FASOLEA (semivolubila) Importanta culturii

Importanta fasolei consta in marea valoare alimentara a boabelor ei. Ele constituie un aliment bogat in proteine (25 – 28%) si vitamine foarte nutritive si foarte ieftin. Tulpinile de fasole ramase dupa treierat (vrejii), impreuna cu pastaile, sunt de asemenea bogate in proteine si reprezinta un bun furaj mai ales pentru oi. In tara noastra suprafetele cultivate cu fasole in cultura pura a crescut mult in ultimii ani. In plus, pe suprafete insemnate, fasolea se cultiva si intercalat, printre porumb. Soiuri

Soiurile cultivate in tara noastra, fac parte din specia de fasole comuna (phaseolus vulgaris). Soiurile de fasole cultivate au o perioada scurta de vegetatie (75 – 100 zile) si sunt cu seminte albe. Dupa modul de crestere a plantei, soiurile se prezinta sub doua forme:

cu tulpina scunda (30 – 40 cm) si dreapta cunoscute si sub numele de soiuri de „fasole oloaga”; cu tulpina mai inalta (50 – 70 cm), semivolubila.

Principalele caracteristici ale soiurilor de fasole sunt prezentate in tabloul:

Caracteristicile principalelor soiuri de fasole pentru boabe cultivate in Romania 22179ghc16uel3i Soiul si originea Soiuri autohtone Ardeleana Fundulea 332 Avans Tulpina Oloaga Oloaga Perioada Zonele de de cultura vegetatie (zile) 150 – 200 96 – 120 Transilvania si Vestul Tarii 260 – 310 S si S-E Tarii numai in cultura succesiva 79 – 97 Silvostepa Munteniei si zona colinara din Oltenia 80 – 115 Dobrogea si Campia Dunarii 75 – 95 S si V Tarii. 75 – 80 MMB (g) Semivolubila 280 – 370 Ceala din Dobrogea Orizont Premial Semivolubila 300 – 350 Semivolubila 260 – 330 Semivolubila 300 – 380 Progres Semivolubila 160 – 200 . Muntenia si Moldova 75 – 96 Toate zonele. Transilvania 81 – 93 Zonele de deal din Oltenia.

in special in prima parte a vegetatiei. Temperaturile joase intarzie cresterea si dezvoltarea.Soiuri straine Gratiot (S. Din aceasta cauza in Sudul tarii.A. nu-i sunt asemenea favorabile. fertile.U. printre porumb. Temperaturile prea ridicate (peste 25°C) mai ales in perioada infloririi. cu reactie neutra (pH – ul 6. lut – nisipoase). chiar de 0 °C distrug cultura. In ce priveste umiditatea fasolea rezista relativ bine la seceta. in timpul fecundarii florilor si a formarii boabelor. in special de umiditate atmosferica.U. Semintele germineaza la temperatura de 8 – 10 °C. Are insa nevoie de umiditate moderata. S Tarii si Moldova S Tarii Semivolubila 280 – 320 Semivolubila 230 – 300 Cerinte fata de clima si sol Clima he179g2216ueel Fasolea este o planta iubitoare de caldura. iar in timpul vegetatiei necesita o temperatura de 20 – 25 °C. fasolea da rezultate foarte bune cat se cultiva intercalat.5 - .A.) Oloaga 160 – 190 79 – 87 Oloaga 340 – 380 79 – 86 80 – 100 75 – 95 Cultura succesiva Moldova. Solurile favorabile pentru fasole sunt cele cu textura mijlocie (lutoase. favorand aparitia bolilor.) Magna (Cheoslovaci a) Bistrenski (Bulgaria) Mare de Nord (Great Northern) (S. iar gerurile. Umiditatea prea multa este insa daunatoare. Banat si cultura succesiva Moldova Campia de Vest.

se recomanda sa nu revina pe acelasi teren decat dupa o perioada de cel putin 4 ani. fasolea este o buna premergatoare pentru cele mai multe culturi inclusiv pentru cerealele de toamna. Nu sunt indicate ca plantele premergatoare pentru fasolea culturile de leguminoase in general de floarea soarelui. sa se acumuleze cat mai multa umiditate in sol (cerealele paioase si culturile prasitoare timpuri). prin lucrarile de pregatire. Dintre ingrasamintele chimice cele cu fosfor se vor aplica toamna . mai ales pe vaile principalelor rauri. Fiind in acelasi timp leguminoasa si prasitoare si racoltandu-se destul de timpuriu. Nu sunt indicate solurile: grele. Desi fasolea merge uneori bine si dupa ea insasi. umede. De asemenea. Fertilizarea Fasolea. reci. Cele mai bune rezultate le da insa cand urmeaza dupa culturile care parasesc terenul mai devreme si dau posibilitatea ca. in Campia de Vest si Campia Transilvaniei. In restul tarii fasolea poate fi cultivata in conditii favorabile de cea mai mare parte a terenurilor arabile. Zonele de cultura In tara noastra fasolea gaseste conditii foarte favorabile. in general. putin pretentioasa fata de planta premergatoare. Rotatia Fasolea este. ca si alte leguminoase pentru boabe. rapita sau in intrucat acestea pot favoriza raspandirea unor boli comune.7. nici cele nisipoase sau salinizate. fasolea nu poate urma nici dupa porumbul tratat cu erbicide triazinice. reactioneaza mai slab la aplicarea unor doze ridicate ca ingrasaminte. pentru a se preveni raspandirea bolilor specifice.5).

cat.a. Samanta si semanatul . In caz contrar se vor aplica 30 – 70 kilograme la hectar azot substanta activa in functie de fertilitatea solului. de obicei. se vor aplica 0 – 30 kilograme la hectar N. mai ales. Lucrarile solului Pentru fasole sunt.s. Patul germinativ se pregateste. prin care sa se realizeze un strat foarte bine afanat pe adancimea de semanat (fasolea are germinatie epigeica). care se determina dupa 20 – 25 zile de la rasarire. aceleasi ca la porumb. in general. in functie de rezerva de fosfor din sol. prin doua lucrari: • • prima cu discul de agregat cu grapa cu colti reglabili si o bara nivelatoare. In cazul cand la mai mult de 80% din plante se gasesc minim 5 nodozitati. pentru recoltarea mecanizata. Lucrarile solului pentru fasole sunt in general. Pregatirea patului germinativ se efectueaza cu utilaje diferite. in acelasi timp cu combaterea tuturor buruienilor rasarite si cu incorporarea corecta a erbicidelor utilizate. Ingrasamintele cu azot se recomanda sa nu se aplice inainte de semanat. Necesarul de ingrasaminte cu azot se stabileste in functie de formarea nodozitatilor produse de bacteriile simbiotice pe radacinile plantelor de fasole. Ingrasamintele cu azot in dozele mentionate se vor administra concomitent cu prasilele mecanice. Trebuie avut in vedere faptul ca nivelarea terenului este o lucrare obligatorie la cultura fasolei in scopul asigurarii conditiilor optime atat la semanat. aceleasi ca la porumb. cel mai tarziu pana la inflorire.odata cu aratura in doze de 30 – 60 kilograme substanta activa la hectar. a doua cu combinatorul.

Pentru cultura irigata. putand fii redusa la 4 centimetri in conditii de irigare. Lucrarile de ingrijire Combaterea buruienilor . Adancimea de semanat. pe intervalul calcat de rotile tractorului. utilizand semanatoarea SPC – 6. Densitatea optima de semanat este 50 – 55 boabe germinabile pe metru la patrat la soiurile cu crestere viguroasa si bobul mare. ziua semanatului. dupa instructiunile care insotesc preparatul. Semanatul se mai poate face la distanta de 50 centimetri intre randuri si 65 – 70 centimetri intre benzi.Semintele de fasole destinate semanatului trebuie sa posede o puritate de cel putin 98% si o capacitate de germinatie de cel putin 90%. din cauza rasaririi epigeice. obisnuit. Tratamentul se efectueaza. Inainte de semanat se recomanda ca semintele sa fie tratate cu biopreparatul Nitragen – fasole. Semanatul la distanta de 50 centimetri intre randuri si in benzi pretinde insa utilizarea obligatorie de erbicide. este de 5 – 6 centimetri. Epoca optima de semanat la fasole este cat in sol la adancimea de 5 – 6 centimetri se realizeaza. in timp de 3 zile consecutiv temperatura de 8 °C si vremea in curs de incalzire. folosind 4 flacoane pentru cantitatea de samanta necesara la un hectar. in zona semintelor cu ajutorul unui dispozitiv prevazut cu duze atasat la brazdarele semanatorii. Semanatul fasolei se face in randuri simple sau in benzi. Practic epoca de semanat a fasolei coincide cu cea a porumbului. la soiurile cu bobul mai mare. In practica este preferat semanatul unor randuri simple la distanta de 60 – 70 centimetri. precum si tractoare si cultivatoare de tip legumicol pentru a putea asigura lucrarile de intretinere in conditiile distantei mai mici intre randuri. Tratamentul se poate face si concomitent cu semanatul. densitatile se majoreaza cu cate 5 boabe germinabile pe metru patrat aceste densitati se realizeaza obisnuit cu o cantitate de samanta de 80 – 110 kilograme la hectar. In acest caz semanatoarea se echipeaza cu 9 sectii (SPC – 9). prin pulverizarea suspensiei bacteriene direct in sol. la samanta.

una. Treflanul.plivit) pe rand. iar fasolea are 1 – 3 frunze trifoliate. . antracnoza si bacterioza. pentru distrugerea unor buruieni rezistente la actiunea erbicidelor. cand se cunosc bine randurile. In cazul in care nu s-au aplicat erbicide pentru combaterea buruienilor sunt necesare 3 prasile mecanice si una. Prima prasila mecanica trebuie executata imediat dupa rasarire.5%. incorporarea lui in sol trebuie facuta adanc in cel mult 15 minute de la aplicare. doua prasile manuale pe rand (prasit – plivit). Basagranul. din care cauza mentinerea culturii curata de buruieni in timpul vegetatiei constituie obiectivul principal al lucrarilor de ingrijire. cand buruienile se afla in faza de rozeta (3 – 5 frunze). Pentru combaterea chimica a buruienilor se recomanda erbicidele: Treflan (4 litri la hectar) si Basagran (3 litri la hectar). Combaterea bolilor si daunatorilor Principalele boli ale fasolei. La culturile de fasole erbicidate se vor aplica in timpul vegetatiei.5 kilograme la hectar). se pot combate obisnuit prin trei tratamente prevenite cu zeama bordeleza 1% (7. 14. iar ultima inainte de inflorirea plantelor. Fiind foarte volatil. doua prasile mecanice si chiar o lucrare manuala (prasit . combate in special buruienile monocotiledonate anuale si se administreaza la pregatirea patului germinativ. combate buruienile dicotiledonate si se administreaza dupa rasarirea fasolei.5 kilograme la hectar: • primul efectuat imediat dupa rasarirea completa a plantelor.Fasolea este foarte sensibila la imburuienare. dupa caz. oxiclorura de cupru sau Turdacupral 0.

