ZONELE PRODUCŢIEI AGRICOLE VEGETALE ÎN ROMÂNIA

RO este situată în zona centrală a emisf. nordice, între paralelele

43°38’ şi 48°16’ lat. N şi meridianele 20°16’ şi 29°46’.

MMDuda 2020 1
RO se află la întâlnirea a 3 mari zone fizico-geografice ale Europei -
centrală, estică şi sudică.
Relieful e variat, climatul continental (cu variaţii destul de mari) şi condiţii
de sol f. diferite, cuprinzând regiunile:
- de câmpie, cca. 7,35 mil. ha (31% din supr. ţării);
- dealuri şi podişuri, cca. 11,42 mil. ha (48%);
- de munte, cca. 5 mil. ha (21%).
Zonele agricole → aprox. 70% din supr. ţării.

Studii ASAS teritoriul agric. al RO →3 zone agr. princ. (după îns. şi fertilit.
solurilor, relieful şi clima):

MMDuda 2020 2
Zona I (câmpia de S şi V), cu
soluri fertile, climat cald
(suma de grade = 4.000–
4.300°C) şi secetos (250–
550 mm precipit).

Zona a II-a (podişuri din

Oltenia, NV Munteniei,
centrul Moldovei, V ţării şi
centrul Transilvaniei), cu
soluri de fertilit. mijlocie,
climă moderată (3.400–
4.000°C) şi semiumedă
(550–650 mm precipitaţii).

Zona a III-a (dealurile subcarpatice din întreaga ţară şi depres. intramontane), cu

soluri mai puţin fertile, climă răcoroasă (3.000–3.400°C) şi umedă (650–750 mm
precipitaţii).
MMDuda 2020 3
 ZONAREA ECOLOGICĂ A CULTURILOR AGRICOLE
-se bazează pe cercet. făcute de inst. şi staţ. de cercet. agricole. Zonele de
favorabilit. a culturilor agr. se stabilesc pe baze tot mai precise. Este
important pt eficienţa culturilor. În condiţii ecologice favorabile, măsurile
fitotehnice au eficacitate max., iar pl. îşi pot valida potenţialul de prod.
Regiunea de câmpie (cca 7,35 mil. ha, 31% din supr. ţării)*
Precipit.
U rel.
Zona anuale Tipuri de sol Pl. cultivate
aer (%)
(mm)
E. Câmpiei Kastanoziom (Bălan),
Cereale și pl. tehnice;
Ro. Cernoz.,
380–450 30–60 Factor limitativ apa;
(Bărăgan) + Cernoz. cambic,
Irigat - prod. ridicate.
Dobrogea Preluvosol (brun)
Câmpia de Cernoz. cambic,
Cer., Oleagin.; în lungul
S, silvostepa Cernoz. argiloiluvial,
500–560 55–65 Dunării - posibil orez şi
Olteniei şi Preluvosol (brun roșcat),
bumbac
Munteniei Psamosol
Cernoz., Cernoz. cambic,
Câmpia de Cer., Oleagin., Sf. zahăr;
500–700 55–70 Gleiosol (lăcovişte),
V. în S zonei-orez
Luvosol (brun luvic)
MMDuda 2020 4
Notă: * Aici suma de°C e de cca 3.000–3.600C, cu veri calde (temp. medie iulie 21-23C)
 Regiunea de dealuri (cca 11,4 mil.ha, 48% din supr. ţării)
Precipit.
U rel. aer
Zona anuale Soluri Pl. cultivate
(%)
(mm)
Silvostepa (”Câmpia”) Cereale, pl. tehnice
Transilvaniei (între Someşul cca. 600 Cernoz. cambic, (sf. zahăr, fl. s.,
57–63
Mic la V, Someşul Mare la N (500–700) Luvosol (brun luvic) rapița; tutun), cartof
şi Mureş la S) (spre periferia zonei)
Silvostepa Moldovei (Pod. Cernoz. cambic;
Cer. (mai puţin orz
Bârladului şi Jijiei, la N până 400–500 55–79 Preluvosol (brune
de t-nă), pl. tehnice
la Dorohoi argiloiluvial)

550–800 Zonă pomi-vitic.;

De pădure subcarpatică Preluvosol (brune
(Oltenia) cer.; cartof; tutun
(dealurile Olteniei şi 62–70 argiloiluvial);
600–900 oriental şi semior.; sf.
Munteniei) Luvosol (brun luvic)
(Muntenia) zahăr
Cernoz. cambic;
De pădure, din Transilvania Cer. de t-nă şi de
Preluvosol (brune
(inel deluros din jurul prim. (orzoaica);
600–800 66–77 argiloil.) şi Luvosol
silvostepei Transilv., iar la cartof; sf. zahăr;
(brun luvic); Luvosol
MMDuda 2020 5
periferie zona montană) trifoi.
(luvisol albic)
Zonarea ecologică a cult. agr. ►stabilirea zonelor de favorabilit. la pl. cultivate, pe
baza confruntării cond. naturale din reg. cercetată cu cer. biologice ale pl. faţă
de acestea.
Presupune cunoaşt. tuturor cond. de mediu şi a particularit. biologice ale pl.
Pt. fiecare pl. (soi, hibrid), fcţ. de cer. pedoclim. s-au stabilit, în general, 3 zone
ecologice de cultură, ce vor fi prezentate, în detaliu, la fiecare cultură:
- Zona f. favorabilă, cu cond. pedoclim. optime pt creşt. şi dezv. pl.►prod. mari,
constante şi de calit. superioară.
- Zona favorabilă, cu cond. pedoclim. ce asigură prod. bune, dar mai puţin
constante (unii factori ecologici limit. productivit. pl.).
- Zona mai puţin favorabilă, cu cond. pedoclim. puţin favorabile unor sp.
În mod obişnuit, pl se cultivă în primele 2 zone.
Irigaţiile, în zone secetoase, fertiliz. raţională şi cultivarele cu mare plasticit.
ecologică, schimb. climatice au permis extind. cultivării unor pl., schimbând şi
gradul de favorabilit. al zonei (ex.: în Câmpia de S, în cond. de irigare se pot
cultiva aproape toate pl. din cultura mare).

MMDuda 2020 6
 Factorii biologici
– creșterea valorii materialului semincier
Ameliorarea soiurilor şi hibrizilor (h.),
-scăd. taliei pl. (la cereale în special),
-creşt. rezist. genetice la boli şi dăunători,
-răspuns pozitiv la intensiviz.,
-mărirea capacit. fotosintetice de la 20% la 50-55%.
Modificări fiziologice la pl.: creşt. rezist. la cădere (cereale), reduc. taliei cu
păstr. supr. foliare (fl. soarelui)
-folosirea retardanţilor (ethefon, CCC), a stimulat. de creştere (radistim) etc
-diversific. sortimentului de insecto-fungicide: sistemice, translaminare
(penetrante) sau de contact pt diferite situaţii practice.
Prin aplicaţiile biotehnologiilor →forme rezist. la dăunăt., boli, toleranțe la
erbicide cu scop de creştere a prod.; culturi pt ter. sărăturate, transferuri de
gene cum este cel de la pb (C4) la orez prin care indicele fotosintetic creşte
conducând la sporuri de prod., de peste 50%.
Ex. OMG: porumb - Roundup, Bt; rapiţă - Roundup, Basta; bumbac - (omida
capsulelor); cartof- (gândac din Colorado) Newleaf Russel Burbank şi Superior,
Amflora pt amilopectină; legume – tomate, ardei (tomate pt zonele nordice);
orez – ptr. Piricularia oryzeae.
MMDuda 2020 7
 CONTROLUL ŞI CERTIFICAREA CALITĂŢII SEMINŢELOR
Importanţa şi rolul sem. în prod. agricolă vegetală
Prod. agr. veg. este rezultatul interacţ. a 4 factori determinanţi: biologici;
ecologici; tehnologici şi social-economici.
Un rol f. important îl are specialistul agricol →poate selecta şi dirija anumite
componente în concordanţă cu nevoile pl.
Factorul biologic (săm.) cuprinde potenţialul biologic al pl. Este mult mai la
îndemâna fermierului şi mai supus progresului ştiinţific, raţionamentelor
tehnologice, decât ceilalţi factori.
Sămânţa, prin calitatea şi valoarea ei →unul din cele mai dinamice
componente de creşt. a prod. După estimările FAO (Food and Agriculture
Organization), în ultimii 100 de ani, săm. a contribuit esenţial la creşt. prod.
agricole, →mărirea prod. cu: 112% la cereale (hibrizii F1); cu 142% la sf. de
z. (poliploidia, monogermia) şi preg. tehnică a sem. prin segmentare,
şlefuire, încrustare, drajare şi calibrare şi cu 124% la cartof (folosirea mat.
liber de viroze şi cu un potenţial mare de prod.).

