Cine nu ştie Fitotehnie nu poate fi ing. agronom!

FITOTEHNIE 1
2020-2021

MMDuda 2020 1
Roman Gh.V., M. Ştefan, T. Robu, M.M.
Duda şi V. Tabără , 2015. Fitotehnie, Vol.
1. Cereale şi leguminoase pentru boabe.
Ed. Universitară, Bucureşti. ISBN 978-606-
28-0219-6, 379 p.

MMDuda 2020 2
 OBIECTUL FITOTEHNIEI
Fitotehnia (gr. phyton = plantă şi tehni = artă, lucru, ansamblu de procedee) este ştiinţa
agricolă (de bază în învăţăm. agronomic din toată lumea) ce se ocupă de studiul
biologiei, ecologiei şi tehnologiei de cultivare a plantelor de câmp în scopul obţ. unor
prod. mari şi de calit. superioară, în condiţii de eficienţă econ. şi păstr. a echilibrului
ecologic şi purităţii mediului.
Fitotehnia, de fapt, include studiul tuturor pl. cultivate (anuale, perene, ierboase sau
lemnoase), atât din cultura mare, cât şi cele horticole sau furajere. Dar, din Fitotehnia
iniţială s-au desprins: Legumicultura, Pomicultura, Viticultura, Floricultura,
Producerea furajelor, Pl. medicinale, Condiţionarea şi păstr. produselor agric. ş.a.
Plantele care fac obiectul Fitotehniei actuale, culturile de câmp, sunt:
- cereale, leguminoase pt boabe;
- oleaginoase, textile, tuberculifere şi rădăcinoase, tutun, hamei.
Acestea reprezintă 80% din supr. arabilă a ţării noastre şi pe glob. Ele asigură:
- produse pentru alimentaţia oamenilor;
- furajarea animalelor;
- materie primă pentru diverse industrii: morărit-panificaţie, conserve, uleiului, textilă,
amidonului, alcoolului, berii, biocombustibili etc.

MMDuda 2020 3
Fitotehnia stabileşte tehnologiile de cultiv. ale pl. în continuă evoluţie
(modernizare). Ea nu dă numai reţete (desimea, lucrările şi epocile de executat,
cantit. de săm./ha, doze de îngrăş. sau pesticide etc.), ci implică cunoaşterea
relaţiilor între pl. şi mediu →cunoaşterea biologiei şi ecologiei pl., pt aplic. lor în
diferite cond. de climă şi sol. ►măsuri de armonizare pt obţ. unor producţii
mari şi de calit. sup., ca: amplasarea şi rotaţia cult., fertiliz. optimă, lucr. solului,
seminţe valoroase, întreţ. cult. şi recoltarea.

Trebuie create cele mai favorabile cond. pentru intensific. fotosintezei

►sintetizarea subst. organice şi organo-min. din subst. anorganice. Trebuie pus
în valoare potenţialul genetic al soiurilor (hibrizilor) cultivaţi.

Acest curs prezintă tehnologia convenţională (clasică) de cultivare a pl.

Alte sist. de agric.: cu min. de lucrări (minimum tillage); fără lucrări (no tillage);
ecologic, biodinamic etc.
Măsurile tehnologice moderne sunt de înaltă productivitate, eficiente econ., cât mai
puţin poluante şi cu consum redus de energie.
Obiectivul principal →sporirea randam. fotosintetic, creşterea biomasei utile,
captarea cât mai eficientă a energiei solare şi a precipit., pentru o prod. maximă
şi de calitate. MMDuda 2020 4
Produsele fotosintezei ►creşterea şi dezv. plantei;
►depozitarea ca subst. de rezervă (hidraţi de carbon,
grăsimi, proteine etc.) în rădăcini, tuberculi, tulpini, frunze, fructe sau
seminţe →produsul util omului ←scopul cultivării.
Din radiaţia solară cu lung. de undă de 0,7–0,3 µm (microni) (activă în
fotosinteză), 71% cade pe mări şi oceane şi doar cca. 20% ajunge pe
culturi, păduri, păşuni etc.
Din radiaţia ce ajunge pe plante, o parte mică (cca 3%) se transformă în
energie chimică (coef. de utilizare sau de convertire), iar cea mai mare
parte din radiaţia solară este folosită în evapotranspiraţie (hidratarea şi
reglarea temp. pl.) sau se pierde sub formă de căldură.
Randamentul potenţial (teoretic) de transf. a radiaţiei solare, vizibile, în
energie chimică este de 18%, iar actualele producţii reprezintă doar a 5-a,
a 6-a parte a recoltei potenţiale.