in spatii inchise. cu sulfura de carbon. functie de precipitatiile cazute. Carbetox 37 (3 litri la hectar). Irigarea Fasolea reactioneaza bine la irigare. imediat dupa recoltare. sau prin tratarea cu pastile Phostoxin. al treilea la formarea pastailor. 30 grame la tona.5 litri la hectar). deoarece pastaile plesnesc usor si se pot produce pierderi mari prin scuturarea boabelor. Perioada critica pentru apa a fasolei. dand sporuri substantiale de productie in anii secetosi. trei udari. practic. sau Delicia. Daca in momentul semanatului umiditatea solului este insuficienta.• • al doilea inainte de inflorire. cu norme de cate 500 metri cubi la hectar. prin irigare. productia de boabe la fasole poate fi. un kilogram la tona de seminte. incepe cu inflorirea plantelor (in jurul datei de 15 iunie) si se incheie la umplerea boabelor (care are loc spre sfarsitul). Lindatox 3 (25 kilograme la hectar). provoaca cele mai importante pagube. In acest interval de timp se vor efectua una. se va aplica o udare de rasarire de 250 metri cubi la hectar. sau 45 – 60 grame la tona sub prelata. Se recomanda sa se recolteze cand 2/3 din pastai au ajuns la . cand se cer efectuate udarile. la intrarea in parga a primelor pastai. gargarita fasolei (Acanthoscelides obtectus). iar in depozite prin gazarea semintelor. Se combate prin tratarea culturii cu unul din produsele: Sinoratox 35 (1. Dintre daunatori. Recoltarea Fasolea cere multa atentie. Prin aceste udari se urmareste mentinerea umiditatii solului pe adancimea de 80 centimetri la peste 50% din intervalul umiditatii active. dublata.

Plantele dislocate mecanic se strang in brazde cu grebla oblica (GO – 3). Dislocarea plantelor se poate realiza si cu masina de recoltat fasole MRF – 4. Recoltarea se face: • • • • • manual. mecanizat. trecandu-se de la polog la polog. iar boabele din pastaile superioare sunt suficient de tari. montate pe cultivator. cu ajutorul unor cutite speciale (cu lama lunga). prin smulgere. Se considera normale productiile de 1000 – 1500 kilograme la hectar in cultura neirigata si de 2000 – 3000 kilograme la hectar in cultura irigata. iar dupa 2 – 3 zile se treiera cu combina C – 12 prevazuta cu ridicator si modificata special pentru fasole. Productiile de boabe oscileaza foarte mult. de 50 – 60 centimetri inaltime. Acest mod de cultura este avantajos pentru . dup care se treiera cu combina C – 12. Plantele smulse manual se strang in poloage mici. Cultura intercalata a fasolei printre porumb Acest mod de cultura ocupa la noi suprafete insemnate. prevazuta cu discuri rotative. pentru a se evita spargerea boabelor.maturitate. care se lasa cateva zile sa se usuce. prin taierea plantelor la 3 – 4 centimetri sub nivelul solului. fiind raspandit mai ales in cooperative agricole de productie din cauza ca recoltarea fasolei in aceste conditii reclama multe brate de lucru.

Tehnologia de cultivare este asemanatoare cu cea folosita in cultura obisnuita.fasolea. deoarece . De asemenea. Pentru cultura intercalata se recomanda o densitate de 10 – 20 mii cuiburi de fasole la hectar. se aplica direct numai 30-40 kilograme azot la hectar. In practica. foarte sensibil la seceta atmosferica in faza de inflorire. borceaguri). dupa plantele care se recolteaza la inceputul verii (orz si grau de toamna. cu deosebirea ca dintre ingrasaminte. cu tulpina oloaga: Fundulea 332 si Gratiot. pe randul de porumb indata dupa rasarirea porumbului. Fasolea in a doua cultura reuseste in zonele de campie di Sudul si Vestul tarii si numai in conditii de irigare. Productiile de fasole care se obtin in cultura intercalata sunt de 200 – 500 kilograme la hectar. Cultura succesiva a fasolei Fasolea pentru boabe poate sa dea productii bune. ca a doua cultura. cartofi timpurii. punand in cuib cate 3 – 4 seminte. semanatul fasolei prin porumb se face cu sapa in cuiburi. Cantitatea de samanta de fasole necesara pentru un hectar este aproximativ 15 . Densitatea optima a porumbului ramanand nemodoficata. Semanatul se poate face cu semanatoarea SPC – 6 concomitent cu semanatul porumbului. Fasolea nu trebuie insa cultivata intercalat. este necesar sa fie folosite soiurile cele mai timpurii.20 kilograme. in acest caz semanatoarea va fi echipata cu distribuitor dublu. apropiate de cele normale si daca este cultivata. plantele de porumb creand un microclimat favorabil plantelor de fasole. cand la porumb se aplica erbicide pe baza de Atrazin la care fasolea este sensibila.

in functie de specie. trei udari in timpul vegetatiei. In acest scop se folosesc culturi artificiale de bacterii. asigurand planta cu acest element. Portul erect si formarea ramificatiilor pe tulpina usureaza dezvoltarea mecanizata. in general. mai mult sau mai putin. cu norme mici de 200-300 metri cubi apa la hectar si doua. cu norme de 500-600 metri cubi la hectar. Semanatul trebuie efectuat pana cel mai tarziu 5 iulie. Particularitatile morfologice si biologice Radacina principala este un pivot care patrunde la adancimi diferite si se ramifica. . cum este biopreparatul Nitragin. Tulpina variaza in functie de specie. si 200 – 300 centimetri la fasolea urcatoare. Caracteristica radacinilor de leguminoase este formare de nodozitati in care activeaza bacterii din genul Rhizobium. ele pot fi slab active sau chiar inactive. Densitatea de semanat este putin mai mare decat in cultura principala: 50-60 boabe germinabile pe metru patrat.fasolea valorifica cu fosfor si potasiu aplicate culturii premergatoare. El patrund in radacini prin perii absorbanti. ramificata si are inaltimea cuprinsa intre 30 – 60 centimetri la fasolea pitica. In sol nu se gasesc totdeauna bacteriile specifice plantelor leguminoase sau daca sunt. ajung in scoarta unde se inmultesc. In functie de regimul de precipitatii se aplica una. Este. in relatiile de simbioza cu plantele gazda. Productiile care se pot obtine sunt de 1000-2000 kilograme la hectar si chiar mai mult in conditii favorabile. doua udari de rasarire. La inceput bacteriile traiesc parazite pe planta gazda iar cand devin lucratoare fixeaza azotul din aerul solului.

semintele sunt tari. ele au structura florala caracteristica. forme si culori. semintele sunt verzi si au continutul laptos. Samanta are forme. coacerea deplina. Tegumentul este gros si greu permeabil. marimi si culori foarte diferite. iar pastaile dehiscente plesnesc. iar stipelele sunt mai mari decat foliolele la mazare. . Caliciul este format din 5 sepale unite. tigela. Foliolele au forme si marimi diferite. reprezentand locul de fixare a semintei de pericarp. cu o loja. Florile sunt grupate in racem. coacerea in parga. alcatuite pe tipul 5. Embrionul este format din: doua cotiledoane mari. Polenizarea este autogama. avand mai multe ovule. semintele au consistenta cerii si o culoare apropiata de cea specifica soiului.Frunzele sunt compuse: trifoliate la fasole. este alcatuita din tegument si embrion. la maturitate este dehiscenta. dintr-un stil lung si un stigmat maciucat. de forme. Inflorirea se face treptat de la baza spre varf si dureaza la o planta 10 – 25 zile. Germinatia semintelor de leguminoase este epigeica. pe suprafata lui se observa hilul. cu una sau mai multe seminte in interior. si marimi diferite. muguras si radicula. culori. Gineceul este format din ovar. Androceul este alcatuit din zece stamine. Fructul este o pastaie de diferite marimi. Coacerea leguminoaselor se desfasoara in urmatoarele faze: • • • coacerea in lapte.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful