LUCRAREA 3 - 4

STUDIUL CATEGORIILOR ECONOMICE DE PLANTE DIN

STRUCTURA FITOCENOZELOR

Scopul lucrarii< Familiarizarea studenţilor cu principalele

categorii economice de plante (furajere, alimentare, medicinale,
melifere, industriale, decorative, toxice), cu modul de reprezentare
a spectrelor economice ale fitocenozelor analizate şi calcularea
fitomasei (masei verzi şi uscate) principalelor specii din fitocenoze,
în vederea estimării potenţialului productiv al fitocenozei în
ansamblul ei şi al componentelor sale vegetale.
Locul desfăşurării< Teren (Valea Aurie) şi laborator.
Materiale necesare< caiet, rechizite de scris, determinatoare de
plante, lupă, ramă metrică, ruletă, cântar dinamometric,pungi
plastic, seceră sau foarfecă de tuns iarba, balanţă de laborator,
etuvă.
Mod de desfăşurare< Fiecare echipă de 2-3 studenţi va alege
câte o suprafaţă de 1m2 din cadrul unei fitocenoze de pajişte şi va
secera sau va tăia vegetaţia (cu secera sau foarfeca) la nivelul
solului, obţinându-se astfel producţia primară netă momentană sau
aşa-zisa recoltă supraterană. Recolta de pe fiecare metru pătrat se
pune într-o pungă de plastic şi se cântăreşte pe loc cu cântarul
dinamometric (în scurt timp în laborator ea se va cântari mai exact
cu balanţa). Se face media cântăririlor şi se află fitomasa verde
medie pe metru pătrat care înmulţită cu 10000 dă recolta la hectar.
Echipele repetă apoi experimentul într-o alta fitocenoză. Pe baza
releveelor făcute în fitocenoze în lucrările 1, 2 şi 3, studenţii
cunosc abundenţa-dominanţa speciilor (recoltările se fac exact din
suprafeţele de probă ale releveelor) şi pot calcula procentele de
participare la edificarea fitocenozei de către o serie de specii
furajere, alimentare, medicinale, industriale, toxice, ş.a.. Acest
procent corelat fitomasei totale evidenţiază cantitatea de masă
verde a fiecărei specii. Dacă dorim să cunoaştem cantitatea de fân
sau masa uscată vegetală, introducem recolta în etuvă şi o
deshidratăm. Se calculează astfel, sau cel puţin se estimează,
cantitatea de plante medicinale, alimentare, tinctoriale, etc. care se
poate recolta dintr-o anumită fitocenoză la un anumit moment.
Această tehnică este de mare importanţă şi pentru prognozele
economice, dând indicii despre potenţialul productiv al
fitocenozelor în diverse categorii de plante. Ea are la bază
interpretarea unui indice fitocenologic cantitativ, respectiv
abundenţa-dominanţa. AD redând sintetic atât numărul de indivizi
(densitatea) cât şi volumul ocupat de aceştia> este un indice cu
care se poate calcula, deci, fitomasa speciilor care compun
fitocenoza. Presupunând că pe trei suprafeţe de câte 1m2
analizate fitomasa a cântărit 1,400 kg, 1,500 kg şi respectiv 1,200
kg, rezultă o medie de 1,370 kg/m2, adică 13700 kg/ha. Specia
edificatoare a acestei fitocenoze este iarba câmpului (Agrostis
stolonifera) care are AD 4, adică participă la formarea fitocenozei
(ce acoperă solul în proporţie de 100%) în procent mediu de
62,5%. Din totalul de 13700 kg/ha masă verde 62,5% reprezintă
8562,5 kg/ha (fitomasa verde a speciei Agrostis stolonifera, o
foarte bună plantă furajeră). Tot astfel se poate calcula -spre
exemplu- cantitatea în care poate fi recoltată dintr-o fitocenoză o
plantă medicinală la care se valorifică partea supraterană (herba).
Astfel în releveul nostru figurează pătlagina (Plantago media) cu
AD 1. Folium plantaginis are proprietati emoliente, laxative,
astringente, cicatrizante şi hemostatice. AD acestei specii
însemnând un procent de participare de 5,5%, semnifică faptul că
din această fitocenoză se pot recolta 753,5 kg/ha pătlagină
proaspată. În mod asemănător se poate estima cantitatea de
diverse alte plante utile din flora spontană, aflate într-o fitocenoză
(specii alimentar-condimentare şi aromatice, tinctoriale şi tanante,
etc.) sau plante toxice.
Consideraţii teoretice (ap. I. Pop, 1982, pag. 131-133)<
Plantele spontane şi subspontane cu importanţă economică
pot fi grupate în următoarele 7 categorii (cu mai multe
subdiviziuni)< alimentare, furajere, melifere, medicinale, toxice,
industriale şi decorative.
