P. 1
FASOLEA

FASOLEA

|Views: 315|Likes:
Published by Viorel Manea

More info:

Published by: Viorel Manea on Feb 18, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/10/2014

pdf

text

original

FASOLEA (semivolubila) Importanta culturii

Importanta fasolei consta in marea valoare alimentara a boabelor ei. Ele constituie un aliment bogat in proteine (25 – 28%) si vitamine foarte nutritive si foarte ieftin. Tulpinile de fasole ramase dupa treierat (vrejii), impreuna cu pastaile, sunt de asemenea bogate in proteine si reprezinta un bun furaj mai ales pentru oi. In tara noastra suprafetele cultivate cu fasole in cultura pura a crescut mult in ultimii ani. In plus, pe suprafete insemnate, fasolea se cultiva si intercalat, printre porumb. Soiuri

Soiurile cultivate in tara noastra, fac parte din specia de fasole comuna (phaseolus vulgaris). Soiurile de fasole cultivate au o perioada scurta de vegetatie (75 – 100 zile) si sunt cu seminte albe. Dupa modul de crestere a plantei, soiurile se prezinta sub doua forme:

cu tulpina scunda (30 – 40 cm) si dreapta cunoscute si sub numele de soiuri de „fasole oloaga”; cu tulpina mai inalta (50 – 70 cm), semivolubila.

Principalele caracteristici ale soiurilor de fasole sunt prezentate in tabloul:

75 – 80 MMB (g) Semivolubila 280 – 370 Ceala din Dobrogea Orizont Premial Semivolubila 300 – 350 Semivolubila 260 – 330 Semivolubila 300 – 380 Progres Semivolubila 160 – 200 . Muntenia si Moldova 75 – 96 Toate zonele. Transilvania 81 – 93 Zonele de deal din Oltenia.Caracteristicile principalelor soiuri de fasole pentru boabe cultivate in Romania 22179ghc16uel3i Soiul si originea Soiuri autohtone Ardeleana Fundulea 332 Avans Tulpina Oloaga Oloaga Perioada Zonele de de cultura vegetatie (zile) 150 – 200 96 – 120 Transilvania si Vestul Tarii 260 – 310 S si S-E Tarii numai in cultura succesiva 79 – 97 Silvostepa Munteniei si zona colinara din Oltenia 80 – 115 Dobrogea si Campia Dunarii 75 – 95 S si V Tarii.

iar in timpul vegetatiei necesita o temperatura de 20 – 25 °C. iar gerurile. In ce priveste umiditatea fasolea rezista relativ bine la seceta. favorand aparitia bolilor. lut – nisipoase). Din aceasta cauza in Sudul tarii. Solurile favorabile pentru fasole sunt cele cu textura mijlocie (lutoase.A. S Tarii si Moldova S Tarii Semivolubila 280 – 320 Semivolubila 230 – 300 Cerinte fata de clima si sol Clima he179g2216ueel Fasolea este o planta iubitoare de caldura.U. in special de umiditate atmosferica.U. Semintele germineaza la temperatura de 8 – 10 °C. in special in prima parte a vegetatiei. Are insa nevoie de umiditate moderata. in timpul fecundarii florilor si a formarii boabelor.Soiuri straine Gratiot (S.) Magna (Cheoslovaci a) Bistrenski (Bulgaria) Mare de Nord (Great Northern) (S. fasolea da rezultate foarte bune cat se cultiva intercalat.5 - . chiar de 0 °C distrug cultura. Banat si cultura succesiva Moldova Campia de Vest. Umiditatea prea multa este insa daunatoare.A. cu reactie neutra (pH – ul 6. Temperaturile joase intarzie cresterea si dezvoltarea. nu-i sunt asemenea favorabile. printre porumb. Temperaturile prea ridicate (peste 25°C) mai ales in perioada infloririi.) Oloaga 160 – 190 79 – 87 Oloaga 340 – 380 79 – 86 80 – 100 75 – 95 Cultura succesiva Moldova. fertile.

