FASOLEA (semivolubila) Importanta culturii

Importanta fasolei consta in marea valoare alimentara a boabelor ei. Ele constituie un aliment bogat in proteine (25 – 28%) si vitamine foarte nutritive si foarte ieftin. Tulpinile de fasole ramase dupa treierat (vrejii), impreuna cu pastaile, sunt de asemenea bogate in proteine si reprezinta un bun furaj mai ales pentru oi. In tara noastra suprafetele cultivate cu fasole in cultura pura a crescut mult in ultimii ani. In plus, pe suprafete insemnate, fasolea se cultiva si intercalat, printre porumb. Soiuri

Soiurile cultivate in tara noastra, fac parte din specia de fasole comuna (phaseolus vulgaris). Soiurile de fasole cultivate au o perioada scurta de vegetatie (75 – 100 zile) si sunt cu seminte albe. Dupa modul de crestere a plantei, soiurile se prezinta sub doua forme:

cu tulpina scunda (30 – 40 cm) si dreapta cunoscute si sub numele de soiuri de „fasole oloaga”; cu tulpina mai inalta (50 – 70 cm), semivolubila.

Principalele caracteristici ale soiurilor de fasole sunt prezentate in tabloul:

Muntenia si Moldova 75 – 96 Toate zonele. 75 – 80 MMB (g) Semivolubila 280 – 370 Ceala din Dobrogea Orizont Premial Semivolubila 300 – 350 Semivolubila 260 – 330 Semivolubila 300 – 380 Progres Semivolubila 160 – 200 .Caracteristicile principalelor soiuri de fasole pentru boabe cultivate in Romania 22179ghc16uel3i Soiul si originea Soiuri autohtone Ardeleana Fundulea 332 Avans Tulpina Oloaga Oloaga Perioada Zonele de de cultura vegetatie (zile) 150 – 200 96 – 120 Transilvania si Vestul Tarii 260 – 310 S si S-E Tarii numai in cultura succesiva 79 – 97 Silvostepa Munteniei si zona colinara din Oltenia 80 – 115 Dobrogea si Campia Dunarii 75 – 95 S si V Tarii. Transilvania 81 – 93 Zonele de deal din Oltenia.

in timpul fecundarii florilor si a formarii boabelor.A. printre porumb.U. fasolea da rezultate foarte bune cat se cultiva intercalat. Temperaturile joase intarzie cresterea si dezvoltarea. in special in prima parte a vegetatiei. in special de umiditate atmosferica. cu reactie neutra (pH – ul 6. Umiditatea prea multa este insa daunatoare. chiar de 0 °C distrug cultura. nu-i sunt asemenea favorabile.) Oloaga 160 – 190 79 – 87 Oloaga 340 – 380 79 – 86 80 – 100 75 – 95 Cultura succesiva Moldova.) Magna (Cheoslovaci a) Bistrenski (Bulgaria) Mare de Nord (Great Northern) (S. favorand aparitia bolilor. iar gerurile.5 - .Soiuri straine Gratiot (S. lut – nisipoase). Semintele germineaza la temperatura de 8 – 10 °C. Solurile favorabile pentru fasole sunt cele cu textura mijlocie (lutoase. Banat si cultura succesiva Moldova Campia de Vest. Are insa nevoie de umiditate moderata.U.A. In ce priveste umiditatea fasolea rezista relativ bine la seceta. Din aceasta cauza in Sudul tarii. fertile. S Tarii si Moldova S Tarii Semivolubila 280 – 320 Semivolubila 230 – 300 Cerinte fata de clima si sol Clima he179g2216ueel Fasolea este o planta iubitoare de caldura. Temperaturile prea ridicate (peste 25°C) mai ales in perioada infloririi. iar in timpul vegetatiei necesita o temperatura de 20 – 25 °C.

De asemenea. Cele mai bune rezultate le da insa cand urmeaza dupa culturile care parasesc terenul mai devreme si dau posibilitatea ca. Fertilizarea Fasolea. putin pretentioasa fata de planta premergatoare. nici cele nisipoase sau salinizate. mai ales pe vaile principalelor rauri. sa se acumuleze cat mai multa umiditate in sol (cerealele paioase si culturile prasitoare timpuri). Desi fasolea merge uneori bine si dupa ea insasi. fasolea nu poate urma nici dupa porumbul tratat cu erbicide triazinice.5). in Campia de Vest si Campia Transilvaniei. In restul tarii fasolea poate fi cultivata in conditii favorabile de cea mai mare parte a terenurilor arabile. Rotatia Fasolea este. rapita sau in intrucat acestea pot favoriza raspandirea unor boli comune. Zonele de cultura In tara noastra fasolea gaseste conditii foarte favorabile.7. Nu sunt indicate solurile: grele. pentru a se preveni raspandirea bolilor specifice. reci. umede. Nu sunt indicate ca plantele premergatoare pentru fasolea culturile de leguminoase in general de floarea soarelui. Fiind in acelasi timp leguminoasa si prasitoare si racoltandu-se destul de timpuriu. ca si alte leguminoase pentru boabe. Dintre ingrasamintele chimice cele cu fosfor se vor aplica toamna . fasolea este o buna premergatoare pentru cele mai multe culturi inclusiv pentru cerealele de toamna. reactioneaza mai slab la aplicarea unor doze ridicate ca ingrasaminte. se recomanda sa nu revina pe acelasi teren decat dupa o perioada de cel putin 4 ani. prin lucrarile de pregatire. in general.

aceleasi ca la porumb. In cazul cand la mai mult de 80% din plante se gasesc minim 5 nodozitati. cel mai tarziu pana la inflorire. in general. Lucrarile solului Pentru fasole sunt. de obicei. In caz contrar se vor aplica 30 – 70 kilograme la hectar azot substanta activa in functie de fertilitatea solului. mai ales. cat. Ingrasamintele cu azot in dozele mentionate se vor administra concomitent cu prasilele mecanice.s.a. Samanta si semanatul . care se determina dupa 20 – 25 zile de la rasarire. prin care sa se realizeze un strat foarte bine afanat pe adancimea de semanat (fasolea are germinatie epigeica). Ingrasamintele cu azot se recomanda sa nu se aplice inainte de semanat. se vor aplica 0 – 30 kilograme la hectar N. Pregatirea patului germinativ se efectueaza cu utilaje diferite. in functie de rezerva de fosfor din sol. a doua cu combinatorul. Necesarul de ingrasaminte cu azot se stabileste in functie de formarea nodozitatilor produse de bacteriile simbiotice pe radacinile plantelor de fasole. in acelasi timp cu combaterea tuturor buruienilor rasarite si cu incorporarea corecta a erbicidelor utilizate.odata cu aratura in doze de 30 – 60 kilograme substanta activa la hectar. aceleasi ca la porumb. Lucrarile solului pentru fasole sunt in general. Trebuie avut in vedere faptul ca nivelarea terenului este o lucrare obligatorie la cultura fasolei in scopul asigurarii conditiilor optime atat la semanat. prin doua lucrari: • • prima cu discul de agregat cu grapa cu colti reglabili si o bara nivelatoare. Patul germinativ se pregateste. pentru recoltarea mecanizata.

In practica este preferat semanatul unor randuri simple la distanta de 60 – 70 centimetri. in zona semintelor cu ajutorul unui dispozitiv prevazut cu duze atasat la brazdarele semanatorii. Semanatul la distanta de 50 centimetri intre randuri si in benzi pretinde insa utilizarea obligatorie de erbicide. la soiurile cu bobul mai mare. Inainte de semanat se recomanda ca semintele sa fie tratate cu biopreparatul Nitragen – fasole. precum si tractoare si cultivatoare de tip legumicol pentru a putea asigura lucrarile de intretinere in conditiile distantei mai mici intre randuri. Practic epoca de semanat a fasolei coincide cu cea a porumbului. dupa instructiunile care insotesc preparatul. din cauza rasaririi epigeice.Semintele de fasole destinate semanatului trebuie sa posede o puritate de cel putin 98% si o capacitate de germinatie de cel putin 90%. Tratamentul se efectueaza. Epoca optima de semanat la fasole este cat in sol la adancimea de 5 – 6 centimetri se realizeaza. Lucrarile de ingrijire Combaterea buruienilor . Densitatea optima de semanat este 50 – 55 boabe germinabile pe metru la patrat la soiurile cu crestere viguroasa si bobul mare. ziua semanatului. densitatile se majoreaza cu cate 5 boabe germinabile pe metru patrat aceste densitati se realizeaza obisnuit cu o cantitate de samanta de 80 – 110 kilograme la hectar. la samanta. Tratamentul se poate face si concomitent cu semanatul. obisnuit. In acest caz semanatoarea se echipeaza cu 9 sectii (SPC – 9). Adancimea de semanat. pe intervalul calcat de rotile tractorului. Semanatul se mai poate face la distanta de 50 centimetri intre randuri si 65 – 70 centimetri intre benzi. prin pulverizarea suspensiei bacteriene direct in sol. folosind 4 flacoane pentru cantitatea de samanta necesara la un hectar. in timp de 3 zile consecutiv temperatura de 8 °C si vremea in curs de incalzire. este de 5 – 6 centimetri. utilizand semanatoarea SPC – 6. Semanatul fasolei se face in randuri simple sau in benzi. putand fii redusa la 4 centimetri in conditii de irigare. Pentru cultura irigata.

5 kilograme la hectar). dupa caz. incorporarea lui in sol trebuie facuta adanc in cel mult 15 minute de la aplicare. oxiclorura de cupru sau Turdacupral 0. cand se cunosc bine randurile. Combaterea bolilor si daunatorilor Principalele boli ale fasolei. Pentru combaterea chimica a buruienilor se recomanda erbicidele: Treflan (4 litri la hectar) si Basagran (3 litri la hectar). cand buruienile se afla in faza de rozeta (3 – 5 frunze).5 kilograme la hectar: • primul efectuat imediat dupa rasarirea completa a plantelor. se pot combate obisnuit prin trei tratamente prevenite cu zeama bordeleza 1% (7. Prima prasila mecanica trebuie executata imediat dupa rasarire. iar ultima inainte de inflorirea plantelor. In cazul in care nu s-au aplicat erbicide pentru combaterea buruienilor sunt necesare 3 prasile mecanice si una. din care cauza mentinerea culturii curata de buruieni in timpul vegetatiei constituie obiectivul principal al lucrarilor de ingrijire. Treflanul. doua prasile mecanice si chiar o lucrare manuala (prasit . doua prasile manuale pe rand (prasit – plivit). La culturile de fasole erbicidate se vor aplica in timpul vegetatiei. combate in special buruienile monocotiledonate anuale si se administreaza la pregatirea patului germinativ. 14. iar fasolea are 1 – 3 frunze trifoliate. antracnoza si bacterioza.plivit) pe rand. una. pentru distrugerea unor buruieni rezistente la actiunea erbicidelor. Fiind foarte volatil.5%. . Basagranul. combate buruienile dicotiledonate si se administreaza dupa rasarirea fasolei.Fasolea este foarte sensibila la imburuienare.

Daca in momentul semanatului umiditatea solului este insuficienta. productia de boabe la fasole poate fi. Se combate prin tratarea culturii cu unul din produsele: Sinoratox 35 (1. Carbetox 37 (3 litri la hectar). trei udari. al treilea la formarea pastailor. in spatii inchise. iar in depozite prin gazarea semintelor. cand se cer efectuate udarile. un kilogram la tona de seminte. se va aplica o udare de rasarire de 250 metri cubi la hectar. cu norme de cate 500 metri cubi la hectar. dublata. In acest interval de timp se vor efectua una. Recoltarea Fasolea cere multa atentie. 30 grame la tona. sau Delicia. Se recomanda sa se recolteze cand 2/3 din pastai au ajuns la . imediat dupa recoltare. Prin aceste udari se urmareste mentinerea umiditatii solului pe adancimea de 80 centimetri la peste 50% din intervalul umiditatii active. la intrarea in parga a primelor pastai. Dintre daunatori. sau prin tratarea cu pastile Phostoxin. Perioada critica pentru apa a fasolei. practic. dand sporuri substantiale de productie in anii secetosi. Irigarea Fasolea reactioneaza bine la irigare. incepe cu inflorirea plantelor (in jurul datei de 15 iunie) si se incheie la umplerea boabelor (care are loc spre sfarsitul).• • al doilea inainte de inflorire. functie de precipitatiile cazute. Lindatox 3 (25 kilograme la hectar).5 litri la hectar). deoarece pastaile plesnesc usor si se pot produce pierderi mari prin scuturarea boabelor. sau 45 – 60 grame la tona sub prelata. provoaca cele mai importante pagube. gargarita fasolei (Acanthoscelides obtectus). prin irigare. cu sulfura de carbon.

prin smulgere. mecanizat. prevazuta cu discuri rotative. Plantele dislocate mecanic se strang in brazde cu grebla oblica (GO – 3). Productiile de boabe oscileaza foarte mult. iar boabele din pastaile superioare sunt suficient de tari. Acest mod de cultura este avantajos pentru .maturitate. Recoltarea se face: • • • • • manual. iar dupa 2 – 3 zile se treiera cu combina C – 12 prevazuta cu ridicator si modificata special pentru fasole. pentru a se evita spargerea boabelor. de 50 – 60 centimetri inaltime. care se lasa cateva zile sa se usuce. fiind raspandit mai ales in cooperative agricole de productie din cauza ca recoltarea fasolei in aceste conditii reclama multe brate de lucru. cu ajutorul unor cutite speciale (cu lama lunga). dup care se treiera cu combina C – 12. Plantele smulse manual se strang in poloage mici. prin taierea plantelor la 3 – 4 centimetri sub nivelul solului. Dislocarea plantelor se poate realiza si cu masina de recoltat fasole MRF – 4. Se considera normale productiile de 1000 – 1500 kilograme la hectar in cultura neirigata si de 2000 – 3000 kilograme la hectar in cultura irigata. Cultura intercalata a fasolei printre porumb Acest mod de cultura ocupa la noi suprafete insemnate. montate pe cultivator. trecandu-se de la polog la polog.

Semanatul se poate face cu semanatoarea SPC – 6 concomitent cu semanatul porumbului. este necesar sa fie folosite soiurile cele mai timpurii. foarte sensibil la seceta atmosferica in faza de inflorire. semanatul fasolei prin porumb se face cu sapa in cuiburi. cand la porumb se aplica erbicide pe baza de Atrazin la care fasolea este sensibila. Tehnologia de cultivare este asemanatoare cu cea folosita in cultura obisnuita. deoarece . cu deosebirea ca dintre ingrasaminte. punand in cuib cate 3 – 4 seminte. Fasolea in a doua cultura reuseste in zonele de campie di Sudul si Vestul tarii si numai in conditii de irigare.20 kilograme. Productiile de fasole care se obtin in cultura intercalata sunt de 200 – 500 kilograme la hectar. in acest caz semanatoarea va fi echipata cu distribuitor dublu. Cantitatea de samanta de fasole necesara pentru un hectar este aproximativ 15 . cu tulpina oloaga: Fundulea 332 si Gratiot. apropiate de cele normale si daca este cultivata. Cultura succesiva a fasolei Fasolea pentru boabe poate sa dea productii bune. Fasolea nu trebuie insa cultivata intercalat. De asemenea. dupa plantele care se recolteaza la inceputul verii (orz si grau de toamna. cartofi timpurii. plantele de porumb creand un microclimat favorabil plantelor de fasole. Densitatea optima a porumbului ramanand nemodoficata. Pentru cultura intercalata se recomanda o densitate de 10 – 20 mii cuiburi de fasole la hectar. ca a doua cultura. borceaguri). pe randul de porumb indata dupa rasarirea porumbului. In practica.fasolea. se aplica direct numai 30-40 kilograme azot la hectar.

El patrund in radacini prin perii absorbanti. ele pot fi slab active sau chiar inactive. doua udari de rasarire. Tulpina variaza in functie de specie. In sol nu se gasesc totdeauna bacteriile specifice plantelor leguminoase sau daca sunt. In functie de regimul de precipitatii se aplica una. Particularitatile morfologice si biologice Radacina principala este un pivot care patrunde la adancimi diferite si se ramifica. trei udari in timpul vegetatiei. . La inceput bacteriile traiesc parazite pe planta gazda iar cand devin lucratoare fixeaza azotul din aerul solului. cu norme mici de 200-300 metri cubi apa la hectar si doua. in relatiile de simbioza cu plantele gazda. Este. Productiile care se pot obtine sunt de 1000-2000 kilograme la hectar si chiar mai mult in conditii favorabile. in general. ajung in scoarta unde se inmultesc. cum este biopreparatul Nitragin. si 200 – 300 centimetri la fasolea urcatoare. In acest scop se folosesc culturi artificiale de bacterii. asigurand planta cu acest element. Portul erect si formarea ramificatiilor pe tulpina usureaza dezvoltarea mecanizata. Caracteristica radacinilor de leguminoase este formare de nodozitati in care activeaza bacterii din genul Rhizobium. in functie de specie. ramificata si are inaltimea cuprinsa intre 30 – 60 centimetri la fasolea pitica. Semanatul trebuie efectuat pana cel mai tarziu 5 iulie. cu norme de 500-600 metri cubi la hectar. Densitatea de semanat este putin mai mare decat in cultura principala: 50-60 boabe germinabile pe metru patrat.fasolea valorifica cu fosfor si potasiu aplicate culturii premergatoare. mai mult sau mai putin.

Frunzele sunt compuse: trifoliate la fasole. Fructul este o pastaie de diferite marimi. si marimi diferite. Florile sunt grupate in racem. semintele au consistenta cerii si o culoare apropiata de cea specifica soiului. . pe suprafata lui se observa hilul. iar pastaile dehiscente plesnesc. Androceul este alcatuit din zece stamine. avand mai multe ovule. marimi si culori foarte diferite. Foliolele au forme si marimi diferite. este alcatuita din tegument si embrion. Samanta are forme. de forme. Inflorirea se face treptat de la baza spre varf si dureaza la o planta 10 – 25 zile. alcatuite pe tipul 5. iar stipelele sunt mai mari decat foliolele la mazare. muguras si radicula. tigela. semintele sunt verzi si au continutul laptos. semintele sunt tari. reprezentand locul de fixare a semintei de pericarp. Tegumentul este gros si greu permeabil. Polenizarea este autogama. ele au structura florala caracteristica. coacerea in parga. forme si culori. Germinatia semintelor de leguminoase este epigeica. Coacerea leguminoaselor se desfasoara in urmatoarele faze: • • • coacerea in lapte. cu o loja. dintr-un stil lung si un stigmat maciucat. coacerea deplina. culori. la maturitate este dehiscenta. cu una sau mai multe seminte in interior. Embrionul este format din: doua cotiledoane mari. Caliciul este format din 5 sepale unite. Gineceul este format din ovar.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful