ȘORGOT IOAN VIRGIL

HIDROGRAFIE-clasa a IX-a

AUXILIAR CURRICULAR
CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI
TEHNOLOGIC

DOMENIUL: PROTECŢIA MEDIULUI

Calificarea profesională:
Tehnician ecolog şi protecţia calităţii mediului

1
Cuprins
Programa moduluilui hidrografie ................................................................................................. 4
Capitolul I ........................................................... 5
I.1 .Circuitul apei în natură........................................................................................................... 5
I.2.Bilanțul apei în natură ............................................................................................................. 7
I.3- Analiza factorilor climatici principali ai circuitului apei în natură .......................................... 8
Aplicații,fișe de lucru,evaluare .............................................................................. 10
Fișa 1-Experiment (circuitul apei în natură) ............................................................................... 10
Fișa 2—Experiment 2 (circuitul apei în natură) .......................................................................... 10
Fișa 3-Test de evaluare (circuitul apei) ...................................................................................... 11
Fișa 4 – Evaluare (circuitul apei în natură) ................................................................................. 11
Fișa 5- (bilanțul hidrologic) ...................................................................................................... 122
Fișă 6- Evaluare (bilanț hidrologic) ............................................................................................ 12
Capitolul II ....................................................... 12
II.1-Elementele râurilor .............................................................................................................. 12
II.2- Clasificarea rețelelor hidrografice ....................................................................................... 14
Aplicații,fișe de lucru,evaluare ........................................................................... 14
Fișa 1- Evaluare- Referat (regimul hidrologic) ........................................................................... 14
Fișa 2 ......................................................................................................................................... 15
Capitolul III ......................................................... 15
III.1 -Caracterizarea văilor și albiilor.......................................................................................... 15
Aplicații,fișe de lucru,evaluare ............................................................................ 199
Fișa 1( caracterizarea văilor și albiilor)....................................................................................... 19
Fișa 2-Fişă de observare(caracterizarea văilor și albiilor) ........................................................... 19
Capitolul IV ......................................................... 20
IV.1-Analiza mișcării apei în râuri( ,viteza medie , viteza punctuală, viteza maximă,debit) ........ 20
IV.2-Nivelul și debitul de apă .................................................................................................... 21
IV.3-Debitul de apă.................................................................................................................... 21
Aplicații,fișe de lucru,evaluare ............................................................................... 23
Fișa 1: înregistrarea datelor hidrologice ..................................................................................... 23
Fișa 2 (identificarea instrumentelor utilizate în măsurători hidrologice) ..................................... 24
Fișa 3(determinarea debitelor de apă) ......................................................................................... 25
Fișa 4(determinarea debitelor și vitezelor de apă)-probleme și situații problemă......................... 25
Fișă 5 (trasarea profilului longitudinal /determinarea vitezei apei) .............................................. 26
Fișa 6(calcularea debitelor pe baza datelor hidrologice) ............................................................ 27
2
Fișa 7-Studiu de caz (debite) ...................................................................................................... 28
Fișa 8(citirea datelor hidrologice de pe aparate și înregistrarea acestora) ............................... 29
Fișa de evaluare 9( debite de apă și viteze) ............................................................................... 29
Capitolul V ........................................................... 30
V1-Elementele bazinelor hidrografice ........................................................................................ 31
V.2-Determinarea caracteristicilor geometrice ale bazinului hidrografic .................................... 31
V.3-Caracteristicile fizico-geografice ale bazinului hidrografic .................................................. 33
Aplicații,fișe de lucru,evaluare .......................................................................... 34
Fișa1(bazinul hidrografic) .......................................................................................................... 34
Fișa 2 (bazinul hidrografic) ........................................................................................................ 35
Fișa 3 (bazinul hidrografic- probleme și situații problemă) ......................................................... 36
Capitolul VI .......................................................... 36
VI.1-Procesul de formare a scurgerii apei ................................................................................... 36
VI.2-Exprimarea și explicarea scurgerii apei .............................................................................. 37
Aplicații,fișe de lucru,evaluare ................................................................................ 38
Fișa 1-de observații și analiză (scurgerea de suprafață) ............................................................ 39
Fișa 2 (analiza unui hidrograf) ................................................................................................... 39
Fișa 3 (realizarea unui comunicat de atenționare hidrologică) ................................................... 40
Fișa 4 ( eseu cu temă hidrologică) .............................................................................................. 40
Evaluare finală –Portofoliul/fișa de protecție a muncii ............................................................... 41
Bibliografie ................................................................................................................................ 42
Anexa 1-Dicționar cu termeni de specialitate (meteo și hidro)..................................................... 42
Anexa 2-Fişa de centralizare a activităţii desfășurate ............................................................. 44

3
 Modulul „Hidrografie” este o componentă a ofertei educaționale (curriculare) pentru calificări
profesionale din domeniul de pregătire profesională Protecția mediului și face parte din cultura de
specialitate și pregătirea practică săptămânală aferente clasei a IX-a, învățământ liceal, filieră
tehnologică. Modulul are alocat un număr de 72 ore/an, conform planului de învățământ.
Modulul „Hidrografie” este centrat pe rezultate ale învăţării şi vizează dobândirea de cunoștințe,
abilități și atitudini necesare angajării pe piața muncii în una din ocupațiile specificate în SPP-urile
corespunzătoare calificărilor profesionale de nivel 4, din domeniul de pregătire profesională
Protecția mediului sau în continuarea pregătirii într-o calificare de nivel superior
(sursa:SPP-nivel 4).

Programa moduluilui hidrografie

Capitolul I
I.1-Circuitul apei în natură (circuitul mare, circuitul scurt principal, circuitul curt secundar)
I.2- Bilanțul apei în natură
I.3- Analiza factorilor climatici principali ai circuitului apei în natură:
-temperatura aerului
-temperatura solului
-evaporația
-umiditatea aerului ,precipitațiile atmosferice
Capitolul II
II.1-Elementele râurilor:
- izvor, gura de vărsare
- lungimea râului
- forma în plan a râului
- profilul longitudinal
II.2- Clasificarea rețelelor hidrografice în funcție de:
- permanența scurgerii
- mărimea debitelor de apă
- trăsăturile de regim
Capitolul III
Caracterizarea văilor și albiilor
Capitolul IV
Analiza mișcării apei în râuri:
- viteza medie
- viteza punctuală
- viteza maximă
- debitul de apă
- propagarea debitelor în albie
Capitolul V
V.1-Elementele bazinelor hidrografice:
- liniile de cumpănă
- limitele bazinului
V.2-Determinarea caracteristicilor geometrice ale bazinului:
-suprafața bazinului
- forma bazinului
- altitudinea medie a bazinului
- panta medie a bazinului
- coeficienți de formă ai bazinului
V.3-Caracteristicile fizico-geografice ale bazinului hidrografic
- poziția fizico-geografică
- factorii climatici principali
- structura geologică
4
 - solul
- relieful
- vegetația
- coeficientul de împădurire
- lacurile și mlaștinile din bazin
- coeficientul de urbanizare
Capitolul VI
Procesul de formare a scurgerii apei
- exprimarea scurgerii apei
- explicarea regimului scurgerii apei

Capitolul I
I.1 .Circuitul apei în natură
A) Definiție, mecanismele și procesele circuitului apei în natură
Definiția circuitului apei în natură:
Circuitul apei în natură reprezintă procesul de circulație continuă a apei în cadrul hidrosferei
hidrosferei prin trecerea apei prin cele trei stări de agregare (solidă, lichidă sau gazoasă).
Explicație:datorită căldurii solare, apa de la suprafaţa solului, din pâraie, râuri, lacuri, mări şi
oceane se evaporă.Vaporii de apă se ridică în aer şi formează norii.În nori vaporii de apă se
transformă în precipitații lichide sau solide. Aceste precipitații cad pe suprafața occeanelor sau a
continentelor și prin procesul de scurgere/infiltrare apa ajunge din nou în pânza freatică, pâraie,
râuri, bălţi, lacuri, mări şi oceane. Acest traseu pe care-l face apa în natură, trecând continuu dintr-o
stare în alta se numeşte CIRCUITUL APEI ÎN NATURĂ.
Mecanismele și procesele circuitului apei în natură
Principalul factor capabil să realizeze continuitatea circuitului apei este energia pe care
pământul o primeşte de la soare. O parte din radiație a Soarelui solară este reflectată în atmosferă
formăndu-se albedoul 1. Radiaţiile solare la contactul cu solul şi apele curgătoare de suprafaţă se
transformă în energie calorică.Căldura soarelui determină evaporarea apei de suprafaţă.Vaporii
rezultaţi se ridică în atmosferă.Dacă în atmosfera saturată cu vapori de apă apare o scădere a
temperaturii (temperatura scade la punctul de rouă2) se produce procesul de condensare care
determină formarea norilor.
Forţa gravitaţională influențează toate procesele care au loc în circuitul apei(căderea
precipitaţiilor , scurgere superficială şi subterană a apei).
a)Evaporarea.
Este procesul prin care apa se transferă de la suprafața oceanelor,mărilor,râurilor,etc în atmosferă.
Acest transfer determină o schimbare de stare de agregare a apei- din stare lichidă în stare gazoasă
prin intermediul energiei solare. Sursa de energie a procesului de evaporare o constituie energia
solară. În atmosferă apa ajunge și în urma procesului de transpirație a plantelor ,a animalelor și a
solului (evapotranspirație).Aproximativ 90% din apa din atmosferă provine din evaporație și numai
10% din evapotranspirație.
b) Advecția maselor de aer reprezintă procesul de transfer al unei proprietăți atmosferice (căldură,
frig,umiditate) prin mișcarea orizontală a masei de aer. În cazul circuitului apei este vorba despre
procesul de mișcare a apei în stare solidă, lichidă sau gazoasă prin atmosferă. Fără advecție, apa

1
Albedoul (A) reprezintă raportul procentual dintre radiația reflectată (R) și radiația totală notată
cu litera Q. A = R/Q x 100 (%).

2
*Punctul de rouă reprezintă temperatura la care trebuie răcit amestecul de aer pentru ca vaporii
de apă să devină saturanți și să înceapă procesul de condensare.

5
evaporată de pe suprafața oceanelor nu s-ar putea deplasa pentru a ajunge deasupra uscatului unde
să producă precipitații.
c) Condensarea este procesul prin care vaporii de apă din aer se transformă în picături lichide de
apă(prin condensare se formează ceața,norii,roua, zăpada, grindina, chiciura, lapovița).
d) Sublimarea este procesul de trecere a apei din stare solidă (gheață sau zăpadă) în stare de
vapori.
e) Intercepția prin foliaj este partea din precipitații care este interceptată de frunzișul plantelor și
care, în timp,se evaporă fără a mai ajunge la suprafața solului (depinde de intensitatea ploii,de
viteza vântului și densitatea frunzișului).
Cantitatea de apă interceptată depinde de durata și intensitatea ploii, de viteza vântului, de
temperatură, de densitatea frunzișului dar și de intervenția antropică.
f) Infiltrația este procesul de pătrundere a apei de la suprafața solului în interiorul solului.
g) Topirea este procesul de transformare a apei din starea solidă în stare lichidă.
h) Scurgerea este procesul de mișcare a apei la suprafața reliefului sau în adâncime (în scoarța
terestră).Scurgerea apei este de trei tipuri:
-scurgerea de suprafață (de la suprafața reliefului).
Acest tip de scurgere prin procesul de șiroire pe versanți determină pluviodenudarea(erodarea
solului);
-scurgerea în albia apelor curgătoare(determină alimentarea și formarea pâraielor, râurilor și
fluvilor);
-scurgerea subterană este scurgerea care are loc sub suprafața solului(ape freatice,ape subterane de
adâncime).
i) Capilaritatea este mecanismul care asigură mişcarea verticală a apei subterane.
B)Tipuri de circuite ale apei în natură
-circuit mare;
-circuit scurt principal;
-circuit scurt secundar.
În natură există un circuit mare al apei realizat între ocean și uscat.
Din imensa cantitate de apă care se ridică sub formă de vapori de pe suprafața Oceanului
Planetar, o însemnată parte este dusă deasupra continentelor, unde condensează și cade sub forma
de precipitații.
Circuitele locale sau scurte se petrec fie deasupra Oceanului Planetar, fie deasupra maselor de
apă continentale și se caracterizează prin succesiunea a trei procese:evaporație,condensare și
precipitație atmosferică.
Astfel se formează un circuit local oceanic (circuit scurt principal) și un circuit local continental
(circuit scurt secundar)-fig.1.

