FASOLEA (semivolubila) Importanta culturii

Importanta fasolei consta in marea valoare alimentara a boabelor ei. Ele constituie un aliment bogat in proteine (25 – 28%) si vitamine foarte nutritive si foarte ieftin. Tulpinile de fasole ramase dupa treierat (vrejii), impreuna cu pastaile, sunt de asemenea bogate in proteine si reprezinta un bun furaj mai ales pentru oi. In tara noastra suprafetele cultivate cu fasole in cultura pura a crescut mult in ultimii ani. In plus, pe suprafete insemnate, fasolea se cultiva si intercalat, printre porumb. Soiuri

Soiurile cultivate in tara noastra, fac parte din specia de fasole comuna (phaseolus vulgaris). Soiurile de fasole cultivate au o perioada scurta de vegetatie (75 – 100 zile) si sunt cu seminte albe. Dupa modul de crestere a plantei, soiurile se prezinta sub doua forme:

cu tulpina scunda (30 – 40 cm) si dreapta cunoscute si sub numele de soiuri de „fasole oloaga”; cu tulpina mai inalta (50 – 70 cm), semivolubila.

Principalele caracteristici ale soiurilor de fasole sunt prezentate in tabloul:

Transilvania 81 – 93 Zonele de deal din Oltenia.Caracteristicile principalelor soiuri de fasole pentru boabe cultivate in Romania 22179ghc16uel3i Soiul si originea Soiuri autohtone Ardeleana Fundulea 332 Avans Tulpina Oloaga Oloaga Perioada Zonele de de cultura vegetatie (zile) 150 – 200 96 – 120 Transilvania si Vestul Tarii 260 – 310 S si S-E Tarii numai in cultura succesiva 79 – 97 Silvostepa Munteniei si zona colinara din Oltenia 80 – 115 Dobrogea si Campia Dunarii 75 – 95 S si V Tarii. Muntenia si Moldova 75 – 96 Toate zonele. 75 – 80 MMB (g) Semivolubila 280 – 370 Ceala din Dobrogea Orizont Premial Semivolubila 300 – 350 Semivolubila 260 – 330 Semivolubila 300 – 380 Progres Semivolubila 160 – 200 .

Are insa nevoie de umiditate moderata. lut – nisipoase). in timpul fecundarii florilor si a formarii boabelor. Banat si cultura succesiva Moldova Campia de Vest. Temperaturile prea ridicate (peste 25°C) mai ales in perioada infloririi.A. fertile. chiar de 0 °C distrug cultura. printre porumb. Solurile favorabile pentru fasole sunt cele cu textura mijlocie (lutoase. cu reactie neutra (pH – ul 6.Soiuri straine Gratiot (S. Temperaturile joase intarzie cresterea si dezvoltarea. Din aceasta cauza in Sudul tarii. favorand aparitia bolilor. In ce priveste umiditatea fasolea rezista relativ bine la seceta. iar in timpul vegetatiei necesita o temperatura de 20 – 25 °C. nu-i sunt asemenea favorabile. Umiditatea prea multa este insa daunatoare. S Tarii si Moldova S Tarii Semivolubila 280 – 320 Semivolubila 230 – 300 Cerinte fata de clima si sol Clima he179g2216ueel Fasolea este o planta iubitoare de caldura.) Magna (Cheoslovaci a) Bistrenski (Bulgaria) Mare de Nord (Great Northern) (S.U. in special in prima parte a vegetatiei. fasolea da rezultate foarte bune cat se cultiva intercalat.U.A.) Oloaga 160 – 190 79 – 87 Oloaga 340 – 380 79 – 86 80 – 100 75 – 95 Cultura succesiva Moldova.5 - . in special de umiditate atmosferica. iar gerurile. Semintele germineaza la temperatura de 8 – 10 °C.

