Sunteți pe pagina 1din 15

CU PRINS

CAPITOLUL I. Gencralitati ........................................................... 53


Sectiunea l. Obiect �i domeniu de aplicare ........................... 53
NORMATIV
CAPITOLUL II. Presc1ip�ii gcocrale ............................................. 54
PRIVIND CONDifIILE TEHNICE $1 Sectiunea l. Mctode folosite pentru prcvenirea �i combaterea
METODOLOGIA DE TESTARE A poleiului ;i a gbetii ...........................................................: ............... 54
MATERIALELOR ANTIDERAPANTE $1 Seciiunca 2. Tipuri de materialc antiderapante, domeniul de
A FOND1-NTILOR CHIMICI UTILIZATE utilizarc, lehnici �i conditii de aplicare ............................................ 55
PENTRU INTRETINEREA DRUMURILOR Sectiunea 3. Fondanti chimici utilizaii pentru intretinerea
PE TIMP DE IARNA drumurilor pe timp de iama; Principalii fondanti chimici utilizati m tara
noastra; Domenii de utilizare, tchnici �i condi�ii de aplicare ............. 57
Sccfiunca 4. .Amestecuri de matcrialc chimicc �i antiderapante.
Materialelc utilizatc in amestecuri, dozajc, conditii de aplicarc ............ 60
lndicativ: NE 030-2004 CAPITOLUL III. Caracleristicile materialelor antiderapante �i a
fondaniilor chi mici ............................................................................ 61
Sectiunca 1. Caractcristicilc fondantilor chimici. Metodc de
deterrninare ......................................................................................... 61
Scctiunca 2. Caracteristicilc matcrialelor antiderapante: Metode
de determinarc..................................................................................... 64
CAPITOLUL IV. Controlul calitiqii ............................................... 66
Sec{iunca 1. Controlul calitaiii agregatelor naturale de
balastiera ............................................................................................ 66
Sectiunea 2. Controlul calitatii agregatelor naturale de
carierii ................................................................................................. 67
Sectiunca
' 3. Controlul calitatii clornrii de calciu ................... 69
Sectiunca 4. Controlul calitapi sarii geme industriale ........... 69
CAPITOLUL V. Transport �i dcpozitarc ........................................ 70
50
51
CAPITOLUL VJ . M·asu
. � n · d C tehm.ca securitatii mun
care trc bme avute lfl vedere la cii $i p�OR.'1ATIV PRTVTND CONDfflll.E TEHNlCE SI
trans po rtul d o . a . lETODOLOGIA DE TES'IARE A �'.l\TERIALELOR
materialelor antiderapante . f; . ' c� �i� rea $I manipular4!1-TIDERAPANTE SI A FONDANTILOR CTTIMin lndicath. XF 030-2004
$I a ondan{d or ch1m1c1 .....
.................... 7 Uf[LIZATE PENTRCJ L'ITRETINER�A
AXEXA 1. NOTA TH $I TERM . ___o_R_UMURIL
___ oR_Pl_i ·_rni
: _IP_o_E_rA.R:_�_A____,_____ ___..
INOLOGIE. ................
................... 74
AXEXA 2. REfERlN TE ...........
..........................................
............. 71
AXEXA 3 METODOLOGlA
: DE DETERMINARE A
NUTULUI IN HEXACIANOFE CON T l CAPITOL UL I
RAT II SOLUBIL IN APA- .... .
...... 7
GENERALITATI

Sectiunea 1
Obiectul �i dorneniul de aplicare a normativului
Art. 1. Prezentul normativ se refera la condiliile tehnice $i
tetodologia de testare a materialelor antiderapante $i a fondantilor
1imici utilizate pentru futretinerea drnmurilo r pe timp de iarna.
Art. 2. Pentru prevenirea $i combaterea poleiului, straturilo r de
neat.a sau zapada, formate pe partea caro sabila se folosesc�materiale
oti�rapante (nisip, criblura, zgura granulata), materiale chimice
'1aCl, CaCh) sau�estec al acest ora in diferite propoqii.
Aceste materiale, pentru a putea fi utilizate la mtrefinerea
rumurilor pe tirnp de iama, trebuie sa fodeplineasca anumite caracte­
stici tehnice $i de calitate.

52
-- c. 53

' -
CAPJTOLUL JI
Art. 9. Straturile de zapada 1mbibatc cu apa. rezultate 1n urma
PRESCRIPTII GENERALE :atamentelor chimice, se vor indeparta de pe partea carosab1la cu
jutorul utilajelor dotate cu lama �i perie, pcntru a evita fonnarea faga­
Secpunea I elor sau a ghetii.
Metode folosite pentru prevenirea �i combaterea Art. 10. Combaterea stratificatiilor de gheatfi-zapada ce apar in
poleiului �i a ghefii. azu l alternantelor de temperatura se face prin aciiuni mccanice cu
ratamente chimice.
. A�t. 3. M_�t�dele folositc pentru prevenir ea �i comba td Art. 11. (1) in functic de felul stratului superior (zapada sau
polemlm, a ghet11 �1 a zapezii batatorite constau m: �eata), actiunile cornbinatc se desta�oara astfel:
a) raspandirea de materiale chimice; a) daca stratul superior este din zapada, se procedeaza la inde-
b) raspandirea de materiale antiderapante; ,artarea mecanica a acestuia, apoi se efectueaza o raspandire de
c) actiuni combinate. nateria1e chimice;
Art. 4. Raspandi rea preventiva a materialelor chi mice �i antidl b) daca stratul superior este fo rmat din gheatfi, se executii mai
pant: reprezinta rnetoda de lucru prin care impra�tierea
se fa ce inafltai o raspandire de_mat�ri�le chimice pan� I� topirea ac�stora� �i du �a
s�u m tunpul �nor fenomene meteorologice
speciale (polei, gheJ,ceea se procedeaza la inlaturarea mecamca a stratulut urmator dm
runsoare) definite conform Instructiei indicativ 525-
2000 pentru a�pada.
duce_ cat
_ mai mult fonnarea pe suprafii ta paJ1u carosaf:>i l; a poleiuJ (2) Dupa curatirea part.ii carosabile se va executa un tratament
ghefn sau straturilor de zapada. ,reventiv cu materiale chimice tn situafia 1n care prognozele
Art. 5. Raspandire� preventiva se poate efectu a atat rn tinfe teorologice anticipeaza ninsoare sa� conditii de_ polei :
feno�enelor meteorolog1ce (mai pufin pe timp de _ .
viscol), cat �1 Art 12. Combaterea lunecu�ulm la podun �1 pasaJe demvelate
cazu!_m care prognoza meteoroJogica generala indica
aparitia poJeiuF poate face prin:
ghetn sau a ninsorii. a) procedee bazate pe utilizarea materialelor antiderapante;
t
� . 6. I n perioa da ?e timp in care se manifesta variatii de t e. b) procedee bazate pe �tilizarea mate�ialel_ �r :h�ce�
ra r (de la tem _ .
� �� �ratun pozitive in timpul zilei, la temperaturi nq . �) pr�cedee bazate pe � globarea unu1 ad1t1v m 1mbracammtea
t1ve m �unp�l nopfu�, se e�ectueaza raspandiri
preventive i n dozajeD1tummoasa de pe pod (pasa!);
se stabiles� m fu cf1e de tipul materialului chim d) procedee bazate pe mcalzuea suprastructum.
V •

� ic �i antiderapant
• •

care se acponeaza.
�· 7. R aspandirea materialclor chimice in scopul combate Secpunea 2
stratunlor de zapada, gheafa sau polei existente pe Tipuri de materiale antiderapante, domeniul de
partea carosab1
se va fa ce in funcfie de grosimea stratului �i ternp utilizare, fehmc1 �· cond1filae aplicare
eratura atmosferi�
�t 8. in cazuJ in care �o s� a raspandire nu este suficiei
pentru d1sloc�a stra lm_ de zapada� Art. 13. Materialele antiderapante sunt utilizate de regula m
� m � esa � : au de ghea fa, raspa ndiiurrn atoarele situatii:
8: v repeta 0n de cata on_ va
� _ fi nevo1e pana la curatirea completa a) pe sectoarele de drum cu imbracarninti din beton de ciment
partu carosab1le. . �
cu o vechime de pana la 5 am;
v •

54
SS
.
b) pe P?dun. �1 pe sectoarele de drum cu 1mbracamin�i bin, Art. 22. Combaterea lunecu�ului la poduri )si pasaJe denivclate
noase pu tem1c afectate de fiisun· , crap - - . . cedeul bazat pe ut1hzarea marerialelor anttdcra-
atun, faiantari sau d egraC poate. face prin pro . . . . I - p
Provoca le de �mghet- dezghet·., ,ante �1 anume: n1s1pu 1 natural, en blura �1 zgura granu ata. entru
� .
c) e
p ���nle pictruite, in special i'n curbe �i pe se ctoarettraturile de gh eaµ sau zapada iodesata in grosime pana la 1 cm, se
.
d �m �u dech�it�t1 accentuate, undc deszapezirea se face ,ecomanda utilizarea a 100... 200 g/m2, dozaj ce se poate mari la
� in
ari.
0 1�� uit cu utilaJe � enilate �i cu
pastrarea unui strat de zapa<f 50...300 g/m , pentru grosimi mai m
2

grosim e de 2...4 cm; Art. 23. Procedeul de la art. 26 are un grad redus de utilizare din
za eficac itafii redus c �i a di ficultafi lor pentru indepartarea
. d) pe drumurile nationale de nivel III de viabilitate �i pe d.rumrau
de mteres local; naterialului de pe pod.
e ) pc drumwi urbane (pe trotuare).
Secpunea 3
Art. 14. Aceste rnateriale tmpra�tiate p e su rafata dru
Fondanp chimici utilizap. pentru intrep.nerea
- sc coeficientul de aderenta mtre cauciucu n. �1.
rnare
_
�Materialele antideraPante fi 1 ite sunt.. 01�1.P soz:
£.u 'm: llli ·- - drumurilor pe timp de iarna
_
pietri� sort 4-8 balast sort 0_8 zg ura d_ e �al granula
_ Princg>alii fondanti chimici utilizaf(in tara noastri,..;
r t:a $I cnli domenii de utilizare, tehnici �i conaifii de aplicare
fiira particule fine cu procentut' de af ctmn1. sub I mm
mai mic dt
o/c0 pe tru a nu fi �departate de pe drum de pneuri $i curen

A _

tii de a Art. 24. (1) Principalul fondant chimic utilizat 1n loate ta.rile
. sub vid s�b forma
Nisipul ar e proprictati antiderapante moderate darfSte clorura de sodiu gerna, marina sau obpnuta

f;oarte un_pen� g?eata umeda, fu c.:antitate de 100. .350 g1:U2 1sca�__,..Q!eumezi� sau sub forn:a de sararnura. �e rnai fol�se$te s�b
1 . . m funct1e
rt.� Lirn1tele granulomctrice ale materialului antidera forma de saramura sau granulara clorur.! de calcm (CaCl2)
ca c se p ca pe suprafa a
r � h t drumului cu zloata trebuic sa se si .r}e temperatura suprafetei carosabilului.
�rntrc O �� 4 mm sau O �i 8 mm; iar pe drum cu polei 5e recom (2) in tara noast.ra fondantul chimic eel mai des utilizat est: sa�
le.
granuloz1tate 4-8 nun. '\ema industtiala o6tinu ta prin rnacinarea $i sortarea sarii natura
Art. 18. Nisipul este folosit fo principal pentru ed ce 1 .. - Art. 25. San�a (NaCl) are o buiia eficacitate cand se aplica° la
raturi de -l0 C.
pe un �m cu polei sau zapada, actioncaza irned .ta: � � _ m: \mperaturi de pana la -10 C, iar CaC� la tempe
--c °

. upa raspan ii $i a ghetii sub actiunea CaCl2 este mai


dar cxist:a nscu l de a fi arnncat de pe drum da ca� aces ta cste uscat�ctiunea de topire a zapez. . . .
- J a d' lvare react1
.
e
. ·.rap1'dva decat a Na Cl datonta - ererg1 e1 d egaJata IZO (
Art· 19· N'1s1pul rnai poate fi utilizat $i mca 1 21·t 1 a temp A

A -
eratu.n;xoterma), m timp ce dizolvarea NaCl este endotermica.
70... 160 °C.
Art. 26. Sarea se folose$te pentru a preveni forma rea ghefii,
Art. 20. Utilizarea nisipului nu este efi1c1ent:a . . .. .
� pe drumunle
pentruA
a mmm a gh eata '-
1orma - pentru U$urarea m departar
ta, A - - u mecan1ce,
· t
trafi1c m�ens.. .

<Art. 2VCantitatile med ii de rnatcr .� . precurn $i pentru a preveni transforrnarea zapezii 10 gheata.
unpra�tie pentru combaterea alunec-am.. v eh 1c u 1 e _
i 1 e a ntiderapante care Art. 27. Sarea poate fi aplicata ca. atare (sub forma granulara, · �m
1 or· . - -- ura-) sau m comb mat1· e cu c1orura de caI crn
. . preum ezita sau saram
A

a) ms1p I 00...350 g/m2·


b) zgura granulata 1 oo.'.. 2oo g/m 2 • proporf1ile prezentate fu tabelul I.
c) pietri� sort 4-8, 200 . . .400 g/rn<
'

S?
.
fabell . a combaterea Ium.:cu$u l u1. �1. a �m1a- oe1.1rn..md icat1v . !\NI)1 52" _
e 1am
V

-----� p(;ratura ::;uprafotc.,


prevede condiii1le de aphcare in fu11q1c de Km
Dozajul in g/m· dupa 0
..
I

_QQ.,
Tcmperatura I Natura sari! l>roslmcn �loelului
ti de rulare �1 conditiilc atmosferice .
sub 2 mm oestc 2 mm "11 raturi mai ridica te
Art. 34. Sarea preumczita sc aplica la t empe
..
I

De la 0 ° la -3 °C NaCl 10 la 20 15 la 30
De la ·3° C la -6 °C �aCI 20 la 30 30 la 40 -10 °C .
ningc sau va aparea
Art. 35. Atunc1 cfind se $tic din ump ca va
2/ NaCl
°
De la -6 C la - I 0 C°
10 la 20 15 la 30
1/3 CaCI,
1/2 NaCl 0leiul, m m ajo r itatea tarilor
sc actioneaza preventiv cu sare p reu­
De la · I 0 °C la -1 5 ° C 15 la 30 20 la 4-0
1/2 CaCJ,
"'l ezita, care asigura un nivel
inalt pentrn condi�iile de cir culatie (nu
viint), cu un consum redus
Sub ·15° C Ca Ch 20 la 40 30 la 50
ste indepiirtat;i de pe carosabil de trafiqi
. pentru ev1tar . ea fonnam .
_ .. polemlui
Art. 28. preventiv, raspandue sare
care se impra�tie
deNa Cl sauNaCl-CaCI se vafac e funct·
2 t 1e de temperatur� a cu un do� Art. 36. Cantitatea m edie de sare preumezita
. este de 5 ...20 g/m .
2
de or d mu 1 a 1 0 g/m 2, pentru a se evita riscurile Iunecu�uI ui· dato\entru combate rea zapezii, ghe tii �i poleiului
ii izvoarele naturale sau
umiditatii t de pe �os ea sau d"m atmosfera ' in cazul a bsen,e t ,· Pl'f.\ Art. 37. Saramura de NaCl este luat din
pita[iilor. e pr epara in unitati de drumuri
in concentratie de 22 ... 25 %. Prepararea
. . . A1mpotn.va corozmn · n,· · prevazute cu
Art. 29. In caz de Ploaie, supra f:ata drurnulu1 fond foarte rece 'e 1.&.ace �m vase spec1a • 1 e prote3 ate
V

. . .
poate produce polei 'Io::i este necesara� remnoir A . ea mtervenfulor cu doZL . rea segregaru cat �1 pent ru
-nalaxoare �1 pom pe atat p entru ev1ta
• A •
-

A

r eduse de sare (sub JOg/m2). carcare .


Art. 30. Pentru scopuri preventive nu se recomanda folosut° (25 % sare) care se
Art. 38. Cantitatile medii de saramura
sarii granulate uscate , decat in timpul ninsorilor normale, rm1�hte. . . mpr�n _ .e pentru com baterea sau prevenir - ez11· · ghep1
· ea zap · I m·
· · �1· po I e1u
._.
A rt. 3 1. Cant1tat1le m ed ii de sare care se Aimpra�ti.e pentru con _
_ .. . . � 1. polemlui
. runt unnatoarele :
y

b aterea zapez11, ghe tu sunt urmatoar ele: . .40 g/m2 ;


a) 'impra�tiere de combaterc (curativa): 5 .
a) impra�tiere de combatere (curativa): 10 ...40 g1m2·'
b) irnpra�tiere preventiva: 5 .. .15 g/m •
2
b) impra�tie re preventiva: 10 ...20 g1m2. i (22...25
ii � Arl 39, Utilizarea fondan[ilor sub fonnll de saramur
• Ari, 32. In_ �ltimul timp in Rominia se utilizeaz sarc ii s
!.
0 nna preumezna. P reumezirea se reali zeaza -
pnntr unul din umfo NaC l s au 3 0... 32 % CaCl2) preziota
avantajul ca se raspande�te in
. Instru ctiunile indicativ
toarefe procedee: :antati mici �i ramane 100 % activa pe drum
utilizarea saramurei
) in dispo zi tivul d raspa ndire prin adau g r a 1 o ... 3 0 % aif1ND 525-2000, prezinta recomandarile pentru
� e a ea
la ca ntJ.tatea de sare pentru raspandir e; ie NaCl cu concentrafie de 25 %.
ura utiliz ate la
A
b) m rezervorul cu sare al vehiculului de raspandire se adaug Art. 40. Atat sarea preumezita .cat �i saram
80... 100 litri apa/m 3 de sare · ,ntretme
· rea pe limp · · a- f:ac parte d m not·1e tebno1 ogn· · ce conduc
de ,arn
e structurilor rutiere �i vehicu-
A r t. 33. ln cazul _ _ zon�lor cu vant se r ecoman da folosirca sarla reducerea cantita!ilor d e sare, nociv
_ ·
preumez1te . lnstrucimmle pnvind protect1a t· drumun·1or public · e pe ttmtelor, precum �i mediului inconj urator.

58 59
. Ar�. 4�. Pr��enirea formani poleiului �i gheti i p p Art. 47. (1) Cantiriitiie med ii de a�eo:;tec n�sip �� sarc (20 �1c
e oduri
real.1zeaza prm ut1hzarca produselor chimice (fonda nfi): clorur a.re ) care se impra$tie pentn, combaterea �1 prevemre a zape z11, gh etu
sodm sau clarura de calcium functie de temperatura
sub forma soJ.irpoleiului· sunt urmatoarele:
preumezita sau sub forma de saramura. a) impra$tiere de combaterc (curativa): 100... 200 g/m ;
2

rt 4 . o a b) impr�tiere prcventiva: 50... 100 g/ m .


. A . 2 D z jele produselor chimice aplicate pe poduri st
2

funct1e de trafic �i de tipul tratamentului, astfel: (2) Se utilizeaza 100 . . . 200 g/m amestec, canhtatea ma1 1:1'.ca
• • • _
2

a) pentru tratamente preve ntive se recomanda nt e


un doza · �ntru straturi subtiri de gheafa, iar cea mai mare pentru zone e ic
10.. . 20 g/m 2; J ntersectii, declivitati sporite , curbe cu raze mici etc).
b) pentru tr�ta�e�te curative dozajul se m iir e$te Ia
20 . .. JO gin Art. 48. (1) Ameste cul de mat�r�al antiderapanu�i . sare in
. Art. 43. Raspandrrea preventiva a fondantilor
pe poduri poiopoqie de 15.. .30 % sare la 70-85% ms1p este r�comandaty pentru
as1gura o durata d� actiune .de 2 4 . ..48 ore $i reprez sarea
inta principaJ'Ulllmile de nivel I de viabilitate, la temperatun scazute cand
pr�ce��u de protect1e a podurllor cu deschideri mici
$i mijlocii datoril atare este ineficienta. . .
acti�i lor eficace $i de durata, simplitatii aplicarii Jor (2) Nivelurile de viabilitate �i de �e�iciu a . d � m�or pe t1mp
pe pod �i costul
:edus l.Il raport cu alte procedee utilizate. Princi sunt definite conform Instrucf1e1 AND md1cati_y_5J5� 00,
palul d zavantaj con � iarna
m acp�ea coroziva manifestata atat asupra armaturilo .
. e
r cat �i asuj#be lul 1. . .
autoveh1culelor. Art. 49. Amestccarea nisipului se poate face �1 pnn pulve nzarea
aramurii pe nisip fo timpul raspandirii pe drum. Aceasta met�da
Sectiunea
, 4 rezinta avantaje deoarece nisipul devine urned imediat (la raspandrre)
te. i se folose�te o cantitate foarte mica de sare.
Amestecuri de materiale chimice �i antiderapan
� Materialele utilizate in amestecuri, dozaje,
condifii de aplicare
C A P I T O L U L III
Art. 44. Pentra a i bunatatii ac tiunea materialelor antid
. � erapanb
$I a cobor�1 pun��l d� rnghet al acestora m depo CARACTERISTICILE MA TERIALELOR
. zit, se pot utili2Jo .
. es�ec l!_fl . de ms1p $I m�teriale chimice, proporfia stabilindu-se �TIDERAPANIE, METOD.--
am E DE-D-- ETERMINARE
funq1e de tipul materialului chimic .
Art. 45. �e�t�curile .trebuie sa fie cat mai omogen
e p entru t Secpunea 1
nu produc e demvelan, grop1 sau faga$e, prin
. topirea neunifonna a Caracteristicile fondanplor cbimici;
straturilor de gbeata sau zapada tratata.
Metode de determinare
t . 4 � �m est�c��a nisipului c
� � u sM_e se face pentru a preven1 r
fonnar a ghet11. pe ms1p.
�1 pentru a cre�te aderenfa nisipului la suprafa� A t. 50 Sarea gema iridustriala se Iivreaza cu granulatia con-
drumulu1· Se recoman d-a raspa - � nd'rrea p e drumuri cu trafic greu, Ia 1 : 2.
· orm tabe1um
· .
temperatun co borate, unde utilizarea sarii nu este
recomandata.

60 61
Tab( fabclul �-
GranulaJic, mm 0 ... 1 0... 2 0...4
- - --
0... 10 0... 16 0 ...31,5 16_ Co11dlfii de admisibllitalc
Re st pe sita J Caracteristici
JO Calitatea I Calitatea II Calitatea I1T
%max.
Clorura de sodiu, % min. 98,75 98,00 96,00
Rest pe sista 2
%max. 5 Clorum decalciu, %max. 0,12 0,35 0,50
Cloruri de mam1cz1u, %max. 0,JO 0,10 0.25
Rest pe sista 4
%max. 5 Sulfat de calciu, %max. 0,90 0,90 1,50
Res t pe sista Io 'Trioxid de tier, %max. O,QJ 0,04 0,08
%max. 5 ,_. insolubile m am%max. 0,20 1.20 2,00
Rest pe sista 16 Umiditate, %max. 1,00 1,00 1.00
%max.
Re st pe sista 3 1 ,5
%max.
5
i!
Observa/ie: Datele din tabel, cu excep/ia IUnidita/ii, SU/ll
5 aportate la substanfa uscatii.
Rest pe sista 200
%max. 1« Art. 53. (1) �areA utilizat:a pentru drumuri trebuie tratata cu un
uitiv antiaglomerant (hexacianoferat de sodiu, potasiu sau calciu)
Observa/ii: ienffu a impiedicafcmiiarea bulganlor. Tratamcntul cu ad1t1v antiaglo-
- Cu acordul par/ilor se pot livra <:i ... nerant secaractenzeaza prin continutul in ion hexac1anoferat
v alte granu la;zz,
- Pent �u granu Ia/ra . 0... 2 mm gran ulele de 1... 2 mm Fe(CN) ]4 ]
reprezenta mrm.mum 30 % din masa (2)6 Contmutu
• .
nle
.
mmune
. . m3d1t1v sunt:
A •
lotului , iar penIru granu1eIJ

0...4 mm granulele de 2 ..4 mm vor repreze - .


- sare uscata �1 1oarte
c.
- 3 m g/kg;
uscata:
. . nta minr·'·n um 30 d.m rn, . _ . _
lot ulur'· - sare sem1-umeda �1 umeda: 10 mg/kg.
(3) Metoda de determinare a continutului de aditiv antiaglo-
-: La granulafia 16... 200 mm se admite O sur nra ra latre
g
. . . .
ma.x. 5%· nu ' nerant d'm cIorura de sodm utl1.12ata_ ca ,on � dant rutter se 1ace
c. coworm
_c.

Art. 51. (1) Ca fondant chimic s va . . _ 'lF P 98-180 �i este prezentata m anexa 3.
1J� area g ca
In gran ula£ille 0-2 �i CPfcare se 'inca:Jea a�� r _ te �fi!. atr Notii: Metoda de determinare a confinutului_de aditiv antiaglo­
a

NormativuI AND indicativ 525_20 . z m !mi !e dm fig. 43 �erant din prezentul normativ este similarii cu cea prescrisii de
00, Jar su b 1orma de saram ur -
· onc
poate ut1·1 IZa . e sort i'n funct-ie . �
. aJ934-19. . . .
t> de criten1··1e tehn.rco-econom1ce ==--- .
(2) La depozitare sarea trebuie sa . _ _ · :s:54. Metodele de determmare a caractenst1cilor
Art. pentru sarea
mdep 1measca urmato'"\
condifii: ema industriala sunt conform famiJiei de standarde SR 8934.
A

a) Umiditate: max. I %· Art. 55. Clorura de calciu se fabricii �i se livreaza m 3 sorturi


b) Confinut de impuritiifi: max. 4
%. ;ub formii de solutie (sort S), hidratata (sort H) �i sub forma calcinata
Art. 52. Caracteristicile fizico-chimice . (sort C).
ale sarii geme m . d ustna
sunt conform tabelului 3. Art. 56. In functie de continutul minim de clomra de calciu,
fiecare sort se livreaza in doua tipuri, conform tabelului 4.

63
Tabet Tabelul 6
Sort s H C Li mite admisibile _i
-�
Tip 35
lichid !impede
34 67 I 65 96 I
l'cr.
9Ccrt.
Caracteristici nisip sort
0-4 I balast sort
0-8
pictri$
sort 4-8
Metoda de
dcterminare I
Aspect paoii la slab masa
lich1d tulbure

I
bulgari poroj Confonn confonn
opalescent compacta
Normauv ;'!ormat1v conform STAS 730
incolor.i piinii Ia l Granuloz1tatea
galbenii ANDmd. AND ind. SR(i62 SR933-2
Culoare galbu1e sau alba-galbuie albii-giilbuie rJ
cenu�ie sau 525-2000 525-2000
CCOU$ie verzuie sau cenU$ie la CeOU$1C ro� 2. Echivalent de nisio minim 85 minim 50 STAS 730
Continut de
A�t. 57. Conditiil tchnice de calitat impuritati
. � e pe care trebuie sa Je �
phneasca clorura de calcm sc unpart in functie de - co.rpuri striiine nu se admit nu se admit
nu se
Conform tabelului 5. sortuJ �i tipul accsC 3. admit STAS 4o06
L mica libera,% max. 0,5 max. 0,5
parti levigabile,
max. 2 max. 2 max. 0,3
Tab el• %
Sort s II Art. 60. Metodele de detenninare a caracteristicilor nisipului
Tip 35 C
lichid !impede
34 67 I 65 96 I 90 ,uut conform STAS 730 �i STAS 4606 cu menfiunea ca la determinarea
A:;pcct pan.ii Ia slab lichid tulburc masii �ulozitatiCse vor utiliza sitele cu ochiuri patrate conform SR 933-2.
opalescent compactii bulgiiri poro� Art. 61. Criblura utilizata ca material antiderapant este sortul
Culoare
incolorii pana Ia galbeoii !-8, conform SR 667 cu caracteristicile prezentate m tabelul 7.
galbuie sau cenU$ie sau alba-giilbuic alba -giilbu1e �
CCOU$1C ver.ruie sau CCOU$ie Ja CCOU$iC f0$cd Tabelul 7

*) Nota: in condifiile determinii


rii conform STAS 2073-75. Nr.
crt.
Caracteristlci I Li mite
admislbile
Metoda de
determinare
Art. 58. Metodele de detennin
arc pentru clorura de calciu s1 Continut de granule care:
conform STAS 2073. J. - mnan pe sita de 8 mm, % max. 5 STAS 730
- tree prin sita de 4 mm, % ma.�. 10 SR933-2
Secpunca 2 2.
Conpnutul de granule a!terate, moi,
max. 5 SR667
Caracteristicile materialelor friabile,J><>roase �i vaeuolarc, %
antiderapante·' 3. Coefieient de form:i, % ma�. 25 STAS 730
Metode de determinare ·'
Continut de impuritati:
I
Art. 59 �gregatele de balastier - co.rpuri straine au seadmtt STAS 4606
� a utilizate ca materiale antide1 4.
-con\inutul de argil:i (VA) max. 2 SR667
pantc sunt: n1S1pul sort 0-4, bal
astul sort 0-8 sau pictri�ul sor - confinut de frac\1uni sub 0, I mm, % max. 1,50 STAS 730
(concas�t sau neconcasat) conform t '
SR 662, cu caracteristici confo" 5. Uzura cu Jlla.$ina tip Los Angeles.% max. 20 STAS 730
tabclulu, 6. Rezistenta la actiunea rcpetat."I a
6. max. 3 STAS 4o06
sulfatului de sodiu (Na�so.) 5 cicluri , %

64
. 65
.\rt 62 Mctod",-- l,,· ,j· '., d c, 1CI. rnm· are 'l carnctenst", J
util1LalG ca material antid "..1-.•1·p·•n ' · K 1 01. cnl.l'
• ·1.. Art. 68. Venficanle pe tot consrau in dt!terminurl.!a carnrtv
. • . • •

. , " t sunt con f'onn S" . .


1 AS 730 ST.\S t1c1lor preva- 7.utc m tabclul 19 dm SR 662 numerele curcnte 3. 7 �1
�1 SR 667. cu mcntiu . · . _ .. · • · � .
· nca ca la de{1.;rrn . marea granuloz1 ra11 1 sc vor uta . .
Sile
. 1 c cu ochiuri patrate conform SR 0 ..,.., _ "· 1ar pentru agrcgate 1 e ob imute · · concas are �1· numcreI e curente
pnn
7,):) 2 .
�. 13.

Art. 69. Beneficiarul produsclor trebuic sa cfectue ze vcrificarile


C A P I T O L V L IV : calitate conform planului sau de calitate pentru realizarea conditiilor
e calitate prcvazute de regl emcntarilc tehnice fu vigoare $i ori de
CONTROLUL CALITATH
' lte ori considera n ecesar pcntru a realiza lucrari de calitate .
Art. 70. Beneficiarul nu trebuie sa utilize zc produse far a certifi-
Sectiunea 1 ate de conformitate a calitatii.
ControJuJ calitatii ' agreg;teJor naturaJe de baJastier . Art 71. La contractar ea produse lor, fumizorul trebuie sa prezinte
a ertificarea de confonnitate a calitatii produselor livrate.
V

. . Art. 63. Ve:ificarea calitafii agregatelor naturale de balastt Art 72. Declarafia d e confonnitate a calitatii se prezinta de catre
utt 1 a �e ca mat enale nt1d erapant
� se t
face pe lo uri constituite ,imizor la livrarea acestora prin rapoart ele de focercare a produs elor
ace ;z
e
a$i fel �e a �egat $1 sort, prin:
vrate. Beneficiarul produse lor este obligat sa le verifice prin propriile
- venfica_ n p eriodice;
1cercari.
- verificari pe lot. Art 73. Prelevarea probelor pentru verificarile periodice s e face
Art. 64. Caracteristicile care se
verifica sunt cele in ct·icateo form SR EN 932-l
n
tabelul l 9 din SR 662
/2002. Art 74. La r ecoitarea probelor s e intocme$te un proces v erbal
. _ � rt. 65· Verificarile period ice se e fectueaza p entru stabiliP care se specifi ca datele necesare identificarii probelor.
ca 11tat11 agre gatelor $i au frecve
nfa :
a) o da�a la un �te1 a1 de maxim Secpuoea 2
um doi ani pentru exPJoatar
cu O product1e anuala ma: _
1 mica de 400 000 ml·
. - ..
Cootrolul cahtatu agregatelor naturale de canera
. -
b) o data la un interval de maxim.
um un an p entru exploatart
cu o producfie anuala mai mar
e de 400_ 000 m3 . �· .7s. Calitatea criblurii utilizata ca material antiderapant se
A rt· 66· "' · pen· odice s e mai efec· tu az - 0n·
ven·fi1ca-rile •enfica pnn·
calitate a agregatclo .� � _ d e cate( a) verific ari periodice;
r se mod"I fiica- , s-au produs vut .
un §i/s u cr
A

i.:ft

b) v en"fi1 can
.
1mportante ale apelor precum . . a e v - pe lot.
§l· �mamtea orgarnzam exploatarii tlil
surse d e agregate naturale . Art. 76. Caracteristicile care se v erifica sunt indicate in tabelul
V • •

Art. 67. (1) Verificarilc se f. c . . 12 din SR 667.


1 1 de m
� mu m:
a) 400 t pentru fie care sort d: � _ � Art 77. Verificarile periodice se e fectueaza pentru stabilirea
a�tn;:u pietn§,
b) 200 t p entru nisip. :lasei rocii $i a calitatii agregatelor.
(2) Aceste loturi nu trebu ·e s - fi . . Art. 78. Verifica rea calitatii rocii, agre gatelor �i pietrei, precum
z ilnica a balastierei res t a ze mat man decat produqia medti stabilir ea clasei acesteia, se face la d eschiderea exploatarii $i peri
A

pective pentru fi1e care sort de agr -


egate. >die:
66

67
o data la un interval de maximum 2 ani, pentru exploa
3) Sectiunea 3
calciu
�u o produciit.: anuala egala sau ma1 mica de 400.000 m". Controlul calitatii clorurii de
b) o data la un int erval de maximum l an, pentru cxploatarit fon dant ruticr, in functi�
Ar t. 89 · Cl_orura de calciu utilizata ca
o productie anuala mai mare de 400.000 m'. urmatoarcle sortun:
, · - ·1 · . c. � . . · mo dul de o b pn ere , se fabrica �i se livreaza i n
Art. 79. venfi1can e penod1cc se 1ac on· de cate on ca11t
, .
. . _ _ sort S , so 1ut" t 1c,
rocn sc mod1fica.
_ sort H hidratata;
Art. 80. Vcrificarile periodice sc fac de catre un laborato· _ .
rt ' calcinatii.
specialitate �i con stau din verificarea tu turor caracte risticilor prev� �� 90 c: ficarea calitatii produsului se face pe lotun ..
Veri cont�nutul
in SR 667, tabelul 12. Daca la verificar e roca se in cadreaza in; n tru produsu_l sort S,
Art. 91. Prin lot se intele ge: pe num
clasa diferita celei stabilite anterior, vcrificarea se repetii. Daca �o� H �i C, cantttatea de maxn
ei cisteme, iar p entru produsul
acest caz roca se focadreaza mtr-o clasa diferita, se modifica m con:, 000 kg produs de acela�i sort �1 tip . . ..
· - .. · ·1 1· · - · · a urm ato ar lc car actenst1c1.
·
cmta c lasa roc11 �1 domenn· e de ut1 1zarc a produse Ior de piatra natw\ Art. 92. La fiecare 1ot s e ven fic e

Art. 81. Verificarile pe lot sc fac pe Joturi de maximum l 0( a) substante insolubile m apa;
pentru fi ecare sort de criblura. b) clorura de calciu;
Art. 82. Verificarile pe lot constau in determinar ea cara� c) fier trivalent. . . . prezen te t belul 2 din STAS
risticilor prevazute m tabelu l 12 din SR 667, nr. crt. 12 .. . 18. rt 3 C alt car act c 15tici� A