MMDuda 2020 8
Noile soiuri şi h. introduşi an de an în cultură au potenţial superior, testat la
omologare, calităţi tehnologice sup., rezist. la boli, dăunători şi stres
climatic (secetă şi/sau ger).
Soiurile şi h. creaţi în RO sunt mai bine adaptaţi cond. de mediu de la noi, iar
extinderea sortim. de cultivare cu cele europene, printr-o selecţie
riguroasă pt. diferite zone pedoclim., pot det. un progres evident în prod.
agricolă, valorificând sup. îngrăşăm., apa de irigare şi energia solară.

Organizarea controlului calităţii sem. pe plan mondial şi în ţara noastră

De la înc. agriculturii, pt. înfiinţ. culturilor se folosea un material ales, selectat.
Organizarea unui control riguros al calit. sem. a început abia în a 2-a jum. a
sec. XIX, când a luat amploare comerţul cu sem. diverse şi când, inevitabil,
au apărut falsuri prin substituirea unor sem. cu altele.
Din iniţiativa prof. Friederich Nöbe, dir. Staţ. de Fiziologie Experimentală din
Tharandt (lângă Dresda) s-a înfiinţat, în 1869, primul laborator de
controlul sem. din lume, cu scopul identific. falsurilor în comerţul cu sem.

MMDuda 2020 9
Treptat, atât producăt. cât şi comercianţii, şi-au dat seama de utilit. acestui
laborator şi de caracterul său protector. Au urmat şi alte laboratoare în
mai multe ţări europene.
Importanţa sem. a fost recun. oficial la primul Congres Internaţional de Contr.
Sem. de la Hamburg, din 1906, unde s-au discutat probleme de interes
comun şi s-au adoptat unele metode unitare de analiză şi control.
La Congresul 3, de la Copenhaga, 1921, s-a const. Asociaţia Europeană pt
Contr. Sem., iar la următorul, în 1924, la Cambridge, Asociaţia Internaţ. pt
Contr. Sem. (ISTA = International Seed Testing Association), la care a
aderat şi RO în 1958.
ISTA ţine congrese din trei în trei ani, princ. atribuţii fiind :
- promovarea metodelor ştiinţ. de analiză şi control şi asig. uniformităţii
acestora;
- prevenirea falsurilor în schimb. internaţ.;
- colaborarea cu organismele internaţ. din domeniu - FAO, UE, OCDE
(Organisation for Economic Cooperation and Developement) etc. în scopul prevenirii unor
paralelisme sau suprapuneri în schimburile internaţ. de sem.

MMDuda 2020 10
În ISTA funcţionează mai multe comitete: pt. P, G, protecţie împotriva
organism. dăunăt., provenienţă, autenticitate etc.
Un rol important în progresele înregistrate în ultimii ani în ce priveşte calitat.
sem. l-a avut OCDE (Organizația pt Cooperare și Dezv. Economică). Aceasta
s-a înfiinţat în 1960, la Paris, prin asoc. princ. state dezv. din C şi V Europei,
la care au aderat SUA şi Canada. Printre scopurile OCDE au fost:
- folosirea sem. de calit. sup. şi răspând. progresului genetic;
- extinderea comerţului cu sem. între state fără discriminare;
- înviorarea econ. a statelor membre şi a altor ţări nemembre şi în curs de
dezv., menţinând stabilit. financiară şi contrib. la dezv. economiei
mondiale.
Tot OCDE a pus în practică „Sistemele OCDE privind certific. purităţii varietale
a sem. dest. comerţului internaţional” la şase grupe mari de pl. de cultură:
1. cereale; 2. porumb şi sorg; 3. sf. de z. şi furajeră; 4. pl. furajere şi
oleaginoase; 5. legume; 6. Trifolium subteraneum (spontan în NV Europei) şi
sp. similare.

MMDuda 2020 11
Sist. de certif. garantează identitatea (distinctibilitatea) şi purit. biologică a
sem. Loturile de sem. se analizează oficial în laboratoare cf normelor ISTA,
iar rezult. analizelor sunt trecute în doc. care însoţesc sem.
Dacă un stat doreşte să beneficieze de echivalenţe în certific. cu statele UE
trebuie să adere la sist. de certific. OCDE. RO este membru OCDE din 1970
pt. toate sist. de certific. varietală şi comerţ internaţ. cu sem.
În RO prima staţiune pt contr. sem. a luat fiinţă la Cluj în 1883 şi a funcţionat
în cadrul Academiei de Agricultură (actuala USAMV) sub den. de
„Staţiunea pt. Contr. Sem.”. În anul 1887 se înfiinţează la Bucureşti un
laborator în cadrul Staţ. Centrale Agronomice, iar în 1932 ia naştere cel de-
al treilea laborator de contr. sem. din ţara noastră, la Iaşi.
Începând cu 1949 laboratorul din Buc. se transf. în Staţ. Centrală pt. Contr.
Sem., iar laboratoarele din Cluj şi Iaşi vor aparţine sectorului prod. sem.
din Min. Agricult. Ca urmare a reorganizării agriculturii din 1949-1950 iau
fiinţă laboratoare regionale pt. contr. sem., iar în unele raioane mai mari
chiar laboratoare raionale.

MMDuda 2020 12
În prezent activit. de contr. calităţii sem. se desf. în toate judeţele ţării prin
Insp. Judeţene (Teritoriale) pt. Calitatea Sem. şi Materialului Săditor
(ITCSMS) şi prin Laboratorul Central pt. Calitatea Sem. şi a Materialului
Săditor (LCCSMS), aflat la Bucureşti, coordonate de către Inspecţia Naţ. pt
Calitatea Sem. (INCS) www.incs.ro, serviciu de specialitate din cadrul Min.
Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Cadrul juridic în care se desf. activit. de producere, prelucrare (condiţionarea),
contr. şi certific. calităţii, comercializare a sem. şi a mat. săditor precum şi
înregistr. a soiurilor de pl. în RO sunt reglementate de Legea nr. 266/2002
şi se aplică prin Regulile şi Normele tehnice
din Ord. 350 al MAAP din 2.08.2002, alte acte
normative cum ar fi: Ord. ministrului agric. nr.
327/2002, 341/2009, 92/2010 ş.a., în
conformitate cu necesitatea armonizării
legislaţiei româneşti cu reglement.
Directivelor Cons. UE.