se recomanda sa nu revina pe acelasi teren decat dupa o perioada de cel putin 4 ani. Dintre ingrasamintele chimice cele cu fosfor se vor aplica toamna . reci. fasolea nu poate urma nici dupa porumbul tratat cu erbicide triazinice.5). Nu sunt indicate ca plantele premergatoare pentru fasolea culturile de leguminoase in general de floarea soarelui. Nu sunt indicate solurile: grele.7. prin lucrarile de pregatire. Fertilizarea Fasolea. fasolea este o buna premergatoare pentru cele mai multe culturi inclusiv pentru cerealele de toamna. rapita sau in intrucat acestea pot favoriza raspandirea unor boli comune. De asemenea. putin pretentioasa fata de planta premergatoare. Fiind in acelasi timp leguminoasa si prasitoare si racoltandu-se destul de timpuriu. ca si alte leguminoase pentru boabe. Desi fasolea merge uneori bine si dupa ea insasi. Cele mai bune rezultate le da insa cand urmeaza dupa culturile care parasesc terenul mai devreme si dau posibilitatea ca. pentru a se preveni raspandirea bolilor specifice. mai ales pe vaile principalelor rauri. nici cele nisipoase sau salinizate. in general. Rotatia Fasolea este. in Campia de Vest si Campia Transilvaniei. Zonele de cultura In tara noastra fasolea gaseste conditii foarte favorabile. umede. sa se acumuleze cat mai multa umiditate in sol (cerealele paioase si culturile prasitoare timpuri). reactioneaza mai slab la aplicarea unor doze ridicate ca ingrasaminte. In restul tarii fasolea poate fi cultivata in conditii favorabile de cea mai mare parte a terenurilor arabile.

se vor aplica 0 – 30 kilograme la hectar N. cel mai tarziu pana la inflorire. aceleasi ca la porumb. a doua cu combinatorul. in general. in acelasi timp cu combaterea tuturor buruienilor rasarite si cu incorporarea corecta a erbicidelor utilizate. de obicei. prin care sa se realizeze un strat foarte bine afanat pe adancimea de semanat (fasolea are germinatie epigeica). aceleasi ca la porumb. in functie de rezerva de fosfor din sol. pentru recoltarea mecanizata. prin doua lucrari: • • prima cu discul de agregat cu grapa cu colti reglabili si o bara nivelatoare. Samanta si semanatul . In caz contrar se vor aplica 30 – 70 kilograme la hectar azot substanta activa in functie de fertilitatea solului.s. Ingrasamintele cu azot in dozele mentionate se vor administra concomitent cu prasilele mecanice. In cazul cand la mai mult de 80% din plante se gasesc minim 5 nodozitati. care se determina dupa 20 – 25 zile de la rasarire. Patul germinativ se pregateste.odata cu aratura in doze de 30 – 60 kilograme substanta activa la hectar. cat. Ingrasamintele cu azot se recomanda sa nu se aplice inainte de semanat. Lucrarile solului Pentru fasole sunt. Pregatirea patului germinativ se efectueaza cu utilaje diferite. Necesarul de ingrasaminte cu azot se stabileste in functie de formarea nodozitatilor produse de bacteriile simbiotice pe radacinile plantelor de fasole. mai ales. Trebuie avut in vedere faptul ca nivelarea terenului este o lucrare obligatorie la cultura fasolei in scopul asigurarii conditiilor optime atat la semanat.a. Lucrarile solului pentru fasole sunt in general.

Semintele de fasole destinate semanatului trebuie sa posede o puritate de cel putin 98% si o capacitate de germinatie de cel putin 90%. Tratamentul se poate face si concomitent cu semanatul. Tratamentul se efectueaza. din cauza rasaririi epigeice. Semanatul fasolei se face in randuri simple sau in benzi. Epoca optima de semanat la fasole este cat in sol la adancimea de 5 – 6 centimetri se realizeaza. ziua semanatului. folosind 4 flacoane pentru cantitatea de samanta necesara la un hectar. Practic epoca de semanat a fasolei coincide cu cea a porumbului. Lucrarile de ingrijire Combaterea buruienilor . la samanta. pe intervalul calcat de rotile tractorului. dupa instructiunile care insotesc preparatul. Semanatul se mai poate face la distanta de 50 centimetri intre randuri si 65 – 70 centimetri intre benzi. in zona semintelor cu ajutorul unui dispozitiv prevazut cu duze atasat la brazdarele semanatorii. densitatile se majoreaza cu cate 5 boabe germinabile pe metru patrat aceste densitati se realizeaza obisnuit cu o cantitate de samanta de 80 – 110 kilograme la hectar. precum si tractoare si cultivatoare de tip legumicol pentru a putea asigura lucrarile de intretinere in conditiile distantei mai mici intre randuri. putand fii redusa la 4 centimetri in conditii de irigare. Semanatul la distanta de 50 centimetri intre randuri si in benzi pretinde insa utilizarea obligatorie de erbicide. la soiurile cu bobul mai mare. Densitatea optima de semanat este 50 – 55 boabe germinabile pe metru la patrat la soiurile cu crestere viguroasa si bobul mare. in timp de 3 zile consecutiv temperatura de 8 °C si vremea in curs de incalzire. Pentru cultura irigata. In practica este preferat semanatul unor randuri simple la distanta de 60 – 70 centimetri. prin pulverizarea suspensiei bacteriene direct in sol. utilizand semanatoarea SPC – 6. este de 5 – 6 centimetri. obisnuit. Adancimea de semanat. Inainte de semanat se recomanda ca semintele sa fie tratate cu biopreparatul Nitragen – fasole. In acest caz semanatoarea se echipeaza cu 9 sectii (SPC – 9).

Basagranul. Pentru combaterea chimica a buruienilor se recomanda erbicidele: Treflan (4 litri la hectar) si Basagran (3 litri la hectar).plivit) pe rand.5%. In cazul in care nu s-au aplicat erbicide pentru combaterea buruienilor sunt necesare 3 prasile mecanice si una. cand se cunosc bine randurile. doua prasile manuale pe rand (prasit – plivit). Fiind foarte volatil. doua prasile mecanice si chiar o lucrare manuala (prasit . iar ultima inainte de inflorirea plantelor. antracnoza si bacterioza. se pot combate obisnuit prin trei tratamente prevenite cu zeama bordeleza 1% (7. Combaterea bolilor si daunatorilor Principalele boli ale fasolei. combate buruienile dicotiledonate si se administreaza dupa rasarirea fasolei. 14. cand buruienile se afla in faza de rozeta (3 – 5 frunze). La culturile de fasole erbicidate se vor aplica in timpul vegetatiei. combate in special buruienile monocotiledonate anuale si se administreaza la pregatirea patului germinativ. din care cauza mentinerea culturii curata de buruieni in timpul vegetatiei constituie obiectivul principal al lucrarilor de ingrijire. dupa caz.5 kilograme la hectar). Treflanul. Prima prasila mecanica trebuie executata imediat dupa rasarire. pentru distrugerea unor buruieni rezistente la actiunea erbicidelor.Fasolea este foarte sensibila la imburuienare. incorporarea lui in sol trebuie facuta adanc in cel mult 15 minute de la aplicare. . oxiclorura de cupru sau Turdacupral 0. iar fasolea are 1 – 3 frunze trifoliate. una.5 kilograme la hectar: • primul efectuat imediat dupa rasarirea completa a plantelor.

Daca in momentul semanatului umiditatea solului este insuficienta. Prin aceste udari se urmareste mentinerea umiditatii solului pe adancimea de 80 centimetri la peste 50% din intervalul umiditatii active. sau prin tratarea cu pastile Phostoxin. un kilogram la tona de seminte. incepe cu inflorirea plantelor (in jurul datei de 15 iunie) si se incheie la umplerea boabelor (care are loc spre sfarsitul). sau Delicia. 30 grame la tona. Perioada critica pentru apa a fasolei.• • al doilea inainte de inflorire. Irigarea Fasolea reactioneaza bine la irigare. iar in depozite prin gazarea semintelor. Recoltarea Fasolea cere multa atentie. provoaca cele mai importante pagube. Dintre daunatori. prin irigare. cu norme de cate 500 metri cubi la hectar. se va aplica o udare de rasarire de 250 metri cubi la hectar. practic. la intrarea in parga a primelor pastai. Se recomanda sa se recolteze cand 2/3 din pastai au ajuns la .5 litri la hectar). in spatii inchise. al treilea la formarea pastailor. cand se cer efectuate udarile. functie de precipitatiile cazute. Lindatox 3 (25 kilograme la hectar). deoarece pastaile plesnesc usor si se pot produce pierderi mari prin scuturarea boabelor. cu sulfura de carbon. Se combate prin tratarea culturii cu unul din produsele: Sinoratox 35 (1. sau 45 – 60 grame la tona sub prelata. productia de boabe la fasole poate fi. gargarita fasolei (Acanthoscelides obtectus). Carbetox 37 (3 litri la hectar). dand sporuri substantiale de productie in anii secetosi. trei udari. In acest interval de timp se vor efectua una. imediat dupa recoltare. dublata.

dup care se treiera cu combina C – 12. pentru a se evita spargerea boabelor. Acest mod de cultura este avantajos pentru . Dislocarea plantelor se poate realiza si cu masina de recoltat fasole MRF – 4. Recoltarea se face: • • • • • manual. care se lasa cateva zile sa se usuce. Cultura intercalata a fasolei printre porumb Acest mod de cultura ocupa la noi suprafete insemnate. de 50 – 60 centimetri inaltime. prin smulgere. iar boabele din pastaile superioare sunt suficient de tari. iar dupa 2 – 3 zile se treiera cu combina C – 12 prevazuta cu ridicator si modificata special pentru fasole. prevazuta cu discuri rotative. prin taierea plantelor la 3 – 4 centimetri sub nivelul solului.maturitate. fiind raspandit mai ales in cooperative agricole de productie din cauza ca recoltarea fasolei in aceste conditii reclama multe brate de lucru. Productiile de boabe oscileaza foarte mult. montate pe cultivator. Se considera normale productiile de 1000 – 1500 kilograme la hectar in cultura neirigata si de 2000 – 3000 kilograme la hectar in cultura irigata. trecandu-se de la polog la polog. mecanizat. Plantele smulse manual se strang in poloage mici. Plantele dislocate mecanic se strang in brazde cu grebla oblica (GO – 3). cu ajutorul unor cutite speciale (cu lama lunga).

pe randul de porumb indata dupa rasarirea porumbului. dupa plantele care se recolteaza la inceputul verii (orz si grau de toamna. cu deosebirea ca dintre ingrasaminte. cu tulpina oloaga: Fundulea 332 si Gratiot. cartofi timpurii. se aplica direct numai 30-40 kilograme azot la hectar. Cantitatea de samanta de fasole necesara pentru un hectar este aproximativ 15 . este necesar sa fie folosite soiurile cele mai timpurii. punand in cuib cate 3 – 4 seminte. in acest caz semanatoarea va fi echipata cu distribuitor dublu. Semanatul se poate face cu semanatoarea SPC – 6 concomitent cu semanatul porumbului. apropiate de cele normale si daca este cultivata. Densitatea optima a porumbului ramanand nemodoficata. borceaguri). Pentru cultura intercalata se recomanda o densitate de 10 – 20 mii cuiburi de fasole la hectar. plantele de porumb creand un microclimat favorabil plantelor de fasole. ca a doua cultura. Productiile de fasole care se obtin in cultura intercalata sunt de 200 – 500 kilograme la hectar. Fasolea nu trebuie insa cultivata intercalat. semanatul fasolei prin porumb se face cu sapa in cuiburi. Fasolea in a doua cultura reuseste in zonele de campie di Sudul si Vestul tarii si numai in conditii de irigare. In practica. Tehnologia de cultivare este asemanatoare cu cea folosita in cultura obisnuita.fasolea.20 kilograme. foarte sensibil la seceta atmosferica in faza de inflorire. cand la porumb se aplica erbicide pe baza de Atrazin la care fasolea este sensibila. Cultura succesiva a fasolei Fasolea pentru boabe poate sa dea productii bune. De asemenea. deoarece .

In functie de regimul de precipitatii se aplica una. doua udari de rasarire. cum este biopreparatul Nitragin. Caracteristica radacinilor de leguminoase este formare de nodozitati in care activeaza bacterii din genul Rhizobium. mai mult sau mai putin. ramificata si are inaltimea cuprinsa intre 30 – 60 centimetri la fasolea pitica. In sol nu se gasesc totdeauna bacteriile specifice plantelor leguminoase sau daca sunt. asigurand planta cu acest element. Tulpina variaza in functie de specie. cu norme mici de 200-300 metri cubi apa la hectar si doua. ele pot fi slab active sau chiar inactive. trei udari in timpul vegetatiei. in functie de specie. . ajung in scoarta unde se inmultesc. Este. cu norme de 500-600 metri cubi la hectar. in general. in relatiile de simbioza cu plantele gazda. Portul erect si formarea ramificatiilor pe tulpina usureaza dezvoltarea mecanizata. La inceput bacteriile traiesc parazite pe planta gazda iar cand devin lucratoare fixeaza azotul din aerul solului. In acest scop se folosesc culturi artificiale de bacterii. Particularitatile morfologice si biologice Radacina principala este un pivot care patrunde la adancimi diferite si se ramifica. si 200 – 300 centimetri la fasolea urcatoare. Semanatul trebuie efectuat pana cel mai tarziu 5 iulie.fasolea valorifica cu fosfor si potasiu aplicate culturii premergatoare. Densitatea de semanat este putin mai mare decat in cultura principala: 50-60 boabe germinabile pe metru patrat. El patrund in radacini prin perii absorbanti. Productiile care se pot obtine sunt de 1000-2000 kilograme la hectar si chiar mai mult in conditii favorabile.

Frunzele sunt compuse: trifoliate la fasole. reprezentand locul de fixare a semintei de pericarp. este alcatuita din tegument si embrion. semintele sunt verzi si au continutul laptos. pe suprafata lui se observa hilul. Androceul este alcatuit din zece stamine. dintr-un stil lung si un stigmat maciucat. Samanta are forme. semintele au consistenta cerii si o culoare apropiata de cea specifica soiului. semintele sunt tari. marimi si culori foarte diferite. coacerea deplina. muguras si radicula. alcatuite pe tipul 5. tigela. Gineceul este format din ovar. Polenizarea este autogama. Fructul este o pastaie de diferite marimi. . forme si culori. avand mai multe ovule. Foliolele au forme si marimi diferite. Germinatia semintelor de leguminoase este epigeica. ele au structura florala caracteristica. Embrionul este format din: doua cotiledoane mari. culori. Tegumentul este gros si greu permeabil. si marimi diferite. Florile sunt grupate in racem. Caliciul este format din 5 sepale unite. iar stipelele sunt mai mari decat foliolele la mazare. Inflorirea se face treptat de la baza spre varf si dureaza la o planta 10 – 25 zile. cu o loja. cu una sau mai multe seminte in interior. coacerea in parga. iar pastaile dehiscente plesnesc. la maturitate este dehiscenta. de forme. Coacerea leguminoaselor se desfasoara in urmatoarele faze: • • • coacerea in lapte.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful