Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
- TEZĂ DE DOCTORAT -
Rezumat
Noiembrie 2014
0
Cuprins
1
CAPITOLUL 1. INTRODUCERE
Rezultatele evaluării siguranţei vor conduce la luarea unor măsuri prevăzute în "Catalogul de
măsuri". Cele două studii de caz sunt: cazul nr. 1 - Iazul de decantare VALEA ŞESEI – iaz
activ şi cazul nr. 2 - Iazul de decantare VALEA SELIŞTEI – iaz aflat în conservare.
Aplicând procedura propusă în teză, primul subcapitol prezintă pentru cele două studii de caz:
descriere lucrărilor, aspectele tehnologice şi structurale, sistemul UCC (sistemul urmăririi
comportării construcţiilor hidrotehnice), precum şi starea tehnică, funcţională şi de siguranţă,
precum şi Raportul privind evaluarea nivelului de siguranţă. Raportul privind evaluarea
nivelului de siguranţă cuprinde rezultatele evaluării etapei I şi etapei II, sistemul de matrici de
evaluare şi concluziile.
Capitolul 7 cuprinde "Principalele concluzii desprinse din lucrare, contribuţiile personale ale
autorului tezei şi direcţii viitoare care se pot dezvolta pe această temă".
3
2.2. Legislaţia conexă
Deoarece Directiva privind depozitele de deşeuri este menită să conţină aspectele generale şi
comune de gestionare a depozitului de deşeuri, unele dintre dispoziţiile sale nu sunt
compatibile cu cele mai bune practici de management, sau nu se ocupă cu probleme de
management specifice sectorului extractiv, spre exemplu stabilitatea iazurilor de decantare.
4
Referinţă 2007-2013 (CSNR) împreună cu Programul Naţional nr. 7 de Reformă şi Programul
de Convergenţă definesc direcţiile de acţiune la nivel naţional pentru încadrarea în obiectivele
politicilor şi strategiilor europene.
3.1.8.1. Inchiderea minelor de la operatorii minieri cu capital de stat
Activitatea de închidere a minelor, începută după anii 1990 a fost urmare activităţii de
restructurare a industriei miniere, considerată ca activitate ineficientă pentru statul român.
După anul 1997, statul român a închis, prin Hotărâre de Guvern, 556 de obiective miniere, a
căror estimări privind costurile de închidere depăşesc suma de un miliard de euro. Până în
prezent au fost închise efectiv 206 obiective miniere, cu un cost al închiderii de aproximativ
300 de milioane euro. (analiza privind activitatea minelor este bazata pe evaluarea situaţiei
din România prezentată la “cap.2. Evaluarea situaţiei actuale din Româniaanaliza SWOT pe
substanţe minerale utile din Strategia industriei miniere pentru perioada 2012-2035”).
Obiective din sectorul resurse minere
Actele normative din sectorul resurse miniere sunt prezentate astfel:
1. Strategia industriei miniere 2004-2010 aprobă prin Hotărârea Guvernului nr.
615/2004;[73]
2. Strategie post-aderare a României elaborată de Guvern în anul 2007;[74]
3. Documentul de poziţie al României privind aderarea la UE - capitolul 22 - Protecţia
mediului;
4. Strategia energetică a României pentru perioada 2007- 2020; [75]
5. Strategia industriei miniere pentru perioada 2008-2020; [76]
6. Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă la orizontul anilor 2013-2020-2030
(SNDD); [77]
7. Strategia industriei miniere pentru perioada 2012-2035. [78]
3.2. Cadrul legislativ şi instituţional din sectorul minier
3.2. 1. Cadrul instituţional
Ministerul Ministerul Apelor şi Ministerul Mediului Ministerul Ministerul Afacerilor
Economiei, Pădurilor, (MAP) si Schimbărilor Dezvoltării Interne
(ME) Climatice (MMSC) Regionale si
Administraţiei (MAI)
Publice,
(MDRAP)
5
Societatea Comercială
de Conservare şi
Inchidere a Minelor
În România, în prezent există trei mari companii de exploatare Modova Nouă - MOLDOMIN,
Baia Mare - REMIN şi Abrud – CUPRUMIN.
6
Harta la nivelul anului 2011 cu repartiţia iazurilor de decantare pe judeţe
7
stadiul fizic, 2011 stadiul fizic, 2012
Situaţia iazurilor decantare la nivelul anului Situaţia iazurilor decantare la nivelul anului
2011 2012 (iulie)
Faţă de cele prezentate se propune detalierea etapelor ciclului de viată prin introducerea altor
subetape, prezentate mai jos.
Propunere privind detalierea etapelor ciclului de viaţă ale iazului de decantare
1. Etapa de planificarea şi elaborarea proiectului tehnic
planificare/proiectare
2. Etapa de construcţie construirea iazului de decantare
3. Etapa de exploatare etapa incipientă
etapa finală
8
4. Etapa de conservare etapa de conservare
- conservare în vederea posibilei valorificări conform Legii
minelor nr.85/2003;
- conservare în vederea închiderii;
- conservare activă cu asistenţă tehnică şi inspecţie permanentă;
- conservare pasivă monitorizată;
5. Etapa de postutilizare conservare în vederea deschiderii ulterioare, postutilizarea.
6. Etapa de închidere etapa de închidere
7. Etapa postînchidere şi monitorizarea postînchidere, a stabilităţii structurii şi
ecologizare / impactului asupra mediului, prin sistemul de UCC,
reabilitare ecologizarea sau reabilitarea iazului de decantare
4.1. Date statistice privind cauzele accidentelor tehnice la iazurile de decantare pe plan
internaţional. Sinteză privind starea iazurilor de decantare din ţară.
În efortul de a creşte siguranţa în exploatare a acestor lucrări, Comitetul tehnic pentru barajele
de steril minier al Comisiei Internaţionale a Marilor Baraje (ICOLD) a întreprins o analiză a
accidentelor tehnice cunoscute şi documentate, ale cărei rezultate sunt sintetizate în Buletinul
121 ICOLD intitulat „Barajele de steril minier şi riscul de apariţie a evenimentelor
periculoase-învăţăminte din experienţa practică”, precum şi în Buletinul 139 intitulat
„Îmbunătăţirea siguranţei barajelor-Extracţia sterilului - aspecte critice ale managementului,
privind proiectarea, exploatarea şi închiderea acestora”.[71], [45], [46].
4.2. Elementele statistice privind incidentele şi avariile pe plan internaţional şi naţional
Un studiu al unor cercetători din Spania şi Portugalia [58] a fost realizat asupra unui număr de
147 de dezastre cauzate de iazurile de decantare, din care 26 localizate în Europa.
Evenimentele au fost stocate într-o bază de date [58]. Ea conţine şase secţiuni incluzând
9
localizarea barajului, caracteristicile fizice şi constructive, cauzele cedării, comportamentul
hidrodinamic, consecinţele socio-economice şi impactul asupra mediului. Europa se situează
pe locul secund în accidentele raportate (18%), iar o treime din aceste accidente s-au produs la
barajele cu o înălţime între 10 şi 20 de metri.
Studiul indică faptul că 74 % din accidente provin dintr- un număr mic de ţări : SUA (39 %) ,
Europa (18 %), Chile (12 %) şi Filipine (5 %). În Europa, din 26 de cazuri, 38 % au avut loc
în Marea Britanie şi 56 % sunt distribuite între alte 9 ţări (Bulgaria, Franţa, Irlanda, Italia,
Republica Macedonia, Polonia, România, Spania şi Suedia).
Analiza statistică a incidentelor în funcţie de distribuţia lor geografică (Figura 4.1), indică
faptul că din 147 de cazuri, 26 (17,7%) au apărut în Europa, 57 (38,8%) în SUA şi 64 (43,5%)
în alte ţări.
10
Distribuţia numărului de accidente funcţie de înălţimea barajelor prezentată în figura 4.2 arată
că 55,9 % din cazuri au avut loc în baraje de peste 15 m înălţime şi doar 22,6 % din incidente
în baraje mai mari de 30 m. Un procent mai mare de accidente la baraje de (15-30) m se
înregistrează în Europa (42,1 %).