MMDuda 2020 5
Diferenţa între efectul fotosintetic (energ. solară convertită în energie
chimică) şi consumul prin transpiraţie-respiraţie este de 50–70% şi
constituie „producţia netă” a fotosintezei (randam. bioenergetic) sau
randam. fotosintetic (prod. netă a veget. terestre).
Suma randam. zilnice pe întreaga per. de veget. ►randam. fotosintetic
total (biomasa totală), din care o parte este produs agricol (recolta).
Raportat la prod. primară netă, recolta reprezintă aprox. 30%, restul fiind
prod. secundară, care în unele cazuri se confundă cu deşeurile. Din
prod. netă a veget. terestre, energia folosită de om este de cca 7%.
Randam. fotosintetic este influenţat de cond. climatice (lumină, temp.,
umiditate), de cultivar, de nutriţie, de vârsta pl., supr. foliară şi durata
per. de veget.

MMDuda 2020 6
În general, pl. cu per. de veget. mai lungă →randam. fotosintetice totale
mai mari. În timpul veget. pl. au la început un randam. fofosintetic mai
redus, apoi creşte până în faza de înflorire - fecundare, după care scade
treptat spre maturitate.
Culturile de t-nă (ex. grâul de t-nă) îşi petrec mare parte din vegetaţie (4-6
luni) în condiţii mai puţin prielnice pentru fotosinteză (nopţi lungi,
temp. şi lumină reduse), timp în care respiraţia continuă →consumuri
mai mari. În cond. din ţara noastră, grâul de t-nă acumulează cca. 3%
din subst. uscată în oct.–mart. (cca. 180 zile), iar 97% în apr.–iun. (90
zile). Culturile de primăvară (majoritatea pl.) parcurg vegetaţia în
condiţii mai favorabile pentru fotosinteză.
Valorificarea mai intensă a energ. solare, implicit creşt. randam.
fotosintetic, se realizează prin folosirea unor soiuri sau hibrizi cu
productivit. ridicată şi prin aplicarea tehnologiei de cultură care
menţine procesul fotosintetic la nivel înalt (densitate de cultură
optimă, fertiliz. raţională, asigurarea apei, controlul bur. etc.).

MMDuda 2020 7
 Metodele de cercetare
Fitotehnia are ca obiect de cercetare planta cultivată ce are fcţ. de producător
de subst. organice necesare omului.
Prod. ridicate şi de calitate sup. se obţin prin aplicarea în producţie a celor
mai noi realizări ştiinţifice.
Necesar cercetări pt stabilirea particularit. biologice, ecologice şi tehnologice
ale pl., fcţ. de biotip (genotip) şi cond. pedoclimatice. Acestea se
efectuează prin: experienţe în câmp, în case de vegetaţie, în laborator şi
fitotroane.
Cercetările executate în câmp au ca scop stabilirea: rotaţiei culturilor, fertiliz.
(doze, epoci şi mod de aplicare a îngrăşăm.), a celor mai adecvate lucr. ale
solului, modernizarea semăn. (perioada, desimea, dist. între rânduri, ad.
de semănat şi cant. de săm./ha), precum şi referit. la lucr. de întreţ.
Pt. dirijarea factorilor de veget., cercet. →în case de veget., laboratoare sau
fitotroane.
Cercetări in vitro.
În ţara noastră au fost 56 staţiuni agricole. În prezent SCDA Turda e cea mai
performantă, după Fundulea prob. MMDuda 2020 8
Tehnol. agric. trebuie să se adapteze schimbărilor climatice, reducerii
poluării mediului și crizei mondiale de energie, printr-un mamagenent
corect al apei din sol, prin aplic. minimului de lucrări, fertilizanţi şi
pesticide.
Studiile de fitotehnie în ţara noastră se efectuează în Institute de cercetări
(INCDA Fundulea, INCDCSZ Braşov etc.), staţiuni de cercet.-dezv. agric.
(ex. SCDA Turda) şi în cadrul univ. de ştiinţe agric.
Rezultatele obţinute sunt verificate pt diferite cond. pedoclimatice, apoi
generalizate în producţie.

Ion Ionescu de la Brad (1818-1891): “Știința nu înseamnă să răsturnăm fără

înțelegere tot ce am moștenit bun și folositor. Ceea ce am moștenit trebuie
supus unei verificări, să vedem dacă se potrivește cu timpul de față. Ceea ce
este bun se păstrează, ceea ce este rău se înlocuiește“.

MMDuda 2020 9
 Legătura Fitotehniei cu alte ştiinţe
Pt atingerea obiectivelor propuse, Fitotehnia integrează noutăţile
ştiinţifice şi ale altor discipline.
În aspectele teoretice, Fitotehnia se sprijină pe ştiinţele fundamentale, ca:
Biologia (Botanica), Fiziologia veget., Chimia (Biochimia şi Agrochimia),
Biofizica (izotopi radioactivi) şi Matematica (Statistica) (prelucr. datelor
experimentale) ş.a.
În latura aplicativă, Fitotehnia foloseşte informaţii din ştiinţele
agronomice: Agrotehnica, Herbologia, Ecologia, Ameliorarea pl.
Pedologia, Climatologia, Protecţia pl. (Fitopatologie, Entomologie),
Mecanizarea agriculturii, având legături strânse şi cu Zootehnia,
Managementul întreprinderilor agricole, Economia agrară şi alte
discipline ce contribuie la sporirea producţiei veget.

MMDuda 2020 10
Fiziologia vegetală, prin studierea proc. biologice şi a măsurilor de dirijare
şi intensific. a acestora, poate oferi soluţii pentru sporirea prod.
agricole. Informaţiile ştiinţ. privind nutriţia pl., fotosinteză ş.a. sunt
valorificate de fitotehnie. Dar şi unele succese obţinute în fitotehnie au
det. progrese în fiziologie: cerc. privind nutriţia, respiraţia,
vernalizarea, utiliz. stimulatorilor sau inhibitorilor, a erbicidelor etc.
Botanica (morfologia, anatomia, sistematica şi geobotanica) permite o
privire de ansamblu asupra pl. cultivate. Sunt aprofundate cunoşt. de
morfologie, anatomie şi sistematică a pl. cultivate. La botanică se
merge cu sistematica până la specie, subspecie sau varietate. La
Fitotehnie se ajunge la subdiviziuni şi mai mici, create experimental:
soi, hibrid, clone, linii etc., şi la detalii anatomice şi morfologice
specifice diferitelor soiuri, la unele părţi ale pl. de interes pt. om.
Chimia şi agrochimia studiază comp. pl. cultivate, a nutriţiei, prod. de
îngrăş., erbicide şi insectofungicide şi modul de aplicare al acestora.

MMDuda 2020 11
Pedologia cercetează modul de formare al solurilor, categ. şi însuşirile acestora
(fizice, chimice, biochimice), din care reiese modul de folosinţă şi de
îmbunătăţ. a terenurilor. Fertilit. solurilor româneşti este o moştenire de
valoare inestimabilă, ce trebuie păstrată şi îmbunătăţită an de an prin
măsuri tehnologice raţionale.
Agrotehnica, studiază factorii tehnici ai prod. vegetale →permite ca, de la
măsurile generale indicate, să se diferenţieze măsurile fitotehnice specifice
fiecărei pl. de cultură.
Climatologia agricolă →date asupra evoluţiei factorilor climatici care influenţ.
prod. vegetală. Deşi acestea se pot dirija eficient doar în cond. artificiale,
cunoaşterea lor permite o zonare raţională a pl. de cultură, fcţ. de cerinţele
lor de mediu.
Ecologia – culturile agricole = agro-sisteme sau agro-ecosisteme. Modelele
plantă-climat trebuie actualizate.

MMDuda 2020 12
Ameliorarea plantelor →rol f. important în modernizarea agricult.,
plafonarea prod. fiind legată de capacit. productivă a genotipului.
Sporirea prod. este legată de crearea unor soiuri şi hibrizi mai
productivi, care să poată valorifica la cote mai înalte, posibilit. tehnicii
de cultură din ce în ce mai ridicate. Fitotehnia stabileşte măsurile
tehnologice cele mai adecvate pentru a valoriza capacit. productivă a
noilor soiuri (hibrizi) introduşi în cultură.
Mecanizarea dă soluţii constructive şi de exploatare a maşinilor pentru
prod. vegetală. Fitotehnia stabileşte măsuri tehnologice uşor
mecanizabile, pentru reduc. la min. sau total a lucr. manuale.
Ex.: min. sau no tillage nu merge pe solurile argiloase...
Protecţia plantelor (Fitopatologie şi Entomologie), prin cunoşt. de biologie
şi ecologie a ag. patogeni sau entomogeni →măsuri de comb. integrată
a bolilor şi dăunăt.
Zootehnia este în corelaţie cu Fitotehnia, ce asigură o însemnată parte a
bazei furajere, iar creşt. animalelor pune la dispoziţia culturii pl. îngrăş.
organice cu utilitate în foarte variate cond. pedoclimatice.
Ştiinţele economice şi Managementul exploataţiilor agricole →soluţii
economice pentru rentabilizarea activităţii
MMDuda 2020 agr. 13