FASOLEA (semivolubila) Importanta culturii

Importanta fasolei consta in marea valoare alimentara a boabelor ei. Ele constituie un aliment bogat in proteine (25 – 28%) si vitamine foarte nutritive si foarte ieftin. Tulpinile de fasole ramase dupa treierat (vrejii), impreuna cu pastaile, sunt de asemenea bogate in proteine si reprezinta un bun furaj mai ales pentru oi. In tara noastra suprafetele cultivate cu fasole in cultura pura a crescut mult in ultimii ani. In plus, pe suprafete insemnate, fasolea se cultiva si intercalat, printre porumb. Soiuri

Soiurile cultivate in tara noastra, fac parte din specia de fasole comuna (phaseolus vulgaris). Soiurile de fasole cultivate au o perioada scurta de vegetatie (75 – 100 zile) si sunt cu seminte albe. Dupa modul de crestere a plantei, soiurile se prezinta sub doua forme:

cu tulpina scunda (30 – 40 cm) si dreapta cunoscute si sub numele de soiuri de „fasole oloaga”; cu tulpina mai inalta (50 – 70 cm), semivolubila.

Principalele caracteristici ale soiurilor de fasole sunt prezentate in tabloul:

Transilvania 81 – 93 Zonele de deal din Oltenia.Caracteristicile principalelor soiuri de fasole pentru boabe cultivate in Romania 22179ghc16uel3i Soiul si originea Soiuri autohtone Ardeleana Fundulea 332 Avans Tulpina Oloaga Oloaga Perioada Zonele de de cultura vegetatie (zile) 150 – 200 96 – 120 Transilvania si Vestul Tarii 260 – 310 S si S-E Tarii numai in cultura succesiva 79 – 97 Silvostepa Munteniei si zona colinara din Oltenia 80 – 115 Dobrogea si Campia Dunarii 75 – 95 S si V Tarii. 75 – 80 MMB (g) Semivolubila 280 – 370 Ceala din Dobrogea Orizont Premial Semivolubila 300 – 350 Semivolubila 260 – 330 Semivolubila 300 – 380 Progres Semivolubila 160 – 200 . Muntenia si Moldova 75 – 96 Toate zonele.

Temperaturile prea ridicate (peste 25°C) mai ales in perioada infloririi.U.Soiuri straine Gratiot (S. In ce priveste umiditatea fasolea rezista relativ bine la seceta. in special de umiditate atmosferica. Temperaturile joase intarzie cresterea si dezvoltarea. S Tarii si Moldova S Tarii Semivolubila 280 – 320 Semivolubila 230 – 300 Cerinte fata de clima si sol Clima he179g2216ueel Fasolea este o planta iubitoare de caldura. in special in prima parte a vegetatiei. Din aceasta cauza in Sudul tarii.U.) Oloaga 160 – 190 79 – 87 Oloaga 340 – 380 79 – 86 80 – 100 75 – 95 Cultura succesiva Moldova. Semintele germineaza la temperatura de 8 – 10 °C. printre porumb. Solurile favorabile pentru fasole sunt cele cu textura mijlocie (lutoase.A. lut – nisipoase).) Magna (Cheoslovaci a) Bistrenski (Bulgaria) Mare de Nord (Great Northern) (S. iar in timpul vegetatiei necesita o temperatura de 20 – 25 °C. cu reactie neutra (pH – ul 6. iar gerurile. Umiditatea prea multa este insa daunatoare. nu-i sunt asemenea favorabile. in timpul fecundarii florilor si a formarii boabelor. favorand aparitia bolilor. fasolea da rezultate foarte bune cat se cultiva intercalat. Banat si cultura succesiva Moldova Campia de Vest.5 - . chiar de 0 °C distrug cultura. fertile. Are insa nevoie de umiditate moderata.A.