Un studiu al unei echipe de specialişti din România asupra unei baze de date cu astfel de
incidente, indică faptul că referitor la distribuţia incidentelor în funcţie de înălţime (Figura
4.4) [71], din 145 de cazuri, 74.5% au apărut la iazuri cu o înălţime sub 30 m şi numai 25.5%
din incidente la iazuri cu o înălţime de peste 30 m.
Comparativ, un studiu similar asupra unei baze de date [58] incluzând 147 de incidente indică
faptul că 77.6% din cazuri au apărut în iazuri cu o înălţime sub 30 m şi numai 22.4% din
incidente în iazuri cu o înălţime peste 30 m.
11
lucrări vechi subterane în zona de influenţă a haldei sau iazului, regimul pluviometric din
zonă, gradul de seismicitate naturală sau indusă.
Completarea chestionarului I
Chestionarul I cuprinde Grupa de Bază ("Grupa A") care include 31 de întrebări.
Grupa de Bază este destinată pentru evaluarea rapidă şi preliminară a nivelului de siguranţă
a iazului de decantare. Sarcinile sale cuprind:
• stabilirea evaluării generalizate a nivelului de siguranţă a iazului de decantare;
12
• determinarea necesităţii de evaluare mai detaliată în Grupa Detaliată („Grupa B”).
Completarea chestionarului II
Chestionarul II cuprinde Grupa Detaliată ("Grupa B") care include 266 de întrebări şi
Catalogul de Măsuri. Grupa Detaliată este destinată pentru evaluarea detaliată a nivelului de
siguranţă a iazului de decantare. Sarcinile ei cuprind: efectuarea evaluării tuturor sistemelor şi
componentelor tehnice ale iazului; evaluarea tuturor riscurilor şi a efectelor legate de
proiectarea, construcţia iazului, exploatarea, închiderea şi ecologizarea; determinarea
necesităţii de a lua măsuri pe termen scurt, mediu şi lung, măsuri menite să îmbunătăţească
nivelul de siguranţă a iazului.
Măsurile pe termen lung ar trebui să asigure transformarea tehnică a inspecţiei iazului pentru
a îndeplini cerinţele de siguranţă sau recomandări cu privire la punerea în aplicare a
standardelor europene de siguranţă industrială şi de mediu. Măsurile pe termen lung trebuie să
fie îndeplinite, de regulă, nu mai târziu de 5 ani de la data prescripţiei.
Generalităţi Chestionare
Chestionarele cuprind trei grupe de întrebări denumite Grupa "De Bază" (Grupa A), Grupa
"Detaliată" (Grupa B) şi Grupa "Monitorizare internă" (Grupa C), (a se vedea anexa.5.2).
Grupele A şi B sunt aplicate pentru evaluarea nivelului de siguranţă a iazului de decantare.
Grupa C este aplicată pentru monitorizare internă.
Scurte descrieri ale grupelor din Chestionar sunt prezentate în tabelul 5.1.
În Figura 5.1 este prezentată Schiţa grafică a structurii Chestionarului.
13
Tabelul 5.1. Chestionarul care cuprinde grupuri de întrebări
Grup Întrebare Scopul Surse de date Utilizatori Evaluarea
întrebare siguranţei
iazurilor de
decantare
1 De Bază 31 evaluarea preliminară documentaţia autorităţile de Evaluare etapa
(Grupa A) întrebări de şi promptă a nivelului prezentată de control, auditori I
Chestionar bază de siguranţă a iazului operator independenţi şi
ul I chestionarul I operatorul
iazului
14
În chestionar sunt aplicate două moduri de evaluare pentru nivelul de siguranţă al iazurilor
de decantare.
15
1. primul mod de evaluare este cel al nivelului general de siguranţă, care include ponderea
numerică a răspunsurilor la întrebările din chestionar
- acesta are ca scop să caracterizeze starea generală a iazului de decantare şi să cuantifice
priorităţile intervenţiilor şi activităţilor de remediere.
- este cuantificat prin gradul de "siguranţă" şi prin indicele de "credibilitate“ şi se aplică la
întrebările din Grupele A şi B.
2. al doilea mod de evaluare este nivelul specific (pe categorii)
- acesta are ca scop să demonstreze siguranţa iazului de decantare sub diferite aspecte, detalii
de execuţie ale iazului de decantare.
- se bazează pe evaluarea independentă la subseturile de întrebări numite categorii de
performanţă, care acoperă aspectele cele mai importante şi aspectele de performanţă.
- identifică problemele şi cuantifică priorităţile intervenţiilor şi activităţilor de remediere.
5.2. Evaluare etapa I - Evaluare preliminară (evaluare generală de siguranţă din Grupa A)
şi chestionarul I
Nivelul general de siguranţă a iazului de decantare este cuantificat prin gradele "siguranţa"
şi"credibil", se aplică la întrebările din Grupele A (Bază) şi B (Detaliată).
Gradul “Siguranţa” în chestionarul iazului de decantare este definit ca un indice care
cuantifică modul în care parametrii tuturor sau ai unei singure componente şi caracteristici
ai iazului îndeplinesc cerinţele moderne de siguranţă privind mediul şi din punct de vedere
tehnic (industrial).
Gradul “Credibil” în chestionarul iazului de decantare este definit ca un indice care
cuantifică dacă datele sunt suficiente cantitativ pentru a calcula Gradul “Siguranţa“.
Gradul "Siguranţa" se calculează prin însumarea valorilor de răspuns cantitativ (Tabelul5.2.).
1 N
Siguranta 100% ri
3N i 1
16
unde ri - este o valoare cantitativă de răspuns (0,1,2,3), i - nr. ordinal al parametrului din
chestionar; N - este numărul total de întrebări din grupul chestionarului evaluat.
Suma maximă a tuturor valorilor de răspuns este egal cu 3N.
Exemplu de chestionar, Grupa" De Bază" (Grupa A)
Date
Evaluare
# Intrebări da nu insufi-
răspuns
ciente
Proiectare
Sunt cerinţele regulamentelor
1 internaţionale şi naţionale respectate la 1 3
proiectarea documentelor iazului?
Publicul şi autoritate locale au fost de
2 acord cu amplasamentul iazului de 1 1
decantare?
3 Operatorul a elaborat planul (manualul) 1 3
pentru exploatare şi gestionarea iazului?
Evaluarea amplasamentului iazului a
4 exclus impactul negativ asupra mediului 1 1
și populației vecine?
Evaluarea riscului efectuată pentru toate
5 componentele iazului a confirmat 1 0
siguranța lor?
Există o descriere a compoziției și
6 cantitaţii sterilului care urmează să fie 1 3
depozitată în iaz?
Au fost luate în considerare riscurile
geologice locale, hidrotehnice și
7 1 3
geochimice în timpul proiectării și
realizării iazului?
Evaluarea barajului a confirmat siguranţa
8 1 3
acestuia în faza de proiectare?
9 Au fost respectate cerințele de siguranță 1 3
în timpul proiectarii conductelor?
Scara tricoloră este utilizată pentru a vizualiza rezultatul în procente obţinute la gradul
"siguranţa" (a se vedea tabelul 5.3).
Tabelul 5.3. Domenii de evaluare pentru gradul "Siguranţa".
Culoare de Scorul,
evaluare % din
Starea amplasamentului şi concluzia generală
Grad valoarea
"Siguranţă " maximă
Bună, se recomandă o serie de măsuri pe
Verde 75 – 100
termen mediu şi lung
Acceptabilă, necesar a se lua o serie de măsuri
Galben 50 – 75
pe termen scurt şi pe termen mediu
17
Indicele de "Credibilitate“ se calculează prin însumarea valorilor de răspunsuri definitive
("Da" sau "Nu"), împărţit la numărul total de răspunsuri
1 N
Indicele de"Credibilitate" 100 % si
N i 1
N este numărul total de întrebări din grupul evaluat;
Reprezentarea grafică a rezultatelor evaluării etapei I, include două axe; acestea sunt numite
"siguranţa" şi "indice de credibilitate". Rezultatul global de evaluare poate fi reprezentat
grafic ca un punct de pe diagrama bidimensională în intervalul de la 0 la 100% pe ambele
axe.
5.3. Evaluare etapa II - Evaluare detaliată (evaluarea siguranţei iazului de decantare de
către Grupa B) şi Chestionarul II
Evaluarea nivelului de siguranţă a iazului folosind Grupa Detaliată (Grupa B) se bazează pe
evaluarea independentă prin subseturile de întrebări din acest grup numit categorii. Aceste
categorii sunt enumerate în Tabelul 5.5. Fiecare întrebare se poate referi la una singură din
cele 12 categorii; astfel, numărul total de întrebări din toate categoriile este egal cu numărul
total de întrebări din grupa B.
18
Tabelul 5.5. Categorii de performanţă şi condiţii ale iazului de decantare (Grupa B)
numărul
Abre
# Categorie total
viere
de întrebări
I Geologice, climatice, riscuri de teren GCR 20
II Planul de amplasare TDP 22
III Substanţe (steril, toxicitate) STC 13
IV Baraj şi ecrane DSC 17
V Transport şi infrastructură TRI 9
VI Managementul apelor WTM 18
VII Evaluarea impactului asupra mediului EIA 12
VIII Planul de urgenţă EMP 43
IX Monitorizare MON 33
X Măsuri de prevenire PRM 24
XI Inspecţie şi raportare INR 33
XII Închiderea şi strategia de reabilitare CRS 22
Evaluarea pe categorii a nivelului de siguranţă a iazului precede evaluarea globală a nivelului
de siguranţă a iazului. Evaluarea pe categorii se realizează prin calcularea gradului "siguranţă"
pentru toate categoriile din Grupa B separat.
Valoarea absolută a gradului "Siguranţă" pentru categoria de grad i (i = 1,…, 12) Si se
calculează prin însumarea valorilor de răspunsurile date la întrebările din categoria evaluată:
Ni
Si r
j 1
j
unde: Siguranta i este valoarea gradului "Sigur" în procente pentru categoria de grad i;
Ni este numărul total de întrebări din categoria de grad i.
Suma maximă a tuturor valorilor de răspuns este egal cu 3Ni.
Reprezentarea grafică a rezultatelor evaluării etapei II
Valorile gradului "siguranţa" sunt utilizate pentru a crea o diagramă polară (diagrama
păianjen). Diagrama permite dezvăluirea aspectelor cele mai problematice care trebuiesc
îmbunătăţite de urgenţă, precum şi aspectele de performanţă ale iazului. Diagrama include
reprezentarea în culori (de la roşu spre verde) şi procente (de la 0 la 100) a valorilor celor
12 criterii de performanţă pe cele 12 direcţii radiale cu centrul în valorile (0,0).
Gradul "Sigur" pentru întregul iaz de decantare este calculat ca valoare medie aritmetică a
gradelor "siguranţă" pe toate cele 12 categorii.
Indice de "Credibilitate", din Grupa B se calculează prin ecuaţia similară Grupei A,
reprezentând numărul diferit de întrebări în două grupe.
19
5.4. Evaluare etapa III - Sistem de matrici de evaluare şi Raport
Un model de "Raport privind evaluarea nivelului de siguranţă a iazului de decantare" este
prezentat mai jos;
1. Introducere;
2. Rezumat scurt;
3. Procedura de evaluare;
4. Lucrările pregătitoare;
5. Evaluarea;
6. Rezultate şi măsuri recomandate;
7. Concluzii;
8. Anexa – Sistemul de Matrici de Evaluare aplicat iazului de decantare.
Se aplică procedura propusă pentru două studii de caz (Valea Sesei şi Valea Seliştei), care
includ iazuri de decantare aflate în diferite etape ale ciclului de viaţă.
20
6.1.6. Raportul privind evaluarea nivelului de siguranţă la iazul de decantare
VALEA ŞESEI, iaz activ.
Condiţiile
Grade de evaluare amplasamentului Nivelul general
Procentul şi concluziile de siguranţă
generale
evaluare siguranţă 77.4% bune criteriul „sigur”
evaluare credibilitate 80.6% bune
Condiţiile
Nivelul
Grade de evaluare amplasamentului
general de
Procentul şi concluziile
siguranţă
generale
Evaluare generală a siguranţei 70,8 % acceptabile criteriul
relativ sigur
Evaluare credibilitate 78.9 % bune
21
III Substanţe (sterilului, toxicitate) STC 56.4
IV Baraj şi ecrane DSC 72.5
V Transport şi infrastructură TRI 70.4
VI Managementul apelor WTM 44.4
VII Evaluarea impactului asupra mediului EIA 69.4
VIII Planul de urgenţă EMP 74.4
IX Monitorizare MON 71.7
X Măsuri de prevenire PRM 51.4
XI Inspecţie şi raportare INR 85.9
XII Închiderea şi strategia de reabilitare CRS 87.9
Valorile gradului "sigur" sunt utilizate pentru a crea o diagramă polară (diagrama păianjen).
