Ecologie Generala Si Protectia Mediului Curs SV2011 UAB

Ecologie generala si protectia mediului = curs =
sem. II, an univ. 2010/2011 Ildiko Tulbure, conf. dr. ing. habil. (D) Universitatea "1 Decembrie 1918 Alba Iulia E-mail: ildiko.tulbure@tu-clausthal.de
Ildiko Tulbure/UAB, 2011
Continutul cursului
1. Scopul si obiectivele cursului 2. Problematica globala si conceptul dezvoltarii durabile 3. Notiuni generale legate de ecologie, notiunea de ecosistem 4. Ecologia populatiilor - dinamica populatiei 5. Modelarea sistemelor ecologice 6. Omul si mediul. Societate, economie si ecologie 7. Resurse energetice si efecte ale utilizarii lor 8. Poluarea si protectia mediului 9. Monitorizarea si evaluarea mediului, indicatori de mediu 10. Concluzii finale Data: 24.02.2011
Bibliografie recomandata:
Tulbure, I., 2011: Ecologie generala si protectia mediului, foliile de curs, UAB Tulbure, I, 2011: Technikbewertung (Ingineria mediului), curs, Institutul pentru Mecanica Tehnica, Universitatea Tehnica Clausthal Tulbure, I., 1997: Zustandsbeschreibung und Dynamik umweltrelevanter Systeme (Descrierea starii si dinamicii sistemelor de mediu). Teza de doctorat. Clausthal-Zellerfeld. Germania, Editura Papierflieger. Seria CUTEC-Schriftenreihe; Nr. 25 Jischa, M., F., 2005: Herausforderung Zukunft (Descoperirea viitorului); Editura Spektrum, Heidelberg, Germania Schiopu, Dan, 1997: Ecologie si protectia mediului, EDP, Bucuresti Club of Rome: http://www.clubofrome.org Diverse manuale de ecologie generala si protectia mediului
1. Scopul si obiectivele cursului

Ecologia este stiinta care se ocupa cu studiul interactiunilor dintre vietuitoare si mediul lor inconjurator. Scopul cursului este cunoasterea fenomenelor legate de ecologie, adica de interactiunea dintre vietuitoare si mediul lor inconjurator, cat si factorii de influenta, cum ar fi conditiile naturale, poluarea mediului. Factorii de influenta referitori la poluarea mediului au un rol hotarator asupra conditiilor naturale de viata, putand avea efect negativ nedorit. Pentru a reduce impactul acestor factori negativi, un rol deosebit il au metodele si tehnicile de protectie a mediului. Scopul final este de a pastra aceeasi calitate a mediului, chiar in conditiile desfasurarii unor activitati industriale. Mai nou se pune accent deosebit pe metodele de evitare a poluarii mediului, acolo unde este posibil, si nu de depoluare a mediului, dupa ce acesta a fost poluat, chiar in conditiile desfasurarii unor activitati industriale.
Scopul si obiectivele cursului (2)

Obiectivele cursului: explicarea notiunilor de baza referitoare la ecologie, luand in considerare activitatile economice umane, cu efecte la nivel global analiza factorilor care determina problematica globala explicarea conceptului dezvoltarii durabile prezentarea conceptului de ecosistem prezentarea catorva notiuni de modelare a sistemelor ecologice si a unor notiuni legate de modelarea integrativa a sist. ecologice prezentarea efectelor utilizarii resurselor energetice poluarea mediului si analiza unor tehnici de protectie a mediului prezentarea notiunilor legate de monitorizarea factorilor de mediu si a metodelor de evaluare a calitatii mediului cu indicatori de mediu sensibilizarea studentilor pentru problemele legate de poluarea si protectia
Ecologie generala si protectia mediului

= curs = Cap. 2. Problematica globala si conceptul dezvoltarii durabile
2.1. Problematica globala 2.2. Conceptul Dezvoltarii durabile Data: 03.03.2011
2.1. Problematica globala

- A aparut ca si concept definit in anii `70 de organizatia mondiala Clubul de la Roma sub denumirea de world problematique . - Prima data s-a mentionat acest concept in anul 1972 in primul raport al Clubului de la Roma Limitele cresterii (Limits to Growth). - De atunci se rediscuta anual problematica globala, evidentiind elementele cele mai stringente ale problematicii globale si posibilele solutii existente. - Problematica globala este un rezultat al dezvoltarii activitatilor industriale si tehnologiilor, fara a lua in considerare posibilele efecte negative, in special asupra mediului si asupra societatii.
Problematica mondiala World Problematique definita de Clubul de la Roma (www.clubofrome.org)

Principalele elemente: Cresterea disproportionata a populatiei Cresterea cons. de energie si resurse Poluarea mediului inconjurator Saracia Sansa inegala pentru educatie in lume Sansa de dezvoltare inegala in lume Schimbarea valorilor in societate Societatea informationala Globalizarea si guvernarea Situatia locurilor de munca Tehnologii noi Dominatia noii ordini econ.-finaniciare
Definirea problematicii regionale considerand aceste elemente, dar cu pondere diferita: - plan regional - plan local - plan sectoral
Varianta nou discutata a problematicii globale in cadrul forumului tt30 a Clubului de la Roma este Web of the Problematique (www.clubofrome.org/tt30), avand principalele elemente :
Conflicte ale sistemelor de valori
Acces inegal la bunuri, informatii si tehnologii
Lipsa bunei guvernari
2.2. Conceptul Dezvoltarii Durabile

Tehnica/ Economie Mediu/ Ecologie Societate
Dezvoltarea durabila
Strategii de aplicare concreta a conceptului?
Problematica mondiala
Probleme vechi
Probleme noi
Cresterea populatiei
Crest. cons. de energie si res.
Poluarea mediului
Dezvoltarea durabila (DD) Definitie

"Sustainable development means the ability of humanity to ensure that it meets the needs of the present without compromising the ability of future generations to meet their own needs." (Raportul Brundtland, 1987) ---------------------------------------------------------------------------------
Dezvoltarea durabila (DD) scurt istoric

Etape importante in dezvoltarea ulterioara a acestui concept: Controversat discutat la Conferinta de la Rio in 1992 pentru Mediu si Dezvoltare documentul final Agenda 21 Protocolul de la Kyoto din 1997 cu privire la reducerea emisiilor de CO2 . Conferinta Rio+10 de la Johannesburg din 2002 WSIS pentru Societatea Informationala si Dezvoltarea Durabila: - prima faza: la Geneva dec. 2003 - a doua faza: la Tunezia noi. 2005 Conferinta pentru Dezvoltare Durabila 2005 in Cape Town, Africa de Sud Conferinta Aniversara a Clubului de la Roma din 2008: Strategies for a Sustainable Planet din Roma, Italia
Institutionalizare
La nivel global: Commission on Sustainable Development (CSD) la ONU din 1995 La nivel european: Committee for Sustainable Development of the European Commission din 1996 La nivel national: Comisia Prezidiala pentru Dezvoltare Durabila (pe langa Presedentie ) din 2002, Biroul Roman al Programului UNDP al ONU (National Centre for Sustainable Development) a elaborat Strategia Nationala de Dezv. Durabila (in 2001) si lucreaza la o noua versiune, revizuita dupa integrarea Romaniei in UE. La nivel regional: inca nu exista o anume institutie in acest scop. La nivel local: inca nu exista o anume institutie in acest scop. Exista centre de cercetare de sine statatoare in acest domeniu. Exista cercetari individuale si neorganizate la nivel national. CNCSIS incearca sprijinirea acestui domeniu: prioritate ale activitatilor CDI din 2006.
Din punctul de vedere al inginerilor aplicarea concreta a conceptului DD inseamna cerinte suplimentare pe care aplicatiile tehnologice trebuie sa le indeplineasca. Criteriile de evaluare de pana acum la proiectarea aplicatiilor tehnologice: aspecte tehnice (functionalitate si siguranta) si aspecte economice (eficienta, rentabilitate). Conceptul DD implica luarea in considerare si a altor criterii cum ar fi calitatea mediului si calitatea vietii Problema interdisciplinara Cum se poate realiza aplicarea concreta a acestui concept? Prin dezvoltarea de noi metode si instrumente care sa permita analiza si evaluarea integrativa a starii existente, precum si controlul evolutiei sistemului considerand concomitent domenii diferite.
Prima etapa in acest sens este analiza si evaluarea integrativa a starii existente: definirea indicatorilor dezvoltarii durabile este o directie de cercetare prioritara la nivel global la ora actuala. Legat de dezvoltarea durabila este disciplina Technology Assessment (TA), care este o disciplina relativ noua, folosita mai ales de ingineri (aparuta in USA, mai tarziu in Europa de Vest) pentru evaluarea holistica a aplicatiilor tehnologice.
Aplicarea conceptului Dezvoltarii Durabile

Tehnica/ Economie Mediu/ Ecologie Societate Strategii/ Masuri Pregatirea deciziilor prin elaborare de scenarii si interpretarea lor (analiza stabilitatii sistemelor)
Descrierea starii
Indicatori ai dezv. durabile
Dezvoltarea durabila
Aplicare Descrierea dinamicii Modelarea siste melor dinamice
Problematica mondiala
Technology Assessment
Probleme vechi
Probleme noi
Cresterea populatiei
Crest. cons. de energie si res.
Poluarea mediului
Dpdv matematic , dezvoltarea durabila a unui sistem inseamna evolutia care sa ii asigure stabilitatea. Instabilitatea poate duce la variatii mari si necontrolabile ale unor marimi vitale din sistem. Atentie mare trebuie acordata la neliniaritati, care poate duce la un comportament haotic pentru anumite valori initiale.
Dificultati metodice
Dificultati metodice si deficite rezulta in special datorita complexitatii mari ale proceselor care se iau in considerare sau datorita complexitatii deosebite a marimilor care se considera pentru analiza proceselor, dar si in timpul evaluarii. In rezumat se poate vorbi de anumite dificultati metodice Complexitate mare ale diferitelor procese si nesiguranta aparitiei acestor evolutii Necesitatea integrarii in diversele analize ale aspectelor calitative Dezvoltarea de noi indicatori
a. Complexitate mare ale diferitelor procese si nesiguranta aparitiei acestor evolutii

Motive pentru complexitate mare: Sistemul analizat are multe elemente; Intre elementele sistemului exista numeroase interactiuni complicate. Motive pentru aparitia nesigurantei diferitelor evolutii: Neliniaritati Evolutia sistemului nu se poate prezice cu exactitate. Neglijarea marimilor de ordin calitativ Modele simplificate Structura sistemului nu se poate recunoaste cu exactitate. Relatiile dintre elementele sistemului nu se pot identifica in mod precis sau unele dintre aceste relatii nu exista in mod sigur (modificarea in timp ale acestor relatii) Dinamica sistemului nu poate fi surprinsa in mod exact.
b. Necesitatea integrarii in diversele analize ale aspectelor calitative

Sistemele tehnice se pot modela satisfacator din punct de vedere matematic Realizare de simulari Identificarea efectelor nedorite Sisteme tehnice + alte sisteme apar diverse interactiuni si marimi de influenta, care nu se pot descrie exact din punct de vedere matematic: este vorba despre marimi agregate si greu cuantificabile ca de exemplu riscul, calitatea vietii, acceptanta etc.
Deseori asemenea marimi sunt luate in considerare in modelele matematice prin conditiile la limita sau chiar neglijate, ceea ce duce la imprecizii ale modelelor.
c. Dezvoltarea de noi indicatori

Alegerea si definirea de noi indicatori Faza poate fi destul de complicata, mai ales cand este vorba de agregarea mai multor marimi, cum este cazul dezvoltarii unui indicator pentru dezvoltarea durabila. Evaluarea alternativelor Evaluarea are loc pe baza unor criterii, care sunt de fapt reprezentate de indicatori. Indicatorii se folosesc atat in faza modelarii sistemelor (ca si variabile), cat si in faza evaluarii.
Posibilitati de agregare ale mai multor indicatori

Indicator 1 Agregare cu: Indicator 2

Indicator n
...
Valori medii Factori de pondere Reprezentari grafice Agregare cu logica fuzzy
Indicator/ Marime agregat/a
Ex. de agregare cu I Agg = factori de pondere :
1 wi I i wi i
i
Aplicatie pentru un indicator de dezvoltare durabila

Indicator pentru aspecte economice
Indicator pentru aspecte de mediu
Agregarea indicatorilor
Indicator al dezvoltarii durabile
Indicator pentru aspecte sociale
Moduri de analiza Top-down si Bottom-up la dezvoltarea unui model integrativ pentru analiza DD
Tema de analizat inteleasa ca un sistem
Model integrativ
TOP-DOWN
Subsistem tehniceconomic
Subsistem de mediu
Subsistem social
BOTTOM-UP
Descrierea interactiunilor relatiilor intre elemente /
Detaliere ulterioara/segregare, daca este necesar Indicatori tehnicoeconomici
Baza de date
Variabile tehnicoeconomice
Variabile de mediu/ ecologice
Variabile in domeniul social
Indicatori de mediu
Indicatori sociali
Agregare, daca este necesara
Dezvoltarea durabila inteleasa ca un proces de transformare cu conditii limita variabile
Domeniu necorespunzator
N
Domeniu periculos
Corespun zator DD
Aspecte sociale
Necorespunzator DD
D Domeniul de actiune (durabil) D N D N
Domeniu periculos
Aspecte economice
Timpul
Aspecte ecologice
Des este necesara o schimbare a directiei de dezvoltare/evolutie masuri Management al dezvoltarii durabile
La aplicarea conceptului dezvoltarii durabile la nivel local sau regional se au in vedere urmatoarele aspecte: monitorizare, modelare si management. Analiza si evaluarea sistemica a efectelor aplicatiilor tehnologice in domeniile economie, mediu, societate are loc prin: 1. Monitorizare 2. Modelare 3. Management pentru a sprijini procesele decizionale si introducerea de masuri in directia dezvoltarii durabile a societatii. Metoda este cunoscuta ca si metoda 3M.
Functiile celor trei aspecte in cazul aplicarii si abordarii sistemice a conceptului dezvoltarii durabile:
Monitorizare
Proces Indicatori specifici relevanti
Management (ce s-ar intampla daca)

Valori initiale
Model
Modelare
Variabile
Management (Optimizare)
Variatia variabilelor
Evolutii dorite ale sistemului
Model

= curs = 3. Notiuni generale legate de ecologie, notiunea de ecosistem
3.1. Ecologie 3.2. Ecosistem 3.3. Mediul inconjurator 3.4. Poluarea mediului inconjurator 3.5. Protectia mediului inconjurator
Data: 10.03.2011
3.1. Ecologie
- Ecologia dateaza din anul 1866, cand i s-au pus bazele de catre Ernst Haeckel - Ecologia provine de la cuvintele grecesti: ecos = casa, gospodarie si logos = stiinta - In anul 1870 ecologia a fost clar definita: Dupa Ernst Haeckel (1866)
Ecologia este stiinta care se ocupa cu studiul interactiunilor dintre organismele vii si mediul lor inconjurator, cat si a interactiunilor dintre organismele vii ntre ele, n conditii naturale. - La inceput ecologia s-a dezvoltat ca o ramura a biologiei, apoi a devenit o stiinta de sine statatoare.
Ecologie (continuare)
Notiunea de mediu a fost introdusa de J. J. von Uexkll in biologie la inceputul sec. XX Mediul reprezinta totalitatea factorilor exteriori organismului uman, ca de exemplu atmosfera, temperatura, relieful, lumina, precum si celelalte fiinte vii. O alta definitie dupa Larousse: Mediul este un ansamblu de elemente naturale si artificiale unde se desfasoara viata. De prin anul 1970 ecologia a cunoscut, impreuna cu notiunea de mediu inconjurator, o mare raspandire si dezvoltare, chiar si o schimbare a insemnatatii ei. Uneori se confunda notiunea de stiinta a protectiei mediului cu cea de ecologie. In limbajul uzual ecologia se leaga astazi mai mult de notiuni legate de poluarea si protectia mediului.
Ecologie (continuare)
Stiinta protectiei mediului are ca activitate de baza studierea interdependentelor dintre mediu si fiintele vii. Intereseaza pe de o parte relatiile dintre fenomenele, procesele naturale si artificiale (precipitatiile, degradarea stratului de ozon, incalzirea globala a Terrei, degradarea solului prin eroziune ) si fiintele vii, iar pe de alta parte luarea de masuri pentru corectarea acestor relatii, acolo unde este cazul. Stiinta ecologiei in intelesul ei clasic are ca scop final numai studierea interdependentei mediului cu fiintele vii, fara a recomanda masuri tehnice constructive pentru ameliorarea situatiei mediului.
3.2. Ecosistem
Legat de ecologie este notiunea de ecosistem. Ecosistemul este o parte de sine statatoare bine delimitata geografic si functional a biosferei. Structura si proprietatile sunt legate de fluxurile masice, energetice Ecosistemele au mai multe functii Fenomene externe ecosistemului: radiatia solara, radiatia cosmica, activitati vulcanice Ecosistem global cu cele mai importante interactiuni interne: fluxuri energetice si masice
Clasificarea ecosistemelor
Ecosistemele sunt: Naturale Antropizate - facute prin contributia omului : livezi, lacuri de acumulare Ecosistemele naturale: Terestre (paduri) Acvatice (rauri) Ecosisteme acvatice pot fi o Ecosisteme de ape statatoare (ecosisteme lentice) o Ecosisteme de ape curgatoare (ecosisteme lotice) Ecosistemele pot fi: locale regionale. Cel mai mare ecosistem este ecosistemul global.
Functiile ecosistemelor
Ecosistemele au mai multe functii: 1. Productivitatea biologica este sporul de biomasa realizat de un sistem biologic (individ, popula tie) ntr-un anumit interval de timp 2. Functia de transport (circulatia substantei) se refera la circuitul de substante prin ecosistem. Ex.: circuitul azotului 3. Functia energetica (se include uneori tot in functia de transport) se refera la transferul energiei prin ecosistem 4. Functia de autoreglare se refera la mentinerea stabilitatii si elasticitatii ecosistemului
Ecosistemul global
Atmosfera Biosfera Criosfera
Geosfera
Hidrosfera
3.3. Mediul inconjurator

Mediul inconjurator reprezinta ansamblul de elemente biotice si abiotice mai apropriate sau mai indepartate aflandu-se in interactiune unele cu altele, care insotesc viata noastra de zi cu zi si au o influenta directa sau indirecta asupra noastra si asupra conditiilor noastre de viata. Cele mai intalnite elemente de mediu sunt:
Atmosfera Apa Solul Peisajul si zonele naturale Orasele, fabricile si uzinele Alti factori antropici Fauna si flora
3.4. Poluarea mediului inconjurator

Poluarea mediului este schimbarea calitatii mediului inconjurator in primul rand datorita actiunii umane in diferite moduri, in special prin dezvoltarea de diverse elemente antropice si activitati economice, mai mult sau mai putin necesare vietii omului. Poluarea mediului inconjurator se refera in special la poluarea aerului, poluarea apei si poluarea solului. Exemple
Poluarea mediului inconjurator (cont.)

