCU\I'1

3 Spa til tAhnrce

4 Depozrt scaune

5 Sala de congres

(2 niVelurl)

6 Sala film

7 Sal.a grupun

8 Curtea u,tenoart!.

9 Audltonu

10 Receptla

=-="'-'''1'"..

11 BiDhoteca

12 Camera cu lelevlloare
13 Salt!. de intilnin
\ 4 Sola. de intilnlrl
15 incapen studentl

16 VeSliare
17 Sauna

18 Sala cu perell glisanll

(20 de persoane)

19 Sale'- de lestare
20 Sale'- de curs
21 Sala de sport
22 Sa:a de curs mica

Amplasarea are a importanta capitala. 0 amplasare necorespunzatoare pune sub

semnul intrebiirii func!lonalitatea ciMinI. Pozitia traditionala 0 reprezmta centrul
orasului. Amplasarea este determinata de legaturile cu mljloacele de transport. in
special tren 5i de aproprerea de cartierul de alaceri 51 servicli. Pentru persoanele
care calatoresc cu automobiJul se prevede un nivel de acces direct in cladire.
Amplasarea in apropierea nodurilor de autostrazi 5i a aeroporturilor taciliteaza flu
enta sosirilor 5i plecarilor participanti10r la congrese. Sint preterate impreJurimile
pitoresti; castelele 51 caseIe borere,ti neutllizate sint eddieli potrivite in acest sens.
Numarul de participant; vanaza in Junctie de tipul evenimentelor: congrese politl
ce - peste 1.500 de participanti. congreseiplenare - pina la 1.500 de participanti.
congrese periodice - pina la 1.000. congrese de lucru - pina la 750. simpozioane
ale organizatiilor 51 asociatiilor - pina la 500, precum 51 5edinte de comisii - pina
la 250 de participanli.
Capacitatea salii principaJe este de 1.000 de persoane in ora5e de marime mijloc:e.
de eea 2.500 de persoane in orase mari 5i de 3.000 - 6.000 de persoane in orase
cu peste 1.000.000 de locuilori. Modul de dispunere a locurilor poate Ii: pe rindun,
in conliguratie parlamentara sau eu aranJarea seaunelor la mese.

~CD
1 Cazare

2 Aula.
3 Hoi in1rare
4 Plsclna acoperlta

G)

Centrul de congrese ,i sport din Copenhaga

...... Legenda

Arh.: Martensson + Jensen

@ - (j)

5 Sal a de sport
61ntrare
7 Graclna.
8 GraJdun
9 Buca.tanarSe'-li de mese
10 Castel
11 Capel a
12 Parcare

1 Sala mare

2 Foaler H
:3 SaId multlfunc\lonala
4 Foaler R

5 Sala de muzlca
6 Sala mica
7 Scena
8 Podium

Arh : Prachensky + Heiss

Plan-@-(D

Sectiune transversali; -

Dispunerea scaunelor

@ - (2)

Varianta

Plan - Cenlrul de perlec\ionare Wolfsberg - Ermatingen

Varianta

(2)

---

Arh.: Guyer

VaTlant"

485

CENTRE DE CONGRESE
~llJ
1 Hal intrare, spa!iu expozltii 2 Sala de cinema
3 Foaler
4 Garderobe
5 Fosa orchestrel
6 Sala de teatru
7 Scena
8 Hal

I
I,

I.

'i

::

Plan - Centrul cultural sl de

congrese - Le Havre

'j

Elaj

Sectiune

CD -

Arh.: Niemeyer + Lyonnet

,1

intr-o sala locunle pot Ii: la parter, parter

inalt $i balcon. La parter locunle sin! la
max. 2 metri inaltime in raport cu pardo
seala; locurile situate mal sus de aceaSla
cota lac parte din partenul Tnalt. Baiconul
reprezinta loeurile eele mai Tnalte care se
alia pe nivelurile partiale adosate perelilor.
Pentru 0 buna vizibilitate asupra vorbi
tonului este necesara lnaltarea locurilor
cu 10 -12 em peste rindul antenor, Tn ca
zul locurilor intercalate cu 5 - 6 em.
lnaltarea podiumului dedicat vorbitoru
lui imbunatate$te contactul vizuaL Pen
Iru toaier se prevede 0 suprafata de

0.9 - 1,5 m2 pentnu fiecare participant.

Foaierul trebule sa aiba dimensiunile ml

nime de 6 x 20 m (Iatime x lungime).

Lungimea tejghelei de garderoba: minim
1 m lungime Ja 20 de persoane.
Spatlu necesar garderobei: cca 0,1 m2
pe participant.

,/

C;,l4I

~=~

:4~-=~
~~~il

r;1

~._~~~

"

~:._~~~,,>

~ ~:._~_,'.c:P
. .~

1_ _

I:

i:

Centrul de congrese Franklurt

siruri de scaune 2.340 pers.

parlamentara 600 pers.

Dispunerea in sirun a scaunelor

Dispunerea comblnata a scaunelC?r

Dispunerea scaunelor in configurall8

1 Garderoba
2 Bar
3 Salon
e
-"-J
4 Catenea
5 Plscma acopen an
6 Salon'
7 Salonul piscinei

8 Blliard. len,s
de masa
9 Vestiar person'l'-~;':"'--l

10 Depozil

(2)

f4\

\::!..J

~.E1

i~'W~$SIlSl7sv."JZSJZ\L'_.1:~SlZSl7\JZ'.l?;\J2:"'>ll"'l7')JZSIAl<0.l2::'J27'.l

H...---------. Tealru~

Arh.: Perkins + Will

Sli3 'lZSIZ;SJ7Z V

EXpOZltli

'-~L-!J-=Fd
,-L.~:::'-'-c=====i ==================================:=::::J:::r:::::r-------"
-~~==::::;]--~ -------------

Sectiune transversala -

~--------

@
-- - - - -

---~---------~

---

~-=~--==-..=;i

":::-C::-=i
~-=-:r:-:j

L~~~3
~

486

Plan - Centrul de congrese si expozlti; Chicago

Arh : Murphy + Partner

GRAOINI ZOOLOGICE $1 ACVARII -- [lJ

Rolul traditional al gradinilor zoologice - acela de recreatie, edu
catie si cercetare - devine in zilele noastre din ce in ce mai impor
tant ca urmare a decimarii accentuate a animalelor salbatice. Gradi
nile zoologice si-au extins misiunea inspre a proteja anumite specii
de animale si a asigura reintegrarea acestora in natura.
1. Necesarul de supralata si extindere:
Berlin
34 ha
K61n
20 ha
Franklurt
63 ha
NOrnberg
60 ha
Neapole
300 ha
Sao Paulo
250 ha
2.500 ha
Brasilia
Abu Dhabi
1430 ha
175 ha
Healsville

CD

Gradlna zoologlca din Frankfurt

Taiga

Arh.: G. + T. Hansjakob :;;1 K. Schmidhuber

Savana. step a

PersaJ cultivat din Europa

Padure tropicala

Amena!area spatiului pentru maimute antropoide

in grad Ina zoologica dIn Wuppertal

1. Nivelul 1 pentru vizitatori

2. Nivelul 2 pentru vizilatorl
3. Custile interioare
4. Ni$e penlru som"
5. Coridor pt. personalul de ingrijire
6. Spatii pentru animalele bolnave
7. Spatiul pentru pregtJlirea hranei
8. Camera personalului de fngrijire

9. Bazine cu apa.
10. Oormitorul puilor
11. Camera de ingrijire

12. WindfangfinC.l'.ropere tampon

,----

1983
1860
in constr.

1939
in constr.

1957
1960
1970
1964

Intrarea principala a gradinii zoologice: vitrine in cawl unor gradini

mari, case de bilete, chioscuri. WC-uri, locuri de parcare sulicien
te pentru autoturisme si autobuze, statii pentru mijloacele de trans
port in comun. Este de obicei si loculin care se gasesc cladirile ad
ministrative si departamentele de relatii cu pUblicul, salile de semi
narii sl un restaurant de categorie superioara cu vedere spre
gradina zoologica. Restaurantul va dispune si de 0 intrare separata
din alara gradinii zoologice, pentru a lace posibila lolosirea lui in
alara programului de lunctionare al gradinii. Aile restaurante, ca
lenele, chioscuri pot Ii situate de-a lungul aleilor principale ale
gradinii zoloogice. WC-uri mari si locuri de picnic vor Ii amenajate
in lunctie de marime; cladirile administrative si cele pentru perso
nal vor Ii lerite de privirile publicului si vor avea intrari separate.
Trebuie sa existe supralete sulicient de mari pentru magazii, hrana
si nutreturi, lin, paie. nisip, pietris, pamint lertil, materiale de con
structie, trunchiuri de copaci etc.
In spatii/e destinate personalului se vor prevedea vestiare, dusuri,
spatii de dezinlectie. cantina, sali de instruire si cam ere de odihna
(pentru paznicii de noapte). Se vor aloca, de asemenea. spatii pen
tru pregatirea centralizata si descentralizata a hranei si a apei, de
pozite si camere Irigorilice, pentru eliminarea deseurilor, hale pen
tru adapostirea si intretinerea utilajelor de igienizare a vehiculelor
de transport, a custilor si platformelor de transport, pentru ate/iere
de timplarie, lacatuserie, gradinarit si pentru zugravi. Legaturi
lunctionale: aleile principale, de 5 - 6 m latime, vor lorma circuite
de vizitare intre cladirile principale si custile dileritelor grupe de ani
male. Aleile secundare, de 3 - 4 m latime, conduc la grupurile in
dividuale de animale. Aleile si cladirile trebuie sa lie accesibile si
persoanelor care se deplaseaza in scaunul cu rotile. Prin vegetatie
si amenajarea terenului se va impiedica vederea asupra vizitatori
lor din planulindepartat. Intersectarea dintre caile de deservire (pe
care se realizeaza aprovizionarea si transportul animalelor) si alei
Ie pentru vizitatori trebuie redusa la un minim posibil. Deplasarea
vizitatorilor cu minicare electrice silentioase se va lace pe caile
principale. Pentru trenulete sau luniculare se vor instala cai proprii
de rulare. Vor exista cladiri pentru ingrijirea medicala a animalelor.
un spital veterinar, 0 statie de carantina, laboratoare, spatii de acli
matizare, zone pentru cresterea puilor, cam ere (Irigorilere) pentru
depozitarea si evacuarea cadavrelor animalelor. Se prevad inca
peri separate pentru personal. pentru dezinlectie si pregatirea hra
nei, inca/zire, climatizare, ventilatie. laboratoare de cercetare. Sepa
rarea anima/elor de public pentru protejarea amindurora se va lace
cu: piasa de sirma si structura meta/ica (neagra), lanturi, bariere,
cabluri de otelintinse, simturi uscate sau cu apa, sticla si plexiglas,
luminozitate (pasarile nu zboara in zoneIe intunecate rezervate pu
blicului), electricitate.
Menajeriile vizitabile sint de cele mai multe ori legate de restaurante
sau WC-uri pentru public. Vor exista spatii incalzite la 20 - 22, slab
incalzite la 8 -10 sau neincalzite. Se va tine intotdeauna cont de
zona climatica de provenienta si normele de grup ale animalelor,
desi este posibila si 0 aclimatizare. Tarcurile in aer liber cu sau lara
supralete de apa vor adaposti animale de dilerite specii, izolate sau
in grup. Se vor lua in considerare zona geogralica si climatica de pro
venienta, aspecte de comportament, modul de raportare la teritoriu.
Va exista posibilitatea de separare a spatiului destinat imperecherii
sl cresterii puilor, in sau in alara razei vizuale a publicului.
0

CD

Sectiune -

Oficiul pentru construct;; Wuppertal

487

II
II

II

GRAOINI ZOOLOGICE $1 ACVARII ~ UJ

Se vor amenaja sisteme pentru prinderea si transportul animalelor.

Directia vlntului si mirosurile slnt criterii importante pentru amplasa

ment si sistemele de protectie.

De regula se dilerentiaza intre urmatoarele grupe care necesita

masuri speciale:

Mamilerele - In c1iidiri, In aer liber sau In spatii mixte, cu sau lara

supralete de apa. De cele mai multe ori inaltimea este mai impcr

tanta decit supralata.

Pasarile - in cliidiri cu oberlicht-uri pentru intrarea luminii naturale, in

special pentru pasarile exotice. Speciile de pasari de apa vcr Ii tinute In

aer liber cu supralete de apa si protejate lmpotriva pasarilor rapitoare.

24

Reptilele, mamilerele marine - temperatura apei cuprinsa intre

15 - 2JOC pentru majoritalea speciilor.

Pestil si nevertebratele - se va exclude contactul apei cu elemente

metalice. Vor Ii prevazute recipiente separate pentru carantina. Re

zervele de apa dulce si apa sarata se vor mentine la 112 pina la 1/3

din volumul total.

J,

r
.

I
I

O. Conlormalia analomlca

11. Comportament tentonal 51

de grup
12 LOCUIton natlvl 51 strain I in

apele noastre
13. Mallrrt troplca,e

~ 4. Scalel. melel, sepli

G)
15.
16.
17.
18.
19.

Parterul AQUAZZQ-ului din Dusseldort

Islona vletll. Istona omenrrll
EXpol\!!1 telT'porare
Sala IrOplcala
Translorma,n in conforma(la cn.:staceelor
Contormalla amtibnlor

Arh.: ORnsmd, Kahlenborn u.p.

Apa din reteaua urbana se va trece printr-un liltru de carbune. Se di

lerentiaza lntre:

sisteme deschise, cu Ilux unidirectional, schimbarea apei iacindu-se

de 1 - 2 ori pe ora: sisteme lnchise cu liltre Si amestecator, apa

schimbindu-se In proportie de 6 - 20% in doua saptamlni; sisteme

lnchise pentru liecare acvariu. Zona pentru vizitatori va Ii slab lumi

nata pentru a se evita rellexia pe peretii acvariului.

20. Conformalla rept/lelor

21. De5ertul ca habitat
22. Camurlaj 51 avertlzare
23. Omul 51 medlul

24 Mmeralogle

Nevertebratele terestre (insecte) - in acvarii sau terarii. cu masuri

stricte de protectie pentru a se preveni patrunderea oualor si larve

lor In mediul extern.

Vor Ii prevazute griidini zoologice pentru copii 5i miniferme dotate cu

locuri de joaca. Acestea asigura lamiliilor urbane contactul nemijlocit

cu animalele, posibilitatea de a lntelege comportamentu/ acestora si

modalitatile de obtinere a produselor animale. lucruri necesare si da

torita impactului crescind at cartilor pentru copii in care anima/ele slnt

umanizate.

Parcurile salari si de tip drive-through sint un domeniu special care

necesita masuri deosebite de protectie: ele slnt mentionate aici doar

pentru a completa enumerarea.

I:II

in viilar vor creste in importanta imbunatatirile pentru cerintele natu

rale ale animalelor adapostite In cladiri 51 tarcuri precum 5i posibili

latile pUblicului de observare nest1njenita prin garduri prin utilizarea

sticlei si a materialelor plastice transparente.

::
i

o
o

I'I

o
o

II

1.lnlrare

2. Inlormatii
3. Succesele rnsectelor
4. A minca 51 a Ii mincat
5. Aparare 51 Juga
6. Insecte in mlscare

Ii

00

7. De 4 x vlata
3. Cum lr3.lesc ele
') D smbul13
10 Omul SI msectele
11 Suora!ala de prOleCtie
12. Expnzlll1 rnerJle
1

Ii
II

i'

I:
'I

I!

Eta!

Sec\iune -

Ii
II

II

r
I

488

CD -

Lumea insecteJor

Arh.: Johnson

GRAOINI ZOOLOGICE $1 ACVARII

-------

Gradinile zoologice au ca scop 51 salvarea speciilor pe cale de

disparitie, 5i renaturalizarea. In complexul gradinii zoologice intra 5i
amenajari care ilustreaza relatiile dintre om 5i natura 5i care inde
plinesc roluri lnvecinate cu cele ale muzeelor de stiinte naturale.
Aceste amenajari vor dispune de spatii destinate timpului liber, stu
diului 5i cercetarii.
Ca amplasament se vor prefera peisajele naturale existente inte
grate in spatli libere
Pentru cercetare, ingrijire 5i asistenta la inmultire gradinile zoologice
5i-au dezvoltat clinici 5i spitale inaccesibile publicului.
Tarcurile in aer liber ajuta la vindecare, aclimatizare 5i carantina.
Exemplul din San Diego ilustreaza posibilitatile: -+ 0 -

1. Forum

2. Cascada.
3. Lac
4. Insula
5. Gradene cu locurl
6. MIasMa
7. Izvor de regenerare
8. Planetanum
9. Foale(
10. Mlneralogle
11 . Aslronomle

Parterul muzeulUl de stiinte naturaJellntrarea in gradina zoologica din Osnabruck

Arh.: C. + B. Parade

- grajduri capitonate pentru vindecare, aclimatizare 5i monitorizare

din exterior 5i interior,
cai de acces separate catre c1adiri,
incaperi de carantina pentru animale bolnave, aclimatizare,
camere frigorifice pentru cadavre, sali de diseetie 5i spatii de eli
minare a cadavrelor, statia de terapie intensiva, sali de operatie,
laboratoare pentru analize 5i cercetare,
cai separate de acces pentru animalele transportate in custi,
depozit de hrana 51 preparare,
incaperi separate pentru personal si instalatiile de dezinfectie,
amfiteatre pentru cursurile de medicina veterinara,
instalatii de climatizare 5i ventilatie cu schimbarea volumului de
aer de 12 - 15 orilora, separat pentru camerele de carantina, pre
pararea apei si fi Itre,
instalatii de igienizare pentru pereti, pardoseli 5i aparatura cu a
buri fierbinti,
instalatii de prindere in toate custile si tarcurile.

12. Geolog1e
13. Evolutie

14, Ecologle

15.lntrare

16. Chlosc
17. Serane
18. Restaurant

Sub sol

Etajul spitaiulul veterinar al grMlnii zoologlce din San Diego

1. sucatane

2, Rezerve
34 we
5, Portar
6. Rezerve

~~: ~~~:t~~~elax~\
21. Mama SI copllul
22, Montecharge
23. Gnll
24, Gol
25, Blbholeca

7. SpalAtone
8, StenJizare
9. Camera InQontica
10. Portar
11. Vestlare

12, Ousurilsp3.lalor
13. Camera obscura.
14. Control
15. Depozlt anexa
16. Bucatarie-anexa

J1

\)

Eta}

III
II

Parter-0

489

II

TEATRE
-llJ
Scurt istoric

f.j\

Teatrul lui Dionysos, Atena. Plan,

425/330 i.C.

\..!.)

Teatrul lui Marcellus, Roma. Plan,

11500 locuri, 11 i.C.

Proiectarea de teatre necesita intelegerea unor relatii funC\ionale com

plexe. Evolutia istorica a teatrului este edificatorie in acest sens.

Teatrul este un program de arhiteetura cu care s-au confruntat so

cietati dinlre cele mai diverse timp de peste 2.500 de ani. in prezenl

constructia unui teatru este determinata de 0 Iraditie puternica, dar

constituie simultan $i un efort de a se sustrage acesteia. Citeva ex

emple urmeaza sa ilustreze emblematic evolutia istorica a acestui tip

de constructie. - CD - @ ---+ pag. 491 CD - 0

Teatrullui Dionysos, inceputurile constructiei de teatre in Europa

(i). Teatrul lui Marcellus, primul teatru din Roma construit in totalitate

din piatra
Teatre din evul mediu, podiumuri $i constructii temporare - .

Interiorul teatrului Swan, dupa un desen al lui Van de Witt din 1596.

Teatru italian la Incepulul secolului al 16-lea - @. Teatrele din

Rena$terea timpurie erau construC\ii temporare din lemn In sali deja

existente. De exemplu, Vasari a conceput 0 construC\ie demontabila

de lemn pentru Salone dei Cinquecento in Palazzo Vechio, Florenta.

Teatro Olimpico, Vicenza - Prima clactire de teatru permanenta

a Rena$terii. ComMie Franc;aise Paris---+ 0. Loja apare la mijlocul

secolului al 17-lea. Tealro Farnese, Parma ---+ (primul teatru cu

sistem mobil de culise).

Teatrul "San Carlo", Neapole -@. Teatro alia Scala, Milano ---+@.

Model pentru constructia de opere In secolele al 18-lea $i al 19-1ea

dar $1 pentru "Metropolitan" din New York 1966.

Grand Opera din Bordeaux ---+@. Foaierul mare a constituit exemplul

pentru Grand Opera din Paris, Garnier 1875.

-0_

5. A doua poartc!
6. Casa lUi

l<ad
7. C.S.,", \
Pilat

8. COloana.
9, Coloana cu

Fl-".r.:::=J

3 10. Casa lUI Caiafa

4 11 . Casa IU! Ana
12. Casa Cmel

cea de Talna

coco~

Plan al unel scene din Evul Medlu

Swan Theatre din Londra

P Pere1ele dMn, De care 58 allpesle

sau in care se consll\Jl'8$te leal",,1
5 Fundalul de saini cu min, 00 em
pinj la P perlIN a pefrnlle
e>n:ulalla aclonior

CaI)Ine

$1 ... Et6llare

penl'u adon

C Partea arnenoara OOtDlllall a

SC8Oe.. arlali Ie 1,1 Cm 'ala de

awnllQ8030

B Panea po$l8noer. a ~nel

fnahal! cu
o

treapta 51 ametl.alatl

in ~nta - d9dlvltale 119 dIn

adinorne
Avan.scen;lI

E Orc:h8$\l'aculocunjFj
penlru pnl'lClOl $1 inal\! demrnlan

Loxvn penlru Qaamnele din

rlQbhme

0/

G-H LooJnpetr\Y1JrotlIlIrrleadllpnmrarw;l
H - J Locun pemru noblltmltll dEl rang II
De laJ Locun pentllJ ooboh ,nfenOrl
I(

locun pentru ..plllbe

Teatrul prolectat de Sebastiano Serlio, 1545

Teatro Olimpico din Vicenza 1585.

Plan parter Arh.: Andrea Palladia
$i Vicenzo Scamozzi

490

Teatro Farnese din Parma 1618-1628

Teatro "San Carlo" din Neapole 1737

Arh.: Antonio Medrano Si Angeios Carasale

teatru
al
Comedie
din Paris 1687 -1689

Teatro alia Scala din Milano 1779

Arh.: Piermarini

Arh.: Giovanni Battista Aleottl

Grand Opera din Bordeaux 1778

Arh.: Victor Louis

Vechiul
Fran~aise

TEATRE

CD

R. Wagner sl arh. O. Bruckwald

Festsp,elhaus Bayreuth 1876

Walter Gropius: proiect pentru

.,teatrul total", 1927

@ -

cu supralata de Joe rolita

ilgjr
L_~

f'4\

\.:V

Landestheater Dessau 1938

planul nlveluJui supenor

Proieclde concurs pentru Nationaltheater Mannhelm

Arh.: M,es van der Rohe 1953

Schaubuhne. Lehniner Platz. Berlin 1982

Arh.: Friedr. Lipp Sl Werry Roth

Arh .. J. Savade

Scurt istoric
- Q]

Festspielhaus Bayreuth - CD. CU aceasta forma de teatru, R.

Wagner a realizat un contrapunct la Grand Opera din Paris.

Proiectul de teatru total allui W. Gropius si E. Piscator, a se vedea

"Die Buhne im Bauhaus", Dessau 1924. De remarcat: spatiul spec

tatorilor - turnant, scena cu sistem paternoster in raport cu posibili

tatea de proiectie pe pereti Si pe plafon - - @ Landestheater

Dessau - 0. Exemplu timpuriu de structura de scena cu suficien

te scene secundare.

Proiectul pentru Nationaltheater Mannheim - . Schaubuhne din

Lehniner Platz, Berlin, prima constructie moderna de dimensiuni

mari cu sala de teatru flexibila (transformarea constructiei lui

Mendelsohn "Universum" din 1928).

Opera Bastille, Paris - (}) , pina acum cel mai mare sistem de sce

ne cu 10 scene secundare pe doua niveluri.

Tendinte actuale in constructia de teatre

Exista doua tendinte:
1. Mentinerea, restaurarea si modernizarea teatrelor construite in

cepind cu sec. al 19-1ea pina la jumatatea sec. al 20-lea.

2. Constructii noi "experimentale" cu caracter de spatiu deschis, de

ex. Schaubuhne din Lehniner Platz -@. Similar au loc multe trans

formari de spatii existente in teatre-atelier cu 80 - 160 locuri pentru

spectatori.

Opera si teatrul constituie doua tipuri distincte ale constructiei de

teatre.

1. Opera: construita in spiritul operei italiene din secolul al 18-lea si

al19-lea - pag 490 +@. Caracteristici: 0 separare clara spatial

arhitectonica intre spectatori si scena prin fosa orchestrei, un numar

mare de locuri pentru spectatori (1.000 pina \a aproape 4.000 de 10

curi) si un sistem corespunzator de loje respectiv staluri, necesar

unui numar mare de spectatori, de exemplu 3.600 de locuri la Scala

din Milano, Deutsche Oper din Berlin 1.986 de locuri, Metropolitan

Opera din New York 3.788 de locuri, Opera Bastille din Paris 2.700

de locuri. - (}). Un contrapunct al formei de opera ca sistem de

loji/staluri este Festspielhaus Bayreuth. Este conceput ca teatru

parter dupa modelul grecesc/roman, dar are doar 1.645 de locuri.

2. Teatrul: construit in traditia teatrului de reform a german din sec.

al 19-1ea. Este caracterizat prin dispunerea la parter (adica specta

torii stau pe 0 suprafata in panta si curbata) si 0 avanscena clar mar

cata pe care se poate juca (suprafata de joe in fata portalului, in

sala). Totusi teatrele tind spre traditia teatrului englezesc - pag.
4900, adica spatiul de joe este in sala.
Exemple moderne din spatiul de limba engleza : Festival Theatre
Chichester Anglia, Powel si Moya, 1962. Exemplu din Germania :
Nationaltheater Mannheim, Kleines Haus, Weber, Hamer, Fischer
1957.
A fost intensificata forma de spatii deschise, variabile prin experi
mentele teatrului din anii '70. De exemplu teatrul Concordia
Bremen (transform area unui cinematograf vechi). Posibilitatile de
variere a spatiului sint exemplificate si de Schaubuhne din Lehniner
Platz, Berlin - ([).
3.0 specialitate a spatiului de limba germana este teatrul trivalent (0
forma hibrida intre teatru si opera). Teatrul este determinat de nece
sitatile operei. Exemplu: Stadtlheater Heilbronn, Biste si Gerling 1982.

(2)

Opera Bastille. Paris 1989

Arh: C. On

491

III

1-~45-+

Hfl

::.~.:::::::.~.::::: ..

..

.::::::

TEATRE

-+QJ
:. :.

r-- ~ 90 ----I

Conform VStattVO locurile, cu ex

ceplia eelor din lojl, trebuie sa fie

Scaunele dispuse decalat olera

mai mult spatiu pentru coate

scaune rabatabile fixe cu marimile

minime consemnate mai sus

u
.::::::::::::::::

)- 1.0

..

Culoar

---r2: ~:c]1-D-' 0--------

---+---- 8-8-B-------
I2
____T: ~~c~U _ D_H
.
3-4 rind uri

1,0

Culoar

:: .

.::.:.:

f4\

Latimea rindului 16 locu"

\.:V

La~imea

Tipurile de leatre !ii dimensiunea comunitlllii

in Germania, Elvetia si Austria exista 0 interdependenta caracteristica intre
marimea comunitatii sl tipul si marimea teatrului (interdependentll valabila, cu
anumite modilicari, sl pentru tari cu aceeasi matrice cultural-istorica).
Comunitati cu:
< 50.000 de locuitori - teatre de nivel regional (casa de cultura cu 500 - 600

de locuri) cu reprezentalii in diverse localitati din regiune. in special pentru pie

se de teatru.

50 -100 .000 de loeuitori - teatre regionale si municipale. Teatru si opereta,

ocazional sl opera.

100-200.000 de loeuitori - teatru trivalent cu cca 700 - 800 locuri.

200 - 500 .000 de loeuitori - spatii separate pentru teatru si pentru opera.

Adeseorl ca teatru dublu. Spatii mici de opera de 800 - 1.000 de locuri, sala

de teatru 600 - 800 de locuri.

500-1 mil. de loeuitori - teatre separate, opera de marime medie cu 1.000

- 1.400 de locuri, teatru cu 800 de locuri. De asemenea studiouri mici .

> 1 mil. de loeuitori - opera de dimensiune mare cu 1.400 - 2.000 de locuri,

teatru mare cu 800 - 1.000 de locuri si 0 multitudine de teatre experimentale

mici sau foarte mici.

Din punct de vedere juridic, alaturi de normele de constructii alerente, sint obli

gatorii si prescriptiile referitoare la spatiile destinate adunarilor publice

(VStaltVO).

Sala ~i seenalsuprafala de joe

Marimea salii este determinata de numarul de spectatori. La spectatori cu locurl

pe scaune se calculeaza ;;, a,s m2 pe spectator. Supralata aceasta rezulta din:

1. Latimea loculul x distanta dintre rinduri

;;, 0,45 m2
/Ioc
Se mai adauga >-- 0,5 x "0,9 ,,0,05
/Ioc

rindului 25 locuri - nece

"0,50 ~

slta usa

0).

f - - - - 2,0 -------l

2. Lungimea sirului 16 locuri pe cUloar~@ 25 de locuri pe cuioar atunci clnd

la fiecare 3 sau 4 rinduri este prevazuta 0 usa de iesire de 1 m latime
3. leStri. cai de evacuare de 1 m latime la 150 de persoane (dar min. 80 cm)

--0

:::.:.:.
T

~@-0

~50

! fd Q Q

fdQfdfd!
::.;
f---

/3,0

..:.;.

-------l

2,4

2.

1.

Locurile in picioare se vor dispune

in rinduri separate de bariere fixe,
conform dimensiunilor din imagine

JUnia de incepere a

p'rimul rind

I ~:i:e~ortaluIUi)
I

!I

Rindul din mijloc

Ullimul rind

Ii

I U.iUmea portalului scenei:

la adincimea sAlii 24 m- 13m

respectiv la 32 m -17 m

...,

rJ

50

~.""

Lojile pot avea :os 10 scaune mobile; in

cazul in care depasesc acest numar
scaunele se vor fixa. Suprafata
necesara I persoana ~ 0.65 m 2 .

il

30'

iI

1:J

lalimea

av~nsceneil

--"'"7~('-'-lalirnea
--
salii

232Im

lalimea portalului scenei

Proportia unei sali traditionale, prolectie orlzontala

llinia 0

Se accepta taptul cli

suprafelele hasurate
la\imea salii
nu sint vizibile pentru
spectatorii de pe
ultimul rind -.Ia\imea. ~I--.r~~~;
'Iocurile laterale
portalulUi scene, ,
' '

BC:Oo'

492

..._--- ..... __

-- I

f1 - -

__

Avanscena~ I ~' ---::;;-::;:;:.

~~

Ui\imea salii

= =

I.
.
lallmea portalulUi
~I /
0

:":::~:la de joc

---1

Volumul salii: este determinat de cerintele acustice (reverberatie) - in teatre

cca 4 - 5 m3/spectator, la opera cca 6 - 8 m3/spectator este volumul minim.

impus si de cerintele de ventilatie, in sensul evitarii unui schimb prea rapid al

aerului (senzatie de curent).

Propor(ia salii: rezulta din perceptia psihica si unghiul vizual al spectatorilor,

respectlv din cerinta unei vizibilitati bune de pe toate locurile.

1. Vizibilitate buna. lara rotirea capului dar cu 0 usoara miscare a ochilor cu

cca 30.

2. Vizlbilitate buna cu 0 usoara rotire a capului si usoara miscare a ochilor cu

cca 60 ~ (j) .

3. Unghi maxim de perceptie lara rotirea capului cca 110, adica se mai per

cep toate mlscanle de la perileria clmpului vizual. in alara acestui clmp apar

neclaritati deoarece anumite lucruri pot scapa privirii.

La 0 rotire completa a capului si umerilor unghiul de perceptie este de 360.

Propor(ia slllii elasiee (opera, teatru trivalent, sala tradilionala) ~ (j):

Distanla de la ultimul rind la linia portalului ("Iinia de incepere a scenei") nu tre

buie sa depaseasca valorile urmatoare - max. 24 m in cazul teatrelor (distanta

maxima de perceplie a mimic!i) - 32 m in cazul salilor de opera (miscarile de

amploare sint inca perceptibile).

Lalimea salii rezulta din vizibilitatea spectatonlor de pe locuri laterale Sint posibile mai multe variante. Proportiile placute si acustica relativ buna ale

teatrelor clasice din secolul al 18-lea si al 19-1ea se bazeaza pe reguli specia

@.

le de proportie CA CB raza
A
semicercului AB
CE = CO = 2CA
CA = 4R
E =centrul arcului de
AB =Tangenle
cerc BE'
o " centrul arcului de
cerc AD'

. - --

--'\1#-.
'. m X ,
E

P = punctul din care

sedetermina
lalimea salii

~2xlalimeaportalului---l
1 r: IQ11mea ---1

portalului

Adincimea suprafetei

de joc a scenei

Constructia conturului salii in Grand

Theatre din Bordeaux. Arh.: Victor

Louis. 1778

Constructia curbelor in sala de la

Teatm alla.Scala din Milano.

Arh.: Piermanm

TEATRE

Linia 0

Ia portalului

I
I
Linii de

Rindurile: ,

2.

3.

4.

~
I
SupramAllarea

-m

5.

Suprainaltarea locurilor (dispunerea In panta ascendenta) este

vizibililale
generata de liniile de vizibililate. Constructia bazata pe liniile de vi
I
a3
al/~T
_ 1 10
~m.
zibilitate este obligatorie pentru toate locurile din sal a (parter dar si
IpunetuIOa5i____
'T
L [._--- .. -
j:.1: .'.'.'
J- _-- D.j,erenladeiMlllmea
galerii) - CD. Se pleaca de la ideea ca spectatorii vad printre scau
I inallimea rampei, :...:::::::::..:....::. - - ~ivelu.1 ~chiulUi ~:~e~~~~ ~~~'~~U~~7S:~ nele din fata lor. drept urmare doar fiecare al doilea rind are nevoie
I max. 1,' 0 m,
In pozltle
lieeare rind 6 em). Panta
sa fie Inaltal (cu 12 cm). Despre problemele de vizibilitate In teatru
, min. 0,60 - 0,90
a~ezata
nLi are yole sa depa.seasexista a bibliografie de matematica speciala, In care este luata in cal
I
1.10-1,50
ca10,Pesleaceasta
I
valoare: lrep1e
cui printre altele si dispunerea aleatoare a spectatorilor de staturi di
>---Avanscena~-'.5 -+--0.9 +-0.9-+0.9--10.9 ~
ferite. Dispunerea rlndurilor trebuie sa aiba a configuratie de seg
I
cca4-6m
ment de cerc nu doar pentru a mai buna orientare catre scena. ci si
pentru a mai buna perceptie reciproca a spectatorilor (efect de si
Supralna 1larea locurilor (panta)
guranta) - 0.
A
Curba
:::::::::::::::
. logarilmicA
Sectiunea completa a salii: Se va stab!li Intli Inaltimea de portal.
...::::::::::::::::::::::::::::::::.....
..... ~
... :::::: ..
..:

in teatrele cu parter trebuie sa fie urmatorul raport

8
modificare in
.. :,:::"

inaltimea portalului
1
Latimea portalului
1.6
in aceasta relatie slnt luate In calcul sectiunea de aur, respectiv
dmpul de perceptie fiziologica - . Dupa ce se stabilesc
LiniaO
inaltimea de portal, inaltimea rampe;, panta parterului si volumul
Locuri centrale
salii, rezulta, din conditionarile acustice, liniile plafonului.
Se va urmari ca undele sonore reflectate de pe scena $i avanscena
sa se distribuie in mod egalin sala.
In cazul galeriilor, scena trebuie sa fie vizibila in toata adincimea ei
Locuri lalerale
$i de pe locurile dispuse eel mai sus - 0. Se va lua In calcul a
Rindurile: 1.
2.
4.
5.
eventuala crestere a inaltimii de portal.
Proportiile unei sali experimentale - pag. 494.
Inlercalarea locunlor se obline prin lalimi de locuri dilente (0.50 - 0.53 - 0.56)
Esle yorba de sali de teatru neutre sau deschise. care permit dis
iii iii!
i
"i
i i
puneri diferite ale scenei si a spectatorilor.
I !
I
iii!
iii j
I! ! t
i
Ii iii Ii
Dispunerile variabile se pot realiza prin:
A. scena mobila si tribuna penlru spectatori mobila. in cazul unei
podele fixe.
Efeclul de siguranlA (perceplie reciprocal
B. podea mobila constiluita din platforme liftante. Din punct de ve
dere tehnic si financiar aceasta solutie esle mai complicata si mai
costisitoare dedt solutia A, $i. In consecinta, este utilizata pentru
sali de minim 150 - 450 de locuri sau mai marl.
Solutia A este indicata In special pentru teatrele mici si spatii neu
tilizate, care de regula nu poseda un nivel inferior suficient de
mare. Ele au a marime de pina la max. 99 de locuri, deoarece
VStattVQ se aplica de la 100 de locuri In sus.

@ Relatlonarea public - scena "i public - pUblic

99 de locuri x 0.6 m2 = 60 m2 (2/3) + 30 m2 (1/3) suprafata de joe

....-Lalimea cimpului de perceplie lolalA~

= 90 - 100 m2.

....----. - - Cimpul de perceplie

Pentru a utilizare polivalenta se recomanda un raport de 1 :1.6

binocular
- pag. 494 CD - @).

Sectiunea salii: la salile simple se poate renunta la plafonul tehnic

- - 0, se poate prevedea. In schimb, regulatoare manuale
(bara manevrabila cu scripete manual). De exemplu Podium in Ulm,
; inallimea
arh. Schafer, cca 150 - 200 de locuri, 1969. - pag. 494 - 0.
~--_--+_~+
__+
---+I portalului
= 1.0
Kleines Haus MOnster arh. v. Hansen. Rane, Ruhnau, 1971, 180
380 de locuri , centrul podelei variabil prin platforme liftante. tribune
pentru spectatori - pag. 494 - @.
Tipul mare (B) - de la 450 de locuri. Constructia este ca la A, dar cu
::::::::......:::..: ::::::::..... ::....
podea mobila, pentru a u.$ura modificarea topografiei podelei.
Problema care apare: marimea si precizia de ridicare a platforme
Cimpul de perceptie Si proportia cadrului de portal
lor mobile. Adesea topografia generala a platformelor mobile mari
este aJustata cu platforme mici. manevrate manual pentru a conferi
a topografie mai exacta. Exemplu: SchaubOhne din Lehniner Platz
Berlin - pag. 491 @.
I

CD

-\'0

~:::::::~~~~:::i::::::::::~~~~~~.~.~.~. ~~.~~~~ ::: ~:::::::::::::::::::::: .

j j

J",.,..,",,,,"'"""l

:.:.

Volumul de aer
in lealre 4 -5
m' Ispeclalor
in opere 6-8
m'/speclalor

Prolilul plafonului "i reflexia undelor sonore

Parter

min. 2m

Galeria
a doua

. ..

..

..

:: : : :::::::::~~~~;:~~ :: :::::.:.:.:.: : :
f-

de joe

:.:.:.:.:.::::::.::::.::.:.:

-----i

Vizibilitalea scenei la teatrele cu galerii

493

III

TEATRE

Suprafala principalA ~i

secundarA de joe - 1/3

T
113

Suprafata sAlii
- 2/3

'.6
A

r--- '.0

213

----1

~ [Ql
OJ [[

Variante de supratete de Joe. Tipul mic A

CD

-+QJ

Alte variante pentru 5uprafata de joe

Plafonul tehnie (piasa

Foaier i

EXlensibii

Ide olel suspendatA)

- instalalia de tumini

1- fixarea decorului

T'---+~--""'---'----'

2If------,-----1-------,-I----l...1-----l

A Tribuna mobiiA.
Pe role sau perne de aer

(j)

Volum de 4 - 6 m 3/speetator

Parterul -

,L~:~"" """"'~"""""'" !,~ ~.".,.,

PardosealA orizontatA

Spatiu de teatru experimental

DesfAcut
B Podium pliant
mobil

Arh.: Fr. Schafer

,/

"c,'
~Q
15'"
;;;J

/':~:::::::i

e5

15
'"""

,.....

//), . fS'l:>
Z1.i1~'7> (:'-

-Iumini

i)':::J '.;.) Mese ~i seaune

f - - - - - - " - - - - - - - - - " - - - - - L - - - - - j _ ventilalie

- instalatie de ploaie
artificialA
-troliu

Topografia generalA,
cu platforme mari
I

'.

.. ~~~

r----,-----,----r-------:::J Plafonullehnic

Topografia de detaliu,
cu platforme mici

n .
.....

Pliat
Reglabil

ca inallime

dispuse perimetral,
orchestra in fundal
~i suprafala
de dans in centru
(178 de loeuri)

O.O

,/

~'~i

Schema de pnnClplu a unel scene cu inaltime reglabila

~~

~~
~~
. ,. .::

~
~/

@ -

Penlru seminarii,
conterin1e !',Oi congrese;
lntreaga sallJ se aliA la
acela$i nivel. Un podium
mic pentru prezidiu
$i pentru vorbilor

intreaga salIJ
spatiu hOOr
(expozitii. dans)

Arh . V. Hausen. Rawe. Ruhnau

+ ~o lor-rr--i'""T""''''-'''II~: ~~~~U:i~;~~~iic
+ 33,80
3. Element de platon

1.

"""

4. Platon acuslic
5. Pasarellt tixtl
6. Element de pJafon

2. + :f.!.20
3. + 30.20
Teatrul din Ulm. Sectiune longitudinal" prrn podium.

::1. 40

Arh.: Fr. Schafer

+ 24.40
--""
+

22

--'"

+ 17.60
--'"

494

Teatrul din Ulm. Podium. 6 varrante de dispunere a supralete, de actlune -

Salle Modulable Opera Bastille din Paris. sectiune longltudinala

C.OI1

TEATRE

--.UJ
ILiniaO

Propot1ii1e scenei, ale scenei secundare

Structura de rulare

r:==t==+~=+==i)/Evacuarea
fumului

(alternaliva) 3.0

aleria tehn;
inliitimea maximtl

agalerie~i~
~

.~

ph2

+2,0
Friza

scenei

t ..

inailimea
de portal

_~I

Avanscena

2,0

Fundalul
I (orizont)
I

pH2

I
I
I

Primul rind
de spectatori

~i

ale depozitelor

Evacuarea fumulu;

: Cullse

Depozit
de culise

1. VStattVO - Prescripjii referitoare la spatiile destinate adunarilor

publice (valabila pentru sali cu peste 100 de locuri) defineste trei
tipuri de scena. VStattVO defineste diferite forme de scena
Scena completa:

Suprafata scenei > de 100 m2 , Plafonul scenei este la mai mull de 1 m

deasupra deschiderii scenei. Pentru scena completa este necesara 0

cortina de protectie din fier. Cortina de fier serveste si la 0 despartire

neta intre scena si sala.

Scena mica:

Suprafata nu depaseste 100 m2 , nu sint necesare extinderi (scene

secundare), plafonul scenei sub 1 m fata de inaltimea de portal, nu

este necesara cortina de fier.

Suprafete de scena:

Suprafata de joc suprainaltata. in sala cu plafon neprofilat.

Particularitatea suprafetei de joc este data de normele referitoare la

cortina si decoratiuni. Acestea se refera la operarea acestora si nu

la proiectarea suprafetei de scena. Salile experimentale fac parte

din categoria suprafetelor de scena.

2. Proportia unei scene

CD

Proportia unei scene rezulta din liniile de vizibilitate a salii.

Suprafata scenei este formata din suprafata de joc la care se
adauga circulatia perimetrala si suprafetele de lucru. Constructia de
principiu a unei scene complete traditionala --. CD - '
Suprafetele de joc mobile se obtin cu ajutorul platformelor cu
inaltime reglabila sau platforme liftante. Varietatea de forma se
obtine prin imPartirea suprafetei in elemente individuale. Modulul de
baza 1 x 2 m --. - 0 '

Propor1iile unei scene tradilionale in seqiune (vedere laterala)

r------- -- - - -- - - --.,

-t; ,5 Circul~lia

-j.!. posterooara

~ Platforme pllante (construclie de alumin;u) cu

(min I,Smcl.
VStanVO)
Cortina de fler
Cortina de foe
Cortina acustica
(lesatura grea)
TesAtura u$oara
LiniaO

Canale
de ventllalie
de 25 em f1ecare

finisaj din lemn $i inallimea reglabila

Platforme cu picioare ata$abile de inallimi diferite
(0,40 -1, 60 m)

Suprafete scena

Portalul
de joe (mobil)

_._._...,.......-......;~

Cortina principalA,
portalul arhitectural
Primul rind

Avanscenalfosa
orchestrel 90 - 120 m2
1,25 m2 Imuziclan

~-7

Acces
.!!

:c::I

...

Balustrada ata$abliA pe partea opusA

pUbllculu; (Ia decoraliun; convenllonale)

Propo"iile scenei clasice in vedere

Planul supralelei de joe

495

III

Teatru:

TEATRE

scene

J pArti

lalerale

0 scentl lateral:'

spectalori

~
I

~-,

......,1

Scena

r ....,
I

posterioartl

Opera,
dou:' scene

L__ J

I
I

~~e::~~

Planu"

II

Modificarile scenice necesita scene anexe, pe care decorurile sint

deplasate cu ajutorul unor carucioare plate.

Mai exista si alte posibilita\i pentru modificarea scenei in afara de

translarea decoratiilor --. @ - @).

II

I
L

Sistemul c1asic al secolelor al18-lea si al19-lea cuprindea doar sce

na principala; schimbarea scenei se realiza -cu economie de spatiu

$i 0 viteza uimitoare - cu fundaluri culisante. 0 scena posterioara

mica avea rolul de a conferi perspectiva de adincime - CD

Scenele moderne au decoruri artistice tridimensionale (in continuare

in text decoruri).

--'lenti1l 1890
'930/5

Suprafete anexe scenei (scene secundare) l?i tehnici de schim

bare a scenei

posterioara

Trecerea

--'QJ

o sceni1l paste
rioarll

Sectiune
Ridicare/coborire
Rotire/podium
Placa turoantA

~ Translatie:

ci1lrucioare

RolaUe: scenat
turnantA

Translatie : troliu
(barAJpunct)

Opera necesita doua scene laterale si 0 scena posterioara --.

(j). Pentru teatrele trivalente mici sint suficiente 0 scena laterala $i

una posterioara - 0 - @.

.. \ Place turnanta
-' Ridlca~ ~ Basculare:
::~re

Tehnici de mDdificare a scenei,

tehn. c1as\ce sec. al 18-lea ~i al
191ea

podium inclinat

Scena mDderna

1. Podium elevabil, cu douA elsje

2. Podium elevabU, cu un etaj

I"

".1
.

1'.\
I'

I-

i: I

17

til

_=---=-f L3 '

Ii,

. VL

' . ,:-- :

f4\

1. Podes $1 pillei demonfabile

2. Inslalatia scenei laterale cu podium de egalizare

Sectluoe Ilplca penJU(

\..V teatrul trivalent

---+

l2J

Sectiune speclfica pentru opera

---+

CD

3. Instalatia scenei laterale cu podium

de egalizare
4. Instalalia scenei posterioare cu placa
turnanttl $i podium de egalizare

3. Instalalia scenei posterioare

cu placa turnantA, inciinabilA
4. Acoperirea manualtl a orchestrei
5. Elevator rulant

_+-=l-I-=----~t

: i

5. Podiumul orchestrei, elevabil si

cu mai multe sectoare
6. Fundal elevabil
7. Turnurile portalului
8. ScArl de serviciu

Maga"e

----------

--- -

' .. li19~-;;,"':;,::.;;-~"'~:;,::~~~':_:8~'i :'.t-~----=--.,

&\11Iil;"i'O~~~/-:-----~~;;~~'~~I'\: i
--~
1/1, "'I:" ' / I" II rl ' I, i "I""
I
/
,,' 11'
,
l ." .\":

r'"

b-:-i44l-rq. :11::
,
,
-'.'[":_:L!---+l-LJ_'. ,.J.~+--~#1 I------';..~- --~

, 'iii ,.;

'(r'

11";':'::1

t~

" ';i'
~

I "

'

':\1' ;, :.'.\
' I ' I! : I
: \'~:i-L.L;....J

,.;11'1'"

,.1 \1:.'1'1"':'

"l--

jlll"",13.Scen'Plls.."oar'
/
'y'

I: /1 11:: I
i I~' 1'i',11 I

-"

'\V":I,;~:~~~~~J)~i8
~ ~ ~ ~

-=-=-.- -'2 -

//

,II

/.F

III",

.'

//', '"
"

~--".-J

_. -
Depozit

6. Sistem de transport al
decorurilor - scena elevabiltl
7. Uttul maistrului de scenil
8. Scltri de serviciu
9. Portaltum, fix
10. lateralele mobile ale portalului
11. Cortina de fier
12. Cortina de fundal, scena lateraltl
13. Cortina de lundal, scena
posterioara

Depozlt de decorurl

10. Sislem de transport al

decorurilor scena elevabilA
11. Cortina de tier
12. Cortina de fundal a scenei
laterale
13. Cortina de tundal a scenei
posterioare
14. Cortina principalA,
segmentabiiA

___L_C:l~;;;;;;~;;;;;;~;;;;;;~_ _.f;;;;;;:l'~4:,

C:o:,rtina principalil, segmentabiltl

496

Plan specific: seena pentru teatru/teatru trivalent

(J)

Plan tipic pentru opera

TEATRE
--+f.D

USI pentru publiC 1 - 5

Alent,e la spatiul penlru compensarea drferentelor man
4
5

ide intUllme
,,
,,

..""

.....

,, 1-----------
1
1

,,I
,

~O<O
1

:------ -- --

I
I

I :

'.'I
.... , i '

11""~

Suprafe\e anexe scenei

1---------- 1
1 +0,80
I ~

USI Sl ponl unllorm

dlslnbUile penlru a
fOIOSI variabll spallul

o,o

,
I
'

,--------------

inallimea

salll
USI de lega.tura A inailimea Spal!ulUi
anel( aceeasl cu
inaltlmea salll

4-ll4.o
' il ~

~_J

..... A

Suprafe\ele de scena necesita spa\ii anexe pentru decoruri si pen

tru depozitarea platforme/or si tribunelor. Suprafa\a anexa trebuie

sa fie de marimea suprafe\ei de joc. Necesarul de suprafata pentru

depozitare rezulta din supralata platformelor si tribunelor pliate.

Suprafetele anexe lmpreuna cu suprafetele necesare depozitarii

ocupa In jur de 30% din suprafata tOlala.

Spatit anexe/de depozitare

CD

in cazul suprale\elor de scena slnt necesare mult mai putine de

coruri dedt In cazul scenelor conven\ionale.

Motivul:

Suprafa\a de joc trebuie sa fie vizibila de pe mai multe laturi.

Spatii anexelde depozitare

Ststern lradltlonal de depozilare a culiseior

-pe cant. in cull!, transport manual. suprafele man
necesare penlru deplasare, ina.ltimea 9 - 12m
- culcal. in CUIIl, suprafete man necesare pentru
aeplasare

Sistem modern de depozllare a cuilselor

- incarcarea conlalnerelor se face manual. de pe
scena laterala sau de pe supratetele destinate
deocwla.ni
- lransportul conlalnerelor In spatll atlate in atara
sealuiUl
- conlrolui computerrzat al contarnerelor in raftun

Sisteme de depoz'lare

Sisteme de depoz,tare -

Exista reglementari care din motive de siguran\a limiteaza folosirea

de decoruri --+ CD

Depozitele servesc la pastrarea obiectelor de scena si decorurilor.

Pot fi c1asificate In:

depozite de decoruri, fundaluri, mobila. recuzita, magazie pentru

costume, palarii, pantoli, masti, peruci. iluminare etc.

Depozitele pentru decoruri si cele pentru costume necesita cel mai

mare spatiu.

Depozitul pentru decoruri

(in special pentru piese grele) la cota scenei si in imediata ei apro

piere. 0 valoare de referin\a pentru marimea depozitului de deco

ruri $i de costume este data de numarul pieselor din repertoriu.

In cazul teatrelor si teatrelor trivalente acesta include 10 - 12 pie

se, la opera plna la 50 de piese sau mal multe.

Pentru fiecare piesaJpunere In scena In jur de 20 - 25% din su

prafata de joc este necesara ca spa\iu de depozitare; ca atare se

calculeaza In cazul teatrelor In jur de 3 ori suprafata de joc, In ca

zul operei In jur de 10 ori suprafata de joc. Practica a demonstrat ca

suprafetele de depozitare devin cu timpul nelncapatoare, de aceea tea

trele si In special opera lsi amenajeaza depozitele In afara sediului.

Volumul mare de transporturi a dus la introducerea de metode mo

derne de transport si depozitare: sistem informatizat de containere.

Pentru 0 productie scenica slnt necesare 2 - 4 containere (In cazun

speciale la opera plna la 12 containere).

Exemple:
Deutsche Oper din Berlin: depozitulln legatura directa cu scena --+ 0.
Nationaltheater Mannheim: depozitulln afara sediului, In containere
Depozilul de decoruri

..

Fondul de
C;'Slu~e

--+@
Suprafata necesara pentru costume se calculeaza de asemenea In
functie de numarul de productii din repertoriu si de marimea an
samblului; de exemplu, In cazul operei se iau In calcul pe 11nga ac
tori si corul si baletul.

OepOZJle
'!oe de(;..o rurf.

Necesarul de spatiu pentru costume: 1 - 12 cm/costum sau 1 - 15

costume pe 0 bara curenta --+. - (]).

TImplar;e

,
f - - - - - - - 42,74
j----------

"T;f.~.
f----44,87--~

65.24
137,98 -

----
~----..

1 Deoozl! de palell 3
nlVe','JrI 8.490 mol

2. Depozlt de lundalurl
1.063 m'
3. Atel,er de repara\ll
191 m2

Depozit de deeoruri. Nationaltheater Mannhelm

Arh. ,i tehn. Biste si Gerling - plan parter Si sect,une

4. OepoZI! 38

m"

5. Oepozil 27 m<
6 Grup samtar 10m2

we 5 m 2

a. Sala de control 11 m 2
9. Elevator

Stoearea costume lor pe bare fixe

dispuse pe doua niveluri

CD

Unnlvel-

497

TEATRE

90

I----- 25 ---+3+- 6

+--

10

--+ 6 +--

12 --t--- 17 ~3+- B----l

I:

11
I

:ill
o

1. Depozlt de vopsele
2. Laborator de vopsele
3. Depozit de modela]
4. Made,aj
5. ;;ala de vopsire cu plstolul
6. Incarcare/descarcare
7. Sala de asamblare
8. Alellerul de lacatusene
9. Marstru
10 WC
11. Depozlt de (emn si depozit
12. Maistru
13. Depozlt de metal

Ll
f----

25

---I- 6
50

CD

--+-~

19 - - - j

~-~-----j

----+--

30m 2
78 m2
130m2
78m 2
144m 2

204m'

12m2

174m2
12m 2
96m 2

Arh,: + tehn. Siste Sl Gerling

Cladirea atelierelar/parter

r - - 3,0

30m'

3,0 -----1

3,0 __

r - 3.0 -----1

q
f2\

Gardero~ele solistilor.:o" 3,8- 5 m

persoana

\.5.J

Ii

f---

!I.

3,0

-+--

--1

3,0

II
I:

.. "

i!

Garderoba corului
persoana

III

f--

3,0

?:

2.75 m 2/

---+--- 3,0

Vestiarul membrilor crchestrel

SI spallul pentru acordarea
instrumente,lcr ~ 2 m2/persoana

-----j

f - - 3,0 __

i,ii

-om

Ateliere $i spalii pentru personal, spalii pentru repetilii

1. Ateliere pentru constructia decorurilor

in 1927 tehnicianul de sceni'! Kranich solicita, In cartea sa "Tehnica de

scena in prezent", ca atelierele sa fie amplasate in alara teatrului.

Argumentele sale:

- pericolul de incendiu si

- spatiul de lucru limitat.

in teatrele vechi atelierele erau, de regula, plasate In spalii complet In

accesibile. In prezent. cerin\ele impun ca, printr-o proiectare adecvata,

atelierele sa lie dispuse in interiorul teatrelor, Motivul: atelierul pas

treaza atmoslera specilica, pozitiva, a teatrului (identilicarea cu mun

cal. Tolusi, in teatrele mari, din motive economice si de spa\iu , atelie

rele se dispun in c1adiri speciale,

Supralala necesara unui atelier de decoruri este de 4 - 5 ori supralala

scenei principale in cazul teatrelor mijlocij (teatre $i teatre trivalente) $i

de 10 ori suprala\a scenei principale in cazul opere lor sau teatrelor

duble (opera si teatru), Atelierele, in cadrul sau in alara teatrelor, se vor

dispune pe un singur nivel.

Atelierele de decoruri se impart in:

a) Sala de pictura

Supra/ala trebuie astfel calculata incH doua lundaluri mari, respectiv

lundaluri perimetrale, sa poata Ii intinse pe jos pentru a Ii pictate. Mari

mea medie a unui lundal perimetral este de lOx 36 m, Sala lrebuie sa

poata Ii compartimentata printr-o draperie groasa din cauza vopsirilor

cu pistol. incalzire prin pardoseala pentru a usca fundalurile pictate,

Podea din lemn pentru intinderea pinzelor. Unga sala de pictura se va

alia atelierul cu masinile de cusut, pentru coaserea f1$lilor de pinza.

Marimea aprox, 1/4 din sala de pictura,

b) Atelierul de t1mplarie:

impartit in sala cu bancurile de lucru $1 sala cu ma$ini. Pardoseala din

lemn, Legat de atelierul de t1mplarie: depozitul de lemn pentru 3 - 10

productii.

c) Atelierul de tapiterie: aprox. 1/10 din sala de pictura.

d) Atelierul de lacatu$erie: ca marime cit cel de t1mplarie, pardoseala

din $apa.

e) Atelierul de caserare: marimea ca b) sau d).

t) Atelierele se vor grupa in jurul unei sali de montaj. Sala serveste la

asamblarea de proba a decorurilor. Supralata salii cit supralata scenei.

lnal\imeaeste func\ie de Inaltimea portalulul piUS 2 m, diametrul9 -10 m.

g) Pentru personalul tehnic vor Ii prevazute vestiare, dusun, sali de

mese, Pentru $elii de personal tehnic - birouri. Alte ateliere: pentru su

net, lumini, recuzita si costume. Marimea lunctie de cennte (numarul

produclii1or, personal).

2. Spatii pentru personal:

co

Personal artistic, conducere, administra\ie.

in mod tradilional spalii1e pentru personal erau plasate - inelic:ent - de

ambele Parti ale scenei: lemeile In st1nga, barbalii In dreapta. in pre

zent spa\iile pentru personal se gasesc de 0 singura parte a scenei,

vizavi de spatiile tehnice, pe mal multe niveluri. Tot aici se alia atelie

rele de ma$ti, adeseori cele de costume, administralia $1 conducerea,

Garderobele: - - planuri specilice,

l--J

Ii"

DC
CO

Garder~ba pe~tru

$\Isau f\gurant\

I------

3.0

-~

cor

$u~limentar

Vestiar si spatlu de odlhna pentru

personalul tehnic

1.65 m-/persoana

----+---- 3,0

'------1

f-------

3,0

~-

,_

3.0

--+--

3.0

-0

75 femel
, Pentru 60 - 100 barbati

1 we, 1 lavaar
1 wc. 2 pisaare,
1 lavoar

Pentru
] Pentru
: Pentru
Pentru
Pentru
I Pentru

1 WC
1 we, 2 pisaare
1 lavoar
1 lavoar, 1 dus
2 bai cu cada
2 lavoare, 1 dus
2 - 4 cuve
pI. sp31atul piclaarelor

iActori ~I soll~1 de opera Incluslv

j corul, trupa de balet ~I IIguranlll
IPentru 10 lemel
I
I

!o
-.J

498

Garderoba pentru trupa de balet

2
;0: 4 m /persoana

Dotarl sanltare

iPubllc

IPentru 40 -

15 bilrbat'
fiecare incapere pentru solisti
2 garderobe de soliSll
taate garderabele de salis\i '1
fiecare 4 balerini. membrii ai corulul, figuranti 1 )
balet l )

IPersonalul din atellere ~.a.m.d.

.......- ...........

1',\

I\{

Machiajul si sal a de lucru pentru

confectlonerii de masti

~:~;;~;~ ~ea~;~ti

~ ~g,

2 plsaare
1 lavoar
1 dus
1)
1 baie cu cada
Componenta speclatonlor se va considera 3/5 feme; si 2'5 b3rbatl
11 Utllitatlle se vcr prevedea separat pentru feme; Sl barball

IPentru 4 persoane
. Pentru 5 persoane')
IPentru 10 persoane

11

Valeri orientatrve pentru dotari sanitare in teatre

'I

~T
,
'

'---.J ,

f-,

~c-'

Avenscen8110sa orchestrei

L:;'e.--J~';;;;;;;;;;;;;;;;;;;~l/\J

Locurile pI. regie

- - -6- - Spalii de depozit8re
ri
Oeasupra: luminile,

r!'

CD

eca 1.4 m 2!const. min. 50 m 2 ,

eca 7 m3/corrst

sonorizarea

Scena mare de repell\ii/plan specific

Sala de repeliti; a coruluilplan

specrhc

"r=occcoc~

eca 22,4 m2/membru

al orcheslrei
eca 8-10 mJ/membru
al orcheslrel

TEATRE
--lIJ

Sala de repetltli a orchestrel!plan specific

Sali de repetitii: orice teatru necesita cel putin 0 scena de repetitii

pentru a descongestiona scena principala. De exemplu Tn teatrele

mici: pe scena se alia decorurile piesei care se prezinta, pe scena de

repetitii se repeta. Dimensiunile corespund celor ale scenei principa

Ie. Planul specific al unei scene de repetitii Tntr-un teatru traditional -

(j). in teatrul trivalent si opera se mai adauga: sala de repetitii pentru

orchestra -- @, sala de repetitii pentru cor ---> , sali de repetitii

solo, sa\a de balet.

Teatre experimentale: Tn forma redusa, sTnt necesare sali pentru per

sonal, pentru repetitii si depozite, daca este cazul unei functionari

continue.

Spatii tehnice: sali trafo, sali pentru comutatoare de joasa si medie

tensiune, acumulator de urgenta, instalatii de climatizare sau venti

latie, alimentare cu apa (instalatie de ploaie). Conform conditiilor lo

cale si proiectarii de specialitate.

Spatii pentru public:

1. Opera clasica italiana avea doar accese si scarl Tnguste. Nu exista

un foaier propriu-zis. Cu am mai mult impresioneaza spatiile pentru

public generoase din Grand Opera din Paris.

Incendiul de la teatrul din Viena din 1881 a avut drept urmare modi

ficari profunde. Au devenit obligatorii scari de evacuare Tn case de

scari Tnchise, separate pentru fiecare nivel de locuri. Obligatia exista

Tn principiu si Tn prezent (VStattVO - Prescriptii referitoare la spatiile

destinate adunarilor publice).

2. in teatrele traditionale foaierele se pot Tmparti Tn: foaier propriu-zis,

restaurant (bufet), foaier pentru fumat. Suprafata foaierului: 0,8 - 2,0

m2/spectator. Realist este de 0,6 - 0,8 m2/spectator. Functia foaieru

lui este completata Tn prezent cu expozitii, reprezentatii sau specta

cole de teatru regulate, care trebuie luate In considerare la proiecta

rea Tnaltimii salii, configuratia peretilor, podelei, tavanului.

Garderobele: (4 m liniari pentru fiecare 100 de spectatori), Tn prezent

sint prevazute partial cu dulapuri Tnchise - un dulap la fiecare 4 spec

tatori. Foaierul este sl sala de asteptare. in legatura cu foaierul se dis

pun grupurile sanitare Tn proportia obisnuita: 1 WC/100 de persoane.

1/3 barbati, 2/3 femei, minim un grup sanitar pentru barbati 51 unul

pentru femei.

Holul de intrare (windfang) cu casa de zi si de seara, care trebuie dis

puse fata Tn fata.

Acces exterior, cai de salvare: dependente de conditiile locale

-- pag. 501
si VStattVO.

- Amplasament reprezentativ aflat Tntr-o piata urbana

- Amplasare Tntr-un parco catre 0 strada

- Inserare Tntr-o cladire mai mare

0 -

17
18.
19
20

eorul
Caoeimaistrui
Dlfllorui
Camera pentru
acordarea
Inslrumenlelor

21 Depozlt

22. Atelier elel:!r1c

23. Garderobe
24 Sala
acumulatoarelor
25 Sa)a comutalofulUi
de joasa tenslune

26. Sala comutalorulUl

de medie tenSlune
27. Celule ale
Iransformalorului

Arh.: Siste

51

Gerling

+ 0,40

1__----c:==1
I,!

i: ii

Planul de evacuare: Stadttheater Trier (62610cu,,)

Am:

G-i::~~.~~eri~~,:,,;;,~nf~:;

,I,

1::1

:279 Pers

279 Pers

~i!ii:iiliH!:::.

Planul de evacuare: Stadttheater LOnen (765 locuri)

Arh.: G. Graubner
Tehn. W. Ehle 1958

499

III

. . II.,

CINEMATOGRAFE

-+UJ
inaintea inceperii proiectarii se va cansulta a firma specializata in teh

nica filmulul.

Secliune ronglludinali

<j Primul rind

Peretele posterior

l~/~/

Marginea laterali maxim admisi

a locur,lor =laturile ecranului

_..---------1-

Ultimul rind

Ec,anul

I
17,00

r--
,I
I

~--J'
I

I
1-----------

--.L

'

'-----

Plan

CD

Sala de

spectacol optima

~=;:::;:::::::;::::=~=====20~,oo=:::m====:::::;:=::::;.------J

l~i
III Ii

"1

:i'I

I'

:I

, II

, I

l-Normal 1: 1,37
,L-...-...----;OEc"'ra"'n'c:
1at 1 :1,66
Ecran lat 1:1,85
~

Format o,kinoton" 1:2

L
_
r-

70mm

Cinemascop 1:2.34

Formate de eeran la aeeeasi Inaltime de Imagme

to.OOm

TT"TT

Ii!
!

Proiec\ia de imagine: prin intraducerea peliculelar speciale nu mai

este necesara 0 ignilugare a cabinei de proiectie. Operatorii deser

vesc mai multe proiectoare, cabina de proiectie nu mai este un spatiu

destinat adapostlrii permanente a operatarului; dimensiuni: 1 m dis

tanta in spatele 5i pe latura de operare. 2.80 m inaltime. Trebuie sa

se prevada ventilatle 5i izalatie lonica spre sala de spectacol. Exista

cabine de proiectie care deservesc mai multe sali de spectacal.

Latimea peliculei de film este de 16.35 sl 70 de mm. Centrul lascicu

lului de proiectie nu are vaie sa devieze cu mai mult de 5" in plan ori

zontal s' vertical lata de centrul ecranului 5i nici sa lie dirijat prin oglinzi

de dellectie -> CD

Conventional se lucreaza cu daua praiectoare in sistem de suprapu

nere. in prezent s-a impus aperarea automata cu un singur proiector

cu bobina or/zentala care reda lara pauza 4.000 de metri de pelicula.

Sistemul lunctioneaza 5i pentru mai multe sali de proiectie. liind actio

nat prin telecomanda din punctele de proiectie si control. Pelicula da

automat semnale pentru lunctionarea proiectorului. schimbarea

oblectivului. lumina din sala. lumina de pe scena, cortina si acoperi

rea imaginil.

Marimea imaginii: depinde de distanta proiector-ecran: un raport de

1:2.34 (cinemascop) sau 1:1.66 (ecran lat) la 0 latime mai mica a salil.

Unghiul tormat de mijlocul ultimului rind de spectator! 5i laturile exte

rioare ale imaginii nu trebuie sa fie mal mare de 38. Distanta de la ul

0.

timul rind pina la eeran: ecran = 3:2 -+

Ecranul: distanta dintre ecran si perete in cazu! sistemului THX va Ii

de minim 120 cm. in lunctie de marimea cinematogralului se paate

reduce la 50 de cm pentru a permite amplasarea instalatiei de sono

rizare.

Ecranul este perlorat (permeabil la sunet). Obturatoare culisante sau

cortine limiteaza lateral ecranulla aceeasi inaltime de imagine. Ecranele

mari sint curbate. cu raza de curbura centrata in ultimul rind de locurl.

Limita inlerioara a imaginii trebuie sa se situeze la minim 1,20 m dea

supra podelei -+ CD.

Sala de spectacol: nu are voie sa cantina nici 0 alta sursa de lumina

in alara de cele ale lesirilor de urgenta, Peretii si plalonul se conlectio

neaza din materiale nerellectorizante si nu de culori prea deschise.

Spectatoni trebuie sa stea in interiorul spatiului limita! de marginile la

terale ale ecranului. Unghiul de vizionare din primul rind la centrul

ecranului nu trebuie sa depa5eaSCa 30.

~ 0,8

,
11l..
I

1:2

:~ 0,6 f'tttttll'\oi;::'-+---j---j---L---f

1:1,85'

I,

L-

~ 0,4

1:1,66

'

.g
~

0.2 f--f--+---j----j

;::

31,5

Formate de ecran la aceeasi lallme de imagine

2,0

1.0

I'\.
I

1\1"

'"'""
I

a,s

500

250

500

BK 16K

""

64

126

Nive! de zgomot admis

250

500

~~~~$~~Eam~~f;i
f--'--r-+--rr++,--'-7"~-.,..,.eYol--~

"

~~

r--

1000

4000

8000

Frecven1a

I:

f--"'"---r_+--+-+->I4-i-.....:.-t-J-+++i+'---,--;----,--~,.",

: I:

"

'C

!
2000

0,2

J..-r;: Il
:

Ql

L~

+,-'-......,~,-I

io.3

Frecventa

I i I,ll

c----,---,'""t"T',...,.,..,..,~._r_,__,_rTTTT-r_!

0,4

125

10

63

Timpi de reverberaHe admisi in functle de frecventa

60

c---,---,----,--,-...,-,---r---,----,

1:2,34

0, 1

lL....,-J_.L.L.L.LL.u.l---::-'-......J---i.-LLLJ~:::-:~

J
3
30m

300 m

Timpi de reverberatie in relatie cu volumul salii

CINEMATOGRAFE

-llJ
Panta pardoselii nu are voie sa depaseasca 10% sau se rezolva prin
trepte cu inaltimea de max. 16 em, la culoare cu latimea de 1,20 m
-CD. Pe fiecare latura a culoarului de circulatie se pot dispune ma
xim 1610curi ~ @.

Lojele pot avea '" 10 scaune ne

fixate. pentru fiecare spectator 0
supralata '" 0,65 m'

Distante,i rindun

" ... "" ... "" .. "

3 ,,,.................

.... I~;~~;90)

'TT$r-m~-1tl1~

2~PI_.

_ ' 6 PI.

Acustica
Salile de spectacol invecinate se separa prin pereti izolatori de

aprox. 85 dB, 18 - 20.000 Hz --+ pag. 500 @.

Plafonul din material cu conductibilitate fonica cu timpi mici de trans

misie diferentiala a intirzierii acustice.

Timpii de reverberatie pot creste odata cu volumul salii si scad de

la frecvente mici la frecvente mari de la 0,8 pina la 0,2 secunde

~ pag. 500 @.

Peretele din spatele ultimului rind trebuie sa fie izolat la suprafata

pentru a preveni formarea ecoului.

Sistemul de red are a sunetului trebuie sa fie amplasat in asa fel incH

diferenta de intensitate sonora intre primul si ultimul rind sa nu

depaseasca 4 dB.

in caz exceptional
50 de locuri

,111

"II, ......

Iii...

if"

'1"

......

2.00 Culoar
I

Dispunerea locurilor
3.00

'I'OP

'ilr
1

St,'p

'I I

:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:-:1

:.

~~

'I'OP

3 ,50

"1:1;@~ii~~~tI3'0 . . . .

Per.'e

f!:r::::

j!f--"'------'l

II

'....: .. :. :::.. : .. : .. : .. :. ::::::::::::::

Acces carosabil

Distante pina la limlta terenului

constrult

Redarea sunetului
in viitor este necesara folosirea, alaturi de sistemul mono de reda

re lumina-sunet, a sistemului Dolby stereo cu tehnologie pe 4 ca

nale, cu 3 difuzoare in spatele ecranului Si un al patrulea canal cu

difuzoare suplimentare plasate lateral si in spate.

Pentru film de 70 de mm - sistem de sunet cu redare magnetica pe

6 canale, cu combinatia de difuzoare suplimentare plasate in spa

tele ecranului.

in sistemul BTX, in spatele ecranului se afla un perete fonoabsor

bant in sistem Lucas, in care se incorporeaza combinatia de difu

zoare.

CaseIe de bilete

Vor fi inlocuite de sisteme electronice de rezervare si cumparare.

in complexele mari exista locuri pentru fumatori Si pentru familii cu

copii, in spatii ignifugate respectiv fonoizolate, cu sisteme speciale

de transmitere a sunetului.

Parcarile: se calculeaza 1 loc de parcare la 5 - 10 spectatori.

Constructiile cinematografice noi au mai multe sali de spectacol

combinate cu facilitati destinate centrelor media, sportului, timpului

liber, cumparaturilor, pentru intreaga familie, cumulate intr-un singur

complex. Se folosesc Si ca spatii pentru seminarii Si alte evenimen

te. Se amplaseaza la marginea orasului cu un numar de locuri de

parcare corespunzator: de ex. Kinopolis din Bruxelles cu pare de dis

tractii, 27 de sali de spectacol cu 7.500 de locuri (150 Si 700 pe sala)

5i ecrane de la 12 x 8 m pina la 29 x 10m ~ - pag. 502.

"'II

'2"

_f7\

Diferite sali de spectacol pentru

\.!..} film,i film panoramic

0.

Circorama: ecranul este circular (360) pe care se proiecteaza din " proiectoare
Sincron 0 imagine coerenta: de ex. ExPo 8ruxelles

Kinopolis Bruxelles

Arh.: Peter de Gelder

501

III
. '...

I I

CENTRE MULTIFUNCTIONALE
Cinematogratul esle 0 componenla importanla a societatii secolului al
20-lea. High-Tech-ullace ca lilmete din ziua de azi sa lie evenimenle
vizuale si acuslice. Inlrarile sinl oplimizale prin inlermediul mijloacelor
eleclronice - case de bilele, sisleme de comunicare si de inlormare - si
corespund anumilor cerinte acustice si lonice. in salile de cinemalogral
nivelul sunelului nu are voie sa depaseasca 35 dB (A). Acesllucru esle
valabil penlru sunelele Iransmise pe cale aeriana si cele Iransmise prin
corpuri solide. Penlru a realiza izolalia tonica de R'w=59 dB a perelilor
de compartimenlare aceslia se vor realiza din belon armal de 30 em.
Nici un vecin al cinemalogralului nu are vole sa produca zgomole care
aetioneaza asupra laladei cinemalogratului cu 80 dB (A).
Usile de inlrare in salile de cinemalogral se conleclioneaza din olel si Ire
buie sa aiM un coeficienl de izolalie lonica de R'w = 42 dB. Inlrarile in
sallie de cinemalogral se concep ca bariere de sunel si lumina. ~
Penlru un spectacol de calilale sinl necesare 0 acuslica buna a salli, ditu
zoare de inalta calitale, amplificaloare polrivite caracterislicilor acuslice
ale salli respective.

r-
f-er==,=-'i--+----i
r-

-f-

:I--'=-=~i'--t-,=

:1-

:e-

I!r

II I I I I I I I' I I
I I I I I I I I I

Iiir'"

I I I I

r--"<

I\,r
Isz

Nivel de parcare 21510cur;

-IlilL:o;ooJ

L.-JLJC-JL----"-==-"L-_'--_L-.JL-_IL...<:;~

Vedere laterali'

1 Locuri de parcare in interior

Locuri de parcare in exterior
2 Restaurant
3 Calenea pI. tlnere!
4 Spatii comerciale
5 Cinematograf
6 Bowling
7Discoteca

i;

Tealre

Cinemalograle

00 000 00

SeC\iune transversala

215

50
: 1.300m'
= 180 m'
= 3.500 m'
= 3.400 m'
= 1.700 m'
: 800 m'
=

i
~i

Spaliu comercial

Parler-

502

Etaj-@

Arh.: Neulerl-Minm.-Graf

CINEMATOGRAFE DRIVE-IN

+-

le$ire

Cinematogralele drive-in sint cele la care spectato

rii nu parasesc automobilele in timpul spectacolului.
Marimea este limitata de rampe si de numarul de
automobile. Un numar '" 1.000 - 1.300 permite
inca 0 vizibilitate buna, in mod normal numarul
este de 450 - 500 de automobile -

CD .

Automobile

Numar
de rampe

Distanta de la
ecran la linia
posterioara a
ultimei rampe
in metri

10
11
12
13
14
15

155
170
180
195
210
225

+--Iesire

(~----"

.r

500
586
670
778
886
1000

Amplasament: linga autostrada, benzinarii si po

pasuri, dar izolate astlel incit luminile si zgomotele
provocate de masinile care circula in vecinatate sa
nu deranjeze.

Intrsre~

Cinematograt Drive-In In evantai cu rampe inclinate $i cabina de proiectie joasa care ocupa numal doua rinduri

Intrarea: cu locuri de asteptare, pentru a nu crea am

buteiaje pe strada. Cale de acces prin fata casei de
bilete, astlel incH biletele sa poata Ii cumparate din

L1nis de vizibllitate s locurilor din spate

la marginea interioarA s ecrsnului

.~ s'I"'IP"'c'u'~,n' -~~. -.~

..

,tala'\'", d'e":"o"no"'loa,Oe-'-- -

(boxe) " eventual de ,"c.,."e

- ..

- - - -.-.-

'

Rampele sint concave, pentru a ridica partea ante

rioara a masinii, astfel incH ocupantii locurilor de pe
bancheta din spate sa aiba 0 vizibilitate buna catre
ecran, peste masinile din lata - @ .

masina -

CD.

leliiirea va fi de prelerinta pe directia si sensul de vi

zionare.

.~

---

7.1!.
.....
~~~~~~~-'UO~~~~~~~_~

Execu~ia intregii suprafe~e - cu evitarea produce

rii de pral si noroi.

Case de bilete: una pentru 300 de automobile, doua

pentru 600, trei pentru 800 si patru pentru 1.000.

Dispunerea rampelor $i dimensluni, suprainaltarea in functie de inaltimea ecranului

Ecranul difera in funetle de numarul de automobile,

la 650 de automobile 14,5 x11,3 m; la 950 de auto
mobile 17 x 13 m. De preferat orientat catre est sau
nord pentru a permite reprezentatii la 0 ora timpu
rle. Pentru latitudinea noastra (a Germaniei - nota
coordonatorului ed. romane) se recomanda un
ecran intr-o construetie fixa.
Ecranul din Autokino H-H BilibrocklHamburg are 0
dimensiune de 36 x15.5 m.
inal\imea deasupra solului este in functie de incli
narea rampei si unghiul de vizibilitate. Un ecran incli
nat la partea superioara reduce distorsiunile.
Structura portanta a ecranului sl ecranul trebuie sa
reziste.la presiunea vintului.
Rindurilevorfi prevazute eventual sl cu loc de joaca
pentru copii.
Cladirea din care se face proiectia: de cele mai mul
te ori central, la 100 m de ecran.

1
~.

~_-----,q,. ~ 0,-'<'~--.
\

A$teptare

tI

A$teptsre

Intrare

Cinematograf dublu, a singura camera de prOlectie pentru ambele ecrane, ceea ce permite decalarea limpilor
de incepere a spectacolelor. Toate celelalle spatH. case de bilete. ba,. toalete etc. sint comune.

Camera de proiec\ie contine proiectorul, genera

torul, sistemul de amplificare a sunetului.
Sistemele de redare a sunetului: de prelerat in in
lerlorul masinii; sint plasate pe suporti, cite un suport
pentru doua masini. suportl allati la 0 distanta de
5,00 m. Sistemele se vor lua in masina de catre
spectatori.
Sistemele de incalzire se amplaseaza. pe suportii
pentru sistemele de redare a sunetului, eventual cu
posibilitate de racordare la spatlul interior al masinll.

503

III

CIRCURI
intreltnerea
23 m 2

Teatru de varietati, constructii fixe

Sala este in forma de amfiteatru, desfa:;;urata pe trei sferturi de cere,

cu 1.600 de locurL Ultimul sfert este destinat scenei, formata din 5

scene elevabile dispuse suprapus. in acest fel pot fi schimbate ra

pid scene Ie - 0

Accesulin sal a se face la al treilea etaj, la + 13,00 m peste nivelul

strazii. 0 cupola de beton armat de 27 de m inaltime acopera arena

circului.

Oepozlt de

costume
27 m2

Stallonare

SUb-scena
1.218 m2
I

Proiect:
Arh.:

Berlin Leipziger Platz

Aldo Rossi Milano
Planungs AG Neufert/Mittmann/Graf, Berlin
Seeno - Plus Experts - Conseils, Montreal

Casa de

bllele ----1--.1
2

195 m

'1

f;
Spatlu liber

,I,

CD

:-. i

intre\lnere
56 m2

Secliune transversal"

intrelrnerea

-1"Y'fiOf---

,J,{.','.,.

f.

Etajul 2 + 9,00 (substructia teatrului)

' . II

23

m'

Gol peste
sala de

, Sala de repelilli ...JI".......'--'~~

320

m'

repetl(11

Terasa

/I'r

/)'

l~

__.

Terasa
Terasa

:~

..

I
Spallu liber

Etajul3 (zona scenei) + 13.00

504

Etajul4 (nivelul spectatorilor) + 16,50

STADIOANE
GENERALITATI ..... (l]

c:

..
l'!

..E

Sursa: Bundesinstitut fOr Sportwissenschaft (institutul federal

pentru stiintele sportului). Graurheindorfer
Str. 198, Bonn

:>

'iii

Q.

"

a:

;:

"."

:>

.;:
._~

"

...I

G)

:::3

"'<I>
lD:>

<J

Sistem in forma de U

Stadioanele antice, a caror maretie nu a mai fost atinsa (Circus Maximus din
Roma avea 0 capacitate de 180.000 de spectatori), constituie modelele fun
damentale pentru stadioanele moderne. Dimensiunea suprafatei interioare
este data de suprafata de joc a unui teren de totbal 70 x 109 m plus pista de
atletism din jurul terenului ~ pag. 510. Forma suprafetei interioare este elip
tica, amintind de cea ovoida din Antichitate. Stadionul este de regula adincit,
iar pamintul rezultat prin excavare este depozitat de jur-imprejur. Din punct
de vedere urbanistic, constructiile sportive trebuie sa se integreze bine in ra
port cu amplasamentul. sa fie usor accesibile si sa dispuna de conditii bune
de alimentare. In preajma se vor afla statii de tren, autobuz, tramvai, parcari
marl. Se va evita vecinatatea cladirilor industria/e. care pot ti surse nedorite
de zgomot. miros, fum. Terenurile acoperite sau in aer liber, destinate dife
ritelor sporturi, trebuie conjugate si integrate in planul urbanistic de functiunl.
Orientarea arenelor antice era determinata de diferitele ore de competitie,
in Europa nord-est pina la sud-vest, astlel
Vest - Est sau Sud - Nord ~
incit majoritatea spectatorilor sa aiba soarele in spate. De aceea por\i1e de
acces sint orientate catre est. Casele de bilete se pozitioneaza mult in fata,
aStlel incit fluxurile de spectator! sa se poata deplasa spre diferite intrari. de
la care, peste umplutura de pamint mentionata anterior sau pe scari. se ajun
ge la nivelu/ mediu al stadionului de unde se face accesulla tribunele de dea
supra 51 de dedesubt ~
Panta gradenelor, cu locuri de stat jos sau in
picioare, recomandata de catre Vitruviu, este de 1: 2, si din motive acustice.
La folosirea instalatiilor de amplificare a sunetului, panta va fi determinata
numai de vizibilitate.
in consecinta. (in cazullocurilor decalate) trebuie ca spectatorul din fiecare
al doilea rind sa poata vedea peste capul spectatorilor din lata sa. Aceasta
genereaza 0 curba parabolica. Cea mai buna vizibilitate este in lungul unui
segment de cerc.
Latimea intrarilor 51 a treptelor se va calcula in functie de fluxul de spectato
ri de la plecare. care, in comparatie cu cel de la venire, se produce intr-un
timp mull mai scurt. Dupa masuratorile facute de catre C. van Eestern, la sta
rezulta ca. pentru a parasi stadionul pe trepte
dionul din Amsterdam ~
Ie de 9,5 m latime. 5.000 de spectatori au nevoie de 7 minute. respectiv 420
sec (Ia Los Angeles 12 minute. la Torino 9 minute).

S.U.A. = arcuit

Amsterdam

= semicircular

Dec! un spectator foloseste 1 m latime de scara in

Rotterdam = latun $1 colturi arcuite;

numai pentru lotbal

Budapesta = potcoava pe axa

transversala

~---~O

NO

9.5 x 420

- - - =0,8sec.

5.000
sau intr-o secunda se aM pe 1 m de latime de scara
5.000

- - - = 1,25 spectatori

9,5 x 420

Formula care va determina latimea scarilor pentru ca un numar determinat

de spectatori sa paraseasca stadionul intr-un anumit interval de timp este:

SO

Latimea treptelor in m =

Spatiile sanitare, conforme cu spectatorii, trebuie sa se afle in imediata ve

cinatate a lribunelor (prim ajutor). La 20.000 de spectatori este necesar
urmatorul grup de incaperi: camera de prim-ajutor si odihna 15 m2 , depozit
2 m2 si doua toalete cu filtre de miros. Pentru stadioane cu mai mull de
30.000 de spectatori se prevede 0 camera de 15 m2 pentru organele de or
dine (politie. pompieri). Cabinele pentru comentatori se amplaseaza la tribu
na principala, cu buna vizibilitate 'Ia teren. Fiecare cabina de 1, 5m 2 . in spate
Ie a cite 5 cabine de reporteri, 0 sala de 4 m2 cu pupitru de comanda. La fie
care 4 spectatori un loc de parcare. Se aloca locuri pentru aulobuzele private.

sw

Marimea complexului sportiv determinata de conditiile de vlzibHitate

~ ~ . ~11J~
:.:.:.:M..i;z[tJt:k::::.
~'

.:::'

::\..:;:..~.:-=:.::::::: .

Berlin

Buenos Aires

Nr. de spectatori
Timpul de gollre in sec. x 1,25

.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.

..:::....:::....::::::....:::..::::..::::::::..:.
Helsinki

1--1,12 ---+-72 -+-72--1

:.:.:.:.:.:.:.:.:..:::.:

::: ::::::::

:::::::.'::.':::::.

.::....::::.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:::

Rio de Janeiro

(j)

Sistemul de circulatie la diferite stadioane

Flo,enla

Areuo

Profile de tribuna

505

II

STADIOANE
GENERALITATI ~ QJ
ZONA DESllNATA
SPECTATORILOR $IINVITATILOR DE ONOARE
Proiectarea S8 va face In acord cu legislatia in vigoare in fiecare land si anume
"Verordnung Ober den Bau und Belrieb von Versammiungslatten" ("Reglementari pri
vind constructia si utiliza,ea locurilor de adunare"). in care sint prevazute cerintele le
gale de caile de acces. scari. rampe si locuri penlru spectatori.

:1

'j

in funetle de numarui de spectalor; estimatl. locurile se dispun numai pe laturile lungi

ale suprafetei de JOc (vizibilitate buna datorila distantelor relativ mici) sau. de la aprox,
, 0,000 de locufl in sus. de jur-imprejurul suprafetei de joc, intrucil majorilalea eve
ntmentelor au loc dupa-amiaza. dispunerea optima este cea pe latura de vesl. astfei
incit speclatorir sa nu fie orbiti de soare.

,i

Punctul de referlnta aflat in cimpul vizual

CD

Constructia liniei de vizibilitale

Penlru 0 buna vizibilitate. la dispunerea pe mai muite rinduri. este necesara 0 anu
mita Inallare. Pentru tribune mici. de pina la 20 de rinduri cu locuri in picioare sau 10
rind uri de scaune. poate Ii proiectata 0 inaltare lin,ara de 1:2. in toale celelalte ca
zuri. lnaltarea Iiniara va fi inlocuita cu una parabolica. La acestea. inaltarea locurilor
in picioare sau a scaunelor se va slabili prin constructia g,afica a Hniilor. inaltarea va
Ii de 12 cm in cazullocurilor in picioare Sl de 15 cm in cazul bancilor. -

Gradene pentru locuJ1

inplcloare

e-4O-1

:., ....:.:.,.

::::::::

........,.,'" .' ...r

(5

.':':':'

CD

~23-<

Elemente decaiate de belon

SECTORUL DE LOCURI PE SCAUNE

Spatiul necesar pentru un loc pe scaun se calculeaza in felul urmator:
latimea locului
adincimea locului
din care:
suprafata scaunului
supra!ata de circulatie

Trepte in unghi

>-~"r
....lI',~,~

~,~
@ Treple in unghl
Gl1Idone ptr.
locu~ do _
100
1-35.-....j

t}~,:t:;~}~:;, l~~~
.,

II

V V

Banca din lemn cu montanti la

contratreapta

Beton armat cu pante si scurgere

""--80

~ "!JIf

Locu,i avansate

>--80--;

-TI
T .

Locurl inaltate pe soclu de beton

t---

Locuri din beton prelabrical

1--30-4- 46

la rinduri cu inciinalia moderata

la rlnduri cu inclinatia accentuata

48 locuri
36 locurl

Sectorullocurilor pe scaune se va separa de cel allocurilor in picioare. Pentru fieca

re 750 de locuri se prevede 0 cale de evacuare de minim 1,00 m latlme (scan. ram
pe. supralete plane).

SECTORUL LOCURILOR IN PICIOARE

Spatiul necesar pentru locurile in picioare se calculeaza in felul urmator:

latimea loculul
adincimea locului

0,5 m

0,4 m

Pentru fiecare 750 de locuri se prevede 0 cale de evacuare de min. 1 m (scari. ram

pe. supratata plana). Pentru 0 umplere sl evacuare uniforme sl pentru a prevenl aglo

merarile periculoase, sectorul locurilor in picioare se va imparti in zone de aproxi

maliv 2.500 de locuri. Flecare astfel de zona va avea intrare/iesire separata si va fi

dellmitata de celelalte.

in cadrul acestor zone se vor protecla asa-numitele "spargatoare de valuri". La cel

mult fiecare 10 rinduri se va piasa 0 balustrada puternica, de aprox. 1.10 m. Prin plas

area intercalata a "spargatoarelor de val uri" se va evlla deplasarea masiva pe dia

gonala a spectatorilor.

Pentru constructia gradenelor. industria de construclii pune la dispozitie elemente

prefabricate din beton. - @- @.

Invita~i de onoare. in cazul stadioanelor mai man, se include penlru invitatii de onoa

re 0 10Ja de onoare. dotata cu scaune mobile.

I - - - 76 - - - - l

78 - - - - I

0.35 m
0,45 m

Se pot proiecta alit rinduri de scaune (banci) cit si scaune izolate. Scaunele cu spatar
olera un contort sperl\. in functie de dispunerea iesirllor si intranJor. fiecare rind poa
te contine. de fiecare parte a unui culoar de circulatie:

1---45--+-35-----l

0.5 m
0.8 m

.--j

AcopeJ1ree tJ1bunelor. Acoperirea unei suprafe\e cit mal mari de tribuna este de do

rit. iar in acest scop se va folosi po ziti onarea relaliva a diferiteler trensoane de tribuna.

- @-@. Siadioriu\ Olympia din Berlin si sladionul din Viena au lost intre timp do

tate cu coperllne nol.

Placa inclinata din beton armal cu

trepte obtinute prin suprabetonare

'1i"

Banci m~ntate pe suponi de fier

~ ancoratl In beton

Cota

natura III a

Spectalori

-~~~-...:~~~~~~~~~te~r~en:u~IUi
~-

Sportivi
~

'II

Sectiune schematica a unui stadion

obtinul panial prin sapare. panial prin
taluzare $1 pnn construire

'I

:I
I

I
!
I

Ii

---+--- 10.14 ----+- 4.80 -+-4.60-+--8.20---+- 5.90

f - - - - - - - - - - - 40,40

f-- 6.80

Secliune pr;n stadionul Olympia din Berlin

506

>--8.00--+-- B.37 - t - - 8.86 - - - ! - 6.86 ----<

.......
I

Arh.: Prof. Werner March

Sec\iune prin stadionul din Viena

.~

Arh.: O. E. Schwe,ze r

TERENURIDEJOC
pag. 508

--->

DimenSlunile terenului in metri

max.
min.
Regulamenrar
lung;me la\;me lungime la\ime lungrme
latime

Joc

(i')

Fotbal

(2)

Rugby (german)

Rugby (german). butur; 5.67 x 3.00 m

Handbal

45

105

68

..

100

68.4

109,75

48.8

110

65

90

55

38

18

(4a)

Handbal in sal a

44

22

(s)

Hochei

91

55

91

50

91

55

(6)

Korbball (aruncare la COS)

60

25

(i)

Oina

25

70

(8)

Prellball (asem. cu Faustball)

15

(9)

Vole;

..

18

6Q) Faustball (mlngea cu pumnul)

(i1)
I

50

20

12

12

30

25

25

20

30

25

160

45

135

39

160

45

28

15

24

13

26

14

14

15

Baschet

@
@

Rugby (american). butur; 5.50 x 3.05 m

15

Polo pe bicicleta (sala)

@ Barlau!
@ Schleuderball (aruncarea mlngli)

64l

90

(:j) Rugby (amerrcan)

(4)

'~

90

120

Cos de baschet
Streetball

~~'--'
:

Handbal. porti 7.32 x 2.44 m

Handbal in sala, porti 3.00 x 2.00

'"

':_',
'.:

.~.

'>.~

- 0.

~,5

II

0,5

Hochei. portr 3.66 x 2.14 m

Polo pe b;cicleta in sal a

Barlauf

15.0'------;
----,4.0---~

e-I

f - - - - - ,2 , O - - - - ;
1--'0.0------1

r - - 8.0 ------j

T
2.0

Baschet~ @

I
I

140

T
.L

--~--r

1 I

1----1. . 30:::-r 40
IS, .. ,
45 I

T
I

2.65

-L

1.25

COS de baschet

~ @+ @

r1.8~

1.25

f-+-6.25------+--6.25-~:-:

..:.:.:.:.:.:.:.:..:..:.:.:.:.:.:.:.:.:
de 1.50 m inal\ime

2.0

1.20----,

Qina, semne de alergare

..J1;.--r

1.57'11.2

T~

4.57

1.80xi.20

1~--1------:6.:.:.0_----1

r2.0

Streetball

15.0

. 2.0"

~ COS @

507

TERENURI DE JOe
- pag 507
OimenSlunea terenurilor in metri
Joe

--y

CD FOlbal
-::

......

'~;

,,

70

40

40

20

44

22

50

25

40

20

44

22

Handbal in sala

44

22

(4)

Hochei in saU,

40

20

36

18

44

22

60

25

64

27

60

40

15

12

Ii

I'

20

24

13

24

17

18.20

11,50

18,29

18.29

(j)

'<2

(8)

Fotbal in sala, portlle 2 x 3 m

Recom Mala')
latime

lungime

~colari

Aruncare la cos (sal.)

Polo pe bidcleta (90200

n~,~~~_~---

latime

Fotbal in sala

pentru

ITin.
lungime

(2)
(3)

T eren mic pentru fotbal pentru $colari

"

max.
lungime latlme

Arunearea pOlcoavei
Teren de crlchet

Pist' de scrim.
(jQ)

Boccia

(i1)

Shuffleboard

(i2)

Ringtennis

12,20

_@. _
So~ball
(oina)
---,.---
I)

5,50

1,80

---=- -------=---- --=

dlstanta de proteclie inclusa

a.s

~~6

;--3"
"6

01

f'71'I

0,50

Hochei in sala

'

"'><t~~;\
8~.,~.:

V/

~~ ;~

Pista de scrima

Spatiu de aruncare

a.so
Aruneare la cos in sala. cos" 0,55. 2,5 m inal\lme

"1
"~,

8 ".

'\.. '\..

,'/

Boccia

Shuffleboard

,,
4k Lansator

;;,:"
....,::::1

8/l

Terenuri de crichel

508

~Lovire
'\..

Aruncarea poteoavei

Ringlennis

--_

Baza

'.

--

" Punctul de
I'
lansare

So~ball

oJ( Primire

TERENllRI DE JOe
...... pag. 507 - 508

Dimen

Distanta

Siunea
terenulUl

tara

Suprafata

obslacole

totala"

de joe

G)

Beachmlnton

m
Volel

pe lun- frontal
grme
m
m
5,00

Baschet de plaia

Dimen
siunea
lerenului
de JOc

28,00 x
19,00

18,00 x
9,00

Distanta
lara
obstacole

pe lun- fronta
glme
m
m
3,00

3,50

Supralata

inal-

L=lallme

~ime

i=inaltlme
IC):
compel 1tl8

totala

Falbal (Soccer)
(HProleSlonistf')

36,00 x
28,00

1,00

2,00

40,00 x
30,00

L: 7,32(C)
i : 2,44(C)

("Amatari")

31,00 x

1,00

2,00

35,00 x

L: 5,00(C)
i : 2.00IC)

TenlS CU

piciorul

1,50

m
reg.> 5.50

5,00

2~00

Sal;;

lnaltime
libera

25,00 x 2,24w.
15,00
2,43m.

t8,00 x
9,00

25~0

Fileu PaartaJcos

Soort de masa

Campetitie
Sporturi
pe plaia

nat.> 7.00
in!. > 12.50

L: 3,00

27,00 x
12,00

1,50

30,00 x
15,00

18,00 x
9,00

1,00

2,00

22,00 x 1,30
11,00

i: 2.00

Sepaktakraw

18,00 x
9,00

2,00

2,00

22,00 x
13,00

12,00 x
6,00

2,00

2,00

16,00 x 1,10
10,00

I-;Iandbal

27,00 x
12,00

3,00

3,00

33,00 x
18,00

27,00 x
12,00

1,50

1,50

30,00 x
15,00

Badminton

13,40 x
6,10

2,00

2.00

17,40 x
10,10

13,40 x
6,10

1,50 2,00
16,40 x 1,55
Ausn. Ausn. 10,10
0,30
1,30

reg.> 7,00
nat.> 7,00

Beachmlnton@

12,30 x
3,80

0,45
0,70

1.00
1,50

14,30 x
4,70
15,30 x
5,20

12,80 x
3,80

0,30

13,00 x 1,28
4,40

reg.> 5,20
nat.> 6,50

Badminton de plaja (competitie)

Baschet

0,35

L : 3.00
i : 2.00

into

> 9,00

in!. > 9,00

1,00

12,00
(dlsUntre

15,00 x
10,00

cO$uri)

TenniS
(simplu)

18,00 x
9,00
18,00 x
6,00

TAMbeach
(slmplu)

24,00 x
11,00
24,00 x
7,50

3,00

3,00

3,00

3.00

1,00

2,00

1,00

2,00

24,00 x
15,00
24.00 x
12,00

18,00 x
9,00
18,00 x
6,00

3,00

3,00

3,00

3,00

28,00 x
13.00
28,00 x
9,50

18,00 x
9,00
18,00 x
6,00

1,00

2,00

1,00

2,00

24,00 x 1,50
15,00
24,00 x 1,50
12,00
22,00 x 2,10
11,00
bis
22,00 x 2,15
8,00

~ Acests denumiri sint rnarei imegistrate

La nivel regional, la competitii de mas;; se poate juca in sali de inaltime incepind cu 5,50 m

Volei de plaja (competilie)

(J)

Dimensiunile suprafetelor de joe la sporturi de plaja

",,"-................

",," .............

,~:~"~,~~~:~;j~~
,

Tenis cu piciorul pe plaja

Handbal de plaja (competitle)

Tenis de plaia (dublu)

1,0

2,0

TAMbeach (competltie)

Soccer de plaja

509

II

r
i5

f - - - - - - - 45.00

AMENAJARI PENTRU ATLETISM

DIN 18035 ...... III

5 .:::,00,
--41::.

o
o

~-----

f----13.00 - + - - - - - - 4 5 , 0 0
3,00

I~

9,00

, 00

--'-,~00e....
f----l1.00----.- 9.00 ""5.00+

r--+-IO,OO~-----~---------100.00------------

TERENURIDE
COMPETITIE
SURSA:DEUTSCHER
LEICHTATHLETlKVERB.
(Asocialia germana penlru allelism)

DARMSTADT
Teren de competltle de tip A

3.00

'0.00

10000,-------
172,03

Teren de competitle de tiP B

Terenul de joc esle inconjurat de pista

de atletism cu 8 culoare; aruncarea
greulalii, a discului 5i a ciocanului,
saritura in inaltime 5i aruncarea sulitei
in partea sudica. aruncarea greutaiii.
discului 5i sulitei precum 5i gropile cu
apa penlru cursa cu obstacole in par
tea nordica; amenajare pentru saritu
ra cu prajina cu pista de elan de
amindoua pMile pe latura eslica. in
afara pistei de atletism; amenajare
pentru saritura in lungime Sl triplusalt
cu doua piste de elan pe latura ves
tica in alara pistei de alletism.

Teren de compet1t1e de tip B

Terenul de joc este inconjurat de pista
de allelism cu 6 culoare: aruncarea
greutatii, discului, clocanului 5i sulliei.
saritura in inaltime in partea sudica:
saritura cu prajina, aruncarea sulitei.
discului, ciocanului, saritura in lungi
me 5i Iriplusalt cu trei piste de elan pre
cum 51 5anturile cu apa pentru cursa cu
obstacole in partea nordica. Sarilura
cu prajina, saritura in lungime 5i trip
lusaltul pot Ii dispuse 5i in afara pistei
de alletism.

Teren de competltle de tip C

Terenul de joc esle inconjural de piSla

de atlellsm cu 4 culoare: aruncarea di
scului, ciocanului, saritura in inaltime
5i aruncarea sulitei in partea sudica;
saritura cu prajina, aruncarea discu
lui, ciocanului, saritura in lungime 51
triplusaltul cu trei piste de elan pre
cum 5i aruncarea greutatii in partea
nordica.
Teren de competitie de tip C

510

AMENAJARI PENTRU ATLETISM

105,00
2'lf,
27,00~
'00,00 - - - - - - - - - - - - f - - 2 3 , 0 0
136,00 - - - - - - - - - - - - - -

2'OOE
3,00
_10_,00
__
'

CD

Teren de campelitie de tip 0

===1

1 Teren
2 Pista de allelism
3 Saritura in inaltime

5 Saritura in lungime
6 Aruncarea greutatii

4 Saritura cu prajina

8 Aruncarea sulitei

7 Aruncarea disculul/ciocanului

Imingii de aina)

Terenul de competltle de tlR. D

contine urmaloarele amenajari - \.!)
4 pina la 6 culoare pentru curse de vi
teza in linie dreapta S' curse cu obsta
cole in linie dreapta;
o supralata de joc 68 x 105 m
(70 xl09 m cu zona de securitate);
a amenajare pentru antrenamentele
pentru aruncarea greutatii. directia de
aruncare catre sud;
o amenajare lripla pentru saritura in lung'
me si triplusa~ cu pista de elan spre vest;
o amenajare penlru saritura in inal1ime.
pista de elan spre nord;
o arie pentru aruncarea greutatii. direc
tia de aruncare spre nord;
o amenjare pentru aruncarea mingii de
oina. directia de aruncare catre nord:
o supratata mica de joc 27 x 45 m
r,nclusiv zona de securitate).
In general la terenuri de tip D pista de
atlelism este din materiale naturale.
dar in cazul unei piste cu ulilizare
frecventa se recomanda un finisaj din
material sintetic.
Terenul comblnat contine 0 supralata
de JOc mare sl amenajari de atletism
linga si pe supra/ata de joc. Este for
mat din urmatoarele amenajari:
o supratata de joc 68 x 105 m
(70 x 109 m CU zona de securitate)
a amenajare pentru santura in inal
time. pista de elan catre nord pe supra
tata de joc;
o amenajare de antrenamenl pentru
aruncarea greutatli, directia de arunca
re catre est;
o ane penlru aruncarea greutatii. di
recti a de aruncare catre vest.
Pentru disciplinele de aruncare se re
comanda. din motive de securitate,
terenuri de antrenament destinate
exclusiv acestui scop. Acestea con
slau dinlr-o zona centrala acoperita cu
gazon - suprafata de aterizare. aproxi
mativ de dimensiunea unei supralete
mari de joc. cu pista de elan respectiv
zona de aruncare penlru sullta. disc si
ciocan pe partea ingusta sudica.

r..---32,OO--------<

88

i8:e

3,00

c-+ 10,00 +--------------100.00-------------+--17.00~

1-1-----------------130.00
----I

Teren cambinat

o1

Pista centrala de elan

r--------,=-=-:=-=-:=-=-c=-=-c=-=-c=-=-:::-:-:=-::-c=-=-=-=-=-=-==-=-=-=-=-==-=-=-=:-=::--------,

i I

II
II

88

:ei8

,7,00-.

I i

88

II

:ag
\I

t==3O.00

Supratata de lansare

105,00'---===========~3O~,00~----=!~
165.00 -
----I
pentru campelitii
penlru antrenament

= 9.00 m, distanta pina la linia de balaie 1.00 m

= 8.00 m, distama pina la Iinia de balaie 2.00 m -

pag. 512

511

. - - 3,96

AMENAJARI PENTRU ATLETISM

-------<

Sursa: Bundesinstitut fOr Sportwissenschaft (Institutul federal pentru

$tiintele sportului) Graurheindorfer Str 198 Bonn

Pista

;~~~:~:a I

Tipul pislet

start m

P,sla de alergare pe dlslanla scure

11021

17

1.22

30

Pisla circulara.

- 'I

400

17

1.22

~ //

21 Lunglmea de 110m prOvine din cursa CU obstacole de 110m ,allfel. pentru alergan de vlteza, are 100 m

'<

te executa in mod dilent.

3)

Bordura

Obstacol cu contragreutate

Pentru culoarul exlenor se prevede 0 zona supllmentara de secufjlate de 28 cm care insa se poa

fl

~~//
G)

Zona de slart nu este necesara.

Obstacol

CD

Dimensiun; de pista -

Lunglmea
pistel

Calegona

Numarul

de
obstacole

; - - - - - R ~ 36,5~~~--<

Pista de cursa cu obstacole cu raza de racord de 16 m 51 sant cu apa

f----3,66~0,'2'

3,43

t-- 3,45 ~

TeavQ 2"
garnllure

,50<

0,20

-:...

obluranlQ

0)

f4\
\::/

,I

10

0.914 m

45,00 m

35,00 m

40.00

10

0.762 m

45,00 m

35.00 m

40,00

110m

Barbati

10

1.067 m

13,72 m

9.14 m

14.02

110m

JunIOr! A

10

0.996 m

13.72 m

8,90 m

16,18

110 m

JuniOr! B

10

0,914 m

13,50 m

8.60 m

19.10

100 m

FemelSI
Junroare A

10

0,840 m

13.00 m

8,50 m

10,50

100 m

Junloare B
(de la 1984)

10

0.762

13,00 m

a.50m

10,50

100 m

Junloare
(de la 1983)

10

0.840 m

8,00 m

16.00

Elevi A

0.840 m

12,00 m

12,00

80 m

Eleve A

0.762 m

12.00

8.00 m

12,00

60m

Elevi B
Eleve B

0,762 m

11.50 m

7,50 m

11,00 m

,
,,

\\.1-' ,50~ / /

II'

:-,-"1 TO
I

-= 3 mm lata de inaltlmea standard este admlsa.

Elan
lunglme
m

30 em nisip de cusf1

11

II-

It-

~2,oof2,OO+2,~
I

I
I

,
,
,I

:1,22

I
I
I

1
1
1

'

.'.

.L

,,

','

20

~ 1~

-4

fI
To

IT

Direcl~

de elan

38

.t11"
\:.V

AmenaJare pe~tru saritura

in lunglme $1 tnplusalt

:5

.n

_L
I

I
I
I

A 60

:5

1200

'"

--i
,,

__ J

,
I

J..

Amenajare pentru saritura

in lungime Si tripIusaIt

Secliune A - 8

Plan

512

'

- CD

I
I

,
1
I

Sectiune prin sUpra lata de hatale

I
I

t==

2,00

::

I
I
I~l
I t~ ,

::::.JJ

:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.~~!'.'~ _.~.f!i!~2;,;Ec:I

o
o.

2,75
2,75
5,00
5-6

Pisstilina
Guma

: 1,22:

>8
> 8
> 5

slrst de pietri,
platrtli sparttli _

Tub de drens/ - -

Sectiune A-S prin amenajare pl. stlirilura in lungrme

1~1

emem

Latlme

6~,eome~r:~~~~~~~~:~:!1

"l

:1,22:

G
G
SG
S

15 - 20
30

::
ll!!l!!!l!lll

... 45 11
1.22""
1.22~'
... 45 J1
> 5
1.22
Semlcerc r ... 2,00

Lunglme

~~.-. ~;.~~
..

"

Groapa (G)
5altea (51

latlme
m

DimenSluni ale amenaJanlor de saritura

",'

ai

.1--.

CD

P,sta pentru cursa cu obstacole -

~'

:5

r co

/--..i.

8.00

Llnla de batale este S1tuata la min, 1 m de groapa. deoarece dislanta intre lima de batale si sfirSltu)
gropli trebUle sa fie de min. 10m, La amenaJan~e de performanta. lung,mea gropil este de 9 m
~l La amenalarile mulliple latlmea unUl culoar este de 2 m.
31 Llnla de batale esle la 11 m de groapa Ipentru linen 9 m. penlru performer! la 13 m)

t----- 7.00 ------;

12.00

80 m

5antura in lunglme
Tnplusalt
Safllura cu pralina
Santura in inaltlme

Pista de cursa cu obstacole,

sant cu apa

Zona de
so 5 I f e

Femelsi
Junloare A

".

:,

P,sta de cursa cu obstacole,

sant cu apa

Dlslanta
intre
obslacole

Barbati Sl
juniori A + B

Observa\le: 0 IOleranta de

Sectiune

Elan

400 m

Tlpul
amenaJaru

150t--3,66--<

inallimea
obstaco
lelor

400 m

D irec1ie
de elan

Plan

L3timea
culoarului I)

Zona de
soslre

Plan

5,0

/2,0
1,5y'"

Plan

'7'

Amen~)are pe.Pt!"u saritura

\.!...J cu pr<3Jlna - @

@2

Amenajare~ntru s~ritura

prajina -

\ZJ.

cu
Sectlune E- F

f14\

Ob~.tacol $1 ~a!tea pentru saritura cu

praJlna-

CD

Pereli mobili

AMENAJARI PENTRU ATLETISM

Sursa: Bundesinstitul fOr Sportwissensehaft,
(Institutul federal pentru stiintele sporlului), Graurheindorfer Str. 198, Bonn

Dimesiunile din tabelul ~

eorespund reglementarilor eompetitionale si

lrebuie respectate eu strietete; unele abateri sint posibile in eazul amenajari

lor pentru seoli, antrenament si agrement.

Ancoraj

1-2,74 ---j

Vedere laterala - amenaJare combi

nata de aruncare a ciocanulul

Planul amenajani pentru aruncarea

ciocanului

I
-

AmenaJarile pentru arunearea eioeanului sint aeeleasi ea si in eazul arunearii

diseului ~ CD-() insa spaliul de lansare are () doar 2,135. Reteaua de

proteC\ie~CD-este neeesara numai in eazul eompetitiilor, in reSI poate

Ii utilizata 0 eonstruetie mal simpla ea in eazul retelei de proleetie de la arun

earea diseului~
Amenajarile pentru arunearea sulitei sint eompuse din pista de elan 51 spatiul

de lansare ~0Latimea euloarului de elan de 4 m, de regula lungimea de

36,S m, minim 30 de m. Culoarul de elan se separa de spatiul de lansare

printr-un mareaj permanent in forma de arc (eurba de lansare).

Amenajarile penlru arunearea,.ll.[eut~ eonstau dintr-o arie eireulara de lan

sare 51 sector de aruneare ~ 1.2) - ~.

Lungimea amenajarii penlru arunearea greutalii este in mod normal de 20 m.

iar in eazul sporlului de performanta de 25 m.

6.00

Tipul amenajarii

Suprafala de lansare
m

Aruncarea discului
Aruncarea ciocanului
Aruncarea su)ilei

cere d = 2.50 I)
cered =2.13 5
Lung. p,sle; de elan = 36,5021
Lal. plstei de elan = 4
cere d = 2.13 5

420

80

Aruncarea greutatii

ina IIime
1""'"-2.74 ~

1)
2\

4.0

Amenajare pt. aruncarea discului

Z = '" 219 mm '" 221 mm barball

Planul amenajarii pentru aruncarea

discului

~'1'------1

Zona de aterizare
lungime
ungni
40
40

80
80

100
eea 29
40 pin. la 25

Se poate folosi $i la aruncarea ciocanului prin introducerea unui cerc profilat.

30 m.

Dimensiunile amenajarilor pentru aruncare

Exempleie urmatoare. de la IIa V, servesc ca dimen~ium orientative a 5uprafetelor
ulile pentru diferite zone de deservire (eea 4m 2/loeUitor)

Exemplull: teren de sport pentru cca 5.000 de locultorl

Sector de
aruncare

1 teren de eompetitie de tip D

2 terenuri mici 27 x 45 m
1 teren de antrenament
2 terenuri de joe pentru agrement
1 peluza pentru joe si gimnastiea
1 loe pentru intretinerea eonditiei lizice
Suprafata totala utila

Marcaj

~~'9===~==f=*==i'
""
I~
IFF
.-75 ---.of

10.554
2.430
4.500
250
1.000
1.400
eea 20.000

m2
m2
m2

m 2

m2
m2
m2

10.554
7.630
2.430
3.000
1.000
2.300
800
eea 28.000

m2
m2
m2
m2
m2
m2

m2

m2

Exemplulll: cca 7.000 de locultorf

Protil circular
metalic
L - - Cere de Brun.

care 0

= 2,13'

Carcul de la~are pentru aruncarea

greutati; ~

Sector de lansare/aruncare a
greulati;, Seellune A-B
II

~~
II .~

Marcaj pisla de eJan

II

:i

C1

I'
II

B
punclulO a

-_--1---

AI

g; - -

Razade8m---

I'

Curba de lansare (marcala)

"':

II

-..1QOm

II

dl

_--::---1~-_o
I masuralO'"

f::::::::::

30.00 ~ 35,50--

II
Amenajare pentru aruncarea 5ulitei
f-----------

7.32 - - - - - - - - - - - - 4

e---ILJLJLJLJU

r~~~~:r

~
.!

"'.22

:s: 1.25

+;30
.

Ii
"'22

."',22

:s: 1,25

,.,; 1,25

t~20

II

~20

"'22
~ 1,25

;20

"

Dlmensionarea culoarelor

ri

~
I

"',22
~ 1.25

.20

I
II:S:?1.22
1.25

r'

1.20

.. _Panta

~
i

:..

13r

1c/c

I,

~':':':':~:':':':':':'r(:':':':':':':':':':':'((':':':':':':':':':':"((:':':':':':':'::::"1"'(::::':::::::"1"r::':':':':':':-:':':':((':':':'
5

Exemplullll: 7.000 de locultorl

1 teren de eompetitie de tip B
1 teren mare 70 x 109 m
3 terenuri mici 27 x 45 m
1 peluza de joe si gimnastiea
1 loe pentru intrelinerea eondiliei fiziee
Suprafala totala utila

ExemplullV: cca 15.000 locultorl

, .50

f-----"

1 teren de eompetilie de tip D

1 teren mare 70 x 109 m
2 terenuri miei 27 x 45 m
Suprafala de joe pentru agrement
1 peluza de joe si gimnastiea
1 pisla pentru intretinerea condiliei fiziee
1 pisla pentru patine cu rolile
Supra/ata totala utila

...
Oireclia de alergare
Dimensionarea pistei: teren de eompetltie de tip B

1 teren de eompetilie de tip B

3 terenuri mari 70 x 109 m
7 terenuri mici 27 x 45 m
Suprafala pentru agrement
1 pista pentru intretinerea eondiliei fiziee
1 loe pentru intretinerea eondiliei fiziee
1 loe pentru intrelinerea eonditiei fiziee - joe
2 peluze pentru joe si glmnastiea
Suprafata totala utila

14.000 m2
7.630 m2
3.645 m2
1.000 m2
1.400 m2
eea 28.000 m2
14.000m 2
22.890 m2
8.505 m2
6.000 m2
3.300 m2
1.400 m 2
1.000 m2
2.000 m2
eea 60 .000 m2

Exemplul V: cca 20.000 de locultorl

1 teren de eompetitie de tip B
1 teren de eompetitie mare - eombinat
4 terenuri mari 70 x 109 m
10 terenurl mlci 27 x 45 m
Suprafala pentru agrement
1 pista pentru intrelinerea eonditiei fiziee
1 loe pentru intrelinerea eonditiei fiziee
1 loe pentru intrelinerea eonditiei fiziee - joe
2 peluze pentru joe si gimnastiea
Suprafata totala utila

14.000 m2
8.400 m2
30.520 m 2
12.150 m2
6.000 m2
3.300 m2
1.400 m2
1.000 m2
2.000 m2
eea 80.000 m2

oExempledeprOgramepentruzoneeuopopulalie
@
de la eea 5.000 la eea 20 .000 de loeuilori

513

II

sALI

PENTRU MENTINEREA CONDITIEI FIZICE

~I PENTRU FITNESS
[l]

Sursa: Bundesinstitut fUr Sportwissenschaft, (Institutul federal

pentru stiin\ele sportului), Graurheindorfer Str, 198, Bonn

f-----1,30-----1

Categorla

Marlmea said
40 m

Llsta de echlpamente
80 m~

200 m

4/5'

f----95------1

\----90-j

Instala\ie de vislire 51 bicicleta

ergometrica

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10

2/3'

6/7'

Scindura pentru exercitii

abdominale cu bare SI spalier

8
9
10/1"

1
1
f----l,45------1

1 Aparat pentru miinl

2 Sialia pentru biceps
3 Slatla pentru tnceps
4 lnstalatle pull-over I
5 Inslalatle pull-over II
6 Instalatle latiSSimus I
7 InstalaM Latissimus II
8 Sla{le pentru plept
9 Slalle pentru trunchi
1a SIaM pentru soldun I
11 Slatie pentru soldun II
12 Sla{le penlru picioare
13 Slatie penlru gambe
14 Centru pentru exercl(li diverse

"

12
13

12
13

14 (2X)

14 (3xl

20
23
25 (2,)

25
26

20
23
25
26
27
33

2612x)

27
33
C

1---1,00----1

4612x\

43 f4x)
4612x)

46

43 (1ox)

50
51
52

50
51
52

50 (3x)
51 (3xj
52 {5x}

43 Suport mlc penlru dlscun '*

46 BAncl de antrenament

53

Centru combinat de exercitii

I
categor:a: Echlpament

'I

Exercltli

si/sau
I
CapaClla\i
abllilall molorll

pe 0 slngura
artlculatie

!
I

Stall! de antrenamenl general

I Statu de anlrenament specIal

Suprafele de ndlcare
(bara multi pres

i
E

!,

Aparate mlCl
tradltlonale

Instala(ll speciale
precum $1 spatll
pentru
inca\ZIre
(glmnastlca etc)

'I

I,

pe mal mulle

: artlculatii

FOlla
Mobllitale

Seopul

pe una sau mal

multe artlculalil

I,

Fitness
Condr(le tizlca

Condltie fizlca

Fitness

pe mal multe
artlculatll

ReZISlenta tizlca
Coordonare

F',\ness
CoMllie flzica

pe una sau mal

mulle artlculatll

Mobilitate
Coordonare

Fitness
Condl\ie fizlca

7014x)
i1 (2x)
72 (2x)
73 (3x)
74i2x)

71 (3xl

72
73
74
75

Forta

Forta
Mobilitate

70

70 (3x)
71 (2x)

I Fitness
Condille fizica

Viteza
Coordonare

57 {3x)

59
60

60
61
62

I anlrenamentulul

Forta
vileza

pe mar multe
artlculatll

sau lsomelnca)

56
57
58

Aparat de traC\lune

7312x)
74 rz;()

75
78

75

7912x)
80 (2xj
8' (2x)
82 (2x~
83 (2xJ

79 (2xJ
80 (2xl
81 (2x)
82 (2xl
83 (2xj
8512xj

79
80
81
82

89

89

Aparat de presiune I
Aparat de preslune pI. plcloare
Statle pI. musculalura artlriclala
Aparat de Irachune
Aparal pentru ndlcari in mimi
Banca pt. ex. cu haltere latissimus

(3x)
(2x)
{3x)
(3x)

83 (3'1
8513x)
89 j2x)

50
51
52
53
56
57
58
59
60
61
62

Hallere pentru pumn

Hallere scurte
Suport pentru haltere scurte"
Bare pI. haltere de antrenamenl
Banca pentru r1dic3r1
Banca inchnata I
Banca inclinata II
Banca multifunClionala
Banca mul!i-tralnlng
Haltere compacte
Suport pentru hailer " '

70
71
72
73
74
75
78
79
80
81
82
83
85
89

Biclcleta ergometnca
lnstalalle de vishre
BenZI pentru alergare
Spaller
Bare de IraC(IUne
Banca pI. muscu(atura abdomlOala
Minge de box
Extensor
Coarda de santun
Banda vlbraloare
Haltere pentru dege1e
Inslalatle Ball
Hallere hidro
Oulap pentru aparatura

Echlpamentele 2. 3, 4, 5. 6. 7. 10, sr 11 se pot procura de la difenlJ producaton. ulilizablle pentru

doua lunctll
Olscunle penlru haltere. haltere pentru pumn. scurte 51 compacte au nevole de suportun. Aceslea
se pot procura de pe plata 51, fiina de !orme dlfente, numarullor se va stabilr in functle de numarul
de hallere

(j)

Gruparea echipamentului pe categorii

Echlpamenr recomandat pentru salile de fitness

1 Aparar pentru miini

2 Statie pentru bicepsi

3 Sialie pentru triceps I

I?il
43

73

74

75.

@."~
14

@
~4

Intrare

70

57

57

89

52

514

Exemplul unel sali de fitness de eca 200 m'

72

23

26

59

74 73

72

25~

73

~
~

~
~

4 Instalatle pull-over I

5 Instalat,e pull-over II

6 Instalatle Latissimus I

7 lnstalatie LatiSSImus II

8 Statle pentru piept

9 Sialie pentru trunchi

10 Statie penlru solduri I

11 Stat1e pentru solduri II
12 Slalie pentru p,c,oare
13 Slatie penl'u gambe
14 Centru pt. exercitii diverse
20 Aparat pentru implngeri
23 Aparat pI. impingeri cu picloarele
25 Statla de musculatura
abdominala
26 Aparat de tractiune
27 Aparat pentru ridicari in miim
33 Banca de exercitii cu haltere
Latissimus
43 Supor! mlc pentru discuri
46 Banca de antrenament
52 Suporturi pentru greutati mici
57 Band lnclinate I
59 Banca multifunclionala
60 Banca multitrainrng
70 Bicicleta ergometrica
71 Instalatie de vislire
72 Benzi penlru alergare
73 Spalier
74 Bare pentru ndicari in milnl
75 Banca pt. musculalura abdommala
89 Dulap pentru echipament

sAlt PENTRU
Oescnerea
echipamentului

Mi$carea

Aparat pentru miinl

Plierea, extensia miinli

Plierea bratului
Extensia bratului
Ridicarea bratelor in fata ccrpuluJ
Coborirea bratelcr in tata corpului
Ridicareatcoborirea miinilor

1
2
3
4
5
6

Statie pI. blcep$i

Slatie pt. tncep$i
Ins!alatie pull-over I
Ins!alatie pull-over II

Instalatie LatissImus II

Aducerea bratelor in 1a1a corpului! 2001120

desfacerea bratelor

Slatie pent'u piept

Deplasa,ea bratelor pliate

prin tata corpului

165/100

Statie pentru lrunchi

Statre pentru $oldun I

Pliereatextensia mijlocului
Coborirealridlcarea picioarelor
Ridicarealplierea picioarelor
intinderealarcuirea picioarelor
intinderealarcuirea

135/125
175/125
175/125
125/155
1401 80

Instalatie Latissimus I

60/30
135/135
135/135
190/110
190/110
200/120

MENTINEREA CONDITIEI FIZICE

~I PENTRU FITNESS

Pentru 40 - 45 de persoane se prevede 0 suprafata de minim 200 m2

Exemplul --+ 0. lnaltimea libera a tuturor spatiilor este de 3 m,
Pentru a se putea piasa aparatele pe doua rindurj, salile de fitness
trebuie sa aiM latimea de 6 m, Lungimea .;; 15 m, altfel nu mai este
posibila supravegherea necesara in timpul antrenamentului. Cea
mai mica unitate de 40 m2 este utila pentru 12 persoane.

pe latera!;,
A

9
10
11
12
13

Statie pentru $oldun II

14

Centru de exerci1ii

Slatie pentru picioare

Statie pentnu gambe

gambelo,

20

multiple

Olferite miscari de baza ale

picioarelor $i altar articulatli

diferit

Aparat de pre$iune I

Extensia bratelor

120/140

(slind in picioare)

21

Apa,at de p,eslune II

22

Apa,at Hackenschmidt

23

Aparat pentru presiunea

picioarelor
Aparat penlru flexarea

Extensla bratelor vertical $i/sau

70/160

antrenarea gambelor (in plCloare)

24
25

Extensia picioarelor Tn plan

incJinat
Extensia picioarelor in plan

1201160

orizontal ($ezind)

Extensia picioarelor in plan

2001 90

genunchilo, (cu discuri)

vertical ($ezind)

Stalia de musculalura
abdominala

Exercitii difente pt. musculatura 65/200

abdominala $i a spatelui
Diferite miscari de baza pe una 100/140
sau mai multe articulatii
120/155
Extensialplierea bra~elor pe

26

Apa,at de tractiune

27
28

Aparat pentru ndicarea

in miini
Banca de presiune I

29

Echipament cu haltere
(ma$inA Multipress)

verticalA (suspendaVcu sp'ijin)

Extensia b,a\elor pe verticalA
(intins pe banca)

200/120

Apasarea bandi. plierea genun 200/100

chilor. exercitii de ridicare $i
lraetiune (toate exercitiHe cu

31
32

greutA\i controlate)
Bandi de p'esiune II (ban ApAsa,ea pe bancA inclinatA
cA incinatA pI. haltere lungi ($ezind)
Bandi de tip Cu,l
FlotA,i
Bandi de presiune III
ApAsAri pe banca (culcat pe

33

Haltera de sol LatIssimus

30

90/140

185/100
1501 70
160/170

band', inclinatle descendenta)

Plie,ea bratului, apAsA,i la

120/130

nivelul trunchiului
40

Toate exerci~jiJe cu haltere

libere (plieri de genunchi.
exercitii de ridicare $i lovire)

Saltea pentnu

ridicari
41
42
43

44
45
C

46
47
48

49

Bare cu hattere pt.

exerc~ii

II

300/300

200

Suport mare pI. discuri

Suport mic pI. di$curi
Vasul cu prat de magneziu
Suport pI. f1exiunea ge

50/100
30/30
0/38
35170

nunchiulUi (in pereche)

Banca de antrenament
Oiscuri de cauciuc
(10; 15; 20; 25 kg)
Oiscuri cu marginl de
cauciuc vulcanizat
(15; 2; 25 kg)
Discuri din lontA (1,25;
2,50; 5: 10; 25: 50 kg)

40/120

I
~'

Exemplul unel sAli de gimnastica de 200 m 2

70

Bicicletll ergometrica

71
72
73
74

Instalatie pentru vislire

Banda pI. ale'gare
Spatier
Bare pentnu

75

BancA suspandat" pI.

76

musculatura abdominala
Echipament pentru susti
nerea coloanei vertebrale

77

Echipament pent,u

Anduranta., coordonare. echi

pamentele 70 pinA la 76
pentru flexia bratelor

401 90
120/140
80/190
1001 15
120/120

ridica.ri in miini
50

Haltere pentnu pumn

51

Halte'e scurte (2,5: 5;

7,5 usw. 30 kg
Suport pI. halte,e scurte
Bare cu halte,e (ant,en.)

(1; 2; 3; 4; 5: 6; 8: 10 kg)

52
53
54

55
56
57
58
59
60
61
62

G)

Bare pt. flexia genunchiu

lui (imb,Acate in pernu,e)
BarA de tiP Curl
BancA de pres. (reglabiIA)

Banca inclinata I
Banca Tnclinata II
Bandi multilunetionalA

Diterite exercitii pe una sau mai

mutte articulatii cu haltere de
pumn, compacte $i lungi

testarea detentel
140/130

185
200
140
40/120
40/120
40/120
40/120

Band' multi-training
(12 pozitii)
Haltere compacte (2-60 kg
Suport pI. haltere

78
79
80
81
82
83
84
85
86
87

100/180
70/150

Mobilitate, coordonare.
echiparnentele 77 - 88

Minge de box

Extensor
Coarda de sarituri
Banda vibratoare
Haltere pentru degete
Apa,at Bali

Haltere cu bile
Haltere hldro
Veste de greutate
Saci de greutate pentru

brate/picioare
1451 80

88
89

OgtindA
Dulap pI. echipament

501t 10

Lisla apa,atelor pent,u exe,cllii de mentinere a conditiei lizice $i litne$$

515

f----18,27-------<

f--------36,54--------l

13,65t--10,97 ---+3,65j

13,651--10,97 ---+3,6513,65+--1 0,97 ------j3,65,

T
...0
'1

Joc dublu ~ CD - ' ,

Joc simplu
,
Relugiu lateral
'
Relugiu lateral pI. competitii
Relugiu posterior
Relugiu posterior pI. competitii
Spatiul dintre doua terenuri
inallimea lileului in mijloc
inallimea lileului la stilpi
inallimea grilajului inconjurator

f--,--

-,--

i rI
M '"
<D
, '"

rr-

OJ

_L.

f--L.

Terenuri de joe pentru lurnee

~ e"",,,
r-

f----------

0Y

"'_3

0,91", _1,_37_______

10,97

-:-J..l_'

--J'pt

,_
l

-J10,91'
'

m
m
m
m
m
m
m
m
m
m

Calculul supraletelor de joc.

Numarul de jucatori activi de tenis reprezinta la ora actuala un pro
cent de 1,6 pina la 3% din populatie. Pentru terenurile nou constru
ite, raportul intre terenuri $i jucatori este de 1:30, deci lormula de
calcul a supralelelor de joc va Ii:
Nr. de locuitori x 3
Necesarul de terenuri de joc (T)

=
100 x 30

12,79' - - - - - - - - - - - - 1

Fileul

T
~
8 en
<D

inaltimea n1eului
80-90 em

f--

10,97 x 23,77
8,23 x 23,77
;", 3,65
4,00
;", 6,40
8,00
7.30
0,914
1,07
4,00

La 0 grosime de 2,5 mm a sirmei - 0 marime de 4 cm a ochiurilor.

CD

t0

...<D

~UJ

Sursa: Deutscher Tennisbund (Asociatia germana de tenis), Hamburg

TERENURI DE TENIS

8.

~I

t - - - - - - - - - 15 - 17, 0 0 - - - - - - - - - ;
Terenul de tenis pentru copii

~4,OO

Necesarul de locuri de parcare: joc normal (lara spectatori) - 4 10

curi de parcare pentru ma$ina pentru liecare teren de tenis.

2,50 --+1----10-12,00-----+1-2,50--<

Supralata necesara pentru locurile de joaca pentru copii - valoare

orientativa: pentru liecare teren de tenis 20 m2 necesar de supralata
pentru locurile de joaca. ~

Supralata necesara pentru amenajare: supralala neta (supralata

sportiva utila) este identica cu cea a terenurilor de tenis plus cea a
peretilor de antrenament $i a terenurilor pentru copii. in general, su
pralata necesara pentru amenajare se obline adaugind 60 - 80% la
supralala neta de teren de joc. Orientarea terenurilor de joc pe cit po
sibil pe directia nord-sud. Sint posibile abateri (orientarea catre vest
liind mai buna decit spre est). Nu se recomanda mai mult de doua
terenuri de joc unul linga altul. Unul in spatele celuilalt doar cu 0 bari
era vizuala. lIuminare artiliciala la 0 inallime de 10m pe laturile lungi.
Conceptia spaliului se va lace linind cont nu numai de necesitatile
imediate, ci $i de cele din viitor. Activitalile ulterioare de constructie
nu trebuie sa deranjeze amenajarile existente. Se va planilica de la
inceput necesarul de locuinle (pentru paznic, antrenor, administra
tor) si de garaje. Amenajarile de tenis nu trebuie sa jeneze, ele tre
buie sa se integreze in mediul inconjurator.

l:-~~--~~

~r=11

-~---!

Vedere-

Vedere -

f--8,00---------1

f-----------12,00

f------------12,80--------------J

f4\

~.

Mareajul de pe perele (pnnlre allele pentru

passing-shot)

.~.

S8rviCIU $1

1,50
I

_:"

T
I

'"';:"'

. I

'-"'

<Xl.

I
I

I
I

51'
II

\
\

Perele parabolic

Forme ale peretelui de tenis

516

11
1

I
I

8....

Perete inclinat

Perete vertical

51'
10,97

>---8.00_

II

I
12.00
!

Perele de anlrenamenl (dublu).

Dimensium recomandate pentru

perete de ten is + spaliu de joe in
lala peretelUi

(2)

Perete de antrenament (slmplu I

Terenuri de tenis

in411imeB stllii

h = 11.0

deosupro liIeulul: ~-;9""0::->--I-1-,-11~.00~>=--I1

DeBsupra Iiniei de fund:

4,40

5,10

5,80

.. ~::

"-,

CD.

5.10

4,40

3,0

Limita locului

de refugiu

ILinia de fund

Fileu

..

::::........: : :::::..:::::.:.:.:.:.:.:.:.::.:.:.:.:.:.:.::':':':':':':':':':':':':':':'::::':.'::.'::::::::::::::::::::::::::::::::::::::.

11.88'

>----- 6.40

CD

inal\imi de sali

h = 7.00

DD= 7.00

11..:::::.6::~~:.s.'J.:::::::::::: ::~:.:.:

..;,~9Q(j

DD=9.oo

".~
.
..

:: : ::::::::::: :

Sectiuni longitudinale 51 transversale ale tipurilor de sal'

E

..

.....

: : :::::::: : ::::::: : :.

~ G)

inaltimea salilor de tenis este reglementata international. Aegu

lamentul Cupei Davis prevede 0 lnaltime de 10,67 m. inaltimea reco
in salile
mandata este de 9 -11 m, 9 m liind de regula sulicienti --+
de glmnastica Si de sport jocu! de tenis este posibil Si la 0 lnaltime de
7 m a salii. inaltimea salii se masoara In dreptul lileului, de la podea
pina la cota inlerioara a lermei acoperisului. Aceasta lnaltime trebuie
respectata pe toata latimea de 10,97 m a supraletei de joe. inaltimea
va Ii de minim 3 m la marginea exterioara a locului de relugiu. Vedere
de ansamblu a sectiunllor longitudinale Si transversale a tipurilor de
sali cu laturile longitudinale lnclinate--+ .
Tipuri de sali: demontabile, lixe Si translormabile. Dimensiunile in
terioare a salii 18,30 x 36,60 m --+ . intruc1t dimensiunile terenului
de tenis Si a locurilor de relugiu slnt reglementate international, rezulta:
Sala tenis 2
sala de tenis cu 2 terenuri de joe
(S. + D.)
(2 x 18,30) x (1 x 36,60) = 36,60 x 36,60
Sala tenis 3
Peste 3 terenuri

cu 0 supralata analoga
(S. + D.)

de 54,90 x 36,60 m. Aceste dimensiuni slnt ideale pentru uz sportiv.

Pentru "sali de tenis economice" se poate reduce supralata con

struita dar nu se mai obtine 0 utilizare echivalenta.

Aceasta utilizare este:

1. pe ambele terenuri meciuri de simplu "S." la nivel competitional

2. pe unul din terenuri meci de dublu "D." la nivel com petitional
3. pe ambele terenuri meciuri de antrenament la nivel de sport de
agrement, doua pentru meciuri de simplu sau unul pentru meciuri
de simplu Si unul de dublu.
Din considerente economice rezulta urmatoarea
Sala tenis 2
dimensiune a salii

32,40
1 S. + 1 D.

