Utilizarea agricolă a suprafeţei Terrei

Notă: cu verde arabil (culturi agricole), cu roșu pășuni...

Agroecosistemele (terenuri unde au intervenit oamenii) acoperă mai mult de 1/4
din supr. de teren la nivel mondial.
MMDuda 2020 1
 Terra

Supr. totală a Pământului e de 510,1 mil. km2, d.c. 70,8% (361,1 mil. km2) e
acoperit cu apă, în principal de oceane.
Din 148,9 mil. km2 uscat (Pedosfera), cca. 40% e agricol, d.c. doar 11% e
arabil (16,7 mil. km2 sau 1670 mil. ha) sau 10,9% din supr. totală a Terrei.

MMDuda 2020 2
Supr. agricolă în RO (după FAO*info)

MMDuda 2020 3
 Modul de folosire al teritoriului României
Specificare 1990 2000 2009 2012 2014
Suprafaţa totală a RO 23.839,1 mii ha

Total agricol 14.769 14.857 14.685 14.615 (61) 14.630 (61)mii ha (%)
din care: arabil 9.450 9.381 9.423 9.392 (64) 9.395 (64)
păşuni 3.263 3.442 3.314 3.271 (22) 3.272 (22)
fâneţe 1.465 1.507 1.528 1.545 (11) 1.556 (11)
vii 277 272 215 210 (1,4) 209 (1,4)

livezi 313 254 205 197 (1,3) 197 (1,3)

Fond forestier 6.685 6.457 6.753 6.747 (28) 6.734 (28)

Ape şi bălţi 904 868 833 837 831
Construcţii 622 633 704 752 758
Drumuri şi căi ferate 389 388 390 388 390
Alte suprafeţe 470 636 475 500 495

Supr. agr. irigată în anul 2013, a fost de 181 mii ha (doar 6% din supr. amenajată).
MMDuda 2020 4
Ponderea suprafeţei agricole (%) din total UE

MMDuda 2020 5
MMDuda 2020 6
 SITUAŢIA EXPLOATAŢIILOR AGRICOLE
după INS (2015)

Expl. agr. fără Expl. agr. cu

Total exploataţii
personalit. personalit.
Indicatori U.M. agricole
juridică juridică

2002 2010 2013 2002 2010 2002 2010

Nr. exploataţii
mii 4485 3856 3630 4462 3825 23 31
agricole
Suprafaţa agric.
mii ha 13931 13298 7709 7445 6222 5853
utilizată (SAU)
-teren arabil mii ha 8774 8305 5437 4721 3337 3584
-păşuni şi fâneţe mii ha 4644 4494 1878 2306 2766 2188
-culturi permanente mii ha 344 317 225 236 119 81
-grădini familiale mii ha 169 182 169 182 - -
SAU /exploataţie ha 3,11 3,45 1,73 1,95 274,43 190,84

MMDuda 2020 7
 PROD. PRINC. CULTURI AGRIC. VEGETALE / LOCUITOR
Specificare U.M. 2007 2008 2009 2010 2014 2018
Cereale pt boabe kg 362,8 782,5 730,2 825,5 1108,6
Grâu kg 141,4 333,9 255,4 287,0 381,0
Secară kg 1,0 1,5 1,6 1,7 1,2
Porumb kg 178,9 365,0 391,5 446,6 602,2
Floarea soarelui kg 25,4 54,4 53,9 62,4 110,0
Sfeclă de zahăr kg 34,8 32,9 40,1 41,4 70,2
Cartofi kg 172,4 169,7 196,6 162,2 176,8
Legume kg 144,7 177,6 191,6 190,8 191,0
Fructe kg 50,4 54,8 65,0 70,1 65,4

Sursa: Anuarul statistic al României

pe plan internaţional: COP= Cereals, Oilseed and Protein Crops: soft and durum wheat, barley,
rye, oats, corn, sorghum, minor cereals) (sunflower, rapeseed, soybeans) (dry peas)