Diagrama permite dezvăluirea aspectelor cele mai problematice.
Diagrama include reprezentarea în culori (de la rosu spre verde) şi procente (de la 0 la 100) a
valorilor celor 12 criterii de parformanţă pe cele 12 direcţii radiale cu centrul în valorile (0,0).
Figura 6.1.2. Diagrama păianjen a rezultatelor evaluării etapei II la iazul Valea ŞESEI.
3. Concluzii
In concluzie se poate spune că iazul de decantare inspectat este clasificat drept "relativ sigur"
şi nu necesită recurgerea la acţiunile recomandate din catalogul de măsuri.
Se poate recomanda pentru managementul apelor (WTM), următoarea măsură.
22
de decantare Valea Seliştei). Instalaţia de preparare aminereurilor de la Gura Roşiei datează
din anul 1852 şi a fost perfecţionată continuu de-a lungul anilor.
Figura 6.2.1. Reprezentarea grafică a rezultatelor evaluării etapei I la iazul Valea SELIŞTEI
23
Nivelul general de siguranţă reprezentat ca un punct de culoare albastră este poziţionat în
zona verde şi în sectorul de credibilitate mare. În concluzie, iazul de decantare inspectat este
clasificat drept "sigur" şi nu necesită recurgerea la acţiunile recomandate din catalogul de
măsuri.
Figura 6.2.2. Diagrama păianjen a rezultatelor evaluării etapei II, la iazul Valea SELIŞTEI
Valorile gradului "sigur" sunt utilizate pentru a crea o diagramă polară (diagrama păianjen).
Diagrama permite dezvăluirea aspectelor mai problematice. Diagrama include reprezentarea
24
în culori (de la rosu spre verde) şi procente (de la 0 la 100) a valorilor celor 12 criterii de
performanţă pe cele 12 direcţii radiale cu centrul în valorile (0,0).
Concluzii In concluzie se poate spune că iazul de decantare inspectat este clasificat drept
"relativ sigur" şi nu necesită recurgerea la acţiunile recomandate din catalogul de măsuri.
Capitolul 7. CONCLUZII
7.1.Concluzii generale ale lucrării
Studiul documentar şi analizele efectuate au evidenţiat că evaluarea siguranţei iazurilor de
decantare se află într-un continuu proces evolutiv, concluzie care a impus şi orientat direcţiile
dezvoltate în teza de doctorat.
Iazurile de decantare din industria minieră constituie lucrări purtătoare de risc, cu efecte grave
asupra mediului şi populaţiei şi cu impact transfrontalier, atât la exploatarea cât şi la
închiderea lor necorespunzătoare. Aceste aspecte sunt reliefate de analiza consecinţelor celor
mai reprezentative accidente interne şi internaţionale. Ele justifică necesitatea obiectivă a
abordării subiectului tezei elaborate.
În contextul riscului de accidente, ţările membre ECE (Europa Centrală şi de Est) au hotărât
să elaboreze linii directoare, cu caracter de informare, privind siguranţa iazurilor de decantare.
Aceste linii directoare elaborate vor fi utile în susţinerea factoriilor de decizie politică şi a
sectorului de afaceri pentru a spori gradul de conştientizare, pentru a asigura schimbul de
experienţă de bune practici între autorităţile competente, pentru a informa publicul, precum şi
pentru o mai bună armonizare a reglementărilor tehnice şi a cerinţelor cu privire la siguranţa
iazurilor de decantare.
Aplicarea procedurii de evaluare pe două studii de caz arată viabilitatea şi utilitatea acesteia.
Pentru cele două iazuri de decantare s-a stabilit nivelul de siguranţă şi s-au propus măsurile
care pot fi luate.
Problema siguranţei iazurilor de decantare nu este pe deplin rezolvată nici în ţări cu economie
avansată, iar preocupările specialiştilor români sunt în pas cu preocupările internaţionale.
25
7.2. Contribuţii personale
Prezenta lucrare aduce câteva contribuţii originale privind evaluarea siguranţei iazurilor de
decantare, după cum urmează:
- analiza şi elaborarea unei sinteze documentare privind stadiul actual al legislaţiei
mineritului;
- analiza situaţiei iazurilor de decantare din România;
- analiza statistică a cauzelor cedărilor la iazurile de decantare şi prezentarea aspectelor
privind siguranţa iazurilor de decantare; acestea au fost realizate pe baza cazurilor cercetate şi
a bazelor de date studiate;
- propunerea unei proceduri pentru evaluarea siguranţei iazurilor de decantare bazată pe
inspecţii în teren;
- propunerea de adaptare a procedurii pentru evaluarea siguranţei iazului, în funcţie de etapele
ciclului de viaţă;
- propunerea unor măsuri prevăzute în catalogul de măsuri, în cazul în care rezultatele
evaluării siguranţei o impun;
- determinarea unor indicatori numerici şi grafici de evaluare generală şi specifică (pe
categorii) privind siguranţa iazurilor de decantare;
- adoptarea şi aplicarea cu succes a procedurii la două studii de caz: cazul nr.1 - iazul de
decantare Valea Şesei - iaz activ şi cazul nr.2 - iazul de decantare Valea Seliştei – iaz aflat în
conservare; conform rezultatelor studiilor de caz determinate prin sistemul de matrici de
evaluare, iazurile de decantare se încadrează după criteriul de evaluare la nivelul de siguranţă
"relativ sigur" şi "sigur" şi nu necesită acţiuni prin luarea de măsuri care sunt prevăzute în
Catalogul de măsuri.
Nr.
Documentul şi publicaţia
crt
5 Best Available Techniques for Management of Tailings and Waste-Rock in Mining
Activities. European Commission, Directorate General JRC Joint Research Center,
Institute for Prospective Technological Studies, Technologies for Sustainable
26
Development, European IPPC Bureau, Final Report, July 2004.
8 Bradlow, D.D., Palmieri, A. & Salman, S.M.A. 2002. Cadrul de reglementare privind
siguranţa barajului.
11 Convenţia UNECE-cu privire la efectele transfrontaliere ale accidentelor industriale
12 CEE-ONU-Convenţia privind protecţia şi utilizarea cursurilor de apă transfrontaliere şi
a lacurilor internaţionale.
13 CEE-ONU - Indicaţii de siguranţă şi de bune practici pentru iazuri de decantare.
17 Canadian Dam Association.1997. Dam Safety Guidelines.
18 Documentul de poziţie al României privind aderarea la UE capitolul 22-Protecţia
mediului, cuprinde următoarele elemente.
19 Dixon-Hardy, D.W., Kreft-Burman, K. 2004. Închiderea şi abandonarea minelor în
Statele Unite.
21 Directiva 2012/18/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 4 iulie 2012
privind controlul asupra riscului de accidente majore care implică substanţe periculoase
(Seveso III).
22 Directivei Seveso II (96/82/CE din 9 decembrie 1996).
37 Ghid privind managementul iazurilor de decantare/Asociaţia minelor din Canada, 2011.
39 Golder Associates Pty ldt. 2001. Raportul la Programul de Mediu al Naţiunilor Unite si
Ghidul de elaborare a regulamentelor de decantare. Raport nr. 01640072, p. 9. Anexe.
40 Hamor, T. 2002. Legislaţia cu privire la gestionarea deşeurilor miniere în Europa
Centrală şi de Est Ţări candidate. Comunităţilor Europene, pg. 1-20.
45 ICOLD Committee on Mine and Industrial Tailings Dam-Bulletin 121. Tailings dams.
Risk of dangerous occurrences. Lessons learnt from practical experiences. Paris, 2001.
46 ICOLD - Committee on Mine and Industrial Tailings Dam-Bulletin 139.Improving
tailings dam safety, Critical Aspects of Management, Design, Operation and Closure.
Paris, 2011.