~~~-36.57-~

Rezultatele In lorma tabelara:

TipUI sam

r--1B,27------t
B

Terenun

2
2
3
3
3 var. economtca 3
2
2a
2a Val. economlc8 2

2
2
3
3

3
3

1
1

1
1

Plan de bala (schema) ~

r------ 18.27

~~~+-,+-,

2
2

C1

C1

I '

ne-c,'

SiD

2 5i2 0
2 S/1 S/1 0

2Dsau2S

3 5i3 0
35/20
1 Sf' 0

1 Si' 0

3Dsau3S

I
I

C1

I
t:l

----:-

I
I

.:.

I'

Sali permanente pentru unul sau mai multe terenun

~" .".;, ; ;.; ;,.; ;.,.:.; ,.~;.;,c.,.:c.;,."c"."'".;.:.:.; ~; .".:.;,.:.".".".;,

,
i

H~F==i===?

I
!

I
1

,
,

,I
I

C1

32.40

36.54
(36.60

'I

Sectiune Iransversala -

33.90

Cl

49.50

36.60
36.60
36.60
36.60
36.60
36.60
36.60

Utlhzare

c'

g gg

18.27
(18.30) - - - - - - - - 4

Cl

18.30
36.60
33.90
54.90

Lunglme

'" dlmenslunl de competllle

(18.30)

Lalime

I
2 var. economlca

x 36,60 m

BBBBSSS~~

Sali permanenre pentru unul sau mai multe terenuri

.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.::...:.:.::....: :......: ..: :........::.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:

Sec~iune transversal a -

517

1-:-:

--1

"'.2"'5'-6

GOLF MINIATURAL
-

---Ill

Numerotarea plstel

Sursa: Deutscher Bahnengoll-Verband e.V., (Asociatia

germana de gall de pista), Garlnerstr. 40 c, Halstenbeck
Elemente generale, valabile pentru toate pistele
f-I- - - ' - ,-

-:----,-----,-"2 6.25

...

Linia de depunere

"

8~.A"~

Piramide

Linia de depunere

ll.25
Obs'scole $1 construqia obstacoielor

~ -~'~l.-"'

Linia de margine

Saito (cu unghi de inchidere)

~2
_

~ ~ ~",oo

~;;34

..............................G1.

~'~-1D

Pista ondulala

Bucla orlzonlala

1------ ---4:65-------------j

"'"310

gr

............................ ~o

.............................

Pod

PiSla liniara cu obSlacole decalale

Tlnta

f-4Q1

(j)

f-"',+-_-,'",.6"",7 --+t~j"-"IH-"''+-----F''H''''1

Denivelare tubulara.

~~eo

Suprafata circulara inclinata, cu "rinichi"

p i

Terenurile pentru minigolf au 18 piste separate (cu exceptia celei de

lovitura la distanta) care sint numerotate si trebuie sa corespunda
normelor sistemului respectiv.
pista pentru competitie se compune din:
terenul de joc propriu-zis,
delimitarea pistei (de obicei benzi),
marcajele locurilor de lovire,
unul sau mai multe obstacole (optionale),
linia de margine (oPtionala),
marcaje de depunere (optionale),
tinta.
De la caz la caz alte marcaje sau pat1i specifice sistemelor in cauza.
Terenul de joc propriu-zis trebuie sa fie de min. 80 cm latime si min.
5,50 m lungime. Suprafetele de joc trebuie sa fie orizontale (nivela
90 de cm). Daca pistele nu sint marcate cu benzi, se va folosi un alt
tip de marcaj (cu exceptia loviturii la distanta). Benzile trebuie dis
puse astlel incit sa permita un sistem de punctare. Fiecare pista tre
buie sa aiba marcata linia de lovire. Felul marcajului din cadrul unei
piste respectiv in cadrul unui sistem de piste trebuie sa fie normal.
Obstacolele trebuie sa fie practice Tn constructie si forma. Obstaco
lele se pozitioneaza Tn raport cu scopul lor si se fixeaza. Pozitia
obstacolelor mobile trebuie marcata.

Labirin!

PI." fArA IInla de margine

S------,-,-'d
~

Ptan-

se va juea numal de 18 linia de levilurl

See!lune

.. ..

.. ..

{E]

::::..:..:::::::::..:::..: ..........: : ..: :: :::::::....: ....: :: : :::::::::::::~

Trambulina

Leaganul cu brat (balansoar}

518

l{5)

.:::::::.~::.~::~,.~

Rampa dubla (pista tara linie de margine)

p-----'--"
.. ~~

Pasaje neregulate

GOLF MINIATURAL

--OJ
@

Cere central - pista fara lime de demarca\ie

=p=====6_'25-=--=--~-------=------11 ~l
~401
~

Vulcan - pista fara linie de margine - se joaca numai de la linia de lovire!

qL~

[J'--~4O,
f---75 ---<

.. ..

::: : : :

'18'

\!31

.. .

... .. . .. ..

::: : : : :::::: :: :: : :::: ::

::.....: ::::.' ::

:::::

,'

.;

::

Pista incllnata ascendent cu obstacol in forma de V. fara linie de margine

se joaca numai de la Iinia de lovire!

20
T

Fiecare obstacol trebuie sa se dilerentieze de celelalte nu numai vi

zual ci si din punctul de vedere al tehnicii de joc pentru a permite 0

strategie a jocului.

Linia de margine marcheaza sfin;;itul primului obstacol. La pistele

lara obstacoJe aceasta delineste cit de departe de linia de lovire tre

buie trimisa mingea pentru a ramine in joc.

Daca primul obstacol ocupa intreaga latime a pistei, linia de margi

ne este identica cu sfirsitul obstacolului.

Pistele pe care se joaca numai de la linia de lovire nu au Iinie de

margine.

Liniile de margine si marcajele se vor trasa astlel incil liniile care

marcheaza locul de lovitura sa lie identic cu sfirsitul obstacolelor.

Marcajele de depunere indica zona unde este permisa depunerea

sau deplasarea mingii all ate in joc. Marcajele indica pina unde poa

te Ii dirijata mingea.

Tinta trebuie sa poata Ii atinsa de la locul de lovire cu 0 singura 10

vitura; daca este vorba de gauri diametrul acestora nu are voie sa

depaseasca 120 de mm.

Pentru sistemul minigoll, goll in miniatura sau golf in stea, Iimita

este de 100 de mm.

Toate pistele trebuie sa lie marcate. Se va juca cu mingi si crose de

golf. Sint permise toate tipurile de crose uzuale de goII sau obiecte

asemanatoare.

Supralata de lovire a crosei nu are vole sa depaseasca 40 cm 2 . Sint

admise toate tipurile de mingi de goll de pista sau goII din arice ma

terial. Diametrul mingii "" 37 mm sl ,;; 43 mm.

Bilele din lemn, metal. sticla. libra de sticla, lildes sau material si

milar ca si bilele de biliard nu sint recunoscute pentru go/lui pe pista.

Terenurile de goII in miniatura au in general urmatoarele dimensiuni

normate:

lungimea pistei 6.25 m, latimea pistei 0,90 m, diametrul cercului linal

1,40 m -- pag. 518 CD.

40
-'

Unghi drept

Mlnigolf:

Fulger

p~c-Ol

Pista Ilniara fara obstacole

p-----------<O,

.:.:.:': "::'...:::::::::.::::..:::::::.. .:.:.::::::..:.:::::::..::..::..:.:..~.f:: . . .::

Cere inclinat fara obstacole - pista fara linl8 de margine

@
S8
joaca numai de la linia de lovire!

p-~

~40~

Platou circular - pista tara linie de margine - S8 joaca numai de la [jnia de lovire!

f-----1.26--+--

2'50-1~~1
:i

linia de gran ita.

g~e

creat la inceputul ani lor '50 de catre elvetianul Bogni, este campus

din 17 piste de beton (12 m lungime) si a pista de lovitura /a distanta

(cca 25 m lunglme). Pistele sint inconjurate de rame din tevi de me

tal. Obstacolele sint din piatra naturala.

Cobigolf:

unul din cele mai dilicile slsteme de piste.

Caracteristice sint portile de dlmensiuni micl dispuse in lata

obstacolelor.

Amenajarea are 18 piste care pot fi de dimensiuni mad (intre 12 si

14 m) sau mici ([ntre 6 si 7 m) .

Stemgolf:

aceasta amenajare are 18 piste. 17 piste de beton au la capat 0 tinta

in forma de semicerc, iar ultima pista are tinta in forma de stea; de

aici provine sl numele sistemului.

Lungimea pistelor este de 8 m, latimea de 1 m, diametrul cercului

final de 2 m.

Pistele sint delimitate cu banda de sudat tevi. Marcajul de lovitura

este un cerc de 30 cm diametru. Gaura are un diametru de 10 cm.

Pentru toate sistemele de golf pe pista toate obstacolele sint nor

mate precum si alese Si construite dupa criterii sportive.

De aceea, fiecare pista se poate juca cu "As". pentru ca telul fiecarui

jucator de golf pe pista este sa parcurga pista cu un numar minim

de lovituri.

Scorul de 18 puncte - liecare pista realizata cu .,As" - a fost realizat

de mal multe orl.

Fereastra 5,5 x 10

'::::::::::.'::::::::::. ',':::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::.':::::,.::::::;:::::::::; ::.

Panta ascendenta cu oriliciu central (fereastra)

519

II

f - - - 2.0 f - - -

f- 7Q -!

TERENURI DE GOLF

-.QJ
Sursa: Deutscher Golfverband (Asociatia germana de golf), Rheinblickstr.
24, Wiesbaden. Bundesinstltut fur Sportwissenschaft (Institutul
federal pentru

e70 ""'1,21.3-'---" 2.5 12.83.0)-'- 2,0 ------'45~

'---- 1.2 - - " 2.5--+- 2.0--i

40

1,8

.60-70~

f---- 2.0 -----1

f - - - - 3,0 - - - ,

Necesarul de spatlu la golf

Cros. de goll

,t

i.' ...

~tiintele

sportului), Graurheindorfer Str. 198, Bonn

Terenurile de exercitiu -. (j) servese lie pentru antrenamentul in jo

cud seurte lie ca "initiere" in jocul de golf. Un centru de goll ca do
tare sportiva autonoma poate Ii amenajat de exemplu pe 0 supralata
de nu mai mult de 10 hectare. Ar trebui sa euprinda un teren de
antrenament. 0 paji$te de apropiere. un gazon de antrenament $i un
teren eu 9 gauri (Par 3). --->
Se dilerentiaza urmatoarele lungimi de terenuri $i numarul de "par"
(numar stabilit de lovituri la 0 gaura sau 0 cursa intreaga) rezultat
din acestea.

\)

Lungimile omologate de piste standard sint cuprinse intre 0 lungime

normala de 3.749 m la Standard 60 $i 6.492 m la Standard 74.
Strat de
vegetatie

30-35

---Folie

Geanta de gall sl carucior

__ ..Incoreet

PantA

Tipun uzuale de constructii ~

gazon de golf
Alimenlareacu apa $1

_ _

scurgerea

~",~~i;.-~.,.~~~

_."",.o_~~')"""""'''''-~-'''lII!'' Corect

Ibie
-----...

Coreet
Incoreet

~
,-_
,.'

...

.. ..:.,::..---

'.

",'

.... _ Incoreet
T~rePte
. __,__ /
Coreet
~

,"/,'

//

--

,<-

f4\

'1,

"

."

RidicAturi/valuri
~ ... _ ...

/,\,

.'

__ Incoreet
~~ Coreet

---~--~-

~,~~'~
.....
.....

\:::.J

Amenawea supralete!.
Modelarea pajlstel

Seqiunea unei groPI verzi

(buncar verde)

-_. .

Pe marginea terenului de joc se prevad supralete neamenajate, eu

vegetatie de dilerite inaltimi. Gropile (buneare verzi) sint obstaeolele
cel mai des construite, dar au dezavantajul ca par "corpuri straine"
in peisaj.
Par (numarul minim
de lovlturi pe gaura
sau 0 cursa intreaga)

Lunglmea plstel de golf

pentru barbatl

pentru femel

3
4
5

pina la 228 m
229-434 m
peste 435 m

pina la 201 m
202-382 m
peste 383 m

.......

....
...........

~"k;;,,>n;:;)V,''>;.V,,::,/<~

" /,

Elementele unui teren de goll: la ineeputul pistei se alia locullovitu

rii de ineepere a carui marime nu este reglementata. La 0 latime su
licienta ar trebui sa alba 0 supralata de cca 200 m2 . Pistele sint de
o latime de 30 - 50 m $i 0 lungime variind de la 100 m pina la pes
te 500 m. La slir$itul pistei se alia zona verde. de min. 400 m2 , de
regula intre 500 $i 600 m2 . Paji$tea de apropiere este optionala.
Latimea minima de 2,5 m.

Constructia - adincime si forma - a

unel gropl de golf in lunclie de dis
lanla lata de gazon. eu cit mal
aproape gazenu!. CU atit mal abrup
ta lata (Facel

Terenur; de golf

A
B

CD

Paji$te de antrenament
de lansare
Cimpun de pitchmg
Lacun de parcare

1 - 9 Piste de joe
A
Pa)i$te de antrenament

Cr~direa

Amenajarea unul leren de antrenamenl -

520

B
C

Cladirea de lansare
Cimpuri de pitching
Locun de parcare

Extinderea unul teren de antrenament

TERENURI DE GOLF

1 Lovituri b3mati
2 Lovllun femei

-+[l]

Sursa: Deulscher Gollvertland (Aso

ciatia genmana de golf), Rheinblickslr.
24, Wlesbaden, Bundesinstitul IUr Sport
wissenschaft, (Inslilulu! lederal pentru
$Iiintele sportului), Graurheindorfer SIr.
198, Bonn,

Grupde pomi

G)

Elementele unul teren de golf

(1)

A = Pailste de antrenament

8 = Cladire de lavitura

= Gazon de pitching
o = Locurl de parcare

1-18 Piste de Joe

Exemplul unul teren de golf cu 18 gaur!

Din puncl de vedere eslelic, lerenuri

Ie de golf se amplaseaza eel mai bine
pe teren accidenlal, cu urCU$uri line,
inlre zone impadurile cu lumini$uri
sau grupuri de copaci, cu obslacole
naturale (ape curgaloare, iazuri), cu
denivelari sau intre dune pe malul
marii. Marimea terenurilor esle dala
de numarul de pisle de lovire ("gauri")
$i lungimea aceslora (Iungimea de la
"Iovire" pina la "gaura"). Terenurile de
golf nu se pol compara cu amena
jarile sportive "normale" $i slandardi
zale. In ziua de azi lerenurile de golf
pol fi concepule aproape exclusiv in
zone rurale $i anume pe fosle lere
nuri agricole sau foresliere. Pro
ieclarea unui leren de golf necesila
regia unui mulli-expert versat care
Irebuie sa aiba cuno$llntele unui pei
sagisl. jucalor de golf, ecolog, pedo
log, specialist In Imbunalatiri funci
are, economist elc.. inainle de pro
ieclarea propriu-zisa se va lace 0
invesligare delaliala a locului penlru
lerenul de goll. Zona deservita de un
leren preconizal s-ar caracleriza prin:
un numar aprox. de 100.000 de 10
cuilon la 0 distanla maxima de 30 de
minule cu ma$ina la un leren cu 9
gaurl, penlru a pulea Ii alins numarul
de 300 de membri in clubul de golf.
(Relatia din acesl moment in Ger
mania esle de mai mull de 200.000
de locuilori la un teren cu 9 gauri).
o componenta imponanla a oricarei
amenaJari penlru golf slnl lerenurile
de anlrenamenl. Se deosebesc: paji$ti de anlrenamenl, gazoane de anIrenamenl $i paji$li "de aproplere" ~
pag. 520
0 paiiSle de antrena
menllrebuie sa fie pe cll posibil ne
teda si sa aiba 0 latime de min. 80 m
penlru a permile antrenamenlul si
mullan a cca 15 Jucalori. Lungimea
trebule sa lie de min. 200 m. de preferal 225 m si sa lie aslfel siluata
incH sa nu Incurce culoarele de joe
inveclnale. Pozilia ideala esle Iinga
c1adirea clubului. Paji$lea "de apro
piere" Irebuie sa aiba 0 supralala mo
delala de minim 300 m2 . Obslacolele
de nisip penlru lovilunle de anlrena
menl sa aiba minim 200 m2 $i sa pre
zinle adincimi diferile. Proieclarea
unui leren de golf Irebuie sa aiba ca
premisa exlinderea in limp la un Ie
ren de 18 gauri; de aceea Irebuie sa
fie la dispozilie 0 supralala de min. 55
oplim 60 hectare. Penlru a oferi posi
bililalea unei jumalali de runda (9
gauri) trebuie ca punctul 1 de lovire $i
9 verde precum sl punclul 10 de lovi
re si 18 verde sa se afle in vecinala
lea c1adlril c1ubului. ~

0.

= PaJi$te de antrenament

8 = Cladire de lav,tura

C "" Gazan de pItching

o = Lacun de parcare
1 - 27 Piste de Joe

Extmderea amenajaril la 27 de gaurl

- 0

521

II
I

II

Mall mare

-1~~tll~~~II~;~~~~

1000
900
800
ha
700

SPORTURI NAUTICE
Sursa: Deutsche Marina Consult, DMC, Hannover ..... QJ
Capacitatea:

Existenta unei suprafete minime de apa, in relatie cu tipul de amb

arcatiune folosit in sens sportiv, evitarea conflictelor sportive $i eco

logice ca $i supraaglomerarea apelor. in medie doar 20 - 30 % din

tre ambarcatiunile station ate navigheaza simultan. Se va tine cont

de factorul de concomitenta - raportul dintre numarul total de amb

arcatiuni autorizate $i numarul mediu de ambarcatiuni care na

vigheaza, suprafata tehnic necesara pentru fiecare tip de ambar

catiune, distanta suficienta pina la ambarcatiunile invecinate.

Conditiile de stabilire a factorului de concomitenta:

Variabile independente: marimea suprafetei de apa, morfologia ma

lului, directia $i marimea valurilor.

Variabile dependente: lungimeallatimea ambarcatiunilor, viteza,

amploarea manevrelor.

Lac de dimensiunr foarte mari

cca 1.000 ha

.......-- Lac de dimensiuni mari

cca 350 ha
_ _ Lac artificial mare cca 80 ha

Lunglme:
AdinClme:

'6'

3,7 m
0,8 m

"" 4,2 m
1,0 m

.,,;; 6.50 m
..,; 1.35 m

s 8.00 m
G 1,35 m

Relatia suprafata apei - dimensiunea barcllor

.. . .
Forma de port in sistem paralel

............. :.:.::
u~
\
~
".:.:"

...

..

::

::::'
',:.:

'::::

.............. . . . . .

....................

::-:

":'.....
..

..:::
..
...

....
....
.....

':.

...
. ...

-----

Form~ de port in sistem central

--_ ----...

--

Forma de port in sistem radial

------

~IJUUUL~JJ~-~~~-1!":
'::::::::..:::::::::::::..:::::::::::::::::::.J:::::....

Dig liber paralel cu malul

Diguri convergente

~---~----~.:-:.-:.-=-----~~:

~:;:~--~fUlD~
~~
~
~.~ ~.:.: :
~
.

(3)

II

lj.'.'."

I:.:::-::

Dig inch.s pe a latura

..

::::::.:............

.. ;~~~I~~;~~~;luenl~

..

,,~,.,"_ ~~

............;

Sectorul

Schimbarea apei in port ~ CD: apa stataloare prezinta dezavan

taje (mirosuri, calitatea apei); se vor prevedea tevi pentru 0 depla

sare lenta a apei.

~)
: :

..

:::::: : : - : : :

Tipuri de amenajari pentru sporturi nautice:

Porturi patrulatere ..... : in special pentru amenajari de marime

mijlocie (100 - 400 de locuri de ancorare), un dig principal paralel

cu malul, inchis pe una din laturi, cu orientare optima in raport cu di

rectia predominanta a vintului $i valurilor.

Dig Iiber, paralel cu malul ..... 8): nu este circulabil, ofera doar 0 pro

tectie partiala, portul este deschis pe doua laturi, se poate folosi

doar la maluri fara depunere de sedimente $i care nu necesita 0 pro

tectie sporita; in anumite conditii, la apele interioare, valurile se re

flecta in port, in interiorul digului.

Diguri convergente ..... : doua diguri se intilnesc in forma de

pilnie; constructia necesita multa munca $i este scumpa; doar pen

tru locatii a caror forma naturala ofera conditii propice; tipul ideal

pentru amenajari de coasta foarte bine protejate.

Porturi-insula ..... : in cazul malurilor sensibile, la funduri plate sau

la probleme de spatiu, in functie de amplasament se va construi 0

insula pentru sporturi nautice sau pe pontoane.

tehmc si

sanlier

naval

Gaslronoml8

Pereti de palplan$e ~ : ace$iia ofera, in conditiile unei supra

fete mid, 0 consolidare de durata a malului. Sint cDnfectionati pre

ponderent din profile de otel imbinate, dar pot fi $i din lemn sau ma

teriale sintetice. Constructiile din palplan$e sint relativ impermeabi

Ie $i datorita rmomentului de rezistenta ridicat al grinzilor grele din

palplan$e, pot acoperi s.uprafete cu deschidere mare. Ambarcatiu

nile sportive care sint ancorate linga peretele de palplan$a trebuie

protejate cu un tampon impotriva deteriorarilor mecanice. in afara

de aceasta, palplan$ele metalice ruginite sint inestetice.

Servlcii

... ::::::::::::::::::::.'::::::::::::

Infrastructura amenaiarii pentru

sportunle nautlce

(2)

Reimprosp~tarea

':::::::::::.

apei
Fata la port

Fata la mare

Mal

.. ~::

~""":""::"'"
~
::

II

.S'

f------2H~1,5H...,

e--------B
I

inaltimea H
m

inaltimea la baz~ B
m

1
2

4
5
6

Pilot de lemn batut

522

Palplan$e din metal

Stut cu cel putin dou~ noduri

de vegetatie

Secliune prin dig

4.00
7.50
11.00
14,50
18,00
21,50

SPORTURI NAUTICE
1111111111111111111 I111I1111

<2 . . .

IJIIIJIJLIIIIII [] I111I11

<Z.ii1

<.1

Paralel

in,pachel'

<Z::H.:.{ il

111I11111111111 illl illlllill

~
.......

:-::-:::.'

~:

~~~

Sursa: Deutsche Marina Consult, DMC, Hannover .....

.:::::.:.

1:.1>

Perpendicular

8<2

Unlar

aJ

Marimea locurilor de ancorare: Marimea locurilor de ancorare este

in functie de ambarcatiile din port. intr-un port se prevad locuri de an
corare de marimi diferite. ordonate dupa marime, Sint necesare si 10
curi de ancorare pentru iahturi mari (Iungimea > de 20 m). Stationarea
si manevrarea in locurile de ancorare trebuie sa se desfasoare in si
guranta - . Cercul de manevra - : imediat dupa intrarea in
port este necesar un cere de manevra care sa permita intoarcerea am
barcatiunilor celor marL Cercul de manevra trebuie sa masoare = 35
60 m diametru asigurind intrarea in port Si siguranta manevrelor pe
timp de furtuna. Sisteme de debarcare: alegerea sistemului de deb
arcader se va face dupa solicitarile la care este supus acesta: de
impingere. tamponare cu ambarcatiunile, tractiune a parimelor. in ca
zul unui nivel variabil al apei sint recomandate debarcaderele f10tante

-@)-@.

150ft-b+6~b ""T1150

1000

500~~~~500

due d'Albe

(Irei frati)

Ancorarea barcilor: ancorarea

dlagonala lntre debarcader "I
prelungirea debarcaderului

Ancorarea barcilor: ancorarea intre

debarcader "i duc d'Albe (trel Irati)

(i)

Proiectarea amenajarilor pentru sporturi nautice: impartirea pe

zone si functii: zona locurilorde ancorare (pompa de materii fecale, co
lace de salvare. coloane de alimentare cu apa si curent, debarasarea
gunoaielor) - zona trebuie sa fie sigura, atractiva Si functionala - CD,
Zona tehnica (rampa de lansare, macaraua, atelierul, service motoa
re) - zona de reparatii/poluare. Zona de gastronomie - terase pe apa,
pentru observatie. Zona de servicii (administratia portului, dusuri,
toalete. informati!) - trebuie sa fie usor de gasi!. Locuri de parcare: si
gure pentru automobile $i trailere. Proiectarea diferitelor domenii se va
face individual, nu exista solutii standard.
~~

,,Ql

Console flofanle

Ol

".."

Due d Albe
(Irel fraIl)
de pupa

;-- Lunglmea

"Ql

8~

:a~~~~ao~arCli ,,//

-,,'

Ol

1,00 _

,,
,

Lallme,
0.30,
0.80

,
,
,
,
I

'"

b~rCII

)( 1.5 ' . 8

Dimensiuni

.-2000-1

aprOXlmatlve

Spatiul de manevra lntre debarcadere

Ancorarea barCllor: ancorare Inlre

debarcader "i consola
In forma de Y

Materil fecale, apa din santine. apa

reziduala; aprovizionare cu curent
"I apa, cablu tv "I internet

20

I I - - 2.00-----1

15

5115

P'Z'3 rssrP I!i

- I"
Ii

:.:-:-:-:.:.1.:-:.:-:.:.:.:.:.:.:-:::.::.:.:-:-:-:-:-:.:.:.:.:-:-:-:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.::

In San Francisco

o = diametrul de manevra in port

t1O'

Cheson din prefabricate de beton

~ armat umplut cu nlslp

- 35 -60 m

,;;;
~
r;-::..=.;:..=::::...= ~ ::::::::::::::::::::y:::::::::::::::::::: ",='=="===='===?'

: --i---:

~::
.('tI

II

::

_ -1- - -:- -

Perete de

edec

Spatlu de lractare

Fundatie continua In funqie

de structura solului
Rampa de lansare - sectlune

1:5-1:10

.=

La modiflcarea pantel
S8 proiecteaza un
racord lin

Plan-@

523

II

"
1 Locuri de ancorare
2 Locuinte~vas private
3 Ambarcatiunl
expuse
4 Gara) pentru
ambarcaliunl
5 Ramp" de lansare
6 Lac de parcare
pentru trailere
7 Locuri de parcare
pentru automoblle~
locuinte
8 Spal1u pentru \ole

..

Demisol

CD

Schema functionala a unui club

r-~oN,",

",0

I
I

""0

N,",

"''"'
",0
(\,j_M

I
I

~I'"

-----'",
c:::;:::l

-- --~

...

---- _-~~II

--

- -- -I ...

~= :11
<i=:J <C:l

- --,

---

L --

"'0

...

N,",

"'0

t-- -
t----
- -
- - -~~
,

.,..--
'""

-....

AmenaJarea Classee ! Muritz

- --

<t-~:

N_,",

;~

~1g:g~~g~1g.g-

Hala de depozitare ambarcatlunl

cu u~a pe una sau doua laturl lungi

.:11

Arh. Haas
I

-- ,,---

"'0
Nr

-~8.0--

...

~~-

-----],:

- --"'1

....

-- -..

---

--

I
I

Parter

HalO. de depozitare ambarcatiuni

cu USI frontale

'"
<Ii

o.

e;

.,,:

<Ii
1 Accesulin port

2 Rampa pt. iole

3 Motel

'"

4 Portul nou

(2)

'"
<Ii

Locuri de parcare pe uscat

TTOT T "'f
+i
TNnTTOT t

'I

J. J. J. J. J.

Clasa
ambarca~iunji

'"

Lung. ILl Lat. (I)

Finn-Dinghy

- - - - - - - '" I i Flying Dutchman

C

I'

'"

TT

'" +

J. J. J. J. J.

",1

T~T[

-'

Star
Tempest
Drachen
Soling
Tornado
470

:1

4.50
6,00
7.00
6,70
9,00
8.50
6,50
5.50

3,00
3.00
3.50
4,00
4.00
4.00
6.00
3,50

(S)

(A)

3,00
1.00
1.50
2,00
2.00
2,00
2,00
1.50

5,00
6,50
7.50

8,00

9.50

9.50
7.00
5.00

524

Exemplu de port pentru lahturi

_
p.",u"i__--=.,..;;=~

~
laht
laht de
croazlera
11.00 x 4,0~ Cladirea clubului
Vas cu cabina
9,50 x 3.5~
Vas de croaz!en~. 8,00 x 3.10 m
Barca cu motor pt.canale
de navigatie
6,50 x 3,60 m
Velier
8
m

Marrmea locurilor de parcare pe uscat a ambarcatiunilor olimplce

Santier naval

Oimenslum\e
locurrlor de
ancorare

5 Distanla de siguranta anterioara $i posterioara lunglmii L

9 Complex comercial
10 Chiosc
11 $antier naval
12 Magazia de iarna pt. ambarcatiuni
13 .,Trave-liW

Sig~anta Cai~de accesl

_m

J.UJ.UJ. J. J.

Marimea necesara Distanta Latimea

a locului
de
necesara a

5 Porrul vechi
6 Debarcader
7 WC
8 Hotel Sl restaurant

Exemplul unui port pentru ambarcatiuni sportive

---II
---~

Hata
ambarcatiunilor

IT

SPORTURI NAUTICE
Sursa: Deutsche Marina Consult, DMC, Hannover

CD

Sectiune transversala prin iola

lola

~21E

II

H~

?.!
~:3

)1I

t-------

.-

Ambarcati~ni

(,0.

'"

cu pinze

4,9-9.5 m

Sectiune transversala prin

Barca deschisa cu chila

baret!. deschlsa. cu chila

de ex
lola de

de ex.

de ex

de ex.

lola
pilat

Finn
Dinghl

lahl KA

agrement
10,15

lola de

croazlera
15.20

lole 5,05

m2

1----2.0-3.1 m----------1

Sectlune transversa/a prin iaht

de croazlera cu chila

laht de croaziera cu chila

m~

lahl RORe

470

Supralata
pinze 3

: 4,50:1 51 : 0.85

i 6,05'1.80

Tornado" (2)

, 625'3,05

"

Clasa Inlernatlonala
.. lola de 1 persoana

Laser Lunglme
Latime
Adinclme
Supr. pinzel
Greulale

4,23
1.37
0,90
7,10
57

Clasa internatlonala
iolt!. de 2 persoane

m Vauflen
m
m
m2
kg

Lunglme
L.atlme
AdinClme
Supr. pinzel
Greutate

124,3 (S)
1

22 .5(51

4,08 m
1,47m
0,96 m
8.10 m 2
95 kg

Plrat

Lunglme
Lallme
Adincime
Supr. pinzel
Greulate

5.00 m
1.60m
1.34 m
10.00 ml
170 kg

CUeva elase
nationale:
,
lola de 15 m2de
I
agrement sau lola H (2)! C
lola. de croazlera
i C
15 m 2 (2)
I
lola de croazlera 20 m 2 I C

doua linn albaslre

vaJunte suprapuse
Iiterele FD negre
slea in CInCI culori rosie
litera T neagra
litera D neagra
litera Q
de culoare neagra

litera T de euloare neagra '

cu 2 linJi paralele

I cu doua Iinil paralele

: nr. 470 de culoare neagra
; nr. 5.5 de culoare neagra

470il.58
9,50:1.95

1,05
1.35

i
i 5.00 1.62

085

: 2.30.1.13
! 3.32'1.27
I 4.00'1.42
5.0011 66
I 4.20.'1,50

0,77 +
0.74 +
0.95
1,06 +
0.95 +

. 6.20'1,70
6.50/1 85

15
15

(S)

litera H de culoare neagra

litera P de euloare neagra

7.75'2,15

20 (SI

litera A de culoare neagra

: 10,66(5)
,28.8

10lSl

toporul rosu pI abOrdaJ

3,33

litera 0 de culoare neagra

lilera G de culoare neagra

Iiterele 0 SI K albastre

Inel rosu

numarul 420 de euloare

neagra SOlS inclinal

5,10 (S)

8.50
10
10 IS)

(S)

Sectiune transversala prin

catamaran deschis
Clasa Inlernallonala
lola. de tlnerer de 2 persoane

~:~i~~~stInCtiV

m'

1'51S1
26
, 22.93 (5)
12215)

0.80

1,0

1.10

6.90/1,70 700
6.69/2.00 1,13
I 8.90/1.90 1.20
, 8,15/1.90 I 1.30

Alte clase

internationale:

Plrat (2)

Optimist 111

Copli 51 Meret

, Cadetl 121
lola - OK (1]
lola - Olimpla (2)
lola 420 (2)

-~'~~5-------;

Corsar Lunglme
Latime
Adincime
Supr. pinzel
Greutate

derlvorul oeschls

Clasele ambarcatlunilor cu pinza (extras)

..L. Clasa l1atlonala

DClasa ollmplca
lola de 2 persoane
lola. de 2 persoane
Flymg
Lunglme 6.05 m
5,00 m MigratOr Lunglme 5,80 m
Lallme
1 88 m
Dutchman Latlme
1.80 m
1,70m
AdinClme 1,10 m
AdinClme 1.10 m
1.00 m
11.50 m 2
Supr. pinzel 15.00 m 2
Supr. pinzei 15.00 m 2
120 kg
Gulate 250 kg
Greula1e
kg

Clasa na\lonala
lola de 2 persoane

Star

Clasa unlDimens. i Adinel"

late! U) sau ' lunglmel
mea
clasa canlallme
!
structiva (Ci m
m

Flying DUlcllman 11 (2)

Star (2)

Tempest

Dragon'l (3)

SOllng 1 ! (3)

470'\ (2)

laht de 5.50 m

Drachen

laht de
eroazlera
RQRC

I,

SeC!lune transversala prin iaht

de croazlera cu chila de ruliu

de ex.

laht de
curse
lahl de
croaziera
CR

lole C

Clasele olimpiee:

Finn-Dinghl' (1)

Finn

laht de croazlera cu chila

de ruliu

de ex.

Tipurile. S' clasele de ambarcatiuni cu pinze

I Clasa ambareatlunll
cu pinza
I Tipul (eclllpajuJ)
(1-3) persoane

laht de croaziera cu chlla.

si deriver

lahl KA

Tornado
Flymg
Outchman

30

III

Competitiile sportive se pot desfasura numai daca toti participantii au

acelasi tip de ambarcatiune. De aceea ambarcatiunile pentru regate
sint standardizate. Clasele nationale sint omologate de ligile nationale
sportive, clasele internatlonale de catre Liga mondiala din Londra. Tot
aceasta omologheaza si c1asele olimpice; dupa fiecare competitie ace
stea se reinnoiesc.
Fiecare tip de ambarcatiune necesita a anumita adincime a ape! in por
turi si a apei: in general 1.250 mm (iole, vase cu derivor) si 4.000 - 5.000
mm (vase cu chila). Apele lara variatii de nivel sint optime pentru con
structia de porturi si pentru siguranta vaselor.

20

-+

'r

p lola de croazlera
Lunglme 5.00 - 7.75 m
Latlme
, .70 - 2.50 m
AdinClme , ,25 - 1.40 m
Supr. pinzel
15,00 m l
Greutale
170 kg

'"ai
o

f
o

Clasele de ambarcallunl prezente in porturi

525

II

SPORTURI NAUTICE
Amenajari --+ UJ

ill

Cerin\ele unui traseu de antre

nament de regata pentru canoe
$i slalom.
1. Amenajari naturale: parcur
suri abrupte (1 :100 sau mai
mult) care nu servesc transpor
tului fluvial sau parcursuri ase
manatoare de minim 10 m2/s
debit (natural sau controlat in
amonte de 0 centrala). De ase
menea in canaleIe morilor sau
centralelor de minim 8 metri
la\ime, cu sau fara obstacole
(construirea de porti) --+ G).
2. Amenajari artificiale: amena
jarea olimpica pe canalul Eis/
Lech linga Augsburg, 550 m
lungime. Canal din beton armat
cu stinci de beton ca obstacole
pe 0 cMere de 6 m, denivelare
obligatorie, pina la 32 de p0rtL
Cerin\ele unui traseu de regata
$i antrenament pentru caiac $i
canoe --+ .

Traseu de regata pentru slalom cu canoe

IA

Denivelare
obligatorie 0,8 m

II

0.4

0,0

Ii

J = 1:12.5

~1::-1

(,01

<0

+ +;

l:\il

_____-1J

ll

+~'

100 106

Sectiunea longitudinala

325

CD

~_ _6",. 0--,1~_~

Sectrunea transversala -

CD

Clapa mobila

Orientare optoma: SV-NE

I----

Cal8C femel 500 m

Canoe b:irba1i 2000 m

------l

~ ~~SPort'VI

Caiac $i canoe canadiana 1000 m

Canoe lemei 1000 m

.s.'2
,.,
E

8I

--------~------~

... DebarctJder; ~

Mal

.=
: 2

:I
';;
'"

Tribuna

:I:

2~-50iC-"-m

500 m

1QOOm

---~----

500 m

100m (100m)

---~~

-<

Parcursul regatel din Munchen (dim. Internationa)ele) pentru caiac $i canoe

6 cuJoare de 13,5 m

+ + is ~ 811, ~ ~
Canotaj pe
~ ?~,L+ ~ ? +
" 15
6 cu!oare
i
l
a 13,5 m
T
?
+
9
+
?
+
+ +
-
35
? + $"' 1 t ;+ +
m
.L_Mal

Geamanduri cu virt albe

Plan canotaj

Plan canoe

Ambarcatiun, cu lungim, frecvente de: 3.6 m. 4.6 m, 5 m. 7,5 m,l 0 m, 12.5 m. 15 m. 17,5 m
latimllrecvente de: 0,7 m. 1,4 m. 1.6 m. 2.5 m. 3 m. 3.5 m. 4 m, 4,5 m
adincim' Irecvente de: 0,5 m, 1 m, 1,5 m, 2 m, 2.5 m
--+

..,..

'"

"'.

[~D );:)y

BARCI CU MOTOR

T
'"'"
0

'"
I

J...

526

v-

10.0

1 - - - 7 . 0 - 8,0
Barca cu motor

lb:~~

T
'"

(2)

Barca de croaziera cu motor

~B
12.0 - t3.0

laht cu motor

1.65-' ,70

AMBARCATIUNI DE SPORT - BARCI CU RAME

a
CD

Sursa: Deutscher Ruderverband (Asociatia german a vislasilor), Hannover -

G)

Schif - simplu

q--=====:=r{~w:ffi~>======-

~120
-~

~------".0113.5------~

Dublu/cvadruplu

~===~~If:a
~(j~O=::1~@LS.2....!:::3~a
~@~JaO=::1~@~aU~~>L:====:=
\.P
\.Y
\.P
\y

f-70..,
>------------19.50--------------;

Echipaj de 8

120
~------7.5I12.5I17.5

....35....

60

Ambarcatiune de competitie simplu/echipaj de 4/echipaj de 8 70

<!OI

4-aU

IO~o$J>-'~

Barcile cu rame slntln marea lor majoritate barci pentru echipe 5i

de aceea de cele mai multe ori slntln proprietatea asociatiilor sporti

ve. Caiacele 5i canoele canadiene se intllnesc cel mai des pe ca

nale navigabile lara obstacole, allate intr-un peisaj lrumos.

Hangarul cu lerestre sau oberliht catre nord, pentru a proteja de soa

reo U5ile ~ 2,50 x 2,75 m pentru a permite transportul barcilor dea

supra capului. Latimea halei ~ 6 m. Lungimea adecvata a halei 30 m,

inaltimea halei pe cit posibil de 4 m -... @. Lungimea vislelor 3,80 m.

Latimea palei 15 - 18 cm. Se vor depozita linga intrare, orizontal pe

rafturi sau suspendate (in lunctie de inaltimea halei).

lntre depozit 5i debarcader e necesara 0 supralata de mal cu 0

latime ~ 20-30 m pentru curatarea 5i pregatirea ambarcatiunilor, cu

robinete de apa 5i locuri de parcare pentru trailere. Daca este posi

billn apropiere zona verde sau padure pentru camping.

Bazinele de antrenament cu visle mai scurte -... @, pentru un echi

paj de 8 - 0 marime de 12,60 x 7,60 m. Bazine uni- sau bilaterale

(eventual decalate). Prin circulatia apei se obtine un elect similar

apei curgatoare.

Pe cit posibil amenajarea sa fie in apropierea unei sali de sport sau

a unui bazin acoperit 5i vestiarele acestora.

>----,6.50-7.018.25-8.5

Ambarcatiune de agrement simplu/dublu

>--1.70-1.80---<

~-~
10.50-11.00/17.50-------<

70-1,25----4
Cu Icur; de stejar

14/14

Echipaj de 4/echipaj de 8

Sec1iune

5115
14/14

Vedere

~------8.5/10.5------~

(j)

1-1,0/1 ,05

Ambarcatiune de mare dublu/echipaj de 4

-4c:TI::

~ ~

~:T I :T"'l~

>--------11.5--------<

~1

-'.80

,4Q--+---l

5.2~

=:;L },:==1617 1'0/'4

2,65

1-50/801

Caiac cu doua padele simplu/dublu

~-------IO.96-----------<

-<1f:===============~=~E~~(~~k~n-16S--I[ii'6B @
>--------1'.0-------~

II

60

Barca

>--4.8 6.514.0

Suporturi la frecare
2.00-2,50 m

.9=

Hangar de ambarcatiuni

~60~

1-1.25~

Bazin bilateral pentru antrenament

Sec11t.me

Echipaj de 4
L1mita Inferioart

a podulul

>-----1.80--+--2.60

-----.Cc:::=======:J:::l..----..",,~~
<_~}:,.",.......,I'7-T:l1-:-:411:-:8

~4.0-5.214.0-6.5----<

~ ~
>75-80<

Canoe canadiana cu padele

~----10.0----~

..JC::::=============?:::::~d"''''.J._ ~ [15
~-------1'.0-------~

@
-

pO

Canal navigabil

Debarcader L. '" 7.0 m

Limits inferlosrA
a podului

Canoe canadiana de competitie. echipai de 8 cu cirmaci

\.

1.5 - 2,0

~l=---rI----'I-:e-:-==~~==-:J~-=-=:J=::~~~(~J
~---6.0/7.0

---~

>------9.0-----_--<

>-9011.15~

Canoe canadiana de agrement, cu echipaJ de 6 sau 10 cu cirmaci

10115 25130

~.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:::l:FfE?
@

Canal navigabil pentru agremenl

De agrement, normal

527

CENTRE HIPICE, MANEJURI

Sursa:Deutsche Relterliche Vereinigung e.V. (FN) - Asociatia germana de
calarie Warendori, Bundeslnslitut fOr Sportwissenschaft (institutul
federal pentru stiintele sportului) Bonn - CO
Greaban
1,67

Centrele hipice trebuie sa se aIle, pe cit posibil, in proximitatea terenu

rilor de echitatie.
.0.00.0.0.0.0. 40.0.0.: :

::..:

.0.

1--- 1,77-------1

1-90---1

~'t-~~~9 J
!

60

Q)

Dimenslunile cal 'ii Cal are!

2,75

----1

f--i" , ,25------1

f-------2,40-2,50--~---

Intrarea call or

PoartaJcale de acees

Cal 'ii calare!

in zonele depresionare, cu umiditatea solului si a aerului ridicate, vintul

nu poate asigura aerisirea necesara. De aceea se vor prefera zonele
inalte, batute de vint. Plasarea c1adirilor Si a zonelor de calarie pe te
ren inclinat cu panta ~ 10%.
Camera de depozitare a seilor pe cit posibil rectangulara si lunga, cu
o suprafata mare a peretelui si 0 latime de 4,0 - 4,5 m. Seile sint dis

puse decalat, una deasupra celeiialte, pe trei rind uri - @. Camera

seilor si cea de curatare trebuie sa fie incalzite si bine aerisite.

inaltimea libera minima a spatiului pentru voltije si manej de minim

4,00m-@-@.

In privinta necesarului de locurl pentru spectatori nu se pot lace alir

matii general valabile. Spectatorii nu trebuie sa priveasca de la 0

inaltime prea mare caii. 0 solutie eficienta este tribuna perimetrala

@, primul rind de spectatori asezat pe scaune, al doilea in picioare, in

spatele lor spatiu suficient pentru doua persoane care se intersec

teaza. La 0 pista de 20 x 40 m rezulta aproximativ 200 de locuri pe

scaune si in picioare.

Intrarea principala va permite accesul unui camion de dimensiunl mij

locii (Iatime 3 m, inaltime 3,8 m). Intrarile laterale cu latimea ;, 1,20 m

si inaltimea ;, 2,80 m. Usile trebuie sa se deschida spre exterior,

Marginea de pista are mai multe roluri de indeplinit - @: usureaza

munca de dresaj si protejeaza calaretul impotriva ranirilor, Tesirea

mantinelei raportata la verticala ;, 20.

Ferestrele situate la 0 inaltime de pina la 2 m de la sol Sl se vor prote

ja cu piasa deasa de sirma cu ochiuri mici. 0 suprafata a pistei de
1.000 m 2 este sulicienta pentru 10 cai, Cel mai lrecvent doi cai pe zi sl
pe saptamina,
5

30+ 40 +30+ 40 +30+ 45 ~

=
+-~ ~'I

Spatlu pentru voltija

Spal;u pentru echitalle

IP~1l

}l

J~~q~l:"'

~5 !

1651

I I I-- 55 ----+-- 55 ---I

::::: :
:: :: :::::: ::: :

CD

Sa cu palura

..

.. ..

i::::.I

Perele pentru depozilarea 'iellor

Tribuna cu circulalle penmetrala

f- 60 ~ 40

+--- 90---1

~ol
1,05

I
1

528

Harnasament

1.60~

45

1,80

Perele pentru depozltarea triielor

Profile de margine de pista

1.60

Circulatie penmetrala
@
pentru
spectatori

CENTRE HIPICE, MANEJURI

.... W
Functiile dileritelor centre hipice sint asemanatoare, cu dilerente
generate de organizare si specilic local. Temele de proiectare se di
lerentiaza in primul rind prin importanta centrului (gradul de ocupa
re al grajdului). Aceasta determina marimea spatiilor individuale si,
de asemenea, daca dilerite spatii pot Ii comasate .... CD. in proiec
tul de baza spatiile destinate gazduirii, igienei $i ingrijirii calului se
vor proiecta ca spatii inchise. 0 hala de antrenament acoperita este
indispensabila pentru eleetuarea antrenamentelor pe vreme nela
vorabila. Se prevad de asemenea locuinte pentru ingrijitori, grajdari,
instructori de echitatie.
Orientarea axei longitudinale a pistei de sarituri se va lace nord-sud
pentru menajarea calului $i a calaretului, intrucit majoritatea obsta
colelor sint amplasate pe axa principala; pentru competitii, tribunele ar
bitrilor $i tribuna spectatorilor se vor amplasa pe latura vestiea, deoa
reee intrecerile au lac in general dupa-amiaza. Dimensiunea minima
a unui manej - neto (doar supralala de calarie) 20 x 40 de m .... 0.
La dresura de la c1asa M in sus $i la testele de aptitudine este ne
cesara a supralata de 20 x 60 m. Supralala de calarie trebuie incon
jurata cu a eentura accesibila cailor, de latime ~ 3 m iar la intrare ~
5 m, deci marimea bruta este de 26 x 48 m .... 0.
La competitii se va lua in calcul a distanta lala de spectator de mi
nim 5 m. La examene interne, 20 m.

- - - Circulalil dear pentru oamen.

Circulafu 51 pentru cal
~ Zone extenoare

I.

Q)

_-- - - -, _',
Q

Schema legaturilor interne intr-un centru hipic

Anlrenament

,J 16

51 voltlje

LJ.. _,j

Colt de dresura

L__mJ

Test de

: :

-----~~-----::==~---

aptltUdtne

sariturl
Santun.
alelaj CU
dOl cal

f
JT ~~h
1 g;1
rt ~
T

Utllizarea

ae;~b~; - - - - -

,",b::::l,."

1 ) Cadru cu anlculalle lnpla cu fixare

Ovaz (Semlntej

lung, depozltat

cempnmat

0.22

lung, depozitat
eemprimat

I 0.59
I

I 1,43-2,00

presat SI legat
in snop'

11,05-1.18

baloti cu sirma

baloti eu sirma

Pale

maruntit in
100 mm

~2:.

150

12

2900

11.00-1.18

Fin

~~

cca.20

i 2.22-3,33

29-34
f--

17

(in eazu) in I

care in boxe
sint numai 'I
pale)
0.42-0.50

0,33

I
3

I
I

ca. 15

1825

19-22
8-9

1375
I

~
1

31 16

Supralata utll. pentru hrana/eal

II

Dimensluni utile ale unul maneJ in

100 kg
Necesaru! I
necesarul de provlzii/eal
I necesita un pe zi al unUi II Numarui
kg
m3
Ivelum de m J
cal kg
de lunl

CD

C\l

Format

pina la
150x300m

.J.

I.

i
Matenalul depozitat

50xl00m

~;

"

c=

Dimensiunile
manejului
conf. Andreae

1 !.

- ---- -

Oimenslunile

'"C~,~~~:":~

Depazllul

II

2.) Cadru cu artlculalle lripla. Constructle

l::::l .,.c~t:::l..,.,.

o-r::::r

3.) Cadru cu articulatl

4.) Cadru cu articulatle tripla. cu fixare

::::::.

5.) Gnnda cu zabrele pe pilon! incaslrall

0)

Manej

0::"::.

6.) Gnnda. solicllata la incovoiere pe pilon!

incastratl
Sectiuni transversale ale halelor

14,0 m

Antrenamenl Sl volllJe. In asoclatil mlCI in loc de hala.

GraJd privat. in amenajan man pentru descongestlo
narea arenel prlnclpale.

12,5 x 25.0 m

Pista de lueru minima.. Dear penlru graJduri private.

Penlru asoclatii solutie de compromls. Penlru ame
naJa.ri man ca pista secundara.

15,0 x 30,0 m

GraJduri private SI grajduri ale asoclatlilor mlCI.

Secundar inlr-o amenaJare mare.

20,0 x 40;45 m

Manme normala penlru once lei de activilale.

Examene de dresaJ poslbile.

DJ
c::=J
I

Forma halel

8)

::::::::::::::::::::::::::.

Plan

20.0 x 60,0 m

Pentru amenaJari man

sura.

25,0 x 66.0 m

Penlru scali mari co antrenamente de sa.ntura. si dre

sura. Internal. POSlbl! examen dresura.

DimenSlun!le arenei

DimenSIUni libere de manej acoperit

Ulilizare

$1

instlfu\li speclallzate pe dre

:.:.:.:.:.: ~~~:T::':':':':':':':':':':':':':':':':':':':':':':':':.:.:.:.:.:.:{.:.:.:. ::.:.:.:::.:.:.:.:~:::::: ..:::::.

Manej in Gero/stein/Eifel

Arh. SchnItzer

529

TRAMBlILiNE DE SCHI
Sursa de informalii:
Deutscher Skiverband, (Asocialia
germana de schi) Sylvensteinstr. 2.
MOnchen
Distanta de la parapetul calei mai de
JOs cabine de arbitraj pina la orizontala
"d" determinata de muchia trambulinei
este de D x tg 16 pina la tg 20.
Cabinele se vor dispune in trepte de-a
lungul dreptei determinate de platoul
trambulinei Si punctul d. Cota supe
rioara a pardoselii fiecarei cabine se
situeaza la 1 pina la 1.20 m sub para
pet. lnclinarea turnului raportata la axa
pistei trebuie sa fie de 7 pina la 10
pentru a permite arbitrilor observarea
intregului zbor Si a aterizarii.
Pe pista de elan se vor distribui la
dislante egale de 85 c1t mai multe 10
curi de start; distanla dintre acestea
masurata pe verticala in jur de 1 m.
Cel mai de jos punct de start =E - 85.
Lalimea minima a pistei de aterizare in

Plan

Sectiune

CD

Schita pentru construc~ja uner

trambuline de schl

- puncl de referinta

- punct crllle (finalu! segmentulul de stabl\lzare $1 inceputul curbei de atenzare)

- sfir$itul segmentulUl convex al pistel de atenzare

M
M1

- segmentul de stabilizare (dlstanta de la P la K)

- distanta de la P la B

L
11
H

- distanta de la muchl3 trambulinei la P

- distanta de \a muchia trambullne\ la K
- prolectia verticala a L
- prolectia onzontala a L
- raportul intre verticala SI onzontala
- panta platoului trambulinei
- panta segmentului de aterizare intre punctui de refennUi P pina \a punctul critic K
- panta segmentulUI de elan
- Taza curbei dintre elan si platou
- raza curber dintre aterizare Sl final
- raza curbel dlntre platou si atenzare
- lunglmea plaioufui
- pO!1iunea pe care viteza nu mai creste
- po!1lunea pe care viteza creste

- \ungimea totala a eianulul (F :::: U+E+T)

-Iunglmea pistel de final

- viteza pe platoul tribunei in mis

~ dislanta onzontala de la margmea platoulul pin a la panea infenoara a turnu(ul arbitnlor

- dlstanta de la axa pis tel de aterizare la lima frontala a tumului arbitrilor

II

IL'

Simbolun lolosile

H:N
a
b
c
R1
R2
R3
T
U
E
F
A
Vo
D

L :,

~! !

- punct de .inregistrare

TP
K
8

..

TrambuJine de schi medii $i mari

30'

35' 40"

62

9_12"

52

44

8-10'

vo~ ~ 0.56

8.8

4.6

21

0.54

052

0048

53.0

51.0

35 - 37

71

58

49

9.7

4.8

22

65.3

63,0

60.8

58,5

56.2

80

65

54

10.6

5.t

23

71.5

69.0

66.5

64.0

61.5

89

72

60

11,4

5.3

24

77.7

75.0

72.2

69.5

66.7

99

80

67

12.5

5.5

25

84.0

81.0

78.0

75.0

72.0

111

90

74

14.0

5.7

26

90,2

87.0

83.7

80.5

77.2

124

100

81

15.0

5.9

27

96.3

93.0

895

86.0

82.5

137

110

88

16.0

6.2

28

91.5

87.7

M
M

:::: 0.7 - 1,1 Vo la trambuJme cu P plna la 90 m A

= 0 pina la O.2Vo
= 0.12Vo' pina laO.12Vo'+ 8 m
= 0.14Vo' pina la 0.14Vo' + 20 m

R3

:::: se va alege un prom al suportului care

corespunde cel mal bine curbe; de zbor

8-10'

Trambullna
anlrenament
,

30' 35' 40' U

4.5 3.3

I"'"
-a

6-8'

Vo ~ ~ 0.50 0,48 0,46 044 0.42 0,40 0.38

iII,

'1II\0

WU

b I

ram ulna

7_9 0

26

23

21

15

20.0

',9.5 19.0 18.5 18.0

28

25 5.1

3.5

16

25.5

24.8 240 23.3 22.5 21.8 21.0 30 - 35

39

32

28 5.8

3.7

17

31.0

30.0 29.0 28.0 27.0 26.0 25,0 33 - 3 6

46

37

32 6.5

4,0

18

36.5

35.3 34.0 32.8 31.5 30.3 29,0 33 - 36

52

43

37 7,2

4.2

19

42.0

40.5 39.0 37.5 36.0

59

49

42 8.0

4,4

20

47.5

45.8 44.0 42.3 40.5 38.8 37.0

H/N = 0.54;

34- 37

M 1:600

=35'. L= 87 m

14 + 5.7 = 109.7 m.

a trambulina care nu se incadreaza in dimensiunile de mai sus poate fj om%gata de FIS.

in acest caz constructorul trebuje sa prezinte in scris motlVele delaliate,

530

IlIIIIlJ

Dimensiunile trambulinelor de schi mici

E = 90 m. U = 14 m, T = 5,7; F = E + U + T = 90

Trambulina
olimpica

34.5 33.0 34 - 37

in tabele se gasesc: L :::: 87 jar in coloana din stinga Vo :::: 26: pe acelasl rind. sub c :::: 35",

= 0.25 pina la 0.5 x II

margmea inferioara a turnului

Trambulina
olimplca

17.5 17.0 30 - 34

Exemplu: in functie de teren se var da urmatoarele valoTi pentru L1 SI H/N, de exemplu

= 0.5 pina la 0,7 x L1 pina la

6 Turnul arbitrilor

32

= 4 pina la 5Vo atunci cind pista

final a este orizonta(a

1 Start
2 Pista de elan
3 Plalou
4 Pista de linal
5 Tribuna

~ !I

37 - 3 9

= 0,22Vo
= 0.02Vo'

Punctul de normare al unei tribune se va calcula'

il

Dimensiunile trambulrnelor mari SI medii

= 0.5 - 0.8Vo la Irambuline cu P pina la 70 m U

M1
Rl
R2

36- 38

38 - 40

0.48 pina la 0.56

<

Punctul de normare al unel tribune se va calcula:

P
L1 - M. normele pentru M sint:

Trambuline de schi mici

Norma pentru cele mal importante partl ale tflbunei este:

H:N

@
c

Toate inclinatiile slntdate in grade (360). Cind racordurile sunt parabolice, R1

sl R2 sint razele minime ale acestor curbe.
La piste de elan naturale zonele folosite eel mai frecvent se vor marca din 2 in
2 metri pentru a inlesni plasarea pozltiei de start. Panta platoului precum Si
c1teva puncte ale curburii dintre elan Si platou se vor marca cu profile fixe ast
telinc1t. la construirea trambulinei. chiar Si nespecialistii sa poata executa pro
filul exact. Se recomanda plasarea de profile de-a lungul pistei de aterizare
pina la pista de final. care sa permita execulia exacta a protilului mai ales in
condi11ile unor straturi mari de zapada. De regula. trambulineie de schi al caror
L este mai mare de 50 de m nu se vor construi cu Vo mai mica de 21 m/s.
Trambulinele cu L > 90 m nu sint omologate de FIS (cu exceptia trambulinelor
de zbor cu schiuri).

0.50

punctul K =Li/7 + 4m.

Observa\ii:

c=

GarmischPa~enklrchen

PATINOARE
f----- 63,11

------+1--- 50,46 ~

f----- 50,54 ~
r- 20,32 -j

i i i

Pentru patinaj, haehei pe gheata, curling ger

man in afara de laeuri inghetate natural, riuri
Start 3000} 'extenon Start 1000 exterior
I
Start 1500 interior $i piseine (eu marginile sufieient de rezistente
'\
5000
impatriva presiunii ghetii).
Patinoare realizate cu apa pulverizata - pe
ten uri de ten is, terenuri pentru patine eu ratite
Start 3000 } .
. Start 1000 interior Banda de incalzire'
si pe alte suprafete mari (bardura de aprax.
5000
",tenor
,
10 -15 em). Apa pulverizata pe a grosime de
2 em, drenaje pentru seurgere.
Patinoare artificiale eu sistem de tevi de ra
eire, 2,5 em sub ~apa. Sistem de pompe eu
14 -1
Directla de patinaj_
solutie salina eongelata sau eamere eu aer
reee (amoniae de eele mai multe ali. Com
presor --- - 0).
Pista standard de patinaj viteza. Lungimea
Start 500
Sosire 1000 I
Start 10.000
0,43
'" 330; 333,5 m; normala 400 m. Masurat la
Sosire 500 1500 3000 5000 10.000
!
56,785
1
56,785
50 em de linia interioara a pistei. Raza eurbe
113,57 - - - - - - - - - - 1 1
lor interioare '" 25 m, intersectiile '" 70 m.
f - - - - - - - - - - - - - - - 185,57 - - - - - - - - - - - - - - - - 1
Trebuie sa fie a pista dubla --- 0).
2 x Axa medie
2 x 111,94= 223,89 m
Pista de patinaj vitezi! standard cu marcaje
Curba interioara = 25,2 x 3,1416 = 80,11 m
Curba exterioara = 30,5 x 3,1416 = 95,82 m
Interseetia
'---J

7,75

CD

Sursa: Deutscher Eissportverbartd (Asoc. germarta

a sporturilor pe gheata), Betzertweg 34, Murtchert.

--- OJ --- pag, 532

DIN 18036

5'82
St rt 1500 t .
I
a
ex enor
i Suprafete de ocolire \
I

.:

Interseetiile2 x Latimea pistei 2

ineepind eu 70 m
= 0,18 m
Lungimea totala in mijloe

400 m

Pista de patinaj viteza standard:

>

/ /
I I

a:
~

(Jl

3000

1500

>a:

II

>

500

5000

/.y

(Jl

-0')

12,755
13,755

\ \
\ \
\ \

14,755

,~

1000

""

>

a:

>(Jl

25,6

a:

1 Ui
a
1
1
5--5
(Jl

60

Latimea unei piste desehise 4 m; latimea pistei

interioare de inealzire: 3 m (pentru posibilitati
mai bune de antrenament se recomanda 4 m),
Piste de bob eu a supraina1tare a eurbelor din
bloeuri de gheata. Loculile spectatorilor pe cit
posibil pe eurba interioara, in caz eontrar
parapete de proteetie din zapada sau baloturi
de paie.
Pistele de sanie orientate N-NV-NE, pe cit

posibil in albii. Lungimea 1500 - 2500 m; pan

ta 15 - 25 %, latimea > 2 m.

Sosirea pe a portiune orizontala sau plan in

clinat ascendent, eurbele suprainaltate, obsta

eolele protejate de baloturi de paie sau valuri

de zapada. Urearea nu pe pista ci pe IInga ea,

Pistele de curling german--- @.

Suprafata pentru Short Track

Linia de ghidaj
/ Stratul de gheala artificiala
( ,Strat rece cu sistem de tevi,
I I I I I 1 f i l i i ! I IJ!/eventualstratdeuzura.
o 0 0 0 0
Sistemul de levi

c:i-

~~Wi~~~~:,Strat
de nivelare
~
Strat de protectie, de nivelare

Linia laterala
de delimitare
- - cca10mm

tr::.;"iiF"ll~ Strat de izolatle

~apa

armata, eventual

~~~r:t' cu sistem de incalzlre

jI.
Strat de protectie impotriva
inghe,ului
Slrat de rupere a capilaritalii
"

""--- Stratdefiltrare

Linia de tir

~Drenaj

~ ~

Patinoar artificial. Schema unei instalatii fri

gorifice (cu apa sarata)

Punctui de lir
.t::o=if---- Cercul de protectie
......" T - - - (raza 2 m)

Substrat resp. substruetie

Dispunerea tuburHor -

Pista de curling german

531

II
,',

I.

"!

PATINOARE

I;

DIN 18036 -

a sporturilor pe gheata), Deutscher Curlingverband

(Asoc. germ. de curling), Betzenweg 34, Munchen.

I:

:j

N
N

EE

-"'

<0

~ ~~

~I

!~f

Pist.3. de curling german

Pisla de curling german pe

gheata artlficlala
i

Pista de curling

r-----::----<--:---:---"'j------:z:-o-naJ.n-e--,ul--,ra---t------z;;;;~;~~
resp. aptrare
71?

Pista de curling german --- CD Lungimea

pistei 28 m, latimea 3.9 m (posibil $i 30 x 3 m).
Benzi intermediare (Iatimea 1 m); capatul pis
tei ;" 60 em. Zona de start $i tinta inconjurate
pe 3 laturi de bariere de lemn U$or de trecut.
Pista de curling --- G)Lungimea pistei 44,5 m;
cercul-tinta (Tee) de (3 3,65 m. Distanta pina
la centrul cercului 1inta 34,74 m. in cazul unei
gheti de calitate inferioara se reduce la 29,26
m. Piatra de curling: greutatea ,,; 19,985 kg,
circumferinta ,,; 91 ,4 em, inal1imea ;" f /a din
circumferinta.
Pista de hochei. Suprafata de joe 30 x 61 m.
Poarta 1,83 m latime, 1,22 m inaltime, su
prafata de joe in spatele portii. Suprafata de
joe necesita a mantinela de 1,15 - 1,22 m
inaltime (din lemn sau material plastic) --- 0.
Patinaj artistic. Suprafata dreptunghiulara ;"
26 x 56 m ,,; 30 x 60 m. Combinatie intre su
prafata pentru patine cu rotile vara (martie
noiembrie) $i patinoar iarna (decembrie - fe
bruarie). Sistemul detevi de racire la2,5-5cm
sub suprafata pistei (nu este posibil in cazul
unui suport din terazzo).

--- QJ
Albastru

QJ --- pag. 531

Sursa: Deutscher Eissportverband (Asoc. germana

PISTE PENTRU PATINE

CU ROTILE

Sursa: Deutscher Rolisport- u. Inlineverband

(Asoc. germ. de sporturi pe rotile $1 inline).
Sterngasse 5, Ulm

0.3

1. Terenuri de sport
Hochei pe rotile

60

Suprafata standard cu marcaj pentru hacher pe gheata.

--

1-~ 5.4

-+- 5

-----1
u

g,

I
I
I

,. .L1

fOI
~. 0.5

."

1.01

IS-20m

Q,

g,~ 0.2

E
~

."

'E

Llnla de margme

30-40 m

Teren de hochel pe rOlile

2.5~50--1

g
0

<0

9?I

1
f - - - - - - - - 3 0 . 0 56.061.0----------1

Teren de skater hockey

532

15 x 30 m
pina la 20 x 40 m
25x50m
Patinaj artistic pe role
10x10m
2. Suprafete de joc
pina la 20 x 20 m
Bordura de impact de 25 cm inaltime, 3 cm de
asupra pistei, 80 em de mantinela pe toate la
turile, 2 m de piasa de sirma pe laturile mici
(prinderea mingii). Culoar periferic de 1,2 m;
mai jos cu 5 -10 cm, rostul E 5 - 6mm, panta
,,; 0,2 %Q, stratul de protectie la inghet ;" 20 em.

---@.
Tipuri de constructie
1. Placi de fibrociment, 15 mm; dispuse pe
piee din lemn fasonat sau pat de nisip.
2. Piste de ciment 10 - 15 cm in funqie de pro
prietatile solului, pe cit posibil fara rosturi, in
. caz contrar rosturi aparente 2 - 3 mm, rosturi
la fiecare 25 - 30 m, cu a lat/me ;" 15 mm.
3. $apa de beton dur;" 8 mm pe beton de poza
(pe cit posibil 2 em de mortar de ciment ca
egalizator de tensiune intre $apa $/ beton).
4. $apa de ciment cu aditivi 1 - 10 mm.
5. Terazzo (ciment in mozaic), polizat, ;"
15 mm, $inele pentru rosturi din alama,
metal U$or sau material plastic, doar pen
tru piste acoperite.
6. Asfalt turnat pe fundatie fixa, ca de obicei.

Skater hockey ---

Suprafata de joc este din lemn, gresie, parchet

sau alte suprafete plate $i netede care permit

deplasarea pe rotile. Supraf. de joe este incon

jurata de mantinela de min. 0,20 m $i maxim

1,22 m inaltime. Sint permi$i $i peretii de hala.

Spatii

~are

Vesllare
sportlvi

tehnice

public/spar
tivi

CURSE DE VITEZA PE ROTILE

Sursa: Deutscher Rolisportbund e.V. (Uniunea germ. a sport. pe rotile) Franklu<VM. Sl
Bundesinstitut fUr Sportwissenschaft (Inslitutul federal pentru stiintele sportului)
Bonn
Dispunerea incaperilor pe lunctiuni. Suprala!a standard 20 x 40 m. -

Supralat~ standard
pist~

20 x 40 m
de sport pe ratile

Facilitati pentru spectatofl

G)

Schema de functlonare a unei piste de

1;;}1

Spatii destinate patlnajului public.

Zona de intrare cu automat de bilete si turnicheti sau case deservite de personal cca 40 m 2 .

Vestiare si zona de incaltare a patinelor, cu dulapurl si banc!. Pentru zona de patinaj pu

blic se pal comasa vestiarele cu zona de incaltare a patinelor. Numarul de dulapuri si lun

gimea totala a bancilor -Ia a supralata de sport de ex. 20 x 40 m , utllizata tot timpul anu

lui - 30 de dulapuri simple, 60 de dulapuri dubie, lungimea total a a bancilor 20 m.

rotile-vitez~

/-----------------

,r
'.,;

)'3,

5,0

II ,/

p,

it----------~---f:

'4i

'1

,00

-----~i!l

4000

1:

o toaleta cu doua cabine penlru femel, separat hal si chiuvete, a toaleta cu doua cabine
Si 3 pisoare pentru balbatl, separat hal ~i chiuvete, a infjrmerie 9 m 2 , a camera de unde
se inchiriaza patine, de 12 m' (allata in legatura cu casal.

o camera de supraveghere si de regie (in care se gasesc si pupitrele de comanda ale In

stalatiei de lumini Sl ale celel de sonorizare) 8 m'. Vestiar, dus, chiuveta, toaleta si gar
deroba pentru 1 - 2 persoane, un atelier 4 m2, depozit echipament sportiv mare 15 m' si
mic 6 m 2 , depozit pentru echipamentul de Intretinere-curatenie 12 m 2 , centrala termica
10m2 centrala electrica 4 m2 camera bransamenteior 3 m 2

L-----5IT.O~-------l 1

o
.,;

~I

~ 20,00

PosrbiliUiti de utilizare

Suprafata
necesara
inm

Observatli

Patlnal pe role pentru public,

patinaj artistic pe roie, dans
pe role si hochei pe role

20 x 40 m

Suprafala standard
Suprafata minima pentru hochei
17 x 34

Patinal pe role pentru public,

patinal artistic pe role, dans
pe role si hochei pe role

20 x 50 m

in situatii
speciale

patlnaj artistic pe role. dans

patlnaj artistic pe role, dans
pe role, hochei pe role. curse
de viteza pe rotile Si sporturi
pe gheata

30 x 60 m

in general atunci cind este folosita.

si ca Inel de gheata, pista scurta
de viteza pe rotile de 110m
poslbila pe suprafata de
30 x 60 m

- - - ; - - - - - - 51.93 -----~- 20,00 ~

97,93 - - - - - - - - - - -

Dimenslunile unei piste de viteza pe

standard de 20 x 40 m.
!

roWe de 200 m cu

BordurA
Mantinela

MIGUA
5038
RlgolA cu

Pavaj mobil

~~~

0 suprafaUi interioara

Rost cu
profll

Profil lateral
L 102/80/10 mm

slil

-I

. il~

~r
I

Folie
Dale de pistA

I B 25

I _ ...1;;.",..,....",.,..,...",.,.,.."

..

Curse de viteza pe rotile

Lungimea pistei

Latlmea pistel
Constructia mantinelei fara punct
fix si fara denivelare pentru aecas

"Hallplpe" inchisa. moblla

incaperi pentru sportlvi:

2 (4) vestiare, fjecare cu banci in lungime de 8 m si Guiere (in cazuJ hocheiului pe rotile 4

vesliare).

in functie de necesltati, ,Ia hochel pe rotile nise suplimentare de garderoba de cite 3 m 2 .

2 camere de dus cu 4 dusuri. zona de uscare, doua chiuvete. Doua uscatoare de par si se~

parat cabine de WC. 4 camere de uscare (numai in cazul hocheiului pe role) de cite 6 m'.

o camera pentru arbitril Sl antrenori de cca 9 m2 .

200 m
3331/2 m
400 m
5m

Pista standard
Doar atunci cind este folosita
si pentru ciclism respectiv
patinaj viteza

Poslbilitatl de utlltzare Sl dlmenSlunJle suprafetelor de sport

.,Halfpipe" lunga

"Devlded hallpipe" cu

rampa de racord

SKATE BOARDING

~[IJ

Din 1975, acest sport american este cunos

cut Si In Germania. Este inrudit cu patinajul
pe rotile. Suprafelele de patinai pe rotile pot
Ii loloslte Sl pentru skate boarding. Supralata
minima pentru 0 amenajare este de 200 m 2 .
Spatii recomandate: 1. piste deja existente,
in curtea scolilor, locuri de joaca, patinoare,
strazi inchise circCJlatiei, arii de parcare se
parate, curti. 2. centrele sportive, parcurile.
spatiile verZI, dupa realizarea suprafelei pro
pnu-zise.
.,Campions Ramps" sint mobile. "Hallpipe"
compuse din doua sferturi de cilindru
@. Pentru "Hallplpe" un singur tip
constructiv !

_ -

Amenajare pentru skate board in Munchen, Ostpark

Arh .. Archltektengemeinschaft
Franke/MuhlbauerlSchmldhuber. Munchen

533

II

ii

CROS CU BICICLETE - BMX

GrUaJ de start

I'

-Q]

i:

'Ij

t--;:, 20.0

ill

I ; : , 20.0

-t- 15.0 -I

i;:; 40 m plus obstacale

Panta de start

inAltimea maximA :

4,0 m

__

---.=:
I

-. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ....

in61timea minimill
2,0 m

Linis de bazi

~~~~\:;~5

eee 15,0

inaltimea pantei de start

/T

J..--"

:;;:.;.::::::::::,,:,::'::::::::::.':,::,::::

Supr,fata de deplasare a rOll1

.:::::....

~:t~it~~~:~:~~ei.n~~tlil~J~~ ::UIUi

... ::::::~::::::::....
..::::....

sl8rt in unghi de 90 cu panta

de start

Detaliu-

Sursa: Directivele pentru constructia pistelor pentru BMX ale Bund

Deutscher Radfahrer (BDR) - Uniunea germ. a bicicli$tilor.
Frankfurt/M.
Suprafata minima pentru 0 amenajare BMX 50 x 60 m. Suprafa~a
maxima pentru competitii de amploare $i loc suficient pentru spec
tatori 100 x 200 m. Se vor respecta distantele de siguranta in cazul
pistelor cu sensuri contrare. in functie de particularitatile locului
exista patru variante de piste BMX.
Pista C, pista B, pista A nationala, pista A internationala. Pista C -Iun
gimea minima 200 m, latimea pantei de start 5 m, = 4 locuri de start,
Pista B - 250 m, latimea pantei de start 7 m, = 6 locuri de pornire,
timpul minim de parcurs 30 sec.
Pista A na~ionala - lungimea minima 270 - 320 m, latimea pantei
de start = 9 m, = 8 locuri de pornire, timpul minim de parcurs 35 sec.
Pista A internationala - lungimea minima 300 m, latimea pantei de
start = 9 m = 8 locuri de start, timpul minim de parcurs 35 sec.
Suprafata rigida pe linia dreapta de start. Timpul de parcurs trebu
ie sa fie realizat de un biciclist de valoare medie, in virsta de 15 ani.
Marcajele laterale nu trebuie sa fie din materiale dure (pietre, beton,
lemn sau asemanatoare). Protectie suficienta prin anvelope sau ba
loturi de paie. Delimitarea fixa la 0 distanta de minim 1 m. Separarea
de zona pentru spectatori cu benzi. Nu este permis accesul spec
tatorilor in interiorul pistei. Pe pantele cu inclinatie maxima se va
atinge 0 viteza de maxim 40 km/h. Curbele $i obstacolele vor fi dis
puse la libera alegere.

Delimitat pri" benzi sau all

material

"'1.5~

I_

Pantll de start cu zona anterioarll startului

,(:.::~_-

e'

Step Jump

------7~~~-1.8

I".

f-l.2

'--1

- ----- - - - -- At

--------?1~8-----

-+--

3.0 -----+-1.2-f

Canon Jump

Speed Jump

I!

~ 1.4
"1

CD

--+- 2.00 ---+- 1.6 --+-- 2.5

Triple Jump

f - - 3.0

I--- 2.0 --+- 1.5

- - t - - - 2.0 ----I

----+----

4.0

--1---

2.0

--+--

1.5

-+--

2.0----1

Mogul Jump (Moguls)

I
1.6

.~
-

. '.-

'

f - - 2.0 ~ - - 4.0 - - - f - - - 3.0 _

Double Speed Jump

1 Speed Jump
6
2 Double Speed Jump 7
3 Triple Jump
8
4+5 CurbA incllna.. 9

3.0-----i

-+--

TableTop
10"

Speed Jump

Curb. incllneta

Table-Top

Double Speed Jump

Sosire

8.50
10"

Pisla Campionalului Mondial '87 din Bordeaux

534

Pista BMX de la IFMA '84 din Kaln

POLIGOANE DE TIR

__

inarflmea minimA a dehmlttinllalerale

Grosimea minima 2 em

Sursa: Deutscher Schutzenverband e.V. (Asoc. germ. de tir),

SchieBsportschule (Scoala de tir), Wiesbaden-Klarenthal ..... [IJ

~AC~I~m~m;e

1---::. ::-~- -=-

r---,...---.;;..:-;..,.~ _ :: ~~ -~lt
__ ...

(l'

Su art
P

__ - -

Nnal1lmea de tragere

I
2 00

----

'2.:...:-_ - -

1.0

-------+:

--

_.'
Suprafata plSlet de Ilr

+:t

0191anta dlnlre 1
planurile de
1.50
ecranare

+---+I

2.00

-t_Minim

10.00------

"

Standul de Ii.

5.35-----+

Situarea: pe cit posibil in padure ~i in depresluni cu inaltimi natura

le pentru captarea gloantelor, departe de drumuri ~i amenajari.
Standurile de tir pot fi parte a unui complex sportiv sau a unei saii
multifunctionale. Cele mai uzuale sint standurile de arme cu aer
comprimat, pistol ~i arme de calibru mic..... CD - ..... pag. 536.
Cerintele de securitate slnt cuprinse in "Liniile directoare pentru
amenajarea ~i receptia unui stand de tir pentru tir sportiv ~i de

vlnatoare" al Deutscher Schutzenbund.

Distanta parapetului antl-glont

CD

r~&:~a
~,I

minima 30 em

l! =~~

Sala de

()

--i

--1.-

t>

Slandul

trag.uoril~r

Latimea

tandu
ui

1,00
1,20

-,

CuW de c::oleclare'
a gloan1elor

recreere

Tipuri de tir sportiv

Tir cu arma: arme cu aer comprimat 10m xx cu teava, carabina de

interior 15 m, arme de calibru mic 50 m x, arme standard de calibru

mic xxx, arme pentru talere 100 m, arme de calibru mare 300 m,

arme standard de calibru mare 300 m.

Tir cu pistoluf: pistol cu aer comprimat 10m xx, pistol olimpic semi

automat 25 m x, pistol sport 25 m xxx, pistol standard 25 m, pistol

liber 50 m x.

Sectiune

--i

Parapelul blindal

- --

superior

Tir cu talere: trap x, skeet x.

--1

Instalatia pI.
deplasarea 'Intei

t>

---

--1

- --

--<

Tir la tinta mobila: mistreti mobili, 10 m

50 m x.

Tir cu arcul: conditii de sala, conditii internationale xx, conditii de

exterior

Poligon de tragere cu aer comprimat si C02. standul rragatorilor acopent. pista de

Tir cu arbaleta: conditii nationale, conditii internationale 10 ~i 30 m.

tir in aer Jiber

....,;=

Grilaj metalic

_.?jl

~/'-~_7~._/' --- /'

B~n~ait; laterale

Tir cu f1inta: conditii nationale.

:= =. ~

Competi1ii olimpice: x ~ barbati, xx

femei.

---<

==~
- .....

==~

Perete de protectie

--------ol~ 790-+

-------50.00

barbati

~i

femei, xxx

numai

in afara autorizatiilor de constructie obi~nuite mai este necesar re

feratul unui expert In materie de poligoane de tir.

Dreptul la refuz "al vecinilor" din cauza zgomotului trebuie respec

tat. Constructiile de securitate cum ar fi blindajele superioare, cele

laterale (ziduri sau valuri de pamlnt) ~i cele din capatul pistei trebu

ie construite din materiaie omologate sau testate de experti.

Perete blindat su erior

~i

Sland pentru calibre mid si !inte mobile

1 0 0 0'---=-..;;;

" , - 210. c.,i:------

---:::0.00

-::t.T/ . L

+2,80

~_

---=- _

__

~
2,e

, 26.70
66.70

'I

'"6

Sectiune transversal;; -

.5C
.3
.25

:=--
-r-

k~

II

I 1 I 5l
I

iI

I I 1

I ! I

I II

I
I

I II
I ! I

'"

----- --. ---...

I
I

-.

61

---<
r-= E1i

"9

----

~I!

I. 5lJ I I
,Gl..,-,

b{'1

I :

~.I

--<

----I

I II

I
I

iI

I I '

I I

11

WI'
I'

I~ I
.! i ~_I

111

K
I

Poligon combinal de 100 m pentru calibre difenle si unul de 50 m pentru calibre mici -

I I I

I I I

I I I I

I I
I

vi

I,
I

-=:

_ ......

~~I

I I

I I I I I I I I i I
" I

I I

I I I I I

511

f-- ~_II~I
I
'
I, I-

~j

----

I
511

I I

JL

J:: -

1= -

::::

I~ ! I I ~
I

~
8)

535

II

POLIGOANE DE TIR

-+llJ

9J Cabina de lensare
Standul lrAgAtorilor:

Constructie din
betan armal

zgurA pe piatrA
spartA

Canal

Sectine longitudlnala pnn standul de tir cu disc Iansat

Masuri de siguranta:

Deschiderea suprafetei de lansare este determinata de unghiul

optim de lansare. 5e va asigura un unghi de protectie pe di

rectia de tragere de 20 In cazul armelor cu aer comprimat $i

C02 $i de 30 In cazul armelor de mlna.

In cazul arbaletelor $i tirului cu arcul se aplica alte reglementari.

Zonele periculoase se vor proteja cu constructii de siguranta.

Acestea slnt: peretii blindati Inalti, protectii laterale (ziduri sau

valuri de pamlnt), capatul pistei de tiro 5tandurile de tir trebuie

astlel construite Inctt sa ofere protectie am In interior, persoa

nelor care participa la tragere, cit $i persoanelor din exterior.

5e vor respecta cerintele Legii Federale privind relatiile de ve

cinatate. Masura In care un teren se preteaza la constructia

unui stand de tir este importanta pentru calculul costurilor

lucrarii. 5e va tine cont de parerea unui expert In standuri de

tiro 5e vor lua In calculln special urmatorii factori: distanta pina

la zonele de locult existente sau preconizate $i plna la cladiri

locuite, directia de tragere prevazuta (nord sau nord-est), pro

prietatile solului, configuratia terenului. 5e pot face sau trebuie

sa se faca abateri de la liniile directoare?

Unitati de aprovizionare, unitati de reciclare a de$eurilor, si

tuatia traficului, cai de acces ($i cele preconizate), locuri de par

care, amenajari de vacanta $i agrement. 5e vor lua In calcul

masurile necesare de protectie fonica, realizabile In diferitele

faze de constructie.

Procedurile de aprobare slnt In functie de reglementarile loca

le. Dispunerea $i marimea unui stand de tir, trebuie sa permita

eventuale adaugari $1 extinderi ulterioare la un nivel scazut de

investitii. La proiectarea amenajarilor deschise trebuie respec

tate normele de protectie fonica $i alte prescriptii simi/are.

1-8 pozitia trilgAtoriior

la skeet

r--------,
I

1,50

~~
3.00

21,70

60.00

,1 1

IIII I1

Ilpll

tl1

III

I1

I11

1I1

&1

~I

III

536

I
I

rIllS
1 111'

Stand de 25 m pent'u a,me de mina (pistol si revolere de toate calibrele). Pe stinga zid lateral continuu. pe dreapta
val de pamint contlnuu (se poate Si zid bilateral sau val de pamint bilateral)

III

I
1

t'-00,,-'70"--_ _-----<j'L

I
I

,k
25,00

4.30

Perete lateral
--------

Sectiune -

Stand combinat (trap si skeet)

-+

"~/
/

li
g

Zone de protec\ie pentru un stand

de tir cu arcui cu 6 piste

Tipul salii

Dlmensiunea

Supratatc
de sport
ulliizabila

In m

Activitati
sportive

in 5a13 1)

in m2

Numar

Numar

de supra
fete de

de supra
fete de
compe
Illie')

antre~

nament

sAu DE SPORT
sALI PENTRU GIMNASTICA $1 JOCURI
->

Sail multifunctionaJ8
15 x 27 x 5.5

Sala
mono

27 x 45 x 7

Sala
I"pla

314

405

,'215

dlVizlblla in
3 parti
(15 x 27)51

Sala
cvadrupla

27 x 60 x 7 31
dlVlzlbila in

1'620

4 partl
(15 X 27)"

Eventual
sala dubla

22

x 44 x 7

314

968

divizlblla in
2 parti
(22x28+22XI6
sau
22x26+22x 18"

badminton
baschet
volet

Bazele planificaril cantin:

sali multifunctionale, sali de joc si sail polivalente.

Proiectarea se va face tinind cant de reglementarlle competitlonale ale diferitelor

discipline in vederea integrarii optlme a dlferitelor discipline sportive- G).

Marimea necesara a terenului de constructie se va stabill in functie de su

prafata necesara pentru sport sr cea necesara zonelor de exploatare sl

intretinere. in cazul unei teme generale nedetermlnate, necesarul de suprafata

se va calcula conform regulil emprrice: suprafata pentru sport x 2 + distanta

necesara pina la marginea parcelei + necesarul de locurl de parcare.

Marimea salilor - G). sala care poate fi compartimentata este preferata

saillor individuale datorita flexibilitatil in foloslre.

Pentru competitli sportive.

Spatiu de intrare cu case de bilete, garderoba pentru spectatori si eventual

spatiu de depozitare a utllajelor de curatenle, adiacent spatiului de intrare

pentru fiecare spectator 0.1 m

2
Locuri pentru spectatori si invltati de onoare, presa, radio si televlziune;

in lunctie de necesltati,

per lac pentru un scaun pentru spectator inclusiv caile de acces adiacente;

0,5 x 0,4 - 0,45 m,

per lac pentru presa incluiv calle de acces adiacente; 0,75 x 0,8-0,85 m,

per cablna pentru comentatori inclusiv caile de acces adiacente 1,8 x 2,0 m,

per platforma pentru camera de luat vederi 2,0 x 2,0 m. Pentru 3 spectatori

un lac la garderoba. Pentru fiecare 30 de locuri de garderoba 1 m de teJghea.

Numarul de toalete pentru un spectator 0,01: 40 % cabine pentru femei. 20%

cabine pentru barbati, 40 % pisoare, pentru fiecare cabina. a suprafata adia

centa de 2.5 m2 , pentru pisoare suprafata adiacenta de 1,0 m2 . Case, cafe

nea, politie, pompleri. admmlstratie, spatli de depozitare, sala pentru presa:

in functie de necesitatr.

badminton
baschet
fotbal in sala
handbal
hache! in sala
volel

12
3

badminton
baschet
totbal in sala
handbal
hochei in sala
volel

16
4

badminton
baschet
totbal in sala
handbal
hachel in sala
volel

56'
1
1

1
3

1
1
76 \

2
1
1
1
1

561
1
1

1
1
3

5
1
1
1
1
1

Sail de joe

22 x 44 x 7 3 )4\

Sala
mono

44 x 66 x 8"
divlzlbila in
3 partl

Sal a
t"pla

968

2'904

(22 X 44)"

Sala
cvadrupla

44 x 88 x 9
divlzlblla in
4 part I

31

3'872

(22 X 44)"

QJ DIN 18032, 18036

Sursa: Bundeslnstltut fOr Sportwissenschaft (Instil. federal pentru stiintele sportului),

Graurheindorfer Str. 198. Bonn; Intern. Verein. Sport- und Freizeit-Einrichtungen

eV (Uniun. internat. ptr. amenajari ptr. sport sl lorsir) Kbln, Carl-Diem-Weg 3

badminton
baschet
totbal in sal a
handbal
hachei in sal a
volel

badminton
baschet
totbal in sal a
20 x 40
30 x 60
handbal
hachel in sala
Volleyball

24

badminton
baschet
fatbai in sala
20 x 40
40 x 80
handbal
hachei in sal
lJolei

32
56)

a
12

15
6
4 '
3
1
3
3
3

Sala

Dimenslunea
in m

Supratata de sport
utila In m 2

Sala de
condltle fizica

lunetie de dotare
inallimea minima
3.5

35 pin a la 200

Sal a de
fitness

functle de dotare
inaltimea minima
2.5

20 pina la 50

Sala de
gimnastlca

lOx lOx 4 pina la

t4x14x4

100 phi. la 196

25 61
4
4
1
4
4
4

Dimenslunea incapenlor auxlliare

Inaltime mmlma in gerleral de 2.5 m.

2
2, Necesarul de spatlu pentru un SportlV: 0.7 plna la 1,0 m (baza de calcul: 0.4 m lun

glme de banca Sl 0.3 m adinclme de $edere: distanta minIma dinlre banci respectlv

intre banca si perete1.5 m se recomanda 1.8 m).

31 Per.tru fiecare 6 SportlVI 1 dus. recomandat insa minim 8 dU$un $1 4 chiuvete de spalat

miinl $1 plcloare pentru flecare sala de dusun. Suprafata dusului, IncluSlv caile de ac

ces 1,5 m? Chiuvete. IncluSlv caile de acces. minim 1 me. caile de acces de mInim

1.2 m latlme.
.11 Sali pentru antrenori. arbitni eventual pentru,prim ajutor cu vestlare Sl dusun. Sa!a in

dependenta de prim aJutor de minim 8m 2 . In cazul unel amplasan, dimenslonari si

echlpari corecte sala antrenonlor se poate folosi si ca sal a de regie.

51 Dotarea poate Ii dlfenta. de aceeasala pentru echlpament poate avea dimensiunl mai

man. Nici 0 parte a salii multlfunctlonale nu va avea incaperea pentru echlpament de

!? lunglme mal mIca de 6 m,

..,

61 lmpartita in doua sectlunl. fiecare dintre e!e cu jumatate din echipament. .1 Adinclmea

incaperii de regula 4.5 m. maxIm 6 m. 3\ Adincimea incapeni de regula 3 m. maxim

5,5 m. 91 in functie de necesltati.

lei Eventual 2 incapen mal mari, fiecare cu dU$uri si chiuvete In numar corespunzator
1;

I, JOGuri uzuale in sala tara a tine cont de reglementari natlonale sau reglonale.
DimenSluni corespunzator reglementanlor organizallilor sportive internationale: la
nlvel national se pot eventual reduce,
11 inaltlmea salii poate fi eventual redusa pe margine tinind insa cont de cennteie
fiecarui tiP de sport.
<1\ in cazul mal mulior sali pe acelasl amplasament sau in aceea$1 zona de prolectare
$lln iunctie de cennte, inaltimea unora dintre sali poate Ii redusa la 5,50 m.
5) Minus latimea elemente!or de separatie,
GI Numarul maxim. lara a tine cont ae e!ementele de companlmentare.

".

CD

Dimensiunea salilor

Intrarea
m-

Tipul
salii

Vestiarul
(min. 20 m'l"

DU$un
min.15 m 2)3:

Antrenon--+ I
(min. 12 m 2 :

Toalete
pe vestiar

Intrare

lara
pnm ajutor
min. 8 m')
4

m'

numarul
mrnim

numarul

numarul
mmim

numarul
mintm

Sal a pI. echipament

m2
minim

numar
minim

(min. 10m 2 )

51

numarul
minim

numarul

Sal a mono

15

60

30

90

Sala tripla

45

Personal
de paza

multifunc
lionala

Sala dubla

Sala cvadrupla 60

Sala pI. echip.

f - - - - - - , - - - - - - - i de intretinere
mm, 5 m 2 )
Sala de joe
Sara

191

120'

60"

150 .

80"

Spatii conexe

537

II

Supra!ata de sport utlla neta

Zona adiacenta
tara obstacole

Tipul de sport
Dimenslunl
permlse
lungime

latime

lunglme

Dimensiuni
standard

Badminton

t3,4

6,1

Baschet

24-28

13-15

Box

4.9-6.1

4.9-6,1

13.4

28
6.1

latime
m
6,1
15
6.1

Suprafata de sport
bruta, tara obstacole
la dimensluni
standard
Latlme

~Ungime I

Pe
lungime
m

1,5

2,0

17.4

I"

1J)

30

0,5

0,5
2

44

21

Frontal

lnaltimea
libera a
salii 1 )

7,1

92)

17

7,1

Fauslball
(mlnaea cu Dumnu))

40

20

40

20

0,5

Fotbal

30-50

15-25

40

20

0,5

44

I 21

10

10

44

22

(7)

Hallere

41

(5.5)

51

Handbal

40

20

40

20

Hochel

36-44

18-22

40

20

0,5

44

21

(5,5)

9-10

9-10

10

10

14

14

(4)

Judo

Korball
(aruncarea la COS)

28

15

28

15

30

17

(5,5)

Cultunsm

12

12

12

12

14

14

(5.5)

Gimnastlca artisllca

52

27

52

27

52

27

Polo pe biclclelaJ
Ciclism artistiC

12-14

14

11

18

Gimnastica
ritmlca

1313 )

9-11

(4)

[13

I
13"

9-12

Lupte

9-12

13"

13 6 )

15

15

821

12

12

14

14

(4)

Hochel pe rOllle

34-40

17-20

40

20

40

20

(4)

Patinaj artistiC,'
Dans pe role

40

20

40

20

40

20

(4)

Dans sportiv

15-16

12-14

16

14

16

14

(4)

Tenls

23.77

10.97

23.77

10,97

3,65

6.4

3657

18,27

(7)

Tenis de masa

2,74

1.525

2,74

1,525

5.63

2,74

14

Gimn. acroba!ica

4.57

2.74

4.57

2,74

12,57

10.74

34

19

Volel

18

18

7
12.521

Cifre intre paranteze: dimensiunr recomandate; 2' pentru intreceri natronale 7 m slnt suficlenti; JJ pentru zona spectatorilor adiacenta
terenului pe cit posibil 2 m: 4i spatiu supiimentar pentru pUpltru de cronometrare ~i bancile pentru rezerve (eventual in depozitul de
echipament sportIV); 51 Tn zona de margine de 3.3 m a terenulUl (neto) de joc este permisa 0 reducere uniforma la 5,5 m; 6) la compe
titii nationale 12 m.
1)

CD

Dimensiunlle terenunlor de sport pentru competitii

Distanta de siguranta2 ) in m

Echipament

Zona totala 1), lara obstacole.

Lunglme x Latlme X inaltlme
In m

laterala

antenoara

postenoara

relativa

Gimnastica la sol

14x 14x4,5

Cal cu minere

4 x 4 x 4,5

Sarllun/cal

36" x 2 x 5,5

8x6x5.5

6 x 9.5 x 4,5

4,5 516)

4 5)

3 5i

4.5

1,5

Inele fixe

Paralele
Bara fixa

12 x 6 x 7,5

71

Paralele Inegale

12 x 6 x 5,5

1,5

Birne

12x6x4,5

Inele

18x4x5.5

1,5 ' (2) A

Fringhie de catarare

1,5

Minge suspendata pendulanta

4,5 5 )

Spalier

7.55 )

1,5 '

4,5 (4) A

4,5 (41 A

1,5 (0,8) A

4.55)

4,5 5)

4,5 5)6)

4,5

4,5

51

10,5 (7,5) A

1) Pentru sportul de pertormanta: 21 pentru sportul ~colar ~i public (intre echipamentul fix ~i pereti sau alte echipamente fixe); J) lun
gimea de elan 25 m, lunglmea echipamentului 2 m, lungimea sfir~itulul de cursa 9 m; 4} distanta intre axele corzilor 0,5 m; 5) masurate
de la axa suportulul sau inaltimll, capatul barei sau axa carzi;; 6) Reducere posibila la 4 m catre pereti, respectiv la 3,5 m catre pereticor
tina 7) 7 m inaltime sint suficienti pentru competitii nationale: A = Austria.

538

Zone fara obstacole

~i distante de siguranta pentru echipamente sportive fixe

DE SPORT

Spatii conexe multilunctlonale adi

acente intrarii ~ pag. 537 @ .

9,1

sAu

sALI PENTRU GIMNASTICA

$1 JOCURI

Pentru liecare utilizator: 0,1 m2 .

Garderoba'/vizitator: 1 loc. Pen

tru liecare loc de garderoba:

0,05 - 0,1 m2 (~i 1 m de tejghea

de garderoba la liecare 30 de 10

curi de garderoba). Numarul de

toalete pe vizitator: 0,01.

Dintre care:

40% cabine pentru lemei,

20% cabine pentru ba.rbati,

40% pisoare.

Loc de depozitare pentru mese ~i

scaune/vizitator: 0,05-0,06 m2 .

Estrada ~i alte instalatii seen ice

pe m2 de supralata de scena:

0,12m 2

Case $i altele: in lunctie de nece

sitati.

Gastronomie

Supralata pentru liecare automat:

1,OxO,6-0,8m
.
Oliciu de preparere: 12 -15 m2
6 m2 depozit
Chiosc cu tejghea:
8-12 m2 , 10-12 m2 depozit
Calenealrestaurant
pentru liecare loc: 1,5-2,7 m2
Din care pentru zona de c1ienti:
1-1,5 m2
pentru bucatarie ~i depozit:
0,5-1,2 m2
Chio~c cu autoservire -Ia liecare
50 de locuri de vizitatori 1 m de
tejghea. Cu servire:
la liecare 100 de locuri de vizitatori
2 m de tejghea. Scena mica 100 m2
Garderoba pentru arti~ti, sal a
multilunctionala pentru ~edinte,
instructaje, seminarii, agrement.
Sala de jocuri pentru table, biliard
etc. Sala de lectura $i popice: In
lunctie de necesitati.
in salile de sport se gasesc spatH
tech nice. Amenajarile sportive in
aer liber, care nu dispun de 0
cladire proprie, trebuie proiectate
cu spatii pentru aparate sportive,
aparate de intre\inere.
incaperea pentru aparate sportive
2
= 0,3 m2 pentru liecare 100 m de
supralata de sport (neta) = 15 m2 .
incapere pentru pentru intre
tinerea echipamentului manual =
0,04 m2 pentru liecare 100 m2 ; su
pralata bruta = 8 m2
pentru ma~ini = 0,06 m2 la liecare
100 m2 . in cazul in care intre
tinerea este centralizata sau exe
cutata de persoane din exterior,
iar ma~inile sint aduse de liecare
data, se poate renunta la incape
rea mentionata anterior.

sALI DE SPORT

F~'t:s
\~\

"

I : ~-:

I:

I\J/!

~-~'

/~
11 !

(' I ~\

1.:1
I,

<-)Sala

,/

/'

)==--'------ .--- ---

.'

G)

1
2
3
4

Echipament sportlV
Spatil tennlce
Antrenon
Vestlar
5 Ousun. spalator
6 Echlpamente intre\l
nere SI curatenle
7 Toalete

(})

Constructie pentru planseu oscilant

Plan - schematic al une! sali de sport

:::
:

:;:
:

:
:

n~
:::
I
I

i,

11

..'"

~.~1

Sala

.J

I
. -Tk--.-

'I

.y

Of>

~~

~---/~I

,/ "-------~---r----tc-~-~.

::
W

In Sislem

Constructt8 pentru sol elastic

in puncte

ConstrUC(le pentru sol

elastic

,I

II

il --

I l-Sapa
Baners contra
Strat de materialumiditatii
poras elastic

. . I. _=~:

-----~--

-Ii:
~:n

8 Paza

9
10
,1
11

Acces cu pantall de sport

Acces cu pantoll de strada
Sala 22 x 44 x 7 m
Sala 27 x 45 x 7 m
divlzablla in 3 sail de
exercltii de 15 x 27 m

..

Plan - schematic al unel sali de sport triple

~~

I'~
L::~

~d

Ie

14

311

'W~)-.
I

--

012

Pisla de acrobatii

.c

c c 6

8
TrambUlinal

=13

"0

I
I
10

I ~

ii:

1 Cow de antrenament

2 Sara flxa

3 Para IeIe

4 Inele

5 Sara fixa

6 Ancora]e pentru cal

7 Bara exerCltl1

8 Birna

9 Sara pentru balet

100glinda
11 Bare
12 C,uperca de glmnast1ca

13 Cal

14 Saltele de slguranta caortonate

15 Estrade oentru an!renOrf

..,::::)
.-:::: Talpa
.: :.' de beton
Bariera contra

.-::: . :.~:umiditatii

LJzolatie termica

$apa

Adezi" special

Constructia cu pa"aJ de lemn.

aplicat pnn presare, cu tratament
de supralata

f-----~~----27.00----------_if-------18.00~------<

Sala de glmnast1ca cu aparate 15 x 27 m cu sala de glmnastlca la sol de 15 x 18 m

1. Oulap pt. echlpament

2/12. Sattele cu carucior
. 3. Dulapun mid

4. Oulapuri man
5. Cal
6. Capra

7. Bare
8. Banca de glmnasllca
9. Trambu(ina

10. ReCipient cu talc

11. Bare pI. stind in miinl
12/2. Saltele cu ca.ruClor

13. Trambulina mica

14. Suport pt. santun

15. Saltele pt. exerCltll la sol

16, Spatlu pI. echipamete

aditio nate
17 Portl de handbal
18. Saltele mal de sol

4.60
16

1~------------'5.00

f4\

Plan de depozitare a aparatelor man in camera pentru echipament

la sail de sport de 15 x 27 m

I
f-----6.00-----t

Camera pentru echipament

6.00----

Camera pentru echlpament

539

II

sAu DE SPORT
sAL! PENTRU GIMNASTICA !.'I JOCURI
DIN 18032, 18036
Sursa: Bundesinstitut fOr Sportwissenschaft (institutul federal pentru
$tiintele sportului), Graurheindorfer Str, 198, Bonn

14.50

3,50 -+--- 5,00---"

65
75

'-Ii
.c
'" I

~U

,,;

G)

Capra

:2

~A

Cal cu minere

I
I

.ail

~
,.;

'Ci',

I'
I I
i I

<C

Lazi pentru sanluri

Sol
Bare

=
=

I
A

tr:

QlijA

"'

~,I"

I
0

:'

I ' I,,,
''E
L'

U~oo

,.'"

~.
.

Paralele inegale

Bara!ixa

1---9,50

Bare

4,50

9.00-----1

A = Arbitru
AP = Arbitru principal

II

'A

AI
p

Podium de competitie, necesar de supratata, dimensiunile diferite!or sectoare,

amplasarea arbitrilor

[/

iI

;
I

<
27-28

5,50

35

iii.'.

jl

I;

:,1.

(2)

Birna

,I

1
'I
:1

Inele

e-----------;,

I'

Caruclor pentru sallele

'

Banca de gimnasfica (DIN 7909)

25'OO-----------~

f---1.90---+-----3,20----~

i!!

.~

I--------- 1 , 6 0

t------- ~

50 mm decalaj

"

tk imll--ll~~;;;;;;;;;;;;;;;~;;:;iI~-~:l
.!l

c;;
II)

.~
00

Cal long it.

!Trambulina6TO 1?0

Barba!i

:I

Pistil de elan

II

I~
~.

',

Sinil de reglaj
I

' f - - '_ _

1----1,20~ ~
20,

r---1,20-~

Callixat la sol

540

Amenajare pentru saritura la cal, barbaii

~-

Id~bl

':':':':':':':':':':':':':':':':':':':':':'9=':':':':':':.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.; .:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.~ i:::::::::::::::::::::::::::.:.:.:::.:.:.:.:.:.:

25,00-

Sariluri leme;

I,n,::pant: JJ~

sALI DE SPORT

f - - - 80-------1

r-- 35 --+-- 45------'

sALI PENTRU GIMNASTICA $1 JOCURI

I~

DIN 18032

::.':::.'

a,32m

Pants

....: ..:::::..::::..: ..::::..::::::

CD

Sectlune pnntro gradena

Sectiune p~lr,tro gradena CU scari

de acces situate posterior

~~~

---1.5~a,80--<

::::: ::..: :::

1-;::;::==:=

o~
0.

.......:

..

. ..

..

.. .. ; ..: .........:::::::.........,'::::

::: : ::::: : ::::: ::::::::::: :: :

::

:::::::::::::::."

e
---
1410curi

f - I-

- - - - - - - - < 1 \-----
2810curi

28 roc uri

A Tribune cu acces la partea infenoara:

B Tribune cu acces la partea 5uperioara

nr

T
'"'" rt
""i' i!'

r11

'"

f~
P===1
....

.'

NOf

1, I

it

.:: ."::."

'"'"
'"'"
N"

:=Jr

1-53--+26"

.r>

..,.

'"'" "'''It
'"'" "'''It
N"

J~

N+

::l

l.

~,

....

....

..

Zonele destinate spectatorilor - CD - 0 pot Ii tribune mobile sau

lixe. La tribune mici, pina la 10 rinduri, se poate proiecta 0 crestere

liniara a 1n<l.ltimii rlndurilor (de 0,28 - 0,32 m); in toate celelalte ca

zuri se va prevedea 0 crestere parabolica (inaltimea ochilor la locu

rile pe scaun 1.25 m, la cele In plcioare 1,65 m), dilerenta de

lnaltime intre liniile de vizibilitate intre rlnduri la locurile pe scaune

de 0,15 m, la cele in picioare 0,12 m. Distanta dintre rlnduri 0,80

0,85 m ..... @ - G). La locuri in picioare 0,4 - 0,45 m. Punctul de vi

zibilitate de relerinta la 0,5 m deasupra marcajului exterior al tere

nului de joc.
Locurile din spatele portii se vor proteja cu plase mobile. Locurile
allate la balcon si galerie se vor proteja cu piasa in timpul antrena
mentelor cu mingea. Pentru grupa de incaperi "intrare, vestiare,
grupuri sanitare. antrenori, spatii auxiliare de sport si sala' se reco
manda delimitarea zonelor de acces cu lncallaminte de sport de
cele cu acces cu lncallaminte de strada ..... - @. Dusurile trebu
ie sa lie direct accesibile din vestiare. intre zonele ude ale dusurilor

si vestiare se prevad zone de uscare. Dusurile care pot Ii comparti

mentate in doua zone. trebuie proiectate astfelinc1t din liecare din

cele doua vestiare adiacente sa lie accesibila 0 zona sau ambele

zone de duS - - @.
Cabina antrenorilor in apropierea vestiarelor. Camera de prim-ajutor la
acelasi nivel cu terenul de sport, poate Ii integrata in cabina antrenorilor.

Tribunele pot Ii accesibile de la partea inferioara sau de la partea

superioara. Accesul de la partea inferioara este mai economic (se

economisesc trepte si culoare), dar mai dezavantaJos In cazul com

petiliilor intruclt spectatorii care circula la baza tribunei vor deranJa
sportivii Si pe spectatoni deja prezenti ..... G) Laturile libere se vor
inconjura cu structuri de protectie cu lnaltimea ~ 1 m, masurata de
la suprafata de circulatie.
Racordul perdea de compartimentare - plalon - pereti se va lace
astfel incH sa fie evitate puntile sonore c1nd perdeaua este lasata
jos. -@-@.

....

:::::::::::::: :::."::::::::.':::::.'::::::::::::::::::: :::::: ::::::::::: ::::::: ::::

II

Tnbuna telescoplca L .. 6.0

>"
o

~!; 1

cm~! I~I

:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.::.:.:.:.:.:

t1o"

-*----.

Dispunerea unel perdele de

compartlmentare intre coua ferme

~'--*-----~.

- - - r - - r - - -......... Acces cu pantofi de sport

=Vestiar

Olspunerea laterala a perdelel de

compartimentare la ferma. cu buzu
nar de absorbtle acustlca

I
\...!..}

Oispunerea unel perdeie de compar

!Imentare pe ambele partl ale fermel

~==~r-

Exemplul2

Exemplul3
Trel 50lutii propuse penlru vestiare 51 incapen 5anltare (5uprafata punctata: par
doseala acopenta CU gratar PVC)

-..

... - Lallmea in :unclle de inaitlmea saill

SI grOSlmea matenaiulul

r=j\

Banca de vestiar ca banea de

~ pereteibanca dubla.

Acces cu pantofi de strada

Perdea de compartlmentare cu sis

tem de drapaJ cu Izolatle tOnica In In~
teriorul unel structun portante 5patia!e

541

~:

Toaletellntrare

~"""'"
"'~ '\

-;

1-- Sa\a de asteplare

..

"
___ --X'~

r--r=t

\"

I'
I
I

Ring

Vesllar

Speclalori

.,'11 ;1 "'
. 11/1
\

I(

.,'

de box ,,'/

/~I

II

"

f-QJ=-~.II ' ~

: ." .'

-~i

c_

I1

Teren

I"'

de joe

.I(
II

:;.

",II\d

~---ji \,/
.

H
H

.. '. ... :,.

8.

]
o

,
/

,,

G)

- ev. leslri de urgenta suplimentare

- - -Iegatura prmcipala
-

~=====;
Anlrenorl

- - -legatura vlzuala
-Iegatun alternatlve

l.-

-Iegaturl suptlmentare

Prim-aJutor

~ intre:tmere

- incapen suplimentare la
sali polivalente

gH~F=il=ne=s=s======~ -,
o:t f------ Gimnastlca

f---

- ...
_oJ

ConOltie fizlca

,-'r;=~~
- Sala ~:-::'

Varianla B: ring de box

[l

"

Woepozlt

Legenda ~

Echlpament

Spall! speCtalon

o~

SemlnafillAeceptle

oj-

Catenea

I ~:~g~l~1~h~~:~heA~t 0

I~~~~ftg;rr~nt,

-0

.. ~

~Regle

Schema: Dispunerea publiculUl

- rncaperi suplimentare in
functie de specilicullocal
Si de necesltati

r--

r.

Varianta A: pista circulara

.
-

".J',

- acees direct

Y-ousun

t:

sAu DE SPORT

~'n=tra="===~n

01

Schema de distributie a spatiilor

Planu\ nivelului de acces

1 Intrarea sportivilor de \a nivelul terenului,
2 Intrare Sl foaler pentru spectatori, 3
Administratla, 4 Case de bilele, 5
Garderoba, 6 Toaleta barbati, 7 Toaleta fe
mei, 8 Spatiu liber, sala de incalzire, 9
lnformatii, 10 SaU de instruire si recreere, 11
Intrarea la subsol, 12 Distributie bauturi, 13
Acces la galerie, 14 Regie cu alisa! si
anunturi sonore, 15 Tribuna fixa, 16
Legatura vestiar-sala, 17 Pista de 200 de m,
18 Sala de sport, 19 Panou mare de afisaj,
20 Tribuna mobila, 21 Afisaj de Joe, 22 Co
ridor periferie eu iesiri de urgenta.

Posibilitate de utilizare flexibila

asalii -> @
1. Tenis 2. Handbal 3. Atletism
4, Box 5. Activitati sportive $CO
lare. Perdelele de compartimen
tare care ofera protectie $i la
aruncarea cu mingea, situate la
partea frontala, Impart interiorul
in 4 unitati de marimea unei sali
de sport de $coala, Cu sali de
lncalzire situate In fata zonei de
antrenament "sub" tribunele te
lescopice Dfera $colilor $i aso
ciatiilor sportive 6 suprafete de
antrenament. Conditii de com
petitie pentru sportul de perfor
manta precum $i conditii de an
trenament pentru activitati spor
tive $colare $i de club.
Legenda ~G)

Europahalle. Karlsruhe - plan

Arh : Schmitt, Kasimir, Blanke

Sectiune -

Planulla nlvelu\ intrarii

1 Intrare eu ease de bilete, 2 lesiri/iesiri de
urgenta, 3 Foaier, 4 Distributie bauturi, 5
Telefon, 6 Scari catre toaleta spectatorilor,
7 Cale de aeees - pasarela deasupra tere
nului de sport, 8 Pista de 200 m,
9 Amenajare pentru saritura eu prajina. 10
Amenajare pentru saritura in inaltime, 11
Amenajare pentru competitii de sprint,
12 Amenajare pentru saritura in lungime,
13 Amenajare pentru aruncarea greutatiL
14 Acces la regie

Date tehnice: -> G)

200 m - alergare (competitie)
130 + 100 m liniari pentru sprint
(antrenament) 60 m liniari pen
tru sprint (antrenament) 400 m
racord (antrenament), arunca
rea greutatii, discului, saritura in
lnaltime.

Planul salii de atlelism usor din Dortmund

542

Conceptie si proiectare:
Hochbauamt Dortmund

LUPTE

BADMINTON

Sursa: Deutscher Ringer-Bund (Uniunea germ. de lupte)

Dimensiunea saltelelor pentru competilie 5 x 5 m, pentru campio
natul german ~i competilii internalionale ;" 6 x 6 m, de dorit 8 x 8 m,
pentru competitii internalionale ~i olimpice 8 x 8 m. Mijlocul saltelei
marcat cu un cere de '21 1 m ~i lalimea de 10 em. Grosimea salte
lei: 10 em, husa saltelei din material moale. Marginea de siguranla
pe cit posibil de 2 m latime, Tn caz contrar benzi de delimitare cu
Tnclinatie de 45 c . Banda de protectie cu 0 latime de 1, 2 m, de gro
simea saltelei, de culoare diferita. Benzile de proteclie la competitii
nalionale au 1 m latlme.
inaJIimea platformei os 1,1 m. fara st1lpi de colt respectiv corzi.

HALTERE

Sursa: Deutscher Badminton-Verband (Asoc. germ. de badminton)

Terenul de dublu este standard, lar terenul de simplu se proiec

teaza doar Tn cawl lipsei de spatlu.
Distanta laterala Intre terenuri
;" 0,3 m
intre teren si limita salii/spaliului
;" 1.5 m
intre liniile de fund ale terenurilor
;" 1,3 m
Culoare laterale de siguranta fiecare
1,25 m

Culoar de siguranla anterior si posterior fiecare

2,50 m

Spectatorii sTnt plasali Tn spatele culoarelor de siguranla.

La competilii internationale Tnallimea salii 8 m. 6 m deasupra liniei

de fund. inaltimea fileului la st1lpi 1,55 m; Tn mijloc 1,525 m; latimea

fileului 76 em - 0. Suprafata terenului usor elastica. lIuminarea:

pe cit posibil fara ferestre ci oberliht-uri (pentru a evita efectul de or

bire) ;" 300 Lux.

Sursa:
Bundesverband Deutscher Gewichtheber (Uniunea fe

derala a halterofililor germani) Brandenburger StraBe 42, Egelsbach

Suprafala de competllie 4 x 4 m, pe cTt posibil pe suport de lemn

solid, marcaj cu creta, suprafala neelastica, suprafala fixa pentru

halterofil. Diametrul maxim al discului os 450 mm,

Greutatea unui disc la antrena rea unei mTini 15 kg,

Greutatea unui disc la antrenarea ambelor mTini 20 kg.

146+-1----T

:e

I
Linia de servici poslerioar3 la dublu

'"
'"'"

Sursa: Deutscher Judo-Bund (Uniunea germana de judo)

Suprafata de competitie 6 x 6 m pTna la 10 x 10m sau ;" 6 x 12 m,
acoperita cu saltele elastice, moi. in campionatul german ~i com
petitiile internationale, suprafata de competilie ;" 10 x 10m. Este
preferabil ca saltele sa fie Tnaltate cu 15 em. Linia de demarcalie
dintre suprafata de joe ~i margine trebuie sa fie clar vizibila - CD.
1-1.50 I
I- 98-l

Linia de servici anlerioara

'""'.

10xl0

.:~:~~.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.;.~:~~:~::::::::::::.:.:.:.:.:.:.:.:::::.:::.:.~:::::::::::::

G)

Linia de servlci posterioarll la simplu

JUDO

IS.J..

-----+1461

5.18

Lima de fund

SUlp

SHIp

0- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 0
Fileu

'""'.

Suprafata de Judo pe un podest

-l

BOX
Sursa: Deutscher Amateur-Box-Verband (Uniun. germ. de box amatorj

Dimensiunea ringului de box Tn funclie de reglementarile internalionale,

4,9 x 4,9 m pTna la 6,10 x 6,10 m, de obicei 5 x 5 m. Ringul este de obi
cei pe un podium care este mai mare pe toate direcliile cu 1 m dedt rin
gul de box. Suprafala totala a podiumului 7,5 x 7,5 m - 8 x 8 m - .

"""

~ ..L

'I'" ~~-"

rr=;;==~===i==Ii T

11-"--------------"---11 :2.

Ti

Vedere a fileului

I
Linia de servici posterioar3 la dublu

! ! I I= = =r~=

Linia de servici polsterioara la simplu

Lima de fund

f - - - - - - - 6,10

8)

Badminton

!!I!~f--- T
83

IIII

-----1

.
Punching bali

iiiiiiiiiiiiliil

Indiaca - dimensiunea terenului 5.5 x 13.0 m si 9.0 x 18.0 m

h,ltimea fileului la stilpi 1,70 - 2.00 m, in mijlocullileului 1.68 - 1.85 m.

Supralata de joc la simplu: 4.4 x 10m

.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.
Capitonaj de
protectie

Vedere frontal;; -

1--1,85---1

T50

i- -

Corzi de legAtura

5.50

<0.

I
150

I-l,O+-1- - - - - - - -

Ring de box

f--- ZonA de servici

I
--J

de3-4cm

-~
Zona de servici -

L __
I

I
I

-I

CD

r-----------------

I
I

-~

, -Fileu
~

a.
:"_....J

Culoar de si uran

13,0 - - - - - - - - - + 1 1 . 0 1

Teren de joc pentru Indiaca

543

TencuialA specialA in 2
slraluri 12 - 14 mm

~
~
~

Linia de demarcalie de
"DuI perimetralA rO$u
N

Cornise profilate, dure

(50 x 201 'o'u RAL 3000

RAL 3000

[:;:]

Suprafata de joe tabla

sau lemn (vopsitt in alb)

~
~

Canal de aerisire

TencuialA speciala 1n 2
straturi

Gri'?i de aer~sire

(rezistent la lmpactul CU

mingea)

Parchet cca 50 x 25
(fag sau at1ar)

Parchet de lamele cu
lamba ,i uluc 25 mm

LOOQrlna 50 l{ so

Garntturi de caucuiuc sau pollutetan

Rost de dilatate 6 mm

sa..
.................................

':.:.:':.:.:.:':.:.:.:.:.:':.....:.:~~;~.~:~~:.~:;~:;;~.~:.:.:.:.:.:.:.:.:.:

"I

,,1;

j.

(umiditate)

CD

Detaliul peretelui frontal

Detatiul peretelui lateral

SQUASH
Sursa:
Deutscher Squash Rackets Verband e.V. (Asoc. germ.
de squash), Lichtenauerweg 11, Hamburg
DIN 18038
Constructia obisnuita a terenurilor de squash: pereti masivi cu ten

cuiala speciala, elemente de beton prefabricat, constructii prefabri

cate cu structura de lemn acoperita cu placi, terenuri de squash care

pot Ii unite.

Neeesarul de spatiu:
9,745 x 6,40 m

inallimea spatiului:
6,00 m

Un perete de sticla pentru spectatori reprezinta un avantaj.

Podeaua: usor elastica, din lemn de culoare deschisa (artar sau fag),

cu aderenta ridicata, lamelele de parchet paralele cu peretii laterali. De

utilizat lamele lamba si uluc de 25 mm grosime, acoperite cu un strat

izolator; parchet conform DIN 280, partea 3,4 $i 5.

Peretii: tencuiala speciala, alba. Peretele de joc din tabla de 2,5 mm

sau placaj de lemn imbracat cu tabla vopsita in alb. --+

.

CD -

TENIS DE MASA
Sursa:
Deutscher Tischtennis-Bund (Uniunea germ. de tenis de
masa), Otto-Fleck-Schneise 10a, FrankfurtiM.
Competitii doar in sala.

Suprafala mesei: orizontala, verde mat cu linii de demarcatie albe.

152,5 x 274 cm
inallimea mesei
76 cm
Grosimea plaeii
~ 2,5 cm
Pentru mese in aer liber. placl din beton armat cu fibre, cu grosimea
de 20 mm.
Duritatea placii aleasa astfel incH 0 minge normala in cadere libera
de la 30 de cm rico$eaza aprox. 23 de cm.
Lungimea fileului in mijlocul cimpului
183 cm
inallimea plasei pe toata lung/mea
15,25 em
Suprafata de joe (marginita de pereti despartitori din material tex
til de 0 inaltime de 60 - 65 cm) '" 6 x 12 m; International 7 x 14 m,
spectatorii in afara acestui penmetru --+ 0.

DimenslUnile de baza - Squash '."

"

'1

.i

,
. '

Gonstructii
sportive

BillARD
"-..."'....

Dimensiunlle de baz3 ale mese; de tenrs

Sursa; Deutscher Billard-Bund (Uniunea germ. de biliard)

Pozilia ineaperii:

etaj sau subsol luminos, mai rar parter.

Neeesarul de spatiu: in functie de tipul de biliard --+ -

Pentru scopuri private sint obisnuite

.. marimile IV, V $i VI
Pentru cafenele $i cluburi
.
marimile IV $i V
Sail $i academii de biliard
. .. marimile I, II $i III
Distanla dintre mesele de biliard I $i II
i?' 1,70 m
Distanla dintre mesele de biliard III - V
'"' 1,60 m,
iar lata de perete pe cit po sibil mai mare.
Pe latura pe care circula chelnerul sau se alia spectatorii se va pre

vedea 0 distanta mai Illare. loc pentru scaune, mese, mincare $1

bauturi (--+ Restaurante).

Suprafata peretelui pentru suportul de tacuri sl regulamentul de joc.

Un suport pentru tacuri la 12 tacuri, dimensiuni exterioare 150 x 75 m.

lIuminatul:

Pe cit posibil corpuri mici de iluminat cu distributie uniforma a lumi

nii pe suprafata de joe.

Distanta obi$nuita intre sursa de lumina $i masa de biliard - 80 cm.

Dimensiunde de baza
Sl distante la billard

75
~.

Dimensiuni obi:;muite la biliard (fn em)

Dlmens. interioara (de joe)

Dimens. exterioara
12 tacuri

Dulap
pentru bile

544

Supor!

pentru tacuri

IV

VI

285

142

230 x 115

220 x 110

220 x 100

200xl00

190 x 95

310 x 167

255 x 140

245 x 135

225 x 125

225x125

215 x 120

575 x 432 5

520 x 405

510 x 400

500 x 395

490 x 390

480 x 385

800

600

550

500

450

350

Dimensiunea spallului

III

Greutatea in kg

II

Dimensiunl obisnuite la biliard

Returul blkllor

I00-'- ---- i---j---~;~l I

i

f--A-, .00+-'.20 --1

cca 60

CD

I---- 5.50------1

'9.50-

6.50-----1

Executia cu benzi

1-B0:----- Iu-+- -::~H

Returul bilelor

4'.00-1

cca 60

PISTE DE POPICE $1 BOWLING -- QJ

Sursa: Deutscher KeglertJund (Uniuneagerm. de popice), Wilhelm5aue 23. Berlin

Once pista de popice sau bowling poate Ii impar1ita in urmatoarele

zone:
1. zona de elan - in care, dupa ciliva pasi, se lanseaza bila.
2. pista - pe care se rostogole$te bila.
3. losa de prindere a bilelor - in care se gasesc popicele $i unde
se recupereaza popicele cazute $i bilele.
:CI.l

._s, [.

f--5.50---I
I
6.50---1

\9.50

'

Fosa de prindere a bilelor

18 + O,Omm
- 20 mm

I----~---I

IT~
8~

):P, ~11
f]~i,@o i

~" ',/m,
@~,
I"
./

.:

2'

J5

~
6

i
I

a>

'

!Au de .imetr:e

I -I

18

+ O,Omm

~i ~

.Q In

jj ~

'1 Suport bile; 2 Capalul

'5

4 Platou pt. bile; 5 Crucea (/)

pt. bile; 6 Perete de impact

7 Capat de pista; 8 Supr.

flexlbila de capat

Q..Q

~ ~

Tb
1~

Rebord eXlerior de delimitare

Sectiune~

'F!r""'iT"'==~--

__

~ q"=="'=====!;E;>-

_._._._._.-.

Pisla

Asezarea Si numerotarea pop1celor

IcE - ,;;;:;;;;;;;;::==.,-+- ---:~

'.'

25
f--t+'.00+--5.5O----j

cca 60
823.50--S
~

._.-

-+-1--5.50

~-,

.L

1.00-1

Suprafs1a pistei esle uniform

_ _ . ...!.~c~~~~~delaaISS

~@

Elev810rul bilelor

If

Posibilitati de realizare a
jgheaburiior pent'u a,uncari ratate

Relurul bilelor

II ~I

Sectiune

19.5O:!:: 5

:~

f4\

{~L SO-5 J
r
,

~ :t 51 3 Fosa de pnndere a bllelor :J!

': ':

- 20 mm

I
I

to.

~~
-

Pi.,~

to.

0.25A a50A 0.25 A

I I', I I
:il, f-"OO ~ 2 mm-1

~
"i.

ra'iii

CI.l

~~~~~g;e~~
~~
:/'i:
/

Rebord exterior de delimitare

'"

'"

rJ: r-/---,..--H
~

~~
.2

to-40inclinarea supraletei

H flexibile 5 pinflla 20

CI.l

~ Q.

.!!! iii

Executia cu mheaburi de prindere a aruncanlar ratate

10-40 inclinarea suprafe1ei

flexibile 5 pini:lla 2ao

eLI

Versiune normala

a zanei popicelor

Zona popicelo,

Pistele de aslalt reprezinta un tip special de piste sportive prin su

pralala lor care supune jucatorii la solicitari marL Pista are lungimea
de 19, 50 m $i 0 latime de 1,50 m (Ia delimitare laterala cu benz!)
respectiv de 1,34 m (Ia delimitare laterala cu rigole) $i este realizata
din aslalt sau material plastic -- CD - 0.
Varianta "dulapi" desemna initial 0 pista din lemn; se pot executa
insa $i din material plastic. -- . Particularitatea ei consta in pan
ta de 10 cm, de fa dulapul de elan pina la primul popic. 0 supralala
de rulare de 23,50 m lungime $i 0,35 m lalime reprezinta a pista din
dulapi de tip "jgheab".

_.-._._.

Pis/a tip ..dulapi"

I~t'z--;- -- u,,~

Relurul bilelor

-~-I'I ~

Pista in loarfeca de asemenea din lemn (sau material sintetic) -+

Supralala de rulare se lale$te dupa 9,5 m $i pina la centrul zo
nei pe care sint dispuse popicele pina la 1,25 m.

25

r-t+l.00-t---B.5O-----t

cca60
51
18.00------t---5.50--+'.00-1

Suprafata pislei esle uniform

ascendenlA de la P Is S

-;=+1

- - p

-'-'-'

ri

Vedere de ansamblu 51 dimensiunile principale ale pistei in foarteca

m>
rI

I-

-+-

10

8,
a>
i

8aj
.1

CD

18,30

25,55

:r

4,88~

Pista dubl!! de bowling

- - t - - - - - 27.50-34.00-------1

1 Camera de club
2 Bufet. lejghe.
3" Supraveghetor

<

::

2 .37

'.

4 Garderoba.
5 we public
6 WC personal

Exemplul unei amenajarl de popica,le

7 DU$uri, spalator
8 Spatlu samlar
9 Sala de fitness
10 Depozit pentru echipament

I
8,.:

Pista de bowling -- @ Pista de elan este pe toata lalimea sa (104,1

- 106,5 m) din parchet lin $Ieluit. Supralala de rulare a bilei din par
chet polizat sau lacuit. Bilele de bowling au 21,8 cm diametru.
Greutatea maxima 7.257 9 $i au trei orilicii pentru degete.

Pentru pistele de asIaIt sau in loarfeca, bila are 0 16 cm, greutatea

de 2.800 - 2.900 g. Bilele pentru pista tip "dulapi" au 0 16,5 cm,
greutatea de 3.050 - 3.150 g. Bilele sint prod use din materiale sinte
tice. Popicele, din lemn de esenla tare (lag alb) sau din materiale sin
tetice, au dimensiuni normate. Popicele de bowling sint tot din lemn
(acoperit cu material sintetic) sau din material sintetic. Sin! de ase
menea normate.

545

II

,.~

[ [

c:

Toa/ete
Dusuri

incap. profesorului de inat

"5

'"

:;
~

Suprafata de teren (fara locuri de parcare):

Pentru piscine acoperite, cite 6 -10m 2 la 1 m2 de suprafata de apa

in piscina acoperita proiectata; la suprafete mari de apa este sufi

cienta 0 valoare mai mica. Pentru suprafetele adiacente in aer liber

(terase, solarii, gazon) se adauga un supliment de 10 - 20% la su

prafala data.

Locuri de parcare: pentru automobil 25 m2 , loc pentru doua bicic/e

te 5 m2 . 1 loc de parcare pentru automobilla 5 -1 0 dulapuri de ves

tiar. Locuri pentru biciclete -in functie de necesitatile locale.

In cazul amenajarilor pentru spectatori: 1 loc de parcare suplimen

tar pentru auto mobil la 10 - 15 locuri prevazute pentru spectatori.

in cazul restaurantelor: 1 loc de parcare suplimentar pentru auto

mobilia 4 - 8 locuri.

Terenurile plate sau cu inclinatia de pina la 15 permit proiectarea

piscinelor pe un singur nivel. Este 0 condilie pentru proiectarea eco

nomica $i funclionala. 0 inclinare mai mare a terenului duce la 0

cre$tere a costurilor de construclie si dezavantaje in funclionare.

1L

Prim-ajutor

Echipamente

f---J

Fitness, sala de lorta

r--

lYO
I

mica a populaliei).
Pina /a 0,01 m 2 suprafata de apa pe locuitor (zone cu densitate
mare a populatiei) - se va stabili un echilibru intre exigentele
locuitorilor $i ale $colilor $i asociatiilor sportive.

Zona de distributie

~ Spalii tehnice

Marimi orientative pentru piscine acoperite:

o suprafala de apa de 0,025 m 2 pe locuitor (in zone Ie cu densitate

' - Bazin~deino~ _ _ ~

,,=

~
'if>

:; .3!

Joaca 5i15au gimnastica

Pisclne

Supr. libere

L---1 Sala de relaxare 5i lectura I

Solarii
Sauna

Sauna

Calenealreslauranl ICafenealrestaurant

Amenajari pI. spectatori

Bai medicinale
Repartitia spatiilor
Program complementar

Zone
camplementare

..

r-
CD

Bazele proiectarii unei piscine sint:

Analiza existentului: bazine, amenajari pentru sport $i agrement

Analiza necesitalilor:suprafala totala de apa, posibilitalile de com

binare, utilizari preponderente
Zona de deservil:
distanla fala de colectivitali, scoli si asocialii
Localizarea:
pozilie centrala, infrastructura buna, aisgurarea
terenului de constructii $i accesibilitatea.

Repartitia saliior
Program normal

Acces
direct

Program
minim

Eventual
acces
direct

Piscina acaperita - schema relatiilor dintre spatii

Tipul bazinului

Numtlr de

Unit8.!i de prou;tctare

AmenaJ3f1 pentru
sanlufl in apa

IOCUltOfi

'1

,I

'I

"

MIDimea bazlnufui
[m respectiv m 2J

pina la 5.000

In 'unc1ie de condiliile locale

alternatlva 2

allernaliva 1

de baza

~~r. apel

Manmea bazJnului
[m respectlv m 2]

~~r. apei

r~~r. apel

MIDimea bazinului
[m respect1V m 2]

10,00 x 25,00
pfnala 15

250
15
265

BV
BN
BB

10.00 x 25,00
8.00 x 12,50
pina la 20

250
100
20
370

12.50 x 25,00
10,00 x 12,50
pina la 20

313
125
20
395

1T T 3P
8.00 x 12.50
p"ina la 20

20.000
pina la

BV

12,50 x 25.00

313

12,50 x 25,00

313

12.50 x 25,00

313

30.000

BN
8S-I)

8.00 x 12,50

100

8.00 x 16,66

133

8,00 x 12.50
10.60 x 12,50

100
133

10.000
pina la

20.000

FactOr! de dimenslonare
a volumului 51 a
supraletel

Suprafattl

(la-ra locun
de depozitare)

",

Valon uMare
orlentative

Valorl de
exercltiu

1m']

150

2,500

3.000
200

pinflla

18 ~ 38

BV
BB

5.000
pina la
10.000

OJ

Schwimmstatten-Ausschuss des Deutschen Schwimmverbandes e.V.

(Comitetul uniunii germ. de inot), Marktplatz 27, Bad Neustadt/Saale

Zona de vestiare

Bundesinstitut fur Sportwissenschaft (Instilutul federal pentru stiintele

sportului) Graurheindorfer Str. 198, Bonn

CasatControl

E 0

Sursa:
Deutsche Gesellschaft fOr das Badewesen e.V.
(Soc. germ. ptr. piscine) Alfredstratle 73, Essen

Personal/Administratie

E
':;

JT

Toalets

c:;:

~
~

PISCINE ACOPERITE

Intrars

lOa

20
433

3500
H..j. 3P sau IT..j.
3T + 1P ..j. 3!=l..j. 5P

3500
250

3 resp. 4

pfna la
4.000

pina la

lT~1Pcomb.~

3T ..j. 3P comb. 5P
BB

30.000
pina la

BN
NSB

40.000

BS

oll

BB

40.000
pina la

BV
BN

50.000

BS
BB

peste 50.000

oll

pina (a 25

25
438

plna la 25

25
471

pina la 25

25
571

21.50 x 25,00
8,00 x 12,50
10,60 x 12.50

313
100
133

12.50 x 25.00
8,00 x 16,66
10,60 x 12.50

313
133
133

16,66 x 25.00
8.00 x 16,66
12,50 x 11,75

417
133
147

pinala 30

30
576

pina ta 30

30
609

pina la 30

30
727

16,66 x 25.00
8.00 x 16.66
12.50 x 11,75

417
133
147

16,66 x 25.00
8,00 x 16.66
16.90 x 11.75

417
133
199

pint! la 35

35
732

pina la 35

35
784

4.000
1T ..j. 1P comb. +
3T + 3P comb. 5P

300

2x1T,2x3T
1P ~ 3P..j. 5P

400

4500

Unitati de praiectare pentru piscine aeaperite

546

4 500
.

I
I

Alte combinatii posibile in functie de zona de atraetie

Nota: ') Sohcltari speciale in cazul utilizarii de cfltre secl\:~) Prescurta.ri: B8 = bazin pentru ba.lacit: BN = baZine pentru neinol~torl: BV = bazin vanabl!; as = bazin pentru sariluri 3) Prescurtan: T
'orma; 1 -10,. bloc startun in melri: 4) Dimensiuni tinind cont de m~suri de siguranta.: Marimea bazinUlut = lalimea bazinulut (latura cu blocstartun) x lunglmea bazinulUl (in direc~la santuni.)

= Irambulina.;

p,. plal

PISCINE ACOPERITE

-t------e,OO--------11-1,5O-I

[IJ

-+

1-1,50+-1,50-1

Zone sanitare: Marimea zonei vestiarelor (marimi orientative in

functie de unitatea de referinta -+ pag. 546 0, coloana 7).

Marimile orientative indica 0 perioada de 1,5 ore de baie, in afara

perioadelor de virf. In statiunile de agrement poate fi necesara

dublarea numarului locurilor de garderoba.

Valori orientative: 0,6 - 0,8 locuri de garderoba pe unitatea de refe

rinta. Numarul de locuri de dezbracare-imbracare 0,15 - 0,2 bucati

pe unitatea de referinta, din care 0,06 - 0,08 cabine de schimbare.

Cabine pentru familii $i handicapati: 10% din numarul de cabine de

schimbare, relatia dintre numarul de locuri de schimbare $; dulapu

rile de garderoba 1: 4.

G)

Toate amenajarile mari au cel putin doua vestiare comune.

Vestiare: cabine cu dulapun de garderoba

Ves/iare comune tara banca

Vestiare comune Ii!ri! banci!

Locuri la garderoba: la fiecare vestiar comun cite 30 de dulapuri de gar

deroba.
Locurile de schimbare: banca in lungime de cel putin 7,50 m. Relatia din
tre locul de schimbare $i numarul de dulapuri de garderoba pina la 1: 8.
Numarul de obiecte sanitare pe unitatea de referinta: 0,03 locuri
pentru uscarea $i aranjarea parului prevazute cu uscatoare de par,
0,015 locuri de dezinfectare a picioarelor, bazine pentru stoarcerea
lucrurilor ude 0,015, incaperea pentru materialele de intretinere $i
curatenie 1 -2 m2 se va amplasa in zoneIe de schimbare.
Inaltimea libera 2,50 m. Locurile de dezinfectare a picioarelor 0,75 m

latime $i 0,50 m adincime.

Dimensiuni pentru zona de schimbare: pentru cabine inzidite sint

valabile urmatoarele dimensiuni: cabina de schimb dimensiune in

terax 1,00 m latime, 1,25 m adincime, 2,00 m inaltime. Cabinele

pentru familii $i handicapati 1,59 m latime, 1,25 m adincime,

inaltimea 2,00 m ..... CD.

Cabina de schimb pentru persoane cu handicap in scaun cu rotile,

dimensiuni interax:

latime 2,00 m, 1,00 m adincime, 2,00 m inaltime. Deschiderea libera

a u$ii 0,8 m. Dulapurile de garderoba -+ 0,25 respectiv 0,33 m

latime (dimensiune interax), 0,5 m adincime libera., 1,80 m inaltime

respectiv 0,90 m la dulapuri duble. Pentru persoane cu handicap,

dulapuri de garderoba de 0,40 m latime. Doar ca dulapuri simple.

:i!

+
:i!
+
:i!
+
:i!

+
+
:ll

.L

f-BO-+-l, lO-+-BO~

Vestiare comune cu banci!

1-1,50-+1,00+ ' ,00+---4,00------+' ,12+-1,50---1

T
"!

'"

+
'"

1+

8 ~
<D

"''".

1
:+

'""'.
.:L

Vestiar formi! mixti!

Dulap simplu

noo

t
'"

1'"

$ir de dusuri cu bariere vizuale

...

"!

1-B(f--JI-6041-1.Io---ll-60+eo-<

$ir deschis de dusuri si duS

cu pro/eclie la stropire

Dulap dublu

'"'"

nt
~

:i

~
I

~+

Dulap in Z

. . .
,r -

,-

,r
,

. ~.

-;

::::.:....
:........:::::::::.:::::. :::..........................................
eo.... .. ... , .
....................................."
,o,e,',.,.,';;,.,';;; '.,.'
Oil',',',',',',',' 'j,',',' ',',' 't' ',";

S!

,.j

Dulapuri de garderoba - variante constructive (exemple)

547

II

PISCINE ACOPERITE
--+Ill

Zona vestlarelor

Zona sanitara contine dusuri si toalete separate pentru femei si

barbati. Pozitia - intre vestiare si bazine. Toaletele se vor pozitiona
astfel incil dupa folosire, revenirea in zona bazinelor sa se faca obli
gatoriu prin incaperile de dusuri --+ (j) - . Toaletele accesibile di
rect din zona bazinelor nu sint permise. Este indicata 0 cale directa
intre zona bazinelor si cea a vestiarelor.
Zona bazinelor

Q)

1-90-i

Valori orientative: structura de baza - min. cite 0 sala de dusuri

pentru barbati sl femei, cu minim 10 dusuri. La piscine acoperite cu
100 - 150 m2 suprafata de apa, este suficienta 0 sala de dusuri di
vizata in doua parti, una pentru femei si una pentru barbati, fiecare
cu cite 5 dusuri --+ . Se prevad doua toalete pentru femei iar pen
tru barbati 0 toaleta si doua pisoare --+ (j).

Bloc sanitar (exemplu)

Zona vestiarelor

Pentru dimensionare sint valabile urmatoarele dimensiuni minime:

--+(j)-0
Dusuri fara pereti despartitori:
(sir deschis de dusun)

Distanta interax
0,80 m la\ime
0,80 m adincime

Dusun cu pereti despartitori:

(sir de dusuri cu protectie la stropire)

Distanta interax
0,95 m latime
0,80 m adincime
1,45 m inaltime

Dusur; cu pereti despartitori:

in forma de T dublu:
(cu protectie la stropire 51 bariera vizuala)

Distanta interax
0,80 m respectiv
0,95 m latime
1,40 m adincime
1,45 m inaitime

Latimea culoarului intre doua siruri de dusuri:

1,10m

Toaleta cu usa:
(se deschide spre interior)

0,90 m latime
1,40 m adincime
2,00 m inaltime

Toaleta cu usa:
(se deschide spre exterior)

0,90 m latime
1,20 m adincime
2,00 m ina;time

Pisoare: distanta interax

0,50 m la\ime
0,60 m adincime

Pisoare: distanta interax

0,75 m latime
0.80 m adincime
sub 0,70 m
sub 0,45 m

Zona bazinelor

Constructii
sportive

Bloc sanitar (sala de duS divizata)

inal\imea de montare
inaltlmea de montare pentru copii

Bloc sanitar (femei)

Chiuveta de spalat pe miini:

Zona vestlarelor

inaltimea de montare

0,60 m la\ime
0,80 m adincime
cca 0.80 m

inaltimea salii: libera.

minim recomandat

2.50 m
2,75 m

Zona bazinelor

.'7

.Intors

Bloc sanitar (barbati)

Ceramica pina la platon,

hidroizolatl~ pina la plafon

'~
o~~

T
3.00

1~
16 rt---"'7"-+',=-t-='''--I

Perete

des
partltor

~
0

An Pardoseala'

de ceramidl

0::

.." ....iII.Pliantalii3i%~IU
Scurgere ON 70

f- 80 -+- ~ 1,10 -+- 80---1

~ :~~
~ ~

:s e
Q. '"

Bazin pI. incepatori

Sectiune

Cabin a sanitara pentru handicapati

548

Sala de duS (schema)

--+

(}) Zona vestiarelor cu WC Si automate de casa

Arh.: D. Loewer

PISCINE ACOPERITE

.J" .......

r . . r ~ -

is

---
f-------

CD

--,-_ _-_

Tipul de
bazin

Latlmea

inaltimea
libera minima

Bazin pentru balaclt

~5 pina la 25 m 2

0,00 - 0040/60

2,50

Bazin pentru
neinotaton -

300
10,00

12,50
16,66

0,60iO,80 pina la
1.35 m

3,20 m

Bazin
vanabll ~

8,00
'0,00
12,50
1666
2100
25,00

25,00
50,00

lundul bazlnului reglabil:

030 pina la 1,80 m
in parte a de inot:
1,80 m
4,00 m
in partea de saritun in apa:
adinclmea minima 3,80 + 4,50 (5,00) m

12,50 - - - _

BaZine
de inot

16,66
2' ,00
2500

25,00
50,00

BaZine cu
valun ~@

12,50
1666
21,00
pina la
25,00

CD

16.66 - - - _

Bazine pentru neinotaton

25,00

150,00)--~0---

1,09

too

1,00

IT:
IT:
12,50
(2100)

IT:

,I

IT:
I

IT:

f----

8.00

(J)

t:

-g

III

0;
Qj
III

"0

!!!,

>------ 9,00---------1

--------<

(11,00)

in cazul trambulinelor

(1.35)

"

reglabil in

in funclie de tipul

constructival

inaltime
BaZine vanablle
1/3 din lungimea ~azinului

lundului mobil
-nl
1,1

_----T~150

III

III

r - - r - ,---~--,--~---,--L--_--------r'n'I

f - - - - - - - t - - - - - ' - - 33,00-50,00 - - - - - - I f j

I
I

i '.2
g;~_~: :[
_(,ON

II>

Q;

~!
Q."i::

l1S I

1Il::l

~-I=-'EI
,
I ca I
;

~ ,

II>

c3
t

'iii

"0>

C1IC11

t:

L _ J.

Fundul bazinului

-" ",.

!---6,OO------l

1,25
I----.

le~=~~:~:~=~=~~=~~t~=~>~~~;/~~:~'!:_::"'7::"'7::"7"::_::"':"::_:: :-:-::..,.::_::J..J"
:

_ L-----~--l-=-_L---------___lJ"J,
'Ii

I"'II

Bazin cu valun

-l.u

Punctul A

Sectlune - bazin cu valun

respectiv observatli

4,00

Adinclmea la intrare:
in bazln 0,00 m (in cazul
treptelar max. 0,30 m)
Adinclmea Ja capatul bazlnului:
in functle de utlhzarea bazlnului
$1 a generatorulUl de valun

4,00 m

Spaliile Ilbere - calle de acces din Jurul bazmului

sint de obicei de aceeasi marime ca si suprafata apei

in zona Intrarii pnnclpale pina. la bazin:

In zona Intrarll prlnclpale Tr.tre treptele bazmelor si

pereti'
in zona bloc-startunlor
In zona trambulinelor
(in spatele trambulinel de 1 m, cale de acces libera de minim 1,25 m)
in zona bazinulw pentru balacit
Bazinul pentru neinotatorl - partea cu trepte:
Baznul pentru neinotaton - partea ingusta:
intre bazinul de saritun. inot. vanabil si bazlnul pentru neinotaton sau
partea de neinotatorl a unul bazin vanabll'
lntre bazmul de inot respectiv partea de ino!
a unui bazln variabll si bazlnul pentru santuri:
Aile latimi la a supralata a apel sub 300 m 2
mal mare de 300 m 2
Inaltimea salii pe perimetrul bazinului:
incaperea profesorulUl de inot
spatlu necesar: minim 6 m 2
incaperea de prim ajulor
spatiu necesar: minim 8 m2
2
Incaperea utilajelor
pin a la 450 m suprafata apel minim 15 m 2
2
peste 450 m suprafata apei minim 20 m 2
Incaperea pentru particlpantl la concursuri:
6 culaare de inat = 30 m', 8 = 50 m', 10 = 70 m 2
Sal a de seminarii, asac. spanlve: 30 pina la 60 m'

3,00
2,50
3,00

4,50
2,00
2,50
2,00

4,00
3,00
minim 1,25
minIm 1.50

2,50
2,50

2,50
2,50
2,50
2,50
2,50

Amenajari pt. spectatori:Tribune pt. spectatori: O.5locuri pentru 1 m 2 de apa folosita pt. sport
Necesarul de spatiu: pentru 1 loc: 0,5 m2 mcluslv caile de acces
adiacente

Garderoba pentru spectatori: necesarul de spat;u: 0.025 m 2

pentru 1 m 2 de apa folosita pentru sport

Toalete pentru spectator;: toaletele de la intrare (1 pentru lemei,

pentru barbati Si un pisoar) sint suficlente pentru 200 de locun
pentru spectaton. in cazu! amenajanlor mal mari pentru fiecare
100 de locuri suplimentare se prevede 0 toaleta suplimentara
(cablna respectiv pisoar). Se va tine cant de proportla femei - 2
cablne, barbati - 1 cablna. doua pisoare.
Posturi pentru
presa 51
televlZlune

V,zlbllitale buna la start 51 sastre (pasturi inaltate): necesar de 5 - 20

locuri. pentru fiecare loc 0,75 x 1,20 m.

Necesare 4 - 6 pastun, fiecare de 1,20 x 1,50 m.

Cafenea;
restaurant

eel putin 50 locuriiscaune. fiecare loc intre 1 si 2 m 2. Spalii supli

Necesarul de lac pentru un aulamat: 0,5 - 0,8 m 2

mentare de aprovlzlonare si auxiliare; la cafenele cca 60% din su
prafata cu scaune, la restaurante cca 100 %. dm care 20 - 25% de
pOZlt si camera frigorifica, pentru ambalaje 25 - 20'%. pentru buca
tane. bufet, birou. personal restul de suprafata. Toalete: mrnim 0
cabrna pentru feme!. una pentru barbati Si un pisoar.

Sectiune - bazin combinat inotatori - valuri

Lunglmea Adinclmea apei

1m)

~I

OJ

=8=a=zi.:..:n-=-e.:..::l",ip:..:u:..:r_id.:-e'--'.b=az.:-i_n.:..:e.2$_id.:-i.:..:m.:..:e.:..:n:.::s--::iu.:..:n_i

Departamenlul tehnic

Supra!ata latala pentru tehnlC (lara rezervarul de apa de supraplin, depazlte, slatle

2
trafo. distribuitoru! de gazl pin a la 1 m pentru fiecare 1 m2 apa; la piscine man este po

slbila 0 reducere de pina !a 30%.

Supralala apei

Vananta punctulul A cu trepte

Rigala ZOrich

Rigala finlandeza

CD

Forme variablle de bazin

li1.(filJw&ii.
Rigala Wiesbaden

Rigala 51. Montz

PunctS

549

II

... ... ...

E
E

'"

'"

,~2'50+190

50

... ... ... ...

E
E

"'

PISCINE ACOPERITE

'"

...... QJ

t-Lt'=2.~0~

Amenajarile pentru sarituri in apa se folosesc de catre $coli sportive

$i de catre sportivi de performanta. Platformele sint constructii rigide
pentru saritura de la inaltimi de 1, 3, 5 $i 10m. Trambulina este 0
constructie elastica, la 1 $i 3 metri. lnaltimea sariturii se masoara de
la suprafata apei. Trambulinele se conlectioneaza din aluminiu, lemn
sau material plastic. Platformele sint orizontale, antiderapante.
Urcarea la trambulina sau platforma - scari abrupte. Pentru compe
titii mari se prevad ascensoare. Diferitele amenajari pentru saritura
Temperatura
in apa se gasesc pe 0 latura a bazinului.......
apei: 24 - 28C. Pentru 0 mai buna perceptie a suprafetei apei se 10
losesc instalatii care agita supralata apei sau pulverizatoare.

".9512.05,2.15.1.95 ".90
50
60100
1.1060
50
50 2.25

1-2.251 11.401-11.40i ... :1.501

i 1140-1 11.40~
i
Mtuimea bazinului: dimensiune
~
:
posibilA 11,75 x 16,90 m. Dimen
~
siune reeomandatA 12,50 x 16.90
~ Scara: la 0 lungime de 11,75 m
=:= ::::::l
vizavi de trambuline; la 12,50 m ~
,.... lungime, situatt:li lateral.
:=-::
=":"
~

CD -

-=
~~~~~":~r~:~:3~~~~~~ ~ -:= :=;===:-=:=

. ~imensiunea reca

@;=@@='=d

~andala:4,00_
rl.0.j

;1.0,
16,90

r--~~---

CD

1 Unia por1ii - alba

2 Linia de 2 m ro~ie

3 linia de 4 m
galbena
4 Linia de mijloc

galbena

5 Poarta de polo

---~~----.....,

Amenalarea pentru sarilun in apa 1 - 5 m (completal T = Trambulina. P= platforma

... ...
E

...

...

....

0~

I~

"J'

l,

... ... ... ... ...

"'.

'01 1 00"",0 . - " ,

50
50

1--

"'

'"

T
I

.....................

: 1 2;3

16 Linia de margine

'"

~~
-~

"',-+'", 6060
II 00 .1 %
5050225

2.00
30
2.00

30
2.00
2.00

11,00-----+----11.00-+-----+-------++--1

~~~~~~-30.00

----

2.00

50.00
Cimp de polo

225+-+1 40+---<'l H)+l 50t"062 00 -<1 40+1 50'160100' 40+-+1 40

706060110
30303030

MAflmea bazlnulul.

paslbll 22,40 x 16,66 m

sau 25,00 x 15,00 m

40

Adincimea apei:

minim: 4,50 m
recomandat: 5,00 m
(Centru de antrenament
sport de performanta)
Vedere
lateral a

VariantA: la poartil cu
minere suspendata. in bazin
de 25 m: minim 70 em

H.D-!

.._-- 22.40

Lunglmel

A
B

Amenajare pentru sarituri in apa 1 - 10m (com pi eta)

L3.tlme

-----.------~~-..,

De la perpendlculara cf. schilel

din cap,Hul trambu- dim, minima
Iinel pina in spate
dim. recom

Trambuilna 1 m

4,80/0.50

Al

A3

1,50
1,80

1.80

De la perpendlcu
lara pina la platfor
rna de dedesubt

cf. schlie!
dim. minima
dim, recom.

De la perpendicu~
lara. lateralla
neretele bazinulw

ct. schllel
dim. minima
dim. recom

B-l
2.50
3.00

De la perpendicu
lara la perpendl
culara

ct. schllel
dim. minIma
dim. recom

Cl
1.90

De la perpendicu
lara la peretele
bazlnulw (in fatal

cf. schllel
dim. minima
drm. recom

De la perpendl
culara la plafon

cf. schllel
dim. minima
dim. recom.

Supr. Ilbera a plat. In ct. schitel

spatele Sl pe laleralele dim. minima
perpendlcularel
dim. recom
Supralala hbera a
piafonulul in lata
perpendicularer

ct. schllel
dim. minima.
dim. recom.

Adinc\mea apel la
perpendiculara

d, schltel
dim. minima
dim. racom

Zona de siguranla
(adinclme max.) an
tenoara perpendic.

ct.

schilei
dIm. minima
dIm. racom.

Zona de sigurantA
(adinclme max.) pe
ambele laterale ale
perpendicularel

d. schllel
dim. minima
dim. recom.

Trambullna 3 m Platforma1 m Platforma 3 m

4.5010,60
5,0010,60
4,80/0.50

Al
150

1.50

A3
1,50

Poarta de polo DIN 7936

Platforma 5 m

Plattorma 7,5 m

6.0011,50

6.00/150

Platforma10 m

..,',',',~,',',',',',',',',',',',',','

A-tO
1.50

A5
1.50
1.50

A7.5
1.50

AA5/1
1.25

A-A-7,5/3

A-A-1O/5

1.25

1.25

::::,',',',',',',',','

!.9.0m

2.401300

B-3
350

0-1
9.00

2.30

C-3
C-3/1
1,90
1.90
2.40/3.00 2.4D'3.00
0-3
10.25

El
5.00

B-3
2.80

8-1

B-5
4.25

C5,38
2.10

0,1
8.00

0-3
9.50
EI
3.00

E3
500

E-5
3.00
3.40

El
3.00

F-3
2.75

E3
3.00

2.75

G-l
5.00

EI
5.00

G-3
5.00

E3
5.00

G-l
5.00

E-l
3.00

G-3
5.00

E3
3,00

G-5
5.00

J-3
6.00

H-3
3.40
3.BO
K-3
3.30

6.00

J-3
6.00

3.70

LT
2.25

L-3
3.25

3,40

J-l
5.00

K-l
3.30

F5

J-5
6.00

3.7{]

L-l
2.05

L-3
2.55

C-tO/38

2.75

2.65

010

F-l
2.75

3.80
K-l
3.30

2.75

E5
3.00
3.40
E-5
3.00
H-5
3.80
4.00
K-5
3.70

G-7.50
5.00

E-10

3.20

3.40

E-7.5
3.20
3.40
U.S
3.20

F-IO
2.75

G-l0
6.00

H-7.5
4.10

4.50
J-7.5
8.00

3.90
L5
3.75

E-7.5
3.40

F-7,5
2.75

U.S
3,75

3,om

C10,5

13.50

E-3
5.00

3,40

. 75

0-7.5

F-3
250

JI

5.25
C~,O

11.00

E3
3.00

H-l

C-i,511P
2.45

05

E-l
5.00

H-3
3.80
4.. 00
K-3
3.70
3.90

C5.',B
2.10

5.0m

8-10

10.25

FI
2.50

H-l

8-7.5
4.50

K-7.5
4.00
4,40

J-10
12.00

3.40
E 10

Dimensiunile trambuiinelor. platformelor -

C~J1 C_IO~-5/6_~

--B-1,

1,Om>-----;

:~::~::~:::::::::::~..::..::....:..:::::::..:..::r:..::~:~:.:.:.
L
L
~

(j)

Sectiune

3,40
4.00/5.00

E-10

3.40
5.00
H-l0
4.50
5.00
K-l0
4.25

,',',',',',',',',',',',;;-

'F,',',',',',',',',',',',"

10.0m~

~A-A

7,5m

~=='

~A- A

5.0m

4,75
L-l0
4.50

.......
.

...............
.............

~.

::::::::::::::::::::::::::::::

.::::::::::::::.

..

:.:.:.:.:.:.:.:.:~:.:.:.:.:.:.:.::: : ::::::::::: ::::::.,::::.:.:.:.:~

Obs.: dacA platlormele se conslruresc mai late decil mInimum prescrls. Jumatatea plusulw de latlme se va adauga la d,menSlunile aXlale respective.

550

C-7,5-1 ~ C-10/3
C-lp/75
I

7.5m

C-I;

Unghlul maxim
C'J care S8 poale
inchna piatonul

@)

Poarta de poio DIN 7936

CD -

,A

Sectiune longitudinala

BAZINE iN AER UBER

Calenea/Resl.

~[lJ

Intrare acoperita

0--J

Zona vestiarelor

:~

j=.~:;:.==IP=e=p=a=rt=ea=p,=sc=,=ne=;)==Pi

I~

~'=====D=u=su=r=i===::::;~

I \

.1.',

~ ~I

Mam:o;::t:PiIUI

Zona de repaus

~L--=========,

~==s=a=I.=A:=~='~=':=j:=:=~:=i:=a=US==~.!111 ~I~==R=ep=:=:=:~=~=:~=::=:=:=:o=:=,a=ia==,
: t:====p=e=rs=o=na=,===::::.

Amenajari pI. limp liber si sport

;:'====C=IU=b=ur=;===~

'.

Camera protesorulu; de inot

Camera competitorilor

JF

,-==Su=p=ra=,=a',:.=d:,:e:,::jo,:a:,:c.,::p,::t,::'c=o:"P::-';::::;.;'i

',I

H '~===8=a=z;=n:,:p=t.=b=.'=.C=;t==::::;I,-----I

Magaz;e. apara'e

'----<

r-j

~===8=aZ=in=e=p=t=.P=;c=io=a=re==:::;~

Punct sanilar
==::::;H
, Z o n a bazinelor

1~====Te=hn=;c

<

Scopul principal al bazinelor in aer liber este refacerea si petrece

rea activa a timpulul liber al publicului. Valori pentru necesarul de
suprafata de apa pe locuitor in zona deservita:
0.15 m2 in zone cu 0 densitate mica a populatiei, pin a la 0,5 m2 in
zone cu 0 densitate mare a populatiei. Relatia dintre numarul de 10
cuitori si suprafata apei nu este influentata de numarul de vizitatori
ocazionali/turisti.
Suprafata terenului: 8 - 16 m2 pe metru de apa planificata
Locuri de parcare: un loc de parcare pentru automobil si doua pen
tru biciclete la 200 - 300 m2 de suprafata
Zona de Intrare: 200 de m2 1a 1.000 m2 de suprafata de apa, din care
50 m2 la 1.000 de m2 de suprafata de apa pentru intrarea acoperita,
inclusiv casa de bilete sl control.
Incaperile pentru personal: pina la 2.000 m2 suprafata de apa 10m 2 ,
peste 2000 m2 20 m2 .

r-J

Bazine pentru baiacil

supratata de apa 100 pina la 400 m'. adinclmea apei 0.00

pina 0,50 m. de la suprafete mal mari de 200 m2 impartirea in

mai multe sectoare cu adinclml difente

Locuinte de servici
Observalii:
Prezentare schematica doar pentru
relaliile interne
Accesul in diferite incaperi nu este
stabilil

~ Acces direct
'IIllfI Eventual acces indirect

Bazine pentru neinotatori suprafata de apa de 500 pina la 1.200 m'<' adincimea apel
0.50/0,60 pina la 1,35 m. eventual impartire in sectoare cu

adincimi difente
Bazme pentru inotatan

G)

suprafata de apa 417 pina la 1.250 m'. adinclmea de 1.80 m.

marimea bazinulul in functle de numarul de culoare

Schema de repartltie a spatlilor " supraletelor

I

Numarul
de culaare

6
6
8
10

Bazine cu valun

Latimea:
Lungimea;

Culoar principal de acces

Numar
de
IOCUlton

50
5050
1-'-1.50 -+-'.25+1.25+1.50+++-1.50-+' .25+1.25--1

Tipul
bazl
nului

"'.20+1.25+'.25+1.50 -+'.25+' .25+1.50 +, .25-+1.251

o

"'.

~-",, !

-l..

handicapati

Cui oar principal de acces

L~,~~.J!,,,~,,, ~

Modul de garderoba (schema)

DC
DR DC

5.000
pin a la
10.000

BI

1666,25,00
12.50 x 11.75
500
100

DC

~I

.If.
E>I<3

Feme;
Cll

8'rhall

E>I

kJ

proteclle la slropire

Bloc sanitar la a supratata de

2.000 m' de apa (schema)

Femei l>kJBArbatiN

IC incaperea pt. aparatele

de intretinere/cura1enie
C Chiuveta

Bloc sanitar pentru 1.000 m'

supra!.

ap~1

[m"]

417
147
500
100
1164

unltall de
refennta

[m'l

IT + 3T +
lP+3P5P

1.000

8.000
pina la

12.000

"

2000

20.000
pina la

25000

20.000
pina la
30000

81
3i
BS
8N
88

21.00,50.00 1050
22.40'15,00 336
1350
1350
200
200
2936

2x1T+2x3T+
1P + 3P + 5P +
7.5 + lOP

2.500

30.000
pin a la

35.000

30.000
pin a la
40.000

81
31
Bs
8N
88

21.00, 50.00 1050

22.40' 15,00 336
1550
1550
250
250
3186

2xlT ... 2x3T"t"

1P + 3P _ 5P
+ 7.5P ... 10P

3.000

40.000
pina la

45.000

40.000
pina la
50.000

81
J1
BS
8N
8V sau

2.8N

88

21.00,5000 1050
22>0, 15.00 336
1200
1200

2 x 1T + 2 x 3P +
1P + 3P + 5P
7.5P + lOP
3.500

peste
50.000

Suprafata
(fara locun
de depozl
tare)

1T + 3T .,. 1P ...
3P + 5P + 7.5P
+ 10P

01

BN
BB

Factor de
dimensionare
a volumulUl SI
suprafetel

16.66 x 50.00 833

18.35, 15.00 275
1050
1050
150
150
2308

BS~11

Amenajari
pentru santun

BI
Ji
BS
8N
88

:I: '

1<3

m
m
m
m

10.000
pina la
20.000

~'!"'!"'!"~~

DR DU$ rece
DC DU$ cald

25.00
50.00
50.00
50.00

m
m
m
m

16.66 m. 2100 m. 25.00 m

50.00 m. minim 33.00 m

Unltatl de prolectare

man mea
bazinulul

[m sau m2 ]

Modul de garderoM (schema)

Lunglmea
bazinulul

16.66
16.66
21.00
25.00

Adinclmea la intrarea in bazin: 0.00 m

Adincimea la capatul bazinulul in functle de utllizarea bazlnu
lui Si de generatorul de vaJun

Dulapuri duble

Latimea
bazinului

800
300

50.000
pina la

55.000

800

300

3686

Aile bazine cu unllati de prOlectare ca cele de mal sus sau mal multe amenajari.
paslrind caraeterul de agrement

11 Prescurtan: BB =' bazln pentru balacit. BN = bazin penlru neinotatoH, BI '" bazlIl pentru inotaton .
BS "" bazin pantru santun. BV = bazin cu val uri
21 Prescurtan: T '" Irambulina. P '" plarforma. 1-10", ina.lllmea in m
31 OimenSlunl (Inind conI ae masurile de slguranta. M~r1mea bazinului '" L3.t1mea bazlnului (Iatura
cu blocstartun) x Lunglmea bazinului (in dlrectia sartturiil
61 Unitall de prolectare pentru bazine in aer liber (exemplel

Umtat; de proieclare pentru bazine in aer liber (exemple)

551

II

Bazine in aer liber

BAZINE ACOPERITE $1 iN AER UBER

Copli, joe in aer liber

IAParatel1 Supraveghelor II

Principii generale de proiectare

---> [ ]

~Dlarlu
Sauna

tL

-=====~
Fitness. grmnas!lca

'---_ _L_oc_"'_nl_a_---'

L -_ _
S_pa_"_ite_h_m_ce_-----"HL,

---'

1 Intrare

2 Vestlare
3 Plsclna acopenta
4 Zona de glmnastlca
5 Loculn1a

'.

\......-:)

rP
...J

6 Bazln sport

Combinarea bazinelor acoperite cu cele in aer liber permite, in

func1ie de modul de exploatare, a alaturare spatiala, functionala si

tehnica a diferitelor tipuri de amenajari.

In acelasi timp ofera a utilizare mai diverisificata, oferind posibilitati

mai variate de agrement decit amenajarile simple. Particularitatile

diferite ale anotimpurilor vor influenta marimea suprafe1elor de apa

din bazlnele acoperite si in aer liber. Se face a diferen1iere intre uti

Iizarea in timpul verii. a iernii si in perioadele de tranzitie (inainte si

dupa sezon).

Se pot lua in considerare urmatoarele tipuri de utilizari:

Folosirea simultana a zonei acoperite si a celei in aer liber cu ace

lasi orar, timp de baie nelimitat si pentru un singur pre1 de intrare;

folosirea separata a bazinelor acoperite si a celor in aer liber cu ora

re diferite, partial cu timpi de baie nelimita1i (in partea in aer liber) si

cu preturi de intrare diferite utilizare individualizata, in functie de se

zan; de exemplu prin inchiderea unei parti (cea acoperita sau cea

in aer liber).

La determinarea tipului de functionare se va tine cant de urmatoa

rele aspecte: diferenta dintre necesarul de suprafata de apa acope

rita si in aer liber care este generata de diferen1ele dintre zonele de

servite; un plus de suprafata de apa a uneia sau ambelor parti pen

tru tUrlsm; suprafete de apa suplimentare generate de specificul

local, de ex. centre de tratament. centre de competitie etc. Exemple

--->@-G).

Muntele valunlor Oberammergau

strandul Heveney

552

Arh : Aichele: Fiedler: Heller

BAZINE ACOPERITE ~I iN AER UBER

Combinatia dintre bazine acoperite $i Tn aer liber se poate realiza.

Tn anumite conditii, prin adaugarea uneia dintre parti la una deja
existenta. La proiectarea unui nou complex se va prevedea intTi par
tea acopenta.
Se va urmari realizarea unei legaturi Tntre zona bazinelor acoperite
$i zona bazinelor din aer liber. Se obtlne astlel a utilizare mai judi
cioasa in perioadele de tranzitie, posibilitate de supraveghere cen
tralizata si a legatura tehnica avantajoasa.

'"'"o
"'

Zona de repaus cu restaurant pe cit posibil cu vizibilitate spre am

bele zone cu bazine.
Intrarea la bazinele in aer liber se va lace pnn holul bazinelor aco
perite. In perioade de vTrl se olera posibilitatea unui acces prin zona
de intrare acoperita, caz Tn care ambele accese ar trebui sa lie de
servite de aceleasi case de bilete $i control. 0 relatie strinsa Tntre
bazinele celor doua tipuri de amenajari laciliteaza utilizarea diversi
licata. Legatura, la care prevaleaza baztnul neacoperit pentru
neTnotatori, se poate realiza prin canal de Tnot (acces Tn zona aco
perita), intrare acopenta cu radioatoare sau intrare acoperita $i
inchisa. astlel TncH utilizatorul sa poata trece din zona bazinelor
acoperite in bazinul descoperit lara sa intre Tn contact cu aerul rece
din exterior.

g..
N

~-~/ ~

Zona de Joaca

/'

CD

Arh .. Mu'ler. Kamaiz & Bock

Strand Trier

11 _ _

Pisclna acope"ta Stuttgart

~@

Arh.: J. Welz

1 Windfang

2 Sal a de Intrare

Parter-@
1 Intrare acopenta
2 Wlndfang

7 Echlpament

15 Repaus

8 Club de Inol

16 Cablne pt. tamlill

:I Bazln de ina!

17 lncepaton

10 Bazln de sanlun

3 Casa de bllete

11 Birou

4 Alnum

12 Antrenor

5 LOCLJlnia

13 Supraveghetor

6 Garderobe

14 ASlstent sanltar

f4\

\J

3 easel de bllete
4 Personal
5 Vestlar pt. personal
6 Birou
7 Vestlar
B Echlpament

Piscina acoperita 51
in aer liber Zoilikon

Parter

9
10
11
12
13
14
15

Supraveghetor
Bazln de inal
Bazln pI. incepatori
Filtru
Slatia Irata
Slatia e1ar
Generator

16

inca!z.,rea

Arh.: E. Ulrich + C. Braun

553

II

Sursa:
(Asoc.

Bundesfachverband Saunabau e.V.

tederala

Bierstadter Str.

protes.

ptr.

construc\ia

de

SAUNE
saune)

39, Wiesbaden

--QJ

Deutscher Sauna-Bund e.V. (Asoc. germ. de saune)

Kavalleriestr. 9, Bielefeld

Sauna este mai mult decit 0 baie pentru corp, ea reprezinta pentru
multi 0 metoda de relaxare psihica, aproape un ritual. Sauna ar trebui
sa lie parte indispensabila a oricarei amenajari dedicate sportului. in
Finlanda exista cite 0 sauna la liecare 6 locuitori, folosita 0 data pe
saptamina, cu dotarea normata - QJ . Modelele traditionale au trecut
proba timpului. Sauna se utilizeaza in comun de catre lamilii. Nici in
saunele publice nu exista separare pe sexe.
Sauna cu anllcamera (1), vestiar (2), baia (3), bancheta de repaus (4). container
cu apa (5), cuptor (6). Dupa H.J. Vihe'luuri - ED .

Secventele baii. Utilizarea alternativa a aerului cald si rece, transpi

ratul in aer uscat, cald, aburi fierbinti si curati, obtinuti prin turnarea unui
l!4litru de apa la un interval de 5 - 7 minute. Alternanta uscat - umed
genereaza 0 tensiune la nivelul pielii, intareste sistemul imunitar si res
pirator. Se intercaleaza bai de apa rece, masaj sl repaus.
Amplasarea in masura posibilitatilor linga un lac, cu padure si pajiste
pentru bai de aer intre saune.

Tipul constructiv: de cele mai multe ori constructii de tip bloc sau din

Sauna cu anticamera intre baie (1) 5i vestlar (2). Dupa H.J. Viherjuun -

ED .

lemn; este necesara 0 buna izolare termlca a elementelor de inchide

re, pentru ca lama diferentele de temperatura intre interior si exterior
pot ajunge la peste 100C.
Camera de baie mica, ~ 16 m2 , ~ 2,5 m inaltime. Lambriu din lemn
de culoare inchisa pentru reducerea emisiei term ice pe plafon si pereti
sau pereti de lemn masiv din lemn moale, cu exceptia zonei din jurul
cuptorului. Sanchetele din sipci de lemn (circulatia aerului), de inaltimi
diferite pentru 0 pozitie comoda, sezind sau culcat, bancheta cea mai
inalta la aproximativ 1 m sub plafon, de 2 m lungime. Treptele de lemn
sl banchetele sint imbinate cu ajutorul cuielor, batute pe partea infe
rioara, pentru a preveni contactul corpului cu cuiele fierbinti. Sanche
tele demontabile pentru a putea Ii curatate. Podeaua din material
antiderapant, nu din sipci de lemn.

Sauna cu fum, in aceste saune, blocurile de roca eratica sint puter

nic incalzite cu un foe de lemne, iar usa este deschisa pentru indepar
tarea partiala a fumului. in momentul in care pietrele devin rosu-in
candescent se indepMeaza focul, pentru oprirea fumegarii se toama
apa Sl se inchide usa. Dupa scurt timp sauna este "pregatita pentru
baie". 0 aroma placuta de lemn alumat precum si 0 calitate buna a
aburului. 50% din saunele vechi linlandeze sint construite in acest tel.

Sauna cu fum - varianttl. Cind pietrele ajung la 0 temperatura de

aprox. 500C, arderea se continua cu fumul "spre interior". Gazele de
ardere slnt arse complet, fara sa produca funingine. Se inchide apoi
usa sobei, chiar daca mai slnt flacari. Temperatura creste repede cu
citeva zeci de grade. inainte de a lace baie se indepMeaza urmele de
lum prin deschiderea pentnJ un moment scurt a usii si se toama apa
peste pietrele lncinse.
Sauna de dimensiuni mar; cu anticamera (1), vestiar (2), podiumul baii (3) cu
cuptor (4), Iinga sala de masaj cu container cu apa (5), banca de masai (6),
chiuvete cu apa (7). Dupa H.J. Viherjuuri - ED.

Sauna - semineu. Cuptorul de piatra imbracat in piatra sau tabla, fu

mul indepMat prin cos. incalzirea se face prin usi din incaperea de
baie sau anticamera. Clnd se lncing pietrele se inchide usa si, in
functie de necesitati, se deschide 0 clapa de aerisire, pentru a permi
te iesirea aerului cald sau pentru a uda pietrele lncinse.

f----2,OO--i1----2.30-----j

---m~~~'FI"'T.l'J~T
I

2,00

120-+40-.;

1-40+60-

7S

2.30

Sauna de. arh. E. Sukonen. Baie (1), masaj 5i igiena (2), vestiar (3), veranda (4),
gramada de lemne (5), dulap (6), cuptor (7), container cu apa (8), ciubar (9).

554

Cuptor finlandez de sauna (utilizat

5i la spalarea de rufe)

Forma banchetelor de repaus pen

t,u sauna 5i bale de abur ct. norme
lor tinlandeze

Capaclla-

I Necesarul de spatiu pt 0 persoana

lntrare Si iesire

V'

0.8-1.0 m 2
0.4-0,6 m 2
0,S-O,8 m2
1.0-1,8 m2
0.8-1.4 m2

veSliar
Iglena corporala
I Sauna
I incaperea pI. racorlre
, Incaoerea pI relaxare
gala

In

99-144 m2
+21-3Sm 2

Antlcamera, loaiete
i cal de acces
: Bala

Schema de functlonare a unel

saune private

In

6-10 !

75

43 26 55 51 33 62! 5x2,5

8-12

43 26 55 51 33

3x2,5

62~

Sx2.5110-16

51 33 62! S)(2.5! 12-17,

; 5' 25

1'4-18

: 15

82 35 62

15x4

116-22

, 18

82 35 62

i Sx6

: 18-241

\ 21

,108 35 62

: Sx6

! 20-28 i

! 24

108 35 62

~e~esarul de spatJu si marrmea

Incaperllor

. 5"0 12s-40!

Date tehnice ale echlpamentelor de

sauna

~17I
123
~

ED

110

>-------i

Umpluta: 14 kg

40

mm"

Volum cca 650 I

Greutate phn
cca 730 kg

Bazm de scufundare din lemn

~[IJ

ne,

43 26 55 51 33 621 5)(2,5

10

Sazin de scufundare

~ 9 35 62

120-179 m 2

aer Ilber 20-50 m2 .

f IL
I L A
43 13 50 I

SAUNA

cabl

10.5

15-18 m 2

30-45 m 2
12-18 m 2
9-18 m 2

L'

Man
mea I

33 62 5)(2,5

24-30 m2
9-1S m 2

Vesllar

Iglena ccrooraia

i !3auna
Incaperea PI. racome
Incaoerea pI. masal
I Incaoerea 01. relax are

Dimensiunea aparalelor Diame

trul cade incalzlre in em
blulUJ
I

~43 26 55! 51

6-8 m21 Bank

Mc'H1mea incapenlor - ex ot. 30 de oersoane

incaperea
cu apa

m" I
2-3 !
4_6

KW

1.0 m 2

aer Ilber

Masal

CD

tea

Cuve pt. plcloare

Se lolosesc dilerite marimi si for

me speciale: sauna rotunda, he

xagonala, octogonala ~ @- @.

Se pot livra si saune concepute

pentru a Ii incorporate in pod,

sub acoperisul inclinat. in pe

retele frontal al saunei precum si

in usa pot fi inglobate geamuri

din sticla izolatoare.

Dupa sauna "trebuie sa urmeze

rece" - de aceea se prevede un

bazin de scufundare ~ @.

Cuvele cu apa calda pentru pi

cioare sint par1i componente im

portante ale unei saune utilizate

corect ~ @.

Linga cuvele pentru picioare

exista locuri de sedere. Nu se

face efort fizic (inot, gimnastica).

Sint indispensabile furtunul 3/4"

exclusiv pentru apa rece pre

cum si furtunul 3/4" cu presiune

mare si jet de apa in forma de

evantai ~ pag. 556 @ - .

Bicicletele ergometrice si spalierul

ofera conditii ideale pentru men

tinerea formei fizlce - CD - .

Sauna poate fi construita dupa

dorinta fiecaruia Si in toate mari

mile~

1.87

@-@.

Temperatura incaperilor: vestiar

20 - 22 ac, incaperea destinata

igienei personale ~ 24 - 26 DC,

incaperea pentru racorire (apa

rece) ~ 18 - 20 DC, incaperea

destinata relaxarii 20 - 22 ec, in

caperea pentru masaj 20 - 22 DC.

Sicldeta ergometnca electronica pL

scopurr terapeutlce

Aparal de antrenament ergometric

electronic pt. fitness

Spalier combinat

,
,

oC")

,,

-,

Sauna de colt

80

I
150

II
........................................
.... ::::::::::::::::::::::::::::::::::::,

2.00

1.60

I 50-60 I

co

j g

Sauna: 0 persoana culcata. doua

sezlnd

9l

C")

r
i

~
I

1.20

Sauna: doua persoane culcate, trei

sezind

Sauna: trei persoane culcate, clnci

sezind

Seetiune transversa;;'

Sfert de cere

Forma speciala

Circulara

555

III

..

Evacuarea
aerului
la partea

SAUNA

Baia ~
de aer ~

inf~oaral

--QJ

JI~I~

~!!II

G)

Sauna de casa

Evacuate aer

110

t- t

IIIII

1000
90"

80 0
70
0

60

I )==1 ::::::=::=::=1

50"
40

.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.

f'3"

Sectiune .transversala prin sauna cu

incalzlre IndireCla (Bemberg)

f--_3-,-,7_5_-<1-__4_,2_5_--;'~~--<i-1
_ _4--',"'00=------j
Planul unei saune pt. 30 de persoane

7,00

~---

1.
2.
3.
4.

Colt de relaxare
Sauna
Dusun
Bazin de
scufundare
5. Guve pt. plcioare
6WG
7, Banchela

8. Solanu
ultrayiolete

9. Spaller
10. Biclcleta
ergometnca

relaxare

Sauna in pod. sub acoperis -35 m', 4-6 persDane

Sauna in pivnila -30 m', 4-6 persDane

c--

I
'"
'"U'i

6.00 ------------1

1 Dus
2. Bala de abun
3. Spaliu tehnlc
4. Sauna
5. Solariu
ultraviolele
6. Depozil

7. GoIt de

Conslructii
sportive

Timpul alocat saunei: 2 - 3 re

prize a cite 8 - 15 minute. Mini
mum 120 de minute pentru 0
sauna. incapere pentru racorire
(du$, furtun cu apa. bazin pentru
scufundare) precum $i baie de
aer -- CD - 0. Gel mai placut
pentru racorire: apa naturala din
tr-un lac sau apa de mare.
Baia de aer: inspirarea de aer
proaspat. rece ca 0 compensatie
la aerul fierbinte. Racorirea cor
pului. Bariere de vizibilitate -- 0.
Posibilita\i de $edere. Nu se face
efort fizic (gimnastica, inot).
Vestiare: in zilele de virt numar
dublu de vizitatori; sauna publica
va avea Tncaperi pentru relaxare
$i masaj -- 0 pentru circa 30 de
vizitatori, doua Tncaperi pentru
masaj, incaperea pentru relaxare
pentru 113 din numarul de vizita
tori, alaturi de sauna.

------

8.50

--------1

~~~iI~~~~II!!!!!!~~iI!ir--2 .30--1

~~0I1

T
I

I~CI

m
o

Terasal
aer liber

1
CD

Sauna de hotel 5.25 x 8.00 m

Sauna de hotel 5.50 x 8,50 m

4,00---i
1--2,20--1

r---- 2.70 - - - ;

-,I

I - - - 2.20----1

.I
0

0
.....

Bazin de
sGufundare

6..________
f-1 ,20-1

@
556

incapere
de relaxare

C'i

Sauna de gradina (conslruc\ie

lip bloc)

Terasa

Sauna constructie tip bloc

II18

U'i

sAu
T

Functionarea jocurilor mecanice cu posibilita\i de c1stiguri este re

glementata prin lege.
::5
o

Exploatarea unei masini de joc cu c1stiguri in bani sau obiecte intr-o

sal a de joc sau 0 amenajare asemanatoare este permisa numai
dupa obtinerea autorizatiilor necesare.
Este admisa amplasarea unui singur automat de joc cu c1stiguri in bani
sau obiecte la fiecare 15 m2 dar nu mai mult de 10 in total-> @.

650_
1300 _

G)

Joe video

La calculul supraletei nu se iau in considerare depozitele, coridoa

rele, toaletele. ves\ibulurile Si scarile.

Fliper

in alara de reglementarile politienesti, la proiectare se va tine cont

si de reglementarile in constructii.

Automat de joe
cu bani

590 x B50 x 290

Salile de joc sint permise in localuri pentru distractii si agrement, in

zone centrale. Pot Ii permise si in alte zone construite in care sint
admise functiuni productive si servicii neperturbante . Sint permise
si automatele de joc cu c1stiguri in obiecte. Alte jocuri - doar in ca
zulin care cistigul este in bani.

'"<3

Jocurile care nu necesita autorizatie nu sint permise in salile de JOc. Salile

de joc invecinate pot sa lie deservite de un singur grup sanitar -> @.

550~

PENTRU JOCURI MECANICE

Stand de automate de joe eu bam

Joe de ean,

Salile de joc Irecvente in Japonia .,Pachlnko -> @ - @ nu sint permi

se in Germania. Bilele cistigate la joc se pot schimba in obiecte la casa.

<]
w

!dId
EJEJ

olJj[jo
o Q!ill 0
UU

Intrarea

din parcare

OomO
0

mill 0

Joe de carli

~m~~
~!dbJ bJ[d~e..

Simulator de pllotaJ

1500~

.9..

Simulator de pllota!

__

i~~i

Sala. de IOC@
:;;;: 150 m 2

!did

IdQ

""'"

Sala. de joc@ ~ 150 m 2

~
/"

,,'!,o

/'

(f)

Masa de blliard

Sal;j de joe "Paehlnko" in Japonla

Joe cu monede

Planul unel sail de Joe

Sal;j de joe "Paehlnko" in Japonia

557

II

CABINETE MEDICALE

: m'~

l0 9~1:II!I

~,iJ~~

1!!1'1!...
Zona pacientilor

CD

Salulla minima pI. un cabinet medical

~,~
L_---':-.

~L~

c = Cabi ne

Salulia normala pI. un cabinet medical

Pacient

Receptia ca filtru. instrument de

control Si dirijare a fluxului de pacienti

f'4\

\..V

Supralata minima pI. camera de

dlscutil

- I ~- -- -----c-j?
~

..

i : &: ,

i~~io

?~@I

~I _ _,+,~~
Kl-

Supra!ata minima pI. cansultarea

unui paclent culcat

3,30

'1ifj-{J

Glmp Rontgen
cu lablau de camanda

>=--=T- -=-~

t"lfJ~r_ .~-sL
1= I / I ),,-<'
=1
J/ ,_I
:.

'v"

f!: ~Ir:

T
0',

2,40

'I

i~ ~

=N
I

0'
\..!..}

Sypraf~ta m!nlma penlru recoltarea

smgelUl

Suprafa\a minima necesara pentru@OSUprafa!aneCesarapl.eCOgrafie

electrocardlograma

558

....._-------------------,------

Cabinetul medical individual

Forma cea mai des intilnita este cea a cabinetelor individuale, de me
dicina generala sau de specialitate, Caracterizate prin camere de
asteptare supraaglomerate, limpi de asleplare lungi sl un mod rudi
menlar sau exageral de purislin decorarea camerelor de asleplare, ca
binelele sinl amenajale de cele mai mulle ori in blocuri de locuinte sau
birouri, tara a grija deosebila in proieclare,
Oplimizarea cabinelelor medicale esle necesara dalorila cererii
cresc1nde de servicii medicale sl lerapie ambulalorie in conditiile in
care limpul si capacilalea medicului sinllimilale,
Din acesle molive se produce a schimbare de slruclura, caire cabi
nele medicale de grup (cenlre medicale), parteneriale si cabinete
polispecializale,
in pofida aceslei lendinte evidenle, cabinelele medicale individuale
necesila 0 proieclare de specialilale, inlrucit, in zonele slab popu
lale, ele preiau functia de examinare prevenliva si de prim ajulor,
mai ales ca se alia in imediala vecinalale a pacienlului,
Cea mai simpla forma este cea a cabinelelor individuale in care
exisla doua zone delimilale spatial : zona medicala sl zona de
ali'teptare, in acesl caz, zona de asleplare Irebuie prevazula cu
garderoba si WC iar zona medlcala cuprinde camera de consullatie,
camera de Iralamenl si laboralorul. in caz de necesilale, persona
lui unui cabinel aslfel slruclural poale fi redus la medicul insusi.
Creslerea eficientei si a frecvenlarii cabinelelor se poale obtine pe
diverse cai: angajarea de personal califical, separarea zonei de con
sullatie de cea deslinala Iralamenlelor periodice, respecliv de zona
penlru diagnoslicare functionala, 0 astfel de imp<3.t1ire reprezinla so
lutia slandard penlru cablnelele individuale. Ea se poale exlinde prin
adaugarea zonelor de tratament nemedicamentos, de exemplu
kinelo-Ierapie, ceea ce alrage dupa sine cresterea personalului spe
cializal si a spatiilor sociale, Aile posibililati de exlindere Irebuie eva
luale exacl, fiindca se poale ajunge usor la 0 discrepanta lnlre ex
ploalarea si amortizarea in limp a aparalurii medicale,
Marimea salii de asteptare se slabilesle in functie de numarul si
gradul de frecvenlare a spatiilor de Iralamenl care depind de spe
cialilalea medicului. in apropierea inlrarli, a receptiei sl a loalelei Ire
buie prevazul un spatiu penlru garderoba, dolal cu cuiere.
Dimensiunea recePtiei depinde de gradul de aulomalizare dar nu
Irebuie sa fie mai mica de 6,00 m2 , Personalul de la receptie Irebu
ie sa alba vizibililale caire sala de asleplare, inlrare si iesire. Esle
de doril 0 legalura cil mai scurta caire secrelarial, arhiva si zona
medicala functionala deoarece aici esle punclul de jonctiune al in
lerfoanelor, speakerelor sl a mijloacelor de Iransport mecanice.
Camera de discutii Irebuie sa aiba minim 6 m2 , Camera, izolala op
lic si acuslic, este concepula in principal penlru anamneza si diag
noslic, sludierea rezullalelor, slabilirea planurilor de lerapie, ela
borarea aclelor medicale, Dolarea consla in blrou, minim doua
scaune, negaloscop penlru cilirea radiografiilor si evenlual 0 chiu
vela.
Camera de consultatie are marimea delerminala de felul in care

Irebuie consullal si Iralal pacienlul- culcal sau sezind. Dolarea mi

nima : scaun sau pal penlru pacienl, laburel reglabil penlru medic,

masa cu inslrumenle. Trebuie prevazul spatiu suficienl penlru

miscarile medicului si ale pacienlului.

Marimea celorlalle camere de tratament (Ierapie, radiologie, re

collarea singelui) depinde de marimea inslrumenlelor sl aparalelor

specifice, a spatiilor de depozilare, a numarului de scaune si a su

prafetelor necesare miscarilor personalului. De cele mai mulle ori

acesle incaperi necesila cabine de vesliar (1,5 m2 ),

---

[illJg]
B~l

~&l[;J

CENTRE MEDICALE
~[)~

,,

Pi

~ '&

RR

M;i,

[jJg~ g][;;]~
[;J[]J~ [g]J[;J
[fjJ[J~ [;J[J~

CD

Schema "casei medicale"

J[J
~
~~

rJ[5J

[i][;J

~[jJ

[]JG;)
J[i]

~[;J
+[5]

Schema unUI partenerlat de

mljloace medicale

[]JflI[]]

!lBmJ

II~B

r:m~ffiJ

Asociere de cabinete medicale Inte

grate spatial

Asociatie medicala integrata spatial

si orgamzatoric

cooperare intensa

g cooperare frecventci

o cooperare Dca zion ala

Tendinta actuala catre 0 lnalta specializare a medicilor genereaza 0

translormare a cabinetelor medicale In centre medicale ce olera 0
gama diversilicata de servicii. Avantajele pentru pacient sint: reduce
rea timpului de asteptare, 0 mai buna corelare intre medici precum si
posibilitatea de a solicita vizite la domiciliu. Dezavantajele pentru pa
cienti ar Ii: posibilitatea lngradita de a alege medicul, 0 eventuala sen
zatie de lezare a intimitatii sau 0 depersonalizare prin "numerotare".
Pentru medic avantajele ar Ii programul regulat, schimb de experi
enta si inlormatii prolesionale si deci 0 mai mare siguranta;
dezavantajele sint restringerea libertatii personale, conllicte de in
terese, disponibilitatea limitata a personalului comun, 0 pierdere im
portanta a contactului cu pacientii. Centrele medicale reprezinta
gruparea a doi sau mai multi medici in scopul activitatii in comun cu
acelasi set de personal si In aceleasi spatii.
"Casele medicale" sint - in opozitie cu centrele medicale - 0 alatu
rare de cabinete lara posibilitati de rationalizare a activitatii sau a
spatiilor. AvantaJul "caselor medicale" consta In posibilitatea trimite
rii unui pacient la cabinetul alaturat al unui coleg de breasla.
o alta lorma de colaborare practicata este cea a parteneriatului mijloa
calor medicale. In care medicii lsi trateaza pacientii ca lntr-un cabinet
propriu dar cu posibilitatea tolosirii comune a aparatelor si a persona
lului calilicaL Electul de rationalizare poate Ii extins suplimentar 51 prin
lolosirea comuna a altor unitati lunctionale. dec1t cele tehnice. Astlel
de "asociatii medicale" lnseamna 0 economie importanta de spatiu,
productivltate ridicata si conlort sporit cind, de exemplu. dilerite unitati
de diagnosticare lunctionala ca radiologie, laborator si unitati de tera
pie precum si administratia si camerele pentru personal pot Ii tolosite
in comun.
Slnt posibile prin asocierea un or cabinete de aceeasi specialitate
sau a unor cabinete cu specialitati dilerite; a doua varianta necesita
analize exacte pentru modul de tunctionare si studii de rentabilitate
economica, astfellnc1t spatiile de consultatie si tratament sa lie uti
lizate rational printr-un program de lunctionare In schimburi.
Trebuie respectate reglementarile prolesionale In vigoare In dileri
te tari unde astlel de parteneriate nu slnt posibile deoarece este
ingradit dreptul la: "Iibera alegere a medicului".

Schema de cooperare a specialitatilor medica!e

II

1 Receptie
2 Birou
3 Sala de asteptare
4 Sala de ghips
5 Silli de tratamenl

Centru ortopedic

6
7
8
9
10

Pre-tratament
Radiologle
Birou/secretariat
Spatii pentru personal
Depozit

Arh.: Wallner. Huber+Partner

Sala de
asteptare

Recep!ie

Tratament 3

Tratament 4

Tratament 5

(2)

Cabinet medical individual

Arh : Duo Design

Centru stomatologic

Arh : Kaiser Sl Wildner

559

CONSTRUCTII PENTRU PERSOANE CU HANDICAP

cf. D.P. Philippen ----.. ij] DIN 18024, 18025

IT

en

II I

'

RfE

I I

:.:.:.....:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:-;.:.:.:.:.:.:.:.:.:...:.:.:.:.:.::.:...:.:.....:.....:::
f--65-70-4

i-----107------j

til CD

til

Scaun cu rotlle standard.

Yedere laterala

>---25-30--<

Yedere Irontala - pHat

14

!j

I~

([11.

~.

7
h---- 66----+1
r - - - 80 ------1

til @

'--r-'

11

~R = 44-+---R "" 83~-----+-l

f------138 (min. 130)-------l

til @

Vedere de sus

Spat,u de manevra

A tine cont de persoanele cu handicap inseamna a adapta constructiile

in functie de aparatele speciale pe care Ie folosesc acestia si de spatiul
necesar pentru deplasare. Modulul este in acest caz scaunul cu rotile
~ CD-0si spatiul necesar pentru deplasare ~ -@. De aici rezulta
dimensiunile incaperilor.latimile usilor si ale coridoarelor ---+@-@. in
proieciarea generala trebuie de exemplu imaginat drumul pina la WC;
cite usi, intrerupatoare etc. trebuie actionate? Trebuie utilizate mijloace
tehnice ajutatoare! Inchiderea cu magneti a usilor. Toate intrerupatoa
rele, minerele, armaturile, armaturile ferestrelor, comenzile automate,
telefoanele, suporturile de hirtie, comenzile liftului etc. trebuie montate
in zona bratelor intinse sau usor indoite - @.
Trebuie prevazute accese spre c1adiri de 1,20 - 2,00 m latime. Pe cit
posibil circulatii scurte. Rampele trebuie sa fie pe cit posibil drepte, incli
nate cu un unghi de maxim 6 si nu mai lungi de 6 m ---+ Latimea
rampelor intre miinilecurente 1,20 m (1,64) ---+ pag. 561- 563. Latimea
coridoarelor minim 1,30 m, optim 2,00 m. Latimea Iibera a deschiderii
usilor > 0,90 m. Cota intrerupatoarelor si a prizelor 1,00 - 1,05 m.
Trebuie utilizate intrerupatoare cu suprafata mare.
in pius, in proiectele urbanistice trebuie creata posibilitatea accesului
cu scaunul cu rotile spre centreIe de interes ca: magazin universal, res
taurant, posta, cutie postala, farmacie, cabinet medical, parcare, statii
ale mijloacelor de transport in comun etc.

( :

,!

...o

, I

~!

I,

f--100-105---1

"'"
120

i.'~

200

180

I ,
I

"

(I

II
il

20
40

j
,I

80

/
!

~~

IJ('~
'r:::~1=lI!

til

la geam

I
I

(J

100806040 200 2040 60 80100120

til @

Lateral

'57--~

120

e----149-

.......

v
,.... ....... r-...

160
140

l-

U:

'\
20 40 6080100 120

in vedere de sus

....... -,.;...

!=:::""lH'

60

I'.t

'"

100
10080 60 40 20

til

100

1\ V

..

120

NI XN,

80

Lac de munca in fata unul monitor

200
180

'1

140

1'-.'

60

160

i'-.

I.r\

20

tileD

pe scan

1 I

! I

Ii

tII

Scaun cu rotlle pe plan inclmat

100
80

1"--1

60

40

20

~WIIIII~ I

10080604020 0 204060 80100120

til @

til @

Din spate

:r' :

Spat,ul mln,m de rotat'e

50

........-r-~90--+

r~~J"/')t::':':':':

I ~ II-~"
:.:. Im~~--",gO
",tgO li'=J-.:.: 1
T ::::

78','.

t50
T

~F

lL' :
~:~:

i
tII@

Spallul de trecere la a usa

560

tII@

La 2 us'

tII@

La3 usl

~~III

180
11:"""J I ",gtO--+-,,,i;

~:~:

188

:::

:.:

tII@

78 ---+-

La 4 u.i

50

1.40

CONSTRUCTJI PENTRU PERSOANE CU HANDICAP

Locuinta ~

QJ

Spa\ii de acces. In imobilele de raport solutia lolosita eel mai des este cea a
accesului prin coridoare. In acest caz trebuie evitate pe cit poslbil unghiurile $i
colturile, coridorul liniar liind eel mai adecvat. La locuintele unifamiliale wind
lang-ul trebuie proiectat cu 0 supralata sulicienta. Trebuie prevazut spatiu pen
tru depozitare si garderoba. Dimensiunile prescrise in DIN 18025 sint
meschine si, in practica, se dovedesc adeseori insuliciente. Supralata minima
a holunlor de intrare ar trebui sa lie de 1.50 x 1,50 m, un windlang cu 0 loaie
de u$a 1,70 x 1,60 m. Ca dotare speciala, pentru nevazatori este loarte
importanta existenta unui interfon la intrarea in casa Si la usa apartamentului.

t,.r G)

Intrars ia nlvel Inferior cu garderoba

20

t,.r

Ii

r \
~

T
!

I,

I
\~
I
I,,~~~ 1 1
. . . . . t. ,y,~
I'-----~~r ~i
I

'y',

I~::j

I! 'L/220 ,,~ :~

Windfang cu doua

fOI

:r I

viziteaza adesea intre ele. Pentru nevazatori se prevede 0 camera supli

mentara pentru carti speciale in allabet Braille si echipamentul de redare a
'.40

: 80 1 5;4;

handicap singure au nevoie de 0 supralata mai mare decit cele care locu

"'';' .....-D~~~O

...... l

~_.I .1

de usa

~@

'I

c<il

.nIl.

1
Camera de

+.

penlru 1-2 persoane V'

:I

9Q

.~O

55

bilC?
U~I
c.~~

'I

T"fi----b.. 5\-'1
oLJc':1

I
1

4-'.-.7--'5_ _

FI 2,70

80

Ordlcea la masa pentru 2-4 persoane

f-

m,

5\1

LTcs~.
__ ,0
1,40

--3.75

+.
V'

sunetului. Necesarul de spatiu pentru carti si ziare in allabet Braille este

aproximatlv de 3 ori mai mare decit pentru cartile obisnuite. Persoanele cu

~~

manevrele scaunului cu rotile. Trebuie prevazut spatiu suplimentar pentru

doi sau trei vizitatori in scaune cu rotile intrucit persoanele cu handicap se

3.'0

20

2.00

Zona de zi. Trebuie luat in calcul un spatiu sulicient de mare pentru

Acces dispus transversal

551

2.00

4.175 1.80

'

Camera de z! cu IDe masa pentru

4-5 persoane (23.75 m')

- - - - 6.50

.......

iesc cu alte persoane. La camere de zi cu loc pentru luat masa necesarul de

supralata este de :
22 m 2 in locuinta pentru 0 persoana. 24 m2 pentru 2 - 4 persoane. 26 m2
pentru 5 persoane, 28 m2 pentru 6 persoane; latimea minima a incaperilor

0).

3.75 m (menaj de 1 - 2 persoane Daca trebuie proiectat si un loc de lucru suplimentar se mareste supralata
proiectata cu minimum 2 m 2 .

Bucataria.
proiectare lunctionala este de mare importanta. deoarece
astfel capacitatile persoanelor cu handicap pot Ii utilizate la maxim. Functiile
principale de depozitare. pregatire, preparare si spalare trebuie pozitionate
relativ in mod elicient 51, pe cit posibil. lara intreruperi. Locul pentru gatit.
supralata de lucru principala si robinetele trebUie plasate cit se poate de
aproape unele lata de celelalte. Supraletele de depozitare trebuie sa lie
acceslbile persoanelor in scaun cu rotile: nu trebule prevazute dulapuri
inalte sau suspendate. Zona de actiune cu bratul intins pe orizontala este
de 60 em. zona de lucru pe verticala se situeaza intre 40 $i 140 em. inaltimea
de lucru optima se stabileste in lunctie de persoana cu handicap: aceasta
se situeaza de obicei la aprox. 75 - 90 em si, pe cit posibil, trebuie prevazute
dispozitive de reglare a inal\imii.
Locuintele unifamiliale cu un singur nivel. izolate. ca 51 cele cu curte sint
locuintele prelerate pentru persoane cu handicap. In aceste cazuri cerintele
pentru persoane cu handicap sint usor de respectal: acces lara scari, dile
ritele incaperi la acela$i nivel cu gradina. trecerea dintr-o incapere in alta

eventual lara U$i. conlormarea lunctionala a incaperilor. SI locuintele

unilamiliale cu un etaj sint potrivite chiar $i pentru persoane in scaun cu ro
tile daca sint prevazute cu mijloace de transport pe verticala (ascensor, lift
sau lift cu contragreutatei adecvate.

Locuin\ele multifamiliale. Integrarea locuintelor pentru handicapati in case

obisnuite pentru mai multe lamilii este solutia ideala din punct de vedere so

::..J

cial caci astfel se evita lormarea unor ghetto-uri. Nu exista 0 solutie economica
si lunctionala de translormare a unei cladiri obisnuite in locuinte adaptate per
soanelorcu handicap important: amenajarea acestor locuinte trebuie integrata
inca din laza de proiectare. Este prelerabila situarea la parter a locuintelor pen

L._ _ ~---,,-

Garsonlera. pentru 0 persoana cu

scaun cu rotlle 40-45 m'"

Apartament cu 2 camere 50-55 m 2

tru persoane cu handicap pentru a evita transportul pe verticala.

~~6%

r-----'N.:.:O:::"_ _

aI

Vechi

Extlnderea unel \ocuinte pentru

2 famllu pentru persoana cu
handicap; rampe pentru com
pensarea diferentelor de nivel

Integrarea unui ascensor pentru

persoana cu handicap

t. f.0i\

Locuinta pentru 3 persoane

+. @
12

V' ~ adaptata la persoane cu handicap, V'

2 companioni

Locuinta pentru 4 persoane

adaptata la persoana cu handicap.
3 companionl

561

II

CONSTRUCTII PENTRU PERSOANE CU HANDICAP

DIN 18025, 18022

t- CD
1

L'
d
f
.
oculnta pentru QUa ami/Ii Inalnte
de restructurare --

Garsoniera si apartament cu 2 1/2

camere Inalnte de restructurare (CO-

t- 0

pil cu handicap de vedere)

->

t- 2

(;\

0 t- ~

Locuinta pentru doua lamijjj dupa

restructurarea pentru 0 persoana cu
handicap gray

LocUinta cu 0 camera, respectiv

doua dupa restructurare

_~""I!!l'll'!!" .,

, QO

[Q)Saia[

Hoi

Garsonlera 40 m'

t-

Garsomera 45 m

lntrucit la construc\ii noi se iau foarte rar in calcullocuin\e pentru per

soane cu handicap, de cele mai multe ori este nevoie de transforma
rea unei locuin\e existente pentru a corespunde necesita\i/or unei per
soane cu handicap. Premisele sint: 0 suprafa\a generoasa si posibili
tatea de a efectua cu usurinta transformari constructive adecvate
handicapului in cauza. Transformarile necesare sint modificari de
spatii cu interventii limitate de statica, de construc\ie, de suprafata;
transformarea instala\ii/or sl a dotarii in spa\iile sanitare si de menaj;
adaugiri, cum ar fi construirea de rampe, ascensoare, instalatii electri
ce suplimentare si alte amenajari interioare. Amploarea modificari/or
este determinata de gradul de handicap si activiti3.tile persoanei in in
teriorul locuin\ei. De aceea, aceste transformari sint adeseori foarte
specifice si trebuie adecvate persoanei cu handicap (cu ajutorul aces
tela). Se va tine cont de posibilitatea de acces din strada, de 0 even
tuala schimbare a pardoselilor, de crearea unui loc de parcare care
face posibila urcarea sl coborirea in Sl din masina pentru 0 persoana
in scaun cu roti/e.
Cladiri care se preteaza transformarilor. lnainte de a incepe transfor
marea este necesara 0 analiza atenta a locuin\ei existente din punctul
de vedere al repartitiei incaperilor si al particularita\ilor constructive.
Cel mai bine se preteaza locuintele aflate la parter cu suprafa\a sufi
cienta. Adaugarea rampelor suplimentare si a racordurilor tehnice spre
pivni\a pot fi efectuate mal eficient din punct de vedere al costurilor.
Proportia transformanlor. Pentru a face 0 diferen\iere, se deosebesc trei
grupe de persoane cu handicap, cu cerin\e minime dilerite :
- persoana cu handicap, membru al familiei (sot, solie, copii) care
lucreaza in afara Jocuin\ei. In acest caz transformarile sint la intrarea
in casi3.1locuin\a, asigurarea de suprafata sulicienta de miscare in zona
de zi si de noapte, amenajari specilice in baielWC.
- persoana cu handicap cu activitate menajera. Transformari/e in bucatarie
si in locuin\a se lac pentru a usura munca persoanei cu handicap.
- persoane cu grad mare de handicap care nu se pot misca deloc sau
doar partial si care au nevoie de ajutor permanent. In special pentru
persoanele in scaun cu rotile trebUie create facilita\i privind ingrijirea
si transportul. Scaunele cu deplasare autonoma si scaunele cu rotile
reglabile necesita cel mai mult spatiu.
Compara~e intre diferite manmi ale locuintei. Daca in cazul azilelor pen

tru batrini nu este necesara 0 marire a suprale\ei lata de locuin\ele

obisnuite (modilicarile se relera numai la la\imea sulicienta a usilor si la

dimensiunea suprafetei utile), la locuin\ele pentru persoane in scaun cu

rotile 5i nevazatori este necesara 0 marire a supraletei.

Standardele DIN prevad incaperi sanitare suplimentare pentru per

soane In scaun cu rotlle 5i spa\iu de zi suplimentar pentru nevazatori.

Dimensiunile orientative pentru locuin\e sint: pentru 0 persoana

45 - 50 m 2 suprala\a locuita, pentru doua persoane 50 - 55 m 2 .

Loculnte pl. pers !

fara handicap m2 !

Locuint~ pt. pe~s.

cu handicap m'-

Apa~ament pentru 0 persoana.

Loculnta pentru 2 persoane

LOCUI,',nta
LocUinta.
Loculnta
LocUinta
I Locurnta

'I

~ (j)

Locuin\a cu 2 camere 54 m'

~ LOCUI~\a 60 m'

/.f1\

pentru
pentru
pentru
pentru
pentru

3 persoane
4 persoane
1 persoana
3 persoane
4 persoane

49.99
67,69
94,80
95.26
53.70
101,17
103.23

40,46
56,47
79,74
80,50
43,93
86,38
88,33

Exe~ple de suprafata inalnteidupa restructurare in locuinte pentru persoane cu

~ handicap

~'llltffi
.~'-"lI~~f!!iiiI

Loc de lua! ma a

Camera

1tI~----~---~lIOdeZIIt
~

Locuinta cu 3 camere 95 m'

562

~@

Locuinta cu 4 camere 110m'

DU$

SPATIUL VITAL

1,50

!II

L ~-----'----------'

1L

1"1I

..- f1\

1,50

-+~:..:2:.::0....._

2' 70

Suprafata de mlseare In tata 51

lingS. we $1 chruveta

1.50

;;. 150

,g, !~I

DU$

.. ,- ............- ..

1_",..._-'_"..,

q~
~I

..

'::::::::. :.~

> 150

Baia

Supratata de ml5eare la dU5,

alternatlv - cada de baie

Loeuinta lunetionala ~i bine eonlormata este de mare importanta pentru

persoanele eu handicap lntrucit aeestea petree mai mull timp In loeuinta
deeit altii. Pentru 0 rotatie de 180 eu seaun eu rotile slnt neeesari 150
em. Aeeasta marime este unitatea de masura pentru dimensiunile $i su
prafetele de miseare ale holunlor, ineaperilor, garajelor. ete.- G)- @.
Aeeesul : lara praguri si trepte. nu sint admise usile rotative. Latimea li
bera a desehiderii usilor min. 90 em. Usile lneaperilor san it are trebui2
sa se desehlda spre exterior. Coridoarele de min. 1.50 m latime, la ho
luri mai lungi de 15 m trebuie prevazuta 0 largire pentru deplasare (1,80 x
1,80). Toate nivelurile si amenajarile In si in afara eladirilor trebuie sa
lie lara trepte, respeetiv eu un aseensor - @ sau 0 rampa ~ @
0

"'-I
;:;1

.,. U

DIN 18025

~I

'.'::. ":::::::.':;::::.',.:

FARA OBSTACOLE

.,.

"'

-'

:I

TI

~I

AU~

A<

I
I

2' 1,50

"'

.L

_.

__ . -.J

.!

21:50
I

~I

n
II
I

~~~

2' 1,20

2' 1.50

Persoana in scaun cu rotile

:;. 1,90

Necesarul de suprafata de-a lungul

patulul pentru 0 persoana in scaun
cu rotile - comparatlv cu suprafata
necesara oblsnuita

Necesarul de suprafata pentru

scaunul cu rotfie $1 suprafata de
mlscare

Exemplu de combinare a suprafetel de mr$care in incapen1e sanllare

1f":"'1 1
>

~l
2' 1,50

21,50

Suprafata de mlscare intr-o

bucatarie cu doua blaturi de lucru
paralele

+. r=i\

.... \2;

Suprafata de miscare intr-o

Bordura

l'{~L:
./=iiJl"l
f'--

/'

"3Jl1

-----1 T

I L
Bordur.
max 6,00

2: 1,50

Dimensiuni in zona chiuvetel, a

cuptorulul $1 a fnglderulul

bueatan8 cu doua blaturi de lueru

adlacente

15

Dimensiuni in bucatarie

150

-----H

Copii

r"---a,

20

~ 1,50

II
r

Adulti

15

II

60

15
75

,17'

!:::='~~==~6b--:\-=
~.:.:.;.;.;.:.;.:.;.;.;.:.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.:.:.;.:.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;.;
..

;.;.;.;.;.:

-------1

95-135

~ GJ)

Dimensionarea coridoareJor $1 a
zonelor de trecere

Rampa in sectlune
<: 1,50

<: 1,50

,10
1

,...._ _---'-=..:...---.&:\1.1]0-',25

r--l
..Jhl
~." t

fi4'

~'I

1,50

1,50

"',20

L __ J
1,50

in lata u$ilor batante

"

1' 50 1".20

~"'."-*
I,

::,':

Lalimea libera a eabinei de litt 5i

~
5upratata de mi$eare In lata Iittului
~ Neeesarul de spatiu In garaJ

;:: 1,90

'.

.'

..,':::::::::::

1'5~ "90 ~ 1'50

1,20

L __ J 1
~

1,90

Suprafata de m'5eare
in lata u$i1or gli5ante

563

P'aniflcarea
FaZ80

:;

-g

Ql

II

iJ

Struclura rnodului
de functtonare

--"

E 5

-' :II "fr

-+I

...

medical3

Instala1ii tehnice

e E

0.

----1J

Cotari

H
H
H

_ _ -",' - -_ _--J

~ ~

, ,-_~. ,,2. , -"

.rLrr
o c

r ~
"

1.....1

1',,1'

II

II

Arhitectura

CD

Statistica

Managen:'entul
de prolect

Instalatiile

Siabilirea
standardelor
51abilirea
necesarului

lJ.
r'

Estimarea

H
l r--r

.J

spaliului
Plan

ti~:~~~~r
1.

costurilor

'L_,.--....I

r--r----.t

Proiectul de
organizare ~i
func1ionare
Criterii de

distribuire a

spatnlar

~ ~

M~ ~

..

PlaOlfl~area

func'lonare

Rezulla'e

~Tehnica

~ Conce,ptul de

1
N

Procese

i.:..--iI
u

;1

Generalitflti

Faza 1

-:s--

SPITALE

Concepl ie

.1
Proiecl 1:200
cu eslimare
de cosluri

H'L._I~_.J

I Responsabil pI.: I

Calilate

Modalitatea $i
metodologia

de
1unctionare a

activitatii

costuri/ci~tig

Plani1icarea
aprovizionarii

.L

Proiect tehnic

",00
Deviz

Calculul
costurilor

T
Coordonare

Institutiile medicale slnt destinate tratarii ~i lngrijirii pacientilor cu bali

acute ~i cronice.

Obiectivele activitatii medicale pot fi diferentiate dupa tipul ~i amp/oa

rea lor, prin numarul de specialitati. dimensiunea diferitelor departa

mente ~i instalatiile de tratament: asistenta prin specialitatile medi

cinei curative; prevenire (profilaxie) ~i recuperare (reabilitare) prin
specialitatile medicinei preventive ~i de recuperare; examinare
(diagnosticare) ~i tratament (terapie) precum ~i prin gradul de asis
tenta medicala ~i standardele de spitalizare precum ~i diferentieri in
asistenta generala, psihica, educatie ~i cercetare.
in trecut spitalele erau planificate in mod voit ca unitati medico-chi
rurgicale; in prezent tendinta este de umanizare a acestor institutii.
Spitalele modeme au mai degraba un aspect de hotel. Perioada de
spitalizare este din ce in ce mai scurta; preferinta crescuta pentru
camere cu 1 - 2 paturi (pentru pacientii cu asigurari private).
StruGtura

Un spital se structureaza in urmatoarele zone functionale: asistenta,

examinare ~i tratament, aprovizionare ~i eliminarea de~eurilor, admi

nistratie ~i serviciul tehnic.

La acestea se adauga /ocuinte, eventual spatii pentru invatamint ~i

cercetare precum ~i compartimente anexe. Toate aceste componen

te sint precis delimitate in interiorul spitalului. Exista pareri divergente

despre dispunerea acestor parii componente. Importanta este insa

realizarea de legaturi orizontale ~i verticale cit mai scurte in conditiile

unei separari cit mai nete intre diferitele departamente.

Tipologia

Spitalele se impart in spitale foarte mici (pina la 50 de paturi), mici

(pina la 150 de paturi), normale (pina la 600 de paMi) ~i spitale

marl. in ultimul timp nu se mai construiesc spitale foarte mici ~i mari

ci se prefera dispunerea optima in teritoriu a spitalelor normale,

Se poate face a legatura intre scaderea numarului de spitale foarte

mici ~i reformele din sistemul de sanatate. Spitalele pot fi de stat, de

folos ob~tesc, private sau a combinatie a acestor forme.

SpitaleIe se impart, dupa functia lor, in spitale generale, de specia

litate sau universitare.

Controlul
garantiei

lista de
deficiente

Controlul
garantiei

Calcul1inal
al coslurilor

i
Finante

Domenlile Si elapele de prolectare la construlrea unui spital

Raport de
activilate

Procurare

Termene

L-~=..---J L-~=:......J

Generalitati

564

$colarizarea
personalului

Planiricarea
coreclurilor

1.
Proieetarea
detaliata de
executie 1:50
1:1 cu oferta
antreprenoriror

.1

,I

pranul de
mulare

Necesaful de
Documentatia

Comenzi
energie $i

de licitatie

suportul

Conlrolul
electronic ... Negocieril.e L..
tivrarilor si
Necesarul de -, de pretun rJ
montarilor
echipament

pe incapere
Plasarea
Conlabililate
conlraclelor
Deviz

fj

PregcUirea
darii in
exploatare

1
I

Rezullatul
activltatii

Proiectarea modului de functio

nare: constructia unui spital pre
supune investitii deosebit de
mari, de aceea se va acorda a
atentie prioritara proiectarii mo
dului de functionare si elaborarii
unei scheme functionale eli
ciente care sa permita reduce
rea costurilor de functionare si
de personal, Proiectarea modu
lui de functionare se va discuta
in faza premergatoare proiec
tarii cu comanditarul. medicii,
arhitectii, proiectantii de specia
litate ~i administratia spitalului
pentru a reduce riscul unor deci
zii gre~ite de investitii ~i al unor
costuri de functionare delavora
bile. Este importanta colabora
rea de la bun inceput a arhi
tectilor cu administratia, proiec
tantii de specialitate (proiectantii
de spitale. specialisti in igiena).
Pomind de la proiectarea modu
lui de functionare conceperea
constructiei se va ocupa de
structura ~i forma, sistemele de
instalatii si extindere, precum ~i
de amenajarile corespunzatoa
re exigentelor de tehnica medi
cala ~i de echipamente.

Clinicile universitare
Cele care acorda ingrijire completa slnt echivalente cu academiile

medicale ~i unele spitale mari. Foarte bine dotate din punctul de ve

dere al aparaturii de diagnosticare ~i tratament, ele desla~oara in

paralelo activitate sistematica de cercetare ~i de invataminl. Salile

de curs ~i de lucrari practice trebuie amplasate astfelinclt activita

tea spitalului sa nu fie perturbata de studenti. Datorita vizitelor si

studentilor trebuie proiectate saloane mai marl.

Specilicul unei c1mici universitare ~i exigentele deosebite ale aces

teia necesita un program special de impariire a spatiului,

Spitalele specializate

Sint specializate pe anumite tipuri de tratament sau anumite grupe

de maladii: spitale de urgenta, de recuperare, de ortopedie, de gine

cologie si obstetrica, de ftiziologie, de oncologie, de neurologie, de

psihiatrie etc,

Trecerile la institutii de tratament, asistenta, recuperare ~i azile de

batrEmi se fac fara probleme.

Numarul de spitale de specialitate este in crestere datorita specia

lizarii diferitelor ramuri medicale (dermatologie, pneumologie, aler

gologie).

Necesarul de paturi

Numarul de pacienti pe an la 1,000 de locuitori (1996):

180,1

Spitale
Spitale pt. star! acute
3,6

in total
183,7
Spitale specializate
Numarul de paturi la 1000 de locuitori:

Spitale
Spitale pI. stari acute
6,9

in total
7,5
Spitale specializate
0,6

Durata medie de spitalizare a unui pacient pe anul 1996 in zile:

11 ,4

Spitale
Spitale pI. stari acute
in total
12,1
Spitale specializate
47,4

SPITALE
Managementul proiectului

Eficienta economica

Posibilele schimbari in destinatie precum si impactul diferit al uzurii

au efect asupra metodologiei de proiectare si a planificarii con

structiei Din punctul de vedere economic, aceste criterii trebuie lua

te in considerare alaturi de circulatii scurte. procese de functionare

eficiente si scheme functionale.

Planlflcare organizatorica In desfasurare.

Planlficarea functlonala are un ral central

Exemplul planificani In limp in cazul unui spItal de medlclna generala.

CI)

Planificarea organizatonca

Proiectarea construetiei
Complexitatea construirii unui spital necesita 0 sistematizare a pla
nificarii care sa asigure eterogenitatea si flexibilitatea unei echipe
formate din multi membri de specialitati diferite. Cladirea spitalului
reuneste 0 serie intreaga de functii: cazare. cercetare (in cazul c1i
nicilor universitare). invatamint. depozitare sl administratie. 0 me
todologie de proiectare adecvata permite realizarea intregii game
functionale caracterizata si printr-un numar mare de spatii de marimi
diferite si instalatii.
Echipa de proiectare formata din arhitecti. medici. asistente. ingineri
de specialitate. personal de administratie trebuie sa colaboreze
strins de-a lungul intregii perioade de proiectare si executie. deoa
rece informat/lle din faza de proiectare, executie si imediat dupa
darea in folosinta sint depasite de evolutia in domeniu si pot fi partial
insuficiente sau false.
De la discutiile preliminare pentru un spital pina la darea lui in folo
sinja tree 8 - 10 ani (Ia spitale normale cu cca 600 de paturi).
Aceasta perioada de timp corespunde unei generatii de echipament
medical, astfel ca exista un pericol mare de .,imbatranire" a c1adirii
ce se va da in folosinta daca metodica si proiectarea sint conventio
nale.
Pentru a proiectare realista este necesara conlucrarea din timp cu
producatorii si comerciantii de echipamente deoarece. datorita teh
nologiilor computerizate. dimensiunea aparatelor se modifica per
manent, cu repercusiunl si asupra dimensiunilor incaperilor. Mari
mea unitatii functionale (radiologie, terapie radiologica) s-a modifi
cat foarte mult in ultimii ani, de aceea a implicare a viitorului
utilizator este foarte importanta. Reformele din sistemul sanitar vor
avea in viitor 0 influenta deosebita asupra proiectarii spitalelor.
Astfel, unele departamente se vor separa de spital pentru a
functiona ca unitati independente, cu administratie proprie (de ex.
cabinetele radiologice, c1inicile geriatrice "de zi'. centrele de trata
ment ambulatoriu). 0 influenta tot mai mare 0 au normele de pro
tectie impotriva incendiilor, cele de protectie fonica, precum si re
glementarile asociatiilor profesionale.

Costuri de constructie

Costurile de constructie trebuie calculate conform DIN 276 si au

urmatoarele componente:

1. Constructia completa nefinisata

cca 22%
2. Amenajari si instalatii

cca 40%

3. Dotare si tehnica medicala

cca 20%

4. Costuri suplimentare

cca 18%

La proiectarea unei cladiri noi se calculeaza cca 70 - 100 m2 pe pat

de bolnav. la renovare se calculeaza 200 - 280 m3 pe pat (in
aceasta suprafata fiind incluse toate anexele precum centralele de
climatizare si depozitele).
Reguli de proiectare
Deseori construirea spitalelor se face in mai multe etape sau se
adauga spatii noi spitalelor existente. De aceea proiectarea si exe
cujia (sistemul de circulatie. coridoarele) se realizeaza astfel incH
sa existe posibilitatl variate de extindere.
Relatii
La inceputul proiectarii, colectivul trebuie sa detina informatii clare
despre relatia dintre diferitele sfere functionale. Astfe!. legatura intre
diferitele compartimente ale unui spital determina proximitatea
spatiilor in cauza.

ASIS
tenta
ASls
tenia
Bloc
operator

Bloc
Teraole Sterlii
operator IntenSlva zare

Maler
nltate

Urgenta Labo
ralor

D D
D
0 0 0 L L
L

Teraple
InlenSlva

RaclID
logJe

I Ambula
torlU

0
L

L L

Slenll
rare

Mater
nllate

0 0
D D

Urgenta

Perioada de exploatare
Construcjia, amenajarile si dotarea au perioade diferite de exploatare.

Construcjia trebuie realizata pe cit posibil in cadre pentru a permite

flexibilitatea amenajarilor. Dotarea si amenajarile se schimba la un in

terVal de 5 - 10 ani in functie de departament si amortizare, cu mari

repercusiuni asupra spajiului interior (de ex. accelerator de particule,

RMN).

Montarea si demontarea unor astfel de aparate trebuie prevazuta

din faza de proiectare. pentru a putea fi executate fara interventie la

structura portanta (costuri!).

Teraple Inves
nucleara Ilgalll

Labo
rator

Teraple
nucleara

L L
L

Inves
llgaln
Radlo
logle
Ambula
toriu

este necesara
legil1ura toarte buna

arfi utila
legatura buna

o legatura ar fi

de dont

Legalur; intre spat;;

565

II

SPITALE
PROIECTAREA CONSTRUCTIEI -- [l]

Propunere pentru un model de elinlea

Hentneh Petsehnigg + Partner in eolaborare eu lnstitutu! German pentru Spitale.

Pasibilitatea de extindere pe 3 direclil. Separarea f1uxului de plelani de cel de urgent".

Conceptla
Spitalele deja existente se extind cu construc1ii noi, proiectarea pre
vede 4 faze de construc1ie. in spatiul interior suprafete mari de parca
re, dind posibilitatea deschiderii ferestrelor fara aparitia poluarii fonice.

Aprovizionarea Si indepartarea deseurilor separate de restul fluxurilor.

G)

Madelul unei clinicl! Plan de situatie

i.

Terenul
Terenul trebuie sa ofere suprafata suficienta pentru zone autonome
pentru departamentele si spatiile de locuit ce apartin spitalului. Ce
rinte de baza: zona lini$tita, se vor stabili reglementari pentru a nu
permite construclii ulterioare stinjenitoare in preajma spitalului. Se
evita zonele favorabile cetii, cu vint. praf, fum, mirosuri, insecte. Te
renul nu trebuie sa fie contaminat $i trebuie sa existe 0 zona libera
in vecinatate pentru extinderile ulterioare.
Orientarea
Orientarea cea mai avantajoasa pentru incaperile functionale $i de
tratament este intre nord-vest. nord Si nord-est. Pentru saloanele
pacientilor este favorabila orientarea sud, sud-est: lumina agreabila
dimineata, acumulare scazuta de caldura, cerin1e minime pentru
protectia solara, seri blinde. in comparalie cu acestea saloanele ori
entate est-vest au 0 insorire mai intensa in timpul verii dar mai putin
soare iama. Pentru spitalele cu perioade de spitalizare scurte
pozi1ionarea saloanelor este mai putin importanta. Unele specialitati
necesita orientarea saloanelor catre nord, pentru a evita lumina di
recta a soarelui.

II

..0

.'!!-

Ii

:;
.c

c(

!'N

;;

..
~

::
l1.

-...

IIlnlllllllfilllH

f3\
\:::/

Cladirile eu paturi de-a lungul zidului ineonjurator: ecranarea zgomotului produs de

trafie; toate saloanele ca.tre pare.

566

ln~~) J1 ~- r= mIl ; iI ; lI i li; iI ; Ii m:;1li

(3)

Am.: Eilingsfeld, Janisch, Utzmann, Heinz, W.ssenbach

Cireulatie tara masini; personalul parcheaza in spate Ie

eladi~lor eu paturi.

SPITALE
FORME DE CONSTRUCTIE ---+ QJ

LaboratOr.

Forma constructiilor este puternic influentata de alegerea cailor de ac

ces si de sistemul de circulatie. Din acest punct de vedere trebuie de
cis din timp daca se adopta solutia tip magistrala din care se ramifica
"figuri" (zone functionale autonome) sau se alege solutia circulatiilor
radiale ce pornesc din centru. Se va tine cont si de dezvoltarile ulte
rioare, favorizate de 0 dispunere de-a lungul unui coridor central lung.
Se vor evita caile inchlse, a caror dezvoltare ulterioara este posibila
numai cu costuri mari $i cu interventia asupra fluxurilor functionale
existente. Dezvoltarea pe verticala a unui spital se va face as tie I incit
asistenta, tratamentul, aprovizionarea $i eliminarea de$eurilor, trans
portul bolnavilor, administratia, garajul subteran, depozitele, serviciile
medicale sa fie conectate eficient $i accesibile in mod judicios. 0 dis
punere eficienta pe verticala ar putea fi urmatoarea:

OIlCIIr1rca

TransfuZl1

chlrurglcala.

/ / Endoscople

.// Ar1eslezle

Chlrurgte

card\aca 51 loraCiCa

Nivel6

Nivelul superior:
Etajele 2-3
Etajul 1
Parter

Subsol 1

Nivel1

G)

Zone lunctlonale! Legatu" vertlcale

Arh. Prof. Rossmann Sl Partner (concurs pentru un spital. Erfurtl

Arh. Schuster, Pechtold + P.

Subsol2

heliport, centrala de c1imatizare, $coala de

aSlstenti, laborator
Statii de tratament
Bloc operator, centru de sterilizare, terapie
intensiva, maternitate, sectie de lauze, pediatrie
Foaier, radiologie, garzile medicale,
ambulanta. primirea bolnavilor pe targa,
primire urgente. informatii, administratie,
cafenea
Depozit. fizioterapie, bucatarie. centrala de
climatizare $i ventilatie, radloterapie,
accelerator Iiniar
Garaj subteran, centrala electrica

Arh. Prof. H. Nicki si Chr. Nicki-Weiler

II
@

Arh. Hasek si Unterholzner

~_

.. -..-.

Arh. Thiede' Messthaler . Klosgen

Arh. Ondra 51 Heinzelmann

567

SPITALE
FORME DE CONSTRUCTIE

Tratament ambulator

[)

c=:J

Repanitia salilor de tratament

ambulator are 0 mare impor
tanta. De la inceputul proiectarii
trebuie luata in considerare se
pararea dintre Iluxurile de bol
navi trataji ambulator in regim
de urgenta si cei internati.
Numarul de pacienji este in
lunctie de marimea spitalului si
de numarul specialitajilor. La un
numar mare de pacienti tratati
ambulator se poate crea 0 zona
proprie. separata de restul spi
talului. Trebuie asigurata insa 0
legatura rapid a cu radiologia si
cu blocul operator. Se va tine
cont de tendinta crescinda de
operatii in regim ambulator
(zone de asteptare mai mari,
mai multe sali pentru tratament
ambulator).

'0.
0

Exemplu de proiect

0
ii
Co.

is

ctl~

~=
~

-c c~
oN ~
~V>

c"

[)
'u
.;;
~

U>

cc
G)

Planul parterulu! spitalulu; ora$enesc Berlin - Re!nickendort

568

Arh.: Mlilberger, Schlenz.g, Schneider

Constructia de 6 niveluri s-a

realizat pe 0 structura vertical a
in care zona de asistenta este
deasupra aprovizionarii :;;i a zo
nei de examinare si tratament.
La parter se alia urgenta. trata
mentul ambulator. radiologia. la
etajul 1 blocul operator :;;i tera
pia intensiva.
Trama constructiva este de
7.20 x 7.20 m.
Cladirea este gindita astlel incil
poate Ii realizata in trei etape.
prin legarea la un corp existent.
Legaturile venicale sint asigura
te de doua grupuri de ascensoa
reo fiecare din ele cu cite 4 lifturi
si 0 casa a scarilor. In liecare
colt de e1Mire sint scarile de
evacuare. Legatura pe orizon
tala este realizata printr-un cori
dor principal (magistrala) de
3,6 m latime. Se tine cont de
inaltimile diferite pentru zona de
tratament (4.50 m) :;;i cea de
asistenta (3,40 m).

SPITALE
DIMENSIONARE

-+

llJ

Coordonare dlmenslonalA. Un punct bun de plecare, pentru a inde

1114

4 2

plini cerinlele strategiei de proiectare, il constituie dimensionarea mo

dulara. Aceasta dimensionare este definita in DIN 18000. Pentru a de
termina rolul, pozitia si dimensionarea unei parti constructive sint spe
cificate in DIN 18 000 sistemele de referinla. modulele de baza si
modulele multiple (~ DIN 18000). Pentru constructia spitalelor se re
comanda ca dimensiune de referinta 12 M = 1.20 m. Daca aceasta
este prea mare, se aleg ca dimensiuni de relerinta 6 M sau 3 M. In
acest sistem modular se plaseaza toate elementele constructive res
pectind relaliile dintre ele. Stabilind 0 retea de baza, pe orizontala si
pe vertical a, se poate schila structura portanta. Stabilirea unei con
ventii asupra dimensiunilor are consecinte considerabile pentru executie.
Sistemele constructive existente pe piata trebuie sa se potriveasca di
mensiunii alese. De aceea este utila alegerea unei dimensiuni standard
obisnuite. Efectele folosirii unei dimensiuni modulare sint: scurtarea
timpilor de constructie, schimbarea mai usoara a elementelor de
amenajare si deci afectarea minima a spatiilor deja existente. Planul
schematic al Spitalului Cantonal din Basel in care sint reprezentate
trama de constructie, dimensiunea st1lpilor, pozitia fatadei precum si
pozitia si dimensiunea zonei centrale si puturile.

10

-1------. ...-------------------- -...-

'----:

Sistem raster. Spitalul Chelsea si Westminster din Londra este unul

CD

Plan schematic: Spitalul Cantonal din Basel

Sectlune

din cele mai mari spitale din Europa si demonstreaza cum un spital de
aceasta marime poate fi proiectat si realizat cu ajutorul unui raster
simplu. Datorita curtilor interioare mari iluminatul natural este posibilin
cele mai multe incaperi de la toate etajele. Rasterul de proiectare este
de 7,20 x 2,20 m, in care se incadreaza toate diviziunile succesive.
Dispunerea salilor de examinare ca si a saloanelor (Iatime interaxe
3,60 m) se face pe acelasi raster. Scarile de evacuare sint in curtile in
terioare sau pe exteriorul cladirii.

II

-+-+-+

-l--r--+
I
I
I

Etajul al 3-lea al spltalulUi Chelsea si Westminster. Londra

-t=-+-=--i-=-~-=-

-=-

I'

Arh.: Sheppard Robson

569

SPITALE

Zone funqionale

DIN 18000

Terapie intensivll
Terapie specialll
Terapie normalll

Trama constructiva
Trama constructiva trebuie sa permita 0 circulatie fluenta precum

$i 0 diferentiere a zonelor functionale in zone pentru functii princi

pale, pentru functii anexe $i pentru circulatie.

comparatie intre diferltele zone functionale $i spatiile necesare ge

nereaza 0 trama constructiva adaptabila la toate zonele function ale.

in practica s-a verificat eficienta unei trame de 7,20, respectiv 7,80

m.

Proiectarea cea mal convenabila a diferitelor zone function ale este

aceea cu distanta intre axe de 7,20 sau 7,80 m. Rasterurile con

structive mai mici nu sint favorabile, deoarece incaperile cu supra

fete mari (de exemplu sala de operatii) care trebuie sa fie lara spriji

ne intermediare, sint greu de proiectat. Plan$eele de beton armat tre

buie sa fie fara grinzi, pentru a permite montarea aparaturii tehnice.

Zona funqionalfl 1 - Terapie

Bloc operator
Reanimare
Reabilitare
Fiziolerapie
Radiologie
RMN
Radiolerapie
Laborator clinic de chimie
Laborator ciinic de fiziologie
Laborator clinic de neurofizioiogie
Receplia central" si tratament
Maternitate
Dializll
Departamentui specializat de anestezie
Departamentul speciaiizat de oftalmologie
Departamentul specializat de chirurgie
Departamernul specializat de ginecologre
Departamentul specializat de obstetrica
Departamernul specializat de ORL
Departamentul specializat de medicina irnerna
Departamentul specializat de pediatrie
Departamenlul specializal de neurochirurgie
Departamenlul specializat de neurologie
Departamentul specializat de psihiatrie
Departamentul specializal de radiologie
Departamentul specializal de urologie
II

Dlstrlbutla spatlllor
Pentru elaborarea unui raster constructiv $1 a unui plan de baza se
va concepe un proiect de distributie a spatiilor din care rezulUi
structura $i cerinlele generale ale spitalului. in functie de profilul
spitalului, se va acoperi doar 0 parte din schema completa de dis
tributie a spatiilor care este posibila. Proiectul de distributie a
spatiilor trebuie discutat in amanunt cu utilizatorul, jar alcatuirea
unui "catalog al incaperilor" se poate dovedi utila.
Eventualele zone de activitate intensa pot avea influenta asupra
marimii $i tipului unora din zonele funclionale.
Un contact strins intre proiectant $i utilizator evita eventualele pro
bleme ce pot aparea ulterior.
Suprafetele orientative dau 0 imagine de ansamblu asupra marimii
diferitelor departamente. Dimensiunile orientative constituie doar
recomandari $i depind de dotarea $i prestatiile prevazute in fiecare
caz in parte.

Zona funqionala 2 - Examinare/tratament

~na

functional a

3 - Cercetare

Zona functionala 4 - Patologie

Zona funqionala 5 - invatamlnflperiectionare
Biblioleca
Arhiva
Zona funqionala 6 - Informatii ~tiintifice
Serviciul de gardll
Banca de singe
Zona functionala 7 - Amenajari speciale interdisciplinare
Administralia centrala
Receptia pacientilor
Zona functionala 8 - AdministratiaiManagement

VeSliare pentru personai

Cantinll
Magazine
Diverse amenajari pentru pacrenti

Suprafete necesare pentru

Intreg spitalul, inclusiv aprovizio
narea ~i evacuarea deseurilor

40- 80 m2 SU/pat

Zona de terapie

19- 25 m 2 SU/pat

Terapie intensiva
Bloc operator

Zona functionalfl 9 - Servicii sociale

Aprovizionarea cu alimente
Depozil central
Slerilizatorul central
Farmacie
Spllilitorie
Curatalorie pentru paturi
Evacuarea de$8Urilor
Serviciul de lransport
Zona funqionalfl 10 - Aprovizionare/Evacuarea de~eurilor
Foaier/lntrare
Serviciul de curlltlilorie
inlretinere

30- 40 m 2 SU/pat
: 130-160 m 2 SU/Unitate operatori

Reabilitare

19- 22 m 2 SU/loc de tratament

Fizioterapie

68- 75 m 2 SU/loc de tratament

Radiologie

60 - 70 m 2 SU/sala de diagnosti

Radioterapie

: 300-250 m 2 SU/Aparat

Reanimare

: 25- 30 m 2 SU/pat de reanimare

RMN

: 100-150 m 2 SU/saladediagnosticar

Fiziologie clinica

80-100 m 2 SU/salade diagnosticar

Neurofiziologie c!inica

78-100 m 2 SUisalade diagnosticar

Receplia centrala

: 140-160 m 2 SU/sala de examinare

tratament

Zona funqionala 11 - Alte funclii

I
Zona functionalfl 1 - 11 necesarul de suprafala
Pentru rotunjire ~i toleranla de proiectare (max. 2 -3%)

Maternitate

85-100 m 2 SU/sala de na~teri

Oializa

70- 80 m 2 SU/pat de dializa

Specialitali

55- 75 m 2 SU/sala de examinare

tratament

Necesarul de suprafalfl (In total)

I

CD

Posibillilistll de spatii in cazul unui spital mare

in care sint prezente loale specialillltile

570

Suprafete orientalive penlru un spital normal

SPITALE
CORIDOARE, U~I, SCARI, ASCENSOARE -+ QJ

mi~'25 -~5 ~B
WC ',122~"
\2.13':, 2.131 WC

Paturi

CD

Corldoare ~ G) - (2)
Coridoarele trebuie dimensionate pentru afluenta maxima estimata.
Coridoarele destinate circulatiei uzuale trebuie sa fie de minim 1,50 m
latime. Coridoarele pe care sint transportati bolnavii culcati trebuie
sa aiba 0 latime utila de minim 2,25 m. Plafonul suspendat trebuie
sa fie la 0 inaltime minima de 2,40 m. Ferestrele pentru iluminare ~i
aerisire la maxim 25 m distanta una de alta. Latimea utila a cori
dorului nu trebuie redusa prin elemente adiacente, stllpi sau alte
elemente constructive. In functie de reglementarile in vigoare se
prevad pe holurile sectiilor u~i de protectie la fum.

~'

Coridorl sector terapie

U,l
La constructia u~ilor se va tine cont de cerintele igienice. Suprafata

trebuie sa reziste in timp la substante de curatare ~i dezin

fectie. U~ile trebuie sa asigure aceea~i proteetie fonica precum pe

retele din jurul lor. 0 structura recomandata in doua straturi trebuie

sa aiba 0 absorbtie fonica minima de 27 dB.

lnaltimea libera a u~ilor depinde de tipul ~i destinatia lor:

U~i normale
2,10 - 2,20 m
u~ilor

Coridor principal (magistrala)

Condor garda medicala

Acces vehicule,

/"'

i Curte de servlciu

Covor de sters

r incaltamlntea
i

./

l-

--L.....

c-d

Din motive de securitate, scarile se vor construi astfelincH in situatii

de urgenta ele sa poata prelua integral circulatia verticala. Ele tre
buie sa fie 0 bariera lmpotriva propagarii mirosurilor ~i a zgomotelor
precum ~i impotriva curentului. Sint valabile normele de securitate
~i reglementarile de constructii din diferitele tari. Pe ambele parti ale
scarii se prevad mlini curente, fara capete Iibere. Scarile elicoidale
nu sint permise in calitate de scari necesare. Latimea utila a scari
lor ~i a palierelor scarilor necesare trebuie sa fie de minim 1,50 m
dar nu mai mare de 2,50 m.
U~ile nu au voie sa reduca latimea utila a palierelor. Inaltimea per
misa a contratreptelor este de 17 em, latimea minima de 48 em.
Relatia contratreaptaJtreapta de 15/30 este optima. Conform regu
lamentului de constructle a spitalelor, u~ile care dau in casa scM
lor se deschid in sensul de evacuare.

_3.50-4.00

Post de

lucru suren

medicale

Coridor de lucru, bloc operator

Ascensoare ~ @ -

2,30
Corid or

...
Terapie

~'"~""

(f)

Coridor teraple intensiva

Coridor in tata liftului

I---- a ----.,

~. ~
+

...

-- c_. 1

':7

I---

:>

~
e

---i

Lifturi pentru paturi - pag. 206

Sarcina utila kg

1600 2000 2500

LAlimea pUlului c

2400 2400 2700

Adincimea putului d 3000 3000 3300

Latimea cabinel a

2,50 m
2,70 -2,80 m'

SclIri

,min. 2,25

Condor de lucru. livrari. depozite

supradimensionate

Inaltimea minima a acceselor auto, a incaperilor cu bolnavi culcati

3,50 m

Filtru
pacienti

" Spatiu depozitare

u~i

Acces vehicule utilitare

1400 1500 1800

Ascensoarele trebuie sa indeplineasca functia de transport pe ver

ticala al persoanelor, medicamentelor, lenjeriilor, alimentelor ~i pa
turilor pentru bolnavi. Din motive estetice ~i de igiena se vor proiec
ta lifturi separate pentru aceste functii. In c/adirile in care asistenta,
examinarea ~i terapia se ana la etaje, numarul ascensoarelor pen
tru transportul paturilor trebuie dublat. Cabinele acestora se dimen
sioneaza astfelinc1t sa fie suficient spatiu pentru pat ~i doua per
soane insotitoare. Suprafata interioara a cabinei trebuie sa fie ne
teda, rezistenta la spalare ~i dezinfeetie, pardoseala trebuie sa fie
antiderapanta. Puturile ascensoarelor trebuie sa fie rezistente la foe
(ct. DIN 4102). La 100 de paturi trebuie prevazut un ascensor mul
tifunctional, dar se proiecteaza eel putin doua. La acestea se
adauga doua lifturi mici de transport pentru mici aparate mobile,
personal, vizitatori:

Adincimea cablnei b 2400 2700 2700

LAtimea u,i1or cab. e 1300 1300 1300

ina.l1lmea cabinet

2300 2300 2300

Dimensiunile Iibere ale cabinei de lift

Dimensiunile libere ale putului

0,90 x 1,20 m
1,25 x 1,50 m

inallimeB u,,ilor cab. 2100 2100 2100

Nr. persoane admis

21

26

33

-@

Dimensiunile liftunlor pentru patun

571

II

SPITALE

, I
1

BLOCURI OPERATORII -- [IJ

Avantaje ,I dezavantaje ale centrallziril
Pina de curind blocurile operatorii erau concepute si proiectate ca
unitati de examinare $1 tratament plasate central, care deserveau
mai multe specialitati. Motivele sin!: 0 mal buna lolosire a spatiului,
aparatelor, personaJului, ratiuni medicale, 0 mai buna ingrijire a pa
cientilor prin centralizarea serviciilor sub conducerea specialistilor,
ratiuni igienice, Dezavantajele acestei lormule sint un elort orga
nizatoric mare precum si riscul ridicat de infectii datorat numarului
mare de padenti, De asemenea. este delavorabila alaturarea ope
ratiilor septice si aseptice in acelasi departament. Un program pen
tru sali de operatii septice $i sali aseptice trebuie discutat de pro
iectant impreuna cu chirurgi si specialisti in igiena, in prezent, de
obicei. se prevad doua compartimente separate constructiv pentru
operatii septice si aseptice, Blocurile operatorii externe indeplinesc
mai bine aceste cerinte. La stabilirea pozitiei blocului operator se
vor verilica legaturile lunctionale cu alte departamente, printre care:
receptia, urgenta. chirurgia de urgenta, maternitatea, endoscopia.
c1inicile speciale.

1 Terapl81ntenslva
2 Chirurgl8

4 Filtrul pacientilor
5 Coridoare de lucru aseptlce

3 Reanlmare

6 Condor septic

CD

Blocurile operatorii
Arh : Heinle. Wischer u. P.

Blocul operator din Katharinenhospital Stuttgart, etajul 2

Sala de gips

"

I'"

;;

1l.
0

~0.

(;

;;
0

0.

~(;

Iw.
:.'

(;
:!!
(;

~~

":.t..
:~

in blocurile operatorii se trateaza padenti a caror boala nu poate Ii

tratata medicamentos. La proiectarea acestora trebuie luata in con
siderare distanta cit mai mica lata de terapia intensiva. reanimare si
sterilizare. intre aceste sectii exista un contact strins, motiv pentru
care trebuie asigurata 0 accesibilitate rapida de la una la cealalta.
Condi,iile igienice cer ca blocul operator sa lie izolat de restul de
partamentelor. Aceasta izolare se realizeaza printr-un sistem de lil
tre. Plasarea optima a blocurilor operatorii este in centrul spitalului.
in nucleul acestuia. Este necesara 0 legatura cit mai scurta intre ur
genta si blocul operator intrucit in unele cazuri (acddente) pacientii
trebuie sa ajunga imediat in sal a de operatie.

I'

I
,I
II

Garda Garda

0
'J>

f1

S8Ia=re-n~

~/rLI~

Planul centrului de operatii

Pregatire

~ cam8,r;,obsc~

Subdlvlziunile blocului operator

Fiecare bloc operator are urmatoarele incaperi:

Sala de operatie
40 - 48 m2
Pre-operator/pregatire
15 -20 m2
Post-operator
15 -20 m2
Camera de spalare
12 -15 m2
Sala aparatelor
10 -15 m2
La proiectele noi este posibil ca doua sali de operatie sa aiba
aceea$i zona post-operatorie. Blocurile operatorii trebuie obligato
riu prevazute cu liltre pentru personal, liltru pentru pacienti. coridor
de lucru septic, incapere de lucru pentru anestezist, Iiltru penlru
de$euri, liltru pentru aprovizionare. punclul de lucru al asistentilor
medicali, loc de depozitare al paturilor mobile, reanimarea in ime
diala apropiere.

Parte integranta a liltrului de pacienti sint lunctiile de transler de pe

un pal pe altul. pregatirea mesei de operatie si a paturilor de su

praveghere precum si depozitul pentru mese de operatie, marime

cca 35 m2 . Dotarea: chiuvete. banda electrica de transport pentru

translerul de pe un pat pe altul.

--> CD Planul ideal al unui bloc operator extern cu legatura directa

cu corpul central. Posibilitatea de extindere pe cel putin 0 latura

este 0 conditie a proiectarii initiale. Sistem de coridoare separate:

coridoare pentru personal cu legatura cu salile lunctionale si cori

doare pre- $i post-operatorii pentru pacienti.

Planul blocului operator central al Klinikzenlrum Nord. Dortmund,

cu 5 sali de operatie $i sali anexe. Aici s-a realizat 0 separare pre

si post-operatorie a pacien,ilor. Personalul se deplaseaza pe latu

ra pacientilor inca neanesteziati.

--> Plan

572

SPITALE

DO

Camera
de
relaxare

Echipament

Q
DO

D
DO

Salade
operatie

h" @

Salade
operatie

h" @

&/"

\\

I"trare

lesire

lesire

1111

Mil

1111

BLOCURI OPERATORII- iNCApERI PRINCIPALE

o serie de lncapen de aprovizionare si lucru sint legate de sala de

operatie. Aceste incaperi sint in strinsa legatura cu sal a de operatle
si trebuie sa 0 deserveasca in mod direct. Pe cit posibil sala de ope
ratie se va proiecta in forma de patrat pentru a oferi conditii optime
de lucru prin rotirea mesei de operatie pe to ate directlile. Dimen
siunea aproximativ 6,50 x 6,50 m. inaltimea libera trebuie sa fie de
3,00 m; pentru instalatii de climatizare si celelalte instalatii se
prevad cca 0,70 m. Amenajarea salilor de operatie se proiecteaza
cit se poate de unitar pentru a asigura flexibilitatea functionala. Un
sistem de mese de operatie reglabile si transportabile fac parte din
dotarea de baza: acestea se monteaza pe un soclu fix ancorat in
mijlocul salii de operatie. 0 iluminare naturala a salii de operatie
confera avantaje psihologice, insa de cele mai multe ori este ne
realizabila din cauza dispunerii succesive a incaperilor. Trebuie
asigurata posibilitatea transformarii salii de operalie in camera ob
scura (interventiile oftalmologice, de exemplu. se efectueaza in
incaperi foarte intunecate). in prezent conexiunile $i legaturile tehni
ce se fac de cele mai multe ori prin echipamentul anestezic suspen
dat. in caz contrar. conexiunile pentru instalatia de vid. gaz anestezic
$i curent electric pentru cazuri de urgenta se prevad la minim 1,20 m
de sol. Este importanta 0 separare a zonei foarte sterile prin care slnt
aduse instrumentele sterilizate. Divizarea salilor de operatie In zone
septice si aseptice este controversata. totusi. din motive de protectie,
ea este utila. Pardoseala si peretii trebuie sa fie netezi si usor de
spalat, se vor evita reliefurile rezultate din proiectare sau constructie.
incaperea post-narcoza

Este amenajata identic cu cea de narcoza. Usa catre coridorul de

lucru trebuie sa fie glisanta. cu 0 latime libera totala ? 1.25 m.

incaperea de narcoza

Dimensiunea aproximativa 3,80 x 3.80 m. Usi glisante actionate

electric pe latura comuna cu sal a de operatie cu latimea libera de

1,40 m si cu geamuri care asigura legatura vizuala cu sala de ope

ratie. Dotarea: frigider. chiuveta. blat pentru spalare. dulap pentru

canule, racorduri pentru echipamentul de anestezie si alimentare

electrica de urgenta.

Spalatorul

impartirea In spalator septic si aseptic este ideala. 0 lncapere ge

neros dimensionata este suficienta din punct de vedere igienic.

Fiecarei sali de operatie i se prevad minimum 3 chiuvete fara risc de

stropire. actionate cu pedala. Latimea minima a incaperii: 1.80 m.

U$ile cu geam catre sala de operatie sa fie actionate electric prin

pedala. Din motive de costuri se pot prevedea usi batante.

Depozitul de materiale sterile

Marimea acestor lncaperi este flexibila, trebuie sa fie suficient

spatiu de depozitare (rafturi). Pentru 0 sala de operatie este nece

sar un depozit de cca 10 -15 m2 . Depozitul de materiale sterile este

In legatura directa cu sala de operatie.

==

Planul unui bloc operator extern cu legaturi subterane Ja

cladirea pnncipala. Sala de reanlmare la etajul Inferior

(j)

Bloc operator - incaperi principale

Arh. Kohler/Muller

Proiectarea circula1iilor
Pentru a reduce transmiterea prin contact a germenilor este nece
sara 0 separare a diferitelor fluxuri functionale. Sistemul cu un sin
gur coridor, pe care se lntilnesc padentii pre- $i post-operatori, per
sonalul pre- $i post-operator, materialele sterile $i nesterile este des
folosit In prezent din motive de costuri $i spa1iu. Slnt preferabile sis
temele cu doua coridoare, In care fluxul de padenli $i personal res
pectiv fluxul de pacienli $i materialele nesterile slnt separate. Nu s-a
ajuns la 0 formula optima de combinare a acestor sisteme fiind adop
tate diferite variante. 0 separare lntre f1uxul de paden1i $i zona de
lucru a personalului din blocul operator pare sa prezinte avantaje.

Sala cu echipamente

Nu se plaseaza departe de sal a de operatii pentru a preveni de

plasarile lungi. Accesul direct In sala de operatii reprezinta un

avantaj. Marimea cca 20 m2 .

Sala de sub-sterilizare/sala de anestezie

Poate fi In legatura directa cu zona sterila a salii de operatie. incape

rea are 0 latura pentru materiale nesterile. materiale infestate cu

germeni precum si 0 latura curata pentru materialele sterile

pregatite. Legatura concomitenta cu mai multe sail de operatie poa

te fi problematica din punctul de vedere al igienei. Dotarea: chiuve

te, suprafele de depozitare, suprafete de lucru, sterillzatoare cu aburi.

Se foloseste instrumentar chirurgical pregatit exclusiv in steriliza

torul central, situat In afara zonei verzi operative.

Sala de ghips

Din motive igienice nu face parte din zona verde operativa ci din

zona serviciului ambulator. in cazuri de urgenla pacientul trebuie sa

ajunga repede in sala de operatie.

573

II
.

SPITALE
SUPRAVEGHEREA POSTOPERATORIE A PACIENTILOR -

QJ

Supravegherea post-operatorie a pacienlilor

1 Carucior pt. aparatura., de ex. transfuzii

3 lIummat indirect
2 Carucior pt. aparatura..
4 Racord de inslalatli .
de ex. respira~e. monitonzare. aspiratie etc.
curent de 220 V, 380 V, gaz

G)

Sistem de platon ullillar (produs Drager)

.....- ...

1--------6000 - - - - - - - - - 1

~T _"'T'"-----....,...,....-----~--

~J. ..-+----~===='--....,....==-=;-====--+---I.gT

L--r~~'F===----jrt_-n_===:r-....::J.-___1"'-'-

......-..... glisare
~

,
I'

Plan-

45 pivotare

CD

- CD In sal a de reanimare trebuie evitata 0 apropiere prea mare a

paturilor. Fiecare pat trebuie sa fie accesibil de pe cel putin trei la
turi pentru anestezist $i aparatele acestuia. Aparatele voluminoase
cum ar fi' suporturile de recipienti cu gaz au nevoie de suficient
spatiu pentru a fi deplasate. lngrijirea pacientilor se face cu ajutorul
racordurilor mobile la instalatii de vid, gaz anestezic, oxigen, curent
electric, i1uminare. Toate aparatele necesare slnt suspend ate pe
carudoare mobile.
Legatura Intre sala de reanimare $i sala de operatie se va face prin
mai multe U$i. in cazuri de urgenta anestezistul trebuie sa ajunga
repede $i pe cea mai scurta cale la paden!.

"

Salile de reanimare preiau post-operator pacientii din mai multe sal;

de operatie. Numarul necesar de paturi este dat de: numarul de sali
de operatie x 1,5. Se anexeaza salilor de reanimare un mic spatiu
cu chiuveta. Se prevede un post de observatie pentru sora medi
cal a de unde sint vizibile toate paturile. Lumina naturala este nece
sara pentru orientarea pacientilor
Funclii auxiliare
Aceste Incaperi nu trebuie amplasate neaparat in apropierea salii
de operatie. Este recomandabila 0 despartire printr-un coridor care
nu este destinat fluxului de pacienti.
Camera surorilor medicale
Dimensiunea acesteia este In functie de marimea blocului operator.
Pentru 0 echipa operatorie (medici, asistenti, asistenti de anestezie)
se calculeaza 8 persoane. La blocuri operatorii cu mai mult de doua
sali de operatie este necesara 0 separare pe zone de fumatori $i de
nefumatori. Camera trebuie sa aiba suficiente scaune, dulapuri $i 0
chiuveta.
Birou pentru sora ~efa

Trebuie situat central $i prevazut cu 0 suprafata mare de sticla pen

tru a avea vizibilitate spre camera de lucru. Pe Iinga birou sint ne

cesare dulapuri $i un panou pentru procesele organizatorice.

Camera de raport
Nu este mai mare de 5 m2 , fiind folosita de medici doar pentru
rapoartele post-operatorii; nu este neaparat necesara.
incaperea cu medicamente
Poate fi folosita pentru substantele de anestezie impreuna cu medi
camentele $i materialele necesare operatiilor. Se poate face 0 eco
nomie de spatiu utilizind dulapuri pe rotlle. Dimensiunea: cca 20 m2 .
incaperea de curalenie
Este suficienta 0 suprafata de 5 m2 . Trebuie sa lie in apropierea sali
lor de operatie, acestea fiind curatate si dezinfectate dupa fiecare
operatie.

SuprafalA de depozltare a paturllor sterile

in apropierea filtrului pentru pacienti se prevede 0 suprafata sufi
dent de mare pentru paturile curate. Se ia in calcul 0 suprafata ne
cesara de un pat suplimentar pentru liecare sala de operatie.
WC-uri
Se pot piasa doar In zona filtrelor sanitare; in zona salilor de ope
ratie se vor evita din motive de igiena.

Hal
Amenajare sala de operatie cu anexe

Arh. U. A. Weicken

Dotarea tehnica a salilor aseptice

Instalatiile de climatizare trebuie sa satisfaca cerinte speciale
pentru salile aseptice. Caracteristica este 0 patrundere a curen
. tului de aer, cu turbulente reduse $i viteza constanta (0,45 m/s).
Curentul de aer astfel creat Impinge germenii $i particulele In afa
ra Incaperii. Fata de cazurile In care se folosesc aparate obi$nui
te, se obtine 0 atmosfera cu 0 scazuta concentratie de germeni.
Un jet aditional dirijat spre masa de operatie permite minimizarea
turbulentelor de aer pe dmpul operator. Poate fi prevenita In
mare masura amestecarea aerului contaminat cu aerul proaspat
(aerul curat din camera). Aparatul de mentinere a igienei este de
cca 3,00 x 3,00 m.

574

Climatizarea
Tehnica de ventilatie contribuie la reducerea cantitatii de germeni
prin filtrare, diluare, comprimare. Instalatia de ventilatie este cea
care asigura aerul filtrat in cantitatea necesara. Pentru a obtine 0
decontaminare medie iritre doua operatii sint necesare 15 - 20 de
schimburi de aer pe ora. Pentru a mentine 0 zona sigura, fara ger
meni, in sala de operatie trebuie ca din incaperile alaturate sa nu
patrunda in aceasta zona nici un curent necontrolat de aer. Aceasta
se poate obtine prin izolarea ermetica a salii de operatie (constructie
pe cit posibil cu rosturi ermetice) $i/sau prin presiune de protectie
(presiune superioara in zoneIe protejate fata de cele care au nevoie
de mai putina protectie). in DIN 1964, partea a patra, se indica di
rectia de deplasare a aerului intre diferitele incaperi din blocul ope
rator. Cea mai mare presiune este in sala de operatie pentru a nu
permite accesul aerului din sala de anestezie. Cea mai mica presi
une trebuie sa fie in incaperile anexe $i utilitare. Geamurile salii de
operatie trebuie prevazute cu minere ce pot fi blocate.

'I,~'e';6.f~
':~~~:f5r "~
~
{J

~
D
CD
L

10

,~

4J15

11

15~

:s

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16

Lamp~

de operatie montat~ pe piafan

de operalie pe soelu fix
Suport montat pe perete sau piafon
OPERATII --. MAsURI DE SECURITATE
Echipament de anestezle
Suport inc~lzit pI. t~vi
Salile. in care se lucreaza permanent sau ocazional cu gaze sau
Pomp~ electric~ de absorbtie
amestecuri de aburi cu aer, oxigen, anestezic, cu risc de explozie
Ecran lumlnos pI. Rontgen
Masa de narcoza pI. anestezle
sint considerate sali principale de anestezie.
Mese pentru instrumente
Tot din aceasta categorie fac parte $i salile de operatie, de pregatire
Container pI. resturi, instr. lolosite
Suport ne1nc~lzit
$i de ghips.
Masa cu materiale de coasere
Datorita posibilitatii de acumulare a gazelor anesteziante in aer
Trepte pI. chirurgi
Taburet rotitor pI. chirurgi
legaturile electrice $i electro-medicale se plaseaza la cel putin
Suport cilindric
1,20 m deasupra solului.
Suport de perfuzii

SPITALE
III

Mas~

Masurile de prevenire a exploziilor se refera $i la masuri de evitare

a incarcarii electrostatice.

Planul de amenajare a unel sali de operatii

MAsurl de protec11e in salile principale de anestezie sint:

U$i: Salile de operatie sint legate de salile de anestezie, cele

post-operatorii, de spalare $i sterilizare prin u$i glisante $i actio
nate electric. U$ile se dispun pe fata peretelui care nu este orien
tata spre sala de operatie pentru a nu reduce din suprafata aces
teia. Din motive igienice, mecanismele de deschidere vor fi actio
nate prin pedala. Pentru incaperile de serviciu sint suficiente u$i
pivotante cu latimea libera de 1,00 m.

- evitarea materialelor care prin frecare $i surpare se incarca elec

trostatic (tesaturi din fibre sintetice);
- utilizarea materialelor cu conductibilitate electrica (de ex. cauciuc
cu conductibilitate);
- neutralizarea incarcarilor electrice prin pardoseala din material
conductibil;
- mentinerea constanta a umiditatii aerului intre 60 $i 65%.
Pentru echipamentele de operatie se prevede a sursa suplimentara
de curent electric ca in cazul intreruperilor de eurent operatiile sa

poata fi continuate $i incheiate.

Printre altele trebuie sa ram ina in stare continua de functionare:

- minim a sursa de lumina pentru operatie pentru fiecare masa de

operatie timp de trei ore;

- aparate pentru mentinerea functiilor vitale cum ar fi respiratia,
aparatele de anestezie $i reanimare.

Sala de operatle 1n forma de au cu

proiectoare incorporate care S8
aprind in functie de necesitatl

Arh.: Nelson

Pentru salile de operatie in care functioneaza aparatura de radiolo

gie se aplica normele DIN 6812. Acestea definesc grosimea stratu
lui de plumb necesar pentru ca nivelul de radiatii sa nu il
depa$easca pe cel maxim admis. $i u$ile trebuie prevazute cu un
strat de plumb (de ex. 1,00 mm).
DIN 6811 define$te factorii de conversie pentru materiale obi$nuite
de constructie ca otel, beton, caramida.
Conform DIN 4102 incaperile in care se pastreaza substantele nar
cotice trebuie sa fie rezistente la foc $i fara legatura cu salile de ope
ratie, de na$teri, de anestezie.

lIumlnarea
Suprafala pardoselii finisale

Lampa de operatie suspendata cu satelit

Sistemul de iluminare trebuie conceput in a$a fel incit lumina sa

poata fi dirijata in functie de pozitia cimpului operator.
Cel mai des utilizat sistem este cel mobil, suspendat de plafon.
Acest sistem este format dintr-o lampa pivotanta suspendata de plafan care este adeseori dotata cu a lampa suplimentara in forma unui

satelit mai mic. Lumina principala este data de un numar de surse

mici de lumina pentru a preveni formarea de umbre. in prezent se

construiesc mai rar salile de operatie in forma de au, cu reflectoare

integrate in plafon.

DIN 5035, partea a 3-a, contine liniile directoare privitoare la ilumi

natul spitalelor; conform acestora valoarea nominala in sal a de

operatie este de 1.000 luc$i, in salile adiacente salii de operatie de

500 de luc$i. --. 0

Unltatea centralA de sterlllzare --.

rn

Unitatea de sterilizare Sl. Elisabeth Halle/S.

Este locul in care se pregate$te instrumentarul pentru intreg spita

luI. Majoritatea a reprezinta instrumentarul pentru blocul operator

(40%) iar terapia intensiva chirurgicala $i terapia intensiva interne

reprezinta fiecare cite 15%.

Din acest motiv unitatea centrala de sterilizare trebuie situata in

apropierea acestor sectii. Din cauza fluxului de personal $i material

nu este recomandabila amplasarea in zona verde. Numarul de ste

rilizatoare se stabile$te in functie de marimea spitalului $i marimea

blocului operator. Suprafata cca 40 - 120 m2 .

Arh.: U. + A. Weicken

575

III
I

SPITALE
Filtre
Filtrul este zona tampon dintre zona de ingrijire Si zona de exami

nare sau tratament.

Exista mai multe tipuri de filtre, in functie de rolulindeplinit si sectiile

pe care Ie deservesc: filtre de pacienti, filtre de personal. filtre com

binate de personal si vizitatori, filtre de aprovizionare Si evacuarea

deseurilor, filtre de halate, filtre in fata camerelor de terapie inten

siva. in continuare filtrele se clasifica dupa functia igienica (filtre de

contact, filtre de aer) precum si dupa cerintele constructive (filtre cu

o incapere, filtre cu mai multe incaperi, filtre active sau pasive din
punctul de vedere al tehnidi de ventilatie),

i3J..l]l

r~
II

lEE

CD

:J

fZI!2Ii&I @I

DispOZltlV de transfer de pe un pat

pe altul ca element de separare
intre blocul operator $1 Intrare
(produs Maquet)

Exemplu de integrare a unul dlspo

ZltlV de transfer de pe un pat pe al
tul intr-o incapere de trans1er
4.20

Filtrele de personal sint desPartite pe sexe Si permit accesul me

dicilor si personalului medical in zona de ingrijire.

Printr-o incapere exterioara septica, unde are loc dezbracarea si

spalarea, se ajunge in incaperea aseptica interioara unde se

gasesc hainele pentru operatie Si de alci mai departe in sal a de ope

ratie. Dupa operatie, hainele folosite sint lasate intr-o incapere sep

tica iar personalul paraseste zona prin incaperea exterioara.

,
01

~i

Filtru de personal

>-----------

6..-,30

Filtru de personal

Filtre comune pentru personal si vizitatori se proiecteaza in fata

sectiilor cu rise mare de infectie (izolator, terapie intensiva). Sint su

fidente filtrele cu 0 singura incapere care nu necesita mult spatiu.

--I

o
o

3,60

~i

Filtru de personal

Filtrul pentru pacienti, Aid este adus padentul ce urmeaza a fi

operat si aici este transferat pe masa de operatie cu ajutorul unui

echipament mecanic.

Cerintele de igiena ale Oficiului Federal al Sanatatii (Bun

desgesundheitsamt) prevad despB.rjirea intr-o zona septica Si una

aseptica. Granita se delimiteaza printr-un prag care impiedica tre

cerea. Pentru cazurile de urgenta se mentine 0 zona de circulatie

fara obstacole.

Filtru de personal SI vlzitatori

Prin filtrele de aprovizionare si indepartare a deseurilor se aduc

la locurile de utilizare materiale sterile, aparate si lenjerie. De cele

mai multe ori se folosesc si ca incaperi de depozitare.

Aceste filtre nu trebuie sa reprezinte incaperi separate, ele se pot

realiza si prin separari ale suprafe\elor de circula\ie. In acest caz, in

zonele deservite trebuie sa existe suficient spa\iu pentru depozita

rea materialelor sterile Si a resturilor.

Nu se renunta la filtrele de evacuare a deseurilor, deoarece deseu

rile existente in zona de lucru reprezinta un pericol igienic crescut.

Filtrele pentru halate se situeaza intre departamente cu cerinte di

ferite de igiena (de ex. intre zona septica Si cea aseptica la pregati

rea paturilor) Si in fata incaperilor ce trebuie ferite de infectii sau de

unde se pot propaga infectii (de ex. statiile de izolare).

Filtrele situate inaintea incaperilor de terapie intensiva sint ne

cesare la aproximativ 30% din incaperile de lucru si se stabilesc

impreuna cu specialistulin igiena al spitalului. Filtrul contine un loc

de supraveghere permanenta pentru pacientii grav bolnavi Si per

mite munca de ingrijire Si dezinfectia aparatelor.

1
Filtru de personal 51 vizitatorr

Filtru de personal 51 vizitatori

2,40

E:J '1

Supr.de

[..~:a 1
'~~~I

Filtru de aprovizionare

576

Filtru de debarasare

1
2
3
4

3,00

Colector de lenJerre
Dulapuri de vestlar
Masa de instrumente
Carucior de tratament

-@-@

Filtru pentru halate

Filtru in lata sectie;

de terapie" intensiva

!"I_-~"oo:"lU!~ ,

....

Sala

de

~nlmcg-;-J

'nn.

Camera de

Inlervenlle

SPITALE
STATIILE DE TERAPIE INTENSIVA

iII

':

L.J

II

2 patun
,..-_VeS!lar

~E~~3
f~~~Q
Evacuarea

p,urilor seol5zt

__ /1..

ravlzlonare"

,/ v"
Fdlru

:< i

de paMI

Medlcul
stal1e1

CD

Arh. W. + A. Welcken

Teraple intenSlva cu 8 locun

Cura

1enle

Sedere

personal

0
Spa la
tor

Post de lucru Garda

Spa1iu de lucru -

ingrijire

Post de lucru

0
0

c:::::::J [=:J
c::::::J c:::J

Grup teraple Intenslva 2

CJ c=J

c:::::::J

c=J

[==:J

[==:J

x 6 = 12 paturI: Spl!alul St. Vinzenzstlft. Hanovra

Arh : Gruson. Kuschel. Ulbricht, Tschirschwl1z

:ii

<?

t~

000

"'1~' itotooolllliiiiitiiiiool......iiiiiiitt....
>-----7.50 - - - - 4

f---

Teraple intensiva. subgrup 8 paturi.

in celule individuale cu pereti de

Alaturarea a 4 camere cu doua

sId'!
Arh.: Deilmann

f4\

'::..J

7.50

palur; intr-o subgrupa cu 2 unitat;

sanltare $1 2 puncta de lucru

Arh.: Deilmann

Teraple intensivA. in statiile de terapie intensiva sint tratati paci

entii cu probleme majore :;;i deliciente mari ale lunctiilor vitale. De
cele mai mulle ori ace:;;tia ajung aici prin serviciul de ambulanta - ur
genta. Este necesara 0 legatura directa cu accesul bolnavilor pe
targa, blocul operator si medicul de garda (anestezist). Se va tine
cont de nevoia supravegherii permanente de catre medici :;;i perso
nalul de Ingrijire. Spitalele speciale pot avea departamente specia
lizate pentru arSUri sau pacienti bolnavi psihic.
Organizarea statiei de terapie intensiva se lace in lunctie de spe
calizarile corelate cum ar Ii: neurochirugia, chirugia cardiaca si to
racica, chirurgia de transplanturi, neurologla sau domenii generale
cum ar Ii chirurgia sau medicina interna. Pentru spitalele normale,
lara specializari, este uzuala structurarea departamentului de tera
pie intensiva In sectiile de chirurgie :;;1 medicina interna.
Structurarea. Terapia intensiva trebuie separata spatial :;;i izolata
prin liltre (igiena). Se va tine cont de reglementarile Krankenhaus
bauverordnung (KhBauVo - Dispozitii de construire a spitalelor)
conlorm carora terapia intensiva se proiecteaza ca sector separat
cu protectie la incendiu. Pe linga liltrele de pacienti si personal tre
buie ca:;;i vizitatorii sa aiba acces printr-un fillru (sala de a:;;teptare).
Punctul central al oricarei statii de terapie intensiva trebuie sa lie un
spatiu deschis pentru asistenta medicala cu vizibilitate In liecare
Incapere. Statia de reanimare a blocului operator este de cele mai
mulle ori parte integranta a statiei de terapie intensiva. pacientii
putlnd Ii Ingrijiti de acela:;;i personal (rentabilitate!).
Numarul de pacienti pe unitate se situeaza Intre 6 si 10, pentru a
preveni 0 suprasolicltare a personalului medical si pentru a oleri pa
cientilor cea mai buna Ingrijire posibila. Pentru liecare unitate (6
10 paturi) se prevede un post de lucru pentru asistenta medicala.
un loc de munca aseptic (pregatirea medicamentelor :;;i a perfuzl
ilor), un depozit pentru materiale si echipament.
Dispunerea paturilor. Paturile pot Ii dispuse In conliguratii deschi
se, inchise sau combinate. in cazul conliguratiei deschise este ne
cesara 0 suprafata mai mare. De la locul de munca al asistentei me
dicale, situat central, slnt vizibile toate paturile, separarea optica
Intre pacienti facindu-se cu pereti de Inaltime medie, pe cit posibil
u:;;or deplasabili. in cazul configuratiei inchise, pacientii slnt sepa
rati din punct de vedere spatial. 5i In acest caz Incaperile trebuie sa
lie usor accesibile din pozitia centrala a asistentei medicale. Din
punct de vedere igienic :;;i psihologic conliguratia Inchisa este de
prelerat celei deschise, deoarece pacientii sint extrem de vulnera
bili :;;i hipersensibili. 0 solutie de compromis Irecvent Intllnita este
cea de 2 - 3 paturi intr-o incapere. Planul ideal II reprezlnta dispu
nerea paturilor in stea, In jurul postului de lucru al asistentei: din mo
tive de spatiu este Insa rareori posibil. Solutia cel mai des utilizata
este cea de dispunere in serie - CD.
Pentru functiile anexe se proiecteaza urmatoarele Incaperi si ele
mente: sal a de operatie pentru interventii mici (25 - 30 m2 ), labora
tor, oliciu, Incaperea de lucru a anestezistului de 10m2 , depozit
aseptic, Incapere de lucru sE;lptica, Incaperea de curatenie, sal a de
a:;;teptare pentru lamilie, sal a medicului de garda, Incaperea pentru
documentatie, eventual camera pentru discutii, utilitati sanitare (In
acord cu departamentul de igiena).
Cerinte igienlce. Departamentul trebuie sa lie autonom din punc
tul de vedere al tehnicii medicale. Unga fiecare pat trebuie
prevazute racorduri la reteaua de oxigen, aer comprimat :;;i vid. Pe
linga legaturile electrice obisnuite Slnt necesare legaturi de curent
electric de joasa tensiune :;;i Inalla tensiune pentru soneria pentru
asistenta :;;1 instalatia radiologica mobila (protectie la radiatii).
Amplasarea departamentulul. Terapia intensiva chirurgicala tre
buie sa lie In apropiere :;;i pe cit posibilla acela:;;i nivel cu blocul ope
rator, terapia intensiva de medicina interna In apropierea triajului :;;i
a serviciului de urgenta. Sectoarele de terapie intensiva care nu slnt
legate de sectoare specializate se vor situa In vecinatatea urgentei
:;;i a blocului operator. Sint favorabile caile scurte plna la laborator
:;;i depozitul de singe.

577

II

Zonele de tratament

SPITALE

Zonele de tratament sint zone inchise. Circulatia de trecere trebuie

evitata, lucru realizabil prin proiectarea 5i conceperea cailor de cir
culatie (vezi magistrala). Saloanele cu pacienti trebuie sa benefi
cieze de lumina naturala, incaperile functionale (de tratament, ale
surorilor medicale, farmacia) pot fi amplasate in zonele cu ilumina
re artificiala.

Sectiile de tratament
Sectiile de tratament sint subordonate diferitelor specialitati 5i divizate
pe grupe de tratament. Fiecare zona de tratament are intre 16 5i 24 de
paturi, pentru a facilita supravegherea. Pentru a face economie fa per
sonalul de ingrijire, deseori se alatura doua sectii cu un post de lucru

ZONA DE TRATAMENT
pentru asistente, de dimensiuni mai mari 5i plasat central (in total cca
30 - 34 pacienti). Dotarea camerelor este in functie de categoria, ti
pul 5i gravitatea bolilor. Se deosebesc urmatoarele sectii de trata
ment: tratament general- tratament intensiv - tratament special. La
sectiile de tratament intensiv 5i special numarul de paturi pe sectie
este mal mic, in functie de marimea spitalului: 6 - 12 paturi. Came
rele trebuie amenajate astfel incit sa fie suficient spatiu de miscare
si astfel inc1t paturile sa fie accesibile pe trei laturi. TrebUie sa fie
disponibil un numar suficient de mare de dulapuri/noptiere pentru
pacienti, spatiu suficient pentru mijloace ajutatoare (carucioare,
toalete de noapte) 5i ustensile necesare ingrijirii.

Loggia

Medic

Ca~era

:1;

~~';j
Baie

CD

Scara

Zona normala de tratament spitalul 51. Elisabeth Halle

Arh.: U. + A. Weicken

Seclie cu paturi. fiecare cu 18 paturi: Separare pnn nod de circulatie

Arh .. Carser/Feigebulz

7.80m

MediCI

5 SurOr!

6 Chiuvete

Examinare
8 Oficlu

Bale

9 Farmacie

Receplle

Vestiar personal

Sala de asteptare paclenll

14 Medic sef

578

Stalie de tralament, 90 pina la 96 paturi

Sarasefa

6 Exammare. dlscutll

$edere personal

20 Echtpament

21 incapere de cura(enle

Secretanal

Diah~a:. ambulatone

24 VeslIar

25 HemotlUrare

@
@

Diatlza. contlnua

@
9

Hepalltii cronlca

Hemodializa.

30 Filtru
31 Foi de observat,e

Aadlografii

Hemodiahza pentoneala .

Arh.: Suter u. Suter

SPITALE
ZONA DE TRATAMENT-- III
Sectiile de tratament general acorda tratament stationar general
(Iunctia principala a tuturor spitalelor) in special pentru perioade
scurte 5i boli acute de durata scurta. Sectiile de tratament general
pot Ii etajate in lunctie de necesarul de supralala 5i modul de orga
nizare, Staliile de tratament intensiv preiau de la staliile de trata
ment general pacientii gray bolnavi.
Sectiile de tratament intensiv pentru pacienlii sub supraveghere
permanenta sint asociate intr-o mai mare masura incaperilor cores
punzatoare de examinare Sl tratament. incaperile se proiecteaza
mai mari dedt cele de tratament general, necesarul de instrumente
5i echipament liind mai mare.

Camere cu 1 si 2 paturi. Statie privata

Spltalul Catolic Unna

in sectiile de tratament special sint internati pacienlii cu necesitati

speciale. Dintre acestia lac parte nou-nascutii, pacient!i cu boli in
lectioase, pacientii care necesita supraveghere, bolnavii cronici,
bolnavii in reabilitare, nevroticii 5i ipohondrii. Deseori, perioada de
spitalizare pentru acesti pacienti este, in medie, mal lunga.
Functie

Arh.: Nicki + Partner

Salon de paclentl. 2 patun cu dus

~i

structura

Sectiile unui spital sint asociate dileritelor specialitati medicale (de

ex. chirurgie, interne. chirurgie traumatologica etc.). De aceea
sectiile trebuie proiectate ca unitati independente. in principal este
yorba de pacienti pre- si postoperatori. care ramin internati pentru
supraveghere si pentru reabilitare. Functiile vitale sint verilicate re
gulat, examinarile sau tratamentele mai !mportante au loc in incape
rile de tratament.
Fiecare sectie trebuie sa aiba minim 0 incapere pentru medici
(asistenta), optime sint doua incaperi, in care pot avea loc mici
examinari.
Structura ierarhica a spitalului se va rellecta in proiectarea zonei
medicilor si a celei terapeutice (camere pentru conducerea sectiei,
medic asistent, medic sel).
Relatiile dintre incaperi

Coridoarele secliei trebuie sa fie usor vizibile din postul de obser

vatie al asistentelor I,vitrat). Accesul in incaperile cu medicamente
si lenJerie se lace din acest punct, pentru a evita intrarea persoa
nelor neautorizate. Logistica aprovizionarii pacienlilor este, din mo
tive de costuri, loarte importanta; incaperile de aprovizionare 5i
debarasare pentru medicamente. lenjerie, de5euri, alimente se vor
grupa in jurul postului de lucru al asistentelor.
Echipele de asistenta

Arh : Joedicke u. P.
Camere cu 1 si 2 patun/dus pe hoI. Clinica II Munchen

Pe liecare sectie (18 - 24 pacienti) lucreaza in mod independent Si

cu raspundere proprie 0 echipa care asigura ingrijirea, intrudt 0
asistenta trebuie sa se aIle permanent in postul de observatie este
prelerabil ca acesta sa aiba legatura directa cu oliciul 5i camera de
5edere. Tratamentul individual este 0 exceptie si din motive de cos
turi probabil va Ii mai rar utilizat in viitor.

~3,10

3,90

1
I - - - 3,30

Algoritmul de impartire in camere de 1, 2, 3 paturi este stabilit de

sectorul linanciar. Acelasi lucru este valabil si la dotarea incaperilor
cu WC-uri, dusuri. cazi de baie. Daca este cazul se vor prevedea
incaperi separate pentru dusuri.
I - - - 3,30 - - - I

------j

Camera cu un pat cu vestibul

Spatii sanitare

Camera cu un pat tara vestibul cu

posibilitale de observatle de pe coridor

579

II

~)~'*''''\\\~2''''\\\'
0+

Zona de tratament

+olJ!l

g;:;:::::::::::::::::::;;:;:;::;;;;;~! "'

I'

2J

LJ
3000

CD

SPITALE

T"O

Mlrlmea salonulul pentru bolnavl

~~\\~~~2\~~~[

Patul paeientului trebuie sa lie aecesibil de pe trei laturi, linga lie

care pat trebuie sa lie amplasata cite 0 noptiera. Pe latura cu le

reastra, 0 masa (90/90 em) cu scaune (un scaun pentru liecare pa

cient). Un dulap lnzidit (de cele mai multe ori In peretele dinspre hoi)

trebuie sa poata Ii deschis lara a misca paturile sau noptierele.

La constructiile noi grupurile sanitare se orienteaza catre interiorul

sectiei (coridor), la renovarea c1adirilor vechi se loloseste deseori

peretele exterior ca extindere.

Dimensiunea minima pentru 0 rezerva cu un pat este 10m2 , pentru

saloanele cu 2 Si 3 paturi cite 8 m2 pentru liecare pat (Kranken

hausbauverordnung - Dispozitii de construire a spitalelor). Latimea

lncaperii se alege astfellncit paturile din spate sa poata Ii lmpinse alara

lara ca primul pat sa lie scos din camera. (Latime minima 3,20 m).

---------11

Camera de teraple intensrva cu un pat

cu ghena instala\lilor de alimentare

1.~i~I r7';;

Seetlune

CD

'ill

:1,:1

,I:i

[11'-

'

:1

'I

'I

!
I

,I

10

...

"ll

Ii

j==c=::::::::=e:o==---=;::::::::..::'=====-.::::::=-----"---'=="

III
I

'WI

=1-.:.r--~ .--;,

'.--------

",--,

..;C-=

i.

Dotarea saloanelor pentru bolnavl

F~--r==[-~

Pentru a lmpiedica deteriorarea peretelui prin miscarile paturilor,

noptierelor sau carucioarelor, toti peretii trebuie prevazuti cu un

lambriu de protectie din material plastic sau lemn (1naltimea mi

nima de 40 - 70 cm de la cota pardoselii). Acest lucru este valabil

si pentru coridoare.

Dulapurile pacientilor trebuie sa lie sulicient de mari. Slnt avanta

joase nise pentru valiza deasupra dulapului Si un seil In interiorul du

lapului. Se recomanda sistemul de lnchidere cu monede deoarece

cheile se pierd des. Se prevede un dulap pentru personal, ce poa

te Ii lncuiat, pentru pastrarea medicamentelor. Pentru toate usile de

dulap se prevad balamale-sarniere pentru 0 deschidere de 135.

U~ile saloanelor trebuie sa lie de 1,26 x 2,13 m, se va tine cont de

normele de protectie fonica (pe cit posibil 32 dB). De cele mai multe

ori slnt necesare panouri izolante pentru protectie fonica. Se prefera

sistemele de inchidere superioare (produs Dictator), c1antele obisnui

te fiind greu de manevrat de catre pacienti si personalul cu tavi In mlna.

In spatele paturilor se alia ghena instalatiilor de alimentare. EI

asigura, prin conexiuni speciale. oxigenul, vidul, aerul comprimat.

Tot aici slnt integrate prizele. lampile pentru citit, telefonul, soneria

pentru asistenta, radiou!'

Existenta unui duS In fiecare salon depinde de finantarea proiectu

lui. Chiuveta Si WC-ulln fiecare camera slnt dotarea standard pen

tru constructiile noi. Se va tine cont de lnalt/mea chiuvetei Si a WC

ului (chiuveta la min. 86 cm pentru a fi aecesibila cu scaunul cu ro

tile). WC-ul pentru persoane In seaun cu rotile va avea lnaltimea de

sedere de cca 49 cm. In fiecare sectie se prevede WC pentru per

sonal, vizitatori Sl persoane in scaun cu rolile.

Sectlune transversala camera cu 3 paturi

Dulap pentru pacient l

Vedere laterala

Spitale

_ f

V-a-Io-r-,o-r-ie-n-ta-tiv-e--------,j--e-h-,u-ve-t-e-" -w-e-u-r-'------,--P-i-so-a-re-',

'II

f-'-"~===-----

--r--~--t-~=-----:

Vizltaton pe sectie
I

'
Femel
I
_
Barbati
-I,nartimea recomandala
a parti i superioare a obiectului
sanitar de ceramica
I _ a deschideni pisoarului

85 em

42 cm

1-2

IDomeniide

jactivitate

~glena corporala
Ajutor la deJeetl1
Aranjarealculcarea la pat
Mezarea
Mobllizarea
6. Masur; preventive
1. 7. Distribuirea mincarii
si ajuter la hranire
II

2.
3.
4.
5.

.I 8. Supravegherea tunetlilor vitale

9. Supravegherea bolnavulu;
10. Informarea $i instruirea
11 . Discutii terapeutice
12. Discutii cu familia
13. Planlticarea leraplei
14. Documentarea lerapiei
15. Ajulor pratesional
16. AIle forme de ajutor

Arh.:

Spatiu

ealegorille de aSlStenta

580

I Paelenlul este

u. + A. Weleken

-------rPa.eientul este strict

Wmoblliza.t la pat $i/sau
imobilizat la ~at $1
cu handicap U$or
/sau cu handicap grav

2 x pe Zl/ 1 persoana

2 x pe zi/2 persoane

aJutor la spalare
4 x pe zift persoana
2 x pe zil 2 persoane

spalarea padentulul
4 x pe zll t persoana
3 x pe zif 2 persoane
3 x pe zil 2 persoane
3 x pe zll 1-2 persoane
3 x pe zll 1-2 persoane
4 x pe zil 1 persoana
ajutor la hranire

1 x pe zil1 persoana
2 x pe zll 1 persoana
3 x pe zll 1 persoana
punerea la d;spozltie
a mincani
2 x pe zif1 persoana
2xpe zil1 persoana
2 x pe zil 1 persoana
2 x pe zif1 persoana
2 x saptaminaJ1 persoana
2 x pe zilmln. 2 persoane
2xpe zl/min. 2 persoane
3xpe zll 1 persoana

Paclent;
la 16-20

paturi
Inaltimea recomandata
- a partii superioare a obiectului

a incapere

cuwe

1
i

s__adeschlderli
-n-ita__r-d-e-e-e-'-.ra-m-ic-a----,---85:m
,L - __a
pisoarului
------=------l.42_-_cm_ _---+-------'=-..:...::.='-----'
65 -75 em
Vizitatori
20 persoane
Femei
Barball
inaltimea recomandata
- a parti; superioare a obiectului
sanitar de ceramica
- a deschiderii pisoarului

3 x pe zil 1 persoana
2 x pe zil 1 persoana
2 x pe zil1 persoana
3 x pe zil 1 persoana
2 x saptamina/1 persoana
3 x pe zi/min. 2 persoane
3 x pe zifmln. 2 persoane
6 x pe zif 1 persoana

65-75 em
Pe

I',

inaltimea reeomandala
climca pediatrica
- a partii superioare a obiectului
sanitar de ceramica
a deschideni pisoarului

'I

( [ ) Valeri orientative pentru We-uri

2
2

85 em

1-2

42 em
65-75 cm

70-80 em

35-40cm
50em

SPITALE

'"

(-

-,
I
1

I,

;Lenlene~-'

--111

Zona de tratament ~ []
Camera de lucru septica

I
I

Postul de lucru al aSlstentel

;=0

~~~-- -

- - - '~A

'~'TeJghea~

-----

CD

Pe cit posibil. aceasta camera trebUie sa fie accesibila personalului

fara ca acesta sa traverseze holul. La fiecare 8 paturi se prevede 0
camera de lucru septica, Aceasta trebuie sa contina 0 chiuveta pen
tru spalare Sl dezinfectie, chiuveta pentru spalatul pe mlim, supra
fete de lucru luminate, dulapuri sau rafturi pentru sacii goi pentru
lenJerie, Dimensiunea cca 8 - 10m 2 .

'-'Y

Postul de lucru al asistentei

Camera surorilor medlcale

Examlnare

~CD

Camera de $edere/oficiul

l?y

~-/'

~~

Marimea eca 15 m2 , eventual separare in zona de tumatori $i

netumatori. ~ @

.1'
/

'v:'---

Se situeaza in centrul sectiei, marimea cca 25 - 30 m2 Peretli din

spre coridor trebuie sa fie din sticla, se va tine cont de normele de
protectle impotriva incendiilor, se recomanda discutii din timp cu
pompierii $i inginerul specialist in protectia impotriva incendiilor.

Cabinetul medicului de sectie

In cabinet, medicul de secUe trebuie sa aiba posibilitatea de a exa

mina un pacien!. Pe linga birou mai este necesar un loc pentru rat
turi $i un pat pentru serviciul de garda. Dimensiune cca 16-20 m2 .

Medic sef/camera de z,

~@

Camera de lucru aseptica

Suprafata acesteia trebuie sa fie de 10m2 . Dotarea consta in raituri

fixe (60 cm adincime) sau un sistem de inmagazinare recontigura
bil, format din module, care se pot umple in depozitul central.

Paravan

/"'/

Baia pentru pacienti

Dotata de cele mai multe ori cu 0 cada cu elevator, accesibila de pe

trei laturi. DU$urile suplimentare reprezinta 0 solutie atunci cind se
prevede 0 incapere separata cu dU$ pentru persoane in scaun cu . , .
rotile (1 ,40 x 1,40 m)~ G)

Medicul de sectie, manmea incapen; -16-20 m'

incaperi tehnice

In fiecare sectie trebuie prevazuta 0 incapere tehnica cu tablou

electric de distributie. Dimensiunea cca 8 m2 .
Camera de zi a pacientilor

Ba,a pac,enlulUl

Vedere-

7,00

ITarga

,..,

Birou

~escriS

Tratament

G)

Dimensiunea cca 22 - 25 m2 pentru a servi ca loc de int1lnire a pa

cientilor. Ambianta trebuie sa dea senzatia unei locuinte.

7,00

~~str.

r-0

Chiuvet.a

-----1

".OcadillO

Camera. de lucru

Chluveta tie ~zind)

~::al n.Dun

[J
[J

3.50

r---

---1

4.00

Mese rabatabile

Combmarea camerei medicilar cu cea de !ratament. a asistentelor si camera de

garda intr-o unitate
Arh,: Rosenfield

I
l
L__ .J

:Prosoape

:I

nJ

~asa

F-

Ratturi

de scris
Chiuveta

Cr M[;l=.J
~Iap

11
O _...........-

--=-..;

Dulapuri

Frlgider

Baie

Farmacie de sectie

581

:------Ui------:
y

<;:

,:

Tratamentul pacientilor internati

~
111

~
w

Accidente

SPITALE
Zona de tratament
Obstetrica

Triaj

"1

Zona de examlnare ,I tratament

ticari majore In zona functionala a
spitalelor. Procentual, zona de ingri

/L- Pacienti

-V '-

"'r-mobili
Intrare

/LVizitatori

'-.r

~__-_-_-~~ __ ~~ __-_- ~ ~

====::;:>::-r-----"-

Y=Ambu"nta

,
I
,

Pacienti
culcati

zei si terapiei. Este de asemenea

importanta conjugarea tuturor disci

plinelor medicale, pentru a oferi po

sibilitatea consultarii sl cooperarii

I
I

optime. Sectiile de tratament se vor

orienta catre nord, pe cit posibil cu
acces centralizat, tara a fi traversa

I
I

te de circulatii de trecere.

ObstetricA

_____ J

(2)

Pe linga functia de supraveghere a

nastenlor normale, in obstetrica se
trateaza si complica(iile din timpul
sarcinii sau cazurile de deces. De

Extindere

Extindere

Sectls de examinare SI tratament: schema de legatun 51 dispunere

Vi::~
Ion

aceea

I
<]

Apa
rate

w
Pregatire

i Tatl

Vizitatori
Spa.lare medici

sala de interventie linga

salile de nastere este absolut nece

sara. Este recomandata vecinatatea
cu blocul operator si cu terapia in
tensiva. Salile de nastere slnt sepa
rate de sectia de ingrijire a lauzelor
$i sugarilor, aflate de cele mai multe
ori in zona de ingrijire sta(ionara.

Dispunerea spatlllor

Operatii

Na~tere

sanatate at rage dupa sine scii.derea

tratament pt.
pacienti
stationari si
ambulanti

40%, iar zona de tratament a cres

cut cu 100%, Reforma slstemulul de

explicatie a acestei tendinte ar ti sl

cresterea exigentei in cazul diagno

,,
Examinare $1

jire statlonara s-a redus de la 70% la

zonei de lngrijire stationara. 0 alta

Extindere

llJ

in ultimii ani se inregistreaza modi

~ "C.~_

/'+

--'.>

Steril

Chiuvete

Kreiskrankenhaus Waldbr61, 448 paturI, baie si chiuveta la fiecare dOUEl locuri de nastere In Imedlata apropiere

Arh : Karl Monerjan

Zona centrala a salilor de na$teri (un

pacient pe sala de na$tere) include
o camera de supraveghere (cu gea
muri mari) precum si zona de a$tep
tare $1 preluare prevazuta cu sali de
travaliu. Salile de na$teri au in dota
re, pe linga masa de infa$are cu
cada inclusa, Inca 0 cada pentru pa
cient. De asemenea se prevad: 0
lncapere de $edere pentru personal
(15 m2 ), lncapere de lucru aseptica

(12 m2 ), lncapere de lucru septica

(12 m2 ), sala de interventll (12 m2 ),
sala de a$teptare $1 preluare (12 m2 ),
camera de garda a moa$elor (20 m2 ),
We-uri pentru personal si pentru pa
cienti.

Pretuare/
tria]

ODD

DO

o
o
o
@

582

Asteptare
pannlb
Hal

00

Obstelricalg,necologie

000
spitalul SI. Elisabeth Halle

Spital prlvat Karlsruhe Durlach,

180 paturi
Arh.: Bohne, Colling, Schneider

.~. ~.- ~

Cilml

<

"0'C

[J

0
,']

Laborator

CD

IIIII

Cabine
vestiar

Cabine
vestlar

[''--'

SPITALE
RADIOTERAPIE

Zona de terapie pentru medicina interna

in aceasta zona se gasesc toate echipamentele de examinare si
tratament pentru medicina interna. Urmatoarele specialitati apaJ1in
sectiei de medicina interna, In functie de marimea spitalului : car
diolog/e, angiologie. ftiziologie, endocrinologie si metabolism.
gastroenterologie. Sectorul medici lor de garda cuprinde: secreta
riat (20 m2 ) care se alia lntre cabinetul selului de sectie (15 - 20
m2 ) si cabinetul medicului sel (20 - 25 m 2 ), lncapere pentru ex
aminari (25 m2 ), lncapere pentru acte, sal a de asteptare pentru pa
cientl. Se prevede Sl 0 camera de garda pentru personal (15 m 2).

Receptie

Asteptare

Spltalul St. V,nzenzst,lt. Hanavra Kirschrode. 430 patun

Arh.: Gruson. Kuschel. Tschirschwltz

Exa

Radiologie
Sectia de radiologie include specialitatile care lolosesc radiatii io
nizante pentru diagnosticare si tratament: diagnostic radiologic, ra
dioterapie, medicina nucleara. Aceasta sectie trebuie sa lie ampla
sata In apropierea sectiei de urgenta si sa permita accesul pacientilor
pe targa. Datorita greutatii mari a echipamentului (plna la 14 t) este
de dorit plasarea acestei sectii la parter sau la subsolul 1.

Salt! de asteptare

~ ~'":~.:

f----r--
_

Plamini

.. ,LLC";'!'--reL,-,L-.,
film

IBirou

--=tf~

Cc=::===;::i

Asteptare

Asteptare

Spltalul MunchenPerlach. 687 paluri

Arh . Wichtendahl. Raennich

Tensiune de lucru Grosime mimma

maxima im kV
plumb mm
beton mm

Radioscopie
Radiologie Rontgen
Terapie dermatologica ,
Radiatii medii
Radiatii protunde
Radiatli protunde
Radiatli profunde
i
Radiatii profunde
I
Radiatii profunde
I

_.-_..

Scanere

Toracic/
extremitati

mi
nare

..

l~_,~-

75

100

100
150
175
200
225
300
400

1,0
1.5
1.5
2.5
3.0
4,0
5,0
9.0
15,0

120
120
120

--I

220

260

Diagnostic radiologic
Incaperile In care se lace diagnosticarea trebuie plasate astfellnc1t
personalul sa aiba de parcurs cele mal scurte cai posibile. Se poa
te proiecta un coridor de legatura pentru personal, care sa ser
veasca In acelasi timp drept depozit, loc pentru lntocmirea rapoar
telor, eventual post de comanda. Marimea lncaperilor este dictata
de destinatia lor. Sonogralia, mamogralia, radioscopia maxilarului
necesita lncaperi de 15 - 18 m2 , cele de radioscopie si radiogralie
de 20 - 30 m2 . Accesul pacientilor se lace prin doua vestiare; este
necesara 0 usa pentru paturi (Iatime 1,25 m). Se prevede un WC
alaturat pentru endoscopie, substante de contrast. Incaperile pen
tru angiogralie necesita 0 anexa la intrare, dotata cu dulapuri (chiu
veta, Irigider pentru medicamente). Se prevad alimentari cu gaze
medicale. Sala de asteptare pentru tomogral computerizat are 0 su
pralata de cca 35 m2 . Pacientii ajung In sal a de expunere printr-un
liltru sau vestiar. Camera de comenzi este separata de 0 usa cu
geam. Este recomandata 0 anexa pentru pupitrul de comanda (cca
10m 2) si 0 camera pentru developare. Peretii si plalonul se prote
jeaza prin straturi intermediare de plumb (de ex. In ghips-carton).
Grosimea plumbului din pereti si plalon este dictata de tipul echipa
mentului specilicat de producator. 0 colaborare cu producatorul
echipamentelor Rontgen este absolut necesara.

Valori minims de securitate (dupa Rendlch & Braestrup)

Lac de
a$teptare
paturi

Medic
Garda

ASlslenl

Sedere personal

Oemonstratii

Medic $et
sectIe 1

Medic :;ef
seclie 2

Medic $e!

Birou

Sectia de radialagle SI. Elisabeth. Halle/S.

Arh.: U.+A. Welcken

583

II
.

SPITALE
Zona de tratament - radioterapie

\1

!
I
~j

CD

Spitalul orasenesc Fulda. 732 paturi

Arh .. Kohler. Kiissens
Situat in centrul zonel de exammare-tratament. in imediata apropiere a diagnos
ticarii functrona(e Si a diagnosticarii nucleare

<J

......,....--IJ
Stomac
r

r:::'1

=
! 01

In sectia de radioterapie se trateaza bolile care au lost diagnosti

cate radiologic (de ex. tumorile). Fiecare incapere de tratament are
nevoie de un vestiar pentru pacienti, liecare sectie are 0 receptie cu
locuri de a5teptare, cam ere pentru medici (cca 18 m2 ), camere pen
tru personal (cca 12 m2 ), camera de comanda (15 m2 ), eventual ca
mera de localizare (20 - 25 m2 ), spalii tehnice (cca 20 m 2 ), develo
pare lilm (cca 10m2 ), depozit 5i dependinte pentru curatenie. Pentru
acceleratorulliniar mai sint necesare un atelier (15 m2 ) 51 camera li
zicianului (cca 15 - 18 m2 ).
Din motive de igiena trebuie ca salile de a5teptare, de examinare,
de localizare, pregatire sl radiere sa lie bine ventilate. DIN 1946,
partea 4, prescrie schimbarea de 5 ori pe ora a aerului in incaperile
dotate cu echipament de radioterapie.
Masurile de securitate in sec\iile de radioterapie sint stricte. Este
valabila legea germana releritoare la energia atomica (1976),
Strahlenschutzverordnung (Dispozilii releritoare la protec\ia la ra
diatii) (1976), Rontgenverordnung (Dispozilii releritoare la Rontgen
-1973), Dispozilii releritoare la prevenirea accidentelor in timpul 10
losirii materialelor radioactive, DIN 6811, DIN 6812, DIN 6846,
DIN 6847, DIN 6834. Protec\ia la radiatii poate Ii obtinuta prin insertie
de plumb sau pereti volumin05i de beton (de ex. beton cu barita).
Greutatea proprie mare a aparatelor de radioterapie 5i masurile
constructive necesare protecliei lata de radiatii impun plasarea ra
dioterapiei la subsol sau la parter. Inal\imea libera a incaperilor de
radioterapie trebuie sa lie de 3,00 m, grosimea peretilor de beton
3,00 m la incaperile de tratament 5i examinare in zona radierii pri
mare, 1,50 m pentru incaperile de radiere secundara, in lunC\ie de
tipul echipamentului ~ OJ.
Legenda ~

Spitalul Stade. 616 patun

Arh.: Poelzlg
Situare la acelasi nivel cu laboratorul central; spatiilor de diagnosticare citoscopica
Ie sint atribuite spatii de a$teptare propni; aeces de pe ambele !aturi

Incapen principale:
2
= Asteptare
3
= Examlnare
4
= Tratament
5- 7
= Diagnostic Rontgen
8 -11

Medicina nucleara

21-23

Camere medici

25

= Birou

26
27

=
=
=
=

28

29-34

Echipament
Matenal aseptic
Material septic
Functii auxiliare

Spitale

Tehnic

Tehnlc

Camera de co:::t:r

?1
Tnal ROntgen

f3\

\;;V

19~1

Sectie pentru acceleratorul nniar

Arh.: U.+A. Welcken

PIIp

111

.!!

ll'

'6

25

Medicin. nucle....

15

30

~t~~ ~n r;:tJ ~,
Dlagnostlcare Rontgen

17

'"

Eistg Bt

Seclie diagnosticare Rontgen in forma unei asa-zise puci Rontgen", Scara: 1: 500,
Clinica universitara Bonn
Arh.: Kohler, Kassens

584

~~u~

..

-:a

{0~~ .i
~t
I

1j-f~'
-~11
l}lrl....
<lt~..:lI- 11r--;ii~1
5
5 5
5
d 5 T. 5 '14 5 ~ r- 5

CamerA
obscura.

II !

~Jfi.h.~ 2) ~

AcceleratDr
I\niar

~D

II

~ ~ 257

. II~

Spitalul cantonal Basel; radioterapia, medicina nuciean:\, diagnosticarea Rontgen

aflate in legatura, la acelasi nivel; circula\ii comune
.
Arh.: Suter & Suter

SPITALE
Laborator, diagnosticare functionala--+

Recollare singe

l;2]
Examinare

de baza
') a

CD

UJ

Zona de laboratoare

Arh.: Poeizig/Biermann
KreiskrankenhaU5 Soltau. 354 paturi: separarea incapenlor CU SI fara flux de pacl
enti. laboratoarele de rutina separate de chimia cllnica

Zona de laboratoare este de cele mai multe ori separata de zona de

terapie sl Tngrijire stationara, legatura Tntre dileritele sec1ii realizTndu-se
printr-un sistem special de "posta pneumatica". Sec1ia se ocupa Tn
principal cu analiza probelor de sTnge, urina sl lecale. Laboratorul in
sine este un spatiu mare cu supralete de lucru conligurate in mod Ile
xibil (locuri de munca in picioare). Laboratoarele speciale se prevad
ca Tncaperi separate, Incaperile anexe sint sala de sedere pentru per
sonal. spalatorul, camera de deversare, camera de dezinlec1ie, ca
mera Irigorilica, we pentru personal.
Marimea sectiei depinde de cerin1ele spitalului, uneori laboratoarele
liind complet separate si unilicate pentru a deservi mai multe spitale,

Diagnosticare func1ionala

Laborator
Cllologle

Diagnosticarea lunctionala are un rol din ce in ce mai important in ca

drul spitalului, pe de 0 parte datorita progreselor lacute in domeniul
examjnarii cardiace sl toracice, jar pe de alta parte. datorita cresterii
numarului de pacien1i cu probleme cardiace, circulatorii si respiratorii.
Flexibilitatea este parametrul ce se va lua in calculla proiectare. In pre
zent se prevad sectii separate pentru masuratori pe jumatatea dreapta
si cea sting a a inimii. 0 legatura directa cu laboratorul este recoman
dabila dar nu necesara. In viitor va Ii necesara asigurarea unui schimb
de date cu radiologia, radioterapia si blocul operator (monitorjzare:
transmiterea rezultatelor radiologice Sl a analizelor lunc1iilor vitale).
Toate incaperile de examinare trebuie sa lie accesibile prin cabine
pentru pacienti, eventual sali de pregatlre (de ex. loc de masurare cu
cateter a Part;i stingi a inimii). Salile de asteptare trebuie amenajate cu
aten1ie, deoarece paclen1ii care asteapta aici sint adesea nelinisti1i.

Preg.Uire

EKG
Chimie

",0
~

specializaU.I

Endoscopie

"

Endoscopie
aseptica

Chimie
specializata

Chimie
specializata

Laborator

Laborator
mare chimie

OJ

~~~orator

chimie

Hema
tologie

Serologie

grupa sanguina

Secre

Sel

lariat

Spltalul Ora:;;enesc Munchen-Perlach. 687 paturi: zona de laborator pentru spital

mare
Arh.: Wichtendahl :;;, Roemmich

tHai
2 Laborator
3 Masal

Laboratoare
medlcale

Spltalul Berlin-Neukolln: endoscopie:;;i diagnosticare/traumatologie

Arh.: Klelhues/Kbnig

Combinarea diferitelor specialltati

Elisabeth, Halle/S.

Arh .. 011+ Part.

4
5
6
7

Bai medicaIe
Provizli
Autopsli
Lenjerle

Spital Herdecke/Ruhr: zona laborator/terapie

Arh .. Bockemuhl

1 Diagnostlcare functionala
2 Monltorizare cardiacaJ
partea dreapta

3 Echipament

4 Pregatire

5 Sonografie

6 Arhivare manuala
7 Doppler
8 Cardiografie eco
9 Camera de lucru aseptica
10 Verificare tunctli pia-mini
11 Examinare generaia aseptica
t 2 Se! sectie
13 Asistenti
14 EKG
15 EKG de lunga durata
16 EKG
t7 Personal
t 8 set sectle
19 Secretariat

585

II

1 Gimnastica
2 Baie de exercitii
3 Baie medicala
4 Dw;uri
5 Cabine - vestiar
6 Baie medicala
cu solarium
7 Baie de namol
8 Baie de picioare
9 Baie de miini
10 Dus cu pres;une
11 CO,
12 Inhala\ii
13 Bale cu plante
14 T erapie uscata
15 Supraveghetor
16 Personal
17 Spalator
Arh. Meckentg

1 Debara intretinere

2 WC pentru persoane
cu handicap
3 Loc de a.\eptare
pacienti
4 Cabine de odihna
5 Masaj subacvatic
6 4x bai pentru miinl
7 Inhala\,i
8 Bai-celula

11

9 Bucataria de namal
10 Echipament
11 Masa de impachetari

12
13
14
15
16

Gimnastica
Iradiere
Vesliar/dus/WC
Vestlar/dus/WC
Masai
17 Baja de exercl(ii
18 Sedere personal
19 Coridor

12

:j

I
19

!
18

!
I

i.

Fizioteraple cu spatlu pentru gimnastica

1
2
3
4

\,

Vestiar/odihna

Masal. impachetari

Electroteraple

Baie part,ala

1 ]

n .
-~: 0~!~

~I

'II

}] ]

nJ J J ]I Ilfl[ ill] J ['I I ==

G--

li

."
.0

ii~

Ol"

CD

- - -I.2[ -

'0

.~~1

~(lI~_

.!!!
~

aJuua. Ol

:a

()

20 02

----cs

][io Jill Ii OJ R.C.~li~

0

Spitalul Ora.enesc MOnchen-Perlach, 687 paturi

586

--+

QJ

Fizioterapia
Partea .,umeda" a sectiei de fizioterapie se compune din cada de
exercitii (cca 4 x 6 m), "cada cu patru celule", "cad a f1uture", lncaperi
pentru inhalatii, cazi pentru masaj, bai pentru mlini $i picioare pre
cum $i lncaperile anexe, Sectia trebuie prevazuta cu acces propriu
(receptie!), iar delimitarea dintre zona uscata $i cea umeda trebuie
sa fie U$or de recunoscut (se va tine cont de calitatea antiderapanta
a pardoselii din placi ceramice). Se previid urmatoarele anexe:
vestiare pentru femei 5i barbati, WC pentru persoane in scaun cu
rotile, WC-uri pentru pacienti $i personal, sali de a$teptare, depozit
de lenjerie, zona de $edere, lncapere pentru curatenie precum 5i
spatii tehnice pentru baia de exercitii.
Se dispune la parter, iluminarea naturala fiind asigurata prin lumi
natoare sau curti engleze$ti.
De cele mai mutte ori exista 0 sala de gimnastica (cca 40 - 50 m2 )
In sectia de fizioterapie (se prevede 0 podea amortizoare!).
inaltimea libera de minim 3,00 m, corpuri de iluminat protejate pen
tru exercitii de aruncare cu mingea. Datorita temperaturii ridicate
(28 - 30) se va tine cont de problemele de fizica constructiilor pe
care Ie ridica aceasta temperatura.

Discipline complementare

Tratamentul O.R.L. se desfa50ara chiar in zona In care slnt inter

naii pacientii cu afectiuni specifice. Camera de tratament (25 - 30 m2 )
in care se poate face intuneric contine: 0 masa de consultatie pen
tru examinari, scaun de tratament, sterilizator, chiuvete, lavoare, loc
pentru echipamentul mobil, legatura la 4 - 6 volti, aer comprimat $i
vid. Se alatura 0 sala de odihna 5i 0 sala de a~teptare.

Arh : Kroger, Rieger

Spltalul Velbert, 600 paturi

II

Fizioterapie

Tratamentul urologic este In legatura cu diagnosticarea radiolo

gica. Sala de tratament (25 - 30 m2 ) este dotata cu masa de exa
mlnare $i tratament pentru examinari endoscopice Sl trebuie sa aiba
o legatura directa cu blocul operator. Camera se doteaza cu chiuve
te, irigator suspendat, scurgere in pardoseala, legatura la 4 - 6 volti
(citoscopie), doua cabine de vestiar, WC. Se anexeaza 0 camera
pentru instrumente (15 m2 ) cu sterilizator, chiuvete, lavoare, loc de
asteptare pentru pacienti.
Tratamentul oftalmologic are loc In lncaperi de tratament (25 m2 )
care se pot transforma In camere obscure. Dotarea este formata din
scaun de tratament, echipament de examinare Si control, pat de
examinare, chiuveta, birou. Este prevazuta 0 camera de asteptare
pentru pacienti.

.1

SPITALE

Arh.: Wichtendahl

Tratamentul stomatologic este necesar In sectiile de medicina in

terna (cautarea focarului de infectie) si chirurgie (buco-maxilo-faci
ala). Prezenta acestui cabinet este importanta in clinicile de O.R.L.
Si reumatologie. Camera de tratament (25 - 30 m 2 ) contine un scaun
stomatologic, birou, chiuveta, echipament pentru radiografii $i de
anestezie, ni$a de spalare cu sterilizator, eventual camera obscura.

SPITALE
"Clinici de zi",

opera~ii

ambulatorii

"Cllnlcile de zi"

3 paturi 3 paturi 3 paturi

G)

Cliniea de

ZI

Ca urmare a reformelor din sistemul de sanatate multe sectii ale

spitalelor devin autonome (de ex. radiologia) continuind sa functio

neze ca c1inici private, iar rezervele de spatiu care nu mai sint ne

cesare sint transform ate in "clinici de zi'. Aceste clinici speciale sint

destinate pacientilor care necesita ingrijire numai pe timpul zilei,

fara a necesita si paturi in spital. Tot aici se efectueaza ambulator

operatii. intrucit acesti pacienti sint separati de functiile spitalului

obisnuil, este necesara a intrare separata. Se va acorda a mare

atentie in amenajarea zonei de receptie si asteptare (vezi cabine

te medicale) pentru a se distanta de atmosfera de spital.

Dispunerea spatiilor se va face de comun acord cu utilizatorul, iar
cu autoritatile competente se va stabili daca protectia la foc 5i caile
de evacuare trebuie sa fie conforme cu KhBauVO (Norme de pro
iectarea spitalelor).

3 patun

ehlrurgleala Harburg
Casa scarilor

~~

. . . . . . ,

'~:IILL'
,1'-'---' _
r l l' " ,

tJJUL

Operat" ambulatorii

Odihna

E2I

in viitor procentajul operatiilor ambulatorii va creste. Aceste sectii

pot fi parti ale spitalelor existente sau clinici auto nome. Ambele ten
dinte par sa se impuna. In spitale, aceste sectii se dispun in zona
interventiilor de urgenta 5i a blocului operator.

Terapie
indivlduala
':-"'

P if)

"i5

WC;

i"

WC

Bale pentru

1,'1

pes~aV

Sala seminar,!
oficlU

klnet~,
teraple

~~

Hal

I, ,

LJ

i Oebara ase fica"

~
,

Illlll,de
,garda.

-<\

~'

aJ

Sala de mese

Camera
frlgorrlica
singe

Donare

singe

iI

~CI~dere~a

I:

iIPece?,,~

LJI"r

cameral

Cpo~

CC:,

OO~

ii'

00

:~

eDoe

'--. I

r~

'-

'----1

\ ,
lii~~~/l
;~'''''''''''
C

, ,

Cliniea de
"

.,"

.~:(.~~ :.~.

II

'~~f;'

ZI

ehirurgieala Llppstadt

0\
'

I
I

Arh.: U.+A. Weieken

Cllniea de

ZI

ehirurgleala Solingen

...

.~~;.~~

:.

Cliniea de reabilitare Konstanz

Arh : Gruttner

Subsol-

8)

587

SPITALE
ZONA DE APROVIZIONARE

-I]

Autopsii

Aprovlzionarea
Oebarasare

Bucat~rie

Sterilizare

Lenjerie
cur~tatorie

Depozit
central

paturi
I

I
Camere
personal

I
I
I

I
Camere

__ ~::~
Terapie

G)

Tratament
normal

Tratament stationar

Tratament
intensiv

Aprovizionare $i debarasare - schema clrcula1iei

Camerele pentru personal

'

I
I

Sterillzarea
Seclia centrala de sterilizare trebuie sa lie In apropierea blocului
operator, ea pregatind In special materiale pentru acesta. Pentru
sterilizari urgente intermediare, blocul operator trebuie sa aiba echi
pament propriu pentru substerilizare. Depozitul central pentru me
dicamente si instrumente se alia In apropierea secliei centrale de
sterilizare.

I
I

I
I

I,

Diagnosticare

In cadrul sectorului de aprovizionare, In imediata apropiere a

livrarii/predarii de marfa trebuie sa lie vestiarele si baile, WC-urile,
camerele pentru curalenie, debaralele (pentru echipamentul de
curalenie) si eventual camerele de sedere.

I
I
I
I

Tratament
special

Blroul de dlstrlbulre a medlcamentelor

La spitalele lara larmacie, distribuirea medicamentelor si a materialelor care au nevoie de aprobare pentru a Ii distribuite se lace prin
birourile de distribuire. Acestea cuprind 0 camera de lucru si pre
dare (25 m2 ) cu acces direct din coridor. Dotarea: birou, lacilitali de
spalare, chiuveta, c1ntar, dulapuri ce pot Ii Incuiate. Legat de acest
spaliu se alia depozitul uscat si depozitul central (15 m2), camera
Irigorilica (10m 2) pentru materiale periculoase precum si 0 camera
pentru bandaje si un depozit umed, conlorm cu normele de pro
teqie la incendii.
La construqiile noi se recomanda proiectarea unei larmacii propriu-zise.

588

Aprovizionarea clinica, de Intrelinere si tehnica se gaseste lie In

construelii separate de aprovizionare sau la un nivel neutru de apro
vizionare/debarasare de sub cladirea principala. Varianta cea mai
buna este sa existe 0 curte de serviciu separata, cu intrare dilerita
de eea principala si eea a bolnavilor pe targa. Orientarea catre nord
a sectorului de aprovizionare/debarasare este ideala. Caile de cir
culalie externe si interne trebuie concepute astfellnclt sa lie evita
te intersecliile cu caile de circulalie pentru Ingrijire sl tratament.
La proiectare se va line cont de laptul ca acest sector este 0 sursa de
zgomot si mirosuri (containere de gunoi, resturi de la bucatarie etc.) si
ca atare, nu se va amplasa I1nga secliile de Ingrijire si tratament.
Proiectarea sectorului de aprovizionare se orienteaza dupa sec
liile medicale ale spitalului. 0 proiectare detaliata are loc dupa stabi
lirea conliguraliilor detaliate pentru secliile de Ingrijire si tratament.
Cresterea gradului de automatizare impune la proiectare conlucra
rea dintre arhiteeli. ingineri de speeialitate si economisti. Se lnregis
treaza 0 tendinta de centralizare a sectorului de aprovizionare si
debarasare, pentru a mentine investitia la un nivel scazut Si pentru
a permite utilizarea elicienta a personalului. La clinicile mici se poa
te renunta la bueataria si spalatoria proprii. In acest caz rnlncarea
provine de la 0 bucatarie centrala iar serviciile de spalatorie slnt pre
luate de externi.
Pentru bunuri S\ materiale care slnt necesare doar unei anumite
seetii, este elicient un sistem descentralizat de aprovizionare/pre
gatire (instrumentar de operatie, substerilizare, developare a Iilme
lor radiogralice In sectia de radiologie).
Mljloacele de transport
Pe I1nga problema organizarii depozitarii/pregatirii bunurilor livrate
si relolosite, se pune si problema mijloacelor de transport. Deseori
rafturile multi-func1ionale mobile si carucioarele de distributie a
necesarului pe lieeare sectie pot Ii In acelasi timp Si mijloace de de
pozitare. In spitalele medii si mari este necesar un transportor ver
tical cu distributie selectiva automata pe nivele dilerite Si care elec
tueaza la Intoarcere transportul materialelor lolosite In zona neste
rila pentru a usura munca personalului. Pentru distribuirea
materialelor mici (medicamente, scrisori/documente) se prevede un
sistern de posta pneumatiea. Marimea sistemului de transport este
In lunctie de marimea spitalului, cantitatea de aprovizionare si deba
rasare pe pat pe zi liind de 30 - 35 kg. Pentru bunuri mari (paturi, echi
pamente de reanimare, masini cardio-pulmonare) se lolosesc lifturile
obisnuite pentru paturi.
Pentru transportul bunurilor de volum mediu (alimente, lenjerie, gu
noi, consumabile) se lolosesc din ce In ce mai des mijloace de
transport complet autom,atizate (In spitalele mari).
Aprovlzlonarea centrallzatl
Avantajele aprovizionarii eli nice centralizate pentru toate sectiile
spitaluiui slnt: 0 singura echipa de conducere, depozitul comun pre
cum si lolosirea In comun a mijloacelor de transport. Prin centra
lizare este posibila existenta unui sectii comune de aproviziona
re/debarasare cu punct de receptie. De aici se poate planilica ratio
nal distributia si depozitarea materialelor. Din punet de vedere
igienic este necesara 0 separare a materialelor septice de cele
aseptice. Aceasta separare constituie si baza conceperii mijloace
lor de transport.

SPITALE
QJ

ZONA DE APROVIZIONARE ---

Aprovlzlonarea farmacillor
in spitalele medii $i mari farmacia centralizeaza prescriptiile medi
cale $i face analize sl cercetari sub conducerea unui farmacist acre
ditat. La proiectare se prevcid incaperile necesare: oficiu farmaceu
tic, spatii pentru materiale $i pentru medicamente, laborator $i even
tual un ghiseu de predare. De la caz la caz se pot adauga: 0 incapere
pentru plante medicinale, una pentru bandaje, subsol pentru recipi
ente cu oxigen $i acizi precum $i dormitor pentru serviciul de garda.
Dotarea oficiului Si a laboratorului: masa pentru retete. masa de
lucru, respectiv masa de ambalare $i facilitati de spalare. Dotarea
este asemanatoare birourilor de distribuire a medicamentelor la spi
taleIe care nu au farmacii. La amplasarea farmaciei se va tine cont
de 0 distanta cit mai scurta pina la lift Si posta pneumatica $.a. in
functie de materialele depozitate - materiale inflamabile, acizi, sub
stante narcotizante - trebuie luate diferite masuri de protectie pen
tru pereti, plafoane, U$i.

r
i

Ii
I

-------.:

ln~rumente

=:J

Farmacia unui spital medlu de

500 - 600 patun. parter

Subso', -->

G)

Centrala de paturl
Din motive de igiena $i rentabilitate fiecare spital ar trebui sa aiba 0
centrala de paturi in care personalul corespunzator schimba lenje
ria paturilor, Ie curata si Ie dezinfecteaza. 0 schimbare completa de
pat este necesara: pentru pacientii noi, dupa 0 perioada de 14 zile,
dupa operatie si nastere precum Si dupa ce s-a murdarit. Marimea
centralei de paturi este determinata de numarul paturilor pentru
ingrijirea stationara din spital, la cca 500 de pacienti stationari cen
trala trebuie conceputa pentru 70 de paturi. impar1irea functionala
necesita 0 parte sterila Si una nesterila, despar1ite prin sectorul de
curatare a ramelor de pat, de dezinfectie a saltelelor si filtrul de per
sonal. in imediata apropiere se situeaza un atelier special, de cca
35 m2 , pentru eventuale reparatii, precum Si spalatoria, depozitul de
paturi curate, saltele etc. in cazul folosirii de echipament mecanizat
pentru curatarea ramelor $i a saltelelor in proiectare Si executie se
va tine cont de cerintele specifice ale acestuia (adincituri in podea,
inaltimea libera).

Lenjerla
Cantitatea de lenjerie murdara (cantitate uscata pe un pat pe zi) va
riaza intre 0,8 $i 3,0 kg. Succesiunea optima a activitatilor in spalato
rie este: preluare, sortare, c1ntarire, spalare. centrifugare, valtuire
sau uscare, presare (pe cit posibil sa existe 0 legatura la reteaua de
abur comprimat), calcare, coasere, inmagazinare, predare. Hala
spalatoriei este compusa din: loc de sortare $i cintarire (15 m2 ), camera de colectare a lenjeriei sub ghenele de la sectii, zona de lucru
umeda (50 m2), zona de lucru uscata (60 m2), depozit de detergenti
(10m 2 ), sectie de cusut (10m 2 ), magazie de lenjerie (15 m2 ).

Aprovizionarea cu alimente

,.0"-"
'r-,?e?r:,;P'i/"c

Schema functionala a centrului de aprovizlonare al

clinicii universitare din Koln

Arh.: HeinleiWischer

.........IYi~'I!'!"!"!'!!"""!'!'''!'!''!'!'!'!''!''''~

,~::::~),

Paturi nesterile

0000000

murdara~

LJDD
ODD
ODD
DO
DO

oOOOeJOD
Depozit
lenJene

curata

Hal

Paturi sterile

0- OOO[ID - COOOO.......-........

o 0[[[100 Dm~OD
@

Centrala de paturi a spitalului St. Elisabeth Halle/Saale

Hranirea pacientilor impune exigente maxi me sectorului de

pregatire, deoarece continutul de albumina, grasimi, hidrati de car
bon, vitamine, minerale, fibre $i arome este diferit. Domina acele
sisteme prin care sint rationalizate diferitele faze de preparare con
ventionala (pregatire, preparare, transport, distributie). Prepararea
mincarii se face separat: mincare obi$nuita $i de regim. Dupa
pregatire $i gatire mlncarea se pOr1ioneaza pe banda de por1ionare.
Tavile pe care se gasesc por1iile de mincare se pun pe carucioarele
de distribuire $i se impart la sectii. Pe acelea$i carucioare se retur
neaza vasele $i tac1murile la centrul de spalare/curatare a vaselor,
tac1murilor $i carucioarelor.
Hrana personalului reprezinta cca 40% din totalul de hrana. Sala de
mese pentru personal trebuie sa fie aproape de bucataria centrala.
In spitaleIe mari se poate concepe 0 separare in sali de mese pen
tru: personalul de intretinere, asistente, angajati $i medici, dar din
motive economice, apropierea de bucataria centrala este un crite
riu mai important. Pentru spitalele mici $1 medii aceasta separare nu
este recomandata.

Arh.: U.+A. Weicken

589

II
.

1 Camera frlgorlflca

2 Depozlt de zl
3 Setul bucatariei
4 Bucataria de hrana rece

5 Bucataria prlnclpala
6
7
8
9
10
11
12

Pregatlre
L,h
Intrare
Sratle de carucloare
Rahutl tacimutl
Spalator de oale
Loc de depoz,tare

Ratturi de tacimurl
13 Spalator
14 Retur

CD

Cladirea bucatarlei, parter

Subsol~

Arh : U.+A. We,cken

CD
~J

D
Centrala de ventilatie

EJ

'3'
\,2)

590

Restaurantul pentru personal, Spitalul Cantonal Basel - pentru 150 de angajati

Arh.: Suter&Suter

SPITALE
ZONA DE APROVIZIONARE

BucAtArla centralA. in trecut era situata la ultimul etaj pentru a nu

deranja prin zgomot si mirosuri. in prezent este situata la nivelul de
aprovizionare pentru a garanta un proces continuu de Iivrare. depo
zitare, pregatire. preparare. distributie. in cawl folosirii preparatelor
congelate funetia si dotarea bucatariei se modifica. Pentru a gasi 0
solutie rationala In folosirea economica a spatiului este necesara 0
colaborare strinsa intre arhitect si utilizator In privinta felului si formei
de preparare a mincarii. Inaltimea libera a bucatariei este de 4.00 m.
Marimea bucatariei este determinata de cerintele si numarul de pa
cienti al spitalului. Tn bucataria principala se prevede 0 suprafata
de 1 m2 pe persoana deservita. Se prevede 0 buciHarie pentru
mlncarea de regim (minim 60 m2 ) cu loc de scris pentru seful
bucatariei, loc de curatat legumele (30 m2 ) cu loc de depozitare a
resturilor (5 m2 ). La acestea se mal adauga depozitul de zi (8 m2 ).
camera frigorifica cu compartimente pentru carne, peste si produ
se lactate (dte 8 m2) si camera pre-frigorifica (10m 2) cu dulapuri fri
gorifice si agregat frigorific. Receptia martii trebuie sa fie legata de ad
ministratie si sa aiba 0 suprafata suficlenta de depozitare (15 - 20 m2).
Unga aceasta se alia depozitul principal de fructe si legume (20 m2 ).
depozitul de provizii uscate (20 m2 ) si depozitul de conserve.
SpAIAtorul central. Este situat in imediata apropiere a bucatariei
centrale si preia depozitarea si spalarea vaselor si tadmurilor folo
site de personal si pacienti. Datorita gradului inalt de automatizare,
la proiectare se va tine cont din timp de parametrii specifici de in
stalare a echipamentelor. Pentru spalatorul de vase (cca 30 m2 ) se
prevede loc suficient de depozitare si de lucru,
Aprovlzionarea tehnlcA este In sarcina serviciului tehnic. al carui
rol este din ce in ce mai important. datorita cresterii gradului de au
tomatizare. Acest serviciu se ocupa cu intretinerea cladirii. Intretine
rea tehnica. de tehnica medicala. de tehnica de transport si de
administrare. La instala\ii1e sanitare se va tine cont de progresele
rapide ale tehnicii. Sint eficiente instalatii1e in sistem inchis pentru
alimentarea orizontala la nivelul unui etaj precum si instalatiile as
cendente In ghene diferite pentru legaturile verticale. Instalatiile ori
zontale de alimentare se monteaza in spatiulliber aflat peste plafo
anele suspendate pentru a facilita modificari ulterioare. Tratarea
apei se face central, iar sectiile care au cerinte ridicate de calitate
(farmacia. sterilizarea etc.) lsi prepara apa descentralizat (desali
nizare. demineralizare). Pe pat de pacient se calculeaza cca 400
500 litri de apa pe zi. in functie de tipul spitalului.
Evacuarea apel uzate~ DIN 19520.
Sectorul echipamentelor de alimentare cu aer ~i de evacuare a
aerului se amplaseaza cel mai bine in vecinatatea spatiului exteri
or, La proiectarea canalelor verticale si orizontale de ventilatie se va
tine cont si de regulile de protectie la incendiu. Blocul operator, te
rapia intensiva si radiologia se aprovizioneaza sl cu gaze medicale.
Pentru acestea se prevad incaperi de aprovizionare pentru depozi
tare si distributie. Pompele de oxigen. azot. vid si aer comprimat se
prevad In perechi. pentru a oferi inlocuitor in cazul eventualelor
pene. 0 alta cerinta tehnica este un generator de curent electric in
caz de urgenta.
centrala termlcA.in trecut erau necesare suprafete mari. de cele mai
multe ori pe doua niveluri, pentru camera cazanelor (;,100 m2). Siste
mele de incalzire actuale necesita mai putin spatiu. iar aproviziona
rea cu caldura de la distanta este solutia cea mai eficienta. Se are In
vedere faptul ca blocul operator si terapia intensiva trebuie deservite
permanent. Din acest motiv se prevad sisteme de aprovizionare in
caz de urgenta. Dimensionarea cailor de evacuare a fumului este
stabilita In DIN 4705. Usile iesirilor de urgenta trebuie sa se deschida
spre exterior. Se vor respecta legile specifice in vigoare. Sistemul de
Incalzire. aprovizionarea cu diferite elemente. generatorul de curent
electric de urgenta se pot amplasa intr-un spatiu mare.
Magazia de combustibil pentru Incalzire trebuie sa fie accesibila si
amplasata In subteran. In afara cladirii. 5e va tine cont de DIN 4755
si de reglementarile referitoare la centrale termice,

SPITALE
ZONA DE APROVIZIONARE [IJ

Instala11a electrlci

Sala de mese
Personal

CD

Centrul de aprovlzionare al Clinicllor Unlversitare. Kbln. bucatarie. depozit permanente

Arh.: Heinie. Wischer

=o=o=o=~~
--+------n;:
~ r---'
lab....
! II . ~ I :=t=
l ab. opl'e Im,na,"I
Bucatarie

Prod us finit

t,

:~'. ~lb~lh"~ ~~~D~i:'I"llab'

:~\; ~ ~ ~

r~~-+'~''''''''ilI111 a:.<t~'h~l
r ~l ~ I~~~
lJ

',

n-"

t 'g

t+rt

ill i ' '

l
,I '

o
~

a
Carucior

electric

1:"

to
*J)ii
rW::;-~_:/--=,-~"
_~
I

I Lf1~n

teca

bllitale
!Farma.

ICistsel

+""JlIl r

Blbho-

~GOnla-

Farmacie
Depozitul
tarmaciei

~~,=;:'

Plec. nlm de 0.3

;;;:

tare

tarlat

Monoca'

Cenlrul de aprovlzlonare al Clinicilor Universltare. K6ln - bucatana. depozlt preparate

Arh.: Heinle, Wischer

Spatiu de aparare clviJa cu 2 sali de operatie

SI

paturr. Spitalul Cantonal Basel

Arh.: Sutter u. Sutter

Aprovlzlonarea centrallzatA (Central Supply)

in uitimul timp se observa 0 tendin\a cresc1nda In folosirea me
todelor moderne de organizare. Organizarea centrala a diferitelor
sectoare de aprovizionare si debarasare compenseaza lipsa de
personal. Caile interne ale aprovizionarii centralizate slnt separate
de restul fluxurilor din spital. Interferentele slnt astlel evitate si se
obtine optimizarea Incarcarii sistemelor de transport. Cu ajutorul
programelor de calculator arhitectul poate simula procese, de
tect1nd eventualele deficiente si probleme, care mai pot fi modifica
te In faza de proiectare. Printr-o folosire rationala a supraletei se
urmareste reducerea marimii sectorului de aprovizionare.

Aprovizionarea cu curent electric se face de la reteaua publica; se

loloseste curent de 220 V si de tensiune Inalta - 380 V. in camera
de distribu\ie se gasesc comutatoarele pentru curent de joasa ten
siune. Slnt necesare cel putin doua celule translormatoare cu agre
gate independente. Se prevad usi sulident de late (1,30 m latimea
liberal si se asigura 0 ventilalie buna. Se line cont de reglementarile
specifice. Marimea sl numarul generatoarelor de urgenta se sta
bilesc In funclie de marimea spitalului. Aceste generatoare se dis
pun In apropierea curlii de serviciu pentru a usura munca de
Intrelinere. Generatoarele mici au un zgomot redus. Agregatele se
prevad cu lundalii care amortizeaza vibraliile. Pentru blocul opera
tor slnt necesari acumulatori suplimentari, situ ali In central a de cli
matizare, pentru iluminare si curent In caz de urgenta.

Centrala de gaz
Aprovizionarea relelelor de gaze se lace cu tuburi de otel, In regim al
ternant si cu baterie de rezerva, cu comutator automat. Pentru redu
cerea cailor de transport (transportul tuburilor), se situeaza In apro
pierea curtii de serviciu. Depozitarea tuburilor se poate face la un loc
cu dileritele pompe (de vid, azot, aer comprimat) pentru a crea 0 cen
trala (eventual cu comanda computerizata). Tuburile slnt In prezent
Inlocuite de asa-numitele "echipamente de gazilicare la rece"'
Acestea trebuie plasate In aer liber, la minim 5,00 m de cladire.

Ateliere
Legate de zona curlii de serviciu se alia: atelierul mecanic si elec
tro (40 m2 ) cu depozit de materiale, depozit de piese de schimb
(20 m2 ), depozit general (60 m2 ), depozit pentru mijloacele de
transport (15 m2 ). Se prevede un rezervor de apa (de urgenta),
eventual 11nga camera troliului liftului pe acoperis (40 m3 1. Insta
la\iile de epurare a apei slnt separate pentru spital si pentru
secliile de boli infeclioase/dezinlectare.

Centrala de comunica11i
In spital slnt posibile urmatoarele mijloace de transmitere a
inlormaliilor: telelon, interfon, apelare asistenli, interfon asisten\i. cea
suri. mijloace fara fir de cautare a personalului, apel telefonic gene
ral, muzica, televizor, telex, radio. Pentru 0 mai buna supraveghere
se recomanda 0 centrala (In holul de intrare sau la receptie). Se pre
vede un sistem lara lir de cautare a personalului paralel celui telelonic, pentru locurile In care din motive de timp sau funclionale nu este
posibila deplasarea la un telelon (blocul operator. radiologia).
Interfonul asistenlilor permite comunicarea Intre dileritele camere ale
asistenlilor si saloanele pacien\ilor. Prin telelon pot Ii dirijate de un
ceas cu cuar\ mai multe sute de ceasuri cu secundar. Toate came
rele pentru pacienli se doteaza cu telefon, echipament pentru apel
telelonic general si televizor. In spitalele universitare si de cercetare
se prevad sisteme de televiziune cu circuit Inchis (monitorizare).
Toate cladirile se doteaza cu sistem automat de alarma In caz de
incendiu, completate de comutatoare de alarm a manuale. In caz de
incendiu sistemele de ventila\ie, de transport si lifturile slnt contro
late prin intermediul sistemului automat de alarma. Conlucrarea cu
inginerii de specialitate este absolut necesara.

MAsurl de protec11e antlaerianA

Dispozitiile releritoare la construCtiile de proteclie la radia\ii si con
structi! de protec\ie la atacuri aeriene dilera de la 0 regiune la alta.
Se va tine cont de dispozi\iile Ministerului Federal pentru
Constructia de Locuinte. Slnt necesare sail de opera\ie provizorii,
paturi sau saltele, depozite de material steril, tehnica de urgenta
(doar In Elvetia).

591

III,.

~ ~D

~ ~njj ~

8O

1 = Holul de intrare
2 = Vinzare
3 Administratia
4 = Arhiva radiografii
5 = Spalator
6 = Bucatarie

SPITALE

7 = Sala de mese personal

ZONA ADMINISTRATIVA --+ QJ

incAperlle administrative sint, prin intermediul coridoarelor, in

legatura strinsa cu holul de intrare si cu principalele noduri de cir
culatie; se prevede 0 relalie optima cu zona de aprovizionare.
Necesarul de personalla 100 de paturi ocupate:
Angajatlla 100 de paturl ocupatel1.000 de paclentI1980-1995

i ' i a 100 de palun ocupate

1
1

NrgrUpadepers~985
J 13.~115.7117.11
'I

11 MedicI
11.7
2 ASlstentl
44,8
3 Personal tehmca medicalal 14,1
4 Personal operai1onal
9.4

Grupa 1-4

i 11

Total personal fara

personaldlverse (10)

20.4
5.4 \ 6.0 i 5.91 6.8] 6.81
488 55.2 58,51 70.4 20.6 121.4120.9 123.4123.41
,
15.8, 17,51 21.91 25.0
6.5
7.0 6.6 I 8,81 8,31
11.0 12,9 1 14.1 16,3
4,3
4,8 I 4.91 5.7' 5.41

39.21 3 8.41 44 .7 43.91

80.1 1 89.2 101.2!111,5 132.2 36.8

5 Personal de intrelinere
10.2' 8.2
6 Servlciu\ ec. si aprovizionarS 18,1 17.0
2.3
7 Serviclul tehnie
11.3
8 Serviciul ad~inistrativ
7,5
8.0
9 Servlcii specIale
1.4
1.5
3,4
'I
3,4
10 Personal-diverse

la 1.000 de paclenti

199011991 199511980198519901199119951
Germanla de 1
Vest
Germanla de
Vest
'I

7.01 7,6
17.1 17,2
3.3
4,4

6.8
17.2
4.5

88110.9112.1
l~i
1.7 2.0
3.91 3.5 1 3,9

4,7!
8.31
0.6 1
35
1

0,7
1,6

3.6
7,5
1.0
3.5
0.6
1.51

2.71
6.5,

3,0
6,9
1.3! 1.8
3.3 I 4,4
0,7
0.8
1,5 1
I 1,41

2.21
5,71
1,51
4.01
0,51
1,31

~43,01157'0 1~78.3

122.1
I 56.2 ! 570154.3162,9159.2;
118,6 126.2 139.1,153,5 [174,41 54.6155.4 , 52.8 ! 615 I 57,91

Sursa: Asociaria germana a spitalelor DKG. edilia 1997

CD

Spitalul Comunitar Herdeeke/Ruhr, eu 192 paturi:

holul de intrare cu zona admmistrativa

Arhiva

,i

Arh.: BockenmOhl

depozltele

o cale scurta intre arhiva si locurile de munca este recomandabila

dar de cele mai multe ori greu de realizat. Arhiva se poate ampla

sa la subsol cu accesul pe scari. Se disting: spatii de inmaga

zinare si arhivare pentru acte, bibliografie, filme, arhiva adminis

trativa, de radiografii s. a., provizii (farmacia, dezinfectia, buca

taria etc.), echipament (bucataria, administratia etc.), preparate,

coleetii, depozite, ateliere. Adincimea rafturilor si a dulapurilor

depinde de materialul depozitat. In cazul actelor, carlilor, filme/or:

25 - 40 cm, in cazul echipamentului, portelanului etc. 40 - 60 cm.

Pentru reducerea suprafetei sint recomandate rafturile mobile.

Pentru greutati mari (pina la 1.000 kg/m 2 ) se vor prevedea de la

inceput rafturi speciale.

incAperile sociaIe

,:1

Spitale

Se recomanda amplasarea salilor de mese si a cafenelelor la par

ter sau la ultimul etaj (pentru priveliste). Legatura cu bucataria

centrala se face prin intermediul unui lift neaccesibil vizitatorilor.

legatura directa cu locul de distribuire a mincarii este absolut
necesara. Ideea de a separa vizitatorii de personal si pacienti este
disputata. Deseori functionarea salii de mese este preluata de fur
nizori de servicii externi. S-a impus sistemul de bufet cu autoser
vire cu 0 tejghea de distributie (Iungime cca 6 - 8 m). Bufetul de
salate este separat.

SAllie de medltatle/reculegere
Situate central, la intersectia fluxului intern si extern, dar in afara
zonei de ingrijire stationara, tratament si de aprovizionare.
Accesibile pentru angajati, vizitatori, bolnavi tratati stationar (mij
loace de transport interne). Pozitia si marimea acestor spatii
depinde de diferitele convingeri religioase, locale sau personale,
de cele mai mulle ori insa fara 0 orientare catre 0 anumita confe
siune; suprafata minima 40 m2 . Capela protestanta: amvon, tre
buie implicata si autoritatea bisericeasca. Capela catolica: ban
ca pentru impartasanie, confesional, eventual sacristie; este ne
cesara aprobarea episcopului local. incaperile pentru cler sint in
directa legatura cu capela si salile de reculegere: camera de
lucru si disculii, sacristie, debara pentru curatenie. in afara 10
curilor de sedere se prevad locuri pentru paturi cu bolnavi, cris
telnila, orga/armoniu, incaperea pentru altar (--- biserici).

592

Pentru zona administrativa se calculeaza 7 - 12 m2 pe angajat.

Spatiile pentru circulatia pacientilor si vizitatorilor se dispun linga re

ceptie (holul de intrare), triaj si contabilitate (25 m2 ). Sint importan

te legaturile cu intrarea pentru pacientii adusi, prevazute cu minim

2 receptii (a cite 5 m2 ), concepute ca filtre inainte de intrare, cu casa

(12 m2 ) si cu contabilitatea (12 m2 ).

incaperi pentru organizarea interna: biroul directorului administrativ

(20 m2), secretariat (10m 2 ), birou administrativ (15 m2) - eventual in

zona de aprovizionare, birou asistente (20 m2 ), birou personal (25 m2 ),

arhiva central a (min. 40 m2 ) la subsol, cu legatura cu administratia

prin intermediul scarilor secundare.

in functie de necesitati: incaperi de lucru pentru sora sefa, asisten

tul social, camera de sedere si discutii pentru medici, pentru curier,

arhiva fise medicale, biblioteca de specialitate, biblioteca pentru pa

cienti, camera de lucru pentru frizer (doua locuri). Rationalizarea

crescinda si folosirea echipamentelor electronice si a calculatoa

relor impun fazei de proiectare sa ia in considerare podeaua, even

tual ca podea dubla, un secretariat central cu legatura la posta

pneumatica.

Intrarea prlncipalA

Circulatiile de acces conduc numai la intrarea principala, iar intrarile

speciale, din motive de igiena (sectia infectioase sau pediatrie), tre

buie marcate in mod distinct. Holul de la intrare se concepe dupa

principiul usilor deschise si serveste ca sal a de asteptare pentru vi

zitatorii sositi prea devreme. Tendinta actuala este catre ~ un hoi

modern de hotel, pentru a reduce caracterul tipic de spital. Aici se

despart fluxurile de vizitatori, pacienti ambulanti, pacientii stationari

mobili, circulatia de serviciu. Marimea holului se stabileste in func

tie de capacitatea de paturi sl de numarul obisnuit de vizitatori.

Receptia si informatiile telefonice 5e amplaseaza la 0 tejghea, cu

acces spre zonele interioare sl nodurile principale de circulatie (cu

WC-uri), vizibile si posibil de a fi inchise. Tot aici telefoane cu fise,

tutungerii, chioscuri cu dulciuri, flori, papetarie.

Accesul bolnavllor pe targA

Se prevede 0 intrare acoperita sau hoi inchis in apropierea si in

cimpul vizual al administratiei, care nu este vizibila de la intrarea

principala. Se tine cont de accesul direct la ambulator, blocul ope

rator, nodul principal de circulatie (sectii), fara a intersecta traficul

principal. 0 incapere de preluare-examinare pentru primul ajutor

(15 m2 ), 0 baie de preluare (15 m2 ), un hoi (10m 2 ), loc de depozi

tare pentru minim doua targi si un depozit de lenjerie se situeaza

imediat dupa intrare, cu acces direct.

SPITALE
iNVATAMiNT $1 CERCETARE

Zona de locuinte

fntotdeauna separata de spital. Legatura se lace prin intrarea prin

cipala a intregului complex. Zona se imparte in: camlne. locuinte.

scoli 51 institutii de perlectionare. Se prevad locuri de parcare suli

ciente pentru angaJati.

03 =' Tehnlca de intretlnere

0 = Cantina., hoi
3 = Laboratoare
02 = Depozit. magazle. lenJene
1 = Cafenea. sali de curs 4 =' Lab. scoala
01 = Bucatarie, ateliere, stalle expenmentala 2 = Biblloteca
5:= Spatii tehnice

CD

Centru de invatamint si cercetare, Basel

Arh. Suler & Suter

1 Laborstor
uU

Rezervtl

Caminele

in caminele pentru personalul de sex leminin, in alara de surori, se

cazeaza in caz de nevoie si doctorile, asistente, personal auxiliar,

studente. Camerele se proiecteaza pentru 0 persoana, cu dulap si

loc de spalare (16 m2 ). Este mai buna solutia cu WC/dus separat.

Dimensiunea camerelor cca 4,60 - 4,70 m x 3,00 - 3,50 m. inalti

mea nivelurilor ca Si in cazul constructiilor de locuinte obisnuite.

Exista pareri dilerite releritoare la conlormarea bucatariilor. in tre

cut 10 - 12 camere alcatuiau 0 grupa care era dotata cu bucatarie

(6 m2 ), camera de sedere (20 m2 ), eventual balcon si debara pen

tru curatenie (10m 2 ). in prezent solutia lolosita este cea cu nisa de

bucatarie si grupul sanitar integrat (com para cu ~ caminele pentru

studenti). Spatiile comune pentru angajati sint 0 camera de sede

re (pe camera = 1,00 m2 , minim 20 m2), legata de 0 camera multi

lunctionala (20 m2), garderoba, 2 WC-uri, spalator (10m 2), uscator

(15 m2), debara (30 m2). Caminele pentru barbati se doteaza ase

manator, cu exceptia cazului in care marimea spitalului nu impune

un camin mixt.

Locuintele

Locuintele cu doua camere (40 m2 ) se prevad pentru doctori si doc

to rite in caminele pentru barbati, respectiv lemei. Locuintele cu 3 si

4 camere (70 - 90 m2 ) pentru medici, administratorul spitalului, ad

ministratorul complexului, se proiecteaza separat de camine. Se pot

prevedea eventual spalii comune pentru medici: biblioteca si sal a

de lectura (25 m2), sal a de club (35 m2 ). Proporjia de locuinte pen

tru medici este in scadere.

Etajul 3, laboratoare de cercetare

invatamint, institutii de specializare

Pregatirea studentilor la medicina, nemijlocit legata de practica, ne

cesita un domeniu de invatamint si cercetare allat in strins contact

cu spitalul. Datorita numarului din ce in ce mai mare de studenti, ce

rinlele scolii au crescut. Sint necesare: depozite, ateliere, statii ex

perimentale (larmaceutica), zone audio-vizuale (pentru transmisii

video din salile de operatie), eventual calenea proprie, amliteatru

(150 - 200 locuri), biblioteca, laboratoare de cercetare, sali de prac

tica, birouri. Numarul si marimea salilor depind de marimea si loca

lizarea complexului.

Statiile experimentale

Aici sint adapostite toate animale/e de laborator pentru intreg spita

luI. Legatura cu celelalte laboratoare se lace prin lifturi de persoane

si de marfuri. Aceasta zona este deosebit de dezvoltata in special

in clinicile universitare, Se prevad 5upralete mari pentru cresterea

si ingrijirea animale/or.

Biblioteca

~L

. _. _..

Bibliotecile de medicina se proiecteaza ca biblioteci deschise, lara

depozite inchise si lara distributia cilrjilor. 0 mare parte a literaturii
de specialitate 0 constituie periodicele. Este important sa existe un
numar sulicient de mese de lectura cu lampi, locuri dotate cu echi
pament de citire a microlilmelor, de vizionare a diapozitivelor si
masini de scris. Este recomandata 0 legatura intre biblioteca si sis
. temul de transport de capacitate mica sau medie al spitalului.

Etajul 2, biblioteca

593

II

SPITALE
URGENTA
Serviciul de

'J

--Q---<>---<>---+--~~-<>--<>I

'r

Ii -,~r---=--=---~

f1\

Arh. Kohler/Muller
Urgenta cu camera de garda

$1

legatura

CU

steriJizarea centrala
Urgenta
1. Aeceptle:3steptare
2.
4
5.
6.
7.
8.

Interven(11 mlnore
Camera multlfuncllonala (Urologlel
Garderoba medicI
CamerJ. dISCU\lI, medicI
Camera medlcllor
Loc Iiber pentru patun curate
("Ioc de aSlep\are al palunIOr')

Bloc operator
9. OperaIii septice (EndOscople!
10.lntrare
11. Echipament
12. Operatli aseptlce
14. Hoi steril. spalare
15. leslre
Terapla IntenSlva
1,6. Fillrul teraplel intenSive
'7. Aprovlzlonarelhol de lucru
18. Camere de teraple InlenSlva

Fragment de compartlment functional: A bloc operator. B urgenta. C terapie intensiva

Cai ambuJatorij

0000
cc:rcC'

Ca; statlonare

.I
Spitale

urgen~a

Servlciul de urgenta prime$te pacienti mobili sau pe targa, prin ho

lui de acces al pacientilor pe targa (1naltimea de traversare = min.

3,50 mi. 0 semnalizare corespunzatoare a accesului pentru ambu

lante este de importanta vitala. Plasarea acestui sector pe partea

opusa intrarii principale este optima. pentru ca astfel se evita con

tactul cu vizitatorii si alti pacienti.

Sectiade urgenta contine: camere de urgenta (20 - 25 m 2 ) cu mese

de operatie. lumini mici de operatie. dulapuri cu chiuvete, eventual

cabine pentru pacienti. Se mai previi.d de asemenea 0 sala de

ghips. cu masa de ghipsare $10 lncapere de prim-ajutor cu instalatie

de resuscitare.

Situarea In apropierea blocului operator este necesara, chiar daca

exista 0 sala de interventie pentru cazurile de urgenta.

Serviciile de chirurgie $i anestezie se grupeaza In apropiere.

Spitalele de

urgen~a

Se lnt1lnesc de obicel numai In ora$ele marl $1 lndeplinesc In ace

la$i timp $i funClii legate de reabilitare. Aceste spitale auxiliare, cu

chirurgi-traumatologi cu calificare lnalta. trebuie amenajate In ca

drul spitalelor obi$nuite, adeseori In cladiri vechi care. In prezent,

slnt Inlocuite cu edificii noi.

Oflciile publlce de sAnAtate

lndeplinesc in Germanla rolul policlinicilor: profilaxia $i tratarea ul

terioara a pacientilor mobili, externali.

lncaperi pentru examinare $i tratament pentru diagnoza preventiva.

tratament preventiv. tratament ulterior, controale preventive (pre

venti a TBG), controale in serle, consiliere etc.

Departamentele oficiului public de sanatate sint alcatuite din: ca

mera de lucru $i camera de examinare, eventual $i camera de exa

minare pentru medlculloctiitor, sali de a$teptare separate.

lncaperi pentru medici epidemiologi: camera medicului, anticamera.

camera de consultatie $i camera separata de a$teptare.

Incaperi pentru boli venerice: camera de examinare cu WG, sala de

a$teptare cu fisier. camera de examinare.

Gonsilierea mamelor: sala de a$teptare. bucataria de lapte, Spatiu

pentru carucioare (Ia intrare), fisler.

La acestea se adauga incaperi de tehnica medicala. departament

de radiologie. departament pentru tineri, incaperi pentru adminis

tratie. personal. arhiva.

Marimea acestor incaperi este diferita $i se stabileste impreuna cu

utilizatorul.

Arh.: B.+C. Lambart

Circulatij interne. spitalul din Prignitz

15

.. _..

18

Urgenta spitalului St. Elisabeth Halle

594

1 Intrare/iesire
2 Interventii septice
3 Echipament
4 Sala de a:;teplare
5 Vestlar
6 Arhiva
7 Interventii urgenla
8 Debarasare
9 Operalii aseptice
10 Echipament
11 tntrare
12 Spatator
13le:;ire
14 Transfer de pe un pat pe altul
15 Prim ajutor
16 Receplie
17 Triaj
18 Ultrasunete
19 Distribuitor electric
20 Sala de examinare :;i tratament

Arh.: U.+A. Weicken

Birou
Camera de consul1a1le
Sala de curs

SPITALE
SPITALE SPECIALE ~ [JJ

Curs Individual
Gradinlta
GarderoM personal

Bale personal
Cen\rala termlca

Blc:clete

10 Bucalane
11 Inlrars

12 Curte de serVICIU
3 Spalator spalatorls

"14 Camera de inlasare

'5 Echlpament

16 Tratamenl mdiVldual

CD

Spitalele speciale au 0 importanta din ce in ce mai mare,

Speclalizarea anumitor ram uri necesita 0 lolosire intensiva a su
praletei si exigente mari la proiectare, Trebuie sa existe 0 legatura
permanenta intre arhitect, inginerul de specialitate si
medici/asistentl, Din categoria de spitale speciale lac parte clinicile
chirurgicale cu dilerite specializari precum si spitalele de tratament,
psihiatrie, pediatrie si de asistenta, Numarul clinicilor de alergologie,
dermatologle, ftiziologie a crescut.

~7 incaperea pI. glmnasl1ca

18 Ergoteraple

Centrul de bolnavi spastici G6ggingen

(!) Sedere personal

I. Slalle de IrlaJ
Hollnirare

Portar
Recepl13
Admlnlslralla

g,rou
Medic

Sala de asteptare

subseclla de crlle
sala de supraveghere
camera paclent
II. SeeM pallia
2 statll penlru 32 de paclenll
impartltl in grupe a cite 8
III SeC!le deschlsa
SIaM oe predare
Pregatlrea de externare

Exammare
EKG

CD Inlrare pnnclpala
Filtru de pnmlrei
G)

Fdtru . receptle
F:ltru.. livrare atelier
IV acces pomplerr

f4\

CD ~v~~~:, ~~~;I~~lrea marlll

HOlul paclentllor de
s~arr

legatura spre sec:11. ,Jane

Interna a c:rcuilulul

G) Circuit

Flitru eta)

Laborator
Endoscople

HOi lunctlonai personal etal

10 Bucalafla secllel

transport boinavi

11 Sal a de mese comuna

12 Sal a. de grupun

13 Hoi mlerror
14 incaperea terapeutulUl

15 Camera
16 Camera
comuna
zona de

paclent
unul grup CU 'IOcUinta
cu bucaHHle,
luat masa

@ ~~~~~r~~~~~a~~~ ~~~u;l~ntl
@

~i~~:ra de curatenle Sl depo~

Radiologle

ArtllV.3.
14 Suror!

15 Spalalorle
16 Coasers, caleare
17 DepOlr! bucatane

18 DepOll1

Spltalul de reumalologie Wildbad, 100 patun, parter

Hoi
2 Camera de ZI
3 Bucala.ne
4 Sal a de mese
5
6

SaU.i. cu lelevlzQr
OISCU\II.

Blblioleca

CD Terasa

n.:;l(lOJ.::l

~oo~

=~~

~ '~.

s:2

t2

~~ ~I=====:::'.J

Vy

Spi1alul de reumatologie Wildbad, 100 patun. eta!ul 1

II
Centrul de reabilitare MOnchen,
72 paturi, mezanin

CD Zona de
G)

ZI

Bucatarle

Sala de mese

Educatoare. garda

Debara curalenle Debara

(1) Dormlor
MedIc. camera de garda

~i
(2) : ''
\

-.l~'~

r CD:
(l

I -.JCDO
: 0:'-C'Ph;fi

i\

(l

~,C:J9=t""'TTr

-----'--=~....- - - - -

Centrul de reabilitare Munchen, 72 paluri, etajul 4

Sectia de psihlatrie a spitalului de boli nervoase Karl-Bonhoetfer, Berlin

595

, -.---------- ---- ------- -- - ------ - --- ---- -- -- - ------...,,

SPITALE
SPITALE SPECIALE

Parter

Holul de Intrare
Portar

15 EKG

Secretariat

Admlnlstralle

16
Laborator cIImc

17
Laborator serologic

Sora sela

18
Lab_ bacteriologiC

Receotle

19
Receplle boll Infect.

O.R.L

20
Curte mterioara

Ottalmologie

21
Izolaloare

EEG

Bucalarie

10

Garuooare pt. copi

11

Sala. de asteptare

2'
Inhrmerle

12

Exammare

13

MedIC

Legend~ -

l',

~:"derOba

'

.2

r-";=~---1

<D

~:

rl

'"

',~

1;,1
L

f.

~'I

(2)

AntJcamera

Consul!atle

Admlnistratle

Receptla centrala

'.'00 co.,
:, , ~~~;I~~~fDnlce
2 Laboralor

"

Recollare

19

Depozlt laborator

13

singe

Spal~lor

~]J ~
~

p==j

L-J

CD

Spitale

Meller

Stenlizarea cu gaz
Stenltzalor central

@
@
@
@
@
@

intretlnere

i)et
Secrelana(
Camera maSlnllor
Programalon
Operator

Elajul 2
r7\

Camera mediculUl

ElaJu! 1

Centraladeventilatl.e

,"~.._"

3
4
5

Ergometne
(]) Anahzacolorantl

M~suraton oalologlce

Camera de valOrl

@
@"""M"_.,

Cabinet ottalmologlc
Laborator radroacliv
MIOgrahe@2
Camera obscura
Masuralon probe

Arn: Braun/SchlockermannIBraun-Krebs

Clinica Germana pentru diagnoza, Wiesbaden

Etajul1

ElaJul2

CD

CD

(2)

Cllnlca de tralament Heilner Bad Sassendort, 100 palur;

596

CD -

~ l
j="'"( ~ !::.
~ ~i~"

@
~
1
1
,,~ . ~ .

I: , @ : @ !I
]

Parlnll

Camera de sedere

Camera medtcuiul

Parter

23
Surarl

Parter

I...V

Radlologle

Elaj

-J':;- I,P

IlJ

Arh : Amon, Hackl, Kochla

Imaglnea 1 ,12: Cllnlca ora,eneasca pedlatrica Furth, 200 paturi

G)

-+

Arh.: Kiisters/Balke

Windfang

11

8ucat~ne

Hoi de Inlrare

12

Saj~

Receptle

13

Laborator

Camera dubla

de mese

Set sectie

"

Examlnare

Sala de confennle

16

Medic sef

Hoi

'7
18

Secrelarlal

$edere
Eleclrotehnlc

'9

Sal~ de mese pers.

Legenda ---

Camer~ cu un pal 15

Sora sefa

EKG

Ill,

Depozit

SPITALE

==

Medic Filtru laborator

~n
..

~~ P,egatl,.

MEDICINA NUCLEAR A, PATOLOGIE

Morga,
I

Sedere
Birou

r-o..."."',.,....,~--'-i

Familie

DOD

Preot

_camera

ill

ri :::: :
-gaciuner-< ,- '
::::
W c:

~ de ru-

GOD

Familie

Spltalul Districtual Soltau. 354 patun

Arh.: Poelzlg, Biermann

Morga spltalului SI.-Josets

Wipperfurth. 372 palun
Arh.: Kohler, Helfrich

Sala disec\ie'

.0 0

i2'1J~----,
o n--'
,

8irou

Vesliar

all

Depozit

o Slcne
t>--'-'--.....
Morga spltalului St.-Clemens
Geldern. 4BO palu"
Arh.: Poelzlg

Morga Spitalulur Orasenesc Velbert,

444 palur;
Arh.: Kruger, Kruger, Rieger

Legalura curte de serviciu

sec~ia

de patologie

Morga unui spital con1ine incaperi pentru pastrare, disectie. depozit

de sicrie, camere lrigorilice pentru cadavre, expunerea pe catafalc,
depunerea in sicriu Sl vestiar pentru patologi. Ca sectie separata a
spitalului, trebuie amplasata astlel incit sa existe 0 legatura scurta
catre lilturi (spre sectii). De asemenea sint necesare lacilitarea ac
cesului pentru lamilii precum si un traseu scurt pentru masinile mor
tuare. in functie de marimea spitalului se mai pot adauga incaperi
pentru laborator, arhiva, vestiare pentru personal.

Curtea de serviciu
intreaga logistica a spitalului trebuie sa se deslasoare intr-o zona
centrala. 0 curte de servlciu, situata optim in sectorul de aprovizio
nare gi debarasare, olera aceasta posibllitate. Aprovizionarea cu
necesarul pentru spital $i bunuri de consum precum 51 evacuarea
deseurilor se lace printr-o legatura la strada. separata de intrarea
principala sau de intrarea bolnavilor pe targa. La proiectare se va
tine cont de spatiul necesar pentru parcarea si incarcarea camioa
nelor. spatiul necesar dileritelor tipuri de deseuri (resturi de la
bucatarie, resturi speciale, sticla, hirtie, substante chimice etc.) pre
cum si de Jocul de depozitare necesar pentru aceste de5euri. Curtea
de serviciu poate oferi spatii si pentru generatorul de curent electric
de urgenta, instalatia de stingere a incendiilor (sprinklere), centrala
de oxigen si aer comprimat precum si pentru alte incaperi de apro
vizionare. Ca urmare a destinatiilor diverse precum gi a diferitelor
dimensiuni ale vehiculelor nu se poate face 0 apreciere exacta a di
mensiunii acestui sector. Aceasta se va stabili din timp, de comun
acord cu utilizatorul. Deoarece pozitia favorabila este in subsol, ac
cesul se face pe 0 rampa (cu inclinatia sub 15'1). in cawl supra
fetelor mid de teren se poate concepe 0 constructie deasupra aces
tui sector, tinind cont insa de regulile de ventilatie.

.'!!

i
8

'"
N
'"
'"
'"
"''""
"0

Legatura subsol 1
aprovizionare SI
debarasare

II

Deseuri

,'D."
1

Cen1ral~

lermlc,i spa\li lehnice

2 OistnbUitor electnc
:3 Rez.erva de apagaz
4 Oepaz.11

5 OXIgen
6 OistnbUl[or electr:c
7 Pre\ucrare inlorma{ii
8 Depozil
9 AprolJ"\ztonare
10 Debarasare

11
12
13
14

a:'"

Lenlerli

DepozI1
Familie
Expunere
15 Oepunere in SICrtU
16 Sala disectle

17
18
19
20

Paslr:1rc

Arhlva
Cabma odihna
Masaj subacvatic

1. SubsOI cu facllitati pentru aprovizlonareidebarasare, morga, fizioterapie

Arh.: U.+A Weicken

Cut1e de serviclu/rampa

Arh.: U.+A. Weicken

597

SPITALE
iNGRIJIREA LAuZELOR $1 A NOU-NAsCUTILOR

CI)

Statia prematuri

$1

Arh. Kohler, Kassem

sugan cu 27 patufI, Fulda

1\ Balcon vizitato.r1 c~ interton

III ' la camera paclentllor

f - - - 3.60

, - - 3,50

3.50

_---l-----------

-~

DODD

3.60

----j

Arh .. Dellmann

c::=J c::=J
o 0 0
0 c::=J c::=J
o

--+--

Pedlatrielnrectioase. vanante de camera

0 Japta~
n

Masa toaleta

cresaD

o
r------

B
O l8
o

Spilale

CJ

0
0

[J

3.60

-----1

3608

Arh.: Mayhew

Camera cu un pat incapere separata pentru sugar

,,'"'

"-J U
LJ\J
o
D(l
esD
LJ o8o
CJ
Do(
DO
CJ
D / I
LJ
0
L
::J 0
0

C.

f - - 3.60

5,0

Camera cu un pat. incapere sepa

rata pentru sugar
Arh.: Mayhew

Pedlarr.ie-Infectloase, vanante de
camera
Arh.: Delimann

D.

000

01

incaperi pentru sugari $i ingrijirea copilului

598

- - t - - - 3.60 ------;
Arh.: Mayhew

ingrijirea lauzelor si noilor nascu1i cuprinde to ate activitatile ne

cesare dupa nasterea In spital. activitati de asistenta corporala,
medicala, psihologica $i social a penlru lauze $i noi-nascuti cu evo
lutie normala. Lauzele cu boli infectioase cum ar fi tilos. TBC, he
patita sinI inlernale In seclii de ingrijire izolate. in cazul tulburanlor
functiilor vilale se prevede transferulln sectiile de terapie inlensiva.
Noli nasculi cu infeclii sau tulburari de respiralie (de ex. copiii pre
maluri) se Iransfera In sectii speciale sau In cea mal apropiala cli
nica de pediatrie.
Structura sectiei de lngrijire a lauzelor corespunde unei sectii
obisnuite de lngrijire: de baza. de tratament, asislenla pacientilor,
adminislralie $i aprovizionare. In cazul asistenlei cenlralizale a noi
lor nasculi aceasta seclie se situeaza imediat ling a sau In interiorul
secliei de lngrljire lauze. Pentru reducerea infecliilor sectia se
lmparte In cam ere mici sau boxe. Penlru alaptare noii nasculi slnt
dusi In camera lauzelor In carucioare. in acest mod se realizeaza
un contact frecvenl si inlens lnlre mama $i copilln raport cu sisle
mul din trecul, cu 0 camera centrala de alaptare. Cazarea In aceeasi
camera a lauzei si noului nascut ("rooming in") reduce transportul
sugarului la mama, usurlnd deci munca personalului, Insa necesita
o lngrijire neeconomica descentralizata a noilor nascuti; lntre timp
lnsa acest sistem a devenit uzualln spilale.
Marimea sec!iei de lngrijire. De cele mai multe on esle mai mica
decit 0 sectie normala. Se prefera sectiile mai mici, mai u$or con
trolabile din puncl de vedere igienic (fluxul de personal $i vizilatori
mai redus). Esle ralionala reducerea la 10 - 14 paturi pe seclie.
Func1iile slnl filtrarea, lngnjirea lauzelor sanaloase. lngrijirea nou
nasculilor sanalo$i. lngrijirea nou-nascutilor speciali (de ex. prema
lurii) $i funclii auxlliare. Cerinlele de igiena In cazullauzelor $i nou
nasculilor slnt mai slricte decilln sectiile de lngrijire obi$nuile. Din
acesl motiv. In afara filtrului normal se prevede un fillru pentru vizi
talori. cu garderoba. Palunle se dispun ca In secliile obi$nuite. cu
distanla mai mare lnlre paluri pentru cO$ulelul noului nascut. In
lncaperile sanilare se prevad combinalii de cada-du$ $i dusuri.
lauzele neavlnd voie sa faca baie In cada. Sec1ia de lngrijire a noi
lor nascu1i are urmatoarele funclii: locuri In pat pentru nou-nascuti,
locuri penlru desfasat, baie pentru sugari. locuri pentru lnfasat.
clntarire. postul de lucru al asislenlei pentru nou-nasculi, evenlual
loc pentru caruciorul pentru Iransportul sugarilor. Penlru nou-nas
cUlii cu agenli palogeni se prevede un sector special de ingrijire
a nou-nascu1ilor, cu paluri izolate, locuri de lngrijire $i de lucru. in
zona func1iilor auxiliare se prevad urmaloarele elemente. respec
Ilv lncaperi: posl de lucru $i $edere penlru surorile medicale, oficiu,
lncaperea medicilor, In.caperi de examinare $i tralament, lncapere
de lucru aseptica, baie penlru pacienti. camere de zi pentru pacienli
$i vizitalori, debarale de depozitare, pentru cura1enie $i penlru echi
pament, WC-uri pentru personal $i pentru vizitalori, dulapuri pentru
lenjerie $i camera de discu1ii penlru familii.
Cerin1ele tehnice: pentru a reduce Iransmilerea prin aer a germe
nilor, sislemul de ventila1ie trebuie sa asigure un ritm de 8 schimburi
de aer pe ora. Temperatura lncaperilor Irebuie sa se situeze lnlre
24C $i 26C.
Pozi1ia: caile de deplasare a lauzelor $i noilor nasculi dupa na$tere
trebuie sa fie cit mai scurte. Se va evita inlerseclia sau suprapune
rea aceslor cai cu coridoare aglomerate. Obstelrica $i lngrijirea
lauzelor se amplaseaza pe cit posibil pe acela$i nivel, pentru a evi
ta folosirea lifturilor.

SPITALE
ZONE DE iNGRIJIRI SPECIALE

ingrljirea sugarilor l;i a copiilor

4. Garderooa personal 7 Sedere surori

5 Tratament
6 Camera alaptare
Arh .. Kruger, Kruger, Rieger
Sectle pedialflca cu 28 patLm Spilaiul Orasene5c Vel bert

1 Dormltoare
2 Medic
3 Pupltru sora

D D

Ci
o
c:::=J
o

c:::::J 0
D
c:::=Jo

Pacientii, internati de obicei in c1inici de pediatrie. pot fi impMiti in

urmatoarele categorli: sugari (35% din total). prematuri (13%). copii

mici si scolari (22%) pina la virsta de 14 ani. De asemem. indiferent

de virsta. pacientii se impart si in functie de bolile infectioase. in ca

zul acestor pacienti se va incerca minimizarea contactelor intre pa

clenti si a contactelor pacienti/personal. Geamunle vor fi prevazute

cu sigurante pentru a nu putea fi deschise de copii. Echipamentele

electrlce si corpurile de lncalzire se prevad cu sisteme de siguranta.

pentru a nu pune in pericol copiii. 5e prevad incaperi pentru preda

reo activitati si joaca. Statii de izolare pentru pojar. varicela. difterie.

scarlatina. TBC, Pina la inaltimea de 1.50 m peretii trebuie sa fie la

vabili. Dotarea trebuie sa fie asemanatoare unei gradinite. se evita

atmosfera ..sterila".

ingrijirea pacientilor SUPUl;i radloterapiei

Camera cu 4 paturi cu dotare p1.

a515tenta de baza (paclentr internati
pe penoada lunga) Arh,: Delimann

Camera cu un pat. puternlc prote

Jata ia radlatli 51 camera cu 2 paturi
in zona de control Arh.: Dellmann

..

'-----.J

"LJ

,-----,

:~

L_~!

=
[I

c:::::J
c:::::J

ingrijirea bolnavilor psihici

.-,
LJ

,.....~.~.

0\~':"-

1\

-Eo

CJ

:)

: :; 60

360

/i ITTlll

roI

W
..

:.3

--~-

Cam ere pentru paclentl cu boll p51hice

care nece51ta rngnjire medlcala

--

w~oare

101

20

$i bolnavi

La proiectarea sectiilor de medicina nucleara. care au rol de diag

nosticare si tratament radioterapeutic, se tine cont in primul rind de

reglementarile de protectie la radiatii (~ medicina nucleara). Mari

mea sectiei corespunde unei sectii obisnuite. 5ectia se imparte in

zona de control Sl zona de supraveghere. Astfel paclentii puter

nic iradiati se izoleaza de cei slab iradiati. De aceea majoritatea pa

cientilor sint cazati in camere de 0 persoana.

Arh.: Deilmann

00
GO
OJ
CD

in functie de tipulimbolnavirii. in proiectare se diferentiaza sectiile

fnchise de cele deschise (pacienti cu nevoi reduse de asistenta si

cei gray bolnavi), cu urmatoarele cerinte : necesar de spatiu mai

mare la camerele de zi, sali de mese precum si sali pentru ergote

rapie si terapie de grup, deoarece pacientii nu stau la pat; unltati

mici de asistenta (pina la 25 de pacienti) cu circulatii scurte si 0 buna

posibilitate de observare, cu 0 dotare asemanatoare unei locuinte

pentru a da pacientilor sentimentul de siguranta. Tendinta este

catre integrarea acestei sectii in spitalele generale, pentru a evita

izolarea acestor pacienti.

JJ

Sptllalor

Birou

DO

II

r-;i
L

Sp.al.alor

DO

Arh.: Kohler, MOiler-Pauly

JC

Statie pSlhiatflca deschlsa

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19

1
([)

I gng

Statle de dializa cu 12 looon

Spatli tehnlce. eChipament

Sedere personal
Oficlu
4 locun [alb)
Supraveghere
210curi
4 locuri (galben)
2 locuri urgenta
Filtru
Medic
Exammare
Mediclgarda
Camera asistenta septic (galben)
Vestlar pacienti (galben)
Vestiar personal
Pupitru sora medicalilJarhiva
Camera aSlstenta septic (alb)
Vestiar paclenti (alb)
Aprovizionare centrala
concentratelapa
20 Depozit
21 Sala de asteptare

cI
Arh.: U, + AWelCken

599

--- ---

-------_.-------

--~------------------~

-----..,

AZILURI DE BAlRiNI

r------ -----;
Zona
privata.

-+llJ

Dotari penlru ingrijirea persoanelor in virsta:

1. locuinte pentru batrini, 2. camine de batrini, 3. aziluri de batrini

Locuin\a pentru batrini - (]) - @ esle 0 locuinta introvertita care tine

cont de necesita\ile persoanelor In virsta pentru ca acestea sa traiasca pe
elt posibil independent, in afara caminelor. Locuin\ele sint risipite in zonele
reziden\iale.2 - 10%, Locuinta pentru 1 persoana 25 - 35 m2 , pentru 2 per

Spllal
de

soane 45 - 55 m2 , balcoane protejate de intemperii ~ 3 m2 . Adincimea mi

ZI

nima 1,40 m, usa inspre balcon lara prag,

Gimnas
Ca.min
de ZI

Ilea

inot

Locuin\ele pentru batrini, cu ingrijire - cumulate intr-o c1adire, completate

cu spatii comune dotate cu oficiu, ~ 20 m2 per unilate de locuit. Amplasate
favorabil in aproplerea azilului care ofera mesele 51 dotarile pentru petrece

Q)

rea timpului liber, pentru relaxare si pentru terapie. Post de surori medicate

Schema functlonala

cu baie, spa\iu de lucru destinat ingrijirii, spalatorie si camera de serviciu cen

tralizate. Un loc de parcare de autoturism pentru 5 - 8 locatari. incalzire 2%
peste cea normala, Interventia unor aJutoare ambulatorii ~ (]>.
Caminul de batrini cu amenajari de locuinte si de ingrijire sta\ionare.
Conform legislatiei locale cu reglementari stricte referitoare la proiectare,
av!zare si conditille de utilizare. Datorita suprafe\elor conexe mari, atinge di
mensiunea eficienta economic la aproximativ 120 de locuri, Oferta de spatli
i'

destinate meselor, organizarii de evenimente si terapiei. Sectie de ingrijire

pentru ingrijire de scurta durata integrata, Dotari generale: treptele 16/30 cm
fara suprapuneri. Muchl! de trepte marcate prin culoare. Miini curente pe am
bele laturi si pe culoare. Ascensoare pentru bolnavi culcati si cu strapontine.
Bucatarii cu parapete de ferestre nemobilate. Construite pentru persoane cu
handicap DIN 18025 - pp. 560. Amplasament: in vecinatatea infrastructu

Functiunlle unUl centru pentru batrinl

rii de oras sau de sat Sl a mijloacelor de transport in comun. Spatii in aer liber
cu banci pentru odihna.

f - - 4 ,O--j

Camine de zi pentru batrini: pentru contacte si aJutor ambulatoriu. Pentru

"'
~

persoane care locuiesc independent. Cca 1.600 de persoane mai in virsta

la 1 camin de zi, Cu spatiu de intilniri (posibil de compartimentat) de pina la

120 m2 , camera de garda si consultatii 20 m2 , spatii pentru terapie prin

miscare si prin activitate, vestiare. incaperi pentru grupuri. WC, oficiu, pista

"'I
!
I

de popice.

'"

.,;

Locuinta pentru 1 persoana 40 m

Locuinta pentru 1 persoana 37

m2
Cam. de zi

T
I

III.

~.

~i

'I~ :
~1

~I

."

8.;

1
~.

.i.

Lac. luat

;1

~
U~

ca;~

..:..! deZI~

F-~->=O:::\

'Cam. zi

n,

~Dormitor
,-

::'~~"'/

_~--c-

LOCUln(a pentru 2 persoane 58

'

LBaIC~OC-

r---3,75~-~-3,75~

ZI

Dormitor

-+

1,:,'

Cam. de

\)

8oj

m2

Locuinta
pentru virstnlci

I_I

r---:::;..~~

1
r;,

..

/ C

:J D ............
O~

V'Oo

Locuinta pentru 2 persoane 62 m2

T
8
M

t,
g

oj

1
I - - - 4,00 ---++-----

4,00----l

Locuinta p1. 2 persoane

+ sera

600

56 mZ
2
9m

Bucal

_2.50---+-1,75

-+- 2,51----1

Locuintii pentru 2 persoane 55,5 m'

Camin de batrini $1 de ingrijire

parter - aripa de locuinte

Arh : Turk/Richter/Bordurs

AZILURI DE BATRiNI
Azilul pentru virstnici bolnavi ~i azilul de ingrijire servesc la ingrijirea si

asistenta persoanelor bolnave si care au nevoie de ingrijire.

Prin ingrljlre menlta sa activeze, puterea pierduta trebuie recuperata.

mentinuta sl reabilitata cu ajutor medical 51 de ingrijire.

Separare neta intre zona destlnata loculntelor 5i cea lunctionala -

@.

Zona destlnata loculntelor ~ 50% loculnte pentru 0 persoana ~ 18 m2 pen

tru 0 loculnta pentru 0 persoana. 20 m2 loculnta pentru doua persoane

Q) - @ . in cazul

.... ,.55 -I'-1.90-"-1.90-l-1.55-i

0.10
0,24
0,10
i-l,55-41-1,BO-+t-l,BD--il-l,55-1
0,10
0,24
0,10

12 m locuinta pentru doua persoane.

Acces

CD
~.

Camere de ingrijire cu 1 pat

Baicor.

0:

'"

1,25 m x 1,25 m cu 1 m garderoba. Bala cu WC, lavoar Sl dus.

Grupul de loculnte cuprlnde 8 - 10 locatarl cu spatlu de 5edere comun 51

ollciu in care pot II servlte mesele.

1\,
DC

Pentru 2 grupuri de locuinte trebuie prevazut 1 spatlu de ingrljire. Zonele de

culoare servesc la comunlcare, ni5ele pentru constltuirea de grupuri ~

DC

a
M

Camere de ingnjire cu 2 patun

Baleon

1'.

dormitorulul separat ~ 7 m2 locuinta pentru 0 persoana .

@ .

Spatlu pentru surorl sl pentru predare, WC 51 garderoba. Seqie de ingrijlre

cu baie, cada rezlstenta la acizl, lavoar, WC. bldeu 51 dus. Camera de ser

-=

viciu cu Instalatle de deversare 5i de evacuare a fecalelor, camera pentru

a,

U'>

lenjerle, Incapere anexa pentru aparate 51 scaun cu rotile.

Sectie pentru ingnjirea de scurta durata care preia locatarl in timpul in care

oj

oj

U'>

...... , ,63-+' ,50-t+---3,50-----1

0.11

0,24

Camere de ingrlJire cu 1 pat

rudele care il ingrijesc sint in concedlu precum sl pentru ingrijirea necesara

dupa Internarl in spital. pentru reabilitare sau cazuri simllare.

ci

Camere de ingnjire cu 2 patu,ri

AmenaJarlle centrale pot Ii grupate la parter $i in subsol sau pot Ii distnbulte

pe dllerltele sectl!.

Spatll pentru admlnlstratle. consultari, lestivitatl 51 spatli comune, calenea.

Spatll pentru terapla prln actlvltate, gimnastica, ingrijirea picioarelor. Irizer.

(~

"
III

/'\. ""
,(
~---_/".~
\,'~ /t
'sect 36 localarl per
.
~9Acces
unllale de ingrljlre
\

I,

Prolect pilot - extras

Arh.: K.H. Muth

601

1 Spatiu de zi $1 naapte
2 Dus/WC
3 Culaar
4 Balcan
5 Gal peste hal

AZILURI DE BATRiNI

->o1lJ

Grup de loculnle
Grup de locumte

CD

Centrul pentru batrlnl Vlersen - parter

Etajul 1 -

CD

Arh .. W. von Lorn

-r--~~
Camera
1 pal

[amera

'~...a......." ....(1

'"7

2 palurl

I'
R ,

Plan partial

CD -

Unltale de Ing"jire tipica

Etajul1

1. Hal acces
2. Ch,asc
3. Cafenea
4. Receplie
5. Sora sela
6 Spaliu club
7 Bibliateca
8. Medic
9. Spa!lu camun
10. Camera 1 pat

1'

I.

11. Camera 2 patun

Fundatia de lacuinte Muhlheim - parter

602

~G

Arh.: A. Riege

Locunle preotltof Allarul pnnclpal

Sacristie

BISERICI

Banca de comunlune
Sacristie

Flesa
~

ILOla regaltl

LJ
Orga si
galena corulul

CriSlelnitti

CD

Schema unui edificiu evanghelic

dupa planurile lui Schinkel pentru

Domul din Berlin

Schema unui ansamblu

de cult catollc

=.=

[Io
000
000
000
000
000

Pupltru
Crlslalnlta

'--../

"-V

AJ(a rnedlana

Amvon si altar coaxial

Amvon dlspus laleral lala de allar

15~
Neon
acopent

Masa de altar evanghelic. dimensi

unl asemanatoare pentru altarele

calolice laterale. allarele pnnclpale

3.0 m lungrme x 1.0 m lallme. inclu

Amvon cu capertina fonica pentru a

refJecta undele sonore spre audltoriu.

SlY tabernacul

f-j\
"!...)

Pupilru
(dimensiu nr
onenlatlve)

a~80-90.e

Cnstelnita
(dimenslunl
orientative)

Canfesianal pentru blsenci catalice

::::iT':" _~r:U::::~::::::.

a ~ 85-95. 90 cm

85cm

Latlmea loeulUl

Arh.: Schwarz

b",5-14em
Latimea loculUl = 50 -50,-:::: 50 em

50-55,4 50 em

Cuier pt. palane

fa
r-- /85

a
--I

Pentru ca bisericile sint cladiri de cult, arhitectura lor trebuie conce

puta pornind de la religie $i liturghie. Bisericile regionale, respectiv
episcopiile au linii directoare speciale privitoare la constructia bise
ricllor din terlloriile alerente. in plus se va tine cont si de leg;slatia

releritoare la spatiile de adunare publica.

in trecut. biserica catolica era un lacas de cult destinat exclusiv "ser

vitorilor Domnului". Poporul raminea in parte alara in curte, in

"Paradis". Biserica era 0 constructie de cult de un simbolism prolund.

Acest simbolism era exprimat in toate detaliile liturgice, dar si prin

constructie (crucilorma), prin orientare (corul la est), dimensionare

(dupa legi geometrice) - vez; pag. 41-44. Mai tirziu si poporul de rind

a avut acces in biserica. Au ramas accesibile exclusiv c1erului: corul

cu altarul inalt (sarcolagul depozitar al moastelor slintilor bisericii)

despartite printr-un grilaj de restul bisericii, iar in bisericile mari domul

central. "inima bisericii".

In biserica, necesarul de spatiu pentru un loc lara bancheta de inge

nunchere (blserica evanghelica) este de 0,4 - 0,5 m2 , lara culoar

@. Pentru un loc cu bancheta de ingenunchere (biserica catolica)

este de 0,43 - 0,52 m2 lara cui oar -@. Dispunerea s; lorma scau

nelor este de mare importanta pentru dimensionarea spatiului, elec

lUI spatial. acustica si vizibilitate. in cazul bisericilor mici (capele)

este sulicient un culoar lateral de 1 m latime -@ cu banci pentru

6 - 10 persoane (dar nu 8) sau un culoar central de 1,5 m latime,

cu banci de ambele Parti -@. Dat liind cimpul de aer rece din ve

cinatatea peretilor exteriori. solutia mai buna ar Ii doua culoare cu

banci in mijloc -@ cu 12 - 18 locuri (dar nu 15). La bisericile mai

late numarul culoarelor creste corespunzator. Necesarul de spatiu

pentru un loc in picioare variaza in consecinta intre 0,63 - 1,0 m 2 .

Necesarul de spatiu pentru un loc in picioare este de 0,25 - 0,35 m 2 .

Pentru locurile in picioare se utilizeaza 0 mare parte a culoarelor, in

special in dreptul peretelui posterior. Latimea usilor de iesire si a

scarilor trebuie sa lie in concordanta cu legile de proiectare a spatiilor

de adunari publice - pag. 490 su. Culoarul centrat pe axa altarului

este de dorit pentru cununii sau ceremonii lestive, dar este deza

vantajos pentru predicator daca amvonul se afla pe aceea$i axa, asa

cum este cerinta uzuala pentru bisericile evanghelice -@.

Bisericile ar trebui sa lie intotdeauna in strinsa legatura cu un cen

tru parohial. La constructii noi, translormari si renovari trebuie cerut

slatul comisiei diocezane. Aprobarea se va acorda de catre vicaria

tul episcopiei. AI II-lea Consiliu Vatican a introdus 0 reorientare in

construirea de biserici.

Altarul este Masa Domnului, centrul celebrarii euharistice in bise

rici vor exista doar altare lixe, cu supralata (mensa) din piatra natu

rala, piciorul mesei poate Ii din dilerite materiale, cu conditia ca res

pectivul material sa lie durabil si nobi!. in alte tipuri de spatii lestive

altarul poate Ii portabil, din materiale nobile, de 95 em inaltime, dis

pus izolat. asUel inc!t sa poata Ii inconjurat cu usurinta -(0. Preotul

celebreaza in spatele altarului, cu lata spre comunitate. Altarele nu

se vor lolosi inainte de slintire. Sub altar se vor ingropa doar

moastele unor martiri sau slinti.

90 - - - I

T.:~I::I::I:::::::::::

~w,"" ~

-~

~.::::::::::::::::. .

..

~m~

t iii

JJiL

;"'''''' @;"""''''

1'111

III

tm
i

incalzire

oBanca;ntr-oblsericaevangheliCa@1Bancainlr-o b,senca catolrca

(eu bancheta de ingenunchere)
(lara bancheta de ingenunchere)

@2@5Lalimimlnimepentrudiferite@5
dispunen ale circulatiilar
""':jr.::"":.~.:.~.:.~.:.~.:.~.:."".:."".:,,,::~:.
603

'III

..

BISERICI

->o1lJ
Clopotnil~
"::111

[:;\

Parterul complexulul parohial Koln-Widdersdorf.

Arh.: Jochen Jakobs 1986

~_@

=.=

ggg
000
00C>

000

Parter multifunctional
180 locurl ~ CD

Etaj~CD

La biserici mai mari sau la catedrale (resedintele arhiepiscopilor) se

pot construi capele laterale cu altare secundare. Pe altar se vor alia
intotdeauna candelabre 5i un crucilix cu trupul Domnului, amplasat
pe sau linga altar.
Pentru 0 mai buna vizibilitate, spatiul altarului este inaltat si mode
lat in acord cu restul spatiului. Linga altar se prevede locul pentru
Evanghelie si cupe, precum si un loc de stat jos pentru preot si pen
tru aJutoare (lara a Ii de tip tron), de cele mai multe ori in zona cea
mai inalta a spatiului Si orientat spre comunitate. De asemenea va
exista un amvon lix, pentru predica. Predica 5i acatistele credin
ciosllor au loc pe partea dreapta privind dinspre auditoriu. 8ancile
pentru comuniune nu mai sint obligatorii.
In bisericile catolice. altarele secundare sint dispuse Iiber sau in
nise care se pot incuia de latime ~ 2,00 m si adincime de 3,00 m.
Nava blsericii dispune de locuri si banchete de ingenunchere (in
spatiul Irancez de asemenea scaune joase cu spatar inall) pentru
credinciosi. Instalatiile de sonorizare, cu microlon la altar, locul
preotului Si amvon. se vor lolosi doar in caz de necesitate. Locul
pentru instrumente si coristi se alia in apropierea organistului, insa
tribunele nu servesc neaparat acestui scop. Spatiul pentru orga ~
pag. 606 necesita 0 proiectare preliminara minutioasa din punct de
vedere acustic Si al spatiului, la lei ca si turnul-clopotnita ~ pag.
607. Pastrarea Euharistiei intr-un tabernacul sigur. Lumina ve5nica
indica acest loc din spatiul altarului sau din capela laterala. in lata
tabernaculului se proiecteaza locul pentru depunerea cupelor si 0
bancheta de ingenunchere, pentru rugaciunile individuale. Se vor
prevedea 0 Cale a Crucii cu 14 opriri, precum Si cele 12 cruci ale
apostolilor, ca picturi sau reprezentari artistice, distribuite unilorm,
pentru procesluni. in nava sau intr-o capela laterala va exista 0 cris
telnita. Pentru conleslune se prevede un conlesional sau 0 incapere
speciala.
Conlesionalele din bisericile catolice ~ pag. 603 sint pozitionate
linga cor sau pe caile de acces laterale, pe cit posibil utilizabile din
doua pMi.
Sacristia pentru pastrarea tinutelor Si accesoriilor, precum si pentru
pregatirea slujbelor se gaseste linga altar. Ventilatia, incalzirea,
toaletele, caile de acces pentru persoanele cu handicap si locurile
pentru hipoacuzici, precum si 0 parcare sulicient de mare comple
teaza programul arhitectural.

8iserlcll

'.

.Ib.:=::fL------,.

.O:-nn .'

.... ~!jOll

..

Parterul "Hoffnungskirche" K6In-Porz.

Serviciu reJigios 254 locun

604

Arh.: Hadenfeld 1980

Sectiune

C).QO i
1\'" 00 ,0 :t.~~~

CD

Centrul parohial catolic Burgiengenfeld

Variants de ulilizare a spatiuluia incaparllor

Arh.: Kiessling

B. Weber

.. ::.:

.. ;.:-;.' :-:

:.; ..

ORGI-... CD

50

.;.

AranJarea tubunlor pe camera cu aer

Bufetul manuaJului

\
:.:-:< ..

Orga - in biserici si sali de concert - este 0 opera de arta, din punct de ve

dere muzical, arhitectonic $i tehnic. Nu exista 0 forma fixa. Proiectarea se
face in functie de cerintele tehnice, Fiecare orga este un unicat. Orga este
o parte componenta a spatiului, deci $i a arhitecturil acestuia. Spatiul si orga
trebuie proiectate interdependent. La inceperea proiectarii, arhlteclUl si con
structorul de orgi trebuie sa colaboreze. Problemele sint complexe Sl nu pot
Ii rezolvate doar de arhitect. Aspectul exterior trebuie sa corespunda struc
turti interioare, iar aceasta trebuie sa corespunda aspectului exterior, Factorii
care intra in calcul sint volumul spatiului. acustica. pozitia in spatiu. numarul
de locuri, cerinlele muzicale (instrument solo - instrument de acompania
ment), Cu cit acustica $1 pozitionarea orgii sint mal favorabile. cu atit orga
poate II mai mica, Timpul optim de reverberalie in sala plina este de 3 - -I
secunde. Peretele posterior, peretii laterali si plafonul din zona orgll vor asi
gura pe cit posibil 0 difuzibilitate mare si 0 reflectle buna, Gama de frecventa
ajunge de la 16 Hz la peste 10,000 Hz. Sunetele sint mai bine receptate in
fata decit in spate, Cea mal buna calitate a sunetului se obtine de-a lungul
axel principale / axei iongitudinale. Unttatea pentru determinarea timbrului
muzical este registrul si numarul de partl functlonale ~@, Formula Walker
ia in calcul si umplerea spatiului:
volumul spatiului m3 + locuri pe scaune : 2

Numarul de regIstre =

1 r,1anualul exorec;lv
2 Manualul onnClpar
J Manualul frental
.1 PozlllV ooslerror
5 Tuourl-prosDeCl
6 Tuburl

CD

12T ransmlsta
13 Camma eu aer
14 Gflm:la
,0 MOIor
15 Ciavlalura oedalleruiL:1
1 I COr:SQI& oraamstulUI :6 Banca organlstu1uI
:,Adosalal ~
-;- Acees ot. aCOrdaj
8 Canale ae aer
g Bureu! regulator

Sectlune prrn org8. CU IV pedale

manuale laterale (nereprezentate)

I:

Manualul exoreslv
Maslna de aer (Ineluslv caroul motarulul,l:
Nr, de reqlslre
10 20
40
80

85
65
60

Lunglme em
Latime em
inaltlme em

85
75
60

120
110
110

150
120
'35

Burduful regulator: nr. part! eompanente

I Lunglme em

Lat1me em
inaltlme em

70
50
20

110 160 200 300

60 80 100 130
30 30 35 40

La umplerea ntmlca cu aer sint necesare

deseorl burdufun cu urmatoarele dimen-I

ale camere, (in spalele sau in late I

51001

ralu! orgii):

Dlmenslunile foalelor
ale burdufului regulator

IManual

M~t~~

Dispunerea dlatonica a tuburilor

(Do 01 Do dlez )
Partea trDntala

a bulelului

32,1

a I 1000:

16' I
488

56Tonufl~19 I

I Peaalier

Linia tuburilor unui registru de 8 .

25

Locun pe
scaune

Panl
functlonale

Reglsrrul pnnClpal cu
sunetul eel mal gray
Man. pr.1 Pedalier

inel. pedale
,

Do-sol" cl

300 - 400 em
110 - 150 em
130 - 390 em

~l

a = Lunglmea corpulu\ pt

sunetul eel mal grav

b = Lunglmea corpulUl pI.

sunetul eel mallnall

c = Lunglmea de plGIOT -

Lunglme
Labme
InaJtrme

190

Formula utilizata de speclalistii in orgi de la dioceza episcopal a din

MOnchen/Freising are ca punct de plecare 0 acustica buna, in spatiile
mlci se calculeaza un registru la 60 m 3 , in spatlile medii un registru la 100
m 3, in spaliile mari un registru la 150 m3. La 0 acustica slaba (timp de re
verberatie sub 3,5 sec.) este necesara 0 marja de + 10 %. Orga este com
pusa din diferite parti functionale, amplasate de regula intr-o rami3.!suport
de lemn,
Regull de baza pentru proportil: mai curind planeitate in loc de adincime,
mai curind inaltime in loc de latime. Se va tine cont de inaltimea com
pensatorie a salii. Corpul orgli are 0 deschidere frontala, in zona tuburl
lor frontale (tuburi-prospectl, Acestea se vor piasa doar incepind cu
lnaltimea capului (cca 2.00 mj, Peretele posterior cuprinde mal multe usi
pentru acordarea sl intretinerea orgii ~(), Caile de acces pentru acor
dare au lalimi de 50 - 80 cm. Prospectul este partea frontala a orgli cu
tuburi vizibile, cu deschidere in fala. tuburi din allaj de cositor - olumb,
Prospectul trebuie sa corespunda cu partile functionale ale orgli. Tuburlle
praduc sunete al carar timbru este determinat de forma constructiva (ci
lindrice, conice. deschise. astupate), dimensiune (diametru ingust/larg) si
material (aliaj cositor-plumb, lemn). Din considerente funclionale. came
ra cu aer are intotdeauna 0 secliune dreptunghiulara. Daca sectiunea or
gii este circulara, ea se va proiecta suficlent de mare pentru a permite in
cadrarea camerei cu aer intr-o secliune dreptunghiulara.

gO!

a 1000

50

488 I

30 Tonun ..+--.2-59

78

Do-sol" c I

50 I

CD

90 i

8' I
4'
I
240
119
9,51
48
30
18
240
38,6 Dimensl unl
mlnlme
30

Tabel cu corpur! de tuburi

100
200
300
400
500

600
700
800
900
1,000
1.250
I 1,500
1750
2,000
2.500
1

Oispunere in ter1e

8122025303540-

45506070-

2'

12

20
30 I
35 ,
40
45
50
55
60
70 ,
80

75- 85
80- 90
90-100

I
I

2
3
3
3-4
4

4
4
4
4-5
4-5
5
6
6
6

4'
4-S'
8'
8'
8'
8'

8'-16'

16'

16'

16'

16'

16'

16'

16'

fara
8'
8'
8'
16'
t
16'

16'

16'

16'

16'

16' -32'

16' -32'

32'

32'

32'

Tipulorgli

A Lada

POZlllV

8 POZI!IV

II
I

C Orga rT1ICa

0
E
F

,'II

G
H

..

@
Formula pentru stabillrea numarului de registre dupa H,G, Klals
T

...
~

o
o

1.60

.0

.:.:-:.:.:.:.:.:-:.:.:.::.:.: :.:.:
1

Planul claviatunlor

: .:

": :

a = Latlmea ineluslv reglstre

b = Adinclme mcluslV banca
c = fna.ltlmea tara pupitrul
de partltura

Sec\lune-

Consola separata - plan

Seetiune -

605

ORGI

--ClJ

G)

Consola pentru interpret trebuie sa lie ata$ata solidar de orga, Se asi

gura astlel calea minima de transmisie $i 0 maniera de interpretare op

tima. Consola este de regula montata lrontal.

La orga-balustrada consola organistului poate Ii plasata lateral, mai rar

in spatele orgii.

Consola separata se va piasa in pozitie centrala in lala orgii la 0 dis

tanta maxima de 2,00 m, iar organistul este asezat cu vederea spre in

strument ~ pag. 605 @ - @. Transmisia este legatura dintre conso

la organistului $1 camera de aer a orgii.

Ghidajele mecanismului de transmisie trebuie sa lie scurte si simple.

Instalaliile de sullare a aeruJui se compun din ventilator. burdul regula

tor si canale intre burdul $i camera de aero
Instalaliile de sullare a aerului se alia de obicei in partea inlerioara a or
gii, precum $1 in spate $i pe lateral. Instalatiile mari sint necesare in spe
cialin sali de concert, unde sint amplasate in incaperi destinate ace
stora.
Pentru dimensiunea instalaliei de sullare a aerului $i a burdulului ~
pag. 605 0 - , Orga nu se amplaseaza neaparat in tribuna. Ea
poate Ii in spaliul altarului sau de tip "cuib de rindunica",
Se evita amplasarea in spaliile turnurilor, in ni$e adinci sau in lala le
restrelor mari (supralete de racire). Propagarea undelor sonore nu tre
buie sa lie impiedicata de grinzi sau arce. In salile de concert orga se
va poziliona in imediata apropiere a podiumului.

Plan al turnurilor pedalierului in balustrada

Tip

inaltime

La!;me

In m

in m

Adlncime
(prospect

plat)

(fara culoar
pI. acordare)

(])-0

0,6- 0,8 1

2,5- 3

1,6- 2,5

0,8-1,6

Pozltiv

3 - 3.5
5,5- 6,5

1,2 -1.8

0)

1.2-2

Orga mica
2 manuale IMP 8'/Ped 8'

@-@
@-@

6
7

- 1,2 0.7 -1,2

6,5- 9

4,5

7,5-10

7 - 9

-13

8 - 12

Lada H = 0,6-0,8 m

1.5-2,5

2 manuale/MP 8'IPed 16'

3 manuale/MP 8-16'/Ped 16'

-3
2 -4

45 manuale/MP 16'/Ped 16'-32

Dimensiunile pentru adincimea bufetulUl orgij sint onentatlv8. La dispunerea partilor compo~

nente una in spatele celeilalte $i prospect in consola cre$te necesarul de spatiu destlnat orgii

Tabel- Manmea butelului orgll -

(]) -

@
MP
Ped

...'"

MP
Ped

Greutatea orgii
Pedalier:
baza-principal: 16' 600 kg, baza-principaI8' 400 kg/registru
manual principal: baza 4' lungime 250 kg/registru
manual expresiv: baza 4' lungime 250 kg/registru (inclusiv buletul)
manual lrontal: ($i expresiv) baza 2' inaltime completa 160kg/registru
(inclusiv peretele cu jaluzele $i buletul),
Pozitiv posterior: baza-principal 8' 150 kg/registru, baza-principal 4'

100 kg/registru.

Manual lrontal: baza 2' 90 kg/registru.

In toate valorile sint incluse componentele structurale $i buletul.

Sarcinile se dezvolta punctual. Eventual se monteaza distribuitori de
sarcina.
Pentru consola separata: cu doua manuale pina la 250 de kg, cu trei
manuale pina la 300 de kg.
Conditii de temperatura $i umiditate ale incaperii: pe cit posibil umi
ditate constanta (optim 60%) in tot timpul anului. Valori limita 45%
80%. Se vor evita curentii de aer $i varialiile mari de temperatura.

f---

3-3,5

-j

@-@ -0
M51ME

Ped

Ped
MP

'.

..

f-----

4,5- 7 -------i

1
r--- 5,5-6,5

-0

,..-

Perioada de incalzire $i racire este de 10 ore. Se vor evita lereslrele in

apropiere sau in spate. Peretii posteriori $i laterali in raport cu orga vor

Ii izolati termic $i vor fi construiti ca supralete dure $i reflectorizante.

Tuburile-prospecl nu se vor expune la soare, Se va evita lumina de re

Ilector. Fiecare orga are nevoie de intretinere, Culoarele pentru acor

dare allate in spatele orgii au latimi de 50 - 80 cm, Orgile construite in

consola trebuie sa lie accesibile de dedesubt. In lata ergii se prevede
un podium pentru cor $i orchestra,

-0
T
MEiMS

MS

I
MS

ME

Ped

Pad

Ped

MP

Ped

E
~
Ped

MP
MF

J,

MP

-0
606

1
f--~

@ -0

7m-9m

-----1

'"

MP

"

MF

PP

Ped

Ped

MEiMS

f - - - - - 8 m-12 m - - - - - - I

@ ~0

f-----

@ -0

8m-12m

-----4

vt!

Dlstanta de la axa clopotului

I.
d.
"S"
/

ax. ,ola,'.

H~D

BISERICI
QJ

Axa de rota1ie

Clopote, clopotnile

Co

DIN 4178

, //
\

'.

/"",0'
Cenlru de greutate

. "-,

~.
,

'y

G=m 9

Proportla dimensiunilor in functie

de perete

Fol1a Orlzontaltl Hmu = 1.55

l(

greutalea clopotului

D=~

f-----

2.5

m=masa

Denumin

Fol1a vel1;caltl
Vma -= 3,1 l( greulalea
----1 clopotului

f------ 0

Solicltarea pe directia onzontala

IHmu = 0.25
I

l(

--I

Jugdrept

greutatea
clopotului

V"'u = ',5

greutatea
clopOlului

l(

f - - - D ----1

D=~
t.8

10

. ,6

Ii

II
.

'.....

j.

//

~s,

", ,

~~

1.00

1
r:;

Sectiun&

t=f\

\.!.J

t=
+

H,
/

t=:=-~:::;

0,8 (
I
I

I'_D{\
\

Jg ~I';~

-g -~

.l
\

eronal

Dimenslo~area camerei clopotului

(valorl mlnlme)

elect la distanttl mai

bun, dar insuhcient

Obloane acustice

~\

B/W/W:;T' F?Z:22@

Propagare dlrectA

O~~"
~>1~l2"m"mUIl
~jl'
:
18

..

Sectiune -

(j)

Sol'
Sol dlE!z" La bemol

La'
Laalez Si:
Si"

Do'
00 diez' Re bema!'

Re'
Ae dlez' Mi temol'
Mi'

Re"

Aediez" Mi bemal"
Mi"
Fa"

Fa d"z" SoIIJerrQ"

Sol"
Sol dez" La bemal"
La"

La diez" S< bemoI"

Do"

$1 mal mull

Fa diez~ Sol ~mal '

Si"

19!

o V'::/ <J IM/,;/?/?/g 1

b~.la d~t;n1a,

Erect
elect proxlm estompal

Obloane acustice

Lamele din
prefabricate de beton

Diamelrul
ciopotulul

Greutatea
proprle a
Clop&tului

Diametrul
clapatulul

Greutatea
propne a
clopotu\ul

Dlametrul
c1apotulul

d
",m

Sunetul

Fa

Si'

D 1

-Q'

d
rnm

kN

kN

I Greulatea
I clapgulul
proone 3
kN

Peretele ciopotulul

Doc"
Do Diez" Re berm"

W-25'

mm

Fa diez' Sol bemJl'

I~ dlstan1t1

Sol'
Sol d",' La bernd'
La'
Lacrez'S<'

I~

Deschlderi acustice acolo unde nu laveste

Ilmbci ciopotulul

Fa'

~_
I
:

Lung,ml
de cimp:
:;, S3 = Diametru\ cerculul de balans
al clopotulUl 3 '" 2.6 X 03
Z S, = al clDpotului 1 '" 2,6 X 01

inainte de proiectare: expertii Tn clopote indica marimea, tonal ita

tea clopotelor. acustica, greutatea. Turnatoria proiecteaza cadrul ca
baza pentru dimensionarea camerei clopotului si a deschiderilor
acustice. De asemenea pune la dispozitia inginerului de statica
estimarile releritoare la Tncarcari.
Inginerul de statica trebuie sa ia Tn considerare Tncarcarile statice si di
namice. Frecventa proprie a turnului nu trebuie sa intre Tn rezonanta
cu lrecventa clopotului.
Clopotele: greutatea. aliajul $1 grosimea peretelui determina volumul
sunetului. In prezent se lolosesc instalatii electrice de sonorizare. in me
die, clopotele de otel sTnt cu 15% mai mari si cu 25% mal U50are decTt
clopotele de bronz, dar se produc din ce Tn ce mai rar. - CD
Turnul-clopotnita: ca lunctiune, clopotnita este un instrument mu
zical solo care, Tmpreuna cu clopotnitele Tnvednate, lormeaza 0
orchestra. Distanta de propagare a sunetului este determinanta
pentru Tnaltimea la care este situata camera clopotului Tn turn: acea
sta trebuie sa lie situata deasupra cladirilor Tnvecinate. Calitatea
sunetului clopotului depinde de materialul din care este construit si
de conliguratia acustica. Turnul-clopotnita va Ii separat de restul
cladirii prin rosturi de izolare pentru a se preveni transmiterea vi
bratiilor. Din acest punct de vedere turnurile separate de corpul bi
sericii sTnt mal avantajoase. Se prevad deschideri de montaj pentru
instalarea clopotului si schimbarea lui Pentru Tntretinere se prevede
o cale de acces sigura (scara lixa. Tn loc de scara mobila).
Camera clopotului: este spatiul de rezonanta 5i de mixare a su
netului 51 determina calitatea sunetului transmis. Cu exceptia des
chiderilor acustice, camera este complet Tnchisa. -0 -
Deschiderile acustice: sTnt de prelerat mai multe deschideri mid.
transversale pe sensu I osdlatiilor, decTt c1teva deschideri mari.
Propagarea sunetuiui nu trebuie sa se abata cu mai mull de 30 e lata
de orizontala, pentru protectla vecinilor. Sunetul produs de lovitura
limbii clopotului nu are voie sa se propage. Se va tine cont de acea
sta 5i la pozitionarea obloanelor acustice. Suma deschiderilor este
de maxim 5% la supralete netede 5i maxim 10% Tn cawl supraletelor
cu asperitati ale peretilor interiori ai camerei clopotului. Planseele 51
pardoselile de beton se pot acoperi cu lemn. - - @

~/

~~,...~./-

H1 =

I '10

i:--D, ::;

D,

Jug cotit din aIel

r-0S3~

Pnnderea in vecinatatea centn.:lui

de greutale

--30

Forma la valaarea

InaIt

2.250
2.120
2.000
1.680
1780
1.680
1560
1.480
1400
1325
1240
1.170
1.110
1.035
980
930
875
830
780
740
690
650
600
575
550
510
480
450
425
390
370
350

gray

mediu

58
48

40
34
28
24
20
16
14
11
10
80
7.0
5.5
4.6
4.0
3.2
2.8
2.3
2.0
1.6
1,4
1.1
0.90
0,80
0.65
055
0,45
0.38
0.32
0,25
0.20

2.320
2.220
2.100
2.000
1.880
1760
1660
1.570
1.475
1.390
1.310
1.240
1.170
1.100
1.040
980
925
870
820
775
730
690
645
610
580
545
510
480
455
430
405
380

c = 0,75

71

59
50
41
35
29
24
20
17
14
12
10
80
72
6.0
5.0
4.3
3.5
3.0
2.5
2,1
1.7
1.5
1.2
1.0
0.80
0.70
0.59
0.50
0.40
0.35
0.30
c = 0,76

II
",

1680
1.580
1500
1,410
1330
1.250
1.175
1.110
1.040
985
930
880
830
780
735
690
650
620
595
550
525
495
465
440
415

31
25
21
17
15
13
11
9.0
72
6.2
5.3
4.3
3.7
3.2
2.6
2.1
17
1.5
12
1.0
0.90
0.75
0.65
0.50
0,43
c=0,78

Dimensiuni caracterisllce ale e1opolulu;

607

..

SINAGOGI

-'"Ill
Prima indicatie divina pentru construirea unui edificiu sacru cu spe
cificatii privind detaliile estetice si tehnice ale tabernaculului se
gaseste in Biblie (Exodul 25 - 27),

__ , _ '

'-~- . A :i

&

.,;"
'/' '''''_

~~;:Tf;:~~ff~~ ;.-,:.-~. ~~. ~~-~?~~

CD

Cart religios (labernacul), prima casa a Domnului la evrel

~

lntr-o sinagoga, punctul central nu este altarul. ci a estrada inalta

(Almemor) pentru predicator, cu doua locuri, pentru rabin sl pentru
cantor, de unde se citeste din Tara, Sinagoga este orientata catre
lerusalim. Pe peretele frontal se gaseste scrinul in care se
pastreaza sulurile de Tara (Aron Hakodesh), Acesta este unipartit
in spatiul askenazic (in ebraica "german", general european = dias
para) $i tripartit in spatiul sefard (in ebraica "spaniol". general
oriental = Palestina), lntre Almemor $i Aron Hakodesh se gaseste
culoarul pentru procesiunile festive de prezentare a sulurilor,
Construirea unei sinagogi este intotdeauna a noua incercare de a
solutiona conflictul referitor la dispunerea in plan, si anume conflic
tul dintre centrul spiritual reprezentat de Almemor (spatiu central,
mai ortodox) si centrul spatial reprezentat de Aron Hakodesh (nava,
mai liberala) sau sinteza geometrica dintre dreptunghi si patrat ori
cerc, Simbolurile care sint steaua lui David, sfesnicul cu 7 brate si
tablele de legi mozaice sint elemente indispensabile,

MiazAz; (sau sud)

Spallul unui tabernacul -

0-3,4-6,7 -13,2

sinagoga este de cele mai multe ori integrata unui centru al co

munita\li, ca sala de rugaciune si de adunare. Zona femeilor este
ca sala - separata macar de cea a barbatilor si nu se afla in cimpul
vizual al acestora, ea fiind organizata de cele mai multe ori ca tri
buna. La intrare se gase$te a fintina sau un lavoar pentru spalatul
pe miini. Baia rituala (baia evreiasca, MIKWA) cu bazine pentru fe
mei se afla de obicei in pivnita, racordata la apa curgatoare, natu
rala prin tevi confectionate din materiale nemetalice, In sinagogile mai
liberale se gasesc si orgi, dar nu ca elemente decorative,

CD

- 26,6

-66,6

lerusalim, templullu; Solomon, seqiune longitudinala -

Decorul sinagogii nu are voie sa cantina reprezentari antropomorfe;

sint permise doar ornamentele cu motive vegetale, geometrice sau
caligrafice,

1 Magazle
2 Gradinlta
3 Sala lestiva
4 Bucatarie lactale
5 Bucata.rie carne
6 Grad,mta
7 Foaler
8 Club
9 Sinagoga

:.

0-3,4-6,7
II I
I
- 0,67

..

-33,3
I

Planullemplului

-66,6

Mannheim, sinagoga cu cenlru comunitar 1967; Arh,; Karl Schmucker: Plan

o
o

Sinagoga Or Shalom, Chicago 1986; Arh ; Stanley Tigermann; Plan

608

CD

Darmstadt. sinagoga cu centru comunitar 1988; Arh.: Alfred Jacoby: Planul parterului

MOSCHEI

-+1lJ
Moscheea (MASJED sau JAMIH) este casa de rugaciuni, centru
cultural, loc de adunari sociale, tribunal, scoala si universitate
(Coranul este pentru Islam izvorul central al regulilor de viata,
invalamintului, justiliei, religiei etc.).

- -

G)

120

~----

--------j

Oameni in timpul rugaciunli

Mecca" Kaaba

,...+-.~
'

Salade
rugaciune

",

1\

//

<Iu-----f--T-'''------I:

rip constructlv Istone

Sectiune

La intrare se gasesc rafturi pentru incallamintea credinciosilor si

incaperi pentru baia ritual a, intotdeauna cu apa permanent curga
toare. WC-ul este de tip turcesc si dispus perpendicular pe directia
spre Mecca. Aceste amenajari au adesea intrari separate pentru
barbali si femei si trepte pentru tribuna femeilor.

I
I

I,

Moscheile mai mici (MESCIT) au mai rar minarete (MINARE), la

moscheile mari (CAM II) acestea exista intotdeauna. Musulmanii nu
au orga si nici clopotnila. De 5 ori pe zi MUEZZIN-ul cheama la
rugaciune de pe balconul - de cele mai multe ori acoperit - la care
se ajunge pe scari sau cu liftul. in prezent este foarte raspindit difu
zorul, desi in multe lari este interzis.
Marimea salii de rugaciune are ca unitate de masura 0 suprafata de
rugaciune de 0,85 m2 pentru fiecare credincios. Sala este de cele
mai multe ori dreptunghiulara sau patrata, deseori acoperita cu 0
cupola central a si dispusa cu direclia de rugaciune spre Mecca. in
partea frontala (QIBLA) se afla nisa pentru rugaciune (MIHRAB);
linga aceasta se gaseste amvonul pentru rugaciunea de vineri
(MINBAR) pentru teologii moscheii (IMAM). La amvon duce intot
deauna un numar impar de trepte. 0 bariera de cele mai multe on
simbolica sau 0 tribuna desparte barbalii de femei.

;;;

'"

in larile islamice moscheile sint situate in bazar (SUK), in centrul

vietii publice. in larile in care astfel de dotari lipsesc, acestea ar tre
bui proiectate impreuna cu moscheea (frizerie, magazine pentru ali,
mente permise, cafenea).

.. '

t~~~~;_(_~~~:el
'~""""""='""""""'~~-l~' :

~'--'----------' -

Multe moschei au 0 curte interioara de aceeasi marime ca si sala

de rugaciune, care in zilele de sarbatoare se foloseste ca 0 extin,
dere a spatiului de rugaciune. Curtea dispune de 0 fintina decora
tiva (CE$ME) pentru spalari rituale. in larile calde se planteaza
intr-o dispunere geometrica - copaci care of era umbra.
Programul este completat de birou, biblioteca, sali de clasa, depo
zite si locuinte cel pUlin pentru IMAM si MUEZZIN.
in decoratii nu se permit reprezentari antropomorte sau zoomorfe.
Ornamentele florale si geometrice (ARABESClIRI), precum si ver
setele din Coran in caligrafie araba sint indragite si s-au transfor
mat in opere de arta.

,'

II

..

Centrul cultural islamic din Koln

Arh,: Ruhi Alagoz

Parter
t Intrare barbati

Subsol
1 sirul de
chiuvete
2 Windfang
2WCuri
3 Dusuri
3 Rafturi pI. pantoli
4 Troliuri
4 Birou/Hogea
5 Bucatarie
5 Sala de rugaeluni
barbatilparter
6 Inlo/barbati
6 Sala de mese
7 Intrare/1emei
7 Cenlrala termica
8 Fr;zer
8 Windlang
9 Info/lemei
9 Sala de cursl
barbati
10 Raftur; pI. pantoli
10 Biblioteca si sala
de seminar
11 Sala de rugaciuni
11 Sal a de cursl
tribuna/Ierne;
lemei
12 Balcon
12 Har
13 Minaret cu ascensor

rr- .... --r--,..--,--,---

I

L..a.-t

E0:-~

[2}@

L'TJlffi--;

{9

r.~"_'~1""-'

---l'

Centrul cultural islamic din Frankfurt

Arh,: Ruhi Alagoz

Subsol~

Legenda

~ ,@

609

~lIJ

MUZEE

Salile de expozitie pentru opere de arta $i opere $tiintifice'trebuie:

1. sa ofere acestora protectie impotriva distrugerii, furtului, umiditatii,
aerului uscat, soarelui $i prafului $i
2. sa Ie prezinte in lumina cea mai bun a (in sensuI larg al cuvintului),
care se poate realiza prin expunerea in urmatoarele moduri:
a) mod de prezentare pentru studiu (stampe, schite de mina etc.)
in mape depozitate in dulapuri speciale (cu sertare), cca 80 cm
adincime si 1,60 m inaltime;
b) mod de prezentare pentru public (picturi in ulei. picturi murale, ex
pozitii tempo rare si altele asemenea).
Publicul trebuie sa poata vedea exponatele integral si fara efort.
Aceasta presupune 0 dispunere bine definita in spatii generoase, pre
cum si incaperi de a forma si intr-o succesiune corespunzatoare.
Pentru fiecare grup de picturi se va utiliza, pe cit posibil, a incapere,
pentru fiecare pictura un perete. Acest lucru face necesare incaperi mai
mici. Fata de incaperile mari, acestea ofera in plus pereti de expunere
mai genero$i in raport cu suprafata, caci dimensiunea incaperii depin
de de dimensiunea tablourilor. Marimea incaperilor se va corela cu
marimea tablourilor. Unghiul cimpului vizual normal al omului este de
54 sau de la ochi 2JO in plan vertical in sus, de aceea pentru tablouri
Ie bine luminate, cu a vizibilitate buna de la 10m, rezulta a inallime de
expunere de 4.90 m deasupra liniei ochilor si de aproximativ 70 cm sub
linia ochilor -> . Doar tablourile de dimensiuni mari vor ajunge pina
la soclu si vor depasi limita superioara a cimpului vizual. Picturile mici
se expun cel mai bine cu centrul de greutate (linia orizontului din pic
tura) la inaltimea ochilor -> pag. 611 @.
Necesarul de spatiu pentru 0 pictura
3 - 5 m2 perete
de expunere
Necesarul de spatiu pentru a opera de arta
6 - 10m 2 supra
fata de incapere
Necesarul de spatiu pentru 400 de monezi
1 m2 de vitrina

Aor::;':lz:onare
rnagaz:ne

calenea
reslaL.ranr

CD

Schema fluxului de circularie

Supraveghere

Schema spaliilor -

ColeciJI, aprQvlz:onare.
magazl8
:nanuale,compendll. blrou

AOmrnls:ralia. transport Sj
Ctrcuiatre. para

cons,"ar" atelrer

III ~.,raUiblblloteca.

arhlva C3lJloage

tlpar. coplere

'--..

1
Inlrare vlzrlalon. ,1lagazlne.
restaurame bar, spa!!1
puolice

.,.....-----J

I
Magaz:a prrnCipala. servlC',U de
pa.:a. acees pentrtJ public

"

,,
"

i,

Invataminl.
garderobii,laborator.
prezentare

~!retlnere

G)

Tennlc. Cllmatlzare
venliialle. contrOl paza

10

Schema functlonala a muzeului

,,'., ,
" '

r/' ~, ,',
~'b

~)

/'

v'r1....'~ ~~~~

"

'

", "

<1'0
~:>:::

,
60 ')<,

f-- 3 O--.oj

/;

",~

"

45"

"'

'" ,.,oj
0

30

OPlional perele exterior din stlclA

,.,

~ Perele cu geamuri var=:

~
I \\]1

-----~--------------

1;:1

r-

~I
~

--:..,

<D

/
f----

..

'"

"

9.75--------1

Sala de expozitie cu lumina late

rala. suprafata ideala de expunere
intre 30 si 60 la a inaltime a salii
de 6,70 m Sl a inaltrme de parapet
de 2.13 m pentru plctun

I!umlnarea se lace astfelincft un

ghlul de incidenta sa corespunda
celul aferent lummli naturale

20,0

ifo\

10.0

10,0

Sali de expozitie cu suprale\e optime de expunere. Peretii de expunere

~ amovlblll intre sHlpl

Ii

,I

o
a;
I

.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:

lJL

I-- A -.., I- B -I

Sectiune transversal a caracteris

tica pentru un muzeu de istorie na
turala

11

Geam !itriat

!Geammat

Galene cu iluminare de pe olatura,

partea infenoara ilummata indirect,
iluminare moderata

1------ D-----'

Sala de expozltie cu peretl rabatabili - Arh.: K, Schneider: POslbllitati multiple de

aranjare a spa~iulur

Ecran
$ine de glisare
\

r,asA de otel

'I

Sud

Nord

--------- -1
Pia d.

i/

,I

I,

r---- c _

Sine de glisare

,/

10.0

-------1

Sala de expozitie bine iluminata.

dupa experimentul Boston ~ III

610

f----l0,O-~

Sala bine iluminata cu lumina uni

forma. bilaterala. dupa S, Hurst
Seager-Ill

__ -

----,

I I
I I

"''"
t----

0'.'

L
j 1
~----::

\ /-----Jl
________ JI

:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.

:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:':':':':':':':':':':':':':':':':'.':
Vedere din laterel

cu piasa de otel pe
@2Saladedepozitareapictunlorcuramedeexpuneremobile
care se expun plcturile care pot fj accesate prin extragerea manuala a panourilor

MUZEE --Q]

J1b.

(:
,

--

i
I

CircuH proiectal

--

',,--

- -

----

'--+

.1

lntrare~

- - - -

LJ

EB ,"
'TI

AranJare libera

.....

leSlU!

--------- -

Acces vizilalori

G)

CIrcuit diriJat

' ..~

/-

"

":

r--:

D-'

.....
~

, r-'

'~

J--,
i-----,

'--.

-+
<f>

Windfang'hol

'-------.......L---6

---.L-------....J

Acces ViZllalorl

Calculele pentru iluminarea muzeelor - QJ sint loarte teoretice. ca

litatea iluminarii liind decisiva. Experimentele americane sint in acest

sens mai edilicatoare ~ QJ . in ultimul timp se prelera din ce in ce

mai des lumina artiliciala in locul celei naturale. chiar in cazul lumi

natoarelor orientate catre nord. Supralata optima de expunere intre

30 si 60 la 0 inaltime a incaperii de 6,70 m si 0 inaltime de parapet

de 3.04 - 3.65 m in cazul picturilor. in cazul sculpturilor cl. experi

mentului Boston - pag. 610 @.

Amenajarea generala: se evita circuitele nesf1rsite. se prelera aripi

care radiaza de la intrare. Lateral se prevad incaperi pentru impa

chetare. expediere. administratie. atelier loto. ateliere pentru reno

vare. sali de curs ~ universitati. Cetatlle. castelele, manastirile sl alte

cladiri similare care nu sint utilizate se preteaza cel mai bine la rolul

de muzee.

Aceste constructii olera un cadru adecvat. prelerabil muzeelor im

personale, asa-zis moderne. in special in cazul exponatelor istorice.

Condi\iile standard de temperatura si umiditate pentru muzee prevad

o temperatura de 18 C la 0 umiditate relativa de 55%. dar adeseori

sint necesare conditii variabile. in tlmp ce se va mentine 0 umiditate
optima de 55 - 60% pentru lemn. de 50 - 55% pentru pinza, respec
tiv de 45 - 50% pentru hirtie, in cazul metalelor ar trebui sa se res
pecte 0 umiditate mai redusa. de la 4% la maxim 40%. Foarte impor
tanta este evitarea variatiilor bruste de umiditate. mai mult de 2.5%
intr-o ora sau mai mult de 5% lntr-o zi. Variatiile sezoniere nu trebu
ie sa depaseasca plus 5% vara si minus 5% iarna. Fluxul variabil de
vizitatori creeaza 0 permanenta schrmbare a conditiilor climaterice.

Circuli liber
2.20 - 2.50
1 CO

Pictura

1.20-1,40

1.40-160

:::
.

\~\

I Lallmea

D,~anta~(!7~

.....

__ . . PC:~(I~ __ ~

! Lallmea minima
! a cu!oarulUI
-~

- -

Fereastr"

aI::h
.
"t!

..

- - - -

120 - 1.40

:::::;:::::::;::::::;:

in functl8

I de manmea

~.

Oblect s j u
. . / /
P'CtU"
}. . :..

cuioarulul
I de acces

:~,~mbra

Vedere spre cenlru

J..
Mod de I/IZlonare SI
circulI pentru plctUri pe perete

Piasarea vitnnelor

Perete in

~:~bra,f~reastra normala

...

LumIna lateral~ alternatlva

~_'_'_0_

PIClura

Plctura

J?-II

Circuit

90 x 1.5

,"
a

III

P,ctura

@~

Evitarea aglomeranlor In colluri

..

90 - 1 0

Distanta la lumina artificiala

Sl naturala

r-1.0 ----j

Lumina si umbra in vitrina

Lumina optima de la nord

30 - 35

Piclura

200
175

Cuvlntele de

pe plctura sau \

~aeb:~a~i~~~ile
1.10m

\!

~carte
f+

.............. :::::::;:::::::::::::::::::::::;;:::::::::::::::::::::::::::::

;::::.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.::::::

" E "6;" '27;'" ;i:F" 42; ..

'H=tgo:;' 0,5 I 0,6 I 0.75 I

E'f---200---+-50-'-50-+-50-+-50-J H ~ Elg27" ~t~EO

Cimp vizual- inal\ime/marime $i distanta

\1(5' -

f--100---J

20'

Distanta

normala

30-38

PnVltor

Granite de lizibilitate

611

MUZEE
EXEMPLE INTERNATIONALE

-UJ
Muzeul nu indep1ineste doar functia de expozitie, ci si cea a unui cen

tru cultural. Multifunctionalitatea trebuie asigurata prin schema

spatiilor.

Sali de expozitie: expozitii permanente si temporare.

Lucru. studiu: biblioteci, sali audio si video, sali de seminar.

Relaxare: zone de repaos, cafenele, restaurante.

Depozitare, conservare, magazii, ateliere, organizare, administratie.

Oirijarea luminii

CD

Muzeul National pentru artci occidentala, Tokio.

Sectiune

-----=-

r----o.....

Arh.: Le Corbusler

~
~

Expozitie

Sectiune -

Vedere -

Interior -

h
I

I Birou

Depozit

Arh.: Frank Lloyd Wright

(2)

Secliune si dirijarea luminii in MuseD Civico, Torino

Muzeul de artc'i modema, Rio de Janeiro.

Sectiune si dirijarea luminii

Centrul Pompidou, Paris.

Vedere

-0

Blrou

r~

Expozitie

'II Expozi\ie

Muzeul Guggenheim. New York.

Plan+
+

]
Arh.: Bassi si Boschetti

Arh.: Reidy

Arh.: R. Rogers: R. Piano

II
j

~WR

llillT rf[IIJT rf[IIJ

19AF

IlIIJT

rf[IIJT mIlrT DIDI

ITIlJ

[]]]

;,.-,-===--- I I

-,.;.

,,--.,
J:

""'\

612

Louvre. Paris

Arh.: Pei/Partner

Muzeul din Gara dOrsay. Paris

Arh.: Aulenti Rota

MUZEE
EXEMPLE GERMANE

Fatada de vest

CD

Coleclla de arta NRW Dusseldorf

Arh.: Dissing & Wertling, Copenhaga

Muzeul de arta moderna, M6nchengladbach

Arh.: H. Hollein: Schmitt

Legenda: ~

Terasa de acces
Holul de intrare
Expozi(1I tempo rare
Curtea cu sculptun
Sala de semlnani
Restaurant
Foalerlteatru mlC
Conservator

1234-

5678-

Plan

IlumlOarea - detaliu

Arh.: Stirling si Wilford

Extinderea galenel de stat Stuttgart

Legenda: ~
1234-

56-

7
8-

Muzeul de arta aplicata, Frankfurt.

Fatada de est, sectiune

Sectiune ~

Arh.: Richard Meier

I~

Plan etajut 1

tip shed cu luminatoare la 53

Muzeul Wallraf-Richartz, muzeul Ludwig - K61n

1 - EXpozlt1e

2 - SaJa de lectura

3 - Sala de seminarii

4 - Admlnlslratie

5 - Gratica

6 - Alee pnncipaia

7 - Galene

8 - Restauratorul-set

9 - Analiza

10 - Fizica
11 -Chimle
12 - Restauratoni de hirtle
13 - Atelier totO
14 - Atelier

H
1
u lJ

'
III
.,

Sectiune prin acopens normal

Legenda: -

(2)

Curtea de acces
Foaler
Expozltii temperare
Restaurant
Admlnlstratia
Biblloteca
Villa Metzler, Rococo
Gradlna interioara

Arh.: Busmann. Haberer

613

Sursa:

Garten- und Friedhofsamt (Ofidul de gradini $i dmitire),

Str, Bessunger 125, Darmstadt
~

latimea por1il

,,
,,,
,

./

:.<

7,6
incluslvalelaiuJ

2,2

Transportu; slenului: dimenSlunea unui ane

s"atlmea ,cc eu apurtatorilor sieriulul

Urn a si sicriU.
dimensluni uzuale

Oimenslunlle unel ma~ini pentru

traesportul s;enelor 6,3 mlunglme, 1,95

latlme 235 minaltime

I.

' , ', ' ~m

ill
i Vizitatori $1 cioclii

Vizitaton

."

' I

"":

Vizitatorl

.
I

~
:1
1 1 11

@-@

Dimensiunile vaselor pentru CenU!?a (urnelor) sint, de cele mai mul

te ori, stabilite prin reglementarile proprii cimitirelor ~ CD, Nisele de
perete in care se depun urnele in columbariu au de regula 38 - 40 cm
latime si adancime $i 50 - 60 cm lnallime,
Sicriele sint adaptate !a dimensiunile corpului ~ CD, Asezarea pe ca
tafalc se face in compartimentarile capelei mortuare, care sint
despartite de pereti usori de inaltime medie (tabla sau plante) ~ @,
La amenajarile de dimensiuni mari, caile de acces pentru ciocli sint
desparjite de cele ale familiilor ~ 0, care pot privi decedatul pElna la
"

lnmormantare prin pereti ermetid de sticla, Contactul reciproc mtre di

feritele grupuri lndoliate se evita prin stilpi decro$ati, Amenajarile mal

noi nu au culoare speciale pentru familii, deci nid culoar lateral

(Essen/Ruhr),

Dimensiunile uzuale ale celulelor sint :

2,2 x 3,5; 2,5 x 3,75; 3,0 x 3,5 m,

Ciocl!i

\"""""":,,,,.1

CIMITIRE
CREMATORII

Difente dispuneri ale incaperiior

mortuare

Seara 1 '400

Vizitatori

Suprafala
rCOborita

Temperatura capelei mortuare trebuie sa fie;" 2 si ~ 12; niciodata

mal scazuta. pentru ca inghetul duce la dilatarea si ulterior la deteriora

rea cadavrelor, Acest nivel de temperatura trebuie mentinut, mai ales

vara, prin sisteme de Jncalzire si racire, Pardoseala trebuie sa fie im

permeabila. neteda si usor de lntretlnut. finisarea peretilor facindu-se

eel mai simplu prin varUlre, stratul de var trebuind sa fie inlocuit des,

Pentru amenajarile man se mai prevad: 0 camera de 15 - 20 m 2 pen

tru paznic Si pentru ciocli, cu toaleta si posibilitati de spalare, tot aid

trebuie sa existe si loc pentru carucior (dimensiuni: 2,20 x 1,08 pana

la 3.0 x 1.1 mj,

in orasele mari exista 0 lncapere speciala pentru depozitarea cadavre

lor neidentificate si 0 lncapere pentru dispunerea hainelor acestora,

langa acestea aflindu-se sala de autcpsie si camera medicului ~ @,

incaperea de incinerare se afla fie la subsol cu coborirea sicriului ~

' fie in spatele capelei, separata de aceasta printr-o incapere tam

pon - 0) $i@,

Familia

000
000
000
000
inc.apere de adunare
"''p,O.Q...OP.JL . _ . O.J1"pQ:;J.QQ...

Plan schematic al unei amenaJari cu

incaperea de incinerare situata sub
inca perea de adunare

Incaperea de incinerare in spa

tele salii de adunare separata
prin incaperea tampon

Transportul cadavrelor (si dezinfec\iel

Deplasarea sicriului la nivelul solului se face cel mai simplu cu ajutorul

unui mecanism aclionat manual: in cazul lifturilor action area este hi

draulica, Usa incaperii-tampon sau capacul deschiderii din podea se

lnchid lent, pe masura ce sicriul avanseaza in incaperea tampon res

pectiv coboara.

Locuin\e

Angajati

fmbracaminte

Acces

Schema leg~turilor funetionale ale unei eapele eu erematoriu $;

incaperi auxiliare pentru cimitire mai mari

614

in camera de incinerare sicriul se muta de pe carudorul transportor pe

un carucior intermediar care a$aza sicriul pe gratarul de $amota al

cuptorului.

lncinerarea se face in cuptoare speciale cu cocs, curent electric (con

sum pentru incinerarea unui cadavru: 45 kW) sau cu gaz. fara nici un

fel de degajare de cenusa sau miros, in aer uscat de 900 - 1,000C,

deci fara ca flacarile sa alinga cadavrul. Cuptorul se preincalze$te 2 - 3

ore, indnerarea propriu-zisa dureaza 1 1/4 - 1 112 ore. Cenu$a este

colectata in cutii metalice inainte de a fi depusa in urna, Pentru a su

praveghea indnerarea se prevad vizoare,

Aceste amenajari se situeaza pe cit posibil in spatele capelei dmitiru

lui care deserve$te toate confesiunile (din acest motiv sint necesare

doua incaperi pentru preoti), Marimea capelei este variabila, ~ 100

scaune $i 100 de locuri in picioare, 1 - 2 incaperi pentru familii (care

pot servi $i ca incaperi de adunare) $i alte anexe - @,

incaperile administrative se amplaseaza pe cit posibil in continuare. 0

incapere pentru conducere, 2 - 3 birouri, un depozit de sicrie, 0 locu

inta pentru administrator $i una pentru paznic, fochist etc.

in spatele acestora se plaseaza gradina cu sera, incaperea pentru

gradinar, eventual arhitect peisagist, camera de zi pentru mundtori,

depozitul de instrumente $i seminte, toaletele etc.

CIMITIRE
Amplasarea

Pe cit posibil amplasarea se va face in apropierea unei paduri cu fond silvic vechi, usor accesibil cu tram

vaL autobuz, sau mijloace similare la 0 distanta ~ 3 - 5 km de ultima c1adire. Solul va fi usor de sap at,

adica lut, nisip sau ceva asemanator. Pinza de apa freatica trebuie sa se afle la 0 adincime de ~ 2,50

- 3,00 m, fiind eventual necesar drenajul. Pentru irigatii se prevad conducte de apa cu debit mare.

CD

Necesarul de spatiu

La 100,000 de locuitori necesarul este de cca 40 de hectare, inclusiv caile de acces si spatiile libere

(amenajarile actuale au suprafete mal mici), Dimensiunea in orasele mari este ~ 40 ha Si ~ 70 ha, Din

aceasta suprafata 50 - 65% sint aestinati mormintelor, restul cailor de acces si spatiilor verzi.

Se ia in calcul un raport de 70% inmormintari si 30% incinerarL Intr-un oras industrial cu 70.000 de 10

cuitori 42% dintre persoanele decedate au fost inmormintate, din acestea 28% au fost adulti, 10% co

pii pana la 10 ani si 4% copii pana la 3 ani, Mortalitatea insa s-a repartizat, pastrind aceeasi ordine, in

raport de 11 : 1: 9,

Marimea si perioada de folosinta a mormintelor prevazute in regulamentele cimitirelor difera ~ tabelul

ce urmeaza.

Alinlerea mormintelor "cap la plcior"

in sectiunl cu 200-300 de mormlnte

Tlpul mormintulul

Dlmenslunr
(em)

/,-:../

~~:."

30

2) Sirurl pentru copli oana la 10 ani

150 < 60-150< 75

30

3) Sirurl oentru COPII pana la 3 ani

100 < 60

30

Mormlnte speciale cu gard viu

300< 150-350< 150

Cimp de urne
Locun prlnclpale

!
i
I

. . . . . . . . . . . I

100 < 100-150 < 100

150 < 150

20
15
40-100

300 < 120-350 < 150

.. . . . ,

20-25

50-100
60

10-100

100

30-100

La sirurile de morminte adincimea gropilor este de 2,00 pina la 2,40 m

la adulti, de 1,50 m la copii pina la 10 ani, si de 1,00 m la copii pina

la 3 ani.

Inaltimea mormintelor era de 25 - 30 de cm de la nivelul solului, in

conjurat de piatra, In prezent ea este limitata la 15 - 20 cm, dar exista

Si morminte la nivelul solului ~ .

1'''''-30'','1'

1:1, ~~,l\

v;>;""'; '. 2.4~

Amenajarea generala: accesul principal este inconjurat de copaci;

in apropiere exista 0 statie de tramvai Si autobuz Si un loc de int1lnire

pentru familii si cunostinte. Va exista un loc de comercializare a flori

lor Si coroanelor de flori, un grup sanitar (1 pisoar, 2 WC-uri barbatesti,

3 WC-uri pentru femei),

50",,':--..
',/,,,
~/'
2,50
'
1,0- 2

y
Morminte duble (pereehi) separate
de gard viu, inalta~ in raport eu
cararea. similar ---.... @

\:=.J
'3'

210 < 75 -250 < 120

~~<'!~~~~~

~>I
~i

Spatll intermedlare I Durata de descompunerE

(em)
Timpul de folOSlre
(ani)

1) Sirurl penlru adultl .

Cnpte

//

Alinierea mormintelor ..cap la cap',

despMite pnn gard VIU in spatli
inguste cu carare coborita

Sir simplu de morminte H. Hartwig

~ (j] eu vegetatle presensa

Incaperea mortuara ~ pag. 614 se afla fie la intrare, fie central, cu alei

de acces pentru dric/masini de 3,5 - 4,0 m latime.

Impar\irea cimitirului pe grupe ~ functie de tabelul de mai sus, tinind

cont de timpul de folosire Si 0 reocupare treptata.

Suprafata sectoarelor este de 30 x 30 - 40 x 40 m. Limitarea laterala

se face cu copaci si parcelarea prin intermediul perechilor de mormin

te ~
sau a gardului viu de aprox. 1,5 m inaltime ~
traversate

de alei de 1 -2 m latime. Trebuie prevazute banci pentru odihna, bazi

ne cu apa pentru udarea vegetatiei, surse de apa potabila, in colturi re

cipiente pentru deseuri ~ (j).

Morminte
de tamilis
Marime
a

210curi
410curi
610euri

2,50 2.40
2,50 4,80
2,50 7,20

Doua In
succeSlune
b

2,50 2,50
2,50 2,50
2,50 3,90

Zona pentru urne, inconjurata de

gard viu sau co~ci, dlspunerea
similara cu - l!J

Mormintele sint dispuse de-a lungul aleilor principale, zidurilor incon

juratoare sau la capetele de-alei ~ @. Mormintele pentru urne sunt

amplasate in zona verde, spatii limitate de gard viu,

Urnele din lut sau piatra se afla in sau pe soclu, peste sol.

: 85,00

>

,1

<'

Pietrele funerare

Acestea se aM intr-un sector neinconjurat de gard viu, Pietrele fune

rare sint fie verticale fie orizontale, marimile Si culorile sint pe cit posibil

unitare.ln frumosul cimitirOhlsdorf linga Hamburg se obtine efectul uni

tar prin limitarea la pietre in culori deschise (forma Si textul difera) Si

marimi apropiate,

8.
I
I

:1
]'

Forma mormfntlJllJi

ll._~..,...:::::~::;;;..

we

4 - 6 - 8 locuri (morminte de familie)

elmi!ir pentru un sat mai mare sau a localitate (eu posibilita\i de extindere), aproape de
biserica, motiv pentru eare nu e necesara eapela, dupa propunerea H, Hartwig ~ (j]

fnaltime

I~time

grosime

mormint slmpllJ .

1,0-1,05

40-45

9-10

mormfnt dubllJ ClJ vegetatle .

120-125

50-55

to-12

mormint triplu. in locuri potnvite

120

150

13-15

615

III

PREVENIREA INCENDIILOR
Toate Regulamentele de constructie ale Landurilor stabilesc cu va

loare de obligativitate:

Sistemele de constructii trebuie astfel realizate din punct de vedere al

- combustibilitatii materialelor,

- duratei de rezistenta la foc a elementelor de construc\ie exprimata

in clase de rezistenta la foc,

- etan$eitatii inchiderilor de goluri,
- dispunerii traseelor de evacuare.
incH sa fie prevenita izbucnirea unui incendiu si extinderea focului $i a
fumului si sa fie pasibile, in cazul unui incendiu, salvarea oamenilor si
a animalelor precum $i operatiuni eficiente de stingere a incendiului.
Pentru indeplinirea acestor cerinte exista masuri active si pasive. Prin
masuri active se inteleg toate sistemele care actioneaza automat in caz
de incendiu, prin masuri pasive se inteleg toate solutiile constructive
pentru c1adire $i elementele ei de constructie. Masuri active sint printre
altele sisteme de semnalizare a fumului $i focului. instalatii de sprinkle
re, instalatii de slingere cu apa, instalatii de stingere a focului cu CO 2 ,
instalatii de stingere cu pulbere, instalatii de stingere cu spuma, dispo
zitive de evacuare a fumului si caldurii cu deschidere automata.
Masurile pasive sint descnse in DIN 4102, Partea 4: de ex. sectiuni mi
nime de pi ese, captusiri $i cama$uieli. Aici intra $i dispunerea
instalatiilor ascendente, montarea de u$i $i geamuri rezistente la foc,
montarea de plafoane suspendate. racirea cu apa a profilelor de otel
precum $i dimensionarea captu$elilor $i straturilor de acoperire pentru
profilele de otel tinind cont de factorul de profil UI A.
DIN 18230 (norma premergatoare) da indicatii pentru protectia con
structiva la incendiu pentru constructii industriale. Sint descrise pro
cedee de calcul pentru determlnarea duratei rezistentei la foc $i pen
tru determinarea factorului de arsura.
Inslalatii de semnalizare la incendiu, extras din DIN 14675

Semnalizator de incendiu

Semnalizatorul de incendiu este 0 parte a instalatiei de semnalizare la

incendiu. Acesta poate declan$a prin intermediul centralei de semna

lizatoare de incendiu un dispozitiv pentru transmiterea semnalizarii in

cendiului. Exista semnalizatoare de incendiu automate $i neautomate.

Semnalizator neautomat de incendiu

Un semnalizator de incendiu neautomat este 0 componenta a in

stalatiei de semnalizare la incendiu, cu ajutorul careia se poate sem

naliza manual incendiul.

Semnalizator automat de incendiu

Un semnalizator automat de incendiu este acea componenta a in

stalatiei de semnalizare la incendiu care supravegheaza permanent

sau in intervale consecutive de limp pentru recunoa$terea incendiului

in zona de supraveghere 0 valoare fizica $i/sau chimica caracteristica.

Semnalizatoarele automate de incendiu trebuie

- sa fie instalate in numar suflcient $i corespunzator geometriei

spatiului,

- sa fie alese conform adecvarii la riscul de incendiu,

sa fie aStfel montate, incH valoarea caracteristica a incendiului la

care trebuie sa reactioneze semnalizatorul sa ajunga la acesta.

I
I
I

I.,.,
I

Extras din: Instructiune Nr. 7.1, 5000, 6.86, Hamb. Feuerkasse

(Casa de asigurari in caz de incendiu Hamburg).
1. Semnalizatoare de fum:

Pentru spatii cu materiale cu dezvoltare puternica de fum la ardere.

- semnalizator optic de fum: reactioneaza la fum vizibil.

- semnalizator de fum la ionizare: reactioneaza la canlitati mici de

fum, care inca nu se fac remarcate oplic; acesta averlizeaza mai
devreme dedt semnalizatorul optic de fum. Pentru locuinte, biro
uri, depozite $1 spatii de vinzare.
2. Semnalizatoare de flacari:

Reactloneaza la radiatia emlsa de flacari. Pentru spatii cu materiale

care ard fara sau cu dezvoltare foarte redusa de fum.

3. Semnalizatoare de caldura:

Pentru spatii in care, datorita dezvoltarii de fum specifice tipului de ac

tivitate, alte semnalizatoare ar putea declan$a alarme false (de ex. in

ateliere cu lucrari de sudura).

616

---+Q]
- Semnalizatoare de nivel maxim: reactioneaza la depa$irea unei
temperaturi maxime (de ex. 70 0 C).
- Semnalizatoare diferentiale: reactioneaza la 0 anumita cre$tere
de temperatura intr-un interval stabilit (de ex. cre$tere de 50 C in
1 minut).
Proiectarea $i montarea instalatiilor de semnalizare la incendiu
variaza in functie de suprafata de supravegheat, inaltimea spatiilor,
precum $i formele plan$eelor $1 acoperi$urilor ~ pag. 617.
Verband der Sachversicherer - Uniunea Asiguratorilor de
Bunuri (VDS-UAB), Koln, Extras din UAB LD 2095
Desfa~urarea incendiului

Daca in faza incipienta a unui incendiu este de presupus 0 ardere

tara flacara (dezvoltare puternica de fum, foarte putina caldura $i

fara sau foarte putina radiatie din f1acari), trebuie utilizate semna

Iizatoare de fum.

Daca in faza incipienta a unui incendiu este de presupus 0 dezvol

tare rapida a incendiului (dezvoltare puternlca de caldura. radiatie

din flacari $i dezvoltare de fum puternice), pot fi utilizate semnaliza

toare de fum, de caldura, de flacari sau combinatii de diverse sem

nalizatoare de Incendiu.

Zone de semnalizare, Extras din UAB LD 2095

1. Zona generala de supraveghere trebuie impartita in zone de

semnalizare. Stabilirea zonelor de semnalizare trebuie facuta astlel

incH focarul de incendiu sa poata fi determinat rapid $i fara echivoc.

2. 0 zona de semnalizare nu se poate intinde dedt pe un singur ni

vel; exceptie fac casele de scara, puturile de lumina sau de ascen

soare, respectiv suprastructuri tip turn, care trebuie considerate

zone de semnalizare separate.

3. 0 zona de semnalizare nu poate depa$i un compartiment de in

cendiu $1 nu poate fi mai mare de 1.600 m 2 .

4. Mai multe spatli pot fi cupnnse intr-o aceea$i zona de semna

lizare doar daca:

- spatiile sint invecinate, numarul lor nu este mai mare de cinci $i

suprafata total a a spatiilor nu depa$e$te 400 m 2 sau

- daca spatiile sint invecinate, accesele sint u$or de observat, su
prafata totala nu depa$e$te 1.000 m2 $i in apropierea acceselor
sau in centrala de semnalizatoare de incendiu exista indicatori
optici de alarma U$or perceptibili, care sa indice spatiul cuprins
de foc in cazul semnalizarii unui incendiu.
Instalalii de semnalizare la incendiu pentru instalatii de pre
lucrare electronica a datelor
Supravegherea instalatiilor de prelucrare electronica a datelor
(IPED) aduce cerinte speciale pentru proiectarea $i executia 151.
Zonele de supraveghere Zsv 1 pina la Zsv 3 stabilesc suprafata de
supraveghere per semnalizator, precum $i dimensiunile zonelor de
semnalizare.
Zsv 1: Spatiul PED, arhiva de suporturi de date, incluslv pardoseala
Intermediara $i plan$eul intermediar (analog $i la centrale telefonice,
observatoarele de comutatoare $1 conductori, precum $i centralele de
comanda).
Zsv 2: Spatii adiacente Zsv 1, care apartin de zona PED din punct
de vedere al utilizarii (inclusiv pardoseala intermediara $i plan$eele
intermediare pentru pregatirea de lucru, aparate periferice $.a). Daca
zonele functionale numite sint separate de Zsv 1 prin pereti cu durata
de rezistenta la foc mai mica de 30 min., atunci 151 se configureaza
ca la Zsv 1.
Zsv 3: Alte spatii adiacente Zsv 2, care nu apartin de zona de PED.
Zonele de supraveghere trebuie sa constituie zone de semnalizare
separate. Spatiile, pardoselile intermediare $i plan$eele intermediare
trebuie sa formeze fiecare 0 zona separata de semnalizare. Zonele
de semnalizare in fiecare zona de supraveghere nu trebuie sa
depa$easca 500 m2 in Zsv 1, 800 m2 in Zsv 2 $i '1600 m2 in Zsv 3.

inalttmea

Semnaliz.

spaliu\ui

fum t

emnaliz. ca1dura **
Clasa 2
Clasa 3

Clasa 1

INSTALATII DE SEMNALIZARE A INCENDIULUI

Semnaliz.
!Iacari

Extras din UAB.LD.2095 --+ QJ

pina la 20 m
pina la 12 m

pin a la 7.5 m

Dadecvat

pina la 6 m

D,nadecval

pin a la 4,5 m
'"

in c!adlfl deosebite. precum blsencl, muzee. castele, semnalizatoare\e pot fl. dupa caz, amplasate doar
la inaltrml man. Semnahzarea din limp a incendlulul nu mal peale Ii aSlgurata in acesl caz. Astlel valoa
rea lSI asIa dlmlnuata..
deoarece extlnderea unUllncendlu care poate Ii inca deJectal de un semnalizator cre~le simtitor 0 data
cu creslerea inaltimil pianseulul. semnatizatoarele sint impartlte in 3 clasa de reactl8 corespunzatoare
inallimlior planseelor: semnallzaloarele senSlbile (de ex. semna1lzaloare din clasa de reac!le 1) pol Ii
utilizate penlru cote ndlcate de planseu. ---

CD

CD

Domenli de utllilare ale diferitelor tlpun de semnaJilatoare de Incendii

Suprai. maxima de supraveghere (A) $\ dlslanta onzontala.
maxima admlSlblla intre semnahzalorul de Incendlu si un punet
oarecare de pe planseu (0) Sl curba Iimlta corespunzatoare (K)

Supraiala
spatlulUi de
suprave
gheat

Panta acopens
> 15-300

TIpul
semnahzatoare

inal\. spatlu

Semnal. tum

< 12m

80m 2 6.7 m K,

80 m

72m

Kg

80 m

8,0 m

K,

60 m" 5E m K,
2
80 m 6.7 m K,

80 m2 7,2 m
2
100m ROm

Kg
K,

100m
120m

9.0 m
9.9 m

K"
K"

5.5 m

K'

6,3 m

Kg

pina la 15

IJ

>

30

0
2

80 m

6m
6-12 m

> 80 m

Semnal. fum
SemnaL tum

<.30 m2

Semn. cald. CI. 1

Semn. cald. CI. 2
Semn ca\d. CL 3

pinala75rr
pina la 6.0 IT 30 m~
ina la 4.5

4.4m

K,

30 m

Semn. cald. CI. 1

Semn. cald. cr. 2
Semn cald. cr. 3

pina la 7.5
pina ta 6,0
ina la 45

3.6 m

K'

30 m

~ 30 m

4.9 m

K,

30 m

4.9 m

Kg

40 m

IT

20 m

IT

Slabilire de la caz la caz dupa. consullare cu UAB

1.5-20m

Semnal. flacan

A = suprafala maxima de supraveghere per semnalizalor

D = dlslanla maxima admlSlbda. a unul puncl oarecare de pe planseu la un semnalizator
K, - K, 1 '" curbe Ilmlla penlru determlnarea dlstantel oflzontale admlSlbile intre semnalizatoare (vezl re
prezentarea 6.02)
1) unghl format de panla acopen$ulul/planseuIUl cu pianul orlzontal: daca un acopensiplanseu are panle
vanablle. de ex. la shed-urI. se la in conSlderare panta cea mal mica

Suprafata de supraveghere SI distrlbutia semnahlatoarelor

Suoralala maxima ~e supraveghere IA) Sl dlsla:lta max:ma. admlSlb:la inLre un semnallzalOr Si
~n punet oarecare ae pe llianSeU 101

1-=7,,'-r----1
40m'

473m

Spatlu
25m:
Pardos IntermeOJara '::) m;

3.75r11

Planseulfltermealar

Planseulr,'iermealar

40r11:

Soaliu
Pard.lntermedlara

25m:
':D me

Seoaralie COnSlrJCllv'I-'-,",,-:::",,"'---,-----1 SetJaralle construcnv+'.J..788"''""--'_ _---1

Zsvl-Zsv2
ZSv2-Zsv3
A

f 3D,!

Hi

60m:

5.81 m

JOIi'

cO m~

473m
531

4o-r'

.173m

25'1'

3.75m

.10~'

n3m

F90-A

Nueslenecesara
supravegherea

f90-A

Supraveghere

f 90-A

Nueslenecesara

<

slJpraveghe~ea

< F ~O-~

375

'73

. . ~ 90-A

Suorave<lhel

A - suprafata maxima de supraveghere per semnalizator

D - dlstanta onzontal~ maxima admislbil~ a unUi punC! oarecare la un semnalizalof

Suprafata de supraveghere
1

"20 ~ ~ ' , h
19

.~

171--'~-- ~-...
K9-~~-1
_

'~4 !S!=

10 ;;;;-

..J_o_'
t------.-- * - - \ .
," \

-...... J',9
--0

1\ P>.l

~=f--- -

12 13 14 15 16 17 18 19 20 21
~
~ r I r -." 20

t-t' '-f--'-I-- - -

.L

--F\Y ~-I--f-t'-f---'I--f---

18 KID "'-4--+- -c

13 ~-F<::
12 !Si
11 (4

9 10 11

t .,

",

f\ ,

"

,l
-

---1

Suprai

,--f<

",-'---sup;af.~ax.~e5~p~ay~h~p,;rse~nal;i inm~
curbelor ~ulernlc relrase in\repunclele Y 51 Z poate Ii
expl,catala supra/ala maxima de supravegnere A

0.__

--I .

30m'

15

++ '

fX:"

K">e

- . t--

-I'-<....,~

"\1'<.

-t-'t,,>e'

-IX..,,,-j~",.t~ "',

,~-.....l'

, ,

:fX"'"j".1O",) p.... ,;. - \ f--\

: ....,--:-f--< -/ - ,,~'" ~. t" '"'
1

+f~r-+-

g..f.----,

\!I

-,

+\'10

K1
7

KW

~1--'0
- f

9 10 "

,1,.n~~Kj1~

\\

i- Kg

-I--

\ \ I\' 1\;

c.

'r IKI

2 ~pmo
3 cimp
J Clmp
ci~o
elmp
2 elmp
3 cimp
4 Clmo

5 cimo

"8
12-'8
9-'2

<:
3
4
5

> '2
>48

"=====-"i07==="-;::;--'

~~ ~~~~i~el~~~;~~l~o~~ ~Llmlt1 S~~llU,z_r~r_ ~

~:

,derare

21
~ 5

!;

~~

limlt3 semnallZ c(\ldllra. C1as.a 3 _ ,~~

~~

.J:=: 2

"mp
cimp
cimo
Clmo

Clm

Inililime gnndtl in mm
I)

I 100 I 200 I 300 I 400

Panta acopen$
oina Ja 15

Panla acopens

>

'5~_30

Panta accpens
> 30 c

mIn

max.

m,n

max

min.

max.

30

200

200

300

300

SOD

600

<6

6- 8

70

2S0

2S0

400

400

8-10

100

300

300

500

SOD

700

10-12

1S0

350

350

600

600

800

Kl1

~~

500 600 ' 700 I

Distnbutia semnalizatoarelor de
cal dura, respectlV de tum

intrebulntare de semnaillatoare de
catdura respectiv de tum

Inall. spatiu
inm

~~

LLffilt3semnalll.ca.ldura.Clasa2- c.~

'" 5

Distanta (0) elementului sensibrlla fum

pina la p!anseu respectiv acopens in mm

~~~ellll~ c~~~~~;::retrel)l)\e_ ~
Llm'l~ semn~IIZ ca?ur3 C!a:>a ,

Clmp

2 cimp

J.dmp

4 cimo

32-018
24-Jl
16-Z4

12 13 14 15 ~8a 19 20 21

Amplasare,i distante pentru semnalizatoare

80m!

N .. ~

-r

cime

< 6
>36
24-36
18-24
12-'8

'\t) C'06 -,.-+'--r'+-+--+--+"-,.-+I---I

"

D,menSluneacirnOUlul Monl8reac:leunUI
(Ie planseu in m'
semn '~tlecal~ e,mp

>'2
8-12
6- 8
6

G-

-+-+--+--'I--+-+---+-+--j

\.

:-..---)< " ..
, -\ ..

~ura

'1

-\{o ~.,

~,"~-"~"f""~"";%44--,' --

)SL ~f-

7 f---T

de

,-,

l~~::!~~t)~=iSt;t..,
,T~_ ~
9~K2
~ - \ 1\-. f\J.0~~q,_~f..";'"
,8
-".,
- 'f/K'~"'e 'K +-'-,t-I-t-_+_~_,

6
5 ....,- 1--''\

ma~

suoravegher A~"
Semral. 20m<

a. b '" dlslan\a orlzontal3 intresemnahzaloare in m. in zona

f\

---I" ._\

........

.I-t

1, lnaltimea spatiului. Cu cit este mai mare distanta dintre focarul in

cendiului :;;i planseu, cu alit mai mare devine zona de concentratie
uniforma a fumului, Relatia dintre adecvarea diferitelor tipuri de
semnalizatoare si inaltimea spatiului este indicata la -+ CD . Nu se
iau in considerare zone de planseu mai ridicate cu 0 suprafata mai
mica de 10% din suprafata total a a planseelor, atita vreme cit aces
Ie zone de planseu nu depasesc suprafata maxima de suprave
ghere a unui semnalizator, In caz conlrar, zonele aferenle aceslor
suprafele de planseu mai ridicat se trateaza ca spatii separate.
2. Suprafata de supraveghere Si distributia semnalizatoarelor
Numarul de semnalizatoare trebuie astfel ales, incH -+ supra
fetele maxi me de supraveghere indicate (A) sa nu fie depasite.
Semnalizatoarele trebuie distribuite astfel, incH nici un punct de pe
planseu sa nu fie mai departe de un semnalizator (distanta orizon
tala!) decit este indicat in coloanele pentru D -+ . Distantele ad
misibile intre semnalizatoare se pot citi din reprezenlarea -+ @ , In
anumite limite sint posibile abateri de la distributia patratica ideala
a semnalizatoarelor. Abaterea admisibila, adica distantele admisi
bile intre semnalizatoare se pot citi din curbele limita (K) reprezen
tate. Prin aceasta se pot alege liber distante pentru (a) si (b) in in
teriorul curbei limita respective, -+ @.
3. Amplasarea semnalizatoarelor la planSee cu grinzi aparente
In functie de inaltimea spatiului, grinzile incepind de la 0 anumila
inallime trebuie luate in considerare la amplasarea semnalizatoa
relor de incendiu. La -+ este indicata aceasta relatie. Trebuie
luate in considerare grinzile aparente conform -+ Si daca fieca
re cimp de planseu delimitat de grinzi aparente esle mai mare decit
0,6 din suprafata de supraveghere admisibila pentru semnalizatorul
Am" -+ , caz in care fiecare cimp de planseu trebuie prevazut cu
semnalizator. Daca aceste cimpuri sint mai mid decit 0,6 din Am'"
esle valabila reglementarea -+ . Daca acesle cimpuri sint mai
mari decit suprafata de supraveghere admisibila Am'" atunci fieca
re cimp trebuie tratat ca un spatiu separat. Daca inaltimea aparenta
a grinzii este mai mare de 800 mm, trebuie prevazut pentru fiecare
cimp cite un semnalizator.
4. La spatH cu acoperiSuri tip shed trebuie -+ @ prevazut fiecare
shed cu 0 serie de semnalizatoare. Semnalizatoarele trebuie am
plasate pe suprafete de acoperis cu panta redusa. la distanta D",
Pentru amplasarea unei a doua seni de semnalizatoare in shed, Ire
buie prevazuta dislanta D, ca la pante de acoperiS de a < 15.
Semnalizatoarele termice trebuie amplasate intotdeauna direct pe
planseu. Pentru semnalizatoarele de fum distantele necesare ale
semnalizatoarelor fata de planseu, respectiv acoperis rezulta din
forma planSeului, respectiv acoperiSului 5i din inaltimea spatiilor de
supravegheat: distantele sint indicate -+ (}), Pentru semnalizatoare
de flacari distantele se stabilesc de la caz la caz.

I
~
~v ~
"-..:;-Ov

o} ~aJh

,III

Amplasarea semnalizatoarelor de fum

617

. ,

',1

La cladiri cu mai multe niveluri nu trebuie racordate mal mult de

doua niveluri la 0 statie de supape de alarma.
Daca suplimentar sint protejate spatii goale si instalatii de masini,
numarul de sprinklere per statie de supape de alarma poate Ii marit
in acest scop cu 200.
Instalatii cu duze inchise sint instalatii automate de stingere a locu
lui cu conducte montate lix, la care sint legate duze inchise
("sprinklere") la distante regulate. La declansarea instalatiei se pul
verizeaza apa doar prin sprinklerele ale caror inchideri au lost deza
lectate prin atingerea temperaturii de declansare stabilite (instalatie
de stingere cu elect selectiv) (DIN 14489).
Instalatiile umede de sprinklere sint instalatii in care re\eaua de con
ducte de dupa asa-numita statie umeda de supape de alarmare
este permanent umpluta cu apa. La declansarea unui sprinkler apa
este pulverizata instantaneu de catre acesta.
Instalatiile uscate de sprinklere sint instalatii in care reteaua de con
ducte de dupa statia uscata de supape de alarmare este umpluta cu
aer presurizal, care blocheaza patrunderea apei in reteaua de con
ducte pentru sprinklere periclitata de inghet. La deschiderea unui
sprinkler presiunea aerului de blocare este eliberata. Apa pentru
stingere este pulverizata cu int1rziere abia dupa expulzarea aerului.
Sprinklerele normale au 0 distributie slerica a apei pulverizate spre
pardoseala si spre planseu. Acestea pot Ii montate in varianta cu pi
cior sau in cea suspendata.
Sprinklerele tip umbrela au 0 distributie a apei pulverizate de lorma
paraboloida orientata spre pardoseala. Acestea pot Ii montate in va
rianta cu picior sau in cea suspendata.

Conl1ucta monlal3. mascal

INSTALATII DE SPRINKLERE
EXTRASE DIN DIN 1988 P.6, ALLlANZ BRANDSCHUTZ
SERVICE ABS. 1.2.1.1, (UNIUNEA ASIG. DE BUNURlj KOLN
LD 2092 ........ QJ
Distantele admisibile pentru sprinklere lata de plansee si acope
risuri netede se extrag din - . Acestea se dilerentiaza in lunctie
de tipul de sprinkler si de combustibilitatea p1anseului. respectiv a
intradosului acoperisului si a stratului izolant la acoperisuri de tabla
prolilata, La acoperisuri de tabla cutata trebuie considerata in cal
culul distantei sprinklerului lata de acoperis cea mai joasa cota a
prolilului. iar pentru distanta maxima trebuie plecat de la mijlocul
distantei dintre cota cea mai joasa si cea mai inalta a prolilului.

Distan\a sprinklerelor fata de grinzi aparente lili alte elemente

de constructie
Daca apar grinzi sau de ex. canale de climatizare montate sub
planseu, atunci trebuie mentinute distante mini me intre acestea si
sprinklerele indicate - . De la aceasta regula lac exceptie sprin
klerele de pereti laterali, a caror montare este admisa doar pentru
plansee netede.
impartlrea zone lor de protectle dupa perico
lui de incendiu.
Cladirile $1 zonele de protelat (zone de pro
tectle) cu Instalatii de sprinklere se impart
conform pericolulul de incendiu (PI) dupa
cum urmeaza:
PI 1: Zone de protectle cu sarcina de Incen
diu mica Sl combust,bilitate red usa.
PI 2: Zone de protectie cu sarcina de Incen
diU medie $i combustibilitate medie.

Aceste zone de protectie se subimpart con

form sarcinii de incendiu $i combustlbilltatii

lor, $i anume in PI 2.1 pina la PI 2.3.

PI 3: Zone de protectie in zone de productie

cu sarCina de IncendlU ndlcata 51 combu5tl
bilitale r1dlcata.

Aceste zone de protectie se sUbimpart con

form sarcinli de Incendiu $i combustlbllitatii

lor, $i anume in PI 3.1 pina la PI 3.3.

P14: Zone de prolectle cu depozltare de sto

fe 5i mar1ufl.

Aceste zone de protectle se subimpart con

form comportamentului la ardere a! diten

lelor matenale. 51 anume in PI 4.1

pina la PI 4.4.

numar maxim de sprinklere

de
tara deschidere cu deschidere
incendiu
rapida
rap,da
(PI)
5au ventilare sau ventilare
de evac. rapida de evac. rap.

COnlorespr

~~~o;~:a 111il'~-"",;.j
~~~an ae

Panau de comanda oerttru

motorul eleclr1c al pompei pentru
sprinkler",

RacOlduri all oomPlen

pp.ntru al,mal11a,e in
releaua de sprinKlere

PI1

125

250

PI2

250

700

---r

,s

inadmisibil

500

5:

CD

~~100

'in w
I

.c E -50

t.....':',',','i:

//-""--

//

.,

I
I

a - Distanta. orizontala tala de

obstacole in mm

Zona de protectie a

i.

'

'

'

1'1"
/

'I
I i

Zona de protectie a
sprrnklerulUl normal

..
pina la 3,75

6,50

4.45

1\

i\
! \

Caracteristica de pulverizare a
sprinklerelor normale

Se poate alege intre amplasarea normala si decalata a sprinklere

lor. Amplasarile decalate ar trebui sa lie cit mai regulate.

Distantele sprinklerelor intre ele, spre pereti lili spre planlilee

Distantele sprinklerelor intre ele trebuie sa lie de cel putin 1,5 m.
Distantele maxime sint determinate in lunctie de supralata de pro
tectie a sprinklerului, amplasarea sprinklerelor si pericolul de incen
diu (PI). Aceasta reglementare nu este valabila pentru sprinklere in
rafturi.

618

Sprinkler
normal

PI1
PI2
PI3
PI4

Spr. tip
umbrela

Pll
P11 6)
PI2
PI3
PI4

\1

Amplasarea sprinklerelor

Distanta sprinklerelor lata de grinzi

aparente .sl elemente de constructie
Dislanla
minima spre
plansee resp
acopet]$un
inmm'l

Distanta
maxima spre
plansee resp.
~c~glen5un in
com
bust.

pfna la 4,60

Caracteristica de pulverizare a
sprinklerelor tip umbrela

--;>/--V~,,--

,
'

o 0 000 0 0 0
00000000
t\J -.:f" o;D OJ 0
t\J "1' o;D

w.o.'::.:.,ow.:.::::.',"t",::,:::tit.,-,::::::: ':::::::

j . sprrnklerulUl tip umbrell1 ~

/I
i\
:.:.:.: :':.~.:.:.:.:.:.:.: :.:.:.:.:.:.:.: ...:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:~.:.~.:.:.:

......

Tip
Peneol
Supr. de prot. Distanta
Distanta
Distanla
spnnkler Incendlu per spnnkler maxima intre max. spre _mln.spre
Inmperele in m~ perele in m
sprinklere
in m' l

Structura unei instalatjj de sprinklere

',',','::r',',''','::" "':,.:,.,',.,',',',c,,',.,,....
,/!;--

0-5

PI4

Numar de sprinklere per statie de

supape de alarm a

.Q

'1

, I

~ .2 300
u 0
w""
,.
:<,200

PI J

si

Spnnk leL

"~ E
ESOO

i ~400
Perico!

.:.: _a_
I.
r 1].

600

ii>

Sprinkler
perete
lateral

1)

PI1
PI2
PI3
PI4

9
9
9
9
21
15
12
9
9
15
12
9
inadmislbil

ne
comb.

1.90
1.90
1,90
1.90

0.1
0.1
0.3
0.3

75
75
75
75

300
300
300
300

450
450
450
450

3,75
3.75

2.30
2.10
2.00
1.90
1.90

0.1
0.1
0.1
0.3
0.3

20
20
20
20
20

300
300
300
300
300

450
450
450
450
450

4,50 3)4)
3.50 314 )
2,50 314 )

0,30 2 )
0,30"-)
0.30"-)

100
100
100

inad
mlsl
bll

300
300
300

3.75
3.75
3.75

375
4.60
4.25
4,00

Distan1a trebuie masurata orizontal. La pante de acoperi$ sau p1an.seu mai mari de 60 de

~r?de, distanta trebuie masurata paralel la acoperi~, respectiv planseu.

) In directia inversa a pulverizarii sprinklerulul.

3) Distanta maxima admisibila pentru sprinklere de pereti laterali dintr-un rind de sprinklere se

calculeaza din supratata maxima de protec;tie per sprinkler, impar1ita la jumatatea distanlel din

tre rindurile de sprinklere, respectiv la latimea 5patiului in cazul in care exista un singur rind de

sprinklere. Valorile indicate in reprezentare nu pot 1i, totu~i, depasite.

4) in spatH cu latime mai mica. de 3,75 m este necesar doar un rind de sprinklere de pereti late

rali, paralel cu peretele longitudinal. in spatii cu latime peste 3,75 m pina la maxim 7,5 m trebu

ie prevazut cite un rind de spr;nklere pe ambii pereti longitudinali. Sprinklerele trebuie montate

decalat. in spatii cu 0 latime mai mare de 7,5 m se amplaseaza suplimentar sprinklere la intra

dosul planseuJui.

5) Fata jnterioara a peretilor trebuie sa fie din materiale necombustibile conform DIN 4102 , in

caz contrar distanta se reduce la 1,5 m.

6) Aceasta este valabil doar pentru spatH goale cu plan~ee sau acoperi$uri combustibile.

7) Masural intre discul de pulverizare $i muchia inferioara a p1an.seului.

Amplasarea sprinklerei or

INSTALATII DE STINGERE A FOCULUI CU CO 2

INSTALATlI DE STlNGERE CU PULVERIZARE DE

APA

EXTRAS DIN UAB FORMULAR 3004 --QJ

EXTRASE DIN DIN 1988, P.6 + 14494 UAB LD. 2109

Instalatiile cu duze deschise sint instalatii de pulverizare a apei cu

conducte montate fix. la care sint legate la intervale regulate duze
deschise.
Reteaua de conducte nu este umpluta cu apa in regimul de veghe.
La declansarea instalatiei apa porneste cu debitul de virf de la sur
sa de alimentare in reteaua de conducte pentru duze.
Suplimentarea debitului de apa se orienteaza in functie de forma si
dimensiunile spatiului de protejat. de tipul obiectivului, tipul $i canti
tatea bunurilor de protejat. inaltimea si tipul depozitarii, influente eo
liene si trebule sa cuprinda intre 5 si 60 de litri pe minut $i m2 .
La instalatii de protectie a spatiilor cu impMire pe grupe suprafata
de protejat a unei grupe ar trebui sa fie in general intre 100 m2 (Ia
risc scazut de incendiu) si 400 m2 (Ia risc ridicat de incendiu).
Instalatiile de sting ere cu pulverizare de apa se utilizeaza de ex. in
hale de avioane. buncare de gunoi si instalatii de incinerare a guno
iului. la scene, transformatoare. cisterne $i instalatii cu lichide com
bustibile, canale de cabluri, silozuri de a$chii. fabrici de placi de
aschii, instalatii de centrale electrice, spatii de instalatii hidraulice,
fabnci de artificii $i fabrici de munitii.

Suplimenlare
debIt apa
2
I/(mln m )mrn.

Oblectiv de proteJat

Scene
pina la 350 m-'. H ~ 10 m
pina la 350 me'. H > 10 m
peste 350 m 2 . H:; 10 m
2
peste 350 m H> 10 m

Timp sting.

m'n

Supralata

mrn.

m2

5
7
5
7

10
10
10
10

7,5
10
12.5

30
30
30

5
7.5
12,5
20

30
30
30
30

10
15
22.5
30

30
45
60
60

Grupa
NLJmar

Buncar gunoi
H depol. ~ 2 m
H depol. > 2 m ~ 3 m
H depoz.
H depoz.

>

3 m :; 5 m

> 5m

3
3

1
1
1

H depol. > 3 m ~ 4 m
H depOl.

CD

>4m

~ 5m

Obiective de protejat

Tip
duza

100 pina la 400

150 min.
150 min
200 min.
200 min.

80
115

Duzatp 10
umbrela 15
?0

57
80
115
80

15

9
9

9
9

12
12

9
9
9
9

9
9
9
9

9
9
9
9

Zona de protectie Cennta

2 Contmutul unul

SpatJu

Elementele eons truelive de inchidere (pardoseala. peretl si

planseu I trebuie sa fie
suficlent de etanse
si sa aSlgure proteet\a
la Ineendlu a spatlilor
inveclnate'

Separatle eu 0 durata
de rezislenta la foe
(durata de reZlstenta
la ineendiuJ de cel putln
90 min corespunzator
normelor natlonale.
atita tlmp cit sp. invec.
nu sinl proteI. prin alte
InSt. de stingere autom
reeunoscute .

Spatiu

Elementele construetive de inchidere (pardoseala. peretl Sl

planseu) trebule sa fie
suficient de etanse*

Separatie eu 0 durata
de rezlstenta la foc
(durata de rezlstenta
la incendlu) de eel putin
30 min coresp. nor. nat
sau din matenale
neeombustlblle.

4 0 instalatie inchlsa
Inslalatle
inchisa
trebuie protejata
de ineendii eare se
produc
in aria de pulverrzare

Elementele eonstruetlve de inehidere (pardoseala. pereti Sl

planseu) trebuie sa fie
sufieient de etanse*

Separatie eu 0 durata
de rezistenta la foc
(durala de rezistenta
la incendluj de cel putin
30 min coresp. nor. nat.
sau din materiale
neeombustlbile. *

5 0 instalatie deschlsa lnstalatie

trebute protejata
desehisa.
de ineendii eare se
produc
in aria de pulvenzare

Nu sint

spatiu trebure
proteJat de Ineendii
la Interior si de pro
pagarea Incendiilor
dm extenor
Oist. min.
spre perete
in m

3.75

1.90

0.3

4,00
375

(12 m21
(5 m'; 2 00

03

3.40;31

3 Contlnutul unUi
spatlu trebUie
prote/at de Ineendli
eare se produe
in aria de pulverizare

0,3 11

"'0,,1
in directla opusa pulvenzarll duzelor.

21 Oistanta maXima admlSlbila pentru duze de perete lateral dintr-un rind de duze se calculeaza din

suprafata maXima de protectie per duza, impartita la Jumatatea distantei dintre rindunle de duze.

respectIV la Jumalatea latlmli spatlului in cazul unUJ singur Sir de duze. Valorile Indicate in repre

zeniare nu pot fi, totuSI. depasite.

J) in spalli care nu sin! mal late de 3 m. este necesar doar un rind de duze paralele cu peretele lon

gItudInal. in spatiile eu lalime peste 3 m $1 maxim 6 m trebuie prevazL!l cite un rind de duze pe fie

eare din eet dOl pereli longltudinali. Ouzele trebuie amplasate decalat. In spatii cu 0 latime mal mare

de 6 m trebule amplasate suplimentar $1 duze la intradosul planseului

11

satisfacuta prln
Separatie eonstructlva
sl/sau spatial a
a zanet de proteetre
eonform anexel.*

suplimentarea debitulUl de apa

SeopuJ protectler

Elementete construetive de inchldere

trebuie sa fie suticlent
de etanse Sl sa aSlgure
protec:la la Incendiu
a veclnatatll*

Marlm Fact. Sl,Jprafata maxima de protectie In Dist. max. Dist. max.

2
nomln. K
m 1a 0 suplim. a deb. de apa de intre
spre perete
in m
duze
10 12.5 15 17.5 in m
5 7.5

15
Duza
normala 20

Duze
perete

$1

La instalatii pentru protectia spatiilor ii pot fi atribuiti unei duze cel

mult 30 m2 de suprafata.
La spatii cu inaltime de peste 5 m duzele de distributie generala a
CO 2 nu trebuie amplasate doar la partea superioara a spatiului de
protejat, sub plan$eu, ci $i la cca1/3 din inaltimea spatiului,
Instalatiile cu CO 2 au rolul de a stinge incendii in faza incipienta $i de
a mentine 0 concentratie eficienta ridicata de CO 2 at1ta timp cit este
necesar pentru a exclude posibilitatea reaprinderii.
instalatie cu CO 2 consta in principal din butelii de CO 2 cu rezerva
de mijloc de stingere. sup apeIe necesare $i 0 retea montata fix de
conducte cu duze deschise. dispuse corespunzator in zona de pro
tectie. precum si instalatii de recunoastere a incendiului. de coman
dare. de alarmare si de declan$are,

1 C!adlrea sau parti

intreaga clade cladlre si conll
dire sau intrea
nutullor trebule
ga parte de
prote/ate de incendii cladlre
la mtenor Sl de pro
pagarea Ineendlilor
din exterior

Depozit mat. spongioase

H depoz,:; 2 m
H depoz. > 2 m ~ 3 m

Exemple. in care se utilizeaza frecvent instalatii cu CO 2 fixe:

Utilaje care contin lichide inflamabile sau care utilizeaza astfel de
lichide:
productie de lacuri. vopsitorii cu vopsire prin pulverizare, bai de
ulei, ma$ini de tipografie, laminoare, spatii de comanda electrica,
spatii de PED. spatii frigorifice;

1
1

Silozuri de 3$chii
H depoz. ~ 3 m
H depoz. > 3 m :; 5 m
H denQz. > 5 m

CO 2 este adecvat ca mijloc de stingere de ex. la incendii ale

urmatoarelor substante sau instalatii:
lichide inflamabile sau alte substante cu un comportament la in
cendiu similar lichidelor inflamabile;
- gaze inflamabile, daca se urmareste ca, dupa stingere, sa nu se
formeze un amestec inllamabil gaz-aer;
instalatii electrice si electronice;
substante inflamabile so/ide precum lemn. hirtie si textile, avind
in vedere ca la incendii ale acestor substante este necesara 0
concentratie mai ridicata de CO 2 $i 0 durata mai mare de actlune,

Dimensionare hidraulica: valoare nominala Si factor K

Efectul de stingere al CO 2 rezida in principal in reducerea continu

tului de oxigen din aer la 0 valoare la care procesul de ardere nu
mai poate continua. Constituie un avantaj faptul ca CO 2 in calitate
de mijloc de sting ere gazos patrunde rapid :;;i uniform zona in cauza.
rezultlnd un elect de protectie alintregului spatiu.

~ inchlderea etansa a spatlulut trebuie sa tie aSlgurata pina la sfirsitul penoadei de aetionare.

Constitulia pirotehmca a elemental or de lnchidere

619

"'"

11

INSTALATII DE STINGERE CU PULBERE

INSTALATII DE STINGERE CU SPUMA

EXTRAS DIN UAB.LD. 3038

EXTRAS DIN UAB.LD. 2108

Pulberile de stingere sint amestecuri omogene de substante chimi

ce care sint potrivite pentru combaterea incendiilor. Componentele

principale sint de ex.:

- hidrogencarbonat de sodiu/potasiu

- sulfat de potasiu

- clorura de potasiu/sodiu

- fosfat/sulfat de amoniu.

Deoarece pulberea de stingere este utilizabila in conditii normale de

la - 20 pina la + 60 C, ea este folosita atit in cladiri, in spatii inchi

se, cit si in instalatii industriale in aer liber.

Pulberea de stingere este potrivita de ex. la combaterea incendiilor

urmatoarelor materiale, respectiv instalatii:

Spuma ca mijloc de stingere este produsa prin spumarea unui

amestec apa-agent spumant cu aer.

Agenlii spumanti sint adaosuri suplimentare la apa de stingere pen

tru a produce spuma de stingere.

Spumele de sting ere conform DIN 14272, Partea 1 (in prezent pro

iect) constau din produse solvabile in apa pe baza de albumina si pot

contine dupa caz si substante active fluorurate.

Agentii spumanti multifunctionali servesc la producerea spumei gre

Ie, medii si usoare. Agenlii spumanli pe baza de proteine si protei

ne fluorurate servesc doar la productia de spuma grea.

Zonele de inspumare sint imparjite dupa cum urmeaza:

Indice de inspumare-spuma grea:

S = pina la 20

Indice de inspumare-spuma medie:

S = 20 pina la 200

Indice de inspumare-spuma usoara:

S = 200 pina la 1000

- Clasa de incendiu A

Substante solide combustibile precum lemn, hirtie si textile, pentru

care trebuie insa utilizata 0 pulbere de stingere adecvata.

- Clasa de incendiu B

Lichide combustibile si alte substante care se comporta la incendiu

ca lichidele combustibile.

- Clasa de incendiu C

Gaze combustibile.

- Clasa de incendiu D

Metale combustibile precum aluminiu, magneziu sl aliaje ale aces

tora, caz in care nu intra in discutie dedt pulberi speciale de stin

gere pentru clasa de incendiu D.

Exemple in care se utilizeaza frecvent in industrie instalatii fixe cu

pulberi:

Instalatii chimice si alte instalatii de procesare, depozite de combus

tibili lichizi in subsoluri, rezervoare in gropi excavate. statii de ali

mentare, statii de compactoare, statii de pompare, statii de transfer

pentru combustibili lichizi sau gaze.

IS cu pulbere
Pulberile de stingere nu ar trebui utilizate pentru stingerea incendi

ilor la si in instalatii si zone prezentate cu titlu de exemplu in cele ce

urmeaza:

- Instalatii si utilaje sensibile la praf, precum si instalatii electrice de

joasa tensiune (de ex. instalatii de telecomunicalii, instalalii de pre

lucrare a informaliilor, instalalii de masurare si reglare, tablouri de
distributie cu contactoare si relee sa.m.d.)
- Zone sau obiecte cu pericol de incompatibilitate chimica a mijlo
cului de stingere (pericol de reaclie chimica).

..
I

, ..

INSTALATII DE PROTECTIE A SPATIULUI . HALON (EXTRAS

DIN DIN 14496)
Halon este 0 hidrocarbura halogenata - de regula bromtrifluormetan.

Efectul de stingere al Halon 1301 rezulta din inhibarea reacliei intre

materialui incendiat si oxigen.

Instalaliile cu Halon pot fi utilizate doar in zone de stingere cu tem

peraturi ale spaliului intre - 20 C si +450 C. in zona de stingere

nu trebuie sa se afle obiecte a caror temperatura depaseste din

ratiuni functionale 450C.

Mijlocul de stingere Halon 1301 este potrivit de ex. la incendii de:

- Iichide si alte substante care se comporta la incendiu ca Iichidele.

.- gaze, daca dupa sting ere este asigurata imposibilitatea formarii

unui amestec inflamabil gaz-aer;

- mijloace de intreprindere si instalatii electrice si electronice.
Exemple pentru zone de stingere potrivite:
- produclie de lacuri. instalatii de vopsire prin pulverizare, instalalii
de eloxare
- bai de ulei
- spalii electrice de intreprindere
- spalii de masini pentru PED si arhive de suporturi date.
Nu poate fi exclusa 0 posibila afectare a mediului.

620

--+

[IJ

Indicele de inspumare S:
Raport intre volumul de spuma fata de amestecul apa-spumant.
Durata de inundare necesarti:
Durata de inundare necesara t in min este factorul de timp pentru
calculul ratei de debit (m 3/min) la instalalii cu spuma usoara.
ISS se utilizeaza pentru stingerea incendiilor din clasele de incen
diu A si B (clasa de incendiu conform DIN EN2) in cladiri, spatii in
chise si in aer Iiber. Se pot utiliza si pentru acoperirea preventiva de
suprafele. in cazul lichidelor care consuma spuma, de ex. alcool,
esteri, cetone s.a.m.d., trebuie luate masuri speciale.
IS cu spuma
Miirimile specifice principale ale ISS sin!:
adaos pentru apa, necesar de agent spumant, perioada minima de
acliune. ISS trebuie astfel dimensionata, incil sa ajunga suficienta
spuma in zona de stingere in cazul unui incendiu, respectiv su
prafata sa fie acoperitii eficient pentru a asigura stingerea.
Trebuie luate masuri pentru a impiedica scurgerea lichidelor com
bustibile din zona de protectie (de ex. praguri de pardoseala).
In cazul instalaliilor cu spuma medie si grea. spuma trebuie sa poata
acoperi eficient intreaga suprafata de lnspumat pentru a asigura
stingerea, caz in care trebuie luate in considerare distanle de cur
gere si aruncare, eventuale obstacole, distanta si tipul obiectului.
In cazul instalatiiJor cu spumii usoara, spuma trebuie sa umple
ciadirea respectiv spatiul eficient pentru a asigura stingerea.
Daca mai multe obiecte separate sint protejate de 0 ISS cu spuma
grea sau medie, necesarul de apa este determinat de cel mai mare
obiect individual. Alimentarea cu apa trebuie asigurata pentru durate
de actiune de cel pUlin 120 min la spuma grea si 60 min la spuma me
die.
I

Substante combustibile

Our. de inund. nee. t In min

Indicele de inspumare
S 200-1000

Clasa de incendiu A:'

Subs!. cu densi!. joasa. de ex. cauciuc sponglos.

materiale spongloase, fibre de hirtie, hirtie creponata

Subst. cu densit. mare. de ex. role de hirtie, hirtie ri

gida nelegata. material cu hirtie ca$erata

Anvelope auto, materiale in vrac

Subs!. depozltate in cutii de carton,

ambalaje. recipienti din mase plastice

Clasa de incendiu 3:'

Lichide cu punctul de aprindere sub 55' C"

Lichide cu punctul de aprindere peste 55' C"

.,

ill

Clase de incendiu conform OIN EN 2

Lichideie hidrofile nu sint luate in considerare in acest tabel.

Durata de inundate necesara pentru instalatii cu spuma u$oara

Instalatii de aspirare a fumului !ili caldurii

Instalatiile de aspirare a fumului si caldurii - numite pe scurt AFC

sint instalatii compuse din unul sau mai mulle

- aspiratoare de fum (AF),

- aspiratoare de caldura (AC),

- aspiratoare mecanice de fum (AM)

sau din combinatii ale acestora, precum si din elementele de actio

nare respectiv com and a, agregate de deschidere, conducte de ali

men tare cu energie electrica si accesorii.

AFC au rolul de a evacua fumul si caldura in caz de incendiu.

Servesc la

- eliberarea traseelor de evacuare si intervenlie

- usurarea combaterii incendiului prin crearea unui strat de aer fara

fum,
- intirzierea, respectiv evitarea efectului de flash-over si prin
aceasta incendierea completa,
- protejarea dotarilor interioare,
- reducerea deteriorarilor postcombustie cauzate de gaze de ar
dere si produse rezullate din dezintegrare termica, precum si
- reducerea sarcinii termice din incendiu pentru elementele de con
structie.
AF au rolul de a imbunatati premisele pentru salvarea oamenilor si
animalelor si protectia bunurilor materiale, precum si pentru inter
ventia de combatere imediata, prin crearea unui strat fara fum dea
supra pardoselii, din chiar faza incipienta a incendiului, prin eva
cuarea fumului.
Functioneaza si ca aspiratoare de caldura.
AC au rolul de a evacua gaze fierbinti de ardere in situatia incendi
ilor in stadiu avansat.
Se doreste prin aceasta in special
- evitarea sau macar intirzierea efectului de flash-over, precum si
- reducerea sarcinii termice din incendiu pentru elementele de con
structie.
Functioneaza in aceste conditii si ca aspiratoare de fum.
Modul de functionare al AFC provine din ascensiunea termica a ga
zelor de ardere sl depinde in continuare de
- suprafata de deschidere a acestora cu efect aerodinamic
- influenta vintului
- dimensiunea gurilor de admisie pentru aer exterior
- momentul deschiderii
- situatia de montaj (de ex. dispunere si dimensiuni ale cladirii).
AM au acelasi rol ca sl AF. Aspirarea fumului se efectueaza prin
ventilare fortata (de ex. cu ventilatoare).
AM trebuie utilizate indeosebi in situatii in care utilizarea AF nu este
ralionala sau posibila din motive tehnice.
In locul AC pot fi utilizate in principiu AF sau AM dimensionate core
spunzator.
in sensul rolului pe care il indeplinesc trebuie prevazute AF:
- la constructii cu un singur nivel de suprafete si dimensiuni foarte
ridicate
- la cladiri cu trasee de evacuare foarte lungi, daca acestea nu pot
fi mentinute fara fum suficient de mull timp pe alte cai
- la cladiri pentru care este prevazuta, conform regulamentelor, in
cazuri izolate a protectie speciala a bunurilor
- la cladiri cu substante deosebit de valoroase si sensibile la fum,
daca exista motive pentru a protectie superioara a bunurilor.
in sensul rolului pe care il indeplinesc, AC trebuie principial dimen
sionate si dispuse astfel incH sa fie atins un raport
A'
v + h : A > 0 02 (vezi DIN 18230 Partea 1 - in prezent proiect)
la sarcini termice din incendiu un raport

Av + h : A > 0,05.

Daca nu este posibil, trebuie prevazute AF sau AM.

Se recomanda evaluarea aspiratoarelor de caldura (AC) la deter

minarea clasei de protectie la incendiu conform DIN 18230 Partea

1 (in prezent proiect).

INSTALATII
A FUMULUI ~I CALDURII
, DE ASPIRATIE
,
Extrase din DIN 18232, P118230 P1 +2 UAB. LD. 3010.

a
'"

1,~

;:;,

<'

15 '-:=

u..

1,6

1/
.

a
a.

insemnind:

1,B ~

'.'

,I

,I (A. ,

h,1

inaltimea ponderata
~A..,
a goluiul in m
la golurt perpendiculare la cote dife

h':T\

= - - .

flte trebUI luata in calcuJ suplimen

tar a distanta. ponderata

Exemplul1 :
Pentru

Ah/A"

pentru

a/h/h m

determinant:

= 1,12 este ~ = 2,75 Sl

':: 1,3Sestek, = 2,35

/l;

--'-

v hm -

= 2.35

ExempluJ 2'

A,

Pentru A/A,
pentru a"M,'h m
determinant:

l:(A" . a,.,,)

k:

1.55 e51s /l; = 1.95 SI

/l; = 3,2

= 2.5 este
= 1,95

Supraf. fiecarui gal i in peretii extenor;

al compartimentulu) de combatere a In
cendiulul in m 2

... 1

h.

1\.

~All

rt

inaltlmea acestui gol in m $i

dlstanta perpendiculara intre cen~rul go~
lulU! vertical $1 planul golulul onzontal,
respectiv planul median al unui gol incli
nat cu max. 45" in m (vezl imaginea 2)

Pentru A fA > 2.0 factorul ~ trebule cons i

derat ~ ~ 1~5, in domenlul Ah/A,... .,,; 0.7 $1
a.. h/h rn > 4 este ~ = 4.

Q)

Diagrama pentru caJculul factorului II,

Goluri in acopens si pereti (sectlune)

Suprafata evaluata a golului rezulla din: Av + h = Av + ~ A h

Insemnind:
Ah suprafete de goluri orizontale in m2
Av suprafete de goluri verticale in m2
~ factor de ponderare
Golurile din pereti se mulliplica cu 1 (suprafata Av in m2 ) si golurile
in acoperis (suprafata A h in m2 ) cu k,. in compartimente de comba

tere a incendiului pe mai multe niveluri si in sectoare ale acestora

pot fi apreciate de asemenea golurile din plan see multiplicate cu ~,

daca exista goluri eel putin la fel de mari in toate plan seeIe supra

puse si in acoperis. Valorile k, pot fi extrase din diagrama din ima

ginea 1. Valoarea ~ este determinata alit in functie de raportul ~.

h/h m ' cit si in functie de raportul Ah/A v ' Relevanta este intotdeauna

valoarea cea mai mica.

La compartimente de combatere a incendiului pe mai mulle niveluri

trebuie calculata suplimentar durata echivalenta de incendiu pentru

fiecare nivel. Astfel trebuie transmis separat pentru fiecare nivel ra

portul suprafetei ponderate de gal uri fata de suprafata de nivel.

Norma provizorie DIN 18230, P 1 poate fi aplicata pentru cladiri sau

parti ale acestora, destinate activitatilor de productie sau depozita

re ale unei intreprinderi (constructii industriale).

Aplicatia ei nemijlocita nu este posibila pentru cladiri multietajate,

spatii cu depozitare pe vertical a, silozuri, depozite de materiale in vrac

de intindere mare, cladiri de productie si distributie a energiei, pre

cum si pentru constructii industriale cu compartimente de combate

re a incendiului foarte marl.

in explicatiile anexate se prezinta suprafetele admisibile, respectiv di

mensiunile compartimentelor de combatere a incendiului in functie de

clasele de siguranta la incendiu si de clasele de protectie la incendiu.

Dimensionarea AF depinde de suprafata de incendiu din calcul, res

pectiv de grupa de dimensionare, precum si de grosimea stratului de

aer fara fum dorit si de inaltimea spatiului.

Ca lnaltime h a spatiului de protejat se considera la acoperisuri ori

zan tale inaltimea libera, la acoperisuri inclinate inaltimea medie de

la pardoseala pina la muchia inferioara a acoperisului.

Grosimea dorita pentru stratul de aer fara fum d trebuie sa cores

punda eel putin valorii 0,5 . h, dar nu poate scadea sub 2,0 m.

Suprafata de acoperis a halelor mari poate fi compartimentata prin

sorturi de fum. In acest caz, muchia inferioara a sortului de fum tre

buie sa corespunda muchiei inferioare a stratului de fum.

621

""

III

INSTALATil DE ASPIRARE A FUMULUI $1 CALDURII

IAFC --QJ

AMPLASAREA $1 MARIMEA ASPIRATOARELOR DE FUM

$1 CALDURA (AFC)
AFC trebuie amplasate cit mai regulat Tn sectoarele de acoperis.

Trebuie avut Tn vedere ca AFC sa nu mareasca pericolul transmi

terii incendiului de la 0 cladire la alta, respectiv, Tn cadrul unei c1adiri,

de la compartiment de incendiu la compartiment de incendiu.

Trebuie pastrata 0 distanta minima de 5 m spre peretii rezistenti la

incendiu. Distanta spre peretii despartitori complecsi trebuie sa fie

de cel putin 7 m.

Un perete despii.!1itor complex este un perete rezistent la incendiu

care respecta cerinte mai ridicate (DIN 4102, P 3).

Serveste mai bine scopului sa fie prevazut un numar mai mare de

AFC cu goluri mici, decit un numar redus cu goluri mari, pentru a

permite evacuarea nestTnjenita a fumului sl gazelor In exterior.

Distanta AFC Tntre ele si de la muchia inferioara a acoperisului

(jgheab) nu poate fi mai mare de 20 m si nici mai mica decit distanta

minima fata de pereti de 5 m.

1
I
I

__ Muchie info constructie

:--Mijloc constructie

Directia vintului dominant

I : r - - Muchie sup. constructie

-----..
~-7"

-r-->,;"~~'~~
'J
,,/~"~,
;'TT' - . /
I,

sf

Muchie into

~-- (Z~~~Uf~~; caldura

A......

~-

----,-,----b

b-a

Acope"s tiP shed

Muchie info constructie

Panta. acoperi$ ,:", 12

- - Mijloc constructie
- - Muchie sup. constructie

AFC

a = gros. de calcul strat fum

b inallime de calcul p1anseu

Direclia vintului dominant

Muchie info

b-a!

~ ~ hT~
==1 =---~,,2=?'
I' Nl--=:&1
AFC

construc!ie

AFC

Muchie info
so'1 tum sj ,
caldura
(zona fum)

J.!

=0,

''------~/ I"

I,

,I
I'
~

So'1 tum Si '

caldura

CD

I I

b
b-a:

III

I~

Acopens in terasa cu banda de lumlnatoare

AFC

= aspirator de fum 51 caldura

AFC

j'

Sector

-L-

O25a

,I
1

Admisie aer

I'

Seclor de acopens in terasa >'60 m

Perele rezistent

Perete despartitor complex

~'>~
AFC

II

Ii.
II

II

!:
!
,

:!1

."'.
.

'

Perele despartilor complex

la incendiu

"sm l;

~~[
@

Perete rezistent Ja incendiu

Distanta golurilor fata de suprastructuri pe suprafata de acoperis

trebuie sa fie atTt de mare, lncTt sa nu fie afectata functionarea prin
vTnt a AFC.
La amplasarea AFC Tn zonele de margine ale suprafelei de acope
ris trebuie avuta Tn vedere posibilitatea existentei unei Tncarcari mai
mari din vTnt (Iatime de f1sie - b/8).
Pe suprafete de acoperi s cu 0 panta Tntre 12 si 30 AFC trebuie am
plasate la 0 cota cit mai Tnalta; trebuie sa existe cel putin 1 AFC per
400 m 2 de suprafata de plan (suprafata de acoperi s proiectata). La Tn
, clinatii > 30 ar trebui demonstrata special eficienta unui AFC. Pe su
prafete de acoperis cu 0 Tnclinatie de < 12 trebuie amplasat cel putin
un AFC per 200 m2.
La acoperisuri subTmpartite din motive constructive (sectoare) trebu
ie sa fie amplasat cel putin un AFC per sector.
La hale cu shed-uri se pot instala AFC pe suprafetele v~rate ale shed-urilor
frontale doar daca se dovedeste pentru aceasta situatie de montaj 0
insensibilitate suficienta la vTnt lateral.
Lungimea laturii sau diametrul unui gol de admisie pentru un AFC nu
poate fi mai mare de 2,50 m.

Acopens in doua ape inclinatle '" 12 0

La declansare automata Tn grupa trebuie prevazut la fiecare 400 m2

suprafata de plan cel putin 1 element de recunoastere a incendiului
sensibilia fum sau 2 elemente de recunoastere a incendiului sensi
bile la caldura. In fiecare sector de acoperis trebuie Tnsa amplasate
2 elemente de recunoastere a incendiului sensibile la fum sau 4 ele
mente sensibile la caldura.
In c1adiri cu instalatii de sprinklere sau de stingere cu apa Tmproscata
aceste goluri nu trebuie deschise Tnainte, ci doar dupa initierea aces
tor instalatii de stingere, de ex. prin comandarea AFC prin instalatiile
de stingere. Daca ambele instalatii sTnt declansate de elemente de
recunoastere a incendiului sensibile la caldura, atund temperatura
de activare a elementelor termice de recunoastere a incendiului ale
AFC trebuie sa fie cu cel putin 18 C (18 K) mai ridicata dedt tem
peratura de activare a sprinklerelor.
Halele trebuie subTmpartite Tn sectoare de acoperis cit mai egale.
Sectoarele nu trebuie sa fie mai mari de 1600 m 2 sl mal lungi de 60
m. SubTmpartirea poate fi realizata prin constructia acoperisului (de

ex. shed-uri, ferme cu inima plina) sau prin sorturi de fum si caldura.

$orturile de fum si caldura trebuie coborTte cTt de mult posibil Tn

functie de necesitalile de functionare. De ex. tabla de otel sau ghips

cartonul sTnt potrivite.

Pentru hale mai mari de 1600 m 2 suprafala totala de goluri AFC re

zulta din Tnmultirea suprafetei totale a halei cu un procentaj cores

punzator utilizarii halei.

Pentru hale mai mid de 1600 m2 suprafata totala activa a golurilor

AFC rezulta din lnmultir~a unei suprafete de hala fictive de1600 m 2

cu procentajul corespunzator utilizarii halei, Pentru hale sub 800 m 2 ,

suprafata de goluri poate fi micsorata corespunzator dimensiunii ha

lei, dupa cum urmeaza:

1600 supraf. halei

AWA =

. a = 2 supraf. halei . a

800

Legenda: AFC
IAFC

AA

a
b

622

aspirator de fum si caldura

instalatie de aspirare a fumului si caldurii
suprafata geometrica a golului AFC masurata
la fata aparatului orientata spre acoperis
suprafata de gol activa a AFC considerTnd
influenta vTntului
suprafata de gol activa a IAFC considerTnd
influenta vlntului
grosime de calcul pentru stratul de fum
Tnaltime de calcul a planseului

inallimea de calcul pentru plan~eu (valoarea "b") se masoara de la

muchia superioara a pardoselii pina la media intre cel mai jos ~i cel
mai inalt punct al plan~eului, respectiv structurii acoperi~ului.
Valorile intermediare se rotunjesc in sus, respectiv in jos.
Zona de aer tara fum trebuie sa fie de cel pUlin 3 m la spatii cu
inaltimea de calcul a planseului de pina la 6 m iar la spatii cu inaltimea
de calcul peste 6 m trebuie sa fie de cel putin jumatate din aceasta.
GroSlmea de calcul a stratului de fum Ivaloarea "a") rezulta din di
ferenta dintre inaltimea de calcul a planseului sl zona de aer fara
fum. ~orturile de fum si caldura trebUie sa coboare cel putln alit de
jos cit se estimeaza pentru dimenslonare grosimea de calcul a stra
tului de fum. La hale cu 0 inaltime de calcul a planseului
s. 6 m inaltimea ~orturilor de fum si caldura trebule sa fie de cel putin
25 % din inaltimea de calcul a planseului, la hale> 6 m inaltimea
de calcul a plan~eului trebuie sa fie de cel putin 2 m.
Daca la instalarea unei IAFC nu este posibila subimpartirea acope
r1sulUl din motive de funclionalitate, suprafelele de goluri pentru in
treaga hala trebuie marite cu 30%, numarul minim de AFC, conform
aliniatului 5.3, trebuie marit cu 50%. in acest caz trebuie plecat de la
cea mai mica valoare pentru grasimea de calcul a stratului de fum
din tabel.
Peneol
de Incen
(PI)

P12.1
PI 2.2
PI23
P13.1
PI 3.2
P13.3
P14.1
P14.1
PI 4.2
PI 4.2
PI 4.2
PI 4.3
P14.3
P14.3
P14.3
PI 4.3
PI 4.4
PI 4.4
P14.4
PI 4.4
P14.4

CD

inaltlmea
Grupa de
dimenSlonare

maxima de
depozit. In m (GO)

7.0

1
2
3
7.5

4
5.3

3
4
3
4
5

4
5
6
7
3
4

7.6
4.1
5.9
7.5
2.9
4.1
5.2
6.3
7.7
1.6
2.3
3.0
3.6
4,4

8.0

Corelarea pericolelor de incendiu

(PI) cu grupele de dimenslonare

(GO)

85

Tabel de dimensionare
Tabelul urmator indica suprafata actlV<3. de
gal ca procenlaj al suprafele, de plan aha
Ie' in funqie de inallimea de cal cui a

plan!;;8ului si de grosimea de calcul a stratu

lui de fum pentru gaple grupe de dimenslo,
nare (GOI.

inaltime
de calc.
plangeu
b (m)
4.0
4.5
5.0

5,5

6,0

6,5

Gras.
de calc.
sir. fum GO
aim) 1
1.00
1.50
1.25
2.00
1.75
1.50
1.25
2.50
2,25
2.00
1.75
1.50
3.00
2,75
2.50
2.25
2.00
3.25
3.00
2.75
2,50
2.25
2.00

9.0

Procentaj u
GO
2

0.30 0,43
0.25 0.35
0.31 0,43
0.21 0.30
0,26 0.37
0.31 0,44
0.38 0.54
0,19 0.27
0.23 0,32
0,27 0,38
0,32 0,45
0,38 0.54
0.18 0.25
0.21 0.29
0,24 0.34
0,28 0,40
0,33 0.47
0,19 0.27
0,22 0.31
0,26 0.36
0,30 0,42
0.34 0.48
0,39 0.56

Tabel de dimensionare

GO
6

GO
7

1.29
1.05
1.30
0,91
1,10
1.33
1.61
0,82
0.97
1.15
1.36
1.62
0,74
0.88
1,03
1.20
1.40
0.81
0.94
1.09
1.26
1,45
1.66

1.46
1.19
1,47
1,03
1,24
1,50
1,82
0,92
1,10
1,30
1,54
1.83
0,84
0,99
1,16
1,36
1.59
0,91
1.06
1.23
1,42
1.64
1.89

9.5

11.5

3.50
3.25
3,00
2.75
2.50
2.25
2.00
3.75
3.50
3.25
3.00
2.75
2.50
2.25
2.00
4.00
3.75
3.50
3.25
3.00
2.75
2.50
2.25
2.00
4.25
4.00
3.75
3.50
3.25
3.00
2.75
2.50
2.25
2.00
4.50
4.25
4.00
3.75
3.50
3.25
3.00
2.75
2.50
2.25
2.00
4,75
4.50
4,25
4,00
3,75
3,50
3,25
3.00
2,75
2,50
2,25
2,00
5,75
5,50
5.25
5,00
4,75
4,50
4,25
4.00
3,75
3,50

0.20
0.24
0.27
0.31
0.35
0.40
0.46
0.22
0.25
0.28
0.32
0.37
0.41
0.47
0.53
0.23
0.26
0.30
0.34
0.38
0.42
0.48
0.54
0.61
0.25
0.28
0.31
0.35
0.39
4.00
0,49
0.54
0.61
0.69
0.26
0.29
0.33
0.36
0.40
0,45
0.50
0.55
0.61
0.68
0.85
0,28
0,31
0.34
0,38
0,42
0,46
0.51
0.56
0,62
0,76
0.85
0,95
0,34
0,37
0,40
0,43
0,47
0,57
0,62
0.67
0.73
0,79

0.29
0.33
0.38
0.44
0.50
0,57
0.65
0,31
0.35
0.40
0.46
0,52
0.59
0.66
0.75
0.33
0.37
0.42
0.47
0.53
060
0.67
0.76
0.86
0.35
0.39
0,44
0.49
0,55
0.62
0.69
0.77
0,86
0.97
0.37
0,42
0,46
0,51
0,57
0,63
0,70
0.78
0.87
0,97
1.08
0.39
0.44
0,48
0.53
0.59
0.65
0.72
0.79
0,88
0.97
1.08
1.20
0.48
0.52
0.56
0.61
0.67
0,72
0,78
0,85
0,92
1,00

0.87
1.00
1.15
1.31
1.50
1.71
1.96
0.93
1.06
1.21
1.37
1.55
1.75
1.99
2.26
0,99
1.12
1.27
1.42
1.50
1.80
2,02
2,28
2,58
1,05
1.18
1.33
1,48
1.66
1.85
2,06
2.31
2.59
2.91
1.12
1.25
1.39
1.54
1.71
1.90
2.11
2.34
2,60
2,90
3,25
1,18
1.31
1.45
1.60
1.77
1.95
2.15
2,37
2,63
2,91
3,23
3.61
1.43
1.56
1,69
1.84
2.00
2.17
2.35
2.55
2.77
3.00

0.98
1.13
1.30
1.48
1.69
1.94
2.22
1.05
1.20
1.36
1.55
1.75
1.98
2.25
2.56
1.12
1.27
1.13
1.61
1.89
2.04
2.29
2.58
2,92
1.19
1.34
1.50
1.58
1,87
2.09
2,33
2.61
2.92
3.29
1,26
1.41
1,57
1,74
1,93
2.15
2.38
2.64
2.94
3.28
3.67
1.33
1,48
1.64
1.81

2.00
2.20
2.43
2.68
2.97
3.29

3.65
4.07
1.61
1.76
1.91
2,08
2.26

2,45
2,66
2,88
3,13

3,39

INSTALATII DE ASPIRARE A FUMULUI $1 CALDURII

~QJ

Pentru ca IAFC sa aiba eficienta aerodinamica maxima, trebuie

avuta in vedere admisia unei cantitati suficiente de aer in zona inferi
oara a halei. Sectiunea geometrica trebuie sa fie eel putin dubla fata
de sectiunea geometrica a golurilor IAFC din sectorul de acoperis cu
cea mai mare suprafata de gol activa.

I Tipurl de uti liz are

lip de utllizare

Tlpun de utllizare
Pencol de
lncendlu (PI)

A Acumulalon " fabnca

Adezlvi " fabrici
Alcool . dlstilene
Alcool " prelucrare
Allmenle. prod use " intreprlnderl
Alumlnlu . prelucrare
Alumlnlu " produc(le
AmbalaJe. carton fabrici
ArtlflCIl . fabnci
Armament - fabrici
Atelier de lacUil
AUlovehicule - ateilere
Autovehicule . fabrlcl
AVloane - fabrici
AVloane - hangare
Azbest. produse - fabrlca

BandaJe - fabrici
Beraril
Biclclele - fabrici
BIJutern (de serlel - fabrlCI
Bltum - prelucrare
Blanun - prelucrare
BOlangeni
Brutarli
Bumoac - intrepnnderr prelucrare

C Cablun . fabncr
Cacao - prelucrare
Calea . preJucrare
Cartoane bitumate - fabnc,
Case prefabricate - fabriC!
Caucluc ar!lflclal - praauclle
Caucluc. produse - fabnci
Caucluc spang lOS . fabrici
Caram,da - fabnCI
Carbune intrepnndere vaianficare
Ceara - fabnc!
Ceasun . fabrlcl
Celulold . fabnci
Ceramlca - intreprinderi
Chlbntun - fabric!
Chimle, fibre - fabriCI
Cinemalograf
Ciocolata - fabrici
Cinepa - prelucrare prelimlnara
Concerte - Sail
Conserve - fabnCI
Cosmellce - fabriCl
Covoare - fabriCI
(cu caucluc si mal. spong.)
Covoare - fabnci
(lara caucluc si mat. spong.)
Crema panto!i - fabnc!
Curatatorii (chimice)
Cusatoni

0 Detergentl - fabricl
Discurl/vlnlluri - fabnci
Dulclun - fabricl
Eleclnce. aparate - fabnCI
Electnce. masini - fabnc!
ElectrOnlce - fabnci
Ferestre (alum,) - fabrici
Ferestre (Iemn. mase plast.) - fabrici
Filaturl
Film - arhlve
Film - stud;oun
Foto - laboratoare
Foto. malenale - fabrici
FuraJe - fabncl
Furnlr - fabrici

Tip de utillzare

'J

Llchlorun " fabnci

Linoleum - fabnci

'I

3.1
23

'J
'J
2.2
2.3
')

2.2
3.1
22

'J

'J
2.1
2.2
2.1
2.2
2.1
3.1
2.2
2.2
2.2
3. ,
23
2.2
2.2
32
23
3.1
23
3.2
2.1
33
2.3
2.2
33
2.1
3.1

'J
2.1
2.2
3.1
2.1
2.1

'J
3.1
2.3
3.1
3.1
2.2
2.2
2.2
2.2

'J
2.3
2.3
2.2
2.3
2.3
2.2

3.'
2.2
2.2
3.1
2.2

Pencol de
InCenOll.! IPI)
3.1
31

M MagaZine
MagaZine unIvers ale
Mase plastlce - prelucrare
(fara materlale spongloase)
Mase plastlce - productle
Mase pJast.. lurnare - fabrici
MaSini de spalat - fabrlCI
MaSIni de spalat vesela;vase - tabrrcr
MaSinI' fabrlcl
Matenale de umplutura - fabnCI
Matenale spongioase - fabrici
Macelarn
Malase - fabnci
Matase (naturalalartlf.) - fabrici
Medlcamente - fabnca
Metal. turn are - fabrici
Melale usoare - intrepnnderi
Mobilier de refngerare - fabnCI
Mobilier - fabnci
Mobilier otel - fabrlCI
Man
Man furaje
Mongrine
Mon ulei
Motoclclete - fabrici
Mulgatorll
MunltJe - fabnci
N Nltroceluloza - fabric I
NUIele. impletlturl. produse - fabrrCI
Nutrrtlve. produse - fabrici

Orez. valonflcare
Otet . fabrici

P PAL - labrlci
Parchet - fabnCI
Paste f.3.inoase - fabriCI
P'elarie, produse - fabrici
Pietre prelioase - prelucrare
Pinze - fabnci
Porte Ian - fabrlci
Posta, transfer - slat!i
Prelucrare de date

31

H Hirtie - labnci
Hirtle recic!attJ - prelucrare

2.3
2.2

I In - prelucrare pre!imlnara
luta - prelucrare prelimlnara

3.1
3.1

imbracaminte - fabrlci
incaltaminte - fabrici
ingrasamlnte artificiale - fabrici

2.3
2.3
2.2

L Laple praf - productie

Legatorii de Cartl
Legume uscale . fabriCI
Lemn - intrepnnderi prelucrare
Lemn. placaje - fabrlci
L n erie - f rici

2.2

2.3
2.3
2,3
2.3
2.3

2.3
2,3
2.1
2,2
2.2
2.2
3,3
3.2
2.1
2.3
2.3
2.2
2.1
2.2
2 2

2,3
2.2
')
3.1
31
3.1
2.2
2.1
0)
OJ

2.2
2.3
3.1
2.1
2.3
2.3
2.2
2.2
2.1

2.3

2,1

2.2
2.1

R RadiO. aparate - fabrici

2.3

S Sallele (cu mat. spong,) - fabriCI

Saltele (lara mal. spong.) Iabncl
Sapun - fabnci
Sirma. lrefilare
Soda - fabnci
Solventl . distilerli
Spalatoni
Sllcla - fabnCI
StUdlOUfi
Supe deshidratate . fabric I

3.2
2.2
3.1
2.1
2.1
3.1
2.2
2.2

Santiere navale
Tabla. produse - fabrici
Talas fabrici
Tapllerii (cu mal. spong.)
Taplteni (fara mat. spong.)
Textile, 'lntrepnnderi
Tipografii
TIrgun . hale
Transformatoare - constructle
Tricataje - fabrici
Tulun. produse . fabrici
Tesalafli

2.1
'J

G Garaje
Garnituri pal - fabnc;
Gudron - preparare

2.2
2.2

U USi (alum.) - fabrici

Usi (Iemnlmase ptas!.) - labrici

3.'
2.3
O}

2 ,
3.1
3.2
2.3
')

2.3
2.3

22
2.3

22
23

2.2
2.3

V Vagoane - labrici
Varni1e
Vopsele SI lacuri - fabncl
Vulcanizari

23
31
31

Z Zahar - fabrici

23

2.3

-) Clasare dupa tipul de functiune al

zan I
r
I

Corelarea functiunilor cu pericolele de incendiu (PI)

623

"'
.
III
,

CONDUCTE DE APA DE S,.INGERE

iNCHIDERILE DE PROTECTIE LA FOC

Extrase DIN 14462 P. 1, 1988 P. 6

Linii directoare ale formatiilor de pompieri profesioni$ti

Conductele de ap~ de stingere sint conducte montate fix in constructii, cu

dispozitive de inchidere pentru racordul furtunelor de stingere a incendiului in

punctele de distributie a apei de sting ere.

Conductele ascendente "umede" sint conducte de apa de stingere aflate

permanent sub presiune.

Conductele ascendente "uscate" sint conducte de apa de stingere, ali

mentate doar in caz de necesitate de catre pompieri.

Conductele ascendente "umede-uscate" sint conducte de apa de stinge

re care pot fi alimentate in caz de necesitate cu apa din reteaua de apa po

tabila prin actionarea de la distanta a unor armaturi.

Trebuie respectate urmatoarele deschideri nominale (in mm) pentru conducte

de apa de stingere $i hidran\i de perete:

- la doua puncte de distributie in serie: min. DN 50

- la trei puncte de distributie in serie: min. DN 65

- la patru sau mai multe puncte de distributie in serle: min. DN 80.

La conducte umede de apa de stingere se poate neglija consumul de apa po

tabila necesar pentru reinnoirea apei, atita vreme cit necesarul de apa in sine

nu presupune deschideri nominale mai mario

Grosimea peretelui prescrisa de tehnica de protectie la incendiu trebuie sa fie

mentmuta la instalarea conductelor de apa de stingere.

Conducte ascendente "umede"

Hidrantii de perete se monteaza la alegere in ni$e, dulapuri adosate sau inzidite.

Muchia inferioara a hidrBntului trebuie sa se situeze intre 800 $1 1000 mm pes

te pardoseala.

Conducte ascendente "uscate"

Conducta ascendenta uscata trebuie sa aiba 0 deschidere nominala de 80 mm

$i sa poata fi aerisita.

2 armatur,,_

d!1!e'.!!''''''~

aerJSlre

~~~~~~~a as::.:ce~n.:.dJo-+

permanent

inchiderile de protectie la foc constituie 0 unitate formata din:

foaia respectiv foile de u$a cu ram a corespunzatoare $i dispozitivul de fixa
re aferent ramei
- dispozitivul de inchidere automata in forma unei platbande elastice sau in
chizatori de u$a cu amortizor hidraulic
regulatorul de ordine a inchiderii pentru u$i in doua canaturi
dlspozitivele speciale la porti glisante, culisante sau rulante
- incuietoarea u$ii
instalatiile de fixare in pozitie cu dispozitive de deblocare pentru inchideri
Ie care trebuie pastrate deschise din motive functionale $i se inchid doar
in cazul unui incendiu.
Deoarece exista 0 interac\iune $1 intre perete $i u$a, iar aici pot aparea de
formari mari in cazul unui incendiu, u$ile de protectie la foe trebuie corelate
cu tipul constructiv al peretelui pentru care trebuie certificate (de ex. perete
masiv sau perete cu schelet).
Rezistenta la foc depinde deci in mare masura de
- marimea u$ii respectiv a golului,
- precizia productiei $i
- montajul corespunzator.
InteNale de gabarite pentru u$i din otel rezistente la foc intr-o singura foaie T
30-1 conform DIN 18082
Dimensiuni in mm
latime
inaltime

A
B

750-1000

1750-2000
2000
1750

peste 1000
sub 750

DO

Ld\lme
min max

r ..,.

T 30 'U,A"e'
on
P'.' <

"'<>

Conducta ascenden

.,umeda

T<l0-1 U

, mo

TOO

T 30-2 U<;a. lemn

T 30 2U;1lemnX

DISpozltiv dB

511ngere a focului.

T 30 Usa 0 el Ollsanta

de racord
furtun
(h\dranl de perete) ......

T 30 Poarta otel

'"

T 30 Poana otel I1Jlantti

T 30 usa Dhanta 0 el 4an

T30U

a n!lantao el

in.alilme
min max

La!lme
min max

Denumlre

"0 "00 I T

"0
590

"'0

1720-"70

ThO_11)<;::"1 mn

'R'

""

171R-,nq1

T,n ""

1()35

17M, 208

111.0. Dr

"'_

T 60 Poart.1 0 el a!lsanta

000

",0 'PO<

686

'0'1

PI'_'oa,

1161'>

""'1

""_'0"

2<;00

"0
805

"'000-':1<:/'"

"'936

1695

10 1

1718 2093

T90

1 Cia aoei

80

1440

2440

1720 2720

T90

1 U a. 0 el

640

1435

2435

1718 2718

T 90 - 1 USa. Promal

1586

2U aoei

inall',me
min mal,
."

660

f30-1 Usi!lemnX

Dispozrli... de
slingere a focului,
de racord
furtun

(IJ

EXTRAS DIN ASISTENTA DE LUCRU-CONSTRUCTII DIN OTEL 27.3

Trimitere DIN 18082 P 1 Ulili din otel T 30 -1 TIp constructiv A
DIN 18032 P 3 Ulili din otel T 30-1 TIp constructiv B
DIN 18089 P 1 Inser1ii pentru Ulili de protectie la foe
DIN 18093 P 1 Montarea ulililor de protectie la foe in pereti masivi

Oenumlre

Pune! de dislnbu1Ie

-+

678

930 1180
2445

1714 1968

',089

2459

1718 2468

T 90-2 usa otel

1420

2545

875

2500

1750

T90 2 Usa. otel

1900

2650

1950 2950

2000

450<)

2000 3500

T 90 Usa 0 el cU(lsanta

2500

450<)

2000 3500

1500 12000

1200 4500

T 90 Poana rulan,a

2000

10000

1800-4100

2000

10000

1800 4100

2500

2700

5000

2400

5600

800<)

2000 4000

4000

T 120 Poana rulanta

X certrficat

entru

Stlleclle a clasl~clIrtl (InSlr. ptr eJem conSIr. Sint Indlcale intotdtlauna dlmenslunlle
19821 cenllicatelor gentlrale pentru uffnlln" mal,lrne SI mlnlme admrse (dlrnenslunl
rea construCllilor
Irl)ere de trecere\ in mm.

scarton sau

1960-2960

re I demon,ablh

T 30-1 usa. reZlslenta. la foe inlro loale

T 30-2 usa rezistema la toe in doua tOI
T 60- I usa rezistenta la toe InlrO foale
T 90 - 1

usa remmntAla I~ intr-<l toa18

T 90-2 usa relISleOtala I~IU indooa 10

Intervale de gabarite pentru Tnchiderl de pro1ectie la incendiu certificate

Conduc!a de
allmenlare

CD

Supapa unldireC(lon.
cu golire

Conducta ascendenta "umeda"

inchlzatoare usa cant. DIN 18263

Conducta ascendenta "uscata"

2 armaturi de aeriSlre

11

Dispozlti" de inchldere de siguranta. cu racord fix 51 ac\ionare a

armaturu automate de umplere SI golire in legatura cu
dispoZlllv de slingere a focului $1 de racord furtun (hldrant de perele)

I
I

Conducta. ascendsnta "umediVuscata"

!~
....

.
~

Dimenslune constructIV.! bruta

II

Dlmenslune Iibera Irecere

~,

OlmenSlune censtruclrv<'i etaIon

35

SiaM de umplere $1
Sita
Scurgere
(e~acuare liberal
golire, actronata de la Supapa
stanJaUnjdiret;tlonaJa

3
@j

Conducta ascenoenta "umedaJuscata" (exemplu pentru ON 50 pina la 150, PN 16)

(PN ~ presiune nomlnala)

Racordurile fixe tip Bale armaturii de alimentare trebuie sa fie situate la 800 +

200 mm peste cota terenului.

Cota de 1200 + 400 mm. masurata de la axul robinetului de racord pentru fur

tun pina la muchia superioara a pardoselii nu trebuie depa$ita in sus sau in jos.

I
(

624

Zaver autOmat

'~

U U
lavor automal

DINs1inga

"

01.=

V--

Exemplu pentru u,a T 30 - 2 canaturi

Ulili de protec\ie la fum

Extras din DIN 18095, P.1
U$ile de protectie la fum sint potrivite pentru impiedicarea extinderii fumului
in cladiri. U$ile de protectie la fum nu sint inchideri de protectie la foc con
form DIN 4102, P. 5.
U$ile de protectie la fum sint u$i cu inchidere automata $i au rolul. in cazul in
care sint montate $i inchise, sa impiedice trecerea fumului.

iNCHIDERI iN PERETII PlJTURILOR DE ASCENSOR F90

Vitraje F
(cu impiedicarea
radiatiei)

EXTRAS DIN DIN 4102, PARTEA 5

Sarcina termica din incendiu conform

curbei unitate de temperatura-timp (CUT)
1. Vitrajul nu trebuie sa cedeze sub
greutatea proprie.

inchlderile in peretil puturilor de ascensor cu clasa de rezistenta la

foc F 90 sint u$i $1 alte inchideri astfel conform ate, incit sa impiedi
ce transmiterea focului $i fumului la alte nlveluri.
Eficienta lnchiderilor este asigurata doar daca exista a ventilare
adecvata a putului de ascensor si cabina este reallzata predominant
din materiale din clasa A.
Dimenslunile golurilor de ventilare se conformeaza regulamentelor

2. Trecerea focului
trebuie impiedicata.

2,5% din suprafata in plan a putului. dar cel putin 0,1 m

- fara flacari pe partea opusa foculul

- tamponul de vata adus in

contact nu trebuie sa se
I

aprinda sau sa arda mocnil.

VITRAJE DE PROTECTIE LA INCENDIU

conform DIN 4102, Par1ile a 2-a !?i a 5a
precum !?i DIN 4102, P 13
Vitrajele de protectle la Incendiu sint elemente de constructie trans

parente compuse dlntr-o rama, unul sau mai multe elemente trans

2. Vitrajul trebuie sa
ram ina efectiv ca
separatie a spatiului.

de constructie: in general este nevoie de a sectiune de cel putin

2

Vitraje G
(fara impiedicarea
radiatlel)

3. Fata opusa focului nu trebuie

sa se incalzeasca cu mai

mult de 140 K (valoare

medie), respectiv 180 K

(valoare maxima).

parente (de ex. geamurl pentru vitraje de protectle la foc), prinderi,

garnlturi si mijloace de fix are $i care rezista la foc 30, 60, 90 sau

chlar 120 de minute conform clasificarii.

Sistem fereastra
Tip

Vitraje F

Ca vitraje de protectie la incendiu din clasa de rezistenta la foc F

(vitraje F) se considera elemente de constructie transparente am

plasate vertical. indinat sau orizontal. cu rolul de a impiedica extin

derea focului $i fumului. precum sl trecerea radiatiel termice con

Factor K
Wlm'K

C:asa de re
zistenta la foe

Vitraje G

Ca vitraje de protectie la incendiu din clasa de rezistenta la foc G

(vitraje G) se considera elemente de constructie transparente am

plasate vertical, inclinat sau orizontal. cu rolul de a impiedica extin

derea focului $i fumului. nu insa sl trecerea radiatlei termice. in caz

de incendiu ramin transparente si se comporta din punct de vedere

al tehnicii de protectie la foc precum stlcla.

Vitrajele G reduc temperatura radiatlei term ice care Ie traverseaza

cu aproximativ jumatate. Exista insa $i vitraJele G 30, care devin

apace in caz de incendiu $i care scad temperatura radiatiel termice

care Ie traverseaza considerabll mai mull.

in baza regulamentelor de constructie este permisa montarea vltra

jelor G doar in locurile in care nu apar intrebari vizavi de protectia

la incendiu, de ex. ca goluri de iluminat in pereti de culoare care ser

vesc ca trasee de evacuare. Muchia inferloara a sticlei trebuie sa se

sltueze in acest caz la cel putin 1,80 m peste cota pardoselii. Asupra

acordului utilizarii de vitraje G se pronunta de la caz la caz autorita

tea locala de autorizare In constructii.

Vitrajele de protectie la incendiu se impart in doua clase de rezis

tenta la foc conform DIN 4102.

?ur~ta de rezistenta. la foe I

In

mInute

30
60
90
- 120
~

CD

Vilral F
F
F
F
F

30
60
90
120

Slicle de protect1e la incendiu

Clase de rezislenla la foe

I
Vitraj G
I
I
!

G
G
G
G

30
60
90
120

Gros'l Transpa5tlola
Tenta %
mm

Tip PT 30
Tip PC 30

4.0

F 30

Pyroslop
Tip 1/30-10 D

3.7

F 30

Tip APC 30

F 30

2.3

15
I

Contraflam
Tip 30-18

form duratei proprii de rezistenta.

Trebuie demonstrata suplimentar stabliitatea printr-un test de rezis

tenta fizica. Vitrajele F devin apace in caz de incendiu $1 se comporta

din punct de vedere al tehnlcii de protectie la incendiu precum peretii.

Tip stlcla

Gontraflam
Tip 30-18/150

82

30

87

52

77

Tip PT 60

F 60

2.5

Pyrostop
Tip 1I60-D 10

42

70

Tip PC 90

F 90

2.9

Conlrallam
Tip 9028/28

72

84

Tip PT 90

F 90

2.4

PyroslPP
Tip 1/9010 D

50

67

Tip APT 90

F 90

2.4

Pyroslop
Tip 1/9020 D

53

65

VltraJe de protectl8 la Incendlu Pyrotherm clasa de rezistenl3 la foc F

Slstem fereastrai
Tip

Clasa reZIS
tenta la foe

Factor K
Wtm'K

Tip sticla

Gras.
sticla
mm

Transpa
T8nta %

Fer. Bemopyr
Tip PG 90

G 90

5,8

Pyran

6.5

90

Tip PIG 90

G 90

3.2

Pyran
stlcla izolanta

22

85

Tip PIG 90

G 90

2.5

Pyran
stlcla izolanta

22

85

fJ\

\:::)

Vitrale de prolectle la incendiu ferestre Bemppyr clasa de reZislenta la foe G cu

stic!a Pyran

Vitraje U
La clasa de rezistenta la foc' U = u$i se considera pentru vitraje ace
lea$i cerinte ca in cazul clasei de rezistenta la foc "F". Ramele vitra
jelor de protectie la incendiu au rolul de a aslgura, impreuna cu ele
mentele transparente (sticle), a durata de rezistenta la foc c1t mai
indelungata in caz de incendiu. Urmatoarele materiale (respectiv
combinatii de materiale) $i-au demonstrat aptitudinea ca materiale
de constructie pentru rame:
profile din teava de otel cu captu$eli din Promatekt, ghipscarton F
$i lemn. de ex. cu placare din metale u$oare, profile din metale
U$oare cu miez rezistent la foc din beton, profile laminate din meta
Ie U$oare protejate de radiatie termica, profile combinate, beton
aparent (posibilitate de vopslre), la interior din metale U$oare, profi
le din beton aparent (posibllitate de vopsire), profile din lemn de
esenta tare pentru F 30 $i G 30, profile termoizolate cu spatiu de aer
uscat, din metal U$or cu miez din beton rezistent la foc $i la proiec
tile lmpu$cate.

625

,III

'.
.

Vitraje de proteetie la foe

Vitraje din clasa de rezisten(a la foc "G"

Posibilitatile actuale in domeniul "vitrajelor G" constau in principal

din 3 tipuri de sticla:

-sticla cu re(ea de sirma sudata in puncte. la care. ;n cazul spar

gerli. strcla este mentinuta In pozl\ie de reteaua de slrma. Maxim

pina la G 60/G 90.
-comblnatil complicate de SSM In varrante de sticla Izolanta multi
stra!. Maxim pina la G 60.
-stlcla cu silicat de bor pretenslonata. ca de ex. Pyran de la firma
Schott Glaswerke, Mainz.
Maxim pina la G 120 in varianta cu 0 singura foaie de stic!a.
Maxim plna la G 90 in varianta slida izolanta.
Domeniu de aplieare pentru "vitraje G"

Se recomanda montarea de vltraje G pe fa\adele c1adirilor Inalte

pentru Impiedicarea transmiterii flacarllor de la un nivel la aitul.

Aceasta se aplica 1n mod deosebit la cladiri inalte 1mpMite In com

partrmente de Incendiu orizontale. La cladiri cu colturi intrate prin

"vltraje G", se poate evita propagarea necontrolata a incendiului 1n

zona ferestrelor la col(ul intra!.

"Vitrajele G" pot fi utilizate peste tot unde. conform legislatiei 1n con

structii, nu exista cerin\e superioare pentru golurile de iluminat. de

ex. in zona traseelor de evacuare la vitraJe a caror muchie inferio

ara este situata la cel pu\in 1.80 m peste pardoseala.

~eretl maSlVI eel pU1 1n

Schott Glas. Main;:
100 t. 180 Gin c1asa de reZlslenta la
I foe F 30
Trube & Kin s Koln

'?6'5

)f

Ii Garnltura

II

Rama din protll de

ate I $1 alumJnlu

'
A

---J Bagh. reazem stlcla

<-110 Beton

: Garnltura
ill

I I

Stlcla F este compusa din doua geamuri pretension ate (SSM) de

cite 6 mm, prefabricate ca un tip de sticla izolanta.

In schimb. aerul interior este inlocuit cu 0 substanta organlca cu

contlnut de apa (gel).

In caz de IIlcendiu. sticia dinspre foc se fisureaza si gelul poate com

pensa caldura de ardere prin cedare de apa.

Prln procesul de ardere de la suprafata stratului de protectle la in

cendiu. sticla se coloreaza, devenind impermeabila la radiatie.

Stlcla F poate Ii compusa si din 3 sau 4 straturl de sticla cu silicatl

Intre care se asaza straturi de protectie de compozitie anorganica.

care preiau sarcina de Inhibare a focului.

Gelul propriu-zis este realizat dintr-un polimer imbibat cu a solutie

anorganlca de sarurl cu con\inut rldicat de apa.

in caz de incendiu se formeaza un strat termoizolant si. prin apa

care se evapora, se consuma cantltati considerabile de energie.

Acest proces se repeta cu fiecare strat p1na este consumata sub

stan\a tip gel dintre folie de geam.

In func\ie de grosimea stratului de gel se pot atinge durate de rezls

tenta la foc de 30, 60. 90 si mai multe minute.

Gelul poate fi expus doar unor temperaturl intre - 15" C sl + 60" C.

Cu prlvlre la temperaturile superioare limitei de temperatura de + 60' C

trebuie decis de la caz la caz daca pentru utilizarea pe fa\ade ex

puse insomii exlsta pericolul depasirii acestel limite conditionata de

absorbtia de radia\ie a gelului.

Dupa caz, trebuie redusa intensitatea radiatiei solare prin utilizarea

unei sticle de protectie la insorire sau prin masuri de umbrire.

De regula astlel de masuri nu slnt necesare

Rama prof",t

II
,

"I::::::::!

II :

100 Beton

Clasa de rezls(enta la foe G30

'I
,

::;:::;11'1

I~:darie

,~dane

-..QJ

6.5:-5~i6

5
I 'I D,stant,er
II ta~l~r~I\~ra
I Rama prafll
I ',eava de otel

Valabll pin a la 31 12.92

,

PROTECTIA PREVENTIV A LA INCENDIU

teava de otel
Profll rama
tabla din otel
Piaci
glpscarton

1
2
3
4
5
6
7

Clasa de rezTstenta 1a foe G 90

Clasa de rezisrenta la foe G 60

Vitraje din clasa de rezisten~a "F"

Asa-numitele "sticle F" trebuie sa impiedice, pe Iinga trecerea fumu

lui Si a Ilacarilor. Si propagarea Incendiulul prin radiatie termica (scut

termic pentru perioada de timp ceruta, de ex. F 60 = 60 minute).

Aceasta presupune a izolare termlca pe intreaga durata de rezi

stenta la foc.

ll
4'5

!I

Aama beton armat

r.::..
: ~:~ : ::, Mortar
t. :: : :J Zidafle sau

beton

doua fOl de stlcla multlstrat

Pyrostop 1/30

G)

Clasa de rezistenla la foe F 60

F 90

ill

F60

Garnitura

mI
I
'

Strat gel

D,stant,er d,n

otellnoxldabtl
Sigilare

Banda. Promatect

I Garnllun

t::::::::::::/I C.ornler tabla ate!

Ii Fibre mlnerale
~----1 Plac;

glpscarton

t:;:::::;:;:;

doua 101 de sllcla securlzata monostrat

(SSM) spre exterior. a stlcla de flolatle
inlre straturile de gel

Structura raclta cu apa

1 C',sterna provlzle
B Slrat de ulei
2 Conducta allmentare 9 Preaplin
de la distnbUltor apa 10 Alarrila oreaplin
3 Conducta uscala
11 Function normala
4 Venti! cu (lotor
12 Alarma Insulic
51 dispOZlt!V de verdlapa. supraveghere
care fara apa
nlveJ apa cu
contacte mobile
5 Vent)! de lnchld. cu
robin. slgliat (deschlsl13 Manometru contact
6 Conducta de Iinlstlre
7 Conducta de nlvel

I i Reazem otei
i

U-

l:l

'3~

I ,
~-U

Muchle sup

de la dlstnbultorul , :1
de apa ~ r--------'

teren

Vedere laterala a sistemulul de cir

culatie cu rezervoru( de provizie
amplasat la partea superioara
(desenul nu este la scara)

Clasa de rez,slenla fa foe F 90

Domeniu de aplieare pentru "vitraje F"

Vitrajele F se utilizeaza predominant la interior; de curind exista

insa Si rezolvari Si construc(ii speciale pentru exterior.

Sticlele F se deosebesc de sticlele G in principal prin aceea ca. pe

11nga stabilitatea la foc, restring 1n mare masura Si transmisia termica

prin conduc(ie, convec(ie Si radia\ie.

626

~-Reazem

Clasa de rezlstenta la toc

Clasa de rezistenta la foc

~;~

Rezervcr de provlzle
Preaplln
Allmenlare
Conducta uscata
Bucl.3 conducta JOs
Bucla conducta sus

Sistemele de vitraje sint compuse de regula din tevi speciale de o\el

separate termic.

Suprafe\ele st1lpilor pot Ii captusite la alegere cu aluminiu,

Dimensiunea constructiva etalon este de 3,50 m cu dimensiuni

maxime de foi de 1,20 x 2,00 m.

Exista posibilitatea inlocuirii c1mpurilor individuale de sticla cu pa

neluri neportante.

PROTECTIA PREVENTIV A LA INCEN DIU ....,.. []

STRUCTURI RAclTE CU APA iN CONSTRUCTII
DIN CADRE DE OTEL
'

33.10 rn

6,87 rn

-------~-------_

(2)

...

-----

Schema raclrli cu apa

Pnn racordarea cape tel or supenoare ale stilpllor la conducte de colectare, a

celor inferioare la conducle de dlstnbulle, a acestor conducte la 0 coloana
descendenta, precum si la un rezervor amplasat la parte a superioara. re
zulta un sis/em inchls pemru C1rcultui agentulUl de racire. Configuratia pla
nului cladiril, precum si cerinta autontatll in constructii ca, in cazul distruge
rii unul stilp in urma unei explozli, slstemul de cadre sa ramina stabil, au con
trlbUit la ordonarea in doua grupe
Pentru acest caz de catastrofa extrem
de nefavorabil. adica pentru cazul ceoarii liecarui al dOllea stilp. s-a pornit la
dimensionarea stilpilor de fa 0 solicirare la 90% din limlta de curgere.
in cele patru rezervoare amplasate la partea superioara se atla 0 provlzle de
12 m 3 de apa, suficienta pemru a face fata unul incendiu normat de 0 durata
de 90 de minute, la 0 extindere asupra a doua mveluri Sl cu un supliment de
siguranta de aproape 0 lreime rata de cantitatile de provizie determinate in
urma expertizei, jnghetarea apei de racire - stiipli se aWi detasati de fatada in
exterior - se impiedlca pnn adaugare de carbonat de potasiu in solutie de apro
ximatlv 33%, Scaderea punctului de inghet necesara a fost stabilita la -25 'C:
cea mai scazuta temperatura masurata in Karlsruhe este de -23 0 C,
La cladirea noua cu zece niveluri a Institutului LandulUl pentru Protectia
Mediului din Karlsruhe (12 + 121 x 2 = 48 de stilpi din otel sint raciti cu apa, iar
cei 12 + 12 stilpi sint racordatl alternatlv la doua circuite separate de apa: cele
doua slsteme de circulatie ale fatadei anterioare si posterioare sint separate,
Corodarea interioara a stilpilor, a conductelor de circulare si a rezervoarelor
amplasate la partea superioara este impiedlcata prin adaugarea de nitrit de
sodiu in lichidul de racire.
Pe elementele din otel au fost masurate temperaturi foarte ridicate, La 0 incalzi
re de 30' C stilpil exteriori ai cladlrii. in lungime de aproape 33 m, soar dilata cu
12 mm, ceea ce ar conduce la deplasari ale reazemelor pentru grinzile conti
nue peste mai multe cimpun, care ar trebui luate in considerare, Deoarece apar
diterente de densitate in lichidul de racire nu doar in caz de incendiu, ci 5i da
torita insoririi. circUitul este angrenat natural si in cel de al doilea caz 5i stilpii in
sorili sint raciti. Favorabil este ca fiecare din cele patru sisteme de racire con
troleaza stilpi, alit de pe latura sudica, cit si de pe latura nordica a c1iOidirii, astlel
incil poate avea loc 0 compensare a temperaturii. Calculul planseului a pornit
asadar doar de la temperaturi ale slilpilor intre - 15" C 5i + 50" C. Fara com
pensarea datorata lichidului de racire ar fi trebuit pornit de la aproximativ -25' C
si + 80' C pentru certificarea de siguranla.

CD,

Rezisten!a la foe a elemenlelor de eonslruetie din o!el

Durata de rezistenta la foe a elementeior de construclle din otel variaza la 0 soli

ci/are termlca din incendiu data (de ex. conform DIN 4102, Partea 2) in functie ce

incalzlrea Sl "temperatura critica" a elementului constructiv respectlv,

Temperatura unui eiement constructiv din otel creste cu atit mai repede, cu

cit este rnai mare supralala expusa focului lata de sectiunea plesel, Sectlunl

mari de piese din acelasi material eu aceeasl grosime de captuseala se

incalzesc deci mai ineet si au in consec:nra 0 durata de rezistenta la foc mai

mare decit piese de sectiuni mai putln masive la 0 aceeasi suprafata expusa

la flacan, 0 valoare cu mfluenta mare pentru 'ncalzlre este deci lactorul de

profil piA, adica raportul dintre penmetrul expus flacarilcr (suprafata

desfasurata) si sectiunea nominala, Relevante pentru incalzlre sint si valon

Ie speclfice ale captuselli, preeum Sl adeziunea acestela la suprafata oreiului.

Variatia de incalZire poate fl determmata prin calcul sau prin iteratii de incen

diu conform DIN 4102, Partea 2,

Elementele de construetie din ctel pot ceda in cazui in care este atlnsa "tem

peratura critica a otelului" in secroare relevante ale sectiunii. Pentru 0 37 Sl

052 poate fi pornit. in mod simplificat. penrru 0 tensionare utila de 160 N!mm 3

de la 0 temperatura critica a otelulul ae SOD' C.

Durata de rezistenta la foc rezulta din timpul in care elementul constructlv

este incaizlt pina la temperatura critica a otelului.

Dependenta intre factorul de profl!. groslmea captuselii Sl durata de rezlstenla la foc

a Sll1pilor, respectiv grinzilor din otel a iost studiata pentru tipuri difente de captuseli,

Oelerminarea faetorului de profil

Factorul de prof" PiA, ImporTant penrru incalzlre. are contorm DIN 4102

Partea 4 (editla 1980) dimensiunea 1 'm. Trebuie calculat dupa cum urmeaza

1, Expunere la flacari pe patru lalUn cu captuseaia care urmareste proiilul.

Se considera in general

l,j =

l,j unde

A'

10

Peste suprafata desla5urata (exterioara) in m 2!m si A este sectlunea

nominala in cm 2

Grosime rnlnlma de captuseaiil d (rnml

P A 51 ,'r1'1

<90
90-119
120-179
180-300

30A

20'
20'
20'
20'

60A
20'
25
25
35

90A

120A

5S
65
7S
95

80
100
120")
140")
160")
180')
200")
220'
240")
270')
300")
330")
360")
400')
4S0')
500')
550
600")

Expunere foe
3 I tun
urmannd
tip
protilul
cutiS

385
351
1171\

291
269
254
234
221
20S
197
188
175
163
152
143
133
124
11S

270
248
230
21S
200
189
17S
165
IS3
147
139
131
122
116
110
103
98
91

Expunere foe
41aruri
urmarind
tip
protilul
cutl8

oM\

429
388
360
336
310
292
269
254
236
227
215
200
186
173
162
150
140
129

330
301
279
260
241
227
210
198
184
176
167
157
146
137
130
121
113
105

Expunere foe
31 turi

tip

Gros~m~ minIma

de captuseala pentru gnnzi din atel cu piaci de proteclie la rncen

2. Expunere la flacari pe patru laturi cu captuseala tip cutie.

11

= 10

2 h + 2 b unde
A'

h 5i b reprezinta inaltimea 5i la!imea sectiunii, de ex. pentru protile I

in cm.
3. Expunere la flacari pe trei laturi cu captuseala care urmareste profilul.
Exemplul tipic este gnnda OJ placa de beton suprapusa, Se considera in general:

cutle

Profile IPEv

Expunere foe
41a uri
urmarlnd
tip
profilul
cutle

U-b/10

Expunere foc
3 I tun
urmarind
lip
prolilul
cutle

Expunere foe
41 tun
urmannd
rip
cutie .
profilul

A mod
168
158
149
139
127
121
114
107
103
94
89
85
73

260
243
229
213
195
186
175
163
153
138
128
121
104

202
190
179
167
152
145
137
127
122
110
103
99
85

122
110
96
84
79

93
84
75
67
63

139
124
109
95
88

110
99
88
77
72

Aceste profile sint recomandate pentru utllizare preferentjal~ (Iist~ profile UCOG - Uniunea Constructorilor de constructii din Otel din Germania)
1) Pentru acest prom $1 eele mai mtci este relevanta. rormula 3a pentru determinarea PIA

La grinzi talpa orientata spre foc

este eea mai incalzita. Astlel se
calculeaza 0 valoare PIA modili
cat a pentru talpa grinzii, care devi
ne de ex. pentru profile I simplificat

__
u_
226
212
199
185
170
162
153
142
135
120
114
107
93

diU din Ilbre mlnerale,GP"

Profile IPEa

urmannd
profilul

groslme minima necesara din motive de stab Iii tate

A
inaltlme
nomln.

180A

40
4S
50
55

30
3S
40
50

!d.=10'
Profile IPE conform DIN 1025. Calet 5

100, unde
t

teste grosimea @pii in cm.

Daca una din cele doua valori
PIA sau (P/A)mod - este mai pUlin
favorabila (mai mare), cedarea in
tervine in general in func!ie de va
loarea cea mai mare.
4. Expunere la flacari pe trei latun
cu captu5eala tip culie. Si pentru
acest caz gnndaOJplacadebetonsu
prapusa constituie un exemplu lipic

= 10

'

2 h+2b

Facrorul de profil PIA [11m] pentru calcule de protectie la Jncendiu

627

' ..
.

Generalilati

Elemente de constructle In sensul DIN 4102 se considera pereti, plansee, stHpi, grinz;,

scan $.a.m.d.

Elemente de conSlructie speciale (elemente de constructie cu realizari speciale pentru

tehnlca protectlel 1a Incendlul S8 consldera: pereti rezistenti la incendiu. peretl exterlon
neportantL inchidenle de prolecl18 la foe (claDe. obloane. partl), inchrdenle peretilor putunlor
de ascensoare, din clasa de rezistenta la foe F 90, vltraj8 Gin clasele de rezistenta la foe G,
conducte de ventllare. inve!lton.

Termenul de durata de rezistenta la foe

L'::;omoortamentul elemente!or de constructl8 si al 81ementelor de constructl8 speciale:a In
cenolu ~ste caractenzat de durata de rezislenta ~a loc; in aces! limp nu [rebule plerduta
din vedere fU:lctiunea deflnlta in oartlcular pentru elementele de construc\le (de ex, por
lanta sau de inchldere). E!ementeie de constructle se ciaslfica conform aceslei durate ae
reZlstenta 'a foc:n clase oe rez'stenta a foc

G)

F 90
W 90

30
30

60
W 60

30
30
30

60
60
60

T 90

W 120
T 120

G
L

G 90
L 90

G ,20
L 120

30

~O

~c

C'asa
c:'e re
21slenta
!a loc
cOnIorm

labelulul

;:rt

II

r:;-

38

~~I Denumlre~

Gis mal de cons. c f , DiN <l1

Partea ~ ~enlru mal de cons

dm e'emenlele ae constceCl,e .1
verltlcate penIru

parlile
ptInlie comp ~amase

Imoorcare nu In Ira m cal I

exorlmata in coloa
tante
"1a c:
8
A

I
8
A

8
A

8
8

"5

F 60

F90

10
11

F 120

'2

13
F 180

14

15

8
8

8
A

I
I

Glasa de rezislenta la loc F JO

Glasa de rezlSlenta la toe F 30
51 .n partlle IInportante am mat.er
oe construclle necomDusllbde
Clasa de rezistenta la foc F 30 51
dm mater. de cons i'ecombustlbile

F 30-B
F 30 -AB

Glasa de rezislenta la foc F 60

Glasa de rezislenla la toc F 60
51 in partlle Importante dm mater
de conslructle necombustlblle:'
Glasa de rezislenla la loc F 60 Sl
Din mater de cons. necombustlblle

F 60-8
F 50-AS

F 30-A

F 60-A

Clasa de rezislenta la toc F 90

Clasa de rez:stenta la loc F 90
51 in part lie Imponante am mat.er
de conSlructle necombustlblle '
Glasa de rezistenta la toc F 90 51
din maier. de cons. necombustlblle

F 90~B
F 90 -AB

Clasa de reZIStenta la foc F 120

Clasa de rez!stenla la foc F ! 20
Sl in partlle Importanle din mat,er

de constructle necombustlblle

Glasa de rezistenta la foc F 120 5i

dm maier de cons. necombustlblle

F 120-B
F120-AB

Glasa de rezistenta la foc F 180

Glasa de rezistenta la foc F 180
SI in part de Importanle dm mat.er
de conslructle necombusllblle
Cjasa de rezislenla la foc F 180 51
din mater de cons, necombustlblie

F 180- 8

F 180-';B

F 90-A

F 120- A

F 180-A

Clase de rezistenta la foe - denumiri

Materiale de constructie

Pnn DIN 4102 slnt stabilite eerinte tehmce de protectle la IncendlU penlru materiale de con

structle. AsHeJ este permisa claslficarea comportamentuJUl la Incendiu al matenalelor de

constructie. Ca materiale de eonstructie In sensul aceslei norme se considera Si materia

Ie In pl.aci Sl fiSii. matenale in straturi suprapuse. eamasuleli, stratun de izolare. straturi de

finisareiulura, tevi si piese de formare.

Clase de materia\e de constructie

Materialele de constructie se c1asifica dupa comPJrtamentullor la incendiu In urmatoarele clase'

Clasa de matenale de constrUC\l

81
82
A2

mfc, a
cert. a
mrc a

ClrT'!o'nl. "~Jar anr.IQ'I! p. po:lce dm z.gura vulc. sau de lermocent.

arglla :.slurl perilla. vermlcuhla expandaoile

A1

m ci

Mortar belon Deten a'mal SI pretens',onat olalra 51 piaci

din componente mmerale
BetO:l cu sllrooor Si r,cslaoor

A1
A2

m. cl.
mrc a

Caramida ceramlca. ptaci ceramlce

A1

m. cl.

Sllda, slIc:a soonCJioasa

PlaCi .c;allele ,mOISillurl 'late din fibre de stlcla

A1
A1/2
B1
82
81

m.CI.
mrc a
mrc. a
cerl. a
mrc a

nu
da
da
da
da

PlaCI
Piaci
Piaci
Piaci

A1
A2
B1
81
82

m. e',
mrc a
m.el
mrc. a
m. cl

nu
da
da
da
da

Denumlre cont. autontalll in constructll

I'!. ,~cendiu

Palusol 10051210

Denunllrt:
prescur
lala

Part I .mportante sin!:

a:, loate elementele porlante sau de ngldlzare la elemente neponante, cele care aSlgura stabillta-

I
tea acestora (de ex. structwi in rame la perell neoortantl)
bl un strat general in planul elementulul de constructle la elementele de inchldere. care nu IrebUie
sa prezlnte dlscontlnullallidlstrugerl in urma verltlca.rll conlorm aceslel norme
La plansee acest strat trebule sa alba 0 groSlme lotala de cel pulln 50 mm: se accepta golurl in Inte
rlorul aceslUl stral.
La judecarea comportamentutui la IncenalU al materlalelor de construclle se pot Ignora slrotunle su
perflclale de acopeme sau Iralamentele superilclale
, Aceasta denumlre pnveste aoar rezistenla ia 10C a etemenlulUl de conslructle: cerlnlele au!orllalli in
constructll pflvlnd matenalele de eonstruclle pentru exlmdeflle de la elementul de conslructle nu sin!
afeclate de aceasta.

m. d.
m cr.

PI".,:::; Je ::;rCtE:C!18

rel

A1
AT
A 12

90

Pentru denumlrea comoleta a elementelor de constructle conform DJN 4102 se IndiCa

dupa Clasa de RF Sl clasa matenaiulul de constructle. Rezulta urmatoarele denumin

Praoa

"11;;;10 OI,.=lrIS 'I~t ':;0118. plaIra nalurala, mmerale

P4'1',I"r zqU'3 'I'J.:::a'n:::3 pialra. ponce nalurala
e,C,'" :r'lr~r;;;le l;jra 2GaOsuri crganlce
::>'JCI ::.altelf!. i:np,s',tun COjl din fibre mmerale

Peret',\ rezistentl ia tncenOlu nu se clasifica in cla5e de rezistenta la foc. Acestia trebule

exec:..na\l dm materiale de constructle din c!asa A 51 lrebule sa indeplineasca cel putir: ce
nntele ciasel de rezistenta la foc F 90 (dupa caz. trebuie aduse alte probe pentru adecva

I Casa

ae conc;\ructie ae ghlPs oentru peretl SI lavane

ghloSC3rtol" GGF s. GCB, plaCi glps f1broase
qtlloscarton r:o:"!1orm DIN 18180 2 ,
multlslral de ?h:oscartan coniorm DIN 18184

A
A1
A2

Maleriale de constructle necombustlblle

lara certl!lcat de alastare
cu cer1lticat de aleSlare

8
81
82

Matenale de conslructle combustiblle

malenale de constructie greu combustlbile
malenale de conslruc\le normal combustiblle
materlale de constructle usor combustlbile

83

inscriere in clase de materiale de eonstructie

628

'c
c,c

aa
aa
oa
I
oa

AzooCiment !ara 3daosurl organlce

PlaCi azbOClmen! eLi ?lralurl aplicale SI plf:lci de azboCimenl
celuloza
Carton 51 :;irtle CIJ aZDst corform DIN 3752

A1

m. cl.

A2
B1

mrc a.
m. d.

da
da

Melale,;1 allaj in iorr;,a dlstrloulla brut precum lonta

!?XCeplind otelul Sl rtlummlul
Metate alcallne s: ajcalmo'!Jamintoase
T;lOla aln otel Zincala cu slraturl apllcate

A1
A2
81

m. cl.
mrc. a.
mrc. a.

nu
da
aa

81
B1
B2

m.CI.
' mrc a
m. cI

aa

PlaCI usoare de cons\ruct,e am lalas conform DIN 110'

Piaci usoare de ccpslructle mulliStrat conform DIN 1104 P 1

Lemn SI matenale de cons(ruclle normale

::)en :u d>2.'l1m 511'
..00 kg m'
saucuo>5mmSI
230kg,m'
sau cu d > 2 mm Sl
3plical pe inlreaga suprafala
sau oiaci din matepale slratlflcate conform DIN 16926. piaci din
3 mm.
libre lemn cu suoral. -::lIn mal. plastic d. DIN 68571 cu d
PAL cu suprai. din rr.at":rIal olas!IC contorm DIN 68765 cu d ~ 4 mm B2
PlaCI dm asChll. p:aci din lurnlr cu sau lara
A1
stralurl apllcate
B1

m.

da
da

cl

Piaci dm stralurl De matenal presate conform DIN 16 92G

FOI plasllce din P\jC conlorm DIN 16927 precum Sl dm
PMMA lurnat C1 DIN 16957 ultima doar cu d '2 mm
Mase plasllce ce lor mare. nespongloase. dm PS cont DIN 7741
P 1 cu d
2 mm
PPBM conI DIN 16774 P 1 cu d . 1.4 mm
PE coni DIN 6776 P 1 cu d . 1... mm
UP coni DIN '6946 P 2 Cu d '1.6 mm
Aile tal dm mase olas!lce
Orlce 1'0 o::le fOI d:n rnase pli1sllce

B2

m cl.

da

B2
B2
B1

m. d.
cert. a
mrc. a.

da
da
da

Tuburr plastlce 51 o:ese de rormare aln PVC lare gros mat 3.2 mm
aln PVC (are. PP PE tare. ABS $1 ASA
Alte t:Jburl em malenale plastlce
Orlce liP de lubun d'i1 malenale plasllce

B1
B2
B2
B1

m d.
m. d.
cert. a.
mrc. a

c:'a
da
da
Ca

Mase de elansare roslun conform DIN 52.160 pe oa-lj de PUR

SR 51 saLl acrliatl. puse in opera imre malenale de constrUC!le
cel pulln dm Clasa 82

82

m. d

Ca

FOIII '.;;1 lesaturl piasllce. \esalura..bumbac impregnata

cu plastiC. tenCUIel1 de fatada pe baza de mase plastice

82
81

cen. a
mrc, a

oa
da

Mase plastlce spongloase conform DIN 18164 Sl 18 159. mat.

de IZOlare d:n fibre vegetale contorm DIN 18165.
Produse din oliJta

82

cert, a

81

mrc a

da
ca

82

m. cI.

da

81

m. d.

da

82
82

m. cI
m. d.
cert a.

da
da
da

82

m.d

da

SLralun de vzura paraos din PVG ct. DIN 16951 Sl DIN 16952
puse in opera prln Ilplre. plaCi de vmilazbest conf DIN 16950
Ca mal sus. dar liplte oe un slrat de baza mmeral maslv
Covoare de linoleum conf DIN 18171 Sl DtN 181,3, Govoare
textile conI. DIN 66090, aslal!
Parchet sleJar con! DIN 280 P 1 - 3
Aile stratun pardoseala

81

Fi$11 cartan bltumal sau de etansare conI, DIN 18 ~90, 52121

52128.52130.52131,52140 SI 52143

InUICali'l

F '20

Case de rezistenta ia foc pemru elemente de con5tructle DIN 4102. pfl.lllle 2.3.5516

Tabelul conttne
- malerl<:lle 118 construetre elaslflcate conform DIN 4102. care pot fi inc\use fara specl
licari suollmentare in clasa de matertale de constructle mdicata (m, cl.)
- malertale de sonstruclle, care Irebule incluse in anumite clase de materlale de con
:muctle conform normelor de speclalitate, Proba se face de regula pnntr-un eertl1ieat
de ate STare fcart 3.)
- matena!e de :;)nstrue!:e d!n clasele A Si B '1 pentru care au fost acordate marci de ates
~are 'mrc: a., acestea se aeorda de oblcet producatorulUi.

~,.la:8rla,e de C8r.;;;rUC:8

,;,120

::Ierr.ente 18 constructie
!
exterlorl nepenan!1
! "I
T
de oroleclie la foe
Vltraje
I G
TeVI s, elese fasonale
i....
conoucte ae ventilare
C:ape de prot. la mcendlu in concucte l:enl:l.. K

COMPORTAMENTUL LA INCENDIU AL MATERIALELOR

$1 ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE
DIN 4102 -> llJ

, (nsenJlle 10noabsorbante trebule sa fie de asemenea necombustlbile

!, Stralu(lle postenoare la piaci de ghlpscarton IrebUie sa fie de asemenea greu Inflamablle
}, Placlle $1 placajele dm lemn cu p
400 kg/m 3 Sl d > 2 mm sin! scutlte de obhgatlVltatea de consem
nare a Indicativulul
~, FiSlile de carton bltumat $1 de elansare prezenlale se considera ca fiind ..combustibila cu reducere" (vezl
Llnli dlreetoare penlru utllizarea malenatelor de conslrUC(le combustlblle in conslructll CIVile - RbBH)

Combustlbilitatea malerialelor de constructie

cu
tanc.

COMPORTAMENTUL LA INCENDIU AL MATERIALELOR

$1 ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE

fara
tenc.

DIN 4102

~30

I:=....=+.-,f-i g
:""'-',.iiiit4--r "

~:

"'60

CD

Urmatoarea constructie de pro,

tectie la foe ofera completarea
necesara pentru constructia cu
elemente prefabricate din otel :;;i
elemente constructive din lemn,
Pentru stilpi :;;i grinzi din otel se
utilizeaza captu:;;eli tip cutie inde,
pendent de forma profilului, a
caror grosime depinde de dimen,
siunile profilului :;;i de c1asa de re
zistenta la foe ceruta.
DIN 4102 define:;;te determina
rea grosimii necesare a captu

:;;elii pentru 0 anumita clasa de

rezistenta la foe prin evaluarea
raportului PIA. -

:/ -J ~

\,
I
"'60
umplutura mlez

Stilp otel, eama,uiala F 90

Vananta F 90 -

F90-

1: Protectie muchii; 2
5 mm var netezit
sau tenc. din mortar de var-ciment grupa
de mortare I sau II d. DIN 18550:

3' Piasa de sirma:

4: ~ 35 mm tencuiala vermiculita-cimenl;
5: Sirma legare.

1 - 5: Sau 35 mm tene. perlita sau 35 mm

tene. din mort. de ghips din grupa IVa cf.

DIN 18550. Ambele eu piasa de sirma.
6: Tabla expandata: 7: Tabla expandata,1
bara rotunda otel .- 5 mm ea distantler:
8: Miez pina la min. 1.5 m peste pardo,
seala inzidit sau inglobat in beton:
9: Perforatii in peretele tubului Si golurt in
camasuiala la tuburi din ate I cu miez de
beton

Snip dublu F 90 -

snip eilindrie -

Legenda pentru

Valorile determinate sint valabile

doar pentru elementul construc
tiv complet (sl1lp, respectiv
grinda) :;;i nu sint aplicabile la alte
elemente constructive.

Valoarea raportului PIA are forma

""-4

(2)

~~

~"
"",

852 mm _ 0.852 m _ 65 ..t..

131 em' - 0,0131 m' m

ON

~b""

- ~i

'8

H i. 165
L I

II'

54

F 120'A

1771

II

11215
300

i,

'"'

290!

87 '! "'151
" 79

300, "" 300

<

eE~ FF

30-A
60-A
F 90A
'~ ~ F 120-A
!2V5 F 1BO-A
() ';;:;j
<J)

"",

F180A

125

<'-..

300 1

145', ,205 "300!.

1221< 200
300

"

130
300

<

I,

"

300

I
i

:
1

Plan,eu grinzi lemn F 30,8

,
'"
s
s

278 <,300 s 300 s

278 ~ 300 s 300 "-~
198 " 238 ,,-; 271 ~
248 -s 260 s 286 s
~
56 " 108 -s

300
300
300

300
184

135

40

45

50

,,' 300

s 300

'. 300 I s 300

-s; 300

"" 300

.,,; 300

"" 300

",- 300

"300
300

"300
"300

30~ ! " 30~ , < 300

300 I ' 300 1c 300

661~ 991 '39',1"'85 1 <240

55 : ~~ 951 "-~ 145 I " 215 i, ~-' 290

i~" 501~-

'I

451

s 300 s 300
" 300 s 300

"290

,,-~ 300

s300
:s: 300

155

Is

s3001 <300
~; 300

"iC

300

731""

951""122

"--:;145

"$.179

0<:215

,,;;300

681"

991 s 135

'175

,;215

",260

"300

Groslmi de eaplu,eli pentru gllnzi din otel

,Fi,ii Promalan d:40 mm

I
; - Grinda lemn 160 x 200 mm
1 i Podina rlndeluita cu
I
lamba ,i ulue

r P,odlna
sdnd. cu lamba
I uluc

40

30

I <' 300

r-

Fi,i; promat,eet'H 80 x 10 mm
~ Gnnda lemn 160 x 200 mm

25

Grosimi de eaplu,eli pentru stilpi

din ateI

<~ 300 \ ,,: 300

I'

~
L

120

~ 300 i" 300 'I

300

I--b---<
Captu,eala pe
patru latun

1'0
275

i
F 90-A

20

mml

PromatectH $1 PromaleclL, groslml minlme ale captuselit

16

F 60-A

Captu,eala pe
trei latun

Jffi[

Sern de venticare
Promalect-L

~roslme placa

1..

Indiealii pentru exemplul de ealeul

20

15

'248 " 260 ',' 288 ' 300

s 122
146 " 160 s 230
.; 34
71 ,,-: 129

F 120-A
F 180-A

ip placa

Grinzi otel F 30,A - F 180,A

'~ ~

Pentru ap\icatii in practlca dimensrunile de

profile Si sectlunile pieselor din otel se citesc
din tabe!unle de constructll din otel uzuale.

F 30-A

30-A

F 60-A
F 90,A

~ii'i

Clasa de rezis
tenIa la foe

~E F

mai mica decit vatoarea

1
65 m eorespondenta din tabel 71 ;;;-.

12

mml

Astlel. rezulta ea, pentru sfilpul d,n olel ales

conform labelului de mai sus. se poate atln
ge elasa de rezlstenta la foc F 90 - A eu a
eama,u,ala PROMA TECT" H d = 15 mm.
deoarece valoarea PiA calculata este

Dispunerea eaptu,elli -

10

proslme placa

exemp(ului urmator:
P 2h + 2b
2 x 220 + 2 x 206 mm
--A131 em'

~b-----.QI

Promatect-H

ip p1aca

~ sau m -1 si se poate determma conform

1: Stilp otel IP8v 200 (= HEM 200)

2: Captu,eala PROMA TECT'"
h = inalt. profil =220 mm }dim. eaptu,
b = Lat. profil = 206 mm ,eala interior
P = 2 x h + 2 x b = 852 mm
::::: perimetru camasuiala interior
F =- 131 em::! = sectiunea nominala stllp
otel (F ~ AI
=- Groslmea captuselii de prot. la foe

QJ

-+

Plan,eu grinzi lemn F 60,8

,- Ptaei Promateet,H d: 10 mm
I
,Grinda lemn 160 x 200 mm
1 !
r Podina rindelui!a eu
1 I I lamba,1 ulue

Plan,eu grinzi lemn F 90,8

(fara termoizolatie)

Fi$li Promalan d:2 x 40 mm

I Grinda lemn 160 x 200 mm
I
' Podina rindeluita eu
!
lamba ,i ulue

""
III

Plan,eu grinzi lemn F 90,8

(cu termolzolatie)

629

COMPORTAMENTULLA
INCENDIU AL MATERIALELOR
$1 ELEMENTELOR DE
CONSTRUCTIE
DIN 4102 ~ []

Legende:

.~2_~

~G)

~12

1. Placi Fibersilikat L d : 25 mm
2. Fisii Fibersilikat L b ~ 100 mm
3. -; 4. Cornier labia aIel 40/20/1
5. Profil L 45/25/5: 6 -9. $uruburr
~0
1. Plaei Fibersilikat H d : 20 mm
2. Spuma etansare
3. Cornier tabla otel 40/20/1
4. Conexpand si surub
5. Surub exeeut,e rapida
3,9 x 35 A : 250 mm

Detahu:
Racord perete

compartJmentare

compartlmentare

Perete montantl lemn F 30-8

~G)

1. Plaei Fibersilikat H d : 8 mm
2. Promalan/dens. bruta eea 35 kg/m 3
d: 50 mm
3. Etansare
4. Montant lemn ~ 55 x 55 mm

Perete tiP Fachwerk din otel. por

Stant; captuseala Sl inimi: FiberslliKat

F 90-A

<-'t-~~~____

~0
1. Placi Fibersilikat H d : 15 mm
2. Promalan/d. bruta 35 kg/m 3
d: 50 mm. 3.-4.
5. Spuma presata d : 20 mm
6. Profil C montant perete
distanta 62.5 em
7. Profil U pard.-planseu 40/50/40
~
1. Plael Fibersilikat H d : 20 mm
2. FisH H b : ~ 110 d : 20 mm
3, Profil otellPE 100; 4. Etansare
~
1. Plaea Fibersilikat H d : 8 mm
2. Plaei Promalan/d, bruta 35 kg/m 3
d: 50 mm
3. Spuma presata d : 20 mm
4. Profil C montant perete
distan\a 62,5 em
5. Profil U pard,-p1anseu 40/50/40
6. jmbinare plaei

Element perete exterior

cu termoizolatie W 90

:0

~/---~~~~& /'

cj /-----0'f:-~

~
---..:

:-:::. -::

81rma
.fY~1
$truct metalica '

-~~

,-------Plac,H

~~:./

6<5

~Lo~~

=_:r
r--

Detaliu: Racord perete

f7\

-----<

Detahu: Racord perete

Tavan suspendatstabil din Fibersilikat

F 90-A

\.!..}

625

PlaCi H
do=mm

Tavan stabil din Fibersilikat cu ochiuri

mobile F 90-A

Tavan

stabll

spatlu

umed

din

Fibersilikat F 90-A

-~i9~'

Sir,~/ I~gare /~

~/ df;'//

1:~ Detalii:

J)
b,----

:W Racordun perete Jl1 ~

!ill~,-----

Jl

~--

~~~

Incendiu de

sus

+-l.

f8~ 'f--,,--~[:t

'10"

Tavan usar cu ochiuri mobile din

~ Fibers,likat. independent F 30AS

;:::::::::j]ti::::=

Tavan suspendat stabil

din plac; de Fibersilikat F 30-A

Pol. spuma riglda.

//~

sUP9Y, ;;

~/

~~~ ~ncendiu d e .

Fisle L

)OS

Acoperis tabla cutata (tavan sus

pend at pI. Fibersilikall F 30AS

630

Tavan s.uspendat usor

Foale usa, d

Aama. pe loata H spatlu max. 3000 mm

=-

45 mm

0 ProW protee\te muehle

Fisle H
Perele F gO-A. Nr. Construerie 450.41
Panourl perete, supra/ala oareeare

o Sl 8roflle

C::::::::

120 mm

.:.:.:.:.:.:.:':

a.:.-,

00000

000 W

m~mgMM&:!~~j

81 Siruclura maslva 2 lawn, 2 pare!1 USOr! cu montan!1 profll C

Acopenrea super
dou;! strawn, gros
piaci 2 ~ 10 mm.
fara termolzola!le 51
invelltoare F 90-A

rnaslvi

T 60

cj T 901 S, d = 50 mm

Aama

@ Captuseala
@) Rama euprrndere olel

Profil prOlectle muehle

Etansare

o Perete maslv
~

DetahuC.

r ~~aj~e;~~~~~ta
::.;;;:;::,:..~ 1
i/{;::::~:::l

~~,~~~~~~~i:,~,l
tambur) S' acopeme
cu fiSlIcarton
bltumal F 90AS

Acoperi. tabla cutata F 90A

F 90AS

CD

t
'~ri'lr :~;;:~::""

r~'~'~~~~'~~;9~j
~lli m:~h:':;:o;:"
JI!k=:

H;o

I
I

T90

Slruclura mtt;8&JUwm-tb&tt Ict(~-.

::~ @wv
?

V''',"''

in peretl USOf!

@ Captuseala. lemn maSlv

-'1 Detaliu A ~

n~
".'

Detaliu A'
Usa de prot. la foe

0)

////'.

Profil

Delaliu B:

//

I'::::::::: .'

la

maSIVI cu

rama cupnndere

din aIel
~;!P!USlre

perelJ de ,nstala111

Ghene de instalatii

T90

U., de protectie la foc

PERETI REZISTENTI LA INCENDIU

DIN 4102 ~ [lJ

PRI trebuie amplasat ~ 5 m de la

coltullntrat

PRlla colt intrat trebule prelunglt pe

una din eele doua directli cu

5m

Peretii rezistenti la ineendiu trebuie sa aiba a rezisten(a la foe de eel

putin 90 min. 5i sa fie eompusi din materiale neeombustibile (F90A).
Trebuie sa-5i pastreze stabilitatea ehiar la a solieitare tripla la impact
(DIN 4102. Partea 3). Doar pere(ii rezistenti la ineendiu pot separa
eompartimente de ineendiu ~ CD - . Trebuie sa porneasea din
fundatii, suprapusi vertical pina la min. 30 em peste aeoperi 5 ~ 0
+ @, daea exista a invelitoare rigida. Pere(ii rezisten(i la ineendiu la
eladiri de pina la 3 niveluri se ridiea pina imediat sub invelitoarea
aeoperi5ului. Cerintele trebuie indeplinite fara eaptu5eala. Traver
sari Ie de eonduete prin pereti rezistenti la ineendiu 5i alte inehideri de
protec(ie la ineendiu trebuie sa eorespunda F90.
I

I Groslme minima in mm

i simplu

Materiale de constructie pentru PRI

dublu

Zidarie
cl. DIN 1053 Partea 1, Zld'l in grupa de mortare
II. lIa sau 1IIIa utilizarea de

Pietre din c1asa de dens. bruta > 1.2

' 240

P,etre din c1asa de dens. bruta ' 1,2 $1 > 0.8 i 290
p,AtrA riin I
n' hnlt;"; . OR
, 2QO
Elemente constructive ceramice prefabricate
DIN 1053 Partea 4 cu utllizare de
l
Pan. cu golurl vert. cu caramizi pentru rostUire integrala cu mortar
165
Pan. multlstrat cu un strat de caramlda
.190
Pan. multistrat cu doua stratun de caramida ' 240
Beton normal
Beton nearmat et. DIN 1045
200
Beton armat ct. DIN 1045 sub forma de

panoun de perete neportante. dispuse

onzontal sau vertical

120
, norton'e sau beton mnnnll' 14n'l
Beton u$or

cu structura macroporoasa ct. DIN 4232 dm

c1asa de densitate bruta > 1,2

1250
clasa de densltate bruta 1.2
300
Beton spongiDS

Beton spongios armat ct. DIN 4223 E cel pu\m de l

I
clasa de rezlsl. GB 4,4 cu a densltate bruta de
I
i' 600 kg/m 3 sub forma de
panouri de perete neportante. dispuse
onzontal sau vertical
175
panourj de perete portante dlspuse
vertical
200"

ct.

PRlla colt Intra! trebule prelunglt pe

una din eele doua directli cu ? 5 m

PRI prelunglt pe ambele directii

f--------- 40---.

PRI trebuie amplasat

collul iesit

40 m de la

PRI nu trebuie sa depa.seasca

coltulla unghiuri de colt peste 120 0

2 x 180

1
2 x 100
? x 140'1

2 x 200
2 x 200

2 x 175
2 x 200"

Grosimi minime pentru matenalele de constructie ale peretilor

rezlstenti la incendiu

'~

"30

::::::::::::::::

))))

La cladin cu peste 3 etaie complete

peretii rezistenti la incendiu trebUie

ridicati pin a la min. 30 cm peste acopens.

PRI continuu intr-un singur plan

PRI decalat

La invelitori din fisii de acopenre

peretele rez. Ja foc trebule ridlcat
pina la min. 30 cm peste acoperis
T

PRI

'" 50

[;::===1111

II

lJ..

Pat mortar

b30-1

-'

l
I

I 2 x 165
I 2 x 165
i 2 x 165

*) Daca nu sint necesare valon supenoare datorita tensiunllor ridicate in perete (vezi
DtN 4102. Partea 4. Tabelul 37. respectiv Tabelul 40).

~:':':':':':':':'IJO
.. .
. . . ..
..

(2)

2 x 175
2 x 190

? x 24 n

inveHtoare
moale (paie,
$ita/$lndrila)

rn..

,--50 --+-24 -1 f---50

-----1

Plan$eu acoperi$ peste intreg sec

torul de cladire din beton monolit
sau prefabricate din beton F90 =
planseu rez. la incendiu
Peretelerezislentlaincendiupoate
fi supratraversat de invelitori com
bustlblle
Fi$le perlor \esatura
,-Prot'l cutat
~flbra de Sllcla
~
Banera vapor!
Fi$le etans inveht
, Izola\le A1
iPletn$
necombust
FiSle Ib,ltumata

@3

'~

um,~iDJ\l

PRI
"Moale" este considerata once fnvelitoare
pentru care nu s-a demonstrat rezistenta la
aprindere aeriana Si caldura iradiata.
Printre acestea se numara de ex. sital sm
drila, diverse fiSii de acoperire si aco
peri$uri de paie'lf:::::::::::::11

PRI trebuie sa ajunga pina sub in

velitoarea dadirii celei mai inalte

La PRI la cJadirea mai mica

planS8ul trebuie rezolvat in clasa
de rezistenta la foc PRI

f.i4"

La cladiri cu invelitori mOl peretii

rez. la incendiu trebuie ri~icalj min.
50 cm peste cota acopensulul

Oprirea PRI sub cota acoperi$ului

doar daca este prevazut strat de
pietris pe invelitoare

631

,III
'.

T!
Unitali de masura

~i

de greutate

-- pag. 633
Conventia metrica din 20 mai 1875 urmare~te produeerea ~i eompararea noilor unitati de masura de baza metrul ~i kilogramul, stabili
te pentru fieeare stat In parte.
Conventiei metrice apar1in: Germania, Austria, Ungaria, Belgia, Olanda, Danemarca, Spania, Franta. Italia, Portugalia, Rusia. Suedia,
Norvegia, Elvetia, Turcia, Republica Argentiniana, Statele Unite ale Americii. Peru, Venezuela, Romania, Marea Britanie, Japonia, Mexle,
Bolivia, Brazilia, Cile, Columbia, Costariea, Ecuador, Guatemala, Honduras, Luxemburg, Nicaragua, Paraguai, Salvador, Uruguai si
lugoslavia.
Unitati de masura ~i greutate metrice
Unitati de masura si de greutate allele decit cele metrice
In locul denumirii mp, dmp, cmp. mmp se utilizeaza
1 grad eeuatorial .. . . ... . . . . . . . . . . .... ... 111,3
km
2
2
2
2
1 grad meridian ...... ...... . ...... . ... 111,12 km
acum m , dm , em , mm , iar In lac de me, dmc,
cmc, mmc-m 3 . dm 3 , cm 3 , mm 3
1 mila terestra germana ..... . . . . . . . ......
7,5
km
1 mila geografica noua (15 = grad ecuatorial) ..
7.42 km
Unitatea este metrul (m) = a zecea milioana
1 mila marina germana (60 = 1 grad meridian)
1,852 km
Unitati
1 cablu (120 brate) ....... ............... . 0,22 km
parte dintr-un cvadrant de meridan terestru
de masura
pt.lungime
(adica cel mai scurt drum lntre pol ~i ecuator)
1 brat ......... ............ . . .. . . ......
1,829 m
1 km (kilometru) .. ... . .. 1000 m
1 cot prusac .............. . .... ...... .
0,666 m
1 m (metru) ........ ....
10 dm
1 prajina prusaea (12 picioare) ... . . .........
3,766 m
1 dm (decimetru) ... . ...
10 cm
1 picior prusae (12 tali) . ...... .... . . .......
0,3139 m
1 em (centimetru) .. . ... . 10 mm (milimetru)
1 tal prusae ............... . ..... ..... . 2,615 cm

Unitati
de masura
pt. suprafata

1 km 2 (kilometru patrat) ...

1 ha (hectar)
.. . .....
1 a 1ar) ................
1 m (metru patrat) ......
1 dm 2 (decimetru patrat) .
1 cm 2 (centimetru patrat)

Masuri de
volum

1 m3 (metru cub) ~i
metru cub plin sau ster . . 1000 dm 3
1 dm 3 (decimetru
cub sau litru) ..... .... . 1000 cm 3
1 cm 3 (centimetru cub) .
1000 mm 3

1 prajina cub prusaea ... ......... .

. ....
1 stinjen (108 picloare cub) ........ . . . . . . .
1 picior cub ............................

Masuri de
capacitate

1 m3 (metru cub) ... .

10 hi
.... . ... 100 I
1 hi (hectolitru)
1 I (Iitru) . . ..... . .... . .
0.001 m3

1 banita prusaca .......... . . ....... . ... .

1 banita bavareza . ......
. ...........
1 Malter ................ . . . . . ....
1 tona-reoistru ....... ...... . .. . ... .

0.54
2,22
1,5
2.21

hi

hi

hi

m
3

Masuri
de greutate

1 t (tona) . . ....... . ... . 10 dz (1000 kg)

1 dz (chintal) ....... . .. . 100 kg

1 kg (kilogram) ......... 1000 g

1 g (gram) ......... .... 1000 mg (miligram)

1 chintal ...... . ..... . ........... .. . . ...

11ivra (30 jumata1i de uncie) ............ .. .
1 funt prusian vechi . ............. .. . . ...
1 jumatate de uncie (10 Quentchen) . . . ....
1 carat ....... .............. .
. .....

50,000
500
0,4677
16,66
0.2

kg

kg

Unitati
de masura
pt.lungime

".~

100 ha
100 a
100 m2
100 dm 2
100 cm 2
100 mm 2

1 mila patrata geografica .... . ....... .... . 55.0629 km 2

1 pagan prusac (180 prajini
patrate prusiene) .. .................... 0,2533 ha
1 prajina prusaca patrata ... ............ .
14,0185 m2
1 iugar bavarez (400 prajini patrate bavareze)
0,3407 ha
1 pieior patrat bavarez . . . . . . . . . ....
8,5175 m2
1 picior patrat prusac .. ...... . . . . . . . . .
0,0985 m2

Unitati de masura ~i greutate anglosaxone

1 Nautical Mile (Knot) = 6080 picioare ~ 1,8532 km
1 Statute Mile = 8 Furlongs = 8 x 220 yards = 1760 x 3 picioare = 1,6093 k
1 mila englezeasca obi~nuita (Londonmile) = 5000 picioare = 1,5239 km
1 Fathom = 2 yards = 6 picioare = 72 tali = 1,8287 m
1 Yard = 3 picioare = 36 tali = 0,9144 m
1 Picior (Foot, It) = 12 tali = 0,3048 m
1 tol (inches) = 25,399 mm

1 mila patrata (sq. mile) = 640 Acres = 2,59 km 2

Unitati
de masura
1 Acres = 160 Poles patrati = 4840 Yards patrati = 40, 4685 a
pI. suprafata 1 Pole patrat .. = 25,293 m2
1 Yard patrat .. = 9 picioare patrate = 0.8361 m2
1 picior patrat .= 144 tali (inch) patrati = 0,0929 m2
1 tal patrat ... = 6,4516 em 2

I
I
I

!
!

Masuri de
volum

1 Register Ton = 100 picioare cub = 2,832 m3

1 Ocean Ton = 40 picioare cub = 1,1327 m3
1 Yard cub (cu. yd.) = 27 picioare cub = 0,7646 m3
1 picior cub (cu. It.) = 1728 tol~ cubi = 0,0283 m3
1 tal cub (cu. in.) = 16,387 cmo

Masuri de
capacitate

1 Imperial Quarter = 8 Bushel = 2,90789 hi

1 Bushel = 8 Gallons = 0,3635 hi
1 Imperial Gallon = 4 Quarts = 4,5435 I
1 Quart = 2 Pints = 1,14 I
1 Pint = 0,56 litri
1 Gallon american = 231 toli cubi = 3,7852 I

Masuri
de greutate

1 Ton (long ton) = 20 Hundred weight = 20 x 4 Quarters = 80 x 28

[= 1016,0471 kg
1 Sehiflston (short ton) = 2000 livre = 907,1853 kg
1 Hundred weight (cwts) = 4 Quarter = 50,8 kg
1 Quarter = 2 Stones = 12,701 kg
1 Stone = 14 funt = 6,35 kg
1 Pfund = 16 uncii = 0,4536 kg
1 uncie = 0,0284 kg

..

I'

i,

632

Temperaturi:
Grade Celsius
Grade Reaumur
Grade Fahrenheit
Tabel de conversie:
DC
- 40
35
- 30
- 25
- 20
- 17,8
- 15
- 10
5
0
+ 5
+ 10
+ 15
+ 20
+ 25
+ 30
+ 35
+ 40
+ 45
+ 50
-+- 55
+ 60
+ 65
+ 70
+ 75
+ 80
+ 85
+ 90
-I- 95
+100

53.423 m
3
3.339 m
3
0,031 m3

(DC) = %(OF -32) = ;/, OR

CR) = (,oC = %(OF - 32)
(OF) = ~'5oC + 32 = ;;'R+32
o C = 273.15 Kelvin

OR
32
28
24
20
16
14,2
12
- 8
4
0
+ 4
+ 8
+ 12
-r 16
+ 20
+ 24
+ 28
+ 32
+ 36
-'- 40
-I- 44
+ 48
-t- 52
+ 56
+ 60
+ 64
+ 68
+ 72
+ 76
+ 80
-

OF
40
31
22
- 13
4
0
,5
14
+
-r 23
+ 32
+ 41
+ 50
+ 59
-r 68
+ 77
+ 86
+ 95
+104
+113
+122
+131
+140
+149
+158
+167
+176
+185
+194
+203
+212
-

Unitali de masura !?i de greutate

Raportul unitstilor de mssurs germane fats de cele engleze!;lti (zecimala se marcheaza cu punct)

De inmultit cu:

De convertit in:
Unitati
de masura
pt. lungimi

1 mm
1cm
1 dm
1m
1 dkm
1 hm
1 km

~10cm

= 10
~ 10
~ 10
~ 10

cm
m
m
km
inch
foot
yard
statute mile
Unitati
de masura
pt. suprafet

1 mm 2
1 cm 2
1 dm 2
1 m2
1 dkm 2
1 hm 2
1 km 2
1 m2
1a
1 ha
1 km 2

10 mm
dm
m
dkm
hm

0.0394 inch
0.3937 inch
3.9370 inches
1.0936 yards
10.9361 yards
109.3614 yards
0.6214 mile

0.3937
3.2808
1.0936
0.6214
2.5400
0.3048
0.9144
1.6093

inch
foot C)
yard (yd)
statute mile (sl. mil
cm
m
m
km

0.00155
0.15499
15499
~ 100 dm 2
1.19599
~ 100 m 2
= 119.5993
~ 100 dkm 2 =
2.4711
~100hm2 ~ 247.11
~ 100 mm 2
~ 100 cm 2

~ 100 m2

100 a
= 100 ha

square inch
square inch
square inches
square yards
square yards
acres
acres = 0.3861
square mile
1.549.9
square inches
119.5993 square yards
24711 acres
247.11
acres = 0 3861
square mile

cm 2

0.1550
10.7639
1.1960
0.2471
0.3861
64516
0.0929
0.8361
4046.8
2.5900

square inch (sq. in)

square foot (sq. It)
m2
m2
square yard (sq. yd)
1000 m2
acre (ac)
km 2
square mile (sq. mil
square inch cm 2
square foot m2
square yard m2
m2
acre
square mile km 2
Unitati
de masura
devolum

1 mm 3
1 cm 3
1 dm 3
1 m3

0.000061 cubic inch

= 1000 mm 3 = 0.061023 cubic inch
= 1000 cm 3 = 61.024 cubic inches
= 1000 dm 3 = 35,315 cubic feet =
1.3079 cubic yards

Unitati de
masurs ale
lemnului
Mssuri de
capacitate

1 mm 2
1 ml
1 cI
1 dl
1I

1 Ster
1 cm 3
= 10 ml
= 10 cl
= 10 dl

= 423.3 board feet

= 16.89
0.352
3,52
1.76

minims
fluid ounce
fluid ounces
pints

1 dkl

=101

2.1998 gallons

1 hi
1 kl

= 10 dkl
= 10 hi

2.75 bushels
3437 quarters

De inmultit cu:

De convertit in:
Mssuri de
capacitate
substante
uscate

Liter
Liter
Liter
m3
m3
peck
bushel
kilderkin
barrel
quarter

Masuri de
capacitate
f1uide

Liter
Liter
Liter
Liter
Liter
gill (Iiqu)
pint (Iiqu)
quart (Iiqu)
pottle
gallon

gill (liqu)
pint (Iiqu)
quart (liqu)
pottle
gallon
Liter
Liter
Liter
Liter
Liter

Unitati de
mssura
pt. volume

cm 3
Liter
m3
m3
cubic inch
cubic loot
cubic yard
register ton

cubic inch (cu. in)

cubic loot (cu. It)
cubic yard (cu. yd)
register ton (reg. tn)
cm 3
Liter
m3
m3

Masuri
de greutate 1 mg
1 cg
1 dg
1g
1 dkg
1 hg
1 kg
1t
1 Pld
1 ltr.
1 dz

Masuri
g
de greutate g
g
kg
t
grain
dram
ounce
pound
Unitati de
masura
metrice in
carate

200
100
50
20
10
2

mg
mg
mg
mg
mg
mg

peck
bushel
kilderkin

0.1100
0.0275
0.0122
6.1103
34370
9.0922
36.3687
81.829
0.1637
0.2909

barrel
quarter
Liter
Liter
Liter
m3
m3

7.0390
1.7598
0.8799
04399
0.2200
0.1421
0.5683
1.1365
2.2730
4:5461
0.06102
0.03531
1.308
0.3531
16.387
28.317
0.7646
2.8317

0.0154 grain
0.1543 grain
1.543 grains
= 15432 grains
= 0.353 ounce = 0.321 ounce
= 3.527 ounces = 3.215 ounces
= 2.205 pounds = 2.679 pounds
= 1.102 short tons
= 1.1023 pounds
= ',I, kg
Pfd = 50 kg = 0.9842 hundred
weight
= 100 kg = 1.9684 hundredweights

10 mg
10 cg
10 dg
10 g
10 dkg
10 hg
= 1000 kg
= 500 g
1 ltr. = 100

grain
dram (av.)
ounce (av.)
pound (av.)
long ton (Brit.)
g
g
g
kg
1 carat
1', carat
%carat
:;'0 carat
'/,o carat
= /"00 carat

154323
0.5644
0.0353
2.2046
0.9842
0.0648
1.7718
28.3495
04536

= 0.5
= 0.25
= 0.10
= 0.05
= 0.01

II

carat
carat
carat
carat
carat

633

engleze~ti

Transformarea unitalilor de masura

Tol (")

'"

1/16
1 59
9/16
14.29

. .. .

mm . ..... .
Tol (") ....
mm . ..... .
~i

Picior

1 It.

1/12
2.12
7/12
14.82

1/8
3.18
5/8
15,87

1/6
423
2/3
16.93

1/4
6.35
3/4
19.05

3/16
4.76
11/16
17,46

1/3
8,47
5/6
21.17

5/16
7,94
13/16
20,64

3/8
952
7/8
22.22

5/12
1058
11/12
23.28

in milimetri

7/16
11 11
15/16
23.81

1/2
1270
1
25,40

lol englezesc - millimetri

304,79973 mm
I

ft

in

0
1
2
3

0
12
24

0
305
610
914
1219

25,4
330
635
940
1245

51
356
660
965
1270

76
381
686
991
1295

102
406
711
1016
1321

127
432
737
1041
1346

152
457
762
1067
1372

178
483
787
1092
1397

203
508
813
1118
1422

229
533
838
1143
1448

254
559
864
1168
1473

279
584
889
1194
1499

305
610
914
1219
1524

I 4"

5"

6"

7"

8"

9"

12"

2"

3"

1"J

0"

10"

11"

36
48

5
6
7
8
9

72
84
96
108

1524
1829
2134
2438
2743

1549
1854
2159
2464
2769

1575
1880
2184
2489
2794

1600
1905
2210
2515
2819

1626
1930
2235
2540
2845

1651
1956
2261
2565
2870

1676
1981
2286
2591
2896

1702
2007
2311
2616
2921

1727
2032
2337
2642
2946

1753
2057
2362
2667
2972

1778
2083
2388
2692
2997

1803
2108
2413
2718
3023

1829
2134
2438
2743
3048

10
11
12
13
14

120
132
144
156
168

3048
3353
3658
3962
4267

3073
3378
3683
3988
4293

3099
3404
3708
4013
4318

3124
3429
3734
4039
4343

3150
3454
3759
4064
4369

3175
3480
3785
4089
4394

3200
3505
3810
4115
4420

3226
3531
3835
4140
4445

3251
3556
3861
4166
4470

3277
3581
3886
4191
4496

3302
3607
3912
4216
4521

3327
3632
3937
4242
4547

3353
3658
3962
4267
4572

15
16
17
18
19

180
192
204
216
228

4572
4877
5182
5486
5791

4597
4902
5207
5512
5817

4623
4928
5232
5537
5842

4648
4953
5258
5563
5867

4674
4978
5283
5588
5893

4699
5004
5309
5613
5918

4724
5029
5334
5639
5944

4750
5055
5359
5664
5969

4775
5080
5385
5690
5994

4801
5105
5410
5715
6020

4826
5131
5436
5740
6045

4851
5156
5461
5766
6071

4877
5182
5486
5791
6096

20 240
21 252
22 264
23 276
24 288

6096
6401
6706
7010
7315

6121
6426
6731
7036
7341

6147
6452
6756
7061
7366

6172
6477
6782
7087
7391

6198
6502
6807
7112
7417

6223
6528
6833
7137
7442

6248
6553
6858
7163
7467

6274
6579
6883
7188
7493

6299
6604
6909
7214
7518

6325
6629
6934
7239
7545

6350
6655
6960
7264
7569

6375
6680
6985
7290
7594

6401
6706
7010
7315
7620

25 300
312
324
28 336
29 348

7620
7925
8230
8534
8839

7645
7950
8255
8559
8864

7671
7975
8280
8585
8890

7696
8001
8306
8610
8915

7722
8026
8332
8636
8941

7747
8052
8357
8661
8966

7772
8077
8382
8686
8991

7798
8102
8408
8712
9017

7823
8128
8433
8737
9042

7849
8153
8458
8763
9068

7874
8179
8484
8788
9093

7899
8204
8509
8814
9118

7925
8230
8534
8839
9144

30 360
31 372
32 384
33 396
34 408

9144
9449
9754
10058
10363

9169
9474
9779
10083
10388

9195
9500
9804
10109
10414

9220
9525
9830
10134
10439

9246
9551
9855
10160
10465

9271
9576
9881
10185
10490

9296
9601
9906
10210
10515

9322
9627
9931
10236
10541

9347
9652
9957
10261
10566

9373
9677
9982
10287
10592

9398
9703
10008
10312
10617

9423
9728
10033
10337
10642

9449
9753
10058
10363
10668

35 420
36 432

37 444
38 456
39 468

10668
10973
11278
11582
11887

10693
10998
11303
11607
11 912

10719
11024
11328
11633
11938

10744
11049
11354
11658
11963

10770
11075
11379
11684
11989

10795
11100
11405
11709
12014

10820
11125
11430
11734
12039

10846
11151
11455
11760
12065

10871
11176
11481
11785
12090

10897
11202
11506
11811
12116

10922
11227
11532
11836
12141

10947
11252
11557
11861
12166

10973
11278
11582
11887
12192

40 480
41 492
42 504
43 516
44 528

12192
12497
12802
13106
13411

12217
12522
12827
13132
13437

12243
12548
12852
13157
13462

12268
12573
12878
13183
13487

12294
12598
12903
13208
13513

12319
12624
12929
13233
13538

12344
12649
12954
13259
13564

12370
12675
12979
13284
13589

12395
12700
13005
13310
13614

12421
12725
13030
13335
13640

12446
12751
13056
13360
13665

12471
12776
13081
13386
13691

12497
12802
13106
13411
13716

45 540
46 552
47 564
48 576
49 588

13716
14021
14326
14630
14935

13741
14046
14351
14656
14961

13767
14072
14376
14681
14986

13792
14097
14402
14707
15011

13818
14122
14427
14732
15037

13843
14148
14453
14757
15062

13868
14173
14478
14783
15088

13894
14199
14503
14808
15113

13919
14224
14529
14834
15138

13945
14249
14554
14859
15164

13970
14275
14580
14884
15189

13995
14300
14605
14910
15215

14021
14326
14630
14935
15240

50 600
51 612
52 624
53 636
54 648

15240
15545
15850
16154
16459

15265
15570
15875
16180
16485
1"

15291
15596
15900
16205
16510
2"

15316
15621
15926
16231
16S35
3"

15342
15646
15951
16256
16561
4"

15367
15672
15977
16281
16586
5"

15392
15697
16002
16307
16612

15418
15723
16027
16332
16637

6"

7"

15443
15748
16053
16358
16662
8"

15469
15773
16078
16383
16688
9"

15494
15799
16104
16408
16713
10"

15519
15824
16129
16434
16739
11 "

15545
15850
16154
16459
16764
12"

60

26
27

ft

634

in

o"

~CARCARIPERMANENTE
IPOTEZA DE iNCARCARE PENTRU CLADIRI; MATERIALE DE DEPOZITARE,
MATERIALE DE CONSTRUCTII $1 ELEMENTE DE CONSTRUCTIE
GREUTATI PROPRII $1 UNGHIURI DE FRECARE DIN 1055 PARTEA 1
Nr.

Unghl de
frecare

Oblect

Materiale de depozitare

me$te$ugare~ti, industriale ~i

agricole

1 Combuallbill

18

Ulel de creozo!. pacura Sl ulel de

catran
Ulel de terebentina

21

eoes

Oblect

19
20

HUlla
huila in chip de carbune brut,
umed (din mina)
hUlla - batul de
norOI
huila in chIP de carbune pulvenzat
bnchete de carbune in vrac
bnchete de carbune sllvUlle
brichele de carbune ovolde si
toate celelalte felufl de hUlla
hwla de cal. mlj. -exploat. mlnlera
roca stenIa spa lata in
exploatare mmlera
Lemne de foc
Llgnll
uscat
umed (din pamint)
brichete de lignlt.
in vrac
brichete de IlgM.
stlvwte
semlCOCS de lignit
pulbere de lignlt
Mangal

cu aer

fara aer
Turba (numal ca matenal combus
tlbit; vezl $1 sectlunea 6.5 nr. 21)
turba neagra. uscata.
blne ambalata
turba neagra. uscata.
in vrac

Nr,

6.5
10

35

12
7
8
13

8.5
12.5

4 Aile marfuri varsate $i marfuri ee pot fi depozitate

2
30~

3
4
5
6
7
8
9

35

14
4

35

8
10

35~

45~

3D"

10
11

30
13
1

40~

25~

12
13
14
15

15

16
17
18
45"

19

Numai calle de clrculat,e marginlte de constructli permanente pot fl

luate in considerare in mod specIal.

'2

23
24

8.5
6
5.5
7
7
8

25
26
27
28
25'

7
3,5
5.5

25'

29

35'

30
31

7
5.5
8

32
33

Un'
in putlm
impachetat in CU!ll
Sl cartoane
Zahar
in vrac (rasturnat)
solid $1 in saci

5.5

9.5
16

34

11
12
13
14
15
16
17

Apa
Senzma
BenZOl
Sere
Carbonat bazic de plumb gala de
aplicat in ulel (v. sect. 6.4. nr. 3)
Catran. flUid
Glicerina

Lap'e
Mercur
Miniu de plumb. gala de aplicat
(vezi ~l sectlunea 6.4, nr. 2)
Petrol
Sapropel cu peste 50%
apa ea volum (v. $1 sect.6.4. nr. 8/9)

Esafodaje obisnUite pentru dosare

Sl dulapun cu conti nut
Falna de peste
Fibra. celuloza. presata
in balotl
Finlsaje din PVC dupa DIN 16951
in sulun
Gheata in bucatl
Graunte de mall
Hame si matenale. legate sau
in balotl
Hirtle. in stratun
in suluri
imbracamlnte, in vrac
Linoleu. dupa DIN 18 17t
Tn sulufl
Lina, bumbac. presate
la umiditatea aerulUI

Malt
Minlu de plumb. pulbere
Minereu de lier
Ilmonit
minereu brazilian
Piele. in stratufl
Pinta in vrac
prailta
Pisla in baloll cu slrat
supenor din PVC in sulurl
Pluta. presata
PorteIan sau ceramlca.
stlvulle
Rumegus. in saCi. uscat
in vrac. uscat
in vrac. ud
Sapropel cu peste
50 % parte de apa ca volum
Sapropel cu pina la 30 % 1)
parte de apa ca volum
Sare gema. sparta
maclnata
Smoala
Soda, calClnata
cflstalina
Talas. in vrac
pres at

45

6
8

30"

45

12

de zanar Sl de larba
Hamel in sac:
Tn cutli cllindrlce penlru hamei
presaT sau cusut in mat. textll
In. StlvUlt sau presat
in baloll
Nutret concentrat
a) UrlUlala de cereale Sl malt
b) Sfichete de lura] verde
'2 50 pina la 80 mm
el Conun de furaj verde
:0 '5 pina la 30 mm
d} Boabe 4 pina la 8 mm
e) Fulgl de fin casU tlmpunu
$1 de cartoll
II TarHe $1 tulplnl Sl tal uscate
de slecla de zahar (trablako)
g) Turte oleagmoase
hi Urlulala oleaglnoasa Sl ames
tecun de nutreturi concentrate
Nutret insilozat
din turaJe paioase. ud

14

15
8.5
2

11
11
15
3

15

13

16

13
5.5
90

17

18

14
39
10
27
14
5
7
3

40"
40'

19
20

2)

20'

45'
45

21

22

15
12
14
19
8
10
10
8
9
10

6.5
8

25'
33'

3
1.7

4.7

30'

45'

4.5

50'

6
7.5

45'
45'

1.5

45'

3
10
5.5
11

45'

45'
0'

Nota: Valorlle Intre 30 SI 50 ~'o trebule mterpolate In Iinle

dreapta.
Noti!: La depozltarea in sllozun trebule adoptat ungh1ul de
!recare de 20:
Pale. in baloti sub preslune inalta.
lega11 cu piasa
Pale. in balotl sub presiune inalta.
legall cu sirma
Pale. in balot! sub preslune mica
sau tocale marunt (pina la 5 cm)
Pale, lungl SI Iibere sau in
baloti de combina
Pleava
Sfeda de zahar - SMele umede
- snltele uscate
Turba uscata. in vrac
in vrac. dar sculurata
presata. in balot!
Tutun. legat in manunchl sau in balotl

1.1
2.7
0.8
0.7
1
10
3
1
1.5
3
5

0
45
0

6 Ingra$aminte

11
3
2.5
5

11 1 )

12.5')
22
12
11
25
'5
1,5
4.5

45'
45'

0")
20)1)

45'
40'

45 0 ' )
40'
45'

3
4
5
6
7
8
9
'0
11
12
13
14
'5

Bahgar de curte pint'! la " 5minal\. agramezil

6
Clond de potasiu
12
Compost (inalt. umplutuni pina la 1 m) 12
Fosfat Thomas
22
Gunoi vrac
10
ingrasamint fosfati (lara
14
fosfat Thomas)
!ngrasaminl fosfati-potaslu
13
Ingrasamint sodiu-fosfati
11.5
lngrasamint sodlu-toslatipolasiu
12
Ingrasamint sodiu Indiv.
11
ingrasamint sodJu-potaslu
10
Magnezle de p01aslu
'3
Must SI zeama de bahgar. ingras. de dePlinere 10
Sulfat de potasiu
16
Uree
8

5 Mtlrfuri agrieole - varsate ~i care pol fi depozitate

45'
26'
45'
25'
45'
25
25"
25'
25'
25
28'
30'
0'
28'
24'

Materialel~ $i elemenlele de eonstruetie (ea maleriale de

Pentru incarcanle mlnlme ale cairor de circulatle din depozlle trebu depozilare

Daca. este cazul. \a dimenslonarea peretilor recipientilor trebwe

luata in considerare Sl presiunea gazului

4
5
6
7
8
9
10

Chit

2
9
9
90
14
10
8.5
12

Fructe oleag\:loase. tlmoftlCa,

cu pleava

35'

Fluide

ACId azotic 91% ea greutate

Acid clorhidric 40"/<) ca greutate
ACid sulfuric 30% ca greutate
fumegator
Alcool Sl eter
Anilina

13
Aschli de lemn. in vrac
Blanun Sl piei. stratificate sau
in baloti
Carbld in bucati
Carbonat bazlc de plumb. pulbere
Catran. bitum
Cauciuc si elastomefl. brute
Carti $1 dosare. stratlficate

Valoare Unghi de
de cal cui frecare
kN/m 3

g) Orez
hi Semtnle de sfec!a

12

25
35

Object

II

0'
0'
0
0

11
9
10
10

"

20
Suprafetele mlnlme ale cailor de C1fculatle sint cupnnse in calcule. 21
22

10
11

Vln

Nr

35

2 Allmenle

Saulufl in stide
Sllvuite Sl in lazi
in navete (de ex. bere)
Cacao in saCl
Cafea
Carne congelala
Conserve de tot fetul
Faina
in saci
vrac (rasturnata)
Fructe
In vrac
in cutli
Gris de griu
Marganna
in cutii
in putlnl
PeSle in putlnl ~I lazi

I Uieluri. vege'ale SI anlmale

Valoare Unghl de
de calcul frecare
kN/m 3

0'
0'
0'
0'
0'
0'
0'
0'
0'
0'

10
'2
12.5
10
136

0'
0'
0'
0'
0'

60
8

0'
0'

11

0'

~i ea parte eomponenta din eonslruetie)

-:.--,-=======:....:.---,.-----,----

ie luat ca punc! de plecare 3.5 kN/m 2 , chlar daca din Clfrele de calcul 1 Maleriale de depozitare3)
care urmeaza rezulta a vatoare mai mica.
Arglla expandata. SISt expandat
Soabe de sOia
7.8
Betonll. vrae
Sunurl de siloz umede (baabe porumb) 16
scuturat
Bunuri de siloz uscate
5.5
Cenusa de coes
Cartofi. sfecta furaJera, morcovi.
Cenusa zburatoare
7.6
sfeda de zahar (in vrac)
Ciment. maClna\,
10
Cartofi de siloz
clincher de clment
Fin. ca la 7. numai ca legat
Faina de piatra de var
cu s;rma.
1.7
Ghips. macmat
Fin. lung Sl liber, presat sub
Lava spongloasa.
presiune joasa in baloti sau
sparta, umeda
tocat mare (peste 11.5 cm)
0.9
Magnezlt (magnezie arsa
Fin, presat sub pres1une inalta
caustiC), macinal
1.4
in bal011 sau tocat marunt
to Matenal plastic
4
9 Furaj verde, depozltat in vrac
a) PoJietllena, polistlren
10 Grine
ca produs granulat
a) Orz pentru bere
30'
b) Polivmilclond sub forma de praf
b) Ovaz, grfu. secara,
c) Rasma de poliester
30'
orz
9
d) Ra$ina. de clei
5
30'
c) Seminte de cinepa
11 Piatra ponce Tetalurglca, umeda.
25'
8.5
d) Pastai
(spuma de la zgura de furnal)
28'
8
e) Porumb
platra ponce naturala
12 Piatra ponce melalurglca., uscata

15')
8
11
7.5
10
16
18
13

'5
10

35'

12

25'

6.5
6.0
'2.0
13.0
35'

635

II

iNCARCARIPERMANENTE
IPOTEZE DE iNCARCARE

Nr.

Obiect

Valoare Unghr
de calcul de
kN/m 2

Pietns 51 nislp. uscat sau umede

la umplere umeda lnu sub apa)
se ridica valoarea de calcul
cu 2k.N/m J
14

Praf de cartlmlda. split din caramizi

concasate 51 granule de caramfda. umede

15
16
17
18
19
20

Serum de flltrare a Ilgnltulul

Stlcla acnlica
StlcJa CU armatura din fire metallce
Sticla. in toi
Trass. maClnat
Var: var aenan (var hidratat. var
doJomlt, var de carbJd)
ars, In bucati
ars, maclnat
ars, stins (hldrat de u5care)
ars, stins (pasta de var)
Var; var cu pnza hldraulica
(de apc1. var hldraulic, var inal!
hidraullc)
ars in bucatl
ars, maclnal
ars, stlns
Zgura de furnal bucatl
Zgura de furnal. granulata.
zgura de cazan

21

22
23

18

freeare

35'
20'

13

45"
25'
25
0'

13
6
13

13
13
11
18

Clasa de denSltate

Va loa rea de calcul

volumetnca tg;cm))3)

kN/m'

0.5
06
0.7
0.8

6.2
7.2
8.4
9,5

35'

15
15
12
26
25
15

4.1.1
Beton
celuJar
evaluat dupa DIN 4223
_
__
__
_ _auloclavlzat
_ _ _---,---,_---'

Nr.

SISt

"")

Vezi sectlunea 5.1

Se Doate procura de la edltura Beuth-Verlag. Berlin und K61n
Nota: 1 gicm 3 = 1 kg1dmJ
Nota: Se face lrimltere la cele stabllite pnn aVlzele
de supraveghere a constructlel

~)
8)

9\

10.5
12.5
14,5
16,5
18.5
20,5

4.1.3 Beton usor arm at dupa ,.Richtlinlen fur Leichlbeton und

Densltatea volumetnca. a
blocunlor (g/cmJ)O)

1,0
1.2
1.4
1.6
1.8
2.0

5.2 Zidarie din piatra artificial a

11,5
13.5
15.5
17,5
19.5
21.5

5.2.1 Zidane dupa DIN 1053 panea 4 din platra

artlficlala. dupa
DIN 105
DIN 105 panea 2
DIN 105 panea 3

(denSltatea volumetnca a agregatelor pin a la 2.7 9 cm J )8)

DIN 106

3)

.l.)

Nota: Pentru alte Informatli pentru s luri neCD pacte

(pletris, nisip, prundis s.a.m.d.). solurl compacte Sl organ Ice
(kiselgur, marna. namol. argila. lurba) vezi D!N 1055.
Partea a 2-a .,Ipoteza de Incarcare pentru cladiri: marimile
caractenstice ale solunlor, greulatea speclflca. unghlul de
frecare. coeZlune, ungh1ul de frecare Ja perete"
Nota: Cea mal mare va/oare, care va Ii. de regula. depaslta

pina la B 10 (Bn 100)

de la B 15 (Bn 15m

23
24

DIN 398

4.1.5 Beton armat din beton obisnult cu slruclura inchlsa dupa

DIN 4165
DIN 18149
DIN 18151

DIN 1045
de la B 151Bn 1501

25

DIN 18152

4.1.6 Beton usor cu adaos de aschll de lemn (beton

fibrolemnos)J)

DIN 18153

30bleet

I Val. de calcul

kN/m J

2 Metale
1
2

3
4
5

6
7

8
9
10
11
12

Atama
Aiia)e de alumlnlu
Alumlntu
Branz
Cosltor, lamlnat
Cupru
Fonta
Magneziu
Nichel
Otel Sl fler sud at
Plumb
Zinc
turnat
lamtnat

85
28
27
85
74
89
72.5
18.5
89
78.5
114

Lemn $i elemente din lemn

(ProleJate Impolnva Influentelor meleorologlce Si de umldltale): adau
surile pentru elemente mlci de otel. elemenle din lemn de esenla lare
$1 vopSlre sau Impregnare sint conllnute in greulalea de calcul
Greulalea elemenlelor de trac\iune. guseunlor, ecliselor, sabotllor SI
rulmentllor din otel trebUie lual1 In conslderatie in mod special
Lemn de conifere, In general
Lemn de foioase
Lemne din tan transoceamce
Lemn incleiat din stratufl de scfnduri
Placi de fUrnir dupa DIN 68705 partea 3
Piaci de limplarie dupa DIN 68705 panea 4
Placl din fibre de duntaie medie HFH (PFT)
dupa DIN 68754 pane a 1
Placi din fibre lari HFH (PFT) dupa
DIN 68754 panea 1
Plael dupa DIN 68761 sl
DIN 68763
Placi termOlzolante dupa DIN 68750

11

:1
,

I'.f. i
I

I
fi

;,i

.'

.'

I'

0.4
0.5
0.6
0.7
Interpolarea Imiara este admlsa

0,5
0.6
0.7
0.8
0.9
1.0
1,2
1.4
1.6
1,8
2.0
2,1
2,2
2.5

4.1.7 Beton usor cu structura cu matenale poroase in vrac

dupa DIN 4232
1,0
1.2
1.4
1.6
1,8
2,0

Caramlda. caramlda plina. si

cu golurl
Caramlda; caramlda usoara
Caramlda: caramida rezistenta
51 clincher
Caramlda: blocurl pline cu
golun SI elemente cu golun
Blocun de furnal; blocun pline.
cu golun SI etemente cu golun
Blocun din beton celular auloclavlzal
Blocun cu goluri din beton usor
B!ocun cu golun din beton
usor
(deocamdata In prOiectare) elemente
pilne Sl blocun pline din beton usor
Blocun cu goluri si elemente cu
golun in forma de T din beton cu
structura lnchlsa

Pentru zidarii cu mortar de zidane usor, urmatoarele

valon de calcul trebUie reduse cu 1 kNfm 3

10
12
15
16
18
20

Nr.1 Ob,ecl

Val. de calcul

kN m'
69
72

Valoare de cal cui

kN/m J

Stahlleichbeton mit geschlossenem Gefuge 7)

45
25
25
40
30'

30
27
28

4.1.4 Beton oblsnuil cu structura Inchlsa dupa DIN 1045

11

Gnals. granulit

21 S~rpentln

Stahllelchbeton mil geschlossenem Gefuge'~

25'

Ivai de
kN'm-

5.1.3 Roci metamortlce

4.1.2 Belon usor dupa .Rlchlllnien fur Lelchtbeton und

1.0
1.2
1.4
1.6
1.8
2.0

e~leUI

Ob,eet

4.2 Mortar de zidarie $i de tencuit (sape vezi sectlunea 7.9)

Monar de arglla
Mortar de c\ment 51 mortar de ciment cu trass
51 monar cu Ilant de tenCUlala Sl de Zidane
Monar de ghips, fara nlsip
Monar de var (monar de zidarie si de tencuit)
monar de var cu ghips, mortar de IPSOS cu n1SIP
(monar de tencUlt), monar din sullat de cab
Monar de var cu ciment Sl cu trass 20

20

8
9
10
11
12
14
15
17
18
20
21

22
25

5.2.2 CaramlZI refractare (caramlda De baza de SIIICatl)

1.8
2,0

21
12

18
20

18

4 V 6')
6V8
Necesara
o validare
4V5
4,5 V 8
4,5 V 6,5

6 V 8,5

5 Zidarie
Prin valorile de calcul nu este cuprinsa dedI zidana netenculta:
mortarul de rosturi si cota parte de umiditate normala sint
contlnute.

5.1 Zidarie din piatra naturala

6 Plan$ee (plan$ee peste niveluri $i plan$ee sub acoperiri)

6.1

Plan~ee din beton armat dupa DIN 1045

(induslv componenlele de otel. dar fara greutatea altor

elemente ponante de otel)
,

Placi din beton arm at dupa DIN

1045. editladin lanuane 1972,

0.25

Valonfe urmatoare se bazeaza pe valorile supenoare ale valoni _ _.:.p_a_ra.:.9_'a_fu_I_20_._1

...,
_
mediI a frecventel dupa DIN 52100 "Prulung von Natursleln"
Plansee cu gnnzl metalice
9 V 11
("Venficarea pietrelor naturale")
dupa DIN 1045, edltla din Ian.
5 V 7,5
1972, paragrafut 20.2. din
5.1.1 Roci vu!canice
caramlzi de planseu pentru
10
2,5 V 4
rostunle la imbinare ce se pot
Bazalt. meJafir, diont, gabbro
30
umple partial cu monar dupa
Diabaz
29
4 Beton si mortar
Densitatea volumetnca a
DIN 4159. edi(la din apnhe
28
GraM. sienlt. partir
4.1 Beton
caramlzli
1978. paragraful4. tabelul 2
24
Lava bazailica
(lung. caramlzli de 250 mm)
Valonle de catcul sint valabile si pentru prefabricate din beton.
0,6
1.0
1.2
Traclt
26
0.8
la 0 grosime a planseului de: ~=_=_=_---'=---_
La betonul proaspat trebUle ndicate valonie In general cu
1,25
11,5cm
1.45 1.65 1,85
lkN/m 2 . Greutatea proprie a betonului SI a betonului armat se
5.1.2 ROCI sedimentare
14 cm
1,5
2,25
1.75 2.0
stablleste pe baza corpunlor de proM resp. calcularii cotel parte --===--..:..:.....:..:.---'-=-----'--------,-----
16,5cm
2,75
1,9
2,15 2.4
Alte calcare InC!US1V conglomerate
evaluate. daca din motive speciale (de ex. agregate grele sau
19cm
2,45 2.8
3,15
2,15
de calcar. travertln 5.a.
26
deoseblt de usoare, procent mare de armare) se abate de la
21,5 em
2,45 2,8
3.15 3,55
Calcar compact (solid) si dolomlta
valoarea ce urmeaza. atila timp cit astfel de abaten au 0
2,75 3,1
24 cm
3,95
35
28
Inclusiv calcar cochilifer si marmura
influen(a considerablla asupra stabllitatll constructlei. Efectele
26,5 em
3,05
3,45 3.9
4.3
Gresie slstoasa. gresle. cong!omerat grezos
27
preslunli pe cotra] nu fac obreclul acestUl normatlv.
29 cm
3,35
3,8
4.25
4.7
Tuf vulcantc
20

636

INCARCARIPERMANENTE
IPOTEZE DE iNCARCARE

Nr.

Obiect

I Yal de calcul

Nr. Oblect

Plansee din belon armat dupa

DIN 1045. editla din lanuarle
1972. paragraful 20.2, din
caramlzi de planseu penrru
rostunle la imbinare ce se pot
umple camplet cu mortar dupa
Densitatea voJu
DIN 4159, editia din apnlie 1978,
melrica a caramizil
J
parag. 4. tabelul 1 (Iungrmea
Ig/em )
caramizlI de 250 rnm) la a
0.6
0,8
1.2
10
grosrme a ptanseulUJ de:
11.5 em
1.45 1,6
1.85 2.0
14cm
1,8
2,45
1,95 2,2
16.5 em
2.2
2.4
2.65 2.95
2,55 2.8
3.05 3.4
19cm
2,9
3,15 3.45 3,65
21,5 em
24 em
3,55 3,9
4,3
3.2
4.1
4.45 4.8
26,5 em
3.7
29cm
4.05 4.45 4.85 5,25

kN/m~

bl

Plansee PEl grinzi de beton arma

de constructie Intermediara din

belon ce nu contrrbuie statIc,
dupa DIN 4158, de ex. forme
C sau D la a distanta intre

Densltatea volumetrrca
a betonulUl (g/cm 3)B)

'Ve1e gnnzilor de 62,5 em si la elementelor de constructls

intermediare
a grosrme a planseului de:
1,4
2,3

a)

b)

c)

Plansee nervurate din beton

armat rezemate pe a singura
directie;~ dupa DIN 1045, edltla
dm lanuane 1972, paragralul
19.7.8 ~i 21.2.2, eu elemente
de conslruetle tntermedlara
din beton ee nu contnbuie static,
dupa DIN 4158 de ex. forme C
sau D. Sl eu plaea de beton
eomprimal de 5 em grosime
la dlstanta intre axele nervu
rilor de 50 cm Si a groslme
totala a p\anseulul de:

a)

2.13
2.28
2.48

2.13

2.85
2.95
3.18

2,85
7

17em

1gem

21 em

23 em

25em

27 em

29cm

33 em

eu earamizi de planseu ee nu
eontribuie static dupa DIN 4160
Si cu placa. de belon compn
mat de 5 cm groslme (distan
ta intre axele nervurilor 50 em)

Plansee nervurate din beton

armat a~ezate pe 0 singura
axa. dupa DIN 1045, editia din
ianuane1972, paragraful
19.7.8.,21.2 eu
elemente de constructie inter
mediara din beton ce contr;
bUle static, dupa DIN 4158,
de ex. forma OM

1,39

1,68
1,96

2,25

2,61

2,91

3,26

3,56

3,85

4,16

1,59
1.92
2.25
2,58
2,98
3,32
3,71
4.05
4,40
4.74

1,79
2,17
2.55
2.92
3.36
3,74
4.17
4.56
4,95
5.33

1.19
1,43
1,67
1,92
2.24
2,50
2,81
3,07
3,32
3.58

0.6

(glem 3)')
0,8
1.0

11,5 em
14em

16.5 em
19cm

21.5cm

24 em

26,5 em

29 em

31,5 em

34 em

1,13
1.35
1,58
1,81
2,11
2,35
2,64
2,88
3.13
3.37

1.33

1,60
1.88

2,15

2.49

2,77

3.11

3.39

3,68

3.96

GrosJme de 11,5 cm (rezlstenta minima

la compreslune a b(ocunlor 15 N/mm'
din bloeun pllne. sau platra de furnaL
dens itatea volumetnca 1.8 g/cmJ)a)
din clincher cu golun verticale. bloeuri pline
din beton usor eu dens. vol. de 1.6 g/em 3)8)
din bloeuri cu golun sau poroase eu densit.
volumetnca de 1.4 g/em 3)8)
din blocun eu golun sau poroase cu densit
volumetnca de 1.2 (J/cm 3\8\

Plansee nervurale fara

elemente de umplutura

Stabllirea valoni de ealeul

a greutatl(or propni trebule
faeula conform modelani

1,2
1.75
2,11
2,48
2,85
3,27
3,64
4.06
4,43
4.81
5.19

Densitatea volumetriea

a betonulul (g/em J)8)

elementelor de construetle

intermediare
1.4
2.3

2,77
2,99
3,42
3,50
3.57
3,67
3,76
4,63

3,36
3,63
4,13
4.16
4.24
4,35
4,47
5,74

DenSltatea vol. a earamlzii

(g/cm 3)8) elementetor de
constructie intermediare
0,6
0,9
2,55
2,80
3,05
3,40
3,65
3,90
4,15
4,65
4,90

2,95
3.25

3,55

4,00

4,30

4,65

4,95

5,45
5.80

Valorile de calcul dupa

prec;zarile producatorulu;
luind in conSlderatie parag.
1.2; pentru devize greuta~
tile planseeJor pot fi apre-
date ~nind seama de parag.
7.6.1, partea 4 resp. 5
a tabelului.

1,90
1.70

(fara greulatea reazemelor) cal ate pina la 2 m

desehidere, InclusilJ ztdaria de umplutura
1

din bloeuri plme dupa DIN 105,

DIN 106 Sl DIN 398 la a groslme
totala de:
11.5cm
24 em
din bloeun pllne din beton usor dupa
DIN 18152\ earamlzi eu golun
dupa DIN 105 Sl bfoeuri
eu gOIUfl de gresle ealearoasa dupa
DIN 106 la 0 groslme totala de:
11.5cm
, 24em

8,5

2,75
5.40
DenSit. vol.
a bloeurilor
(g/em 3)8)
1,4
1.2
1

1,80
3.60

Plan!;j,ee din belon armal cu boltari de sticltll inglobati

dupa DIN 1045, editia din ianuarie 1972, paragrafuJ 20.3

'I ",,",.. '"".

1

2,25
4,50

eu bollan de 511ela maSIVI dupa DIN 4243

(lat. nervunlor 3 em. inal!. nervunlor 8 em)

~,~

"""~

\lat nervunlor 3 em. lnalt. nervurilor 10 cm}

eu boltan de stlcla maSNI inalli de 6 em
dupa DIN 4243 (Iatlmea nervurilor de 5 em,
inaltlmea nervunlor de 12 em)

1,00
1,40

1.95

Gnnzi cu golun din beton arma

eu 0 densltatevolumetnca a
betonului de 2.3 gfem J)8) dupa
DIN 1045.editla din ianuarie

'972. paragrafuI19.3, la a

groslme de:
0.85
1,00
1.15
1.30
1.50
1,65
1.85
2,00

Scm

6em

7em

8em

gem

10 em

11 em

12em

7,1

Placi, pereti din pttllci, sisteme de executie a peretelui,

pereU din caramida de sticltll
Valorile de ealeul se refera 1a peretl neleneultl, inclus\v
mortaru! de rostun, peretli in cadre (vezl DIN 4103\
trebUle preluatl din valonle de ealcul ale fieearul element
de construe\le.
PI~eile pentru pere,i din beton U$Or dupa DIN18162 $; pl~cite casetate ale peretilor din beton U$Qr dupa DIN 18148
Densitatea volumetnea
a placilor (giem 3)8)

Nr.

2.20
2,05

Acoperiri curbe

8.4

Ziegel~Rohdiehte

1.54
1,85
2,18
2.50
2,87
3,20
3,58
3.91
4.24
4.57

e~leul

Yal. de
kN/m

Plan!;j,ee din blocuri pline!;j,i cu goluri dupa DIN 105,

DIN 106!;j,i DIN 398 sau din blocuri pline de beton
U$or dupa DIN 181525 )

Densitatea volumetrrea
a earamlzll
(g/em')')
0,8
1,0
1.2
0.6

11,5em
14cm

16.5 em
1gem

21,5 em

24 em

26,5 em .

29 em

31,5 em

34 em

b) Distanta intre axe Ie

nervunlor de 62.5 em ~i
o grosime a planseulUl de:

Obi eel

8.3

17cm

2,95
3,58
3,14
3,75
19 em

21em

3,71
4.38
4,48
23em

3,79
25em

3,87
4,55
27 em

4.00
4,71
29 em

4.11
4,83
5.04
6,15
33 em

la distanta inlre axele nervunlor Densltalea voL a betonului

(g/em 3)8) etementelor
de 62.5 em SI 0 grosime
totala a planseului de:
de eonslruetie Intermediare
1,4
2,3

19cm

21.5em

24 em

'26,5 em

2gem

31,5 em

34 cm

36,4 em

39 em

Elemente de eonstructie inter

mediara ee eontnbuie static din

caramlzl, dupaDIN 4159. e(jjtla

din apr.1978, labelul5, sau cu

earamlzi de planseu dupa DIN

eoitla din aprilie 1978,

labelul4 (tara suprabetonare)

a) Dlstanta intre axele

nervurilor de 50 em si
o groslme a planseului de:

dupa DIN 1045, editia din Ian.

1972. parag. 19.7.7. OJ elemente

16cm
20 cm
24 cm
la a dlstanta intre axele
gnnzilor de 75 cm Sl la a
groslme a planseului de
2Qem

e~leul

I Yal. de

kN/m J

Object

Placi de acoperis densit. volumetnca

a betonului (g/cm J}8)
0,5
0,6
Placi de acoperis si de plansee densit.
volumetrica a betonulUl (g/cmJ)B)
0,7
0,8
Gnnzi cu golun din beton armat us or
dupa 1045 la a grosime de:

a) Penlru plael dupa DIN 18148

0.6
0,08
0,7
0,09
0.8
0,10
0,9
0,11

Yal. de ealeul
per cm grOSlme
kN/m 2

6,2 Plan!;j,ee din placi de beton celular autoclaviza1 !;j,i de

beton spongios inttllrit la abur duptll DIN 4223 precum
!;j,i din grinzi cu goluri din beton armat din beton U!;j,or
dupa DIN 1045

0.062
0.072

0,084
0,095

Valoare de ealeul
per cm groslme
kNlm 2

1~

~12

1,2
0,14
14
0,15
b) Penlru plaei dupa DIN 18162
0.8
0,09
0,9
0,10
1,0
0,11
1,2
0,13

_ _ _ _ _1"-,4.:-___
0,15

7.2

Pltllci de constructie din beton celular auloclavizat

Val. de caleul
kN/m'

nDearmate dUI pa mN4'T66--:YC"aC"lo-a-re-dC"e-e-aC"le-u':'"l

enSI tate '0'0 umetnca

(g/cmJ)B)
per cm gros!me
kN/m 2

~ ~~

~:~~

cu grosime a rosturilor obisnUita

9 em

080

~:~

~ ~~

~ ~ ~~
12em
::

~~
_-L--=-=

~.~~

~:~

~:~~

~:~~
1,35
-'-_-"-'-

in slrat subtlre de mortar

~:~
0,7

--.r--::~_:_QOJi8_,__:____:'7"

')
\0)

~.~~

II

~:~~

0,055

0.085
0,075

1,-__.JO,L.O~81,;!5'__

Nota: 1 g/em' ~ 1kg/dm J

Indicatie: La planseele ce se reazema pe doua dlrectll
dupa DIN 1045, edilia din ianuarie 1972, parag. 21.2.3,
valorile de ealcullrebUie marite in tunctie de COla parte a
nervurilor suphmentare.

637

INCARCARI PERMANENTE
IPOTEZE DE iNCARCARE

PI~cile

7,3
Nr

pent'u pereti din ghips dupa DIN 18163 5i piac;

de ghipscarton dupa DIN 18180

I Oblect

Densltatea Val. de calcul

volumetrrca
per em
a plac:i
groslme
J
Iq;cm )
kN m 2

--+----------f-'="'-'--j--"'-'-"'-
1
2
3

Piaci pI. peretl din ghlps poros

Placi pt. peretl din ghlps
Piaci din ghlps-carton dupa
DIN i 8180

0.07
0.09

0.7
0.9

NJ Ob,ecl

~
2 I Telicu ala cu
3

4
5

0.11

Peretl din piaci de beton celular autoclavlzat armate.

intante la abur dupa DIN 4223

Densltalea volumetnca
a betonulul (g/cm J )8}

Valoare de caicul
per cm groslme
'KNim 2

OJ
08

Obiect

Val. de calcul
h.Nm 2

Beton tlbrolemnos ce apartlne clas1

de denSllare volumetnca 0.6 g:,cm-',,"')

Beton de umplutura de dens. vol. 2.3 9 em 1)8)

Groslmea peretelul

9
10
11

12
13

14

2,8
3.2
40
4,9

( 20.0
17.5cm
em
24.0 cm
30.0 cm

15

3) deocamdata doar prolect

7.4.3 Sislem de executle a peretelul cu blocun de Ceira! din oeton user.'\

Beton usor ce apartme clasel
1.0 prna la 1.6 gfcm J )8)
Beton de umplutura de denSltate
volumelnca 2.3 gfcmJ)B)
GrOSlmea peretelul

Clasa de denSltate
volumetrrca
g:cmJ)B)
1,0 1 2 1,4 1.6

175cm
20.0 cm
24.0 cm
30,0 cm

3,2 3,3 3A
3.7 38 4,0
45 47 4,8
5,5 5,8 60

Nr. Obiect

16

17

7.5

2
3

0,50

0,70

'I,',.
'1

It

I'

60 mm groslme
80 mm groslme
100 mm groslme
P~rete dublu cu captuSlre 40 mm vala
I
mlnerala de 200 mm groStme
Perele dU.PIU cu captu~jre cu vata mlnerala
dIn
tajas
de
2
x
50
mm
tncluSlv placi usoare
20 mm Sl interspattu
280 mm gr051me
'I
Pereli din

c~mmid~ de sllcl~

II

0.55
0.75
0.90
1,50

4
1,80

dupa DIN 4242

Caramizl de stic!a dupa DIN 18175

80 mm grosime
100 mm Qro51me

1.00
1,25

5
6

7.6 Vitrare fara $prosuri ca perete despilr1itor sau perete de sliclil

1
2

Stic!a pt. eonstructii profilata inlr-un strat

Stid:3 pt. constructii profilata. in 2 straturi

0.27

0.54

8 Tencuieli
1

Tencuiala pe piasa de sirma (plansee de rabit

St camasuieli) groSlmea mortarului de 30 mm
Cu mortar de IPSOS
Cu mortar de var. de rpsos si var sau
de IPSOS cu nisip
Cu mortar de clment

638

040'2 1
0,18
0,35

OAO
0,25

040
030

6
7
8
9
10
,1
12
13
14
15

040

7
8
9
10
11

0.50
0,60
0.80

imbracammtl asfaltice:
beton asfaltlc
masttc bttumlnos
asfalt turn at
asfalt compactat pnn batere sub forma de placa
Placl din platra artIficial a de beton{si terrazz

mOl

0,03

OA2

11
12

0.025
0.06
0.02

0,01
0.005
0,10
0.10
0.01
0.07
0.03
0.02
0.02
0.15

0.015
0.14

PlacI de constr. usoare din lina de lemn DIN 1101

la 0 groslme a placl! de 15 mm
la a groslme a plactl de '00 mm
Placl de dlapomlt
PlaCi de resturt de pluta dtn pluta
Impregnatadupa DIN 18161 partea 1
bilumtnate sau gudronate
Plact de constructl usoare cu mat multe
stratun dupa DIN 1'04 partea 2
piaci eu doua stratun
piaci cu trel straturl
PI,3,Cl de resturt de pluta din pluta coapta
dupa DIN 18161 partea 1
Placi de perllt
Spuma din pol1uretan dupa DIN 18159
partea 1

0.12
0,22
0,01
0,001 v,
0,002
kN'm'

0,10
0,08
0,04
0,06
0,04
0,025

0.02

0.045''\)
0,09")
0,012
0,02

0.004 v
0,01
kNlm~

13

0.24
0,18
0,23
0,22
0.24

14

0,22
0,20
0,23
0,24
0,22

.~)

~ape'

sapa de sulfat de calclu

sapa de ipsos
sapa de asfalt tumat
sape cu agregate rezistente la uzura
sapa din raSlna sintellca
Sapa cu magneziu dupa DIN 272
strat de uzura ctrculabilla execullile
intr-un strat sau in mal multe
stral tntenor la executll in mar
multe straturi
Sapa de ciment
Piaci de stlclc1
}
Placi pI. peretti de Sltcl.3
Dale de stlcla.
Mozalc de stlcla
Caucluc
Fatan\a (matertal ceramic)
(i.nclusiv mortar de pozal
Gresle (ceramica si piaci de diva}).
mcluSlv mortar de poza
Pardoseli din matenal Sintet'lc
L\noleu
Placi din piatra naturala (incluSlV
mortar de poza)
Machete
Pardoseli pentru sport
pardoseli elasttce (inclusiv stratul sup.)
pardoseli oSCllante

Canon cu azbest
Piaci asfaltlce
Matenal termOlzolant din llbre dupa DIN
18165 partea , in fisti. saltele. pisle/placl
Spuma carbamldtea dupa
DIN 18159 partea 2
Piaci din fibre lemnoase dupa DIN 68750.
DIN 68752 51 DIN 68754 parte a 1
dure
medii

055

per cm gros.

Materiale in vrac
Dlalomtt
Fibril de azbest
Matenai fibros. bttumlnat. ca umplutura
Matenal termotzolant din fibre dupa. DIN 18165
partea 1 St parte a 2 (de ex. fibra de sttcla.
de zgura. de plalral
Materrai Stntellc sponglos
Nlstp de zgura de furnal
OXld de magnezlu. ars
Perltta expandabila
Pletrts din ptatra ponce. varsat
Placa din fibre de caucluc
Resturi de pluta. vrac
Salbe de dnepa. bitumin ate
Sist expandabtl St argl13 expandabila. varsate
Vermlcullt. varsat
Zgura spong/oasa de furnal (piatra ponce
metalurqlca), zqura de hUlla. cenusa de cocs

10.2 Pl3ci, saltele sau fi$ii

050

'KNm~

7.4.6 Peretl despartlton cu ptact pt. peretl intermedlarl din ghlpS

0.23

10

0.35
050

I cu spac!ulre
I cu tenculala uscata

0.45

9 A coperiri pentru pardoseala si pereti

Pereti despa.r1lton din piaci de constructle din ghlPs de

stucatura cu captuStre cu vala mtnerala (piaci de ghlpS
carton cu profile metalice - onzontail

Pereti simpli

10.1

0.35

Tenculala cu mortar de tpsos Sl var oe

tesalura dubla de trestte IncluSlv stuf 51 SIPCI
SI pe plaCi fibroase: grosimea mortarulUl 20 mm
Tenculalade IPSOS
15 mm groSlme
Tenculala de var
}
Teneulala de Ctment Sl var
TenCLllala c~ pan de aer
20 mm groslme
Tenculala. din Itant de
tencUiala Sl de Zldc1ne
dupa DIN 4211
Tenculala cu rogoJrna (ipsOS) 20 mm gros.
Fatade suspendate cu teneulala mlneraL~
95 mm groslme constind din
40 mm placa izolanta. suport pI. tenculelt.
Sine in Z. 25 mm tenculala tina
Tenculala termOlzolanta 50 mm constind dtn
35 mOl tenculala izolanta Sl 15 mm
tenculala cu part de aer
Camasulala termOlzolanta constino din
35 mm plact usoare dm talas
20 mm tenculala de Clmenl SI var mcluslv
piasa de rabit
Camasulala termOlzolanta. constind din
35 mm matenal Slntetlc spong lOS
dupa DIN 18164
10 mm stratun de adeztv/amestec de omen
si de tenCUIala dtn matenal smtettc
Mortar de c\ment 20 mm grOStme

ObteCI

Val. de calcul
per snat
kN,m.:'

10 Materiale de inchidere, de izolare si de umplutura

0 50

I al. de calcu!

Nr

ObleCI

TencUla(a cu mortar de IPSOS SI var pe piaci

usoare din talas 25 mm -gros. mOrlaruluI20 mm
Tenculala cu 'l1ortar de ipsos 51 var pe plciel d
supert pentru tencUlehdln ghlps-earton de 9.5 mm
la 0 groslme a mortarulUI de 8 mm

Val. de calcul
kN/m 2

Peretl in cadre cu captus ire cu vata

mmerala
captuslre simpla
captuSlre dubla

var pe supon ot

Nr

36
4.1
5,0
6,2

7.4.4 Perell despa.r1itorl din plact de ghlps-carton dupa DIN

18183 partea 1 (deocamdata doar protect)

7.4.5

IpSOS $1

Vezi nota de ia pag. 494

") Nota: Se lace tnmltere la cele slabillte in avizele de
supraveghere a construcllel

7.4.2 SISt. ae e~ec LI perelelUi cu biocurl de cotral din belon r;brclemnos

mortar de

de caramlda metallamlnal gros a mortarulUl30 mm

TenCUIala cu mortar de IPSOS SI var pe piaci
U$oare din lalas - 15 mm la a gr05. a mal1 20 mm

g)

0,062
0,072
0,084
0.095

05
0,6

lenCUll"ll cum ar II plasele suaate pI Gonstr tesatura

7.4 Sisteme de execufie a peretelui

7.4.1

i/al de ca,CUI
~N m-

2)
IJ)

Stlcla spongloasa (densltate volumetnca

0.07 glcm)j CU groslmt de 4 pina la 6 cm
CLl acopemi din carton
Plact din material slntetlc spongios dupa
DIN 18164partea 1 Sipartea2

0,22
Oblect

Nr.

0,25

10.3 Bariere irnpotriva umidittltfii (fara Iiant)

,

0,19
0,22
0,15
0,13
0.30
0,03
0,12")
0.30")

0,004

Indicafje: La tenculala brula pe cofraj se ndlca valoarea

de calcul cu 0.1 kN/m"'
Indicalie: VaJoarea de carcul kN/m 2 este aceeaSI pentru
toate groslml!e
Indicafie: Valoarea de calcul este aceeaSI pentru toate
gros:mile

0.12
0,22

0,15

0.01

Benzt cu Mum SI libra de stlcla pt.

acopens dupa DIN 52143
acopente cu msip
acopente cu pietrts
Benzt de hidrolzolalle pI. hidrotzolalia
construettel dupa DIN 18190 partea 1- partea
Benzl drn matenal plastic
Benzl sudate bttumlnoase
Cartoane bitumlnate dupa DIN 52129 Si
cartaane gudronate dupa DIN 52126
Carton cu brtum de Izolare a acopertsului cu
strat de acopertre pe baza. de bitum DIN 5212
Cartoane gudronate pentru acoperis,
acoperite cu ntsip pe ambeJe lete - DIN 52121
Cartoane gudronate pt. acoperisurt speciale
St cartoane cu btlum si gudron pt. acoperisuri
dupa DIN 52140
Fisil brtuminale de lzolare a acoperisului cu
insertle de carton de pisia. bruta - DIN 52130

Val. de calcu!
per strat
kN/m 2

0,02

0.05
0.04
0,02
0.07
0.02
0.03
0.03

0,03
0,04

iNCARCARIPERMANENTE
IPOTEZE DE INCARCARE

Val. de c~lcul
kN/m-

=:]OblecI

11

invelitori

3l-_____________I
Obi eel

11.3

Valorlle de calcul sint valablie pentru 1m 2 din supralata

acoperlsului fani capnon. gnnzile de acopens SI forme

Daca nu exIsla indicalli in aces! sens. valorile de calcul sin!

valabrle. fara acopemea cu mortar, dar Incluzind slpcile. La

acopemea cu mortar. trebUl8 suplimenlat cu 0.1 kN/m 2

Inclusiv SIPCI
Induslv suport de carton $i aslereala.de 22 mm
inveliloare din labia din otel iaminat profllat
- profile trapezoidale, cu nervura laterala,
ll
cu nervun laterale dUbre )
inalt. profllului
Groslmea nominala a tablel
mm
mm

kNim 2
1

Tigle de betan cu nervun multiple de baza

SI fait longitudinal pozrtlonat SUS

pina la 10 buc.:m 2

0.50
0.55

peste 10 buc., m2

Tigle de beton cu nervuri multiple de baza

SI fa,lt I.ongltudlnal p~zllionat JOs

prna la 10 buC.:m
2

peste 10 buc."m
Tigla solzi dupa DIN 456

26
0.60
0.65
70

155/37551 180/380 mm 51

tlgle solzi de beton

la acopensun simple cu tlgla

(incluslv Slndrlla)

121:

acopens dublu SI inveiltoare de Ilgle SOlll oe 2 rindufl

Tigla faltulla. IIgia flamanda cu doua fete,

tlgla flam ana faltulta din DIN 456
Tigle de stlcla

0.60
0.75

la acelasl fel
de acopeme a
acopensunlor
corespund
Nr. 1 pina la 4

0.50

DIN 456

0.95
0.45

Tigia de MarSlha. t:gl<l !lamanda scoblla dupa DIN 456

10
11

Olane (cu acopenre cu mortar)

Tigta presata dupa DIN 456

0.55

0.30

0.30

Protectle a suprafetei
5 cm acopenre cu pletrts inc!. strat de
acopenre prin vopstre
Supragreutate pentru fiecare centlmelru
in plus de acoperire cu pietris (presare
a pletrlsului) inc!. suportul patu[U1 de pletn$
Strat de acopenre pnn vopslre
FiSle de protec1ie IncluSlv masa de liplt
Strat de termolzolatie. vezl paragrafuI7.10.2.
suplrment pentru masa de tPIt

1.0
0,19
0.20
0.05
0,08
0.015

0.15
0.30

11.5 invelitori cu pla.ci plane pentru acoperis din

azbociment dUD3 DIN 274 Dartea 1 Dina la Dartea 3
0.075
010
0.15
0.1 I
0145
0.22
012
0.16
0.24

Invelltori germane pe astereala de 22 mm

Incluslv carton de invetrtoare Sl astereala

invelitoare dubla pe SIPCI incluslv

5\pcJ!e
invelitor! onzontale pe $IPCI IncluSlv

slpclle
Valoare de calcul

0.4~

0.38~

0.25~

(kN/m~).

11.6 invelitori din elemente ondulate de azbociment, ftira.

grinzi, insa incluzind materialul de fixare
0,25
0.30

de acoperi$ $i benzi din materiaIe plastice pentru

acoperisurile cu pantA mica.
Nr.

Oblect

0,90

0.60

11.2 invelitori de ardezle

invelitoare de ardezle traditionala germana
SI invelitoare germana dIn ardezle pe
astereala de 22 mm, induSlv suportul de
carton S' astereala
invelltoare slmpla
invelitoare dubla
inveliloare englezeasca de ardezie
(invelit. de ardezle cu plese dreptunghiulare)
invelltoare dubla pe SlpCI,

induslv $ipcile

pe astereala de 22 mm, IncluSlv

suport de carton SI aslereala

P:~~~~t

Invehlon din elem. ondulale scurte de azboclmenl

(pentru loculn\ej. dens.late vol. de 1.6 g/cm J
Etemente ondulale de azboclment
dupa DIN 274 partea 1 pina. la partea 3

0.24
0.20

11.4 Etansarea acoperirii $i invelitori din fisii bituminoase

Tigla de M,nslha. t'gla t1amanoa scoblla montale pe

reazeme de C<lrton

0.75
1.00
1.50
0.75
1.00
1.50
0.75
1.00
1.50

Valonle Intermedlare pot II interpolate.

Inveilioare din tabla ondulala (table de
aiel zincat dupa DIN 59231, indusiv
material de pnnderej
invelitoare de Zinc cu acoperire cu sipca.
inclusiv aslereala de 22 mm

0.55

1igla flamanda de tormat mare pina la 10 buc ..im"~

Tigla solzi de formal mlC SI lormate speciale
(solzi de biseflca. sOtZI de turn. s.a.m.d.) dup"

0,25

(labia Ilamandil zincala dupa DIN 59231)

Val. de calcul

Val. de calcul
Nr. Oblect

-+--------------1-...:::.;=-

invelitori metalice

invelitoare de aluminiu (alummru gros

de 0,7 mm, indusiv astereala de 22 mm)
inveliloare cu fal\un verticale dub!e din
tabla Zincata faltuita. (0,63 grOSlme. induSlv
suport de carton si astereaia de 22 mm)
invelitoare de cupru cu fait dublu
(tabla de cupru de 0,6 grosime, Inclusiv
astereala de 22 mm)
invelitoare de Ilgla flamanda de ate I

11.1 invelitori cu Ugle, tigle de betan $; ligte de sticla.

Nr. Obiect

Val. de calcul
kNlm':

0,50
0,60

liber
inclusiv masa de liplt
Strat de egalizare a vaporilor

0,45

B)
0,55

Banera de vapon
incluslv masa de Iipit
din benzi de material plastic, Iiber
Etansarea
etansarea in 3 straturi
inclusiv masa de hpit
etansarea in 2 straturt
IncluSlv masa de lip.t
banda din material plastic intr-un strat. liber
fnvelitoarea
etan:;;area in 2 straturi
incluslv masa de liplt
Slral de egalizare

II)

Val. de catcul
per strat
kN,'m 2

0.07
0,02

0.17
0.13
0,02

11.7 Alte invelitori

lnvehton din elem. ondulate din matenal plastic
(forma profilala dupa DIN 274 partea 1 pina
la partea 3, lara grinzl, IncluSIV matena[ de
fixare din rasmi poliesterice intarite cu fibra
de stlda ~densltate volumetrica
1,4 glcm )8).
Grosimea elemenlului 1 mm
ca ma, inainte, insa cu calota
dIn plexiglas (densltate vol. 1,2 g/cm 3)B),
groslmea placii de 3 mm
Tesatura din poliester cu straturi de PVC
structura portanta
tipul I (rezlstenta la rupere

0.03
0.06
0.08

tara

3.00 kN/5 em latime)

0.0075

tlpul [I (rezistenta la rupere

0.15

4.7 kN/5 em lililme)

0.03

6.0 kN/5 em latime)

0.0085

tipulill (rezistenta la rupere

0,04

liber.

0.02

incluSlv masa de lipit

0.04

Vezi nota de pe pag. 637

Nota: se face lrtmitere la cele sabilite prin avizele de
supraveghere a constructiei

invehtoare din trestie sau paie Incluslv

sipclle
invehtoare din :;;lndrila inclusiv Slpcile
Vitrare fara :;;prosuri
"Stlcla profilata pI. constr. cu 1 strat
strcla profilata pI. constr. cu 2 straturi
Pinza de cart, fara structura portama

0.01
0.70
0.25
0.27
0.54
0.03

II
639

Nota: inc{jrcarile din tralic indicate penfru scar; sin! de ajuns

pentru dimenslonarea !replelor individuale numal atunei cind

~CARCARIPERMANENTE

structurarea construe/iva a scarii asigura distnbutia

satlsfacaloare a lncarcarilor (de ex. prin imbinarea fiecarei

IPOTEZE DE INCARCARE DIN 1055 P. 3

treple. prin frepte de rasare sau prin rezemarea (reple/of pe

una din plac/fe dispuse din podes! in podest sau intre pereN!
casel scan; $. a.)

\
ill

Oaca nu este cazul menlionat anterior. atunel trebUie /uata in

calculla treprete searil 0 incarcare mdlV/duala de 150 kp (1,5
kN) conform tabelulUl 1. rindul 4a, $/ la treptele scanj una de
200 kp (2kN), la 0 pozltle de incarcare nefavoraOtla. conform
labelulw I rindul5a.

;1

La treplele proemmente trebule dovedlt in plus ca incastrarea

fora/a in perefli casel scan; sau a vangulUl. tuata in conSlderatle
in cafcul. poate tf cu adevarat realtzata. in /OCUfi in care. de ex.
sub ferestrele scan/or. tlpseste. la incastrarea necesara su
pralncarcani treOUIe aSlgurata incastrarea necesara a scani in
con so/a pnn masuri constructive adecvate (de ex. reazeme la
tera/e). La sca(/. cu incarcafl mdlvlduaJe deosebil de man (de
ex. fabnci. depozite $.a.). nu sfnt permlse trepte tara d,stnbUi'
rea salJsfacatoare a incarcanlor

~1

,'I

Daca planseele sint foloslte SI de motostrvuitoare preeum $1 de

autovehlcule aiunci se la In conslderare incarcarea cea mal ne~
favorabila
incarearea dm labelul 1. eoloana 3. nu trebUie consrderata pre
dominant statica - se lau in conslderare coeticlentll de osellalle

2.2.1 La constructil de tnbune $1 ale altor amenaJari similare de

slat jos sau ir] p1cloare. aclloneaza 0 incarcare oflzontala olen
Siva Tn aprOOlerea pardoselll de 1;20 din incarcarea de Clrcu
lalle vertlcala,

",/
/

/"

2.2.2 La scnele actloneaza 0 incareare oflzontala la inaltlmea

cofrajului de 1100 din toate inearcarlle vertlcale.
2.2.3 La constructille expuse rasturnarn. pozltlonate in Inleriorul
clMlnlor Sl netllnd supuse solicltanlor vintulUl. de ex. la silozurl
libere zldite inauntru. actloneaza 0 incarcare onzontala de
1/100 din incarcarea totala la inaltlmea centrului de greutate.
2.3 Forte de frinare si incarcari orizontale ale maearalelor
si ale eailor de rulare ale macaralelor
Fortele de frinare si incarcanle oflzontale ale macaralelor 5i ale
call or de rUlare ale macaraletor sint de calculat dupa DIN
15018 10ala 1 (deocamdata in prolectare) Sl DIN 4132
(deocamdata in proleClare)

1.1.2 invelitoarea acoperisului

Pentru invelltoare este valabil de asemenea paragraful 1.1.1

atita limp cit este Clfculablla. in aeelasi tlmp trebUie luata in con

Slderalle latlmea de distnbuire la doua latiml de olacl. insa nu mar

mare de 1 m. atila timp cit in DIN 4045 nu se speclfica altceva.

Pentru grlnzlle cave dm beton armat veZl DIN 4028.

La montare. pe aceste elemente de constructle nu se poate

pasl dedt pe podete.

Dlmenslunl ale motostiVUltorulul cu lurca

1.1.3 inearctni ale acoperi$ului

La incarcari ale acopensulul trebule luate in ccnslderatle doua

incarcari slngulare de cite 50 kp 10.5 kN) in palrlmile de punc

te extenoare la distantete intre axele reazemelor Pentru slpcr

Ie drn lemn ale acoperlsulul. cu dlmenslunl transversale ce Sl-au

dovedlt rezistenta in prachca. nu este neeesara nlcr 0 dovaoa

de calculla distantele de pina la cca 1 m lntre capnorl

1.3 Locurile de alerizare pe acoperi$uri pentru elicoptere

Pentru calculul s!atlc al 10cUflior de atenzare pe acopeflsun
pentru e!fcoptere Irebuie luala in conSJderalTe greutatea maxim
admlSlbrla de 2 I sau 6 I conform tabefulul 2. a ellcopterelor la
decolare, avind in vedere Sl uldlzarea uzuala a acopeflsului.
in afara de aceasta. elementele de constructle trebUie calcula
te pentru 0 incarcare de errculatle Uniform dlstrrbul!a de 500
kpim2 (5 kN/m 2 ) cu incarcarea maxima a clmpunlor mdlvldua
Ie in conlucrarea nefavorablla - incarcare vanablia in funclle
de cimp.
Valoarea cea mal deiavorablla este determrnanta.

1.1.4 Traverse U$oare

Traversele usoare pot fi calculate la 0 incareare mdlvlduala de

50 kp (0.5 kN) SI pozltionare nefavorabila. atunci cind acope

nsurlle sin I acceslbile numal cu a)utorul podetelor sau scarllor

1.2 incarcari verticale de cireulatie pentru plansee eireulabile

1.2.1 Plansee ale pivnitei din eurte $.a.m.d.

Plansee ale pl'lnttel din curte 51 alte plan see pe care se C1rcula

cu camloane (excluse sint planseele din paragratul 6.1. tabe

lui 1) se dlmensloneaza dupa DIN 1072. edltla din noiembne

1967, tabelul2. c1asa de podurl 6. Se abale de la DIN 1072 su

prafata din exteriorul benzli prlnctpale incarcata cu incarearl p 1

unIform dlstrlbulte ale supralelel benz Ii pflnclpale.

Daca trebUie luate in ealeul vehlcule mal man. de ex. maSlnl de

pomplefl. atunci sint valablle incarcanle din DIN 1072, edltla

din nOlembrie 1967. tabelul2. clasa de podun 12 sau 30.

incarearea nu trebuie cons.derata predominant statlca - se lau

in conSlderare coeficlentli de oscltatle conform paragratulUl 8.

Tabelul 2. incareari uzuale ale elicopterelor

-T

Greutatea maxlm~ incarcare uzuala Lung. laterala a une

admlsa la decolare
a elicopterelor
supr. de rezemare
I
Mp (kN)',
m

1.2.2 Plansee pe care se eircula cu motostivuitoare eu 'urea

P!ansee in atellere. fabflci. depozite, sub curti Sl allele aseme

nea pe eare sint puse in functlune molostlvuitoare cu furca. se

drmensioneaza in raport cu utllizarea motDstlvultorulUl intro

pozltie nefavorablla. cu incarcarile ce trebule luate in consl

deratle dupa tabe(uI1. coloana 3 $1 figura 1 Sl incareaflle de clr

culat!e distribulte uniform de jur imprejur dupa. tabelul '. eoloa

na 7. in afara. de asIa. elemenlele de constructie trebule cal

culate pentru incarcarea de clrculatle (fara coeficienl de

oscilalli), uniform distribUita dupa tabelul 1, coloana 7. cu

incarcarea intreaga. a cimpurlJor in conlucrarea nefavorabila

inca.rcare vaflablla in functie de cfmp -. atlta tlmp cit incarcaJlle

prevazute pentru suprafetele de depozitare nu sint mal deta

vorablle. Valoarea cea mai delavorabila esle determlnanta.

La lncarcarea planseelor cu motostlvultoare, a caror greutate

total a admlSlbila este mal mare de 13 t, trebUie prezentat un

avrz special

2
Greutatea totala
admlsibil~

640

0.6
1
2,5
5

0.2
03

1.4 Forie o",,"anle vertlcale

Fonele oscilante verticale la barcile de la bilci $1 la carusel
s.a.m.d. vezl DIN 4112: la aparatele spO!1lve in sail de sport.
de ex. )a mele. Iringhlile de catarat s.a.m.d .. penlru fiecare loc
de pnndere a uneJ funll 200 kp !2kN) (tara conslderarea supli
mentara a coeficlentulul de oscilatil)
2 Incarcari orizontale de circulatie
2.1 incarcare orizontala la parapeti Si balustrade la
inaUimea traversei
Forteie oflzontale pot actlona in planullor in once dlrec!le.
2.1.1 La scari conform tabelului 1. rindul 4a 51 la balcoane Sl
2
2
fOl$Oare deschise 50 kp/m (0,5 kN/m ) pag. - 641.

,--

Capacitatea noml- Incarcarea slatica a axelor

nala de incarcare
(incarcare uzuala)

I
2.5
3,5
7
13

2 (201
6 (60)

,-

-,-

2.2 incareari orizontale pentru obtinerea unei rigidizari

longitudinale si transversale suficiente
In alara incarcanlor vintulul prescnse 51 a altor forte eventuale
onzontale ce actloneaza. sint de lual In seama urmatoarele
incarcan onzamale onentate aleator pentru obMerea unei ngi
dlzarl 10ngitudinaJe Sl transversale suflclente:

(DimenSlunl in mJ

1.1 incarcari individuale verticale de circulatie pentru

acoperisuri
1.1.1 Elemente portante individuale

La acopensun trebule luata in conslderalle 0 incareare smgu

lara de 100 kp (1 kN) pentru liecare persoana care urea pe aeo

pens penlru curatare SI intretlnere in mlJlocul fiecarel traverse.

eapnor sau gnnzi de acopen$ 51 in mlJlocul barelor de cen

structle cu zabrele (tal pi supenoarel. ce sustm direct inveliloa

rea. sub neglijarea incarcarilor zapezii $1 a vintulul, atunel dnd

incarcanle ale vintulul $1 ZapeZll ce apasa pe elementele por

tante sint mai mlCl de 200 kp {2 kN).

Tabelul 1. Molostivuitor cu furea - veh:::iC::u:::le:.:u::z::u::a::le

2.1.2 fn ineaDen pentru adunafl, biserici. $coh. sali de teatru Sl

de Cinematograf, ora5ele de dlstraC(le Sl constructli sportive. lfl
bune Sl scarl conform tabelulul 1. rindul5a. 100 kp/m (1 kN/m).

Ecartament
medlu

Lunglmea
total a
I

Mo{kN)

( 20)
( 30)
3
6.5 ( 65)
12
(120)

0,8
0,8
1
1,2

1
1
1,2
1.5

2,4
2,8
3,4
3,6

lncarcarea de
clrculalle
uniform dlstfibUlt~
(incarcare uzuala)
kplm'
(kN:m')
1000 (101
1250 (12.5)
1500 (151
25001251

2.4 $ocurile orizontale pe stilpi Sl pereti

2.4.1 $ocurite orizontate pe shlpi Si pereti de rezistenta

2.4.1.1 La strazi

La stilpli 51 peretllde rezlstenta (nUmltl in continuare elemente de

constructle de rezlstentaj. pozilionatl in Intenorul localltatllor

compacte la c distanta de mat putzn de 1 m de bordura trotuaru

lUI 51 aslfel SLJpuse pencolulUi direct al clocnlf\( de catre aulove

hlcule. de ex in curbe. trebUie luala in conSlderatle 0 incareaTe

onzontala la inaltimea de 1.2 m peste sol. Sl anume la colturile

proemlnente ale CIMinI. luind in seama actlunea aceste\ forte.

dlvlzata in directlile axel longltudinale Sl transversale.

50 Mp (500 kNI. la alte elemente de constructie de rezlsten~a

25 Mp (250 kNl. daca nu se poate dovedi ca la eedarea unul

element de rezlslema. echllibrul static al cladinr nu este pen

elitat. La calcularea fundatulor nu trebuie iuata in conSlderatie

aceasta inearcare de Izbire. La elementele de rezlstenta ale

construetillor pozltlOnate in afara localitatilor compacte. ce sint

sup use pericolulul de ciocnlre de caIre aulovehlcule. este vala

bd DIN 1072. editia din nOlembne 1967. paragraful 72.

2.4.1.2 La benzinarii

La elementele de constructie de rezrstenta ale acoperirilor

statlilor de benzlna ce nu slnt Pozl(lonate Hnga clrculalla cu

renta, trebule luata in conSlderalle 0 incarcare onzontala de 10

Mp 1100 kNl in dlrectll defavorablje. la inaJtimea de 1.2 m pes

te balustrada. ehlar daca sint pro1elate de bordura. luind In

seama clocnlrlle de c~Hre aUlovehlcule. -daca nu se poate de

monstra ca, pnn cedarea unUI astfel de element. nu este pe

f1cJltat echillbrui static al cladlril. La calcularea fundatlilor nu lre

bUle luala in conslderatle ace asia incarcare de Izblre

2.4.1.3 in garaje, aleliere. depozite si asemanatoare

La elementele de construetle de rezlstenta ale cladirilor cu unul

sau mal mulle nlveluri cu incapefl."in care. datoflta felulul de fo

10Slre. clrcuia camloane si motostNultoare. trebUle luata in cons 1

deratle 0 incarcare oflzontala de 10 Mp (100 kN), Mind seama

de 0 poslbrla Ciocnlre a camloanetor la 0 fnaltime de 1,2 m. lar a

motostlvUltoarelor la 0 inal1lme de 0,75 m 0 incarcare onzontala

de 5 on mal mare decit greutatea totala admlslblla conform labe

lulUl 1. colo ana 1. Daca aceste rncarcan orizontale nu pot fi pre

luate numal de un singur element de constructie. atunci aces tea

trebUie (lnule la distanta de elemenlele de constructle sau dlml

nuate pnn masun constructive speciale. de ex. pnn suflclente me

canisme de protectle delormablle din oleL aslfel incit acest ele

. ment de cons!ructie sa taca lata restului incarcarii. in rest sin1
valabrle. pastrindacelasl sens. paragraful2A.2 51 DIN 1072. edltia
dIn nOlembne 1967. reglemenlanle suplimentare paragralulUi 7.2
2.4.2 $ocurile orizontale pe elemente de construetie
neportante de inehidere
La garaJele elaJate trebuie luate in conslderatie 0 incarcare di
Vlzata onzontala de 0.2 Mp/m (2 kN/m) la 0 inaltlme de 0.5 m
peste podea. actlonind spre extenor. luind in seam a poslbilita
tea clocnlrli autotunsmelor de perelli exterion Sl de pereti, ce
inchld putuflle de lumina Sl altele asemanatoare. precum SI
ciocn\rii de parapetii rampelor. paletelor de parcare si altele
asemenea. In cazurlle in care trebule calculat cu camloane. se
ndica vaJorile inattimii mentionate mal sus la 1.2 m respectiv
vaJoarea incarcan( divizate la 0.5 Mp/m (5Io;N/m). Aceasta este
valal:llla $1 pentru alte cladiri cu mal multe etaje. in care pot Clr
cula venlcule.
Suplimentar lrebuie ev.tala clocnirea vehiculetor. mal ales a
motostivultoarelor. de pereti resp. parapetii rampelor. prin bor
dun. grinzi intermediare montale in fa1a Sl altele asemanatoa
re de m:mlm 0.2 m inailime.

3. Incarcari verticale de circulatie

iNCARCARI PERMANENTE

3.1 incarctlri de circulatie distribuite uniform pentru acoperi$uri, plan$ee $i sclllri

IPOTEZE DE INCARCARE DIN 1055 T. 3

Tabelul1. inca.rcari verticale de circulatie distribuite uniform pentru acoperi$uri, plam~ee $i 5cilri
1

Modul de utilizare

scan

Acoperi$uri

Plansee

Onzonlale sau
cu inclinatl

pin a la 1'20

100
(1)

Inc8.oerl de locull cu reoartitl8 transversal a suficienta a incarcanlor, de ex. conform DIN 1045

150

( 1,5)

2b

Plan5ee prefabricate cu capacitate de incarcare redusa in timpul montani, pe care pot

Clrcula reclplente de transport pentru beton cu a capacitate de pina la 150 I

3a

inca-pen de locult fara. repartltle transversa!a suficlenta. a incarcarilor), de ex. conform DIN 1045,51 plansee
din gnnzi de lemn. La retransmiterea acestel inca.rca.ri de circulatie la elementele de constructle portante. aceasta
incarcare de CTrculatie ooate Ii redusa cu 50 kO/m 2 (0,5 kN/m 2)

e-la stallOnan
temporare ale

persoanelor ~)

incaperi de birou: incapen comerclale cu suprafete de pina la 50 m 2 in cltldin de locult: culoare si

lncapen de podun in c!adiri de ]ocuinte 51 de blfouri; camere pentru bolnavl 51 sali de a5teptare
in spllale; graJdun pentru anlmale mic!

200
(2)

Plansee prefabncate cu capacitate de incarcare redusa in timpul montarii, pe care pot

Clrcula reclplente de transport oentru beton cu 0 caoacitate de Dina la 200 I

3c
4a

Acopenri

acceslblle ale

cl.adinor cu

Balcoane SI pergole cu supra1ete mal man de 10 m 2 ; pivnlta: amfiteatre. sali de clasa; incapen de tratamente.
terasa. acope-

bucatarll SI culoare in spitale

nsun-gradina,
daca nu se pune
problema unor
incarcari mal
man

4b

350
(3,5)

in locuinte

GaraJe SI clad in destinate parcarii. circulate de autoturi5me sau alte vehlcule asemanatoare cu
o greutate totala admlsiblla de pina la 2.5 I. pentru deschideri de I;: ~Jcu ~l'" 3 m la piaci SI ~l '" 5 m la gnnzl.
Pentru deschiden / < ~, trebuie inmultita incarcarea de circlulatle alaturata. din colO ana 4 cu factorullr,i /.
in condltlile in care acest factor de marire nu trebUle sa lie mal mare de 1,43: acest factor nu trebule luat in
conSlderare pentru retransmlterea incarcani de clrculatie la stilpi sau perell

350
(3,5)

Balcoane. pergole 5i pnspe inchlse cu deschldere spre incaperile intenoare cu suprafete de pfna
la 10 m 2 ; Ivnlte speciale. de ex. oivnlte oentru carbuni

5a

f-
5b

e-5c

Clrculatiel
2
kp/m
ikN;m 2 )

Plansee prefabricate cu capacitate de incarcar redusa In tlmpul montani, pe care pot

clrcula reci lente de tranSDort penlru beton cu 0 caoaCltate de Dina la 100 I

lb

f--

venicala de

Padun sub coama acooensulUl. acceslblle numal conditional datonta dimenSJunllor transversale

3b

incarcarea

IncluSIV
podestelor si
accesele

incaperi pentru adunari in cladln publice. de ex. biserici. sali de teatru SI cmematogral. sali de dans;
sali de sport: tribune cu scaune fixe: culoare spre amfiteatre si sali de clasa: sali de expozlll1 SI comerclale.
Locun de

magazine 51 magazme unlversale. blbliotecl, arhive: incapen pentru dosare, anta !Imp cit din stabilirea
atenzare pentru
conform DIN 1055 pag1na 1 nu rezulta valon mai mari; birtun, bucalarii man, macelani. brutarii: fabric!
ellcoptere
5i atellere cu productle usoara: plan5ee ale plvMelor din cur1e pe care nu se poate circula, esplanade.
(incarcan
lara duri oentru ant male man
Indivlduale vezl
Accese Sl rampe in garaje $1 cladin destinate parcarii, circulate de autolurisme sau alte
paragraful 6.4)
vehicule asemanatoare cu 0 greulate total a admislbila de pina la 2,5 t; pentru retransmlterea acestei
incarcan de clrculatle la stil lSI nereti, aceasta trebule redusa la 350 kD/m 2 (3.5 kN/m 2 )

in cladin

publlce

conform
coloanel2
rindul 5b, 4b

500
(5)

750
(7,5)

Tribune fara locun fixe; ateltere Sl labrici, precum si depozite. daca nu se pune problema unor incarcan
mal mari decit la rfndut 7a pina la 71

1000
'10

7a

f-

Atellere Si fabrlci, precum SI depozlte cu productie grea de ex. prin motostivuitoare cu furca (vezi
paragraful 1.2). incarcarea de Clfculatie trebuie stabilita in flecare caz in parte. Daca se iau in calcul
incarcari de Clfculatre uniform distnbulte. atunci se recomanda. alegerea treptlzarii alaturate de
pe coloana 4. Oaca aceasta. incarcare de clfculatie serve$te in fond drept incarcare ce inlocuieste incarcan
Indlvlduale marl{de ex. utilaJe grele), alunCl poate fi redusa gradat, cu acordullnstltutlel de revlzie a
constructlel. pentru gnnzlle pnnclpale Sl stilpi, daca aceasta incarcare, obtmuta prin calcul pentru
intreaga suprafata de inca-rcare a elementului de construciie, este semnificativ mai mare dedt incarcareacare
actioneaza intr-adevar pe suprafata - Inclusiv la montarea $i demonlarea utilajelor.

7b

f-
7c

e-
7d

7.

-71

1250
11? ';)
1500
11S1
2000
I?OI

2500
1251
3000

"01
" La aceasta incarcare de Clfculatie nu trebUle linut seama de regula. de inca.rcarile vintului SI ale zapezii; suctiunea vintulUl trebuie insa dovedita..
;:)

Pentru starea la montare trebule luata in calcul 0 incarcare indlvlduala. de 100 kp (1 kN) in pozltie nefavorabila. daca. incarcarea de clrculatte de 200 kp/m 2
(2 kN/m 2) nu este mai nefavorabJia. Latlmea de dlstribuire a inca.rcarij individuale trebUle considerata egala cu Ia.timea piacil. La a lallme de dlstnbutle de minim 0,5
m esle necesara dovada pentru incarcarea indivlduala numai pentru deschiderile de pina la 2 m.

Tabelul 2. Scaderi $i valori de reducere pentru incarcarea de circulatie a elementelor de construciie care trebuie sa preia incarcarile de la mai mult de trei niveluri
complete. la 0 incarcare de circulatie egallll in loale nivelurile complete
Nr. nivelunlor

10

11

12

80
0,71

80
0,65

80
0,6

40
0.6

40
0,6

40
0,6

40
0,86

40
0,83

40
0,8

20
0,8

20
0,8

20
0,8

Cladiri de locuinte s.a.m.d. conform a)

1
2

Scaderi in %
Valoare de reducere

3
4

Scaderi in %
Valoare de reducere

(t

0
1

0
1

I,

0
1

0
1

20
0,95

40
0,88

60
0,8

Ateliere s.a.m.d. conform b)

(t

0
1

0
1

10
0,98

20
0,94

30
0,9

La calcularea elementelor de constructle care trebUle sa prela incarcarile de la mai mull de trei niveluri complete. pentru retransmiterea incarcanlor de clrculatie de ta bal~
coane $i portice umform la toate mvelurile. incarcarea de clrculatle de 350 kplm 2 (3,5 kN/m 2 ) resp. 500 kp/m.2 (5 kN/m 2 ) poate fi redusa la 150 kp/m 2 (1,5 kN/m 2 ), conform
paragrafulul 3.1. tabelul 1.

4. Reducerea incarcarilor de circulajie

La calcularea elementelor de constructie, care trebuie sa prela incarca.f1le de la mal mult de trel
nlvelun complete, cum ar fi stilpii, subgflnzile, pllastrii, zlduflle de fundatie $1 allele asemanatoa~
re si la stabilirea presiunilor corespunzatoare ale solului pot Ii reduse incarcanle totale rezultate
din adunarea incarcarilor de circulatie ale fiecarui eta] in parte, dupa urmatoarele reguli. La ale
Iiere cu productle grea $1 la magazli $1 depozite. a astfel de reducere nu este insa permlsa.
incarcarile de circuJatie ale celor trel mvelun care incarca cel mal mult elementul constructiv trebu
;e considerate cu valoarea talala, in timp ce la incarcari neuniforme aranlate in ordine descrescalo
are, pot fi scazute din incarcarea de circulatie a celorlalte etaJe ce ac(ioneaza. asupra elementelor
de constructle, cu 0 valoare crescinda. cu 0 fractie anumlta. Aceasta fraclie are valoarea de:
w

a) La cladinle de tocuinte, de blroun 51 magaZine 20%1 pina la valoarea maxima de 80%:

b) La ateliere cu produclle u50ara $i magazii (magazine), ca SI la cladiri care servesc partial ca
ateliere sau magazii, 10% pin a ta valoarea maxima de 40~IO
Reducerea intregii incarcari de circulalle pUr1ate de un astfel de element de constructie nu are
voie sa depaseasca 40% la dtldirile numl1e la al. 20';'0 la ctadinle numite la b). Daca incarcarile
de circuiatie provenite din fiecare nivel in par1e sint egate, atunci rezulta. scadenle in % date in
rindurile 1 51 3 din tabelul 2 51 valorile de reducere 0 cu refeme la incarcarea totala de circulatle
date in rindunle 2 si 4 (acesta este rapor1ul in calcul at incarcaril de clrcuJatle conSiderate la
incarcarea tolala de circulatle).

641

III

i:

BIBLIOGRAFIE
Usta prescurtarilor utilizate pentru periodicele indicate

Locu I de aparitie
A+D
AF
AIT
AJ
AR
ArK
AW
AWW

B
Bau
BBauBI
Bg
Beton
BIT
Bm
Bw
Bz
bba
Cu
DA
DAB
db
DBZ
Detail
d-extrakt
EGH
Gf
GI
Hauser
II Bagno
In
Licht
MB
SBF
SHE
TAB
VDI
WMB
WA
ZB
ZI

Architecture + Detail
Architectural Form
~ Architektur Innenarchitektur Techn. Ausbau.
pina in 1979 ..Archrtektur und Wohnwelt" .
~ Architectural Review
~ Architectural Record
~ Arkitekten
~ Architektur und Wohnform
~ Architektur und Wohnwelt
~ Bau
~ Baugewerbe
~ Bundesbaublatt
~ Baugilde
~ Betonfachzeitschrift lur Bau + Technlk
~ Business Information Technology
~ Baumeister
~ Bauwelt
~ Das Bauzentrum
~ Bau - Beratung - Architektur
~ Die Kuche (L'ambiente Cucina)
~ Der Architekt (BDA)
~ Deutsches Architektenblatt
~ Deutsche Bauzeitung
~ Deutsche Bauzeitschritt
~ Architektur und Baudetall
~ Informationsdienst lur neuzeitliches Bauen
~ Informationsdienst Holz
~ Glasform
~ Gesundheitsingenieur
~ Magazin fur Internationales Wohnen
~ Das Bad
~ Interiors
~ Planung-Design- Technik-Handel
~ Moderne Bauformen
~ Sport + Bader + Freizeit-Bauten
~ Stein - Holz - Eisen
~ Technik am Bau
~ V.D.1. Zeitschritt
~ Wasmuths Monatshette fur Baukunsl und Stadtebau
~ Wettbewerbe Aktuell
~ Zentralblatt der Bauverwaltung
~ Zentralblatt lur Industriebau
~

Stuttgart, Schulze-Delitzsch-Str. 15
New York 28. N. Y. West 57th Street
Leinfelden-Echterdingen. Fasanenweg 18
Westminster, London SW 1, Queen Anne's Gate 9 -13
New York, N.Y., 119 West 40th Street
Helsinki, Ainogatan 3, Konsthallen
Stuttgart. Hauptstatter SIr. 87
Stuttgart. Postfach 30 81
odinioara Saarbriicken
K61n, Stolberger Str. 84
Walluf. Am Kingenweg 4
odinioara Berlin
Erkrath, Steinhof 39
Leinfelden-Echterdingen. Fasanenweg 18
Munchen, Streitfeldstr. 35
Berlin. Schluterstr. 42
Darmstadt, Postfach 4207
Leinfelden-Echterdingen, Ernst-Mey-Str. 8
Milano. via fratelli Bressan 2
Bonn. Ippendorfer Allee 14 b
Stuttgart, Schrempfstr. 8 -1 0
Stuttgart. Postfach 1060 12
Gutersloh, Carl-Bertelsmann-Str. 270
Munchen. Franz-Josef-Str. 9
Bonn, ArgelandSlr. 47
Dusseldorf, Fullenbachstr. 6
Schorndorf, Steinwasenstr. 6-8
Miinchen, Rosenheimer Str. 145
Hamburg, Warburgstr. 50
Milano, via frateili Bressan 2
New York 11, East 44th Street
Munchen, Postfach 190757
odinioara Stuttgart
Dusseldorf, Postfach 170235
odinioara Munchen
Gutersloh, Carl-Bertelsmann-Str. 270
Dusseldorf, Carl-Recke-Str. 84
odinioara Berlin
Freiburg/Br., Maximilianstr. 5
odinioara Berlin
Hannover, Am Schiffgraben 43

Pagina

Autorui/Autorii

Titlul

Editura
Locul $i anul aparitiei/
sau periodic

12 - 19
20 - 21

Schneider, H. J.

Dt. Verein des Gas- und

Wasserfaches e.V. Eschborn

Flotow. P. v., Leiermann, H.

Hebgen

Durer, A.

Le Corbusier

Massel, E.

Zeising, A. v.

Handbuch - Sanitartechnik
Techn. Regeln fur Gas-Instailation

Vogel, Wurzburg, 1979

DVGW-TRGI 1986
Ruhrgas AG, Essen, 1990
Vieweg, Wiesbaden, 1980
Nurnberg, 1528
Paris, 1953
Munchen, 1926
Stuttgart, 1868
Leipzig, 1854

Grandjean, Etienne

Gas-Installationsdetails
Sicheres Haus
4 Bucher von mensch lichen Proportionen
Der Modulor
Die Proportionen in Antike .
Pentagramm, Deutsche Vierteljahresschrift
Neue Lehre von den Proportionen des mensch lichen Karpers
aus einem bisher unbekannt gebliebenen, die Natur und Kunst
durchdringenden morphologischen Gesetz
Canon aller mensch lichen Gestalten und Tiere
Le Corbusier Oeuvre complete 1938 -1946 (Le Modulor)
Neufert Architects' Data
RWE Handbuch, Techn. Ausbau
Raumklima und thermische Behaglichkeit
Berichte aus der Bauforschung, caietul nr. 104
Wohnphysiologie - cap. 6 Raumklima

Fuchs, Gunther

Kleine Raumklimatologie

25
29

30
34

642

Bochenek, J.

Boesinger, W.

Jones, V.

RWE

Frank, W.

Berlin, 1885
Zurich, 1946
Collins, Londra, 1980
Energie Vlg., Heidelberg, 1995
Ernst + Sohn, Dusseldorf,
1975
Architektur-Vlg., Artemis,
Zurich, 1973
editura privata, 1970

rftW

BIBLIOGRAFIE

Pagina

AutoruliAutorii

Titlul

Editura
Locul $i anul aparitieil
sau periodic

34

Eisenschink, Alfred

Lutz + Jenisch + Klop/e +

Freymuth + Krampf

Krusche + Althaus + Gabriel

Arwed, Tomm

Buss, Harald

DOrer, A.

Ottel, R.

Beton-Verlag

Falsch geheizt ist halb gestorben

Lehrbuch der Bauphysik

Resch, editia a 3-a, 1989

Teubner, Stuttgart, 1985

Okologisches Bauen
Okologisch Planen und Bauen
Aktuelles Tabellenhandbuch Feuchte, Warme, Schall
Buch der Messungen
Baubiologische Standortfaktoren
Wohnen in Betonbauten
Luftelektrische Felder in umbauten Raumen und im Freien
Weitere Untersuchungen Ober luftelektrische Felder in Gebauden
Machen Baustoffe krank?
Luftel. Raumklima

Bauverlag, Wiesbaden, 1982

Vieweg, Wiesbaden, 1994

Weka Vlg., Kissing, 1987

Arnheim, 1640

DBZ 4/80

Beton-Verlag, DOsseldorl, 1976

Beton-Verlag, DOsseldorl, 1975

Beton-Verlag, DOsseldorl, 1978

Koln, 1975

Fraunhofer Gesellschaft,

Garmisch Partenkirchen

Biberach, 1975

Dettingen, 1975

Eberbach, 1970

Berlin, 1884

MOnchen, 1956

Ravensburg, 1947

MOnchen, 1965

Cambridge, 1958

MOnchen. 1923

Viena, 1932

ZOrich, 1946

DBZ 11/83

Ullstein, Berlin, 1961

MOnchen, 1926

35

36 -37

Inform. Zentrum Bonn

Reiter, R.

39

40

41 - 44

45

47

50

Werner, Pastor, MOiler

Wilist Du gesund wohnen

Das gesunde Haus
Das gestorte Strahlungs/eld Ober Grundwasserstromungen
Der optische MaBstab
Mensch + Farbe + Raum
Ordnung und Harmonie der Farbe
Proportionen in der Architektur
The Theory 0/ Proportion in Architecture
Ais Architekt und Forscher
TempelmaBe
Le Corbusier, oeuvre complete 1938-1946 (Le Modulor. pp. 170)
Elementiertes Bauen
Bauordnungslehre BOL
Die Proportion in Antike und Mittelalter. Urlormen des Raumes
als Grundlagen der Formgestaltung
Zwei Vortrage Ober Proportionen
Von geheimnisvollen MaBen, Zahlen und Zeichen
Der Modulor
Histoire de I'habitation humaine
Histoire d'une maison
Die Konstruktion und die Kunstformen der Architektur
"Ewige Formen", ein Vortrag mit Bildern
Schalenbau
Das hangende Dach
Der Auftrag ist erteilt
Verdingungsordnung fOr Bauleistungen (VOB)
partea A: Allgemeine Bestimmungen fOr die Vergabe von
Bauleistungen DIN 1960
partea B: Allgemeine Vertragsbedingungen fOr die AusfOhrung von
Bauleistungen DIN 1961
partea C: Allgemeine technische Vorschriften
Baupreisbuch - 5 volume - Baustoffbedarl und Zeitaufwand
Preise und Preisvergleiche
Lexikon des Baurechts

Bauer, Walter

EinfOhrung in das Recht der BRD

Lochner

Lohmann

Das private Baurecht

Vertragsrecht, voL 2, Verpflichtungsvertrage

Meth/essel

Vertragsrecht

Vygen

Bauvertragsrecht nach VOB und BGB

Winkler, W., Frohlich, P.J.

Mantscheff

Hoffmann, Kremer

Rosel

VOB Verdingungsordnung fOr Bauleistungen, comentariul general

EinfOhrung in die Baubetriebslehre, vol. 1 + 2

Zahlenta/eln fOr den Baubetrieb

Stichwort AVA, vol. 1, Verlahren

Franke, Portz

Glatzel, Hoffmann, Frikell

Handbuch fOr die Baupraxis

Unwirksame Bauvertragsklauseln nach dem AGB-Gesetz

Gaeb

Anwenderhandbuch

Schwarz

Daten und In/ormationsverarbeitung in Planung und Steuerung

von Bauprojekten
Planungs- und Bauablau/ - die Steuerung bauwirtschaftlicher
und baubetrieblicher Prozesse

Lotz, K. E.

Palm, H.

Endros, R.

Maertens

Frieling/Auer

Renner, P.

Freckmann, K.

Scholefield, P. H.

Thiersch. H.

Wolf,O.

Boesianer, W.

Portmann, D.

Neufert, E.

Moessel, E.

Fischer, Th.

Boehm, O.

Le Corbusier

Violet-Ie-Duc, E.

Violet-Ie-Duc, E.

Uhde, C.

Wersin, W. v.

Joedicke, J.

Otto, F.

Neufert, E.

Weilbier, R.

52 - 59

Aita, Veit, Schilchegger

Berlin. 1934

Leipzig, 1929

Stuttgart, 1953

Paris, 1875

Paris, 1873

Berlin, 1903

Bm., pp. 143, 1932

Stuttgart

Berlin, 1954

Bw 10/33

Beuth Verlag GmbH, Berlin, 1958

Beuth Verlag GmbH. Berlin,

1948-1951

C.H. Beck Verlag, MOnchen,

1988

C. H. Beck Verlag, MOnchen,

1987

C.H. Beck Verlag, MOnchen, 1983

Kohlhammer Verlag, CMi de

Studiu, Stuttgart, 1978

Kohlhammer Verlag, Stuttgart,

1977

Bauverlag GmbH, Wiesbadenl

Berlin, 1984

Vieweg, Wiesbaden, 2000

Werner Verlag, DOsseldorl, 1985

Teubner Verlag, Stuttgart, 1986

Bauverlag GmbH, Wiesbadenl

Berlin, 1986

Werner Verlag, DOsseldorl, 1985

Verbande der Bauwirtschaft,

Hessen, 1986

Beuth Verlag GmbH, Berlin/Koln,

1985

Ernst & Sohn, Berlin, 1988

Springer Verlag, Wien, 1976

643

BIBLIOGRAFIE

1
I

;
1

Pagina

AutorulJAutorii

Titlul

52-59

Rosel
Frommhold. Hasenjager

Baumanagement, Grundlagen. Technik, Praxis

Wohnungsbau-Normen, editia a 21-a

BGB

Burgerliches Gesetzbuch

VOB

Verdingungsordnung lOr Bauleistungen

VOB im Bild

Verdlngungsordnung lOr Bauleistungen im Bild

Neufert. Rosel

Bauzeitplanung
Standardleistungsbucher tur das Bauwesen
Die Anwendung der Modulordnung
Erlauterung zu DIN 18000 ..Modulordnung 1m Bauwesen"
Grundbau
EinfluB der Baugrundelastlzitat
Die Lagerungsdichte des Untergrunds als Voraussetzung lOr
die Grundung des Bauwerks
Erd- und Grundbau
Dranung erdberuhrter Bauteile
Ottene Kamine
Otfene Kamine und Bestimmungen
Time Saver Standards
Oftene Kamine
Oftener Kamin zieht nicht
Der Einflu B des Windes auf den Kaminzug

63 -64
68

69
70 -72
79

Boemke. K.
Kerschkamp, Portmann
Simmer. K.
Freihart, G.
Muhs, H.
Wendehorst, Muth
Muth
Dorreberg, H.

Mahrlein, K.

Meuth

Schrag, E.

Sleeper, H R.

Sweet's Catalogue file

80

83 -85

Gehring. O.
Fonrobert, F.
Fuhrer, W.
Hempel, G.
Kress. F.
Kullmann, H.
Stay. W.
Willie, F.

86 -87

AC.DA
Deutsches Kupter Instilut
Fritz Robbert
Fingerhut. P.
VDD
Flotow. P. v.
Halsband. G.
Langer, A
Liersch. W.
Mahrlein. K.
Muth, W.
Neutert, E.
Schumacher, R.

"

95 - 98

99

100
101

644

Zentralverband
Dachdeckerhandwerk
Zimmermann, S.
d-extrakt
Dt. Dachg;3rtnerverband e.V.
Leca Deutschland GmbH
re-natur GmbH
Tritthard, J.
Minke. G.
Stromeyer, P.
BM I. Raumordnung
Preussag AG
Chastin, Fran<;ois,

Offene Kamine
BUilding Standards
Jedes Jahr neu
Technik des Schornsteins
Mullabwurianlagen
Schornsteine
SChornsteine
Grundzuge des Holzbaues im Hochbau
Holzkonstruktion
Freigespannte Holzbinder
100 Knotenpunkte
Der praktische Zimmerer
Holz im Bauwesen
Der Holzbau
Statische .. Kehlbalkendaches
Copper Roofing
Kupfer Dachdeckung
Kupler, Planen, Gestalten, Verarbeiten
Altdeutsche Schieferdeckung
Dacher. Dachdeckungen
Anschlusse, Abschlusse. Durchdringungen und Dehnungstugen
bei bituminesen Dachdichtungen
Dachdetails (acoperisuri din metal)
Dachdeckung aut verz. Stahlblech
Flachdacher
Konstruktive Hinweise zum geneigten Dach
Entwasserung von Flachdachern
Dranung von erduberschulteten Decken
Das Flachdach
Zubehor lOr gedichtete Flachdacher mit nichtgenutzter
Oberilache
Fachregeln des Dachdeckerhandwerks
Flachdachabdichtung und Warmedammung
Welches Dach erhalt mein Haus
Grune Dacher - Gesunde Dacher - Dachgiirtnerrichtlinien
Firmenintormation
Firmeninformation
Textiles Bauen
Textiles Bauen
Textiles Bauen
Bauten des Bundes 1965 -1980
Das Stahlbau-Dach - Olympia 1972
Beispielhafte Bauten

Editura
Locul $i anul aparitieil
sau periodic
Springer Verlag, Viena. 1976
Werner Verlag, DOsseldori,
1997
Beck Texte In DTV. Munchen,
1987
Beuth Verlag GmbH, Berlin/Koln.
1992
Bauverlag GmbH, Wiesbaden.
1995
Bauverlag, Wiesbaden, 1974
Beuth Verlag GmbH. Berlin. 1989
DBZ 7179
Beuth Verlag GmbH, Berlin, 5/84
Teubner, Stuttgart, 1994
DBZ 7/59
Berlin, 1959
Teubner, Stuttgart
editura proprie Muth. Karlsruhe
DBZ 4/64, 2/65
DBZ 5/80
New York. 1950
DAB 10/80
DAB 6180
extras din "Berufsarbeit
und Wissen", 5 +6/34
Bm 3164
New York, 1955
New York, N.Y.
DBZ 2/65
DBZ 2/65
DBZ 8172
Viena, 1950
Berlin. 1948
DBZ 3/78
Herrenalp
Herrenalp, 1949
Ravensburg, 1940
DBZ 10/63, 1164
Berlin, 1941
DBZ 12/54. 3155
Londra, 1959
Berlin, 1956
KM. Osnabruck. 1999
Bochum, 1959
DBZ 12/65
Frankfurt/M., 1979
Stuttgart, 1964
DBZ 12/54
DBZ 3/68
DAB 2179
DAB 9/80
DBZ 5177
Bg .. p. 667, 1934
DAB 6/80
Berlin, 1952
DAB 3/79
Bonn, 1979, caiete 1-9
Baden-Baden, 1985
Halstenbeck
Ruhwinkel-Wankendori
DAB. 1/2000
DBZ, 12/74
bba-Information, 12/81
Karlsruhe, 1980
Hannover, 1972
Deutsche Verlagsanstalt,

BIBLIOGRAFIE

Pagina

Autor/Autori

101

Foster, Norman

Schmitz, H. C. (ed.)

Beratungsstelle fur Stahl

verwendung (ed.)

102

103

Mengeringhausen, M., Dr.

Ing.

Scan Space

Scan Space

Mengeringhausen, M.. Dr.

Ing.

Siervo, F. de, Leva, L. de

Modern trends in selecting and designing Francis turbines

Siervo, F. de, Leva, L. de

Modern trends in selecting and designing Kaplan turbines

Siervo, F. de, Leva, L. de

Modern trends in selecting and designing reversible Francis

pump-turbines

DIN 1080 T 7

Begriffe, Formelzeichen und Einheiten im Bauingenieurwesen

Wasserwesen
Wasserturbinen. Benennungen nach der Wirkungsweise und nach
der Bauweise
Wasserkraftanlagen. Regeln fur Planung und Betrieb
Das Sonnenhaus von nebenan
Das Energieproblem oder die Abrustung 1m Bauen
Raumklima unter Glas
Techn. Leitfaden Glas am Bau
Sanitar Heizung Klima
Pohlmann Taschenbuch fUr Kaltetechniker
Energieeinsparverordnung-EnEV
DIN 4109
K6rperschall, Raumakustik
Innerer und auBerer Blitzschutz
Kunstliche Beleuchtung
Handbuch der Lichtplanung
Glaskatalog
Glaskatalog
Glassteinarchitektur Techn. Handbuch
Glaskatalog
Plexiglas
Vorlesung, Umdrucke-Tageslicht
TUD, FB. 15
Lichtsimulation-Elektronische

105
106

109 -112

Heinze

Hebel AG

Unipor-Ziegel

Arbeitsgemeinschaf1 Holz e.V.

Arbeitsgemeinschaft Holz e.V.

Schwerm, D., Laurini, G.

Ruhrgas AG Essen

113

VbF

114
115

TRbF

Rhein. Braunkohlenwerke AG

Blind, H.

Mosonyi, E.

DIN 4320

127 - 132
133 - 135
137 -140
141 -143
Wi-153
155 - 162

164 -176

Information der Fa. Scan Space

MERO-Konstruktionsatlas
Kompositionen im Raum

Press, H.

Schaefer, H.

Siervo, F. de, Leva, L. de

Krupp Montal,

117
118
120 - 126

Industriearchitektur in Europa, Constructa-Preis 86

Stahl und Form: Acht Sporthallen - Entwicklung und Vergleich.
Arch, Behnisch u. Partner
Bauen mit Stahl
MERO-Konstruktions-Atlas
Komposition im Raum

Deutsche Bauzeitung
Information der Krupp Slahlbau
KEBA, Information der Am. Georg AG
Scan Space, Information der Hansen Consult GmbH
Neubau, Modernisierung, Sanierung
Handbuch Wohnbau
Ziegeldecken
Dielenb6den
Neuer Wohnwert mit Holz
Deckensysteme aus Betonfertigteilen
Gas-Installationsdetails
Heizungsanlagenverordnung-Heizen IVO DIN 4701. 4108,4755
Verordnung uber Anlagen zur Lagerung, AbfUllung und
Bef6rderung brennbarer FlUssigkeiten VbF
Techn. Regeln fUr brennbare Flussigkeiten
Planungshinweise
Wasserbauten aus Beton, pp. 331 - 397
Wasserkraftwerke, partea 1 (instal. joasa pres.), partea a 2-a
(installnalta pres., centrale mici, instal. pompe rezervor)
Wasserkraftwerke
VDI-Handbuch Energietechnik (lexicon)
Modern trends in selecting and designing Pelton turbines

104

116

Titlul

DIN 19752
Ohlwein, Klaus
G. Moenes
Marshall, F.
Zentralverband
Maake-Eckert

Trumper, G" Overath, D.

Fibier, M.
Arbeitsstattenrichtlinien
Ganslandt, R., Hofmann, H.
Vereinigte Glaswerke GmbH
Bauglasindustrie GmbH
Gerresheimer Glas AG
Flachglas AG
R6hm GmbH
Eckstein, R.
Weinzierl, A.

Editura
Locul $i anul aparitieil
sau periodic
Stuttgart, 1987

Quadrato, Braunschweig, 1986

Dusseldorf, 1984

DAB 2/1983

Wurzburg, 1977

Bertelsmann Fachzeitschriften

GmbH,1983

Scan Space, Dusseldorf

MERO-Wurzburg, 1977

Bertelsmann Fachzeitschriften

GmbH,1983

db 4/89, Stuttgart

Hanovra

Neuwied

Dusseldorf

Celie, 1978

Emmering-Furstenfeldbruck

Munchen

Dusseldorf, 1998

Dusseldorf, 1996

Bonn 1997

Essen, 1997

Beuth Verlag GmbH, Berlin, 3/83

K61n, 1989

Ernst & Sohn, Berlin. 1987

VDI-Verlag, Dusseldorf, 1966

Ernst & Sohn, Berlin, 1967

VDI-Vlg., Dusseldorf, 1991

WaterPower and Dam Con

struction 30 (1978) caiet 12,

pp. 40 -47

WaterPower and Dam Con

struction 28, 1976, caiet 8,

pp. 28 - 35

WaterPower and Dam Con

struction 29, 1977, caiet 12,

pp. 51 -56

WaterPower and Dam Con

struction 32, 1980, caiet 5.

pp. 33 -42

Beuth Verlag GmbH, Bertin, 3/79

Beuth Verlag GmbH, Berlin, 10/71

Beuth Verlag GmbH, Berlin, 4/86

Bauverlag, Wiesbaden, 1936

BDA, "Der Architekt", 1989

DBZ 7/86

Vegla GmbH, Aachen

SI. Augustin

C. F. Muller, Karlsruhe
2002
Beuth Verlag GmbH, Berlin, 11/89
Odenthal
DBZ 8/80
ASR 7/3, 1979
Vieweg, Wiesbaden, 1992
Aachen
Schmelz
Dusseldorf
Gelsenkirchen
Darmstadt
TU-Darmstadt, FB Architektur

645

III

BIBLIOGRAFIE

Pagina

Autor/Autori

Titlul

164-176

Thomsen, Jbrg

Fischer, U.

Shen Socor (ed.)

Experimente mit Computern, z. B. Lightscape

Tageslicht

Sonnenstandsdiagramme u.a..

fOr Sonne, Verschattung ab Mai 2000

Solaratlas fOr NRW

Energieagentur

NRW, (ed.)

Hofmann, H.

Dt. Norm NormenausschuB

Lichttechnik

Tonne. F.

Becker. D.. Epsen

Echipa de redactie Klaus

Esser KG

Rhein.-Westfalische

Energie AG

Lutz. P.. Jenisch. R..

Klopfer. H.. Freymuth. H..

Krampf, L. u.a.

Balkow. Schuler, Sobek.

Schittich, Staib

Sojer. TUD

177 -179

183

Palz. W.. Kommission der

Europaischen Gemeinschaft

Recknagel. Sprenger, E. (ed.)

Wachenberger. H. u. M.

Inform. Erdgasheizung Essen

KOrte. W.

Meyer-Bohe. W.

Houghton E. L.

188
Tutt. P. + Adler, D.

189 -190
194 - 195

197
202
210 - 217
t:

I
,I

:!

I:
;1

218
221
223
226 - 227
228 - 235
240
247 - 257

i!

263 - 268
269 - 270
271
273 - 274
279
280

I'

'.
I

281 - 285
305
306

Reitmayer. U.

Adarma

Hebgen. H.

Bielmeyer. Riehle

Meyer-Bohe. W.

Forschungsgesellschaft fOr

StraBen- u. Verkehrswesen

Hawlitzeck, Rhein. StraBen

bauamt

Prinz, D.

Forschungsgesellschaft fOr

StraBen- u. Verkehrswesen

Prinz. D.

Henjes, K.

Brandecker, H.

Kreuter, M. L.

De Haas

Kappler, H. P.

Arbeitsgemeinschaft

RWE Energie

Neufert. P. + Neff, L.

Kappler. H. P.

DLW Bautechnik

Firma Miele

Arbeitsgemeinschaft Holz e.V.

Arbeitsgemeinschaft Holz e.V.

BrOgmann u. Sohn

Bund deutscher

Zimmermeister

Prinz, D.

Ludes, M.

W.+ T. Meyer-Bohe

646

Editura
Locul Si anul aparitieil
sau periodic
TU-Darmstadt, FB Architektur
R. MOiler, Kbln, 1982
Hamburg 2000

Besser Bauen

Tageslicht + Architektur

Wie hell ist hell?

Energieagentur NRW
Wuppertal
TU Darmstadt. FB. 15. 1999
Beuth Verlag GmbH. Berlin.
1985 - 1994 internet
K. Hofmann. Stuttgart, 1954
C. F. MOiler. Karlsruhe, 1986
K. Esser KG, Dusseldorf, 1970

RWE Bau-Handbuch editia a 12-a

Energie Verlag, Heidelberg

Lehrbuch der Bauphysik

Teubner. Stuttgart, 1997

Glasbau-Atlas

Edilia Detail
Inst. f. intern. Architekturdoku
mentation GmbH, MOnchen, 1998
www.tu-darmstadt.dEj

Umdruck-Entwerfen u. Beleuchtungstechnik

Tageslicht in Innenraumen

Merkblatt fOr Bildschirmarbeitsplatze nach ASR, DIN-Norm etc..

Arbeitsstattenverordnung (ArbStattV 7) internet

Atlas Ober die Sonneneinstrahlung Europas, vol. I

Taschenbuch tOr Heizung und Klimatechnik, edilia a 68-a

Mit der Sonne bauen. Anwendung passiver Sonnenenergie

Faustwerte

Deutsche Darstellung und Umrechnung auf hiesige Verhaltnisse

der Sonnentafeln von H. Fisher

Sonnenschutz

Windforces on Buildings a. Struktures

Verordnung Ober Aufzugsanlagen - AufzV

Window Cleaning New Metric Handbook

TOV Rheinland. Kbln, 1990 si urm.

MOnchen. 1997
Callwey. Munchen, 1983
K. Kramer. Stuttgart, 1987
Bauformen pp. 531 - 540. 1932

HolztOren und Holztore

Gebaude- und Gelandesicherung

Sicheres Haus

Planung von TOren und Toren

Treppenarten

Transportsysteme im Hochbau

StraBen. Radwege

DBZ 7/87
New York, 1976
1988
Editura Butterworth Arch ..
Londra, 1979
J. Hofmann, Stuttgart, 1979
MOnchen, 1979
Vieweg, Braunschweig, 1980
DAB 4/86
DAB 6/86
DBZ 9/84
FGSV Verlag, Kbln, 1985. 1986

Autobahnen

Euskirchen

Stadtebau vol. 1 + 2

Stra(Jenbahn - Bau- und Betriebsordnung (BOStrab) (RAS-O)

Kohlhammer, Stuttgart, 1987

FGSV Verlag. Kbln. 1965

Stadtebau vol. 1 + 2

Holz am Bau

Gestaltung von Bbschungen

Der Biogarten

Marktobstanbau

Das private Schwimmbad

Die moderne KOche e. V.

Bauhandbuch technischer Ausbau

Gestaltung, Haus Wohnung Garten

Das private Schwimmbad

Schwimmbecken-Auskleidungen

Kohlhammer, Stuttgart, 1987

DBZ 7/68
Salzburg
BLV, MOnchen
MOnchen
Bauverlag, Wiesbaden, 1986
Darmstadt
Energie Verlag, Heidelberg, 1995
Vieweg, Wiesbaden. 1995
Bauverlag, Wiesbaden, 1986
Bietigheim-Bissingen

Wascherei/Waschanlagen

Holzhausbau

Au(Jenbekleidungen aus Holz

Fassaden-Katalog

GOtersloh
DOsseldorf
DOsseldorf, 1998
Dortmund, 1998

Holzrahmenbau

Stadtebau

Hauser mit GangerschlieBung

Terrassenhauser

Bauten fOr Schulungen Tagungen Kongresse

Bruderverlag, Karlsruhe1995
Kohlhammer, Stuttgart. 1987
DBZ 9/78
DBZ 2/68
A. Koch,

Leinfelden Echterdingen, 1985

BIBLIOGRAFIE

Pagina

Autor/Autori

Titlul

Editura
Locul ~i anul aparitieil
sau periodic

307 - 308

BM f. Raumordnung und

Stiidtebau

Rau, 0., Braune, V.

Wolff. Arnold

Bautechnische Grundsatze fOr Schutzraume

Bonn

Der Altbau
Das stahlerne Geheimnis des Kolner Doms,
Stahlbauten in Koln und Umgebung
Koln Hauptbahnhof und seine Bahnsteige

A. Koch. Leinfelden, 1985

Deutscher Stahlbauverband,
Koln
Die Bundesbahn 6/87

Sanierung der Halle MOnsterland in MUnster

Sanierungen

Bauingenieur 58/83
DBZ 3/89, Archiv DSTV.
Baumeister 6/86
Bauingenieur 9/89, Archiv
DSTV
DBZ 5/75
Aachen
Celie
Gf 4/79
Gf 4/79
DBZ 2/71
DBZ 5/73
DBZ 1/76
DBZ 10/79
DBZ 2/71
DBZ 5/73
DBZ 1/76
DBZ 10/79
DBZ 1/68, 7/72, 6/76, 5/78
DBZ 10/80
DBZ 5/73, 10/76
DBZ 2/76
DOsseldorf, 1985
Reichert, Wiesbaden, 1977
Sauer, MOnchen, 1984
Berlin, 1986
MUnchen, 1973

309 - 313
314-316

Krings + Rott + HObner +

KOnzer + Gerhards +

Siegmund

Kliem, A.

317 - 325

326 - 330
333 - 336
337
338
341 - 346

Schmitt + Vogel +

Wedekind

Bensemann, K.-H.

Maass, J.

Heinze GmbH

Weitgespannte Stahlkonstruktion OberbrUckt Betriebsgebaude

Terrassenhauser am Hang
Institut fUr Schulbau RWTH
Schulen
Schulzentren
Schulen Beispiele
Grol3raum im Schulbau
Anders, G. + Elsner, G.

Grol3raum im Schulbau
Flexibilitat im Schulbau
Ottel, R.

Planung und Nutzung eines Schulgrol3raums

Schmittmann + Haas + Diez

Grol3raum im Schulbau
Grol3raum im Schulbau
Anders, G. + Elsner, G.

Flexibilitat im Schulbau
Ottel, R.

Planung und Nutzung eines Schulgrol3raums

Schmittmann + Haas + Diez

Hochschulen
Mensa-Bauten
Laboratorium
Kindertagesstatte
Land NRW

Spielen
Einrichtung und techno Ausstattung von Bibliotheken
Schweigler, P.

Hofler + Kandel

Hochschulbibliotheken
Banghard, A.

Gebaudeanalysen zur Funktionskontrolle

Grupul de lucru Bibliotheksplan
Gesamtplan fOr das wissenschaftliche Bibliothekswesen
Baden-WOrtlemberg

DIN Fachbericht 13
Fuhlrott, R. + Jopp, K.

Henning, Wolfram

Bibliotheksbau in Deutschland von 1973 -1980

Bibliotheksbau in der Bundesrepublik Deutschland 1968 -1983.
Bibliotheken '93. Strukturen - Aufgaben - Positionen
Bibliotheksbau: Kompendium zum Planungs- und Bauprozel3
Metcalf, Keyes D.

Ramcke, R.

347 - 369

Thompson, G.

Puell, Richard

Joedicke, JOrgen

Sieverts, Ernst

Henkel, AG

Gottschalk, Ottomar

Sieverts, Ernst

Gottschalk, Ottomar

Fuchs, Wolfram

Puffert, Maren + Steiner,

Bernhard

Sieverts, Ernst

Duffy, Eley, Giffone,

Worthington

van der Rohe, Ludwig Mies

Kahl, Eberhard

Ehrke, Rainer

Reuter, Fritz

Ahrens, GOnther

Sieverts, Ernst

Planning Academic and Research Library Buildings edi\ia a 2-a

Die Prasentation der offentl. Bibliothek 2
"Die Kinderbibliothek"
Die Prasentation der offentl. Bibliothek 3
"Architektur und Ausstattung"
Planning and Design of Library BUildings
Die Dritte Alternative?
BUrobauten
BUrohaus- und Verwaltungsbau
Tendenz heute: Vom Groflraum zum Individualraum
raport seminar din 21 aprilie 1989, "BOrosanierung in der Praxis"
Verwaltungsbau fOr die 90er Jahre
Probleme der Reversibilitat
Neue Kriterien fOr Verwaltungsgebaude
Das Kombi-BOro
Acht PrOfungen
BUro der Zukunft
ORBIT 2-Study on Organizations, Buildings and Information
Technology Northwalk
Zeitschrift G
Gebaudestrukturen des BUrobaues
NatOrlich klimatisieren
Luft- und Lichttechnik
Das BOrogebaude im Wandel
Aktueller Stand der Planung von BOroarbeitsplatzen

Beuth Verlag GmbH, Berlin, 1988

GOtersloh, 1980
Klostermann, Frankfurt/M., 1983
Deutsches Bibliotheksinstitut,
Berlin, 1994
Deutsches Bibliotheksinstitut,
Berlin, 1994
ALA, Chicago, Londra, 1985
Berlin, 1982
Berlin, 1982
LondraiNew York, 1977
Bauwelt 6/91
Stuttgart, 1962
Stuttgart, 1980, Baumeister
10/1985
Baumeister 10/1985
1989
DBZ 3/89
Der Architekt 10/1978
DBZ 12/87, 8/85, 3/89
Bauwelt 6/1991
Bauwelt 6/1991
DAB 9/90
Ct.,1986
Berlin, 1923
DBZ 3/85
DBZ 9/90
Industriebau 4/80
DBZ 4/89
DAB 9/90

III
647

BIBLIOGRAFIE

Pagina

347 - 369
-ii"
J!

373 - 376
377

387 - 389
390 - 395
396 - 397

398

399

402 - 407

:1

;11

,I
i

408-412

413-414

416

417

418

419-421

422 - 423

Ii
424

425 - 426

430

'.
I

Titlul

Volpert, Waiter

Psychologie des EDV-Arbeitsplatzes

Wolkenkratzer in den USA
Autzugsanlagen
Die Entwicklung des Hochhauses und das John Hancock
Center Chicago
Himmelhoch konstruieren, Werk
Egon Eiermann 1904 -1970, Bauten und Projekte
Entscheidung zur Form
Stahl und Form - Egon Eiermann

VFA Profil, 9/1990

Baumeister 2/1984

DBZ 9/87

Architektur + Wettbewerbe

113/1983

Bauen + Wohnen 9/87

DVA, Stuttgart, 1984

modulverlag GmbH. 1973

Atelier Kinold, 1974

BOroraume, BOrohauser
Gestaltungsmerkmale neuer Glaspassagen
Passagen ein Bautyp des 19. Jahrhunderts
Lichtdacher und Lichtwande
Durchsichtige Stra8enOberdachungen
GlasOberdeckte Atrien
Glasdacher Ober bffentlichem Raum
Lagertechnik und BetriebsfOhrung
Planungshilfen

A. Koch,

Leinfelden-Echterdingen, 1996

AIT 5/6/1986

Prestel-Verlag, MOnchen, 1969

DBZ 10/84

DBZ 10/87

DBZ 4/83

Gf 2/89

Hagen

Stuttgart, 1981

Planungsberspiele
Planung und Einrichtung von Karosseriereparaturbetrieben

Wolfsburg

Karlsruhe, 1982

Planung und Einrichtung von Kraftfahrzeugbetrieben

Industriebau

Fabrikplanung

Systemtechnik in der Fabrikplanung

Fabrrkplanung vol. 1

Planung von Fabrikanlagen

Schorndorf, 1981

Stuttgart, 1984

MOnchen, 1970

MOnchen, 1973

MOnchen. 1987

Berlin, 1981

Industriebau vol. 1

Industnebau vol. 3

Industriebau vol. 4

Industriebauten

MOnchen. 1961

MOnchen. 1966

MOnchen, 1962

Bauverlag, Wiesbaden, 1973

Vincentz Verlag, Hanovra. 1973

Dusseldorf, 1971

Wiesbaden, 1965

Viena, 1989

Stuttgart. 1986

Stuttgart. 1989

Frankfurt, 1989

GOtersloh, 1971

DBZ 4/88

Baumeister 7176, 2172.10178,

3179

Bauen und Wohnen 9/79

DBZ 4/79

VerI. Beckmann KG, Lehrte, 1987

CH-Tanikon, 1987

VerI. Beckmann KG. Lehrte, 1986

Ulmenverlag, 1988

Celie

VerI. Beckmann KG, Lehrte. 1987

Warendorf,1993

Fuhrmann, Peter

Palesch, Siegfried

Grube, Oswald W,

Schirmer, Wolf (Hrsg.)

Carl Gerber GmbH (Hrsg.)

Beratungsstelle f. Stahlver
wendung (Hrsg.)

J. Knirsch

>Ii

~ I

Autor/Autori

Editura
Locul $i anul aparitieil
sau periodic

437

439

440

442

447 - 448

648

Kief, H. + Niederwbhrmeler. H
Geist, J. F.
Rudolph, P. + Idelberger, K.
MOiler, D.
Arch, S. M. + Glassel. J. W.
Krehwinkel, H. W.
Verband fOr Lagertechnrk
Landesgewerbeamt
Baden-WOrttemberg
VAG
ROhl, G. + Hantsch, G. +
Heitz, F.
Dt. Handwerksinst.. MOnchen
Ackermann, Kurt
Aggeteleky, Bela
Aggeteleky, Bela
Aggetelek'y, Bela
Dolezalek, C. M. +
Warnecke, H. J.
Henn, Walter
Henn, Walter
Henn, Walter
Neufert. Ernst
Schmalor, Rolf
Schramm, W.
Sommer + Degenhard
Weller, Konrad
Weller, Konrad
Wildemann. Horst (Hrsg.)
Sage, K.

Industriebauplanung

Lager und Speicher

Industriebauten gestalten

Industrielles Bauen vol. 1

Industrielles Bauen vol. 2

Fabrikplanung

Handbuch der Haustechnik

Umnutzung einer Textilfabrik

Umnutzung

Umnutzungen
Umnutzungen
Bauliche Anlagen zur Zucht und Mast von Fleischkaninchen
KTBL
Aufstallungssysteme in der Ziegenhaltung
Steiner. T. + Leimbacher, K.
Marten, J., KTBL
Leitsatz Stallbau fOr Schafe
Bauerliche HOhnerhaitung
Bessen. W.
Heinze GmbH
GeflOgelhaltung
KTBL
Baukosteninformation Mastschweinestalle
Deutsche Reiterliche
Orientierungshillen fOr den Bau und die Planung von Reitanlagen
Vereinigung e.V.
und Reitwegen
Pferdehaltung KTBL-Arbeitsblatt
Marten, J.
Leitlinien zur Beurteilung von Pferdehaltung
Bundesministerium fOr Ernah
rung, Landwirtschaft u. Forsten unter Tierschutzgesichtspunkten
Marten, J.
Rindviehhaitung KTBL-Arbeitsblatt
Blatter fOr Landtechnik, Entwurfsgrundlagen fOr landwirtschaftliche
FAT
Betriebsgebaude
Leitsatz: Die Hofanlage KTBL-Arbeitsblatt
KTBL
Abgange und Abwasser aus landwirtschaftlichen Betrieben
KTBL
Heinze
Handbuch Landwirtschaftliche Betriebsgebaude
Endmann, K.
Umbau und Neubau DOsseldorf HBF
Omnibusbahnhbfe
Feuerwehrgeratehaus
Ackermann, K.
Feuerwache 4 MOnchen
Forschungsgesellschaft fOr
EAE 85 Empfehlung fOr die Anlage von Erschlie8ungsstra8en

VerI. Beckmann KG, Lehrte, 1982

BML Bonn, 1995

VerI. Beckmann KG, Lehrte, 1982

CH-Tanikon, 1984

VerI. Beckmann KG, Lehrte, 1981

VerI. Beckmann KG, Lehrte, 1987

Celie, 1988

Darmstadt, Tetzlav 11/89

DBZ 5/78

DBZ 10174

DBZ 10174

FGSV. Kbln, 1995

BIBLIOGRAFIE

Pagina

Autor/Autori

Straflen- u. Verkehrswesen

446. 449, 457

-

450

Neufert

453

Prinz, D.

455

Spies, K.

458

Temme, F. J.

459

Forschungsgesellschaft fOr

Straflen- u. Verkehrswesen

462 - 467

Titlul

Editura
Locul 51 anul aparitieil
sau periodic

EAR 91 Empfehlungen fOr Anlagen des ruhenden Verkehrs

Anordnung von Stellplatzen in Gruppen
Architects' Data
Stadtebau vol. 1 + 2
Garagen Grundlagen fOr das konstruktive Entwerfen
Parkhaus in MOnchen
Be- u. EntlOftung von Tiefgaragen
Vergleich von Stellplatzen u. Parkbauten
Richtlinien fOr die Anlage von Tankstellen an Straflen RAT

FGSV, Keln, 1991

DBZ 5/82

Collins S., Londra. 1985

Kohlhammer, Stuttgart, 1987

DAB 2/79

DBZ 10/74

DBZ 4/86

DBZ 5/82

FGSV, Keln, 1985

Airport Planning Manual. partea 1, Master Planning

ICAO, DOC 9184-AN/902,

1987

prima edi\ie. aprilie 1987

Viers, J., Bundesanstalt fOr

Flugsicherung,

Flugsicherungsschule

lATA Montreal

Hepperle, H. A.

Loeschcke, G.,

Hefs, J.

Fuhrmann, P.

Neufert

Airport Terminals Reference Manual

Bauten fOr die Gastronomie
GroflkOchen

478 - 479

Knirsch J.

Hotels planen u. gestalten

481

482

Adler. P. + D.

485 - 486

Meyer-Bohe W. + T.

487

Bundesverband der Dt.

Zementindustrie

Sansman, Karen

Zoological Park and Aquarium Fundamentals

Schomberg, Geoffrey

General Principles of Zoo Design

Kranich, Fr.

Schubert, H.

Ruhnau, W.

Graubner, G.

Semper, M.

Institut fOr Kulturbauten

Cremer, L. + MOiler. H.

Unruh, W.

Baumgartner, R.

Brauneck. M. + Schneilln, G.

Naturwissenschaftliches Museum OsnabrOck

BOhnentechnische Rundschau, Ztsch. fOr Technik, Buhnenbau und

-gestaltung in Theatern, Film, Fernsehen und Mehrzweckhallen

BOhnentechnik der Gegenwart vol. 1 si 2

Moderner Theaterbau

Versammlungsstatten

Theaterbau - Aufgabe und Planung

Theater, Handbuch der Architektur, partea a 4-a

Rekonstruktion von Theatern

Die wissenschaftlichen Grundlagen der Raumakustik, vol. 1

Theatertechnik

Versammlungsstatten und GescMftshauser

Theaterlexlkon

469

472 - 474

488

490 - 499

Izenour, G.

500 - 501

505

506 - 513

514-515

516.,-517
518 - 519
520 - 521
522 - 525

Idelberger, K.

Bundesinstitut fOr Sport

wissenschaften

Bundesinstitut fOr Sport

wissenschaften

Dt. Tennisbund e.V. - DTB

Dt. Bahnen-Golf-Verband e.V.

Bundesinstitut fOr Sport

wissenschaften

Stange, W.

Schreter, B.

Heard, J. + H.

Haass, H.

Haass, H.

Flugplatze

RestaurantkOchen
Architects' Data

Parkhotel GOtersloh
New Metric Handbook
Hotel Lottental Bochum
Sheraton Hotel Oslo Fjord
Hotel Spitz Urfahr/A
Bauten fOr Schulungen. Tagungen. Kongresse
Betonatlas

Theaterdesign
Versammlungsstattenverordnung - VStattVO
TribOnen
Sportplatze
Orientierungshilfen zur Planung u. Ausstattung von Konditions
und Fitneflraumen
Tennisanlagen Planung. Bau, Unterhaltung
Handbuch
Planung, Bau, Unterhaltung von Golfplatzen
Sportbauten
JachtMfen Planungsgrundlagen
Jachthafen
Marinas - Jachthafen
Handbook of Sports and Recreational Building Design
Wassersportanlagen
Planungsgrundlagen fOr Segel- und Surfsportanlagen

editia a 6-a, 1978

DAB 9/86, DAB 10/86

Bauverlag, Wiesbaden

5i Berlin. 1985

DBZ 9/89

Blackwell Scientific Publications.

Londra. 1985

A. Koch,

Leinfelden-Echterdingen. 1993

DBZ 7/83

Londra, 1988

DBZ 8/83

DBZ 6/86

DBZ 6/86

A. Koch,

Leinfelden-Echterdingen, 1983

DOsseldorf, 1984

American Association of

Zoological Parks and Aquariums,

Weelin (W.Va), 1982

Intra Consultants ltd., Londra,

1972

DBZ 5/89

Orell FOssli + Friedrich.

CH-Zurich

MOnchen/Berlin, 1929/1933

Stuttgart, 1971

GOtersloh, 1969

MOnchen, 1968

Stuttgart. 1904

Berlin (est), 1979

Stuttgart, 1978

Berlin, 1969

MOnchen. 1986

Rowohlt Taschenbuch,

Hamburg, 1986

New York, 1977

Landurile

DBZ 5/78

K61n, 1982

Keln, 1987

Hanovra. 1981

Viena, 1986

K61n, 1987

Berlin, 1982

DBZ 12/68

DBZ 12/70

DBZ 11/73

Londra

DBZ 5/88

Sportstattenbau+baderanlagen

4/1985

649

BIBLIOGRAFIE

Pagina

Autor/Autori

Titlul

Haass, H.

Der Wassersportentwicklungsplan als Instrument der Kooperation

und Sicherung einer umwelt- und menschengerechten SportausObung
Grundlagen zur Planung von Wassersportanlagen - Umwelt-. Objekt
und Detailplanung
Handbuch lOr den Segelsport
Planungsgrundlagen fOr Sportboothaten
Neue Nutzung stadtischer Uferbereiche und -brachen
Handlungsrahmen zur Standortplanung von Wassersportanlagen
im Spannungsteld von Nutzerattraktivitat. Okologie und Okonomie
SportbootlOhrerschein Binnen
Richtlinien lOr Wassersportanlagen an BinnenwasserstraBen
Untersuchungen zur Planung von Reltanlagen

Haass, H.
522 - 525

526 -527
528 - 529

Haass.
Haass,
Haass,
Haass,

H.

H.

H.

H. (ed.)

Overschmidt + Gliewe

Bundesminister fOr Verkehr

Schnitzler, U.

Schnitzler, U.

Schnitzler, U.

Amtl. Forschungs- und

MaterialprOtungsanstalt lOr

das Bauwesen, Otto-Grat

Institut der TU Stuttgart

Deutsche Reiterliche

Vereinigung e.V.

TVT

Der Bau von Reitanlagen, Forschungsauttrag des ehem. Instituts

lOr SportstattenbaulDSB
Reitanlagen-BeispielentwOrte
Reitbahnbelage

Orientierungshilfen lOr den Bau und die Planung von Reitanlagen

und Reitwegen
Techn. Vorschrilten lOr Tragschichten der Forschungsgesellschaft
fOr StraBen- u. Verkehrswesen
Au Ben- und Hallenbelage von Reithallen

531 - 532

533
534
535 - 536
537
542
545
546 - 551
552
554
555 - 556
560 - 561
565

566

DKB

Koordinierungskreis Bader

Archiv des Badewesens

Archiv des Badewesens

Viherjuuri, H.J.

Neutert, P. + Neff, L.

D. P. Philippen
Kuldschun, H.
HCP
Dt. Krankenhausgesellschalt
Nicki und Partner
Bundesmin. fOr Arbeit und
Sozialordnung
Knoll, K.H.

567
569
571

Krankenhausbauverordnung

572
574
575
579

650

Suter + Suter

Sport-. Bader-. Freizeitbauten.

6/1989
Das Garten Amt 11/1989
Aachen. 1993
Hansa 4/94
DBZ 8/96
MOnster, 1996
Klasing Bielefeld, 1992
Bonn. 1973
KTBL-Bauschrift, 6/1970,
Darmstadt
K61n
KTBL-Schritten 162, Darmstadt
TU Stuttgart

Warendorf, 1993
FGSV. K61n

pterdestalle und Pferdehaltung

Auslauthaltung - Artgerechte Pferdehaltung
Betriebswirtschaltslehre fOr Reitbetriebe
pterde lOr Turnier und Freizeit, Haltung - Markt - Kauf

Bundesinst. f. Sportwissenschatt.
K61n. 1974
Warendort
KTBL. ed. a 2-a. MOnster-Hiltrup.
1976
Ulmer. Stuttgart. 1976
KTBL, Darmstadt
FN-Vlg., Warendort
DLG-Manuskript, 5/1982

Pferdeverhalten und Pferdehaltung, Handbuch lOr Pferde

Kombinierte Kunsteisbahnen
Planung und Bau Rolisportaniagen

Kamlage, OsnabrOck
DBZ 4/79
K61n. 1980

Champion Ramps
BMX-Motocross mit dem Fahrrad
SchieBstandanlagen
Planungsgrundlagen Sporthallen

MOnchen
Schul- und Sportstattenbau 3/87
Wiesbaden, 1984
K61n, 1988

Leichtathletikhalle Dortmund
Dt. Keglerbund - Technische Vorschrilten
Dt. Gesellschalt fOr das Badewesen e.V. Richtlinien tOr den Baderbau
Freizeitbad Heveney
Freibad Bad Driburg
Finnbastu
Soumalainen sauna
Gestaltung, Haus Wohnung Garten
BauenlOr Behinderte
Bauen fOr Behinderte
Planen und Beraten fOr das Gesundheitswesen AG
Krankenhausbau u, Gesundheitswesen
Zahlen, Daten, Fakten
Klinikum Weiden
Forschungsbericht

Sb 6/80
Augsburg. 1983
Essen, 1982
Caiet 4/87
Caiet 2/88
Helsmgforschung, 1942
Ark 4 + 5/47
Vieweg, Wiesbaden. 1997
DBZ 6/86, 9/87
Der Architekt 1/81

Krankenhausbau
Angewandte Krankenhaushygiene bei Krankenhausplanung,
-ausstattung und -betrieb
Wettbewerb Krankenhaus Erturt
Krankenhausbau
Verordnung Ober den Bau und Betrieb von Krankenhausern
KhBauVo
Krankenhaus
Krankenhausbau
Krankenhaus- und Gesundheitswesen
Krankenhaus

AIT 7/8/1987
1984

Jahresberichte der Dt. Reiterlichen Vereinigung e.V.

Datensammlung Pterdehaltung - Dt. Warmblut
Pirkelmann + Schafer + Schulz

Marten, J.

Marten, J.

Zeeb, K. + Krautwig, P. +

Huskamp, B. +

KranzbOhler. W.O.

Zeeb, K. + Schnitzer, U.

Deyle

Bundesinstitut lOr Sport

wissenschalten

Skate Park GmbH

Hofmeister, G.

Dt. SchOtzenbund

Bundesinstitut 10 r Sport

wissenschalten

Editura
Locul $i anul aparitiei/
sau periodic

DOsseldort, 1987
AIT 11/95
1980

Wettbewerbe Aktuell 11/97

Baumeister 10/93
1978
Baumeister 10/93
Medita 4/74
Baumeister 10/93

BIBLIOGRAFIE
Editura
Locul Si anul aparitiei/
sau periodic
\rankenhauser
nternationales Krankenhaussymposium
'rankenhaus
.iandbuch fUr den Krankenhausbau
:.llgemeinkrankenhaus, Grundlagen
~Ianung medizinisch-radiologischer Betriebe
-<rankenhaus
(rankenhaus
>:rankenhaus
Speisenverteilung in Krankenhausern, Warmewagensystem und
Tablettsystem
::inleitung von Krankenhausabwassern in Kanalisation oder
3ewasser
Jahrbuch 97
.(rankenhaus
<rankenhaus
\Ilenwohnungen in Bremen
Nohnstift in MOhlheim
. Altenzentrum in Viersen
NolfenbOtteler Programm, Gestaltung des gottesdienstlichen
RaumeS der Evangelischen Kirchen
f)er Kirchenbau des 20. Jahrhunderts in Deutschland
'-<atholisches Gemeindezentrum Burglengenfeld
Standort u. Gestallung von Orgeln
Ratschlage zur Verbesserung der Schallabstrahlung aus
GlockentOrmen
9atschlage fOr die Gestaltung von GlockentOrmen
Die Architektur der Synagoge
Islamisches Kulturzentrum
Neue Museumsbauten in K61n
Museen

.-.;

Museen
Museen
Kunstausstellungswettbewerb MOnchen
Museum remodeling and restoration
Museumsbau
rorm and Funcllons of the 20th Century Architecture
Beleuchtungsverhallnisse in Kunstausstellungen
(despre concursul pentru palatul de sticlii. din MOnchen)
Light in museum planning. - cu informatii despre experimentele
din Boston si cele ale lui S. H. Seager
~Aaking Museum function
:"riedh6fe/Friedhofsbauten
Friephofskapelle in Bremerv6rde-Hesedorf
Stahlbaukalender
DIN 4102,18032,18082,18089,18093,18230
18232, 1988, 14462, 14494, 14675
Richt!. fOr Rauch- u. Warmeabzugsanlagen
(RWA) Planung u. Einbau
Brandschutz

Bauwelt 5/86
1983
Wenbewerbe Aktuell 11/97
1978
Das Krankenhaus 10/68,
2/69, 5/69
Das Krankenhaus 5/94
Das Krankenhaus 4/95
Wettbewerbe Aktuell 12/93
1968
Berlin, 1978
DOsseldorf, 1997
DBZ 6/96
DBZ 12/96
DBZ 9/88
DBZ 5/8
DBZ 3/87
1989
MOnchen/ZOrich, 1972
DBZ 9/88
Bonn, 1990
1973
1964
Dt Architekturmuseum,
Frankfurt, 1988
K61n
TAB 4/87
DBZ 2/62, 4 + 7/66,8 +
10/67, 6/68, 1/69
Bm 11/65
AW 6/67
Bm, caietul din februarie 1933
AF, S. 605/1932
DBZ 2/62, 4/66
New York, 1952
Bg. pp. 62 - 63/1933

AF, S. 619/1932
AF, S. 600/1932
DBZ 12/79
DBZ 7/90
K61n, 1989
Beuth Verlag GmbH, Berlin
VDS, K61n
Vieweg, Wiesbaden 2001

,ructiilor care sint realizate in Germania exista cMi cuprinzatoare, indexuri, fisiere de produs $i aile

Janta" ("BranchenfernsprechbOcher") adaptate la scara regionala ale TELEKOM - Germania,

Justriei de constructii, ed, Zippel, Berlin,

Berlin,

Ictii" ("Deutsche Bau-Dokumentation"), editura Heinze, Celie,

uniunii profesionale "Constructii din componente" ("elementiertes Bauen"), editura FEB, K61n "

,Jteil-Katalog"), editura Bau 2000, MOnchen,

9ditura Tantzen, DOsseldorf,

ere:
":ateriale plastice etc,
caramida, placi ceramice etc" lemn, placi stratificate. componente constructive de interior $i obiecte pentru
numeroase cataloage de firma ale industriei care deserve$te domeniul construC\iilor.

651

III

INDEX
A
A aluneca 338, 405

A asana 312,314, 315, 316

A minca I mincare 468

A schita 26

A urea scari 196

Abajururi de matase 154

Abatoare 384

Absorbant pentru bazinele

de inot 119

Accelerator liniar 567,584

Accese I intrari 48, 242, 243

Accese la nodul de circulatie

verticala 205

Accesele la scari 377

Accesul bolnavilor adusi

pe targa 592

Accesul carosabil al bolnavilor

adusi pe targa 567, 597

Accesul la apartamente prin

coridoare 301,305

Acid clorhidric 33

Acid sulfuric 33

Acoperire cro/ala in arc 86

Acoperire cu shed-uri curbe 406

Acoperire dub/a dreptunghiuri 86
Acoperire in terasa 92,93,94.
283

Acoperire suprafata 99

Acoperire unghiUri ascutite 86

Acoperirea tribunelor 506

Acoperiri curatare 81

Acoperiri curbe 46

Acoperiri de strazi 377

Acoperiri din sticla 377

Acoperis cu dublu fait 87

Acoperi$ de beton 90. 94

Acoperis de protectie impotriva

intemperiilor 216

Acoperis in doua ape 283, 622

Acoperis in patru ape 283

Acoperis in patru ape tip cart

377

Acoperi$ intr-o apa 283

Acoperi$ mansardat 84

Acoperi$ plantat 95, 96

Acoperi$ rece 90, 92, 94. 97

Acoper;$uri 90

Acoperi$uri calde 92, 97

Acoperi$uri cu shed-uri 622, 170

Acoperi$uri plantate 95, 96, 97.

98

Acoperi$uri suspendate 47

Acoperisuri transparente 377

Acord referitor la taxe 50

Acril-butadien-stiren 163

Actionare cu roti motoare 204

Activitate de birou 347

Activitati de baza 53,54

Acumularea ghetii 90

Acustica orgii 605

Acustica spatiilor 138, 139, 140

Acustica spatiilor de spectacol

501

Acvariu 487,488,489

Adaos punti termice 131

Adapatoare 416

Adapatoare automata 418

Adapatoare rotunda 418

Adapatoare tip jgheab 418

Adaposturi 307, 308

Adaposturi antiaeriene mari 307

Adincimea apei 237

AdTncimea car(ilor 341

652

Adincimea curtii 450

Adine/mea de capat a apei 551

Adincimea jgheabului 306

Adincimea locului de stat jos

506

Adincimea locurilor de stat

in picioare 506

Adincimea treptelor 196

Administratia spitalelor 564

Aer proaspat 34

Aer secundar 126

Aeroporturi 462, 463, 464, 465,

466, 467

Aerul din grajduri 431

Aerul din incapere 33, 111

Agrise 228

Airport 467

Ajutor la na$tere 565, 582

AkebiaiAkebia 230

Alcool 620

Alee de gradina 225

Alee de pietris 225

Aleea casei 214

Alergie la praful menajer 111

Alfabet 1

Alimentare cu apa 19

Aiimentare cu gaze 20

Alimente 379

Almemor 608

Altar 603

Altare secundare 604

Ambarcatiuni cu chila 525

Ambarcatiuni cu rame 527

Ambarcatiuni de competitie 527

Ambarcatiuni de competitii

marine 527

Ambarcatiuni de cursa 527

Ambarcatiuni sportive 526, 527

Ambulanta I salvare 594

Ambulanta 567,568

Amenajare custi joase 418

Amenajare de cimltir 614

Amenajare de rampe la jumatate

de nivel 457
Amenajare instalatie de hranire
de forma inelara 418
Amenajare lacuri de parcare 446
Amenajare pentru aruncarea

cu ciocanul 513

Amenajare pentru aruncarea

cu discul 513

Amenajare pentru aruncarea

sulitei 513

Amenajare pentru parcarea

bicicletelor 215

Amenajare pentru saritura

cu prajina 512

Amenajare pentru saritura

la cal 540

Amenajare pentru sarituri 512,

546, 549, 550

Amenajare pentru skateboard

533

Amenajare pentru stadion 505

Amenajare pentru trambulina

de sarituri 550

Amenajare pentru triplu salt 512

Amenajare peroane 438

Amenajare popice 545

Amenajare tribune 506, 541

Amenajarea benz/nariilor 460

Amenajarea bisericilor 603

Amenajarea gradinii 232

Amenajarea laboratoarelor 334

Amenajarea scenei 490. 491

Amenajarea teatrului 490

Amenajari cu corpuri de raftun

404

Amenajan de bucatarie 252

Amenajari de evacuare a gunoi

ulul menajer 248

Amenajari de garderobe 319

Amenajari de spalare 273, 274

Amenajari de toalete 408

Amenajari de We-uri 408

Amenajari facultati 326

Amenajari pentru atletism 510,

511,512,513

Amenajari pentru depozite 388

Amenajari pentru procesul de fi

nisare 403

Amenajari pentru sarituri 512

Amenajari pentru spalat dispuse

circular 410

Amenajari pentru spectatori 506,

541. 549

Amenajari pentru sporturi nauti

ce 522, 523, 524, 525, 526

Amenajari pentru sporturi nauti

ce pe insule 522

Amenajari pentru sporturi nauti

ce pe malul marii 522

Amenajari pentru viraje autove

hicule 448

AmenaJari rampe de nlvel 457

Amfiteatre 326,327,328,329

Amoniac 33

Amortizor fonic 125

Amplasamente in panta 283

Amvon 603, 604

Analiza culori false 175

Ancora bolt 100

Ancora cablu 100

Ancora de sirma 76

Ancorari 101

Ancore de pamlnt 227

Anexe vitrate 290

Antene 144

Anteproiect 49

Antrenament de forta 537

Antrenament fitness 515

Apa actionare 115

Apa cu presiune 72

Apa de izvor 309

Apa de ploaie 239

Apa de racire 124

Apa din condens 127

Apa freatica 70, 71

Aparat antrenament cu ergome

tru 555

Aparat automat de prajit 475

Aparat consumator de energie

electrica 22

Aparat de exerci\ii fizice cu rame

514

Aparat de incalzire de perete

111

Aparat exersat miini 514

Aparat exersat muschii abdomi

nali 514

Aparat scara suspendata 188

Aparat tractiuni 514

Aparate de absorblie a caldurii

622

Aparate de antrenament 514

Aparate de bucatarie 255

Aparate de joaca $i joc 338, 557

Aparate de semnalizare $i radio

22

Aparate de spalat 266

Aparate de sport 538

Aparate pentru sauna 555

Aparate speciale pentru

bucatarie 255

Aparatul de prolectie 329

Apartament cu doua camere

480

Ape 488

Ape navigabile 527

Aport caldura 129

Aportul de apa din condens 129

Aprovizionare cu lenjerie 589

AprO\lizionarea cu mincare 589

Aquazzo 488

Aragaze 7

Arbust 235

Arcu ri de otel 137

Arena 505, 510, 511

Arena circului 504

Argila 226

Argila 77

Arhitectura solara 116, 117, 118

Aripa turnanta 8

Aripi batante 8

Aripi ;pentru blocuri operatorii

572

Arma de calibru mic 535

Arme de foc mici 536

Aruncarea cu ciocanul510, 511

Aruntarea cu discul 510. 511

Aruntarea cu potcoava 508

Arun~area greutatii 510,511.

513

Aruncarea la distanta a mingii

de oina 511

Aruncarea sulitei 510, 511

Asanarea cladirilor vechi 309.

~10, 311, 312. 313

Asariarea terenurilor 309

Asc~nsoare 205, 206, 207

Asc~nsoare cu piston 208

Asc~nsoare de paturi 206. 571

Ascensoare marfa cu roti

motoare 207

Ascensoare pe fatada 188

Asc8flsoare pentru marfa

de dimensiuni reduse 207

Ascensoare pentru persoane

205.206

Ascensor combinat 454

Asceilsor cu cabluri 204, 209

Ascensor de gunoi 248

Ascensor de marfa 207

Ascensor din sticla 209

Ascensor hidraulic 204, 208,

209

Ascensor individual 206

Ascensor masini 455

Ascensor pentru parcari 454

Ascensor-panorama 209

Ascutitoare 27

Asigurarea pantelor 227

Asigurarea stratulul superior

de sol 226

Asigurarea taluzurilor 226, 227

Asigurarea terenului 194, 195

Aspirator 246

Aspirator de suprafele 270

Aspirator universal 246

Atelier de croitorie 401

Atelier de reparalii 399

Atelier de repara(ii auto 396, 397

Ateli~r de reparatii radio 401

Atelier de reparatii TV 401

Atelier de sticlarie 393

INDEX
Banda transportoare cu benzi
405
Banda transportoare cu lanturi
405
Bar 470,481
Bar de aperitive 479
Bar de luat masa 471
Bara fixa 540
Bara fixa Tn trepte 338
Barca 527
Barci cu motor 526
Bare diagonale 104
Bare extensii 538
Bare garderoba 243
Barele talpii superioare
la grinzile cu zabrele 104
Bariera de vapori 92, 128, 129,
130
Bariere fonice 329
Barlauf 507
Baschet 538
Baschet de plaja 509
Bascula 445
Baterii 24, 418
Bauhaus 491
Baza pompieri 441
Bazin de adapare 423
Bazin de apa 554
Bazin de balacit 549,551
Bazin de inot 241 , 481
Bazin de Tnot Tn gradina 240
Bazln de Tnot prefabricat 271
Bazin de inot rotund 241
Bazin din beton armat 240
Bazin din poliester 240, 271
Bazin din segmente 271
Bazin folie 271
Bazin Tncalzit picioarele 555
Bazin pentru canotaj 527
Bazin pentru inotatori 549, 551
Bazin pentru ne-Tnotatori 549,
B
551
Badminton 538, 543
Bazin prefabricat 236, 271
Bazin scufundare din lemn 555
Badminton de plaja 509
Bazin scufundari 555, 556
Bagaje de mina 31
Bazine 549
Baghete de lemn 223
Bai7,263, 264, 266,267, 268, 581 Bazine cu valuri 549, 551
Bazine Varia 549
Bai de abur 554
Bazinul de Tnot al hotelului 269
Baia sugarului 598
Bazinul pompei 17, 66
Baie 480
Baie de aer 556
Beachminton 509
Baie pentru pacienti 581
Beaujolais 250
Benzi carosabile 211
Balansoar 338
Benzi luminoase 180
Balansoar de gradina 233
Benzile retelei globale 35
Balcoane 275
Benzinarie de colt 460
Balcoane de colt 275
Ben~narii 113,459,460,461
Balcoane de curatare 188
Berarie 469,481,483
Balcon liber 275
Beton 77, 276
Banca de gimnastica 540
Beton armat 47
Banca de ipoteci 370
Banca de masaj 554
Beton monolit 106
Banca exercitii fizice 547
Beton spongios 77
Banca garderoba 541
Beton torcretat 66
Biblioraft 4
Banca lemn tare 233
Biblioteca 321, 341, 342, 343,
Banca mare 370
344,345,346,593
Banchet 470
Biblioteca de institut / catedra
Bancheta de antrenament 514
346
Bancheta lemn 233
Biblioteci de land-uri 341
Bancheta valize 479
Banci 370, 371, 372
Biblioteci scolare 321
Banda de lumina, multipla 180
Biblioteci speciale 341
Biblioteci universitare 341, 342,
Banda rulanta 405
346
Banda rulanta din otel 405
Biciclete 215
Banda rulanta pentru bagaje
Biciclete de copii 215
de mina 436
Atelier de strungarie in lemn 393
Atelier de t1mplarie 390, 391,
498
Ateliere 390, 391, 392, 393, 394,
395,396,397,398,399,
400,401
Ateliere de decoratii 498
Ateliere de dulgherie 392
Ateliere de lacuit 401
Auditoriu 326, 328
Autobuz 445
Autobuz articulat 445
Autobuze de cursa lunga 477
Autoclave 334
Autogari 438
Automat centrifugare rufe 273
Automat de bilete de calatorie
436
Automat de fierbere 475
Automate de joc 557
Autostrazi 217
Autovehicul cu scara 445
Autovehicul de stingere
a incendiilor in sistem uscat
440
Autovehicule 448, 449
Autovehicule de interventie 441
Autovehicule de stingere
a incendiilor 440
Autovehicule noi 396
Autovehicule pompieri 440
Autovehicule-tanc pentru
stingerea incendiilor 440
Avanscena 493
Avioane 464, 465
Axele podestelor 198
Aziluri de batrini 600, 601,602
Azimut 165, 178, 179

Biciclist 216
Bideuri 409
Bifurcatie 217
Bike-Safe 216
Bilant energetic 116
Biliard 544
Biologia constructiilor 35, 36, 37
Bioxid de carbon 33
Birna de gimnastica 538, 540,
545
Birne, dulapi 223
Birou 182, 355, 362
Birou celula 349,351
Birou de desen 331
Birou de grup 347, 352
Birou spatiu unic 356
Birouri combinate 349, 353, 355
Biserici 603, 604, 607, 608
Bistro 470, 473, 477
Bleed Scale 175
Bloc de instalatii 265
Bloc izolatie naturala 77
Blocnotesuri 4
Blocstart 549
Blocuri de beton 224
Blocuri de beton spongios 75
Blocuri de invelitoare cu fait 87
Blocuri din beton pentru pavaje
106
Blocuri operatorii 572
Boccia 508
Bordura din lemn 65
Bordura inalta 276
Bordura joasa 276
Bordura rotunda 276
Borduri de oprire autovehicule
446
Bovindou de acoperis 89
Box 538, 543
Boxe de sed ere 424
Brat de glisare 386
Brat de pasaj 375
Brat Tn consola 173
Broasca cilindrica 193
Brutarie 400
Bucataria - dulap 251
Bucataria scolii 321
Bucatarie - valiza 254
Bucatarie banchete 483
Bucatarie centrala 590
Bucatarie de apartament 254
Bucatarie de gatit 473,476
Bucatarie de restaurant de hotel
472
Bucatarie dieta 483, 590
Bucatarie principala 590
Bucatarie satelit 477,483
Bucatarie single 254
Bucatarii 7, 182,251,252,253,
254,474,483
Bucatarii de decongelare 476
Bucatarii de hotel 483
Bucatarii de restaurant 472, 473,
474
Bucatarii mari 126,474,475,
476
Bucla acumulare 17
Bucla de intoarcere 438, 448
Bufet483
Bufet cu autoservire 472
Bufet de bauturi 483
Bufetul manualului orgii 605
Bufetul orgii 606
Buiandrug cu nut pentru
scurgerea apelor 75

Buiandrug din beton ponce 75

Buiandrugi de ferestre 75
Bunuri Tn stive 635
Burduf cu clin 605
Burduful regulator al orgii 606
Burlane 87
Butil-cauciuc 163

c
Cabana 423
Cabina cu doua paturi 277
Cabina de proiectie 503
Cabine de ascensoare 208
Cabine de garderoba 556
Cabine de schimb 547
Cabine de vapor 277
Cabine de vapor277
Cabine pentru comentatori 505
Cabinet medical individual 558.
559
Cabinet stomatologic 559
Cabinete grupate 559
Cabinete medicale 558
Cabinete medicale individuale
558
Cablu comunicatii la distanta 17
Cablu subteran 37
Cabluri intindere 100
Cabluri tensionare 101
Cada de baie 264
Cada hexagonala 268
Cada integrata 263
Cadavre 614
Cadru dublu articulat 105
Cadru rulant 393
Cafenea - restaurant 472
Cafenea 470, 472, 475
Cafenea Free-Flow 476
Cai de circulatie carosabila
secundare 446
Cai mari 422
Cai secundare 432
Caiac 527
Caiet de sarcini 54, 57
Caietul de sarcini standard 54,
57
Caja de circulatie 205
Cal 422, 528, 529
Cal cu mTnere 538, 540
Cal de gimnastica 540
Cal de indian 338
Cal pentru sarituri 538
Calaret 528
Cal-balansoar 338
Calc 5
Calcul53
Calcul retea 58
Calcule privind protectia
la incendii 627
Calculul iluminatului 151
Caldura din incaperi 33
Camara 249
Camera copiilor 283
Camera cu un pat 478
Camera de asteptare 558, 559
Camera de congelare 384, 473
Camera de consultatii 570, 558
Camera de discutii / consultatii
558
Camera de garda a surorilor
medicale 581
Camera de preracire 473
Camera de spital cu un pat 579

653

III

INDEX

il

Camera de zi 7, 283

Caramizi de sticla 160, 162

Camera dubla 478,479, 480

Caramizi din poroton

Camera frigonfica pentru grasimi

- argila poroasa 75

384

Carantina 489

Camera pacientilor 579, 580

Carcasa colectorului 119

Camera pentru studenti 332

Carne 121

Carne congelata 122

Camera seilor 423,528

Cam ere cu doua paturi 258, 480 Carport-uri 453

Camere de hotel 479, 480,482

CMi 4

Carucioare de saltele 540

Cam ere de hotel confort 480

Camere obscure 334

Carucloare rulante 393

Camin de 1ngrijire 601

Carucior cu trei roti 405

Carucior de cumparaturi 378,

Camin de zi pentru copii 337

Camin studentesc 332

380

Carucior doua roti 405

Camine 332

Camine de zi pentru batr1ni 600

Carucior gratar 233

Carucior pentru furtun 233, 440

Camine pentru batr1ni 600

Camion 445

Carucior pentru tavi 482

Cam ion cu sa si semiremorca

Casa 48

449

Casa de rugaciuni 609

Canal de pardoseala 10

Casa olandeza 234

Canal stradal 17

Casa scarii 196

Canale 125

Casa solara urbana 118

Canale aductie aer 125

Cascade 237, 238

Canale de umplere cu mortar 75

Case de bilete 501

Canale evacuare urina

Case de marcat 378

din grajduri 430

Caseta contoar 17

Canalizarea asezarii 17

Casuta de catarat 338

Canapea de dormit 259

Casuta pentru joc 338

Casuta porumbei 415

Canapea de masaj 558

Candelabru - palmeta 228

Casuta-tobogan 338

Canoe canadian a de agrement

Casute de gradina 278

527

Cas ute de vacanta 278

Canoe canadiana de competitie

Catafalc 614

Catamaran 525

527

Catedrale 604

Canon 29

Cantine 476

Categorii de 1ngrijire 580

Cantitatea de apa rezultata

Categorii de strazi 212

din precipitatii 239

Cazan cu gaze 20

Cantitalea de caldura 127

Cazi 266

Cantitatea de dejectii lichide 430 Cazma de gradinaril 233

Canlilalea de dejectii solide 430 Celula cada 265

Canlitalea de lumina diurna 168 Celula induslriala 402

Canlilatea de reflexii interioare Celula mica de baie 265

Celule de loalela 408

168

Canlitalea de rufe 273

Celule frigorifice 249

Canlor 608

Celule sanilare 265

Cap suport 104

Celule solare 119

Capac lip dam 255

Celule umede 580

Capacitale de acumulare

Centrala de informatii 591

a caldurii 131

Cenlrala de urgenta 441

Capacitate de Iransport 202

Cenlrala de ventilare 125

Capatul de bazin 270

Centrala energetica 114, 115

Capela cimitirului 614

Cenlrala energelica de joasa

CapeIe lalerale 604

presiune 115

Cenlrala energelica lip put 115

Capra de colt 67

Capra penlru sariluri 540

Cenlrala paturi 589

Capre 416

Cenlrale de raeire 124

Cenlrale energetice lip caverna

Caprifoi 230

Capsuni cataraloare 230

115

Captuseala cu capac 280

Centre de bucatarii 254

Capluseala cu fait 280

Centre de c1imalizare 125

Captuseala de pam1nt 231

Cenlre de scali profesionale 325

, Capluseala folie 271

Centre pentru balr1ni 600, 602

Captuseala in caplama 280

Cenlru bolnavi spastici 595

Capluseli eXlerioare 280

Cenlru comunilar 604, 608

Capul cosului de fum 80, 81

Cenlru cu aUloservire 381

Caramida de ancorare 78

Cenlru de alimentare I

Caramida de slicla 160,162,

I aprovizionare 591

173

Centru de calalorii 437

Caramida de zidarie 61

Cenlru de carne 385

Cenlru de cercelare oncologie

Caramizi cu goluri 106

Caramizi de plansee 106

336

Caramizi de samota 79

Centru de conferinte 486

Cenlru de congrese 486

654

Centru de exercitii multiple 514

Centru de piese de schimb 387
Centru de produse proaspete
383
Cenlru de reabililare 595
Cenlru formare 441, 485
Cenlru mullifunctional 502
Centru sporliv 485
Cenlrul caldurii umane 34
Cenlrul cullural 609
Ceramica 107
Cerc 44
Cerc de intoarcere 448, 450
Cercelarea lerenului 65
Cercul culorilor 40
Certificarea denSllatii aerului
132
Celona 620
Cheson de fundatii 68, 523
Cheslionar 50, 51
Chirurgie 559
Chiuveta 473
Chiuvela de deversare 409
Chiuveta de oale 473, 474, 482,
483
Chluveta de vesela 473. 482,
483
Chiuvela pentru argintarie 483
Chiuveta sezul266
Ciclism acrobatic 538
Cilindru 103, 193
Cilindru de garare 455
Cimilire 614,615
C1mp de inscriptionare 5
Clmp lansare 511
C1mp Rontgen 558
C1mpul gardului 224
C1mpul vizual 39
Cinematograf 500, 501
Cinemalograf dublu 503
Cinematografe drive-in 503
C1ntar sine 433
Ciorapi 262
Circ 504
Circulatia cu bicicletele 215, 216
Circulatie carosabila 225
Circulatie de Incarcare 435
Circulatie de servire 379
Circulatie directionata 446
Circulatie galerie 610
Circulatie In grajd 528
Circulatie perimetrala spectatori
528
Circulatie pietonala 214, 225
Circulatii evacuare gunoi
de grajd 424
Circulatii In grajd 422
Circulatii pavate cu placi 225
Circula\ii pentru biciclete 211,
214,216
Clrlig de garderoba 243
Cisterna de must de balegar 426
C1stig de caldura 131
Cizme 262
Cladire cu portic 305
Cladire cu schelet din lemn 279
Cladire de conferinte 485, 486
Cladire de deservire
a publicului calator I terminal
462, 463, 466
Cladire de 1nvatam1nt 328
Cladire de lovitura 520, 521
Cladire din blrne 278, 279, 293
Cladire din Fachwerk 62
Cladire Intretinere 436

Cladire pentru parcare cu rampe

456

Cladire utilaje pompieri 442

Cladirea colegiului 328

Cladirea de proiectii 503

Cladirea de receptie 437, 463

Cladiri animale 487

Cladiri de aleliere 498

Cladiri de bucalarie 590

Cladiri din lemn 293

Cladiri etaJale 302, 407

Cladiri in terase 306

Cladiri 1nalte 364, 366, 368, 369

Cladiri 1nalte de birouri 369

Cladiri lnalte penlru locuinte 304

Cladiri industriale 402,403, 404,

405,406,407,408,409,

410, 411, 412

Cladiri pentru parcari 454, 455,

456, 457, 458

Cladiri lip lurn 304

Cladirile pentru pompieri 440,

442

Clapa evacuare gunoi 248

Clasa de rezistenta la foc 625,

626. 628, 629

Clasa de scoala 322

Clasa hexagonala In plan 322

Clasa libera 322

Clase ale malerialelor

de constructie 628

Clase de ambarcatiuni cu vele

524,525

Clase de baza 322, 324

Clase de prolectie fonlca 187

Clase de specialitale 325

Clase domenii speciale 325

Clase normale 325

Clasele de incendii 620

Clasele de protectie fala de

trasnete 143

Clasificarea corpurilor

de iluminat 145

Clematite 230

Clima 1n grajduri 431

Clima 1ncaperii 34

Clinica de cura 596

Clinica de ginecologie 564

Clinica de reabilitare 564. 587

Clinica pediatrica 596

Clinici de cabinete medicale 587

Clinici de zi 565, 587

Clinici universitare 564

Clopote 607

Clopotnita 607

Cloropren 163

Closet 263, 264, 548

Closet adosat de perete 263

Club 524

Club de golf 521

Coacaze 228

Coaja anterioara 77

Coaja de beton 163

Cobigolf 519

Coeficienl de Irecere a caldurii

127, 131

Coefieient rezistenta straturi

131, 132

Cofraj sc1nduri profilate 280

Cofrare 280

Coji 163

Colaci de salvare 523

Colectoare solare 119

Colectoare tubulare cu vid 119

Colector fum 79

INDEX
Colt de luat masa 251
Colt de odihna 556
Colt exterior 280
Colturi de strada 449
Combaterea incendiilor 621
Combinatii de lavoare 263
Combustibili 109
Compartimente de combatere
a incendiilor 621
Compartimente de incendiu 616.
631
Compensare potential instalatii
paratrasnet 143
Compensator potential 17
Competitii sportive 509
Componenta acoperisului 91
Componenta cornisei 90
Componenta ferestrelor 187
Componenta izolatiilor
de acoperis 94
Componenta pardoselii 108, 539
Componenta plan:;;eelor 105
Componente de text
standardizat 57
Componentele instalatiei
de paratrasnet 141
Comportamentul la incendii 628,
629, 630
Concentrarea sunetului 139
Concept liniar 463
Concept transporter 463
Concepte de c1adiri 351
Conceptul degete 463
Conceptul dig 463
Conceptul satelit 463
Conditii de contract 53
Conditii de depozitare 121
Conditii pentru lumina diurna
169
Conditiile de apa freatica 65
Conducta colectoare
de impamintare 141
Conducta cu cadere 18
Conducta de racord a cladirii 17
Conducte 12, 20, 23
Conducle ascendente 624
Conducle colectoare 12, 14
Conducte colectoare de racord
14
Conducte de apa 37
Conducte de apa mixta 12, 14,
16, 18
Conducte de apa uzata 12, 14,
18
Conducte de apa uzata
cu cadere libera 15
Conducte de ape pluviale 12,
14,15,18
Conducte de canalizare 12
Conducte de compensare
a potentialului 17
Conducte de drenare 18, 71
Conducte de gaze 20
Corl'ducte de racord 14, 17
Conducte Iibere 23
Conducte sub presiune 14
Conducte subterane 12, 15
Conduclele de apa pentru
stingerea incendiilor 624
Conductivitate termica 127
Conductorul instalatiei
de paratrasnet 143
Confectionare masti 498
Confectioner ma:;;ti 498
Confesionale 604

Conform are in trepte 199

Conform area locului de lucru
361
Conformarea malului 237
Conformarea putului 17
Conformari in plan 349
Console 105
Consolidarea malului 522
Constructia centralelor
energetice 114
Constructia c1adirilor din lemn
279.280
Constructia cupolelor 99
Constructia de locuinte 282,
283,284,285
Constructia teatrelor 490,491
Constructie zona arbu:;;ti 226
Constructii administrative 347,
348,350,351,352,353,
354,355,356,357,358,
359,360,361,362,363,
364,366.367,368,369
Constructii cu elemente portante
verticale izolate 279
Constructii cu materiale textile
99
Constructii cu nervuri din lemn
45
Constructii de otel 47
Constructii din beton arm at 45
Constructii din lemn 45
Constructii din panouri 46
Constructii din piatra 46
Constructii fonta 100
Constructii forme mari 301
Constructii hale 406
Constructii in siruri 301
Constructii pe acoperis 97
Constructii pentru parcari 456,
458
Constructii tip lama 301
Constructii tip turn 301
Construire cu gradini :;;i curti 288
Construire in bloc, compact 301
Construirea curbei de vizibilitate
493, 506
Construirea umbrelor 166
Consultatii medici 558
Consum de energie 119, 132
Consum de putere 31
Consumul de apa 119
Container stive 386
Continutul de vapori de apa 128
Continutul maxim de apa 33
Cantor de gaze 17, 20
Contractul 56
Contractul de munca 56
Contraste in densitatea
luminoasa 174
Controlul accesului carosabil
457
Controlul pasapoartelor 463
Convectori 110
Convectori de climatizare 126
Copaci 235
Copertine 377
Copertine peroane 316
Copiere 4
Copii heliografice 5
Corbusier 44
Coridoare 242, 244
Coridor de dulapuri 258
Coridor garderoba 258
Coridor intretinere 188
Coridor lucru 571

Coridor sectie 571

Corp cu rafturi pentru vlnzare
378
Corp de lncalzire plat 110
Corp de palete 388, 389, 404
Corp iradiere directionat 148,
149
Corpul tuburilor de orga 605
Corpuri cu rafturi pentru acte
357
Corpuri de iluminat 145
Corpuri de incalzit 110, 111
Corpuri de rafturi 380, 382, 394
Corpuri de rafturi cu deschideri
mari 389
Corpuri de rafturi pentru arhive
mari 358
Corpuri umplutura 106
Cart 99,277
Cart religios (tabernacul) 608
Cart tip casa 277
Co:;; 509
COS de baschet 507
COS de evacuare a gazelor 21
COS de fum prefabricat 81
COS de gunoi 246
Costume 497
Costurile energiei 360
Cosuri de fum 79, 80, 81
Cosuri de fum de montaj 80, 81
Cota parte constructii 168
Cotarea desenelor 6
Cotet de ouat 415
Cotete de iepuri de casa 416
Cotete pentru animale mici 415,
416,417
Cotetul de gaini 415
Crematorii 614
Cre:;;a 337
Crestere in grup 422
Crestere in voliere 418
Crestere la sol 418
Cre:;;terea cailor 422
Cresterea caprelor 416
Cresterea gainilor 428
Cre:;;terea individuala
a animalelor 422
Cre:;;terea pasarilor 418
Cresterea purceilor 421
Cresterea vitelor 424, 425
Cristelnita 603
Criteriul ecoului 138.
Cros cu biciclete 534
Crucea malteza 217
Cruci de vizare 67
Cu doua apartamente
pe nivel302
Cu patru apartamente pe nivel
301,302
Cu trei apartamente pe nivel 302
Cuib de ouat 415
Cuier garderoba 243
Culoar de alergare 514
Culoar de legiHura 467
Culoar de regata 526
Culoare de inot 551
Culoarea 40
Culoarea luminii 150, 152
Culori 40, 150
Culori indicative 9
Cultivator 426
Culturi mixte 231
Culturism 538
Cupola de lumina orientata nord
180

Cupola de piatra 46
Cupola de sticla 375
Cupola din beton armat 504
Cupole sandwich 163
Cuptor integrat 254
Curatarea c1adirilor 188
Curatarea ferestrelor 188
Curba auditoriului 326
Curba de vizlbilitate 493
Curba inaltimii soarelui 178
Curbele temperaturilor
din incaperi 111
Curent electric 23
Curent trasnet 141
Curentul din cosul de fum 80
Curentul din incapere 360
Curling 532
Curling german 531,532
Curpen alb 230
Curs de apa 237
Cursul apei freatice 35
Cursul pirlului 236, 238
Curte cu grad ina 232, 288
Curte gospodareasca 288, 597
Curte interioara 288, 450
Curti in fata cladirilor 48
Cusca crestere 416
Cusca de sirma 416
Custi dispuse in trepte 418
Custi etajate 418
Cu:;;ti flat-deck 418
Cu:;;ti individuale 418
Cutie de palarii 262
Cutie de pompe 17
Cutit de razuit 27
Cutite de bucatarie 255
Cuva de protectie din beton 112
Cuva de spalat picioarele 410
Cuve de dus 264

Dala de parcare 454

Dans pe patine cu rotile 533,

538
Dans sportiv 538
Date c1ima grajd colt 421
Daylight-Factor 168
Deal de start 534
Decagon 41
Decalarea nivelurilor 457
Decanate 326
Decupaje 10, 74
Definitia sarcinilor 52, 54, 56
Degradari datorate umiditatii 312
Dejectii lichide 421
Densitatea luminoasa 145, 150,
174
Depozit 404
Depozit cu corpuri cu rafturi
inalte 388
Depozit de bauturi spirtoase 483
Depozit de combustibili 109
Depozit de decoratii 497
Depozit de pamint vegetal 226
Depozit de tancuri-rezervor 113
Depozit de vinuri 250
Depozit excremente solide 430
Depozit fin 429
Depozit inalt 386
Depozit pentru materiale
in forma de elemente lungi
:;;i subtiri 394
Depozit tab/ouri 610

655

II

INDEX

Depozitare excremente so/ide

430
Depozitare fin 423, 429
Depozitarea 387
Depozitarea dejectiilor lichide
430
Depozitarea pacurei 111
Depozitarea paielor 423
Depozitarea produselor 473
Depozite de paturi 566
Depozitul de cu/ise 497
Depozitul de productie 387
Deprinderi utile 26
Dermatologie 559
Descarcare trasnet 143
Deschidere de venti/are 81
Descrierea sarcinilor 54
Desen conform normelor 5
Desen de executie 52, 56
Desen perspectiv 27
Desene in tu;; 11
Desene partiale 52, 56
Desene speciale 52
Desenele 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11 26
Desenul26,27
Deservirea pasagerilor de zbor
462, 463
Desfasurarea executiei 403
Desfa;;urarea umbrei 166
Detalii de termoizolare 130
Detalii vanguri 198
Detaliu de iluminat 613
Detaliu de soclu 279
Detaliul corn/sei 97
Devierea luminii 172
Dezvoltarea incendiului 616
Diagnoza cu raze Rontgen 583,
584, 586
Diagnoza de medicina nucleara
570
Diagnoza de urgenta 585
Diagnoza func\ionala 585
Diagrama de planificare 402
Diagrame grinzi 55
Diagrame liniare 55
Diagrame pozitia soarelui 165
Dializa 570
Diametru ;;ine 433
Diametrul clopotelor 607
Diaspora 608
Diferenta de presiune a vaporilor
128
Diferente in intensitatea
sunetului 139
Diferente in nlvelul sunetului 133
Difuzia vaporilor de apa 128
Difuzor 501
Diguri portuare 522
Dimensionarea 11
Dimensionarea inaltimii 6
Dimensiunea apelor 522
Dimensiunea dintre axe 62
Dimensiunea ferestrelor 181,
185
Dimensiunea halelor 517
Dimensiunea iazului 237
Dimensiunea Iiterelor 27
Dimensiuni 30, 31,632
Dimensiuni ale amfiteatrelor 327
Dimensiuni biliard 544
Dimensiuni de autovehicule 449
Dimensiuni de baza 61
Dimensiuni de proiectare 75
Dimensiuni etalon
ale constructiei 60

'

:.

'I

656

Dimensiuni etalon pentru

constructia la rosu 61

Dimensiuni imagini 500

Dimensiuni macaz 433

Dimensiuni red use 61

Dimensiuni reglementare 30, 31

Dimensiunile ambarcatiunilor

522

Dimensiunlie autobuzelor 438

Dimensiunile bazinelor 240, 549

Dimensiunile constructiei 60

Dimensiunile coridoarelor 244

Dimensiunlie corpului 30, 632

Dimensiunile de pliere 5

Dimensiunile incaperilor de lucru

348

Dimensiunile insulei

de alimentare 459

Dimensiunile laboratoarelor 319

Dimensiunile locului 469

Dimensiunile locurilor de joaca

507

Dimensiunile meselor 470

Dimensiunile minime ale scarilor

196

Dimensiunile plan;;etelor 331

Dimensiunile ramei oarbe 187

Dimensiunile ;;inelor 432

Dimensiunile terenurilor de joc

517

Dimensiunile vehiculelor 218

Directia luminii 150

Directia undelor 522

Directionare sunet 139, 140

Directionarea luminii 172

Directionarea luminii 612

Direc\ionarea luminii diurne 172

Dispensar 588

Dispozitiv de impamintare tip

banda 142

Dispozltiv de intors cMile de joc

557

Dispozitiv de semnalizare

a efrac\iilor 195

Dispozitive de racire

cu absorbtie 124

Dispozitive de semnalare

a incendiilor 194, 616. 617

Dispunere soare 179

Dispunerea bailor 479

Dispunerea circulatiilor 603

Dispunerea locurilor de parcare

446

Dispunerea locurilor de stat jos

471

Dispunerea meselor 469

Dispunerea rampelor 503

Dispunerea rampelor

in constructiile destinate

parcarilor 456

Dispunerea spectatorilor 542

Dispunerea sprijinelor 456

Dispunerea surselor de iluminat

149

Dispunerea tuburilor de orga

605

Distanta de regata 526

Distanta de siguranta 508

Distanta dintre axe 62

Distanta dintre sursele

de iluminat 149

Distanta fata de limita 223

Distanta separare scintei 143

Distribuirea sunetului 140

Distribuitor de sapun 410

Distribuitor de ;;ervete de hirtie

410

Distributia densitatii luminoase

150

Distributia luminii 146

Distributia meselor 321

Distributia mincarii 473, 474,

475, 476

Distributia suprafetelor de birouri

359

Doc de incarcare 450

Doc descarcare 450

Documentatia de licitatie 51, 57

Documentatia de proiectare 51

Dormitoare 7, 258, 259, 260,

261,283

Dotarea tehnica a scenei 496

Downlight 146

Draperii 182

Dreapta de coordonare 63

Drenare 70, 71

Drenare in suprafata 72

Drenare inelara 72

Drenarea terenurilor 12, 13, 14,

15,16,17

Dreptunghi 42

Dresura 529

Drumul crucii 604

Drumuri 225, 276

Dulap cata/oage 343

Dulap climatizat de vinuri 250

Dulap cu functiuni multiple 253

Dulap cu obion 362. 371

Dulap cu sertare 412

Dulap de colt cu chiuveta 253

Dulap de haine 362. 412

Dulap de maturi 253

Dulap de medicamente 263

Dulap de perete 253

Dulap de piine 253

Dulap de racord 17

Dulap de rufe 262

Dulap garderoba 412. 547

Dulap inalt 253

Dulap mingi 544

Dulap pentru bile de biliard 544

Dulap pentru desene 331

Dulap pentru format ;;iruri 362

Dulap pentru reviste 343

Dulap toaleta 263

Dulap ustensile curatenie 245

Dulapi de canal 65

Dulapi lamelari 77

Dulapuri cu sertare 412

Dulapuri culisante 245

Dulapun de colt 245

Dulapuri de depozitare 357

Dulapuri de garderoba 412

Dulapuri de oale 253, 254

Dulapuri inzidite 249

Dulapuri joase 253

Dulapuri joase de colt 253

Dulapuri mobile 388. 389

Dulapuri pentru pacienti 580

Dulapuri pentru personal 580

Dulapuri pentru registratura 357

Dulapuri suspendate 253

Dulapuri suspend ate de colt 253

Durata insoririi 178

Durata necesara de inundare

620

Durata rezistentei la foc 628

Durata stralucirii soarelui 116,

167

Du;; 263,268

Du;; cu jet puternic 555

Du;;uri 410

E
Ecartament 432, 433

Ecartament normal 432

Echinoctiu 177, 178

Echipaj de opt 527

Echipe de ingrijire 579

Echipe de interventie 441

Economique-Hotel 478

Ecou de fluturare 139

Ecrane 500, 501, 503

Efectul de orbire 174

Efectul protectiei fonice 136

Electrocardiograma 558

Element acoperire metal vibrare

137

Element iesle 425

Element metal - cauciuc 136

Elemente cave din sticla 160

Elemente cu arc Individual 137

Elemente de drenare 71

Elemente de inchidere din argila

310

Elemente de instalatii 265

Elemente de recunoa;;tere

a incendiului 622

Elemente lumina 180

Elemente pentru co;;ul de fum

81

Elemente prefabricate din beton

406, 407

Elemente solare 86

Elemente tridimensionale 102

Energie finala 132

Energie solara 117, 119

Ergometre 556

Ergometru de bicicleta 514

Ester 620

Etan;;area cazilor 72

Etan;;area constructiei 70, 71,

72

Evacuarea apelor

de pe acoperis 15, 16, 93

Evacuarea de;;eunlor menajere

248

Evacuari de aer 125

Evolutia luminii diurne 168, 169,

173

Exactitatea prinderii 207

Executie 52, 53, 54, 55, 56, 57,

58. 59

Exemple de difuzie 128

Expertiza terenului 65

Expozitie 486, 610

Extractie de caldura 129

F
Fabrica de bere vizitabila 383

Fabrica produse carne 384

Fabrici de bere 122

Fachwerk 279,310

Fachwerk din lemn 77

Factor de corectie 151

Factor de corectie a temperaturii

131

Factor inveli;; 131

Factor lumina diurna 168, 171

Factor lumina diurna minima

170

INDEX

Factorul protectiei fata de soare

173
Facultati 326, 327, 328, 329,
330
Farfu rii 103
Farmacie 589
Farmacie de sectie 581
Fatada cortina 74
Fatada dubla 173
Fatade 280
Faustball (mingea cu pumnul)
507, 538
Feliator universal 253, 255
Fereaslra basculanta 185
Fereastra camera blindata 371
Fereastra cu cercevea dubla
187
Fereastra cu rama 8
Fereastra cuplata 187
Fereastra de iesire 185
Fereastra dubla 8
Fereastra rabatabila 185
Fereaslra simpla 8
Fereastra: suplimentara 185
Ferestre 181, 182, 183, 184,
185, 187
Ferestre culisante 184, 185
Ferestre de acoperis 91, 181
Ferestre de aluminiu 187
Ferestre de lemn 186
Ferestre de mansard a 185
Ferestre din materiale plastice
187
Ferestre din otel 186
Ferestre glisante 184
Ferestre rame oarbe 8, 184
Ferma 426
Ferma de animale 384
Ferma In arc 316
Ferma oi 417
Ferma pentru cresterea porcilor
421
Ferma-cadru 406
Ferme de Ingrasare a porcilor
419,420
Ferme de Ingrasare a taurilor
425
Feronerie artistica 224, 395
Figura proportional a 44
Filon apa 35
Filtrare 124
Filtrarea aerului 124, 125, 126
Fillre / bariere 308, 380
Filtre de halate 576
Filtre pentru vizitatori 576
Filtru de amestecare 72
Filtru In trepte 72
Filtru pentru pacienti 574, 576
Filtru pentru personal 576
Fin 429
Finisaj bazin de Inot 271
Finisaj termoizolant 74
Finisaje 9
Finisaje pereti exteriori 280
Finisajul cazii 263
Fint1na cu apa potabila 410
Fint1na de mare adlncime 66
Flntina de spalat 410
Fisie de piasa 405
Fiziologie c1inica 570
Fizioterapie 567, 586
Flipper 557
Fluter 146
Fluter de pardoseala 148
Fluter de perete 148

Fluter de planseu 148

Flux anterior suficient 72
Flux lumina lampa 151
Flux solar 119
Fluxul de materiale 402, 404
Fluxul luminos 145
Foaie / canat 184
Foaie batanta 184
Foaier 490
Foale 605, 606
Foi de usa 190
Foi pivotante 8
Fonoabsorbtie 136
Forja 395
Forma amfiteatrelor 326
Forma cabinelor de ascensor
209
Forma portului 522
Forma semicilindrica 46
Forma umeraselor 262
Formarea de condens 33, 126
Format normal 74
Format normat de hirtie 4
Format subtire 74
Formate de hlrtie 5
Formate de hlrtie alungite 4
Formate de hlrtie de baza 4
Formate de piatra 74
Formate imagine 500
Forme ale acoperisurilor
din sticla 373
Forme ale c1adirilor etajate
304
Forme arhitectonice 45
Forme de banci 554
Forme de birouri 351
Forme de constructie 46,47
Forme de copaci 235
Forme de energie 109
Forme de ferestre 186
Forme de iesle 424
"
Forme de locuinte 283, 284
Forme de scena 495
Formele fermelor din lemn 84
Formula Fachwerk 102
Fosa orchestrei 486
Fotbal 507, 508, 538
Fotbal de sala 508
Fractii 42, 44
Frecare la manta 69
Frecventa c1opotelor 607
Frecventa Iimita 133
Free-Flow 461,474
Freza pentru lucratul solului 426
Frigidere 254, 381
Frigidere integrate 254
Frlnghii de catarat 538
Fulger sferic 143
Fundatia cazanului 136
Fundatie de locuinte 602
Fundatie tip bancheta 68
Fundatie-placa 68
Fundatii 65, 66, 68
Fundatii continue 68
Fundatii izolate 68
Fundatii pe piloti 69
Fundaturi 221
Furaje 416, 429
Furaje insilozate 429
Furca de glisare 386
Furtun cu apa si nivela 67
Furtun de stropit 555, 556
Furtunuri pentru udare
la picatura 96

G
Gabarit reglementar 432, 434
Gaina 415,418
Gaini oualoare 418
Galeata 246
Galeria de stat jos 613
Galerie 374, 610
Gara de tranzit 439
Gara schimbare directie 438
Gara terminus 437
Garaj coborire 455
Garaj mare 458
Garaje 454
Gard 223
Gard de salcie 223
Gard de separare 223
Gard din blani 223
Gard din lemn 223
Gard din piasa de sirma 223
Gard ornamental 223
Gard vinatoresc 223
Gard viu din carpen 235
Garderoba 7, 182, 243, 258,
362,412,497
Garderoba comuna 547
Garderoba corului 498
Garderobe cu predare 412
Garderobe pentru solisti 498
Garduri de protectie 223
Garduri vii 223, 235
Gari 436, 437
Gari de transbordare 437
Gazon de exercitii 521
Gazon de pitching 520, 521
Ghena / put 17, 205
Ghena de gunoi 248
Ghena de instalatii 335, 480,
630
Gherghina 230
Ghips 77
Ghisee bilete 503
Ghiseu casa de marcat 372
Gimnastica artistica 538
Gimnastica sportiva 538
Gimnastica trambulina 538
Gimnaziu 317, 318
Ginecologie 559
Glrlici 196
Gisca 415
Glicina 230
Gol de curatare 17
Gol de iesire 81
Gol de shed 171
Golf miniatural518, 519
Golf pista 518
Golf stea 519
Goluri de ferestre 181, 184
Goluri de lumina 170
Goluri de oberliht 170, 171
Goluri in acoperis 171
Goluri in pereti 190
Goluri pentru lumina diurna 171
Goluri pentru propagarea
sunetului 607
Gondola de vitrina 378
Grad de absorbtie a sunetului
140
Grad de transmisie 168
Grade de reflexie 168, 174
Grade influenta 80
Gradina atrium 232
Gradina coborita 232
Gradina de pe acoperis 93, 95
Gradina locuintei insiruite 232

Gradina zoologica penlru copii

488
Gradini 224, 225, 226, 227, 228,
229,231,232,235,236,239
Gradini utilitare 232
Gradini zoologice 487, 488, 489
Gradinita 317, 337
Gradul de intensitate
a sunetului 133
Gradul de redare a culorilor 152
Gradul de transmisie a luminii
168
Gradul de umbrire 174
Grajd cu boxe si spatiu
de miscare 424
Grajd cu spatiu de miscare,
spatiu unic 422
Grajd de grup si cu spatiu
de miscare 422
Grajd dublu tract, adinc,
cu spatiu de miscare 416
Grajd pentru animale legate 424
Grajduri 422
Grajduri de capre 416
Grajduri pentru cai 422
Grapa 426
Grapa cu saiba 426
Gratar 233
Gratar de drenare 93
Gratar hazna / groapa dejectii
424
Greutatea orgii 606
Greutatea proprie a clopotelor
607
Greutati 632, 633
Greutati proprii 635
Grilaj cu noduri 224
Grilaj de catarare 229
Grilaj de protectie 229
Grilaj de ventilare 125
Grilaj din otel 224
Grilaj ornamental de sirma 224
Grilaje decorative 224
Grinda de centura de sarpanta
84
Grinda de circulatie 81
Grinda sistemului de tip
Fachwerk 84
Grinzi cu zabrele 106
Grinzi stratilicate 106
Groapa cajei 207
Groapa de fundatie 65, 66, 67
Groapa de must de balegar 430
Groapa de nisip 338
Groapa decantare 237
Grosimi de linii 11
Grosimi de perete 76
Grup de balcoane 275
Grup de cabinete medicale 559
Grup de cladiri 338
Grup de locuinte insiruite 286
Grupa de balet 498
Grupa de gradinita 337
Gruparea meselor 469
Grupe de ingrijire intensiva 579
Grupuri sanitare 411
Guma de sters 27
Gunoi menajer 248
Gura riului 522

II

Haine de dama 262

Hala aer portant 99, 163

657

II
:jI.

INDEX
Hala de spalat 399, 460

Hala marturi 435

Hala masinilor 426

Hale 537

Hale pentru autovehicule 441

Halfpipe 533

Hallenkorbball (aruncarea

la cos - in sala) 508

Halon 620

Hamac 233

Hambar de c1mp 427

Hamei de iarna 230

Handbal 507, 538

Handbal de plaja 509

Handbal de sal a 507, 508

Hangar de ambarcatiuni 524,

527

Harnasament 528

Hazna / groapa dejectii 418

Heliport 462, 640

Heptagon 41

Hexagon 41

Hidrocentrale 115

Hidrogen sulfurat 33

Hipodrom 529

Hlrtie 26

Hirtie de desen 5

Hirtie de schite 26

HOAI (Honorarverordnung fUr

Architekten und Ingenieure

Reglementari prlvind

onorariile arhitectilor

Sl inginerilor) 52

Hochei507,538

Hochei cu patine cu rotlle 532

538

Hochei de sal a 508

Hochei pe gheata 531, 532

Hoffnungskirche 604

Holuri de hotel 479

Hortensie cataratoare 230

Hota de absorbtie a vaporilor

254

Hotel de tineret 339. 340

Hotel de vacanta 478, 482

Hotel pentru seminare 479

Hoteluri 477, 478,479,480,481

Hotelurl cu apartamente 478,

479

Hoteluri de club 478

Hotelurl urbane 478, 482

Hrana uscata 429

Hranire cu hrana uscata 421

Instalatii de stingere a incendillor

lIuminat obiect 149

lIuminatul de perete 149

619, 622
Instalatii de stingere a incendiilor
lIuminatul strazilor 145

cu apa pulverizata 619, 622

Imagine statica" 39

Instalatii de stingere a incendiilor

Imagine de palpare" 39

Imam 609

cu pulberi 620
Incidenta luminii diurne 168

Instalatii de stingere a incendiilor

cu sprinklere 622
Incidenta razelor solare 177

Indiaca (jocul cu mingea

Instalatii de stingere a incendiilor

zburatoare,,) 543

cu spuma 620

Instalatii de supraveghere 194

lndicarea scarii 6

Instalatii de umezire 124

Indicatii de lnaltime 6

Indicator de scurgere 13

Instalatii de ventilare 126

Indice de lnspumare 620

Instalatii electrice 22, 24

Indici clopote 607

Instalatii publicitare 154

Inele 538

Instalatii sanitare 395

Instalatii spume usoare 620

Inele mobile 538

Influenta ionllor 37

Instalatii stropit 96

Infrastructura amenajarilor

Instalatii usi integral din sticla 159

pentru sporturi nautice 522

Institut multifunctional 336

Instrument pentru desenul

Inscriptii 6

Insecte 488

perspectiv 27

Instrumente de desen 26

Insertie fundatie 137

Instrumente pentru seminee 79

Instalatia de distributie

a mjncarii 475

Insula de case de marcat 378

Inteligibilitalea vorbirii 138

Instalatia de paratrasnet 24,

141,142,144

Intendenta 498

Instalatia de sine a fabricii 402

Intensitatea de calcul a ploii 15

Instalatie antena colectiva 144

Intensitatea iluminatului exterior

Instalatie cheie principala

168

generala 193
Intensitatea iluminatului interior

Instalatie cu broasca centrala

168

193

Intensitatea iradierii 168

Instalatie cu cheie central a 193

Intensitatea sunetului 133

Instalatie cu cheie prlncipala 193

Intensitati ale ploii 16

Intensitati de iluminat 149, 150,

Instalatie de climatizare

151,168,174
presiune jnalta 125. 126

Instalatie de contracurent 269

Intensitatile iluminatului punctual

,dnstaJatie de desen" 26

150

Intensitatile vlntului 120

Instalatie de drenare 71

Intersectie de strazi 213

Instalatie de filtrare subterana

431

Intersectii 213, 433

Interspatiu foi 155

Instalatie de gaze 20, 21

Instalatie de lncalzire cu gaze 21

Intrarea in port 522

Instalatie de perdea de aer 191

Introducere 28

lola 525

Instalatie de ridicat 17

Instalatie de spalat picioarele

lola de croaziera 525

410

Ipoteze de lncarcare 635, 636,

Instalatie de transport la fatada

637,638,639,640,641

Izolare cavitati 106

188

Izolare fata de apa freatica 72

Instalatie de ventilare

centralizata 82

Izolare fonica 133, 187

Instalatie pentru apa de ploaie

Izolarea fata de zgomotele

aeriene 133, 134

239

Instalatie spalare cu furtun 441

Izolarea fata de zgomotul

de impact 135

Instalatii de absorbtie a caldurii

[zolatie 9, 92, 130

621,622,623

laht cu motor 526

Instalatii de absorbtie a fumului

Izolatie de miez 76

laht de croaziera cu chila

Izolatie lmpotriva apei

621

de infiltratie 70

de ruliu 525

Instalatii de bucatarii 473,

laz cu folie 236

476-477

lzolatie interioara 74

Instalatii de c1imatizare 123, 125

Izolatie orizontala 309

laz de gradina 236, 237

laz de jnot 237, 238

Instalatii de control a accesului 25

Izometrie 27

lederalHedera helix 230

Instalatii de curatare 410

Impamlntare casa 144

lesire de urgenta 307

Instalatii de dezinfectie 489

Impamlntare de fundatii 17, 142

lesire pe acoperis 80

Instalatii de drenare 13, 14

Impamlntare tubulara 142

Impamlntarea instalatiei

lesire pe terasa 198

Instalatii de gaze 20

de paratrasnet 144

lesire pentru miscare 528

InstaJatii de jncalzire 109

lIuminat 145, 146, 147, 148,

Instalatii de lnchidere 193

Impartirea dulapului 261

Impletilura 226

149, 150, 151, 152, 153, 154 Instalatii de prindere 143

lIuminat de completare a luminii Instalatii de racire 122. 124

Impletilura cu noduri 224

Imprejmuire 223, 224

diurne 169, 174

Instalatii de semnalizare

imprejmuiri de gradini 223

lIuminat de orientare 145

a efraetiilor 194

lIuminat diurn 169

Instalatii de sine 432

Inaltare locuri pentru vizibilitate

lIuminat nocturn 175

Instalatii de sprinklere 618

493

658

Inaltime de transport 207

Inaltimea corpurilor de rafturi

343

inaltimea de cadere 198

inaltimea de nivel 360

inaltimea la greaban 422

Inaltimea pantei 198

Inaltimea parapetului 198

inaltimea portalului 493

inaltimea rampelor 493

inaltimea soarelui 178, 179

inaltimi caramizi 74

Inaltimi de carte 341

Inaltimi de garduri vii 235

inaltimi de hale 406. 517

inaltimi de miini curente 198

Inaltimile cosurilor de fum 80

Incalzire 240

Incalzire cu acumulare 110

Inca/zire cu pacura 109

Incalzire electrica 110

incalzire electrica cu acumulare

110

incalzire perete timpan 118

Incalzire prin pardoseala 108,

111, 270

incalzirea 109, 110, 111, 112,

132, 182

incalzirea aerului 124

Incalzirea jn suprafe\e 111

incalzitor cu gaze cu circulatia

apei263

Incalzitor de apa cu gaze 21

incalzitor de apa cu gaze

cu acumulare 20

Incapere acordare instrumente

498

Incapere de ardere 614

Incapere de clasa 319, 322

Incapere de diagnosticare 570

Incapere de dispunere 20

Incapere de lucru

pentru anestezie 573

Incapere de masaj 556

Incapere de mesterit 322

Incapere de revenire

din narcoza 559, 574

incapere de rugaciuni 609

Incapere de tratament 558, 570,

581, 586

Incapere externare 572, 573

Incapere ghips 573, 575

incapere internare 572, 573

Incapere maistru lnot 549

Incapere mare 347, 351

Incapere mare de birouri 351,

354

Incapere mecanism actionare

204, 205, 206, 207, 208

Incapere pentru spalat 572

Incapere sef intreprindere 436

Incaperea baii 554

Incaperea de birou 356

Incaperea de dus 548

incaperea de racord a cladirii 17

Incaperea din turn 607

Incaperea instalatiei de incalzire

109

Incaperea medicamentelor /

i farmacia spitalului 574

Incaperea pentru machiaj 498

Incaperea pentru materiale

sterile 573

Incaperea pentru substerilizare

573

INDEX

incaperea ~efului de circulatie

436
incaperea sugarului 598
lncaperea utilajelor 539, 549,
572
lncaperi de desen 331
lncaperi de garderoba 262, 408,
412
lncaperi de pregatire 575
lncaperi de reculegere 592
lncaperi de serviciu 330
incaperi de tratament ambulator
568
incaperi de WC-uri 409
incaperi mass media ~i comuni
catii 479
incaperi pentru activitati
gospodare~ti 246, 247
incaperi pentru fitness 514,515,
537
lncaperi pentru servirea mesei
256,257
incaperi recipiente 113
incaperi umede 130, 265
lncaperile utilajelor 125
incarcarea din moloz 308
lncarcarea suprafetelor 108
incarcari 635, 636, 637, 638,
639,640
incarcari din circulatie 640, 641
incarcari orizontale 640
incarcator frontal 426
incheierea acoperisului 93
inchiderea usii 93
inchideri de protectie la foc 624,
631
lndepartarea dejectiilor 424
ingra~area porcilor 428
ing rasarea tau ri lor 425
ingrasarea vitelor 428
ingrijire intensiva 567, 577
ingrijirea apei 240
lngrijirea copiilor 598, 599
ingrijirea lauzelor 598
lngrijirea nou-nascutilor 598
ingrijitori pensiune tineret 339
inhumari 615
inmagazinare 497
insorire 177, 178
lntarirea marginii de indosariat 5
intreprindere de ma~ini agricole
399
lntreprinderi constructie
machete 393
lntreprinderi de autovehicule
399
intreprinderi de prelucrare
a lemnului pentru constructii
392
lnvatamint319,320
lnvelitoare de zinc 87
invelitoare din cupru 87
invelitoare din Ilgla de olel 87
lnvelitoare intoarsa 92, 94, 97
invelitoare metalica 87
invelitori 86, 87,92
invelitori de terase 94
invelitori din tabla ondulata 87

J
Jacheta 243, 262
Jaluzele 173, 183
Jaluzele exterioare 172, 183

Latimi de grajduri 424

Latimi minime ale bisericilor 603
Lalimi minime ale rampelor 457
Latimi peroane 434
Latimi spatii de trecere 469
Latimile circulatiilor pentru
biciclete 216
Lauze 567
Lavoar254,264
Lavoar adosat peretelui 263
Lavoar de colt 254
Lavoar de spalat pe miini 266,
548
Lavoar dublu 263
Lavoar integrat 254
Lavoare de spalat 266
Leagan 338
Leagan pentru copii mici 338
Legatura caramizilor in lungul
K
zidului 78
Legatura in cruce 78
Kilogram 632
Korbball (aruncarea la co~) 507, Legatura pe doua rinduri 78
Legaturi intre conducte 23
538
Legaturi intre spatii 48
Legaturile retelelor de cabluri 100
Legea relatiilor de vecinatate
L
223
Lemn 46, 77
Laboratoare 559, 565
Lemn masiv 106, 293
Laboratoare foto 320, 334
Lemn pilot stemuit 522
Laboratoare reci 334
Lenjerie barbateasca 262
Laborator cu 0 incapere 320
Lenjerie de pat 262
Laborator cu trei incaperi 320
Laborator de cercetare 333, 593 Libertatea picioarelor 361
Laborator de materiale plastice Lift oblic 248
Light-Pipe 172
333
Lightscape 175
Laborator de practica 333
Light-Shelf 169, 172
Laborator doua incaperi 320
Limita umbrei 179
Laborator izotopi 336
Limitarea efectului de orbire 150
Laborator lingvistic 319
Limitele superioare
Laborator spatiu curat 333
ale suprafetelor locuibile 303
Lacatu~erie 395
Linia de margine 518
Lacatu~erie ptr. constructii 395
Linii de autobuz 445
Lada cuiburi 415
Linii de cale ferata ingusta 433,
Lada frigorifica 381
434
Lada rasaduri timpurii 234
Linii de inalta tensiune 144
Lada-banca 245
Lama de lumina 172
Lini~te 33
Lampi cu descarcare la presiune Listele de calcul 58
Litere autocolante 27
inalta 145
Liturghia 603
Lampi cu halogen de voltaj
Livrarea martii 380
redus 145
Loc amestec furaje 417
Lampi cu incandescenta 145
Loc de a~teptare pentru pacienti
Lampi cu incandescenta
586
cu halogen 145
Loc de aterizare 462
Lampi fluorescente 145, 152
Loc de dezinfectare a picioarelor
Lampi fluorescente compacte
547
145
Loc de ingra~aminte 430
Lance de stropit 233
Laser-Cut 172
Loc de intoarcere autovehicule
438
Lalime banda 218, 432
Loc de luat masa 283
Lalimea bazinului 551
Loc de lucru - birouri 348
Lalimea cailor de circulatie
carosabile secundare 215
Loc de lucru - scoli 331
Lalimea circulaliei 196, 198
Loc de lucru la masina de scris
354
Lalimea de baza a benzilor
Loc de reparat caroserii 398
carosabile 211
Loc de sarituri 529
Lalimea locului de stat
Loc de tratament 570
in picioare 506
Loc desfasat 598
Lalimea locului de stat jos506
Loc garderoba 547
Lalimea salii de spectacol 492
Loc parcare 440, 446
Lalimea scarilor rulante 201,
Loc stalionare 453
202
Locuinla 33
Lalimea sirului de locuri
pentru spectatori 492
Locuinla chirias 284, 286, 298
Locuinta cu atrium 288
Ul.timea treptei 505
Jaluzele verticale 182
Jardiniere 233
Jgheab 87, 240
Jgheab de inundare 270, 272
Jgheab de tip finlandez 549
Jgheab prefabricat din beton
271
Jgheab tip Wiesbaden 549
Jgheab tip Zurich 240, 549
Jgheaburi pentru aruncari ratate
545
Jocuri mecanice 557
Jonctiuni la cosul de fum 80
Judo 538, 543
Jug 607
Jurnalul spatiilor 52, 56, 60

Locuinta cu doua camere 303,

561,562
Locuinta cu 0 camera I
I garsoniera 303, 561, 562
Locuinta cu patru camere 302,
303
Locuinta cu trei cam ere 303
Locuinta de iarna iglu 46
Locuinta pentru persoane
cu handicap 561
Locuinta taraneasca la munte 90
Locuinte 241,288, 289, 290,
291,292,294,295,296,
297,298,299,300,301,305
Locuinte cu atrium 288
Locuinte cu gradini ~i curti 284,
285,288
Locuinte cuplate 284, 285, 287
Locuinte de vacanta 277
Locuinte in~iruite 284, 285, 286
Locuinte multifamiliale 303
Locuinte pentru batrini 600
Locuinte sociale de inchiriat 303
Locuinte unifamiliale 282
Locuinte urbane 284, 285, 304
Locul de du~ 268, 548
Locul de lectura 343
Locul de lucru al surorii
medicale 578, 581
Locuri de depus cartile 330
Locuri de hranire 422
Locuri de joaca 338
Locuri de joaca private 338
Locuri de lucru dotate
cu monitoare 361
Locuri de lucru in ateliere 395,
399
Locuri de lucru in laboratoare
333,334,335,336,333,
334,585
Locuri de lucru in laboratoarele
lingvistice 319
Locuri de lucru pentru cititori 330
Locuri de parcare 446, 455
Locuri de ~edere 523
Locuri de spalat 409, 410
Locuri de stat jos 468, 506
Locuri de stationare pe uscat
524
Locuri in picioare 492
Locuri pentru calarie 529
Locuri pentru desen 331
Locuri pentru spectator!
competitii sportive 493
Locuri reparatii autovehicule
- urgente 409
Locurile pentru spectatori 541
Loggia 275
Logistica pentru spitale 597
Loja de onoare 506
Loji 492, 501
Lucarna 89
Lucarna acoperita cu 0 apa 89
Lucarna acoperita in patru ape
89
Lucarna acoperita in terasa 89
Lucarna arcuita 89
Lucarna asculita 89
Lucarna de tim pan 89
Lucarna triunghiulara 89
Lucarne acoperite In doua ape
89
Lucarne de panorama 89
Lucarne tip liliac 89
Lucarne trapezoidale 89

659

1I
I

,j

r
"

1
t
'l:

INDEX
Lucrari de modificare 315
Lucrari de terasamente
si fundatii 68, 69
Lucrari de zidarie 75
Lumina diurna 165, 166, 167,
168,169,170,171,172,
173,174,175
Lumina laterala 169, 174, 610
Lumina solara 177, 178, 179
Luminator 93
Luminator in doua ape 180
Luminator piramidal 180
Luminozitatea incaperilor 175
Lungimea bazinului 551
Lungimea caii ferate 434
Lungimea pasului 31, 196
Lungimea rampelor 196
Lungimea vehiculelor 449
Lungimi de pod est 196
Lupte 538, 543

I
'.

Macara de perete cu brat rotitor

405
Macara de sllvuit 386
Macarale rulante 405
Macara-turn cu brat rotitor 405
Macaz 433
Macelar 379
Macelarie 384, 401
Macelarie mare 384
Magar 422
Magazine 173,378, 379, 380,
381,382,383
Magazine alimentare 378
Magazine cu autoservire 378,
381
Magazine cu reducere 381
Magazine de fructe 379
Magazine de legume 379
MagaZine de pasari 379
Magazine de peste 379
Magazine de vinat 379
Major 44
Mamifere 488
Mamifere marine 488
Manejuri 528, 529
Manuale (orgi) 606
Manualul expresiv al orgii 605,
606
Manualul frontal al orgii 606
Manusi 262
Marcaje de lovitura 518
Marcare prin banda luminoasa
622
Marchiza 183
Marchiza culisanta 173
Marchiza mica 183
Marfa de depozitare 404
Marginea bazinului 270
Marginea carosabilului 211
Marginea terasei 93
Marginile grapii de fundatie 65
Marimea meselor de restaurant
470
Masa casa de marcat 380
Masa cintar 336
Masa clienti fideli 469
Masa cu prelungire 256
Masa de altar 603
Masa de bagaje 436
Masa de biliard 557
Masa de calcat 243

660

Masa de calculator 362

Masa de coafat 262
Masa de copt 338
Masa de desen I planseta 331
Masa de joc 605
Masa de restaurant 468, 469
Masa furaje 423, 424
Masa pentru munca de birou
361
Masa rabatabila 256
Masca panoramica 166
Masina de ascutit 27
Masina de gunoi 445
Masina de scris 27
Masina de spalat vesela 254
Masina de tuns iarba 233
Masini de desenat, mobile 331
Masura protectiei fata
de zgomotele aeriene 134
Masurarea osiilor 398
Masurarea pistei 513
Masurarea timpului de ecou 138
Masuri de executie 65
Masuri pentru etansare 226
Material fonoabsorbant 133
Material valtuit din cupru 87
Materiale de constructie 635
Materiale de depozitare 404,
635
Materiale in forma de elemente
lungi si subtiri 394
Materiale izolante 77
Materiale plastice 163
Materiale plastice cu fibre
de sticla 163
Materialele de constructie
ptr. sursele de iluminat 150
Meandru 237, 238
Mecca 609
Mediateca 321
Medic de sectie 581
Medic specialist 558
Medicina 559
Medicina generala 558
Medicina intensiva 577
Medicina nucleara 597
Medicina patologica'597
Medicina veterinara 489
Medicul sef 578,581
Melc 42,338
Membrii orchestrei 498
Mese 483
Mese de experimente 329
Mese de laborator 334,335
Mese in forma de U 357
Mese in forma de U duble 362
Mese individuale 357
Mese mobile 405
Metal vibrare 137
Metoda cortului 229
Metoda perspectiva 27
Metoda wigwam 229
Metode ale planului-retea 55, 59
Metroul218
Metru 632
Mic dejun 468
Microbuz de camping 277
Mijloace de iluminat 146, 147
Mijloace de stingere a incendiilor
620
Mijloace de transport pe coridor
405
Mila marina 632
Mila patrata 632
Mila terestra 632

Minaret 609
Minge suspendata pendulanta
538
Minigolf 519
Minor 44
Mira 67
Miscarea aerului 34
Miscarile avionului 463
Moara de vint 217
Mobilier bai 266
Mobilier de balcon 275
Mobilier de bucatarie lnzidit 253
Mobilier de gradina 233
Mobilierul de sedere din biserici
603
Mobilierul locului de munca
(birouri) 361
Mobilierul pentru stat jos 485,
486,501
Modalitati de stlvuire a paletelor
386
Model clinici cabinete medicale
566
Model cuburi 107
Model Tmpletitura 78, 107
Model Tn spic 78
Model panouri 107
Modelarea foii de usa 189
Modelarea gradinii 232
Modelarea marginii de iaz 237
Modelarea strazii 221
Modelarea taluzurilor 227
Modele foi 155
Modificarea pantei rampelor 456
Modificarea temperaturii 127,
128
Modificari de functiune 413, 414
Modulor 29, 44
Molecule de vapor! de apa 36
Moloz 226
Moment vlnt 144
Monitor 557
Monoxid de carbon 33
Mop 246
Morfologia malului 522
Morga 614, 615
Morminte de familie 615
Morminte dispuse in sir 615
Morminte duble 615
Morminte pentru urne funerare
615
Moschei 609
Moteluri 478, 482, 484
Motostivuitor cu furca 386, 640
Muezin 609
Munca 33
Mure 230
Muzee 489, 610, 611, 6'12, 613
Muzeul National 612

Necesarul de spatlu - restaurante 468

Necesarul de spatiu 30, 31,468
Necesarul de suprafata
- restaurante 469
Necesarul de suprafata pentru
amenajare - birouri 357
Necesarul de suprafete - spitale
558
Necesarul de temperatura
redusa 122
Nervuri 163
Neurofiziologie c1inica 570
Neurologie 559
Nisa corpului de Tncalzit 130
Nisa de racord a cladirii 17
Nisa individuala - crestere
animale 424
Nise de gatit 254
Nise pat 261
Nisip 226
Nivel de parcare 455
Nivel de zgomot admis 500
Nivel tehnic I podul sforilor 494
Nivelul apei freatice 65, 66
Nivelul iluminatului 150
Nivelul laboratoarelor 335
Nivelulluminii diurne 169
Nivelul maxim de zgomot133
Nivelul plecarii - aeroporturi 467
Nivelul principal al salii
de spectacol 494
Nivelul sunetului 133
Nod 104
Nod autostrada 217
Nod bloc 103
Nod median 104
Nod plat 103
Nod superior 104
Nod tip Mero 103
Nonagon 41
Nori bruiaj 144
Normativele referitoare
la desene 5
Norme 28
Norme de baza 2, 3, 4, 5, 6, 7,
8,9,10,11,12,13,14,15,
16, 17, 18, 19, 20, 21, 22,
24,25
Numar noduri 102
Numarul de registre (orgi) 605
Numarul vizitatorilor - constructii
sportive 505
Numere predilecte 64
Numere standardizate 60
Numere standardizate pentru
constructii 61
Nut 280
Nutret concentrat 429

Nastere 567, 582

Necesarul anual de incalzire
131
Necesarul de aer 33
Necesarul de apa calda 266
Necesarul de apa de ploaie 239
Necesarul de depozitare 239
Necesarul de energie 132
Necesarul de energie final a 131
Necesarul de energie primara
131,132
Necesarul de paturi 564

Oala de carne 255

Oala de legume 255
Oala de sparanghel 255
Oala de supa 255
Oameni30,31,32,33
Oberliht 170,174,180,182
Oberliht, 0 singura apa 180
Obiecte de drenat 13
Obligatia de imprejmuire 223
Obloane 173, 183
Obloane acustice 607
Obion vint 605

INDEX
Observatii preliminare 53
Obstacol 512
Ochi 38, 39
Octaedru 102
Octogon 42
Oficii de bucatatrie 473, 474,
482,483
Oficii de sanatate 594
Oficiu de etaj 482
Oficiu preparat cafea 483
Oftalmologie 559
Oglinzi 172
Oi417
Oina 507
Opera 490,491,492,496,497
Operatie 573, 575
Opritor linie fixa 433
Optica unde 144
Ore furtuna 141
Ore soare 167
Orga - aspecte tehnice 605
Orga 604, 605, 606
Orga mica 606
Orientare retea 58
Orientarea cardinala 281
Orientarea luminii 169
Orizontoscop 166
Ortopedie 559
0,e147
O,el pentru pere,i din palplanl;>e
522

Parasolare 183
Parcare 457
Parcare comuna 453
Parcare de biciclete 215
Parchet prefabricat 108
Parchet tip mozaic 107
Parcuri safari 488
Pardoseala oscilanta 539
Pardoseala tip vapor 107
Pardoseli 107, 108
Pardoseli de mozaic 107
Partile c1adirii 45
Pas de marl;> 31
Pas egal31
Pasageri de zbor 464, 465
Pasaj pietonal 437
Pasaje 373, 374
Pasaje acoperite 373, 374, 375,
376
Pasaje cale ferata 433
Pasarele de lucru 188
Pasarele pasageri zbor 466
Pasari 488
Pasari de apa 488
Pasari de prada 488
Pat - casa 260
Pat - cutie 260
Pat - dulap 259
Pat cu baldachin 260
Pat cu copertina 260
Pat cu rotile 259
Pat culisant 91 , 245
Pat de consulta,ii 586
p
Pat de dializa 570
Pat de pUf 259, 339
Pat de revenire din narcoza 570
Pachinko 557
Pacura 109,112,113
Pat dublu 258, 260
Pat etajat 91
Padure tropicala 487
Pagubele principale 309
Pat inalt 259
Pagubele produse de incendii
Pat integrat in perete 259
Pat matrimonial 260
621
Pahare 255
Pat pliant 91, 245, 259, 339
Pat ,evi otel 259
Paie 427
Pat tip Pullmann 259
Pajiste de exerci'ii 521
Patina 531
Palarie 243
Palarii barbatel;>ti 262
Patinaj artistic 532
Palarii de dama 262
Patinaj artistic cu role 533, 538
Patinaj cu patine cu rotile 533
Paleta plata 386
Patinaj de viteza cu role 533
Palete - cutii 405
Patinoar 531,532
Palete 405
Patinoare artificiale 531
Palete din piasa de sirma 388
Patinoare ghea,a artificiala 531
Palisade din lemn 276
Patiserie 483
Palladio 43
Patologie 597
Palmeta Verrier 228
Patrat 41, 44, 146
Paltoane 243, 262
Paturi - copii 339
Pamint 68, 69
Paturi - hotel 479
Pamint argilos 226
Paturi - locuinte 258
Pamint taluz 226
Paturi - spital 570
Panou celular 163
Paturi pentru cazuri
Panouri lnchidere pentru
de necesitate 259
sistemul Fachwerk 310
Panta de egalizare 451
Pavaj cu pavele profilate 276
Pavaj din beton 276
Panta maxima strat prim
Pavaj din piese marunte 225
invelitoare 86
Pavaj rustic 276
Panta minima strat prim
Pavaje 221
invelitoare 86
Pavele de gazon 276
Panta taluzurilor 65, 67, 226,
Pavele integrate 276
237
Pavele rotunde 276
Pantaloni 262
Pediatrie 559
Pante (circula,ii verticale) 198
Peisaj cultural 487
Pante minime de acoperil;> 87
Pantele acoperil;>urilor 62, 91, 92 Peisajul iazului 238
Pentagon 41
Pantofi 262
Percep,ia intensitatii sunetului
Pantofi barbatel;>ti 243
133
Pantofi de dama 243

Perdele de separare 191, 541

Perete de antrenament 516
Perete de at1rnat harnal;>amentul
528
Perete de instalatii 265
Perete de protec,ie 70
Perete de proteqie fonica 222
Perete din elemente de lemn 77
Perete din palplanl;>e de otel 66
Perete edec 523
Perete pentru consum redus
de energie 77
Perete pentru dirlogi 528
Perete pliant 8
Perete rezistent la incendiu 622
Perete rulant 191
Perete separare boxe animale
422
Peretele bazinului de inot 271
Peretele frontal al lucarnei 89
Pereti caramida de sticla 160
Pereti de tenis 516
Pere,i din lemn masiv 279
Pereti exteriori 77
Pereti interiori 76
Pere,i pivni,a 74
Pere,i rezistenti la incendii 631
Pereti-dulapuri 261
Pere,ii casei scarii 76
Pergole 223, 225
Pericolele la incendii 623
Perimetrul pilo,i1or 69
Periodice 345
Peroane 434, 437, 438, 439
Peron longitudinal 439
Peron trenuri marfa 435
Persoane cu handicap 560, 561,
562
Persoane cu handicap
accentuat 562
Persoane cu handicap
de vedere 562
Pervaz otel 190
Pesti 488
Piata de produse proaspete 383
Piatra 46
Piatra bruta 45
Piatra de izvor 238
Piatra fasonata pentru gazon
276
Piatra sedimentara 73
Pierderea caldurii prin
transmisie 131
Pierderea de caldura
prin ventilare 131
Pierderi de caldura 131
Pierderi de energie 116
Piesa de teatru 491, 496
Piese pentru delimitarea
straturilor marginale de flori
276
Pie,e cu autoservire 381
Pie,e cu reducere 381
Pieton 214
Pietre de mormint 615
Pietris 226
Pijamale 262
Pilo,i 69
Piloti care lucreaza la frecare 69
Piloti de beton pretensionat 69
Pilo,i executati in situ 69
Piloti intindere 69
Piloti prefabricati 69
Pilo'i stemuiti 68, 69
Pinze sub,iri 47

Piramida protec,iei fonice 222

Piscina acoperita 240, 269
Piscina de inot 237, 269
Piscine 551, 552, 553
Piscine acoperite 269, 270, 271,
546,547,548,549,550,
552, 553
Piscine neacoperite 241
Piscine private 240
Pisoare 264, 409 _
Pista510, 511, 512
Pista alergare de viteza 531
Pista de alergare cu obstacole
512
Pista de aterizare cu asistenta
automata 462
Pista de bob 531
Pista de curling 532
Pista de curling german 532
Pista de elan 511
Pista de golf 520
Pista de joc 520
Pista de patinaj de viteza cu role
533
Pista de popice 545
Pista de saniUl;> 531
Pista de scrima 508
Pista din dulapi 545
Pista dubla de bowling 545
Pista pentru patine cu rotile 405,
532
Pista popice, din lemn 545
Pista tir distan,e lungi 531
Piste de aterizare avioane 462,
466
Pistol cu aer comprimat 535
Piston 204
Piston central 208
Piston tractiune 204
Pitagora 41
Pivnita boltita 250
Pivni'a de vinuri 250, 483
Placa bar 256
Placa plina din beton armat 106
Placa
106
Placa turnanta 454
Placa turnanta pentru
locomotive 433
Placi cu goluri din beton
pretensionat 106
Placi de gazon 226
PlacLde planseu 407
Placi de planl;>eu din beton
spongios 106
Placi de straturi 276
Placi din materiale plastice 163
Placi din piatra naturala 107
Placi fibrociment 87
Placi funda,ie 68
Plan de evacuare 499
Plan de situatie 67
Planificarea activita,ii
de produc,ie 402
Planificarea procesului
de execu,ie 55
Planificarea timpilor de executie
58
Plan-re,ea 59
P1ansee 106, 339
Plansee cu st1lpi-ciuperca 45, 47
P1anseta 26
P1anseta aluat 255
Planseta de bucatarie 255
Planl;>eu caramida 106
Planseu casetat 154

661

INDEX

'I

Planseu cu grinzi 106

Planseu cu grinzi cu goluri

din beton armat 106

Planseu cu grinzi'de lemn 106

Planseu cu grinzi de otel 106

Planseu cu grinzi I 106

Planseu cu grinzi metalice 106

Planseu din elemente

prefabricate 106

Planseu din placi de beton

armat 106

Planseu monolit 106

Plantare extensiva 96

Plantare in dreptunghiuri 228

Plantare in patrate 228

Plantare in triunghi 228

Plantare intensiva 96

Plantatia de zmeura 228

Plantatii de margine 96

Plante 229

Plante acvatice 236

Plante agatatoare si cataratoare

230

Plante cataratoare 229

Plante de oxigen 238

Plante leguminoase 229

Planul claviaturilor orgii 605

Planul putului pentru

ascensoare 208

Planuri I propuneri

de sistematizare 49

Piasa 509

Piasa de sirma 223, 224, 229

Piasa de sirma formata

din hexagoane 229

Platforma de incarcare 386

Platforma de ridicare - sali

de spectacol 493, 494, 496,

504

Platforma de rldicare - spatii

de productle 398

Platforma de ridicare cu piston

398

Platforma electrica pentru

pubele de gunoi 248

Platforme - gradini 237

Platforme de ridicare cu coloEme

398

Plimbare 31

Plug de straturi 426

Pluta 77

Poarta - teren de joe 509

Poarta 192

Poarta basculanta 192

Poarta basculanta plianta 192

Poarta culisanta 192

Poarta culisanta si plianta 192

Poarta de polo 550

Poarta glisanta de protectie

la incendiu 192

Poarta piasa curbata 224

Poarta rulanta 192

Poarta sectionala 192

Poarta sectionala lateral 192

Poarta telescopica-cu ridicare

192

Pod incarcare 451,465

Pod rulant monogrinda 405

Podea grajd gratar baghete

lemn 418

Podet de lnot 523

Podetlemn 237

Podine cai carosabile 405

Podium 494

Poduri rulante 405

662

Poliamlda 163

Policarbonat 163

Policlinici 594

Poliester 163

PolietilMa 163

Poligon 535, 536

Poligon cu 15 laturi 41

Poligon de skeet 536

Poligon de tlr cu arcul 536

Poligon pentru arme de calibru

mic 535

Poligon pentru tir cu talere 536

Poliisobutilen 163

Polimetacrilat 163

Polipropilena 163

Polistiren 163

Polivinilclorura dura 163

Polivinilclorura moale 163

Polo cu bicicleta pe gazon 508

Polo pe bicicleta 538

Polo pe bicicleta in sal a 507

Pomicultura in scopul

comercializarii 428

Pompa de alimentare 459, 523

Pompa de feeale 523

Pompe 115

Pompieri 440, 442

Ponderarea circulatiei 221

Ponel422

Pontoane 522

Popasuri 461

Pore 338

Poroton - argila poroasa 77

Port pentru ambarcatiuni

sportive 524

Porturi de iahturi 524

Porumbei415

Posibilitate de pnndere 87

Posibilitatea de intoarcere

autovehicule 449

Posibilitati de parcare 219

Posibilitati de racord 305

Pozitia incaperilor - locuinte 281

Pozitia locuintei 232, 281

Pozitia mormintelor 615

Pozitia'soarelui 165, 166, 178

Pozitiile corpului 31

Pozitiile de parcare

ale avioanelor 466

Pozitiile patului 260

Prag din beton 432

Prag din lemn 432

Prag din otel 432

Pregatirea pentru lacuit 398

Prellball (asemanator cu

Faustball) 507

Prelucrarea bagajelor 463

Prelucrarea marturilor 435

Preot 603

Prepararea apei calde 119

Prepararea apei calde potabile

132

Prepararea carnii 472, 483

Prepararea legumelor 472, 483

Presa de calcat cu calandru

fierbinte 273

Presa de calcat cu covata 273

Presa de gunoi 254

Prescurtari 1

Preslune sunet 133

Presiunea apei 70, 72

Presiunea pamintului 69

Presiunea partiala a vaporilor

de apa 128

Priciuri 554

Prinderea panelor 104

Puncte sprijinire servire

Prinderi ambarcatiuni 523

in restaurante 470

Prisme 172

Punti termice 129

Procesele de lucru - executie 58

Pupitre pliante 329

Procesul muncii - ateliere,

Pupitru inalt 362

unitati industriale 394

Pupitru pentru stat

Producerea de vapori de apa 33

in picioare 357

Producerea energlei 116

Pupitrul de lectura 603

Productia de purcei 428

Put colector 335

Produse comerciale 378

Put de control drenare 97

Produse de panificatie 378

Put de infiltrare 71

Profile banda 528

Profile de lemn 198

Profile de miini curente 198

R
Profile de trepte 198

Profile de tribune 505

Rabin 608

Profile oglindite 172

Racire cu jet de vaporl 124

Profilul liber al scarilor 197

Racire prin evaporare 124

Programe de sarcini 54

Racirea 124

Programul de arhitectura 49, 58

Racirea apei 627

Programul de lucru al utilajelor

Racirea carnii 120

Racirea incaperii 120, 122

58

Proiectarea aeroporturilor 464

Racirea oualor 122

Proiectarea amenajarilor

Racirea partilor constructive 360

pentru sporturi nautice 523

Racirea pestilor 121

Proiectarea bucatariei 483

Racirea untului 121

Proiectarea constructiei
Racord cablu 144

- ate/iere, unitati industriale 403

Racord fix cu flansa 271

Proiectarea constructiei teatrelor

Racord la apa 17

492

Racord la perete 93, 97

Proiectarea de executie 52

Racord la soclu 75

Proiectarea depozitelor 404

Racordari la autostrazl 217

Proiectarea suprafetelor

Racordul cosului de fum 93

neconstruite 10

Racorduri constructive 103

Proiectarea teatrelor 490

Racorduri la terasa 93

Proiectarea terenurilor de golf

Racordurile cladirii 17, 20

521

Radacini patrate 42

Proiectarea utilizarii suprafetelor

Radiatia globala - termica,

- ateliere, unitati industriale

luminoasa 116, 145, 167

392

Radiatia pamlntului 36

ProieC\ie imagini sali

Radiatia solara 116, 176, 283

Radiatoare fonta 110

de spectacol 500

Proiector sail de spectacol 500

Radiatoare otel 110

Proiectul constructiei 49, 50, 51,

Radiator cu tuburi 110

52

Radier din piloti 68

Prosoape 262

Radlologie 567, 583

Radioterapie 567, 570, 583, 584

Protectia aerului 135

Protectia fata de moloz 307

Raft 341

Protectia fata de trasnete 17,

Raft pentru vinuri 250

141,142,143

Rafturi cu cuve 378

Protectla fata de zgomotul

Rafturi de bagaje 436

aerian 133, 134

Rafturi de carti 341

Protectia fata de zgomotul

Rafturi de vitrina 378

de impact 135

Rafturi in consola 394

Protectia fonica 133, 136, 162,

Rafturi In pieptene 389

222

Rafturi pentru butoaie 389

Protectia la incendii 616, 618,

Rafturi pentru cabluri 389

626,627

Rafturi pentru elemente lungi

Protectie fata de priviri

Si subtiri 389

din exterior 182, 223, 306

Rafturi pentru pneuri 389

Protectie fata de soare 173, 174,

Rama de etaj 105

183,234

Rama goluri usi, ferestre 190

Protectie la efectul de orbire

Rampa D'Humy 457

Rampa de incarcare 450, 451

173,174

Proteclie la vibratii 137

Rampa de lasare la apa 523

Psihiatrie 559

Rarnpa de parcare 456

Pubela mare 248

Rampa partiala 457

Pubele 248

Rampa scara 199

Pulberi de stingere a incendiilor

Rampa transversala 458

620

Rampe 197, 199, 382, 457

Punching-Ball 543

Rampe glisante 433

Punct de coordonare 63

Rampe in dinti de fierastrau 451

Puncte de foe 109

Randament de transport 206,

207

Pun::te de foe alimentate

cu gaze 109

Randament iradiere 145. 167

I
INDEX

I
1
!

Rapoartele dintre dimensiuni 29,

41,42,43,44
Raportare la axa 63
Raportarea la limita 63
Raportul pantei 197
Ra~ina epoxidica 163
Ra~ina melamin-Iormaldehidica
163
Ra~ina poliesterica 163
Raster de cimp 11
Raster perspectiv 27
Rata 415
Raza cercului de intoarcere
autovehicule 448, 449
Raza curbura instalatii Ierate
433
Raza de actiune a soarelui 119
Raza ecou 136
Raze de inaltime 37
Raze de intoarcere autovehicule
445
Raze ~ine transport in comun
218
Razele solare 178
Reabilitare 570
Reazeme 103
Reazeme de pane 103
Receptia de hotel 481 , 482
Receptie bolnavi centralizata
570
Receptie sectia de urgente 567
Recipient baterii 112
Recipient de transbordare
a gunoiului 248
Recipient depozit pacura 112
Recipient fermentare 475
Recipient inalt 430
Recipient pentru umbrele 243
Recolta furaje 429
Recoltare singe 558
Recomandare grosimi sticla 155
Redarea culorilor 149, 174
Redarea luminii 150
Redarea sunetului 501, 503
Reducerea nivelului de zgomot
139
Reducerea profilului 221
Reducerei (,Otei apei freatice 66
Referent 354
Reflectance 175
Reflectoare 173
Reflectoare cu oglinzi 173
Reflexia 168
Refractive Index 175
Refugii pentru statiile autobuz
438
Regim de constructie - amplasament 49
Registraturi 358
Registrul principal (orgi) 605
Reglarea semnalelor luminoase
218
Reglementari releritoare
, la cladirile inalte 364
Reglementari referitoare
la contractare 53
Reglementari referitoare
la dimensiuni 60
Reglementari referitoare
la economisirea energiei
131, 132
Reglementari referitoare
la mina curenta 198
Reglementari referitoare
la modulare 63, 64

Reguli proportionare sali

spectacol 492
Relatii intre spatii - ateliere,
unitati industriale 402
Relatii vizuale 168
Reml230
Remize426
Remorca 338
Reprezentare macaz 433
Reptile 488
Restaurante 468, 469, 470, 471,
472,475,477
Restaurante cu autoservire 470,
471,472,474
Restaurante de specialitati 479,
483
Restaurante rapide 470,471
Restaurantul pentru personal
590
Retea triunghiulara 102
Reteaua globala 35
Retele 55, 58
Returnarea veselei 474
Rezervor adinc 430
Rezervor apa calda 263
Rezervor apa de ploaie 239
Rezistenta la impamintare 141
Rezistenta la incendii 627
Rezistenta la schimbul
superficial de caldura 127
Rezistenta la transmiterea
caldurii 127, 130
Rezist. la trecerea caldurii 127
Rezonatori 140
Ridicarea greutatilor 538, 543
Rigla 105
Rindurile de spectatori 493
Ring de box 543
Ringtennis 508
Roaba 233
Roata 27
Rontgen 559, 570
Room service 479
Rost de dilatatie 72, 93, 142
Roza vinturilor 462
Rucsac 339
Rule 274
Rugby 507
Rulote 277
Rulouri 182
Rulouri baghete 182

Sala de sport cvadrupla 537

Sala de sport dubla 537
Sala de sport tripla 537
Sala de teatru 486
Sala de tenis 406, 517
Sala dureri na~tere 582
Sala gimnastica aparate 539
Salba 235
Sali de birouri 363
Sali de desen 331
Sali de jocuri mecanice 537,
539, 557
Sali de repetitii 498, 499
Sali de seminar 330,470
Sali de sport 517, 537, 538, 539,
540,541,542
Saloane 582
Saloane de ingrijire 601
Salon de bolnavi 580
Salon spalatorie 274
Saltea de izolatie 70
Saltea de urgenta 339
Saltele grilaje bare 224
Sanatoriu de boli nervoase 564
Saritura cu prajina 510,511
Saritura in inaltime 510, 511
Saritura in lungime 510, 511
Sateliti 467
Sauna 554, 555, 556
Sauna de colt 555
Sauna fum 554
Sauna hotelului 556
Sauna in cladire de birne 556
Sauna in gradina 556
Sauna locuintei 556
Savana487
Scala intensitatii sunetului 133
Scara - tabu ret plianta 246
Scara desenului 6, 8, 11
Scara elicoidala 196, 199
Scara independenta - sprijinita
de un element de construC\ie
246
Scara pasagerilor 465
Scara plianta 198
Scara rotativa 440
Scara spre pod 198
Scari 196, 197, 198, 199, 200,
225
Scari cu podest 197
Scari de ~a pentru urcat 514
Scari in aer liber 196
Scari in cladiri 198
Scari rulante 202
5
Scari similare celor mobile 198
Scarile c1adirilor 197
Sabot sprijin 223
Scaun cu rotile 563
Sac de box 250
Sac de dormit 259
Scaun cu rotile standard 560
Scaun de copil 215
Sacristie 603
Scaun de haine 262
Sala de atletism 542
Sala de cinematograf 486
Scaun de tratament 586
Sala de conferinte 354, 479
Scaun rotativ 357
Sala de desen nuduri 326
Scaun rotativ cu rotile 331,357
Sala de festivitati 326
Scaun uzual 357
Sala de gimnastica la sol 539
Scaunele din amfiteatre 329
Sala de lectura 345
Scaunele pentru parlament 486
Sala de lucru 354
Scena 491 , 493, 496
Sala de mese 476-477
Scena completa 495
Scena de culise 496
Sala de na~teri 570
Sala de operatii 572, 575
Scena de repetitii 499
Sala de pictura 498
Scena de studio 492
Sala de repetitie pentru cor 499 Scena mica 495
Sala de repetitii a orchestrei 499 Schela din sfori de trasare 67
Sala de spectacol 492, 493,
Schelet de tip Mero 103
500,501
Schelete de rezistenta 105

Scheletul de spalier 228

Schema conexiuni 24
Schema hangarului
de ambarcatiuni 524
Scheme de pliere a hirtiei 5
Schimb de caldura 34,127
Schimbul de aer 34
Schita atelierului 391
Schleuderball (aruncarea mingii)
507
Scris normat 27
Scurgere de pardoseala 240
Scurgere de terasa 93
Scurgerea apei de ploaie 14, 15
Scurgerea apei uzate 13
Secretara 354
Sectia de dializa 599
Sectia de ingrijire de scurta
durata 601
Sectia de ingrijire normala 578
Sectia de sugari 598
Sectia de urgenta 594
Sectia pediatrica 567, 599
Sectia Rontgen 583
Sectie cu paturi 578
Sectii 570
Sectii de ingrijire 578
Sectiile pentru experiente 593
Sectiune verticala prin caja 208
Sectiunea de aur 41

Sectiunea transversala

a bucatariei 252

Sectiunea transversala

a spatiului pentru birouri 355

Sectiuni reglementare - spatii
de circulatie 211
Sectiuni transversale
prin grajduri 425
Sectiuni transversale
prin hale 529
Sectiunile transversale ale
conductelor de ventilare 90
Sectiunile transversale
ale laboratoarelor 336
Sector de lansare / aruncare
513
Sector de servicii 348
Seif de banca 371
Seiful pentru clienti 370
Seifuri banca de inchiriat 371
SeifuQ de bagaje 436
Semnalizatoare de caldura 616
Semnalizatoare de flacari 616
Semnalizatoare de fum 616,617
Semnalizatoare de incendii 616
Semnalizator optic 24

Sens giratoriu 213

Sepaktakraw 509
Sera 118, 234, 290
Sera adosata cladirii 234
Sera solara 234
Seria numerelor standardizate
60
Sertare 228, 245
Service de etaj 483
Service rapid 460
Serviciu divin 604
Servire comuna 475
Servirea 482

Sezon de baie 556

Sfecla furajera 429

Sfert de cerc 555

Shed 180,613

Shed inclinat 180

Shininess 175

663

II

INDEX
Short Track 531

Skaterhockey 532

Showtheater 504

Skeet 535

Skimmer 240, 270

Shuffleboard 508

Sicrie 614

Snackbar 472,473

Siguranta de flux 20

Soba de piatra - saune 554

Sobe 7

Siguranta semafoarelor 213

Sobe pentru sauna 554

Silicat fibre 630

Soccer de plaia 509

Siloz Inalt 429

Siloz jos 429

Soclul cO$ului de fum 81

Simboluri 1, 7, 8, 9, 10, 18

Sofa 259

Simboluri luminoase 145

Softball 508

Simboluri unitati 2

Software pentru calculele

ref. la lumina $i i1uminat 175

Simpozioane 470

Simularea luminii diurne 175,

Solstitiul de iarna 177, 179

176

Solstitiul de vara 177, 178, 179

Simulatoare de circulatie 557

Solzi 86

Sinagogi 608

Somn 33

Sirma de spalier 228

Sora medicala pediatrie 598

Sistem audio video stereo 501

Spalare rituala 608

Sistem circulatii de rulare 463,

Spalatorie 273,274,473,481

466

Spalatorie auto 441

Spalier gimnastica 514,538,

Sistem constructiv blrne 293

555,556

Sistem constructiv cu plnze

Spalier gradina 228

subtiri 47

Spalier gradina din baghete

Sistem corpuri rafturi 389

Sistem cu 0 teava 109

de lemn 229

Sistem de alarma

Spalier gradina pentru pomi 228

pentru ascensoare 195

Spalier gradina pentru tufe

Sistem de control al accesului

de mure 228

195

Spaliere griidina duble 228

Sistem de coordonare 64

Spatii adaposturi

Sistem de coordonare partial 63

antiaeriene mari 308

Sistem de coordonate 63

Spatii ateliere 391

Sistem doua tevi 109

Spatii de circulatie 210, 219,

Sistem pliat 163

220, 222

Sistem satelit 467

Spatii de depozitare 245, 249

Sistem termoizolare integrat 77

Spatii de proiectie 500, 503

Sisteme anti-furt

Spatii de protectie 308

pentru magazine 195

Spatii de toaleta 408, 409, 469

Sisteme constructive

Spatii de umplere cu mortar 75

SpaN de vinzare 382

din aluminiu 47

SpaN frigorifice 120, 121. 122

Sisteme de asigurare

Spatii mentinere conditie fizica

a miiriurilor 195

515

Sisteme de circulatii ( racord 305

Sisteme de depozitare 358, 387

Spa\ii pentru pUblic 461,469,

Sisteme de dulapuri 358

479, 482, 499

Sisteme de finisare 403

Spatii sanitare 541

Sisteme de protectie a rampelor

Spatii suplimentare sport 537

fata de intemperii 451

Spatiile de sub acoperis 90

Sisteme de punti 523

Spatiile operei 492

Sisteme de rampe 457

Spatiile sectiei de urgenta 594

Spatiile teatrului 492, 494

Sisteme de registratura 358

Sisteme de supraveghere 195

Spatiu carantina 488

Spatiu cenU$a 79

Sisteme de ventilare 82

Sisteme portante ale planseelor

Spatiu cu corpuri de rafturi 394

105

Spatiu cu mai multe locuri

Sistemul corpurilor de palete

de lucru 354

389

Spatiu de a$teptare pentru

Sistemul de alimentare (

pacienti 586

( aprovizionare 335

Spatiu de confesiune 604

Sistemul de constructie

Spatiu de expozitie 399,610,

cu dulapi 279

612

Sistemul de constructie

Spatiu de invatamint 320

cu lemn rotund 279

Spatiu de spectacol 500

Sistemul de constructie cu

Spatiu gunoi 248

panouri din lemn 77

Spatiu protectie e1Mire 307

Sistemul de constructie din

Spatiu sanitar 408, 549

panouri de lemn 279

Spatiul de joc 504

Spatiul de luat masa 256

Sistemul de sunet 500

Spatiul depozitului 529

Sistemul Fachwerk 77

Sistemul pistelor de aterizare

Spatiul pentru dulapuri 245, 261

Spatiul pentru voltije 528

463

Spatiul strazii 214

Sistemul plantelor 228

Spatiul vizual361

Situatia apei freatice 66

Situatia luminii diurne 169, 176

Spectatori 493, 505

664

Speed Jump 534

Spital comunal 592
Spital de reumatologie 595
Spital obi:;;nuit 570
Spital regional 597
Spital veterinar 489
Spitale 564, 565, 566, 567,568,
569, 570, 571, 572,573,
574,575,576,577,578,
579,580,581,582,583,
584, 585, 586, 587, 588,
589, 590, 591, 592, 593,
594, 595, 596, 597, 598, 599
Spitale de specialitate 564
Spitale de urgenta 564, 594
Spitale pentru boli acute 564
Spitale speciale 564, 595, 596
Sport de masa 509
Sporturi de plaja 509
Sporturi nautice 522, 523, 524,
525
Sporturi pe gheata 533
Sprijine 66,105
Sprijinire 66
Sprinkler de perete lateral 618
Sprinkler normal 618
Sprinkler tip umbrela 618
Squash 544
Stadion 505, 506
Stand pisoare 548
Statie chelneri 470
Statie de ingrijire 567, 578
Statii pentru transportul
In comun 207, 218, 438
Staul pentru oi 417
Sterilizare 559, 565, 588
Sterilizare centrala 567,575
St/cla 154,155, 159, 160, 161,
162
Sticla acrilica 172
Sticla blindata 158
Sticla de flotatie 159, 172
Sticla de protectie fata de soare
159, 173
Sticla fonoizolanta 158
Sticla izolatoare 155, 159
Sticla izolatoare de protectie fata
de soare 156
Stiela lumina diurna 154
Sticla mata 154
Sticla multifunctionala 156
Stiela multistrat cu straturi
intrapuse 155
Sticla multistrat cu straturi
intrapuse $; securizata 157,
173
Sticla ornamentala 159, 161
Sticla pentru ferestre 154, 155
Sticla plata 155
Sticla profilata pentru constructii
161
Sticla reflectorizanta 155
Sticla rezistenta la incendii 162,
625
Sticla securizata 157, 158
Sticla speciala 155
Sticla termoizolatoare 155
Sticla transparenta 159
Sticla turnata 155,159
Slicle 250
StHpi 223
StHpi pentru difuzoare 503
Stivuitor 451
Stivuitor cu furca 393
Stivuitor electric manual 405

Stoc de carte 345

Stcrmatologie 559

Strapontine 329, 492

Strapungere prin pardoseala 10

Strapungerea pentru co:;;ul

de fum 81

Strapungerea peretilor 10

Strapungeri prin plan$ee 10, 80

Strat de aer 74, 76

Strat de fum 622, 623

Strat de humus 235

Strat de pamlnt vegetal 226

Strat de protectie 92

Strat de vegetatie 96, 97, 98

Strat Inalt 231

Strat pe movila solar 234

Strat proxim de aer 127, 128

Straturi - bariera 70, 72

Straturi de proteqie a radacinilor

98

Straturi Inalte $i pe movile 231

Straturi tip crater 231

Strazi 210, 211, 212,213,214,

219, 220, 276

Strazi colectoare 218

Strazi cu sens unic 221

Strazi de circulatie 222

Strazi federale 213

Streetball 507

Stropitoare - pulverizator 233

Stropitoare 233

Structura activiti3.\ii - birouri 349

Structura de rezistenta 163

Structura in cadre din beton

armat 105

Structura primara 139

Structura secundara 139

Structuriportantedin retete

de cabluri 100

Structuri portante pentru etaje

105

Structuri pretensionate 99

Structuri supendate 47

Structuri tip Fachwerk

tridimensionale 42, 102,

103, 104, 314

Stuf 77

Sub intradosul scarii 245

Subzidire 65

Sufragerie 283

Suite 479

Sulfura de carbon 33

Sulurile de tora 608

Sunet instalatii 136

Sunstrip 111

Supermagazin cu autoservire

381

Supermagazine 380, 381,382

Suport ca\ii.rare plante,

din vreascuri 229

Suport de catarare plante 225,

229

Suport indicatoare 217

Suport pentru orarul de circulatie

436

Suporturi pentru biciclete 215,

216

Suporturi pentru depozitare 394

Suprafata apei 549,551

Suprafata curtii 450

Suprafata de expunere 610

Supra!. de gimnastica la sol 538

Suprafata de joc 491, 492, 494

Suprafata de lucru - invatamlnt

331

INDEX
Terapie prin miscare 570
Terarii 488
Terasa soare 237
Terasamente 226
Terase 306
Terase pentru pauze 377
Teren de fundalie 65,68,69
T
Teren de joc 507, 510,511, 518
Teren de joc mare 511
Teren de joc mic 511
Tabachere 89, 185
Tabel de factori de coreclie 151 Teren de joe pentru hochei
cu patine cu rotile 532
Tabernacul608
Tabla de amfiteatru 329
Teren de joc pentru Indiaca 543
Teren de polo 550
Tabla de olel 87
Teren de sport 513
Tabla de transbordare 451
Tabla de zinc 87
Teren de tenis 516
Tablouri 610
Teren de tenis pentru copii 516
Taburet - scara 246
Teren in panta 283
Tacim 256, 468
Teren pentru locuinle 281
Teren planoare 462
Tacim fix 468
Tacim pentru micul dejun 468
Terenuri de golf 521
Taiga 487
Terenuri de joc pentru crochet
Talpa gropii de fundalie 66
508
Terenuri de tenis 516, 517
Taluz de protectie fonica 222
Terenuri de turn ire 516
Taluzul gropii de fundalie 65
Termene de finalizare
Taluzuri 220, 226
TAMbeach 509
a executiei 51
Terminal 463, 465
Tanc-rezervor 112
Termoficare 109
Tancuri baterii 112
Tancuri-rezervor de pacura 112 Termoizolare 127, 128, 129,
131,132
Taur424
Tetraed ru 102
Tauri de ingrasare 425
Tea-Room 472
Teu special 26
Teatre 43,486,491,492,493,
Timpan 89
494,495,496,497,498,499 Timpul de reverberare 138, 140,
Teatre de land-uri 491
500, 501
Teatru experimental 499
Tip de carne 121
$
Teatru municipal 491,499
Tip de c1adire 304
$a 528
Teatrul Nalional 491
Tipuri de ambarcaliuni 524
Tipuri de ambarcatiuni cu vele
$abloane 27
Teatrul total 491
525
$abloane de scris 27
Teatrul trivalent 491, 492, 496
Tipuri de avioane 464
$abloane pentru curbe 26
Tehnici de asigurare 25
Tehnici de climatizare 360
Tipuri de bazine 546, 549
$ampanie 250
$anl cu apa 510,512
Tehnici de depozitare 387, 388, Tipuri de constructie a bazinelor
240
389,405
$anluri 65, 66
Tipuri de corpuri de iluminat 146
$apa 108
Tehnici de incalzire 395
Tipuri de depozite 404
$arnier 405
Tehnici de semnalizare
$arpanta cu capriori 83, 84, 311
a efracliilor 25
Tipuri de dispozitive de
semnalare a incendiilor 617
$arpanta cu grinda de centura 83 Tehnici de supraveghere TV 25
$arpanta cu pane 83,84, 311
Tehnici de transport 405
Tipuri de hale 406, 537
Tipuri de hidrocentrale 115
$arpante 83, 84
Tehnici de ventilare 123
$arpante de lemn 90
Tehnici de ventilare a incaperilor Tipuri de hoteluri 482
Tipuri de i1uminat 148
123,124,125,126
$coala de continuare a formaliei
Tipuri de Iinii 11
593
Tehnici solare 119
$coala generaJa 317
Tejghea de deservire 362
Tipuri de pardoseli 9
$coala grupe 324
Tejghea de vinzare 379
Tipuri de paturi 259
Tejghea individuala 362
Tipuri de pereli 76
$coala primara 317,322
Tipuri de piatra 73, 74
$coli 317, 318, 319, 320, 321,
Tejghea produse peste 379
322,323,324,325
Tipuri de scene 495
Tejgheaua pentru c1ienli 362
Tipuri de spatii pentru birouri
$coli profesionale 325
Tejghele 382, 474
$coli speciale 317
Telecabina 338
349
Tipuri de strazi 212
$emineuri 79
Tema de proiectare 50
Temperatura aerului 34
Tipuri de surse de i1uminat 146
$ezlong 233, 275
Tipuri de teatre 492
$E!zlonguri soare 233
Temperatura aerului
Tir 535
$ina de incarcare 435
din incapere 123
Temperatura iradiere 34
Tir cu arbaleta 535
sine 432
Tir cu arcul 535
sine de racord 433
Temperaturi 632
Temperaturile incaperilor 555
Tir cu flinta 535
sine normale 433
sir de dulapuri 412
Temple 608
Tir cu pistolul 535
Tenis 538
Tir cu pistolul automat 535
$iruri de dusuri 547
Tenis cu piciorul de plaja 509
Tir cu tal ere - trap 535
$iruri de gradene 541
Tenis de masa 538, 544
Tir cu talere 535
$iruri de locuri de stat jos 501,
503
Tenis de plaja 509
Toalete 409
Terapie intensiva 570
Toc inconjurator 190
$iruri de mese 357
Terapie nucleara 565
Toc rezervor pentru tus 27
$iruri de scaune 486
Suprafala de vinzare 382
Suprafala grajdului 424
Suprafata magazinului 497
Suprafata scenei 495
Suprafala sprijinita 76
Suprafala vitrinei 610
Suprafele caramizi de sticla 162
Suprafele cu colectori 117, 119
Suprafete de circulalie 214
Suprafele de incalzire 109
Suprafele de parcare
a avioanelor 463
Suprafete de sport 538
Suprafete iradiante 79
Suprafele pentru circulalia
cu bicicletele 214
Suprafele plantate 98
Suprafete secundare ale scenei
496
Suprafelele c1adirilor de birouri
347
Suprapunerea bicicletelor 215
Supratensiune 142
Supravegherea de santier 54,
58
Supravegherea in suprafala 195
Supravegherea incaperilor 195
Supravegherea pacientilor 574
Sursa de lumina - raster 146
Sursa de lumina de perete 148
Sursa radialii 146
Surse de energie 7, 116
Surse de iluminat 146
Surse de lurnina 175

$iruri de spalat 410

$Iil in pardoseala 10
$Iituri 74
$Iituri in pereli 74
$Iiluri prin p1ansee 10

Tocator nutrel 233

Toleranla timpului
de reverberare 138
Tora 608
Tractor 426
Tractor 4x4 426
Tractor standard 426
Traiectoria soarelui 165, 177,
178,179
Trailer 523
Trambulina de la St. Moritz 549
Trambulina pentru sarituri
cu schiurile 530
Tramvai 218, 219
Trandafir calarator 230
Transmisia lurninii 173
Transmisia zomotului structural
135,137
Transparency 175
Transport la rafturi 386
Transportor pe cabluri 405
Transportor permanent 405
Transportul cadavrelor 614
Transportul persoanelor 32
Trasarea cladirii 67
Traseu poligonal 41
Traseu poligonal modular 64
Trasnete 141
Tratament intensiv 576
Treapta de stat in picioare 271
Treceri carosabile 449, 501
Trecker 338
Trenuri 32
Trenuri 432, 439
Trenuri principale 432
Trenuri urbane 218, 220
Trepte bloc 225
Trepte de stat in picioare 506
Trepte de stat jos / gradene 506
Trepte dezvoltate elicoidal 199
Treptele scarilor 271
Tribuna principala 505
Tribune 505,528,541
Tribune pentru spectatori 493
Tritoi 217
Trimbila calaratoare 230
Triplu salt 510
Triunghi41,42,44, 217
Trompe 46
Troscot 230
Trunchi inalt 235
Trunchi median 235
Tuburi argila 250
Tuburi fluorescente 154
Tuneluri 220, 434
Turbine 115
Turn.de parcare 455
Turn fin 429
Turn pedalier 606
Turnuri rampe elicoidale
457

T
Tarcuri in aer liber 487, 489
Teava de scurgere 93
Teseri de caramizi 78
Tevi9,12
Tevi de drenare 71
Tigla talluita / de Marsilia 87
Tigla presata 87
Tigle cu fall 87
Tigle plate 87
Tigle solz 87

665

II

.'

INDEX
U

.~,

';

b<

Udare la picatura 96
Umbrela 243
Umbrela de gradina 233
Umbrire 166
Umeras 262
Umiditatea aerului 33, 34
Umiditatea incaperii 33
Umiditatea solului 70. 71
Unde incovoietoare 133
Unde radio 144
Unde sonore 140
Unelte de gradinarit 233
Unghi constructii 168
Unghi de ecranare 149
Unghi de frecare 404, 635
Unghi de incidenta 116
Unghi de turnare 404, 427
Unghiul de inaltime al soarelui
165
Unghiul de inclinatie
a colectorilor 119
Unghiul vizual 610
Unghiul vizual normal 610
Unghiuri 26
Unitate de alimentare 459
Unitate metrica 28
Unitate sanitara 548, 551
Unitatea de masura a lungimii
632, 633
Unitati de baza 2
Unitati de baza 81 2
Unitati de garderoba 551
Unitati de ingrijire 598
Unitati de ingrijire normala 579
Unitati de masura 2, 3, 28
Unitati de masura pentru
capacitate 632, 633
Unitati de masura
pentru lemn 633
Unitati de masura
pentru supralete 632, 633
Unitati de volum 633
Uniune de cabinete medicale
559
Uplight 146
Urmarile reflexiei 138
Urne de cenusa 614
Urne funerare 615
Urologie 559
Usa climatizata pentru vinuri
250
Usa cu rama 190
Usa culisanta 8, 191,204,380
Usa de seif 372
Usa plianta 191
Usa spatii c1imatizate 250
Uscator 254
Uscator de rufe automat 273
Usi 8, 189, 190, 191
Us; de protectie la fum 624
Usi de protectie la incendiu
192,630
Usi de revizie 81
Usi de sticla 159
Usi pliante 191
Usi rame oarbe 190
Usi telescopice 191
Usi turnante 191
Utilaj de imprastiat
ingrasaminte naturale 426
Utilaj de imprastiat
pe supralete mari 426

Vitrare tripla 155

Vitrarea shed-urilor 406
Vitrari de protectie la incendii
625,626
Volei 507, 538
Volei de plaja 509
Volumul excavat 65

Utilaj de ridicare 393, 451

Utilaje de transport la rafturi
386
Utilizare ca aparare civila 307
Utilizarea energiei solare 119
Utilizarea halelor 542
Utilizarea iradierii 119
Utilizarea piscinelor 551
Utilizarea termica a energiei
solare 119
Utilizator de scau n cu rotile
562,563
UV-soare 556

W
WC turcesc 263
WC-uri 264, 409
Whirlpool 272, 556
Whisky 250
Windfang 242

V
Vaca 424
Vaci de lapte 428
Vagon de marfa 435
Vagon etajat 32
Vagon restaurant 477
Vagon restaurant de tramvai
477
Valiza 243, 436
Valoarea termoizolatiei 127
Valorile dimensionale 6
Valorile umiditatii aerului 34
Vapor 523
Vapori de apa 33, 128
Vapori de brom 33
Vapori de clor 33
Vapor; de iod 33
Variante ale biroului celula 351
Variante de parapet 275
Variante de spatiu - sali de
spectacol 494
Variante pentru supraletele de
joe - sali de spectacol 494
Vas de croaziera cu chila 525
Vas de croaziera cu motor 526
Vase / boluri 255
Vehicul actionare 439
Vehicul dotare 440
Vehicul pentru imprastiat 233
Vehicul pompe beton 445
Vehicule 32, 443, 444
Vehicule utilitare 399
Ventilare 123, 132, 182
Ventilare ghena doua spatii 82
Ventilare ghena individuala 82
Ventilare la cornisa 94
Ventilare prin ghena 431
Ventilarea prin ghena
a unei incaperi 82
Ventilarea putului colector 82
Ventilatoare 125
Versant de stinca 227
Vesela 482
Vesela pentru lapte 255
Vestibuluri 242
Vicariat 603
Vin 250
Vin alb 250
Vin rosu 250
Vinuri la sticla 250
Virfuri receptare 141
Vita de vie salbatica 230
Vite tinere 424
Viteza aerului din incapere 123
Viteza de circulatie 208
Viteza vintului 120
Vitrare 157, 186
Vitrare laterala 170

Z
Zabrele umplute cu beton 66
Zgirie nori 365
Zgomot aerian 134
Zgomot de impact 135
Zgomot structural 133, 137
Zgomote cauzate de umplere
136
Zgomote produse de armaturi
136
Zgomote produse de golire
136
Zgomotele din conducte 136
Zgomotul produs de circulatia
stradala 222
Zid de piatra bruta 224
Zid de piatra de talie 224
Zid de protectie 222
Zid de sprijin din beton 225
Zid de sprijin din grilaj
tridimensional 227
Zid furaje 227
Zidarie 73, 74, 75, 76, 77
Zidarie aparenta 74,76
Zidarie ciclopica 73
Zidarie de mascare 74
Zidarie de piatra bruta 73
Zidarie din piatra fasonata 73
Zidarie in straturi 73, 224
Zidarie mixta 73
Zidarie uscata 73, 225, 232
Ziduri de sprijin 225
Zmeura 228
Zona bazinului 549
Zona blocurilor operatorii 565
Zona de actionare / apucare
361
Zona de apa adinca 237
Zona de apa mica 237, 238
Zona de confort 34
Zona de consultatii 565
Zona de improscare a apei
279
Zona de inot 237
Zona de lectura 343
Zona de mal 236
Zona de nasteri 570
Zona de predare 319,320
Zona de prindere a greutatii
545
Zona de protectie 143
Zona de regenerare 237
Zona de revenire din narcoza
570
Zona de rulare a greutatii 545

666

-------------------_._----_.-._._

..

Zona de scaldat 237

Zona de tratament 585
Zona de urgente 565
Zona decantare 237
Zona dinaintea caselor
de marcat 383
Zona filtrelor / barierelor 574
Zona garderobelor 547,548
Zona hambarului 427
Zona hotelului 482
Zona !aboratoarelor 585
Zona mlastinoasa 238
Zona nulerilor 238
Zona operatiilor 570
Zona podiumului 329
Zona popice 545
Zona Rontgen 565
Zona spalatorului de vesela
474
Zona tratament intensiv 565
Zona umeda 236. 238
Zona verde de apropiere 521
Zone ale invitatilor de onoare
506
Zone de acces Iiber la raft
341,345
Zone de protectie lata
de trasnete 143
Zone de supraveghere 616
Zone de tratament 568
Zonele bucatariei 251, 473
Zonele cu locuri de stat jos
506
Zonele de ingrijire 565, 568,
570,571,577,578.579,
581
Zonele pentru locurile
de stat in picioare 506
Zonele principale alectate 310
Zonele salii de lectura 341