A 9 . elel e :, �� _m \ rirnestrial
pro�uc at�r � se ven ica per odic t
Art 83. Beneficiarul produselor tre buie sa efectueze verifica()7 3, se garante aza d e 1

de calitate conform planulu i sau de calitate pentru realizarea conditiau la cererea beneficiar ulm. itatii s e iau
entru v erificarea cal
de calitate prevazut e de reglementarile tehnice in vigoare $i ori Art. 94. Probe le e lementare p
cate ori considera necesar pentru a rea!iza lucrari de calitatc. onfonn S��
Art. 84. Beneficiarul nu trebui e sa utilizeze produse fiira c ert( Sectiunea 4·
cate de conformitate a calitatii. industriale
Controlul calitatii. sarii geme
Art. 85. La contractarea produselor, furnizorul trebuie sa pre� . _ . . _ . . geme m · le utilizata ca
. dustria
certificarea de con formitate a calitatii produselor Jivrate. Art. 95. Verificarea cahtatu sarn
Art. 86. Declaratia de conforrnitate a calitafii produselor se l'rondant rutier se face p e loturi. . ea$i
zmta de catre furmzor la ltvrarea acestora pnn rapoartele de rncerca Art. 96· un lot este .forma t dm cant1·tat ea de sare , de ace
. _
mtr-o smgura zi indiferent de
• •
- •
- A

a produselor livrate. Bene ficiarul produselor este obligat sa le verifialitate �i acee a$i granula\ie, hvrata

A

prin propriile mcercari. ,umarul be�ficiarilor. verifica granulafia, umiditatea,


Art. 97. (1) �a fiec:,e 1 �t se
Art. 87. Prele varea probelor p entru verificarile periodic e se f�
confo rm STAS 6200/3-81 �i SR EN 932-1. ontin utu l d clo rur a � e
.
s� 1U r n utul de su bstante ins
olubile in
�i se detennina
tici se g��� de producator
e
C lelalt e carac tens
Art. s's: La recolfarea prol5elor se mtocme�te un proces ver �- e
a cerere .
1n care se specifica datele recesare identificarii probelor. . ata severifica �i starea ambalajelor.
(2)Pentru sarea dustriala ambal form STAS 10 505.
Art.98.Luarea� �tl�ormarea probelor se face con
69
68
a. materialcle antide
CAPITOLUL V Art. 105. La sfftr$itut act1vita\i1 de iam
ozitelc mtermediare
vor fi adunatc
apante ramase neutil izate 1n dcp latforme spe-
c te, cantoanc sau pe p
TRANSPORT SI DEPOZITARE
MARCARE SI ETICHETARE le pe zona 9i transportate la distri
matcrialelor de lntre\incre.
rial amenajate pentru depozitarea
. . Ar t . 1 0 6. P entru lucrarile de 1ntrc
firere sc recomanda organi zarea
e
A � t 99 · Depo zita rea matenalelor chimic granular e se va lor de desziipezirc
Ill � . de mare capacitate in cadrul baze
loc un iente d e umczeala $i ac operite , utT I tzan du- se in acest ,nui depozit central
, ce va deservi toalc sectoarel e
te in nodurilc rutierc importantc
A

magaziile h 1 1 e le s u_p!atforme le etan�e.


� ,xis ten
::�::
Art'. 1;0�;;; Zitaru m aer hber este necesara protejle drum aferente.
� . . entrale sau inte rmediar ,
Art. 107. La amplasarea depozitelor c
e
1 or contra patrunderu ap e1 (r ezultat a dm P I01 sau dezghet), l
• •
V

.
acoperirea cu panoun montate etan$' prelate sau ,c.o1t·e dm ' maltebuie sii se pnii seama de urmiitoarele aspecte :
m, pentru a evita deplasiirile
plastic. a) sii fie cilt mai aproap e de dru
. . .
Art. 101. Depoz1·iarea matenalelor ch1m1ce lichide sub fomutile·'
. . lor de incarcat $i raspandit;
de so 1uiu. se poate face in rezervoare cu caPacitate� de l0 ... 20 t. b) sa poata fi U$Of accesibil utilaje
Art.1 02. (1) Depozitele pentru sare vor fi obhgatoriu acoper c) sa nu producav mzape
v
A v z rrea
· drumulu1,·. .
. .. v1 teza vantu 1u1 este cat
A

V •
z na m car
A

v cu malt1me corespunzata d) sa fie amp1asate mtr -


cu ma tenale necorozive la actiun t ea sar11, e


V A

A o o
A

v
. . . .
pentru mtrarea mijloa celor de transport �1. a utilaJelor de incarc.a.....- -uiat redusa;
. . . apelor rezultate din preci pitaiii,
V

desca- rca re, protejate cores punzator de ape le d� preJur, iar pen e) sa evite zonele de colectare a
saramura sau sol utie din sare vor fi1 su b tio rma de rezervoare t..
· .. uezghei sau subte rane.; . . . pun· (locun
·
,
matenale necorozive ta actiune a sarii P revva zute cu m1Jloace - fi ut11izate m
A tlffl
• p u1 anu1 ut �1 m a 1 te sco
A

f) sav poa ta 1
rilor de
am estecar e a saramurii. altor materiale necesa re lucra
v de parcare, de de pozitare a
(2) La. a ce st e d e pozit e e st e n e ces ara m o nt ar e a p Iac ut eL .
. . tretmere etc).
a vertizoa re �ns cnpf10nat e cu menti unea: ,,ATENTIE'. SARE rfD ri i este depozitatii in magazii
Art. 108. Sarea sortatii pe catego
DUSTRJALA-PRODUS NEALIMENTAR" ii ambalatii i n saci sau in vrac.
f de produs finit, puland fi livrat
Art. 10_3· Dep ozitarea materia!elor antide rapa nte se ce din mat erial plastic sau hartie
: Art.109. (1) Livrarea s arii in saci
foarte bune condi\ii
dep oZite man - construcfii acoperite cu iniil\ime cores unz
:... :•impre gnatii pre zintii avantajul unei depozitiiri In
p entru a. perrmte mane vrarea utilajelor ii m ijloacelor de munca
� : · in toata perioada de iarna,
dar necesita un volum mare de
cazul cand acestea nu exis ta, depozitarea se face in aer 1 r ilndire , de terminilnd
o
t ;,' ualii pen tru inciircarea utilajelor de rii sp
platfonne betonate sau asfaltate asigurate pen ru scurgerea apel pi an
e a ac!ionarii acestora.
cope tte cu u n strat de emulsie sau in gramezi mici amplasatc d•intilnier a nulara a sarii este nec
esar ca,
�ungu � drumulm. 2) u i sco pu l men�inerii in stare gr
. ( epa§easca 1 % $i sa aib
a
tatea acesteia sa nu d
tinc a de la livrare, umvidi · · · zentu l
Art. l04. in ca zul depozita rii in aer liber' se va p roceda
. con
.
\tllut de clorura de magne
ziu conform tabelulut 3 dm pre
amestecul materialului ant'1 derapant cu matenalc chimice, pentr u un
. normativ.
e vita mghep il �1. aglomer area a cestuia.
A

71
70
Art 11_0_ {1) in cazul ut1liz
ani clorurii de calciu fsare
de h1groscop1ca), se recom d. c C A P I T O L U L VI
. an da liv rar ea
' ,
m sac. , 1. de
5 6 _str:tur �. dm �are dou_a 11ar
_ t1c
.· reallza�
impr eg n ate cu bir um. o
r; a � clo�ni de c�lciu permitc ambalare MA.SU RI DE TEHNIC A SECURITATII MUNCIi
o dcpozitarc indelungata nt $1 PSI CARE TREBUIE AVUTE iN VEDERE LA
co���1 t1 � 1 mai Jes bfm� i
re� unor raspandiri corespunza TRANSPORTUL, DEPOZITARE A $1 M ANI-
� l � � toare.
a(� � ;: �c c�lcm hvr�ta i n saci nu trebui
e d e pozitata�P ULAREA MATERI ALELOR ANTIDERAPANTE
rioa d g: e tin:1p (mai mare deca
u
a
ac est lucru nu este pos1b1. t ez on ul de iarn a). D $1 A FONDANTILOR CHIMICI
I se utilizeaza butoaiele me ·
s
.
enn e t1c tat I ce m� c!
. . Art 116. � transpo�l, d e?°�i�re a �i manipularea mate�alel?r
�t. 1 Amb l ele se marc
11· _ _� aJ heaza fn mo d vizibil �i du ra�ttderapante �1 a fondantilor ch1m1c1 se vor respecta pr evedenle dm
urmatoare spec1ficafu:
annatoarele acte normative :
a) denum�ea sau marca pro a) Legea protectiei me diului nr. 137/1975;
ducatoru lui (importatoru1ui}
b) denumrre a produsului; '
b) Legea privind protectia muncii nr. 90/1996;
c) locul de proven ie nfii al c) Nonn e generale de protectia muncii NGPM/1996;
produsului·'
d) masa ne ta �i masa bruta· d) Nonne specifice de prot ectie a muncii pentru e xploatar ea �i
'
e) n umarul lotului· ntrep.nerea drumurilor �i podurilor Ordin MMPS 357/1998;
f) data fabricatie i; e) Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrari de
g) term enul de garantie . · trep.nere, reparare $i e xploatare a drumurilor $i podurilor Ordin AND
fn cazul a mbalaj elor p· entru s e et .c DI. 16/1999;
,,sare rutiera" $i ,m . . ar_ , i h e teie vor avea mentiw f) Norme metodologi c e privind condifiil e de inchide r e a
tei:z is consum?Iui uma� $i
animal". circulafiei �i de instituire a restrictiilor de circula�ie m vederea executarii
Art. 12_ 0e zitarea mate
1 P? n� elor antiderapante (nisip, criblw.de lucrari in zona drumului public �i/sau pe ntru protejar ea drumului
se face sepa t pe
conditi· ray h� �� pr odus � 1 sort, p e platfonne sau silozuri Ordin MT/MI nr. 411 /11.12.2000;
sa p�evrna impuri_ficarea $i
� ��; amestecarea acestora. ' g) Ordonanta Guvemului nr. 60/1997 privind norme PSI aprobata
3. !� e� ar� lot de hvrare trebuie msotit de docum rin legea nr. 212/1997;
certifica:e·� cahtatu $I de entulP
. raportele de incercari intoc h) Norme generale PSVI 991;
mitate cu dispozitiile Iega ' mite rn cont ft
le tn vigoarc. i) Ordinul 12/1980 al MTTc privind PSI;
A

A� t. 114. TransportuI materialelor chimice (fc n d . . h. . . j) Norme de preve nire $i stinger e a ince ndiilor �i dotar e a cu
a matena lelor an tide rap an c im ci
ante se e fectue aza cu . -� � i Jmijloace tehnic e de stinger e pentru unitafil e Minist er ului d e
acop erite ( vebicule rutier e oa e e
, vagoane de cale f a c : � ransporturi $i Telecomunicatii (aprobate cu Ord. MTTc nr. 12/1980).
camioane cisterni
IJ �DSJ»f
Art. 115. Fiecare transport Art. 117. Act ele normative m e ntionate la art. (de mai sus) nu
va fi� r ns�·:�1 d'e documente
tificare a ca litati de cds li mitative, ele tre buind sa fi e completate d e unitatile car e
.
• i intocmit e confonn dispozifnlor unt
A
.�
lcgale in vigoare. transporta, depoziteaza �i manipule aza materialele antide rapante �i
fondanfii chimici, cu prevederile din fi$a datelor de siguranfii $i cu
masuri suplimentare spe cifice lucrarilor cu ac este rnateriale .

73
ANE] A1'EXA 2
NOTATII �I TERMINOLOG
IE REFERINTE
l Tennm .
oIogia
· ut,Tizata- �rn prezen tul nonn
403211 _· ativ este conforr Reglementarile la care se face r eferinta 'in prezcntul normativ
mt urmatoarele:
2._ Tenn�?logianeutilizata m
d unlor pnvmd fe�om mo d curent m domeniul mtrep
�ne le me teo ologice, consecintele ace l ) *** Leg ea protectiei mediului nr.
d::� are� �aficulu
� 1� rutier, asigurarea condifiilor de circul 137/1975.
r

tim de iarn · a �1 mod� a� 2) ** Legea privind protectia muncii nr.


m care fenomenele meteorologi *
traricul rut 1er se regase . ce inf lue �1it 90/1996.
�te m Instn ct1e pnv · md protectia drumll! **
publice pe tim d . - ,, i · 3) * Ordonant,a Guvemului nr. 60/1997 pri­
om ba tere a lun ecu�ului
�i inzapeZJ:
indic ativ AND�- ;2�� aO � vind norme PSI aprob ata prin legea nr.
0 O
212/1997.
4) *** Ordinul 12/1980 al MTTc privind PSI.
5) SR 662:2002 Lucrari de drumuri. Agregate n aturale
de balastiera. Conditii tehnice de ca­
litate.
6) SR 667:2001 Agregate n aturale �i piatra prelucr ata
pentru drumuri. Conditii tehnice gene­
rale de executie.
7) SR 4032-1 :200 I Lucrari de drumuri. Terminologie.
8) SR EN 932-1/1998 lncercari pentru determinarea caracte­
risticilor generale ale agregatelor. Partea
1: Metode de e�antionare.
9) SR JSO 2483/1995 Clorura de sodiu de uz industrial. Deter­
minarea pierderii de masa la 110 °C.
10) STAS 730-89 Agregate naturale pentru lucrari de cai
ferate �i drumuri. Metode de incercare.
l l) SR EN 933- 1ncecari pentru determinarea caracte­
1·.\99?> I\St\.C\.\or ieometnce a\e a\geiate\01:.
A.nahza g1anu\ometnca. Site cie oon.�o\,
dimensiunile nominale ale ochiurilor.
Agregate naturale grele pentru mortare
$i betoane cu lianti minerali. Metode de
incercare.
S are gema industriala.

?S
14) STAS 2073-75 Clorura de calciu tehnica.
15) SR 8934 Fam ilia de standarde. ANEXA 3
16) STAS 6200/3-81 , .... .__ 1;
Piatra natural a pentru construe METODOLOGIA DE DETERMINARE A
iii. L
rea ��o�elor, confectionarea scc
tiuru CONTINUTULUI IN HEXACIANOFERAT II
subpn �1 a eprivetclor. SOLUBIL IN APA.
I 7) ST AS l 0505-76 Sare (clorura de sodiu). Luarea
�i r
�ms-� m area probelor.
Cl�rura de sodiu utilizata ca
fond
1. Domenio de aplicare
Aceasta metoda se aplica sarii pentru detenninarea hcxaciano-
../
rut,er. :rati}or alcalini sau alcalino-pamanto�i solubili 1n apa.
19) Norm ativ AND fnstruc,,
f e pn· vm · d protect,a
· dru mun . . . l met ode1.
ind. 525-2000 publice p t"m dc . a :. 2 . p nnc1piu
_ , ��· com bater
lunccu�u lu,e_ �1� a �mzape Punerea m evidenµ a ionului hexacianoferat II din sa re, prin
zm1 . .
20) *** Norm e ge nera I e de protec· t1c . )rmarea albastrulu1 de Prusia, Fe4 [Fe(CN)6)3.
NGPM/ I 996. ' a mun
3. Reactivi
21) *** Norme specifice de proteqie
a mun, tn cursul analizei se folosesc reactivi de calitate analitica
pent_ru exploatarea �i intrefine drcunoscut.
rea
munlor �i poduri 3.1. Apa distilata (sau de puritate echivalenta)
lor Ordin MMJ
357I 1998. 3.2. Hidroxid de potasiu, solutie apoasa c(KOH)=O,1 mol/1
22) *** r�_strucfiuni proprii de securitatc
a mil' 3.3. Acid sulfuric, solufie apoasa c(H2S0�,5 moVl
c! 1 pcntru lucriiri de intrctincrc. 3.4. Indicator de c uloare: se dizolva 100g sulfat dublu de
rcpara
�1 e�ploatare a drum urilor �i d fe (II) �i amoniu (sare Mohr), sau 10g sulfat dublu de Fe(IIl) �i amoniu
po uri
23) ***
Ordm AND nr. 1611999. alaun de tier), m 200 ml H2S04 �i 200m l apa, apoi se completeza
No�m e _ m etodologice privind
conditi'81la la l litru cu apa.
de mch1dere a circulaf iei �i de 3.5. Solufie fosfatata: se dizolva 70g fosfat acid de potasiu
instirui
in vc den�POJin 50 ml �SO4 �i 50 m 1 apa, apoi se completeaza pana la 1
a restr}cf_ _iilor de circulafie
excc�ta�11 de lucrari in zona dru
mu1.itru cu apa.
pub�tc �i/sau pentru protejarc 3.6. Hexacianoferat: solufie etalon, contirund 18g ion hexa-
a dru muh
Ordm MT/MI nr. 411/11.12. :ianoferat [Fe(CN)l- pe litru.
24) *** 2000.
Norm e generale PSI I I 991. In funcfie de tipul aditivului antiaglomerant utilizat, se dizolva
25) *** No�e de prevenire �i stinge
re a if35,88 g bexacianoferat (II) de potasiu CKiFe(CN)J3�0) sau 41. l g
ccnd�ilor �1. dotarea cu m ijloace h dlexacianoferat de sodiu (NaiFe(CN ]-lOH 0), sau 41
tc ni )6 .64 g
de stmgerc pentru unitatile M 1'1exacianoferat
2
inisteru de calciu (CailFe(CN) ]-llH 0) Ill 800 ml apa. Se
de Transporturi �i Tele 6 2
com unicapompleteaza pana la 1 litru cu apa. Se conserva ferit de lumina.
( aprobate cu Ord. MTTc nr. 12/1980 3.7. Hexacianoferat: solutie etalon, continand 0,18 g ion
hexacianoferat pe litru.
76
77
crer gic ' dupa care sc las a 2 minute in
culo are (3. 4). S c ag ita · -
1tor de modcrn't �i sc
Se introduc I() ml ,;;nlutie de hcxacianofcra conform net
paus S e adauga 20 ml sol
unc fosfatata (3.5), se agita
intr-un balon cotac de J htni Adaugati I 0ml KOH apoi complei .l _
_. :, mp eteaza la volum cu apa:
vo lurn cu apa metrica . _
3.8. Clorura de sodiu (fara ferocianura). 4·2 · M-as�r;rea.spectro ma sur are a sp ectrometnc� (se
ctu eaz a
Dopa mmute' se. efe . . . 1 spcctrometru\ui, la lung1mea
4. Aparatura ara abso rba nta s o lu\1e1) la m1J1o cu . rb\ia.
:ias o
apa ratul la abso 1 raport cu
zero ·n
Spectrome tru cu cuva avand Iatimea de 20 mm, reglabilc unda de 700 nm. Sc adu c e
lungime de unda de 700 run. rarc.
pa, inainte de fiecare masu
5. Mod de lucru 6. Exprimare rezultate nnm
. _ �asel�, �)n mt�
a
.
ro gra e'
5.1. Prepararea solupei de analizat curba de etal onar e se dete ;
Utilizand anahz at �1 s olu p a ma or ,
Se ia pro ba de analizat $i se prepara solutia de analizat. Prj r. · , Ca Na ) 10 so.lu\ia d
(K
e
. . e 1er oc1 anu a , .
. _ d'm 75 g sare uscata,_ pre1evata• ct·mtr-un e� . .. 1 7 ·nd ahsorhantei solut1e 1.
r
anal i.zat este constitmta �
cian ura ( a Na) ub'IFa'
reprezentativ. Sarea se dizolva in 200 m l apa (3.1) �i IO ml hidr( \;s�� � :\ c za . i tu de fero K, C , :�\
0r
· a ·ul a cont nu l
10
de potasiu (3.2). Se agita 15 minute. Se filtr eaza prin palnie Bud .- . \;. c c . proba �scata, folos ind unnatoarea formula.

)(
Ill rap or t cu
�i hartie de filtru, se spala filtrul, iar filtratul se recupereaza inu'Pa ,
balon cotat de 250 ml $i se co mpleteaza la vol um cu apa.
5.2. Prepararea solutiei martor
(m
1 - m1
x 100
100
- H
x 2 1 1.96
) (
422 , 39 )
[mg/kg]

5.2.1. Hexacian oferat: solu�ie marto r continand 3 mg/I ion h�


111 0

ciano ferat [Fe (CN)6 ] (pentru sare uscata $i foarte uscata.).


4
in care: . .. . . _ curba de etal onare pentru solu\ia
fotr-un balon cotat de 250 ml se pune 1 ml solutie (3.7), a m , - masa .
h: ro c� anu m citi�a pe
150 ml apa $i 60 g de clorura de sodiu. Se agita, apo i se adauga 1Ocie analizat (S. l) in mi.crog��� c.' _ u\ia
acid sulfuric (3.3) $i 5 ml indicator de culoare (3.4). lndicatoru l masa fer c1an urn c1tt ta pe curba de etalonare pentru sol
D1i- o
culoare va fi adaugat foarte lent sub agitare energica. Se lasa in rePp robei martor (S.2) 10 micr ogra�e;
2 minute, dupa aceea se adauga 20 ml solutie fosfatata (3.5). Se at m mic.rogram�,
m0 _ masa probei de an�hzat,
A •

R ISO 2483
e, detennmat con onn S
m oderat �i se completeaza la volum cu apa. Se lasa in repaus 5 mint H _ continutul de umid1tat
inainte de a efectua masurarea.
l procente (m/m).
"n
5.2.2. Hexaciano ferat: solutie mart or c oniinand 21 mg/I ion he
cianoferat (pentru sare semi-umeda $i umeda).
Se proced eaza la fel ca mai sus dar se pun 7 ml solutie (3.7);
5.3. Stabilirea curbei de ctalonare
Etalonarea va fi realizata cu etalonul corespun.zator tipului
sare analizata .
5.4. Dozare
5.4. l . Formarea compusului absorbant:
intr-un balon cotat de 250 ml, se pun 200 ml solutie (5.1 ). !
adauga 10 ml solutie acid sulfuric, se agita, apoi se adauga 5 ml ind
79

78