47 ICOLD - Committee on Mine and Industrial Tailings-Dam Bulletin 74.Siguranţa
barajului de steril - recomandări, 1989.
48 ICOLD-Committee on Mine and Industrial Tailings Dams-Bulletin 45. Manual on
tailings dams and dumps. Paris, 1982; Tailings Dam Safety Guidelines, ICOLD – 1991.
49 Inventar iazuri de decantare iulie 2012.
http://www.minind.ro/resurse_minerale/Inventar_Iazuri_de_Decantare_iulie_2012.pdf
52 Katarzyna Kreft-Burman, Jouka Saarela &,Reetta Anderson. Report Tailings
Management Facilities, Legislation, Authorisation, Management, Monitoring and
Inspection Practices. Sustainable Improvement in Safety of Tailings Facilities
TAILSAFE A European Research and Technological Development Project. Website
:http://www.tailsafe.com/. Finnish Environment Institute (SZKE), Helsinki, Finland,
November, 2005.
53 Legea minelor nr.85/2003, cu modificările şi completările ulterioare,
http://www.minind.ro
58 M. Rico (a),&, G. Benito (b), A.R. Salgueiro (c), A. D´ıez-Herrero (d), H.G. Pereira (a)
CSIC - Instituto Pirenaico de Ecolog´ıa, Zaragoza, Spain, (b) CSIC - Centro de
Ciencias Medioambientales, Madrid, Spain, (c) CERENA - Centro de Recursos
Naturais e Ambiente of IST, Lisboa, Portugal, (d) Geological Hazards Unit, Spanish
Geological Survey (IGME), Madrid, Spain. Reported tailings dam failures (e-EcoRisk -
Ricoetal 2008 Tailings Dam Failures). A review of the European incidents in the
worldwide context. Received 28 November 2006; received in revised form 17 July
2007; published J..ournal of Hazardous Materials 152 (2008) 846–852
27
59 Mine Closure and Social Mitigation Project: Mining Sector Environmental
Management – Management Procedures Guide. Prepared by UK Coal, URS and
Agraro Consult Romania, 2002, available at www.minind.ro
67 Panagiotis T., The contribution of mining industry to the management of abandoned
mines. In: Sustainable Post –Mining Land Management, Wroclaw 109-110.
Panagiotis (2004).
69 Penman, D.M, Charles, J.A., Mc Leod, H.N. – Risk assessment and the safety of
tailings dams and waste impoundments, 20th ICOLD Congress Q76, R8, Beijing, 2000.
70 PIRAMID Consortium, 2003.Engineering Guidelines for the Passive Remediation of
Acidic and/or Metalliferous Mine Drainage and Similar Wastewaters. European
Commission 5th FrameworkProgramme, 151 p.
71 Stematiu D., Iazuri de decantare. Managementul riscului (Tailing Ponds. Risk
Management), Editura Matrix Rom, Bucureşti, 2002.
80 Steven Dick (1990), în 1994, SUA, Agenţia pentru Protecţia Mediului (USEPA) a
publicat un raport tehnic intitulat "Proiectare şi evaluare a iazurilor de decantare".
Secţiuni ale documentului se bazează pe cartea "Planificare, proiectare şi analiză a
iazurilor de decantare".
81 ReportTailings Management Facilities-Legislation, Authorisation,
Management,Monitoring and Inspection Practices byKatarzyna Kreft-Burman, Jouko
Saarela & Reetta Anderson, Finnish Environment Institute (SYKE), Helsinki, Finland,
November 2005Sustainable Improvement in Safety of Tailings FacilitiesTAILSAFEA
European Research and Technological Development Project. Contract Number: EVG1-
CT-2002-00066.Website: http://www.tailsafe.com/
82 Managementul Riscului Asociat Iazurilor de Decantare – Teza de doctorat, ing. Bidiga
(Popovici) Gh. Doina, 2013.
83 Structural safety of mining tailings reflected in national and european regulations, 14th
SGEM GeoConference on Informatics, Geoinformatics And Remote Sensing,
SGEM2014 Conference Proceedings, ISBN 978-619-7105-11-7 / ISSN 1314-2704,
June 17-26, 2014, Vol. 2, 205-213 pp, PhD Student Eng. Danciu Paula Luminiţa.
28