FASOLEA (semivolubila) Importanta culturii

Importanta fasolei consta in marea valoare alimentara a boabelor ei. Ele constituie un aliment bogat in proteine (25 – 28%) si vitamine foarte nutritive si foarte ieftin. Tulpinile de fasole ramase dupa treierat (vrejii), impreuna cu pastaile, sunt de asemenea bogate in proteine si reprezinta un bun furaj mai ales pentru oi. In tara noastra suprafetele cultivate cu fasole in cultura pura a crescut mult in ultimii ani. In plus, pe suprafete insemnate, fasolea se cultiva si intercalat, printre porumb. Soiuri

Soiurile cultivate in tara noastra, fac parte din specia de fasole comuna (phaseolus vulgaris). Soiurile de fasole cultivate au o perioada scurta de vegetatie (75 – 100 zile) si sunt cu seminte albe. Dupa modul de crestere a plantei, soiurile se prezinta sub doua forme:

cu tulpina scunda (30 – 40 cm) si dreapta cunoscute si sub numele de soiuri de „fasole oloaga”; cu tulpina mai inalta (50 – 70 cm), semivolubila.

Principalele caracteristici ale soiurilor de fasole sunt prezentate in tabloul:

75 – 80 MMB (g) Semivolubila 280 – 370 Ceala din Dobrogea Orizont Premial Semivolubila 300 – 350 Semivolubila 260 – 330 Semivolubila 300 – 380 Progres Semivolubila 160 – 200 . Muntenia si Moldova 75 – 96 Toate zonele.Caracteristicile principalelor soiuri de fasole pentru boabe cultivate in Romania 22179ghc16uel3i Soiul si originea Soiuri autohtone Ardeleana Fundulea 332 Avans Tulpina Oloaga Oloaga Perioada Zonele de de cultura vegetatie (zile) 150 – 200 96 – 120 Transilvania si Vestul Tarii 260 – 310 S si S-E Tarii numai in cultura succesiva 79 – 97 Silvostepa Munteniei si zona colinara din Oltenia 80 – 115 Dobrogea si Campia Dunarii 75 – 95 S si V Tarii. Transilvania 81 – 93 Zonele de deal din Oltenia.

iar gerurile. fertile. lut – nisipoase).A. Semintele germineaza la temperatura de 8 – 10 °C.U. Temperaturile prea ridicate (peste 25°C) mai ales in perioada infloririi.A.U.Soiuri straine Gratiot (S. Solurile favorabile pentru fasole sunt cele cu textura mijlocie (lutoase. Are insa nevoie de umiditate moderata. cu reactie neutra (pH – ul 6. favorand aparitia bolilor. Temperaturile joase intarzie cresterea si dezvoltarea. Banat si cultura succesiva Moldova Campia de Vest. Umiditatea prea multa este insa daunatoare. In ce priveste umiditatea fasolea rezista relativ bine la seceta. in timpul fecundarii florilor si a formarii boabelor. Din aceasta cauza in Sudul tarii.) Oloaga 160 – 190 79 – 87 Oloaga 340 – 380 79 – 86 80 – 100 75 – 95 Cultura succesiva Moldova.5 - . chiar de 0 °C distrug cultura. in special de umiditate atmosferica. in special in prima parte a vegetatiei. fasolea da rezultate foarte bune cat se cultiva intercalat.) Magna (Cheoslovaci a) Bistrenski (Bulgaria) Mare de Nord (Great Northern) (S. iar in timpul vegetatiei necesita o temperatura de 20 – 25 °C. printre porumb. nu-i sunt asemenea favorabile. S Tarii si Moldova S Tarii Semivolubila 280 – 320 Semivolubila 230 – 300 Cerinte fata de clima si sol Clima he179g2216ueel Fasolea este o planta iubitoare de caldura.

Nu sunt indicate solurile: grele. in Campia de Vest si Campia Transilvaniei. rapita sau in intrucat acestea pot favoriza raspandirea unor boli comune.7. Zonele de cultura In tara noastra fasolea gaseste conditii foarte favorabile. Rotatia Fasolea este. reci. mai ales pe vaile principalelor rauri. Cele mai bune rezultate le da insa cand urmeaza dupa culturile care parasesc terenul mai devreme si dau posibilitatea ca. umede. fasolea nu poate urma nici dupa porumbul tratat cu erbicide triazinice. ca si alte leguminoase pentru boabe. fasolea este o buna premergatoare pentru cele mai multe culturi inclusiv pentru cerealele de toamna. Desi fasolea merge uneori bine si dupa ea insasi. se recomanda sa nu revina pe acelasi teren decat dupa o perioada de cel putin 4 ani. In restul tarii fasolea poate fi cultivata in conditii favorabile de cea mai mare parte a terenurilor arabile. in general. pentru a se preveni raspandirea bolilor specifice. sa se acumuleze cat mai multa umiditate in sol (cerealele paioase si culturile prasitoare timpuri). Fertilizarea Fasolea. putin pretentioasa fata de planta premergatoare. prin lucrarile de pregatire. Nu sunt indicate ca plantele premergatoare pentru fasolea culturile de leguminoase in general de floarea soarelui. Fiind in acelasi timp leguminoasa si prasitoare si racoltandu-se destul de timpuriu. Dintre ingrasamintele chimice cele cu fosfor se vor aplica toamna . nici cele nisipoase sau salinizate. reactioneaza mai slab la aplicarea unor doze ridicate ca ingrasaminte.5). De asemenea.

in general. aceleasi ca la porumb. Pregatirea patului germinativ se efectueaza cu utilaje diferite. Samanta si semanatul . In cazul cand la mai mult de 80% din plante se gasesc minim 5 nodozitati. Trebuie avut in vedere faptul ca nivelarea terenului este o lucrare obligatorie la cultura fasolei in scopul asigurarii conditiilor optime atat la semanat. mai ales. prin doua lucrari: • • prima cu discul de agregat cu grapa cu colti reglabili si o bara nivelatoare. a doua cu combinatorul. Patul germinativ se pregateste.a. cel mai tarziu pana la inflorire. In caz contrar se vor aplica 30 – 70 kilograme la hectar azot substanta activa in functie de fertilitatea solului. Lucrarile solului Pentru fasole sunt. aceleasi ca la porumb. in functie de rezerva de fosfor din sol.s. se vor aplica 0 – 30 kilograme la hectar N. pentru recoltarea mecanizata. Ingrasamintele cu azot se recomanda sa nu se aplice inainte de semanat.odata cu aratura in doze de 30 – 60 kilograme substanta activa la hectar. de obicei. in acelasi timp cu combaterea tuturor buruienilor rasarite si cu incorporarea corecta a erbicidelor utilizate. Necesarul de ingrasaminte cu azot se stabileste in functie de formarea nodozitatilor produse de bacteriile simbiotice pe radacinile plantelor de fasole. care se determina dupa 20 – 25 zile de la rasarire. Ingrasamintele cu azot in dozele mentionate se vor administra concomitent cu prasilele mecanice. cat. prin care sa se realizeze un strat foarte bine afanat pe adancimea de semanat (fasolea are germinatie epigeica). Lucrarile solului pentru fasole sunt in general.

prin pulverizarea suspensiei bacteriene direct in sol. Lucrarile de ingrijire Combaterea buruienilor . In practica este preferat semanatul unor randuri simple la distanta de 60 – 70 centimetri. densitatile se majoreaza cu cate 5 boabe germinabile pe metru patrat aceste densitati se realizeaza obisnuit cu o cantitate de samanta de 80 – 110 kilograme la hectar. Tratamentul se efectueaza. obisnuit. Pentru cultura irigata. ziua semanatului. pe intervalul calcat de rotile tractorului. este de 5 – 6 centimetri. Semanatul fasolei se face in randuri simple sau in benzi.Semintele de fasole destinate semanatului trebuie sa posede o puritate de cel putin 98% si o capacitate de germinatie de cel putin 90%. Semanatul la distanta de 50 centimetri intre randuri si in benzi pretinde insa utilizarea obligatorie de erbicide. din cauza rasaririi epigeice. In acest caz semanatoarea se echipeaza cu 9 sectii (SPC – 9). precum si tractoare si cultivatoare de tip legumicol pentru a putea asigura lucrarile de intretinere in conditiile distantei mai mici intre randuri. Inainte de semanat se recomanda ca semintele sa fie tratate cu biopreparatul Nitragen – fasole. Tratamentul se poate face si concomitent cu semanatul. putand fii redusa la 4 centimetri in conditii de irigare. la soiurile cu bobul mai mare. Epoca optima de semanat la fasole este cat in sol la adancimea de 5 – 6 centimetri se realizeaza. Adancimea de semanat. in zona semintelor cu ajutorul unui dispozitiv prevazut cu duze atasat la brazdarele semanatorii. utilizand semanatoarea SPC – 6. Semanatul se mai poate face la distanta de 50 centimetri intre randuri si 65 – 70 centimetri intre benzi. in timp de 3 zile consecutiv temperatura de 8 °C si vremea in curs de incalzire. dupa instructiunile care insotesc preparatul. la samanta. folosind 4 flacoane pentru cantitatea de samanta necesara la un hectar. Densitatea optima de semanat este 50 – 55 boabe germinabile pe metru la patrat la soiurile cu crestere viguroasa si bobul mare. Practic epoca de semanat a fasolei coincide cu cea a porumbului.

Prima prasila mecanica trebuie executata imediat dupa rasarire. iar fasolea are 1 – 3 frunze trifoliate. 14. Basagranul. cand se cunosc bine randurile. una. dupa caz. combate buruienile dicotiledonate si se administreaza dupa rasarirea fasolei. se pot combate obisnuit prin trei tratamente prevenite cu zeama bordeleza 1% (7.5 kilograme la hectar: • primul efectuat imediat dupa rasarirea completa a plantelor. Treflanul. La culturile de fasole erbicidate se vor aplica in timpul vegetatiei. combate in special buruienile monocotiledonate anuale si se administreaza la pregatirea patului germinativ. Combaterea bolilor si daunatorilor Principalele boli ale fasolei.Fasolea este foarte sensibila la imburuienare. incorporarea lui in sol trebuie facuta adanc in cel mult 15 minute de la aplicare. doua prasile mecanice si chiar o lucrare manuala (prasit .5%. oxiclorura de cupru sau Turdacupral 0. doua prasile manuale pe rand (prasit – plivit). In cazul in care nu s-au aplicat erbicide pentru combaterea buruienilor sunt necesare 3 prasile mecanice si una. . pentru distrugerea unor buruieni rezistente la actiunea erbicidelor. iar ultima inainte de inflorirea plantelor. Fiind foarte volatil.5 kilograme la hectar). antracnoza si bacterioza.plivit) pe rand. din care cauza mentinerea culturii curata de buruieni in timpul vegetatiei constituie obiectivul principal al lucrarilor de ingrijire. cand buruienile se afla in faza de rozeta (3 – 5 frunze). Pentru combaterea chimica a buruienilor se recomanda erbicidele: Treflan (4 litri la hectar) si Basagran (3 litri la hectar).

al treilea la formarea pastailor. Carbetox 37 (3 litri la hectar). cand se cer efectuate udarile. cu norme de cate 500 metri cubi la hectar. sau 45 – 60 grame la tona sub prelata. provoaca cele mai importante pagube. productia de boabe la fasole poate fi. Prin aceste udari se urmareste mentinerea umiditatii solului pe adancimea de 80 centimetri la peste 50% din intervalul umiditatii active. in spatii inchise. Se combate prin tratarea culturii cu unul din produsele: Sinoratox 35 (1. Perioada critica pentru apa a fasolei. sau prin tratarea cu pastile Phostoxin. cu sulfura de carbon. 30 grame la tona. trei udari. Daca in momentul semanatului umiditatea solului este insuficienta. dublata. Se recomanda sa se recolteze cand 2/3 din pastai au ajuns la . Recoltarea Fasolea cere multa atentie. sau Delicia. prin irigare. Irigarea Fasolea reactioneaza bine la irigare. Dintre daunatori. se va aplica o udare de rasarire de 250 metri cubi la hectar. un kilogram la tona de seminte. Lindatox 3 (25 kilograme la hectar).• • al doilea inainte de inflorire. la intrarea in parga a primelor pastai. gargarita fasolei (Acanthoscelides obtectus). practic. In acest interval de timp se vor efectua una. dand sporuri substantiale de productie in anii secetosi. incepe cu inflorirea plantelor (in jurul datei de 15 iunie) si se incheie la umplerea boabelor (care are loc spre sfarsitul). iar in depozite prin gazarea semintelor. functie de precipitatiile cazute. deoarece pastaile plesnesc usor si se pot produce pierderi mari prin scuturarea boabelor.5 litri la hectar). imediat dupa recoltare.

Dislocarea plantelor se poate realiza si cu masina de recoltat fasole MRF – 4. prin smulgere. Se considera normale productiile de 1000 – 1500 kilograme la hectar in cultura neirigata si de 2000 – 3000 kilograme la hectar in cultura irigata. fiind raspandit mai ales in cooperative agricole de productie din cauza ca recoltarea fasolei in aceste conditii reclama multe brate de lucru. Productiile de boabe oscileaza foarte mult. Acest mod de cultura este avantajos pentru . prevazuta cu discuri rotative. Plantele dislocate mecanic se strang in brazde cu grebla oblica (GO – 3). trecandu-se de la polog la polog. dup care se treiera cu combina C – 12. Cultura intercalata a fasolei printre porumb Acest mod de cultura ocupa la noi suprafete insemnate. mecanizat. pentru a se evita spargerea boabelor. iar boabele din pastaile superioare sunt suficient de tari. iar dupa 2 – 3 zile se treiera cu combina C – 12 prevazuta cu ridicator si modificata special pentru fasole. de 50 – 60 centimetri inaltime. Plantele smulse manual se strang in poloage mici. Recoltarea se face: • • • • • manual.maturitate. care se lasa cateva zile sa se usuce. montate pe cultivator. cu ajutorul unor cutite speciale (cu lama lunga). prin taierea plantelor la 3 – 4 centimetri sub nivelul solului.

cartofi timpurii. apropiate de cele normale si daca este cultivata. se aplica direct numai 30-40 kilograme azot la hectar. In practica. Fasolea nu trebuie insa cultivata intercalat. Cantitatea de samanta de fasole necesara pentru un hectar este aproximativ 15 . Fasolea in a doua cultura reuseste in zonele de campie di Sudul si Vestul tarii si numai in conditii de irigare. cu tulpina oloaga: Fundulea 332 si Gratiot. foarte sensibil la seceta atmosferica in faza de inflorire. dupa plantele care se recolteaza la inceputul verii (orz si grau de toamna. Productiile de fasole care se obtin in cultura intercalata sunt de 200 – 500 kilograme la hectar. in acest caz semanatoarea va fi echipata cu distribuitor dublu. Densitatea optima a porumbului ramanand nemodoficata. ca a doua cultura. Cultura succesiva a fasolei Fasolea pentru boabe poate sa dea productii bune.20 kilograme. deoarece . De asemenea. cu deosebirea ca dintre ingrasaminte. borceaguri). Semanatul se poate face cu semanatoarea SPC – 6 concomitent cu semanatul porumbului. Pentru cultura intercalata se recomanda o densitate de 10 – 20 mii cuiburi de fasole la hectar. este necesar sa fie folosite soiurile cele mai timpurii. plantele de porumb creand un microclimat favorabil plantelor de fasole. cand la porumb se aplica erbicide pe baza de Atrazin la care fasolea este sensibila. punand in cuib cate 3 – 4 seminte.fasolea. pe randul de porumb indata dupa rasarirea porumbului. Tehnologia de cultivare este asemanatoare cu cea folosita in cultura obisnuita. semanatul fasolei prin porumb se face cu sapa in cuiburi.

asigurand planta cu acest element. Productiile care se pot obtine sunt de 1000-2000 kilograme la hectar si chiar mai mult in conditii favorabile. Este. trei udari in timpul vegetatiei. ele pot fi slab active sau chiar inactive. in general. Caracteristica radacinilor de leguminoase este formare de nodozitati in care activeaza bacterii din genul Rhizobium. ramificata si are inaltimea cuprinsa intre 30 – 60 centimetri la fasolea pitica. si 200 – 300 centimetri la fasolea urcatoare.fasolea valorifica cu fosfor si potasiu aplicate culturii premergatoare. cum este biopreparatul Nitragin. In acest scop se folosesc culturi artificiale de bacterii. doua udari de rasarire. In sol nu se gasesc totdeauna bacteriile specifice plantelor leguminoase sau daca sunt. cu norme de 500-600 metri cubi la hectar. In functie de regimul de precipitatii se aplica una. El patrund in radacini prin perii absorbanti. in functie de specie. cu norme mici de 200-300 metri cubi apa la hectar si doua. Tulpina variaza in functie de specie. Densitatea de semanat este putin mai mare decat in cultura principala: 50-60 boabe germinabile pe metru patrat. Particularitatile morfologice si biologice Radacina principala este un pivot care patrunde la adancimi diferite si se ramifica. Semanatul trebuie efectuat pana cel mai tarziu 5 iulie. . ajung in scoarta unde se inmultesc. mai mult sau mai putin. Portul erect si formarea ramificatiilor pe tulpina usureaza dezvoltarea mecanizata. in relatiile de simbioza cu plantele gazda. La inceput bacteriile traiesc parazite pe planta gazda iar cand devin lucratoare fixeaza azotul din aerul solului.

muguras si radicula. Coacerea leguminoaselor se desfasoara in urmatoarele faze: • • • coacerea in lapte. semintele sunt tari. Samanta are forme. reprezentand locul de fixare a semintei de pericarp. coacerea deplina. Embrionul este format din: doua cotiledoane mari. semintele sunt verzi si au continutul laptos. marimi si culori foarte diferite.Frunzele sunt compuse: trifoliate la fasole. Polenizarea este autogama. . ele au structura florala caracteristica. iar pastaile dehiscente plesnesc. forme si culori. dintr-un stil lung si un stigmat maciucat. pe suprafata lui se observa hilul. este alcatuita din tegument si embrion. semintele au consistenta cerii si o culoare apropiata de cea specifica soiului. culori. coacerea in parga. iar stipelele sunt mai mari decat foliolele la mazare. Germinatia semintelor de leguminoase este epigeica. Foliolele au forme si marimi diferite. la maturitate este dehiscenta. de forme. Gineceul este format din ovar. avand mai multe ovule. Florile sunt grupate in racem. Androceul este alcatuit din zece stamine. cu o loja. Fructul este o pastaie de diferite marimi. Caliciul este format din 5 sepale unite. si marimi diferite. tigela. Tegumentul este gros si greu permeabil. alcatuite pe tipul 5. cu una sau mai multe seminte in interior. Inflorirea se face treptat de la baza spre varf si dureaza la o planta 10 – 25 zile.