Plantele alimentare (Al.) se subdivid în funcţie de utilizările
şi proprietăţile lor în următoarele 3 grupe< culinare (Al. cu), folosite
proaspete, conservate sau sub formă de diferite preparate>
aromatice şi condimentare (Al. ar), care adăugate dau gust şi
aromă plăcută alimentelor şi băuturilor> oleaginoase (Al. ol), din
seminţele sau fructele cărora se obţin uleiuri vegetale, care pot fi
întrebuinţate atât în alimentaţie cât şi în diverse ramuri industriale.
Dintre grupele de plante alimentare menţionate, cele mai
numeroase sunt speciile folosite în scop culinar.
Plantele furajere (Fr.) din flora spontană, importante pentru
zootehnie, sunt grupate calitativ în specii cu valoare nutritivă foarte
bună (Fr. 4), bună (Fr. 3), mediocră (Fr. 2) şi slabă (Fr. 1).
Plantele melifere (Me), cu evidente implicaţii în apicultură,
ca importante surse de polen, nectar şi mană, sunt vitale pentru
albine, din care ele creează miere şi ceară, produse valorificate de
om încă din cele mai vechi timpuri. Acestea sunt distribuite în
urmatoarele 4 grupe< cu pondere economico-apicolă foarte mare
(Me. 4), mare (Me. 3), mediocră (Me. 2) şi mică (Me. 1).
Plantele medicinale (Md.) sunt valorificate în marea lor
majoritate de practica terapeutică, ca având efecte curative
remarcabile.
Plantele toxice (Tx.) conţin alcaloizi şi alte substanţe care
dereglează funcţiile organismului animal şi uman, putând provoca
în unele cazuri chiar moartea. Unele plante toxice pot aparţine la
două sau mai multe categorii economice (Al., Me., Md., In.), legate
fiind mai frecvent de grupa speciilor medicinale. Se cunosc şi
cazuri în care unele plante furajere (speciile de Trifolium,
Medicago, Glyceria, ş.a.) cu valoare nutritivă ridicată, sunt toxice în
stadiu verde, iar uscate ca fân sunt considerate calitativ ca foarte
bune şi bune. Cunoaşterea plantelor toxice din flora şi vegetaţia
spontană este necesară pentru a putea preveni otrăvirea
animalelor şi a omului, care în anumite împrejurări poate cauza
moartea.
Categoria plantelor industriale (In.) prezintă un deosebit
interes practic, fiind întrebuinţate în diferite ramuri ale economiei.
Industria lemnului (In. lm) valorifică materialul lemnos de la 50
specii de arbori în întreprinderile de construcţii, în fabricile de
mobilă, de chibrituri, de ambalaje, cât şi în locuinţe drept
combustibil. Industria casnică (In. ca) foloseşte ca materie primă
specii de plante lemnoase şi ierboase, cu organe vegetative
(tulpini, ramuri) elastice şi trainice, care servesc atât la
confecţionarea prin împletit a unor obiecte utile (coşuri, mese,
scaune, rogojini, etc.) sau la legat, cât şi la producerea fibrelor
obţinute din specii spontane, pentru fabricarea unor pânzeturi,
ţesături, frânghii. Ele pot fi utile şi în tapiţerie. Industria chimică (In.
ch) valorifică unele substanţe organice cum sunt răşinile,
gudroanele, gutaperca, ş.a. extrase din diferite specii de plante.
Industria celulozei şi hârtiei (In. cl) foloseşte ca materie primă
pentru obţinerea produselor sale, organele vegetale de la specii de
plante lemnoase şi ierboase. Industria coloranţilor şi a pielăriei (In.
tc) beneficiază de produsele plantelor tinctoriale şi tanante.
Plantele spontane şi subspontane cu însuşiri decorative
(De.) însumează specii lemnoase şi ierboase, dintre care unele
sunt deja introduse în cultură, iar altele pot constitui în viitor, noi şi
importante resurse horticole. Ele sunt apreciate atât pentru portul
şi frunzişul mai puţin obişnuit şi aspectuos, cât şi pentru coloritul şi
parfumul atrăgător al florilor. Plantele decorative se cultivă în
parcuri, grădini, cimitire, alei, de-a lungul străzilor, şoselelor, în
spaţiile verzi din împrejurimile centrelor industriale, în apartamente,
având o importanţă deosebită pentru om, în momentele de
destindere şi de recreere.
Pentru a ilustra categoriile de plante cu valoare economică
din fitocenoze, raportul dintre ele şi modul în care se calculează
(estimează) fitomasa lor, vom utiliza în lucrarea noastră practică
patru relevee efectuate în tot atâtea fitocenoze aflate în bazinul
Văii Sadului la altitudini diferite şi aparţinând la asociaţii vegetale
diverse.

TAB. 3-4.1. CATEGORII ECONOMICE DE SPECII VEGETALE

DIN UNELE FITOCENOZE CERCETATE IN VALEA SADULUI
_____________________________________________________________________
Alt. in m 1850 390 830 380
Incl. in grade 15 - 20 -
Expozitia S - SE -
Acop. veget. arboricola - - - 60
Acop. veget. arbustiva 10 - 10 -
Acop. veget. ierboasa 75 100 70 50
Nr. releveu I II III IV
_____________________________________________________________________
Cat. econ. Specii 11 33 25 22
_____________________________________________________________________
Al cu/Me 2/Md Vaccinium myrtillus 4 . . .
Al cu/Me 2/Md/In.tc Vaccinium vitis-idaea 1 . . .
Md/In ch/De Pinus mugo 1 . . .
Fr 1 Nardus stricta 1 . . .
Al ar/Me 1/Md/De Juniperus comm. ssp. nana + . . .
Fr 1 Festuca ovina ssp. sudetica + . . .
Fr 1 Potentilla ternata + . . .
Me 2/De Bruckenthalia spiculifolia + . . .
Fr 1 Deschampsia caespitosa + 1 + .
- Polytrichum juniperinum + . . .
Md Cetraria islandica + . . .
Fr 3 Agrostis stolonifera . 4 . 2
Fr 4 Festuca pratensis . 1 . .
Fr 1 Holcus lanatus . 1 . .
Fr 3/Me 2 Lotus corniculatus . 1 . .
Al cu/Fr 2 Rumex acetosa . 1 . .
- Eleocharis palustris . 1 . .
Tx Ranunculus repens . + . +
Fr 1/Me 1 Leontodon autumnalis . + . .
Me 2 Cirsium canum . + . .
- Galium palustre . + . .
Fr2/Me 2/Md Symphytum officinale . + . .
In ca Juncus effusus . + . +
Med Succisa pratensis . + . .
Tx Caltha palustris ssp. laeta . + . .
Tx Equisetum palustre . + . .
Al ar/Fr 1 Anthoxanthum odoratum . + . .
Fr 3 Cynosurus cristatus . + . .
Fr 1 Briza media . + . .
Tx Ranunculus acris . + . .
Me 2 Prunella vulgaris . + . .
Tx Stellaria graminea . + + .
Fr 1/Md Plantago media . + . .
Me 2/De Myosotis scorpioides . + . +
- Lysimachia nummularia . + . .
Md/Tx Gratiola officinalis . + . .
Me1/Md/In tc Potentilla reptans . + . +
Me2/Md/In tc Polygonum hydropiper . + . .
Me 1 Rorippa islandica . + . +
Tx Glyceria plicata . + . .
In cl/In ca Phragmites australis . + . .
- Juncus articulatus . + . .
- Scutellaria galericulata . + . .
Al cu/Me 3 Epilobium angustifolium . . 4 .
Fr 1 Calamagrostis arundinacea . . 1 .
- Senecio sylvaticus . . + .
Al cu/Me4/Md Rubus idaeus . . + .
Al cu/Me2/Md Rubus hirtus . . + .
De Senecio nemorensis ssp. fuchsii . . + .
De/Me2/Md/In lm,tc Betula pendula (puieti) . . + .
Tx Galeopsis speciosa . . + .
Fr 1/In te Luzula luzuloides . . + .
Al cu/Md/In te,tc Urtica dioica . . + +
Al cu/Fr 1 Lapsana communis . . + .
Me 2 Cirsium erisithales . . + .
- Campanula abietina . . + .
De Athyrium filix-femina . . + .
Tx Hypericum maculatum . . + .
Me 2 Lamium maculatum . . + 1
Md Ajuga reptans . . + .
Tx Rumex obtusifolius . . + .
- Galium schultesii . . + .
Me 2 Knautia sylvatica . . + .
Fr 2 Carex leporina . . + .
In.lm,ch/Alol/Me2/De Fagus sylvatica (puieti). . + .
De/Me3/Md/Inlm,ch,cl Picea abies (puieti) . . + .
Fr2/Me2/Md/In lm,ca Salix fragilis . . . 3
Fr2/Me3/Md/Inlm,ca,tc Salix alba . . . 2
Me 2/In tc Lycopus europaeus . . . 1
Me 2 Mentha longifolia . . . 1
Fr 1/Me 1 Vicia cracca . . . 1
Me 1/Md/In te Potentilla anserina . . . 1
Me 2/In lm,tc Salix triandra . . . +
Me 2/Md/In lm,tc Alnus glutinosa . . . +
Me 2/Md Lytrum salicaria . . . +
Me 2 Calystegia sepium . . . +
Fr 2/Md Agropyron repens . . . +
- Anthriscus silvestris . . . +
Tx Anagalis arvensis . . . +
- Myosoton aquaticum . . . +
_____________________________________________________________________