in general. rapita sau in intrucat acestea pot favoriza raspandirea unor boli comune. ca si alte leguminoase pentru boabe. reci. Fertilizarea Fasolea. In restul tarii fasolea poate fi cultivata in conditii favorabile de cea mai mare parte a terenurilor arabile. se recomanda sa nu revina pe acelasi teren decat dupa o perioada de cel putin 4 ani. Fiind in acelasi timp leguminoasa si prasitoare si racoltandu-se destul de timpuriu. reactioneaza mai slab la aplicarea unor doze ridicate ca ingrasaminte. putin pretentioasa fata de planta premergatoare. De asemenea. Nu sunt indicate ca plantele premergatoare pentru fasolea culturile de leguminoase in general de floarea soarelui. fasolea este o buna premergatoare pentru cele mai multe culturi inclusiv pentru cerealele de toamna. Zonele de cultura In tara noastra fasolea gaseste conditii foarte favorabile. in Campia de Vest si Campia Transilvaniei.7. fasolea nu poate urma nici dupa porumbul tratat cu erbicide triazinice. Desi fasolea merge uneori bine si dupa ea insasi. prin lucrarile de pregatire. mai ales pe vaile principalelor rauri. Nu sunt indicate solurile: grele. Cele mai bune rezultate le da insa cand urmeaza dupa culturile care parasesc terenul mai devreme si dau posibilitatea ca. Rotatia Fasolea este. Dintre ingrasamintele chimice cele cu fosfor se vor aplica toamna . sa se acumuleze cat mai multa umiditate in sol (cerealele paioase si culturile prasitoare timpuri). umede.5). nici cele nisipoase sau salinizate. pentru a se preveni raspandirea bolilor specifice.

Trebuie avut in vedere faptul ca nivelarea terenului este o lucrare obligatorie la cultura fasolei in scopul asigurarii conditiilor optime atat la semanat. Necesarul de ingrasaminte cu azot se stabileste in functie de formarea nodozitatilor produse de bacteriile simbiotice pe radacinile plantelor de fasole. aceleasi ca la porumb. in general. Lucrarile solului Pentru fasole sunt. in acelasi timp cu combaterea tuturor buruienilor rasarite si cu incorporarea corecta a erbicidelor utilizate. Ingrasamintele cu azot in dozele mentionate se vor administra concomitent cu prasilele mecanice. de obicei. In cazul cand la mai mult de 80% din plante se gasesc minim 5 nodozitati.a. care se determina dupa 20 – 25 zile de la rasarire. Ingrasamintele cu azot se recomanda sa nu se aplice inainte de semanat. Patul germinativ se pregateste. In caz contrar se vor aplica 30 – 70 kilograme la hectar azot substanta activa in functie de fertilitatea solului. Samanta si semanatul . mai ales.odata cu aratura in doze de 30 – 60 kilograme substanta activa la hectar. in functie de rezerva de fosfor din sol. a doua cu combinatorul. cat. Pregatirea patului germinativ se efectueaza cu utilaje diferite.s. aceleasi ca la porumb. prin care sa se realizeze un strat foarte bine afanat pe adancimea de semanat (fasolea are germinatie epigeica). prin doua lucrari: • • prima cu discul de agregat cu grapa cu colti reglabili si o bara nivelatoare. cel mai tarziu pana la inflorire. Lucrarile solului pentru fasole sunt in general. pentru recoltarea mecanizata. se vor aplica 0 – 30 kilograme la hectar N.

in timp de 3 zile consecutiv temperatura de 8 °C si vremea in curs de incalzire. Practic epoca de semanat a fasolei coincide cu cea a porumbului. din cauza rasaririi epigeice. Semanatul la distanta de 50 centimetri intre randuri si in benzi pretinde insa utilizarea obligatorie de erbicide. utilizand semanatoarea SPC – 6. este de 5 – 6 centimetri. folosind 4 flacoane pentru cantitatea de samanta necesara la un hectar. Tratamentul se efectueaza. la samanta. densitatile se majoreaza cu cate 5 boabe germinabile pe metru patrat aceste densitati se realizeaza obisnuit cu o cantitate de samanta de 80 – 110 kilograme la hectar. putand fii redusa la 4 centimetri in conditii de irigare. Semanatul fasolei se face in randuri simple sau in benzi.Semintele de fasole destinate semanatului trebuie sa posede o puritate de cel putin 98% si o capacitate de germinatie de cel putin 90%. Pentru cultura irigata. Adancimea de semanat. Inainte de semanat se recomanda ca semintele sa fie tratate cu biopreparatul Nitragen – fasole. In acest caz semanatoarea se echipeaza cu 9 sectii (SPC – 9). Lucrarile de ingrijire Combaterea buruienilor . Semanatul se mai poate face la distanta de 50 centimetri intre randuri si 65 – 70 centimetri intre benzi. Tratamentul se poate face si concomitent cu semanatul. In practica este preferat semanatul unor randuri simple la distanta de 60 – 70 centimetri. ziua semanatului. dupa instructiunile care insotesc preparatul. Densitatea optima de semanat este 50 – 55 boabe germinabile pe metru la patrat la soiurile cu crestere viguroasa si bobul mare. la soiurile cu bobul mai mare. prin pulverizarea suspensiei bacteriene direct in sol. Epoca optima de semanat la fasole este cat in sol la adancimea de 5 – 6 centimetri se realizeaza. obisnuit. precum si tractoare si cultivatoare de tip legumicol pentru a putea asigura lucrarile de intretinere in conditiile distantei mai mici intre randuri. pe intervalul calcat de rotile tractorului. in zona semintelor cu ajutorul unui dispozitiv prevazut cu duze atasat la brazdarele semanatorii.

doua prasile manuale pe rand (prasit – plivit).5 kilograme la hectar). Combaterea bolilor si daunatorilor Principalele boli ale fasolei. In cazul in care nu s-au aplicat erbicide pentru combaterea buruienilor sunt necesare 3 prasile mecanice si una.5 kilograme la hectar: • primul efectuat imediat dupa rasarirea completa a plantelor. Treflanul. Prima prasila mecanica trebuie executata imediat dupa rasarire.5%. pentru distrugerea unor buruieni rezistente la actiunea erbicidelor. Fiind foarte volatil. oxiclorura de cupru sau Turdacupral 0. dupa caz. cand se cunosc bine randurile. Pentru combaterea chimica a buruienilor se recomanda erbicidele: Treflan (4 litri la hectar) si Basagran (3 litri la hectar). iar fasolea are 1 – 3 frunze trifoliate. din care cauza mentinerea culturii curata de buruieni in timpul vegetatiei constituie obiectivul principal al lucrarilor de ingrijire. cand buruienile se afla in faza de rozeta (3 – 5 frunze). 14. La culturile de fasole erbicidate se vor aplica in timpul vegetatiei. Basagranul. combate buruienile dicotiledonate si se administreaza dupa rasarirea fasolei.Fasolea este foarte sensibila la imburuienare. se pot combate obisnuit prin trei tratamente prevenite cu zeama bordeleza 1% (7. antracnoza si bacterioza. una.plivit) pe rand. . iar ultima inainte de inflorirea plantelor. doua prasile mecanice si chiar o lucrare manuala (prasit . combate in special buruienile monocotiledonate anuale si se administreaza la pregatirea patului germinativ. incorporarea lui in sol trebuie facuta adanc in cel mult 15 minute de la aplicare.

imediat dupa recoltare. Daca in momentul semanatului umiditatea solului este insuficienta. practic. In acest interval de timp se vor efectua una. sau Delicia. incepe cu inflorirea plantelor (in jurul datei de 15 iunie) si se incheie la umplerea boabelor (care are loc spre sfarsitul). in spatii inchise. iar in depozite prin gazarea semintelor. Prin aceste udari se urmareste mentinerea umiditatii solului pe adancimea de 80 centimetri la peste 50% din intervalul umiditatii active. Carbetox 37 (3 litri la hectar). Recoltarea Fasolea cere multa atentie. Perioada critica pentru apa a fasolei. dand sporuri substantiale de productie in anii secetosi. la intrarea in parga a primelor pastai. 30 grame la tona. al treilea la formarea pastailor. productia de boabe la fasole poate fi. deoarece pastaile plesnesc usor si se pot produce pierderi mari prin scuturarea boabelor. functie de precipitatiile cazute. gargarita fasolei (Acanthoscelides obtectus). cu sulfura de carbon. se va aplica o udare de rasarire de 250 metri cubi la hectar. Se recomanda sa se recolteze cand 2/3 din pastai au ajuns la . provoaca cele mai importante pagube.5 litri la hectar). dublata. Se combate prin tratarea culturii cu unul din produsele: Sinoratox 35 (1. trei udari.• • al doilea inainte de inflorire. cu norme de cate 500 metri cubi la hectar. cand se cer efectuate udarile. sau 45 – 60 grame la tona sub prelata. prin irigare. Dintre daunatori. un kilogram la tona de seminte. Lindatox 3 (25 kilograme la hectar). sau prin tratarea cu pastile Phostoxin. Irigarea Fasolea reactioneaza bine la irigare.

prin taierea plantelor la 3 – 4 centimetri sub nivelul solului. Dislocarea plantelor se poate realiza si cu masina de recoltat fasole MRF – 4. Plantele smulse manual se strang in poloage mici. Se considera normale productiile de 1000 – 1500 kilograme la hectar in cultura neirigata si de 2000 – 3000 kilograme la hectar in cultura irigata. trecandu-se de la polog la polog. iar boabele din pastaile superioare sunt suficient de tari. pentru a se evita spargerea boabelor. Recoltarea se face: • • • • • manual. Plantele dislocate mecanic se strang in brazde cu grebla oblica (GO – 3). cu ajutorul unor cutite speciale (cu lama lunga). Productiile de boabe oscileaza foarte mult. prin smulgere. Cultura intercalata a fasolei printre porumb Acest mod de cultura ocupa la noi suprafete insemnate. care se lasa cateva zile sa se usuce. Acest mod de cultura este avantajos pentru . iar dupa 2 – 3 zile se treiera cu combina C – 12 prevazuta cu ridicator si modificata special pentru fasole.maturitate. de 50 – 60 centimetri inaltime. fiind raspandit mai ales in cooperative agricole de productie din cauza ca recoltarea fasolei in aceste conditii reclama multe brate de lucru. dup care se treiera cu combina C – 12. montate pe cultivator. prevazuta cu discuri rotative. mecanizat.

De asemenea. Densitatea optima a porumbului ramanand nemodoficata. cartofi timpurii. plantele de porumb creand un microclimat favorabil plantelor de fasole. cand la porumb se aplica erbicide pe baza de Atrazin la care fasolea este sensibila. punand in cuib cate 3 – 4 seminte. dupa plantele care se recolteaza la inceputul verii (orz si grau de toamna. pe randul de porumb indata dupa rasarirea porumbului. Pentru cultura intercalata se recomanda o densitate de 10 – 20 mii cuiburi de fasole la hectar. Productiile de fasole care se obtin in cultura intercalata sunt de 200 – 500 kilograme la hectar. Cantitatea de samanta de fasole necesara pentru un hectar este aproximativ 15 . In practica. semanatul fasolei prin porumb se face cu sapa in cuiburi. in acest caz semanatoarea va fi echipata cu distribuitor dublu.20 kilograme. cu tulpina oloaga: Fundulea 332 si Gratiot. Semanatul se poate face cu semanatoarea SPC – 6 concomitent cu semanatul porumbului. Fasolea in a doua cultura reuseste in zonele de campie di Sudul si Vestul tarii si numai in conditii de irigare. Tehnologia de cultivare este asemanatoare cu cea folosita in cultura obisnuita. ca a doua cultura. cu deosebirea ca dintre ingrasaminte. foarte sensibil la seceta atmosferica in faza de inflorire. este necesar sa fie folosite soiurile cele mai timpurii.fasolea. se aplica direct numai 30-40 kilograme azot la hectar. Fasolea nu trebuie insa cultivata intercalat. Cultura succesiva a fasolei Fasolea pentru boabe poate sa dea productii bune. borceaguri). apropiate de cele normale si daca este cultivata. deoarece .

Particularitatile morfologice si biologice Radacina principala este un pivot care patrunde la adancimi diferite si se ramifica. El patrund in radacini prin perii absorbanti. ele pot fi slab active sau chiar inactive. si 200 – 300 centimetri la fasolea urcatoare. trei udari in timpul vegetatiei. In acest scop se folosesc culturi artificiale de bacterii. doua udari de rasarire. Este. asigurand planta cu acest element. ramificata si are inaltimea cuprinsa intre 30 – 60 centimetri la fasolea pitica. cu norme de 500-600 metri cubi la hectar. in general. Portul erect si formarea ramificatiilor pe tulpina usureaza dezvoltarea mecanizata. in relatiile de simbioza cu plantele gazda.fasolea valorifica cu fosfor si potasiu aplicate culturii premergatoare. . La inceput bacteriile traiesc parazite pe planta gazda iar cand devin lucratoare fixeaza azotul din aerul solului. cu norme mici de 200-300 metri cubi apa la hectar si doua. mai mult sau mai putin. Productiile care se pot obtine sunt de 1000-2000 kilograme la hectar si chiar mai mult in conditii favorabile. ajung in scoarta unde se inmultesc. cum este biopreparatul Nitragin. Densitatea de semanat este putin mai mare decat in cultura principala: 50-60 boabe germinabile pe metru patrat. Tulpina variaza in functie de specie. In functie de regimul de precipitatii se aplica una. In sol nu se gasesc totdeauna bacteriile specifice plantelor leguminoase sau daca sunt. in functie de specie. Semanatul trebuie efectuat pana cel mai tarziu 5 iulie. Caracteristica radacinilor de leguminoase este formare de nodozitati in care activeaza bacterii din genul Rhizobium.

la maturitate este dehiscenta. pe suprafata lui se observa hilul. Tegumentul este gros si greu permeabil. culori. Fructul este o pastaie de diferite marimi. si marimi diferite. Gineceul este format din ovar. ele au structura florala caracteristica. Foliolele au forme si marimi diferite. marimi si culori foarte diferite. cu o loja. reprezentand locul de fixare a semintei de pericarp. iar pastaile dehiscente plesnesc. coacerea in parga. Polenizarea este autogama. forme si culori. tigela. Florile sunt grupate in racem. este alcatuita din tegument si embrion. iar stipelele sunt mai mari decat foliolele la mazare. Coacerea leguminoaselor se desfasoara in urmatoarele faze: • • • coacerea in lapte. cu una sau mai multe seminte in interior. Inflorirea se face treptat de la baza spre varf si dureaza la o planta 10 – 25 zile. Germinatia semintelor de leguminoase este epigeica. . alcatuite pe tipul 5. Androceul este alcatuit din zece stamine. muguras si radicula. Embrionul este format din: doua cotiledoane mari. coacerea deplina. Samanta are forme. semintele sunt verzi si au continutul laptos. semintele au consistenta cerii si o culoare apropiata de cea specifica soiului. Caliciul este format din 5 sepale unite. de forme.Frunzele sunt compuse: trifoliate la fasole. dintr-un stil lung si un stigmat maciucat. semintele sunt tari. avand mai multe ovule.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful