TeMo,gxfruilb,irumilor

Curs univelsitar publicat cu sprijin financiar de la:

Grantul CNFIS nr. 45163-4-MC-2-066
ICERP S.A.Ploiegti
LUBRIFIN S.A.Bragov
 Dr.ing,Constantin TANASESCU

TEHNOLOGIA ULEIURILOR

Editura Universittfii din Ploiegti

' 2402
Copyrigh@2001,Fditur.aUnivqsititii din Ploie$i..
ediliisuatremvarcoditurii
Toircdicpuuileaerpraaccstei

Lucrarea afosl avizald de colectivul Catedrei de Ingineria Prelucrdr

Petrolului 5i Petrochimie din lJnivercilatea ^PETROLGAZE" Ploleg

Dc*rierea CIP e Bibliotecii Nefionale r Rom6niei

TANASESCU. CONSTANTIN
Tehnologia uleiurilor / TtrntrsescuConstantin.
Ploiegti: Editura Universititlii din Ploiegti, 2001
271p.;am.
Bibliogr.
rsBN973-El5A-n-){
665.7

Contol gtiiafific:
Prof.dr.ing.C. Stdrull
Coof.&.ing.P. Rogce
Redactor:
Prof.dr.ing.N. Mrcovcl
Tenaorcdacmcomputerizatl:
Dr.rtrg.C.Tlnlscccu
Directorcditurtr:
hof.dr.ing.L Nictor

A&es: BdinnUnversitgii din Ploicati

Bd Buaucgi 39, cod 2000
Ploiegti,Roninis
Tcl.044-173l 71,Fax.O44-175E47
in memoriaProfesoruluiIoan pRECUp,
fondatorulacestuicurs
 Prefala

Cursul de "Tehnologia uleiurilor" reprezintd o lucrare de bazd pentru

pregdtirea studenplor Facultdpii de Tehnologiq Petrolului Si Petochimie, iqr
rest lucru se daloreazd, in ciuda denumirii, tocmai caracterului pregnant de
:urs in care ingineria proceselor Si aspectul economic sunt prezente in mai toate
:apitolele.
Acest curs, deSi a fost lar$qt, dezvohat de-a lungul anilor Si multiplicat
raryiql in mqnuscris de regretatul profesor I. Precup conform unei programe
analitice bine defnite, acum estepentru prima oard cdnd apore editat, iar acestd
4arilie se dqtoreazd colegului nostra dr.ing. Constantin Tdndsescu, Sef de
lucrdri la catedrq de Ingineria Prelucrdrii Petrolului Si Petrochimie.
C.ursul conline 5 capitole care acoperd nu numai tehnologia propriu-zisd
Je fabricare q uleiurilor minerale, ci un domeniu mult mai larg eare permite
:rudenlilor fixarea unei imagini complete tn ceea ce prive$te pregdtirea lor de
specialitate.Acest domeniu mult mai amplu pleacd de la necesitateafobricdrii
,tnei game largi de ul,eiuri Si continud cu principiile operaliilor fundamentale
,ertraclie lichid-lichid, cristalizare qi fracyionare) cqre stau lq bqzq unui ciclu de
.ubricapie (solventare, deparafinare Si recuperore solvenli), cu valoriJicarea
produselor secundare rezultate tn procesele de fabricayie (parafine, cerezine,
birumuri), cu clasrficarea Si condiliile de calitqte impuse diferitelor tipuri de
uleiuri Si, in final, cu regenerarea uleiurilor uzate. DeSi cursul se intituleazd
Tehnologia uleiurilor", el se ocupd Si de tehnologia de solventare a altor
..racliuni petroliere: motorind, petrol Si benzind bogatd in hidrocarburi
romatice, pentru ultima /'racpiune, procesul fiind foarte bine dezvoltat Si
struclurat.
Pqrtea care coroboreazd caracterul ingineresc al acestui curs o constituie
,ttdt numdrul mqre de exemple de calcul, cdt Si consideraliile economice care
isolesc procesele respective Si, uneori, analizq criticd a qcestorq, toqte acestea
n'tind la hazd tndelungata experienld didacticd Si de cercetare a autorului. De
dsemeneq,bogatul material grafic al lucrdrii, explicaqiile clare Si convingdtoare
ale tehnologrilor qbordqte, precum Si bibliografis recentd, numeroasd Si
adecvatd completeazdlista de calitdli care asigurd valoarea necesqrd nu numai
unui curs pentru studenyi ci Si unei cdrpi de referinyd in domeniul tehnologiei
fabricdrii uleiurilor. Toale aceste motive sufi surtcienlepentru a fi de qcord cu
publicarea qcestui curs cqre, dupd pdrerea meq, va cveq un succesmeritqt.

Prof.dr.ing. C. Strdtuld
 Cuprins
:-i.iatd

. EXTRACTIA LICHID-LICHID APLICATA FRACTII'NILOR

PETRO LI E RE ..............11
I 1.Relaliide solubilitate qireprezentareagclrilibrului lichidlichid....... ......11
l. l. l. Relat iide s o l u b i l i ta te ............1I
1.1.2.Reprezentarea echilibruluilichidJichid. ..l a
1A

I 2. Principalelecaracteristiciale solv-e11ilor selectivi._. . .......... .....18

1. 2. 1.Car ad. eri s ti d ced
i i z o l v a re ..........18
1. 2. 2.Car ac ' t e n s ti cgi dgep q q e 4 fa z e l o rl i c h i d e ... .... . .......27
1.2.3.Caracteristici derecuperare ........28
l .3 Ti p ur ideex t r ac { ie ........29
I .3.1 Qrtraotias!mp!_6 qi extracfiain echicurent . . . . 30
1.3.2.Extractia_rl_cogtr4c_rl!,el! .... ......37
1.3.3 Limitatia extracfieiin contracurent9i posibilit{i
de depig i re a a c e s te i a ...... ......45
I .3.4.Extrac{iain contracurentcu reflux de extractde
aceeagi compozilie cu a produsului extract ......... ...48
1.3.5.Exlracfiain contracurentcu reflux de compozilie
diferitide a projusuluiextractt.. ...... ....... 59
1 4 An ar at ur adeelF rtg l r9 ...4 !,.' ..,..' ....:.....,,' .... ,1............. .,....70
1.4.1,Extractoarecuamestecareliberi . .. .. . ..71
l. 4. 2. E x t r a$oa re c u a me s te c a re me c a n i c i ............77
1. 4. 3.A lt et ipuri d e e x tra c to a re ...... ......81
1. 4. 4.E lem entdeeo ro i e c ta re a e x tra c to a re l o r ......... ...........82
1.5.$gcuperarea solvenfilor.
1.5.1. Recuperarea solvenlilordin soluliilede rafinatgi de eKract . . . ... 88
1. 5. 2.S epar ar es ao l v e n l i l odre a p i ... ....... j . ..... 91,
1 6. Extr4cliaaromaticelordinbenzine, petroluriqi motorine..,tt....t.:..1 .- .:....91
1.6.l. Procedee industriale de extractiea aromaticelor din benzine. . . ...93
1.6.2.Procedee indusirialede extractiea aromaticelor
din petroluriqi motorine 102
BIBLIOGRATIE 105

: P R OCESE DE F A B RI CAR EA U L E IT J R IL O R M IN E R A LE ....,..., . .. .109

2 .l .Ext r ac t iagqs olv e n l i ..:....!.. ....... . .110
2. 1. 1.E x t r ac t ia
ul e i u ri l ocru fu rfu ro l ......... .114
2.1.2.E*raclia uleiuriiorcu fenol . . ....I I 8
2. 1. 3.E x t r ac f iau l e i u ri l o rc u N -m e ti l p i ro l i d o n[....... ............ 121
2 .Z.D ez as f alt arc ea
u pr o p a n .............124
2.2.1.Consideralii generale .....124
2.2.2.Realizarea industrialI . ....127
 2.3.Deparafinarea cu solven{i ..i 31
2.3.1. Cistalizareaparafineidin uleiuri in prezenfasolvenlilor . . . ... ..132
2.3.2. Condiliilede baz[ ale deparafinlriicu solvenli .135
2.3.3.Parametriispecifici ai procesuluide deparafinare. . . . . . ... . .. LJ I
2.3.4. RealizareaindustrialE -. I+J
2.3.5.Deparafinarea uleiurilorcu cetone .r47
2.4.Tratareacu hidrogen . 158
2.4.1.Hidrofinarea uleiurilor . 159
2.4.2.Iltdr otratareauleiurilor ..161
2.4.3. Oblinereauleiurilor superioareprin hidrocracare. . . . . . ..162
2.4.4.Deoarafrnarea cataliticn...... ... ..164
BIBLIOGRAIIE . 169

3. PROCESEDE VALORIFICARE A PRODUSELORSECI.]NDARE ..tt)

3.I . Fabricarea parafinelorgi cerezinelor . I t5

3 .2 .Fabr ic ar eabit um u l u i ..........178

BIBL I O G RA F I E . . . . .. ... .I85

4. CONDTTI DE CALITATE $I CATEGORII DE ULETURILTTBRIFIANTE. . . . . . 187

4 .l .Cons ider aliipr iv i n d p ro c e s u l d e u n g e re .......... ...187
4.2.Condiliide calitateimpuseuleiurilorlubrifiante . . . . . ...190
4.2.1. Caracteristicicareasigurl calitIlile de ungerein
dif er it ed o m e n i i d e u n g e re .......191
4.2.2.Caracteristici caredetermin[domeniulde utilizare... ... ... ......1S5
4.2.3.Caracteristicicaredetermindstabilitateain condilii
deutilizare. Rezistenta la oxidare ..........197
4.2.4.Caracteristicide puritategi anticorozivitate. 199
4.2.5. Caracteristici diverse 200
4.3 Lrleiuridebaz6, si aditivi 203
4 3. 1.Uleiur ide b a z d ...........203
4. 32. A dit iv ioe n truu l e i u ril u b ri fi a n te ............206
4.4.Cateeoriide uleiurilubrifiante tl o

4. 4.1.Clas if ic a reual e i u ri l olru b ri fi a n te ...............219

4. 4. 2.Uleiurpe i n trumo to a re te rmi c e .............:20
4.4.3.L,rleiuripentrutransmisiileautovehiculelor...... :j4
4.4.4.Uleiuripentruutilajeindustriale :i6
4.4.5 Uleiurihidraulice :44
4.4.6.Lleiuri electroizolante 246
4.4.7,Uleiuripentruprelucrarea metalelor 249
4.4.8.Uleiuridiverse 251
BIBLIOGRAFIE..... .252

5. REGENERAREALT.EII,'RILORUZATE
generale
5.1. Consideralii 257
5.2.Compoziliauleiurilorvzate. . . 259
5.3. Metodegi procedeede regenerare a uleiurilor uzate. 261
BIBL IO G RA T I E . . . . . . ....... 269
 { . exrnecpALrcHrD-LrcHrD
epucnrAFRAcTruNrLoR
PETROLIERE

Procesele de exfraclie lichid-lichid realizeazd separarea unui

component sau a unui grup de componenJidintr-un amestec, pe baza
solubilitdfii diferite a fiecirui componentintr-un solvent selectiv sau intr-un
amestecde solventi.
Extraclia lichid-lichid se aplicd in diverse domenii industriale dintre
care se pot menfiona [1-10]: separareahidrocarburilor aromatice din
benzine, rafinarea produselor peftoliere, recuperarea unor substanle,
rafinarea uleiurilor animale gi vegetale,fabricareaantibioticelor, separarea
unor metaleetc.
in indushia de prelucrare a pefiolului gi petrochimie se prelucreazd
prin extracfie lichid-lichid aproape intreaga gamd de produse petroliere
(benzine,petroluri, motorine, uleiuri, materii prime reziduale).

1.1.Relaliide solubilitategi reprezentarea

echilibrului
lichid-lichid

1.1.1.Relafiide solubilitate

Solubilitateareprezintiproprietatea a doi saumai mulli componenfi

de a formaintre ei, spontanqi fhrereacliechimic6,o dispersiemolecularS.
in practicdse pot intdlni sistemede componenfiperfectmiscibili,
pa(ial miscibili sau practic nemiscibili.Dinfre acestea,pentru extracfia
lichid-lichida fracliunilorpeholieresuntfolositesistemelede componen{i
parlialmiscibili.
t2 I . Extraclio lichid-lichid aplicatdfracliunilor petroliere

Formareaunui anumit tip de sisternde componenli se poate erplica

prin forlele de interacfiunedinfre moleculelecomponenlilordin sistemcare
pot fi interacfiuni fizice, chimice saufizice qi chimice.
lnteracliunile ftzice intermoleculare de tip van der Waals explicd
devia{iile de la comportareaideal5 a solufilor. DacS intr-un sistem de
componenlise gdsescmolecule polare gi molecule nepolare,pot apdrea
urmdtoareletipuri de interacliuni fizice 11,11,121:
o intre doud molecule polare
- orientaredipol-dipol,
- 'inducfiedipol-dipolindus,
- dispersie;
r intre o moleculSpolaragi o moleculanepolard
- induclie dipol-dipolindus.
- dispersie:
r intre doudmoleculenepolare
dispersie.
In consecinld,un solventpolar va dizolva drntr-ofractiunepetroliera
moleculele polare existente in aceastagi moleculele polarizabile prin
intermediul efectului de inducfie.
Abatereade la comportareaidealda soluliilor depindegi de volumele
molare ale componentilor. Astfel, probabilitatea de ciocnire dintre
moleculele de hidrocarburi qi de solvent polar este mai ridicata pentru
moleculelede hidrocarburicu volum molar mare.acesteanefiind dizolvate
de solventul polar.
Prezenla unor interacliuni chimice poate modifica substanlial
solubilitateadintre hidrocarburigi solvent,astfelincAtmoleculelecu volum
molar maresunt dizolvatepreferentialde solvent.
Influenfa naturii solventului polar, a volumului molar al hidrocar-
burilor qi a energiei induse asupra selectivitafiila dilulie infinita (capa-
citateasolventuluipolar de a dizolva preferenlialhidrocarburileari-rm31icg
esteprezentatiin tabelul 1.l.
lnteracliunile chimice apar atunci cdnd are loc un trarsrer de
electroni de la diferite specii de hidrocarburi(donor), la solrenrr, pcrlar
(acceptor)insolit de formareaunui complex cu sarcinielectriced;ler:tede
cele initiaie. Cu cdt complexul este mai stabil cu at6t hidrocari.;: ra fi
dizolvatdmai eficient.
Deoareceelectronii n ai hidrocarburilor nesaturatesr,r:: :::ernic
polarizabili,rezultdcd hidrocarburilearomatice,acetilenicey ;.e:-:--cepot
fonna cu solvenlii polari care conlin diverse gruperi cu ai.:;:-:: tentru
electroni (nitro, cian, aldehidice etc.), complecgi de rrp :;,:-:.'-i- iar
solvenlii polari vor dizolva preferenfialacestehidrocarbun
 I.Extraclialichid-lichidaplicatd.fracliunilorpetroliere 13

In concluzie,dinfi-o fracliune petrolierd,solventii polari dizolvd

preferenlial componenlii polari existenfi in fracfiunea petrolierd,
hidrocarburile aromatice,hidrocarburile mixte 0u caracter predominant
aromatic,dar gi hidrocarburilesaturate
cu volumemolaremici.
Solventii nepolari dizolvd anumili componenli din produsele
petrolierenumai pe baza forfelor de dispersiecare depindde diferenta
volumelormolareale componenlilor.Ei sunt folosifi, in cele mai multe
cazuri,la extractiamateriilorprimereziduale.

etut .1.,1.
Tob Efectul mole;,Tl?:,i;|,iliprisolventului
dim.ensiunii Rolar

Solventul
Volumul molar. Energiaindusi,
polar gi Hidrocarbura Selectivitatea
mVg.mol caVg.mol
Aceton6, n-hexan 136 r 400
45'C 4,27
Benzen 89 1 450

n-heptan r47 I 150

Metil etil 3,93
Benzen 89 | 220
ceton6,
n-heptan L.' I I 150
2 5 "C 2,84
Toluen 107 1 230

Fenol, Ciclohexan 109 I 560

4,06
25"C Benzen 39 I 570

Furfurol, Ciclohexan 109 1 760

4.35
25"C Benzen 89 I 800

Temperaturade extraclie influenieazdechilibrul de faze in funclie de

natura componenlilor din sistemul par.fialmiscibil. Astfel, la amestecarea
fracfiunilor petroliere cu solvenfi selectivi se pot forma sisteme parlial
miscibile cu temperaturdcritici de solubilitate maximi sau minima. Prin
definilie, temperatura criticd de solubilitate (TCS) maximd sau minimi
reprezintd temperatura cea mai micd sau cea mai mare la care sistemul
parlial miscibil devine sistem perfect miscibil (omogen), format dintr-o
srngurafazi.
Fracfiunile peftoliere, considerate amestecuri de hidrocarburi,
tbrmeazd cu solvenfii polari sistemeparfial miscibile cu TCS maxim5, iar
cu solventii nepolari - sistemeparfial miscibile cu TCS minimd. Curbe de
echilibru lichid-lichid in diagrami binar5, tipice pentru acestesisteme,sunt
reprezentate in fig.1.1.
Pentru identificarea fazelor qi a componenfilor din aceste faze se
introduc notiunile de extract gi rafinat, definite in continuare. La ames-
14 l. Extracpialichid-lichid oplicatdfracliunilor petroliere

tecareaunui solvent selectiv (S) cu o fracliune peffolierd (F) la temperatur

constanti (din domeniul de temperaturicare asigurdmiscibilitate parfiald)
dupd un timp de amestecare gi decantare suficient pentru atingere
echilibrului lichidJichid, se separddoludfazelichide in echilibru 9i anume:
faza de extract (E), bogatd in solvent (Se) li care confin
componenfii din fracliunea petrolierl dizolvali de solven
denumili produs extract (PB);
- faza de rafinat (R), sdracdin solvent (Sn) qi care conlint
componenlii din fracfiunea petrolierd nedizolvali dr
solvent,denumili produsrafinat (Pp).
Separareacelor doud faze lichide in echilibru se face pe baz
diferentei de densitatedintre ele.

TCS

{/
8
E E
F
a,
e
S Hc

Fig.I.I Curbede echilibrulichidlichid pentrudiferiteamestecuri

hidrocarburi(Hc) - solvent(S) reprezentate
in diagramabinar6.

1.1.2.Reprezentarea
echitibrului
lichid-lichid
II
Reprezentareadatelor de echilibru lichid-lichid se poate face il
diagrame de echilibru, mai cunoscutefiind: diagramabinard, diagrarnail
tnunghi echilateral, diagrama in triunghi dreptunghic, diagramaJaneck{
diagrama de selectivitate sau de distribulie [1,4,5]. Alegerea unui tip dl
diagrami pentru reprezentareadatelor de echilibru depinde de scopr
pentnr care este frasati. De obicei, aceste diagrame trebuie sd permid
oblinereaurmdtoarelordate: I
: cantitdlile fazelor la echilibru; I
- proporfia de solvent, respectiv, de hidrocarburi din fiecar{
fazdla echilibru;
 l. Extracyialichid-lichidaplicatd.fracfiunilorpetroliere 15

- compozifia sau alte proprietef importanteale produselorde

extracfie libere de solvent.
La extracfia fractiunilor pefoliere cu solventi polari sau nepolari,
pentru reprezentareadatelor de echilibru in diverse diagrame frebuie sd se
introduci anumite ipoteze simplificatoare. in cazul diagramelor binare, se
considerd ci fracfiunea petrolierd gi produsele de exfracfie sunt alcdtuite
dintr-un singur component(hidrocarburi).Pri" urmare, aceastiireprezentare
nu poate oferi nici o informafie referitoare la compozilia produselor de
extracfieqi din aceastiicauzdease foloseqtenumai in scopuri limitate.
Pentru reprezentareadatelor de echilibru in diagrame ternare se
grupeazd componenlii din materia primd (fracfiunea petrolierd) in doi
componentiipotetici, care au solubilitnfi diferite in solventul selectiv, astfel
incdt sistemul format din cei doi componenti ipotetici gi solvent sd fie
ternar.
Deoarecein industria de prelucrarea petrolului, de reguld, extracfia
urmdregte separareahidrocarburilor aromatice (mai solubile in solven{i
polari) de celelalte hidrocarburi, nearomatice,orice fracliune petroliere se
considerd un amestec binar format din doi componenli ipotetici: com-
ponentul ,,aromatice"(A) gi componentul,,nearomatice"(NA) care impre-
un[ cu solventul (S) formeazl un amestecternar.
Concentraliile ile ,,aromatice",,,nealomatice"gi solvent din fazele la
echilibru (solufiile de extract gi rafinat) se vor nota: X6,s; XNer; Xs.E
respectivXa,pl Xya3l Xs,p.
Pentru produsele libere de solvent, concentra{iilede aromatrce din
materiaprima gi din produselede extracfiese vor nota xp; xpn,xpp.
Diagrama in triunghi echilateral este cea mai folositi diagrama
pentrureprezentareadatelor de echilibru in sistemeternare.
Proprietdtile triunghiului echilateral care permit realizarea
reprezentariidatelor de echilibru pe acestsuport sunt:
o Suma segmentelor de pe o latura a triunghiului, decupate de
paralele duse dintr-un punct interior al triunghiului la celelalte
doud laturi esteconstanti gi egal6cu latura triunghiului.
Aceastd proprietate permite ca orice amestecternar posibil sd fie
reprezentatprinfr-un punct dupd cum urmeazd:
- un component pur, prinfr-un punct intr-unul din vArfurile
triunghiului;
- un amestecbinar, printr-un punct situat pe una din laturile
triunghiului (cea care une$te vflrfurile reprezentdnd
componenlii amesteculuibinar);
- un amestec ternar, printr-un punct plasat in interiorul
triunghiului astfel incdt doui paralele,duse prin acel punct
16 I. Extracpialichid-lichidaplicatdfracpiunilorpetroliere

la doud laturi ale triunghiului, decupeazape cea de-a treia

latura segmenteproporlionale cu concentrafiile compo-
nentilor din amestecultemar.
Pentruun sistemfracliune pefrolierd- solventdat gi o temperaturade
extraclie fixatd, intr-o diagramd ternard, locul geometric al punctelor care
simbolizeazdcompozifiile fazelor exhact gi rafinat la echilibru
curba de echilibru; dreaptacareunegtedoui puncte desemndndun rafinat
un extract la echilibru se nume$teconodi sau dreaptl binodala.
o Dreapta care une$teunul dintre v6rfurile triunghiului cu un punct
situat pe latura opusl acestui vdrf este locul geometric al
punctelor reprezentind sisterneternare in care raportul concen-
trafiilor componenfilornotafi in celelaltedoua vdrfuri ale triun-
ghiului esteconstant.
Proprietatea menfionata mai sus aratd cit amestecurilede materie
prima sauprodusede exffacliegi solventse reprezintdprin puncte care se
gdsescpe dreaptacareune$tepunctelecaresimbolizeazasolutiileiniJiale.
Pozilia punctului care reprezrntdamesteculcelor doua solulii se
determinl cu regulasegmentelorenunfatdastfel:raportulcantitdlilora doud
solulii care se amestecdeste egal cu raportul segmentelornealdturatesau
opuse.
r Dreaptacare une$tedoui punctecare desemneazd cioudsisteme
ternare este locul geometric al punctelor reprezentdndtoate
sisterneleternare rezultatedin amestecarea sistemeloriniliale in
diferiteproporfii.
Pozitia punctului care reprezintd amestecul celor doua sisteme
iniliale se determinacu regulasegmentelor.
Demonstraliageometricda celor trei proprietSliesterelativ simpla gi
se gasegtein literaturade specialitatein care sunt descrise,de asemenea, 5i
alte rnoduride reprezentare a echilibruiuide fa2611,4,5.30,401.
Daca determinareaconlinutului de aromaticedin materiaprirui sau
din produselede extractieeste dificila, pentru reprezentarese pot folosi
proprietdti aditive (densitatea,indicele de refraclie etc.) sau prcprietiti
neaditive. corelate cu proprietdli aditive prin intermediul unor curbe
experimentale aqacum se poatevedeain fig.l.2.
ln funclie de solubilitalile reciproceale celor trei componenlidin
amestecul ternar, existd trei tipuri principale de sisteme, prezentate in
fig.1.3:
r sistemede tipul 3-1, in care numai una din cele trei perechi de
componenfiprezintasolubilitatereciprocdparliala,celelaltefiind
completsolubile;
 I.Extrac{ialichid-lichidaplicatdfracliunilorpetroliere l7

sistemede tipul 3-2, denumite gi deschise,in care doui perechi de

componentiau o solubilitatereciprocdpar,tial6;
sistemulde tipul 3-3, in care toate cele trei perechi de componen{i
prezifid solubilitate reciproci pa4iald, in zona de eterogenitatea
sistemuluipoatecuprindedoui sautrei faze lichide.

I"-ig.l.2-Reprezentarea
echilibruluilichid-lichidin diagramitriunghiular6.

ExemplulI.l
Si se reprezintecurba de echilibru lichidJichid pentru sistemul
benzini de reformarecatalitici - solventQ{-metilpilolidond+10% masi
api) la 25'C. Dateledeechilibrusuntprezentatein tabelul1.2.

Tabelul 1.2. Datele de echilibru lichidlichid pentru sistemul benzini de

reformare cataliticn -N-metilpirolidoni + 107o api, t., = 25"C

de rafinat. 7o masi Solufia de extract, Yo mastr

Selectivi-
Solvent Aromatice Nearomatice Solvent Aromatice Nearomstice tatea
60 5, 0 89,0 9 5 ,8 l6 2,6 t14
8,0 15,2 76,8 91,4 5 ,8 2,8 10.5
I 1,0 )1 \ 61,5 8 5 ,I tl,4 3,5 I,J

47.0 35.5 7 5 .r 20.0 4.0 J.l

Rezolvare'.Pe bazaproprietitilor ardtateanterior,curbelede echi-

libru in diagrarnatriunghiulardgi in diagramaJaneckes-aureprezentat in
frg.l,4, iar curbelede eohilibruin diagramaftiunghi dreptunghic,in dia-
grmnade selectivitategiin diagramadedisfribufiein fig.I .5.
18 l. Extractrialichid-lichidaplicatd.fracpiunilorpetroliere

3 -l 3-2 3-3

Fig.I .3. Tipuri de curbede echilibrulichid-lichidreprezentate

in
diagramitriunghiular6.

1.2.Principalele alesolvenlilorselectivi
caracteristici

Caracteristicile cerute solvenfilor selectivi folosili la extracfia frac-

fiunilor petroliere pot fi grupatein cdtevacategorii:
o caracteristicide dizolvare (selectivitateagi putereade solvire);
. caracteristicide separarea fazelor lichide (diferenfade densitateintre
faze, viscozitateagi tensiuneainterfaciald);
. caracteristici de recuperare a solvenlilor (temperaturade fierbere,
presiuneade vapori, cdldura specificd,cdldura latentd de vaporizare,
solubilitateain api),
r caracteristicidiverse(stabilitateatermicd, corozivitatea,toxicitatea.
costul de achizilie).

1.2.'1.
Caracteristici
de dizolvare

Selectivitatea (B) reprezinti capacitateasolventului de a dizolva pre-

ferenlial un component sau un grup de componenli din amesteculinilial.
Un solvent polar este selectiv penfu hidrocarburile aromaticedintr-o frac-
liune petrolierd dacd la echilibru concenfiafia acestoraeste mai mare in
produsulexfract decdtin produsulrafinat.
Conform definifii selectivitifii, aceastase poate calcula in funclie de
concentraliilecomponenlilor in fazelela echilibru,curelalia:
 L Extraclia lichid-l ichid aplicatd.fracliunilor petroliere l9

5rs
+
5
a
><10

-b-

0F 0,6 07 q8 q9 l
xn/tx4
+x*o)
Fig.l.4 Reprezbntarea datelorde echilibru:
a - diagramitriunghiulari:b - diagramiJanecke.
 I . Extraclia lichid-l ichid oplicatd./racpiunilorpetrol iere

100
90

70

50

f,U

av
'A

1n

20

-o- 10

1dA

100 ^s

1!
90
xd
6v
,r
tu
x70

OU

qn

/,0

?n

20
/
_b_ 10 --"
l"t"
0 10 ?0 30 10 s0 60 70 80 90 100
bR'x n g
Fig. 1.5.Reprezentareadatelorde echilibru:
a - diagrarnitriunghidreptunghic; gi dedistribulie
b - diagramideselectivitate
 l . Extraclia I ichidJichid aplicatdfracliunilor petroliere 2l

X o.u
x .. - (l l)
F=-;:,r A,R
"

7;;
Dacd rapoartele concentrafiilor de aromatice gi de nearomaticedin
fazele de extract gi de rafinat,cunoscute sub numele de constante de
distribufie,senoteazdcu Ka qi KNa,relafiade calcula selectivitdliidevine:

A/- - ( r .2 )
^ A,R

Y
(t 3 )
'' NA.R

^K'^
.0
Y= (l 4 )

Din prima relalie de definilie rezultd ca selectivitateanu depinde de

valoareaabsoluti a concentraliilor componentilor in soluliile de extract gi
de rafinat, ci de raportul lor.
ln cazul unei extraclii in contracurent, selectivitateainfluenleaza
numdrul de echilibre necesarpentru a asigura puritdlile produselor de
extracfie.CregtereaselectivitSliiconducela scidereanumdrului de echi-
libre necesarin procesul de extraclie qi, evident, influenleazaeconoml-
citateaacestuia.
Pentru sisteme ternare, selectivitatease poate calcula din date
termodinamice.in acest scop,sepleacade la condilia termodinamicl de
echilibru. Astfel, la echilibru,activitdflecomponenlilorin cele doua faze
suntegale,deci:

?A.E = on.R

aNn,E:8NaR

ExprimAndactivitdlile componenlilorin funcfie de coeficientijde

activitateqi de concentraliilede ,,aromatice" in fazele
saude ,pearomatice"
de rafinatqi de la
extract echilibru, rezultd:
7) L Extraclia lichid-l ichid uplicatdfracliunilor petroliere

Yn,s'Xn,n:Ye,n'Xa,n

'XNl,s: Yxe,n'XNe,n
Ylra,e

, A,K T ua.n
A ,=- 1 l\i4 = -
I A.L T t'te.t

T e. n ' / x t . B
B= (1 . 5 )
T t , e ' T nt . n

unoe:
ya,r, y.q.,n
reprezintdcoeficientul de activitate al aromaticelorin solu-
fla de extract saude rafinat;
yNa.r,THa,n- coeficientul de activitate al nearomaticelorin solutia de
extract saude rafinat.

La dilulie infinitd (solventul polar este in exces, solufia de extract

conline mult solvent, iar solulia de rafinat este formatd practic din
hidrocarburi) coeficienlii de activitate ai aromaticelorgi nearomaticelordin
rafinat sunt unitari, iar selectivitatealadilufie infinita (B') devine:

na /.vt.t / xt.s
p
' (1 6)
Tar Te.s

Selectivitatea la dilufie infinit[ se determina mai ugor, folosind

sistemebinare, gi poate fi util5 in studii preliminare de alegerea unui
solvent.
in literaturl suntprezentateqi alte forme de exprimarea selectivitalii,
dar caresuntpufin folosite[,4,13-15].
Dintre factorii care influenleazaselectivitateaunui solvent polar fald
de aromaticeledintr-o fracliune petrolierd se pot menliona:
o structurachimicd a componenlilor sistemului;
. temperaturade extractie;
. concentraliade aromaticedin produsul extract.

Influenla structurii chimice a componenflor sistemului poate fi pusa

in evidenfd prin reprezentarea echilibrului lichid-lichid in diagrama
triunghiularS. Dacd se urmdregteextracfia unei materii prime date (F) cu
 I . Extraclia lichid-lichid aplicatdfracyiunilor petroliere 23

doi solvenli polari (S1) gi (Sz),a$acum se observdin fig.1.6, solventul 51

este mai selectiv decdt Sz deoarece puritSlile produselor de extraclie
oblinute cu 51 sunt mai diferite, iar aceste diferente pot fi corelate cu
inclinarea conodelor gi cu suprafatadomeniului de miscibilitate par.tiali de
sub curba de echilibru.

Fig.I.6.Extracliauneifracliunipetroliere
(F)cu
solvenliipolari51- $ Sz---.

Influenla temperaturii de extraclle asupra selectivite$i se poate

deduce,de asemenea,prin reprezentareaechilibrului lichid-lichid pentru un
sistemmaterieprimi - solvent polar la doud temperaturitr $i t2 (t2 > ty) aga
curn se observdin fig.1,7. Se considerdcd, pentru cele doud temperaturi,
conodeleau aceeagiinclinare.
Selectivitdfilela cele doud temperaturise pot calcula cu relafiile:

E,W, E,W,
E,Y, Fv

F,,= B
Flt
-:J:2-

ry, EI,
M, &2,
Din cele doudrelafii esteevidentcd F,r > Bp.Deci,pentrusisteme
tracliune petrolierd - solvent polar, selectivitateascade cu creqterea
24 I. Extracpialichid-lichidaplicatdfracliunilorpetroliere

temperaturii, iar la punctul critic valoarea selectivitdtii devine egald cu

unitatea.
Pentru sistemecu TCS minime, selectivitatease mdregtecu cre$terea
temperaturiide extractie.

Influenla concentraliei de aromatice din produsul extract se poate

constata din datele prezentatein tabelul 1.2 din care se observd ci, la
temperatura constantS,cregtereaconcentratiei de aromatice din produsul
extract duce la sciderea selectivititii. Degi,de obicei, aceastAreguld este
valabild,existainsa gi exceptii.

.ta

Fig.L7. Influenfatemperaturii
asupra selectivititiipentru
un sistemfracliunepetrolieri- solventpolar.

Puterea de solvire sau de dizolvare exprimd capacitateasolventului

de a dizolva c6t mai eficient componenlii din fracliunea petrolierii, in
condiliile menlinerii unei selectivitali acceptabile.
Ea este determinati de solubilitateareciprocd dintre solvent gi com-
ponentii din materia primd gi, in primul r6nd, hidrocarburile aromatice.
Spre deosebirede selectivitate,puterea de solvire nu se exprimd numeric,
dar este proportionali cu constantade distribufie a aromaticelor(Ka) care
estefolositd deseoripentru a o pune in evident[. In caztiluleiurilor, puterea
de solvue poate fi evidentiati prin temperatura de solubilitate dintre
materiaprimd gi solvent laralia de solvent datd (TS).
 I . Extraclia lichid-lichid aplicatdfracliunilor petoli ere 25

in procesul de extractie, puterea de solvire impune ralia de solvent,

determin6ndastfel cantitateade solvent, volumul aparaturii qi consumurile
energetice.
Factorii de care depinde selectivitatea influen{eaza gi puterea de
dizolvare.
Penffu un solvent polar dat, solubilitateahidrocarburilor descreqtein
ordinea: aromatice,naftene,parafine, iar pentru acelaqitip de hidrocarburi
ea scadecu cregtereamaseimolare.
Marirea temperaturii de extraclie gi a concentrafieide aromatice din
produsul extract conduc la cregtereaputerii de solvire a solvenlilor polari.
Pentru solvenlii nepolari (propanul) care formeazd cu reziduurile sisterne
cu TCS minim, influen{acelor doi factori esteinversS.
linAnd cont de factorii care influenleazdcaracteristicileunui solvent,
rrebuie precizat cd selectivitateagi puterea de solvire trebuie raportate nu
numaila un solventanume,ci la condiliile concreteale sistemului(sistemul
materieprimd - solvent, temperaturade extracfie,concentraliade compo-
nentin produsul extract).

Corectarea coracteristicilor de dizolvare

Mirirea selectivitafi sau a puterii de solvire se face, de obicei, prin

modificareatemperaturii de extraclie qi prin folosirea unui solvent de
corecfie.
Daca selectivitateaale valori mici, aceastapoate fi corectataprin
scddereatemperaturiide extraclie in cazul solvenfilor polari cu putere mare
de solvire, iar putereade solvire a solvenlilor poiari poate fi marita prin
!-re$tereatemperatwii de extracfie,cu condilia ca selectivitateasi ramAna
acceptabila.
Solventulde coreclie se adaugdin solventulprincipal gi actioneaza
irnpreundcu acestaca un nou solvent.El trebuie sd fie total solubil cu
solventulprincipal pentru a se evita efectuareaextractieiin mai mult de
doudfaze lichide, c6nd procesulnu mai poate fi controlat.
CorectareaselectivitSliise face cu un solventde corectie(numit qi
antisolvent)careestemai pulin solubil cu componenliimaterieiprirne.Prin
addugarea unui antisolventin solventulprincipal se va reducesolubilitatea
dinfe componenlii materiei prime gi solvent, insd se va mlri selectivitatea.
Cel rnai folosit solvent de coreclie a selectivitafiiesteapa. In fig.l.8 este
prezentatdinfluenta adaugarii apei in solvent asupra curbei de echilibru
lichid-lichid
Dacd solventulde coreclieestemai solubil decdtsolventulprincipal
cu componenlii materiei prime, el va mdri solubilitateadintre componentii
26 I . Extraclia I ichidJ ichid aplicatd.fracyiunilorpetrolie re

sistemului,iar putereade solvire a noului solventva cregte.Ca solvenJide

coreclie a puterii de dizolvare (numili qi cosolvenli) la extraclia fracliunilor
petroliere cu solvenli polari se folosesc hidrocarburi aromatice. Efectul
adaugarii unui cosolvent in solv-entul polar principal este analog cu
creqt6reatemperaturii de extraclie. in frg.1.9 se prezintdinfluenla adaugarii
de benzenasupracurbei de echilibru la extrac{iauleiurilor cu SOzlicliid.

Fig.1.8. lnfluen{a adiugirii apei

in solvent asupradotnentu-
lui de rniscibilitatepa4ial[:
I - solvent anhtdrul
2 solvent * apd

\-
,/
Fig.l.9 lnfluenfa ad6ug6riide
cosolvent(benzen)in sol-
ventul principai (SO: lichid)
la extraclia uleiurilor:
l-SO:;2-SO:-C6tI6

Se observd cb imbundtdlirea unei caracteristici a solventului

(selectivitateasau putereade solvire) esteinsofitd de inrautdlirea celeilalte.
 I.Extroclialichid-lichidaplicatd.frocpiunilorpetroliere 27

Din aceastd canrzd,,la'alegereaunui solvent de coreclie trebuie avuti in

vederegi influenfa negativi a acestuiain procesulde extracfie.
Corectareacaracteristicilorde dizolvare se poate face, de aselnenea,
prin exhactie fracfionati. in acest caz se folosesc doi solvenli nemiscibili,
fiecare acfiondndindependentin procesulde extractie.Un exemplu tipic de
extracliefracfionatii esteprocesulde exfactie a aromaticelordin benzinf,cu
N-metilpirolidoni + api gi pentan 11,2,321.

de separarea fazelorlichide
1.2.2.Caracteristici

Diferenla de densitate intre fazele la echilibru influenfeaza

dimensiunile extractbrului. Aceasta trebuie sd fie cAt mai mare qi s6 se
men{ini ridicatd de-a lungul extractorului.
Datele prezentate in tabelul 1.3 pun in evidenld diferenlele de
densitatecare apar la extraclia unor fracliuni petroliere cu fenol gi SO2
lichid.

Tabelul -1.3.Diferenfele de densitate(kgltnt) la extracfia unor frac{iuni

petroliere cu fenol $ SOz lichid [41

Zona Fenol- Diorid de sulflichid

Fluxurile
coloanei ulei Benzinl Petrol Motorini
Zona Solvent- 1 5 0 -1 6 0 664 575 550
superioarE rafinat
Zona Materieprimi 1 3 0 -l 4 c 583 543 195
inferioari - extract

Diferen{ele densitdlilor fluxurilor in contracurent de la extraclia

uleiurilor cu fenol sunt mult mai mici decdtcele de la extraclia fiacliunilor
petroliere cu SO2 lichid. in consecin!6, apar diferenle notabile intre
capacitdlile de prelucrare ale extractoarelor din aceste procese: 25-30
.3/m2h (fracliune petrolierd + solvent) pentru extraclia cu SOz lichid, fa!5
de l0-12 m'/m'h pentrufenol [1,4,7].
Viscozitateasolventului trebuie sd fie cdt mai mici pentru a milri
viteza de difuzie in procesul de extrac{ieqi fransferul de caldur59 9i pentru
a micgora cheltuielile energetice de pompare. Reducerea viscozitSlii
soluliei se poate face prin mirirea temperaturii de exfrac1ie,urmdrindu-se
insd efectul acesteiaasupracelorlalte caracteristiciale solventului.
Tensiuneainterfaciald determini timpul necesarpentru amestecarea
componenlilor cu solventul gi pentru separareafazelor. Daci tensiunea
interfaciali estemic6, amestecarea se realueazdrapid, dar separareafazelor
 28 I . Extraclia lichid-lichid aplicatdfracliunilor petroliere

are loc cu dificultate; daca tensiuneainterfaciald este mare efectul asupra

celor doua etape este invers. Deci, daci tensiuneainterfaciala este rnare,
dispersareaunui lichid in celdlalt este influenlatd nefavorabil, iar dacd
tensiuneainterfaciald este micd se pot forma emulsii greu de separatprin
decantare.
CAteva valori ale tensiunii interfaciale pentru sisteme intdlnite la
extrac{iafracliunilor petroliere cu solvenli polari sunt prezentatein tabelul
r . 4.
Tabelul /.4. Tensiunile interfaciale pentru diferite sisteme

Tensiunea
Sistemul interfaciald.
ne/cm
Dietilenglicol+ l0%oapd.
- Benzini 25

25 5,0
Sulfolan- Benzini 50
t20 2.0

N metilpirolidoni+ l0% api - Benzini 25

+ l5%oap6- Benzini
N metilpirolidon6 25
(r
50 3g.g
Furfurol ('
100 3i,85

50 37.'7il
Fenol
100 32.2(l
1) Tensiunesuperficiali

1.2.3.Caracteristici
de recuperare

Solventul repartizatdupa extraclie in fazele rafinat 9i extract trebuie

separatde produselede extractrepentru a asigurapuritatea acestoraqi
pentru a fi refolosit in procesulde extraclie(solventde echilibm).
Recuperareasolvenlilor se realizeazdin cele mai multe cazuri prin
fi'aclionare,iar uneoriprin reextracgie.
Dintre caracteristicilede recuperare,o importanld deosebitaprezintdr
presiuneade vapori gi cdlduralatentdde vaporizare.
------?
. l'resiunea de vapori a solventului determindmetodelede recuperale
-=--i,_-- -.-.----------'7:
gi fondiliile de depozitareale aceituia precum si presiuneadrn
* i-"g9tg..bolven1iicu presiunide vaporimici fG;;adri de fierbere
ridicatesunt preferabilila extractiaaromaticelordin benzine-iar cei cu
 l. Extraclia lichid-lichid aplicatdfracyiunil.orpetroliere 29

presiuni de vapori mari oferd avantaje la rafinarea uleiurilor. Solvenlii

foarte volatili se folosescla dezasfaltareasaudemetalizareareziduurilor.
La alegereaunui solvent fiecare dintre caracteristicile mentionate
prezintd o importanfi deosebitd gi, uneori, o singurl caracteristicd
inacceptabildpoate elimina un solvent din competitie. De exemplu, un
solventcu o stabilitatetermici necorespunzdtoare nu poate fi folosit intr-un
proces de extractie industrial, chiar daci celelalte caracteristici au valori
foarte avantajoase.Totugi, in majoritateastudiilor, selectivitateaqi puterea
de solvire sunt avute in vedere ,in primul rdnd, la alegereaunui solvent
selectiv[,16-18].

r'l ir
'r r t.irl i . ,, i t
Ll
:t
.l
ir
!.' ,,
r
t f
-
i' { t
-

-)
1.3.Tipuride extracfie

Tipurile de extracgiese deosebescdupd modul in care fazele vin in

contact,9y€gma_ry.lde echilibre, dupSsensulde circulalie a-flirxurilor in
extractorgi dupn modul de operare.
- --Astfel,
dupl modut de punere in contact afazelor, extraclia se poate
realizaintreptesauprincon@ac!iediferenJiald).
La extraclia in ffepte se considerdci fluxurile care pdrdsescfiecare treaptd
(.taler)ajung la echilibru termodinamic. La extraclia diferenfiald, cele doui
fazein contactnu ajung la echilibru qi are loc un transfer continuu de masd
de-alungul extractorului.
Dupd sensul de circulalie a fazelor in extractor, extraclia se poate
realiza cu circulatia fazelor in echicurent, in contracurent sau in curent
incrucigat.
Referitor la modul de operare,procesul poate decurge continuu sau
discontinuu. Extracfia se poate realiza izoterm sau cu gradient de
temperaturd,cu sau fhrd reflux.
In acest subcapitol se expun principalele tipuri de extracfie lichid-
lichid pentru sistemeparfial miscibile, modul de calcul al parametrilor mai
importanfi pentru fiecaretip, precum gi factorii careil influenleazd.
Prin calculul extracliei se urmdregtesi se obfini urmdtoareledate:
o debitelede faze pe intreg exfractorul saupe fiecare treaptS;
. debitele de produse de exfractie libere de solvent gi repartizarea
solventului intre cele doua faze;
. compozitia produselorde exfractie;
 30 I . Extraclia lichid-lichid aplicatdfracpiunilor petrol iere

o numdrul de trepte teoretice necesa.rreall,z;itriiunui anumit grad de

l sepilare intre componenfi;
r(aiia". cantitatea minimd, maximd gi optimd de solvent necesardin
procesulde exfracfie;
o valorile unor mirimi specificeprocesuluide extraclie lichid-lichid
ca de exemplu: randamentul de produs rafinat, randamentul de
produs exfiact,recuperareade aromatice,selectivitateasolventului
fatd de aromaticeetc.
Pe baza acestor date se poate studia influenta unor factori asupra
procesului de extracJie,se pot identifica limitaliile fiecdrui tip de extraclie
qi se poate face o comparalieintre diferite tipuri de exfraclie.
Calculul procesului de extraclie sebazeazdpe bilanpri materiale qi
pe relalii de echilibru de fazd. El se poate efectuaprin metodeanalitice sau
grafice.
Metodele analitice realizeazdsimularea extracfiei lichid-lichid prin
utilizarea unor modele matematice. Pentru reprezentarca datelor de
echilibru lichid-lichid in sistemeternaresau multicomponentese folosesc
modele complexe GfNIFAC, UNIQUAC, NRTL) sau modelele
simplificate, iar pentru calculul extractiei lichid-lichid se pot adoptamodele
matematiceale procesuluide frac,tionare (9,19 -21,56,577.
In continuare sunt prezentatemetode graftce de calcul al celor mai
raspdnditeprocesede exhac{ie,bazatepe diagramatriunghiulard, deoarece
sunt relativ simple, iar reprezentdrile grafice sunt extrem de sugestive,
permipnd aprecierea influenlei unor factori asupra procesului. In pre-
zentareaacestormetode se va consideracd solventul este pur (in realitate
solventul de echilibru confine uneori hidrocarburi), iar produsele de ex-
tracliesuntlipsite de solvent.

1.3.1.Extracfiasimpldgi extracfiain echicurent

Procesulde extraclie simpld, intr-o singuri treaptd,constd in realiza-

rea unui amesteceterogenintre o fracfiunepeffolierd(F) gi un solvent(S)
urmati de separareaprin decantare,pebaza diferenfei de densitatea celor
doud faze la echilibru: extractul E gi rafinatul R. Opera,tiade extracfie pro-
priu-zisd are loc la o temperatwd constanti. Solventul este eliminat din ra-
finat qi extract, de obicei, prin distilare.
Extrac{iasimpla poate fi realizatddiscontinuusau continuu. in
primul caz,intr-un singuraparat(extractor)sepoaterealuainitial operatia
de amestecare,urmatd de operafiade decantare.La extraclia in flux conti-
(un amestecdtorqi un decantor).
nuu estenevoie de doui apa"rate
 l. Extraclialichid-lichidaplicatdfrocliunilorpetroliere 3l

. Schemade principiu a acestuiprocedeuestereprezentatd in fig.I.10.

Intre fluxurile din processe pot scrie urmdtoarelerelafii de bilanl material:

F+S:R+E:M (1 7)
F:Pn+Pn (l 8)
Fxr:Pnxpn*Prxpe (l e)
R:Pn+Sn (1 . 1 0 )
E:PE+Se (l. lr)
S:Sp+$B (1 1 2 )

Fig.l.l0. Schemade principiua extraclieisimple:

I - extractor; desolvent.
2,3- separatoare

Pentru o fracfiirne pefiolierd F care conline xF aromatice, un solvent

S gi o temperaturd de extraclie ftxatd, se poate ffasa curba de echilibru
lichid-lichid in diagrama triunghiulard (fig.1.1 l).

a-\

Fig. L I I . Reprezentarea extraclieisimple

in diagramItriunghiular6.
32 1. Extraclia lichid-lichid aplicatdfracpiunilor petroliere

Pentru calculul extractiei simple estenecesarsi se determinenum6-

rulde variabile independentecare rezriltAdin numirul de variabile ale pro-
cesului minus numbrul de relatii care se pot scrie intre acestevariabile.
Variabilele procesuluiin condiliile date sunt:
m - concentralii de componentiin rafinat (Xi,n);
m - concentratiide componenfiin extract (Xi,p).
R - cantitatea de rafinat;
E * cantitateade extract;
S/P- raportul intre cantitateade solventgi materiaprimd numit ralie
de solvent.
Total:2m + 3
Relalii infre variabile:
m - bilan;uri materialepe componenli;
R:Pn+Sn
E:Ps+Sr
IXi.n: 100;
IXil: 100;
xpj = f(xps);
Total: m + 5.
Rezulta c5, pentru un sistem cu m componenfi,numirul de variabile
independente este m-2, iar un sistem ternar (aromatice, nearomatice,
solvent) are o singurd variabild independenti. Aceasta se alege dintre
variabilele mai importante ale procesului,respectivpuritatile produselorde
extracfje(xpn,xpn)sauralia de solvent(S/F).
ln continuare se prezintd calculul unei extracfii simple in care, pe
lAngasistemul fracliune petrolierd - solvent dat qi temperaturade extraclie
fixata, se impune ra{ia de solvent SlF.
Calculul se bazeazdpe relatiile de echilibru (curba de echilibru din
parcurgindanumiteetape.
fig.1.l I ) li relatiile de bilanl materialprezentate,
Inilial se reprezintdextracfiasimpla in diagramatriunghiulara astfel:
- se fixeazd pe Nl,l pozilia punctului F care simbolizeaza
materiaprim5, cu ajutorul relafiei:

NAtr
xF ---jj-::-.100 (l 13)
NA A

se determindpozi\ia punctului M (amesteculeterogende

materieprimdqi solvent),in functiedera[iade solvent,folosind
regulasegmentelor:
 I . Extracyia lichid-l ichid aplicatd Jrocliunilor petro liere
33

,S FM
tr
4)s=FMn4
.MS .S+ E'
F-M+MS FS
- se construiegteprin interpolare conoda RE care trece pnn
punctul M, gisindu-se astfel poziliile punctelor R qi E care
simbolizeazasolufiile de rafinat gi de extract;

- prin prelungirea nS gi ES se determindpozifla punctelor pp

9i
PBc:[e reprezintdprodusul rafinat, respectiv,produsul extract.

Cu ajutorul reprezentdriigrafice a procesuluide extraclie simpla din

trg.I .1I qi al relaliiloi de bilanf material 1.7-l .12, se determindalte variab-
rle importanteale procesului.De exemplu:

o' puritdlile produselor de extraclie xpn $i Xps Se calculeazi cu

relaliile:

NA P" NA P, .loo
xp n =-'lUU; x l., = (l l4)
N,q,q NA A

debitele de produse de exfracfie Pp gi Ps rezultd din relaliile de

bilanfrnaterial(1.8) 9i (1.9):

x Pt-x t'
Pa=F (1.r5)
xpt - xpn

nF
o t:
t E -- r'
xpr - xpn
( r. 16 )

debitele de solvent din rafinat Sn li din extract Ss se calculeaza

cu ajutorul reprezentirii din fig.l.ll 9i al relaliilor de bilanl
material(1.10)qi (1.12)astfel:

So P,R DD

;'=: , dgc l: S" = I^ '^" (1 1 7 )

R.S A9

Se:S-Sn (1 . 1 8 )
34 1. Extraclia licltid-lichid aplicatdfracliunilor petroliere

o debitele de rafinat R 9i exhact E rezultd din relaliile de bilanl

material(1.10)gi (1.11).
^
In procesele de extacfie prezintd,interes randamentul de produs
rafinat rlpp, randamentulde produs extract TlpE$i recuperareade aromatice
Ra. Prin definilie, recuperareade aromatice reprezintdraportuldintre debi-
tul de aromatice din produsul extract qi debitul de aromatice din materia
primd.
Aceste marimi se calculeazdcu relafiile:

p-
ree-rr .196
4 r ^= ?.loo= ( l 1e)
r x pt - x pn

D- -
Ur, ='*.100 = "r ^Pn. tOO ( 1.20
r xPL. - xFR

vD
Jr-rm.1gg
R"-:tE.'€.199-'rr
"xFFxF ( l 21)
xpe- xpn

Prin schimbarearafiei de solvent, parametrii procesuruide extracfie

se modifici. valoarea minimi sau maximd a rafiei de solvent este deter-
minatd de compozi{ia amesteculuide materie primd gi sorvent corespun-
zdtoareintrdrii (punctul N), respectiv, iegirii (punctul p) din dorrreniulde
eterogenitate.
Astfel:

(s) n (1 22)
ir
\,
l / mrn
1/S

rs ) =-
FP (1.23)
l - _- l
\t. I
.., /m * p .S

Extracfia simpli prezrntd dezavantaje fald de alte procedee de

extraclie gi din aceastd,cauzdnu se utilizeazi practic decdt in laborator,
pentru determinareaechilibrului lichid-lichid.
Extracliain echicurenlesteo exfracliesimpldrepetatdcareperrnlte
oblinereaunui produs rafinat cu o puritate mai mare dec6t in cazul
extracfiei
simple.
 I. Extrac{ialichid-lichidaplicatd.fracfiunilorpetroliere 35

Schemade principiu a unui proces de extracfiein echicurent realizat

in trei etapeesteprezentatdin fig.1.12. Se considerdcd extractul gi rafinatul
obfrnuteintr-o etapi se afld in echilibru.
In acesttip de extractie, rafinatul din etapaprecedentddevine materie
primd pentru etapa urmltoare in care este tratat cu solvent proaspdt.
Rezultateleextracfiei depind de numdrul de etape,rafia totald de solvent qi
repartizareasolventului in fiecare etapi.
Procesul poate fi realizat discontinuu sau continuu, izoterm sau cu
gradient de temperaturd.
Reprezentareaextractiei in echicurent in trei etape de extraclie, in
diagramatriunghiulardesteredatdin fig.l .13.

Fig.l. I 2. Schemade principiua extraclieiin echicurent:

7,2,3- etapede extracliesimpl6.

Fig.I. I 3. Reprezentarea
extractieiin echicurent.
36 L Extrac{ia lichid-lichid aplicatdJracltunilor petroliere

Calculul extracliei in echicurent se face din treaptd in treaptd ca o

extracliesimpldrepetatd[1,4,5].
Acest tip de extraclie prezintd dezavantajefafd de extrac{ia in
contracurent,motiv pentru care este pufin aplicat la scard industrialS. Se
:utllizeazdla rafinareaunor produsepetroliere cu chimicale.

Exemplul1.2
O benzina de reformare catalitica care confine 48,2 % aromaticese
prelucreaziprin extracJiesimpl5 cu poliglicol, la temperaturade extractie
de 125"C. Curba de echilibru lichid-lichid pentm acest sistem este
prezentatd in fig.l.l4, debitulde benzina(F) estede ll0 t&, iar ratia de
solventde 2,711.
Sa se determine:puritalile produselorde extractie(xpn.xi,r,),debitele
de produse de extraclie (Pr, Pn) gi repartizareasolventuluiin fazele la
echilibru.

extracfieisimple(exempiul1.2).
h"ig.l. I I Reprezentarea

Rezolvare
Confomr metodei grafice prezentate se fixeaza pe diagrama punctele
F (materia prima) gi M (amestecul benzind + solvent) cu ajutorul relafiilor
(l 1 3 )s i ( 1 13 1 ) .
 I. Extraclia lichid-lichid aplicatdfracyiunilor petroliere 37

4R)
NAF = '"'- * I00 = 49,2mm
100
an
FM _ :!_t"97 = 63.5mm
3,7
conodafu, caretreceprin punctulM
Prin interpolareseconstruie$te
;:. prin prelungireasegmentelor.tR,sr, poziliile punctelorPp
se determind
j: P..
Purite$leproduselor cu ajutorulrelaliilor
de extracliesedetermind
r 14).
x,o=Y*loo=36,5%
100
x , , =4 1 *r o o = 7 0,0 %
100
Debitele de produse de exffaclie rezultd din relaliile (1.15) 9i (l 16)
P, =11g*70' o- 48' 2 = 7 1 .6 tl h
" 70,0- 36,5
1-,.= l lo *48, 2- 36, 5= 3 8 .4 t l h
70.0- 36.5
Debitele de solvent din rafinat (Sn) li din extract (Sp) se calculeazd,
c u rela fi i l e(1. 17) qi ( 1 l8) .
I

S* =7 1, 6*_= 6, 1 t lh
82
Ss =1 10*2, 7- 6, 1= 29 0 ,9 tIh

1.3.2.Extracliain contracurent

Procesul de extracfie in contracurentfolose$teun sistem (extractor)

tbrmat din mai multe trepte in care materia primi este introdusa intr-o
ertremitate a exhactorului, iar solventul in cealaltd extremitate.Astfel, in
extractor se creeazd o circulatie in conftacurent a fluxurilor prin care
extractelese imbogdlescin componenlii solubili in solvent, iar rafinatele in
componenlii mai pulin solubili in solvent. La extraclia in contracurent a
tiacliunilor petroliere cu solventi polari, exffactele Er, Ez E" se
imbogdlescin aromatice,iar rafinateleR1,R2 ... R" in nearomatice.
Schemade principiu a extracliei in contracurenteste prezentatdin
fig.1.15. Exhaclia in contracurentare mai multe avantajefati de extracfia
simpli sau in echicurent $i, din aceasti carlzd, are o largd aplicare
industriala.in specialin prelucrareapetrolului.
38 1. Extraclia lichrd-lichid aplicatd.fracpiunilorpetroliere

Fig.I. I 5. Schema deprincipiua extractieiin contracurent:

l, 2, ..., n-l, n - trepte
teoretice
deextracgie.

Ca gi la extracfia simpla, numdrul de variabile independenteale

extracfiei in contracurentse deducedin numdrul de variabile ale procesului
gi nuntarul de relalii intre acestea.
Fie un sistem materie prima F care conline x!. aromatice - solvent
polar S dat qi o temperaturdde extraclie fixati.
Variabileleextrac{ieiin contracurentin condifiileprecizatesunt:
nr - concentrafiide componenliin rafinat(X,3o);
m - concentraliide componenliin extract(Xi.er);
R,,- debitul de rafinat;
E1- debitulde extract,
S/F - ralia de solvent:
n - numdrul de trepte de extraclie.
Total:2m + 4
Relafiiintre variabile:
m - bilanluri materialepe componenti:
Rn: Px + g*
E1:Pp+Ss1
IXi.p,,: 169
XXLSI= 100
n: f(SiF)
Total: m + 5
Pentru un sistem cu m componenfi, numdrul de variabile
independenteeste de m-1, iar pentru un sistem ternar (aronratice.
nearomatice,solvent),in conditriilemenfionate,extractiaeste deterninata
de doua variabile independente.in mod obignuit acestease aleg dintre
puritetile produselorde extraclie XpR,XpE,ra{ia de solvent s/F qi numarul de
trepte de extraclien.
Relaliile de bilanl material care se pot scrie pentru fluxurile din
processunt rnmdtoarele:
F+5:Rn+Er :M (1 2 4 )
F:Pp+Pt ,ILi )
 I . Extraclid I ichid-l ichid aplicatdfracliunilor petroliere
39

Fxr : Pn xpn* Pexpr (1.26)

R' : Px + Sp,' (1.27)
E1: Ps * Ss1 (1.2S)
S : Sp,,+ 5r, (l.2ei7
Pentruun exhactor cu n trepte, din bilanpri materialepe fiecare
treapti, dupdrearanjareatermenilor, rezulti:

heapta l: Er + Rr :Ez + F; Er -F :E2 -R1

treapta2: Ez+ Rz:Er + Rr; Ez-Rr : E: -Rz

treaptan- l: &,-r*Rn-r :En+R"-zl F--r-Rn-z:F*-Rn_t

heaptan: E"+R":S+R"-r En-R_r:S-R*

adicd:Er-F:Ez -Rr : .. :E"- Rn-r: S -R,: ct: W (1.30)

Din qirul de egalitdli (1.30) rezulti ci diferenfa fluxurilor in

contracurentpe o treaptd este constanti de-a lungul exfractorului. Daca
extraclia in confracurenteste reprezentatiintr-o diagramdffiunghiularr, se
observdci dreptelecare unescpunctelesimbolizdndfluxuri in contracurent
pe fiecare treaptd a exfractorului se intersecteazd,
in W, denumit punct de
operaresaupol.
calculul extracfiei in contracurent se face cu ajutorul relatiilor de
bifan! material (1.24)-(1.29), al curbei de echilibru corespunzdtoare
sistemuluimaterie primd - solvent dat, la temperaturade extraclie fixatd gi
al punctului de operareW.
Ca variabile independentese aleg puritdlile produselor de extractie,
XPR ;I XPE.
Reprezentarea extraclieiin conhacurentin diagramdftiunghiulard
esteredatd
in fig.1.16.
Construcfiagraficddin fig. I .16seefectueazd
astfel:
- se fixeazdpoziliile punctelorF, Pp gi Pr pe NAA cu ajutorul
reialiilor
(1.13)qi(1.1a);
- sedetermindpozifiilepunctelorR, SiEr, aflatela interseclia P^S'
gi ;'"^l cu curbade echilibru;
- se afl6 pozitiapunctuluiM (amestecul
eterogende materiepriml
gi solventla interseclia
F^Sgi R,E,;

- sedeterminapozifiapunctuluiW la interseclia FE, cu l?J

40 LExtracyialichid-lichidaplicatdfracliunilorpetroliere

Pe bazarelaliilor de bilanl material(1.24)- (1.29) gi a reprezentdrii

grafice a extracfiei in confacurent din fig.1.16 se calculeazi alte variabile
ale procesuluiqi anume:
c ra[ia de solventnecesarl ca.rese determindcu relatia:

s {ut
.MS
H-'
(1 . 3 1 )
o debitele de produse de extraclie Pp qi Ps care se calculeazdca la
extracliasimpld,cu relatiile(1.15)qi (1.16);
r debitele de solvent din rafinat Sp" gi din extract Sp1cire se determini
cu ajutorul reprezenteriidin fig.1.16 9i al relaliilor de bilant material
(1.27)9i (1.28)in modulurmdtor:

so, _ P^R,
.
'PR--t R, ' S

DD
rcn, : r-R D ' R'\n
D e ;re s p g c fi v S er:S -S n (1 . 3 2 )
I\,U

ta
---

-----

Fig.I . I 6. Reprezentarea
extracfieiin contracurent
in diagramdtriunghiulari.
 I. Extrdclialichid-lichidaplicatd.fracliunilorpetroliere 41

r debitelede rafinat Rn gi extact E1 care rezultd din relafiile de bilanl

material(1.27)qi (1.28);
o randamentelede produse de exhaclie gi recuperareade aromatice
carese calculeazdcu relafiile( I .I 9), (l .20) 9i (1.21);
. numdrul de frepte teoretice necesar in exfrac{ie pentru a obline
produse de extraclie cu purftnfile dorite care se determind linAnd cont
de faptul c6:
- produsele care pirdsesc o teaptd REi sunt in echilibru gi se
gisesc pe conodaRi&;
- extracteleqi rafinatele in neechilibruRi, Ei*r se glsesc pe curba de
echilibru qi pe n,uz .
Calculul numdrului de trepteteoreticeprin metoda grafrcdse face din
:eaptd in treaptdincepind, de obicei, de la extractul Er astfel:
- se determindprin interpolareR1 (rafinatul in echilibru cu extractul
Er);
- se gdsegteexhactul Ez (la intersecfia dintre nfY qi curba de
echilibru).
Se continud construcfia pdni se ajunge la Ro, asigurdndu-seastfel
.'rbtinereagradului de,separaredorit in procesulde exffac{ie.
Dacd produsul rafinat final are o puritate mai mare decdt cea impusa
rnifal, ultima treapti devine o fracfie de treaptd gi se calculeazd prin
rnterpolarecu ajutorul segmentelorHE, Si 4f , tvezi fig.l.16) cu relafia:

HE.
F f . lf.= - (l 3 3 )
R,E,

Factorii care inJluenleazdextraclia in contracurent

Dintre factorii care influenteazd extraclia in contracurent se

menfioneazd:ralia de solvent, numdrul de trepte gi puritatea produselor de
extrac{ie. Alli factori care determind rezultateleextracJieiin contracurent,
dar gi a altor tipuri de extracfie (natura materiei prime, temperatura de
extracfie, aparatura de extracfie etc.), vor fi discutafi la prezentarea
procedeelorindustriale.

Ralia de solvent este o variabild importanti in procesul de extractie.

Modificdrile determinatede schimbarearatiei de solvent se pot deduce din
fis.1.17.
12 I . Extracyialichid-lichid aplicatd.fracliunilor petroliere

prezentare
Din aceasta seobservdci, pentruxpnconstant,la sciderea
ratiei
' de solvenrf!-''l
,f{'l , ron."ntrafia in produsulexrracr
aromaticelor
\,F), \F ),'
(xpuz> xper)$i numdrul de trepte necesarpentru realizareaextracliei cresc.
Jindnd seamade aceastacorelatrieintre ralia de solvent qi numarul de
trepte se introduceconceptulde rayieminimd de solvent,definita ca ralia de
solventpentru care,la xpRconstant,numdrul de treptetinde spre infinit.
Daci, pentru un sistemmaterieprimd - solventdat $i xpn constant,se
construie$teo conodd care prelungitd trece prin materia prima (vezi

fig.l.18). se observdcd dreaptade operar" FEiW, se suprapunepeste

conoda nlEi ,iar numdrulde freptetinde la infinit.

\\
\\
\\

\::\

t\i-----l:------=-*,

Fig.I. I 7.Influen{a
ra{ieidesolventin extraclia
in contracurent.

in consecintd,ralia minimd de solventla extracliain contracurent.

pentruxpRconstant,se calculeazdcu relatia:

(s) FMn
t -t (1 . 3 4 )
\f /.. U;
 I . Extraclia lichid-l ichid apl icatdJiacliunilor petrol iere 43

raliilorminimeqimaxime
Fig.l.18.Determinarea desolvent.

Produsul extract oblinut in acestecondilii ipotetice are un con{inut

nraxim de aromatice(xpe\a)care se poateobfine dintr-o materieprima prin
estraclrein contracurent.
La cregterearatiei de solvent,punctulM (amesteculmaterieprina -
solvent) se apropie de S, dar nu poate depaqipunctul P de pe curba de
echihbrudeoarece,la ratii mai mari de solvent,amesteculdevineomogen.
Ralia maximd de solventse calculeaza,ca gi la extraciiasimplS,cu
relalia(1.23):
rs ) FP (1 3 5 )
l- l
\ f ./.* p.S

l{umctrul de trepte din extraclia in contracurentinfluen[eaza astfel

procesul:
mdrirea numSrului de trepte, la ralie de solvent constantA,
detennini m6.rireapuritalilor produselorde extracfie;
dacd se urmdregte obginerea unor produse cu puritate
impusd (xppsau xpEconstante),mdrirea numarului de trepte
trebuie insotita de micaorareara{iei de solvent.
44 l. Extraclialichid-lichidaplicatd.fracliunilorpetroliere

Puritqtea produselor de extracyie determind ralia de solvent gi

nunrdrul de trepte necesarin extraclie.
La o rafie de solvent constantd,oblinerea unor puritili mai mari
pentru produselede extraclie impune mdrireanumdrului de trepte. Puritatea
produsului extract poate fi miritd prin scdderearaliei de solvent qi creEterea
numarului de trepte sau, dacdnumIrul de trepte esteconstant,cre$tereaxpr.
esteinsofitd de scddereapuritdlii produsului rafinat. Oblinerea unei puritdli
mari a produsului rafinat este posibili prin cregterearaliei de solvent gi a
numdruluide treote.

Exemplul1.3
Se prelucreaziprin extracliein contracurent,cu poliglicol,la l25oC
o benzinacareconfine47,syoaromatice.Debitul de benzinaestede 120 tlh,
iar curba de echilibru lichid-lichid pentru acest sistemeste prezentatdin
fig.1.1
9.
Se umaregte oblinerea unui produs rafinat care sd conlina 12,4 yo
aromaticegi a unui produsextractcu 68,0 o/oaromatice.
Si se determine:ralia de solvent necesard,debitelede produsede
extractiecu gi frrd solvent(Pn,Pl, R". Er).

N AS

Fig.l.l9. Reprezentareaextracliei in contracurent (exemplul 1.3)

 I. Extraclia lichidJichid aplicatdfracyiunilor petroliere 45

Rezolvare
Se fixeazd pe diagrama din fig,1.19, conform metodei prezentate,
f-'atiile punctelorF, Pp,PB,R* E1 9i M.
Ralia de solventse calculeazdcu relatia(1.31).
s 7l =4.4411
-
F16
Debitele de produsede extracf;efbri solvent se determindcu relaliile
ls) e i(1. 1 6 ) .
A =1 20*68' 0- 47' 5= 4 4 .2 tl h
" 68,0- 12,4

P, =1 20*47' 5- 72' 4= 7 5 .8 t/h

" 68,0-12,4
Pentru calculul debitelor soluliilor de rafinat gi de extract se
:alculeazl inilial debitele de solvent din rafinat (Sn") qi din extract (Ss1) cu
seaplicdrelatiile(1.27)qi (1.28).
relaliile(1.32),iar in continuare
\
Sn, = 44,2* 2,5 t I h
SO=
SEr= 120't4,44-2,5 = 530'3t I h
R"=4 4, 2+ 2, 5= 46, 7 t/h
E, =75,8+530,3= 606,1t /h

gi posibilitifide
1.3.3.Limitafiaextraclieiin contracurent
depigirea acesteia

La extraclia in contracurenta unei materii prime cu solvent, puritatea

produsului extract (chiar la un numlr infinit de trepte de extraclie) nu poate
depagipe cea corespunzetoaresoluliei de extract in echilibru cu materia
primd datd. Aceastd concentrafie (notatd anterior cu xps\a) reprezinta
limitalia extracfiei in confracurent.
Mdnrea puritdgi produsului exfiact peste aceastdvaloare se face in
practicaindustriali folosind urmdtoarelemetode:
e extractiain confracurentcu gadient de temperaturd;
o extractia in confracurentcu introducereade antisolvent in zona de
eliminare a exfractului;
o extractiain contacurent cu reflux de produs exfract.

A. Extraclia in contracurentcu gradient de temperaturd

Aceasti metodi constdin sciderea temperaturiiin zona de eliminare
a extractului qi mentinerea unei temperaturi mai ridicate in zona de
eliminarea rafinatului.
,16 l. Extraclia lichid-lichidaplicatd.fracliunilorpetroliare

Prin definilie:
At:t2pp-t2s;
in care:
At reprezintdrgradientulde temperaturd;
t2611* temperaturadin zona de iegirea rafinatului;
tTsp- temperaturadin zona de iegirea extractului.

Reprezentarea din frg.l.20 pune in eviden{amodificarile care survrn

in procesulde exhaclieprin aplicareaacesteimetode.
Aga dupa cum se observdin fig.1.20, din materia prirna F, prin
extracfiein contracurentla temperaturatr. se poateobline un produsextract
pentru cdre xpp ( Xpgu. Scadereatemperaturiiin zona de elimtnare a
extractuluila to (to < t1) face ca solu$ade extractE1y sd devind un sistem
eterogeudin care se separdrafinatul R' gi extractul E'. Dupa eliminarea
solventuluidin extract se obfine un produs extract Pl:' (xpr:'> xppla)cu o
prritate caredepaqe;telimitalia extraclieiin contracurent.

NA

Fig.1.20 Depiqirealimitalieiextracfieiin contracurent

prin aplicarea
gradientului
de temperaturi.

Extrac{ia in contracurentcu gadient de temperatura se aplica

industrial la extraclia uleiurilor cu frrfurol, fenol sau N-metilpirolidona.
precumgr la dezasfaltarea reziduurilorcu propan.
 l. Extraclialichid-lichidaplicatd.fracliunilorpetroliere 47

Rezultatele extracgiei depind de valoarea gradientului de tempe-

:aturd.limitatd de temperaturilede la exftemitefile extractorului.De exem-
:iu. temperaturatzrRnu poate depdgitemperaturade solubilitate dintre ma-
::rra primd gi solvent(TS)57p,deci:

t2sp: (TS)s6- (10 + 30"C) (l.36)

in ronb de eliminare a extractului, temperaturatrebuie sd permitd

:ealizarea transferului de masd cu viteze acceptabile (viscozitatea
::nestecului sd nu creascd excesiv), sd se evite congelarea fracliunii
:etroliere gi, drn motive economice, aceasti temperaturd minimd sd se
r-iigure prin ricire cu apd.Influenfa gradientului de temperatura asupra
:.'zultatelor extracfiei este prezentatd in multe lucrdri din literatura
'1.i,9,101.
Pentru calculul acestuitip de extrac{ie,cunoscdndu-setemperaturile
je la extremitdtile exfractorului, se presupune un numdr de trepte, se
:stimeazi temperaturape fiecare fieaptd 9i se traseaz[ curbele de echilibru
J(rrespunzdtoare. In continuare, modul de calcul este similar celui de la
3\tracfia in conffacurent,folosindu-se,evident,pentru fiecare treapt6,curba
Je echilibrucorespunzdtoare [ 1,4,5].

B.Extraclia tn contracurent cu intoducere de antisolventin zana de

eliminare a extractului
Introducereade antisolvent (de obicei api) in zona de eliminare a
ertractului are efect similar cu sciderea temperaturii in aceastdzond (vezi
:ig I 20).
Rezultatele extracliei depind de proporlia de apa din solvent.
:tabilirea proporliei de apd se face in func1iede solubilitateareciprocd a
.rcesteia cu solventul.
Dac5,la temperaturade extractie,solventulestetotal solubil cu apa,
proporlia de ap[ din solvent se alege pe criterii economice(cregterea
propor{ieide apa din solventreducesolubilitateaacestuiacu materiaprimd
;r ralia de solvent necesardse mdregte).
ln cazul in care, la temperatura de extraclie. solventul 9i apa
tbrmeaza un sistem pa{lal miscibil, propo(ia de apd ffebuie sd asigure
solubilitateatotala dintre solvent gi api. In caz contrar, se vol forma mai
mult de doui faze lichide, iar procesul de extraclie nu mai poate fi
controlat.
Prin urmare, este nevoie sd se cunoasci curba de echilibru lichid-
lichid pentru amestecul solvent-apd gi si se stabileascddomeniile de
concentrafiiadmisibile,ca in fig.1.21.
48 I . Extraclia lichid-lichid aplicatdfracpiunilor petroliere

Intrucdt apa reduce puternic puterea de solvire a solventului, se

lucreazd la proporfii cdt mai mici de apd in solvent. tn practica nu se
utllizeazl, antisolventpur ci se foloseqteamestecde apd cu solvent rezultat
din etapelede recuperarea solventului. De exemplu, la extractia uleiurilor
cu fenol, inbaza extractorului se introduce apd fenolicd care conline apro-
ximativ l1% masdfenol.
Metoda estefolositi la extractia uleiurilor cu fenol.

L)
80
o

o 60
0
o tex
E
o
F

z0

O F e n o l .' /.mo s o 100

Fig.l.2I. Stabilirea proporfieiadmisibilede apI din

fenol la temperaturade extraciiealeas6.

1.3.4.ExtracfiaCncontracurentcu refluxde extractde

aceeagicompoziliecu a produsuluiextract

lntroducerea unui reflux de produs extract sau de extract cu un

conlinut mic de solvent,in zona de eliminare a extractului poate conducela
depagirealimitaliei extracliei in contracurent(vezi frg.l.22).
Schemade principiu a extracliei in contracurentcu reflux de produs
extractesteprezentatdin fig.1.23.
Refluxul de produs extract se introduce pe treapta de pe care se
eliminb exfactul E1, iar materia primd pe o ffeapta intermediard a
extractorului pe care rafinatul are compozifia cea mai apropiatdde materia
prim5. Locul de introducere a materiei prime gi refluxului poate fi
modificat gi, in consecinfi, rezultateleextracfiei se schimb6.
 I. Extraclialichid-lichidaplicatdfracliunilorpetroliere 49

Treapta de intoducere a materiei priTe imparte extractorul in doud

Zcrn€.Zona.de extractie gi zona de stripare. Inzona de extracfie, solventul
j:zolvd preponderent hidrocarburile aromatice din materia primi
:-.rgur6ndu-si astfel puritatea produsului raftnat. in zona de stripare,
3\tractele descendentese imbogdfesc ln hidrocarburi aromatice pe care
solventulle dizolvl din rafinatele ascendente,provenitedin refluxul &r.
Deoarecein extactor se introduc trei fluxuri (materieprim6, solvent
;r reflux), punctul M care simbolizeazdamesteculmaterie prima - solvent
sepoateplasaqi in domeniul de omogenitatedin preajmasolventului.

tt.. ' \\

NA

Fi g.1.22. Depigirealimitaliei extracliein contracurent

prin introducereade reflux de produsextract.

""ft^"
l1l f-r t F+ l "l-l*-'
l"l
l+-
tE:
l+-
tS
Er Er-r Ef Er'r **z E nl
'
F

in contracurent
deprincipiua extrac{iei
Fig.1.23. Schema cu
refluxdeproduse)ctract.

Numdrul de variabile independente care determind acest tip de

extrac{iese determindca la extracfia in contracurent(vezi paragraful 1.3.2)
50 I . ExtracSialichid-lichid aplicotdJracliunilor petroliere

cu deosebireacd la variabilele procesului apare in plus rafia de reflux

(Ro/F)iar la relalii, numarul de trepte depindede ralia de solvent qi de rafia
de reflux.
Deci, total variabile: 2m + 5
totalrelalii: m+5

tn consecinfa,pentru un sistem cu m componenfi, numdrul de

variabilcindependente esteegal cu m, iar intr-ur sistemternar(aromatice.
nearomatice, solvent) extracfia este determinata de trei variabile
independente.De obicei, acestease aleg dintre puritalile produselorde
extraclieXpssau xpp,rafid de solvent S/F, ralia de reflux R6/F qi numdrul de
trepte din extracfien.
Rela{iile de bilan! material care se pot scrie intre fluxurile din
extractorsunt urmdtoarele:
F+S+R':R*+Er (1 37)
F:Pn+Pn (1.38)
Fxp : Pp xpR+ Ps xpn (1 . 3 e )
Rn: P1 + Sx,' (1 4 0 )
Er:PE+&+SEr (1 4 1 )
S:Spr'+$u' (1 42)
Considerdndun extractor cu n trepte, din bilanluri materiale pe
fiecaretreaptd,pe zone gi pe intregul extractorrezultdanurniteproprietati
ale flnxtrrilor care sunt Drezentalein continuare.

- Pentruzonade extracfie:
S-R' : En- Rn-r Er+z- Rrnr: Er+r- Rp: ct : W, (1.43)
adrcdR,,SWesteo dreapta.

- Pcntruzonade stripare:
El -R():Ez *Rr:...Er-r -Ri-z:Er-Rr-r: ct: Q, (1.11)
deci,Ri,ErQesteo dreaptA.

- Pentrutreaptade alimentare(f):
F - Err * Rr-r:E1+Ri sau F + Er*r-Rr:Ei-Ri-r
gi inlocuind diferenlelede termenise obline:
F+W:Q, ( r 45)
a;;adar-FQW esteo dreapti.
- Pentruintregul extractor:
S+F+Ro:Er+R"
senoteazdalimentareacu hidrocarburicu G, deci:
F + po:6 (1 46)
 I . Extracpialichid-lichid aplicatdfracliunilor petrol iere 5l

rearanjdndtermenii din relalia (1.37) rezultl:

S-R,+G:Er
sau,in conformitatecu relatia(1.43)se obtine:
W+G:EI (1 . 4 7 )
revenindla relaliile (1.37) $ (l.aa) se obfine:
M+R{:Er+Rn
M:Er-Ro+&
M:Q+R, (1.48)
Din relafiile (1.46), (1.47), (1.48) rezultacd: FGRg,GErW qi R.QM
sunt drepte.

- Pentrusistemulde recuperarea solventului:

Er:Ro+Pp+Sr:r
prin regrupareatermenilor devine:
Er - Ro: Pr + Ssr
sau,in funcfie de relafia(1.44) se obline:
Q: PB+ SB1 (1.49)
deci,PgQSesteo dreapti.
Prin bilanfurile de materiale efectuate s-au dedus coliniaritali care
sunt folosite la reprezentareagi calculul acestuitip de extracfie.PuncteleW
5i Q sunt denumite puncte de operarepentru zona de exfraclie, respectiv,
pentru zona de stripare.
Calculul extractiei in contracurent cu reflux de extract de aceeagi
compozilie cu a produsului extract finit se face cu ajutorul relafiilor de
bilan{ rnaterial(1.37) - (1.42) 9i al reprezentdriiextracliei de acesttip in
diagramdtriunghiulard (ftg.l .24).
Pentru exemplificare, ca variabile independentese aleg puritalile
produselorde extraclie (xpn,xpe)gi ratia de solvent(S/F).
Construcfiagraficadin fig.1.24 se efectueazd astfel:

- se fixeazi poziliile punctelor F, Pp gi Py pe NA ,l cu ajutorul

relaliilor (1.13) 9i (l.la) qi se determindpoziliile punctelorR. 9i
Er,
- se afl6 pozilia punctului M in funcfie de ratriade solvent, ca la
extraclia simplS;
- se determindpozilia punctului Q cu ajutorul coliniaritililor R MQ
qi PEQS;
se gdsegtepozilia punctului W la interseciia dreptelor FQW 9i
R*SW;
se determini pozifia punctului G situat la interseclia dreptelor
FGRoqi GErW.
52 i Errraclialichid-lichidaplicatd.fracfiunilorpetroliere

\-- --\t

\--::
K
H

NA

Figt 24 ".
T:ffiTi:'::,r:i?:':',ff;Ti::ffil1#;:'
Pebaza relaliilor de bilanl material(1.37)- (1.42) 9i a reprezentarii
graficedin fig.1.24se calculeazdaltevariabileale procesului.Astfel:
. ratia de reflux necesari se determindcu relafia:

r2
,.0 m:
-=-!

n ( l .,50)
' GRo

debitele de produse de extraclie Pn gi Pp se calculeazaca la

extracliasimpld,cu relaliile(1.15)qi (1.16):
debitelede solventdin rafinat Sn, gi din extractSp1se determina
cu ajutorul rela{iilor de bilan{ material (1.40), (1.42) gi al
reprezentdriidin fig.l .24, ca la extracliain contracurent,folosind
relajiile(1.31):
debitelede rafinat R.oli de extract Er rezulte din relaliile de bilanl
material(1.40) 9i (1.41), iar randamentele de produsede extracfie
gi recuperareade aromatice se calculeazacu relaliile (1.19),
(12 0 )e i( 1 . 2 1 ) .
 l . Extracpialichid-lichid aplicatd.fracfiunilor petroliere 53

Numarul de trepte teoretice necesar in extracfie pentru a aslgura

:rrrtalile produselor se determini, pentru zona de stripare, cu ajutorul
:'.inctului de operare Q gi, pentru zona de exffaclie, cu alutorul punctului
'.". Calculul
se face incep6ndde la Ey, din treaptdin treapt6,ca la extractia
i contracurent. Prima conodd treaptd care intersecteazddreapta {W
:erine treaptd de alimentare gi, in continuare,construcfia se realizeazdcu
-:rlizareapunctuluide operareW.

l-'a c t ocr a zdce su l (t | :-;' ,\,(

i i r ei n f l ue n p eparo t' ' ' ?"e^' ifr

Principalii factori care influenteazd extractiacu reflux de extract de

,ceeaqicompoziliecu a produsuluiextractfinit sunt:rafia de solvent,rafia
:: reflux. conlinutul de solvent din reflux, numdrul de trepte necesar in
:riracLie qi puritateaproduselorfinite.
Intruc6t, in condiliile impuse inilial, extracgiaeste determinati de trei
:r'::le independente,discutareaunui factor trebuie ftcuta fix6nd alte
'.
:lu;,i-l -rriabile.

R.atia de solvent. Mirirea raliei de solvent (pentru xpp gi xpl

- -s;ante) conduceld mdrirea raliei de reflux qi la micgorareanumdrului de
:.rre teoreticenecesarin extracfie.Aceastaconcluziese poate demonstra

-:r ajutonrlreprezentdriidin fig.1.25,prin comparareasegmentelorri(i , cn

',j. , O,S cu OJ gi tZtS cu rl"s. Demonsffaliaesteasemdndtoare cu cea
:e la extracliain contracurent(paragrafull 3.2).
Concluziade mai sus poate fi formulatd gi astfel: pentru xpn gi x1,r
.-onstante, unei ralii de solventii corespundeo singuri ralie de reflnx, iar
inodificarea uneia trebuie insoliti de modificarea in acelaqi sens a
;eleilalte.Evidentcd gi numdrulde trepteteoreticese schirnbd.
Cregterearaliei de solvent, pentru n gi Rs/F constante,conduce la
scdderea concentraliei de aromatice din produsele de extraclie, la
micgorarearandamentuluide produs rafinat qi la cregterearecuperariide
aromatice [1,21].

Ralia de reflw.Influenta rafiei de reflux (pentru xppgi xp1constante)

poatefi dedusddin fig.1.25. Scdderearaliei de reflux determindscaderea
raliei de solvent gi creqtereanumSrului de trepte teoretice.
Dacd se men{in constanten qi S/F, mdrirearaliei de reflux conducela
cregtereaconcentraliilor de aromatice din produselede extracfie. marirea
randamentuluide produs rafinat gi la scdderearecuperdriide aromatice.
54 L Extraclia lichid-lichid aplicatd.fracliunilor petrolie re

6o-,
,o
e

__i:i

\.==l \.\.
)*
==:::ji1i-::l'li\J
M2

I"ig.1.25.
Influenla Eia ralieiderefluxasupra
ralieidesolvent
procesului(xppgixps,constante).

Lu6nd in considerajiecorelalia raliilor de solvent gi de retlux cu

numdrulde trepte(pentruxppgi xp6constante),prin definilie,ratiile minirne
de solventqi de reflux sunt cele pentru carenumdrulde trepte necesarein
extraclietinde spreinfinit.
Reprezentarea din frg.l.26 aratdciraceastdsitualiese intdlneqtec6nd
dreaptaFQoWose suprapunepesteconodaR,oE'ocareprelungitdtrecepnn
alimentare. Atdt pentru zona de extracfie, cAt gi pentru zona de stripare
numlrul de trepte tinde citre infinit.
Ratiaminimd de solventdepindede puritateaprodusuluirafinat gi se
calcrrleazacu relalia (1.51), iar ra\ia minimd de reflux depindede pruitatea
produsuluiextractqi se stabilegtecu relalia(1.52):

rs )
l- l =
FM-o
(1 51)
\F./-,
w
(n,) m
t- l (1 5 2 t
\ /' /*. GnR,
 L Extractia lichid-lichid aplicatd.fracliunilor petroliere :):'

tr \
' .f
--
"l
'|
ts\

Fig.l.26Determinarea raliiiorminimegimaxime qidereflux

desolvent
pentruextractia curefluxdeprodusextract.
in contracurent

Cregterearaliilor de solventgi de reflux esteilustrati in fig.1.26 prin

Jeplasareapunctului M cdtre S gi a punctului G cdtre Ro. La lirnita,
puncteleM, Q qi W se suprapunpeste punctul S, iar punctul G peste
punctul Ro. In consecinld,raliile maxime de solvent gi de reflux sunt
rnflnite. Practic, aceastdconstatarearatdcd la extraclia in contracurentcrr
reflux de extract se poate lucra cu ra{ii de solvent gi de reflux oricit de
nari. fbra ca amesteculmaterieprima + solvent+ reflux sa devini omogen,
Cheltuielile de investilii gi de operaredintr-un proces de extractie
Jepind de ralia de reflux. Gdsireavalorii minime pentru acesteclieltuieli
oernriteidentificareara{iei optimede reflux.
Pentru stabilirearaliei optime de reflux se tine cont de corelatiile
Jrntrerafia de reflux gi numdrul de trepte sau diametrul extractonrlui.Se
iroateafirma cd:
- la ralie maximd de reflux, numirul de trepte necesareste rninim.
iar diametrul extractoruluimaxim;
- la ra{ie minimd de reflux, numdrul de trepte este infinit- iar
diametrul extractorului esteminim.
Prin urmare, cheltuielilede investilii descresccu creqtereara{iei de
::f1ux pAnd la o anumitd valoare minimi, datorita reducerii numarului de
,iepte, dupa care incep sd creascd din cauza cregterii diametrului
56 I. Extracpialichid-lichid aplicatdfracliunilor petroliere

extractorului. Cheltuielile de operare cresc continuu cu cregtereara{iei de

reflux.
Cheltuieliletotale (consideratesuma cheltuielilorde investitie gi de
operare) prezintd,un minim, ralia optima de reflux corespunzdndacestuia
(v fig t,27)
Conpinutulde solvent din reflux. Refluxul de extractpoate sAfie liber
de solvent (condifle impusi in calculul prezentatanterior) sau,dacl provine
dintr-o treaptAintermediarede recuperarea solventului,sd conlina diferite
proporlii de solvent.In fig.1.28 se prezintdo extracliein care se folosegte
fie refluxul Rn(Xs"no : 0), fie refluxul fio (Xs,p,p
+ 0).

('ompardnd marimea segmentelor FC c'uI-G';l GR. .u se

obsen'i cd mirirea proporliei de solvent din reflux determina-{cre$terea
ra{iei de reflux. Deci, prezenlasolventuluiin reflux conducela cheltuieli
suplimentarein extracfiapropriu-zisa,dar reducecheltuielilede recuperare

C.'

(Rorl6 )sp4i
61

Fig.l.27Cheltuielile (l), deoperare

deinvestilii (2)
9i (3),
totale in func1ie
deralia dereflux.

a soh'entului. in acest caz, con{inutul optim de solvent din reflux se

determindpebazaunui calcul economic.

['urrtatea produsului rafinat Si a produsului extract. Puritdlile

produselor de extraclie sunt determinatede numdrul de trepte. Influenla
puritalii produselor de extraclie asupra numdrului de trepte necesar in
extractieesteprezentatd in fig.1.29.
 / . Ext rac1i a I i chid- / ichid apI tcatd fracy tuni / or pe tro I i ere 57

4s'e\
-\:\
--==-__111____:__::t.S

Fig.1.28.Influenlaconlinutuluide solventdin reflux

asuprara{ieide reflux.

Q)
-D

Xp qro/r X pgt'lo

Fig.1.29.Corelalia
dintrepuritatea
produselor qinumdrul
deextraclie
detreptedeextraclie
necesar.

Din fig.l .29 se observd cd extraclia lichid-lichid prezintd limitalii

privind puritatea produselor. Extractoarele industriale de constructie
specialSrealizeazdmaximum 10-20 trepte teoretice[1,9,16], iar puritatea
produselorde extracfieeste:> 2oh aromaticein produsulrafinat, respectir,'<
99o/oaromaticein produsul extract.
 58 I. Extracriarichid-richidapricatdfracriunirorpetroriere

Exemplul1.4
o benzindcareconfine45,3oA aromatice.seprelucreazd prin extraclie
in contracurent cu reflux de extiactde aceeasi produsurui
extractfinit cu sulforan,la 100"cgi cu o raliede""i"p"riii.
sorvent'a" ""'a
ziit.
se impune ob{n9rea unor produsede exfractie
caracteristici: *matoar"t.
xp*: 8,5 % gi xpp: g1,6o/o.Cwbadeechilibru "u lichidlichid
pentrusistemulstudiatesteprezentati in fig.1.30.
Sdsec'lculeze:raliadereflux,r.rof,..*u de aromatice
(Ra)gi ralia
minima_de solventpenfu acesttip de extaclie r".*"1r. obdnpu'ta1ile
produselorde extractieimpuseinitiat.
Rczolvare
se fixeazi pe diagramadin fig.r.30.,conformmetodei
poziliilepunctelorF, pp,pB,R* Er, M: prezentate,
r-
e, W, G Silvl..
Ra{iaderefluxsedetermind .u r"lufiu(1.5b).
+=g =o,etl
ft9
Recuperarea de aromaticese calcule
azd cu relalia(r.2r), rar ralia
minimade solventcu relalia(l.51).

.---*.lI--}
.-------_

iS=.
rw

Fig.I.30. Reprezentarea
extracfieiin contracurentcu reflux de extractde
aceea;icompoziliecu a produsuluiextract(exemplul
1.4).
 I . Extraclia lichid-l ichid aplicatd.fracSiunilorpetrol iere 59

a,^ = !!9-* €l--9'l * 1oo= so,7

yo
45,3 81,6- 8,5
/r\
t "l
t;l = ::- = 1.7/7
32

{.3.5.Extracfiain contracurentcu refluxde extractde

compozifiediferiti de a produsuluiextract

in procesul, de extraclie a aromaticelor inferioare din benzine se

impun douacondilii:
a) puritateaprodusului extract sd fie foarte mare (xps> 99,5oto);
b) recuperareade aromaticesd fie ridicatd (Re = 90-95%).
Pentru o materie primd datd, gi rm produs extract de puritate foarte
mare>recuperareade aromatice depinde de puritatea produsului rafinat.
Nivelul de recuperare precizat in condilia b este asigurat dacd produsul
rafinat are un continut de 3-8% aromatice.
Extraclia in contracurentcu reflux de extract de aceeagicompozilie
cu a produsului extract finit asigura recuperareade aromatice impusa in
condilia b, dar nu permite oblinerea unui produs exffact de puritate foarte
mare(vezi limitafiile acestuitip de extracfieprezentateinfrg.l.2T).
Condiflile a qi b sunt indeplinite simultan dacd exffaclia este cuplata
cu un proces de fraclionare in prezenla unui solvent polar (distilare
extractiva)sauin absenlaunui solvent polar (fracionare convenlionala).
In acestcuplaj, extracfia are un dublu rol. In primul rdnd de a obline
recuperareade aromaticedoriti (xpn : 3-8yo), iar in al doilea de a reduce
domeniul de suprapunerea punctelor de fierbere dintre aromaticele gi
nearomaticeledin extract numai la componenlii inferiori (solventul polar
dizolva din benzind,preferenfial,hidrocarburile aromaticegi hidrocarburile
nearomaticeugoare).
Fraclionarea in prezenfa sau absenla solventului polar permite
separarea nearomaticelor u$oare (componentul mai volatil) de
hidrocarburile aromatice (component mai pufin volatil), asigurAndu-se
astfel obtinereainbaza coloanei de frac{ionarea unui produs extract (diluat
cu solvent sau fhrd solvent) de puritate foarte ridicatd, in conformitate cu
condilia a. Produsul de v6rf din coloana de fractionare esteun amestecde
nearomatice u$oare qi aromatice ugoare, care, dupd condensare, este
reintrodus in extrac{ie ca reflux Ro. Acest reflux are o compozilie diferitd
de a prridusului extract finit, iar in comparatiecu benzina, concentraliain
aromaticea acestuiapoate fi mai mare saumai micd dec6ta materiei prime
(Xno> xp sauXpoS xp).
60 I . Extraclia lichid-lichid aplicatd.fracgiunilor petroliere

Pentru a se asigura separareain acest mod, extractia trebuie

obligatoriu prima teapt6.
Cuplajul extacfiei cu distilarea extractivd sau cu fracfionarea
conventionald se realizeazf,industrial dupd doui scheme , prezentatein
fig.1.31. Cele doui schemese aplici pentru solvenli mai pulin volatili decdt
produselede extracfie.
Prezefia solventului polar in coloana de distilare exfractivd cotrduce
la creqtereavolatilitalii relative inte nearomatice(componentul volatil) gi
aromatice(componentulmai putin volatil) gi, in consecinld,pentru acelagi
grad de separare,numirul de echilibre necesarseparirii este mai mic in
distilare extractivd decdtin fractionare.Din aceastacauzdschemain care se
folosegtecuplajul exffacf,e-distilareextractivdprezinta avantajeeconomice,
fiind intAlnitd in majoritatea procedeelor industriale de extraclie a
aromaticelordin benzine.
Calculul procesului se poate face pentm fiecare operatie in parte
(extraclie, distilare exhactivi), dar trebuie s[ se lina seamacd extractul E1
alimenteazdcoloana de distilare extractivd, iar refluxul Ra provine din
distilare extractivd saufracfionare.

Fig.I .3L Schemede principiua extraclieiin contracurentcu reflux de extract

de compoziliediferiti de a produsuluiextractfinit:
I - extractor;2 - coloanide distilareextractivi;3 - coloanipentru
reouperarea solventului;4 - coloanidefraclionare.

(lalculul operaliei de extrac{ie

Numarul de variabile independentecare determini acest tip de
extracfiese determindca la exhacfiain contracurentcu reflux de extractde
aceeagicompoziliecu a produsuluiexfract(paragraful1.3.4)cu deosebirea
 l. Extraclia lichid-lichid aplicatdfracpiunilor petroliere 61

ca la variabilele procesului mai apar concentrafiade aromaticedin reflux,

\Ro, $i concenfialia de aromatice din produsul exffact, xps, (pentru
aceastdextractieXpq* Xs1* xpr).
Deci, total variabile: 2m + 5 + 2 : 2m + 7
La numirul de relafii se adaugi relafia de bilan! material intre
extrac{iegi distilare exfractivd:

(R*, + PE)xEl : R* xno * Ps xpn ( 1s3)

Total relafii: m + 5 + 1 : m + 6

in consecinld, pentru un sistem cu m componenfi, numdrul de

variabile independente este egal cu m+1, iar infr-un sistem ternar
(aromatice, nearomatice, solvent) extraclia este determinata de pafu
variabile independente. De obicei, acestea se aleg dintre puritalile
produselor finale de extracfie (xpp sau xps), conlinutul de aromatice din
reflux xpo, conlinutul de aromatice din extractul liber de solvent xsi, ratia
de solvent S/F, ralia de reflux RJF $i numdrul de trepte din extraclie np.
Intre fluxurile din extractor se pot scrie relaliile de bilanl (1.37) -
(1.42)gi (1.53).De asemenea, coliniaritilile(1.43)- (1.49)suntvalabilecu
precizareacf, puncteleRo,Et $i Pp nu mai sunt plasatein acelaqiloc.
Caiculul extractiei in contracurentcu reflux de extract de compozilie
diferita de a produsului extract se face cu ajutorul relafiilor de bilanl
material menlionate anterior gi al reprezentdrii extracfiei de acest tip in
diagramatri unghiulard [7,22,23](vezi fi g.1.32).
Inilial se aleg patru variabile independente dintre variabilele
procesului.Pentru construcliagraficd se urmeazdo procedurdasemdndtoare
cu cea ilustratd'in fig.1.24. Reprezentarease poate face direct sau prin
incercari[1].
Cantitatile de produse gi numdrul de trepte teoretice necesar se
determindca in cazul exffacliei cu reflux de extract de aceeagicompozilie
cu a produsului extract. Dacd numdrul de trepte teoreticeestemare, metoda
graficd se poate aplica pe diagrama de selectivitate sau pe diagrama
Janecke.Diferenle apar numai la determinareanumirului de trepte pentru
cazulin cflreXpe<xp 1241.
Calculul numf,rului de trepte teoretice in distilare extractivd se f-ace
prin metoda grafici simplificati. Curba de echilibru lichid-vapori se
determindexperimentalin prezen{asolventului, la o concentrafiea acestuia
egal6cu cea din solufia de extract 81. Se fine cont ca distilareaextractivi se
realizeazdintr-ocoloand,prevdzrttd numai cu zond de epuizare.
 62 I . Extraeia I i chid_t ich
id apl icatd fracliun i I o
r p erro I i ere

{''.:).\

i--:---)\l

Fig.I.32. Reprezentarea
exfacfiei in r
compozili lJ o,J:illil:llff il:: :if extract
earr.,r,! de
"
Determina
estepr^ezent"a de trepteprin metodagrafica
t"E.?:rTirului simplificatd
In cazul in

ffir:tTff;ii:':1F",ffiffi;Jlffill*Tyiff ,;,,:ff
:ii:l;t
reprezentarifi
l'ril; jrotlff;t,:i3"T*""tain;;.;;#".lru"n,ui
carcururextraclieiin contracurent
ca refluxprin metodaprecup
uncolectiv
.n.r#1tx11.flx1"::"^L: condus
deprof.precup
pennite
-#,r***g*,ff ; i"""tf:l[:ffi',hi'fl"*j im:*
."ur aeiir?#firr'Fal sunt:puritafile
nroausetoit gixps),
d*il.I,,*6i:X',',Ltl';'ffi ".o..1t'11nn
.ll#j;i;";;;,"d'ill'"carcur
.o,o.nlT5lf
"TnTiltrj'"^,1*,,i:,11"."#:
produselorde extar
puncteie
at
fixe,
iarrz o.pina.iffiT:ff.solvenl "0"'#w ii q ;;,
 I . Extracpia I ichid- I ichid apl icatd .frac{iunilor petrol iere 63

o
c
o
b x Ro
c

o
E
x

100 x;/o qromollce

F-ig.1.33.Determinareanumdrului detreptedinoperalia
dedistilareextractiviin diagramdx-y.

Prin introducereaunei ipoteze simplificatoare se poate demonstracd

relafia FG : f(xB1)reprezintdecuatiaunei dreptecu panta tg 0, dacd xpn>
xFSautg e, dacl Xpo( Xp.
Calculdndrafia de reflux din operafia de extracfie gi din operalia de
distilare extractivd, prin rearanjareatennenilor au fost deduse ecualiile
pentrucalculul conlinutului de aromaticedin reflux xpogi al conlinutului de
aromaticedin extractulliber de solventxs1.
Pentrucazul in car€ Xps) Xpi

p,r,,
( R^. t,
'r(o- ( (Ro+ F)tgo Ro+ P,
'l ,( Rn
(r5a
J' Itn, + F\tgo #E),
Roxoo Prxro
-.
4r r - - T- (1 5 5 )
Ro+P, Ro+P,

Pentru cazul xpo( x3 :

'^,=[ffi*ffi-.al'[*+*
#); ('1
56
64 l. Extraclia lichid-lichid aplicotdfracliunilor petroliere

Rn . r o. L
Prx *
_-___!!_ lr E.\
- ____Y____4
-
Ro+ P, Ro+ PU \-'- '
,^ *r'
in care: dlLx't'4 '-\
z-*\1-
Ro,F, PBreprezintdl:cantitd@de reflux, materieprimd qi produs
extract,
xF,XpE,Jri - concentratiilede aromaticedin materiaprimd, din
produsulextract,respectiv,din extractul liber de solvent
pentru ca.roxno: Xr,
tg 0, tg e - panteledreptelor rZ : (xer) pentru cazul in care
Xp6 ) Xp, feSpeCtiv, Xp6 ( Xp.

Termeniitg 0 sautg e se calculeazdcu relafiile:

xoo-xr
tgo= ; Es=l& (1.58)
x no -x d * 4 -* ^ o

in care xero,xcoreprezinti concentralia de aromatice a unui extract din

domeniul de existentdales pentru calculul acestortermeni.respectiv, con-
ginutul de aromatice din amesteculde materie primd gi de reflux, cores-
punzdtorlui x",o.
intrucdt echilibrul lichid-lichid impune limitalii asupra valorilor xp1
gi xpo,iar echilibrul lichid-vapori, asupralui xno,dupd efectuareacalculului
trebuie verificat dacdxp1gi xpose incadreazdinacestelimitalii U,23,251.
Metoda Precup permite calculul unui proces de extraclie in care
inilial se impun puritalile produselor de extracfie (xpn, xpr), numdrul de
trepte teoreticedin extraclie (ns) Si numdrul de trepte teoreticedin distilare
extractivd(nps) folosind urmitorul algoritrn [-3]:
a) se presupundiferite ralii de solvent(minimum trei);
b) pentru fiecare din raliile de solvent presupuse se iau in
considerarecel pulin trei rafii de reflux de extract gi se determini
perechilede valori XEI-XRo corespunzitoare,menlindndu-sepentru
calculele ulterioare numai acelea care satisfac limitaliile
simultaneinftoduse de echilibrul lichidlichid gi lichid-vapori;
c) pentru fiecare dintre rafiile de solvent qi de reflux de extract luate
in considerare se calculeazd numdrul de trepte teoretice de
extracfie,care asigurdvaloareaxps impusd;
 I . Extracpialichid-lichid aplicatd.fracliunilor petroliere 65

d) din rezultateleoblinute la punctul (c) se determini perechi de rafii

de solvent gi de reflux, pentru care in extraclie se realizeaza
numirul de trepte teoreticefixat inifial;
e) pentru perechile de ratii de solvent gi de reflux stabilite la punctul
(d), se calculeazi numdrul de trepte teoretice din distilare
extractivd prin care se asigurd oblinerea puritalii produsului
extract (xpg);
f) pe baza valorilor obtinute la punctul (e) se determind raliile de
solvent gi de reflux pentru carein distilare extractivd serealizeazd
numdrul de echilibre fixat inilial (npg); raliile de solvent qi de
reflux astfel oblinute reprezintdrafiile de operare;
g) pentru raliile de solvent gi de reflux calculate la punctul (0 ti pe
baza datelor de la punctul (b), se determindperechile de valori
XEI-XRocorespunzltOare.
intre rezultatele oblinute prin aceastametodd de calcul 9i datele
erperimentaleexistd o concordan!6satisfbcdto u e 11,3,261.

I'.actorii care inJluenleazdprocesul /

Principalii factori care influenteazd extac{ia cu reflux de extract de

compozilie diferiti de a produsului extract sunt: ralia de solvent, rala de
reflux, continutul de aromatice din reflux (xno), lqgll de introducere a
rnaterieiprime gi a refluxului, numdrul de trepte in extrac{ie(nE)qi numdrul
de treptein distilare extractivd (nnu).
Se precizeazacd pentru discutarea influenfei unui factor asupra
extracfiei'ei66iie sd se fixeze trei variabile ale procesului.Din aceast[
cauzd, de d6-icei,iniluenla factorilor in acest tip de extraclie se face cu
ajutorul unor corelalii prrafice, trasate pe baza unor parametri dedugi
experimentalsauprin calcul.

Rayia de solvent Si ralia de refltu Dacd se menlin constante

puritalile produselor(xpR,xn,r$i xpB)influenlara{iei de solventsau a raliei
de reflur asupra celorlalte variabile ale procesultti,pentru acest tip de
extrac{ie,este similard cu cea manifestatdin extraclia cu reflux de extract
de aceeagicompoziliecu a produsuluiextract(v.paragraful1.3.4).
Pentruo instalalie datd (ns, Ilor constante),influenla raliei de solvent
sau a rafiei de reflux se poate deduceindirect cu ajutorul unor reprezentdri
carepun in evidenla corelalii dintre Sff, Ro/F,n6, ttlg, xpt qi xpoin cazul in
csre Xp, xpp gi xpp sunt constante.Astfel de corelalii sunt reprezentatein
fig.1.34 ;fiecarecurbl din figura corespundeunei anumitera{ii de solvent.
66 I . Extracpiolichid-lichid aplicatdfracliunilor petroliere

.s Rol
ul

x
4
^%
{

R%
LU
o
c

Fig.L 34.Influen{a raliilordesolventgiderefluxasupra

lt, Ilne,xB1gixps(xr,xp*EixpsConstante).

Mai sus s-a ardtat ci rolul operaliei de extractie este de a asigura

puritateaprodusului rafinat (xpn) $i, prin aceasta,recuperareade aromatice,
iar rolul operajiei de distilare extractivd- de a asigurapuritateaprodusului
extract (xps). In consecin!6,daca prin modificarea raliei de solvent sau a
ra{iei de reflux se creeazdrezewd de eficienta (num5rul de trepte necesar
scade)in extracfie,se mlregte recuperareade aromatice,iar daca se creeazi
rezerva de eficienld in operalia de distilare extractivi, cregte puritatea
produsuluiextract.Astfel,conformfig.1.34rezultaci:
- pentru XF,XpR,xps 9i Re/F constante,cre$terearaliei de solvent
duce la scddereanumdrului de trepte necesarin extraclie gi la
cregtereanumdrului de trepte necesarin distilare extractivi. Dar
instalatia fiind dat5, apare o rezewd de eficien{d in extraclie gi o
influen{i negativi in distilare extractivd.Prin urmare,recuperarea
de aromaticese miregte, iar puritateaprodusuluiextract scade.
- pentru xF, XpR,xpe gi S/F constante,cregterearaliei de reflux duce
la cregtereanumirului de trepte necesarin extrac[ie qi la sciderea
numdrului de trepte necesarin distilare extractiva.Intr-o instalalie
dat5, apare o rezervi de eficienfi in distilare extractivd, pe c6nd
extracf;a este influenfatd negativ. Agadar, puritatea produsului
extract se miregte, iar recuperareade aromaticese reduce.
in concluzie, intr-o instalalie datd, puritatea produsului extract se
miregte prin cregtereara{iei de reflux, iar daci puritateaprodusului extract
 I. Extraclia lichid-lichid aplicatdftacliunilor petroliere 67

:ste asiguratd,prin cre$terearafiei de solvent se imbundtilegte recuperarea

Je aromatice.

Conpinutulde aromatice din reflux (xx/ influenleazl, in mod diferit

:rtraclia gi distilarea extractivd. Parametrii din extracfie sunt influenfafi
pozitiv de micqorareaconfinutului de aromaticedin reflux, pe cdnd cei din
Jistilare extractivd de mirirea acestuia[].

Locul de introducere a materieiprimc Si a refluxului

Refluxul de exffact, in funclie de compozitia sa gi de obiectir,ul
urmdrit, poate fi introdus pe o treaptd intermediari sau pe treapta de
eliminare a solufiei de extract, separatsau impreund cu materia primd, aga
ium se aratdin fig.1.35.
Datele experimentale prezentate in tabelul 1.5., obfinute pe un
:rtractor cu 5 trepte, pun in evidentd influenla locului de infroducere a
refluxului gi a materiei prime asupra extracfiei 1271.In toate cazurile cel
lufin un flux se introducepe prima feaptS.
Introducerearefluxului de extract in baza extractorului qi a materiei
prime pe heapta 3 asigurdo puritate maximd pentru produsul exfract, dar o
recuperureminima de aromatice. Deoareceasigurareapuritelii produsului
extract este primordiald, de obicei refluxul se introduce in baza
extractorului, iar materia primd pe treapta de compozilie corespunzdtoare.
Daci puritatea produsului extract este asigurat5,materia primd se poate
rntroducepe o treaptdinferioard pentru a se mdri recuperareade aromatice.

tr
Rafinat Rafinat Rafinat

r' .->

.ll
ft At
lr
ll
l l .* * tl
1l ll- lt
tl

U*"",.
TJ
,._>
Extract
L-;'
Extract
.l
-}l | * * *
LJ
L,
Ex8ast
l.

Fig.l.j5. Posibilitili de introducerea refluxuluide extractde compozilie

diferiti de a orodusuluiextractfinit.
68 I . Extracpialichid-lichid aplicatdfracyiunilor petroliere

'fabelul 1.5. Inlluenla pozitiei treptei de introducere a refluxului

fa{I de materia primtr

Treapta pe care se Fluxul I care seintroduce

introduce
fluxul 2
I 97,8
2 9 8 ,9
J 99.6

Procesul de extraclie poate fi operat gi cu reflux de rafinat sau de

produs rafinat. Refluxul de rafinat se poate introduce in amestec cu
solventul sau cu materia primd sau direct in baza extractorului. Se poate
demonstraca folosirea refluxului este inoportund deoarecenu se mare$te
puritateaprodusului rafinat |,28,291. El se utilizeazi numai in cazul
extracliei unor materii prime puternic aromatizate care formeazd cx
solventulsolutii omogene.De exemplu,refluxul de rafinat se foloseqtela
extractiabenzinelorde pirolizd [1].

Exemplul1.5
In scopul obfinerii aromaticelor inferioare se prelucreazl prin
extractie in contracurentcu reflux de extract de compozilie diferit[ de a
produsului extract (xno>xr) o benzind folosind ca solvent sulfolanul, la
100'Cl.Benzinaconline 44,5Voaromatice.debitulde materieprimd estede
125tlh, ralia de solvent- 6/1 9i ragiade reflux - 0,7/1.
Se urmdregteoblinereaunui produs extract cu 99,5 ?i, aromaticegi a
rmui produs rafinat cu 6,2 %oaromatice.Curba de echilibru lichid-lichid
pentrusistemulstudiatesteprezentata in fig.1.36.
Sd se calculezeconlinutulde aromaticedin reflux (xpo)qi din solulia
de extractliberi de solvent (x61),prin metodaPrecup.
Rezolvare
Se fixeazdpe diagramadin fig. | .36.poziliile punctelorF, Pn, PE,Ro.
M, Q, W 9iai.
PoziliapunctuluiM sedeterminacu ajutorulsegmentuluiIM.
\
FM = _,*gg=73,3 mm

Se alege un exhact E1u pentru care x'r,: 82,4 oh gi cu ajutorul

coliniaritalii w4C se detennind poziltapunctului Gu.
Din fig.1.36. ren;Jtd:
x = 68,0 Yo qi xoo = 7Q Yo
",
 l. Extractialichid-lichidaplicatd.fracfiunilorpetroliere 69

%
/\ \
\

t\-\- \t,
t..-t t.

Pn

NA

Fig.I.36. Reprezentareaextraclieiin contracurentcu reflux de extract

de compoziliediferitede a produsuluiextract(exemplulL5)

Se calculeazi debitul de produs extract (Ps) cu relafia (1.16), debitul

de reflux (R") li tgO cu relatia (1.58).

P,- =1 25*44- 5- 6' 2= 5L 3 tl h

99,5- 6,2
Rn=1 2 5*0, 7= 8' , 1, 5t lh

10 0 -.44 \
tg0=-:::-----:-=1,77
t.
82. 4- 68. 0
Conlinutul de aromatice din reflux (xn") $i din extractul liber de
rezultidinrelaliile(1.5a)9i(1.55).
solvent

,.. =|-.
87,s']41rs_+ _68.01/[. rr.t_
51,3*ee,s ___!tll=52.50,0
t25
1 G 7,5+ ) * r ,77
87,5+51,3', t25 )* 1 ; t 78 7 . +
I [(t7.5+ 55 1 . 3 ]

87. 5*52. 5 51. 3 ":=

9 699.5
,9 "i0
. v . , =-+
-' 87, 5*51, 3 87, 5 + 5 1 ,3
70 LExtroclialichid-lichidaplicatdfracliunilorpetroliere

1.4. Aparatura de extracfie

Aparaturade exfracfiefrebuiesd realizezehansferulde masdpentru

oblinereapuritdlii produselorde extractiegi a graduluide separare urmdrit.
Prin urmare,in aparaturade extracfie are loc amestecarea gi decantarea
fazelor gi aceastafrebuie aleasdgi echipati in aga fel incdt sd asigure
desfdgurareanormali a celordoui operafii.
Clasificareaaparaturiide extractiedupatipul de contactareafazelor
gi dupdmoduldeamestecare a acestora esteprezentata in fig.1.37.

Mod de amestecare NIod de amestecare

l. Coloane 4. Coloane 5. Contactor 7. Podbielniac 10. Coloane 11. Coloane 13. Amest--
cu pulven- cu umplu- cu discuri cutalerc cu talere decantor
zare htrl rotative speciale perforate
2. Coloane 6. Contactor 8. De Laval 12. Amest.- 14. Amest.-
cu gicane cu palete decantor decartor
routive Lurst
3. Coloane 9. Wesdalia 15. Contactor
cu umplu- Scheibel
tue
16. Contactor
cu drsc
rotativ
asimetric

I''ig.1.37.
Clasificarea
echipamentului
industrial lichid-lichid
deextraclie [1, 3,30].

in prelucrareapetrolului gi petrochimie se utilizeazd extractoarelecu

numerelede ordine 3,4,5,7,8,10,13,14 gi 16, iar dintre acestea,cele mai
folositesunt3,5,10gi 14.
 l.Extrac{ialichid-lichidaplicatdJracliunilorpetroliere 11

In procesulde extracfie,transferul de masdare loc prin difuziune, iar

r rtezade kansfer de masi poate fi calculatdcu rela{ia:

N: KS AC ( 1.5e)

xnde:
N esteviteza de transferde masa;
K - coeficientul global de transferde mas6;
S - suprafalade contactdintre faze;
Ac - gradientulde concentralie.
Valoareac6t mai ridicataa termenilordin rela{ia(1.59) esteasigurati
prin adoptareaunor mdsuri constructive qi prin respectareaunor parametri
de operarein procesulde extracfie.
Coeficientul global de transfer de masd depinde de rezistentelede
difuziune gi de alte rezistenle existente la interfali. El are valori mari in
regimul de curgere turbulent, iar acesta se reahzeazdprin controlul vite-
zelor de curgere,adoptareaunor misuri constructive9i, uneori, prin aport
de energiede amestecaredin exterior. Proprietdlile lichidelor in{luen1eazd,
de asemenea,valoareacoeficientului global de transferde masd.
Suprafa!,ade contact dintre.fazepoate fi mdrita prin dispersareaunui
lichid in celdlalt.Realizareaunor picituri de fazd dispersi cu dimensiuni
controlate gi rnenlinerea gradului de dispersie de-a lungul extractorului
asigura o suprafald corespunzitoare de contact. Aceasta depinde 9i de
capacitateaextractorului de a reline faza dispersd, capacitatedefinita ca
fracliunea liberd din volumui extractorului ocupatdde faza dispersd.Penlu
extractoarele industrialeea arevalori de 0,1 - 0,3.
(iradientul de concentralle(diferenla intre concentraliala echilibru a
componentuluiextras gi concentraliaacesluiadin extractulcare ajungein
zonil) reprezintd tbrla motrice a procesului de extracfie. Aoarilia
amestecirii axiale (backmixing) reduce gradientul de concentrafie-iar
evitarea acesteia se realizeaza prin mdsuri constructive qi controlul
parameffilor de operare.
.. t-

(,: ''
1.4.1..Extractoare libere
cu amestecare
".
,: , ,,-'
t . Ll
' ,,.' { ' r.- :1.'u':
". - - - : - - - . .,
,
, {t
i Extractoarele cu amestecdre liberd sunt-r--v3severticalel.in care
curgereale rcalizeazdsub acliunea forlei gravi-ulionale(pe baza diferenlei
de densitatedintre faze). Lichidul cu densitatemai mare se introduce la
vdrf, iar cel cu densitatemai mici la baza exftactorului.
.r, ar'
,,.r',. 1i,!:: -,: -
I t.a:-
72 l.Extracfialichid-lichidaplicatdfracStunrlorpetroliere

Pentru a asigurao suprafali cdt mai mare de contact intre faze, unul
dintre lichide trebuie dispersat.De asemenea,este necesarsd se asigure o
capacitatede refinere afazei dispersecorespunzatoare.
La extractia fractiunilor pefoliere se drsperseazasolventul sau
materia primf,. Ca reguld generalI, se disperseazalichidul cu o vitezd
volumetricd mai mare (solventul). Existd insa gi exceptii de la aceasta
regulS:
- dacd amestecareaaxiald este puternica (la coloane cu diametre
mari) se disperseazdlichidul minoritar;
- cAnd unul din cele doui lichide ,,udd" preferenlial materialele de
construc{ie,acestanu se va dispersadeoareceexistapericolul ca sa
se producd coalescenfapiciturilor de fazd dispersd la suprafala
materialelor,reducdndu-seastfel suprafalade contact:
- se disperseazdde preferinta lichidul cu cost mai mare, mai toxic
sau cu inflamabilitate ridicata;
- atunci c6nd apar modificdri importanteale propnetalilor fazelor, se
disperseaziambelelichide, fiecareintr-o altd zonda extractorului.
Penffu functionareacorespunzdtoarea extractoareloreste nevoie sd
se urmdreascd:formarea iniliald a dispersiei,capacitateade refinere a fazei
disperse,menlinereaunei interfele principale gi amestecareaaxiald.
Formarea iniliald a dispersiei. Dispersareaunui lichid in celalalt
lichid se realizeazdcu ajutorul unor sisteme de dispersie (dispersatoare)
care sa permitd oblinerea unor picdturi uniforme, de dimensiuni
controlabile.
Cele mai simple gi des utilizate dispersatoaresunt de tip pl5ci plate
perforate. DacI lichidul dispersatnu udd materialul gi viteza de curgere
prin orificii nu depSgegtel0 cm/s, aceste sisteme permit dispersarea
corespunzdtoa.re a lichidului [1,30].
ln cazul in care materialul de construclie al dispozitivului este udat
preferenlial de lichidul dispersatse folosescpldci cu perforalii proiectatein
faza continul sau duze imersatein lichid.
Laviteze mari de curgereafazei disperseprin orificii (10-30 cm/s)
se formeazdun jet de lichid, dimensiunilepiciturilor sunt neuniforme qi pot
apareapicituri foarte mici ,,atomizate".
Dimensiunile picdturilor qi diametrul orificiilor se pot calcula cu
relalii semiempirice care lin cont de caracteristicile fazelor (densit6li,
viscozitdli, tensiune interfacialS) gi de viteza lichidului prin orificii
[, 5, 30, 31 l .
Capacitatea de relinere a fazei disperse depinde de proprietilile
lichidelor, de echipamentul utilizat (umpluturi, talere speciale) qi de
 I.Extraclialichid-lichidaplicatdfrac{iunilorpetroliere 73

vitezele de curgereale celor doutr faze. Indiferent de tipul coloanei de

extracfie,dinfrefactoriimenfionafi,acestaestecel mai important.
Corelatiagrafrcddinfre vitezelefazelorgi capacitatea de refinerea
fazeidispersepentrusistemulap6-toluen, infr-o coloandcu umpluturdeste
prezentati,in fig.1.38[30].
C'

9
LOot
CJ C'
La
o
!J-
lJ-D

9;
oo
'$o
()
F-ig.1.38.Influenfa vitezelor de
curgere ale fazelor asupra capa-
citdlii de relinerea fazei disperse.
Vt ez o { oz ei dis p e r s e
Vp6- vitezafazeicontinue.

Din fig.1.38 se observi ce, pentruo vitezi constantdafazei continue,

laviteze mici ale fazbi dispersejcregtereavitezei fazei disperseconducela
mdrjrea capacititii de retinere. In acest domeniu picdturile de fazd,dispersd
nu se ciocnescinffe ele.
Laviteze mari ale fazei disperse,piceturile de fazd dispersaincep sa
se ciocneascdintre ele, se formeazd picaturi mari, secliunea libera de
cnrgere a fazei continue reducdndu-seconsiderabil. Din aceastd carzd,
viteza fazei continue cre$te Si faza dispersd este eliminatd din extractor
impreund cu faza continud, avdnd loc astfel inecarea coloanei, iar viteza
fazei dispersecare conducela acestfenomense nume$tevitezd de inecare.
Yiteza de transfer de masd este maximd in condilii apropiate de
inecare, dar pentru a se evita inecarea coloanei, vitezele de curgere nu
trebuie sd fie mai mari decdt 50-70% din viteza de inecare.Limitele inguste
ale vitezelor fazelor care asigurd un transfer optim de masd conferd o
flexibilitate redusiln operareacoloanelorde extractiecu amestecarelibera.
Acestaestecel mai mare inconveniental extractoarelorde acesttip.
Menlinerea unei interfepeprincipale in partea opusd intrdrli fazei
dispersein exfractor este obligatorie pentru a se evita antrenareade faztt
continud impreuni cafaza dispersi. Pozilia interfetei influenleazdcalitatea
produselor gi suprafafa de contact. De exemplu, dacd faza pgea se
disperseazdgi interfafa (nivelul) se pdstreazi in baza extractorului, cobo-
r6rea nivelului reduce spafiul destinat coalescenfeipiclturilor de fazir
74 L Extraclia lichid-lichid aplicatd.fracpiunilorpetrol iere

dispersS,existdnd pericolul c4 la iegirea din exffactor, faza grea

contaminezecu faza ugoard,in timp ce ridicarea nivelului reduce
de contactgi deci gradul de separaredin proces.
Amestecarea axiald (backrnrxing) se int6lneqte in
care diametrul sau raportul diametru/inilfime este mare qi curgerea fi
se realizeazi in condilii indepdrtate de cea ideald.In aceste caztri
amestecarilongitudinale care reduc gradientul de concenffaliepe ind
extractomlui gi, prin urmilre, viteza de transferde masdse micAoreaza.
Amestecareaaxiali poate avea loc atdt pentru faza continud
pentru cea dispersd.
In cazul fazei continue, amestecareaaxialS poate apdrea din
neuniformitdlii vitezelor de curgere pe secfluneaextractorului $i a
trubulente din extractor.Neuniformitateavitezelor de curgerepe
extractorului conducela regimuri de curgere diferite care determina
tecdri radiale. Curgereaturbulentd creeazdcurenli de curgereverticali
tejuri) gi o circulatie inversda unei parli din faza continuS.
Fenomenulestemai complicat pentru faza dispersdintrucdt, pe
cei doi factori menfionali, intervine gi neunifonnitatea dimensi
picdturilor de fazd, dispersd (vitezele de curgere ale picdturilor de
dispersadepind de dimensiunileacestora).
Coloanelecu pulve.rizareSi cu qicane(fig.1.39)sunt cele mai
coloane de extracfie. Amestecareaaxiald reduce mult eficacitatea
aparate.Pentru coloane cu gicaneeficacitateaunei qicaneeste de 0,0
[32] qi, din aceastd cauzd, sunt folosite in procesele de
solventului de hidrocarburi prin reextracfie cu apa. Construclia sim
prefulreduspermitca ele sdfie folositela extractria
unorsisteme
salrcare dau depunerisolide.
Coloanelecu umplulurd (fig.1.a0) sunt coloanein interiorul
sunt amplasatepachete de umpluturd de forme geometricediverse ;r
materialediferite.
Rolul umpluturii estede a miri viteza locald a fazei continue gr
micqora amestecareaaxiald a acesteia.ln acelagi timp, se imbu
distribulia gi capacitateade ref,nere afazei disperse.
La ciocnireacu elementelede umpluturd,picdturile mari se divi
in picdturi mai mici care, in continuare,se migca liber prin
interstiflalal umpluturii.
lmportanlddeosebitiprezintl dirnensiuuea
umpluturii.Pentru
sistemfracfiune petroliere - solvent se poate deduceo dimensiunecr
umpluturii,cu relatii caretin cont de caracteristicile
lichidelor[1,4.5
Daca umplutura are diametrul interior mai mic dec6t diametrul
picdturilede fazddispersdnu pot treceprin spaliulinterstilial,are lc,c
 I.ExtraclialichidJichidaplicatdfracliunilorpetroliere 75

alescenla acestora, reducerea suprafelei de contact gi chiar inecarea

coloanei.
Existd o dependenfd qi intre diametrul coloanei gi dimensiunile
umpluturii, in primd aproximatie considerdndu-secd diametrul unei
coloane de extracfie trebuie si fie de 8-10 ori mai mare decdt diametrul
rnelului saupasului g5tarului [32].

'intc r{ ot d

Interfol6

EFu
E
-b-

liber6:
Fig. I .39. Tipuri de extractoarecu amestecare
-'"'""f curicane
;
" 1?gt"Ylff ?,t--#ractoare
Pentru a se reduce amestecareaaxiala qi curgerea preferenliali,
shatul de umpluturd se fragmenteazd in pachete sprijinite pe gratare
intermediare. In spatriilelibere dintre pachetelede umpluturd (zonele de
linigtire) se produce coalescenfapicdturilor de fazd dispersd.La intrarea in
pachetul urmdtor de umpluturI, lichidul este dispersat cu ajutorul unor
grdtare de redisnibuire (fig.1.35). ln coloanele de diametru ntare>re-
distribuirease facela intervalede 3-4 m},7,431.
Dintre tipurile de umpluturi propuse gi aplicate in practici se pot
menliona[31]:
. corpurile de umplere cu forme definite (inele Raschig,inele Pall,
gei Berl, gei Intalox etc.) construite din materialeceramice,metal
saumaterialeplastice;
76 l.Extracyialichid-lichidaplicatd./racytunilarpetroliere

o pachete suprapusede umpluturd de tip Koch-Sulzer, Glitsch,

Spraypak etc.) formate din f6gii de lesatura de sArmd ondulata
cunoscutesub numelede umpluture sfucturatA.
Inelele gi geile ceramice,larg utilizate in trecut, au fost inlocuite in
multe cazuri cu inele gi gei metalice care permit reducereadimensiunilor
coloanelor. $eile ceramicemai sunt folosite in prezent in cazurile in care
rezistenla la coroziune gi fenomenele de suprafafd sunt mai importante
decAtdezavantajeleacestora(rezistenfamecanici mica. capacitateredusa
de prelucrarea extractorului).
Tendinla actuali este de a se utiliza urnpluturi structurate, dar
avantajele acestora (viteze admisibile ale fazelor mai mari, caderi de
presiunimai mici) nu contrabalanseazd dezavantajele lor lrezistenlamicd la
coroziune,dificultnli de demontarepentru spalare).

Fochcl
de
u m pluiu r d
p e r l or o {
Re d is lr ibut t or

Dever sor

stri bui l or
0is tr i b u i l o r

,,ri"oocoloanedeextracfie *
a - coloan^icu u-mpluturi;b - coloani"r.u*.*ou*.r,
cu talereperforate.

in general, eficacitatea unei coloane cu umpluturd este de 0,5-3

treptepe metru de umpluturd[32l,in dupl alf autori [15] de 0,2-l trepte
teoretice pe metru de umpluturd. Evjdent cd ea depinde de natura
componenlilor din sistem, de caracteristicileumpluturii gi de condifiile de
operare.
 l.Extracfialichid-lichidaplicatd,fracliunilorpetroliere 77

Coloanele cu umpluturi se utilizeazd, de exemplu, in urmdtoarele

cazuri:
o rafinareauleiurilor cu firrfurol;
. eliminareahidrogenului sulfurat din fracliunile petroliere;
o extraclia fenolilor din produse(procedeulPhdnosolvan).

Coloanele cu talere perforate (fig.1.40) au o eficienld mai mare

decAtcele cu umpluturi intruc6t asigurd coalescenfagi redistribuirea fazei
dispersepe fiecare taler, deci cu o frecvenld mult mai mare. in aceste
coioaneextractiaare loc efectiv in trepte.
Capacitateade prelucrarein acestecoloaneestelimitata de viteza de
inecare ca gi la celelalte coloane de extraclie. ln plus, fiebuie awtd in
vederecddereade presiunela curgereafazei disperseprin orificii care poate
decide capacitateacoloanei. Astfel, dacd indlfimea stratului de lichid care
trebuie dispersat (faza dispersd) depagegteindltimea deversorului are loc
inecareacoloanei.
Ca exemple de procese de extracfie a fracliunilor peffohere care
folosesccoloanecu talerese pot menliona:
r extractia aromaticelor inferioare din benzine (procedeele Udex,
Formex,Morpfylan);
o rafinareauleiurilor cu fenol.

1.4.2.Extractoarecu amestecaremecanaca

de acesttip folosescpentruamestecarea
Aparatele fazelorsisteme
ac{ionatecu energiedin exterior. Cele mai cunoscutesunt: coloanelecu
discuri rotative (CDR), coloanele cu palete rotative, amestecdtoarel
decantoare,amestecdtoareledecantoarede tip Lurgi, coloanele cu discuri
rotativeasimetriceetc.
(loloanele cu discuri rotative sunt prezentateschematicin fig.1.41.
Ele sunt formate din mai multe compartimente separateintre ele prin
statoareinelare, fixate rigid in interiorul coloanei.Amestecareafazelor este
influen{atd de un sistem format dinf-un ax rotativ pe care sunt fixate
discuri,cdteun disc in fiecarecompartiment.
Picaturile de fazd dispersd care circuld in coloand se lovesc de
discurile rotative. Diametrul picdturilor de fazd dispersddepinde de viteza
de rotalie sau tura{ia discului rotor care este un parametru important al
extracliei. Cregterea vitezei de rotalie a axului cu discuri conduce la
scidereadiametrului picSturilor, la mdrirea suprafeleide contact dintre faze
gi la creqtereaeficienlei aparatului.
 78 I. Extroclia lichid-lichid aplicatd./ractritmilor
petroliere

lnterlot 6

Fig.L11. Reprezentare
schematicf,a coloa-
nei cu discuri rotative,

\, ,
ltteza de inecare a acestor coloane depinde atdt de vitezele de
curgere.alazelor cdt qi de turalia discurilorrotative.Prin moditicarei tura-
1iei.fleribilitateaacestor aparatecre$te.Deci, coloanelecu discurirotativc
igi rnentino eficienli ridicatd (mai mare decdta coloanelorcu umpluturar
pentruun domeniutarg de capacitalide prelucrare.Astfel, dacdse rnaregie
capacitateade prelucrare,inecareaextractorului este evitata prin sciderea
tura{iei discurilor rotative care conduceevident la scadereaeficienlei,ex-
tracliei.Extractoarelepbt fi operateeficientgi la debitemai mici de materie
prtniSgi solventprin cregterea turafieidiscurilorrotative.
In extractoarele CDR au fost pusein evidenfatrei tipuri de curgerea
lichidelor.
i ,' - curgerea axiald a celor doua lichide pe baza dif'erenlei de
densitatea acestora:
''r1 '
r;' i; curgerearadial5 datoritd fo4elor centrifugedin vecinatateaaxului
rotativ.
- curgerea centripetd datoritd peretelui coloanei gi a statorului
L -r
;"' inelar.
' l._
Pentruun sistemdat,parametriispecificiai procesuluide extracfiein
''-- ,
{. t.| acestaparat sunt[32]: l
. r, t . I,t11 : l .." :. ."i
 l.Extraclialichid-lichidaplicatdfractiunilorpetroliere 79

o debitul de materie prima gi de solvent: creqterea debitelor

conducela cregtereaeficacitalii extracliei care prezinti un maxim
in apropiereavitezeide inecare;
. viteza de rotafie a discurilor rotative; capacitateade prelucrare
scade gi eficacitatea creste cu mdrirea vitezei de rota(ie;
eficacitateaatinge o valoare maximd dupd care cregtereavitezei
de rotatie produce fenomene de 44restecareaxiala in extractor
careconducla scadereaacesteia:
r diametrul discurilor rotative: capacitatea de prelucrare se
diminueazd gi eficacitatea se mdreqte cu cregtereadiametrului
discurilorrotative,
o diametrul de deschiderecentral al statorului inelar; capacitateade
prelucrare se mdregte gi eficacitatea scade cu creqterea
diameffului de deschiderea statoruluiinelar;
o indltimea compartimentului; capacitateade prelucrare a extrac-
torului scadegi eficacitatease reduceputin cu cregtereainalprnii
compartimentului.
^
In literaturf,au fost publicate relalii care permit estimareadirnen-
siunilorcompartimentuluiin funciie de diametrulcoloanei[3,33]:

H":0,161 (D.)o'ot (I 60)

dR:0,5 D. (1 61)
ds :0,7 D6 (t 62)
ln care:
H. reprezinti indllirneacompartimentului,m:
D., dn, ds - diametrulcoloanei,diametrulrotorului qi diametrulde
descluderea statoruluiinelar,m.

Reman[33] a indicat o modalitatede a estimadomeniulde operar.e a

cDR in funclie de doud variabile principale - tensiuneainterfaciala
;i
putereala ax - carecontroleazadimensiunileextractoruluigi, in consecinld,
capacitatea acestuia(fig.L.42).
Coloanele cu discuri rotative sunt folosite in multe procese de
extrac{iedin prelucrareapetrolului:
o rafinareauleiurilor cu furfurol;
r extractiaaromaticelordin benzinecu sulfolan;
r dezasfaltareareziduurilor cu propan. .i
Aparate asemdnltoarecu coloaneleCDR, dar cu performanle supe-
rioaresuntfolositein prezentin altedomenii[1,30,32,33,35].
Extractoarele cu discuri rotative asimetrice permit regularizarea
curgerii gi reducereadrasticda amestecdriiaxiale. Aceste aparateinclud
 80 I'Extracliarichid-tichicrapricatd./racyiuniiorpetroriere

intreceledeamesrecare
ceeacereduce_co
;:ffi,[,*::Hiil:"t]ffi,.;
Extractoarele Cu^palete
sunt
umplutura(Scheiber)',cLrarete de diferi^te.tipuri:.cu pareterotativegi
verticateI i orizontale * tur.t. p"lorate
^ (Kuhni),cu parete,qicane
6Otsasnueinusii",il-

i- i
E
*
100
-crhx
rltu
.l
m le
z l-
\l
(o
F-
d
:
It
L
CJ

CJ 'I

: Contoclore
o s lobo
U
,o
G
/?. Domeniu
0J re pentruco.
necudis
discurirotat
lonriun"o inrel,9ociord,.r.]!1.."n

Amestecdtoarele_decantoare.
in acesteaparatedispersia
ratd prin aport de energie.exte.io*ain
caturijor gi separareaazei liie.tecatoare, apoi coa
oisperse;;"};.ura in decantoare.
dt 90%perreaprd
r32l A-;#oarere-decantoarecra
Hi:fi
separati 1ngr 43J;; simpru
deoperar,
ffiXffi,T'#:.este c
Lurgi ut,izeazd un aparat
pentru extraclia aromaticeror
pnn procedeul Arosolvan -amestecatoarele_decanl
c
in' care
iffi::,T;H;?r"ff*dAmestecar"u .J,"uri,";il;;;'
coeuridinint..iod[",TJi#":ffi"11orilJ5Ht**,",;;;;
Amestecdtoarele_decantoare
i*ri Jil, apreciate deoarec
e:
- eficacitateaacestora p. n""*I
*- r""pta
---, esteridicati;
- flexibilitatealor estem*.,
- prezintd.fiabilitatein exploatare.
 I .Extraclia lichid-lichid aplicatdfracliunilor petroliere 8t

l'ig. I .43. Grup de amestecltoare-decantoare

carefunclioneaziin contracurent

Fig.l. 4a Amestecltoare-
decantoare suprapuseLurgi

Acesteextractoare pot realiza20-30de trepteteoreticeceeace este

greude realizatprin altesolulii tehnice|,2,32,48,711.

1.4.3.Alte tipuri de extractoare

Coloanelecu pulsa,tii $i extractoarelecentrifugalesunt aparate

folositein anumiteaplicaliialeprocesuluideextraclielichid-lichid,
Colosnelecu pulsalii realizeazl,amestecarea lichidelor cu ajutorul
pulsaliilor.Migcareapulsatoriesepoaterealizaindoudmoduri:
82 l.ExrracSialichid-lichidaplicatdfracliunilorpetroliere

- miqcareasuccesivdin sus gi in jos a unor talere perforatefixate pe

un ax vertical;
- pulsareahidraulica a lichidelor cu ajutorul unor mecanismede
pulsalie externd (piston aclionat de o manivela plasatd excentric
pe un rotor, burduf elastic,membranaelastica).
Capacitateade refinere a fazei disperse, condiliile de inecare gi
transferulde masddepindgi de caracteristicile pulsaliilor [3,5,30,34,40].

Extractoarele centrifugale folosesc for,tele centrifugale, mult mai

mari decdt cele gravitalionale, gi reahzeazdseparareaunor amestecurila
care diferenla de densitateintre faze estemicd.
Dintre avantajeleextractoarelorcentrifugalese menfioneazS:
. capacitateamare de prelucrarela un volum mic al aparaturii;
r timp redus de contactintre faze.
r posibilitateade a separafaze cu densitaliapropiate,foarte dificil de
separatprin decantare.
Dintre extractoarele centrifugale mai cunoscute se men{ioneaza
centrifugilePodbielniak,Westfalia,Alfa-Laval, SGN,lRobatel.
Aceste extractoaresunt rar utilizate in prelucrareapetrolului datorita
costurilor mari de investilie, operare gi intrefinere. O aplicalie cunoscutd
esterafinareauleiurilor cu fenol.

1.4.4.Elementede proiectarea extractoarelor

Metodele de proiectaredifera in funclie de tipul extractorului luat in

considerare.Alegereaunor relalii de calcul al unor parametri folosili la
dimensionareaextractoarelortrebuie sd find cont de sistemelepentru care
se t'ace calculul in aga fel incdt rezultatele si fie confirmate in tirnpul
exploatariiaparatului.
Indiferent de metodele folosite, acestea trebuie sa permita
determinareacapacitdlii de lucm, a dimensiunilor gi modului de amplasare
a echipamentului din interiorul extractorului (dimensiunile orificiilor
sistemului de dispersare,caracteristicileumplutuii, dimensiunile com-
partimentului CDR etc.) gi a inallimii extractorului care depinde de numd-
rul de trepte teoretice qi de indllimea echivalentdunei trepte teoretice sau
eficacitateaunei trepte. Calculul indllimii trebuie sd lini seama, de ase-
menea,de existenlaunor zone de linigtire (superioarl, inferioard gi intre pa-
chetelede umpluturi).
Pentru coloanele cu umpluturi, dimensiuneacritici a umpluturii se
calculeazdcu relalia [46]:
 LExnacsiatichid-lichidaplicatdfracpiunilorpetroliere 83

d"=2,42(f;) (1 . 6 3 )

ltr care:
o reprezintiitensiuneainterfaoiald,kdnd;
Ap - diferentadedensitate,kglm';^
g - accelerafia mJh".
gravitalionalL,

Diametrulcoloanelorse determini,de obicei,pe bazavitezelorde

inecare.tn apropiereadomeniuluideinecare,capacitatea de relinere afazei
disperseestemaxim[. Totugi, pentru a se evita
'viteze inecareaextractorului,la
caliulul diametruluise ia o de 60-80%din viteza de tnecare.in
literaturl suntpropusenumeroase metodepentrucalculul vitezei de inecare
[1,3-6,30,31,33-421.
Pentrucoloanecu umpluturi,iteza de inecarepoatefi calculatacu
urmdtoarelerelafii analiticesaucorelafiigrafice:
Relafia(1.64)Hoffing qi Lockart[44]:

'" (w,\o'"
W.
F-,,]'"'"I(o
",
(o 1
I o oo)o'5
"o't'21o'et
|

\w")
|
--_i_

ln care:
W., Wa, Wci sunt vitezele fazelor continudPi dispersd,respectiv,
viteza fazei continue la inecare, m/h;
Uo,Fd- viscozititile fazelor continui pi dispersd,kg/mh;
6*, 6as- tensiunile interfaciale api-aer, respectiv, ap6-solvent,
dyne/cm;
pa, Ap - densitateafazei continue, respectiv, diferenta de densitate
lnfre faze, kg/m';
a suprafafaspecihcaa unpluturii ,tl^t',
-
e - volumul liber al umpluturii, m'/m'.
Aceasti relatie a fost simplificatii de Treybal [5] la:

W.
'a (1 . 6 5 )

in care:
C depinde de raportul WJWa:
84 I .Extraclia lichid-l ichid aplicatd fracliunilor

pentru ... 1,40, C = 1660

Wo/Wa:0,005

penkuW/Wd:1,40 ... 100 , C =220

Corelafiagrafici a lui Crawfordgi Wilke

infroducereafactorului de umplutrui (Foe2),prezentatA
deseori,folosit6la determinareavitezeideinecare
are[451.
[45].

,u*1.
$lq
$l'

100 1000
3,|6(F)4'(#)fP02)"'

Fig.1.45.CorelaliaCrawford-Wilkepentrudeterminarea
vitezelor
de inecarein coloanelecu umplutur6[45]

Pentrucoloanelecu discuri rotative, iteza fazei continuela inecare

se poate calculain func;ie de capacitateade repinerea fazei dispersela
inecare(X) Sidevitezacaracteristicn
a picdturii(W").
 | .Extracpialichid-lichid aplicatd.fracpiunilorpetroliere

Capacitateade relinere a fazer dispersela inecare se detennind cu

-:.atia:

-zb
x,= 1b2+8b)os (1 6 8 )
4(r- b)

in careb esteraportul vitezelor fazelor Wai/IV.ila inecare.

Yiteza caracteristicda picaturii (Ws) reprezintiviteza fazei disperse
;And viteza fazei continue este nuld gi se calculeazdcu relafia propusa de
Pratt[46]:

w,=,,onln")/ ro .9 z \/
( u^\ o '(na . \ "
l;)1ffi)l;)taj l.4J
.r /") t.,
(16e
in care:
Woesteiteza caracteristicda piciturii, m/s;
interfaciald.
o - tensiunea N/m:
p" - viscozitateafazei continue,N.sec/m';
D", ds, dn, H. - diametrul coloanei,diamerul statorului, diarnetrul
rotorului, respectiv,indlgimeacompartimentului,m;
N - turafia rotorului, rot/s;
g - accelerafiagravitalionald,mls';
p., Ap - densitateafazei continue,respectiv,diferenla de densitate
intre faze, kdm'

Yiteza fazei continue se calculeazdcu relalia:

Wgl: Ws(l - 2XiXl - XiF (1.70)

Ca gi in celelalte cu'tri, vitezareala din coloandse alegeca fiind 50-

70% dn viteza de inecare.
Dacd se cunosc curbele de inecare pentru sistemul materie prirna -
solvent estepreferabil ca acesteasd fie folosite la determinareadiametrului
extractorului.
in fig.l.46 se prezintd curbele de inecarepentru coloanele cu discuri
rotative obfinute la extractiaunor uleiuri mineralecu fi.rfrrol [47].
Diamehul coloanelor cu talere se poate calculain funclie de debitele
fazelor qi de viteza de curgere afazei disperseprin orificii (V6).
Diametrul orificiilor (d") se alegedin literaturl [1,5,30] linAnd searna
de proprietdlile fazelor gi de tensiuneainterfaciali. De obicei se folosesc
orificii cu diamerulde 1/8 inch, 3/16 inch, 114inch 9i 5/16 inch.
86 I .Extraclialichid-lichidaplicatd.fractiuni Ior petroliere

l-

]_

{$, *r'

? ig.L16. Curbede inecarepentruextractoareCDR la extracliaunor uleiuli

mineralecu furfurolfolosinddiverserafii de solvent(SIF):
I - uleirnediu(S/F= 2ll), uleiuqor(S/F: 1,5/l);2 - uleirezidual
(S,f = 3.a/l):
3 - uleigrcuneemulsionabil (S/F= 3/l);4 - ulcigreuemulsionabil
(S/F= 3/l).

Diarneful jetului de lichid dispersat care asigurd interfala de contact

cea mai mare se calculeazd cu relaliile [5]:

4=l*o.orrf 4 , =)' ( 1.70)

dj \(o /A O g )" )
SAU

6 =o-12* 1'5ldo,,, (1.71)

d, \o l Lpg),'')

unde:
do,d; reprezinti diametrul orificiului, respectiv,al jetului de lichid
dispersat,cm;
o - tensiuneainterfaciald,dyne/cm;
Ap - diferenla de densitateintre faze, glcm3;
g - acceleraliagravitafionald,cmls".

Pentru -. iuo :ii; ( 0,785 seaplicdrelalia( 1.70),

(oLp g)'' "
 I.Extrocyialichid-lichidaplicatd.ftacfiunilorpetroliere g7

lar pentru =*-) 0,785 sefolosegterelalia(I.71)

\o^ps )" '

Yitezade curgereafazei disperseprin orificii (vo) se carculeazd

cu
relalia[5]:

td,
4 =\ 6 {L)'(
6
( r .72)
\4/ \,0513:-tPo+0,47l9P,)"'
rn care:
Vs reprezintdvitezaprin orificii, cm/s;
pu pc - densitateafazei disperse,respectiv,afazei continue, g/cml

in funclie de debitul de faz6 dispersd gi viteza prin orificii se

determini suprafatatotald a orificiilor.
Dupi repartizarea oifrciilor pe taler, se considerd cI suprafala
perforatdeste de 55-600/odin intreaga suprafafi a talerului qi se calCuleazd
suprafala totali destinatd,fazei disperse.Aceasta, impreund cu suprafala
destinatdfazei continue, formeazdsecfunea coloanei,in func{ie de iare se
determinddiametrul coloanei.
indllimea activd a coloanei cu umpluturd se poate calcula in funcfie,
fie de nurnirul de frepte teoretice 9i indlfimea echivalenti a unei uepte te-
oretice (IETT), fie de numarul unitipilor de transfer gi de innllimea unitdlii
de fransfer (ruT). Pentru calculul acestormirimi existi publicate relalii in
literatrnd [3,5,30,31,34-42],dn aceste calcule sunt dificile gi, ureori,
conducla rezultatecare concorddpufin cu realitatea.Din aceastdcauzaeste
preferabil sd se foloseasci date practice referitoare la sistemele hnte in
calcul sau apropiatede acesteafl,5,?,32,431.
Determinareainelgimii extractoarelorcu talereperforate se poateface
in firnclie de eficacitatea unui taler perforat (frg.1.47), iar in cazul
extractoarelor cDR, eficacitatea unui compartiment se poate calcula cll
relalia:

I = H"*p"r-o'tt (1.73)
?ncare:lreprezintAeficacitatea
unuicompartiment.
Ceilalfitermeni
auaceeagi semnificalie
cuceidinrelatia(1.60).
88 I .Exl raclia I ichid-lichid apl icatd I r a ct t ttit ri o r p eI ro I ie re

OJU

-E
20
E

Ftg I 1- Eficacitatea globald

otv
funclie de tensiunea interfaciali
q 5i vitezele de curgere (Wc, Wo) :
L c - 16 dlne cnr.2. o:35 d),ncicm.
23 3 ^ = lr-i flr.ne.icm; 4. o = 10.7
drnecm.
w ./wa

solventilor
1.5.Recuperarea

Procedeelecele mai intrebuinlatepentru separareasolven{ilor din

solulitle de rafinat gi de extractsau pentru sepalareaacestorade apd sunt
distilareafracfionata,extractivdsau azeotropd,reextracgjasau cornbinalir
ale acestora.Metoda de separarefolosita depindede volatilitatearelativd
dintre soivent gi hidrocarburi,de solubilitateadintre soh'ent 9i apa, de
faptul daca solventul formeazdcu apa azeotropi care la ricire se separdin
heteroazeotropi gi de compoziliaacestora.

1.5.1.Recuperarea din soluliilede rafinat

solventilor
gi de extract

Solvcnyii cu volatilitate .foarte mare .fapdde prodtr,selede extraclie

(propan,dioxid de sulf) se separeprin vaporizarein trepte de prestuneca'e
si permiti condensareaacestoraprin rdcire cu apa. Ultimele porliuni de
solvent(2-5%) se indepdrteazdprinstriparecu abursaugaz inert.

Solventir.msi volatili decdt produsele de extrac{ie se sepat'dprin

fraclionare gi striparecu abur saugaz inert.
Numdrul de trepte (coloane) necesar pentru separare depinde de
proporlia de solvent din rafinat pi extract.De obicei, pentru separarea
 l. ExtraclialichidJichidaplicatdfracliunilorpetroliere 89

solventului din rafinat se folosesc 1-2 frepte, iar pentru separarea

solventului din exhact 3-5 frepte, ultima treapti fiind de shipare.
Pentru reducerea consumurilor energetice din proces, se preia
caldura de la fluxul majoritar.Uneori, in instalafiile moderne sunt folosite
pompe de caldurn [2].
Schemele de principiu ale recuperdrii solventului din soluliile de
rafinat gi de extract suntprezentatein fig.1.48.
Dacd proporfia cea mai mare de solvent din extraot se elimind in
treapta a doua, presiuneain aceasti heapti este mai mare decdt in celelalte
gi c5ldura se recupereazide la solventul uscat,vaporizatin aceasti ffeaptd.
. Solvenlii cu temperdturd de fierbere cuprinsd in domeniul de
distilare a produselor de extraclie se separdprin striparesaureextraclie.
Atunci cind domeniul de suprapunere a temperaturilor de fierbere
este relativ mic Ai fazele condensate rezultate de la stipare sunt parlial
miscibile (extracfia motorinelor cu firfurol), solventul din soluliile de
rafinat gi de extract se recupereazlprn sffipare. Purificarea solventului qi
recuperarea acestuia din solufia apoasd se face prin frac]ionare, iar
separareasolventului de hidrocarburi se realizeazdpinreexhac,tie cu apa.
Dacd suprapunerea punctelor de fierbere este mare sau daci
solventul are stabilitate termici micd ori devine coroziv, separarea
solventului de hidrocarburi se face prin reextracfia componentului
minoritar din solutriilede extract saude rafinat.

Solvent uscat

Reflux

Solvent
Pumed

Fig. L48. Schemelede principiude recuperarea solventuluidin soluliile

de rafrnatqi de extract.

Din solugiade rafinat,solventulpolar se separdprin reexfracliecu

ap6.Acestprocedeuse aplicdgi la separarea solvenfilormai pufin volatili
90 l. Extraclia lichid-lichid aplicatdfrac pruntlorpetroliere

dec6t produsele de exffacfie, pentru a se evita vaporizarea produsulur

rafinat, majoritar in solulia de rafinat.
Solventul din solutia de extract se prin reexffac;ia
hidrocarburilor care formeazaprodusul extract. In ^separd
acest caz, solventul de
reextracfie (S) trebuie si aibd o putere mare de dizolvare pentru
hidrocarburi qi limite de distilare diferite de produsul extract de care, in
continuare, si poati fi separat cu ugurinla prin distilare fracfionati, De
reguld, ca solvent de reextracfiea produsului extract se folosegteo fracliune
petrolierd nearomatici (care prezintd o solubilitate reciprocd redusi cu
solventulpolar).
Schemade principiu a recuperirii solvengilordin solutia de extract
prin reextracfieesteprezentatdinfig.1.49.

.--> Produs extracl

Solvent
dereextractie
Fig.I.a9. Schemade principiude recuperare a sol-
ventuluidin soluliade extractE1prin reextracfie:
- *'T e
' 1;;::T:l* .,?fff"*"':extracei
Solvenlii moi pulin volatili decdt produsele de extraclie se
recupereazd prin reexftacfie,distilareextractivisaudistilarefractionatd.
Intrucdtsolufiade rafinatconfineproporfiimici de solvent,acestase
separiprin reexfractiecu apd.Dacdsolventulse repartizeazd nefavorabil
intre apdgi hidrocarburi(sulfolanul),procesulde reexfiaclieesteprecedar
de rdcirearafinatului, operatieprin careconfinutulde solventdin rafinat se
reduce.
Separareasolventuluide produsulexfract din solufia de exftact se
realizeazdprin distilaregi shipare.Dac6volatilitatearelativddinne solvenr
gi hidrocarburiestemic5,produsulextractcontineurmede solventcarese
separS.de hidrocarburiprin reextracfiecu ap6.
ln unele procedeede exfiacfie, produsul extact este separatde
solventprin reextracfie.De exemplu,la extracliaaromaticelorcu teta-
etilenglicol,produsulexfracteste separatde solventprin reextracfiecu
 l. Extraclialichid-lichidaplicatdfracliunilorpetroliere 9l

dodecan,iar la extracfiaaromaticelorcu dimetil-sulfoxidprodusulextract

esteseparatde solventprin reextacfiecu butan.

1.5.2.Separareasolvenfilor de apd

Recuperarea solventuluidin amesteculcu aburul de sfiipare saudin

solufiile apoasese face prin metode care fin cont de proprietdfile
solventului.
Dacd solventulestenemiscibilcu apa qi foarte volatil (propanul),
acestaseseparide aburulde sfripareprin ricire cu apdprin contactdirect.
Atunci cdnd solventulestemiscibil cu apa, diferenfapunctelorde
fierbere este suficient de mare gi nu formeazdazeofrop, separarea
solventuluide apdsefaceprin distilarefracfionatiQrl-metilpirolidond).
Solvenlii care formeazdcu apa azeofopi care dupd condensare gi
rdcirese separdin doi heteroazeofopi cu compozifiidiferitede compozifia
azeotopului(api-fiufurol) se separ6prin fractionareob\nuitd realizatd,
intr-o instalaliecu doul coloane$i vas separatorcomun.In acestvas se
colecteazd produselede vdrfgi, din el, se alimenteazd, cele doudcoloane.
Metodase aplici la uscareafurfrrroluluigi la recuperarea lui din apa,in
procesulde extracliea uleiurilorcu furfirol.
DacI compoziliaazeotropuluieste apropiatdde compoziliauneia
dinfrefazeleheteroazeotrope, separarea solventuluide apdprin fractionare
obignuitanu esterafonald,consumul energeticfiind foarte mare.in acest
caz estenecesard aplicareaaltor metode.Astfel,in procesulde extracfiea
uleiului cu fenol, separarea fenolului de aburul de sniparese face prin
condensareaparlialdta amestecului,fenolul din vaporii necondensafi
recuperdndu-se prin absorbliecu materiaprimd.

1.6.Extraclia aromaticelordin benzine,petroluri

gi motorine

Extractiaaromaticelordintr-ofracliunepetrolierSsepracticdpentrua
reduceconfinutulde aromaticedin fracliuneaprelucratdsaupentrua separa
gi rectrperaaromaticelepe carele congine.
In primul caz, dezaromatiznease face penfu a obfine rafinate cu
caracteristici Astfel,un petrolcu continutmai mic de aromatice
ameliorate.
 92 LExtraclialichid-lichidaplicatd./rac{iunilorpetroliere

are inlltimea fldcdrii fere fum mai mare sau o motorini dezaromatizatdare
caracteristici de ardere mai bune. Aromaticele separatenu au aplicalii
importante in petrochimie gi, din aceasti cauzd, puritatea lor nu este
urmdritd in extracfie. Proceselede dezaromatizaresunt proceseaplicate de
multd weme, de exemplu, rafinarea petrolului cu dioxid de sulf prin
procedeul Edeleanu a fost realizati in Romdnia in anul 1907. Mai tirziu,
acest solvent a fost folosit gi pentru prelucrarea altor fracliuni petroliere.
Extraclia aromaticelor din motorine cu firrfurol este un alt procedeu de
dezar.omatizarebinecunoscut.
in al doilea caz, valonfrcareaaromaticelordintr-o fracfiune petrolierd
sub fonnd de componenti puri este obiectivul principal al procesului.De
exemplu, oblinerea benzenului, toluenului gi xilenilor (BTX) din benzine
aromatizateprin extracfie care s-a dezvoltat ca proces industrial dupa anii
1950, c6nd cererea de aromatice inferioare pentru petrochimie a crescut
foarte mult. ln acest scop au aplrut multe procedee industriale care
realneazd,extrac{ia aromaticelorinferioare din benzinecu divergi solvenfi:
dietilenglicol (DEG), tehaetilenglicol (TETRA), sulfolan, N-metil-
pirolidona (NMP), dimetilsulfoxid (DMSO), N-formilmorfolind (NFM),
dioxid de sulf.
Proprietalile pe care trebuie si le posedeun solvent selectiv au fost
discutatein subcapitolul 1,2. Principalele caracteristiciftzice ale uror
solvenli folosili in diferite procedeeindustrialede extracliea aromaticelor
din fracliunile petroliere sunt prezentatein tabelul 1.6.
{ Este preferabil ca solvenlii folosifi la extraclia aromaticelor din
l^i benzine sa aiba temperaturi de congelare suficient de coborAte,puncte de
fierberepeste300'C, densitdlipeste1,1,viscozitelicdt mai mici.
Extraclia benzinelor aromatizatesereaiizeazd,agadar,cu scopul de a
obline concenfate de aromaticeinferioare din care se separdcomponenfi
puri (benzen, toluen, xileni, etilbenzeni), materii prime importante pentru
petrochimie.Rafinatelecu continut mic de aromaticeau diverseutilizdri ca:
fracliuni componentepentru ob,tinereacombustibililot auto, materii prirne
pentru piroliza etc. Se menlioneazdcd benzinele de reformare catalitici gi
de pirolizd constituie principalele surse de hidrocarburi aromatice pentru
petrochirrie.
Separareaconcenffateloraromatice are loc, de obicei, prin extraclie
lichid-lichid, alte procedee (distilarea extractivd, azeotropdsau adsorblia)
utilizAndu-serar [48].
 1. Extraclia lichid-lichid aplicatd.fracpiunilorpetroliere 93

Tabelul .1.6.Caracteristicile fnice de unor solvenfi utilizafi la extracfia

fracfiunilor petroliere I1,2,7,49-5l,6ll

Solventul
Caracteristicile
Temperafurade fierbere,oC
Temperaturade
-8,5 27,6 | -24,4 -38,7
solidificare,oC
Temperaturade
124 165,5 | SS 59
Lnflamabilitate,'C
Densitatea- tt22/20 t26ll30 | 1033t20 t557/-50 ll60/20
kg/m3ltemperatur6, oC r075l80 l20l/100| 956/100 l 4l 0/10 960/r20
t0t2n60 trt6t200 | 926^40 t296t50 790t200 lh
Presiuneade vapori, l/
51120 14,3/150i 4/60 86,7/-50 i 8.5/60 t
oC
torr/temperaturd" 20t148 85,2/200I 28lr00 t66vt0 88.5/1
00
60/t74 42r.4t260| t40/140 6012/50 380/140
Cildura specific5" 0,551/20 0.32/30 | 0.440t40 0,312/-30 0.4t/60
kcal/kg "C/temperatur5"oC 0,650/1000,3sl100| 0,482180 0,334/40 0,44/t00
0.77012000,401200| 0,524/120 0,375/70 0,51/180
Cildura latenti de 124,S/lo0I 103.l/-30 I 18.0/100
vaporizare.
kcal&g/temperaturi,'C
f ,0,,, 122,6/200I 127,3 80,0/30 | 12.0/140
63,3/70 t00.0/20()
Viscozitateacinematici" 4,46/80 6,1/50 I 1,83/20 0,35/-30
cSVtemperaturi,"C t,35/t40 2,5/100 | 1,30/40 0,236t30 0.907/38
l,0l/ l 80 t,4il50 | l,l5150 0,2t6150
Tensiuneasuperficial6, ?? { / l t o
oC 30.7/-20 33.8/I 00
dvne/cm/temperatu16,
Tensiuneainterfacial5, 10,8/20(l 3,7/50(tI ZnS(' 7150t:
8,5/120(l 2,0/t2o1| zztzs? l5/25(3

l ) Fali de benzinade reformarecataliticA

2) Falade petrol
3 ) Fati de ulei

1.6.1.Procedeeindustrialede extracfiea aromaticelor

din
benzine

Procedeele BTX din benzine

industrialede extracliea aromatioelor
cuprindoperafiicomune$i anume:
. exhacliapropriu-zisi;
o punficareaprodusuluiextract;
. separarea solvenhrluideprodusulextract;
. recuperarea solventuluidin solufiaderafinat;
. recuperarea solventuluidin soluliileapoase;
. regenerarea solventului,
 94 l. Extraclialichid-lichidaplicatd.fracyiunilorpetroliere

Extracfia propriu-zisd permite concenfarea aromaticelordin materia

primd in solufia de exffact gi, prin aceasta,se asigurdrecuperareade aro-
matice impusd in proces. Operalia de extraclie se realizezzd.izotenn cu un
singrr solvent sau cu doi solvenfi (extracfie fracfronata).br cele rnai lnulte
cannl corectareacaracteristicilor de dizolvare se face cu un solvent de
corecfie. Puterea de dizolvare a solventului determind ralra de solvent,
factor determinant in stabilirea cosfului aromaticelor. Din aceastd cavzd,
dacd selectivitateasolventului estecorectati prin adaosde apd, temperatura
de extracfie trebuie madta pentru a asigura o solubilizare cdt mai buna a
hidrocarbuilor de cdfie solvent. Caracteristrcile de dizolvare ale unor
r solvenliin condiliile de processuntprezentatein fig.1.50.

s
P
-t
75

:.
s
'n
t
{
Fig. 1.50. Caracteristicilede dizolvare
ale unor solvenli:
<q
I -DEG+ lj%oapA"I50oC;2-sulfolan
+ lo/oapd,l00oC: 3 - NMP + l0o/oapL
25"C: 4 - DMSO + lYo apa' 25"C.

Pentru solvenfii mai pulin volatili decdt produsele de extracfie,

confinutul de apd din solvent depindede temperaturagi presiuneadinbaza
coloanei de sftipare. Dar temperaturainbaza acesteicoloane este limitatd
de viteza de degradare a solventului gi, prin urmare, acest parametru
condilioneazduneori anhi drizareasolventului.
Precup gi colaboratorii [3,49-54Jau elaborat o metodd care pennite
determinareaproporliei de apd sau cosolvent din solvent, a temperahrrii
opttme de extracfie gi stabilirea, pe aceastdbazd, a valorilor principalilor
parametri de extracfie. Metoda implici etape de determindri experimentale
 LExtracyialichid-lichidaplicatdfracliunilorpetroliere 95

ntercalatecu etapede calcul gi verificiri care tin cont de dependentadintre

:peraliile principale din procesulde extrac{ie.
Purificarea produsului extract consti in separuea hidrocarburilor
nearomaticedin so$a de extract. Ea se realizeazdprin distilare extractivd
sauprin reextrac{ie.Purificarea aromaticelorprin distilare exftactivd a fost
discutatdin paragraful1.3.5.
In procedeele bazate pe reexhacfia hidrocarburilor nearomatice,
solulia de exfract este inhodusd intr-un extractor in contracurent cu un
solvent de reextractie (butan, pentan, dodecanetc.). Puritatea produsului
extract depinde de raf;a de solvent de reextractie. Uneori reextraclia se
realizeazdin exffactorul principal care este alimentat la v6rf cu solvent
polar, in bazd cn solvent de reextracfie gi pe o treapta intermediard cu
materieprimi.
Separareaaromaticele de solvent,respectivrecuperareasolventului
din produsul extract se realizeazl, in general,prin fractionareqi striparecu
abur. Daci solventul prezintdo stabilitateoxidativd bun6, shiparease poate
efectua la presiune redusd deoarece pdtrunderea aerului in coloand nu
accelereazddegradareasolventului, iar scddereapresiunii in baza coloanei
de stripareconducela scidereaconsumuluide abur de stripare.
Recuperareasolventului din solulia de rafinat se face prin reextraclie
cu apd.Dacd apa de proces, reztitath prin condensareaaburului de stripare,
nu conline solvent, aceasta poate fi folosita ca solvent de reextraclie.
Consumul de apd de reextractiedepinde de solubilitateasolventului in apd
in prezenlahidrocarburilor nearomatice.Valorile constantelorde distribulie
ale solventului in apd in prezenfahidrocarburilor nearomaticedau indicalii
asupraechipamentuluide reextractienecesara fr fiilizat gi asupraraliei de
solvent de reextracfie.Dacd in procesrezultd solufii apoasede solvent, iar
solventulnu formeazdazeotropcu apa, recuperiueasolventului se face prin
distilare Acest mod de recuperareaa solventului din solutiile apoaseeste,
de obicei, specific majoritelii solvenlilor selectivi folosif, la extracfia
aromaticelorBTX din benzine deoareceaceqtiaau temperaturi de fierbere
ridicate gi nu formeazdcu apa azeofopi.
Regenerareasolventului este necesari deoarecein proces, din cauza
temperaturilor ridicate qi in prezenla aerului, apar produse grele rezultate
prin reaclii de polimerizilre sau prin alte tipuri de reacfii chimice. Aceste
,,impuritAli" produc o serie de neajunsuriin proc'esulde extracfie (se depun
pe suprafelele de schimb de cdldurd, sunt promotori in reactiile de
descompunere termic[, modificd caracteristicile de dizolvare ale
solventului) gi, din aceastdcauzd,trebuie eliminate din sistem.
De obicei, se purificd continuu o micd parte din zesfreade solvent a
instalafiei.Debitul de solventpurificat se poatecalculacu relafa:
96 I . ExtracSialichid-lichid aplicatdfracliunilor petroliere

n = z ''0,
Dnc
cr_c,
in care:
Snc reprezintli debitul de solvent regenerat,kg/h;
Z - zesfteade solvent din instalatie, kg;
vdg- viteza de degradarea solventului,o/otnasd/h;
ca- concentralialimitd de produgi de degradaredin solvent, %omasd.
e- conc€nfratiade produqi de degradaredin solventul regenerat,9o
mas6.
Regenerareasolventului se face, in cele mai multe cazuri, prin
distilare la presiuneredusd.
Principalele procedeeindustriale actuale de exracgie a aromaticelor
din benzine,firma care detine licenta, solventul de bazd folosit, cosolventul
qi temperaturade operaresuntprezentatein tabelul I .7.

Tabelal,1.7. Procedeeindustriale de extracfie a benzinelor cu solven{i [32]

Numele Antisolvent
procedeului Licen{a solventulde bazi (% mes![)
Udex UO P - DO W Dietilenglicol A p e - l 0%
Sulfolan Shell- UOP Sulfolan Apd - lo,o
Arosolvan Lurgi Apa- 129'0
N-metilpirolidoni
Arosolvan Lurgi Etilenglicol-
N-metilpirolidoni
-<09o
Tetra Union Carbide Tetraetilenglicol .{pd- 49ir
Morphylex Krupp-Koppers N-Formil-morfolinl Api - -lo,o
DMSO IFP Dimetil sulfoxid _ 5o,.o

a. Procedeul Udex a fost realizat de UOP ;i Dorv Chemical Co.

folosind ca solventdietilenglicolgi a fost aplicat drn 1952 11,2,4,6,32,58-
601 Proprietilile fizice ale DEG sunt prezentate in tabelul 1.6.
caracteristicilede dizolvaresunt redatein fig.1.50. schematehnologicdin
fig.1.51,iar parametriide operarein tabelul I .8.
Extracfia folosegte reflux de extract de compozigie diferiti de a
produsului extract,provenit din distilareaextractiri.
Selectivitateasolventului este corectatapnn adaos de l}Yo apd Si,
pentru a se meri puterea de dizolvare a acesrula-temperaturade extraclie
este de 150'C. Deoarece selectivitatea solventului scade cu cregterea
diferenlei numarului de atomi de carbon drntre hdrocarbunle aromaticeqi
 l. Extraclia lichid-lichid aplicatdfracliunilor petroliere 91

cele saturatedin benzind(ACA-NA v.frg.l.52), materiaprimd trebuie

prefractionatd.
Pentruoperatiade exhacfiepropriu-zisdseutilizeazdun extractorcu
talereperforate,operatla presiunide9-10bar.
Separarea refluxului gi a produsuluiexfractde solventse realizeazir
intr-o coloani de distilare extractivi gi sfripare. Pentru a se evita
pafundereaaerului in coloand gi degradareaputernicda solventului,
separareasefacela presiunea de 1100torr, iar temperatura
inbaza coloanei
destripareestede 150-155"C.

f-ig. I.5l . Schematehnologic6 a instalaiiei de extracfie cu DEG:

I - extractor; 2 - coloani de spSlarecu apd; 3 - coloani de distilare
extractivi 9i stripare; 4 - separatoare;5 - coloani pentru regenerare.

Deoarecevolatilitatea relativi dinre hidrocarburi gi solvent estemai

micd ca la alli solvenfi, produsul exfract obfinut din coloana de distilare
extraclivi qi apade procescontinDEG (fig.1.a9).
Indepf,rtareasolventului din solulia de rafinat gi din produsul exhact
se face prin spllare cu ap[ dedurizati. Degi este avantajossi se foloseascd
apa de proces, deoarece aceastaeste saturati cu DEG, ea nu poate fi
utilizatd in operagiade spdlare. Reexfracfia cu apd se realizeazdrelativ ugor
datorita solubilitilii reciproce mari dinfre DEG gi ap[, in prezenla
hidrocarburilor.
Solulia apoasdrenlJtatdde la reextracfie care conline in amesteco
parte din solvent se supuneregenerdrii?n doud trepte (la presiuneatmosfe-
 98 I.Extracpialichid-lichidaplicatd.fracliunilorpetroliere

rica gi la presiune redusi). In coloana de regenerarese realizeazdcca 20

torr, i:u'din baza coloaneise elimind produselede degradaredin solvent.
Dezavantajul principal al procedeului Udex este ralia mare de sol-
vent folositi in extractie(cca. 15-2011).Din aceastdcauzi acestprocesnu
mai este competitiv, DEG fiind inlocuit cu amestecuride glicoli sau cu
glicoli superiori[55,6I -63].

Tubelul,1.8.Parametrii de operaregi performanfeleobfinutein proceselede

extrac{iea aromaticelordin benzini cu divergisolven{i[12'61

Parametrii de operare 9i Solventul

performanf ele obfinute DEG Sulfolan NMP
Coloanade extracfie.
Ternperaturain extractor,oC 150 100 25-3s
Presiuneain extractor,bar 9 -1 0 5-6
Conlinutulde api din solvent,Yomasd 6 -r5 0.5-1,5 I 0-20
Raliade solvent,p6r1imasi 15-201 i </r-6 5/1
5,1/1-6.0t
Raliade reflux.p64i masi 0 ,8 ri - t,' r 0,8i1-0.9/1
0.111-0.211
Rafiade solventde spSlare,pd(i masl 0.1-0.l 5i i
Num6rulde trepteteoreticein extracfie 6-8 t0-12 20-35
Conlinutulde aromaticein reflux. %omasd, 7 5 -8 0 25-30 30-35
Con{inutulde aromaticein extract,o/omasd 82-85 '77-80 70-80
Recuperarea aromaticelor,%omasd, 95 98
Coloanade distilareextractivi
Temperatura in virf, oC lil I 25-130
Nurndrulde talerereale 20 45
Coloanade stripare
Ternperaturain bazd,'C 1 5 0 -1 5 5 180-190 170
Presiuneain bazi, ton 11 0 0 400 230-380
Numirul de talerereale 40 40 _50
Consumulde abur,kglkg aromatice 0 .6 0.2 0.15
Coloanade reextracfiecu apI
Consumulde apn.kglkg aromatice 0,2-0,3 0,5-0,6
Num[ru] de talerereale 50 o

/?\ - .
M/,^_ (.b.)I'rocedeul TETRA elaborat de firma Union Carbide a inlocuit
dietileYglicolul cu tetraetilenglicolul. Se cunosc puline date despre acest
proces, dar se poate afuma cd puterea mare de dizolvare a
tetraetilenglicolului a permis reducerea raliei de solvent. Procedeul s-a
aplicat pe instalafiile Udex existente,flri modificari insemnate|,2,6,621.
In i982, 29 unitali Udex eraufecute pe tetraetilenglicol[63]
Union Carbide arealizat gi un procedeunou in care extraclia se face
cu doi solventi, tetraetilenglicol gi fracfie dodecanic5.[1,2]. Ralia de tetra-
etilenglicol / materie primi estede 6,5-7/l in volume, iar cea de solvent
 I . Extraclia lichid-l ichid aplic atd fracpiunilor petrol iere 99

t/)
u
ro
;1 0 0
l0
o
C,
E
(t
o (U
E10
.=
t
o o
{,
! 0. l
?5 I

10 6789
c R -N l N r. otomi C di n H s

Fig. L52. Influen{amaterieiprime Fig.I .53. Volatilitatearelativd

asupraselectivitilii solventului: hidrocarburi/solvent la 130oC:
I-DEGla 150"C;2-sulfolan la l20oC. l-DEG;2-sulfolan.

secundir/ materieprime de 0,6-0,8/1.Extractulestepracticlipsit de ne-

aromaticegi, in consecinfi,nu mai estenecesaripurificarealui ulterioard
prin distilareextractivi.
Produsulextractesterecuperatdin solufiade extractprin reextraclie
tot cu dodecan,inf-un exfractor de construclieidenticd cu exffactorul
principal,folosindu-seo rafie de dodecan/ tetraetilenglicolde circa0,711
volume.
Extractorulprincipal realizeazlechivalentula 10 frepteteoretice,iar
cel dereexhacfie,echivalentula 7 frepteteoretice.
In Rom6niaa fost elaboratun procesde exfracliea aromaticelor
inferioare cu poliglicolit2,551.

c. ProcedeulSulfolanestecel mai rdspdnditprocedeude extracfiea

aromaticelordin benzintrgi a fost pus in practicddupi 1961de firmele
Royal Dutch Shell gi UOP f1,2,6,16,32,63-707. In 1982,existau70 de
instalalii indushialein operaregi 16 in diferite stadii de proiectaregi
construclie [63].
Principalelecaracteristiciale sulfolanuluisuntprezentate in tabelul
1.6, iar caracteristicilede dizolvarepentru sistemulsolvent-benzinide
reformarecatalitici in fig,l.51. Combinaliafavorabili dintreselectivitatea
gi putereade solvire a sulfolanuluila 100"C, densitateamare, cdldura
specifici relativ micd qi temperahnade fierberedestulde ridicatdpermit
realizareaprocesului exfiacfie cu investifii gi costuri de utilitali
^de
convenabilell,2,32l.In comparatiecu DEG, sulfolanulprezinti avantaje
evidente.
100 L Extraclia lichid-lichid aplicatdfracliunil or petroliere

O schemi tehnologicd simplificatd a procedeului Shell-UOP este

ilustratdin fig.1.54, iar parametriide operareai procesuluiin tabelul 1.8.
Extractia este in contracurent cu reflux de extract de compozilie
diferita de a produsului extract. Puterea de dizolvare mai mare a
sulfolanului decdt a DEG, lrecum gi eficacitatea mai mire a distilarii
extractive determind ragi de solvent gi de reflux aproximativ de frei,
respectiv, de patru ori mai mici decdt in cazul utilizarii DEG gi o
concentraliede aromaticein reflux mai mica.

Fig.L54. Schematehnologicda instalatieide errraclie cu sulfolan:

I - extractor;2 - coloani de distilaree$ractr\e- 3 - coloanAde spdlarea
rafinatului;4 - coloani de stripare.-i - separator.5 - ra-. de reflux.

Operatia de extraclie propriu-zisa se realzeazi intr-un extractor de

tip CDR brevetatde firma Shell sau o coloani cu talere perforatecare reali-
zeaz6,cca 12 tepte teoretice.
Corectareacaracteristicilorde dizolrare nu estenecesard.Totugi se
menline o proporfie mici de apd in sulfolan (0.-i-loo) pentru a se evita
descompunereasolventului prin mdrirea ercesir-Aa temperaturiide stripare
chiar dacd aceastase face in vacuum. Se pot prelucra gi benzine cu limite
de distilare mai largr pentru care sulfolanul rdmdneselectiv(fig.l.a8).
Recuperareasolventului din solufia de rafinat pril reextractiecu apd
trebuie efectuati in extractoarecu eficacitaterelanr mare (de obicei CDR),
dupl ce, in prealabil, confinutul de solvent drn rafinat a fost redus prin
rdcire. Reextractia sulfolanului se face cu apd de proces care nu confine
solvent deoarecevolatilitatea relativd dinue hidrocarburi gi solvent este
suficient de mare (v.fig.1.49). Operalia de reerrracgreeste mai dificild
 I . Extraclia I ichidJ ichid aplicatdfracliunil or petroliere l0l

intrucit solubilitatea sulfolanului in apd in prezenfa hidrocarburilor este

mai micd dec6tin cazul DEG.
Din solulia de exfact, separareasolventului se face numai prin
stripare,reextractia ulterioari nefiind necesarS,deoarecevolatilitatea rela-
tiva hidrocarburi - sulfolan este suficient de mare, iar produsul extract are
un oonfinut foarte mic de solvent(sub 55 ppm) [64,66].
Regenerareasolvenfllor se face prin distilare ahnosfericdgi la
presiuneredusdsauprin neuffalizarepi spdlarecu solulie de hidroxid de
sodiu[66].
d. ProcedeulArosolvan elaboratde firma Lurgi, folosegteca solvent
principal N-metilpirolidona. Principalele caracteristiciale solventului sunt
prezentatein tabelul | .6, iar caracteristicilede dizolvare in fig.1.46.
Valoareamic6 a selectivitdtiiin domeniul concentrafiilorrelativ mari
de aromatice din benzinele aromatizate (in special din benzinele de
pirolizl) impune folosirea unor cosolven,tipentu corectareaacesteia.
Industrials-auaplicatdoudvariante fl,2,6,32,48,71,81] :
r extraclia fraclionatacu NMP + l5o/oapd gi pentan;
. extracfa cu NMP + etilenglicol.
In ambele variante extractia se realizeazd intr-un extractor
amestecdtor-decantor Lurgi descrisin subcapitolul1.4.
Parametrii procedeului Arosolvan (varianta extraclie fractionatd)
suntprezentafiin tabelul 1.8.
Solventul se recupereazddin solufia de rafinat prin reextrac{iecu apd
dupd ce, inilial, s-a separatpentanul,iar din solu{iade extractprin stripare.
Extraclia aromaticelor cu NMP + etilenglicol este un procedeu ntai
econornic deoarece se eviti vaporizarea apei ?n coloana de distilare
extractivi gi se elimind pentanul. Confinutul de etilenglicol din amestecul
de solvenfi depinde de confinutul de aromatice din materia primd, fiind
situat,in general,in limitele 40-50%1321.
O comparafie economicd riguroasd inte procedeelede extraclie a
aromaticelorBTX cu solvenli este dificil de realizat deoareceinformafiile
publicate se referl la cazuri particulare. Pentru o evaluare economicd
preliminard a unui procedeu pot fi folosite date despre investilii gi
consumuride utilitnli prezentatetn tabelul 1.9.
Alte procedeese aplici industial intr-un numlr mai mic de instalalii.
ProcedeulDMSO realueazd,exhacfia aromaticelorcu doi solvenfi - dime-
tilsulfoxid gi butan U,6,72-747,iar procedeulMorphylex separdaromatice
din benzinecu N-formilmorfolind I1,6,75-77I.
t02 I . Extraclia I i chid-l ichi d apI i catd .frac! i uni Ior p etr oI iere

Tobelul 1.9. Date economicedespreextraclia aromrticelor 8fi. Capacitatea

de producfie 2fi).fi)O t/an aromatice (Europa de Vest 1992) I32l

Procedeul DMSO
9l 70 67 72
Cheltuielileinilialecu solventul9i
diverse,10oFF 4,0 )6 75 J-Z

Consumurile.Det de af,omatice
materieprimd,t 2,00 1 ,6 5 1,45 145
rafinat(2,t 1 ,0 0 0 .6 5 n45 0,45
abur,t t\ 0 .8 0.9 1,0
electricitate,kwh JU ll 18 8
apdde rdcire,m3 40 35 J t7
- solventgi produsechimice,FF \0 3 .0 0.8 l)
Posturide 2 2 2 2
1 ) FF - franci francezi;
L) Rafinatulreanltdcaprodussecundardin proces

1.5.2.Procedeeindustrialede extractiea aromaticelor

din
petrolurigimotorine

Dup6 cum s-a mai amintit, scopul principal al extracliei aromaticelor

din fracliunile de petrol qi motorind este imbunAtalireacaractensticilor de
ardereale acestora,rafinatele fiind produseleprincipale in proces.Pe l6ngd
aromatice, prin extractie se elimind in diferite propor{ii gi componenlii
polari din fracliunile peffoliere.
Extractele pot fi folosite pentru oblinerea naftalinei, fabricarea
negrului de fum, drept componentipentru combustibili grei etc.
Solventii cei mai folosifi sunt dioxidul de sulf gi furfurolul ale cdror
caracteristicide dizolvare sunt prezentatein fig. 1,55.
Ludnd in considerare caracteristicile de dizolvare ale celor doi
solventi fald de fracfiunile de pefrol gi motorina (fig.1.55) se observd cd
dioxidul de sulf este mai indicat pentru extracfia petrolurilor, pe cAnd
furfurolul penbu extracfiamotorinelor.
Extracyia aromaticelor din petroluri cu.S0: se realizeazdla tempe-
raturicobor6te(-15...-5"C),curafiidesolventrelativmici(1/1 ...211),con-
dilii cerutede caracteristicile de dizolvareale SOz[,4].
Pentnr a se evita cre$tereapresiunii in extactor prin acumulareade
aer, rnateriaprimd este dezaeratdgi, pentru a se reducecoroziuneain insta-
lalie, ac:asta este uscat6.Temperaturade exhacfie se realizeazdpriu auto-
ricire. In majoritatea cazurilor, penffu prevenirea coroziunii, se folosesc
extractoarede tip coloanecu umpluturi.
 l. Extraclia lichid-lichid aplicatdfracfiunilor petroliere 103

70
60

o
y20
o
';
u
a
c,
y)

\"""'"'

q2 oll 0F oF 1p It

K ,r

Fig.l.55.Caracteristicilede dizolvareale dioxidului de sulf lichid

9i ale furfurolului fap de petrol gi motorini [2]:
a, A -petrol; O, A -motorin[.

Recuperareasolventului din solulia de rafinat se realizeaznprin

vaporizarein ftei fiepte, iar din cea de extractin pafru fiepte. Urmele de
solventseelimini prin striparecu aer.

Extracliaoromaticelordin motorirrccu furfurol se efectueazlprin

exfacfie in contacurent cu gradient de temperatrd. Temperaturilede
exfiacfiesuntde 40...100'C,iar rafiilede solventde0,7ll...l,5ll. Pentrua
corectaselectivitatea firfirolului acestacon{ine3-5Yoap6ll,2,4;7,78-801.
Schematehnologic[ de principiu a unei instalafii de exrac{ie a
aromaticelordin motorinecu furfrrol esteprezentatlin fig.1.56.
Recuperreasolventuluise face prin stripareacu abur a solu{iilor de
rafinat gi de exfact. Vaporii provenili de la stripareconfinap6,hidrocarburi
gi firrfirol. Dupf, condensare, acestarnestecse separ[int-un vas separator-
decantor in rei faze lichide (faza superioaribogatllin hidrocarburi,faza
104 l . Extraclia lichid-lichid aplicatd.fracgrunil or petro liere

mtllocie bogatd in apd Si faza inferioara bogata in furfurol). Compozilia

fazelorestedatdin tabelul 1.10.

Tabelul /. /0. Limitele compoziliei fazelor in echilibru, ob$nute prin

condensareaamesteculuihidrocarburi - apI - furfurol b 2A45"C l79l

APi' Furfurol,
Faza 0/o vol.
%ovol,
Superioari 90...96 nn) 4... 10
Mijlocie 0,03 9 3 .. 9 -i 5...8
tnferioarI ) t) 83 ... 96.5

Fig.1.56.Schema auuillr#:1"*tt deextractie

tehnolo8icd a motorinelor

I - coloani de extracfie; 2 - striper pentru rafinat; 3 - striper pentru extract,

4 - coloandpentruanhidrizareasolventului;5 - coloani pentrupurificareaapei;
6 - coloani pentruspiJareahidrocarburilorcu ap6;7 - separatorde faze.

Furfirolul serecupereizddin fazasuperioare prin reextrac,tie

cu api
iar din faza mijlocie prin fraclionare.Din faza inferioardse separ5,dr
asemenea, prin fracfionare,la vdrful coloaneioblindndu-se un amestecde
hidrocarburi,apd gi firfrrol, iar in bazacoloaneifirrfrrolul. Din aceasti
fazd,apasepoateeliminain totalitate,darhidrocarburile numaiparfial(2t-
30%). Intrucathidrocafturilerf,masein solventmicqoreaziselectivitatea
acestuia,apadin aceastifazi sedistildnunai parfialpentrua confiabalans&
efectulnegativindusdeexistentahidrocarburilor rimasein solvent.
Grigoriu gi col. [80] studiindmai mul1i solvenli pentru extracFa
aromaticelordin motorine,au ajuns la concluziaci N-metilpirolidonag
furfirolul sunt cei mai eficienfi solvenfipentruacestproces.Dificultadlt
 l. Extracpialichid-lichidaplicatd.fracpiunilorpetroliere 105

legate de recuperareaNMP au fbcut ca qi in prezent firrfrrolul sa fie

preferatla extracfiaaromaticelor
din motorine.

BIBLIOGRAFIE

_1-.'Precup, 1., Tehnologia fabricdrii uleiurilor - Ertraclia fracliunilor pelrrtliere,

U.P.G.Ploieqti,1994.
2. Precup,L, Tinlsescu, C., Procesede extra{ie cu solvenli gi de deparafinarea
fracfiunilor petroliere, in Ingineria preluodrii hi*ocarburilor (Suciu, G.C.,
Ionescu,C.),vol.IV, Ed.TehnicLBucureqti,1993.
3. Precup, I., Sburlea, G., Extraqia lichidJichid, in Ingineria prehudrii
hidrocarburilor (Suciu,G.) vol.trI, Ed.Tehnica"Bucuregti,1987.
4. Soare,S.,Precup,L, Taran,C.,Extracyialichid-lichid,Ed.Tehnic6,Bucuregti,1963,
5. Treybal,E.k, LiquidExtaclion, ed.2,Mc Graw-Hill Book Co.,New York, 1963
6. Sulimov,A.D., Proinodsno aromaticeschihuglevodorodov iz neftianovostria. Tzd.
Himia.Moskva.1975.
7 Gurvici, I.L., Sosnovski,N.P., Izbiratelnterazvoriteli v pererabotkenefti,Moskva.
Gostoptehizdat, 1953.
8 Rddulescu,G.A., Ilea" M., Fizico-chimia Si tehnologia uleiurilor lubrifianle,
Ed.Tehnicd, Bucureqti,1982.
9. Wanquier,J P., Procddisde separation,Ed. Technip,Paris,1998.
10.Petrescu,N., Chimia exlracliei cu solvenpiSi aplicqni, Ed.Academiei RSR.
Bu cu re gt i, 1985.
ll.Anderson, R., Cambio,R., Prausnitz,J.M., Physicaland ChemicalForces.in
SolventSelectivityfor Hydrocarbons, A.LCh.E.Journal, S, nr.1, 1962,p.66.
12.Prausnitz,J.M., Anderson,R., Thermodinamics of SolventSelectivityin Extractiv
Distillation od Hydrocarbons,A.I. Ch.E. Journal, 7, No.1, 1961,p.97.
13.Precup,L, Micu, M., T[nlsescu,C., Pred4 M., Comparaison entreI'extractiondes
huilesau furfurol et au N-metil pynolidone,BuletinulI.P.G., 39, w.7-2, 1987.p 74.
14.Krishna, R.,g.a.,Comparativestudieswith n-methyl-2-pyrrolidoneand furfural as
solventsfor extractionof lube distillates, Rev.Inst. Franq. du Pdtrole, 42, nr.6,
1987.p.827.
15.Tdnisescu,C., Rogca,P., Gurgacz,W., Refiningbasicoils using NMP extraction
metho4NaftaGaz,57,w.3,2001,p.153.
16.Gngoriu, D., Despa St., Aspectelegatede utilizareadiferililor dizolvanfi selectivi
pentruextracfiaaromaticelor,Petrol Si Gaze,18,w 3, 1967,p.134.
17.Grigoriu, D., Despa,St., Influenla compozilieiamesteculuisupusseparirii asupra
principalelor criterii ale procesuluide extracfie,Petrol qi Gaze, 18, nr.3. 1967,
p.i 5 7 .
18.Grigoriu, D., f.a., Evaluareadiferililor solvenlipentruextractiaaromaticelor,Petrol
,yi(icrze,.19,nr.8,1968,p.508,nr.1l,1968,p.702.
19.Che1a,I., Precup,I., Tdnlsescu,C., Simulationde I'equilibreliquidJiquid,I. II,
IluletilrulI.P.G., 41,w.2, 1989,p.30,p.42
 106 L Extraclia lichid-lichid aplrcatti lr.t, !!i,ri::t;r patro|rcrc

20. Rahman,M., Mikitenko, P., Asselineau.L . Sr,..e:: er:acrion of aromaticsfrom

middle distillates,Chem.Lngng.Science.3g. n: .' :S:. : . j..li
21. Chopra, S.J., Mukhopadhyay, P R. Ge: :.:.-:::.,-: :r-: .r: kerosine, H),dr.c
I'r'oc'essittg,57, nr.2, 1987, p I 13
22 Grigoriu, D., Precup,I., Unele aspecle.eqa:i :; ,:::2.:e: :etlurului in extractia
l ichidd,Petro l Si Ga ze ,78 , nr . 4. 1967.ili . - a- : : i: : _ - S i 9 6 7 . p 4 2 5 , n r 1 0 .
lc)67.p 568; nr 12, t967, p.627
23. Precup,I., Buricatu, 1., Grigoriu. D. Lne.: as:.,-:; ..;":e :e iiniratiile impuse de
extractia cu reflux de extract de compozit:e :.=:::i. :; . er:;a::ului tinit, I,elt.ol .yt
Guze. 24 ,nr.1 0, 1 97 3,p.6 22, nr l l. 19r 3. p i, :
24. Precup,I., g.a.,Aspecteprivind limirariiei:r:r:s::e.\:::j-_.:..i:ei'lux de extractcu
o cornpoziliediferiti de a extracruluiiln;: .i:.. _i. ''::n:.. 29 t 8. 1978,p.750.
25. Precup.I., g.a.,Determinareanumiruiu: je ::;t:: ::-:: ,-: -: erlracriacu reflux de
a lti comp ozitied e a extrac t uluir ln: r . d.r . i. ' . . . ' : , 19 - . : . . . . ; t E . p . 1 0 4 4
26 Faz1l. M] . Studjul influentei atjitr?iri: ,i, ,..- ,: .,,-n.kttu uromaticekn.
-
infcriout'e,Tezdde doctorat.IPG plore::; .:r .
27. x * 4 Brevet Franla,nr2500091 19i,,-
28. Precup.L, Grigoriu. D.. Rolul reilur,':,,. :. :::l:..- ..-.e..::._::alichidd, I'errol si
(ia:e.20. nr.9, 1969,p 676
29. (lricoriu, D., Precup,L, Consideraurasirlra ;:l:.;: ::. :.:i:::..-.: ti puri de rafi nat i n
e xt raclialich idd ,Pe tn.tl,yi(is : e. 20. nr , , . : . . - . : : . :
. i { ) .La(ldha,G S.. De ga lee sa n. T. E / r ur t . : p, ,i t : , i. , . , ' : - , . . . ..t:t:J l -xtracti t,tt. l 'ata
\'lc Graw-Hili PublishCo. Ltd. Ner..Deih: :-
31 Dutkai. EP , ('oloane cu unrplururu.Ed Te:::r,l :;,--.. ;:-
32. Hornbourger,Th, Gouzien. I-. \Iikrtenk-. ' . : i..::action par solvant
- :
dars I'inriustrie petroliere, in I,roti,ie' .,'c -.:^'-.;,.. . '. : ,:J \\Iauquier. J.P .
Ed 'Iechnip,Paris,I998
J.l. Reman. G.H.. Extractiorrequiptnentor.rts;de :-.; . : ;.. ,,' : ttu. I)rogra.s.s.62-
nr 9. i 966, p 56
-14 R obbins. L.A.,L iqu id-L iqu idEx t r ac t ion. inHunr ii- . , , , - . , , i. \<i ) . r . t t t ( ) r t 'l - e c h n i E r e s
('hantical lirtgineers (Schweitzer,P A. edition,r \li (rrari-i{:li Book
Co.. Neu,
. York. 1979
35, Lo- T.ch., commercial Liquid-Liquid E,xrractionEquiprl1sn1. in Hantrhook ,f
'\eparation l-echniquesfor ()hemical Engineer.s(Sch* eirzer p .\ editor), Mc Graw-
Hill Book Co., New York, 1979.
36. Robu. LY., Procese Si aparate de separare in indusrnt
Lterrctluluj Si petrochinie,
Ed.Didactici qi Pedagogici, BucureEti.1968.
i 7 . T a ran, c. . s tretu le,C.,Pro c es edi; t ' uz ionalede. r epur ar L.IrI.r . lI p G p l o i e S t i . 1 9 7 9
-j8. Treybal, E.R., Mass T'ransJerOperarion, Seconc Ec. \lc G:a*-Hill Co, New-
York. t968
39 Beresmovoi, A.M., Beloglazov, lN, Zidko.su^e ek:trc*ttt'.r l:etrcrnie nretodt,
rusceta.Himija, Leningrad, 1982.
40 Ziolkowski,2., Ekstrakcja Cieczy w Prezemysle chemicznym. Watszawa, l9g0
41. Perrl'. JH., (lhemical l)ngtneers Hondbook, Fourth Ed.Mc Graw Hill Book Co..
I 966
42 lagodin. G.A.. Osnovi.jidkostrutiexstraklii,Iz. Himija lggl.
4i. Guseinov, D.A., Calcule tehnologice in prelucrarea
lileiului, Ed.Tehnici. Br-rcuregti.
1q67
 I . Extraclia lichid-l ichid aplicatdfracliunilor petroliere 107

44. Hoffing, E.H., Lockart,F.1.,Chem.Eng.Progr., 50, nr.2, 1954,p.4, cit.3.

45.Eckert,J.S.,Extractionvariablesdefine{ Hydroc.Processing,S4,nr.3, 1976,p.117.
46.Pratt, H.R.C., Liquid-Liquid Extraction (n Theoryand Practice), Moscva, 1958
(rusQ.
47. RemanG.H., Van de Vusse,J.G., Applying RDC to Lube Extractiog Petroleum
Refiner,34,w.9, 1955,p.129.
48 Eisenlohr,K.H., Productionof pure aromaticsby meansof azeotropicdistilationand
extractioq The dn World PetroleumCongress,Sectionry, Frankfurt, 1963.
49.* * * Hydroc.Processing,S5, nr.8, 1976,p.127.
50. Weissberger, A., Organic Solvents, Physical Properties and Methods oJ
Purifi cation, Interscience
Publishers,Inc., New York, I 955.
s l. * t' * M-Pyrol Handbook,GAF Corporation,ChernicalDivision, New York, 1977.
52.Precup,I., Farcag,I., Mamdoulr,S.M., Tinlsescu, C., Determinationdesconditions
optimalesde I'extractiondesaromaticdesessences, I,A., BuletinulLP,G., 40,w.l,
1988,p.78,nr.2,p.30.
53.Precup,L, MamdoutqS.M., Che14I., Tinisescu,C., Determination desconditions
optimalesde I'extraction des aromatiquesdes essences,In, Buletimtl LP.G., 41,
nr.1 .1 9 8 9p.
, 22.
54. Farcag,L, Studiul posibilitdyii de utilizare a glicolilor ti a amestecurilor lor la
separareq hi&ocarburilor aromatice inferioare prin extracfie, Tez6 de doctorat,
I.P.G.,Ploiegti, 1983.
55. Mamdouh, S.M., Sudial extrac,tieiqromaticelor cv lactame, Tez6 de doctorat,
I.P.G.,Ploiesti,1987.
56. Chelq 1.,Studiul echilibrelor defazd tn extraclid aromqticelor inferioare in vederea
optimizdriiprocesului,Tezi de doctorat,I.P.G.Ploie9ti,1991.
57.Cassel,G.W., Dural, N., Himes, A.L., Liquid-liquidEquilibriumof Sulfolane-
Benzen-Pentanand Sulfolane-Toluene-Pentane,, Ind Eng. Chem .Res.,28, nr 9,
198 9p, .1 369.
58.Hengstebeck,J.R., PetroleumProcesing, Principlesand Applications,Mc Graw-
Hill, New-York,1959,
59.Grote,H.W., TheUdexProcess, Chem.Eng.Progress,54,nr.18,1958,p.43.
60. * * '* Hydroc.Processing,Ref ProcessHandbook,52, nr.9, 1974,p.193
61. Somekh,G.S., How to Improve AromaticsExtraction(Part 1,2,3,4),Hydroc.
Processing & PetroleumRe/iner,42,1963,nr.7,p.161,nr.8,p.123;nr9, p.201;
nr.1 0p, .1 57.
62. Kubec,D.J., Someklr,G.S., Aromatics-extraction systemprovesits worth, Oil ond
GasJournal, w.7, 1974,p.93.
63. 't 'f * Hydroc.Processing, Ref. ProcessHandbook,vol.60,nr.9, 1982,p.1S3;186;
187 :1 9 4 :195.
64.Dea| C.H. g.a.,Extractionof aromaticswith sulfolane,Proceedingsof the 5'hWbrtd
PetroleumCongyess, New York, 1959,SectionIII, p.283.
65. Voetter,H., Kosters,W.C.G., The sulfolaneextractionprocess,Proceedingsof the
d' WorldPetroleumCongress,Frankfurt,1963,SectionIII, p.13l.
66. * * '* UOP/Shell-Shellsulfolaneextractionlicenseesymposium- 1975.
67.Deal,C.H. 9.a.,A BetterWay to ExtractAromatics,PetroleumRefiner,39, nr.9,
i95 9 ,p .1 86.
68. Kosters,W.C.G., Voetter,H., Sulfolanextraction - Ein Verfahrenhoherbetrieblich
erwie-senerAnpassungsf?ihigkeit, Erdol und Kohle, 23, nr.4, 1970, p.205.
108 l. Extracyialichid-lichid aplicatd.fracliunilor petroliere

69.Broughton,B.D., Asselin, G.F., Productionof High Purity Aromaticsby the

Sulfolane Process.Proceedingsof the lh World Petroleum Congress,vol.IV.
Mexico,1967,p.65.
7O.Lee,F.M., Coombs,D.M., Two-Liquid-Phase ExlractiveDistillationfor Upgrading
the OctaneNumberof the CatalyticallyCrackedGasoline,Ind. Eng. Chem.Re.s., 27,
nr.1 ,1 9 8 8,p. l 18.
71. Guccione,E., AromaticsSolventExtractionat Ambient Temperature,Chem.Eng.,
73.w .7 4 ,1966, p. 78.
72. Krause.A., Dimetyl Sulfoxid Gets Tryout in New Aromatics-Extraction Process.
Oh e m. En g. , 73,w. 3, 1966p, .5 4 .
73. Lauthier, J. 9.a.,Extraction des aromatiquespar le Dimdtht'lsulfoxyde,Rev.Inst.
Franc.du Petrole,20, nr.1,1965,p.I 8 1.
74.Chaffe,B. 9.a.,ExtractAromaticswith DMSO,Hydroc.Processing.45, nr.5, 1966.
p.I 8 8 .
'75.PareI,G., Vari cicli possible per l'estrazionedi aromatici,La Revista dei
combustibili,24, w.9, 1970,p.317
T6 Cinelli, E., Grotti, P.L., Tesei, R., Exrract BTX uirh \,lorpholine,Hydroc.
Proce,ssing & Petroleum Refiner,42,nr 8. 1963.p l-1I
77. * * 'i Le procedeKoppers-Morphylane. hvdrocarbures aromatiques de hautpurete,
InformationsChimie,nr.98,197i, p 117
78. '<* * Hydroc.Processing,Ref. ProcessHandbook.64. r,^r9. 1968.
79.Grigoriu,D , q.a.,PetrolSi Gaze.15,nr 5. 196.1. p.2-18
80.Grigoriu,D., Despa,St., Farcag,I., Evaluareadiferililor solvenlipentruextracgia
aromaticelor, PetrolSi Gaze,20,nr.5, I 969.p 35 1
81,Mrlller Eckart,UseofNMP for aromatics exrrafiion Chemtsrry and Industry,1973,
p.5 t8
 2. pnocesEDEFABRTcARE
A uLEruRrLoR
MTNERALE

Uleiurile minerale sunt produse petroliere obfinute din pacurd

(reziduul rezultat in procesul de distilare atrnosf'ericda tileiului, cu interval
de distilare peste 360"C) printr-o serie de operalii de prelucrare numite
generic,,linie de fabricarea uleiurilor".
Caracteristicile uleiurilor minerale reztltate dintr-o linie clasica de
fabrioarea uleiurilor depind de compozilialileiurilor din care se obfin.Ast
fel, din lileiurile parafinice se oblin uleiuri minerale cu indice de viscozitate
de peste90, purct de curgerede cca -10oC,gi o bund stabilitatechirnjca.
Uleiurile mineraleprovenitedin lileiuri nafteniceau indici de viscozitatede
30...70 qi puncte de curgere naturale cobordte. Fluiditatea uleiuriior
nafteniceeste necorespunzdtoare la temperaturijoase, din cauza variatiei
mari a viscozitdlii cu temperatura. Aceastd caracteristica ljuiiteazd
domeniilede aplicarea uleiurilor mineralede acesttip.
Tchnologiauleiurilor mineralecuprindeurmitoarele procesetehno-
logice:
ir) distilarea in vacuum, prin care se separd c6teva fractiuni de
uleiuri distilate gi un reziduu;
r' dezasfaltareareziduului cu propan, din care reztfltd un trlei cu
viscozitatemare,numit ulei rezidual saubright stock;
r r extraclia cu solvenli selectivi, proces care imbunitdlegte indicele
de viscozitategi alte caracteristiciale uleiurilor rafinate;
''ij deparafinarea cu solvenfi, prin cere se separd hidrocarburile
solide din uleiurile rafinate gi, prin unnare, punctul de curgere al
uleiurilor deparafinatecoboard;
1.1 rafinarea cu hidrogen sau cu chimicale, procese prin care se
imbunitIlesc culoareagi stabilitateala oxidare a uleiurilor.
^
Intr-o variantdmoderndde fabricarea uleiurilor, extraclia cu solvenfi
a fost inlocuitd cu hidrocracareasau cu hidroftatarea,iar deparafinareacn
solvenfi, cu deparafinarea cataliticd. Uleiurile minerale ob-tinute prin
il0 2. Procesede fabricare a uleiurilor

aceastdvarianti au caracteristici care depind mai pulin de natura tdeiului

din careprovin.
Schemaclasici pentru prelucrareaunei pdcuri parafinoasein vederea
oblinerii de uleiuri superioare este prezentatAin frg.2.1 care include qi
prelucrareaproduselorsecundare.

Distilarein vacuum

distilate
[,Tlieiuri Reziduude vid i

tare
cu propan

Deparafinarecu lr{EC

Motorindqi uleiuriuqoare Llleiuri de bazi Biturn

F ig.2.I Schemaclasici de prelucrarea unei picuri

parafinoasepentru oblinereade uleiuri superioare

2.1.Extracfiacu solventi

Scopul principal al extracfiei uleiurilor cu solvenli este obfnerea de

uleiuri rafinate cu indice de viscozitate ridicat, folosite drept componenli
pentru uleiurile superioare. Extactele aromatice pot fi valorificate ca
materie primd pentru fabricarea negrului de fum, ca plastifianli pentru
cauciuc, componenfi pentru oblinerea bitumurilor sau pentru fabricarea
combustibililor. Acest proces de extractie este cunoscut in practica sub
numele de rafinareauleiurilor cu solvenli sau solventareauleiurilor.
Din uleiuri, solvenlii polari dizolvi compugii polari 9i hidrocarburile
ciclice astfel incit caracteristicilerafinatelor se modificd semnificativ fatd
 2. Procesedefabricare a uleiurilor 111

de uleiurile folosite ca materiepriml in procesulde extraclie. in tabelul 2.1

sunt prezentate caracteristici tipice pentru materia primd (ulei distilat),
rafinatul qi extactul obfinute prin exfracfie cu solvenfi.

Tabelul2.L Caracteristicile prime,alerafinetuluipiextractului

materiei [11

Caracteristicile Extractul

Densitatea"d.r 0,927 0,87s 1,005

Viscozitateala 100'C. cSt 8,74 6,98 I 5,91
Punctulde curgere,oC 51 39 l7
Sull % masi 2,6 0,8 4.9
Punctulde anilinS""C 83 106 JJ

Factorul de caracterizare ll,7 12,7 10,5

Confinutulde cocs,% mas6 0 ,1 4 < 0 ,0 1 n<o
CuloareaASTM 3 I 6
Randamentul. 7ovol. 100 60 40

Cei mai folosifi solventi in procesele industriale sunt furfurolul,

fenolul, amestecul fenol + propan (DUO-SOL), N-metilpirolidona gi
dioxidul de sulf. Pqnderea acestora in capacitatea totald de extractie a
uleiurilor cu solventi esteprezentat[in tabelul 2.2.

Tabelul2.2. Capacitaterdeextracfie9i numtrruldeunitifi

tn SUAsi Canadainanul1992[1]

Solventul Numtrruldeunittrti

Furfurol 40 20
Fenol 28 t2
DUO-SOL 14 7
SOzlichid 5. J

NMP ll
Allisolvenli 2 2
TOTAL 100 47

Rezultatele extractiei uleiurilor cu solvenli sunt influenlate de

variabileexternegi devariabileinterne.
Dinfe variabileleexternesemenfioneazi:
r naturasolventului;
o tipul extractorului;
. compozitiamaterieiprime.
Variabileleinternemai importantesunt:
t12 2. Procesede.fahrtcarea ulerurilor

o ratia de solvent;
e temperaturade extraclie;
r gradientulde temperatura;
o debitul de materieprimd;
o puritateasolventului.
Caracteristicile generaleale unur solrent au fost discutate in para-
graful 1.2. Deoareceuleiurile sunt viscoa-ce. solubilitateareciprocddintre
ulei gi solvent nu trebuie sd fie prea mare pentru a permite realizarea
extracliei la o temperaturdridicatd, care sa favorLzezetransferulde masa.
Principalelecaracteristiciale solrenlrlorfolosrtrla extracliauleiurilor
suntprezentatein tabelul2.3.
Caracteristicilede dizolvareale tenoluiui ;r \1{P se corecteazdprin
adaosde apd.Exprimareaselectivitaliril a puienr de solvire in funclie de
concentraJiile amestecului ipotetrc lemar lormat din ,,aromatice",
,,nearomatice"gi solvent este mai putin raspandrtiin lrteraturi din cauza
compozilieichimice extremde complexea uleiunlor
Unii autori au propus calculul caracteristicilor de dizolvare
echivalAndcomponentul,,aromatice"din materia prima qi din uleiul rafinat
cu continutul de carbon aromatic(Ca), determinatprin metodan-d-M [2-6].
Utilizdnd aceastdprocedurd, in lucririle menlionate s-a pus in evidenla
influenla confinutului de api din solvent gi a altor factori asupra
caracteristicilorde dizolvare ale unor solvenli.
Pentrucalcululselectivitdlii(B) se folosescrelaliile:

xp : 7oCa,p, XpR: 7o Ca,gn (2It

l 0 0 x o -4 ra .x p n
xpe (')')'\
100- rTrn

xe,n=[t-fr")',. (2 3)

X,,=('-#r)
* (2 4)

=xo'' .Xron (2 s't

'B Xo.^ X*o.,
 2. Procesede fabricare auleiurilor ll3

unde:
XE,XpR,xpprepreziltd continutul de aromaticedin materiaprima,
uleiul rafinat gi produsul extract;
o/rCa..r,
%C4,rn- conlinutul de carbonaromaticdin materiaprimd 9i
din uleiul rafinat, determinatprin metodan-d-M;
epR - randamentul de ulei rafinat;
Xe.R,XsR, XNe"n,Xa,s,XsE, XNa.p- continutul de aromatice,solvent
gi nearomaticedin solutiile de rafinat qi extract.

'tabelul
2.3. Caracteristicile principale ale solvenlilor folosili la extrac(ia
uleiurilor [7,8,9r14 rl9l

Solventul
NMP Propan
Caracteristicile
Temoeratura normali de
202 | -14.s
-*-----i--.-----
Temperatura de
41 -24,4 I -187.6
solidificare,'C
Punctul de inflamare. oC E
lt60/20 t060145 1030120 580t-40
Densitatea,kglm3,I
9601t20 1020/80 960/I 00 510/10
temperaturd,oC
7901200 900/200 9301140 32()190
I 8,5/60 r o < /< n 4/60 80 l/-40
Presiunea
de vapori,ton, /
88,5/1 00 28l100 205e/-I 5
temperatur6,
"C 42,61100
3 8 0 /1 4 0 t401140 4623tt0
0.4U60 | 0.53/80 0.55i- I 5
Cildura specificl, kcal/kg
oC,/ temperaturi,"C 0,44tr00 l 0,56/120 0.5'7t0
0.51/180 | 0,61t200 0,6.t/30
Cdlduralatenti de t18/100 i 122180 t02t-40
vaporizare,kcakg, / tt2/140 | 114/140 87/10
uri. oC 100/200 | 103/200 70t50
2,46t60 1.83t20 0,36/-40
Viscozitateacinematicl
1,20/100 1,30t40 0,28/-10
cSt, / temperaturtr, oC
0.66/140 1 .15i 50 0
Tensiuneasuperficiall,
3 3 ,8 /1 0 0 32,21100 40.7t25
lo3N/m./
Stabilitateatermica
Toxicitatea
Costulrelativ

Putereade solviresepoateapreciaprin temperatura

de solubilitatea
amestecului
materieprim[ (TS),
- solvent determinatdla
ratiade solventcu
careseopereaz6,.
lr4 2. Procesede fabricare a uleiurilor

2.1.1. Extracfia uleiurilor cu furfurol

Ralinarea uleiurilor prin extracfie cu furfirol se aplicd la intreaga

gamd de uleiuri, de la cele u;oare pAndla cele grele gi reziduale, indiferent
de natwa chimici a lileiului din careprovin.
Realizat la scari industrialS din 1934, procesul de extraclie a
uleiurilor cu frrfurol este qi astizi foarte raspAndit(v.tab.2.2). Sub licenta
finnei Texaco,in 1986,erauin fimc[iunepeste100instalalii [26].
Caracteristicileprincipale ale furfurolului sunt prezentatein tabelul
2.3. Valorile acestor caracteristici arlatAcd el prezintd multe avantaje in
procesulde exfracfie a uleiurilor.
Furftrrolul are o putere de solvire mica pentru uleiuri gi, din aceastd
cauzd,ternperaturilede extraclie sunt mai ridicate decdt in cazul celorlal{i
solven{i,iar conlinutulde apadin solventestelimitat la max. 0,59lo.
Acestmod de operareconstituieun avantajal procesuluide extraclie
a uleiurilor cu furfurol intruc6t sunt influenlate pozitiv transferul de masd,
separareafazelor qi viteza de crculalie afazelor in extractor.
Schematehnologicda procesuluieste prezentaEin fr9.2.2,valorile
rzuale ale parametrilortehnologiciin tabelul 2.4, tar calitateaproduselorgi
rzurdamentele oblinute la extraclia unor materir prime cu ftlrfhrol in tabelul

Moterie
p.irb

F'ig.2,2.Schematehnologicl a unei instalalii de extracliea uieiurilor cu furfurol

I -dezaerator; 2 -CDR 3 - vas de furfurol; 4 - evaporatorpentru ftza de rafuiat:
5 gi 8 - cuptoare;6 gi 7 - evaporatoarede extract;9 - coloandde uscarea furfiuo-
lului; I0 -coloani de recuperarea furfirrolului; l1 - separatordr-fi'e.
 2. Procesedefabricare a uleiurilor l1s

Tabelul 2.4. Yalofile uzuale ale principdilor parametri tehnologici ai proceselor de

ertracfie a uleiurilor cu divergi solvenfi [7'8]

Parametrii Solventul
tehnologici Furfurol Fenol Propan
Ratia de solvent/materieprim6, masl 1 ,3 6,0 1 ,0 ...5,0 ?5 A'

Temperaturamaximi de extractie,oC
uleiuri ugoare 9 0 ...1 0 0 5 0 . .80
- uleiuri grele qi dezafaltate 1 3 0 ...1 4 5 7 0 ...125 60...85
Gradientulde temperaturi,oC 2 5 ...4 5 1 0 ...30 5. .20
Presiuneain extractor,bar <5 3 ...5 28...40
Vitezeleadmisibile,m3ulei + solvent/m2h 2 0 ...2 6 to . . . 12 25. .30
Timpul de gederein extractor,min. 5 0 ...1 5 0 3 0 ...70 35..40
Consumurilespecificeexprimatepe m' de
materieprimd
- abur,t o54 0,33
^ 7\
- ape de ricire, m' 19.3
- combustibil,mii kcal. 253 13.6
- enercieelectrici- kWh 6.3 l? ?

Tabelul 2.5. Rezultate industriale obfinute la ertracfia uleiurilor

cu furfurol [7,8,9]

Ulei mediu
Caracteristici
neparalinos

Parametrii dc operarc
Raliade solvent/ulei,masl 1 ,5 9 5,70
Temperatura in extractor,oC
Varf 113 I+J 74
Bazd )/ 107 38
Materia primd
Densitatea la l5oC,kg/m' 874 895 912 928
Viscozitatea la 98,9'C,cSt 5 ,8 6,26 8.4
lndicelede viscozitate 76 82 1A

Cifra de cocs,o/o ':o 0,02 | ,47 0,1'l

Rafinutul
Randamentul, o/ovol. 9Z 78 79 80
Densitatea la 15"C,kg/m3 861 870 895 906
Viscozitatea la 98,9'C,cSt 5,6 5 ,9 1 5Z,J 8.2
Indicelede viscozitate 97 96 6l
Cifra de cocs.%o 'l' 0,008 0,7 0,07
Extractul
Densitateala 15'C, kg/m3 l0l6 n?' 968 1023
Viscozitateala cSt 16,0 5 1,4
t16 2. Procesede fabricare a uleiurilor

Randamentulde ulei rafinat poate fi marit prin aplicareaextracliei in

contracurentcu gradient de temperaturdgi prin introducereade reflux de
extract de aceeagicompozilie cu a produsului extract. Folosirea refluxului
de produs extract in propo4ii de 0,3-0,711masd fafd de materia prirna
permite mdrirearandamentuluide ulei rafinat cu3-7o/omasd [7,9]. Refluxul
conline 3-5% masd solvent qi provine din treapta a doua de recuperarea
solventului.
Exhactoarele erau in ftecut cu umpluturl", iar in prezent sunt
preferatecele cu discuri rotative. Elerealizeazl 3-5 fiepte teoretice.
Umplutura este plasatdin coloani sub formi de pachetede 1,2-3 m
indllime. Talereleplasatedeasupraumpluturii sunt prevdzutecu deversoare
prin care circuld uleiul. Coloanele mai confin unul sau doud talere pentru
colectareaextractului care este scos din coloan6,rdcit qi recirculatlpentrua
asiguragradientulde temperaturd. \\
lntruc6t furfurolul nu udd materialele de construclie,I acesta
reprezintd, de obicei, faza dispersi, iar interfap (nivelul principal) se
mentinela bazacoloanei.
Extractoarelecu discuri rotative au o eficacitatemai bunl dec6t cele
cu umplutura (dimensiuni mai mici) qi o flexibilitate superioard.Avantajele
acestorextractoareau fost discutatein paragraful | .4.2.
Parametriide operare(temperaturade la vdrful coloanei de extracfie.
gradientulde temperaturi qi ralia de solvent) sunt fixaJi in funcfie de natura
materiei prime, debitul de prelucraregi calitateauleiului rafinat.
Pentruuleiurile u$oarera{ia de solventestede 1,3...211gicreqtecu
masamolardmedie a materieiprime ajungAndla 5 ...611in cazul uleiurilor
reziduale. La extraclia unei materii prime date, cregterearafiei de solvent
conduce la imbunatifirea indicelui de viscozitate qi a celorlalte
caracteristiciale uleiului rafinat, insd in defavoarearandamentuluide ulei
rafinat.
Temperaturade la vdrful coloaneide extrac{ieeste,de obicei, cu 10-
20'C mai mici decdt TS a amesteculuimaterie primd - solvent, iar
gradientul de temperaturdeste limitat de viscozitatea amesteculuiulei -
solventqi de temperaturaagentuluide racire a extractului.
Temperaturade extracf;e influenfeazdcaracteristicilede dizolvare a
solventului gi rezultatele extracfiei. La temperaturi mici de extraclie
furfi.rolul dizolvd aproape numai componentii polari gi hidrocarburile
aromatice.In acestcaz, randamentulde ulei rafinat este mare, dar calitatea
acestuia este modestii. Mdrirea temperaturii de exfractie conduce la
cre$tereaputerii de solvire a furfurolului. Acesta dizolvi in plus qi o parte
din hidrocarburile naftenice gi parafinice. Selectivitateasolventului scade.
 2. Procesede.fabricarea uleiurilor tt7

randamentul de ulei rafinat se reduce, dar calitatea acestuia se

imbundtSlegte.
Efectele cregteriiraliei de solvent gi a temperaturii de extraclie fiind
rdentice,optimizarea acestorparametri se face findnd cont de consecintele
lor asuprarezultatelorextracliei in cazurile extreme[ ].
Temperatura de extraclie maximd Si ratla de solvent micd se
recomanddatunci cdnd:
r cantitateade solventrecirculatdin instalalie estelimitatd;
o materiaprimd disponibila esteexcedentard.
Rezultateleacestuimod de operaresunt:
o randamentulde ulei rafinat mai mic;
. debit mare de prelucrarein instalafie;
. consumurienergeticereduse.
Temperatura de extraclie cobor6td qi ratia mare de solvent se
utilizeazac6nd:
r cantitateade solventrecirculatdin instalatienu estelimitati:
. materiaprimd disponibildestelimitatd.
Rezlltatele acestuimod de operaresunt:
o randamentde ulei rafinat mai mare;
. -debit redus de prelucrarein instalafie;
. consumurienergeticeman.
Recuperareasolventului se face prin distilare, in mai multe trepte
dintre care ultima este de stripare. Pentru recuperarea solventului din
solufia de rafinat se folosegteo treaptdde vaporizareqi o treapti de stripale.
In cazul solutiei de exffact cile conline mai mult solvent, recuperarea
fi.ufuroluluise facein 3...5 fiepte,ultima fiind de stripare.
Dacd striparea se face cu abur, uscareafurfurolului gi recuperarea
acestuiadin apd se realizeazi prin distilare fracfionatd, intr-un sistem cu
doudcoloanegi vas separatorcomun de alimentare.Separarease reahzeazd,
ugor deoarece sistemul apd-furfurol formeazd un heteroazeotropa c5rui
compozi{iediferi substanlialde compozilia fazelor condensatein echilibru.
Valori uzuale ale parametrilor de lucru din secfia de recuperare a
solventuluisunt prezentatein tabelul 2.6.
Conlinutul de furfurol din apa rezultatd in sec{ia de uscare a
solventuluiestede max.25 ppm [].
Date suplimentare privind realizarca industriali sunt indicate in
literattndl'l -17,291.
Principalul dezavantaj al furfurolului este stabilitatea tenno-
oxidativd relativ scizutd a acestuia. oxidarea lui fiind autocatalizatdde
aciziifonnati [1,7,8].
l18 2. Procesede fabricare a uleiurilor

Majoritatea produgilor de reacfie se concenfreazdin exfract dar s-au

identificat produgi ai firrfirrolului gi in uleiul rafinat, acegtiaregisindu-se
chiar gi in probele de ulei uzat de motor [9]. Depunerile formate din
produqii de degradare a firrfurolului pot conduce chiar la blocarea
instalaliei.

Tabelul 2.6. Vdorile uzualeale parametrilor de lucru din secfia

de recuperarea furfurolului [7'13'14]

Fazadin care I Furfurol rimas

Denumirea Temperatura, I Presiunea,
serecupereazi in lichid,
treptei "C I torr (!/omasl
solventul
TreaptaI 200-210 840-9I 0 3-4
Rafinat Stripare 180 840-9I 0 0.02-0,03
7 5 -I 0 0
TreaptaI 165 I 840- 910 34-45
TreaptaII 190-200 990-I 900 )
Stripare 1 6 0 -1 8 0 i 840- 910 0,0s
j 75- I 00

Dintre mdsurilecarese apiicain instaiafiade exffacliea uleiurilor cu

furfurol pentrua seprevenidegradarea solventuluise menlioneazd:
c dezaerareamateriei prime prin stripare intr-o coloana la presiune
scdzutd(aproximativ75 torr);
. pdstrareasolventuluisubpernade gaz inert:
. limitareatemperaturilorin sistemulde recuperarea solventuluila
maximum230'C:
r neutralizareafurfurolului saua soluliilor apoase;
o introducereain solvent a unor aditivi antioxidan{i (fenoli, amine
te4iareetc.),
. cur5Frea periodicd a schimbdtoarelor de cdldurd pentru a se
indepdrtadepunerileformate prin descompunerea furfurolului.

2.1.2.Extracfiauleiuluicu fenol

Principalelecaracteristiciale fenolului sunt prezentatein tabelul 2.3.

Fenolul are o putere mai mare de dizolvare dec6t firfurolul. Prin
urmare, acesta se poate folosi la extractia uleiurilor cu un conlinut mai
mare de rdgini, iar raliile de solvent sunt mai mici. Temperaturilemaxime
de extrac{ie sunt insi mai scdzutedecdt in cazul exffactrieiuleiurilor cu
frnfurol, iar gradientul de temperaturdeste mai mic (v.tabelul 2.4). Din
 2. Procesede fabricare a uleiurilor l19

acest ultim motiv fenolul este recomandat pentru extractia uleiurilor

parafinice.
Selectivitatea solventului se corecteazd prn introducerea de apd
fenolicd irbaza exfractorului,astfel incdt solventul si contind pdna la 70o/o
apa.
Diferenta de densitateinffe faze este mai micd decdt la extracfia cu
finflnol gi, din aceasti carlzd, se introduce, uneori, apd de-a lungul
extractorului(l -4o/oapdfald de solvent)[7,9],
Randamentulde ulei rafinat se mdregteprin efectuareaextracliei in
contracurentcu gradient de temperaturdqi prin introducereade apd in zona
de eliminare a extractului.
Parametrii tehnologici principali ai procesului de extracfie a
uleiurilor cu fenol suntprezentaliin tabelul 2.4.
Extraclia se realizeazi in coloane cu talere perforate sau in
extractoarecentrifugale.I-Jltimele,degi sunt foarte scumpe,sunt folosite din
cauza caracteristicilor nefavorabile de separarein sistemul ulei-fenol gi
pentru a se evita formareaemulsiilor ulei-fenol.
Deoarece, atdt solventul cdt gi materia prima uda preferenlial
materialele de constructie, se disperseazdambele faze, nivelul principal
menfinAndu-sela jumdtatea coloanei sau mai sus, pdnd la 70o/" dtn
in5ltimeasa.
Date constructive privind aparatele principale din instala{ia de
extracfiea uleiurilor cu fenol sunt prezentatein literaturd [7-11,12,14].
Capacitateade prelucrare intr-o instalafie datd depinde de natura
materieiprime gi de calitateauleiului rafinat care impun parametrioptimi
de operare,ca gi la extracfiauleiurilor cu frrfurol.
Recuperareafenolului din solufiile de rafinat gi de extract se f'aceca
qi in cazul furfurolului, dar stabilitatea termicd mai ridicata a fenolului
permite ca temperaturile in seclia de recuperarea solventului sd fie mai
ridicate decdtin cazul furfurolului.
Fenolul gi apa formeazdun azeotropcare,dupd condensare,se separd
in doud faze. Compozilia fazei condensatebogate in apd este foarte
apropiata de compozitia azeofopului qi, din aceastd cavzd, metoda de
recuperarea fenolului din aburul de stripare este deosebitdde cea folosita
la uscareafirfrrrolului. Astfel, vaporii de fenol din amesteculde solvent qi
abur de stripare, dupd condensarealor parfiala, sunt recuperali prin
absorbliecu materia primi. in consecinli, materiaprimd supusdla extraclie
esteprediluatdcu solvent.
Mdrirea gradului de predilufie a materiei prime cu fenol conduce la
cregtereanumdrului de fiepte necesarpentm a asiguracalitateaproduselor,
sau, intr-o instala{ie dati, calitatea produgilor este afectatd negativ.
120 2. Procesedefabricare a uleiurilor

Funclionareanormali a extractorului are loc la un conlinut mai mic de 190

masl fenol in materia primi [7,13,14]. Aceasti conditie este asiguratdpnn
alegereaunui regim tehnologic corespunz[tor.
Precup I. 9i col. au ardtat intr-un studiu [18] c[ gradul de predilulie
depinde de temperatura qi presiunea din vasul de condensareparfiald a
anestecului abur-fenol. Confinutul de fenol din materia primi scade cu
presiunea de condensare,iar fieclrei presiuni din vasul condensatorii
corespundeo temperaturdoptimi de condensare.
Deoarecepresiuneadin vasul condensatordepinde de presiuneade
stripare, valoarea optimd a acesteiase alege din domeniul 100-300 ton
[7,13,14,I 8].
Valori uzuale ale paramefrilor de lucru pentru sectia de recuperarea
fenolului din fazele de rafinat gi de extract sunt prezentatein tabelul 2.7.
[7.13,t4].

rabeIuI 2'7 u""ty;:il[* pentru

se
cria
xT#iiil['r:'01'""

Temperltura, "C Fenolul

Fazadin care se
Denumirea Presiunea, rimas in
recupereazi
treptei torr lichid,
solventul bazil virf 7o masl
TreaptaI 285-290 230-240 840-910 3-5
Rafinat
Stripare 250-260 220-230 I 50-200 0,005

TreaptaI 190-200 102-104 9 I 0-990

Extract TreaptaII 330-340 230-240 l 500-2300 3-5
Strioare 270-290 235-240 150-200 0.01

Stabilitateatermo-oxidativi a fenolului este mai mare dec6t a

frrrfurolului. Totuqi, la solventareaunor uleiuri naftenices-a observat
apadliain coloanade extractiea unui stratintermediarrogiaticconstituit
dintr-osarecomplexia fierului cu fenolulgi cu acizii naftenicidin materia
prima[9].
Fenolulprezinti cea mai maretoxicitatedinfie solvenfiifolosifi la
extracfiauleiurilor.Concenfialiamaximi admisdin atmosferaincdperilor
de lucruestede 0,005mg/I.lntoxicareasepoateproducecu ceati fini care
se formeaziprin condensarea vaporilorin contactcu aerulrece.Solventul
provoaciarsuripe piele,de acee4porfiuneaatinsatrebuiespdlatdimediat
cu solufiealcoolicf,.
 2. Procesede fabricare a uleiurilor tzl

2.1.3. Extracfia uleiurllor cu N-metilpirolidoni

N-rnetilpirolidona (I.IMP) este singurul solvent nou care s-a folosit

cu succes dupi 1975 la elaborareaunui proces tehnologic industrial de
rafinare a uleiurilor cu solvengi. Datele publicate in literaturd pun in
evidenfi avantajele acestui solvent fa[d de solvenpii haditionali.
11,3,4,7,8,20-24]. Principaleleoaracteristiciale NMP sunt prezentatein
tabelul2.3.
in comparaliecu furfurolul, NMP prezintlurmdtoareleavantaje:
r o stabilitatetermo-oxidativdmai buni carepermite temperaturide
lucru mai mari in secgiade recuper:rea solventului;
. o putere mai mare de dizolvare a aromaticelordin materia primd
qi, in consecinfS,raliile de solvent sunt mai mici, iar conlinuhrl de
solventin solutiile de rafinat gi exhact mai redus;
o o toxicitatemai micd.

Dintre dezavantajeleNMP se menfioneazd:

r o selectivitatemai micd;
r o diferentdde densitatemai micd intre faze;
r o temperaturdde fierbere mai ridicatd.

in comparaliegi cu fenolul, NMP prezintdunele avantaje.Astfel:

o proprietdlile de dizolvare au valori mai convenabile;
o vitezele mai mari de decantare permit mdrirea capacitalii de
prelucrareintr-o instala.tieexistentd;
o diferenfele medii logaritmice de temperaturd din sistennrl de
schimb de cildurl permit o recuperaremai eficientd de cdldurd:
o proprietdfile termice favorabile ale solufiei de extract, in care
solventul este preponderent, determinl reducerea incarcarii
termice a cuptorului din sistemul de recuperare a NMP din
extract;
o toxicitateaNMP estemult mai micd decdta fenolului.

Rezultateleexperimentalepe o instalafie pilot, prezentatein tabelul

2.8 pun in evidenti avantajeleNMP fatd de fenol.
Firmele Exxon f20,21,261,Bechtel [25] gi Texaco [22,26] au
construit instalatii noi de extracf;e a uleiurilor cu NMP sau, in cele mai
multe cazuri, au convertit instalatii de extracfie cu fenol sau firfurol pe
noul solvent.
122 2. Procesede labricare a uleiurilor

Tabelul 2.8. Rezultate ob{inute la extrac{ia unor uleiuri cu NMP Ei fenol [20]

Materia priml Ulei dezasfaltat

Solventulutllizat NMP Fenol NMP Fenol

Ra[iade solvent,vol. I t\ 1 ,1 5 ?o 2,0
Randamentulde ulei rafinat,Yovol. 65 60 aa
69
Caracteristicile
uleiului rafinat
Viscozitatea la 98,9oC,cSt J,OU 5 ,5 8 ?') )

Indicelede viscozitate IUJ r04 96 96

In 1986, Exxon convertise 16 instalatii pe noul solvent [26], iar in

2000 firma Bechtel aplica acest proces pe 13 instalafii dintre care in 8
instalalii s-a fecut conversiade la fenol sau ftrrfurol la noul solvent [25].
Schema tehnologicd de principiu a unei instalalii de extraclie a
uleiurilor cu NMP, reahzatdprin transformareaunei instalalii de extraclie a
uleiurilor cu fenol esteprezentatdinft9.2.3,iar schematehnologicaa unei
instalafii noi, in fig.2.4 flflSSlibsewd cit modificarile instalaliei de ex-
traclie cu fenol pentru inlocuirea solventului cu NMP sunt minore.

Abul

F'

-
rq

Abur
Extract
finif

Fiq.2.3. Schema tehnologic[ a unei instalalii de extraclie a uleiurilor cu NMP"

realizald prin transformarea unei instalatii cu fenol:
I coloani de extracfie;2 - evaporatorpentrusolufa de rafinat; 3 - striper
pentru rafinat; 4 - cuptor pentru ra.finat;5 - evaporatoarepentru solufia de
e$ract: 6 - cuptor pentru solu$a de oxtract; 7 * striper pentru extract;
8 - coloani pentruabsorbfiafenolului; 9 - vas pentrusolventuscat, l0 - vas
pentrusoh'entumed; I I - condensatorparfial; 12- ejector.
r * * linii dezzfectate. ---liniinoi.
 2. Procesedefabricare a uleiurilor 123

?7.t+20

Fig.2.4. Schema tehnologicd a unei instalalii de extracfie a uleiurilor cu NMP

dupi licenfi Exxon:
I - coloani de extracfie; 2 - cuptor pentru solufie de rafinat; 3 - coloani
de recupcrarea solventuluidin rafinat; 4 - cuptorpentrusoluliade extract;
5 - coloani de recuperarea solventuluidin solugiade extract;6 - vas
pentrusolvent.

intrucdt puterea de solvire a NMP este mare, solventul dizolvd

hidrocarburi aromatice dar gi hidrocarburi parafinice. Din aceasta carzd,
selectivitateasolventului este corectati prin adaosde apd. Se recomanddo
concentratie de0,8...3,2%o apdin solventUl.
Rezultateleextracfiei sunt influentate de rafia de solvent,temperatura
de extracfie, gradientul de temperaturi gi confinutul de apa din solvent.
Astfel,studiile experimentale au ardtat ci pentru uleiuri usoare gi rnedii
conlinutul de apd din solvent poate aveavalori de 2...3o/o,in timp ce pentru
uleiurile grele qi reziduale conlinutul de api din solvent trebuie sd fie mai
mic,0,8...1,5%12-51.
Instalafianoudpentruaplicareaprocedeuluide extracf,ea uleiurilor
cu NMP sub licenfi Exxon (fig.2.q prezintd particularitili fala de
procedeele
traditionale.
Dezaerarea materieiprime ca la extractiauleiurilor cu firfurol nu
maiestenecesara.
L24 2. Procesedefabricare a uleiurilor

Extractorul este echipat cu talere cu pereti despdrfitori in cascada

f7,211 care asigurd o flexibilitate mai mare la prelucrarea unei rnaterii
prime date gi un timp mai mic de trecerela prelucrareaaltei materii prime.
Mentinerea constanti a concenfrafieide apd din solvent se face prin
distilarea excesului de apd intr-o coloani de fracgionareperiodicd dis-
continuu.
Pentru recuperareasolventului din soluliile de rafinat gi extract se
folosesc doua coloane, iar striparease face ct azot. Temperaturilein baza
coloanelorde sftiparesuntde 325...340"C, mult mai mari ca tn procedeele
clasice.Este astfel posibil ca in instalatiesI fie generatabur.
Conlinutul de NMP in apa eliminatd la vdrful coloanei de uscare a
solventuluitrebuiesi fie de max. 50 ppm [1].

cu propan
2.2.Dezasfaltarea

generale
2.2.1.Gonsiderafii

Reziduul de la distilarea in vacuum a picurii conline hidrocarburi

valoroase care nu pot fi separateprin distilare din cawa temperaturilor
inalte necesare,care ar conducela descompunerea termici a acestora.
Dezasfaltarea este procesul prin care aceiti componenti sunt
recupera{iprin dizolvarealor in solvenfi nepolari cu masemolare mult mai
mici gi separarealor de ceilalli compugidin reziduu.
Fractiuneabogati in ulei poateaveadoud destina{ii:
o fabricarea unui ulei de bazl cu viscozitate ridicatd denumit ulei
rezidual,ulei de cilindru sauBright Stock;
. preparareaunei materii prime pentru proceselede cracarecatalitica
saude hidrocracare.
Fracliuneaasfaltici sepoatefolosi in urmdtoarelescopuri:
. la fabricareabitumului;
o drept componentpenfu combustibilii industiali;
o ca materie primi pentru procesele de cocsare sau reducere de
viscozitate.
Reziduul de la distilare in vacuum poate fi consideratca un sistem
coloidal care confine compuqi cu masi molard mare, grupagiin trei ca-
tegorii distinctell,27f:
 2. Procesede fabricare a uleiurilor t25

a) I-Ileiul este faza cea mai ugoarl din reziduu. Ea cuprinde

hidrocarburi parafinice, cicloparafinice, aromatice gi structuri
mixte cu masdmolari medie de cca. 700. Moleculele confin pdnd
la 50 atomi de carbongi includ atomi de sulf, azot saumetale.
b) Rdginile sunt structuri molecularecomplexealcdtuitedin compugi
aromatici condensali cu catene laterale alifatice care asigura
solubilitatea lor in ulei. Masa molard medie a rdginilor este de
aprox. 1000, iar moleculele confin p6nd la 100 atomi de carbon;
acesteamai includ atomi de sulf, azot, oxigen, nichel qi vanadiu.
c) Asfaltenele sunt structuri aromaticefoarte condensatecare confin
6 . . .20 cicluri aromatice.Masa molardmedieestede I 000. . .2000.
Ele mai includ atomi de sul{ azot, oxigen qi metale ca nichel gi
vanadiu sub formd de porfirine.
Stabilitatea sistemului coloidal depinde de raportul rdgini/asfaltene
deoareceasfaltenelese gdsescsub formd de suspensiicoloidale, stabilizate
de rdqinile care se adsorb la suprafalaacestoraqi se dizolvd molecular in
ulerulconfinutde reziduu.
Solvenfii nepolari dizolvd preferenfial hidrocarburile cu caracter
predominantsaturat.In cadrul aceleiagiclase de hidrocarburi, separiilease
facein fuuc{iede masamolarda constituenfilor,compugiicu moleculernici
fiind rnai solubili in solvent.Raginilesunt pa4ial solubile,asfaltenelesunt
practic insolubile, iar compugii organo-metalici,cu sulf qi cu azot sunt
pulin solubili.
Ca solven{i se utilizeaza hidrocarburi alcaniceusoare Cr-Cs* sau
amestecuri ale acestora. Procesul de oblinere a uleiurilor de baza se
numegtedezasfaltare,iar cel de oblinere a materiilor prime pentru procese
catalitice- demetalizare.
Dezasfaltarease realizeazdde obicei cu propan, iar demetalizareacu
ornologi superiori, indeosebicu pentan.
Natura solventului infl uenfeazdcaracteristicileuleiului dezasfaltatgi
randamentulde ulei (v.tabelul2.9) [1,27]. Din tabelul 2.9 se observ5,cd
uleiul dezasfaltat cu propan, fala de uleiul distilat, are viscozitatea mai
mare, insi celelalte caracteristicisunt similare. Cregtereamasei moleculare
a solventului duce la cregterearandamentuluide ulei dezasfaltat,dar qi la
mdrireaconfinutului de sul{ azot gi metale.
La o materie primd pentru cracarecataliticd se acceptdurmdtoarele
caracteristici:
o azotulbazic,max. 2000 ppm;
o confinutul de metale,max. 20 ppm.
126 2. Procese de fabrrcar. -1 tut.ltrrtlot'

Tabelul 2.9. Caracteristicileuleiului dezasfaltatcu diversisolvenligi ale uleiului

distilatprovenitedintr-untirei arab u;or [271

I Ulei Llei dezasfaltat

Caracteristici
distilat

Solventul C, Cq ic:

Randamentul de ulei, Yo masd 19 1 5.4 I 16. /

Caracteristicileuleiului
Densitatea,dalr 0 .9 :s 0.959 0.979
Viscozitateala 100'C, cSt 6 .0 66 107
Sulful, % masd
a1
4.2
Azotul bazic, ppm 2ia 3 50 450
Asf-altenelein C7, ppm < 5C0 .:500 < 500
Nichel. ppm .:l 3 9
Vanadiu, pprn <l
j 9
Cocsul Conradson,o/omase 0 ,9 5.6 I 1.0

Solvenlii nepolari formeazi cu hllr,rcarburile sisteme partial

miscibilecu telnperaturd criticade srrlub;l;ta:-mlnilna.Spredeosebirede
sistemelesolventpolar-hidrocarburi. in acestcaz- creitereatcmperatLrri
conducela reducerea puteriide solrire ;i la inirtreaselectl\,itAtii.
Dacdsolventulnepolardizolra o proi-r.ril.Inarede rigini, in tirnpul
procesului de dezasfaltarepoate ?\ e3 luru-pri.ipitarea asfaltenelor.In
consecinta, pe ldngdcele douafazelichidespecil-rce e\tractieilichid-lichid
poate si aparA$i o fazd solida. De aceea.pentnr a se preveni blocarea
extractoruluicu substanlesolide, precipirareaasialteneiorsub fortna de
fazd solidatrebuieevitatd.
Studiile experimentalecare au unnAnt acest fenomen au plls in
eviclenfaci formareadepunerilorsolide in timpul dezasfaltdriicll propan
depindede gradul de stoarcereal reziduului D\'. de ralia de solventgi de
natrrrasolventului[7,28]. Astfel:
e la ratii mici de solventnu apardepunerisolide:
o cantitateamaximdde depuneriapareia ratii de solventde 0,5...211
rnasS;
. laratii mai mari de solventcantitateade depunerieste stlb l7o masa
din reziduu;
o leziduurile DV mai pulin stoarse(cu un continut rnare de ulei)
fbrmeazdcantitali mai mari de depuneri;
r forrnarea depunerilor solide este favorizatd de solvenlii cu mase
molecularemai mari (Cs...Cz)gi de temperaturimai mici de cxtractie
 2. Procesedefabricare a uleiurilor 127

deoarece,in aceste cazuri, puterea de solvire a solventului este mai

mare.

2.2.2.Realizarea
industriali

Primele instalafii industriale de dezasfaltarecu propan au fost puse in

fi.rncliunein anul 1935 avdnd ca scop obtinereade uleiuri debazd,.Procesul
de dezasfaltarecu propan s-a dezvoltat continuu ocup6ndgi in prezent un
loc important printre tehnologiile de prelucrare a pefolului. Procesele
moderne de dezasfaltarecu propan au urmdrit perfeclionareaaparaturii gi
stabilireaunor parametrioptimi de lucru in vedereacregteriirandamentului
de ulei dezasfaltat,imbundtnfirii calitdlii acestuiaqi reducerii consumurilor
specifice.
kocedeele moderne cele mai rispdndite sunt procedeul LEDA sub
licenla Foster Wheeler aplicat in anul 2000 in 42 instalalii gi procedeul
ROSE sub licenldKellog aplicatin l9 instalalii[25].
Dinffe factorii care influenfeazd dezasfaltarea cu propan se
menfioneazd:
o temperatura de,exfractie gi ggadientulde temperaturd;
o puritateasolventului;
o ratia de solvent;
. naturamateriei prime;
o tipul exfractorului.
Caracteristicile solventului sunt prezentatein tabelul 2.3, valorile
uzuale ale parametrilor de lucru in tabelul 2.4, iar schematehnologicd de
principiu a procesuluiconvenfionalin fig.2.5.
Temperatura la vdrfrrl coloanei de extractie influen{eazd calitatea
uleiului dizolvat de propan. Cregtereaacesteiaconduce la imbunatafirea
cahtAfi uleiului dezasfaltat. De obicei, aceastd temperaturd este de
60...85"C.
Puterea de solvire a propanului gi, deci, randamentul de ulei
dezasfaltat se imbunitdfesc prin efectuarea exffacfiei cu gradient de
temperaturd, temperatura in baza extractomlui fiind de 50...65'C.
Deoarece extactia trebuie sd aibd loc in fazi lichida, presiunea din
extractor este de 30...40 bar, iar temperaturade la vArfirl coloanei trebuie
sd fie sub temperaturacriticl a propanului. Limita inferioard a temperaturii
din baza coloanei de extraclie este impusd de viscozitatea amestecului
materieprim5 - solvent
Puritatea propanului prezinti o importanla deosebiti in proces.
Solventul nu trebuie si contini etan deoarecepresiuneape extractor cre$te
128 2. Procesedefabricare a uleiurilor

gi puterea de dizolvare a acestuiascade. Compugii cu sulf provoacd

coroziune. Prezen{a limitati a butanilor in solvent nu reprezinta un
inconvenientdeoarece,prJn modificarea compoziliei solventului, creqte
flexibilitatea extracfiei. In aceleaqi condilii de operare, reducerea
continutului de butani din solvent conduce la imbunitilirea calitalii
uleiului, iar dacd aceasta este asigurata, prin cregtereaconlinutului de
butani din solvent se mdregterandamentulde ulei dezasfaltat.

i-- - -A
: \X"

Fig.2.5. Schematehnologici a instalalieide dezasfaltarea reziduurilor

I - schimbitor de cilduri; t - *t#J;:n:u.Ltta.., 3 - vaporizatoare;

4 - coloani de striparepentruuleiul dezasfaltat;5 - cuptorpentrufaza asfult;
6 - coloani de vaporizarepentrusolufiade asfalt; 7 - coloani de stripare
pentruasfalt; 8 - coloani de spilare cu api; 9 - compresor;l0 - ricitor;
I I - rezervorpentrupropanlichid.

Ragiade solvent este un alt parametruimportant al procesului. Daca

ceilalli parametri de operare sunt mentinuli constanli, cregterearatiei de
solvent conduce la mdrirea randamentului de ulei dezasfaltat insa in
defavoarea calitetii acestuia. in cazul in care, prin modificarea
concomitentd gi a altor parametri, randamentul de ulei dezasfaltat se
mentine constant, cregterearafiei de solvent conduce la imbunatdtirea
calitalii acestuia[7].
Prin mirirea raliei de solvent, consumurile energeticein instalalie
cresc qi, in consecinfi, existd o valoare optima a acesteia peste care
rentabilitateaprocesului scade.Valoareaoptima a rafiei de solvent depinde
de natura reziduului DV prelucrat. Reziduurile pulin rdginoase, cu un
 2. Procesede fahricare a uleiurilor 129

confinut ridicat de ulei necesiti ragii de solvent mai mari decdt cele mai
bogatein rdgini gi asfaltene.
Extractoarele din instalafia indushialS sunt coloane cu talere
perforate sau cu jaluzele inclinate. in ultimul timp se folosesc cu succes
coloanede extracfiecu discuri rotative I7,9,301.
Dupi cum se observi in schemd,secfiade extracfieprezintd anumite
particularitali.
Materia prime este prediluatd cu propan. Aceasti operatie perrnite
reducerea viscozitdlii materiei prime gi cre$tereavitezei de fransfer de
masa.Prin urmare,predilutia materieiprime cu solvent estebeneficdpentru
extrac[iein acestcaz.
Extractorul este compartimentat.Fluxul ascendentcare conline ulei
gi solvent este incdlzit infr-un schimbitor plasat in exterionrl sau in
interioml exfractorului. Prin cre$tereatemperaturii la vdrful extractonrlui,
a$a cun s-a mai menfionat, puterea de solvire a propanului scade, se
creeazdun reflux intern de ulei care conduce la cregtereagradului de
separaregi la ?mbundtilireacalitdlii uleiului dezasfaltat.Folosirea celei de-
a doua variante asigurd cregtereauniformd a temperaturii cdtre v6rfu1
coloanei de extracfie, avAnd o influenld pozitivd asupra calitalii uleiului
dezasfaltat.
Recuperarea propanului din amestecurile ulei-solvent gi asfalt
solvent se realizeazdprin vaporizarein mai multe frepte de presiune astf'el
inc6t majoritateasolventului(cca.95o/o)sd fie condensatprin raci'e cu apd.
Urmele de solvent se indepirteazd din ulei gi asfalt prin stripare cu abu'.
Separareapropanului de aburul de sfipare se face prin condensarea
acestuia din urma intr-o coloand, pnn contact direct cu apa. Propanul
rezultat la vdrful coloaneide spdlarecu ap6 estelichefiat prin comprimare.
Perfecfionirile tehnologice au urmdrit reducerea consumurilor
specificein seclia de recuperarea solventului. Astfel, in procedeeleROSE
gi LEDA, recuporareasolventului din solufia ulei-solvent se face in condilii
supercritice[25,26,311.
Schematehnologicdde principiu a procedeuluiROSE esteprezentatd
in fig.2.6. in acest procedeuse oblin frei fracliuni finale: ulei, rdqini gi
asfaltene.La temperaturimoderate,in prima coloani de extraclie se separd
fracliunea bogati in asfaltene.Prin cregtereatemperaturii in cea de-a doua
coloand,putereade solvire a solventului scadegi se separdastfel o fracfiune
bogat6 in ragini. Amestecul ulei-solvent este incdlzit intr-un cuptor, astf.el
cd separareamajoritelii solventului din ulei se face in prima treapta, in
condifli supercritice. Rafla de solvent este mai mare ca tn procesul
convenfional(5...l5l1 volum) asigurdndu-seo calitate corespunzatoare
uleiulrri dezasfaltat,f6ri a cregteconsumulde utilitali.
130 2. Procesede.fabricarea uleiurilor

Avantajele economiceoblinute prin recuperareasolventului in

suntprezentate
condi{iisupercritice in tabelul2.10.

7'abelul 2.10. Compara{ieintre costurile de utilit{i pentru dezasfaltareacu

propsn prin procedeul conven{ional9i procedeul ROSE [U

Costurile utilitltilor, Procedeul Procedeul

dolarilm3 convenfional ROSE

Combustibil 3 ,4 3 5,02
Electricitate 0,66 0,63
Abur 5,92 0.28
TOTAL 5.93

Sdvel vptcrihc
Solvul shipal

Fig.Z.6. Schematehnologici de principiu a procedeuluiROSE:

| - amestecitor:2 - separatorde asfaltene:3 - separatorde riqini;
4 - separatordc ulei dezasfaltat;5,6,7- stripcre,8 - vas acumulator
de solvent; 9,10 - cuptoare;I I - schimbator;12,13- ricitoare.

Dezasfaltareain doud sau mai multe trepte, numite gi fracfionare cu

propan, permite obfinerea a doui sortimente de uleiuri $i mdnrea
randarnentului de ulei dezasfaltat.lnstalalia de fraclionare cu propan cu
doud trepte cuprinde doud extractoare,operatein regrm termic diferit. Dacd
in prirnul extractor temperaturaeste de 77...90oC, solufia de la v6rful
acestuia confine un ulei cu caracteristici superioare. Prin scederea
regimului termic la 54...'77oC,din cel de-al doilea extractorse obline un
ulei mai vAscos gi cu caracteristici mai modeste. Pe ansamblu ins5,
randamentulde ulei dezasfaltatcre$tecu 15...40% [7,9,10].
Extractiacu doi solvenli - procedeudenumit Duo-Sol se aplicd la
extracfia uleiurilor vAscoasegi reziduale cu confinut mare de asfalt. In
proces se folosescdoi solvenli, practic nemiscibili, propanul gi un amestec
de 50-70Yocrezoli cu 30-50% fenol - numit selecto[7,9,10]. Fiecaredin
cei doi solven{i actioneazi independentastfel incdt selectivitateaestefoarte
 2. Procesedefabricare a uleiurilor 131

buni. Extracfia se realizeazdin confracurent,in sistemede amestecdtoare-

decantoaresuccesive,la temperaturide 40-60"C.
Se folosescragrimari de solvent de pdni la 6/1 selectoqi 4/1 propan.
Mdrirea raportului selecto/propanconduce la ob{inerea unor uleiuri cu
caracteristicisuperioare,dar randamentulde ulei scade.ln general,se obfin
uleiuri rafinate cu indici de viscozitatemai mari decdtla extracfiauleiurilor
cu furfi.rol saufenol.
in ceeace privegterecuperareasolvengilor,ea se face prin fraclionare
in mai multe tepte astfel incdt sd se realizezegi separareaacestoraintre ei.
Instalalia este destul de complexd,iar operareaei este dificild. Din aceastd
cauzdnu se mai construiescinstalafii de acesttip, dar cele existentede(in qi
in prezento ponderesemnificativdin rafinareauleiurilor cu solvenli.

2.3.Deparafinarea
cu solvenfi

Uleiurile parafinoaseau indice de viscozitateridicat gi, prin urmare.

sunt folosite ca sdrsd principald pentru obginerea lubrifiantilor. La
temperaturi scizute, hidrocarburile cu caracterparafinic din acesteuleiuri
cristalizeazit gi pot forma retele cristaline care inglobeazd uleiul. Din
aceastd cantzd, uleiurile parafinoase au proprietifi de curgere neco-
respunzdtoarela temperaturicobordte.
Eliminarea hidrocarburilor solide din uleiuri prin deparafinare
ameli oreazi acestecaracteristici.
Indusffial se aplicd unndtoarele tehnologii pentru deparafinarea
uleiurilor:
r deparafinareacu solventi;
o deparafinareacataliticd;
r deparafinareacu uree.
Deparafinareacu uree se aplicd numai la motorine gi uleiuri uqoarein
scopul cobor6rii punctului de curgere sau pentru oblineren de parafine
[9,10]. Operatiade aductarese realizeazdcu solutie apoasl de uree sau cu
uree solidd.Degi temperaturade aductareestede 25...35"C, ceeace repre-
zintd un avantaj economic net fatd de deparafinareacu solvenfi, din cauzd
cd procedeulnu se poate aplica la intreaga gami de uleiuri, acestanu s-a
extins aqacum se prevedeainilial.
t32 2. Procesede fabricare a uleiurilor

Deparafinareacu solventi este metoda aplicatl curent penffu intre-u

domeniul de uleiuri lubrifiante gi constdin rdcirea, cnstalizareagi separarea
fazei solide prin filtrare, in prezentaunui solvent de dilu{ie.
Prin deparafinaresunt modificate gi alte caracteristiciale uleiurilor
(v.tabelul2.11).

Tabelul 2.1 L Efectul deparafinlrii cu solvenfi asupra caracteristicilor

uleiului deparafinat[9]

Ulei rezidual
Caracteristici

Densitatea. da 0 ,8 8 6 1 0 ,9 0 0 1 0 ,9 0 5 0,914
Viscozitateacinematicila
100'C,cSt 9,00 | 28,07 33,85
lndicele de viscozitate 81
Punctul de curgere, oC -t5
inutul de cocs.oZmasi 0 .ls I r.r s

2.3.1.Cristalizarea
parafineidin uleiuriin prezenfa
solvenfilor
in general,cristalizareacuprinde doud etape:formarea germenilor de
cristalizaregi cregtereacristalelor.
Germenii de cristalizareau dimensiuni mici gi o suprafafi specifici
mare, putdndu-sedizolva in solufia mam5. Ei pot sd apard gi sI existe in
soluJiisuprasaturate.
Metodele de oblinere a germenilor de cristalizare pot fi puse in
evidenfd pe o diagramd de solubilitate lichid-solid reprezentati in fig.23.
Cele doua curbe din fig.2.7 impart diagrama in trei domenii: stabil.
metastabilgi labil sau de nuclealie. in domeniul stabil (la temperaturimari
gi concentralii mici de fazd,solidi in solutie) nu pot sI apar6 germenii de
cristalizare. In domeniul metastabil, cristalele infioduse in sistem pot
exista, dar nu apar germeni de cristalizare. Numai tn domeniul labil este
probabil 9i posibil ca germenii de cristalizaresi apard.
Caile pe care se poate ajunge de la o solufie omogend la o solufie
care sa confind germenide cristalizaresunt:
o rdcireasolutiei;
o concentrareasolufiei prin evaporarein regim izoterm;
 2. Procesedefabricare a uleiurilor 133

e ricirea gi concenharea soluliei prin sciderea temperaturii gi

presiunii.
La deparafinareauleiurilor cu solvenfi, gennenii de cristalizare se
formeazdprin rdcire.
Yiteza de formare a germenilor de hidrocarburiparafinice in solulii a
fost determinatdpe baza unor ecuafii teoretice qi empirice [32-36] Din
plcate, acesteecuafii nu pot fi aplicate la uleiuri a ciror compozilie este
extrem de complexd.

ro
.D
5
m
o
N
o
c,

Domeniul
s ts b il

Tem per ol ur O

?-ig.2.7.
Diagramddesolubilitatepentruo soluliein
caresuntdizolvatecristale
1 - curbidesolubilitate;
2 - curbidesuprasolubilitate

in etapa de creqtere a cristalelor intervin unndtoarele procese:

transferul de material din masa solufiei in imediata vecinitate a suprafelei
cristalelor, adsorbfia la suprafafa acestora gi eliminarea cdldurii care se
degaidla cristalizare.
Procesulcare se desfrgoaracu viteza cea mai lentd impune viteza de
cregterea cristalelor.in cazul deparafinariiuleiurilor, procesul de difuziune
are viteza cea mai lentd gi conffoleazd cnstzlizuea
Dimensiunile cristalelor depind de raportul dintre viteza de formare a
germenilor gi cea de cregterea lor. Dacd viteza de formare a germenilor
este mult mai mare decdt viteza lor de cregterese formeazd cristale fine,
dificil de separatdin solutie prin filnare,
La deparafinarea uleiurilor, relaliile deduse pentru determinarea
r.itezeide cregterea cristalelor din solufii de compozilie cunoscuti [32,33]
134 2. Procesede fabricare a uleiurilor

nu se pot aplica. in acest caz, pentru aprecierea vitezei de cregtere a

cristalelor (v..) se poate folosi relalia empiricd:

," " = L(c-s) (2.6)

rl
unde:
L esteo constantdcare depindede condiliile concretede cristalizare;
4 - viscozitateasolutiei;
C --concenfrafiade parafini din solufie;
S - solubilitateaparafinei in solufie.

Relalia (2,6) aratd cdviteza de cregterea cristalelor este mare ahurci

c6nd viscozitatea solufei este mica, solubilitatea parafinei in solulie este
redusdrgi cristalizarease face din solulii concentrate.
Fald de celelalte produsepetroliere, viscozitateauleiurilor este rnare,
iar ricirea soluliei conduce la cregtereaaccentuat[ a acesteia.Pentru a se
reduceviscozitateasoluliei se impunefolosireaunui solventde dilu{ie care
estenecesarsa aibl viscozitateacdt mai mica. Acestapoate fi un solvent
polar (rnetil-izobutil-cetond),un solvent nepolar (propan) sau, in cele mai
multe cazuri,un amestecde solvenli.
ln prezent,cei mai folosili solvenlisunt:
o metil-etil-cetoni(MEC) -r toluen(T);
r metil-izobutil-cetoni(MiBC);
r propileni + acetoni (Ac);
o dicloretan+ cloruri de metilen(Di-Me).
La deparafinareauleiurilor cu solvenli, viscozitateasolufiei depinde
de urmatorii factori: viscozitateamaterieiprime, viscozitateasolventuluigi
raportul dintre cantitatea de solvent gi de materie primd, numit ralie de
solvent (S/F). Ralia de solvent de dilufie se alege astfel incdt si asigure o
viscozitate acceptabili pentru amesteculmaterie primd - solvent in timpul
operaliei de cristalizare.Ea esteunul dintre cei mai importanli parametn de
operaredin proces.
Concentraliade parafind din solufe (C) depinde de natura rnateriei
prime gi de ratia de solvent. Pentru a se realiza cristahzareadin solu{ii
concentrate, solventul de dilulie poate fi introdus in porliuni (dilufie
incrementali). De obicei se realizeazdo dilulie dubl5 sautripld.
Solubilitatea parafinei in solulie depinde de natura uleiului, natura
solventului qi rafia de solvent.
Pentru a aprecia solubilitatea parafinei in amestecululei-solvent se
pot folosi date de solubilitate publicate in literaturd, referitoare la
 2. Procesedefabricare a uleiurilor 135

amestecuri binare parafind-ulei sau parafind-solvent [9,10,12,37].

Solubilitateaparafinei in fracfiuni petroliere estereprezentati?n fig.2.8, iar
solubilitateaei in divergisolvenli -infrg.2.9.

2.3.2.Condifiilede bazi ale deparafiniriicu solventi

Solventul de dilutie, utilizat in scopul reducerii viscozitdlii soluliei

din care se realtzeazdcristalizarea parafinei, nu trebuie sd influenteze
calitateauleiului deparafinatgi randamentulacestuia.in consecinld,este
necesarca acestasd asigureprecipitareaparafinei intr-o anumitd proporlie
gi sd dizolve in totalitate uleiul deparafinat.
!n
lrv

(,
5 0'6
\.r
o \
o
;0'4
)o
o
Rt
t.
o
Nat Kr*
Ev'
o
Fig.2x. Solubilitateaparafinei ;
cu punctdetopire50'C E
in fi actiunipetroliere d Y'
^,
I l0]. r.Q 80 r 20 160
Mq s omo l o 1 6o s o l vel tul ui

In timpul rdcirii se stabilegteun echilibru lichid-solid gi, in anurnite

condilii,poatesd apardsuplimentarun echilibrulichid-lichid.
Rezultatelefinale ale deparafindrii cu solventi depind de mentinerea
unui anumit echilibm lichid-solid gi de evitareaapariliei unui echilibru
lichid-lichid. in aceleagicondilii de deparafinare,natura qi compozitia
solventului influenleazd calitatea uleiului deparafinat,precum gi randa-
mentulde ulei.
Datele experimentaleoblinute pe o instalalie pilot cu funclionare in
regim discontinuu, prezentatein tabelul 2.12, pun in evidenld aceastd
influenp [38].
Prin inlocuirea acetonei cu MEC, la aceeagi temperaturd de
deparafinare, caiitatea uleiului deparafinat se modificd substanlial. La
cre$tereaconcentratiei de MEC peste o anumitd valoare limite, randa-
mentul de ulei deparafinatse reducedrastic.
136 2. Procesede fabricare a uleiurilor

2.01
i !r
riF
.l
r al
,vr
E a7 l
o, 45F
F O,4F
r u..r l-
,\ O,zo
I
$t ..,- |
qtef
;

E gb!'l
J |
-4s5
t u,ucF
^^^

f
anl
402|
0.a15 ts
0.0t2 L
Lcto L
'20
-au 45 -to t 25 30 35
,!ro!rrlo,"o',t'rto

Fig.2.9. Solubilitateaparafineicu punct de topire

:,[1' j f1'o
, - b.*i:;'(6#,[9:]:','1 - .*,
5 - MiBC;6 - MEC' 7 - Ac: 8 - MEC + CoFL70:30;
9 -Ac + C6FI6 40:60;10- Ac +C5I-I.80:20:ll - Ac +T 40:60.

Condiliile de bazd ale deparafindrii impun temperatura de

deparafinare (tp) la care se ob$ne calitatea uleiului deparafinat gi un
randamentmaxim de produs.
Se considerd cd prin deparafinareaunei materii prime (F) cu un
solvent (S) se urmtuefte sd se oblind un ulei deparafinat (UD) cu o
temperaturd de curgere (t6sp) impusd. Filtratul, care conline uleiul
deparafinat gi majoritatea solventului, are o anumitii temperaturd de
tulburare [tttrin* spnl.
Pentrumenqinereaechilibrului lichid-soiid necesargi, deci, a calitdfii
uleiului deparafinat,ftebuie sd fie respectataurmdtoareacondilie, numiti
condilia calitdlii uleiului deparafinat:

to = t4tn s)sn (2.7)

Dacd tn > kuu*s> solventul dizolvd mai multa parafind gi temperatura

de curgerea uleiului deparafinateste necorespunzdtoare. Atunci cdnd to <
t(uDls)s/F,
din uleiul deparafinat cistalizeazd suplimentarparafind, calitatea
uleiului esteasigurati, dar in conditii neeconomice.
 2. Procesede fabricare o uleiurilor 137

ln cazul ?n care amesteculde solvenfi confine qi un solvent polar,

este posibil ca solventul si nu dizolve in totalitate uleiul deparafinatgi sd
apari doud faze lichide.
Fazabogati in solvent are viscozitateredusdgi hece cu vitezd mare
prin mediul de filtrare, in timp ce faza bogatdin ulei are viscozitateamult
mai mare gi rdmdne in turta de parafind, randamentulde ulei deparafinat
rnicgor6ndu-se.Rezultatele experimentale din tabelul 2.12 antd c[ prin
deparafinarea cu solventi in doui faze lichide randamentul de ulei
deparafinatscadecu cca.25Yo.
'l'abehil
2.12. Rezultateleobtinute la deparafinarea unui ulei greu parafinos
cu solvengi,to = -l2oC, S/F = 3/1 l38l

Numirul de fazelichide
Compoziliasolventului,Vomasd
Acetond 30
MEC 70 80
T 70 JU 20
Temperatura de curgere a
uleiului deparafinat, "C +3 -7 -8
Randamentul de ulei. Yo masd 62.0 0 41,0

Prin urmare, randamentulmaxim de ulei deparafinatse obline daca

este respectatdurmltoarea condilie, numitd condilia randamentului de Lrlei
deparafinat:

to > (TS)sn (2 8)

unde (TS)smeste temperaturade solubilitate pentru amestecululei-

solvent,la rafia de solvent dat6.

Condiliile de bazd ale deparafinlrii, date de relatiile (2.7) li (2.8)

trebuieindeplinite simultan.

2.3.3.Parametriispecificiai procesuluide deparafinare

cu
solvenfi

Procesulde deparafi)rarea uleiurilor cu solvenfi poate fr caracterizat

prin anurnili parametri specifici gi anume: iteza de rdcire, viteza de filtrare
gi decalajulde temperaturdal deparafinarii.
Vitezade rdcire (v) se poatecalculacu relalia:
13E 2. Procese defabricare a uleiurilor

tt - t r
v
f - --
v
(2.e)
unde:
ti reprezinti temferatura inifiali a solufiei din care se face
cristalizareaparafinei;
ti - temperatura final5 de ricire sau temperatura de filtrare;
r - timpul de ricire sau de gederein cristalizator.

Volumul aparaturii din zona de ricire gi de filtrare depinde de

mdrimea vitezei de ricire.
Pentru secfiade rdcire esteavantajoscaviteza de rdcire sd fie cdt mai
mare. Dacd iteza de ricire estede cca. lz}oc|h se pot folosi cristalizatoare
tub in tub, suprafata de schimb de caldura gi numdrul de cristalizatoare
necesunefiind rezonabile.La o itezd micd de ricire, cca. SoC/h,rdcirea nu
se face prin schimb direct intre agenfi, se folosesc solufii tampon, iar
cristalizatoarelesunt de tip cadd(nu se mai folosesctn prezent).
Yiteza de ricire influenfeazS,de asemenea,dirnensiuneacristalelor
gi, prin aceasta,suprafa{anecesari de filtrare. Pentru a se obflne cristale
care si permiti o separarerapida a lichidului de solid prin filtrare, viteza de
racire trebuie si fie controlatd gi corelatdcu viteza de creqterea cristalelor.
Corelalia dintre viteza de racire gi viteza de cregterea cristalelor, astfel
incdt viteza de filtrare sd fie acceptabili, este prezentatd,
in fig.2.10.
Pentru un sistem dat existi o anumiti vitezd de rdcire numitd vitezd
de rdcire corespunzdtoarecregterii normale a cnstalelor (vr".) pentru care
filtrarea esteeconomici. Daci Vr) Vrrc,filtrarea esteneeconomici , iar daca
vr ( Vrcc,ricirea este neeconomicS.Este evident cd dacd, prin schimbarea
condiliilor de lucru, v." cregte,se poatemdri gi v..
Relalia cu care se poate calcula iteza de cregterea cristalelor in
procesul de deparafinare a uleiurilor cu solvenli gi factorii care o
rnfluenleazdau fost prezerfialiin paragraful2.3.1.
Aqa cum s-a ardtat,tehnica de dilutie poate influenfa parametrii v"",
v... $i v,. Introducerea solventului in porfiuni (dilulie incrementalS) se
aplicd nutnai la uleiurile distilate. La uleiurile reziduale,solventul de dilulie
se introduce intr-o singurtr porfiune deoarecefaza solidi se obline sub
formd de microcristalein orice condilii.
Rezultatele deparafindrii depind de repartifia solventului de dilulie
(v.tabelul 2.13).
Din tabelul 2.13 se observi cd daci rafia de solvent din prima po4ie
estemare (1,5/1) se ob$ne o turti voluminoasi gi afhnati- Yiteza de filfare
este ma'e, dar continutul de ulei din turte este ridicat. In cazul al doilea"
 2. Procesedefabricare a uleiurilor 139

rlcirea in prima etapda solutiilor mai concentratein fazd solidi conducela

oblinerea de cristale dense, de dimensiuni mai mici. Din aceastd.cauzd
vitezade filtrare scade,dar randamentulde ulei deparafinatestemai mare.

Tabelul 2. I 3. Influenfa repartifiei solventului asupra rezultatelor deparafinirii

unui ulei cu solventi [39]

Ratia de solventde dilutie Viteza de

Randamentulde
filtrare,
Totaltr Prima porfie A doua por{ie uleir To mas5
l/m2h
3t1 1, 511 I < /t 145 745

311 I 2 o/ 7R ?

'g
e)
F IU T R A R. E
NEECONOMIC A
N
c)

R AC IR E
NE ECO NO M CA
I
Fig.2.I 0 Corelaliadintre
r.itezade ricire si viteza
de cregtere a cristalelor. Vtiezo de crestere o crrsiolelor

Temperaturasolventului de dilulie depindede gradul de amestecare

al solutiei. Pentru cristalizatoarelecu racleti (in care amestecareaestelentb)
temperatura solventului de dilutie trebuie sd fie egal[ cu temperatura
amestecului ulei-solvent, in locul de introducere. Daci temperatura
solventuluiestemai micd,apareo zondlocald de subrdcire(qoc termic) in
care se formeazd un numir mare de cristale fine care nu mai au timp sa
creasc5suficient.
Atunci cAndamestecareasolufiei ulei-solventesteintensd(procedeul
DILCHILL) temperaturaacesteiase uniformizeazd aproapeinstantaneugi
solventul poate fi introdus la temperaturi mai mici decdt temperatura
amesteculuiulei-solvent, fbrd si apare$octermic.
in concluzie, vitezade rlcire depindede naturauleiului parafinos gi a
solventului,de ratia de solvent gi de tehnica de dilulie.
140 2. Procesedefabricare a uleiurilor

Viteza de filtrare (v) reprezintd debitul de filtrat care trece prin

unitateade suprafafi de filnare in unitatea de timp. De mdrimea vitezei de
filtrare depindesuprafafanecesardde filtrare gi numarul de filtre din seclia
de filtrare.
Dintre factorii cate determind filtrabilitatea solufiei ulei-solvent se
mentioneaza:
r viscozitateafilnatului;
o structuragi dimensiuneacristalelor'
o solvatareacristalelor;
r prezenfaunor aditivi de deparafinare.
Viscozitateafilnatului trebuie sd fie cit mai mica. Ea poate fi redusa
prin folosireaunui solvent de spdlarea turtei (Ss).
Ralia de solvent de spdlare (Ss/F) influenteazd viteza de filtrare qi
randamentulde ulei deparafinat(nun; Corelalia dintre acegtiparametrieste
prezentatdin fig.2.1l. [39]Din figurd se obsen'5ca, la valori mici ale raliei
de solvent de spdlare, cre$terearagiei de solvent de spilare conduce la
marirea vitezei de filtrare. Aceasta trece printr-un maxim, iar la ralii mari
de solvent de spalare viteza de filtrare se micgoreazd.Este posibil ca in
acestecondi{ii solventul de spalaresd nu fie eliminat in totalitate din turta
de parafind gi, prin urmare, se mareite rezisten[ade trecerea filtratului prin
porii turtei.

ss
F F

vt tluo
-o- -b-

Fi9.2.I I . Corelaliadintreralia de solventde spilare(Ss/F),vitezade filtrare (v)

5i randamentulde ulei (nup):
a - uleiuriuqoaregi medii: b - uleiurigreleqi reziduale.
 2. Procesede fabricare a uleiurilor l4l

Valoarea maximd a vitezei de filnare corespunde cazului cAnd

intreaga cantitate de solvent de spdlare este evacuatd, lf,sdnd o turtd de
parafinl uscatd,ugor de indepdrtat.
Rapiaoptimi de solvent de spilare se alegein agafel inc6t sd se facl
un compromis intre uteza de filtrare gi randamentulde ulei deparafinat.La
uleiurile u$oaregi medii, optimul corespundevalorii maxime a vitezei de
filtrare deoarecerandamentul de ulei deparafinat nu mai cregte semni-
ficativ. in cazul deparafindrii uleiurilor grele gi reziduale, optimul cores-
punde unui randament cdt mai mare de ulei deparafinat, la o vitezi de
filtrare acceptabildin proces.
Stmctura gi dimensiuneacristalelor depind de natura materiei prime
gi de viteza de ricire. Parafinadin uleiurile uloare gi medii cristalizeazS,in
condilii controlate, sub formi de plici sau ace pe cdnd faza solidi din
uleiurile grele gi reziduale cristalizeazdin sistem microcristalin. Influenta
vitezei de rdcire asupra dimensiunilor cristalelor gi a vitezei de filtrare a
fost discutatdanterior.
Solvatareacristalelor este un fenomen prin care o parte din uleiul
deparafinat rdmdne in turta de parafind, fie relinut mecanic fie prin
adsorblie la suprafala cristalelor. Uleiul re!:nut mecanic se poate elirnina,
pa(ial, prin folosirea unui solventde spilare.
Proporlia de ulei refinut prin adsorblie depinde de suprafala
cristalelor gi de natura solventului. Pentru a se reduce conlinutul de ulei
re{inut la suprafafa cristalelor se controleazd dimensiunea acestora,
urmdrindu-se oblinerea unor cristale omogene gi de dimensiuni cdt mai
mari.
Solvenfii polari se adsorbla suprafalacristalelor gi reduc continutlrl
de ulei relinut infaza solidd, pe c6nd solvenfii nepolari fac ca solvatareasi
aiba loc cu o probabilitate mai mare. La deparafinarea uleiurilor cu
solven{i, qi in mod deosebitcu solventi nepolari, confinutul de ulei relinut
in faza solidd poate fi redus cu ajutorul aditivilor de deparafinare.Dacd
amesteculde solventi confine hidrocarburi aromatice, acesteafavorizeazd,
solvatareacristalelor, iar vttezade filtare scade.
Aditivii de deparafinaresunt substanletensioactivecare se adsorbla
suprafalacristalelor gi impiedici solvatareaacestorasau pot modifica chiar
sisternul de cristalizare. Se obfin astfel unul sau mai multe dintre unna-
toarele avantaje:cregtereavitezei de filnare, mdrirearandamentuluide ulei
deparafinatgi reducereaconfinutului de ulei dinfaza solid6.
Modul de actiune al aditivilor poate fi explicat prin c6teva ipoteze
carepar,la prima vedere,contradictoriigi anume[36,38,40,41]:
r42 2. Procesedefabricare a uleiurilor

o daci aditiwl estemai puginsolubil decdtfaza solidd in amestecul

ulei-solvent, acestaprecipitd gi formeazd germeni de cristalizare
pe care serealizeazdcre$tereacristalelor;
o dacd aditivul estemai solubil decdtfaza solidi in amestecululei-
solvent, acesta se depune pe cristalele de parafind gi modifica
creqterealor;
r atunci c6nd moleculele de aditivi sunt asociate, parafinele
cristalizeazd pe aceqti germeni modificdndu-se sistemul de
cristalizare.
Pe baza acestoripoteze unii autori [36,41] considerdc6, in prezenfa
aditivilor de deparafinare, parafinele cristalizeazd sub formd de diedre sau
conuri scobite,forme inapte de a forma retele de cristalizare.
Cei mai rdspdndili aditivi de deparafinare,cu perspective largi de
aplicare, sunt de tip polimeri, copolimeri sau amestecuriale acestora.[n
continuarevor fi prezentatecAtevaperformanle revendicatede unii autori,
referitoarela acestetipuri de aditivi.
Copolimerul etilen[- acetatde vinil, cu confinut de l5-40o/oacetatde
vinil, masd molard medie gravimetricdde 5.104...5.106, addugatin pro-
porfie de 0,1% masdfafa de materiaprimd, mdreqtevitez.ade filtrare de 2-3
ori gt randarnentulde ulei deparafinatcu 6-80/o[42-44].
Foarteeficienli sunt aditivii de tip polialchil metacrilatgi polialchil
acrilat.Astfel,la deparafinarea unui ulei dezasfaltatin prezenlade 375 pprn
polialchil acrilat cu masdmolardmedie de cca. 2,2.70', careconginecatene
laterale 45o/oCft, 70o/oC2s Si 45% C22, viteza de filtrare se dubleaza,
randamentul de ulei deparafinat cregtecu '7-9Yo,iar conlinutul de ulei in
faza solidi scadecu 3-4% 1451.Un amestecpoliacrilat(masamolari medie
3.103-5.105, catenelateraleCro-Czo)cu polimetacrilat(masdmolar5 medie
5.10r-2.10s,catene laterale Cro-Czo)folosit in propo(ie 0,01...1o/ola
deparafinareaunui ulei cu viscozitate cinematica de l0cSt la 100"C,
permite cregtereavitezei de filtrare cu 35o/ogi a randamentuluide ulei cu
8%t46^l
Intr-unstudiuprivindeficacitatea
aditivilorde deparafinare
de tip
polialchilmetacrilat s-aajunsla urmdtoarele concluzii[40]:
. masamolari mediegravimetricda aditivilor de deparafinare de
acesttip, cu eficacitateridicati, estecuprinsiintre lirnite largi, de
l a 500 0 0 Ia31 0000;
o gradulde dispersiea maselormolaremedii influenteazd puternic
eficacitatea aditivilorcareesteridicatala polialchilmetacrilafiicu
gradde dispersiemai marede6;
r numdrul mediu al atomilor de carbon din catena lateralSa
polimeruluiffebuiesdfie maimarede 16;
 2. Procesede fabricare a uleiurilor 143

. copolimerii de tip stiren-alchil metacrilat aclioneazdfavorabil in

procesul de deparafinarea uleiurilor la concentrafiimici de stiren,
sub 15% masddin amesteculde monomeri;
. viteza de filtrare prezintdun maxim la 0,5...0,7ohmasdaditiv in
amesteculsdu cu materiaprim5.
Marile firme producdtoarede aditivi au comercializat qi acesttip de
aditiv. Astfel, firma Shell a produsaditiwl SDA 1615,recomandatpentru
uleiuri reziduale qi utilizat in prezentin instalalii industriale [47].
In final se poate aprecia cd viteza de filtrare depinde de natura
materiei prime qi a solventului de dilufie, viteza de ricire, ra{ia de solvent
(inclusiv solventul de spdlare)gi de prezenlaaditivilor de deparafinare.
Decalajul de temperaturd al deparafindrii (At) este definit ca
diferenla dintre temperatura de curgere a uleiului deparafinat (krn) Si
temperaturade deparafinare(tp). Deci:

At:tcro*to (2 1 0 )

Daca intr-un procesde deparafinarecu solven{ise impune calitatea

uleiului deparafinat (tcr_n), decalajul de temperatura al deparafinirii
determina temperatura de deparafinare,consumul de utilitali pentru
rcalizareaacesteiagi, prin urmare, economicitateaprocesului.
Decalajul de temperaturaal deparafindriiapare deoarecesolventul
dizolva o ariumitaproporliede parafinddin materiaprimb. Cu c6t solventul
dizolvi mai multd parafini. decalajul de temperaturdva fi mai nrare-
temperaturade deparafinare mai cobordtd,iar procesulmai pulin economic.
Factorii care influenteazd decalajul de temperaturdal deparafindrri
sunt: natura materiei prime, natura qi compozilia solventului qi ralia cle
solvent.
Datele experimentale obfnute la deparafinareacu cetone a unor
uleiuri parafinoasepe o instalatiepilot, prezentatein tabelul 2.14, pun in
evrden{apondereafiecaruifactor men{ionat[38,51].
Solubilitateaparafinei in solventdepindede masamolar6 medie a
acesteia.Hidrocarburilemai u$oaresunt mai solubile in solvent qi, decr.
decalajulde temperaturdla deparafinarea uleiurilor u$oaregi rnedii trebure
sd fie mai mare decAtla deparafinarea celor grele qi reziduale.Schrmbarile
de compozi{ie chimici a fazei solide fac insd ca materia prima sa
influenleze foarte pufin acestparametrula deparafinareauleiurilor distilate
gi reziduale(v.tabelul2.14).
Natura qi compozilia solventului este, evident, factorul care
influenleaza cel mai puternic decalajul de temperaturi al deparafinarii [8-
10,38.39,48,49]. Solvenfii nepolari dizolvd o cantitatemare de fazi solida
144

gi, in consecinla,decalajul de temperauri rg: nciicat La deparafinareacu

propan acesta este de l5-25'C p rep'rezrii dezavantajul principal al
procesului [9,10,49].Dimpotnrt- solrec! a:nan duolr'd o cantitatemai
'
mici de fazd solid6. Pentm cetorrc- crcF*ea masei molare conduce la
mdrirea puterii de solvire a acestora Dr ,-etmeie hferioare nu dizolvd in
totalitate uleiul deparafinat gi pemru a i rcalrzrr; aceastdcondilie, in
solvent, al5turi de cetone, se edaugi h&Narbun aromatice (de regula
toluen). Acestea din urmd dizohi ulelul deoarafinat, dar mdresc qi
solubilitatea parafinei in solvent- daci- iesalrJul de temperaturd al
deparafindrii.

Tabelul 2. 14. Raultate experimealde obfird. le d+slfioree unor uleiuri cu

acetontr(Ac), metil-etil-aetoDl tllECt c rel-izobutil-cetonl (MiBC).
t o= - l! "C. Sgf = l I ijEi

Couporitir Decalajul de
Materia primtr Ratia de soh'cnr
sohc*ulur-'r rrtsi aturi. "C
Ulei mediu _l :, \E C - 5 ,rT ll

J -:- ,\: - -.- T t4

i . \{ E C - 5 0T ll
; N: \EC . +T,T I
3 -- \t" s f _ _ l ;1 5
Ulei greu
J -r: \tEC - - _.\tiBC I
2 <- \EC - -lirT 6
4 6' \tEC - rt-rT 8

Ulei rezidual J 12

Datele din tabelul 2.14 uatd ca marueapropo4iei de aromaticedin

solventul de tip cetone-aromatice conduce la cretterea puternicd a
decaiajuluide temperaturi al deparafinarii.
Cantitatea de parafini din matena pnmi. dzolvatd de solvent
depinde qi de ralia de solvent. Cregterea acestela conduce la mdrirea
cantitnlii de parafini dizolvat[ de solvent qi. in consecinld,la creqterea
decalajului de temperatur6, Datele experimentale din tabelul 2.14,
comfirmatein practicd,aratece rafia de solventca gi naturamaterieiprime,
nu influenleazi semnificativ decalajul de temperatureal deparafinarii.
Daca materia prime pentru deparafinareeste un ulei hidrocracat,
decalajul de temperaturI al deparafindriieste mai mic cu 6-10oC,decdt cel
rezultat la deprafinarea unui ulei rafinat cu solvengr[52]. Aceasti diferenla
poate fi explicatd prin modificdrile structurale sufente de materia primd
 2. Procesedefabricare a uleiurilor 145

prin hidrocracare c6ndau loc hidrogendriparfialeale structuriloraromatice

policiclicegi reacliideruperea ciclurilornaftenice.

2.3.4.Realizareaindustriali

Dupi modul de rdcire a amesteculuimaterie primd-solvent,

procedeelede deparafinare a uleiurilor cu solventipot fi grupatein trei
categoriigi anume:
e procedeede deparafinare prin rdcire indirecti(convenfionale)
in
care ricirea amesteculuimaterieprimi-solvent se face cu un
agent frigorific, prin intermediulunei suprafete(sunt cele mai
rdspAndite);
. procedee de deparafinareprin rdcire directd cu solvent
subricit(procedeul Dilchill);
. procedeede deparafinare prin autordcirein caretemperaturade
deparafinare se asiguraprin vaporizarea solventului(deparafinar
cu propan).
Schematehnologicdde principiu a procesuluide deparafinarecn
solvenliesteprezentatd in frg.2.12.

Moterie
p ri md

Fig. 2.12 Schema de principiu a unei instalalii de deparafinare cu solvenli:

I - incilzitor cu abur; 2 - ricitor cu api;3,4 - cristalizatoarecu racleli:
5 - vas pentru alimentareaflltrului; 6 -fi|tru rotaiv:l - vas pentnr filtrat.

Indiferent de solventul folosit, schematehnologicd a procesului de

deparafinarecu solvenli cuprinde o seriede operalii succesivegi anume:
diluarea materiei prime cu solvent conform gradului de dilulie
stabilit, prin introducereainifal a intregii cantitifi de solvent sau
prin dilufie incrementald;
- incdlzirea amesteculuimaterie-primasolvent de predilulie cu l0-
l5oC pestetemperaturade tulburare a acestuiapentru ca solventul
146 2. Procesede fabricare a uleiurilor

sd dizolve cristalele de parafini existente inilial in solufle gi

pentru a realiza, in continuare, cristalizareaparafinei in condilii
controlate;
- rdcirea succesivdin trepte, cu o I'itezd de rdcire confolatd.Inifial,
rdcirea se face cu api, in continuare,cu filtrat oblinut la separarea
fazei solide $i, in final, cu un agent frigorific(amoniac.
propan,etanetc.); Din motive economice. circa 60-70Yo din
cantitateade cildurd estepreluati de la filtrat.
separareafazei solide din solugre,de obicei, prin filtrare pe filtre
rotative; in timpul filtrdrii, turta de parafina este spdlati cu
solventrece pentru a reducecontmutul de ulei dnfaza solidi.
- recuperareasolventului din filtrat gi din turta de parafina prin
vaporizare gi stripare; Pentru acest scop sunt folosite, de reguld,
2-3 trepte de vaponzare, iar urmele de solvent se elimini prin
striparecu un gtv inert sau abur.
uscetrea solventuluigi recuperareaacesruiadrn apa de procesprin
di stilare fracli onat5.
Aparatele specifice procesului sunt cnstalizatoarelecu raclefi gi
filtrele rotative. Detalii constructiveprivind acesteaparatesunt prezentate
in sursebibliografice[9,I 0,13,39,48-50].
Cristalizatoarele de caidurade tip tub in
cu raclefi sunt schirnbdtoare
tub. in tubul interior, prin care circuld ameslecuiulei-solvent,pe un ax
rotativ, este montat un sistemde rdzure a perelilor cu ajutorul unor lame
numite raclefi. Un cristalizatorcu racleli estealcdruitdin l0 sau l2 tuburi,
iar axele cu raclef sunt rotite de un motor electnc prin intermediulunui
lan! de transmisie.
Pentru a asigura o cre$terenonnali a cristalelor, viteza solufiei in
interiorul tubului estede 0,5-0,8 m./s,iar viteza de rotafe a axului cu racleli
estede l-12 rot./min.
Filtrul rotativ este alcituit dintr-o carcasdin care este plasatdo tobd
orizontald,acoperiti cu o siti pe care se monteazApfuua de filtrare. Solufia
eterogendpltrunde in spafiul dinfre tobd gi carcasaastfel inc6t toba si fie
imersatd circa 50o/oin solutie. Toba esteimparlita in 30 de compartimente
radiale, conectatela un dispozitiv(vana automati) prin care se realueazd
presiuni diferite in fiecare dintre acestea.
Schemaunui filtru rotativ esteprezentati in fig. 2.13.
Astfel, in compartimenteleinferioare gi in cele superioareascendente
se menfine o presiuneredusi, iar in cele superioaredescendenteo ugoard
suprapresiune.Fiecarecompartimental tobei se gese$te,la un moment dat,
infu-unadin urmitoarele zone: filtrare, spelare,uscare,qi suflare.
 2. Procesede fabricare a uleiurilor 147

In timpul rotirii tobei, fifratul este aspirat in compartimentele

corespunzitoarezonei de fifare. Cristalelede parafini se depun pe
suprafafatobei, formdndturta de parafini careconstituie,de fapt, mediul
de filnare. Inzona de spilare,turtade parafinl estesptrlaticu solventrece
iar, in continuare,turta esteuscatl gi dezlipiti depe suprafafade filtrare.
Funclionareafitrului rotativ poate fi confrolatii cu ajutorul
urmitorilor parametrii:suprafafaimersatiia tobei,turafiatobei, diferenlade
presiune,recircularea de filhat gi recircularea defazdsolidi.

Fig. 2.13. Schemaunui filtru rotativ

pentru deparafinare:
I - carcasafitrului; 2 - tobi orizontali; 4
3 - cupit; 4 - transportor; 5 - introduce-
reasolventuluide spilare; 6 - solufia
oentrufiltrare.

Eficacitateafiltrerii depindede grosimeaturtei de parafina care poate

fi modificatd astfel: daci grosimea hrtei este mici gi filtrarea nu este
eficace se reduceturatia tobei gi se recirculd faza solid5, iar dacl turta este
prea groas6,iteza de filtrare poate fi mdriti prin cregtereaturafiei tobei gi
prin recircularea de filtrat. Mdrirea diferentei de presiune qi reducerea
suprafetei imersate pot, de asemenea,sd conduci la cregtereavitezei de
filtrare.
in continuare sunt prezentate avantajele gi dezavantajele unor
procedeede deparafinarecu solvenfi [39].

Deparafinarea cu MEC (procedeul convenlional) foloseqte ca

solvent un amestecde MEC gi toluen. A fost brevetat de frma Texaco, iar
in anul 1986 erau in funcfie peste 120 instalatii [26]. Este cel mai rdspdndit
procedeude deparafinarecu solvenli .
Avantaje:
o MEC gi toluenul sunt miscibile in orice proporfie cerutd de
funclionareaoptimi a instlaliei;
. solvenfii au puncte de topire foarte cobordte gi viscozitSli
convenabile:
148 2. Procesede fabricarea uleiurilor

. solvenlii se recupere.Lzd ugorpnn vaporizare9i stripare;

. decalajulde temperaturdestemic.
Dezavantaje:
. solubilitateauleiului in solvent depindede concentrliade MEC in
solvent qi de natura uleiunlor. astfel cd pentru materii prime
diferite sunt necesarisolvenli de compozigiidiferite;
. solventii sunt toxici gi foarte inJlamabili.
Deparafinarea cu propsn brevetatdde firmele Exxon gi Kellog este
un procedeumai putin folosit in prezent,degi s-a incercatmodernizarealui
prin inlocuireapropanuluicu propilena-acetona [53].
Avantaje:
. propanul este folosit ca solvent de dilutre. agent de rdcire, gaz
inert gi agentpentru suflareaturtei:
o cristalizatoarelenu sunt prevezutecu sistemede razuire deoarece
rdcirease face prin evaporareapropanulut:
. unitatea de deparafinare poate fi cuplata cu o unitate de
dezasfaltare cu propan. fafi recuperarea intermediard a
solventului;
. propanul are un pret scazutgi estedrsponibilin rafindrii.
Dezavantaje'.
. solubilitatea parafinei in propan este mare, decalajul de
temperaturdeste ridicat gi nu se pot obpne uleiuri cu puncte de
curgerefoarte cobor6te;
o controlul evapordrii solventului in timpul autoracirii estedificil;
r sunt necesariaditivi de deparafinare:
. filtrele rotative ltcreazd la presiune 5i intregnerea lor este mai
dificild.
Deparafinareacu solvenliclorurali(procedeulDi-Me/ estebrevetatd
de firma Edeleanugi este aplicatdin Europa. ln anul 1980 erau menlionate
I I instalafii in funcfiune gi 2 in construcfie.Folosegteca solvent de
precipitare dicloretanul, iar pentru a mari solubilitateauleiului, clorura de
metil [9,39,54,].
Avantaje:
compozilia solventului poate fi modificata in orice limite
deoarecefiecare solvent se recupereaziseparat;
solvenlii au puncte de topire cobordte,viscozitSli convenlionale9i
se recupere:Lziugor;
. decalajulde temperaturdal deparafinariiestemic, iar parafina are
un confinut redusde ulei;
. solventii sunt neinflamabili.
 2. Procesede fabricare a uleiurilor 149

Dezavantaje:
o prin descompunereasolvenfilor se formeazd acid clorhidric care
provoacdefectede coroziune;
. solvenfii au toxicitate ridicatii.
Depara.finareaprin rdcire directd cu solvenli (procedeulDilchill) a
fost brevetati de firma Exxon, iar in 2000 erau in funcliune 10 instalalii
t25]. in acest procedeu materia primi este rdcitii prin contact direct cu
solventul subrdcitintr-un cristalizatorde amestec.
Avantaje fafi de procedeulconventional:
r sunt inlocuite cristalizatoarelecu racleli saunumdrul lor este mult
redus;
. viteza de filtrare este mai mare, iar con{inutul de ulei din faza
soliddmai mic.
Dezavantaje:
. solventul trebuie uscat gi rdcit la o temperaturdmai coboritd ca in
procedeulconvenfional;
o controlul repartiliei solventului in cristalizatorul de amesteceste
dificil.

uleiurilorcu cetone
2.3.5.Deparafinarea

Rezultateledeparafindrii cu cetonedepind de masamolard a cetonei

deoareceaceastainfluenfeazi solubilitateaparafinei, dar gi a uleiului depa-
rafinat in solvent.
Acetona in amestec cu benzenul a fost folositd inilial ca solvent
pentru deparafinare.Solubilitatearedusd a uleiului in acetonaa impus un
adaosmare de aromatice in amesteculde solventi. Din aceastdcauzd, in
prezent s-a remrnlat la acest procedeu. Amestecul MEC+T prezintd
avantajenete fafi de alli solvenf gi, in consecin,tE,acestsolvent estefolosit
in majoritateainstalatiilor de deparafinarecu solven$.Tendinla estede a se
folosi cetone superioare,ca atare, sau arnestecuride solvenli care conlin
cetonesuperioare.Metil-izobutil-cetona MBC) sau,in special, amestecul
MEC+MiBC rcprezintA variante afractive de solventri de deparafinare
[38,39,51,55-57]. Prefulridicat al MiBC qi dificultdlile care aparla Lrscarea
solventului au limitat, totugi, folosireaMiBC la deparafinareauleiurilor.
Schema tehnologic[ a instalatiei de deparafinare a uleiurilor cu
MEC+T prin procedeul convenfional este prezentatd in fig. 2.14, iar
valorile uzuale ale principalilor parametri tehnologici sunt prezentafi in
tabelul2. I 5.
 ts0 2. Procesede.fabricarea uleiurilor

bur
Ulci
dapqrqfinot
Moteric Solv ent
p ri m6

Fig. 2. I 4. Schema tehnologici a instalaliei de deparafinare a uleiurilor

cu MEC+T prin procedul conventional:
l-iucilzitor cu abur; 2-ricitor cu api; 3,4-cristalizatoarecu racleli; 5-vas
{rlimentarefiltru; 6-fi1trurotativ; 7-evaporatoare pentrufiltrat;8-striperpentru
ulei; 9-vaspentrusolu$ade parafini Si decantareaapei; lO-evaporator$i
striperpentruparafini; I 1-coloan6pentrusepararea apei din solvent.

Dintre parametrii de operare cu care se poate controla procesul de

deparafinarese mentioneazd:
. temperaturade deparafinare;
. ralia de solvent;
. compozifiasolventului;
c viteza de rlcire;
o temperaturile gi presiunile din coloanele pentru recuperarea
solventului.
Temperatura de deparafinare (tD) se poate estima, in functie de
temperatura de curgere a uleiului deparafinat (tcrn) li decalajul de
temperaturi al deparafindrii,cu relafia:

tp = tayp -At

Ragiade solvent se fixeazdin agafel incat, at6t iteza de filtrare c6t gi

cheltuielile de recuperare a amestecului de solvenfi sd aibi valori
convenabile.In literaturtr au fost propuserelafii gi metode pentru stabilirea
ralieioptimede solvent[9,10,38,58].
 2. Procesede fabricare a uleiurilor lst

Tabelul 2. 15.Valorile uzuale ale principdilor prrrmetri tehnologici

la deparafinarea uleiurilor cu MEC+T [8,9,14139,491

Parametrii tehnologici Valori uzuale

Temperaturade deparafinare, oC
Ralia de solvent, oZvol
- dilufie
- spllare
- diluareaturtei
Compoziliasolventului,o/ovol
- meti-etil-cetoni 3 5..60
- toluen 4 0...65
Conlinutulde ap6in solvent,o/o 0 ,3..0,5
9 0...120
Yitezade rtrcire,oClh
0 ,0 6..0,15
Vitezade fitrare, m3/m2h
3..10
Decalajulde temperaturi,oC
4 ...20
Ulei confinut in faza solidd,Yo
Presiunea in sistemulde filtrare,torr
7 6 5...775
- carcasafitrului
1 5 0..2,50
- zenade filtrare 2 5 0 . 350
- zonade spilare 6 0 0 ..700
- zonade uscare 945.. 1020
- zonade suflare
Consumuri specificenpe m" de materie
primi Ulei distilat Ulei rezidual

- abur,kg 1t4 157

- ap6de rlcire, m3 llg 16,2
- combustibil,Mcal ll6 246
- energieelectrictr,kWh 44 63
2 z

Deoarece intr-un proces de deparafinareeste importanta produc-

tivitatea secfiei de filfrare, s-a inhodus nofiunea de vitezd aparentd de
.filtrare carc reprezintd debitul de ulei filtrat pe unitatea de suprafala de
filtrare. CorelAndu-seralia de solvent de dilulie cu viteza aparentd de
filtrare s-a evidenliat cd vtteza aparentdde filtrare prezintd un maxim la o
anumite ralie de solvent care poate fi consideratdratie de solvent optind
pentruproces[38,58].
Natura materiei prime influenleazd puternic ratia de solvent. in
tabelul 2.16 sunt prezentate valori ale rafiei de solvent gi modul de
repaftrzarea solventului pentru diversematerii prime [39].
L52 2. Procesedefabricare a uleiurtlor

Compozifia solvenflrlui de dilufie este un parametrufoarte important

pentru funcjionarea eficienti a instalatrei de deparafinare [8,9,10,16,-
38,39,49,50,59].in acest subcapitol s-a discutat despre necesitateaca
proprieta!ile de dizolvare ale cetonelor rnferioare si fie corectate prin
amestec cu hidrocarburi aromatice, dar gi despre in{luen{a negativd a
acestoradin urmi asupraprocesului.

Tabelul 2.16. Ratii de solventfolositela deparafinareeunor uleiuri

Materia priml Dilufia primari I Dilulia secundarii Ra{ia totali de solveni

Ulei Spindle 0,7 2

Ulei SAE 10 I
Ulei SAE 30 2 3,5
Bricht Stock 4 4

Compoziliaoptimd a solventuluicorespundecompozifieiminime de
aromatice pentru care uleiul deparafinat este dizolvat in totalitate de
solvent.In acestcazrelalia(2.8)devine:

tn:(TS)s,r ( 2.r 1)

Din relafiile(2.7) Si(2.1l) rezulta:

tqu>slsn:(TS)s, Q.l2)

Clompozitiapentru care se verificd egalitagilet2.l l) ti (2.12) repre-

zintd compozilia optimi a solventului. In literatura au fost publicate doud
metode experimentalepentru determinareaacesteia:metoda IFP 5i metoda
Shell [8,16,49].Ele difertrprin conditiileiniliale impuse.
Metoda IFP impune ca date iniliale ratia de soh'ent gi temperaturade
curgere a uleiului deparafinat. Conform metodei se considerd ca in
condiflile impuse (tcrn:ct, S/F:ct), varialia temperaturii de solubilitate 9i a
temperatruii de tulburare a amestecului ulei deparafinat-solvent cu
compozilia solventului este lineard.in continuare se determini, pentru
amestecurile ulei-solven! la ra[ia de solvent fixat4 temperaturile de
solubilitate gi temperaturile de tulburare pentru amestecuride solvenfi de
diferite cornpozifii.
Se traseazi apoi dreptele care reprezintdvarialia temperaturilor de
solubilitate gi de tulburare (determinateanterior) cu compozilia solventului,
la rafia de solventfixati (vezi fig. 2.15).
 2. Procesedefabricare a uleiurilor 153

30 10 uo 80 90' fia
,,u, ,lo,o,,rrlrl,r.

Fig 2.t 5. Determinareacompozilieioptimea solventului

prin metodaIFP [16].

Relatia (2.12), se verifica pentru compozilia solventului cores-

punzdtoare intersecliei celor doud drepte qi, deci, aceasta reprezintd com-
pozitiaoptimda solventului.
Metoda Shell, din considerentetehnologice,impune ca date iniliale
ralia de solvent qi temperaturade deparafinare.Prin condiliile iurptrse.
calitateauleiului deparafinat reztltd din proces qi egalitatea(2.12) nu mai
trebuieverificatS.
Compozilia optimd a amesteculuide solvenli, conform mctodej
Shell, se determinacu ajutorul corelaliei grafice dintre compozilia ames-
tecului de solr,'enli qi raportul dintre cantitatea de ulei <ieparafinal9i de
solventin filtrat, (Ury'S)m*t.Pentru a obfine acestedate, intr-o instalatie de
laborator se efectueazi cateva deparafindri cu solvent cale contine
concentrafiidiferite de MEC, in condiliile fixate inilial.ln figura 2.16 sunt
reprezentateastfel de corelalii.
Din acestereprezentdrise observd cd la concentralii mici de MEC,
rapoftul (Uu/S)r,rtut este, practic, constant. La concentralii mari de MEC
acestraport soadeputernic deoarecesolventul nu mai dizolvi in totalitate
uleiul rleparafinat. Punctul de inflexiune corespunde cazului in care
tl:(TS)sn. iar compozi[iasolventului.corespunzitoare acestuia,reprezinta
compoziliaoptimda solventului.
154 2. Procesede la!n:;.2 ; ziz:urrior

t 2C { :i !.' Vg^c5' tc

Fig 2.16 Detenrunareacon:$'z::€; tlpume

a solventuluiprin mec.i: S:e..

Dintre factorii care in{luentea?acompozlga optima a solventului se

mentionetvd: natura materiei prime. ratia de solrent gi conlinutul de api
din solvent[38,49,60].
Pentru un amestec de solventi dat Si o ratre de solvent ftxati,
cre$tereamasei molare medii gi a viscoztipr uleruiui deparafinat duc la
scddereaconcenfrafieioptime de cetonadin amesteculde solvenfi. Un efect
similar are cre$tereacontinului de apd din soirent. Rafia de solvent
modificd pufin compozifia optimd a solventului
Prezenla apei in solvent, pe ldnga sciderea puterii de solvire a
solventului qi cregtereacontinutului de aromattcedin solvent, conduce la
formarea de cristale de gheald pe suprafap de filtrare care pot bloca
operalia de filfiare. Din aceasti cauzdse recomandi inlocuirea aburului de
striparecu un gaz inert.
Din cauza rafiilor mari de solvent folosite in proces, parametrii
tehnologici ai coloanelor pentru recuperarea solventului gi modul de
recuperare a caldurii prezintd o importanfa deosebitain economicitatea
procesului. Informatii privind aceqtiparametn sunt prezentatein literaturi
1 13,14 , 5 0 1 .
Deparafinareaprin rdcire directd ca solvenli -procedeulDilchill
Cristalizatoarele tub in tub cu raclefi, folosite in procedeul
convelional,prezintil unele dezavantaje:
. aparaturade ricire este voluminoase, consumul de frigorii este
ridicat, necesiti investifie mare gi estedificil de intrefinut;
 2. Procesedefabricare a uleiurilor 155

. faza solidi se depune pe suprafafa rece a cristalizatoarelor,

coeficientul global de transfer de cilduri se micgoreazd,viteza de
rdcire nu poate fi confiolatii, se formeazl cristale de dimensiuni
diferite qi, prin urmare, viteza de filtrare scade, iar continutul de
ulei relinut infaza solidd cregte;
o cristalele de parafind depusepe suprafala racletati se fbrdmifeazd
la indepdrtarea1or,ducAndla scddereavitezei de filrare.
Rdcirea uleiului parafinos prin amestecarea directi, in regim
turbulent, cu solventul subr[cit, introdus incremental, elimind, in parte,
dezavantajele menfionate.
Noua tehnici, prin amestecareaaproapeinstantaneea soluliei ulei-
solvent subrdcit, elimini pericolul "gocului termic". In plus, datoriti
gradului ridicat de agitare, se obfin cristale dense,de dimensiuni uniforme
care refin pufln ulei la suprafalalor gi de care filffatul se separdcu viteze
mari de filtrare.
Microfotografiile unor suspensii oblinute prin cele doud procedee
demonstreazi acest lucru, iar rezultatele oblinute la scard industriali il
confirmd 126,55,611.
Procedeul Dilchill poate fi aplicat la intregul sortiment de uleiuri.
Prirnele informalii despre acest procedeu, brevetat de firma Exxon, att
apdrutin anii 1972-1973[61-63], iar date edificatoaredespre proces la
CongresulMondial al Petroluluide la Tokio din 1975[64].
Unele instalalii de deparafinare prin procedeul convenliorral ale
firmei Exxon au fost convertite pentru exploatareprin procedeul Dilchill,
iar altele noi au fost costruite.
Schema tehnologicd de principiu de deparafinarea uleiurilor prin
procedeulDilchill esteredatdinfrg.2.l7.
Aparatul principal al instalafiei este cristalizatorul de amestec,
reprezentatschematicin fig.2.18. Acesta este un vas cilindric vertical,
prevdzutcu mai multe compartimentegi cu un agitator aclionat de un motor
electric a c5rui turafie este reglabili. Se preferd un agitator tip turbind cu
lame plate, dar pot fi utilizate gi alte tipuri de agitatoare pentru turalie
ridicatd.
Cristalizatorul poate fi previzut cu 2'4 gicaneverticale 9i cu qicane
orizontale[63].
Amestecarea aproape instantanee a soluliei din cristalizator cn
solventul subrdcit, infiodus incremental, condilie obligatorie pentru buna
firnctionarea instalatiei, se rcalizeazdprin acliuneasimultand a doi f-actori:
viteza de rotatie a agitatorului gi viteza jetului de solvent la intrarea in
cristalizator.
156

:'<r'c Ce deza:ctere
- - - - -l
.t
5C:fen | |

:I:=
--a_",
t\
, t
HcErte$tnol \t---
"
__'__
I
il'-_ 'w
_l_____r
-

"

t 2 ..i " ; I P oi ari ni

:a.'.' --'-:--:{ -'
-. dez utei ofi

l' ig. 2. 1 7 . S c h e m a t e h n o lo g ici d e p r in cr p :u : ::::e s..:i' ir d e deparafi nare

$ l c l e zu le le r ep r ln p r - o ;e :3 .: ,: .- - ...1
I - cristalizator de amestcc: 2 - cris',eirz::..: :::.-:.. I .: i,ltre rotatir,c
"-.
5 - recuperare solvcnli. 6 - deshlr:,t '. - ::s:.:: le rict:'c

intrucdt jetul de solvent i9i dublci-i;ri.' ,lLrrul prin patrundereain

fluidui clin cristalizatorgi iqi inlurnataleite\rii/,l i3 .. iungitneegalacu 5
diatnetre ale duei, pentruca acssta:d a.iungr,rtrc;litncade vilezdInaxitna
impuszide rotor, este necesarsa aiba o r itezi Je : pini la 30 ori vrteza
periferic[a lamelelorde la rotorulturbiner[6:1 Din acest]notiv,solventul
este introdusprintr-un dispozitiv de iniectre.icrrnal din duze de diarnetru
rnic, cuprinsintre l/16 qi l/8 inch.
Rdcirease conduceastfelinc6t sa se asr!:treLr\ itcza de racirede 0,5-
3'C/min, ca in proceseleconvefionale.
Profilul de temperaturade-a lungul ertractoruluiinfluenteazdviteza
de filtrare. Existd un profil optim de temperatura{cel pentru care vitezele
de racire din fiecarecompartimentsunt egale)la careriteza de filtrare este
rnarirna[65].
Ca solvenfi de deparafinarepot fi folosiii amestecurilede cetone-
arolnaticesau solvenlii clorura{i. Se preferaamestecunlemetil-etil-cetona
* toluen sau metil-etil-cetond+ metil-izobutil-cetondPentrua se preveni
infunclareaduzelor, solventul trebuie anhidrizat, continutul maxim de apa
adrnisfirnd de 0,10lo masi.
Racirea soluliei pAnd la temperatura de filtrare se poate face in
cristalizatomlde amestecsau prin cuplareaacestuiacu un cristalizatorcu
racleti.
 2. Procesede fabricare a uleiurilor 157

Fig. 2.18 .Schemade principiu a

cristalizatorului de arnestec
Dilchill:
I - motor electric; 2 - comparti- Spre ar$tolt zotorul
mentede cristalizare;3 - agitator;
supltnenlar u ralchate
4 - gicane.

Combinarea rdcirii directe cu solvent cu rdcirea indirecta printr-o

suprafald racletatAaduce avantaje economice"permite mlrirea capacitalii
instalafiei gi conferd flexibilitate procesului [66]. Prin acest ruod de
operare,la ralie de solvent constantA,se reduc cheltuielile pentru racirea
solventului.
Diferen{a intre temperatura soluliei la ieqirea din cristalizatorul de
amestecAitemperaturade filtrare trebuie sd fie de max.20-22'C.
Predilulia materiei prime cu solvent are efecte favorabile in cazul
uleiurilor grele qi dezasfaltate.
Date comparative privind rezultatele oblinute la deparafinarea
uleiurilor prin procedeulDilchill qi prin cel convenfionalsunt prezentatein
tabelul2.17.
Din datele publicate se observl cd, in comparalie cu procedeele
convenJionale,prin aplicarea noului procedeu, viteza de filtrare cre$te,
continutul de ulei dinfaza solidi scadegi, prin urmare,randamentulde ulei
deparafinatestemai mare.
ln literaturd, gi in special in cea de brevete, au fost publicate rnulte
propuneri pentru perfec{ionareaprocesului de deparafinarea uleiurilor cu
solvenfi.
158 2 . Proce. s e de labr t t ; " - i < ' : ' J t ' it ( ) l'

T'abelul2.17. Rezultateleoblinute la deparafinareaulerurilor prin procedeul

Dilc hit l( D) s i c onient ional( C)

Conlinutul de ulei in gaci'

Viteza relatir i de fitrare o/o tIrASi
Materia priml

l0 .--\
U le i 1 5 0N
Ulei 600N 20 .io
-10 <1 5
Ulei 1000N

Acesteapot fi grupateastfel.
a) imbundtalireaprocesului conr3nlicnai prin controlul etapei de
formare gi cregterea cristalelort6-.68]. llilarea in doud sau mai rnulte
trepte[69,70],folosireaunoraditr\i de .ieparaiinarc.
b) deparafinarea cu propilena-acetona i-81.
c) perfectionareaaparaturii- cristaitza:r.arectl amestecalestatlca
[74], dispersatoarepentru faza solida [-5 . 'eparatoarecu membrana
[76], cristalizatoarccu agitatorcu turalie ibane ndicatalTT);
d) folosireaunornoisolventide deparatinare [-l-73]

2.4.Tratareacu hidrogen

Proceselede tratarecu hidrogena uleturtlor se aplica in prezentpe

larg in rafindrii. Ele suntplasatein linia traditronal6de fabricarea uleiurilor
saupot alcdtui o linie modernaindependenta pentlt oblnerea uleiurilor de
bazd.
in func1ie de scopul procesului gi de severitateatratamentului,
proceselede tratarecu hidrogenpoartddif'eritedenumiri:
. hidrofinareaesteun procescare are loc in condilii relativ blAnde
gi prin care se elimini, in principai- compugii cu sulf, azot $i
oxigen din uleiuri;
r hidrotratareaeste un pfoces avansatde hidrofinare car.econduce,
suplimentar,la saturareaolefinelorgi a unor aromaticeprin adilie
de hidrogen;
o hidrocracareaesteun processeverde tratarecu hidrogen prin care
se produceo restructurarea moleculelor din ulei avand loc reacfii
de cracare,ludrogenare,izomerizareetc.,
 2. Procesede.fabricarea uleiurilor 159

. deparafinareacataliticd sau izodeparafinareacataliticd realizeazFt

indepdrtareahidrocarburilor solide din ulei prin cracareaacestora
gi hidrogenareaproduselorrezultate.
Chimismul reacfiilor de tratare cu hidrogen, termodinamica,cinetica
gi catalizatorii folosili in astfel de reacfii sunt prezentatepe larg in literaturd
[6,79-831. ln acest subcapitol sunt discutate numai aspecte privind
realizareaindustriald a proceselorde fratarecu hidrogen a uleiurilor.

2.4.1.Hidrofinareauleiurilor

Procesulde hidrofinare a uleiurilor se aplici pentru finisarea acestora

dupd tratare cu solvenli selectivi gi inlocuiegteproceseleclasice de rafinare
cu acid gi tratare cu pdmAntdecolorant,
Prin acest proces, compugii cu sulf, azot qi oxigen se tranformd in
hidrocarburi gi hidrogen sulfurat,amoniacsauapd.
Dintre factorii care influenleazi procesul de hidrofinare a uleiurilor
se menfioneazd. catalizatorii, temperatura,presiunea, raporttrl hidrogen-
ulei, viteza volumard gi naturamateriei prime.
Catalizatorii de hidrofinare sunt constituiti din oxizi sau sulfuri ale
unor metaletranzilionaledepusepe oxid de aluminiu. Ei conlin, de regula,
doud elernenteactive: Co-Mo, Ni-Mo, Ni-W, Ni-Cr care au efect recrproo
de prornotare.Tipurile cele mai cunoscutede catalizatoriconlin 2..50,6
CoO + 10...15o/o MoO: sau 1,5...6%NiO + 12...159/o MoOr" ambii pe
suportde oxid de aluminiu [80].
Selectivitateaqi activitatea catalizatoruluidepind de conlinutul total
de metaleactive, de raportul dintre metalegi naturagi structurasuportului.
CaLalizatorii moderni conlin un element activ de bazd, dublu
promotat.De exemplu, oxid de molibden promotat cu oxid de nichel gi
cobalt pe acelagisuport. Performanlele catalizatorilorau fost imbundtdlite
prin introducereain structurasuportuluia unor promotori anorganicica:
siliciu, fosfor, bor, mangan,crom etc. [80].
Viala catalizatorilor este lungI, iar dacd activitatea acestora este
micgorati prin depuneri de cocs ei se regenereazdprin arderecu aer diluat
cu abur sau gaz inert.
Temperaturade reaclie se metine in domeniul 320-380"C. Sub
300"C desulfurareaeste slab6, iar denitrificareapractic nula. Cregterea
temperaturii de reacSeduce la mdrirea vitezelor de reactie, dar peste 400-
420'C, reacfiile de hidrocracarecapitd o pondereinsemnatdqi randamentul
de ulei hidrofinat scade.La alegereatemperaturiide reaclie trebuie sa se
160 2. Procesede fabricare a ttleiurilor

se llnpttn
find cont de natura materiei prime (la uleiunle nepalafinoase
temperaturimai mari) [80].
Presiuneainfluenleaza echilibrul chimic, viteza reacliilor, viteza de
difuzie a reactanfilor prin porii catalizatorulur9i raportul vapori-lichid. La
marirea presilrnii, cre$tepresiuneapartial5 a hidrogenului 9i, prin unnale,
gradul di indepartarea compugilor cu suli azot 9i oxigen se mdre$te.De
obicei,hidrofinarease efectueazd la 30-60bar'
Raportul hidrogen/materie prima influenleazd presiunea parliald a
hidrogenirlui,echilibrulvapori/lichidgi timpul de Sederein zonade reac{te'
cregterea raportului hidrogen/ulei conduce la marirea gradului de
indepartarea compugilor cu sulf, azot 9i oxigen din ulei,precum 9i la
reducereadepunerilor de cocs^pe^catalizator.La hidrofinareauleiurilor
acestraportestede 200-600Nm'/m..
iit".a de volum, exprimatdca raportul dintre debitul volumetric de
materie prima gi volumul de catalizator, determina timpul de reacfte 9i
severilateaprocesului. Ea depinde de natura materiei prime 9i de
caracteristicilecatalizatorului. Uzual, in procesulde hidrofinarese folosesc
vitezelevolumarede 1-3h-1.
Schematehnologicdde principiu a unel instalalir de hidrofinar-ea
uleir.rriloresteplezentatain fig. 2.19, randamelitulde ulei hidrofinat fiind
cie98-99?i,.

Ga ze cu
h rdroge n Goze

Motor in6

Lo sistemuI
de vid

U le i
Mot erie hidrofinot
Hidrog en

Fig.2.t 9. Schema tehnologicide principiua uneiinstalaliide

hidrofinareauleiurilor:
deinalti prcsiune;
I - cuptor;2 - reactor:3 - separator
4 - separatordejoasipresiune; 5 - coloanidestripare;
6 - coloanidedistilarein vacuum;7 - compresor'
 2. Procesedefabricare a uleiurilor 161

Reactorul este cu catalizator in strat fix. Deoarece reacliile de

hidrogenolizi sunt exoterme,in stratul de catalizatorse injecteazdhidrogen
rece pentru a se evita cre$tereatemperaturiiin reactor.
Amestecul de reactrie este rdcit $i supus la separare in vase
sepamtoare.fn vasul separatorde inalta presiunese separf,gazelebogatein
hidrogen care se recirculd in proces. Hidrogenul sulfurat rezultat prin
desulfurarese gdsegtein mare majoritate dizolvat in lichid. Daci materia
primd are un conlinut ridicat de sul{ hidrogenul sulfurat din gazele
recirculatese separdprin spilare cu amine.
Hidrocarburile ugoare apirute qi hidrogenul sulfurat din lichid sunt
eliminate din ulei prin stripare la presiune atmosferica gi distilare in
vacuum.
Prin hidrofinare,culoareauleiurilor seimbundtifeqtesensibil.Totugi,
eliminarea unor compugi cu sulf, inhibitori naturali de oxidare, face ca
uleiurile hidrofinate sn aibd uneori o stabilitate la oxidare mai mica decAt
cele rafinate convefional,dar au o susceptibilitatemare la aditivare cLradi-
tivi antioxidanli qi, astfel, acestdezavantajesteeliminat

uleiurilor
2.4.2.Hidrotratarea

uleiuriloresteun procescataliticmai severdecdt

Hidrotratarea
hidrofinarea. Pe ldngi reacgiile de hidrogenolizd a compuqilor cu grup[ri
func{ionaleconlin6ndsulf, azot qi oxigen au loc gi reaclii de hidrogenarea
aromaticelor,reacfii de hidrodeciclizarea unor structuri policiclice,precum
qi reaclii de hidroizomerizare. in func1ie de gradul de severitate a
hidrotratarii, indicele de viscozitate al uleiului hidrotratat cre$te, dar in
defavoarearandamentului[84,85].Prin acestprocesse poateldrgi gamade
materiiprime pentruoblinereaunor uleiuri debazdsuperioare.
In tabelul 2.18 sunt prezentatiparametriide operarein proceselede
hidrofinare qi hidrotratarea uleiurilor.

Tabelul 2..18.Parametrii de operarein proceselede hidrofinare gi hidrotratare a

uleiurilor [80]

Parametrii de operare Hidrofinare Hidrotratare

Temperatura,oC 320-380 370-420

Presiunea,bar 30-70 100-150
Vitezade volum,h't 0,5-1,5
H,iulei- Nm3/m3 200-600 800-1000
L62 2. Procesede fabrtcarea uierurrlor

Materiile prime folosite in proces sunt uleiurile distilate gi cele

dezasfaltate cu propan. Din cauza tanformanlor chimice, viscozitatea
uleiurilor dupd hidrotratare scade.La un regim sever de operare,reacfiile
de hidrocracare devin intense gi. in aceste condilii, se realizeazd
hidrotratarea uleiului total din care, pnn fracgionare, se oblin uleiuri
distilate cu anumite caracteristici.
intr-o linie clasicd de fabncare a uleiurilor de bazd, hidrotratarea
poate inlocui exftacfia cu solvenli, fiind plasata inaintea procesului de
deparafinare.in acest caz, hidroizomenzuea unor hrdrocarburisolide face
ca acesteasa rdmdndin ulei in procesul de deparafinarecu solventi. Dacd
hidrotratarease face dupi deparafinareacu solrenli- aceastarealizeazdSi
finisarea uleiurilor de bazd.

2.4.3.Obfinereauleiurilorsuperioareprin hidrocracare

Transformirile chimice profunde care au loc pnn hidrocracare fac

posibildoblinereaunor uleiuri cu indici de viscozitatemult superiorifafa de
materia primd, la randamenteacceptabile.Astfel. prin acestproces au fost
oblinuteuleiuri cu indici de viscozitatede i l5-1-10.
In procesul de hidrocracareau loc reactri de hidrogenarea ciclurilor
aromatice, de deciclizare parfiala a acestoragr de izomerizarea lanfurilor
alchilice.
Pentru a asiguraastfel de transformari, catalizatorii trebuie sd aibd o
funclie hidrogenantdfoarte puternicd,asigmratdde metale9i o functie acida
lirnitatd.
Temperaturile de reaclie nu sunt prea mari pentru a nu avea loc
preponderentreactii de descompunere,iar presiuniie sunt ridicate pentru a
se asigurahidrogenarea cAtmai avansatda uleiurilor arolnatice.
lnstalafiile industriale de hidrocracare confin utilaje Si tealizeazd
operalri intdlnite in proceselede tratare cu hidrogen. Reacliile chimice au
loc in sistemecu una saudoui treptede reactie.
ProcedeulUnicracking UOP folose$teun singur reactor in care sunt
ampiasalidoi catalizatori,un catalizatorbifunclonal pe suport amorf qi un
catalizatorpe suport cristalin.Rezultateleobfinute prin acestprocedeusunt
prezentatein tabelul2.19 1821.
ProcedeulIFP foloseqtedoud reactoare[82,86,87].Primul reactor
confine un catalizatorde hidrotratarecu ajutorul caruia se reduceconlinutll
de sulf gi azot, iar hidrocarburile aromaticepoliciclice sunt hidrogenate.In
al doilea reactor se gisegte un catalizator de hidrocracare pe suport de
zeolit cu structuraspeciali care permite ponderareareactiilor de cracare.In
 2. Procesede fabricare a uleiurilor 163

acelagiscop, temperaturilede reaclie in acestreactor sunt cu 35-45'C mai

joase ca in prirna feapt6.
Caracteristicile uleiurilor oblinute la hidrocracarea unor materii
prime prin procedeul IFP sunt prezentatein tabelul 2.20.[87].Pe lAngA
indicele de viscozitateridicat, acesteuleiuri se remarcdgi printr-un con{inut
foarte mic de poliaromatice.

Tabelul 2.19. Rlez;ukateobfinute la hidrocracarea prin procedeul

UnicrackingUOP [82]

Caracteristici gi randamente Conversiejoasi Conversieinaltli

Caracteristicileuleiului
Densitatea, d2o,kg/m3 852,4 85r,9
Viscozitateala 38oC, cSt 34,6 tAo

lndicele de viscozitate 100 120

Randamentele, Yo masd
NHr + HzS z.ov
C r-Ca t49
Benzini 6,46
Distilat mediu 28,83
Ulei 67,52

Tqbelul 2.20. Caracteristicile uleiurilor de hidrocracare oblinute

prin procedeulIFP [87]

Materia priml Ulei dezasfaltat

Caracteristicile
uleiului
Densitate4d2o,kglm3 859 847
Viscozitatea la 100'C,cSt 10,5 11<
lndicelede viscozitate 1t7 t34
Punctulde curgere,"C -1 8 -18

Analizacromatrografi
c[
Saturate,o/o 90 91
Monoaromatice,o/o o
Poliaromatice,o/o 0,8
Rngini,% 0 .5 0,4
164 2. Procesede fabrrcarea uieiunlor

2.4.4.Deparafinarea
catalitice

Procesul de deparafinare catalitica se apirca pentru imbundtifirea

caracteristicilor de curgere ale uleiurilor la remperaruri cobordte. Acest
deziderat se realizeazd prin cracarea ildrocarbunlor parafinice gi
hidrogenareaproduselor rezultate.ln proceselede rzodeparafinare,reacliile
de izomerizareau o pondereimportanta ;i pernit u-ansformarea parafinelor
in izoparafine,componenli deosebitde valoro;r in uleiurile lubrifiante.
Catalizatorii folosi;i sunt de tip metal-zeoli! bifunclionali sau
monofunclionali, utilizati succesiv. Er connr i-n rntenorul porilor cenhi
activi cu caracteracid care genereazareacgi pnn roni de carboniu qi centri
hidrogenanti,constituilidin metalenobile saunencbile
Zeolilii, datoriti structuni lor cnstalne. asigurd selectivitatea
procesului.Ei pot adsorbi anumite tipuri de hriro..'arburiale cdror diarnetre
corespunddimensiuniiporilor [88].
Influenfadimensiuniiporilor asupraseleclrrrrinr de forma "shape"a
catalizatorului, in procesul de deparafinare. se poate constata prin
comparareaa trei zeolili folosili uzual.erionu.ZS\l-5 ;i mordenit[89],
Erionitul esteun zeolit cu pon de drm:ns:'.;rrrnici (4*4A), in care
pot petrundenumai hidrocarburilecu languiirep: \{oleculele cu lanfuri
ramificate nu au accesin porii catalizalorului Drn cauza dimensiunilor
reduseale porilor, pe acestcatalizatorsunl cracat3rroleculelede n-parafine
cu maxim 12 atomi de carbon, el fiind rneticient pentru deparafinarea
uleiurilor.
ZSM-5 are pori de dimensiunj intermedrate in acest catalizator,
atomii de oxigen formeazdun inel cu 10 atomi. rnel cu diametrul de
aproximativ 6A. Canalele drepte, cu ana secgrumitransversaleeliptica,
situatede-a lungul axei, se intersecteazdcu canalecu aria secgiuniiaproape
circulard, agezate in zig-zag. Porii acestui catahzator permit intrarea
hidrocarburilor n-parafinice, izoparafinice utor ramificate gi alchil-
aromaticecu un singur nucleu. Pe suprafalacatalzatorului nu se formeaztt
polialchil-aromaticegeneratoarede cocs [89].
Mordenitul are pori de dimensiuni 6,7*7A care permit accesrilunor
hidrocarburi cu dimensiuni mai mari (n-parafine, izoparafine gi ciclice),
prezentdndo tendinld mai pronunfatd de dezactivarefap de ceilalli doi
catalizatori.Pentru a-gi mengineactivitateaesteimpregnatcu metale nobile
(P0.
Jindnd seamade caracteristicilecelor trei catalizatori,zeolifii utili-
zafi industrialin procesulde deparafinare
cataliticdsuntde tip ZSM-5 sau
mordenit.
 2. Procesede fabricare a uleiurilor l6s

Funclia hidrogenantda catalizatoruluiesteasiguratdde metale nobile

saunenobileca: Pt, Pd, Co, Ni, Sn, W etc.
Deoarece ?n fracliunile petroliere cu acelaqi interval de distilare,
punctele de topire cele mai ridicate le au n-parafinele, iar acesteascad
propor{ional cu gradul de ramificare a hidrocarburilor, catalizatorii de tip
ZSM-5, platini-mordenita asigurd selectivitateaprocesului de deparafinare
cataliticd.Spre deosebire de celelalte procese catalitice in procesul de
deparafinare,compugii cu sulf qi azot nu srurttranformati, ei fiind tolerafi in
anumitelimite [89].
Deqi este un proces nou de prelucrare a uleiurilor , mai multe firme
au construit instalatii industriale de deparafinare cataliticd. Cunoscute
pentru rezultateleoblinute sunt firmele Mobil Oil Corp., British Petroleum
qi Chevron.

Procedeul MLDW (Mobil Lube Oil Dewaxing) realizeaza

deparafinareauleiurilor prin intermediul unui sistem de reactie fornrat din
doud reactoare.In primul reactor se efectueazddeparafinareauleiurilor in
prezenldde hidrogen, pe un catalizatorZSM-5 fabricat de firmd, prln care
se urmdreqteoblinerea proprietililor de curgere impuse, Produsul depa-
rafinat este himis in al doilea reactor de hidrofinare, cu catalizator cores-
punzdtor in care se' realizeazl hidrogenarea hidrocarburilor nesaturate.
Produselede reaclie sunt separateintr-un sistem uzual pentru acest tip de
proces[89,90,100],
Schema tehnologicd de principiu a procedeului MLDW este
prezentatdinfrgna 2.20.
Parametriide lucru utilizati in processunt [89]:
- temperaturala inceputulciclului, 'C 2'75
:17 (
- presiuneahidrogenului,bar-
- hidrogenrecirculat, Nm'/m' 420
Materiile prime supuseprelucrdrii sunt, de reguld, uleiurile rafinate
cu solvenfi.Se pot prelucrade asemeneagi uleiuri naftenicedistilate,para-
fine moi sauuleiuri dezasfaltatenesolventate.
Temperaturade reacfie se fixeazd in functie de tipul materiei prime,
activitatea catalizatorului gi addncimea de deparafinare. Menlinerea
activitalii catalizatorului se face prin creqtereaprogresivi a temperaturii in
timpul unui ciclu de frurcfionare, reactivarea ciclicd a catalizatonrlui cu
hidrogen gi regenerarealui cu oxigen.
Cei mai importanti factori de care depinde viteza de dezactivarea
catalizatoruluisunt : cantitateade componentiparafinogidin materia prima
care trebuie cracati gi concentra{iade compugi bazici cu azot din materia
prima.
166 2. Proce.sede Jahr;'.tr. .

H r dr o g e n

Goz€

.- D i sti totu 5 0 r

Ji

+ Ul e i
deporoftnol

:: :e:a:'at-rnare
de principiua instaia:ie:
Fig 2.20.Schema a uleiurilor

r - reactor i:::l..J;Il,?t'o..,. , -,- separatoare;

a.orp",unljl3,
5 - coloanidefracponare:
, : _:-:.:r.7- cuptor;
;:'::.;r5::::_--

Lungimeaciclului de funclionareranazAde la cdtevasdptamdnila I

de deparafinare.
an, depinzdndde naturamaterieiprime 9i de adancrrnea
gi
Caracteristicileproduselor randamentele cbtinute la deparafinarea
uieiurilor prin procedeulMLDW suntprezentatein tabelul2.20.
Prima testare la scard industriala a procedeuiui MLDW a fost
efectuatala RafinariaGravenchon(Fran!a)irr anul 1918.intr-o instalaliede
tratare cu hidrogen existentS.In anul 199J erau menlionate9 uniteti in
operareEi2 in stadiulde proiectare[90].

I'rocedeul BP Catalytic Dewaxing elaborat de firma British

Petroleumse aplici penfi'uoblinereade uleiuri speciaiecu temperaturide
curgerefoarte scdzute(uleiuri frigorifice, hidraulicesau de transformator)
sau la oblinereade uleiuri u$oiuegi medii cu puncte de curgerecobor6te
126,92,931.Prima instalalie industriald a fost pusa in funcfiune in anul
1977" iar in anul 1986 erau in operaredoud instalatii [26]. Catalizatorul
folosit in proces este de tip platini-hidrogen-mordenita,iar reacliile au loc
intr-un singur reactor.
Caracteristicile produselor, randamentele gi parametrii de lucru
pentru o installie indusftiali sunt prezentatein tabelul2.21.
 2. Procesede fabricare a uleiurilor 167

Tabelul 2.20. Rezultateleob{inute la deparafinarea uleiurilor prin procedeul

MLDW lntr-o instalatieindustrialn [91].

Caracteristici Bright Stock

Caracteristicilematerieiprime
Viscozitatea cinematici
la 38"C,cSt t z,l 65
la 98.9oC. cSt ": -
Densitatead15,kg/m3 864,4 8 78,9 903,0
Punctulde curgere,oC +35 -9 +54

nat
uleiuluideparafi
Caracteristicile
Viscozitatea cinematicdla 38oC,cSt 35 ,8 64,2
Indicelede viscozitate 94 io
Densitatea dr5,kg/m3 880 889,9 909,5
Punctulde curgere,"C -46

Randamente, Yo masd
Cr-C ;
0,6 0,3 0,6
Cr-C+
8 ,i
40 2,6
7 ,0 ?4 35
benzini ugoard
1 ,5 o5
benzind grea
ulei deparafinat
79,r 8 0,0 1'7 |

Procedeulnu esteaplicabil la uleiuri grele qi dezasfaltate.

Cercetdrile efectuate in ultimii ani au urmdrit perfectionarea
procesuluide deparafinarecataliticdpe mai multe direcfii.
In primul rAnd, s-a urmdrit elaborarea de noi catalizatori cu
caracteristici imbunitdtite, utilizabili la diverse materii prime, cu o
imbdtr6nire mai lentA gi o stabilitate ridicatd 194-971.O importania deo-
sebiE s-a acordat qi posibilitdlilor de cuplare a procesului de deparafinare
catalitica cu deparafinareacu solventi, procesecare, in anu mite cazuri, nu
trebuie sd se excludd reciproc. In firnclie de natura materiei prime pi de
solventul utllizat, cele doui procesepot ocupa locuri diferite in fluxul unei
rafindrii[91,98].
Deparafinareacatalitice a fracliunilor petroliere pe catalizatori tradi-
gionaliduce la sciderea pronunFtA a conlinutului de hidrocarburi parafinice
gi, deci, a unor caracteristiciimportanteale produselordeparafinate.
De aceea,pentru a se evita acest lucru, in ultimii ani, s-au preparat
caralizatoricare au mdrit pondereareacfiilor de izomerizarein defavoarea
168 2. Procese de./ahncar. ,i t,

Tubelul 2.21. Rezultateobginutela deparafinareauleiurilor prin procedeul

BPCatall'ticDewaring l9-1i.

L le i tr a n sfo r m a to r Ulei distilat

Caracteristici9i randamente Ilaterie t le i
p r im i deparafioat

Caracteristici
Viscozitateacinematici
la 98,9'C, cSt 2.72 2,88
(lonlinutul de sulf, 7o masd \.tz
Punctul de curgere,oC -15 l -20

Randamente, Yo masd
Cr+ Cr (),1
Cr-Cq 8.8
C-.+benzind 8.I
ulei deparafinat 83.0

Pararnetrii
de lucru
Ternperatura,oC ts s-100
Presiunea, bar : -1,r
Flictrogen
recirculat,Nm3/m3 I r , ,- S9 0
i_<
VitezavolumarE, h-j

celor de cracare.In acestfel s-a mdrit randarn€n:tilde ulei deparafinatgi a

crescutproportiade hidrocarburiizoparafinlcc .itn acesta

I'rocerJculIDtl (Isodewaxrng),cotnerciailzatde firma Chewon in

1993[99], produceuleiuri deparafinatecu irtdtcrde vrscozitatede crca 140
prin izodeparafinarea cataliticda gaciului.Acesteapot concurauleiurjle de
bazasintetrce.
Fabricarea uleiurilor prin procese catalitice (hidrocracare +
deparafinare catalitica) prezintd avantajul ca. fafa de hnia tradifionald,
randamentele seimbundtdtesc considerabil[8,10 1.102].
in RomAnias-au efectuat studii gi s-au elaborattehnologii pentru
oblnerea uleiurilor prin procese de tratare cu hidrogen [85,103]. La
Rafinaria Arpechim Pitegti, un reactor de hidrogenarea motorinei a fost
adaptatin acestscop $i, in prezent,funclioneazao instalaliede obfinerea
r-rleiurilorprin hidrotratare-hidrodeparafinarecu o capacitatede 100 000
t/an[103]
 2. Procesedefabricare a uleiurilor I tr{r

BIBLIOGRAFIE

l. Hombourger,T., Gouzien,L., Mikitenko, P., Bonfils,P., Extractionpar solvantdans

l'industrie petroliere, in Procddds de siparation, (coord. Wauquier, J.P.) Ed.
Technip,Paris,1998.
2. Tdndsescu, C., Rogca,P., Gurgacz,W., Refining basic oils using NMP extraction
method,NaftaGaz,57,nr. 3, 2001,p. 153.
3. Precup,I., Micu, M., Tinlsescu,C., Preda,M., Comparaison entreI'extractiondes
huilesau furfural et au N-methylpyrrolidone, BuletinulI.P.G.,39, nr. l, 1981,p. 14.
4. Faci, H., Studiul substiluliei fudurolului cu N-metilpirolidond tn extraclia
aromaticelordin uleiuri depetrol, Tez[ de doctorat,I.P.G.Ploieqti,1992.
5. Krishna,R., Singh,H., Kishore,K., Choudhary, G.S.,Kaushik,R.S.,Comparative
studieswith n-Methyl-2-pyrrolidoneand furfural as solventsfor extractionof lube
distillates,Rev.Inst. Frang. du Petrole,42, w . 6, 1981, p. 827.
6 Nicolae,1.M.,Studiulsolventdriiselectivean glicoli afracliunilor de ulei. Tezi de
doctorat,LP.G.G.Bucureqti,1972.
7, Precup, I., Tehnologiafabricdrii uleiurilor - Extraclia fracliunilor petroliere,
U.P.G.Ploieqti,1994.
8. Precup,I., T6nisescu,C., Procesede extracfiecu solvenli gi de deparafinarea
frac{iunilor petroliere, in Ingineria prelucrdrii hidrocarburilor, vol. 4, (coord.
Suciu,G.C.,Ionescu,C.),Ed. Tehnicl,Bucuregti,1993.
9. R6dulescu,G.A., Ile4 IvL, Fizico-chimia qi tehnologiauleiurilor lubrtfiante, Ed.
Tehnicl,Bucuregti,1982
10.R[dulescu,G.L, Tehnologiauleiurilor minerale,Ed. Tehnic6,Bucuregti,1958.
l l Kalicevski,V.A., Kobe,K.A., PetroleumRefiningwith Chemicals,Elsevierh.rblish.
Co..London.1956
l2 Cernojukov,Nl.,Tehnologhiapererabotki neftii gaza,lzd.Himia,Moskva,1966.
13.Brajnikov, V T., Sowemenie uslanovki dlea proizvosva smazocinih masel,
Gostoptehizdat, Moskva, 1959.
14.Gurvici, LL., Sosnovski, N.P., Izbiralelnie ranoliteli v pererabotki nefti,
Gostoptehizdat, Moskva,1953,
15.Nelson,W.L., PetroleumRefineryEngineering,Mc. Graw Hill Book Co., New
York 1958.
16.Wuithier,P., Le petrole Rafirnge et genie chimiqre,Vol. l, Ed Technip,Paris,
1965
17.Normand,X., Legonssommaires sur I'industriedu rffinage du petrole,Vol 2, Ed.
Technip,Paris,1978.
18.Precup,I., Stritu16,C., Buricatu,L, Shankar,Y.8., Unele aspecteale influenlei
presiuniidin sistemulde separarea solventuluiasupraextractieiuleiurilor cu fenoi.
Petol SiGaze,22,nr. ll, 1971,p.685.
).9.* * * M-pyrol Handbook,GAF Corporation,ChemicalDivision,New York, 1977.
20. Sankay.B.M., Bushnell,J.D., Gudelis,D.A, EXOL N: New lubricantsextraction
process,10" l{orld PetroleumCongre.ss. BucureEti,1979,SP3.
2l Bushnell,J.D., Fiocco,R.J., Engineeringaspectsof the EXOL N lube process.
Hydtoc.Processing,59, nr.5, 1980,p. 119.
t10 2. Procesede.fabricarea uleiurilor

22. Sequeira, A.. Sherman, P.B.,Douciere,J.U.,Mc Bride'E.O.,MP Refiningof lubes,

Hydroc.Processing,5E, nr.9, 1979,p. 155.
23. Bertagnoli4 M., Modernizinga lube plant,Hydrctc.Processing,62, w' 3, 1983' p'
103 .
24. Sankay,B.M., A new lubricant extraction process. The Canadian Jounnl of
ChemicalEng.,63,Feb.1985.
25. * 'r' 't Hy&oc. Processing,RefiningProcess2000,79' nr I l, 2000,p. 101,p. 102,P
106 ,p . 1 3 5,p. 139.
26. * * '6Hydroc.Processing,RefiningHandbooic,65. nr 9, 1986,p. 89' p' 106' p 107,
p. 1 0 8 p, . 109,p. ll0.
27.Le Page,J.F., Chatila,S.G.,Davidson, M., Rffinoge et conversiondes produits
lourdsdupdtrole,Ed.Technip,Paris,l990.
28, Bernard,J.D.T., van Meurs, H.C.A., Propan deasphaltingof diffcult feedstocks,
Proceedings InternationalSolventExtractionConference. vol. 2, London,1971,p.
329.
29. Gonnet,D., Rffinage aufurfural,FosterWheeierFrangais'1981.
30. {' * * Dezasphaltage au propane,FosterWheelerFranqais,1981.
31.Bru16,U.R., Corbett,R.W., What makescritical- solventprocesses work, Hydtoc.
Prctcessing, 63, nr. 6, 1984,p. 73.
32. Hombourger,T., Cristallisation,in Proctjrftsde sdparation,(coord.Wauquier,J.P.)
Ed Technip,Paris,1998.
33 Mullin, 1.W.,Crystallization, ed.2,Butterworths, London,1972.
34.Petinelli,J.C.,Actiondescopolymdres dthyldne- actitatede vinyle sur la cinetique
de nucl6ationet de croisancedes n-paraffinesen milieu hydrocarbure., Rev. htst
Frang.du Petole,34,nr. 5, 1979,p.191.
35 Petinelli.J.C..lnfluencedesadditifssur la cristallization desn-parafiines en milieu
hydrocarbure, Rev.Ir*t. Frang.du I'etrctle,34.nr. 5' 1979.p.771.
36.Denis,J., Durand,J.P.,Modificationof wax crystallization in petroleumproducts,
Rev.Inst,Frang.du Petrole,46.nr. 5, 1991,p.637.
3?. Precup,I., Tinlsescu, C., Cristalizarea,in Ingineria prelucrdrii hidrocarburilor,
(coord.Suciu,G.C.),vol. 3, Ed. Tehnic6,Bucureqti,1987
38. Tdndsescu, C., Deparafinareauleiurilor prin rdcire cu solvenli,Tez6 de doctorat,
UPG Pl o iegt1998. i.
39 Dery,L, Deparaffnageau MEC, FosterWheelerFrangais, I98l.
40.Tdn[sescu, c., ciuparu,D., Florea,M., Deparafinarea uleiurilorcu solvenli,Rev.de
Ch tmi e4, 9,w. 9, 1998,p. 5 9 3 .
41.Vetter. J., Ddparaffrnage d'huiles lubrifiantes,La TechiqueModerne,nr.10-12,
1 9 9 3p. .3 3.
42. Ivanov,V.1.,Terterian,R.A., Livgi1,S.D., Griaznov.8.V., Himia Tehnol.Topliv,
Musel,nr.2, 1982,p. 14.
43.Fremeli,T.V., Terteriar\R.A., Liv$it, S.D.,Iunovici,M.E', Neftehtmia,2S,nr. 2,
1 9 8 8p. 2 57.
44. Terteriar\R.A., Bogdanov,S.K.,., Himia Tehnol.Topliv,Masel,w 2, 1988'p. 42'
45 Grisham,W.P.,BrevetSUA nr. 4 l91 63l, 1980.
46.Briens,C.J.,Sankay,8.M., ., BrevetSUA nr. 4 451 353,1984.
47 * * * ShellAdditivesTechnologyPresentation in Romania,May 1989.
48. Bogdanov, N.F., Pereverzev, A.N., Deparafinizalia nefteanth productov,
Gostoptehizdat. Moskva"I 961.
 2. Procesede.fabricarea uleiurilor l7l

49. Marple. S.Jr.,Landry,L.J., Solventdewaxing,in Advancesin PetroleumChemislry

and Refining(Mc. Kett4 J.J.Jr.,editor),vol. 10,IntersciencePublishers,New Yorh
196 5
50. Hombourger,T., CristallisationdansI'industriep6trolidre:deparaflinageau solvant,
in Procddis de sdparation,(coord.Wauquier,J.P.)Ed. Technip,Paris,1998
51. Tinisescu, C., Ciuparu,D., Bogatu,L., Dewaxingoils with a ketonemixture,Nafta-
(ia2 .5 5 ,n r. 10,1999,p. 633 .
52.Tdnisescu,C., Brebeanu,G., Ciuparu,D., Matei, V., Deparafinarea uleiurilorde
hidrocracare cu solvenli,Buletirul tl.P.G.,47-50,nr.13,1998,p. 107.
53. Suciu, G.C., Progyesein proceselede prelucrare a hi&ocarburilor, Ed. Tehnici,
Bucuregti,1977.
54. * * * Hydroc.Processing,RefiningProcessHandboo\ 59, nr. 9, 1980,p. l8l.
55. * tr * Hydroc.Processing, Refining'98,77,nr. 11,p. 106.
56 Kurnar,Y., Ghooh,S.K.,Gulati,I.B., Methyil-isobutyl-ketone as dewaxingsolvent
for lube stocks,PetroleumandHydrocarbons,5,nr. 4, 1971,p. 133
57. * * * I.F.P. technologtand lstow-howin lubeswmes, TechnicalPresentation, 1974.
58. Tindsescu,C., Ciuparu,D., Ro$ca P., Criterii pentru alegerearaliei de solventin
procesulde deparafinarea uleiurilor cu cetone,Rev.de Chimie,51, nr. 9, 2000. p.
680 .
59.Tinisescu, C., Ciuparu,D., Factoricare influenleaziprocesulde deparafinare a
uleiurilorcu solven{i,Rev.RomdnddePetrol,6,nr. 3, 1999,p. 51.
60.Tindsescu,C., Ciuparu,D., Aspecteprivind compoziliaoptimi a amestecului de
solvenli, BuletinulU.P.G.,47-50, nr. 13,1998,p. 101.
6l Gudelis,D.A., Eager\ J.F., Bushnell,J.D., New route to better wax. Hydroc.
I'rocessing,52,nr. 9, 1973,p. l4l.
62. Gudelis,D.A., Eagen,J.F.,Solventdewming-deoiling process,Brevetde inventie
SUA. ni. 3 644 195-1972.
63.Hislop,D.8., Eagen,J.F.,Solventdewwingprocess,Brevet SUA, nr.3 713 650.
t973.
64.Eagen,I.F ., gthWorld PetrolesTn(longress, Tokio, 1975, SP9.
65. Broadhurst, T.E., Eagen, J.F., Perry, 5.F., Dilulion chilling detuaxing by
modificationof towertemperature profile,Brevet SUA nr. 4 146 461, 1979.
66.Eagen,J.F.,Gudelis,D.A., Perry,S.F.,BrevetSUA nr. 3 775 288,1973
67. Pitman,H.J., Ilarrison, C.W, Solventdewuing process,Brevet SUA nr. 4 354 921,
198 2 .
68.Klimenko,E.T.,Mengov,Y.N.,Himia Tehnol.I'oplivMasel,nr. 1, 1986,p. 21.
69. Abrarnov,Y .L, Neftepererab., Neftehimia,n. 9, 1985,p. 23.
70.Liberman,V.A., Lebedev,V.L., Slesarev, G.G.,BrevetSU nr. 1 274729,1986.
Tl.Haciaturov4 I.K., Mirzoev,S.D.,Gurbanov,P.A., Azeri, R.M., lzvest Nefti iGaz,
nr. ll. 1980,p.20+46.
72.Cebanov,1.A.,Sokolova,S.P.,Pereverzev, A.N., Nefiepererab.,NeJtehimia. nr. 11,
1987.p. 19.
73. West, T.H., Solventdewming with metlryl tertiary butyl ether, Brevet de invenlie
SUA nr, 4 444 648,1984.
74. Harrison,C.W., Pitman,H.J., Sequeira,A.. Solventdewuing process,Brevet SUA
nr.4 l l 5 2 43, 1978.
75.Kukovilki, M.M., Liberman,V.A., Musaev,2.2., Gorbusin,B.M., Orlovski.L.A.,
BrevetSU nr. 594 160.1978.
L72 2. Procesede fabricare a uleiurilor

76.Pasternak Mordechai,BreveteSUA nr. 5 102551,1992.nr.5234579,1993.

77.Broadhurst, T.E.,BrevetSUA nr. 441987,1984,BrevetFranlanr. 2 258846.1985.
78.Ryan,D.G.,BreveteSUA nr. 4 216075,1980.nr. 4 217203,1980;nr. 4 319962,
198 2n. r.4 314886,1982.
79. Welther, 8., Ionescu,C., Feyer Ionescu,S , Turjanschi,Ghionea,E., sub redaclia
Raqeev,5., HidrofinareHi&ocracare, Ed. Tehnica,Bucureqti,1967.
80 Feyer Ionescu, S., Nastasi, A., Hidrotratarea, in Ingineria prelucrdrii
hidrocarburilor (coord.Suciu,G.C.) vol. 4, Ed. Tehnici, Bucuregti,1993.
81.Nastasi,A.,Zirn6,I., Hidrocracareainlngineriapreluudrii hidrocarburiktr(coord.
Suciu,G.C.)vol. 4, Ed. TehnicI,Bucuregti,1993.
82. Rageev.5., Conversiahi*occrburilor, vol. 3, Ed. Zecasin.Bucuregti,1997.
83. Leprince, P., Le raffinage dt petrole-Procddtsde franformation vol. 3. Ed.
Technip,Paris,1998.
84.Billon A., Franck,J.P-,Introducinghydrotreating processin lube oils production,
PetroleumandHy*ocarbons,5,w. 4, 1971,p. 142.
85. Nastasi.A., Contribulii la studiulhidrocracdriiselectivea uleiurilor naftenice.Tezi,
de doctorat,LP.G.Ploiegti,1976.
86.Billon, A., Procedds catalytiquepour la fabricationde baseslubrifiantes,I'llrole et
Technitlues, nr. 333,1987,p. 30.
87. Schilling, A., Les huiles pour moteurset le graissagefu moteurs,Ed. Technip,
197 5
88 Cruceanu,M., Popovici,E'., Balb4 N., S'rlemoleculqrezeolitice,Ed. 9tiin1ific6qi
Enciclopedic6, Bucuregti,1986.
89. Rarnage,M.P., Gratziani,K.R., Katzer. J.R., Sciencearul Application of (.latalytic
LuheOil Dewaxing,Meeting of theJapanPetroleum InstituteTokio,Japonia" 27-28
oct. i986.
90. * * i<Hydroc.Processing, Refining1994,73,nr. I l, 1994.p. 140.
91. Smith,K.W.,Stan,W.C., Chen,N.Y., New processdewaxeslube basestocks,()i/
(jas.lrnntal,7E,nr.21,1980,p. 75.
92.Hargrove,J.D., Elkes,G.J.,Richardson,A.H., New dewaxingprocessprovenin
operation, Oil GasJournol,77, nr.3, I 979,p. 103.
93. * * * Hydroc.Processing,RefiningHandbook,63, nr. 9, 1984.p. 96.
94.LaPierreRene,g.a., S.S.,BrevetSUA nr. 4 504926,1985
95. Gratziani, K.R.,g.a.., BrevetSUA nr. 4 695364,1981.
96. Chester,A.W., ChuYoungFeng,BrevetSUA nr. 4 594146,1986.
97.Nefedov,B.K., Himia Tehnol.ToplivMasel,nr. 9, 1985,p. 18.
98 Hicks,M.S., Vannauker, D.L., BrevetSUA nr. 4 608 151,1986.
99 Quereshi,W., Howell,L., Chi-WenHung, JirongXiao, Isodewaxing - improving
refiningeconomics,PetroleumTechnologgt Quarterly,Summer1996,p. 17.
100. Shaw,D.H., Bushnell,J.D.,Reichle,A.D., Caulk,R.H.,Recentdevelopments in
oil refining, I I'h l(orld PetroleumConpyessRP8,Londoq 1983.
lOi. Rddulescu,G.A., Uleiuri lubrifiante,in Progresetn prelucrareahibocarburilctr
(coord.Suciu,G.C.)Ed. Tehnic6,Bucuregti,1984.
102 Moret, M., Un exemple de production d'huiles de base i partir de bases
hydrocraqu6es, PAtob et Teclmiques, nr. 333,1987,p.37.
103. * 'F* J('FRP'sTehnologies 1993,Ploieqti,1993.
 A pRoDUsELoR
3. pnocesEDEvALoRrFrcARE
SECUNDARE

in procesele de fabricare a uleiurilor minerale rezultd produse

secundareca: exfiactele aromatice,asfaltul, parafina brutd etc. Din motive
economicese impune o valorificare cdt mai buni a acestorproduse.

parafinelorgi cerezinelor
3.1.Fabricarea

Parafina brutd reprezinti un amestecde hidrocarburi solide,

predominantparafinicegi ulei, cu aproximativ18 p6ni la 70 atomi de
carbonin molecul5.Daci aceastaesteobfinuti din uleiuri distilateu$oare
saumediisenumegtegaci,iar dacdrenrJtddin uleiuridistilategrelesaudin
uleiurireziduale- peftolatum.
Parafinelese obfin prin dezuleiereagaciului.Ele sunt alcituite din
cristalede dimensiunimari,aumasemolarede aproximativ300- 500gi se
pot clasificadupdpunctulde topire in parafinemoi (punctde topire mai
mic de 45"C), medii (punctde topire45-50"C)9i tari (punctde topire 50-
65"C).Parafineletari se pot clasificain mai multetipuri dupdpunctulde
topire[-3].
Compoziliaacestoradiferd dupd provenienlaliteiului, limitele de
distilareale uleiului qi gradul de rafinare.De exemplu,parafineledin
ExtremulOrient confin pdnn la 98% hidrocarburin-parafinice,pe cdnd
produselecoresprrnzetoare din OrientulMijlociu, Venezuelasau America
deNord auun confinutmai mic den-parafine.
Prin cromatografiede gaze gi specfrometie in ultraviolet, intr-o
parafind cu limite de distilare 400-490'C (proveniti dintr-un lilei de
Sevastopol)s-au identificat hidrocarburin-parafinicedin seria Crq-Cra,
predominante fiind celedin seriaC25-C2e[4].
L74 3. Procesede valonficare a produselor secundare

Cu toate diferentele ciue apar intre datele de literaturi privind

compozilia parafinelor, se pot desprindecdtevaconcluzii:
. pentru parafinele de aceeagiprovenienfi, compozitia chimici se
poate corela cu temperatura de topire. Parafinele cu temperaturd de
topire cobordtii au un confinut ridicat de n-alcani. Parafinele cu
temperaturdde topire mai ridicatii confin preponderenttot n-alcani, dar
apar gi cantitali insemnate de izo + cicloparafine,
. continutul de hidrocarburi aromatice este relativ redus qi el se
poatecorela cu gradul de rafinare;
. pentru fracliuni distilate inguste, raportul tntre compozilia de n-
alcani gi izo+cicloalcani se modifici considerabil, Primele fracliuni
conlin preponderentn-alcani. Cregterealimitelor de distilare duce la
scddereacontinutului de n-alcani, in ultimele fractiuni proporliile pe
clasede hidrocarburi saturatefiind aproximativ egale.
Cerezinele se oblin prin dezuleierea petrolatumului. Ele sunt
alcdtuite din cristale de dimensiuni mici, au mase molare de 500-700 qi
temperaturide topire de la 60-65'C pdnela 80-95'C.
Compozilia chimicd a cerezineloreste mai putin cunoscutd.Cei mai
mulf autori consideri cd cerezineleconfin izoalcani, cicloalcani cu catene
laterale l.otgt, propor{ii neinsemnate de n-alcani qi foarte pufine
hi drocarburialchil-aromatice.
Caracteristicile fizico-chimice ale unor parafine sunt prezentatein
tabelul3.1, iar celeale unor cerezinein tabelul3.2.

labelul3,1. Caracteristicile fizico-chimice ale parafinei fabricate in RomAnia [3]

Caracteristici

Punctulde topire,"C 52...56 I 56,1..s8 58,1,..62

Conlinutulde ulei,Yomax. 0,7 I 0,6 0,6
CuloareaStammer, max. r,5 I 1,5 15
Stabilitateaculorii, zile, max. III 7
transparentI transparent transparenr
fird miros i fErdmiros f6r6 miros
Aciditateaminerali i alcalinitatea liosd I li ti

Dintre domeniilein care se folosegteparafinarafinati se men-

lioneazd:industriachimic{ industriatextil6,medicini, agriculturd,imper-
meabllizweahdrtiei gi a cartoanelorcare servescpentru ambalareaali-
mentelor,confeclionarea lum6ndrilor,impregnarea belelor de chibrituri,
izolantelectric.
 3. Procesede valorificcre a produselor secundare 175

Tabehl 3.2. Ceracteristicile fizico-chimice ale cerezineifabricate in Romdnia [3]

Caracteristici Tip 30
Penetratiala25"C, mm*10'',max. 20 30
Punctulde picurare,oCmrn. IJ 80
lmpuritalile mecanice,Yomax. 0,1 0,1
Cenuqa,o/o,max. 0,05 0,05
t<
CuloareaASTM. unitili, max
Indicele de neutralizare, mg KOIVg, max. 0,28 0,28
Continutul de api (metodadistilirii) lipsi l i psd
Aciditateamineral6si alcalinitatea lipsd li

in industria petrochimicd parafinele sunt materii prime ?n diverse

proceseca:
. oxidarea parafinelor solide (punct de topire cca 50'C) cu aer in
scopul obfinerii de acui gra$i care pot fi, in continuare, hidrogenati la
alcooliCo-Cs,
. oxidarea parafinelor lineare Cr:-Crs cu formare de alcooli
secundari:
. clonrrarea parafinelor solide urmatd de alchilareanaftalinei cu
cloroparafineleformate;
. cracareaparafinelor CzrCzt in amestec cu vapori de apd care
condricela oblinereacr-olefinelor.
In industria elecfotehnicdse utilizeazd,in special,cerezineledirre
pentrtr irnpregnari, izoldri gi umplerea unor aparate. Cerezinele irrtrd in
cornpoziliamultor produsefolosite la ceruireaparchetelor,a mobilelor, a
pieilor, a caroseriilorde automobiletc. [2].
Elirninarea uleiului din parafina brutd se face prin dezuleiele cu
solventi sau,in cazul unor materii prime seleclionate,prin sudalie.

Dezuleierea cu solvenli a parafinei brute se face in instalalii de

deparafinare-dezuleiere sauin instalalii independentede dezuleiere.
Procesul de deparafinare-dezuleiere (numit gi deparafinarein doud
trepte) esterealizat pe instalatii similare cu cele de deparafinarecu solvenli
cu deosebireacd turta de parafin6 din primul filtru este dihrata cu solvent
proaspdtgi supusddin nou la filtrare. Pentrua se asiguraeliminareac6t rnai
avansatda uleiului din turta de parafind se pot folosi chiar trei sau patru
treptede filtrare [5-12].
In cele mai multe caztri, solventul de deparafinare-dezuleiere folosit
este arnesteculmetil-etil-cetond(NGC) + toluen(T). Solvenlii clorurali
permit, de asemenea,realizarea acestuiprocescombinat.Ca produsefinale
 176 3. Procesede valorificare a produselor secundare

se obfin: ulei deparafinat, parafine moi gi parafine tari (dure). Prin

recirculareaparafinelormoi se mareiterandamentulde ulei deparafinat.
Cuplareaproceselorde deparafinaregi dezuleiereeste deosebitde
avantaloasdin cazul procedeuluiDilchill [12,13] unde suprafatanecesara
de filtrare estemai micd decdtin procesulconventional
Parafinelegi cerezinelesunt obginutegi in instalalii independentede
dezuleiere cu solvenfi. Acestea folosesc ca materii prime gaciul sau
petrolatumul rezultat in procesul de deparafinarecu solvenli. Schemaunei
instalafiiindependente de dezuleierecu solventiesteprezentatiin fig. 3.1.

Fig. 3.1. Schemaunei instalalii de dezuleierecu solventi:

I - cristalizatoare,2 - vasepenrrualimentareafiltrelor;
3 - filtre: 4 -vase pentrufiltrate. -i sistemoentrurecu-
perareasol.r'entul ui.

Solvenlii folosili in astfel de instalafii de dezuleieresunt to1 de tip

cetoner aromatrce:MEC+T, metil-izobutil-cetona(MiBC), MEC+MiBC
u . 5. 6. 14" 1 5 1 .
lnstalafiile independente de dezuleiere folosesc echipamente gi
operalii similare cu cele din instalafiile de deparafinarea uleiurilor cu
solverrfi(v. subcapitolal2.2).
La dezuleiereacu MEC+T, raliile de solvent sunt de 311...911,iar
temperaturile de filtrarede -15...+15"C.
IFP gi Union Oil Co au elaborat un procedeude dezuleierecare fo-
losegteca solventmetil-izobutil-cetona [14,15].

[)e:uleierea prin sudalie este un proces mai vechi care pennite

oblinereaparafineidin materiiprime seleclionate[1,5,16].kocesul include
 3. Procesede valorificare a produselor secundare 177

doua operafii de baza: separareagaciului cu un confinut de max. 45o/oulei,

prin racire gi filtrare, urmatf,de dezuleiereaacestuiaprin sudatie.
Schema tehnologicd de principiu a procesului de dezuleiere prin
sudalieesteprezentatdinfrg. 3.2.
Separareadintre ulei gi parafina pe filtre presd este posibila dacl
parafina cristalizeazdinpldci, iar eliminareauleiului rd.mas,prin suda{ie,se
poate face dacd parafina este recristalizatAsub formi de cristale lungi cu
aspectfibros (aciculare).

Filt r ot

Por of in6

Fig j.2 Schemade principiu a procesuluide dezuleiereprin sudalie

I qi 6 - incilzitoare cu abur; 2 qi 7 - rdcitoarecu api; 3 qi 4 - cristalizatoare:
5 - filtru presil 8 - sudagie;9 - finisare; l0 -coloalS de fractionare.

Pentru a obline cristale sub formd de pldci, materia primd trebuie sd

conlina in majoritate n-parafine.Din aceasti cauzdmateriaprima este atent
seleclionatd.Ea Febuie sa aibe o viscozitatede max. 1,8-2'E la 50"C.
Rdcrea materiei prime se face in ffepte (cu ap6, cu filtrat gi cu agent
frigorific), iar viteza de rdcire estede max. loC/min.
Trecereade la sistemulde cristaliznein placi la cel acicularse face
prin topirea parafinei oblinute prin filtrare gi rdcirea bruscd a acesteiacu
apa.
Sudalia este o operalie care consti in incdlzirea lentd a parafinei
acicularepdna la cca 60oC,timp in care uleiul qi parafinelemoi se scurg,
indepartdndu-se din masa solid6. Operalia se efectueazd in tavi
dreptunghiulare,in rezervoaresau in sobe speciale[1,6]. Tavile se umpln
cu apa pAnSla sitd, iar deasupraacesteiaexistd o serpentindpenffu rdcire
sauincilzire.
Parafina topitii se introduce in aceste tdvi, iar dupd rdcire apa se
evacueazd,dupd care temperaturaparafinei este mdriti cu 1-1,5oC/h.Pe
178 3. Procesede valorificare o produselor secundqrc

turdsurdce temperatua parafinei cregte, curg in ordine: uleiul, parafinele

moi qi, in final, parafina opacd. Uleiul este recirculat in alimentarea
instalaliei, iar parafinelemoi pot fi prelucrate,din nou, prin sudafie.
Filtratul rezultat in proces este bogat in structwi parafinice gi are
indice de viscozitate ridicat. Deoarece parafinele cu puncte de fierbere
cobordtesurt mai solubile in ulei, prin frac{ionareafilnatului se oblin doud
uleiuri, un ulei ugor (Uu) cu punct de curgereridicat gi un ulei greu (U6) cu
punct de curgere convenabil. Prin urmare, uleiul greu oblinut in instalalia
de dezuleiere prin sudalie este un component valoros pentru oblinerea
uleiurilor lubrifi ante.
Parafinele gi cerezinele obfinute prin dezuleiere sunt rafinate in
continuarecu acid sulfiric ai pamdntdecolorant.in ultima weme, rafinarea
acestorapnn tratare cu hidrogen inlocuiegteprocedeeleclasicede rafinare.

3.2.Fabricarea
bitumului
Bitumul este un sistem coloidal constituit drn asfaltene(cu rnasd
molara de 2000 pdna la 30 000) care se gdsescin suspensieintr-o fuzit
continud,formatddin rdgini gi ulei (v. subcap.2.2).
Un bitum reprezentativ are urmdtoarea compozilie elementard:
carbon 80-85% masd,hidrogen 8-l l,5Yo masd,oxigen 0,2-4Vomas5, sulf
0,5-7ohrnasd,azot0,2-0,syomasagi metalesub l% [17].
Pentrudeterminareacompozilieibitumurilor au fost elaboraternulte
metode [7,18,19]. Dintre acesteacele de precipitarecu solvenli sunt
consideratecele mai importante.in prezenteste aproapeunanim acceptat
ca asfaltenele reprezintdproporlia de insolubile in n-heptan.
Amestecul de ulei gi r5gini, numit maltene, poate fr caracterizat
printr-o succesiunede analizedin care rentltd confinutul de rdgini, parafine,
hidrocarburinaftenice,aromaticecu un anumit numar de cicluri, cornpugi
cu sulfetc.[8].
Dupa marimeamicelelor,bitumurilese pot gAsisub formd de sol sau
de gel. In bitumurile sub formd de sol, asfaltenelesunt sub formd de micele
rnici. bine dispersatein lichidul care conJineo proporfie mare de ragini gi
de lridrocarburi aromatice.Aceste bitumuri prezintdo susceptibilitatemare
la variatia temperaturii, sunt practic lipsite de elasticitate,au o vitezi micd
de intdriregi tendinlSmici la exsudalie.
Biturnurilesub formf, de gel contin micelemari deoarecefazalichida
este saracd in hidrocarburi aromatice gi in ragini. Ele prezintd o
susceptibilitatemicd la varialia temperatwii, o ductibilitatemic6, au pro-
 3. Procesede valorificare a produselor secundare 179

prietSli elasticeaccentuate,se lntdrescrepedein timp gi au tendin{d mare la

exsudafie.
Cele doul tipuri de bitum reprezintd cazuri extreme intre care se
plaseazdsistemeintermediare.
Domeniile in care pot fi folosite bitumurile se pot stabili dupa
anumite caracteristici fizico-chimice specifice ale acestoradinfre care se
mentioneazi: punctul de inmuiere, penetralia, ductibilitatea, punctul de
nrpere Fraass, continutul de parafind, stabilitatea la incdlzire etc. in
continuare sunt prezentatesuccint metodelede determinarea acestor pro-
prietagifizico-chimice.
Punctul de inmuiere reprezintdtemperaturala care o proba de bitum
introdusd intr-un inel, in anumite condilii, se inmoaie suficient ca sa
permita trecereaprin inel a unei bile de un anumit diametru gi de o anumita
masd(STAS 60).
Penehatiamisoard consistenfabitumului la o anumiti temperaturd.
Ea reprezintdad6ncimeaexprimatd in zecimi de milimetru p6n6 la care un
con sau un ac cu anumite caracteristici,sub o sarcindanumita, se cufundd
in proba de analizatcare se menfine la o anumiti temperature,in generalla
+25"C qi uneorila OoC(STAS 42).
Ductibilitatea exprimd capacitateaunui bitum de a se intinde frrd a
se rupe. Proba de bitum, turnatl infi-o formd metalicd gi menlinutd la
temperaturdconstantS,estetrasd cu o vitezd uniformd pdnd c6nd materialul
de legiturd se transformi inh-un fir care la un moment dat se rupe (STAS
61). Valoareaei se apreciazdin centrimetri, iar temperaturilela care se face
detenninarea sunt:*25oC,+l5oC, +10"C.
Punctul de rupere Fraassdd indicalii asupracomportdrii bitumului la
temperaturi scdzute. Prin rdcire bitumurile igi pierd plasticitatea, devin
rigide qi se produc fisuri in masalor. Metoda consti in indoirea in condilii
determinate a unei pldci de o!el, acoperiti cu o pelicula de bitum, la
temperaturi din ce in ce mai scdzute, pdnl ce apar fisuri pe suprafafa
peliculei(STAS 113).
Conlinutul de parafind reprezintd cantitatea de hidrocarburi n-
parafinice qi izoparafinice solide din bitum la temperaturanormali. Pentru
efectuareadeterminarii (STAS 8098), uleiul din bitum este eliminat prin
distilare, iar parafina din ulei este precipitatd prin rdcirea amestecului
ulei+eteretilic+alcooletilic la -20'C.
Stabilitateala incf,lzire aratdpierdereade masda bitumului dupd ce a
fost incalzit timp de 5 ore la 163"C,tntr-o etuvd(STAS 8099).
Bitumul prezintd aderenfi la majoritateamaterialelor de construclie
(piatrI, beton, lemn, metal, sticld etc.), este izolant termic Ai electric,
insolubil in apd, solubil in solventi organici, inert fa!6 de mulli agenli
180 3. Procesede valorificare a produselor secundare

chimici. Proprietilile sale pot fi modificate prin tehnologii de prelucrare 9i

prin aditivare.
Dupi domeniile de utilizare bitumurile se pot clasifica astfel:
o bitumuri pentru drumuri;
o bitumuri industriale;
o bitumuri pentru hidroizolalii;
. bitumuri cu intrebuin{dri speciale (pentru acumulatoare,pentru
protec{iaconductelor,pentru lacuri gi amestecurielecfroizolante,pentru
industriacauciuculuietc.).
Bitumurile pentru drumuri reprezinta cca '75o/odin consumul de
bitum, cele pentru hidroizolalii gi materialehidroizolatoarecca 15oh,iar
reshrl de l0oA Ne intrebuinlari speciale.In 1985, producfia de bitum a
reprezentataproximativ3,5ohdin !i!ei [20].
Dupd caracteristicilepe care le au, dupl natura titeiului din care se
oblin qi dupd metoda de fabricare, sunt cunoscute mai multe tipuri de
bitumuri pentru drumuri: bitum neparafinospentru drumuri, bitum lichid
pentru drumuri, bitumuri provenite din semigudroaneparafinoase,emulsii
bituminoase cationice cu rupere rapidd pentru lucrdri de drumuri [3].
Caracteristicile bitumului neparafinos pentru drumuri (STAS 754) sunt
prezentate in tabelul3.3.
Materialul pentru asfalt se preparddin bitum gi agregateminerale, la
temperaturiridicate gi se toarnd fierbinte. Pentru ca operaliile de amestecai
turnare sa se facd la temperaturi nonnale se folosescbitumuri lichide sau
emulsiibituminoase.
Bitumurile lichide (cutback) se oblin prin solubilizareabitumurilor
intr-un diluant, de obicei o fracliune petrolierd.Diluantul trebuie si aibd un
punctde inflamabilitatedestulde ridicat (peste30'C).
Dupa timpul de intdrire se cunosc3 categoriide bitumuri lichide:
o cu intdrire rapid6;
r cu intdriremijlocie (medie);
o cu intdrire lenta.
Tipul de bitum cu intdrire rapida are penetraliade 80-120, cel cu
intarire medie are penetralia de 120-200, iar cel cu intarire lentd are
penetrafiamai mare. Ultimul este solubilizatintr-o fracliune petroliera grea
sause obline dintr-un reziduu DV, ftre diluant.
Emulsiile bituminoasesunt sistemedisperseformate din bitum qi
apa.stabilizatecu emulgatorianorganicisauorganici.
In funclie de viteza de coagularea picaturilor de bitum din emulsiein
contactcu agregatulmineral se cunoscfei tipuri de emulsii bituminoase:
. cu mpere rapidi;
. cu ruperemedie;
 3. Procesede valortficare a produselor secundare l8l

r cu rupere lentd.
Ernulsionantulpoate sd confere sarcini electrice picdturilor de bitum
din emulsie astfel cd acesteapot fi anionice,cationicesauneionice.
Ernulsiile cationice au o rupere rapidi fali de agregateleminerale cu
caracteracid (bogatein silice sau silicafi) gi, din aceastdcantz6,au cunoscut
o dezvoltaremai mare. Ele prezinti o aderenli buni a filmului de bitum pe
suprafala mineralelor silicoase chiar in prezenla apei. Emulsionanti buni
pentru emulsiile cationice sunt compugii cuaternari ai azotului in care
gruparealiofila are sarcindpozitiva, iar ceahidrofila are sarcindnegativd.

Tabelu 1.3..3.Crracteristicilebitumului neparafinospentru drumuri

Caracteristici D 120/180
Punctul de inmuiere, 'C 57-67 55-60 48-55 43-49 39-45
Penetrafiala 25'C, mm* I 0-r 25-40 4 1 -5 0 5 l -8 0 8l - 120 l 2l -180
Ductilitatea
la 0"c, min. 5
la 25'C. min. l) 70 t00
Puncl de rupere Fraass, 'C
max.
Punctul de infl amabilitate.
"L tnln. 260 240
Stabilitateaprin incS.lzire
l a 163"C timp
. d e 5h
pierderc rnas6,%omax. 0 ,3 o' l 0,4 0.4 ()9
scddereapenetralieiinili-
ale la 25"C, %omax. 25 IJ 25 25 :i0
Parafina, oh max. 2 z 2 ) 2
Densitateala 15.c, min., kg/m3 I 000 998 995 992 c)90

Fabricareabitumului se realizeazdprin mai multe metode:

o distilareain vacuum a pdcurii;
r dezasfaltareareziduurilor DV cu propan;
o extracfiauleiurilor cu solvenfi;
. oxidareaprin suflare cu aer.
Tehnologia de ob{inere a bitumurilor prin distilare in vacuum a
pdcurii este bine cunoscutd.Condifile de lucru in zona de vaponzare a
coloaneiDV depindde naturagileiului(v. tabelul3.4). Deoarececonfinutul
de parafina din bitum este limitat, in cazul prelucririi unei pacuri
parafinoase se lucreazd la presiuni foarte cobordte, iar randamentul de
bitum este mic. Pentru z corecta caracteristicile bitumului oblinut din
plcura parafinoasd,acestase amestecdcu bitumuri din lileiuri asfaltoase,
t82 3. Procesede valorifcare a produselor secundare

Tabelul 3.4. Parametrii de operare ai coloeneide distilare in vacuum

a ptrcurii pentru obfinerea de bitum [2]

Natura {iteiului
Parametrii
Asfaltoasl

Temperatur4"C 316-400
Presiunea,
torr 30-180

iar pentru a realizaun vacuum mai avansatdistilarea se efectueazdin dotr6

coloaneU7,191.
Dezasfaltareareziduurilor DV cu propan 9i extracfia uleiurilor cu
solvenfi au fost prezentatein capitolul 2.
Fabricareabitumului prin oxidare estetehnologiacea mai risp6nditd
gi consti in barbotareacu aer a reziduului la temperaturide 230-280'C. La
contactuldintre aer gi reziduu au loc reaclii de oxidare 9i de dehidrogenare,
unnate de polimerizari gi condensdricare conduc la transformareaunor
hidrocarburi in rigini qi asfaltene.Astfel are loc o irnbogdtire a reziduului
in compugipolari gi oblinereabitumului cu caracteristicidorite.
Procesulde oxidare este exoterrn,caldura de reaclie depinzdndde
llatura rnaterieiprime gi de gradul de oxidare.
Pe lAngacompugipolari, din reacliilecareau loc rezultaapa 9i dioxid
de carbon deoarecenumai o parte din oxigenul reac{ionateste legat in
compugidorifi, Distribu{iaoxigenuluilegatchimic in produqiide reacliein
funclie de temperaturade oxidareesteprezentatd in fig. 3.3 [19].
Se menlioneazl cd,numai o parte din oxigen reactioneazitProporfia
de oxigen reacfionatdepinde de natura materiei prime gi de temperaturade
oxidare [16-19]. Aceasta cre$te cu mdnrea confinutului de carbon in
ciclurile aromaticegi scadecu temperaturade oxidare.
Din fig. 3.3. se observi cd la temperaturimici (200-230'C) o pro-
porlie mai mare de oxigen rimAne legat sub formd de compugi polari 9i,
deci, proporfia de rigini se mdlegte.Cantitateade ragini formate este mai
mare la oxidareamateriilor prime aromatice.
La temperaturi mari (270-300'C) proporlia de oxigen legat in
cornpugipolari se reduce, majoritatea oxigenului reacfionat gasindu-sein
dioxid de carbon gi apd. Reacfile de dehidrogenaregi condensareconducla
oblinerea de compugi cu masi moleculard mare de tip asfaltene, iar
consumulde aeresteridicat.
Procesulde fabricare a bitumului prin oxidare se poate efectuape in-
stalalii cu functionare discontinud(cele mai numeroase)sau cu func{ionare
continud,ultirnele fiind favorizate de prezenfaunor catalizatoride oxidare.
 3. Procesede valorificarea produselorsecundare 183

ro
ln
o
E 100
'; 80
I
cl
tGo
t,

10
E
; 20
o
(J0

Tem per olur o de ox t dor e. o C

Fig 3.3. Distribuliaoxigenuluiin produqiide reac{ie

la oblinereabitumuluiprin oxidare:
I - formareadioxiduluidecarbon;2 - formareacompugi-
lor polari;3- formareaapei;4 - oxigenlegatin distilate.

Pe ldngd bitumuri cu caracteristici impuse, din vasele de oxidare

ren;Jtd gaze care contin aer, uleiuri evaporate gi anffenate, vapori de api,
dioxid de carbon, cantitefl mici de CO, H2S, SO2, hidrocarburi uqoare gi
derivafi de hidrocarburi. Gazele sunt spdlate cu apd sau incinerate in
cuptoare la 800-1000'C.
Pentru a se evita creqterea temperaturii in vasele de oxidare se
injecteazd ape,iar pentrua se reduceconcentratia de oxigendin gazesub
limita de explozie(sub5%) seinfroduceabur.
Variabileleprocesuluide oxidaresunt:
o naturamaterieiprime;
. temperatura de oxidare,
o debitulde aer;
. presiuneainvasulde oxidare;
r nivelulde lichid in vasulde oxidare.
Parametriide lucru intr-unvasde oxidarein sistemdiscontinuusunt
prezentaliin tabelul3.5, iar schemade principiua unei instalafiiin regim
discontinuuesteredatdin frg. 3.4.
Vaselede oxidareau o capacitatede 20-200m'.In instalaliesunt
montatedoui saumai multe vasede oxidarecarefuncfioneazialternativ.
Operarea tn regimdiscontinuupermiteoblinereaunorsortimentediferitede
bitum.
184 3. Procesede valorificare a produselor secundare

Tabelul S.L Parametrii de rucru pentru un vas de oxidare de 200 m3

ll9,20l

Parametrii Valoarea
Temperaturade oxidare..C 230-280
Debitul de aer, m3/h 600-I 800
Presiunea, ata t,4
Ciclul de fabricare.ore 20-100

I n c r ner o l o r

on d e nsot

Fig. 3.4.Shemade principiua uneiinstalatiide oxidare

cu funclionarediscontinu6:
I - cuptor;2 - vasdeoxidare;3 - scruber;
4 - pompi.

consumurilede utilitdti pe tonade materieprime,intr-o instalaliede

200000Vansunt[21]:
energieelectricd,kWh 35
- apdde racire128.C),m3 9
abur (12 at), t 01
- combustibil,kcal*103 100
Instalaliile cu funclionare in regim continuu au o productivitate mai
mare gl consumurile de utilitdli sunt mai mici. Ele sunt recomandateatunci
cand se fabricd sortimentepufine de bitum, dar in cantitili mari. oxidarea
are loc in aparatede tip coloand,reactortubular, reactorin cascadd
lli,lgl.
Timpul de gedereal materiei prime in coloani este de t-+n gi ie
poate controla prin varialia debitului de materie primd. Temperatura de
oxidare nu depdqegte270"c. indllimea de lichid din coloani influenleazd
eficacitateaacesteiagi nebuie corelatdcu alli parametri ca: temperaturade
oxidare,presiuneaaerului, gradul de oxidare etc.
 3. Procese de valorificare a produselor secundare 185

BIBLIOGRAFIE

l. Pereverzev,A.N., Bogdanov,N,F., Roqciq I.N., Proinodzvoparafinw, Izd. Himia-

Moskva,1973.
2. Ridulescu, G.A., Grigoriu, D., Schorr, V., Popescu,D., Fabricmea pro<.lu.selor
petroliere,Ed. Tehnic6,Bucuregti,1970.
3. t' * i' Catalogde produsepetrolierePECO, 1993.
4. Fadeev4T.P., Grigi4 A.P., Aleksandrov48.A., Inest. Nefti I Gaz, 1983,nr. 10, p.
35.
5 Bogdanov, N.F, Pereverzev, A.N, Deparafinizalia nefteanih productcl,
Gostoptehizdat, Moskva,1961.
6 Ridulescu, G.A., Ilea, M., Fizico-chimia Si tehnologiauleiurilor lubrifiante, Ed.
Tehnicd"Bucuregti,1982
7 Precup,I., Cristalizare4 in Ingineria prelucrdrii hidrocqrburilor (coord. Suciu,
G.C.,Tunescu, R.C.),Vol. 2, Ed. Tehnictr,Bucuregti,1974.
8 Abramov,Y.1.,Neftepererab. Neftehimia,nr.9,1985,p. 23.
9 Liberman,V.A., Lebedev,V.L., Slesarev, G.G.,BrevetSU nr. 950 751,1982.
10 Liberman,V.A., Lebedev,V.L., Slesarev, G.G,BrevetSU nr. | 274'129,1986
11 Dery, L, Deparafinageau MEC, FosterWheelerFrancaise,I 98L
12 'N'k*Hydroc.Processing,RefiningProcesses2000,79,nr. ll,2000,p. 106,p 135
13 Gudelis, D.A., Eagen, J.8., Solventdewming4eoiling process, Brevet SUA nr.
3 644195.1972.
14 * * * Hydroc.Processing,RefiningHandbooh65, nr. 9, 1986,p. 106,p. 107
15 'r t( * IFP technologt and lcnow-howin lubes and waxes,technicalpresentation-
1994
I 6 Precup,1., Tehnologiapetrolului, parteaa 2 a"t.P.G. Ploieqti,I 974.
l7 Gun,RB., Nefiianiebilumt,Izd.Himia,Moskvq 1973.
18 Micu, 1., Bitumuri-Compozipie Si stracturd, proprietdli coloidale Si rertlogice,
tehnlogie, Centrul de Documentareal IndustrieiChimice 9i Petroliere,Bucureqti,
t973.
19 Grudnikov,l.B., Proinodsno neftianihbitumov,Ed. Himiq Moskva, 1983.
20 Banu. N., Bitumuri, in Ingineria prelucrdrii hidrocafiurilor (coord, Suciu,Gh.C.)
vol. 4, Ed. Tehnic6,Bucureqti,1993.
2l * * * RomanianInstitute of ResearchDevelopmentand Designfor Oil Refineries,
Ploiegti,Romdni41979.
 $r cATEGoRu
4. cottotTuDEcALTTATE DEuLEruRl
LUBRIFIANTE

O privindprocesulde ungere
4.,|.Gonsiderafii
t-:

Uleiurile lubrifiante trebuie sdindeplineascdcdtevafuncfii generale:

I . transferul cdldurii qi rdcireapieselorin contact;
)- . protejarea pieselor in contact impotriva acfiunii unor agen{i din
exterior;
. micqorareafrecdrilor dintre pieselein miqcare,evitareasaureducerea
') uzurllor, deci ungereapropriu-zisd.

Fiecare categoriesau tip de ulei lubrifiant indeplinegtegi alte funclii

specifice domeniului de utilizare. La anumite uleiuri (uleiuri
electroizolante,uleiuri albe etc.) funclia lubrifianti este nesemnificativa.
Totugi,pentrusimplitate,toateuleiurile vor fi numiteuleiuri iubrifiante,
Se poate afirma cA fu4q11-{e_b_azda uleiurilor lubrifiante este de a (t)
?sigqla U_qgerea in vederea micgordrii frecarii care se produce intre dou6
suprafelesolide, dintre care cElffin: fna estein miqcare.
-iezulta
Forla de frecare care ia deplasareareciprocd a suprafelelor
solide poate prin
ft caracterizatd coeficientul de frecare,definit prin relatia:

F:p* p

in care:
F estefor{ade frecare;
p - coeficientulde frecare;
p- presiuneanormali exercitatdasuprasuprafefelor
solide.
188 1. C_ondiliide calitate qi categorii de uleiuri
'1
Frecarea$i ungeleddepind intr-o mare misurd de grosimeapeliculei
de lubrifiant dintre pieselede frecare care, la rAndul ei , depindede sarcina
aplicatd (p), de viscozitatea lubrifiantului (n) Si de viteza de migcare a
pieselor in frecare (v). Grosimea peliculei de lubrifiant (h) este direct
proportionaldcu raportul qv/p
Reprezentareacoeficientului .de frecare in functie de grosimea
peliculei de lubrifiant, respectivde raportul r1v/p,penffu toate domeniile de
frecaresau ungereint6lnite in practicdesteprezentatdin fig.4.1.

q,

u
(l,

=
ci
'tr
c)
Fig.1.I. Varia{iacoeficientului
de frecarein func1ie
lv/p de raportulrlvlp [a)

In funcfie de valoarea coeficientului de frecare se pot defini trei

domenii de frecaresau de ungeregi anume:
. domeniulde ungereextremdlirnita sau de frecareuscatd(p : 0,4 ...
l) in care pelicula de lubrifiant este extrem de sublire; ea poate fi
intrerupti incdt sd permitd aparilia contactului metal-metal,insofit de
uzurapieselorin migcare;
. domeniul de ungere limita 1p : 0,04 ... 0,4), caracterizatprin
existenlaunei pelicule subfri de lubrifiant; din cauzagrosimii reduse
a peliculei de lubrifiant, in interiorul acestuialegile hidrodinamicii
nu pot fi aplicate:
r domeniulde ungerehidrodinamicd saulichida(p:0,0001 ... 0,04)
in care, datoritd grosimii relativ mari a peliculei de lubrifiant (mai
marede 0,4 microni), sepot aplicalegile hidrodinamicii.

in consecintd, la ungere apar fenomene care au loc la interfafa

lubriliant-metal,precum gi fenomene din interiorul stratului de lubrifiant.
La grosimi mici ale peliculei de lubrifiant predomind fenomenele de la
interfata metal-lubrifiant, iar pe masur[ ce grosimeapeliculei de lubrifiant
creqte.devin predominantefenomeneledin interiorul stratului de lubrifiant.
lntre cele doui domenii de ungere nu este o demarcalienetd, existAndo
 4. Condilii de calitate si categorii de uleiuri 189

zond de frarzifie intre domeniul de ungere limita qi hidrodinamicd, numit

domeniul semifluids.
d" *g:I9 j-eqlltphldaSeg
Fenomenelecare apar la limita metal-lubrifiant sunt determinatede
proprietalile superficiale ale lubrifiantului 9i de fb4ele de atracfie de la
suprafafametalelor cu care lubrifiantul estein contacl Datoritd acestoraare
loc adsorbfia qi orientarea moleculelor tensioactive din lubrifiant la
suprafalametalului. In funcfie de naturamoleculelortensioactive,de natura
metalului gi de temperaturd,adsorbfa poatefi fizicd sauchimic[.
Acfiunea suprafeleimetalice se extinde, de obicei, dincolo de primul
strat de molecule adsorbite,formdndu-sestraturi polimoleculare, orientate
la suprafalametalului (frg.4.2).

G r upor eo p o l o r d

Coi eno p o r o f r n i c d

M elal

Fig.1.2.Orientarea polarela suprafala

moleculelor metalului
[7].

Indiferent de faptul cd primul strat de molecule poate fi adsorbitfizic

sau chimic, interacliunea straturilor unmdtoareorieqtate are un camcter
fizic. Orientarearnoleculelordiil primul stratestemult mai stabiladecAta
straturilor urmdtoareunde cregtetreptat dezordineaacestorain volurnul de
lubrifiarit.
Prin urmare, in sistemul mecanismlubrifiant pot apirea urmdtoarele
fansformari:
r primul stat poate fi atdt de bine adsorbitincAt sd permitd deformdri
plasticein metal, flrd ca el sd fie distrus;
o intre metal gi substantele tensioactive, atunci cdnd acestea sunt
chimic active ca sulful, clorul, fosforul etc., pot avea loc gi reaclii
chimice cu formare de compugi cu rezisten,ti mecanici mai micd,
deci mai plastici, ceea ce are ca efect mdrirea suprafelei de contact
dintre pieselein frecare;
. la mi$carea pieselor in contact, in functie de vitez6, lantul de
molecule orientate se arcuiegtecu atdt mai puternic cu cAt lungimea
gi stabilitatealui sunt mai mari;
190 4. Conditii de calitate Si categorii de uleiuri

r pesteo anumitl vitezdpot avealoc ruperi de molecule sau de perechi

de molecule din stratul limiti orientaq in general,ruperile au loc in
planurile hidrocarbonate(energiade legdturSeste mai micd decat in
ptuo*it" tensioactive), iar tendinta de rupere se mdregte odatS cu
iregterealungimii lanfului (adici a grosrmii peliculei de lubrifiant).

Nu numai corpul solid acfioneazdasupralubrifiantului, dar 9i acesta,

Ia randul sau, influenfeazd proprietilile solidului. Prin adsorbtia
moleculelor polare din lubrifiant in fisurile 9i microporii metalului se
micgoreazd fo4ele de coeziune, ceea ce duce la scdderea rezistenlei
metalului. Pe acest fenomen se bazeazd efectul uleiurilor folosite in
prelucrareametalelor.
Capacitateade ungere a lubrifianlilor in pelicule subliri se bazeazd
tocmai pe acesteinteracfiuni de la limita metal-lubrifiant 9i nu depind de
caracteristicile fizice ale lubrifiantului (viscozitate, indice de viscozitate,
etc.).
' viscozitilii cu presiunea
varialia
Fenomeneiedin interiorul stratului de lubrifiant au o influenla din ce
in ce mai mare asupraungerii pe mdsurdce grosimeastratului de lubrifiant
crette. in acestecondilii, fenomenelede suprafatanu mai intervin in mod
apreciabil. Ele se manifesta prin asociereamoleculelor sub acliunea
substanlelorpolare existente, dar 9i prin frecarea interni dintre molecule,
caracterizatede viscozitate, care devine foarte important6 in stabilirea
capacitaliide ungerea lubrifianlilor.

:,.'L 4.2. Condifii de calitateimpuse uleiurilor lubrifiante

Stabilireaunor grupdriale caracteristicilor uleiurilor lubrifiantepe

diferite criterii este dificila din cauza.numarului mare de sortimentede
uleiun lubrifiantegi a domeniilorlargi deutilizarealeacestora[l-6,8].
Totugi,principalelecaracteristicipot fi grupateastfel[6]:
o caracteristicicare asigurdpg!ttq[!1a4q!ry91e (v11c-qzjt4t94 indicele
au,1,qtt,19tltate0:--
deviscozitate,rg-z191qnp,!!n.-3$J3e.l.ubrifi
o caracteristicic;;""detenffird"*domeniulOe'uiliZill@scozitatea,
varialia viscozitelii cu temperaturagi presiunea,volatilitatea
comportarea la temperaturiscdzute);
 1. Condilii de cqlitate Si categorii dc u/eiuri t9l

caracteristici care determina stabilitatea in condilii de utilizare

(rezistentala oxidare, rezistenla la formarea depunerilor consistente
de tip lacuri);
czracteristici de puritalg_;i_ .a4tj-corozivitate(continut de impurrtali
mecanice,conlinutulTe apa,proprietdfrantiiorozive),
caracteristici diverse corespunzitoare unor uieiuri, in funcle de
domeniul de utilizare a acestora.

i.r 4.2.1.Garacteristicicareasigurecalitdlilede ungere

gere
in diferite dgne_nii_de,un

La stabilirea caracteristicilorde ungere ale lubrifiantului in ceie trei ,1, .

dopelLlidg ulgere trebuie sd se find seamade aspectespecifice upan6iri

fiecaredomeniu.
Suprafelelemetalice,oricdt de bine ar fi prelucrate,.prezrntd. o serie
de neregularitalicarepersisti chiar cAndmetalul este deformatplastic sub
ac{iunea unor sarcini exterioare. Deci, in domeniul de ungere extremA
limita, suprafalareald de contacteste mult rnai micd decAtcea aparenta-
presiuneade contact intre cele doua suprafetemetalice in contact este
foarle mare, iar purictual apay temperaturi ridicate care produc arderea
filmului de lubrifiant gi conducla aparilia de suduri foarte fine in punctele
de contact(fig.a.3).In timpul miqcarii,acestesudurise rup ceeace explicd
uzuramai marein domeniulde unsereextremalimit[.

Fig.1.j. Suprafelelereale de contact .

Protecliape care o oferi filmul de lubrifiant depinde de rezisten{afiimului

adsorbit. Aceasta poate fi imbunatatiE prin incorporareain filmul de
lubritiant a unor grupiri chimic active care reaclioneazdcu metalul gi
formeazdcompugi eutectici (produgimai plastici care reduc presiuneagi
temperaturaca urmare a mdririi suprafeleide contact).
Reducerea coeficientului de frecare prin adaos de aditivi este
ilustratain fig. 4.4. Din aceastireprezentarese observdcd uleiul mineral
neaditivat nu conferd o proteclie bund la uzare. Prin addugareaacizilor
192 4. Condilii de calitate $i cotegorii de uleiurr

gragi, uleiul asigurd ungerea pdnl c6nd se atinge punctul de topire al

sipunului format la suprafaB metalului. Uleiul care con{ine aditivi pentru
extremdpresiunereducecoeficientul de frecare de la temperaturala careau
loc reactii infie elementul chimic activ din aditiv gi suprafalametalului.in
prezentaambilor aditivi,coeficientul de frecare este redus pe un domeniu
larg de temperaturS.

(,
a,

I
o

T e mp ero tu r o

Fig.4.4. Varialia coeficientului de frecare in func1ie

de temperaturi la ungerea extremi limitn [5,7]:
i - ulei neaditivat;2 - ulei + acizi gra5i 3 - ulei + adi-
'
tivi pentru extremi presiune.4 - ulei + amcstecde adi-
tivi pentruextremi presiune5i acizi graqi.

Cre$terea grosimii peliculei de lubrifiant conduce la realizarea

ungerii in domeniul limite, cnacterizat printr-un film continuu de
lubrifiant, ftrd contactemetalice. in acestdomeniu. coeficientul de frecare
scadedin urmitoarele ca:uze'.
- disparecontactulmetal-metal;
- lanfurile de molecule orientatese curbeazdmai puternic;
- rnoleculeleneadsorbitese orienteazdin direcfia migcarii (minimul
de pe curba din figura 4.1, acestafiind cazul cel mai avantajosin
procesulde ungere)ca in fig.4.5.
Domeniul de ungere hidrodinamicd corespundeporfiunii curbei din
fig.4.1 in care coeficientul de frecare preztntdo ugoardcregterecu grosimea
peliculei de lubrifiant. In acest domeniu existi un strat de molecule
suficient de gros intre cele doud straturi de molecule adsorbite.
Pe masurdce sfratul de molecule libere neadsorbitecre$te,la viteze
mici, nu rnai existd o orientareparaleli cu suprafelelemetalice in migcare,
 4. Cond4ii de calitate Si categorii de uleiuri 193

gi, in consecinli, mlrirea grosimii peliculei de lubrifiant conducela

cregterea coeficientuluide frecare.In acestdomeniude ungerese aplicd
legile hidrodinamicii, iar viscozitateaconstituie factorul principal in
asigurarea uneiungericorespunzitoare [9].
Prin urmare, capacitateade ungere a lubrifiantului in cele trei
domenii de ungere poate fi caractsrizatdprin rezistenla filmului de
gi viscozitate.
lubrifiant,onctuozitate

Fig.1.5.Poziliamoleculelorpolaredin lubrifiantin zonade tranzilie

de la ungerealimitd la ceahidrodinamici:
a- instare
derepaus*fllTi"J"_Tf?frf b- ladeplasarea
corpuri-
"

Rezistenta
.filmuluide lubrifiant ar:atd
capacitatea lubrifiantuluide a
asiguraungereala trecereadin domeniuldeungerelimita la cel de extremdL
limite,adicdtrecereadela fazade alunecare a sfraturilorde lubrifiantla cea
de frecare pe sfrat fix adsorbit, cu aparifia contactelormetal-metal.
Rezistenfafilmului de lubrifiant se referdla presiuneape care filmul de
lubrifianto poatesuportaflri si se rupdgi sd permiti apariliacontactului
metal-metal. Valoareaei depindede urmitorii factori:
- prezen[zmoleculelor tensioactivein lubrifiant;
- prezenlagrupdrilor chimic active care la temperaturiridicate
reacfioneazicu metalul;
- naturametalelorfolosite.
Determinareaexperimentalia rezistenfeifilmului de lubrifiant se
face prin misurareauzurii unor piesesaua presiuniila care se produce
gripareain prezenfalubrifiantului de incercat cu diferite magini de
laboratorstandardizate:Maginacu 4 bile, Timken,Falex,Vickers,SA-E,
FZG etc. in tabelul 4.1 sunt prezentateschematictipul de contact qi
t94 4. Conditriide calitate $i cdtegorii de uleiuri

condiliile de funclionare a cdtorva maqint pentru incercarea rezistenlei

filmului de lubrifiant.
Fiecare dinte aceste standuri are in prezent utilitate preferenliala
pentru anumite categorii de uleiwi.
, La formularea gi fabricareauleiurilor lubrifiante, rezultateleoblinute
pe standurile de laborator sunt verificate ulterior prin experimentdri pe
utilaje reale gi inscrise ca cerinle de calitate, pe l6ng5 alte cancteristici ale
uleiurilor lubrifiante.

Tabelul /. ^1.Condiliile de funcfionare a unor magini pentru determinarea

rezisten{eifilmului de lubrifiant l4'lll

Cupl6 de frecare patrubile, inel de olel pe roti dintate ax careserote$te

unamobild o prismd intre doudblocuri
V
Tip de contact punctiform fhgie {bgie
Vitezd de
o 55 .)n <
alunecare, m,/s 1 ,2 9- 5 .7 6 0.09
Sarcina[a
termlnarea 100 0- 2000- 16000-
incerclrii, kgf/cm2 26000 4000 24000
Dur ata incercdrii, I 10 15
min.
Ulei necesar 10 l 500 2000 55

Onctuozitatea unui lubrifiant poate fi definita prin capacitatea

acestuiade a reduce coeficientul de frecare dintre doud suprafetesolide in
miqcare, fhri a-gi modifica viscozitatea. Acest efect al ungerii poate fi
explicat, a$acum s-a mai amintit, prin doui acliuni:
r formarea unui film lubrifiant prin orientareagi adsorb{iamoleculelor
polare la suprafelelesolide (proprietatesuperficiala);
o orientareamoleculelor tntre sffaturile adsorbitesub influenta vitezei,
care depindede lungimea moleculelor (proprietatevolumetrici).
Notiunea de onctuozitate cuprinde influenla globalS a celor doud
acliuni asupra fenomenului de ungere care, in consecintd, depinde de
polaritatea unor molecule din lubrifiant gi de lungimea moleculelor
acesftria.
Determinareaonctuozit5tii, deci a coeficientului de frecare, necesitd
aparaturi de mare precizie. Deoarece valoarea acestui coeficient variaz6,
pulin ?n cazul uleiurilor minerale, indiferent de natura fifeiului qi de
 4. CondiSiide calitate Si categorii de uleiuri 195

tehnologiade fabricare,determinareaprezintdinteresmai ales in scopuri de

cercetare[4].
Proiectareadispozitivelor de ungere se face, de obicei, pentru regim
hidrodinamic (numai in timpul pornirii sau^opnriila temperaturigi presiuni
inalte ungereapoate fi in domeniu limiti). ln acestdomeniude ungere,fhri
indoiali, cea mai importantd caracteristicd a uleiului lubrifiant este
viscozitatea, exprimati in diferite moduri gi determinatd prin metode
standardizate14,5, 9-13].
In funclie de sarcina gi de viteza pieselor in miqcare, viscozitatea
corespunzitoarea uleiului lubrifiant asigurd o frecare minima gi o uzuri
redusi a acestora[4].
lJleiurile vAscoase,ale caror molecule alunecd gteu unele f{a de
altele, vor suporta presiuni mai mari. Uleiurile mai fluide vor rezista la
presiuni marite numai lavitezemari ale axului. in consecinld:
r cu c6t viscozitatea lubrifiantului este mai mare cu atdt uleiul va
rezistamai bine la sarcini mari;
r cu cAt viteza de rotatie a axului este mai mare cu atdt viscozitatea
necesardva fi mai micd pentru a suportao anumitasarcina;
. pentru ca pierdereade putere prin frecare sd fie c6t mai mic5, uleiul
trebuie sd fie cdt mai fluid, dar si aiba o viscozitatesuficientdpentru
a asisurarezistentanecesari la sarcind.

G, caredeterminidomeniulde utilizare
4.2.2.Caracteristici

in multe cazrri, uleiurile lubrifiante trebuie sd asigure ungereame-

canismelorintr-un domeniu mai larg de temperaturi.
Pentru func{ionareanormald a mecanismelorla temperaturiridicate
se impun anumite caracteristici uleiului. Dintre acestease menlioneazd'.o
viscozitateminimd la temperaturiridicate, un anumit indice de viscozitate,
o anumitdvolatilitate gi o anumitdtemperaturdde inflamabilitate.
Itolatrlitateo uleiurilor in condilii de utilizare trebuie impusa in
special pentru uleiurile constituite din amestecuri de fracliuni ugoare gi
grele. Astfel de amestecuripermit oblinerea de indici de v-iscozitateconve-
nabili gi asiguravalorificarea uleiului u$or care are mai puline utilizari.
La folosirea unor astfel de uleiuri, fracliunile u$oarese pot volatiliza,
ceea ar conducela mdrirea consumului de ulei, precum qi la modificarea
ce
caracteristiciloriniliale ale uleiului lubrifi ant.
Determinareavolatilitilii uleiurilor se face prin diverse metode care
prevddincilzirea uleiului la diferite temperaturi,cu gi frrd circulalie de aer.
t96 4. Condilii de calitate Si categorii de uleiuri

De exemplu, metodaNoack misoard pierderile de evaporaredupd o ora la

250oC,vaporii degajali fiind eliminati la presiuneredusd(STAS 8465).
In caztil uleiurilor de motor, pentru a aprecia capacitatea
lubrifiantului de a asigura ungerea la temperaturi ridicate, se impune
viscozitatea dinamici la l50oC determinati de viscozimetrul Ravenfield
[13] conformmetodeiCEC-L-36A-90.
La temperaturi scizute poate avea loc pierdereafluiditefli uleiurilor,
fie datoritl separdrii parafinei sub formd de cristale, fie datoritd cregterii
viscozitalii saudatoritd ambelor cavze.
Cristalizarea parafinelor poate avea loc prin formarea de cristale
individuale sau prin formarea unei retele cristaline care inglobeazd in ea
lubrifiantul lichid. Structura cristalini poate fi distrusd prin mlrirea
tensiunii de forfecare, adici a presiunii exercitate, dupf, care lubrifiantul
incepe sa curgd. Fonna de cristalizare(individuali sauin relea) depindede
condiliile in care a fost efectuati incercarea(viteza de rdcire, tratamentul
mecanrcetc.).
Pierdereafluididlii se poate datoragi cregteriiexcesivea viscozitalii,
mai ales in uleiurile naftenice care rdmAn perfect omogene pdnd la
solidificare.
O caracteristicd cunoscutd penfu aprecierea comportdrii lubri-
fiantului la temperaturi cobordte este temperatura de curgere care repre-
zirrtd temperaturacea mai mici la care lubrifiantul iqi pdsfreazafluiditatea
(STAS 6nA-71). Totugi aceastdproprietate nu poate cuacteriza in mod
corespunzatorpornpabilitateauleiului lubrifiant deoareceaceastadepinde
de condiliile mecanicedin sistemul de pompare (secliuneagi lungimea
conductelor, filtrul de ulei etc.) gi de comportareaanormald a uleiului la
temperaturicobordte.
De aceea, pentru uleiurile de motoare au fost stabilite viscozitdli
maxime care asigurd pornirea motorului la anumite temperaturi,
introducAndu-senofiunea de temperaturd de pornpabilitate.
Viscozitatea la temperaturi cobordte se determind cu viscozimetre
rotative care sunr constituite din doi cilindri coaxiali, mdsurandu-se
rezistenfaopusdla miqcarearotorului in prezenfalubrifiantului cercetat.Ca
exemple de viscozimetre rotative se pot da: viscozimetrul Brookfield,
viscozimetrulCold Cranking Simulator(CCS) gi Mini Rotary Viscometer
Q\,IRU [9,10,13].
Rezultateleoblinute cu viscozimetrul rotativ se coreleazdcu curgerea
uleiului din carter la temperaturi scdzute, cAnd electromotorul incepe
rotirea motorului, imediat dupd pornire.
 4. Condilii de calitate ;i categorii de uleiurt 197

y'4 +.2.3.Caracteristicicaredetermini stabilltateain condifii

\j de utilizare.Rezistentala oxidare

Proprietdlile uleiurilor se pot modifica in timpul utilizdrii datoritl

contamindrii lor cu substanfe din exterior (apd, combustibili, particule
mecanice) gi, mai ales, cu produgi reniltali prin reaclii de descompunere
termicd sau de oxidare.
in majoritatea cazurilor, reacfiile de oxidare determind pierderea
stabilitalii, descompunereatermici fiind un fenomensecundar.
Uleiurile sunt in contact cu aerul in cele mai multe situalii gi din
aceastdcauzd,in domeniul de temperaturiin care au loc de obicei procesele
de ungere,vitezareacfiilor de oxidare este mult mai mare decdt a celor de
descompuneretermicd. Prin urmare, stabilitateauleiurilor este determinatd
de rezistenta acestora la oxidare. in sprijinul acestei afirmatii este
constatareacd in uleiurile uzate s-au identificat numerogi compugi cu
oxigen (alcooli, aldehide, cetone, lactone, esteri, acizi, produse de
condensareca rigini gi asfaltene).O parte din acegti compugi de oxidare
sunt ddund.toripentru uleiul lubrifiant deoarece:
- acizlj atacdmetalele;
- sirurile solubile in ulei favoraeazdformareaemulsiilor cu apd,
- produgiide condensare miresc viscozitateauleiului gi se depuupe
pieseleunse sau infunda sistemulde ungere,iar la ternperaturi
rnai ridicate, unele depuneri se transformd in lacuri care pot
produce blocari sau gripdri;depunerileimpiedicd, de asemeuea,
transmisiacildurii, micqorAndeficienlardcirii pieselorunse;
- compugii cu oxigen inrdutilesc proprietalile electrice ale
uleiurilor electroizolante.
Oxidarea uleiurilor se realizeazi prin intermediul peroxizilor, dupa
un mecanismradicaliccare,probabil,cuprindereacfiide tipul [4,10,14]:

Iniliere: RH+Oz+ROOH
ROOH-+ R'+ HOO'
ROOH-+ RO'+ HO'

Propagare: r R +02-+R OO'

I noo'+ RH+ RooH+ R
i Hoo'+ RH-+ Hzoz+ R'
I no +R H -+R oH +R '
I HO'+ RH + H2O+ R'
198 4. ('ondilii de calitate Si categorii de uleiurt

Intrerupere: I R'+ R -+ R-R

'{ 2ROO -+ ROOR+ 02
L nOO + R' -+ produse
deoxidareinactive

Yrteza de oxidare qi distribulia produselor de oxidare depind de

conrpozi{iachimicb a uleiului debazd,prezenlaaditivilor de oxidare,con-
diliile de oxidare (temperatur[, presiune, prezenla unor catalizatori
etc).Nurneroase cercetdriau pus in evidentainfluenla acestorfactori [14-
)'71
Astfel, pentru uleiurile neaditivate, prezenla hidrocarburilor
aromatice qi a compugilor cu sulf mdreqte stabilitatea la oxidare, aceqti
corrpuqi aclion6ndca inhibitori naturali.In cazul prezenleicompugilorcu
sulf ai hidrocarbunlor monoaromatice,desulfurareamicgoreazdin majo-
ritatea cazurilor rezistenla la oxidare, pe cdnd in cazul hidrocarburile
aromaticepoliciclice,desulfurareaareun efectcontrar.
Uneleprocedeede rafinareavansatd(extractlaselectivS,rafinareaou
acid sulfuric sau hidrofinarea)pot elimina inhibitorii naturali de oxidare
care se gasesc'in propo(ie rnica in uleiul brut gi deci susceptibilitateala
aditivareestemai bund la uleiurile aclAnc rafinate.
La uleiunle neaditivate stabilitateala oxidare cregte in ordinea:
parafine,naftene,aromatice,pe cdnddupaaditivareaacestoruleiuri ordinea
seinverseazA [41
Rezistenla la oxidare a uleirrilor pe clase de hidrocarburi gi
produselede oxidarerezultatesepot prezentaastfel.
. Hidrocarburile nesaturatese oxideaz1,mai uqor dec6t cele saturate,
rezultAndprodusede condensare de tip ragini;
r Parafinelese oxideazdgreu la temperaturijoase gi destul de uqor la
temperaturi inalte avAnd tendinla de a da o proporfie mai mare de
acizi decdtde produsede condensare insolubile;
. Alchil-naftenelese oxideazi inilial la atomul de carbondin ciclu la
care este legatd o grupare alchil ceea ce duce la ruperea ciclului
obfindndu-seat6t produseacide,c6t gi de condensare;
. Hidrocarburilealchil-aromaticesunt mai rezistentela oxidare decAt
cele alchil-naftenice.Oxidareaesteinitiatd,de obicei,la carbonuldin
grupa alchil de langa ciclu. in consecingd, ciclul aromaticrirndne
intact, iar rezistenla la oxidare a legdturii C-H creqte in ordinea
carbon tertiar, secundar,prinar. Rezistenlala oxidare gi produsele
oblinute depind de numdnrl gi lungimea lanlurilor parafinice laterale.
In cazul lanlurilor laterale scurte cregte oxidabilitatea qi se obtin
produse de condensareinsolubile, pe cAnd lanfurile laterale lungi
 4. Condilii de calitate Ei categorii de uleiuri 199

favoriz6ndformareade substan{eacide gi
impiedici condensarea,
neutre.

Stabilitatea la oxidare a lubrifianfilor se determindprin numeroase

metode de apreciere 12-5,8,10-12,28-311. Ele folosesc c6teva criterii de
aprecieregi anume:
. timpul in minute sau ore in care uleiul rezistd la contactul cu
oxigenul frrd modificiri importante(perioadade inducfie);
. ffe$tereaviscozitdlii, a cifrei de neufralizare,a cifrei de saponificare
sau a confinutului de cocs dupd o anumitl duratd de oxidare in
condifii determinate;
o cantitateasau procentul de produse insolubile formate in uleiul oxi-
dat;
o cre$tereatendinlei de emulsionare.
Pentru fiecare tip de ulei lubrifiant se aplici metode specifice gi
numai unele permit apreciereacomportdrii uleiului in serviciu [28]. Astfel,
stabilitatea la oxidare pentru uleiurile de hansformator este suficient
apreciatdprin metoda STAS 6798-63, iar pentru uleiurile de turbina - prin
metodeleSTAS 9848-74 (ASTM D 943-63), STAS 8930-71 (ASTM D
2272-76,W 229t68)[5,28].
Rezistenlala oxidare a uleiurilor de motor se apreciazdcu certitudine
pe motoare. Existd totugi metode de oxidare in laborator care permit
selectionareauleiurilor de bazd gi a aditivilor reducdnd la minimum
incercirile pe motoare. Dintre acestease pot mentiona: metoda IP-48169,
metodaPapok,metoda,,cocsare",metodaPZY etc.[11,12].
Metoda IP-48/69 (BAM arata stabilitateala oxidare a unui ulei de
bazd supusla oxidare la 200"C timp de 12 ore. Stabilitatease apreciazdprin
cre$terea viscozitdlii.
Metoda Papok (STAS 4952-63) constdin incdlzirea uleiului pAnd la
350"C pe o placd de olel gi determinareatimpului necesarpentru formarea
unei anumite cantited de lac insolubil in eter de petrol.
Metoda ,.cocsare" (Coker test, panel crtking test, FTMS 3462)
folosegte o placd de aluminiu inclinatd gi incdlzitd la 600iF care este
stropitd continuu timp de 8 ore cu uleiul de cercetat.Aprecierea stabilitatii
la oxidare se face prin cdntdrireacantitilii de lac formati.

1t.
ccr 4.2.4.Caracteristicide puritategi anticorozivitate
La liware, uleiurilelubrifiantetrebuiesi fie lipsitede apdsaude alte
impnritdli solide, existentein suspensie.Prezen\aapei peste anumite
 200 4. Condilii de calitate Si categorii de uleiuri

concentralii genereaztremulsii, provoacd spumarea gi grdbegteoxidarea

uleiului. Particulele solide confiibuie la uzura prematuri a pieselor in
frecareqi infundd anumite orificii sau canalede ungere.
Controlul gradului de impurificare a uleiului lubrifiant se face prin
metodestandardizatedintre care se mentioneazd:
- conlinutul de apd prin metoda centrifug[rii (STAS 24), metoda
distilSrii (STAS 24) sau metoda Karl Fischer (STAS '7041),
ultima aplicAndu-sepentru un conlinut redusde apd;
- conlinutul de impuritdli mecanice prin metoda centrifuglrii
(STAS 24) saumetodafilherii (STAS 33);
- conlinutul de insolubile in pentangi benzenprin metodaASTM D
893.

llleiurile lubrifiante nu sunt corozive, dar prezenlasulfului in uleiuri

sau in combustibili poate conduce la aparilia unor compugi corozivi in
timpul utilizdrii. Produgii de oxidare acizi pot provoca, de asetnenea,
coroziuneapieselorcu care uleiul vine in contact.
Controlul corozivitafi se face prin metode relativ simple care
urmdresc modificarile survenite pe placulele metalice folosite de metodS.
Astfel:
- coroziunea pe lamd de cupru (STAS 40) constd in examinarea
aspectuluiunei lame de cupru dupi un contactde trei ore la 100oC
cu uleiul cercetat;
- coroziuneape o{el in prezen{aapei (STAS 8441) se determina
prin imersareaunui cilindru de otel intr-un amestecde ulei gi apa
de mare sinteticf,, in proporlii gi condilii de temperatura
determinate. Dupi un interval de timp stabilit, epruveta este
examinatdcu ochiul liber determinAndu-se gradul de ruginire.

'.?r' 4.2.5.Caracteristicidiverse

Densitatea uleiurilor depinde de confinutul de hidrogen in mole-

culele din amestecul de hidrocarburi din ulei. Cregtereaconfinutului de
hidrogenconducela scddereadensitalii.De obicei,densitatease exprimi ca
densitaterelativi (do'O,d,rtt) gi se determind prin metode standardizate
(STAS 35, ASTM D 1294,IP 160) carepermit calcululdensititii gi la alte
temperaturi.
(uloarea depinde de gradul de rafinare gi este, mai degrabd, o
caracteristicd
comerciald.Se determindprin metodeca STAS 34, ASTM D
1500,IP 196.
 4. Condilii de calitate Si categorii de uleiuri 201

Spumarease produce la barbotareauleiului cu aer datoritii prezentei

unor compugi polari care stabilizeazd bulele de aer. Aerarea mf,reqte
compresibilitatea uleiurilor hidraulice provoc6nd efectul de cavitalie,
reduce precizia comenzilor hidraulice, rezistenfa filmului de ungere gi
grdbegteprocesulde degradareoxidativi.
Testareatendinlei de spumare(conform STAS 7423, ASTM D 892,
IP 146) se face prin aerareaunei probe de ulei la 24oCgi aerareaaltei probe
din acelagiulei la 93oC,apoi, dupi rdcire, la24oC.
Vitezade dezemulsionarearatii capacitateauleiului de a se separade
apd. Emulsionarea este car:zatdde prezenlaunor compugipolari cu anumite
structuri. Aceastdcaracteristicdse impune qi se controleazdacolo unde este
necesari recircularea unor cantitdfi mari de uleiuri (turbine, lagdre de
laminoare,acliondri hidraulice etc.) la temperaturimoderate(40-80"C).
Prezenlaapei in uleiul lubrifiant influenteazdnegativ ungereaprin:
intreruperea filmului de ungere, compromitereapropriet[filor dielectrice,
generareaqi stabilizarea spumei etc. De aceeaeste necesarca viteza de
dezemulsionarea uleiurilor sd se imbundtSfeascd, iar in acest scop se
efectueazdoperagiide purificare (filtrare, cenffifugare) fbrd a se itttrerupe
funclionareautilajelor.
Determinareavitezei de dezemulsionarese poate face prin agitare
mecanicdgi raportareavolumului de ulei separatin 60 minute(STAS 8837,
ASTM D 1401) sau prin agitare mecanicd gi raportareatimpului pentru
separarea a 40 ml uleil3Tml apdl3ml emulsie(STAS 56, ASTM D l40l).
Ar:ielitateaorganicd reprezintdcantitateade hidroxid de potasiu (mg)
necesardpentru neutralizareaaciditSlii unui gram de ulei neaditivat prin
titrare in prezenla unui indicator (STAS 23). Se determinala uleiurile
neaditivate.
Ctia de aciditate totald (CAT sauTAN) arati conlinutul de acizi tari
gi slabi din uleiul proaspatsau uzat. Se exprimdca mg KOIVg ulei gi se
executdprin titrare potenfiometricd(STAS 8746,ASTM D 664,W 177).
Clia de bazicitate totald (CBT sau TB$ dA indica{ii privind
componenlirbazici sau alcalini din ulei. Se determindla uleiurile aditivate
care conlin aditivi bazici sau suprabazici.Valoarea acestei cifre exprima
capacitateauleiului lubrifiant de a neutraliza acizii care apir prin arderea
combustibilului sau prin oxidare. Se exprimd in mg KOFVg ulei gi se
executdprin titrarea potenliometric6cu un acid in excesgi neufralizareacu
hidroxid de potasiu(STAS 8746,ASTM D 2896,P 177).
(onlinutul de cenuSdesteexprimatprin cenugdoxid (STAS 38) sau
cenuqd sulfat (STAS 8543). Cenuga oxid, determinatd la uleiurile
neaditivate, indica gradul de rafinare, iar cenuga sulfat pentru uleiurile
202 4. Condilii de calitate Si categorii de uleiuri

adrtivate (inglobAnd metalele din aditivi fansformate in sulfati) arata

gradul de aditivare.
Conginutul de elemente chimice active (zinc, fosfor, bariu, calciu,
magneziu, clor, sulf etc.) pune in evidenJdnatura aditivilor qi gradul de
aditivare, iar pentru uleiul uzat, produgii provenili din uzura pieselor
mecanismelorsau din ardereacombustibilului. Determinarease face prin
metodemai laborioase128,29,30]sau prin metode spectrofotometricemult
mai rapideqi mai precise[30,31].
Cifra de cocs (Conradson sau Ramsbottom) se fillizeazd Ia
caracterizarea gradului de rafinare a uleiurilor neaditivate.Valoareaoptimd
trebuie corelati cu viscozitateauleiurilor, ea fiind sub 0,1olola uleiuri fluide
(20-50cSt la 50'C) 9i de peste1% la uleiuri vdscoase.
Proprietdlile termice (cildura specifici, conductivitateatermica) qi
proprietdlile tensioactive(tensiuneasuperficialdgi interfaciali) ale uleiului
prezintdimportanlapentru procesul de ungere.
Proprietd{ile electrice care pun in evidentd comportareauleiurilor in
cAmp electric sunt: conductivitatea electrici, constanta dielectrici,
rigiditatea dielectrici gi tangentaunghiului de pierderi dielectrice [4,5].
Conductivitatea elecfiicd a uleiurilor rafinate este foarte mic6, cca
l0-rac)-rcm-l,valoareaei mirindu-se cu cregtereatemperaturiigi a gradului
de oxidare.
Constanta dielectricd este raportul dintre capacitatea unul
condensatorin care dielectricul este uleiul mineral gi capacitateaaceluiaqi
condensatorcu dielectric aer. Depinde de natura, temperatura9i densitatea
uleiului. Valorile uzuale vniazd intre 2,1-2,3 peritru uleiuri naftenice sau
parafinice gi sunt mult mai mari pentru cele aromatice.
Rigiditatea dielectricd (tensiuneade strdpungere)estetensiunea(kV)
aplicatatimp de I rninut unor electrozi (sferici, semisferici,discuri) situali
la o anumitd distanld(cm), imersali in ulei, la care se produc descdrcdri
electrice sub formd de arc. Uleiurile bine rafinate au ngiditate de 30-1200
KV/crn.
Tangentaunghiului de pierderi dielectrice (6),determinatl la diferite
temperaturi,dI indicalii asupraputerii izolante a uleiului, fiind o masurda
pierderii de energie elecfrici intr-un condensator alimentat in curent
alternativ,in caredielectricul esteun ulei mineral.
Unghiul de pierderi 6 in dielectric reprezint[ complementul
unghiului de defazaj dintre tensiunea la bome aplicati unui condensator
plan, cu un anumit dielectric inffe armdturi, gi curentul elecfiic care trece
prin condensatorin regim armonic. Cu c6t valoareatangentei 6 este mai
micd, cu atdt materialul dielectric este mai bun. La dielectrici de calitate
superioari tg 6 estede ordinul miimilor sauzecimilor de miimi.
 4. Condilii de calitate Si categorii de uleiuri 203

Proprietifile elecfrice ale uleiurilor sunt inriutifite de prezenla

impuritifilor mecanice,a apei gi a gazelorrezultateprin descompunere
hidrocarburilor din ulei.
()omportareofalo de materialelede etan$arearatd capacitatea
uleiului lubrifiant de a nu atacamaterialelefolosite ca garnitdri de etangare
(cauciuc, diferite tipuri de elastomeri).Aceastii proprietatedepinde de
natura uleiului de bazd gi de aditivii folosili la formulareauleiului
lubrifiant.in cazululeiurilor de motor se determin[prin metodaCEC-L-
39-X-95,prin imersiaa patru tipuri de elastomeriin uleiul de examinat
l l l , 13 l .

4.3.Uleiuride bazi gi aditivi

tn general,din uleiuri debazd(minerale

llleiurile lubrifianteseobXin,
sausintetice)gi aditivi.

fA 4.3.1.Uleiuride bazi
\<l
(lleiurile minerale separate din !i!ei reprezintd clasa cea mai
importantdde uleiuri debazd folosite pentru fabricarealubrifianlilor lichizi
sauplastici. Se estimeazdcd in anul 1990 uleiurile minerale au reprezentat
91% din lubrifianli, iar in anul 2000 - 87% 1321.
In comparafiecu uleiurile sintetice,acesteaprezinti anumite avantaje
gi anume[3]:
. lubrifiantii fabricafi din uleiurile minerale, seleclionate gi rafinate
corespunzitor, se comportd foarte bine in numeroaseaplicalii. fiind
relativ ine4i chimic, stabili la efecte termice sau de hidrolizd gi
perfect miscibili intre ei;
r prelul uleiurilor mrneraleestemai mic decdtal celor sintetice;
. sunt disponibile;
r uleiurile minerale de bazi sunt susceptibile la amelioriri (prin
hidrocracare,izodeparafinare etc.), la costuri admisibile.

Uleiurile debazd minerale se obfin din gileiuri selecfionate,in urma

unor prelucriri tehnologice(distilare in vacuum,extracfiecu solvenli sau
204 4. Condipiide calitate Si categorii de uleiuri

hidrocracare,deparafinarecu solventi saucatalitic5,ffatare cu hidrogen sau

chimicale).Ele sunt amestecuricomplexede hidrocarburicare contin 20-80
atomi de carbon in moleculi, cu mase molare de la 300 pdnl la 800. RA-
qinileau masemolaremedii pdni la 1500,iar asfaltenele pdndla 3000 [12].
In uleiurile minerale se gisesc urmdtoareletipuri de hidrocarburi a
cdror proporfie vaiazd cu nahra tifeiului din care provin qi cu condiliile de
rafinare[33]:
. hidrocarburiparafinice (normale gi ramificate) 5 -2 5 % ;
o hidrocarburi naftenicecu catenelaterale 5 0 -8 0 % :
o hidrocarburi alchil-benzenice 5 - 10%;
. hidrocarburiaromaticepoliciclice l-5 % ;
Uleiurile parafinice sunt folosite in mod deosebit la oblinerea
uleiurilor de motor, de ransmisii gi hidraulice,in timp ce uleiurile naftenice
se intrebuinteazd la producerea uleiurilor de fransformator, industriale,
pentnr prelucrareametalelor, pentru fabricareacauciucului gi pentru fan-
sfer de cildurd.
in firnclie de natwa titeiului, gradul de rafinare gi viscozitatea
exprimatl in secundeSaybolt, uleiurile de bazd se clasificd in urmdtoarele
categorii:
o uleiuri neutrale gi bright-stock solventate (obfinute din lileiuri
parafinice selectionate,rafinate cu solvenli selectivi, deparafinateqi
hidrofinate);
. uleiuri naftenice solventate (provenite din gileiuri naftenice
selecfionate,rafinate cu solvenfi selectivi);
r uleiuri conventionale (fabricate din titeiuri naftenice selecfionate,
rafinate cu hidrogen).
Caracteristicile unor uleiuri de bazd neutrale sunt prezentate in
tabelul 4.2. Pentru multe scopuri, in specialpentru motoare, sunt preferate
uleiuri ,,neutrale" provenite din lileiuri parafinoasecu conlinut ridicat de
sulf din Orientul Apropiat. Compugii cu sulf din acesteuleiuri au o acfiune
antioxidantd,iar susceptibilitateala aditivare antioxidanti cu aditivii actuali
estesuperioarduleiurilor de alte proveniente.
Uleiurile de sintezd reprezintd o sursb relativ noui de oblinere a
uleiurilor lubrifiante. Ele se pot folosi ca atare sau, in cele mai multe
cazuri,in amesteccu uleiurile minerale.
Fiind produse de sintez6, caracteristicile acestor uleiuri sunt
superioarein multe privinte uleiurilor debazd minerale (IVE ridicat 140-
180, punctede curgerefoarte coborate- 60oC,volatilitate micn).
Tipurile mai importante de uleiuri de sintezi gi aplicafii ale acestora
suntprezentatemai jos :
r polialfaolefine folosite la uleiuri de motoare,ffansmisii, hidraulice;
 4. Condilii de calitate Si categorii de uleiuri 205

EcE $ - 3 3s R R K 3=s 3"8"'E E S = . 6

2^e alC.lC'.1 I | | OO=O-O

!e6 ho
c.i , c{ cr" o\ E E FRr sr=3^a'E l n F or 6
E => NN cl- C.l I oo=o-
z -f-

la)
E=e K' n s€
E E X 3S eI oo=o*o
3.8'E_ &\s n
h
o
E=z -€)
c.l- e{ J '

U
;*
aa
F s x $ h :R x 3 + + 3 3 9: ! $ 3
()
o
q)
or,p c.,r-- .or-9R::B^g"'Eqgq r,
:9
(, ouo !9- i3 RR--.1 ' 'oo=o-o
r€ z
N

o
ilr N OOO m \o F - ? 0 o ..!"' S9 QNr '
€O
R o. to. \vi $mC- e-v-O.e.-a q
?" ' n - O\
6INC.lJ
'
rOO=O-O
z
o

i= s
!= 6c li R R * 3==S .8.'AE S = . r
c{ ar 6r ' r r oo= o- o
EN - \I)6 iO\
z
I

i-
-=
6O
d,c\
Oh
E e33=:s "8"'43 . 3 E
c.l- NJ
6
U a.l al "oo= o- o
ai
z -O\

Fr r, 3 H $
N
R

4 b !f € ,,?: Es
I
E
9. , ,
g *€ te t? iiEig € 5
8 . , 8 - E : S € > S : t g ' q .E!=F >
U
cfaH EgiEf*F?iEE ssEE Ft+
i"'g"g!--;gFEEE
206 4. Condilii de cqlitate $i categorii de uleiuri

. dialchilbenzeni- uleiuride motoare,pentruhansmisii,hidraulice;

o diesteri- uleiuridemotoare,pentrutransmisiiqi hidraulice;
o poliglicoli- fluide de fr4n6,uleiuripentrutransmisii.

Cdtevacaracteristiciale unor uleiuri sinteticesunt prezentatein

tabelul4.3.

Tabelul 4.3. Comparafie lntre caracteristicile unor uleiuri minerale

ti sintetice [121

Ulei I Polialfa- Polialfa-

Diester Bright Diester
Caracteristici mineral I olelina olefina
A Stock B
SAE2O I A B
Viscozitatea,cSt
la 100'C ),2 42
Ia 40'C ?q< 29,0 391 392
l a -17. 8' C a) 1010 37000 38170
la -40'C a) 7',790 a) a)
IV 102 140 145 158
Puncfulde curgere,oC -54 -46
-18 -51
Punctulde
inflamabilitate,oC
218 235 271 249
Distilatla 400'C, % vol
20 2 I 2

a) Preavdscospentrua fi misurat

&) 4.3.2.Aditivipentruuleiurilubrifiante

Aditivii pentru uleiuri lubrifiante sunt substantechimice de o largd

varietate care, addugateuleiurilor de bazd, amelioreazasau creeazAnoi
proprietali necesareunei lubrifieri cdt mai bune.
ln ultimii ani s-au produs din ce in ce mai puline tipuri gi cantite! de
uleiuri lubrifiante neaditivate, iar proporfia de aditivi folosili la oblinerea
uleiurilor lubrifiante gi diversitatea acestora a crescut continuu. Datele
prezentatein tabelul 4.4 evidentiazeacestetendinle.
Clasificarea aditivilor pentru uleiuri lubrifiante se poate face, in
funclie de proprietitile uleiului pe care le imbundtdlesc,astfel:
- modificatori de viscozitate;
- depresanfiai punctului de curgere;
- detergent- dispersanfi;
 4. Condiliide calitategi categoriide uleiuri 207

- antioxidanfl;
- anticorozivigi antirugin6;
- pentruextremdpresiunegi antiuzurd:
- antispumanli.

etut 4.4. Pr oporri

T'ab art.tillil.J: j:,1.'i1'raformurarea
ureiu
rilor
;3*l

Concentrafia de aditiv din lubrifiant' %omasl

Modifica-
Anul tor de Detergent Dispersant EP 9i Divergi Total
viscozitate filrl cenug[ antiuzuri

1958 J I I 8
t970 7 J 5 2 I 18
198 0 7 5 5 3 1 21
I 990 7 5 6 5 I 22

Un aditiv, indiferent de acliuneasa, frebuie sd indeplineascdanumite

conditii:
r o solubilitate buni in uleiul lubrifiant la temperaturi inalte gi joase,
precum gi la depozitareindelungatS;
. o birnl compatibilitate cu ceilalli aditivi gi cu uleiul;
. o eficacitate c6t mai bund pentru imbundtdlirea caracteristicilor
uleiurilor lubrifiante.
Evaluareaeficacitelii aditivilor se face prin metode standardizatesau
speciale,completatecu incercdri de performan!5in aparategi magini care
reproducin buni mdsurdutilaje saumotoarereale[1-8].

Adttivi modificatoride viscozitate

@:i
Realizarea uleiurilor lubrifiante cu indice de viscozitate ridicat qi
punct de curgere cobordt, in condilii economice, nu este posibild prin
tehnologii clasice de fabricare(extraclie qi deparafinarecu solven{i).Pentru
oblinereauleiurilor multigrade se folosescpolimeri cu mase molare cu-
prinse intre 104-100,a c[ror func1ie principala este de ameliorare a
proprietililor reologice ale lubrifianfilor. Acegti aditivi pot indeplini qi alte
funcgii(modificatori de cristale, dispersanlietc.).
Acliunea polimerilor este de a se opune reducerii puternice a
viscozitelii uleiului la cregtereatemperaturii. La temperaturi joase firele
lungi ale moleculelor de polimeri se gisesc in ulei sub formd de ghern,fhri
ca polimerul sd conducdla cregtereaexagerati a viscozitdfii. La temperaturi
208 4. Condiyii de cqlitate Si categorii de uleiurr

ridicate ghemul se desfbgoard,se solvateazdmai bine qi, prin aceasta,

impiedici scddereaputernicda viscozitelii.
Deqi pondereapolimerilor in produclia de aditivi este25-30o,/o, iat
numdrul brevetelor care revendicd structuri de acest tip depaqeqtecAteva
mii, industrial se fabrica doar cflteva tipuri: poliizobutene, polialchil
metacrila{i,copolimeri ai esterilor fumarici cu acetatde vinil, copolirneri ai
cr-olefinelor, copolimer stiren-butadiendsau stiren-izopren 9i polial-
chilstireni[3-5,7,35-4I ].
Poliizobutenelesunt obtinuteprin polimerizareIa temperaturiJoasea
izobutenei in prezen{f de clorurd de aluminiu, trifluorurd de bor sau alli
catalizatoride tip acid Lewis. Masa molari medie a acestorpolimeri de-
pinde de temperaturade polimerizare. Uleiurile aditivate cu aceqti aditivi
au o comporlaremodestdla temperaturijoase.

-{.",

'|
Polialchil metacrilalii se oblin pnn polimerizarca radicalica a
esterilormetacrilici cu 4-23 atomi de carbonin catenaalchil qi au mase
molarecuorinseintre 40 000 - 800 000.

-+.
-ll"
Polimerii de tip metacrilat au pernis oblinerea unor uleiuri cu o
comportare bund la diverse temperaturi, ocupdnd ur loc important in
produc{iade aditivi de acesttip.
Pentru a ameliora proprietifile^lor au fost realiza{i copolimeri care
confera Lrleiului gi alte proprietSfi. In continuare sunt prezentali cdliva
copolimeri folosili la ameliorarea anumitor caracteristici ale uleiurilor
lubrifiante.
 4. Condiyiide calitateSicategoriide uleiuri 209

Copolimeriiesterilorfumaricicu acetatulde vinil au formula:

COOR

-.CHz--cH-]- cH-- cH- -f

rll
O OC -C 4n LC ooR l-

Copolimerii cx,-olefinelorse prepardprin copolimerizareaolefinelor,

cei mai raspdndififiind de tip etilend-propilena,ou masemolare de 50 000-
120000.
' lT r
- CHr- CHil-f CH?-CH
I - lnr
t i" ^ l _
J

oblinuli pe catalizatoriorgano-metalic
Copolimeriistiren-butadieni
aumasemolarede 50 000-250000.

;
- CHZ- CH :CH- --CHZ-- CH -
Cltr--.----J_
I

. _lmI c6Hs.,,,

tJltimele doud tipuri de copolimeri s-au dezvoltatin ultimii ani avAnd

o capacitatemare de ingrogmegi o stabilitatemecanicdfoarte buna [35,40].
Polialchil stirenii se oblin prin polimerizare pe catalizatori organo-
metalici, au o dispersie foarte scizutd, dar monomerii se oblin in condilii
dificile.
l
I-.,) CH -CH

R-\/.
(\i
'n
2t0 4. Condilii de calitate Si categorii de uleiuri

Aditivii de tip polimeri sunt constituiti din macromoleculecu gad de

polimerizare diferit qi ei pot fi caracterizati prin analizd cromatografici
(metodapermealiei de gel) care permite determinareamasei molare medii
gravimetrice (M*), a masei molare medii numerice (1v1,,) li a gradului de
dispersie(M*44'').
Viscozitatea uleiului aditivat cu polimeri cregte proportional cu
concentrafiade aditiv, dar fiecare aditiv are efect de ingroEarediferit. Astfel
poliizobutaneleau un efect de ingrogaremai puternic decdt ceilalli aditivi,
dar creqtereaindicelui de viscozitateestemai micd.
La temperaturdridicatd sau la frecareintre pieseleunse,la presiuni 9i
turalii mari se produce o rupere a macromoleculelor. Din acest motiv,
rezisLenlala /orfecare devine o caracteristicdimportantda polimerilor gi se
determind prin recircularea uleiului aditivat sub presiune in injectoarele
Dieselin condilii bine precizate(DIN 51382).
Forfecarea(F) se poatecalculacu relafia:

,','_
4, n- 4p_ _ r,r,,
.ro
l o
F=

in care:
Tl. $i Ir- reprezintdviscozitalile cinematiceale uleiului aditivat
inainte gi dupa testare.

{-tS Aditivi depresanyiai punctului de curgere

Aditivii de acesttip permit imbunatdlireaproprietalilor de curgerela

temperaturi coborAte.Prin urmare, deparafinareacu solventi se poate face
la temperaturimoderate(mult mai economic)gi, in acestcaz, uleiul depa-
rafinat conline o cantitate mai mare de parafine, avdnd un indice de vis-
cozitatemai ridicat.
Depresanlii sunt adsorbili la suprafala cristalelor incipiente de
parafind qi inhibS, prin aceasta,cregterealor. Este posibil ca ei sd impiedice
formarea relelei cristaline gi solvatarea cristalelor cu ulei. Astfel uleiul
poate curge chiar dacd in masalui existd cristale de parafind. in acestmod
se explica acfiuneadepresantda acestoraditivi pentru uleiurile parafinice gi
eficacitatearedusaasuprauleiurilor naftenice142,431.
Ca aditivi depresanfiai punctului de congelarese folosesc denvali ai
Astfel, paragelul este
naftalinei gi ai fenolului sau polimeri 14,'7,36,40,411.
o polialchil-naftalind care se obline prin condensareaparafinei clorurate cu
naftalina, iar dinre derivalii fenolului se menfioneazdditetra alchil-fenol-
ftalat.
 2ll

Polialchil acrilalii gi polialchil metacrilafii care au in catenelelaterale

cel pulin 12 atomi de carbonau qi ei efect depresantasuprauleiului.
Eficacitatea aditivilor depresanlieste influenlata de anumili factori:
concentrafia de parafin5, cornpozilia chimicd a uleiului, natura gi
concentraliaaditivului [7,I 3].

l\.J .4dirivi dctergent- dispersanli

Aditivii detergent-dispersanlisunt esenfiali in fabricarea uleiurilor

pentrumotoaremoderne.Funclia detergentda aditivilor din uleiuri permite
ca pieselemotorului (piston,segmenti),care ajung la temperaturiridtcate,
sd ramAnd curate. Funclia dispersantd este atribuitd aditivilor care au
proprietateade a menline in suspensiefind impuritdlile solide ce apar in
ulei in timpul utilizarii sale,la temperaturijoase.In acestfel, segmellri pot
asigurao etan$arecorespunzdtoarein cilindru gi uleiul poate fi distribuit in
mecanismelecarenecesitdo circulalieabundentade lubrifiant [3,4.7,38].
Aditivii detergenli cu rezeryi de bazicitate (suprabazici) combat
coroziunea provocati de compugii acizi rezultali prin arderea combus-
tibililor cu sulf saudin oxidareauleiului.
Acliunea aditivilor detergent-dispersanlipoate fi explicatd prin trei
tipuri de mecanisme:adsorblie,solubilizaregi neutralizarechimicd [3,38].
Adsorblia aditivilor detergent-dispersanfila suprafalaparticulelor in
suspensie,insolubilein ulei, impiedicd aglomerareaacestoragi depunerea
2t2 4. Condrtii de calitate Si categorii de uleiuri

lor pe pieselecalde saureci ale motoareior.Este posibil ca aditivii metalici,

la temperaturdridicatd, sd se ionizeze gi sd formeze un sfrat dublu electric
in jurul particulelor solide. O altd teorie se referd la acfiunea aditivilor
dispersanfifErd cenugd,la temperaturdcoborAtI. Partea polari a molecu-
lelor aditivilor se fixeazi la suprafafaparticulelor solide prin legituri chi-
mice slabe, in timp ce radicalul hidrocarbonatare o afinitate mare pentru
ulei. Radicalii hidrocarbonati cu un anumit numdr de atomi de carbon in
molecula sunt capabili sd menfindparticulele solide in suspensie.
Solubilizarea impuritIlilor din ulei este un mecanism prin care se
considerdca aditivii detergenfimetalici pot forma, la concentrafiimai mari
decAtconcenfiatiamicelardcritic6, micele de tip api in ulei care inglobeazi
particuleleinsolubilein ulei.
Neutralizareachimici a compuqilor acizi, precursori de depuneri,de
citre aditivii detergenli cu rezerva de alcalinitate, stopeazd formarea
produselorde policondensare insolubilein ulei.
Aditivii detergenli ,,cu cenu$5" sunt siruri metalice neutre, bazrce
sau suprabaziceale acizilor organici, cu formula:

R_X_M

in care
R esteradicalul hidrocarbonatcareasigurdsolubilitateaaditiwlui in
ulei;
X grupareade legaturd;
-
M - metal (bariu, calciu, magneziu).

Principalele tipuri de aditivi detergenli ,,cu cenu;5" int6lnite sunt

urmdtoarele: sulfonafii, fenatii, tiofosfonafii.
Alchil-aril sulfonalii de calciu sau magneziuse oblin din sulfonali de
sodiu petrolieri, rezultali ca produsesecundarela rafinarea cu acid sulfuric
a uleiurilor sau din acizi sulfonici sintetici, preparatiprin sulfonareaalchil-
benzenului.Pentru a fi eficienti ca detergenli,masa molard medie a sulfo-
na{ilortrebuiesi fie mai marede 450.
Exemple de formule de aditivi de tip sulfonali:

(RSOr)zCa alchil-aril sulfonat de calciu

RSO3MgOH alchil-aril sulfonatbazic de magneziu
(RSO3CaOH)"(CaCOg).alchil-aril sulfonat de calciu suprabazic

Aditivii detergenti suprabazici sunt coloizi de asocialie in care

particulele de carbonatde calciu sunt menfinutein suspensiede moleculele
 4. Condilii de calitate Si categorii de uleiuri 213

de alchil-aril sulfonat de calciu. Acegti aditivi pot aveao cifra de bazicitate

totald de 300-400 mg KOIVg gi un conginut de cca 35oA carbonali
134,38,44,45f.
Fenalii au formula generalS:

-[7
YY
in careM poatefi calciu sau magneziu,iar X poatefi S, S-S,CH2.
Tiofosfonafii se obgindin reacfiapoliizobutenei (cu masa moleculari
de 800-1500)cu pentasulfurade fosfor gi sunt amestecuride compugide
forma:

*-[-, , *-X-o, .__L_,_lf_.

I
o i_t l_-_-t
Aditivii dispersanfi ,,fhr6 cenugS" menlin particulele solide in
suspensieqi previn formarearndlului la temperaturicobor6te.
Radicalul hidrocarbonateste un polimer (poliizobutendcu masi
molari de 800-1500),parteapolari esteo amin6,iar grupareade legaturd-
anhidridamaleici saunucleulf'enolic.
Reprezentanli tipici sunt succinimidele;i bazeleMANNICH:
9H"
R-c H-c I --{"-"-i"-L"
^.. ^4
n--.*t"-""f-o,
crry-c(o\ ' " ln '*H.,-NH "

f" tIL-t I{z-cH2-N"} ** H2-NF{2

",-*"{-
+
214 4. Condifii de calitate Si categorii de uleiuri

Eficacitatea aditivilor detergenli dispersanli depinde de natura

uleiului de bazd gi a combustibilului folosit, de natura aditivului, de
solubilitateagi de concentraliaaditivului in ulei, de condiliile de lucru 9i de
caracteristicileconstructiveale motorului [3,4,7].

,tI) Aditividntioxidqnli

Antioxidanlii sunt aditivi care au rolul de a frdna oxidarea uleiului,

fiind folosili in formularea tuturor uleiurilor lubrifiante. Mecanismul de
oxidare, produsele de oxidare rezultate gi metodele de apreciere a
rezistenleila oxidare a uleiului au fost prezentatein paragraful4.2.3.
Rolul aditivilor antioxidanfi este de a interfera cu mecanismul
radicalic de propagareqi aceastdacliunepoate interveni in diferite etapeale
procesului:
- in etapa de propagare,prin reactii cu radicalii liberi, aditivii
numindu-se,.inhibitoride radicali";
- in etapa de formare a radicalilor liberi, prin reactii cu
hidroperoxizi, aditivii fiind numili ,,distrugdtoride peroxizi".
Inhibitorii de radicali sunt, in general,derivali ai fenolului 9i amine
aromatice[7,38]. Cea mai cunoscutdstructurdfenolica este di-tert-butil-
paracrezolul(Topanol0) careare efectantioxidantpdni la 180"C.

'dls

Trebuie precizat cd gi alchilfenalii sulfuriza\i, prezentali ca aditivi

detergenlipentru uleiuri de motoaresunt, de asemenea,captatoride radicali
liberi.
Unele amine aromaticeau gi ele efecte de inhibitori de radicali care
se manifestdpAnala 200 "C:

-(\ octildifenilamina
CT-*
csHrz-\,/ \,/<sHrr
 4. Condilii de calitate Si categorii de uleiuri 2ts

fenil-p-naft
ilamina
@*H--O-rchil

Distrugdtorii de peroxizi sunt, in principal, compugi cu sulf, cu

seleniu,cu sulf gi azot, cu sulf gi fosfor 17,20,38f,foarteraspAnditfrind
alchilditiofosfatuldezinc:

><_"_><l
Acidul ditiofosforic se obfine prin reacfia dintre pentasulfird de
fosforgi alcooli,iar neufializarea aciduluisefacecu oxid de zinc.Radicalii
R pot fi alchil, aril saualchil-arilgi trebuiesi aibd3-8 atomide carbonin
moleculi pentrua asigurasolubilitateaaditiwlui in ulei. Cele mai bune
rezultates-au obfinut cu ditiofosfafii in care radicalii R sunt diferili, de
exemplucu trei gi gaseatomide carbonsaucu patrugi opt atomide carbon
l4l.
Ditiofosfafiide zincformeazdfilme protectoare pe metalegi previn
coroziuniledatorateprodugilorde oxidaredin uleiurile de motoare.Ei
poseddrezistentila presiunimari,actiondndqi ca aditivi antiuzuri.

tlrl AdrtivianticoroziviSiantirugind

Aditivii anticorozivi gi antirugini sunt substantecare favorize'azd

aderenfauleiului la suprafatametalelor.Ei acfioneaziprin formareaunui
film protectorhidrofobpe suprafata metaluluicarefrebuieprotejat.
Inhibitorii de coroziunepot fi substanfeneuhalizantecare au gi
proprietifi detergent-dispersante. Ditiofosfatii metalici, terpenele
fosfosulfirizate,ditiooarbamafiietc.acfioneazdgi ca aditivi anticorozivi.
Ca aditivi-antiruginlse folosescderivatiai acizilor gragi,^sdruri ale
acizilorsulfonici,fosforici saucompugiai acestoracu aminele.In ceeace
privegte rezistenfa la coroziune, aceasta se testQazdprin metode
standardizate, prezentatepe scurtin paragraful4.2.4.
 216 4. Condilii de calitate Si categorii de uleiuri

': Aditivi de extremd-presiune antiuzurd

lf Si

Acest tip de aditivi asiguri reducereafrecdrii gi ungereatn domeniile

limita pi extremdlimitii (v.paragaff a.1).
Aditivii de extremi-presiune aclioneazdindomeniul in care filmul de
lubrifiant este rupt (domeniul exfiem6-limiti), iar aditivii antiuzurd in
regim de ungereelastohidrodinamicqi limit6.
Principalelecategorii de aditivi [38]:

. Compu$i organici polari (alcooli, esteri, amine, acizi graqi) care

se orienteazi gi se adsorb la suprafala metalului formAnd o
peliculi protectoarela temperaturijoase, sub 150'C.

r Compu$i ai fosforului
( R o :)P :0 fosfati

(Ro): P fosfili

cor o
l: fosfonali
R'

(RO)2P:0 fosforamidafi
I
R'-N-R"
Acegti compugi sunt aditivi antiuzurdexcelenli,eficacitatealor
astfel: fosfati < fosforamidafi< fosfonali.
cresc6nd

. Compu$icu clor saucu sulfgi clor

Acegtiaditivi suntobtinufiprin clorurarea directd
sausulfocloruralea
a parafinelor sau aromaticelor.Ei sunt aditivi de extremd presiune
excelenli,darposeddo activitateantiuzurdmediocrd.in contactcu metalul
formeazi un film lubrifiant solid de clorur5sau sulfurd.Se folosescla
oblinereauleiurilorindushialegi, mai ales,pentruprelucrarea metalelor.Ei
suntcaracterizatiprintr-o activitatecorozivdimportantdqi, de aceea,sunt
impropriipentruungereamecanismelor din aliajedecupru.

. Compu$icu sulf
Dintre compugii cu sulf au activitate antiuzurd qi de extremd
presiune:sulfurile, disulfirile, polisulfrrile, olefinelesulfurizate,esterii
acizilorgraginesaturafisulfrrizali,uleiurisulfirizate.De exemplu:
 4. Condilii de calitate Si categorii de uleiuri 2t7

R-S -S -R alchilsauaril disulfuri

R-(S)''-R dialchilpolisulfur

esteriai acizllorgraginesaturatisulfurizafi

cHr - (cH2).- cH: cH - cH - (cHz).- cooR

I
(ir
i
cH: - (cllr\ - cH: cH - cH - (cHr)"- cooR

Pentru a asigura o protectie corespunzdtoare,aditivii cu sulf trebuie

sa aibd o activitate optim6. Astfel, daci activitatea aditivului este slabd.
proteclia suprafetei metalice este redusd, iar dacd activitatea este foarte
puternicdse observi un atac important al suprafelelorgi aparilia unei uzuri
corozive severe.Disulfurile sunt mai eficiente decdt sulfrrile, iar pentru
alchil polisulfiri valoareaoptimd estepentru n : 3. Compugii cu sulf sunt,
in general,mai putin eficien{i decdt compuqii cu fosfor gi ditiofosfatul de
zinc.
Eficacitateaca aditivi de exftemdpresiunesercputizeazd astfel:

difenil < di-n-butil < di+e4butil < dibenzil < dialchil

Esterii acizllor gragi sulfurluafi au un comportament diferit de al

compugilor cu sulf, ftrd oxigen. In func{ie de polaritatea lor, grupdnle de
tip ester rntra in competifie cu sulful pentnr adsorblia lor pe suprafata
metalica. In comparalie cu sulfurile, ei au proprietdli de extrema presiune
inferioare.
Aditivii cu sulf sunt utilizali pentru oblinereauleiurilor de prelucrare
a metalelor, pentru uleiuri de angrenaje industriale, pentru uleiuri de
transmisie a autovehiculelor gi pentru puncte foarte solicitate ale
autovehiculelor.

(i eauiri antispumanli

in anumite condi.tii (agitare in prezenld de aer), in lubrifiant se

formeazl spume stabile. Aditivii antispumanti impiedica formarea gi
stabilizareaspumei.Ei se adsorbla suprafalabulelor de gaz,ludnd locul
substanfeloractive din ulei ce favorizeazdspumarea.
 218 1. Condipiide calitate $i categorii de uleiuri

Cei mai folositi aditivi de acesttip suntsiliconii [4,7] :

qH-
I T",
qH-

cH_si_o
t' _si_ol'
'l CH,
I
CH,
|-T'-",
lcH
-n 3

Pentru a aveaacliune antispumantd,aditivul frebuie sa fie insolubil

in ulei gi sa aiba o tensiunesuperficiali mai micd decdtacesta.
Aditivarea se face cu proporfii foarte mici de antispumant(1-100
ppm), iar aditiwl poatefi diluat cu solventiorganici.
/^\
' l+) .Adaosurisolide

Lubrifiantii (aditivii) solizi se folosescpentru a reduceuzura pieselor

metalice in contact la presiuni gi temperatun ridicate. Ei pot avea o
eficien1dbund.,dar trebuie sd se aibd in vederecompozilia uleiului debazFt
gi sa se evite prezenfa unor aditivi care ar putea exercita o acgiune
antagonistS.
Folosirea acestor adaosuri solide se justifici pentru uleiuri de
transmisii, dar mai pulin pentru uleiuri de motor.
Cei rnai cunoscuti aditivi solizi sunt grafitul qi sulfura de molibden.
Ei sunt constituiti din cristale extrern de fine sub formd de lamele, care
aderdla suprafalametalelor asigrrdnd ungerea.Se utilizeazi sub form6 de
suspensii in ulei I l,l2].
Grafitul trebuie sd nu conlind particulede silice qi de argila. Solulia
coloidald de ulei conline cca l}oh grafit. Pentru stabilitatea soluliei se
fblosegteun stabilizant (tanin, trietanolamind).in final, lubrifiantul conline
0,1-l% grafit, iar particulele de grafit au diametrul maxim de ordinul
rnicronilor.
Sulfura de molibden reduce coeficientul de frecare la valori de
ordinul 0,04, estefoarte stabilap6nd la 400"C gi rezistdla presiuniridicate.
Lamelele de sulfrrd de molibden sunt constituite din sfraturi de atomi de
molibden care au de-o parte qi de alta straturi de atomi de sulf. in releaua
lamelard, legdtura S-S este mult mai slaba decdt cea Mo-S astfel inc6t
alunecarease face numai intre suprafeleleS-S, iar intr-o pelicula de l0-3
mm grosimeexistdaproximativ2 000 de fefe de alunecare[4,i I ].
Prin aceasti structurl se explicd scddereaputernicd a coeficientului
de frecare dintre doud suprafelemetalice in contact,in prezenlasulfurii de
molibden. qi protejareapieselormaginilor la pornire qi mers in gol.
 4. Condilii de calitate Si categorii de uleiuri 219

4.4.CATEGORII
DE ULEIURI
LUBRIFIANTE

.4i ;4.4.L Clasificareauleiurilorlubrifiante

- IJleiurile lubrifiante reprezintd cea mai numeroasd, variatd gi

dinarnicacategoriede produsepetroliere.De aceea,clasilicareauleiurilor
prezinta o importanld deosebitd, dar intdmpina qi multe dificultaf. O
clasificare simpla imparte uleiurile lubrifiante in doud mari categorii:
uleiuri pentru automobile qi uleiuri industriale.
La noi in !ard, o clasificaremai riguroasdcaretine cont de domeniile
de utilizare imparte uleiurile in zece mari categorii [2S] Pentru o
identificare uqoard,multe categorii de uleiuri se noteaza cu una sall mal
multe litere.
Clasificareagi notareauleiurilor in Romdniaconform STAS 871 se
prezintdastf'el:

c (,lleiuri pentru motoare termice

- cu aprindereprin scAnteie M
- cu aprindereprin comprimare D
- cu aprindereprin scdnteiesau comprimare MD
- cu aprindereprin scdnteiein doi timpi I\nT
- cu aprindereprin comprimarein doi timpi D2T
- de aviatie AVi
- de navi N
- av gaze
--MG
- pentrurodaj R
- pentru rodaj qi conservare RC
o ( I Ieiur i Dentru t ransmi,si ile autovehiculeI or
- mecanlce T
- automate TA
c (Jleiuri pentru utilaje industliale
- de uz general I

- pentru lagire L
- pentru industria textild Te
- pentru mecanismefine MF
- pentru angrenajeindustriale TIN
- pentru turbine cu apd, abur qi gaze Tb
220 4. Conditriide calitate Si categorii de uleiuri

- pentru compresoarecu piston K

- pentru glisiere G
- pentru maqini cu abur C
- pentru magini pneumatice KP
- pentru instalatii frigorifice F
- pentru trolii gi cabluri de tracfiune R
t (lleiuri hidraulice
- pentru instalatii hidraulice H, F{EP
- pentru amortizoarehidrostatice HA
o (lleiuri electroizolante
- pentrutransformatoare TR
- pentru ffansmisii ET
o (lleiuri pentru prelucrorea metalelor
- uleiuri emulsionabile PE
- uleiuri neemulsionabile P

o (Jleiuri pentru transfer de cdldurd TERM

o Llleiuri pentru tratamentetermice TT
o Uleiuri pentru fabricarea caucitrcurilor IC
o (Ileiuri pentru alte utilizdri

4.4.2.Uleiuripentrumotoaretermice
lAb
pentru motoaretennice reprezintd,ftra indoiala. cea tnai
L-,'leiurile
importanta categoriede uleiuri lubrifiante. ln anul i990, mai mult de
jumdtate din consumul de lubrifianli (53,4oA)l-au reprezentatuleiurile
pentru autovehicule, iar dintre acestea, 85,2o/o au fost uleiuri pentru
motoare [32]. Prin diversitate gi condilii severe de calitate, realizmea
acestortipuri de uleiuri necesitdmari eforluri de cercetareqi cheltuieli.
Formularea unui ulei de motor sau verificarea calitiliior unui ulei
cuprindecdtevaetape:
- EtapaI - incercdri de laboratorpentru examinareacaracteristicilor
fizico-chimice;
- Etapa II - experimentdri pe stand, in motoare monocilindrice
standard@etter,Labeco,Caterpillar etc.);
- Etapa III incercdri pe stand, in motoare policilindrice
comerciale,in diferite regimuri de funclionarea motorului;
- EtapaIV - verificdri in condilii de exploatarepe autovehicule.
 4. Condilii de calitate Si categorii de uleiuri 221

Primele metodede incercarea uleiurilor pe motoareau fost elaborate

in S.U.A., in vederea stabilirii conddiilor de calitate pentru specificafiile
armatei americane.Ulterior s-au elaborat astfel de metode qi in alte 1dri.
tncercarile se executdpe motoaremonocilindrice conceputein mod special
gi pe standuri de motoare policilindrice comerciale, amenajate in acest
scop.
Din cauza condiliilor pe care trebuie sa le indeplineascdlubrifianlii
pentru diferite motoare, este practic imposibil de gasit o metodi care sd
inlocuiasca incercdrile pe motoare. In incercdrile speciale pe stand,
severitateauneia sau mai multor variabile este, de obicei, exageratdpentru
a scurtadurata experimentdrilor.Numlrul acestorvariabile fiind insd foarte
mare, metodele nu pot frrniza mdsuri de o precizie deosebitdqi de aceea,
de la o incercarela alta, apar mici diferenfe.

A. Metodeamericanede incercarepe motoare

a) incercdri pe motoare monocilindrice

Primele incerciri s-au fbcut pe motoare cu aprindere prin

comprimare de tip Caterpillar care funclioneazdin prezent in variantele
CAT lG2, 1H2, lK, lM gi lN [13,46]. Ele servescpentru aprecierea
uleiurilor in ce privegte blocarea segmenlilor,aparifia uzurilor gi formarea
depunerilorin condilii variabile de turalie, raport de supraalimentaregi de
conlinut de sulf in combustibil. Se precizeazd cd, la perioade destul de
scurte,condiliile de incercare se modifici pentru a corespundeexigenlelor
din ce in ce mai severeimpuse lubrifianfilor de motoarelemoderne.
Motorul Labeco este un motor monocilindric cu aprindere prin
sc6nteiecare este folosit la testareauleiurilor prin metoda CRC L-38.
Calitalile uleiului se apreciazdprin pierdereain greutatea crzinetului bielei
(aliaj de cupru-plumb) gi cantitatea depunerilor de lac de pe suprafala
lateralaa pistonuluidupd40 ore de funclionare[11,12].

b) incercdri pe motoarepolicilindrice

Clasificarea API a uleiurilor de motoare dupd gradul de solicitare a

condus la elaborarea unor incercdri numite ,,secvente".Inilial, seria de
incerciri cuprindeacinci incerciri, notate de la I la V, efectuatepe motoare
policilindrice construite de mari firme americane(General Motors, Ford,
Chrysler). De la inceput s-a stabilit ca toate condiliile de incercarepentru
aceste secvente sd fie modificate in timp dupi necesitdli, in raport cu
progreseler ealizatein constnrcliamotoarelor.
)77 4. Condi\ii de calitate Si categorii de uleiuri

In prezentsunt folosite secvenfele[I D, III D, III E, V D, V E, VI gi

vI A U 1,12,13,46f.
Motoarele, in condiliile alese pentru fiecare secven!6, supun
lubrifiantul la cele mai severe solicitiri, in raport cu proprietdtile pe care
incercarearespectivdestedestinatdsI le stabileascd.
Secvenlatr D se efectueazdin condilii de funclionare a motorului la
temperaturi joase care pot favoriza ruginirea gi formarea depunerilor.
Testul dureazd in total 32 ore gi cuprinde trei faze, in primele dou6,
temperaturauleiului este49oC,iar in ultima fazd (2 ore) 127'C 1461.
Secven{a III E determind stabilitatea la oxidare a uleiului la
temperaturaridicatd a motorului. Motorul @uick V-6 1986) funcfioneazi
64 ore, in condilii foarte severe. La terminarea incercdrii, motorul se
demonteazl gi se examineazdpieselein vedereastabilirii punctajului in ce
privegte depunerile de lac ai mdl gi uzura mecanismului de comanda a
supapelor.
SecvenfaV E se efectueazdpe un motor Ford OHC-4 cu 8 cilindri in
^
V. lncercareaevalueazdmai multe aspecteale ungerii gi anume: formarea
depunerilor de m6l in motor, formarea depunerilor de lac pe mantaua
pistonului, uzura supapelor de admisie, blocarea segmenfilor pe piston,
infundareaferesfielor segmentilorde ungere,blocareasorbului pompei de
ulei. Se desfbgoardin trei faze cu o duratdtotald de 288 ore.
SecvenlaVI A esteintrodusi recent gi permite apreciereaeconomiei
de combustibil. Se realizeazdpe un motor Ford cu 8 cilindri in V model
1993 gi dureazl 50 de ore in doud faze. Temperaturauleiului este menlinutd
in prima fazdla 45oC,iar in ceade-adouala 105"C [46].
Pe l6ngn aceste secvenle mai exista gi alte metode de testare pe
motoarepolicilindriceca: MetodeleMack T 6, T 7,T 8, metodaGM 6.2 gi
metodaDD6 V 92TA[13,46].

B. Metodeeuropenede incercarepe motoare

In Europa, degi se aplici gi incercdri americane,s-au adoptatmetode

gi motoare mai pulin costisitoare, standardizategi acceptatede CEC ca
metode oficiale de evaluare a calitddi uleiurilor de motoare [3,4,11-
13"33,46).

Q htcercdri pe motoare monocilindrice

Motorul Petter W I este un motor cu aprindereprin scdnteie care

permite apreciereastabilitnfi h oxidare a uleiului. Timpul de incercareeste
de 72 ore,iar regimul termic al motorului estesever(temperaturalichidului
 4. Condiyii de calitote Si categorii de uleiuri 223

de rdcire 150'C). Rezistenfala oxidare a uleiurilor in prezenfacuzinetului

de bield din aliaj de cupru-plumb se apreciazdprin creqtereaviscozitdlii
uleiului, formarea depunerilor de lac pe piston gi pe segmentulde ungere gi
prin pierdereain greutatea cuzinetului.
Motorul Petter AV I este un motor cu aprindere prin comprimare
care examineazdcapacitateauleiurilor de a preveni blocareasegmenfilorgi
fonnarea de lac. Incercareadureazd 120 de ore, motorul funcfiondnd cu
incircare, turatie gi regim termic constante.O incercare echivalentd este
testul pe motorul MWM conform CEC L-12 A 76. Aceastd incercare
evalueazdproprietdfile detergent-dispersanteale uleiului, prin gradul de
curalenieal motorului.
Motorul Petter AVB supraalimentatpermite evaluarea uleiului de
carter destinat motoarelor cu aprindere prin comprimare, exploatate la
putere maxima, la temperaturi inalte, privind tendinla de formare a
depunerilorpe pistongi in canalelesegmenfilor.

b) incercdri pe motoorepolicilindrice

incercarea pe motonrl Fiat 600D se utilizeazi pentru evaluarea

proprietafilor dispersanteale uleiurilor pentru motor care funclioneazd la
temperaturi scdzute sub sarcina normald. Metoda reproduce condiliile
circula{iei pentru marile orage,cu porniri gi opriri repetatela intervale mai
mari sau mai mici de timp sau condiliile de parcursuriscurtepe timp rece
carefavorizeazdformareamdlului. Aprebierearezultatelorse face prin note
de meritde la 0 la l0 [ l].
Incercareape motorul Ford Cortina este foarte severb qi permite
apreciereastabilitalii termice a uleiurilor gi formarea depunerilor la
temperatui inalte.
Se men{ioneazdcdr marii producdtori de automobile din Europa
(Volkswagen, Mercedes-Benz,Fiat, BMW, Renault, Citroen etc.) au
reaLizatstanduri pe motoareproprii pentru a evalua comportareauleiurilor,
a$acum se observdin tabelul4.5.

SAEa uleiurilordupi viscozitate

G.Clasificarea

ClasificareaSAEa uleiurilorde motoare,adoptatdgi folositdin toatd

lumea,estepracticsinguracarepermiteclasificareacorect5,in funclie de
viscozitate,pentru condilii de pornire (la temperatwicobordte)9i de
funclionare(la temperaturiridicate)a motorului.
Ea cuprindein prezentgaseclasedeuleiuride iarna(w) gi cinci clase
deuleiuridevard(v. tabelul4.6).
224 4. Condilii de calitate Si calegorii de uleiuri

Tabelul 4.5. incercitri principale pe standuri, cerute de specificafiile

europene [13,461

Denumireatestului Obiectiv

Motoare cu benTinil
VW 1302 Performanfagenerali
Ford Cortina Depunerilela temperaturdridicati, gomarea
PSA TU- 3MH segmenfilor
SecvenleleVD, VE
Dispersanfa,uzuracamelorgi tachelilor
M l02vM lll Bs
(r
oM 616
Depunerile,uzuracilindrilor gi a distribuliei
PSA TU - 3MS
Secvcnfele III D, nI E Oxidarea qi uzura
PetterWl sauCRC t 38 Oxidarea.coroziuneacuzinegilor
SecvenlaII D Ruginagi depunerilela rece
Fiat 132 Preaprinderea
BN,I\V M 42
Performanlagenerali
Porsche930
vw 1435(1 Curdfeniapistonului.blocareasegmenlilor
Motoare Diesel
oM 364A
Performanlagencrali
oM 352A
SecvenfaVD Dispersanlaqi uzura
oM 616
Depunerilegi uzura
oM 602 A
SecvenlaIII D Oxidareagi uzura
lvtwM Curitenia pistonului
\ry I43I ICTD Cur6[eniapistonului,blocareasegmenlilor
XT]D I I ATE
Funinginea
NTACKT8
MACKTT ingrogareauleiului
CRCL-38 Oxidarea,coroziuneacuzinegilor
Secventa
II D

l) Motoarecu aprindereprin comprimare

Daci un ulei are viscozitatea care sa corespunddunei singure clase

SAE se nume$teulei monograd, iar daca viscozitateacorespundela doud
saumai multe clase se nume$teulei multigrad. Uleiurile multigrade, pentru
a avea o vadatie mai micd a viscozitalii cu temperatura,ffebuie sa aibS
indici de viscozitate ridica,ti, cu valori peste 100. De exemplu, uleiul
multigrad 10 W 50 pentru a indeplini conditiile impuse claselor SAE 50 qi
SAE 10 W (cu IV : 100) trebuie si aibd IV : 180. Se remarcd, de
asemenea,ca in ultimii ani se impune $i viscozitateala 150'C.
lJn ulei multigrad asigurdungereain condifii extremede funclionare:
la pornirea motorului, la temperaturile joase din timpul iernii qi la
temperaturileridicate din timpul verii, in condilii severede solicitare.
 4. Condilii de calitate Si categorii de uleiuri 225

Tabelul 4.6. ClasificareaSAE J 3fi) a uleiurilor de motor dupi viscozitate [46]

Clasa Viscozitatea Temperatura Viscozitateacinematici(o. Viscozitatea

(r,
SAE dinamici cP de cSt la lfi)oC dinamici(4,cP
la temperatura, pompabili- mrn, max. la l50oC
oC max. tate@.oC min,
0w 3250la -30 -4 0 3 ,8
5W 3500la -25 -3 5 3 ,8
10w 3500la -20 -3 0 4 ,1
15W 3500la - 15 -2 5 <6
20w 4000la -10 -2 0 56
2sw 6000la -5 9 ,3
20 56 .i,, )6

30 9,3 < 12,5

40 lt < < 16,3
50 I O.J < 2 1,9
60 21,9 < 2 6.1

I) Viscozitateaaparenti intre -40 9i 0'C, cu aparatulCCS dupi metodaASTM D 5293

2) Uleiurile au viscozitate dinamictr aparenti de max 60000 cP, determinatA cu aparatul MRV
dupd metoda ASTIVI D 4648
3) Viscozitatea cinematici se determintr cu viscozimetru capilar dupe metoda ASTM D .145
4) Viscozitatea dinamicd sc determintr cu viscozimetrul rotativ Ravenfield dupd metoda ASTM
D 4683, CEC L 36-A-90

La alegereaunui ulei monograd sau multigad pentru motor trebuie

sa se lna seama de temperaturileambianteminime (iarna) gi maxinte
(vara).Dacd uleiul estemenlinut in motor peste6 luni estenecesarsA se
foloseascaun ulei multigrad(r'.fig.4.6).

-29 -z) - 15 -7 +21 +32 +49

Temperaturaambiantl,oC

Fig.4.6.Recomandiripentruutilizareadiferitelorclasede uleiuri pentru

motoare,in funcfiede temperaturaambiantd.
226 4. Condilii de calitate Si categorii de uleiuri

D. Clasificarea API-ASTM-SAE a uleiurilor dupi nivelul

de solicitare

Clasificarea SAE dupd viscozitate nu di nici un fel de indicalii

privind nivelul de solicitare a uleiului gi gradul de aditivare al acestuia.Din
aceasti cauzdafost nevoie ca uleiurile sd fie clasificatedupd tipul 9i gradul
de solicitare a motorului, dupi condiliile de funclionare 9i dupi calitatea
combustibilului.
Din 1971,in S.U.A. s-a elaboratin comun de APl, ASTM gi SAE o
clasificare care imparte uleiurile in doul mari categorii: uleiuri ,,Service"
notate S, destinatemotoarelor cu aprindereprin scdnteie(MAS) 9i uleiuri
,.comerciale"notatecu C penffu motoareDiesel (MAC). Inilial, clasificarea
cuprindeapatru niveluri S (SA, SB, SC, SD) gi nei niveluri C (CA, CB,
CC) la acesteaaddug6ndu-sealtele noi.
I Ileiurile care indeplinesc condiliile pentru doud niveluri sunt
denumite cu mai multe simboluri. Clasificarea API a uleiurilor ,,Service"
esteprezentatiin tabelul4.7, iu a uleiurilor ,,Comerciale"in tabelul4.8.

Tabelul4. 7 Clasificarea API/ASTITUSAEa uleiurilor ,,Service" [13.46]

Testepe stand
Nivel Tip de motor Tip de ulei
impuse
SA I MAS qi MAC vechi Neaditivat.eventualaditivat cu
r cu solicitiri extrem antispumantqi depresantal
I de reduse ounctuluide cursere
SB MAS vechicu solicitiri Aditivat in plus cu aditivi anti- CRC L.38, SECIV
minime oxidanti-anticoroztvisi antiuzuri
SC i NLA.Smodele 1964-1967 Cu aditivi detergenli,dispersanli, II A, III A,
Secvenlele:
antiuzuri, antirugini Et IV. V: CRC-L-38
anticorozivi
SD N{ASmodele1968-1971 Idem SC dar cu o cantitate SecvenleleII B, III B,
mai marede aditivt IV. V B, CRC L-38,
CAT L-I. I H
SE i MAS modele1972-1979 Aditivi cu propnetifr detergente SecvenleleII B, III C,
la cald, anticoroziveSi antirugin V C, CRC L-38 -
W Stabil la oxidare,cu aditivi SecvenlelelI D, III D.
antiuzuri. amelioratfati de SE V D. CRC L.38
SG I MAS modelel9E9-1994 Stabil la oxidare,aditivat SecvenleleII D, III E,
antiuzuri, dispersanfi,ameliorat V E, CRC L.38
fati de SF
SH MAS modele1995-1988 Ameliorat fap de SG SecvenlcleII D, III E,
V E, CRC L-38
-
JJ MAS dupi 1rr8 Am"tlorat fatr de SH SecvenfeleII D, III E,
-"d€le V E. VI A. CRC L-38
 4. Condilii de calitate si categorii de uleiuri 227

Tabel 4.8. ClasifrcareaAPI/ASTII/SAE a uleiurilor ,Comerciale" [3,46]

Teste pe stand
Nivel Tip de motor Tip de ulei
impuse
CA MAS gi MAC cu aspiraFe nivel
Ulei tip 1940-1950 CRC L-38. CAT L-I
naturali qi combustibil de MIL L 2IO4 A (sulf in combustibil
calitateexcelenti peste0,35%)
CB MAS 9i MAC cu aspirapie Ulei tip 1950-1960cu aditivi cRc L-38,CATL-l
naturali qi combustibilde antioxidanli,anticorozivigi de- (sulfin combustibil
calitatebuni tcrsenti. nivel suoolementI oese0.95%)
CC MAS qi MAC ugor Ulei nivel MIL-L-2104B ct CRC L.38, CAT I-H.
supraalimentate aditivi antioxidantl.anticoro- SecvenleleIl A. II B
zivi, detercenlisi dispersanti
CD MAC putcmic Ulei nivel MIL-L-45198,sau CAT ID, I G,
supraalimentate series3 cRc L-38
CDH N{AC in doi timpi, Ulei nivel MIL-L45199 sau CAT ID, I G,, CRC
solicitareseveri series3 L-38.DD 6V-537
CE I MAC supraalimentate Uleiul conferdprotecllemai cAT 1G2.CRC L-38
i modele1983-1990 buni ca CD Mack T6, T7,
NTC 400
CF MAC supraalimentate i Uleiul conferdprotectie cRc L-38
doi timpi. modeledupi mai buni ca CDH CAT IM-PC
1980
CF-2 MAC supraalimentatein CRC L-38, CAT IM-
doi timpi, modelddupi PC, DD 6V.92 TA
I 990
CF-4 i MAC supraalimentate in IJleiul conferi protecfiemai CRCL-3E,CAT IK.
patru timpi buni ca CE MackT6,T7.
NTC400
cG-4 MAC supraalimentate
in CRC L-38, Secvonla
n:rfn r fr m nl III E, CAT IN, Mack
T8. GM 6.2 l

europeneCCMC- ACEA
E. Specificafiile

CCMC (Comit6 de Consffucteurs d'automobiles du lr4arch6

Commun) a regrupat constructorii de automobile din Europa. Diferenlele
intre motoarele europene$i americaneau impus aparitia unor specificalii
europene.
Inilial, specificatiile CCMC au cuprins trei niveluri de uleiuri pentru
MAS puternic solicitate Gl, G2, G3, trei niveluri de uleiuri pentnr
autovehicule industriale cu motor Diesel Dl, D2, D3 gi un nivel pentru
autoturismecu motor DieselPD 1.
Din aprilie 1989au fost propusedoudnoi niveluri: G4 (cu viscozitate
normala) gi G5 (cu viscozitate scdzut6 penfru economia de carbrnanli).
Nivelul G 1 a fost suprimat urmend ca G4 gi G5 sd inlocuiascd in timp
nivelurile G2 qi G3. De asemenea,pentru motoareleDiesel au fost propuse
228 1. Condisii de calitate Si cate.goriide uleiuri

nivelurile D4 gi D5 pentru autovehicule industriale cu motor Diesel gi

nivelul PD 2 pentru autoturismecu motoareDiesel.
Dupa 1995, CCMC s-a transformatin ACEA (Association des
Constructeurs Europden d'Automobiles) care a propus trei niveluri de
uleiuri pentru motoarelecu benzindA1-96, A2-96, A3-96, ffei niveluri de
uleiuri pentru motoareleDiesel de autoturismeBl-96, B2-96, B3-96 gi trei
niveluri de uleiuri pentru motoareDiesel puternic solicitateEl-96, E2-96,
E3-96.
Condiliile de calitate impuse uleiurilor de motor prin specificaliile
ACEA sunt prezentatein tabelele 4.9 gi 4.10. Fald de specificaliile
antericlarese observdci s-a renuntat la teste consideratemai pulin severe
(Peter Wl, Fiat 132, SecvenlaII D) acesteafiind inlocuite cu teste pe
motoaremai puternic solicitate(PSA TU-3MH).
De asemenea,uleiurile alcltuite confotm specificatiilor ACEA au o
stabilitate rnult mai bund la oxidare la temperaturi inalte, apreciataprin
SecvenfaiII E (cre$terea viscozitdliila 40'C a scdzutdela375o/ola 100-
200%). Se mai remarcdo scdderea pierderilorla evaporaredela l5-20oh,
la cca I 39o[12,13,461.
Formarea depunerilor negre (black sludge) este o problema care a
aparut in Europa dupd 1985. in special in Germania,pe motoarelecare
functioneazdcu amestecurisdrace,cu un sistem eficient de recirculare a
gazelor qi cu durata mare de schimbarea uleirnilor (i5 000-20 000 km).
Aceste depuneri, cu aspect de gudroanemai mult sau mai pulin dure, se
depun pe cltiulasa, in cafter (unde pot bloca sita pompei de ulei, filtrul de
ulei) qi in ferestrelesegmentilorproducAndgripaj
Pentnr a evita formarea acestor depuneri s-au alcatuit uleiuri cu
caracteristicidispersantemai bune, testateprin metoda Black Sludge pe
motorulMercedesM 102E[13,46].

F. Alte specificatii

Foarle cunoscute in lumea producdtorilor de lubrifianfi sunt

specificaliilemilitare americaneMIL-L . )
Prima specificatrieMIL-L-2104 a aparut in l94l gi se referea la
uleiuri aditivate cu aditivi antioxidanfi, anticorozivi gi detergen{i, iar de
atunci au apdrut multe specificafii (MIL-L-2104 A,B,C,D,E,F,G, MIL-L-
45199,MIL-L-46152) |1,13,461. Ultimele specificaliimilitare sunt MIL-
L-46152E, MIL-L-2104E qi F.
Specificafia MIL-L-46152 E se referd la uleiuri pentru motoare cu
benzinagi folosegtetestele:Caterpillar1H2, SecvenleleII D, III E, V E gi
CRC L-38. iar specificafiileMIL-L-2104 E gi F serefer[ la uleiuri pentru
 4. Condilii de calitate Si categorii de uleiuri 229

I
I
I
I
I r' ) \r 6oOr )
+ > ^\ +
: : l lQ r!q
'Y: a< an ?q?"
3t<
()l
(.)
()
q)
'Es
)(t C
ooo
tr tr E
>t F1E
(d tcd
6l q tE l tl
6-*O

:l r?
E.E n qgR--
-^et
6lor E ()(t
Ot--
v1 a,
tl

.-6 o
<l c{ e >H
xVl
o o !-
ssN
trrl <.. 6Sn
>9 q) e{O\J
O

q)
\Jl
<l
ti
tt
o!g
() > >*
XXX
( ti
E\\\\
9- li!n
ff++
:=l -F F J hhtr)h (g.d€
F i--l
o9? tl
oc)o
-. -() -^ c-I ()oO
i
0 O* ooo
oo
nt nl aaa
al, - o\ di
c.t .7) $ " rQQn
o l< rtl al
i*, *3 8^{
(.) II :d
FB}
I XXX
o
I' F o

()
EE
g16
.EE
?
ro )6
P sss g

P c

U
q)
frc ()

o
:= .-
.L :.
OE
i
nr €
-N
x
E' oL )
!20
"Fg. Ea:
, FJ 6- X: p9
F' ;
EE:s?Eflf
90N - 9? 6;
6r : d= .d> ' aN
o -t oo qo
aEx €' i
6v dv
e. o .!a .Ft
fTx€EK5 E
I ;s.
rr,l
X- N; NH oF

U g? rr
CE iv
Y'F
o=
5 HES5;<t ojj
av) > Fo a o.=' E ?(h
-t

o O^
€t
ro a- I
c.l
<R d6.
C) J.c € X
I o\
€
E; ,:o
'i^
a
:_() J+< J
oi
-r.
lJc)
o
HE
rO
'\ € F
r U
z
F
\ o a
U

c)
e !q q)

:!
d) q) .€ O E,E 'l

oP
{,)
VG
do
.: ,9 's i: xd
'5
d€
4? s" 9
{J 6x A
g3 FT .5€
U ax
j6 6e
' J=
. so S () oo
y tr

\J> as 5 E Ei !6 (J
.: a-t c1 n n -a
\
 230 1. Condilii de calitate $i cotegorii de uleiuri

I
l
ro sf,
-5l l O \
q)l .o
gS3 *2 a 3 8 ; o^h
O,\O$
o
R3S3 ;REF - - r - . on6.

.u< y lA r A t n t * * v l v l v l At Al Vl n l n l n l n l' E vl V l V l Vl Vl nl 'l

nl

-l
g (,)|
v
-1 \o
,-:l
t-t L a-l
I
R *g*:= 3s; o-o
o \,\OS
o
R3 33ERgg
A| n l Al N' E V l vt vl
onh.
r - t-
Vi Vl 11
*.]
ut< V t n l n l A l --V rV l V l
o nl

o
F \O v
'-r o^o
c.l
Ilq R * : ' * = : s B; O.\OV
o
33 S3ER Eg O hn,
..1
a
qi Vt nl .\l A l --V l Vl Y| At Al Vl n l n l n n l' E V l
- - a- .
vl vl Vl Vl nl
nt

-lG
.-.-.-
zd ro
o'F F:
ll h ll tr
11
tr- b bs o( ) oc) o'l - 3
'=C - 'E E
O

E
P
;-
.e EX
= C).g yrv
d kt
F (D- o
..-i , --
P.Y- o
-i
'5. O C) d 5E,.i:. E 'e-.-
EX
oc
I
- tr 6 t6 E
5 EI E'.- E s n =.o N L' r cOE"t
E 9; F ^
r:r# FE E e-e Fp: ;
E 6" a' a = bE R
6 FF- EH's,3
EF,E fO9EE
oo E

:5 4 =
tr E,*'EET;EE; IE T ' E' E' E
g E E E H E ,:,:
c€ cn L

C € R E F F , p' rd a =' = o
) ) _F =F Lts

9 s s F 33RR t .9 ,.l fr
El
(, U J JOOOD)U .E q ,- & 5556855 D D NN O

s
rrl
I I I

cd QH FI !
o GL r, 0a
m-='
U
r:? \> \z I
a
Sa 6)
F ii> L) -r
FsH r) *- ()
2

?EE ii-
;^11)
a Fa i-
U

E q. = b(
I Ets c) ) q!ac) xg
>'i 0
SF

o )!i
:.E tr F
g'i es
c,F
h
:l
H,.d
i: ,=
N ' r"
C)

e€8.e E;
XI
iJ o- I 8 .5,g noY
O

q 1
ci C-l al a.l
 4. Condilii de colitate Si categorii de uleiuri 231

motoare Diesel, fiind caractertzateprin tastele: CRC L-38, Caterpillar

lG2, 1K, Secven{ele II D, III E, V E, Detroit Diesel6V 53 T, 6V 92TA
[46].
Marile firme constructoare de automobile au elaborat specificajii
proprii dintre care suntprezentatecdtevamai cunoscuteqi actuale:
Mercedes-Benz: MB 227.011;MB228 0/1; MB 228.213; MB 228.5.
Volkswagen: VW 500.00;VW 505.00;VW 501.01.
Volvo: VDSI VDS-2.
Renault:RVI D-4: RVI D-4R; RVI D-5; RVI D-5R.
intre acestespecificaliise pot faceechivalaricaresdpermitaalegerea
unui ulei corespunzf,torpentru motor.
in Romdnia sunt produse uleiuri de motor cu diferite niveluri de
performan!5, necesa.reunui parc de maqini dotate cu diverse tipuri de
motoare,mai vechi - Dacia 1300- , dar qi noi care,dupa 1990,au inceput
sa de{inao ponderesemnificativd.
Corespondenla aproximativd intre nivelurile de perfonnan{a ale
uleiurilor pentru motoare omologate in Rominia gi nivelurile de
performanlaAPI, ACEA gi MIL esteprezentat[in tabelul4.1l.

G. Uleiuripentrudiferitemotoare
'{: A
'
(lleiuri pentru motoare cu gaze.In motoarelestafionalealimentate
cu gaze naturale sau in cele pentru autovehicule alimentate cu gaze
lichefiate (propan-butan),combustia este mai bund decAt in cele c'u
combustibili lichizi. De aceea, uleiurile pentru motoare cu gaze au o
perioaddmai mare de utilizare. Ele sunt, de regula, din clasa SAE 30
aditivate cu aditivi antioxidanli gi detergenli
l,'leiuri pentru motoare Diesel de nave. Navele folosesc motoare
ientein doi tirnpi saumotoarecu turalie mediein patru timpi. Motoarelein
doi tirnpi folosescdoud tipuri de uleiuri: un ulei din clasa SAE 50 pentru
ungereacilindrului cu rezervdmare de alcalinitate(CBT: 10...100mg
KOH/g) gi un ulei din clasaSAE 30 neaditivatpentruungerealagdrelor.iar
motoarele cu turafie medie utilizeazd un ulei aditivat din clasa SAE 40
aditrvatcomplet(CBT pdnnla 12) [121.
(lleiurile pentru avialie sunt aditivate cu adrtivi amelioratori IV,
depresar{i ai punctului de curgere gi antispumanti, iar uneori cu aditivi
dispersanlifbri cenugd.In mod obiqnuitau viscozitatede cca 10-25cSt la
100"C(iarnase folosesculeiuri mai fluide cu 10-18cSt la 100oC,iar vara
uleiuricu20-25 cSt la 100"C)[4].
 232 4. Condilii de calitate Si categorii de uleiurr

Tabelul 4. -11.Nivelurile de performantil ale uleiurilor de motoare omolognte

sau in curs de omologarein ROMANIA

Nivelul de Nivelul de performan(it dupi

performan-
Domenii de utilizare in serviciu
!5 dupn
STAS 87I
- MAS cu solicitiri
MAS 9i MAC construite pAnn in 1960
2t04A -
exploatatein condilii moderatecare necesiti
46152A
antluzurA
- MAS qi MAC construiteintrc 196l-1973.
2104B Ulciul asiguri o proteclie mai buni la
Super2
4615B2 oxidare,la rugini, la coroziunegi la formarca
ri ridicate.
- MAS qi MAC cu admisie naturala sau
supraalimentateconstruite inue 1979-1983.
Super3 A2IB2 Acestea nccesiti o protecfie supsrloarA
impotriva coroziunii qi impotriva depunerilor
fonnatela i ridicatc.
- MAS si MAC fabricateintre 1984-1992
pentru autofurismeautofurgonete,autobuze
Super,1 A3/B3 5i autocamioaneu$oare.Uleiurile asiguri un
control imbunitifit asupra depunerilor qi
uzurii.
- N{AS qi MAC construite duPi i992.
Uleiurile asiguri performanfe superioarefali
Super5 E2IE3
de nivelele SG 5i CE fiind desinate
autovehiculelor in conditiisrele

(lleiuri pentru conservare.Pentnt proteja.rea motoarelorse folosesc

uleiuri aditivate cu aditivi detergenli neutralizanti 9i anticorozivi. in
motoareledepozitateun timp mai indelungat nu este indicat si se rrrenlind
uleiuri de motor uzate din exploatareanormal5, fiind necesarca ele sa fie
inlocuitecu uleiuri de conservare.
Uleiuri pentru rodaj. Au rolul de a favoriza rodajul pieselor qi de a
inldtrna particulele metalice rdmase dupa montaj sau forrnate in timpul
rodajului. Druata lor de lucru este mica (500-1000km) 9i, de aceea,se
folosesculeiuri cu un nivel redus de aditivare.

6;, H. Apreciereadegradiriiuleiului9i stabilireamomentului

\t-') de inlocuire

Degradareauleiului se face prin oxidare gi prin impurificare cu apd,

combustibil gi particule solide.
Gradul de impurificare $i durata de utilizare a uleiului depind de
condiliite de exploatare, de calitatea uleiului, de constructia 9i de starea
 4. Condilii de calitate Si categorii de uleiuri 233

tehnicd a motorului. Influenfa acestorfactori estebine descrisdin literaturi

12,3,4,11,12].Aprecierea stadiului de degradaregi a momentului de
schimbarea uleiului se face prin determinareaperiodicd a caractensticilor
uleiului lubrifiant (densitate,viscozitate, confinut de combustibil, punct de
inflamabilitate, insolubile in pentan sau in benzen, confinut de apd,
aciditateaqi bazicitateauleiului).
Dupi cei mai mulli constructori de motoare de autoturisme,valorile
maxim admisibileale unor caracteristiciale uleiului sunt [11,12]:
- cifra de aciditateputernicd,mg KOtVg max. 0,2
- aciditateorganicf,,mg KOIVg max. 1,5
- apd% ..... 0,2
- combustibil,% ... ... . .. . 4
- insolubilein pentan,% . . . ... 1,5

Valori apropiate se recomanda gi pentru inlocuirea uleiului din

motoarelelocomotivelorDiesel[1 1,12].
intrucAt micii consumatori nu pot efectua astfel de controale
periodice, constructorii de motoare gi producdtorii de lubrifianli, pe baza
rezultatelorexperimentalegi a unei indelungateexperienle,fac recomanddri
orientativepentruschimbareauleiului (v.tabelul4.12).

rabetut4'l2'Intlv'1;t.1iill",'.H#;l";1l'll;';;:ifi
ildatedeprinciparii
Firma Autotractoare
constructoare cu benzini
BMW t2 000 10000
FIAT l5 000-20000 l 0 0 0 0 -t50 0 0
FORD l5 000 l0 000-15 000
TVECO 30000-50 000
MAN 20 000-45000
MAN 60 000
N,IERCEDES-BENZ t5 000 15000 2000045000
\,{ERCEDES-BENZ 90000
OPEL 15000 15000
PORSCHE 20000
PSA(Peugeot-Citrodn) l5 000 l0 000
RENATTLT 15000 l0 000
RVI 5 000-40000
ROVER 10000-20000 l0 000-20000
SCANIA 20000-45000
VOLVO rsooo 75oo-lo
ooo 20 000-45000
VAG (\\M/Audi/Seat) 15000 7 5C0-15
000
DACIA-ARO 5 000
OLTCIT 7 500
 234 4. Condilii de calitate Si categorii de uleiuri

Existd insa gi metoderapide de analizda uleiului [3,4,11',12].De

exemplu, puterea dispersantda uleiului gi gradul de contaminare pot fi
estimateprin metodapetei. O piciturd de ulei, depusdpe o hdrtie de filtru,
formeazd o patl circulard. Puterea dispersantdse evalueazdprin distanla
parcursa prin difuzie de particulele insolubile in ulei, iar gradul de
contaminareprin intensitateainnegririi petei.

i' _,J31 4.4.3.Uleiuripentrutransmisiileautovehiculelor

Uleiurile pentru transmisii trebuie sd indeplineascdfunctiile generale

ale unui lubrifiant. Spre deosebire de alte uleiuri, pentru uleiurile de
transmisii, proprietdfile antiuzuri gi de extremd presiune prezintd o
importanld deosebita. De capacitatea uleiurilor pentru transmisii de a
preveni contactul metal-metal al dinlilor angrenajelor qi deci griparea
suprafelelorin contactdepindefunclionareanormalSa angrenajelor.
Din aceastdcanJzd, printre caracteristicileuleiurilor pentru transmisii,
rezistenlafilmului de lubrifiant (exprimatdprin metodespecificeprezentate
in paragraful4.2.1)prezintd,o importantddeosebitd.
Dupd modul de fansmitere a migcdrii, in practicd se intdlnesculeiuri
pentru transmisii mecanice qi uleiuri pentru transmisii automate. Aceste
uleiuri se oblin din uleiuri parafinice, aditivate corespunzdtorgi, in mod
deosebit, cu aditiviEP (v.paragraful4.3.2).
Ca gi uleiurile pentru motoare, uleiurile pentru transmisii mecanice
se clasifica dupd r,rscozitategi dupa tipul serviciului. Astfel, clasificarea
SAE dupa viscozitate imparte uleiurile pentru transmisii in patru clase de
iarnd ;i trei clasede vard (v.tabelul4. l3).

rabetut 4 1i' crasincar:lt:li.t"tff*t':"HJi1l"r:il;

o'ot'utransmisi'e

Clase Temperaturamaximd Viscozitateacinematici, cSt la

SAE pentru viscozitateade 1000c
150 fi)O cP. "C maximE
70w -5 5 4 ,1
75W -4 0 4 ,1
80w -2 6 7,0
85W -4 0 I 1 ,0
90 1 3 ,5
150 )40
250 41
 4. Condilii de calitate Si categorii de uleiuri 235

Cele mai folosite sunt uleiurile SAE monograde80W, 85W, 90 qi

multigrade 75W-90,80W-90sau85W-90.
DupI tipul serviciului, clasificareaAPI ?mparteuleiurile pentru
fransmisii ,,GearLubricant"in qaseclase:GLl ... GL6 pe mdsurice cre$te
gradul de solicitare.Uleiurile de referinli ,,ReferenceGear Oil" sunt
clasificatedupdo scardcareincepecu RGO-100cu rezistentdfoartemici
la sarcinigi se termindcu RGO-115cu rezistenfifoartemare.Ultimele
dou[ cifre reprezintiprocentulde aditiv. Denumireacompletacuprindeqi
clasaSAE,deexemplu:RGOll0-80W aratdcduleiul esteaditivatcu 109'o
aditiviEP qi areviscozitatecorespunzdtoare clasei80 W [12].
Armata SUA a introdus pentru uleiurile de transmisiimecanice
specificafiileMIL-L 2105AB,C,D,E pentruczre se folosescmetodede
testare^specifice117,12,461.
In Romdniase produculeiuri pentrutransmisiimecanicecu niveluri
de performan!5 diferite(EP I......EP 5). O corespondentd aproximativd
inffe nivelurilede performanfdale uleiurilor pentrutransmisii,omologate
in RomAniagi nivelurile specificatiilorAPI sau MIL esteprezentatdin
tabelul 4.14.

rabetut
4..r4.
Niveluril.
d. detransmisii
mecanice,
Tf""Jfi:ilt#HTil.ttor
Nivelul I Nivelul de perfor- |
de perfor- i manfn conform i Condifiile specilicede utilizare
manti clasificirilor

serviciucaracteristictransmisiilormecaniceale
EPI 2i 0 5 autocamioanelor cu angrenajeconice,spiralcsau

----+
EP2 I
I
GL-2 iI 2105A
melcatecarefunclioneazdin condilii de presiruriqr
viteze de alunecaremici
serviciucaracteristictransmisiilormecaniceale
autovehiculelorcarefuncgioneazlin conditii de
sarcini, temperaturi5i vitezede alunecaresupcrioare
claseiGL-l
serviciucaracteristictransmisiilormecaniceale
EP3 21 0 5B autovehiculelorcu angrenaj e conice-spirale care
in conditii de sarcini si vitezi moderate
serviciucaracteristictransmisiilorcu angrenaje
hipoide ale autovehiculelorcarefunclioneazdcu
vitezemari gi cupluri mici sauvitezemici gi cupluri
man
serviciucaracteristicangrenajelorhipoide ale
autovehiculelorcarefirncgioneaziin condilii de
vitezi maregi sarcinide gocuri,vitezemari qi cupluri
mlcl sauuteze trucr
 236 4. Condilii de calitate Si categorii de uleiuri

Uleiurilepentrutransmisiiautomates-aurealizatin doudvariante:cu
coeficientde frecarestaticmic (GeneralMotors)qi cu coeficientde frecare
static mare (Ford), Uleiul GeneralMotors permite o schimbarelina a
vitezei,fbri zgomotgi fhrAuzurI, iar celdlaltasigurdo ambreiererapida.
Coeficientulde frecareal sistemelorde ambreiajsepoatemdsuracu
aparatulLVFA (Low ViscosityFriction Apparatus).Acestaestealcdtuit
dintr-unbrat de cuplu,conectatla un dinamomeffu,caremdsoardreaclia
necesard pentrua rezistamiqcdriiuneipiesesituatela parteainferioara,in
timp ceparteade susesteanfrenatiintr-unintervalde viteze,ladiferitesar-
cini [12]. La noi in tari sefabrici uleiulpentrutransmisiiautomateT 32 cu
IVE 120, cu proprietdliantiuzurdqi EP ridicate (sarcinade sudurdpe
magina cu 4 Bilemin.2000 N).

n
z:q 4.4.4.Uleiuri pentru utilaje industriale

Din aceast[categoriede lubrifianli fac parte mrmeroase tipuri de

uleiuri cu caracteristicispecifice domeniului de utilizare. Cele mai
risp6nditesuntuleiurilepentrulag[re,pentrutransmisiiindustriale,pentru
industriatextild.pentruturbineqi pentrucompresoare.
r-s
qj I llaiurile pentru lagdre
Lagdrele cu alunecaresau cu rostogolire intri in compunereacelor
mai multe utilaje industriale.
Caracteristicaprincipal5 a uleiurilor pentru lagdre cu alunecareeste
viscozitatea. Pentru majoritatea lagdrelor, viscozitatea necesardse poate
determina in functie de parametrii constructivi gi fi.rncfionaliai lagarului
147-491.Alte caracteristici importante ale uleiurilor pentru lagare sunt.
indicele de viscozitate, stabilitatea chimicd, rezisten{a peliculei de
lubrifiant, compatibilitatea uleiurilor cu metalele din care sunt construite
lagdrele,punctul de curgere.
Indicele de viscozitate trebuie sa aiba valori de 60-80, in funclie de
regimul de temperaturdin care funclioneazdlagarul.
Stabilitatea chimici (rezistenfa la oxidare) trebuie sa previna
degradarearapidd termooxidativd a uleiului gi formarea unor compuqi
corozivi. Se apreciazi prin metode specifice de lungd duratl (STAS 9848)
pi se asigurdcu ajutorul aditivilor specifici antioxidanti. Modul de realizare
a instala{ieide ungere(dotareacu filtre centrifuge) gi modul de exploatarea
instalaliei influenleazdstabilitateala oxidare.
Rezistenfapeliculei de lubrifiant febuie sd asigureungerealagarului.
^
In cazul lagarelor cu incdrcdri specifice mari, uleiul trebuie sd conlind
 a. Condilii de calitate Si categorii de uleiuri 237

aditivi antiuzurd. Chiar gi pentru uleiurile destinateungerii lagdrelor cu

tura{ii inalte gi solicitdri reduse, acegti aditivi, prin scddereacoeficientului
de frecare, reduc pierderile de putere gi temperaturauleiului. Rezistenla
peliculei de lubrifiant se apreciazdprin metoda4 Bile.
Compatibilitatea cu metalele din care sunt construite lagarele se
asigurdprin aditivare cu inhibitori de coroziune gi se verificd prin analize
specifice(coroziuneape lamd de cupru,coroziuneape o!el).
' Alegerea uleiului pentru ungerealagirelor se face in funclie de con-
diliile de funclionare a acestora(incdrcare specificd, turatie, temperaturd,
posibilitili de contaminare) 147-491.
Uleiurile pentru lagdre cu rostogolire trebuie sd asigure ungerea
corespunzdtoare a rulmenfilor.Pe ldngdcaracteristicile men{ionatemai sus,
uleiul trebuie sd fie complet lipsit de impuritili care, prin acfiunea lor
abrazivir,influenfeazl negativ performantele gi durabilitatea rulmenfilor.
Ele se oblin din uleiuri parafinicesaunaftenicecu indici de viscozitatemai
mari de 40. aditivatecu aditivi antirugindgi antioxidanli.Dacd rulmenlii
suntfolosili la sarcinifoartemari, in ulei se adaugdqi aditivi EP.

( ileiuri pentru transmisii industriole

Transmisiamecanici a puterii de la motoarela utilaje se realizeaza
cu ajutorul reductoarelor de turalie cu angrenaje, lanturi gi cuplaje
mecanice.Angrenajelepot fi cilindrice,conice,elicoidale,dublu-elicoidale.
elicoidal-conice,hipoidale sau melcate.Dupd construcliegi funcfionare,
reductoarelepot fi deschisesauinchise.Datoritanumaruluimare de tipuri
de reductoarede turafie,ungereaacestoranecesitao gamdlargade tipurr de
uleiuri care se deosebescintre ele prin viscozitate gi caracteristicide per-
forman15.
Clasificarea uleiurilor pentru transmisii industriale se face dupa
viscozitatea cinematicdla 40'C (tabelul4.15).in clasificdrilemai vechi s-a
luat in considerareviscozitateacinematicala 50'C.
Condiliile de calitateimpuse uleiurilor pentru transmisiiindustriale
depind de anumili factori: tipul reductorului,turalia, putereatransmisd,
raportul de transmisie,domeniul de temperaturdde lucru.
Exista nunleroase recomanddri pentru alegerea uleiului pentru
transmisiiindustriaiein funcfiede condiliile concretede lucru [50,51].
Reductoareledeschise(caracterizateprin gabaritediferite, viteze de
alunecaremici gi funclionare pe perioade scurte) folosesc pentru
-ungere
uleiuri rezidualecu viscozitateoinematicdla 100"C de 30-40 cSt. In mod
obiqnuitacesteuleiuri nu se aditiveazd.
Reductoareleinchise,int6lnite la majoritateautilajelor,functioneaza
in condilii de vitezede rotatieale pinionului de vitezdde 400-3000rot/min,
238 4. Condilii de colitate gi categorii de uleiuri

fabelul 4. 15. Clasifrcareouleiurilor de transmisii industride

duptr viscozitate [50]

Viscozitatea AGMS
cinematicl la NO (uleiuri ASTM SAE ROMANIA
EP)
41,4- 50,6 VG 46 I c46 TIN 46
6t,2- 74-2 vG 68 2EP c68 TIN 68
9 0 - 1 10 vG 100 3EP c 100 TIN IOO
1 3 5- 1 6 5 vG 150 4EP c 150 80 TIN I5O
t98- 242 vG 220 5EP c220 90 TIN 220
2 8 8- 3 52 vG 320 6EP c320 TIN 320
4 1 4- 5 06 VG 460 7EP c 460 140 TIN 460
6t2 - 748 VG 680 8EP c 680 250
900- I 100 vG 1000 8A c 1000
I3 5 0- t6 50 vG 1500 9EP c 1500 400

gi sarcini specificemoderatesau mari (uneori in regim de gocuri). Uleiurile

conlin aditir,'iantioxidanti gi pasivatori de metale,au punctul de curgeresub
temperatura minimd a mediului ambiant. La reductoarele cu sarcini
specificemari se folosesc aditivi antiuzurd,EP gi modificatori de frecare.
Pentru a se evita formarea emulsiilor gi a spumei se folosesc qi aditivi
antispumanli.
Angrenajele melcate sunt construite din metale diferite. De aceea,
uleiul trebuie sd asigureprotectiapinioanelor care au in compozilie diferite
metale. Uleiurile pentru aceste angrenaje au viscozitate de 20-35
cSt/100'C, sunt compoundate sau aditivate cu modificatori de frecare,
uneori cu aditivi EP pentru regim moderat de solicitdri mecanice, dal
necorozivi.
in regim normal de funciionare, temperaturauleiului poate ajunge la
70-85'C, deci uleiul trebuie s5 aibd rezstenfala oxidaremdritd (cu aditivi
antioxidanfi) gi proprietdfi antispumante.
Uleiurile de transmisii indush'ialepot fi: uleiuri simple, aditivate EP
cu nivel moderat sau aditivate EP cu nivel ridicat, C6tevacaracteristiciale
unor uleiuri de transmisii industrialesunt prezentatein tabelul 4.16.
Realizareacalitalii uleiurilor se obline prin alegereacorespunzdtoare
a uleiului de bazi qi a aditivilor.
Uleiurile debazd parafinice oferi o stabilitatemai bund la oxidare gi
sunt preferabile. Uleiurile de bazd naftenice, provenite din ligeiuri
seleclionateau puncte de curgere naturale cobordte, indici de viscozitate
60-80 qi se folosescla obtinereauleiurilor de ffansmisii.
Aditivii EP se aleg in func1iede temperaturala care ajunge uleiul in
sistem.Aditivii cu sulf gi plumb se folosescsub 80"C, iar la temperaturi
 4. Condrtii de calitate Si categorii de uleiuri 239

Tabelul 4.l6.Proprietllile de ungere ale unor uleiuri TIN-EPS [28]

Punctulde congelare,oC,max. - 15
Coroziunea pe cupru,max. lb
Coroziuneape otel Fir[ urmede rueini
Rezistenfala presiuniridicate
4 Bi l e
diametrulpeteide uzurd, 0,4 0,4 0,7 0.7
mm, max
F2G. I mln ll 1l lt 11

mai mari se folosescaditivi cu sulf gi fosfor, aceqtiafiind recomandalipdna

la 120'C.
Verificarea performantelor antiuzura gi EP ale uleiului se face pe
standuriTimken, ASTM, FZG,4 Bile etc.Dintre acesteacel caresimuleaza
cel mai bine solicitdrile la care este supusuleiul in angrenajeeste standul
FZG.
in RomAnia se produc uleiuri pentru transmisii industriale notate
TIN, TIN-EP, TIN-EPC, TIN.EPS.
Illeiurile TIN-EP se obtrindin fracliuni de uleiuri naftenice cu adaos
de aditivi de extreml presiune, antioxidanli, anticorozivi, antiruginS,
antiuzuri gi antispuman{i,iar uleiurile TIN-EPC conlin gi adaosuripentru
aderen{dqi ingxogare.
Llleiurile pentru angrenajeTIN-EPS se obfn din uleiuri parafinice
aditivate pentru extremi presiune cu aditivi cu sulf gi fosfor. antiuzuri,
antirugina, cu depresan{igi antispumanJi.Pdtrundereaapei in circuitele de
ungereeste inevitabila qi, de aceea,uleiurile trebuiesa aiba proprietSlide
sepamrea apei.
Temperaturade lucru admisd pentru uleiurile TIN-EP este de 60'
80'C" iar pentruuleiurile TIN-EPS de max. I l0'C.
Caracteristicileuleiurilor TIN-EP trebuie controlatela cca. 500 ore
de funclionare a angrenajelor gi nu frebuie sd depSgeascianumite valori
limita [ 5 ]:
. cre$tereaviscozitdlii max.25o/o.
. conlinutul de apa max.0,2o/o.
Prezenla contaminanlilor in ulei afecteazastabilitatea la oxidare a
uleiurilor, viteza de dezemulsionaregi spumarea.Penffu a se evita influenla
negativd a contaminanfilor, uleiul este periodic purificat prin filtrare sau
centrifusare.
 240 4. Condi1iide calitate Si categorii de uleiuri

Durata de utilizare pentru uleiurile TIN-EP estede 6 luni - 2 ani, iar

pentru uleiurile TIN-EPC de cca. 400 ore de func{ionare.

Uleiuri pentru industria textild

Maginile gi utilajele din industria textil5 lucreazd cu solicitdri
mecaniceredusegi nu pun probleme deosebitede ungere.
Ungereaacestormaqini se face in condifii specifice:
- umiditate atmosfericdridicat[:
- viteze de rotaf;e foarte mari qi incdrcdrireduse;
- prezentain aer a scamelorqi prafului;
- posibilitdli de contaminarea lubrifiantului.
O particularitatea acestoruleiuri esteci petele de ulei de pe fibre gi
lesaturitrebuie sd se curefeugor chiar dupd un tirnp mai indelungat.Pentru
a se evita contaminareafibrelor, uleiurile trebuie sd aibd o aderenlamadtd
la piesain migcare.
Uleiurile pentru indusffia textil6, notate in Romdnia Te, se obfin din
fracliuni de uleiuri provenite din lileiuri selecfionate, prelucrate prin
rafinare acidd sau cu solvenli selectivi. Aceste uleiuri se clasifici in func1ie
de viscozitateacinematici la 50"C, in cdtevatipuri: Te 6,Te 12, Te 14, Te
l6 [28]
ln afard de lubrifianlii pentru utilaje specifice industriei textile, in
aceastdcategorieintrd gi uleiurile pentm fibre.
Fibrele textile, de origine animalS sau vegetald, sunt prelucrate
pentru a se produce un fir continuu cu o rezistenld convenabila. Dupa
curAlire,fibrele sun ffase qi rf,sucite.Pentrua permite alunecareafibrelor se
folosegteun fluid ugor de indepartat prin spalare.Intre diferite operalii de
prelucrare-fibrele textile pot fi depozitatetimp indelungat.De aceea,uleiul
trebuie sa fie stabil la lumind gi sd nu formezedepunerigreu de inlSturat.
Proba specificd la care sunt supuseacesteuleiuri este lavabilttatea
(aptitudinea lor de a fi spdlatede pe lesaturi), dupa expunerea{esaturilor
impregnatecu ulei la lumind ultravioleta[6]. Uleiul Te 6 este un ulei de
acesttip folosit la ungereafirelor.

(yg) Lllciuripentru turbinede apd, abur Sigaze

\-/
La turbinele de apd, abur qi gaze,uleiul esteutilizat atit ca lubrifiant
pentrulagareleturbineigi a agregatelor qi
electricecu careestecuplatd.cAt
ca fluid hidraulic pentru reglajul automat al parametrilorfunclionali
(debitul de abur la turbind, producliade abur la prizele intermediare,
dispozitivelede siguranfd).
Ungereaturbinelorde mareputere(pestel0 MW) se realizeazicu
aiutorulunorsistemede circulaliecompusedin rezervor,pompe,ricitor de
 4. Condipiide calitate Si categorii de uleiuri 241

ulei, filtre gi ventile regulatoare de presiune. Uleiul din rezervor cu

temperaturade 60-70'C este pompat la presiuneade 3,5-31,0 daNicm2,
rdcit apoi la 38-45'C gi trimis, in cea mai mare parte, dupd destinderela
0,5-3 daN/cm', la ungerealagdrelor.
Turbinele moderne de 200-500 MW au in circuitul de uncere
rezervoarede ulei de mare capacitate(15-20 m3;, cu fund inclinat p"ntru u
ugwa scurgereaimpuritdfilor [52].
Func{iile principale ale uleiului de turbind sunt:
. ungerealagdrelorgi angrenajelor;
r rdcireapieselorunse;
o actionareadispozitivelor hidraulice din sistemulde control.
indeplinirea acestorfunc1ii estecondilionatdde anumite caracteristici
ale uleiulur: viscozitatea,indicele de viscozitate,rezistenla filmului de
lubrifiant, rezistenla la oxidare, spumare gi emulsionare,precumgi capa-
citateade prevenire a ruginii 128,52,53,541.
Viscozitateauleiurilor pentru turbine este de 30-60 cSt/ O'C. iar
indicele de viscozitate 90-100 (uleiurile de bazd provin din liteiuri
parafinoase). La viteze mari de rotalie a axului turbinei, ungerea se
realizeazdin regim hidrodinamic in care viscozitateauleiului controleazd
ungerea.La pornirea,agregatului, liecareaestemult mai mare9i pentnr a se
asiguraungerease iau misuri speciale(ridicareaaxului cu presiunede ulei
pompat in partea de jos a lagarului). Pentru a se reduce uzura, rezistenta
filmului de lubrifiant esteimbundtdfiti cu aditivi antiuzurdsauEP
Rezistenfala oxidare h'ebuiesi pennita uleiului sa-;i indeplineasca
funcliile in condifii specifice:
- perioadamarede schimb(5-12ani);
- temperaturi mari gi contact cu aerul in anumiie zone ale
sistemuluide circulaliea uleiului;
- prezenla apei gi a curenlilorelectrici.
Efectele negativeale unor produgi de oxidare sunt bine cunoscute
(r'.paragraful4.2.3\ gi din aceastdcavzlrrezistenlala oxidare se asigurd
prin aditivare.Deoareceprin completareapierderilorde ulei se menfine o
concentraliecorespunzdtoarede aditiv in ulei, acestaare o duratd lunga de
utilizare.
Rezistenla la spumare gi emulsionareeste asiguratdprin eliminarea
compuqilor de oxidare gi a impuritililor din ulei. Utilizarea unor aditivi
antispumanli de tip siliconi nu este indicata deoareceei pot fi eliminali in
timpul purificdrii uleiului.
Caracteristicilemai importanteale uleiurilor aditivate pentru turbine,
realizatein Romdnia sunt prezentatein tabelul4.17.
212 4. Condilii de colitate Si categorii de uleiuri

Durata mare de utilizare a uleiului pentru turbine impune obligatoriu

purificarea acesfuia, in acest scop se folosesc sisteme independentegi
sistemein bloc. Primele sistemepurificd 10-20%vol. din cantitateade ulei
din sistem, in mod continuu, operafia putdnd continua gi dupd oprirea
turbinei. Sistemul in bloc (in mod discontinuu) purifici intreaga cantitate
de ulei.

Tabelul 4. I 7. Caractnristici ale uleiurilor aditivate pentru turbine destinate

producerii de energie [28]

Caracteristici
TbA 57E
Viscozitateacinematicila 40oC,cSt 28,8-35,2 41,4-50,6 52-62
Indicelede viscozitate,min. 95 95 95
Protecliacontraruginii pe otel flri urmede rugini
Coroziunea pe cupru(l) lb lb l6
Timp de dezemulsionare 4A-37-3I min 25 30 l0
Stabilitatea
spumei
volumul spumei,cm3
la24oC,max. 0 0 0
la 93,5oC, max. 0 0 0
la24"C,max.(2) 0 U 0
Perioada de induc{ie,minute,min. 240 240 244
Rezistenlala oxidare(3), mg KOlVg, max. {t \

Rezistenlala presiuniridicatepe 4 Bile (4)

diametruloeteide mm, max I

(I) Acliunea corozivi pe lamade cupru, 3 ore la I 00oC(STAS 40)

(2) Dupa determinareala 93,5'C (STAS 7423)
(3) Dupe200 ore (STAS 9848)
(4) Diametrul petei de uzuri, 1500rot/min, 60 min, (STAS 8618)

Procedeele de purificare in bloc mai frecvente sunt decantarea,

centrifugarea,filtrarea, adsorbfia pe pdmdnt decolorant. Aspecte privind
acesteoperafii sunt prezentatein literature [52,54].
Modificarea caracteristiciloruleiului de turbine este pus6 in evidenli
prin confrolul periodic al uleiului in serviciu. Frecventa controlului este
diferita pentru fiecare caracteristica (zilnic, lunar, semestrial).
Caracteristicile testate, frecvenla conholului qi limitele admise sunt, de
reguld, impuseprin regulamentede exploatarea uleiului de turbina.

(lleiuri pentru compresoare

In indusfiie se folosesc mai multe tipuri de compresoarecare diferd
constructiv gi funclional, dupd gaa:elecare sunt vehiculate gi procesul
 1. Condipiide calitate Si categorii de uleiuri 213

tehnologicin care sunt integrate.Compresoarelepot fi grupatein doui mari

categorii:cu piston (cu simpld sau dubli acfiune,cu una sau mai multe
trepte de comprimare)gi rotative (Roots, cu lamele, cu rotoare elicoidale,
centrifugale,axiale).
Condiliile de calitate ale uleiului sunt corelate cu tipui
compresorului,dar $i cu natura gazelorvehiculate.
In funclie de influenla lor asupra uleiurilor de compresoare,gazele
vehiculatepot fi impdrlite in patru grupe:
. gaze inerte (aer, azot, argon, dioxid de carbon, heliu, hidrogen,
neon):
o hidrocarburi gazoase(gaze naturale, gaze de rafinarie, metan, etan,
etilend,propan,propilena,butan,acetilenaetc.);
. gazechimic active(oxigen,clor, dioxid de sulf etc.);
o agentifiigorifici (amoniac,clorurdde metil, freoni etc.).
Uleiurile pentru compresoa.re de aer cu piston nu trebuiesd genereze
depunericarbonoase gxase in sistemulde aer comprimat.De aceea.pentru
producereaacestoruleiuri nu sunt recomandateuleiurile parafinice qi nici
cele cu viscozitSliridicate.Evitareaexploziilor la acesttip de compresoare
esteo preocupareextremde importantda producitorilor de uleiuri. Se pare
ca apariliaaprinderilorqi a exploziilor se datoreazidepunerilorde produse
de degradaretermooxidativa.
Pentrua reducela rninim riscul apariliei aprinderilorsau exploziilor
in sistemulde aer comprimat.uleiul trebuie sd indeplineascdurmdtoarele
condilii[5]:
o sd aiba o viscozitatecare sd asigure o pelicula continui de ulei
(ininim12 cStia 100"C);
r sa aiba o rezistenldbuna la oxidare(o perioaddde induclie ridicata,
respectivo l'aloarescizuti pentruabsorbgia de oxigen):
o szireduci rzura cuplelorde frecare;
. uleiul de bazasd aibao tendinldscazuti de cocsare;
. si posedecapacitatea de a preveniruginireasuprafelelortnetalicecu
earevinein contact;
r sa aibdproprieta{ibuneantispumante.
Aceste condilii sunt indeplinite dac[ uleiul mineral este aditivat
antioxidant-anticorozivqi antispumant.
tlleiurile pentru compresoarede aer cu piston pot fi uleiuri
neaditivatesau uleiuri aditivate. Uleiurile neaditivatesunt recomandate
pentrucompresoarecu solicitdriredusesaucu zestremicd de ulei. in cazul
compresoarelorcu solicitari mari se impune ulilizareauleiurilor aditivate
mai scumpe, dar cu perioade de schimb mai mari gi caracteristicide
performanfdsuperioare.
244 4. Conditii de calitate Si categorii de uleiuri

Uleiurile pentru compresoarecu piston pentru hidrocarburi givoase

au caracteristici asemdntrtoarecu cele pentru gaz inert cu deosebireacd
viscozitStilelor frebuie sd fie mai ridicate.
Compresoarelecu piston pentru gaze chimic active nu folosesc
uleiuri minerale. in aceste cazuri se utilizeazd lubrifianfi sintetici sau
pistoanelecompresoarelorau segmenticu autolubrifiere.
La compresoarelerotative Roots, elicoidale, centrifugale gi axiale,
infe rotoare gi carcasi nu apar freciri, deci, nu mai este necesardungerea
interni a compresorului.Lagdrelede sprijin gi angrenajelesunt separatede
gazul vehiculat cu care uleiul nu vine in contact.Pentru ungerealagdrelor
acestorcompresoarese pot folosi uleiuri de turbin6.
Uleiurile pentru compresoarerotative cu lamele trebuie sd aiba
proprietali de rezistenfd a filmului de lubrifiant foarte bune, din cauza
incdrcarilor specifice foarte mari intre lamele gi carcasd.Deoarece uleiul
vine in contact direot cu gazul vehiculat, acestaffebuie sd fie compatibil cu
gazul respectiv, sd aibd o rezistenti mare la oxidare gi si previnl ruginirea
pieselormetalice cu care vine in contact.

4.4.5.Uleiurihidraulice

Transmisia hidraulicd a puterii prezintd o serie de avantaje fafa de

cea mecanici (rapiditate, elasticitate, precizie in actionare, multiplicare
extinsa a forlelor aplicate,inerlie mecanicdscazutSin aclionareetc.) qi are
multe domeniide aplicare.
Ca fluide hidraulice,in practicaindustrialdse folosesc:
r uleiuri minerale:
o enrulsiide tip apdin ulei;
. apd sausolulii ap6-glicol;
o produsede sintezi.

in prezent, uleiurile minerale defin ponderea cea mai mare, fiind

convenabileca pre! fafi de produselede sintezd,susceptibilede ameliorare
prin aditivare, aplicatecu succesin condilii variate de operare.
Instalafiile hidraulice sunt alcituite, de reguli, din urmdtoarelep[4i
componente: rezervor pentru fluidul hidraulic, sistem de pompe, filtre,
conducte,sistemede reglare a debitului gi presiunii, vase de acumularede
fluid sub presiune (acumulatori de putere) gi elemente care transformi
presiuneain migcareservomotoare.
Spre deosebire de alte categorii de uleiuri lubrifiante, funclia
principala a uleiurilor hidraulice este de a ffansmite presiunea dintr-un
 4. Condilii de calitote Si categorii de uleiuri 245

punct in altul al sistemului.La stabilireanivelului de performan{i a acestor

tipuri de uleiuri trebuie sd se fin6 cont de anumili factori carepot interveni:
. compresibilitateagi modulul de compresibilitate;
o solubilitatea gazelor ?n uleiul hidraulic (inclusiv fenomenele de
aeraregi spumare);
e cavitatia.
In literatura existd curbe tipice de compresibilitate pentru unele
uleiuri hidraulice qi relafii pentru determinareaviscozitefli necesareuleiului
caresd evitecavitagiaintr-un sistemdat [55,56].
Dintre condiliile de calitate ale uleiurilor hidraulice se menfioneaza:
viscozitatea, indicele de viscozitate, punctul de curgere, stabilitatea la
oxidare, proprietalile antispumante, viteza de dezemulsionare, com-
presibilitateaqi compatibilitateacu materialeledin sistem[55,56,571.
Viscozitatea uleiurilor se alege in funclie de temperaturamaxirna gr
minima din sistem.Viscozitali prea mari conduc la scdderearandamentului
pompei,cre$terea ciderilor de presiunegi a consumuluide puterein sistem.
Valoareaei este impusd de tipul pompei, in funclie de care se irnpun limite
de viscozitatepe intreg domeniul de temperaturide lucru [55].
Indicele de viscozitateridicat asigurdo variafie micl a viscozitilii cu
temperaturaqi o eficienla mSrite in exploatareasistemelorhidraulice. Din
aceastd cansz6., uleiul de bazd este de naturd parafinicd gi aditivat cu
amelioratori IV cu rezisten!5 mare la forfecare. llleiurile cu un conlinut
mare de amelioratori IV nu sunt recomandate pentru sisteme inchise,
deoareceacegtiareducvitezade separarea apeide ulei.
Punctulde curgerehebuie sd fie cu 15-20"Csubtemperaturaminimii
a mediuluiinconjurdtorin careesteamplasatdinstalatia.
In timpul comprimdrii,temperaturauleiurilor hidraulicecare conlin
aer dizolvat cregtela valori mari. De aceea,uleiurile hidraulicetrebuie sa
aibd o rezistenfd mare la oxidare. Aceasta se apreciazdprin metode
specificedintre care:ASTM D 943 (STAS 98a8) qi ASTM D 2272 (STAS
8930),folosite qi la alte uleiuri industriale.Rezistenlanecesarila oxidarea
uleiurilor hidraulicese asigurdprin adaosde aditivi antioxidanfi.Uzual se
folosesc:diter!-butilparacrezol,alchil ditiofosfatde zinc qi unii compugicu
sulf qi fosfor.Dintre cei trei aditivi o eficienli superioardo au compugiicu
sulf qi fosfor [55].
Produgii de degradareoxidativi cu caracter acid pot reacfiona cu
suprafelele metalice gi, de aceea, uleiurile hidraulice trebuie sd aibd
proprietali anticorozive, testate prin coroziuneape cupru (ASTM D 130.
STAS 40) sau coroziuneape otel in prezenlaapei (ASTM D 665, STAS
8441)
246 1. Condilii de calitate Si categorii de uleiuri

Apa pitrunsd in sistem (in prezentaunor emulgatori din ulei) poate

fonna cu uleiul emulsii. De aceeaeste necesarse se rcstezi viteza de de-
zemulsionarecarese determinbprin metodaASTM D 1401(STAS 56).
Rezistenta filmului de lubrifiant trebuie sd fie suficient de mare
pentru a proteja diferite elemente din echipament care funclioneaza in
condilii severe.Cele mai utilizate metode de testare a rezistenfei filmului
sunt: maginacu patru bile, Vickers gi FZG. Dinffe acestea,testelede uzurd
pe standul Vickers (ASTM D 2852) sunt considerate reprezentative9i
acceptate de principalii fabricanfi de pompe hidraulice. Aditivarea
uleiurilor cu aditivi antiuzurd qi EP de tip ditiofosfat de ziuc, gi, mai ales,
aditivi cu sulf gi fosfor sau sulf, fosfor gi azot conferd acestora caiitali
corespunzdtoare.
Filtrabilitatea este o caracteristicdimportantd pentru exploatareain
bune condilii a echipamentelorhidraulice. Blocarea filtrelor din diferite
cauze (folosirea unor aditivi detergenli suprabazici,continut mare de apa,
compugi de oxidare etc.) influen[eazd negativ exploatarea sistemelor,
putAndconducechiar la scoaterea lor din funcliune.
In Romdnia se produc diferite tipuri de uleiuri hidraulice cal28,57l:
o uleiuri hidraulice penffu solicitari ugoare H, utilizate pentru
transmisii hidrostatice gi hidraulice industriale la presiuni de
rnax.500N gi temperaturide -14 .. + 50oC;
. uleiuri hidraulice aditivateH...A, folosite in instalatii industriale9i
hidrostatice, la presitrni de maxim 300 bari gi temperaturi de -25
. .+85oC;
. uleiuri hidrauliceaditivatepentru extremdpresiuneH...EP, utilizate
in diversesistemehidraulice,la presiuniridicate;
o uleiuri hidraulice cu destinalie speciald (ItA 9, HA 5 pentru
amortizoaretelescopice,H 9 EP pentru sisteme hidroenergetice,H
2l pentrutransmisiihidrauliceale locomotivelorDiesel).
Caracteristici mai importante ale uleiurilor hidraulice aditivate
realizatein RomAniasuntprezentatein tabelul4.18.

4.4.6.Uleiuri electroizolante

lIleiurile minerale se folosesc pe scardlargd ca medii dielectrice si

de rdcire in aparateleelectricede tansformare, de distribulie gi de transport
a energiei electrice. Condilia de calitate principali a acestor uleiuri este
capacitateade a rezistala descdrcdrielectrice.
tlleiurile elechoizolantesepot impa(i in doud grupe:
o uleiuri pentru transformatoare,intrerupitoare gi separatoareelectrice;
 4. Condilii de calitate Si categorii de uleiuri 247

Tabelul 4.18. Crracteristici ale uleiurilor aditivate destinateinstalatiitor

hidraulice gi hidrostatice [281

uleiurile
Caracteristici

Viscozitateacinematicdla 40"C. cSt 16,7- | 27,8- 44,4- 58,3

21,2 | 33,4 49,0
Indicelede viscozitate e0lso 90 90
Punctulde curgere,oC,n1ax. -?5 I -?s -35
Tendintade spumare, cm', max.
la24'C 20 30 30 30
la 3 3 ,5 'C 30 JU 50 50
la24'C (1) 25 25 40 40
Stabilitatea spumei,cmt, max.
la 24'C 0 0 0 0
la 3 3 ,5 "C 0 0 0 0
la2 4 "C(1 \ 0 0 0 0
Timpul de dezemulsionare pentru
40-37-3cm', minute,max. JU 40
Coroziunea pe lam6de cupru,3 ore la
100oC, max. ID lb
Rezistenfala oxidare(2), mg KOlVg,
max. a 2
Rezistenga la presiuniridicatepe
.1Bile (3)
diametrul

(1) Dupi determinareala 93,5oC(STAS7423)

(2) Dupnl000ore (STAS 9848)
(3) Diametrulpeteide uzuri, 1500rot/min,200 N, 100minute(STAS 8618)

. uleiuri pentru cabluri gi condensatoareelecFice.

Dinffe uleiurile elecfroizolante din prima grupA, uleiurile de
transformator au funclia de agent de rdcire, iar uleiurile pentru
intrerupatoare$i separatoareelectrice indeplinesc func1iade a stinge arcul
electric. Aceste uleiuri au durate lungi de utilizare (peste 15 ani). In cazul
uleiurilor pentru cabluri electrice, propriet6fle dielectrice ale acestorasunt
cele mai importante, in timp ce uleiurile pentnr condensatoareelechice
trebuie uneori sd asigureqi rdcirea condensatoarelor.
Pentru a indeplini acestefrrnc1ii,uleiurile elecfroizolanteftebuie sd
aibSanumite proprietiti: elechice, de curgere,anticorozive,antioxidante gi
de puritate.
Viscozitatea uleiurilor de transformator trebuie sd fie relativ micd,
25-40 cSt la 20"C, in timp ce a celor pentru impregnareacablurilor este
248 4. Condilii de calitate Si cotegorii de uleiurt

mult mai mare, peste300 cSt la 50'C. Uneori, la cele din urmd, se incor-
poreazdparafine pentru a se evita scurgerealor din cabluri.
Densitatea uleiurilor penffu transformatoarese limiteazd pentru a
permite separareaapei pdtrunseaccidentalin ulei la temperaturicobordte.
Punctul de curgeretrebuie sd fie sub temperaturacea mai scdzutdla
care funclioneazd echipamentulelectric. Acesta este unul dintre motivele
care a impus ca uleiurile de transformatorsd fie fabricatedin uleiuri ugoare
naftenice, cu viscozitdli mici qi proprietdli naturale de curgere la
temperaturicobor6te,foarte bune.
Dintre propriet5lile electrice se menlioneazd: factorul de putere
(tangentaunghiului de pierderi), constantadielectricS,rigiditatea dielectrica
gi rezistivitatea.Aspecteprir4nd determinareaacestorproprieta{i gi valorile
uzualepentru uleirni sunt prezentatein paragraful4.2.5,
Tangenta unghiului de pierderi are importan{a in mod deosebit
pentru uleiurile de condensatoare,evaludnd pierderile de energie. Ea
depindede temperaturaqi are o valoare de 0,001 la 90oC.De asernenea,
constanta dielectricd este importanta pentru uleiurile de condensatoare,
avAndvalori de 2,1-2,3.
Rigiditateadielectricdreprezintbrezisten(ala descdrcarielectricegi
da indicalii asupra gradului de impurificare a uleiului cu apa gi alte
impuritali. Se determindcu aparatecare diferdprin forma electrozilor(disc
plat, semisferici sau sferici), Valori de 1200 kV/cm sunt considerate
corespunzitoarepentru uleiurile electroizolante.
Rezistivitatea reprezinti valoarea^rezistenlei electrice in curent
electric continuu,are valori de min. 10'' ohnt'm pi poate fi imbunatalita
prin purificareauleiului.
Stabilitatea in cdmp electric prezinta importanld pentru evaluarea
comportarii in serviciu a uleiurilor gi depinde de compozilia acestora.
Prezenfa hidrogenului in ulei poate provoca avarii ale echipamentului
electric. Este important ca uleiurile sd aiba o capacitatemare de relinere a
gazelor de descompunereprin absorblie care este influenfati pozitiv de
con{inutui de hidrocarburi nesaturate.Totugi, continutul gazelor (aer) nu
trebuiesa depdqeasca 29t,.
Coroziuneape lamd de cupru trebuie si fie de max.lb, pentru ca
uleiul sa protejezepieselede cupru din fiansformatoarelegi intrerupdtoarele
electrice.
Rezistenlala oxidare a uleiurilor de transformatorfrebuie si previna
formareaproduqilor de oxidare care,impreund cu apa,pot influenla negativ
rigiditatea dielectricd gi proprietdtile anticorozive ale uleiului. Ea se
determinaprin diverse metode,depindede compozilia chimicd a uleiului gi
 4. Condilii de calitate Si categorii de uleiuri 249

poate fi imbundtifiti pnn adaos de aditivi antioxidanfi (dite4-butil para

crezol) 127).

4.4.7.Uleiuripentruprelucrareametalelor

Dupd modul de realizare a fonnei gi geometriei piesei prelucrate,

proceseleconvenfionale de prelucrare a metalelor se impart in doua ca-
tegorii.
. procese de tdiere (strunjire, prelucrare automatd, frezare, gdurire,
rectificare, brogare, danturare) in care piesa se executd prin
indepdrtarede metale sub formd de agchii;
. procese de deformare plasticd (extrudare la rece, fragere in !evi,
tragerein bare, tefilare, laminare la cald, laminare la rece, forjare la
rece, presare ugoard, presare addncd) in care se modificd forma
materialului prin aplicareaunei forle exJerioare.
Prelucrareametalelor in condilii economice a impus aparilia unor
lubrifianli care sd reducd uzura dintre scule qi materialele prelucrate. Ca
medii tehnologicein proceselede prelucrarea metalelor se folosesc: gaze,
uleiuri minerale (neaditivate, compoundate,aditivate), uleiuri pe bazd de
acizi carboxilici, esteli sau derivali ai acestora,compugiorganici sulfurizali
sau clorurali gi combinalii ale acestora cu uleiurile minerale, sdpunuri,
lubrifianli solizi gi suspensiide lubrifianli solizi, emulsii de toate tipurile,
solulii apoasede substanleanorganicegi organiceetc. [58,59].
Dintre funcliile lubrifianlilor pentru prelucrarea metalelorprin taiere
semen{roneaz6:
o reducereafrecdrii dintre sculd gi piesa prelucratdoprecumgr dintre
scul5qi agchii:
o eliminareacdldurii din zona de prelucrare;
. asigurareaunei interfele separatoareintre agchii qi scul5;
o proteclia anticorozivi a suprafefelormetalice cu care vin in contact.
De asemenea, lubrifiantii trebuie sd fie stabili, transparenfi,
compatibili cu lubrifianfii maginilor unelte.
llleiurile minerale pentru operafiile de tdiere a metalelor se pot
clasifica in doui mari grupe:
. uleiuri neemulsionabile,utilizate ca atarein procesulde prelucrare;
. uleiuri emulsionabile,utilizate sub formd de emulsii ,,ulei in ap6".
Uleiurile neemulsionabile sunt intrebuinlate la operalii in care
lubrifierea este mai importantd decdt rdcirea. Totuqi, la alegereafluidului
de prelucrarefrebuie sd se find cont de mai mulli factori: tipul procesului,
250 4. Condilii de calitate Si categorii de uleiuri

materialele prelucrate, tipul constructiv al maginii unelte, sistemul de

indepdrtarea materialelorrezultatela tiiere etc.
Llleiurile minerale de bazd utllizate la formularea uleiurilor
neemulsionatesunt in generaluleiuri naftenicerafinate, cu viscozititi de 2-
40 cSt la 50oC, cu indici de viscozitate de 20-60. Proprietifile acestor
uleiuri se imbunitdtesc cu aditivi EP, antirugini, detergenli anticorozivi,
antioxidanli gi antiuzurd.
Dintre aditivii EP se menfioneazd: grdsimile sulfurizate, sulfo-
clorurate sau sulfoclorofosfonate,polisulfurile, parafinele clorurate, esterii
fosforici etc. Testareaperfonnanfelor EP se face cu metode cunoscutede
acesttip qi, mai ales,cu maginacu patru bile.
Uleiurile emulsionabile sunt constituite din amestecuri de ulei
mineral, emulgatori gi aditivi. Emulgatorii sunt molecule tensioactivecare
se absorb la suprafata de separalie apd-ulei, micgordnd tensiunea
interfaciala gi realizAnd o stabilitate buna a emulsiei. Emulgatorii pot fi
[58,59]:
. anionici (s5ruri de sodiu, potasiu, amoniu ale acizilor carboxilici din
seria grisim ilor, acizi naftenici saponifica1i, arilsulfonali, tiosulfali
etc.);
r cationici (oombinalii ale azotului conlindnd €ruperi amino-pritnare.
secundare,terfiare gi cuaternare),
. neionici (polietoxieteri ai acizilor graqi saualchilaril poliglicol-eteri).
Marimea particulelor de ulei dispersatein apd estede circa 0,2-50 p,
fiind funclie de confinutul gi eficacitatea emulgatorilor. Conlinutul de
emulgatoridin uleiurile emulsionabileestede reguldde 25-35o/o masd.
ln procesele de deformare plasticS, datoritd regimului sever de
solicitari mecanice gi temperaturi foarte mari, folosirea uleiruilor pentru
prelucrarea metalelor este limitatd la operaliile de deformare plastica la

Numdrul mare Cefactori care trebuie luati in considerarela alegerea

trpului de ulei a ftcut ca in literaturi sd apari recomandiri care fin cont atdt
de procesulde tiiere c6t qi de compoziliapieseiprelucrate[58,59].
In Romdnia se produc mai multe tipuri de uleiuri pentru prelttcrarea
metalelor dintuecare se menlioneazd 128,53,57 l:
o P I C esteun ulei neemulsionabilsulfrrat, folosit ca mediu de ungere
gi de rdcire la prelucrareapieselor de fonti qi de otel;
. P I R - ulei neemulsionabil pentru superfinisareaelementelor de
rulmenli,
r P 1,\P 1B,P I H-uleiuri neemulsionabile folositeinoperaliide
hornuire a cdm5gilor cilindrilor de motoare gi la rectificarea sau
aqchiereacu viteze mari a pieselorde otel;
 4. Condilii de calitote Si categorii de uleiuri 251

PE 1 tip A qi tip B - uleirni emulsionabile utilizate sub formi de

emulsiein apd ca fluide de ungere gi rdcire la prelucrareaprin tiiere
a pieselorde fontd, ofel, aliaje de cupru, aluminiu, ca fluide de rdcire
in procesulde laminare la rece a otelului gi aluminiului;
PE2 - ulei emulsionabil folosit sub formd de emulsiein apd ca fluid
de ungere gi de ricire in procesul de prelucrare a o,telului qi fontei
prin operalii de agchiere gi deformare plastici, caracterizateprin
solicitdri mecanicemoderateqi goouri;
o PE 5 EP - ulei emulsionabil folosit sub formd de emulsie la pre-
lucrarea,in general,a ofelurilor.

4.4.8.Uleiuridiverse

Pe l6nga categoriile de uleiuri lubrifiante prezentatein paragrafele

anterioare,in practicd se mai int6lnesc multe alte tipuri de lubrifianli,
produqiin cantitdfi mai mici, dar care preztntdimportantddeosebitl pentru
anumitedomenii de activitate.

Uleiurile pentru transfer de cdldurd se folosesc ca agenti termici,

inlocuind in anumite caz'rri incilzirea directi saualli agenfitermici.
Aceste uleiuri trebuie si aibd o stabilitate termicd corespunzdtoare.
Pentru a fi determinatb,metoda Rockwell StandardHeating Test menline
uleiul la 250oC, timp de 100-144h, pe catalizatorde cupru qi permite
apreciereastabilitdfii termice a acestuiaprin cdteva analize (pierderi prin
evaporare,TAN. conlinutul de insolubile). Dintre caracteristicileuzuale ale
uleiurilor pentru transfer de caldurd se mengioneazd:viscozitateade 20-60
cSt la 50"C, punctul de curgere-20'C gi temperaturainilial5 de distilare
min. 300'C.

{lleiurile pentru tratamente termice sunt utilizate ca medii de rdcire

tn tratamentultermic al ofelurilor aliate. Sunt obfinute din uleiuri minerale
ca atare sau compoundate gi aditivate qi se folosesc la rdcirea rapida a
pieselor tratate. Uleiurile compoundate confin adaosuri de grdsimi de
origine vegetaldsau animali (ulei de rapi16,de soia, untura, ulei de balend
etc.).
Pentru fabricarea uleiurilor aditivate cu proprietdli de ricire
accelerate,in uleiurile de bazd se incorporeazd,aditivi detergenli (cu sau
fbra cenugd),antioxidan{i gi emulgatori.
J<'' 4. Condifii de calitate Si categorii de uleiuri

Viscozitateauleiurilor pentru tratamentetermice variazd intre 12 gi

30 cSt la 50oC,in cazul uleiurilor pentru cdlirea ofelului qi intre 40 gi 120
cSt la 50oC,in cazul uleiurilor pentru revenireaolelului [5].
Uleiurile naftenice cu indice de viscozitate moderat sunt
recomandate pentru operalii de cdlire, in timp ce uleiurile parafinice
cancterizate prin indice de viscozitate ridicat se folosesc la obfinerea
uleiurilor de rlcire accelerati. Varialiile mari de temperature tn timpul
operaliei de rdcire impun ca uleiurile pentru ricire sd aibd o rezistenldmare
la oxidare care se asigurdprin aditivare gi se verifici prin metode specifice
(IP 48). In RomAnia se produc uleiurile pentru tratamentetermice TT 22,
TT 50,TT 55 [28].

Uleiurile pentru industria cauciucului intrd in compozilia

cauciucului fie in procesul de fabricalie, fie la prelucrareafinald prin ma-
laxarea,impreund cu alte adaosuri.Se obfin din extractelede la solventarea
uleiurilor,gi trebuie sd aibd un confinut de min.60% hidrocarburi aromatice.

Llleiurile albe, intillrrite sub numele de: ulei alb ugor, ulei alb greu,
ulei de vaselin5,ulei MEDOL, ulei COSMOL, sunt practic incolore. Au
diverse inffebuin!5ri: plastifianti gi diluanli pentru materiale plastice,
lubrifianlipentru compresoarede etilen6,lubrifianli pentru maqini qi pentru
prelucrarea fibrelor gi firelor, purtltori de catalizatori, in cosmeticd, in
farmacsuticS,in industria alimentara.
In compozitia uleiurilor albe intrd in special hidrocarburi alchil
naftenice, izoparafine qi o proporlie mica de n-parafine. Hidrocarburile
aromatice hebuie si fie absente acolo unde ar putea exercita o acliune
cancerigend(uleiuri medicinale,pentru industria alimentardetc.).
Uleiurile pentru diferite preparatecosmeticeau viscozitaf de 10-20
cSt la 50oC, iar cele medicinale 20-40 cSt la 50'C. [28,60]. Uleiurile
medicinale cosmeticegi pentru industria alimentaratrebuie sd fie frra gust
qi fhra miros.

BIBLIOGRAFIE

O'Connor, J.1.,Standerdhandbookof lubrication engineering,Mc Graw-Hill

Book Co.,New York, 1968.
Groff,E.L.J.,ABC du graissage,
Ed. Technip,Paris,1961.
 4. Condilii de calitate Ei categorii de uleiurr 253

3. Schilling,A,.,Les huilespour moteurset le Syaissage desmoteurs,Ed. Technip,

Paris.1975.
4. Rddulescu,G.A., Ilea, M., Fizico-chimiaqi tehnologiauleiurilor lubrifiante,Ed.
Tehnici.Bucuregti,1982.
5. Pop4 St., Dobrescu,C.. Petro{ M., Flore4 F., Popescu,A., Andronie.Gh.,
Uleiuri mineralepentruproceseindustriale,Ed. Tehnica,Bucureqti,1978
6. Precup..1..TehnologiaPetrolului,Note de curs,ParteaII-4 I.P.G.Ploiegti,1975.
7. Feyer, S., Precup,1., Aditivi pentru uleiuri minerale,Ed. Tehnicd,Bucuregti,
1964.
8. Dobrescu,C.. Petrof,M., Florea,F., Lubrifianpipentru angrenaje,Ed. Tehnici,
Bucureqti,1984.
9. Briant, J., Denis, J., Parc, G., Propridtds rheologiquesdes lubriJiants, Ed.
Technip, Paris,1985.
10.Derris,J., Briant, J., Hipeuax,1.C.,Physico-chimiedes lubrifiants,Analil;seset
Essais, Ed. Technip,Paris,1997.
11.Rldulescu, G.A., Petre, I., Uleiuri $i ungereaautovehicalelor,Ed. Tehnici,
Bu cu re gt i, 1973.
12.R[dulescu,G.A., Petre,1., Combustibili,uleiuri qi exploatareaautovehiculelor,
Ed Tehnic6,Bucureqti,I986.
13.Ayel, J., Richard,J., Evolutiondes classifications et sp6cifications des huiles
pourmoteurs,Rev.Inst.lianq du Pitrole, 44,w.5,1989,p.611
14 Maleville,V., Faure,D., Legros,A., Hipeaux,J.C., Oxydationdes huiles dq
basesmin6ralesd'originepetroliere,Rev.Inst.Franc.du Pdtrole,50,nr.3.1995,
p.405-443.
15.Psikha, B.L., Kharitonov, V.V., Kinetic modeling of chain oxidation of
isoparaffrn oils at 120-160',Nefiekhimiya, 34, nr,l, 1994,p.73-81 .
16 Bourdonele.B., Parc, G., Etude de la r6sistanced I'oxydationd'une s6rie
d'hidrocarbures poursde poidsmol6culaireseleves.Reu htsl. I.ranc. du Petrole,
24, nr.7-8,1969,p.340-952.
17.Bourdonele, B., Parc,G., Rdsistance d I'oxydationdeslubrifiants.Influencede
la structurehydrocarbonee sur la susceptibiliteau dithiophosphate de zinc. Etude
de la reactiond'oxydation,Rev.Inst. Franc. du Pitrole,24, nr 9, 1969,p 1073-
1081
18.Ahmad,LA.. Eissa,E.A., Taman,A.R., Stabilityof lube oil, effect of defined
sulphurcompounds, Erdol und Kohle,44,nr.4,1991,p.I 5l-154
19.Burn, A.J.,Greig,G., Optimumaromaticityin iubricatingoil oxidation,J. 1nrt
Petroleum,58, nr.564,1972.p.346-350.
20 Herdan, J.M., Gurginca Maria, Meghea Aurelia, Antioxidanli, Ed. Tehnic6.
Bucure$ti,1995.
2l.Migdal, C.A., The Influence of Hindered Phenolicand Aromatic Amine
Antioxidantson the Stabilityof Base Oils,2l3" NationalMeeting,4(-'5,San
Francisco, Apr. 13-17,1991,p.221.
22 Banavali,R.. Karki. S.B, Examinationof TertiaryAlkyl Primary Aminesas
Lubricant Additives, 213'nNational Meeting,lCS, San Francisco,Apr. 13-17,
1997,p.232.
23, Roell,B.C.,Cerdade Groote,C.L.,Lemmon,M., TurbineandHydraulicFluids,
OptimizingOxidationPerformance, 2I3" NationalMeetingACS, SanFrancisco,
Apr. l3-17, 1997,p.234.
254 4. Condipii de calitate Si categorii de uleiuri

24. Shah, R.J., Duda, LL., Perez, J., Effect of Alcohol Fuels on Lubricants:
OxidativeandLubricity Properties,213'nNationalMeetingACS. SanFrancisco,
Apr.l3-17, 1997,p.229.
25. Singh,H., Swaroop,S., OxidationBehaviorof BaseOils andtheir Constituting
HydrocarbonTypes, 213'nNational Meeting lCS, San Francisco,Apr. 13-17,
1997,p.218.
26. Petrof, M., Criterii pentru formularea efcientd a uleiurilor minerale de extremd
presiune, destinateexploatdrii utilajelor industriale moderne,Tez6"de doctorat,
LP.G.Ploieqti,1985.
27. Popescu,A., Studiul chimic al urutr uleiuri electroizolante,Tezd de doctorat,
I.P.G.Ploieqti,1988.
28. * '* * Catalogdeprodusepetroliere,PECO,1993.
29.* * * Produsepetroliere, Metode de analizi (Coleclie STAS), Ed. Tehnici,
Bucuregti,1977.
30. * * :r'IP Standardsfor Petroleum and lts Products, Methodsfor Analysis and
'l'esting,vol.1 gi 2, Ed.Heydenand SonLtd, London, 1978.
3 1. x x +!AnnualBook ofASTM Standards
32. Fuchs,M., Lenhardt.H.. The World LubricantsMarket, Erdol und Kohle, 45,
nr 6, 1992,p.241'.
33.Dickens,K., Towardslongevityof crancaselubricants:Currentsituation,in
(-hemicalsfortheAutomotiveIndustry,The Royal Societyof Chemistry,1991.
34. Crawford, J., Towards longevity of crankaselubricants:Lubricant additives,
futurew trends,inChemicalsfor the AutomoliveIndustry,The Royal Societyof
Chemistry,1991.
35.Baliu, S., Utilizareapolimerilorin industriade prelucrarea a hidrocarburilor,
in
I'rogrese in prelucrareu hidtocarburilor (coord. Suciu, Gh.C.), Ed. Tehnici,
Bucuregti,1984.
36.Raney,M.W., LubricantAdditives,NoyesData,N.J.,1978.
37 Raney,M.W., LubricantAdditives,NoyesData,N.J., I 980.
38. Born. M., Denis,J., Parc.,Stnrcturechinique et fficacite fus desa&littfs pour
lubrifiants,IFP DdpartmentLubrifiantset Additifs P6troliers,1981.
39. Drake, J.A.G., Chemicalsfor the AulomativeIndustry, The Royal Society of
Chemistry, 1991.
40. Dragomirescu,I.A., Contribuyiila sintezaunor aditivi amelioratoride atrgere
pentruprodusepetroliere,Tezdde doctorat.U.P.G.Ploiegti.1999,
.11.Kuliev, A.M' Himia i TehnologhiaPrisadokk maslami Toplivam,Izd. Himia,
Moscova,1972.
42 Denis, J., Durand, J.P., Modification of rvax crystallizationin petroleum
products,Rev.Inst.Frqnc.du Petrole,46,nr.5.1991,p.637.
43. Denis, J., Additifs anticogelantspour huiles de moteurs,Rev. Insl. Franc. du
Petrole,42,nr.3,1987,p.1987.
44. T6nisescu,C., $.a.,Aditiv detergentdispersantpentru uleiuri de motoare Si
procedeupentraprepqrareasa, brev.inv.RSR nr.78616,1984.
45. lordache,Gh., 9.a.,Aditiv detergentcu bazicitatefoarte imltd ti procedeude
ob|inerea acestuia,brev.inv.RSRnr.88947,1985.
46. * 't! * ChevronOronite, Classificationand spectficationsautomativelubricants,
1996.
 4. Condilii de calitate Si categorii de uleiuri 2s5

47. Florea,F., Uleiuri pentru lagire, in Uleiuri mineralepentru utilaje qi procese

industriale,Cap.3.2.1.,Ed. TehnicI"Bucureqti,1978.
48. Raymondi,A.A., Boyd,J., andKaufman,H.K., AnalysisandDesingof Sliding
Bearings, in Standard Handbook of Lubrication Engineering, chap 5, Ed
Mc.Graw-HillBook Co.,New Yorlg 1968.
49. Gllette, C.R., Ruley, B.T., Rolling Elements,Rolling Bearings,in Standard
Harulbookof Lubrication Engineering,chap6 and 19, Ed. Mc.Graw-Hill Book
Co.,New York, 1968.
50. Petrof, M., Transmitereamecanici a puterii. Uleiuri pentru angrenaje,lanpri,
cabluri gi cuplaje, in Uleiuri minerale pentru utilaje Si procese industriale,
Cap.3.2.2..Ed. Tehnici,Bucuregti,1978.
51. Campbell,W.8., Types of Lubricants,in StandsrdHandbook of Lubricatiort
Engineering,Chap.1l,Ed. By Connor,J.J, Boyd,J., Mc Graw-HiliBook Co,
NervYorh 1968.
52. Dobrescu,C., tlleiuri pentru turbine de gaze,abur qi ap6, in Llleiuri minerole
pentruufilajeSiproceseindusfiiale,Cap.3.2.5,Ed.Tehnic6,Bucureqti, 1978.
53. '<* * RafindriaAstra Romdni"Tradi{iacalitdlii.
54. Stadtmiller,H.W., The lubricationof steamand gas turbines,in Standardof
LubricationEngineering,Chap.33,Mc Graw-Hill Book, Co., New York, 1968.
55 Petrof,M., Uleiuri pentru transmitereahidraulici a puterii, in Uleiuri minerule
pentruutilajegiproceseindustriqle,Cap.3.2.3, Ed. Tehnic6,Bucureqti.1978.
56. Schmitt, C.R., Hydraulic Fluids, in Standard Handbook of Lubrfication
Engineering,Chap.22,Mc Graw-Hill Book Co.,New York, 1968.
5'7. '6't * ICERP SA Ploieqti,Uleiuri industriale,Datetehnice,Ed.III, 1993.
58. Popescu,A.. [Jleiuri pentru prelucrareametalelor,in Uleiuri mineralepentu
utilajeqiproceseindustriale,Cap.3.2.10, Ed. Tehnicd,Bucureqti,1978.
59.Bastian, E.L.H, Metal Working, in Standard Handbook of Lubrication
Engineering,Chap23, Ed. Mc Graw-Hill Book Co.,New York, 1968
60 Rbdulescu, G.A., Grigoriu,D., Schon,V.. Popescu, D., I'abricareaproduselor
petroliere,Ed. Tehnic6,Bucuregti.1970.
 5. neceruERAREA
uLEruRrLoR
uzATE

generale
5.1.Consideralii

Dupa o anumitd perioadd de utilizare, caracteristicileuleiurilor

lubrifiante se rnodit-icaastfel incet ele nu mai asiguri condilii normale de
ungere"respecll\.de lunclionarea mecanismelor.
Ulerunle uate confirr hidrocarburi aromatice policiclice in mici
concentralii(uneledintre ele avdndo activitatecancerigend)gi reziduuride
metale grele. prorenrte din uleiurile proaspetesau rezultate din arderea
combustibihior ;i din uzarea pieselor motorului. Acegti contaminanli
prezintaun risc pentru sanatatea publica.Cei care au in compoziliearserr,
cadmru S?u crrrln sunt cancerigeni,iar cei cu plumb creeazddisfitnclii
cerebralcI I ]
Irt anui i99[). consumulmondial de uleiuri lubrifiante a fost estimat
la 40.2 rnihoane tone. iar pentru anul 1998 se apreciazdci cerereade
uleiuri lubni-rantea fbst de 37,8 rnilioanetone [2]. Din cantitateatotala de
uleiuri lubrit-rantefbiosite in procesulde ungere,cca45Yose pierd, iar cca
559,oranrdnca uleiun uzate.
Acesteulerun uzatepot cdpdtatrei destinalii:
- suntsupusela regenerare;
- suntfolosrtein amesteccu alli combustibilica sursede energie:
- nu sunt colectatecorespunzitor,devenindo sursdde poluare a
mediuiui inconjurator.
Regenerareauleiurilor uzate este, ftrd indoiald, varianta cea lnar
bund de valorificare a uleiurilor uzate, fiind cerutd de necesitatea
conservirii resurselor de hidrocarburi 9i de evitarea poluarii mediului
ambiant.
258 5. Regenerareauleiurilor uzate

Uleiurile uzatepot fi folosite pentru combustiedupl ce au fost tratate

corespunzdtorin scopul separdrii agentilor poluan{i pe care ii conlin qi
conferirii unor caracteristiciasemanltoarecu combustibilii obiqnuili.
Colectareauleiurilor uzate este o operalie drficila. Costul colectdrii
uleiurilor uzate depindede trei factori:
- procentul de ulei care urme.vi a fi colectat;
- clasificareauleiurilor uzate din punct de vedere al periculozitaiii
pentru mediu inconjurdtor gi slndtateapublica:
- organizareaprocesuluide colectare.
Mirirea procentului de colectare conduce la creqterea costului
colectdrii, iar ultimele procentesunt cele mai scumpe
Clasificareauleiurilor vzate ca deqeuripericuloase,consideratdde
unii specialiqti ca excesiv de severd, duce, de asemenea,la cregterea
substanlialia costuluicolectdrii.
Sistemelede colectare sunt incredinfatein diverse !5ri unor servicii
sauunor companiiprjvate.
Relelele de colectarecuprind un numir imens de stalii de desfacerea
produselor petroliere, ateliere de intrelinere gi reparafii, garaje, ateliere
industriale, servicii publice, autobaze de transport, tzine, delinatori
particulari de autovehicule etc. De exemplu. pentru o capacitate de
colectarede peste 300 000 Van, in StateleUnite sunt antrenate500 000
stalii de desfacerea produselorpetroliere, 30 000 ateliere de intrelinere 9i
repara{ripentru autoturisme[3].
Cantitateade uleiuri uzatecolectatagr destinafiaacestoraeste diferita
pe lari gi zone. Firma Viscolube Italiana a prezentatun raport estirnativ
privind colectareagi reciclareauleiurilor uzatein UniuneaEuropeana[4].
Date sinteticeestimativepe anul 1995,referitoarela aceastdacfiune,sunt
prezentate in tabelul5.1.
Politicile managerialenalionaleprivind uleiul uzat sunt diferite 9i
influenleazddestina{iauleiului uzat. In Germania,colectareauleiului uzat
este obligatorie. O legislalie stricta de proteclie a mediului limiteazl
utilizarea uleiului uzat la ardere.Totugi, ardereauleiului uzat estescutitd de
taxe ceea ce face ca acestas5'fie un inlocuitor ieftin pentru combustibilul
utilizat la cazane.Din aceastdcatzd, extsta o concu'enti acerbd intre cei
care se ocupd de regenerareauleiului uzat $i cei care folosesc uleiul uzat
drept combustibil, iar acest lucru a condus la creqtereapretului uleiului
uzat. Pentru a men{ine o industrie de regenerarea uleiurilor viabild a fost
necesarho legislaliefavorabildacesteia.
ln Anglia, in mare parte,uleiul uzat esteprelucratprin deshidratare9i
filtrare, iar dupd rafinare este folosit drept combustibil, acesta fiind o
alternativdieftina la combustibilul pentru incdlzire.
 5. Regenerareauleiurilor uzate 259

faheluli. -1.Colectareagi destinatiauleiurilor uzatein UniuneaEuropeani [4]

Consum Ulei r rzat Destina{iauleiului colectat

fara. lubrif. I colect8t
Z ona ld t lfdt o/o
Regenerare Combustie Incinerare
l0't % l0't % l 0' r i %
Germania i lr-rr--r 610 )I 370 6l 170 28 7 0 i lr
Franla Sa,l 205 z) 86 L+Z 107 J,/. t2:6
Italia a- 180 27 150 83 30 l7 -1 i

Marea
I
B r i t anieS i S _ Zji 20 5 z I 70(r 82 32116
Irlanda
Uniunea ::-1 -, 1664 673 40 531 JZ 242 | 15

Obseruatie I t I-: \1:::: Bnrarue 125 000 t uleiuri uzate se rafinazd gi se folosescapoi drept
combustibih

Colectareauleiurilor uzateesteobligatoriein ltalia qi este organizate

de un con:urrlrula care aderd toti fabricanlii de lubrifianti. Mernbrii
cousortiuluiccntribuie.in fi.rncfiede cantitateade lubrifiant comercializata,
la acoperrrea3\enlualelor pierderi la sf6rgitul fiecarui an. Costurile de
colectare sunt acoperite de conso4iu printr-un impozit pe lubrifiantul
vendurrj-l lrr: ke lubrifiantin 1995).Uleiul uzat colectatestevAndutcu
pflontaie lcnlru rigenerarela un pre! care face ca aceastaoperatiesd fie
rentalrlli
P:ntrli a reciucedificultalile de ordin organizatoricqi economrccare
apar la i.generarea uleiurilor uzate este preferabilacolectareauleiurilor
uzateP- trel catSgonl
- ulelun pentnl motoaretermice,pentrutransrnisiaautovehiculelor,
pentru t.rrbine. hidraulice (toate aceste uleiuri avAnd o bazd
parafinrcit:
- uleiun de rransformator(cu bazanaftenic[):
- alteulerun

5.2.Gompozitiauleiuriloruzate

Componenlii care intrd in compozi{iauleiurilor uzatepot fi grupa1iin

doudmari categoni:
- hidrocarburileprovenite din uleiul lubrifiarrt;
- contaminanfiisolizi 9i lichizi.
Dintre contaminanliisolizi se pot mentiona:
260 5. Regenerareauleiuriloruzate

a) particule de cocs;
b) impwitili metalice;
c) praf.

a) Particulele de cocs provin atdt din ardereacombustibilului cdt gi

din ardereaprodugilor policondensalide tip rdgini 9i asfaltenedin ulei. Se
poate constata gi prezenla grafitului dacd este folosit ca aditiv solid la
formulareauleiului lubrifi ant.
b) Impuritdlile metalice sunt in generalparticule de uzurd desprinse
de pe suprafalametalicd a cuplelor de frecare.Ele pot proveni insd qi din
reac{iile acizilor apdruli in procesul de degradarea uleiului, cu diverse
metale. De asemenea,impuritdfile metalice pot aparea prin hidroliza
compulilor organo-metalicidin aditivii cu cenugd.
In motoarele cu aprindere prin scdnteie, continutul de plumb din
uleiul lubrifiant creqte datoritd depunerilor de compugi cu plurnb pe
suprafalainterioarda camereide arderede unde sunt antrenatide lubrifiant.
c) Praful din ulei patrundeca impuritate in motor sau se acumuleazd
prin expunerea indelungati a uleiurilor uzate in aer, cAnd acestea sunt
colectate.
Clontaminanliilichizi pot fi clasificafi astfel:
d) aditivi;
e) combustibili de motoare;
fl produqi de oxidare gi policondensare;
g) apa

d) Aditivii ca atare sau degradali sunt considerati contarninanli qi

trebuje separafiin procesulde regenerarea uleiurilor uzatepentru a permite
ob{inerea unui ulei de bazd care sd poatd fi folosit la formularea unor
uleiuri lubrifiantein condilii controlate.
e) (.)ombustibiliide nxotoare(benzinasau motorina) patrund in uleiul
lubrifiant cdnd cupla de frecare estemai uzatdsau pot proveni din cracarea
termicd ori cataliticd a uleiului lubrifiant sau chiar prin distrugerea sa
mecanici. Cracarile au loc in camera de ardere a motorului, iar mperile
mecanice au loc in cuplele de frecare supuse unor solicitiri mecanice
ridicate.De asemenea, combustibiliide motoaredin uleiul uzat pot proveni
din amestecareauleiului t;zat cu benzini sau motorind folosite pentru
spdlareamotorului, in timpul colectdrii uleiului uzat.
f) ProduSii de oxidare Si policondensare provin din oxidarea
hidrocarburilor in prezenfasuprafelelormetalice sau a metalelor din aditivii
utiliza{i pentru uleiurile lubrifiante sau pentru combustibilii de motoare.
Acegti produgi sunt extrem de diundtori in uleiul lubrifiant deoareceei
 5. Regenerareauleiurilor uzate 26r

conduc la formarea de ragini, asfaltene,gume qi depuneride tipul lacurilor,

deci modificd caracteristicile uleiului qi maresc gradul de uzuri al
mecanismelor.
g) Apa poate proveni din ardereacombustibililor, din neetangeiratea
circuitului de rdcire a motorului, din umiditatea atmosferic5.precum qi
datorita colectirii gi depozitirii necorespunzdtoarea uleiurilor uzate. [n
prezentaapei, aditivii se degradeazddirlrdreactii de hidrolizn cu eliminare
de acizi minerali care conduc la formarea de emulsii stabile, cresc
corozivitateamediului gi gradul de uzurd a motorului.
Pentru caracteizareauleiurilor uzate se folosesc metode de utalizdt
utilizate la caracterizareauleiurilor lubrifiante [5,6]. Pe baza analizelor
unor probe de ulei uzat provenite din diferite zone din SUA [9] s-a stabilit
o compozilie medie de uleiului uzat din aceastd!ari, colectat in 1976
[5,7,8]9i anume:
o/omasi
Benzind(punctfinal de fierberel7'7"C) l-6
Motorina (interval de fierbere 177-343"C) l0-15
Lllei (interval de fierbere 343-429') 60-'70
Ulei greu(.brightstoock) 0-t 0
Ap a . . 0-10
Aditivi 7 -15
Produgide oxidare 5-8
Particulesolide(praf, cdrbuneetc.) .. 1-3

in tabelul 5.2 se prezintadiversecaracteristiciale unor uieiuri uzate

colectate in diferite [dri. Se constate cd, fald de uleiurile lubrifiante
proaspete,uleiurile uzate conlin proporfii mari de plunb (din benzina
etilata). fier (din coroziuni) qi clor. Celelalte elementechimice (calciu,
bariu, zinc, fosfor, magneziu)se gdsescgi in uleiul proaspatqi provin din
aditivi.

5.3.Metodegi procedeede regenerare

a uleiuriloruzate

Uleiurile uzate constituie o materie primd mai ahactivd pentru

oblinerea uleiurilor de bazd decdt fractiunile corespurudtoaredin 1i1ei,
deoarecerandamentulestemai mare gi nu necesitdoperafiunide extraclie
sau deparafinarecu solvenli. Totugi, prelucrareauleiurilor uzateint0mpind
dificultali mari, in ultimii 20-30 ani elabordndu-setehnologii din ce in ce
mai complexe care lin cont de gradul de impurificare a uleiului uzat, de
262 5. Regenerareauleiurilor uzate

cerinlele de calitate a uleiului regeneratgi de restricliile severeimpuse de

protectiamediului.

Metoda convenlionald realizeazd regenerarea uleiului uzat prin

cAtevaoperalii dinfie care se pot evidenlia: separareaapei gi a benzineiprin
distilare, rafinareacu acid sulfuric, hidroxid de sodiu 9i pdmdnt decolorant,
distilarea in vacuum gi rafinarea fracliunilor de ulei distilate cu pdmAnt
decolorant.

Tabelul 5.2. Caracteristicile unor uleiuri uzate, colectatein diferite {Iri [7'8'101

ROMANIA
Caracteristici 1979
Densitatea, da tt.89I 5- 0,901 0,897
0. 901
Viscozitateala 98,9oC,cSt 7,95-26,8 1 0 6 r- i .2 r? 5' l 22150"C
Indicelede viscozitate 9 5 -lI 6 102-126 119 108
Punctulde curgere,oC -4 2 ...-2 9 -3 t -i 6 -36 -3C
Punctde inflamabilitate,
"C 95-227 200-216 2t6 130
CocsConradson, %omas6 t,82-1.43 1 1- ) ) 2 ,18 1,0
Cenu;a, oh masL 0,7-2.20 0 .8 5- 1.4 t.t 3 0.4
Indicelede aciditate,
mg KOlTg 2,44-6.85 2 .4 0 -4 .6 5 | 6- 4 6\ 1.0

chimice,ppm
Elementele
Ni <5 .a < <5 <5
B 14
Mn i -8 5 -5 0 8 lrJ
Fe 88-342 121-570 5 70 105
Cr 5-24 <10 ll
Sn 0 -1 4 i- ll 8
Cu 6-43 2 1 -I 0 0 3l ;
AI 4-41 I 2-80 4T 20
Mg I 38-520 38-122 1 83 \J

11
Si 8-51 1 4 -1 5 0
C1 t020-2200 I 1 00 2000
Ca 969-267A 960-I 450 1660 290
Ba 124-54"7 700-I 200 620 470
Zn 629-1527 500-l 030 920 1040
Pb 3't30-11575 250-3050 3050 280
P 672-t293 5 3 0 -1 0 0 0 't25 960

Randamentele de produseintermediaregi finale la pielucrarea unei

canritalide 100t ulei uzatprin metoda conventionalasunt prezentatein
figura5.1[12].
 -i. Regeneraresuleturilor uzote 263

100t [Ilei uzat

4t apd Distilareatmosferic6
2 t Benzini

l0 t Gudron acid

Neutralizare
cu 2% NaOH 3,2t Depuneri
5i3,5%pEminr

Distilarein vacuum 4 t Motorind

Rafinare cu 3oZ Rafinare c.u2olo Rafinare cu 392i,

H;SOq
pamint p[mdnt qi 370 pdm6nt

I i.3 uleiugor 45,6uleimediu I 8.I uleigreu

Fig 5.1.schema
deregenerare
a uleiuluiuzatprinmetoda
conventionar[.

in prima fazir, dupd o operalie de decantare, nereprezentatain

schemd,se efectueazadeshidratarea$i dezbenzinareauleiului uzat prin
distilare atmosferici.
Illeiul dezbenzinateste rafinat in faza a doua cu acid sulfuric.
neutralizatcu solulie de hidroxid de sodiu qi tratat cu pamentdecolorant.in
aceastdetapdare loc dizolvarea aditivilor gi a altor compuqi de degradare,
separareaacestorasub formd de gudron acid, neutralizareaurmelor cleacid
din ulu gi separareacompugilorpolari din ulei sub forma de depunerr.
In continuare, uleiul rafinat este supus la distilare in vacuum
oblindndu-seo fractie de motorind de vid, doua fraclii de ulei distilat qi un
264 5. Regenerareauleiurilor uzate

ulei rezidual. Condifiile de calitate ale uleiurilor regeneratese corecteazi,

dacaestenevoie,printr-o rafinare finald cu pdmdntdecolorant.
Principalul dezavantajal acesteimetode este rafinarea cu acid sul-
furic, operafie prin care rezultd un gudron acid, produs ftrd utilizare prac-
ticd care creeazdproblemedificile legatede protectiamediului ambiant,
Metodele gi procedeele dezvoltate ulterior urmdresc sd elimine
parfial sautotal acestdezavantaj.
Tratamentul termic prealabil al uleiului dezberuinatla 290'C timp
de 30 minute sau la 400"C timp de 5 minute permite reducereacantitalii de
acid sulfinic necesarl pentru regenerarela 2% l7l. Efecte asemd.ndtoare se
obtin prin dezasfaltareauleiului dezberzrnat cu propan [1,12]. Prin
aceastl metod6, cea mai mare parte din impuritdfile in suspensie(cocs,
aditivi degradafi qi polimeri, produse de oxidare) sunt eliminate prin
dezasfaltare cu propan. Astfel, cantitatea de acid sulfuric, folosita la
rafinare scade de aproximativ trei ori, reducdndu-se corespunzator qi
cantitateade gudron acid. Ca etapdfinald de rafinare se poate aplica hidro-
finarea.
Procedeul ERDA-BERC (Energy Research and Development
Administration Bartlesville Energy Research Center) realizeaza
regenerareauleiului prin deshidratareaacestuiaurmatd de extraclie cu un
amestecde metil-etil-cetond,2-propanolgi butanol,distilare in vacuum gi
finisare prin contactare cu pimdnt decolorant sau prin hidrofinare. Se
recupereaziastfel95% din ulei, iar conlinutulde cenugi se reducectJ5o/o
[5.13.14].Uleiurile regenerateprin acestprocedeu,aditivatecorespunzdtor
clasejSAE 10W-30,au indeplinit secven{ele II C, III C, V C [4].
Studii efectuale la Universitatea Porto din Portugalia oferd date
referitoare la regenerarea uleiurilor rzate prin extrac{ie-floculare cu
soivenfi [15-17]. Astfel, ca solvent de extracfie-flocularea fost ales nn
amestecde 2-propanol gi toluen care contine 3 g/l hidroxid de potasiu.
Prelucrareaprin extracfie-flocularecu acest amestecde solvenli poate
inlocui tratareauleiurilor uzate cu acid sulfuric. intr-un studiu mai recent
[8] extrac{ias-aefectuatnumai cu metil-etil-cetoni.
In procedeul PROP se face o tratare initiald a uleiului cu o solufie
apoasi de fosfat de diamoniu [19]. in continuare se elimina apa gi
fracliunile utoare prin distilare, se efectueazi un tratamenttermic prin care
se precipiti metalelecare se separade ulei prin filtrare. Finisareauleiului se
face prin tratare cu pdmdnt decolorant sau prin hidrofinare. Confbrm
acestui procedeu nu este necesari rafinarea cu acid gi nici distilarea in
vacuuln a uleiurilor.
 5. Regenerareauleiurilor uznte 26s

Tot pe o reacgiechimici se bazeazdSiprocedeul RECYCLON wtde

uleiul u-zatestecontactatcdtevaminute cu lo/osodiu metalic pulverulent [8]
dupi care. prin distilare, se elimind apa gi fracfiunile distilate medii. ln
final. uleiul este distilat in vacuum avansat, inff-un evaporator in film
subtire. Produgii de reacfie nevolatili gi polimerii rdmdn in reziduu, iar
uleiul drstilatsepoatefolosi la formulareauleiurilor lubrifiante.
f'rot'edeulENTRA este un nou procedeude regenerarea uleiurilor
uzate. dezvoltat in Germania [20]. Noutatea acestuiprocedeuconstd in
folosu'eaunui reactortubular in care, la temperaturide 280-320'C qi timp
de;edere de 30-120 minute, au loc preponderentruperi ale legdturilor
dintre origen gi elementechimice, altele dec6tcarbonul(O-Ca, O-Mg. O-
Zn. O-S. O-O, S-P,S-Zn) deoareceenergiade legltura in acestecaari este
mai micd decAtenergia de legdture C-O sau C-C. La intrarea in reactorul
tubular.uleiul uzat esteevaporatsau atomizatla o presiuneredusdde 5-10
rnbar.Prrn condensarea vaporilor se oblin doui fraclii de uleiuri distilateqi
o tiactrede motorind.
Calitateauleiului regeneratpoate fi imbunitalita prin introducereain
reactor de sodiu dispersatin ulei mineral. Randamentulde ulei regenerat
este de aprox. 85olo.,iar metalele din uleiul uzat se concentreaziin reziduu
care are un conlinut ridicat de cenugd qi se poate folosi la oblinerea
biturnuluimtier.
l'roccdeul TDA (Thermal De-Asphalting) a fost dezvoltat din anul
1992 de companiaVISCOLUBE. In rafinaria companieide l6nga Milano
funcfoneazao instalatiede regenerarea uleiurilot vzatecu o capacitatede
80 000 t/an ulei uzat. Procedeulestein curs de aphcarein aite 4 instalalii
t 21l
Resenerareauleiului uzat se face prin procedeultradilional in trei
etape:
- preevaporareaapei gi a fracfiunilor distilate ufoare;
- dezasfaltareatermicd a uleiului deshidratat(distilare in vacuum):
- tratarea cu pdm6nt decolorant la temperatura ridicatd sau
hidrofinareafrac{iunilor de ulei distilate.
Prin addugareaunei seclii de dezasfaltarecu propan a reziduului de
la distilare in vacuum, randamentul final de ulei regeneratcregte cu cca.
l0oi,[21].
Randamentelede produse intermediare gi finale oblinute la pre-
lucrarea uleiurilor uzate, in vadanta cu recuperareinalti (instalafia cu-
prinde o rnicd seclie de dezasfaltarecu propan) este prezentatdin figura
5.2.
in primele doud etape (de distilare atmosferici gi de distilare in
vacuum ), operareainstalatiei se face in condilii obiqnuite.
266 5. Regenerareauleiurilor uzote

Tratareacu pdmAntdecolorantse face in reactoarein care amestecul

de ulei - pimdnt decolorantesteincdlzit la 2'10"Cla presiuneaatmosferica.
Amestecul ulei - pimdnt decolorant din baza reactorului este rdcit la
140'C, iar uleiul decolorat se separdde agenful decolorantprin filbare pe
filtre-presd. PimAntul uzat confine 30% ulei gi se folosegte,de obicei, la
fabricareacimentului.

| 100%ulei uzat
V
tE*ffi--_>
Atmosfericn
7% Lpit
2% Distilatuqor
I i------'
9 lYo

6% Motorind

+
3,4%Reziduu

8.2oloPdminl
0,4% Motorinl

Tratarecu plmint
decolorant

Depuneri
'78,3%oulet regeneral

Fig.5.2.Schema a uleiuluiuzatprinprocedeul
deregenerare TDA.

Hidrofinarea uleiului distilat se face infi-o instalatie cu doua

reactoare inseriate. in primul reactor are loc demetalizareauleiului la
temperaturbde 300"C qi presiune68 bar, iar in cel de-al doilea reactorse
completeazdprocesulde rafinare a uleiului. Modificarea corespunzdtoarea
parametrilor de operare(presiuneaparfiald a hidrogenului 50-100 bar, tem-
 5. Regenerareauleiurilor uzate 267

peratLrade reacfle 280-340oC,viteza de volum 0,3-l) poate conduce la

scid:rea connnutuluide aromaticepolinuclearesub2%.
C..'mpaniaVISCOLTIBE oferd instalafii TDA-SPU (Small package
Unrri iie capacitelide l0 000 Van. Aceste capacitalimici reprezintdun
a\antal pentru regenerareauleiurilor uzate deoarece,mic$orandu-searia de
colecrare.se reduc cheltuielile de colectare,depozitaregi transport pentru
uleiuluzat.
?rocadeul INTERLINE poate realiza regenerareauleiurilor uzate in
condrrir economice,in instalatii de diverse capacitifi (firma care deflne
hcenta considerdcd, in mod obignuit,operareaeconomicdnecesitdcapa-
crr,tr mal man de 50 000 t/an,in timp ce acestprocedeuse poateaplicain
condirrreconomiceacceptabilegi in instalafiicu capacitdlide l0 000 t/an)
[]-l-16l Prirna instalatiede regenerarea uleiurilor uzate dupd acest pro-
cedeua fost construiti in S.U.A. la SaltLake City, iar in prezentaltele sunt
in dir ersestadii de execuliein S.U.A., Anglia, Coreeade Sud, Australia.
ErnrratcleArabe Unite 123-26, 281.
Regenerareauleiului uzat se face prin extrac{iecu propan urmata de
recuperareasolventului gi separareaunor fracfiuni de produsepetroliere
priri drstilareatmosferic[sauin vacuum.
Schematehnologicdde principiu a procedeuluiINTERLINE este
prezentata in figura5.3.

.:i,:. -i.-1.Schematehnologici de principiu a procedeului INTERLINE:

I - e$ractor; 2,3 - coloanede distilareafnosferici;
I - coloani de distilarein vacuum;5 - vas separator.

Propanuldizolvdselectivhidrocarbtrilesaturatedin uleiul uzat,intr-

un e\tractorde consffucliespeciali[27]. Compuqiimetalicigi aromatici
suntprecrpitati5i seseparlimpreunicu apainbazaextractorului. Reziduul
carecontrnecompugiiprecipitalise separd de apdintr-unvasseparator, iar
268 5. Regenerareauleiurilor uzate

dupa amestecarealui cu produsul din baza coloanei de distilare in vacuum,

se poatefolosi la oblinereabitumului rutier. Procesulde extractieare loc la
temperaturamediului ambiant. in acestecondilii nu se observd efecte de
coroziune [24]. Solventul se separdde ulei prin shipare, fracliunile distilate
u$oare prin distilare atmosfericd, iar motorina qi uleiul prin distilare in
vacuum.
Randamentelede produse obtinute intr-o instalalie industriala de
regenerarea uleiurilor prin procedeulINTERLINE [24] sunt urmdtoarele:
. apa- 5o/ovol.
o combustibil- 8% vol;
r rrlei debazd-'75Yovol:'
. asfalt- l2Vovol.

Caracteristici ale uleiurilor regenerate oblinute prin procedeul

iNTERLINE suntprezentatein tabelul 5.3.

[abelul 5.-]. Caracteristicile fizico-chimice ale uleiurilor regenerate[24'261

Ulei 5fi) N
Caracteristici 126l
0 ,8 6 5 7 0 ,8 7 5 0.880
ViscozitateacinematicS,cSt
la 40'C aa 1A 28-32 100.0
la 100 oC 4 ,3 2 4 6 - \6 I 1,0
Indicele de viscozitate 93 95 95
la
Punctul de curgere,'C -12 -t2
Confinutui de cenug6,% < 0.00I

Compoziiia
q 19
Aromatice, 7o ll
Saturate.9/o 86.I / q?1

Numarul redus de operafii din procesconducela rezultateeconotnlce

deosebitde atractive125,26,281.
Procedeul CEP-Mohawt folosegte o tehnologie care combina
distilarea atmosfericS,distilarea in vacuum, distilarea in strat sublire gi
hidrotratarealI ,3,291.Pe baza acesteitehnologii a fost construiti gi pusdin
frrnctiunela Chicago,in 1991, cea mai mare uzini de regenerarea ule-
iurilor din lume, cu o capacitatede 300 000 t/an. Dupd eliminarea frac-
liunilor u$oare prin distilare atmosfericd gi a motorinei prin distilare in
vacuum, aceasti tehnologie permite separareaaditivilor gi a produgilor de
 5. Regenerareauleiurilor uzate 269

cr-Jareprin distilarein stratsublire.Finisareauleiuluidistilatse faceprin

hri;..:ralare.
Iiidrotratarea se face in doud fepte, cu catalizatori Ni-Mo. Se
pre\ue astfel ofidvirea catalizatodui gi se poate asiguracalitatea uleiului
reqSnerat
caracteristicile uleiului in diferite faze de prelucrare qi pentru doua
resrnun de lucru sunt prezentatein tabelul 5.4. Se recupeieazd95%odjn
uieiul ;ernrinutin uleiul uzat. uleiul lubrifiant alcrtuit din uleiul de bazFt
c,rre.punde condiliilor10W30SG/CC[3].

iuhelul 5.4. caracteristicile uleiului in diferite faze de prerucrare

[3]

Ulei Ulei distilat Produsfinal

Caracteristici uzat Regim Regim Regim Regim
usor mediu llsnr mediu
. 1 t: ' t1 ' , <l
P-:c: :; rnllamabilitate,"C > 100 169 2t5 r so 221
\':s.--'z::a:ea. SUS la 100'C 1 S) 148 87,8 152
A,':Jl:::ea at
t\ o5 0,04 0,03
C , -. : . : i:::n 2800 I 500 l t0 0 < 50 .. 50
\ r, ii'- 1600
-'.-. 2900 2100 I 200 1200
Zi n : . r:j 500 <l <l <l <l
P i ' . : i .:.:::: 100 <l <l <I <l

ir prezenrexista mai multe instalalii de acesttip in diferite fazede

e\ec,.rltc
il:.:0]
\tuilii teoreticegi experimentaleprivind hidrotratareauleiurilor uzate
au penrrs reducereaconsumului de catalizarorl29l gi modelareamate-
maticaa opcrarii reactorului,respectivdeterminareaconversieicompuqilor
meialrcrcu sulfsaucu oxigen[31].

BTBLIC)GR{FIE

I P:.-;::e>e
in urilizareauleiurilorvzate,Rev.de Chimie,43, nr.3-4.1992.

1
ll,= \\'::li LubricantsMarket-CurrentSituationand Outlook, h.ibcttctgl
:: Ba:--z\\'J. r'ol l. 2000,p.9
J f :i ':. jr., ._iournql.nr.33,1991,p.60.
A
.,.. . :r. :rtL).i.p.a.. Colectarea
qi reciclarea
uleiuriloruzateinEurooa.
270 5. Regenerareauleiurilor uzate

5. Ridulescu, G.A., Ilea, M, Fizico-chinia Si tehnologiauleiurilor lubrifante, Ed.

Tehnic[,Bucuregti,1982.
6. Ridulescu, G.A., Petre, I., Uleiuri Si ungerea outovehiculelor,Ed. TehnicS,
BucureEti, l973.
7. Ridulescu,G.A., Grigoriu, D., Ilea, M., Desp4 St., Roncea,A., Quelquesaspects
sur la recuperationdesproduitspetroliersdegrades,l|'n WorldPetroleum(-ongres,
SP 13,Bucure$ti,1979.
8. Ridulescu, G.A., Uleiuri lubrifiante, in Progyesein prelucrarea hi*ocarburilor
(coord.Gh.C. Suciu),Ed. Tehnicl, Bucuregti,1984.
9. Cutler,8.T.,Hy&oe Processing,55, nr.5, 1976,p.86.
10.Cotton,F.O., Whisman,M.L., Goetzinger,J.W., Reynolds,J.W., Analysisof 30
usedmotoroils,Hydroc.Processing,56, nr.9,1977,p.131
ll.Audibert, F., Huiles usag6esschdmesIFP de reraffinage,Rev. Inst. Franq. du
Petrole,33, nr.6,1978,p.935.
1',. * '( * I.F.P., Tehnologtand Know-howin Lubesand lYaxes,1974.
13.Reynolds,J.W.,Whisman,M.L., Thompson, C.J.,Re-refinedlubespassenginetest.
Hydroc.Processing,56, nr.9, 1917,p.128.
14.Whisman,M.L., Reynolds,J.W.,Goetzinger, J.W.,Cotton,F.O.,Brinkman,D.W..
Re-refiningmakesqualityoils,Hydroc.Processing,5T, nr.l0, 1978,p.141.
15.Reis, M.A.. Jeronimo,M.S., Waste LubricatingOil Rerefiningby Extraction-
Floculation. l. A scientific Basis To Design Efficient Solvents,Ind. Eng. Chem.
Res.,27. 1988,p.1222.
16.Reis, M.A., Jeronimo,M.S., Waste LubricatingOil Rerefiningby Extraction-
Floculation.2. A Method To FormulateEfficient CompositeSolvents,Ind. Eng.
C.hem. Res.,29,1990,p.432.
17.Reis. M.A., Jeronimo,M.S., Waste LubricatingOil Rerefiningby Extraction-
Floculation.3. A Pilot PlantStudy,Ind. Eng.Chem.Res.,30,1991,p.2449.
18.Tdndsescu, C., Brebeanu,Gh., Gherman,F., Rafinareauleiuriloruzatecu solvenli,
Rev.de Chimie,52,nr.1-2,2001, p.18.
19.Linnard,R.E.,Henton,L.M., Re-refinewasteoil with PROP,Hydroc.ProcessinSl,
58,nr 9" 1979,p.148.
20. Schdn.C., Waldt, P., M6ller, U.J.,ENTRA TubularReactorRe-refiningprocess,
Erdol undKohle-ErdgasPetrochimie,45, nr.6, 1992,p.248,
2I. Schieppati,R., Giovanna,F.D., Re-refiningteclmologg' ,,TDA" - Thermql[)e-
Asphalting,Conferinti Bucureqti.5 martie,1996.
2). + * * HPI Construction Boxscore,Hydroc.Processitg.T5,nr.10,1996,p.5
23. * * x HPI ConstructionBoxscoreUpdate,Hydroc. Processing,T6, nr,2, 1997.
p 103
24. * * * New extraction-based re-refiningprocesssavesmoney,Oil GosJournal, 30
Ma i 1 e 9 4,p. 87.
25. Saunders, J., UsedOil RefiningRevolution,Lubricant World,Septembrie| 996.
26.Morgan,C., BreakingDown Barriersto Small-Scale Re-refiningWhile Producing
Virgin Quality BaseOils Without Hydrotreating,1996NOM Annual Conference.
27. Mellen,R.C.,Apparatusfor ContaminatedOil Reclamation,BrevetSUA 5 286.380,
1994
28. * * * Re-refiningprocessexpandsworldwide,Hydroc. Processing,T4, nr.8, 1995,
p3 6
 5. Regenermeauleiarilor uzate 271

t_rtdryE4 L-M., Khrnana, K.C., Mohawk-CEP Re-refining ProcessProduces

Ef Adity trbc Base Oils, 2I{ Natiqul Meettug,lC,S SanFrancisco,13-17
t;frq 1997.
I I * r IFl Cocnrln Boxcore, Hl*oc, Processittg,77, w.10, 1998,p.32.
3LS, D,V- S*o, lLD., Orlovic, AM., Meyq V.W., Sweri4 D.K., Rahimiarg
lG"E* rarhnvh M.V., Hydrotnoating of Uscd Oil Prediction of lndustrial
tirffi.Eci Oecrrion from Pilotflant Dat\ Itd- hg. Chen. Res., m.30, 1991,
,9,
32 Fn, e- Bnctman-Oanheu:q C., labani, A., Jung C.G., Ultrasonic removal of
Hlltlhb ad Pyrolitic Valorization of Wastc Oils, Chimie Nowelle,. 12, w.47,
l9r|.ll3a3-
 Clrfi rpimte in Editure Univenitlfii din ploiegti
in acelegidomeniu:

D
Cf. Ertbcenr Fizict>chimiq substanlclornqturale
! ohl11 Fabriweaproduselor petroliere g schemecomplexede rofindrii
E -lagdcsoa v. Mdei, D. ciuparu, Efectede selectivitde ln proceie catalitice
I|. f nfgeanu Termodinomicd
T Criscsor Termotelmicd
\- D iresor,'Analizd instrumentald
S Dnitresqr Tehnicomdsrdrii
\1 OprEa,Imeligenyaarificiald-programarea logicd g sistemeexpert
I l-obresol. Rezolvarequnor probleme ingineresti ca ajutorul ialcaldorului