MMDuda 2020 8
după Anuarul Statistic al RO
MMDuda 2020 9
MMDuda 2020 10
 Supr. cultivată cu princ. grupe fitotehnice în RO
1938 1990 2000 2007 2014 2018
Cultura agr. % din mii % mii % mii % din % din
mii ha arabil idem idem arabil
mii ha arabil
ha ha ha
Cereale pt boabe 8194 82 5470 57,6 5650 60,3 5280 56,0 5440 57,9
Legumin. pt boabe 99 1,0 262 2,8 41 0,4 37 0,39 39 0,41
Oleaginoase 137 1,4 408 4,3 1,07 11,4 1254 13,3 1480 15,8
Textile 55 0,5 71 0,7 1 0,01 0,1 0,003 0,4 0,04
Sfeclă pt zahăr 33 0,3 163 1,7 48 0,5 21 0,2 31 0,3
Cartofi 135 1,3 290 3,0 283 3 255 2,7 198 2,1
Tutun 11 0,1 16,8 0,17 11 0,1 0,9 0,01 0,9 0,01
Hamei 0,3 0,01 2 0,02 0,24 0,01 0,45 0,005 0,45 0,01
Plante medicin. - - 4 0,04 9,4 0,1 3,2 0,001

Total cutivat 8664 85,8 7.35 78,4 7.78 82,6 8.17 86,9
Supr. arabilă 10093 100 9.380 100 9.42 100 9.4 100

Plantele care fac obiectul Fitotehniei deţin MMDuda

cea mai2020
mare pondere (cca 80%) din terenul arabil.
11
 Consumul mediu anual, la princ. produse alimentare de origine
vegetală, pe locuitor

Specificare U.M. 2007 2008 2009 2010

Cereale şi produse din cereale
- în echivalent boabe kg 206,9 204,0 200,8 199,6
- în echivalent făină kg 156,0 154,1 151,7 150,4
Cartofi kg 96,1 99,5 93,1 98,2
Legume şi produse din legume (în
echivalent legume proaspete), kg 164,1 176,0 168,2 174,4
leguminoase boabe şi pepeni

Fructe şi produse din fructe (în

echivalent fructe proaspete) kg 67,8 62,9 62,3 63,3

Zahăr şi produse din zahăr (în

echivalent zahăr rafinat) kg 24,9 23,2 25,8 22,1

Grăsimi vegetale (greutate brută) kg 13,8 14,6 16,0 14,8

MMDuda 2020 12
Cum ar putea crește producţia globală la culturile de câmp

Prin:
- creşt. supr. cultivate (schimb. structurii supr. cultivate); greu de realizat;
supr. totală e limitată; ar însemna reduc. altor culturi; depinde şi de
politica agricolă sau de priorităţi;
- creşt. prod./ha (randamentul) - cea mai importantă posibilitate. Se face
prin: -optimiz. factorilor prod. agricole:
- punerea în valoare a potenţ. genetic al soiurilor şi hibrizilor prin
aplic. unor tehnologii moderne de cultură – aplic. noilor
descoperiri ştiinţifice.

MMDuda 2020 13
De ce e necesară
creșterea producției
agricole?

după ONU:
iun 2019: 7,7 mild. loc
actualizare ”în jos” față de
2017.
în 2050 → >9 mild. loc, iar în
2100, probabil 11 mild. loc.

MMDuda 2020 14
La 31.10.2011 erau 7 mild. locuitori, la doar 12 ani de la
MMDuda 2020 15
6 mild. Se prognozează că în 2040 vor fi 9 mild. loc.
MMDuda 2020 16
În 2018, cele mai populate 7 ţări ale
lumii erau:
China (1,36 mild.)
India (1,276 mild.)
SUA (316,2 mil.)
Indonezia (248,5 mil.)
Brazilia (195,5 mil.)
Pakistan (190,7 mil.)
Nigeria (174,9 mil.).

La înc. erei noastre erau aprox. 250 mil.

loc.
Acceleraea creșterii populației s-a făcut
după anul 1800, sch. economice şi sociale
după revoluția industr. →au ridicat mult nivelul de trai, mai ales în Europa
şi America de Nord.
MMDuda 2020 17
MMDuda 2020 18
Factorii determinanţi ai producţiei agricole
Prod. totală realizată de o cultură (prod. primară netă) = întreaga masă
vegetală realizată la unit. de supr., supra şi subterană. Din prod. primară
netă, doar o parte este utilă omului (unele organe ale pl.) →prod. agricolă
sau recolta.
În fcţ. de specie, 10-70% din prod. vegetală →produsul agricol (>rădăcinoase-
tuberculifere, <cereale, fl.-soarelui).
Prod. agricolă este formată din produs principal şi produs secundar, diferit de
la o pl. la alta. De ex, la grâu, o parte rămâne pe teren (rădăcini, mirişte),
iar o parte →produsul util ► prod. agricolă (boabe, pleavă, paie). La grâu,
boabele reprezintă produsul principal, iar paiele şi pleava produsele
secundare.

MMDuda 2020 19
Producţia totală şi rapoartele între aceasta şi produsul agricol
principal şi cel secundar sunt condiţ. de:
- factorii de mediu (climatici, edafici, orografici) ► zonarea
ecologică a pl.;
- factorii biologici: soiul sau hibridul (cultivarul, genotipul,
idiotipul), valoarea biologică şi culturală a mat. de semănat
(plantat);
- factorii tehnologici: amplasarea, rotaţia, fertiliz., lucr. solului,
semănatul, lucr. de îngrijire (protecţia pl.) şi recolt.;
- factorii social-economici: baza materială, managementul,
eficienţa economică şi ecologică a măsurilor tehnologice
aplicate.
Optimizarea acestora, de către specialistul agricol, poate
valorifica capacit. de prod. (productivitatea) pl.

MMDuda 2020 20
Aceşti factori se supun unor “legi”:
- leg. nesubstituirii şi echivalenţei ►toţi factorii de prod. sunt importanţi şi necesari.
Nu pot fi înlocuiţi unii de alţii.
- leg. acţiunii în complex ►factorii prod. acţionează în comun şi în interdependenţă.
- leg. factorului limitativ (min., optim, max.) ►fiecare factor este limitativ dacă este
sub minim sau peste maxim (toxic). “Legea minimului” -formulată de Justus van
Liebig (chimist german, 1803-1873, pt fertiliz.) →ciubăr cu nivele diferite ale
doagelor. Fiecare doagă reprezintă un factor de vegetaţie, iar lichidul din interior-
producţia.

Recolta este maximă când toţi factorii sunt la

nivelul optim.
- leg. restituirii ►pt păstr. fertilit. solului, el
trebuie să primească înapoi (după recoltare)
elementele nutritive “exportate”.

MMDuda 2020 21
Elementele de productivitate (evaluarea prod.) la cerealele păioase:
- înfrăţirea productivă (nr. spice/mp);
- nr. de spiculeţe în spic;
- nr. de flori fertile în spiculeţe;
- nr. de boabe în spic;
- MMB şi MH a boabelor.
Elementele de productivitate la leguminoasele pentru boabe:
- nr. plante/mp;
- nr. de păstăi / plantă;
- nr. de boabe / păstaie;
- masa boabelor / păstaie
- masa boabelor / plantă ş.a.
Cunoaşterea şi dirijarea raţională şi eficientă a acestor factori ►condiţa de
bază în maximiz. prod. şi a calităţii cult. agricole. Aplicarea tehnologiei se
adaptează fcţ. de cond. de climă&sol şi de specia - soiul (hibridul) cultivat.

MMDuda 2020 22
CUM INFLUENŢEAZĂ FACTORII ECOLOGICI (DE MEDIU)
PRODUCŢIA AGRICOLĂ VEGETALĂ ?
Plantele au preferinţe diferite faţă de climă (lumină, căldură, apă
și aer) şi sol ►zonarea şi tehnologiile aplicate.
Factorii de vegetaţie (ecologici), studiaţi la Fiziologie,
Climatologie, Pedologie şi Agrotehnică.
La Fitotehnia specială, la fiecare plantă se prezintă amănunţit
infl. acestora şi dirijarea lor.
Lumina ►sinteza subst. organice, clorofila prin fotosinteză.
Intensitatea fotosintezei depinde de: pl. (supr. foliară, nr. şi
distribuirea cloroplastelor, activit. enzimatică etc.), lumină,
conc. CO2, temperatură, apă, fertilit. solului etc.
Durata de iluminare influenţ., de asemenea, fotosinteza.

MMDuda 2020 23
Intensitatea luminii →parcurgerea fazelor de veget. (creşterea, înflorirea,
fructificarea) la cereale, rezistenţa la cădere şi calitatea, conţ. în zahăr la
sfeclă şi amidon la cartof.
Sunt plante adaptate la intensităţi luminoase ridicate -„plante de lumină”, ex.
fl.-soarelui, sf. pt zahăr, cartoful, bumbacul, porumbul.
Alte pl. solicită mai puţină lumină, „plante de umbră” →inul pt fibre,
chimionul în primul an, fasolea, dovleacul etc.
Durata iluminării, lungimea zilei →specifică fiecărei plante. Sunt pl. de zi
scurtă (şi nopţi lungi) şi invers ►fotoperiodism.
Pl. de zi scurtă: soia, fasolea, tutunul, orezul, pb, sorgul, meiul, cânepa etc.
Sunt originare de la latitudini sudice. Fructifică la înc. toamnei (zile mai
scurte)
Pl de zi lungă: orzul, grâul, secara, ovăzul, mazărea, sfecla, inul, rapiţa,
muştarul etc. fructifică vara - zile lungi.
Sunt şi pl. indiferente la lung. zilei (hrişca, fl.-soarelui, bumbacul).
La pb., h. târzii sunt tipici de zi scurtă, dar sunt şi hibrizi timpurii ce fructifică
mai timpuriu.
La cartof pt formarea tuberculilor trebuie zile scurte, iar pt form. sem. zile
MMDuda 2020 24
lungi.
Zonarea şi tehnica de cultură a pl. se face fcţ de necesarul de lumină.
Dirijarea luminii (ca durată şi intensitate) se poate face în sere, case de veget.
şi fitotroane. În câmp, se poate mări prin zonarea raţională şi prin diferite
mijloace, ca: amplasarea pe expoziţii, respectarea desimii optime,
orientarea rândurilor N-S, contr. bur., bolilor şi dăunăt., intercalarea
culturilor (pb-fasole).
Fotosinteza se poate intensifica şi prin suplim. conţ. de CO2. În câmp, aceasta
se poate face prin folosirea îngrăşăm. organice.
Căldura. Cerinţele →fcţ. de specie - soi şi fazele de veget..
Încălzirea climatică (imagini): în per. 1910-2010 temp. medie anuală pe Terra
a crescut cu 1°C în mări şi oceane şi cu 2°C pe uscat. În următoarea sută de
ani creşt. temp. va fi prob, şi mai mare →creşt. incidenţei şi apariţia unor
dăunători şi bur. noi; primăvara vine brusc după iarnă; creşt. CO2 pe uscat
(grâul reacţionează pozitiv, dar pb negativ); se schimbă per. de sem., de
polenizare.
La Turda, între 1975 şi 2011, temp. media a crescut de 8,4 la 9 grade C.
Plantele au nevoie de anumite temp. în aer şi sol.
Absorbţia apei şi elem. nutritive, viteza circulaţiei sevei, reacţiile fiziol., creşt.
şi dezv. pl. sunt depende de căldură.
MMDuda 2020 25
Regiunile joase din Bangladesh, Egipt, Vietnam și părți din litoralul Africii ar
suferi distrugeri semnificative ale prod. de hrană, ceea ce va afecta agricult.
globală. Inundațiile pot contamina apa potabilă →incidență crescută a bolilor
digestive.

MMDuda 2020 26
Primăvara, temp. min. de germin. a s. este importantă pt. stabilirea datei
semăn. Astfel:
- grâul, triticale, secara, orzul, mazărea, inul se pot semăna la temp. de 1-3C
în sol (urgenţa I);
- bobul, lupinul, macul la 3-5°C (urgenţa a II-a);
- soia, fl-soar., sf. de zahăr, cartoful la 6-8°C;
- pb. la 8-10°C;
- fasolea, bumbacul la 10-11°C;
- orezul şi meiul la 11-12°C;
- tutunul la 13-14°C etc.
Semănând mai timpuriu, sem. nu germinează (deşi sunt îmbibate cu apă) şi
pot fi atacate de boli şi dăunăt. Întârz. semăn. →repercusiuni negative
asupra prod.
În timpul veget. pl. au o temp. min. de creştere →„zero de creştere” („zero
biologic”). La pl. originare din climatul temperat (grâu, secară, orz, ovăz
etc.), zero biologic este de 5°C sau 7°C pt fl. soarelui, iar pt cele originare
din climatul cald 8-10°C (porumb, sorg, fasole).
MMDuda 2020 27
La cereale, înfrăţirea are loc la 6-12°C, iar alungirea paiului, la 12-14°C. Călirea
(mărirea rezistenţei la ger), se petrece în 2 faze: prima la temperaturi între
0-6°C şi lumină, când se acumulează zaharuri în ţesuturi; a doua între -2 şi
-5°C, fără lumină. Înflorirea cerealelor se petrece la 15-16°C, iar coacerea
la temp. de aprox. 20°C.
Când, la umplerea bobului, la grâu şi orz, apar valuri de căldură (peste 30 -
35°C), pl. se deshidratează şi se vestejesc. Se reduce fotosinteza, creşte
respiraţia, pl. consumând chiar din rezerva acumulată, boabele se
maturizează forţat, depunerile în bob sunt reduse, iar boabele se zbârcesc
(şiştăvesc).
Indicele de evaluare a nec. de căldură →constanta termică (sau „suma de
grade”) = însumarea temp. medii zilnice (active) din toată per. de veget.
sau pt anumite faze.
Reglarea reg. termic se face, ca şi pt lumină, prin: zonarea pl. în concordanţă
cu cerinţele term. ale acestora, ampl. culturilor pe expoziţii fav.; asig.
densit. optime; orientarea rândurilor N-S; contr. bur.; efect. lucr. solului la
momentul şi ad. optimă; reţinerea zăpezilor pe semănăt. iarna etc.

MMDuda 2020 28
Aerul este f. important pt. pl. prin componentele
sale atât supra cât şi subteran. Aerul din sol
infl. creşt. sist. radicular al pl. şi viaţa
microorg.
În general, răd. pl. se dezv. bine într-un sol aerat.
Cerinţe mai mari la O2 din sol au orzul,
bumbacul, ovăzul, mazărea, fl.-s., cartoful,
pb., sf. pt zahăr, iar mai mici orezul, hrişca etc.
Ca rezultat al proc. biologice din sol creşte
procentul de CO2, devenind dăunător (>1%).
Primenirea aerului în sol se face prin
difuziune şi schimb. în masă. Schimb. în masă
are loc prin intermediul unor factori fizici
(oscilaţii de temp., vânt, ploaie etc.) şi
biologici (galerii de cârtiţe, râme, insecte
etc.).
Reglarea regimului de aer în sol se poate realiza
şi prin lucr. solului (arat, cultivat etc.).

Ar=Argonul pe locul 3. MMDuda 2020 29

Apa, alături de ceilalţi factori de veget., are un rol f. important în creşt. şi dezv.
pl. Conţ. în apă al diferitelor organe →de la 7-15% în sem. - la 85-90% la
unele organe verzi.
Apa dizolvă şi disociază sărurile min., punând la dispoziţia pl. elem. necesare.
Apa este necesară de la germin. până la maturitate, în cant. diferite.
Pt. germinaţie, cer. absorb 40-60% apă din masa lor, legumin. 80-120% etc.
Ritmul de creşt. şi dezv. al pl. este dependent de conţ. de apă al solului şi
umid. relativă a aerului.
În cursul veget., pl. au consum variabil. Sunt per. când lipsa apei infl. mai mult
evoluţia pl. ►faze critice.
La grâu, orz, ovăz faza critică →la împăiere şi înspicare; la pb. la înspicare -
formarea bobului; la fl.-s. înaintea form. capitulului; la cartof la îmbobocire
- înflorire etc.

MMDuda 2020 30
Raportul între apa consumată şi subst. uscată sintetizată ►consumul specific de
apă (coef. de transpiraţie ). Este variabil de la sp. la sp., fiind între 200-900.
Consumul specific de apă →infl. de natura şi potenţialul de fertilit. al solului,
cond. de climă şi vârsta plantei. Creşte o dată cu conţ. apei în sol şi pe măsura
avansării pl. în vegetaţie (până la un punct).
Coef. de transpiraţie mediu determinat în zona semiaridă din SUA, la câteva pl.
cultivate, a fost: in 783, mazăre 747, fasole 700, soia 646, ovăz 635, secară de
primăvară 634, cartof 575, bumbac 562, hrişca 540, orz 521, grâu 518, sfecla
pt zahăr 397, porumb 372, mei 287 şi sorg 271 etc.
În fcţ.de cerinţele pt. apă, plantele sunt: xerofite, higrofite şi intermediare. Cele
xerofite au sist. radicular puternic şi supr. de transpiraţie redusă, suportă
seceta, iar cele higrofite pretind umiditate ridicată. Pl. cultivate sunt
intermediare, însă unele dintre ele au un caracter xeromorf (mei, sorg, linte),
iar altele higromorf (orez, cartof, legume, trifoi roşu etc.).
Sursa de apă a pl.: precipit. atmosferice, apa freatică şi, mai puţin, roua (pb.,
sfeclă etc.
Reglarea regim. de apă →printr-o serie de măsuri agrotehnice, de acumulare şi
păstr. a apei în sol (distrug. crustei, parazăpezi pt zăpadă unde bate vântul) şi
prin irigare. MMDuda 2020 31
Elementele chimice sunt necesare plantelor, în fcţ. de
specie (soi) şi faza de veget. Plantele absorb din sol
macroelemente (N, P şi K) (unii le consideră acestea
macroelem. primare sau principale, iar următoarele
macroelem. secund.), mezoelemente (Ca, Mg şi S) şi
microelemente (Fe, Zn, Cu, Mn, Mo, B, Cl şi Ni).
Macroelem. reprezintă 0,1-5% (100-5000 ppm), iar
microelem. <0,025% (250 ppm) din s.u. a plantelor.
Azotul, deşi predomină în atmosferă (78% în aer) nu
poate fi folosit de plante, având o formă foarte stabilă
(N2) ce nu poate fi “spartă” uşor. Acesta se poate
transf. în forme accesibile plantelor (nitraţi, nitriţi şi
amoniu, lichide sau solide) pe cale industrială la temp.
înalte, cu consum mare de energie.
Absorbţia se face selectiv, în cantit. şi proporţii diferite.
Comp. plantelor diferă în raport cu vârsta. După fecundare, o parte din elem.
migrează din fr. şi tulpini, în fructe şi sem.; o altă parte din elem. se elimină în sol de
către rădăcini şi prin spălarea pl. de ploi.
Regl. regimului elem. ch. se face prin lucr. solului - favorizând activit. anumitor
microorganisme, dar şi prin fertilizare.
Nou: fertilizanţi cu eliberare controlată.MMDuda
Oxizii2020
de N se evaporă şi afect. stratul de 32
ozon.
după Fundația Resurse Eficiente și Agricultură Durabilă (Agrim)

MMDuda 2020 33
 Consumul specific (Cs) și global (Cg) de nutrienți (fertilizanți)
Cs kg/t Total
Cultura N P2O5 K2 O CaO MgO SO4
Cg kg/ha Cg
Grâu Cs 29 15 27 8 3,7 1,6
6 t/ha Cg 174 90 162 48 22 10 506
Porumb Cs 27 12 27 11 3,6 1,8
10 t/ha Cg 270 120 270 110 36 18 824
Soia Cs 74x 22 34 32 12 10
4 t/ha Cg 296 88 136 128 48 40 736
Sf. z. Cs 8 3 8 5 3 3
80 t/ha Cg 640 240 640 400 240 240 2400
Cartof Cs 8 4 10 6 4 2,5
60 t/ha Cg 480 240 600 360 240 150 2070
Fl. soar. Cs 40 22 50 30 20 10
5 t/ha Cg 200 110 250 150 100 50 860
Rapiță Cs 55 40 45 50 25 18
5 t/ha Cg 275 200 2020225
MMDuda 250 125 90 1165
34
Solul infl. producţia, prin îns. sale fizico-chimice (textura, structura şi pH) şi
biologice.
Textura. Pe solurile lutoase (mijlocii) se pot cultiva aproape toate pl. de
cultură: pb, grâu, orz, ovăz, trifoi, lucernă, fasole, mazăre, soia, rapiţă,
sfeclă, in, cânepă etc. Unele plante valorifică bine şi solurile uşoare
(lupinul, secara, sfecla), iar altele preferă soluri cu textură mai fină (grâul,
ovăzul, bobul, orezul). Pe solurile grele, la cereale, este mai frecvent
fenomenul de „descălţare”. Sist. de executare a lucrărilor solului şi
fertilizarea se fac ţinând cont de textură.
Structura. Într-un sol cu structură bună ( agregatelor 1-10 mm) aerul, apa şi
elem. nutritive sunt asigurate în proporţii favorabile, înlesnind activitatea
microbiană şi creşterea răd.
Cât priveşte efectul cultivării diferitelor plante asupra struct. se constată că
gramin. perene, dar şi grâul, ovăzul, secara (pl. în rânduri apropiate)
menţin struct. solului, pe când prăşitoarele (pb., sfeclă, fl.-soarelui) îi
distrug struct. prin lucr. şi picăturile de apă ce cad între rânduri (în prima
fază de veget.).

Cca. 60% dintre solurile arabile româneşti sunt de calitate - cernoziomuri -

MMDuda 2020 35
→posibilă dublarea randamentului agricol.
Reacţia solului (pH) preferată de majoritatea pl. este neutră (6,5-7,5) până la
slab alcalină (7,5-8) sau slab acidă (6-6,5) (foto). Sunt plante care valorifică
solurile mai acide (lupin, secara, cartof, ovăz), iar altele care sau adaptat la
soluri mai alcaline (orz, sorg, rapiţă, bumbac, sfeclă pt zahăr, muşeţel).
Lucerna e f sensibilă la acidit. solului.

MMDuda 2020 36
 Factori agrochimici limitativi ai solurilor din România

1. Soluri acide (amendabile) = 3,424 mil. ha.; (23% din agr.; 37% arabil);
2. Soluri puternic alcaline și saline (amendabile) = 0,837 mil. ha.; (0,57%
Agricol; 0,9% arabil);
3. Soluri cu conț. scăzut de humus = 7,485 mil. ha.; (51% agr.; 80% arabil);
4. Soluri cu conț. scăzut de azot = 5,110 mil. ha.; (35% agr.; 55% arabil)
5. Soluri cu conț. scăzut de fosfor = 6,330 mil. ha.; (43% agr; 68% arabil)
6. Soluri cu conț. scăzut de potasiu = 1,230 mil. ha.; (8% agr.; 13% arabil)

MMDuda 2020 37