FASOLEA (semivolubila) Importanta culturii

Importanta fasolei consta in marea valoare alimentara a boabelor ei. Ele constituie un aliment bogat in proteine (25 – 28%) si vitamine foarte nutritive si foarte ieftin. Tulpinile de fasole ramase dupa treierat (vrejii), impreuna cu pastaile, sunt de asemenea bogate in proteine si reprezinta un bun furaj mai ales pentru oi. In tara noastra suprafetele cultivate cu fasole in cultura pura a crescut mult in ultimii ani. In plus, pe suprafete insemnate, fasolea se cultiva si intercalat, printre porumb. Soiuri

Soiurile cultivate in tara noastra, fac parte din specia de fasole comuna (phaseolus vulgaris). Soiurile de fasole cultivate au o perioada scurta de vegetatie (75 – 100 zile) si sunt cu seminte albe. Dupa modul de crestere a plantei, soiurile se prezinta sub doua forme:

cu tulpina scunda (30 – 40 cm) si dreapta cunoscute si sub numele de soiuri de „fasole oloaga”; cu tulpina mai inalta (50 – 70 cm), semivolubila.

Principalele caracteristici ale soiurilor de fasole sunt prezentate in tabloul:

Caracteristicile principalelor soiuri de fasole pentru boabe cultivate in Romania 22179ghc16uel3i Soiul si originea Soiuri autohtone Ardeleana Fundulea 332 Avans Tulpina Oloaga Oloaga Perioada Zonele de de cultura vegetatie (zile) 150 – 200 96 – 120 Transilvania si Vestul Tarii 260 – 310 S si S-E Tarii numai in cultura succesiva 79 – 97 Silvostepa Munteniei si zona colinara din Oltenia 80 – 115 Dobrogea si Campia Dunarii 75 – 95 S si V Tarii. Transilvania 81 – 93 Zonele de deal din Oltenia. Muntenia si Moldova 75 – 96 Toate zonele. 75 – 80 MMB (g) Semivolubila 280 – 370 Ceala din Dobrogea Orizont Premial Semivolubila 300 – 350 Semivolubila 260 – 330 Semivolubila 300 – 380 Progres Semivolubila 160 – 200 .

Semintele germineaza la temperatura de 8 – 10 °C. In ce priveste umiditatea fasolea rezista relativ bine la seceta. iar gerurile. Banat si cultura succesiva Moldova Campia de Vest. Temperaturile joase intarzie cresterea si dezvoltarea.) Magna (Cheoslovaci a) Bistrenski (Bulgaria) Mare de Nord (Great Northern) (S. Temperaturile prea ridicate (peste 25°C) mai ales in perioada infloririi.A.U. in timpul fecundarii florilor si a formarii boabelor. fasolea da rezultate foarte bune cat se cultiva intercalat. chiar de 0 °C distrug cultura. Din aceasta cauza in Sudul tarii. nu-i sunt asemenea favorabile. Are insa nevoie de umiditate moderata. printre porumb. cu reactie neutra (pH – ul 6.5 - . in special de umiditate atmosferica.Soiuri straine Gratiot (S. lut – nisipoase). S Tarii si Moldova S Tarii Semivolubila 280 – 320 Semivolubila 230 – 300 Cerinte fata de clima si sol Clima he179g2216ueel Fasolea este o planta iubitoare de caldura. Solurile favorabile pentru fasole sunt cele cu textura mijlocie (lutoase. iar in timpul vegetatiei necesita o temperatura de 20 – 25 °C. fertile. in special in prima parte a vegetatiei.U.A. favorand aparitia bolilor.) Oloaga 160 – 190 79 – 87 Oloaga 340 – 380 79 – 86 80 – 100 75 – 95 Cultura succesiva Moldova. Umiditatea prea multa este insa daunatoare.

Cele mai bune rezultate le da insa cand urmeaza dupa culturile care parasesc terenul mai devreme si dau posibilitatea ca. pentru a se preveni raspandirea bolilor specifice. putin pretentioasa fata de planta premergatoare. Fertilizarea Fasolea.5). prin lucrarile de pregatire. Dintre ingrasamintele chimice cele cu fosfor se vor aplica toamna . Desi fasolea merge uneori bine si dupa ea insasi. fasolea este o buna premergatoare pentru cele mai multe culturi inclusiv pentru cerealele de toamna. Nu sunt indicate ca plantele premergatoare pentru fasolea culturile de leguminoase in general de floarea soarelui. in general. Zonele de cultura In tara noastra fasolea gaseste conditii foarte favorabile. De asemenea. ca si alte leguminoase pentru boabe. mai ales pe vaile principalelor rauri. reactioneaza mai slab la aplicarea unor doze ridicate ca ingrasaminte. sa se acumuleze cat mai multa umiditate in sol (cerealele paioase si culturile prasitoare timpuri). fasolea nu poate urma nici dupa porumbul tratat cu erbicide triazinice. umede. Fiind in acelasi timp leguminoasa si prasitoare si racoltandu-se destul de timpuriu. Nu sunt indicate solurile: grele. In restul tarii fasolea poate fi cultivata in conditii favorabile de cea mai mare parte a terenurilor arabile.7. reci. in Campia de Vest si Campia Transilvaniei. se recomanda sa nu revina pe acelasi teren decat dupa o perioada de cel putin 4 ani. Rotatia Fasolea este. nici cele nisipoase sau salinizate. rapita sau in intrucat acestea pot favoriza raspandirea unor boli comune.

Ingrasamintele cu azot se recomanda sa nu se aplice inainte de semanat. Ingrasamintele cu azot in dozele mentionate se vor administra concomitent cu prasilele mecanice. Samanta si semanatul . mai ales. se vor aplica 0 – 30 kilograme la hectar N. aceleasi ca la porumb. de obicei. Trebuie avut in vedere faptul ca nivelarea terenului este o lucrare obligatorie la cultura fasolei in scopul asigurarii conditiilor optime atat la semanat. Necesarul de ingrasaminte cu azot se stabileste in functie de formarea nodozitatilor produse de bacteriile simbiotice pe radacinile plantelor de fasole. in acelasi timp cu combaterea tuturor buruienilor rasarite si cu incorporarea corecta a erbicidelor utilizate.s. Pregatirea patului germinativ se efectueaza cu utilaje diferite. prin doua lucrari: • • prima cu discul de agregat cu grapa cu colti reglabili si o bara nivelatoare. Lucrarile solului Pentru fasole sunt. In caz contrar se vor aplica 30 – 70 kilograme la hectar azot substanta activa in functie de fertilitatea solului. cat. In cazul cand la mai mult de 80% din plante se gasesc minim 5 nodozitati. care se determina dupa 20 – 25 zile de la rasarire. pentru recoltarea mecanizata. Patul germinativ se pregateste. aceleasi ca la porumb.odata cu aratura in doze de 30 – 60 kilograme substanta activa la hectar. in general. Lucrarile solului pentru fasole sunt in general.a. prin care sa se realizeze un strat foarte bine afanat pe adancimea de semanat (fasolea are germinatie epigeica). in functie de rezerva de fosfor din sol. cel mai tarziu pana la inflorire. a doua cu combinatorul.

Tratamentul se poate face si concomitent cu semanatul. la samanta. din cauza rasaririi epigeice. Lucrarile de ingrijire Combaterea buruienilor . Semanatul se mai poate face la distanta de 50 centimetri intre randuri si 65 – 70 centimetri intre benzi. dupa instructiunile care insotesc preparatul. densitatile se majoreaza cu cate 5 boabe germinabile pe metru patrat aceste densitati se realizeaza obisnuit cu o cantitate de samanta de 80 – 110 kilograme la hectar. Pentru cultura irigata. precum si tractoare si cultivatoare de tip legumicol pentru a putea asigura lucrarile de intretinere in conditiile distantei mai mici intre randuri. utilizand semanatoarea SPC – 6. prin pulverizarea suspensiei bacteriene direct in sol. obisnuit. Adancimea de semanat. Inainte de semanat se recomanda ca semintele sa fie tratate cu biopreparatul Nitragen – fasole. Densitatea optima de semanat este 50 – 55 boabe germinabile pe metru la patrat la soiurile cu crestere viguroasa si bobul mare. Tratamentul se efectueaza.Semintele de fasole destinate semanatului trebuie sa posede o puritate de cel putin 98% si o capacitate de germinatie de cel putin 90%. Semanatul fasolei se face in randuri simple sau in benzi. Practic epoca de semanat a fasolei coincide cu cea a porumbului. este de 5 – 6 centimetri. pe intervalul calcat de rotile tractorului. Semanatul la distanta de 50 centimetri intre randuri si in benzi pretinde insa utilizarea obligatorie de erbicide. in zona semintelor cu ajutorul unui dispozitiv prevazut cu duze atasat la brazdarele semanatorii. In acest caz semanatoarea se echipeaza cu 9 sectii (SPC – 9). ziua semanatului. Epoca optima de semanat la fasole este cat in sol la adancimea de 5 – 6 centimetri se realizeaza. folosind 4 flacoane pentru cantitatea de samanta necesara la un hectar. in timp de 3 zile consecutiv temperatura de 8 °C si vremea in curs de incalzire. In practica este preferat semanatul unor randuri simple la distanta de 60 – 70 centimetri. la soiurile cu bobul mai mare. putand fii redusa la 4 centimetri in conditii de irigare.

5 kilograme la hectar). doua prasile mecanice si chiar o lucrare manuala (prasit . combate buruienile dicotiledonate si se administreaza dupa rasarirea fasolei. cand buruienile se afla in faza de rozeta (3 – 5 frunze). Fiind foarte volatil. incorporarea lui in sol trebuie facuta adanc in cel mult 15 minute de la aplicare. se pot combate obisnuit prin trei tratamente prevenite cu zeama bordeleza 1% (7. Prima prasila mecanica trebuie executata imediat dupa rasarire. antracnoza si bacterioza.5 kilograme la hectar: • primul efectuat imediat dupa rasarirea completa a plantelor.5%. una. oxiclorura de cupru sau Turdacupral 0. dupa caz. . cand se cunosc bine randurile. In cazul in care nu s-au aplicat erbicide pentru combaterea buruienilor sunt necesare 3 prasile mecanice si una. Combaterea bolilor si daunatorilor Principalele boli ale fasolei. iar fasolea are 1 – 3 frunze trifoliate. pentru distrugerea unor buruieni rezistente la actiunea erbicidelor. 14.Fasolea este foarte sensibila la imburuienare. iar ultima inainte de inflorirea plantelor.plivit) pe rand. Basagranul. Pentru combaterea chimica a buruienilor se recomanda erbicidele: Treflan (4 litri la hectar) si Basagran (3 litri la hectar). combate in special buruienile monocotiledonate anuale si se administreaza la pregatirea patului germinativ. din care cauza mentinerea culturii curata de buruieni in timpul vegetatiei constituie obiectivul principal al lucrarilor de ingrijire. La culturile de fasole erbicidate se vor aplica in timpul vegetatiei. Treflanul. doua prasile manuale pe rand (prasit – plivit).