Locul şi data efectuării releveelor< 1. Şaua Şerbănei-Mţii

Cindrel, 23.06. 1982>
2 si 4. Lunca Sadului între Tălmaciu şi Sadu, 30.06.1980,
24.08.1980>
3. V. Sădurelului-Mţii Lotru, 03.08.1978.
Încadrarea fitocenozelor<
I. Cetrario - Vaccinietum myrtilli (afiniş)
II. Agrostietum stoloniferae (pajişte de iarba câmpului)
III. Senecioni - Epilobietum (tăietură de pădure cu zburătoare)
IV. Salicetum albae-fragilis (salcis)

Dacă numărăm şi analizăm procentual speciile cu valoare

economică din fitocenozele (releveele) alăturate, constatăm că ele
aparţin la următoarele categorii<
Tab. 3-4.2.
_____________________________________________________________________
CATEG. Fr Me In Al Md De Tx FV TOTAL
1 2 3 4 1 2 3 4 tc ca lm cl ch te cu ar ol
_____________________________________________________________________
FIT.
I. 4 - - - 1 3 - - 1 - - - 1 - 2 1 - 5 3 - 1 22
II. 6 2 3 1 4 6 - - 2 3 - 1 - - 1 - - 5 1 7 5 47
III.4 1 - - - 6 2 1 3 - 3 1 2 1 5 - 1 6 5 4 3 48
IV. 1 3 1 - 5 8 1 - 7 3 4 - - 1 1 - - 8 1 1 2 47
_____________________________________________________________________

Se constată că în loc de 11 specii în fitocenoza I, 33 în a II-a, 25 în

a III-a şi 22 în a IV-a, totalul speciilor ajunge la 22, 47, 48 şi
respectiv 47 specii, rezultat al faptului ca una şi aceeaşi specie
poate face parte din două sau mai multe categorii economice. Deci
dacă dorim să calculăm procentul de participare al speciilor vom
lua în considerare în regula de trei simplă aceste ultime cifre. Spre
exemplu în fitocenoza I procentul de specii furajere (egal de altfel
cu cel al speciilor melifere) este de 18,2 deoarece<
22 specii reprezintă 100%
4 specii reprezintă x < adică 400/22=18,2%
Dar aprecierea valorii economice a speciilor şi fitocenozelor în
ansamblul ei după simpla prezenţă a speciilor nu este deloc
concludentă, deoarece o plantă care are AD 4 sau 5 (deci este
prezentă în sute sau mii de exemplare) se numără o singură dată,
ca şi una care are AD + (care poate fi prezentă într-un singur
exemplar). De aceea în aprecierea noastră, trebuie să avem în
vedere şi abundenţa-dominanţa speciilor (iar în cazul caracterizării
fitocenozelor dintr-o asociatie şi constanţa speciilor). Vom constata
că spectrul economic va arăta cu totul altfel în urma calculării
proporţiilor de participare a speciilor în fitocenoze.
Tab.3-4.3.
__________________________________________________________________________________________________
CATEG. Fr Me In Al Md De Tx FV TOTAL
1 2 3 4 1 2 3 4 tc ca lm cl ch te cu ar ol
__________________________________________________________________________________________________
I. 2,9 - - - 0,2 28,9 - - 2,4 - - - 2,4 - 28,7 0,2 - 31,4 2,7 - 0,2 100
II. 10,8 5 57,1 4,6 1,7 6,6 - - 0,85 0,85 - 0,4 4,8 - 4,6 - - 2,1 0,4 2,9 2,1 100
III.4,6 0,3 - - - 2 41 0,3 1 - 1 0,3 0,7 0,3 42,3 - 0,3 2,0 1,6 1,3 1,0 100
IV. 1,6 15,7 5 - 3,4 10,2 5 - 8,8 15,7 15,9 - - 0,1 0,1 - - 18,0 0,1 0,1 0,3 100
__________________________________________________________________________________________________

