uEzwwmtuwffiREAl

VOLUMULII
MECANISME
$I
INSTRUMENTE
EDITURA UNIVERSITATII DIN BUCURI,$TI
DEV,,VO L TARE,A D URAB ILA
TEORIE
$I
PRACTICA
VOLUMUL II
MECAI{rSME
$r
II\STRUME|{TE
Coordonatori:
Anghelufd Vddinearur
Cosiei l.legrei
Petru Lisievici
EDITURA TJNTVBRSITATII DIN BUCURE$TI
1999
ilil
|.il
t
-
il
Aceastd lucrare a
fost
publtcata cu sprijinul European Training
Foundation, in cadrul Pragrarnului Ternpu,s MJEP
-
09536/95
Traducerile textelor incluse in acest volum au fost efectuate de:
Partea I
Postolache Carmen (Capitolele 2 gi 3)
Riqnoveanu Geta (Capitolele 2,3 pi a)
Sdndulescu Elena (Capitolul 2)
Partea a II-a
Lisievici Petru (Capitolele 2 qi 4)
Vddineanu Radu
$tefan
(Capitolul 3)
Partea a III-a
Vddineanu Radu
$tefan
(Capitolul 5)
Tehnoredactare computeizatil: Arura Lohin
Constanfa Titu
Coperta: Marina Nicolaev
O Editura Universitifii din Bucuregti
$os.
Panduri, 90-92, Bucuregti
-
7 6235
;
Telefon/Fax : 470.23.84
Tiparul s-a executat sub cda 56411999la
Tipografi a Editurii Universitif ii din Bucureqti
Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale
VADINEANU, ANGHETUTA
Dezvoltarea durabili: teorie gi practici / Anghelufi V6dineanu,
Costel Negrei, Petru Lisievici,.
Bucureqti: Editura Universitifii din Bucureqti, 1999
2vot.
;28
cm.
Vol. 2: Mecanisme gi instrumente pentru dezvoltarea durabili.
1999.
-
348 p.
-
Bibliogr.
isBN 973-575-333-2
I. Negrei, Costel
II. Lisievici, Petru
338.2:5O4
LTSTA AUTORILOR
Prof. Dr. Dimitri Devuyst - Universitatea Liberd Bruxel
Prof. Dr. Luc Hens - UniversitateaLiberdBruxel
Prof. Dr. Eddy Nierynck - Universitatea Liberi Bruxel
Prof. Dr. Charles Suzanne - Universitatea Liber5 Bruxel
Prof. Dr. S. Von Volsen - Universitatea Liberd tsruxel
Prof. Dr. Hildegard de Weerdt - Universitatea Liberd Bruxel
Prof. Dr. Alonso de Esteban Alonso - universitatea complutense Madrid
Prof. Dr. Alejandro LopezLopez - universitatea complutense Madrid
Prof. Dr. Anghelufi Vidineanu - Universitatea din Bucuregti
Prof. Dr. Costel Negrei - Universitatea din BucureEti
Conf. Dr. Petru Lisievici - Universitatea din Bucureqti
CPI. Dr. Sergiu Cristofor - Universitatea din Bucureqti
Lector univ. Dr. carmen Postolache - universitatea din Bucuregti
Asist. Univ. Dr. Geta Rlgnoveanu - Universitatea din Bucurepti
Asist Univ.Virgil lordache - Universitatea din Bucureqti
Drd. Mihaela Testiban Preda - Universitatea din Bucureqti
Arhitect Citilin Sirbu - Universitatea din Bucureqti
CUPRIIVS
DiTI{ODUCERE
13
PARTEA I: INSTRUMENTE
$T
MECANISME
ECLN7MICE
PENTRU
.,1R},TONTZAREA
RELATIILOR
SPATIALE
SI
A FLUXUMLOR
AL4TERALE
SI
ENERGETTCE DINTfuE SISTEMELE
SOCrc-ECONOMICE
$t
conrihNENTELE
CAPITALUI.UI
NATURAL
CAPMOLLIL IZ INSTR{JMEM'E
ADMINISTRATITE
PEMRU PROTECT'U
MEDIULUI_
Costel
i' 1 Coniinutul
9i
structura instrumenteior
administrative pentru proteclra
mediulur ......
I.2Fxapele procesului
de reglementare
administrativfl
a protecliei
mediului
1 . 3 Fundamentarea
standardelor pentru protecfia
mediului...
1 . 4 Cregterea efi cienf ei instrumentel or administrative
1.4. t Flexrbilitarea impunerii
I . 4 .2 V a1 ori fi care a c ompl e mcn tadt Filii . . . . . .
'| ,7
TI
17
34
38
44
44
Bibliografie
CAPITOLUL II: EI/ALUAREA
IMPACTULUI
ASTJPRA
MEDIULT- Dimirri Devuyst ... 52
2.1 Defini1ii..............
sz
Z.ZDate istoricc privind evaluarea impactului asupra mediului
52
2'2-1 Statele Unite ale Americii gi Actul Politicii Nalionale
de Mediu
52
2.2.2 canada qi Actur canadian de Evaluare a Meciiurui................
53
2.2.3 LIE qi l)irecriva 951337/EEC
53
2.2.4 RdspAndirea principiilor
EIM .........
55
2.3 conlinutul unei comunicl.ri privind impactul asupra mediului...
56
2.4 Metodologia de EiM....".....
57
2.4.7 Principalele erape a1e EIM......."..
57
2.4-2 Selectarea proiectului,
importanla impacturilor qi identificarea obiectivelor.......
57
2.4.3 Principalele metode dc identificare cantitativd aimpacturilor
59
2.4.4 Mdsurareaimpactului, prognozarea
impacturilor qi evaluarea importantei
impactului
.. 64
2.4.5 Alternative qi m[suri de reducere
................... 65
2.4.6 Prticiparea publicului
..................
66
2.4.7 Controlul caiitllii, evaluarea pi monitorlzarea
66
2.5 Limitdri majore ale EIM; subiecte de discufie qi proiecte
de dezvoltare viitoare ..... 6j
2.5.1 EIM: dimensiunea spalialS gi temporald, scopul qi metodologia de 1ucru............ 67
2.5.2Bvaluarea impactului cumulativ .........
6g
2.5.3 Demoltarea procedurilor
internafionale de EIM .........
70
2.5.4 Evaluarea strategicb a impactului asupra mediului
7I
2.5.5 imbundtXfireaparticipdriipublice
.............. . .................. 73
2.5.6 Evaluarea impactului socio-economic
73
2.5.7 Dezxoltarea metodologiei specifice qi a liniilor directoare
74
2.5.8 Analiza post-proiect qi cercetarea qtiinJificd
74
2.6 Lista centrelor de EIM
75
2.7 Concluzii ....."......
76
Bibliografie
"............
76
+Y
50
CAPITSLUL III: EYALUAREA CICLULUT DE VIATA - Eddv Nierynck
3. i lntrcclueere .........'
3. tr. t Evaluarea ciclului de viald din perspectiv[ istorich
3.1.2 Stmcturi importante in dezvottarea ECV
3.2 Definilii .............
3.3 Cadrui metodologic ............
3.3. 1 Obiective ..........
3.3.2 Principii de bazd ........'
3.3.2.1 Compararea produqilor ....."'..... :'..'........'..'.
3.3.Z.2Abor darea ciclului de viatd
3.3.2.3 Intervenfiiie asupra mediuiui
3.3.2"4 Cuantificarea ........'...
3"3.3 Cadrul tehnic: structura debazd a ECV
3.4 Cadrul procedurai: componentele
principale ale ECV
'."...'
3.4.1 Definirea scopului gi a domeniului de analizd
3.4.1. I Definirea scopului
3.4.1.2 Evaluarea domeniului de anahzd
3.4.1.3 Unitatea funclionalE ."...'.'........
3.4.1.4 Evaluarea calitlfii datelor ..........
3.4.2 Analiza de inventariere a datelor
3.4.2.! Introducere
3.4.2.2 Elaborarea unui model de inventariere a ciclului de viafd
3.4.?.3Intrdri \n anahza'de inventariere a cicluiui de viaf5
3.4.Z"4Ieqiri din anaTiza ciclului de viafd
3.4.2.5 Culegerea dateior
3.4.2.6 Limitlri aIe wnlizeide inventariere ...........
3. 4. 3 Evaluarea impactului: interpretarea rezultatelor unei inventarieri ........
3 .4.3
"1
lntroducere
3.4.3.2krterpretmea rezultatelor inventarierii ciclului de viafS: metode existente
3.4.3.3 Abordarea SETAC: evaluarea impactuiui ....."..........;........."".....
3.4.4 imbundtbfirea evaiudrii ....,.........".
3. 5 Aspecte practice: desfbgurarea proiectului ...............
3.5.1 Structura modelului de evaluare a ciclului de viatd
' 3.5.2 Sursele qi tipurile de date ......:....
3. 5. 3 Programele corrputefizate (Software-ul) .........
3.5.4 Listele de verificare .....'........
3.5.5 Revizuirea critic[ a ECV de c[tre grupurile de experJi
3.6 Aplicaliile evalulrii unui ciclu de viafd ........
,1[ii*t"mi;xtr*k*trur#::!:::: :::: :: :: :
3.7.1 Avantajele abordXrii ECV
3.7.ZLimitele abordSrii ECV qi dezvoltarea viitoare
3.8 Concluzli ............ ..............,...
Anexe
Bibliografie .........
"....
CAPITOLUL IV: AUDITUL DE MEDIU
-
Costel Negrei, Hildegard de Weerdt 112
4.1 Confinutul
9i
obiectivele auditului de mediu L12
4.ZBtapele elabordrii auditului de mediu \14
4.3 Tipurile qi avantajele auditului de mediu 129
6
79
7q
79
80
81
82
82
82
83
83
83
84
84
85
85
85
86
86
87
87
9.',1
88
90
91
91
9l
v-t
93
Y3
95
97
97
a7
98
99
99
l0x
r02
r02
102
104
104
104
105
106
109
ai
i.4 Implementarea auditului p,oiitic la nrvel intema{ional ......
4.4. ! Statele Unite ale Americii ."..........
4.4.2 America de Sud ..........
4.4.3 Europa: Llornisia Comunit5gii Europene (CllC)
4.4.4 Organiza[iile interna]ionaie imphcate in audit...
-tr.5 Dezvoltarea viitoare ..............
\PI IOLUL Y : CON I'ABILITAT'EA MEDIUL{..II - Costei Negrer
5. 1 Dclimitiri preliminare ...........
5.2 Contabilitatea mediului
-supofi
al analizei cost-avantaj
5.3 contabilitatea mediului
-
suport al.anarizei cost-eficacitale
.........
5. 4 Contabilitatea patrimoniului
natural
5.4. t confinutui qi importanfa contabilitdlii patrimoniului
natural ..............
5.4.2 structura qi funcfionarea conturilor patrimoniului
naturai ..............
5. 5 Ajustarea conturilor nafionale
rRTEA A II-A: II/OR'VE
$I
PROGRAL{E PENTRU DEZVOLTAP,EA
$I
UTILIT4AREA
.IPTTALALUI
UMAN
, TPITOLUI.TZ CAPI'LAI.LIL UMAN iW COWTNXTUL DEZVOLT,LR.II DURABII.E
-
L 1 Introducere
1.2 Capitalul uman
1.2.1 Aptitudinile
L2.2 Abilitdtile ..............
1.2.3 Atitudinile
r31
r3l
L J./.
1 3.:
x aa
IL)L
t32
134
i36
137
139
I4t
144
144
147
r54
i55
t59
159
160
161
to'
165
Bibliografre
167
-
iPiTOLU'r,il: E'IilCA ECOLOG|C{ - Luc iiens. Charles Susanrre
2.1 Introducerc ..........
169
2.2 Mediul ca element etic ..........
i69
2.2. I Evolutria problemelor de mediu
169
2.2.1.1Ecologia qi qtiinlele mediuiui
169
2.2.1.2 Sursc societale
nz
2.2.2 Conceptul de 'ocrlzd.
ecologicd"
\77
2.2.3 Aspecte fundamentale ale problemelor ecologice: revizuirea conceptului de
"cri'zd ecologic["
177
2.3 Elemente de ecofilosofie
lgii
2.3.1 Definitrii: ecofilosofra, ecosofia, etica ecologic5
1g0
2.3.2 Valon, standarde qi principii
1g1
2.3.3 Frincipaiele tipuri de etic[ ecologicd ..........
18]
2.3.4 Anlropocentrismul (homocentrisrnul) gi ecocentrismul ........ 1Bz
2.3.5 Ettca pdmAntului qi miqcarea pentru drepturile animalelor: o abordare intermediarl
intre antropocentrism qi ecologia de prolirnzime .......... tB2
2.3.6 Ecologia de profunzime
184
2.3.7 Dezvoltarea durabil[ ca un concept etic
185
2.3"8 Teoria Gaia: aspecte etice ........
l8B
2.4 Aplicabilitatea eticii in dezbaterile ecoiogice
189
i69
2.4.1Bste nesatisf6cdtor rdspunsul gtiinfei? i 89
2.4.2 Contibufii de ordin eiic la <iezbateriie contemporane po terne de mediu i91
2.4.2.1 Introducerea unor noi agenfi in mediu l9l
2.4.2.2 Stabilirea gi menlinerea standardelor ecologice ............ 192
2.5 Comentarii finale; concluzii 193
Mulfumiri \94
8ib1iografie.............. 195
CAPTTOLUL III: ANALIZA POPULATTEI DIN UNTUNEA EUROPEANA -
*tBil*;#f,*i:1i,";;*";;.e","p"",x:
: :::::::: ::: ::: . i31
3. 1 Densitatea populaJiei ..........".
3.2 Structurapopulaliei ............. .....;;........ 200
3.3Ferti1itatea'.,'................,...',.....
3. 4 Mortalitatea ............... :..........
3.5 Speranla medie de viai5 .... 243
3. 6 Evolufia sporului natural ... r..............
3.7 Cds[toriile ............ .,......... 2A4
3.8 Migraliile ............ 205
3.9 Structura locuinfelor ......,..... 205
Biblicgrafie ..............
CAPITOLUL IV: SISTEMEI,E DE.MAN.AGEMENT AL MEDIULUI CA INSTRUMENTE
PENTRU EDUCATIA ECOLOGICA - S.Van Volsen, Charles Suzanne, Luc Hens 207
4.1 Educalia ecologicb .............. ...................;............ 247
4.1.1 Teme fundamentale ........... ...........:.:... ,........ 207
4.L2 Activitatea ecologicl ...i,............ 208
4.2 Sisteme de management at mediului (SNIl\zI) pentru educatia ecologic[ ..........,"...... .. 209
4.2.1 Tr[sdturi ale SMI\,I .. 209
4.2.2 SMM pentru educalia ecologic[ ................... 210
4.3 Proiecte qi studii de caz in Europa gi Statele Unite 2n
4.3.1Contextuleuropean...'..'.'...''..."..'....'.;:;..
4.3.I.1 Proiectul Green School (1993-1996, Flandr4 Belgia) 271
4.3.l,2Instalarea unui proiect pilot qi dezvoltarea unei metodologii pentru
implantarea sistemelor de management al mediului in universit[]ile europene
(1997, Valencia, Spania)
4.3.2Int[tativetnState1eUnite(dup5SmithA.A.,1996).'..............
Bib1ioglafie'...'..'...:...
CAPITOLUL V: CERINTE
$I
PRAGRAME DE EDUCATIE
8I
FORMARE A RESURSELOR
UMANE iW COrgnXrUL TRANZITIEI SOCIO-ECONOMICE
-
Geta Riqnoveanu, Anghelut[
Vldineanu)..... ......... ;......r.........! 2\4
5.1 Introducere ......... 214
5.2 Cerinfe fundamentale in domeniul educa]iei pentru reahzareaunei dezvoltdri
durabile
215
5.3 Stadiul actual al preocup[rilor pentru educa]ie ecologicd in Romdnia 215
5.4. Restructurarea qi dezvoltarea infrastructurii sistemului de educafie.... 21,6
5.4.1 Educalia de baz6 (formall) .......... 217
5.4.2Formafearesurseiumanedespecia1itate..'...'....'....'....;'..'..''
5.4.3Educa}iainformat69ipreg5tireacontinu[...'''...'.....
Bibliografie .............. ...................i;..'..... 223
8
P.\RTEA A IItr-A: STLIDIX DE CAZ PRIVIND MANAGEMENTUL ANOR CONEXIUNI
IHEIE DTNTRE SISTEMELE SOCIO.EC{}NOMICE
$I
C,4PITALAL NATURAI.
C.\PITOLUL I: ANALIZA FUNCI'\ONAL| I StSfguntoR EC}LOG\CE
-
Sergiu Cristofor,
-.':rgil
lordache, Angtrelufb Vddineanu
227
i.1 Caractenzare generald: definitrie, scop, utilizatori, dificult5ti .......... 227
i.2 Proceduri utitrizate
ZZg
1.2.1 Caractenzare comparativl: avantajeldezavantale,limite, complementarit5tri ...... 229
l.2.?Procedura hidrogeomorlblogicS american[ ....."........
232
I.2.2.1Faza de dezvoltare
n3
I.2.2.2Fazade aplicare
237
1.2.3 Procedura FAEWE/PROTOWET ...........
1.3 Studii de caz ........ ...-.............
244
1.3.1 Analiza functionali a Sistemului Dun[rii Inf'erioare
244
1.3.2 An*izd funclional5 a unui bazin agicol ............
241
i'4Corrc1uzii,perspectivelprioritd1i...........'..i
Bibliogafie ..............
250
C.1.PITOL"-IL II: EYALUAP,EA FLiJX{JP,TLOR I,IATERALE i],,1COMPO\{E\{TELE
: !,\ T E ME LO R S O C n -E C ONO M I C E
-
Carmen Postolache, Angheluf d Vldineanu
2.1 Cadrul conceptual qi metodologie ...........
2.2 Pientltate qi disculii
2.2. 1 Consecinfele dezvoltdrii socio-economice .........
2.2.2 Elaborarea biianfului de nutri enf i p entru RomAni a
2.2.3 Bilaniul de nutrienli (N, P) pentru regiunea Valea Teleajenului ..............
2"2.4Bilanful de nutrien]i (N, P) pentru C6l[raqi
2.2'5Bi|an[u1denutrien}i(N'P)pentruDe1taDundrii..'.......'....
2.3 Concluzii ......."... .!....r.!..i.....
Anexe ...................
Bib1iografie.......,.......'......
C.\PITOLUL III: ANALIZA CRITICA A UNOR PROCEDEE, TEHNOLAGII DE
. OLECTARE, SORTARE, RECICIITRE, REUTILIZARE A DESEURILOR MENAJEKE
\i)LIDE
-
Mihaela Testiban
3. i Introducere ..........
3.2 Reciclarea h0rtiei
3.3 Reciclarea sticlei
".............;:.,.
3.4 Reciclarea ambalajelor metalice gi nemetalice ....,........
3. 5 Reciclarea materialeior plastice ...
"..........
3.6 Compost.area ..............;..
3.7 Probleme specifice privind sortarea deqeurilor menajere solide in vederea recicldrii
3.8 Probleme specifice privind transportul deqeurilor selectate
Anexe
Bibliografie ..............
C \PITOLUL Iv: REABILTLARE URBANA SI DEZVOLTARE - O DIV{ENSIUNE
PRNCIPALA A TRANZITIEI SOCIO-ECONOMICE. UN EXEMPLU DE ABORDARE
-
IEXIURA URBAN,4 - C6t51iN S6rbU
4. 1 Contextul problemei ...............
252
252
258
258
264
264
.1.O I
270
^aa LIJ
a'7 A
Lt+
279
280
280
282
284
285
286
287
288
289
290
297
4.1.1Fenomenulurbaniz,6rn........
298
4.1.1.1 Caracteristici
generale ale fenomenutrui ....'..' 298
4.l.l.2lkbanizarea
?n teritoril-r- .'......"""
298
4.1,1.3 Rural-urban:
dou5 forme diferite de antropizare a teritoriului
".........
298
4.1.1.4 Creqterea eapacit6fii dc consum a oraryului
299
4.1.2 Abordari in urbanisrn qi amenajerea teritoriului
""""""
300
4.l.2.1Abord5ri
funcfionaliste .......'..'
300
4.1.2.2 Preocup6ri
privind reconstruclia zonelor istorice 300
4.1.2.3 Modele noi de abordare a reconstructriei in ofa$e ........ 300
4.1 ./. lnternalion alizarea problemelor amenaj lrii teritoriuiui . . . .
'
. . . . . . . . . . 3 0 1
4.1.2.5 Unele aspecte
privind urbanismul
gi amenajarea teritoiului
-Abordare
ecosistemic5.'..""...'...
30i
4.2 llrbanism
gi tranzifia socio-economicl
301
4.Z.lTrunzilia socio-economicd
cdtre o dezvoltare durabild interitoriiie urbane........... 301
4.Z.ZProblenne
specifice teritoriilor urbane (Acfiuni generaie cerute detranzilia socio-
economic[ cdtre o societate durabild)
4.2.2.I Evaluarea datoriei cdtre mediu
4.Z.Z.Z Cunoapterea
gradului dc antrcpizare a teritcriilor'.ubani2ate..........".
4.2.2.3 Structura fortei de muncd
4.2.2.4 Problema <leqeurilor sclide
4.2.2. 5 Prcblernatica ariilor protej ate
4.2.2.6 Reielele de transPort
4.2.2.7 Locurile de muncd
4.2.2.8 Locuirea in ariile urbane
4.2.2.9 ReJeaua (infrastructura) edilitard'.... ..'. ... ..
4.2.2. I A 7-, onele industri ale
4.2.2.1i Problematica zonelor vechi ale oraqelor
4.2.2.1,2 Problematica periferiei oraqelor
4.2.2.13 Problematica spaliilor verzi din ora$e ......'.
4.2.3 Obiective strategice ale managementului urban
4.2.3. 1 Integrarea politicilor de dezvoltare'......'....,.
4.2. 3 .2 }lanagcincntu l cn cigi ci din teritoriul oraq eior
4.2.3.3 Limitarea extinderii spaliale a oraqelor
4.2.3.4 Noi rnodele culturale
4.3 Elemente teoretice generale privind a$ezarea urnani
4.3.1 Agezarea umani
4.3.1.1 Teritoriul ca resurs[
4.3.L2 Aqezarea umand - o definitrie posibilS
4.3.L3 NecesitSlile umane tn raport cu structurile spafial-funcfionale urbane ........
4. 3.2 Structura ecosistemului urban
4.3 .2. 1 Precrzdn privind uttlizat ea concepteior .'.. .'
"
. . . .' . .
4.3.2.2 Structura general[ a ecosistemuiui urban
4.3.3 Elemente caracteristice ale ecosistemuiui urban
4.3.3.1Complexitatea sistemelor urbane
3t6
4.3.3.zDiferente ale ecosistemelor urbane fa![ de cele naturale ..........'... 31,6
4.3.4 tsiodiversitatea in oraqe "
3I7
4.3.4.l Biodiversitatea in teritoriile urbane
317
4.3.4.2Aspecte teoretice ale cercet[rii .............. "
318
4.4
fesutul
urban
-
element determinant al biotopului urban
318
4.4.1 Dinamica dezvolt[rii urbane
318
4.4.I.1 Elemente privind dinamica antropizilrii in oraqe
318
JVL
JVL
Jfi'
302
303
303
JUJ
304
304
304
305
305
305
306
306
305
306
309
309
309
309
310
312
111
JIJ
aal
J l-)
313
316
10
4.4.1.2
(}
perspectivd. istoricb asupra dezvoltfrii oraqelor
.. 319
4.4"Z!esutul urban
-
un exemplu de abordare
"........... 320
4.4.2.1 Argument pentru studiul
fesutului
urban
32A
4.4.2.2
fesulul
urban gi biodiversitatea ........
320
4.4.2.3 Structura
fesutului
urban
320
4.4.3 AnaLiza
fesutului
urban
321
4.4.3.1 Anahza morfologiei spaliale a
fesutului
urban
32I
4.4.3.2lnfluenfe ale
fezutului
urban asqra elementelor structurale ale ecosistemului
urban
322
4.4.3.3 Extinderea domeniiior de analizd a
fesutului
urban
324
4.5 Integrarea studiilor de urbanism pi de ecologie .............
324
4.5. i Integrarea politicilor de rnediu cu cele social-economice
324
4.5.I.1 Nivele de aplicare ale conceptului ..........
324
4.5.1.2Integrarea complexd a obiectiveior privind refacerea capitaluiui natural .. 326
4.5.2Unele concluzii privind studiul ecosistemului urban
326
4.5.2.1 Lrnele direcfii de cercetare ..............
326
4.5.2.2Interdisciplinaritatea
-
metoda de studiu a teritoriilor urbane .. 326
4.6 Concluzii ....".......
327
Bibliografie ..............
3Zg
C {PITOLUL V: POLITICA DE MEDIU iW COTWNXTUL DEZV}LTLRII DURABILE iN
--4,\ruNITATEA
MADRID
*
Alejandro Lopez Lopez
330
-5.
i De ce o nou5 politici de mediu?
330
5.ZPoliuca de nnediu in Comunitatea Madrid
331
5.3 Un nou cadru de relafii cu mediul
T2
5.4 Nouapolitici de mediu ianivelul Comunit[]ri Madrid in cAteva sectoare economice
selecfionate
333
5.4.1 Sectorul industrial ..............
333
5.4.2 Sectorul energetic .............
335
5.4.3 Transporturile
335
5.4.4 Agricultura
5.4.5 Turismul ..........
Anexe
336
337
339
Dezvoltarea
durabild: teorie qi practicb
tVoi. II')
INTRODUCERE
i.;i
prtmul volum al aoestei cdrfi, deja publicat
in anui 1998, a promovat
pe dc o parte
un
Jel conceptuai pentru interpretarea
mediul ui fizic. chimic gi
uiologic
sau ceea ce in
-::baj surenl numim mediul inconjurdtor, ca o ierarhie
de sisteme
ecologice
naturale,
':;rtnaturale qi transformate
sau create, respectiv controlate
de crtre populafiile
umane,
::'cum qi pentru refi;rmularea qi inlocuirea
unei probieme
majore a uitrmelor
decenii carc
': adresa relafiei dintre "om
gi mediu" sau mai recent relafiei
dintre
,,dezvoltare
gi mecliu,,
- -'
problema
care se adreseazra
telalitlor spafiale qt fluxurilor
de masi qi energie dintre
'
mponenteie "capitalului
natural" gi cele ale "sistemelor
socio-economico,,,
iari" a.
"iia
r:iie utr1mod de interpretare qi proiectare
a dezvoltdrii
durabile,
ca unicd soiufie uiu6iia p.
:rnen lung (decenli)
9i
foarte lr-rng (secole)
la acLuala ctiz6 "ecologicr",
cel <ie al doilea
1um a lbst astfei structurat incAt sd includd rezultatul parfial
al riror anarize critice cje
:rliploars
9i
de echipd care se desibgoard de aproximativ-3
ani asupra mecanismelor,
:strumentelor
Ei
mijloacelor
economice, sociale qi tchnologice
care ar trebui folosite, ce1
:
"'t1n in etapa actuald, pentru
ca stratcgiile qi planurile
de urtrirn. de dezvoltare durabild sd
: ati fi puse in aplicare"
r:;''cesul
de evaluare,
analizra qi sintezi a unei game
foarte largi qi diverse de mijloacc,
.-ccanisme, instrumente qi ecotehnologii
diferenfiate qi aplicate p6ndin prezent cu scopul cle
j
concretlza primele
strategii qi planuri de acfiune de dezvoltare
durabild este un p.o..o
: iici1 qi de lungd duratd.
lriicultatea constd pe de o parte in faptui cd materialul analtzat este rezultanta unor acfiunr
-r'ntrifuge, fbarte dinamice oare p[streazraunpronunfat
caracter sectoriai q1 care sunt incf, in
-:zele de verificare qi validare, iat pe de altd parte ?n constrdngerile
inerente care decurg clin
-:racterul heterogen al modului cie abordarc qi analizd foiosit de cdtre membrii cchipei.
Siara de timp folositd penlru proiectarea qi iierularea procesului
este impusd at6t de
-:ractcrul dinamic al eiementelor analizate cAt qi de constanteie de timp specifice sistemelor
::ari respectiv de amplitudinca decalajului in timp dintre momentul aplicbrii unei solulii gi
::omentul conoretizdrii efectelor.
-r
accste condifii s-a infeles cd produscle unui asemenea proces trcbuie sd se regdseascd
'rtr-o
serie de volume care sd cuprindS pe de o parte <iiversitatea rnecanismelor,
mctodelor,
-nstrumentelot economice
Ei
juridice
gi a mrjloacelor inginereqtt, iar pe de alti parte sd
-
eflecte caracterul dinamic al acestora.
13
Introducere
in func1ie de consistonla rezultatelor parfiale ale procesului de anahzd precum qi din dorinla
de a asigura coerenla qi succesiunea logicd in prezentarea
acestora, am organizat acest
volum in trei pdrfi care au un grad pronunfat de complementaritate:
I. Instrumente
Ei
mecanisme economice pentru armorizarea relafiilor spaliale qi
a fluxurilor materiale qi energetice dintre sistemele socio-economice gi
componentele capitalului natural;
III. Norme qi programe pentru dezvoltarea qi utilizarea capitalului uman;
m Studii de cazprivind managementul unor conexiuni cheie clintre SSE
=-CN
Prof. Dr. AnghelufiL Vidineanu
/E
:iF..
c
-.---::------
PABTTA I
I nsTRqilENTE
$l
MEC6NIS]'|E ECO]|OMICE
pErrTRU
fi Rt-toN
lz6RE6
REtfiTl
ILOR SPfiTtfi rE
$r
6 FroxsRltoR
r'lfiTERIfrtE
$l
EtrERcETrcE
Dl ]{TRE SISTEI'|ELE SOCTO-ECONOM tCE
$l
COMPOI{ E]{TEIE Cfi PITfi tO Lg I ]rfrT0
Rf,
L
Dezvoltarea durabiid: teorie gi practicd. (Vol-
II)
partea
l
CAPITOT,UL
T
I ]VS T RU M E T\TT E A D M I NI S TRA T I VE
PE I,|TRU PROTE C
TIA
MEDIULUI
r
'
'itrctle
de mediu pot fi conceputo in spiritul economiei
neoclasice, respectiv
recurgand la
:sirumente economice pentru proteclia
mediului (numite gi inrJirecte),
sau in ipiritui
'::iilionai al regiementdrilor administrative,
in a cdror sferd de cuprindere intr6 instrurrente
-: SUirt definite qi funcfioneazd,
exclusiv pe baze legislative; acLstea mai sunt numite qi
'
; : : i'Lt nxente direc te pentru pro tec
lia
med iului.
"
"Llr&
directd a instrumentelor
administrative
se manifesta prin aceea ed nu modific6 numar
- riexiul in care se deruleazd' procesul
desizional
cl qi decizia in sine. Structurile
:-:aruzatorice a cdror activitate cacie sub incidenla
mdsurilor directe pentru protecfia
-"jiuiui trebuie sd intre ?n conforrnitate p3nd
Ia urmd, in afara oricdroi rafiuni
- ::1uncturale, particulare
care ar
jndica
o altd soiufie.
-
:luatea corectd a locuiui qi rolului instrurnentelor
administratrve
?n efortul general
de
- rl:r!'l'vare a iunclionalitdlii sistemelor
nattrale presupune
un don:eniu str,lcl*rat pe
-:;Stcaiele
aspecte:
o
''-rntillutui
qi structura instrurnentelor directe peniru protecfia
mediului.
'
.'iapele procesului
de regiernentare
administrativd.
a protectiei
rnediLllui"
.
-lndamentarea standardelor de protecfie
a meciiului,
' '-ii
de creEtere a eficienfei mdsurilor adniinistratirre pentru prof.ecfia
mediuluj,
'
:r anlajele qi limiteie instrumentelor
directe pentru proteciia
rnediului"
l' tr Confinutul qi structura instrumentelor
adminisfrafive pentru protecfia
rnediului
-':r-umentele
directe pentru protecfia
mediului reprezintd un ansamblu de mdsuri
"'i:'iulionale
cu impact direot asupra activit5lii
manageriale
din domen:iile tehnic.-
:' iuctiv qi social-economic,
avdnd drept scop incadrarcaacestora
in restricfiiie ecoiogice.
i:,liu1
legislativ de irnpunere ainstrumentetror
directe este delimitat de legi..cadru,, qi legi
::r-ciflce" (pe factori de mediu) prin eare se instituie mijloacele permisive
si
imperative da
- :-servare a capacitillii de suport a mecliului, aqa cum se retlecrd acest obiectiv in strategia
.
:.,1itica de mediu.
\[i-ilocele
permisive definesc, respectAnd legisla]ia din domeniu, condiprile de realizare
' srll exploatare a obiectivelor de investilii, stabilite printr-un proces
do negociere dintre
'-:'arul de investilie qi structurile iocale qi/sau
nafionale cu atribufii exprese ?n aplicarea
,
--ircii de mediu.
- ;aztrl Romaniei, astfel de rnijloace permisive
se referd la:
r:ctrrdul
de mediu,
r
:utorizafia de rnediu"
I7
i- )iEGREi - Capitolul I
lfijlocele imperative, dimpotriva, nu fuc obiectul unei negocieri, fiind rezultatul evaludrii gi
prL)gnozdrii a o serie de fuctori intre care:
.
capacrtatea de autoepurare gi nivelul de degradare a sistemelor naturale.
o performanla
sistemului tehni co-productiv qi s ocial-econornic,
.
posibilitdlitre de asigurare a resurselor materiale qi umane necesare irnpunerii politicii
imperative.
Aceste mijloaco au un grad mare de generalitate
consfinfind,
in forrne concrete, obiectivele
strategiei qi politicii de mediu.
Mrjloacele imperative sunt reprezentate de normele sau standardele de mecliu, prin care se
poate exercita controlul direct asupra perforrnanfci
ecologice a cliverselor activitd{i
economico-sociale, dar qi indirect, pebaza corelaliei dintre acestea qi calitatea rnediului, a
factcrilor de mediu. (in acest context'performanJa
ecologic6"
.ats
un confinut limitat, in
sensul cd se referdla capacitatea unei lntreprinderi sau alteia de a se ?ncadra ?n normele sau
standardele stabilrte).
Acordul de mediu este o formd de reglementare tehnico-juridicd
aplicabiiS in prima faz1 a
obieciivelor de investilii, ?n confbtmitate cu prevederile
legale ref.eritoare la protecfia
factoriior de rnediu (sol, ap5, pdduri, zone umecle, agezdri uurane ete.).
Prin acordui cle mediu pot fi prevdzute lucrdri suplimentare fa{d, de erele c;uprinse in proieotgi
supl-rs aviz'arii, cu scopul asigurdrii compatibiiitd{ii rdintre
caracteristicilo obiectivujui r1e
irrvestit gi parametrii
funcfionali ai zonei
'de
amplasare. Orioe ahatsre de ia ccnfinr-rtul
proioctulut avizat impune fie negocierea
Ei
eliberarea ungi aii acord, fic modifi carea
acordului de rnediu existent.
Din punct de vedere procedural (Figura I qi Schemele 1 - 5), iordinul M.lv{ 17{)/1gg1,
Ordinul M.M i2511996), pentru emiterea acordului de rnediu snnt prevdzute, prin acte
norrnative, obligafiile qi cornpetenfele solicitantului qi emitentului de accrd, astfel inc1t sd.
existe posibilitatea instituirii unui meoaoism de negociere pi ?mbundtdfire a condifiilor de
tealizare a obiectir,ului de investilie, ca expresie a disporubilit6fii pdrfilor do a conclucra
pentru definitivarea unei soiufii fezabile din ambele puncte de vedere.
"Acordul
de ruediu se va emite
fdrd
condilii
si
numai fn situaliile fn care sunt rezolvate
corespunzdtar
Si
in mod unitar, toate prohleneele
legate de
factorii
de media
" (Ordinul
M.M 170t]99q.
Deiimitarea competenlelor de emitere a acordului de mediu, pe nivele ierarhice, presupuns
stabilirea de criterii adecvate pe factori de mediu qi categorii de lucrdri; in functie de
valorile oriteriilor, decizta de emitere a acordului do mecliu poate si fie de competenia unei
institufii locale (Agenfia pentru Supravegherea qi Protec{ia Mediului) sau nafionale
(l)epartamentul
Mediului din cadrul Ministeruiui Apelor, Pdduritor qi Protecfiei Medi'lui),
a$a cum se poate ot'rserva qi in Caseta 2
t8
Dezvoltarea durabil5; teorie qi practicd (Vol. Il)
partea
I
TITULARUL PROIECTULUI
SCHEMA'
Nr'. l:
PROCI'DIIRA
DE EMITERE
-{ ACORDT]LUI DE MEDIU
depune la ATPM
- cererg
- descriere proiect
- dovadb platd.taxd
rnunld public
depunerea solicitarii
TIT" PROIECT
Studiu preliminar
ATPM
unaliza
documentelor
inibrmare suplirnentarl
rcspingcre motivatl
TITULARPROITC'T
ATP}.4
ACPM
ADM.PUB.LOCALA
AI-TEAUT. EMIT.
rcspingere ruotivatd
TITULAR PROIECT
ienunfare ia tctivjtate
\TPM ACPM
propune stabilegte
-indrumar
- listh de activitili
TITULARPROIECT
reLlizeazFa
studiu de impact
prezintd
raport privind studiui de imrract
ATPM
q,nulizu
ruportului
+
I
' ,IBIIBVIBRI iNrAlxIrn ix scnnnan:
T IT.:TITULARUL (PROIECTULU)
ATPN4:A(;J]NTIA TERITOzuALA PENTRU PROTECTIA MEDII.,}LUI
.\cPM:A[i]lNTrA
CIINTRALA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI
ADI\4.PUB._ N DMINIS'I RATJA PUtsLICA
\uT.llM lT.-A UTOR rTATI EM TTENTE
t9
r
Costel NEGREI
- CaPitolul I
SCHEMA Nr. I
(continuare)
TIT. PROIECT
renunfare
la activitate
TIT. PRC}{ECT
prezinti
memoriui tehnic
avize preaiatrile
shrdiu de impact
ATPM
tns.intare cdte ACPM
- punct de vedere
- menoriu tshnic
- avize prealabiie
- sf.rdiu de tmPact
ATPM
supunere proiect spre consultare
publici
- informare
- consemnareobservatii
ATPM
ansliw
observaiiiior
consulterea,
ACPM
ACPM
analizu
doctulenteior
anixrfpublic pnn
ATPMaideciziei
finale
completbri sau
expertiz-are
ACPM
emitere acord de mediu
ATPM
analizs
docwrcentetar
20
Dezvoltarea
dr-rabild: teorie qi practicd (Vol.
II)
partea
I
SCTIEMA Nr.2
PROCEDURA DE EMITERE
A ACORDULUI DE MEDIU
ATPM
- cu studiu de impact-
TIT. PROIECT'
reru;nfare la
acfivitate
TI'II]LARUL
PROIECTT'LUI
d,epune la ATPM anunldpublic
- cerere
depunerea solicitdrii
- descriere proiect
- dovadi platd taxd
+
I
t_
TIT. PROIECT
studiu
ATPM
snslizd
documentelor
TIT. PROIECT
ATPT,{
ACPM
ADM.PI]B,I,OCALA
AI-TE AUT. EMIT.
analiza uctivitdlii
ATPM
intocmegte
-indnunar
- listd avize
TITLILARPROIECT
realizeuzd
- studiu de impact
prezintd
- raport privind shrdiul de i
ATPM
snuliu
raportului
2T
Costel NEGREI - Capitolul I
SCHEMA Nr. 2
(continuare)
t
*
ATPM
supunere proiect spre consultare publici
- informare
*
consemnare obseruafii
- dezbatere publicd
TIT. PROIECT
prezinti
,--nemoriui tehnic
avize prealabile
sturiiu <ie rrr:pact
A'fPM
analizu
observaliilor
consultatea
A.C.P"lvi.
re rnOtlvata
re suplimentard
.fl'f.
IJROIECT
renunfare
Ia acfivitatc
AfPM
a.naliza
documentelor
ATPr\,1
f,naintsre cdte ACPM
- punct de vedere
- memoriu tehnic
- a-vize preaiabile
' sludiu de impact
ACPM
ansliw
documentelor
anunt public
prin ATPM a
deciziei finale
22
rrillliffi-
Den'ollarea durabild: teorie qi practicd (Vol. II)
partea
I
SCI{EMA Nr. 3
I}ROCEDURA DE EMITERE
..{ ACORDULUI DE MEDI{J
ATPM
-llra sludiu dc impaci-
.-.f. PROIEC]T
:en'u:rtare la
aclrvtlatc:
TITULARUL
depune la ,4TPM
- cerere
- descriere proiect
- dovadd platd tax6
PROIECTULUI
anunld public
depunerea salicitdrii
I
I
I
J
ATPT4
anqliza
docwnentelar
informare suplimentarE
TIT. PROIEC'I
A1?N{
ACPM
ADM.PT]B.LOCAI,A
AL'|E ALTT. FL\4IT.
una{iza aetivitdlii
propuse
respingere motivari
TITLTLARPROIECT
predntd
memoriu tehnic
avize prealabile
TIT. PROIECT
refocere rfiport
ATPM
analizft.
- dacumentelar
- obs. publicalui
anun! public al
deciziei finaie
respingere motivatl
ATP]\,1
emitete ucoyd de mediu
aa
Costel NEGREI - CaPitolul I
SCHEMA Nr. 4
PROCEDURA DE EMITERE
A AUTORIZATIB'I
DE MEDIU
ATPM
TITULARUL OBIECTIVU,U SAU AL
ACTIVITATII
depune la ATPM:
gi dupd caz
fiqa de prezentare-declarafie
dovadd platl taxd
- notd stadiu de realizare
- progfam de confonnarc
- alte acte, rapoaite sau
documente carc susftn cerelea
anunfl public
depunerea solicilirii
TIT.OB/ACTIVIT.
compldare, refacere
AT?I,{
6naliz{i
docuffientelor
TIT. $R. ACTTVIT.
.d'fPI\,f
AI}M. PTIBL. LOCAI-A
,4LTE AT.IT. EMIT.
analizi
ATPM
ttttucmeElt:
indlr,unal
iist,4 acte
yeglffientdn
1]IT. OB/ACTIVIT.
reqli?puzd
bilan{ de mediu
Prezint'd
raport trilanf de rnediu
ATPM
anulizd
dacamente
.A
LA
Dezvoltarca durabild: teorie qi practicd (Vol. II)
partea
I
ATPM
consulure publid
informaro
consmnare obsewalii
dezbatere publici
ATPM
analiza
obs. publicului
TIT. OB./ACTTVIT
proput ere
proglam de confonnaro
AI-TE,AUT.
EI,{IT.
emitere
punc{ ilc
ved.qe
A'IP},,1
negociere
prcgram de
confrrmare
TIT OB/ACITVIT.
prezintd,
- bilan| de nrediu
- aote roglem. praalab.
- instruct.intrefiriere-
exploatare
- dupl caz, progam de
codormare
ATPM
afielizfl
- documente
anunf public al
deciziei finale
I
I
j
ATPM
eli.berarea autoizatiei ile mediu
?
25
Costel NEGREI - Capitolul I
SCHEMA Nr. 5
PROCEDURA DE EMITERE
A AUTORIZATIEI DE MEDIU
ATPM
-frr[ bilanf de mediu-
TIT. OB./ACTIVIT.
renunlare/ incercare
activitate
TITUI,ARUL OBIECTIVULUI
SAU AL ACTIVITATII
depune la ATPM:
Si
dupd cuz
- cerere
- fiqa de prezentare-declaralie
- dovadd plati taxd
anunfi putrlic
dopunerea solicitXrii
- notd stadiu de realizare
- program do conformare
-alte acte, rapoarte sau
documente care susfjn
cererea
:
i:-l nl
---
r'
\
- nna
)ecrz
o
FieV
F
TIT. OB.IACTTVIT.
comf,,etare/refacerc
resFrngofo
motivati
ATPM
analiza
documentelor
ATPM
anunf public ai
deciziei finale
ATPM
eliberffe autoriulie de mediu
26
DoluEibliq ii pnnu 0rr G:
lrorcbi,
ra s]ntinc dlpi a7:
.ni! u o/.rd lherc, .oidDqijtc, mnRt{iilr
h$rurur,r!aerftdI JDgii! iMrJ,ului
-
(tdru
sarb _^iri.drljnic
.
tNllun't:ir!i.Jud|llrirrlFbicioiurujDru.dr
-
D!$iLDni,l cdnisid
d.nDiirior d. rrf
j
i
.
rrirr!' p.mu Jir r$ c.!N.n
Irieur, 1: Circuiru' rhitcrii acorduluidc hcdiu
ir roelatirjmt,
Fenrru
o acoperire nnFo nar0.ical naihare acazuisticii dc
tc
i!r,jr.
!.1ll
1o'ninalizak snuaiile stcciale caro ncccsirr! de ascrruDca, oblnerca unui acord ,lc
jncdjr
j!!
pEc'zdrc!
&rnpctcnlei dc cmirered&csruu.
'$tlol.
reglcncntdrilc din Romenk er in vederc (Ordi.olM.M
l?0/t 990):
t
rqdul dc medr csLc ncccsar atfu
lrenrru
o6iecrrlclc de invcstilii cit
$
pen!fl
lucdr l.
d rcparalji capiralc sau reatizalc din itndwitc dc pmdugi;,
d""ii
iin
o."st* $
dodifiod pemet
rprobai inltialj
!
.corduilc dc nedq pcntru
categoriilc dc lodin dmptasare pe
cursurile de
4ri,
vailcj
dcpresiDljie
ii
canalele .arc fomeaz! Iionticri satr sunr inlesccLare dc tond;e !.r li
contumlLe dd Depananenrul Apelor
si
rrdsbjsc
spre in$riiDlarc Dcpa.rdncntutui
.
lu*iulc mplasatc pe reriLqrui a douii tau mai nltrc
judete,
sau pc
d.ua ba,nc
frdrlerrll.( d" ordrr.l l.
.Ln , . . ,m.erent' q
dt r/dc d D.Fnd nJnr', ,r v..di
|
,
InJLI(r.nr
'1.
rdpaciLarea Lfi L(rvului.
\ormarivul de continut al docume atiiiof rchnice pcrrru
oblinerea ac.dutul
lDcdtaM.M I l3/i990) sc rcicd la o sede de prevcdeii.onunc
rispcctice:
. prcvedc!
coftlne penxr LorLc categoriilc dc lucrAri:
aarc gcnc.arc,
-
ncccsitatea
ti
opo u.itatca invcstitici,
clhen$ de coordoturo
Gn
altc struclu lnsr,Lulional),
-
prczcntarca genenl, d oblccln ui din pucr
de lederc oorstrucriv.
.{ ifrlrA Dfrs|rrRAvlc' nrn!
rRorrcTr^ MFDITL!l
21
. picvedcri speciflc., pe factori do nediu
9i
categorii d lucdri: !pa, aetul, rolul, $,bdul,
prduri, ocrolilea naluii,
Eezan
umane.
Ca1d! l: Modcl dc acord d Dcdiu
erdenle pivind inenum in chd, cdJu d. mesjm { Lr2inLrld hid!!
ftn{iomli 5!h ri!!d ccolo$c, inclB rur, cu Ldrinl! lrishb $u
prepGs
ii
aElia posibJihnh & a
(!u,nsliomm asepbllu
i'
$ndil"lor de mp.e)
mponanri !u
Flvir
l, isisuim srei d ap,
fl
la ap,sr* ii,p.lnu
$ri.ihnii roidnrL4 Mdrur idrcsi de inhe
rihdml inw$itici, brturcbrd.
lm
{bnrul
s.'.nl
slacisti de
FodEtie,
tneft dc pmrc tn rucFunc. nom. d. codw
ii
ereuc npotub la uibk ne
I\idditrcr
!i
rportorodtr ibvstibr
kF cn,$ 4r,iq penr ob,'iwr de rwn4ie tudizr
pFlcd.nror drcecnhbei
du irip8d asupn ned'd,ri al ffilor p0eDluLo dc pdErc
.
q
r,r,o si<m
'a?eL.
r 3d de 5lmtan duF cm lnaczl:
'
r:crtul tri6 aniicpidfrl{
oliciur lo(l
Fdolosieasm$imio
LB|dorahn s vicludLlen su il naicipiului lru@rti
- In$iorl d. c.c6j
!j
hginotu M.dl'nui
FaF de con!&rlt d@utrfttrei, ln ritus prwdrildr r,sn aFld r.3/te?d Le$ r.e/l%,
pivind
prck!. nedului idonl[nlor
$
alc ourini curdLlui privind oryanizni
i
tuqilmfta Mid$enj
^conli
Dx Mf,mu
F.trru
oHcrinr d. ircnili.: "d{rP
p.'ru rnituEL;
r Pemeri Dsturivi
ri
fufrlihali P61d hmr i tre mcJiq dfftflirrEritrr
rlmetii e nomiEli?{d la qlcids fmli a obidivllui (,1bi qpbb
$
drutr d;bit isinft
I'
didmidtu a laftils, r,plifel
!i
dF*r4i
Fss,
n maqs fdii, silviq sFcinlj rure de
F.duqn
ft.)
2 condnii d! !v!.uc i r.x.lor ir tuD,n.u *ndsib ibre eetun ii r,&ni d. ncdir
!
28
rr!^orrs d!Bbrl!. k lne
irpmd& Lvd
t)pTrsl
-)
(as.t,2:
D.tnkt.r .oEF(tmlelo. de emne' c , .curdului de mrdtu
ca{e
Fnru
U4\rd!,t
.od,i'i
rg,nu"i
^'r.W"*.r
T
q,.r4*"'ri lllo-f-
^'"*lI""l.
'=n"iJ
,r..b'f,r
fid.,;.did
=m-
L<nh
i
--j
Autoriz4ir de medtu cste ehrL lcgal, lebnico-juddic p.in cdc sc lcglcnc eur. din punct
dc vcdcrc al pro!@liej nedjului, tuncliondca tuturor obicctiveloi
9i
dcsi4ureca tuftor
acrividiilor
(ordinul M.M 43711991).
Oter4ionalizarca acestui imtrumcrt csLc de compek4a agcnfiilor
pcrtru prolcctia
ncdiuhi
jldeldo
ti
a muicipiului Buourclri.
Auron2aira dc ncdiu eslc oblisaiolic
ii
p.ecede aubljzatiiie do funcliondc obtinulc dc la
oigsclc de spccjalitlte cdc
sosLione-i ti
rtupund de pnnecta anunitor li{tdi demdir.
P ddele nomative trcbuie sd fie nominaliraLc activildtilc
pmtru
c&c estc rccosed
lutorizatia dc nediu, prccum
$i
silualiilc in cdc &edta iti
lierdc
valabilllatca.
Doomentalia carc va sLa la bea clibcrlni rutorizliei dc mcdiu !a cuprindc
(OrdinDl
M.M
43' 199r):
.
nla dc preT-entarc
i
declarale:
ddle genoralc
t
entru toate ac!ivi1,lilc),
dare specincc (p activilifi).
.
sisLmele de conkol a mxclor
ti
caliGlii facrolilor dc mcdiu
(coniinui. intastuctuJ.
Flan
de indrre in tun4
luxul tehnologic d
produclie,
uxxul lchnologicd dep.l!trc
$
i'stalaliilc dc dispqsieelc.
.
alte doomortc: bul.1i!e de anaiizr. carc sI atsle asiguaroa protoclci lnctixilor de
nediu. explicalii pmlru clarincdea s,luFld pt2enldlc etc.
.^urori2!ia de nEdiu. ca docum-n! Ilnal, trebuie sn oferc datlc ncccsarc idenllictuii
beneficidului. pFcm
ii
dcsprc acLilit4ile ce onneazl a fi desl4uraro
!l
conditiile de
f.
'J'Jndc
a( dcla il.
Stadardelc (normlc) pcntru proteclit mdiului sunt promovore printr'u cadru
lcSislativ in cde se fomLneazt obiectjvcle,
prncipll]e g@eralo, procdeel
$i
instruncnlele
sc
'l
sl nts Lmflo4ele upu oc sr4ddruc Dnrru
P.
kl d red u u.
1 steddde de dediu.
2.
.r"1dtudcouetuisrc,
3. slardddc do proioctee,
4. slandarde deprodus.
l.
srand'
rdele dc Dediu errntr;.vcrL lHin Mi(ibii al! cmcm !dl,e, rd L,'
rq po @n
in ncdiu. La bra clabor&il srndardelo! d. mediu std rclalia doTr-efect'' sau 'dozi-rnlpm ,
a cirei evalude se realizsz,
pe
f&tdi sau
grdpe de tacrffi
poiudli. Sftta cfcc!lor a vizat,
inilEl. imtmtul a$|ra stdni dc srnlrdte, ulterior b@ de raporl@ divwili(sntu{e odata ctr
lud in calcul a capacitatii dc autocpuare a ccoshtemclor natualc
l r e\edplu r
"ce{
ieN i repre/rrc d. r' .drlc oc Lc\,h e d a,r,tu,/"r.,,Ii..
pentru
depunclilc acidc in difdite zone alc Eurcpei
(Pa.is,
1994).
'_
30
t
t
I
I
r
t
H;;
t-
DaorbE d@bil* 6ie
d PEdi.! cvol]0
?e r
C$cta 3. Mo.Llul !tr.i {t'orladi de Ddio
AUTONZ{Ttr DE MEDTU
anivetuile ditie" sunr o f(md de aptioarc specificd a srddardolor d. mediD avand @
@p protjma
ecosistemelor wlnqabile la ploilc
acide C@@r, ae3rea oxDrim! tn
nlt4i ctunta$ve. expunerea la uul sau mdr muli poluanp
sub nivetut c*eia, i1 bM
i'fdmlild
rtii4ifico
xisrcnre, s poato afma cn nu apar efeore trooive majore dlpra
dmenrelor seNibilo iNetrteiaie. "Lli'ehtite dtice .ledonstleozd
faptut
cd 5te de doii
n k sbbilexcd
standtdz da .diu .onibit4te pdttu
.Abr'd potletli
c@
ieraclioneozd
su se pote
leozd
rcciprr "
(!es,1994).
lh al1 exeDplu este studardul complex pdtru pdbn
!i
bioxid de sutl care a fosr adopta!
h aeari ddine s-r putea lncadm qi
sistdd indicatorilor calita nediulDi definili pe
b uor spsn (fannistica,
Aoistice) E{td- Evolqia
lopulatiei ti
cdacrerisricitor u&r
*cn
poate
ofri irfomatii impdtante pnviDd
nodificaea parauckilo
calit rivi ai
Dditdui, conditia fiind &eea d a
tine
co d biolosia speciei, d pozitia pe @e o de rn
I
3l
standardclc de medir
pot li diler@liatc ir tunctic dc eco-bil$lulilc zoncld, coea ce 1e
mlrege rolul in prolcjtuca ccosisrenelor codpdariv ou mtuuile dc cxqoilde a co.troh ni
asupia volumului ctnisiilor.
Prin natura 1or. srandddelc de modiu faciliteazd slabilirea priorir4ilor,
z-oncl penlru ctuc
cste rcspcctat nivelul mdim adnisibil al concdirdliei dc factori polueli nc.esiEnd nrai
pdlrne efortui pentru controlul
Doluirii.
Desigu, fapnlt cd stddddelc dc mcdiu sc rcford in mod di.ect la oalilalea mediului
ncccsid u acord cxplicit
p.ivind obiclivelc prcicctat
in acest sens
ii
costurile asociaLc
l{r, costuri pe cde socieraba csle dispusd sA ]c suporte.
ApFqerca obicclivi a loculul
tl
iolului stodddci{r de mcdiu insednt, i66
il
idottif.arct lituitelot.le apli.4/e
( ddi d avantajclor).
Pe dc o pdtc cstc dificil
penrru o onital econonicd sI stabllacI nilclul dcvdsdrllor de
licLori
poluantj, dslfcl incal mcdiLrl. factorli de nediu si se rnnlini la pdmehi calnar,vi
c\fl mal'|' n sddddele dc Incdru
ooncenkalie ndima dc nilrali,{ apa,
concnfala ldfrd dc so,/d ad,
-
nivelul mdim alpluarii sonorc in
ptoximitatea
locuirtelor eLc;
lc de alta
partc. dilicuiDlr asndnAtode intempind
i
srrucrudle cu $ribulii de oonLrt
p6iod
inqdrdca in stddardrle de hediu, stabilirca vinovatlhi potru dep4i.ea
conceniraFei rdine iiind dinciE in cdul cxistenfci nai dltor s!6c dc poluarc cu
2. Stxndardele dc ebl.ie nlsoail dvclul admisibil al poludni
Ia cal,dtll iluxului
tebnologic, exprlmandu4c in lcsaturl cu carcgoliilc de pobmti ce
lot
i deves!! in ncdiu
de c.rrc od.mirc rdsa
Cmparativ cu standardcle de mcdiu. srddddele de mlsie sunt mai operaltoDic dcodece
ptc.\z.Mi lo.tl
ti
cobdiliile de adsrare a devesnlii de factori
pol@li
in mcdiu.
'LromeoEreo
)Lrl.lca
d aceir.{a - hca i_.) n.ncrcac probede deodpce rypbre
dcllnilc 1ot in rapon cu calilaia mcdiului, ceea 0c i$cami stabilir@ fun4iei tennice de
trlnsformar prin cdc smt rclalionatc tulunul emisiilor poluonte. .a eatiabjll
itrdepmddtd.
$
.oa.enrlal,a de
Ja.toti
poluorti
in me.liu, ca variabild depelddtd.
Pe baza stddddelor de mcdiu dh zona
ti
a tun4iilor tclnice de trdsfomarc, institutiilc
abilitate pot preciza poluatoilor implicali cdntitdlilc de dlsji
pe
cdc au loic sa lc
genereTc, astlcl incel calilate. nedillul s, se nninl in litnitlc obicctivrlui dmat
piin
DBigu, cstc vorba dc u procs d oxprinertde prin crc sc ulndicge cvaluarca
perlmanlei ecologice a difditclor lchnologii in munito condilii dc ncdi!, dd carc,
datorih inccrtitudinii rc^ltatolor, poato 6d "olucrc" in stabilirca acelor nivoic ale omjsiilor
cN sl nu provoacc o dctdiorec ncdorita a calitilii mcdidui:
32
n!vrresdwbrhr
r(f
{
pBdrc; (vol
t
n'lelul maxim al devcrdrii do materii orgmice ir ap!,
.
nivelulndin alonisiei de biorid de sullinahosiqd,
r
lrvclul ndin al TAomotului prcdus
de vehiculcle cu moror.
_-:
alt facror cd ar
purca
li cuprins id eforLul d fuddmotare
a shdardcloi .le emisio
.:r tchnologiile de c(trtrol a potunrii,
asociale Lohnologiilor
de prodlcliej
mai nul. un
-r.1
rver al sLandarduhijusin.d
jndic&ea
cclci sai
Frfomanrc
tchnologii de conrrol a
r:iurni sau impunerea pcrfcctorrdi
tehnologiei
cu iespecrdea lcmenclor prev&utc
--un
gralic
ce a lost adoprat.
> Jublhid c, itr acesi n.d ro lirndmenteMA catjldrea lndjm, dc omisii potlmrc,
--and
ca, in fuclie de condiiilc concrcrs, sd sc adopte stddar.lc dc emisic cre sd
:ff'Ld agfllilor potutuIi
rccutserea 1l djfe to retn.togiide producjic.
asrdddele de tnediu
lii
cele dc misie lac padc
din cdreorid
ir.Dd.rdetor .lc
Frfornrntn
deoalce estirea2i nivctul poluant
al fondllui
li
sto.uhi do oapirat lchnic
i) cc r.alid in u.ma lriliz:irji
ti
in mai Dici mtuur!, modll
(ic
ptuieclarc
a
.:npmclrelor de prevenirc
ri
rcducce a po|dii prnvocae
de acesrea.
'
ds.f,e.* fuDdanentarc a srddsddq dc pe.fomaF
ii incr6 pc
loharori
la
:.nrificarea .clor mai bune
losibitiLai
tthnrcc
ri
hanagqiate dc cxeroirari ; conhoiuhi
5:pn
rolutuii
ou scopul inoadrdrii in hnircjc .dophre.
:i::culqile de pronovare
a standedel{' dc pcntmdF
se res6es! araL in
alln
iehnic cal
r .conomrc, dodecc presupun
iidividlatiz&a pe
su^c de pohare
,i
ccrdilii dc ncdnr,
:,!a cc rcclarn, un niv.i i dlcar al costurlor de op.rulionaliTEe.
j.
sirndard.l dc proiect'are
spocinc! lehnicrle
I
echjpoenLole prin c4 sr se .edlizcze
- ilrolll asup.a pohirii:
-
tipul dc desprnfuiLor pmttu gue,
inrltinea ootului dc dispe$ic etc.
?-irurgera la attel de studarde
sc
juslitca
nai ales aLunci ced fl cxista suiiciellc
asibihrli de ovid@fide a
cradului
de rspoctare a nomelor dc proreolie
a ncdiulli.
.l r@rqdl ntiliztuii acestor slqdardc consrdr r'! Iaptul ca:
favorizer6 prognozarcr
evolulici oatitEtii nediului
$i
dcci
ii
a mrsuritor cc se
impb penrru
consefldea tunclonalirilii sisrcnetor natulalc,
-
sunr nai utor de gestionat,
rspectiv de apticai qi conrrolat.
ClliuDea pmtru
stddarde dc proiectdc
trebuic sd rc|ec& ins6g deza,Mrajele.
nivelul scirur a1 flexibilitdtii intunoii,
Fruatorii
iind obligali si trtitize2e o
dnmiti tebnologie do dcpolure. indifcrcnt dc stralegia de mcdiu adopl d dc
tuvclul scdzur al oaracrcruhi incirativ. apliorea Lehnologict dc dcpoluare indicaLe
scurindu-l dc alte preocupari pcnrru ctcirdizdca ni.surilor dc
!tutccli
a mcdiului.
hi
)ne
iilor
ll
-
4. Stand.rdele de
produ!'
lreclzeaza
ounifi
paiamclri
]a cde tetuie realizte p.odnsolc
a clror uLiliare oodionodd fome de inpact neganv aupra mdiului:
mnlinurul desulral cotubnstibililor,
-
conlinulul do fosfor in dcrcrgenli,
caracLensdcilc
!i
marirca anbaldjelor etc
Divcsitatea iNlruDe eloi adminiskarile
pentru protcolla nediulul relevl o cazuisLici
(mpbxa.
mediul Dind dispulat in @la{i rnnp ca lhclor de
proftctie
vitdl, .ta
!i
din psFlctiva
fdncliilor sale mlogioe
ti
social<ulhralo. Insbummtele dire.te (adninistalivo),
ca
ti
cele
jnditultc
(ecoD@ia) penht pdeia mediului olcti cortqtul negocicrii @trltictului dlntre 06
fi
nalud, dinamizand toLodall eforturile lrdzilici cdtie modeiul de^ottnrii dlrabilc.
1.2 f,tryel
proces[lui dc reglemcntarc ddhitrittrativd r protstlei
ncdiuhi
Opralionalizarea tu condilii de encient, a sisrmului insm'mdntclor dlrecte
ryn1ru
prolccha
dediului deplndc in prind rend
{n!
neapriat ca nnpotunl, oi mal ales ca ardinc
cnrnologicr) de lnlelegerca prcccs'lli dc rcclemrtarc ir sine. Pohj de la un aemcna
deziderat vm putca
idcntiiica mdintoi f&toii de biocaj in splioa.c
$i
tun4io.lrc, crilc dc
nnbundtaliro a fl.xibilitali itrtluncrii
$
valdificdc d completnonrsitdtil i,LstiLhe elor
ddnnrishtive pentru prore4iamediuhi.
Ptucesul ne reBlemmlaro adminislrativi ava.d ca s.op conscNarea capdcndiii de supori !
mcdruloirrebui inleles caunuldennturrileralivd, in cre se delimrrev! uirnltoarclc cLapei
1 . stabihca obi.clivelor dc
pnnecic a fiedinhri:
2. elaboturea s|rategiei de rcglcmcntar. administrativl a prot@1ici modrulrdi
3. defiDrea rcrfrenilor de rclbrintr ai
proc*uhi dc.cglcncrtde adDnistrariva
ti
alegeiea
instr!or.n!.lor directo ooresplMaioaE,
4 slabilired trecarntuelor de apllcarc
si
emtrol a inshmenteloi dir.clc.
Mobilul mlsurilo. de reglemente ddniristrativl a protecliei nediului il repierind
soluionaica si$qiilor de dezchilibfl' coolosic sau de prcvenirc a accstora atinrci cend
prognozcle
lc mdi.n drelL imincnte.
De aceca, stablllre! oblc!t'lvelor dc
protecfic a nediulut (l),
lonind
dc la iolitaLea
cxisto A
ti
prognozlla, reprezinta o prind tapd a
lroccaului
dc
jnstitllrc
a iNtnmcntclor
pcmislv
Si
imperative. de naturl adminlstrativi, a cdror apllcde sA conducd la refaccrca
$i/sau
coruerarca nrnclionalitdlii sistomelo! nalualc,
tn tlnclic dc gnvitatea abarcnlor (inregisrate ss! prognozate) dc la rgtnclrilc ccologice,
obioctiwl(clc) protccJiei mcdlului poatc facc obicctul unci preciz&i coNtitulioDalc sau
tn st'ralc Un1t
,
A.tul Ited.ral de Co ftl al Pol ini Apelol (CIem Watct stabilettc, ca
obied,v nalional, olinimroa dcvBilii dc poluoli
i! apcle lavigabilc, pand in 198i
t
e
-
t5
DvLi bddub'. rinE! prs.' iLvu.
lr,!i.al
a> 6nc*a. tctut
pnfitd
Co8endteo
,i
Relwarea
Rerceld/ (RCR^).
rcferndu-sc
:: ia conLrolul. rrararca
i
dclozna.ea d|elilor roxi.e solide
,
dcfi^crt e
..o
potiticd
tatio@tti
'trc
nqLiletb cn, acolo urde este posibi!,
t ehuie rcdusd na etininaLi 6t ha;repede
':apnrq
de.tetan bxi@ (E
Lmpson Roberts.1993).
,n$titutia Erciliei
(din
5 ocr. 1988) conlile un capnol special cu privnc
la hc{ti!, carc
:xlime drcllul fludancrtal la un mcdiu ecblibral
,i
srahjterte indatorjriJc
ce revin
:rrehulu' pentru rcapcct&ca practic,
a acesfui drcpt.
t Rotu?nia, Izeea
ltote.ti.i
tuediutui
{137/1995), Ne.i2eazn
(ar!.l) c, prctcctia
nediuhr
sr. Lu 'obiccliv
publio
Dajo. a carui reslchenrdrc
arc ta bd:d principiiie
ti
elemcntclc
:nr.sice suhsumare obiecrhrh dc de^ortare du.abil, a sociieti. Unul din obiccrivetc
i::tcgiel de mediu a Rdnariei cstc irfinled capatitdlii
itstitulionote
g
inbatdti4nea
..1!l4iei rt donenh ptde.li.i
ne.liului, perdane4ttuarea
,i
itstingonati2al?a
..pnl|/i!ot odmtuistfaliei de tai cu orgariuliik
"eguremanmtate,
nass h..lia
i
^tictl,
.oor.loMrcn @lianitor la cale
pa,ticipn
rci ,rrtticali, pronovrea
legii Dlettiut i
_: J dtlot legj
$i
u.tc totuatiie, tabandh4ilea sistehutui edu.,li,ral,,(tsucure$j,
1 9t5).
h.ri{nul obiectivclor dc protcciic
a medlului nu poare
ii ovaluat nDmai in tunclie dc
:rtl.mclc concierc
ri
u.senie olc st3biinnfi sistcnclor narudle, ci
i
dc
losibjlirrtie
dc
:licarc a Dasurilor
t,
mijlorccJor avand ca linaliarc lcstecljvetc obiccrive. in aqrsL
-..:krl .laborlrc. sFategici d. r.gl..mentarr sdbinirtrotivt (2) sc cons uie ca . ,l
r:u!- apirhlofi4tn a
tronroviti
irsrruncntclordircclc
dcprorcclicadcdiutui.
::u,rurilc inslituflolale abilitaLc cu clabotuea srrategiei
au, in bod implicir, stucrn! dc a
::.1ifi ca
ti
ceactena vaiabilctc cxogcnc conlinuruhLi aocsteld:
.
nhiectivelc globale
ale
ll(aranuhil
nalional de dtinnc p.tru prorecia
mcdlrtui ta a
caror redlirare sc va putca ajuige inclusiv cu apo ut instrunolelor dirccrc,
.
. rdinca dc p.ioiLaLc
a
problcdclor
dc nodiu,
. pozlia
adopratd dc f@torii potirici
fata de cvnlulia calitdlji mcrliului
!r
raponurit.
accslora cn iZdoin adnidsLrarivi. factorii poljtici
lrebDie sd-Si aunc mccejsmc lo.dle
t'/sau
na[ona1o dc consend a capacirtlii dc suporr a ecosistenelor ndLLtrale
i],
ln
concordaDlA cu accstea, sl asrgure dclcgaroa de auLolitatc
ljentru
realizarca impnnern.
.
codpatibilitarea c$alonirii ln timp a strategici cu graficcie
de ddularc a mor piograne
cmexq cum sul elo pmrru lmm resusoi Lnme califi@rc, d@4 iniamcLuii etc..
r
nalura oomplemenrala
i
sircrgic, a ldomenolor
!i
proc*clor
de nednr. CTerrerea
.onraotutui atupra d.vetsalrii poluaatilo/
in apd, de epnptu A padte dalemtina pe
patu4tuni
vizali sd .onyefteoscA a.este subnanp in ahe
Jotu
ure pot ji
deve ate kt
aer suu depoitote pe
sol. Pe de altd pote,
schinbdrile tehrctaeice henite sii det%ite
.ottlolrl polu,irii
ne.liului inl/-o aintitd tutd, poote
aduce, uneoi ehihbdn
b.nelice ji
i alctuhe (ti.. Lmpson Robens, l99l),
.
facLorii cu rol deteminanL ir aplicdea st.ategici, cxllicarea
Si
nediaLizdca acestoia.
driel incat sl se cunosca de la inceput po$bilelc
@nsecinie sociatc. ecolomicu
9i
poiiticc ale nccanjsmckr de control a
Folu,rii.
'Adc!trla"
Doharoribr
l! sbtmul instrumcntclor
directe de
Fnecte
a nediului esle'
dcsisur, ;cp;don1s
qi dc nodul
rPlicit de
lrczeftdc
ale inpnne o a trera ehPa' &coa a
dcfi; t irrnenilor dc .cfrinfn
po cdc ae dndcttc
procesul rcglcmentn'ii
llste foa.tc lmpoirant
ca pa4ile inplicatc in volulia cahalii mcdixhi sd_ti maniliste
cosensul in lesltori
cu conlinutul fenonmului
dc polude (dc
erenplu)
picom
tt
cu
cvcntualcle
chp; intmedidc
pc cde lc
poale pdcurgc poluarorul pald la intlarea in
Dilr
perspecliva raponului
"con-tl4ibilitde-eli.a.itut? itrntuliilc abilitalc cu clahordea
sraniraitu not
avca in vedf expnnarca dcestora prin reeuli
seneralc.
aplicabllc unui
scrm.rr
trrc dercrm nar dl rrlemul.r
rihnco-'-Jdr',l v
sr
loc
d cc
.';
.,'., .*" cr
:o||rJ 11l,o,v" dc^
'l',
|
]
"pli."r'
!sn dd<14 rl fti.l. ,le
Caractcrul
pemisrr
tihau
inpcdiv al reglcnntlrilor adninistrativo
fentru lr.teqa
medjulli r;bui.. roluii- sr rflcde nacsitarea dc a dotoltl srandurdo oldc. srccilice. c'
.nr'
-
a Lrq mtr, b
*c
aFicgr" J( ctn
"g-'ul
p I da
"
ml!
-
rccirnrur'pr"I
,.'r,n*.-
"n"t"..',r't'."lrrelnrrr
ur.lc.drirdIL rArrr.Lli\r'drIJ
{obrlic,i
do!;dne a ahardiloi dc la rcsdcliile dopraLc in legdnr.i cu
lJroblqnl
e dc nedilr
sr.b,iiroa obiecnvcktr
troleclci
tucdiului
d
clahoruKa stratcgici dc reglensrtmc
a
acrllirelilor cu iuPict dulTd c.osislemclor nalNale. exlli.arca mobiltili
li
lonlrqtrttrlur
lccstor
preoclprri cu scorul dobandnii unui consens nidm, crccazl conditiile
lrcnn!
tdcurgerea
colei dFa
Faln
eldPc - proiectarc, necanlsmlor de aplicare
ii
coitrol I
indruncntelor di.ectc
(4)
MeaDishele dc apli.ds a inshumcrtol.r diiectc lrcbuic sI llc asrfcl rcallzalc incel si
dlir.uc deschidcli]e neccsarc rntegririi dceslora intr-o
polrticl de nrcdi co*ciLa, aldruri de
itut mcrtelc rndiiecrc
(economicc) pen1ru prctqia ncdiuluj
lixpclidnta dobArdi[
$na
in prczcnr conrurcca idcc6 unor oplihi carc sd salistaca
um&oarclo tre' crmlc:
L sLabjlired limitclor exacre alc nivelului devc driipentu o surst dcpolude.
2. Delodele
ilrin
care snsa va rculi sd rcsPecte nivclul dwosini,
i. ctapiurca
procesllui de puncle in tunfonnirdte a susclor d polulre
ALal in Romanla cal
ii
in altc
lrri
sa dczvolt21, in ast sms,
pacticdea uNi mccdNm
.emisiv ca mod dc trdslunere a obiectiveloi
Fflnccliei
oediului
(erprnnat in staurc,
;csllamete, s{dddde) in lemeni sFeoifici unci slse individuale dc
Pohare,
avlnlrjclo
nind
(r.
Lm$on Robcrts, 1991):
.
rcvizriiea tulur(x aclivita!'lor unitqilor
poluanlc,
.
schitde mor ndsu.i rcslrictivc
piivind resu6ele utilizarc
!i
nivclul
proicctat 6l
.
aiCurarca unui progrcs co nruu in indcpli.ncd obiecrivelo. dc rcaNctdc a
36
I
sii
facilihrca s upravcgheri i rcs pccl
tui i s Land:trdcl
or.
d,rcc}loia.ea eforrnr or uttcrionrc dc resrricfionarc
a activilrljr.
ou scoput puncrn
iD
.k dccne lvetajc araln oomparihtiralca
neo&ismutui dc aptjcdc a inshnncrrol(n.
: :Jne cu
lo.cipiul
acliunii
trelenrivc
tn.ranagerncntul
De{tiulDi.
lrriE
tcmrsvd
a nec&ismuluide aplicare a rcglchenrdrilor
adninisiraLivc
din donrcnhl
:: :.cl'e1 mcdnrlri dcccntucari nccesiLarea cxcrorl;rit
unni controt rtguros al incadriirjr
in
-:rlrcl"ic
stabihc,
tnn
carc s:: se.onscnc caracLctul rmpc.aLiv
a otrjcctiveld
lsumarc.
'.i!ritlLcade
c.ftrol, indilerenl dc rmalicd. arc oa lldaliratc:
.
r.lcnlili.arcad sancliondrca dbarcil.r,
r
rcnishbu!rca
avantdjeloroblii!repfnr
incilcjrc! fusLliclirl(tr de r ncaiu.
r
lcoNnrca cosrunlor socialc gL!.Dte
dc ne,espc.rarea
nomcloi s,! standar{tc|n
r
trrinularca ml$n lff dc
Fsvenirc
aur(i: noi!b!rd.
i r'nqre dc sruaF hfricl
ti
prnrcitjit.
jmcgid
dc r.glemondc. in sl.lra seqnr.|.r
qnt
crndsc
tl
Lainpson RDbcrLs, lrt:l):
' r. d tr.
'..
. r
r.
c rrd, .., /dtll t. . rn
!,
.
rr.
ircn2r ldnidstal!e sN oivile
min'. i!.rnoDclfi., cum rf Iirlimimrea.r
tanc
din ori.c oofl.rcl!n!.nrd
icrtxl
tr.alizurua
ufitdlilor
lroluanrc
in legrtrri.! lL@rc, u...6r$n sp.oalc i.urn
r ti
r.n!lar* fc cchltamere p.nlro
conrrolul
folnjrij)
sru inLerziccreu aNnn.r
nfretrcj
rdnn
d h
'lcle$area
ascnlilor chmrcj),
Fcnaluil
oarc uzeazd pedepsirca
facloil.r dcrilFUnCcrc.
:.!r.cc rntorsrr csrej in
lirul
rand, iDFncrcu
reglcnenr!,ild dminisLrdrjle
,i
N
.:lq'onarc4
abatenlq conslllar. sanctldilc
fonnuldle
tol
tacc obicetul unor ncgoc
q.l
-::.
lrstututia c.nsraratoare
!r
cca liNvard. in unnd crroia se anan! ap tocror san;funii
_:i
la cxpirarcd duratci de Fctalonarc a nlsujtor dc punerc in connnniLltc, sau
: !3Lo.ul iti aqunl.
lcntru
pcrioada um&oarej
rom sau slsdardc de p(ic4ic
a
-:Jtrrluinaisevsrcdecarcetep.evilatei.
oadru1 legistaiiv.
.!fu pr.tecti.i
wediului
r/J7./199t
dtd RoDania. nr capr,/,//
'/,
prvcdc sai)ltnDi
::iunrlre
i'
p|larivc
dc libcrrdre carc pol
n nr4jaLc d
,?
ersordl" I in4luteni(i1
a..sl
,tr
rl? ortalitdieu pubti.d
.edtuLi pe
ru prote.ti.
hediulai, olt;i
Ji
luhaljlei .te
. :itir, p.rsanaln
inprttrri.it al &lnntistratiei pitnc
,i
k\ute, p.rertut
t
.:)tis1.]7lri
4tiirdfii
Ntlionale ihrutentiLit i,1 doneriite tut. a? atliritnlc.
|otri,il
-: 3$ncied, ra a/i.orl df se prcvcdc
.i 'O,srtreatri1e
kgavnntnertdte
ou drept tu
, :irk h
just
jlic
ih ralerca coksennii edjulri. nrtifercn! dre d sufdi! prcj!.ln.irt
l7
Celclalte rsgi spcciicc - Isea opelot, Lzeea
Ioh.hlri Itrciar.
Ipsea
|oadutui Iotestiet
-
pnn acccntrl, de schene4 h mod dcoscbii pe sistcnul rogiomcftdrilor administralivc a
1.3 Fundanenl4@ rtandardclor
pcttru proteclh
mediului
Dare fiind conpioxilalca donmiului de aplicee
ti
inpli.atiile nulridinenaonalc.
slMdddch pclnru pdeoli, nediului vor Lr.bui sa aibt la bet un sirtzn .le citeii t|)nar
. cdten: dcnediu,
.
cireriirchnoloCicc,
Cribriilc dc ncdiu decug dni consideruroa mmbluhi ccosisldrclor ruturale ca
velabili alc4toric a turcliei bundstlrii socraic.
Dc
^.cca,
patu'eltii de.orsenare a codi{iilor de eiatd rcFczinta prima icst.icllc carc
lreblre tesDr, nr lcgitura @ nnpactul ac.jvililij lhni.oftuduciile asupro ncdrului. in
acelEi rlDp. esLc dc slbliniat dincu1l2lea unoi Nenedea dcnys
proi*tat pc
bra relaici
''dozd-cfcct" sau dod-itupuN
,
astfel cd, avand in vedere raporiurile de nuilidcL..minare
a.rganjsmelor vii. cxpdimla de iahoraror
\r
d.vcdctle
I)c
dcplin linilclci cstc ncocsar, in
sgal, nasuri, a cstima nu nurndi i.aclia oreatusmelor v'i ld diteritc nivclc dc
l,oluare,
oi
ti
dcsoitide! rnecaDsmcln dc distcsic
ti
qonccrlrarc
i substanlcbr
lohuntc
in incdiu. ata
cm cstc ca^l unci suhranie toxice pdsisLorc (llarde. 1992):
.
cni\ia suhstanlci
ti
necdisnl de conLaminre a nediulDi,
.
cncuitut, dlsfcsla
ri
acu'nulad {'bstadei nr medir,
.
conversia, climineea substdlei itr prolsul de a oepurdc,
.
bioacltnul4ca subsranlci de-a lungul laniulti irolic
i
cl'nrD{ca rccstelal
.
biodgraddea
ti
detaboliznrea substdlei,
.
eftcLci asuprd orC$ishelor vii, DclLmlv asupra omulur,
.
clccrclc asup a ccosistemelor.
i. a1 doilca iand sc impmc tostdca in npon cu
r@(detii vobabu$ici
ai e"oluli?i
cnlitiltii meliutui: tiscril
ti
nccrtiludinca, sinergia. dccalaea in Limp a rclalic, dinlrc cau2t
!j
cfect, ireversibililatca.
Imlosibilitatea deteminnrii unor valori purctualc ale c@centraliei dc cnisii poludnte
dincolo dc cdc csto pusa ln cau2l supraviclxirc4 facc necesar, cvaha.ca dispoabLfLqii de
sumd a risculul Carc este hscul irtuahdriii .le .ancer,
pe
care este di:pusn sii
t.l
aMnE o cole.liitate aturci .and de/ette sd b%eJi.ieze de av\lojele ttilLdtii |tor
substanle chitui..? Probleno etle . a6t hai lifcil,i & dt distn tt eta sen iJicotir
inne pq.epelea
acettui ne.le cdtte
ptblic
ti
concluziile spe.ialiitilor"
@nlq1992,
pg.
231). Publicul supracvalucazi uolc riscuri, cum 6un! colc lcgatc dc consumll dc substanle
chimice, subevaluand in dcelaii rinp alre riscuriasociale, de excmpl u, .oruumulu alincntar
neraltoral. (h
caarl SUA, s-a aju6 la concluzia cd ceh dai elrcace mtud d rduccrc a
inbolndlirilor de cacr sunr conbaieea rabagismtrllLi - 30%, modilioadd obicejurilor in
33
Do^rr{aL
dubilr roLi!
\i
pndi.{ (vo
nr
pFr^
r
rclcnrnduic
un piocenL
dc 2r! ccca cc
:=lu
ca div*selor srsc de
lotuar.
din puncl
dc lcdcrc ar rrccanjsnelor
dc conLamrrarc.
_
4curnularc
I
bnJconvcrsic !a pcmtre
deltnnarcd
snuaFlo.
in *,c
"*"c
,,,norc ;
rm
ri
pcicL,lozitatc
ror
srd la origioca uno, n,rme agrcsvc
de ,lccra,t,,."
a ,."dtui;,.
aa
:-:n,nlarc a !rt|. aLun.i cand sc Danitlsle in
Fdalcl
cu cnira
unor atlt polLra.tr.
:-
rreblrc oms. d0 Nemcrcu..rci
faptut ci unctc
sursc dc poludo
I).r
li clraloSrre
!!
i,Jn.ilicdlivc
dorr pe rcrncn scu
ri
&casra dann.itl caradcr6Licrl;r
mccarirn;lor .t;
r
.rfs
e
_
hioac@nlarc.
br)convcsie ouc imprim, poltdrii
!n .araclcr
cumullltv tcoarinLl
.'
l.-"r,,i(rui((rc. d.!c
"tnrr
r'dir!d,?c
tuL'nur almcnrar - 3i%. $bsLanlcktr chimice
-:r./irti. scara invqsi dcctu accca rectatuln
dc
ii.Srt, alle cnlerii Llc rncCiu
-:l ! {l.clansatc dc ucle i)mc
reldd la trwqsibilratcu
ltrnnrcrclor
t
pnrcescto.
dc
in
,Fg
.r
Fqul
non-nneNcnlici,
ilolBr!
lrin
nrisuri adninjsl.irle,
cstc ncccnLutuc!
!rr,
':r.
nrbmrno& barej acrivjrilu rclrnj.cfllducrir g
,ouirl ..o|omicc,
oet at intrN.ilj.i
:
:l
:',reclla:
dc cosrunlc d.h.rrrir
$r
operationati2i.t
nitiriL.toL insLruheDrc
ten;f
r!.sl lurlcxt $ o.nrurcn/,
bcrl
ti
roh,t crilcrtit{tr
cconntucc dc hrn.tanr.nLr.
a
,.1
rJ, tri, .-r G, I ror.r,,rr,r pr,n
r., Ii ,.,1.
,
"
,.
dc
\t.i
ia I' n
L,t.
-- { lci dn@ptii dc ab.rdaE o prcbtoncir
$nvcnfionatA! radicrln.
hclchdox,i.
:rcpliilc convenlinnali
ti
haerodoxd
atclazi, naj nutr satr mar pn{jn.
ld.orc.pL.L.
i !{iaatc oeom)ncr neoctasjcc. nr riup cc $nceflia radicdl!.
apdcnr. ti{c abslE.ljc de
.. \t!ll lle lapL, pc.l.n
a n! li asnnilatA ic.ricicrc$cii
ccoDoMce 7cn, suslinrLorir atesc;
.. i'
fleJ.t
d, I' adri." pr r'"\.r.
I.u!1\,,,1r
rr)n..
.. !,r..-I L(.,t
L., I
' I. Jn
, .cn,
ili r\"ds..lur.tn tf.noarcc.
..rnpon
lra.t.l
:rtro sons lavorabil mcdiulul
_
hr Jrt{cl dD !tudlii. no.n.tc s{ slandarlictc
tc ra.dr rr.bui. sa Jlc Ji,lrre sdf.,
:-!r.rl cniar pinl
la int.rr.lrea dcsii\ur:rit
dlmiror
r.acrer
-
r.li., niklul optin al calrtAiii hedjulLri sc inrcgishey'a
tn c.ndilijlc cgdliTr.ii costut
.rnrol
al poluirii cu costut cx|cn (pdgubcle
trcvooar
mcdiutu), caz in car. c.(!l
-rri rl poi!'arii (cosrul
dc conL.ol nljordl cu cost0l cxtcm. ambcle ddcminalc penlr!
rn
'1
r'elolrr'ar \d'r..tir,,
-.Juui/6.
,nnr/d
:.-r. pu baza ditcriilor:
'
r.llur dcronr'1n
apohrtrji,
.
.r\Lut e cm sau pagubcle
de nrdfi (cxrcmah4ite),
r
f,jsldlsrdal
al
|oluArii.
,.
araic
slahili accl nrvcl al standardctor dc
lrrolccljc
! nrcdtuhri prir
a .iror rsFctar se
-.:rur,
oFnniluo elo trtuisoctal.
l9
oilc abatcrc de i. @ste slardade care, nai als datoritd diliclltilild dc cvaluare a
qrdraliLrJrlor
dc meditr, a! b ca@td teoreiio, inseamd fle sub-evdludea, lic swra-
cvaludea pagubelor de mediu, mbclc situaJii avand inpljcalii supia dcciziei de linantac a
cosiurilo! ecolosi.e
!l
coNwalc a tunclionalitdtii @osishlor naturalo
(Fisura
2).
E p.lurc
Flgun 2: Sub-
ql supn-cvalu.reg pagubelor
dc nednr
{dtrpii J.l'. Brdc, 1991)
AsLhl, sub-estimarea ralci dc crc,lterc a cost'iui marg allxrem real(DnJ se rcgrsege.
moii corespnMdror, tn sub'dlmcnsio4ea efonuhi invstLtional, dcodrcce prin acsn kl
itr calcul un volum al
paguhclor dc Ndi u ( ocNi nai nlc ieoar c.l real (ODN
i)
l"
in mod ddlnrtor, poicctarca lnoi ratc de crellere a cosrrrluj marginal exten
(Drr)
Fcr
!ndr. decA cca rcaia (Dh), indict alocarea dc rcsn.sc
pctrtru
combatrea
lohirii
nrr.nm
0umru ofc nu sc
justijict
din
!!nc1
dc vcden sooial.
Conccpla nekodoxi
l)une
h cvidcnt, cxistmla unui decalaj inhe optibul social
t,
oci
ecoloerc, chiar
$
in cordiJiile
lromova.ji
prosresuhi
tehnic
pe
ciildii coologicc
(NlGRIit
C, 1996), de aceea se su8ereua o solulie de cmpronis
lritud
nivelul sLandardclor penl.L,
protccla
nedlulu (lisura 3).
lentn' o anurnitE plaji dc valon a capeitdlii de autocpDrarc (S) ce cdactorizeazd un
ccosistcm sau al1ul
!l
jinand
cont dc tunctia tchnicd dc hansfomare (R). se poate delemind
accl nivol - limitd al prod!4iei
Gdc
poale face, ulterlor, obiectul uei nonne dc protccli!
mcdiului) pcn1ru
cdc volunul emisiilo!
pohutc
este atNorbit in intcgimc pdn intmcdn'l
'necmNlnclor
naturii (Q).
Acrivitatca d. conbatcro a poludrii so va declala dcci. pm1ru nivcle de produclio mai man
d*at
Q':
atlel incAr cohpddea cosluilo. dc oontrol a
l)oluarii
(Cm)
ou
pasuhclc
dc
nediu (Dn). in cadrul malizei cost-.vdtaj, va sgcra u nilel N" al
prcduclici. cdc podre
ure obicctul acclulatl steddd pntru
lrote4ia
rnediuluL.
Nivell'l opLim al
Fludrii,
slabiiil pe be minlmizdrii costunlor sociale rle dcgrodrrij nEdn,lur
re!rez'nLd o optiue ocorcmicd dcodc chid
fi
in condiiile utilizirii .elor dai pdfofta]lt
lchnologii din pmct de vedde ecol.gio nu se poaLc
iNgistrd u nivel ao al poluiln.
h
u
Dablbe
d@b r @ie
,i F?crici
(vot.
lD
ptu
I
Prn nmm. erk videnr ci ula din vsiabitete
ftmFei de dereqinm
a $edardeld
httu
FuecFa
mediulur dffme p8mnerii
rehnoloSicr d. RtsinF sau cdtrrtite tehnotopi;.
tr lglE 3: Int.Frlut dc Di.tF. rl sbnd{d.lor
dc b.itiu
in.frDcl'e
dc obieflivcle.hlrgiei
de med,u
9r
erig{tete
srrareS,ei de regtemc tue. po.
6
Itosi! dtefl sirerii ulmaoii pnmeln
ecotoBiq
; rchnotogrl;.
-
pglmlri
ndii,
-
p&metinodel,
paramet
i experimentali,
- l.'melri'ldiu ,
-
p&aDeirieconomic{ezoubiti.
l
ParaDetrii nedii
ii Partmetrli
modd so
cdogica a Lehnologiilor clc mai rdspandile,
ellcaoc snbme de evitarc a
polu,rii ncdiului
llaboreea
$i
inpuncroa
stddddelor
inand
cod dc paamcirii nodel reprezinta o oplune
mcni6 sl mtrcneze noi efortui
pcnm modemizarca sau subsljldrca lelnologiilor mar
pulin conpatibil cu rcstricliile ecolosrce.
Aprcciem cn acsrc don?l cal.cgodi de
pdmtrl sunt oporalionali
Penrru
lolmc de poluare
core nu aiccteaza
g8v condiliiLe de viald sau cdo po1 1l resorbite itrtFln lntenal de tinp
codidqat ca acccprabil.
Parantrii cxperimcntdi
ti
ptnnetrii
"p!rlu"
sc referi 1a thnolosii nccomercialc irci
(anare i. faz expcrlcnielor dc laborald) sau pcntru carc nu a f$l
PdcuBd
nici mdcar clrta
Lvidcnl, in accsr caz sc oplcsl
Penrru
nn nlvel ridicar al sevdirslii stsdddclof
Pcnmr
lroLcctia
mediuluj, cca ce sc poatc
justiflca
nudai atunol cand dscudle ecoiosice ale
poiudrii sunl cxlfcm dc haii, rcprczenttnd w
tricol
inajor
fent$
vjald oamcriior
(dd nn
numaj) satr declanldca hot ienomono
ii
prccse dc nldin cu cdactc! ircvc6ibil
Deilnirea parmetrilor "nedii
,
"notld
,
eveimentali"
li lant"
idrur cadtu stri.l
ccologic poa! st
provoace dillcnh6li semificatirc i!
prccc l de inpuncrc, lctivnud
iil:i!61^
grqelor de
prcsiune" cde. uneori.
pe cu lolul altc criterii, vor inccrea sI .b|.A
statlttrld. "Ehnolosie de relefirld"
pent anumite l.hnolosii
protoclia Dcdiului un
erad
dc
de nediu nu dc un snporl
cclor mcdji. col pufn pc
rn
tinp llnilatr- in ode s, Iic
detcrmind luandu{e itr calcul pei]nmdrla
iespecnv a bhnoloiilor cde
jnclud
oele nai
Parrmdrii econonic-rezondblli conicrl stddaidelor pd1ru
severitatc nai scdzul, specilic siruliiiloi in cdo
Polihca
oconomico-social consislent.
FrL posibil ca acc$i
p{mclrl sd sc situe2e srt' nivelul
anumite secrorc, rmuri dc activiare
li
p
o
pcioadn de
resorbitc problemele econmice
$
sociale specilicc
Acceptaiea nnor dmcncd aitualii N trebuic sn reprezinte, deoi. o dbdhare de la uNl din
prlnciDiil ulilizarii oitcriilor lchnologls, aocla al incilrrii la promovdca progresului in
conlcxlul rcspoctdrii resdcJiild ccologice
prezc.t qi plosnozatc.
Daoi avcm in ved.e cI chltuicll
penlru conrolul poluArii includ
si
cora
parlc a
chcltuielilor de inrrodhere a
lrogrosului
tchnic, sc poate dmonstn c, incadrdca noilor
thnologii ln reslricliilo ecologice se soldead cu un avm.j cvidenl itr ceea ce
pive$e
@stulilc
pmerii in confomltate
(Frgua 4).
I
-'i=
lfigun 4: lttecl!l pronoviriipfogr$ului
tchnic p. criterit ccotogi.r
::
iru rcstcctlrca 3ccnuati nivel Ni al standadulur, in co.diliile imbundtdtn pdi)manjcj
l.gn:c a
(e|rdoglllor,
rcrtecriv a rcduocii cosrltui rrrginlt at depotueij (a'jn .
Cnr,),
incgrtreaz o cuornnlic dc chclluial! cofNpu!7il,rarN suflafcloi ,\BL. Df !:cjnurda,
.:.
Ii.sibilit.tca
sup.rttii nnor cvcnrnale sLodardc
mai severe, dcodccc cu accJ.ll
:l al cL\rurilor -
(:m
- sc
poare
ajungc
fanr
a rn odnLum \r al slandlrdu$. i!
: Ll. nr{.uDcntcic dtrce{e penxu proLeqia
D.diltLii. faclitrii politrcr
nanifcsli. Jnai
.i. iqorla (ci
ir
rlenlir c.onotuci pntud(rr.
raf ac.!sL. nu srh(irui. nojc{ilr.a
/ir\ rtitqiilor prl;liu p.nttr
lundamcnLaru sldrdardel0
ir domc.i0.
. i. cfcorclc iiisrnb ivc dtc
foldciid
rtc
'n.diu
- iar irsttuncnrL:te diLcde pcdru
-
r.q,aDedn'ld Lrcbnic si laoi part i egranli dl.t.nr Nemcnc. potrlicii - c.ntrftr/, ur
:::r rilernl. acda al eclitdlii. &cpanrz En sprlio-tento.at!
a costurilor
i
avani.ieLlr
-
r:rrc stdndardclr pc.Lru
c.m.rva.ca Dedjului rclrezi|nd o piobtemA
de i|Llrcs dc.$n
':
:rd poiiticrcni
in rc ativa dc a evna accemuarca,
lc
lceasrA catc. a inegrtiLililnr drnrrc
;:r!f iisocialc. rcgn'n1.
ttu
eL.
::i vorird de nrsrruoc.te adninistrdlive imircratile, subordonatc
lrjncipnriui
inpunoii.
: r.rspcctlva interesclor politjoc
se conlucazlt un al doiled cir.ir - dt..pktbititut.e.
,<t
:ia.l'c ncgoorare
5\i
.cceprati elle odlca
jdcali
cdlrc o
toiitr0,
(de mediu) encienti,
._ :!!r.inm.dclbctivinpracticl-otardc.
1e92).
:.iinsi l.grturn.u acccplabllitale! se rfid
!i
rtlcrtl sirQlilr/ii, ceea cc cxprimi
-:strrLca fomnllrii stnndlrd.lor pcnrru pLorc4ia nediulL
jn
tehcni cxrliciti, dmi. Er,
-r'-!rililL,
utor dc iniclcs, as!.] nrcal sli lic cvilate $6picjuca, ncincrcddca celd cdrc
_-;ric
sli le resfeorc Cu car modnl de prc^nLarc
a standdrdcln Iarr toc unor necnnosculc,
:tal dgc.lii poluel'
nu vor fi i,i mlsu.i st adoprc cele tudr polrivirc
mdsuri pnlru
-
r.r.! nr conliift,rale. iar vcntuahlc ciccuri vor amplifica tczistenla' faF de ALtl dc
.::!'n.nt'
dvod ca scop dccluat locmai consc area rolului medhlu dc tircror dc
-
Jtrcl'c vital, dc vdiabili a tunclici bunisurii econonico{ociaic.
4l
1.4 Ctestcrer eliclcntei insbuneDtelor adnili$trative
Dcfiniri ca rioccs
de lntdcondilimarc dintrc cfcct
ri
efon, in spafiul dcrcrmimt dc
uncaciralc
f
economicilate, irtr'un orizotl dc timp cosiderat optlm
CNegrei,
Rcv.
Econonia:U1994), cficicnta in
gendal
$
deci
i
acea a utilizdrii inttrunentelo! dircle
.cnrtu lrotcctia
dediului. bcc rcforlc atat la alingcrca ohiccLivclor
pcntru
carc sunt
!ron.!a;e,
cA
!i
la efortul
pe cd-l prosupln elaborqca
si
opelalionaliarea
(aplioare
9i
c de encieniizde a sistdnlui reglemcnllrild
in contextll dat, aprccien ca
principalch
adminjstrarivo
pcndu aclvir4ilc c{ impact
- llex ibilitdted imPuen,,
,
valorilicdoa conplmcntantnl".
L 1. 1 I le x i h i I itotea impu he ii
Penrro accmluarea oaracldului
prevelliv al mdagcmentului mcdirlui, rolul instrumotelor
dlrectc
Fntru
protsclia sirtemelor naiurale nu trci,uic ccntrat
pc crcarca cadrului legal de
cosr!1dc
ri
sdqionare a abaL(ild de 1a restricliilc ecologice. ci pe stiDula.e agenrilor
$onomici dr ! contribui la atinge. obictivelor
previzutc
in *mtcgit dc hediu.
flexibiiildLca impuncrlj rcprc2inld rn concry! adaptal ecsrci ceritlc
ti
poale ii lrdstnsi in
traciic,
pe unnaba.ele
pnncilalc cAi:
L desrerca roluldi slatun xi gihau rcguimentcl{x tpeci,icc operdorilor
guvemmcntaij
drn managenentul ncdiului.
2. adop|dca unor mecanismc
peinislve,
L adopteca uor nc.a.isde de sculitc tempord{ dc
pue.e
in .onlbnnila|e,
4. flcxibili2area sislenului dc sdrcliona,e.
(l)
Irin statutul
tl^rD
rcguhnentele opcntorilor
guvcnancntali ln mrDageheDiul
ucdiului? se poare dslgura o llxibilitdo in lnp
i
spaliu a impunerii ntumlor
adhinislralivo dc conscrvdo a naluii.
limitelc statutului, operaroii
guvemamoltali poL adopLa urmltodelc solutu tacticc:
stabilirea nivelului dorit al $edardelor, dd
d
a uor ni'clc intemdide
Pnn
caic sc
delimilcsd o anumild
penoad, dc
l'unere
in confomitalei
cre$rca licptati a scvcritafi standardlor
(prwovdca
in linp a unor standa.de tot mai
stabilirca uui nivel midn al stmdardcltr do calltate
(obidinl lnal tind, indlf*cni
de foma iNtrumentclor udlizale, inbmdtailca calilifii nediului)
{i Feclzaiea
rincipalclu
ce nte ce decug din srddarde dc
pcrlbmola tot nai sovcr.
In
'lD
cu',1 Romiinici: Nlinis&ruI AFlldr, Pr,i!-Jorr'roq'. v l"u
!;.
p-hsupdrde'
t
Poi
,b
-
Dp!!rh8dhbrL,.
@nc,pao!6oit
n)}{b, I
Dach *atutul prcvede
dotr allbdljite iturituliitor
de a clabora
Regulmeole privind
Drorcotia
.eJ:"
ui. rjButrtc dL oft.mcn a,e a \rrusdct.
, Dor fi pro,e"ra;
p.nua;rim
;,.';"-;;.
ir. \aLrcaclatrlarefl
\cuput cr6terii
sev(aral,. a.cnorstoldode.
: :- rdururur
r.du rcglidrnen.Lror
in fle\.t-rL/d.ed
impunmr
5e!oa,cm.aftski6anu
::nar in rin!, ci
Si
in si)afiu, pdn
divesilicdca
srodedei_
in r*qi" a"
"p""il"ri :ririrelor dcLivitai poluar!c_
]lcult{ile rehnico-economicc
!i
fna.cide
ate unirdlilor
i,oiuarode
albcLeaza
rr
- .r{
L k
d. rtuplemqLa-c d ,
doarJetq.
.!or.r
Jlcnru
ca. Lcg. ch"c" r.1n..rt.r
h.
n irrrctc pr(\r/urc
dc Sraru. cau
Rcgltcheur, {e ,
.tu
Lr
j(
ctr !
::!:irc ar* abill, ode @mcNr qdscle
de rcspeaee a rq\ri;tnor ecologtce adoplare
de
-i
x.lEi
@txt. al flcxibitizrii itr spafiu a injrwerii.
sc idcadieazi
ii
srllia coretdrli
.-r.Sranului
de irnptemml&e a stddardolor cu noncnrul
ti
perioada
oanijlsurii
r::ni.D'cL.r de hcdiu pe carc le regtrmcnlcdzi.
Astfct, sta.dardelc
r vu
aplica nai inLai
a:,. ulidc
tioblsletc
d. nedri vizare sc narifcsti
ja
cole.aru neocsld
o inldvflfre
:r!rart. Mrand.c4 in Liop, toate acrivitrlle
Fosibit
gere&torc
a rcspeclivelor
lroblenc
.: \.
runl
ir conlomitare.
.-:na cdlc dc teribilizdc a nnBneni, de crettde 6 eficillei urilizdrii insrrunmter{r
-':.r.
toLru lrotectd
medntld, prcziDr!
averaje
d
dezavmtajc:
r k , ndi T'rra L n, mrrne r. \
"tut
rl
$r
t?rg rtmcn.rd
"llJ,J.
-c
. t^d,.
n-., c\utur de rcghrrltrc
q
|
|
,btmetor
h tre.tuj
uiurer! pdrygcra
lilierei dc lcgiferd, deci scurra.ca
nmputui d. lnptcnentde.
c! umde a laprului
(a
sunL nosinatizalc (si
deci @cepLar.) siruariire dc derogarc de
ia rerpectde. srddardeiori
-
nu nduce un aulmalrsm, cee! cc iNcaturn cd unete inbepnnderi potuaDtc,
in cirda
flexibilitaii impDncrii, iti po!
meifesta in contjiuae
imposibijrhtca pu*ji
in
lavodzedl prlungnea
ncjusttfi.ari a inpunerii
llsdddclor aLunci cind la
shrrirul
'pqloadei de
gralic"
unjtrlilc poluabry
nu.eufelc a! se incadio2c in
lcstii.liilc ecologice stabllne.
:l .{rioptaM
uhor mctenilne pcrbhive,
qn
svfi.ete dc eliberure a a.otuhlli
ti
zlti:olki
.le nBdiu rc$exintA, de ascnenca, o oale inponanti de
jtcxibitizde
a
Eanni; oblhcra acordlhi
ii
autoriz4iej dc mediu 6re obligatorie penrru
roaLc
L'{:r'rAljlc nminalizate pnn
aclul iegistatv, dd scestc insftumente nu
..tratout.
su^ete de
rrllde de pe poziJii
impeiarive, ci le iniluolcaza acfel hcet pdalct cu relccleea realiLdtij
=3dralc.se
sc aigure
$i
atingerca objectivelor slratgici dc mediu pc
temen lNg, rcflecLaie
-..u!v
in standddele penl,a
ffoldtia
mediLru.
lleci, o unitalc induslriald N
loaLe
tunclioDa deca! in b@ uei a orizalii dc ncdiu (cu
vllabililalc limitala). ln autorizalia d mdiu ste specificale
qacr
cdritarc. de poluan$
carc
!.ate
1l enise qihau altc .c8lcmcndri vizard cdaclqisticite susci de pollde;
icinnoiroa auroizatiei estc condilionad de dovada rcspectrrii conditiilor prcvraLc in
vechea auldi2alic, da!
ti
in cea noul.
r lcnbilizarca idpudii cu ajL o.trl unor nccdnisme pemlsive
esle oca2ionald de mai mull
acrivirrli
!i
obicclNc lcgatc de acesrea:
. proiccLarea fomuleclor lccesarc inlochirii dosdului pcturu clibrarea autqi2aiei,
. graloul dc incadrarc in restricliile
plcvdzutc
in autonrate.
.
evaludca mcLodelor avutc in vedore de cAtrc sohcirantul auLorizalici pentru rcspcclarea
. gcstjonarea procNului pcnnisiv,
Unn4ile ce dBfttoara aolivitali nomimiizale
prin
lcgislalia dd obiiN.e ! autorizalrei do
nedi! suft oblrgare s, conpleleze
F1
st.trasnlt A
Jinlalarele
.ofespunzdtoare, crc i.ntt.
sli li. arlcl proicclatc incal se
lremjla
evalLLarea condiiiilor de ruloriza.c
I'
mpun*c
ulbnoard a ecsleja. Se cvit! astlel imponante chcltuicli pe ru culegdc! irrhrmaliilor
desp.e sislemul lehnologi or dc produclic, sm'ctum orgenjratolic,
{i
foma dc propietdc,
aberlut necesare adaptarli procdului dc roglorcnle., impurcij rtandardelor
ti
calculrrii
mcnzilor pcntru incilcarca nom.lor prcvArut! in ddiori/alja dc mcdil
(lonflelarea
formllarclor
lrcnlru
obliocrca dL(nizalici
jl
obiiga pc
soiicitdr si rellcctczc
ti
s,
trecrz1c
nrclodclc pc cdr. intcqionsa2i sa l! apiicc pcnt incadrd.a in rcslrictiijc dc ncdiu.
]\ccasla aie drc unnare valorlncdrca cxpsicnlei. cmqtinlel{x sticjLa.Lului ir ndcdc de
rcalizarc e conpanbihati dintrc acrivjlatca
pc cdc o dsfuodd
ri
ncdn,. prccutr ,ji
clic,hliarca pft,ccJu.n dc nnpunde. deoarece condjdilc d pucic ir conlbmitdtc
(aprobare de insduliile abilllale) sunt fomulatc chiar dc poluar' Deolan$rca unui
asemenea comportamnt 4te de &t!Id si l;lvorize^
lromov*ed
de 1clinti
vev\tiw
1n
moagcncrtul mediului; i! scoprl incadriru in linita stddddclor, maragerul poate sa
conslate. dccxcmtlu, fattrl c! modnizdra uei rchnoiogii polumlc costlmailulln dccnt
achiz4iondea istalaiiei de relinere, tratde a $rbstmtclor poluantc. sau cI rcNnlde! la
iibncarca uNi produs carc ocazio!.azd ur volm ddioat do orisij poludnc ducc la
pierdeEa de vcnituri iotr-ln cuanLum nai nic dccet ccl al coonomici dc ohclluidli
corcspuMdtode evitlni polu&ii.
once necmism pemisiv conline in
srcJi.
al ihpltuefdni srard4rdelol
pe ru prorecia
mcdiului, id n{*pectdea acestuia allage, in cadtul ptucestrlui de actuali2de a autoLizaliel,
rcgoqcrca unur nou pioerm de puncrc in conibDilare, inrre Aeo4it penltu
strt@ech.reo
ti
Ptutecllo Me.lialrr
(dc
cxemplu)
ti
pohator.
Dacd o unitatc induslriali este subieorul reducsii cnisiei de Sq. in conrcxtul solicililiir
duLqizalci dc mediu, trebuie sa prezifte u pioiecr dc modificee a tehnologiei
ti
echipancnrclor pontru diminuarca dcvqsdrii pana b llnitclc stabilile. Solicitetul trcbuic sl
se dgaj.r! ca, inlocrind cafturetulcn cotrtinul sclzut dc sulf cu unul noma| vd instala
estene de lilluc pc coluile dc fum
:::rlDIl,rLrchui-srspccjtloeexacldarctetacarcvuitindcplinitceLapetcinlermedjdc.
\rmnlr. prn prUrsr
n srahr
csc (t) ddLa rjud
'll
,
il1.1.::::.
i:j:t:,:,'11,fl"1;i:,",l:,
::*...,"Tt .li ;,:
::\ lsLcnul de litrr&c, (5)
* va u
\d fi nvoous
In tdhr !alr!, (4J va
,
"::
i;.li::1;illlI
t:r:;rli'l:
t;il]l,It. .t
-,,,;l
t, :
':
,i)
ti pu
dcnnniv
in flnqirnc (L.rlpsn
,..*l'.iTiiilll.llliLJli,li:"*.aiililifl',fii:il"'"
va,ircc
de iidatd c. n! s,a
.. 119
";"
; ;;ili'
;':;;i;;l';:iiif"i:l';;;:,1il:l:'":l'llil|:Xfi,i
ii"j
:firrr irnp.dJnr
in nnpucrca
Eccarjsnclo.
pemisilc
it t.pttznri
?ratuutut
:.'l1,Jli;,,i1,i,"
vcdcrc dc a'icit.nLL,r
auroriulliei
dr ,"a_. p_,,"
,*p"",*""
thb,6
,f tr!prr,!r
h rr
,.rb,
r
.. tir
t)dtttu
i\rpru\etshqq
ti
ptolc.lio
lt(etului,
ilr u. all opcraror inll;n4nral
...;]ii]..l.:j
il",JJll,:]]:*,'cnc!tul
lnodluiu,
x'ebidc s, oonlirdc:
:r/.br!ilaled crapclor int.D.di!re.
--:i::Lnl.i11:.j..:1l1o.h
inlrefrindcri
de !{i asuma
FcrsoraL
resnLh!rrjrir/ca
' ,r-
'
n
'.
1 r''
j
.. _!e trdc r'r dllrrd
r..
drn rdr
.J . .
. | 3i
1
_,
.1e. t-,
,.rL
_ rdf r(Jnurffl
tnrr! L!{nirrLc.
. .,,1t;,n,.,k.-/r..b,J..tc_np,.n.1.
pJ,,r.{,..rni
&.a,ir,ri.r
-.nthtr.pdnnpndtttpttrrn?r.cur,!,,r,"....,,.".,"r.",,,,;..,..,,,.,..
i
"
JIL r nctuvcm mrniat), crlntrhurc
\lc d\Lmrnc.
'.-
,\..in
stiaresia de nnp,;".";
r";;";;iil;",iJ:,$'jfr"r:l",li'j"#,;:lf';;
--
pas
in lcesl sens it rcprezinti divc^iri0area
forme
_i-r.Lr,rr
ac'..ikr
de expricdc. roourri
,,
,",,'.,":ffi#,?l1:T;:I':l:","'":':l
--al.-_lpi"l-".*
mrsui in cre condittitc prccilatc
in_ aurorzalic acopd!
Dcvoir dc
-rx!d, .,{g,.rr
.d, rr mD.,,Jn."t
f.p,,t.t....
,l i,r."
".
...,r.
r.te i!(o,d-c
o r.,a.L
{
fu\t\.u
In cd,rnili-,
J
-:::,!! tL
sup.avcgherd
alinpacrutut
acLiviliu inriettrdjitor
aslpra mediutui.
.,-
*:,!l.oo
dFi .r rrL.t.isnccD.m\.rc.c\t.,r;.
\istr,,
drtprrd! dp
1
-d,,.nrs,d
,e
r,.d!
..
.nr1,1.
.
I:ill::1 1:
":ej'."."
Lernen
or spccilci
[ccrrei cdlcsorii dc foqnuraro peDrru
nr'.rcd
a
'rzal'.,
. -;.'no!tuEx
milsuritor dc ral ndltarc a eftrrrrhi
odninisfalicj
lenLru
i,TpLn*ca
r.ca!'snctor pennsrve.
cun dr lj:
publicdca aulorizatrci
lnn
regulancnt,
delinirca @lgoriilor de dcnvita! potru cdc
(dc cxedpln, dopozilrca dcrcurilor in zonc
cun suIn ccle undc).
nu so clibcrcazi aulorizalia dc mcdiu
lragilc din puncl dc vcde.e ecologic,
Ivantajctc llcxibilizftii nnpuneni rccurgard la mccmisme pormbiv
sc rcgdsosc la nivclul
Ieciria dln
d4i1e
implicale.
lnslrula adninistrativa
arc posibilitalca s, de2voxe rcla1ii dc padcreriat
@ poluatoiul,
asrlelinc6!cficierFdialogului!uestc'oodatd'dointenFilenaiPulincunoscuteauncia
din pa4i de cake cealdl15. De asdene4 mizand mai nul1tc "ofona"
poluato.ului, prllind
condiliile dc autorizdc,
promotorii sLraLegiei de reglemcnld adminjstralivA a probleneh
de med,u sporesc
p'obabilitatca atingeii obicclivelor propuF
fi
t^tuegistrbi unur nivel nai
s c62ur al cosrurilor de oporali oDdli2de.
Il0
lafta
cealalti, pollatorul, cortlDrat'cu
fcibilitatea
de a idervoni adiv in
fL ndandrda mrlurilor administratile de protcctic a nediului, cauri se gEseascd celo mai
orlorce
!i
mai coonomicc nilsu.i cre sa-i digurc punoa in confomiiate mai mul nnr-un
asedenoa dcmes, nanaBcrul inlrcprinderii
poak sd idenlifi.e chidr modalitnfi
|rir
carc sc
eliri no Dusai
polutrea, oi
$i
adiviuti icecononicose, sporildu-$ stfel comFtitivitatea
(lrororlair. desjgnr. de noua inagine ecologict').
!I uLtin! insLsil.
procescle pemisivc. lorizmd conliuntdea dinhc o poiltjcd gocrald
una spccinci, local, dc ned, ooazionc@A
tqccpeica Si
dclinirarea con*etd
Fohlomclo!
de ncdir, ceeacc dd mal mnlr '3ens ' elbfinitor de solulionarc a ac$toia
Umlnnd alineerea obietiviktr. dd nu ou ori*
J)rci.
prcnolorii
ti
rcalizatonl sNrcnuhi
rnsLrunmlclor di.ecte
(adninistiativc)
Fenlr!
proteclia nedn'lui pot 1!d nr calcul
ti
adopt{rc, unor nec.nismc de scutire tcbpodrn . polultorilor dc
ptrh$c in
conformitate
(3), ccea cc ar corcspunde unor siluatii roalc, ohjectivc a ituapacidlii
'noh4ranc
dc ruspccldo a sLandddelor.
"Mecanisnut
tcatiii se baTcd2e
pe un sct de reguli, adoPlaLc in nod public (aspect
derNebit de ituportant). prin cdo sc pnitreazl
tma|recdli
la
pFcticr nai pulin poludte,
liri a
gcreia prohlqne economico sociale sau recuryqea la Nbterirgii lcgalc" diD
parrca
In sinra rcgulilff sdni inclusc:
.
crelrea unei struchji ogdrizdtorice de
Scstiondc
propriu-asd
.
definnea
Si
dclimitdea circunshtclor de acordare a scudili
(cun
ar
absenlatehnolosiilor de depoluarc),
delimitarca
prcclsa a perioadei de scunio.
.
stabililca oblicatiiloi
lolualorului
pc pqioada
sollini de
'nJl'r,\ prunrve.a In I tomc dc d\igurti trd1.iar.
cosn'rile neindeplinirii oblisafiilor.
n inellcicnla sau
43
t
' - ,ntrfu, .urttatek necut\nulu dc scurirc cd.(au
in:
r
.\lin'lerca hazer de daLc dcsFrcopenliunilcsoiicilantutui
dcscuirrc.
'
fninn!dea inovaliilor Lchnologrce,
.
inlinr2irea procesului
do parcurgfc
acrapetor oilrc resrccrarea rcgtcneiEnlor,
!
r.'rsm rtutni panrdprrj prblrcc
nr ptuccsut
dc imttcmc.rare
S
impunoc
a
,i,irumertclor dlrecrc pcrLru
Fnxcqia
mcdnrtur.
: itrka sarclr!tuLd
tc.rru
ncrcspeordca rcgtcdcnLirild
.dDjniftalivc
se poalc
consrnui
: )rnrmcnlal adcvdiutridarti
atbbcirit clitrlu.ilddepunerc
jnconformrratc
-;c.c.
. I
latrc
c.ic de lexrbili2are a inpunori. c. ccrinli a orestern .icrcnl.l
.:.a$l.i.r
dnccle
FfLru fr.recljd
mcdjului . rcnreTi i flcxihitir.rca
siitrnutui ;r
,r:{scop. polual{ru[Li pas]hll
deslfcionaru i scolei,maimulLeqnrli:
...:irr.rcdsanchL.ii
(carc p.rlc corsta nrclusi!
jn
i.ccrdo! adtvtdlii) sx!.
nfc.
]fr nlvclcm.! severc ale sldrdffdetu (decat ccle proausc
i.ili,l).
ot. aelvnara,
'nstnqja
admtntsftarivi poarc
sI inluD:i,
l]e
edte
d r.1 .i. n
'ror.!.-
s
tun.l(
,
^
nr,rc.
.
rlnlrca cxccrurii sanctunir cu d ttja .., in inrcwatLrl d.ljnrF n.bitiL,
folral({ut
sa
.: Jrrr.nnerc sradd..dcl.r. .ordrlrlor
frcvazu[
ir aubrizat]a{jc Dcdiu,
'
.:,hr
rtur de slnefuni cu rol cdue.lilj curn ar ii lcccd dc a oblig! potLrrdlt
sj inc,]
:rblrcd. iI lirnn. ddcc!dle. pLyninnnla
sa crologici F,sLc
tosibii
.a managcnr
::ir.priml.Ij
c.rliunlxtii cu o ascmenea sdnclthe sa se Lcami
jndi
Dlh dc irnagj-nca
.r,rmd ncgalivi
Fc
.ds
ii{
vor cicc! in rdDdlt puhtioului.
consuoal(nrto.
tccar d.
. r. rnnc d. sbq!unr
:.:
t nL, ilitaruu e,tpkrt tr tutitdtii
:1fulcd n$trumc.tcnrr pe.ru
nnrl.ctra
Dcdiul{i r.lcvt tlomai .ompterldca
c!^ isrqj
-.r.r d. reallutc, cdrc cxclLrde .plnnilc ulldneclrofalc dc tbmutatu a s)tuliilf
;
i ,rLr dinlre insLrumcntclc direcrc
ti
cele indnccre
fcnft! froteclra
mcdiutui n! rrchnic sj
rr Je cxdudrc ci dc
(Diilqrgntml.tci
pcnLru
accasta. atil unclc cil
ij
cctclalo loj tl
,: :: p(loolaLc
incAt sr sc xsigurc dcschderjlc ncccjdrc rlLegri.ii nnFo polirici
.1. mcdt!
:,r.rccr.a
poluitrn
la $ mrnil nircl s poarc
ituegislra utiliT:ind itc nandardcL. de cmFic
!::umcnr
dnecL).lle rdafc cmisic (inslrunenr
nrdirecr. cconomio) (f.rsuru5)
Jr.rcJ inrivclul
-P
de
l.luaie
sc inrcgisrrcazt daoe i roducen o noma (slanddiLt)
de
:- !r'cgali cu l,". dar
ti
rEcurgand la o raxr dc
lotuarc
egatr 0u
,1.;
in ac!:( ulLnn ca7
-
ru oncc nilel al
tolurrii
supcrior valrtrii l
,
rdn
!e
udlar de emisto esre mli naro
:.::r costul narg,nal al depolu.iri, (Cm). dccizid raljonali iiud, dc.i, accca de pun*c
in
-:rtrci!mesuril(rdercduodeapolurrij lanivclul,.p"
, tDtd ,ltnui
p.rr'u ititatza nomai ans@4"d a renuntl 14 stinuldrc!
Pahoknnui
de d
rctht..
t).lloca
sub hiwhn P .
dtpd cM intlod,.erea tar'i pehtl a redinita! ih
dt.tttL rtietn @isi4 ri cd a
Problend
diJicild 4.cea a nivelutui ta\ei
(in'ikttir
ti/sau
furtktur)
'.u rturc a lrritetor ntetodelor de detemina,. a
Iuncliei
'otturilor
marshate
dtt det)aitarii(cn)
Fignra 5: Rrdncerea nivelulul
pobnrii cu
dlrorul
tlxci
ti
at normei
PenlN iicit.rc.
poluatonrlui la dininuarea
potuirii sub nivclnl P
'
prcvizut prd normt s-ar
pltca innr$io;xa acccprabill
pc fic@ uitale de polude cuPrinsd inte 'O"
si'?
RIRLIOGMFIE
BARD!
rf (r9e2). ononlie ar
Palitique
de I ehnio,,',r, Pans: !rc$es Unirdslflires de
BOTANA RIIJC N ,
VADINEANU A. ( 1982), tc'loSi", Bucut$tj: Editun Didaciics
ti
?edagogici
BROWN. L
(
| 988. I 992). Pr,Ils,n .
Elobal.
dle ohertnii B|tregt\: EdiluB Tchnicd
(oordonalot
nnv\nouov,IORFq
t
a{\)
i\atuocft J?l rnad onb.-t-t J? Dn\Pr' aPoid
Madrm Vinistcrio dc Agricnltuta, Pesca
y alintuiacion Cdiro dc publioacions
llARlt\S
(1990).'lrrl.!/c,lnn antull utilifut it aEtictltuld Ytu sras d
'1
cir'ti!
"1
aqrn:ol h
E!,r' i!
|i.t::ari.ot.o
i\uelriinlerilar
dgicole, fi . | | 1990
L,\MPSON ROITERTS, E (1993), Metade pra.tjce de inPlementarc 4 t'gilar de M IRGARET
tlatvlltN
rhrr.t1.
a nretlitlui,lnltilutul de !gislaiie a Mcdiului
(i,duc.rcl.
LUIS 1r1 HIME\r.Z ijll{ ERO ( r989), Meli. Mbienk
t
.lesLrrllo dl'd'atw. I'lddrid: IEPALA
5i)
!
\En\F.t
C.
1t996), Bu..te m,oniei
bediului,Bevetti:
dih@
Didacticd
$i
pcdagosic!.
P! Sa
. ,
a I r 988). ..t,/.i{j; ; le cercerbii atleraljorute,
tsvterti:
lditura Milnjri.
RoBlv! i\r.lqr2l tnwtuti/...thEique.latis:
CatnsLcv
il,ili;::llj"llj#jl":*
jnpacl:
iinvi lehnotosie
so'ietarq Bucurcrti: (coordonato4
I rslLEscr
li{DutANLr.
I
\1997 ), U.dtut st e.onr
It
.:o
L.r
,,
-,,n.d.
Llu.Ej,.
FJru.a
Diq&r.,, {i
n'
I t1)qor. D.r i.iu Miri^rt ntri M;diului (MM)
1 13I990.
--
| | i t'
I I t,tl Nt i t, rt a urque J* phtiqu!
e,
popcl
'
*"
'"*
'"o.,."n.";'i;;ft;.i;6;1ilffi;iffxlJ'I'
I
'cnF"
'cr
"'
11.tx,t1. t. aztuai,n iet a,ahlak6 de |eNnhnmt.
ptis:
R^pfi
O.C.D.E
*.
\tt)q))
(rxtirlt
t4.M t7A/t99a
--'
I)\r)|).Onli ulit
u
1.7/I99L
..
t r')^t trltrlrllt.t4
I2i/t996.
1r):ln\ml ,L t4iue
Nkh-u ?ntu 1ia
netiutui tu E.C.E.
pttis)
O.C.D E
,.'.,::..,i:,,:;.ll
*,-*'tc
a.tiutu pe tu
FnLtia
nutnttui in Roit/,niu.
tsiltrTi)
t
,,nk't][v,LrsGP]oLuln
CAPITOLUL
EVALUAREA
IMPACTU LAI ASUPRA MEDIA LUI
2.l Definitii
ij'a-".i"' rrro""t"rri
asupra Mediului
(uM rprzinti un insLtuddl cde esr' Iolosit
,*ntr,, a ai,La si
imbunara!
procesui d ludc a deciziilor' Obiecllwl
unei DIM cste d a
ir"i"-."-
"r-i"r"
poleniiale ale unui
prciect do dczloltde
propus dupra nediulrn,
sociltlii $i
sanaLtli. AcedLa
incedc! sl cvalucTx efecrcle iizicc, biologice
i
soctr!
"""r""]i""
a"
o-li.turri
ittr-un mod caie
pennilc un
pro'cs de ixare a declziilor logic
il
'-'":,,.
u"
^.t**,
.a ,l,tctr de^olbrcd si''cgrrlor oe redurdc
;rIor
mp"c'e relaordbrlc
p ic.lrd c
"lc
orc'er'u ui
'Cld<
loqs\
De$i exisLl careva dnqili alc EiM, nici um dinLre elc nu estc uiveFal ac@pratA DeilniJia
Ja; de cldik
(i989) a;
ptca sd lLc ca mai conrrehensivd
lj
l3 obiect Dlpa Clark'
t aluapd lapa'tvlrt
owpI Lte,l;utu'
eq, o
prn'du'a de i\'waturc o
fa
tulilor d'
Jia i" rprc. ne
v.oa
i",r.'etP
P'il)'te
dtc detohdni h\sutttu daPa
'oliar'
nedtulr; 5i
podrctjrit'ilii t etvlot tu tlole
,i
M insttun%t
pent'tu
.'ol4tatua
tl
osunbldtea dulebr
pe cdte
fioiedahlii
Ie toksidetd \ecesate
penltu a reatEara
protecte
.te de:rottot.
nai dutubile
$
prytuad
fdnlabile
htediului De obicei LlM este apliutd th
wdereo susli erii
patiticilot pentN a |tiliare ndi rcliot|ld
ti
durabiln a rcturselat in
rcaLiturea de ?o hAni etohonke
Scoonl Dri.ciDsl
al llM estc acela de a prveni detaiolaled sa! dcgdddea nedrului
mrzatr de aciivtlite umaac AcNta oldd facrorjlor
dc decizic o mdsur' a implicaliilo
udui oroiect !tor'$
sa! a mci actuni. iftinta hArii vieunei dccizii dupra lui- Ut alt scop
*,. i*r" oi" i dcremina
factorii de docizie sa-ti
justifice
acliuilc
plin descrlddea
oro.sLlu oe lJde a dcc./ or
jJ
re pul'||rul dC
corl_ ceed laPalL u dc
\'lcJi
iinta,
"r"
-,r,a
dr_
proccsJl d. llV c'rc lrocm!d ilrr_o iarrci
risrem!rca
)
:Du
I drscrpl.ndd
Peni
d
Cdi,
." pro.c'r c dc
p'drlicde
li
lJde d deci/;i or se hb/ed/'
pc
clen;:c
rlehtc din domeniul
$llnlld
exacLe, socialc
li
a celor apli'ale
?.2 Ddte istoricc
privind evtluaret Inpactuloi
asupra ncdiulul
2.2.1 Statete Usile ate Abqi.ii
ti
Actul Polincii Naliorale de Metliu
ftcsirnea crcscand, a n\cdrild
ecologisrc cdc a incepui in Statelc Unite alc Americii
.- srarr'r
"..o
oo ric"f-
',r
anrro; 70 a c"-o,s la de^olrde" AcrLIur
\" i nJ d
Pot.'i.;dVedrLln(Nl
lA).rc. lcasLddc l,anudic lo?o.cdrvenj
lcsc Obrc vL'
r.
,r,
(I
',IFP
\ er" de a pron'{b
5
orolfd calirdea rcdrulur cc Drronl"lc
nblohdld
ir'r-oe.*, inrr' aucerca NIPc a co'ou" h Jre$c" Mur nou necdi'r de 'lorlde
-
,lt'"rli . .i
".,-"
rrV scopul clM, docunertuL rezultal in uma proccsulli de DIM'
",u
t:
"tr
cc..ar ore"rrua.rl;
pLbl cc
t
pr \"1e .;r
ti
aecl! le de
"
uc s
'
tidcidlh
nJsur-le N-I.D4 r' d.
"
,'*
.."",
'D
l' trul"r.d
pl"nuril {
r
Dr'.eJurilor
lor' d\
dircctivlc dc
poiidcr
a inedillui
ale Cors.esului
statelor Unite
^.ceaslt
procedur'
ilt\'1.
:'ncncani de lllM
ii
procesut
sau anatnjc stabilirl]dD
NEPA contiNa sa fic un modll
:.nLru sisreme conparabilc dir inheaga hurc.
:.2.2 Catodo
ti
Adul Cutodiu .te E,atuorc u Mediutui
Lr dara dc 20 decmbric 1173, FJM fosl tcgiferatl de cArie cuvemnl lcdcrul al Ceadci
:.n inkoduoerea Proccsutui de v{ificde a tvaluMi Mcdiutuj (pvtNf)
ScoDur
pvrM
c@
'
I
id.
1d r\dlr or(- corbec nrclor rur i.r orotunenlor .rderdlo
F.,..
a pune
.n
evrJ.n.-
.i,JeI.r netavo,db,l. onr!
i,dte
incr di. p,..rsJt
!e
ridtoic;.. rrnr, ,ie r fi ,-i,
Lmrntorul evctumcnt norabll a avol loc itr 1t87. cand tv.lnist.d Mediului a inilral o rel.otu!
::alor5 a sistemului oanadie ledclal de EIM
lrin
consultii la nivel nalioet.
Relirma a
:hs u! pucL
importdt itr iunic 1992. odaldcu reccrea prin
pelment
a ActutuiCdadi&r
l. [valude a Mcdiului are a fost implehcnrar in ian!tuie ]995. Dc ascmcnea, vccllul
Btrou ledcnlrlo vcnncarc a Fralntuii Mediului
GEARo)
a lbsr inlocuir cn Agc.lia
'"iddi"ra dc vdla-ed\4rour',(rdA,.ilr'nla.Jc..rgmr/areroto.dtifcspn\JoiL
.
alnere"
nplxch6 a 4.,utu. d, I,oludr" a ucdtuLt.-. I t4\
nuhJ
in
c\ror-,r
rrmdtoarcle reglencntdri:
EIM dc, la ora actuah, in Canada o bazd statltqic. reducrnd inccnitudinite lesistadve
ti
ncccsitalea inteq'redrilor judecdrorc$l:
-
dc^olrfed dulabila esLe srabitta ca obictiv tundme at al
proc*utui
fcdcnl dc
cvahnrc amedinlrD;
- padrcit&ea publicd
este uDut dinrrc scopurile Actuluj, ctre olerA oponunjrtli srorilc
pmrtu dporLul publicului
in roarc tipurile dc evaluare amediului;
- radre proleclele priDsc
un
Eiad
corcapw5lor de ovaludc a lmpaclL ui asupra ncdiulu.
In mre mtrsu.d, acesra depirdc de s.!m
ti
conptcxitatca efeclclor
;robatilc
atc
proiccrulni.
h consecinlt cxista pah riplri dc evaluee a ncdiltui: dali;area. sluLliul
c.mprctrensi!. nedirea
!i
lcrjticma plnclelor
de disculle.
).2,3 Uniarea litopeand
ti
Dit .liva 85837/EEC
inladrul Uniunii Europen (Uti)
carc apn! cd!r. inrcgnrc
l)otitic, ri
econojnica
tt
cilre
ndbilrtate, politica
dc mediu a intiar in vieode din mul t9?3. Lr! a stabiliL doui
trincrtri
tunduorare cnron hebuie sd ti se suboidonczc
(oate
ndsudle dccsteia de
f;lnici
a
acdilrh'. Confom pnhului pdtrcipiu.
lotuatorul
lrebule sI plaeasca pcntru oosludte dc
$ntr.l al cmisiilor
d
penrru
nrsuiile eripoludle. cel dc al doilca p;nciriu,
adoflar iD
aod cxplicit de cdtre UE, esrc accla ci \nai bjm previi decar st vindeci,. (Willians, i988).
lmplemcnlder Drcclvci Europne pivind
evaludca efecrt.r dupm mcdixlui csle o
-:\ul
lori.i. in
(rnlom
rdre .
cet de J Jo,ea pnlrDr
I o nanie I 985, dup6 m!l1i ani dc dclibqdri. Consillul de Mcdin at Comunnelii FrroFene d
aprobat Directiva li5/317/F!C
cdc a ib$ oficjal pusd
ir cilculajic la dald de i? iude 1985.
\tu(d es(c cun
.cul
)ird
tr".rnd f/,,tt . sc.
tu'poLcr rbt
d
"cc,.e,
D|( r\c.ori\r u
-1dlLo.cu
ele.Lcl 1 d'un or
tro
ecte
rutrcc
si
priv- (
".,pra
reor.ttr N"tomrv,r
Acesta ra in considerdrc atat eleclele dirccto car
g
cetc indirecte alc rnui proiect
asupra
lL) lopula{ic
!mdi, ilo!,
!l
launii
5l
(ii) sol. apd- aer, clima
d Peisaji
,rin intc'&tiunile dinhc factorii meniionali la
punctclc (Dsi(ii)j
(j!) buNnle nalcriale
ti
no$Lcnireaclllwali
in Direcriv, a trebuil sI sc
linn
scma de dou, intdcsc
lutemice 9l
conflictualc cee au
inllucnta! rlocesul
curoPem dc lMr a doci?iilor
polili@ Accsra vizau nccsiLalea de a
adonjza legislaltu de ncdiu in tol oupinsul LrI
pc dc o p&te.
ij,
pe dc alta
Dar1.
cercrca
naioiitrlii
stailor hmbrc aLe UE d a-ti pdstn libenatca dc aciiune la nivcl mtlotal
S@oul Drilcioal
al amonizrrii Lcghlatiei dc mediu, m,
9i
inca mai este, ucela de I creea
'tuwlnl_acccptabii'
(
lcvcl
playinc nold') in to1 cupritrut UE. inri de cdc lnircpiindcrilc
cuorme din statele mmttro cu lcgisla$c scverl de mcdlu a. fi renrab si se icanplAcze
pcndu
Foiitui
mi mdi. in alle srar menbrc cu legi nai putin slricle, deoarurand sstfel
Diataprintr-o
compclilieiNchitabiE
,\stfel, din nccesitaic. Direct,va 85/33?/DEC a treblii sa relrczinte u conproni8 Ea
trn-ne
{nddde mrrune cd( Dd L depciic. Ja cae n- pul ll
enordle
de tI'r(;uv(r
(
c
dallor men
h,e:
'd
hDend.ea de acr,u_e
pnvnd ,trplerelLdea d.q.ta re! ne in ndc
n{suie aubritdtilor nalional.. ln Tabclul I cs1e redata o prcrcrtare gderald a proiectlo!
carc confom Dir@tivei. sunt slpuse LilM. Anoxa I a tabelului conline o litta rcsl.ase a
Droiectelor D.
tu cde olaborarca unei EIM ste obligabnc Dc 6mcnc!, Drecnva mv1ta
iratelc nembre sa specjfice
9i
alle tipuii de proieolc, in doneniile prezcttalc
Pc
s@n in
Ancxa lI a Tabolllui l, pe ru cde dorcsc safic claborate evaludriide idp&t penhu carc
po1
stabjli ele inscle c Le.iilc
ai/sau
pmgrilc. Ace6t! Ditctjvi a EIM a fosL inplemenlati
dc ccledoutuprezece stato menbre diniulie 1988
(Dovuyst
9i
Hero,1991)
Tab.tul l: Pniecte supuse DIM contom solicitn.ii Dirccitv.i CE 85/33tlEEC
':
tufidni
!.tolicE ri
rdd4d
F
ru YaponaEa
n
ieqdc d! r00 b4av4t, e! chi{ hii udt
5i
deena oddatiio dc e..bE
Ptu
p@duem
a
!! &paf|l. lhlh @ddo d. bdrc,fui t@dj)
ri.Dhtii
ereidar Pdh'
I-uudnftFtFlhbDifosidi|ixuaaD@dolde
EodNd!
sklr h1i niE dc 50 btr
rredu!
rdi s!
Potu aD4;L
i
di aqan$ @didldhh
+ Potu
M|alii!{'an'iuiw4
1r Nb
riEt
('l! 4copru st d! $44:i @ruprqi
4d@rcbr
'ubdc
s! @bn)
54
lji;"TirjnjH]jfj$;,it
!,1iry",i:..fr::fs*:
i"":i;,f,:i
"Ji*fii_,
?,.::
+ru****'n'rtu
$':r'****
:.2.4 RdspAntiea pi"cjpiitot
EIM
j:!;*ht1,-:fi
:1ii"$ff
:",*d;i,'i**
jt**;#i;
1H\1"l'i.llriltili:;,n:#cJri:,ru:*,
fi:$ii l"
dfl:.Til: !?1:,
d*?".;f#"pl+f*fr;5qn*?l*,'=-r+1r't,r'w-
:t*5s5r*;tfi
tx-$q*,$#*'**ix,ft
t4';
ii'tij";#t
J'i*,E;tr
f1E {*1;.,:i,,
ri.{i11;,il,"T,^H
iii
j
.-ii+iitrirg{fl
,'u;ff
:fr
#,tiil;i,hfT*i,'fu"f
{,:f tir
*s**lls***$,*'m*;#p*l***ull
'','":{d**:f#-*''i}'l;;[i:ff
;fr fi ["".:#
altd. De cxenplu, itr Aftica, lmatodele
tlri
au dobardit cxp{imta in rcaiizdca CIM:
Boisw@. Bukina ldo, Frlopia, Cnda. Keny4 Mauntius, Namibia, Nieeria, .^liica de
Sud. TManla si
Zlmbabwe.
TIri
din Asid cum sunr India, Npal, Thailanda, Vietnam,
filipine, lndon2ia, Malac2i4 Coreca d sud
fi
Japonia i9i dc^ote sau pu in apliare
n nciDnle EIM. Ausftalia
$i
Noud zeclddd susli!
luLcmic
EIM tn resiunca Pacifictrlui de
sDd. in rnp ce
Fnle
Amdicii Larine cun d fi Brdilia Bolivla, Chilc, Costa Rica,
gondur4
si Mexrc au dobandn diferilc nivcLe de experienli privind FINI
Efonui din ce in ce nai mad se fac in
Jarile
din luropa CentEld
$i
de Usr, alate in ttMilc
Drccm si
in Noile staLc Indcpc.dcnLe
(Nsl) ale lostei URSS, pcntru inbodlcsea rlM id
procesul acestora de luarc a dcciziil{tr
$i
ddninislrde. Ungdia
ii
Polonia deja au
exprimenrar ac*t inslrdcnL
p
scari ldga. Dc oxmplu, in Unedia, inportdla
ti
necesitatoa IllM 6u dcvenit evidente in tinlul disculiiLo. 6upra co.secinlelor diunttoac
a\c ptoiccrrtl Gabcikovo-Nasnamr. intrucAl
Jrrile
din aceste regiune a lumii se afle in
tmnziJi. econodicl, schimbi le socialo vor dcicmina itr Lim! schimbEri la nivclul
lcgisLalici lor de mediu
li
LIIM va devenj
padc inlegmtt a de$er a
2,3 contirutulunei conunicnri
prlvlndibPactul asupn mdiului
Pacbetul dc Recenzji ale Rapoarlclo! rcleiiLode la Mediu, realiat dc Lee
9i
Collcy
(1992),
ofdd continurul a cooa ce ar t.ebui dsci3
ti
daliTar iltr-un clM. cu prilire ll rendatul
conlinututui
lre7Jntal
ln Tabolul 2.
penrn un CtM sunt nemde rmdlodclc;
Dcscrier@
proccrului: scopDl(ile)
proccsulul trcbui doscds() imprcun, cu
cdactolisricile sale i2icc, scda
ti
proiectul de
pude
in
practicr. Trebuie sl 1ie inclue
cantitrlile matuiaiclo! necsarc in limpul oomttuclici
ri
tunc1iontuii,
i
de dcmnca. acolo
undc osle ca^I, si fie ldcurd o dsdie. a promului do produclie.
Dcscierea locului: tiebuie dclqsc cdmlelc fald dc rercnul uriiizat
$i
rebuic mmlionatd
du.ala de utiliae . r*cnulur.
Rziduurilq tebuie estimate ripul
!i
cdn4ilc de rcziduuri
lvsau
detun
!i
energie creeate
$i
prezentatc
vita de
ploducfie preconizatd
i
cdile
prcpuse pdtiu indcp&taroa delurilor.
Dscdcrea sferci d cuprinde.e tr.bui dcscnsi lntlndera
gcogalicd pmbabill a
Condltii dc ben: troblie
lrcrnbtn
o descricre curflld a spaliului afco1a1, prccu
ti
preconizdca cvoblici acesiuia dac, proicchrl N va nai lo.tiNa.
Defrnira inp,cturilor: nnpacturile
Fotctrliale
8.le
$ocNlni
rcslcctiv 6upra mcdiutui trebuie
ominatc
$i
doscrise. Lnpactuilc hebuie sd fie larg delDite
pmtu a cuprindc loatc cfecrcle
I,orsrlrle
suFa bedtulol. A@st@ tlobuie sd lie sLabilite ca abatdi
prcvr^te de ]a sldea inilial{
ldcDtltr@r@ tnprcturilon trcbuio trtilizte netodc pabLlc rd idcntiiie toate impacluiLe
Pro$oz&ca n4nitudinii Inp&turilon impaclu.ile
probabile ale procestrlui respc.lrv
aupra medillli trblie dcscrise in tetueni cat mai cxacli
posibil-
Fralua@ inportr.fei in!.cturilor: trcblie esLimare imporlaqa pr@oDzala pe cde
inpacturilc proictaie o vor avca
penm societate. Susclc stbda.deld dc calitatc plus
nxnivalia pre^mrtiilc
ri
jrdecilile
dc vaLodc folositc la vdudea imponan{ei trebuie
Ml
tin
92),
ial{
Dcrydbuduahili:rucsiFidri(vd
nl
prner
\lrernative: rrcbuic sas
lin!
scama dc alrcmaLivelc
laproiccrlt propls.
Accsrea rebuic sa
fe eviddtarc, id implloal,ile nccrreid lsupra hediului ;i nc pre;eniars
llnsuri dc reducers lrebnie sii sc
l'n!
scma dc toate
jn;adulitc
nesative imponate
i.nrru a lc reduce. Trcbuic aduse dovezicarc
sa alesrc orhrsuntc d icd;ccrc prc;use
vor
il cficace (Lce
!ico11cy.
1992)
\ronitorizarc prognozArile
inolNc ir CIM
$j
eiecrul h$uriior dc rcduc*c pro!
c vof
-ara
n lvaluare nunai drp, pun$ca
in cncutatc
a unui pennh pcnr.u proi;cr
-in
crM
.oatc li dcja
tropus
h piaDcarc
sidesoric cel nai bun mod de motutorize a
lroieclutui.
.lncxc: rnfomaliile suplimenrde inLcresanle,
$mele cxrcme crc. lrcbujr prczenLalc
in
ulrma partc
adocuncntului, in ancxe.
labolul 2: ContinuluttrnciComuni.nriprivindInpacr,upn
Mcdiutui
J Dc{ridQ iifii acbatc I nrdiuhi
4 Discrbrea ifrpa.ruilor
dc hldiu de ploiectutui
5 PfTcnL@d atrcmdivclor
i
ana)tj in@turilor tor
6 Miisun
Fsi$ilc de njnimi?{e
l.l Mtodologla
de evdtrarea inpaciuluiasupm
medtutui
).1.1 Prircipalele
etape ate EIM
'1^lctu:1
rcfr! d knr
rm,ru
,.1,.
miFd I tI,t. din p.Fp(rtr.
cfnturcr ccJ,nltrc.
ru
cr
'L{m ucmksolrdprt nioalL ir rcdtr arcr 0
.6u
u Ac.\te.d.c.
11.,.norc..t,r.rd
I
n lisura l. sbr
'plincipatc in scsul cr pn@sui
nu va tuqioDa daci ru so va
lnc
cont d. ctc.
Pncesul incepe cu f@n de arstizde, in o6ut ctreia conslaGm
dace proicctut
considcnr rtbni.
.,.
n, rd ue \uo,L rt\,1
Lrai Jq \c.d
or.1a. surrd in1_ .n oi,.t...o n,.:a r. oe
-
" .h re
.r .c
l
n;
'c.fu
n FIV A.cdr.cnhqteclap.or
1i&,?0i r,. l
\t(
t
rcg-t., .,r. | .n
:ro,ecL dc tlM, dupa de umcd, ventcdca
ii
exminarea
mrnunfta a a.qsruia de .nre
apdlr
t' lublic.
Luand itr consrdcrarc sscstiite
llblicului
g
expe4ilor ;e
lFsarihapotut
jnal
je
eval@ de mpacl Dupn o revi^ire fiDdl,
si
veriicsc a catitali, clM 6io him$ d.L.ilor dc
r.che pdru
a se lu o hotrrare. Dvatud@
ti
hdritorizaro
CtM
9i
a proiectului
in sino.
:eprczintI 1@lc finale ale
D!@esului.
).1.2 Sele.la/.a prciectului,
n,potahla impacturibr
si
identifrcarea
obiedivetor
i.Ii'o siLuatie idcale ed prconia
ca lilM se se realizezc pefitu Loatc aclrumle umane cu
,rplicdlii
dupra mdiutui Ddr cvidol ci ar li fodrc soli;nad
ri
scump si sc proccdc2e
srlel. Din accsL noriv, cerinla tcgalapenrru rcaiizdrca
]jtM trebuic sd ne limiradnunai la
'crd
m rroror[d.cn.r.r Indrda rr,]r,. np11a.uprd m.,J.u u. \uma
unnu,"r
r''d a pqrercturLenrar..-le!rtl'"orob"r't.nuu.|\JpL.(
\ti.,..ntomrr.J,-
.gsla1'a
h acest .onrcx!, esrc rnrcrcsanti companlia inhc difer elc
Focedxn
dc aialiTi
iobstc ]n pre^nr.
Aceasla data ot, in rimp cc nn eumiL p.oiccr
cste aprobat pdhu
HM
.on1om nnora drDLrc proocdui.
l poate
firespins oonl{nn atrora.
Figur. 1r Principdete .llp. .lc DIM
Unele sislne de EIM utili2ern liste de pragu.i- Ddc! prcieciul propus esrc inclus ln
4cedlN.r5: ercr'r<hurc prcgrnrl o lM pmnu ee\ra tn
"lrc..rcmc
.e
tur e un
qLdru
initial linitat (nuit
'evalwc a modiului') al
projectuhi propu,
!c
taa cdruia factdii de
dccizic pot judcca
inpon4a inpactuillor posiblle ale &estuia. Mai existl
!i
afte sisrenc
care sc bdeazd pe o li\td de dctuden
,
t4e|%?6d prin acedta cl proiclele cre sunt
ncluse in list6 vor fi absolvite de ElM. Anumitc sisteme d EIM a! liste de
pragui
cd sc
aplcA nmai dumitor locuri, sau listc dc cxcludorc cx praguri v&iabiie, depidand de
supralala pe cec estc pldificat
rroiectul
O descnere coatleli a tuluror inpactulilo!
losibil
ale uli proioct propu
d rcprozcnta o
sarciDd moma
ti,
de asmmea, una foade ineicient! deoece elisti u nunli
scnniiicaliv de impacre minore 4a impo el!. Din acost motiv. FIM vizwl in
prinoipal
impacturilo lmportante aupra hediuhi. i rucar se
ine
seana nunai do cele mai scriose
imp&hni. conceptul de semti.Ji.alie a inpa.tului' moritA sd fio dofilit
Si
aplical in mod
rgurcs. Aceasq deodece in mulr catun, cum a. n dc exdplu, NEPA singrd pras
inlicitar de DIM ste tm@l \ZnniJi.atit definltl^ rctuel dedcmo atar tn tuncie de
.onlarf .?t
ii
d.
'i4te6itate
'. 'Crrrdrrl' rccunoa{te ct imlo ala vari@a ir nholc dc
a.drl in cde se desldSodi acliu@
proplsdj
de 6cnenea, acesra indica faptut cd o actjunc
:.buic
Drivite
din careva perspecdve
dife te. Pe dc alt6 pfie, 'ittersitalea
sc relati la
--leritatea
lmpeturilff,
9i
se va evalua ir confomitate cu difcr4i faclori lslati. cm ar n
:apactuile ravo.abile sax nei}vo.abile, efectele aupra sanatalii
tl
sigutunlei populaliei,
,_iactristicjlc uicc alc alcalclor
g@grallcc,
dacA ofcctclc sunl foalte contloveisa!j dact
*isLd efecle fo$te nesigurc sax unice sau riscuri necunoscute etc. (Yosr
!i
Rrbjn. 1989).
ldehtiicarea esre
|toces'J] FIin
cde inlacturile importmte ale mui
rrojoct ttropus
sunl
:jenriicate
fi
sclcctare, dup, ealizdea
ti
cxamintrea tuturor lbpacLulilor sale. Nomelc
asicd dcitn$c ide ificarea.ape ut
plocq
tinpuliu
ti
.les.his, .lestinat .letenihdlii
aortetiului
ptoblenelot
de rcklia{d
penttu ide i,ficatea aspectelor sehniJicdtiye lesate de
:.iu,eo
prcpusd Unnl dintie scopuril idmtincrni estc acela de a in$ii.fa
fi
implica
:.rate agmliilc
!i
peFo0ele csrc sunt interesate sau afctatc de
proi@h]l prolus. al1 scop
=r
acela de a idenllfica speclele cdc trobuie ealizate mrnunit. prccum
ii ric
cclc crc,
:.fiindsuiiciqt de inpo anre, vor n igndate
{Yost !i
Rubin,1989).
jadul
dc implicde a publicului larg iD etapa identiicdrii dilcra de la o
tdd
la alia.
iloliveleinlliclriipublicuhi su|
- rcunoat!rea drcptului
lublicllui
lde de a fi cotuultat a.supd proicclclor
majore;
' contliotizdea laptului cd inpliw@ publictnni in etapol timpwii
fi
oblir@a uei lome a
acordului rdu 6up!a impadunbr/slbiecteld ods hecz! sd [e invstigato vor reducc
posittttatea diticdrii ultdiode a ElM pmtru omitqQ unor problne de int@s publq
!i
- acc.ptaca faplului cd popdata lool! poate cunoatte huh nai bine condtiile locale
decft echipa de evaluatori.
r.{otivelc inplicrrii alror aeenlii in procsul de idmlncde sunl sinilde celor pre2err{e
l(enor, la cm sc nai adausai oblincred consens'nui a8q'ra celor mai
potlivitc
-.tod/tohnici
care vo! [ uljlizate peltru realizdea EIM, respectiv acelea c&e vor ofeii
-:le
nai xacte
prognozdri (Bkset,
I 989 a).
:1.3 PrincipaleL metode .le i.lennfic.re c@&4ntd a inpo.tunbr
r incQutul unei dalie de impacr, cercetltorul inlahpind sdci@ dificj1, de a identifica
ri
:. a orgeiza inpactuile polmiialc intr-un mod sisleoaric. Principalele lrei clse ale
:ibnicild do identitcae cdtitali!, a lmpacturild sunr (1) listclc dc vmficde. (2)
:arncile
ri
(3)
rctclclc.
:stele de vdificdc suni listc stddald cde
prezilt! o imdgire de mmblu 6upia
s.gorioi de impade 4@ia!e Bui tip padiculd dc
proiecl.
Lisla dc vdilicde din Tabelul 3,
3d este e exemplu tipic, sc refqd la impactuile ecologice polenliale din timpul l-azoi dc
--$rdcie
a bui lroiect de lrasDon.
59
dd vcriliore a inpactuilor
, trnui
Proiecl
dc tr.Nport
cologicc
pore.$al.ln tnnpd fuol de consiruclie
(.drptat dtrpn Wcltnan, 1985)
N M'^C l'UI, AUPM C^L
'NTN
A'RNU
IT MACNII
^SLNM
CAIINTI lJfJ
LMod6!@|qdui,ipi@;liqlje
:ht&4usalFL&spn,ili
l'lnEcbl4\wnQLdliiaFiPdlil9
diirz& @s!r,j&ad;Ndr
1'futt@plciiriee'n
, brrt{s 3L1d rqM| !m ii Iil
d Dq4nftl
sftMbr h'!bt
ddilhl]itlichaFb$bbBi!
ri}4ie de cjnmsnle
Frtriv
se
'eletiv
Desr lFrele dc
rerr'rcde
Pomoreozr
girdrred
qqemaJcJ
acub'd dom'n'ulur
poiFlbl
'In;&ndlor
pml un re^nr cono! al erecrer' r. ccesLc4 sun Jeseori
scnLrdle
'i
n-:onokle Md dtr. ete n" drrt6 .ntcidclrunik
Jrrne doLo.au rai Trl'( elcctc Deoo erc
dclb;rrec. ooa,c
., trceFrar in m& mLIc ,ocur srb'r'llrr al r.lro' @nrinur
'L
'rorapun(
l. n.lna',rr Jateeoriiro. de
'*iticat
poalc i lmens. este distrdl 4tfel dtnlia dc la cele nai
importanie irp;te. in
plus, nu se poate faoe nici o eslimare
pnvind
sobabilitatca
de
awitic a imnrctUlor.
Oe cemenea. datorild naruni subiectilea a cstimirilor, adcsea listelc
d; v;ficar;nu runt contletatc idcnric dc cdn ccrcddrori dife4i (wstnm. i985)'
l-istele de vdificee sunt lisre uddinensionale
alc impacturilor
potmtiale ale
PiorcctuL!'
.rooLs. AcNea.Lr usor de nd\pur F mdnc
h J trenrioncl(
pnn h{re" dca lung_l
.rc *cunJa< a.oego rrld dc dctiuniboc ale
rorecrulur
re'pc(l \ r\v$rmm lo85l
Cea nli cuoscul! matrice de acsr np cste'
probabil' ea realiza1e
Cc
cttrc Lcopold
9i
colab.
(1971) pntru tnstiluLul Anerican
de Cqcci& Ceologici, cEosonra
li
sub numcle
d. Matricea Leopotd . in tatetul
I este prezcntaa spre excmPlu o secltlle a aceslc
natrici. te oi^n1ald sc dfla listd acliuiior dsl4o61e, itr iimp ce
])e
vdttcald cslc
repreze dli lista oomponntlor
mediuiui. Realtatul
conslt in taptDl cd spectelc i$cns
!
nal
Igul
ld
ri
D!^irbr4dudhlr
Eorer
F4hdryd
rr
prl
:. . astlcl dc listA
pot
1i coielaLe sisLenaLio cu cele inscrjse pc roab celelattc lisrc pntru
a
-.'
slabili dac, un inpacr ostc sau nu probabil.
Odari r.ali2aLd, lucru poribil
lutuai duDA cc
:::r. inLeracliunilc
trobabile
dintd actiriraba dc d^olrde
Si
componenlele
mcdiultri au
-n
idctrtificatc, matricea devine un rcamar vizual folosnor
$i
usor de iolelcs. Matricea
-i.pold
poab fi uriuzatd pclxru
d nisua
lj
inrerprera inpacturilc prin
olNificarca acestou
: ii'ncl'e dc macniludinea
9i
inporrdF lor (dc exemplu, pe o scdi obi uila t_to. utrdc
.
l.aica I reprezi a caa nai scl^tl magnirudine a impondFi. iar i 0 cca nrai ridicatil.
r.-.rdclc
po.
orcccddc !e
\emnr
plus \ru
rrnJs pmrru
d notro or.d u mrdc. c\rc
:l orabil sau nefavo.abil
(_'rjissct,
1989a).
l.l!$icea Leopol{l de bazaa fosl adapraLn
g
imbundr!,iLi pcntru
a satisface nevoilc studiilor
:r EIM individual. Oricun, acesle marrici au timjre toorelice
si
pracricc
sriols. Elc se
:rncdned! pc
impacturile direcre dupra a do!, aspecre.
ti
nnme
Ia.totut
ctu?i
^)
-pa.rdrj
tl
cotupone a
linrA
a mcdiului afecratA de cttrc eel faclor. Dc denenca. in
-incle
de tip Lcopold inpacturile smr inrordeauna ldenrificare prinh-o
seric de lesELuri
-.r'n.c.
n dbetL dff.lri. inne dc,vr"l,te de.Eu,de:, c.hn"ncnrctc nediul; in
::rlnate ins4 tldsatuile cardcrrislice alc mediului pot
fi afectare inh-un mod cumtrlatv
a.nt!-un
nmdr de impacLc diferite ce apar pe
cai difdite. Din &est motiv, nalri.etc de 1iD
'-J
oo d r I p"r \,/a ospccre c lhursrrrc a.c impd, | trild.
\d
-umi.ctc 1qete. (tF!e;
:;89a) pot
facilita identificarca
ii
Dtili2rjoa in EIM a diferitelor cdi de D.odrcqc a
pdctunl
{ sr rmplic4t,,iJ a.er-ie supra cdd ei\ricilo rrecrficc cte rcdiJtul
i:eL.da letclcld a fost de?aolLa6 pentru rralarea cxplicirA d impactuntor cdo
por
re^lta
-ll-m
ihlacr inilial, ca inp&tud sccudde, te4ide
ti
de ordinc supertod.e. Soronsen
1971) a dcaoltat o relea p.ntru
ura dintre multiplcle ulitizdri alc ldenuitor din zonelc de
,'.r$ld. ftcAnd posibili
uminrca efeclcloi secudde
Si
ulleriodo alo aqtunih s!fid
:'mponotlor medinlui (Wsrmd,
1985). Relelcle de accs! 11p sunr cwoscutc ca reLelelc
inensm. Un eretupht ripic cste dat in Tdbelul 5,
3belul 5 &ata, de exmirlu, clm consLiuctia cu o desilatc mare a apanamenreltr inlr-o
:-rnr
9i
a locurilor de pdcd alerent acstora a condus ta indprndca copacild din zonetc
:speclrv, Iirpr cde poate avca doud co6ecinl posibile.
Prima o constituie croziuca
:Nn1, a suprafetci, cc poate cau?a inundalii
si
cee poar
Ii rodresaia prin
!'lntdea
florik{.
r al dollea rdd, indepdrtdca solului due 1a scldcrea fdriln4ii. efec! @ poate fi rdns
ldn
l,hclul4: M.rrie' lul I .upold tBiscl- 1o8o: din US Ccolnqic.l SuncJt
qimllor
Gpccrictu
dcl
rbc'I prmurui frd al m'ncit cac sud pth dc
2.sub ficuB ellutr
Fopusi.
demdalr
Glash)
la i els|[ cu n{d. itd lin ree
r Adnd mitiqi sDpkhri, ]n olldi d; nrDgr sus &l
niE, e*d nrut anlcl,
rlasin
nmed de la I la
r0 fr indid Dagnirulinca ;npa.rrild posibJe r0
liFdul cu implitdiis ce
'u'
m'ci dir Du zdo
rcprezindDiiprtc,i
Dut.
fi
p;ri\tgvelos. Jn collul dii drctrpLa
jos
al
nDoi?'ri rjr.*el DrNLuri
po5lhlLc (d. I'l'p.1d
,.cioial flu baL)i 10 rcpuinG lnFnanF d nai
A. MODITIC^RI I)E RXC]M
.el.
q,hanc
ri
linii cu u nuniir
7
I
:
?
4
!
,l
2
j
7i
:l
p
;l
Bi
:
f
i-,,
'."*ffii
!c
a
c s, pun eie ri4,
i
i nJul de
s. slihl ecdlu'
(su
e. Fi,qi.
('d@nenLsd.sbt.4,p,Brc)
l
e. ad$6ru
(sdatb
nn'c, cdrptY*e
I}ezol@ dhblh: brn
n
!trdd ryot. )
_
Ptu I
Trbelul s: Dimph d. E 6 so@.o
UtilizrH .ollht pdrn
lodl,te
.E
a
"!
i iE
g
51
g
E
(B)
__>(D .)'
CL)
__+(tr)
|
(r9
drtii
redii
r,...
ei*
({)
----------------
@
lBl >
le,
t>{
'-
> (G)
.*rO
|ttrq
.o)
p.rL.(lr) oE3puii uilor platu
h p.ri.a (a)
^CTIUXI
I',IECINBMT
t
2.4. 1 M d M tu re a i"
p t tl rilor,
l,
n
e"
ou Pu in
Qoctu
tilo r
ti
4 a lrcrea itupottu
tei
i.t
Ftcfit,
ti
Odda ce nnpaorutle au fost idcnnlicatc. urmdloarca elapn consd id nisurdcd
$1
lmgno2arca
Jindsiunij
lr
naRtrii nnpacillui. ln momenlul desctcrii
!i
a.a|^r
ftpacrdilori
r{nClM. csLc utrl sis.obscNc unntt{rdcle cdacleistici(Bssct.1989a):
- dimens lnca si)ali ali.
- dimcnsnnealcmJioralii.
- proba]lilitare. dc apdjlrc,tl
- caracLeruL
!
ozi tiv sau ncgaLiv
in conlnruare esle neceiar si !e discuLe alp.crul cunoscut slb nuDch dc arnrt rrln'
ro.tr,/.i d nnpaclwilor. carc poatc i. de aseboea. rlportat, la dimensiunea spalialn. Ca
.xcmplc tlpicc ar p ca 1l considcratc anMilc spccii, ccosistene sau
Srupuri
soolalc carc
poL ll atectdtc dc mai mull dc un
jmpacl.
Du iapt. ele pot fi afc.Lal dc DUlliplc nnpaduri
ncgahv. cun ar li 7-gomo1u1,
PoLuarea
arulul,
'ntosul
etc., sau poL i subrcctul unui cunul
d! inl)acnri pozilive
ti
ncgativc cun cste.lesdoii ca^rl
gn'purilor
socidle. Dc exemllu. un
froicct
poal detemlna impacrM iavorabilc cum ar i locnnlc dc
'nunoA
$i
plospeitaled
.conomjcd d unor comunitllr. in tiDp c allclc inanlf.sl, numai impacLuri ncgaLile De
lceea, o cvaluarc a dishibllici torale a iml)acruilor
ri
a .onsccinlclor cunulallrc .jlc
nccsrora.$e un aspccr imporL.nl al studiilorde liiM (Biss.t. 1t89!).
ii Olanda sa licul un $udiu (VROM, 1 985) a pra diveselor nelodc fol.sitc nr mod
cur.nL p..ru pr.gnozrca diffirdor dlacturi In aoest sudru au li)sl rdenrlucale
rdl:toarclc tip!r' piincipale de nc(ode:
I'lODtrl,[ IIZICI: in cae sc onslruicsc nodelL'illsmlivc sau nodelc
pcnku a r{rcTcnLa nedtul: clc
For
rncl!d.:
rcpfczcnLrn vizuale alc mdiului prin imagine dcse.ari. foloerafic,
nn,dcle de lucru penhu simllared coddiliilor de mcdn,. n.li7&d. de cxcmllu,
Lunclclcde vant sau camerele dc ptoducere avalunlor;
i\IEloDtr llxl'liRlMtrNf,\Lll:
carc inpllcl lucrul
Fratl'c
ldboralor: deneneamctode
por include:
- exFernnenlc dcrd.n in carc resicle se rcrlizearl in locunlc
- cxperimenlc de laborakx in cdc rcstele sc rcaliTeaz, in labordt{x
lrrin
snuldca
cond4,ilor nediului afedarr
M()DDLD M,\TllMAllCll: in cdc rclalrilE cau2i-efccL sunl rep@zcnialc
Pnn
ccual'i
natcnar]cc. ,\ccsre modcl
pot
li:
- hodele
qntiricc
(clLia ncagra) in cffc relalia inpul'output se sLabiletrc pnt an^lrld
MtisLic! a.hseNaliilor dhmcd ;
- dcscriptivc rntem', ccca ce insearnni oa rcldtiiic naLcnatce din cadrul modlulu'
s baTcazi
I)c
o reprczentuc c{piicild d nccani
qnelo.
proccsclor c{c apar
jn
scdru
pe reicn sau mun.a dc
propusc pcntd ocruErca
Ca
Dc
hhm dnbili:
Eonc
$
per,.i
(!J Jr) ran!5l
.,:-iil:1;1"-".:"i1"ji.i:1,x.':'fl,j::.j,'#:i:,Jff":il,1i
rc7.r,c
na,ual
,a modcrc
:#:':..#l*tfiilTfi
l{ii:yi:1t!ffir:,x
il|.i,ir:rl*;,:rn
^_,,J,.k,a,ea
",",
d;.;i;;ffi; ;;"; ;Tl"l:ll'::Xti::,:i
::"iii1;:"tTi,l;
a!,1r saxlroiccr prolus
Mcr.dcle dc esrDare sunr ,LitD,Lc
li"oht pshu:
d;;;
;::ili llliili
lti,l"lJ",t,lt3t;;Jl:*Ji,x:xi
l1Ti,5n:m{xi:.;:,:ll:
_,:,ii,Ti"ililll
bntosic
sau vizuar. oarc sc va
licrdc
*" a",*-l"l p,ri-r,r,"-",,i"1
:
.jx,ti#i?Ti'f
,t1:;;.i,:;itt
il,x:'il::t';:,#:,f
,x":"J,;::;lt*::",i9$
--i.i
snp]a
hboft]arc t. ht|etrzri.rc
,
arc o v6t,
uti
t:1mjlr#lm#,:*1r:,ru,u:trigl*:
;:ft:lili'i:'T
;:"::,'f:i",'ji,';:llljJ:T:'il"'"jj",,J:,,i#:T:r,**,au
a1e unci ac,ivit4i au ,bs,
:
"lT:';'ii,""-,il:Ti'-Hf
;;"i; l.;;'
il;:fLf
'T':Ai::i"}":':::'ff
'liTi
:!.i llter,ariee
$
ndsui de tuluca,e
,.
. -r"/
"1,
rtrrr
c.e-,r-tc .cn r- un
.rle
h
"fi(d.
e I tN,l. d. .rcfc
e{e r.,bdr nn ,,n,
'
ljr"r
j.:ii
hJi
l-i:'ii,l"i;""",'}li
,rl;i. i'" i.f:':j :;
;:
;l;
il
;1"::
::tuar'vcle por li de doudrtpunl
rrr(nati\a p
ivn: 4c_i d sr( .
r-4 a | . bre d. r\ i Jf" p uturi n,r dL t,,.:
)
.
dronrhrs cra ma'
prjctcnor\t
mciUutui: n drcs.
"-r.;"
-"a;"r
c"r" i"' r,."" t.r;iG;;fi
";i
;K,ili.;ffTlX:ffi,'i,:llt
ff'-
"
J,#Til: .itiTt,"ff
ll,"i",f,,*.,,1p:1".:"xti;,.i1";#i:xxi:,
ti:',Tiif
::1. ol .rrt-r.dc!+-pr.(dl.d,/ap...(lJ.rr 'aucr\dtnaprn,...,,tut...4.
|-csfq
. ,jlllii
iillllll:: iiil;l:;;:
$;Jiili
n
'u.1'(
d. c,elcrrd
'c. '\'
o
-
:r :' Ji; il
1,Ix
i;,1:l: Tili^.;;;.;.Jfl
:j ;,.t ff
yil""l
lt;"J,:::
. ra$rdaiprc\mr
mp8,lL'Iichrd driprunc.cc,dpctosb
cair prrre.rmrrDte]:;arl
ua c n .,npul
(GF-t
r oc
|roc.Lrr !. n afi .dJ
".
ddu o,o c.r
T-.ic
rceer& r. .1lu
ir
r rc no'us ci p.Inrilc.
r..
clituJ
o
"c
i u" n1"51
e
.1..,
1"
"
::,tuA r'enl"kd
rasobuitor d( rcd_!e! a ac6.-d Dr,ac.1. prink;
dnktdJ.t_
rJd:.
t - | fi dc\nk odc dortrrtr,d,.rae
d..\iu,r utu.. rrahtr d! ,ct,.crr
v.,
fi
::f,&.nLrnd. p(-
1d a rdn /d n,td
-n
c r.dal,ern"i
e{(-].AJIL..esb).
NliJurilc ac redrccrc folosite
pot includc, dc cxemplu, instaltuca cchipanrdtelor de contol
aL po[L,irir pcnru a reduce poludca apci, solului
ti
a acrdui; san. in cazul coDplexuLui local
Je ccosln.tric.
pcnro a rcduce inpactul vizudi sau zgomolul. Un alL cxenrdu esic
rNovrer ro(lndlor dlletu.tivc de LrdNport al ,ngajalilor cltrc bnourilc no! construite
penlnr ! rcducc c.ngcstionarca lraliculli. s.u schihbue. .lodelLttri arhitccionic al
.lid lor
|Ennr
a crctie cantilalca de lunrnrE solun incidcnin pc sr'zilcvccine.
2. 1. 6 Pa ft itiru rcu pt bli.!tui
Prrlicrparca poblicului csLe nnnl dint pri'rcjpiilo de bd,i a] ElM, nrtn'cat unll dint!
scoprlle {ric
frnrciFlc
cslc acela dc a deschide '.rnd,zagln d ptucesului dc luarc a
dcci2iilor peitu r dctflnina factorij dc decizic si ne mai responsabilipcntru deciziilor lo..
Cnalul {le
lnrrio
parc
fublici!
la EIM variui dc la o
Fre
la alta. acesla dcpinzaDd dc
frgr0rz.ic. $ci.Li
$r
cultura
ldrii
rcspectivc. oicun, cxistn
!r
altc notivc benciice pivind
trr,i,r u,or. rcc.'ca , oun" in t"rlll
., poo. l"L lo a d.Lrudnc rd-lr
nr.i birc
t,Nbl.m.lc
ri
posibiliiaJilc $cdlului sdu dec& pe$oadele dh afdi.
!i
de acee.
poat. ol.ri nnordaii mai bune
privind woilc Loc.le dccal oelc id.nlificatc de cilrc
Dcr$dDclc
diD cxrcrior
pc bu! datelor existcnlc. ln al doil.arand, anunitc sistcnc do EIM
otuii. dc dei1cnc.. publicului o functie impodantd dc lerificarc, ficandu-i disponibilc
docunrnt4iilo
ri
i,rfonnaliile. san intitandul t^mplcund cu
gruputlc local dc inteFs sn
cxmirczc
trlcizia
infonuliilor ulilizatc in proccsul de lude d deciziilor Aceslc aspccte
$nr n.,r. iDpo,r$re dcoarccc lipF dc tansPecnli sat
tiadea
in s{rct a infoNaliilor
ucca/i, sspicirni nr rardul
populalici in lcgaturi cu intcnliile ractoilor dc dccizie.
M0nlnr.n ci, ii rccsr conlext. noliuea dc'public nu arc seD$l strict de localnic, cl
iir.lrdc
ri
rdmnristratorii locali, inslituliile
phblicc
!i
p!iv.le, grupuiilo dc cxtc4i.
rut('itntilc publicc fc la difcritc rivclud
!i
alti acrori sociali
Gum
ar fi unn'nile, gn'puih
tlc consmxron. g
N
ilc ccologiste etc.) care au opinii referiloarc la ncce\itdli] locale.
Prlicipola
publicdui
rcatc
n orgadiati r'n difcilc nodun
!i Fin
diferilc nljloacc. Cel
'nai
rnnflu. CIM poxLe ii disponibili pcntru xannrrc
publicn
$
cooentarii in birouilc aftonl4ii
locnl.
:i
brblotccilc publice. su
poatc li triDis diret pesoanelor particuldc
j
cresaic. In cml
!ru[i(or
rNicorc.
pcnlru o Espandnc cal dai ldgi a infoftaJiilor. r fi n l1mai eicace sd se
0LilizcTc \.$!i dcschise
li/sdu
lilne vidco. Pot i organiale
jilrxniri
ii
audici publice pcntru
o
cxi niru! nmi'nulilii a pLoiccrulli prcpN de .rbe petso&e particuldc, grupui de idcrcs
ii
altc
!n,i
ntc$s(lc. sc
poatc
liDc
sama
i
de alte netode creativ. cum d fi sondajele de opnic
$i
chcsrionNic tjru sdu mai nnlre didrrc ac6tc nctodc por Ii xtilizalc. in tunclic dc dp!].
nnno turF
!i
nnp hrl dricipat al proicctului pmpa
2. 4. 7 C on ttut u I c! titd
lii,
e ra I u a rea
I
i
"t'h
ito izatua
Eslc nnporanl sa se venice calitatca CIM. nu iD xhnnul rand pe.nu a conv'nge dcel.
po\..re.
rjnrplf $i
organizalii cec
por avea indoieli iefcrilodc la realjzarca nnei EIM. De
.scnElcr, lc$i CIM pot fi corcck din
punct
de vedde lcgal. ntr esLe obligaloriu ca lccstca
sii fic
rl
llilc nl
pNccsuldc
luarc a dcciziilor. Maj mnjl. cstc inpoirnl ca fa.lorii dc deci2ie
rn nrlclergii comFlct CIM- lstfel incn dcciziile pe carc acctlia lc iau sn nu ire lipslte de
li sNrcDti
ii
si viri ir intinpinarca obieciivclor
planificare: In anunitc
Fri.
sarctu.
vcnucirrii c.litftr CIMcsrc atribuitE uNr grupu.i indcpendenie de expcrll.
-
EIM
'ibile
nrdtii
M. Dc
Dvlorc!d(
it. rqio
!i Dx.rili(vol D
p,Ea
r
Prognozlro. csrc un clcrcnr nnportantalElM. in1rucat &east!
jmplcexo
anumilnivel dc
:1.cr1itudiric. cstc foado inportaDt ca prognozrca
si se faca cr o cdt nrai mare acuatctc.
-luind
ccl nrxi bune mctodc exktedc. Expericnta acu llatd itr rrccuL
ti
cea prczc;ld
:J.re aiLrr.l. rcaLLzuca pro$oznrilor
h ccea ce p.iveltc
viiiorul
.\aha1,1 n. ca scop pnncipal eficacitatca.
Se pune nftcbarca daci procedurilc
5p.clirc .d airDs obiectivclc
rropusc
dc cnhe taclorii dc dccizie. Sc .u iD vcder! roate
r:Tultatcl. rnur p'trgrah
sr! prciect
tirccstea
sur compar.re cu scopurilc poliljce
definjte
--rdror
(M!.ftr et !1.. 1986). llste nncGdt de notat cd. atit cvalla.ca cat
fi
nodro.izarca
::
j&lr
!l pfoccsului de EIM au fosl dcglijalc in lr.ccur.
:.i
ll clalualc diferne aspcctc ale EIM clr a! t vditcarea inplcmcnti.iirecomandirilor
I)l
il
misurilor de rcducclc a impactu.ilor. o conpdatie inrJ nnpaoul acrual
,i
cel
_::\tutj
o cvaluaB a coDirutului
ii
a clarirllii Epoanclor intocftire; o cxMihrc a
::tcacititii difciflor paripaourtiln procdura
de EIM erc. (Devuyst,
199.1).
:-< Lnnitnfi n,:,ior rle cvaunrii ihp.ctuhi rsuph mdiutuii strbicte dc dhcutie
,i
Froicct0
d dezvoll,re viito{.e
::i. 1 AM: &n6ruteu qtalia6
ti
tebpotuln, rcopul
ti
hqtorlotogia te tacru
:\rcricnla acunn,laiiin cadrulElMascos la iveald o selie dc problenE carc vizcazi scra.
no.1. \op' I si .n.. dol"srr ue lL, r. dupa c-m qneaa
-r.cruiilc
.trn l.tive rb cablaa
Floiecte
micij loate exeutare r^nrr-uD timp rclativ scun sau
:ccnrrurc inrFo .Dlnitn zonn geogEfica.
N sunr luate apoape niciodatn in considqa njr-
(
l M. Atlicdrla liniratl a pocedlrilo.
inlemaJionalc ale EIM in proi{re car sunt tnantatc
:: .ihc
luvcflrclc
occident le s de agmiilc intcmalidalc dr ofectuarc in
Fn
ir cuLs dc
iaohd! poate
fi coDsido"tede asetuenea, o ploblema
de sdi sl)aJiald.
Dincnsiuncr
(enporaln
::\1. iia crN csrc aplicai: atizi, pe o bazi roaclivr, dc scurtd duatd
9i
axaln pc
Fricipiul
licct dupe proiccr,
n! conslituie o iezoivde s pllbLcnclor globale pc tcnror tung tcgnte
i mednr Acesl lrcru se inlemplA in
prircipal
datorite faptului ca, in tinp cc porsDectiva
:iporli . EIM csrc scu1l, schimbtuilc nfavohbile ale nediulu' au loc in rnod
::.,tcdlbil dc. lldgu1 r nuti ini
ri
decade, amcnirland civilizajia umdi. Mai dult,
:
.i.mclc
NLiticc
doDinantc nu sunt angrdate in rczolvaE. problcnclor pe rerncn tung
;ronrrl
r.Lnporal al politicienilor
rar cxtinandu-se
Si
diDcolo dc urniiroarca perioadt a
r:!.i lor (orosteh
$
Ebric!, r989).
.-.ti
n'ajonnrca CIM $'nt darc
!e
proieclc
sp@ificc. p.!tx are nmai b nundr hnitat de
.oaLilc poalc Ii iuat nr considcrdc, Dar. ClM pcnLd pbiftrele specitcc nu
l).mir.
o dalizt
r:ririri . pFblcmclor
$i
dpectelo legale de nedir! D@c$ a t efectuali inh.-un context larg,
!i
':::
n0
tenit
o xplnnae comprchmslv, a oltiuilor
Foliticc.
Ac$r fapr an.ge dupa sine
r::.5iinr.. nml cxrjnded a
Foictelor
"sp@jfici
o,lrc "ddin supeioaE alc ElM. Un
NDcnca
fl
oi.ct dc
'tldir supcdoi de EIM 6te ddesca numit ev.|Mrc st/ategicd d Mediului
Inr pu.r Dou pc llna dc aclilitili. pcnt! cde e c* a fi
Prciectate
sisieme rd.plate de EIN4 il
Etczi i lc^ollaca
prcdusun . Asttzi proi@tcLc dc EIM
pcntl! iirduFia manuacturicd ce.
iLnonn.tli rfciLoa! la cfcctele fabticilor asupn nlprcjuinilo.,
9i
aL nci cilnd cxisli \reo
larnt.mai.
s0r1fNpusc loc.lizid altcnrati\e slu masuri dc Educcrt a iNPlclLrlui Darcd&tcn
tFtund
frvombil rn{liului al
Fodusului
in cus dc cxccutarc nu cstc aprc8pc Diciodati h nr
c. rside! ! i\Jtfcl c\re inpoiani sn iaced aici o lcgiilud inhe EIM
ii
FraLlarca Ciclului dc
\r rti
(
EC\:1. nr vel.rcx de olttuii onei d.lizeholiste. oricnhtc a\upnOodusului
ir ,nuLt. rari iic lnri cxisti incd
Froblcme
nEi in ceea ce piive$te
Ffiicipaa rublici
sau
rccn I
Fnbli.
la idornradc. AsFeclclc socio.conom'cc dc accsl fcl sunidc nrullc ori iglorale in
..druj lilN4. chiar dri nrclLrddc..ccsloE ar pulca reddce impachtrilc nc| \or.tllc mioE ah
.rumiror !rlc.le. Nlai nult incn, doNe nu cxis6 o nclodd
pqfccll
satr Drivenaln de
d.z\otir. a unci EIM. nretodolosiilc
$iliniile
dircclodc spccincc uci drunile
Fi
sau regiuni
l,cbnie s. 1|0 dcaolftc nr conoordarF cu ncloilc, coDdiliilc si oon$angedle local.. Accasra
dcoxrece o cgirrc dn tu
Fra
in cuN de d*oltare a priorlldli, novoj. condilii
ti
consftansen
Jr lirirc lilii ic ..1. .lc uei rcgiuri u.boe din E!rcpa occidcntah. lta cuo arc nn dcal nrml din
Asi. ir con|lrdric cd.cclasitipde dealdji Ancrica dc Nold
L.r iIc.Dfrul itu
t)lJ
$a Licnl ui cfon irtmalional dc r cmlt'. ptmticile EIM
lorm
I le
inbuni,ti. pclJormanlclc nr viiioL. Accasd iniiativa, numiii l9rrditt tltonafavt dt E/icucidfi
l')uhkirii l\.tuhnui ! losi sponsonza6 in conun de ciac Agcnlia Canadiara de Evaluarc .
N4ed hl irn0 cuni cu Asoclafia Inlcmationala pdtru EvaluNa l$pactuilor
{Sadlcr.
1996)
fdncNlc lunrc i,r disculic nai sus conhazic rcalizarea scopunlor najore alc sislcnclor de
EiM Rccs
(
M8) s,gcrcazn
pala pa$i intiali, taiai rnai
jos, pcnlru a rcface EIM in a9. tal
n)cilnccrir si
tmcc
uD rcl idponantin rcalizarea unci dc^olldti durabrlcl
- crhn(lcicr stccLNhidc activiuili suplsc EIM penhu a acopclio
gami lafgn dc actlunr
si
r ofrrcri{lin \cch lpubiic
!ip
!ar, rclcvdtc din plDd dc vederc soci.lticcolog'cj
cr r.ci \afictili de shlrciurj i$itulionale
pflrtru cv.luaEa Lnediului. adaphle
PoDrru
rnarrtlivcrsimrcaiiilialivclo.tiactivililjlorccurmcaznstlieevalualci
- rL.zvoltar.a uror merode pc.lru elaludea mcdiului. carc sa reflcclc ditanica tcnpordi
,\r
s r.tmLa disc.ntiNri.
9i
plasticitatca proprietiJilor ccosislemeiori
DrdcDcrrifcd nctodelor antcnoare ca partc a unuicadru nai larg de pl.nificdt
ii
lMre
x dcr zillor..rrcsll rcomoascn cfcctiv tunciile .cologice ca faciori limitd.
Dcii siscnclc actualc dc ElNl nx sut
prcgdtirc pent! d rezolla prcblcDele globalc aLe nediulti.
orurcrii dc
$tiinti
nc pot olqi eum su8*tii
pcnirx o rcfdni
proccduala, care ar
Putca
avca u
irDFcr irncdirt
$i t)l!tund
NFE iolului EIM iu socictals noatri. Difcrnc sngcstii pcntru a
re71nk accslc
l'oblcDc ii
pentrx a nnbunilili sislcmele de EIM sunl distatc
'nai
jos
2.5-2 Evaloarea itpa.t lui tuntalativ
if oilla rcomasl.rii
Foblem.i,
cfcctclc @mulalivc alc .clivitdlilor umdre sult rlrlod
inconontc i0 n?dtiomLelc EIM L velul ptuiectelor sau sul tralatc in documcnle scF@Le
tnc.rcii ilc ac r nrclrdc cccr ce se f,.SE Erdluated In\attu tui Cru x/arii'' (ElC) in sistcnele
rr nic dc ElNl sc lovcsc dc o nn$nc dc prcblcmc neicdologice. Accst luctu m dc rstcptar
ivitrd i'i !.,1o! co npl.xirarca sistcnclor ccoLogicc
ti
nairra mxltifE a lcg:i$ilot on scdnr
ln
!a
fei
)!^orrdrJq,brj
L nc.fr.rr(\
I
)
rdrar
nalrzi n carorla cvalutri dc inpacr indicn patu tipui de efccie i^D *ltuded inpactului
:-uhtiy $ccesiv. dcscrisc naijos:
Elic.c rditivcliniar:
snnl adaugate sau exrasc dinr-u depozitn.re fix cariitilioici.
:rJ.!'. nd rgarc arc acela$i cfcct, irdifdenr dacn cstc rcalizati rai dcvrcnre
sau mai
:irTiLr nn. o succcsiurc dc dezvolliri regionale;
, f.fcdc rmplificrre sru exponentirt.: sutrt rcalizlte hici adiugnri int_un dcpozit nr
.,f c.tn deliLniiat. Spr dcoscbire de caregoria precedcn|n,
iccare adnugtuc are !n efeci
'trli
Dutcnc
dcclll col anleior;
: El{tc discontinuc: nr accst caz adeugirile succesive ru a! nicj o co.secn4d
cljdentd
.ura cird nu se tiecedc un anuhit prag
sau timiin dcstabililalc.
surDi,e structu rale: accsisa a! urmebarclc ce&tcnsucr:
.
{ Dl clu c dc tnultiplc dezvolrdri h irrdiorul rcgiunitor
ti
afecredzn un numir dc
.losrsrcnrc
]rrin
conexiuni rereste. evalicc
ti
atnosfcricej
.
llr
ti ]dcDtiilc.te douii trajaturi alc conpo.rancnlutui
in spaliu
ti
linp. ir pdmul
ird. clcctole ipar local
ri
in mod brusc. in al doilea r6nd, schnnbiri tole
a.ccntiozii lrcptat inlcnsitarea episoadelor bruge
ti
iqi extind cicctete Ia scd:i rnai
ltugi. Treptai. elc dcfinesc un sjndroh coerent al efcdelor stncturalc_ cdc rczult6 in
\clllcrca rcziljenJci ccosislemelorj
r
$prizclc por n descrisc din pun.l de yedere
ecotogic. da. elc sunl geDcrate
de
Incrdcpcndcnla
ti
intcncliuea din cc in cc nai crescrrn dinlr to4clc reglatorii
.drlo{icc. cconomice. sociate
ri slvnamdrdlq
: r., cxrcgorc .stc cea mai pulin
intclcdi qi rep.czint, cea mai mare
r:: :!.r.x
!r
nnmngcDrnlul cfcctelor cumulative (sonnlaS
c! al.. 1987).
t:;r.t.crnnnanve sle dal in caseta 1
aiqetJ l:Unercmlludecvrluar.ainDr.rntui(rmulari.
. f. I i ildiicr.n
r
ducse! imprcto of de n.dju chDLlr Riur FGsr rrEnuzi
llrcvinlia
loidir;
.r,
rd! nrir pi"
l)]lrov$lida lirii.
tn rtrinii50d.si
sldrne
mlau di
io zonit. umcdc. id
ondu
e din
tui Fn*i fit numqoN.
ri
mjoq 1, ,na bm. tuldlgqc a iivcrului la
LLn' u laru)dvs. loDlind s*i dscrM enn.ifi
rc
o4rurite estumlui. dersiodtrd mcdiul p ,r luNukrca
_!r nrrra'tc rb{r fuiicc ari in sdnn
: {di'iit cu (r,Dorcnrd
m"uiplc
-
rrllttlciu d0 cxDptu, dlzvo
)orrr
! onn'ro nm'i
ild
cirf o iisult velni
@ru
drpozidcr .frhuElui
ri
penh
drnclc d! ti.i.arc.
rL . sr itit! i nltci . rb{ lrrii A.c{r *ti@i au inl dFpr rddn
Djc
! n d!
(unurft
iurioorri car a av
4irr
redtrrz.icidis@ inuihr d idddx hlbjhcror de 60
ll$llti!dd.4o|dcdj!{sifi.
..!ri
r trr iu srrc tr'rLN'lrre d! !. &prn Mdic
4. s.h'nb:r drbd.44rj]t
&.r
qnoul
{hnhriLo' cin,
'
.
J
ul.
sr r E?u!b_ !l mi
'
ch.p-lf
fiind
'i6urre
al di*uilq in c$ud., provoilnd bbda6 nei p.8lbe ai'lor din ?]*re de cosd
nr r* 6dnnd orerbl dsisnE s h Esilrc
qianjoi
rldui rffi &fod idcdlri*
F?h
ec!$ .mLiel
. in.qhurtui: Fiddn
! omurab de hndr,cnsre
prcductive.u d
odre dep;donFi
!tuvincni
do
pro u nai fic la rcl dc dj.Fhjbilc dio
Pud
de ;dr onomic s rn nm..bll d far,
buoddil.: dqi fiff dis dc pl.tciic csb aatuit
Fnh
I rczi$ lnundati d inp de
val(lle cdimad s
FeL.lor
mMt dt inmd4rr sai Em, dc ssi lftvibbile ln vitbr, cdtnud
cu erFnsitld omtdor
$tr
benrlc idun&bik
. sut trt h bxt s nlFPhd din,nn
dN4ild
polwli i cmdu k dtu utr
I 70, prsuFn
s.ssr!
peid evideiFem etubror bxne ds
.rtu uor
(Ecei
dnunlib pd'h eqdenli@
Plcdlo
d*4dq brc
h dMrc.
^{rel
s: dovcdn .xnhF ddon li sp6'd n' rcdiiht
n
h
! zond. ucdq ll'mepd,n
dibr '70 a tmcp!. o
(sl,nic
uiinut!
p.d pot
lia
aGlor sede, .3
uffi , destsnd f,pblui d sdlile
juvenil.
rle som4ui tuen
'n
ss$e
-m
n' bpul wi
Fnede
hhe
din c6sem si d*olrm lor, in,inb de r mgB itr mffq ln ma $lnijh I
ii adi *mL d.bnd hdisuirii,
'!u
pcdui .prcxindiv 70% din anele h
D$i siar
-dffe
de imFrd cer
i
plmificas shi de$n idtu# coftv@t, s
P@L
rstie idpd d
DrieE d$tr mb& rtu{ f,ze ncipiora
ti
l,abueGiRa ulhuri a uoF diift rcbd.l. rolosit a mdibuit
; mod $kbnl[l la sNsul obtinur i' sdblul efcdelor cmulari!! al. d.
. hhdw dEpri. de .rh Zow Mohknd Recianol Plamkz Batd
" a
dtu'rfieii
baz6 pe ftstoaa
zmei r
pm;
olrLll'H etublor cmulative ale deaolini io rcgruq ff a conds k adopbe mr obidive
nir oprindhE
$
a md sftcgri
8trde
pcnh EaliaEa esba
. ln Mo Dleiiicfi
s d$nit mLni mi debMd
ri
sFcirE d dsprs
dc?or6a &rividtiLor Mel
ptusmul
F
h
Pruklj,
miufo
siole.
"lsrietrtmt hdi R{eru!
Aog@d-,
* ddrpadc prcbkn. pilidnii bENilor asriolcio tinPce Ft6* liw Ennory snd, aspnne
'
s-a
Fmdus
o *himbsE naloi: h prmsul d. planificaq de la |Enufta
duuruj
su plodNlui rMl h
.videnheH brcului de Dknifir
.o'rinu: . Adi $hjnbe a rdd ie!i[ de o npliqr ml mE a
btc6b'|tddslrf''publtU14'irr3cjridoconsidmlic6difi,ics'h'nie
.
Pm dc^dlM mor Eced(i dd cwlwe a mFtulor d. n di'! rn
deosebid ssbltr ologre di' c$E
d'
!i
p.nh ln.hidce plaFlor s devenit br mli dd,lirt
li
di smpFh.triw
(s0nn4, l e37)
2.5.3 Devoltr.@
procedudlor intcrtullonole rle ElM
Mxll
]dn, Si
ln speciaL organialiile inlemlioraLe
i
compdiilc
larticulale.
inifiazd qi
desiAoda edvlaf in nmercdc
pd4i
ale lu i. Dd imPacMle aclivitdiior lor dupra
mdiului nu sunr inlodeam luto in colsideruiie. Peliru a redresa &edu problena, oste
itupond 6 orgdialii ca Nafiunile Unite, orgmialrile non-Suvcmmotale
ti 4enliile
biLalelalo sd ia ln lc.ios ElM. Bdoa Mondiald a adus o imPondt, conlribuli 1a a*s!
spec! al
probtemei
jntroducdd
EIM in
procsul de luN a dociziiior
$
editand c&! dcapre
ljlM. Mai nult, sisimcle nationale de EIM d trobui sd
pniti colabordea @
tdril
vecine
pdlru a s dia impactuile supra mediului ale proiectelor intdtalale. un cadfl
lcntru
u
6mmea
lioiect
sr pus la dbpozlie de cltr Conisia Econonicd a Natluilor Uole
pentru
Elropa
pnn
'Conventia
Espoo sulra lmpactuild Inidtatal' dh febuarie 1991
a
Fnliile
t991.
l.liciilc cc d
lErca
i acLbutale
D.
tda celor m@timale mal sus d pur6
iDbundrdli
I
lril'tniaca
la ni!c] inlchatonsl a
plobleneld
lccalc de mediu, a servi la innuna4ird
-:
:liilor dintrc
ldrilc
dcrollatc
$
le ir on de dcaottare
ti
d fa*
losibil
@
6nle tn cm dc
s o1(are sefi idotifi@ propriile
Foblenc
mai clidflr
$i
@ tui
lulinc
cosrrtri dccar n1 prcz.rt.
r rs! context suii rlevflLc umdtoele spcc!;
-
ladicipdea Frilor
in curs de dosoue ta procerul
de ErM va imbundt
li
,jisponrbihalea datelor dcspre condiliilc locale de medi!. De asemena. imolicarea
: iJa i1 saluded heJ! .lr. \a da
l&
tor rn cr$ de de^otrre nd
p-linc
i r\cdc
"
\L
rlange de impunerea distenlei i malionalc.
- trn alt bcnefici! d reiet dintr-u sfudiu nai aprofun lat ai condiiiloi sociate looate.
luoand ia o mai bund plhilicdc
a seniciilor sociale
dlcl esre coreor rcalialr, EtM va reducc sau chitr va elimina costuil
Dc termsn tune
ie Inu pro.eclcdedl'tel.ardaunadcdrulurj
- :sre necsd a n creal rh sistcm de supraveghcre obicrivi
$i
de conlrot al calirntii.
Crgdr/d!Ile ra emdtondle Urhur< id ll. lra( lo dDrndcrL
Fnrru
(t(L
r ncfarorat-
,e
:e c4c proicrele
lor le atr dupra mdinlui (Ktcin-chesivoir,
1990).
::.l Ewluarca slturaEicd a inqactatui ataya uediutui
:.:lu?ra Stralcsici a Irnpactutui Nupra Mediului (ESIO,
numita
si
.EtM
programalicd.
s
-EIM
penft politici, plduri
fi lrogramc',
nu reprezint.r o idoe noua. Ac;La a fosr
rsulatd in 1969, cand NIPA
^
cnt. toate aeetliite Gbeflatui Fedetut .. inclnse i,l
r:'nite
Ie.lenle
hajote nte dlecteazd senhiJicatir @titdtu nediunti unan. sd Drcrinte
f
')Don
lpbho! desup npurtul ateyora 6up,a ne.liul&-
ls,gat t
wcbb,
luso)
:rri, dupi Sigal
ti
Webb (1989),
rcvinirea NIjPA a fost rd sau dcloc apliard dc agentria
?:ral, a SUA pontru
dezvoltdea unci poliricl
n
lionalo
ldgi. in ori.e caz. estc cla ca.
i&* proiectele relativ mici sunl su!'uso EIM, almci
!i
alte aciiuni cu ar li
Doliti.ilc.
lrunle
ti l'ogramele
care a! un dommlu muh nai ldg, d trebuit dc dehenea. s, nc
E:lrate ln ceea cc privest.
impe nle nefavorabile aupra m.diului.
:renul de'stlatificde este inpoamt i! acesr contexl Referindu-ne la doclmcnrc nai
Elle desp.e mediu,
plcgtuitc
la nivel de program
sau politicd,
&csta rcduce bi.oqaiia,
=+:ict
rclaliile dinrr mai nulte podne
de mediu qi
NLgurA un cadru gene.al
lenrru
ttM
r
jlcl
de prolecl.
FIM, la dvel de proicct. es1e cat sc poare de delatiald
9i
cuprjn2 oar
ai\f. pc de aLtd pade. sre calita{ivi
!i
dcmmtradvn, dd de cele mai nultc ori oferd dod
f_:mati
snbralc.
Dooumentele EIM
ti
ale ESM sur conllem dc.
a,.\. cauda, Australid
g
olanda, pdltre
alt.l., au fcr primclc ca.e au experlfenrar EsM.
liiru a de?olla nivold nlM, in mii '?0 DQartmenrul SUA pentrn Denotr&e Ulbda
d
i r'tuc,. a e rbo'd_Droieill aonunLa^d
inractulu ae urdiu d';h: ld,nnj lo,en
'rerwiJe
cIM
). Inijlar d \pecbl peflnr b
^mr/a
aupd.np4ruitor \rrodc ate
f:ltafilor umde pc
o alio
geografica
indnsA, proiectul
'Aica-wide CtM" poarc ti
:,:$rderat o EIM de 1ip crmulariv
ti
srralcgic. Acsla este projecbr
sii
- dduc! idarzierile caxa! de elaborarca sistcnclor CiM pe pdncipiul proiect
dlpl
prorect
in aprobarca
i
coskuctia dc c4ej
- .laluczcmai ddecvalimpaclul cumllariv al de^oiGlii (I4cDllieolt,
1978).
71
Loma
q
L Jdnlr!.
r I mpoc ra dc smened |I tun"lFa'c
nuodlws I sM
]
'^tr"
ru..
"
p'or-o" ai n remva rde $
q/(a
$alldtu dumiru
pldun
>
1s;da nediului. dardjsculiilc
in
jm1 aceslci
propberi @ntinu' incn
ln l9-o
+. trlreprin.
o
rrdm'nd. min'rlr"ai d
\rabrliltii lsM R(ruld(le
'c$rl
5 rs"dlc'
tr
Vchee 1 laa6l
.
.sV *., r'*. lo..
nc1,
crso||dd-s llM la nrvcl d'
frorec
penru
"rud
i
;osjdrare
cfcctele cumulative
qi
lentu
a incorpora in
ptocesul dc ludc a deci2iilor
considoralii
Fjvind
durabjlitatca;
- ISM ar trcbui sa nc considqarin
insttutuent tery)orar' ai cdrDi scop po tonnen Img
cstc si stabilcsc!
planiliodea integratd sau 'verdc';
,
;,lltatele
studiil;r
auPE efoctlor ccologicc
ti
so'io-economice
ale
politicilor
Dtanurilo! $i
proglmclor prcpusc trebuie st fie inleglaie,
9i
- ltiecri",t aoii"iil mu ln inftaga lumc este foare ldg, pomjnd dc la dc^'oltdea mei
noi leeishlri
prin d.cizn ale Guvrnului,
pana la
politici socloiale,
progtame
fi
plannn
de dc^ohde rcgionah
d
comudn
-n
\(mol- dc E(V c.tc oa n(a.erdI AcearJ tu"ri
"dm
IsVooare l: fo o.lode m
fl..esLl
ir lE.
"
ded/'lo,
\,/tru pldfi.&ea
"dnsFrr'ni
fcsucie
In 1995 a
cxseta 2: EIM , lLnulul de Adoitttrarc Foresftrn Bam, N.pal
(IUCN' 1995)
L^rt6 ;;.o"!
p"m *b;|.*
r. delorbb de Mmsblr rrduiror
ri
con*d'ni
i-.ririr r
niN Iq.r"r, ;q.*"a d d?nhb d ErM *b lbr,csb*
Psft,ddorh-*.
dsdlor
de
-*"*i.*t".o*;;*#
r*.
p eNrt utriu
pijnuior
prcphe
;,;;";t(. d
g-md p';,
,
"l".ol
rr.
* *i's..*i .
dd[ a mraturhr
Ftilidc
asup]a nediulu
ilEmrv< omdts
r
.llcm.*, FductiR
foEsiicd ,
d tai.romr rcsin'n mtul de
in npo'n preDbi ft*sn m'|izltr dod
rcfl-d siM$ aduL! r
provincici ri rc$
po2itin su re3aiilc s r0 Daliie
^
eu
pdGqic prsivd int mur
Pm
ce plodml'a
e inprcon
posib c !an$ dinemiue
ti
irprbnl'' sind'lt atni itr I9
^t."*.""
--J.
"-
*' .
-'t.
rr*
r. i'
^'
dr} oibu ro sf * s
P]dui
o
Frrjr
tudofll
r.s*, . ,itut*,
"-i@it"di'6ibts,
dEpul d. propncbb sFdd' fshi4iM'lq ndod'lc de Iortue'
llii';i"el *-"-i. **ri""*." ri
edusffi
popuhriei, pdc e sileie
ri
sh8i
'
de pidn lidm$Fct a
i*i
^",r;.
de *t
"
":no
a" *eni '\]es;i
6d
jud6t
nind 1016.
rlru
! saliz rosrtudiiei,
.i.a"-". t-" **." o"
pj",'-'*g", .s i" trrdmj.r"*hen-ri'e
"-".14;*-"
*.r. r me'. n
ptuE;r'- r''snoh
'oi
om ro i un u' oGn
0r-r-
a. .iJi" L" ;iii *r.*r t' r+a
r ri
rini or nin.bse srcbdii ecbturui rorosis. Paanbbb u; 8rr'r dc
-rt"
^
..iibti b"'.
";-&'i'oi
de imbun drire a
plmDlui de maac'rcii li wd@ ndd@6' cu
cde rai irsdne onclqi zlhb tu 1ms Eolizirii DIM 3u r$c
A d;.lhatna, Ecinul &
Foru4rc
fsenjq",
'
tebui implemeda
Emrud'r s n. rico4;nb h pl,iur
'Ne
cGe r pds
.i,",
"
, .*
r.'"*pr.*""^Enb
"-;..
. -ariom
mh. mcen n I m ki
uiele diift ;Ecic ldmiiiqt EDh
.a de a dou slbrFtiv. eeed
euEffidbl orGsul dc lui s de'illor d tebu
rmn
incdiat
I
Ni'"ru *.G
-u
a." a"* atmdn r fi dcihimr dc dnp.nibilub rstr*ltr Ehniq a iimpuru
72
bdnior rob d! mtru n rohF, DoliLn.
)5a
lung
dr druuc $nr s$Jial.
Fdm
n4ih
ii
inpti.fd!
lurrr
lu ddd dc
u corrotut in.cdiild !e!gd 4., pirrurbluj,
emd
rcvoilor comuidtir losr
r i, /n !! D! rLei Dc a\!orsq, exis6m,i Ellrs Dodrlir4i
Dlnagen.ntur lcmndui rotonr i
qrnfnrtii
in (rc
rlaudre
pdl fi hhlnidr.
ntui.n I ruFrctcfor tdne ss:bit! din
rud
r {r!,ftrpri,rjoi,k'brcdrycGj6tiieicoislvtuii !!AGirin ro{eadivn4ih5irva
argii dc r*kding n.i dibbilc,
Drccm
te
fl
smdi( aJsc de mut ph
.esdtr omov&iinoului pl,i,i *iguru&! ci
gitod d dd,lirte ope6tion.le
:.
j. j
I rl h n nn tulnu panicipdrii
uublice
::rilcdca xleri r unui ptoces
cde afeciedi nediul csc tonelia sisrcmclor d ElM. Dcti
::oirxtca sisrenclo, dc EIM folsitc in inhga hmc i$i au onginca in NEPA,
y$ificaie
,!:rn1a
!i
pdticipda pnblici,
cdc rcprczitra pa4ile
sale vital, sunl ad$a onis nr sislcnotc
'-:Nii!c
Accasla sc inttDpti dc@G. atat gulemele cat
ti
oreeizaJiile
ldLicularc
suL
r-\.r Elicqnc l. ldce. de x pdnile plblicului
si ia partc la
Focesut
dc luN a d*iziilor,
:::Finl sii oD,qsci accsl inpt pnn o.ice nijloc posibil. Ageriilc cu acccs cxclusjv la
.:-.rnrntiiLc rcfeitoarr la mcdiu nu doFs se-Si subrninczc ac61a
pozilic putcnici (asa cmr o
.i
il.) isp,ndnrd darele. Se tcD ca ac6lc i.fonmtii confidortrate pot
fi folosilc h mod grcsit
:r rirf.
Nb
ic. ll.r.
lidtud
scma dc faptul cn uod diltc $opuile p.incipale ale EIM cstc accla
,-: ri
fcrnirc
publicului
si panicipe la procsul de lum a d@iziilor, ftalli ca EIM nu poate ii
:-
'.d.
doiir i.
Itnle
dcDocraic. udc
publicul
de acccs uror la infomajic.
a\in. nsriil clar faptul ci o CIM nu lcprczirtn doar o tulecFe obi@tivl dc dare litsitc dc
rbrgljldc rcfcrito.re l. efectele posibile 66!pra mcdiubi. Chid
Si
CIM de o calitatc supedori
:.:!D un rDir $bslanlial de extr.loliri
9i
concluii bzatc pc prcsupberi simplificatoe, pc
:2. ce p.t constitui oricatrd obicctul unor disutii,
9i
chid pc
datc de mana a doua prcvenind dc
:
-rLup!"
dr ui mte's nr'l.eptefit (wciss, 1989). Astfel, o ddbdtcrc $cietah ldgA este esntialn
shi r ddn, i
tl
! cirtiri ulorilc subistive aeuse in EM.
-. tcbrr dczlolr.Lc nccmisne care sE imbudtdJcdci dnporibiliraiea infomaliilor crurc
: prccc$L dc Ell\,
ti
si promovczc accesul la datele de bde
$i
la rczuliatclc analizclor
$i
J.rlLrliaLor Un acces slab la informaJic impiedici alclonea docunenrclo.
ti
duce 1.
-_lJcrca
abrlLriiln dc a invnF dnr erperienla altora.
:. i,6 Evaluarea intpaclului so.io"ecotuhic
lracrurilc socixl poi
fi delnite ca schnDbiri in rclaJiilc dintc mcmbrii unci institulii.
:rdnmirlili
ri
socLddli ca rcajtat al unci schimberi cxlemc (Bissel, 1989b). Inpacturilc
-:rralcnrcl schnnbnriin:
71
- rlaliile
ri
obligaliilc dinre rudel
' dlaliilc dintre
sencraliii
lrad4ii
pnvind vintele. ctstoniloi
- insrituliilegl
pr.cesele care vi2cazi rc7-olulii
lolitrce
qi dezbaLei;
- valorilc, imponanF
ii
sennifi$lia diferitlor tr&aluri alc vielii
$
ncdiului
s.o,al alc uNi
gru! dc odenl
i
- viala cuhali. incluzmd dpcctc ca linbd, ritualuri
ti
stil dc via1i. Acesr ultih
rurponq l d.qi_pe I
Frtio(idl
di dtel(.
lmpacLurile sociale afeclcazt indivizi, n$qii, comunillli
ti
chiar sistcnc socialc nai latgi.
rmpacturile dupra conportecntuhi psihologic, aupra siguianlci
ti
sdndtdlli, asuqa vielii
socjalc
fi
culluralo, supra
procsrior
ii
slruotunlor oonomioe
Si
politicc
sunl toate nrohsc
i!, dclnilia imlactului social.
Procedune EIM in o6ne
lii
cotridcd nma apecLele tradilionale cc vircaz medn
$j
anumc: ap4 acdl
ti
?gomonrl- Dd tcndinla actlald este si se ofle?i pcnrtu o mai ldga doinne a
'nediuhi
nLonjutiitor',
jnclunldu{e
flet nediul wm ctu
d
apectele $cio-eanomioc
Lvaluar@ impacLulu, $cial d li boefici in mdlodele doui cazui: (i) grupunlc
dc abongcni
nativi din pr4ile indeprnde alc Ausllaliei, undc cstc impus m dhn ralid de dcaoltde:
ti
(il)
gnLlurl ndi dc omcnj din lndia nnta! din oratele, sdtclc
d
d9 pe pdmam'file lq ca unnare a
inundaliitor .auzte dc corstruclia de bdaj-" hi&oelectie. ln mbele c@r|
rroesui
de
, /1.ldc aJu u \fr6.mpq(r\. ciolaufre ac$ o'E|pm.
2.5.7 De?oltarea ntebdo,tgiei sp.cifice
ti
a lihiilor dire.toarc
lixislr, la mommlul actual, o nevoie oesctndA d a sc c! sistcme de LlM pstru Tone
geografce speciale. ubee
tr
rurulc. in acst context, vom sublinja catda acpecLe ale nnor
denenea sislene, id specld pmtru
ldrile
in cw de denoltaie. Princirala plrblcmi prilnld
incorpordea [lNI in
p]dilcarca uNi
Friccr,
cun dseori a fosl ev]ddliat de cnrrc lirctoni de
decizie. o @Nlituie @stuile suplimeutare
pe care &edta le
prsupunc,
in&nedle nr
inplcnentarca
Foiecnnui
qi lipsa fo4ci dc lu@ calincab pmtru a evalns imFerunle. Unul
di rc motivclc p@tru
carc EIM ste cdLisiLore i!
F
ilc i. @s dc dc oltarc este accesl limlal
dl acqsLora la bu a dc date telnice
pe
car se delzA ploiociclc cc au ca obicd lnp&lui]e Din
ddtd cauzl lrebuie admate loane nulte da1
$
ac$t luctu esl. poate cel nai c.sLnjLo! clcncnt
dn deaoltarca uci EIM. Dc aen@cq avand in vcdd lipsa dc cxpdidl!, fonduile limllatc
$i
L.mcnclc limilr, $te *dlal pdtn
Friie
in cm de ddollde sl lbloscasc!. l putin, tehnicilc
mpidc dc cval@e dc 1lpul lislclor de vfincdc sd mahicilor oftoldc mur sel de liili dnectode
laLabil,te.
Acqta tr lec
posihil
ca auLoritililc carc se @upd a!
proteclra mediului,
t1
pubtc'r1
si cvilc cosnlde $plimmtdo
9i
gEelile neveBibile.
2.5.8 Aratiza poNt-proied
ti
cefteta,ea
tninlifcd
A6t adninisrraa mcdiuhi cat
ri
EIM .! au o bu,
$llniilicd
foanc pulcmici lapl
clrdcnliat de lnemrura consaorall acestui subiect. De alttI, cxisti ur ca6eN aproape
3cncrdl
ct r'n prezenl,
ecologiaseaflede abi! ]a inccpnlDnle ei. Existd insddin ccin ce mai
multc cuosti4 supra lactorilor cc afecLcaT! ccoslstnclc Dd acNlc cutroln{c nu slnL
Ici pc
dcpartc suficiente penttu a pemie alc unea de rnodle cauzale prccisc,
ti
lirl
i(n)
blicul
ii
Erl
D4 iutua dqib' I rtrr
, otr'
q](v,,
rr_tu,l
:i.nc.camodclc cstc diiicil dc
prcconizat
crc !o. ii imp&tuiile viitodc asuDraocdiutui.
'..,irl.rufisprcamd,edc.DrcmDlLa,,,lcruat,,l
r cnrplere.au/d-c.(c,
iMur ,rr.
.
r!6) ,\cesr luqu subliniaze nvoia de analize post-proiecr (A?P).
-rmisia
Econonicd a Ndliunilor Unito
potru
Europa rezumd benenciilc A?P dupi cum
-a.aza:
Ificienla 6tc cuvantul chcie in aoeNtd privinli. susfiqatolii unut prcicr
not
..r'tu rd rmp]l.dl| in
rro.cflc
dc FIM cjnd
^nf
ajLra a lurcenrrdca drjur''rJr
::rucde 6upra npacluilor cfe co6riiuie o prcblena
reali.
$
nu 6upra acelord cde $hL
:,:rn
probabil sn se rnatdializezc. Folosnca A?P
pa4ial pen!ru
managtuelLul de mcdru
si
'.ir l p<)m de^oltdea procerulur uc llV Lrea/d un duotr lvdat tr
((cd (e
rnrcjr
:-agemcnlul proie.ruiui, oblinerea unor
jnfomatii
nai cerrc roferirode la impacruiile
:,i:ibile,
poate
face ca mdsuriie dc reduccrc a impactunlo! sanu mai lie necestrc.,^sdel dc
lm4ii se pot obJine prin irrcmediul APP. In ceea ce priveslc
de^oltdea. o mai bune
-:.i.g{e a impact'rriior probabii., oblindti ca umarc a tualizelor post-proiect
$ur,ra unor
--iecE
anieroare. poate aordLrco Ia managmtul hai eficienr al proieclelor
ulloioa.e.
,-iiicl.
ii
guvmcle
au dc c4tigat de pe lma aplcarii AIP- Doarece APP
por
otci
-rqno/c
aqrrs cvcnimntelor ecologice nearteplare, ac*tca po!
fi idemificate
sl
eliminalc
ane de a produce deterideca mediului. Din accs! moliv, APP itupirA incrcderea ci
--'iectele
aprobale so vtr aplica iillr-o mmlq, saisficltoac itr ceea ce
dvelre
mediul.
--!n
iicror. conbinat c! rolul in mdagmenbl nediului pe cde ,APP i1 de, peonc
=nnilor
dc decizie sd opereze chid
!i
in tilr unor anumite incertitudini in ccca ce
privegc
: r.cinlole pe
cde un proieoL
jc
poatc
avea dupia nediului. Invaland
prio
inplcmenrdca
-:i.clelor,
oricine esre inrresar
poare
dobandi o mai bun, inlelescre a
problmclor
ii
a
_::flvarii
accstora. De smene4 publicul bmeficiazd do
pe
urma All, in sensul ct o
rhalie iblositoarc de\pre inpaciurile
ploicctului poato li urili2alJ pcnrru
a oblrne
T :ectia nediului dor11,
fi
odrenii por vedea ce impacturile sunt lralate cu scrioziratc ln
:r. implicdca publicuhi
in tinpul vdificrrii proc$uluide
EIM este extiN, prin,^PP
!i
i :,e de mplmdlde a proicxrlui. Acesle bcneficii produo
o salisfa4ic legnin spdrri
':jj d. ac@ptabilitatca poicctcloi' (Comhia Economic6 penlru Euop4 I 990)
:6 List| cutrelor .le EIM
C!.ada Statelc Unitc
r=_Btra
c@dian
!ntru
csiliul pefi! cdir,te
:':i@caMcdiului(Cdadid Mqliulu"(CMolm
=iromotalAssdmqr
Envit1moMlQ$lrt,
:--3cy-cEAA)
(Frdnive ofi@ of tte
:rl Serscod Boulevdd lBidot W4lington), DC
.aji.Quch6K1A0lt3 20500USA
CqFul
pqrtru
lvaludq
Irnpa.nlni aLpn Mediului,
{nIA
Cente) Depanncrt of
Plalxig ad thdscalq
Orfdd Road. Mbcbqsls
M13 9 PL, UK
Belgh
Centrul de Evaluare a Imtactulni de
Mdiu,
(EIA
Ce r)
Dcpartammlul dc Ecologie Umand,
Univeisilated Liberd BruxI, Ldlcckladr
103,1090Bruxel, Belgra
-.:nisi!
pcnlru Fr.ludea lmpacnrlui de
\1..1iu, (Tnc EIA Comission) Arthur ve
-_i.ndelstiaai
800. PB 2145 3500GH
_-:.rht
The Netherldds
75
llM csre. nr
ftuoipnl.
ur nNtrumcnt de odagenenL al cI i scop esle si nnbuDitnlcascn
proce$l dc hare r deciziilor
prjn incorpordca prcblcnclor lcgatc dc mcdi! BIM trcbuicsc
fr.gftitc.ficienr
adici intr-u mod simptu
ti
succint, i! ara iil incal lactorii de decjzie st
nu inlidpinc nici o dificultate ii a lc inlelege. Un ele'neDl cfilic al unci lllM csie adcla cA
trlblcnr.le
itratc in considclarc trcbnie st lie snpnse nnei consultiri cat nrai largi a opinici
publicc n ahor gtupnri intcrcsale sau atactate dc proicctul
lropns.
Accasla dcoarec nuDai
in dccd fl,d va li nsiguraE rmNpeenl2 procesului de luare a decizlilor, nnpreun, cx
rcod l p0bli. a$rpla ! leea ce este prcpls in dmeLe accstuia. Estc.setrtial Ntfcl c.
.cccsrl nrblicrl
.si
al rltor actori iilrcsali la nrfomaliile asupra
proicctulL propus
sa iic
uior. Lnr irrr.lnl cf.r sn se dpnne pen1ru inlcsnnca rispardini cat nai largl a
El\4 uc. blncnrlclcs. hnirele
9i
dczavantajele salc
si.
cu siguranF, aplicatd sjngrlar nu
poarc
ofcri solulia pcnlru loat.
problcmele din cc nr cc nai gravc. alc mcdnrlui. Aceste
rclliiente !r purca fi dimimate sennificaliv prin dc4olLare. ClMpentu difcritc tipuri
rc
rolilici.
pllnuri
!i
prcgrane. Deqi existd probhnc sorioasc in aceasti abordare,
rcalnaiQ.src dccca ci dczvoll.rea in conllNde a artei EIM
ri
implemcntalca sa cficacc
f,oDrjt
trNlt nr cccn ce pivette stopdca d.lerioririi ncdjului
!i
a distlgilor cauate
rorie
sipn(ra
(v
II) |]r3r
BIBLIOCRAF]E
BISSET.R.(lgsgal, tll\ du.no b EtA Metha,ls ". li Praceed4ss .r !0 latanutia,ul Sdlinar oh
Eni nnrtutul t,\tl1 Alseslne,t and Morq,<eneht, S.oil$d:1J|j\'esity ofAbcrdccl July 9-22
IIISSDT. R
(rrt9b).
S..id tnpaLt A$essheht it Prcceetli,ss af t
(/'
ktenlulblol Senill on
,t|in,ndtul lmvkr As!es\n.n1 ah.l Mahaament Scotlra: Unileil1ly of Abcrdn.
rrswAS, A K ud
QLJ
GE?ING
\EDs)
(tgaT, Enrirckn.ntal tnpd.t Assestnalt
lrr
DttublJjks
a/,,,rrd. Loftlon: Tycooly lntcmdtionaL.
CAR\_ES, S A
(l9rl9),
Dtwrinsa| enical fleapaks: a letned en.l in sea,th afa, acLeptuble
''. ir
-
. v,1,,,,d ]" o/ls,rndl Ipp
_a-!
(
EARC
(ii)nn).
,UJrisrio, d'l Conteksatia" Issu6 in the Envirunn?ntdl Assessht.nt Prc.es: a
nzJ./f!, /r?s/,zrr,s, cin ai Ministcr of Supply ad Sediccs, Cn. No Etr 107-l/14-1988.
CIARK. BD (191191, EnnonnEntal llscssrktt atu EDiramt.nlul Muravntent . It1
t\1\!&lnl:s nl ll)\ rtunati.ndl Sdi ar on Envircnrcrtal InU)dLt )sse\lnent und Mdkag.nlut,
. rl o , 1.,
r
^r
\bc
dccn. J' lJ
a-22
rrEVUYsT. D. rtrJ tllNs, L.
0991),
Etuirannental I'tpact Aste:lhzn1 h utl!:ihj . i.
E,r,1,truntl lnrrLt )ss!:!nal ftertar 1l (2),m 15?-169
a:\'l
rys
l D I I 99rl). /, vrrrkt^
/a,
bntuatja" ot Enfi.ov1et ln1 ,Dtz. / l.$.\s,icrl. Brusseh,
::l!nnr I'hD rhcis. llnnran Ecoiosy Dcpslom| Vrilc Univcrsitcil Brussel
:i.norlf clJnmissror lnr Elopc (1990),
Pa:ty.ie.r an txx o fnritl,ncntal L,Ftj
..
r,/rrl C.rc\r ln,ilcd Narions PL$licalion.
r,{)rrt_A\D
R. i\,iERclER. J-R. atrd MLMEMBA, S.
ltgts)_
..tnvr1n"toru!
.trr ,! th,ttt in,* cdnlitnar" it Pr.ueAnrys .f n1e nutbu| ha.ttt Bahk
'n,n
soulh Aliica: June25,rl995
| \ \ tt)t)5). El1.lih. rtatu F.r.rl l.tovsemcnt Plan, Nelqt: tt/cN IIE Wortd co.sation tjnion
':-al\-( HEsrvolR. C.
(r990).Atunli"s
E,rr'onntentot Injut!: ttu aov
fot
tritkrtuul
Usc ol
iatnlrLn
ltrt,od Ast.lsnent itl l,tenatiahdi Deretafited
ptojcc^,
Vtgjjlia lornr.l ot
:rrxlrooxl t-r\'10 (l). pp.5l9 551
r: \ ronaOlLEY.R (t9921,
Re, evhry tlp
?tuttty
oJ Lhrit.n te, nSL eme,ts. OecaioDl
: _:.
:1. \,lrtrclcslcr EIA Ccnh.c. DeprrtFcit of Phmnrg and tFnds.dl)c, Unnrsiy cf
:'rPoLD. LB.. CLAR(. f.E., IIANSHAW, B.B dd lrALSLEy, l.R (\s,|),
A
r,udt,)r l.t
. tt rt! ,4r i1rr,lntu1 iVa.t. a@logicd Sufreycnclhr615. Washinlt n, D.C.: US Dcpt hrlcrior
':1.\\l
g\rrrrrALtivl,N
(1987),
'Rd.nna;d?d Mdhat.t.Eies
lot
Rut)nt Emn.nnental
.,tr .tt\'\rr!,] r, Df\.bpitryCauhhies: Et4rierc.s Dtirld
hatnt
Cq. Sxrlir! ih fhtitlu|] .
. K rr nyis rnl
Qr
Cefing (!Ds), EnvitnDrcnt lh'ld.t.tir De'!/ rrs anr,rj.J London:
'::LllaiotT.aR
I l9iq), Arra-lvitle Atpt.uch 10 E"ritarn?ntal t1!s.$n)at Rcpo insbtrh.
it. ol[n\rotrnrciuLQua]4, ofdrc US Depr. ofHUD
'\Ro.
l) \. THOMAS. J.B. and MATIE BKER, A. (1986), Leornitq
['.on
E\pdor
( (
.:. 1
1
tht )ri Rr\ i.ri a"t1 E\ dhtolk,t ol Enionn.rtat hryao As.rs,r.,/ ,{rlnr. CIARC. Hu tLl
. Jirf
(ovcmcmcnl
fnblicaliion
:-.\\r'UtN. n rDd EHRLlCll, t.l19ll9), N.w th,U Ne|| Mind. Mavih!: Tortl C.h!bu!
: ,,r,,. N.n io* Doubleday.
.
.i)l !:R. B. (i9L)61, Erri.nnenlul Assessht.nt in Chaniirg ty.tld: Evhubtg PnLlik k)
''',\.
lulandh... Intcmatioml Study or lhe Ellcctivcncs ol Errimnmcnlal Alscsncnt,
.r.ir:
(:udion
llnyiromcrtal A$cssncnt Agcncy ud I ernatiional Aso.i.tiion tbr lmlaci
:
fLER. rr bd VERHEEM, R (1996), Starcsic E,vitunrlfhtul hntatt A\satsnat st.tu:,
.: .r!: o.t l nk Di a.1nrt\ I hc Nedrcrlhds: Dutch Ministry of llonsilrg, starial Plmning
'fL.
L.L dJ WEBB, \X
1.1989), Thc Pr.yanhdln Enrn nDek l'rpart Stui?'n!n1: t^
!t'(urJl!
-
I\\ Thc Erriomnental ProJitriaral tt,pt.t1,21.
Deddb dnhilt Em(
!
pElrid(vol
D-
Pbtu I
rf
+
SONNTAG, N.C., EVEIITT, RR RATIIE" L.P., COLNETT, D.L., WOLF, C.P, TRUETT, J.C.,
DORCEY. A E.J. Nd HoLLING. c.s.
<198i7),
cMdat . Efe.t ziss4snqnt: a cantert
f,or
liltthd
R6@rch d,td Doelophe,l, a Blckcloud Papd Prcpatd tur rne C.nadid Ervnomfllal
Assessnent RescNh Council, Hult: CMdi6 Govffint Pnblistior'
SORr\SFN.
lC
\tgll).
A
Jr@@o,k
to' dzntilation ona chdnl.ftesour.? Jrstddrriuh ahd
L.hllict in the nuinttle &e oJ c@ttol ,oe, Matert lh4is, BetKcy, Califpmia: Dept Isdscdp.
A(h.riru'e. Unrr Cdf
'oria.
\,'ltOM
I
lof
\,
P-e,./, ,,4 ir 14 vrcMdbt lflpoa 6wt4?nt. Fnvi.aMmtat
.sovcet
L,nitcd
and Mini\t.rie wh Ilolk:huitwnne, Rlirnr.lijkc Odtriry er milidbelq dd Ministerie tu
Ld<tbouw en Vis$ri
j,
Thc Nethdluds:
4blimtiaN
hy the Dutch Covemdt
ao*^.aoi n*a". k n" an ot a. int't
WEISS, E.E.
llgaq.
An Onreadable EIS it da
Prcfesbnal, t I.
Ft.
236-240.
WESTMAN, W.E. (1985), S.olog,, Itgact t8at6e,n and E *aM^ttl Planniae,
Ne*.volk
JohnWiley&Sons.
wlLllAMS, R.lI
o9aq,
4he Ewitunnstal btPact
'as$snut
Dire.rire o! tne Etu;opw
Ox,,ns"irizs : ir M. Cldk ed J.Hcilgtoa
(EDS)
Z,e nole o/Ewimnnutal hnpqcr AJs8rdar
in hc Plun|irls Ptnss,NN \ o.k, Londonr Mesll ?ubhning Linit4 pp 74-8?
,
.
YOST. NC. aod RIJBIN, lW. (1989),
"rhe
Natioul Entimnddktl Folic, Ai,NEPA
Dcskbook. EnvircMotalljw Ilstituto,
pp.
l-24.
I
iLFA
CAPIIOLUL III
EVALUAREA CICLULT]I I'E
nl .br.ch\rl conslr nr isbuii|lirca pfoftanlelor &rivitiililor soci.le nr doD$nrl
r.iLrl r. r o(ltl'ii dcvir o
linti
spccinci a polllicii dc Dcdh Aceisd poliiici_! csrc lri.dririi
Nluocicaconieci'rlclorptoducftiidcbun!
$irNicjia$'pldNdi',h'i
,
\'|!r1. itrstiir.
!oIlicrlccc
Lrmircsc analiza
Frodtrsilorprinl
.
rii . zN! dc rllandlii
p'ivind fuclc cich ui dc viaF cc an corN(inlc majorc a pn nrcdnLh':
.
.L oqi.nrNr inbuilltiilirji
prdu$ilor
6tfcl i&!t "bcnciciili' srpn nrcdiului si 1ic
'
i'ldlizd$ iL)foib.liilor astfcl nrcAt si pmnild sleclrea. dinh.b grop dar a rcclcl
ilrrurn. d.obtincrc a unui prodds cde e cclc nDinici coiscinle aNprxmcdnrlui
-r
,ltrnc rceesilrri 0rgenti
|lcnn!
tundmreDrre
$anr[fic,
a polilicii dc
nroduclic,
intlcal
: ind n :l:ictrricaL
$ivird
conrci$clc ciduhi dc vidlii 6le absolui rcccsarn in pili$lden
.1
r.lrni lulbi]c cre bcLli. rii
lnii
cori dc
poblcnclc Dcdn ri nr ptutunznne.lor. Mctoda
: rb.rarrc r .l.hrlui J. llaF iti
ftupure
sa susFr! sco8l find !1 durbililrlii {LCANET.
r.l
-C\i
.n. tumai unnl dlnte instrulncntclc nlnag.mcntului de mednr dln .rsoolltr!
:ilun.ntcnn
l)olnicc.
Alir instunEnte de $'sfinere. deciziilor. cc au la bLzir dcelali scop,
.rLd \n.lzn ir fllLx condNu a Substarplor (AFS).Intcnsitatca MaFnabhri l'c rrrialca de
'/I/TA
!. t Eftlt(r.d tirl ui n.,iz(d di perttectieii
i$oricn
r,;ilnLcr rlc . i$afl ijacllir po ldnr mcdn ui rcleitoarr la
|tuducera
dc buri
ri
scrvicn
. \rf.rlrc l. ii.rii!:lxn r! cmoliooa]li presDnne
Q auto nllc
Duhlicc.
coinc4ul. i.dNtrir
rrr
ffrl.
ptrbhc. d. mleEs si rplicc meiodc obic.rilc pc.lnr.
clalua nnpactul intcgiil asnpft
,Jn lui El nhh.. c,cnLlui dc vialii (ECV) cslc un irstnDcDt
qr
ajutorul cirunr nmt cvxluarc
ri
.,lr
^r.
.drmrn c.iseci.ldle prcdrsilor
ri
acdvitllilor asu amcdirlul
rm;1. srr iilrn!n cracLcrisllcrlc ciclului dc via1, aufor|lnllzarc nrceFind dnr anii 70,
. rnrdirc. {lc Icnncnl introdu$i nind o dovadi a xcesror cfofturi Eforl{rilc uitinlc au
rQL nr
l]riNrlrind
nr nr r enlane.ea consunul L dc cDorgic
iiachislilor.
Acc$c sludii au
.r:.zcnt.r punctrrl dc plccarc rl dczvoltir! ptuccdu.rlor mode re alc ECV. Difcrite ft.lo|.
r l:( ! rtLicnic uor conrnuti slnrilari ar condus rotuii liecvenl la rezullarc conradicrorii
:. 1 linn., ci \ r loi ii
p.tcrlialc
a lcv nr proccsul
de ludc a d.ciziilor ca nNrnnnc.t carc
.
Jllc.l. x\|.crcl. )nind ralitatca mcdn'lui a griibir
aplri1j! iniiati!clor nidr.plare sprc
i-lLn iJ.x trtrri.rl.u DcLodolosic de Ecv cl.r
ti
uanim acccplar
--rrtrnrrr.a
tuccnrLrlu
t)oliticir-
dc la contrclul
l)oluirii
cilrc rcduccrc! $rLscloL nc
poludc.
: l.tra rc.uo.rren nl bt mai ir.re mi$rii a t.prului ci asdnene.legi
ii
.egulnnrcnr..0
',d.r7n
iri r.d.dccvarriscurilc
pcnrusEMtatca publcitj
ncdi! ii gcnoal
seFici
(IMPS). lvdlMrca LnpactulLLi sLrn6 Mcniu[i
(UNo. fxa]uard Riscultrl (]lR)
ti
^udrlul
,le llbdtu
(aJV) Unel dintc accsLe Btmenlc sunt dalc
pc
adiz
ttJ{scl(r |tsat
acxrit
tilor 0ilN/ t,
rR), in Limp e alLclc intcrlircLcud conccpLul dc ciclu dc viald (ca
ECV)
,\sisrih la o .r+terc ! intcrcsului
polttu combrnarcd concLn$lui de ciclu dc vlaFtu inslrundto
Jc amliz.i a uor
froc$c
spocificc se depu efonui id snbilire! rlalici dintc lcv
ii
dxc
instmctu de $rgincrc a.lecinild. t!
pjus. csLc D.ccsdd stccillcdcd rcldlici dinLrc dia.rilclc
flc$de dc .bordar. d cicn ui do viald. ac{ ind o atc.lie sp4iali dcmiininbr
i
dcosebtril.r
Llrhe IC-V, IN4PS
li
A] S
(LCANLT. 1196).
1.1.2 Stactui ittpottulein deoorueo ECv
Li niv.l ituemali.nal. trerenrl .c coordoncaTi deaoltea l](1/ ste Socictatq de
Toxicolosic a l,lediului
ii
chinic'
("lhe
Society of Envircnmetrt Toxicolo&v and
chcniitry"-slT,\c). i alnirile salc dc l dtr $rslin uedcq
Fnn
apiobarc undima. a unci
incrodologli
tl ff4lici
plrfesnhrlc adccvatc Amslea sut aduse la cuno$nJa cohun'lil'i
fir
sL.nncdiul fotumurlor
publice
ti
publicatiej
bilMarc S]]IAC Lc^'Ncwslcltci. ih 19t1.
SllTAc d publicat codul dc praclioi codo of h'actice" (cdoli
i
colab, l99l) Dcsi
d.urncnLll nu eslc un malcrid netodologic dclaliat. cl prezhli principiilc
emerale d
cadrul
d.cesar oblincni. lqincarii,
frrcntsrii ti
lol{rsnii rc lLatcltr licv scopul siu cslc air.h de a
',
[.r \rl a c". rr.td.1ld
r.
oco 1l *!c
J.d
i. r !( l
(
\.
ir
Fe/er
N\r.r.1
!,rf'r'
J.
loru SI]T,^C c! au utiliT2t dpecte mcLod.krgicc
$i [aclice
imdite. in cadrul unui
pld
liCV
Jcsi4ual pe o d!ruti dc irci anj, al carui s()p a |osl publicarea
unui nou cod de pracrioj.
in I t')7.
ir oldrul Organj^lro lnrcmal,ondu dc Staldardizlrc ("Interhatbnal standnrdiration
()rg!niz2tioD"
iso), lofinnle de sLandardrzdic a licv au lnsr r.alizdc de cilre
(omnelul
Tchmc 207
ti
SuhoomiLclelc 5
ti
6. Socictilil SETAC I !a confcrit stalutul dc colabormrn
oioial dl ISO
(VicLory,
1996). R.zullalul
Foccsului
de oolBhorare cu ISO trcbnic prvir ca
url dturc.loaurilu cru.illc dc slddardizare,
.^g$lia de Ptutcclic ! Mcdiuhidin Sl,A
("United
Stat.s lnyironnental P.otfftion ,\gency
!
UsliPA) a iniliar in 1990 . sdie dc
llr.iect
de de^oltaic a
'ncbdologici
licv. Infonnllillc
lclpreacdvn4ileIPA-LICV$ntprzefidtcdcpublica(lablannaln'[PnJ-cAiidcctlrpdare".
tin
Fncl
dc rdscnre prinLrc pL$licalrilc llPA il Eprcn i'Lile Cycle ,\sscincni: Invcnl{)D
(iuidclincs
md PrincitLcs
'(Vigon
ticolab..
1991)
,\sicidlia dc SlandardiTlrc Cmadilni ("Cafudiin
Stand{rds Asociation'r SC) a
publioal dc a{cncnea proFul
sh
dc cvaluarc a ciclului dc lidF CuidcliDc Lilc CyoLc
r\$csnctu (cSA. 199,1). cc oferi: indrunarea lchnici
privind o ocLodd acceptabila dc
coordonarc a FCV
ti
prc2cnLarc
a rczullatcld .laludrilor. Ghidul se btedl pe elnfiurilc
SliT.^C EP.^
ti
sc rnrin acord cu initiativcle Unbniilurotqnc.
feturu a dignra con llanl! privind rolul lCV in progrmul sIn dc cco-ctichelare.
(-iDisla
lrruopcod a iniiinla! gJrtlrl Ctuape &r Sager". Acestc cfo{uri s-au materiahal irl
olaboraieade glndui
FnLru
aFlicarea ticv in accsl piogrm (Goupc ds Slgcs. 1r94).
Lri.ectdaftt CjcncEl X]l subvcnlionca^
-Rclcaud
Eu(,pc&l
pentiu Cieilerea
ti
Dc^oLLarca Stratogici a Hvaluaii cicblui de ViaF (
luropcan NcLwork for srratcsic
Li le-Cycl. n ssossosL Rcscarch and Dcvclopment - LCTANI'f)
iul
Deri
9CV
t97.
sliilo
l).
D*alEe dmbrh EmerFrbcr
ryo.
n)
p6nd
,
H^ET iti propue sd Epr@ilte o plarfomi
a schiobuilor
de intum4ii
g
di$utii pbrn
a
.kie sisbtia disrc n
9i
. iddtifica nevoile dc @cet re
Ei
pmru d reddta xb p.ob2n
de
G:daE privind
utilizara ECV
(AnoD,
1996b). La nivel eblcu. LCANET incoee sn
-ft
o de^oltar a TCV Db-un nod oar
(oqenl,
cotrdibuibd arfet la cforurite SLTAC s
lO ta rc?uir rciL orgdtaiiilo-.ordLC dF dupi\m h@A (LCA\|
T. taaor:
-
SETAC rc de3zn pe tcme d c*dft
Gcrcta.e
libed);
.
LCANET pmiecteun
cercetaro prin definire @ui csdn conu de cwetarc:
.
l5O continun sn sbndediu e netode
ti
si Nigw ftalizrea &ordhilor 6upra pnncipiilor.
L oieda
!i Frilc
smdinave sd realizat &dvirnli inportanie
de dwotiare a Ecv (Hcijb8s,
D1 Nodic Colncil. 1995).
h&cabil ate rolul rcliv
jucat
d sectorul p6niculd
in dezvottar@ ECV_ sprijitrul gmral
-d
diguat de Seielaica pDtru
Prcmovea Dezvolrii ECV (..Society
for
prcmolion
of
l.cA D(rclopmebi-SPOLD)
Mulrc companii :ndu\ri0tc mei sunr mcnbrc xte SpOr D.
q!
lnanleui prciccte de .dcet6ft. Unul dinrre scopunb spccifice alc SPOLD este
F*rlarea
ului fomat conun
!6tiu
dat le tnventeidii Ciclului de Viatr. dlrele nodiatc
Ed nbtinute prh compjlarca celd seclorialc alc ECV_ Astfel de eforfiui atr nrsr rutiatc,
Fre
altle. de industriile dc mteriale plasrice,
banio, aluni'i!
!i
zirc
(VancolcD,
1996).
I Detinitii
E:atluare. .iclului de vidtd e,tte uk
pto.es
obiectir de etalture d elicildtitor nediului
iia@
JAbricdrii
uui p,odts
sou desldfltuni unui ptoc5
sat activitdti, pni
lanfcarea
ti
.aantili.arcd ehe'Aiei
ti
naterialelor
lol$ik ti
a dejewilot clibadte in
-fi|,
de estimare d inpa.hrlui utilizdrii
ii
eliberdii ih netliu a acelor ererAii
ti
tuuter Lle
ide
evaluare
Fi
inplenentare a tuodalitdlilot .arc sd iklbenteze inbradtdlirea .dlitdtii
-diului
Eyalrarca irclu.le intreqal cicls de iatd ai prcduetlui,
tlrocesului
saa a.riritdtii,
-iu,kd
enncfa
$i
prclucrared
dateriilor
prine, pnrluIia,
traBportul
fi
dislril'utnr,
-it:o.ea/reutili.area4rttelihered,
raciclarca
ii
depozitat@
fnald-
(cnnsoti
ti
cotah.. | 993)
gr?ul
ECV cdtn tu iddtif.m, lrhdncdH
$
e\zllr!@ @sdinteld 6up1a ncdiului
Giare uui p@dus,
desltrudi uui pcs sau &1ivi6li. dealungul trtNr etaFlo. ciclului dc
tq;, pe
o bzi sisEmici
si
gtiinFnci,
jn
sopul diniNilii inlerului aeslon arpd sediulul
L.i iniF l accedl prircipa.l al p@ticii ECV cn
pB p prcdBele d consm nnite, ntlizaM
8Cv esle diMtioMtA in prczot splc a dwfli u irstdndt de inbMdralilc a prcdusuluv
F66uhi
(C'lm. 1996).
De$i h c*a ce prive$e ahorddq de la cr6c pen, b in.hcic.ea ciclui de via6' ca bae a
6.ludrii de mediu $a ajus la u conscB, oxistA o controv4e tundmmta|a rcfcriloft la
-luderea
itr ealizi . acclor asp.cte c@nomice
9i
sociale cde mcheei linia de
,hmalie in1re ECv
!i
daliza liniei de produclic (ALP) (Enquctc
Connission of lhe
Geman Budestag, 1994). Rubik f&e dilddta irtc doui co.cc o de evahe (Rubik
9i
B.!mga.her. 1992): "cvaludca ccologict, cre esie u concept ft.i gder.l cc dcscric o
.bord.re a evaluirii ce include
ri
conlini inpactul 6upra nediului cu impaclul social
ti
dnonic
ri
'cvaluae ncdiului cde este o conccpt mai ingusi limitat la cvaL@ca
irlactului asupra mediului. Cbjar in cazul in care aspectelo socialc
!i
economice au sult
81
incluse. *a ajuns la un consens ca nr cvaludca
si
lutuca dccizici flnalc riebuie si
ap..{ioc a idpacturilor *onomicc. socialc
$i
dc ocdiu
!i
ci o evahaE . cicinlui
poatc n de dscncnca ulili
pcn!1l soluliilc ccononicc
ti
socialc Prin nmEe. ECV
privn ca o panc a uDeicvaluari naivrstc
(Fisura l) (Assies, I992).
D[rlNIREA OBIhCTlvtrLUl CENERAt.
^PLI(
CTI I CENER 4LE
Figurr 1r RclRth din1tu diferile lipuri dc ECv
(dupt
Aseies,1991)
Abddarc. gcncraii .onsri in includda in ECv a nhclioi,rji buduilor capilale
.
dd nd
ii
a
ptuducdii lor adici in harla h considsde nun.i a con*cinielor Lg.lc dc functionaNa dmlii a
sh&,rului, cons{intelc ;Dn"shrcrLdi
ti
instilaliilor dupn nedirlui nciiind lurr. ii ..lcul: toarc
acLiviljililc dc const&tie. intieird
$i
rcparare
penLt lrdsporl $s1 .x.hsc din intcrLlu..
ln concluzie. dh deiiilic sc poate dcducc c! Ec\: ia m considc.d! rcletanla
pcnlru
socicrarc a mui produs. proccs Mu a.tilitili dltare nr dudn'. Adjedivul oicr.n, poale
de acee. dea sperarte fals
(Maziin.1994).
3.3 Cadrul netodologh
Obicctivelc principalcalc ECV pot i enrmcralc dupi cun urncud:
'
sn funrizzc o inagin. cel se poate de complcta dupra iitcEcliilor dnrre dcslilitrca
unci aclivitlli
9i
tuedinl
.
si co.tdbuic ia inteleserea inlcrdepmdenlei dinlre aclivillile utuane
si
consccinlele lor
.
sd tunizczc factorilor dc dccizic infomalii carc se ducd la idcnlilic.rca
gansclo!
dc
isbunnlnlire a calitnti nediutui.
ln plus, proccdurilc
ECV
pot
facilila dialogul constnrctiv intrc rcpEzcnrdnlii societaJii cc
sunt
Preocupali
de caiitalea mcdirhi
UdodeI{acs (1990) a dcnonshar c! ECV nebuie si satisf@a
paru principii d bazi:
.
ECV trcbuic dczvollat
pcntru
a n utilizat in codp&tuca produtiloij
.
trchic llat in
qondidcrarc
intrc'tulcicln deviallal produsuluii
82
^F
tfr
Dedbm dfibili: koic
ri
pmri.!
ryot
I)
-p3tu
I
tr!.buic luato in calcul ioate ftrmelc rclovmtc ale intorvoliei activiFlilor umbc asL,pra
:ntewcnliile aupra medinhi liebuie sA lc
!c
cat posibil cuoriiicarc.
!*e princilii sMt d$oise l,r mtil@e, 3td ch au fd! elc discutate dc Udo de Eacs
(1990).
l3-1-l Companrs
prcdutilor
F.':luarea e&cteloi posibile supn nediu]rn dst smiiicativd numal tn rcmcnii
rEparirii produilor,
fie din puncLul de lederc al lnnlor dc productic
sau at
produsutu
nr
B (do cxenplx o vdiantI a lmi produt. Ea nu
poate
constitni o bui ln a atrccia dace un
r:n6 are sau !u coNecinlc sutra mediului ci nunai penrru
a stabili dsc, consccjnFle
s. dai ndi sau mai mici dccal ale produilor cu tunctii similde- De fapt, nu
produlii
{n!
n ra\j .i uril,ilile lor
furclioule
.
ei ncnid compdali prin p{rmoln
fizici ca
r::mul sau
greutatea,
ci
lnln
pdanetrl
ai luncioi pe
cde d rcatize 26.
,,L)'iitatea
iaionald a @ui
plo^6 s. refer! li a.ea cmtitatc dc p.odus
noccaarn penrr!
a indcpliri
, 4unitt fuclie. De exmplu in c@l mbalrrii ldpiclui, cmparalca uNi ambarai
Jiillzabli cu uN1 dh car.on nu reprc2intl un pdmctru
de conpdate adeclar deodcoe
reul
pcdle li utili2.t de mai nlltc ori. O '1rnirate fuctioralt' adecvaLi cs& dc crcmDtl
'cb..drc.
a l0u0 ||ln dc ldplc Prl frm{ronald
aemdc
,,,mperca
riril.lor prcduse pe
baza uoi tu clii cm'une
(Groupc
dcs Sases. 1994).
l]J.2 Abord.rea ciclului d. vlaft
+.4 realizarca accstui deridrui hebuie luat in considerare
intregld ciclu de viat, al nnui
F.!us.
.!n ar fi: prccuraea
matcrii
itrjn.,
producered inremeditujlor, comF.nenlct.r
!i
-inrlulri
ituuqi, Dtilizda produsului
$
prclldaiea
reziduurilor lomalc r'n cjclul de vi.li
!
lnrdnsuLul.
Pmtru rcalizarea ECV a Lnei s1i0ie de plastic
de cxcnplu_ rrebulc si se o in
iBili*&e $urra de malerii
prime,
adicll obtincica perol
lui, rati@e! si
qaodca
ILL
si
Fif.meea in peleii de plstio. Sticla Lrebuie aDoi sI ie lumag
ii,
odari urnplurii,
"Deri
a li distribuitA
i
unlizati. Siicleie pot t retrmplulc sau reincoDorar tu lol srjclc
s produse altemative prin reci.lalc. Dq]oT-lraloa inali sc poate
roaliza in diierir fnmc.
JI ar Ii incindarca sau dcnozndca in gropih dd gunoi.
Inportdl! aborddrii ciclulu de
,::le consti in 14Ld cA
pennite
extindra dcziatoilor
p
tena mediuhl din.oto dc unetc
lccle singulare cun d It
problcna
deieuilor solide sau recicldca.
11.2.3 Intrventiilc lsupn ncdiului
lnln evaluara a*s1ora tebuie luatc in calcul toatc fomele reldule dc i watie 6!da
G.diulli SETAC dlne$e intdvenliile dullr nediinui ca liind '(ori.e) schidltun intu
aioposldi (
aononie
) ti
Mdiu
" (SEIAC,
1994)- D&n se ia in @ddord. nmai un
:mr! IlmiLal de apecte, imbun&5|]rea &stor apecre pM|e
fi ioso{iti de dereriordea alrora.
De acaca trebuie balc in calcul @l pulin umdtodclc fome de inteoenlii:
.
cxrraclia suslot pridde (lnclusiv
a celor 4agetice);
.
emisia substdtelor rocivc in ncdiu
(in
apd, ae!, sol)i
.
dpeotc lcgar dc loloslrca
ptn&tului.
hi li adiugale
d
allc fome dc intcNontii, cm a n omisiile de Edialii
qi
cmisillc sonorc
$i
3l
Conpararca
produ,lilor poatc condlcc la oblinfta unor re2ultate praclicc
lumai dupA cc
djliitle fome dc inlenenli e asupra hcdiulli du fosL ouetilicarc ccasla nu rcdrce i.s!
Dt(fldja
ghidurilor calitative. Diliculfilile cd ap{ in procerul
de cuanliilcre iunr
dcrcmindtc dc ncoesitatca introduccrii dc troi fitni calitadve ea.c sd dca rcana dc
posibrlele inlsvcnlii arupra mcdiul$j inclusiv de uiura rcslscloi
ti
emisiilor. de
posibililarc! dc rcutilizare a unui prodns
ti
dc rcciclaic a unui nardial. prccum
!i
de
dcgradabiliLaica udui
produs
sau matqial dlJ)i deFzilre. AborLlArjlc catitalilc
g
radritarivc sc conpletcazi re orp.oc. La
jncepuul
proccsuhi prciccLat,
ffilc.iile lalitarile pd
compcnsa.
pant la o dumila limiti, lipsa infomatilor cmtitaLile, toruti, accsted din unni
$!nt sserlialc pcturu cohpdtuea prodlillor actuali. intr{ oarccare he ra, cuanritica.od
rprezintl o vcillcare acrilcnilo oalilatrve uliliT,aLc.
3.3.3 Cadtultzhnic: sla.noa d. nazd aECV
in ciud. nundoseto. difqcnlc crisrcntc intrc difcrilclc nodun dc ab.rdarc. sc pde c,:9a aFm
a un o)isens ldg in ce4 co piivcite s{ru.tu gcncde
a !r:v cadrui ner.dologrc rcmDddar
in codul dr Pd.dci d SEIAC cufii.d DaIJU oonFonenLc nrincid. n crc{rclarc: Definirca
scoplloi$ adodcdldli dc dalize". Analizi dc inventdicrc adaleloi.
_llvd1!6caimp&
ixi'_
f
imhunrla$e! cvdlurni" (tlgum 2)
(consti
d
colab., ltt3). conponcfla tiralula
nntdcl l!i'cslc tmp!4rll in lJci !;r.: "Cirsincdc", Cdactci2de
si
haiunre'
'lahclul
I !/l)!l conponenlclc
Si
lazdc lCV, prech
ti
strdiul krr dc dc^ol[are. Sc
poxie astill obseda cd nunai pnhele doral roDponcnLc alcmctodollgi.i
qfrl
brnc d.llniLe
Tabdul l: Sl.diul dc dcz!oltr.c al hetodoloeici tCV
{Consoli
ei ar-. 1993)
Conprnctrl. s,u .tape ,le FCv
lSi,AUa"
tu*u
"t
ao-m"n r"ror .c c
+:._-.:::-'
iDd;i{asrpuluiridoncniutuid.aclrur
lfmilvd
'",'.--*'''''
t-.",,"*ry.l,,
rdrc .mcDruli $ u
jlt$?i
ii
T.tacntt de thretlatiel. a ci.lulai d( triatd (IcD a fost intiodus pmtu a descnn,
studine cccupnndnumai primcle doui conponcntc alc inLreguluistudiu de llCV
Nu ex$lrnici o neLodologic cdc sd
ghidczo
interpreteea rczuXatelor ECV: nn sa ajus la
un aooid privind metodologra dc cvdluarc a inpaclului caro sd irespuni rczultaielc
invcdaderii in nrsuii de evaluare d imFactului Dc$i au fos! dcmdaie snrdii
lrivind
nnbonailnea evaludrilor buatc pe lnfoinajiile iinrizate de lcv, nu ea ajuns incd la
stabilirea unci
lroceduri
sistqnaticc i! accst scns
(consoli
$i
cohb., 199:l). liacr{trii dc
dccizic politioi sunt rox$i inrcrcsali ln
drcipal
de ultidile doun conponcDrc dte
la
Dc^dtuadwb'16:
.on( nprdu(vot.lr
rid* |
^\AI-I,A
Dtr D'!T\T{RNru 1 D^TEI,OR
f;e-'j."e-ffi;;fi-
-----ra""e
---
Fffi'R;irrdr,e6*l
IMBUNATITrEA iiv^Lu.inn
FiguH 2. Modelul urui cictu d. vi.F gcDcric (csd
199i)
:l$t, diterontc inLro cd&ul nelodologic srabjlit de SFTAC
si cel cc cste a.un dcaolLat dc
:iO. I igura
I
,lurkr& cdlr,
'
e udologrc dr t-ua
r:o
p;ncrp"teic
drtercn (
.on
r.r r
-.l.dcrcd
dc.rLr. accs.d d.n Lmd d codrlnen c' de.l{crtc'ded
re^tr.coi
r,
flrJ,rd
"lml.unrut,,,,
|,atutr: .
-1,,qrrcrarea
.,r,r"-, i-"r,-." ,n*.",,.
_Dcfinlrea
sco!trlui
ii
obiectilctol' iar
..toventarierca"
paLc
deveni o panc
a.,tntcarcriii.
aai dgrabd decat d Evaluiiii lmpacnrlu" (LCANET,
I 996).
flgura 3: Fzde nalzjirli lDci ECV
G-cAl{ET,
1996
-
mm rso DIS/14040)
b plus, apa o serie de modific&j ir torminologie r'n afda de introducerca lemenului
-Delni.ea
scopului
ti
a obieclivelol'sa inlocuir tmenul
.,componmtr"
cx
..faza"
i
ccj do
-.tapd'
cu elmenl' (LCANtrT, 1996).
3.4 Cadrul proccdurll:
@nponentele
princip.le
de ECV
3.4.1 Defntea rcopului
,i
a dobehithti 4e snalizn
3.4.1.1 Dennn@ scopului
Definii obietiaclor snrdiului, rup@tiv a s.npului
d
vatodtcarornor potcnliali, sle
indmmiaE ln momotul initie i unoi dalize de ECV, dcodse va delermina LipLd de
35
analize ce se vo. d6fi$um, modul in care tebuic prczmlate
rcalialelc
$i
cerui scop ii snnr
Int ebErilecheie in dcfrnnca scopuluigirlspunsurilc posjbite
$rnt
(Hindrc,
l99t):
a. De ce se .Jectxea.n studiIt?
l. Pcrtru adcinislarcadc fapt a solicitirii mcdillui;
2. Penlru a dcini modalititi dc ieduc{c a soliciririj medtutui pc
baza unei rnalize
conplctc (dc la rcdc
panii
lad*inlcgmre):
3. Pentru a orimta acdvitille de dezvolldc;
b. Cu,,
ti
cdn. cire ,o
Ji
disehtinat sn|tiut?
tuispnDsul la accastd intrebar. dcpiixle de ripll utitizaloritor, d.ci accttia sunt grupuri
de
cxtc4i. factori de deci2ie sau sunr rcrrlzontati ai pubucutui
in gcofal.
Dxpc4ii vor ccrc
inlomralii mai nrulr tchnicc io codparalic cu ceilalli ndlizatori. Accaste infiebaie statritcrrc
dc ascncdea linilulc icopului strdiului. Md n l1, ntilizarca pcnr.!
caje a fosi proicclat
sodruldctcmiri tu cemisurn acelra!ali supus conrcluht
r'
dezbficrii publicc
I n !11 aspecr impoiant sc ..iird la dcsljn4ix lc2ullatctor ECV, cdc poL n aptn:aro iL, cadll
coopdici pmtru a nlbuntui1i pcrfornnilclc aisrcmulLri fat, de nrdiLr e! vo. ij ulilizarc irl
air'" companici. de exehftu pcnl
ajnfluortaopl.iapubli.i(Co.solieLat,I991).
3.i!.1.2 Ur.lu!.e, doneniului dc .ralizi
Oilrtii defintu scopul pcnti!
caa sc cfcLlcazi analiTr d. etdiudi. a cictuhii dc relii, 0nrr!od*
@ld consta in dcfi.irca
"tnnitclor sist hn'lui (SEIAC.
t99.1) Tencnll:
,giii4ek
sistcmului sto po-1Lbt dn l.modimmicA, sistcnrul nlld considdal o tui. nclgrn' in car.
ECV va insuma oaie inbirilc
ti
icti.ilc aiar in lenMi Je enereic cal
ti
de nalciatc. Drfinirea
Sran4clor
csto o clapiL ioarlc ln1Pofidli nd reaiizd^ ECV sr,bitirrdu{e ce va ft lnnodls sau
cliniinar dvtnd in lodeF al lnginaa cat
ti
"/.i,gr'?u,,sisrcmulli.,t,Lqraa;
denie)re
njvctul la carc sc cf.cruari anati2z- de bde inccpc
5i
bdc sc rcnni$ &asta..
jli.ri
du-sc de
fapt la succesiun* de cmpc cc cons uic ciclui dc vialt at podunrlui.
Dctaiiile privind ealia
cichltride viaF ntdefbite geicdc
!.in
li,srh?a"analiz.i,
sp.cificindujc lriabitcte ce vor
fi lLulc in considoac p.ntru nftde erapi in partc (Whirc cr dl., t 995).
DoDeniulde a4iunc ar hcbui sd ia nr colsidctue numdrul*iric dc paraierir scra sp4iali
(lanivel local, nalional. rcgional, conlinnnal
riglobal) ti
scah ienpoald (ijnpnlde
viati al
prodlsului,
orizonlxl de rimp al p.oocslor
ii
nnpacturilor
scncntc).
li gcner.i, crilcriilc folositcii dcfinilca scopului|ebuic si dslnndi umllorclor nrhcbi.il
sun! aceste, rclcvlnte pentiu c{crca de utilizarc a ECV
tisunt
elc sctnnificalive din puncl
3.4.1.3 Utritatca fh.tionalt
Un puncr
c ic il rcprczinti dcfinnca mitllii lirnctionaic. carc rcry.zind t.nponerta
es.ntialii a ECr, ,e.eldii err.itii rc.ubatclor
Jiirii
yns
(tteijungs
ii
Cuinee. i995).
Detnirea unit4ii nhcionAlc shbilcrtc baza pcntru selccrarca altcm ivelor c. unrcud a i
'nveniSarc
si
cstc erins legdti de obiedivclc Ecv (A$ics.
1992). uniralca tunctionati
frorizcazi bazadccompanlie: ea esreo mnsua a pffomanlei
rcalizatc dc sistcmul alat in
mvestigtue.
O unitatc funclonal, lrcbuie si includa proccsclc
dc rcutilizdc
ri
o cstimarc a
86
|iali
laal
95).
D.dd@ dub b.
(,re{pn{rdLvot.
rD
p{h
r
luatci de viaF a produsului.
lenrru unle produre,
cm sunr ccle du.abilc.
Doak fi dificil
} Jellr I cchivcleb|a lijctr.,n!l;: mbu. t"sLi in cnrordcrde dttr focloF
rt;um
trei\.nla
!ih,d. . u)unnla de rcpere
rr
sllr. deoae.e dc$k po.
^ca
Jn rmpc( malnr Jb pt \.
v,tc. desch se inranpl! ci nu rc oblina o egdtrale dcptna a
Reliciilor, ci in cel mai bu.y o egalitate
Srosieia.
comporrme.lui
ltili2alorutui si
j.roLmd|J|d|Ui|n,cadeA(mene5firo||rponml.ex(mp|e
:ind: cmtitalca de derergenr uniih,
lcnrru
o spdlarc (Thquelc
Comhission of thc Gcrma.
L\cnple de !ni1d1i functionale sui: uniLatca de swmfaF acoperit! rle vopsea pcntru
o
r.rioadi d tjmp stabilitt', mbalajol urili2ai pcnrru
a disrlibui un votum da1 de bduturi,'
-.atuitatca
de derdrgeDt necesdd pentru
spaldea rmci sc sLaDdad', (Co$oli
et al.. I 993).
LJ.t.,l Xvalu$ca littt[ datelor
:ETAC delingc taliratca daleioi' a nind
ERdd
de incrddc in daletc de iirrdrc
si de ic!rc
r.,mdJ. in
.eftl
Jc,rre * inrrcg
t,.
d 6ndi. in oa.r e bdzarc p< u'rh/dca d.\.or d: rc
co.soli or ai., l99i). Evdl'ea cditdlii ddrcror r!,rezin6 o panc
inresrali
$i
esfliiala n Ecv
:., rc^ltatele su1t codct iDLcrpretatc
ti
onmulricate. lndiolori choi. di $tjrdiji datelor fllt:
: se, lifrvcnta
i
metoda de colcrde, sopul geogafic, pdodda
do tinp, repMcnraLivjtalea,
lmrqco! n.sigumta
F
Ghnarea veiabilitdfd (Cosol' t a1., I991).
l-t.2 A"alizd tla irventariere a datelor
lialza
dc invsl4ierc se delne$c B ',.Mdsul rehnc, brat
!e
darc, dc idenriticar
ii
-adiiicde
d coinllor de ddgic
{i
rarcrli princ. enisiitor al,aosferice, cmjsiitor id a!r.
j!,rcunlor
solide
!ialttr
cmisil a unui pbdl|s,
allralaj, poces, hardal sau acrivihrc ' (con$tl
.al.,lt93).
&harer uDli ICV deplnde do acL@Lolca dscri*ii sistenului de aaalizat. cotecraea
si
ierprctdrea datelor leccsde esle condilionar6 de buna inleloge!. a ircopululni
tj
sl_d$Lului
:.ceroi Llape a ciclului de viaF
ffi8on
et al., t993) Roaltatut principal ar analizet datetor
x invdlaictc NLe tabelnl dalelor de itrven1dicre", ce .eprczinr, o lista a inlen,enlllor
5upa nednnqi cauate de procesele dintr-ua sistm de produclie (SXTAC.
199a).
D invokri@ cmplet a ciciirlui de vEld cupildc patrd etdr' mpo-talte: hchizilia de maidii
rni',
'Educd', tuili2lrdlcr.liiaeadntrelile@'. leiclea/ maagmmtrtul detcunoi
ligonet dl.,1993j CSA, 1994)- Acest nodel de iDvoarrir lmedt cadn relnic rrdtaL
je
slTAc (l-dvd. I 991) dd redcfinc$e tci 6l)ecte (cunan,
I 996):
.
activitAlile do trdpon sunt mai degrabt de2agregalc d@at
prezentare
ca etapi sepdati;
r
pr.luoeq malrialeldrj iab.icdca produselor
ti
unplerea/dmbahca/djstnbuirea sunt
conbinalc intr-o singurt tapaj
.
reciclea
Ci
nmCemenlul de$euriior sunt combinarc idr-o singrA etapd.
Descrier@ ctapcld importmtc L lcy se bazea2n
W
"chi.lul
ti
pnncipiile
de ineentatierc
"
--Ltblicat
de EIA
(Vigotr
et al, 1993)-
87
lchlzitionar@
de mltcrii
pttnc incepe ou toato acLivilrlile necesarE pcniru &lnz{Lomrca
rlci marerli tlnnc
sau susc de endgic
$
se incheie la prima cLapI dc
pleluorare, L'unsporLu]
Dtna
la
puncrul de
prelucrart liind o
Pate
a accstci ctapc. Icsirilc din achi^lionded de mtenl
;nnc
(Ddc
dc ulei. scrtrgcnlc dj,r agdculLLr,
$i
infilldnle di. deieLtrilu miniqrc)
po1
d!c.
inD&t;imultmai
senoase asupa mcdiulLi decft lcsir c dh cLaNlc ulLedoare alc ciclului Llc
vi;F Urcle din accste lctiri sunr dificit dc cuadncal, crm d i degraddea cstclio,
ti
drslrug., a h.bll!lu[u. Cu loatc acestea esle dc Coft sn k caaclirc/e accstg rnlwc{! n] aia
fc i.ca s,
poxln i lualc ultc.ior in caLorl in .vduarea npactut'i
l,relucrur0a cuFnde tici sub-cLaPe
li
cordl ir
nrelma
tt.cukrr d. matcai
lrinc.
ldslnnndr )ff in produii linall
ti
disoibdie! cntre co$rnar<i. ?lehl.ru1ta ,'dPnalelor
incepe cu
pdnrirea matrlilor
pime
9i
lnoiude dcpoztara
'\r
mdncwdga
IJc
tcro La prNpmc
lrdsf$nrs mei maLe.ii
pin. inrF, ibmd oe pat. I uL]llza1l
lcnlrn
jrhricd$
unui
Fodus
lln(irncludc,ilrFodnomal.!odN!i6litrdspotlltlttultorproJuJ'icnnedian.&r,r?u/"a
rr?)/zs,Iri
irryiici
a'roccsdca
rnate.idluhd
l)rehcnl
pentru a .reea un
Frdus
gla dc nnFcndal
san atplrl EttrA rle utrqlz'e/anbdtuel.listtibuirc
\nclrtJc raate pr..csele Lle prcluch.c
$r
i'Jfslron n.cq-drc
pcnlo unPlcra. anhalircat disLabu(-aunfi
ltidn\
linr'
U.iuz,rc,/r'4rtilizare,,/intrclincrea
inecpc drpii dislributrc
fi
incclcazi cani
trodu,\iL
slnl
.{lnfaii
il
lnrt in fllxul defeftil.r. Utilkdred irclvlc aclivildlr om Jr Ii cotulnli.
$sfr.
.chipuneoFld, sn)carc
l)cnlru
nliliztrc rLteriolri id0 cxcmd! inghepre).
trct4,N
i,r scoi,ul ulili2irii
(dc cr.mPh
silirr).
1trfeitu4?a rn0ludc atil .clrvrtililc d.
rcpanr. cnl
Si
dc evcni.c i:! scofrl m.nlrN.ii fun.liil(ri
frodrs!irl
(dc
cxcmDh
s.irirllrr'f! flenltlt Reutilitwa n lrle el&$nea urul
prodN li. iir s..ptrl
ienlru
cat n
lirsr irbiool s3! inir.un scop dr1$ll (dL cx!'ntlu stooatca scniinlcni. dc
lldnte
irtFLn
borcai d. gun). RclLilizarea
prcrpun. doidca
Pr.dusclot
i,trliT:are nslilliiil.i rc rc$t I n
scofll rrrirloslrii
ti
int,)dcerea mdteialclin la
produodtor (san $ncrcian0
Fu
ru d
j;
rcutiliTllehscopdntlial
(d. excintluconiarnerci.ceseFoLrc&rlic).
Rr.iclarca/nanagcmtntnl dclcuril0r
Reciclapa incllnc hat. aclivillllc neocsarc
tclLru
a s.{idle u ltalcrill din nuxul
detcuilo!
ir
dl disribul sccto hi de fabrilarc. iia inccpc in monenLul in carc uD mdLci,a
sau p&rdus $re distribui! lmri sistcn dc oteclarc
(de exenplLt olnd o sticld cslc
lilsali
imlur cofiaincr de colecrare sau cste lMl, dc un.cturu de reclcla.c)
C/tu@st4rd4 .cprezlnti ddsconplrirca blologicii ooftrolat! a hateriaielor organice
Pan!
sc ajungc h un natcdal dcnriinrl{r d lNDusul, rclatj! srahil.
Sirterttl de otoueenent d letclril,/ cnpinde sistemclc dc iNincrarc
tt
g.opile de
gunol
?cnrru o FCV este esenlal sa nc oer se poale dc comtlcti, ccea cc nu 6te intoldeauna
p.sibil
Se poale incercd o Lcv
jnliurr''
pri! conpffiea unoi piodus nrai c
tr
du!,
modiicaea(nlc) in ptuesul(ele) de
prcduc{ic
r.ntru
a i'nbmitiii cotnPndca in mcdn' a
llrodu$Llur.
in stfel de c4d Lrcbuie dlutli nulti grija, m!l1c sludri tind efecnratc
lr.nau
r
nah,l i ddoi o drlcl dc mcrodd a ECv limnatd
poale da realiatc toane erade (Cund, I 996)
3.4.2.2 Elaborarea unui nodel dcinlcnt,i$c d ciclulul dcliata
AcedstiFartc sc baTedzi'
J)e
constatdrilc cadrulu tchnic SFfAC pentru cvdludea crclului d!
!latd (!ava,
l9ri: Con$ti et al., l9t3).
33
!r,
i
ld4'
inptu
trin
Iait
I
I
I
!i0d
L,'ou.
P6)
I
(vol.ll)-r]fu I
D.$i hdumd
!i
agncultura sunl celc care oper6zd tu
primul
rand cu
ploduscle,
ccl crc
Ensun6 malerii
p.ime
ti
combwtibih
qi genreaz,
do$eEi solidc, lichido
ti
garae ste
inedul dc produclie. Poate fi consid@t ca sisten dioc gup dc opqatii @ realizeud
nncli bift definlto. G@iFle ce ilclud &cst
srup
de opeEf'j tevezimt
ctu la
sistahului,
ia ftgiudca di! afara acesrci
ga\\a esre mediltl ittcodsrdtor al sistewlui, ce acliorcazd @
sa pcnrru loate intrrrile dir sil1m
9i
ls de depozitd pdtru toate leliri1e-
Dlpr d.&rnindea
grdilelor lieorrui slster, se intomeqle . diagrdtnd a
Jlwnlot
.lil
lired
penh a-l d*rie
8rafic.
Figua 4
prezinti
ciclul de viaF al unui c@lainer de
dliclorura dc vinil
(PVC)-
PVCrt csle b polimd
hidrocdbondt clorurlt. MaLerjilc primc
Frru
producdea Pvc-llui sunt
pkolu1 sau gml mtural qi clorua de $diu. Mabnil
Fime
hidroc&bonate sunt trdsfomato itr eteDi- Cloroa d sodiu se supuno clcottoli@1,
rtliDandu-se olor (cl), sodd cdisricd
(N3oH)
fi
hid.ogen
0i?)
Flena adilioreazd cloi
,rnand dicldclilon
@CE),
carc prin hcabne so dcscdpune la clofua de vnil (cv).
cv esle apoi polimoia! la PVC. Didgrmd ovidenliazi iaptul ca.i.lurile de liaF inregFt
Fnstiluie retcle comDlexc.
Fi$n 4: Clclll de vi4n d
Doliclontli
d. vln -PVC (Holowry, 1991)
L'flitorul
p6 coDstd in convesia diagranei lluxuilor intr_u! bildl de mteriale lmPdclul
stui sist@ dupra mediulul est desqh
!.in
n,sudea sd calculde fluuilor dc
dergie
fi
nareriale liberare in afda
grmilelor sisleNlni. Sislemele slDl dolinite
prin
{ecilicdea
n tuii htreilor
ti
ieqiiilor
t,
acolo unde e!1e neccsd,
lrin
iDdicea c,ii de
Foc6e
ce lmeui a fi adicatt atmci cand tun1
practicate mi multe varidnle. ln anali2a
39
dc invcnreiere, sistenul este deliriL atrfel incal intrlrile sutrt toatc marerii prime
hale din
nrcdiu ir icrjilc su d,teud clibralc inapoi ln mcdju. La dumiLe nlvcle i. inrmorui
sistcnllui. DaLeralele sc .Ili intr-o forma ili d produvserviciu
distribuit/etecruar oilrc
I
cadrulsnremului pot fi idcntincatc trci
srupc
principalcdc
opraiii
Cava
c1al, 199 t)l
sccvcnla
principal, dc
lrodtrol,c:
r{rczcnLaLd de acclc opcratii rcspnsabilc de
lroduccroa.
tolosnca. tmponll
fidist
lhnnca produ$dui;
troducerca
de nalcrialc suphrcnLd!. curtr m li amlalajele
ir
rnsrrumcnrarut
neccsar
pdfin a
proccsa
maternle
Fnme
ce alimenterl secvc{a de ptuduclie sau
Focesarc
lrodncerca
cohbustibil ni ce irnizcr,A cncigia ncccsdl snrcmuli. l
l'cnru d dcscric
pcrlirnnar{a lnnj sisten se a|)cllazr la imte4irca s$etnutui nrir"o scie dd
subsislene corclarc inhc elc
Fnn
lluxli1 dc maLeridlc. AccasLd divizarc sc eteclucda pa.i1
l, acll ,ivcl de dcLaUer .c oor.\tondc lnci ope.etii ilzio. odali cc !u fosr rdeniiljcarc
t\rdrc $rbsisrcnclc componentc, fie.arc dinlrc cle portc
1l
trlvi(
cr on sistcn in a{tcynrarrl
\is a] clvintului. Dcscrcrca $bsisrchului se rcaiize.Tri pin
ob i{ca dalct.r
rcnm
nririlc de nateridLc
ti
energre
ti
pcntru prcdutii
ti
dctcu.i]t lb.nrrc Cand tafie accstc
rrfo.Iriir sunt lsmbl.tc, pcrtundnla
inregnlui sislcn est. cltcutata p.in $dbjtircr
h1l!!{uhi de hdsi ponriu loatc $rbsLsrcjncl.. Cer.rcaroraii d. marcii
|rime tj
ldnblstbilr,
Iccunr !i
jcsiile
ldale dc d+oli soliiie. lichrdc
ti
ga2rasc Cjn irrlicgut sistem, rcpr.zirn:,
ir rta !nirlrilor
f
i icsirilo. turLrror subsjsrchcktr c.mlronentt
3."l,2.3lit.nfi in anaiiza dc i.rerraricrc ! cicluloi dc vilti
N4areriilc
Frnrc
su mateiaiclc c! ru fost exras. di! piha dar Du a! fo( r.llrare
ij
pmc.satc (r'igon
cL alj l99l)
Un puncl
inpodanl rclcritor la dal.iilc primc
conslr in ditorolicred resuNtor
rcgenddbile de celc ncicgcreGbile (r/igoi.t !1. 1993). O rcsurln regenenbil,i
lodrc
I
nrloculta intr-un inrcNal dc tinp relerdt penLru
societate, de .xenttu anuniic specn dc
letu. Mineralclc, nelalclc
ti
oonbustihil! nidrocarbonall (cdrbuni. perrol
fi
gaze
nanralc)
$' .o.$dcra!e nqcgenemhile. natura i rinsecl a rcsuisei netinrd delqminal in &e(
sdns. O resus, poare fi considcrald dur.bil dacd rala de inlocune a sa dcp4c$e rat. d.
[nci8ia reprennLe cmtitala roLali dc cnergic urili2att in snrfl. Ea csre oblinuG dinr'{ veiralc
de $sc,
jncluznd
crrbMi, gri
naturalcj
pctol,
hidruenorgic, cnc1c ructedi
g
tcDn
Cererilcdc de.gie sunt clasiicatc in lrcicdtegorii:
I Enreia dc proce$re
6Lc nc@sda pstru c asigua dcsDgr&a
Frcdsr
ni subrisLemutui;
2 [ncryia de fransport cstc rcc6dA potru a ilhiza encrgle diferire]or ripun dc Lrunsport:
L Continutul caergdic al reru.selor na&riale estc ccl inmagaZinar de aceic
rrcdusc
oc
sc conslnuic in resune cncrgcticc. Canritalea dc cnergie eliberart prin
udcrca
combusnbjlild
cstc numal o pane a cncrgici totate asociare fotoslrii cohtuslibililif
ibili,
lne.gia consnmau pcnir!
obtinerca combusdbilului esLe iNcmnarr compdaLiv
cu ahc
chclLuicli cnergelice. Lnergia dc prcconbndic
este dctidtd ca cnergia necd,drd pcnlru a
.lib.ra u combuslibll utiliTabil in nonenrul consunului: canrjtarca torrti pcnru
a
obl'nc mattale combustibilc, n pro.csa
acesrc Darcrii pdmc
in conbusribili utiti?rbi!
ti le.Lru
lrdsporr. l-]ndgia c4c rcafta la aderea dctcurilor
loarc
lt rcculcrd(al
dninudd cder endgctica a sisrmttui penitu
oblincrea prcducului prihlr, conducand
artlcl la o @rcrc dc cncrgie netd mai micn dccAt nccdarul oergelic lolal al stsrenuh .
. dralizd de lnvdtarie.e cslc rcconddaLd lnctudelca..ncccsarului volunuhi
de api..
.,s.. er al., 1993i CSA. I994) de in pracLica
s cstihoazd consumul rcalizr. ca flra.; ir
.\enLarjcia ciclulri dc viati. aceasti valode cstc cgalr cu aaqiunea din ala Lotdl2l
-.levau
dnr suselc de supral4d sausubterane cc este itc incorporar, in produs,;-lrod$i
jrr;cxis1,)
sau d$enri, fie cvaForatt.
l.l.2,,lleiiri ditr analizr dc inveht'aricr. a ciclutuide viatn
jrtu
,naljzl de nMnLarlde su cuJnriljcalc liei catcgont rrad dc dcscrrcrri in hcdtu
ti
:-:ri expnialc ln ldtat' dc indrd
l]c
unilarca de produs
rc7ullrL:
I- Enhil .tmosferic., ce inclrd rorrc subsrdlete consde.aLc potumli
aLnostotcj:
I l.lohiiln hase rpci ce inclld ioare $bsLdnlelr .o$idcnre potueli
aiapcij
:. l)e$uri soUdq rcprezcflate prir loaLc mar{lnlclc !c sl.r itqrozirarc. .tc ta Loarc slrs.tc
::,i0!li
fl
(co-produrii)
$rnr dr asem.nea cuanrificali rji suni dcrtDli dc curc sjs|encte
':.
iiecre subslstem avand un produs
ru2ultdn h r.po or iDrrceJ lstem. Acesr
F.!.tLr!
rl
ii1$lcnulu
poare
| @nsidcral !e ca matc.ie
r
na sau mar.iaj intetucdid fali & al
,,!in.
reca|Iodus linir alsisremurui (vieonoL
ot, 1993).
:.1.2.5
Culegerca d elor
.:::ceerea
datclor pen1ru
ic@e elap! a unui nodcl de cvallde a crctuhi i. vr.ti cst. o
::iiilate laboriosa. Pentru atingLrca uNi grad
lidicar dc precizic
csrc ncces,ri m:jnraj.a
-rtul'r
cnergelicc pentru
liccare n$talalic a unci iniroprindeii imlticati iD
!tuc.s,
a
::ln$tci lLccdruilehicll dc trmport uti|zlretc. O dltel dc bud de daic speciiloi liccrfc:
::l+ri.deri
ncocsili un .fon considdabll pe ru a n cosnLui,
si
c[iar in acesk ordilii
:r eslc apllcalild pc
scara laigr. Di. accar notiv existd posibilitatea
lrilizirii lnor daLc
-:r!, in accdti sitrulie elr picr2ard
din
lrecitc
dd c4rigand tn uSllinla aptictrji. Fxisrd
rj. pdicolul ca dtfel de datc sAnu fic allicabile in codiii difqiLe dc contcxrut in care a!
'a
lc\ne ((
crcrrplu. r rJn drf ge. grqtce
Jrlerrc) L moo o\.sn'rr J..1m" !te
:. e nar diwoniblle privind
ciclnlde vidtl
lrczDte
darc ncdiiindustrialc, in linp cc nulrc
rJii alc conpeiilor
trivarc
foloscso dare dle inrcprinddilor
fi
dalc dc agrcgare. in ltnat.
:.Jc nodcl csto bun aala tihp c6l sc folosesc date. d aceca acccsul la darc actuallzare.
r;inutc dc la o nde vadcl.,to de surse esle dc o inportml{ duciali.
1.J.2.6l,iBitlri !h analizei de irvntrierc
:\ cntaricilc !u sunt in nici un .az siDple rat'cldri de nunerc
!i
ctabordca unei invenrajicri
-
conlbmitare cu
Fincipiile
enul.te ncocsiLi ludca in considmre a unor facrffj
9t
!d4 NrFRnCr crpilor'i nI
suptimcntdi. Cci hai imponmli sunt ccj lcgali de lchnologia udllzat?t
ti
dc alocdca
idtcNeqiilor asupra rncdiului.
Datclc dcsprc p.ocese acotcrd . gamd
lqg{ dc lehnologii djfcrite. Itima ptcsupunre
importanla, alogcrca lipllui de
Foces
lehnologrc, cslc d o mponqi deoscbird ii
cdcularea inrcruenljilo! asupra nedruluii alesrea dcprrend in
lrimul
rand de scopnl
studiului. Tipul tchnologiei a.opelt nn doneniu larg de datcr dalc acruale
lmedii
realc).
datelc cclc mai prosle, date nodefte (cele rnal bunc, rcale)
ri
dc vjitor (cca
mai buni
rehnol{rg,o disronibib). Somincatia nivolului rchnolosic cste iluslard dc lkval
ojkvaltL
al.. 1992) labelul 2
prezinl: cmisjjle c6uzaLc dc iblosne! clcctrolizej penlru
ohfimrca
alrninrolni: mvehl enisiilo. estenulr mai scd,ut i! cml innalaliilor cu anod piclnciizir.
Tahchl 2: Enisiilc dc ta difrritc tumaL, cu lnozi preindlrill
!i
Sodcrhe.q
(f,kvlll cr .1, lr92)
[
_.i
r iui^n h api
In cazul i! c.rc s. realizrazi alocarca, s poLinliilni
udnltoarcic slllqiil
1. Situali! ru ietirl multiplc, in.ac dn pnts dkc la co-ptudrii {liie4i ., !dt.!rei dc
exmrlL, dlslilarca
i
cracarcd
Frrolului
condu.c l. cet pulr
j0
pr.dlti dilcnti. iar
slcclroirza cloruni d0 sodiu du.e la oblinqca olonrlui. a tlJrog.nuh
ti
a nidtuxidului
2,
l.
situ.fia cu infnri Dultipls in oaredijiri! produd
sunr i.rioduriiDrFxn singlr pnrcesr
un cxcmplu il oo6lirLne incinerdca dclcudlcr i(Dicipai.,
situalia cn o buL|e de rcciclare derchh! odc real i zxdza recicldea nr a[ra ls|onuhrj
liiguu 5 rcrrezi.tigranc cele rrcisirualii dc alocde (Maztn.
1994). in toatc cele fti.azun
rnpaclurilc
Focesolor
trebuic nnpd4ire nrc produsul ala in nudru
ti
atlc slsrene d
Plinclpala inLbarc csre pe ce oilcni lrcbujc sd sc ba2e?_e alocdea.
jn
rJrinoipat
sc toloscsc
critoii nzice (md4
conlinut energcric, lolun) san etunoricc (!atori, prelw'). Alegcrca
mc|odci dc disfibuirc ste important! dcoa.ccc ca
poale
alecLa in nod sehnilicdriv
rezultatul linal.
Ea
cun s-a a!tuat in cdul eleolrolizei clofuii de sodi!
(tsousread.
I994).
Boutcad atinnii cd N exisr, m notiv
stiinlilie
cova$nor
ncnLru
a alegc o procedLur
speoilic, (de alocarc)
fi,
pdn umee, aregerea esrc mai bxll arbirda. Datd fiind nnportanld
deosebit! a alocrrii. se recomeda docundtdrca nctodci/ selodelor lbkisnc alurci cdd se
92
rA in
iduld
od
Lrr ri@ r
Iigun 5: Alocarm prln.lpal.lor
siturl,t
O{ujin,
194)
NSo recoNddd um&oarea or.line a ,errhici prilcipiilor
d alocare
(Lc,{NtT,
te96):
i 3lilrea aloc4.ii prin dclali$ca itr mai nultc sr:b-pbcesej
: aidnizarca alo.Ani prh frdlrea sislcruhi:
!
ra!7dl1larea econom'ct de
piaF.
,13 Ewluarca irtpa.tulai: ihteryrel!rco reultottlor \hei itee atieri
i r!.rsi. reanltdtclor dc invrntaricre in inpac! 6!p.a ncditllui sre nnnl dm donrcniitc
:de rndi dczblitDte ale ECV, intrebdea crucial{ ce ss ridict iind: cc inscamnt re2ullalilc ir
h.ni speoifici
rorL!
nedi!? Una dlnlic liancl majorc ce au blocar dc^ol-ffca Lc\r a
i:I inlbihatcd dc d ajDDse la e @nscrs in ceea cc p vege conve6i. tabctnhi dc
Ftnrarierc in inrt&t 4upra nediului. consens la cde nu s,a ajuN nici pani in pretu.r
aliludea imentdriorii implicd doua dpectc drl-ritc dar inleroorela|e: agrcgrca
tl
r.rpreidea. Arali2u dc invc aicrc condu.. la cumtiliceed unui mec Nmii dc inrrnri
tj
FD, numarul de
ldmelri
ajungerd c! ujurinld lo ?00- Factorii de d@i2ic cf o
spl'iicde a ininh4iilor dc invcrtdlere prin asrcg4a lolr pdamcfil sul c.nbinali
Friru
a crea un numir convenabii de Ld.dtu!i. Dczavanrajul aceslei prccedud
consL5 i.
iFiul ca pdn agrgaro se pierdc infomllie. fddorii de apreciere fiird dcseori abnni
LrJ.z lnterpretlr@ rqultatclor ICy: netode xhtcnte
ir.ra etuald cxistd malize ale melodelor de inrclprctde
qcolmtc
Ovhirc
cr al, 1992:
ivedencL al,1992: Criscl cL al. 1994).
I Categoii de ae.eglre
O.:ele pnvind consu nul dc cnergle po1 n agregate pdn exprindea ld in aceeat unitate dc
lsud de circulalie (tuegajoule). Toluii, a.casld combinm a tuturor fomclor dc ddgie
+-atc
aoopcri infonnalii
jnpondtc,
dco4ccc mqgia posie Ii oonsunals ca energi
sinseot a naLeriilor prine! rau in procesare
ti
lrespon- In p1us, diferitele surle de
-.rgic
Gciroi,
dcled!, colis!) au imapct asupra ncdn ui.
9i
Eddr lrtRYNL|\ c4i'olulIIl
D.!urilc solidc
pot fi agregate
pnn cxprind in uitAi dc md sau pin Mvcsia h volmq
prin inLcmcdiut lactonbr dc .onvemie. finoipalclc
qiticr
ce se pol adua sun (|Dnvelm-
r992):
.
,^grcgara dilo.itclor titui de deteui ftA a
lne
cont de caaclerisncile lor l4ri dc
nediu cste nojustilicad din
lunct
dc vcdrc
$iinliilo.
.
Fnisnle din
siopile
de gunoi
Gub
tbrmi dc
eazc
sau
ldcolin)
co.Lribnic la aF)arc
toatc
flob]cmcle
domcdiu lelevantepnLru FCV
Aspeclcle tordicc al. depodtrril de$etrllor N au fost de^rnhLc suficic.L
Si
cfcctolc br sunr
Pr.blemelomajorc
sc ivcsc anncr clnd so lncedci xgregarca en i riilo r,
l. Corce ul ae rolutu .titic
Ac*sli nctodi calculc!7n vollhnl cnl1c'teotLic
lrjn
inpri4n.a cdnlitrlii iiecinrj
toluxnL
la $ncenlraliilc ndi c adlrisibilc
(Buwal,
l9!l) lccste lj$ilc r.glalode
Jxrnh, .onconiralijlc de exNnere maxine Ia locul io hunc,7! sao nivelclc
'naxinc
dc
enisic
ti
rclccLi nilelele dc 1(r!4r1ale nn&I ULLcrior, .nkile smr rgrcgar. pro
nrn$a.ca voluneloi cijticctontru acr
t1.Fi.
Cl,n.ctLLrl de vohm.rldc es{e criricahll dincaLevaft)L vc:
r
stlnd4dclc sunt sldbrlirc h nivclft]nmal, dar enisiilc poi
!',oa cfecte globalc:
.
srlidadcl. reflectd descori f.zabdltatea sa! costul Dli dcgtu|i dccer
Fnoipirle
giirlilr.:
.
vol,mulcritic nu poaLc ll.d.nlr( pcnrrt.i sri n.rcglaLcl
.
.o,rhi'riinr un nodncadcc.rat difcitematcrillc ce au ditlie dilbr,rej
'
i! in od1cu1 Nmai un asfccr al cnisiiior
J
anuhe: roxtcirdi* !nan,
Ulrrna cnrrci csrc tundante.lali
(Wlntc r al., 1992). dcoarcce
prcsupunc
ci 4sncotelc
lcgdte dc sinilatea unani $m predicLrve
fr
pot pr)lcju
mcd;'rl. Utr dtlbl de sistcn d.
aprccicrc oe rcilccta u silglr cfcct
(toxicitalea
ldtui) ignort laflul ci dilqrlii compufi ar
dilirite c1ccle alat asupra orgdisnclor
l,
i cat
Si
la nivclul ccoslsLcnekx
$i
c, un sngN
!
'npl.
lhrn c
Nd(
de rrcmcred
dr_i
d !i!(re Ji!.F.
2. As'esorcd tu
fittclie
.le .lbctet. asrytu ,orliuuti
O nodalitate i crcsdta d. agregde slc oca in lun4ic dc consooinlclc ddmninaLo dr
ebisn d.lptu medlului. I)c cxemplu, loale
gazclc
do scrA surt agrcgdtc, liccare dlnll ele
fiind aprcciate dupd efectul lor de serli reladv. cc sc concrcrizlu-t inlHm scor al
''rate4iatului
de ib.dlzirc
tlaral
O irt.penfie dcntuatoarc sc poatc rcalia pcntrr
Brele
cu eject disLrucliv duptu straruiui dc ozon
Si
cele ce contdbuie la fomdca ploilor
acr dc Acc astl nelodn c! it!
probl cn d comb inrn
j
difcritelor cfcctc.
Modslrl ,nil,di elaborat dc Clnrrul pen1ru
$tiinlclc
Mediului (csM) przinti un n& d.
sconri de roapact, clasilicdc in trq tipuri
prjncipalc
dc problenc dc mcdiu: .puizdca
rcsu6clol. poiuar"
$i
Llcreslaji'G,d. de lllcs, 1992). Poludea include: incalznea
globdle, detcriortuea stratulLli dc ozon, cfecte loxice (asupra
oNbi
ti
ccologicc).
acldificarea. iomarca folooxjdantilor, nitdficarca (acvatica
ti
lfcstrl), dispcisia de caldurt
nr
A I
grcga
r@ irtre catego rii
! ) .1 botddtu
"
puLtajutui e.o losic "
.::.aqd
'ncLod,
realizllzl dgregda
IIin
aFrecicra cdisiitor individratc sau consumrlui
i .ncrgrc, uLilizand taotori ccotogici" (Fii)
rcnt
a obtine un
..punchj
ccotogi0,,(pt)
--Jriti
dc
poludc
a m.dnrlui) (lluwal,
1990) Totaltrarea
pU
reprezinta o n{curd a
lii.rlrrii nEdiului: cl' car PIi sre mai nde, soticitarea
src
t
ea mai mrc. rjF utilizlti
3:ru aceasli evalode ru losr oblinuti pc
baza .etaltei dinrrc nivcluj
l.ezenr
al emisllrtr
i. substolc spccincc
Gau
dvclul cotuunului de encrsi)
!i
capaclhrea de suNrr .
::liuluipdnt dcssr hdldid (sar consun de cnereic) i! cazutparticulft dr Etvcici.
cesl
-
.jel rcducc labclll dc invcnrdiere la un singur ll., roLat, dd acesl rcaltat sc brrazr pc
r:re prcsupuer.
un alcct negdLiv al mltodei
troze
alc cste accb cn cvahdca
i=:.nrjri criricc dc sup.rl rcflccta mai dcgnba obiedivclc guvcmului
l]r,ctrei dccar
:..lul nro.iifictrilorprodusc.lc soud, aborda.ea
le
baa folosirii
pt
FaLe
da unnrdiciu al
r':.noririi
Dediului. dar nu
tj
al inraolului
Slobal
supranedjutui.
:t ktici nuhfactoiati
::irl,rdca Jc a opcn cr rclaliiie conplqc cxisienrc inhc tisLa de invenldre.e a iCV
iii
-:xclul
asupra oedjului
pdn rnLmediul unui sirelr feror a imlrkiorfi dcfinjrca unoj
-:q
dai conplecai. dependenli dc tlainulfi fact{d, a$ cum sunr cei Lrtilizatl n, sislcmul
:i Srratcgir Priorilaro psnlru
lvlcdnr
(SPM) (Rydi.e
!i
Sresn. t991). so dctncsc ind,.i
r:rati de,ncdi! pnLru .cfolosircd rcsusclor laruralc, cfecrctc dil-rilil.r compnii (cmisjj).
-..nrle
tr
procese. lndrcn pcnriu f.lo,irca rcsu$elor naruralc
!;
clecrelc corrFls or
iic.arc, ir citeva xqopuri ccologicc
.
oare inmut c dau valo,.ca
jrcipcirru
rcsursclc ndnralc dcpnd de lalodcd
ri
Erilalca resusei, in innp cc irdic|
jc
:.jiu
lentru
cfeorle coD!'qilor srnt reallalll a
tase
scoruri sctarate: dpul
tr
gradut
d.
srrdcre a
problemel.
intcNiutoa
ti
tccvcnlr de apditie a pioblcmci: persilrcil!
-rbl.meij
arcalul dc manifcltdc a
prcblemei: gtudrl
tn carc col!.lbuic l. herfe$rrd
-rbledeienisiaa
I kg dc Nmtls; posibililateasi
costulienedieir problcmci.
-:.iriseexltnd
in \lnildlr dc ircalcarc ancdiului"
GllM)
pe
unitalca dc nrdsi (pdor
ijslmle), pe nr
(ldtru
sol) sau pc MJ (meg6joulc-pntru
cnergie). Esic posibil, sgrcgdrca
'-l\l
Fnrru
balc cmtdninmlch mcdillui. Un avdnLaj al acesri abordlri consti in lapL l
::.r esle axatt pc cteclele onisiilrtr
!i.u
sc bazeai pe
limitclc diferitelor leeionc.trri. Sc
:, rlueazi consunnl de materiiprine
fi
de energic. calcdui indicilor liind loadc conplcx
i
.rindu-se pe hnlte presupuneri Flvaludea efeclelor sobslanlei prin
ludea in consjdcran a
_:-.cvenlei
de apadfe a prollqnei
ti
'posibililitii de remediere" ,nrr.ducc elcnenre dc
.3lua!c a riscului in inlcrprctarca imla.lului 4upra mcdillui, dr ru poalc ll oonsidcrad
,: o dnalizi de risc codpletA.
3.1.3,3 Abordar@ SD fAC: evalmr thpactului
:EI^C detae$e
'datuareo
ihpa.tuki" @'\rn proces tehdc, c&titariv
ri/sa!
calitativ de
aactcrizdc
i
cvaluarc a cfcctclor suprdolicitdrikx nediului ldentiioale in dailza dc
:a!nLariere"
(CoNoli
et al., 1993). N! cxiste incd o metodologie bine determinata
pentru
:raluaFa impacrului. Lipsa uui acord rcfedtor la cc trobui. sa! nu sa nc inchN in
r\aludeaiffpactullipodrerenccla|(nufjosci2iunemaiadancni.eobiecrivelep.ocdnui
slobal
dc ECV
ii
lcgetu.a LCV cu alte instrumente d naragenent al mediului (Dc Smct ct
;l . 1994). s!iT.^c iecomun,ia u .adtu conccFlual pentru lvaludca Imlaclului comPus
dinrei otape sel)aratc
clslfiodc, oadteriTlrc. cvaluarc (SliTAc, 1994).
Dtqpo rte .ldsilicat.
constn in
cllparea
datelor din dalza d. inve eiere intr-un rumir
rczonabil de c.tcgorji de lmpaol. Tr.i mad odlegoin dc impacLuri licbnic luate in
cdsidcrare enui/dea rcsuNclor, nnp&tll anPra slnltilii xnde qi nnpactul ecologic.
Acenc catcgorn
pol fi la .,ndul lor imp!{ile in carcgodi dc impac! spccificc
si
ullcrior in
$rboateeoii
(limvcden, 199,1). Un 6Pecr mpo'td1ii consrr[ic stabilnea nnpactu.i]o.
supru nediuLli ce trcbuie lxate in cons'deia.c in evaluaiea impactuh\ in acesr se$
necxistand
un conscns i! coea cc
privc$c o lislA sland4d a accstora
ii
rotird rczoh'ata
nqrodologia dc mmetdc a difenGlor lor trpun
irTabclull esre propusi o lcntativd deinLocmire aDncl aslfcl dc lisLc
orin.vcden.
1994)
Tahclul
1:
c1teg9g4rqr,!!!G!4t!!!tr-
l!!)
[i,,"c".ir
a" t.D""'
Rlducfler rsu6dor nrluralc
I'ralc'Er
r,osu'c
S,
'l
(inrll\iv
zorelo m.dt
ImFa.lui loxirrlosicc
(inafin lo.ulni demurcil
lmlldu,i mn ldimlosi.c
(ii rlRrr loclltri de murci)
hn!rcrrn k locul de munu,
Foftirei lolooxidanlilor
I nlactun c. olox'cologr. c
Alleftrcr hrbi|{clor
ti
ir|ucld asupft btudivc6irilii
"citsoriit
ii'ri mpid d.i ac tr r-
llslc evidenl ci dimmsiuile spatialc
fi
tmponle ale cateSornlor dc idpact diftri (lh.shaw,
1994). Dc exemnlu, cmisiile de CO" contribuie la incAlztca
globall, h limp cc S(lr palc
d,ntrilui la &idindea, we rcprcznnd . pr.blefd la scal, regionala,riocali.
Cartctethltrca esre ctapa de cuandncdc /analizd
ti,
urdc este posibil, de ag,egarc d
lnpacturilor dintr-o cat.goric dard. Este recomandabil ca acat! eltpi sa sc hazc2c pc
ounodjlelca
*,inliiic,
a p.ocesclor spccificc nediului. C{dcterizdca impdcturilor
poatc 1l
rcoliTau ld dileiite nivele dc dcrali.re. Uristi aboidiii cc corclcazd datele din tabclul dc
invenLarie.e intrc nodalitatc
gcncic! cu NoEC sau stddddele dc Ddi!.
96
l*,
l';
Deadbe ds?brE: odeFpBdkrivor l)-p3u I
t dc al1a
pane, cnsrd sbordlii .e modleuI ata expudea cal
i
efccteie
Si
aplict a.qrc
rlj.le lnlr{m mod speciic zonei. I!
prezmi
este aordatn o mdc aldle introducerii do
turdi de chivalenF
lentru
dife te caregftii d imp&t, cun ar ! Potdliahl clobdt do
L:.lz!c
(Pcl)
!i
Potenlialul de Dcrridde a srratuiui de Oan (PDSO).
Erapa de
@aredae poato fi inchcial!
prin nofralizarca dalelor grupate pe
carogdii de inpact d
-plitudinea
nnpadunlor din &cdti categorie
lenLru
o zdd dal' ReztrlraLll etapei de
axtcrizdc rumiza2! m 'profil al impactului" san profil ccologic"-
tu 4B este ebp. ln lm dalele difditeld categorli s!cifft dc impa.t sut .preciate inrFdn
Dd @ridiv sau calirtiv dtfel inca sa poalt fi cmpdatc inx! ele. E3 poari
av@ ca Mrltdr
D
'ind*
de mediu", ac6r pdmetru relezimatrd crecinla percepdbih
supra m.{iului
@r, de inaoducqea mui prodw (SITAC,
1994)- soopd tQi de evalude esL accla de a
frge
la iirerpetari qi agrcgiri suplmcntre alc darelor de evalLide a irysctului. O vsiorale de
rrlrnotc, i.cluzend etal decira dpe4ilo. cli
ti
aportul
d4ilor
inter.saro
9i/sau
atcmc, e
F(alialul
de a tresforo ovalwa inlr-m pr@6 ralional, explicil.
tt-a I6bas dfud oaludrii
5'IAC den\e$e
"lnbufitfuirua
eeatubii' ca frt\d
^ce^
.onpdfltd a ECV in 4ue sc
*niic,
!l
evalueaz, opieile de reducde a lmpacturilor drpra mcdiului sau solicitaild
dduiui/sistemclor aflatc in stldiu. ImblDdtdtirea cvalutuii N a fost supus, uDei
daninnri in scopul ulingerii unui consenc (coNoli
et al., 1993).
Ghidul CSA
prczili.d
t'n sct dc
lrincipil
cc ralc
pentiu
hbunitdlirea evalunrii, incllsc in
rwepld de dezoltarc durabiH
(CSA,
i994). Atunci .9nd este posibil, un
lrrdus
rrcbuic
r sdisfaci
'm&odele
condilii:
-
it ninimizeze folcsirea resuseloi nqeeencrabilej
D| sa ndimizozo folosirea lesusclo! durabilo. atat de materij prine cal
!i
de ercrgjei
d !a mjnimizeze foldirea total, a energieil
O sa mininizeze folsirea materialld tonce
qi/sau proceselo!
.r sa minimizczo elibddca misiilmj
$
D
!, ilt,r*scE EdDce@ sutseld de misle qi a adividfilor de refolccire, reciclarc
$
dc rccupme
tb
prhcipiilc
cmtaLe sc doduce s.tul de otratcgii do imbundttlre neesd aiingeii
diectivelmdelmbm,4n specincate.
15 Aspccie pr{ctice: dcafisutarea proicctului
t5.1 Slrttctwa do.lalalai d. ddluate d ciclului d. riuld
Cmplqitalca celtr mi mlito aDlire ale cicluilor de viaF
$
rnultihrditre l'relor de date lac
6 Dodclclc rcalizre cu ajDtorul cornputeolui s, pe2inte ifftnmatc ulil de &alizt tislc
EBd itun @ &6tea sd fie sl.uctunre adecva! aqdel incat sd pmta attu ploeda n{csatl a
irelor cat
ti
sroma inloru'iild poirru a putsa fi utilizatc in alte proiectc
0loloway,
l99l).
Emdul
prez@tat
in Fisua 6
penn i compdarea analiTf,i ciclwilor de viald ale r4ipi6Lcld
F{r,a
bdduri alcoolice, realiute dinti{ veictalc de maldialq priltrc cd policloua de vinil
|PVC),
politilen ttrefralat (PET), poienl@ dc inata densitate (UD)
9i
sticla. Sutrt iddiflcnte
iNte d dat de pot f, utilizat in tuElizclc ultqioN. Dalelc smt inLegme in modulele
Fssului
ce dimotwi matricilo
pltru
locar matorial in
partc,
s@ltea din lmd
lmeraDd
rcaltalele
?@uu
looale tip de cipien| folo.it in conparatie (Holloway, 199]
).
EddyNIERlxCx c.pihl'nnl
3.5.2 Su$ele
ti
nptfle .le .late
in
gdqal sud dispmibilo mai multe s6c p@tru @lclaq datelq. Esto r@o@dab]l i6d a
se utllia datc bine camt6i,E1e
!i
a.lualizale, sp@l8ce procNlui r6pectiv, deoaq cu
linpul
procesele devh din e ln e mi eficiate sd se schimbt- O sqie de suse de dale po1
fi
disporibile la nivclul inireprindeni
(date specit@ facililE ilor proFii alc idrFrndrn) ahlel l{
ni!e] su!{ior (daic rleifice sctorului sau induslriei rspeclive). s'r$ele dc date pot fi grupaLc
in doud carcgdii
principale (csA, 1994): slN pliluc
ti
semd@. Irimele includ date
rctcdtMe la facilitili specii*
(Ec po! n sau N accesibile publi@lui), prfln
*
alc date
spaifi@ etudiild de @lizi a cicluilor de via{a. Llstclo d extuple dlc CSA, incbd
rdnhe
smole
!rim@
de ddte din indusfie Fposiolo indepddotc sau int@, mlxu&ton
triodi@,
rapoano lnginerefli
9i
@ntabile, nA:uitori sp4ifice
ii
i!@ificalia mEinilor. O snd
inportana dc dlte secmde 6to rcpraolatA de buele de datc lemonice ale
Buvemului ti
induslriei. lie ca &est@ smt suae nebibliografica crc conJin dalele mdii
pe
lndustrie
si^au
rcfryitoaro la specificalia
produsului sau sm1 su$e bibiiognfice. llocMentcic guvemmcntalc
cdc fmiaez, dale d6pre o etcgdie 16gl de p@ese
st|.n accsftne publicului.
in
plu,
publicadie sb foru cd4ilor iehnice, rapodtelor. Epoatelor conimnlelu qi dtioleld por
lnmiz! de 6eno.@ inlomalii unle.
Flgun 6: Structun unui nodcl de ECv
ololo*ly,
1991)
Inaeinoa de asmblu a tipullor de date caie pot t utilizate eate lihizali de F,P,\ (Vigon
ei al., 1993). l\ccstc dat sut d umetodle liprn:
a. d*c pentru prcc$e
individu.lc
tl
factlittft (thnobgn)
speifice datel pdtru
o
opoatime particulerd
dirlr-o telrnologie da$ cde nu 5unr combinato in nici un foij
b. datc compu*: d.te pntru
a6ati opqatiuc sau activitale dplidtn in lnlreprirddi diferircj
c. date agrcgste date cne @mbira nai mult decal o operatiuno a procosulul;
93
t
-E.
E
I
I
I
F.u
iot
n
Fru
blus,
l
Pot
;
F,,"
tt''
Oor lr) P.tu I
L datele odti lt nivlul iDdurfrioi resp@tiyq datc care derivd
po
be unui eff.tioa
re ezenlativ, consider.t adowat
pcltru
a dcsciic stalislio o anunili operalie efctua6 in
conditii tehnologi@ difedt
;
e datc
gcncricq datc a cdror repreze ativilate po{e fi nccunoscurd dd c4e desfju
cdtirativ un
prcces sau o tchnologrc.
\ilelul
i
tipul infomaliilor necesd cstc inihmlat de detnn a scorJului
ri
obiectivolor
3.5.3 Pnsrun'ele conputeli&te
(SoJlv^re-tl)
Penhu a sjsta analiza ciclurilor de vialA ar lost de2lol1dre div6e irstrumcnLe
aDpulen?aLc. Existi deja careva publicatii ddi.atc acestora Mieuindn (it9i) prernE
ca&va
pachere de prognme dscriindut
p-
scurt pioprietAtile, patn dintrc &esLca
|'EPS2.o, LcA Invetory Tool', 'PLA [drcational Too]'
9i
'SimaPro2
)
nind descdsc in
lelali!. Ccnlrul
pnln
Sliategii de Mediu, din Univrsnaba Suney din Recalul Unil ai
\hdl BitaDji
(AnoL
1996a) a realiat independent o rc.re in revisrd a
rrosrmclor
ltlwar
ledtu
maliza ciclulilor de vial{ saliz-and ccl mi Dulte
laddc
do
lrosroc
{isteote
pe piaF
inclMend
'The Boustead Model'.
'ttoPro
l.l'.
'GaBi 2.(J', KCL-F,CO'(o
!a dc darc ECoDATA), 'LCAiT 2.0" ',LMS lco-jnvmtory Tool. OckGBa\c fur
windo\s',
'PuMs
3.0', IIA', 'SimaPro 3.1', 'Sina lool'
fi
'The E obild Groupt TrAMtu
lcu DEAMD' .a bdl de datc) . Mai rca.nr,
"lihriftrlhent
Cdtrddc
"
a consdai un srldiu de
''Evobatu
a n$tntndtelo
watru
@aliza dckrilor de iajd"
(Menke er al..
1996) caE a
$nruraL 37 dc irslrumdte softwdc
loLh
ddliz ciclurilitr dc viald di!ft carc ci.ci (KCL-
tco, LcAiT, PEMS, SinaPro
$
TllAMw) au folt analizalc in dctaliL, Acos-r srudiu d ibst
M[zt de Univditarca din Tonesee
!
be cohpiLdi uel ]iste de iNtnndte soitNde
disponibil
pnrru
ECv, revi^ind demmtaFlc
!i
ve6imile demoBhaiilc qi dc otand
,-reril pdtru evalua dnanunliti, de prctoMine
a acestor iNtrummre. ClireriiLc dcaollatc
@pd, @nfigualia Dc*dn conputqului, dfnii sistmllui, datele
ii
ndElemcntul
dliclor iloxibilitateo, caicdlelc
qj conp&alile, o!$'rt-urile
9i
exportuile.
J.5.1 Lhtete de v.ifi.dre
L'n lshmot valoros
penttu inbmltrlirca mnmlcArii 6te rcprczmtat dc uLilizeca in
nrcccsd
de execulie al Ecv a mor Llstc dc vcrificdc cde sd conljnd cat md nulle din
.lenqrclc folosite
pentru ludea docinilo!. Daca in studiu so inlroduce o listn conplctn de
rfificdie.
oirjtorul
poaie sa iqcleaga care sle scopDl studiului, sistmDl de evaludc
ti
linitclc lul, cMctoristicilE
gcografi@, natua datelor ltiliate,
proccdurile
dc coloke
9i
de
5ink2, a darelor. melodele de ovaludc a calutii <lalelor, deinirea nodelelor dc analizd
.onplreriata
$
de prezentde a realtaLelor. ,\*sl iapt pemile o nai tuna iailegore a
rerultatelor
prin suiprindroa difclonJlor existste i.tre rapoartele dczvoltato
pe aceeali
ieor. P de afte
Dano
ealistul caic cfcctueazd studiul de cr
loat
s! utilizeze lisrclc dc
rrrifi@e pmtru a sc asigura ca au fbsl incluse toate etapelc
!i
tiPlrilo de intomali
inportante. O lista tipica dc vcnicde s! reprodusa in Tabelele 4
i
5
O/igm
ct al-, 1993).
Aceatd l$ti cdtd din douA componotc ndjoq s rczuma! ce d6dic
lfoceduile ii
sistoncle incLue in sludi!.
ti
m se1 dc fomulare 1ip peDtfl lislzid qi cvallrea datolor colcctate
t
!dd) NTERYNCk - ftpiDl,! n
'l
lbebl 4: Lirtr dc invmlilicrc . cicltrlui dc vi.Ji' prna
I{cop
9i
pioccd* (Vison et nt
,
t993)
vr^IA - P^nn4 |
,
scoPr,a
tr
nrocmtrE
r'tu 1r4fE nn
(nrrc4 d,.b od)
q
ftn@3Da 4dodddo,
ldrbr
eu lcdvisdo
d&t1,i!'egjfutdc'|!i@d''dbd
o
4e!tu @@rdu Flh64dFsdd $
o h.onirli & rid
tsid
1ift3& Ed
o lifulidorul o{fqltrLdilimlFsmrfr
q,ft
@4! &b!'';hFhurcqt*n
Eebr
E &dMtri
q
aj!{ srum rcdqd !!3leb ilihr
!j
ftn@5cgEsisfu!@ijaL,d,jj!\i@ild9P.ftIbnA1j!l.bFi.iddui&!ii|!
urdc spb.lh idwir'
rndlc!
lnrn
"l
.plDli
Fsoaus
ds naogqNbi xl dcFuilor $lidli oaoi
ri
deeiqi q[u,h
e
t
P,6@Er 5.4nlj
0nd I
&.d!d)
Ulq$M*hHfuuJ.iI!d
iix@ra .dr4n
(i4diqri
e'inl4ib lpcift.
ri
iijli,Lt. orLabdlt)
voiioe!qFi*eb:
cap't &rytietu@i,a.'na
;d;nii;!d-;;;Gkk;i
o s&r$s@ilc o rxdldritu_.
o d@tMdr,;itn@41
o ubb,r,@dsuu!4!dr
o R{d;L!
o M!,.dr.iadidqisqq,rd
o tu4dtiii bdioiividil
Ftadii
r4dFlcffidEftMFh!li]j4ahahE
BnftF6!13!,j2r]dddhFd
ofujldEpfutrm,'bfid&kdggd
nqds(dd&daliiFiIqFUdltd
i
Dai lM dnbiL! Eonea pdhdlv^
nl P3tu I
Trbclol 5: LLh d. invotrrirc r .iclnhi dc ri"n parr@ , l|-a,LirLra d{rclof (vtgon cr rt,, tcr3}
LISTA DE I'ORII{CARE
^
CICLULIII DE I'IAT
Dc{nm, fupci cid'nui d. vi!1,
PARTXA A IT.^
-
1ISTARE DAT'LOR
MODUIAL INIbiRILOR
(1) hiat d ede ru lalhrh ud i!3[!n rtaL,qddi iqeblq4 nlo'i b
!!F & ce & tur obttur &d!, 4i tu dc mdrdi4 d.lr drti! G,p!ro Adob
c) srjfiotd.crnbrlubheldrq ridsldlicitrvip{Esuo&r!4ies
(o L$l,4ddoqtubed!@
Irhdleli inritdL ft hdiiiomlc,
qdplu
dldsse!!d,E'iidiQlipiilildir!d!ato
1.5,5 Robtlrca cilcd a ECV de cd.tt
g.upnle
da *petti
Dacd EcV umcazi s, fie lupusd dezba&nlor publi@,
atuDci sc leconedd iniliera unui
grup cre sn revizuidcl critic proc6ul. PrinLro avantajelc procBului de reviair. sc nuard:
i
v,ros@d'kro/j
I
r'purb vehinfl
|
Nfrsrr: s/'
4'r'"'
lol
lddjNEFYNCKcqliio|u]m
inbbrrlFea c6liraF
$iinfitce
qi
metodologicc a ECV, concorrdea
scopului studiului rcspecriv qi
aqupra colecttuii daletor, tumizand rotodat!
o
conchziilor sLudiului
$
ca mare, c.eotdea eedibilitrtii
acestuia.
lP,"hh;;
3.6 ,\plic.tiile DCY
3-6.1 1'tue najore ate nudiilot de Ecv
Tabelul 6 prezintA o sinrez! a renctor
$l
snrdiilor d ECV pubiicar
ir
rcanalui
conclunilor acesrod (Rubjk
ti
Baumsdtner, 1992:
Rubit, 1994). io% dlntc'accsr
studi;
-ru,cdli/ar h CdmaE. 180,
-"r
rcal/d
in fturtra
ri
lt"" in sl,A
{Rrtlk. 19941
Anql /a f,(luil.! Je t,4a dt( cooa a,.+r pre/n,d
I'o.u(a
ced ma. mae In c eDrle
dbo,da e Ar+r lr-! r
qp|cd
|rrn
dc,b.,.r
c apqmc reterioar t" prcbtenc.c
,lu
n"JiJ
.n4uic trc drttrtc
js'eme
dc mb"tdrc in CcmmrJ
,i
I tvelid LCV r rJnr\ cor cenrralA
duFra prod$ilor
dc consm nnifr, dcoarcc ru sa tfuesistrat inci o scdderc a
jnE.csului
in
favorcaFlimoilor (produ.
intdmedid).
Rubik
tia
conocntra! atdla
ti
a efectult o a&tiza stalislicd ssupra cel.. cde !u soiicirat
siudii de analize a ciclurilor de viali declrccc acstc intomatii
sur drspcuititc
in 67% .jin
sludlile publicarc.
compdiite p vate (23%)
ri
autoritafile pubtice (18it)
snr
FrinciFatel;
rrd Fmc rac comordt srtc dL iu i
r
Ltc
r,,
de
nrnLMt.
rm+e. sun 1|t.,/cn.d,c
d!
..uJ'r l(v.lcrlrqLc in.te.rdl .adrut totbl.!rto.Lc
crfJ d(.
p,ciutu
c\er(irdt6
0e
mN'haiui (1y0)
ri
dc gnpnrite
!nlru Fxcctia
mediului
0%)
au runai un rolmdgimt.
Ac.ste ddte trehuie
jnLcrlretalc
cu prcoantc
deoa,cce nulte lcv inronr eL re.ltza;o.i,
ootrs!1ia{t
ssr &Laro ca.,inii\&tii conlidcnliale,' (Rubik,
trga).
'l
rbcl'rl 6: llatc slatisticc priyind
studiitc dc r:Cv (tubik
,i
Bluos{rrci
I992i ltdik 1994)
!!t_
i
:g=i!!g!!81!4e!!qr]
3.6.2 anliuteo potqltald
o 4dtudtii cictt ui de vidtd
In
.r6DcrL .
/
cslc p,e/en'ali
Emd
u,trraritor porenliJe
"te
ir bma!rior otcnre a. slatila
(nw
nl
0c v6F. Aecrea por n cld,ficarc in trclrc oe I,r,t urit arorutui. rre po. c fi,
nn &ror
JrdtlLtd
\au fador d. defl/ie puhtrca.
ru
,o"r
cj unete drtrTd
.rt
romunc
dmbetorhprd
deuritizatL
n ('wWF. t99t).
t02
I
!ill
1
tlz!
I
DlddlhR' (fu,?6
a:bom,Fdd(vJ
t
psdrI
in ceea ce prive$c
utjlizaiea cat nai adecvati a aralizei ciclurilor dc viaF facd Dcn,iunea
cl-' pmiile-su
'
lturte ditqirc rA(T-s.t90?,.
r,_arhre penrru
cla fictus acesuri4p4,
o$ncd( d,on it rdkdtr cr
"1..
l9o2)"u anetdl ta In.er osnea un trlator Inr.
Iibdol 7: U AM p.t rtirti . infomrdnorr .n priviF
L
vbF pbdu{ctor
(WWF,
to,rt,
m, e\"r6' .,.ruro.,j.
wE ;;|;
;];;fi;t;T
ompm dD
rwi
de vedeft fiDcrionir
madelo shimknd
ro pandJmFlc4Mh.(\
d{Ep(xfl
j
prs6n
lop,tdee ru llu
rjc.4.mbih.
Fmio, Lncluts!r
a6i lu.r
ur rciadi!,i runzrdihd:
hE5 i,,.s.n rh.
tul&
e;tud
m
q*aiblGi@mbbletoipricbn(Nin
Jiutu, inft,tjzlB
noitornuqoe;
evdu d&nlg fierb de dh alrr rarrisnli:
imbd6ri mpditivftatu
{ a
aliitc drd crc rr @rndioile Esrsto tol.dc
Inf.nturiilo rmi,,b prin Ecv
Fr
6 di'nak di ,5ftfsto,ii
dc did,;ptrh*
r nu
'firuF,r
n.t.*tr rr^od.,,
-sr-.-tu; , a
"e,fiG
*;
i*.; ;;
m nilcar.
Fodu*lo'
(deAnplubre hdinri,dc.)
riru fhd hff.e{rrhr.
im stbj@'le rieirae la DmblddL de
(ari
iuu r.r.ue?!o,rimremFor..r",r.*",,rp.s,_..-*
;M,
qalq'Fs'biriititcde
uft e efeetq is sud
.A.md
hs6 tu rr@ o difdntd r,1rr uijrizh por.lslr
,i
@ sd*v,|i a ffomi or
indod, exlc4ii clrtsidqd cn irfomatiire refqiloao Ia ciclll d viali al mui produs
sun,
el mai polrivire
cel
lulm
penfuu:
- luda dociziilor inrebe penr! produc,loril
-
scopln onp{arive
in
sencnt
lilr dc deicmjnirile absolute;
- utilz8rea specificn in dccizja
lcntru
etichetarea
Drodusnlui_
Re_^lralelc mrri crcru lu de \taB au oircK aptrcalir cuen'e
.D
mo,gemcnrur m-em
qt
oienrcror seclode InJuFiale pen'ru
rFdvad ot . t092: vigoD et at. I9olr.
- strbililca unei bazc conp.eheNive de darc ifedoee la necesa.ut
Eeneral dc
rc(uFe. cmmul de energrc
ii
(oticirde"
mediutui, In Lea(ea
u.rt,/;i accsrek
in ealir-e viitodel
- ido ifiE* acelor puctE in cicbt dc vjaF @ tr[reg sau din caddt unui tuMit
proces,
lndo se
lode
realia @a mai semificativ, redDcero a nec*arubi de
rsuse si a emisiilor
i
t0l
conpdeea inlrarilor
ti
ieiiilor dm sistcn a$uare unor produse
alrcmativuj
a ajda oricnrapa dc^oharli unul nou
lcducerc neLn a neccsan'luidc roNse
ii
a
a ajura idcntificarea zonelor cde neccsitd
prcdus, proccs sau activitili clfc o
3-TConlcxtul anali,rl cictuil{'r dc viatn
t.7.t Avuttajete
qbofidtii
Ecv
Hirdle
{1996)arczumaL
avanrajclc abordirii ticv dui)a crm uurcazi:
L LICV esre u. innruncnl dc .ortpatulie: poatc t) \t1lizar pertru
a conpara
f*fomanistc
gcn*ale vilii-vis de medjo, in cl u da di ferenlclor dtnlrc
frodusegi/sau
proccse.
2. llCV cst nn nrknmc.t cupti"zdtot este i! escnlt ln proccs
dc .onldblizN prin
lrt$mcd l cirura sunr lislale
!i
apol insunare roalc inLdrite rcces&e
ti
lmisiitc pdirru
ICV rqirczinti o abo arr cLtDrin/lloare dcod.ce:
1a in.al.ul loate co$l)oncnlclc slstnlllii
iain 0dlcultoale rnirlrile qi cmisiih dinsistonj
nncerca2iin tinplorLc inLllirilc
I
i cnisiilc pstru
inrrcg cichrt dellalti
-
j.tegred2!in
sFliurodc zcneie nnfljoalc;
-
'ntcgrcazd
cl.clll trlurtrtrr..se|u co.srilucnlc atc cjctuhu dD
r/jalt.
rnrcgreazi r.alc rstccrclcr difcLirc inelodc d. ,!d!ccr( a inl_aacrlrilLr asuJ)rr
incdtuirj, ca dc e\etnph r.du.crca rscnr, rlulitrzr.ca .a! rccichrea
tr
.t.1clc
evalulLc ! c acesLora.
3.7.2 Lintitele aboldnrii t:Cr'
ti
d.voltarca iitoop
Asrilzi. bdzclc
ttiinlillce
ale i,CV sunr inci inadccvatc. ,\speclctc cheie
'n
dczvdrarcd liC\,
carc oofrbrnE aouraieJ.a
ti
obicctivitatea cu hanspar.qasunt:
| . slr"dardkarea hotlului le alotultie
1)rn
tunct
de vcdere dl modului de hcru se sinrc nevoia srlndardj/ihri acestuia
Fri.
nabiliLed untri sct dc nod.le cdre s! odcnreze proccsui
de idnrilicare a lihitcl(r sillcmetor
l{Lc Ncesdd clailoaiea aspecrclorce Lrebnie tuarc in consi.lerdc, anatuiiddrcto til$irc
ir
a'n.duluidc
Foccsarc
alacesrotu! prcom
tiuniiiclrca
net.dologici dcevaluaic.
2. Studatuti*tl.a
ni
rc.esibilitate4 barzi te dote
l-ipsa dnlclor Nccsde exccutirii unci invcnlaiicri d dclului de viair
0CV)
con luic o
trobicni
sorioasi. NecesilaLca urilzadi dilelor sislenatic acccsibilc csrc .ecmosctrr, dc
catrc toah
tdrlrlc
nnplicatc. l)c asemcDea, cstc escqiald incheiered onor &ordurt care sA
Iicmiti
dc^oltarca
ti
mcnlnerea unor bazc dc dare altuatizatej exacLc
li
bazato pc rojle
so6clc dc dale djsponibilc. DarclcbcbuicsADU coniint iltcrprctiri. ddtrebuie sdcuetiice
r{pl'ot toatc aspeclclc ilvmtc lcgale de mcdiu, lrlorile
mcdii trebuie si Iic irsoltru dc
doneninldc
luclualic
ti
dedcviaf c standrful
:v
tcc
nez rbRrLlL6hjd
'eun!!rpr4bcr(v^t
lr t,rft
3 St@.la lizfu n.lrdd4r pnl,a
.oneenne b"dt biqilor DCy t^ inpa.ran
6uptu
J)aLi liind uLilizdeaunui nodel sroddrd dryollal ct i.suft
tc
obazl d darc stdnd4dizatc,
rsLe scnl'al si se cada de acord 6upra nelodclor ctro s6 pemit,
convfrirca
inve {i$ilo;
'n
mpa.turi dupra nediului. Acosla reprcZntl un domeniu
in cdc nai sur incd nccesaro
rullc eibrturj
tj
in cdc dezhateiile vor 1i foarte anrirse.
j
Petfe.lioBarca
erahaii
!*tictioreea cvaharii treblic sn ic binc detuita
i
necsiG dc^otrarca unut cd.in,
6. ECy
$
alte i"stRnente rle supotl ct de.iiitor
,i. siDre n&osriarca de. .la.iic.
r,o2itja
rcv in relalie cu atro insrruncnrc dc suporr a
J.cjzljlor
i;
de a conpala clalulrc. inpactuhri asupra
Dedntuj p.h
hcroda tCV cu
ilalunrca llpacrullj rcalizald prin tutosnea atloi insrrumenrc
ln prur,
esLe reccsat;
ilailicarca relaliitor dlntro dricril. hodnri dc abordare
a oiclLrhi d! vralil (Lc,^.
MIts
allv
tcdre
devni un insliuhctrr ihtoltant in nandgenrcnrur
medrutnr deoar(c
r(rlorcaza d\pcotclc privind
i.lrrarea mediutri in plocenrl de llare at dedzjjtoi
:.reiloarc
la
|oliticile
dc ptoduclie.
Orice masu, de imlunrL,fire a caU!a1]i urli prod;s
'r
pr '.'
dc vedc-c
-l
irp-.'ul I pr. du. cc
-!c!d
6.rpir rrrr rlur lrou.c
-
fi.
(v
|
.d
rrete
.-ctut .
"c
\.blr.
rr
pre/<n,. \a/e.
nrnlrrrr
stc I
r
\ .,r,.
L,r' r \c poate
4uo( a un. otue. \
dL.rd
f
rDcrn.,t,r gcncra,c
t
.tu.....
..1(rurr..
roi0rdea d!,el |
..
,etr-rlc oor i rcp,od,Fe oc
"ttir.
t_r'\
10bre
pr./.n..
b c."'\
-conllhrct
d( nrdr. .
(
mJ crL /deo !E.eBir'.{
dc ddst- t dLe !L dr or;f. _.
r
a"t1tlrltr(a p.,rcmmtcr.
| 6(p. r.l-t. r d.r.r utrtor
co.,cr:rc,or
Ocren ,r,i.c,v
.
funddmcntal, in viitor, ECV va reprczcnra uD insrrunehl crucial in scopuri de proiectarc.
i:stc foartc iopo.tsnL sA nenlondm ci ljCV este dod un u$rumenr de oanaghenL al
nediului, cdrc poate
si fic consjdcrar un insrrumor cdmplmenrry
al alior rbnici;m dr til
.\nali2a fhxuilor MaGnatc (Af
M), tntmstratea FLuxuntor pe Unirdca de sewiciu
0!US),
lvalu&ea Imp&rului tuulra Mediutui
GIM),
nvaluared Riscudlo (ER),
EvahdJ;
T.hnologiiloi
i
Auditul dc Mediu (UT
tvf).
irini o neocsiratc lrgdLi pcnrn
dc^oirarea
convcqiilor
r.mparrca lnivoc, a dili rctor imtacluri
9i
dczvolrdca uncr
$rnrativi sau fundamaratt
rrijntific
(CoDs(ti
eL al., 1993).
$
proccdlnlor
penl.u
merodotogn dc evaluarc
Edd) NTERYNCK Carrlor'i IIr
ANtrXE
C.ASETA 1: Studlu de @: Sirtcd.L dc mhdae x httchi
Otdrcl ti
HtrDrE{ 1990)
SCOPUL
stuni'n 3dih4
ri
cooparr cf(tb difdftslor !i$d. de d6de r lalelui pltuiu t a$F mdiului. sut
lEb nr cmiders mbalrjerc
FDh
r littu & 1.pe
pa&wid ji
cord4iire de plodu.rii
d
dlfjhuic r lspblui din
olhe. Afbunrle rcsn6 ,le flbd4. ur
F!?.nbe
nr Tab.l'i s. P.ntu sishde ddlosibilc 5ur cocidenb
nb d. @idm dnerit . S. iiu in cootldoErc sftrsdsle ds inchideE
I
inrtrdidd sriclcrc de
polirbout
i
sh,raj.le dc .Mn udlikd o ciFqar. incried d. almidu
ri
dir
dc polidlcnd pcrtu d*ibuli., iar mbdbjclc rr dicii sbr djribuib in llzi de polidildt.
Aturiz in io coniidd,$ iitcs ciclul d. virF ,l
'plcihra d! ! nbda 1000 de l'h de lapt"
dMelor d! dhdN. unibb fDctionali *b defmiri e firnd
rn[odur asuF. nal uj a sish.ld d! mb.larc a lapElui 8e
embBtib i ros i
(s qpini
tn mcajou! (Mr)i
onid! dc subsnlc po6li{r p.rlculoe (idcl,r1d prine a6h
$
pl c
ddFEl!
3rrma
do dc$ui *,ridc. Dqluitg fnrlc $'r
qFimsie
h stdli dc n!ri.
Dtrisiilo 3br ddlt b eb spBtul bxiciriii
$
. oferului de scidifieE; Adol, hisiilc loble s mr i6uDa
fl
e,
r tr
qFim
pdn Uniliti do As Polu!
(ll
lt), tlhlvdenti ai A.idifiedi (EA)
!i
tln iF de Ap. Polu6 (Jni6
of
sd smrzr asF.rle n.hrolosr
rirind
rcicl'6
ri
incincnm dcFui.r
orisrtua
9i
eriM &rror referiioe ta prod@Ra
r
fabfi4u polislb.dbtui,
.riclei su enomrui Mi rosnd
htr deberoe. und@ @bolrjclor nu 6E lu6 in onsideft. Di*jbliNa hrbrur
n
tuspdul shcteto.
d!,rolli
lilh
ol.nn& ln hM dq.rildi ncBtcm :-; oGided cn
rur de 6{% * dcporlqd rn dcpozb spsrlr N! $,u l@t h cm\idqlE
Prtlele {olos1c. 3d ibaio in Tablul 9.
f, v,\r!ARra RDzrrl-r^rtrr,oR
$r
coNcl-rzu,E
o 4durc
sei@r!
!86 ci ubdhjelc din poticebod sui sup.@ e
coBi&nE. Tob4i! d.t lc Ff.riLaE la misiile itr uma prcdqie,
d. atun &
Frc
d 3u ro$ olinisr din shrdiu.
Arbl,jele dc 0ndi b tulaE6zd
Fe
ere dn stun sprupe sub toar. aspeble, m,i putiJr ls spftolut rtsuc
.nqsd fos e h ezi cnd amrat.lete M rediliz.r de roi putjn d. z0 dc ori.
cd6a1ftlid dbre sisrn rc dr uhsle h nic6 !i e1e in Ftis6d,r dr cinic d.
q&d
etor dm unrn
j.
4 din
cr. 5
qitu'i
,iosib. ln an mbltuii i, polic{bmd s iftd,rlaz} o ur;;
q@
"
pl"rii
"pL
L hp*
dadf $ pde .! exisri o
qsri
inctin:F impdiva utitidrri 3tr@riv.i imlxtfi in nicti.
Nm!"n d. rcurir'ziri @
'
nu,fah smindia nediul.
fts, 6nfom plnifidii s $ pune ,d
F
irciffia do|erils
i
efrcimF pmducdi dc cmleic Jn mr
a6tui
se4
r w r'abdtili dMi ode de
41!pbr
s, apali o dir*nld nl .feb. s.orut dbd.jdd din stun
v, crt$
(trntddbil
al eror din
Fliqtuan'Ji
q
dtlre nodenr, i{,r mbdajctd din dioli va l,Inr.ao 6r.]!i!
*
106
I
L
h'l
p"l
tl
rl
i"l
tl
k
F
F
DenobsdubJr.inri.$pf*tic(vd
l)-F,ru r
T.bclul 8: Elcmstclc aitcselor ilc rmbrlcc . lrptelui proNpnt (Mcket g
HrpFes5 1990)
do sno0 mh.rri din dhk
PACMTIZARXA !\1'I:P.T'IDIARA
conbi,rrc rdlo (ks)
i
i60 |
j
750 U!)
drj. d. pqri.lirid (ks) (20
t; 500 u)
o
rui
d!
Frkihr
(ur ( r 2 r, l{n 1,
Tab.lul 9: Prolilcl. ccoldg'.. pdln cinci sbtenc dtrcnrc de .mbalaL r taDrchi
(Mckel
g
Fnppa\ 1990)
c*r";.l
I (lJ)
*t
i;l
c{ctl 2: trCV
ti
utilizrico 3r ca ius!ruD@t tr .sod6tr-ul ele.trcnlc rtudlu dc cz
,,Moden
A1000,! (Cdtertclr et rl., t99O
icodl d riml il prcrca u prcpB
Bflsu d d $dur poib'l d,'te
r'
rr e e tr
i
115,1---11 1""t:'vi1 1.1a:1T1 a1ry95 T: r1'1 T Tl: 1:
-:r,9
!tdl' :r .1:"* |
asupn Modd ului Ar0i0
qrc
6jsi wicii E*itd o n[ mc{} a rroifd!]ui de d$
(d.
aroplD vid@
on Dd,rn, Inkmd atr!,-llletamtru, T.reshopping d.) .rft udiahii
Fricuiari
qre
fdo$rc r4qs de
Eleron oNslidDiE. Modmul Ar 000 6nnft de ole.enbre @.chridic. dlc uli
produ elctunic d. Ijodm:
o pbcn de cinujr irbedb (PcI), M nm& de cmpande elshni
ri
o cdi. @ea& ec!d.
stud'ul a iupd pddh Ecv psh piobiipur prcpu.
R.atbrre sedi erod
rlifinr
s fo$ fotGib
@h
i
cvidcntu dFdle cheio are dddioririi nddi,rrui
ri
r8zrc cicldui d{ viat. a
6up6 Ndiului au lod Dijlmtrile
q
e idei de nlbo@tifu
p'oduqlui
din
emt
d. rdcr , til,hlidtii lor Ghni
ei
eom'nice. optimite d.
imbui6tiE rephie au fo{.plim ir rnd,
'
rod E,rid o mu trcv
Fnh
mod.ltrl imbmiatil cu spul de a cmdna rcduss im@0i!i &sbia duda msdulur hO de @msLd
t
5SL|I 1!
107
'''
',.
,"
'--;
prdtut
oroc!!,]
dc mnnt'm (tlpirx !q nF entetor . rdruntcx
F
p.r
hb.r;)
,
.u$ d" nsc,. rcv ru
"
,;;
'
.'"
''
'-' ''.;;
I
F!.". ....",.
r,,d..1
.r,
a:
ihr
r
.,..,".",,r.,,
".-,
r d.!d!f
F
nru R.t-eir r!ruLi dc Nri,ryi ree,
ii, drrpr
,r!
jn'ifror,
r iii e
'!d
h*il4,r ri
ti
.r"
!,dd;
o
",tu"*
sr,nd:.
rri
rurh'r
ntu,r hni{';", pr"{r*i"i
l\;h
*h. _
Miicrur rdurr driJi $6nin[iL J.nodJr] m4r
I.ieura ?: Conpamrca cr..r..tor Molosice produse
de un proroljp
!i
un hodclnnbtrridtir
t08
BII]LIOGRAFIE
\t)t,tt!r(t. trtq\lrtdt L( .t Safn, tr. Rewr "
ji
r.a,1 n ir. a Srjl,\C FUDl)c
pubt,.xrioi,
.
id. I Inrc r. llclliLm.
iit
:r 4
iLli.Iror \intrD.()
js{'c5,
Belgiun.
|
5
-jSM.
rA 1l9q:).
"t/rz
/,/ i ht ,1t1
"
1nLilc Cf.t.t:k:'rur.
rcp.n.frhc SE-t A(.sorkslbp.
: I l).. 991. J.cnLn. Nclb.n ds.
tp
1,20
' |
,
r'.
i'
"o....,.!."r
11
:1. | .\\.t.r,.. Tltr Prr tn dl Atyli.atn,n.1 Pn aILileaiteA"a/_f$,Ilndon.LiK
r,rL !i[,\i). I il9r]41. l:_,,rr)lil{ .J n( F,ur\on P.hikr lr,&rr1:. RcNn
j: (./rtr,:t/a
I
:
\rt t ri; t trt,,t". Ptrrt.
t]t
r $\.1s. Bclgiun: AIi\4E sTc.hDrcri rd 5D!t Ductrl.lccnrc
:.i \\r.j
LLtr0t. \lthatlik tiu l).trbtur h drf tl., Btri\ OtalLtg!*:h.t t)trr,itru"! ts.l11
.rrii$.
{ UNrclt l.ii.lli
I \\AL
llrql), O!turtl./,: v,, PaL:blldl:Sturd l99r.Barr:SchincDrcrhc Umscl( \r. ll?
.
.-
, n \rur.
,r(ri
r\ L! rrd,
Iri
i
. ;rir,,r r:
(
ri]l
(nrnl.liirt
Z1l:0-0,1. ionrxo Crr{dr.
I\I-Rlf(D.l)lil.\N(IHElrt CRlljl,S
(\996).
lnn)dl.n!.! Ln;irrNuful
^!\\
ntr
, t).\!t t4
(thr,it
Et\,1r:1 Pr\La1: , Care sr,/lr. ln Pattulnt):\.i tht sua!!
r.i tkrtut
(,,tlLrlntt.t
E.dJald,t,NorcBbcrl8-20. ltra.-lsukub{irn0n,fp.ll7 ill
irRtl\N. irl \
I
l916l. P.,v,r/ a),nrtrrnrln i
:I]\sOi.I I.AIJ,I]N D. BOUSTEAD,I., D! OUDE. N., FAVA. J.. FRANKL]N, \I.,
QUAY
] I,\RISH. R. PPRRIMAN, R. POSTTIWAITE. D.. SEGUIN, J, ADiI ]], V1CON IIDS)
t)t)\).
ttrlthrr\
lt,
I
(1:
,1 Cule .l Ptttlitt, Rcnoir of rhc sETAc \Vork:hot. Sc mbrr.
) Li s l,\l LrT. Lr
.
\vl llTll. P.R
,
IRANKE. M
.
IENTZ. R., lrd OWENS. .w
(
I 9q4) t/t,.i,/et
.'\hJrr.Ir,\r,lrlF.nrnuDtola!LilLCrLlcthtLrt.lst'sln.rt
\11Fit! th,LnKDodtn.rl
i 1tl.
(t11.
ltntu. .1sa\tne,, Mel,r/,l,Kv. rotoJl oflhe SETAC Workshot [fll Znich,
EJ(AVAIL.T. BAIJI4ANN, l. SVENSSON, C, RYDBERC, T. {nd TILLNIA\. A M
11992).
tr't t,L,.k h!^
t aLl\'-..t
L,J lt t t
t
,
1\^rt nt l\ itn
,l^
| rl i4ethoLtulogr,. Nordic C.ucil .fMini{ss, Nord 1992: 9.
tt
132- l t.
r:trttrdl.
(
onuissidr of tlrc Ccmm Bundcsrag on thc Ptotectil,t t'l Lltlnrutnr ard th.
|]n,r,,,r1r'(l,r)s)(rtr94l.,4.{,nsihilioJartlt(futl,.:.tttionsJ.rsl\tun htr nun.E ht?nt.f
r
'rurt!t.htit.tul
"rtuthllbm,
intcrn! rcpon. Bonn.CenniDy: Econonri vedag(nnbll.
IAVA, .I.A.. DENISON, R., JONES, 8., CURRAN. M..A., \4GON, 8., SELKT. S. Md
BARNLTM. .. (EDS) (199D,
,4 Tcchical Frahe$rLfor Lile ClclL,1.$aan?,b repon of thc
SE it\C W.rkslDp fi SmuggleB Notc\ Vermn! USA.
FAVA. . .A .
(
ONSOLI, F dd DEMSON. R.A.
0992),
l4 absb al Ptulud liIe Crcte A$.rsndl
Arln.atn^-. ti Lila Crrk As6e,?,', Fpod ofthe SETAC Workhop ai ETH Zunch, Swiisdland.
|rINNVUDDN, o.
(l9t:r.
,afdliling A
falgotd
part oJLife a.tcLe ,4sdsne^". in
p'aLr1
Lili
4r'L,1s:c!r,t
ht l,i"ciplcs a Mrthodolop, Notdi cnreil ofMjristqs, Nod t992: 9,
FINNEVEDEN, c. rd LNDIORS.LG. (1992), 'LCA
in Ditfel.e,t Appticatjots Dendn$ utkl
F,V& tuLn^ . ln Ptulnc1 Lik Cyle 7$esnent P ntbles aid Meth.lut
!l|,
Nordic Councit of
Milisic*. Nord l99l:9,
tt
105 l3l.
FINNEVEDEN.
'J..
ANDERSSON.SKOLD, Y,, SAMUELSSON, M.O,. ZE1'TEBERG, L. ANd
-\nro
S
., ,t'"4\
(l.t:\:ti.d
! tlnpa. 44ar.i.i.
,h.
!.. .rh Lt cd,
1.. ..
.t.
t 1tn.tr.:t.J. h Prht., Lria. L t-...-d." tir..1 ,\o\tv.r.J,/1,.p..
NoilicCoutrciloll'irnie$.Nord 1993:9,pp 172-211.
(ntrssEt-,
L.. JENSEI.{. A.A. and KIO?FFER, N.
ll994l,
h"pa.t )!!cs!"e withik LCA,
ilrtr\scls, Dclstun: SIOLD.
{;RofJPtS l)E SACES
0994),
Gridelines
fur
ap?licatiat al LiJL
F)u1)p.dn 11,tu,1 Ldhdi,s Ptut:t ftha Bnssch, tsolgiln; SPOLD
HEIJ(]NCS. R urd CUINEE, J. (1995),
"Oh
the 6e'"tn6 .l La4 if pa.kaAihs'. In
Enrnl,tniod Ma,asa,.ni. Vol. 19, No.
t
pp. 665-668.
IrEul.r\iOS. R. (EDS)
1t992),
Enituhnertol Li|, Cr.t. Asre\r,en1 ot honrcx 6uide an.l
Ba./.,rr,M/.r, Lcidft,NctherlDds: Colroof EnvnodnmralScicncc.
HENSHAW, C.L. (1994), Slar?l delail in LCA, Fxst Notultq Docunenr or Lifc Cycte Imprct
Asse$sme Mcthodolo$/, retiort ot ble SETAC Workshop at ETH Zurjch. SNihcrl.nd, pp. 4l42.
HlNDE. P. ( I 99 i
),
The Prctical Appliatioa o./ Prluct Life Cycle !1nat6n Cd!c Si4, ,: The
ifulntu)t.lf .l u Ljlb Cr.lc A hallsi . rn haceedirss of nR canlere,.q Londor. UK.
LaANI'l
\)996). Dclititiar dodnent: Satc of Oeirt oI LC/1 ncttutoloKr und pratent ad
lLth&:
n\ca1t n...ls. Fisr dtun" LCANET nompag.
\,lARlO^!, I Y, VAIE\rDUC, c., VtrN'DMMIN, P., HU\GRECHTS, D. BERLOZNIK, R.,
WOIrTERS, C., IIELLENBRANDT. S. dd TEICIIIRT, v. (1995),
MiLierbddnsen: Nut d
Betolnryu vt' ..n Ore eE<r benissingotule tehe"l tdddc, Bru$cl: Koring
Boldcwiissliohing
PoCnmrLeefonswing.
M{ZIJN, t. 1.1994), t an tekentdel tot afvalb*E: LCA, een i,\nment eco"datish, .ca-tabel d1
c., rdif, Monogrdneen StichtiDg Lrcfmilicu nr 12, Klpellcn, Belgium: Uirgcv*ij Pclckodr,
Dkdkr dmbiH. @ eripd.lcr (vor rr)
-
fftr r
l,i5il;i i*,-"ii3J$[i* *l]#];!,{#:-'
ue* or Dire'en' Packlse s,s'ms
ror
yEN(E.
D- DAVIS. c.A. a.d VICON,B.W-
Q996).
Evatuttun ofLife Cyte ,,tsdsnant.
&cp6r
Nord | 995: 20, Copcnhascn, Dem,rL Nordic Coocil ofMinisld
OCTER & CAMBEL
{1990), 'rpp
licltios and Linitatids af L1A,9&,r'iar " t!
proce.dins
of
qntliiied
wolf.boo Z Cv.tc Analqis tu Po$tgiae Fn-.o*"n'ol .1u, r^"n,. L;u,,
IUBIK F did BAUMCARTNER, T, (1992),
a conDission of lhe Elopear Cl)muiii6,
lVBl< t.
(1994),
Ihm d* Okobila,4oahng elrc tbqicht uber ahluele Okobit@.deebhise,
\DING, s dd STEEN, B.
(l99lj,
Jhe
EPS ststen. A PC- b6ed ststem
Jc
Ewlutioh of Eu-Ralaae\ Btuscl- Luxnbue:
CD -NAJ4?37.EN.C,
ECSC.EEC.EAEC.
UDo DE ITAES, ii.A.
099)
Genetul Frudqark
far
LNboMentat Li[z cyte .alsexnant of
Pndrdt tn l;fecia,4lMsn n, r@on ofhe SEIAC Workshop in lcidcn,
pp.
21 28.
qvtidnn,h .t .hvnb,hdtat prion,
stat
ai*
in po.luct
dqigtn
lnn
ddtlte
hvitunmcntal RcscaEh hstjlute (MI Repon L9l -85.
soclltTY oF ENVIRoNMENTAI TOXCOLOGY AliD CHENiISTRY (SE14C)
0994),
l.i/rr
j.
,ins Datnldt on Lilecycle Asaenent Methodolog, tcpon of ahe SETAC Workslop at
ETg Zurich. Swilscded.
l
VANCOLEN, D. (1996),
'2,?
Ctcle Assusnent: a tool ttualds swtainable .lewlDlhtnt? .In
Aubence Ptuu.dinss olthe 1996 ktmatianal Slstuiruble Ddelopnert R6carch Coleterce,
rva"./dt?,r UKi ERI Envircnnot.
VICTORY. K (EDS) (1996),,urtas antl the ENimMaL ISO !4000 V ate, Arliagntn,MA,
LSA: CuLhi tdibmation Cor!,, MNh 1996, pp.1{.
VICON, 8,W' TOLLE, D.A., CORNABY, B.W, LATII.AM, H.C., IIARRISON, C,L.,
BocUsKI, T.1., HINT, ILc. md SELLERS, J.D.
(193),
rife Clcle Arsesment: tnrertarr
G delih.! an4 PztLirls. Cincimti, Ohio, USA: US ENirennnlal Protctjon Agency,
EPA/600/R 92245
wllj-F
D.
HlNioLc. P &o DMCFR
(
tlge2t- Lit? C!.lp Anabsj oJ Po, taeihe . ln C
Iluy (F,DS)
Puctusins an l the Enviro,/,r, UK: Blackie, pp. I I8-146.
wHlTE. 1.. Ftc{NKE, M. ard T{INDLE, ?. ( 1 995), ./,te.Sza,ed Solid W6te ManaEme : a Lilb
CrtL rtrutart\ latlo..\JK: Bluckie Aed@ic aid lofesional.
World Wildlife Fund od the C@snalion loudation ( 1991). Ce ttine at the Source: S|akgi^
lar
Retuckx Municipalsalid Wdrq liml R@ort of the Srrategics fd Src Reduction Sterins
comoince, WliF Publi@tions, BaltinoE, MD, USA.
t
CAPITOLUL ]V
AUDITUL DE MEDIU
4.lConlinDtul
ti.bi.ctivelc
audituluid Dediu
Catnetd .le Cone4 Inomatioiold dcfiElta audirul de Rcdju asfcl: insttuhznt at
ntd\Lceh4ntlui care canstd ini-o evalultu sitehatid,
do.utu ntati petirnljca
li
obie.tivri a nadulri i, .are
Iut lioiedzd
tudunb org.ritutotue, .u atibqii nt
'n@'oeebcntui
ne.litlui, precun
ti
a echiptnentutui eulogk in voryt salvantdrii
nedtutui.
JAcihArd
pehttu
a.?tLna cotrolul florueeliat
osupv .tilo.itetar pr@tici
$i
eslitudrea ddyhi ii.are se irca.lrea.n in politkt
ecotogi.d a ihlreprintterii g
tegistalia
Audnul cste o bclodok)gic cdc peflniLe eluturea
wei anMic situaiii in Epon cd o
snu4'e dc rclrinF. Auditul de mediu sau cco-rldirut esre. de scfrcnea, un instrlmot dc
gosiunc
ou ajutorol cdruia se $bilc$re
rerfonnMl!
misuritor arlicare cu $opul p.oreoliui
Dedillu. AudrLul propliu-2s
kebnre sdlic preccdaL
dc o anatizd dc mediu
lrin
cde sc pun
ir ivide4a bmele de impa.! ale acivrtrlji coononi.Gsoctatc
as{pra mcdix]ni
h rapo.L cu necaslatca cohun'oarn, eco-audiLut rcprernrE un supon naLdlat ce poare
u
pus
la d'spoz4ia nassmcdiei, acllonuilor, apdne.crilor dc ala@ri.
Audilul d.rediuaaplnt la inccFurul anild.70 uu scopul cvatul.ii ponnmmtei
ecotogjce
a uor adrvjLtli djn dohcniilc pcrrolisu
i
chinioc.
in timf, s a itucgisrral o cxtindcre a acriviulil ic audit dc mcdft
fl
acedta datonld
.
-c$crea
hecvcnlci acoidcntelor de pc
datformele
indusiridt,
.
nultiplicr.a coNidenbili a lcglcmcntrrjior pivlnd protcclia
mcdjului, ari! la nivcl
looal car
9i
regio.alii global,
.
mtcnsilrcdea aclieik{ socierdtil cilile, nai at* prin
Organj2atiilc Neguvemmolalc
penrru
Proteciia Mcdiutui, in dneqia cusoEtrii qj limitdrii etscH;r ncgarive alc
actn'nlf, conmioo{ociale 6u!ra sistmcior narunte, mcdinlui in ansrmblul-siu,
.
crc$crca ae.ventei sitlalijlor dc reoupearc a pagubelo!
dc nediu, i! contextul crcclii
cadrului legisldLiv adccvat aplicA.ii prinoiliutui
.?otuator
platibr,,,
sau a al1or
DrinciDii
cononicc ale poludrii (.vicrim!
san potuar,plariror,.,
..conponsarii
,
ociproc;,., e;o-
convo*'a datoiei cxreme).
Ico-audilul se dcoscbe,ilc dc altc tchnici de evatude a lclalict dinlre mcdiu
ti
sistetul
Lclrnco-productiv
!i
$cial ccononlc. cum d fi evaludca inpacrului dc mediu. in Lint cc
cvdluarca dpacLului dc hedi! se reterr la idontificalea, prognozarca,
loxnalizaru!
"
r-dcd propnu
,v
ti
con-n .dcd cfe.tetn e..otoenr po
crirJe ar...dtc r. .r prorcu (
Inv..Ll
0rrruu;dd n roral,to'e prlipi,tr
b.Uur,
f..\cnt,re
ii rrbgoncnrll
ncdlului), audnul dc medin cost! idrr-o acrivilai turar!
!c
daliza slsre;adce a
lcrlomanlcr
ccologioe reale ce caractcdzcazi ansmblul
activilll or di Fo itureprindcrc.
t)2
il
Ltd
;
n*orM dhl;rr, F.ne
ripnru ryd
rLrrMsl
E.o-audinrl se dorege a ti o exhindc cxlausdvn a sisrmclor de ndrgcncnl
i
a
$lalali'lor, Ere a inlclcsc
pdn
accasta nodainatea solulontrii complctc
!i
cncisre a
Fobldctor
de ncdiuj eco-auditul lrebuie si se inscric intr,o politici coerdtA de
i'onovar
a mrjloacelo.,
jnsr.umenrelor,
mctodelor avend drcpl oliectiv final cosenaroa
,lpacitdlii de suport a mcdiului, ca vdiabild spalicto6porsle.
Iinand
oonl d conlinulul snu, so
podle
aprecia cI, adivitatea de cco-audit arc umAtoa.ctc
r
elaludca nnsuii ln de mmgemcnrul, sistemele qi
echipeenLelc ccologrce
tumtioneazd 1a
ldamcLii
proi@tati,
i! ooncorddtd ou cerinlele rcspeclrrii cond4jjld
de nenlinere a ecblibrelor sistenelor naturale.
.
evaluarca
gEdubi de respectdo a politicii
$
nmelor tnrprindeni in naleic de
.
evaluarea gFdului d rspctde a legilor
si
tcglcn arilor in doneniu,
.
dininuaea expthdil omenilor Ia lisculle daLontc dcgradtii mediulxi.
i ootuccint4 sled dc oprndde a auditului de nediu, $ rcfqi la umarodele prcblcne
.
prcsiunea cxercitdl dupra nediului ce sisto,
-
$toncd zonei de desiAurarc a activitdli i.lrprnddii,
-
sistdul lehnologiiloa .cspetiv al resuFelor ulil]zate.
-
sistcmul dc dcpozitde al materialelor: dopozite amcmjare la sulElnta sotului.
dcpozile anenajatc in subsol,
-
cmidi alnosfcrice,
-
evacwea aPoltr uzalc.
de,leurilc solide rcz'Ilare,
-
dcteurile lichide rcr ltatc
!i
cde prezintd
un nsc
qlogic
najor,
-
renduuri de sbcsl,
cv@&ea deiunior: in i enorul sau in afda zonei dc dsf4urde a aclivirltiil
ma$iile do
lrevcnirc
a dvBarii ploduselof pt.oliqc,
chimlce,
acordul, autonaia d. mdi!, pcmise de poitrao
negociabile;
.
nsuilc la cde sunt supr\i lucrEtorii:
qpunmpeaoralului
laacroconramimli,
-
oxpunered pesoahlui
1a lactori nzici: zsomor, radi4ii, cddur!.
-
evalrqea
sraduiui
de explnde 5 pqsonaLului
la &.ocontmin@li qi
f&rori n?_ici
-
infomd@ pesonalului
in legltul cu riscuile la cde 61 supns,
-
nerodolc
i
mrjloacolc de verificde a sistcmelor de ve il4ie,
asigurtueaechiparnentnlui deprotecFeindividuau,
-
intbmd qi aomar@ p uaiulul in iegawa cu posibililrJile
-
j
liruir@ proglmcloi de sulravedere mddicald,
mijle@le qi inslrumentele de acorddc a prlmului ajutor,
113
co* NEctu:I, Hil&gEd Li! \4rRDT c:pibltrl Iv
p.ezenrarea
$
explicrea oblig4iilor
aligrdca dreplului ptsonalulxl de
lgale dle pdsonalului
in log5rD., cu proreclia
a
'nforna
conducelca intrep.ind*ii in legiura
.
rhcuril la ctrc smr suprqi co.sumatolii:
existenla prog.milui de secrrnarc privind
respecrarca conditiilor de lab.icalie,
conlrolDl calit4ri produsdni,
-
sislemul dc mbalsc, stocarc, ex!'edjcre a prodDstrlui,
-
procedlri de rctrugerc a
lrodusutui
de p pia1i,
infomarea clientului in legltlli cu manipuldea
i
utiliza.ea produsului.
-
respeclaica coDdilijlor legale de dstd.luree a rabricalici,
sistenul de licbcrdc @ fom, de codunicde 1n legatura d paJamctrii produsului,
derularea
I'rogreulli
de lofrde, inlomde ! varzdtoritor'
-
(otu.
iul l" n'r. L v$Eilor
fiu\-lu d(
r,orirll|e
-
publjcalii, publj.jhlc
ln lcgatura ou
lNdusul
otlm cosnnatoruili.
.
strateSia de si8{arc a secu tdlil actividliidin inrrepnnd.rc:
polilica qi rcgul c de asigrlnre a sccuridlii nuncli, produclicr
i
prore.li.i
tnediului.
- dnnidea
ti
itr
gisraFa.ventuale{or
a..idcnre,
-
echetre4 d'aliaea cordiliilor de producftc
c nnui accide
,
rcsuli spcci.le de dccds in lo@.i pericul(ule. vqijjcrca
ohilahenLclor clccrdce. a
conduclrkn de iransporr. intcruotic in clz de alani dc,
vitea de reaciic h snuaii dc ugent! (srabil6
h u,ra ud simultri
-
posibilitdlile
de ialerventic h caz dc incendri.
comuiceea, inlbmarca in ieg,lurn N sralcgra sculitdll
4,2 |ttapelc ebbornrii uditului dcnediu
Activitalea dc cco-audit s desf4odrd in !@ unui protocol
trtre bencicid
!i
erceldr, dar
cu respectdeaproccdurii
natituJiomlizate.
Dincolo dc dpctele spccifi@, impuse d oonrxtul ralizrrii, orice dmeF d evaluare a
rerlolme,e
dologrce a aJ'r\iral'r in'rrnndoii.
Dmlru arr ailurd prcmjsee
se.
clrctrl
lc'pnnlc.
trebureqt
\c4r.crue^
in Lmlloaeleetape(Fr8'xd
It
.
PbPo pr649dtoare. pe pdosul careio sb' r'lcLe:
idcntificnea activi{Alii pdhu care sc cxccut, ecoauditul,
coffliluirea cclilei de lucru,
-
elabordca pldrLlxi de lcalizre a eo-audifului,
.
etapa de elaboure prcpfiu-zhd
4 eco-@.fintlui, .t. cmtl,"in
-
cunoafterea sislcmului dc conhol al acrivitati de hanagemmr,
aalua.oa capacitllii de .fccrude a conrrolsluj duprs dest4urarii @tivitrtii dc
-
coloctarea! sislcmatizdea
ii
coreldea infomaliilL!.
-
cvalueeacoistetirilorj
-
conunicdea crlre intrcprDdcre a corsidlrriltr ftcute!
DeaoBrEdririk. r{Fr'@!d(vot
,tl
pinea
I
.
.lLpalinau in cta
^n
l<ra:
elaborarca
ti
prczmlrea
unui proicct
do iaporr,
-
elabonrea
i lrc?-entrea
raportului ittul,
-
eraboldea
llanrld
dc aclinnc psttu
nnbunntdfirca pertoroanfci
ocotogice n
&rviLnlii inlreprinddii,
uinnrirca apiicrrii planului
de &liuno.
+
Irigrm l: Et.pclc fuhdanenrlb at rudtrutui d. hcdi! (dupn
Nick Robins.12)
9nncipala prenrisd
oee trebuie asigurar, peltru parcugd% prtmei
etapc esre
ry@ovdca
rdalrilor dc c pErorc
atal in cadruleohilei de lucru, car qi
intrc cchpili bmeicidd eoo
rdtulxr. Sublinim acesr aspecr do{eco, chi&
ii
ir cazul in cde inrreprinderca vi2aLr
Jnpuno de capaoitatca dc expeftiza penttu
evaludea
fdfomelci
sale ccotogiocj penrru
..edibilitatea raponului fina1, a corcluztilor
fomutare estc necesa. @ di! cchipa dc luctu sd
l.ca pane
ii
un oxperL dir afara irrrcprinddii. in al doitea rand, deoarece culcsrrca
-:Tariilo,
oreeuDurc id ounr m6ud dah'gJ cu conduccrea inrrcnmocnr
.!; .tr
irc,;roni d.c\.e,a. ech,ro de IJqu ncouF sa pror.{rzc
retdt,, oe coope,;c !
pdr(.e;,,
Jc
dialog qi dci si nu-$i dumo rolul nnei
.poiitici
ecolosic".
\lijioacele
cwcnLc ce vor li utilizate poDtru
atingerca obiectivolo! celci de , dour etaDc
'n.
ob\'r otid. intc^ iul
r
| 4?rto|rtul
Cunoettere& neanhnelor de conrml a actiyitnF manageri.le prerupun:
.
ctboaastdea procdurilor qi
melodcld fonnale dc ofoclude a conr.oltdui,
.
sstemul d gcslimde a ininmaJillor
!i
sulravcehqea proccsului
tehnico-prodlctiv,
t
cvaharea graiiccld
de inspclie
!i
introtinere a uLilajelor, innalaliilor .tc.
'
constarda cxistnlei (sau
nu) a cchipddnrclor de conLlol. acolo undc exisr! o
probabilitate
hdi luc dc apdifi a llnor distuncjjonalitdfi.
ldenttlicarca punctelor
..forte',
tl
r cclor
..vutnembite',
in sislenul mislrilor dc
exeidlde a cobolului $upra activit4ii maag{iale poare crpdta o semiicalic dcoscblli
in mdsura in care vor pulea fi flcute co$tardri in ig4urd cu uddtoarele dpccrc:
l15
rc \T.PE|
H't&!and< wEERm Ciprrold rv
.
d.limiilreA definiror cldi r resloNabilitalibr,
'
cQ&ndea do expertizi a
tqsonalului
intrcprindeni,
t
qn4a
mui sistm inlormalional maagoiat corspunr:rror particDlditatilor
difqitetor
s'rucrut orgmzaton@,
.
sisrnul de delecde a arribuliiior, comlcro4elor
ti
rcsposabiftalild.
Asrfel structuatd, documnt{e3
trivind
paMctrii
conlroluhi i,llclr poaro
@tuluce la
f.r.clu?
'
ct maralropiare dc red are tcgare de
(
ticao!&e! scNruia.
Inf()ruliile obrrnure
!
pscusul
l rcsii docmeftnri
kobuic grupale
iblosind c.iLcrti
ddcsdc tecarur
{egmmt
inrsrigat. tu ct inc
(onitituirc"
hvd dr dorc
ca
ocmr.l
din8crca ohiqlivelor cco.aud turur hcoDdiirdeefcac,rd
c
]
Consistola
i
coerenJa raponohi privind pdfonanla
ecotoeica a inrrcprindcrii
inv6lgate,
soliciu
d
un efon de er"luarc a coritatirilo4 prin
aceasta sc !m,re9re cornmitrca
olretraliilor ft@to d fieode h.mbru sau subcolccdv ap4!la.d
chilci d; lucru. penlru
!
.lmina cvenluaiele conlradiclii, precun ql
rJdrtru
a ofqi co!;u.4ni
inr;dndcdi
lloritilirarc.,,no
(.erficdr:de..nL'i.
rdo LnJe \e co
lUi-r,
de ca,re cc.rpa J( tucr cJ
ohsta o oaro.are c@fluie.
Dis.utiile sc vor lmaliza sub lb na !rcr sinlcre soise 6Ltt a ..nstatrrilor
celor cc a!
rcalizal dnoomcni&ca de eco-audir, sin(ezd tu teg{ua cu ca1! r_a udlfcsrai in cca rnai
Darc
l]dlej
consbnl pl4jlor
iDplicate.
Evaluarea lompdtibilitdtii dintre acrivirarcd umi intreprinderi
9i
resriclite mologice
inscamni, L lltimd itutanl4 fomuhrca uDui dia$osric globat
i. son$rl
l].ecjzat.
ce; sc
podte
baza pc
!4e silc
de elizdr
.
imlondF re?_n6td proble.octor
do nediu h straregia gcnerald
a intrcpritulcrii,
.
reflcrarca ptublonelor
dc mediu in srrutesia de comunicarc
,t dc mdklins.
.
Fleclaq plnblemetor
dc mediu in sFarcsia dr produ.tre
.
.
rele.tarea problem.lor
de nediu in straregia dc asisurde cu r6$c lmane,
.
rcIctdea problcmelor
de mcdi! in sralegra juidica qi
limcier,
.
rcflecteea gotlmelor
de mediu in strategia cercetde-ocrotrde.
Pdl de Baker{Baker.
tso2rprophe .ma.mtcontinur
dt griteln. d. eatr?a. sracnral
fc
c ncr Dvek de rcpre?entdc a tanommetd
!,
procerelor
de medlr in clortu gcncrat
!,
pe
dnmenii al inreprjndertr:
Dad@ dEab * brie
d
prmrd
ryot.
rD rsM r
locd coffwdrii medftrtui In slrategia gddald
a tnkepritulerii,
NII'ELUL DE
REPREZ,ENIARE
I Niveld ieruhic de Elmrc a
Eslosi6ilirdlilor
dc nediu
2 Pode@ cheltuielilor
lslru
6ediu
(mi
ldtin
invcsl,tiilo) ih busclut
3. lnvestilii
rtrt
u consltle
a InloiLrts eqdaElolilicii dc
rur3mentol rFdiltui
t InrpdirrF
Flilicii
dc cmui@
q&mn
i. mu.gherlul
6 Lnlorr,nF &onialt 6.r&ni
nunirului adeptitor eDiogizndi
I
L-
?. Di$tibliE! endoln (efiorcs
)i
dpoD$biliriti lor de mcdtr
3 Peep.s ncesil:fii ccotogizirii
lcdvililii
Frt!
nedn l iDt rd
9. PoepE!! n@dilrtii stoeizirii
lctjv,cti
F.nld
nenid 6:rdn
10. ldd@loblemld dc mcdiu id
ehvirrla de @Folare dezolhE
Ircul h$drrii
me!tului h st dt%ia
g.edrd
a hrrEFindqii (Mrs)
!.roo
cour NEGRB; H'rd.e/d d. $ER T-C4iblutIv
NIILULDE
REPR,EZENIARE
ELEMBNTE
z
L Obi.clivol. @loerrrdi &livie$i
2. tnr.dion
ti
si mtuiJ' nuntdl rdeplnor
wi &livilili emlogi@ ?
3. Solicilali priorailor u oqnlorrrMt
9i
d encrci|to tn cdoorddln cu
oti*tiv.le *olo8iddi ?
4. Acnrd.lo
lrdsc Gedici,
ollilute
Fol
noncia dc o'elicholn vcric" ?
5 A\rli in i.dee oblinffi uor p0dusc
6 Al@$
!tu
6ned ffi
!.nh
comuric@ *t nI co oljo.lii tn
bsitun c! @iqiEdcilc eologie
.lc pmdureld (6diciild) ?
7. D3puli dd o
"chart
v.rdC in
S,htenlin4i sn mdiddli stuots
lsd6old
($dicnhr) i!h"e hr
6v@bil nediului
lin
nd6nl d.:
9. CAr de ffi esL cforhl dc oonuic@
{t md
0r
rt 8 clidlild) "velde" ?
lo.D&pueli d. nijl@
Fntru
prcslozM
FMlrilo.
eolosicj {i
ptduelor (wiriilor)
mliztc ?
Ref@he problmeld de tudiu b
staleei! do 6muic@
ti
d. odling t"'
eL
= dvelul d. EFamt a . el.ffilDlui
"i"
.
refl@tea
probl@lor de mediu in stra&gia de commic$e qi de naketing
I
t.
t
I
ir
t
ll8
I
l
'
flllecldrca poh um. ,tr le mcdr!
\!cr,kka adi,irii ,t0r?i,ni uiut din obicdivetc
l)Ai,uncli Lb nruc1un or&nlzduic!
!
m'lloa.e
rd rro rromlaea
qhliiln
riarr r
il!i$ol! rrhnolrsirc nnr cd{pule iD mnconl$lt
i
.1,'lDn10ii sunr fomrl'
ti
inldmrti
rtrla
l. if cr rcsFin\abilniililor dc Drdl! :
iitcrmds{ dlsrurc (.
m plan dr nrcliii'
.i!!tr,linn din icsBlatia dt mediu ..,.srunrlo'J
.riilicuh'i x.tiri&I, i e c'l
\r.]i :n vldrE
Fozitri
inlrlpm&'ii
0. tftr
lrfflnt,xli ? khnotosiilor de hrnlmito iii/r( l
i. r.lNn{lnlr Llc i'npacl in
Drti.r{l
)ot
ir:
dr rqlir in polili!, gei{ali,
lj\ourrji d! m siitn, dc anrl'zi
!ri,!!i!ri.trili.!o:oriciimairr(i.
,\vrtL u,t .inMl lunnnTrind. in
,nliildi. dc stdtriril!
$
nrlrctu.
i n' ,!l\dr i
rrzli
!; m*trrik
il
trshqlun.
s..unitric
ri
i4i.eli(crc I zdnci d! imprcr t
sld'ciul
'n1ei
de {cunlar
dntul
lchnico?nnludiv 6upft dcdiului 1
ii sruorunlc nrrltrind(i cu rcsFn*rbililili nr
d.mdirl c iatii iar in calcul r{li{rra vi.ili ii scns
:1 Se
'cRhTci/ii
penodic o imaliri r prodelor'\1a1t
)i
''lbnc in narqlc de nmdmi. i {criviulii
inlq'ind!di inrcinqiil. lcDlogice ?
l:. Deo;a dc a inloni rtned:i ji
rmsibila
cv.lutic r
olinicl
lutlice !t
a Eslcncnttrilor lce.rc d3
Rclkcl{rrr ptutlcmelorde
frcdi! in n.negia
?t nNerxr dc rctm7cilaru d cl.nrcn{ulni
:!
ccfel NEaRfl; Hildc8ed dc wEtiDT crpirolul lv
.
rcUq,4ea
pn.bmcldde.'cdru In{!rreg'adeN guaec
responeb,l'4E gencnliar,
d. nediu Ia nircl d
lt tu ni,clul lh(tunlor de
(trJucc(
-rc
I |j nivel de i.acDrindc6, polili.a dc ncdiu so
Elle$ in
pohisa asigu;rii cu Esuse
2 Coh rruni
lstuvz{
Jin prupnr inilisrili
obiedivele Flid.n de mediu ?
L Cnkritrl c.olori. Iacc pr,k di' siskmrl
cn&riilor dc dcecE a subonlonrhlor ?
4. Irdm@, infomr@ collhonlodtor in
malele de mediu rclrczinri !n clid matdal
5 InI'otuF pE@upirilor dc con$Ndc s
dediulln s @fiecu in sr{bilnca slructuritor
9 Ii c& de c.iz: non-lebiict ciisri !n plan dc
actiuc pdrtu m$nhlut cot$oiarditor it
l0 Descncrca pdruilor
colabonloritor relecr,
expcnenF Dnoi &cidenle
g
rcatr.t le
@ao ii in doftniul ncdiului ?
RcncdaEa problemelor de mediu ln slrarogia de
$is!m cr res6e umme (i/e)
)je,
?r = nivel de F!rczent E a eleo.!tolui
..i
120
.
rcn@tdca problcnelor
de medi! in srategiaju.idica
si
fiMcidn
llm
de aclih rd cu dc cdt
l]ri3d pro(upm
d( a.tut zm r.b,c!lvrlor
Ohietivelc
rul8emmtutni
nedDtui
ft0$, la el rui iiall nive! icrhio
121
I
NIIELIJLDIJ
EL'MENTE
REPR!1'2NTARtr
t Rqslsh@
Eslcmhldrilor
de nediu h oivct
dc inilcl'ind@
rclleinti o Es@nsabilibh
Jr
q!!!!
'nalr
drvcl retuhic
?
2
FriiEj la bivel dc htrepin,jcrc,
u sirrcm
I Srnr de6tuk E,noNbrLrjtik
hoi,ti, pemti,
io .u de acc $r
tsqEgi!,
de ciiz eotopicd?
9. ln dietu.
n,a,ijbr
nDqionalc
smr
Ele4nbre
$
@k alE4jnerd
uoDrabitilltii
de
l0 R'nonxt
4u, priv,nd
,cd\iurr
illT,Y"*
^-'ri
ui .P'ar ds'rc
Rq0e(brer pobhnetor
dc med,u ,n lldctu. dr
ruidi.i
9i
finbcisr. ([.trl)
e, = nivcl de relRuntaE
e etencnlltui
,,,",
cEbl NEGREI; tlldesrd de waERDT - cspitorur rv
L Tebnicile
ti
rlIotogiite uUlizb tb pltml
su1 inofesive @t! medi! ?
Z Exist, l0 niwld inlEpdndedi, i.she
Ehmldsice de nnbun
{iE
a
,.fombtd
9, P 6r lntelcgc ci .L4tud rehnotosici esto
indumlad de eddt ts exr.me (t trepinderii)
rr ftGrie de @qemal al nedillui ?
Refleolea
lmblmelor
de n dir tn sr.ateei0 de
2",
e, =!iv.l dercledroF
aoteomtul f,
.
reflqrar problmelor de bedru in snalegia d cdcelde daotrdre
Cij! poh hdtu Eprvjdn
linsitalul
tubil
'l
,civiLilii de e(tu. dfld@?
Resticliile h obli@ limFld/bsvdetor
prer n o tmjn Edu!} d. "l]evrt, in
tulorrul prellefinologi.
esre ClvoEbit uei
Exisln un
lle
de dorolt t a iehdcitor
ti
Cunoatteli imp&tuI ktnolosiiror utiliale
-t
qrdilii
nomllo de adoatu I
\4t
!rc@!pn
l.'nologiildblDicilc etc
sve$le h tulene dc nediu ?
t
p!-dbF
dhrn|* bdric
f
plehd (vol
u)panBr
dagnsticrl globat privind
in!'utanta
eoldsrd politicii
dc nedtu h sL.aregia
intreprindqii
.
/nktile petn j
s pottu\ili
e
qtuwtn
@h^cn Delptti
Peltru a pune
in cvidcnta slfudura
activilali tmrc])rindcrii
i, tunctic de nivclul de rctccLarc
a nbieclivelor
poLrLrcr
Lle med u se poate
recursc ia rep
d.!,oa,e pur,ric,,
dc red,u oe oo;"",,.1-,,
"*"."",..'ilfl:;"ffTii]ff1"'l"l"l;l;
'fr,,lLiff
"li,t"ffi
;:11i"""":1"#'""*?"'f
n**'r
*r,'ri"
-"n"r'"r,r"'
1"
rcprckntend
crchen,ere -r.0"
"
.a"e,
,
j.";0,.
r,j"ffi:lXt"'il,"'."il::,,:'h,,li
inforo.tii
imporrohrc prryind
zonetc
..vutnodbflc-
!t {ctitirrtii tnrreprind{rii
;;;
punct
de vcdre ecotocic
M!' TUI DL Rf-].R]:TINT^II]]
-J-----
---
---- -L
zoNA DE RrpREzEroARnl
prriRxrcA
I
zoNiDDRlpRrzEN"rarnl
N4jDlI
xj=6
Figun 2: Zonc d rflcctlrc .
potitidi
d. nediu tn stntcei!
trtrcprind.nt
Tr)MIINIUL
2 Sh-abei! Jc comutuc*
5i oorkeun
4 Sirsr.ejs ,le 6rglm
(u
r"n6c u;;;
5 stai.sia
iuidicn $i fnuciari
SckeE d( cLrcebr.dc^otkc
t",.,
,t=uo
,t
.tnDonaF
rcordal,
lotj
cjidemed,u
/ = mrcna4r
donenillui
.7,
nr mtud .n
Poblc0cle do mcdin
123
. .! NtcRt,ts'.!dddewtfRDr clni'in lv
lilduM impon nFj
sbbale
&ordda .onsdin, mdiului (prin
aqnbi dircctc
aitau
lndncLc) in strarcgia
gorerah . inrlrhdqii dc ca punct
dc
plccdc
nivclul icrarhic dc
.sum,rc a r$Fons,bifitnfihr de mediu.
pmctica coNcmniind in acst sens malmulle snualil:
t
csurnarca resNnsabilitllilor dc citrc mmaecrul
gcncral.
.
4! .L i i
,
\f
.\aa,ri,j,, .l. .dr^ .
, (onf-
',rJn'
-
rcldliilc cu
l]ublicul.
-
supralcghcrer
\si
verilicarca caLlnlii pr.ducliei.
-.sigurared
sc.uriLtlii in desl4Lmrca
Drooescld
rehni.o-productivcj
.
dunar.r rcst.nsrbilitlii de cdtie nai nulte conpanlJn.ntc.
.
dnQarca rcsFons$rlnili declrrcun comtdLimcnt spc.ializal
Ceilalt
pari'\ec6an cvalui.ii iDporraDtei
sk'balo
$br reprczcrtali dc tbrnelc oon.rere
dc a$nn&e a iesporehllrililor de ncdn'i
.
chrLun i.dncd.c
trentru
rcrivnalea curcdli
fl
dc invcsrilii in dodsnrrl c.sc irjj
.
.ornlnrcdrciiirL.n;5i exlrrn, if narlgeh.nLul med,u xi,
.
riinnoree
rl
i
j
ii)nn,$a, rrursei undc id ac.rd Lr, .crnlct hminoii
q,hilibrlor
e(t.q1io.
.
.L111& dc .oniLre zxr r r.sponebiliriililff .le medir lral in inte nut eir
ir
in
r\Lcrnrd n'lr.rrind{|,
'
.ldui in d.n3niul crcclriide^olliuii.
Fr!, irdoiola, ilrrcsisira&! lnor rezllurc schniJicdlirc in rp4iui mcnUntrii ti..lr.jr!tieh
cesinrinclor nrtttrrlc csLe stilns l!.eatd dc t"susck)
fi,n
iatu neelok ut.t,.tnii
(alrilor
l..o.ttul al
Niu.irii ti
kaljzdrii
F.|e.te\,,..le.apdor.
(
unrr
|a.h,t
t.
ue-tiu sat rc.on\ttuctie e.oto4i., inlrchred care sc .a$e ctr. tccali insi ce ;odatikllr
. pc
b"za lnur hugLl sepdlr, sdu
.
tc
ba2a mui boget imcgraL in stnrct{rlld op.r.lnnralc cxisrcnte.
Risptrnsd nu
poatc
li fomulat de o inanreli udqetrdcoarcoc irvesriiiite. dlretc decaL.e1.
pcnlru tucliu, n!
fo!
fL promcv.te chdilnd criteriil. ecobgLcc, tar pe de ald
lrdrc.
.porlu.itaL.a lnor
rnc.r.
vizand oalitalcd nediulti
Gi
nu susd sau enisia de poliLdljl
rcclamA exisLcnla unli land scpdat. autonom.
Soh4'a do comptunis carc se oonturca2i este ,oca a nnui bugci
jntcgrat
dar dubtal d0 u
'rccaNm
dc
'dentiiiode
a obiectivclor polilicii
de nedir
$i
cxcrcllare a conLrolulu
inJeplini.ii lccstora cc apa{irc, ca rcstonsabilltaic! na&genhrl gencral sau. in oicc car,
uncr struotu icmrhicc la larl
Un clcmcnt de rua.fd, dd cdc rulevl o anuhe starc de spinr in nport recuDalt*ca
ncdiului ca factd de prcductlc
vital. il repreziit! rnobilul inv$tifiil0r
,!ve.,i,!
in mijloac!
'
poalronea
acttvitatil irtctrinddii ir linira inferiodi a qJafrtui
legislativ rctditd la nediu,
.
exptundea rnu voluldjsn ntucut dirr
qe$terea
gEduluj
dc pdccpde a hcdnrtui oa o
vdiabila ou inpli@lii majore auptu porliondrii
iotreFindeni
rE
pilla
de capitat
g
in rurn!
nNtdli 6npra
llcdomalcld
ccononiGltndriee a adrvrqii dcsl4urali dc acearh
\24
Ii all, ddine de id.i, deo$e coutiicdrea ii monacqentul he.dnrlui 6tc un
f,ces
.onrn!r, sc dprcciui ca inslilulia cea md eiTad esto eda a innepdnddii".
!fltrtr
cm
iroidrared
notiunii de p.otecfie a nediDlui in
llanul
inaginii" prezinta
nmeroasc avutajo.
Delimitarc din punct de vder al sislmului dc referinlt. comunl.$@ intena
qt
.nn
in mdugmenlul mediului se afl, intr-o rclalie de iecd,b&t! deodcce connnicarea
jntcrd
di cosistdll nccmismului dc irdmit{c a imaeinii, sporind cficienta conunicddi
extme. Totuti. priratul trebui sal aib, comunicra intema. fiind neccsen diirzarcd
.ncdrci intnmati mai inLai in medn'l social intem
ii
apoi in el *em, ca o cond4ic a
lalorlilcdni compcrentclor
lcBonalului
jnstjluliei
in cauzd. a expricnlci dobanditc in rimp
Reznlratul imedial al cohunicdrii interne tl relrezide forhar@-informrrca rqurrci
um4nc cc &t,veazd in intieErindere.
:"ivcbi f(mriii
ti
ilfomirji resu.si Mane csrc alectar, htr-o odrcere mdsuld. de cM.rcrul
hliam al
Frogrumeld
cu o dtfel de scop, Fre sd se
lind
scua dei, dc parti.nbjtiite
:indid1hJa...deL\rs{unrrrcrinden'L"aJl\iser.infrnt(rddcdss!.r.r,ntrrb
.\islenli lncA intre @le 1ri lome posibile
dc
Fegdtirc
in dommiul mcdiului:
.
l.f.malii din spaF,l niacro-{osistmelor, pedru
cde exisra spoclatiili
ti
p.og.amc.
Dlbnatii cdc sc regrjes lnsd in micA mtnrl ln plell
restomabilililjir zilntce ale
ludlto. l.r intrcDlindcrii.
.
i.fonnala
$
fomde in legltul cu rctdcitc
i
rebnolosiite altmative. ctnr uril
pcrtru
cerdleni. dd maru.1 de superficialitatc
!iha!
1ip!! d acruahlarc i'n ratorr.u
Dccesldlile pract;ce
alc intrcprindoni,
.
fomatla i inlbtudea in mdragcmentui heriiului orgeiare numai pcnt
eralonut
suDoior Jnr inheorindere.
L{ rddul sdu, conrtiehtlir3.@ rsponsabiliHfilor de hcdiu, dcqi ieprernt! o djn.rsnrne
a comrocrrii in managemcnlul medjului, ar. o ibFondla ebe, sre o lbnnd dc
'cupitalizore
a iafcmaliella nivelul individului. Atunci cend utilizrca infomaliilo. in
sNul aplicn ii ld in
Facdca,
N este numdj dc nalua ]m!era!iv, ci
{i
nolrvali.nal-
compoltmmrall, aderenta solul'ilor adoptat la rcalirar@ imcdiatl
9i
de pspecrivi
capira
u plxs de supofi, favorabil elicie{ei.
''Tlebrie
lnur
cont .le
Japtul
cd
gestiuaea
nediului ln ette pitn-ti
.ompoftanenl
indiidu.n
ti
sociol
(adecwt,
a..r"
(Montogolfiq,
1996, pp. 56).
Rccaoatterea legdrurii indisolubile dintre dezrolrso
g
mediu
lun
lnh-o cu rorul a]la
lminl eforturile din donediul cercctifl{lwoftnrii itr dircctia monizlrii activirdril{rr
eMmlco-sociale cLt rslricInc @ologice.
''Lo
aivelul iatrepnderilor inrlustldle
ti
de yosfin
Nnicii, k cotu1r@d ihcepuhtl uaei
corytieni2an a nec$ihdfi iidorabile de intesale d ocMtili econonice iI aosistehe,
.are n.1i thul din cele Mi
Janidabile
noloate de crettde a nloni oddseate . . . ata .un
cletter@
Wlului fotlei
.le tuhcd ro
f Jost,
cottor tututor pldi2iunilot eeorcft\tilor
antikeinesi$ti ai epocii,
factotul
decisir it iwvarea lehnologicd
$i
p/oqlesal
lpeclqcalos al
t25
pnlu.tivilatii
ti.alildtii.
ferolulia
jrtutubila
nediulri .are se desldpafi eb othij \oyri
ya.le*ni
ktolotul.rctterii tdlolii addqEole pe ptoduv
ti
ejaicii ta un nivet pe.oa
ittd it
i,aerzlrrft
" (Monroeolfier,
I 996,
rg.56l.
()blccLilul
ccnLral aL crapci inale a enlludituiui il rc?rennLii. IArd indojati elaborarca
shalcgici dc nediu, respectand unnttoarclc l'c:
.
idcndnodea prioililitr.
.
srabihea diaCnostrcului pcsccbdc
dc acliviLdLe alc intrcFindcriij
.
nrL.om nca planuilor
dc acliuncpe $eotoarc de activnire.
.
icrdhiTlrcai idcgrdca planurlor
dc acliunc nnro srraEgie gtobati.
Schenatic, algoritmulde elabora.c a srrategici d. mcdiu sc prezentat
in FiglF 3.
Oricatc pdibititi i ar olLn m.dlnoGa dc lildFrc
li
votunnr
rcsunetn
l)cnm
conrolid oaln4ii
ncdrlui
$i
al poiuirli, csLr trcssdi isqhizarea
Foblemctor
ctrcurssN
lomendrtj
ccosisrqnclu narura.le cu scofut sl?htliii prio Lttitoi a lolion, rMi inlai pcntru sotuim:ma
$cia sau aftcl0 dir pnrbldnelc
d. Ded,n N rel,renit! mat rlhxli rivchlui
r$LtcLiv at
rNcld de lnanlarc d
Si
dl vtrlabilei lrmp, nr sdsul cli delljira situqiitor de d2A cojoeroil
tucbtes,db! locin timt ulil.
tcrun
! evia irce$ibitilalea
fenonerct({,j
,r@$d
dcrcdiru
Dr e*a. lettiticakayioifititol esre lczuila a lihlLoallor deDc$x.i:
'
dneli2a obiedivii a
lrnlrctor
tnne
ti
a.clori \cnsibii!,lle inrrcprind-jiijl
o.rcric
dc resreclarc a resLriclilor ccologioc,
.
dchnilara scctoeebr undc cosrqrile crtogicc pot
t ac.perilc
inrr{ mesurd
d(n i\{;
,.r
n,t,r
_...{
.,1 I
),
sd.j..r
id;,n,tc...dnr.pr
o. cr.6cnt...
I'ortr(
dc oeoru
!
.h.lc,
.
asislrrea conpatibillitfii dnrtrc graficul
dc ratizarc
a projec&lor
dc nediu, de
rctchnologiTrle pe
circrij.cotogice
ti
slruchra rempolau
a bngerului,
.
.nJ.irrr.d.ctupLl.roclucar.nr,.ruspc.lati)r
dr- bfar- i",.cprn.tenr,., (
r\t."Jc
fdDdfll"rea,lr
roc
,
r,; rq Nlrt Jtd\.r.rii
fir,
..
or de rnru u
lp(.fir
e r(3r
.\!..
I
Pclnr tioq"usican n us ll' c
"rE
4
pftak4ntpi
ecotagi,p a i\tzpintteii..It.p.t(
t \cr\ L'
I d\ca
'rn
cdral,.' rre o,.lotrrJ . r J
1.o.ae!,..u
tumtk{iatca
lstcmelo. narualc, penLru
a puLea
dopng nivelut c.n(ativ at documcnririi
!i
scsza
necananclc apd4ici
i
dinalioii fmomenc]f
fi
prccesek,
dc mednr cc la
olgrnc acl'vrLarea tcbtrico,producriva
a inl.cprinderii.
PtMific0u qne
atii .te n ln (Fa2a
III) csre concepltd. dc ,senolca, pe sccrode de
activrtarc,
lnand
oont de faptul cil, dincolo dc cardcrcnrl relalional at palrimodrnui
inLreprinderii, pus i! cvidenld plin
abordarea acesleia ca slsk$, ficcare scct; dc adivnaL
pr.
i la o fun'lr nJcpc.dcr.d d cvotul .1
:1
Ln p. l.dUcrcd
dcrr,'itl
.r
r.J u rieb, h.
sar\rInelpccrlrckL.r\c(toaJlordcacivrdr..tr-inrcpr.uer.,nrdpor,-.mnl(t(
ncniineni
caliriitii mediulu. ofcdrd asrtit u puncL
dc plc4c
real pcnrru
faza uftrL{rm a
.laborrni
stategiei dc frediu. O nrsird mcnid sA dLe;nczc impacirt rcgaliv al activitalii
d'nL!-un seclor asupE mediului poate. asLfet, st derernine
o cvolujie invcrsd nr cad.ut olLiri
scctor, chiai in contexrut
rclaliior dc inierdcpcndenF
dinrrc ccic dour. Dc accea. csrc
126
ne.or6otrurh ktrEI
rnddryr
rLrriili I
ncccsarA amonizarca
plmurilor
scctorialc dc ncdiu
lrecum f1
lrmspunrea accsr{ra
nijloec d exprimare sintcticn a disponihilitalii inlreprindcrii pertru
recdcihnea
nedtul.
pentru
intcgrarea acriliqri sal in ecosistehrl dc mpact.
Ftsud 3: Akorirnd dc clabon' c r {rr.r.iei dc nediu
(dupi P,ul dc lrldrq
O'Iontogolfier
J, l99q)
C@1ea vs.L t.VezlfiA\n Ntiel dc nijloc. cu lnnAtoarclc funqii:
r
realizdrca, in forma cldd
!l
sinplt, a bri expozcu privind
obiecliveie, neajmuilc
tj
rcdiz&ileintreprinderiiin domcdulmanagnentului
ncdiului,
.
*cdlblhzrea cohuicerii in mdagcmcnlul mediului prin
i'rotjaca
palrclerilor
intcmi
(luddtorii intepnnderii)
i
cxtcrni dc cfcdul 'lnanlpulaiol' at unor dJncluzij, urmand ca
acdtca si fie fomulale chiar de rsl)ectivii
patumi
t27
rr)rNlrF.a,lrAPR,rPr ilt
^R
P;;-
-_-z
arenuarea difciitclor fome de prsiunc exeronar esurra inlreprndeni de rprczcnlanii
di sociclrlii civilc sau lnsrinrliilor adninislrativ, p.in oarrca vcrdc" njzandu-sc
pc
capdcitatea acesror faolori dc a irlshgc cA cfortuilc dc plncrc in conlonniLalc cu
ccrintclc conse ldi caliLilii nedillLi sunt dnnnsionate tu furolic dc condiliile
ahieolivc alc homcntulut.
Rilanlul te e, m alt mrtloc dc cxlf,mrc s cLici a srrategiei de mcdiu, prezinta o
nnpo sli deosebitd nu aGL
pnn pieciaea suselor de finuldc cat
prin
dvclul
ii
structuia
cheltuielilor pcnrru prcl.lia mcdiului din unitoarcle c.nsiderenLe (lldiLh
LamN)n
Robc s, 1993. pp.l12):
.
rcprczirnd u indicator privind volumll reslsclor desdnare dneliorarii medirlui, in
iapo cu altc doncnii ale actiunii publlce (mediul
.a sjslcn fiind. prin oxoclcnli. ul
.
oilrl posibilitatea sesizlriievoluliciin tnnp a efortldlor dc oonseivdc aecosislenrcLor
'
permit studicrca cfctelor maco-econodrce globale
ii
scctorialc alc
FolrLicir
de mcdiu:
imractul a{p.a producFei. nivelului prcturilor, ocrp{lii fo4ei de mlnor, sohinbuilor
.
reprczinG tua dinvdiabilele dc cvahde a politicii de mcdiu in cadfln anal i^l(f dc lip
''cost - avarLaj'i satr'to$ -eficacirare,'
.
ordrc la sllbilirca,
plcvi?i.narca
nccNdllui de l]ndjat
Si
a ncc$ismdor dc Indtarc
a polilrcrlor dc mcdiu,
.
dicurt compdabilitatca dnr puct de vcddc al efo uilor dcplsc. readtatelor obiiNte
ii
inpacrdrilor econohice asociate pohicii de ncdju.
i'ofttared
$i
inJomd.ea .cologt d rcprczintl platra de inccioarc in orice tenralivl dc a
lcgtul in spaill resusetor umane lactorul primordial al evoiutiei rclatiel biunivoce diDle
ssron Lehn'co-productiv
ti
social cconomjc, pc dc o pete
ii
nediu
lc
dc altd
parto.
O
ibpo dl! dcoscbiLn trebui acordfl, cvirrrii crorii de a ha ln cdlcu] mai mllt clltlra
tehnci a individului
ti
nai prfrn
!e
ce. ecoionicl
ri
notivalional - comtormtuenrall. P:in,
cend sc va crislaliza triada "invdfdmant
- cdccldc - proftqie
!i
in doneniul consc arii
meditlui, ic inpunc o corccntrde sporita a efdturilor de fom{e
i
informdc ccologioa Ia
vel dc irreprjnderc, in inccrcdca de a detcmina o modilicare a srrrii de
$nn
a
Ilcratorilor int
'n
sds favorabil mcdiulul.
li @ca ce pwaSte ptuie.tale
de r?r'ii, pucn avca in vcdft dorE rli.eclii principalc dc acliec:
.
combalda polxlrii elropice
$
ndturale,
. promovdoa
de noi thni.i
$i
rhnologii
fe
cdlerii ocologice. dd ne4inAndu,nc, desigur,
in sfera clroimfei econonic pr]va!
tihau
sociale (dcpitrde dc decalajul dhtrc cclc doud
siarc de cxprnDde a cficicntei).
Cea ma1 bun! shalegic de ncdiu ertc,
pani
la md, aceea cde polte ll aplicare
ti
controlatl. ln consecinlr, opeialionaliTdda difeiklff
lolitici
apdiinmd stmtcgici dc nediu
presupune
rcaliTzrea uor structul adecvate. Ilin
llcalc,
dccdli tcndinia sc mdilcstd mai
nnlt la Dvcl nalional, rcglonal
!i
global, adica todnai a$lo trdc cslc nai mde riscul de
128
D%dHdmbita rlo'ie,i pmd !,
tvo
0lr'd@r
deeenerare d ecologiei in ccologisrn, de coDliscalc a uor idci
itiinlifice
de cdrr
D@ctici
pohiciadstc,
Fi
nai
pultn
la nivclul inrrcprinderilor, utrde f&tdul poUtic
are !n spatiu dc
4.3 Tipurile
ti
,yantrjele rudituluidc mdiu
Tinand
oont de contexrul ln carc se realiziaz, olaludea pertorndlei
ecologice a unci
aotivildli, iilcFtura de specialjrab consemn@d um&odcLc tipui de eco-audir:
.
audilul de ncdiu prcalabil cumtiririi,
.
a nul dc nediD prealabil vanz&ii.
.
audilul dc mcdiu rtunsve.s5t.
Multiplicara
i
3tddddizdea logislalii dc nediu, acordurite
!i
convcnliilc lntemaftrnale
o' privne la ndsuile de punere in conformitato cn crbfelo co6e(d.ij cchitibrctor
ccolosice, extilderea mijloacelor neteif&e de gcslionee
a schimburilor ecnnomicc
'ntcmafionale
cu rfedle Ia
pdamclrii
ecologi.i ai produreior (buufl
dc cotuun sau
nljloee de produclie), conter! o inportanF tot mdi mde vdiahilel thediu" ir lutuji( d{:
eticie4a econonicd pcrtru
o activitale sau al8. Aparc, decij .a absotut
j!$incad
Lcndjnta
Jc cxtindcre a
practicii
alditului de nediu prerlebil
cunptrnrii. acedta coBtiruindd-se
ca o nlsure de preveirc
a situaliilor ir ceo sunL noelijale cosruile ecologrcc aotuate
[i
vinoarc asociate acnvrtrJii unei intrcprhderi, ca oe i-ar putea
modifica srarutul djr
''proli{abrln
in neproijtabild'.
Existr. de asemeneal .ati!.] po1lru organizeea qi rcalizrea Audtltui de mediu prcaldbtl
veMtrii (chiar dac, &esLca suN mai
pulin
reculoscut dccar in cal plecedn0:
.
ounoa{terea sihDfiei eobsioc a aoi in c&e se
trcpag4
sc mmifcsra efeclelc acrividtd
inuepdndsu e mLlzA d 0
\4du't.
cr
.opul
'Fncos
I evmtualehi nc4f\.ri
coBlatato a cdroi ssruri, e\ident. sbt infeioarc avdrsjeior iNgistratc in ma vanzirii,
.
dacd coaditul a fost cali?3t de o cclipa independqti, din afda inheprindedi, spoe$e
incrcdqea
lorenlLal'Iui
dmpli or d &$rcia io cor4tirxdined intomatiitd piinrd
nivcht
de hca{hac a activlndi in @cistemul natwal:
.
aldliul de nediu p.ealabil venzrrii, delinind dln punct
de vederc ccologic activndr.a
lnlreprinderii 1a u modmt da!
'
&eea a veryElii - prorejeaz! as11el pc vauttor dc
eventualcio acMlii, acopeitc
juddic,
in lcgatuA .u liciilc dcu6e ce au i.nuq15r
dfacoroa. Altiel spus, aceaste pr&ticl delinits.?r rsposabilit4ile vanzirorului de cle
ale cumpAribrului in planul respectdrii regienntdrjlor d. mcdiu.
DaloriLl costlrilor oczionate de reala@ co-audituiui, pr@um qi in cml uoi acuzalii
punctual
la adiesa inllepriodqii in cont.ftd urcr pGlbile daune provocate
nediuh
.
sa
conlurat
jd.oa
.udltulul de bdtu tnnsversal. Ac$ta costl in dpenirsa unci
problne specifice. oum { fi aceea a degdrlor (casera
1), dd de roflcctd narura nai muh
sau mi pulin ecologict a idrogii activitdJi o inplicalii supm inaginij inlrelrirdorli.
Practi@ dditului dc mcdi! tresvdsal solicitd dci un cfort de idedincde a acelor sune
si
falm dc nolude ptr c&e poare fi ererc'ror Lo1_
'lul
aJpra rururor cc orla re f.mc de
polude gcnfialc de intrepridcrc, sau a uei fomo de poluae avand mai mulre sursc, dinLre
cffe unele au o conaibutie imDondta.
129
Casta 1: ]{udltnl dc mcdh b c@l uhci sttFi dc rMsfcr ! d$drik,. (Ledscflood
.l ,l- 1992)
M J C.tur As$ciabd a lon aub.i^l du oii{.t oficiul dc cdnsulranli slridls
siMoll*&n
(Sonlhlh)
trd si
rcdli/e7e iod.Dcndool ud iudir d. nEdiu a1 $aliei de lENrq il Jcrcurilor la licndon. Londn suiF0rla
ocup ii dc accasi shtie eie dc .poxlniriv 2,6 hn, p. car s rnr@n dctcuri nsmjcre $tidej dcsoi din
cotrr4
ri
i unde, li $nribt do aptu)imri v d
g
1200 rn) scopul auditx lui I fosl si .vdhcz aspcdele do
.onblri nonii.rinsd i'Bralatiilorj rhnolosiilorcare poi rilcrr
qlirrr$
nedirrri l, oivllul sunriritridc
,.nt s{ri \.rr.
r:nlrnflqu.tr
'
n.r,.frdn'.
rj dd.t. i'
JU;c.,
.!dut
lmciicilof
(eriviritlot compdici. RorlizLrcr audirului
ri
au asuDat-o dor nmbri d Nnoi,tntui
lehiic al "MJ cador Associrr.d Pnnt-lr ichhi i
'
r lxdical dtEdonh'i slrti.i molivtrt $iirului irrl
$pii dudi p*nlsll dc lurqiintue
!i
lic6t.
!rn1o
amplarmr EsFcdivi:
- plinlopcnt$nil de lucru:
' dcralij Eltriro,fr li pt c.dtrilc dc m.niloing
i
rcal1rllle m.iild;iii
a'lplraca zoml.r dc dcpozilrc a dlFuilor
i,
ndatiiprivindlmdehfinrledcncpothrarur,mrde$0nb,,
i
lloetumul
adiri|:i1'ltr {l( ronrrol ll cali6lii mcdiului]
;
rtlodnrtu i'bldjiilfiddfri{iliLorlmalepddnrdeNTladdqeurit.:l
:
ornc
'l1e
oDord! dc brcn'gatiih dc tudiui
- oncs a'reslEndoti .u plbiol
rctiril.arc h
li)bl.nrd?
rle
h.dh
P! bra inlirr4iilo..hlnulr r r.ictil cii o linqlii zi n sufi.ieita plnhj ftrti7'rcr un(ivizik d: tucn
,\Dali2a rcaliztuilor oblinnLe pe pdcursul
a peste 25 de ei de
traclicarc
a cco-audir[tui
.onduce la co.turarca umrlodelor lendinlc:
.
e\r;nd.rca ot||(dr auJ.ulur J nco L. ra
rulnl.
, dc:
fcferea cerc dc
lroduse
ecoloEicc,
-
inchdeiea de noi domcnii cum sunr cete alc sdndtitii polutalici,
sccuililii nuncit,
nczllurclc inrpsotiei rici l' litil or lalici fspedl
iiprd cii sir ,ilcd clbflri mnsid*fiie$rh'
@ imtEdmi.in.suti DsCi,ilLd. insF-ti?l in
I
:(
a nii smnijicaliv: dcri.iciti smndh$ r
\trrruliti
ilsllt'ei. Sn cv c':tiardc arrun..,
al scureeilor d. niti dio i'rataliite dc hnsti
asn(nq! iu erisar proocupin
lqnru
'nonilo
nil,cl
(
onrpama pol.cksc !a v.Li.nlclg sii
lruronsri.
.srfol ci ronr nu a crGrii
Insibitilaic
iR@ontrl
de ddil a inulus rcconratr&i penrru
sislctorlui dc snaliznre
lrenlm
apc uzb, a k,
lrc or irn dcsrjsr iiarb u]ron dddiat.& a olidm'i*i
dcf sp{iat:i cRrc si xii,i
)adcadcA1analiej.drc.irom
:cr\rhili
lbd liFa unlL fiildlT il. ulci ir risrcnul dc dusj J!
laprul.l cxhLi iici ! nn]!.duri
J*iha
c.nrohl rtpnt,il
r al dc$unlr in snonul ne d.ctrr. i zFl.r uar! D.
darer dcreelajlld indNe ir zond..'p; dir reiJslal
dlsrrce dclsrr:lo diRd i'r cotuptdonl cu dc*irq.ti
)a ms r.srreil dr$zr! a cctci
'r{i
ndd
!i4i
a {l,seoritlr
inbunirilirea sirlcnNlui de dren& I r!.i do runtuEli, a
lrceilor dc nlei
ri
i trivclulri deBebiclor indu* tn zdnsls
sccuntelji in urilizdca produselor,
mrljlicdca mitcini sociale
lrcnlru
-
includqca conseryarii mcdiulxi ca
alturi de ptuamcLrii
cl4ici, rclaFile
(
oorddeu crcditului cste cdndilionatd
confonnirate cu mcdiul, presiDni a crrcr
inlreprindeni cc pot dctmina slda de
mcdiu ianjvcl l.cal, rcgional, globll,
parmclru
dc
Frlirnnanl,
cc condilioncud.
inhel'Iind(ii cu lsiguralori. crcditorij ctc.
dc absnla dscului unor presiuni de
rhere
in
uplitudine
fr
inlcNit.te adnc
Brlve Fcjudicii
r.)0
cxcrcitarea controlulni tot nai seler supra caliuJn rapoirului de eco-aDdit.
!e
iondul
cregtdi cereni de uriliac a acsrui insnume in managcmentul modiului. una din
soluliil mdite sa dielre un control obiccliv
$
in limp util a calilitii 6co-audilul[i o
eprezintd standedizrea tehnicilor,
poduilor,
rapoanelor de Nalldo a
perfomdlclor eslogice alc introprindeni;
cretldea cficicnlei
(encaolrtil
i
ocononciulii) acrividlii dc cco-audi! prinr
iitegrarea audi lui de nediu itr sistcmul noagmentului nediului,
acceptdea pracricdrii auto-audilulli de mediu, ca oxproie a voinlei mmas.ljlor
idtreprindqii, cu condilia cd a@sb sa fie aprobat do oxperli din afed, ceea @ ar
justifioa
acorddca $ci etichele veEi"
pentru
acele intreprinden a crror
&tivitdii sc iDcadreu! i! reslriciiile de libcliondrc a cccisrmcLor naturalc.
,{vadtrjele audirului de nediu:
.
conlibDie la prolqiaea m.dn'l!i,
. pemite vdilicdca respectirii reslemenbnlor iocale
d
Mfioalc in matd. de mediu,
.
favorizer; idcinficdea
problenelor dc medi! actualc sa!
tot@lalc
odre ftcbuic alub
ln vedre spre soluionde rau cvilare,
.
.cduco riscurile ca intreprhd*cz sd ne implical in
!ro.ese,
accidentc lau
l'ublicirab
rceativa ocaz'onate de prcjrdiciile adus nNdiului,
.
cont ibuic ia de$croa conlriinlei salanalilo! liil! de
problitnole
d modiq
.
concuid la ovaludee
progrmelor de ionnde
i
hlomm a colaborarl'rilor din inter'orul
sl
cxtdiorul intrcprindaii.
p problmo de cosenarc a nedillui.
r
repre2int, o baz, in stabili@ md.s rikn de nnbunili{ire a
pellolsan{ei colosice a
Dcl
dlts'4 duabils @n!
ri
pturic! l:vor r) Ptu |
ocuioneu, idenliflcdea posibilita or de realjzde a unor cconomii
fi
c|cltujeli. dc
cxemllu, prin minimizacd volnnDlui deFuilor.
facilitcazd schinbul
ti
comparr@ infomaliiltr intre intreprirdci.
4.4lmpledertrr@ ruditului polltic l. nivel intermfion.l
1.1.1 Sta|le Uaite tle Ameicii
lse i4
pe4nu
hotqtia Me.liulrt a Statelor Unit (EPA) opcreaza la nivel fdelal
$
incuraieazl statle
ri
oomp&iile sI folosedcd auditul de medi! @ istlment mmagdia|
Liniilo dirccloare lle politicilo! de msdiu
piomovste dc EPA au fdt stabilite irca din 1985
oJSEP,1989).Agenliaincuajeuaald,tuldendiuiacderprcmslimtlicareaacdvi
5 echipelor mdaeqiale ale intreprinddilor h
troccsul
dc audir.
EPA,
p.in
directiva adopialf ti(:@t (lrs EPA, 1995)
lEtirowrrl
Auilit Act
pnvi"d
ao(larca do
p!\4leg @ld ce uiljzcaz! auditul dc mediu, prmdzi Dcdid{i@a dditului
Fopriu Ctclr-audits")-
Nou dirccdvd d 1rbui sa
Plotcjce
@npeiile de o serie de
Sretcll
dc
ordh ddninistrativ se
juddic
dacd ecst iodeplilBc lmabeele ondilii: @mpatrj3, djn
propri
iniiariva" tM o$oscutr incdl@a trmclor in vigoe, il masm pronpr de d{lde
a
ere$iLor
mdrgqiale
9i
oopdszi cu agon{ia dc protelie a mediuh
Glalteid,
1995)
t3l
Sc coroLarl un Np@l decebil do ldvdabil in rndaecmmtul mediului in Mexic
i
Bulia unde
cospeiilc intemalionale
(najorilaLca chi'ljce) incep si fadl cnnoruti erlrienF lor in dudir.
Totuti, rcaliTaoa uNi ccbilibru ilrtre coNlddentele socnr{conohice
!i
cclc de tuedr riBin.
iioa un dclide,ar (rituslcr ct al-, I995i Lcbrc La Rovtrc ct al., I 995)
1.4.J liwopa: Comltia con'u"n ii Dutopere (CEc)
I enLexrul oelui deal oinoilea PtuEran la ,44itne
lentu
rh.diu, iml$lar rc k dunbilrut;'
(Cnc. r992b) din agiilic 1995 a intnt io vigoec
4a-N,njr!l 'It.o Mat@sehldt :ti Scttoti tte
lldt (rl\4AS) (CIC.
1991). Dintc noile iipuri dc ilsrruhmrc, @lc de piati relre7i i
prcbab,l
dc'nentul cel
'nai
inovator tu dc/volld.ea acesLui prograh dc ac'iunej tM^S rprcrntd nn
i.sL ddr dc pial, dezvohar cu scopul do a imrodlcc in nanago.ienlut mediuhi
tn.o!l|!
dc pilti, prjn promovarca coDrditici pc prir.ipii
ccolosjoe. ldlclichctdB pnrJuscllr
repErnri uialL exenplu dc rcslenrcnLa'e
netrinclpil
dcfiald.
Dctj
'll\.lr\S' reprozinld o r.glcnentarc a comnnjulri luioDcnc adcrar\:a ta ac$r
a.ograr
csrc r.ILnlaii. ProduciLdii insrr!' in soit|e dc e.o,audir sc angaieaTr silaplto. u audrl
d. eediu si o dcclratic dc mcdN ef..ri.rc dc cirrc un "ludnoL auronTla cxtcn.
lrddDcmdcnl Dc a@@, 4r ic! ntninFtc de curand lur.rjte1i c.npercnt", lNlc
conpaniil. r
poL
iuogistE In scbinh, si2rcle rneDbre.lc ttt rrchxic sa pron.le/c
irlliLriarca la nr!.] nrliotut. D un.r ccirpc d. ofcsionifLi
tcnLr!
drnt dr Bc,rtrL, caic \,
cibA rstlnsabilrtltca alcgcii dil.rilo. rinn.
si
indjvrli, cao s5 llc aul.rizrl p.nku,
realr^ reullcii.llo dc dudit
conrta!!{n,..r. ao ad.ral la F}IAS vor tj a$d!1ale sr aolo!.ascr'-llcclaialia J! i11, xutn
d. pdrtjcipalc'
ticTcntatl
in !igrr! 5.,\0!(a va Jl trncsir, pcrl
a nidica cdrc $rnt
rdoaftlc dc
rrioduciic
aie unci conpan!. 0arc aplrci soheDa I\,iAS.
ln octohtnc 1996
(CCl,
1996) era! iisir!. 381 dc cofpmii 0are ddcrau ta EV S dnrr.
cd!:93 erau conpdnii gennoe.
SLatele nembrc alc Comuilrlii Eurolcnc poL
tua mrsun de nrcurajde a pftrclldrr
comfantrlor tu1ronllc
{i
acornpanillornon-prolll lasclemade cco,audir. AcesE nasurir,or
ircludc mulenre cconomicc
ti
distenld tehni.l
4.1.1 Otgariatiile i ehationdle ihtpli.ate ?n a.lil
scopul aocsLei secliuni cste Nmai de a plc2enru
sdma
.rgdizalritor pflrrru carc audirul de
nediu rcprezinli
o lctjvitatc d. bazl sau sccundart.
Organizatiilc a 0nror lctivitate de bazn cstc rcallzareN auditulut dc ncdiu
Di'Irc organizalille profesionale oa.e au drept soop dczvoltroa ullcrioare
,si FacLica
ptur'esionsr. a auditului de mcdiu din Statclc Unite nenFrndn (cahill, 1995): Itstilutul
r),ntu
Tdlit I te
(1\A).
orE@titutia ctuburilor
penttu
Audilul le Mediu
(l/\f).
r'otutuul
p@
tu lutlitul .le Mediu
(AEr)
ri
h61itut1tl
petut
/ludi! de Media (DA)-
O orgdizaiie p.olcstunald carc apdrA drcpturilc consultantilor exlemi de nediu ce activcazl
in Mdea Bntmic sub Nmclc de flE Bnti\h twironnerlol Atditory RelliNtratior
,4sro.tut,/ " (L]AR,^) (Tbomson
ct al., l9t5). o altl nriliativd brilanicd lludabili csre aceea
132
D\^ ru-d krhir rur!i.n! uL\ i r)PJ 0
i rNto) ttc )t Rtl.dua
rnhr
llnueotntat
i
,1u.trul
r"r'.. ,..t:rn
ii .,L.Lr
I r \o.npar. I.. pc,r.u
_
i EMAS (lrilrary.
rrqz).
./. ,1,/c1,," (NEM
Ncrwork) calc
dezbaic ooddlilnJilc dc prcnrovare
OrgaDizrlii crrc ru irclft in.ctivit cr lorrtrdirxt de mcditr
l{cccnr. .rg.riz.liilc rccunosculo la nivcl inlemallo.al
au adiugar auditut dc nrcdiu pe tista
insl nr.nrclor rlc inanaSeDenl pc
cde prelcri
sn k fotoseascn. unclc diDrc a.estc
organzatri. cuDr rr Ji EPA. LD{EP,ICLEI
!i
PriereDii
pihijniutui.
au ca orjcntare prnrcipalli
filbLc
clc dc meriu. aliclc insi, cum sunt CCE
11993).
organizai.lso
llSO. lr9:1) sau
Bdnca Mondirli' (1195)
ij-au
moifcsrat majrccent preocuparca pcnrru
audilulde Dcdnr
\l
sls{rmcdcmanagenrcrlalnediului.
J.5 Dezrolt.rcr
yiitoare
irrlrinniuni.uafarutunmm
din ce nrc rai ha.c de Lcrdinte inrcrcsdrc in doDcnhL
xrdnuhri l. nrcdiu Asrlcl. {c obscrvd o rendinln de impulsionar! a dczvotttu.ii $andardclo,
\i
|Dsibil
a ccfiiJicdr.lotnrcgishirilor la ntvel nalioml
Conrpurc .lc (ir specdl cch portabilc
nhL dju cc in ce nrai fotosilc intr{ gahi largi dc
r..litifi .!r srstiir
trcgr.aDrclc
dc audil: mcnlircrca bsclof de ddtc, slocnrci
Sj
r.tualizarca
rupoo1.lor
ri
pl.Dhilor
de acJnnc)
scf c. dc nscnrcncr..i
frincrpn'landituluiLic
medi nn nraicstc liniraidoar ta!ctivitiililc
f(rst.rlc..iproafnerite n.ircccntc irplici aplicarca accslxia nr programctc
dc ncdtu atc
f nrnuirriiriid brrcnrilor. sf iralclor,
rcolilor.
Crscra I
nlrilli
clcmentclc ilc bud alc unui proiccl
njtoL
de dc oltarc..rdituhj
ii
iislcDrcld {l. ni.D:*rnrc al.rcdtului,aflltindrulr.inicotjteUanrandc(Rorgoctat..t99:l)
Crsclr 2r lnplemctrtlrea unniSN|Ein scrorulnon-proft
,.cr0n
Schoot Projocc'
!.oDd
Nrdu
ri
(nu
inLri )' (isP)
d! si {innly! {rhorctc p./nik
6!i de
plbtmrlr
d. rhdti! I Di! ul
'jid.
j
dN:
qqia
der[it!,
{q
s@lil! lozi. mi$ rtcl!, hriaLNltu
I
rM tut tu\a1
n
iEei1tu? . ,atthtlta
dih
jr{6
rs$ai
Detrtu
'u
ijru
i,irrxrilrln
ii!!!h
14ii
!$Litor
't.tudmsimtqtib
eemrilaEd.Nnilldc
ncr$nd,.drl0c:
h nr n'i'L u(c ghldr
iq!
a !i!r inplenDrma srrMi
inendtiri orc sdri!.d intunrli smtirh
d. dL!d!! dr I i c !r. id.Ls
rolesdii incsd G i,ncs.-c pr.iebl in lqiid\ rri&rdc rori
lll
P.rtru n Ji LN n\Lrrment dc mantrgment eficinlj auditul de
'ncdnr
rcbuic si ile nr\,
cotrrplctal dc canprnii plbliciiarc
fcnlru
populaizarca
aclivitalilor responsabile.h
codrpnniil,ir nl doncotuI
trotecJici
nrcdiului.
Cr loxtu.i iir nhrmii lni conceptxl de dit de Dediu I fost nrulr discurar la nncht
.om|rn L oi.
niltr,i
ci,Dd nr !. cxisra o pozlic cla6 irt.nrationali a$pn sctuiilcalic
nccshir con.cpr si rcsponsabihedbr ponr.a audir
$i
mclod.lo8ic cc trctruic uftare acc(a
porr. olcri nunrxL o conrdcntizdc rji un conttul limital al
problenelor poleniiale.
ln
fl|s-
liirii r1r. sistcnc dc nraDagencni auditul rirnans un inshumcnr limitar in
ni.orgcDcr$ L nodcrD alrncdn ui, ceea ce nu insealtu! ci ,.esla tru cstc !n insF{ncnt util
(Fri.drnxr. l98Sl
BIRLIOGMyIE
rLivl(ili[\. R
I
1)90).
r/irrlz!rx;r,- Stockholn, SNed.n] tn.l!\lrilnrbudcls Fons! AA
rx)xLi().E.1{i^li.l.j.ii l)tl willDT drd I HEN!
0j)9r).1t( G?rcr nr,,/ /2,,,r./
i,r':!\rrtt 1:nrh,,it.,ral i,/dtra!!rtc,t.94 (1),
Alsuit 1994, Insli{urc ol
jlD\iLo
.enlJ
S!rr.rsrntl'lccl$.lo!1,. l;jrivc6ily.fShefli.ld,lJK,pp li l0
(
\illl.L. B litrj). |ttl!dthtl lt!rugnr.nt,rfe.ir! u\ tit at Jitrirrrlht..i Ouotii,
/.?1/.rVJi;,. \c\ \'{ri !SA: I WnLy& SoN. hc.
(
f)\'r\rrsloN olr TllE llrllr-)PriA\ aOMMLbIITIES
ifac.
t992tt Pt.r.tdt tot.
trrrh.il
lilrltri,, )lhr\i't: |i,1)!ttd'1 Purli.iitotion b! Chqnni.t ir lir )ndNrir! Sr.1rt ir t
I t,,rnljt t\r,rntt il|.nr to\t (91),159 finxt. CFC. t uxctrrbours
(
oMivrISiON
()1.1lal,
ELjRoPIAN COM\4IiNITM (atc,
I991b). T.rtutds flnrr ritjtr
1 r.rr'/)rt,
(rrrrtrit\
Pos.aDUt aj Poli.! aktl t.1ian nr tuldi.,j u) tna ErrnNnn.Ll antl
.trJnx,r /,r,, ,.v?r,f,n drl. CEC, Luxcmborrg.
arr)lvlNllsloN
OI TI{E EltROtlAN coMMII{tTtES (CEC, |996),. Li,tt at EMAS rcsnn ed
r'lr cFc, DCXI. Bru$cls.
EDlrrr L,4NllrsoN RORIRIS
0993).
Me|)de pru.ie te r,ptdnchtuj? a bgitor.le
;J)RA.1ttLT
'OII
4N
tr.teLtts
, ,cdr,r/i, Ilsrirurut de Legklafie aMcdjutur (rnducse)
FOS',lfR
(
N(;
'
n \\'ELr S. R.p. md II|ATT, L. (1995), ,1ra.the o!^ . h fh., EDnrnnrettot
/,r,J l:. i.ltr
'.
lrr5. WNinrgion, DC, USA ENiorentat INtiturc,
t
21.
fRlFDrtrAN. I B
llq,\)...E"ri.n entat Atutiting nnd Entudnedat Matup,ot inpta.ticot
tJuitr r) I:,tu,tD).ntd itu,apDt r, Washineton, D C.: Ervtonndhl LjN lNtitdk.
rp
57,84.
HlLLrrRy.R
{199:r).
meEelvlanas.ht"tandAuditS.he,,e:AptaLdarOtirt.,Bnsincss
.trr thc EDvnDnmentd Pnclirroner Seies, Oxford: Technical Comnnnic ions LTD.
LEIrR! L,\ ROvlRn, E and D AV]GNON, A (\99r).
EhtoEu|: Ehn.nneftdt Atditi,s
R..qt/rhntnBnllutPtospe.slokqtenerldti.h,jnkt/uarylntL"ri.n@t,18,2-a,
Self l9(r5.1)
is: tiNEP, pn
ltl4.
ti4
Dvd@
'hrbi[
Mi.
i
ptuL]d (v'1. ID Pds I
LEDCERWOOD, C., E. STREET dd R. THBRn'EL
0992),
Envnomqtal Audit dd
l]fft 4r srar4s, tondor Pitbia Publishilg
pp.
7t78.
MARCELI-EGENEE(1996),/,Btissetunt.t.nritunne,?dis: EditudE@omicr.
MONTOCO1-FIeR J. ( 1996), ,e pdtrituoine &linur,Peis: Edihd E@nonic6.
NECREI C.
(
I 996), ,@ele ?@,otiei u l lt4 Blfutti: Edilus Didacticn
ti
ledagogicr'
PAUL DE BACKER
(1992). fe nahdgMt wrt. Pdis: Enittz D!tu 1-
'fHoMsCrN,
D.R., BAcoN, RA-, TAI"LINq l?. ed BAvEiRsToc(, s.J. (EDs)
0995),
Th. Envilonncnt Auditon tueistunor lsociaton
@lR}.)
Rcgilter ol Envn@me al
Audiiom, London, llki Eainitu hblidtions, Ltd.
UNITED NATIONS CONFIRE},{CE ON ENWRONMENT AND DEVELO?MBNT
(tNcED) ( 1992), ,rs,da 21, tuo dc Jdeiro. Iuc I992.
--
CAPITOLAL V
CONTAB I LIT.4TEA ME D IU LU I
Naiura a rctre^nrar inlodeauna !u$a prifrofdiale
de isliafrc a onului in inccrcturle
lccsluia dc a{i depati de necarc datd proprla condilic. Ori de care ori a intuii inpaul sau
sd aial dcla inlr-o siLudlie diticnl, omll a .egisit in hecmlsmtrl nar!{i idcca solvaroarc,
dar nu a arul niciodad rdbddca de a intelcge
lC
dcplh conrxrul apilcini ac$tcia. !-fi
ind.i4ie cd una din intrebiile pc care
{i
le-a pus a lbsl lcgalt dc recrclul pdfonnm}ci
raluji dc a gcsrnDa inpltrile n crialc
ti
cnergcticc,
jd
rlspunsil fa oblinul odali cn
futurca
in cvidcnti a fluxurilor inJomqional naffdc
ti
i! primur
rind a ctlor genericc.
latA deci cd nccesitalo! d ! se intdma nu cra ma inrd prcccdcnt
ti
ea acutizar in aceensi
nisuil i! carc sistctrclc coDccputc $au apropial de conplexndca stsrenclor naruralc. a
ciror prlnciprlli dinrtuiune cstc ccd.hlionald
$lru
naicrjaii
l)esis$,
un moment irponant n' do^oltrca sjslenruloi innr@aional !1 aclnn4ii tch.i.o,
ircijuctilc ir
yrcill-economrce
l-au 3w!
ti
t'l au mel.dclc conllbilc.
tar.uSard
diuhnl de
li eontabihdca inLrcFrindclii la oonrabilitatca pubtjci (odat5.u
draitia Stannui)
|,
apo' la
tor6bilitatea nalorala, onul J reu\iL se-!i coisol'de7. subslanfial sutorut dccizionct,
.conomi.- transfcrand td nraimult solnlionarea unorprohlune.
iunddlcnLarea un.r dccini,
nnl spalrul probabili\rjcin ccld ccnitudidii.
lnaiJn ne ljatc, cofiabilitat d enc o inntune .le itegi,ware a n itcdrii stocurikt, a
,ah,ii
ti
sehsulri
flMtilor..u
kopui rletennindrii iL tlnp a rettt1tetor a.lj,tiilii:
wtoal?a ad4uedtd, be el.m
ytt
rie
eted, produsu!
n ah btut. vnin nutionut.
e.rnohijo lau saldul .rcd
kkn i
dolttiilot.
in
^l
d,ilea t^d, .ontutititatet asigufi o nnunild rigodle arlorit tshti de tkt ,miidte a
tr.al4telot d.bnfi sistaftul|i .le .orhtn nt core a.tiyilalea este rcI%.tunii in rlubta
ttlti.li,
.eea.e pentite ideatil.dtea
ti
climiiarea erorilot.
in 6l ttcilc ti6d. coatubilitated otletn u,
plus
de
linrtitate
statistitii, ata! b ntuet anatitjc
tnt ji
sinteti., Nttenvl de detenrihdre d n icatoribl
W6a.t Ji
urMt
rys
d pos,
t.
t
it h' ,
'htutnnt
ptd.p\'l terrL o.proo^tjr.
li
n @l-e.o4ot4n.
Flictnld orlcarei vensi de
senftarc
a fluxdu infomalional dcpindc insd dc leg urd
rceslera cu r.alrtatca exisLe.Lt, obicctiv,
i
nu cn .catilarca dortlt, subiecLiv! Or, acruatul
Sitth al Co abilitdlii lr'alionalc "picdtuic$lc' lo.nai pdn etuddea nnu scgncnr
impo a al realititii, al stocuilor
ti
nsurilo!. asociate ietalioi bjunivocc dintrc sistonul
eo.non'co{oclal
ti
nediu. Nu
purcm
aorcdna taptul o, ]a odgina accsrci situalii sd afla
e\clusiv linible cuoatteii umanc, iodir'crcnla osnltatea fqn de nrlulnrndca
Froblemekx
de mediu Iiind la fcl de pre2enrc ala! in plan coononic cat
ti
poliric.
Nvoia dc adev& nu poare
{i iNd inta i, avandtrji ddlcjni in logica evoluliei pc rcmm
lung
$i
de aceea adcvArd privind pcrfomdla
!r
persFciiva
dctualulli no{lcl lehnioo
producuv
!1
social-economic gtuc$c
nn inponant srpon ]n ceea c re nlmeltc
''contalrilitatea
tuediulri .
ll6
du?bdbi
borie
ri r.di.!
(vot.
x)
_ pera
r
lri,.n.,.[ arm|!.
rrdcr{cdF!-r! |
FcoJe.a
e\dlu;]n.nrq
tar,ut .d,c,,^trd
itIaban.ci. \dr\.oi'din
rta un.r
nroturdc.\..1_ /c r !dr(!
dcp4rc s.licit, s.hnbaca urgenla a predcilor
cldsic! m rapor cu cennlete coNeNEil
n.diului, iar coffabilitatcamediutuipodlc
dcveni spaliutuor
deciri cu tnpaol in lasr s
5,1 Dclimitnri prcllnihxrc
'Jatt.q
ur.d,ttu-r r dpatutu,
-a.ontwa.
t"
14,.-.u o.rt,1
.0-.n."
rr:t rn
dJl,corl tr fil.trand dc J, \crcl - ta6p.
t.rv
cc.<
n
_
t,.
,r
ir
.t.. ..fn( ...rirc...
nin
apliclliilcdn, NoNcgia (19?4),
coada (1977)ri
lltdiq in FEni
r,sLc d..cmarcal lipLut ct pcrioada
de cristdizdc a coDccpruhli do coDrabitjlate
ahcdtutui
^
rsfl._J! lin"l'ir r!'rF1dc qunoduurd
nch,..1rr.fu
tr.to,,,.
',j.
".
'ltl
:11
r
4p4,r,d r,/pr.{
.nc.s.trJ r d! ndre,.r pa,F..
trJ au u!d..na,, I.
rLL r.n(r'nlr dc /J sro!k1rotnr.
'
11.11..
xdhr'_.lr meJ.uJ
:i
..crr!.to
pr
{dn.".rc
..
'!:1"",,r
.,:
/rr. cad i., irJe.r - .r.J.Ja
d(
r6.
I Lrcir ,r1 :tuirl_....
ri^.r
d ! oh h.
i
^l!'
' l"l
"c<
:r'
\'|\1di
rcn',. F,,.,u (zt,J
.t:
t.
'.a,
.r.
c .\r.-,,
,
lr, ,
.ilrdLiLtjt-
r,4.,t,.Jt,..
,\bordarea
conLabjJd a nediuht. oonlonn si(cmntui conturitor
i.tcgrale cc,nonic-nrrtu,
\. sm'ctLtr.r, pe
/ar,
,nL:
.
r/tzrrll -.rtindcr.a
sisrcoDtui conuribr nalion c. ingtobald:
-
oontufllcacijvelornaturlcptutuscr.
.onturiic activclor naLural.
!,.olrnlzise
(non!uouser.
-
date, in expresie monclard,
!i
vind acrivilrljtc
dc proLeclje
anediului,
daic,in cxpresic
'lonerari,
prilind
llte acivndf legate demcdiul
.
,iprt , - contui fizice, culrinzand:
conLudlo nuxujtor qi acrivctor d. produ$.
c.nrulh iluxurintrii acrrvclor de marerii prjnr!.
-
conturile de ntil'zarc a rcrenului
ti
co6jstcdekr,
conturilc lturldlor
si
&rivclor dc reriduuri,
'ndrci
riindicarori
ai crlnelii nediuluj:
,
hivehl C costut aditiorate d. ndtuq cNititor de hedia, gonehtc
de:
uL'hzd.a mareriibr
lnmc
produsc.
utilizdca iesusclor nar(atc non,pr)dusc,
D7
dctcriordcapeisajelor
Si
ecosistemclor,
-
utilizard medillli cd deblleu',
cfedele dcgEdlri ncdiului
(asupla caliLilii viclii),
.
aieell D - extirlereo linil.tor
ptuluctiai pin
-
includ*ea acnvidtilor menajere,
inchddea serviciilor de mcdnt
Gcnicii
consumabiie, scrvicii do
-denutcu
,
scrvicii
produolive alo torenujlor),
extetuiizaroa serviclrlor de pioteclic a mcdiului (n n. recunoaildca ca seciL\
Sinleii. re
poar spune cA.Srirrensl cortlilor inlgrote ecorotui.-ntediu su4 teazi d.\tt
dirccl" pDncipaLe de a+une;
L perfcoliouca contabiliulii nali.nalc convmioMle
{i
,nrcgwc. det.ior izicc nr
2 proie.rdea sslcmcl.r dc evaluarc a coe(urilq
ti
avartai.ioi dc tnedir (linciFldc
.'nstac.lc r cprczcn$ndu-le tuon{arzrea pagohcl,r
$i
avarkj.lor dc ee.!u, cos$ril.
(lcc.rticl
3loiuiriilijndrnai \r!ora{dclimitdO
ea ohieciv, cotri.bilitalca m-dill ui
Fclll!cijcrilc
fomuldri:
.
co.runlc !.slrsclor raturalc,
.
contonle
*5at3lil
' (alc
conturilor naficnilc).
!
n)nrrrilc paLrnDntului narural.
kcoizAin do lx iac.put c, dcoscbjrile ainLre accsLca Du sunt dc naturt comra.licionc.
princlfialit, 0j vizeazt
trbilaLc,
dcoidad h.ia sau rheia din caLcgoriile d. conl"ri.
Conttile resr ts.l4r ,aturale abord$zi piorta., i. lcrncni fizici, buturile de rncdlu dc
inLdcs uonoroidl, in co.l!a!u] ccoslstmclor dc cdc dpdlin.
Cott4ile satelit s. ftfett f,al als la dalc dc ncdln in expreic DoDcrdrij in acord cu
co.tabihala cc..nonic! nalional4 dd cae. r'n !nal,
For
li inLcgarc cu datclc ir cxprcsic
fizic, ale gestionarii nediuiui.
Contabilittle palinoniului naturtl propne o abordde globdle,
liTici
ti
monetarl. a
resusclor naluralc
(comorcializabilc)
ri
agontilor
(inhcpnndcn.
adhinisllafe pL61io.,
cospodrrii) lrcdn t
eledmtelor narurale ilrr valoarc comcroiala, rn.lusiv a
c.osislemelor. in sfera de cupnndere a conlabilirdl'j
tarrimmiuhl
natural inke, dc
sefrd.4
ti
conturilc satelrt-
Rezumallv,
lutem
spune ca h lteratua dc speoialitate sut contunte lri puncte de redere
pnvind
co abilitatca mcdiului:
t- dsisururealuxubiinfomalioMlneceluratulizei.osrararraj",resnectivsigurdea
ompdabillaii dlntre avmtajctc dc mcdiu
i
cosluriie aferente htrsuriloi prin a cdror
aplicarc $au gmcrar @cste avdtajc,
2- asigurarea
/l@bi
itJamatioaal Decesar atwlnei .ost-elica.itate
.
rcsp..ti\
compedrli cfcctclor cdtitativc
ti
calitarile 4!pra nediului cu ooslurih progranelor
$
proiectelordc conswale amedn
.
138
!
ll9
De^u,EJdubr, bmr
spndNd Lvot
D)
priar
t. dtigltuteo
Jlmlui
nthrualioral
'tekNur
u,ui dene .oerdt de datuare 4 .wlutiei
.@:alc, cmlitatlvc
qi
caliLative. a adtrnli
G{
sntcn)
$i
a.esuselor Daruralq
Dsnrru
dr.a{d cer.eldle,e oe ulr,) ir douA d r..rr coattcmen !te: claboru,?- nntu4tol
rctu\elat
si
oiuslore' ca\tuilor nllionale.
5.2 Contabilitat@ mdiulu, - f uport el anelizei cost-avartaj
ca\.epqea contqfilttilli hednthti ca srport tl Matizei costdu
'raj
prcsupunc
claboresa
uno..onlui dc mediu in cxproic monctari, pin
cde si ic reflectarc bdnerlc atat costuril!
conscnirii
Gi/sau
prezoNirii) rncdiului car
ti
avelajclc corespuDiloare acsior oforturi
Pcntru o corecd alrcciqe a realitatii sre neccsea nsi inrai sesi?dea dcosebiii dinric
chcltulelile
ti
costurile protcclici
medirlLri.
ln materic dc conbaterc a p(ntrnrii,
.lldltrlle cxpriml un tEnsto. de.esDsc tnmojar0
Nnlru
a$gurded rcsuFclo. nrcs.re crearii
$
funclion&ii na$inird. uLilajclor, istataFuo.
!.r.st!zirode, in Lnnp cr .,r/,/rtl" rclicad procesul
dc .locarc a .aplnhhi fix
!i
ci.culol penrru
derulec, difeiirellr acrivnatide conrbat{e a potudii.
Creltui.lile pentu pmte.lia
tu 1r'alrt. in scoNi adincini analizei, po1 fi clarjticatc asitcl:
.
dinrucldcvcddc al smer.l. firahlde:
.heltuiclr plblice (&a|rdc.
lmalr,
-
cheltuicli
trivar.;
.
Crtrpuctdcvederc al dcstinaiici:
cheltuieli cu rnvestilrile.
cttcltxieli de L'rplodkr.:
.
d$
tutr.l
d vedcrc al obiectilelor Dhnrirc:
chelruicli pcntru
comhalcropoludrii,
-
clehuieli penlru proreqia qi
scsrjomlca
parrinoDiDlli
Mtu.i.
Un loc apanc in lncdcdea de dclinit&e contabill a cloltllelilor pentru
Forectja
medillui
il oclpl clrelluiclilc gospodiregti
alc
lopulalicj.
numlte
9i
cheuuieti deJersi,e . Lccsrea
trcbuic consid{atc d.cp1 consMuri finalo sau cotruhun intlncdide? Cosrul lnclude
amorizdca capitalului fix, dobauilc la inpiunul.lri, cbclluielile cu fo4a d muncd,
eneryia, marciile prime ctc- Dac! la aceslca vom adruga qi cosrul d oporrunirate, respecliv
diforenla poziriv, dinfe ce$igurile ocaziomte de ca Dai bund utilizdc a r*uiselor
(ndifered
dc domoiu) qi cele aociarc uiliz{rii acclorati resuse in domqiut proLcclei
modiului, voF .t4ina .osn l ecotuhti.. Analiz! econonica opere@d, de aenenea. cu
anl)aca de cost tudtgibal dl dpoluirli, dcscis, de o tuncJie oescrtodej intrlcel ulrjmele
uffaF de poluae puralc srn! mult mai costisilodc decar plimclc (Ficura
l).
Derigur, accasLd dbordde tcoreticA rcbuic corclatd in pragul prdis-ului, lcu,ruloca dc
cdpila1 '.antifroluarc triiirrd
tefccl
div'2ibil, ccca ce iNemnd oi realitatea Nge.eaA o
foruii. dinoultili inconldabil mai ndi .par in calul cvaharii nonclarc a cdui dc al
doilearemo al Mlizel - avantajeie dcmcdiu.
Cara.rcrul informaLiv al i,rfohaliilor pnvind cleltuielrc
ti
cos rilc polrtr
Foreclia
mediului csLc uplificst de piacica pronovdrii de tchnologii ndi
lcrtumarLe
diD
Ite$pcdiva
eliciedlei eoono'nicc
ti
ode. de hulte orj, ,'mcdmi co6u rl spccilice
r.dusc, defeui nai
pulinc.
enjsir
l)olumt.
sciar., adidi au m inrpacr
tozitiv tl
aupra
mcdiului,li.ii cacln uls; lie dncctonal in mod xpr6 cdlrc un asen.nea obircli!
De ac.ea, irirehI .hcruiclibr
i
n'ai ales ttactura acestaru pe%it tudiaoea elntut/ilor
fi.u1e ti
,tpli.dliiL ecoitonice, .lat ku h ateeati tudsurd
Iomutureu
cantlu.iilor
ptiritoat?
k1 e|i.ietta
politi.ii
aplicale
(politi.i
de ne.!iu, 4 u-).
i pa iulaL a cr4tere a.heLrlielilot tu se'Mi|icn in tnod a4ta,@t u. ne.tiu .alitatir
anlelia,at, e.este tustse pufttul
li
iNestite c! u, ru'ulahent idtut; la.fel de hiue. o
sca.lere
(a
e.fatlol'ti, , n.) tu nnli.n un netiu
"eslijat
dacd aceastd srddete ate lot
F
[ardtn
ruei efca.ifiti spante o hiisulilot lrote (leh
oloEii.t/aie, nai buni
eestiajlarc
a
tatLtunntnbr de rcsurse etc.) (Bardc, I992,pp. I16).
l'igurr l: Cdtul m.rgitr.l il dcpoluirii
a
paslbelor)
fiopusc
in iitedtrd de speialiute Mclodele de ndluaie a avdnlajelor (ca
nctoda
lielelor
de subsrllulic,
nctoda piclclor
iporcticcl
nclode indirecte.
l\
--L;
Iigun 2: Mctodc dc evalu2rc i &trnlaFtor (p4ubetor)
dc ncdru
sc
poatc
conrtata u$r ca metodcle
g
lehni(ilc de monerdrjzde a avantajelor de
4ntahilirarca accsLo! avdtajc cu scopDi cfedutuii anatiz_i
,.cosrda.1aj.,
ud&tcrisricile ncdiLrlui de bun p!blic".
lerrlu
celc Jn4 njutre din.o,np.nenrle
nta' aninf ii d udnaiile) sai. nccxistard o
riata
rede. pc
carc sr ro foflnczc
5.3 Contrbilltdtea mcdiului{uporr ,t arali?ci .orr
"
cticacitdrc
Ptui..lqea .ortalntu4ii ,,.diulxi cd e@rt ps
t d4dtin .ott,ef.4citate
,
\c datenre a t-j
rram o solqic pdrtu
dcp\irca inconvemenLrlo! c{primrrii nondlarc a 3vdtzjeloi dc ucdin.
l'clln lccasLa. .clcctArilc au ca obiccriv prdcilat
cldbmdd! sisicmuhi intlicallrth dc
ndD a clror rnarimi lizie. transpDsc in conturi dc ncdiu, si pemita:
.
anali2a dilmicii inpaclurilor md.uril{r de prcLecfe
a mediului
t
combarerc c
polurnr
6u!ra diDensiuilor cetitatrvc
vi
caliLative a nedtului,
.
detminarea impactDhi nct (sub forsa uNi sotd),
.
compda.ea impadulli ne1 cn cosrlrjlc actilirdlii dc cosen"a.c a ndiuhi
itsau
cn
nivolui dorit al caljtnlri mediului.
Dlti fiind complexitata sisiemelq natural
(dctmnrarc
de diveBtarea conpoL.nlclor
$i
'elatiilor
de intc.depcnde4a dinrrc ac6lea), sistemut indicalonlor dc mdiu trebuie onenht
crtrc re neciea nnui MDmir obicotiv-
hdisctrtabil, actualolc ofortui de proieci2re
!i
aplicarc a Dnui nou model de de2vollarc -
nodclul deaortdrji duabile, sugereu a idcs de a delini intlitubni dwabititdtii
, liaied
cont dc umltodele crndii de stabilire a dunbiljtilii uui
lroicr
cu imp&L dupra
r
includ.ca, in procesul de Iundmentdc a proiecrutui,
a valorii c$nonicc
coreslwdtoarc costurilor
9i
avantajelor de mcdlu
r
evitalea, ori dc cat ori esle posibil. a acLivitalbr.u
nnpact nogativ dupra capiralului
natural dnic
GLdLu1
do ozon, climatul globai.
biodlvcBir.te4 zonele salbalico, zona
1
evitarca imladrilor rcgativc ircvcrsibne,
utilizarea rcsusclor rcirDoibilc ap4inerd pahimonillui
natural nunai la nlvlul
rmdanentului ecolosic (nu biolosic)i altfcl spus. luarea in calcul a conorilff dc
inlocnnc a dcestorhunuri, dteimindti de xenplu,
fe
baza lnuiproiect compcns!1ff.
rccugqca ld cnkni dc vlluarc
lrcalahild
ou scopul sldbilirn prclLdld vcrzl cc
urmca2i a fi utilizaic in spaliul real.
filiit Bcrker
!i
c&r lorke (1992) consider! cspitald natanl .a )n ln7-afi ahlanllul
ruli:elar Mtufale reihnoibile
tj
tqei\\oibile, h.arc trcbuie ddnugt ansanLhl
semiciilot de ,tdiu
fuhtLdte
grqtt, d. rnhe .coskterte
fi
Siasferd
ti
cotc pernit
.orttit"itea
5i
natitorca unui mcdiu de iald ftin len icii de bediu sunt dcscmatc:
r
fropnctllilc
autorcgiuloarc alc sisLen.lorvii,
.
rcciclarea,asinilueadctc'riln,
.
calilat . aimosferei,
.
c.hilibluclioalic.
a
cv.llrfra
gcnencn
etc
ir. ops.h.or
ti
L Rcijrlrcs (1991) propu
definne^ indkltotihr. rlercbititdli in tuport ?,
u, ris/Pn stutioror .!4r r/drtl lesFe.tiv ct o ltnrc .lnnhtud nt .ara sdturbrtiL!
(ttotlifc.lnle)
au tcnrlrry sa s( alule:e @iprac Crncrct, dc cxonfl!, rata de dispar4ir
Gxti.cF)
aspe.iilornatural. se !a exprima in ralorr ou rara de renuoire, rak conconhqicj
de CO in aLnos{rd in rafort ou raLa natural{ rata dc deaigdc ! slFrafctdor tbrcslde in
rdPon cu roLa de reimpAdurnr
tddiohnr utiiizalisau in curs dc clabomrose gnpeaTAindoua
calciprii:
l. irdicdtorii rczultatelor,
2 indicaloriisectoriali.
Bnrcipalel obiectile oiioia ar lrebli sA sc subordonc2e sistemul rndic$orilor de ncdiu ar
puea fi viahjllLaica ecologict
ri
menlinera stocului dc carirai narlrai rccesdr
I lndicatorii reultatrlor apa(i. statjsticii ncdiului (slricro
scnsu)
ii
sunt destinali si
cxprime srarea
rivol4ia
ncdiuiuj.lce$ia se cldtiilcd in indicrbn de nq
$
indicatoriai
conocnhaliei
ir
srocului
Pnn ridicohn leJld s. nts.ai presihdd xcrcitatd a$pn nediului de cific cmisiile
l1oluante:
ce.cr biochimica de oxigcn
jn
ap5. emisia dc oxit de aToL in acr. flivclul
Tgomotnlu in proxiniratea
locuinlclm.
Ptir ihlicatoii corceattulei
g
n .ztzi sc in!$ard cfccrcle difenblo. fomc dc inplcL
6upra medillui: calitatca apclor, nubiiul spe.iilor de dinalc, divcsiarca bjotogica,
l)e sublinlar ca dfcl dc irdicatori pol li dallza! nr dinamicr, in corelatic cu indicatori
econo'n'cii dc cxmpluj enisia dc oxizi de azol este pusd
in corclalie cu evotutr! PID
ldctminandu-se
emisiade oxi2i dc azor pe o uniratc PItsJ.
t42
r)c^,i
rFrdrah'td: roft,
rild
dLvo rl r!d,l
2. IDdicatorii sectoriati sigua relaliondea
darelor ecorcmrce
$1
de mcd,u relcntoaie Ia
::.".::1:_:1 lll,-:l l.!1.,-.
asufrd cch,ribrc,. r cc,rnc,ce:
nrod..crio Je mcr!,c. .f,1,b,
I" oodecirt! csrc neces.ri idnliicdca
acclo. variabilc
conomrce
binc iplicatc inlactul asupra ecosislenclor
nanunlc, a cezonoror
tr
rcalhtclr hisuriJfi
D. cxcnplu, h cmi agicdiurll, tndicaroriisecrodati
se sLruclu.caza pe trei $rbsjsrene:
I. ,aidbile explicatite ala n"pactulti de m.diu:
-
sLructua supraielelo! oultivlr.,
-
mobdralea sFucrurilor flh.idc pe
caregorii dc folosinli,
dine.siunea exploaErilor agdcol.,
den$latoa dimllcloi/I00
ha trcn agricol.
disponibilul de lcrctr agncol po
locuitor crc.
il. rtiabile tae inlwt a.upq nerliatui:
r
fn
vmd
trcsi!rca
dupra dlspoijbiluiui d! rc\u6c:
consunul dc apl penru
iriSaL.
oo'Nunnt de ingl4aninle chjmic
ti
alte subsld4e nrdamrc(jcc,
Nmir dc heddrc ariLud nomalt t 00 ha rercn arabil,
corsumul de c.erlic
(i.
-
pohdca
al)ei licati.c cu ritrili, njtrali erc.,
polrkea
atmosl-crei c! prtic{tc
jn
suspeDsre,
qoz'uca
soh'lui.
-
acidllirrca
ti
salidrarea soluhi,
-
L4dea soluluij
-
prcrderea
anuald dc lurnrs,
-
coLnalarea albiilo. ieurilor
ti
cuvetelor t&ui or:
L vaiahile e.osohi.e:
-
chcltuielile pcniru
combatlca polr*rii
ti
lnpacrul acs|ora asupra
pclfonerej
aclivirtf ii din agicuhurr.
-
evaludea rnonetdi a cfe.relo! extemel
sisrenln dc impo2itc, rae, subvrDlii,
-
nivehl
!l
sLuc1u!a pre'unld
inputurilor
ti
Ldifelor
scryiciilor e1c.
hLcn cosidera ddblul accstof indi.aroli ca aland o nalun sisrmicr, atat in cadrul
fiecarui subsistcm, c&
ti
inLlc cele trei subsistmo exi$eld relaii de cauulitate reciFrcce.
La un annmit nivel al mndanotulxi, plin
strucrun suprafelclor cultivate se rercwd u loc
mal mllt sau 6ai pufi!
impoftmt culliv-trii pldrlor
cu cfecr poziri!
duph
a$oproduclivilElii
torourilor - cum osre cdrt lcglninoaselor p@tru
bolbc - dup, cum
disponibilul
de tcen eabil po
locuiror (deci
{i
capacirarea do a saristace nevoil alinenrdc
slncto) este md'
'nr
sau ddi tnicd. Uncon este vorba chia. dc rctalii dc narura rchnologroii,
143
cnm ar li roiata dintrc co unul dc insrlrdmlntc chinice
i
consumul dc api
lcnru
insar:
randmcnrul marcinal al iiccania din acc$i factori dcpindc dc nilclul consumuhi din
celalalt factor, ala
fi
r'ngr4lnintele chimice poie andu-sc recil)ioc in cadml proccsuluide
producllc agricol, I-a fel dc ovidfrlli cstc rclalia dintrc vohhll inNLurilor agricolc
(ingrl.timintc chinicc, apd, encie),
iJe
dc .
lanc
qi nivelul preturiior
ti
lmpacturJor
ecologice ale accstor inpdun. Nivelul scizur al geFbi r'ng.4dmintclor chimice
$i
aDcl
''f$leazi consrnrl din acetti l&tori. in$lili dc mulLc ori de fomc dc risipr, a$ cum
fo4cazr
$i
lnitclc b'ochnnice dlc snului, dcterninand, de cxcmrh. acidifierca sau
Pnn slcra de cu!.nddc q1 conl![l, s$tchu] indicatorilor
Geallarivi ti
scrtqiatr) poate
rcprezenLa un instrDmenl importdt in halagcmcntul nediuluj. dd nu se ridici la nivetut
ccrinlclor pcntru inlbmalii nultidcrminaie, supcdor agrcgdle, sinreticc, absolul ncccstrc
fentru
gaslionafea
{or sislcne complexe cum su cclc natualc
5,:l Contabilitrf cr patrinoniului natural
S-d cdn(alar ci crnrtul dc
pftricctare
a coitalilitillii mcdiulu c! srpoJt at aiatirli "cosr
avanhj"
,
.!os!
cllcaoitarc!' nu au condls la u elabokr care sd rdspund! nr dccl.\si tnp
ncccriritii dc acoperire irtbm3 )nal, a onui spddu exrren dc div.s
sj
dc mso nxn ere
ti
lumizirii ulo. indicaLori suFcrnr' asrsafl, c! prcmsl
a elaborlni unry dcci?ri oocrcnrc
$l
oicrente in
tlanul
oanagemcntului nediuhi
Cunoscandn-se avmtajolc gcstionirii ddlcld prin
sistcmul conLudlor
$r
r.culoa$eroa
apljcdbilitdtii l.gih re@odinanricij in e.nalizdrea sislchclor ralualc s-a ?LiuDs ra rdcca
conLabnnalri pdrinoniuluj
naru'al, fal6 de cde lon inccrcd s5 slrpnndm .onirtunrt
ti
inPoaelq precun
structura
9i
lim4ionarca co uilor.
5.1.I conti'atat
ti
impoibtd contdbititdli pattituoaiutui
natunl
Cortabilitatea patrinrorlului
natural doscric inrraclrunito dintrc om
i
nediu ataL iD rcdrcri
nonetai cat
tiintcnneri
fizici sli.cifici.
b sFra aoesrcia inrr, conponqtcL wrialile a:le partinanalLri n,rLml- p.ecum
ti
lcliuiilc
3s.nlilo. ccDnon ici dupra ncdiulli.
Palri"oniul ittanl, diD ecastt perspeci.ivi,
esre
J)crccpul
ce ansanbhl cicnc.Lelor
nabrule, sirtcmelor pe
cdc accsrea lc tomeul
fi
cdc sunr suscepLibtle dc a ti trmnisc
gencralnor
viilode ca ararc sau la
llrmctri
clnriarivi
,i
cdhdrivi difc4i.
conno,e,tel.
tuiahile sqr ac.lca ce por suferi rransfomEri
stonlane sau cd cfcol al
adiln4ii umde. compondrele varlabile
,unr rcprc nraLe. dcct dc rcNsctc rcinnoibire
sau ncrcimoibil
a cAror cdactqistci pomlt
reconsrjfiiica sau sub(iruirea
lu cu ajutorul
reslselor c.catc de om. La acestca sc adaug! usamblul ccosistcmelor sau cco_2onelor din
cde lac pa'1c
olencnrelc vdiabile.
Reml|l ci, elme ele pemanerte.
rcs$ca\ ropitot n4tarut./trn., srabjle la scaro
thpdur uho, nu fac obicctul conrurilor parrinoniului
narunl (Fignra
3).
p{dbG
dunb'r* rne
1i Fdid
(vit
D
fd.a r
PATRIMOMLL
NATURAL
f,TTMTNI! PERMAI{ENIE
I
i
T
I
i
I
I
BLEME]\YE VARIBILE
I
ECOS]S1TME
FiguE 3: Prtnhontul Drrunl (dupi
CICPN-INSEE: L6 cohpr.s du
parrthoire
!dur.I)
Date fiint dincnsiuoile
ovaluirii ncdiului, rspecliv
!na!d
co.t de ftnctjjle salo ocotogici,
onomice
Sj
socialohnatS, conrabiliraier porrinotriului
nannat prczide
unAto;etc
.
inrocisndea clelt'jielilo. sejurtifici nlmi arnci cand
Eot fi comDarate cu rcaltatel:
dreloieh.c pmn cooFotul potunrii - reducc@ dveluluj potuAn;.
chcltuietite pe0rru
prclevdea
rcsDselor natuale - cregeies
.brcsiuDii'
asopra capitslntui .antral
.
inporlrnts acordaH evalunribr tu temdi fizici-cdritativij
.
ibporhrla acorddtn eluh&ilor .alirative.
cn toatc ralizirile te6reti.e
li
pr&tic.,
walu*a rinane tucn un obiocriv dificil deoa@e
buudle
$
swiciile de mdiu sur eterogere, mulridinosionale
si dificil de coDDdd inae
ele{Fenlru a
(abilio
valoar
rcorerica pe bdr Edhi?6nt
!
Por t rctiNrc Lotuti doud l-orne dc cvalueo:
.xprerie mohetarn cstc posibili, h mod ditect.
ti
supusc sclxnbului
pc piaft, motiv pentru care
nonetaln
tl
lizlct. intoqnna c{nturiior i.
nmai in cml bmrilor de nediu apropriabile
slirra rcsioB rtna.e incd rcd!s6.
in anumitc cazuri d putea n lllizarcFelode de elahde norctarl bazate pe:
.
costulreconslilui.ii,
r
ooslul non-uliliTIri r,
. valodea de substin'ne.
r
costul do oponutubrc.
F-sre
$or
dc intuir insd cE nu realc bunurile
ti
srvi.iih de bedj! poL
lecc obiccrut unor
ds|fcl dc cvall,i h cde se adaug, mexacnt4ilc stabilirii valdii prin
oullilllcder
vriabilci nzicc cu
pseudo-lrcful
AcesLca a. rcplcTcnra
l'rircipdleic
argule.tc pentn
carc contabilrLarca paLi$lilulli
ruL!raldcod!priorneLeeiinndnilizice,rccurgaDdu-seinncerlscoplatrcim.tode:
r
heLoda rcducli ori sr i
.
netoda coNq!!t.
.
ncrorla com bi ndit
Meto.I4 rcdrcfNhtri constl i., mi${uca coDpononlelof raLurrl..
4ri4iniqd
lolcia$i
i:irii,i rdlnonice- c! aldbrul unei n&nni ii2ice .1mudi: clccrivli p.tiuidlici
dc aniDatc.
Mtlola .onursiei
rlesutuna
dellnirca unci unilili dc nEsuri c.nvc.lnrna1.: rorc
c.hilalcrrpcllll. unllat.-vita- rlarc. hiordasd c1c.
Metula tonbinali e$c..fitrt,
fic
andlin indicaLorilor sinleL.r sinJrli (bioproduclivilare.
dlve$ilal@ spc.iloa, nilelul de dtificializare)
ii
aercgali, acefLra din umd srablli.duie nr
hna hei dnalirc rlultiditerlalc.
AspccLele sublinlatc conduc la concluzia c! dgrcgdca iniirmali'lor ir sist.mul contunior
palrmoniulrn
nalual so va limila la nivelul clasclq de eleneite sulioienr de omogcnc,
asdal incar apUcd@ neiodclor rcductonisB q1 oonvcrsjci si p.mu stsbjl,rcd bilantrdtor
nalcialc
ai/sau
cnergeticc
Prfl'zc Ni buc pmLru spdirea nvel'Iui de
!gdc
a iniimatiilor d
put6
n ideDlificale i!
ca ccoT-eelor, o umdc a waluiiii mt@ cu ajukml ildicilor sinlelicr ai cJitdlri.
Chir dace detcrminarea unui indicdror sinreric cun sLc
pID{t
rdnanc !n dcziddat,
spccialiglii anrcciui ca pe baza conLwilor ecozonclor sunl
tanre
dc a consrruj !n indicaror
gl.balsau
celltrtn unnumdrmic dc indicaton agiegaf pdvind starea
i
evolqia B slc.cj.
Rcarend, contabilitatea patdno
dui natural, pcntro a I'ndcplid obieetivele fomulate.
ftspectiv descierea cu mijloace specilice a activelor nalurate
ti
modi[ceilor ircgistratc de
accstca, trcbule s, sLatisfacd u mmblu de .c.inlc, irxrc care:
.
inrcgistrareo corefid a daretor tizicc despre mcdiu, a ticrdjnI (aotivirdlrlot
de tmpacr,
preum
tr
evaludca nonctar, a activclor naturale,
146
D.z!o LN dub !. hn(
rpFchGLvd
Lt)
pdisl
.
dcJhtrea
ti
pronororea
Nui iinbaj miDim, adecvnt (nomenclatoarq
resnli dc valude,
lomc dc itrcsirtruc a operatruilor in conturi). cu sapul inrdconcririj bueto. dc date
lcnaLicc
ii
crqtorii rolului lor ioformativ,
.
deroterea cvoluliilor r@utc (ale
clmentolor, ecozonolor)
ti
fmizlrca bazci de oalcut a
indicatorilor ncccsdi clabordrii scenariilorFospmtive,
.
lutuirar.d
bu.i de calcul a i.dicaionlor sinttici nec.sdi acrulDi deoiziooat si
comoicdrii in mdagmotul mcdiului, de o naniora sihlld
g
in fomre srdddrdi,ate.
Inposablo .obtabilitdlii pdbn
ohiulal tatuul s. tcg,dettein pldut
shnlcgiet qi
tacticii
mdnagementului medlului:
.
llwodre-d cmoa$c'.a
SlobaU,'n
fme specillce. a stAii rcsmelor
si
stiemcior natu6ls.
.
conhibnie la idleleger impactului sisrmuiui relDico-productiv
si social-econoDic
.
ofeld sistemdui deciziodal o inasine mai cld!, buatd p! rclati dc cauzalitaLe. a
mecanisnului de aparjlie
ii
mmildtde d rhcrrild ecobgjcc,
'
conrribuic la amelioralca .dntikrivr, stllcrunli
ii
caiilativ, a infomatriitor desDre dcniu.
pr.cun
t
ia stabilire. rnri ltratcsri in acest sns.
. pud]a distoTiiia
rulcrii
plblice ob@rdc cvalude cdliraliva
$i
calititivna el.mcnletor
Si
sisroncbrndluralc.
'
pnn indicatodi pc cart ii olell i, hod djrcct, sdu la a caror detdninrc colribnie,
conLabillrlr.a patrinrofiului
nalural facilireazn .vaLudca
poliri.ilor
de mediu ir
(rctali.
.u
loliricile
ccononice global.
!i
sectolialo (din indLslde. asricuuur4 lrasponuri. cz s!
numin doar principallc
?trpe-lintt
cu impacr najor druFF nediului).
5.4.2
'lntcturo
$i Ju64ionrrea
contwilor
pttinohiul4i
"dtural
Pdncipiul cde std la bdia srBorurii
t
tunctionhi conruitor palrimoniului
natural esfu !.cl!
al ntegr&ii datelor de mediu in sisrmul contuih nalionalc. ponrru
deF{nea situalici
pdadoxaio
in carc slslenele economi& sunt stras inler@rcctatc cu sisrmele narunlc. firA
ca h acLivitalea manageriaiA si se .eilate acer lucru.
Un prin p4
lotru
aplics.ea plincipillui
enunlat il reprezinld digudea comparinilidtii
dint e conlabilitatea pabjmo uLui mrwal qi codabilirarea naionab existenit. motiv
pc
ru
cde elaborea colturilor
palrinoniubi
naroral trebuie sd subordonezc umiLodelor
obi.onve (Bardc,1992. p
133):
.
sstematizaroa intr-u cadru coereni a Dui impolrmr volun de dare dispdatc,
.
reflctarea ul.ilizxrii rsusolor naturalc rcspccund rcglla contabila desrinalii-ieswsd"
sau 'tdlizari+usr"
(de
a@penrc).
.
reilectdea evoluliei rsuselor (natuale) din punct
dc vedae canlitaliv
{vdiatid
slocuilorti calilativ(integritatca, fuDclionalitat*r*u^elot,
.
roaliaca deschlderii
&unctelor
de legltu!) cdre .ontabilitatea naJionald.
Corospwator funcliilor ecologicr, econonict
ti
social-culluald, structura cmturilor
patrimoniului
Mtural stc ccnhata po troi mei catcgorii de co ui (Iigua 4):
.
conluile elcnatolm,
.
contuile ecozoelor,
.
conturilc acrnlilo!
(grupcloFJirta).
Rclalrilc rlidrc accstc cortuj sunt
oxfrimifii nrorct.rc a schinbrrilor
uLrlrzrlc
ri
.,,t,t/, ddn (satel
jl)
ale
rcf\..tate pri
cont\rile da
dinire mediu qi
dctivltatea
tegahcn.
iar ii curl
cconotu'co
sociali sunr
.
a
z
E
\|r1l\i
t
Figum4: SnrctrraconlurilorpatrinDDtrt0inniurn
tMtulik don.ntelt lit stabititc
lcutru
fiecdc c.lcgorie dc rcsu*a -
$n,
el. fannii.
Jlori, rcr,,sc subsol
$ireprezinlE,
ir ultih, insralti nn 6ilant miniatun;re scdcscrie.
1..
i l, 1
n.r,lc"ln
-Jr
b:.Rdocl.
'....,.
r.,, tr
j,rt
tr,ar...
rtu oo(rnritu.
;.ncrdlc
dc d r\ira.r. ,r,.f.
d I rr u /..,; b
""
Figurr 5: Cadrul g.n$xt
d ehbomic i cotrturilor rteDcntotor (in
..znt etrmcntutui
1!!pn,)
t
t*
L 1"
"*
aonnoicnrcle ?|clor.drlnqide
D!^ ,rb,dhb
ri konc
a
pBi'c
tv
r
t,
r.ffR I
C.nlurilc olenntelor sc compun din:
.
connuile odtrale ale elenentelor.
.
conturile de legaturd: elenente - ccozonc, clcmcble - agenli (erupe-lind),
.
biidiuri calilative.
Contutile centale ole elenen elrr relaltuncazd, pcnlru r-ona dc refcrinl, stabitird, srocul
oilial
ri
nDal al ncc.irui clcncnt cu un noncnclalor al fluxurilor (Fisun 6).
Comteati! cu conturilc fluxurilor pcntru scclodele rprezenldle in conrabilitatla nalionaln,
rluunle bgale de seclorul hediu sc plczi
d sub iorma unei secvenlc dc conrun
.orspoldentc plin
inLcrmcdbl soldunlor contabllc (lr4la):
.
contul reimoiril naturalc
(sold:
reimde narurall).
!
.o.ru anendrdii
'n
^e,
a..id dsponibrh !.Lrt.
'
conrd dcsrinaliei tuEle
{i
utilizliii (sold: acumuldea neta).
.
contui dc a@mulare
il
de
nahimoni\
.
conLul cxponuilor
(iclni
in atirrd zonei do rcieinld)
airnBile de legda.rd
"e[arata-.uzon."
tullccg miicaiea sio.rdlor
Si
fluxun]or
3lenenldrq in luncfrc de dtllite sectoare ecolosi(e dc cs. apa4in (nxr ape occanioc, aF
I DLinentale - raun. lacuri. apc subtcrm.).
co'lunk de leedturd
'elehtent.-asenf"
nat.he zd age4n ca.c inreryh in
sc(i.iirc.,
ntilrdca elencnlcld. respcctnrd clasilicarea acesrora in clcncnrc monerarizd(c
!i
renbneLanzate, clmenlc aprDpnabilc
ti
ncaprcpriabilc.
tsildhluile calitotive
^1..\.mc
clor descd! nodificlnlc srocurilor de elenenk.
p.
.is.
Lic calllalc. Dacd ste lorba, de .xcmpl!, de clendtul loli! sc va av.a ln vederc evotrlra
{rucLu.ii acstuia pc cl4e de calitatc; pentr!
agrcgdea datclor se
Doarc
arasa llcot oi clase
tie c,litate u coeioimt de ihbortantd.
Cortuile eco&tek f; t rzraa
"
csLe o noli!rc nai cupriultodc dcca! ccosisrmuli se
dcl.lnc9tc ca u aaclorirbh id.ntiJi.dbil pe b teritoris endftatit pn t/-o stabilitate
elciqt de natu,
ju\tfi.aad
ttotutul unei wittiti
penha
latuiarea ri
Mnbtqea datetoL 0
ld.ture,
ur lac, uh sestetn de fiu
(onoEen
di,
punct.!e
redele ol debitului
ii
biacewli| a
:udi de oatg de uh anthit tip, o dnpie sal ua at\anblu d. itupiL an oruJ stu o nnd
,r'd!6trrLi.vrr e.ozord'{NSEE. 1986).
co unlc ccozoncld rcnecd hodin.rnle swennc la nivlul wei ecozone
pivind:
4cnaja slatiubi, poludoa,
divcsilatca biologica etc. P6tru acesta se recurgc la [oro-
InLe.rprctdea hnilor obtiNt
prin
satlit i! cdc sc obs*vd ooupdea spalului de c'lre
ecosistemele tcrsrre
Si
trotuodele onogene alc rctclei hidroeraficc; se dclmitedd drfcl
!tutili elenentde.
Feniru
cdc se irtomesc cmturi, ti carc sc r'nregislrcu, evolulia
,-d cr' nlor nnvrnd
''acc
oc sdalatc a acenornlrd.
f\rNFcntsi}piblujv
x"
'x'
ro-tnl a
r t,,1t'
"t"*d*
I
1-J=
i-__,J
-- -+-- l
-i-
l
_l
-t
I
F.Er
::_l::a
-i
| 4 lcrni ioicnr,rift
I I I
l----T--
-1_'
-
tl ir:i
----
---uL+
-
-l
l'isun 6: slructui. genen|n
. conrutui cenrnl d ct.ncntutui
.tX!!
conirdlc coozonlor se compun din:
r
conturile ccnhale ale ecozonelor:
-
conturileelcmenrclorcoozoneloi,
-
bildtunlc $nnetice alc ecozodelor.
.
conlunledclegdturr:
ccozone-elencnlc, ccozone-agenli.
CMt rile el4rteleld
e@zoMhr soliciu u sludiD dratitic Npra losistcmcio cu scopul iN@-
Lariqii elenentcltrcmpone c ale e@melor, nmend a li rcfl{|ara elotulra in tinp a acqdoE.
sc nnn
ttc
".ont
de
tun.|iot"r
' a uni ccozonc conrut 0uurilor uui olcncnt (clcnenre
chinicc, biomria, ene.grc, spocji dc dimale
ti
planre)
aparlinAnd ccoz.onei.
150
6 sLuc6n:l=sh.in!6 r (Ar 3r.+D)
!"^,@ie-ba
j*ll!4ej%!,r)
:ltu l
Bil@{rlnb sinretice
ate aoaaetor
sunr aseminetode
cu bilanlunle calitative
ale
dems.elr-
rcdc/er'rnd rab,li,u. \rkr
ce
rrir
rs.e sur pur,
in eqJc;ta pnnc,pdtii
rdcr;
de cvuluFe d eosistetuetor (F
iBura ?l
::::::':"!-!3:Yl:l:.:\embt'
e'ozLuc-app,ti
. o$chu
romeic dc
f!op,,c,r,
r,
upuilc oc praquto
xeffriare asuprd resurclor
zoner.
)n . onturitp
.aaenrilor fur
itue8Arr6tc
inracturje
aoviut
cconnDcG\.ciolc
osu.ra
pa
rmolulur natu.dl. ulrlr/ar d;n s6t scop \L!ac.u
!a\-nnmcc
sr lioun de z.Dc pre,dD,
c
conludle agentilor se gnlcza
inj
.onluri fizicc,
Pnnele
rcfl(,;nq
116
Lnca ckrc r; d..m
"supra
nedrLir.
ie cetctar (
c\a,Hra
..or:om ra apd naoulturlalnd
ricoqtu, ast,on{i dellu6
La tardd tq con rile
fzile
@pnnd:
.
'
o4tul
Cestiondtli
.lcmenwldj :n ! *e.
rcntru Jfr.ec
(teme{.
sc rruegrs.,crq
rc^halJ
(onff4r,
\arc
dc csr-c acmt,ta aclrireaecon.nico-uratt
'..untul
J{tuariilnt
Po../,v/zi
tc,eacnnriJr
frete\al). drn I .d,r t\\"u,:.- rc^nd
ccmonac
(coruur.
ti\rar.4,nulareJ
dtc rsrctor. A"e.t cun
'lc
r atld. drdnd drcfl..ntmj
rtuJr.c
d( ,+ube
J,nrc Jlcflr.
delntrar.
oe hrd,dunt.
I
ti.cct
.aret.rurn
con,rb.tr.dea
natronctd
j
nntul de o@dalare
$i
de patlto,tz
desciie schihbtuitc
inlwe,iLe
in ceer ce
Driv$Le
aproFidea
lemcnrelor.
Fisuh 7r BtlltrFt .cdonctor (An.nd
conotet ct {t, 1990)
t5l
4..ontal
eationdii
elenentulrt in cde. pentru liecsc cLement. se inregisrreazi rcalLaLul
'toncctlrii'sale de cakc agenli la activiLarea economico{Nialt;
5.t:o tl leenla ilar
plodustui (elcnenlului prelerdq,
dh a ctui lc.ffde le7ulll
divcFele dcsrinalii coonomicc
(cotrm,
liqarc, acumulare) alc resuselor. Accsr co
loate
fi insolit dc un allrl. avind drcpr conlinut iluxuril dc rcsusc di'rtrc ascnli,
dcliDilalc po b.z. rmlrilor
Si
seoroarcl.r din co abiliralcanalionali;
6. contul .le a.utnrlate
$
lz
pattrat descie schinbarilo inLervenite in ceea ce p.ivertc
aproFlerea crmoncLor.
Acc(e trei conturi fomcdza impreuni oontuilc cldncdckrr aganiitott .onnlt de utititure a
teritorittui,ra ct. sc t.\Ic.r1l
- tracLicile
asricolci tipuri de sol, utilizlrca de i.gdjamintc qi pesLjcid.,
irigqii.
cre$erea dnimalelor 1n ssrd indusrrirl,
Luismuii loclllzdc,
pcrioadc.
duratd. frccrcni!, ccbrp:dente
Conntrite tmnetnv no la sLr; de itlicae evulLftca rn\,nehrn a
(ompnenLet{rr
notuaic
prccutn sifluxll cficliul.lilor ft'antltcde asenli. penln gsionarca
nedintLi.
.
contud derivaLc din conLatililarcr nafronalr:
'- uontunk, ptu-levirjr
ii
rnrljzliilcluscjor prinrrt.
- conluile evalL,inl ccon.nice a p3lritron(,lu
iarural
.
.onludlc satclit a1e nedrulL'l (IigDra 8).
tLnrs!!q-rl!,"r,!.
.-_.- !!r!q4jie4!qsL,r_--
l'igur. 8: Sfc.. dc cuprhdcrc ! cotrtlilor st.tr (Arnlud Conotcr ct d., 1990)
so preconizcazd
conpletdca sistenului contunlor agenFlor cn inc6 un cont, col al /.ldjtt ,
de n?dtz (Co0o1e1,
I 990).
152
DrvllbRrdffibitu Fsi
!inmdid(vol.lD
ftnq l
contul relatiilor de hediu e
pntca conlinc indicatori ai Aewentarii difcritclor slaiii
latuale,
precm
9i
date socio-demogDfioe
qi bugctul de timp pentru
aclilitatle lecrcaLive
si
turisti* de valorificde a
parrimoniului
Mtuali
lqcuit,
vanitode e1c. De dmcnea, d
puloa
fi swli in vcdere idicaton, doteminati
pe baa opjnici
publ]@, pru
cso sd sc
stahlesca locul
patlinoniului utural in sistemul valorild socio-culturale.
Prin slocLuri
!i
confinut, conlurilc agerJilor se constituie ca o intcri4n inte contabilirarca
patrimoniului
natural, contrilc economice
f
i sratirticarocio"cllturald.
Aooasta scun6 preze are a structurii coniurilor patrimoniului
naturaL rclev, nme.oase
diliculldli
9i
uncle limite cde au drept cauze onejna.e posibilitdtilo dc |tnaide a cfortu.ilor
pcntru clabotu@ contabilitdlii
paftinoniului rEtual
9i
de oblinde s informrliilor. In a.csL
uiti6 cd, existi o sclio de taclon favorabiii inbudtrtirii cantitalive, shuctuiale
ti
.alitativc
.
rcalizdnle in dommiul telcdolcctici,
. crcsLormpcrforda4ei sistemelorntfomalice,
.
de^otareamodelelor ccologico-cconomice,
.
multipiicarca
d
cDrsolidtuea fomelor dc colaborare intmallonah in doheiiu.
Un al lrcilca arp@r c{ it
pune a'nFenla auprd deneFuliri citrc o cont3biJilate a
mediului sub loma contabilitdlll Dalrimoniului Mtural cft ooordonarca ctonsild dlo
domcnill sldtisticii de mediu, a cobshlirii lldicalolilor de mdil. nr dircclia inlcgrd.ii
Sistenrl conturilor palrimoriului natudl este concp i!
jurul
crnturild .enuale (dle
clcne.!.lo!, ccozonolor. asedlilor).
Din
pucr
de ved{c alrr.tb4dni, cdluile colrale cupnnd Dt stoc iniial
9r
unul nnal.
precm
ti
opdaliilc intcmedide @c descriu bccdca dc la stocul iDiliai Ia ccl lindl.
Dcci:
Stocul initirl + sumr algebrlct a nodfiicdrilor dln perloadt dc rcfginfn
=
sbc nnal
Modin.3le stofllui se analizez, !e in tenmido
26'1fie
htennmi de
fudon
deruialie".
rturd desdie miscdrile dc emulare si decbulde ce afectw-i nivchl stocuilor.
Factotii de vqrtulie sar t'nxrri cdre provo&t modificari calitative al stocurilff sau, cand
ac6ta
(modifcrrile)
nu
pot li a,tribuile uui llux anumc, ai6 soldulxi lor
Geimoiic
na1u.lr, 'lresiunea" agmtilor. . .); deci N smr contabilizate lluurile ci lmpactul lor sDpn
slirii (apreciat
lrln
cmtit3te, de Mi alcs
pn! suprafdld
ti
caiitaro stocurilor.
Modificirile de sl.re sau de calilate 5l unn4ilor patlimoniaLc (natu.sle) pot fi
qplicate
cu
ajutold nuimlor cldice: bildlul fluxurilor haGriale (cdbon, ao!, biomsi), bilelul
energotic al sistemolo! etc. Acerlc modific&i au, de obicoi, cauze nuliipl:
polude, pracrici
dsricole,
proteclia spconld nalurale, t hnici de exploatd a rsurseloi etc. Atmci cand
amcn a factori nu pot I identiljcali itr lolalilate este de prelrat s, se reugA ]a ril@'rt
t5l
ne sule
lblleqn
calitaLivc alc elementclor. bila4uri sinttice a1c ccorcrclo, sau La
rcrou e tu
{4n
bildnlutui
I
pr'\eqidcofcr{rond.r/d.(,(
n dbr||ral i ndrim.ni"lr nd rtrJ r'n-ril(J! Jtlrurr' a
rd u . r. au ,J ul dc s aiguid
'rr
rd dc
'd
i
rreeone dc con un
Gr
de(r Je x
'rn
rrn'!
nomenclalot oihc cclclalie dour.ategoni dc conluu
5.5 Ajustarcn conturilot
nationde
creigea compatibilitdlii
dintro cortahilitatcd
latrimo.iuld
nalural
ti
conLabilitatea
.atiordlii
presupune o &6rnc concdlrata pc ambelc pianuri. In .ce$ co exl, o pmblcmd
inportdrn o reprezinti ajustarca corLu.ilor .dlionalc in scnsul dlmcffionirii corccle a
sratuLL'lur inJi.alorilor aercgati
!i
in
prmul dnd a PlB, ca itdicatori dc cxPrina.e a
-.
nisurii cconoDrco{oclaLc
,\nrc!d.ne ol
Fropusc
penliu c.rtabililaLea mlional! a! ca puncr de plecrrc aft vrcii d.
D.ftti.ntele .le
fond
at pnt
^
li .{pnnale $intetic
l)rin
faltul cd
'netodobgia
dc calcul a
f,ll] nLi fe .cla paglbelc provocaio p4trimoniului mturrl. sarL, inro l-or i nai rcsransi.
.atiLal ur ndlLrdlcr p&te r capil.lu lli toLal dl socilLdlr.
nalicie4elr
fom4le
sunl rclvate de si(nalilc n! od cu oat u.clc br.Lri $'.r nrdr
laLhdcnre (aqio.6nd insens'ldeleni Pig)deto.
tio
dmild detcriorarc d irunnst;rir; !r
ciLjdnrerd autovch ic ol el.r .slr raimdc,lihpuldc dcpl6a.e crgd,IJoluar.a 3rnod0rici
ri l)ol
Mrea sonord dcvin rnai dsrern,c l-BF de conlntL'l irdlvidulli.
i.P. Bardc
(Bdrdc,
I992) idcnri fic!
Ijlt
linne alc coniuilor &llonale:
l. s.ivcirlc
proouratc
dc rcsusclo naLurde (ev&ndea
ri
asldila.ed detc!.ilor. sarvicrl
ecologi.e, clinalericc, rcorcativc etc.) nu snnt contabilzarei
2. pa8ubele provocdtc
ncdirlur mt sunt, dc ascnnca, contabili?aLe
!i
pin nrnarc r! sc
I xploattuca resurselor natoialc csle .onsidcrald ca owiondd o cre$ere a PlB. Ilil d
confcri accltora statutul unor actire producrive, fslA do ode trebuie sa ia in calcuJ nrum
4. id rapon .u coltabilitatca oalionala. chellulelile pentu prorecfia
ndiului sur supuse
und cvalulfl di itrdnliatei
costurilc de conhol a poludrii finanlatc din susc bugcrdc sunr consideratc
consunM lindle, majorand, tu conscclnJd, lIR,
-
chcltuililc scctonl'i lndusliial penlru coleLdca deleulloi. reclpcFroa lnor
substdle sunt considcratc consumui iftemcdidc, dducandu{c di! lID,
-
cheltuilile dc exploatare a insrrlaJiilor dc dcpolum sut oonsideratc consumuri
inremcditrc, dcducandu{e din PlB. in timp ce invslitiile pentru astfel de
instalaii tuajorcaza UB
in dQ4iiea uor atfoL dc limirc atr dincdL4i de na[rr conccptual,
i
prclic?t. De exemplu.
cta(Jdlt de "cheltuieli
.{efersiw", .{. N acuiwazA oblinerea de valode adaugari (ce se
adil'on@a la PIll), alribuit cosruiltr &lilirdlii dc rmedicrc dc citre ud a pagubclor dc
154
D4olbrsdmb d tvn
iirdrc;
(vo.lt)
Pab?l
Dcdiu
provocate dc alfrj. leprezind un as!cL discdabil.
"Nol,ilnea
de chel ab delehNifi este
tusi deoarc.e
ri
.heltuielile olinq'tare
pol
li
coasidadte .a o aFdture irvotnva
hanci,
locuit'teL ca o ap.iturc nryoti,a
Jrisut
i .. (uade,1992.w.1A).
Dificlltilile
traclj
sc relclanni alos laposibilililile reduse de cvalLrdc in fomn moneldd
(da.
ti
liTidi) a pagubolor dc mcdiu. la inporrcctinnile mctodol.i blosir e in acesr sens.
Llbrtuilc dopuse au conhrnL totuii. in tnnp. urmdtodclo solulii pentru.oreclarca conturilo.
t
detmindcu
Si
luarc. in calcuh PIR a wui cmsub i emediar sulrlimc rl
ccnivalcnl al rcnrci prerdulc la nomc rl tJl ca umarc a consumirii reslAcr td
momentrl t (resda luj Holellins)i
.
delimitdea
ii
dcducerea cheliriclilor defensive din PIB
(conside.a.du-sc
cd accstea ru
ocazimoaz-a oblinerca de valode addugalr);
.
d&d chcltlielilc dcimivc slnt nai nici de.et pagubcic,
difo6l3 ar plna, adilioElr la ?tB:
r
deLennitrd.a difcrolqi dintrc valoarca seni.iil{x oi(it dc nrtud, p!
dc o
l,!rrc. $
d,.ll,icljl. dcfenslvc niiorate cu phgubcle
dc nedi! erislcnrc
g
dininla.cd
corespunzitcar. a Plts, atudci caid Ciitrenld crte nega1]ld;
.
cosidedoa desradt ii mediuloi ca un consud de calital nat!..l.
l)c0j: PU] rjrstat - P]|r - cidliuj.ii defensivc
PID durabil = PIB ajoslaL -plgubcle de nediu
PlIl dr@lil od - ll
jl
dubil - cmiunul dc alital tu: crd| de on - @Nnd nc cditlat
Jctfrcy\nrd (vincem. 1996) proFuc
dola posibinriii dc re$re a duabjtjr4ril
L metodainvcstilicidcte,
2 actoda
produsrlui
nel-
1. M.t'la tuvesngei s.te
INC
=
invesrilia nett corecrar4
IB
-
ilvcstilid brutd itr capid nzic,
RP = dclreciorea capitalnlui prcdus,
RN
=
deprecidea nerd a capiraluldi natural,
EN = cpuiz{oa n.td a capitalului natura],
RM = rcfta mtrginala a exploa,t&ii capitalului naluml,
Civ = degerea strcului de resurse ndurale,
t = volum'n rcsuFclor natural prelcvato,
cu ajulorul cdrora pu!m oalclla:
EN=CN
RN=I]N
INC = IB
*
RIV
-RP-RN.
155
Dacn:
INC
>
0, btndstarca conomicn
cste d@b n,
INC
<
0. bmisiarca
@donici nu estc dubili.
z Meada
ttolusut4i
aet
PIB: produsul inim brut,
C = consumnl,
PIN
-
prcdesul intem net,
PINC =
prcdusul ialdn coMta!
iu ajolofll ctu ora
pltcn stabili relatiile:
IIB-C+IB
PIN
=
PIB 'R?
PINC: PIN -RN.
P rNC
>
C. bunAstarea ecdonici 3te duabiln
rr INc
<
c, buast6@ sdonicn ru este dmbili
BIBLIOGMfIE
ARNAUD COMOIIT, WXBE& JEAN-LUIS
(1990).
"i/t insttunqt de MnaiMnca.t
d uidc t lu decii.n: te srstene de comPtes dL patrinoine naturel
Irdacdis
.In Reve
econontkluc, vol. 41,Nt.2, nus 1990.
BARDE .lP. (1992), t d,,u is et
politi4ue de I eNimn ut, P{is: Pftses Uaive4itan6 de
NEGREI C.
{
1996), ,eele e.o,oniei nediului,B\Nett t Etllnra DidlclDi
qi
Pe&gogicl.
SANDI ANA MARIA
(1986),
SMiile de inEa.r:
snit4d,
knnobgie, wi.tate,
(.oqd6ard)
Bucurcgi: EditE Acadmiei Ronae.
V \( EN
l,
Fl FN \
\.qq.).
In,opatupa epuiz*ii rptuselot hah'rale,t dcgrada4i n"diblul
in @nturile nulioiaL. Seninw dg&ial dc CN.S., Bucurgti, lbrodie 1996.
!
PAf,.TDA a II-a
noRilE
sr
PRoGRf,l.rE PEilTRU DEZnOTTf,REe
$l
ffi ILIZfiREfi CRPNaII|UII IIilE]I
t
CAPITOLUL I
CAPITALAL UMAN IN CONTEXTUL
DEZI/OLTiNI
DURABLLE]
Maionkrea
mnt'|rlor ! ; ft popred,
Dtectd rebcri@eaa
t
td
de
.ntrc,|li.e
med.u]u, iu
prepo' dercnl orin ulir?orcc cchioncnLului
r.rlctot gmerr.(<rewro.
1983). kul cde tocnrai a intocuit masculul domindnt
d
care ucidc piogenir!.ilc
acestuta.
se
comoryld a fcl ca o -onsc(i.,a
d Eri .rdctild
do.* de
qetcqie
na;are rde a fsv;;
mnrmirrca
rutflatutui g4eln
al mb.rtrlor ca!e. trnd pKdr{pur. .pre
.intdnricro..,
au
'eous
c rr&are Lmrul rulelar pe{ru .o
femetetc
(-
pur cJ
derr;} dtr rou aflc Jc
rcprodrccrc
C<rets,
198I
)
Strc dcosebire de &sre!, omenij orcerzA un nediu care ii face inrrJ mdaud insemnari
ll::T::,i,
o:,
":T''*."r.e l,c:.du
.{.r.
un meoiL p,npi.c
cxn{ammrer,f,
'?'ll"ly-li,"lll.l l
"".1.ro!
de inJoF^pnr
jnce,cd.,
(odc.
neo,L ca,( rr p!T,,(
(-
d
rr
procereze
ta mrrur Je
rrcr.
apr d
jnJr\j/itor
punA.ori
dc mar!nat
Bd,cric
jefi(
kr
ri
de lryorizse a t@sDiterii
a.$rui mate.iat gcNtic_
Nu i!, p.f,",
."a,i
".*,
J"
"ii leryruarea
p perioade
ncdcfinite a nupoisii
ec.noni.e,
sd.!c,cj,
conflickior
intcrclnice, conticrc!tr
inkc slate vcine.
I,z.r'r{\mr. r4nGunk
dre o( In.or-'pe.de.pccra
uma.r,
rr ..di!.a
r I
afuntatodrc
dc pr.rdc.i.
a adu,.., c
,nlor"h,
c dlr heLropJ.etr
.unr.d|"rj..
a..gxrr
rr,
jflllfljT;"l.lj,l
ce \norc$
odara cu i dcpa!1rea
dpd,menr.,rLi
o,.uphfat,sur,,ru,
(m,q ,-,It,t.
\4
tJo{e,c d. curuni(a.c.c pn
co,xe rul
,nrre
rn h.,z att rt ro rh,-le
(tr&ddr-\c
pe aurGnl7i
djn !a,c di,e_rc. sp.rcsc
r.ccu. sptrtfl
run nl,1
({cbia,.
margne ra !nrizatom af estora.
lmp.ondla
mnlex?Uei
i
_propnd"lito
nediJu {re, oc on dsupid
d(^orbnl
*lr"l',:.*
sr
a.lDra de^otlanr
ecolomre
soc,atc. du c.ndu, Ja erltori
::.-":p*"...3::,"1:
* precrD "med,u (cear
dc or..c.mdn
m"de
cnwoMmt
l..rhedu soJal-.
-ncdru
cultuJ..
-capiLat
mm..
"cap
ral*ocrat,,.
A\dd in rcde,f
semficalirte pe
Lde accsrea tc au in conrcxrul o.zhare, t"r dc,d(r s,
d<mffiudlor!@,16
Frivrnd
de^otlarcc du!a\ a fvadrne4r. ,rr8,. ,"
;;;;;
i;:.:;
oe umede sixplorrm
conlinutul unui concepr din ce in ce rna Aecveniforosit,
respectiv
i
ftvfrtut dudr! ! fod Hli-t D m
v' ru r .JokEu. (
* p,.*. d,-;;,r;;;;
;;J;
bJlfl l.,"J;t$,ft
tlT"J
,..
d
",@"".d
e.,"a.s
"
"
"m-aonro,
tushr .u \ Miedtu d6 a
L4acbt lleKdHi
mp d!roe dm Mkdd
t
i=-
inanlc de a inccrca tumularea unei dfinilii
r'dtru
m&pLul nr disculie. se impun a !
ficure cateva Enarci
plclinide:
. contribulii scmnifioaiive alc uno. spccitltti de ibnnalii divcrc fac rcfcrirc la asncnea
sinLagme
prcclm mcdiu social', ncdiu clltural', tapilal social". "oapita1
uman",
.
in fodctrc dc lomafr acadcmica a spcoiali$ilor,
Ftrc
a sc ndnilesia o
Ptcfcrinlr F.Lru
utilizdea sinta8nclot mediu social sau 'nednt cultuial', pc dc o parte,
iarpe de atr)
Iratu
pentru sintagnele,'capitalsocidl
,
"ca alrlund'. capital cxltuial". speoldiqLii
dc fonnatic ocolorica tndrife66nd o vdditi prefcrinll porru accst din uma $eL de
.
stecial4tii dc fomalic socio-xhdn! i c rcitri.c, indcpcndcnt un'i de allii
9i
utitizand
definllii cchivalcntc. la sinBgrnc
plccurn ")ncdiu
social pe de o
i)d1c
(cx. Moos. 1974
!i
1974a: Sklnncr. 1974i SIe.n, 1970; lnscl. 1980)
ti
clidal
Fihosooial"
pe de Jh!
park (e\ llo rss. franklnr
tj
Pocorcll4 I 9?:r; Zcrnfir. I 97,1
$
1980)
.
spcciali,(ti' d.
rnnal'e cconom,.nj in snccral rcpre2c.r3.1i ai c.ononli reoclasice"
cdnogice" au LendinF dc ! puc
s(m de egalndrc irrrc
.tapitatd
cuhral
,
capilahlsociaL"
ii
"capital n6di' (vrdiNanu.
199E;
p.
i02!j1l2)
.
spcctalirdi dc foirr.[c socio{ned au tc.di'1la dc a
punc
scmn de egd]iralc infuc
_capiLald
ftr&
te
de o pane
!i
tesuna urrnr' sa! lesosele umanc"j pe de atte
partc, dnnno
fio$p.cr1va
prcpordeicnl camrldtie-dcmognlic!, lirDd iJsi p&/crxe
ii
punctc
dc v{:crc mai rudlatc.
faF dc ecasu situal,c. carc sugcrcaun necesitat.r unor claiflcan
ri
.rdonai. p.zilid
Fc
carc nc silunn csic dccoa ci este neccsari orcrare! unci disti.clii inlre capitalul sociaL
!i
capitalul umd, inlelogand prln acestr din lmn accle canctohttct .lc indirizitor um{ni
tarc ruDi
prternic
semnilicaiive dlh
punctul
de
yed&c
{l dszvoltnrii economicc
ti
socialg inclusiv pentru
rrproducerea
de bunuri
Si
scnicil!!
Prcci2area p eni0 scmnilicativc aie nmnca de d sublinia ci nu toaLc cdaclcdsticile
ti
nrci micd toaLe categonile de caradc.jsticj ale indivizilor rmmi sunr cgal rclcvanrc din
punctol dc vcdcrc al capi|luiui trne
ti
de asemcnea, inlodanta
judictu4.j
setcclii a
li.l a inlra in delalir orc nu {ac obiectul prczcntcl anali2i, si rcmarcdm faptul ca in mod
d!bg. nn roatc componentele
I
ptupridelilc
mcdiutuisocial sunt pulemic senrnifi.arrle
lredru
dczvoltdea eoonomicd
ti
sociahii cd deci, numaio pdtc a accsroru vor puica facc
obicctul.lenliei
{i
dali2ei din peslectiva .dpilalului social.
inllc capitalul uman
i
capiralul social exisre raro uri de incluziune
9i
cauzalitate cncoldrn,
in scnsd cA daci exnite caracl.risrici co.sldcrare deznabil
tot
U
genoratizdtc
la
Fopo4ii
scntuLlcaiiv aie populal,ei t.ral. sau unor sub,populslii ale ac6rcia. sc vor
Fioduc.
rcconfisurin Ia nivolu] capitalnlx' Nciat cc a facur posibili produ4ia d nasi a
resPEor'lclor carauleristici
DL.lilbro drr d h,nrliFrdid(vor rr fti a rl-a
lreze a elizn. cd nu sE @nsidd! cxhaustivd, ia in omsiddaJie umttodeio cateedii de
conponent ale capitalului md: 1 apLiltdinile; 2. abiliL4ilc; L alitudinile.
ApLiLudinilo comtitui &ea componmtA a capiralului uman in cde por li regisito infllenle
puternic.
!i
nenijlocito ale eredilnlii. Dc cxcnplu, in legnturl cu o ascnencr aplitudinc
gendal, precm inteligenia, exprimad
p.in
IQ, s'r tosl cvidcntiatc ilrllucnlc gcnen@
ce
cxplicd co1
putin 50% din vdiaia scolutilor indivduale (l-rmat, 197?i Plohin. 1990). cl
nai ftecvent, aptiiudinil sunt definite cr
predispozitii pcntru
.chizifionara rapidn
!i
Iicientn r unor coopctcnfe
9ikau
pcrtru r@olwra cu Ncces a uror $r.ini su
cfectuor@ unorrctivltnfi specifice.
C\ toaic cz aplitudinilc nu sunt d.ocamdao comidEre
ti
unanim acccplalc drcpt o
compoenu a capitalnlui nnd
9i
nici N beneiciazi de sulicjnd vizibilitatc din
peFlecliva unci dmerca alatenenle, pot n identiiicalc
Factici Si
tndi4e de evolutie ld
nivel social cec sugedud exlstmJa unei cm$icntizlri difize a acestci silDatij:
exislenta etivitdljlor sa! chia! a sist mclor de selecli
ti
orionldo profc{ionah! cu atA
mai conplcxe, Fai bine dti@1ate ql mal ficlente cu cat nivclul
tscneral
de dczvolrarc a
unci $oieliJi esle mai inaLl;
cle$erea
pondc i comlorentelor opliotrale
fi
facultative la nivclul curjcujum-ului
tutuor cicluilor dc invatamad
(tcndirfd
obsnabili
i
in contextul recmlelor dener$d
dc rcfmare a invdtdmantuiui rom@esclr
crcllda li2ibilit4n pioblmei elevilor slpradoiali ' qi donolldroa unor sr.atcsji pentru
adaprarca otertci edDcalionale la cennJele speciale al acslui tip do clienti"i
utilizNa tot mai frecve'rti a adaptriii proesului dDcalioral la cdacteristicile clevilor
!i
studoJilor (inclusiv la cele aptitudiralo) ca un critoiu pslru evalxdea crmicdlum-
ubi
si
caltaii ina4rmotului
{Usiclici,
1997).
? dc altd
part - mdi dles d reie rc la Romania - lipsa unei concepF coeiente
$i
a unei
shaiegii nationale de valdificdo a capitah'lui man, se concretizedd itr .areva iipuri de
crdi
ri
insu@c majore :
.
lilsa Dnor dclinitari cld Intre altitudinile necesae succsului
icold 9i
cole nc6do
succBului profosional, c! cons@iDla rcglijdrii idennficdrii
ii
denoltdrii celor din utu,
.
crcdinla romti ci doar ahumltc tipuri dc aptituditri, deja prezente
i
exceplional de
bine dezoltate la elevii tutradoati" sunl obiect legirim de inrs6
lenttu
cadrclc
did&tico, facrorii do decizio la oivclul sistenului d. ilvatdmat, utilizatdii dc
pcsoml
sau agc4iilo
Suvflmentale
.
ncl,ja.a shimalic! a aptitudinilor pulin eviddJirt, cu consecinld rimenrii aceslora
in situlia de 'Subdezv olrar
Dsca adoplrrn lnsd
pozlia c, aptiludinilc constituie unul dinlre tipurile dc conpmmlc alo
capilalubi uDaq se impu alo4iei o sene de &livjlrli plin
cde rirtemele sociale
lot
sicura deryolldea
{i
valorificdca aceslei calegorii de'lesuFe":
L ldentilic&. Accata activilate se poat manifesld la nivelul a cel pulin lrei paliere de
complexitate. 1..1. Id.htili.a@ aptifu.ln1ilot .nrce. Esre vsba dc identiicr@
16t
lDritudlnilor kic, in li'nclie de siLualia sooio-economict
tre^nL!,
obiecrivelc
rrosra,nclor
Nlionale
de de,aoltat qi tcdintclc prclizibilc alc evolutici situallsi
nxcaraliurale. vor {i considclalc dcosebil de sennjficarivc, putandu{c colstiol in
ccnrrc de intqcs
p.ntru proeJamc spe.iii.e. 1.2. ne|liJicarea s?e.ili.urt 4ptihr.lkd.
tite lorhd dc idontillcarca uor
Farticuldiref
dc diskibulii aptitudinilo. la nivcrd
difenrclor sexc.
gtupe do virsd
sj/sau.lt(tr
snb-populalii smnillcative ale populatici
totale, cvcnrL,al in comtaralie cu ascdonca disldbntii iderLilicale de ccrcetare ia nileld
ulor ate popnhlr'. l3 Llanti|icarca aplilu.lililot inditiduole. Fsre vofta de
idenLiucarea
trczctrlci
Iu nivehl irdlvi2ild dtil a apLiludinilof crilicc. in surul
ncnlkriar nai sus. cat
$i
r ap(itLrdinli.r dc oricc mtul, senni ticuLilc
lrcntru
d.zvoJtarea
pcrsonala a acestlra sau d ce(u nileldc rndilesule.slc rdarcabil
2 Asigurlra
pcrmlsilittij. lisle vorba dcsprc ac.ivilAlilc pril cdrc se sigu.n
marifedarca, la mvellll .rganiznJii'ff
ti
insriLuliild socielc, co dcoscbnc a i.i.i
educalionalc
ti
lucFLile. a
lcftlisivrlilii tdl.d
mdjfNtarca socelicului d_oliLuJrnal
individrdl. lir.tntlc lJ acc( sens p.! ii aolivirSlrlc Cc
'rlaniilc&c
.oe sii .si!'rc
d&iculln-ului fstrcnm c*rcrerisrici
ftcoutrr
"ditntrrlir.d (nepxr|nciL ot
fducarlon and S.tcnr.. 1939:l-Nicvicr. l9C7l1 sau
!.Dqan\.]t
d. scnrihllizoL srL:
]trt.tbnde
pioitiondili. harigeirld
3. Ite,voltrrc. aptitudtuil,'r. l-1s10 vornr rsDrc prqrarr.
na$Dal. sad
!roie.l.
Niid
.ir.irl .hicclivc crnli.iac !.rnol',rca unor llturi d.L.rnirrat. dc aptlnrdid ld?i rl.s
dmlrc.ele idsx,icaic Ctuli cnLnr") lapoprrat,
ii:,rrt.
udd.d!.irora3siDen.a i.t il
.r pnn:a|rodujc
'1i.1.
naxinrak:
,\bnriiilc .cpre2nfi una ij$t( cereg.riile dc c.mponc n alc caFiLdluld lndr ta riv.lx!
ciirora pot ll fegdsiLc iE{r d,i{rt nD c insumdLi iilud'.Fle ftcdi|lni kr.ial
ti
I'u sp4ii1.
llcca taiulul soci.l. ,{bilitAlilc sunt dc oblcei dfiritcin trgncnitt sJ nrdcildtii e/!.th,.
4e efe.tu! ., elicicltti, iettunta
i
preci2ie
q.tiritdti
let*ntwe. 11) snot dertrt.ieti
mentule tau
psihahott i.e, cam.tei.ak le ,n iittll tizl tie e onaii:ar., rupidikrt.
$i^tu
efiriatld. c) 4tithitu irar
ploces.
netule conplere .uh dt
I
n\.legoea nt u,lt?\nl
In oricare dinhe acestc accepiiuni, sprc dcoscbire de aprnrdini
sl
chid in condiiiile in .ar.
p.L
ncccsita
preexislenla
lnor asencncd cdraoredsticl, achinionarea abilidlilor neccsjli
'nLoactiud
in contcxt sooial, fodtc liecvan expunclca idivizilor umsni la i.nucnlclc unor
s1 afi. conterte, materialc de instruire.
Sprc deoscbirc de lonpelenF, abrh4ile nu sunr dre., lsoc'fltc cu excrcirarca cu succes a
urci anMite prcfcsioi.
Pltod sFrne. de exc'nplu, cd u scr spcoinc dc abilitdll, a cru
dcllzifie a insr tavo.iata do cxlslenla unui ser de aprltudini
$i
dc o insruire
corcspuzAtodc, dau conlinul c.npetenlei in xcicitdea unei anumrle prolesii. Pc de alld
laiLe,
o abilitatc anune poarc il o .omJ'oncnt! semitcatill a compdcnlei in cxercirarea
uNi evdlai dc profcsii,
una dintre condiliile pentiu ltnctiondea etcienta a individuhi din
lcspecnva
unul staru social (lie accsia nlnistru sau tall) s!! chie und din condiliilc
peni,ar
mdlincrea chil
jbrulul
enotiodl.
162
Drr'orhedhhi
'
boneapmra(vo n) r'da!tr.r
Lste inlersdr do remarcal faFrul od, dlnLrc toale cateedile de.onponenle alc capitalului
umar\ abilit4ile pe a fi fGt primclc carc au lncut ca ituIituliilc dc invatdna si lie
denmito lnhelrinderi cducativc" (wills. 1991) Dc admeq pot
fi idaLificatc o serio de
evolulii intcresmtc
ti
smincadve din accastA
pespecliva:
in ontdtul a c@a ce estc din ce in e dai ftecvot denlnit mdagemmtul rsmelor
umane'(PiLdiu, 1994) nasurdea pdlbmantelo. profcsionalc
cap&d o ibporrantd
cchivalentt cu m&uroeaatribdinilor
prolesimall
iD cadnn a nmeroae sistcn de invitrmant. cotuporlametrtele obswabilc
!1
sbiljtttilc
sunt din co in cc
'nai
trecvcnl urilizdtc drcDt elnm1 cheie in dennirca obiectivelor
ducalionale
(tendi{a obswabil, reco!
ti
ln s'sremul dc invqdtnant rohencsc)j
odatd cu trerea limpdlui, util'z{a abiliLililor in s6uL me4ioDr mai sus dcvioc di.
ce in ce mi Aecvontd, id numad abilitdlrlor luate iD cosidede ql utili2ale efectiv
slo.cfre. Spre exmplnj dac, rn dod cabva docenii in Lfm4 a ciri, a scric
si
a socoli
cku linguele abi1it6li pentru a crror dc2vollare
qa
coNlderat responsabil invaFmaltul
pnmd, contributii recenl fac rcfcrire la abilitilir de comudcare, abilitali dc obscryarc,
abiliteli dc slLdin. abilirlti de rczolvarc a
problenelor,
abilititi fizicc
si
praclicc, abiliiti
deeativc
Ai
imaginative, abilitlJi nmericq ahilitati
l)esmalc
qi sociale (Wilh. 1993).
M.i mult decat alal, ooltril
lii
de dati recentl ii dodedul consilierli evideDlia! o se e
de "abilitdli
itole de gendnc qi aclionale dc nltur! s, aiglrc c callratc
corcspunz6lo{e r "yreltiprinolosrie'l prjnlre
accstca nun:liandu*e utiUzdca dc reguli
pdonale .eaiiste, aumarca propnild responsabiliqti, atribuiiea ad@vali a cauzelor,
srabihca dc obiccrilc realisre. cl4ificarca prcpriiio vahi, pi.stdea
conractului cu
p.optile trdiri cmolionale elc. (NchonJors.
1995r Llsievici,l9e8)
abllitedle necesee succesului scold sut considdalo a li idcntice cu cele neoesarc
succesului profsional, ceea cc conduce adesca la supldolicitdea tuturor clclilor
patru achiziriondea unor abiliuli smnilicalive peniru viata profesionaid
acdv, a nnei
inImc minorltrF. Accdti situatic, valabild
reltru
toale discipljnele, dar dooscbn dc
evidmu in donmiul disciplinelor rndenati6, 6te r6pmat'il6
pcntru
lipsa dc
indedde pe care utiilzaloril dc posonal o ndifsi, in pnvinla rezultatelo. olde, cd
un predictor al pdbmdlclor protsionaic alc celor @ solicltd tugajtre;
aprecida d.rilidtrlor nmljlocit smiicalive pe ru dczroltarea d abilit4i 1a elevi,
sluddti sau alte catego.ii de subiccti inclui in progrme educ.tionalc, drcpl nai pulin
"academice" decat cele in cde sunL comunicale infomani. O indicatic deGebil de
semificll've in dce sens
lrovide
din modul de calculde a nomelor didacti@, cdc
trmnilc mdajul ci pcnhu acnvitatlo de semiffi
Gpro
deoscbirc do celo de cu6) cadrul
didactic nu de nwoie dc dci un lcl de acrivitate de
presatire
sau
ploilicarc;
noglijdea sistemadca a abilitdJllor ulil tuncionirn optine a indivizilot unai in
coltex! social
d
menlineni sI!fl4ii mdlali
neslje@ sistomaticd a rGusclor
$
d.tivilrlilor specifice nedde de^oltdrii
abilita or, chid
t
in conditiilo in cde se fac dleri.i la deplaeea accotului diBprc
'bfonaiiv" cilre'tducativ";
h aocla{i lnnp -
ti
Dai alca cu.oferiie la Robada - lipM uDoi conceptii coorcnlc
$i
a fttei
dnlcSii nalionale de vaiorjtictr. a capndlului uman, sc condetized, in cALcva tipuri dc
crtri si rnsuccesc haidc:
163
,Adoplarcr
poz4ici de pnncipiu c, abill?qile constitule uNl dilLre lipurile de componente
ale @pitalului ldan impunc atolici o scric d &livitdfi plin
crc sistcrclc socialc poi
&siguk dc^oitdca
ti
valorificdeaacEstci catcgorij dc rcsursc :
l. ldentiticr.. Aven ir vedde &tivitdtilc
prh carc, in ulna analizei situaiici ccmomicc,
sooiale
t tolitic
cr.cnlo, ca
i
a Lendiqelor previabilc dc evolulic. sunt idcnlitcdto
accle abili(iJi cdc
pot ave. o lnnucnlt smnificativd aupm evoluliei acstoa in sen l
dorii,
prjn raponae la crile.ii linri^lc de conscn l experlilof $au dc dorinlelc
tr
intclcscl legitim cxprinate ale ptblicului. ln ca2ul in cs re dore.$e adoptdc!
$i
implmcnLa.ea nodelului dc7oltdrii durabile', compon@lclc modclului p.l li uriliiate
dlepr ontdii
pentru idortilioeca unni set de abiliL4i putcrnlc
sc.triicativc
Fntru
rcurik reariT,lrii hul asemcDca abiicrir - | I . Iddli,fi.olea obilitdllor crit.e Esre \otba
de iddlilcarca abilitdlilor car. din
tdspecLivd
lnor critcrii did catego ile menlionarc
nai sus, sul1 dc.sebit de irlorLant
tmtr!
cxercilarea cu succes ardni larg evanla dc
protc{ii. Slr. dcmplu. dacd, !'1 cdn sc rcmarci p
bund d.cFtate. molic\ dcaorrrrii
lurd)ilc
prcslpuc
expc4i
fi
ranalcri .arc sd of,*c7e.u'x. ro! tlt do gandlre",
0biliGlilc nrc.idlr clra.Lerstic. p.nti: a..asLa sc isfun ideniifirtrre
ti
unlntari .rLiijoiL.
put:tndu-se .nnsdtu ii .crlrc dc irl..c"
I)cntru
prcerm!
sfcciloe i 2 ltlrlili.arca
dillrihtliri dLilildjLi. Eslc vofti Cc ldenrificded ruor pa:riclldnlti ,ic di5lxibulicl
rbililiirlor .riLi.ri l! Divclll di&yrL.lor sorc. grute dc vrislt
ii^rr
altr sun"potulilii
scmrillcalllc ai. ropulalici
toralc. cvcrnual in cohparatr. .u aJcm!D., djsrlbllrj
id.itit..r. i. .eiccirc ld nivclnl !n.r ailc
iopulalii
(dt
cxcnrrr dti
1ir!
dc^otralc
Ji
rospocrrr, in cus d: dc^oltdel I 3 inlrtr'.ar.a abilr,iJilor it.liri.l"dl? t:s.tt ritbd
atiLt dc idoiillclrcd prczcr{cj
ln rivel!! idiri2ilor a abtndLilor c..ni.. i! lensnt
meiroddl na' suj. car
tr
a dbjlrllill{r de oricc ndtud. s.nnificaivc pcdru
dczollarcr
pcrsonali
a xccsiora sau a] crror nivel de rarildsldc este reharcabii.
2
3.
Valorizarc. [ste vorba d*pLc &tivilirlile
I
r ctuc sc asiguri condiliile pcnrru.regcrca
vizihilililii ablldtiloi in gedcral, ca1 r nnporta4ci &estord penh
tunctiondca
oplitut
$i
dezvoil6rea sislemclm sociah, cati aindivizilo!. Exmple in aces ss
For
fi
activit4ile de cerceLar
fi
planilicaro
cde sa condlca 1a cretlcrca prdcni ablhqiluL in
cadrul obitivelor i.v!ltrann'['i. ata! h nivel dc sistcm oaL
tr l)nlru
ficcarc cioh,
programc
dc scnsibili2arc a publicului larg sau perfclionare pioGsnrnali a cadrelor
didacticc
ii
managoilor.
Dezvoltarea abittnfibr. lste vorba in pnnul rdd dc aclivltili de cftdrde, plani!cdc,
penbqbnde profesionald a cadrelor didaolioc
ti
imbuntqne a ba?ci maredalc a
invrl.imantului, carc sd
pcmita
desl4ureea u.or activitati cficicnre d dc4ollar a
abiltalld. in acord cu obiccLilc]c mmfio@te in
ldasratu
prcdcnr.
llstc vorba do
asenenca despre programe nalionale satr p.oiocte
avand diepr obiectiv cxplicito
d^oudea conpLcntci ducalionale a pdnnlilor, frdnagqilor, @
si
a uoi caresoni de
protcsionigi
ce exercita innucnic cducallvc aDpn publicuhi,
dn & ll cadrclc
medicale, cclo din adninistrali, publicr. pollFc. pfcherej jusrilie,
mata sau culte
l6,l
Deairh@
(nFitrr&
Eone
r
pdici (v"j rr-Pais r u r
Alirudinilc rcprezintl o categoric dc componerte ale capilalului uman la nivelul cdrejd
lo(
Ii
dc semenca rcgArib, inlr-o mdsurd loarlo insflnald, rludlele medi'rlui social qi in
spccial, alc capirdlut"j s@ial. Ca
si
]n ca,arl abiliLdlrlor, denoltdca atitudinilor necositi
i eractiuniinc@textsocial. l-odto semnilicative tindcele cuconola$e etucationala.
Atirudinitc sunt de obicei definite ca tendlnfc cotrsiitcnte d. $olectarea
prcfcre4iah r
unor dternative de rn.puns in situatii sp.cilic,
Dornind
de l. vrlori sa! cr.lctristici
Specialisii in dom.nlul edncaliei ax tlmdoat leesitat a unoi d$umd.i a iorahiei
nadifionalo a obidclivelor itrvaFmanhlui, astfel incat adtudinilc sa treac,
!e
pnDll
loc it
odinea inportdlci. nind uma|e de \a!oir-laire", lr$ud ailfel tuno$n{le'pc ulrinNl
loc
(vdidceu,
1978). Inh-adcvdr, daca so poatc atima ca atitudinilc sDn cclc carc, intr-o
da3urd foade iNmnard, conditioner! slectdes de cn.e
jndivizii
wd a abililrlilor cc
urneazi a Ii dljvate
Si
cdaderisticilo dc ordin
general
alo conduiLer, dunci pur.n
cu
u$dnlb intelege de cc tcndinia lnvislirorilor d a gmdi pe tsnen scun (Tolbd, 198?)
este evidenlotd dc speciaii$i ca ud diffre dinclltdjile ndjolc cc alau in c.de adoprdrii
ii
inpletuntd.ii con@ptrlli dc^olttrii dDrabilc.
Por li remdrcale mele evolulii inLdesdre:
.
dinb-un obiecl !l ifiersului acadenic al psihologilor
ti
nai lpoi al cslorlalli sre.ialirti
din domeniul
$iinlclo!
socio{D3nc. atitudinilc rind si dovind obicc! dc ;ntcrcs pcfftu
fo4ele polirice, ageqiilc guycnanotah
!i
publionl larg. spre exemtlu. reienrile dnr
ma.s-nedia b lneltalitrli" lau dd&alic" lunt lbarte adescr nodaltali dc rcfcri.c h
antudini. drcpt cau! alc dilnnb cvcnincnlc sar cloiulii sociale iD
dus,
dclin n,! nai
nMeroase sludiile ce inveslign@24 'a(itudinilc
publioului faF dc nedni
{crrih.
Lsl).
dc exLnplu dfilirea la oigdizalii de
Fotcclie
a medilbi" (craik, I 983)j
.
alitddinile suDt prezmte cu o pondre ds@td printie obiectivele invrllhanlrltrr dnr
l&ile
dedoltate, dc excnplu cclc cosidntc cdac&rislic penlru m bu ceu'lem al
uei societdti dmocatice - respect&a prosisiDnilor
9i
osdjaDenreld, asumdca
rcsponsabiltnlri,
jnllariva,
autodisciplln

Loldmla
(wills.
r 993);
.
alitudinile su din c ln ce nai ftcvent me4ionate, Ue explici! il inplicll, in conlqtul
dzbateril.r de idei privind intddclcnd@iclc dinlrc m.diu
ii
dcaoltdea socio-
ccononicl, incbsiv
prin
rclirid ]a nec*ilaLea i.loctririi
p^r^dig
q
'cu.eifii notuni"
pn .tratign1 'td,achttui d ersl4"
(tolb4
1987) sd a
pqadiEns "@eplottulitritii
uw
vin
@a
p.tudignd / uer'tdrt"(Cafron
$
Dudap, 1983)
in &elati linp -
i
mai als in cml Ronariei ' iipsa uni conccllii coerente
9i
a uei
$atcgii nltonale de valorificdte a capnalL'lui md, se concrenedt in cateva tip! dc
ddi
ii
insuccsc majorc:
.
acctijNa sistemafca a includerii atiludinilo!
plid.c obiclivel. iuv4rma ului, alat la
nivcl de sistem,.at
qi
la nivclurilc ci.lrtrilor, dilor de studiu sau disciplincloi
.
iNuncituta rsusclor alocdre cercetrrii
$i
deaolt&ii conpctenlci oducaoo@lc in
dmdiu, cu @nsecinla unor aecvenlc
$i sEve
co!tuzii. Una dinrre cele mai ds
iiteldle esre dsdlnJa ct tuhizdea de inromafii rprczint, pnncipabl mijloo dc
dc^olrarc a atitudinilor
ii
cA, dc exentlu, de^oltdea atitudinii de protejdea
i'
econonisne a rcsuBelor dc aFe se
poate prcdtce prin
tumizdca d intumalii
ii,ivlnd
impondla apq in nalul' ctc.
sLrhcstimdea $nscintclor in
ple social ale nmiztni .oLidicrc dc cturc rcpFzcntmijl
isLiLutiil{r lcgislativc, cxccutive.
judecltore$
sau de ordilc puuica
a unor cxctnplc dc
comloitmcntc consnftnte cu adtudini lnconratililc cu buna nnctiode a bei socier4i
AdopLdca
pozilici dc pincipiu cI arlludinilc co.slirLde !tuI d'nrrc lLpMiic dc oompotrcnto
ale cadtalului uDdn inpunc atcrlioi o scdc dc activittti pn!
oar sistemele sooidlc pot
asigur de?olrarea
Si
valoriiic{rea accdci cltcgorii d tqtursc'r:
I ldertifiure. ,\von in vedoc &xivifalilc
pii!
ce, in sma analircl situllii econohic.,
socide
$ tiolilicc
core e, c!
rr
a LendinFlor pevinbilc
ie dn1|'e. sunL idcntificale @elc
atjLudini cde
Fot
aved o iillDolA ssmllicati!5 aswrr wotuiioi acesloa h sensll dorir.
!ni,r
raFftre^la ..ileii futuizd!: dc consmsul
qpqilor
sau crp(ieqa acunnldd
Fc
plan
iolm'4n,ndi. In @i in care s. dorlre adoptarca
i
inllenent&ca
'n.dclUui
desolti.ii
turabjlc
,
cohpLDenr.le nodelulri Dor fr utilizate drcfL.riroriipmtru rdcntifi.era unui set
(]|
ntitr|Ljrni pn'.inic scmrii(,aiic penhr reulita reairrin] ,Lnui
asenenea.bic.tn. / /.
Itltlt:if.nrea at i t!.lntilo I tii t i e lirr volba de idcniilifrea nLii udiDjior c aie, di!
!o^ irccriv?
dd eritcrji dnr calcgorlile Dcnlionalc mai sus, sunt dea\cilL de scmdllcatve. Sorc
.xcmd,q daci.
$a
eu,. tol n'a, m'r4i sF:ciali$i
rs
a i ni,:16,1, nodciul dczvoltrrli
dliahile
F-rc$$n,c
n.ilillorri tudioalc alc atitLdi.iJ{n li,ia dc mcJ
,
f4.1 dc iinrrrlar,la
,\tativia difcrilcky lilrri
(lc
'c!uc,
ii4i de dllditu strlu.jdc vi4l sao lnodele de gandtc,
:iu.ci cstc r.ccsr ca aritudnrile {lciale dilr aecst pun.L rt vrdcrc si [! iJcdific.rc sr
..Jr6 !$ri.'.
i
In,Cu ,f. c. ,1. ir c(nl. J. rnrcr. p.r,
'
p'
r1u1r
.ro-.i.-
;.:.
kletli|i.drpd listibuliti .titu.rt,ir |ldc rolba dc idorrncac: Nor pafticddir4i aio
Jishinulj.i aftLdhilor criric. la niv.lul dileilclor serq gi,pc
d! vastd gtau
alror n6-
Npuldlii
scmilicahle ale poptrlalici Lo'de. evenludl in ccoreralic cu demenea distdnulj
idcdiiicate de cerct&c 13 nivclul mor alle
Nlulatii
(de
eronplu dn
lfi
de^.lrare
g
rcspccliv, in cs d dezolLdcJ Aadtd aclivitarc dc o d.oscblla inpontuF inhlcer cs|]r
psibii . ! ,ddtifical! pr7e,{d purernioil
a uor aLlnrdinj inconparibile atat cu modclul de
do^olke .e sc onnire$c lnplcmcdaL oar
$
cu urele din artudinilc
qilicc
la cdc m
inclt rcfcrtc in
tdag'llul
pFccdett. 1.3. Ilatilico!@ alitudntilor hdividsete. Este rqb^
dc dnltrli cde sn cre4sca pondqca
cvaludrii atitudinjkr in cadrul prcccsclor dc fticnrdc,
seleclie, pFmov{c
ti
pdeclonarc prof6ionau, c!
!t
la aivcld tuluor ciclnrilor
ii
lomelor dc invzlinAnr.
2. v,lorizarc. Ilstc vorba desprc aoiivit4ilc pnn carc sc aigu, condifile penlru
qc$crea
vizibilitdlii alitudinild in
smqal
.
si
a imponMtci acestora pcntru
fuclondca
oprin!
$
dcaoltdea sistenelor $oialc, oa
ri
a
jndivizilor.
Exenple in &st sens por Ii
acnvitdtilo do ccrcctm
ti
planincde cde s, conduciia cre.|1erca pondeni ditMinilor in
cadiul obicrivelor invrfdmaffuhi, atal b nivel dc sistcn cat
9i
pdtru ficcdc ciclu,
prograne
de senibilizarc a pnbli@lln
ldg
ti
inmabdlor de opinie sa! pe.fecFhde
protesionala
a cadrclor didaciice
$i
nanagerilir
r Dezvolt.re atltudinilor. llstc lorba in pnnul
rad de activiteti de cercetde.
pleificaic.
Frfecltundc
prolesionali a cad.clq didacLicc
i
imbun&alirc a ba2ri
eaolbtu drabild:
bie
5i
piadid
ryd D
p,ba
rra
naterialc a lnvrFna ului, cde se permita
desfdtu.ar.a
mor erivira! eficiore dc
dcnolie r aliludinilor, in aco.d cu obiectivete hcnlionate tn
ldagratul
preccdcnr.
Frtc
vtrba d $enrns desprc progrue
nalionale san
lroi@te
av6nd drepL objeotve
cxplicite dezvoltdea @mlelenlcj educalionale
a plrinliloa
nanagerilor, ;a
i
a unor
catgdiild de profesionigi cc exdciln innu@Je ducaiive
dupra publiqrlui,
;trn ar fi
lucidtort din ndss-mcdiq @drcle medicale, @le din administ afia public!, pol4ic,
pechole, juslifie,
arnar6 sau culle religioso.
BIBIJOIiMFIE
BOWERS, D., FRAN(IIN, J., ?ECORELL IATRICI
0973),t|@rc !
ol tate nentiar. |tE
x.ithe oforsMizatioral Daelorne,r Univ6siiy ofMichig& Inslitul of Scial Rseectr.
,c1]'1.o]r, Y
Rr
lR,
DUlri"AI, R { (1983)
.r"viD.aar,l
,rociotop:
/ nea
,oadisb...
k
YortNg G L., (EDs) (1933),
arsrs oJ HMr Ecotop. stondst0wspm."yr,*i"
u"t"ri"i"n n*,
hrblishiry Compary, p!.
322-310.
c]LArK, L Ij (1981) "lrnviloDtentat
psr.ttotop".ln
YOUNC. c. L.,
GDS) 0983),
OrAi,r,_/
l7lrdr t o/o9. stoudslour& Ponsylvoiar Hutcbi.mn Ross
publislins
Conpey, p! 2161235.
-
DEPARIMENT OF EDUCATION AND SCTENCE
0939),
,Vational Cwri.utun. A c,ide tbr
INSEI. l'. (!)DS)
0980)
E rta@n t Vuiablpt ord Metta! auL Iaijgron: D. C. llearh sd
KREBS, J R ( 1981), ,ra .tnrrod,. tion to Behaeiorut E otog. tstdkwsl Sciqtific hblicalions
LARMAT, !. (1971),
Genenca inr.liserl.i. Bnc!ftgi: lditura
Sriintjtcr ii
Enciotopcdjcr.
LlSrEl4CI, L (199?),
Catirared inedtdndrtului. Benrqri: Fdltttr Didelict
ti
pedagogicr.
LISIE\4CI, P.
0998)
?eonz
$ipro.rta
c,,6i/ielri Note de cun_ BuotEli: Edirm UDjvqsniJii.
MOOS, R, I{
0974),
twldtlg Treatdent E itonEnts: A
'o.idt
6@too, )pprod.h, NN
yn|l(:
MoOS,
(
It
0974a),
||a ! Atnosphere tcale ManuoL Palo AIq Calitonia: Consulrins
N[j,SON-JON!S,
R
(1995),
ma,r a Ptuiieofcowlt
&I^.nl})a:
casl Btncalimal Linited.
TLOMIN, Il (1990),
lfal@ a,d N4ttute: Ah tnt/odutio| to Behdi,/ cener'.s tacific Crclq
SKNN!& B. f. (1974),
"]be scial enyimmoi'. ln Moos, R H., rNsEta ?. M. (EDS)
./s!es
in Social Ecobp: HumM l&lie6. Palo Alto, CElifomia: Narionat.
t67
P.6u LISEVTCL crpibbll
STBRN, O. G.
(1970), P@de u cont6t: nE MeMnt of EtircMqtol tntencnon i scl'Ml
ad,t ciet Nw YqL WileY.
STFWARD, J. n
0983), "Ilf
d4pr @dalMolqtlttat Eqi@t".6 YOUNq C L, (tD.J oisr'ro
q/Il!,@t"obg. Stoudlbourg, P@ylvai* ItublinM Ros loblilhilg Conrry,
Ip,
63-76,
TOLRA. M.k
(1987),
Sunainzble l*vebpMt: C.$ttuinMd Optn turite& GEirtr4 SrE yi
VADINEANU, A-
(1998),
D@rcifta tbttubild,- t@ti.
ti
ptuttcd
volmul t. Buclretli: Edifirt
VAIDEANU, G
(198i
ldadar& Iafrc i.rud'atre Bit nii.BwvEli,: Edinus ?olitict-
wLLs, J.
(993)
"ltld an
s
s,A Nhatiag the bmhe en?rydp1 h OECD/CERI,
MbaqilinC @d batttti"g rh. E@rohE ln Cefitul s6,, Eatteh Enpe Sdiw L Motitori"A
dd balutatine th. Ed@ano, Srtt r,. Moih!.Hllrmi4 sldrl Raublie, 15-16 Mrclr
pp
+10
7-.JtflP,C(1y14\Psil@.iolnsiltorE@tb'dtn si@it@iiidlqn\dqi
Bucur{i: Edirua }ohicn
ZAr,4'I& c.
(coord.) (1980),
Dabltd@ Mkd d tutep4nddii Bw.!li: EdilM A.addiei .
*
CA"ITOIU
IJ
ETICA ECOLOGICA
Cun^trurar tu
rlrccpliilc
pu"trculur
tr
at. cmunr4,.
lr.ntrfi*
aupra ch/rr nedrrtLi.
cdJ cvbsgmoal cl med,ut ftebu,e prili,
tr
din po\rc1rv,
errce. Ei sunt d asemcn@ d &ord cr prot'l.molc
hcdiutui
snlt impo,taaic qi ci'acestea
rar
au boneficial in kecrt de atentia meritald. Ei c!.d cd principiile
o1i; ar lrebui s, infllcnlere
intr-o m& mec mtuwd modut inree sunr aboidare probtmele
mediului.
pe
dc ah! pdle,
er ru reu{esc sa so pr'[e
dc acord $upE a ceea ce esLc e principiu
ric ocologic, ztrlpra
nodului in oue acesta poalc
ii realizar qi
dlpra nivelut$
dc ;ez",rriltatc at reariie,ii sar'e
r_uortrla lacc o trccdo in rcvisii d NFecrctor chcic ale ort.ri oologice
actuate. l,atorilc
,i
krir:il. cr, .gr(c:.r,
fl"njc
s0lLrtar..te In..dut in cae no: -crc.,Iem
t,
iri.irqc",
i.cd uL. ,e rccca. luL,ar6 i,rccn. pnn
Jcsr'rrd ,0,,c,--&,rrr
i"
"b.,i.",
;,",,,.,,li;
'.,i,is,cr
in rr,ni.utrmulLi cr...
pc
tded $v,uun.,r,,nt,i:.r
moJu,
",,,;
,,....p.,,.
rtrJ'Jl c.lc pr,
rc
,I mfuql: d( aclorir mrticdir
:n
u(7h i(i s,
.t.,
spc.lcte
f.,
cr.r t..
rr$ra dbordrvl. Accrc cl.mlrlc rinlcte8rc: ,rrnl'cr.1.
o orir
,,
remch.tr Jr/rir,
^l
coNh F oonlcxtul penrrn
disc,nera lendiniek{
acrurto in eilea ecotogi.t
r\ccad t.ndirrlc sont der.rise in
aJanea
c$n1Jst! a lucrtrii, . ateDlie d.os.bird n;nd 4lriai!
rconilu oclor
qa jniluent4,
de *oDptu
..ecotcg'ei
dc protunzine;, (.lleqi
ccoligyJ sudr d.
tumeed abdd*e dimmsimile elicc ale coio.prutd Je tie^otrarc
drdbii.
i
ts;; Cair.
Actiunih
ti
predcuparnc
l.a1c de probtemele
ccotogice d rrcbui dneciorare cbkc
$luFonarca eestor problehe.
Ullina pa
e a luellii cxaniniaza acel dlecrc ote polLicli
dc oediu ln c&c sosuritc dez.\aterilor smr nodilcalo de conFonenlele
do ordin eti.
Problna recombindrii DNA-utli prezinrr
uD irrercs dcosebn din ice6t puncr d v.Crc,
ca
ti
disculiile aupra pesricidelor
ti
aditivjtor alimerEn.
Srmt rteaiemenca
drs.:uiurc
lemotcle erice implicare itr stabilnea
9i
mmlinera
(andddejor
mologicc.
I uc6ea inccdcA de ssemmea.r
rdenrifice lfldi-lcle rilude
in cc pnv(rtc inrltr (-tc(
h
,adin
edc a\upra dezbateri problumclor
dc mediu
2.2 Mediul cr elcm.nt etic
2.2.1 E otuFa yoblenelot
de nediu
Mod'rl io cde noi
privim problnatica
mediului a ibst innuml2i de cvoluli
gii4ifice
i
de
modificrca nodubi in we socicrarea aloidqz, esre p.obtde.
2.2.1.r Ecologl.
ri itiinlele
bcitiului
$tiintele
mdillui sut tegate de ccolo8ie. Ecologja
$i-a
fi@r aldilia in secolul al XIX-I$"
ca,pano a_biologici plartclor.
Dupn curn so poate
otNena in Tabelui l, b 1inlul secotului
XIX, au fost publicate
o seri dc lucrrri ce au abordal concepre, idei
g
tclnici dc analizd.
@i.
ri
pdns
ryot.Ir-Psn* i fi.d
169
considerare in piezmt ca apdtrand ccologi.i. De cxehplu, tn l84l Sreplen Forbes a
dcfinir so.cesiuDca pladclor
Si
cfcctclc acesreia duprd habiarLrtui animal Rl a .bseNar
schrnha.ea in lnnp a speciilor de planrc
in zotu slccificc
tia
conceprualizar doui fcnoncnc
impoiranrc: r^n
l'imul
rdd. cA planblc
dinrr-un bcus dal vor cvolLa in rimD Drin c cva
. lrne
\ r.$
.e
rJLn'ricd\rlc. fi cd! d nrr. ace.lea., a;nJ
,
. ma.oat-,.
Dcq r- .d id
"ru
s{r.-{:rLcDr ocol(lr JJr\re.rrr./rs.elrc)rdL,"hih
caenr1,,";".,rtur"d
srructura sdu numdrul; in al doilea idd, oi pc
mrsura ce accstc comunitat vcectatc
se
'ni ! .i.r, r! lc
rc
dt <le. v^
-\c"
toc
.Lh,m
L1 td
.
r\c ur fomLn ra. ..r
Uc aniro" c c..
ocupl &elat' dcal (Hatchcr,
1996). O alr,
tiatrt
dc iolar in progrcsul
crloqs!rii a fosr
pusn
de Chalcs il.Nin. Dl a idcntilicd ncdill ca pc
o li,(a cc modcieu, {iziolona sl
!o,np I r er .l pldnrclo,
r,
d m"tcto-
i,
r
",^rut..
,. ,ri-
r. rpLl|jn ounr ,r ri, i. ,.1
mcadsm oe sporetlc cafacitatea dc supnvleFne
a .oesrora. Cca mui liecvetu oirati
delimlie a mologici daleaz! rot din acels6 perioadd,
llind i!rcnsi in drephrl Nnelui tui
Ha@kel are. tu 1866, in cldrut discure ui irausurat ca profclor
dc bltanict ta
Uiive6iraLea dtu lend (Ctcmania).
dcjjnoa lcotosia ca iini studiut retotiik
.reciroce
li\tu ar!:at\tu le rii
ti
dediul lot bioti. sau oL)ion. .
'l!6clul
I confib4iiladc
ollarea ccotogjeir-n pertoada
rrl|rl,_ 1r9tl
(dapn Drser, 1960)
- rr.!,q.n;l
dqbir,nor.L]gE!
.onri.n(l !.rd4ri i6Lc daLr;hLlr, pjadcld
!i
!q!!!{isu(.r
\rLj\r
,.
.orluNrj^
fF.
tuiJ,M;;;F
n*-r
de.or*ii,r8chl'cl
eviedlji asd fcnoifl tr niveL Fend
ututr! fJc.niiFn!.
!hh d
id:T*
**
-P'"'r.
'tb-'o
rtscti3
ir
sl@sihs: annmr""
nr d ,li,
h3bibrut 6irct iilit aesb d$; i.Pro u
Diqnh( r pa,.r,, ri,.
"jrc,u
dP''drLr;t;".;
Reraia dinrE rmpsdEi
r
dishbll[
scognh;;
s(q.i,tu
s"orq'-.
-mpd
!",
i"nuiF tur,,lt
l$Elt!fi
".*11.*t'.'ffi
""G,*
r-d..i3ifi"j r,,*r"s .;;;; ,r *; ,p.""rd
170
Dc'oXau d'nbili: rsrio
!i F&!ri
(vor. Ilr
-
pad
, u{
Q ldatiln4 ktotiitt i;w
tt .L fiati nryMi. en
^'oks
m irrrrrq.I (4nlR
combrdde ifliatci bioenmte; im|rtrdj mdi,i,,i
rnbftraFire stur@rc
ri
ihqrmk dnE
ri
il
mbriorur conbidlilor 3nih11c
vliM
33r, 1335
l
rdndinta d! .uvcrgoti d|'c cmu,idruo
de ved:
-- 19.^ulk6m,oderurd
r.!
_
I
r6d,
I
Mcroa txd\ep.nh
sdd pLndonduitH(mi
I H*.,J,!!7
-
.ss!!Lqc&!re4.-__
i
_ l
*-"-.*-*"*t'tlrl
l
prcpm
'cmctul
dc, iddir. i
5'l!ru, Brc\(r r" {r
Din pucr
de vedcre qtjinlific
$tc de rcmdc iirptul ci acesle idei s,an dcrottal
ndcpcnddt un dc alla- Silterl a apinrt.dlrc sfirgrulsecolului.
njridres
nrir luoijrjtc ili
waming. proienr
dc botmicd ls UDivc^trarea din Copnhag! (Danirna.ca)
!i
atc
dsisrentului sau Schnlr,er. Amtnd{ri au fosr inlcrcsali de ccologie dullor di, iDrrcir!.iin !
oi.luldr Copenhags. Ei qi-du pubircar
re^lraleie studiilor i.
,,Hant3:rrturd'
08981.
r'lum
ctur d t,
{
cu;al LrrJL!
ti
pubtnLr r,cr!'eln}r
nrJ (taO.,J ri d..,} n nFJ.n I
ruDa' ci a pus
in .jrculalic dsrc C.spnr d!rclc djn zona coiedasa.
j,r
a lidleat
si !n
.,,lru craeptuul pcrra
a n.ddd ds. !,...
are
.!t /..( in sr- to
tr
. L
j1
lx. a{!.
monv esLe dcscm cotrjderal d U p.irill
na.lal dc
jcolcgic. peDrtu
biologic locasrl! n.ui
Icrspcchvn
{ologicd a ltutuar prcgresut
dc la studrut unci sidgtrrc sf.dr ltr r.oMoai;rc.cn
neraci!trilor
!1
interdepoDdc4ei di.!:c pte.c
9i
aniDale. Tcona c\lrt4jei aj
jclat:i
,ccsLej
Frspectivc
a pennis omonilor de
triinl.
intlcg{ca fcnonnutui pc
c scar, i.frlordlr d.
^rd
nul Fr||
,iclor
dc r
trJfaolrd.',r',
conr.unddrr(fl t(ucDoLtr.,,!.,\lrrd.
rn.r corqin dr-e.'c intre \|eJ,J
un_-; $ al'r
.p*ir. -rpticaliitc
oe t;rLu, I r.,. i
gr.."
satr .ligioasa supra existenlej unrnc
*au
pierdul p.estiginl.
AceasD Bcbirnbar. !c
pespcolivd
sa dcvcdit ext.cn de semnificalivd pcntru
scohl XX.
Sooolul Xx a inccput priniH' petiodd/j
d.
Jrtdahatqrei
' (l9Cr2
tgto) in rinDut cdrcia
,derlc bol.an|tilcr au losr ap|.re mar ini oe cr'!e aoh,s,. id dpr d( rcrrc/cnur a | {
dncioline
niintrlice,
cd oc erernlu dhcol.g a
>i
\ocr.toArd.
in a.c\le
oca,da .
foj
hndamcntat subdmmiDl alheologiei care irccdc, sa recoBrruiqcd mcdii
D.eisrricc
Fomind
de 1a daliza polendui.
S-a! iininlar p ncipalelc societrli ccologicc cuo d fi
''Arilsh
Ecolosrcal Sociov' (1913)
si
"Ecological Sociery of America,,
(1916)
prin
inlemedtul revisttor
d
cmfdinJelor ci] odacter
ll.iinlific,
acesle socjetdli a! fumizat o
bazi logisricd peltru ransmitqea qi proliletuea
noitor ftr.
Abordarilc biologilor au swit drept su6d de ispnale penrru
cercetnori din altc domcnji.
Iq cel de ai doila dcccniu a] &estui eecol, R. E.
parks
d
E. W_ Brsss (1925) au aplicar
rcona ecoiogic!
orarolor, i! slopul analjz&ii
!i
deKricrii ecstora tn iemmjj intdaciiutrii
dirtre societate
!i
mediul ulba fizic qi sociologlc. Ei au desdis o6tul chicaeo uritizdd
noliuea de
"towhip"
(diviruc
rffitondt)
g
au pul
bazele dcrolr.ii
Wolji
din
chicago.
Abo.ddfile ecologice qi-au
fad apaiia dc dencna in
goograno,
dtopojogic
oltuala{i psihologie
t'entru
o preh
aro vczi de erenplu, Borden. 1991).
t11
Teoriilc c.ntribuie Ic progrcsul
$irnlific,
dar pand 1a sftqi l deccniului al trcilca,
najdndtea dezbatedior ccologice aveau l{rc doar nr cadrll nnive$ildlilor. Paii Id .ro aceca,
lresticidc tifcrLiiizaiorj
icliinr deveniserd dfponibili in cdrite! sullcicnle peturu alr.ducc
un salr in produclia agrioola a
Frilor
lndustdaliz2r. Mai muu decar atat, cunorrintete
ecologico au fost utilizale cu socces in combarcrea haldjci din n.rdrl lhlici
i
di.
inFrc.jurnnilc Rome1. Cu loal ca apituscil
li Fnnclc
scnnale de alamt al dczasrrct{r
aduse dc oil.c.n dupra tncdiului dc cxcnplu, marile inmdalii
ti
alsrcin de lcrcn ih
SUA,
rqccpiiile Nhliorlu
asuFa noild posibr lil5li doscilis
Frhcunorlinlei.
ecorogioc au
fost
riarle
pozilivc
fi
prcmilrtoare.
*ste aapLe cxtlicl dc cc atat politicimii cal
ti
nar.lc public
fi-au
irdrcl|ar
Uivired
cdlrc
ccologL in decenbric 1952, pcntru a rczolva problema
smogului loldoncz ce calrasc pcsre
4000 dc dcccsc. Smogul a dvenrt a(fclprimul dcza{ru ranrrar ma.ioi recunoscli, ca!/,ld!
ttluer
Cu toa1. c, ocologia ar li pxl t un insLruncrt folosilo.in analizarca rczot\hrea
prohlcmci
Nluarii,
rrsplnsul daL dc crlre ccologi a fost inconrpler A dev.nit evidcnr .t
nu.,di aclnmca conce are a o@cnilor de
rtilnJi,
insirrcdlor, nedrcrtor
it
jui$rikr
pur.a
hud?a b.za rocesdA pentru proinfvuca
-
Clean ,^l
^cf
.c ! iosr arbpLaL
talru
a.i hai
r!r, r Acca{I oool(tarc dlcnlisciphrard a dcvcnit o caarLei srici penm
$ii4a
mcdnrlxj.
rt.cun, s-a de^dhar aceasLa in lllinclc palru deccnii
2.2.1,: Surse $ci.raic
(!
&a:c cai cstc rtor de demonnrat cA lacrqii societlt, au oonriburl $hstantialla apailjd
!l
Dcreircrca
rflblcmclor
ccologic.. $rc nrulr mai dificila tistas..cesrora inrr-o orJin.
srstqnallci. cele de mrijos irccarcdsi arate ci inpaoNl so.iat csic la fcl dc imlo(dL ci
rlcnoltlrea
giinli
ljc! auroncni.
Ntiscar& pcntru
consenarca nrturii: originea acesrci nito&r dc consrvaic a nardi csrc
Dsuliciclrt .idilicdti. Nu $le ii.i o iidoidlA cd, de cxcmpl!, sprc n)jtocul secrlutui XIX
unji picrori ro mrici din Pais au organi/al divrsc acinni dc saivdc a pidurii
Iontdlncblca!. oricnD. dqnenia acliuni orau nesrtucturare. putin elicienrc
!i
mai currnd
oca,anale. Crupuri nai brn orgadzare
ii
cu activitalc pemaenrr,
oum ar fi "Nature
Trusl" in Mdrca Brihie
!i
Sieft Club" dnr SUA, eau consrinril i! slnrtilul secolutuj
r.ecu! cjc illnd inl)orrutc pmrru aceArd dezbarerc din umiloarclc molivc:
- pronovcazl
ideea cA natura cosdtuic o vaiodc nu nuhli daL{rrirr
jmpo(anlci
pcntru
onci
ii
datorita cotrdtilorci irlrirscci,
- !!e1 stflrctua orgdi/atorici a ac$lda car
ti
i$truncntclo tolosite
pcntru
ating(ca
ropuiloi (de cxcmplu achiziiona.ca Lcrcnudior cu valose e.okrsjc!) ar dcvcniL suse
de inrtirajie pon1ru
Crupud
din lunca inlreagi, inleiesale de coNefl&ea natuni,
- linp dc pcstc
un sccolj ac$lea
lidu
lacur cunos@rc activite c prh plblicalii
ti
campanii educalionale
Foprii
dcshatc marclul public.
Miicarea consuDdtorilor: acdll di$cdrc csre prcdusul
socieLiiii d co$un din Amcica
dc.eniului ai dorlea al accstui secol. Ld i!ce!u!, scolut pincipat
a fost innrnds
consumatonror
6iprc ".elei nai brre aleeen p. rN u mumi! produs, uLili2and
argnne c tchnlco-ttiinlilicc. Aceastd atitudinc inlblDalivi
ti
delnsiva a fos!modlficatl
!i
subslanlial mpliilcaLi in cusul eilor '50,
caDd prrydintclc
..Amcdcan
Con$mers
ssociatnrn
a dclcnit Ralph Nader. Aces! uvoclt din Ne{ vork nrccpc sd utilizeh
172
(vol.x)
Pine, [a
abordrri lot mai olemivc
$ rteemrive
ln controveiselc dintre onsumator
i
producAroli
Produel situato sub un aumiL srsddd ma! a ii iniqzise la vanare. In oazul in @e
autorir4ile N reglmc!1au
corespu.zltor situaliib higioNc, mir.ded consurndolilor iii
6una risledqd
pmLa aducerca c@urilor h fala istdlclor
judcclldesti.
cel mai
cunoscul caz de acesr
ge! a fost ccl al nodolulul 'coruif ' produs d
(ientrai
Motors, o
nasina caractelizLn de Nadet ca tlind t sitrhi lo once ttezd': El a adus aa,l in faF
iusril,ci
qi a obtinut eliminarcd de p piale a produului.
Actiurile
juridicc promovare de Nader ar adus prsliiu inteMliondl nir.d/tt
consm'rotlor'. Prcaa a ddus la cuoitinla lurlii inrrcgi acliunilc intrcprinsc. id ]n a d.ua
jumadc
a decenilhi cinci $au infiinlat
elupui
aie consumalonlor in mai multe
lilti
lMNtrializate
(.xenriu
Belgia 1957t Fmnla 1958).Impactul aqiunlior lui Nade. asuf,,
lrdiviriior
ti
gupuilor pieoNpale de problnele bcditrlld cgale@A in importa.ll pe ocl di
dez-batorijor pc aceastd remi
M\cnrca rntitruclea$:
Fr.drce.ed ti
apni folos!.ea bombelor atomicc li lliroshimu
ri
Nagasaki (6
ti
9 august 1945), a borbclor cu hidrogen de cllrc SU.^
$
Rlse
(l
nnlenhn.
1952. 12 aqusl i95l)
$
cursa lnrmerjlor cf: a unar atr awt ccl
prlin Joui tituri dr
consccinte na.Jorc duFa d^ensirDilor oticc alc de?nrk'ilor plivindmcdiul:
aceslc annc fusessrz ,.^lra!ul Inu.cii uno..\ccl.nii oanmi dc
$i'nIr !.coc0pali.
uol
rulinlaiNelul.
de problde pur giintitcq
Jciconnunerca nrcleului atonic
i,.a(i|.
nnclcarc nr lnt. Nh.i inL-o eraDI ultenodL lnLqlcris.'A consjder.nlele crico-rrlin:r
&temiffd. peniru prdducerea ciectvi , bon|ei. D.ina*n cc lccsr IL{r! s+r i lini:Ial.
.i au contLdtaL d au pi!:rdut conullul4rpd reultdelor protriri
acririldti. J).^rlrrf,.r
bomki nuclcarc ooisrlLlie o dmostniic dra'narica 3 fa$nni czi
gi,n!!
n! eslc
indcplnde a dc vaiori {slfeJ sc cxplica de cc !trii dirire cei mai de seaml .ersrrlrnni,
cum a losl
ti
Uinslcjn. lau avedizat
lic Fe|edirl]c
Roosvcji 5d nu foloseas!, b,rni,ii
Lupta cdcct4oriior i
lofiva
uliliztrli tohologiilor nucleare esle tuar vechr
,],-:ir
'rfrolJC:a
in\dti
r '
-nrinul Draopiir.
ti
npr.,m
'
situalia draMtici de la Hiroshina
d
Nagdaki a eital dalcmeDi cd odmcnji au inciic,L
o ftontied tehnoLoerod pe carc ru d fi $oblit s, o l.e&I niciodatt Tcoda conti,m
cireid rA?ioiul estc o omtinurc ''cu alrc mijloace" a
politicii
ii.a
pierdut
ses!1. Lrr!
rdzbol inlie state ce uiilia!24 bohbe atomice r puted fi umot de o distrugcrc lordi
ti
probab'l
[n,.lr s
c].
hului
ri
deciDL dc nici o E,iur.
Modicii aD fost pnocupaJi de efectnl "riizb.itlui rcle" 6upra superputciilor
ii
aliatrlor
acesLca. Reinoirca esmalclor dc mc nuolcde
,
dcja cxishtc in nmdr suficlmi
penlru
a
dls!ruge
plalcra
mai hull deoel odat!. a absorbit cetit4i enome de fondui cee ai ! pulut
I utilizarc pe.tru srndtate. Mai mdr dca! a61, rcstele Nclede subtdmc au conLainal
!i
innuDlat ln alte modalitdti mcdiul.
in dii '80, ur
Iup
do mcdici emineDli. inluaelii de spflmla de a
lut
innlenla pacientii
cu nde putere de decizie, au infiintat o dociatio dcNmita ktematiotal Phrsici@s
lor
the Prcveitiot oJ Nucle& wal"
(IPlNw). Alocialia a fost dislins! cu Prenntl Nobel in
1985, pc cand nunara pste 100 000 nenb in nai m'rl1 d. 100ldii. IPPNW coopdcaza
tndeaproape dt Anerica4 PhrsiciaN Association
kr
Socidl Respodbiw"
eSRl,
.&e
ue ca enblen, cuvintcle lui Hjnstein, iTorate din propria experilla in dondiul nuclear:
I r Hrrlsjr hd,6suzaMrr .Jddur n
''Dotd
donm $ contiitd4 a tudi pe dcealtd plaNld,
este ne.etalA o schinbarc de
Recc a losl iondati so.ielarea Daltat!
Jbt
Erira1det'l" cdc sc conoont.ri asupE
problencl,r dc s:nilaLc dociatc cu ncdiul
$tii.ta
popubrn
ii
populartate: con$tidtizdca
Froblcmelor
ccologjce a f.st
nrpulsnroat, de publicarca uno! volumc carc au dcvctul acce-sibil. urei largi a iorlc
i
carc au abordat difcrirc aspecrc alc prcblenelor
mcdiul . In 1962, biolosul oeicar
Raohcl Ceson a
pubii.al l^orul licul'. Lucrdc descric procesnl
dc olrJvire tcDld dar
;nexoFbilaa nrcdtului cupcslicidc, in pfind
rand DDT. Tilhl sugcreaz, mcsajulcsrral al
luddrii: r'.tr-o zi, i^orul va li lipsit dc vialt. lmponeF lucrlrji arc mai puli. de a tircc cu
potc{ialul ronadrc al biologiei
ti
nai nnlt .n lipiul ci durouca a tomDlar cn claritalc
rmltminrclc latcnt. dc disconlort privind creqtcrea ooncentraiei in mcdb a sub$q{elor
ini968, The Popalatiat Bon
" (Paul
Elrlich) ave izcui dsnpra dctasLah inevirabitcc
dr rczulla dnr c$cullincijsuh oontrola crc$erii dcmocrancc. Luoa.ea a fosr acrualizad
ti
revi2liLr in I990
iii
publioal, stb titlrl Popt latior ttrplas@x,, (llltrilch
ri
Dinlch. t r91)
Ea s(abilcgc o lcgrturi intrc problcmelc demograUce
!i
incilzirea glolrati. disLrugqca
ildurllor
rropicale, foamct.,
poluarcd
acrutui
ti
! apei. Lrc.arc! rpticl dc.e
suprapopul drea
n
oate li priliticx fiind a! mai lnportand prcblend
cooligicr.
Pdnrl dporL al Clubului dc la Roma a losl publicot
in l9?2. Lituits la crowth dcs$jc
co$ecinl.le e$i7r.i
(surselor
ndLurale oe
pot
apre
jn
cvcn$alilatca unui sccnarju
cconomic
ri
d.mrerafic "rrrnrEss /r rsral'| Rap.rul se concenLrca2! 6upra caraorcflrtLri
lnnitat !l resutscloi mturale. CccetAtorii de la ,yraD ,!.,torl
lf
Mavgeneal d.^ ca,ilr]
lstitutolui Tehnologic din Ma$achusens
(MlT)
au actuali2al ir t99l renltalclc (I,{eadows
d al.). Ralodtele Chbtrlui de 1a Rorna au tbsr consid*ar de nlltii ca fiind
predjctii
erascrat dc pesimiste ale unor catasrrole cde incd nu sau
produs.
iD oricc cd. *i catu au
cilir accsLe rapoalic
$iu
ca mcsajL centdl este esfllial uml constn.tiv: estc posihit si
cdincin o stde de eclilihru ooonomic
ti.coloeic,
daca vom de?Ati o.icnr&ea hiodpt citre
ore9tere eco.ooic!
!i
bundstarc matorial, oare esre in prcrcnt
domlndt?l
Aceasra e,rc Nmai o sercctre d publ'caljilor
celor mal influfrre. Fir, indoidta e1c au tdour
pubiicul
larg si inlcleagd faptul ci cxistd linile carc nu
pot
i depisite. [{isti o tifrit,
pentru
nundrul omenilor de por 1i gd2duili
tc
pldetn,
cxistd o limird
pentru utiliTarca
rcsusel.r
Odwenerabilc
rau lcnt reserclabil)
!l
cxlstl o lioiti penttu poluare
Milcarer ccologisti: *te rcprczcnlald de mitcdoa pdltu conseNdea natuii la cdc s-au
aldtuat recenL un ldg cvstai dc orgdiz4ii preocupate
de problenc dc igicnd a mcdiuldi
Aoestea sunl slrududre pc pld
inlemalional ( crccnpcace", F.icnds ol the lidfi" e!c),
nalional, rcgional
!i
locai. Elo acopela !n slcclru ldg de
!tublenq
dc 1a sohinbai
elobdlc
Mi dca ccolosic! cste cdetcrizari dc structua sa oanizarodci
i
convmliile oadru la
cde se raportcdr, ca
9i
de divesele instlumcnte ullizate de cosultqii de mediD,
Frinrre
cdc se ruturra a4iunea dtrecd, uiliaca ndFmcdia
ti
lobby,ul.
(vur
Ir FesI i
Vrlc{ca e(oldgict rcdenn.A uut dr-rrc
fFnciFa!.acluF
rde I,mcrb
ncneDbq
.rbt'cutLr dupra prohl.metnr
de frrdiu
(drerrilile
rr c\rJcntdt
cr b proh ernc de rc;,u,
rub]|cul
ar. m4 nulLt hcredqc n orsbn
/aiitc ecotnsice oc. i.;"."
"t
,."; J;
oommi!. ue 4etrra odcD dc
shrnt;
sau auroritari.
MN-nedl.; opinia publicl d lbst infllcnFla de cftre a6is in ccl
lulin
doui nodli.
In@pand d epi$dul smogdni londoeT
din 1952, r6Fmcdia
"
!ela1a, d;p,; o bngi;;; ;
acoidntc sar dezate de nednl. in tue sunt inclus
\{rDda,4 Japdia0e5e. re65)
"".'..j,*.""p.",j*ad"TllffiH:ix,##HJll,i;'#
)r
\Doco
(
ddiz
(la-8l.
s.i8o.lc d(
reiror in tdt
'tcod.(ld
Vdi,
trnra rr, tmr,irJtur.c,
..
drurr1; de cstre orpatua tt,,.-nbn.Ln
Rrcfc Ic Sr\6,, tretrd (l!7r5i. .,"D
l.
-.
qe
ij'(,d.
"
e LrrrcL Mr$nr., in nhopa,
tndia rio8a,. potuds
Rn;.t1. a" *r" rr",.,
In l!36
)r
'lr
catr( sandn/: rrc dstul rdt edr dr ia ftuee V,.. tstrJ In ,aishur
:. SIA
0e7e)j
scEsdile li@cnre d. la enmta nuclctuu wind*"r"
t,"_
s"u"t"ioJ
r'li*""
llrilanie (lncepand
cu 1983)i dca$rul nuctea. dc la Cfloba, LJ-ri""
lrlriq.
I" r,["r"r i*i"
prczmlda
o slcctie a accidotcld e@iogicc
najore cn @rs{iije
t.-ld,:.
't
6clrl r:
^qjd.nk
de o.dir hajoh
l;di;"
F bozi d. p1m4
su^
H
| 1en
rn rrnpul u r 50- ou. mcdrll devcoea obred de mrers numtu card
"pacdu
sn.idcn c
ccorngrce
tnccd;hd cu dii 70. {te mdr duttc condrcne
)
reriodi.e tubtic,l
4tnic
tuatc.iale
dcspre mediu, inrr-o mdiera sjslmaLicr to1 mai
a."pi"tr
a" *i t, ** ,""i
abordale
tmelc cononice
g
sociale.
UMn. ahlra_tuynedd
d pus in cvidmt,
'coe
ccot,,gice. cuD sa intampto. dc c\cmptr
n lyUe..and 'nn"
a.clec.6 P{nADrll' ca anetu anului riarericotl Filcdnceincc
mar errdenl cJ modd ib cae lusnedid abo oerr p-o\temete
dc mcdiu etercilA,rfucnlj
sruprd pscepFe publicuiui
duotu acesrora
175
Dexoltarea
politlctlor
ti
relementnribr
privind
mcdiul: cu toate ci cste posibil a fi
gisirc in istoria uncnn reglemetuirl clabolalo dc autonte!
!'ri!ind
problenc ologicc,
lcglsl4iile conLempoiec privind ocdrul au clpiLat u impuls decisiv in 1952, dut,
cpisodnl $nogului londoncz. Acdasta a tost cauza dircda a ehbortuii
fi
adople.i' in i957 a
''llntish
Cleor An.,1c1 .d. a senrt apol ca nodel igislaliilor simildc pcntru conlrolul
poluirn aciului ir lluropa
9i
in alda aceslela. Reglcmc drilc p.illnd conLr.lul
toluarii
acrulul au sdviL ca punol dc
tlccarc
pentru altc iniliative privlnd
mediul:elc du tbsL urnatc
de regledendri privind apa
ti
apoi solul. Cu toale cI acest cddru lcgislativ avca un eudent
potcnlial dc imbunlt4ire a calitilii nediului, inplemcnLeea so rcalik de c]e nai nulre ori
ad-luc. Drefl rczolu!, au fost insrituitc numdoa\c mtr{tri compteme arc cu cdact.r
obligaloriu, vjzend (hdustiie. asricllturl, tunsm crc), problenc
de
nediu
(acidlficrc4
niLrificde, dernificmc erc)
ti
eoosistene
brotcclia
rillor oostirej d
dunelor. conplcxcln de ccosisrdne. p&nnlor. rezcNatiilor narlllale ero). Accslca au fosi
umaLe Je un tol nai putmic dsenal dc irslruncnte spcoiicc, cun d fi cvalunrjlc dc
rmpact, standaidcie.
nlanifictrile
ecologice. standardc ale sttrii ccosistcneior. sistcnclc
snpo ale dediulul ctc. (pcntru o Lrcccrc in revistl a ldgislalrei piivind mediul in Uniunea
lurclednA. a sc !.dca dc cxcnpiu Dcbcukclacro
ti
CashnaD, 1t97, iar pentrr SU,\.
Imhun tdlirca lcsislalici dc ncdiu la nivcl nainal a fosl insoliln de walutii la nivcl dirhnaric
,nlcnlaliotul. PdnciFlele dcrolltri prilind ruBimul i.Lenalional d mediului sunt:
-
trorocoalel.
I4o real-Lordra'Vida pnvind reducerea lrlltdrii uno.
yLbsldnlc
jmnlicxtc
in dcrcriordca sltutului dc oron.
rcginr'! dc proreclic a balenelor,
conc4ll cu iidci
|tovdril
dc k ciclintii aaicdi
!l
(lonvenlia
privind coru4ul
I maionar cu spe.ii .Amennt^re
l
Conyettio, nn htcn'.tional Tratle h Dn.lanseted
.?r.,.s - clTEs")
,
- cone(ul intemational
(
deieuri toxico plir
corvenlis de la Bdcl c'orr?rl
Ttuntryrhtbi bansln alnr d Devunbr Peridloase
Ji
Depn.itdlea bl
.
- Convcntid penlru rcglcnc.tarca ,ctivititilor
lnvind
rcsutrele bineralc ale Afl&crrcii
l'Correhthto
the Regkttioh of,4rtdrctic Miheral Resourcs,4./ryrres - CRAMR{
.
- convenlia cadru supm hodilicrrilo. chnaricc, privind
dendtuea dctiunilor dc
conkacddc a incnlzirii glob.le,
- Convnla dupra divcsitdli biolosicc, avdd diepi s.op .ontracardea reduccrii
biodiversilifi, ecunos.utl ua nind utu di re cclc mai sdosc meni4ari legate dc
- Convcnliaprivind dcrcrti{icdca.
liecde dinte acosle convcnlii inteftalionale este legalA dc problmc
cu impact
lrc
Lennen
Iung dupra nodillui. Mai mult dccat atat, multe dinirc ele au posibilii.(ca sA inluflleze
irargij fundancntale dc denoltm cconomicd, tehnologii de productie qi clid evolulii
polilice
la nivcl nalronal.
ALal eloluliile in pie natioal cat
!l
celc ln pla! intemational ale reglenentdrilq
i,nvird
ded ul du rcnec al c\ol-liilc
fo
frcrlor Jc IncdrJ dD
(
llncic c;lNa dcco ir. in I rf .. I
a.il
'50
$
'60
nu du exislat ministere ale Ddiului, dlazi el sunt prezente in majonlatc!
176
ryo
rL) Puksd n.!
Evoluiile politicilor
rj
reglmenlftilor privind medill i-au pls pe celilai ln oonlacl dire.r
c!
problemele acestuia
i
au irflu&tal
Ficepliile
publicului.
2.2,2 Corcepn l .ae 'cn?!i
e.olosi.d"
conceptul dd "diz!
ecologict' ooNtitue o pulemic, fo4, molrl@ cde inpulsioneazl
aoliunilc difentelo!
grupuri intdesare. ldea d
qiz,
este ftecvent a$cidt! cu d0cidcntclc
naiore. Firi indojali, accidmnrl de la Ccmobal, iqcelile de petrol piodlsc dc c$uaroa hi
Frxxotr Valdoz ctc. an awt o ma.e conlribulie in
pq@perea pqicolelo! de mediu. lnsi
probabil acelc tilui de dcteriorde a mediului cae evolneazi lent
i
gradual sunr chidr mai
nnportante. I,Iulii dinLrc indicarorii dc mediu sunL ncsativi
!i
evolueazr io &cca9i dircclie.
Penrru ilultrare. s[ ham in considera.e um&o&ele scninbari nhic:
- distruscrea
padurilor lropical pe 44,8 kn'
.
- xtinderea degertului ou 27,8 Lan"
- dhpdilia a 40{00 specii,
- delleM
lopulalici
lmanc ct ap.oxirnativ un sfeft dc niliotr,
- ohia in alhosferi a aproxiDallv 15 milioanc t Cq
Acegtia sunr, lzra indoial!, indicato.i obiectivi !i ulci crizo ecologroe. nosdea acsto! tapro
nnrd co6id{ala dc Ellli auro.i ca tild xnul dinhe .le nai periculoare
alp8d aic cn4i
Pe de alta
pa e, smndnii ale oiai, cum csle cea de mai
jos,
au gddat intcnsc conrcstiri.
tuai ales din pdtca socictdtilo nd!$haie
i
a aeocatilor lor dnr dooeniilc
$iinliirc ti
lDritic.
"Da..i t?rdr4.le acluale de cre$ele
stobuld
a
populaliei
ubone, ih.tustiei,
poluitii, ptoducliei
uliw\tarc
ti
cnniunului de frsbse r'iaAn e\.hinnute, Iimilele
capacitdlii ,le eporl ale
planetei turJi dnue h umLiitoni 100 de Lni. Rdtltdhtl .el h@i
ptobabil rd
li
an declin btus.
ti
,ecoaiolab atAt ol
populali.i
.at
ti
al .dpdcildlilar
intunide . Pntcipala taln d.clmFloare alc o.ilicilo. cste teme.e0 ci scenent 'rrrt .u
as !!!al
"
loate
li prca owand ib4ar se se sohinbc.
Toluri. senenea cdtici sun!
justificate.
Prcdjclia tendinFlor in
$in1F
$rc diti.ill
ti
cdactrizatd de inccniludinj imporrete. Lh.ci sc &orda o im|ortala cMgerata dctaliilor,
cdc ar putea fi abordaLe din
pdspectiva unor nivole dc incertiludin mai inalle. ,Aceasla .u
inscann! ins! c, c, mesajul pri&ipal 6te talsi el tald .! exjstd o inalu probabiliklc d.
declin sociocononic, br$c
ti
duros, dacd sc menlin lodinlclc actuale ale
producl,ei
t1
2.2.j Aspete
funddsertqle
ole
pobla'elot ecolosice: leviatircq cotc.pt t'i .L
"ctid
eoloei.d"
Deqi onceptul ontdporm de oiz, ecologica vizoui evdmenre
ti
leori reccntc,
concptul de ]a @e Fa
pomjl iti de o.iginca in sii
'70.
Pe wenea accca on incd larg
rpAnditn ideed ct problmelc do ncdir
(ledonte dd inevjtabi9,
qau
clicre laterale alo
piogr$ulni giinlific
Ai
tehnoloeic. Se crdea cI problemel ocologic d li
pulut ii rezolva!
prin
ajuslnn tebnoloeice,
!.in
noi reglenentdri rstlictive,
protste publicc viguode
$
o
reintodcere spre
lrincipiilc
morale umisre- Oncat de dificili d fi fos! incercrea tuluroi
acestor allenative
$i
oblindea su@sului fie
d
rumd
pelru cateva dintle ele, a devcdil
acum cvidmt ci olc sut dcDanc dc 3 li eidente.
111
Discqiilc
fc
lcnc dc mcdiu s-au extins in catcva directiinoi. P.nna schnnbarc a fost um dc
.,f,i,/.r,,. lroblcrnelc dc trediu au implicat ia inceplt aspcctc foartc.p.oprate zonelor
locultc l. oaN.ni Sprc ctcnplu smogll londoncz. ploiccrul de con$runc a nnor Iocrnlc
so.irlc
N$lcodraDinat
in Ol.ndasar poluarca
sonod $ni problcmc
carc apar in imdiata
rcci,,dtat. a .dncnilor. l.cepard cu anii '70 au fost dcscop*itc probleme
d; nedtu pc adi
gcngmiicc mri l.rsi. Reduccrca cdtit!fii dc ozon slratosferic sau hodificifile olimrice
$!rl problcne globalc. alit in ccoa ce p veqtc canzel. ca1
,si
cfcctclc Dupd cun se portc
!|sc^f. nr |igura l. o largn varictatc dc
prcblcme
sc runlesri pc difciie scrtc gcografi.c:
il. l! n i!. locd. Egnlral, ihlial sau connnntal.
Fna
la Divcl
,r)olial
Enc lorie inportari
si sc in1.l.a!iflftulci rellliibdnrk
Fopriedlile
htanscci ale unejprcbieme ecolcgicc
$r
nrccrni;rcle pen(ru rborddea accsteia se nodifici in nuqic d. scala dc Dranifcstai!. Sp..
crerntu. c! circste nrilxtinsd scala dc
'nanifesiar
a un.iproblcdc. cu ilnL mai mrrc.rlc
riipr{rir.nl dc xlcnuar! x sistcmuhi
9i
o! ata! ndi taniu ddii cvidente .onsccinlclc. l)c
1\rL!crcr. t u ci1 .nc rdai cxiinsi soala dc nanifeslde. c! rr:{ csle nai dillcilii aborda.ca
,, ..
",l
r .\r'crtu.\ul dc!i/ionr r.t,lici
ir.uui
."rr.i
'h,.,.
ni.tcr..i.9 llrc lbiri ld {himhir'lc cljnatice
Slobrle.
Drobi.ra 3last rctoululaii ir
ri!.rcriir. D. Linin LIi.prul!i de r eii.tra cxpeiiocnic la nirciFobrl.
/.---'---.-
/\
li.---
------
\
ti\\
i/-,J r,',xllx r',."',",'',.
I
",',.'.
ICNNTINE\T\L
IJignr r l: Nirclcle
sogr.tice
de problnelor d mcdltr; proces
ri
problcme c.r.crcristice
poDrru
nivclele lo.rl, region.l, fluvhlt corlineDt.t
9i
plan.iar
A .lo!a dircctic dc cxlitrdcrc a dezbaldilor econonice esre rep.czcntdrd de ,/ie,tdre. Astfcl.
cu rlcoscbirc ti lnnpul dccoriului opt, i devedt cvidcDl fattLrl.i poblenelc de dedir er ad
uii purc,D,c
rcla[onatc cu societ.lea
9i
cu hetabolisoul social decar putuscd anticipa
DqrznDilc
bazaic pe tetnici
$iiifince.
Raportul din 1987 alCotnisici Naliunitor Unne
I78
cvdt
tr Psru'l|{
pntro Mdiu
9i
Depoitdc, dupra cdruia v.n f&e comcntdii deratiatc in sc4iunea 2.3.?.,
a constituir o impo.tanli
piarrn de hotar in aceast, discutie. i. acert mooor, sre suiciear
le subliniem c! raportui a malizfi rclariile dinkc delcriordee
nediului
ii
ccoronic la scdl
gobali.
O a doua dalizi, naj alrotundatd, a fost ofedd dc Agnda 21, prodhul
ldncipal
a1 Confnnlci r-NED din 1992. Aoosl, lumizeaza m cadn de referintd
si
u scL de
instrumede
pentd
orienh.ea .omunithlii la nivl globsl ir l@ca deciziilor
ldvjnd
scopurile. obiecdvole,
lriondiile,
alocdca relpo.rabilitililor
t
resrvrelo! dociale cu
nedid
ti
cu problenele dc de4oltde a cdc este confiunlarA lumea ontenpolee. In
pnna sco{iue, Agenda 21 ealizcazl dinns'u.ile social
qi
eononice alc
probineb.
de
mcdiu cortmDo@- otfeli
Conbatrer snrnciei: mule problene de fredi ale lmii pot 6 lnarir pana
l,
punctul
dc
pomire, d cxenplD dualitatea sidcie-bogalc- Pe de o
lartc
onstd &iivitafl @lor fodte
slraci aproximtiv I milidd de oanmi ,lpravieFiesc cu mai putin de t$/zi
-
@ shL
sil4i st disrrugi mediul d@r@ desedi au alie altctnative. Aici lvom de a f&e cu o
.robleda dc supravielune. Pe de aui paanc.
Ia polul opusd sc afld u dilis.d dc oaned
cdi coN'md inlre 80-85% din resus.le globului
llstc nc.es{ ca ace$ja sd r'si modiicc
\lrlu
de vbl4 cd
clccluc/c rcduccri
"lr
co,{ur' ra
!r
dsir Jr R\ tr.c
D.d(!dJ.
Proccdand dlfel ei nu nDrai cd Jr Iivude unui
'mprativ
Droral cj d oeeA spaliu ponlru
.xpa$iunea
{i
o$erea n4iuilD. tuai puFr
bocatc.
s.hinb*! rtructu.ilor de
produ4ie
9i
mn.utur nccsird, tn speoial, schjnbdca
nodllor trcs$tmabilo dc producli
ti
conslh (
nunai
penh!
@i d'n No!d. cj
!i FcnL
ninoritared bosard dir
lIriLc
rdre), cde du. la debno8oa mcdirhi. agdearcd srrr.ici
si
nesalta!]or de dczvoliarc inire
lfi.
Din{mtcl demosnfici: chintrca rolaliei dint e demosafie
g
caliratea b.dirlui a iirs!
b6 dint e provoc{rilo
cu care a! f$t contuntali cei inplicati in
preaid.ca
in6lniii dc la
Rio, Filosofia coa a star la bua denelsrlli
!oa!
fi slnterizat! citand clrvinrctc
Dri4rhi
ch&ld rostilc pc
22 aprilic 1992, cand $a adisai Comisici Mondiale
penm
Mcdh
si
De4oltde, c! mai putin de doud luni inainte dc conferinla UNED:
Nn veau sd &taus
elendte noi cohto'eBei pnind .otzele
ti
electele
prcblen.lor
lunii o tleia, este de aiths
s'i
Wn
oi v iatadd o modolitote
pnn
cfre o
ldrii
poat progxesa,
in .odiliile ih coe
itual de cre$ete a
powlolei
depdte$e pe .el al oEhni eco4onice. Fa.totii cap nt
coftdrce la
lrAntea
cregqii
topulatiei
tuit deja uy, de identifcat: tn stuMa l de
ingijirc a sdniitdtii cm
face
yiabil
plowiasul
faniliat,
crc$tercd pondeni populatiei
feninine
alfabeti2ote, leduceleo no dlitdlii hldntile
ti
a.cetul la apd
potabild.
Realitu/ed
estor dezidqate
paote
tndtptw difcuU, i, dt aistd dord adevnturi care trebuie
erynn t!. lofecdle tunitre .ledicoti problewlor
re.liului: w wm rdg sd leda.e ratd
n.d4litdtii .l4cd nu von abor.ld qlicieflt plobletua siitiiciei. Nu w4 tati sd
prctejdf,t
ntediut
.la.d nu vom atof.lo corconnd
problmele
sdldciei
ti
dle creitqii populalei
.
Mediul
9i
snnntatea: Agenda 21 a ide incal do|d dimensiuni prinopalc
alo .arortuiui
dinte ndiu
qi
sEnfiale. Pc dc o pano, existd riscui (ln dEtse) d sdnitate asociat
expuerii la innudrleLe apoi, aerului, solului saLr alinentlor contmhatc. Pe dc alta pade,
lmlru
mare majoritate a populaliei lumij,
prcblma principala ste si8udea uor
119
t
|,!(]1t.1'l|.hT.isL'z^,N1!|:c,piblt!II
sranddrdc nininale ale sandt4ii mediului. Nu va putca
t lcalizatd nici o imbudtaltc rcal,
a mcditrlui, ata cm dpee e] zilnic omcnilor,
pda ca.d accsle stdda.do nu lor li alinse.
Arslrile unaner Pe la mijlocul decmillui
laptc
zl secoldui trecut, brai i% djn
populalia globubi tdia in mcdiul urba. crLre anul 1950. mai
pllin dc 29% dtu populaJra
slobr
ui locuia in zone urbdc. In 2025, re dncLpeazi c! 60% din
!{rfulalia slobului,
adlci
8,5 milirde omeni. vor locuiin om{e san injurul aqtora Agmda 21 sc adreseu! nevoii
dc a ! pronovat, derollarea dor{b'|, in orqele
iirilor
industrialjzatc, aclea ce la ora
dctuall exelciti
prcsiuni scvere suFra eccsislemului globai,.a
tiin
atcz.iril! undne alc
fdflld
lr curs dc de^oltdc, acolo undc lczolvarea nnor phblenc cconorricc
!isociale
dc
bua neccsiri dettero economicn suslinuu
!j
.onsumni nrai nari dc marone prinii
Si
Inarca decl"iton AecN. 2l pledeaz! pcnLtu
arLegrlrca facloild d. mediir in procesul
decizional in toalc scctodclc
ti
ia loale riv"-lurile. dr mai al6 c!
t.virc
lo aspccldle
sicialc
$
ec'iirnicc. racLoii de mcdiu vor lrcbni dc dernenea inrcgrali in legislilic, nr
irsLtuhcirelc eccnomi.c
Al
in sistmclc Mll.nilc d. cortabilil4te.
Amliza l:cuti ir Age'rda 2l !r esre ni.i unid
ti
nici$ngrya ftili2t p.sibiin
Tdrn\ii. ca
araLr.! ul.rilaie didTbaterilc pc terrc do meiru,r! dep4ji cu muli o r.iorddrc
(I
cirictci
pu tc]ric-t ntinli A nFa .cntu mldiLr inscaanit din co in ce hri n{it a
Dl, frnlr!
r
.rganiztrc s.cnldft{ioniot lncadrali intFrif sci dc ccnstidgeri ecologiLc. Ca atdrc criza
:c.loti.i nu n!!tuj .n aE c comNnenlA.e
tio0
dc calitatea dcdiriui. iiar nrc
tr
o
dnndsone cc(r(rniir$, $cilli cu un.adru{i. njic rF
global
si
tranlgen.iatiod.
2.r Ulcmer.c dc .o.rilNofie
2.3.1 Defnifi: etolitovfid, .cosofu, en a ecohtaitd
Ur nlos.f
(de
la
?rtl,
"-
a n,bi
si
'topriz"-
intctcpciue, in sens herur, es! "o
/esoard
rare iubette inlelepciunea
)
csLo o pesomn cu un bogat bagaj dc cuno!1in1e, cse 6pnr si
structurczc cbostintele la un inalt nivel dc rbstiacrizaro. Un ecofilosof rcliectcaze la
cuoginicl din domeniul ecologiei, atLl cun a fos( acesta definit in socliuoca plecedentn
Un
"!//rr"
esre ui principiu cde guvemed2e
dqlulilc une.. Mot.la tcotc2inln
aplicdca in practic{ a pnnciliilor. Etica
!i
moral! pol
fL privi! ca filosolie aplica6. Ut
ethi. de ke.li, .ste un pnncbiu c&c conc4ualiael acliunile corecle
$
incorecte in rapor!
cu nediul. til scmifica includcroa nediului ca Ddle. lntr-o comuilate morab
\up,ao,do1s'".
inrruc dccdra bcluderc prcsrpunc i(. ;bni de ordrn rc, rcr c
t. lrdcLic
iI
modul in cee odenii &lionea41'n npon cn Dediul, prhclpinc ctice caG
ghideaT.a ac$le
acliuni vor fi atft de ordin teoretic, cat
tj
placlic.
AcedtA reccrc in revist! a pnnciiJdleloi
tipun dc
!.incipii
oticc privind mediul ia i! cdide4ie atat principiile ca1
9i
principalele
coNccinlc p.&lice ce decurg din aoesra
(monla)
vor n ficuie comcnldii dupra modulul
in oee compondntul omenild corespundc aceslui adru ctico-moral. Fxonrlia se referi
la d8llbeDtalia turdmdlalt utilizatn ln deep ecology co lodre c! esle erimologic legar,
de tcmcrl ateriori (secliunea
2.3.6). Ca atde, se incadreazd in cadrul iminologiei
dczlolldle de Naes {1989).
t30
ii
ti
2.3.2 Y4lo.i,
snnda4te
ti
pincidi
;{ll;':l'=:#*qilojiit'i,",:f.ti":*
::i*,HrH:iHt
i"qr1"{iTi+;fi i,qii;ffi
iy"Tiiityr:ff
["#;:i*lr"nd*il
jtili:
#"$#:"T:,:r;;
i'#*::"'j**,e*
**i*i;illf*;i*-
Hj1#.T;*1i,,"?:,r'['#!":i1,'',,;:'ll*
1
.ce refcrrc
1a . va,.dre
$Le
:'i',T,ix"TT;giffi*"::,,,*'*tt*r*t#qiI*1i*=l,Liiffi
:tnt:::1:"j;1f
:l',,""f; ,*If
i"f];:f""]ilxTJ;t",t;txl,it,##J:.;;lg,l:i,":x
il.J1:TlTJ#*rffi",::.fr1;:::,""Jit
i"-:"",,."
in c.n cxlu, umr
^e'c.ca
2.i.3
Principakk
npwi.re
eh.n e.otogicd
ii#*T"H:Ti*jhil*;';,,'#5i,-*::';""i;';:Trrr.";::
r"[]:'r
Hr,.r ;il{*
lT!;i{:,,#l"j-*:
*q' +r*fu
'.r{;,
i
li#"":ilI3f"
"
t'', t"''an
d
tsenwctt (ree4)
desqiu
3 lipun p.incilarc
dc
!.incip|
de
;dd[$"-irdTri**:##**#1+]?i"::\Ty*::"::
;:*X1l:;''1"'ff#'Ai'g:;.;:,i|":tuea
utiliteisnurui
ra scopu';r"
''r"a.rr
p""1."
"
::#:ff
:,r:i,:*#it311l#:i:;#ftT:
ffi li"o'ffi
1,y,
**""'
i#Il,"T*:}#::#ff
lj;::,*#T:,T#:rdf:;'di+jiH.i
j*ffi
t"n::
r81
t(HtN!,.fur|dsUl^NNtCpib]ulIl
2-3.4 An|tupace"t ilhu|
(homocmtitmtl)
$i
ecocdtisnu|
jn
lildona occidonrali. ln
gmcral, nunai ftntclc umanc ar c@stiturl obiectd uno.
prcocuprri pondv mordle. Iln@te de ncdlu cum ar i eimalei, plantcle, prduile,
apclo,
aerul
si
sistflele ecolosrcc beneliciau de atenlie Dmai in tldsun i! c&e sc andu in
pr.rnc J' el o4menil {
\d{
cons.hro. l.iccrul mscsul.' acc{ {d
''Matele
r@ju.s
ql
ttttror eti.ilol departn utud alost nc.la cd ar.re ci ttebtie sd
f.
prcocuplle huhai de rel4liile di trcoeneri
(A.
Sch\|e\\terJ.
hrL.o agunernclc clicii anlroro.enlncei o rnpoitentl capftak
qsle
detinuti de aceea ci,
htarcer bundsldcaoenclllor dctindc dc calitatca nediului, ac ia d rrci.oi si ne in|ei$ali
d( conseflrea sa. ln raFort cu $opunlo
ti
valonle unane. ncciul cslc va^t ca u! Dijloo
Accst lip dc rgncnld. csle scd!.nt,rr, int.r.al facc apcl la iqteresele umaDc.
Ur enineni replezmta al acc(ei ltudlii este llosoljrl
li
isio.ic|l au$ralau at
$iinler,
Jrhn Pdsmorc. 1. Eelgia. aprotrJlr le .cc*r{
Fcrslecrln
.ufr idciic lui Fitiennc
,/.nN.6ch
il9t4).
.fe dcaiic
?nl
p.nlru
)nedi! ca
$,:
ertttrtsc a princilnrlli pijjl
pcnlr!
rpriry:ic rdl, al moiinul
'r.L)tlnr
Alili h4gl ab.rd4re :lrirororiolric, ds id.el
dcslFrii. Otnul cstc lAz cr $ nranagq responebrl de turzstitca lomii Mcl3foi!
pi\roru]ll (omul lesbind !s,,pr, liinr! cclD p6sLon:
supra eJm.i s.lc) e$re ft@vlnt
r.iliza|: in ace$ c.nLcxr. Abordar* d|ard pcntru pdnD
dali i! Jil,rsolii posLplaronlci.ni .i
Idp.idini Rome
il ii-a
coaLnudl $tistc.la la dvclul cullni:t.r occmenLatc ptua
il
l,,rcn
ldcc! cI iolcrcslle cirLrru! li.biie sl Iie doninMie ir ,ar-\r! ar id..csil nalurii I
Iu.re4$l!t o c.nsranl, n llloson.j oocid.4alc Princr!]ul
jud.o{f(ilin,
ii roafdurae crl
c.r. ar3rli onul a 1o5l .rceal Crj,ii rhrtui
ti
oscn,lndee lu llnrr.czou cstc de asJ cncd
inpo an!
lenti{
dborddod ent!ot.o.:n!!ti{.
litclul lundamnlal al antropocextrjsmului in elica mcdnrhi rsre aceta c! $lnr iDpuse
ioade
lutlft
resri4ii asuptu lnodulli h cde omcnii trar.rd mcdiul. Silgura lihiri
alti di! interilrenl8 cu i.Lcicsclc !lto! indilln undi Uneo
,
crioa de mcdiu
dntropo*ntrisg poate
lresq'une
o
lerspcctivil to
temm lung
(lrosgeloralonali).
I)ir
ecdti cauTe a fcl dcscris6.6 nana8enent al rcsuFclor. Ea conduce cire o perspecriv!
6rup1amedtului caractqizatd de o redusd protuMime.
lb2iliile dc protuMime
in etica mcdinlui smr cdactorizale de respingerea puncLului
de
lcdere c, numaj omenii qi proieolcle umane sunL pultdlode
de valode
i
cd vo. fi
inrotdcauna rnai valoroaie decet .clclalte componede ale lumii. lozitiilc dc protuMimc
considei, mediul insufi ca puftdtor
de valoarc, valoare *enlialA
!i
mai imponmta decar cea
rczultat, din raponuile mcdiulul cu fiinl.le unade.
8.5 En.r pnnanlalut
ti
nit.arco pehm d/epntite aninatebt: o ottot.tme intetu.diafi
in e attmpu.dbitu
ti
ecologia de
ptufutzihe
in abolddsa dbolocentiicr. Dediul sau cel putin pi4i
alc hi, mcris a n cotrcivate
intrucat & pllea
li cvotual - chim
!i
pc terncn lug
,
de lolos pentru odctri. Umdtorul
pd
cdtre o abordarc dcmai mde protunzine, es1. acela de a depit\ "id@yatoniunice
{
de a exlindc cadrul dc rcferinld etic dincolo dc zom doninali de om.
t82
1
Un t'in cunoscll exdptu
pc rd o 4monca exrindere *tc dar dc contribllia
silvicultorului si
ecologului anericd Aldo Leopold
(1949),
fondatorul cticri
Pimantull',
'!md lrrhic". Acesra sc intdoeitd
pe dou, principiil
a. Ur lucru $re oored aturci cand dndc sd con$ew integritaltd, stabilitatea
Si
ftumusclcd
oomunititii biorice si s1e incorcct dac, dc alt6 ondtdc
b. ltica
Dnndului
pu.
ti
sinpl! cxtinde
geilele coeudililii, pcn1ru a include
d
solurile,
ap4 pielcle sau htrcg
pldanrul in
gencral
Leopol{l lace sd avd{czo discuia
pc d.ui fionnrn dislincte: el recunoairc oa natura
i
dedill 6u valode in sjie, la tcl ca
ti
orioc valodc pontru
oancni sau chid in opozitie d'
aceNia. Oamenii nu nai rcprczinti unjcul obiecl al picocuF.ilor de ordo momli
comuilaLca 1ici cste exlinsd attfcl nrcat se suprapune psle comunnatB coologrod.
''Dticd pibantutti se car&!.rizead
p.in
eiDplirab
i
o r4mlrcabiin iiumlsctc
intelectuald. dd do dc ase$enea co$ccinte impodafllc. Lcopold cra .on$Lient d.
necesitsiea intcgrdJii
p.cocullnloi dc o(]n cli.
Ei
qbnomic
Pen0u
a edilicd !n sisft'h
durabil
ri
din
riunctul
dc vedre al altor specii in afa? celci unanc
(Calltcot,
i989).
AbordaFa io singcr
"lrcpturile
efidtl.b
,l.e
6 concepnral dc cca 3 lui Lcopcld, a
dcvcnit f1lcsolape c4e se inloicisi nr$area
pinlru pror"ic{i5
anindldor din Ausfialid
!i
din inrrca'ra runo- Abordar.d utilizeaT-l
.lin
plin a{a numiNl 'rttgtn tt dl .o2arilor
,naryrraL, ce
poalc
I ounlll alllei: ome.li se dcosebcsc dc dihalc
pria
!.:cca cti dislm
dc u cchiFanrsl inteleclual
$i
cnofional nli sofishcar. dlr sc $dgn, cr lccst.a ir
rrivjnF
cdpacililii dca snieritide a se buoura. Noiu'midd,m c, ae.4ri ullirni
(ata.jLalc
roale
consri|ui o sursa de dr.tturi
'ndepcndcntl
dc calclaltci acoata ittruclt nu .r.dcrn 0!
pnrcn teLa oricrm pe Lrtjii cu handical inlclectuai, ou loa cd accAlla .u caFcrtil
as.nnnatoare c! ale mlilor sinale, sau clliar in1-doarc eosto.a, Cu toale .! accst liP dc
arernentare
podlc fi coruidda! cxagerat de cnre c lnsehnal, najonlat a socrcti{u. .l nu
estc lipsi! de 1045. Este tlpul d dsumenlalic cd.c a losl utilizat
!e
rLr abolira sclavicl.
asigurdea de dreptu! ci!']e penttu populalia t] culodc. sau oPonuDitdlr egale pe ru 1ernq.
In cohhdl ctr linia de
gandirc
olrolocentricl din filosoia oocidcnLdlr, dreplurilc
animalelor nu utilized, dbllrar criterjui nlioDalitdlii
lolnru
a dilereqia einalclc dc
oamcni. ApdiLmenJa la specia trmdd nn este sullcient! pentru a rcclma drcprd
suDlimentdc sd diferiro fa6 de ocle ale dimalelor. in &s! cotrrxt
Pledda
cauzei spccici
wano ste lonsiderad cchivalqtt cu o
pled@ie
in favoa.ca i&sisnului
(Si!g4,
l9?5;
Regd,1983).
Funddmtul
$iintiiic
al niqcllii pentru dreptuilc mimaleloi a.e num4oase sursc {tc
o.igine. Cele mai importdte
pot fi rcmale astfel:
a. innumF niqcarilor de ommcipare colonialismul, rdism l
$i
dhdilinata scxuald au
fotl dczaprobate pc scs! ror nai extinsl
$
astfel au disparut liniile de dendcalie
b. etivirarea de cdccrdc a turdat dovezi privind distota ialeligmlei ]a tuimalq
c. a fosi clanlicat lredar modnl ln cdc spilinrl um csle u prodls al iunclionlii
oimlli: a! fost elucidate, pat c!
pas,
mecanismele dc cdtrol biologice
$
biochimice
S-a! idcnlificat acelcati proccrc inddmtalc atat la on cat
li
la dimal;
l3l
r!c ENsi( haf * \uzA-NNF -
ca oLd lr
d. crcctiri
recenLc in don.nlul
gcneticn au cvidmliat numcrodc simililudnri nnrc
naLnlu
gcnetic lma
!i
cl al celor mai ap.opiali pbidfli in voluJle:
c. conceptul de pcnomt! a tust pls sub sennul i rebiiii: delidrea a ce@ c cstc o
pcrsodt' reprennti clcnentul
cenrral in multc dczbatc.i clicc, inoelAnd cu cele pnvind
lvortui
provoc at. l-rtilizdca id vitio
lr
tcbnicil do.iateqi ajungand panl ia cuthandrc;
I
protcctia
'redidui
sj
relaliilc studiate in cadrul
sriinlclor
coolosice au run,izat dovczi
srhsrd.liaic
privind cd&telul holislic al natuii
Prdclc. ludda lui snlacr csre indrepud imFLrila foloslrii st.oiilor n.n_undc in
oxpnndtc adcser inullic privlnd loxicjtarca
li
e o(scretisiici aie
ttuduselor
c.$reticc,
dcrelgenl,lor
ii
a alror produse {ie v ca$ie. Pc aceasti Iinie sc ttc. apcl ]a odmenii dc
Iriinfi!
pcntru !a rceglia si fic,nult dai cdlicj in
privitta,
de exmpiu, testcior tlr- cde
oicri odcun fodlc
putine nttumati Flcvdrc. lohmul ]upla impotiiva
practi.ilor
rn.lrstridle io lgrlcrliura, care
lrrivoaci
sufc rie inulild nr pn)csul
$e$oru Drs:trild-
irr conpanlie c! dica
pimarltllui a lui Letp.ld, rcorii lui Singer.,cnd, dill lvinlaic
u. fuioslcie, r_n
q,cdai nc
c.ralclc uran
i,
ldi$latice
!.i
decta\d ndr irtLr
ir.re\;
psihologicc de idrliJicdre
ii
va creirr asittl probab;rnalea de a 1l rsllcl llalc ni
ofid.Ec
Nntiu
a i inclusc in.uncaill m{al.
b llieme elevi2ate d.qnment. vo:
ir
er li,xa;utor a(c..ibilcp'rhlouluirdn:.
,1Jcnc doli n.rilc
tcr.!plrcr
de ce riltcxrca penlru dr|lunlc anrmxlelry $.
'oadi5li
!u
Dai lnulfi .ulcrt] icJa .e. r eii.ii
lJharrniur.
.! lo,ile cl dnbcli rpa4u ac.lcidfi llmjr
dc abordrr edcc a!. ncdrelui.
Pc langi migcaca
|coLru
drettrdle dflrnalelor, Fr Lupt[
!nir]
inrerselr amst.ra. nrdicrsri
calevx .uMtc in cii.a nedtuhi care
|romovszd
hiocstnmul
it
abordd.a holisrt ! .antrir.
lii,loidul *ntrai d dccst.r tendinlc arala cI bjosfda ca in{reg .ste ln pnmll rand denni dc
nsl]ecL, inaintca omllui, arinldlelor sau d alb. orgen$nrc vii, omul liind o co'ntonori
insepanbili a unci linuni nri l&gi $upra mtlrii
(Caldwell.
1975j Calico! l9lj5).
2.3.6 Ecolosia .le
yoJarzine
I-rooroga de pdr!.zimc ('rieep
ecolasr'")t sre fondsti de cdfie ildotul Ntresld Ame
Nacss. Poshrlatul onfom caruia umanitatea este iNepdabila dc nalui rep!.zinLi idc*
cenlraE a a@slui conccpt. Natua ca inlreg ese sceea 6c dc valode morald
fi
nu indivi2li
mmi sau altc ogdissc vii. Acfimile manc sunl valolode mmai in misuB in @c vor Li
bcncicc penttu *6i$en ca reg (ecocediism). Prin mde esle inposibil s, ad!m
prejrdicii
natwii iir, si aducen pFjudicli omenilo. Problenele mediuld vor puka n
E2olvatc mmai dc cltrc cci cc vd n catabili sd f&r
judcciJi
dc valodc cdo sa dcp46ca
Iinltele lngusre dle intqsclor muc. Omdi au rcvoic ru numl dc u sistem crio, ci
$
de
D mod dc a concepc lha
!i
pd ei intifi atfel incA valo{a i nDscci d vieli
!i
natuii sa fio
evidcnti, adlca de usisfeir eli.buarpe pn .ipii ecolosice de
pnfunnw
NNq
t989).
ir(.hnr
!i
b,orogic (vqj
^
vidi@,i,r
'cq3)
184
Ac.st
tioccs
dc
grindire
esre nunit ecosofie (dc
t....c,r,'- cdi, loc de tocuit. nrclusiv
iao ci'r'"
'cJ.".r-r.
.
.u/rrJ
inrnti.jflctcp.uncr.Dinac{doc
,ri,dclrJchr,
.. u ..lr ,
! r.1N1(
nl11;
AJc{c llemexr( .L in n-onunFt
Dorl,licn ni tinu
(odata
cu dezvoliarc! ideilor lui Nac$)
sisunrdc
aceeadificil dc rezunar.
h gornl.
sc
poatc inccpc cu idcealn ccotosia dc profunzn
e dc pah!
nivele (figur
2).
Pc prnNl
nilcl. sc
lisesc
srEcle de inspiratie,
inJeiegefe
$i
itrluife ale miscirii. accstca
Ntind
1l trn distc, ecosoficc, budhiile erc. Intuilia include, d exemplu. respectul esal
pcntm
to.lc feluilc
fi
lilrnete dc vi4r (cgali!a!i$
biosfericl. rctual dc a admilc ca u;ic
lormc dc viiti rr maln lre snu nui pu
tini
latoae irrrnscc, decat a ttelc. reslcctu t ocn ftu
'ur
Flc'r'. i"ri.i
,r!r
IJdol|L.rdc c'et.ir abo.iv(..i*lr a.rr.tDuli r:,.!.1
dc rnrcrvcnlic r ornnluiasnpr. nrdiuluicumulL sub celntritbstat l. ora acr@b
j
oDriunca
.it'c o
fof!latii
sulicicnd pentru
a suslinc adivitaite .ultuFlc. cconomicc_ da, si
dive6n3t.a Lr cclde ol doiiea oivcl garid plalfonna
ce sustine inr.easa njffdc. Accas;
!.latlcmi
conshdin
rriicitrisau
en!.turiiniliate
derila,e din iivetul l La cetdr atricjje.
,!i!.i i aili ip.n]41c gcicmli2abare.
Accstea reprczin'i atitudiri genrale
f.in dc mcdiu.
aor.lc.l
IalNlci
Divcl cstc hi!ei!] actiunllor.^ccs.ea
srnr sDccificc ncc:irci sirnilii
(!, lr) Pirrr rx r
Tirruri n:
Lir
corc ftnddnrc il.
F- lilosoticc (LccxctrlpLu:
dciv.lc din.pflele lui
a str!.hril cologiei de profunzin
2.J,7 D.ndtarca dEabild cn un .oncept etic
in primr juDiit.rc
a deceniului opt. dezvoltNa durabih
ii,a
licut apailia ca un colccpt
.d! a iuflrizal cadrul dc refennF a1 politicitor de nodiu. A putut fi auzit to1 nai fiecvent
rc
rolte mcrid,aocle, nr corforinlc Ia cec padicipau
reprezdtanti.i orglnizatiilor
ncSuvcrnanrenralc
ti
guvemamnlalc.
Publicdoa i! l9E7 a nporttlti viitorul noeru
.?,n!," a| Wo,ld Conmjssion on EnvircDuorr ald Dcveiopnenl (mai
binc c{nosul ca
il\-'.[),-7
i
r'2-],'-
11 :
h\rrck!^ !r
I
l,,i irqql!"-!I[l[
- ------
1i2 /\, A
i' /\ /\
+
,
\ /
\----,-
!'isrr! 2:Dubla pihmidn
185
Raoo.tL B(rdtland,
dupd numol
prdicruiui nonegid Cro lldlm B'undLland. cac
prc/r4olganFmu,.aroPrla
tdt tcnrrrl
Jt:n\arc dul4bl, rddar nor\u
rni
pa ,rl,Cne.
'.
. \6 drrr.gc
id r'ocu hJi \ / un-" ,tx r. +liinli
;(; r InJrh".r! nr u
'
Rdportul tstrlndiland
defne$c ddrabilllalc! c^ li\nd rearctiur.a rcflrsclor tchnj..,
ttiinti|it.
.,.obgie, e.onoktke ri
sa.tule de o aseneaea ftahierd ircAt sislen uL heteto\er
t%har lii
poutd
l6e4lrtu
h starc dr e.hilibru lpalio^trhPrld/': Dcaoltarca duabib
(Dd) cstc dcnnrr, ca o de^ollarc cdr.
",slc.oa;sl.,r.i dlAt .r,evoilc
Prezatu
.d
ti
Lu
r c/. litradlt
"
(WCED,I98t)
AcNtc dcnniiiicla icd dllilite aspecte alcdd:
!. Dd .ic dr.pL cadru de relsrinli slaiial n&caga
Planct4
b. Dd ar xn cadtu dc reienntd lcmpoal ft.nsgendalioial, lc8eld asLfol conceptll dc
"dnrllbilirerc" c! problcnrelc de ordin .Lio
pivlnd
.lretlunle
generatiibr riiloure
(susaN.. 1!)t4):
c llc se rcfera ld devoi i. tcoenj
gcnq.li,
r.lrezinti s.tis1-ac.rc, ncvoilot
Fril(tr
slrace, ohnr daca !cd$ Iuctu r $ca drcft c4nn'cinld c!.ir.rea c.osrmtlui.
fi
dirm,area consumuirr
ri
a si,acrdl.r dc pr.Lruqic
n,
Frilc
indusLill'2alt;
d. Dd itrplicn o abo.dnr. inrerihscillinari. l. cer nai slEpli lirnd
lrcsrnlDc
c.,trdoia i cein1.,lo. Je oLdir s)clai, ccono'nio
$
dc modi!.
{'r urFare dczvoltaloa durahi;" n! lsic nuBdr o LenA pcnLru ccrcctrr.,\iiinlillcr saD un
punot dc r.fer
fertJu
polilioilc dc )r0Ciu
(PL1d
!r
Il.oNn 1996). o drc dc alchcne!
infli\:aiii
t,
c,'notdF cllcc
()
parie d aLraoLilliaiii dd rczLilrl Cii tupirt cii
Nr{u
acLorii il'iilca;i r'n dernatcnle pe tdne
dc mcdiu csLc d'llcil si ar8rmenic2o iapofiva d.qslci r,lci, deoarece rcclami
rerponsahilitate
pentru dcEradea nediLrlui pc o scar, carc sc i.lindc dc l!.r!cl localpin:i
lanildl global. Nfal,nul! de.al ar!I, ca t@e speJ la soiiddltate intre
gcncralii ,\Lel cddrul de
referiDld spalial
global cat
ti
oadrul d. relci4a tcmporal trosgcl,craliotul reprcz'nli
aspecre etico imlortdte ale discu{ici
!t
leha Dd. Pe de altl pdle, ele $ff idFo !.umilii
mtsud reponsabile dc inccnjLrdirDs
privind conllnutL'l Dd, ficend dc erenplLr oa
reprezentolii ildustrici
$
cei ai oryani2aliilo! dc ncdiu sd aiba
prren d'lcnte.
schuLz(i996) adescris alie dincrsiuni etice ah disculiei prjrind durabililatea:
!. in alail de piobionelc ecologice
ri
ccononice, drubilitatea de
paniodlditili culturalc:
obicciuli, mituri, tabuui. cicdinle religioae, bdiere lingvistice,
politioi cl!. Elc pot !
valabilc pcntru
o eunird cullurr, iffr-u armit loc
Si
{ trebui luate ir cosiderde
arunci cand se lmlrcAte digud.d durdbilit4ii. orice definilic a durabililrlLr rrcbui
sd fi clirural rcccltabiE
tenlru
a pulea i electiv u11liati.
b. Cand se alunse la sFccinoarea dd in remeni op4aliondi. conccptui poaLc fi intcryrelar
r'n contuftitate cu cele cnpnnse in C6cta L Accata N rellccL! un conseff dcpln
lsupre problemei. Mai curand, accdla cuplindc Listaca tcmlo. celor Mi liecvcnt
abftdalc in lileintura dc specialitatc. orgdniTxrea nediuhi i. cde trdim, minirnizafea
itrtofcrcnlcl cu ccosistomclc
ti
sLabilirea de limite pentru dorintclc noasrr repretnli
t36
l)Bultu dMbil!: 6a
t eaold
(vL,l rrr
-
Pa d 0i
oplixli eli.e. Duablltalca ar rrebui de aceea inteq,reiatd nu dotr ca un cco-nanagemmt
ilirnifiL,
ci!r caodtrud ne hnrcnlala dc plirctire.
c. Tda.elrlici dirnrc dd
ti
eri., d4ine &trcil! diuDci cand no intrebdm dac,
ltiintele
(naruralo,
Mane sau aplicate)
$
ctica sut in sino suncidtc, p.dru ca dezidratul
du.abin4ii sd
poata
i rcalizal iDs!, dnr cc ln oe mdi liccvenro, sun! vocile cde alinnn c,
nu sunt suicicrtc. cea ce pde cI lpscstc ste lidtnl di .e elemcdcl m4Jionate mai
sds, Uroj cred ci elemcntul de legdlurd poate
ii lcgitimitatea, loialilalca, lespeclul sa!
afectiunea. In oncarc diMe carui, dczbateril eatd in mod cl{ cd
lrin
includerea
p.itrcipiilor etice in cadrut I)d. probiema cdlinutului acesteia din urna nn poato 1l
.onsiddar! remlvalt
PradigrB 'Dd' a donjnar dc^denle pe lne de mediu din dtinele dora dcconii. in
prezcnt se coturcaz, o noua
pau.l\p:6a
a \ecuniifi ecologi.?". Accdta
lunc
in rclali
dctcriddea mediulni cu disporjhiliFtca
!j
aoccsibilirate unoi bune calllAi a apei potabile.
d ir.tnulirilq din medii $j
a de$terjl .iscului izbucnini unor corlicre lnnotc ar! toatc cn
elploatrea accstui concept se an, do& ia iecB'r, co$ideraiiile de ordin etic vor il chir
rriiry'.rLanlr i. dncuiire lcgar. de accsta aecil 1^ oele priviDd
dd.
C$elr 1: Lirti dircto.n pdt.u o{arolt,( d!rubik
{Schtrtz,l99O
F.
p-kj,.-
',tdr*-uisr
&.di*iIl.;-";*riE;;rd.' t,"r",i-J d" ;..'*
fir,"]
lbirlrL( c rL rpdib.p{i.i
F{r,vid..:rMT
Pe,.c.,.\Dl turi.,-r.e
l.
r:ii.,i.. dea d. flme dii.n.r
r:
J(irrr r..r..rd,F,t. lr.llmtr
irdividu.lo s ltbui s. evolue^ in oddrul iu ssrisGm dumbilc. llilizlnd 1o.1" o-!di.dd.l
3, Mbihlzlr.s inrcddcnti .d ccoiilton.lc tsre Dc@sr sa fie cslEclaG capacirsba dc suF
l
cxisrmfi
ri
sn 6c r.dn$ lanibinnn inxuilc de rorcille
$i lrodheEa
de det.uri o!ic. hsEntd sau
eneeii scoNe din co *nn ciclurilor dlunle vor lrtld ulilid. cat mi oomplel
posibil.
Estc n.cs$n
lunoaiEres monentolui cind cLc nc\sfl i inr.rur\rr'ec !lini.
,t-
Crdrs
ri
d.n1inc.d uror exicmditili pozitive Col nai enciml hod de a orsmia scielntilc
!mde, inalan mFidii inredcpende4ei exnlcn& ln rctcNr colosict. ede eelr de a digum ea sstiunile
inliividude ,le unci peMare sE lic de a\emen6 nrile ucj dl!
F6odo
sN uui
erup,
ftrr onuri
supliftnlaE sau cu coslui sullimfllxE frinime
5. O.goizr sociclitilo. utunc h mnfo.di&l. cu punct le 1 -,1 O.icc gn], dc ni.F mmc cuc
cspsln punctel. de mi sus m ircer inevndbil $ se oediz* srfcl lnc5t sd iliezc ln comu .er mlt
mult
tosibil
din Blnelc dirlc e liicw indiid va minimia idlcdcmlr $ cu biosfcm. nu dutui prin
ftnn.c@ pFliilo! ccriDl.
i
nlilizm inrcslri a Esbelor, d& dc Bemcnu pn.
tssferl suplusdni
lropiir
penld a elisjlae nevoilc alluir
fi
pdn li|mlcs &iivilililor li!6ite de neccsilatc 6dd. Estc
necs ca ,ooieblea si denolre o shcrud cm si fwdizeti !dislribui@ (de exemplu
lrin
(muknte
nscolc)
$i
cxlddnn$h
roniv.
prin shctori inslitulionalc dc tipul
lmpicrElii
conNc
ri
coopmtiyclor
6, Ev.lu.re nao dr ln dlvldudc. Dorinlclc in'l ividude pot n innnie Edc hsi nccda ca tccm si lie
co$lielt de scopuile
r.
c le lmiE t. Pdn uLilire. iitospecliei, peobu d 6nsbb d&Ionsmul
mui bun sru uri seNiciu ducc u 0po.t re.I l0
lspria
ftciE, tism individ
loaio
deol|! un ser de
iDstrtMre dc nis[!
pmrrii ce u ii connm ci devoile sale suni stisfrcul. inli{ nisurn
137
2.3,8 T@riL Gaia: dqecte erice
Teoria Cjai! a lbst dctolLaLi
inlial dc crkc fizicidd
ii
ceructdrotul cnglez in doneniul
ecolosrj.
Idncs Lolclock Din dcccnir al
taplel'4,
tcoria a clpllat l!'ndamenlarc
cxrc;cdal,
pin conliibulia microbiologului
aocdcu I-inda Meellis
Lovclock
vede
planela prndt - Gaia
_
ch
lc
u oreanisn viu care a'fonoaze
Penlrtr
o.Lini,aiea
conditiilor ;eccsde
propriei suffaaieFi.i ci un aq$sn
'a4io\erd atdi
i; barelitirl
e.lrlui c1t
ti
in bew|iitl ldt w.li aj dt sii se friNparnetrri U'eori
a'tu,t,frn!
j;
Ln4ua.a
J,
'apa.u
ato"au., o'1\n vrr
'aratt
a";"d4
11r4"d'n
,,",.,.u1 a, i: itudt'i,
L J, o\ca B' dJvcrrt
^n'
\PP'ie
'ltP
rrnhu? It
dcgadar.a fte.titlui .ste tultiL1
pi.irii, dar i,P ketqe i\atrre
" (l-ovclock I9E6)
Ideea ocntrala a rcoriei Gaia csto aceea cI pnnanrul esle o sntitate cu capacitate dc auLo
r.Flxre cdc aiilu,i menticrca condiliilor leesire
ii
almosbrice cc ilc poslb a viap
orqdlsneic
vii, aclionard
contom unor nod.lc dc coopeftre evoluaE, rcaciioncrz, la
,.liimtin
ri re!,,laLn.azi Fediui
pia.ctd a cl incar sd lsislro supravicluirca dodri.
Rclednlc I;
Dii;ant
cd la m,nedi$n
viu ru auin ved.re lirprJ cl accsta eite &opcrir sa{
odrpdt de fofte de viair. Tco.io caia sc relerl ]a u sisred dc diltdLe spccii
ii
sislonc
c!.loeicc cdc corltituic i./ noi hure o/ga1ti\14 d.4pa.it41c dc aukteliare
st
drbfirk.ar!,
'str
"l)ntfi
4t:etdri totali
'lcora
Gaii r.prcnnr, o abodnrc hollsli, .are cnnsdeti lrioccnozcle. r.cilc. ah.sfcra
!l
occanclc ca cnlitiii snans inrerconcrLnl,
promovatd idc.a conlom rairci! cvolulja
tla.clti
ar lrbni sludiale .a un prcccs diic
A1
nu in lcnrc.ii uior proccs. scpa&le, iilctligalc irl
dcpadancntc dilcril. alo unlletsiuf ilft .
Tcorid caia arc un larg cvanlai de nnplcallj. l)in
FUn.t
de vcd(e teorelio,
tromovea2i
in
gandnea ecologic!
persFltiva $operil i
$
sinergistului Nu ostc cla! inc, da.J nccata csle
;onphnc da sau in opozilic cu viziune! lt Darsin, huat!
lre
cobpclitic
ri
tlsclie ln
plus, conceptul iri DNin
privind cvolulia sle imboeniit de o dimcdsiune ccokrgic, amlli
Accdsti dezbatere ar
puiea
conducc citre rcllzuirea tundmenlelor biologii conldPoraft
(Rrlow
i
volk. 1992).
Ba tunizedzl de demena nol porspcctive asupra tuncliiloi ecosktemclor. leotiei
sisrcnelor
ti
modcbrii. Modelclc gcnerale ale.Ectlali.i Genelal Circulatid Ma.lels
(CCM", cdc sunt dc cscnliald imporldld in discuiile privind schinbrrile
siobale-
pol I dc
aseDenea examinatc din peBpecliva leorici Cjaia. Cele mai nullc dinlre eeslea slmplifica
biosle.a pan,la nllelul fluxrilor do carbon
9i
azo1. scapand din vederc
'mporlante
dpeote
cologicc
!i,
dc dcnenca.
pe cele mai idporLanlc
l@ttu
leoria Cai4 ,^ral rinp cat vor
idndc inconpletc, va exista o
probabiliLatc cre6cutd ca prcdiciiilc re^lta1c dir aplicdrca
accstor modele sa iie incorecre.
Tcoria Gdid ofdl pespcctivo noi
ti
complementre cunoa{lqi]
*ii{ifice
tradilionale, nu
numai in legrluri cu schimbnrile ciimatic
globdle, dd
!i
infonnalii
livind
rclatid dint.
ibdarca scoa4ci tcrcstre
ri
orgmlsmclc vii, cu implloaliilc pobalii
133
De dbH dmbilr:6iic
n @bi cvdr.
rr) P@an{
Impli.aiile eticc ale &crtoi tconi runl toane diiixnc dc cclc alo allor abordd.i- Ded p.lvim
lmea dintr4
peFpecliv, goo-fizioiogicd
ri
considerdm activndtile Doslre cd pflrLe a fiintei
supra-orgeice Gala, rcfl putea decjde rI rcevaluim modalildlile &tuale de exlloatae,
d
lutea
ajuryc Ia cdchzia cr agriclllura
9i
silvicultua reprezint6 acre de @cid
glotal.
A| fi ialioml si extragd nntrienli din proprn'l nosto iicsr? Ar fi raliolal sd nc radm plrui
$
sd utiliznn lermll astfol oblinul
peDtru a cultiva rofil? Iatd @ spune Lavelock despre
roare Neste :
y.i.l
hthea co o
lirld
ie di| care noi co$lihlitu o parle - nu .o
prttprietun
stu chiriati
$i
ti.i htd.4r .a p8dgdi pe
'ceastii
n trloricd nayd cosnicd
pAtuA ".
?oar. od pnncipdla implicalie etici d acestci icorii $te repreantali de
qiticlle
veniro din
padea advqseild sai cdc au conddrna! tdia potru one alca 6a lcologrci - in sensui cn
orgeiwle.
pmr.u n putca coopda in nbLera relrozotati de Cai4 4 hcbuie Ii sd aib, o
rcprczcnt4o a prcpdij$ obicctivc. tic sa udnc, cai prodcatirate
G-ai.bain,
1994). cu l.ale
ci Lovelock a ri.pus accsior c'ilici. de cxomplu
dn
el.bo.uca unu model m.lenaric ce
iiurrcua nodul in ca.c cmportmertul nsintlliomr al foncld dc vratt inreDelalionalc
poale r+obn72 un osislen natural, rceastd oontroversi cn implicalii teologicc a gdqar
ersliciurc fatt de ic.yl. ii mddiil acadnjcc Airudirr c. icd este amriiti.ain dc
Nplhilater
tcdiei in rAncul flilitmlilor ecoiogisli slu lclirjiot. M6i rnuu decar a1ar,
$iiit3
radjlbnllA nu anrccjara fomli& c meraforic. cd4.lcrisiicc lc(tricj - sisrem bio-ciler.li.
Linn ers.l,
tmantll
ca,s supa-orsdju sau
ceoliziologie
(aAnscle
9i
fihcle nerv!:s. alc
flaDeLct).
Unii dnrire qnol.nli au cond.mat teoda.a rlLnt .ninti o oaae tu carc ru
1
([i
a Cal! a supravicluit dir,ciioi rint de pesre dou! deccrii. ldeel c6 vial. ec o inllu!:nli
proliDdd
slpra neCiulli eslc acut mult mai .proFiaLe dc
gardirca
contempoune de.al o a
in dul 19 79. Chiar dacn majorilaGe oamcdlor do
$iinF
p?lsrea',t
iDci o Eoerc incarca$ d(
suspiciune lala dc 1.ona Gala. dcdra constituie m simui penrru di.slii liocrro6c
rrtltn,.j
o sen de lcDc aninlince f,rndeonrale. Ea so o.ncretizcv-t in c@sidercnLe de ei,ci ir
lr.diului ce po1fi
sitnate in zon, ccoccnkici a spctrultd de ldei.
2.4 ,{plicrbixtatea eilcll ln dezbaletlc eologie
2.4.1 Dste aesotisJAcdtor rdlpunsul
rtintel?
Lwq declziilo.. nonagmmlul mediului
9i
politica de ocdiu au fosl mlir timp dominate
de cmlingerea nefonda6 ci
lroblmele
cologicc (d&a exist
)
elan efecte sconddo
inevilabile ale progcsului
$iinJific i
tehrologic. Aces!
puct
de vedae cdacterizat de o
viziu optimistA confom c&eia avdt
jle
ircotstabile, in tmeni de
prosporirate
Si
butute, oblinute ca
'mdc
a gogrosului thtricGttiinlific. vor
ji
nul mai impondtc
dcat posibilele elecle secundaie negadve ale acfstuia. Preocupdrile refditode la rlscurile
posibne aociate dif4itelor iebologn s-au ne4inut, dd cEu provizoriu codra()mrc pin
dgmcntul ce
tlinJa
eslc in sinc ncut a
9i
nu poale i lzcu1l rrspur;tode pdtru fapirl ca
"unii
iadtuizi adic' necu.Blunz or cunoatterea
iniDificd-
Atuci cand eau evidolia!
direct uncle cotrsecinle necative ale
lrogresului $iininc,
rispmul Btedmd F a.ela cn
problmele dr pDiea fi re?olvate
pnn noi progrcse.
Acedlla este esenla tipului de
rajioJ:mdt cunosst sub nmele de "optifrisn
tdblle ,rt
/eraolosilc ("Somtinc
Tccbni@l Optimisn - STO') (Vormesch. 1988).
189
Astizi
*,n
ci accdtd concepiie (sTO) cstc un ni1 simpiilicator h .de !u subscris
nunqoi oaDcni de qtii4a
rj
tehnologi. Dezbalerea probtenrclor
ncdiului nu
prile$e
iNli
dor
giinta g
tchrologia, ci qi tenc sociale, cdninologicc, psihologioc, uoonodicc, pohice
ri
e1ice. SunLem asttcl dctorninali s! ne distmfdm d atnrdllea STO Nincni nu se
indoie o de lirplul cd
seldirea
ralrondla oste
lrokrabild
abordlrilor nalonale sau ma, putrn
rationalc, sa! dc rdptul cd sunt do preferat cuno$inlele verilicalc cclor rcconlinatc. Toluri,
dc aici nu rezuit, in mod ncNd ct toate icaLla!.lc otlinute prn denflnd iinlilloc
ii
retnologice sunL in sine dcz-irabile, fol.siLoare sau bdcfice. i)czvoltarcd
ttiinJilici i
1.hn..!ojj!cinu mai sre dzuti caw scoD in sine. Dh ce in ce nai Aecvent, pe n|lllA cc
,cs la ivcala
pericolelo asociale cu.dilc tchnolo$, novaliile $n! claluaLc cu.ohicrLiol
lntrc altel., un numir de factofi sle.ilici de ftedr au cotrtribri! la dcaoltuca lncj atitudini
critroe hli dc STO. CAndnea in tmcni
Slobali
'
- /,inA?Ds
s/rralt
- circ Lnrl d,nr.c
aclga lstc vorba de co.cer*ea mcdiului din
pcspeotiva
uei rdtudini holisle
ti elobale.
ctr ulili7&a de date proveniDd dlal din qinntrelc lirndme$al"-, cel$ dnr c.lc aflimLe
!i
!nar. Dc cxenphi, lieonii r! d rrebui
rlrili
dGr .a dgc conruli riri,ri., hrsrcsanli.
Lrtre *unl r!(,. dc aintoti2al ijr ai numeorr apl'.al'i telio.l,igicc va!o&.!r. ci in corLc{hil
,iifti,rtri, rrat ui dc otun anrosferic. al consccinlelo!
iic
cec 10 pr uc in oeca oc
lnvetLe
nediui
tl
sturildea, ca
ti
in contxn,
(.nsder.ntelor
de dezvoltare a
lirilo
qtdtnand Norduhi" sa! "saduhi
- Mai mull decit dtu, r: lai.i. ccliunllor untue dr
Licbni anLi.i|sLc, ori de caic oil c(e
i.os,h,l, ti
cvalL'llc drn
Fspcctiva
lntclacliLnil.r
.rhtlcrc po csc lc
liol
proddce pc leflen lu.4
Si
la sclrl gitLrlA. DDlrdi, rari a inLrunt
rlmomsc atr..ird din pux do lcdeli tch.logio
tr itirnliLlo,
ar
futcd
rlc d$nnrd 1l
.ptuoial da ii.d, intr-un clrntcrl nai ld3, un prod{s dcLi! :tcnL sp.ing .
\t atui d(
sAndited
in letu.hi
ltlobtli",
tdeen l.sud,lor
frtt.
d conlrlb ! do
rsemenea la ddoltarca un.i pozilii criticc iald d STO. Pcrioada cclui dc al doilca rrzboi
nondial, pcrioada
tosthelicdti
- inlr-o dunitl of,suri - prrspcrn dLca cconon i ci din prinn
anj ai decedultn d
tascloa.
au dat na{tct! ideii de deitere econonicr infiniti. liodusul
nalional hrut
fi
.]ti indicatoi ccoromici crau aJrcpLali st inrcgistrcze
qetLcri
iI liecaie d.
N! cxistau limirc
renttu
progie$'l
$iintlfic ti
tchnologic. Inregibilul repic2ola sinsura
hnrla. ldeea a lbsi pusl in
tracLicl,
dc cxclnpl!, pdn inpoiluri maivo dc
Fel.ol t'
ga
nalunl la prcluri rcduso. Cand au aparuL
problen a fost lLilizat, cnfgla NcleaiA
tr
sc
vorbe$te rd nai mult dspre solulia llnalt a Luluro! problcmelor energetico, tuziunca
rucledi controhtA. Dc fap!. siludliile d la lala locului
fi
darele slalisticc conrrazic
obicetuilc
ti
pracL,cile dsodale ideii de fegero idlnit* plmeta pc carc locuiD! suriall{a
sccstcia, ai)a, solu1 lcdil
$i
acrul dc blnd calitatc sut toatc Limitatc. Celc mar multe suse dc
ercrgie
fi
in mod sigu cclc nai lolosnc ld ora aciualn, s bslanlele oinerale dh substul
plectel
ii
resuisele bntogice sunr linite. Utilizarea eestor reswse est
posihili, dd r^n
' dJru Ll{ lim c ob.ccti\e conlrole dc c durik crologicc. h lol mbr mu.le /. nr
t,
pr rL
b bmiL nuner de
ldanenLd
cu o cretir const$t! a fosl deja arinse linila capacilalii dc
slpon a sistcmuhi. Dcpairca accsto! limite do drett coNccintc pcnuia dc apd, allerdca
reginului dc tonpcratud sau miditatc, eroziunea solului, sadcia, sLdmutilile de
Popnlaii
ti
- chiai
ii
.umai polcqlral
- conllictele male.
D.rde duabita, rmie
ri
prcr4 (vol
D -
pa,b
, Il a
''Gdndirea
in tmai
dobali ti
tdaea tusrtselol
linite ' a conhibuir la dcaottarca urj
alitDdini tavonbile fal! de ndiu,
rrezotand
u g.ad
de cmllcxirar mai ridicat de.at
atitudina naiv! STO. ,Abordarea dcaoltatl de cdrre ecologii dc fomatio biotogica
repleri a o modalitale mar ooDplexi de a privi
nediul. Natum trte considerad ca u
sttdn de intcracliuni comllexc intr orsdisnelc lii
si
nediul lor tiprit dc viat!. Aplicdca
&cstci p-uradign
ndiului
'mo,
ecosistemului
elobal
c. tnL.g. devin u ps cvideni
necsar. Ir olicc caz, rdspuroul la intrebarea daca ascmenea abordari ecologico umee a1e
cmded4ii por tum]za u rtupDnr satisfncrhr privild probleoele
dc mediu ourqrc.
rArnane inci s, ne glsit.
2,1,2 Contribulii de o ll, .n b dezbeterile aost.npowe pe
tene de mediu
2.4.2.1 lntrudmcre. l'nor nol agenfi ln mcdlu
Est remarcatil fagtLtl ci u! nundr dc di\crtii contcnpotuqc pe rcnc de rnediu au ongini co
pot
fi rccLrstituite panl la atiludine2 STO. Poiitic e de adftitere pe pi3t"
comerc'ata penrru
p.sticrde.
aditivi dlincnlari, planl
ii
,riturre
r,'ditcate
Frin
tctlnici ,Ie.&omhindc
!
DN.\ con$ituie u'j nldicator al conlinuiti'lii rilerenlci artorildlilor
Ir .lr.Lrina
S rO. cnTdi
d niljtst ecoloe,lli
ii
atti acldi socinti inpiclii. om d n drgdnizari e
peirru
nrotoctia
Jon u ar" ,:d
ti
crle lrc femerl-r ,iri rrc(.A'r J. larrre .' c..jr,tu ,
. . ,,,
,.r.
r:Jr.irr .l
nu4;|t Ce pt)lldc dc ordi! oric .de s-ar clvcd abordare in vjjrotul
orcDial i, ituroDa
d{dd Lr ltr\ ,re,
rrn
n c4 r pr\l,c,J
tlJdl\
i r
I
a.A ri Lvrrr.,al.. ar c.rc;- 1{
f.rri
J
outoritl,lior nationale
vi
euroF.e- ilo.-s!i csre ba2a1 pe dcnonslrdca ptuprier{itd
rj
aplicahiliL{ii noului .ompus gipe absent6 lciaiva i unor etccic ddolrtlabijc !au tcsrabjl.
dupra mul'r
iiu
dtina
lerioadn si
6u!ra medn ui)_ Toare iiscuriti cdc
ror
ji
renaLc djn
luucl
dc vcdc!.
iliinlnc i
tehnic suft c Drrolslc. Cclc careva as$c!! ,n,n.rc .ar. nu surl!
deocamdara controlabilc. vor r@ti si lie venlicare
in viiror, odd.{ @ progrerut r0irxoiogrc
Accst
tuct
de vcderc ae dovodolte, odat! cu trecd., Linpu[i, lor nai liftirar.
polirie!
de
auionzde produs cu produs ee drep! ienltat rcflcrca ilevitabil, a nmaruhi de pcslrcidc
cmdcialiratc. Datc re@nte datn cd
qpuerca
]a acesl mesie. dc substanfe conduce la
crcgdea nscului apariuei cdcorului de sen
9i
la problrre
de fortititarc, fadori cdc nu sunr
Iuali in consideiare atunci oand se discut!, ce e @, autorjeea
lroduselor
inlrebarca
cd d merila nai mulri ateDlic cste mltoarca: i,4t ittl-etefir ne.esdre peste
600 .te
ebstank pe*icide dttire iaqlobate tu cA@a nii de pepante
.liferite in
tdtile
Uniuaii
ltulo/ers? 1 R spunsul la tntrcba.o .sto numai peljal
lesa! de falful cn lcchilo produso"
nu se nai confomeaza oitoriilor re^ltale din cmoa$qca e@tosicd dc lltina oid, fiind
mai putmic
legai de valoi, optiuni
ti
principii ctic., do lueea ln considerare a unor teme
oun d fi eee! pnvitose la linitel. corsunului sdu dcfinifta cdtitarive a canritdlrlor
Aceeatt inaebarc apde cand se ajugc la reglemenrdea comer.ializlrii adirivilor atimenrei
sau la intrcducqca un6 produse oblinute pdn lolnologii de recombjnde a DNA.
glilnta
a4ioncazA in limilclo ce ii sunt &cesibile. dd *Lc din nou necesd s, ne inlrebro daca
avem ink-adevrr nevoie de adjlivi aliDentdi sa! de plare
9i
animale modificate genetic.
1
191
^.o.lrmc
prre d !;pala o I
r
trai ntue
errldsc
ch d
tr
r con e\rll d!/ba'cn' I r"c! r
i-ls,r. dc h .la va;. rcbmc
a r" ra' l( bn'r" cc
r'
curop nc 1u op'" ir(i
'l'rd
rro
r'
.1rlm srrr.
s, dec," a ct
"r'
dr.pr rc^rrr pul'||c_l
)-" Pcrd"
i
'r(d
rcd
:n
'*'r"
.r
O"
"*"r,
d;!m!. ror na c\ Jor. laDtul ,a in
'oaL(
ac'iJ
("^r' t
"
, -i*.J" r'
"o:
'
t'r*
"'
,.tii
'Ju 'ok
aod fi 2 e g4( c coml"rndrle
"r
r"l< !' r
."" ..."i . ...r' in rcmt. todin,
p" E
rd
vcnlcrc"
ncorru
rn
licc siillitt o @rcre
crescutd dc iroc.rc de 1! !n modcl dc de$ere laddi
ptin nctodc
induskiaic.
c&re
praclici asricole caracLeri?atc
l)lin
rcsp.cl
pcnlru plante
9i
dimale.
r\cca(r biscarc
a lbst impulsioreti dc datelc de cercctarc
!i
dc
Dractjcile
necoicspunzrtoare,
dd csle in incipdl su$inutl de opln'd etice ii'ndammiale
2.4,2.2 Stabilira
!i
dcnf indt standardclor ecologice
Un dlt dom.nju in cde clica se intedqeaz-! cu dczbatnlc pc lcnc dc mcdlu esle &e]a dl
stdbilnii
lr
noniinerii
stdndardclor.
stddddelc ecologice at awi i!'lidi
'n.turca
dc d
D.otcia
srnltaLea umdid de cl-cciele
poluirii DuI)e
N.ioada
inilistd do episo,lut smo-qului
ion.l;ncr:. a! ftsl
(abiliLe
slddaric
tivlnd
bioxjdul dc suifti
paniorlcle din acr oarc sl
prNkjczc senntatla odnenilor in ccl hai .omplet mod p.iihir
sr:ndar:lcle
privind oxizii dc vor
prot.jcazi inrpoldva inic4iild
f!]n.xac,
ir cdle pentru
nnrllj lrcearcl! sd
previnl mctilhcix.Slobincmit
(ti
romul .iJrrol'c al nouiui ti$ul
)
l c.lra i.ilial6
tenlru
cdcao li)sr eiaborale sL4dddcic demtdid sc bcltinc lNl, mai llej
iI cMril. ii cde accsl.a riscau si
pua in priDejdie 3ctiviLaLca economici. clc ru tusl
srrrsc unor modiliceri lNne$asc, catc au coidN la o pd.cFc nai
81in
nguroasii !
.\trtudli!uman.. Unclc dinirc a0ste nxdllciri prezjnLa Cinensui .li.c tntdresmte:
-
lonru
Nbsranielc carcinogenc nu
poale i slabilire .ici o valoare de sguranJi
Srrddardclc sunt dtfcl de1ini1. iroat introducerer wcl ! srbstdlfc cminogene tn
medid st nu
Foduce
mai Nil dc ui deces supllnentar
rin
cdrcet Ia un nilion dc
dccese. Acoasrd cilii cste complcL lrbirda
$
4ociati incvitaL.il cu o
judccata
noral,
pr \,, ! co{rl n Jece(e
"l'ir4
u, r',, u'i no( cdcin^een
-
ronn
mu\i polLrarli, coDccnbaliile io ncdi! su.r a1fu de d&i incat pc n' d pioleja
srnatatea odcnilor ar treb s, ic lulLc mi5un cu un idpacl semliiicativ asupra
bodului de viala a]
popolaliei. Cu dc.sehne. concentraliile descute de oTon trotosferic
inlldlazd ldnclionda sislcmrlui respirator
qi voluflul rcspiraior Ia copil, inc{'and cu
o cxpucle dc
pcsLe I ore la o concorrralic dc 160
ug
/n'. Ascnenea conccntral'I sunt
cu rcglldiLare dep4ilc in Linpul veni. Mai mllt decat aia! s-a slabiliL pc ruoseriedc
onle ca Bruxellos, Miloo, ,^tda
ti
Mcxico City cfccte cauznle aic concenralteL de
ozo! 4upra crc$eii ratei de norralitalc a populaliel. in ciuda cfecLelor evidenie dupa
stirii d saMlalo, nu an fost lua'-c ndsui olicjenlo
penttu conbalerea accslci lbme de
poluarc. Redrcerea tralicului .urir
$
instituirca dc acliuni
prcveniivc plilind sutrclc de
cmisic pcntru cot sau alrc substmle orgdice volatile $nt din
Punct
dc vedcre
Polilio
nearracLive, dr rnm1arca la domcn a mish ecl laleda cu operarca lnor opliui
cticc implicitc impotriva sdnrlrtii udc
ri
oalitalii mediului.
- stddddel penLtu pesricidclc plcze c in apa polabili ale UD rePreziita o cxcepF de Ia
rcgula potlivlt ci.eia slddddelc sc bazccd
Dc
clirerii dc shdtate.ln Ull, aPa potabnd
nu & t ebui si conlind concntdlii md nari dc 0.1
|e/l
din orice 1iP de
pcsLicid. iar
192
\4olbrudub'ra koma pmdild
ryd
llr P?JI.I Ir a
sma difctitclor tipud de pclticidc nu d lrbui s, dcpdSqsca 0,5
ug
/1. Aoea.ta reflecte
lrincipiul
potivit cd.uis orioc ctdtem al UE arc dr?tul sa @nsumd api potabila carc sd
nu contind
psticjd. Valorilc de dai sus coincid insd cu limitele de dcteclic pit mctodc
de laborator
cristdtc in dcccniul al
taltele4
aruci cand a fos! elaborat6 di.cctlva ln
ciuda acesteia,
probele de ap! iecoltatc din toate z!trclc LrE evide4ida o crerro.c a
nmlslui de c@n id cd acste ljniLe sm1 dclatitc. coru*inla nu a fost dcea a
crc$lerii elicienFi
politicii de reducqc a conlminiiii c!
pqsricide. ci aoee! a aplicarii
urei
politici de excoptdc do ls
prevediile slddddelor. Ca o .c8ula gercral5.
orsmismclc .e aprobA .roedniilc iii bazeazi deciznle
pe
a.gucnlul c, stnltrtea
omenilor nu src
!us,
in pdicol dc
Prezet4a
untr concdlralii mei mdi de psricidc in
apa
poLat'ild. Se poalc aetfcl obswa cet d lsne standdde btare p princlpli ctcc $ul
abedonato in silualii dc
.ieale
de viad aluci cand obliunea rbdme aln se face intre
ca[tatea mediuiui
9i
decini politicc nedhctive-
2,5 Comontarll finale; contluzit
Dozvoltea c$oncii $a rdrizsi
prnird Ce ia 6n@pul de "dizd eoloeicl". h mod cld,
mcdid e!1c supu Dor ruljplo dneninflri. Deterriida ara1, cu capacitat d! supo'l a
sisLflului a fosl de!4itd in ellte ptrti alc
slobului,
is degrae3 eisiil.' de co?
$
a axor
gso cu olcci de smn evidcnlia26 m tlxoncn
global
cLt o mrliLlldtr
$
un
posibil ih|8cr
dmaiifiahit
pand
in
p.e^nr. Pc de alti p.trlc, cLmcatul dc dizr" ai acNtoi ,itudlii nu re o
fmdaxc.tarc
sLiitrtilicn
!cai4. F,oblerd. ccologrce sult rczulblul uo{ modjiic6n
gradnal..
Card dccsrca ating lalo.i
qilice,
pot rf@ modincdri 6p1de, idd inagnea
gflcmld $le acc.a
n ung wohlil continue. Apa.e inlrcbaea i! c nisurl64caM privhd etica ccologicl n!
rcroTjnti o $pEeao{ic .u en.ta"ie
lsilolosi.A-
In e6t conLext, curcntclc do
gandiie c!
incrrcr.ura ratonall nai iralte
ri
mai
puFn
intlitive dccal @olosra dc
lronrujne
s'e pur.a
Jovcdi o hazi mai solidd
p$tr'r
abor.l{e! viitode a problc'nclor
ncdinlli.
le h.gd oiza ccologict, durlitalea mtropocentrisn-ecodlrism csle csnlrdl, i^
iotclcscrca cvolutii conceptelor elicll
'rologicc.
IIiE nici o indollala 't'nul nu este nr.
cntru1 univdsLriui, nici o mdlud a lututor lucrurilor saD s.oPul ulim a]
q@lici.
$liirrla
Mtd cl om@ii r.prczinta numai o pane a meditnui
Slobal.
ln corecci4a, din punct dc
vcdcre ctic este o
gre$eala
si dnam o consideralie
Fretelenlialn
idereselor undc in
conpeale cu interesle allor ninfe sau rclolc de raloturi intrc {lle elemente ale ncdiului.
Cu toate a@s!ea, existi u elometrt d dlropocntrism dc esle inermt elicii carc arald o
prcoculde
rpeciaE
penrru vrkrri, valorile lind delnite de omoi. Mjezul
problemei cslc
acela cI valorile xnane smt Aecvent alocate uno! .lcmntc non-mde, pnn unndo,
antropocmtrismul oste Aecved inleles ca semincdd o prcocup&e eacesiv,
lentru
intercsclc undo. dd nu in mod necsd Dentru
valoiile umde. concdlrdea exccsiva
aupra conlradiclici dinlic etropoccntisn
qi ecocnkim poatc cotd&e la scdpa.ca din
vcd6e a unor nuonle ale acestor imeli
ii
discutril pot deveni chitr neFoductivc
(Ilarydd,199?).
1 rcceroa in rev'NlE r inlactului ecoeticii supra managenotului,
Polilicilor 9i
practicilor de
mcdiu @nducc.s. bt,ne(ea be; imasrn, tu?r.nz. od'c:
- priDci!'iile
ti
valonlo encc s!trt lule ln dhcutie intr-o mic, masurd in co exrul
proccdwiLo! decizionale. Deciziilc de mediu sunt infllcDlate mai pulemic de
cotuiderente
gii4inco,
tehnolosice
qi ecoromice. decat de cdsidci@te sooialc
i
etice
,
193
- in acele @e situaF in cdc deiziilc
de m.diu
Jin
scma dc coBiderotclc etice (dc
ermDlu, stodardolc
pdtru ald potabn6), resP1alea sthdddelor 4te ocolit6 c! utunnl!'
Dc ;sdi.
sm1 uriliatc egunot leeatc dc
prcr.clid sInlt,lil consmatolilot
pflrru a
justfi;aincncdcareglde riilor de cdLre tumizodi dc apa sau de cilre autorildti
te de ald odtc.
pdc
a 6e mdifcsta o o(re crcsculi
fdlru
utiliTdca dc cosidcrcftc dc
".din
ric in ca.lrul dezbatdilor
pe tmc de mediu A! devd lot mai cvidentc limltelc
sslenelor dc reeicmcnldo ba2ate eaclusiv
Pe
o ,borddc tchnico"gtiinlilicd Solic'tatilc
pubh.ului pelnru alimentc bune". apd
poLab,ln sigur!" sar.r "sadtos nccesitd un
risPrs cde va prestpMc I'n viitor dcoizii dc
qdin
ctic.
\. r.tro
rr
'hk1nc or dc mcd u
.c
rna Jc dcmfl r,
in
, rF de r.L rl--
"
1ipsd Jc
'c$rirc,(
c.. herL:
\c allr
rdo'gi.cafr
'1rc,o
rn"'e
dedpApu.d\'lr)r cr"/J'ri
t r'lui
d.r'r
rrohlenc
au condus ia
q$t.rca
nunitrului dc /oDe carcokr?alc p.i! deciintd pioCuciiei
agri.ole. .edrcdea nivelduj v..itunlor
ti
Bienlii crcscutc. In accslc zon apsc nn.limn.a,1
..reorJ'ir.iL
u rnu l...fdr.!L rlicr'rya'ndr(. c i;tr'"ruasc_lridFf drcrddi
"
,rdrulu
1nr.,hd'
di Ru h.\L p'"
"
"J J teEln\'_r'. r'n.
\'
r,.i JJ r'4 |
;!rc 3 dixlLB li ciurarea r.irigiulu nr
i:irjlc
ve.ine Aloren.a c.{rrlc lract riTarc :l(
i4rrj.rlt3r.!
popualiilor !n ocJll llqLc d. s.ou talc vlt l-acc mri cvi.i:nL:. urgola u|nt
rcllcclu & o.din ri.lc
fl
ltilizdea uor consiCer otie pc
lrdrdsLi
:iiuraiii srluliilor.
lu .i,!f hriiir nirrlat de cvnn4ii ditubrioc. comuritarca
t
rlii.i d: o r$po$abiljtal.
rr.rrrc
st..ialir'rca e:icsvi
9,
,c.jrqiorisnul sporev: riscrl Lr .!nc1!,1 d.
$ilnfi
si, iil
a.ordc aL.n!,1sriicienL, re^jLllcior din.ercclarc oblinulc t. il.rarr irrudllc. lcell nsc
(jsrc
rnplli. de lc'nerile lc piorde( a alrorird{ii
$ilnliiicc tiir
rrmuiar.a
uor ldoi dii
dr don.nru dcci cei prolir. Accst srtlrltt al di.ttlri /. riz,?" ta li 3e!4i! nfnrr
arcr..menii de
giilF v.r ii pregii[ perlru a putea ahfdr pr.blnreie prlifcsntrdlo
lLilizand o
galrdk de largr resprqle rneisLl, cde aprc.iazi
ii
r$p.cia vtala
$1
bunistarca
ecosislemlllLi. in acestsco!. c{e n*esdi deaollaea un.r dbordiri educ4inale ad.cvaL..
- hulli- ji inteidisciplinaritatoi
- ideryretuea infomatiiior exisicnt!. in locul acunullrii de dnrc
*ilnJrlice:
- Idrsirca doneniului
itiirljfic.
dc cxehplu prin
legmca Nlcdebr
$tiinli.c
de cele
- incuajdca gandnii abstracte.
scopul lhai al unei stfcl de abordlri cducalionale d trcbui sl !e oonlrienLi2drea
rcspoNabilltiJii pdsonale pmtru edificde unci lumi durabile, din cdc sd faca
parte
ntegralS.
$i
rb ndi! de calitote-
Autorii li huliuncsc in nod spe.ial As. Proi Dr. Nicolopoulou stdati de la UnivcsiLata
NaJbnale din Atcm
(Crocia) c{c
ria
adus cobibu{ia Id rcaliraie!
ldaerafuiui
pf,vind
slicdca mcdicjlor peniru
Fevcdred
rd^olului flrclear
i
perl.ru
rendcile dince dupra
altor seliui alc luddrii- Sutrt descnoi apreciatc comentdill stimdanvc ale Em. Prot
Dr. J. Beady cre au influnlal loaile mull imaginea de aismblu a texlului. Dorim sd
nultlmih de aqmenq dlui s. Gillor
penttu
a-sisLcqa sa cdlificat! in problmclc
dministrarivc
ti
dc secrolariar.
RIALIOGMIIIE
A^RL()\lj l
.V.lk.
i
(l9l,).
Gaid ahrl Evlttiohoty tiolt)Ar",in Bn^Lior412,ltt 6A6 691
llomfN R (lqgl). rfi , c.drgr inthe Uhited Slqte! . \i S SLIZU(J, RJ BORDEN, L ttfNs.
llr) \ Urunt[oh,!r
(.,rirl-4lqr:
o i'rc]nn1ndar"ntc( lltu$clsi \rlJB P{rs.
CAl.r-)\\lil.l iK llt)15), Mu, th.l hi Eniunvnt p.ln| ad dt,trtinunior Ne\r \otk:
c^II
(1)||
Il,
\)et:i).
Th? llelhqhrskal hnplicatuN
ll
L:..nE\t.itlL
,nl
rmtrn [n]n:!,
(.ll-ficol
i .r R I trt\91. ltr DtlLlur.J e Lond Etht AlbaD,: slre tjn ilcrsily lfNor YoirPBs
DIllltr( Ki,l,AFRE, K.
(
ASHivt{N, L.
(1997), 'F,a
6,,i2,,i?,7., t csrJ4ri/,, : ln B.\Attl. L.
rrF \s I
(
ri\1lrTON, D Dlvl IYST (EDS]
tdt,hertat lfi,Dt t1ed ;h ].at ti.r: A"!tr!i!.
,nrtuxrt"r r)t tul I !)li.r
I'nndon
Ro{tlcds. London{in Prss)
tr IRL]L rJ- l'rr i
nullLlcil.,\ ll-
(1991),"1h.
P.prltltiait ErtLr,/ri Ncl! Yo|'|(: SiNo.
lAlnil^llif. ts \i\)t)}i. JlAth,at the Eel.eiul P.6tutxip. <;Jit ln.r ar! tii.
lv.hln, 4
t,rttr;
".r:trrr-t)l-thdrrhr!Gornt!t
lt Antltlrur llht.rj.?i /l.rn r.
mll!l,11lt
H?fl(lll:It RI
11996l.
Th. p't'hul1l,..i.'a.nis:iar tni. if ! NAll!. 1.. lIlNS. D
DllU\ SI
t
alDSJ. S, v,t/rrl. D.Lr'1r",!,/, BflNscls: VUB frcis, Dp il-80.
tL
,t.lrutt.
-.. in/-,r 4. .
r( )\AS. I l. r l,rq6). 1?r P/rdDnc,r t ot'LjL: Tqirtb o
rhilN)pltnul
holosl Neq Yo* l lqH anj Ro\ .
L!OIJ(rLD.,\ (19,19).,l in{rrl Cnuntry )lmakdc, \rilh ot}tat e:says nn flns.!.ruti,t
li.tDt
Rot"tl
/lii./: Oraod: O\lbil lhncsity I']rcss.
Lovlt OCK .r. I r 9?9). ddidr ,, ,.at l@iat ltlit .n uih. Oxtunt Onod Univc*ny tEs\.
LOvEL()cr( J
(l9n6),
G,i/: 7li. r'otlrl6 n lnnf' aryanint .h
'Na,
Jdizlar
".
|12,pp25-2i1.
I,LJNEBIjR(;. W
llt)r)1),
Enrin"uen1al Lar in the U,itul Stales h BN,\TH. l-. llllNs.
P.(o\'ll'l(rN l) I)LVL]YST (EDS) En\irannentul Munu&trdt iit Pru.1ne: ,lnut.rsi\,
h11r1li1!rntn,t rn.t roiitt.Lordo!: Routlcdgc (i'r PE$)
MEADoWS. D.rl.. MEADOWS, D L
i
RANDERS. l. (1991). B.r.htl tl1! Linlits Cat-ti.rtinN
Ghn)ul O)1!ut)r!: drisiorng a : btu,trdbl.lrrrr
".
Londo.: !trthscd Publlcation L1d
NlEss A
(193,1r.
s Dcla.t.11h. Deq tuLs)) tttawtd in tnr .n"tfudl Ethid.6,rt.:..2a5 Z7O.
1t5
Luc llFNs. Ll'irls SUZANNf, clpiblll n
PORTER, G.: BROWN, J.W,
(1996J, Globol Etuirannental Politi6. 2d Bl., Weslricw lEls lnc,,
REGAN. T.
(
1983). Ire Carc ,/,iral nlert Bc*cley: Unild3ity ofcdifmia Prus.
ROCA.H.
(91t1).hMatqniE
nitea Mptst@d@ Cahi6 dr Cril P@is, Fde,
Fp.39-50.
ROUTT-EY- R
i
ROUILEY, V.
{1980),
"Iluna Chawkiw atul E eibmektal Ethi6 ,1nD.S,
MANMSON M.A. ROBBIE, R. ROUTELEY (EDS)
EnfioMatal Philosophy. Atsnalian
Naliondl UnircBitt, Rerqan Sch@l of S@ial Sciace, Cnb.Ea, Autrdia,
sC tTz, l. (1996), "Wat td satalrdbi|t, to d. elrh r,lrrd?" [r L I{ENS, B. NATH, D.
DEWYST (EDS),s^/,rtzrl Dwlopr.t, sros$ls: vuB-PE$,
rp.
l3?-157.
SINGER A.
(r
98a).
'7 D.tde o/,/E D.q Eekp tlMei!".hEniMatat ?li6,6,p9.265'n\.
SUSANNF, C.
(
io94l. "f.o/rg? d fin'{*".k Wate$cr4r'pek a F,,,rot, AiMen Belgim
(in
Dnroh).
Dr
13-22
SYLV N,R UENNi:l't D.(i994),7he A@ire.,E i6.Ctufuidg.:ThewliEi]oRPss.
TESTAR]
,
J. (
19!6 J, 4 OedtaryuMr Pa.b: l'iadDdtion
\EltMlERS(}t. E.
(!
93t).l)e,:er @ r'. Pd&, Ikuggq ltlaa Vede Wiele Pub!., (in DutA)
\ICED /Wodd Comi$joi tr
jronnsi
udD*elopnoit (1981
), Ou Cadmon F,' e
(hford:
Oxford Ulrivcrsnr lMs.
Dvvi6s dmh ! Edh
)incdi Lvot
nl.
prnca
s fi,
CAPITOLAL
I
ANALTZA POPULATIEI DIN UNIWEA
EAROPEAN4
Dinrmicr populafici
umtuch UDiuNr Erroplnn
Pe dala dc:5 Msnie I957. se setualaRon! A.tut dz constituirc a Cohwitdlii Et:o,onice
t!/or",?, nodr.lc elaboral dc cnhe rcprqe antij umabdelor
ldri:
franF, Bctgia,
Luxeri bug. OI&da, cmei!
ti
lratia. De la dceasln dar! s-au suc.eCat mullc schimbdri in
cdrul ac.stei orgeiaJii dc,a lunSal timpului.
Din
Nrct
de ledere ,l populatiei, puren
spure c, iD all 1960 rccstc 6
trri
nvca! o
pol)Ulalrc
lor.iii dc l?1,3 mjlioae dc to.uirori. iDcepald cu dai. de I iaDudie lr9t. di!
(jDlDea
lNtu.eni fic pa(c
15
tliri
cr o popuiainr
d ctrci lumir delirerre :j?0 *ilicde
de
ro.!lio,r.
.c., ce iDscamra dc i,i ari oai Nuli locuitori
!i
4.iyi dii t terJi p.pllati!.j
pidctiDupicrriDnrilc1i@lodccAlcEUR|),cTAT,ecsrPlocorrarjuoget!!vrlore
re 594 nr arrl l0l0
Ola.L
0).
AceasLii sctdcrc a
pol,utatici
la nirel
r.wiiaL\c darDrcezn scide i din.nisDuldi
llcoFg|.ilc c.r.oroisti U.ll iD coEpetie
c! cdclalrc
tliri
.lc lunii. Inhe anii 1960
9i
199,1. p.pllam
Unirnii Europme a @scut
dc I
.2 on nr dnp ce
lrdpuldti!
continenlului
aiiicdn va multiplic.t dc 2.5 ori, ie cca a
Arrrici, Lltine de ? oi (Tabclul
I
ri
Gnticul I
)
ffire&
K6
mre$
^Lron$
d! E\TEBIN
^Lorjlo
(f,pi'olulrlr
lab.hl l: L\otutl. crcncrii
Fopul4iciin
sltclc UDiuii Lumpetrc
!
3.1 Dcnsltats popnlatiel
Suprui4a tolaE a celor 15
ccca ce tnscdnnd 30,7%
Tau
cu fta md nN suprarafi
suprafala todn a LIE, lm3tt de
supniald din uF, d51c Lumburg
Eurolcand csrc dc 1.235.977 km''
a(cldsi rimp, 21,60; did suprdlata
dn cadtul Uniunil lluopene este Ftu1.. ava 16.9% dn
spor" I 5.6'"\
r,
su'.ld ,ll.@")
Ted
(u
ccc mdi Ini,d
cu o suprafald totald reprezrntend 0,1% di! suprafala Ull
ltli
cde alcituiesc Uniurca
din suprafal. Euol)ci
$i,
iD
t
m mlnm
M- ?6rsi: T
'?rsi:
f? ?5n
r72.r l7rr,
r0r.
)@ii i e6a,6 rr43J cqt,3
565j !
4
qrnt
r1::,!
jtrs!
rr7,r l160:0
17 24:0 frlj
4i6.r | 1606J 4 7?:,1 rtt1.0
?qi f;rvr.i I *1i,.;Ts ri,r.r
+ i
-16!
--ti;i&l '-i;iti
ricrr
I
r. h
r5{,r
I
0.,.]
___!L-]-!ill
ii qlq
-
I
.,,.
193
De^ol@ dul'ild Edrio
ripturic!
(vol.I') l,studtn
Dosilat a mdie d populalic-a i-rE cra in 1960 de 96.1 loc/lrr deldtild o! mull mcdia la
nivol mondial de l0 loc/km'. tn an'n 1994, deDsitat a medie do populaJic ae ddica la I14,4
loc^@'?,
tlrile
cele mai
populale
tind Olarda cu o val@ a dditdlii ncdii dc 376,8
locraf
ri
Belgia cu 330,41oc/km:
(Grancul
2, Tabelul 2
9i
ilartal).
T{b.lul2: tvoluf|ldenrnidipopuloici\l.blorUniunii Europcne
DllrsrrAru v^nhll.\ |
?oPUr- leq
I
rrr,iNstraT
I
LLI
106.0
icl.tiiqitei::;i
t:BI'dd6dJEE:.;
'
ae
in pqioada 19601 994,
lirile
UE a caror dositare
otdda a o cregtcre de 9?,3 lcuitdi
9i
cemmia
se situea?6 cu mult pste media de crflerc a
tinlor
din UE.
?
:v1
r.l
S!!ctl'rr
!otrli!ici
\!r.iun !n!ru$rrii. :r Lfilril Eu(pen. sc 0ar!r1.rizelzi tundancn$I. pdnn
!
rinir.irxJ:r i.t!ltliei. o rci.lic a )rlcinrtalitilii"qio ctrgrere r spc,aDlfi
j.cdj1
dc ri.li!.
jDr.
i l96lr rL)L)1,
ya
nrrjgis$ar o noditicdc proiD{li
a piramjde' v,)$tctor. nL cdrdl
Unur I llnopcn: l,immida dD t960 csie inlhcrlali in mod foarie claf de scls
(loui
riizbmr. )trr intc:
rrcrdcrilc
dc vje(i om.ncrti din bdritii, scnilerca lataliritii
sio
r.du.f
l:crriliLxt.d- nr rtrul popnlaljei
llniunii Enropde, sc rlctrpe,rai in pcrioada
din0! nnri l
cchl dc'a1 aoilc! rizboi nondial
ti
j^nccputul
snilo!
,?0,
ibpl cc condke la o detrcre a
I f.l-'r
lT
I r- o('roadcd.nunrr;n;a|\
"babJ
booh.
Irccpanlcr r dou.iunretalc a miloi$piezcciti pa$
in alul t993. folilihlca inccpc sd
sctdi nr rproapc rolte
lnrilc
din UE, f.pt inculajat hdi alcs dc adoarea la UE x
llril;r
djn
{rdtr Lun)pci.
(jrccin,
Stania
$i
lontrgalia,
ldri
cu o natalitate sc.zuf
i .nul 1991. locuitorii UE cu varsla mai nicn dc 20 dc ani rcprczenlau m
Focent
de
24,.111 dnr
foprl.tia
totali. UE,20,2% reFezen6nd locuiroriicu vaste nainari de 60 dc
Tda
c! cc. dri rd.bri populatic
din cadtul UE stc Irhnda, avand 34,9% dh locultori
v:lNrc nrb 20 dc .ni La polul
opls sc afli ccmania, cde in aceeati
Frio.dE
nrregistra
|)roccni
{lc 2l.i% dir pofulalic
cu larsr maimict de 20 dc ani.
rflrn(rn .$.
l&
circ d! proccnrul
ccl h.l sciai de populalic
cu vaNie dc
rcsLe
60 dc ani,
o urp !e l/tarcr |niixDic arc 22,2%. (Tabetul2
bis qipiranida popuLatiei.
$
s!
i!
i,p
D!,!or@dhhli
bon.I
rrhdryo
tr).t,,b3 n.r
T.belul t bb:Dbtrlbrti, poFlrFei
Uniuntl
Errcp@. tn t99tz!
Ltz.)
itq
4.L ?u
i_ug4p4
gR
IIL\
?:4
&J
?r.l
tq!
ry_!!!Lr"Ll
,'n Ir'uT rr
'l
:4,9
i
tr,T r,tl
B]dta4_ i3.2
3E
xt---,E-i; l
lIR lnDA POP!I_ATrX! Ut lN
PnRroata r9ff-1993
?
f;!
E;
I
i!
!!liiiilrii
:::6:i1
_iid:r:
t
3.! Fertilitdea
Un alecr @ cMterizeazl nta nalalitatii in
idril
din UTi, it @Ntiluic scddcrca
gencralizd
a &steia in prioada 1980 1994, exceplie ilcand Luombug
il
suedia, a
cnror uii a natalitatii a
qescur
itr ac$ti 14 anl.
R4a fcrtiltalii, sau nmaid mdi! de copiifeneie dnat5 la varsta procrerii, umcal
ace*fi linie d scddre. 6!ccL itreeistrat in aproapc toate
lrrile,
cu excepta Finldldei,
Luenbugului
ti
Sucdioi, a carG rata a fenilitAlii a descut,
Si
a Oludei a cdrei rata a
forlilitalii s-a meninur costdtt (Tabelul I qi Gnficeie 3
d
4).
20t
l.'btlulJ: frolurir tautrdiriflt i! sbrcte Utriud Europctre
I
.--:'.]
rR \Nl{
_,L !l
-f
lll
l;-l
-r--
, L!4
!rl!L
fi?
indi.ele lc ldtihrl.. csrc afcctat uncori dj leoonEie coljr.cnrElc.
cunr ar i marelniratcd la
\n$Lc nri. silut{u lhrujtd io nccdd pr:,
exhteltd
unor politicidcFoglaftce
carc a$gurir
\ubvcn!iiianriliiLi
cu I copiie1c.
ir prioadiwtr
sus nc'lnDa, sciderea cca mai senDificArivi
a rdtei tefiihelio iarcgisft@i
ldan'la
Cl,3
copiirtiDcie)
9i
cecia cu
t0,8
copiifeneie);
una dir iRrsfoanali[ socio,
'l.r'..rJ,.-,-F".i1.ilniT'nrlrimi,aIoTprc2rqtarrcqcr._,cULar;rnurd..rturJcot|
lr'.r4
.lrr-1. .,,':v.iilo
l'rjmpccrrdoiirrr&c'.acn,drae,",,.rntr,,..cridic,
i v, I, dc J :t.-!,.
Trite
cm r iD.cgirr4t o crlrlsc.od1e lJrc o rcc.rur nurn& du ton
\.ulr4nr'.iDrcndmr4o40o.IrdErr'.2q0rriMareaBn.an.rr10hd,).ilrin.pcct;ri
rr Lr,- {,1!rd
aL aqn valon barle Dicr
?.2"0.
rc,pc..tr 2 7oo
l'1 aoul 199.1 sad inrcgistrat:1.700.000
do dccese in
liilo
djn Uniurca Europead, accara
rnssnnand
o rard a moaalidtii dc l0%". Rata norta!61ii esre destul de ssibiln, fiind
,trilLrcntalii.
la nivel supcrior de regerea nuirirutui de pdso.nc
io varstl, io. la nivel infqior
.'
,,' r'. n c.
.tcr$r-.
,reo'r dc tiat;
Accj tu.ru pr$upJn
rrr. r.orL, t.i I nnr-nrrc
lm
at. UI u0dc cooorlntc sdtrdc rbt r,,dt proljle
ac.ar in
lrritc
nur dczvoltare. toturi baza pirmidei
varsblor osto tuult maj tarnra, decft i! celelalte
Eri
carc
ao u secbrrgenrco
sdiid maidezlottal.
Ca un cxenrplu in spriiinul cetor cohcnratc anterior, in rimp ce Ccmdia avea o ratn a
Dortrlil4ii ir 1980
fi
t994 de 12 decese ta 1000 de tocuifori,
portug.ria
cu u vcni ocuiior
u t mai nic inrcgiska
o rati a no.talitiJii de I 0 dccese Ia l0OO d locuitori.
202
ilc
llmrb*a du$iti: iori.
ri llmric.i
(vor.
D
rdzana
'l
l::ili,: !".".b"*: 11
crancr' a.
nded ma,. ,jrre d
rairo, d,n I
riuncc I ucpcdr
::1i
oclgrrd
"a
idlorlirii
tr
_o{ioada
rosu
,eoa.
Inrrc vornri mdr mc dc 5
LMs(d
'in mr)
fr
m. mrc dc I
(Aereia.
frdld. lrthd
ir
I u\cnburg).
A cNjru.
.oc n. na, tdf .
J'*a:; #."li:fl"il: ;Tfl
I,
:i'iifl]"Y$iit
"r:
il fl
eprur'
"n'ru
u,
"n
ca
l ffilmildhfltr'IrwlalllrB!
a
2
2
it:!i: !!!ii
MoridnaLea infanula csle unli din
ind'carotii
,ci mai solrinotvi
asu,m nivchtui
c on^n
j
5' r,crrt a unci
,d Un.uned I wop..etu
I
rcTrrl" Ju d,n ttc nar
j
.a.r
. .a..
,
r. ndirliLii n.dnlile drn lu0e: Jrn t
,^0
I,
pihl
i-
.oLi
tca:. o((arrd d \(ia.
r
.
.
I
lolu.lJrl.oraldr'd(1,1.r'-
lqo\atoar.oc
?,0
. ir la9?
PtuErosui, din
Fun.t
de vederc sanitd. r'.rcCtsrrar
de
ldrile
cete mai sub.lczvoitulc
atc UF a
I
'n
MUr sp{
"rio::
in trtop rc uhemeca .r
RmrtdJ
,Fau
redu. r, a
_
ra;,1
'_llrLt!eldn
\alodcd.n.oo0".
PoaugdtrafFdre,lur{ t,850".
idspdnj tJbO,,
l.s Spemnta mcdic de villn
spcrala ocdie de viatd ola in 1990 dc 72,5 anj. ta brrb4i
ii
?9,1 ani la tcnei. oifir cdc
enu p pnmde
locuri la nivct mondiat. Dacd tc conrartun cu ciAdc ce caracleiizea2,
liri
de atelarj nivel economic, cun a Ii SUA
i
Japonia, vom intahi 72,8 ani ta birbati
ti
7i,9
.n. la fcmei re"ped \
15,o
fl ld bArbbti
ii
B,," u IJ fcner
In cadrul
Frilor
dn Utuud Euop6a, h niveht eilor
'80, cea lltai dicat6 sperdtd dc
viaF la bdrbali o i alnim in Suedja cu o vaLode dc 22.8 ari. is la fmci o i;tatnin ir
oldda
i
Luombug d 79,2 di.
La nivelul dului 1993, schinbrril su{ ninime, la bartaJi @a mai ridiold valodc a
spdanli dc v1alI o l ahim desemene in Sucdia cu 75.5 di. ia la fnd o itualnin in
rrdk.
cu 8
.4 ei. AnumrLe
Fn
du c4rrBdr rproape 5 dnr in spsmta dc rklr
m rejrd
o.noddd de l1 dni pe
carc o ma||an. osd om
+r
in.;nptor i1 t6tra.4.8 mi t. bdbd!
fr
5
di ]d fmci. Se ne4in 1a u tuwl costant
ttui
ca Spdia (0.7 6i)
ri
Dacneca (0.
j
di).
Oldda (0,8
ni)
si
Luembule (0.8
di)
(craticut
5).
203
r\] foM do EiTEBi N
^LONSU
Csp,tol'rl III
3.6 lvolutia sporulut ntturrl
Cre era vegralivA repren a cie$tdoa sau scdd.ca populdliei,
dupl oum $au itugn16i
intr'o dnmjld pcrioada mai multe na$qi decA decese sau ovo!.
In ceea ce prive$c
ltui1c
din cadtul Uniunii luropde, in pcioada
1980-t994, sporul
ndrual a inregishar valon pontve pentflr aproape todlc
lirilc,
r'nft 0 ta 1000 torunot
pcntru Darcmdca
!l
6
pssooc
]a 1000 loai1on
Fentru
indda. Sinsuia exceplic a 1osl
Gffani4 d.e a inregisliat o valoare negdtivi a sporului .dluat (-? persoaDe) (Tabehl
6).
tlbclul 6. Irvoluti.
$onnritratunl(1.
ni{ l0cultoyi)
b sl.tclc Udunil D(hpcrc
ln anul I t9 i s-du itrcgistat c&drorii inarc 1.900 000 do persoare din cadrui celor t5
lli
atc
CroDwirdiii Etropene, cccc ce este .chivalcnt .u 5.3 cdsitorii 1a l00O dc ].antoli, tali dc
8.0 cisdtoiila 10001octriLori. cc s-au l)curin 1960.
Numanl otslloriilo! iugistrcaz, o durnill sllbiiibrc intre dil 1960
!j
1975, in
jurut
valo.ii de 7.8 ]a 1000 locuitori, suferd apoi o lcad.rc grava pani in dii
'80,
MdLi de o
c.e$ere scnsibitt intre anii 1985
$
1990
$
apol o noud scddcre in 1993, cand se
inrefheaz!
numai 5,3 cdsalorii la i000 loouiron.
in cadrui
lrrllor
din UE, cele ndi Dultc cdsdtoni se ieali7lazi in Portusalia, 7,1 la 100{)
locuitori, id in Suedia
ti
hleda, numai 4.3
ti
4,5 casltorji la I 000 dc locuitori.
(-a
Ldacreris.rc,
CcTrala
"
caalonrlor. plren s.mrala rcAdereo
'or
mar
;(r
r'dt./r|] d
v;i.le
la cdc sc rca|/ed2r,]l.tr.rirle ln,rc dir
.r/J
!r
ls92, rafft! med,e dc clsJone,
pe
ru
]r.i]e
din UE, cra de 25 di. in dul 1992, vasta mcdi in PorLugalia cla d 24,3 ani
la fmci, in tiDp cc pcntru fcmeile din Ddendca ela de 28,0 di.
In c@a cc p.iveltc
divdlurile, .onponerenhn oste lnve$ ceti ca.e cataorqizcr-t
ctlitoriilc, tn tinp c in anul 1960 cifta cra dc 0,5 divorFli la 1000locuirori. in &ul 1985
acqta arinsese valodcadc 1,7 divo4ui la 1000loclitor.
204
:Jx N.l harc jrafic
a slrirnilor cde rdicsc in UE s indlncSic, in spccial, iI hriliiri: Cennaiia
-r.l'j.ll.
Fmnl. (4.0%)
ri
lvlar.a Brira!ic (2,1%)
din rotabl pofulaliei
la niv.r n;1or.l. vatori
::icnbDdc ir lnnl lt9:
,
ccc. .. privcsrc
srriiinii provedli din
Ji.ile
ncnbrc ale UE, cc. Dai ,na,.
:r,n)
nr tux.Drlu!.rio vnlcarcdc 28.9% (Tabelnl
T).
T
'l"lrl
i.
(
umtdzilir pnptrkttcr
crtrigrrtrre
Dln rolalul dc srriini cxlraconrhiti.i cdc
tdiesc i! LlE,47,:% pnlin
diri
iticu
'nNi.
Si
tdstn hrgoslavic l)e as.ncira.
jt.!yd
dnrtu .ini3,:dri prrvin
di]
illire
.ir.
Ca o luucierislici
irrincipaiii
I a.eslor
enngralli. csic c;i $rt rclaliv riD.ri.
iftcsnhc.zi o rar, a d.klititii Li tir.rii ji D
nli 3 rotaliCLlii sc&uLi {tcndrii.r.
bne,rciazi de regirul aIb$Ltri
ii
rd,)ru.
saDiLrectu.cBiisticc
ldril.r
(jnr
Lrll
F.nooicnul rept r.rir. dln .e ir {:i rit;
tnl.hn
rintu
crnrgraDlij li. LrF. i!r.
tundamenrar pc
oe$rcrea rrtci avortuil.r ii
fiirilc
codunilrc
!i
accentrhrca tcrdrr:..
xcnolobe, cu precndere i0 jiri
ca Cennx.ra
r.,idcnt in thiunen EuroFoann
;ffii-'
M-,r, i\',.furr-
^,|;iiti;;ti-,
.i;itiii;;,1:"
l
*l'),IIll'"
"ir.P'ta:t,
lit.
-\!nil
'rll!'1!
ir;
jt'l!
L
i.r
tt
l
j':
1.'-rt'-'
]
!.4 shucrura
locuitrltlur
\
r',' rl . 1.. .nrJ o \Jrc drn U! uc" Fu ooean:r id pc o"dJ taLn
'.ut
erd de tr
r
"di.
c u
'rn,lc.
J,r
re
l ar'oarc.dl ie rucErqtrJ.n penuddd
o.0
ta8t,
(ec(l
.ieiturno orctldede 20 miliodede locu
jn!c.
inregistrati ir l0 ani.
\uoinl
lrcdtu dc
l]eaodne
cc tdiesc inr.-o locuinti scade in aploape to.1c tiirilc mcnrhc alc
1,..r cx.epri! Crlcici. {nde s-a nontnut constant in
lErioada
dirh! anii l98l
si
1991.
205
Afitr, Jr L'sIIn^NALUNSo Crprohi nr
ScAdNa nuneruhi mediu de
lds@e
ce comlu o familic, se daror@i crslcrii nunrrului
dc divo4.ri, nnci mai
'nffi
lonsevidli cde cdduce Ia desterca numeruhi de DeEoee tn
r iaii c.d c n dic .c r nlxrc. vddur
sr
vaduvi Gmia Sp&ia
ti
?orrugBlia au u numrr mediu dc
Tah.lul 8: Elolufia .onporilii mdfl I
locuhl.lor ln .rdrul Unlurft Euopene
pc'loanc/familic
supdio| valorii de 3
pcsodnc/lihilic. (Tabelul 8)-
Nnmin'l dc locuinlc cu nai mlt dc 5
perlome
eto io1 mai ncsemificativ, la
linp cc numtuul dc locuinlc cu I pesoed
estc i. contjlu! cre$ere i! toat
Fdle
din
UE, in uneb
terj
ca: Deendc4 Gmdia
!i
oldda rcprsd$nd 30% din iotalul
GBRVANTA
|
',5
Ausmb
I
|
2,7
) 2.5
DAr\EMARC^
I
2,4 2:
r,o I r.i
ii,;;},i;'
t, I
,;
I
rl
or,ANDA
\
21 r,4
rxr4l\'f!A
i
r,o
LrJxEi,lJruRc 1,3 2,tt
roRrlcAllA
r,r
I
t,t
ANCUA 2,7
i
),s
LgI!!4-_ L 1
f-fu:6Ei
;r.r
0.?
-l
RIBUOCMFIE
EUROSTAT ( I 996), "Srru.,ro sociald a Euopei". LnxnburE; Dcp.rtandtul de Statistic! a CEE.
InsriLuirlNalidaldeStatisticd(1996),
?,@zj,tr,r1rii.'lMsdrid:INE.
Nalirnilc Udte (r995), ",trarir'@l Y@rb@k",NwYqk,
EL PArS ( 1997),
'rnuarol
.t arirrric'. Ma*id
I
PER
CAPITOLI]L IY
SISTEMELE DE MINAGEMENIAL
MEDIULUI CA INSTNUMENTE
rtL tRt LDU.4tlA L(OLO(,|Ci
OlJiecr !t .corlui crpitol csls acela dc a indica rctcvanta nrsiirLLirti unor sr-{:nic dc
,rinllcNcit
.l .jednrlui ii
.(.o1i si
urivqsitilj. Pomind de Ia dc{rt.rcr p.obtrnclo
ctitrl!.alr.Jrtxtl.i .colcgic! in compaDlre c! rt\?iruilc sisrcrrcltr
jc
irn.gemcnr ai
fr.(liuLIL. \.
{Lrcrcazi c, ntDdr.er.a sisicncJoi dc mnlgcn.nr al nrcdrutli (SMNj) in
,\.oh
ii uilcritntitortc ll ulilizali ca un irrsxrncni de educalic ccolo.{ici. t\r SI4M
rc3te
ii corsid.,rr un lip spccillc dc aclivitac pe ba2n d.
fioiect
care s.rvr$r!.r lirl(l$rcrl
rre.lrr
N/nl!.r.i iq
Jrnlre.le.
sdmurdca
il
irlc.naiizarca con ioici c..1ogr..
SLrr
(lc....rf.ir.r
n.iirsc prcic.te
cu.imct{ dc loulatc prirnnt
irrhdi.crer SNJM ir
ri
I
r!
Lr,i\rsnllirilf ilLrr.pr
ri
StlrlL
'jiir..
.1.1
[drcrlix rcologi(i
i Li l.ttu
lnn4Lnh,t;ak
iiiLtt;tr r.,),,!rtri | {1.!crn un, di!tfc nktugii)r
ir.nr.|
dq2!ollrr!
(
. n l,irgi: r .. !nn,ti,l.r c L: L\r. nn crpolrli c:! !D upid dhtinc! in
! . i,i .1. 1,rr nx inlal alerlic ilin
rr.rt.n
txcroril.r Jc rtell2ie 11
r)r.nrt;!,rr i.ri0[
I r.0Dcllcciiicvrdir]irci. rxi inpcfi.rtt. picl
a ,sc{r 1: Pietrc dc i'otlr tu de^ ol(rrea educatiei ecotolic!
-
\ rr.r r;;
'i..
rr
'..iD."u
rnm-Ld
orr'-.io(l\rsrOr.1F
1i,,
r.J
R.{r,tr ComiJci Mon ialc
nerru
Mediu Dc o\ur I 11 r tl rr\t I t ,nrt
i nrnri ci' d.tiri
l,q
cduc$Lc1 ccologruc (ulltri.r lz 18 &dcpkll
)
rt'lir:rF \atirnirf uniie n itu mcdll udrn, sro.! nr
\! rf LB! rcilir Gulrr dului ntnnr al edu.4ier cologic(
$o shor inrcrutiomlLNESCOI(JNF.| dnLpft cdkatiei ecologi.c. B.lsroL].l|!or air
t r LL dr Lr Bclgmd: Ur caJtul dc rctc.inF glot !l pnru cdNiia ccologrcii
nrbu lr.grntrluitnleiEtionaldctd0ca!ieicoldei.iialUNESCo'1JNFT(iFIrr)
std..r tr,oidiila0!nku codscdrrtr mcdiuLui, llJCN, UNEP, wwr
It!7.lut i cu,.lEmt asupra educaliei cco log ic!
,\ctilD
Nnrru
oreaniztuca Conlc.inF RgionaLc miDistcrirlc pn|nd
'
rdr.rfci ulrciomt a epo@lui WCDD
Gnja pcntulimiint: ostrdcgicp6t0viaF tlu,abilli.luaN (Wond Consnarion union)
(drlirinlaNrliunilor0
easu0,rnediulniridc^oili1,iL,RodcJ.trcro
Ijml$erlogrcselorrcrl'Zrledu
t07
s ve vor$N, ch' cs suz7\NNr
ln 1970, ca un re2dlat al rcuduii ruCN din Ncvad4 SUA, educlli! ccologici a tosi
dcnnni dLfel: ?dr.alta ecolaqi.d ene pro.etul pnn .ote flrt reunos.:ute wloi
ri
ddnl&k cabcepte
penna a se
Wtea
d?zroltd ahilitdli
Si
dtihtdni ,e.e,tar. n4EkAeni
g
tpte.ieii relaliik'r dinbe on, culuru din.a/e.face patte
ti
hediul bioJtizn. Edu.ulid
eanasicd incbd. d? aseneaea dersorea ludrii .!e decizii
Ji Iotklularea
uaui dxl propia
de oulritd
privind
calilat a ne.lnlui .
Dccldala adoflad in cadrul conle.inlei de la Tbilisi (1979) afimi ct cducaltaccologicd
ar
i.brl si. . . incutuje2e iitilialitu.
yi/it|t te revonsahilitab
Ji
.{e.li.4ie petuu
e.lifuarea
irri iilor
"tui
hutt ..
obicctivclc cducalrci cool.gi.e pol ! in coneciqa dscnse in remenii cxtindsii
lonirjeniizdrii, n,mr.ii unibazc dc cuno$lnlr. iimdriide aritudini. dczottirll de ahiri161i
rifarlicidrii
acrive n, idcnrilicarea
ii
rezolvara pfublcnelor.
lnltiarivele ce\clse sinrd'c in ca\cra I au inorirar irlielegcrc! fapnrlui ci a tnlni! deslre
medin reprearG o expcn.nli! nec4d c se nlnrdc p. t(!mi durata viclii
tl
jor
nu sc
h r(u?t d..r la cdulalra iDroali. lducal]a c.olog.li oontcnpordii lrciroic sA ir nr
onnsidcrali. ncdiul in
jrr.Falitatea
sa, {ie alcsta.arural sau consrruir, tchnoiogn, sau
s!.ral.
tr
st !c con.c4iri
fc
srnc ca p un Dlocci conrinur cdc sc
tctrccc
arir in snlile di
.Ldai c,t
ti
in alnt ac.s|o.a (Trlbury D., 1995) Mai mrlt decat areL. inlixmarca, c.iu.dlu
fi
J.duricar.a snnl ocisidcraic
Fionlarc
in .0ilizrca
FdniciprJii
prblicllui,
!n! ahrru
n,f dtiil. funda'ncnlalc aie dc^oltidi dutablle.
4.!.2 A.nr ata ettLlji.d
Crcmjn (19?9) dennc$c educa\i^ drcpt u,
<lbfl
deubetut, tist.nolic
ti
sr|ntu
pehtl
trurtnit rea. efo.nrca sdu achizlionorq de .utottinle, atitutli,i, rdloti, ubilitili
Ji
seisihilitili, .o ori.e dptiald de tuyn@e rc re2ultli .a tmare a ocest efott, rlire.t Mu
nxlir..t, ,tentiorol saa nenterltorar
".
r\ccdta repre2inld o rnodalilatc extins, de dcfinne
a cducaiior. Cremh dorjnd sd snblinrcz! c! ad6ca cducatia ecologicl a lbsl dclinitd
snpliiicat, ca fiind echivalcntd cu invaldnantulfomal.
in
$ooJ'
q' .nivesni4i. educatia cologicii sc rcatizeea in special prin inrcmcdnrl
activilrlilor cudoulde
!i
aciimilo. dm rc.cn ( 1edi;' rJ lor{s'). AcnvitdFlc cunicLrtde
umrrssc imbunaqnea cunoatLeii mcdiului. Cuiculun-ul esrc putomic srructurat in occr
cc
Plvc{e
progrmarca
&nvi!4nor, peAonalul
implicar
9i
obiectivele de rali2aL (Liuro
ccrcclarlle eleoruatc in .ldrul unor disciplinc
$iintfice
@ sociol{rcra
g psrhotogia
CcUikaan.
1996 &
$@s&m.
1994) au cldili.ar c! iuniaea dc nrfomaiii dupi! tuedinhi nu condlce
cu nec$rlatc la nodiil*ra in bine a comlodamcntului in raport @ acsta.
''L@rhing
by dontE ' asignd paniciparea
a.rive a etevilor
fi
studenlilor in irvAlde. Aceasrd
se redlLzeaz!
in conrexrut erivilailor
tcohre
coridiene. prin
&rivitdji exrragcolarc
ti lrin
208
Deuolbu drabijd: refic
ri
prerid (vot.
nl rdlaal-r
implic&@ ltr *eninentc itr denlde
!e
ptu
local sau nstjonal. Ac6tc acrivitrli
Dol n
pladre ir csdml csioluo{lui non
"ormji
q. sLfl eficimre
tn ceca ce
nn,esLe exu;cra
con$imtiz&ii
ti
intmaliane6 .oz.ulrarcld de invdtdc_
in prind rand,
lanidlNa
activd h acliu.i lcgate dc n.diu
loate
cxtin<le coDslienti?rrca
raportuilor dinne &cata
ti
eldi ldn studnli. Actimilc tegare de nediD, itrdifdent dacd ax
loc in cadrul i.stitutioi de invrl&neDr sau in d{a a@sreia, por
ftniza modalitdti dc
relafionre a cxDo$inlelor dspro mcdtu cu m sMir sistem, foar,e trecvenr aesta nina
ioliruJ,a d invaiana4 sau cu sistmul de supdrr ai vierti in
geneid.
Dund Or D. (1996) distd numaode avantajc pentrx
acrivibrea la njveh tocat al
cMWs ti. l,roblet ele
elobal.
anple
ri
insolwbile tunt rcdsse ta o s..b abohtabitd di,
]tun
t de fedqe ploctic. De aanplu, th limp .e elerii sau studertii iu out sotutioha
rnblead ik.akiht
clobal?.
pi
rot
iareLe,
i:
cua'/in, i tu soturiontei
Trotliat
, n, L. rc,
eErgelice tt
tnpriul
cadpus", lnpreut N @dele didacricc, dscoDqa ct s,Fr caDabitj
s, modjfrce stlri de lucdn care
Dtrcau do neschiDbit.
Activjtat. educarilit coNrruitA pc tunducntul rczojv&ii unor probl@e
realc facc
nec4d{ dcpr{iica ideii cJ inv4dca sc
loate
rerliza nuinai }r salile de cu$. laborurode
si
4.2 Slstem de mmrycmont al mediului (SMM) pcntru
ducafia .corogkn
4.2.1 Trdsdtui ale SMM
conceplia flDdam@tala a SMM ! fosl dc-oftall r^n cadrul indusr.iej, umarind reduccroa
str6ului d polEe gencar
de uitaten de produotie.
Sistemele de Masemenr at mediurr
sunr a(m introduse gadual
in loare sec!@ele irdustriale. Ape ro1 mai fiecve$ tcntarivL
de inhoducqo a &stor sisremc in cadrDl sectodltr non-profit cum tu n auloiritilc
putlice, iGtituliile de invAldmant etc ... (Dewe.rrdr,
i 996).
Un sisler d mdagmdr al mediului ere diniL de ,rnr, .!rzr.to.ts l4sntute cSI, 1994)
ca fr\id. sltu tula orya zofotuld, ,espotsolril
fu
ptucticib,
rtocedume. wcesete ti
itupttudtma politicii
de de.liu".
SMM este de reglH inrrodus p.intr-o suoqime dc erape. Unul djnrrc nodelele urilizate dc
conponjilc oledeze coNtd i!
taplc
otape, descris In continuare
@odrijfsintemo
Milieuzors, 1989):
I
)
Declonfi& polticli d. ncdlur oste lcdadata o decldalie de
potitica
de medi! reflctand
obiecnvele
ri
politica
sktcNhi d mdageme al nedidui;
2) Phtrul de bediu: uo pld de nediu este un plan
euai care condctizeaz, dectdalia do
mediu in ndsui
qplicite
$i
etivildli pldificalcj
3) IDtcsd@ pmtatiel ndiulut eeasE $?n @lm,
lrzenla
unei studuli orgoizarori@
d wide4iazd diviziuea sdcinilor
g
.ewomabilirdt lor ln codxtui sMM;
4) lvltuurars
il
lnrcgtstr$eq d elon scopul &esti etale est obJjncrcc Dei imagini
cdttative
i
calitative dupra recid d mediu generato
do compeic;
209
5) Audltul iDten: aceta reprzintd un sistem cocrent dc lspe4ii
!r
vqincrrl dle
ntuurilor de odjn tehnic
t
orgdizatoric, cat
si
ale regulamorelor qi procedDrilorj
6) edu@rea
$
rorha.e: aceata s concentreot arpia diferjtolor gtupuli
ale
odnizaliei pcntru a l tumiza abili6!1e necesee, notivalc qi calacitare de palticiparc;
7) Rrpo.tlr intc.nn
ti
cxtena.
Pomind de la acost model ! fost fomrLlat, mdtoa.ea definilie a sMM in idnqrilc dc
inv4dmn : '{./, sisted de de navaenant ol nediului itttra ihsntulie de iafitdndnt
repf.znnd un set sistnanc
;i
coldt de hiten cate umdresc
yi
trd tirtice, sd prevrtd
$i
ii tudsun
Nsihilului,
sn lidile2e wluhtl
pobitni
e.rerate
.{e usrr?rrle "
(Descefi,
I996).
4.2.2 SIIM
pertru
educqlt4 4otagiot
Iiste cld c!
lcolild $
uivdilarrle sut dif{ite de mn4ilo industriale in catda pdvinlc.
ultinclc imllementcua $'{\,I io
principal
I'enlru
a icdue p!6iuea
asup.a bedidui prin
polure, in limp m sopul insrituliei de inveFnant oslc &ela de a-j facc
pe
elevi sau studcnli
coi{ricqi
si
rcsporsdbili in mport cu probtedele de hcdiu ale z-mei (I Icns L. er al, 1998).
Mai nult deat a14 in mitdFle indusrJialo. fomde4 infondca
$
c.nnnicdrcd smt
istrhmte
lmtru
deruidca
lroioctclo!,
pc
cand in institr4jil de invqnmant fomde4
inlome
9i
comuaicdca reprzinta prcdusc alc procseld edncalionalc (Mora
E. P., 1998).
nrepl unnde, inhoduorea SMM r'n
'nsriLuliile
do invaJdma poate avea ralibi diversc,
printrc
carc l) responsabililala $umdt! de instiLulii pmtru reduc$ca prcsiunii exqciLate
dupra mediului, 2) dorinla
rcoiii
de a tumiza un cxmplu
9i
de a expriha credibilnarc
duoationaii" 3) dorinta dc a crcca la clcvi sau studdti brzclc
l)entru
conporLanent
viitoaic responsabilc in ruport cu frediul.
irfinFca sistmelor de mana8ene al mediuiui in i lilu1iile d invAiimAnt poaG n
Fiviti
ca o adivjhr+pioiecr ce mer, a li conlinuaLa
!i
lnalizata in nmp. Inccpmd cu
acltui de redusd anplode, cm e n reducerea cantil4ii de dteuri.
ploiecLcle
loL
ii
eloborak in modalitdti difoit, putand prdupue divcBe nivelui de inlerdisoiplindilate,
inphcde
$
panioipd.
Problemel n! nai sunr abordatc ca tcme dlscrcte, ci intr-o mdicrd
concen.tr. componcnlcle clasice ale aativilililorploiocr
(inte.discidiDditare,
reivanld
socjala
ii
inplicde a psrticipmlild) pot li valorose din puDclul de vcded al educaliei
4.3 Proiecteti studii dc cazin luropa
ti
Strtcle Unlte
ln acesra scFunc sunt reunile pioiecte
i
studii dc caz din Furopa
!i
Statele Unitc.
pc
ru a
ih'$a spctlul ldg dc aclivitrli
ti
iniliallve anatc i! cus de desiliude.
4.3.1 Contedul elrcpe.n
In 1991, Uniuca Buropeani a elaboral Dircctiva l816/93 asupra banagenenrului ncdiulul
ti
schcmelor de audildc a ecstuia. Dlrectiva umtuege st promovezc utilizdca SN.1I4 in
i.dustric. Ln afda acestui obicctiv, sc rocomdrda guvemclor curopcn. sa plonovczc
cxpenmental asenens sjstnc
Si
in alle smtodc. iespectiv in sectodel non-proit cum d
210
Ddor ru dfrbih Font
JLFlnu
4.3. | .I l'roiccnrl Crecn School
(1993-1996,
Fl!ndr., Blgia)
In cadruldc rcfc nF lEsai de di.ectiva urentionati nai sB,
Fo\e.t\rflm
ad cr.en Schoot
a fosi irtiat a!tud drept scop infiintda u i sisten dc managemcrr al mcdi{lui pcniru
iDstitutiilc dc inlitinanl smutrdd.
Obicctivul pincipal al proietului e.a oc9terea graduluj dc cortticniizarc a
trcblcmclor
de
medtu dc ciirc etovi, utilizand u cadru de rcferi{d practic
!i
imediat aplicabil: nediul
Deparlanrenrul de Ecologic Unadi al Univesitltii Libde din Bruxellca a dczvoltat un
concepl pnvnid sMM. Pc pdcuBul a doi di. conceptul a fos! test t in opt
9co1i
secudd.
Mal$ialul . Iost linalizat
!i
dklribuit, alttel incat in nomtutul dc fali aproxim.tiv 200 qcoli
se afli in curs dc constituire a uor SMM
(van volsem S..1996).
SMM c*e iDplcncntat in etape. Aborddea pd cu
!{s
utiliaE in industrie a fost
modilicart dc la N la 15 eiape. In reuma! acost@ includ: schitded ud polilici de nediu,
selectarca a ma sau doli dircclii
priorite dup, un audit suma., consriluirca uor
erupuri
peiru coo onarc! proicctului
ri
penbu activititi specifice. invcntdiqea aclivilE tlor
prirind
oediul dcrulaic in n8dtuli, reviairea
!i
imbundtlihea polilicii, introducerea unor
noi mnsuri
ti
inrcgistrtuea realtatelo. La nivclul Flddrei, prcicctul Grccn School
abo eui cireva domcnii
priorildq
deteu.ile, apd, mergi4 naterialele, bucntrnilc
fi
snLile
dc nese. spajiile vczi
ti
hansportuil. Pentru iiecm domeiiu pnoritr a fost claborat
ti
pus
iu cftllalje un pachcl cu natdiaLe de hcru, irclusi! un
prcglam
computdizat
Evalrdea
pros$mului a co us la {omularea unor concluzii. Asdcl, initiativa
pentn'
iriroduccrca SMM a apa4inutcel nai ilecvot direcloruiui
tcolilsau
ptofcsorului dc
$ijn!e.
Dc rscmcnca,
rcolile
au admis cxistcnF ui srii de dificdEti Legatc de constringcnle
tcDrponl.. frnanlarc
!r
molivaJie.
Pe de .lii
parre,
au fosl rendcAt efecte secundalc pozilivc alc itrtroducerii SMM.
pnDtrc
carc o iDbunati6 o a conunicirii iDtr cadrcle didelicc, elevi
ti
alrc categorii de pdsonrl.
Elevii an dcvcnit Diai critici in laport cu viala
Wgldn 9i
s-au folosit dc
Adsa
de a-ii asuma
noi rcsponsibilidti in cadrul acesleid.
4.3.1.2 h$al{r.! ubui
pmist p
ot
ti
dedolt.rea unei mctodologii pentr! impltDtrrea
sisbmdor de n,.lagncnt rl mdillui io utriveKitnFl. europene (1997, ValeDci', Sp.nia)
Univc$naba Pohehnica din Valocid a desfiiuat un sirdiu dc cu nr
p.opri6 inslitulie
Lrentrr
! iinLrlemcnta SMM
,si
a face reconanddri
I'cDtru
inbunitdlirea Dircctivci Uniunii
lnljnteanDplenenrariiSMM.afostrcllizattn.liagrosticdetedlr'ipentuasccuroa$c
situali. inidlli. htrcaga unitate a fost sludiat!
prin etdtionde. Au fost seldriondte acelc
com0ono4lc carc sunt de obicei conDe tunmr uivcsitnJilol s-a ajus la u numSr de 14
Nidti rcprezenrativc. acopcrind lnlreaga skuctuln d univcrsil6iii: faculiali, iaboratoarc
$i
instituiE. ccnlruladminishaliv, bibliofcca. srictul de idhelinde. swiciulde folocopideqi
tll
s'vdvol-slN,.hil]ssITANriF'IIIJtNsc,pibfu|]v
A fost cxplinatd opliunca clald
pcnhu
sustincre! acstui proiect
ti
au tosl orgdizare o scric
dc smindii
lcntiu
a pre8rli phonalul
ti
sLudmiii in tehnicile de audirde
,i
pcntru
a
pelmite
fomula.ea de sneestii de cdtrc consultmli e\!cmi. Acesr proicr propus
rccenr esrc
in
Flin,
desl4urde
ti
nu a fosl deo@nddtd cvaluat.
L3.2 r"iliatiee in stotete unne
6apd
shtit\ A. A., ) 996)
Rcngordea actirismuhi in campusunlc lnivqsiiee ! fost insri.atd de cctcbraca
in
in|le^E lnne 3 Zilei PdnAitulai nr 1990. lnccpand d ao6tn ddI au losr laNarc mlt de
lnlliatjlc coologi.c ID accdrd
privintA,
rooiclars cste dc depane aclviatea cca mai
ppular, in canpusunlc lnilnsilar, numard dc ldliativc progresand
& la 50 i. 1980, ta
2700 r'n 1995. Multe di*r. acestc proiecte slnt operatc d srudeqi, iNa tor nai nundoase
o.Livilrli de meaecmcntul medillt'i an l)s1 irchse piirrrre
tunctile adminisharivc atc
col.aijlor. AbordmN. tunlzeal,
l1c6onal $i
esnse Iindciao cdo diguri conlinurarca
g
''Noi
.ft ntleleN cii
Frobledele
4e .dia ln niwl
tl.bal ri
rcstavt i:i ou onsi,lca in u.tturi
nkn*ituljilotlittilivizilt,iaclasieal.t.otilot
t)abtun Awjsetotfun.liuni
ti
hadnlrdti
r. ulili2ore a elului, .dnpriu ile reprezintd itro.:osnotrn
irchlse ii skrhe dai tut,!i.
,,1 ltroit de aytuen d erid(ttt !i, it .aktate de ntsil14ii de
^ildn,int
supoior. .degiite
iu nutudi tn dispuh.le,?tutp, ddr au
ti
ohlieatia dorutn dr a aclion rcs7t
^obitih
lciiritdted otidianA
ti
d. d
I|flita
ho.lele penna
altt i6nw| kery6 1 dinato d. nnpta
it.tdrare nt linit.le stalilile
ptiii
tzgl?dqttdri
E
r?rnanqtal.,, (Sdrrh
A A., i9961.
DaioriLa nmoroselo.
i'uccLc
dqulate in oa'np$udlc amcricanc, ar putu fi idcnti1l..,rc o
sdi. dc punctc
dc strdgui.re. ,{cNlca pot 1l dirizalc in donA catogorii: farto.i ccon.mic!
ii
F.ctori..on tui.l rcditdll bugetaft
ti
de
prtld
.
rsra.gqladinediuulorunivcbiiililor
md.anc
.
ratele de schimh
ii
st.rcrutle de prclui
.
ren.encerea $rselor de inmfalc cxrrnt
.
constrangri fimciarc
Factori sociili:./rdl.crz
f,
rcsponsabitizare
.
natura inermii a rtructuii universlirc
.
nuctualia pdsonalului
spec'atizar
!i
a srudenlilor
.
llpsa de rcsuse de
t*Nnal d
do
qpcrrizi
SMM smt iastMcntc relativ noi in
polilica
de nediu. Peste to1 in Euiopa
Si
in Statelc
Unilc se dmleazA experimelte prin
cdc acestea sunt inrroduse in
scoli si
univcrsitai SMM
au fo$ hlial itrtitune pontru reducerea poluirij generalc
do ac6tc institugi. in aclaji
timp, aceste inslitulii exploree, uLiliaea SMM ca istrmenre de educalie ecotogic!.
tlvoluliilc ullerioaro vor cldinco rolll pc carc sisrenelo de m@gmenL al mcdiului il por
2t2
Ddormd6b'h
km.
n
pndd (vot.Ir rdcr s -i
BIBLIOGNAFIE
nRIllsll STANDARD INSTITLTIE (BSI) (1994).
Brit^h Standod
fur
Enriun.ntdl
Md,aKh'c't S,ietnt : RS775A Bsl,Londan.
aEDRTJFSINTIRNE MILIEUZORG- (1939). ]lntie aan.le Tvec.te Kaher det Sjateh cenc.aat,
r. rt:t
itltr
lgt]9-t9q0,2A6j\ Nr L Den ttaag,
CREMI N L.A ( | 9?9), "Crarer in the eolos:r, of alu.atian: the |chaot and ohet atu ala^, 1\
T HUS EN
(EDS)
tl. F&,? ,/,.,'?@l ,L/j,,1in4.. StocUDIn: Alnqi$ atrd Witsel. pp. 18-29
DEWEERDT ll. i.r996), Apptulrion oJ etuiro,rEtl/tl oditina i, en non .nto! ptottclion.
DoctoBtc s thcsis.lm thile(ilt of Brussels.
EURO AWARENESS.
0996),
Mrdute an the Entnonm.nr, Su:tai,abili, ah.t Aranss ceatull
b\uns Eh,puak kho.lsM.E.S.A C.E.S.). ERTCEE,
IDIIVERSITY O! Bradritrd.
irll,lio W r-. l,{LnPHY 2., O'IOAN K.0996) (EDS).,4
Sourc?book
for
Lkfiawtcntdt
t:d'|ut int I lrur t i.0 t tt v;a, hased an the Deldrade Chur* C^tlotJ\: Tne ?arthr ddn
p
uLr ti sb inj
IIENS t., D0WEEM)T H., GALLE I
,
BORCO E.
0994),
"1'h.
Ceet Sctd rtoie!
".
in
ltteqralul E,ritunr:lntLi tfarasencnl, Aulsl !994, pp.
l8-20.
MORA El (19931. D.tlo?nox, on d pilot l) L', of a nelhodnlop
lor
.tesL4! and
htt.ntertallrl ot dr EMti batld oa EMAS to be rqtlied in Eutu|ed, U,r'd,stiar
padirt
Rcpod
.f ihc pmrccr Nr 964006040/DDB/EI, Spair, Valoncia.
oRi{D (rt06).
/?d,, i?trrr! Ir',gl et Educatbn . la COLLE"|TI., KARAKA SjIIl N s tEDs)
Grucnntt the Ol lL,:. r)i.i.ttu\ . washinston: INland Pre\.
I,ELLIKAAN U,
(it9ar,
"Dll@/k
d trtjliebahid".\nBelei.le, M4al.r.lar?a 3.pp. Dl-lr,i.
SMIIH A A. (1991). aa,pzt !.atosr. A Auide ta Alwsinq Enrnonndtat
Qurtitl/
ol ctuthis
sbalesics
lbr
Chuhge Las Aa9eles: Liring Planet P6s.
SMITH \ \ rlo._ . L . ,,c tl.. tnry foner . anou Fh\nannpnlat Mnnag,4 4, ta. t.,. \
'4thrL''rdSr t hlnt.I Catt.tgthpnnB d L'tato\e Le@nn!. \ot
-
t.pt),\t
SIAARCAREN c.
(1994),
Dwnane kefstiilen en cohsunptiepanonen: Oprduinse, .r* de
hdnrbedj,!
wh n iliea gedrua
h vete$.hap .n beled . h TijAvtuifi |oot sociatolie, $t 15,
SUSANNE C..I]ENS L.. DE\,rUYSTD. (EDS.)
0989),
?,rl,sztion oJ E,rirchnentzt Edatutian
ihb Auudl Univeait) I'aaching ia E /ope.' Pueedings of tbe rcgional Scnind o! llre
lntcgration of Envnorncnral Ed!@ri@ inlo Chcral Univeisity Teacling in Europc, Btusels, ?" l0
fTLBURY D. (1995). Eniahmatal Elucation
lbt
Swtaindbilit!: delininC the hN
l..ts
ol?krrunlcnlat
elucaliar in the t99A s
- ln Enriranhe"tdl Educatioh R6each. vol.ll,2), pp.
195-212.
vAN VOI-SEM, VENS v.
0996),
"Flen*h
Green Sthaal Prcject, or ha|| to
tut
theorcthical
En\ik,nmchial
f:.!tu:ati.r i a practice . Prccccdinls nl rtu ble atianal Co4fercr.. Ds
Envirchnerlul hlnera\ No\t\en Call for rhe Envimnmo! Slvonlirna, !i.ldd, Junc 26-30.
2t3
t
. di PTSN"vr
^NU,
^nqhdqa
vAD
CAPITOLUL V
CERINTE
'I
PROGEA.II'IE DE EDUCATIE
8I
FORMARE A RESURSELoR
AMANE IN CONTEXTUL TRANZI?IEI
SOCIO-ECONOMICE
Detedordea sisted.lor e.ologice (a .onponentelor capitalului narural) cre diguri alal
rc$fsctc natenale
g
enlgrice cel
ri
o sde de swlcii
Gisrc'lll
clinarjc. catiralea aerului
si
al)ci elc.) do cec dcpinde sanitatca populaliei unec, sie un p.occs
real, cuc irsotcrtc
procesul de de^oftdc dl sisLcmDlui $cio-ccoromic uhan
l)e^oltarea societdlii umde a avul oa fo4r noLicc crcttcrea cu ra1, exponenlide a
ropula{icl
manc, insotiti do dinmica similtri a neceritaiilor de ordin matorlal
ti
ncmatqial alc membrilor populaliei undnc. corelata cu dcryottda orguizarij sociate
$i
insLilulionaie. Acoasta a anrrma! divctritcdea
Si
nultiptlcarca mijlo@ctor
ti
rebnokrgi|or
tdfomdte
de a.ces qi de uriliTare a rosuFelor regennbilo g
neresenerabile, preouE
si
a
seruioiilor digurate de cnre sistcnclc natlralc.
s-au dive*,fical
ri
mllripLicat coneximile sjstcmuld socio-econonic (SSt)
cu sjstenelc
ccologrce, concriuni care asjgur!
!e
de o partc troslerul rcsurselor generare
in sisrenele
ecolosrcc orlrc SSIj, ld pe de alt! pane, Lransforul produrilor
secundari
te2iduud) $j
ctid
al unor p()'iuii
nral
(bunui
natdiale) rcalrdlj din procsele tehnolocicc
i
ate actllitil|
mane in gcncral, .ttrc sistcmel ccologicc. In consecintd, ecstea au lbsr
ti
sun! supuse
urci piesiuni crescandc
!c
nlsura droltddi sociiilii wdc.
La nivehl Rona.iei, simild narii najoritdli d sLarelor cenlnl
ri
esr europcno, procesul de
dcrenorare a capitalului natu.al este intrelinut qi amplificat, dc atiiudinea dciuald a factor|or
de dcizic
ri
politici, a publicului
larg fala dc rclaJia SsE.u oapirahl narural (CN).
Acedta
poate
ii caractorizat, de faprul cn dezlolLdca sistomutui socio-econollic s a bizutl
ii
se
bzu'c
ti
i^n prczcnt. pe
lrinciliile
eronare dupd care capacnaLea de supoit
fi
resursclc
generatc
in sistenclc ecologicc sunt nelinitale
ii
capacitatea de dilLrlie a almoslrei
ti
hidrosferci precm
i
cdpacilaiea de rcrcntie a scdinenllor
ri
6olubi sunl t.arte nai
(Vrdinedu
1991;1992i 1995j i998).
DltoriLd nccoreEni plcsiunii
exercitate de catre dsromul socio-cconomic (doninar
ti
cmlrol de specia unanit) dnpra capitalului nalual cu capacirsrca productivil
g
de suport
a &es1uia. frccvcnla dereglrrilo. la nivel local (ecosisLem.).
regional (complexc de
ecosislcme)
$
global (ecosfera)
a crc$cur cu o rata exponeitiali, ltpr oc a dcrcmilar ca
ptublDa prot@tii
capitalului Mtural
!i Scstionirii
lcsurselor sI devinn ir momeDtui dc
1aE Dna din problcmele majole oee lri agteaptl rezolveea ciciol, in tinpul cel mai scurt.
solulia rcali
si
cat nai complele a acstoi problene conptcxe o comitiuic dc?votrarea
duabilii a societllii umanc (Vddincanu. I 998).
214
6r
ti
9i
s.2 C'.rinF tund,nenral ln domeniut ducaFer pentru
r.alru r@ utrei dczvotBri rturrbit
AnircDaror sociclilii pe naicctona
dczvolhrii duabite depjods dc capaoilaied
ti
abitiurea
actonlor
Dplicltr (facloii politrci g
de_decizrc,.
spmiatil i, .,e.,j."iit g*"_,i-;i"
ii
ncglvchrnenrale. pLccn'!
$i
pubticlt
lars) de a adopta
si pune in aplicarc prognne,
sl!atclil
ii
plaruri
dc.c'iunc bazdtc pe nodolc concetuatc
sp""in"" a""uorenit
O*uUIi".
h sllnrl Ltalzidi obieciivotor haDzilici
sooio-ccodomrce
duEbrtc
$i
at in!,lcmcn0ii.ii
,nnrtr
r" J. r
"
unr 1. .
'
.. lJLrrc tdcptinre
"t...c
.e rr .\e. Dnnc , e.rcr.
rrrh'
I on,ic acc!\ut a Inio. nalrc ! In c.flela,cJ
,|
.nr(
eJ.L.a
'ore'ri , ,c.rr-
ou'r pR.6dr..a
poti,icrcD,or
)
Ir
irtor dc,1,,,r..
;;.;;; ; ,
dlifi.n
'
i-,. t. lii r#trc
.and.
oe a rsusutor
ur"dc dc
rr.
rr
.
su r, .!.Ltros!Lr- d r\cr
,tr,
rrrpJ.. r-^\'D.Ldcrrtcmr
sJp-, d.friilo, pc
rcmcn
tunraVJ"n..0u. rl':
.oa5.
l
'o.
\
,direJr" \ Ri.r
".
-\..
oo.,.
t'
,
\t
U\l-? WWr . tvoi,.
Accasl.. dcoarccc c.lrtatea orictci snaEgii
sau ptrn
de acriurc. calihrca nrnastrucruuj
rlslrlllror c
ri
2 rnsa1rnr.nl.lo.
econonico lcgalc ca
!i
inptcmedarq
lor eicicnri sunr
stu.r J.pindcnlc de prrlicifr.ea
dnui publjc bnrc infomar
ti
ed ra! o !.ac(rdtor dc deuzi!.
tr_pJrtrL
co prcgirirc adevari, precuo
ti
. expc4ilor
lvidineanu,
jt98.
Vadircnlr
si
Rirro!.au,.
I 9qtj IUCN/UNPI,AI WF. I 991
).
ldentiicaria
Onrcifalclor
Decaijsole
$i
inslrufenr p.nfl
ofganrzarei
ljogaruLor
spcclftr iistc rlui de nsitiitu6nt
iii
a celor oreanizaie in .tftr a..stoir in vqi...a
.duciirir. tonlririi
ti
i.foDrirji resxB.lor um.e apa4inand tntu$r snmnl|ilor socieGlij
ci! e. dc hsfccidll$tila publicrl
Iag
tipoljticicni.
!enn!
! actiou, cficicnrpenrj!
bloc.Lca
rrclcl.riii n .!]ritaiulri nntural r!?rcziiE codific tundaue4iaii
Fentm
gajrDttucr
dezvol|nn durrbilc (Vidincdu,
1998).
Dcoitrece rrrnz4ia cnrc o dezvolrde durabilr prcsupuhe
schinbarea mcnlalitilitor. r
modului dc !
gandi
ii
acliona fati de mcdiui lncoijurrtor i'r vedcrca Dcrttnerii inpa.tului
uman ii cadrul domcniului de stabiliratc al sistenctor ecologjcc
Gislcne
suport ai aietii).
rezulti nccesitaica plegitiril publicului larg penhu
shinbidle cdc po!
fi contradicloti cn
sislemul do valoi pentu care acest. a fost prcgelft
ti
cu care cste obignuit. Lsi Eccrdi
dccr schnnba'ca ltitudiailo. personalc
Si
aprelhjlor cdc nu inseamnentrnai urilizarea ndi
chc'enli n resutselor dar
ti
bodificarea mecanismlor econoDice pe pliD national
g
,nFrnatiooal,
d coDerfullt
ii
polilicilor inrcrstalale de.oopera.e pcnr.!
rcaliztuea ranziliei
sloLrale.itle
rn modcl d dcaoltare durabjE (lUCNruNEt,lrVWF,
l99t)
5.3 StMiul r.tual
'l
preoculnrilor penrru
educatie ccotosicn in Roninir
Avand in lederc rolul edlcatici ccologice peniru
alingsca obioctivclor dezlolterii durabile.
in cele cc ! nezi ne plbpunem
o analiz, cntici succinr5 a sladiului aciual .l p.eocupnrilor
lcntn'
c{lucaF ccologica in Ronenia pcnhu ca in linal sd propben un sisrcm dc b,suri
co.'reDrc pe cac lc consi'lcran priorit
rc
ai
indisiEnrabile pcnrru dezvolbrea infiasrructujj
oeceMrc uci cducalii ecolosicc eliciente
g
de duari.
lrr rltihir anr, dcti sau depus nundolsc efornxi p6tru a conccpc
Si
dezvolra o
iniiastrucil iistitulionali corespuzitode, care sA
lqrnird
rcalizarc! adccvarA a
aclividliloi dc fonnarc
ti
infomde precum
ti
peniru
rcaliztuea unei .efonnc curicllde
215
.nb nJFNovrANrl
AnsnehF v,^D
(r. rriroae orar la cadrul ,oneprucl cer
r,
l" dpecrele Je callare
"
procc'LlJi dc
nvdr:Ifurr in
vcdcrcd
\dara.rn ((,Amlclor
ccrurc dc noilc obicc'ivc al" dc^ r{,ii.
rcali;arilc sul inct departe de aqrept&i
sislcodui actual de educalic a publicllui
ti
de l-omare a speo,altlilor
lrczintt
o sciic dc
slabioiuni cde rezid, in faPtul cd:
- orgao2dca acesluia sc biruie in mdc mrsu5
pe abordarea secronal,
, planlrilc de inv4dmant
sult intr-o nac n&uri inproprii
ii
nu sisua nivlll dc
elicicntd acceplabil
- rsuFle umdq echipamentelc
qi litcratula necesard lipsesc saD sDt nadecvale ln cele
Iftnoicnta mamiseld
9i
instmdteid de edua{ic spccifie momotulni actul rctd! in
accca cI in aprcape toe! cazurih acootui cade
Pe
dspectel teorolice. prerc ale sedorial
9i
ldi a digua o continuiiate in
prdN. ConPoddlele sisle6elor supon al vielil su1 trataic
spdat, sdorial, dc
pc pozilia @nceplrei @dqioniste dc intelpretde a mcdillui. o 61fcl dc
ab@ddo nu
poalo peEite fomdca
!i
deroltarca aptitudinilor dc a idntifrca compoDentele
cN ca iind sr"{clui organiale, intogratc icldhiei tistcnice, singulele capabile sa produc,
bmuilc
$
se icill
pe cd se becu, nnFnerca
d
doacltqea sociclllii umme. Acedla
oonduce. ca umde a uei pregain gdenle rcadcovale, la adoptara
$i
s$'ine.ea in adivitalilc
actice. nandgdlale, a unor soluJil sau
puncte de vedre incdgflmte, pdltalc, a
poliLicilor
si
sLrutegiilor de protclje a nediului ou c&aclcr curalv, limitat ir spaliu
fi
1im!, cde N ca
re^llat reduccea ralei detriordrii 1it! a preveni
Si
cdtrola proccsnl ln plus. protcc!!
nedidui eslc
pcrcepuE adesea ca o fian5 h calca deaoltdr.
lnefcienta limitelc
prosdclor de fomdo
9i
edu6e a publiolu lrg sb1 inteFulo qi
mplilt. dc activitald incd inetcientI a oryeialiilor neeuvemaindtalq deiemiraLA de
inaginea distNionat a aceslma dcspP stM etuald a SsE
i
a relalilor eshxa cu
amDonnlelc caDitalului nalural Rmdcdn do denmca rclul limitar a1 difqiLelor nedii dc
iniomde Ddto
educdca
si
conrtimtia@
publicnlri. ,\@asla dalou lilai lssei Lmde de
llotl,
abordAni scctoriale
i
inaginii dmatsale 6upn sttuii aclurle a capitalului natural
qi SSE
5.4 Rcstrlctunrs
ii
devoltarca infnstructurii slritenulDi de educttic
Rcstrucluraro4 rcrsaniz$ea
9i
de^oltarea inft4tructuii sisbnului do educatre in
vederea
EalizErii obic.tivelor legate de eduftea
9i
fomarca
publicului, pregdtirea irctorilor dc
dsizic
si DoliLici.
fomarea resurci lnoe de specialitale capabile sd dezvolte
$
si
inplenenteze strategii kds{eobnalc ir vedcrea iedoceni sa! sroplrii deldiotirii cattaii
mcdiului si stuftatii unmc smt absolut necesarc si
lrebuic sA aib, in vedere urbltodclc
.
Inclnde.ea educaiiei @logice ca pdte integrdnlii a
pro$melor de invillmad
la toale
.
Divcsilicdca
ti
coretiddea edlcatiei in invdli,aAntul
prelcold
tj
preunivdsltd
Prin
idesrdrea
pe orizo ali
$
pc vcnicali ! difqileld disciplinc, in cadrul crcat dc kona
Ecologiei Sistenice. De^oltsea cunilulun-urilor dupa un conoepi modular,
prcpondcrcnfa c!6uilor ccnLrlte
pe ploblene
$
.tr a ccLor ccntratc
]re
disciflitrc
Si
producerea
$i
edilarca mateialelor
didaclice corcspunzltotre.
216
Deairb's dmbilr. bd.
ri rturd
(voi.n) ra@ 3lt-a
Idori[carea cortinuA a nvoilor referiloare la fomma resmelor bsne specializate,
a<laptdea inlrdlructuii univeAitdc la standddele noDdialc,
jrtgrdca
ewopmd
$
nondialr
i
promovtrea st{dardeltr intclrafionale de
lregflire
dcaddice.
Imbinarea educatei ie.lizate ln cadrul sistenuhi d6 inv4rnant cu cducalia realizt! in
afara eestlia
ti
cu pregatirod continui- Ace$ts p$upune implicdea eficientt a D6s-
mediei
qi
Nco-uilor d expertiz! 1n domdiu, prcc1m
si
a orsdiatior civice in
oolaborea cu instituJiile de lnvttdmad
ii
diferenlielea acesrora ca inrcrfaB intr
commibra eadmica
$i
publicul
ldg
pe
de o panc
ti
tntre &estea qi f&nlrij polili.i
!i
de docizic
p de alt, pdte.
.
Evaluda sistonalic4
pdiodicl a nivehlui
!i
corectituditrii i4elsorii
p.incipirlor
dMbilitdtii
$
revihirea
pdiodicl a conti tului prog.amelor
lcolare.
campaniilor de
infoEde, a progrdelor TV
ti
ndio.
Un aou mod d abordare. r^n cadrul concoptu,tl dennit de cdccplb
qi m.toda sistchicn,
ldt
u a flco inteledl relalia di rc SsE
!i
CN qi noc6itatca ddoltarii duabilc;
Proiectdrea. dc?olt&a
d
impldatarea mor progrme sPccilice de educarie eologica
la nivet preqcold.
rtMiresitd 9j
univeisitd (figula 1), dup, un sisren moduld cde
sd siglrc contiNilala in
Procesul
fmativ_oducativ
ti
cde sa promovee cursmle
cedrate
pe
o aamitd problemdicr i! locul celor cl4icc. c@lrate
pe disciplinelc
academice, cde a inciionat
9i
tunclonett
ii
ln prerent.
Rstructurarea
9i
d?vollarea uNi slstd flenb
i
pdlomad de educalie .
lopulaJiei i
d
iohide a rssold undo trebui sn oonduca la satirfacerca obiectivelor
genelalo
idedificate
pent acesu lde
i
malatc in cmlinuee ln rmnodel plmui: educalia de
b-d sau edu@lia fomrld
(ofditi tutuor sau aprcape tutuor elevilor), loMea resurselor
Mtu de spsialitate
9i
du@tia infomau
(realiata
in situafii
9i
conlqte extriode
sistemului de invaFmani)
(vldinemu
$
Ri$ovcdu, 1996i IUCN/UNEP?^/r'WI, l99l)
5.1.1 Edu@la de baad
(fohau)
.
Imbun tllirea cap@ilalri populelrei de a ldJelege cdplexitatm orgmizirn mcdiului. a
fapnrbi cd itrtcentatea, calita!a
9i
productivitata sistmolor ecologice
(ofetld de bunui
tl
swicii) coDdilionnzn st{ea de sdld1alc
ai
bund6larca,
procun
9i
acmuldca dc c&ie
aceaso a cDoflinJctd
$
valorilor car sd li pmiu sd se d4olte durabii;
.
FoMca urci
popdatii col$imte
d
prcocupal, d slde! capitahhi naLural
$i
de
problenele acesLui4 o populati cde va ava cuo$intele, cmpotdl4 st{ea de spnn,
motivali!
ii
sesul ancajnrii care sd-i
pemiti
sI aclioneze individual
fi
colccrjv la
rezolvdea problemelor &tualc
ti
sA impiedice repetdea lori
L vderea realizlrii obi@nv.br neniionate, r@moscald fa ul cd ln socictatca modemn
pondera ea mai nde in activit4ile educative revite
tcolii,
&easta nind slngrra is|llulic
abilitati cee
poale gddta calitatoa
qi eficicnla procsului oduoltiv, cmiduim ce in
sistdd rman*c de 1nv6!6mant sut necesde
9i Po!
ll folosile umdtodele mctode
ii
2t1
c! dsNowArlr, cnch. !F viD
tullil de piograne pot constitui isrufrclrc cducarjvc coerenle
pc 4pccte conceprurle
!i
praciicc
necesde implcncnrdril
managcmmul durabil al b,odiveEitdtji
ri
CN.
qr cotnprehensivc
dare
abordrrii holsre in
t-'"'Til ]-Y
r@l
a.
'l'
rR i\r rF rDr, \t rL.o]\,Nrri
cur^R1(rr^Rti{o
c
srM!f,n{
!igru I: Stmctur{ unui.hicm.dnc.fio.xl
F.trtN
cotr\qFaro
capit,ttrtuj nlturat,i
ilczvollar. dDni,ili
Slruct .a caliratrvs
ti
cdnrjnLiva a
li.grmeJor
clnccpule uLtct poarc
asiguia llauf.rui
.xp.r,i2.i cxistotc nL donre,r;ll l.ologici Skrcnice. 6ignr! ,urdamenlrt ;d!caln,.!t dc
b.,zi
f.nlti
!o1i etevii. ncdtlirenlrar in funqie d.
frofitc t
specia!'Z.tui scopui acah.
drsfl
qstc
cel dc
jnliglec
bulriJisojplinad cfie si pem'td
inlctscr{a concepnrlui prilil.r
rga.'zdea icturjc! s nediuir!. conptcxitatea
ii
conporrancnrdl
slrccific .l sr;jncld
supon al vretii,
diturcnla structurali
ti
fxnclionlri
di .e.onponenrcte
CN
g
cere alc
s,sremekx erod/ile, rclalia diirc SSI
f1cN.
Acesl. cunogrle de bda hebuie dcnolLale uutrjor penrru
o scrie de rindi cdc unrcaz,
llceul,
$colile
portliccale
tl
cusudl unive.lirarc prln prografrc
succcsivc. dez.votrate pe
pLoblenc
specilice reliritoare ld mcdiul tncoqiLraror g
dc^oir&ea durabild ta sca;d
natonali, regionaid
9i
gkrbald (Vrdineanu
ii
Risnovcuu,l996)
De 6enenca. p.nrru
aoc$i
ca pldNrile
dc inldldrnanr sr
jnclud!
cusuj penr.u de^olLarca
dhi la!lur rcnni(e
n meagelde rcce\de ti.dru a prn
ru ,1i Je/v,,.rd o mdi(r,t o. rdt Ld
de vrat5, inlr-u \ocielaLc
durdbn;
r
l-llc.enr
,dcdart'r'tr|r.,rcJuidrv-tonar\cpnn
nbDdeJ a|c.-.t. I tcorclrcc cu c.tL
rra!l
c. drlicdti\(. corerarc,
I o.crie d.
"
,
rccte ns.un in {pdl tC.Jgidfc rc\redr\
.
Fomma cducaLqilor.
In \ude.cd.irturaii
oen.ficiilo. pf h.mo t-ng ! comporenrd eccnuda a d\c.rcl
(rJ(lr'
rcburc {;.
reo(/nlc fomd(d.d(ctd ordaflrcc rr done-ru cJu.rlrci.
Rccln6cand faptll ca sdu.atia ccologidl reprczint! un olement mcial peniru
succNul
oncd.ui pla.
de &liune pmtu
o deaoltdc duiabil!
ri
c, educafia ccol;gica kebuie sa
pmlrez
nu numar domeniul
ttiintlor
biotogjoc d&
$i
cel al
$iinJotor
naruii,
triintetor
soc6le, dta, cuttuia erc., cducaiia ecologicA hbni si relrezi c o parto srmdard itr
preg-Lrrca
cducarorllor,
j^qvaFtodh
t
pmlisodlor.
218
n.^ir@ d'rthiri breflptul:vorn)-?ac atr i
.
Deaoltarea
!i
apli@ea metodelor de evalua.e cotrtilud a oalitltii
g
eficiolei &esror
5.L2 lont@o reilrei ubMe ,le spe.ialitote
.
Precitirca reslsei umane o expe izd in tunctiora
9i
dinmica sisholor eolocrce
ri
penhn a tumta corsultaF
9i
aislenJA d specialitate prtn dimeBiondea acrivitaii
undc, baat pe Evabarea de Lapac! Aralia Cicluilor de vialr.
d
Evalu@a
.
Pregdtirea resursei hde capabile s,
lroieclezc !i
sd de^oltc un sislen de monitoring
inlegnr pentru a obtnc date
ti
infomatii de lnalLn cahatc reftritodc la nediu.
.
PreSetlea expdtilor oapabil sn impimeDteze progme iriegrale de cdelarc pentru
a
imbudfi4i cuo$int] reDritodc la dinmica
$
nl!4ioara sttomelor ecoloelce, in
veddea meipuldrii adedare d ac*Lora pcq1ru
a crEle produclivitalea
$
penrru
a
extinde gma de seMcii tufrizale precum
ii
imbundtatirca cunotlintelor rcfedtode ld
calacilara de supon a sisrcnelor ecologice.
.
Pregdlirca
pcrodelor @e s, lucrz la nivelul ope.atoml,
lolitic d
de decizie, a
managqilor spilalubi natual
penlru
a walua efcc!le cumulativ, pe 1men lrng,
!i
pentru a deaolta abilitatea aceston de a glri
solutti altomativc pcntu orioe proicct
cdomic sau social.
.
Deroltdoa capacii4ii factorilor de decizie de a disdirlina ince diferitele solulii
proplse
$
de a le alegc pe acelea cee sut cele nai clicicnl din punct de vcddc dl
costuilor d& qi iablle pe tem! lug.
.
PftCftnea rsusei uman. cu
qpqriz!
in deaoltrca
ii
utiliz.arca mijloaccl{tr
netodoloeiG, neinere$t, economice
i
1Sislanve pentru a implcmcnla stratcgii
eficienle
$
de lmgA duati
(Vadinemu,
1998: vadirca!
si
Ritnovoanu, 1996).
Mijloace
tl
lnsftubente necesre lD rerliz!.@ obiectivelor propuse:
.
Dzvoltdea urni model cmceptual adecva! privind stncnrF rcsursci umano necesar
tralziiiei socio-econonice duratil.
.
De?oltdca, redimmiorarea
qi
lntarirca i!&strucnnii lstitu$@le
(irclu'sd re!le
Mliooalc
!i
inGmalionale capabilc sa suslind activitaFle de
preddre
$
pregnire
.
Derouuea
ti
inlldotdea
lroCromelor
de lnvdrha ad@vato
ri
imbud4ncr
continn, a turclionalit4ii
9i
pdfommleld
PlmuiLor
de inv46mant dorollalc
fl
a
universitdlilor
pnn
cooped cu iNtit4ii din diferile sccto4o economice
9i
hdustrialc
ti
irt.crdea in reJeaua &adcnioA nalonald
i
inleMlionalr.
ln e* ce privetle rrrucrua resursci unmo dc spcialitate, au fs1 deja de^oltarc sau 3u1
in cus do donolra.e
qi inllementde o serie de piogrm:
'
programo integlatc
pntru li@nli in doneniul Ecologiei
qi Mdagenotrtui Mediului
peniru fomdca expe{ilG oapabili sd utilizezc cuno!1'nJele referilode la struclura
9i
tuncfiondoa difditelor sishe e.ologicc in voderca mdascnenlului capiralului
natuial in meiera holstd, durabild (apdli dc t1p C
| -
Figud 2)j
2t9
ad. ruiNowAr,u,
a.{helqr
vnDDl!^,{r
capihhr v
pn'crme
dc m4{r(
!r
docrriat
in domeru
Fc.tno
\nccrJtrsr
or canr6,ri \. n.n
^
-rc,
sislefre
Der,r regdllc.
ii":::ili:l""t".lil;r6l::iffi
,iilJili::Ht1,",rijg"ni:'i:".,',ff
;
fiff
lu".';*#$;ir***i*$i1#,;ffi
p,;,;pJ{*-
"
: ll*'"i:Til
:J:q:::"$j#;;
it***t$*-*iffi**iri;:;
*- 1",
!
I
a
?ffi?
A1
' cqd tu
tdry Ndbek (eian4
Bidqia
Mdwtid,
Fi&i. G.ntap,
A' - Cktut @4 d4@.buitu
c.d i,tds
nfird rosQrllr.
E.dosid
thie
lrsuh
2:
proetue
de prcg!.iffff:ili:,T,"fi:;,1,1*r,a,e
cu ctperfua
in
Dear brudhbl! hn.r pruLh,
ryotul
nfs dt.r
5,4.3 E hcatia irlowdb
$1
prcadtirea
codhud
.
Menlinerca
d
imbmitilrrea c.!thu.d a calacilrtli padicirabni
a
|)oputaijei
in genciat
precm qi a exped2ei lcsusei un&e caljficare:
r
Dc?oltdea roldui so.i.ldln civile in etat'oldea ofcrtclor, dtbarera
si
ncso.idca tor
rlr melde
r,
pe bda uror nome
r,
iadsdc Je e,ica
r
moEta, ;rpi,\ a di. I
..\rco
de valori cde st p.mJ drngsed conrosutu,
| !rmo\ rrr soiul. or JL
Fcncfic" pc remo rL_g { D(n!,.o-rc J,rFnenretc rap.rjut;r
tncEt
.
o @i bunt iqeiescre a
problcdclor
Jocalc
Ai
.egionale
i
o implicde adccvatd, in
cunottinld de .aur, a populatici
in hded docjnnor
Mijlo$e
ti
irstrumeDto posibile itr saiDgcre! obictiy!'u. propurr:
.
De oltarea uDei iotiaskuctui ifflitrlionale compicm.nlde e.eleia reprczcnlal. de
nivaldtbtunil d star
9i
psrLiculd,
bual, tD pmcipdl
!e
o rct.! de organtalri
neguvenutrtale
ri
mcd;a o 4rEnizn in domcni!.
.
I)enolt&ca ca!&rt4ii olgadzaliilor neguver,mmralo
de 3 opera in d.rcDiul
prorclii
modiului
tl
utilizdrit dnrabile a capitaldrx nalurat
prjn
dezvdtdea abilitlli
a.f,.,.or' J( a afrrfd d n,rrak ddn. ;donr de der/tr.tr rofdt"!. prcc-n
);
d
intelfaia dnlre spocialifli
li
popuialie, iblosind un sistem cuFrinzabr
si
eficinl dc
l.aEDiler a infomafllor inb-o lohra aocesihil!
ti
do imll, cahat utitiatorilor
!i
.
Coiectarea
fl
diseninarea itrfonaliilft corecLe, cocrente
ei
'.tevdrc
$in:
- deT,voltdea rne'bac dc daLe. cvaluded corecr, a cdtjrrfiidatolm
si
infornatjjlol
L\blcr c reter.tode l- r,.i,r aJrLdla a m<dr"lu
'n
orterre ?,nJ dt,. 11. rl
mt.gtrer accsrord. Ac.6td bu! de date va t permamnr
atimdtal, iil
realtalelc progrmelor de cercctarc ledsrentali
ii
apiicltA;
- publicdca rupoartclor de evdluare a sttrii nedirlui in difb.itc zone geograficej
- acccsd 1a
rroiectele
tferitode La lsillaJrc,
loliticile Ei lldudl.
noi de acJ;uno
in dommiul proteclici mcdiului la nivel naE@l qi in difenb zone gcoeraice ale
trrii,
proieciele de ee'ajd.e a rdirdiului, dc dezoltdc urbdd 1c.1
- accesll la rapoartele statistice.
Accosul Duuicului ]a lnfomatia refento&e la mcdi!.
InfomaFa tumizatl de citr dtoril.tea publicd
lrebuie sl io &csibil8. complLr.
tlaNpdotd
ti
oforitd @
llomltitudine.
Infoinatille relevdle trebuie st llchda:
- o descnere a locLtl'ri
$
a cdactorislcilor fin@
g
tebnoloeic ale aclivilrlii
propnsc indueqd o calimde s
posibileior
reziduuri
qi
enisiii
- desdie.ea efectelor posibile ale acclei activitdli 4upia nediului
i
capiralului
"
descridea mtuuilor
lropute
petrtru
a
prevd
sau^i roduoc cfcciclc negativej
-
?mcipalch
dlrmar \c iderificalc
t
rrl /ar:
-
ndncipalele
rapoaite
!i
conchziile stddiilor de fesabilitare. efccnrato in
concoldal! culegislatiana$onald:
221
c.dRlsNolrANlhchdut
v D
,^ceasta 6Le posiblla pdn inlbmdea cu pronptnudjnc
a publicului vi2at d decizia
rcspecLivr.
liin
infomar public! sau indlviduali (de
la caz la cu) tntFo manierd adccvati
ii
eficiotd din
punot de vederc al nodulul dc cxpunqe
ti
temclclor fixate.
Inn)maia hebuie sa include &sdioca acnvitall p.opuse,
modul qi piocedu.a dc aplicarc,
deciziilc
posibile. implicatiile po temen lunc
si
oportunidiile pentu panicipdea plbli.trlui
prccum
!i
p$ioada
i
modul in caie
lutlicul
poate contibui
ti
autoritatea publjcd
care
poarc
oiid infomatil suolincnt{e.
inl(mdca
pronptd, eccsibila
publioului
ldg. cu morivalia
ri
considercntolc cdc
au funddmdtat decizia rcslecnvri
ldLicipd.cd
publicului in
proc*ul decittional.
Fste imporiet de domeneq s! se cuno$cl d5c! activilata respecti!, lacc sau nu obicctul
urui studiu de impact local, regional, tresfionralier etc.
Proccdura de padiciparc a
publicului lrebuie s, inclnda o sced de imp rezonabili pcntru
difcrite faz ale
Frcosului.
acordand dmp suficimt pnLru inlom4ea publicului
dar
ri
rentru Fegdrired
Mterialelor
i
participar@ efcclivi a &estuia (lUcN,/UMiPAVwI, 1991
).
Paticiparea
lublicului
1n procosul dc clabonre a
pldurilor. progr&nelor, nomativclor
,1.cann acrrvrlale presupue i
- idntitc{ea
publicului intersal
ti
prezentarea obreoliveld
t
aplicabiliulii Lqr
- pafticipdca pubUcDlu inlr-un ca&u lrdspde.! de fair
play. dupd c. c oblinur in
prcallbil inibmaln ncesd4
padicipdca cfectiva a
publiqnli
intr-o fazi adecvatd, cand obliutrilc $D1 lnca
dcschiso, la de^ollarea
Fla
.il.r.
progrdel.r, nonclor crc.
Temenele stabilite trcbuic sd ic suficient do lungi
pontru
a asigua
panicipd.a
cfoctivi a
publicului.
Workshop-uilo dc infomde
fi
pregrtne. coDunicared rguiil.i de inlocmi.e a
proicrelor
i
acorddea
posibiljulji publicului de a dczbate piolunerile respectivo. diiect
s.u pdn r.prezenldji sbt de 6cnoca, ncesdc
0UCN^NEPAVWT_.
I991).
Canpmji dc iDlbm!.e a publlcnlui. incurajatc de grvem
ti
condnse de NCO-un
profcsionale
ii
ncdia cu
lrcocupdri
in domeniu,
prin
Tv, radio, ziare. masarnc.
DadMr
dmhld:
@re,
[trnd
(
vo] IlJ
prEran-a
VAD]NEANU.
ANCHEIUTA
O{foftl llromJrior
press
yPl*ry
"
,
.o2\.^ -No,na
oJ Etnnonhtubt
r.ok.ho,
,n
nonu|..
i* :;::":;,1i.5ii
i;:is
;n Eoie'n
turope \ Lnv'I anaem cnto.ut
rhe
B]RLIOGRA.F]E
(199r),
'E,vnonue.ntat Statd Repor6,,,
RonAnia. IUCN
EEp,
In (ED)
J.
;13#:#ji;,*11:';.Y#,
:;
:f ,#H:y,il#yi
:^I:;::K,:tri:{#
*. *
J*J"1"t6lu ^
(1ee8),
Dewttarcd .twabitd
- teotie
$i
ptactica,
vot. r. Bucurcsti: Edinra
VADINEANU,
A GETA RJsNovEANU
tl996l,
,7{
e,
ffi:;ffi";.
* ; ru;",ri'il:;:;
ii:i;.!:i::ii:ii:'j:'
"{,-
r:r,rfr: ?
t"\d. A dtaudt ot e.od ptua;ce. .ii;;ilfi:,;lix#'nobte
levet.pnpa!
ar un\ftstu
;;l"yr"Jsjr"jfl*
('eelJ,
..cdit|
!o,
ne Eath: a snates,
Jar
sdtaikabte Livih|..,
PAnTDA
a IfI-a
sT0Dil DE CgZ PRlv|ND ttf,]tf,GEl{EilTt|L
ONOR
CONEn0ill
CllElE DiltTRE
SiSTEilEtf
soctG'EcoNoiilcE
$l
(fi
prTautt
NaTORg[
CAPITOLUL
I
ANALIZA
FUNCTIONAL}I
A SISTEMELOR
ECOLOGICE
t.l Car.cteriz.re genrrE:
defioifi, s.op, utitizrroli
difiLlttiti
De mulie ori, conceltul de capilat natmr d fo$ considrar
ca o mebforA tucvoni uritizat,
in dc2batdile
lrivibd
un nou hodol dc deaolrac
socio-cc".,*,i"d,
d, *."
"-;
i;;;
IirlosiL ca un instrment cfi.ist in cforll! de a fundMot
itft4inc
qt proiecta
Oo pioct
ac
vedqe politic
un Dodei dc dezvoh@ durabili.
y::'cle
rlcr.4-rc'
dc aritudrni ,d.r trsae de doud spc..q.udu,c.rc
rD.rtPKLder
ro.ur.
tsrgr . cJp,erutur turudr rn h,cn: mulerdi
j
tzjc:. ,d \etira,, d,r,c,J,d,.i( najo^ d.
aalra
,' cdmlit-ch a s {Vidnrr.. aab,.
Ce^otrJrcd .i
"ot,.,ryJ
pn,ccduntor
d,,
ana,/)
rd'
t,oustS d
rnrme!
1 ... rJ,1,1. r-f,vrori
o c,rrr:l',. ; a.p,il,..
ac.., o
,ii{ic!,!4i
de alue.
(najta
Fdicli"nala a.i:lem..lo
ecrto:..J
rrrr,ryrc,inr, ,:h,rc:.
Fn
"ac.c
Na.uewu
r(4ror/1
cr'itat\-aIrarnrdcidadinimrciirottn:J.)rtrur,..r.inr.r,bcanrL!0t!:
'at!'a,(
{l. un insDin'enr cac. rialr:rie,n: r/1\
atoaca
iAV..,,,
n.r....J rr c.cno.ri, a J
oferrci de bururi
ri-swicii.),
s. codsrlljc inr-o .onpo..nl,
mjori din intefqa .lii$c La.
de cuottrrc
a ecologici siskmico
ti
fiiti2lto.i.
9i
c.rc esre nrdGFmaoit
ih asisra.c, ac$lri
ldtru a erita coDtuzia, rrobuie prccizai
cr rennenul de tutrclic Iltitiai in p.occduile
dc
anal:zn tun
liolali
nu e$c cchivrlent celui din ecolosja sistemici. ci c;respnnde Doj
desab, celui de sdiciu. Acesra va t lrlizar ins, cr ataJe danrnin rargii tui accpiali.
Trcbuie inetrtiomt
de asennca ci renltarle evatuirii prin rehricile A|,AV nu sunr
suficiclte pcntu
a detomina u meagenedt duabit al CN
$i
ct acestc rezultare hebuie
susttnute qr pc alie cni. Aceasid dsrccc .eallarele xnci asrfcl de evaluiri repzi n, in
mdrea marcrtarc
a c.zrilor ibtmarie dditiod&a in prccc"ut
de dccizic ,de
crcor. loapl.
Peotru a de\tui inlomalie e\enliat, mburc a.tioMr
j.
nnelut teertor
,r
regtemcnrAnto.
AF a .pt ut ia .otextul iD cde sinplificdea ietuhici sistmelor ecolosice ca lmdc a
erpdsiu,,
Sisremului Socio-Fconod,c
ri..ortal
cu dceajra. tagoourci sa: Orminuarea
pondtrii
unor tipui dc ecosisreme, a inlw lualca uor nisui. S-a cmsiimtizat trcDral cI
nisuile nu ftebuie si fio dod rcpdatorii, de reconstructie ecologice, ci
ii !rcv@liw,
de
oodificde a cnibr de gestionde
a respcctivclor catogorii de sistme ecologice.
Ilushative este in acst sds schinbftd dc aritudine cde a awt loc in ulrinilc decenii fdli
dc \isLmcle ecologicc de zonA ucd:!
(himbm
reRecr,t,
,i de taotutca celr mar A msaE
prccedud
de *s.udr h ora&tuatd sur de^o lare pcnna /onc um;de.
227
so:iu czusToFo& vtrsil toRD^cril: ,^nel)etq[ VADn\EANTJ ,
csriro]ul r
Se pot difercnlja douE tipuri dc prcbleDe lc8at de At:
. problebc
acutc, a ciror rezolvare .ecbni adoprarca unor aciiuni
De tehen scunl
. problerc
\'oni(c. d c;or rc/o vr
rcctama ootnk; pc
rercn bred,u
sr trnc rla
c\cmplu de
D.oblF
nd eie mcnional! ! &(rca pondch,
de trp,**.u"
"
*o, *rixor,
d sistene e.ologice cls sunt zoncle unede).
Be irformalonals penbu
dccizii cu privire la lczolvaloa unor probtenc
aute, cum d fi
polu&oa cu dot a apelor dc suprafa'r, estc tuftizati h ora actuata,
i
de analiza finc,ionald
]a nivcl dc modelare a fu!4iilor inplicato. ln acest cu, nu smi utilizare in mod dplicjt
proceduri
de anali?i functionald, ci s-au difercnliai alle conceptc
operalionate. cun ar fi ccl
de zond i2npon (Haycock
!i
colab.. I 996). Avantajul focalizArii
!e
o euhitn tunctie esle ce
cvaluma sc
poate
facc Ia nivel cantitanv sau chid de modclare, apeenl cu un
gl.ad
Daj
,ca
dc nccfttudilc srruala eq! o re/uhanli a L,Emte. pobtenc'care
rcbuie iczolra*
ii
a alocirii linitate a rcsuseior, dar poatc include u
erad
de risc iD nesura in cde nu
ramane cons@verta abord;rii sisronice, ! iDtcrdcpendetei
retaiilor tunclionatc.
Bea infomatonaE pentru
rc@tvarca unor problene
crcnice. cum d fi redlcerea oonddii
ar dL ,i)rcre
(otoj:r.
Jr. co,etar. d of* ei
ror
d. burdi
)l
servicii, este avutn in vcdoe sd fie fimizati de aoaliza nDclional a i.hegii game de tunclii
prin
aplicea proceduilor
de analizn fmctionald.
Dconrece in prccednrile
d6 oalizi tunclionali etualcevaludea se realizcuape un anlmir
tip de sisteme ccoloSice. ne inelcrt faptul ci abord&er .Enane ldirari la niv;l locali,,aria
projtrtului",
in vdidta americana san
'hria
de evaluee'
.
in varimra euopean!).
Se poate considcn cd fa?, actuale de dezvollare a anatjzci funclional. cd rehnici dc
eLa.udc
c CN. ere ura:nca inciprc ;. d.o
in
vcdere nlndr animitc
componcntc .lc CN
!i
rn coNidcri ierdtia sistemolor ecologice. Tendilja pe plan
ntonatioral ste insa cture rD managcmenr integrat ta scda (sub)baziDului
hidrogranc
(ccl
pulin
in Euopa, confon rcglenentirilor CE), cma c va r$lda existdla unor proceduri
.dcc,a,e de dalia flnqiona,:r. ,pticabile Ia \.rsregondta.
D%otlaed pocedrtor de
da i/; lin liouala eLe. de dceea opnon.aredcecfldni"?tirdrite.
O lipologie a proccdLrilo.
dc dalizi tunctionata, int-o foini calc d
putea
f&e
DosjbilA
sdua_ca(\ a !rvclrilc icrdbirc.e
e,an'e pc nrd.te.,t, ta.roridc d*r/ie. esre popu"t
eaUzd nu4ionalt cde se adrseei sisrcmclor ecologice (m&rc)legionalei
csrc o AF
de scad narc, Aii focalizee pc
lipui dc c@sistne
9i
firn caractcr sumativ, b@ari
pc
idotincarea
sislehului rspeciivi. nu cstc dczvoltarE ca procedue, de este prcbab ce
va ntusita insfiulii specializatc, datorita conplexilati nivetului de aboddc;
.
analiza tuncliorali care se adrcs@a ccosislemetor sau landscape-urilo.localei cstc o
AE de scara nici. propBa pcntu
zonc umcdc de procedudle
actual ta nivel .alit?liv,
hcon
$i
cantilalivj poare necesira asisr&e dc cdhe institujii srEcializaie sau nu, in
fdncr'e dc pru.edurc.
228
Dv\,lE*dubi|l
htr!pndid
?otnlialii xrilizatori ai Af de nivel regionat sunr strDcnr.ite decizioDate d acorr livcl, in
tmp cc AI locain este de inlcrcs penb{
utitizatorii loc.li (st
ucnli
suvemahqratc sau
bcguvemmedrdlc)
Ds infotudl,a ctcborad ta scari
'o(dte
bebLic \at;.rfi.fli
,
iorcsrd"
b , adrul edlDs la r&i {per rcdi id accsb nu r poarc
fa. e prtD
"imp{a
c{Lr.pot;e
}i
Insunarpe tPh de {qtcDcecolotrce
srmilare.
O prcbleme de cde dcpitrde dcdoltarea pr@eduilor
de AF .st
p.oblcha
ctasificdrii
sistenelor @ologice, pe!tru
ca, in mod ideal, prcccdujle
d evajDdc d rcbli apticare utror
sistene ca inFcg, id uu ulor fraementc dj! sirten (adesco.
cazul acrral). Tetricih dc
.lasificdc dhporibiie abord@d ir
general
liprd de ecosis&ne i:ri sd tine in mod
qoticil
resrr dc ripul :iincrm cooplerelorcm lc irrcsreazi
Oe accea crt:re. rer-b
F;dLl
letru
o abordm holisl! .
lroblenei
clasificarii terjhnulJi, in coirextul rccriLtlo. do
seslimde
, cN la sam (sub)beinelor.
O posibilA
soiutie ar n ohs'fi.ea ripuri)or de ccosnkne
sinutlan cu cdaclqiza.ca
srtrctuji sistmului integralor. adicA tn cortcxtul
,'iderdtcarji
sjsfnulli", in romrcnii
ualizei sisreEicc. llincipals difer.F in .e p.ive$
rezdild aplicdiii bei !s$ii d3
&rniii de clasificrc (pmFurem
tqmcNt dc
,cidsitjca.e
o.saiatorictr.), falj .ji: i!-nnr.jle
cucntc, sle c! doui sisrdlc de acelati dp m pot fi ilDa.totc in @eati ci6s, dari slni
htegrate crgmizdro.ic io sislcnD difdite. Cc umarq re^lraret AF dolicale
quia
nr vq
rLrcaScxrapila.cinrora||tirec.rTrelJrio!,ir.4.in||d(,nudcnJr.dej\r,utu.,1
rsbnului regiooal in ms.nbh.
1.2 P.oc.drri uttlizrtr
1.2.1 Carqtetizrre eofrp.Nnvd: avontoje!/demedntaje, ti ite, codlrlotstdfinf
Procajunb dc analizd fdn.lionaE a! fosr dedollat ca un insrlnon dc asjrldc a dcciziiioi
dc mnmdt cu
p.ivire
la zoncle rDedc, ca rnspq.s ra cerinielc tcss!.rive, .!
F.rrc
a
magcmmlului la s.!n mai largd a bainuld, pentiu
a aisra activiratea de resiarrare sau
Pertru
a dista evaluea de impact.
Modul cum au fost cocepute a avut la bua cetcva exigole: reproduclicribiritate
ii
obicclivitatq .apiditate, aplicabilitale in absmja expe4ilor
!i
un cfo.t Dinin de dctcmiaare
a cdacidistj.ilor sructumle
si
tun.tionale ale zonci unede ovaluate.
Din puncl
de vedc.c atrucfijal, in cadrul prcceduilo!
se difaent@e, nai nuti sau nai
pujin expiici! o bd! de date .onstituid djn valori ale
peanetrilor
d corhol di
ntrdismelor/procoslor ce aigue olena de bunui
9i
senicii
si
o ba2n de moslinte
atc!tuili, pc
de o plrtc,
din lista conpleta a tuncJiilor cxer.itate de lipul de sistcm ecologic
resp.nv,
ti,
pe
de ata p.rtc, dint un sel de rcgu1i. legi. modele, cde pemir
!rcgnoza
@
difcrite grade de prccizie
supF difditeloi ftrnctii ih legStu! cu dinamica paranelriloi de
Termenul udlizat pntru pdMr!
do conrrol sau iidicator al acesruia esie cel de
predicto..
Prcdicbni Fcbuie si lle uro, de recuo\cut
)i
pftinabil
sa fic
.peifici
prcce"elo
tl
nDcl'ilo, psm
cm sut rolo{tr. iD 4umiLc ctu \er uritjzarc I'puri ditdle de
prediclo.i: pedkbn dc oporrubikte
'cm
condrfonea. rDdcptinirea uci anumit tubctri,
229
screiu cxrsroro& vrgil toRr cn|. Ajbdu6 vtDnrEANU
cdrotrr r
dd nu s!'o nimic despre rata cu cdc accdsta cste indcllidti)
ri
prcdjcrori
dc cflcie.ri (da!
rto-ari !- pfl!i,e
ta.cfcimu indeprioin,
nn.1nr rn..uui" prernlei
,.di:";;;;.-;;
fl\tre ta prcdi.-orj por
lt obtinu,e atd, pe.a.e
duc.d (i,
,.
ntrlJlc once cd.lcr.., cr Je anei umeoe:
Beo_ortotoErcc
nidrolosicc, geolog
icc, pcdo losice, iopoglaficc.
biolos,oc.
\idau de pledic,o', drlizalipcn'ru
d e\a ua d!\?su,rcd
dne, tuu,n,rc I
m!,i:dcoDdc
dL
'.mpte\frm
scbchcr de e\atude.:dc
tuqr
tia
coondera.r
Irlccncu
ron..nsrcnera.L
p,ivic
h p,edr ro-ii cde reD,rc ur,J,ari
'n
sJ-tuea
tunl,ir,j
r.-,,"a.;ii"i"."i.
evarum a relcval uiilizarca a
j00
de p.cdicro.i.
dinh. care 78 au fost prezo1i
irr nai mJ
dc rci nctodei (Clairain,
r 994). in general,
c! cat cretie
nunArut de predicrorj,
cu aiar cresc
co.tor
ji
dh.r ddi,/c,. rr u. odadr p,er
mr dc preoi.rori
nu tnizeaa suf.rcnll
rn omoue or1ru rn proces dc tude r dcci/ieicr ri.cur, dcccpraorlc.
penru
+ctJarea
uR
jorcjii
la nivel calitativ, nmad neccsd de predictori
estc t g-"*l
."i
"A".
,r""at
""i
neccsd
lentru
evaludea acclciali tunctii Ia n ivcl catirativ.
Rcallatcc
"plkap
o,o.cojito,
dc cvdu,rc por
fi c{o.rmarc ,1 leocn,diten|l.
in tun(rie
. e ob ecn\clc u rr,7"lorulur
ri
'au
dc lim cte or2ei de cr o)irnlc. . a ,r.rivi
U.rclcnt.
saJ
,b.ftF
fi.nctiilor ).
-
cd LiuJr\ |
,8ad|
dc ckrcirm
a nra,nrto, precnrr,.
1c,a;ruca
J.0om.r runctrto'.nco.dit
ircmac.aIdcaercrioaFl
Aolrd-a p'occdrlor
de AF )c orcald r!
8c1erd1
pe
o conb dliJ rlEe &ri\:rdea dc
re'en
anar?a tr.nru! dc,occiatitsic
rr
ul rzarea e(pcliTe cctdi car ciectue,i
oaLrer
In turclre dc obier.i\ete
orcpNc. procealate,unr
drt$iLe pno
sncrurr,
rclurtalt.
scri de aplicre. pozilie
ccosrafrc;
ln ctapa, actuald de dczvollare a proccdurilor
de dalizl tunclronali, principalct
Umite
.
alcibir""a
bazci de dato (calitata
datetoi existdtc,
cdc slau la bua studiL ui dc birou,
oec' calltatea prog.amclor
de cercct .e qi
dc moniro.iDg)i
.
abordeea
tuncliiior
9i
proccselo!
la sda inrcSratd
a sisrcmelo. ecologice, ecosisteno
$i
codptcxe
dc ecosNtemc.
FuncJiilc
avutc in vcdcle in proccdurilc
de cvalude sunt foarte divosc di! punci de vedrc
t-minologic.
dar pot
suferi cu ugurihf, sinoDiniziri. Temcnul de nD4ie urilizai aici ntr arc
cncLc,ulrer,
duli2"riD.coogb:irtri,drrcorcrDdldrdd
oegrsbarotirnr.dc{rri,ru
runctiilE
ror
f
srupdrr
'n
paLa
mdi c"rcgo, : h dro,oJnc4tgarc de carriarea apcr. Icgare
raonJ_ eu reua tcjqlc de n'.grjlller complcr( or dc ..o.,.rcrdc
)' ,e.rcdlionalc,rcti.L
'aoerLr
| $c/r1r; pmrru e^cmptificae.
runcr .c abordare ae rr procedur. dc c\a.d,,c
I{,\c-n,meo.e
proccdul
de ra.,/d
'rnc|oratd
di.pon b c. majoriurcJ de/\o.-sre
,r
\uA.l'e;i!l08le,audcjlebboidrcp$re.0depto.cluridedatrifunctioba.aF,c,a.c
rroc procedul
$ c b/al pc !oF. epre dircnrc.i oDo.dca/rd.fcnl rndtr/a tunctrolar'] plil
p
sma obiectivelor
utili2atoruhrj
t30
D. re,duab'lj:
kri.
qpnad(vo.
)
Ftu,xra
TrbelEl
l. FrDqire
ev.lu.te .t. rrei
Dhc.turi d AF rcpruetrEnve.
l
,*J*;;F--"
'6G_
cateva
din cle nd cmosute prcc.dui
$d miarodele (dupa
Bakct r 996)l
i
"A neftod for wctldd 1uctionai
6s.sjncnr,.
Admxs
!i
libcls,ell. t 98j
.
"IbcsLl
{WrrlandEtaJuar,oo I4urqJet
Adan{b!r.ojib..
t!r,
.
.
fE.liooar
as\.srncnr of trrb
"
arf u.' ter:J.: d h*udt &L nejn,ng or t,,dc
.,
rrsur
jl
.
-"Melrltod
1b. conpmdvc
cvatu, ior ot non ridat wcu.nds in \e!. t
rtrrpshjroi.
Annsr
.
"Welldd evahalio,
cuide!'.
Bold;i.olab..
i99Z
..
Prcc:d@ brdrcgsmorfolng.cl
'HC\,O
bn,cftsr.
rAn
ropri.,(, fu, ar{er!rnt uc o-u
rDncnnn\
!.
'n8
hydrngeonorDhjc
cld:i,inriJo.
rcfeencc wcrtanJs..nd turclnr,;i I r., r..
'',
Snirh
!tcolab.. rr95
.
Procedu$ HGM cuopeed (FAiWB?ROTOWE
I)_
"Funcrioaal aialyscs of European
wetb'd @osFlcDs)',
Mattb)
9i
colab., I 998
Prcedurilc
dc Af elaboErc in uhna decrdd rind spr u noL moo de abordm.tue
s
depsseael linitele Iebn icilor de evaLuare prcccdtuh:
.
discrepanF dintie fondul de tim!
t
resuselc Decesdo qi .locabj,e
.
xpsa uor proedu.i
sr.ndadizal
9i
raerabile
.
nundrul
linirar de iuEtii evaluate
liniirrca la dunire tipuri de @osistone sau ane geogEfice
foma rigida sd prea
complexa a oulto{
pioccdui,
crc fac diticire nodificirile
Ullinele don! o{mple din lisia pEhbta
nai sus sunt
proceduri
cde .eoMirli noua
modal,tlR de abordaR
si
vor f prqftsk
ir drhliu in .onri;ude. Fte se aprcpic
litr
cp(,at
prccd@
FAIWE/PROTOWT)
dc daliza fr{ctionala tntcbce ca merode de evalure a
brlawilor
ii
sefliciilor capitalulDi naruEl, at. cDm a f;r calacro.jzaA in subcapirohl
lMinte de cmctdia@ in
unor erddtc dc compfaJie
detaliu a celor doui pDcedui
sol@tat esle utili przcnt'rea
231
1
'-
r{raiu cusToroR, vlgir roRDAcHrj, Angh.bF VIDNEANU
Clpnolul l
.
Procedua FAXWT/I,ROTOWET estc mai elaborali
din puct
dc vedere ar fctului cum
ur oftep fe turcrirte. in trcd.u p,o,rdut
rD(,iiteJuDr
srupare
In rsreson. (tunc.i:,a.1
hr'rrotogrc
ri
biogcoct-rmi.e
.
,i
turcrii cde decuA d,r*l
J,l r-rut dc e(!8re -. tuncu,
iaoogr,c
,.
Dc *cmo*
s. dpitik!.
Jnomencle/pocesclc
dc r&e depinde exercirrca tor.
.
Did prn.r
dc \cdne \racnml.
oim(tc doud fue rde
ceacrri/de
a eer de cvaLae n
dc c\atJee
ropriu/istl
(r'
comhc.
pro.cdua
'lCt\,I
md(d" ncludc ,n p
u, o tu; oe
anaiizi!@rru luarea deciziej olline
ri
nu se linircrza
h furnirarea
infonurici
r@estuc
bani deciziei. lroccdra HCM amoicana imbin,
emlMrea ihctiilor
c; walu;;;
mpactului asupra nDctiilor i! cadrut a diferite
sccndii, in timp ce
Drocedura
FAEWE/PROTOWET
de in vdcle exclusiv evaludea
tu
4iilor Ei
iu inchde,'rn
f;;
dctuali, fua d analizn a rezullaretor evalu;rii.
.
Prcccdm
HCM
"meri(and
rhhrde (d
o compo,cnra
e(e0hata,td..fic&ea
/ooctol
un'e're
.r
\drurcr .c
tace
s'n
mpotu,c la si\.cre de rcfcrinlj din clas (dre:a
I dpalrbe
nsrcnul evdl,,rr In cmi proccduri
|ALWT PROTO\a!
t, nu cjle nc*sra o cta,in.ac
prealabild
!i
ovaludca se facc li|d raponde
la sisteme de referinF.
.
trcceduia FAEWEPROTOWET
sisremanzcu,
ti
discrimineed nai bine ccle dou,
lrpui.de activiteti (srudiu
de bircu
9i
studiu de teren). Studiului de leren, ca pdic
a
proceduii
dc evalude, i !c &odi o valot mai mdc in cadrui pro;cduri'
lridrcgcomorfoloeico
andcanq nu ca pdamctlizdc,
ci c. dezvotrdo a bud de @noqlinle.
Proredua FAEWE/PROTOWET
face in mod specist apel la Uua de cmogtinp cxiioia,
liri si cxcludi adiviratea dc rden, dcdebit dc impodota.
dar avand ca rezultat
delcminarca valorilor pdameiito.
de conr.ol.
.
Nicj una din pro.cduri
nu
line
soane in nod expticir de propricbile dif.ilc (energenie)
car. por
apdrea la niveiul conplexclor de ecosisteme locatc. faF de nivetul ecosislemic.
Toturi.
in cad&l prcceduii
|AEWEIPROTOWET
dunitc tunclii (mcnjiraea
ccosistenului,
conservdea biodjvcrsit
tii)
sutu consideate direcl la scara zonei umcdc
ovalBte, sau cbid l. scqA regiomli
ii
bacroregionali.
I. 2. 2 Ptoce d u m h i.l rc g e o n o
tok
gicd
a nuic a n /
Procedum
csre p.opusi
de Smith
9i
colab. (1995)
!i
clprindc doue fue . Fea dc dezvoLt e
6re susl'nu6 de o *hipn multidisciplin&e de expe4i,
g
e udiiorel etapci
.
Clasifi cees hidrogcomorfologici
.
Deaolrarca profildlui
ioclioral
.
Idcnfificarea zonelor uncdc de rfe.inti
.
Calibrdca nodelelor foiosind anc umcde de reGrinla
Fea . doua, de aplicde, estc suEinut de o ccbip: dc tcrcn
ri !resupune
parcugded
uritoarelor
etapc:
.
Cdacterizarca
d.ici de wdluat
.
Evaluarca propriu-zisd
.
Analiza
rzult.tclor cvalun ii
212
Dsor@
dDhjt! rsnc)' pR(ud(vot.tD_pd$!ul{
1.22.1 raa de de'Jolttte
Dir
!b!r
dc rederc
at ;ioi,cutu,
nrcftduii. lrimul
ps
caft dflotrarr gh,dului
de c!due
a rGr obrfifta
2orctor umcde pc
oircrji hdrceeomorfntogrcc.
Acca\k a cohnrujr (oDut
uur pio'ccl-dsrnct.
mle.atnat prin
elabo@e,i pubti.d@
unui si5lm de ctd6c4
{bnnson, tqer) rx@oc cqccplete
dc bazd udtzale n
Plcedua
Hcv ms.ea i}. du
onginea iid sislmul de clsifi.3re ljdmg@morfologici
rcesta c$e pltarat
i,r continuare.
C t a s
afi
ca tea h idt o
stunodoto si.d
ln gndal,
cldsi6crea zonetor umede se b@ezr p
cdactorizared covorului vesr.l.
rcgmului tidrctoerc
ri
a subqrrarului (gromortorosj;
,i
3ol). ctdificea
hrdrcqe;or.
tolo8ic, considci dLmi (
ecrerist r ile t idr og@morfice
ate ,onclor umcde:
I Situ.tir geomorfologici.
Trei .aregorii
sur awrc
jn
\cdere. zonet. umeoc
dQresioode. dpariene
tr
de coarA. turbanite
foane erlin\e consrinrie o careeoric
sepdl' darond pd.i.ulrinlilor
ropografce y
hidrotogjcc cu rorDr
rpeciatc.
/;ch
mede dep.esioDre
lor
fi deschis sau irchise faF de flrru.ile hidrotogice de supfrfalA
9i
pot fi conechte DEi $iers sau mai slab la fluurile
hidrologice s;h.mo. zoicG
uDede iipariene sunt .eprezeDtate de luci itrundabilc qi vari@i iD tunctie gmdicnlii
de
pele. zonele umede de coasti sutrt conrolale de .ivlut
tacuilor sau niveld nirii.
Tub6riile 1ii trccp in mod normal doaolraea tn deprsiunj. DacA nnbEriite se deaolln
d
'ncolo
dc dcpKrutrca dginalt. ele porcFer propria
to, \,rarie
seodorfotoErd
uicd.
frecare
'r'nrre
&e\tf, pat-u
tipui suDt cferriale de u !uM tihitat de @nbinalii In
ce plive$te snrsa de api
9i
conditile hid.odilmice.
2. Suni de ,pE. Celc trei smc dc apn pot fi precilir.liilc.
fluuitc de su$atat, dinsprc
tereshr se morte,
9i
fl'rxurile subterac cu sm! in apa Aeatod, Fj@re dinrre acslc sme
are tcndinJa s, aibt Lb chimisn difdit, ce. ce influenieaz! fclul cun zonele umcdc
fimqion@tr Ds., p@ipilaliilc
sut singu. sunE, abnci wapontuspiE ia r.cbuie sa fic
suficilt de redBI
ldtu
a mmtirc s1o.ul de ape. Ttuspo!tuI prin apa de supiabl{ pemile
sedimmilui s! fie depus in zoDa Medn ala cm se iidendi io lmci. Apa subterde este
adeH bogaiA in min@l. Cugder .ontinun spccificl mdjoriiilii Suuilor subterec
@ntnbaltusdn efcctclc Dcgative eciate mnditiilo. de sature a solului.
l. Hidrcdinamica. Viteza de curgcrc poate vdia in cadrul fieciruia din cele bi rjpui de
cugeie: preponderod vcnical4 preponderent
Midne4ioME
9i
orizorda, plopondercnt
bidirecJionab
ri
orizo aE. Milclrile verticale sut datoFtc cvapotrarspir4iei
9i
precipitaliilor,
cele uidireclionale au loc daio.itn pantei,
in luci sau in zorc1e de
percolee,
ie nigcilile bidireclional sunl asociate Meelor
$i
valuilor Acolo udc
dohinn migctuilc ve.tj.ale, 2on.lc uede sut ceacldizate de energie hidrauli.,
joase.
Crcqlerea ln allitudine . subshatului ln stfel de zone este litnitatd la &umul@a dc
hubA. Fluurilo uddiretionale orizontalc pol avea h cdactei de la crcziv la
deloziJional, iD frDcJic. d
qemplu,
de localizdca zonei umcdc i! cadrul \hcii.
Miqc{.ile bidirectionalo ale neslor creuE inudatii prcdiclibile cee imlutr co.di}ii
specifice d habilat pentru multe populatii cdactoistice zonolor estudictre
ri
co$re.
srtgiu cRrSToroR, vngit toRDAcHr, Angbtu6 vaDNn^NU clpi,olu[
In.licdtorii de
fwcfionore
(prcdicrdii)
su.1 corsidcEti dnva, ai cclor rei prop.ietlt
dc
bei nai sus noliondle. Indicalorii pot da i.fornaii
la $tui dc tinp difrile. lndicatori De
rmcn nu por fi nrclu. apci de ilua"'rc. plet
aDDr.. Ire, adu.4 de nundar;c
Indrclro| pcleren rbe por
ll nisatur gcooorlo
oscc. ptsnrcpnse
Sennificalia ecologicd a fi.cilci prop euli sau nrdtcator de RDcfiondc
cstc cuanriljcarr. in
ri.oa po5ibilului.
din iirnatum
rhrnr
ttrd pubi,cau
t
-
pr \ rrc h e. o{j ne
.
nriec $d
dh bua de .uno$inte genenl! a ccologici.
'l
abelul 2 excnptilici
acesl nod dc abo.darc.
Peniru o mnrrl zonn lncdi estd dezvollai u
"prot:il" care corlinc tunetiilc probabile
tudepliritc de zona utuedn respecdva, i.clusiv rclut in cadrut sisteouiui intccatoi.
Ihbuaca p.ofilerJ!
r.pe/ind ob'ccrwl hoat at (tJn,i.sr. Fn.
rc!oned"bit-!d
i(
cadrulunciaunine zonc geogi.Uce
sd ic stabilire pronlcle
mainuiror mnc uncdccare
si
consr!tuic o populatie
dc ?otre utued. de ftIetintd. Ace:t dotu.niu Ce zore uftdc diicrire
rrcbuie stabililrimclUs tu cofrpcncnla pro.rjaid a capirrlutli raiDrat,iriilizar.a
sisictr! dc
.cferinlx sinrilar colecliilo. de stecj\ nate.ial. g.ologjc
sau sorx..
lionlniul zonelor ubdd. oe ..ferjnli trebxie s! i(tuta gi poa.elca
carc ar folr:jer$iohi.
Asrlel de zole!ffcde d. rcf.ljDii vo.ltu.liom.a bei dc.omir&atie
ncrn Droccdur! de
s!tr16e t?gi.naie de zone t rerc La $&i .ocrirojlati. herehgcniaiea in cadtul un.i
tngurc cldD hidrogcomorfolcgrc.
de zoDe unede csre foarie rar. C.adul d.
hlxeogcnilale poate
fi rcdus pri
aplicdea cla-(ificArij ta scsr; Nsjonat,. Snbcids.h
regronalc, cagi ciasclc, se disring pc
bara *iEdilor lidrogcontofotog!.c. a $Beid.,Fi
il
Capa.itatea
functiondlit.
ln accsii proccdur6
d6 cvaluare, Dodincdea in potenlialut
ur.j
zone umcde de a exercita o fNctic csre mtsuari in tfteni dc capeil4rc f$ctonau.
Capacilalea tulclionah este dcfiniti c. misura in care o parte
;inr-o zone medd
indeplircslc o euniti tunclic. Capacire functionata nu reprezinr, o si'npb agreedc a
pormrtlLhi
zoner umcde de r etNtu lDrtii muhDtc.
(
| Dode i misuEr, cdi.arit v.,
ca t"rrv rpe
o \ali Dom:nali .au
ordrnrlar. ct cnc dercrm Eri p( brd cdn. flr.ri!itor
zonei unde
!i
a particuldit4ilor
sisrenului intcgntor.
stah.lat.L
.{e rc.fenng. Prccedun de evahare definelte stadddcle dc refcrinF ca nind
zone umede ln carc se podto
ex{cita dMbil la u nivel baxin caFacitarm funcJionali.
Unle nuantari bebuie facute avand in vcddc ci zoncle unede
9i
sislenele cre 1e
ntegrcua sunt sistenc dinamice, cu o CF variabilr, ciclici sau ncvcsibjla. Ssa
varidbiliidtii poatc
fi rathln. dd
si
eholicr. Modificirile dFopicc alc CF au loc adcsca
mai.apid dccal .ele datbFtc proceselor natuatc. Standardcto de rcfcrinF rrcbuie se
acopde atat sistencle natuale, cat
9i !e
ceh cu difoir tipuri de impacr etropic. Aria
scogrdlici
de p
cee sDt sclccrate zoaelo lmcde dc rf..i!E constirtic ttoneniut rte
/ekl,tld
Dodoiul dc refennli seletat hcbuic sa reflecto objecrivele evaluirii, in p
mul
riind sctua spaliali a sisreDelor awlc in vedere.
234
E
:SE
96
d
9l3c-dd
E;dE!X
giEsg.!
FrEii
*!: E-q-E
;cFJCrg
E
: ia5
o:
ES.8
!
e
5iE
?;
'E
.{F a
Ft'*EE!"
:g I aE 3 E.!
gleii*gi
g
gE3

$!
E
9;;351
t EF5$l
,9
i
E
a7
,,8 F
Fse
i 5 a_81
&e
!q I
vE8
9E5
,YE;
.q
=g:'
e"9.9
8;rn
F:.e;
EEi;
=;3F
E
.E
.E

9EEft
c..s d
r aP
":-

EEE!
*:"!
3- tl
E<i'F
6,8 E3l
Pg
6:HEO
!E E.E
rn5;;
d:rE
!.:g:
6?eE
E
Zsi-
!ei5-
EP,ie
;:
F
5E
i Fi
q5_;
E
rEeE H
:5EE
E
3
E
s4iu crusTotsoR, vneil roRDAcrs, an!turtrF v^Dn\rAlru cspndd I
Potdtiahn ritalui. Tcorctic. olicc zori uneda poare lringc coa mai inat6 Cf care
corcspud sbrdddului de refcrinta. Din puacr de vcdsc pretic
estc iNd inlonmt tinpnl
in ca o 6tfel de CF pdte fi atinsn Ac pane
din CF care poate fi dinsa de cnne zona
unedd i.lr-ur tinp rczonabil de lung i. conditiile de dclcriortuc existenic ese defiriti c.
Iadieii d.
lithrfanate si
nodelcle de ewl4arc. lrocedura de eveturc toloscr& ildicj
tuncJionaii (d n! sc .ontuDda cu indicrto.ji de fuDclionsc, predidrorii)
bazati pc
nodelc de
elaluarc cn c.ir.rii nultipie pentru . cval . CF ! zcncj uncdi AcmteFa {ceslor modelc
depinde d. cel pulin Lrei fscioti: bazn d. curo*inte cu privi.. ta suiEiasa rgionatr,
oxp.rtjza cclol nnFlicali ir
pr@qiorn
d( cvd@c, abiijtnlea uriti2al.ilor {je a obfnc
inlbnlafia necesri pardnetrizdri' nodetuiir. Clasificaroa in subclase .cgjotrale facc dai
ugoarii deostirea iccsror dificrliif. reducexd variabihat.a
si
pemriieDd
ctaboire urof
'rcdcle
de eraluare nEi sinpl. Man|hl tt" ?nlratu este o reprczcrrac snnt!, ! retcici
d re atribureie zorcj uneie r,i rle s'stcnului int.glaior. pc de
(,
|ar1e. fj
c,|&iiara
tun.tional! a zonci umede. pe de dltn
td
c. D.c, conCitiitc Ldei !di.bil0 car .crlroierd
CirpoNu ninctk aRrri in vedcrc slnr liJritur :r cet. din st.r.tarr,r Ll. n.faii,rF detnir
p.dFr
ir d. n.!u dc f.tcrlaF, alft.! i s. {nrd, !dt.!r.a L lri mr"irji .. .,ndtttitt su,n
nrardcparhie
dc stad&dul dc rclerrli, i $r .ccrdt o
yliode
prosresi!
nraini!i, pan! ta 0.
Vrloar* ac(tr,ht, s.
torte
situa
iro
o sca.n iarl'urili siLr cat'Dtt\ii, in tu.tic ,j.
brn dc
cnnotlinic disFc.ibili. Cind.src inpoibit sa! rc!-iclic r! sc ato.e o
ritrrarc
baz.li pc
daledirsri,cllii.rive!5ucar
adv., sc
lroaie
|]c. a't t. indicatlri C. tuncln r r; ilrpius.
fati d. eirtil llnc.lli dirh
r"riablie
rj eDacnaca tur.trftrali, rnod.t!'t dr .vrirar. s!!ri
ctrnr utcra.lidreza di{criteh vr.ilbjle
|.ure
a risla Cf IntLlactihca dinrc !^iicbilc
cste dcfiritn f.,rosind o funclie dc asrcsarc sau..g!ii logicc. Rczuirliut i$t .sl. !. Irlrc
de Capaln.L FNrctiahdld (IC!),
dcfirn ca raNnul djntrc Cf . 2onei unoCc in ccrdil;;lc
erNrellc
!l
srandadul dorcferinle din domcnn dlr !el*i.F slabjlit in suhciasa rcgionati.
o
valose I a ICF amta conditii sihilaN cu srard.rdrt dc rcfcdrt?i, c laro&c 0.1, spre
ercnplu. i,rdicE eiectlalca firnctici la ur uvcl mioin, dar cristmta uru! pclential
dc
rccupdaNj !d o valofe 0 indi.d necfectudca tucliei
ri
absenla oricitru;
lotrtial
de
recupe.se. una dirlrc calilljile accsrc' proccdui
dc cvalurre esre flcxjbitilarea i.
dczvolt@a
$i
calibrdea modclclor de evaluare. Chid da., s.oput pc lermcn luns rimane
dcaoltared de Dodel de eealurc.u relatii int !.riabile
9i
Cr bazare pc
dalc obfinute in
2onele umede dc .cferiDti, o abordee rcalisli
ri
pe temm scun e$e iniliera dczvottarii
,i
calibrtni modelului folosind hfomatia
ri
rosuscle disponibite (opinii
arc cxpc4ilo!.
lilehturi pxblicat,,
date cmpirice erc.).
iu &esi context obieciivul fzci de de^olide csie elabo.dea uui
Shjd
pdm evalurea
nbctiilor
subcldci.egiondle.
trincipaicle reslo$abiliidli tchnice
!i
adninistrative ale @hipci carc sc o.upi d fza de
dcnoltde vor fi: iddlificd@ subcleselor regionalc de zone mcdq ordon&ea aceslora in
tuncJic de p.io.it6li
in vede.ea alocdrii dif@ntiate a rcsuselor, dezvounca profiiclor pcnrru
subclasclc regionalc sclcctate, deini.ea domcbiului dc .eferi4a,
jdcntincdea
2;netor
umcde de refdilF
ii
a sreddrdclo. dc rcfcrinl., dezvottarca modelelor de evaludc. tcsra.ca
236
DeTdd dub'lr. drie
r
prrrid (!ot.llr
tutu i L t{
de evaludo, !std@ in term a nodelelor, coddonaea cu alto
proi@re
ioDlcmcnrale in
regrne (evmtual alte echipe de evalude), aisuaea.atit4ii
si
conlro1u1ui modeletor de
evaludc
5i
retmF de^oltdte oe
'cfle
parp.
B6LioMed
h6zd de.nf^mclii a subcr4.
rgionale (in
ce privette litdatua retevantd: darelc
g
locatizarea z_onetd u4cdc do
NErnml do subclase regiorale deflnit va depinde de divdsiraled 7_onctor mede din
reSlmc
ti
de obiectiveie evaluirii. O daL, subclsele definit
d
cxlinderea 1or spatial,
identificat!, ffte dezvoltat proflul tutrclimal in tmeni de situalre geunorfologic4
hidrologre, soluri. vegetati
ii
arf factdi cde inluenlcazd lxnctionarea, cu indicdca
f,ncFloi pe @e subclaa iegionab este cel mai probab
sA le indcpliredc!.
Umdtoarl pd .ste defnnea dowtiului .le rcfeiqd
ri
selectarea nrelot urede de
lelentfi c& s, eopde \elalilitatea exisienLA ln spaliul
sooeEfic
respecdv. Nrh&ul
minin de zone umede de referintl neoessr este indicat !, se tncadrczo id dondiul t 5-25.
Deztoltdta Mdelelot de evobale pertl|
subclasa regio"ald sre lm&osea eLa!'4
mali de @librarea aceslor modl. lnfomalia oblinDu cD privire
la rcneto lnede dc
relerinft st folosll, pdtru a stabili slatrdsde dc rcfcri4d, cde stau la haza calibrEni
7.2.2.2tu dcapli@re
FigM I plglintd shmalic modul
(M
druge &a de aplic&, cu etaple corcspuralodo.
Etlpa de crEcteriz0c
ln oonpdrea uo singuro ano mede la dife.itc mmnte de timp, obiecllvul esG de
obicei sa s dtenine impaclul tnui proiect aeupra capacitali futrclional. a u.ei 7on.
umede
(cdo va fi impactul, sau cum s poate face restlua.ea dup, u inpact ce a ani dera
.o(l And
plo,edulu Inc.ude z@ de ilf6 din pmc. de vcdere jundc.
lr cr I
soiecteior
mari,
loare
fl uti1, impa4aea in mai multe dli ale proiectului i! tunclie de
localizd@ z@old Mede sau alte criierii rclcwnle.
Umdtorul p6 s1c idmtficarca sitlaillor sfeciale, care sunl colc potrtru carc, in cadrul
legislariv, se acordd un statut de prolc4ie. ln oadrul dici
proiectDlui se f& delimitaca
exacta a dioi de zona umedd cde rmcud sn fie valua6. Aceata
poate corspundc lnui
cosisrm de zone umeda sau doa L,Dui nagntdl din acesta, deodecc llmnele diei
prciectului pot fi dolominate de statutul proprietdFi, utilizdrii te.mului sd altc criterii
cxtm-ecologic dc &est tip. Cu toaie acqtea, in evalua.ca capacidtii
^nei
Mede dc a
fucliona,
pdmtrii @e influmleea ncre tunqie hebuie co$idqafi la scda slatiala
cores?wdtoare. cu cat mtrimea
i
heteroSmiratea eiei proioctubi este nal mtue, ou atat
desle dobabilitala de a avea mai mull arii de zonl medd de valuat, dco4oc *tc
probatil
ca mai nult de o subcldd regiond, sr ne rcprczenlaln, sau sd fie prczenli na1
muti r@rezonlBnli ai &cloiati tubc14e. Mai nult, eeali die dc cvalumc
poate fi
impdrtita h dir
pa4i6le de cvaluare, cu CF diflite datoriLn fie ud
rrocese
naluralc
(suco6ionale), Iie inpachrlui ebolicdistribuitneonrogen
231
\rg'l oRDA.i, Arstr.u$ \iDINlA,{ i,nblr'
rur dc sprirm r
rrortdurii
de tartnr.
l};viu,niund!
jiasituiu6d
ldentilisr.' liMriilor sp..iRre
i
rds'dfisEa.ctei fai pr4r Fsrv.
.
.oDprxe oiditiilor i'ahr
ri
dq*
'
,ftnrfL.*er inPldlui prciedutur
.
td\rnufies,ir4lor
dc M1ib1
r
rdenriiio,e
'cintdor
dc ,bME a
.
rldr'ronaH nbsuilor de de r..
!:is!n 1: ltlaFc)cfuci dr.plicar. 2 pmsdurn
hidrogenmorf.n
si.e
amc c.rc
h a.eaie tczd, subicctul evaludil ret riilc (p64ra3l
de eralualc idcntiicate in ini d.
i.ncrcrizare. iar rc^llihrr calc lvdhidea Cf. Ii huiolitatqa ozr.ilol
frima
cvath e esr.j
:aliz..I
triL
.ond4iil3 crislcnr, cdc in nbd r.Lmai shr condiljjte ha1jtl! de
nrJriencnLdlca proir.*lui.
In lifcli. de obi.div.le elaluaij, cvaLituca idiiali
'a
,;
too$ri peltr! a stabili o sttue de rcili4il cll re st ric.oDtarao sirualia de dLJr,
imt]edentdrea prriciu[i.
slu situalia c.re va apered drp, ,p]rclrcu unui a.nmir
pls
d.
r.anagemmi
Gcomii.).
Acedsla cste f@ finala tr oare se realizeaz! aplicda rcaltalelff cvatliri!, in sonsul
alosdii sccndl'Iui mdasdial optin. Pentru a
line
sema
ri
dc dmmsiuca zonei utude,
lcF re inmullogte @ supmlsla rici cqluatc. definind atfel cap&itatca Fmctonala
(CF).
rn cdzul prrentci diilor pa4iale de evaluarc, Cf se calcDledzi pnn iNmrya capacjtatilor
diikr pr4iale
relpcctivc.
Pe baza CF pot li efiua|e trei ripuri de compdalii unle pefi!
actul dc dccizic:
.
compar&ea unei dn de evalude la nomenl. dc tinp difedte (mte-
Si
post-proiec1, cu
hr.s!fl de atoudc a impactului
i
frr4 posr ft proenozati
di]lmica CF
pctrtru perioada
dc timp de lntees, cu rczolulie temporal, difcnu in tuncie de receslrdli
$i
de baa de
cuno$inlc disponibilr)
.
compadea diilq do wdL@ din a.@{i subcla! regloald la @lari mommr dc rinr
(d
iffds cnd dccira o privne
h localjz@ dacd a ploietulni
d@inde d rdznuatul dalu6ni)
.
compareea unor arii de valude din subcldse rogionalc difrlrc la acclEi momcnt dc
t,hF; in &est ce, conpdalia nu se
!o!!e
face dircct dcodcc itrdicii sunL callbrali
!c
bua unor zonc umede de referinF difcritc, d&d nu cxirli o intcrcalibrdc suplimntali
in tunc1ie de !o stmddd absolut; pot fi ficut insi conpddlii cD un sunit grad de
238
t
F.d,-*
.
'
Detminrca
qFcititii
li,n4nDb
urc'med.jJ8ncl'duPiapl'ci
lpLod',r,
N.n'turrr nore','d
D.adb dunblla brie
F
parrc6
ryd l -
p?tu
I tra
subieclivilltc, in spocial oand dif@lele dilh. tCF ate celor dox! a.ii de evatuae sunt
mari
$
surt disponibile alte lnfomafii sullinentare,
h spcciat legate de situaliile
spechle identifi@le ln taza de cdacteriz?re.
Pleoize
9i
Umite potenri.lc alc procedu.ii.
Se co6ider, cd zoaa umed! evaluatd ala4ift unci subclde regionale pentru
cde indicj
tuDclionali au f6t dezvollali po
ba uor zone medc de rcfqi4e in cadrul fazei de
dozvoldo. Utiliatoli proceddii de walume rrebuie sA detini exleflia necesari cu
Drivire
la subllasa de zone mede r$lcctiva, Piocedl'.a nu poate
fi apiicarA iZrd o vizitd in teren,
Procedua nu a fost elabomt, penru
a compM ztrrDo medo din subclse regionatc diterite.
Procedua a fct elaboda pentru evalueea fucliilor la scdt @osisiemicd qi
ca lha.e nu
poate fi folosit! pmtro estinaoa inp&tului cumuiariv sl mai multor
lroicte
la scda
comllexelor de ecoiisteme. lrocedura nu pemite
waluara frnctiild in remeni cconomici.
dd tumizcal lnfomali indisDemabile unei 6tfel de evaluari.
1, 2. 3 Pru ce,la.a FA E WEER O TO lf ET
Dementc introductive
!i
fundanentare coDceptualt
Denolt&ea &estei pro@dui de evab&e a aw! loc in .adnl prciecintti
,'Akdtiza
ltrcliotub
a zonelor une.le Eurcpehe - FIEWE
t,
dq]i^t ltue 1992
ii
1997
si
llmiar de
Cmunilalea Europeea
(Maltby
t
colab., 1996). Denoltarea
lrocednrilor
eslc coDrinuala
in cadrur proicclului
"OrElatbnolizued tehni.ilar de MtuaN a tunelor uhede etrcpete
"
PROTOWET". Dezvaltq@ acstoi procduli a awt loc in
pdalel
cu abordarca
hldrogeomorfologi.d din SUA-
Elemontul conceptual dc bazn al proftdurilor IAEWIPROTOWXT esre uniarca
njdrogomorlologici (UHGM)- Unitatea hidrcgcondfologicl 6te definitn ca un etemcnl
din slructura peisaju[ti eifom di{ puct de !dere al
geomorfologici
ti
rcgimulu
hi<lrologic, cu sol mifom ln n&ua ln @e refleoLi condiliic hidroloerce
ii
Estc posibll @ o ana medt sd fie onogm, din puct de vedde hi&ogeohorfologic
ri,
ca
umdo, sA rcprezinlc o singlra I-IHCM. Cel mai ads4 insa, o zona nmeda conlne un
nozaic de L'HGM, S poate cotrtata cA lemeNl dc LrHGM 6tc folsi! i. acestc
lroceduli
i! sens dc coosktem si nu dc comDonent, abioricd a ecshria.
La nivelxl tecdroi UHGM sc dcsf4o&d functii, UHGM fiitrd ca mai micd cntitat
tunclionala. o tunclie depinde de Dn numdr de procese (me$nisme
ti
fd@6c, ln temcnii
ccologi.i sistmice), cde
pot
fi evaluate
pc baza unui set de predictori (pdmetrii
de
control satr indi.atori ai acstora, ln temmii cmlogiei sistnice). Ca o dctaliore a tabclului
I, lrblll 3 prezinl, nnciiile awte in lcdero de proceduiLo FAEWE/PROTOWET
9i
Dro.6le de cde acestea dcoind.
C@morfologia .ste desqis[ in temoi de petr, gradied
t
fomd, depresinni
li
olovatii-
Ilidrolosia oste caracle.izatl ln nnclic dc difernlele in precipitalii, eval,otrdpiralic,
2]9
rF Mshd+ \I n\ .AN - cssb
'
'
fuxud de suprai4a
ti
subtcFne. Tipll dc sol
ti
covorul veg.rdl !!nt dc .semenca
dercdinalc pcntru llecdc UIIGM. Toate acesLe lnfomali sunt utltizaL. dirccr nj
piocedudlc dc crahdq Din
!unc!
de vedere teroretic aborddea IICM europeord cstc
Ai
un
sisrfl de cldsificde, dd aplicarca in
practicA
6!e oxolose datoritt nnnAnlui foade mare dc
d6e
gcnda!-
0Este
4000).
Djfcre4a esenliall intrc aborddea bidrogNnoriblogica aoclican,
fi
cec curopeand cstc c!
ir sistemul ancrican rcnele ufrede sut cdacte.izato la o scdE mai narc. apopiatt de .ca a
.onplcxclor de ccr)slslcmc locale qi egi.naic, in lmp ce 1n sistomul crropean abordarca
cste la o scara nai nior, ecosistcnica sau chiar sub-ccosistemr!1. Av6!d h ?cdcre difrcnla
.lo s.ar,
li
mmgemcnt inbe zotule unece enropcnc
$
cele noddredcane, prc*dura
F EWI;?ROTo\!TT nu ee la b3?! un sntcm dc cisificdc hlCrogconortotogici.
ci
aboidcazn cval uurcc
pmtru ficc.ro crz tu panc. Gf! rapotde la slanded! dc I efcrinle
frc2volL.rcr
froccdulii
f/1.ilwli?RATowllT a anl loc .n .o.Nlii.ca
i,ernaro]l
d
r
rlenturlij.r ulili7,1.d, r lctumstair !1 neitl!maDcntali. pune
la disfuziio u1ili,?rdto{
rr
irach
n,rdxl.r
ti
tlexibil, lenind th lnlarnpindda ncvorlor lircr,r.il$ de dc.izic .!
lrlrc
ia pianrllcrea mmdgemcntulLn bdnrelor, wend in vcdore l{rcll iosft inrrnnnt al
0orn!.u.,ntclor fltercnt !n s!.uc[ra destora. Sc inten io*ial c! allicdrca lor si
evidellr;^ i1i/erdL de impad cife alee/i nraclioneea Tonel{{ uncdc (.rr,aci,iLea
d.
s-a nrc.tud uLrlj,riFa la mqim a cunoaltedi
ttilnlificc
pc
carc sc Llucdi
rtucedu!.
Sttuclula ci . iod adrptaid la
(area.dualn
a ba&i de cunotLinle, ir.cicard si .r!nc
obl{tivele
r.e.
&rn1}robe, caic d li condus la o lrcgqe i.s.ce dbiia d
sedului
de
ne.titudinc rsociat rcnllatului evaludrii
Niveluile dc eldlulrc avutc in vcdere la dcbutll prolc.tului
au fost tlcii oal ativ. cdtjrari!
ti
dc modelde a nDcliil$. ln loma .ldboratd pana b ..a actuald,
proccdudle pcnhn o
valuarc calitalivd pdtru toale ilncliile
{nmcia
este deplin cxercilati, nnqia nu ste
indoplin'li1, nnclia 6tc cxcrcital, inlr-o nicl bg,lDr4
{i
sdi,cetitativd ssu .antilrtiv,
lenlru
anumit tunclii. Principalclc hnjltui cde s! condus Ia acdta sinaie sunt legate de
llvelul de de^oltdc al bui de culoftintc .
Proccdura eslc ftlativ complexi qi cu un pronunlal c{actor dalnlc. O nucic cstc olaluata
Ffln
rlemediui combimiiiloi evalntrilor
lroceselor
componcntc. Ca umde rczultatul
olaharii
loare
fi lnnirar
$
la nivcl dc
proos,
in tuncie de nccesitrtilc urilizatorulxi. Fiecde
UHGM dio dia de evaluale este abordata individual
9i
ieaitatclc sunt combinate pentru a o
cvaluare gmolaii
a 7-onei mede. Pentru mDnile procese
walldea se face direct la scra
in foma &tuaE
chidul
do evalude st dedlt ?-onelor umed riDdiene, dcryolltritc
$l
adaptrrle pentru
cclclclaltc tipuri d. zone mede fiind in c!s-
240
rasole duabili: hne
ei @dic, ryo D,Pealn.
FTNCTO
Tdrelul 3: Futrcfr e abord.te de procedun
rcdt@
F EWN,?PROTOWE1
FROCESE DN CARE DEPbTD FLNCTIILT
tuDjF,id ai c n 5fr ori,sg:.
_.
r\Ftule',.n \od r.i:kihcr
E,oomrr a,o!,i N .rin uoDfic&c
iiroml nnicdiror nnn mqr lLi upmrnftclllllllnmqrlu.e.,.--.
)
[R;Gri;*b.;J. i^,tu ;r;;4.,,,". ,,,"-,", Rcblia trbondui itr si,! ,\*imuk*{ de hrDt. or(nd
I
ldk,'rdLei;
-L
-
--....
__'
-'.
_.-
hr$icE lssrm,nu
$r:s4t$aj!l9!!!!t!r!!!r{!9xe!!i31.-r!'l!14!ter l
f4rBE!4g!rq!!!!!iiL!r,c!4'] !14qc]11q4! l
Ghi.lul d. Abalizd [thcfndu
Pro*dwa hidiogotuorfologicd ouoteod cstc preantatd
de odtre Msltby
0998).
O
trtlroducqc gmdala descrie carac!risticile generalo
ale procedurii, progrmd
FAIWBPROTOWnT, pa.tdcii i$titufionali
ti
recunoa.ite susele de fimnl8c Su1
explicate pe scurt conceptul do fmcic a unci zorc mede ripdim. Este flcut! o scuLd
pr.zmtec
a wobtiei proceduilor de ealizd turclionain a zonelor xmedc. a structurii
InLme
)'
secfiualo, pruecdn'lor
fAl wUPROIOwFT.
S@tiuea
"Ghidul
utili%torului'! estc lmprrtit! ln patru
sbsoclruni.
E]llelieuBgp4 9!4!!
F\Dnrl d bioma$ nrin lu,r drsF | tu{fu
LaFnI Je biomail orin intudNr tawl
Pnma 8ub..secfitrne 3c ocupA de i rebt@ ".e
[un.tie
tebuie daludtd"- Aeznd ia v.d*
terninolosia foane diven! d'n domeniu. estc prcp$
u tatel do sinonimiae cu dcmnirile
utilizaie in aste Droceduri.
u1
sdsiu cRlsToroR, Vngil loRl) cHI, lnghdluF VADINL,$,U caprolul l
A doua sub{ecliune hateazd
ptoblna
tt lsi de abo ole avur in vedere Patru riluri de
abordde sunt posibilein pnncipiu in cadrul proceduilor:
evaludca uci tunclii de i.Lqos,
cvaludca tnhnor liDcliilor zorei umede ripdiene, cvalnarea
'napaorului
aupr! uel
sumile funcli, ovaludca impactului 6upra tuturor fucnliild
(p.imetc
doud lipui de
abordiri sunL dezvoltate in lbru actuau a
ehiddlui).
A [eia sub{eciiune df infom^lii ct ptiyne
Ia ntuetut de detatiere d evatudrii. Consrlttea
poLonlialilor uilrilon a .ondus la srabillrea a kci niveluri d cvaluare: calirativr.
cmlitaLivi. monito.'za.e detaljali
d
nodeldea fuciei. dinrre cde in fonna actualr a
ghlduhi doar pnmul este conplet dczoltat.
Dcrifiara ab dc cqtuE
b.Ii!. d4crcn
i rihipadt .le ktur tural
Lfdlmreo l otnarcikv.tut atuN:
Fucbcidc$br4
Fuciiei d. tirres
Tutur ructiiroi Tuim' fucLiitor
Irdt kE i n
Netu
t I ti 0 r rd :
Fmctieidc ind* Fhcridi d. ioEEs
rd0fu.riird
rutumfuncNror
242
Figurr l: strurtur. procedurii l AEWn/PROIOWEl'
sub'scli|rnea
fnal4 a
utilizatorul
epraceilor
p(^o
brq dusb,tr.
bre
ripf,$d (vot
ri) rdsaxl.a
*:;", f:;'i'"T1.:**"
ia'crna
o pruccouri'o!,,
d/ou?'d
li{1"r":"",:;ffi
,
"nrillnrig,,f"*,:::5-T,'1"ffi
'ru:ri.'s
r:";i:::;'1m*r;jl*:trT:nii,*i*iiu"ii.4i';r#r"r
j:::
;g:;it
t**.**+git**ffi
*rfi #*ilit
f
1,,r,";:: Illti ld+i:Ji,';i.:it't"rt"ii"u,l',.l;*;:
::Jfi:l
ir:r.:
T ;l ::::fr::
-
v"rn'|;
,
"!cro,
v
trir\'le
"';
-
,"
n'"' r ,d- ,ri-,. p(
'rla
,'1il::11',11,,1:i:H;i:,::TJ;,,f.i.jij',:::'fl::li:,,:,ff',trffi,i::l,i:,:::i-
fu
;,m
:ilr"uk*ll;,*];,T..t:,li
:lt
i., Lt*rr:
#1il;h1lj_5r#.1*iti$_t,
ii*:r:r;r
flilf f
",ffi;'"i-i#fr
g.ffi
iirdi rr,i
:i::i:
m*Xm,ru,lru"lLl;iiii
;i',lii";t,tjtfl,,iil
i:,"":,:l:i
i:
;li
iilti::
:Tltl1+:Tjil;tr-'ffi
i:ti;:iltxT:il;T"-i,nif
ixl;ilfl
",,::-i
i;i
ji
ryfi i#"+f
f
iTtr
T,fi# :iilil:lJ#
Hi,:r$ Jfr
-jH;
.r;ilt*;,yiff
: #r,"ff ffi #;h li.i"r
#, trt:#j,,",*
*t*rly
:iffi iffi
m:ffiffi
ii,x'.Tfl
#(H,i,1....,tT1;.ix
earsd
nmoJionard mmpred,
743
sd$u cRJsToroR, vtsil loRDAcHIj Aishclqr VADTNEAT{J caplolul I
!.3.1 Ahdlizd
furc$oraw
o Sistenahi Dafiii I'fetioarc
Temenul do
.Sisten
al Dunnrii Iderioaie, (sl)l)
dcscmneazi complexut de ecosslehe
rccional costituir din fluviu
fi
luca
pc po4iuca
din aval de Poriite dc Fif
tdisconnnunatc
majn! in dlndsiurea longitudinah a ristmului fluvjal al Dunrrii). SDr include Detla
Dundiii
$i
Sktcnul lag'rndr R zeln - sinoie.
figua 3 prennd structura d principiu a modelului homomorl al SDI. iai Tabelut 4 liDurjtc
de componente din structu.a &estui model lomonoll Sigetrlc intre .ompanine e
nateriaiizeda fluu.ilo hidrologice, d substels (Nrrlenli,
sedimente, ctc.) eftrsic
radjdta
$
de orgrnnme
(dispe^ia), exempliiicatc in tabl. FluDl reveBilil reprezorar d.
misralia
pe$ild ! fosl neglijal din reprezenta.ea gnncr.
in cadrul SDI po! fi ideftlncate lrei tipui dc ecoroni: ecoroni intrc sisrcmel lerest.c
ti
c.osistdnul lotic (acolo undc sisleNl lipariatr se reduce do4la o interfatd ca umde a unci
norloloeii
particulde a nalului), eoolonj intre sistcme ripqie& sa! insular
ti
ecosistmul
loLic qi ecotoni dinlrc compoioteie riFriene ale SDL Prinele d.ua oalogorii me4ionalc
sunl deshnale cu lomenul dc ccotoni nDarieni.
Princilala nodificare struchuali otropic, sufrili dc SDI este scoarerea de sub reginul
nalural de inunda.c a pcste 80% din suprafala irudabjla de 600.000 ha. pdn
indicuire.
Scopul ,'ndigDnilor a 161 dc a {sigua suprafele pedru culturi aeicole. Deodece in calculut
ccononjc N au fosi luatc in considralc swiciile foaltc imponeie diguratc dc SDI
(conlrolui
nuLrienlilor, contolul micloclimatului, me4increa biodivoFitdfii), valoarea
sistemulLri dctual, dtqiorat, 61e sub cea a sistemului de refenrF, in pollda
beftIrcliloi
obFnuie din agricuxlra. Pe tu g*t
nerea optimd a sDI osl nec*da @noa.gerea
pdticulditiJijoi
structwalc, tunctiomle
i
elaluarea ofrtcj de bmud
{i
senicii a shlddului
in sr&a actuald. a sis!nulul iaalnl de indigune
Gtre
de referinti)
qi
a sttrilo.
inlemedide posibilo
O/ndine,,lu i
Crlstofor, 1994).
I
fluxuri dirsprc tscstru
Iigun 3: Modcl honoborf de
principiu pentrtr p.nea din Si.temtrtDtrnirii Inloiorrc atlati
in rcgin rrtuhl dc inundarc. BcDil.
gri r.pMirti cdtoni dc diferirc dp!.i (deh|n itr tc!t)
D.r"lbrsdmb,l! Em.)'prs!r!ry,
?|ns,tn.r
ln acest contcx!, asaliza tunctiomld esre insLrumenlul cu ajulorut oaruia rmy: sa ie
efchratd a(MlA cvalude, iar allioarea ploftdurii
esle o ctapa in crrut pterutlj
rui targ
de idcntiiicare a soluliilor moaBeriale oltine N
ldvire
la reproiectdea
-sDI
in vde.ca
aducerii ofdrei de sedicii ld un nivcl acccltabii,
g
inrit {uc re
!a fi sigu llata in considcrarc ca o alhariv! impondld
Oabolul
5).
o atftlie apdte lrebdc acordart ercertrii
!i
managemotulni zhei dc trryjtic/s,anjit
diltre sistmc ccoLogicc di{cdtc
$
ln qie.jal
zonci dc mal (eroron
ripanar). ca cntirare
n'adulli
ri
tunct'@lt carc. in coldjiilo uni deaolad limilate in sFrliu,l.a.i un
,ol
cKtrcu de impotunr in ilrnclioMea sislehcl.r eoiogj.e adiaomte
$!
conlribui. tn
integralitalaa tunclionau a inrrcldui SDI.
Tab.hl 4: ConpoNnt h srncton roddund tnboBort ,t SDl.
'llhelul5:
Ebp. d.parcrF tdqtlficnrii solntltlornNnls.rirlc optin. porru
!. chsif,tra dcaizbdd , enpofttrr.ror sDr 3tu1
ii
dc rcftr{
a fictui rip d.3is6 rdcndnsM cetoi domimtu $u pEspue rl@!
L
!hh! ru nid. h G hmomodeo
Elabm frod.lelor hmomode ala fi{irui rip & sien ds
sllfuele
i
fmlimlc alc a6bn pT cGbra inreBiv,
!qo,e
din nein'rl E&rl dc inundre.
ntuM srlr
$i
n"d.a.n pdicd{idt
or
a situdor rcFe.nhilc, ii.lusiv a elor
lxhp.rmr nodcrcrdr J. fhti
nEFrcslnmodc|c|cdcfrh4idsflh
6. Aprisfta p'Mdrii dc ,!diz! n4i.i,t[ sD] erul
i
de rcllrint4 di!,!nd bm dd mosrintc
si
d,b
7. cMriric@ c&hmid a ortul ili lrlui .i nicii.v.luri 1B Md mb'or
3. thb()lffi *Mriiror de mamsemeo. al sDr etu1 (Mtutu 6. sM de rcftrint
) J.ih
diffj@
@lor mln' .osrbcncficiu
Fndtr
tud! iltrlic
,t45
Eidpel prezenlatc
in Tabelul 5 se por
suprapune
lcnpo.aL
int o anuhilE b6suri.
La om
aciual! sunt in cus de desEtL@c etapele l_6, in ca@r
uor proganc
dc oerccrare
iDec'h.elprog,rmul/f,.talae@togi.naDundtiih{etiorf.,,dcdhaieiabcttrrrqr_r
l:i""{tr1;ii:,
tu^t""4t
at hndivc^idtii
sie?tu\tui
Duadrii
r knoure;. ;;ic..
Se poate
consraia ci datia functionali a SDI se va dsfZ9rlra ta tlei nivete
ierdhicc:
:::_'.-.1:ll"'
"r
::Tpr":d-
rocare
,i
ar codprexxrui
regi-a.
r" o-" i"r",.Ei";
a-"i,
crr'to le i au prfLr
cpirco p'o.edur:te
dc arair/a tlcrior
at. t.
"i."r". """, "".pi",
r".1.
h.uld 6rowl lundu Vare
r2000 na,. consrdcrur
reprczenrarir pom
caracrc;i.r,.rte
si
.onrprc\rEr,
'Drcg
/onc c Inautcr Vci a B.iitci
rtor00 ha,. LtnDa pr
c dr1 zol
inhdabih a Dunariirrfasi
ir regin libe. de inuldtue_
ilx1l:':i"'i""',:x,iH:!l
"$!i'i,$miiT:'5:r,Hiil$J,n
XT,,#:j:IT,ilfl
fort.allicata prccedra
FAEWTI/IROTOWET.
Rmhat{;
obhute .""; p;r;;;;;
;
Tabdul6:Stadiut
d. e!alu.re a principatelor
fu0.tii bdepltbire
de tandqapetrt
tocrt itr!ut.r
ruodu Vare ln""la \4i.,t r Bi,i.!.r'1r9s0rt
toctid
hdatr to., r\ tun.raetocrnEo
nrnsurd micd, xxr = nDqia arc toc)
roicti.
cotuolul ,r'ei de inudali.
riponur nurienlrltr (dcnirrifi
cm)
Ass@d divctsi6tii hrblra.ctd
M'(rc.,metnrdd;;
M-,.-,d,,.-ur,,
r, *M,.8"""k
1r.."pN
Prodrrhd.
bl mr,!
In rc pnre,te
e\almea
.a r.\et dc mode'are. ctonl a to.r di.erironar care node.tr"
runct,cr L'rr otog ce. pom
ind de ta prcr
i/a c, rcgimu h rdro.og(
carc pnnc ipJ" \ M"or,, de
condd;
dd.e.tui trpdc
jijten
ccoto8k{irrdacde>rcotab..
i99t
ln.fijrd /
crc p(/e1rar
dodcrul homunorf sinp rtrcqr it o\b.owtui funJl N4ar cu
'Dd(a,ea
ruxur'tor
h'droloai.
c lu"rc In.on,ioe.ac pe"rx
cLbo.ffed modct,tui. o,ainde
s-ol mtrldE
a mode ulur bomon or. 5c pojrc
ra(e tJaod In (ob5idflffc
impacrlt aouopr
aopra
lipurilor de sisreme ecoloeicc iddtificale
746
Lvd
r) Plio r I r
ja
.E.
s
""^*-
'i* :
ligrm 4: M.dclul homohortsl ostoluluiFundu
['Ln (compter locrl din i*ucrura SDI)
ri
dprrnc dcflln.i hidrologic conNideratc in modcl,r., run.lici hidrotosice.
1.1.2 Analiza
fahctiondLi
a unui baTjn asti.ol
Ca un caz conplementd cclui prczdtal mai s!s, prczonten
situalia unni bazin agiiool:
bdi.ul rauh'i clavocioc. Ba2inul dului Clav@ioc esLe localizar in
Frlea
de sud d
Ronaniei, qi fce pane din barnrd rrutui Aes, afluor al Dunitrii Slprafata blzi lui csLe
de 9?2 kn:, din carc 81,6% cstc ulllzatl in scopud asricolo.
Problena dbordall in accsl csoconstituie controlulpolubrii srsrcmului aovaLic dc supr.t.lii
cu ao! (in foma dolalilorJ provcnit dh sistemcle
ricole
ca re2ulrdl al apicirll
icnilizatorllor. Alaliza tuncliondlli este focaljzaLe pe
o fuciie (lmpondrd rurhLor dc
nol). iar conccntrdea cfonului re eslimeaza ca va pmne valdarea rccsrci nDctii lx tu\d
Pincipdlul rcl in.orLrolul fluxurilor d. azot cstc presupus a ll exercilat d sisremclc
.ipanene, cdrc ,nLe.ratea26 sisLnele agncole
!i
dc iau, prccnn
ri
de posibilc zonc ramp.n
ncipariene, dlspesate ta scda bdirului hidrosranc al raulLi.
PenLru dodelara iitrqiei de lmponare a uotului, sc cfcctucaz, o cercetarc i cnsivn a
pincitalclor
mecdisne
tifcnomcnc
odc slsfin @edtl tunct1e. Activitatea de cdceMe r
dcsiAodi in cadrul prosrmului inL.mational NICOLAS
f
littugek Contral b! Ianls.op.
Sltu.ture! n, ,,lgriLulrtral F,nrirunnta - conlrolrl fluxurild de azor prin pldiiicared
sLrucLurii conplexelor dc ccosistmc dh zorc agricole).
ModeluL utilizat podte
nunelc R|MM ('?,/oriat
e.oslsten nanaile4eat ,n.del" - mnnel
dc n4agcmctrt al ccosisLcmclor ritdicnE
!i
a fost dczoltal intr-o crapn lnLerioari
piogiahuhi actudl (.^llier, 1996). pml un alL buir agricol, umand a li .pllcardda al la
hazincle invesilgate de cdtre
parlcncrii programllui
dc celcetare, in parliculd la b,rnul
raului Glavacioc, in ca2ul pancnmlui iomar
a
m
ffi
at
Sergiu cRA loloR, vi4il IoR DACHrl Anshetuta V r)INE^}IU
-
capiblul I
Renltatelc aplicrii REMM vor li:
I cvalud$ ftncliei de tampondc a azotului Ia scda cmsiste'nio,, a sistmelor crcetare
inldsiv, inclusiv a capacililii lor de lmlonare.
2. cvaluarea tunctioi dc lanpode ! uotului la som .omplcxului local (bazinul). prlD
extrapoiarca rerultatelor dc la purctnl I penLru
diferiE scenarii de managmcrt a
Cunoagdca oapacjt4'i dc lmpoMc va
pcmite
in mod sullinenbr
3. stalilnea unei structuri optime d sistencloi letoole dh baziq de
Ea
hdnjcrA ircaL
inLldrile de azot cdtro sistcnele ripriene sd nu dep4csci capacilalea de tuponde a
Deoarcce REMM. ode pemitc &a\zd n&lomld la nlvel de modelde pcntru tunctia dc
.ctcnlic a azorulul, cstc d.aoltaL exclusiv pent
u risteme ripriene. evalue@ capacililii de
tmponde a sisremolor ne.ipdide se va face Ia dlcl cmtitaliv pnn
aplioda uei
procedun mai genenle d evaluare. pro.edLrn
FADVE/PROTOWIjT (vczi
subcaplioiul
i.2.2). ln afda tuncljei de relen{ie a uon ui se va face
ti
o evalud calirativn a cclorialLe
nh4ii adrsale de procedua FAEWE/PROToWF,T, in spcciai menllner* biodjvcnitdlii,
attu ir zotrclc umede nFariene. catil ln cele nenpa enc. Aceast, evaludc suplinenrard cno
rcccsdi penLu a rcduce
gadul de risc
!e
carc cludarca lfterdepmdenlelor nrclionale lar
impiica. De smene4 su1 detminate
9i
ratele de desl4ude a unor fenomene asoci,re
laDpondrn azotului, dar cde consiituie cEi d de!rioare (cnisla de gaze de serl, in prinul
ratrd
proloxidul
d azol).
DupJ cDn se poate .mdca, degi p|ognmul MCOL,{S catc
qat
pc
rczolvdca onci
prcbleric acutc
ii tune
accdtul pe evaludea unoi singur funclii, tolui 6te conllicnlizaL
faptul cd decizia cu privire la modaiitatea dc mmagment a sisinelor tampon npdiene
$i
neripariene nu
loate
fi lultd exclusiv pc accastd bMd.
Nu exisld renltde concrele id acesre etap4 progrnul
NICOLAS fiiid ii pdn! sa fa7! dc
d sleturare. l
'sura
5
prczinLi
cadru l slu con c eptual
!i
obiecti vel opralionale.
1.4 Con.luzil,
pe.speltiv{rprloritlfi
.
Inaliza frhcfionalt es&, in sens ldg, netoda prin cde se evalueazi ofcta dc bu ri
ii
scruioii a capitalntui natuial.
.
ln scns rcstrins, lemend desmncrt motodc de evaludc a tuncliilor
(seniciilo!)
uDor
oategorii dc sistene ecolorce. Sistemclo ccologioo
pon!
oare existi ld ora rdualil
procedun de ualza tuoclrorald binc puse la purct sunt zorclc uede.
.
Dintrc nivclunl de evalude posibilc (caliLitativ, cbtiLaliv
fi
p
n nodclarc), najoritatca
Procedunlu
abordcua nivclul calitaiv. In caal mumitor tunclii, .sociate unor
problcmc
acute, sunl d?voltdle nelod speciati%Le pdr!ru cvaluarea la nivcl dc
modelar, ldr, aborddea iisa qi a cloiialte tunclii ale sislcneld ecologicc respeorilc
248
F^nme
Nlinl
tmpuk $entit
hhEri d. d ih ileMlt ttwriae
'
s. ddJdtoqd ta twd tut^@ti.d in
J*om.nde
hdidb k try)onna
kMtn
z
'btccdlt1l
l)
Figun 5. Cldrul concepr!.L obicrivele pbgnmlut
NICOLAS
!i
lofll ndti rnncFondc (Al')
b rrport cu cdetrlt acrtrdtnfi_
.
^[
]a nivel de rodetae
uilzand mddlut R!MM,
sidmelor npariem la *ad d.
clmparm, paciqn de tupoim a
ahdnuj , 6ituetoi ripari*
ii
Evaluna clolalb nmF ale mElor
npn@
ti
Miranm:
r
,4ri h niv.l slilativ pin.dtue
(prrb
r obilcriwrui 4)
A9
slqiu cRrsToFo& vls roFnAalrr,
^ighetuti
viDrNF"^ru c,pjblul r
Din puct de vedse al nivelului icrehic dt sistmetor cvaluarc.
Dro.cduilc cxistent.
dbodcda id prDcipJ otrc.ul c(oi\tem c. (eea
.e tiditcMr
roredr.aiu dcrodetor acrua,c
in asisldca actulli dc d@izic la scdi mde
.
Limirdca la dvclul calirativ dc cvaluare
fi
la sistemclc ecologice de rdg ecosisrcnic
este datorata in
primul iand limitelor beci de cuno$jnle, prcclh g
deficienlctor
.orccotLal. dc abodde.
? lemen lu!g, principala direclie do dezvoliarc a analizj tuncionalc 6rc duoltarea
unor proccduri
ce 3i perdii! cvaluarca la nivelul complexelor dc ecosistome (localc
sau
legionalc), ceea ce inplicadeprlirca abodirii tagmenraE. linitalc ta duDile asDecte si
Ia calegoriide sistme ecologice.
Dact deaollfca dc noi
p.oc.duri
este nn dezidenl inponant la fel de inDort nld esre
si
asistuca deciziilo! cre trebuic luate in prezcnr
in eesr conroxt, oDcraiiolatizarea
rer.nicrlor di\porib lc
+
\cdma uriizd lo penuu
,e,ot\arca
Drobr;ebr corcrcre.
corr,ruic. oc a.c,nered. od rh r'e dcdc^o.Eea po.cdur'ordc
;-4ti,rr im.t
o1atd
BIBLIOGMFIE
E.Nllent lllanageheht
Modet Datuhentalion_ C^tifomia:
ALTiER. L.S. (ED)
0996),
Xtdlra,
Sclool of Aeiiculrure. Califomia Stalc
BAXET. c (1998), Lecturc norcs ro
,snucnuat
dtut
fudioMl
aretai\ .f Ndtands" in
Ftuh.tional Anolsis LJ firettan,ls Adw".ed sluu Car^e arsohi.ed ih the
tane
oJ Enfircnnent
od Clintute Ptusrunme, EvopM Cooission. at thc Univosiry ofcenr, Betgium.
BRINSON, M. M.
0993),,4
,rdroseonalphi clasllicotionJar wdladr, Tochnicat Roport WRp
DE4. US Any Eneiner WarcMays Expcrimnt Station, Vicksburg, Ms.
CfATl-\lN, E. J. tR.
0994),
M.thu/s
lor
Nlnting wtloulfun ro,s,
r,VRP
Tcchniol Note WC-
EV-2.2, US Atuy Engincd Waresays Expdincnt Station. Vicksburg, MS
GRooT, DE, R ( I 998), I-cctuF notes lo "socr'r! econami.
lun
tio"s . ia Fuatli.,al ,,lnabs[ of
tvdtu"ds
Adnh.ed Sttdr Corrse oryahized
jn
the.frade al Ehtna@e a\aCrhdte Prcsranne,
Euiolan Cooissioq at dc Unilasiry of Ce4 Belsiun
HAYcocK,
N. T BuRl K. CoIJLDING. c. PINAY (EDs)
0ts6 ).
BtlJi.ord
- thejt proc6s6
and pole,tbt
in wdLer pratectim. Tne Pbecdnrgs of &e Intcndiomt Conferenc. on artrd Zones,
Hatlonlhne: hblished by
Qu$t
Enltonmcnrd. PO Box 45, Harpendq. AL5
'Lr,
t-lK
IoRDACHE. V, M. ADAMESCU, F. BODESCU. S. CRTSTOFOR, A. ViDiNEANU (t99?),
^ay.boloqical
notle ing of Funda Mare kland" (DtNh.
frandpl^ij)_
jj
Anakh
stii,liltp
ole
M,^LTBY. E
,
D.V HocAN and R J. MCt\NEs (EDS) (1996),
Fthcliddt dnut!\is of Euop&h
250
(volnl
Pa@ d lr.r
lptkr{
e6rye:B
\nry!
G!\wEPRoTowE!,
n'al rpon Ec Do xu srDp-cTro_0084,
Ludbourg: Ofllce lor Olicial lutlicatims oflbe Ehpsd Cobnudti*.
lr'lAl'l BY, E.
(ED)
0998)
ITEWE/PRoTOfrET ptu.cdat
s
(!*id
l) - fom, i. lnca welltrd
!.osysrsms R6wb CmuA Royal Holloway Institut
fo Envnormorai Rsstch. Rovat
Holloway. Univmry olL^nd@
SMITH, R D. d AMI4ANN, C. BARTOLDUS aDd M. M BRINSON (1995),
An approoch
for
asesnng v.llaand
lin.tions
using hldtuseonoryri. cldsifrcdtion, rcIerene wettands, and
fanclio"al
hdic6, Tahnical Repon WRP Dll-9, US Arny Eigiio Watways Expqinqt
V-ADINEANU, A (1998),
Ddohare Durabiv- t@lie
$i
pftcticd,
Vol.l, Bucuierli: Editua
viDn'rEANU, a" (!D)
099?)
,tnatiza FLactiahald a 7,oneto. udede Etopere, I.zpan tant 1^
lroieclul
adilimatrcnan*, co rur ERBCIIDCl940l08laERB EVs VCT940559 cu EC DG
XII, Delatddlul de Emlogie Sisiemict
$
Mtusqetul Dunbit al CaDilalutui Nalural,
Univsnarea din BuoE li.
vtrDlNlAl.ru, A.i cNsToFo& s. (t994),
B6i. rcquienentt
lo/
the Nasnd{ a
nondEenvnt of larye n'er slstens: Darabe Rfiernhd Sea . ln nbnitotiuq loitom1.le
Pw.ediags of ite Intenational ro*t 04 Betbersr\ Nethdlatrds, pp 71-82.
VADINEANU, A, CRISTOIOR. ICNAT, G.,IORDACHE, v', Anco SJiBU, cIURUc, c,..
ROMANCA G., him TEODORESCU, Cmeb POSTOLACiIE, dD MllSClt C. M.
|j-OTI'sCq C. (r99?)
frr.rirndl dsesMert oJnE wlaids ecosyste$ in ie Lower Danube
tv./ttsa, ltocecdidgs oflhe 32d Co.fersce oIIAD, Wie!, pp. 463-46?.
camen rosTor^ft*i, Aruh.lqi vAltrNljANU
- capibrLJ n
CAPIIOIUL II
EI/ALUAREA FLUXURILOR MATERIALE IN COMPONENTE LE
SIS TE ME LO N S O C IO. E CO NO M I C E
SistcnlL socn!@onomic, etrotos1.ia". csle ur sist@ domiral Ce om, cu o mdo
conglcxitarc
$
hehogenitalc care la s.da reSio.ali salr lalionau srae oa m rnozic, o .clea
dc difcdlc tipui de sisiole dominat de om. PriNipaiii factiri de snlndi &sFnsairiti de
,ll&nica
ri
mlldt.a n.dillui, ca
ri
ds
prodlcl1vltlra
d
capacirarea d. sirlort a ooo\isr.nrlor
ndurdle
ti
srmmdusle i.ebuic crrtati !n saructura
9i
1i'n.tiortrca
oropostqri.
Anrroposrera
!oar!-
li dcri{i6 ca un sisteh dNchis oonsta.d in diliin .orrir}rinteiLc
c( nectate
rin
llu\ut de hunuri. o dlieldc rcica este ildiatd de anunil,. acriljirrtiharc
c.
sun .ezultatrri lonil1.i cullutule qi a tu.diiijlor mhF?!
t$urse
rd!.aj.i. I:iccar:
cconomn, .eAl..ak prczinta
o relea gcoanici"
e:ir nmuatd d. liuxrr n.Lsrtati
!r
cncrg.Lilc, c. s. rrfrrnd!:
iirik
ced de htura & cpcgdlcI, dcrcrlniiati dc ac!.'(:
lri.l'lgicf
'ji
roil$aic t. r1ulLri.
i-).irBdter.
.,l.dhriil ir'.l,iif sii s. br-c^
i,.
rslzarca untri ecniltbr; i.rc
('
rraru.ri
i(:i
.; ufi r.qi,rai/trr
fi
slrDctL&! nslnrlui si! slcio-econo$:d
(S:J!):.
rc.Llzan. !.ost!r dcr,i.ftr. ir..
parcqsul
dc arjsrarc n rusLnd!.erii inftbrodujr
ccohn.c iiit f(,i'sirc i;leilc rDJtrlmmic tuic sI aluure o anatrz, car . ai bl,u.
Cli
{iSlLi.
2.1 Crdru' ro{ccFtual
9i
mcr.dologl.
,^.ailza rcladei diruc cN
9i
sSI, r@lizad h nivll nalional a necesnaL tuarea i4.orls,dera,e
.
r'n prinui iand a l.st ncccsda evaludea cN
I'
disiribulia sa pe
lqiloriil Ronrnioi. in
s.opui cncldrii sale cu SSE;
.
cudlitcarea nlxurilor marelial. cheio ce reatizcad conexiunca companimcntctor
rnpottanto alc ofoposlerei. oa iNt]mnt dc identificde a probleheld mljorc pivjnd
cchilibrul dintr. rcsuselo naturalc
i
liniclc ccononrjcc in rcgimj c! stnrcturi socio-
Pcdru a ovalua stala capitalului naluai eau folosir datele privind
ecorciutrilc Romadi
$l
c&acrerizdea
lor. Datle au lbst obinule de o echipt inlediscillind; ce a inchs nembri
ai: Depanmcnrului dc Ecologie Sistehic,
d
Managementut Capitatr ui NdtDral dir
Univcrsitated Bucur$i, Inllitrrului dc ceolo8e
!i
Geografi Bu@re$i
!i
Cluj,
,
capiblur Nalunt al hci
ldri.
ftgiui
fl@r
11
smetu'.t
ri
din q.as
I
Sindde scio{commi.. shr cdmpoimr ale imhi.i situm.ld ecotoci.. .. iidui. eosishe ubse, ruate,
onpl*e irdudriale, sntmr rhnic. de onEtrn 3 plr4jalului
Esurslor .tu4cricc in mcrsd ditiub a
a
4ropi4br currivab
,
Drnonedb p'in idcmc de oduidni
ri
h6pod (vrdii;q Ds)
-
252
i4sq lsbmrd cslogrc cm ihqi&.vi! i' ftsim
pnn rnnsfomser
9i
sinplifisd
Fimdo
a,4soni
D.zore dubrh r!8, pmd;rr
Institutului de Pedologie
!i
Agrononio, I8ttutului de Silviculru,
$i
Isritunrtuj
Denrru
(
erce.dea!' lagrqsa Medrulu
?rincipalele critern folosite penhu
difereriierea e.oregiuitor
de ordint intai ao fost; clina_
revsere de apd. srncua soluru,
s a tegcrdtre'
ffeoinfanu
ri
colab, loq2J
(
a{ee
predoninafle de \ol
!
vegera-lia
au lct ccte nd imponsnlc mlm ururale ir dctimrared
ecoregiu'lor dc ordjnul doi. rn &e!r Dod. d fosr c4d$izsk
ri
detimirde resiunr Ktdir
omogmc i! siruclura ocologicl (Univqsitarca
din Bucu$i, 1994) asd cum se
poate
Flgum 1: II!.t .corcsiutrilo. de nivcl dot dln Robntria
Ecoregiunilo dc ordinul l ai
9i
dol d lost grupato,
in acord cu structua CN qi a ssE in
cno categorii mei: ecosisreme montane, regi!tri d podit
!i
deal, ecosistfle de cample,
zone umde qi eoshtene litoralc, ilu$rate in ligua 2. in Tabelul I su1
jnchji
calila
Pearreri
importdli folsili
ldtd
desciierea
$
evaluea lor
geneda.
Analia SSE in concnme cu componentele CN a fNl ralizra
pmtru
diferite regimi -
'l|Ddii
de cat'- cosiddate ca iegezotative pmlru caregoiile de ocoregiui desqise, dd
O melod,
ltiinlificd
de ealiz, a SSE ln shansl leedtu!! o CN cstc retada bilanttlri de
hoteriale
.m(lodadwoltata
de Baccid qi Bmef (1991).
Scopli acstei mctode ste acela de a simula sistenc conllexc, stalice sau dinmicc, ca
nalmile sau regimile. In aerd cu eest scop, pnncipalul
obiecLiv al invesLigrrii biletulni
de malciale" etrt4 in cvalud@ thxurilor marciale pmtru cmponotele sbidelor socio-
econmice din regiu@ supusa dalzei, ceca ce rep.ezintd de lapt elaboEe modeluhtl sru
ljlatddea modelului homomorf al uNi rcgiuni
ttrsupue
pacugd mi mlltor etape:
+
251
G@cn PosTol-AclrE, Anghllut! v
x) srabili.e! granilelo. sisremuiurj
b) rdoLillcdca "rro.cscl.r sjstcNlui;
d
idenLihcarea
ii
delinirea bunuiloi'r
intoc$iretr diagranei iuurilor:
d) cvalLrarea fluxldlorj
.)
Fe2+larca
re^rltatclor.
d
:udiii.e! grniiclnr sistc'lrlui or.supunc
ara|^!. J li.riteld ve'Lr.alN
tr
a
i.iinrdci
dcltmiteej suprifcler
re nii 0. csro \utusi
oe rn!
thl.!
.&r se lcaliz.azil eali2a
cc reaL'zcrd conexiuneu pmes.l{tr'
ecoresiuni in fun4i. dc r*lBde
rl stemu lui socio-scon onic
ii
l) ffld{rut ,1.
"Fr..c4s" Irit in a(crL .oricxr ic.r'ri Lranslilfut.
t..adirnaDa
-!
sL..drra r.orrilnii
'f.msNrrrl
isL('.tDsnn\J nnxtJ J.,irr.o. se rtuliic.2i.L
..ijd! a. cr.:Bt. ji inttij!
Nl. fu'rri
:,
lh.djalc
iejcldii t.lr. i.inhuriibll acr.,.ic er,.l i(.lrii iD.I:.slc rit.iii \i
nrnrrLi s!\itre . !n d.d cr: lfcn|ij lur[. ii cortjierar,.trcj:i?
ri.iai&jrkrlc uiLii/,]i. in
r!?!'1(:r rrLrilrrirli .ic nf::!Lr 1)
trrrl._ll
irLlofidnrj e Jjoclr,n. rrocn ixng sj
irrinnlrx lini C..rir:..r,rdJ.r.J,)jr'"e
{j/sa!
in).4. gcol.!,c..
c.:d noa!_ li
.i.niJrr,l
i(.r.al2. s1, i)telcdl. Reliarea hild4!!ui p.xiif r. !s!l.ci df
iDrcir,
i,.rifnurc
cthi!arer !ru!kr ..
tiij
oo4iarld cu ,lre rluiuri ri110ia]. .,roos0!1c.1)i11rl
r0i., r,.,
irr..r.'.
rrnsi.tuDrfr
'aur!il.l'
a{c ccl fl, rni,rar-, i:: txaniirarer dnl:
Drl i d. nrlrcrixl.. h urri,r t.:insllrni i hurriL'1,r0
in f,!
t!.dun.
0 .jrrtil,
st
nr
,+r!.r n)u!urtii cirdri.c |.i r.rLr!2jiir ciLntut, cai. la., ,tj i!i!trr!! st..oiilriclrir r:
I
r'ninl.ir ii Je sp&rlt dii)!t: in.r'escE?islsr rcNr.n
!
kun
2: Princlprlclc tipld d.
tratualc
!i
dc stnclun
-rnbd"l
mdlci
Falrd.,
hruite $ G?nlm de
'fttute
sufls{ui ds tuiah o t4!iic&n roa ti! asidi
DeerM dub 4: borio
$
pftM(vd
|l) rtu3In{
Trbeltrl1: Crncteriz*d n.ri 3
ptr.lprl.lor
tlpud d. aoregtunt dtu Rootrt.
pnq plrq
Fjnti,
^Dr3Elbr4ii
'@nqilq
d,4!
(ql!i!!i
btrn@mbh,pedu kffiuimbil.,pd$ri.
O
Dupa stabilirea 'proceseld"
sistdului qi a "buunlor"
ti
otemntelor imlortdtc
pentn
dscrilea sislenDlDi, se stabilesc conexiunile lntft
'!rocqe" prin intrnedinl
"bDnurilor"- ln &est scop se utilteazi unndiDea temirclogiq fiecde
poccs prezintd
.buui"
de inlFre
(ir!Dt) qi ie$e (output), id "buune' au o origiae
Gau
Dai m{te)
qi
o destinatio
(sau
mai nulte)
(Fisua 3).
[isun 3: Bu rle dc btnrc
d
i.tit.
pm(ru
"P.oco*";
orlg|Ie
ti
dsthdlt bunriloi
a,B,C
pro4.rw,X.l.Z butrun
255
x
.amn Posror^crnij Anoduo vaDtNEArirr c,pi.ou n
Sc obline asriel, p@tru
sisremcle complexe, o diagrani cc reprezintd
modelLt h6ono.f al
d) Fvalndcalluulilorccconecta?i
.procesele"setrazrazipe:
'
cunoa$erca
narei tuleliareior cc inrri in
..procei.
sau
Fod{qilq
pcnlru pftloada
dc
dmt a cteduirii snatizoii
.
clnoEtd.3 concenhaliilo. elmentelor
sclcctsle in maredalele ce i .i id..prooos,
l cme
j
i.
..bi1m1
dc nalciaie
,
sc rclrj la rcalizrca titofulur crcmenLelor perrru
h
'lroNs
, tc
ha2a masei.
Ir c.nlnrmftl. .u tegca conseiveJii d,sci. bitlnill n.sic al lnuj
.,ptuces.,
poate
ti de{cris
prin umdn)arei.'cudlie:
t1) L4,'>3)
ind. A. rlirrclinlt D$a mlierjai.ior ce rtrJ in-tr.!.s',.
iar B. sulL malrjnaiclc nnjdi(c it
tlr.i sc ir,cluilc
ti
h.i!is. ccuada (t)
d'!inel
(D
:.{,+;.,
-).1r,+)4
ud. C, r.lrzintl cnc.ga na|e.ieictd !. InLir in
lrocei, tj
encrEia .risdn.rii
nr
''pmc!s
,
id l)r esre e, {rgia
fr.du$i1o ti.cd
prod*i
d..p.nccs..
llaterialele c. irrii in
i1fuccs'ij
ptudut'i
sc p.l przcnLr
i! tome vai6t..
Farcill. r^n
stdcade agregee solid!,liohid, sa! groasf',
id r:nergiapnate
1i chimici, temici, ei.cl|icll
srn dc onoe alr", naturn
Dr.(.e.urrr{'nrpod(.lpn\ilcao!drreg;.usroercnccc(a.(t
n^4r(
ri..re.,rgbl L
J.ldlru
fcnn
d sc a_?nnd(.aplu, rA
-atufomdea
c\( dcpcrdcF,ri ac ioo,....;]rtc
survenrtc in cahara malerialelor cc lntrl in
,lroccs ,.
Darqita cdtuiltr aalizelor,
'rn
cclc nai multc caei nu 6te posibila
ohiturca uNi hilant
complct, pqtu
toate lcmc clc nlticarc in
.prdesii.
in aost @ trbuie sejcciatc
Si
utili2;
a.mnc dmenle
"indlqlMe", cobidmre elmtialc h car4tft7r.a
..pracsului...
e) rc?ultatcle se pot prezdld granc,
$ft forna mei diagrame ce coqlinc valorilc 1tuuliktr
tnscnso pe sigotilc ce conecrcud dile.itelc
.proc*e,,
sau sub fomd dc rabel. irr a.est
ulum cu sc inlocme.sle cale un Labet pcntru
fiec&e
.!rocos'.
in paire, carc trebui sA
conlina: denMnea buuilo! de inlrd
g
iosne din
..proces,',
digiea qi
d*tinala lor
ii
valonlc obtrnub ponrru iluxuli.
ln princlpiu,
accsti nebdolosie poare
ii unlizalr la diterite nivctc de datizi. Trecerea dc
la m nivel inferior la mul supriot de dalizd estt insojite {te apdila unor diicullrli,
8m*are
dc mtLtalca nm de dare lecesare pcltru o arricl de matiza, apariia umr ga4c
dilcrite (grmitc
hi.bolosice ce nu coincid cu
cleilele
polince), p.e"um;i
d; netni;lllie
padbM
6r'br,,
@.
r F,@ryur
r
Fe6Its
;hiidfr
**Ti1'gth#:itrl#,H{iH*+ffi
trfiilfi.*'ii"tr
rie de lip I .grqarc tr rtvel
Fig{n l. Legituh dintrc d|feritct. nivl ds .MUzn
pcnrd
re.tt.rc! mut bita4.
laborea
DodetDtui bomomdl_ pctua
rcgruile sereclate
s.a bval pe
sLrulrua
droposjtrfr. In ace\t scop. $d tud in cmrdsae
ditehrete rrpri ate ronounenrc
or
..\remuri
sFo{conon,c.
tu\erul lo. oe de^ohde/rep*/e;Lde
ri
,"r..i.,ii,r,ii"
a'lclioelo
@ sEia flxxurilo de
.,brlfui,,.
Ia nivel rcsorar,
erropostara coqist!
@
diGrre,rioud
de eco.5rslme 60ae in regm unm
1
seminr*"r.
"-.
"*-
.1,"r"*r.
"
roarlu homondJ
de compcntrf,te
tor pmcipre
rape ae suprdtaB.
api suUrerae,
tropostcd), ln care buauitc" por
fi trmfomare,
idsponde
sau stocato_
D.r. de rip r h dvel Dalon.I;
d.te dc enbie
d
imkte
buuri
.!b$c.
srmqrt,
257
cmm Posl ol^crF, An$dul, VADTNE^Mj
-
crp olul ]l
ln caracren?.dea antroposfcrci a$t la dvol iegional cat
fl
la nlvet naljonal au fosL sclcctarc
ca fiind cele mai
potrivite elcmcnte idicltore azotul
ti
foslbrut, daroriu conpofirni
Ior
biogeochlnice, funcliilor lo. b'olosioe
9i
lolului id slstrncrea acrivitriilo. undc_ tjl sul
utilizate in practica agricou ca insriramirto qi
in principalclc
acriv'Liti (.a
hrini,..
-a
cu4a!', "a trdspona') ce culrind toale
l,roccsle" ri
"bum lo" Miore aic atroDosterci.
I uelenden dc
rlarca
dc dc^olldc cconom cs
)r
cul.u-dla. A/orur e\lc nu n.or rJ Irani
smlial in ccosistcmclc terNtre
ti
ccosislcnele mdlne. in ttmp ce fosforul csto facrorut
limitant esmtial in ecolislemele aovatcc continmtale
Datele folosite in cvaludca luxldlor ]npo anle au fost dare d. @isic. darc Dnvind
cJ,rarcd dpc,. adc.iu(ice pn!rno pop-tdt,d.
nroduqk
asdco,t
!,
IndL{;rtd. consu-.l dc
cncrgie, dtulrib4ia rerenrlui duFd utiliae, dislribuFa apei potabilc
!i
ndagme rn apclor
rcziduale
(co'nlsia
Nationald de Slathtici, 1995). Au fosr dc asencnea utilizare date
cnpirjcc
pentflr
a c$ima urclc nuxlri peniru
cde nu cxist, dare la nivel rcsiolal sld
Componentcie CN senesc nu nmai ca suse de fldgie
ti
matqj pentru
adroposfe.ij dtr
i
ca zone de stocaro p rerncn scurt
i
lug d fluxurilor sale rziduarc. Funcirilc ln
escntiale pot
li
pqiclitate
dacd su! utili2aLe liII atcnlie.
2.2 Rsultatc
ti
dhcutli
Incercdea dc ! clabora o slra&gie adcvarI pdna
dc^olrde6 econonica a Romaniei
b@ali aial pc proljda
resuselor cat
$
pe proteotia
medilluj a condus Ia rccesltared
clabo'"dii unor prograne dc cdccrare
giinlilic,
care sd rcflo.re gradul
dc risc ccotogic
2.2.1 Cns.cinde.lezroltdtii socb-eco@nti.e
EvoluFa tenporala
!i
spatlaia a alezadlor umde ln
gentral
ti
a clor urbde in
pa
rcdff a
rosL Dn proces
sooo-istolic continuu
ticonplcx.lati
de 1912, populatia din nediul urban a
c6cut de 3 ori pani in 1966
!1
de 6 ori panl
in 1992. in &eea.!l pdoadd de tinp, iumnrul
oratelor a dacul cu 64
fi
respaliv l4l.
Dup! I 966, panicultuitd,ile
lroc*ului
de u.banizar au fos! legale de rara crescuta a
. popuialia
din nediul urbe a crescut cu o rata mai nde de.a1 populalia inLregii
llri
(199,2
% tal.a de \91,r %:)1
nai nult de
junalatc
din degterm populaiiei din mediul ubm a fos! detclninot! de
hlgrarea din a{ozrrlle mnle cltre cele urboc;
a fost accclcrat piocesul de.onceDL@c in orEe cu hli mulr dc 100.000 locoitori.
Inre 1966-1995, au losr dccldate ?t onle noi, ndca najontate a lor liind de nirimc mici
tmedic.ln
1992. cele maiinportmre 25 de orate inctudcau 57,5 % din populalia tolala din
hediul ubo, ata cum sc datd tn Tabel Dl 2.
253
?,:
(vo
nr P,ur.x: !r l
T!hrlnl2, lrnt'ihul'r urr.ct,'r in rr,.lir dr numrrui dr tu,rruri irr t995
.
N-;r;."t t*"r{*I".
B*;ri'f.;.-- | | uou r,|; d
ia, l
l'Jft
2 500 01)0 d.loctriro;
100!00- 2491i00 do l@uitri
I
50 0u 9t
qt9d.
t,^ lt]ri
20l)m 4q 999 d! lr$nbn
l0 000
-
l9 t99 dc Io.uinrl
mrirulin de 5 000dr locurori
Ptuc$ul acccldat d f.b!tuzrre suh inpaotut nrdutrializirii
d dcreminNr
Fe
de. panc
aflnli! rgNnil{tr .u dcnsitatc mde
ti
pe
al{il parlc
a zt}nclff cu nurrr slagoa.i sau in
scrdcrc dc locurrd. Disrrinula spatiala a oiafclor csle consccinta condjliir(tr dc urle
sFcrlice dii-critclor eooregiu.i, dctcnnimt. dc
qruorLr.
captlatutri tor $au{al. Ccle m;i
mafl dcisl\' ale lo.alitiilor lrbanc se obseN! in .cgiunilc de d.at
$i
podit. caract*izdc
dc o darc larierare d rcsusclft natutule.lccsrc orale au o p.fulalic
hctcrogcnn,
lnrctur
dclcndcntd dc activitatea rndLnli!le localA. cu o srrucLuil prrfcston.li
spc0ilj0d
tr
ljjnrlalii
,\srlal d. excryle pot i datc pcnrru vatca Prahovci (c.or.giunc!
7.1)
fi
V!tc! tiuhri
(c..resnhc.
62)- undc dca nli nar panc
a
lopuhlict
adive lucrclzii in rndunra
extraclivi
t,
d prclucrarc
a cornbu$bilil.r
hsili
sl
petrotului.
Inc*crcr dc a r.sLLudu,d
aceste ra'ru alc ccon.mi.i adarn!$ercin ullinii anjnultor convutsii slctate
Nlig.ara
fl)Flrlrci
ciuc oratc r dctcrnrrar dc dcnened m.dtltciir in crnn(i, naLetuir
dem.gLllice lluxunl. de
to|lulalic
dinspre a$Tdrile rur.lc cdtrc cetc kbarc .! rfclu!
coDfoncnLa tdilr:i
$r
dina'nroi a
fofnlqiei.
ace$ 1ifl aland un clict rcgaLiv asrtra
rqgnhil(tr ruralc$iimplicit.suprarolulu l{trnr rcgiune. tnjor dc 14% din krtrtut MLd.r ar
prcrduaFoxnnativdouitrcirnidiipopulalialoicuvAsrecnlnnscnrrct5-19lni.
Procesul dc imliitranirc demogrd[cn obscrvat in regiLuile ruralc a f.sr conlinuu crcrour
dupli 1966
ti
acclsti tcndinli! a dvut consecinlc supr. dctiviLrlii aglic.lc
ti
cclilihmlui
arrc ramunlc ccon.miei
Crc$l*o! spaliab a oraqcl.r s a rodlizat aLa( prin
exrind{ec ld a{rpra zonclor agricolc
tl
inDddlritc, dLt
tr lnn
rnclud.r.a sdrclor invecindrc cxistctrrc. Crctr.rc. excesila a mulror
atczin nu a
!
Lrr li ininFLuite prin .rcdca unci inliasLtucLuri adecvate. IriiNmclnk
scrvrciilor pubLicc
ir Ronania, acce$n p.fuldliilor
ta acestc servicii, cd
ti
c!.Lntiilc
iniugistrate in rllimrl doui dcccnii in &st domcrnu rcnrczin*i clqncntc chcic nr oncc
ptucer dc cvaluac a cond4iilor d.via1i.
La nivcl .aji,rnal. slarca Lchnioa a irfrastruclurii scrviciil{r puhlce este iradecvrra
ccri'rlclor mod!fto, inlidn1ind calitatea servicirlor publice necesde nnei vici decenre.
Siluali! poarc
ll prezertatil pe scnrt prin cileva citic TodLc tclc 2lj2 dc oFtc cxisrcrtq
tc
Lciloriul Roninici disph de srstene cenlraljTatc {le disLributrc a apei poldbilc, dor rund
16 vo rin arozirile nrale .u .ccstc faciliuli. A..csul
n.rnlaticj
la ap! potabin d,sl,rbulta
estr!uF vtu)NTAru
LrProLur tr
pi- br. d! rclcd c{! de tr' ;
pc
ddD ui
Liri. d n Lde R8
oo
in ncoi-r _roan
si |
1,
D r.
.cl a d. \p, r<,dddlA elr,
nlectala
in r,8 s5e/d odr nJn a b4
o0
os votunt
.oLdt a
apclor rzidualc col@rat $te epxrai. Un nmrr de 43 orafe (inchsiv
uucu.cstiull
dNtrlcdd"oclcu/arcincurs--lcdcar6recepru&cDr,t..purecpRadhito
Drn.cnhr.
de datc
lieze
are se poale obie(a c! utudnfl cd 5t% din polulalia
ti.iibeneficiza de un
sislem de distdbuirc a apei potabile
in reJea. cat qt de un sjstm de @atizarc.
j at,
beneficiazd numai de allmedare cu apn poLatili
!i
46 % nn bcncltoiaza de .ici una djn
MeagehenLul dele[ilor csrc cdaoterizal de exisienfa unei suprafqc de aproximativ iO00
ha lcrenuri de depozitd a defeuilor existerta
ta nivel nalional,
dar i! celc mai mulre di re
omte capacitarea lor csrc depr.iitr. Nunai 7 oraie lutrt prevaate
cu lsLala,ii de mcinedre.
Dleclrificdea este digulatd penlru
aproapc roalr polulatis
firii
(98
%), consumul dc ddcie
dl populdtid
rcprezeltmd 13.3 % din consumul total. Cdele natuhle sunr disLlibuile in 5:4
de arczilri (152
rural qi 402 urbanc), pentru
7.j nilioanc locujlori. Consumul
de crdrie De
op dc locuih h mul 1993 a fost de 1052 kg combustibil convcnlional.
vdto4e ce pt;e;r
Rontnia pc
locul 53 in lume.
Din puncl
de vcdc.e !2i.. ilfidtruclura principalelor
senicii
Dublice a imeeistra! o
dc
^.
I de coornL" in Jr In.r 20 d . ,ro, ate. id red,ut urba . Oa pmr,,
irLrca6a
o"o- ape
ca d,aane irca sub cdinlele scdci|or modem. Acesr fapr a iosi mai eviaeat ar!,a trO,
cand elirninrea subveniiilor de la bugeol de srat pcnna
sdviciile
Dublice a rctcvat ;xistcda
probhFel,
I Dnr.nd d;r ape ulLdr:a,v"trrua.ttur.rn..a,"iito,."r,1,.C""rgr.:n
Infidtructura atez,rilor include de Ncnenea reJeaua d d,aduri
-
care est. in lroDottie dc
57.*0" nudemzd'I /oaele dc
nd.ur, !
g 6.tr cu .,upi.irti
medic de Iu,7 m t;u1"
in medill rban
si trmDoltul urban.
Ronania dc un sroo de locuinle rclariv mae. fomar din 7744,1 mii locuDie, ceca ce
repre2inLi 342 locuinle la t000locuilori_ De$j numad locuinflor este desr;l dc dde,
accstea
nu corespund stedddclor acccptarc ale mor conditi de trai satisiicerotro.
In scopui caracrdzrrii s!ructLtii stroposibr.j, sa elaborai bilanJuL de nutrioli (N,
p)
la
' \J
ra,i nai
si
oearu ahc ne. rcs,-nr dpaflinand drkrrc o, r.pnn de ecosi.r,T... \ b.cd
lclrdrcnul0i.
Cala6S i
+i
Detra Dun,rn | (Frgua 51.
2.2.2 Elubotutea
bib4nl de rut idti pentru
RontAnu
tsitelul de nuriienli pcnrru Ro,ninia a fos! etaborat pcnrru
anul dc refen4, 1994. Srudula
antrolrosferei
cstc foa(e conllexi,
!i
modelul homomorf irctudo cel; nai inrorhre
oar.ncneslcoctni4ii
ccorornr.c. cdt c.mDdrmerrek
N rct idpo.,"rt in dr\pssi"
llqunlor dc ruLflenli mLropogmce in Dedru.
I
)
Dehdhm
LluBhA:6mc
!,
prscir4
vor []
pa@aln.a
Ccle
mtu adecvale compamtrk
tenLru a dcstue
;:l;tt:".*::l,":";1,::
J;t'#:,1#H:"1H.ii*:1t
",,iffi
lJ;]il:
;[#*-*'t*J*tu*rp*r$*"f",;$g$ffi
x*#
+
Figlh5:
Selqt hr r.giulorpHrru
rsli?irer
!tudtitor
de @. nmBar.
rc2t arit
brhtrlutut\d
pfl
Tetqio:2 .cdL|nnjii
J -Dett,Dtrnnrin
Dtaliile privind
nodul de waludre a
conpanineDt
C'proces')
surr prezentar.
.flaunlor
de Drrare q,
de ,erre penhu
0ectuc
Co,hprtimcntale
prdornmmle
itr sttuctun
SSE a udci rcgiuni
sunt ccle .eacterialc
de
:ff
"fr
-,?:ff J,:f
:ff 1#J'5:';:m:m:u:enn*"x*:i{t$"f,i
Inrranlc mair pmFu
rnd6tne.
dE 2262krVd. respecur r2a
k
prul
datordle
urrtoi dr
;"fl:i,i:
i
l;T.-J,ff
t*
ffi::::;.illi"i:
:1Ttr.n"""::"tpi,li.].+t
if,#.:!i!r":ffi!:'ilfi,,Tir",!Ti.'iJ']",j..
d,b,u,a,rJ
oe
1
2, 4a
tu !,c
:il;Hff,i:Tl"#"JX,,',"","ili
i##:,"":"i:::"
''""".
,: z
"",:,s,,'."
";"
:g:i:-,;::,"tlji:r*ll;1+#i:rmi{,{."1?#"Ttrff'T;':.#
261
cmm msrol^crtr, &gdurr v,inrNFAMr-clr brurrl
:
l
!
$
3
'""s4P
Fiern 6: Bil.ntul nuiricntllor(N, t) pdtn RomaDia (1994). ttuxurtc sunr
erprimtc ln ktrl vdo.ile din parants.
rcprdintn flurl fosfonlui,
producla
de peL.ol
a lost de 9344 mii tonc conbusr*'il convcntiomt, in timp ce imponldlc
eau ndloar la 2125 mii tone combusribtl coNtnlionat produsc pctrollde qi I r 606 mii ionc
262
ryrL)
r"da d ri
combusribil convo!flrnal
petrol. Distribulia cndslel pe cosumatori evidenliazl de
dmmca catevd dpcctc importdle: din consunnl lolll de 58470 nii lone conbdslibil
conleqional. 62,6 % a lbsl ltilizat dc idustdc,20,5 % dc
populalic
si
9,1 % a fos! utilizat
nenlru r.ansDort. Mai nult de 80 % din consumul induskial cslc datorat industriei
protuoitoarc,
h spocial indusLnei chlnie
(24,8
%), fretalurgiei (25,1 %), preluddd
loLrolului sia
cdrbunelui
iI2,7'l.),
co$Lruclii Fclalice
(11,5
%).
Din nuxurilc de iernc ale indnstriei o mdc pdte $te diiijar, cdtre xporr 1916 klN/d
ii
169ldl/an
(ingritdminLe chidice, prod$c aliDcntarc, ofcl, cchipm.nt industrial) Dalclc
rati cI ind$tria Romdiei este un mdc corsumator dc encrgio, bazat intr-o
propo4lc
smniticatjv,
pc
impoltul d maeni
pdne.
Producfia industriala csre muli mai mare decat
cc.erea nalional! PnncipaLii 1rdlsportori" de nutrienti ai lndusriei sunt produslc
indulrici cllmice. cde conLlibuie in cea mai ndc ntuur, la valorilc mal aie fluxuiloi dc
Agriculnua esLe
!i
ea cdracterizatA dc nuui nd.i ale nutrienilor. Datele obinutc aiaLi ca
ea poate satisface dult mai mult decti ccrdilc intetu. Cosumul total de hrme r'n 1994
xDlimal in conlnutul in nufienli (N, P) a fost de 132,9 ktN/@
$
ls.6 klP/ad, dtfel ci a
exntat un oxces de aproxioaliv 3 od mai nde decat nevoile populaliei.
Se
podlc do asmcnca obserya din Flcuta 6 cd aericullura csto bazltii in primul rand
pe
CN
(inlrdrilc de ingbtrninte chlmicc rcprezentald dod 29 % din intra le toiale de a7ot. i.
Linp ce ceri4cle indusbialc depn$esc oapacitatea de suport a CN
(narcii
!rime).
Acesl
dezochjlibru intre celc d.ue rdui alc cconomii natonale cslc iczultatul
proccsuLuL
acceldar al indlstrializlrii itregkr.al dupe 1966, care nu a luat in consjderare ncccsitalea
dc^olrdril elivn4ii industriale in add cu resusek enstentc
i/sau
potenlale
Tendinlcle obsetralc dup! 1990 vin sd inlareasct acc6t, allmale
!i
clc
pot fi cremPl'ilcale
Din
caleva datc
privind modificfile suflmitc in distribulia
lopulalici
activc pc dif.ritcls
ianlri ale economiei. ln 1990, cel nai nde procent al populalii hgajale era inrcgisrrat in
indusliio
(36,9
%) lmat de agricultue
e8,2
%). trdspod (6,2 %)
rl
comc4
(5
%). Propdl'a
sa schimbal in 1994 dupt cm unntl: agriculturr 35,6 %,
jldusLric
28.8 %, conc4 6,4 %.
un al! 6!ect co tlcbuie luat 1_n considcratie se ref{a ia imlacrd I]uurilor "de origjno
dtropica" de nuiricnli asupra diic.ilelor comPanincnto al tistcmelor ecoiogtcc.
llmisiile L{nale de nuficnli in ap.lc dc sulrafai ln 1994aulbsLde 284-306 k1N/an
$
39-40
kP/an. connbuda asdoulturii la ehisiilc totalc dc azot estc evidentd: aproximaLiv 44 % din
inrrarile torale provin din agricnlturi, in dmp ce populalia conlribnle cu ll_12 %, iar
,ndustria cu 9'11) % in ceea ce pnvcatc fosforul,
jmponanla
lgriculturii s1c ohiar dai hde
Jeca pentru dot, rcprezdndd aproximaliv 58 % din lotalul cmisiilo!. lind nmatd de
indusrric oo 20,6 %
$i
popllalia cu I I
,4
%. Din totalul intririlor in aFele de suprafald, 56 %,
pcntru
azot
$
38 %
pen1ru fosfor
prolin din suise difuzc. Emisiilc spccilcc de dot in apclc
dc
run-d dl) d- r1{ dJ cproMaur
').\
.r! lo!. h
)i
12 tA'.l lm'd, n . trp !c p.n ru
fostrr, enisiile specifice au lbst de l,? l.8Ploc.ldti l,6kgP/loc./an.
a ?mEn Pos !oracr]E,,^nqhdqt vlDrNx,{N{] capirdlulrr
Apclc subreree
prlncrc cel
'nai 'nar
!u de azoL din
rioulhua fl
silviculrur, Dcodece
iciinle din apcle subteran. surt mai mici dcoel inrrdrile.
sLocul dc dor i. accst
conpdtimenr d!rc. lbxudlc dc f(xtor sunt mai mici, ca majntue contribulic apa4inand
tot agLioulluii
(aproximaLi! I
,5
krP/e).
Troposfcra
ldme|le
dc asemcnea luxud mari dc azot din indusfie (enri$r
Nq reznrlarc in
n@a ardeiii corbustjrililoo, agncultud (proces
de denitrjficdc)
i] loputatie
(ddera
.omblnib'lilon Fi8ura6.
h $ncllzie biidl'rl dc nutdcnli elaboFt pontru
Romada ne ofei! posibjtirarca
anatizel
legifuni dintre SSI
$
CN d]n doua
pucte
de vcderc:
.
al cohilibrului di re resurcle nalDrale
ti
nivciul dc de^oltare al dihntotor scctoare
.
al inpacLului ,luxu.ilor de nut enfi
gtrrale
de SsE supra diiqiletor compdtimcnrc
2.2.3 RtlMtul ,le nutriqti
(N
P)
pdttu
rcgiubeo Valea Telzdjerutai
Resi!!a Valca Tcleajnului ce a fos! sclectat, penrn
elabordca bitdtului dc nurienli esle
reprezcntalivd pcntru ccorcgiunilc de deat
$i
pod\
la cstc siruatd dc"a lungul laului
Tcleajfl. un afluent de oldinul 3 al Duniril
i
are o supalala dc 300 kn?. Aproxinaliv 66%
din sulniaF Lokla cst- folosita in scop agiicoi
!i
14,5% catc eopeiitn de
ldduri.
Aclivitilile indu$dale specilioe aoestei zone inctnd:
jndustria
chimi.d, rafinlrii,
rrdusttja de hartje
!i
canon. rocllilirgie
ii
construclii de rnEini. Cea m6i mare arczare
lrbmd, Ploiegr, ste unul dintrc cclc nai vechl ofaie alc
Frli,
cu rrddii in pretuoiarca
perrolulul (i.aintc
de 1940).
dalo , concentriii ci in orafll Ploic.lri: 1086,i
mcdic cste de 20{r io./ km:. i! pcrioada 1160-1970
goducllei
indusldalej mati
il
de o *egere a
Densitatca populaliei
est foane marc
1oc.,/km'?. in afam Ploic,ttiului donsilaica
sa itrcgistrat o crcgcre importdu a
Complexitatea SSE ste loartc mdo, toatc conpdtindlele incllse in Dodcldl homomorf
clabont pcdru
n'vcl'n rotjoral de dalizi llind bine reprezenhre
!i
in crdl acesb.
Rcal1a1ei obtirute in u.ma cvaluiii fluudloi dc nutienli penrrd
aceast! resiDe penru
eul dc nfe nF 1t92 sunr ilusuale in fieljdlc 7A
$i
78. A|a dh era de aqtclrat,
compallimdlel prcdominnle
ir coa ce pivottc fluurile de nurdell sunt nrdustria
i
popxlalla,
odacLoizate de valori atc fluuilor de calcla ori nai ndi decal cele detenninaic
dc agncliturd. Cu mai mde parte
a fluulilor dc inrnre in indudiie 7048 1N/an
ii
778
tP/m provin
din impon, 5i% din clc fiild dNtinatc consuhuhi ifdusrdat
(narerit pnoe
ti
resnne encrsctic). ccloile indusdalc (pcLrol,
combusrlbil) nu pot fi salisi:cute de
r.sfsclcenergcticealeresiunii.
dispioporiia dinrrcccrcrcsi ofcrr! tiind cxrrm dehare.
264
bdi.
ii
pdic!
ryoL D -
Ptu a rn{
3
:
ir1lt}
l-lgrn ?A: Bibntul uotultri
potu
rcelun.. T.lejm (1992). Flurrilc snt
.lprlnd.to ts.
265
cmm IaToI-Acm, Ansh.luti VADI\TEANU
-
c8plblul n
Figun ?B: Bihnt fdfonlli tu rcgiu.r T.leJq. Fhlurilc aunt .rF.iD itr t/d
?
266
Agricultura
se baea,za In pnrpoftc
de D6te 5ne" nc
.
(\.
dsr produ.Ua."
rolatl
erte
Hli#;lj:"::::,
j
;"".H.:::i::ryj:L:'., r*:;;,i
;;,[il',"ffi
.';?J.lj:
I'ilililll' l#l:l YTli
o'*'''
pi'p"
*"i'i"'ii;ili;';;:
H::::::;:;:
:".Hill:T:-:-'::'-,1:.-'tjit""',f""
;e,;1.
i;
;: ;;;;l;T;;,;'"jl";
rcstrucrua
sectorur indusrriar
di, ucatr
zona in I scz, au apirut.mJiJ};bil;:#,.,
261
l""}."l i
j'J,tt{[:.i#T'ilfi
tr#,'rT:T';T,"[:'
*i:iiil:
:J;f;t:
,.i,.i,1_ii,,ffi
1il:qT'ffifi
:-ffiT,ii.;,x
::::nni"jrn;
lir:i:
drscutatd
la nivet Dfionat qr
esre dalordrd
acetura& .
*iX;":i,jil,,"T,*"H::.Jffil,,iil'fl
f"J"Jl'l'":_iff
ffi
';;:f
T,",:,.J:
:ffi:J"#$;:"H:"ri':L:l1llll:,i:,
^'*"
hdic6
noc*ilarea
impcrioai
a
2,2.1 Bitarlat
de nat ie4i (N,
p)
pestu
resian.a
Cdttuari
ffi i!:"rru;q6n6,:;ruHffi
jff
.ri*,;,.il"iirh"":;.fl
11:
;"j"#;l.i:,T:j:;",ffflili
,1f;:;,:.,fiiT"
'*.
d ,ee r" s'tr,a'c
N. d.
jy"X;:n,t;"j
j*ffi
t?r[f,jr".?":r"'*T;"i"i'#!l;i;l:l:t
jidr"';'r
jri#[."',.il'"rir#:*i,r;ill,,,ffi*il::n^",.r
ddte mrd !i aflalrua
eca cr bsi mponer rot
.o
(un".*
"g,*,.
, *;*".,, ,..
;Tt:lffi
:iff:j;
;ffifi l:fJlftj1?d;
ffi1"".r';,;,
;;;.;,
P-opd4ia
Lode a regiunii
a fct in aDut 1994 de 3366571o@i1ori,
din cde 202479locuilori
fj;l:"'i:fl:i""ilffilil'#?:
DeiNnabis'oprr'licivd
66'2 roc / hn' este mai tuica deca;
in m!diu,_u.rb.!
i,,5%j i
D"*ili.,8",i';il,jil
;?:i :J:*JH1#iJlljJ
ffiT,t,3*1:"TgiittT,:T:t,t;,;,h:;::::*"*u.;x",;:ll;ei
l,l1t
d. ilTnl
rN.
p,
penrru
aceard reErunc a io\r crdb,{ar pcn!ru
d,r rae4.
ff ffi r,"j;'j:if
i;1ffit",$:iltrJjfffi
*ilff t",:,"T::Ti
:[
;'.,.""
.
x;1:'"tffi1Tf,i,:::11ff
*,,-#:i#,:ffi
,iT:,"ff
$Tifi ii:iliffi
fi :Hffi ::
"i:i"*:'#::,1T::.:*#.stro!osrr'"
rcprezn;Le p'io
r*-"iuior'ui
a"
"ar'
3
3
I
5
?
9
canln PosToLAcHE, ,\atdq! vAD
,!
l'isura 8: Bila.ful rtrtrlohtilor (l\, l) in regiunca CnDmli, Fluxurilc $nl
exprinltcin tan,
yalorn.
din p,r,nl.zc c'.csPund nuruld f6forulni.
pc^d@
dmhtd: rone
I
pru.ncr(vd
)_pMqafla
Eluunle dc ftdn4i gmcrak
de agncujhj.d
$fi
rr
dxbrre
).
caL qi
crre
(m@fimotch
mcdrutu:
diMloruk
attu cnre
ndBnje
tmdusE
vedate
apek
de suptufa{4
subreruc
tr
uoposred
nccsdt
de hrand penLa p.putatra
si Denm
produclter
ede diriJar6 pnn
inausrie
ll
conerl
Pioduciia
as.icoli esre mult nai nde decal
almalele din reg,ue. C* mar nde
Ilanc
g
.arR arte rcBiunj ate
tdrii.
i:YryT
lr r'-
t;.i*;
Trbelul3: lndn&trm
d dtrlentt (.ompud
ti N
ti
P) din !p.le $bt..rnc .te
t99
f*li5ff1[X,T:"i1#fffi|%"J;ffi;g
fi:15*';:[ffi
asrio]e,,em,
si
i r-o
::i,i:iilfril,E:tH,:
Hiff il*'ff
$";1i.t":y,i#,ifl lr"fl.j,1;ni:;#
,:ffJfl
"til"Hil1,JHil
*"r,..'"
ort* a
";
*" r,""r,""-r,
r,
"r "+""i1:
"iii*
FIuuiLe d< nunienli drn agrjculnr,
dsrjbuire in aDeir
obscna
drrer npactu. m&; ar **",
-,0"
.*;,*,#o,l5jli,:",i;iT,H;'._T*i"":
nuhffFln!
in aple subretuc
potualca
apolor subter.nc
:*i.i:?i,#::#f*y",r,"",,iliri#.*#l.,lr:.frfr
.:.#."?ti
ru'ii;.'i'il.i:T#ffi-l'iili
l,lli
i#i"ll;#i"i,:f;"$
l :i:#::ii
yjli'J:;,[":"#.
fJL.:,f#,ff
,i::,.,J#::l:i:":;]?,i: ;r.:ig :: ;l*k
;:
ale reziduale provenite
de la populalie,
din industrie
d
agrjcultura.
;#y,"n
T:i*:i;.
J"#,liJ
i
x*":,*"*.."::lffi:"",fr{","1.1"*:x,HiT,,i
er#d:fl
:r3y;ffiTl3;J:r"#i'#lt"'N"'*ap""-.,.iair;.
4 TERAPU DL'|lIiN DE lo3
5 zo\Esl,1{,A!ff
ALt m,iR[
CA
-
C@cenrraFa Adsisibrt,
CMA
-
Concenhtia Mdimd Adnisibils
Potru complii szolului:
CA
-
0,0 mg NHa+fi
cA
_
0,0 ngNo-, I
I
cA
-0,0
45.0 msNO.,I,
Pmrru cmpurr foslorutui: CA 0,0.0,tmspij,;ti
CA 0. ! 0,5 ns rO1 I'
269
{ rnnoPosfu-^dlr,,^nchdlliv,{DJN}r^Mr
c'proruL!
2.2.5 Bilanltt le ttlri.'Ii
(N, P)
penttu Deha Duddii
RcciDnca
llclra Dunarii
(rlgxr! 9) a nNt d*crisd ca ud diitre
principalclc tipuri dc
ocorclLuni si
in.hde trci ecorcgiuni dc ordinul dor. lsrc un conplcx heierogen
li
dinar;ic de;oasislcmc
de tipui difcdtc. dilate in stadii succesionalc dilerilc Cca mai
importanLn
sdpraldll atallirc
cc.sistendor acvaticc
a1
uncdc
(aproxrmaiiv 447'
ll
Domimnte
suL supratclele lmedE, slprartlele innndabile
li
cele aovdrcc,. accstca
acopdinrl 25,9%. 14,8%
ti
rcspeciiv 19.37', ceca cc rcprezinti 60% din total. I'r ciuda
tcn.h{elor
d cxtindcre maiil.skta dc sishclc dtropice.
ptrrccntaiul accslora cste liniLat
Nlodeiul h.rnonorf
elaborat in nrma daUzci sistemului cste in acord cu trlsdLnile
sislcmului rcal, caractcrizdt dc
po.dcrea slructurall
li
tunclrotala ljmrlal, a sistomlul
anlropic local. Din modelul lonomod comllex urilirat pcntru cdactcrizdea celorlalre
rcgioni, compadimcnlele
cu
pondeie fodte dici de rcprczentde (managemcrtur dpelor
r d/idualc. smagenentul dctenrilot an inst negLjatc.
Trci carcgorii dc ecosisteme rcprezcntate
dc: mlaqtinl
i
tub&ii, alealc liecvent i.mdate
i
lacuri
!l
hclc$ee sunt
prczentate inprcnna, deoarecc de dclin cel hai inportdn rcl in
Bilanlul de nutrieni
gmcral obinuL
pentru rcgiunea Delti Dunrrii
pclrru annl dc rcfcrintd
1994 cstc
prezental in lignra 9 ,^spcctele cara.teristice
pot
fi sintetizalc in umdroaidlc
L pclc curgitode
(bdlele Dwari) su! tnnsponorii oel lnai impo dli ai nutrienlild
prin Dlt, Duarii. lnirilile dc notric4i tn Dclta Duntuii pri! Duntuc rcflczintl nrai
nuli de 98% dln intirilc totale Celc mdi dinahicc conexiuru sunt stabllne cu
comflexul dc ecosistcme nprezenbr
d. mlEtini
i
turiaril, dcalc rreclen1 lnudale
iacrn
ri
helcttct. complex cc de1itu rclu]
pdncipal in funcliondea Dellei Dunarn ca
sNlem rd!po!. Pentr! accst comllex de ccosistene a fost cvaluali o rc.1oqte dc
alioximaLiv 700001N/an
ti
2900 tP/M
2. Aericultura
prine$c aproadativ
0,5% din intlarils d. nuirictti in regiunc Fluxurilc
rczuhal din aCriculturi corstau i.
ffodusc
$imale
ii
vogelalc
11
au ca dost'nalo
indusfia cone4xl. Capacilars dc supoit a ecosls!.nclo. agncole cste Dull ma1
mdc dccaL necesdrl de hranli alpopulaiei
fi
dimaleld din rcgiunc
(cde a lbst cstmat
la 1li,2tN/an
t'9,5
tP/an)
3. Ilduslria sle fodtc slab rcffczenldr, buandu_s in excluivilate
l)e
CN al rcEiunii
Fluxuile de nulricnli cc coNtiloie nnpo("
$i
extorr'penhu industiic
corcspund in
pincipal actiln4ilor .omcrcialc
li
nu acrililrlilor dc prcluctuc industdala
(inpod dc
icnil;atri. cxpo de produsc vegerale, minalicrc, lqnn
li
stul). ca gi in ca^l rcgiunii
Cdldraii, coneliunea putcmic! . CN cu econonia rcgionald
este roflcctate de raponul
lnxuilor de lmport
ti
ciport alc indtlsfici,
care 4c valode supraurtdd
:70
?=
6ipntrrLvot []-P]fu.u.a
O dezvoltm dunbild ir
lisciculture
prdcde
o aptur
mual, de
lEte
de ?000
_
8000 bne
prestband
angaj&ea a 25 - 30% din Io4d de mutrce aciiva. .^ctiuurile
tradiuoDlc
in Del;
Dutlij smt recoltd@ srututui, pdcuiLd
si
ag.icdRh.
poren,ialui
de produqi;
al stuftlui 6te
mai mae de I U mii loneL/d! din .arc 29
_
39 mii tonc sot recoltate 6nual. aiiguardu_se
o
ulilizarc duab a a a.cilei Nwse. in mohentui &tual, !c*r potcnlal qlc
hai na.e decAr
pdibiliidtilo
de
'e@ltee
ale agenlild econonici,
dabnLn
"".1-it".
.* a" pr"Or"t
"
i" ._iii
cu preFnite
ofcite de benonciai,
baz.i tehnico_nareriale
inadecvarc qt
;nrer*utui
ieaus nl,i
iilta! de ituroprinddile dc cclubzr
!i
hanic Fondul forcsrd
src de aprornativ
1810 n,i nt ,ar
cape rtea de sl?or! pstru o dcaolr.re dualit! de 66 mii inr dual. L{ploat&
euali dc
nde lemodA *t mai mici decar ace4t, odirale
9i
dtfet s-a fomat o reTdi imponetl.
Structura dnografi.A sre shane lcgar, de CN at Deltei Dundrii
fi
dilanica sa rcfleoLe
tendinfelc gderalc
obscnal Ia nivel nsliolal pentru
ccorcgiuile
cu &rivn4j emnon,ce
b@tc p
r.suse rege!trabile.
Populaiia din Del1a Dun&ii a f{Nt in anul 1997 de t4015 locuiron.
Sludixt dinamicll
denograli@ a 4r!ar un naim,in 1966. dupd cae a urmat o desclegrere
contirud, de 1,3
pro@t. pe an. In perioada
1970 i997 poputalia
Dcltei
Dunrrit a scrnt cu aprorimariv
7000 locuitori
G3
%). in ndiul urbe des$e.lrcres
a f61 cu
q4Z,
ma nicd d;cat in cet
ud. Populatia acrld (aproxibativ
6000 persoee)
!Wrezi!6 42% din popnlaia
tohtn
g
a
',Ta apro\rnalr ,olbnld in
tenodda
de ro tqo2 tJ,7. Lrr,; o mdr presr.re
"
t,
pd.l'e,
nedn8dule auoa ihrjei dc m-ncr. cees ce prcsJllre
sLs trdcd dc n. I tor, 1 dJ
mnca
)r
r uor {Fe de retotud
m.i rdr pc-Fu poputatie ,.lJsr,rrJt
oc Lerccrr -
)l
Proiectde DclraDunnni t 99?l
Din tolalul pol,ulaliei angajare,
mai mult de 6j7o
0250 DsoaE)
lucrcaza in rMuri atc
econonjer
bslate pe u|l.ydea r$ub<tor regen{db..e: perunr'ir pijcrlrt.lrc
rt,-0
p.^ode).
agrcultura r1550 Dcuoanej
)r
sitr cu.ra r/n oenoaer. in
"r.
*r.,.,1
neagrl@le. lucrcua 33% din populatia
activd, fiind disrribuiri
dupd cb nrneui: trlnspm.
conslruclii 22%
0100
persode). educale, adnilislralie.
sanatate E,6%
(430 pe6oue),
com4
$
almd'bt1e pubiicd
2,I 7a
(103 peBomc).
Acesle achvitrli conomice rradilonale, buatc pc resursel
rcgercratil, bbuic st fic
dcaoltatc in viitor dodcce, a$a cum s-a a.dia! capacirarea
de Nporl este mai mde dccar
cxploatarca muali a rosurselor nanrale. Acesta va contribui la
pr_nmrca
structurii si
lihclrei ecosistemelor naturale din Dclla Dm{rii
cmen?rxTor-{cl4
AnchcluF
V-ADjNEANU
-
C.pit l'nn
Hsng: Bllrrlld notriqFot
(N, P)tr Delr. Duirn FbtriL rut dP.lmtch l/$'
valoril. dln p{tu14 coBFtnd nudlor loCorulul
272
Dc^ox@dnbjD
@re{ prucrdlvot
t)-pdtuar
t0,
Procsul accciqat de urbeizec
sub impactul lndustnalizriii
sa realizlr
ftr6 .sjsurfta
intrdtrucluii adocvate
fi
d indu rnoditiclri in wotutia structurii demografice.
Metoda bilutdui de nardale (Saccini g
Bmner,lggt)
esrc un instlment
valo.os in
analiza rhlioi dinlre ssE
9i
CN. Aialia efecruatd la nivet ,alional a rclvar ;
dezechilibn idre cl doul rrmun principale
ale cconomici (agri@ltun
si
iadustria)
ca ;
intr.rN)j crnrce idskie, dc nalenj Drime
!r
trrsi. rr.*r.iu,p*
^,i"r
""-nli
orn rc obre!Ivejcsnaleg tor'le rcsttuclurde \o.io.(cnn@ica
Nccesitatea restrucluririi ssrorului induslrial a rezultar de denflca din oaliza rcaliaG
penrru
rgiunea Valea Tetcajmului, rcgiue dohinaa de 6cmen@ de ,eesrLdliite
Anana prc2entatd polru
rcgi!rca Ciltuati, reprezntativA pente
ecorcgiuitc
de campie.
ealJ c, d.qla sut donbare oe a8ricul[!,,r
se bre.a pe
CN at regiuir. tmnacul
rczduate drn agioltu,
tuupid dpetor dc srpEfala
ir
frcdh;e, o
onsecule neca tre auprs \dD&tlri poDul4:e..,.pre.n,a
o pnoflrare
in <Breclh ,.r,.4e
Rezdrdcle aplicArii metodolosiei bilanlului dc nurlienJi penlru
regimea Det!i Duirli au
ardtat cdSSD $ luead apro.le exclusiv pe
CN at accsrei rcgi;i
!i
au retevsr lorodar{
rold sau ln retmtia de nutri@li_
cm.n rOSToLAclrE, Anslrlut
vADli\EANU crFbull
ANE)(E
Penru a elelna fluxunle de Ntlienli ce con@ta?d diforitete
"procse" suna necqore date
des!rc cetitater
ti
concentraJiile mt i4Jilor
(N,
P). Pedru cel mai mufte "buui", acestc
dale sunr dislotribile; alte fluxuri matdale
pot Ii numai slimale.
Cele nai impondte nuxuri de intrm
9i
iEne ale aceshri "prccs", ongin@
t
destimJia lor
sunt
prercdato in Tablul 1.
T.b.hl r: Fbru.iL do htnrc
ti
ictirc pdtru .grialtui4 odgire
ti
dBlint|t lor
- -,
*#dii{a#ffiB 5a!"h-..;
-
-:a
gitlddtrffi
-l
5iGfim tt
Datele
lrivird
cflntata de lngr4dminto chinicc aplicate
!e
ldouilc agricole, produclia
vegetala
ti
djmsl6,
precnm
!i
volunul de 6pd utiliza! pmlru irigalri au fo51
p.elDat din
slatisticile natjonale
(Cmisia Nalional, de stalistic!, 1995). Concntratile ln azot
t
losfor
al
Foduseld
vegetal, respectiv einai folosile pmtru a walua tuuilc de nutrienti
co6DruAbare sunt dDrlsc in Tabelele 2 si
3.
Trt.ld 2: Cd@lEfilei, eot
ti
fo{or rl.
prnt.boldor prodle vcget'rlc
Obdut
prntclFol
ti
pndw
@d,r)
:*aq !f, i
ii
sqq!{!mqF..
MJ"z
ITFIIFI
#
5A
w
ai
tiiiilll
t_l
Dc,olednbilr: briesimdic! rvot. tr)
pstuarflr
'1
lq!l!
-;
Trbclul 3: Conc.trtnlilte ln zot
9i
forfor ale prirciDal.lor
Drodus. .nimrlLrc
Conlinulul in uot
i
foslor ai alei folosite
pntru lngali, fgLerea animalelo!
ti
pisciculLue
s-a calculat co.siderand o m.mlrati medie de 2,4 - 3
g
N/mr.
Pentru a cvalua necesml de hrdd al eimalelor
(in
uor
qi
fosfo) ea tlmlomat intai
nutrd de aninale dir ficcdo specie, tunizat de statisticile nalionlle. r^n unir4i G\rE
(crop vichEinheit). O mitate CVE reprendl nrltnirui de aninalo ce corespunde unei mae
de 500 kg dinal viu. Utilizdea a*g|ei metode
pernne evahna ala1 5 noesdului de
llmi cal
$
r cdtitrfilor de dej@lii
lrodus
de mnnal- A!tf], @rdea medi de roi
pmtru hiana oste 61ima1a inre 140-160 kg N/GW; id c@filutul in srr al dcjccliil{r
produsc dc fiecde spccio de uimal esto prezdtat in Tablul 4.
Tdelul 4: Factorii de convcai.
ri
$tlhr.a @nfnotrlui in uot .l dcjefitlor
ol@Ucrc @nfo.m nctodci C\aE (K.as
ri
colab, 1994)
:ili-
l,i
:
--!et{F
l
lti:
Acedta metodii a tosl vdificatd
prin utilizdca lclaJici:
@$aun!l
it N al hr@ei)<ctufuun l t' N 4I .a4i4filor)
+ (piet
lqi
stt
ta&
ie .MPuti
cl azot) + (@bliradtl
in N al pottuselt anirt^uqe)
Intdlil. d ,zot
$i
iosfor in solul agicol pdtr iNimantre s-au apreciat conside.atd valdile
nedii dc 2,1 kg N/lE
$
0,34 kg PrE. Depucdlo atmosferice aD fost catimate intrc ?-10 ks
N/lE/e
$i
0,35-0,65 kg P/ha/an.
Fixdea eotului atnosteric dc cdlre microorgdisne a tost evdluat inhc 50-250 kgN/ha/d
De
ru lercnuilc cullivate cu lesuminoac
(mazaro,
fasne, lucmd, soia)
qi intrc 15-50 ks
N/h,r/m
pmlru cclelalte cultui- Rata de pelcola.e din soluile aicole variazd in f!rc1ie de
cantitatea de ingrqamant aplicat!, regimul hidrcloeic
fuieclpitalii) si
lipul solului Ea a lost
aDreciatd la 10-20 kg N/ha/d
ledrn
spratafa mabill
qi 5 kg N&r/6
peffn suprdfetele cu
215
cafrmPosTor irrrqAn,ElultV,{DINEANIJ capiblulll
paji$i. Per@larea fostb.ului cste nnlt nd
pliin
lnpo atii lid esLinatd 1a 0, I kg P/tra/o.
Acestc valori su fosr imulljle cu supruIrla terennrilor agric(nc cultiv.te penLru a sc obinc
Prdderilc
gazoase de azot sc
produc priD procesele
dc deniftiticarc
fi
volatilizrea
comDulikn ou dot din dcjc.jiile eifrslieie
!i
nrgr4amintele (ooare
in femc sau aplicalc
Rarelo dc deDitljficdic variza intr-u inlcnal foartc larg dc valori (inrrc
t-25 kg N&ah) in
fonclie de ripll de sol. reginui de precipitalii
ii
sorplusul de azol din sol (dalorna
aptcerii
InteNalul de vdiaiie folosit in ac6tc caldle a iost dc 7.5-10 kg N/ha/an. Apronmariv
15-20% din conlinutul in azol al dejeciilor aninalieie stooare in le@e
$i
10-15% dil cel
aplicat lacnurjio. aglicolc reprezintd piordd de conpuri volatili.
Proccslo de doziue dDc la pierdclca
a aproximativ 4 000 000 halan rcrcn agricor, avand o
conccfiatie tlcdie dc 16 kg N/ha/d
i
2.8 kg P/ha/ao. Din caditatca total, c parisc$e
stul agricol, an considcrat cd 60% ajung in Iinal ifl apcle de supruiiri
,
reslul firnd
deruzitaLpe alle soluri.In apele de suprafalii ajung de scmenea inju. de 15% din dejeqiile
dnmaude. Aproxinativ 25% din fermelc dc slat smt previzute
cu sisrm de cplrarc I
apelor rezidnale, prevlzute
in
Ecncral
cu trcaptd neceic,
t
biolog'ca. Eficjenla in
idopirtarea nuhi${ilor s fost consjdrata Ia 25J0% penttu
lzot
!i
25% pcntiu
tosibr.
Sildculturi
lluuile d intac dlc acesrui "procs" sunr reprezcntate de depmdile atnostunce (to-ii
kg N/hr'm
i
0,45-0,65 kg P,/ha/an)
t
litdrca azotului atmosferic (20-30
ks N/ha/d).
fluxurih de ietirc sdlL datoratc proceselor de
ldcoldo Gata
mcdic considdari: 25 ks
Nldan
si
3 kg P,talan). denitrinoarc (i-5 kg Ni!a/e)
9i
lnie loi de plduri (in scop
ildustnal). Mda lcmoai utilizt, ln prelDclirile
jtrdlsrrlale
esle cuoscDta din daiel
stati$cc. id concentratile medii utiljzate
Fcntru
calculul fluxurilor de dot
ti
losfor au lost
dcr l,j 2,5 g
N/ke lcm
ti
0,35-0,45 g
P&g lff.
Ccl mai inportete lluufl de inkde pcnhll ac6t proccs sunt celc datoralc cosumului dc
cneryic, apei polabile
i
bunurilor cu tihp de stalionaie in loouintc mai mlc de I an
(alincnie.
ha
'c,
dctcrgenti).
Consunulde
aiimente
!c
oap dc locuitor cstc cuoscut din datele sratistice Ia nlvelndlional.
iar conconralile ln dzol
$i
fosfor alc principalelor ptudus alimenrare din dare de litoraruri
(vo7i Tabclele
2. l). Pc baza acestor date $a calcula! (pentru
anul 1994) u facior dc inrarc
pnn al'nente dc 5,85 kg Nlocuitor/u
$i
0,69 ks P/locuitor/d.
A fost de dcmenea considcrat un con$h mediu dc l8 kg hartie/ loc/an, cu conccnrial,ile
medii de0,3% N
ti0,05%
P.
:76
Dr^dlbR dmb'r.. kum
I F{r,
(Vot
tl rd'q?jn{
Coniinutul modiu in dot
i
fosfor al apci potabile a fo* csnnat h 6.7 ms N/]
si
o,? mg
p/1.
Inrrrril de rutric4i deteftinate de consunxl ditcrililor combusribili sau calcurn pe bdza
dalelor iumiza& de stansdclle naiionale
i
conlinurului 1n nDtriend aFccia!
!e
baza dateror
din literatura: lcm 0,6-1%N 0,1 % r; pcLrcl
0,05-0,5 % N; carblln I
,55%
N
si
sub 0.1% I
Factorii de omisie dc la
populalie, pe bua cdrom ed calcular fltl1urile dc nulrioti
penr.u
dpclc rc?rduale nenlrnc au lost de 4.7v

\4oc.iror'd
ti
r,.b,2 <g Pl.curro;; Un
procent de i5% din cotirutul in azot al alimontelor
ti
lGi2% din ccl in fosfor constituic
de{euile nmjer solidc.
Intrcaga @tilatc de dzot conlinut6 de cmbustibili ste emisn sub f(ma d oxizi dc @o1 i.
ftposlbii, in timp cc 90% dio co4inutul in fosfor al acstora rdmane ln couta reztrlkta in
Pmtru acest '!.oc6"
deosebit de .omplex, e include toate activitdlile industriale.
lrspdhrlle
9i
come4nl, estc foanc dincil de srimat toate fluurile. De acea, in
bildFrilc efectuate la difqitelo niveLe de malizi
Gegional,
natlonal), au fost calculdre
nunai fluurilc comidtrato relev&te,
senqato
dc ramurile induslrialc bine dedoxdle:
indushia chimic!, industia cnergelicr, indushia alinnt{i, indutria fibrolor sjntctloc,
idustria dc medicancntc.
Dintrc fluunle de inlrare, cel mai importdt stc cel generut de mat.iile
primo
asiguaLe dc
rcsur$elc nationale
9i
djn inloft. Necesdul dc matrij prime qi natenale a fosr cstinal itr
tunqie de
productia
de buui iDdusriale
i
conlinul'n accsto.a in
'.t
qi
fosfff.
Illxwile de ie{ke @1c mai lMi Mt dcLcnilalc dc
prcduolia
de moliac incr4iminte
c}imior (oalculate pe b@ shnsncilor naionale). cartilaloa de deseuri produsd dc diltrilclc
rmui ale hdutrici
ti
procentul valorificarii lo! au fost stinale pe bua datelor piezcrtate
i! Raponul Minislcrului Mediului dln 1994
$
mltinutului aproximativ in ulr
ri
Iosror dl
acostorai lem 0,6% N, 0,1% P; hArric 0,3% N,
q05%
Pi tqtilo 5% N, P Deglijabilj
picl
50%N, P neelijanilj alte deqeui 0,1%
\
0,02% P.
Caloulul fluuhi de nulridfi pcntru apa reziduah industdald sa etecLu't
band
codr de
umftoarle apecre: indnshia rcstituie aproximativ 71% din volumul de ap! captat, din cde
aproxlmativ 62% N a n@sital epuitu. Restul de 38% intrd in "proocaul"
hdagenennl
apolor rezidulc. incircarcd sa in nulrienli varid in linito foade lagi, in fuclie de
sectqul din carc
piovine (valori mdii utilizate 1214 ng N4, 5 nglr).
Managcmcntul apelor reiduale
conlinnhrt ln fltrienti al efluenliior dc la statiilc dc puate a apelor rezidualc a tost calcdal
pe be ircdrcarii ir luenlilor
!i
eicicnJci epullrii cslnate
pent'I Acdc nutrient in lihclie
do treapla de epude. Conlinutul lotal al enueniilor cstc sMa incrrclrii
(N. P) apclo.
rcziduale nenajde
$
ccloi ndustiale.
PoDtlu
popL,latie calculul fluxurilor se efcctuc@a dtfcl
Nin Wan =P'n
-
b-0,E + P. t. c. 0,7
P rs k{M
=P.p.
b
.0,9
+ P.
p
c.0,6
cmm rosToLAcHL tushclup
vAflNeANU
-
caplbu fr
?
-
nmd."ul rolal al locuitoriltr;
b
=
proccdajll popllatiei coneda| ia prima troapti
indQrrt{rii nutientild: 20%
ldtru
N
ti
10% petrtru
P;
c
=
procentajul po!trletiei co&ctate la keapla biologicn
irdeptilrii dtrimlior: 30'10 pmlru N
i
40% penlru
P;
n.= factorul de misie pontru @t
(4,79
kg N4oc./an)
p
=
faclorul de flisie
pentru fosfoi (0,62
kg P,{oc./d)
lncdrc@a ap.lor reziduale din indultri in nutrienli a fost calculag @ ajurolul relaliei:
tnodrco@ in N, P=
y., .t
(t ..
+
t
-c ..),
nnd.c:
v
=
volmnl d alt ltat de hdutrie
I =
procentajul
d a!6 ce se rstiluie
i
=
i&Fu* din cetitarea lotald de ap, reziduaE ce n@sitr e4@e
n
=
prccclh]| de api rczidali n@prrratd
t -
proc@tuI do apA rczidualn opuratl
c = colcalrala !'.triotilor (N, P) din apa rczidual!
e
:
encjenta in indollrtdea otristilor
Potoltialll dc dilulie ! Auuild mreriale lnh-o rgime este derrminat de reSirnul hidrclogic
al erci r$pative qi de o
jmpofianti
dasebftA deoee innue4aza caftarea apei. hromirca
unui bildl dc ma1riale peniru
o rcgim hebuie sn se b8zeze p cmoEra flu,Nrilo! de ap,,
Uu\r e digur. transoon ul nuureDtilor intre dileriLele ee]|lln
Percold$ apei din alelc d supraf4n in cele subleree a lort alreciarA ca rprezentand htre
5r0% din volmDl apelor de $pmfali, acst prccnt
varihd vid@t d la u bazin
Trslml apoi din apele lubtrane in cle de suprafala poare
f ddu! din urnalodea cuale:
percotare
=
pecldwn
-
aspota6p'n6.
-
cu/serca apelor d. sup.afotd
Proetrhll ce rFezj n @ntritutia slelor subterde la alDuiaM apelor d snprafal! vdiad in
limite d*lut de largi (26,7% - 48,3%) h nnctie de ca@teristicil nearrui bazin hidrogdc.
epur@ (5,2%),
cficicnta
epurare (22,174
encicnta
D%dM dnllit* bore
n lF.hcr
(vot. t,
pstu
a m{
AIBLIOGR.4TIE
BACCIM L
fi
BRIJNNER Llt
(l99l\,
Me{ebolln of@dtftpoq]l,erc, Berlir sfiingqvqlag.
INSTITUTUL PEMRU CTRCETAIB
9I
PROIECTARB DELTA DU\IARII
{1991 &alopi?
Mad h nffifu BiNlerei D.Ia D,rdr,i -RaFrtul dul, Tulca
cONSoaIIUM oF IRoJBCT BU/AMi2A/91 (r99r,
Nubiet Balaug
Jot
Darthe Coutia
-
coMsIA NATIONALA PENTRU STATISTICA (1995),
,tMtut statisti. o! rid'niei,
B&ugi Editud
si
Ateli@le TiDografice M.toDoL
COMI]EIUL NATIONA! PEMRU PREGATIREA COIIFERFTEI MONDIALL PF\TXU
ASEZARTLE UMAM
@a.
r 9o5r, Hdbuot D
-
R.potulNalMl4l nodani.i, Btct.iIi.
X,AAS,
'l
. FLBCKSCDER H
,
BRLNNER. ?.H.
(
| 994), Sd.hrrb lle der be6ab. TU W Rn,
Inlr fir wsdaore hd Abbllwin clEt, Mft.
l I\,'ERSITATBA BUCIIRF6n
(1993)
Dirtrenti.nd e@reerdilat din Ronania
rqtu
tutuMo stdtii lor Rlpoi final Bu@Eli.
VADIMANU, t
,
OLTEAN, \,{., CASTESCIJ, t., VAJDEA, V., COLDE4, G, MUNTEANU, T.
MANOLEII D.
r
DOMTA N.
(ton\.
"Cmptt tl! resiM @lastcd
tt
diJqaie@
cmregin or di" Ronli,titt".Ia lledrul l@njuitt6, t,2j
@.3-6.
CAPITOLUL I
ANALIZA CRITICi,I UNOR PROCEDEE, TEHNOLOGII
DE COLECTARE,SORTARE, RECIC LARE, REUTIITZARE
A DE'EUNLOR MENA.IERE SOLIDE
De?voltd@ dunbft dc ide4ia dc a rclcota politica
!i
sLlalcgia p.ntru
dcuolt rea econmic,
ti
sociald corrinui
G6lrnud)
Gri ddmqdu .aliLilii mcdiuluj
rj
Ara cluizarea rcsmeto. naluatc
de ode depinde elivitatea med in viitd
$
prin acessra dc^oltma cmtinnf,
Reconddlrlle pntru realizarea de^ollrrii dnrabilc sunt:
.
nuxDlsDbsranlelor necesdre in difc.ir stadii de producerc,
consum
ri
utitizarc ar rrebut
sd ic adnlnishare astfel incal s! se iacilitea
ti
incucjcze idfotosna
ri
recicraEa
optlmt, prin &edta eviand irosirca
!i
prcvedrea
epuizarii srocului dc resurse narurate,
'rczcn
orul" de naterii pdnc fiind linilaL.
. producerea
ii
consunll de nergie e trcbui sa tc opnni?ar in tunclic de resusctc
disronibilc
GalionaliT.at),
.
consumrn i^n socrerale
si
m.dtt de viaJi tu trebui lchimbat nr conlccinF.
ln .ce$ conlcxt maegcmentul deicurilor ocupi un rol lnpon&r deodece dcfcu.ite nu sut
nhai o
poteniiaE
sus, de polude dar ele
po!
corlrilui
ri
o sursr dc brrerii prime
'Iendinlclc
actualc prlvind abordsrea probtenei
desurjld rrebuie sd
ind
conr dc
-
niorordea cantitilii de deteuri.
ii
-
evitdca polurrii tuedn'lui.
straregia DodemI dc mmagnonl a dc9cudlor a pus bazde \nei ierorhizdn a octianibry
.
Plcvenirea alar4iei doreurllor,
.
Tratrca deleurilor la sursd dc gqeEc.
.
Prodovarca reci.i{rir. refolosirii, produccdi dc conposL,
.
Optinizarea mctodelor dc climirdc lnald (depunqc
in gropj dc gunoi, incincrarc)
pcntru
delcuile ce nu pot
fl lltfcl valorillcatc.
O dtcnlic dcosbiLd trcblie dcordaln dcreudtor
periculose,
speciale
$i
{lrme
prelenirea
apariliei lor.
lronoveea
la maimtrn a rccicldrli
i]
dc^ollarea unej strucrui binc
o,edizulc
dc clihildc a lor in slurel!.
cdlitalea dc dcfun benajcro solidc provenit de la populaiic
Ai
din &1ivi1rlllo c@crciato
au a1i6 6cmenea nivele hcat crccazd ploblcmc mui sistm dc mmgement corcc! at
tcrltonllui.
Ace{c problcne nu pol
[ rezo]valc prin amcnajarca dc noi spalri po1ru
eropilc
de gum'
sau pf,n innaldea dc noi incincuoarc carc sun1. ooslisiioare
'i
ridicd
problen
conplcxc pnvind
sisrenclc dc
lrotcctic.
280
*
rr^dts.s dnbru: rononFrudie(vot.
l
psdstnd
Aslibl managernenlul degtuilor nendjc.e solide rrcbuie abordat dinrr_un att
purct
de ve.lqe
ri
anunc sclimbarea mtrtdtrltu' populalo
!flnu
d cosider. uelc de5tui mctuiere
(hdnE{anon.
pl6uc, sbcld- mdeFalcle nerdtr(
i,
oerdelat,e.
mdltria o,sanca erc.; ca
suse oc ma@tu
lme
secunda.c.
Pentru a putca respunde neclrui dcndcrar al srarcgiei modeEc privind
mdagdcntul
delcuiior menajqe solide, esrc neoesnd orgmjzarea ut
tmsame
comptenehtqe p.
difaile planui
dintrc cd se
pot pme in evidenti:
l. PreveDirearpdilicl dtcurilor:
1.1. Lt biteld yoiecrdtii prin puqea la punct
a mor loncopte 1n scopul realizdrii uDor
piodNe cD tidp d.i indelurgat dc uriliae, aao sd poart
fi ulor dmontate h vodered
iepalaliei diferitelor pi4
j
oonlonente,
1.2. Lt aitelal Mufui
Vadnsld
(1n lnhep.indqi)
- prcvenire. pierdedlor prin lnbrrDat4nea
metodelor de rrdsDorr
si
depozrare d marerialelor. iLroducsea intrclineni prctenDle,
ratr/d;a unul
(mui
de pregnne adecval
ti
qe{!r6
notivaliei opdatoritor,
- iftroducor@ tehnologlilor cunte cotelard cu creitr@ intdesutui
Derrm
prodl'rele
ii
nuxu.ile rccudde
fi
cu tralsfomarca structnrii liDeee de
Droductie
slre ft ncbcd sau.h'ar inregrard,
'1.3
Ls nitelul conMmatowlur\ witdea co$Dmului exagemt prin
adoptdea mui mod
de via!6 slndtos
si
chjbzuit.
2. Trrfara dteurllor Ia sun{ dc gennrc:
Incercdea gasidi uor solulii de lrarare a ammitu lipui de dEeud la susa de
generare
ii scopul rcducerii cutitAiii &ostua ce uma, a fi ulrcrior hatato sau lininate. Un
exnllu de accst fcl este cmpostdea degeurilor orgdiG in locuinlele individuale
3. Reciclare
ri
refolGi.@ difentlor tipuri dc deteurl:
Succsul bxi progrdn de reciclare este asigLrar daca este analjat btrgul circuit
Si
Asiguwa
"resunei"
de nateliale @ mcaza a fi r.ciclatel
-
Locul de provenienF: de ]a loointele individuale, din activir4i comerciale, de 1a
inrtitulii
publico,
din acnvluti hdustrialc etc-
-
Tipurlle dc naterirlc
$
c.nnt4lle ke rezulu din difqilele locuri,
Calitati materialelor ce umeazd a li reciclale (iranio cualr, nicE ftrd capacel.
af@ e de ncral ctc.)
Arigmrea netodi optine dc colectaro a deleurilor
Colectee BelecLivd
pe diferite ti?ui de ds*i
Gticu,
metal, hadiscanon malqialc
or8eice e1c.) la su6a dc gocrd, sau
Colctare selecliv, mix!, (combjnar@ a dour"trei tipui de detewi intr-un rccipierL
$
lltorio! s.pdqea lot la sursa de
dqde,
sau
-
Colcleq sclcctiva a diferitolor lipuri de deleuri
lrjn
pundea la dispozilie dc
conrainerc in 2@c de mare lrali., sau
2al
.
Asiguiara unor cntre de stocare intrDedhrn a difedtelor tilun dc dclcuri cu
poslblliiaLca
dc
tre-pr.cesare
a aceslora (triere
in caal ..lecLirii scleotive
'nixlc,
rrlde
"fina"
a dcscutlor, prcsar, b6lor&eerc.),
Aslgurdca unui tEnsport cocrcnt al dclcuriior dc la sursa de
genera.c
Ia ccffrclc de
stoclrc inlcmcdidili dc la accstca citrc iircilitilile dc
procesarc,
Asigu.rea frciliGlilor dc procsrro
FenLru
dildtele tipuri dc dcscnri ce unncazd a i
in int.cpnnderilc cdre piodu. inilial bunurilc ]n unna cdroia.ezulL, difcritclc iipurj
dc dc$!ri, de cxcmpl! iltrcprldcri dc stiolt, dc hifiie elc
in f&iltali special mcmjatc. dotatc pcnLu
reoiolre! difclttctor ripud de dc$cnn.
'
Algurarea tchnologiei
ti
.chiparncntelor nccesar pcntru
rcciclarea deteMlrtr in
ditentele faciliqi de procesde existente,
.
Co.eldea capacitntilor dc reciclar existentc cu loralul clnritaiii dc dc$nri rczutrare
intr'o duua zonl (cstifrdrca corede a frccverter dc aproviziona..
ri
a cdlrrrlitor
cxnLeni a malerialclo. cc umcua a Ii reciclale),
.
Asicxrara caltnoi ncccsare a produslor
obtirute prin
rccictde. conporrde pmfu a Ji
onrellnc pc
liala
cu cclc oblinulc dirr naLeie prnnr,
.
Asicurdca pletei
de deslacere
pmtru produscle oblinute pnn .eqclarc, composrde,
.
,^sisuErca unui sisrcm cflcictu de inrornarc
!
ducarc a locuitodlor zonei in odc se
atl
jci
progrMul de re.iclare,
.
Inlirf,narca tu roi locnirorilor desprc lez LaLclc re.lizalc de
proBrmui
dc recictarc
Pcnrru a purea pune in aplicarc un progran dc rcoiclare este necesar, Llcoerea in revisL! a
nnor clcmcnte dcbdatnvind pnnten
ele spcci!@ idrcalc de rectcla.ca djfcrjrclor tipri
Ele$ente conpn.ht alc ptoccs de brl dc
lloducoro
a haniei:
.
fibiele dc ccluloTi muiare in api sunl scursc prinLr-o
siri lin! qi apoi surt supuse
procodeuiul
de uscde sr$ presiunc.
llaltia reciclat! schimba aoesl proces. llcaid
celuloza foane udt
ri
agiland{ dtfcl incat fibrele se sepda
g
hania p.arc
I
t
f'abricdca modeml ! harliei Lnnsfolmi pdpa de.lulozi intr-u proces conti u ca.c
uLilizcaz, un agcgal provi^r!
cu o succsiunc de rolr pin
ore ste becurt o
lesltur,
de
hartie nult mai srabilt.
.
Matdia pridi ncesara oblNrii cclulozei $te
ttrlpa
din lcmn, provcnind in gencrdl din
lemn dc r4inl moal ca
pinul
sau tnolidul, de oste idl4iL
ri
tcmul de sentd rare cm
ar Ii
plopul
sau eucrlipLul.
.
lentru fabicarea unci hanii d rade rezi(enta cstc Dccesdl o lralarc a pulpei du lcnn
ode consd i! mirunirq trdtare chimica sau mccmici. i^nrlepdrtarca implrilatilor. Pulpa
batatn chmic cste cunos.uti
{i
suh numelc de
,rbd
/iDerd"
(woodltco,
cca rraralt
nccanic liind salislicnode penlrd harlia dc zid de exentlu, htnic carc n! nccsiL, o
indcpl(de in
!.opo4ic
fodtc ma.e a inpurilllilor. lxistd
$i
posibilil.ta combir!
cclor dou! ploccsc penlru oblnrrea annriLo. sodim.tuc dc hartic.
.
Proc*ul de fab @e a hartiei este mut mde conr@aror
de:
-
dpa (de
cxmplu in Anglia se uilizeazi aproxinariv
0,75 milidde
llri pe
n),
e"eryie etectricd (.arc
6tein contjnua ameliorac
dacoris r-mbmdlrii.n
tc;ologGj
it
a uur mmagemor nlai
Pertomdr)j
-
^^
!:!:-*t:1"
"0
iTcopdr.
ftind me(d frrL
obnncrcar
nei.onc dc hrn,e,)
.
r4 aemcned.l8bnkea
h;niei .obd&e
ta crcr,eR" poturii
ddtqale in cu md lore
larte lrocsutui
de albiri a haniei, conducand
h contaminarea
aDto. uzate
odefinr!.
a henn rcciLtdc pen,u
stri\
d
de.cDd
rne
..hona
at rarci ,oalihut
dc
lhp
este dp ninin tqa o
/@
de
-
ro ot htttti?
lohsib
drtuzind pi.dtit.
de pr"ds;,
tica:
o .olctr'anetre
ln procesul
de recicldrc al halrii il .eprezi.rA
f^ptnt .A hAflia w
@ate I
t ,;rtani
ra re,ft$n drot(e &e loc drsLrusoe
.,epr;a d rr,"ri i" *u_ i p,"*1,,r,,'a,.
nR$rErea In rod(sr
nemanmre
de no, fibre in arnerrecdl
de cctuto/; ir sc.tut crerrcfli
duratoi de vial, a putpci
oblirure din nbre recjctate.
Ayet|jele rclcld.ii hedi sunrr
@duceroa consrmutui de apd cu ap.oxinativ
60%
-
reduccrea coNumului
dc nergic cu cir 40%
-
roduerea polurrij
aerului d aproxjmanv Z0%
-
rcducerca poluini
apei cu aproximariv 35%
-
reduce.s
necosamhi dc impon do ch@sla tn c@t
Fritor
o .ezwe hicj de tcm.
PeDtru reciclrca haniei sunr neccaee anmite olerall clm ar 1i:
.
indpindm clnfltelor contanirot.,
in
lsniculfi
indeDlrrdea cemetoj.
.
o_cucccsiut
de spllrn. curaEn
tr
fitL.,n pcnrtu
etimindea fibrctor iu"1. {une.trc
aduc neawun mului uodus.
.
sepdd fibrelor ifl cadd p.occsului
de leciclde in;
-
nbro ce se gdssc
in siadiut prine
d uiili?are (folositc
ta fabri*ea
halrici)
fibre.e r afl! la si&9itrl
r@pului propu (tolNito
la obfitrqes uooj prodr ce nu
poatc
fi ulteiior recDlcmt cm ar fi haria ieinicr),
DatmitA operatiilor noccsare in cadrut prcccsulul
do obtinere a @iulozei cu aDon de fibF
'ericldtc
desne
qqnr
"Prcie.@ea
vedcrca
re.iftarii. Acsl lucru clle c-uL dc
condiliile pe c& trebuie s, te hdeptnescd hania penrflr
a
pltca
fi rocictde
Drjnrrc cde sc
.
hartia trebuie sd fie
pulpabit, (d&d
haftia ene lminata nu mai
Doatc R rcicldd).
.
8&rred
de no, \,lup pgrru iDloorm utcrutri sinicrc fotosr .a trprca clr1rror.,
rerFrelor cde condu(e h
"pdrls
uuirczduu p|cins
il mLdat ade,e.rla..
.
Iolo\irca uo, cemclui adecva c in scobrl dlDdn p.ncc.Jl_i
dc cudlare d
"c6Lora.
H;rtrd
n
carflJl ce umcpa a fi r*rcts,e rrcbLie {d ic curaE, pentru
"
etn in"
peri,ctut
dc
imbolnlv F ce pocrc
alded ir crut conra.rulJi a*jord cu ditenr maerialc nuroae.
231
Rccictdca henlei
ri
a canonului nn dclnitea"{ ltjlizarea fiblelor .umri la labdceea de
hanie. ci
si
lrbsfomara lor in alie scopui cun 4 fi: mdrcric
priDa pcntru
confccFDdca
narerialelor utili2atc in .onslruclie
(de exdplu cele nocsdc izol&ii tcmicc a clddlrilor
ctc.), oqrncra dmbaLajolor
pmlru prclec{ia difcdtclor produsc ftagilc e1c-
itr Anexa I cate
Fczcntatd
schcma de .e.iclarc a ha icj. idr in .Anexa 2 caa a cdtonulul
lblosit la mbalarca baulurilor.
Pentru fdbricdea sticlei, mcslecnl u^a1 fomar din nisip, soda causticd, calod
ti
{dl-r||a.ori\c'FtFitumo.L-dc{edsgrcmperaluf,dcocslcl'nn0..resprotrral"u
ori mai mdi dccat remptratuile unui cuptor obi uit.
ObJrnerea sticlel de o dnuniu culode oste determjnltd de prefdinlele cunparttonlot,
tradiiiei, clloarea sticlci
nuiand
ln vidonl, arumite oalitrti ale difedlelor
produsc
Tabclul dc mai
jos prozinld situatia rccicldlii diclei in Europa la dvclnl dnnlui 1991
(BriLisb
cla$, 3/1993).
Al.Dtajcle recicltrii sticlei sm1:
.
ldvorizcsA ccononia de cnlgie. Lopirea sticlei reciclale efeduandu-se la tcoperaruri
md scA^le decal tolirea sticlei otlitut, din ma!ffic primd. liecde crellero c! 10% x
cononululDi de sLicb leciclald conduco la o rcducdc a collunuui dc cnerg'e Ia
fabric{ea sLiclei in mcdic cu 2%,
.
Rcduccrca
loluirii
aerului cu aproxinallv 20%,
.
Reducerca consumului de api necesd
proces'nul cu aproxinativ 50%,
.
lcononisnea a cir@ 1,2 lone de naterii
Fime
la liecde lont de sticla reoup*atA,
'
Prstrdea proprictdlilo. sticlei obli te prin reciclde
Gezistcnlt,
cu4etue etc.)
comt4dr\ rucele ale nnler oblrnulc din m" e e primd.
.
Rcicldea sticlei se
loate
faco oontinuu.
Sortarea sticlei pe difrlte culori cs! imponanti doarece fiecare imL dc slicll esle
utilia!
pqnru
bpirc. sticlei de o arurnit, culoe. Daci ciobuil de slicld verde sc
aDsrecd cu celc dc slicld trslldmt,
poalc leru]ra o sticl, ncldA. SdcLele de cnloare
vdde sa! mdo au compotlii clinlce difbritc. Topirea cioblrilor dc diledte culori csl!
posibili mmai in timalelc
pentru lopirea siiclej !eti.
284
(vor |) rorhoa ln.r
PROCENT DIN CONSUMUL
55
l5
3l
6l
22
23
5l
70
22
l0
27
1l
2a
2l
TOTAl-
CEE 45,9
in,\noxa I este prezentata
Nchema de recicide a sricti.
3.4 Reciclrrer astbdajclor mtolicc
al
neDetllice
Ambatajele metalice
!1
nmetalice sullt rczistentc la cdoziuq deformare,
ldstroaza
valoarea nutrilionala, au u cost rcdus
9i
o przmtare
ca@ticd, corspunzand cdinlclor
Acste titud de anbalajc
pren
l unnftoarclc avaobje din pmctul de vedqe al rcidini lor:
.
mataialele Mt 100% rcictabil,
.
lropnetarile
magnetlce ale naterialeld netalice f&iliteazn sondea lor nagnoticd dc
colelalle tipui de materiale,
.
inftslructum rcoioli.ii rnatrblelor melalice es! bine plsd la punct,
.
ut lizea &&liDilor ftdperate din dcreui d! diminuesd calitate! piodusnlui ulterior
.
se realiz-az, o cconomic dc cnrgie olocrrica prin tabricdea mbalajeid mctali@ sax
nentalico in compdalie cu alle tipuri de ambalaje cu
pqfomdlc
conivalcnre
In cazul Mlalajelo retalice se Dtilizeazd 2 tipuri dc ololuri: zincat
9i
n zldat. Oklul
z,r.ar ulilizat la fabricd.ca mbalajelor este o tabld no.le lafrinata la rece cdc a fosr
&opdit, l@holitic cu o cutitate Io4Le nic, do zinc
(mai putin de 5% din grosinca
totsl'). OEILL nezineat folosil la Mbalaje e8te o foaie de olel acoperil, elecrrolitic @ .rom
$i
oxid dc dom (rlrcze and aproximativ 1% din gosiinea totalr).
:35
.-
Inaoinnile metalio! obdnuLe
dln dcieuri sur in
sDcral
inbogdlilc
'
inainrca ftinitetii ld
la oteliriiln
scopul cre.$clii concdlratici
!i
a ddilIlii Iorului
ti
pdnlru rcduccroa oxiziln
i
a rcslurjlor
dc mdterialc
ncfcroasc
in
'rab.lul
2 stc
lrezc
ars rala de tuciclec a enb3lajeld nctali@ in carcva
l,n
cuopmc
(lnLernaliolal lron ald Slccl, 1991)
TONE RtrCICLAl D DIN'fOTAT,UL
CONSIJMULrJI DE AMRAI,d METAI-IC
i'r Ancxa 4 stc
p@zdlatd schna dc rcciclarc a dwinn ur, iar in Anexa 5 oe a rablei albc
3,5 Reciclarca b Ntcrialelor
plastice
PlasLicul stc u marcrial btat
pe nolecule
sigetice
nmite polimeri ?incipalolc male i
Drlmc
penfu oblirerca
plasticuli $n! petroltd
fi
gazul natural Plasticul mal sub foml dc
grdrlc sau
pudra sl c lopil pcntru a obfne o
gand v,rial6 de piodusc.
!,x a doua Liprn piircipale de matqial
planci
L Tomoplastic ca.cseimoaitacildnrafisoi
dre$e din rou la rdci.c Pesi80%din
natcriahlplslc
prod$ in Europa ste dc acest tip
(de cxenphr
Pungile
deplastic),
2 Tdnostabil
-
odro se r'nrare$e cu ajutorul urui inldrito!
ii
cde n!
Fate
ii rcmodelat
(de
excnplu iblia dc nlann,).
Accstc naterialc de bdzi slnt modificatc cu adnivi pertru a foma difcitolc t1p!fl de
matfiale
pldticc c*e se utilizeaz! sub dileriLe fomc
in Tabclul :l sunt pre?qktc dileritele tipu de p16!iq codifids
ti
tll n-trile lor cclc tna mdc
DOMTNIUD[ LN lII?
^}!E
Policrileni do h.rc dcnsibrc HDPE Eiiprcr'li p."tn
fislnna
",tsmletor
.r,ini"",
.a@ce dc nich clc
Policrikna dc densilate nici IDPlj S;i;;ii-TF;i, amb,,raj"
1.
1'! Mu(u'i dr
did.nsiuni nior dc
'livi
pcnh folosinJ. c*nic0, ,mtalajc
lentu
ILI Amhild c rc,
fi badun
(mhosizomc
Tnra,j"
w"t.
ltin",
-,t
loF p.n* ai'.."
uc@stc ilin.nhre {na.e.iirri
ct
)
ls
--*
d. uuii, ani*kj"
0.nru
u-1,
prt'-"
.280
Colcctdea maldialului pldtic din dctelt menajo ntid se poate
redr iza prin doua mctodo:
-
Sorrarea de citrc consum{tori: idnriUcde
,i
sorLarca difritelor Lipui de
natciale ptalicc
src djficitd.
pdrru
r@lila sclecr{rii de calrc consmatori
cste
nec*m! apli@ea unor mcaje
lracricale
nmdic in Aneri@, pe
difenb cutod in
Sortarea diferltctor tipu.l
de
ptastic
U st
li
de procesare
existd merodc d
sepdde automatd pe difeliLe ripui a dcoeudld din naterial pldric
cec au ta baza
print e alLelo merod etoctronice dc sep&ar prin plutlie
sdu cu nze X
Recicldea matriallor pl6nc
e arc ca rcntt^r:
.
Uliul sinletic, cama,leri primd.
.
Ti$slonnd@ mste@lui de tudqiaie plalrice
id.Ienn pldlio,,
folosir is divese
allicatii cun a n fabricdes nobitienbi pmrru grddin4 gdd;rt
etc.
composlarca 6te u pr@.dcu
ce trnliom,
bun pentu
sol, deci c@ pracii.
folosoge
i
in Anexa 6 este prczatatt
^rcxa
7 *le prcantatd
ahpostaret:ste
n
pn.es
de des.onqnel.
biotogi.d Mbd ia carc plodusut
stabitiat
@tihAnd tubstMje cu hudus este si4tetiat, in tinp e o patte
.lin nateria orAaai.d *te
Nidotd i, di6id de .aftoa
ti
aN.-CAldv^
Eqebti
prin acriviiatea
bioto;id crrrc
tmperatua in intdvslul de 55 700C, t@pdalura 1a care nunai micoo.gr!ftnele
lcmolile poL
suplavielui. parogdele
ti
seininl.le de butuieni
liind disrase.
dcFul nedorit
9i
dezgnniror inhft plodus
nu distfuee
"caltqile" matenci organioe
,twntljele conpostultrt:
.
lste un bun ingr4rmAn! utilizat in agricuhd, hordcultu!!, inbudrdtiri tunciarc.
.
Lnbuatate$e sbuclura solului
!i
dMo:
-
clcge pdrozitare.
solului,
Se obtinc o mai bunA vdtilare (de!are)
a solului,
-
Se ralizaz, o lxord nai u|oda a solului
s!cu,
-
se imbDndldlette @pacitstea de r4iDor a alei tn *t,
-
Se
qeaza
u sisten de plotocJic inpoiriva apticdlii pe scdn lesd a tniliza,hnlor
-
Se roalizced o mai bund ulilizrc a rutriotilor.
Marqia orgdicl ce
!oa!e
fi traratd
?rin
cmposrde eslc alcatuitd din um6lodclc clmdle:
.
Fracliunilc organlce din dewuile urbanc solide,
.
Dca@i vcCelaie, iiucte
ti
delcuriie din grrdini,
.
Paie, MegDt, coji
$i
rdui de copac.
.
l)eieln aCricole etc.
schema de reciclde a ma!.ialxlui plaslic
ca maidie
lribr,
ia in
schma de reciclee a mterialului ptstic
ca marrial penrru
241
orqotiile de bbi aL difsiiclor sstme de compostde
str :
L indcplitaroa matcrialelor
necompostabil
cum d i sticla, netale,
pldtrc elc
.
2. Mdr;ndrca
daleialului
de conpostat cu aiutorul unor echipancltc stecidizale,
i. conoiskm aaaaali
loac[
estc cazul) folosild o conbindlie adeclata a condililor de
fundionde Gerare,
unezire. co rolol temPdatfii, a iaFrtului cdbon-azot eLc
)'
a I rdl!.d f roo{rlur'1
veocred
"r'cnlclq
cetulc h ncf c d. ur'ldca dcctirrd
.
\ofl d ca c^mpoiLulu
o. drf.nR raclr- ilolosirodtspo?r'\c ir ru
6. Anbalarea
];pungi inainle dc vanac, cu vcntuald complelare cn fqtilizar{i
(urbi)
Un bun comrost lrebuie sd asiguc
calilatea plodusuui nh4ic de utiliatod, ciitcriilc
c.mune nini: uniditatca. naimoa
pdticulelm, stabililate4 concenlralia de nulrien!,
abFnla scminielor de b!ruicni, conPonenta i! fitoxine
li
altc Lipun do conramnranli De
ddcnea
roarc rrponoL
c'rc r"q ornir triro'ur
'
3.7 ltoblenc apecilice
Privtnd
sortaro deioutilor bcnajcr sotidc tn vederca r'cichrii
Pntru a Duiea_obiine
maLe.ia
primd seoundar! de Fciclat exist! nai mult tdidtc dc
sollde a ior
Dc
diicrirele tipuri
!,
a!ne: hdnle_canon, stict.. motale
i
nenetalc, plasLic.
in locst rop oxist! nai nultc
vdianLe de coictse. diitre care celc mai des inlalnite $et:
.
coleotdea selccLivl
pe ditenle tipuri de malerial la susa lor de
gcnqare in:
saci de difelitc c ori
pentru dif{ilcle iipun dc dcaew' sau
pubc.e
'rrc,dlc
Dr1
'roi.s'rc
ccaret nr de d'!euri.
t
Colectdea combrnda a difritelor tipuride nateriale in &ecafin$ele
(sac) cae ulrerior
pol
li ngor sepdate 1a centrclc de procesarc De exenplu colectdea i. acelali containci a
ie$eurilormetalicc, ncnetalioc
i
a diferiLolor tipuridc
Plastic.
.
Colectdea nixtn a deieltilor
(rcsoltatt
.
colcclded
pe difenLc tipuri de natodale
pdn idcmedirl mplasdrii de coltarnere n
tuncLc
d trafic ndrm.
ltemnve de coicctd a deieu lor. avanrajc
li
deavmtaje
Inpune cdnn
pertru cdlre
Mai c.stisnode dn
puDcl de
Soliclli md nult spalu
lolru
ficventa coleclirii
Nunirul dcpubeleGaci) dpldali i! locuinlle i.dividualc 6D delcminal
qi dc slra lul
:88
3.8 Prohlene specificc privind
tra.sportul dcteur or \etcct{tc
Trmsponul dc$urilor a.e dold componctuc:
a) lransportul dcteurilor dc la sursa de generde
ia statia dc stocalc i.lermcdiari (evenrual
doiaLa cu echipdncntc dc prc-prcccsde
crn d t compacldca,
batordea, L.ictu;ee.)
b) transportul dcrcuilor de la statia de siocdc intcmediare la ibcihrtlc de
r,roccsarc.
I
I rm.ponu Je)e ,fl.u oe l"
"uFa
vr
era
rde t, {al d Lr \locrc
ir..,meJ.r, , cpr., -.Je
\a anrd are8\t pc
rr' J
i
otec'o(o J!.e tr. r. d r".to nf renrda um;r.a, te
rtcncn.c:
ff cvcnla dc colcctarc.
-
capacr Latca vehi cul elor.
_-
do. ilc !c{,"re \ ehrc. tdr r rd,t ri.rreJ.rcaIJ..ar.d.)cu
o.,etc(rir
Jetcr n/or de la \ldld lc r'cde
.n cmJ hdra i
ri.,r,.1..c
uc p.,-p.
.
depinde dc Lipnl dc*!lui, canritate, dc disraild, de ccrerea de naLerie prnn!
rccundad
dc citre bcncflcidr etc.
I! mmagcncnLul-deteorilor
menajere un dpecr dcosebrl
dc
jnporrdr
il rcprczinr! cosrul
rmponuhi. stlcl se cautd solutii pcntru
o imjzdea variartej
dc trasp.in a dc$cudld
Problemarica moagcmentutui deleuritor ncnrjere stide iiild dcosebit de vasre, in aceana
pani
luqdc s-au abordar rumai o pane
dnr aspectdc inpti.are in acesL,roces urDar ca
inLr-o lu*de viilode s, sc
trzintc
dlierlie aspectc
in delatir, inctuzand
ti
mct.dete dc
Lratde/ climinare
linald
(depunerea
r'.
eropile
de guDoi
iiincincrdea).
Mhab
IEST]BAN
-c.Piblul
In
Sb6
tltni. !r dup6 cdtft
(de
dodu: t@ 6Lue & dhdldo)
Donbrda h&nei ln tpI gi cl!!r uo su3!.sii dG ffbIE
sdrt[e / C{ridE
hd]irr,fti n"trirldd stih,
(dst& de bnou) h mi ndL tlplo do son{E
Sltma .olodb b dDtut.
ssiw& culodloi litsdt
F.ruobid.@.!:ibtu!i
q.qltui.lb.
l!sbr'H
TrurpolsR lichiddui
lrb
.ilm pDtMritgE@ nnei d4trqi ridioE ! !ssl@'!u
Meutis
li4iior
*dqile mlin . h mest . de ltF w iDgsued
pGB!] de
Fibe etud E .@1E
si
cu valo@ ridios 6 dletre
lrinl
pntr hltiliL de
SCFEMA DE IBCTCI-ARE A IIiRTIEI
;
?
(votnl-rrtu,{m.s
SCTIEMA DE RECICLARI A C RIOIIULUI TOLOSIT
Cartoane pctrtn .hbll.rca bilrudo}
swsiJolltrm
bdual{ a aDbalajctor
dis canoD
Cj4lro
bitrruri) .te cellatle
hanis marqiale sinrcrice
i
alnniDin
L4 TMBAI,AR!A UiUI UruLOI{
foliile lor fi i.ciNe sub curent
pmdell
de &id (GrI arder, ci
rr
Iolosile pdtn
@b.lda brntuitor
sutrt inlreduse
hr._u! va cu aptr
hariic $ vo dcta.fa de ibtreg, vtr devfti o pasl,
de fibr
ii
se
r corthlrrc pnltu
obtitrfta hartti
jsicnics
v.lorifroft
Gilrilor nltei.tc
Foliile dil mat{iate si"tericc sau
PreLlcrN
saD ca Dalerii prine.
aludrDin rrmse se pul vat,,ntca
lnlr-o solnlie orgadc, nalaialul plasiic
sc dspinde
ti
alnoiDiul se va liltra.
Mrt.rie prind
secund.ri
Aluniniu
ti
plasiic cu un
gad
ridicat
I'Ltcne primi secundart
Aluoiniu, ulei sintetic de piro[ze
291
MJEIa ISllB,aN -
csplbin In
SCHEMA DE RECICLARE A STICLEI
!"uit Xl*- * r"*
",*
-r*a1,
ser{n\
pe frrdi
'sncr!
!rbr. odo
vsde'
Ma16ale1. $rin ndi
(dmieene,
6 Ii lndopdtute ndlal.
pubsi dd ndsiale
plshce. blrlie, can@)
Se va mrsnt
g.osier .licla uati @ .jutdul ,!ui cm6u.
P';Le din ubld
's
fi sode !! oast4i
d
mt'malele s*ioe !9om vd fi
6i6tc e ajutdl $flarteltr.
cu ai o.ul u!i Darini d ci!ruI vd fi repda| ciobuile duPI
8@uldiile
ld
Sond. finn/ Sort E
P..ulori
Mri'ialle strti& od;fllreaz! lu6im lor fi sepear d djutonl nNi spdor de
Itelcvma de
!rcbe
pedfl sigllffac.tl,Fi.
CiohuiLe d sticll scpdate
ps culon strt fololire
q
bdne
piima Kudrt in
zcz
ryot.|) i,rRafin
SCHEM^ DE RECICL R T: A LUMI MUI,UI
SusS: AlMiriD
!i
foliile dc aluhjdu
pmduselor)
de la slatlile dc sona.
coilinnie
de ahbalaje (fotosn
h vAnza.e
Abbalajele se vo. btnDt cu ajft@i unei oon.
Scp.hr!
E.t.Iirletor Jtrith.
rmakle draim
!l
kk n-evor 6.ndeptnrre
!r rtltotut
Ddgne!tnrj
t Fdo
spil4.. prcualarc
rmira
ri
chioJrc,
--
Du$ o
Fcalabiu
uscde
i
cohlectde
sc vorropr bucrtik cuate de alunini!.
Ans'{u..\,
ftaL- h .emDtrrru.a de r.{!re
,aprox.48o
C,
,i
.u ajrl tul
pomtclorde prerltrc
mare va
5 adus ta
Fe!d0eadc
rertie {.tol] ba,
Alubiniul liclid va li tunat slb foma de bae se va fi tanlnat sub fo@!
Tabla sar fola de aluni.in s
sups'od cun ai fi curii etc.
!a lolGi
lmru
Doi ambolajc
sau
peDrru produso
Mihrls IBSTBAN
capidnrlu
s'cidiritrDE FJcrcraRi ;{ TADLEI ALBE
Bucalt d odi de bbli .lE
.
sNli cttii de trbt! alb[ sp@te DNg.atic
ti
psore
b
!,cbse
de lo staline de
ToDiH oldululbrut ,
Frri . sbd rdeDa@
bucdFle de tri dio labld albt itrFA in
ptocsul de
valdificm ai4eb|d
ldpnod cu rlre
lucni
de otel vd I adtusarc l. fidl
iJLii'ii'i-.Ji*t
""r"i
r. n*r bFrtrs.
va adbls! diee h @tr
"aei
bmfotu&i
a otelulu
j
btrut r d%jajd cdldEa de @,ie @ m fi tolosta
p@lru
bpGa b@tlilor de brll
Ojelul bnt liclid va fi ndd in brde
r@. rnun difqit!
podlse din olel
p.ot jN!
lmpotriva cooziuiii
mu blofti. ?rin l@iffi lt cald sau la
$
t bU alb4 c@ vr fi sflat
p.nti!
T.blirlbi
,
co i.uate
penrN fabric@
DcrdM dnhrd: Em
!'
pEd (vo tD
pad
a u4
Ss* BucIt de mrt*id
plaliic
!z&t @61*ot de la st
tiil
uc $ne,
Inl.{ isl,blie se sDil@ plasricul w n llah de dcn t
ri
de Esnrilo de mudri..
se vor nlcioa
pe
cet
poribil
ln &lc1iutri d6 din@siuiile mu
Ld eetie etrditii de raeie td inc@. sn * tup, leslhuilc &bolului
ii
de
hi&$sdului (ale plasticutui). Eldgia tdioi elibdL ca qi geele de
!rcc4
vo
fir$Diehciclu. '
1]t
hl shlctlc
Tireiul
sintelic va fi d.r la refinlrie a vd@a[ roloic
Fibn $i
@stituie @i
de Earqie
prin!
F
tru cebudli
ti
pdtn pmdue
de
pldrlic prlibia@,
Plaiicul bine Dicin.r k fi ae61@rt @ lleiui
c! apon de clldun v! fi @Dpll tuidiat.
qidude
de la Etulria d
Jiti
Asstenl v. fi ircSlzi la lm'pqatm d
'@fa
(ap$L48dc)
ei
d ajuMl
poltplor
de
ldsiue
Me vr n ad la
!!qiEe.
d Ercti (300 bd).
SCEEMA DI' RECICT-ARE A MA!'RTAIULIII PLISTIC
(d hrrd. prni)
295
MthdlaTESTlBAN
c:pitotdl|
296
SCTIEMA T'E RECICI,Af,E A MATERIALIJLT'T PLASTIC
(@ mtsilr
parru prelned.)
Y,ilildil#1,-**
"
"**b'rorde
odLeiiar
prasc ($.re rorii. p'!Nr.
4
jd
tle a!!. mdFahl
pla3ric w n bbrui!
. eLosrelor sir,ioc * fee s u
jd
de a!6
Pulrnic
al
Difanole datqi'l
dastice
3
qilmu
bucdlile de plrrric vo ff
ddelsc
pnn g@llra
slsific4 DuPl e(
3@dde e o detod! stsial! h
Peti.ule
grel
$
Cx u cit s. va facc deslidratM mtrollt! {tuPd cd @etzn o w@
?aniculele de
dastic
usdte
blirulfiedt!lrinir-o
se vo topi obfnerduae o Da3I @ogdr.
Aeastt
tm! c!
gnui dlci
(reereuturc).
Plasric regra.nlat son.t ca natqi
?nnt lmtru
prodse @clalc
Daorbe &rbjli: eoric
ri !{adj.i
(vd.
D -
pe
a rua
MBLIOGMFIB
CARRA J,S.,.COSSU U. (l 990), 1,tn dioadl Perywtiye on Muncipat \oM Wacte 6d Sanitary
,a44
publisted 6y Acadtuic Pr* bc.
cAzACU, M.D.
(t993),
Tehiolosia
ri
,edial Nore de ch
JrANU N-, AIEXANDRESCIJ ,\
(1979'),
Colecta@, ne4|dtkarea
,j
yator,ftirea
pattu
agicult4d a Mituunlor maajere, sttdale
ti
i.d6nah.Bnossfti: a-dit@ Cm_
LOX, F. (1992\
P@kaglne ahd r',,/,er. uK Edilu. Pi,c lntdarioal Ro.d k.ftansd Smy.
LIJIS F. DIAZ
ii
colab.
(199a)
Conpoclias oad Recrcling, M6ictryl Solid W6k, INis
SUESS,l4l (1995),
JoId rde ,|/ardSaat ShoteJ To!i6 Publicsiiotrs ofrn World Hatrt
O.Eizalio!.
' ' '
(199q,
m. Re.lclw Redtrba A ReFn d ihe Houclold Reovay ofReNable
Mar.riah, Illritute olwast Mtuag@m, UK
"*
\1993),
Errcpeeon P@kae,ag,t eel rveva Ilt@atiml hd dd Stel.
..*
(t9931.IrstMe
sJot Etitddentdl Manaeekatt,3,B set6: \,4r8 Pcss
'4.
Q993),118
stotlr oJGI8s Aeqr.ita, ari.i$r Glaq hi.t. Lw. Ndth64 34 993.
".
(1993),
The tu.r.lids ol\tedl latlsrs, lntmarimal hon add sleel.
*a*
Flddy 1992, Th. Wmo Cdlair
*.i
Algwt 1991, Ihe \tr'Mo Cdpain.
*,1Asia.id
cedal d6 Hys@istq t Tshlici@s Muicipau
(1915),
ks retidB u/boins,
Tdbi.ique 1 Docuhdtltiot
+
L-, r i iP.BL LrF,uid rv
CAP]IOLUL ry
REABILITARE URBANi
'I
DEZI.OLTARE
-O DIMENSIUNE PNNCIPAI}i A TMNZITIEI
SOCrc.ECONOMICE
UN EXEMPLU DE ABORDAM .
TEXTURA
ARB,|N,i
4.1 Contcxtul
prohlmei
4. 1, I Feroheh uI.fi a\izirii
4.1.1.1 C,nctristici gcnerale
alc ltnoncnutui
9'_f..*
,.c,.1","
.aule \c
arr; in ,.\c!i
0e^ L ca
socellti
unde in 1tudbtr retc.ndr
hp.n&...aulr
4tc lrd ilr i
d"^ola
,
1
'retor
te.or.Ir .ic I rr' ,t dc^o r& elunomi.
r,
""r,*."
p.
r,,t.ri.,
,-,
'.
\ eIl^i'
,lo.?lilclilor.
Irn me(.d re.. rn.crd-ffndcn I Dcnluare.
r
ruL,r,r
.
rLre rrm
c; d.cclcra J, J n olen r'ir)
,
dr n Jr rL.
.r
Jc..l ten, r.e. beh rc p.. i_
rclalic ou ldclorieconoriioi
tilolirici
ctrc actoncazd
la scda i regii ptanore.
Trlsitui importante conrcmporalc
alc fcnomcnutDi
lc constiruie
!c
de o
larlc
gtobalttatca,
raf
p!
dc alla ritnui accet.rat al urbanizirii.
Daca h mijtoctrr sec;tului afxx_t;a
DoDutaria
.\d,,, rcd'rnrd op.qne L ruo0
l,n ro,t.t pootdle,
etobur.., rcrr
. aii
:ooJ
',
.<n'
jt!srn4e{c60!'
/\gcnda2t.
toa2:Br,sn. oqFl
4.1.1.2 Urba z.rcr in teritorio
Feomoul ubdizrrii przinrd
dlecrc impontuLc
g
in occa oe prjvege
ocupdea Lciloriikr
de .tu.e Tonele urbdet r^n
Frilc
purnic
indusrlializarc
tendinia csLj,jc crc$er, .
?r.rnruu'or..!e,..^ncomrel
1r
scad.rca dc..rtJfr poTu,dl
cr. ar in,ar.e ir.r. tc
de^ olLde - dc crc.rer.
"
dcb. tdt.r le.
.cui
c In,ocqtir,llrte
-.odnr
fcnondul ubdizdrii in rapo cu reriroriul trebuie de demcnoa privir nu Dmd din puncr dc
vedcrc shict carititatrv, ci
9i
ca o nmifcslre a procesului
dc drloptae a ncdniui: rc$e.er
..!u;nr\orib.(o
) er d tocal rdt..ur cma,r c ta .qlrur tLDc, ndtc cor
de\c
o hr,or ut,
tuc
rd -4dL'
lur rccs(6 ro1fi8urt ."dLi. ,+nutogrcJ
,occifi(r.
Ar$l b: rs .mpe\ Jr
sllrcnrde
@ndna la ap6ri]ia
!i
deroltdca sisLemcloi de locatirdl'. ie;hirab l; dverc
tdirorialc di'r @ in cc mai ldgi. @ntom unor lcenai spcitice (Il!own,'i998;
Doxjadis. t 96l).
J,I.l.3
Rur!l-u.b.n:
doui forhe diferit. de antroDizare a teiitoriului
Pri! teslturll.
Iuclionale
ti
siructuratc disrinctc, alejdrilc mbe rurale
si
cele urbanc
rcprc4ntl
doud fffme disrnctc de &rropjzde a Lertoriului;
ele s afl, ln rcltii diferite c!
A.c. in .
n
"h
.un
cdadil/dc
t-n
r-
,
d.sper. e \pa
..r d dlivir",rto. cc noroicc, rr
(pr.ldr
corn I e dgron5 cmct. | \ccsle".unt dcpr-opllc
-.dt
d. lrtemu
.o.
. -umd.
!-b
dlcctul cdrir4ilor
sdplimentore dc dergie introdusc ir srsLem (sub
fom, aclu;ilor
nccan,co supra stului, o inglifrhinlelo,
,t
pcsricidclot
!j
sub foma sclcclici ehiLor
specr pentru
culrurr, dar,la fel ca
9i
ecosistcnctc narurale, dctjnd dc energias;1d,.
298
-
d(vo Il_reratll.a
f:a"rlii*l!{i,.jrffi
:fi ::,fli*",tt*Th'i"r,Txh:H3,t}:
j:
amnea, supatefelc de rrcn o.upate de citro aesrez
**1{rjT::"Tir;,J:;"."tKr:;:ilT'tr*"il:"jJff
::ffi
".'"T
:: r#:
i;
11,]:q
-!.-r
din
-arozd.ilc
mane de
dp rural
qre
cme.enzara pnntr-o
rciarivd
i"Tll#'fl;,iiT"il*'*'.,lJ;'r-,illli,"-,i
!i
curturi
specinc, cdo de.'lrt"
o'i
't"r[","
::*'1il"""ililit't,"'ij;,it,:iT*::l
"fllff
.
jl'x.::f
_,"# ff :[i;T:i:tT##
)r
pni greu
m4 rcdus destactuidrc
spatiald,ilehnorogkr.
sscz4nle
ruratc sh, mci DLl,n
;:ifl""ffi n':J"$j';:':[i,de
ro(4ri*ii tefndelF
tcta dc c'nrrcre
md ttme n"ia ie
cse/dr e h&e Jrbane \unr
crdde ale
'n
speciat de Dra concenLrae
de cneroic
mare.nc. J( rata flccJt, c desir4:: acNor 0uxud rde cdrva sje d. on nai md. dsid
csorur eco\6rem.torDoluratet.
concccirtaa
@ncellrdir
unciInafl
lolutaliiunane
G"dLIdcsruc
utr.p"data tehrotogicatr
mlomaFonal,
e.rc toane n{ncd. aiune;ndu+c
ra spec.atrlde noclroDdl, d reriroriutu or4mer
r
a suom*Ur,r,t-
_.,r*. i",.rr.
:::y-T&-'
ar ar:j,n'. ugee se caare!i/e,6 p..nr_u
inarr
srad
de nereroeenrrd.e
runcpotuta spctrata tehnorlgci
ti
d popula ci Conscontctc
tutrnaitor
@ncs rde sc
man,estt
rnn
poluee
rr
pnn prcducered
uor rai cd,na,i .le malm;e trearmrtabite ,lc
Populatia
un&4 exhem d nnmero4r tn orase, este caactdizti
dc o divesitate de @llu.i
E\islenla oratelor stc dependertd de rEeala de locatilnli .lin care fee parre,
apelend la
r*usele rorcgmdabitc ale capitalului
naiurai din reritoriu (dergie,
;abriale, sp4iu
cotutoibil) (\.ttB
Pr$, 1993j Dwigneaud er sl.. 1975; Srrugen, t994].
4.1.1.4 C.egers crprcliifii d colsun. oE utui
(
esldea cmphr'Eri si$mrlu' rbd
\e
mdfeJxa
,i
ta nrvetut
.rldwi
,i
bq,onarn
oE$iu. bnn apetra
'l
nllgrdk unor no, Jirncnui.
Fecur !
pro
tenmee de Rmvclre
rornda ! io.1ai-@onicd
c$e lenoroe se raduc prin
ac$ma c.paolaij oe c.bm a
dEului, atar in oe .e privfre
fo4a de nhcr, toituid co;,!ibit, ;addea d swicii,
matsiale
9i
energic neque nhcfiodrii sirrduluj ulbd
conseciDla de4ohrii necontrolare ! drtelor o corNtiruie apelul din ce in ce nai inL6 la
rdmelenerogorcrabile ale capitaluiui.netudl.
Crgerea cap&itdlii de consm a orajulu !e edifesu
d
prh cr$erea nivelltui de
inieglate a dtivilntilo! acesluia cu \ele ale sisremubi rclclei de localitdti, ca ce condrcc
la de$erea gradului de depmdoJd fa16:de !@6t4 p.ecum
9i
prin
cr$rera numAnlui
si
lipuilor cdralelo! dc lntroducere a erclgiei
ti
a male.iei in rerilorid sru.
299
1.1-2 Abotunri in u ftatisnt
ti
a,@,ajarca tetuonubi
4.1,2,1 Abordnri functio.alistc
Realizdrca ndilor ansenblui lrhanc dupd ccl dc-al doilea Rth.i Modial p r abordarea
iDolnDalsLd d
rrcblnelo.
d.^oltiJii uftanc,
bronovdea
noumFre a pincipiild
carlci dc
la
^rcna)
au genent un lant cau4l cde plectnd
dc la neglijdea valodlor culLurale
!l
ecologrcc
au conds nr tcritniilc ora.lnlu1 la consccinp
Fiho-socialc
dinrre cclc mai
Cravc.
(:ap&iLxrca
dc
erl)orl a bunLriloi
ti
soajciilo. in uDte sa dininuat prin
sisplilicdcd divdililii structurt{r
n,bec, inclusiy a configur.flilor spatalo
ri
socialc,
(Dducand
]a gravc
ncconcordanle inhe
neccs,Illile dc scruicir rbane
f'
posibllilil'le de ale satisface.
Simplltcdca structudlor ccologicc in tcdtodile nrbanc, acccnruaL!
ti !a4ia1
gerclatd
dc
sjmpljficarca structulilor spatiule alc orarului, cxprin, inrFo bund nasud tcndinlete dc
$nplllicare a slructhlor i,cialc, cconomice
i
culturale Trmsti.narea acedsra s.
manillsuprlnrc altelc
il
prln plcrdside habitare pemru
difeite speciidc plerc
lt
ani$ale
,1.1.2.2
Preocupnri
privind reconstrucf ir zonlor istoricc
Fcnomenele de pi{dere a ide lrtti ftbane alar in ccea oc
lnveg
spatite
ri
mo mc.rele
simbol ale oraiuhi cat
rl
in ceea cc prilcge
dpcctele psiho{ociologice
traN d.
ncnLalitatea lrbana. a condus la inlclcgdea necesjrlii consdini
i
rcconshrtici unor
z.nc isbrice din oratele d*iru$ dc rAzboi. Problema ea
pus
sub dou, aspccre: rchcerca
unor configuraili spallale xrbanr(ice
tia
uno! ambiente arhirectonicespEciltcc.
riincercarea
Lld reiilegide funcfonale d acenor zonc, in cadrul strucrudlor ora$ului (Muofofd_
l96t)
:1.1.2.3
\'lodclc noide abodar a reconitru cli ci ln orare
Congimli2afua tre ald a faprului ce rcsusclc globate sDnl limiraro, a condus la etaboracd
d. tuodele de denaltarc durabild aplicab\\e nua.lat penrru
ficc&e 2onr gcogaltcd
ti
cconomtcd in panc!
in scopul lim'laii cfcctclor adverse pe relmm lu|8 ale anlroFiziiflj. in
accst contcxl, balizd nodalitililor de reconshuclie. conservarc
i
rcconvdsie a strucluiior
spatalc
ti
iunctionale cxistentc pc
tcritoriul otEelor poatc fi priviLi
oa o nodalitarc dc a
rcduce alcl ul la rcsursele spall ate ale relirodului.
.\lie modauLif dc atingdc dc accsiui obiectiv Ic reprezjnrd crc erca graduhi de inteEdre a
siruc nlor oratului cu cclc ale lerltoriului
tr
ale releleidc krcalitili.
Acostc viziuni legi au i.celut rccrt sd llc intcgratc activitililor de ulbbism
!i
amenalee a
tcrnoiului
$ipot
coNtituifuncte de pleca.ep$lru elaboffca unor merodoloeii spccilicc de
anllzl
li
aolilnc in hanagcmcntul urbd.
Cokgrcsul Uniunii hn.natiolidlz a ,,lthiE4ilo
(Chi.aso.1993)
ti
documentut publiclr cu
tccsr pt1Lj,
De.ldlatia de I terdependetgd, t.ptczn\a o ptimi manitesrare a con$ienrizirii
in dndul pmfsioniflilor (arhitcc!
ti
urbd\ri) a
slohaliElii
fc.omenelor dtn sfd!
urbdului
tlo
incerctrc dc abor{lde 3isrcniod a
liroicctirii
agezirilor unde lascard locale.
ubanA regjondlt. Noilc conceptc proFusc - L5'irr/4irll,le .Dest8r
(Proieche
l)rdbrlr)
ti
f.o ,.rtg{ (Proie.t{c
lcologlor), deti allare ince inho etapt teorlicr, se incrdreazA
lrnlre
oplunilc viabile in cace
Frivette
mdagemenrut a.itorurbanc (Munrfod.
t96l).
!i
phdid (vot.
n) tu@a
llr-a
4. 1.2.4
lnrcmadon{lizarea
probtebetor
rmcnrjirfi
rc'|rorturui
ffi
*r'*#1ffin"'r'i;:',nimb#;i;#.:""';iil:i{n"r;
$'gTl;"#$t-1t,l*ifii*nffi
'm:.a.,*:i,*fiTffi
$
::n:"f
##ffiT,J"JltY,Sinnr,,:,H;";yff
",i*;;ffi
;###;iii;
I,,tr"',l.::iy"U:1r'-i",.;ffi
,L",""'"r;:":,";"1:i:xT,g:,,,;;:HT,-::
reht'rl0
coqptde
dinrre erde merropolilne,i probleo
g":n"**:rli:,-,ti$r.
j:*
j*i;#r:"r'ff :r1i;lni-Jfi'd;i
4.r.2.5 Unetc lipccte neiodotoli privind
urb.ftnlr
d
rnemjr3
tguoriutut
-
Abordarea ec6tutebicn
f:"llilili"'::i:::i""'1"]:^*, l*ryL
*'*;**
",6h,tr
si os,i?i,o,
de ap4
Tl9l:.'i:'j i:
*Ml
**g"i""it'"r'*,"i.'.;
;,*iil.l';";;'1*::,
ffi;
y:3":y:ll.:.
.i4_^** popurau,,;
unme in ,e;i;;.;;il;;
ffi;l:, ffi#:
::,,11i:l1Jr:-:.-:: i :-b,.:.i
;,,.,
-*,_.
"*",,;;
;;;;;b:ft;""t#;:iJ.:l'T:
f_ ::il!,-r: ::"111T.1.",o.i,,r,.
to,.r""r.,."
ai,
".1"-;"
;,;;""U.,"1H:
jl.r":TT::fi
::*':Ll:1ti.-.T,t,t:T1
di :;'; ; ;"ffi:;
:il
;;:
*i.lf i: :9":1:::: :l::r'i'""'i"ei .'"r'""r'"c'
l'i*'ii:
ffii":r'Tdl:i;
hiotog.
Dgnmtr
N rn utrmut
,anO. .**-pOr,".
fulJdenked
nurcnlciatd
a pnLilcitor
de dedoj
p*pediva
esie o" 6ractabtic6
; ;;Gi;;
'"*ffi;ff
#1*ru:fl#*#?*n*"f:
rtu
cffi $ auirsra p,rN,
dc reodcm,,
degradae a capi,ail,ri
",io"a
r"r*_.,r .r,1,"
,
ArglEea
cdpaodtri de sLFn
"
mcdjului po-L
de?rd,sM
rooctAti
urree),
au Jelmucr
'r'vme
bcmdri pntud
mkltualza@
$ ;nrsea tu
.,p.i,'r'* - i a r, ,t*r,,r' ,r.r.e-".i*i,ill,
"nro'
mr'riild
Din'e &es,.a @ ha
ffif ,q!'Et r,!if,*
.;:n'i:t#;"'s#Hktt#r##;:#
dependert
de Rshde hardale,i
mergelrce at( canratl
i;#*:ffi#rT;E;],;;#1T
?;fi ?f
*::iH'J#;: l;:ifl
'1T":T$.
4.2 Urb.nisD
si
rr.utti. ,ociHcoroDtcn
4.2.1 Twzilia
s@to-qohoni.d
cdtt. tboolt4ta
.bnbib
ts ,qlta,iite ,,b@e
T@ida
scruqononica
care o de^nhee duahita.n
rmlonrte
uo{e cere
oerode
\p(rxce.
in spcciat inregreca abodrrii
ecG^reice
t
nod specrat in c.a a 6memjrrii
teriroriutui qi
url,aaism$rliTtica
mdasemoduhi
utan, ir
l0l
-
Tinlul repr.^nLa
un iacfi csenlral in
Pioccsclc
dc dc^'olrarc orrcnlaru ,c{:sr.f' .irrr
vi or, clLrc asigurdca
penlru
ecneraliil.
mni|()ar. a
Posibilililil
de otlrune
trilhd
sll1sllcer.alrolriilorncvoi,
rcprezinta conccptul lnndamenLal al d./!.ll5rir durabile. Pc dc
JlLil
lEfl.
aLrt operaliutulc
privrnd re$ruclurlrilc nrcia coonomice. car
!r
acelco viaoLl
rqjunilc dc rcconsru4ie ctuloglce
ti
in
gencral relaceEa caracir4ii dc suporr a odiulLr.
(f.riodda ncccslr! refaccai unora dinlr. cicludlc bnrchimioc
!i
cnqsct,cc natualO.
n.ccsiti u timp lcstul de indelLingat
Accne obiecrive
pot fl atinse numai prin arigurdrea continlitilii
[oo$e]or
de evxiua.c
cnricd ! sllrll Dc6ului Mtural
ti
social. de identiticare a resursel{r. disFonibilc prccub
ti
dc aplicdc a insrrumcnrelor dc aciiunc. lvturaliilc socialc presupusc de succesiunca
gcneralillor dc l.cuitod ai .\se1arii unrare. crclLhle dc ulrlizare a Lercnuiui dctminate d.
dce$a,
l]e
dc o padc. prccum
!i
refacerea clrcuitcld naxrale (ecologico, pc dc lltE pdtc.
inpu rdeea dc timp dc .rgebet.rq nasurabil in zcci dc a.i. O gcsliunc eficrcnli a
nrcdrului tulurai
$i
s.cial-economic, condjlic
'ndspcnsabib
a de^olleni duDhilc.
tfesutufe
continuilarea in limp a acliunii.
c..niderentele dc mai sus conduc ia idcca ci . dcliliralc de amenajare a toilffiului
tl
de
uii,nism lnrcsBll
problenaticii din cc in cc mai oomploxe a dezvohinl, rebuic sn ia in
coNidcralie
ti
st cvidcnlieze in cadrul prcooupariLu sale spoctele lcgate dc cons.marca
t,
relacrcd rsuiselor naturalc din leikxiul oElelor
ri
al sisLemcld dc locdiLai (CEMII-
199,r: Europe 2000-. 1994: courcil olllurote, slrdsbourg, 1991)
!r ru iirtrL Lrrid!1rv
1.2.2 Ptoblefue speci|ice lditoiitor utbute
(A4iuri
Sen4dte
cetule d. l4ritia ntitr
economicA .dbe o solierate .lx@bild)
4.2.2.1 Elaluarea datoriei citre ndi
Evaluarca datorici catc nediu reprc/inu
prlma acliLme ocrutd de ttdvilia cAtc o socictate
durdbjl! ,^oe!sta imtlne in primul rand cunoaitere! cn prcci7ic r supratilclor
fj
deslDal,il.r tcrcnrilor urbanej prccum
ii
identllicdea dolidLo.ilor dccsl.ia. .Acelsri
preocnpde hebure in|egratt oredrii
!i
dczvoltirii urei bde de date lccesibih tuIuor
faoorllor inplicat, in gestnrnea teritoiului. conplcxilatoa problcmci csLc acccntuati dc
protundele
mutatiisooialc
ti
ccononicc din
tdrilc
cs!-cuopcte, ulde dnraDjoa regimuiri
tundrc
al krcnurilor prczintE core idicaLe (Agcnda 21, 1992; ECE, lttl).
4.2.2.2 Cunoaitoca gndului de mtropizarc. toitoriilor urbui,atc
CuoElerca
eladului
dc dtropizdc a Lcnloriilor u$aliatc rcprezjntd baza daborrril declzillor
l)|
vind de2loll{ca iri rapod cu sufta capitaluhLi .alx6l. Ilt! inlodaiionah tr.bujc sii
cupnnd, dpccte lc8de de sttucLua qi dnmica
poptlaiei rmde. siruclura
I
cpdLi2rca
activitililor economicc
ri
sooiale in Lcnroru.
Fotenfalul troductiv tr
dc cotuh al capilalului
fttual, al z-oneior hdusfialc
ti
al celor agricolc, analiTa r dile*iLilii, modincdca brotopnlui.
gadul
de polude (Straboug, L984i Vtits lrcss, l99llr London, 1995).
4,2.2.3 Stuctura fortci dc munci
Dinami0d structurii populalici unanc in genral
ii
cca a linlei .le munc, in spccial
pnnc in
c!idcn!! inlonnalii
Frivind
tcndintclc dc a arcld lare$rsele capltduluinarrml. cuno.$tcrca
in det.Lu a strucluru turlei de hunoi cslc ncccsal,
$i
iI vcdcrea cvaludtii coslttrilof
302
reconvesje &esLcia cAbe aotividii
cdc se orienrcaz, c61r domcnii
@c nu excrcid
prc&utu
aup.a resmelor mediutui (CD,
I 994)_
4.2.2.4 Prcblema dcJeu.ilor sotidc
Meagme'tut eficihr at degcunor solide,
in vederea
reducerii
impacLului *upm facroritor
de bdiu, so refer, pc de o panc
la cononia
de rc-,-qi
"{"_"
i" ;tii;
dDlNjme elo. /one or Je deDoarde pe
chm.e,utosrc
cdc \e
ia ir con.ioe.dri(
ln\l'trile reJerjtoujc p.i\rnd
afeau orob ehd
pe,jc
atle panc
se srr in v(dere cr tr";
qr cahatea (structura) acesror deqculi, probrne
dircct lecaid de un euh mod de cmsun
gererar
de oultura uleE
i
do o rnmiti vinune
econonicd, dar
g
dc u! sutu,t nlvei
rehnclogk il producrer
dc bunuri rrctu!\
"i
troductrci na,erialcio ,r.
-^.qii,.
i"
s6it . probtemd e\te depcndellA de solu,:rle pEclicr
ce cotec src. laspo
,
(n,l.rc,
reur nzde. colve'e
t.
drstrugtred ac*.o! detc-r
atJrope 2000
,
o94r.
4.2.2.5 ProbleDarica ariilor prorej,re
St,bilim propuqilor de arii protcjate
din trittunk ubanizatc, cde si @ddone cmdd@
9i
ptureM in val@ a valorilo! cultural-isrorjce cu ccle ale valorilo. e@logi@
ti
peisagqo
rcpr%nti ur
'lonoJ
dc obi{tive tegar de alordlrjlo conplexe pnvnO
convusii qi
restrocluaM ubai. ln aell coltq! diile
!rcreja1c
m trebuisc priviLo
@ tditoni izolare d;
DflumJle ellului localitdJii, mdagmo enciol
al aesror rr;e mplicard inreg.dca lor
nh4ionald
9i
socidla @ colelalre bnc ale oFfdd, o efecte beDefic; in c*d c; oriv$re
redudd cNtuild lgare de iltretindc!
!i
proteqia
tor
{ECli.
I991).
4-2.2,6 Rctelcle de rruNPort
Acast, problematica
vizeaz!
[oicte
de ahnajare a lcdroriuiui. de deaollae ubaod si
rusla
j
a.i.rm,iur rurier crL
.d
c\ e emptit.drcc s!ru.{ uitor .co. ogrfe
ri
"
cap, Jt,,iii
mtxral, picrddea
habilalolor (spatiile precun
si
resu.relo genedce
rcspectivc). rduceiea
capacftatr
Foductive Ouun ti
snicD
9i
a capacil4ilor de supon prin sinptificarea
slructurilor spaial-tuctonale
ale a.lezirilor umme. Acedra inptic, divesitca.ca
sisteeelor de !rd!ort, inclusiv de oltajca telnologiilor nepoluade
si
a ccloi
in interiorul orqlor, in sp@i.l in coca @
lrivetle
celtrete islo.icc alc &estora.
nrobleo&
$r. de a org&i7a cucujald in vedffia m$eri. 0u.nlei nanculrr. pMum
rr
p
"ncma
parcajcLor.
Legatd de denollarea rcFlelor de tffispon se all6
$i
problenarica
dezloltdrii
lransponudlor plbiice de pesoec
$i
stinulsra utilizdrii aces6.m in derrjndnn cchi
paticuld. cD colscoilte favoiabile in @a @
lrive.ite
imracrrl dupm mediul (Agenda
2l. loo2. cMne oft-uroped. tca!. cft . taa.l
4.2,2.7 Locurile de nuncn
Ploiectele conplexe dc mmjdc a tclitoriului qi dc urbdism lrcbuie s, ia in consideratie
crcaca dc noi looui de muc!,
i
IegaL de acestea. deaoltdea sniciilor
Gdnd1a1e.
inveirmant. cultura
jnfmafie),
optmiaea cncubfioi printr-o judiciodd
distnbule a
deplddrilor in teritoriu o to4ei de muncd
ti
a celorlalle resu.se, un mdagmmt coordonal
al zonclu vezi
ti
al ogliuilor de apl. Un alt acpect rcferitor la locuile dc munci. valabil
pottru
un orizonl mai indep&tat de timn, Icga! de lor tchnologii dc fabricalic
qi
noi fonne
l0l
lkilns^RBLsp'Durv
de orgsi2dc a
ptuduclei. prcun
!i
de inlomatiarea socielglii
ti
noilc rclnici dc
comunicalic,
ll rnrezjnli tcndi4clo dc dispcnie a acllvitnlilor cconomicc in teritorru
(rncluev llcrul la domicliiu).
Looiile d
'iunca
nu rcprezinlA u scop in sinej ele sunt extresia lnor necesitili socialc.
gdorale dc cregda
populaliei udde. cee crecad
rresiuni
asupra .c$'rsclor dc sericn.
in cosccintl.
politica
loounlor dc muncd trebuie rnlcgrald politicilor
de de2voXar llc
ccloilalte dpccte alo viefiiurbde
(Agelda21, 1992i frela. l9t4).
4.2.2.8 Locuir ln .riile urbanc
Probledelo
priviLoarc la calitatca locunii rrebuie sI plece pc
de o pdtc de 1a inlelegerca
koietic! a habilaluhi uman c, un subsisten al ccosforci, supus lsitdtilor spcciice acesreia.
in consecintd. calitarea loculril lrcbuic sd se rfole la un complex ldg dc obrcclivc vr?and
!u nunai sLrucluri1e spalialc slccifice (locuinlele
!i
dublurih dc loltinlc), dai
si
intrcagd
gam, dc sewicii afeicntc acestora" care 4igur! dcsl4urdea actului l{rcuirii:
scwicii
jrrirind srnatatca, educalia, bisirul. aprovinonarca cu prodnse alimetrtde
ti
.ltc
buNn
prccM
ti
scfliciile de trdsport ln comnn qi celecdilitde.
calirdea locuiiil 6! torodata srans legatd de modole culturale
$i
habitafolale specifice
ticcdiei dii
seoeftfioq
caie
tin
de diversitalea etno-culturala
rl
cea social!. in con;ecing,
3borderilc trebuie si tc numtale, cu solutil spcciilce necarci colctivitati
fi
popuhu unanc
ln
riafte
(Agcnda2l, 1992j trdta, 1994).
4.2.2.9 Retaua
(infrastrucr!
ra) cdilihri
strans legata de obieclivele asiglrrili caiit
tii
locuirii este dzvoltsca intdtructuni
diliLdc
ii
a capacilAlilor de cpurare. cu inpacl esenlalpe de o part
in asigwarca starii de
sdnalaE a omonilor
(indooscbi
in meile aglomer6ri ubane, de nu cxclusiv), ir
le
de alta
dsupra st&ji faclorilo! dc mcdi! din telito.id Penm narile aglomeidri urb6e, pioblcrna
sullimedarn . rcprezi a idocuir.a
$
inkclincrea relclclor vcchi edilitarc, a csror
capeirate esreperiodic depqitidd crege.ea popllalieiunde din teritorjul rcspcctlv.
ProblemaLica aLime arii cu apa pobbila a diilor ubm cuprind. identincarca unor susc
pcmdenre de apl, ide ifioeca tcbnolog]ilor celor nai adecvale dc lratdc,
prccun
ri
dczolteea retelei de distributie a acstoia, concoBitenl cu rcalizuca utrui sjsiem eficie de
conhola calilrlii apei pokbile ( Agenda 21. 1992).
4.2.2.1{l Zonele indNtrialc
Ploblcmele zolelo. industriale tlebulesc privitc itr dlbE iposraz'. .a zorc .lepen.lente
ptul
cotdiuhi reciprc.e de zon le de lo.rit ale
fotei
de nun.d,
pc carc le influenlea2d direcrl
d{
i
ca zorc de ftarc concentdrc de
lufln
nateiale
ti
e" e4ttce,
seneratoare
de agenli
poiuanli.
Amplaeea a.eslor zon. lrcbuic aladar sa ia in cotuidra1ie u complex dc
deremineri sociaLc, coonomice ds
!i
deleminlii dc ndurd ecologica. Altc problem cu
ore nanascne!tuI zolelor itrdlstlialo s afln in stdnsi irlrdoporde4A. sunt dcclea lcgale
de structura fo4ei de muncl. a relelei de rranslort dd nai ales a tehnologiilor de fabricatrc.
l'roblena sc aflI in siraDsd cmqime
ti
cu obioctivul
genral
al rcsrruclurdrii cconomier in
raport cu neccsitalca cdseNrrii
ti
refacerii capitalului nalurdl
(DCE, 1991i fianla, 1994:
Rccobnardation I 130. 1990).
304
4.2.2_.lI Prohtcnads
zonctor vechi 3te oragctor
;,11;Tl':i.'i#il
J'[."]::
il:11":;1,;i'i:'
)'
prob'e'b"
ccn c o
'',{
ce ae
;*mtj*,t**ll*,l1.l:"ti,
d
I,tirfte
altc iezultalc
bmefi( qi pc aceia
al ,ii,rra,ti
r*.",ur.,l-"
"J#i,ii
iil:;lflff
::T'i'",:"#:!t!1'""i".*iT:iltHTff"*'*."1f
:*3::"#
(Chane
ofluropce, i994i CIE, ]995j
Recorimandalim
tr:0,
tqqO; r".i"".
i99;).
4.2.2.1 2 Probtcbatica pcrifcriei
ord!etor
lliiri ffrti#i:;;tr1r[;1l#::i"xt#:'ffff
fl,.t",jj:,*""lTT:[
ft'#f'ffiJ"i'Xf',1",#Si".:u""LY,""n1;11"rt'ttn*'*'"t**ta"".'"
ffii*,tr"T"#k1ffi
""g;##l*fr"l"jd{L:jil'"rf
ruffi
.;
zonrdeecoL"4qiad6e6tos"dil#;;;6ffi"*fi
'ie
d! tra'i{e
rpeziffa
ri
o
[:i$::lT:{i1:i,m.yi"::
i:i1,H,tf::i:;"i:?,f
,J,1; :XTI
#tff;
lii!'il;#:n:;y:.:i:,#ff
::;:::$lii:"iT::*i,,^"i:t::
X;;nil.::*l:
*#l*:lffi"::i:l;iTfa-chT
)a
"rmqtero.
naluare cde
rc oit**
6lriiqi,i.
inocrclnle
de a mnta in zonele perifdice
unel dint o p.obtetuele
cu @e se confnfta
ii,Tl+f
i: fi
'3:li'i
J!11"""';:"1[T;,-,i:#.tffi
i 3t]"il1*
ji#:JfH
i|il"l.*,[|'ffi
Hff
i;
ifi*,:,:c'Erdii
da{elor (cha'te
or E""p;;.';'i}q
;;i;.
4.2.2.13 Probleharicr
spatiilor veni ilin orase
;ii{[d!1T:i!s!TiT$H1'",.fJ]];'i?i'1ii:*ffi
"]h1:;#n,]j.1.#"1
l#fffi$":lTi[li['l',H:"il11T5,:'-3i1or
pratare
in toate zonjte oraqutui cste
i::*i :l:"'::x.l
il?..:*:?,i,,1,:'"ffi
"i?
;:"?ff
':"*.,,ffi #:f
":i.1#*J'i1;
1l lu"^"11 lll:iir"
ver/
uarcrer| nL arcr J,er ,D si,,cn kro! d n
r*.
". ".,r.*
\rd!a
rqar ffDr. ocened sun comCer
i/ntare de rNr. krion .tLr cxl"Lrbd.
obioctivele
legarc de 2onete v.Jzi din oralc au in vedcre dezvolraics
spaliata
sj
sub
i'"'#T:
ii""1'ff
l;*:ff1":"i;;"ff J:,fi"#:::iJ;ffi:.""':Ll;::n::.ii:{i
105
crurnsnRB!
-caflbru
rv
lesrturilor cu zonele nalurale exisLnte din rclilo.iul r'nconjurttor (Charle
otrjuropcan.
1.2.3 Ohi*ti,e strut2qice ate nboa%qtului urbdb
4,2.3,1 Irtegr.rer politlcilor de dzvoltare
Complcitarca sistomelot ubdc nsesiti ca o cond4ie pertru
un managemonr eficied,
ludea in considdatio a hui nunir cet mai ndo de ractori g pdmetri
aldlinand unor
dmcnii dinhc oclc mai divdse. Obiectiwl slralegic priorird
il corontuic
inisidea
po.rrrcrior de^olrAlI rrndcrsln
rroducrr\c
rdir
rdncr
de \dcrc cconrmrcr o] or;c.!
ade \rzand D6lrdea \olofilor cu tu6lc - :n pdnicutr
cete dh{edurut - p.ecBtrce
)|
ccle ecologice. ,\cc!t obiecliv este gnerat de cerinla de4oltirij in raDort cu caoacjlatea de
LDoa c mcd.ulu, rL hane ol I uop(r. 9o4: r !.
osl;
[cf,
oat
i
Borc/
r actac. tos0:
4.2.1.2 \,'etrrgehehr
ul cnergtci din ledtoriut 0ra|elo.
Un alt oblcctiv priorit& il onstiluie meagflohri @rgiei in oE,lei ac6r obiecLiv vizaze nu
nunai diversitatea swcld ci
ti
aqiui h .oManni,
inclusiv speclc lesate de enqsia
inglobali (matdiale de coNuuolic mal pu,h
flergotage, rcLtiliubile
ii
r@iclabite).
N,lanacmotul mdgioi in rlile orbme stc iegat dc dlectete rehnologice ale
lroduBitj
tdsponuiui
ii
utiliT-arii mr81ei. Mdile concolrdri de cncrgro pe tentdiul timitat al ora{uluj
lmplicl
i
o concentrdrc a ef@tlor adv6e gareFto
do ac61e procese (poludea
la
producttor
si
le r'nr.eror). rehnooglk ntrnn\erlom e. drver'Ecale
rr
d,persdr in F-.nu pol
@rldiLui o altomariv, pen1ru 6igu&a imcNelor cmtitlli d mqgie neesarc mui oiE.
in ceea oc prive$e matedalclc utilizatc
lotru
editcrca srructurilor spatiate
tl
tehnotogice
ale uui ora{, pe
ia!8, neea celirale de eocrgie hglobara in accste
($i
a efcctelor dncok
6upra caprlalului natural pritr
apeldea l! rcruso ndegenerabiic
d
efedele poluirii),
hebuierc luatc in cosideratie
Si
@ritdtrle de dersie nocesare pentru
distrugerea
g
neutralizrea coNlrucllilor
i
a inaterialclor folosile, la incheierea perioadci
de sc ioiu.
Anallza ciclului de viati a
lrodusului
trebuio aplicald qi asupra consrructiilor
d
arczrrilor
umanj &stea .cprezentaDd cclc mai mdi concenlrari
si
cetitdfi de produse
makdalc
nnane (Agenda
2t, 19921.
4.2.3-l Limitarea extinderll spatiale ! oralelor (Tabelut
1)
l)iiicdtalle din ce in ce Mi nei pnvird
naDag@nrul energici
si
al fluudtor natciatc.
al problcmlor gcnc.ale
dc mdea corc@hee a populatiei
umane
i
al rrdponurilor in
orale.
ltllr
sub scmul l rebrrii viabilitatca Milor aglomerari ubme.
Linitaea cxtinderii acdlora cstc posibib prinlre allelc, prin
inclnderca
Drinir
obi@livclc
dcaolrir" a realiztrii divesiulii urbuistic. AsigDreoa &cslui deziderat ofera
$dse
de
atingere a echllibrdlui sistdului nrban
9j
de diminuare a elecrolor nocive prezenre in aoest
arll, asiguiand totodau rasml pcntru ldntificdea unor noi lohnotogii
si
modele de
resr.ucturee r acnvildlilor din oraF. h cosecald, un imlortanl obiectiv !1 consliluic
diniNdca dezvollirilor de tip extcDriv (in
leriloiu) a oratelor in favodea acekn! vizand
reconve$ia srructurilor coatruits cxislmre, reinhoduoerea acesrora in circuitul cxistcnlei
.orrorm a,,roi"lur. inradtued ohrecu\ior in proce\utdc
rc.ncturde a LorfigLrldl.r.or
prld !il\
r
r PJfur tr
rr..r
Tahclul|:
I imilarc, r!ti drr \p,ttrtc
. r.rret,ir
vuI u 1Ct I L\fkrt Aft:t<;t:IEA
o8l E( I lvf I.;,R ,\ t tLlft:cl.
L
saald-tehdogrce qistcrLc j^n
lccst cortcrl.Ijisrrarca
!!loril{,
rhir0crLr.tc,
cuiluli.
ir
i' I
.
"".
"-..
\,.
,,
rc"D.,.
"J..-.,,.r,.1
r1_
.g' ,r
rn dl ,.
.
; ii. .
-r.,-... !cc,
vrt.r
".1
.
r
.
t.
., I
mnsrldu
callralutui
ndru.al. ln ahordd.ca acesLor
Foblenahci, rchuic
lin
c.nt ,1.
Jalrd ci lnclc laldi nalurale (snecii jzolarc
.lc nl1r
yi$ir
,, ," gr,*,.r
r,i ,""i
l; ;;J:;;J;.:'i*'"
ll
#:Ii'j,;
$:::',j:i:j?d1:
a rcshocLuill
accsLor arji u.6,r{l
AocsLc. obiLile imph
conrinujrate in
tolrrjo
e dc dc7voh.r.
lrci.-cco.ojnt!c.
ill
pdrrctrldr_in,p.Lrio,lc
dc dyvolL.r. urbhi. h toalc nivctcl. (rocal,
rcg(,_r,
*1i.,j
1..;
I
'
-.r.'
-)./r
| .no
r .Jr I
:1 'l:"i:,""
",
:,,
*,,
.,,*
..,,.r.
p.o..1'dr.,..nr(if
r. fr .,j..-
:.i'l.l','
,", .rc -c\ir...ir
c..c" 1 pr,\r( i
rro.r.d.-r.r,
-.t,r.r...
..
"|ct,.,
-
,.u,..1.
c. r.dt., . I L R(/, !..r
.or tr
rurr'"'
:r r'\,
.
-r
.
.\. .
:n'h..1 Jr,, 1. e,\. Ji
r.ne.
tr..t,,
ru..
rt or.t. l
r't'r,r .\r\c.i L
"
1t.r..i
.-.j
)
,.
r\.
u!l.r
D!1r
't
.rp,r.rr....ct ,i..
I.,rJ-.st.lkr,
. r. , / |
.t"
o rrt.
f..
_
cr r-rc" .
! rcr,t. n .
1. l. :
r .ii ,... L.r .. q.
,.
. i!
,
J.:-,( r., ., rl
cidlin SARBU -
caPirolul lv
ac$rui
obiccLiv stmtcgic ar tretui sA viTeze limitdca cretLqii poptlaiei urbane.
rcalructurda
struolurjlor
spalal - bhnologice
xrbde
ii
restructurdca comomrca
in viziun@ intgririi abordarii eosistemjce in
ltradica
mdagmen lui urba., cetutl dc
trd:L,d
\ro-ounonicd carrc de^ lreea drcbrls. b"drn re cr'dilrio repR/inl" tom Lld.a
sor oocdNL$rarcsrce.cgaledccoottolul
ddmci c mdfled ene.o
pmfen* alr.
$el
i
obimrivelc lesale de Ddrgemcntd
zmeld
psifeice ale orafllui pot n adNc nunai
|'in
sislruea conli illlii
ptdeseld de evaluN crjticn a stfii nediului natu3l
i
social, de
id;Lincdc
a resselor disponibile
prcm
ti
de aplice a instrunotelor de &Jiune. atat pentru
oiasc, ceL
si
pcni,{ pdifqiile &estda. In acesl s6,
?orru
u mdagemm! elciot al z-orelor
rcrifdicc
ale oiasclor in genml,
ti
dl lo@irlcior in sFcial. pltm coNidera ca posibile
mdlodcle oplmi rhat
si@
(Tabclul 2)
(Agnda 2l
,
I992i EcE, 1996)
! abehl 2: Obietiv. itntegicc leglrc dc mn.semdtul zonlor psrifericc alc oF uhi
oBrEcr!-I
l
. Bcctldd,nbrk .: ,
ocEtENigadLrruidedcgare
- tu etcltnctknok ok o4dui
- tunde
N{etue
ate oq ui
tetikinl Nldd d. tuotitdli
spali rcaittt htemtliotot.
.
fltu.hrN!?ltt4ktule oh arutbtti
.!fu|tilekhmo]Nieedldot4'|,i
mduzand zondc pdturjcc
.
rcleledakri.lz
ti
@tgztn dl
d
eetvb si@i. ot. nnprd
"i
o rdNctudd *udu or spal'al-
rbnorosn ubarc
(dmctuaa
ro.dulu' constur oirbl),
o limibca crcrbni
ropuldti.i
ubsdr
o $idcM mEi dc s{@ sp.tiale a
o c&rrd.a .mpleritilii r@noml
5P4ial5 a riclor awc ln lcdft
o i&nde omiqiror
(slral
6mFzli0ul?l sili, c'tdn];, mod
E diMlM lnrtu d s'tdi$nEld
dLd Fifdia,le
oq{'lui
o miqsI:e vuln bilibil La
radrii d.
prcdu. sntmpici a
zmlor D.rifoic6 ak oqelor
o si(r@dbdiminag
modelelor
ri
ahnn4jh dutslalc
6xd>
M, 1tlEtutut, etudao|,
i,
i@Fmelc s T.relor de 1,
o cEsbrci potntirlulu' de
adapbb iht h vsirtii ale
fadorilor
Fnurbdfi aD.rfl
,r,'al-
eln*rn
'uu.tual
eteie
N\tnr
en!j! Ed 4.tlitNhn//ln dinatix al
i08
4.2.3.4 Noi modclc culturalc
Mullc diltic problftele cregerii oraletor sunt genrarc
de anmire trlsrLuri de crltuij
urbee. Modifcdca contactclor dnecLc inh grupurile
unuc (lgdruri
tracierisrice
sl,a iLnui rural). qi lnlocui.ea accstora prin dezvoltdea
uui ihens flux inlbmatonal
n n
relelo dc conunicaie dpesondtizalc, favori^aza apditia mentatitllilor atieidrc. A fosl
stimulda derolra.@ unor nodele de conlum confonc @ .erinlcte
lroductiei,
dd dc
muue on strdinc neccsilltilor bjologice
ri
psibolocicc
d. baza ato omului_ CoBurnul dc
dragul conswllui rArezirta uul dinnc facroii najo.i de prcsixne
arupra cN.
Schimbdea acetlor subrile
!i
soiisticare loibe de agreriune asupn medilhi nalural
si
conslruit
qte
pGibild prin dcdd! conditiilor ape4ici
ti
dervotrddi mor noi modele
culturalo ubme, cde se vdlorjzcz. tu
primul
rand idalnrilc spirirualc ate comMitetii in
dauna celor maieriale,
g
cde sd lnclud! .*pcctut care rrebuie eordat Naruni ca lemcnr
ccntral in orodul de cducalie la loatc nivclole.
Cultua ubdi trebuic sa cvolue2e cAtrc div$iticeca propditor
modelc in nporl cu
speci ficitatca icarei a$zfi urlano.
La acdlea s adauga necsiBrea conceperii unor noi polllict de dc-otrdc urb4a carc sA
aib, obicctive vizand tr@ilia cnre o
yrieLate
dwabjlh. Docrrinele
polilicc
trebuie s! se
subsMeze acestor obleciive. propunand
cri de realizde a td in tuclic de spaJiul gcoglafic
qi ntmc conciel. (cnE,1995i
Aigd,1995)
4.3 lilementel;orcticc gcncrrleprivind!9ear@umrnb
4.3.t Atezoreo ubaid
4.3.1.1 Tcritoriul ca resursn
(Schcma
l)
AreTnrile nnde reprczintt un consumator najor de resusc narurale (inclusiv
suprafclclc de
Lcrcn dilponibilc),
|troduced
totodar, reziduuri redimilabile. saD dsinilabite int.-un limf
care dp4ogc @pastatea de adaprdre la inpaor a me.diului, conducand Ia un
Droces
continuu de degradare a acestuia. La nivelul determinddlor maiore alc aborddrii Droblemelor
.oc
clrll umdc prf ph\n d Jplr-alor
penlru
o de^ohde dLrdbd, se dle ri
lnalt
r;!d
prcsimile dupra resuselor narurale de bdzh cxercilatc dc doi fdclo aflati iltr-o sbansn
nrcrdependent : Cqterca Deho4rdfc'i
ti
Cr.$terca E.onodnd. Fenomne
preoh
Urbdidea, cu problenatica mere! nelezolvatd a locnirii,
li
dpecielc
generare
de
polnde
suni cele nai dirccto coNecinlo ale factdllor sninriti. Printre resusele naluraie de bd6
(h.and,
ma!ffii prime, eneigie, f.doni de mdi!) considerlh necesar a t inclu
t
rerirorixl,
lnlcl* nu numai ca spaliu.
'
supdt al rsuaeloi olueratc, dtu
!i
ca supiafal, dhponibib
pcntro mpladea aF2nrilor llmdc
(in
raport cu tclnologiilc cunoscute in preT-eno
Limitdca supralelelol propice
Gft
corstrucfia os{el{r conducc la idcoa c, gospodarirea
acestei r.sursc dcvinc ba dintr. preocuprril
major vizand de^oltrea duEbila
(Straboug,l984).
109
traLrsARsu -c,plF
ur w
STRUCTUR,| DETERMINtrXILOR
MAJORN ALtr
DEZVOLTAXII DTNA}ILD
..Rf,$TOREA DXMOCNAflCA
PJSUNSE NATUR.ALE DE
B^ZA
TEA|IORIUL
(SPITIAL)
UNBAIiZAREA
cRr$TttRE ECONOMTCa
-----+'
R.l4l dc
Dr6idne
Schen. 1l Slnctun dclerEitrnrlor Eajorc tle davolrn'ii dunbilc
4.3.t.2 Arsaier ubarn - o defiDlti
Porib
n
(Schena 2)
nqezrdle mec rep!zint! o
latc
a mediului, alcnlDite de strudui nrcJioale
ecnemtodo
dc co!figrralii spdialc adeovaie. orientate cdrc mdonarea elone clor cu cde vinc itr
rcl4ie (dand
Fn
udnde un pronulat caractd etiedtopic)' in scopul sa6si-acrii
cerintelor sooet!1ii. schimburile ilatrial
$i
dd8tice al &estor! d mcdiDl mtural au
loc in cadiul uNi sislem dinmic $pus legiloi autorogldrii Degradrea capaoitt ii dc supott
a lDediului derive din satisfdcdea do tip extomiv a detoharilor structuilo! spalal_
nmc!@ale cde tebuie se sigure desfi.luarea etivilalilor
generale de nevonc ummc
+
Rcl4lii de deteminsc iDdlredn
ll0
naurhu d!Gb'td.
hn!,FkkaLvor
r
)-
p{ri
rxt.a
rhrbF
d. edmh;;h6;i;i;;i
MEDIUL
\
I
socrET.ATD,{
fl _MM4IL I
---1
_:!I!!!!!1!
9gls l
.r suporl d dsrehtrIut rocial-
S.bem 2: Ataarcr umrni In r.port c! ncdirl
!i
foct.r.lm
Pmm un managemonr eficicnr al a{zirilo! mane tn mpon cu rcsurscte CN. un conce.t
mcLodn usrc-de.ha, il poarc ronsu u shorddca
ecosr,rcmrca:
i" ,.*r .*,,
"i;,;;,
-r4a
eire inlclcal r bubcr{\.m
-l
cldlere,. rous tee rltor gcreEt(
ecot
8,1..
,rcnema
r). A)e/dea hdr cqe Jrtsndenlt,tc
cdni,J-l
qdrrat.
alr, \,h
rupu..l
rcsuselor
natcriale
ti
cndgeticd,
cat
fi
sub accla at lercnuilo, disponibile pe de o parlc
oflrru c ndiiu aceqotu-. rd
|e
de rtrc pmra
rcnrri.ducs*
in mcJru na.urrr J,
troduselur
neul i1d\ile. l aLerqd
q/i--e.
${emrt
ro-1.-umd
,r
nedrt I.a...dt
rplczinH sistdt inledependenie alc dror lcgat!.j sunL rndNccr.
RDSURSE AI,N CA}INAULUI N/ITUL4L
MODIFIC/iRI CLNBALE AI,I .AC|ORILOR DE MEDIA
Sclcna 3: At{arcaunann nport.u Bunele orptratului rdur.l
Il
c,urmsAR!!
.ri' tu,v
4.3.1.1Nscsitnfi|e
unrncln nport cu structurilc spaFd-tuncfioDale urbane (scheDa
4)
a. Unitarefuctlu lor
privird
omul
ri
nediul. Utilizareajudicioasd a resusclor naluralc.
concomildl
cu reduccr.a impactuhi dupra mcdiului nalural
ii
refacered a*stuia.
ieprczintl, in viziunca obiecrivulur dc^oltani dftbilq prioritatea
onceror politici
rcalisrc
pnvind amemjdea tnbnuiui. Dar arezErile !man. rcpiezinte in
lrinul
rand u! sistqn
oriedat care fii!1a nndr" asadd acliunilc vized exclmi! mediul nalural sunr sonirc
e$cului rlaci nu sut intceratc celo. cdc au d.cpl scot obieclivc sociale
ti
cc@ohicc.
\Lctrsrr4Tr Bror,ocrcE
socro-rcoNoMrcf,iL
NtrCISITATI IZVOI^TE DN ORCANZARI^ DTFERT'A A
SOCIf,T]iTII NIAIYE FATi DO SISTXiMELf, I]IOI-OCICE
STRUCIURILE IUNCTIONALEAID OMSULUI
M^ II'RI,{LIZARf,A STATIAL.i A NF,CESI-T,iI ILOR
!iirc d. loduDrcrtr
oq.rr
d. Jlmuri) RFm rB'rhi d .,firLrc
Sch.na 4: Raportul onului cu structurile sp.firl-fucfiotrale rlc orlNlut
omll se afla intr-un lapoli complcx cu slrucruilc urbeq cde bebuiesc piivire
din
punctul
dc veder al necsnilllo. sale.
b. Necesiftli de naturn biologicn (onticn). Pc dc o pele, exist necesitili cotrstanb.
izvoratc din natun biologic, a onuhi, (neestati firiologice
ti
cele legatc dc
!rctec1ia
imporiva taclorilor agre.ivi).
c. Necsi6ti lcgate de organiza.ea sociakcoronicn. Pe de alti pdte, xis6 necesitdli
tnoratc din orgeizdea dilenu a socicltlij lmmc in Epon cu sistemele biologicc, c{c so
cxpnmein cadrul slructurilor social-oconomice.
O pdte didr. acesti facnri sunt de naturd sociald
(necesitali propri!-zise qi valori cde
srat la ban acstor noccaitdli).
Dintre thcrorii de narurd psjhologicd
de cea mai mde inportanln pnrru dcrualele modclc de
consun, cotuidelEm a n i4elegdea desl4urdrij vielii urbdc (ri a dc4olt rii civilizapci
3r2
, L:j:],::11.,',
:'#
l,l.l
:ji:",.1.""i
1,. 11fi1,.[,; ijll;'::,Jili::
::i.
Rezolvarea neocsittlitor
de naru.n economicd
el
Fu ejki'dcr
nccc.ibri,o r*. .
"
%.".
..,
* ,j
'j
"
'"'J.:.:
f"::";,,:i:";:,:.
fi|rl;;T""11,:r:':..';Tli":::1..';',::,e1"'di..r:"
'";,;':':;''';,,",::
.'n, are',1" c mnr," rr"r;;,.,
:
;;":,,
;
^;;.i;""''hL
eron
m re f e' r'run'e'
::i.::"::*:;.::::ll::
;.: ; ; ;ii".;:'; ;:;;: x"j,:':.
::J
J:"i:s":;i:1
"1
I
d. Stn.ruri fuctiorat
atc orarutui.
Difcrilclo grupe
dc nccesrr4r
lmdc sunt sdrisftcub
Dc-oi,hl
ror.,'dn, p,.,.,,.'*
r,,+.
-1.l,"roncc
"Esun,,,-d,
.i;;ji
"*"'fl'"".'il"':1i""1';
iilli";.
flt':j,1tjj;,."j
*:::lllt
;:ll:l:,r";lil
:r:i:Iifi {:t{;:'id;i!
T#H:Xiil1,i':3.'"T::,*:.r;t
::rr,_{l,"lix;
,1lii,:,11"",1;1",'"i11:5;liTtl"J':l::'t;;l:":1":'ll:,.:",:ll
l:ru:;*i;
^:i:.ltll
i'::''
srucu"
j'dndi.
r:
runL,o're
r.nse'd
i rmp
1e.'ui
u,roc
c.racrcylsrrcc.
ate caror rcxruri coDsli[ie exDrsia
un{
,".
",,,
;-,..,;,i,,,.i*;
l.:'.r, iil ;;; ;ll,',1,*:f:' :J:l;;-
::il iI :
ill!1,)ht#]illli
r-*
dive^c ronne dc liard vegetura
1r
-r."re
lou,ign"nua
",
"i..
1.1.2 Shtcttba
ecosistznutui arban
4.3.2.1 Prcciz lri prtvind
utilizar@ conceDtctor
Bio.oprl urb.n h.ren.ac
urhmc y.-r6s
"6q**,..,,...
at u.aqrtr
n ouL ,
. ir n;jra in cb,e. p.n
nren cnt,d sc. onu. ,;_"*,"
in.,-,,i *^
:
\ge
creno'u.
snaflunle \palra
e ste ordju u.. !o
(\frcr!
d
unor ffucfun liDclionale, lpdtin sisterrului social_cconohic,
da. in accepgw sricr
biologicd.por
ti @iside.atc elencDt at bioLoputui
lcltru
an,-it.
ti""*-"
6" f.i.rr
,aJ
nflrc anr,optrem^r.
pJfqiror,a
^-dra
m.rrc pa\i-d
,-rctegc-er Fnccp.ct;r.
rc
rodc
deprcc /drtu ci rar s-rdircnjonar.,d
c;t
),
:!;rr,dea
cteme etor natLntL. imllrcrtu
cu dB nb- r ncun loms
r
\,rftrfi.dec
srucnralJ insoju oc
cxrna,tu
lcglru'ilor tu,
qrondrc
J nrre c'e.
L"1oL( pe d. o p".e
td p.(o-e.
capd,iatr. d(
dd0r'dr
)
ir JlLir;
ir6ldta
i
rtr'drs
pau r4,,
de
juprdvicF;e
d nore,
i,
Lunci i,
lenlonul
oroluL;. ra pe ur allo od'c.
(a
o c.nsccir.d d trtrornenu ur dso. aeq,{, t"
cre$tcrea dependen ei biocenozetor
rcspecriv fate do acliuea oNlui.
4.J2.2
Srructura g<ncrrle
a LcorhreDutui urhah rs.hcnr
1
L Bioopu! xrhu. Dio.op,r drt-d cDczfla,e/rrotut
-cli-,.,
moceta.ode
"
om.t.i
asuptu mediului
'1lzic", aolue dcsf4urar, inlr-un hDs proces ,sr,xic. splc tolosul sru. c!
tr
in caTn ccos*rcmelor .aLnratc,
!r
in acesr 0s sc
poare
vorbi de f;ctori srdionart ai
lll
biotopului ubm, dd itr
societalca umdl (fddori
elmdlele dc biotop urbd
@ se exlriml
lrin
elenente
s pot include factorii indug dc cdtre
BIOTOP BTOCE.NOZE
OMUI,. STSTEMUL S IAL ECONOMTC
Schcm. S: Structun coctr.nuhi urbe
Factorii stali@i smt ci
seografici,
g@logici
ti
pdologici.
Ace{Lia reprzinti elemote
ix carc de!mine evolulia unei dteznri me. inh-o difaitd m,su!, ac$li factori
(in
spccial ei pedologlci)
$nt supufi acJiunii utrolicc qi
modificali.
Elonenteleantropogedice;bbhtoputul
Eldente geiqate
de stluchlil. u/ban4,
$ez$ea
\6 nz rcprezint, pin
nmifstdoa sa
slalial-tuncrionain
o e itale conplet diferil{ din punct dc vedere al biotopulDi, fq! de
ecosltuelc
Mturule: anclc nucponalc ub&e. purmc
dtrtropizLe. ir {peoal cde
mdur'ale. comociJe
ti
de afawi.
Si
in divdse mtslli cele reldentiale, dr iDvdlaDimt
sau .le agretnenl, prezintI
modilicdri spaliale slccifice ale bioropului iniJial, orientate spre
indcphlirea scolurilor ponrru cd au fost realizate. Rezuftn modific&i ale tuturor
lidtrnd dc ncdiu (aer,
a!8, sol), pre@n qi schimbnli semificative alo nicroclimatului.
PotudHa Po)ute^ e.xe rc^lrarul di,efl r6u mdffcr al &r'$r6nlor Dmane cc sc oc\f,hoat
pc tefltdiul ora.sulli. Preztntd, in c@cmlratii (cdLiLdli)
cc dQdtesc lalori acceprate ale
uno sub3tdJe plodLs
de om,
li.cde lot
costitui pdicole penrrtr viala mma, !getal6
g
flcr
nru'.; t\i
Il ans i l ra
miDall. inseaD!, dc falt o
tutemicd
modificec a llctorjlor dc ncdiu. Varjctarca
accslora
c!
ri
a cauclor care lc p.oduc.
conduc la schimbri
spocifice. uneod ireve$ibilc,
alc
calitatii fact{rIld de mediu.
b. Bio.%ozele it ora$e
Spccia dominota in tdloriul urban o reprczinL,
onut. Anrropooenoza
ooroLituic coozr
in cega ft pNcarc celclalre specii din teritoiut urbd, se pot
facc umlrodclc consideh,ii:
tondul dc specli din cde esrc alc,luiL! biocenoTa corqspundc cond4iilor de exisrenF
jin
biotop. La v{ialii cxlreme ate lacrorilor abioscni. sjrua}ie cdaoteri$ca
medjuiut ubm,
sunl
losibllc
abateri dc ld aceasrd rcguli. DiDtrc iircrolii pedurbatori,
aninlm aici solccLarca
speciilorcai introducerca altora noiin reritodut orqului de c re om. precun
!
poluaca.
(nadul
rcdus de_biodNc$irare (populalillo
neunde)
jn
rditoiul oratclor are drcpt
consecinlE sinFlilicarca biocenozllor, asocialiilc d.
tlanre ri
dindtc ajunga.d
sd lic
cdactenshcc pentru
z_orc cu o arie rclativ restra$i (rapollate
la,rD functionale sau chiar
pn(j
din accstca, cun d li
tcsltu.i
lrbanc cu rcxtun spociitce).
.^soojatiilc do plantc. ca elehenrc peticipanre
ta deljnirea unor zonc tun4bnale n.bde.
sunt inle oriul orarului supusc d objccipuretuicei acliuD modclarodc aomultri.
De^oltarea
'
pisajului
cultural" ord{ul, a pre$rpus
in ced mai marc misuld disrLugcrca
ccosjstnului initial qi i od'irca qvasi
complda a lcgerdliei
odginare.
La nivchl on$lui, rclaliile noficc inlre spcciite dc dimdle superioare slnr
tukmic
snnplifioate. In consecinl!, sunt-piezcnro in special spdciile @ o nobilitatc foafle ridicari
basirilc)
sau cele opodtni$rc. In rlspandirea unui nm& ca! mai mare dc spccii ca
rr
i!
nenlrneEa acnora, un r.l mponant il au 'corido{le" scminaturalc din vegeralie li
corsccinld. cxistdla zoocenozelor cste legad do de^ol6ea coorentd a unor sislenc .le
spal,i verzi, inrqoonoctate i re cle.
fi
cu ecosislemelc naruale din rrjto.jul inconj uiaror dl
,\pclc curgalode, prin lucrr.ile lirlrotehnicc oxecuiare in scopul
!rcrcclici
r^mpotriva
inundalilor, provoaca schimbad najore in regimul de curgere aL apoi, produc&d cel nai
adesea deqrerea virezei. eroddca mai puremic, a Mluilor, cu conseciltc in crc$erea
voimului suslcnsiilor,
fi
tn fina], adrugandu{e poluini,
in modincdca dBrici a
Lacu.lle din eiilc urbee sunt exrem de sensibilc la factorii poluanfi.
scdpiriio accldcnlalc
de subsldF ca re^ltat al uror proccsc
tclrnobgice inscmnand carasrrofe ecotogice.
Peicolul culrofr zdrii cste dc demenea hai ridicar decat i! c!2ul apelor curgrioare
lt5
carilin SARBU
-
capiblul Iv
Sisrmnl
polulaliei dmare
lrezinll
cdacteristici dlsrincte tn iaDort .! celelalrc cenozc_ in
plimul rand geleratc de gradul iMlt de struduidc soaial-conomicd.
cae ii Demite Dc dc o
omtc mm'puld3 Mo, mm cdrir{ Le mderi.
ri
edogre. ra pc de alla o puren;clife
nodelato&e dupra mcdiului. Puromica nobiiitaie in teritoriu, pre(m g
viteza spo.iln de
circulatic a intoDaliei constituie aue eleiienle deflit({ii ale etropocenoT_ei,
ctrc ii peimit
nodificeea relativ rapidi a mediului irconjurito! potn propdilc
revoi
O(-iB
pres,
t 993
i
CEE, 1995; Duvieneatrd er dl-, 1975).
4.3.3 Ela.bte cdtucterinice ole.cosbEbului utbb
.1.3.31
Comple{tdr ristenelor urbare
Pe bngl elemenrcle cotrtitutive eoummt anlerior emsisiernul wbo przintd
cdact.rislici
dtemirate de nodul complex de $ructure al aBtora Descrjem un@ dinhe
DrinciDatclc
Ldaclf,n.hcidlecc6bLmuluiubdpleditdelaprinop.egenme"tetoncisi.tmct,rjunul
dintie &6te prieipli annn! c! pe
mdsurd ce c|e{ nitimea elmerrelor ce fomcazd u
sntm, d atnl ale mai aidertd tendinl, mtuala dc spe.ialire a clerDentetof sale. r'n scoDul
indoplinirii mui oumit rol struchial
!i
nh4ional. Aesl fnond gdercazt
!j
punnca
integlec a onponatelor io sislo_ fte.geM nivouui de ors6ia sc mmifsta in mod
dilb.ir ii *Gistdole ubde, ude !ed@e!@ biodivenitilii natulat. prccm qi cqre.ea
@mpldtdlii strucLulilo ulroe
Gu
c@ eledenlic Mrurale din o!a$ s and de ccle mi nulto
od inF-o rc]at1 mtagdico, face Direld de dg4izdc al vinui (lcetropic)
si lie mutr maj
rens
!.in
conpdatie cu eco6istmelc mtuale. Procescle flDdamntal. ato flnclion&ii
edrtmcld (Toducli4
&mulaea cnolalia-disrnbulia
@6mut) Mt nult redue
!6lru
enozele natulale, ln debimDtul tunclio!tuii sislemului ube man in toate anicutaFile sale.
StncnE pitumidald
a emsistmului 6te pertunEt, de hedid putehio
qtopiut
at dEului.
(VLrB
Prc$,1993; Duvigneaud e!a1.,1975j MDmford, 196l)
4.33.2 Diferentc ale ecortutemelor urbane rrtn de cele nalurrre
a Eio.litersitdtea, con etn6.ile din ce ln ce mdi msi ale
lopulaliei
lman au h bazd
pc langd nolivaJii economice
ii
alleio de nalua sociala
$i
psihologic{;
daca
jnlfial
omul a tnit intr-un nediu cu biodiveisitatc ridicarl, ulrerior, o parte a specjilor
coNrdratc agresive sau nefolositode pcntru
lcopurilc sale au fosr tnldturar. ceea ce a
atra dupd sine qi eliminarea multor alto spcii aflatc in strarue lgttu.i ccologice cu
plmelcj
Br
!e
do alta, nodilicarea exrrema a biololului urbm
(culnjdnd
cu
realizara unor
"deiertDri
culturale"), a condus b rAndul ei la elimindea
(l1matict
a
najo.iHlii covarlitode 0 lonclo! dc viald idjfale din leriroriul rcspecriv,
prin
akopizdea
factorilor specifici dc nediu.
b, E enge\itat.
9l
ohogeritate th ptocMk
de ufopiztv d t4rito atui afidb, OftAtl
hebuio inleles ca un ltriloriu ce prezirta
o relogenitate ridicard, atat din puct de vedelc
socjo'profesional, 4onomic cat
ii
in ceea ce pdvegc
mdiul fi2ic, renltat al aclivitntilo!
de cotrt,acti. Vdictrlii facrorilor dc mediu
!e
cde i-a intalnir, omul i-a opus o vdictalc
de acfiud nodelatode, cde au cotrdu la o mde diveBiLale dc connguatri spalia!
qi
fuclidale.
Amtora Loblio sa I se a<tauge varielatea modelelor socio-cuuumle, cde a!
geneml
de?oldri sp@ince, idedilicabile chid po roilorill alciasi ajozdri mmc.
316
!o'ie
!
pld,41\o
rtr Pnkrdllld
i;irin:xff {*{t$:-'il'.'Jri;Ti:rr[""."';ii,,""rn:;rH
.*
f
;*ll;:it;:lrli*:**i;"#i":u:n.,';".:"r;"i:"*::#i
!;:T3::',tr"::':,:,:X'r#r::
e'nu,!a,m,cs,e
dece,e
ru;*jl;';f;: ;m:ill,r"l:i;##,
-:;;";':fr,'':'':. :; ::":,:"
i:,t i:y::1iltli;1iT:#*"
;t'.T":"
::":#:,Uriii';.iJ jit'ri;
:"_,."t
l[*i*j
::kr**;,
#it"'^",:."."'b'r:,:il;H"t'"i:"T";il:.ir:
l.r+lt"HIL',lH?lttiil$"'l*ii,';3,
..:*:et**:x,*.ff
*irTli,it:F:*tT,tyfi{:;ii'j,fl
"ti""t:ii{*i*
ff::._-q
j,,,"*,:lijx'{ii",*t,xt',#:""?::ii'.,*"::,':,i,ili'J,1],J.'#Jii,:,,:iii:
:fi'.":::
:i,fi:11f':';'J1#tr*;,lll
xl1:tt*::*t*:::*"_,ln
:;
i::f
"-x:1,'.'".T'l;fJ;$",:xt,i:Tfl
::lilJ:I:
w;::
*'r'::il'u;Tili:ilr"[#
:*''1;'iiljiiil""]iil
lr"
ll;
*,r:m*',ttm:n*::i::#?g'.il*r,*r"TtisilT;ir.*r,1.$
lg-*$;f**nn##$N*n,*nrffi
*p
1.3.4 Biodtue6itdia
?h oqse
4.1.4.1
Biodiversftata
tn terito.iite urbanc
:F#[f
r::#r,T";#{ft
:ffi.rll:l""".:",';'tr$*rrui*n#
lt7
crdbsAruu
cBpLbrurrv
u$mo sa ire mult nai mare dectu in ecosistcmcle origi@c. Pdiubdul (zoM de pdifmc
a
ordscld) in splial cotrtituie un lenloriu unde se poale id@tiiica o hare biodivqsitare.
cdtrar atteptrrilor, ora{ul
i
diile wbane
poale constitui lediul uni impoltdte vdielit de
o imponanF deosetitd in lnlelogqea corecta a conceptului de biodiversitate o are
ti
dali2a acsreia in lalort cu speciile nre
(evmtual prcante numai in ieriloriul ealizat),
sau
pe
cal de dispa4iej rclativa ldtrcie in nund,al de qrccii
sau do iDdivizi pe l$ildiul
udn habitat nu itreanr! reducer@ iDpdtdtci acstuia, d&r accsta consftui mediul dc
viafA
pcntrd una dintle speciile din cslegota celo. min e md sus. Atadd, semificalia
bntoglc, a biodivdsitalii in on{ este inti'o odecde b[rra difcritA fafa dc ieritdiile
naturdle; nu nutusj nuna,al dc specii cale deteminant in aprcierea biodivcsirilii in onre,
ci calitatea acstor specii
d
gmdul de inleres faJ, de acest@ in toritoriul urbs. Analiza
accctor
tdadet
i aplical, ecosislcmului Irrbd rcoate in evidmJ, fapntl c! liodiveNihrca
in lerltoriul ora$ului este
plLcmic .Jbcldtd de conditiiie de !ioto!, in gmaal unllbme it
cazul zonelor ubbe ihcFonale,
puteEic spcialjzate. P de alrd pane, dinmica
coftguratiilor spaliale
ti
a fetorilor de nediu in tdi!$iul ubm, mai accentmt, datorir!
inteNentiilor onului decat in cel nalual, in ceea ce pdve!1e
lactorii Bbionci, conducc la u
grad nai ridica! de wl&rabilitalc a biodiversila$i in orate- In consecinti coNwnea
biodivFiLilii in {iilc urban
preint, ptoblene
specifico, generdlc in prind ratrd de
prezenia dlropocnozi (a omuLui ca spccic dmindt, ln sceste dii).
Populalia unani
rrczint!
m inalt gmd de dive6itale cultuali
si
socialeonomice,
apreciata ca lind mai mdc in cadrul mdild aglomqatil ubee
$i
sl riilo. metropolitane.
Heteiogenitalea ac*teia este deremimte de sttucila oonplext a acnviadlor cre sc
desftloard in ma.!o
(corine, 1992j Gilbert, 1989; Slkop
i
Wemer, 1982.).
:1.3.4.2
Aspcctc teoretice de cercettrll
sLudiul biodivFjtitii, ci
9i
al biocoozelor ln gendal
in rapon cu muito cdacterisrici
urbdistice aic localitdiilor poato costitui u. obictiv al cdcctaiii tcoicticc do pdspcctivl.
Un obicotiv cu implicalii asrpra tnnagemeitului urba ii colstitlic idcntificdca unor
corelalii
ifirc structuile spatial-tunctronole urbanc
$
diveFelo specte ale biodivnsiLdlii.
Aceau cdaetdc poate pleca dc ia prmia cn, pc de o pane, blodivesitatca in orEc poatc
derindc dc lexlura
fosutului
urbatr r*pediv, iar
pe
de aLta dc
profilul
funclional al zonei,
dbele ipoteze imllicand elnmte diriiorii pmtru z-one spariale @
(e
se opercaza itr
4.4
lcsutul
urbrn - slcment dct$niDart al biotoprlut urbdn
4,4 I AsMtica,lepohdtii utuue
4.4.1.1 Elcme
prlvlnd
dltrrnica rntropiznrfi h orarc
Trffifomdea teiitdiilor ln trenuri agicole, a{ezaii ufrane
!i
zone hdustriale, legatc
p
n
vdiate magistralc dc transport pcntru persomo, matcrialc
ti
on.rgie produco modilictri
difdmt,de dle neJ,ulu. cea.rensricd r.lezanlo u|@e, cu p,*rdere a o,+elo, nd, o
con{rurc
ipe ldnsr purmca trmlomec a b,orop-lr
ri
plremica redher d
(iadiydsl4ii),
fenomclul uooi rca4ii in lani in ceoa cc privtte mulliplicarea cfcclcior
dc?olldrij urbdei dezvolrda econoFic! esle unnad d arraserea fo{ej de munci
ti
318
iipcd(dryo nr Pded d rl a
;;fjil1lil*t,l1t:;n#tri;#flr.:#t
iirffi
;r'iiri.':
::*fl:]l-":3
fli:l""'#t*irr:rl,'":r#ffi
il,',,T1"*d'jd#*ffi
l*:";;t.Hr#:
ffiiti.
g*f*#ilff
i"","s':**,,:'.,*y;'::,tt"l"t**
""#il]$,*:[fi
;j:tri:"#"'Jlffi
;x$T:Tj'::ji"fy",f
ffi
ry"*
"'ig*-*
*"i'"". a-i
""i
;*l;;$:r*i#:h:mi.:*tr*nr3;1?*l:.1i:#ffi
.::::",:'i*"
1:
."aii"i
"'
r"" qir"
"-,r
;,";;;; ;;fi ;#,j:l"r"t'jX":?ff
li.
frH:";:,'J*:
::#,;;fi
iliXl"'#ff Ii;iA.T"T:"-hIlJl"i?]a;";;';i-p'iJJ*'"'"ii
ffi if rl;1Ti,t
j',fl
;1;rT;;';
ft
*#h#ri#ja*k:r
[:;'"ir;:l#i:
t4|l
O
pe8tfltrr
t{oricr r\upro
d*otr.irii
orai.to r rsrhcD.
o,
;r il*
:rr#"$Ji#ili#i:r;ri*::[t,*",h
riuh,r:*:
Schems 6: Dinrmlu dvvatlfii istoricc, nh$tui
I9
cMrssARBU
-csplbru
rv
Fnonmele cel mai imporhde cd cdacirierd accatc nutalii surt oeqterea
dineNi@ali a da$ior
(h suprafald
!i
cd
populatio
und4, .larilia unor noi futrctiuDi
ubdq care ]a randul lor inplicd noi conngualii sp4iale
ri
telnologice- Aceste schimbdri
odtitative
qi slruoluale al da$lui noei!,
qc$d
giadului dc integide social-
ccononict ou trito.iul inconjurttor, iinonen cde se mdifgta pe
o eie din c in oc nai
exr1s6. Orajul ca sisln 6te legat pljn tor mai nult conexiuai bidiie4ion le a
ruprsistenul rlelei do iocalitdli diD teriloriu. Aceasta sc realizeazl
!.jo
crElcrea cetitrlji
i
calitqn flulrilor datdiale, ddgence
ti
inlom4ional, pre(m
i lrir
clegqea
p$selormigralieipopulalici dane.
CoscinJelc aBtd foomerc dinanic sul'l; acceldaca p|o@lului
do arropiue
d
nodificrea cdlinuA a biotop or
i
@ozelor in diile uble (BrcM,
1998; To],ntoe, 1970).
4L2
TNxtl
urbb - w aebplu .le abor.lt e
4.41.1 Argubert peDtru studiul
fsutului
u$an
Cazul
pa
iould al
lasulului
urban istoric ofern in opinia noastld o intemeta dneqie dc
cercctarc, datorit?t imp&tului cultural dupE profilulni psihologic
al locuir.rilor orEulli,
datoriti dinclriutrilor ao*tor zone
(dc
h cateva patre 1a sute de }ectde), cu interes pmrru
tuedgmdtul urtan,
$i
datoritd unor norme
9i
uNoli unei l%islatii locale spcific cde au
favdizlt ptutrarca mediului coslruit
ti
nalual in corfieualii nai pulin aleotate de
dinmica dezoltrrii Drbane. lpoteza de lucnr 6tc cd se
poate
f&e o corelati inlre
vdierat@ tipuilor de hlbitate din orEe
$
!t cturile spalidl-dhitectnralc cu valode
cLrltuaE, cu prccadqe
tButul
urbo al zonelo istorice.
4.4.2.2 Teiutul urDaD si biodivcrsltrtcr
Isutul
ut'e, inteles sub toate dpNtcle sale, poale I privit
ti
ca o nodalirate spciflct de
mrropi@ a terjloriDlui, realizdr,
Fitr
putdica
moditce a biolopulu! pe
l6ngi modifi@@
morfologiei spaliale o ttotolulni, rs"dl-d
$i
o nodificN smiliodvd a midoclinatuld zdei
(Lmpqalu
medii
qi
qtflc,
rcgim pluvionetric, circ'n4ia acrului
l2.),
@@ ce conduce la
nodifcdri ale puatei vegetaliei
$
fannei. Putemica ateft 6 conditiilor inifale de nodiu
Dode I
ri
o mbecinF a
lolldri.
mm a acrivir-dtrlG
qonmi(.
4.4.2.3 Structurr
fesutulul
urban
(Schma
7)
Tesdul
ube rprezintd coniglmia spatjaH a clidirilo!
$i
a celclalte elenate dt|opice
de
!c
un teritodu al oraSului, ccl mai adcsa c@ctciizat qi de un anunil tip dc lucliunc
ulbma. Configxralia spalial! panicdrd detennjni o tcxtud a
lesutului
ubd. Ilmentele
dclmimnte alc
lcsutllui
urbtu sul la nivelll detendnirilor gmerale ale a{ezirii meq
faclorii geo-climalici (cde gcnelcazA connguata spaliald
eenerall
a os{lnuD
9i
lactorii
socio-cormici (detmindti pentru proflul tuncJional al localitdfii). k dve1u1
elcmedelnr dcEnirorii.
ce
al. nds
\rradrlr.
; ntcrrEia petrlelor de erm. raDunul
.iddirilor cu.uada. modul dc ocLpdc al L(mului q modu de {oloc nta dl .ercnulJi. lnrc
acestc elemontc se stabilesc relafi de intorderermiEo, cde defnsc
tsutul
ubm respectiv.
Tcslui
uban 6tfel deinit ste realtatul unui
Foces
istoric de deuoltde
ri
rerrezintn o
posibild
sirteza a evmimeltclor @&nice, sociale
ti
polilice
ale unel
Eezrri
m6q
aplicare unui teritdiu resLrds di, cadn! Dui ordq
d
intr-o pdioadi delemiMta de dmp
(Medh
ot al.. 1985)_
320
rdnc
aFEd'dturt. nr
- Psnca I rrr s
rcnchr /: sr.ucrura
lqnrului urb,n
4.4.3 Analie
tesutului utbb (schema
8)
4.4.3.1 .{nalira Dorrologici
spaliato a
fesututui
urbah
.\naliz rr{u,ul{ url-ar v tdcJ
tc
c(ct(4}r tu\ctc {c.
-trJtmerrr,{dcr.rr,{r,.ri(cd(
eeDcrrdr der(nrn;rtor gmerac
ri
dlcLmmt.l
rdehron. r.le s.Ldrc. I. luncnc dL
pd"dTe|n
lraclcrstc \(-ftd,r
in
fracrcd
u/ua., de J\du\n..qccr
,r o.
"n"
,,
::'".1.:"1,-e',
\oJrbri
o
rc{utj Lf-dr.
)..denrrn.a crerncn.( J. o(r/\
f|r.nJ
oe^.rIaflrc ultsrod.
alc zonci {udi.re
O anali2a citicA a
(rucLurii
clcnentelor
ccrcerare alc
Fsurului
urbe scoate in evidenF
faptul cl, dc cole mai nulic ori, srudiitc se timitazi
la o analiTn
morfologicd spaJrald, h;j
rJr la elercrLe de vructu,,i
d.e
ltoput"l,ci
urae
5,
n.J.oddrd
t"
j
ud,rt br..c.o;.t"
in
mNe lcrlo r Aftstr ahrdare sirptrtr""lo,orduce
L
"out
unidrmen.o--te..ac.
.
scDcctete rompc\e
tcgc.e ac ncr{rc.e" 11|cgrdlr /oncr in s,ncr.
rl,
ru.lrona c de o.a lJlI I\4er
n c. d.. tecr: Vurntord.
lao.l.
a;6linSARBU c,p'bld rv
Tf,SUIUL
URBAN =
zftdblul confleun$rbr spafal. eL elqmlelor compdndl, c@cterlzar dc
.1,t. F,ICTORI OEt Cnntncr
a.r.l Rcricf(nasnmbrcr oizonhri
r
rcnis ,
supnfqei ML ui rrerni tmft)
a.r.r.Etnmt mtude najoE (aFd, wgoqn,
A.rl.ElemenE dtunimnb
Fieind
'pon!t4
$i
rt 2. FACTORI SOCIGECONOM|C|
A.rr.Dinanis d.drd.ii ituice 3 3{.zrrii mme
A.lz.DimDis pft
P,i.tilii
funcac
a,zJ.Fucljm, d@imb 8te @$nui
^.2,r.68d'n
dc ocbipaE edilii.,5: dalului
^r.s.Etmed
sciGcutur.le
ar.6,D6hinrri rrifie
,r2.ZrnbEtua toQbatii rn supEiftul Etle' de
B.l.l.Mrl'ia (uciJ's jj uttus sbirzllm)
B.l.s.conliswn.
seonedcn
3 tuci 6b.,l.le
8.2, CONFIAAMT'IA PARCBLALOR DE TEREN
B.r,r"Flm, geofr.tici
I p *tetor
A 4 M)DAL ]E OCUPAAD )L
rtR&rur[4
(o qFisie
!
eridului
ile
mshclii a b.iulul (ptu&nrtrl
de
B.4.?.Demibba do folosinF a ffiului
(oencientur dc diri"m ar tuurui)
!.,t.3 RdClrul de liiltifte al clrdirilor
l.tr.Fsctiui domi,atu ale 76ci
0eune t
&bv'riF emiofi*)
B,5l.Doei fajm iftpotub penrru
d
!i
.liipolarirri d. .ctisrdtr
ri
B.sj.Gcdul & doh .dilid , bei
B,s,{.Re31mn6ri urh,nisli@
l.s.s.Eolild
Fiho-siel
al lGuibrnor
zonci
GtuM
pe: vdrse, $k, mp8lic,
venft, .dDti., ebie! cdtui rcligio
t.a.)
B.s.6.lnegidr zomi in sull*isbmul
8.5.?.VecinMti1. du atb bne
fmtoelc
!i
ilt ?e do
l.sut
ubir
D,s.3.Lesibiile d circul4iile m9dui
Schens 8: Elommtc d ,ndtn r
t.mtului
uft.r
4.4.3.2 Iniuente 8lc
feiutului
urban aiupn elenentelor structurale al ecoristenllui
Elem lolc de shuc ra ale cosistmuhi urbm surt decisiv innuenJale de conAguntia
J6ui'!ui
urbu O schiF do daliza tmrolici a diferitcld elecle ale configuaJici
'outului
urbd 4upra uor clmate de stDchr! urbm!, analiza oreanizald
pe
elmentle sale
detcminmae munerale dotcrio!, pot cvidcnFa v&ietatea nodditrtilor
prin cde elddtc de
bioiop, tiocmozele, ircluiv dtropocenoza swt h randul lor influentalc
(cilbcrt, 1989i
sulop
i
Wmcr, t9E2).
J22
T.bel 3: Un.lc irflu*ts rlc onfurrt.t
tGutulut
u.be a.upn elmdr.tor Ftruch|ntc ale
,ryor rt Pmi i 0r3
INTr,r'trNl E AsrrPR^ r,NoR
DCOSISTEMUIUI tlRI'A\
r BrdbD (facbn
de fdiu)
e Rio.doa (implifiRre,
spe.ii
dmhdc
!i/su
f.vorah)
! nufi
cffito
(din
5i
let bibriu)
. atuct'a pen!!
Fpdrna
md
R, )VI'EIM ELEVENTTTOR DEIIMMR]I
$
. dndnbEa r4n de vrntuilc dmimnrc
r boficrn (de6iEro
de fotosint! fati dc
,.8mod (zEonob
ri
vibmtii)
. nodincrca arbedo ulut eru6l
$
, fricnst,m (niF.trnui'r,
ctidtrt, irtodnt
dicriti,io aadnuihtrj sF,i,re
!i
mFririr
. riasamh? odinuiidti
'rd
mclqisiici
ffi
! coDpotura
srobarr
rat, de
Frurca
ffi
'iNdrira cbnirii
ai
ftnului
- &o*rnm tu nui cu kF iri.
. modit.a@ nicrGlimhnui
(la
niv.lul
cdlibbapmubF d
. ati]lra
i
cdihb mdlnabbr
I Biobe (nddjnoH
fdinl,r
a Popur i. urr ('inihEo
+ Biobp
Gclo8hibra
ms
=
Brd..no,r (ieredae sp.ciiror)
i tsjobe (modinsis, f,cr,iru
+ IoDur,tir uDur
(dtubL
+ ltobF
lqodificma
f&rodror
defrdru)
+ Bionm
Ginplmcm !i/su
-
Poeurdr m ! (&riuriii
cnFasncnr Fdru
uresi'tit
+ Biotop (modficda radorilor
r Bldctue (.imphficir.
si/str
> Populali. lnrni
(ind8tio,
l2i
LJtr sillrl]
-.P
b ur tv
4.4-3.3 Extindere. dobentilor de ,nanzn a
fsutuiui
urban
(Sohenu
9)
Aspectelo crilicc
plivind
limitele mctodologiei !z@1e dc anaiizd a
Fsutlldi u!ba(
corobn.re cu 4pecrele pri\ind Inluenrde unnr demcnre de sr(cnrr ate cJoeemutJi
urbd de crLc contiguaFa
tesdul
uban. ne
permil
s! co$idddft ca neces$a cxlindcled
doneliild de aMlza. Pe langd maliza morlblosjcd a
lcsututui
ubd, se considdr ncccsd.a
de^ollar@ aslectclor pnund populaia
umea din zotra.
!i
completarea
ealiTii cu
clcdmLe rcferitoee la biocenozele
$i
evahaea fluurilor mardialo
si cnersctice
.dd(r(N trr. lnlma! e rbFu c DJr I silrfltare ld nr\etd a&tile, ecosiged:(
"
lsuLului
ubaq cvidcnliindu{c olemmte rclevere privind
biotopxl. populalia
man6,
srructuril biocdozclor
9i
conexiunile ecosis!flice dimre acestea, sintcza ecolosici
4tfe1
ool,nurd
pode
decili pe, rrnre pnvrnd
meaCmenru,
cmp c\
Gocial-cdomic,
ocoloElc, cullual) at zmclor srudiare, inli-o vi2iurc care sc ircddr;az,
obiectivolor dczoldrii durabile.
Schemt 9: E lrd.re doDeniilor d. .nslzn ,
fNtnlnt
trlD.n
4.5Integmna
strdiilor de urbenrsm
t
de ecotogie
4.5.1 Intestoea poltlicilot
.te 6ediu ct ..te soctat-ecmonti.e
Pimisa acesli abordari o consttuie fapn cn onut
Gocictatea
uner)
fi
nalura reprezinri
doDd sisrnc inltrdependonte.
45.1.1 Ntvele de aplicare &t conccptului
(ntDtma
cike obiectivele dcuofterii duabiic a div$elor donenii ale activirrtitor sociat-
cconomice presuprno
o preoctrpd
conlinud ta cel pulin dant a,i\e)et hiyetut .dcehnrii de
,@d ra care particjpi
slcciatiilij din ditlrir domcnii,
tj
, helut opetatioral ia cte sDrt
't24
ItX1INDEREA SISTEMELORDEr1X
l_Iz.i A
TESmTJLUI
URBAN
+
impriMf
_atat
protesioni$i
din dom@iut
rcspectiv ca!
,j
pqsoaqc
implicale in adrn
decizional (loliLicieni, jurigi, penonal
din adnnistlalie).
Conlhla mdifeslore a pioceselor dc doroilxl uibd4 ln roare mdleslirtc sale
(s.ctate
economce, cuuurale! politice! exp.inarc spaiiat p be studilld de urbeism
si rmenaide
a .flrinLllrr. ccre oc^nllde merodetor specrtre
qrnen.e
ir domerut &rrv.tdLlor rlc
pr
'r ec'dc. r setu!' {mplel&ir cu
(|men..
rele\ le pn vind medrul I
ct;. rn
"spcclete
$te
abioticc ca1
g
biolice), dd
fi
imasimca unor tuetodo noi de aborddc a ahenajdrii
Lolitoriului, pen6
Ia elabordq unor mclodologij conplexo de anaUza
t
si cza cd; sd
ntegre7J pe
tang, dlectel relDtcc
ti
pe cetc adminisrative
i
lesislanle.
.{ctivitatea dc urbmism
{i
amcnajde a &ritorilhi a&!tea?! decisiv deu ottrea
,
de aceea
preoculdea pcnrru
o deaolt&e dunbil, 1n accst doneniu este necesar sd ,e facA h roate
nivludle teritorisle. roatc f@ele dc studiu
ti
proioctde, g
la toate Divclele adninistrative
i (vot. lrj
_
raft:,lri
OBIXCTIV: INTECMRTN STUDITILU ?,ON}LOR PNOTE.IATN CU STUDIILE DE
NNR DE DEZVOI-TANE URBANi
SI
TDRIIORI LA
sc,h.D!lo: hlegr.rc. stu.tiilor pnvbd
zorcle pmtcjltc
cu srudiite de fuBd,mcnbre atc
Foliricilor
de de/\oltarc urbeni
Acrlvitarea dc ubeim, privitt ca w 6ctor al
ddincarii
spatiale id teritoriq dc lcgdturr
directd @ de^olt ra durabiia sub dpecftl obioctivc]or cohunc. de &eea ea rebui!
inlel*t in contxtul uxi listcm inregrat al abordirii problcnetor de mediu, obiecriwl
principal r&nanand acela al cmsddrii capitalului naturat
li
al digurarii catitdlii vieti in
triloriul reslectiv, prin
ludoa ia considdalle lnb-o mai nde rnrsuri a dpoctctor lcgatc de
posaJ, de$crca prczonloi clmmlelor natule in terirdiul orEctor, mdagcmmtul
clinatului, al orcrgici, al apci qi a] deqeu lor (S.hcma
l0)
(CE.
t9E4; ttatia 1993).
S'sTIMN INTERDEPENDONIf,
f"* k-rt**l
ECONOMICE
POLITICE'COLOCI'E
rlvrrcrl{nn
^
A.riLNrLoR
iNTncraRf cDRcrT,iRnroR
DDUCATII]
CERCETARf,
MANAGXM'M
125
cldlinSARBU capblul lV
4.5.1.2 Intgrarer @mpleri a obicctivclor privind refacer@ c.pit.lului natu.al
OBtul reprezinl, u sisLem complex
9i
dinmic gocFtor de valon econonice, $oiale,
polnice, cu]tulale
ii
cologicc. Pe de alt!
!dte,
onul qi naiua. ca sistme inridepnd e.
ncoosig
petru rez.olvdea
problcnclo! sp@ifi@ aclnrni conplexe
ti
coordonare ln imp.
Inrcgrdea actunilor vizand obiective referilofe la mediu cu colo refe.ltode la
lroblmai.a
social-ocononica
cre de ammoa intcgErea cercetdrilor di. domedile ccologre.
wbmisd, modgment ubd
qi nu in ullinul rtnd. cele dir domeniul eduoaliei Asmblnl
.oordonat dc mdsui
poate devoi 6fel oficicnt in acliunile .are vizrazd coseNarea
si
refaccrea
. apitaiului mtwal
(cE.
1984i ftali!, l99l).
45.2 abele .obclu.ii
pti'in.l
sttdlul e.osln hulul afi1n
4.5.2.1 Uncl dirctii de @rcetate
(schma
1l
)
FaF de @lnfclc de inlegrarc expue mai sus, dircJiiic de cercetare trcbuie st vl@ elnmte
alc studiuLui osistnu1ui uba
(biolop,
bioc.nozF, nuxui mtaiale
ti
en{gotice. potulalia
man6), rctixit@c la siuli Gritoriale *pdnmd diftrite gradc
de integrde trit(Iiaia (rcne
fuctiomlc in lotdiu, in 06, zone ubde @ eiementc natuiale najo.o, zonc cu
lsut
ulbo
spciec). Mai n'It, dralia pote n aprotundat6 pflhu difrl@ npui de zonc
(zonc
frnclionale,
spalii v@i de nde inlindere, ogliui sau cmDi de apd din ora{c, nri unit4i de peisaj,
anc dc
protNfre
@ valoarc cultural istoricl,
9i
altclc)
otali4
1993).
Sch.br 11: Dlr.ctii de carettrc
4.5.2.2 IntcrdhcipllnNrltate{ - metoda de studlu r terltorttlor urbanc
(Schcna
12)
Coservalea qi refacerea Capilalului ulural
prosupune
o integrde in cel mai imlt
erad
cu
polilicile
de ubmism
!i
ammajde a teriioriului. In conseciniz. aborddoa b:ebuie sd ,ic
sstcmicA, baald pe
studiu inteidiscipli@-
Inlclegerca c@pixit4ii srructuii fenonenului urban
lreslue
aborddca studillui
acestuia di! cele mai divse puncte de vedqc: cmlogic, amonajdoa teriloriului
fi
urbqirm,
$linF
rhnicc
ti rtiinle
ale naruii,
stiinlo
social-ec@onice
t
domdriul
itjinlclor
mdiste. Modeldea complexd a ecosistcmului u.ban, inlelegerea structniii qi 1eendtilor
sale dc tunciond trcbuie sa reprezinte laza leorelict pmrru mmagcmmtul eiilor urboe
inh-o viiuc dimrars c{rre sarisfacqea exisenlelor de^oltalii dlrabile
OUB
Press, I 993;
ltalia I,!{B, 1993
i
CE[, 1995).
326
I
r(rir rD Pmr!ru.l
Urbni?ded rcprczinLi una didre ndle
lro.tJleme
alc omdirii. Conptqitatea probtsnctor
lgate de mdagonentul arijlor ubane cstc mplifi.atd dc necesitatca sldngentA a lruiliei
socio-ecorcmioc cdlre o Dc4ollde Durabih. Fenomenele nesarive din oral au un cdacrs
global
ti
sunL in direoli conqiune cu cehlal problnc
ale unanitAlij, in special cu
in plus, problemelc lcgale de ftdile concdrrbri de nercie
g
de natedale djn ora$c nccesiti
r.smcLua.ea ,red.ilo. umdc la nivel micro
!i
macro, plin
trasfmrri
!i
conver$i ale
zonelor tunclionale ubue,
IJrinlr-un
alenl mmagoBeft al ritdului r'nlocuilii srrucrurllor
spaialc
Ai
leholcc
ti
prin pronovdea divesildt'i sub toare spcctclc salc: socidlil
urbdislicA, funclionalr. Dhnologicd, cuLlural4
fi
politicd.
Tablonl gcncral al aoalo. rcalitlli
d
nivclul aclrBl al cunoajlei]i in doneniu conduc cdrre
idca ca marilc aglom*ari urbade nu au un vinor viabil dccet b masua identinc&li
!i
a
aplidrn in domoniul mdagmentuhi aqezdrllor um@e a !rcr noi nodele d. structuraro a
orEelor. hodcle odenlale cAtro crcttorca gndului dc orgmizde, oeea ce d conduce citre
minimizarea flu[iloi hate.isle
$i
energetice necelarc mmiiodi integritaii sstdului
ii
implicil ta reducerea presiunii 4it!m cap&itelji d supoil . mediniri.
Accs! proos lrebuie si inceap!
p n ibboglFea cuno4tedi in domeniu, in cadd unei
abordiri ecosislenice si multidlsciDlinde a fenonmului xrban.
SF,EL FBqioEL ld@bsrc
irrL\TE
IN f I' RDISCIILINUTTT^TE
Schsn. 12: ,{bor.lar.a tutcrdicciDlln&n . Ietroncnului !rb.n
l)l
.MLn
s^rau -.apnuld
LV
AIBIIOGMFIE
AiC,\N G. C.
0991,
, nirb, re de I an er de la ville, Pdis: Ls Editioff de 1a Passioin.
BO1 EZ, M.g CLLAC M. (1980), Sist@ele spaliului abehojat, Bucueii: Editlra
$tiiilinci ri
BOTN IUUqN
$
ViDtr\EANU, A (1982)
'@/43ic,
BucEqti: Edilh Dd&tict
ri
Pedarogicn
BROWN.
L (1998). ?rorlaesl"htk ale oMini .ln Statulumn.igr7, BEu$li: Fnihra
DOXIADIS, C
il
963) ,rr.nils./!re m ,rftr,non
,
lrrdonr Dditua Hutchison.
DIMGNEAUD, P. DENA\TR DE SMET, S.
O9?4,
1975), L'ecNistade etrain - appli4ti.n a
I'aslMerution a@laie
- CoUoque inlcnatio.l - 1974 C.mi$ioi Frdaise de la Cultwe
GILBEPJ, oL.
(r
989), Irre e@lop ofuftat habnas, t4ton-N*
y
oiL Blitua cbapTm and Hall.
MERLIN, P.& co. (1985), ntorpholqie urbaiM et parcellane
,
Edii pr Cmrre narional des
leths / lrs6 Utrivesilalm d* Vircm* - Utrivssire de Park VIII (lspac6 - Colloque d Ae
el-sdans
,
2&29 ocrobro.
MLrI,,4FOID, L. (]961) ne.iryin lirbly', New York:ildcolrt, Bnce &World, hc,
SARBU, C. N. ( 1997),
"&,,e OrJ?ctbes oJ sustdi4oble dNlopwtt cohcemine th. human habitat
at tle penprery oltlte town . \avol. nE XWah Cons4s UIIS ('WorldEousia8Consr6t
STUCRENB.0994), tr d/og? reorert4 Cst de Editurt S RMIS.
SIKOP, H,; WIjRNDR, P. (1982),lvature ir diri6, Courcil of Empe, Europeb Comillee ld lhe
ConseNationof NaluredNalunlRsouEs-SEsbous.
ToYNBEE, A.0970), citi6,, ttu dow, Londm - Ns York ToMlo: Oxldd Uiivdity rre$.
VIDINEANU, A. ( 1993), l6ra inable
Ittule
i4 ke cou46et flith Tt@siliot ecoaob!:
o ppott
@ti1i4 d td P u rpoe s, lnreft.donsL lvortshoo Cdd.
**.
(1992),
Asenda 21.
"
*
(1984),
Chate e*opeene de I an MEenent du teftitoire, c:ldl de Tomoliros, Coucll
***
(1993),
ctatte tuftane europar?. Coulcil of Emrq Slrdboug.
'
t' (
1
aoa\..ho
ic oJ r urctp an r,{ 6
rchale
ol
^alon
g/
aa
\1994),"hnlbn4a
turcpedxd a ninbhlol Bpo8dbili d mdaj@d tqitdiutu!", aEM}Jr,
senhe a r0 ar 1994 lr T6a I : \ltutqii p.ntru o daolt@ dwabild a mlor urbahe it Eutupa
r28
kor( 5
rlhd(vo n) P{(::Ir-r
.t r
l199tt),
Reconmdddtion 1 I J0
(1990)
oh the
kmatation of a Eulopear .haner and a
Eunpean tunfeatiot d ewirchdental prcteclion
and sstaitnbb deretop ent.
r* *
11991),
Declantion ofhett en about S"stainahte totekryent ih trc Ecana i.al
/ar
ridrre
{Inclu.ling
mcx I I and l2).
***0992).aronie
rrbropa' Ma,k/, Habnds ofthe EmDun
FN/rSri?
(a,muniry
-EllR 12537/3
a
'
a
(1992),
Declonlia de ld Rio desprc medi,
ti
.le)ottdt-.
' ' '
(
1993), Declaratian of bttmlepmdence
lar
a srftakahte Futute,
\N
orld Cbngress of
'
+ *
o99XI
E|tuonndtot nahqteme .la\o]0nlllt: "TtE eco,lste6 aDrctur",f,rrss.t s:
* * r
0993),
EtfiMental kehdE@at .In wlnnulllt:Tte,stn@tsfu
imptue tahat,
'
* a
(1993),
Per.eption and daluation of urbdn enrimhkte quatiq - o
ptalidirciptinaa
aryo4.tt in fie lluropedn conkn - ltala l,4AB pDjecl ll 1993.
r \
'
(.1991-1994),
Izs Cltdhie$ de I'lhstuute d'A endg,tent et d'U,.banisde de k rcgioh I'le de
lrdnce 1993 - 1994
lFnn\^).
r * *
(1994).
Dodhents ofiE E"rcpeon Con_f4otce ol the Mihister Responsibte fi4h the
Tetitorr, CEMAT 10 -rhe lothsesslon, Oslo.
'
*
'
(1994), Froestetri. urproach oltre envnonnenlal aanaseu,r, iDrmali.nal w.rksh.p,
' ' ' 11994).
Eunpe 20041 : Cnovrotion pour I'ahehaEement tu .eritoift europeen, C.niso\
'* '
11994).|'\ar
En regiohal d'lle.le Prdice Prcjet,Mats 1994.
'
+
'
(1994), Swtainable u.bar
projec,s, Inhational Vorlshop on Pnnciplcs of IbplmenraLion
- Torino D{en6er I 994.
* r
'
\'1995),
European Urban Crart CI"\PE, E tap.a deldarion of thc rishs ofl[e citics -
March 19t2 - Coucii of Eurcp., Slnsbours - 1993 -( Aeex 6 -Rsoluiions
i a.d 2).
\
"
'
(1995),
Eurcp.aa dne.bt! of rataixoble 6d ereryt elJici.nl buildng - 1995 -co,woaentr '
Seryi.es Motetiob,LorrJtn: FlJ. JAbes & Ides.
'
*
'
(t995),
Ptujet de die lint
pou la pldilation d M habitqt ..npatible Nt m rlewloppmenl
d,rorl,, C.nisioD E(nmique
pow l'nns!e, Conne de Eia issdmls Hunains.
* * *
(|ggq,rowads sustainable htdan rettle ett rldelop ent inthe ECE tuCiot,F.nrcni.
Conissi.n ltr Europc, tinltcd Narion.
329
-r
Alqsdrc !O0P7 rrPEz -Catlblll
v
CAPITOLUL V
MLITICA DE MEDIU IN CONTEXIUL DEZYOLTiRII DUR4BILE IN
COMANIIATEA MADND
Comurlarea.au Regrue" Vaddd $re coliraJa spd ei fi nd in reta.!irido d. dodea ccnrru
mlusn a al
!rri: ti
pdnul sau cmrru adnini(nanv. in e6l, catrrare,
(
omu
.area
t\.4a& d
c$e chmatt se
jo&e
u rol smificativ in cadrul sistemului mdilor rcsruni ub@e
euopene. Lsn acest rol nu poatc fi imagirat ftrt a sc 1ua in coBiderare
9i
o arumita calit te
a mediului care rezutn a fi, d ficca.e daid nai acccntuat, u facto de comDctilie la cl md
La cele comentate etrior tret'uic sd aibuglm dmire puctc
de refcrinti foane
infoaanrr Pe d. o
panc
r4raul Un;unii turcpae.ce codd(a ca unul drn pdnci?alie
ob *rivc, promorffea cretrerii duBb'k in rcrpecntl fredjLdui rat pe
de alla pm.
,.11 Jnea
Ptugah Politi.
ri
de A.ti|t1e a1 Conunil5lii Eurolole in rEroie de mcdiu
ri
derottec
duEbilr ase se vrea a fi o
^Bmde
2i prnrru trE.
Madn.l 21 6te o popwqe de proiect
care sa r.alizeze, la nivelul Comnnirqii Madrid,
trftnla cntre un nodel de deaoltdo dwattb.
Acedtn politica nou, se .prtinde a fi un nou model do aloidare a uor problenc dc nediu
alc regiunii mdrilenq problde caractcristice mtuild mehopolc dcroltaie: schinbrri
clinatice, poluar@
aqului, coNumul ir4ional d nqgie, suptaexlloararca resuselor
mturale;
'Aagaddea
calitaFi mediului uba. Acste problde
nu tbuic s6 fie tratalc
cxciusiv ca n4te coDsecintc ale mi mmgdar inadecvat al reswseld, ci sd 1je rdlevmtc
!i
h c@ ce.priv$e arunile roduri de produciio qi conrurn no"durabile cde sunt oauza
sravoi
dtdio,ri a calit4ii mediului, la dvel
plreld.
Modtid 2l t^cc ptte dir .s, .vlluarjlor
loluolor
sedonale cde se dezolrd la oE
actuald ln
aadflil CoDuiteii Madrid, tmend direct nomele metodologice ale celni d-al
5-ta Progrm aL Comuitrli Euopme
t
concenlitudu{e
!
cinci secrode indushie,
trdsport. energie, agricultu,
9i
tuisn.
s.l De ce o noun
bolldci
d nedlu?
oncc conentdiD
aupra rclalici dinrre Cmmitaia Madrid
Si
problenele d nediu, tiluie
sa inceapn obiigatoriu de la caracreristicile sale unic socio-ecdmi@
d
g@politice.
Coi 5 milioane de looilori ei Madridului sunl concentrali inlr-un t.rirodu relariv
dand ff{tqc afel la coa mai {iee ddsitate de popdaJie din spdia, ispectiv 629
valoare carc oste de 8 ori nai lraro decar mcdia mlimali qi compdabild @
curopele
(el.
mi popula e
310
Madnd. insd nu cstc nunat o colccntraljc
dc
lopulalie
urbbe
ci
g
cca mai imporlar,
ii
deholali br_d de srjcii te4ide din SpaDa
ri
a doua regiunc
a
ldrii
din pnnci
de v;d;;;
llj:llii'
Md:.o es,e dcci. o ndc ashmo. e uhtr' undc ,; .",.;..i;.:,:-;,,
,i:;
.-e-tsr;.,lul
.tc:
tr
i, dcel+r L,mp.
rlinlr_o rrndJctre
.ode
mdc o" *r"r,
0.,.1,"
I pur e. m.. imo{fer.cc.
rcurCcr,.,e/id-rr.ol,Je
urbac. ,narr-a.
S,
"ti",..
-_ '
_'
Accast, aglmdde urbanA de dimeNtuni
fodte mdi.
ti
ritnul siu expon.nlrat
de crcsrcre.
s,au
Fodus
ctr
Fcc.der
ia ulinele decoii (nai precis,
in*la"o
* i,,r
I isoi
"i"aLJ
il
rpeoal p.otutrdc
d.zechitiblc
tcr'roriale
fi
-"irti,,
*r.i."6 p.i.
a"rri ;;ffiff
;i
Astfol *-obscfla ci zorele iczjdenliate
de cca mat bbr catilar
s_au de4oltai in &ftht
ri
lcsrut
Madridului. De aremcna, in accsre
zorc se regdssc cle haj inporror.
"cnti.
conrciale.
insralatii sportiv otc.
in acelag nmp, in zona sdica
i
slct s-a extins nunerul de fabrjci forBandu{c
a!.el un
:p. lli l":nl"*.1,
f"T:
t"b
dorat d ccbpmenrc
de for",r.p
""r""i"i
ii GJ"i"'ai,
puncl
de vedcre al mediului.
Id rr-m. lcg,l ud cu ccte cmenrale ol,efior.
cc
a,,t, pnncrpatctL
|robtcac
cL ,er( ,.
::1111
-ffyl.!"1"
r.,rE drn M4dridr prr$unca
ctobdrd
erociro,l o{ rpro
.cru6(ru.,
porusrco.
rcaduunte. JclccbjlirrL
ly rord
)r
scJdelc. cal,lal.r
mcdirt,r
Din acesr modv, politica
adninistralrei
tocale dln Madrid consc in: opa p.rabrld,
aetut.
evildrca co.secintelor
sravc
dlc dc|elnl{x lichid, *rio"
9i
a"
".i,tiL.i"
g"iJ,i,ai
ncnrr
ral.d" rrc'u u, e:ccnv uc /gohir. rcclpcreer
/onetor degr.dd.
.
r.
pr rc.:..,
c(l.r atlarcin nare huna
5.2 Politic. d mediu rn Comunttdtea Madrid
C.hlnitato
Madrid, pnr
Agenlu dc Mediu
-
orgdisn cleeat
r-n anul 1988 penlru
d
cor celrd tod c conpeLenlel.
df medrl i: ane drspetsre
oaf, a.un-, oc/roh"
I
pol...cl
o r\cge pro,i{
de
rr$erurc , lupr6 conL? potrdi.
Inrn.gLre... i
drn punctde
vrdcre al mediului.
+6tla
de M:'ll! isi concenrlead bare pdte
din acrivirarea sa pe probiem! cvitarii
degradaiii .ondi lor dc ncdiu urbq.
pentn
dcsta se
lun
tr pracrica pogramc
de aqiune
.e.ror
alrrr.upra conlr
roludr
arutur. ape,
r,.olLtu,.
Iup'a,onua p.,"nn
almo\reirrc \e punc
i! pradtrd
in c"dn I
ptdrtd
J. Luralre 3l
Arftolrerq ln !c6l \ens.
crploatdca Rqee d. conrlrt
rr
Supiareghcrc c AtLllrcr dc
Mcdi!, consd in 9 staii auromatc de conlrol, o nnitate mob a
qi
o relea Oe iapiatoarc
dobilc. ji pemitc planificda
Drogrmelor
corccloare
ri
prevcqLive
alc pojuini
semarc
de
suselc nxe (indBiric
ri
remoccnrralc)
9i
nobile ( aurovehicutc).
Agenia de Mdiu arc in dolale deja, h!4i
jnformatizare
deslie cmisiitc in armosferi
$i
sd
dezvoltd in acest nome.r aplicatii cde ut'li2caa lehricrlc cts.
lll
^lqsdrdt
?EZLoPtz -.qiblul
v
Nivelelc foalte iralle dc zgonor la cde sul supuqi locujtodi Madtdului au condus la
nitierc^ Pbnufui
de Ituptd.onta Polvdni Acusti.e P@tn nmcnt,
$
in tunc$e de
oonbililrnk burdd(.
dendd s-a concenror d4rt costrucleide beic( acliricc in / nclc
seosFrle
(goh,.pralc. dulo.naziJ
qii/olaed lonicA aed forlor pub..ce.
Satisfacera, din pucl de vodorc calit.tiv
9i
cmtiLativ a cdqn de aPi
Polabjld,
constitujc un
alt obiectiv Driqild
ai
politicii de mediu la nivelul conbitrlit Mddrid,
periru cec, in aldn
de Agenfia <re Mediu, rnai tutrclioncoz!
ti
CMI .le llabel Z
orgdisn putlic cde
dservegto aproape 4.7 nilioue de locuitori.
Actiunil Agentiei
9i
Cmalulut se rcaliz- 7.n h c dtll Plawlui kteqral
petu!
Apd. inilitt
in anul 1984
$
cdo a presupus un ofon considerahil din
ptrlcl de vdete al planificfii,
invsfiliild
9i
nanagemenhrlui,
!i
cd ea @!ti!uar cn Plonul
penttu InItasltuctun
Hidrtulice
din Nl 1993.
in c*a ce
pf,vegt
caliiatea apei, Madridul se sittreed pe priinul
loc la nivel nalimal. cu u
proent de 98% dir polulaiic dotau cu servicii dc cpnla"e a api, aliniindu{e slfel ]a
cdintclo Direciivei 9ll27ilCEE cu privire la hatda apelor reziduale ubee.
Managnentul ad@vat al deleuild de tot feiul
(urbde,
incn
li
speciale) st
pan@
activilrJii agenliei care a awt ccl nai mare succes
!i
a adr$ importante benelicii lnlr-o
pelioadd ielativ scurta de !np, un de@iu-
Aclunil i repnnse
'mceptod
cu e'rl 19E6. o datn cu puda lnq^cicA a Prcgonutd
Coodanat de ,4ctiurc c\
pn\ne b DEdnle Solide Ubane, a! pmis @ itr zilelo noanre
sd cxislc instalalii adecvate pentru tiatdea acestd d$cui. Pe d alta
panc, comunitate. de
h ora actuald lntdtuclura necsdd
pcnt u traldea defeuilor indutiale,
lesnua intrc dcrgie
!i
nediu coNtituie de a$tnnea obiectDl atmiiei polilicii de nodiu,
itr
priNipal
lrin
cdcetde 6upm substituirii c@buslibililor actuali @ allii mai
putin
Iroluoti, Si
prin stim dq oeryiilor alemative, ln slecial ddgla soka
^eenlir
de Medir a inchridr recenreldhoreea unr
Pldr
vic
Ptu
cate.e delinesc actiunile
.i\d ineoc in umaroffile oer eru,. tn 4elati Lirp !e incetuc; con.ol.darec s-i srstcm d.
spalii natulaL.
d
parcurj regionale.
ptulratrd spaliile cu valoale mde dc mediu, ordonand
folosirca i! scop rurkric a medidui natural
$
diversiicand ofei5.
Progrmul de Consultar4i dc Modiu pentru induslrie me a hcelul in anul 1989. O data cu
ntrdea in vigode a Legn 10/1991 cu privire la Proteclia Medilbi, s{n realizat cca. 1500
d. dosdo slalc do nvalude a Inpefului aupra Modiului.
i" ioct'eicre t
"Uu;o
sd reMintlm imDortanla cde se acordA mudi do tcnsibiliac
!i
oontdentiz&e a
populaliei
ln
goc6l,
i
a fmelor in particuld 6up!a problemld de
nediu, aat ln ceea ce piivqie fol6ilea raJionala a resuselor, c
$
prevenirea poludni sau
o mai bua curcEtcrc a naruii.
5.3 Un nou cadru de relelll cu ncdiul
Madrid, 6c se afl, ina-D
lrocs
de proiUnde
sau deoeece va deveni xnul din cenlrii politicii
332
trmsfollre, dpinde de calitatca nediului
eropme ai secolului XXL
P. {lc .
|nfc.
rccst proccs iDplica improslliarea ceDhattElii sale, prcNpunnnd
invertilii
mi,r nr cceen cc
lrirctrc
infrshucrura de hanspo.r
!i
comrricatjj_
actiuj indispensabile
dar ni acclati lihp. Drri consuDratoarc de spdliu
ti
gelenroalc
de inpacr a$pra oediulni.
Pc dc i li p.itc. csl proccs dc $himbarc rcprczjnri dc ascnerca. tmnzilr.lc ir un sF4u
cgronrr.lniofu1al ca un oodel dc cmrmlisn mctllpoljtan
c rc un modct dc regitrnc
nclr.rror .rna cr ccrcfl noi nr ceea cctrive$e ubarisnnrl
ti
tudnrl
Accsr p1,ccs
dc dat|r.izar mctropolirei ap6lc itr
llai
ecotronic
t
sociat. o cr.,srere
nlrcDoii
N ccrc.ii de calitatc a mediului. Socielat@ &adrilcnA csle Nrtt mai .utti
ri
cxigcnti. iar ccrlrilc standard de calitatc a nedtuhi sullmult nairjdtcate.
Ai*i fu.ni i. ddorcua faptului ca mcdiul inconjurdror a dcveritnd tacto. dc cohpetilic dc
frN
r!ng. imp.eunn crl intastructua pentru nasponun
ti
comunicafii, itr cadml
prcce$rlujdc
compclitie cdeexisti intre mdile or.te europcne. Calftaica ncdiltui aparc ca
o ccint, nraiori pcntu
dc2volt2rea actiritAlii modcme.
Accstc rof0rin.idc abordde coincid cu ipoteacdnu esle posibil sn so conlinuc aplicarea
uodchrtui {lc dezloltalc econonid bazat pe p.adici
abujvc asupF nediului,
cons rdci indr+c nr nDd cronat, mediul ca o susi incpuizabili d re$rBe.
Prcblcnrch fc iEdlu devin pe zi.e hece bt mai stringcnic Ia scua pbncrari. Schinbedle
rlnrdrcc.
nrovocaic
dc dc$ rcre. prodncei i de gze
cu cfect de sed. sau rcduccrca siratului
dc ozon. constituic prublcrlc
dc mcdiu care afecleaza chid slpravieJulrc! plectci.
Dir xcci\ri cnuzi csrc tot nrai nscsar a se fixa obicctivc conjue. a se coD$icnriza loli
rgctrlii .o.ronici
il
sociali
)i
pdfeciion&ea iDstrumcntelor de coordonrrc. Accrstn
rcltlc.ti. ii,cc p.iLc dj! crdudea politicilor stutonal alc Comunilitii Madrid. polirici ce
h.ln'ic \r .iutc h iNtcplinirca obicctivelor prcp$e penm anul 2000
$i
racordatc la nilclul
s.4 Nour politicn
de mediu la ii!lul Comunlntii Madrid in cateva sectoare economice
5- 1. l,t.ctttrul itduitial
Rcgiunca nr^drilcna conslituie al doilea centru ldustial al Spanici. indlstrla madrilcnt
conoibli' c! !i p,lccnt dc 12% La lrcdusul tntcr! Brut, la trivcl nalional
!'
asisurand
locurl dc dunci pcnm !n numar de 1.849.737 pcsoee, replsentard 13.9% di! lot lul
to{cid. riunc. lr ni!clnalionai.
Prnrcipala cnmcrdisticn a secloNlui iDddshial hddrilcr, o consliluic nivclul .idicd! al
prcductivniii
$i
telrnologiilor.
lrccun ii
nenlinerea
9i
deaoLtarca unor relalii d
complcmclhiatc
!i
nrbdependenle
Datoritn caractcisricjlor prcpdidc compctitivitate
tideschidere,
irduslrid madrilud se afln
nrrFo sirudric lavorabiE pentru idlicrca tra.ziliei cdtu un model de do oltare duLiabild.
lrild iD ldlcul oxisienJa urci importante bde iddusliialc itr setoarelc avansate cun d fl
clcctrcrr.n Mf udustnL chidici, fapt ce facilitcaza dczvoltarea unui scctor induslrial
purcnlic
cu srcc,ic dc
'ncdiu
tl3
Alqsdro
I-oPEz r.ofEz
-
CE9,orul v
ir cea *
privetc
!o
uaea
"tmortder.
sflorul
jndulhal
$re r*pon\db I dc J7
'
din
en"Lilede SO,, de 70" d,n mNtrle dc NO
$
de 280'.dm oisiilede Co-
in ce@ ce
pnve$c reziduurile lichjde indusbiaie, se
Poare
sPune ca se realizeazn o epurare
inadewatE a aDolor rezidrde, @a ce provoacA problde grav statilor de ePu.de a apelor
Cer Mi impodanta
probldA de mediu
pc care a gmdat-o ind$tria madrjldt
,
o codtjluie
reziduurile
toxice
qi periculodc. De exemplu, ltr uul 1990 se gmsau 1-500 000 Tn de
reziduuri indust iale, din car 155.000 Tm
(10,30l") cu c&ctd toxic
ti lericulos
P.incipala
Dloblem,
a induslriei matldloe o coilntuie liFa mui meagemc adeval in cadrul
Iirnelor,
pm1ru a rezolva intr-u mod optim aceste
problene-
De cxempl!, statia de tratdre fizico-chimicn a deqeuilor din Maddd, cde de o caPaciratc de
20.000 Tm/arl a reusit si traleze numal 7.500 TIn, reprezatand xn procml de 37,5% dir
in afda &estor problene @ cdactei
gaetal, nai
cun d n: hat&ea pulberilor mtalice, dgeuilor
cxistd
$
alleie cu un caracter Mi c@cre!,
chinicc, cffi genrazd la randul lo!
!ro-
Pan, b momenlul acnul, politica de mediu &a bazal
!o
aspectete coercitivc alo nomelor
legale i! vigoor. falt cc implic, o crtlerc d costunlor de produ4ie
Odata cu adicdea noilor
polinci de mediu, cde cotrtituie rezultatul conftiolizdrli 4uPra
lec*itrlii unui nou model de dczvolt@, secroNle industriale mai avmat dem6hea?i
c6 se
loate
imbunftdri calitatea
produelor i$otiL dc redDcdea costurilo!,
!i
3c
nininizoed impactul 4upra mediului.
in cadrul aceastei noi etapc a polincilor de tDdju. va prima dialogul cu sectodel
lndustriale
$
denoldea mecanisneld de autdegle, h dctrimnlul metodelor
Prjn
cxcoldld coorcitive. allicate
tand
ln prornt. Educalia ecologic, a cedjenilor, exigmJa
qescendt
a consmatdild cu
privire la cerers de produsc ecologice, vor
juca
u rol tot
nai mare ln cmportmntul itdutrial dupm medinlui
P@hetul de acordui volutre intre induhio
$
Administ6Jia Publicd, cu
lnvirc
la iedu.ei@
enisnld polwle, minimiaea
produqiei de rezidfti
!i
rcducreu .onmului dc rc6usc
bnegeDerabilc. prccm
fl
inJoru
(m\rurmxr
6Jpn
Prodseld
eologjR. v r corctlrJ
doua apmr nf,dmm'ale in
!roc6i
dr apl(de d rcilorpolficrde mediu
Principiil pe cde rc bazeel toua
Politicd
de @gemnt a deteuiltr indusirial bnce
ti
ledculoase
sur evitd4, pe ctu posibil, produ@rca 1or,
i
pe de alti
Pan
leolerdoa
celor
deja
lroduse $
elini@ea eelora care nu sc pot reculera.
Aceste obiecdve noi dle mmagmdtului dewurilor toxice
qi periculode, le
pDten grupa in
1) Stapaf@
serernii
tezidvdor:
Ieta.IaPii' curate,
p.ogrdo dc minordc
reziduuilor, etichtuca ecologicl, schimbarc. Nmportmeniilui fimelor
334
ryd
ll fi@,lrl.a
2)
3)
Recupeld/ed rei.lu ilar
gererorer
iehnici de sepaEq
Elininarea rezi&elilot care ku se pot
/ecvera: aotua
tcbnicilor altemative de elifrinde! mai sigue.
5.4.2 S.ctoul ebergedc
ComuiLatca Madrid depindc ln totdlitar. de sBele de energie exreme, in 1989 s-au
coffmat 4,9 mnioane TEP de oqsie ndegneEbild, p.oducia
jntema
liind de onai 9
nllioane TIP
(0,I
8%).
Distdbulia proccntullt a cercrii de endgic in Regiwa Madrid
pcnrru
enl 1989, a fosr
sEcTol{
3lt
27
21
l3
TOTAI- 100,0
cldificdc
ai
rocicle a
mar stdctc
al
aPlicdoa
Reducc.ea zorelor velzi din reerue implict adicrea unei potinci
..duablle"
rezonabile,
dd Mi ales t bdie mpulsiomte actiuile baale pe economisire, folosnca rslsclor
cnergence piolrji si ulilizaroa de oergii nai pulin polualte.
Se esiimeazd od scctorul lo@iqelor cosuml 18,8% din enelgic, oeca ce se ftaducc in
dproxinativ I miljon de TEP. AcestE coruumud ndi.ale sc darore@, in
pimul
rand
incaLi.ii cenhale
I'
gestionlrii plodtc
cde se tnduce prin lipsa genaalizat! a izotatlel
cEdniltr. O bua utilihe a oaltatorielo solare
!i
a itulaliilor d co.ducc la ecoNnisirca a
na nult de 50% din flqgia destinatd incilzirii, adicd 0.5 miliodc de TEP.
Econmia de cMeie poate n cea nai smilcalivi in @drul tEmporhiui pnblic,
mdc ia
ppzeni
se @NmA e. 2 milio&e dc m' de onbu$ibjl. 80% din aceast cantiLala sc corsumd
dc catc autonobile. in timp @ trmpofit public de suprafal! (altotuz
urbae
g
intetubee)
cosud ll]lmi l2%. Se stimcazi aa s-d
pDta
4@misi cca. 1,5 hiliddc dc psct$ (12,5
nili@ne $) d4a d 6otlc nmani de celridl ln tn6pdtul public,
mual @ l%-
comnnildla Madrid pling mual, datoritd pontci sale geografice, Dn llu,( dc enlsic
soldd de 1.2 nilidde de Tl]P. Dac! sd p ed folosi &edtd cantitate imdsd de ddgic. cu
ajutorul iehnologiilor adecvate, economia de dersie cstimatd e fi d aploximativ 30% dln
coNmui total legional; ac6ta pcmitc ln acost nomml punuea ln practic?i a diferirelor
ploglamc
de dozoltdc lcbaolocica a energiei soldc fotovotaice-
Aiia nelropolitet a Mddridulni olinde 28 de nunicipil
ti
o popllalie c&e depr.iegle 70%
di! totalul populatiei la rivel roeional, posomcle mre locuicsc in acest polimetro reaband
4 mltiode de ore pe m in cadnl dcpldirilor curntcj 26 millodc dc kn
pe
m su
pactryi
dc automobililti: cei care folosesc in mod curent Lrdnsp{ntul public prcug ccd. 25
ti
tl5
milioaac de km/mi cca. 760.000 de lehicuie iffrA in Madnd zilnic, ccca cc insemnl c,
dccste nrtcdc de
posooc presupue un cotum energetic estinal la 38% din tolalul
merAeric. tapL ce relcvd impo hla lransporlurilor in cadru1 Cmunit6lii Maddd.
in perioada 1985-1990,
Regimea Madrid,
$-avdzut
crcscand in mod sensibil capacitalca dc
milcrc a locuironlor sdi, Lrci fdolori i.1l!e4and in mod erpcs dccdta cre,gcrc:
'
cvohlia favorabiti a cregtdii PIB-ul
,
cn mdi nult dc 4%:
.
destcroa
poprlstiei, in spcial
pc
scgncntul de vars6 15-64 ani;
. o dai nm specialiTde funcjionali in cmtnl orEllui, mai mult d 45% dln locnrilo dc
muncd se glsesc in zona coDtraLd a ora.$rlui.
CoGecintele acestor schinb6ri scnnalare anre.ioi au @ndus ]a vanati alc Reeiunii
Mclropolitde a Madridului:
.
o cre$de foaae impond!5 a cerclii de trusporturi, ceea ce inplcA u Nmdr mai mdc
de c{rlorii pe cap de locuitq, djsrdle nai mari
!i
o fetlere a dmpilor dc deplasde;
.
o scttcrc cu ll% a depiadrllor @ aulomobihl
t
ou 16% a cclor efeciuale cu
autobu^'I. r^molitd lircsc de o crir !
pdcului
d aulomobile cde sa dlblat h1r{n
.
o intmificde a relaliilor cedru-periferie, cdc r?reint, 42% din totalul doptasdrilor
Aocsr dczc.hjlibru evident inbe cei calc folosesc transpdn]] public
i
cel priva!,
a obliga! sE
sc
!un,
in practic, o polilict dlrabil! de transport metopolite, cdc sa echilibrezc baleta
cosrrbneficiu a trdspoltulilor, inhalizand costurilc trssportului public
Si
celui pnvat,
Cclr cohdtate anterLor irnf'lic! o
qe$r
a impozirului pc conbutibil. obligativitatca d a
cnoukcu notoare cu cnalizaror qi o clegere aimpozilclor pe gosclc
!istrrn,
a talifclor la
sectorul
dcol
in conunilaled Madrid rcprezide nai 0,43% dln PIB, ]a nivel rccioml
!i
asigurr locuri de muncd la ur total de 17.000 de pesoatr (l%
dln rotalul la nlvcL nalional).
Acesr seclor sc cotr&unta cu problene cde sunt generatc de rmtuorii factui:
. prcsilnea
ora$nui, conclotizar, prin cxpdsiunca aupm solunlor rustice, deci
problenali@
ncul1uii
periubne:
.
abddo@ea aclivitalilor agricolc, datoraG migralici c@tinue de la sat spre orE;
.
sup.afala marc a zonei montane cft cardcteri?cazn relictul comuitatii.
Din punct
dc vcdde al inediului, solul agricol replczitrtd 74% din sup.afaJa iegiwii, ocea cc
nryli.d, da|olita oauzelor mcnlionale astclior, ensbnla unei picrdoi scnnilicativc dc sol
agicol
$
o pltdnicd
eloziunc
ai
dcgradoe a acestuia.
Duld cun se
$ie,
lolitica Agred a CFE este oridtaln cdtre coditruirare itr ceea ce privelle
{aptu] cd agiialtnld. h afala tuncliior sale tradilionale de prodDqie de alimenle
{i
maeni
prm,
sa no qi u t{lo. de coilwde al spaliului rlral tradilional ca zond nndmentala
pcntu
echilibn ecologic
d
acnvita! tldsticc-
il6
ryd
rJ- rii.r,
.d
Problenele de mcdiu alc agr'culrurii madrilcnc
nu su! ccrc
dishtcre a habilatclor depodmte de aciivnat ag.o-rcotelujcc,
oi
a tcritorinlui .are sa
gffaleze:
claice dc polualc
sau
mentinerea lfrci ltitTen
.
menlindea unei populalji
ruale, cviLand cxodul cdtrc oE
,
qegrerea
vcnilurilor
accsteisi
. prorcclia penajulLri
rural
si
comdarea biodiveNndtii;
.
prolcclra
mcdiului inconjuraor. cand se execuLi luc.in
Dubtice:
. protcclra
sinct, a
!!dlnlo!
contra ln@ndiilor
Si !otu6.ii
apelor subrerde;
.
acordd.a de ajutor finadtre
g
lgislstivc penr
d^olrsr aencutludi cootojricc
Tuisdul coNtituie u sector economlc de foanc mde imporhF in Regiunoa Madid, itr
spcciai dato.iri lni ofqlc toane ndi d
patrimonjutui
culrwat ai regiunii (Mu2cut
prado,
Mureul "Regha soila", Muzol Thylsen, EI Escorial,
.an;,,",
"t"; """u
* prnau"",i
cdere fdnc mee intomn oe1$i exlema.
in cadrul scctorului orisric, sc deaolta nn sub-sector de tol dai mde inporlanll,
,j
anume
eco'tuismul ru.al. Acest tip de lLuism a presupus
o noui potllicd
a Adninjdraiiei
pubticc.
care oLra subvenfii importdte. pcnrru
reabilitffea locuinFlor fmitiarc
si chdniloi de la
{arc
ren'ru
a ll ur||/r'e cs spalr de .d/are
r.nnu
turiti. tue.re rub\m!, rcdl.tuJd*< n
cadrul prog.amlui
LIAIIER de iniliadva conuniltra.
Ceraea foart mare de trasee tulistice monLme a dererninat
DMcrea in articarc de cAhe
Cuvemul ,cg,onal
"
unur
rlm
de aclure
(de
a ronoc. ra crcj,er* nrrin,r,, O. r^".
tDflstrcc mdcale. cd totali2eaa acm 200 kn.
Dc demene4 sc
pune
in
lrelicn
o
poljlici
loane inpondia
iD occa ce
Drivcsre crcc.ca dc
spdl" proreJate,
cee! ce of.ri posiblliiarea
uei ploi{icari
noi a acdvitalii rurislico_
rccreativ dsfafuate ln nalura.
TujsmLrt rur.l va umaii o curb, de cre$e.e inlonmt6 in viiror, ccea ce cuduoc ia o
sohinbd a managenentului ncdiului, cee vd rrcbli se
,in6
scma de doua idci de bazr:
.
tunmLd rusl
$
narm vd rprez_nta $rA indoialr, sma
Fincipali
dc venitui in hediul tual.
.
toate componmtele otixlci lrebuie sA fio gcstionatc
@ mutt prcfsionalisn.
Ca o concluzie la cele condtato in acest natoliaL, pnren smala faptul ci roarc ac*le
lolitici
rol de nediu care sunt pusc in aplicde in Conuniralea Madrid, au u objccrlv {nic.
!r
dnne promovdea
deaourri'
sl
imbudraircr caltalii vielii pcnt
u io! locuitolii
comuitdtii, dar
tinaid
con! do spectll .el mai impdtdt: noua tiiosofie inrematioDab
dezvollr da! dar dwolt r durabild.
lt7
POLITTCA DE MDDIU TN CONTDXTT'L
DEZVOL'I'r\TTJI DUIIABILE IN COMIJNT'I,TTE N'\DRID
,INDXE
CICE L{ NTVEI-
MONDI^L
9I
RDGIONAI-
,NTT]RVENTIIT TECIORIALI
INTERvEN'[IT
ORIZONl AI-E
3.r
F
3
=a
F:
9-
3
F: ,E
5l :
Fr:i
FE:EJ
E:gSi
E
3
E
E
e
3
5
;.E
E
!E
H:
!F
-2
tda
:EIE
.! F 5.!
-sE-
I
t
E
c
E-
t
E
3
E
I
@
RXCONI'ENSIA ACRICIJLTURJI
MADR]LENf,
j
z
F
z
!
z, -,
8l
az
F
z
I
9=rI
Eazl
E::'
E!+g
E3;s
*r
-6
:dlEgEE
!Ei?*EE
:;' ECF
I
I
-
i
I
z
E
E
I
FJ
:s
\
.-a
n".
fr
1,,-l t 1
Ifl iE
;
i =.;
t
i9
4\
72
z=
ISBN 973-57s-333-2