5). nici cele nisipoase sau salinizate. In restul tarii fasolea poate fi cultivata in conditii favorabile de cea mai mare parte a terenurilor arabile. in general. reci. fasolea este o buna premergatoare pentru cele mai multe culturi inclusiv pentru cerealele de toamna. Nu sunt indicate solurile: grele. Zonele de cultura In tara noastra fasolea gaseste conditii foarte favorabile. Fiind in acelasi timp leguminoasa si prasitoare si racoltandu-se destul de timpuriu. umede. mai ales pe vaile principalelor rauri. De asemenea. rapita sau in intrucat acestea pot favoriza raspandirea unor boli comune. pentru a se preveni raspandirea bolilor specifice. fasolea nu poate urma nici dupa porumbul tratat cu erbicide triazinice. Fertilizarea Fasolea. in Campia de Vest si Campia Transilvaniei. prin lucrarile de pregatire. se recomanda sa nu revina pe acelasi teren decat dupa o perioada de cel putin 4 ani. sa se acumuleze cat mai multa umiditate in sol (cerealele paioase si culturile prasitoare timpuri). Rotatia Fasolea este. Cele mai bune rezultate le da insa cand urmeaza dupa culturile care parasesc terenul mai devreme si dau posibilitatea ca. Nu sunt indicate ca plantele premergatoare pentru fasolea culturile de leguminoase in general de floarea soarelui. Dintre ingrasamintele chimice cele cu fosfor se vor aplica toamna . ca si alte leguminoase pentru boabe. Desi fasolea merge uneori bine si dupa ea insasi. putin pretentioasa fata de planta premergatoare.7. reactioneaza mai slab la aplicarea unor doze ridicate ca ingrasaminte.

Samanta si semanatul . prin care sa se realizeze un strat foarte bine afanat pe adancimea de semanat (fasolea are germinatie epigeica).s. In cazul cand la mai mult de 80% din plante se gasesc minim 5 nodozitati. aceleasi ca la porumb. Ingrasamintele cu azot in dozele mentionate se vor administra concomitent cu prasilele mecanice. pentru recoltarea mecanizata. cat. se vor aplica 0 – 30 kilograme la hectar N.odata cu aratura in doze de 30 – 60 kilograme substanta activa la hectar. Patul germinativ se pregateste. prin doua lucrari: • • prima cu discul de agregat cu grapa cu colti reglabili si o bara nivelatoare. mai ales. in general. care se determina dupa 20 – 25 zile de la rasarire. Necesarul de ingrasaminte cu azot se stabileste in functie de formarea nodozitatilor produse de bacteriile simbiotice pe radacinile plantelor de fasole. cel mai tarziu pana la inflorire. Ingrasamintele cu azot se recomanda sa nu se aplice inainte de semanat. Lucrarile solului Pentru fasole sunt. in functie de rezerva de fosfor din sol. de obicei. Trebuie avut in vedere faptul ca nivelarea terenului este o lucrare obligatorie la cultura fasolei in scopul asigurarii conditiilor optime atat la semanat. a doua cu combinatorul. Lucrarile solului pentru fasole sunt in general.a. aceleasi ca la porumb. In caz contrar se vor aplica 30 – 70 kilograme la hectar azot substanta activa in functie de fertilitatea solului. in acelasi timp cu combaterea tuturor buruienilor rasarite si cu incorporarea corecta a erbicidelor utilizate. Pregatirea patului germinativ se efectueaza cu utilaje diferite.

prin pulverizarea suspensiei bacteriene direct in sol. Semanatul fasolei se face in randuri simple sau in benzi. ziua semanatului. din cauza rasaririi epigeice. folosind 4 flacoane pentru cantitatea de samanta necesara la un hectar. putand fii redusa la 4 centimetri in conditii de irigare. pe intervalul calcat de rotile tractorului. Inainte de semanat se recomanda ca semintele sa fie tratate cu biopreparatul Nitragen – fasole. este de 5 – 6 centimetri. Practic epoca de semanat a fasolei coincide cu cea a porumbului. in timp de 3 zile consecutiv temperatura de 8 °C si vremea in curs de incalzire. Densitatea optima de semanat este 50 – 55 boabe germinabile pe metru la patrat la soiurile cu crestere viguroasa si bobul mare. In practica este preferat semanatul unor randuri simple la distanta de 60 – 70 centimetri. Epoca optima de semanat la fasole este cat in sol la adancimea de 5 – 6 centimetri se realizeaza. Semanatul se mai poate face la distanta de 50 centimetri intre randuri si 65 – 70 centimetri intre benzi. Semanatul la distanta de 50 centimetri intre randuri si in benzi pretinde insa utilizarea obligatorie de erbicide. obisnuit. Lucrarile de ingrijire Combaterea buruienilor . in zona semintelor cu ajutorul unui dispozitiv prevazut cu duze atasat la brazdarele semanatorii.Semintele de fasole destinate semanatului trebuie sa posede o puritate de cel putin 98% si o capacitate de germinatie de cel putin 90%. Tratamentul se poate face si concomitent cu semanatul. la samanta. In acest caz semanatoarea se echipeaza cu 9 sectii (SPC – 9). la soiurile cu bobul mai mare. Pentru cultura irigata. precum si tractoare si cultivatoare de tip legumicol pentru a putea asigura lucrarile de intretinere in conditiile distantei mai mici intre randuri. Adancimea de semanat. dupa instructiunile care insotesc preparatul. utilizand semanatoarea SPC – 6. Tratamentul se efectueaza. densitatile se majoreaza cu cate 5 boabe germinabile pe metru patrat aceste densitati se realizeaza obisnuit cu o cantitate de samanta de 80 – 110 kilograme la hectar.

5 kilograme la hectar). se pot combate obisnuit prin trei tratamente prevenite cu zeama bordeleza 1% (7. una.5 kilograme la hectar: • primul efectuat imediat dupa rasarirea completa a plantelor. doua prasile manuale pe rand (prasit – plivit). cand buruienile se afla in faza de rozeta (3 – 5 frunze).5%. Combaterea bolilor si daunatorilor Principalele boli ale fasolei. Fiind foarte volatil. Prima prasila mecanica trebuie executata imediat dupa rasarire. combate buruienile dicotiledonate si se administreaza dupa rasarirea fasolei. din care cauza mentinerea culturii curata de buruieni in timpul vegetatiei constituie obiectivul principal al lucrarilor de ingrijire. combate in special buruienile monocotiledonate anuale si se administreaza la pregatirea patului germinativ. doua prasile mecanice si chiar o lucrare manuala (prasit . iar fasolea are 1 – 3 frunze trifoliate. . In cazul in care nu s-au aplicat erbicide pentru combaterea buruienilor sunt necesare 3 prasile mecanice si una. La culturile de fasole erbicidate se vor aplica in timpul vegetatiei. antracnoza si bacterioza. cand se cunosc bine randurile.Fasolea este foarte sensibila la imburuienare. oxiclorura de cupru sau Turdacupral 0. Pentru combaterea chimica a buruienilor se recomanda erbicidele: Treflan (4 litri la hectar) si Basagran (3 litri la hectar). Basagranul. pentru distrugerea unor buruieni rezistente la actiunea erbicidelor. iar ultima inainte de inflorirea plantelor. 14. dupa caz. incorporarea lui in sol trebuie facuta adanc in cel mult 15 minute de la aplicare. Treflanul.plivit) pe rand.

Lindatox 3 (25 kilograme la hectar). sau Delicia. functie de precipitatiile cazute. trei udari. Prin aceste udari se urmareste mentinerea umiditatii solului pe adancimea de 80 centimetri la peste 50% din intervalul umiditatii active. un kilogram la tona de seminte. Carbetox 37 (3 litri la hectar). se va aplica o udare de rasarire de 250 metri cubi la hectar. dand sporuri substantiale de productie in anii secetosi. In acest interval de timp se vor efectua una. Irigarea Fasolea reactioneaza bine la irigare. deoarece pastaile plesnesc usor si se pot produce pierderi mari prin scuturarea boabelor. provoaca cele mai importante pagube. practic. sau prin tratarea cu pastile Phostoxin. 30 grame la tona. al treilea la formarea pastailor. cand se cer efectuate udarile. cu norme de cate 500 metri cubi la hectar. Recoltarea Fasolea cere multa atentie. sau 45 – 60 grame la tona sub prelata. in spatii inchise. productia de boabe la fasole poate fi. la intrarea in parga a primelor pastai.5 litri la hectar). Daca in momentul semanatului umiditatea solului este insuficienta. Se combate prin tratarea culturii cu unul din produsele: Sinoratox 35 (1. dublata. iar in depozite prin gazarea semintelor. Dintre daunatori.• • al doilea inainte de inflorire. Perioada critica pentru apa a fasolei. Se recomanda sa se recolteze cand 2/3 din pastai au ajuns la . incepe cu inflorirea plantelor (in jurul datei de 15 iunie) si se incheie la umplerea boabelor (care are loc spre sfarsitul). gargarita fasolei (Acanthoscelides obtectus). cu sulfura de carbon. prin irigare. imediat dupa recoltare.

dup care se treiera cu combina C – 12. trecandu-se de la polog la polog. fiind raspandit mai ales in cooperative agricole de productie din cauza ca recoltarea fasolei in aceste conditii reclama multe brate de lucru. Plantele dislocate mecanic se strang in brazde cu grebla oblica (GO – 3). Plantele smulse manual se strang in poloage mici.maturitate. Se considera normale productiile de 1000 – 1500 kilograme la hectar in cultura neirigata si de 2000 – 3000 kilograme la hectar in cultura irigata. Acest mod de cultura este avantajos pentru . iar boabele din pastaile superioare sunt suficient de tari. pentru a se evita spargerea boabelor. prin taierea plantelor la 3 – 4 centimetri sub nivelul solului. cu ajutorul unor cutite speciale (cu lama lunga). Productiile de boabe oscileaza foarte mult. iar dupa 2 – 3 zile se treiera cu combina C – 12 prevazuta cu ridicator si modificata special pentru fasole. Dislocarea plantelor se poate realiza si cu masina de recoltat fasole MRF – 4. montate pe cultivator. Cultura intercalata a fasolei printre porumb Acest mod de cultura ocupa la noi suprafete insemnate. mecanizat. care se lasa cateva zile sa se usuce. prevazuta cu discuri rotative. prin smulgere. de 50 – 60 centimetri inaltime. Recoltarea se face: • • • • • manual.

De asemenea. foarte sensibil la seceta atmosferica in faza de inflorire. Productiile de fasole care se obtin in cultura intercalata sunt de 200 – 500 kilograme la hectar. semanatul fasolei prin porumb se face cu sapa in cuiburi. plantele de porumb creand un microclimat favorabil plantelor de fasole. apropiate de cele normale si daca este cultivata. Cultura succesiva a fasolei Fasolea pentru boabe poate sa dea productii bune. cartofi timpurii. este necesar sa fie folosite soiurile cele mai timpurii.fasolea. Fasolea in a doua cultura reuseste in zonele de campie di Sudul si Vestul tarii si numai in conditii de irigare. in acest caz semanatoarea va fi echipata cu distribuitor dublu. punand in cuib cate 3 – 4 seminte. deoarece . Fasolea nu trebuie insa cultivata intercalat. Pentru cultura intercalata se recomanda o densitate de 10 – 20 mii cuiburi de fasole la hectar. cand la porumb se aplica erbicide pe baza de Atrazin la care fasolea este sensibila. borceaguri). ca a doua cultura. cu tulpina oloaga: Fundulea 332 si Gratiot. Cantitatea de samanta de fasole necesara pentru un hectar este aproximativ 15 .20 kilograme. dupa plantele care se recolteaza la inceputul verii (orz si grau de toamna. pe randul de porumb indata dupa rasarirea porumbului. Densitatea optima a porumbului ramanand nemodoficata. cu deosebirea ca dintre ingrasaminte. In practica. se aplica direct numai 30-40 kilograme azot la hectar. Tehnologia de cultivare este asemanatoare cu cea folosita in cultura obisnuita. Semanatul se poate face cu semanatoarea SPC – 6 concomitent cu semanatul porumbului.

El patrund in radacini prin perii absorbanti. . Particularitatile morfologice si biologice Radacina principala este un pivot care patrunde la adancimi diferite si se ramifica. Productiile care se pot obtine sunt de 1000-2000 kilograme la hectar si chiar mai mult in conditii favorabile. in functie de specie. In sol nu se gasesc totdeauna bacteriile specifice plantelor leguminoase sau daca sunt. in general. asigurand planta cu acest element. Tulpina variaza in functie de specie. cum este biopreparatul Nitragin. cu norme mici de 200-300 metri cubi apa la hectar si doua. mai mult sau mai putin. In functie de regimul de precipitatii se aplica una. In acest scop se folosesc culturi artificiale de bacterii. in relatiile de simbioza cu plantele gazda. Caracteristica radacinilor de leguminoase este formare de nodozitati in care activeaza bacterii din genul Rhizobium. Este. Densitatea de semanat este putin mai mare decat in cultura principala: 50-60 boabe germinabile pe metru patrat. Semanatul trebuie efectuat pana cel mai tarziu 5 iulie. ajung in scoarta unde se inmultesc. doua udari de rasarire.fasolea valorifica cu fosfor si potasiu aplicate culturii premergatoare. La inceput bacteriile traiesc parazite pe planta gazda iar cand devin lucratoare fixeaza azotul din aerul solului. si 200 – 300 centimetri la fasolea urcatoare. cu norme de 500-600 metri cubi la hectar. ele pot fi slab active sau chiar inactive. trei udari in timpul vegetatiei. Portul erect si formarea ramificatiilor pe tulpina usureaza dezvoltarea mecanizata. ramificata si are inaltimea cuprinsa intre 30 – 60 centimetri la fasolea pitica.

reprezentand locul de fixare a semintei de pericarp. culori. ele au structura florala caracteristica. Fructul este o pastaie de diferite marimi. Coacerea leguminoaselor se desfasoara in urmatoarele faze: • • • coacerea in lapte. la maturitate este dehiscenta. Samanta are forme. Gineceul este format din ovar. pe suprafata lui se observa hilul. de forme. Inflorirea se face treptat de la baza spre varf si dureaza la o planta 10 – 25 zile. Embrionul este format din: doua cotiledoane mari. Caliciul este format din 5 sepale unite. Foliolele au forme si marimi diferite. dintr-un stil lung si un stigmat maciucat. este alcatuita din tegument si embrion. avand mai multe ovule. . coacerea in parga. muguras si radicula. iar pastaile dehiscente plesnesc. Florile sunt grupate in racem. Polenizarea este autogama. semintele sunt verzi si au continutul laptos. tigela. alcatuite pe tipul 5. iar stipelele sunt mai mari decat foliolele la mazare. si marimi diferite. Germinatia semintelor de leguminoase este epigeica. semintele sunt tari. Tegumentul este gros si greu permeabil. semintele au consistenta cerii si o culoare apropiata de cea specifica soiului. cu una sau mai multe seminte in interior. marimi si culori foarte diferite. Androceul este alcatuit din zece stamine. forme si culori. cu o loja.Frunzele sunt compuse: trifoliate la fasole. coacerea deplina.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->