- Poluarea mediului imbraca mai multe forme, in functie de mediul afectat si de modul de exercitare a poluarii: Poluarea aerului Poluarea apelor - poluarea apelor curgatoare - poluarea apelor statatoare - poluarea apei potabile Poluarea solului Poluarea sonora Poluarea electromagnetica Poluarea radioactiva
3.5. Protectia mediului inconjurator

- Refacerea si pastrarea calitatii corespunzatoare a mediului inconjurator este una din problemele principale de care se ocupa stiinta protectiei mediului. - Ca stiinta a aparut odata cu dezvoltarea conceptului world problematique (Club of Rome) si cu inrautatirea calitatii mediului inconjurator (mai ales a aerului). - Stiinta protectiei mediului este un rezultat al dezvoltarii activitatilor umane, mai ales industriale, fara a considera posibilele efecte negative asupra mediului inconjurator, ceea ce a condus la poluarea mediului si inrautatirea calitatii mediului inconjurator.
Protectia mediului inconjurator (continuare)

- Stiinta protectiei mediului are ca scop principal gasirea si dezvoltarea de solutii (sub forma de tehnici si tehnologii de protectie a mediului) pentru a micsora poluarea mediului si efectele negative ale activitatilor umane asupra mediului inconjurator. Mai nou aceasta stiinta isi gaseste rolul si in evitarea de la inceput a poluarii mediului prin schimbarea mentalitatii (noi mentalitati). Deci tendinta mai recenta a aceastei stiinte este de a cauta solutii pentru evitarea de la inceput a aparitiei efectelor negative si a poluarii mediului datorita aplicarii anumitor tehnologii. - Protectia mediului se refera la tehnicile si tehnologiile folosite pentru protectia factorilor importanti de mediu, mai ales protectia aerului, apei, solului, dar si la schimbarea mentalitatii oamenilor pentru a nu polua mediul inconjurator.
Protectia mediului inconjurator (continuare)

Evaluarea succesului masurilor de protectie a mediului se face utilizand indicatori de mediu. Indicatorii ofera informatii despre calitatea si starea mediului inconjurator la un moment dat, deci despre nivelul impactului utilizarii tehnicilor de protectie a mediului. Indicatorii reprezinta marimi mai mult sau mai putin complexe care caracterizeaza starea mediului inconjurator, prin combinarea mai multor marimi fizice simple, care se refera la concentratii de poluanti in aer, apa, sol. Indicatorii de mediu sunt in general utilizati pentru medii singulare, pentru aer, apa si sol. Cei mai cunoscuti indicatori de mediu sunt indicatorii de calitate a aerului, indicatorii pentru calitatea apei incep si ei sa fie utilizati la ora actuala. La noi in tara inca nu se foloseste un indicator unitar pentru evaluarea calitatii aerului, cu atat mai putin pentru apa si sol.
Pe plan european se utilizeaza in cateva tari indicatori pentru calitatea aerului. De exemplu in Germania se utilizeaza indexul de poluare a aerului UI (Umweltindex), propus de Asociatia Inginerilor Germani, VDI.
i ref ,i unde: Creal,i concentratia masica a poluantului i in aer in functie de spatiu si timp [ppm or mg/m 3]; Cref,i valoarea limita admisibila pentru poluantul i [ppm or mg/m 3 ]
UI( x, y, z, t) =
Creal,i (x, y, z,t ) C
Poluantii considerati: NOx , SO2 , CO, praf, Ozon
Interpretare:
UI < 0,9 UI = 0,9 - 1,4 UI = 1,4 - 1,9 UI > 1,9
poluare slaba poluare medie poluare tare poluare critica
VDIUmweltindex

= curs =
Cap. 4. Ecologia populatiilor - dinamica populatiei

4.1. Evolutia populatiei globului 4.2. Notiuni demografice Data: 17.03.2011 4.3. Tranzitia demografica 4.4. Piramide ale populatiei 4.5. Evolutia demografica mondiala
Cap. 4. Ecologia populatiilor - dinamica populatiei 4.1. Evolutia populatiei globului

Raportul despre situatia populatiei globului
State of World Population

apare anual si este publicat de catre UNFPA (United Nations Population Fund), http://www.unfpa.org/ Ultimul raport este
State of World Population 2010

avand subtitlul: From Conflict and Crisis to Renewal: Generations of Change Raportul pe anul 2009 a fost State of World Population 2009 avand subtitlul: Facing a changing world: women, population and climate
Evolutia populatiei globului

Referitor la factori calitativi legati de dezvoltarea populatiei globului apare tot anual Raportul de dezvoltare umana
Human Development Report

care este publicat de catre UNDP (United Nations Development Programme), http://www.undp.org/ In acest raport sunt prezentate printre alte informatii si aspecte referitoare la educatia populatiei, starea de sanatate, mediul social si politic in fiecare tara din lume.
Date statistice referitoare la evolutia populatiei globului

Data 8000 ien anul 0 1600 1830 1890 1930 1950 1960 1974 1987 (12.10.)1999 Populatia lumii 5 mil 250 mil 500 mil 1 mrd 1,5 mrd 2 mrd 2,5 mrd 3 mrd 4 mrd 5 mrd 6 mrd Timp de dublare a populatiei Rata de crestere + 1 Mrd dupa xy ani
1600 ani 230 ani 100 ani 70 ani 44 ani 37 ani 39 ani
0,04% 0,3% 0,7% 1,0% 1,6% 1,9% 1,8%
~ 1 mil 100 30 14 13 12
ONU a declarat in mod simbolic 11 iulie 1987 ca fiind ziua de nastere a Nr. 5 000 000 000 (Mohammed Wang) si 12 octombrie 1999 ca fiind ziua de nastere a Nr. 6 000 000 000 (Xue Lee).
Evolutia populatiei globului

6
1999 Populatia lumii in Mrd.

1987
1974 1960 1950 1930 1890 1830 1600 8000 6000 4000 2000 0 Ani
0 2000
4.2. Notiuni demografice

interes pentru acestea de mai bine de 200 ani.
Malthus a publicat in 1798: Essay on the principle of population El scria atunci ca

Populatia creste respectand seria geometrica Oferta de hrana creste respectand seria aritmetica
Exemplu dupa Malthus: Peste 10 generatii (corespunzator la 225 ani) se obtine plecand de la 1: Populatia 1 2 4 8 16 32 64 128 256 512 Oferta de hrana 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Dupa 225 ani: relatia 512:10 Dupa 300 ani: relatia 4096:13 samd.
Concluzie: O asemenea crestere nelimitata este imposibila ? factori de limitare a cresterii populatiei "Salvarea de azi": Productivitatea producerii hranei s-a imbunatatit revolutionar, prin revolutiile tehnicii
4.3. Tranzitia demografica

Reprezinta trecerea de la un tip de evolutie la alt tip de evolutie a populatiei. Este de fapt procesul de transformare a modului de evolutie a populatiei, evidentiind variatia in timp a ratei de crestere r a populatiei Rata de crestere a populatiei (r) este diferenta intre natalitate (b) si mortalitate (d) si se calculeaza dupa relatia:
r=b -d
In figura urmatoare se prezinta ca si exemplu evolutia ratei de crestere r a populatiei in Europa. Odata cu procesul de industrializare se evidentiaza in Europa o scadere a ratei de crestere, dupa cum se vede in figura.
Faze reprezentative ale tranzitiei demografice:

1. Societatea agrara: numarul populatiei este stationar sau usor crescator 2. Societatea industriala timpurie: crestere a populatiei, dat. scaderii lui d 3. Faza de tranzitie : cresterea puternica, chiar exponentiala a populatiei 4. Societatea industriala dezvoltata: scadere a ratei de crestere a populatiei 5. Trecerea la societatea post-industriala: nr. populatiei este stationar sau slab scazator
Tranzitia demografica (2)

Rate in % 5 b 4 3 2 1 (1) 0 sec. 18 (2) (3) (4) (5) axa timpului prima jum a doua jum. prima jum.a doua jum. a sec. 19 a sec. 20 d r
4.4. Piramide ale populatiei

Aceste piramide sunt niste reprezentari geometrice plane care evidentiaza repartizarea populatiei pe grupe de varsta
Grupe de varsta >65 15-65 Ex.: Piramida populatiei in tari in curs de dezvoltare in 1990
Barbati 300 200 100
Femei <15 0 100 200 300 Milioane
Tipuri ideale de piramide ale populatiei
Forma ascutita (Tari in curs de dezv. azi)
Forma triunghiulara (tari europene dezv. prin 1910)
Forma de clopot (tari europene azi)
Forma de urna (tari europe prin 2030)
4.5. Evolutia demografica mondiala

se refera la variatia populatiei in diferite regiuni ale globului, evidentiind rata r de crestere a populatiei, ca fiind diferenta intre natalitate b si mortalitate d: r = b - d , in anumite regiuni ale lumii.
Rate in % 5 Africa 4 3 2 1 0 1. 2. 3. 4. 5. axa fictiva a timpului Faza Asia, America Latina China Australia America de Nord Europa Natalitate si mortalitate
Pentru anul 2002

Europa Germania Marea Britanie Franta Albania Asia China India Japonia Pachistan Banglades Afganistan Arabia Saudita 1280,7 1049,5 127,4 143,5 133,6 27,8 24,0 0,7 1,7 0,2 2,1 2,2 2,4 2,9 P 82,4 60,2 59,5 3,1 r -0,1 0,1 0,4 1,2 America USA Brazilia Mexic Nicaragua Africa Nigeria Egipt Etiopia Zair Africa de Sud Tanzania Coasta de Fildes 129,9 71,2 67,7 55,2 43,6 37,2 16,8 2,7 2,0 2,5 3,1 1,1 2,7 2,0 P 287,4 173,8 101,7 5,4 r 0,6 1,3 2,1 2,8
Pentru anul 2007

Europa Romania Germania Marea Britanie Franta Albania Asia China India Japonia Pachistan Banglades Afganistan Arabia Saudita 1308,7 1087,1 127,9 154,8 139,2 27,8 24,0 0,6 1,3 0 2,0 1,7 2,4 4,1 P 21,6 82,6 59,5 60,3 3,1 r 0,1 0 0,2 0,5 0,9 Africa Nigeria Egipt Etiopia Zair Africa de Sud Tanzania Coasta de Fildes 128,7 72,6 75,6 55,9 47,2 37,6 17,9 2,7 2,1 2,7 2,9 2,1 2,9 3,4 America USA Brazilia Mexic Nicaragua P 295,4 183,9 105,7 5,4 r 1,0 1,8 2,0 2,5
Pentru anul 2010

Europa Romania Germania Marea Britanie Franta Albania Asia China India Japonia Pachistan Banglades Afganistan Arabia Saudita 1354,1 1214,5 127,0 184,8 164,4 29,1 26,2 0,6 1,3 -0,2 2,1 1,3 3,2 19 P 21,2 82,1 61,9 62,6 3,3 r -0,4 -0,2 0,5 0,4 -1,0 America USA Brazilia Mexic Nicaragua Africa Nigeria Egipt Etiopia Zair Africa de Sud Tanzania Coasta de Fildes 158,3 84,5 85,0 50,5 45,0 21,6 2,1 1,7 2,5 0,5 2,9 2,3 P 317,6 195,4 110,6 5,8 r 0,9 0,7 2,1 1,5

= curs =
Cap. 5. Modelarea sistemelor ecologice

5.1. Modelarea sistemelor liniare 5.2. Modelarea sistemelor exponentiale 5.3. Modelarea sistemelor logistice 5.4. Modelarea sistemelor avand populatii in concurenta 5.5. Modele matematice integrative Data: 24.03.2011
5.1. Modelarea sistemelor liniare

Aceste sisteme sunt caracterizate printr-o variatie liniara a populatiei modelate Rata de crestere rl este constanta. Cresterea liniara este descrisa de relatia:
x (t ) = rl t + c
c este valoarea functiei la inceput : c = xo .
5.2. Modelarea sistemelor exponentiale

Rata de crestere variaza liniar cu valoarea x: dx/dt = re.x. Prin integrarea relatiei se obtine o functie exponentiala, care descrie variatia populatiei sistemului considerat. Cresterea exponentiala este descrisa de relatia :
x ( t ) = x o e r e t
xo este valoarea functiei in conditiile initiale.
5.3. Modelarea sistemelor logistice

1845 Verhulst a descris sistemele logistice, in special variatia populatiei unui sistem ecologic, avand la baza o relatie de forma:
xt +1 = r xt (1 x t )
Schimbarea valorii x a populatiei de la an la an depinde in mod neliniar de valoarea anterioara. Rata de crestere r este parametrul de control, care controleaza evolutia numarului populatiei.
x t+ 1 = f ( x t ) = rx t (1 x t ) f ' = r (1 2 x t ) Maxim la xt = 1/ 2 =1 pt . r =1
f ' (0) = r
Marcarea grafica a iteratiei pentru valoarea de inceput xo.

Pentru: r < 1 Linia x t+1 = x t este in permanenta deasupra parabolei. Pentru orice valoare de inceput xo valoarea populatiei x tinde catre 0: x 0. x = 0 este singurul atractor (punct de stabilitate, catre care tinde evolutia sistemului) al modelului. Alte situatii se obtin pentru 1 < r < 3.
r<3 1 atractor r1 = 3 2 atractori r2 = 3,44865... 4 atractori r3 = 3,54413... 8 atractori r4 = 3,56445... 16 atractori cascada de bifurcare r = 3,56994...sfarsitul situatiei de asa- numita ordine si prezicere. Intervalele vor fi mai largi si pentru r = 4 umplu intregul domeniu intre 0 si 1 . Apare situatia haotica. (haosul Feigenbaum).
Cascada de bifurcare a ecuatiei logistice
5.4. Modelarea sistemelor avand populatii in concurenta (pt anul 1 doar ca informare)
Descriu de obicei acele populatii de vietuitoare care se concureaza reciproc, in general pentru asigurarea hranei. Exista mai multe tipuri de sisteme, care modeleaza populatii aflate in concurenta.
1. Concurenta pentru aceeasi sursa de hrana

Doua specii x si y traiesc intr-un spatiu comun si concureaza pentru aceeasi sursa de hrana. Oferta de hrana reprezinta capacitatea sistemului, aceasta este Kx pentru specia x si Ky pentru specia y. Amandoua populatiile evolueaza dupa o lege de variatie logistica. Specia x are nevoie de hrana sx x, iar specia y necesita hrana sy y . In total pentru supravietuirea ambelor specii este nevoie de cantitatea de hrana : N = sx x + sy y Rezulta deci un sistem neliniar de ecuatii de forma: a = /x , b = /y x = x [ - a (s x + s y)] in anumite conditii se reliefeaza principiul de selectie al lui DARWIN
x
y = y [ - b (sx x + sy y)
Modelarea sistemelor avand populatii in concurenta (cont.)

2. Modelul Lotka-Volterra
alt model cunoscut este modelul vanator-prada. Modelul vanator prada mai este denumit si modelul Lotka Volterra. Este un exempu din biologie. Dupa specii de animale x si y traiesc intr-un spatiu comun: x = animale de prada, care se hranesc din resursele puse la dispozitie de spatiul in care traiesc. y = animale de vanatoare (vanatori), care se hranesc din resursele oferite de animalele de prada x Sistemul de ecuatii este format din 2 ecuatii diferentiale neliniare.
K
x

Sistemul de ecuatii diferentiale care descrie modelul Lotka-Volterra:
dx = x = x x y dt dy = y = y + x y dt
a = rata de inmultire (crestere) a populatiei x = rata de pradare a populatiei x ? = rata de disparitie naturala a populatiei y d = rata de inmultire (crestere) a populatiei y ratele a, , ?, d sunt constante, avand U.M. [1/timp].
Cazuri speciale - Nu exista vanatori, adica: y=0 Atunci se obtine: x(t) = x0 exp(at) Animalele cu functia de prada se inmultesc exponential - Nu exista animale de prada, adica : x=0 Atunci se obtine: y(t) = y0 exp(-?t)
x x0 t y y0
Animale cu functia de vanatori dispar din lipsa de hrana. - Situatia de echilibru cand diferentialele sunt zero = exista solutii x si y dependente de timp: Deci: pentru x = y = 0 sunt mai multe cazuri: xG = 0 si yG = 0, situatia triviala, cand populatiile sunt zero (nu exista).
yG =
si x G =
, situatia de echilibru real al celor doua populatii, aceste suntvalorile catre care
K
x
tind cele doua populatii.

Ce se intampla insa in afara situatiei de echilibru?
Modelarea sistemelor avand populatii in concurenta (cont.) Solutii dependente de timp

Pentru situatia in care x(t) > 0 se obtin solutii p eriodice. Sistemul format din cele doua ecuatii diferentiale nu se poate integra analitic exact, ci trebuie integrat numeric. Exemplu: a = 0,5 = 0,0333 ? = 1,0 d = 0,01
yG =
xG = = 100
= 15
x 200
xo =120 yo =50 y t
Explicatie: Numar mare de animale cu rol de vanatori ? vanatori/pradatori devine mai mica ?
multe animale de prada vor dispare?
Oferta de hrana pentru K

x
unele animale cu functie de vanatori vor dispare din cauza lipsei de hrana ?
animalele de prada se inmultesc ? oferta de hrana pentru animalele de vanatoare creste ? creste populatia de animale
cu rol de vanatori ? multe animale de prada vor dispare s.a.m.d.
5.5. Modele matematice integrative

"Integrative Models are such models which incorporate knowledge from more than one field of study.
(M. Mesarovic)
Integrarea diferitelor aspecte Analiza proceselor
fizice chimice biologice economice sociale informationale ...
Economie Tehnica
Mediu Societate
Modelare integrativa
Model matematic
Modelarea integrativa inseamna integrarea orizontala si verticala a aspectelor de interes din domenii diferite Teoria sistemelor joaca rol important. Ex.: World3, IFs, EPR, TERRA modele complexe (multe elemente si interdependente intre elementele sistemului care stau la baza modelului).
Exemple: 1. Model global regionalizat: TERRA

- dezvoltat in cadrul proiectului de cercetare european (in FP6) TERRA, 2001-2004
Socio-Political International Political
Income
Networking
Government Expenditures
Conflict/ Cooperation
Education Population Labor Food Demand Economic
Demand, Supply, Prices, Investment
Agriculture
Energy
Land Use, Water
Resource Use, Carbon Production Pollutants Emissions Technology Environmental Impact and Quality
Cap. 6. Omul si mediul. Societate, economie si ecologie

6.1. Introducere 6.2. Tipuri de poluare 6.3. De unde apar poluantii? 6.4. Ce sunt si cum se transmit poluantii? Ce se intampla cu emisiile de poluanti? 6.5. Generalitati referitoare la poluarea si protectia mediului inconjurator
Data: 31.03.2011
6.1. Introducere
Omul, din cele mai stravechi timpuri, a incercat sa domine mediul in care traieste, sa stapaneasca natura, cu efecte nu intotdeauna doar pozitive, care au rezultat din multele actiuni umane. Datorita multelor activitati economice, care au avut ca scop principal cresterea nivelului de trai si a calitatii vietii oamenilor, a rezultat si o solicitare nedorita si negativa a mediului inconjurator sub forma poluarii mediului inconjurator. Poluarea mediului este un subiect complex. Poluarea mediului reprezinta schimbarea calitatii si caracteristicilor mediului in sens negativ, prin imbogatirea acesteia cu anumite substante sau elemente antropice, necesare vietii omului.
6.2. Tipuri de poluare

In functie de elementul asupra caruia se exercita actiunea poluatoare se deosebeste: poluarea aerului poluarea apei poluarea solului In functie de factorii care exercita poluarea se deosebeste: poluarea masica poluarea sonora poluarea radioactiva Poluarea este un fenomen legat de insasi viata si activitatea oamenilor pe Pamant. Intrebari legate de poluare: De unde apar poluantii? Ce sunt poluantii? Cum se transmit poluantii? Ce se intampla cu emisiile de poluanti?
6.3. De unde apar poluantii?

Poluantii apar deci datorita activitatilor economice menite sa usureze viata oamenilor, in general fara a lua in considerare posibilele efecte negative asupra mediului inconjurator. Poluarea mediului rezulta in special din mecanismele principale ale civilizatiei umane: din Productie si Consum: productie industriala, inclusiv producerea energiei termice si electrice in centrale electrice productie agricola si folosirea ingrasamintelor chimice consum casnic consum referitor la circulatie/transport pentru distribuirea produselor (de la productie la consum)
6.4. Ce sunt si cum se transmit poluantii? Ce se intampla cu emisiile de poluanti?

Poluantii sunt substante avand un efect negativ asupra vietuitoarelor si obiectelor/produselor. Poluantii isi pot exercita actiunea negativa singuri sau in combinatie cu alte substante. Deseori actiunea negativa apare datorita transformarii ulterioare in alte substante toxice. Omul preia substantele poluante prin respiratie, prin piele sau prin alimentatie. Prin activitatile umane pot rezulta si substante poluante artificiale, pentru care natura nu a dezvoltat inca mecanisme de inlaturare/ reducere a actiunii lor: dioxine. Tot datorita activitatilor umane poate apare modificarea concentratiei naturale a unor substante, aceasta modificare avand efect negativ asupra ecosferei si sanatatii umane. Ex.: ozon, CO2 .
Cum se transmit poluantii? Ce se intampla cu emisiile de poluanti?

Traseul parcurs de emisiile de poluanti in atmosfera
d
Transmisia de poluanti
Stratosfera Troposfera
GAZE
Produse gazoase secundare
Partic. formate in atm.
Stropi de apa
Particule emise
Emisii
Imisii
6.5. Generalitati referitoare la poluarea si protectia mediului inconjurator

Poluarea mediului inconjurator se refera la poluarea aerului, apei
si solului.
Poluarea aerului are loc in special datorita:
- proceselor de ardere din centrale termoelectrice - activitatilor industriale - circulatiei autovehiculelor - consumului casnic - inlaturarii (mai ales prin ardere) a gunoaielor
Poluarea apelor are ca rezultat diminuarea calitatii apei raurilor,

fluviilor, marilor si oceanelor, dar si a calitatii apei potabile. Poluarea solului apare in special prin folosirea excesiva a ingrasamintelor chimice in agricultura, prin depozitarea deseurilor industriale, a deseurilor/gunoaielor menajere, datorita scurgerii apelor reziduale, datorita aerului poluat.
Generalitati referitoare la poluarea si protectia mediului inconjurator (cont.)

Protectia mediului s-a dezvoltat ca urmare a inregistrarii unui nivel
ridicat de poluare a mediului, a inrautatirii calitatii mediului si a necesitatii stoparii fenomenului de poluare a mediului pentru asigurarea unei dezvoltari durabile a societatii umane. Protectia mediului se realizeaza pe mai multe cai: - a) prin dezvoltarea si aplicarea unei legislatii de mediu - b) prin folosirea unor tehnici de protectie a mediului - c) prin schimbarea mentalitatii
Cap. 7. Resurse energetice si efecte ale utilizarii lor

7.1. Sisteme de producere a energiei utilizate de om (dezvoltare istorica) 7.2. Resurse energetice 7.3. Legea conservarii energiei si unitati de masura
7.4. Diferite forme de energie si transformarea lor

7.5. Resurse energetice pe plan mondial 7.6. Consum de energie pe plan mondial 7.7. Efecte poluante ale sistemelor energetice conventionale
Data: 07.04.2011
7.1. Sisteme de producere a energiei utilizate de om (dezvoltare istorica)

Perioada de timp
--------------------------------------------------------------------------------------Perioada preistorica Forta musculara umana, Ciocanul, sapa, lemnul focul __________________________________________________________ Cca. 8000 ien: Forta musculara a Animale domestice Rev. Neolitica animalelor pentru arat si carat __________________________________________________________ Cca. sec. 10 en: Folosirea energiei Inceputul mecaniprima faza a Rev. apelor zarii muncii Industriale __________________________________________________________ Cca. sec. 15 Carbune Aplicatii in minerit Inceputul metalurgiei __________________________________________________________
Sursa de energie
Aplicatia tehnica
Sisteme de producere a energiei (dezvoltare istorica) (cont.)

Perioada de timp
--------------------------------------------------------------------------------------Mijl. sec. 18: Carbune Masina cu abur Rev. Stiintifica si Cocs (J. Watt) Industriala Prep. minereurilor (faza a doua)
Sursa de energie
Aplicatia tehnica
___________________________________________
Sf. sec. 19 si inc. sec. 20 Petrol, gaz metan
Motorul Diesel, motorul Otto, Electromotorul (W. von Siemens) __________________________________________________________ Sec. 20 Energia atomica Centrale Resurse fosile termo-electrice Energia apelor atomo-electrice __________________________________________________________ Sec. 21/Viitor Soare Tehnologii solare Energia apelor Tehnologii bazate pe Energia eoliana hidrogen __________________________________________________________
7.2. Resurse energetice

Resurse energetice primare:
resurse fosile: carbune, petrol, gaz metan, lemn, turba, biomasa resurse regenerabile: soarele, vantul, apa, maree, caldura marilor, caldura Pamantului resurse atomice
Resurse energetice secundare:

resurse fosile prelucrate, carburanti curentul electric hidrogenul
7.3. Legea conservarii energiei si unitati de masura

?E = ?Q + ?W
Variatia der Energie = =caldura primita + lucrul mecanic efectuat nderung energiei zugefhrte Wrme + geleistete Arbeit
Zustandsgre marime fizica de stare
Prozessgren proces marimi fizice de
Lucru mecanic efectuat = lucru mecanic reversibil (ex. de Arbeit = reversible Arbeit (z.B. Kompressionsarbeit) comprimare) + lucru mecanic ireversibil (ex. de frecare) plus irreversible Arbeit (z.B. Reibungsarbeit)
Fazit: Ein perpetuum mobile ist unmglich. Concluzie: Un perpetuum mobile este imposibil din punct de vedere al legilor fizicii.
Unitati de masura
Marimea fizica
Forta Masa x Acceleratie Forta pe suprafata
U.M. acceptate in SI (noi)

kgm N = 2 s N = Newton
U.M. tolerate (vechi)
kgm kgf= 9,81 2 s

kgf cm 2 Atmosfera atm=Atmosferafizica atmosfera at =
Presiunea
N Pa = 2 m Pa = Pascal
Energia Lucrul mecanic Putere
Forta x Distanta
J = Nm J = Joule
kcal = 4186 J
CP = 75 kgfm s
Energia raportata la J Nm W= = timp s s
W = Watt
7.4. Diferite forme de energie si transformarea lor Forme de energie:

Mecanica (cinetica, potentiala) Termica (interna, caldura unui corp) Electrica Magnetica Chimica (energia de reactie din combustibili fosili) Radiata (unde radio, unde luminoase) Atomica
Diferite forme de energie si transformarea lor (cont.) reversibila ireversibila

Exemple: 1. O sfera pica pe o suprafata
Sfera si suprafata sunt ideal elastice Energie potentiala energie cinetica energie potentiala Sfera este din material plastic Energie potentiala energie cinetica energie de deformare
2. Franarea unui vehicul TREN

Energie cinetica energie electrica (in retea) energie cinetica
AUTOTURISM
Energie cinetica energie interna
Alte exemple
7.5. Resurse energetice pe plan mondial

Resurse energetice primare:
resurse fosile: carbune, petrol, gaz metan, lemn, turba, biomasa resurse regenerabile: soarele, vantul, apa, mareea, caldura marilor, caldura Pamantului resurse atomice
Resurse energetice secundare:

resurse fosile prelucrate, carburanti curentul electric hidrogenul
Resurse energetice pe plan mondial (cont.)

Energia avuta la dispozitie din combustibilii fosili/neregenerativi, in mil. t:
________________________________________________ Tip combustibil Rezerve exploatabile Rezerve presupuse ________________________________________________ carbune 1 200 000 4 250 000 petrol 151 410 200 000 3) 153 000 gaz metan (mil. m 180 000 uraniu 3,645 1,11 ________________________________________________
7.6. Consum de energie pe plan mondial

Evolutia aproximativa a consumului de energie in mid. MJ pe an:
___________________________________________
Anul prin 1900 1940 1960 1980 1990 2000 _________________________________________________
Mid. MJ
30 000 60 000 120 000 260 000 310 000 360 000
Distributia pe resurse energetice pe plan mondial

dupa programul pentru dezvoltare a ONU (www.undp.org) Resursa energetica 1980 2000 GJ % GJ % ________________________________________________
Carbune Petrol Gaz metan Energie atomica Energie hidraulica 79109 120109 55109 2,5109 6,5109 30 46 21 1 2 97109 125109 73109 7109 8109 31 40 24 2 3
________________________________________________ Total 263109 100 310109 100

Consum de energie pe locuitor [t EP (echiv. petrol)] (1t EP = 42000 MJ)

1990 7 1991 1992 6 1994 1996 1998 5 2000 2002 4
0 Romania Italia Polonia Finlanda Portugalia Elvetia Cehia Rusia Danemarca Norvegia Germania Bulgaria Slovenia Slovacia Ungaria Olanda Ucraina Franta Grecia Belgia GB Suedia Austria Spania
Consum de energie pe plan mondial (cont.)

Consumul mediu anual de energie pe cap de locuitor la nivel global in prezent se afla la aproximativ: 60 000 MJ Consumul anual de energie / locuitor in diferite tari pentru anul 2007 are aproximativ urmatoarele valori: - SUA 320 000 MJ/loc - Japonia 155 000 MJ/loc - Germania 202 000 MJ/loc - Mexic 65 000 MJ/loc - Romania 83 000 MJ/loc - Brazilia 37 000 MJ/loc - Franta 174 600 MJ/loc - Banglades 1 700 MJ/loc - India 13 000 MJ/loc
Consum de energie pe plan mondial (cont.)

Se observa foarte mari variatii in ceea ce priveste consumul de energie de la o regiune la alta, de ex. India - SUA, Banglades Germania etc. Tendinta in viitorul apropiat este de crestere a consumului de energie / loc. la nivel global. La ora actuala exista o serie de tari care inregistreaza o intensa dezvoltare tehnico-economica. Este nevoie urgenta de masuri tehnice si socio-politice, care sa duca la limitarea consumului de energie a populatiei globului, indeosebi insa strategii de schimbare a mentalitatii existente la ora actuala referitor la consumul de energie. In viitor trebuie sa se puna accent mai mare pe resurse regenerabile pentru a acoperi fara probleme cresterea consumului de energie
7.7. Efecte poluante ale sistemelor energetice conventionale

Poluarea mediului inconjurator are loc in aproape toate fazele procesului tehnologic clasic de producere a energiei termice si electrice bazat pe utilizarea resurselor fosile: poluarea aerului, apei si solului, datorita tehnologiilor folosite Emisiile de poluanti in atmosfera, indeosebi CO2 , duc la efectul de sera si, implicit, la incalzirea globala Alte emisii de poluanti in atmosfera, cum ar fi oxizi de azot si dioxid de sulf conduc la aparitia ploilor acide Efecte nocive asupra faunei si florei datorita emisiilor de poluanti
Emisii de CO2 pe cap de locuitor pentru diferite tari [t]

18
16
1995
1999
2007
14
12
10
Romania
Norvegia
Portugal
Olanda
Slovenia
Finlanda
Belarus
Slovacia
Bosnia-Hertegovina
Danemarca
Germania
Emisii de CO2 pe cap de locuitor pentru diferite tari ale lumii in 2005:
Tara Emisia de CO2 pe cap de locuitor [t] -----------------------------------------------------------SUA 20,5 Germania 12,2 Marea Britanie 9,7 Polonia 9,8 Romania 6,9 Bulgaria 8,7 India 1,5
Ungaria
Polonia
Ucraina
Suedia
Elvetia
Rusia
Italia
Estonia
Spania
Grecia
Franta
GB
Austria
Belgia
Cehia
EARTH DAY
2009, April 22
A carbon-free future based on Renewable Energy
EARTH DAY
2010, April 22 Take action
- Make children to habituate that planting trees will save our earth. Educate people to use solar power. - Recycle, I wont waste, and try to be as efficient as possible - We will shop at the local farmers market, using our own bags, and eat as many locally sourced meals as possible for the entire year. - Ride a bike. - I reduced the electricity usage in general life
EARTH DAY
2011, April 22
Earth Day 2011: A Billion Acts of Green

= curs = Cap. 8. Poluarea si protectia mediului
8.1. Poluarea mediului 8.2. Protectia mediului
8.1. Poluarea mediului

Poluarea mediului reprezinta schimbarea calitatii si caracteristicilor
mediului prin imbogatirea acesteia cu anumite substante sau elemente antropice, necesare vietii omului. Poluarea mediului este un subiect complex. In functie de elementul asupra caruia se exercita actiunea se deosebeste:
poluarea aerului poluarea apei poluarea solului
In functie de factorii care exercita poluarea se deosebeste:

poluarea masica poluarea sonora poluarea radioactiva
Este un fenomen legat de insasi viata si activitatea oamenilor pe Pamant. Intrebari legate de poluare: De unde apar poluantii? Ce sunt poluantii? Cum se transmit poluantii? Ce se intampla cu emisiile de poluanti?
8.1. Poluarea mediului (cont.)

Ce sunt poluantii?
Poluantii sunt substante avand un efect negativ asupra vietuitoarelor si obiectelor/produselor. Poluantii isi pot exercita actiunea negativa singuri sau in combinatie cu alte substante. Deseori actiunea negativa apare datorita transformarii ulterioare in alte substante toxice. Omul preia substantele poluante prin respiratie, prin piele sau prin alimentatie. Prin activitatile umane pot rezulta si substante poluante artificiale, pentru care natura nu a dezvoltat inca mecanisme de inlaturare/reducere a actiunii lor: dioxine. Tot datorita activitatilor umane poate apare modificarea concentratiei naturale a unor substante, aceasta modificare avand efect negativ asupra ecosferei si sanatatii umane. Ex.: ozon, CO2 .

De unde apar poluantii?
Poluantii apar in mare masura datorita modului de viata al umanitatii, in general fara a lua in considerare efectele negative asupra mediului inconjurator. Poluarea mediului rezulta deci in special din mecanismele principale ale civilizatiei umane: din Productie si Consum: productie industriala, inclusiv producerea energiei termice si electrice in centrale electrice productie agricola si folosirea ingrasamintelor chimice consum casnic consum referitor la circulatie/transport pentru distribuirea produselor (de la productie la consum) Se vorbeste in acest context de masina civilizatoare a umanitatii.

De unde apar poluantii? Din masina civilizatoare a umanitatii
Mediu, natura Aprovizionare Productie
Reciclare
Produse Reciclare Deseuri, gunoaie
Consum
Geo-, Atmo-, Hidro -, Crio- si Biosfera
8.1.1. Poluarea aerului

Surse pentru poluarea aerului sunt indeosebi:
- procesele de ardere din centrale termoelectrice - industria - circulatia autovehiculelor - consumul casnic - Inlaturare (mai ales prin ardere) a gunoaielor Gazele de ardere contin elemente gazoase si solide: CO2 NOx SO2 CO H2 O (vapori) oxizi de metal praf, uneori continand urme de metale grele La ora acutala cea mai discutata tema legata de poluarea aerului este cea legata de cresterea concentratiei de CO2 si efectul de sera.
Producerea de ozon O3 in stratosfera

Pana la 10 ppm O3 in stratosfera la 20-25 km formeaza stratul de ozon 0,03-0,04 ppm O3 valoare normala in troposfera 0,1 ppm O3 - concentratia maxima admisibila la locul de munca (ozonul este o substanta foarte daunatoare sanatatii!) Stratul de ozon ne protejeaza de radiatiile ultraviolete. Fara acest strat de ozon ar apare defecte ale pielii, defecte de ochi, s-ar slabi sistemul imunitar, anumite plante ar dispare etc. Gaura din stratul de ozon: scaderea rapida a concentratiei ozonului in stratosfera exprimata prin termenul de gaura de ozon. din 1980 pana in 2000 concentratia de ozon a scazut foarte mult.
Producerea de ozon O3 in stratosfera (cont.)

Problematica: Cantitate de ozon
scade in stratosfera creste in troposfera
Motiv
Hidrocarburi ce contin clor si fluor Circulatia autovehiculelor si avioanelor
Efecte
Subtierea stratului protector de ozon Amplificarea efectului de sera
__________________________________________
Efectul de sera
Exista un efect de sera natural datorita atmosferei care inconjoara Pamantul. Temperatura medie pe Pamant ar fi 18 C, daca Pamantul nu ar avea atmosfera; este in mod real 15 C (=-18 C+33 C) datorita efectului de sera natural al atmosferei Pamantului Efectul de sera natural asigura conditiile necesare vietii pe Pamant.
Efectul de sera (cont.)

Efectul de sera cunoscut la ora actuala pentru diferite gaze din atmosfera: Substanta din atmosfera Concentratia atmosferica Efectul de incalzire in prezent produs de gazul respectiv Aburi de apa Foarte variabila, in 20,6 C apropierea solului 2,6 % Dioxid de carbon CO2 350 ppm 7,2 C Ozon, in aprop O3 0,03 ppm 2,4 C Oxid de azot N2 O 0,3 ppm 1,4 C Gaz metan CH4 1,7 ppm 0,8 C altele ca. 0,6 C In total ca. 33,0 C
Cum se transmit poluantii? Ce se intampla cu emisiile de poluanti? Traseul parcurs de emisiile de poluanti in atmosfera
d
Transmisia de poluanti
Stratosfera Troposfera
GAZE
Produse gazoase secundare
Partic. formate in atm.
Stropi de apa
Particule emise
Emisii
Imisii
8.1.2. Poluarea apelor

Poluarea apelor are ca rezultat diminuarea calitatii apei raurilor, fluviilor, marilor si oceanelor, dar si a apei potabile. Poluanti in apele reziduale metale grele hidrocarburi cloruri ingrasaminte chimice organice pot fi dizolvate sau nedizolvate in apele reziduale
Aciditatea sau alcalinitatea unei solutii

Solutiile apoase reactioneaza acid, daca contin ioni de hidrogen Valoarea pH <7 acid; = 7 neutru; >7 alcalin
Valoare pH
~5 6-7,5 6,5 5,8 5,4 4 <4 ~2,5 2,4
Locul de aparitie al fenomenului

Ghetari, in Groenlanda perioada inaintea industrializarii Zonele de la tarmul marilor, aer curat Mari cu apa "nedura" Zonele din interiorul continentelor, aer curat Zona industrializata, aer poluat Animalele de apa nu mai pot supravietui Otet Cea mai mica valoare, masurata in 1974 in Scotia
8.1.3. Poluarea solului

Poluarea solului apare in special prin depozitarea deseurilor
industriale, a deseurilor/gunoaielor menajere, datorita curgerii apelor reziduale, datorita aerului poluat La ora actuala cantitatea de deseuri menajere este pentru tara noastra de cca. 6 mil. t/an. Pe cap de locuitor si an aceasta inseamna : cca. 270 kg In comparatie, in Germania cantitatea de deseuri menajere este de cca. 24 mil. t/an, iar pe cap de locuitor de cca. 300 kg
8.2. Protectia mediului

Protectia mediului se realizeaza pe mai multe cai:
- a) prin legislatia de mediu - b) ptin tehnici de protectie a mediului - c) prin schimbarea mentalitatii
a) Legislatia de mediu
Din anii 60 exista la nivel european o tendinta crescatoare in ceea ce priveste legile, normativele, standardele de mediu referitoare la : - protectia naturii - protectia solului - protectia aerului - inlaturarea gunoaielor - protectia apelor - protectia de mediul radioactiv Standarde de mediu sunt prescrieri, unele avand caracter legislativ - standarde de emisii - standarde de imisii In prezent exista in Europa mai bine de 2000 de normative de mediu.
8.2. Protectia mediului c) prin schimbarea mentalitatii

Este necesara schimbarea mentalitatii umane in ceea ce priveste poluarea mediului si producerea de deseuri. Ordinea in care trebuie sa gandim este Evitare inainte de Reducere Reducere inainte de Revalorificare Revalorificare inainte de Inlaturare Instrumente de control ar trebuie sa actioneze : - la nivel industrial: certificate de mediu = licente pentru emisii - la nivel individual: amenzi dure - la nivel colectiv: licente de mediu, care sa se acorde institutiilor
8.2. Protectia mediului (cont.) b) Tehnici de protectie a mediului

b) Tehnici de protectie a mediului - se refera in primul rand la tehnicile de depoluare: - 8.2.1. protectia /depoluarea aerului - 8.2.2. protectia /depoluarea apelor - 8.2.3. protectia /depoluarea solului
8.2.1. Depoluarea aerului insemna aplicarea unor metode

pentru separarea: - componentelor poluante solide - componentelor poluante gazoase
8.2.1. Depoluarea aerului

Metode pentru separarea prafului:
Separatoare gravitationale sau centrifugale Filtre mecanice Filtre electrice Metode hidraulice prin spalare Separatoare gravitationale sau centrifugale: Particulele de praf, care sunt mai grele ca gazul, se separa sub forma uscata sub influenta fortei gravitationale si/sau centrifugale. Filtre mecanice: Particulele de praf se retin la suprafata materialului din care este confectionat filtrul. Filtre electrice: Particulele de praf se separa prin intermediul campului electric. Metode hidraulice prin spalare: Particulele de praf se retin pe suprafete umede prin metode hidraulice.
8.2.1. Depoluarea aerului (cont.)

Metode pentru separarea componentelor poluante gazoase:
Condensare: gazul se condenseaza prin aplicarea presiunilor mari si temperaturilor scazute si se separa sub forma lichida. Absorbtie : fizica si chimica Absorbtia fizica: gazul se amesteca cu un lichid fara reactie chimica Absorbtia chimica: gazul se amesteca cu un lichid reactionand chimic Adsorbtie : Depunerea gazelor pe suprafete solide, cum ar fi carbune activ Ardere ulterioara (oxidare termica): Curatirea termica a gazelor de ardere prin procese de oxidare la temperaturi inalte.
8.2.1. Depoluarea aerului (cont.)

Metode pentru separarea componentelor poluante gazoase (cont.):
Reactie catalitica: poluatii reactioneaza intr- un catalizator. Cele mai utilizate instalatii cu catalizatori sunt cele pentru inlaturarea oxizilor de sulf si de azot. Inlaturarea oxizilor de sulf: SO2 + CaCO3 + H2 O CaSO3 1/2 H2 O + 1/2 H2 O + CO 2 - Rezulta ghips, folosit ca si material de constructii Inlaturarea oxizilor de azot (principiul catalizatorului des intalnit la autoturisme) 6 NO + 4 NH3 5 N2 + 6 H2 O (Material ajutator pentru reactie in catalizator:Wolfram sau Vanadiu)
8.2.2. Depoluarea apelor

Pentru depoluarea apelor reziduale se folosesc instalatii
hidraulice de curatire, care lucreaza in general in doua etape: etapa 1: mecanica - Apele reziduale se curata prin site, care sunt montate pe traseul de curgere al apei. Sitele retin in primul rand obiectele transportate de ape. Etapa 2: biologica - Hidrocarburile si alte substante chimice poluante sunt retinute pe cale biologica cu ajutorul unor microorganisme. Problema generala aici: Produsul rezultat din procesul de curatare a apelor reziduale se putea folosi mai demult ca si ingrasamant in agricultura, fapt care astazi este posibil din ce in ce mai rar datorita continutului mare de metale grele. Produsul rezultat se inlatura ca si gunoi nedorit.
8.2.3. Depoluarea solului

Astazi traim in societatea de consum, care are ca rezultat foarte multe deseuri/gunoaie. Exemple Exemplele reliefeaza ca in ceea ce priveste inlaturarea deseurilor/gunoaielor avem de-a face in primul rand cu o problema legata de cantitatea mare de gunoaie.
Metode de inlaturare a deseurilor/gunoaielor sau minimizarii

cantitatii de deseuri/gunoaie : - reciclare, refolosire - depunere - este nevoie de loc mult, metoda ieftina. Locul de depunere devine un fel de reactor biochimic, unde componentele organice dispar pe cale microbiologica, apar insa gaze, ape reziduale. Problema mare este si cantitatea de depus.
8.2.3. Depoluarea solului (cont.)

- arderea gunoaielor - mai scumpa ca a doua metoda si din cauza problemelor legate de spatiul de depozitare pentru a doua metoda, aceasta este o metoda promitatoare in viitor, chiar daca apar probleme de curatire a gazelor de ardere si a depunerii produselor de ardere. Este si o noua sursa de energie.
- inlaturare a deseurilor pe mare sau exportul deseurilor nu sunt solutii de dorit, iar la ora actuala la nivel
global nu prea se mai practica aceasta varianta.
Ecologie generala si protectia mediului = curs =

sem. II, an univ. 2010/2011
Cap. 9. Monitorizarea si evaluarea mediului, indicatori de mediu

9.1. Monitorizarea si evaluarea mediului 9.2. Indicatori de mediu
Data: 12.05.2011
Cap. 9. Monitorizarea si evaluarea mediului 9.1. Monitorizarea si evaluarea mediului

Monitorizarea si evaluarea mediului reprezinta sistemul de masuratori, procedee de analiza si evaluare, cat si infrastructura necesara pentru reliefarea starii mediului inconjurator. Organizarea unui sistem de monitorizare a mediului este o conditie esentiala pentru controlul calitatii mediului. Sistemele de monitorizare si evaluare a mediului sunt parti componente ale sistemelor de informare asupra calitatii mediului. Evaluarea se realizeaza prin compararea valorilor masurate cu valorile maxime admisibile specificate in normele tehnice de mediu. Clasificarea sistemelor de monitorizare a mediului: sisteme de monitorizare a calitatii aerului sisteme de monitorizare a calitatii apei sisteme de monitorizare a calitatii solului
Monitorizarea mediului (cont.)

Elementele unui sistem de monitorizare, evaluare si informare:
Sistem de informare asupra calitatii mediulu Monitorizarea si evaluarea mediului
Colectare Analiza Evaluare
Informare
Exemplu pentru vizualizarea datelor

Continuous Emission Monitoring Systems (CEMS)
Sursa:
http://www.wtceng.com/ambient.htm#Data Monitoring & Control System (DMCS)

9.2. Indicatori de mediu

Definitie: indicatorii de mediu sunt indicatori folositi pentru
descrierea starii mediului inconjurator. Indicatorii de mediu sunt elemente importante ale sistemului de monitorizare si evaluare a calitatii mediului, pentru a caracteriza la un moment dat starea mediului cu privire la poluarea cu anumite substante poluante. Indicatorii de mediu joaca un rol important in evaluarea calitatii mediului si informarea cu privire la calitatea mediului. Un sistem de monitorizare si evaluare a calitatii mediului se afla in stransa legatura cu sistemul de informare asupra calitatii mediului, deoarece in general dupa fazele legate de efectuarea de masuratori de mediu, analiza si evaluare se trece la etapa de informare publica asupra calitatii mediului.
Indicatori de mediu: Dependenta dintre numarul de date necesare, gradul de agregare si utilizatori
Gradul de agregare
Utilizatorii indicatorilor
Pt marele public
Pt economie si politica
Pt oamenii de stiinta
Nr. de date
Indicatori de mediu (cont.)

Clasificare functionala : indicatori Pressure (folosirea resurselor, emisii, cantitate de deseuri) indicatori State (concentratii de poluanti in aer, apa, sol) indicatori Response (modificari in comportament referitor la consumul de energie si de apa) Clasificare structurala: indicatori specifici: concentratia de CO2 s.a. indicatori combinati: API (Air Pollution Index) s.a. Clasificare in functie de mediul considerat: indicatori pentru poluarea aerului indicatori pentru poluarea apei indicatori pentru poluarea solului
Exemplu: 1) Index de mediu (Umweltindex) este un

indicator folosit in prezent in Germania pentru descrierea calitatii aerului:
LBI(x, y, z, t) = UI(x, y, z, t) =
i
Creal,i (x, y, z, t) Cref ,i
unde: Creal,i - concentratia masica a poluantilor in aer [ppm sau mg/m3]; Cref,i - valoarea concentratiei admise pentru poluantul i [ppm sau mg/m3] Poluanti considerati: NOx, SO 2, CO, Particule, Ozon
Interpretare:
UI=LBI < 0,9 UI=LBI = 0,9 - 1,4 UI=LBI = 1,4 - 1,9 UI=LBI > 1,9
poluare slaba poluare medie poluare considerabila poluare critica
VDIUmweltindex
2) Air Pollution Index API - indicator regional pt descrierea calitatii aerului

API > 1
APIx, y, z,t) = (
w C , (x, y, z,t) 1 i reali Cref,i wi i

i
API = 1
API < 1
Creal,i Concentratia masica a unui poluant i din aer in functie de spatiu si timp [ppmor mg/m3 ]; Cref,i Concentratia limita admisibila pt poluantul i [ppm or mg/m3 ] (conform standardelor in vigoare); wi Factor de pondere pt poluantul i.
Factorii de pondere depind de mai multe elemente:

Efectul asupra sanatatii Metoda de agregare:
- medie aritmetica - medie geometrica - cu logica fuzzy
Efectul asupra ecosferei
Factor de pondere
Cantitatea emisa
In mod uzual indicatorul API se calculeaza pt 4 poluanti din aer: CO2, NOx, SO2 si CO. Factorii de pondere calculati dupa o metoda specifica bazata pe logica Fuzzy sunt:
CO2 NOx SO2 CO
w = 0.67 w = 0.46 w = 0.42 w = 0.33
Medii anuale ale unor concentratii masice de poluant [mg/m3] pt cateva orase europe in 2005
Wien Warschau Sofia Prag Mailand Mailand (90) London Krakau Kattowitz Kattowitz (90) Hamburg Frankfurt Budapest Budapest (90) Brssel (96) Berlin
0 2 4 6 8 10 12
CO 0,01 * SO2 0,01 * NOx
Indicatorul API rezultant pt cateva orase europene in 2005 Wien Warschau Sofia Prag Mailand Mailand (90) London Krakau Kattowitz Kattowitz (90) Hamburg Frankfurt Budapest Budapest (90) Brssel (96) Berlin
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 API
Cap. 10. Concluzii finale

Ecologia este o disciplina de interes general, fiecare persoana putand avea interes pentru anumite parti ale disciplinei. Descrierea problematicii globale este o tema de baza a cercetatorilor care lucreaza in domeniul ingineriei mediului. Clubul de la Roma a adus in discutie prima data problematica globala, care este strans legata de disciplina Ecologie generala. Dinamica populatiei lumii la ora actuala este o problema stringenta a umanitatii. Starea mediului inconjurator este o parte de baza a disciplinei Ecologie, influentand in mod hotarator calitatea vietii omului. Problematica poluarii globale a mediului este o tema deosebit de complexa si mult discutata la ora actuala. Data: 19.05.2011
Concluzii finale (cont.)

Protectia mediului se aplica cu succes in prezent in unele zone ale lumii, dar in altele este practic inexistenta. Dezvoltarea mentalitatii pentru protectia mediului are loc intr- un ritm destul de lent, cu toate ca se simt deja efectele poluarii fara precedent a mediului inconjurator incalzirea globala. Protectia mediului, pentru a fi practicata cu succes, trebuie sa aduca si avantaje economice la nivelul intreprinderilor, dar si a consumatorilor casnici (prin scaderea consumului de energie, de exemplu, sau a consumului de apa). Sistemele de monitorizare si evaluare a mediului sunt importante pentru colectarea datelor de mediu, analiza si evaluarea calitatii mediului. La ora actuala exista mai multi indicatori de mediu, indeosebi pentru poluarea aerului, care se utilizeaza in unele tari ale lumii.
Bibliografie suplimentara
R. Carson: Primavara tacuta; Bilderstein, Mnchen (1963). Club of Rome: Revolutia globala; Raport al Clubului de la Roma, Editura Spiegel, Hamburg (1991). Global 2000: Raportul catre Presedinte; Frankfurt (1980). V. Hauff (Hrsg): Viitorul nostru comun; Raportul Bruntland al Comisiei globale pentru Mediu si Dezvoltare; Eggenkamp , Greven (1987). D. si D. Meadows: Limitele cresterii; Rowohlt, Reinbeck (1973). P.J. Opitz (Ed.): Probleme globale in secolul 21, Editura W. Fink, Mnchen(2001). E. U. von Weizs cker: Politica Mondiala; Editura Cartii Stiintifice, Darmstadt, Editia a doua (1988) Lengsfeld, T., Tulbure, I., Ali, V. (Ed): Exploring a worthwhile future for all (Explorarea unui viitor demn pentru toti). Raport al tt30 a l Clubului de la Roma. Asociatia Spaniola a Clubului de la Roma , Valencia , Spania (2003). Club of Rome: http://www.clubofrome.org
Subiecte pentru examen la Ecologie generala si protectia mediului

1. Problematica globala 2. Definitia conceptului dezvoltarii durabile 3. Institutionalizarea conceptului dezvoltarii durabile 4. Aplicarea conceptului dezvoltarii durabile-dificultati metodice 5. Definitia ecologiei si generalitati legate de ecologie 6. Definitia notiunii de ecosistem, clasificarea si functiile ecosistemelor 7. Definitia mediului inconjurator si elementele sale 8. Poluarea mediului inconjurator si forme de poluare 9. Protectia mediului inconjurator 10. Evolutia populatiei globului 11. Tranzitia demografica 12. Modelarea sistemelor liniare
Subiecte pentru examen la Ecologie generala si protectia mediului (2)

13. Modelarea sistemelor exponentiale 14. Modelarea sistemelor logistice 15. Modele matematice integrative 16. Sisteme de producere a energiei utilizate de om 17. Legea conservarii energiei 18. Diferite forme de energie si transformarea lor 19. Resurse energetice pe plan mondial 20. Consum de energie pe plan mondial si poluarea mediului 21. Efecte poluante ale sistemelor energetice conventionale 22. Originea poluantilor 23. Sursele de aparitie a poluantilor 24. Poluarea aerului
Subiecte pentru examen la Ecologie generala si protectia mediului (3)

25. Efectul de sera 26. Poluarea apelor si solului 27. Protectia mediului inconjurator cai de realizare 28. Depoluarea aerului 29. Depoluarea apei si solului 30. Monitorizarea si evaluarea starii mediului inconjurator 31. Elementele unui sistem de monitorizare si evaluare a mediului 32. Indicatori de mediu, clasificare, exemple

Ecologie Generala Si Protectia Mediului Curs SV2011 UAB

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ecologie Generala Si Protectia Mediului Curs SV2011 UAB

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ecologie generala si protectia mediului = curs =

Ildiko Tulbure/UAB, 2011

1. Scopul si obiectivele cursului

Scopul si obiectivele cursului (2)