Pentru a calcula procentul de participare in cadrul fitocenozei

a fiecărei specii, cu corelarea abundenţei-dominanţei, se
procedează astfel< se transformă treapta de abundenţă-dominanţă
a fiecărei specii în procent de participare (acoperire). Deoarece
multe specii fac parte din mai multe categorii economice, prin
însumarea procentelor de acoperire, se obţine o cifră mult mai
mare decât 100%. Această cifră va fi luată în calcul în regula de
trei simplă, considerându-se că ea reprezintă 100%. Exemplu< În
fitocenoza I (Cetrario-Vaccinietum myrtilli) dacă însumăm
abundenţa-dominanţa speciilor alimentare (Vaccinium myrtillus
62,5%, Vaccinium vitis-idaea 5,5%, Juniperus communis ssp. nana
0,5%) cu cele melifere (Vaccinium myrtillus 62,5%, Vaccinium vitis-
idaea 5,5%,
Juniperus communis ssp. nana 0,5%, Bruckenthalia spiculifolia
0,5%), medicinale (Vaccinium myrtillus 62,5%, Vaccinium vitis-
idaea 5,5%, Pinus mugo 5,5%, Juniperus communis ssp. nana
0,5%, Cetraria islandica 0,5%), industriale (Vaccinium vitis-idaea
5,5%, Pinus mugo 5,5%), furajere (Nardus stricta 5,5%, Festuca
ovina ssp. sudetica 0,5%, Potentilla ternata 0,5%, Deschampsia
caespitosa 0,5%) si decorative (Pinus mugo 5,5%, Juniperus
communis ssp. nana 0,5%, Bruckenthalia spiculifolia 0,5%) si fara
valoare economica
(Polytrichum juniperinum 0,5%) obţinem un procent de 237% din
care 68,5% specii alimentare, 69,0% specii melifere, 74,5% specii
medicinale, 11,0% specii industriale, 7,0% specii toxice, 6,5%
specii decorative şi 0,5% specii fără valoare economică. Pentru a
afla adevăratul procent al speciilor - să zicem - alimentare,
recurgem la regula de trei simplă<
237 ........ 100%
68,5 ...... x >x = 28,9% specii alimentare din care afinul
(Vaccinium myrtillus) 26,4%.
Dar dacă intenţionăm să utilizăm afinul numai sub aspect
medicinal - să zicem - şi nu şi alimentar, putem conta pe 62,5%
masă verde, din care cea mai mare parte (frunzele şi fructele)
poate fi valorificată în scopuri terapeutice.
De subliniat că, în cazul în care se valorifică întreaga parte
supraterană a plantelor sau `herba` (specii furajere, unele specii
medicinale, industriale) se poate calcula sau estima chiar şi
producţia. În cazul speciilor de la care se valorifică doar fructele,
frunzele sau alte organe (şi mai ales rădăcinile şi tulpinile
subterane) este greu de apreciat producţia, dar abundenţa-
dominanţa speciilor poate conduce la unele estimări sau raportări.
Mai jos sunt redate spectrele distribuţiei speciilor pe categorii
economice (Fig. 3-4.1. şi Fig. 3-4.2.), conform datelor din Tab. 3-
4.2 si - respectiv - Tab. 3-4.3.

BIBLIOGRAFIE

1. Drăgulescu, C., 1983, Importanţa economică a florei din bazinul

Văii Sadului. St. şi. com. Muz. Brukenthal Sibiu, şt. nat., 25, pag.
177-185.
2. Drăgulescu, C., 1991, Plantele alimentare din flora spontană a
României. Edit. Ceres, Bucureşti.
3. Pop, I., 1982, Plante spontane şi subspontane cu valoare
economică din flora R.S. România. Contr. bot. Cluj-Napoca, pag.
131-142.