MMDuda 2020 13
 “Sămânţa” - factor biologic al producţiei agricole
vegetale
• Sămânţa (s.) (mat. de semănat) = „Temelia pe care se construiește orice
strategie a dezv. prod. vegetale” (Conferința FAO asupra seminței, Nairobi, 1981)
►orice parte a pl. care serveşte la înfiinţ. de noi culturi agr. În sens fitotehnic
prin „sămânţă” se înţelege atât sămânţa d.p.d.v. botanic (ex. la legumin.,
crucifere ş.a.), fructele folosite la sem. (cariopse, achene ş.a.) sau chiar
organe vegetative utilizate în reprod. pl. (tuberculi, butaşi, stoloni, marcote,
bulbi etc.). (foto)
S. folosită pt. semănat/plantat trebuie să îndeplinească anumite condiţii:
- să provină dintr-o cultură seminc. atestată cu Act de inspecţie în câmp,
eliberat de instituţii abilitate;
• să aparţină unui cultivar/genotp (soi sau hibrid) aflat în Catalogul oficial al
soiurilor şi hibrizilor de pl. cultivate în RO, elaborat anual de Min.
Agriculturii;
• cultivarul să aibă un potenţial ridicat de prod. şi să îndeplinească 3 criterii :
distinctibilitate (identitate, individualitate), omogenitate şi stabilitate;
MMDuda 2020 14
• să aibă îns. de calit. superioare (proteină, grăsimi, S.U., amidon), îns. fizice
coresp. (P, MMB, MH, uniformitate) şi îns. fiziologice de rezist. la factorii
nefavorabili, de stres (ger, secetă, cădere, boli, dăunători, carențe s.a.);
• să aibă facult. germinativă coresp. standardelor în vigoare şi alte îns.
culturale importante: putere de străbatere (sfeclă), Cold-test ridicat (pb),
vârsta fiziologică potrivită (cartof).
Aceste îns. biologice, fiziologice şi culturale sunt garantate prin cert. şi contr.
efectuat pe parcursul det. autenticităţii, purităţii varietale şi stării
fitosanitare, după reguli şi procedee tehnice standardizate.

MMDuda 2020 15
 Certificarea seminţelor
Definiţie: ►succesiunea de procedee şi reguli tehnice prin care se verifică, în
câmp şi laborator, îns. biologice, fiziologice şi culturale ale sem. obţinute
prin reprod. sexuată sau vegetativă şi încadrarea lor în cat. biologice
succesive pe parcursul înmulţirilor.
Scopul: ►obţ. unui mat. semincer cu potenţial ridicat de prod. şi calitate,
autentic şi sănătos.
De ce e necesară? ► pe parcursul generaţiilor de multiplicare, s. poate pierde
din capacit. iniţială de prod. ca urmare a infl. unor factori biologici,
ecologici şi tehnologici.
Cultivarul (genotipul, soiul, hibridul etc.) vezi slide următor ►un ansamblu de
indivizi care au caractere şi îns. specifice (morfologice, fiziologice,
citologice ş.a.) importante pt producţie şi care, după înmulţire (sexuată
sau asexuată), îşi menţin caracteristicile. Între indivizii care alcătuiesc
cultivarul şi mediul înconjurător există interacț. f. complexe şi în
permanentă schimbare care acţ. asupra cultivarului şi modifică cele trei
criterii: distinctibilitatea, omogenitatea şi stabilitatea.
MMDuda 2020 16
Sistemul producerii de săm. certificată:
⇛ crearea de noi soiuri şi hibrizi (cultivare);
⇛ multiplicarea seminţei;
⇛ controlul/recun. în câmp a loturilor seminc.;
⇛ condiţionarea;
⇛ controlul valorii culturale;
⇛ certificarea sem.;
⇛ comercializarea.

MMDuda 2020 17
Cultivarele = populaţii artificiale, supuse evoluţiei. Presiunea de selecţie
exercitată de factorii evoluţiei este mai puternică, mai viguroasă asupra lor, fiind
creaţii ale omului - mai slab adapt. la mediu decât populaţiile naturale. Selecţia
naturală înlătură, sistematic, biotipurile cu valoare adaptativă mai scăzută şi
promovează genotipurile mai bine adaptate la mediu.
Evoluţia în timp a cultivarelor: ⇨săm. recoltată din flora spontană;
⇨ populaţii locale;
⇨ soiuri locale;
⇨ soiuri ameliorate:
- primele = amestec de biotipuri;
- în prezent = linii pure;
- durata menţinerii în cultură (?)
⇨ hibrizii:
- la pl. alogame (pb, fl. s);
- produc. liniilor consangvinizate;
- crearea h. →heterozis (vigoarea
hibridă).
⇨ idei noi:
- amestecul de soiuri (în agricultura eco.);
- hibrizi la pl. autogame;
- organismele
MMDuda 2020 transgenice (OMG); 18
 Cauzele care determină modificarea structurii genetice
a soiurilor, pierderea capacit. de producţie
şi a calităţii sem. în condiţii de cultură

1. Migraţia genelor (infiltraţia de gene) ►se manifestă, de regulă, la pl.

alogame, prin polenizarea unui soi cu polen provenit de la alte soiuri sau de la
sp. spontane, înrudite. Astfel, apar noi recombinări genetice ce pot schimba,
în câteva generaţii, struct. genetică a soiului.
Prevenire: izolarea în spaţiu (dist. min. de izolare faţă de alte surse de polen);
cunoaşterea direcţiei vânturilor princ. şi evitarea amplasării cult. semincere
pe aceeaşi direcţie a vântului cu alte culturi cu polen compatibil;
evitarea cultiv. pe aceeaşi solă a două sau mai multe soiuri din aceeaşi
sp.; respect. asolamentului şi a rotaţiei min. impuse de tehn. prod. s.;
evitarea impurif. mecanice la marginea solelor, mai ales la pl. cu
înmulţire veget.

MMDuda 2020 19
2. Segregările întârziate. Majoritatea soiurilor se obţin prin metoda hibridării
sexuate, urmată de selecţie. La pl. autogame, unde aleg. elitelor se face de
regulă în F2- F3, după un anumit nr. de generaţii apar segregări. Cu cât
genitorii folosiţi pt obţ. populaţiilor hibride au fost mai diferiţi genetic cu
atât creşte posibilit. apariţiei unor segregări întârziate.
3. Mutaţiile – factor princ. al evoluţiei ►generează variabilit. ereditară.
Mutaţiile pot conduce la modif. struct. genetice a soiului. Abaterile
individuale de ordin calitativ de la caract. soiului (micromutaţii), precum şi
cele care se manifestă fenotipic (macromutaţiile), duc la deprecierea struct.
genetice şi a val. economice a soiurilor cultivate. Mutaţiile manifestate
fenotipic vor trebui eliminate permanent din soiul înmulţit, prin selecţie
negativă ►purificări biologice.

MMDuda 2020 20
4. Selecţia naturală ►una dintre cauzele binecunoscute ce modifică struct. gen.
a soiurilor. Favorizează genotipurile adaptate mai bine la cond. de mediu. De
obicei, acestea, au val. economică mai scăzută. Creşt. proporţiei acestora
duce, în câteva generaţii, la schimb. radicală a struct. genetice (la depr. valorii
biologice şi cult. a soiului).
Prevenire: prod. de s. în zonele ecologice cele mai favorabile (Miciurin)* speciei,
unde acţ. selecţiei naturale este mai mică; aplic. corectă a tehn. de cultivare.
pt soiurile străine, create în alte cond. ecopedolog., selecţia naturală
acţionează mai intens asupra genelor de adaptabilitate.
5. Driftul genetic („deriva genetică”) ►rezultă din dezavantajul că la constit. şi
menţ. mat. de bază (alegerea de elite) aceasta se face dintr-un nr. redus şi
din genotipuri asemănătoare. Are loc, astfel, o restrângere a nr. de gene, o
îngustare a bazei ereditare, ajungându-se la o dimin. a plasticităţii ecologice,
la inconstanţă în producţie de la un an la altul, la modificarea per. de veget.
►o „deviere” a comportamentului soiului. Corectare: alegerea elitelor dintr-
un nr. mare de genotipuri sub directa supravegh. a amelioratorului.

MMDuda 2020 21
În produc. de s. (ameliorarea conservativă) aceste cauze pot acţiona cumulat,
determinând schimb. evidentă a frecvenţei genelor şi a principalelor
caracteristici agronomice ale soiurilor.
6. Alţi factori care pot modifica structura genetică a soiurilor:
- apariţia de variaţii genetice când la unele cultivare alogame se produce s. în
afara arealelor ecologice în care au fost create;
- acţ. repetată a unor condiţii extreme de veget. (ger, secetă, arşiţă repetată),
care elimină biotipurile sensibile sau le diminuează productivit.,
modificând proporţia şi raporturile între biotipurile din care a fost creată
populaţia soiului (cultivarului);
- efectul unor măsuri tehnologice repetate an de an (momentul semănatului
identic, fertiliz. abundentă repetată, desimea identică repetată, cond. sem.
prin site identice) favorizează dezv. şi multiplic. unor biotipuri care vor
predomina în generaţii succesive modificând genotipul iniţial;

MMDuda 2020 22
- impurificarea mecanică în timpul manipulării s. pe fluxul de condiţionare-
depozitare/păstrare poate duce la amestecuri şi impurificări grave ale
culturilor sem. care, în curs de câteva generaţii, poate compromite soiul.
Evitare: - respectarea asolamentului şi a succesiunii culturilor în
asolament;
- curăţirea atentă a maşinilor de semănat şi recoltat la schimb.
speciei şi soiului sau la trecerea de la o categ. biologică la alta, prin
curenţi de aer şi spălare;
- trecerea obligatorie la consum a primelor cantităţi recoltate;
- folosirea de ambalaje curate şi etanşe;
- curăţirea şi dezinfecţia magaziilor silozurilor şi etichetarea
corespunzăt. a loturilor.

MMDuda 2020 23
Etapele controlului şi certificării seminţelor
Controlul în câmp al cult. semincere urmăreşte menţ. distinctibilităţii, purităţii
varietale şi a unei stări fitosanitare corespunzăt. Cuprinde acţiunile:
1. stabilirea provenienţei s. şi mat. săditor pe bază de documente;
2. amplasarea cult. semincere în cadrul unor rotaţii corecte şi cu respect. dist.
de izolare;
3. contr. aplicării tehnologiilor specifice pt produc. s. şi mat. săditor;
4. det. autenticităţii, purităţii varietale şi a stării sanitare a cult. semincere pe
baza cărora are loc stabilirea categ. biologice.

MMDuda 2020 24
1. Provenienţa sem. – se stabileşte pe baza următoarelor doc.:
Registrul de selecţie conservativă aflat în instit. şi staţ. de cercetare care au
programe de ameliorare, de creare de soiuri şi h. Acesta reprezintă actul de
provenienţă (”Certific. de naștere al seminței”) pt menţ. s. din cat. biologice „S.
Amelioratorului”, „PB I şi II”;
Actul de garantare a autenticităţii la s. PB pt. s. care face obiectul vânzării acestei
cat. biologice în afara unităţii de cercetare;
Certificatul de valoarea biologică şi culturală la s. certificată de ITCSMS pt. cat.
biologice „PB” şi „B”;
Certificatul de calitate şi/sau eticheta emisă de furnizori pt s. din cat. „Certificată”
gener. I şi II (C1 sau C2) (sau A şi B);
Documentele de calitate însoţitoare pt mat. semincer din import care pot fi:
Certificate de puritate varietală pt s. importată din ţările afiliate la OCDE,
Buletine internaţionale tipizate de ISTA; Etichete tip UE ataşate la ambalajele
sem. cu următoarele culori (slide): violet (săm. Amelioratorului), albă cu dungă
violet (PB), albă (B), albastră (Cert. gen. I), roşie (Cert. gen. II), gri (s. necert.
final), brun (maron) (Cc= Comercială), galben intens (St = Standard, de regulă la
legume pt consum), verde (amestecuri semincere) sau alte documente ca
certificatul de autenticitate şi calitate, certificat fitosanitar internaţional.
În lipsa actului de provenienţă nici o cultură seminceră nu poate fi certificată oficial
MMDuda 2020 25
2. Amplasarea cult. sem., resp. distanţelor de izolare şi a rotaţiei. Verificarea
amplasării loturilor sem. se face pe baza schiţei, precum şi pe teren cu
ocazia controalelor periodice. Neresp. distanţelor de izolare şi a rotaţiei
corecte constituie motiv de respingere, respectiv de declasare a culturii.
Multiplicatorii de s. au obligaţia încheierii unor convenţii sau înţelegeri
scrise cu vecinii terenurilor pt asigurarea dist. de izolare.
3. Controlul aplicării tehnologiilor specifice prod. de s. şi mat. săditor. Contr.
respectării lucrărilor specifice prod. s. şi mat. săd. constau în verificarea
efectuării lucr. de purificare biologică, a celor de castrare la cult. alogame
în loturile de hibridare, la termen (înainte de începerea maturării
polenului), în eliminarea pl. netipice soiului, a b. cu sem. greu separabile
specifice fiecărei culturi, a pl. atacate de org. dăunătoare şi de comb. a
acestora în special a celor de carantină şi a celor care se transmit prin s.
În această categorie sunt incluse şi resp. măsurilor pt evitarea amestecurilor
mecanice în timpul recoltatului, transp. şi depozitării temporare.

MMDuda 2020 26
4. Determ. autenticităţii, purităţii varietale şi a stării sanitare în vederea
stabilirii cat. biologice
Autenticitatea sem. se stabileşte pe baza actelor de provenienţă a s. şi a caract.
morf. completate cu îns. fiziologice descrise de autor sau menţinător la înreg.
soiului.
Caract. morfologice specifice soiului şi îns. fiziologice se constată, de regulă, în
câmp, la înflorit sau fructificare, când ele se manifestă cel mai evident.
În cazuri particulare se apelează la metode de laborator sau la creşteri dirijate în
case de vegetaţie şi/sau camere climatizate, utilizând metode anatomice,
fizice, chimice, biologice sau combinate. Ex., reacţia de colorare a s. de grâu
cu fenoli (metodă ISTA), dar cu unele neajunsuri cauzate de faptul că unele
soiuri sunt înrudite şi det. aceeaşi coloraţie a pericarpului.
Metoda electroforezei este cea mai agreată, datorită simplităţii şi preciziei ei. Se
bazează, fie separarea diferitelor componente ale proteinelor de rezervă în
funcţie de struct. moleculară şi sarcina lor electrică (proteinograme) - la
grâu, secară, orz, orez, mazăre, tomate, morcovi, ceapă, usturoi etc., fie prin
det. unor enzime specifice (zimograme) la pb, fl.-soarelui, soia, mazăre, cais,
piersic etc. Se foloseşte cu predilecţie în comerţul internaţional cu s. şi la
verificări speciale - la CIS-uri.
MMDuda 2020 27
Metodele biologice se aplică în laborator, case de vegetaţie sau câmp, în
general, după două procedee principale:
- creşt. plantelor în condiţii optime, ceea ce conduce la manifestarea
caracterelor;
- creşt. plantelor în condiţii de stres specific (termic, hidric ş.a.) permiţând
diferenţierea după reacţia la cond. neprielnice de vegetaţie.
Metodele biologice diferenţiază soiurile pe baza culorii coleoptilului, a nr. de
răd. embrionare (la cereale), a gradului de perozitate al primei frunze (la
grâu), după culoarea cotiledoanelor (la linte - verde, la lintoi - portocalii),
după culoarea, forma şi perozitatea colţului crescut la lumină (la cartof)
etc.

MMDuda 2020 28
Determinarea purităţii varietale şi a stării fitosanitare a culturilor sem.
Puritatea varietală şi starea fitosanitară a cult. sem. se det. în câmp, de regulă
la înflorirea pl. sau la maturizarea fiziologică. În aceste momente se
consideră că pl. îşi etalează princ. caractere morfofiziologice şi tipicitatea e
maximă.
Se procedează la delimitarea unor supr., în mai multe puncte reprezentative pt
media lanului. Se numără pl. tipice (autentice), pl. netipice, alte pl. de
cultură cu s. greu separabile, bur. cu s. greu separabile şi pl. atacate de boli
şi dăunători. Pe baza det. efectuate se efectuează calculele (manual sau cu
ajutorul programelor de calculator), cu următoarele relaţii:
• pt. puritatea varietală ► Tt = Tt x 100 / Tt + Tn
• pt. pl. de cultură cu s. greu separabile ► Cgs = Cgs x 100 / Tt + Tn + Cgs
• pt. bur. cu s. greu separabile ► Bgs = Bgs x 100 / Tt + Tn + Bgs
• pt. tulpini atacate de boli şi dăunători ► Ta = Ta x 100 / Tt + Tn + Ta
unde: Tt - tulpini tipice soiului; Tn - tulpini netipice soiului; Cgs - pl. de cultură cu s. greu
separabile; Bgs - buruieni cu s. greu separabile; Ta - tulpini atacate de org.
dăunătoare.

MMDuda 2020 29
Stabilirea cat. biologice a s.
Valorile obţinute (din formulele anterioare) se exprimă în % şi se confruntă cu
normativele tehnice pt cat. biologică, specia sau grupa de specii
respectivă.
Neîncadrarea în valorile limită din normative ►declasarea cult. sem. până la
cat. biologică corespunzăt. (dacă îndeplinesc cond. necesare) sau chiar
respingerea de la certificare, dacă nu îndeplinesc cond. de inspecţie în
câmp nici pt ultima cat. biologică din normele de certificare.

Actul de inspecţie în câmp şi condiţionarea sem.

Pe baza declaraţiei de multiplicare (foto), ag. multiplicator se adresează
ITCSMS cu cererea de cert. a s. înmulţite în câmp, cu precizarea speciei,
soiului (hibridului), supr. şi prod. propusă, menţinătorul, autorizaţia nr.,
cat. biologică şi dest. s.
S. obţinută va fi încadrată de către insp. aprobatori în una din cat. biologice
inferioare celei înmulţită (inferioară celei care figurează în actul de
provenienţă). Doc. care atestă valorile det. în câmp se numeşte
„Document de inspecţie în câmp” şi poartă semnătura şi ştampila
inspectorului oficial. Nr. acestui act va fi numărul de identitate al partidei
de sem. şi va însoţi sămânţa peMMDuda
fluxul2020
de prelucrare–condiţionare. 30
O cultură seminceră trebuie
înscrisă la multiplicare prin
completarea de către
multiplicator a
“Declaraţiei de
multiplicare” şi înaintarea
acesteia inspectoratului
teritorial, nu mai târziu de
1 decembrie pentru
culturile semincere de
toamnă şi 1 mai pentru
culturile semincere de
primăvară.

MMDuda 2020 31
Controlul aplicării tehnologiei specifice pt producerea de sămânţă
•În cadrul controalelor privind respectarea lucrărilor specifice producerii sem. şi
mat. săditor, inspectorul verifică:
•combaterea bolilor şi a dăunătorilor, în special a celor de carantină, a celor care
se transmit prin sămânţă şi a vectorilor virozelor care condiţ. respingerea sau
declasarea culturilor; controlul se efectuează împreună cu inspectorii de protecţia
pl. şi carantină fitosanitară şi cu specialiştii din reţeaua institutelor şi staţ. de
cercetare;
•executarea lucrărilor speciale privind purificarea biologică, pe baza caracterelor
morfologice şi a însuşirilor fiziologice specifice soiului sau hibridului;
•efectuarea unor lucrări de calitate şi la termen în loturile de hibridare;
•eliminarea pl. bolnave;
•respectarea măsurilor de evitare a amestecurilor mecanice în timpul
recoltatului, transportului şi a depozitării temporare.

MMDuda 2020 32
Pt certificare, prelucrătorul solicită sondarea (eșantionarea) şi cert. oficială a
s. de către autoritatea de cert. printr-o cerere denumită „Declaraţie de
certificare a loturilor de s.” care cuprinde:
- Actul de control în câmp;
- Acordul menţinăt. soiului;
- Elemente de identificare a loturilor.
Cond. s. se face la prelucrători înregistraţi care au o bază materială adecvată şi
personal competent, spaţii de depozitare şi aparatura necesară
►depozitarea temp., precurăţirea, sortarea, uscarea, curăţirea finală,
calibrarea şi efect. trat. fitosanitare.
După cond. se formează loturile de s. pe specii, soiuri, cat. biologice şi
provenienţe. Loturile de s. se form. din partide (după omogenizare) de o
anumită mărime în funcţie de sp. Fiecare lot se identifică printr-un nr.
oficial de referinţă care îi este propriu şi care se marchează pe eticheta de
lot, în depozit, pt. identificare.
S. condiţionate se comercializează numai ambalate, închise, marcate cu
etichete de culoare specifică fiecărei cat. biologice. Toate aceste
operaţiuni se fac după reguli precise, standardizate.

MMDuda 2020 33
 Controlul pe fluxul de prelucrare şi formarea eșantioanelor pt analize

Controlul pt. cert. se face de către ITCSMS şi de către LCCSMS Bucureşti la

cererea producătorului, pe baza „Decl. de cert. a loturilor de s.”. Contr. s.
se face pe fluxul de prelucrare, prin sondaj, privind resp. cerinţelor de
asigurare a purităţii varietale pe tot parcursul prelucrării, până la
închiderea ambalajelor şi cert. finală.
În vederea efectuării analizelor şi cert. loturilor de s. se ridică eșantioane
oficiale de către personalul autorizat al ITCSMS sau LCCSMS, persoane
acreditate ►sondatori (eşantionori). Prelevarea eşantioanelor de analiză
se face respectând normele în vigoare, în prezenţa unui reprezentant al
deţinătorului loturilor de s., din loturi omogene, uşor accesibile sondării în
orice punct al acestora.
Eșantioanele oficiale ridicate din loturile de s. se divizează în trei: unul pt
analizele oficiale de lab., unul ca eșantion martor la deţinătorul loturilor şi
unul pt verificările în pre sau post control (concomitent se ridică şi
eșantionul pt det. U).
Masa min. a eșantionului, pe specii şi grupe de specii, precum şi masa max. a
lotului sunt în fcţ. de mărimea sem. şi reglementate prin normative.
MMDuda 2020 34
 Etapele seminței certificate

• Partida de sămânță
• Lot de sămânță
• Eșantion elementar
• Eșantion compus
• Eșantion de laborator
• Eșantion de analiză

MMDuda 2020 35
 Analizele (testele) de laborator

Pt. cert. finală a s., toate loturile de s. aprobate în câmp trebuie să facă
obiectul unor testări oficiale. Testele oficiale pt s. dest. comercializării în
RO se efectuează după metodele ISTA, adaptate standardelor naţionale.
Analizele oficiale la s. destinate exportului se adaptează cerinţelor
organizaţiilor internaţionale sau prevederilor stricte din contractele cu
partenerii străini.
Analizele (testele) de lab. pot întregi cert. sau pot duce la respingea de la cert.
a anumitor loturi de s., pot declasa sau det. recondiţionarea unor loturi,
schimb. destinaţia unor s., de la semănat spre consum sau spre
industrializare, daca însuş. seminale sunt necorespunzătoare.
Testele de laborator sunt de două feluri: subiective şi obiective.

MMDuda 2020 36
Analizele subiective sunt cele care se bazează pe simţurile organoleptice ale
omului şi dau indicii generale, prin comparaţie, cu caract. normale.
Acestea sunt: culoarea sem., luciul, mirosul şi gustul.
Analizele obiective au ca suport metode de analiză şi det. ce se referă la
calităţile fizice şi biologice ale s. şi dau indicii precise asupra valorii
culturale sau industriale ale s. respective. Cele mai frecvente teste
obiective sunt: puritatea fizică (P), masa a o mie de boabe (MMB), masa
hectolitrică (MH), masa specifică (Ms), umiditatea (U), capacitatea
germinativă (G), testele de vigoare (puterea de străbatere şi cold testul),
autenticitatea prin metoda electroforezei etc.
Puritatea fizică (P) (%) ►procentul de s. pură din sp. analizată raportată la
masa eșantionului de analiză. În s. pură intră:
- toate s. întregi ale sp analizate, fără vătămări grave care ar putea afecta G
acestora;
- unele s. cu defecte (ex. sparte, dar este prezentă porţiunea cu embrion).
Impurităţile conţin: s. altor pl. de cultură, s. de bur., resturi ale cult. de bază,
pământ, resturi de pl., insecte, ş.a. Toate acestea se exprimă procentual
(din 120 g). Valorile P sunt necesare pt. acceptarea s. la semănat şi pt.
calculul cant. de s./ha, alături de valorile MMB şi G.
MMDuda 2020 37
Paralel cu det. % purităţii fizice, se det. „componenţa botanică” a
impurităţilor ►nr. de s. ale altor pl. de cultură şi ale bur. (din 380 g).
Acestea reprezintă una din sursele de îmbur. a culturilor, se exprimă şi prin
nr./kg de s., se identifică sp. cele mai frecvente şi îndeosebi cele cu s. greu
separabile şi bur. de carantină. Dacă P nu corespunde normelor în vigoare,
nu se eliberează „Documentul oficial de calitate a sem.” DOC, documentul
oficial al certificării.

MMB (g) ►indicator al mărimii s. Valorile MMB se folosesc pt calculul cant.

de s./ha şi pt. evaluarea prod. probabile. MMB se det. din fracţiunea
„sămânţă pură” şi se face prin numărarea a opt repetiţii x 100 de sem. a
căror masă medie se înmulţeşte cu 10.
S. cu MMB mare conţin germeni cu o vigoare mai mare de creştere ►plante
mai productive.

MMDuda 2020 38
MH (kg)►masa unui volum de 100 l s (1 hl). Este o însuşire importantă pt. s.
dest. prelucrării industriale. MH ridicată a s. ►o calitate superioară a
acestora, determinarea fiind folosită frecvent în bazele de recepţie a s., în
recalcularea la indicii de calitate standard a cant. predate. MH poate fi
diferită la aceeaşi sp. din cauza impurităţilor în masa de s., a boabelor
şiştave, a atacului de boli şi dăunători, a U ş.a. Acest indicator de calitate a
s. se det. cu balanţa hectol. (volum., samovarul) de 0,25, 1 sau de 20 litri,
folosit în lab. teritoriale pt. calit. s., respectiv în bazele de recepţie sau în
porturi comerciale.
Ms ►raportul între masa şi volumul boabelor. La s. det. se face cu ajutorul
unor soluţii dense de conc. cunoscute în care se introduc s. pe rând, până
când jumătate din s. se scufundă şi jumătate plutesc, caz în care Ms a s.
este egală cu densitatea (concentraţia) soluţiei. Se poate întrebuinţa şi
metoda cu soluţia iniţială mai conc. care se diluează apoi în timpul det.,
până când 50% din sem. se scufundă, după care se det. cu densimetrul
conc. soluţiei, care este egală cu Ms.

MMDuda 2020 39
Det. Ms se foloseşte mai rar la sem., dar este o metodă consacrată în det.
conţ. de SU şi de amidon la cartof. Procedeul de det. constă în cântărirea a
5 kg de cartof în aer şi sub apă cu ajutorul unei balanţe speciale (Remy-
Reimann) şi din valorile măsurate, conform principiului lui Arhimede, Ms
se calculează cu formula: Ms= x / x-y
în care x=masa cartofilor cântăriţi în aer,
iar y–masa cartofilor cântăriţi sub apă.
În funcţie de Ms se află conţ. de SU şi amidon folosind tabele de corelaţie.
Umiditatea sem. (U) (%) este o det. obligatorie pt toate categoriile de s.
depozitate sau livrate. Pt. cond. şi o bună depozitare s. destinate
semănatului trebuie aduse în mod obligatoriu la U de păstrare în scopul
eliminării pericolelor de încingere sau de încolţire a s. cu consecinţe grave
asupra proc. de germ. U de păstr. a s. este de 14-15% la cereale, 12% la
soia şi ≤10%, până la 7% la s. pl. oleaginoase (corelată cu conţ. în ulei al s.).
U s. se det prin metoda uscării la etuvă, după o prealabilă măcinare
grosieră. Se calculează folosind formula:
U (%) = apa pierdută prin uscare x 100 / masa eșantionului înainte de uscare

MMDuda 2020 40
Germinaţia s. (capacitatea sau facultatea germ.) (G) (%)►totalitatea proc.
fiziologice , biochimice şi morfologice care se petrec în s., în momentul
trecerii embrionului de la viaţa latentă la viaţa activă. G s. este un fenomen de
natură fiziologică şi biochimică de mare complexitate în care sunt implicaţi o
serie de fact. biologici care acţ. asupra embrionului. G s. se exprimă prin două
noţiuni: energia germinativă (EG) şi facultatea germinativă (FG).
https://www.facebook.com/watch/?v=1068639556821465
EG (%)►viteza de germin., adică nr. de s. care puse în condiţii optime de temp. şi
U produc germeni normali, într-un timp mai scurt, 1/3 - 1/2 din timpul pt. det.
FG.
FG (%)►nr. de s. care în condiţii optime de temp. şi U formează germeni normali,
într-un anumit timp stabilit pt fiecare sp. în parte.
Determin. G este f. pretenţiosă şi presupune multă precizie şi rigurozitate. Se face
întotdeauna în patru repetiţii, în cond. optime şi identice pt. toate repetiţiile.
G se det. în vase speciale de germin. sau în aparate (germinatoare). Acestea
trebuie sterilizate înainte de folosire (ex. cu alcool de min. 80%). U necesară
germin. se realizează cu ajutorul straturilor de germinaţie (nisip, hârtie de
filtru, tifon, vată, caolin, pământ ş.a.) pregătite în mod special prin spălare,
dezinfectare, calcinare, pt. a se asigura cond. optime s. puse la germin. şi să
nu modifice valorile din alte considerente.
MMDuda 2020 41
G este infl. de fact. interni şi externi. Dintre cei interni mai importanţi sunt:
- faza de maturitate a s. (s. ajunse sau nu la coacerea deplină);
- repausul seminal (fiziologic, care împiedică germ. s. pe plante înainte de rec.);
- vechimea s. (durata în timp cât s. îşi păstrează capacit. de germin.).
Maturitatea s. poate fi: morfologică şi fiziologică.
Maturitatea morfologică corespunde momentului în care s., în proc. de coacere,
s-au deshidratat putând fi eliberate de plante. În etapa mat. morf.,
embrionul atinge dezv. maximă, iar metabolismul s. şi schimbul cu mediul
înconjurător se reduce foarte mult. În această etapă s. pot fi păstrate un
timp mai îndelungat.
Maturitatea fiziologică (Postmaturaţia) ►repr. totalitatea modific. fiziologice şi
biochimice care se produc în s. după mat. morfologică (după recoltare), ce o
determină să germineze,să iasă din repausul seminal. Adesea, la unele
plante, după recoltare, s. puse în cond. optime de germin. nu germinează,
caz în care se spune că s. sunt în repaus seminal. Acesta se datorează lipsei
de concordanţă între mat. morfologică şi mat. fiziologică.

MMDuda 2020 42
Repausul seminal poate fi:
- r.sem. tegumentar (datorat învelişului);
- r.sem. embrionar (datorat unor subst. inhibitoare ale enzimelor). Principalii
factori responsabili ai r.sem. sunt cei de natură biochimică şi în primul rând
lipsa de activ. enzimatică din s. sau din alt organ de reproducere (prezenţa
unor inhibitori). În cond. de U suficientă şi temp. min. necesară, enzimele
det. hidroliza subst. complexe în subst. simple, declanşând creşt. şi dezv.
embrionului.
R.sem. este important pt practica agricolă. În zonele mai umede, s. ar putea
încolţi în câmp, înainte de recoltare, dacă aceasta întârzie. De asemenea,
s. proaspăt recoltate, cu U mare ar putea încolţi în magazie, dacă nu s-ar
usca rapid. Organele cu conţ. ridicat de apă (la cartof, legume, sf. de zahăr)
este bine să aibă un repaus cât mai lung, având în vedere durata mare de
păstrare.
Factorii externi ai germinaţiei sunt: U, temp., aerul şi lumina.

MMDuda 2020 43
Umiditatea nec. declanşării G se realizează prin imbibiţia apei care pătrunde
prin învelişurile s., diferenţiat după struct. acestora, la fiecare sp. (cereale,
leguminoase etc.), activează sist. enzimatice şi hidrolizează subst. de
rezervă ale embrionului aflate în endosperm sau cotiledoane. Absorbţia
apei în s. este diferită de la specie la specie, fiind de cca. 50% din masa lor
la cereale (25-60%) şi 100% (80-120%) la legumin. pt. boabe sau 150% la
sfecla de zahăr.
Temperatura este un alt factor important al G. Cerinţele pt o temp. min.,
optimă şi max. de G sunt diferite de la o sp. la alta. Pt det. G în lab. de
contr. s. se folosesc temp. optime la care germinează s. diferitelor specii.
Acestea sunt, în general, între 20 şi 300C.
Aerul prin compoziţia sa (raport O2/CO2) poate influenţa mult proc.
respiratorii ale germenului după momentul trecerii acestuia de la viaţa
latentă la viaţa activă. Deşi se cunoaşte rolul fiecărui component al
aerului, în lab. de contr. s. det. G se efectuează în con. de aerare normală.
Pt. ca în timpul germin. respiraţia să decurgă normal, este necesar ca
raportul între O2 absorbit şi CO2 eliminat (Coeficientul respirator) să fie în
jur de 1. Respiraţia cu un raport în favoarea CO2 conduce la o răsărire
neuniformă.
MMDuda 2020 44
Lumina este un factor facultativ pt germ. s. la majoritatea sp., deşi sunt pl.
care necesită lumină pt derularea G (tutun, mac, seminţe mici-de ierburi),
dar sunt şi sp.care germ. mai bine la întuneric (tomate, ceapă etc.).

Dintre determinările foarte utile care se efectuează în lab. de contr. s., o

importanţă mare au şi Puterea de străbatere şi Cold testul, considerate
teste de apreciere a vigorii, iar pt. loturile sem. det. autenticităţii prin
metoda electroforezei.
Puterea de străbatere a s. ►însuşirea acestora de a străbate un strat de
nisip egal cu adâncimea de semănat. Cunoaşterea valorilor puterii de
străb. a s. este importantă mai ales pe solurile ce formează crustă şi la pl.
cu răsărire epigeică (soia, fasolea, lupinul), dar şi pt. porumb şi fl.-soarelui.
Această det. se face numai la cerere pt anumite loturi de s. în cond. în care
se reanalizează G ca urmare a unor cant. de s. rămase din anii anteriori.

MMDuda 2020 45
Cold-testul (testul la frig, rezist. la clocire) este o metodă uzuală ce se
utilizează, de regulă, la loturile de s. de pb din anumiţi hibrizi, iar în alte
ţări şi la s. de soia.
Metoda constă în testarea s. privind capacit. germ. după ce au fost puse în
condiţii de frig simulate, într-o perioadă imediat următoare procesului de
imbibiţie a s. Det. se face prin punerea s. de pb la germinat, timp de 7 zile,
la temp. de 100C, apoi la 25°C timp de 3 zile, într-un sol fertil provenit
dintr-un teren cultivat 2 ani cu pb, fără erbicide, şi umezit la 60-70% din
capacit. de câmp pt apă. Cold testul ne dă indicii preţioase privind ordinea
hibr. de pb la semănat şi se va începe întotdeauna cu cei care au valori ale
cold testului de peste 60-70%, urmând ca hibr. cu valoarea <50% să fie
semănaţi spre sf. perioadei optime de sem., când cresc temp. în sol.
Determinarea Cold testul-ului este f. utilă la hibrizii de pb din loturile de s.
rămase din anii precedenţi, la care este obligatorie şi realizarea capacit. de
germin. a s.

MMDuda 2020 46
Autenticitatea sem. S. din acelaşi gen sau sp., adesea se aseamănă f. mult,
creând greutăţi în stabilirea autenticităţii lor, alteori se amestecă sau se
înlocuiesc . Aşa este cazul sem. din genul Brassica sau Sinapis, a soiurilor
de grâu, a hibr. de pb etc. Det. autenticităţii se poate face folosind un
complex de metode morfologice, anatomice, chimice, fizice sau biologice.
Prin folosirea uneia sau a mai multor metode este posibilă diagnosticarea
sp. asemănătoare şi chiar a soiurilor.
Autenticitatea, det. prin metoda electroforezei este un test de mare fineţe şi
precizie care s-a generalizat în ultimii ani la majoritatea pl. de cultură,
dând posibilitatea identific. exacte a soiului sau hibr. analizat. Metoda are
la bază separarea diferiţilor componenţi ai proteinelor sau enzimelor
specifice în fcţ de struct. moleculară şi sarcina lor electrică. În esenţă,
metoda constă în amplasarea unei picături de extract proteic sau
enzimatic la marginea unei plăcuţe de gel de amidon. Un curent electric
uşor provoacă o migraţie a fracţiilor proteice la o distanţă variabilă cu
caract. lor chimice. După această migraţie şi separare a proteinelor,
benzile de proteină se colorează şi se fixează. Se obţine astfel o
electroforegramă care evidenţiază componenţii proteici într-o succesiune
specifică unui anumit soi sau hibrid şi de o anumită mărime a benzilor, aşa
cum a fost descrisă de menţinătorul soiului sau hibr.
MMDuda 2020 47
La grâu, de ex., prin electrof. gliadinelor pe 51 de benzi cunoscute se
evidenţiază. în fcţ. de soi, 16-25 componenţi proteici în diagrama specifică
soiului.
Metoda necesită diagrame etalon la fiecare soi sau h. din toate sp. unde se
aplică. Testele de autenticitate prin metoda electroforezei se efectuează la
LCCSMS din Bucureşti.
Organismele dăunătoare sunt testate la lab. insp. teritoriale de către personal
specializat. Se analizează prezenţa bolilor şi dăunăt., pe s. sau în interiorul
acestora (gărgăriţa fasolei, a mazării) şi a unor ag. patogeni cu transmitere
sistemică pt. care se recomandă trat. specifice, după care se eliberează
„actul de certificare finală”.

Sămânţa utilă (Su) şi cantitatea de sămânţă la hectar (Cs/ha)

Su ►procentul de s. care puse în con. normale de germin. formează plante
normal dezvoltate. Calculul SU se face folosind următoarea relaţie:
Su = P * G/100
iar Cs/ha = D *MMB / Su
pt prăşitoare cantit. se săm./ha se poate mări cu 10-20% în fcţ de cond. de sol
şi climatice. MMDuda 2020 48
 Documentele eliberate în urma analizelor şi certificării sem.

Doc. oficial tipizat pt. s. certif. destinat comercializării în ţara noastră este
„Documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă” (DOC) imprimat
cu înscris negru pe hârtie roz. Cuprinde: identitatea şi autenticit. s.,
valoarea purit. varietale det. în câmp, cat. biologică, seria şi nr. etichetelor,
nr. şi tipul ambalajelor. DOC al lotului de s. se eliberează:
- în cazul în care s. îndeplineşte toate cond. prevăzute în regulile şi normele de
certif.
- când loturile au fost reambalate oficial sau sub supravegh. reprezent. insp.
teritoriale sau ai lab. central pt calit. s. şi doc. emise anterior reambalării
atestă calitatea s., se eliberează „DOC” cu menţiunea–„s. produsă în
conform. cu regulile şi normele RO (CE)”, editat în două limbi: română şi
engleză.
- când cond. tehnice de calitate a s. nu corespund regulilor şi norm. de certif.
ITCSMS sau LCCSMS eliberează „Buletinul de analiză oficială” (BAO ) cu
menţ. „Interzisă comercializarea pt însăm.”. BAO este tipizat şi imprimat cu
înscris negru pe hârtie galbenă.

MMDuda 2020 49
- dacă s. din BAO fac obiectul necesarului propriu în vrac şi corespund cond.
tehnice de calit., acest act va purta menţiunea „Necesar propriu” şi
„Interzisă comercializarea”.
- în cazul reanalizării s. pt una sau toate cond. tehnice de calitate, ITCSMS sau
LCCSMS eliberează „Buletin de analiză oficială parţială”. Dacă reanalizele
corespund normelor, buletinul va purta menţiunea „S. admisă la
însămânţare” şi este valabil numai cu „DOC” emis anterior. Dacă
reanalizele nu corespund normelor se eliberează „BAO” cu menţiunea
„Interzisă comercializarea pt însămânţare”. Suplimentar se va menţiona la
denumirea „buletinului de analiză parţială”.
- analizele solicitate în scop informativ (neoficial) vor fi atestate cu doc.
„Buletin de analiză informativ” imprimat cu înscris negru pe hârtie albă şi
cuprinde numai rezultatele determin. solicitate cu menţiunile „informativ”
şi „acest buletin este informativ şi nu este valabil pt comercializare”.
Doc. de calitate a s. eliberate de ITCSMS au fost armonizate cu reglem.
Directivelor Cons. UE şi sunt legiferate pt activităţile de prod. şi comerc. a
s. din ţara noastră.

MMDuda 2020 50
 Condiţii de valoare culturală la seminţele de cereale

Conţinutul maxim de seminţe de alte specii de plante

(număr într-un eșantion de 500 g)

Germinaţi
Puritatea Avena fatua, Raphanus
Categoria a Alte specii
Specia fizică Alte Alte specii Seminţe A. sterilis, A. raphanistr
biologică de plante Panicu
(%) specii de de roşii de ludoviciana, um,
(%) decât m
plante cereale orez Lolium Agrostem
cereale
temulentum ma githago

99 85 4 1 3 0 1
Sămânţă
Triticum
aestivum
Bază 0 0
T.t.durum
T. spelta
Avena
sativa Sămânţă
Hordeum 98 85 10 7 7 0 3
certificată 0 0
vulgare (C1 şi C2)

Sămânşă
de bază 98 80 4 0 0 1 0 0 1

Oryza Sămânţă
sativa certificată 98 80 10 0 0 3 0 0 3
C1
Sămânţă
certificată 98 80 15 0
MMDuda 2020
0 5 0 0 3
51
C2
 Conţinutul maxim de seminţe de alte specii de plante
(număr într-un eșantion de 500 g)

Germinaţi
Puritatea
Categoria a Alte Avena fatua, Raphanus
Specia fizică Alte
biologică Alte specii de Seminţ A. sterilis, A. raphanistru
(%) specii Panicu
(%) specii de plante e roşii ludoviciana, m,
de m
cereale decât de orez Lolium Agrostemm
plante
cereale temulentum a githago

Sămânţă
Bază 98 85 4 7 3 0 0 1 0
Secale
cereale Sămânţă
certificată 98 85 10 7 7 0 0 3 0
(C1 şi C2)

Sămânţă de
bază 98 80 4 1 3 0 0 1 0
Tritico
Sămânţă
secale
certificată 98 80 10 7 7 0 0 3 0
(C1 şi C2)

Zea mays
- 98 90 0 0 0 0 0 0 0
MMDuda 2020 52
 Condiţii de valoare culturală la seminţele de leguminoase
pentru boabe

Germinaţi
Puritatea fizică Conţinutul maxim de
a
Specia (% min.) seminţe din alte specii
(% min.)

Mazăre (Pisum sativum) 98 0,1 (% din greutate) 80

Fasole (Phaseolus vulgaris) 98 0,1 (% din greutate) 75

Soia (Glycine max) 98 5 buc./1000 g 80

Năut (Cicer arietinum) 98 0,1 (% din greutate) 85

Linte (Lens culinaris) 98 0,1 (% din greutate) 85

Lupin (Lupinus spp.) 98 0,5 (% din greutate) 80

Arahide (Arachis
99 5 buc./1000 g 70
hypogaea)

MMDuda 2020 53