Entomologie

Generală
Lucrări practice
Capul insectei
Conf. dr. Teodora Florian
 Noţiuni de sistematică şi clasificare

Lennè este considerat părintele taxonomiei. A introdus 7

unităţi principale: regnul, încrengătura, clasa, ordinul, familia,
genul şi specia. Ca subdiviziuni subîncrengătura, supraordinul,
subspecia.

A elaborat pentru prima dată nomenclatura binară.

Genul + Specia L

Melolontha melolontha
GĂRGĂRIŢA FASOLEI- ACANTHOSCELIDES OBTECTUS
(COLEOPTERA, BRUCHIDAE )

Poziţie taxonomică

Regnul: ANIMALIA
Subregnul: METAZOA
Încrengă tura: ARTHROPODA
Clasa: INSECTA
Ordinul: COLEOPTERA
Familia: BRUCHIDAE
Genul: ACANTHOSCELIDES
Specia: OBTECTUS
 Morfologia externă a insectelor
Capul şi apendicele capului

•Corpul unei insecte este format din 21 segmente

•3 regiuni distincte:
•cap (6),
•torace(3)
•abdomen(12)
•Unele segmente poartă
apendice.
 Capul şi apendicele capului
Capul este format din primele 6 segmente embrionare
acron, antenal, intercalar, mandibular, maxilar şi labial
care sunt intim sudate între ele şi cu modificările suferite ,
constituie o capsulă cefalică în general puternic chitinizată.
Forma capsulei cefalice
•ovală,
•triunghiulară
•alungită
•conică
•lăţită
•piriformă
• rotundă
La insectele din Fam. Curculionidae, capul are formă
caracteristică, este puternic alungit sub formă unui rostru, iar
pe vârful rostrului se găsesc piesele aparatului bucal. Popular
se numesc gărgăriţe.
 Poziţia capului

Prognat: orificiul bucal este îndreptat înainte; axul longitudinal

al capului este în prelungirea axului longitudinal al corpului.
Ex: Zabrus tenebrioides - Gândacul ghebos,
 Ortognat: orificiul
bucal îndreptat în jos;
axul longitudinal al
capului formează un
unghi 90 cu axul
longitudinal al corpului.

Ex: Calliptamus
italicus- Lacusta italiană
 Hipognat: orificiul bucal este îndreptat spre partea
posterioară; axul longitudinal al capului formează un unghi
ascuţit cu axul longitudinal al corpului.
Ex: Eurygaster spp.- Ploşniţele cerealelor
 Apendicele capului
Antenele sunt apendice perechi, mobile inserate pe frunte între
ochii compuşi

Rolul antenelelor
•senzorial (organe de simţ) şi olfactiv
•îndeplinesc alt rol câ rmă în timpul zborului
•rol prehensil( prindere) în timpul înperecherii.

Forma şi mă rimea antenelor constituie adesea şi un

caracter de dimorfism sexual, de mare importanţă în
taxonomia insectelor.
 Sunt formate dintr-un numă r variabil de articule 1-60, adesea
acest numă r poate să fie mai mare ( cosaşi, gâ ndacii de bucă tă riea).
 1. scalpul (scapus)

2. pedicelul (pedicellus)

3. flagelul (flagellum)
 Antene homonome - forma şi mă rimea articulelor este
egală sau aproape egală .

1.antene filiforme - articulele au aproape aceeaşi grosime pe totată

lungimea antenei (Fam. Crysomelidae - Gâ ndacul din colorado -
Leptinotarsa decemlineata).
2.antene seriforme – formate din articule puternic dezvoltate pe o
latură , cu aspectul lamei de fieră stră u (Fam. Elateridae, Gâ ndacii
pocnitori- Ariotes spp).
3. antene moniliforme – formate din articule egale ca mărime şi
formă asemănătoare unui şireag de mărgele (Fam.
Tenebrionidae)
Antene heteronome forma şi mărimea articulelor este diferită

antene setiforme - formate din articole care se subţiază spre

partea terminală ( Fam. Tetigomiidae, Cosaşul verde -
Tettigonia viridissima; Fam Batiidae, Gândacul de bucătărie-
Blata orientalis şi Blata germanica).
antene setiforme - formate din articole care se subţiază spre
partea terminală ( Fam. Tetigomiidae, Cosaşul verde - Tettigonia
viridissima; Fam Batiidae, Gâ ndacul de bucă tă rie- Blata orientalis
şi Blata germanica).
antene clavate - – la care articulele din vâ rf sunt îngroşate cu
aspect de mă ciucă ( Aporia crataegi - Nă lbar)
antene penatiforme – formate din articole care pe una sau
ambele laturi prezintă peri lungi, dâ nd antenei formă de pană
( Fluturele stejarului - Lymantria dispar Fluturele cu vâ rful
abdomenului auriu -Euproctis chrysorrhoea ).
antene lamelate evantai-
Melolontha melolontha-
Că ră buşul de mai - 7 la
mascul şi 6 lamele la femelă
şi Anoxia villosa- Că ră buşul
de stepă - 5 şi 4
Aparatul bucal
Este format format din 6 piese care sunt situate în jurul
orificiului bucal. Aparatul bucal a suferit modificări în funcţie de
natura hranei şi de modul de prelucrare a ei.
Tipuri de aparate bucale:
Aparat bucal conformat pentru rupt şi masticat
Aparat bucal conformat pentru înţepat şi supt
Aparat bucal conformat pentru lins şi supt etc.
Piesele componente ale aparatului bucal sunt în număr de 6
astfel:
•buza superioară (labrum),
•2 mandibulele
•2 maxilele
•buza inferioară (labium)
 Tipuri de aparate bucale:
•Aparat bucal conformat pentru rupt şi masticat
•Aparat bucal conformat pentru înţepat şi supt
•Aparat bucal conformat pentru lins şi supt etc.
•Ord. Homoptera (înţepat şi supt)

•Ord.Thysanoptera (înţepat şi supt)

•Ord. Heteroptera (înţepat şi supt)

ORDINUL HOMOPTERA

păduchi de plante (afide)

 păduchi ţestoşi

păduchi lânoşi
ORDINUL THYSANOPTERA
 ORDINUL HETEROPTERA

ploşniţe
•Ord. Coleoptera ( adulţi şi larve rupt şi masticat)
•Ord. Orthoptera ( adulţi şi larve rupt şi masticat)
•Ord. Lepidoptera ( adulţi supt spirotrompă , larve rupt şi
masticat)
•Ord. Hymenoptera (larve, adult lins,supt, rupt)
•Ord. Diptera (larve, adult lins).
ORDINUL ORTHOPTERA
 ORDINUL COLEOPTERA

cărăbuşi, gândaci

antene:de diferite forme lamelate

 gărgăriţe

antene:măciucate
aparat bucal: rupt şi masticat – adulţi şi larve
larvele: oligopode de diferite tipuri- crisomelid, carabid
 ORDINUL LEPIDOPTERA

Aporia crataegi-
Nalbarul

Aparat bucal –rupt şi masticat

Aparat bucal - spirotrompă

 ORDINUL HYMENOPTERA
viespi, albine, bondari, furnici

aparat bucal: rupt şi masticat –larve şi unii adulţi, supt

Spor! Vă doresc o
săptămână frumoasă!