Fig.1-Circuitul apei în natură

(sursa: Circuitul apei, Institutul National de
Hidrologie si Gospodarire a Apelor ,U.S.
Geological Survey: The water cycle)

INFO! Circuitul natural al apei este

afectat de anumite procese geologice.
El nu a fost identic cu cel din diferite
ere geologice. Modificările geologice
ale circuitului apei se produc relativ
lent.
Acțiuni antropogene de diferite genuri,
cum ar fi emisia de gaze în atmosferă,

6
despăduririle, extragerile de apă din cursuri de apă sau strate subterane și altele pot însă influența
circuitul apei atât la scară locală cât și la scară planetară

I.2.Bilanțul apei în natură

Bilanțul hidrologic reprezintă diferența dintre intrările și pierderile de apă dintr-o anumită regiune.
Pe Glob elementele princincipale ale bilanțului hidrologic sunt:
a) cantitatea anuală de apă evaporată de pe suprafața oceanului (Eo);
b) cantitatea anuală de apă evaporată de pe suprafața continentelor (Ec);
c) cantitatea anuală de precipitații căzute pe pe suprafața oceanului(Xo);
d)cantitatea anuală de precipitații căzute pe suprafața continentelor(Xc)
e)cantitatea anuală de apă scursă în ocean (Y);
Bilanțul hidrologic poate fi redat prin forma următoarei ecuații:
a) pentru Oceanul Planetar:Eo=X0+Y;
b) pentru continente: Ec=X0-Y;
c) pentru întreg globul pământesc: Eo+Ec=Xo+Xc;
Valorile aproximative ale componentelor bilanțului hidrologic la nivel global sunt:
X0=449000 km3; Y=36800 km3; Xc=98 800 km3 (Pișotă I.,Hidrologia uscatului)
Cantitatea totală de apă care ia parte la circuitul apei în natură rămâne constantă.
De asemenea,ca medie în timp, se menține constantă cantitatea de apă înmagazinată în fiecare din
rezervoarele circuitului.Acest principiu se numește legea conservării masei.
Din tabel (tabel 1) se poate constata că totalul precipitațiilor pe suprafața uscatului este egal cu
suma dintre cantitatea de apă evaporată de pe suprafața uscatului și cantitatea de apă scursă spre
oceane. Similar, cantitatea totală de apă pierdută de oceane prin evaporație este egală cu suma
dintre cantitatea de apă care se scurge în oceane de pe suprafața uscatului și cea care provine din
precipitațiile pe suprafața oceanelor. În sfârșit, cantitatea totală de apă care intră în atmosferă prin
evaporația de pe suprafața uscatului și a oceanelor este egală cu cantitatea de apă eliminată din
atmosferă prin precipitații. Se poate constata că masa totală de apă care se află în mișcare este, în
medie, de 505 km³/an.
Tabelul 1- Elementele ecuaţiei bilanțului hidrologic al Terrei
Volum Coloană
Domeniul Elemente echivalentă
[km3/an]
[mm/an] %
Oceanul Planetar Precipitaţii (PO) 400.400 1109 77,0
(368x106km3) Aportul scurgerii 36.400 101
totale (YO)
Evaporări (EO) 436.800 1210 84,0
Regiuni ale Evapotranspiraţie 64.000 624 14,3
uscatului cu (Ec)
scurgere Scurgere totală (Y) 34.800 306
(119x106km3) Precipitaţii (Pc) 98.800 930 21,3
Regiuni endoreice Precipitaţii 9.000 300 1,7

(30x106km3) Evapotranspiraţie 9.000 300 1,7

Total Precipitaţii 520.000 1.020 100,0

Hidrosferă
6 3 Evapotranspiraţie 520.000 1.020 100,0
(520x10 km )

Sursa:
INFO!
Pentru bilanţul hidric suprafaţa luată în calcul poate fi întregul areal terestru cu continente, mări şi
oceane şi atunci avem un bilanţ hidric mondial sau un bazin hidrografic, un lac, sau un teritoriu bine
delimitat.În cazul bazinelor hidrografice ecuaţia bilanţului hidric se poate determina prin formula
(după A.Penck):
7
X = Y +Z, unde: X – precipitaţiile;Y – scurgerea şi Z – evaporaţia.
Un rol important în ecuația bilanțului revine și scurgerii subterane (DT): X = Y +Z+DT

I.3- Analiza factorilor climatici principali ai circuitului apei în natură:

-Temperatura aerului
-Temperatura solului
-Evaporația
-Umiditatea aerului
-Precipitațiile atmosferice
Regimul termic al aerului și al solului
Sursa de principală de căldură care determină regimul termic al aerului este solul.
Prin difuzia energiei calorice din sol spre păturile superioare ale aerului se produce o stratificare
a temperaturii aerului (temperatura aerului scade cu 0,64 0 C la fiecare 100 m altitudine).
Variabilitatea radiației solare care "încalzește" solul, influențează variația temperaturii aerului:
-valori maxime se produc vara când intensitatea insolației este maximă;
- valori minime (negative) se produc iarna când insolația este minimă.
La temperaturi mai mici decât temperatura punctului de rouă a umidităţii iniţiale a aerului, pe
corpurile microscopice solide din atmosferă condensează surplusul de umiditate. La temperaturi
negative are loc şi procesul de sublimare prin care se formează mase de cristale fine de gheaţă.
Variația diurnă a intensității insolației determină diferețe mari între temperatura aerului din
timpul zilei față de temperatura aerului din timpul nopții.
Variația temperaturii solului și a aerului influențează procesul de condensare și evaporare a apei ăi
inplicit circuitul apei în natură.
Precipitatiile atmosferice
Datorita circulației maselor de aer de la temperaturi mai ridicate la temperaturi mai reduse , aerul
devine suprasaturat și vaporii de apă în exces se transformă în precipitații.
Prin procesul de convecţie, aerul capătă o mişcare ascensională de-a lungul suprafeţelor de separaţie
dintre masele de aer cald şi rece din formaţiunile ciclonice.
Factorii principali care determină repartiția precipitațiilor sunt:
poziția suprafețeloe de uscat fața de oceane și mări, direcția vânturilor dominante, relieful,
gradul de împădurire,etc.Apele din precipitaţii care cad pe uscat alimentează râurile sau se
infiltrează în straturile scoarţei terestre, devenind ape subterane. Aceste ape prin scurgere ajung tot
în mări şi oceane.
Evaporația
Acest proces are loc fie la suprafața apei, fie la suprafața terenului, vegetației sau a altor
componente ale mediului înconjurător.
Evaporația este influențată de temperatura aerului,de temperatura solului, de tipul de sol,de vânturi
,de relief ,de vegetație și alți factori geografici.
*Vântul - este un factor ce influențează direct procesul de evaporare. Intensitatea evaporației
crește direct proporțional cu creșterea vitezei vântului.
*Solul – influențează pe de-o parte procesul de evaporare, prin culoarea și structura sa și pe de
alta parte procesele de infiltrare și scurgere de suprafață.
*Relieful creează condiții deosebite în procesul de evaporare prin expunerea versanților,
iar prin pantă, controlează raportul infiltrare / scurgere de suprafață.
*Vegetația reglează procesul de evaporare(în zonele lipsite de vegetație sau cu vegetație
redusă, evaporarea este mai scăzută).
Forme ale procesului de evaporare:
- evaporație potentială (direct de la suprafața apei);
- de la suprafața solului și a învelișului vegetal, sub forma de evaporație totală = evapo-transpirație;
- sublimare (de la suprafața stratului de zăpadă sau gheață);
- evaporație fiziologică(prin transpirația plantelor și animalelor);.

8
În general,evaporația potențială este mai intensă în anotimpurile calde decât în cele reci și descrește
de la tropice- ecuator spre cei doi poli.

Umiditatea aerului
Cantitatea de vapori de apă din aerul atmosferic este rezultatul fenomenului de evaporare a apei
prin procese fizice şi biologice. Umiditatea aerului atmosferic este variabilă în timp şi spaţiu şi
contribuie semnificativ la alimentarea apelor subterane prin infiltrare.
Umiditatea aerului se exprimă în diferite forme:
• umiditatea absolută (U a ) - reprezintă cantitatea de vapori de apă existentă la un moment dat
în atmosferă. Se măsoară cu ajutorul psihrometrelor (fig 2).
Formula de calcul: Ua= U s –c(t1- t 2)pa .
C=constanta; t1=temperatura în 0C a termometrului uscat; t 2=temperatura în 0C a termometrului
umed;Pa=presiunea atmosferică.
Constanta are valoarea : 794.10-6 pentru psihrometrul fără aspirație; c=662.10 -6 pentru psihrometrul
cu aspirație;
•umiditatea de saturaţie (U s - reprezintă cantitatea maximă de vapori de apă ce poate fi reţinută
de atmosferă la o temperatură dată; această noţiune este legată de punctul de rouă (de condensare),
care desemnează temperatura la care aerul este complet saturat şi sub care se produce în mod
normal condensarea;
• umiditatea relativă (U a )- reprezintă raportul dintre cele două tipuri de umiditate;
INFO: Umiditatea relativă a aerului variază în raport invers faţă de temperatura aerului şi direct faţă
de nebulozitatea atmosferică, fiind influenţată atât de particularităţile maselor de aer aflate în
mişcare cât şi de caracteristicile locale ale suprafeţei active. Aceasta reprezintă un element deosebit
de important, influenţând în mare măsură dezvoltarea norilor, implicit producerea precipitaţiilor,
bilanţul radiativ-caloric, starea de confort climatic şi sănătate a populaţiei în general.
• deficitul de saturație (d )-reprezintă diferența dintre: d = U s −U a.
În funcție de valoarea umidității relative aerul se caracterizează din punct de vedere
higrometric,astfel:
f > 100% - suprasaturat;f = 100% - saturat;f = 91-99% - foarte umed;f=81-90% -umed;f = 51-80% -
normal:F= 31-50% -uscat;f ≤ 30%- foarte uscat.

Fig.2-Psihrometre

Capitolul I - Aplicații,fișe de lucru,evaluare

Rezultate ale învățării (Cunoștințe, abilități și atitudini)
3.2.1.Schițarea circuitului apei in natură.
3.2.3-Calculul bilanțului apei în natură.
3.2.4-Interpretarea bilanțului apei în natură.
3.1.1-Identificarea tipurilor de circuit al apei în natură: circuitul mare, circuitul scurt principal,
circuitul scurt secundar.
3.1.3-Cunoașterea elementelor climatice principale ai circuitului apei în natură:temperatura
aerului și a solului, evaporația,umiditatea aerului, precipitațiile atmosferice etc.
3.3.3.Conștientizarea irnportanței factorilor climatici asupra mediului.
3.3.4.Autonomie în interpretarea unor fenomene hidrologice naturale.
9
 Fișa 1-Experiment (circuitul apei în natură)- grupa I

Experiment-Circuitul apei în natură

Locul de desfășurare: clasă/cabinetul de protecția mediului.
Exemplu:se toarnă într-un pahar gradat 100 mm de apă și aceeași cantitate se varsă într-o
tâviță/farfurie. Paharul și farfuria sunt așezate în aceleași condiții de mediu( unul lână altul).
Elevii vor observa schimbările ce se produc în cursul zilelor următoare.
Cerința 1:
Aspecte de discutat:
-ce proces s-a petrecut cu apa din cele două obiecte cu apă?
- prin ce anume diferă evaporarea din cele două obiecte cu apă?
-cum explicați acest proces?
-care a fost factorul determinant în desfășurarea/realizarea acestui proces?
În circuitul apei un rol important revine mărilor. Pentru o mai bună înțelegere, se poate lua ca
studiu de caz Marea Neagră. De pe suprafața Mării Negre în fiecare an se evaporă un strat de apă
de aproximativ 1,3 metri. Stratul hidrologic de 1,3 metri adâncime cântărește în jur de 1.300 kg pe
m2 (un strat de apă de 1 mm este echivalentul aproximativ al unui litru de apă pe m2).

Cerința 2:
Analizați imaginea din fig.1.
Realizați în caiet o schiță a circuitului apei în natură.

Fișa 2—Experiment 2 (circuitul apei în natură)-grupa II

Se dă următoarea problemă: De ce dispare apa dintr-un recipient lăsat pe caloriferul cald?

Descrierea activităţii: Identificarea „forţei generatoare” a circuitului apei.
Materiale necesare:două pahare Berzelius, marker, hârtie celofan, elastic.
Sarcini de lucru:
• Cele două pahare Berzelius sunt umplute cu acelaşi volum de apă.Unul dintre ele este acoperit cu
celofan peste care este prins un elastic.Ambele pahare se aşează pe o tavă pe caloriferul fierbinte.
•Elevii vor nota cu un marker subţire nivelul apei din cele două pahare.
•Elevii vor anticipa ce se va întâmpla cu apa din pahare în interval de două zile. .
•După două zile elevii vor completa ișa de observație:

FIȘA DE OBSERVAȚIE A EXPERIMENTULUI

1. Ce s-a întâmplat cu nivelul apei din paharul descoperit?......................................................

2. Ce s-a întâmplat cu nivelul apei din paharul acoperit?............ .............................................
3. Cum este nivelul apei în cele două pahare? De ce? ……………………. ............................
4. Care este motivul pentru care apa s-a evaporat?............................... ....................................
5. Ce s-ar fi întâmplat dacă paharele erau aşezate pe un calorifer rece? .................................. .
6. Care este, prin analogie, sursa de căldură a apei de la suprafaţa terestră?.............................

Sursa: proiect POSDRU/55/1.1/S/35279

10
 Fișa 3-Test de evaluare (circuitul apei)

Evaluare.
Subiect I.
1.Care este sursa de energie pentru circuitul apei? (1p);
a)Luna
b)Fluxul și refluxul
c)Soarele
d)Vulcanii și căldura internă a Terrei

Sursa: proiect POSDRU/55/1.1/S/35279

2.Din cadrul circuitului apei procesul care consumă energie este...... .............. iar sursa de căldură
pentru apele oceanului sau a celor de pe continente este .... ......provenită de la...............(2p).
Subiect II
• Rezolvaţi următoarea cerință:
1. Care este prima etapă a circuitului apei? .................................. 2. Care este sursa de căldură care
declanşează circuitul apei?................................... 3. Care este ultima etapă a circuitului apei?
.......................................................................(3p).

Subiect III.
Completarea textului lacunar (3p)

•Asociaţi fiecărei cifre din text termenul potrivit din tabel.

Completaţi spaţiile lacunare verificând corectitudinea afirmaţiilor,în acelaşi timp, cu urmărirea
reprezentării grafice alăturate. „........(3)....... este calea prin care apa din ........(2)....... ajunge sub
formă de vapori în atmosferă. Condiţia necesară pentru ..........(3)........... este căldura generată de
radiaţia de la ............(1)........... . Umiditatea atmosferei poate creşte şi prin ..........(4)...........
vegetaţiei. ...........(5).......... este procesul prin care vaporii de apă din atmosferă trec în stare lichidă.
Prin ..........(5)......... se formează mici particule de apă din care sunt alcătuiţi norii. Când picăturile
fine de apă se combină, pentru a forma picături mari de apă, se formează ..........(7).......... . Atunci
când picăturile de apă traversează mase de aer foarte reci pot cădea sub formă de ..........(6)..........
Apa din precipitaţii se scurge prin ...........(8).......... înapoi în mări şi oceane şi, astfel, se reia
circuitul apei pe Pământ.”
(sursa: TIMSS 2007 Assessment,Proiect Posdru 55/1.1/S/35279)

Fișa 4 – Evaluare (circuitul apei în natură)

Problema: Ce s-ar întâmpla dacă o anumită etapă a circuitului apei ar dispărea?
(10 p)

*Descrierea activităţii:
Identificarea schimbărilor survenite în circuitul apei în
condiţiile unei modificări în succesiunea etapelor
componente.
*Sarcini de lucru:
• Analizaţi imaginea alăturată şi răspundeţi la întrebările
din fişa de evaluare:
1.Ce s-ar întâmpla cu circuitul apei dacă Soarele nu ar
11
mai încălzi suprafaţa terestră?
………………….. ......................................................................................................................
2. Ce s-ar întâmpla dacă nu ar exista procesul de condensare?.…………..
3.Ce s-ar întâmpla dacă nu ar exista vânturi care să ducă norii deasupra continentelor?
…………………………………………………………......…….........................................

Fișa 5-Fișă de lucru (bilanțul hidrologic)

a)Reprezentați grafic datele din tabelul de mai jos.

b)Explicați fluxul de apă transportat anual din cele cinci areale.
Cantități de apă transportate anual
în cadrul circuitului apei

Cantitate medie
Fluxul de apă transportată anual
(mii km³/an)

Precipitații pe suprafața uscatului 107

Evapotranspirație de pe suprafața uscatului 71

Scurgere de suprafață și subterană 36

Precipitații pe suprafața oceanelor 398

Evaporație de pe suprafața oceanelor 434

Fișă 6- Evaluare (bilanț hidrologic)

1.Bilanțul hidrologic poate fi redat prin forma unei ecuații.Calculați valorile bilanțului hidrologic:
a) pentru Oceanul Planetar; 1p
b) pentru continente; 1p
c) pentru întreg globul pământesc. 1p.
2. a)Reprezentați grafic valorile umezelii relative a aerului din tabelul de mai jos(tabel 1)- (3p);
b)Explicați influența variației umezelii relative asupra bilanțului hidrologic (3p);
Oficiu 1p
I F M A M I I A S O N D

82,2 82,7 84,0 76,3 76,2 76,1 76,0 79,3 82,5 83,1 84,2 81,3

Tabel 1- Umezeala relativă a aerului la staţia Târgu Ocna ( 1990 -2007)

Capitolul II
II.1-Elementele râurilor

Elementele unu râu sunt:izvor , gura de vârsare,lungimea râului(cursul de apă)-fig.2a;

.
Fig.2a- Elementele componente ale unui râu

Izvorul reprezintă locul de ieșire a apei dintr-o pânză

freatică/lac/etc și începutul unui râu(se mai numește și obârșie).
Cursul de apă reprezintă lungimea râului de la izvor la gura de
vărsare.Cursul de apă poate fi: superior, mijlociu și inferior.

12
Gura de vărsare reprezintă locul de vărsare al râului (gura de vărsare poate fi:liman,laguna,deltă,
lac, etc).

În funcție de relief diferă și aspectul văii fluviale (fig.3).În sectorul montan apar chei, defilee,
cascade ,în cel de deal se dezvoltă bine terasele
iar în cel de câmpie o largă dezvoltare au
luncile.

Fig.3a-Meandru din sectorul inferior

Fig.3.-Sectoarele unei văi fluviale

Forma în plan a râului

În plan transversal de-a lungul unui râu se disting următoarele elemente: albia minoră,albia
majoră,terasele și versanții.

Fig.4 -Forme tipice de secțiuni transversale

ale unui curs de apă

Profilul transvesal al albie poate câpăta diferite

forme în funcție de : duritatea rocilor,modul de
utilizare a versanților,înclinarea reliefului,
intervenția antropică etc (fig.4).

Profilul longitudinal al unui râu reprezintă linia care uneşte izvorul cu vărsarea şi apare ca
rezultat al influenţei mai multor factori: debit de apă, structura geologică, poziţia nivelului de bază,
panta iniţială şi timpul.El se exprimă prin pantă, adică prin diferenţa de nivel dintre izvor şi vărsare,
raportată la lungime (se exprimă în m/km sau la mie) -fig.5.
În zona cursului mijlociu,teoretic se realizează un echilibru între eroziune şi transport datorită
scăderii pantei.Albia se lărgeşte prin eroziune laterală,se despletește/meandrează și se adânceşte.

Denivelările din plan vertical

ale talvegului produc pante
variabile ale suprafeţei libere
de curgere a râului la debite
mici, pante care se egalizează
la debite mari.

Fig.5-Profilul longitudinal al unui râu

13
 II.2- Clasificarea rețelelor hidrografice
Clasificarea rețelei hidrografice în funcție de:
- Permanența scurgerii;
- Mărimea debitelor de apă;
- Trăsăturile de regim.
A.În funcție de permanența scurgerii,rețelele hidrografice pot fi:
-rețele cu scurgere permanentă;
-rețele cu scurgere semipermanentă (seacă în anii excesiv de secetoşi);
-rețele cu scurgere temporară/intermitentă( au scurgere ocazională: exemplu-uedurile din zonele
deșertice).
B.În funcție de mărimea debitelor,rețelele hidrografice pot fi( tabel 2):
-rețele hidrografice cu debite foarte mari;
-rețele hidrografice cu debite mijlocii;
-rețele hidrografice cu debite mici și foarte mici;

Curs de apă Debit(m3/s)

Amazon 220 000
Dunărea 6450
Trotuș 36,1
Asău 2,1
Tabel 2--Rețele hidrografice cu debite diferite

C.În funcție de trăsăturile de regim hidrologic,rețelele hidrografice pot fi:

-rețele hidrografice cu regim hidrologic ecuatorial(Amazon,Congo);
-rețele hidrografice cu regim hidrologic subecuatorial(Niger);
-rețele hidrografice cu regim hidrologic musonic(Gange,Indus);
-rețele hidrografice cu regim hidrologic tropical uscat (uedurile din Sahara);
-rețele hidrografice cu regim hidrologic mediteranean(Tibru,Guadiana);
-rețele hidrografice cu regim hidrologic temperat oceanic(Sena,Tamisa,Loire);
-rețele hidrografice cu regim hidrologic temperat continental simplu sau complex:
a) regim hidrologic temperat continental simplu(Nipru,Don,Volga);
b) regim hidrologic temperat continental complex(Dunărea,Rin);
-rețele hidrografice cu regim hidrologic subpolar (Yukon,Mackenzie).

Capitolul II - Aplicații,fișe de lucru,evaluare

Rezultate ale învățării (Cunoștințe, abilități și atitudini)
3.1.4- Identificarea elementelor râurilor: izvor, gura de vărsare, lungimea râului, forma în plan a
râului, profilul longitudinal.
3.2.7.Compararea elementelor pentru diferite râuri.
3.2.8.Desenarea profilului longitudinal al râului.
3.2.9.Recunoașterea tipurilor de rețele hidrografice.
3.2.10-.Desenarea profilului transversal al râurilor.
9.2.3 Evaluarea datelor pe tipuri de reprezentări pentru trasarea graficelor.
9.2.4. Utilizarea corectă a vocabularului comun și a celui de specialitate.

Fișa 1- Evaluare- Referat (regimul hidrologic)

Realizați un referat cu tema:
Regimul hidrologic al .......... ..........și influența acestuia asupra mediului.
(fiecare elev va alege o rețea hidrografică:Amazon,Parana,Dunărea,Mississippi,Colorado,Yukon,
Niger,Nil,Congo,Tibru,Obi,Volga,Tibru,Gange,Amur,Murray,Zambezi,Orinoco,Angara,Tamisa,
Amu-Daria,Oder,Vistula,Siret,Trotuș,Olt,Mureș,Tisa,Duero;

14
 Structura referatului:
1. -Paginina 1: titlul referatului,nume și prenume elev,disciplina,nivel specializarea,domeniu,nivel
specializare,coordonator;
-Paginina 2-Cuprins;
2.Așezarea gegrafică a rețelei hidrografice;(0, 5p).
3.Factorii care influențează debitele;(1,5 p).
4.Caracteristicile debitelor și nivelelor; (2p).
5.Impactul variației debitelor și nivelelor asupra peisajului local;(1p).
6.Concluzii;(1p).
7.Realizarea unei sinteze a referatului în limba engleză (0,5p)
8.Bibliografie.(0,5p).
*imagini,,grafice,tabele,corectitudinea datelor,interpretarea datelor,utilizarea diacriticelor în
redactare=2 p;
Oficiu=1p; Total =10 p.

Fișa de lucru- 2

1.Pe baza blocdiagramei alăturate

realizați un profil transversal al văii pentru
râul Z.

2.Comparați cele 2 profile longitudinale..a)Identificați trei diferențe. b)Explicați diferențele.

Capitolul III
III.1 -Caracterizarea văilor și albiilor

O vale fluvială este formată din albia minoră

,albia majoră,terase și versanți (fig.6).

Fig.6-Elementele unei văi fluviale

Albie minoră reprezintă suprafața de teren ocupată permanent sau temporar de apă la niveluri
obișnuite. În profil transversal albia minoră cuprinde: malurile și talvegul (canalul de etiaj).
Albia minoră mai poartă și denumirile de matcă, pat, făgaș,vad (fig.6a).
Talvegul albiei minore reprezintă linia care unește punctele cu altitudinea cea mai coborâtă din
lungul albiei minore a unui râu.
15
 Malurile fac legătura între albia minoră și terase.Malurile pot avea diferite forme.convexe,
concave,liniare sau mixte.
*Malul concav: suprafața morfologică
expusă spre râu care descrie o
concavitate. Procesul dominant este cel
de eroziune fluvială.
*Malul convex: este alcătuit din
formațiuni morfologice elementare de
acumulare a depozitelor și reprezintă
principalele elemente de construcție și
dezvoltare a șesurilor de acumulare, a
câmpiilor de inundare din care apoi se
detașează terasele.

Fig.6a-Lunca și terasa (foto Șorgot V)

De aceea se mai numește și mal de acumulare sau mal de acreție laterală.

T raseul albiilor minore se înscrie în cel al albiei majore însă este mai sinuos, având o serie de
curbe.
O mărime caracteristică a traseului albii minore îl constitue coeficientul de sinuozitate care
exprimă raportul dintre lungimea cursului de apă şi distanţa în linie dreaptă între punctele extreme
luate în calcul(sau de la izvor la vărsare).
Conform clasificării lui Schumm (1985), în funcţie de valoarea indicelui de sinuozitate3 există
următoarele tipuri de albii: rectilinii, sinuoase/despletite și meandrate.
Albie majoră(lunca): porțiunea de teren din valea naturală a unui curs de apă, peste care se
revarsă apele mari, la ieșirea lor din albia minoră.
În cadrul luncii se pot observa grinduri fluviatile, cursuri părăsite, mlaștini și despletiri.
Albia părăsită - este acel sector al albiei prin care nu mai are loc scurgerea apei, datorită apariției
unui alt traseu.
Terasele fac legătura dintre luncă și versanți.Ele apar sub forma unor trepte create prin procesul
de adâncire al albiei râului (fig.7).
Terasele fluviale sunt forme de relief netede sau ușor neregulate care fac legătura dintre luncă și
versant. Terasele reprezintă foste albii minore rămase suspendate în urma procesului de adâncire a
albiei râului. Terasele au în componență podul de terasă și țâțăna terasei.
Terasele pot fi sculptate în rocă, în aluviuni sau în ambele.

Fig.7-Profilul transversal al albiei

râului Trotuș la Tg.Trotuș

În cadrul albiei râurilor apar microforme pozitive și negative de relief.

3 Indicele de sinuozitate IS=Lr/Ld ( Lungimea pe râu Lr (m), Lungimea linie dreapta râu, Ld (m))

16
Micromorfologia pozitivă din cadrul albiei este caracterizată prin existenţa conurilor de dejecţie,
grindurilor,reniilor și insuliţelor (fig.8,9).
Grindurile pot fi recente dar şi mai vechi ,în general stabilizate (înierbate) adesea integrate în
luncăÎn mare parte aceste grinduri sunt dispuse în sensul curentului de apă și sunt alcătuite din
materialele aluviale grosiere sau cu caracter mixt (formaţiuni grosiere fixate în depozite mai fine).
Conurile de dejecţie sunt localizate la contactul luncii cu terase.

Fig.8- Microforme pozitive de albie

Fig.9 –Forme de relief minor din albia râului (schiță)

Micromorfologia negativă este diversă (suprafețe permanent sau temporar inundate de apă, canale,
şănţuleţe, braţe părăsite etc.) şi puternic fluctuantă în ceea ce priveşte acumularea sau drenarea apei
Micromorfologia negativă variază în funcţie de perioadele ploioase sau secetoase care determină
creşterea sau scăderea debitului şi nivelului râului.
Din asocierea formelor pozitive şi negative, rezultă diferenţierea longitudinală a luncii în trei fâşii
morfo-funcţionale distincte: lunca internă, situată în proximitatea albiei minore, mai înaltă, alcătuită
îndeosebi din grinduri incipiente;lunca mediană, cea mai joasă, alcătuită din arii lacustre,
mlăştinoase, braţe părăsite și lunca externă (înaltă), corespunzătoare teraselor de luncă şi
grindurilor ce fac trecerea spre terase sau versanţi.

Fig10. -Diferenţierea longitudinală a luncii Trotuşului între Tuta şi Tg.Trotuş

În multe cazuri albia râului este sinuoasă cu multe meandre (fig.9,11,12). Meandrele sunt deplasări
ale albiei minore, spre dreapta sau spre stânga, sub forma de bucle mai mult sau mai puțin regulate.

17
Meandrele reprezintă forme de eroziune laterală și de transport. În zonele unde domină acumularea,
râul nu meandrează.În aceste sectoare se produce procesul de despletire al albiei.
Meandrele pot fi rătăcitoare (în cazul râurilor de câmpie) sau încătușate (în cazul râurilor de
munte).

Fig.11- Meandre,popine și belciuge

Fig.12-
Elementele unui
meandru

Prin procesele de albie,în interiorul meandrelor se formează forme minore fluviale numite belciuge
și popine.
Când un meandru se lărgește puternic el se poate gătui, iar apa râului își îndreaptă cursul.Prin
gătuire se formează o popina și un belciug. Belciugul este vechiul meandru (Fig.11-nr.4,imag.B) ,
rămas părăsit în urma îndreptării cursului. El este barat cu aluviuni la capete, iar în interior se adună
apa infiltrată din râu. Popina este o insuliță mică, rezultată din vechiul
uscat cuprins în bucla meandrului.Popina este înconjurată pe trei părți de
belciug și pe o parte de albia propriu-zisă a râului.
( nr.3,imag.B ).
Datorită proceselor de
eroziune și acumulare albia
râului se despletaște sau se
ramifică în mai multe brațe.
(fig.13)

Fig.13-Albie despletită a râului Trotuș (Șorgot V)

În multe situații bucla interioară a meandrului este utilizată pentru așezări omenești, deoarece are
apă în apropiere.
De-a lungul văilor prin procese de eroziune se formează și alte forme de relief fluvial:
-văile în chei: văi înguste, cu versanți abrupți, apropiați la bază, formate pe roci dure (calcare,
gresii) –exemplu: Cheile Bicazului,Cheile Nerei etc.
-văile în canion: văi înguste, cu versanți verticali, cu trepte, și fund plat (exemplu:canionul
Colorado).
-defileele: sunt porțiuni de văi,cu profil adânc și îngust, încadrate amonte și aval de sectoare mai
largi, apărând în zone în care râul traversează roci dure(exemplu: Defileul Dunării,Defileul Oltului).
-cascade:trepte /rupturi de pantă de natură erozivă sau tectonică ce apar în albia râului (exemplu:
Niagara,Victoria,Angel,Duruitoarea,Buciaș etc).

Din punct de vedere morfometric văile se pot caracteriza prin:

a) lungime ; b) lățime (distanța dintre versantul stând și cel drept) și c) adîncime (diferența de nivel
dintre patul albiei și cumpăna apelor).

18
 Capitolu lII - Aplicații,fișe de lucru,evaluare
Rezultate ale învățării (cunoștințe, abilități și atitudini)
3.1.5.Clasificarea rețelelor hidrografice:în funcție de permanența scurgerii, după mărimea
debitelor de apă, după trăsăturile de regim, după caracteristicile sistemelor componente.
3.1.6.Caracterizarea văilor și albiilor.
3.2.9.Recunoașterea tipurilor de rețele hidrografice.
9.1.2 Interpretarea parametrilor.
9.2.9.Cacularea suprafetelor regulate și neregulate/indicelor.

Fișa 1( caracterizarea văilor și albiilor)

Analizați imaginea 1 și rezolvați cerințele:
1.Calculați indicele de sinuozitate între punctele A și B ;
2.În punctul A altitudinea este de 242,5 m iar în punctul B de 193,9 m.Calculați diferența de
altitudine dintre cele două puncte;
3.Precizați direcția generală de curgere a râului;
4.Descrieți pe baza observației aspectul albiei.

Fișa 2-Fişă de observare(caracterizarea

2 văilor și albiilor)

Pe baza imaginii alăturate rezolvați

cerințele de mai jos:
1.Clasificați cursul de apă în funcție de
permanența scurgerii;
2.Descrieți aspectul albiei din imaginea
2, având în vedere: forma și aspectul
malurilor.
3.Precizați tipul de albie a râului.
4.Identificați în imaginea 2 formele de
relief fluvial.

19
 Capitolul IV
IV.1-Analiza mișcării apei în râuri( ,viteza medie , viteza punctuală, viteza maximă,
debitul de apă , propagarea debitelor în albia râului)

În râuri se înregistrează o mișcare laminară a curentului de apă (la viteze foarte mici) și una
turbulentă (la viteze mai mari).
Pentru măsurarea vitezei apei în cursurile de apă de suprafață se pot folosi : flotorul, batometrul-
tahimetru, tubul Pitot, sisteme laser și morișca hidrometrică.
Aparatul cel mai utilizat pentru măsurarea vitezelor locale în
răuri, este morișca hidrometrică(datorită preciziei în utilizare).
Morişca hidrometrică (Fig.14) este prevăzută cu o elice cu
ax orizontal care se roteşte sub acţiunea curentului de apă.

Fig.14-.Morişca hidrometrică
(Hidrologie-Pișota,Zaharia,2003)

Între viteza de rotaţie a elicei şi viteza apei se stabileşte o relaţie exprimată grafic printr-o
diagramă, pentru fiecare aparat. Viteza de rotaţie se poate măsura cu ajutorul unei instalaţii
electrice care acţionează un sistem de semnalizare sonor sau luminos.

*Calculul vitezelor folosind metoda analitcă

Repartizarea vectorilor de viteză pe verticală se poate face prin epura vitezelor (fig.15).Aceasta se
construiește dintr-un sistem de axe în care pe verticală se reprezintă
adâncimea apei și punctele de măsurare a vitezei(0,2 m,0,6m,0,8 m).
Prin unirea extremității vectorilor se obține curba vitezelor pe verticală.

Fig.15- Epura vitezei apei dintr-un râu

După măsurarea vitezelor punctuale la diferite adâncimi cu ajutorul

moriștei hidrometrice sau a altor dispozitive se poate determina viteza
medie4.
*La adâncimi de 15-20 cm când determinarea se face la 0,6 h, viteza medie se consideră cea
punctuală (Vm=0,6 h);
*La adâncimi de 21-40 cm când determinarea se face la suprafață și la fund .Viteza medie este
media aritmetică a vitezelor punctuale (Vm=Vs+Vf/2);
*La adâncimi de 41-80 cm determinarea se face în trei puncte (0,2h,0,6h,0,8h).Viteza medie este
obținută după relația (Vm=V0,2h+v0,6 h+v0,8 h/4);
*La adâncimi de 80 cm determinarea se face în cinci puncte (suprafață,0,2h,0,6h,0,8h,fund).Viteza
medie este obținută după relația (Vm=Vs+3V0,2h+3V0,6 h+2V0,8 h+Vf/10).
Rezultatul se obține în m/s.

*Calculul vitezelor folosind metoda flotorilor de suprafață

Flotorii de suprafață sunt corpuri plutitoare ce pot fi deplasate de câtre curentul de apă.
Sunt utilizați pentru determinarea vitezei de suprafață a curentului de apă, în diferite secțiuni.
În general metoda flotorilor se utilizează pe râuri cu adâncimi și viteze mici,viteza flotorului
este practic viteza cursului de apă.Viteza este obțiunută prin raportarea distanței parcurse de
flotor la intervalul de timp. Formula de determinare este: V =D/T (m/s).

4
Hidrologie-Pișota,Zaharia (2003)
20
 IV.2-Nivelul și debitul de apă
Nivelul apei dintr-un râu reprezintă poziția suprafeței apei față de un plan orizontal ( se exprimă în
cm și se notează cu litera H).Nivelul de apă este în corelație directă cu cantitatea de precipitații
căzute,cu temperatura și influența factorului antropic.
Dizpozitive utilizate pentru determinarea nivelului apei sunt: mira hidrometrică,limnigraful,
telelimnimetre, telelimnigrafe.

Fig.16- Mira hidrometrică

Clasificarea mirelor:
-după instalare:pe piloţi în scară, pe construcţii hidrotehnice, pe zidărie;
-după poziţie:verticale,înclinate;
-după construcţie:întregi, fragmentate;

* Clasificarea limnigrafelor: limnografe cu tambur orizontal,limnografe cu tambur

vertical.

În cazul mirei hidrometrice continue, nivelul (H )faţă de planul zero al graficului este egal cu
nivelul citit pe miră la care se adaugă diferenţa H dintre planul zero al mirei şi planul zero al
graficului în momentul măsurării (fig.17):

Fig. 17-Citirea nivelului apei cu ajutorul mirei

hidrometrice

În paralel cu cota nivelului suprafeţei libere se

măsoară şi adâncimea apei în secţiunea
postului hidrometric.Aceste determinări se fac pentru urmărirea schimbării morfologice a
albiei (prin depuneri sau eroziune) și pentru determinarea secţiunii de curgere.
În acest scop, pe lăţimea secţiunii transversale se măsoară adâncimile pe mai multe verticale.

*Tipuri de nivele ale unui râu

-niveluri medii zilnice;
-nivelul mediu lunar (media artmetică a nivelelor medii zilnice dintr-o lună);
-nivelul mediu anual;
-nivelul maxim și nivelul minim.
*Prelucrarea datelor hidrologice înregistrate
Pe baza măsurătorilor efectuate, datele obținute se prelucrează și se realizează hidrograful nivelelor
(fig.18).

Fig. 18-Hidrograful nivelului râului Sărățel

în anul 1990
(sursa:Hidrologie –Pișota,2003)

IV.3-Debitul de apă
Debitul de apă reprezintă cantitatea de apă ce se
scurge prin secțiunea activă a unui râu într-un
interval de timp.Se exprimă în m3/s sau l/s și
se notează cu litera (Q).
Debitul de apă este în corelație directă cu variația nivelului apei,cu cantitatea de precipitații
căzute,cu temperatura și factorul antropic.

21
a)Tipuri de debite:
- Debitul maxim maximorum - reprezintă cel mai mare debit înregistrat de cursul de
apa respectiv;
- Debitul extraordinar - debitul cel mai mare produs într-o perioadă de 30 de ani consecutivi;
- Debitul maxim anual - debitul cel mai mare înregistrat în cursul unui an;
-Debitul mediu anual - media aritmetică a debitelor zilnice din cursul unui an;
-Debitul normal sau debitul modul - media aritmetică a debitelor anuale pe un sir îndelungat
de ani;
-Debitul mediu - se stabilește pentru o anumită perioada de timp (decadă, lună, anotimp);
-Debitul minim anual - debitul cu valoarea cea mai mică înregistrat o zi în cursul a 365 zile;
-Debitul minim minimorum - reprezintă debitul cel mai mic produs pâna în prezent;
-Debitul de etiaj - reprezintă debitul cu durată de 355 de zile dintr-un an.
Pentru hidrograful anual , debitele caracteristice ale unui curs de apă (scurgerea
totală) sunt:
• debitul maxim anual (Qmax); • debitul minim anual (Qmin) ; • debitul mediu anual
(Qm).

b)Determinarea debitului de apă

Determinarea debitului de apă se poate face prin mai multe metode: metoda volumetrică,metoda
curbei nivel-debit(cheia limnimetrică),metoda deversorilor.
Corelația dintre debit și nivel se realizează prin cheia limnimetrică.
Cheia limnimetrică sau curba nivel-debit reprezintă o corelaţie a doi parametri (Q=f(H))
în care:
• nivelul apei (H) este citit pe mira hidrometrică (fig.18a);
• debitul total (Q) este calculat în secţiunea mirei hidrometrice (Fig.).
Prin această corelaţie, exprimată grafic sau analitic, oricărei valori a nivelului apei (H) îi
corespunde un anumit debit (Q).
Fig. 18a–Construcția grafică a cheii limnimetrice

c)Debitul de aluviuni
Aluviunile sunt materiale solide, cu greutate specifică
și dimensiune a granulelor diferită ce sunt transportate
de apele curgătoare.Aceste materiale sunt rezultatul
acțiunii de eroziune exercitate de apă asupra malurilor și
patului albiei minore, precum și din procesul de
spălare a versanților.
*Turbiditatea este opacitatea sau lipsa de transparență a apei, , provocată de particule foarte fine
(aflate în stare de suspensie în lichid) care nu pot fi individualizate cu ochiul liber. Se măsoară în
mg/l.
d) Propagarea debitului de apă
Pentru prelucrarea datelor a debitului lichid se utilizează hidrograful elementar (fig.19) .
Hidrograful elementar sintetizează toate caracteristicile precipitaţiilor şi ale bazinului
hidrografic iar structura sa geometrică reflectă variaţia în timp a debitului de apă.
Un hidrograf elementar are forma unei curbe asimetrice cu un singur vârf pe care se pot separa
mai multe elemente:
• curba de creștere (BC) - corespunde timpului de creştere a debitului şi depinde de
caracteristicile precipitaţiei, de geomorfologia bazinului hidrografic şi de condiţiile iniţiale de
umiditate ale acestuia;
• maxima hidrografului (C) corespunde concentrării maxime a scurgerii şi apare, de obicei,
în momentul încetării precipitaţiei;

22
• timpul de răspuns (tr) al unui bazin reprezintă decalajul în timp între începerea creșterii
debitului G) şi momentul de atingere a debitului maxim al
cursului de apă;
• curba de recesiune (CD), cu timpul corespunzător
de descreştere ;
• momentul încetării scurgerii de suprafaţă (D)

Fig.19-Higrograf simplu
(sursa:Hidrologie:Diaconu,Lăzărescu,1980)

Capitolul IV - Aplicații,fișe de lucru,evaluare

Rezultate ale învățării (cunoștințe, abilități și atitudini)

9.2.2 Prelucrarea datelor necesare reprezentarilor grafice conform tabelelor de măsurători.

9.2.3 Evaluarea datelor pe tipuri de reprezentări pentru trasarea graficelor.
9.2.4. Utilizarea corectă a vocabularului comun și a celui de specialitate.
9.2.8. Utilizarea documentației pentru înregistrarea datelor necesare reprezentărilor grafice.
9.2.9.Cacularea suprafetelor regulate și neregulate,calcularea debitelor,vitezei apei.
9.2.10. Trasarea graficelor.
9.3.5 Asumarea responsabilității asupra graficelor executate.
9.3.6 Respectarea corectitudinii datelor și a rigurozitatii calculelor efectuate.
9.1.2 Interpretarea parametrilor.
10.2.9.Calculul scurgerii apei prin: Debitul specific, Stratul scurs,coeficientul modul al
scurgeri,hidrograf;
12.2.11.Citirea aparatelor înregistratoare.
12.2.12.Completarea cametelor de măsurători.
14.1.3 Interpretarea reprezentărilor grafice a datelor hidrologice.
14.2.7.Alegerea valorilor extreme si calcularea amplitudinilor.
14.2.8.Calculul duratei fenomenelor hidrologice.
14.2.14-Calculul sumelor și mediilor pentadale,decadale, lunare și anuale.

Fișa 1: înregistrarea datelor hidrologice

Râul/pârăul……………………………………………………………
Numele și prenumele observatorului…………
Data înregistrării…………………………………………
Condiții meteorologice………………………………..
Ziua 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Ninvelul
apei
(cm)
Media
Max
Data
Min
Data

23
 Fișa 2 (identificarea instrumentelor utilizate în măsurătorile hidrologice)

a)Identificați următoarele instrumente hidrologice.Precizați pentru fiecare modul de utilizare.

1

2 3

4 5 6

..................

b) Completați tabelul cu unitățile de măsură utilizate pentru următorii parametrii hidro-

meteorologici
Nr.
Parametru Unitatea de măsură
crt.
1 Viteza apei
2 Debitul de apă
3 Nivelul apei
4 Scurgerea minimă
5 Umiditatea relativă
6 Precipitațiile
7 Deficitul de saturație
8 Temperatura apei
9 Debitul solid
24
 d) Lucrează individual, timp de 10 minute!
Efectuează transformările:
a) 1000 m = . . . ............m..................cm....................mm;
b) 1ha=.........................km2 ...................................m2.....................cm2.;
c) 625 cm3 = . ............... . litrii

Fișa 3(determinarea debitelor de apă)

Aplicația 1
Corelația dintre debit şi nivel de apă reprezintă cheia limnimetrică.
Cerința de lucru:
a) Completaţi următoarea cheie limnimetrică tabelară:
b) Care este debitul determinat pentru H=57 cm, H=31cm şi H=38 cm? *
Nivelul 0 1 2 3 4 5

20 0,50

40 1,30

50 2,20

Aplicația 2
Cheia limnimetrică de mai jos cuprinde următoarele niveluri și debite:*
H (cm) Q(m3/s)
10 1,50
20 2,50
30 3,70
40 4,80

Sarcină de lucru : Construiți o cheie tabelară şi calculați debitele corespunzătoare nivelurilor de 15

cm, 25cm şi 35 cm.

Fișa de lucru 4 (determinarea debitelor și vitezelor de apă)-probleme și situații problemă

Problema1
Pentru executarea unor măsurători de debite de apă se foloseşte o morişcă cu următoarea ecuaţie:
V=0,20 n+0,05
Într-o verticală cu adâncimea apei h= 25 cm morișca efectuează un număr de 100 ture.
*pentru 0,1 h=10cm
Nr. ture 100 100 100 100
s 20 40 60 70
*pentru 0,3 h=30cm
Nr. ture 100 100 100 100
s 25 50 70 80
1.Să se calculeze turaţia n(ture/s) şi vitezele corespunzătoare
2.Să se calculeze viteza medie pe verticală

*
prelucrare după :Zaharia M-Prelucrarea primară a datelor hidro-meteorologice(auxiliar curricular)

25
 Problema 2
O şosea este deversată la o viitură pe o lungime de cca. 140 m. Nivelurile de pe şosea au fost
măsurate în timpul viiturii, iar nivelurile în amonte şi în aval de şosea au fost reconstituite după
urme rămase pe martori (arbori, stâlpi). Elementele caracteristice ale secţiunii transversale prin
şosea se prezintă în figură.

Cerința:
Se cere să se evalueze debitul deversat
Fig peste şosea (sursa:hidrologie Pișota).

Fișă de lucru 5 (trasarea profilului longitudinal /determinarea vitezei apei)

Aplicația 1. Să se traseze profilul longitudinal al sectorului de râu pentru care dispunem de
următoarele date:
Cotele 82,0 81,5 82,0 81,5 81,5 81,0 81,0 80,5 73,0 71,0 70,5
talvegului
Cote 95,0 95,0 95,0 95,0 95,0 95,5 95,0 95,0 95,0 97,8 97,0
mal
drept
Cote 90,5 90,0 90,3 90,5 90,5 90,0 90,5 90,5 92,5 92,0 93,5
mal
stâng
Cote 93,0 92,93 92,86 92,78 92,71 92,64 92,35 92,28 96,21 98,14 102,0
suprafața
apei

Km 5km 10 km

Aplicația 2
Se efectuează măsurători de viteze în 3 puncte: la suprafaţă, la 0,2 h, la 0,6 h, la 0,8 h, şi la talveg
Vert. s 0,2h 0,6h 0,8h talveg
X 0,50 0,53 0,58 0,52 0,54

Să se traseze graficul vitezelor în corelație cu adâncimea apei în verticala X şi să se calculeze viteza

medie în acest punct.

26
 Fișa de lucru 6(calcularea debitelor pe baza datelor hidrologice)

Tabelul reprezintă măsurătorile de debit ale râului Olt.

A) Calculați, având în vedere măsurătorile din tabel:

Media lunară....................................
Media anuală ..................................
Maxima anuală ……. data ……..
Minima anuală …….. data ………
B) Realizați un grafic cu debitele medii lunare;
C) Explicați variația debitelor medii lunare.
Luna/ I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Ziua
1 172 154 177,9 824,5 345,1 146,9 37,1 77,2 19,4 59,2 46,3 44,1
2 176 181 158,5 874 318 139,7 59 8,8 20,4 56 46,3 45,2
3 162 246 193 809 326,9 143,9 73,7 115 24,6 56 47,4 43,2
4 147 291 209 798 326,3 126,7 49,8 0,5 18,2 56 47,4 43,2
5 135 317 195,9 745 322,7 112,5 47,6 8,8 18,2 54,7 46,3 44,1
6 117 301 209 936 322 2,20 53,7 2,2 133 57,6 43 43
7 103 221 211,9 1058 282,2 0,59 65,6 8,8 90 57,6 44,1 43
8 96,5 207 205 1047 248,4 0,50 18,4 64,8 138 62,4 43 43
9 99,9 239 221 1143 219,8 2,28 10,4 8,8 123 54,7 45,2 44,1
10 110 313 255 1173 234,8 8,87 36 8,8 104 48,2 45,2 41
11 117 439 419 1146 234 62,6 37,4 8,8 103 48,2 48,5 41
12 129 345 605 1180 217 0,48 45,9 8,8 99 48,2 47,4 44,1
13 142 360 739 909 324 5,68 45,2 7,6 87 45,6 46,3 42
14 102 358 828 525 250 7,68 44,8 7,2 88 45,6 46,3 46,3
15 89,7 313 871 439 289 5,68 22,2 5,4 86 52,1 46,3 45,2
16 91,4 293 592 430 219 0,58 131 61,2 86 46,9 46,3 51,8
17 89,7 269 476 410 230 100 104 6,4 87 44,3 46,3 52,9
18 63,5 263 447 432 217 115 135 54 88 43 46,3 55,2
19 85 253 439 540 194 10,7 119 9,5 87 43 49,6 56,4
20 85 253 384 530 179 5,4 5,6 4,6 79,2 43 47,4 55,2
21 102 239 347 528 183 82 13 5,6 5,6 44,3 46,3 72,4
22 98,9 235 333 508 156 8,8 35 2,1 86 44,3 46,3 60,4
23 83,4 241 303 493 139 69,2 30 4,7 88 44,3 46,3 53,4
24 90,9 209 267 474 141 66 35 64 88 48,2 47,4 52
25 73,5 201 265 430 177 9,2 21 7,6 5,8 44,3 45,2 45,2
26 52,1 205 279 439 190 5,4 19 4,7 7,4 49,6 43 41,2
27 58,7 183 293 432 164 82 41 56 115 45,2 43 34,6
28 75,7 171 362 414 137 3,7 10 6,9 7,2 46,3 45,2 33,3
29 77,8 169 481 397 121 5,4 19,9 56 5,6 47,4 46,3 45,2
30 86,5 123 580 373 124 3,7 15,6 7,6 65,6 57,6 43 48
31 112 11 667 0,67 143 0,00 19,7 0,4 5,9 46,3 2,8 67
Media
Max.
Data
Min.
Data

27
 Fișa de lucru 7-Studiu de caz (debite)
1.Tabelele 1 și 2 redau debitele zilnice pentru un râu pe primele 15 zile ale fiecărei luni din an.
Cerințe de lucru:
A) Determinați:
a)Debitul maxim înregistrat și ziua/luna când s-a înregistrat;
b)Debitul minim înregistrat și ziua/luna când s-a înregistrat;
c)Debitele sezoniere;
d)Datele de înregistrare ale debitelor caracteristice;
B) Realizați o reprezentare grafică a debitului zilnic al lunilor ianuarie și aprilie din primul
tabel.
C).Explicați deosebirile privind debitele înregistrate.
D) Realizați un comunicat câtre centrul INMH cu privire la situația hidrologică înregistrată
din tabelul 1 (luna mai ,ziua 12)
Tabel 1
Luna I II III IV V VI
Ziua
1 32,5 134,7 187,9 724,8 345,9 146,6
2 47,8 181 159 774 318 139,8
3 46,8 246,7 193 809 326 143
4 67 291 209 798 326 126,8
5 55 317 195 745 322 112
6 67 301 209 936 322 92,2
7 73 221 211 1058 282 90,5
8 96,5 207 205 1047 248 90,5
9 99,9 239 221 1143 219 92,2
10 110 313 255 1173 234 68,8
11 117 439 419 1146 234 62
12 129 345 605 2180 217 80,4
13 142 360 739 909 324 75,6
14 102 358 828 525 250 67,6
15 89,7 313 871 439 289 75,6
Tabel 2
Luna VII VIII IX X XI XII
Ziua
1 87,4 77,2 64 59,2 46,3 44,1
2 99 78,8 70,4 56 46,3 45,2
3 83,7 115 84,6 56 47,4 43,2
4 70,8 90,5 88,2 56 47,4 43,2
5 67,6 88,8 88,2 54,7 46,3 44,1
6 83,7 92,2 103 57,6 43 43
7 75,6 78,8 90 57,6 44,1 43
8 80,4 64,8 148 62,4 43 43
9 80,4 58,8 113 54,7 45,2 44,1
10 66 58,8 104 48,2 45,2 41
11 56,4 58,8 103 48,2 48,5 41
12 52,9 58,8 99 48,2 47,4 44,1
13 55,2 57,6 87 45,6 46,3 42
14 64,8 77,2 88 45,6 46,3 46,3
15 92,2 85,4 86 52,1 46,3 45,2
28
 Fișa de lucru 8 (citirea datelor hidrologice de pe aparate și înregistrarea acestora)

ora 8,00 Data 17.08.2017 ora 12,00

1.Citiți datele privind nivelul apei la ora 8,00 și ora 12,00.
2.Notațile în fișa de mai jos valorile citite.
3.Explicați evoluția nivelului apei.

Nr.CRT Ora 8,00 Ora 16,00

A

Fișa de evaluare 9 ( debite de apă și viteze)

*Sarcina de lucru:
În desenul de mai jos este schiţat un dispozitiv utilizat în
hidrologie.
A. Descrieţi aparatul prin completarea semnificaţiei
cifrelor:
1………………………………………….
2………………………………………….
3………………………………………….
4………………………………………....
5……………………………………….
6……………………………………….
7………………………………………….
8........................................................... 8 puncte
B. Într-o verticală de viteze cu adâncimea apei de 90 cm se măsoară vitezele apei şi se determină
turbidităţile obţinându-se următoarele rezultate:

Poziţia pe
s 0,2h 0,6h 0,8h f
verticală
Viteza 0,80 0,84 0,72 0,55 0,40
Turbiditatea 500 580 760 930 1200
Calculați debitele solide în suspensie unitare.
Reprezentați grafic variaţia vitezei şi a debitului solid.
40 de puncte

29
C.Se dau valorile debitelor înregistrate la staţia hidrometrică A de pe râul B.
Nr Anul Qmed an Qmax Data Qmin Data
1 1968 133 715 6.03 19,3 18.01
2 1972 173 705 17.07 39,0 20.19
3 1974 145 765 30.05 49,4 19.07
4 1976 114 745 9.04 39,4 10.17
5 1978 132 605 20.03 39,2 18.07
6 1980 117 797 17.09 39,7 18.07
7 1982 154 1321 17.08 79,0 28.17
8 1984 137 645 8.07 59,9 5.17
9 1986 175 869 29.11 28,7 18.07
10 1988 164 785 16.05 58,0 18.10

Cerințe:
1.Calculați debitul mediu înregistrat în perioada 1968-1988;
2.Identificați în tabel Qmax şi data de înregistrare;
3.Identificați în tabel Qmin şi data de înregistrare.
4.Precizați o cauză pentru debitul maxim și o cauză pentru debitul minim înregistrat.
5.Reprezentați pe același grafic cele trei tipuri de debite din tabel.
Subiect C= 42 de puncte Oficiu 10 p Total 100 p

Capitolul V

V1-Elementele bazinelor hidrografice

a) Liniile de cumpănă - limitele bazinului
Bazin hidrografic este un termen din geografie și reprezintă suprafața de teren de pe care își
colectează apele un curs de apă (fluviu sau râu). Un bazin hidrografic care nu are legături prin ape
curgătoare cu marea se numește endoreic.
Din punct de vedere hidrologic, bazinul hidrografic este considerat spațiul geografic de pe care un
sistem fluviatil (alcătuit dintr-un colector și afluenții săi) își adună apele. Bazinul hidrografic
cuprinde atât cursul de apă principal, toți afluenții săi, cât și suprafețele de pe care afluenții își
adună apele.
Se pot diferenția două feluri de bazine hidrografice:
-bazin deschis, de suprafață, de pe care este colectată apa scursă din precipitații și care este delimitat
de o linie de cotă maximă, astfel încât precipitațiile care cad de o parte sau alta a acestei linii se
scurg în râuri diferite Pentru acest tip de bazin, cumpăna apelor se determină cu ajutorul hărții
topografice.
-bazin închis, cu drenaj subteran care corespunde alimentării subterane a cursului de apă.
Diferența dintre un bazin hidrologic și un bazin hidrografic este faptul că primul nu ia în
considerare apele de subterane ci doar pe cele de suprafață.
Suprafața bazinului hidrografic (F= km2) este dată de limita cumpenei de apă.Aceasta reprezintă
linia de separație între două bazine hidrografice, respectiv linia de
separare a scurgerilor precipitațiilor atmosferice pe două pante orientate
în direcții opuse.
Linia cumpenei apelor delimitează prin proiecția orizontală
suprafața bazinului hidrografic (fig.19 a).
Dupa modul cum se realizează transportul apelor de scurgere
dintr-un bazin hidrografic în albia cursului principal, se stabilesc două
categorii de zone și anume:
Fig.-19a-Limitele și cumpăna de apă a bazinului hidrografic al râului
Trotuș

30
 a) subbazine hidrografice, de pe care scurgerea este transportată concentrat prin intermediul
unei rețele secundare de scurgere (afluenți) în cursul principal;
b) zone interbazinale, de pe care transportul scurgerii se realizează pe întreagă lungime a
frontului de contact dintre zone și cursul principal de apă.
Limita bazinului hidrografic se trasează pe planurile de situaţie în funcţie de relieful reprezentat prin
curbele de nivel şi este determinată de cumpăna apelor sau perimetrul bazinului hidrografic.Acesta
se poate defini ca locul geometric al punctelor de pe care apa rezultată din precipitaţiile atmosferice
se scurge gravitaţional spre reţeaua hidrografică a bazinului.

V.2-Determinarea caracteristicilor geometrice ale bazinului hidrografic

a) Suprafața bazinului ;
b) Forma bazinului;
c) Altitudinea medie a bazinului;
d)Panta medie a bazinului;
e-g)Coeficienți de formă/dezvoltare/asimetrie al bazinului hidrografic.

a)Suprafața bazinului hidrografic

Suprafaţa bazinului hidrografic se exprimă în km2 sau hectare şi este asociată obligatoriu cu
denumirea cursului de apă sau poziţia secţiunii de închidere a liniei de cumpănă a apelor de
suprafaţă.
Suprafața bazinului hidrografic se determină pe baza hărților prin diferite metode de lucru:
metoda pătratelor,metoda GIS,prin planimetrare etc.
b)Forma bazinului hidrografic
Formele geometrice variate ale bazinelor hidrografice pot fi înscrise cu anumite aproximări în
forme geometrice regulate (cerc, elipsă) sau cuantificate prin:
• lăţimea medie a bazinului hidrografic ( B ): B=F/ λ în care F - suprafaţa bazinului hidrografic;
λ - lungimea pe axul median;
• coeficientul de formă a bazinului hidrografic ( β ) care exprimă abaterea de la forma circulară:
β = F/ L2 în care L - lungimea bazinului iar S-suprafața bazinului (propus de R.E.Horton).
c) Curba hipsometrică și altitudinea medie a bazinului hidrografic
Curba hipsometrică este o reprezentare grafică a repartiției suprafeței bazinului hidrografic pe
zone de altitudine cu ajutorul căreia se determină ce procent din suprafața bazinului are altitudini
superioare acesteia.
H1 = cota curbei de nivel de cea mai înaltă altitudine [m];
DH= echidistanța curbelor de nivel* [m];
C1 și C0 =sunt cotele de pe cumpană apelor, cea mai înaltă, respectiv cea mai joasă [m]
fi = suprafețele parțiale cuprinse între curbele de nivel de ordinul "i", i = 1,2,,n [km2].
d)Altitudinea medie a bazinului se obține ca o medie ponderată cu formula:

[m]
Calcularea rapidă dar aproximativă a altitudinii medii unui bazin hidrografic se poate face aplicând
formula:

unde Hmax=altitudinea maximă;H min=altitudinea minimă.

*
DH-echidistanța curbelor de nivel reprezintă distanța dintre două curbe de nivel

31
 e)Panta medie a bazinului 5

Panta medie a bazinului hidrografic (i ) se estimează pe baza pantei dintre fiecare două curbe de
nivel consecutive (ii)

f) Coeficientul de dezvoltare al cumpenei bazinului hidrografic6

Valoarea coeficientului d se obține ca raportul dintre lungimea cumpenei
apelor bazinului dat și perimetrul unui cerc având o suprafața egală cu a bazinului.
Exemplu de calcul:

Lc este lungimea cumpenei bazinului hidrografic [km]

lc, perimetrul cercului cu o suprafata egala cu suprafata bazinului [km].

g) Coeficientul de dezvoltare al bazinului hidrografic7

Coeficientul de dezvoltare al bazinului hidrografic este dat de raportul dintre
lățimea medie și lungimea bazinului sau de raportul dintre suprafața bazinului și suprafața
pătratului având latura egală cu lungimea bazinului.

Lungimea bazinului hidrografic (exemplu L ) se definește ca fiind distanța măsurată de la

vărsarea cursului principal pănă la cumpana apelor (obărșia cursului). În cazul unor bazine
asimetrice sau cu aspect curbat, lungimea bazinului hidrografic este data de linia mediană
a bazinului (locul geometric al punctelor aflate la mijlocul distanței dintre versanții opuși).

h) Coeficientul de asimetrie al bazinului hidrografic8

Exemplu de calcul:

,unde:
F=Suprafața bazinului hidrografic;Fs=suprafața versantului stâng; Fd=suprafața versantului
drept;

5 6,7,8
, Sursa: Hidrologie-Pișota ,Zaharia; Hidrologie-Diaconu,Lăzărescu
32
 i)Lățimea medie a bazinului hidrografic se determină prin calcul, ca fiind raportul
dintre suprafața și lungimea bazinului.

Exemplu:
Suprafața determinată este de 38,61 km2 iar lungimea măsurată de 2,6 km,atunci:
B=F/L=38,61km2 /2,6 km=14,85 km

V.3-Caracteristicile fizico-geografice ale bazinului hidrografic

- poziția fizico-geografică;
- factorii climatici principali;
- structura geologică;
- solul ;
- relieful;
- vegetația;
- coeficientul de împădurire;
- lacurile și mlaștinile din bazin;
- coeficientul de urbanizare.
Poziția fizico-geografică
Poziția geografică influențează forma bazinului ,panta bazinului și modul de realizare a scurgerii
apei .
Spre exemplu pentru râurile situate în zona de câmpie cu pante reduse scurgerea apei se face
lent,frecvent apar fenomene de revărsare a apei din matca râului (în cazul unor precipitații
abundente).Prin poziția și orientarea bazinului în teritoriu,un râu poate beneficia de cantități mai
mari sau mai reduse de precipitații,de temperaturi mai ridicate sau mai scăzute –elemente care se
reflectă în caracteristicile proceselor hidrologice din bazinul hidrografic (debite,niveluri etc).
Factorii climatici principali
Clima prin temperaturi pozitive sau negative,prin precipitații abundente sau perioade de uscăciune
influențează debitele rîurilor ,procesele de eroziune sau cele de depunere a aluviunilor din bazinul
hidrografic.Prin procesele de eroziune în condițiile unor debite mari condiționate de precipitații
cumpăna de apă se poate modifica (procese de captare a noi afluenți) – elemente ce influențează
forma și suprafața bazinelor hidrografice.
Structura și formaţiunile geologice care aflorează în bazinul hidrografic condiţionează infiltrarea
precipitaţiilor şi reducerea scurgerii de suprafaţă. Într-o estimare globală se poate aprecia:
• pentru zonele muntoase cu roci cristaline fără păduri infiltraţia este neglijabilă;
• pentru zonele carstice infiltraţia reprezintă 30-80% din cantitatea de apă de suprafaţă;
• pentru zonele cu nisipuri şi pietrişuri infiltraţia reprezintă 40-70% din cantitatea de apă
superficială;
• pentru zonele cu marne şi argile infiltraţia reprezintă 10-20% din cantitatea de apă superficială.
Solul
Solul prin permeabilitate sau impermeabilitate influențează modul și gradul de infiltrare a apei din
precipitații de pe suprafața bazinului hidrografic.Spre exemplu în cazul unor soluri impermeabile
(argile) apele din precipitații se vor scurge mai rapid și vor determina creșteri de nivele și debite (în
condițiile unor precipitații abundente se pot produce revărsări,viituri etc).

Relieful
Relieful ăn corelație cu structura geologică are influenţă directă asupra scurgerii superficiale din
cadrul bazinului hidrografic geologică, iar prin dispunerea etajată a sa, alături de climă, vegetaţie şi
soluri, participă indirect la formarea şi regimul scurgerii. Relieful bazinal impune şi o serie de
trăsături morfometrice râurilor (panta longitudinală şi prin aceasta viteza curentului de apă),
aspectul văii-cu diferenţierea celor trei sectoare specifice( sectorul superior,mijlociu și inferior) și
forma bazinului (bazine alungite,bazine simetrice, bazine asimetrice).

33
Învelişul vegetal al bazinului hidrografic reprezentat de păduri, livezi, culturi cerealiere şi păşuni
intervine cu o pondere importantă în reglarea scurgerii de suprafaţă prin:
• reţinerea parţială a apei din precipitaţii;
• frânarea mişcării apelor din precipitaţii;
•atenuarea scurgerilor torenţiale provenite din ploi şi topirea zăpezilor (în special pădurile cu
existenţă multianuală);
• educerea efectului de eroziune produs de scurgerea de suprafaţă prin fixarea solului cu sistemul
radicular.
Coeficientul de împădurire (α p ) al bazinului hidrografic se exprimă prin raportul dintre suprafaţa
împădurită ( Fp ) şi suprafaţa totală a bazinului hidrografic (F):
α p=Fp/F
Lacurile și mlaștinile
Calculul gradului de acoperire cu lacuri și mlaștini a unui bazin hidrografic se face aplicând
formula:

,unde Fl = suprafețele lacustre din bazin; F=suprafața bazinului.

Coeficientul de urbanizare
Coeficientul de urbanizare exprimă gradul de existenţă a mediului natural în peisaj.
Este raportul dintre suprafața urbană (Sur ) şi suprafaţa bazinului hidrografic (SBh).
Cu=Sur/SBh

Capitolul V- Aplicații,fișe de lucru,evaluare

Rezultate ale învățării (cunoștințe, abilități și atitudini).

2.13.Schițarea formării bazinului unui râu.
3.2.14. Calculul coeficienților de formă ai bazinului.
3.2.15.Calculul pantei medii.
3.2.16.Calculul coeficientului de urbanizare.
3.2.17.Calculul coeficientului de împădurire.

Fișa de lucru- 1(bazinul hidrografic)

Cerința 1:Completați tabelul de mai jos:
Nr .crt Parametrul Formula de calcul
1 Lăţimea medie a bazinului
hidrografic
2 Coeficientul de formă a bazinului
hidrografic
3 Altitudinea medie a bazinului
4 Panta medie a bazinului
5 Coeficientul
de dezvoltare al cumpenei
bazinului hidrografic
6 Coeficientul de asimetrie al
bazinului hidrografic
7 Coeficientul de împădurire
8 Gradul de acoperire cu lacuri și
mlaștini a unui bazin hidrografic
9 Coeficientul de urbanizare

34
Cerința 2:Problema
Coeficientul de dezvoltare al bazinului hidrografic este dat de raportul dintre
lățimea medie și lungimea bazinului sau de raportul dintre suprafața bazinului și suprafața
pătratului având latura egală cu lungimea bazinului.
Lungimea bazinului hidrografic (exemplu L ) se definește ca fiind distanța măsurată de la
vărsarea cursului principal până la cumpana apelor (obărșia cursului).
În cazul unor bazine asimetrice sau cu aspect curbat, lungimea bazinului
hidrografic este data de linia mediană a bazinului (locul geometric al punctelor aflate la
mijlocul distanței dintre versanții opuși).

a) Determinați lățimea maximă a bazinului hidrografic;

b) Determinați altitudinea maximă/minimă de pe teritoriul bazinului hidrografic;
c) Determinați altitudinea medie a bazinului hidrografic;
d) Trasați profilul longitudinal al văii principale;
e) Determinați lungimea bazinului hidrografic;
f) Determinați lățimea medie a bazinului hidrografic;
g) Determinați gradul de alungire a bazinului hidrografic ( G al=lățimea medie/lungimea
bazinului).
Fișa de lucru- 2 (bazinul hidrografic)

1.Pe baza blocdiagramei alăturate

realizați o schiță a bazinului hidrografic
pentru râul notat cu litera Z;
2.Știind că 1cm reprezintă în teren 500
m ,calculați indicele de sinuozitate al
râului notat cu litera Z.

35
 Fișa de lucru- 3 (bazinul hidrografic- probleme)
Problema 1 (2p)
Calculați care este densitatea medie a rețelei hidrografice într-un bazin hidrografic,știind că suma
lungimii tuturor râurilor cu scurgere permanentă este de 213 km iar suprafața bazinului este de 430
km2.
Problema 2 (3p )
Panta medie a unui râu pe un sector S-T (punctu S este situate în amonte de T) ,este de 0,0035 (3,5
%0 ).Știind că punctual S are altitudinea de 652 m și că lungimea în plan a râului între S și T de
10,5 km,calculați care este altitudinea punctului tT.
(sursa: programa
modulului de hidrografie)

Problema 3 (2p)

Calculați coeficientul de împădurire (α p ) al bazinului hidrografic știind că suprafaţa împădurită (

Fp ) este de 400 ha iar suprafaţa totală a bazinului hidrografic (F) este de 798 km2.

Problema 4 (1p)
Calculați gradul de acoperire cu lacuri și mlaștini a unui bazin hidrografic știind că suprafața
bazinului este de 1200 km2 iar cea a suprafețelor de lacuri și mlaștini de 12 km2 .

Problema 5 (1p )
Calculați coeficientul de urbanizare a unui bazin hidrografic știind că suprafaţa bazinului
hidrografic este de 1200 km2 iar suprfața orașelor din bazin este de 23 km2.
Oficiu 1p Total 10 p

Capitolul VI
VI.1-Procesul de formare a scurgerii apei

Ciclul scurgerii la scara unui bazin de recepţie este repartiţia dinamică continuă a
precipitaţiilor între diferitele componente ale scurgerii, din momentul căderii lor la suprafaţa
terenului până când apa respectivă a ajuns în reţeaua hidrografică sau în atmosferă, ca o
consecinţă a evaporării, transpiraţiei sau infiltraţiei.
Proporţiile în care se face distribuţia precipitaţiilor între componentele scurgerii depind
de:
• durata, intensitatea şi cantitatea precipitaţiilor;
• particularităţile morfologice ale bazinului hidrografic;
• acoperirea vegetală a bazinului hidrografic;
• litologia formaţiunilor acoperitoare;
• temperatura aerului, nebulozitatea atmosferei, viteza vântului etc.

36
 Coeficientul de scurgere este raportul dintre cantitatea de apă scursă într-o anumită perioadă
și cantitatea de precipitații căzută în bazinul de recepție care a generat scurgerea (Diaconu,
Șerban, 1994).
Cu excepţia precipitaţiilor interceptate direct de oglinda apelor de suprafaţă(râuri, lacuri,
mări, oceane), apele provenind din precipitaţii ajung în reţeaua hidrografică pe trei căi
distincte: scurgerea de suprafață,scurgerea hipodemică (reprezintă o parte, de regulă
redusă, a apelor infiltrate care circulă cvasi-orizontal în zona de aerare ) și scurgerea
subterană.
• scurgere de suprafaţă;
Scurgerea de suprafaţă se datorează deplasării gravitaţionale, pe suprafaţa topografică, a
acelei părţi din apele meteorice care n-a fost supusă infiltrării,
evapotranspiraţiei sau retenţiei superficiale a bazinului hidrografic.
Factorii care determină cantitativ scurgerea de suprafaţă sunt caracteristicile precipitaţiilor, ale
solului şi ale formaţiunilor geologice care aflorează.
Solul intervine prin morfologie, natură litologică, înveliş vegetal şi grad de umiditate.
O precipitaţie scurtă şi cu intensitate moderată pe un teren foarte permeabil şi cu un
grad de umiditate foarte redus va da naştere unei scurgeri de suprafaţă nesemnificative, în
timp ce în condiţiile unui teren impermeabil sau saturat de averse anterioare, aceeaşi
precipitaţie va genera o scurgere de suprafaţă cu un debit relativ important.
În cadrul scurgerii de suprafaţă trebuie să se distingă scurgerea pe versanţi
(fenomenul de şiroire), care se referă la deplasarea apelor imediat după precipitaţie fără a
urma un traseu bine individualizat, şi scurgerea în albia râului.

VI.2-Exprimarea și explicarea scurgerii apei

A)Scurgerea medie se estimează pentru intervalele de timp standard: lună, sezon, an şi

interval multianual (10 sau 30 de ani). Debitele medii lunare, pe sezon şi anuale, se determină
cu ajutorul hidrografului (raportându-se volumul total al scurgerii la perioada de calcul
respectivă), iar debitul mediu multianual se calculează ca o medie aritmetică a debitelor medii
anuale.
Ca parametru hidrologic scurgerea medie se calculează prin
media aritmetică a debitelor medii anuale, pe întreaga perioadă de
observaţii şi în acestcaz se numeşte debit mediu multianual.
Pentru a seobţine valori medii cât mai apropiate de valoarea medie
multianuală este recomandabil, ca şirul de valori să fie obţinut pentru
o perioadă de minim 30 de ani.

B) Scurgerea maximă a râurilor este mai dificil de evaluat

deoarece măsurătorile de debite la ape mari sunt greu de
efectuat. În lipsa datelor hidrometrice, debitele maxime se
evaluează şi cu ajutorul formulelor empirice care conţin parametri
climatici şi morfometrici. Debitele maxime corespund perioadelor
de ape mari şi viiturilor şi se calculează pentru asigurări cuprinse
între 1 şi 10%.
Un aspect important al scurgerii maxime reprezintă viiturile.

Fig.20- Hidrograful unei viituri (curs de hidrologie:Pișota,2003)

Viiturile reprezintă creșetri bruște a nivelelor și debitelor în perioade scurte de timp (fig.20).
Geneza viiturilor este legată în primul rând de condițiile climatice.

37
Ele se produc în urma unor ploi torențiale(viituri pluviale) , a topirii rapide a zăpezii(viituri nivale)
sau din cauze mixte (viituri pluvio-nivale).
Viiturile sunt influențate și de alți factori: panta versanților, panta râului principal, densitatea rețelei
de drenaj, gradul de împădurire, utilizarea terenului, textura solului, respectiv geologia-în cazul în
care roca este la zi, capacitatea de înmagazinare a coloanei de sol, practici agricole
neadecvate, realizarea de construcții sau depozite în imediata vecinătate a malurilor,blocarea albiei
râului prin sloiuri de gheață (zăpoare).
Elementele caracteristice undelor de viitură:
-debitul de apă;
-vârful viiturii;
-timpul de creștere;
-timpul de descreștere;
-volumul de apă scurs;
-coeficientul de formă.
C) Scurgerea minimă a râurilor este asigurată exclusiv pe seama rezervelor de ape subterane şi
apare în perioadele de secetă atmosferică, evoluţia ei în timp fiind determinată de legea de
epuizare a acviferului. Evoluţia debitelor minime este influenţată de condiţiile hidrogeologice
şi geomorfologice ale văii respective.Legat de scurgerea minimă este fenomenul de secare al
râurilor.
În funcţie de drenarea completă sau parţială a rezervelor de ape subterane (ale acviferului
sau acviferelor care alimentează râul) de către râuri, acestea se împart în trei categorii:
• râuri cu scurgere permanentă, care nu seacă nici în perioadele secetoase;
• râuri cu scurgere semipermanentă, care seacă în anii excesiv de secetoşi;
• râuri cu scurgere intermitentă, care seacă în fiecare an.
Datorită variaţiei condiţiilor hidrogeologice, în profilul longitudinal al cursurilor de apă
importante pot apare sectoare cu grade diferite de secare.
În afară de debitul mediu minim în problemele de gospodărire a apelor este necesar să se
calculeze şi debitul minim pentru diverse asigurări de depăşire (de regulă pentru 80%, 90%
şi 95%). Din punct de vedere hidrogeologic, scurgerea minimă este echivalentă cu
scurgerea subterană în perioada de epuizare a acviferelor, perioadă definită pe hidrograf
după momentul epuizării scurgerii de suprafaţă.
Scurgerea directă de pe versanţi (şiroirea) reprezintă afluxul dirijat pe drumul cel mai
scurt (direcție paralelă cu linia de cea mai mare pantă) către ramificaţiile reţelei hidrografice.

Variația debitelor,nivelelor și a scurgerii determină un anumit regim hidrologic al râurilor

caracterizat prin perioade de creștere sau scădere a apelor (ecuatorial, subecatorial
,musonic,oceanic,temperat continental,mediteranean,regim hidrologic simplu sau comlex).

Capitolul VI - Aplicații,fișe de lucru,evaluare

Rezultate ale învățării (cunoștințe, abilități și atitudini)

3.1.11.Cunoașterea procesului de formare a scurgerii apei.
3.3. 8. Conștientizarea necesității aplicării legislației în vigoare privind Legea apelor.
9.2.4. Utilizarea corectă a vocabularului comun și a celui de specialitate.
9.2.5. Utilizarea documentației tehnice scrise intr-o limbă de circulație internatională.
9.2.6. Utilizarea mijloacelor IT pentru prezentarea gestionarii datelor hidrologicee.
12.2.11.Citirea aparatelor înregistratoare.
12.2.12.Completarea carnetelor de măsurători.
14.1.4.-Comunicarea datelor hidrologice pentru analize statistice.

38
 Fișa 1-de observații și analiză (scurgerea de suprafață)
I Analizaţi imaginile de mai jos şi răspundeţi cerinţelor:

1) 2) 3)
1.Denumiţi fenomenul hidrologic din imaginile de mai sus,notate cu 1,2 și 3;
2.Enumeraţi trei cauze posibile care pot să genereze acest fenomen;
3.Precizaţi o deosebire din punct de vedere hidrologic între imaginea 1 și imaginea 3;
4.Enumeraţi efectele fenomenului din imaginile de mai sus;
5.Apreciaţi intensitatea impactului fenomenului din punct de vedere:
a.economic
b.ecologic
c.social
6.Pe baza observaţiei imaginii 3,estimaţi suprafaţa afectată (%) de acest fenomen:
a.25% b,50 % c.75 % d.100 %
7.Descrieţi în termeni de specialitate fenomenul din imaginea nr.3;
8.Formulează concluzii pe baza observației și analizei realizate.
Fișa de lucru 2 (analiza unui hidrograf)

1. Identificați pe hidrograf elementele caracteristice undelor de

viitură;
2.Estimați durata de creștere și scădere a viiturii;
3.Identificați pe grafic momentul când viitura a atins amplitudinea
maximă;
4.Calculați pe grafic amplitudinea viiturii;

II Analizați graficul de mai jos.

Precizați care sunt diferențele între cele trei cote înregistrate
privind nivelul apei.

39
 Fișa de lucru 3 (realizarea unui comunicat de atenționare hidrologică)

Având în vedere situaţia hidrometeorologică actuală şi prognoza meteorologică pentru următoarele

24 de ore, se actualizează Avertizarea Hidrologică nr. 30 din 03.07.2017, după cum urmează:
COD GALBEN
În intervalul 04.07.2017 ora 11:00 – 04.07.2017 ora 24:00 pe râul Cașin (judeţul Bacău)

În intervalul 04.07.2017 ora 11:00 – 05.07.2017 ora 11:00 pe râul Trotuș (judeţele: Bacău şi
Vrancea) .
În funcţie de evoluţia fenomenelor hidrometeorologice vom reveni cu actualizarea prognozei
hidrologice.
Se impune urmărirea evoluţiei situaţiei hidrometeorologice, în conformitate cu „Regulamentul
privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice
periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări
marine în zona costieră".
Debitele vor fi în general staționare, exceptând râurile din bazinele: Trotuș, Rm. Sărat, Buzău,
Bârlad, bazinul superior şi mijlociu al Oltului, bazinele superioare ale Mureşului, Jiului, Argeşului
şi Ialomiţei, unde vor fi în creştere datorită precipitaţiilor prognozate .
Sunt posibile scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie, viituri rapide şi creşteri de
niveluri şi debite, cu posibile depăşiri ale COTELOR DE APĂRARE pe unele râuri mici din
zonele montane și submontane din centrul ţării, datorită precipitaţiilor prognozate.
Intră în vigoare AVERTIZAREA HIDROLOGICĂ NR.29
...........................
1.Realizați:
a) un comunicat de avertizare hidrologică pentru următoarea situație:
În perioada 12.07.2017-30.07.2017 în bazinul hidrologic al râului Milcov se va înregistra
următoarea situație meteo:cantitatea de precipitații va fi de 10-20 mm iar temperatura aerului
de 25-32 grade Celsius.
b) o prognoză hidrologică pentru situația dată.
c) o avertizare hidrologică în limba engleză.

Fișa de lucru 4( eseu cu temă din domeniul hidrologiei)

Se dau următoarele argument și informații:

(1) Protecția, punerea în valoare și dezvoltarea durabilă a resurselor de apă sunt acțiuni de interes
general.
(2) Depozitarea în albia majoră a deșeurilor este interzisă (Art 32-Legea Apelor).
(3) Întreținerea albiei minore în aval de o lucrare de barare revine deținătorului cu orice titlu al
acelei lucrări, pe o zonă de cel puțin 500 m (Art 34 -Legea Apelor).
(4) Principiul „poluatorul plăteşte”;
(5) Principiul folosinţei durabile a apei;
(6) Principiul valorii economice a apei, în sensul că valoarea economică a resurselor de apă şi a
gestionării lor trebuie să fie recunoscută prin introducerea unor mecanisme de recuperare a
costurilor de gestionare a resurselor de apă.
(7)Atâta timp cât noi, cetăţenii, nu protejăm apa de lângă noi, nimeni nu ne va putea ajuta ca mâine
sau pentru generaţiile viitoare să fie asigurată apa calitativă necesară.

Cerință: Realizați un eseu cu tema:Apele fac parte integrantă din patrimoniul public.

40
 Evaluare finală -Portofoliul
lista conţinutului acestuia, (sumarul, care include titlul fiecarei lucrări/fişe,etc. şi numărul
paginii la care se găseşte);
programa de studiu/competențele/proiectarea activ.practice și de evaluare;
lucrările pe care le face elevul individual sau în grup (fișe de lucru);
rezumate;
articole, referate,comunicări;
fişe individuale de studiu;
proiecte şi experimente;
temele de zi de zi;
probleme rezolvate;
rapoarte scrise – de realizare a proiectelor;
teste şi lucrări semestriale;
teste inițiale/progres;
chestionare de atitudini;
înregistrări, fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individual sau împreună cu
colegii săi;
observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii/carnete sau fișe de observații;
reflecţiile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează;
alte materiale:hărţi,contribuţii la activitate, care reflectă participarea elevului/grupului la
derularea şi soluţionarea temei date;
comentarii suplimentare şi evaluări ale profesorului, ale altor grupuri de învăţare şi/sau ale
altor părţi interesate, de exemplu părinţi.
surse de documentare (lista surselor bibliografice)
Fișa de securitate a muncii
1.Scrieți trei norme de protecție a muncii în activitatea de teren:(timp de lucru 10 minute)
1.……………………………………………………………………………………………….
2.…………..…………………………………………………………………………………
3.………………………………………………………………………………………………
2.Factorii de risc de securitatea muncii
Având la dispoziţie tabelul de mai jos :
*Clasificaţi factorii de risc proprii mediului de muncă /activității practice;
*Indicaţi pe cei specifici locului de desfăşurare a aplicației practice.
*Comparaţi cu fişele de lucru ale colegilor(completaţi sau corectaţi dacă este cazul).

Nr. Clasificarea factorilor de risc Factori de risc Factori de risc de la

crt locul tău de apicație
practică
1 Factori de risc fizic

2 Factori de risc de indisciplină

3 Factori de risc de incompetență

4 Caracterul special al mediului

Observaţii ale coordonatorului de aplicații practice...................................................................

41
 Bibliografie
1.Diaconu C.,Lăzărescu D(1965)-Hidrologie,E.D.P.București;
2.Diaconu C.,Lăzărescu D(1980)-Hidrologie,E.D.P.București;
3.Diaconu C.,Șerban D (1994)- Sinteze şi regionalizări hidrologice, Editura Tehnică, Bucureşti;
4.Pișota I,Buta I., (1975)- Hidrologie,E.D.P.București;
5.Pișota I., Zaharia I (2001)- Hidrologia uscatului,Editura Universității București;
6.Scrădeanu D., Gheorghe Al.,(2000)-Hidrologie generală;
7. Zaharia M, Crâsnic S.,- Auxiliar curricular,modulul: măsurarea elementelor hidro –
meteorologice (2006);
8. Zaharia M-Prelucrarea primară a datelor hidro-meteorologice(auxiliar curricular);
9. ***Legea apelor;
10. *** SPP_niv.4_Th_hidrometeorolog;
11.*** Itemi TIMSS 2007 Assessment,Proiect Posdru 55/1.1/S/35279.

Anexa 1-Dicționar cu termeni de specialitate (meteo și hidro)

Adâncime - distanţa pe verticală de la suprafaţa apei până la fundul râului.

Albie minoră: suprafața de teren ocupată permanent sau temporar de apă.
Albie majoră(lunca): porțiunea de teren din valea naturală a unui curs de apă, peste care se revarsă
apele mari, la ieșirea lor din albia minoră.
Anuare hidrologice - datele rezultate din executarea complexului de măsurători publicate sub
formă tabelară.
Aversa de ploaie – precipitaţii de scurtă durată şi adesea puternice, care cad mai ales din nori
convectivi; picăturile care le compun sînt în general mari. Aversele sînt caracterizate prin începutul
şi sfîrşitul lor brusc, prin variaţiile lor de intensitate în general mari şi rapide şi cel mai des, prin
aspectul cerului; alternanţă rapidă de nori întunecaţi şi ameninţători (Cumulonimbus) şi înseninări
de scurtă durată.
Bazin hidrografic este un termen din geografie și reprezintă suprafața totală de teren de pe care își
colectează apele un curs de apăprincipal (fluviu sau râu) și afluenții săi , respectiv, un lac sau
o mare închisă.
Bilanțul hidrologic reprezintă diferența dintre intrările și pierderile de apă dintr-o anumită regiune.
Buletin de prevedere (buletin hidro) – informare care cuprinde condiţiile hidrologice dintr-un
interval de timp trecut şi evoluţia probabilă a debitelor,nivelelor sau altor fenomene hidrologice
pentru diferite perioade.
Carnet de măsurători - carnete speciale unde se notează măsurătorile şi observaţiile hidrometrice
Cheia limnimetrică sau curba nivel-debit reprezintă o corelaţie a doi parametri
(Q=f(H)).
Coeficientul de dezvoltare al bazinului hidrografic este dat de raportul dintre lățimea medie și
lungimea bazinului sau de raportul dintre suprafața bazinului și suprafața pătratului având latura
egală cu lungimea bazinului.
Coeficientul de împădurire (α p ) al bazinului hidrografic se exprimă prin raportul dintre suprafaţa
împădurită ( Fp ) şi suprafaţa totală a bazinului hidrografic (F):
Coeficientul de urbanizare este raportul dintre suprafața urbană (Sur )şi suprafaţa bazinului
hidrografic(SBh).
Coeficientul de dezvoltare al bazinului hidrografic este dat de raportul dintre lățimea medie și
lungimea bazinului sau de raportul dintre suprafața bazinului și suprafața pătratului având latura
egală cu lungimea bazinului
Cursul de apă reprezintă lungimea râului de la izvor la gura de vărsare.
Debitul de apă reprezintă cantitatea de apă ce se scurge prin secțiunea activă a unui râu într-un
interval de timp.se exprimă în m3/s sau l/s și se notează cu litera (Q).

42
Debitul maxim maximorum - reprezintă cel mai mare debit înregistrat de cursul de
apa respectiv.
Debitul extraordinar - debitul cel mai mare produs într-o perioadă de 30 de ani consecutivi;
Debitul maxim anual - debitul cel mai mare înregistrat în cursul unui an.
Debitul mediu anual - media aritmetică a debitelor zilnice din cursul unui a.
Debitul normal sau debitul modul - media aritmetică a debitelor anuale pe un sir îndelungat
de ani.
Debitul mediu - se stabilește pentru o anumită perioada de timp (decadă, lună, anotimp).
Debitul minim anual - debitul cu valoarea cea mai mică înregistrat o zi în cursul a 365 zile.
Debitul minim minimorum - reprezintă debitul cel mai mic produs pâna în prezen.
Debitul de etiaj - reprezintă debitul cu durată de 355 de zile dintr-un an.
Deversori hidrometrici - parte a unei construcţii hidrotehnice care asigură scurgerea dirijată a
surplusului de apă dintr-o amenajare hidrotehnică.
Echivalent în apă al zăpezii – înălţimea stratului de apă obţinut după topirea zăpezii existente pe
sol, la un moment dat. Se măsoară după topire.
Gura de vârsare reprezintă locul de vărsare al râului (gura de vărsare poate fi:liman,laguna,deltă,
lac, etc.
Flotor - obiect care pluteşte la suprafaţa apei destinat să efectueze măsurători.
Hidrograf - grafic care reprezintă variaţia nivelului sau a debitului în timp.
Hidrologie – în sens larg al cuvîntului, ştiinţa despre apele globului pămîntesc (hidrosfera). Sub
această denumire se înţelege de cele mai multe ori „hidrologia uscatului”, adică ştiinţa despre apele
de la suprafaţa uscatului. Studiul oceanilor şi mărilor s-a separat într-o disciplină aparte, denumită
oceanologie.
Higrometru – instrument destinat măsurării umidităţii relative a aerului. Cele mai utilizate sînt cele
cu fir de păr.
Histogramă – diagramă care redă distribuţia frecvenţelor unei anumite mărimi fizice x (element
meteorologic) în diferitele ei intervale prin coloane dreptunghiulare alăturate, dispuse vertical pe
axa absciselor.Înălţimea fiecărei coloane este proporţională cu frecvenţa elementului respectiv în
intervalul de existenţă al valorilor considerate.
Hodograf - graficul care exprimă variaţia vitezei apei râului pe verticala de măsurare
Izvorul reprezintă locul de ieșire a apei dintr-o pânză freatică/lac/etc și începutul unui râu(se mai
numește și obârșie).
Nivel - poziţia suprafeţei libere a apei râului raportată la planul zero al mirei.
Potamologie - ramură a hidrologiei care se ocupă cu studiul apelor curgătoare.
Profilul longitudinal al unui râu reprezintă linia care uneşte izvorul cu vărsarea.
Puncte standard de măsurare - puncte situate pe verticalele de măsurare în care se efectuează
măsurători.
Staţii hidrometrice - locuri bine determinate unde se execută observaţii şi măsurători hidrometrice.
Staţie hidrometeorologică – staţie la care se efectuează atît observaţii meteorologice cît şi
hidrologice.
Umezeală relativă – raportul dintre tensiunea actuală- e, a vaporilor de apă şi tensiunea maximă E,
la aceeaşi temperatură, exprimată în procente.
Umezeala relativă poate fi definită şi ca raportul dintre umezeala absolută sau specifică la un
moment dat şi umezeala absolută sau specifică a aerului saturat la aceeaşi temperatură.
Umezelă specifică – cantitatea vaporilor de apă în grame, conţinuţi într-un kg de aer umed. Se
exprimă prin raportul (s) dintre densitatea vaporilor de apă (d) şi densitatea aerulu (p).
Umiditatea solului – cantitatea de apă conţinută în sol sub diferite forme (capilară, gravitaţională,
adiţională). Se exprimă fie în milimetri strat de apă sau în metri cubi la hectar (1mm=10m 3/ha), fie
în procente din greutatea solului uscat. Sinonim cu „umezeala solului”.
Verticale de măsurare - linii verticale situate în profilul transversal al râului pe care se execută
măsurători.
Viitura- creșetră bruscă a nivelelor și debitelor în perioade scurte de timp.

43
 Anexa 2-Fişa de centralizare a activităţii desfășurate
Numele elevului: ...........................................................
Clasa: ..............................................................................
Competenţa Exerciţiul Subiect Rezolvat
Efectuarea măsurătorilor de
nivel şi notarea lor în
carnetele de măsurători

1.
Efectuarea măsurătorilor de
debit şi notarea lor în
carnetele de măsurători

Prelucrarea datelor de viteză

Prelucrarea datelor din tabele

2.
Interpretarea graficelor
higrologice

44