imediat dupa recoltare. in spatii inchise. prin irigare. practic. Daca in momentul semanatului umiditatea solului este insuficienta. provoaca cele mai importante pagube. sau 45 – 60 grame la tona sub prelata. functie de precipitatiile cazute. dand sporuri substantiale de productie in anii secetosi. se va aplica o udare de rasarire de 250 metri cubi la hectar. deoarece pastaile plesnesc usor si se pot produce pierderi mari prin scuturarea boabelor. Dintre daunatori. Se recomanda sa se recolteze cand 2/3 din pastai au ajuns la . Se combate prin tratarea culturii cu unul din produsele: Sinoratox 35 (1.5 litri la hectar). dublata. la intrarea in parga a primelor pastai. Irigarea Fasolea reactioneaza bine la irigare. Perioada critica pentru apa a fasolei. 30 grame la tona. iar in depozite prin gazarea semintelor. cu sulfura de carbon. al treilea la formarea pastailor. cand se cer efectuate udarile. un kilogram la tona de seminte. Recoltarea Fasolea cere multa atentie.• • al doilea inainte de inflorire. cu norme de cate 500 metri cubi la hectar. trei udari. Prin aceste udari se urmareste mentinerea umiditatii solului pe adancimea de 80 centimetri la peste 50% din intervalul umiditatii active. incepe cu inflorirea plantelor (in jurul datei de 15 iunie) si se incheie la umplerea boabelor (care are loc spre sfarsitul). Lindatox 3 (25 kilograme la hectar). sau Delicia. In acest interval de timp se vor efectua una. productia de boabe la fasole poate fi. gargarita fasolei (Acanthoscelides obtectus). Carbetox 37 (3 litri la hectar). sau prin tratarea cu pastile Phostoxin.

trecandu-se de la polog la polog. iar dupa 2 – 3 zile se treiera cu combina C – 12 prevazuta cu ridicator si modificata special pentru fasole. de 50 – 60 centimetri inaltime. Plantele smulse manual se strang in poloage mici. Acest mod de cultura este avantajos pentru . Dislocarea plantelor se poate realiza si cu masina de recoltat fasole MRF – 4. dup care se treiera cu combina C – 12. mecanizat. care se lasa cateva zile sa se usuce. Se considera normale productiile de 1000 – 1500 kilograme la hectar in cultura neirigata si de 2000 – 3000 kilograme la hectar in cultura irigata. prin smulgere. prin taierea plantelor la 3 – 4 centimetri sub nivelul solului. Cultura intercalata a fasolei printre porumb Acest mod de cultura ocupa la noi suprafete insemnate. Productiile de boabe oscileaza foarte mult. Plantele dislocate mecanic se strang in brazde cu grebla oblica (GO – 3). pentru a se evita spargerea boabelor. montate pe cultivator. Recoltarea se face: • • • • • manual. prevazuta cu discuri rotative. cu ajutorul unor cutite speciale (cu lama lunga). iar boabele din pastaile superioare sunt suficient de tari.maturitate. fiind raspandit mai ales in cooperative agricole de productie din cauza ca recoltarea fasolei in aceste conditii reclama multe brate de lucru.

deoarece . este necesar sa fie folosite soiurile cele mai timpurii. Productiile de fasole care se obtin in cultura intercalata sunt de 200 – 500 kilograme la hectar. Tehnologia de cultivare este asemanatoare cu cea folosita in cultura obisnuita.fasolea. plantele de porumb creand un microclimat favorabil plantelor de fasole. In practica. foarte sensibil la seceta atmosferica in faza de inflorire. pe randul de porumb indata dupa rasarirea porumbului. ca a doua cultura. punand in cuib cate 3 – 4 seminte. cu tulpina oloaga: Fundulea 332 si Gratiot. Fasolea nu trebuie insa cultivata intercalat. Fasolea in a doua cultura reuseste in zonele de campie di Sudul si Vestul tarii si numai in conditii de irigare. semanatul fasolei prin porumb se face cu sapa in cuiburi. cartofi timpurii. cu deosebirea ca dintre ingrasaminte.20 kilograme. in acest caz semanatoarea va fi echipata cu distribuitor dublu. Densitatea optima a porumbului ramanand nemodoficata. apropiate de cele normale si daca este cultivata. cand la porumb se aplica erbicide pe baza de Atrazin la care fasolea este sensibila. Cantitatea de samanta de fasole necesara pentru un hectar este aproximativ 15 . Semanatul se poate face cu semanatoarea SPC – 6 concomitent cu semanatul porumbului. Pentru cultura intercalata se recomanda o densitate de 10 – 20 mii cuiburi de fasole la hectar. borceaguri). dupa plantele care se recolteaza la inceputul verii (orz si grau de toamna. Cultura succesiva a fasolei Fasolea pentru boabe poate sa dea productii bune. se aplica direct numai 30-40 kilograme azot la hectar. De asemenea.

ajung in scoarta unde se inmultesc. cu norme de 500-600 metri cubi la hectar. Particularitatile morfologice si biologice Radacina principala este un pivot care patrunde la adancimi diferite si se ramifica. In functie de regimul de precipitatii se aplica una. Caracteristica radacinilor de leguminoase este formare de nodozitati in care activeaza bacterii din genul Rhizobium. Portul erect si formarea ramificatiilor pe tulpina usureaza dezvoltarea mecanizata. Este. in general. La inceput bacteriile traiesc parazite pe planta gazda iar cand devin lucratoare fixeaza azotul din aerul solului. In acest scop se folosesc culturi artificiale de bacterii. mai mult sau mai putin. El patrund in radacini prin perii absorbanti. cu norme mici de 200-300 metri cubi apa la hectar si doua. asigurand planta cu acest element. Densitatea de semanat este putin mai mare decat in cultura principala: 50-60 boabe germinabile pe metru patrat. Tulpina variaza in functie de specie. in functie de specie. Semanatul trebuie efectuat pana cel mai tarziu 5 iulie. In sol nu se gasesc totdeauna bacteriile specifice plantelor leguminoase sau daca sunt. doua udari de rasarire. trei udari in timpul vegetatiei. in relatiile de simbioza cu plantele gazda. . si 200 – 300 centimetri la fasolea urcatoare. cum este biopreparatul Nitragin. ele pot fi slab active sau chiar inactive. ramificata si are inaltimea cuprinsa intre 30 – 60 centimetri la fasolea pitica. Productiile care se pot obtine sunt de 1000-2000 kilograme la hectar si chiar mai mult in conditii favorabile.fasolea valorifica cu fosfor si potasiu aplicate culturii premergatoare.

marimi si culori foarte diferite. de forme. pe suprafata lui se observa hilul. reprezentand locul de fixare a semintei de pericarp. semintele sunt tari. Florile sunt grupate in racem. cu una sau mai multe seminte in interior. iar pastaile dehiscente plesnesc. Gineceul este format din ovar. ele au structura florala caracteristica. Androceul este alcatuit din zece stamine. este alcatuita din tegument si embrion. . alcatuite pe tipul 5. Germinatia semintelor de leguminoase este epigeica. muguras si radicula. Inflorirea se face treptat de la baza spre varf si dureaza la o planta 10 – 25 zile. avand mai multe ovule. dintr-un stil lung si un stigmat maciucat. cu o loja. culori. iar stipelele sunt mai mari decat foliolele la mazare. Coacerea leguminoaselor se desfasoara in urmatoarele faze: • • • coacerea in lapte. semintele sunt verzi si au continutul laptos. la maturitate este dehiscenta. si marimi diferite. coacerea in parga. tigela. coacerea deplina. Embrionul este format din: doua cotiledoane mari. Tegumentul este gros si greu permeabil. Fructul este o pastaie de diferite marimi. Polenizarea este autogama. Caliciul este format din 5 sepale unite. Samanta are forme.Frunzele sunt compuse: trifoliate la fasole. forme si culori. semintele au consistenta cerii si o culoare apropiata de cea specifica soiului. Foliolele au forme si marimi diferite.