CALITATEA SOLULUI IN JUDETUL GALATI

1. Introducere

Solul, prin poziţia, natura şi rolul său, este un produs al interacţiunii dintre mediul biotic şi abiotic,
reprezentând un organism viu, în care se desfăşoară o viaţă intensă şi în care s-a stabilit un anumit
echilibru ecologic.

Solurile determină producţia agricolă şi starea pădurilor,

condiţionează învelişul vegetal, ca şi calitatea apei râurilor, lacurilor
şi apelor subterane, reglează scurgerea lichidă şi solidă în bazinele
hidrografice şi acţionează ca o geomembrană pentru diminuarea
poluării aerului şi a apei, prin reţinerea, reciclarea şi neutralizarea
poluanţilor, cum sunt substanţele chimice folosite în agricultură,
deşeurile şi reziduurile organice şi alte substanţe chimice.

Solurile, prin proprietăţile lor de a întreţine şi a dezvolta viaţa, de a

se regenera, filtrează poluanţii, îi absorb şi îi transformă.

Formarea solurilor este un proces complex, de lungă durată, care reflectă efectul factorilor
pedogenetici, atât naturali cât şi antropici.

Solul este alcătuit din: material mineral provenit din dezagregarea şi alterarea rocilor, material
organic provenit din transformarea resturilor vegetale, apa provenită din precipitaţiile atmosferice sau
irigaţii şi aer. Proporţia în care aceste componente se găsesc în sol determină gradul de fertilitate al
solului. Repartiţia solurilor variază de la o ţară la alta în funcţie de relief, climă şi, nu în ultimul rând,
de activităţile biologice.

Solul reprezintă partea fertilă a scoarţei terestre şi un factor ecologic foarte important. Omul
şi societatea umană fac parte integrantă din biosfera şi depind strâns de resursele ei. Solul
este un ecosistem bogat, dar fragil, e stratul afânat, moale şi friabil ce se găseşte la
suprafaţa scoarţei pământului şi care împreună cu atmosfera învecinată constituie mediul
de viaţă al plantelor. Este cel de-al treilea factor de mediu ce trebuie protejat cu atenţie ca şi
apa şi aerul pentru asigurarea vieţii pe Pământ.

2. Fondul funciar
 2.1. Repartiţia solurilor României pe categorii de folosinţe

Fondul funciar cuprinde totalitatea terenurilor (inclusiv suprafeţele ocupate cu ape) indiferent
de destinaţie, de titlul pe baza căruia sunt deţinute sau de domeniul public sau privat din
care fac parte.
Suprafaţa totală a judeţului Galaţi este de 446.632 ha. Potenţialul productiv al agriculturii
este constituit din 351.498 ha, din care 289.308 ha suprafaţă arabilă, 40.267 ha păşuni, 639
ha pajişti şi fâneţe naturale, 19.568 ha patrimoniu viticol, 1.716 ha patrimoniu pomicol.
Repartiţia solurilor pe tipuri de folosinţe în judeţul Galaţi, în perioada 1999-2007 este redată
în tabelul 2.1.1 :

Suprafaţa(ha)
Categoria
Nr.
de
crt.
folosinţă
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

1. Arabil 289820 288344 288573 289381 289312 289230 289308 289308

290412

2. Păşuni 42987 41461 41192 41343 39316 40070 40330 40280 40267

Fâneţe
3. şi pajişti 570 587 570 568 611 642 642 639 639
naturale

4. Vii 20720 20375 20188 19878 19883 19861 19692 19568 19568

5. Livezi 2127 1923 1735 17703 1738 1724 1703 1703 1716

TOTAL
356264 352652 352256 53971 350929 351609 351597 351501 351498
AGRICOL
Sursa: Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurala Galaţi

Îmbunătăţirile funciare au ca obiect studierea teoretică şi aplicarea în practică a ansamblului

de procedee agrotehnice, chimice şi biologice, de măsuri complexe, lucrări şi intervenţii
tehnice în scopul stabilizării şi îmbunătăţirii condiţiilor pedologice, hidrologice şi climaterice .

Tipurile de culturi folosite în anul 2007, pe raza judeţului Galaţi sunt următoarele:
 Tabel 2.1.2
Suprafaţa Suprafaţa
Tipul culturii cultivată Tipul culturii cultivată
(ha) (ha)
Cereale pentru boabe Leguminoase pentru boabe din
163797 2309
din care : care:
Grâu 33483 Fasole 1336
Triticale 96 Mazăre 973
Orz 957 Plante uleioase din care: 58992
Orzoaică toamna 520 Floarea soarelui 35954
Orzoaică primăvara 9033 Rapiţa 16856
Ovăz 1665 Soia 6144
Porumb boabe 118033 Muştar 38
Sorg 10 Plante nutreţ din care: 13817
Plante pentru
17 Seminceri 6857
industrializare din care:
Tutun 2 Câmpuri experimentale 20
Sorg maturi 15 Căpşunerii 7
Plante medicinale şi
2144 Sere 2
aromatice
Cartofi 2371
Legume 8171
Pepeni 3755

Suprafeţele de teren scoase din circuitul agricol în anul 2007, pe raza judeţului Galaţi
este de 495909 ha, din care 64801 mp extravilan şi 431108 mp intravilan.
Din această suprafaţă, s-au scos din circuitul agricol pentru:
- Locuinţe:242492 m2;
- Reţea canalizare: 1155 m2;
- Exploataţii agricole: 140500 m2;
- Agroturism: 1762 m2;
- Hale industriale: 101520 m2;
- Sedii firme: 32400 m2;
- Centru comercial: 77586 m2.
Monitorizarea solurilor agricole cuprinde subsisteme de supraveghere pentru:
- starea de calitate a solurilor privind valorile de hidrogen, conţinutul de fosfor şi
potasiu şi indicele de N pentru întreaga suprafaţă a ţării.
- stabilirea evoluţiei proceselor de înmlăştinire şi sărăturare în marile sisteme de
desecare şi irigaţii.
- poluarea cu nitraţi a solurilor şi apelor freatice în zonele cu soluri nisipoase.
- poluarea cu reziduuri de la insecticidele organoclorurate, ape uzate, nămoluri.
- evoluţia degradării solurilor prin eroziune şi alunecări.

In ceea ce priveşte monitorizarea solurilor agricole la nivelul judeţului Galaţi, în anul 2007
s-au monitorizat comunele: Griviţa, Jorăşti şi Vânători.

Dinamica şeptelului în perioada 1999-2007, în judeţul Galaţi, este redată în tabelul 2.1.3.
 Efective (număr de capete)
Categorii
Nr. de
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
animale

Bovine
1. 57200 54900 49313 51459 50394 49219 49349 50800 49119
total

2. Vaci lapte 31533 30266 27186 27686 28524 26295 28161 28500 24778

Alte
-
3. bovine - - - - - - - -
(bubaline)
Ovine
4. 181700 185600 186089 185322 182643 188153 207829 216979 239813
total

5. Caprine 23000 23200 23200 23100 24000 24500 24360 27496 33300

6. Porcine 80200 58500 57049 59624 58992 55366 59807 62500 70349

Păsări
7. 2375200 2050000 2496070 2469306 2375590 2269609 2296200 2099500 1804352
total

Găini
8. 1050700 1110900 1144600 1130942 1049727 1487528 1135100 1117213 874222
ouătoare

9. Cabaline 27000 27300 27338 28290 30237 28599 35234 36489 33826

Animale
10. - - - - - - - - -
blană
Sursa: Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Galaţi

3. Presiuni asupra stării de calitate a solurilor

3.1 Îngrăşăminte

Noţiunea de sol este indisolubil legată de

productivitate, care depinde de ciclul de
conversie, adică de viteza repunerii în
circulaţie a materiei şi a energiei din habitatul
complex pe care-l formează biocenozele solului
care, la rândul lor sunt influenţate, printre altele
de chimizarea în exces ca şi de pesticidele
ajunse în sol. Folosite timp îndelungat,
îngrăşămintele chimice pot opri reciclarea
substanţelor organice din solurile cultivate,
ameninţând grav fertilitatea lor.

Creşterea cantităţilor de îngrăşăminte chimice reduce tot mai mult componentele organice şi
humusul din sol. Aceasta are drept efect deteriorarea structurii pedologice, contribuind astfel la
declinul complexului absorbant argilo-humic din sol.
Aplicarea îngrăşămintelor este un factor important care determină creşterea productivităţii
plantelor şi a fertilităţii solului. Cercetările efectuate au demonstrat că îngrăşămintele pot
provoca dereglarea echilibrului ecologic (mai cu seamă prin acumularea nitraţilor), în cazul
în care sunt folosite fără a se lua în considerare natura solurilor, condiţiile meteorologice
concrete şi necesităţile plantelor. Utilizarea neraţională a îngrăşămintelor determină
apariţia unui exces de azotaţi şi fosfaţi care are un efect toxic asupra microflorei din sol şi
duce la acumularea în vegetaţie a acestor elemente. Limita dintre deficitul şi excesul unui
element este greu de sesizat, totul depinzând de natura plantelor şi a mediului.
Dezvoltarea agriculturii intensive a fost legată de utilizarea îngrăşămintelor, în special a
celor cu potasiu, azot şi fosfor. Efectul poluant derivă din două elemente conţin multe
impurităţi toxice şi sunt folosite în cantităţi excesive. Efectul poluant cel mai intens îl
determină utilizarea în exces a azotaţilor.

Îngrăşămintele chimice sunt substanţe ce conţin cel puţin un element nutritiv de bază
pentru sol - azot, fosfor, potasiu şi se clasifică în trei categorii:
 simple - conţin doar câte un element nutritiv;
 mixte - amestecuri de îngrăşăminte simple;
 complexe - care conţin 2 elemente nutritive.

Situaţia utilizării îngrăşămintelor în perioada 1999-2007 pe raza judeţului Galaţi:

Tabel 3.1.1.

Îngrăşăminte chimice folosite N+ P2O5+ K2O

(tone substanţă activă) (Kg/ha)
Anul

N P2O5 K2O Total Arabil Agricol

1999 6700 180 60 6940 110,0 119,0

2000 6778 780 320 7878 100,0 100,0
2001 6453 2000 497 8950 94,0 66,0
2002 5442 1190 84 6716 86,62 86,62
2003 4929 1173 119 6221 72,0 72,0
2004 5825 426 180 6431 88,0 88,0
2005 11550 2906 160 14616 79,0 120,0
2006 3957 1300 353 5610 84,2 91,1
2007 6423 1574 432 8429 156184 158236
Sursa: Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Galaţi

Tabel 3.1.2.
Îngrăşăminte chimice folosite Cantitatea de
Anul (tone substanţă active) îngrăşământ
 folosită pe ha
Kg/ha
2007 N 21,6 kg s.a.
P2O5 5,44 kg s.a.
K2O 1,5 kg s.a.
Sursa: Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Galaţi

3.2. Produse pentru protecţia plantelor

Atributul fundamental al solului este de a fi mediu de viaţă al plantelor şi de a face posibilă

obţinerea de producţii vegetale. Această proprietate poartă numele de fertilitate, solul
devenind o condiţie vitală pentru “existenţa şi perpetuarea generaţiilor viitoare”.
Protecţia plantelor este domeniul ştiinţei agricole, care se ocupă de cercetarea organismelor
dăunătoare, elaborarea metodelor şi mijloacelor de protecţie a plantelor împotriva bolilor,
dăunătorilor şi buruienilor şi a tehnologiilor de aplicare a lor, elaborarea sistemelor ecologic
inofensive de protecţie integrată a plantelor.

Produsele fitosanitare sunt substanţe chimice destinate protecţiei culturilor agricole şi datorită
structurii lor chimice, acestea au efecte nedorite asupra sănătăţii oamenilor şi a mediului după
cum urmează:
 penetrează în lanţurile trofice şi mediul înconjurător;
 sunt mutagene, teratogene şi cancerigene;
 produc efecte secundare necunoscute cauzate de interacţiunea dintre ele şi
metaboliţii plantelor;
 distrug echilibrele naturale, pentru că în afara organismelor dăunătoare sunt distruse
şi cele utile;
 se reduce sau se distruge fertilitatea solului datorită efectelor secundare asupra
micro şi macroorganismelor acestuia;
 reducerea biodiversităţii din ecosisteme;
 remanenţa în alimente, putând dăuna sănătăţii umane.

Un loc important în procesul agricol îl ocupă utilizarea unei game largi de pesticide. Acestea
sunt deosebit de utile în măsura în care rezolvă
problemele pentru care au fost create şi aplicate. Dar,
acumularea acestora în sol, floră şi faună, precum şi
migrarea necontrolată a lor în mediu sau a reziduurilor
din procesele de valorificare, poate produce o serie de
efecte nedorite atât asupra plantelor, cât şi a
ecosistemului în ansamblu.
Comportarea pesticidelor în sol, care este o problemă
complexă şi dificilă de studiat datorită multitudinii
factorilor de natură aleatoare, a impus abordarea unor
tehnici moderne de cercetare şi specializarea profesională a colectivului de cercetători.
Principalele probleme care intervin în dinamica pesticidelor în sol (adsorbţie, volatizare,
absorbţie, degradare, migrare, acumulare etc.) constituie obiectul unor studii aprofundate.
Aceste studii trebuie orientate in următoarele direcţii:
analiza principalilor factori care determină migrarea pesticidelor în sol;
stabilirea pe bază de coeficienţi specifici a influenţei exercitate de diferiţi factori
pedoclimatici asupra proceselor la care participă pesticidele în complexul fizico -
 chimic şi biologic al solului;
elaborarea criteriilor de edificare pentru un model de prognoză a poluării solurilor;
definirea modelului de prognoză pentru poluarea unor tipuri caracteristice de sol;
determinarea calitativă şi cantitativă a unor coeficienţi specifici procesului de
poluare (de difuzie, de reţinere, de degradare etc.).
Produsele de uz fitosanitar includ peste 300 de substanţe active din diverse clase de compuşi
chimici. Aceste sortimente se completează şi se perfecţionează în concordanţă cu cerinţele tot
mai severe care se impun şi anume:
 reducerea numărului de stropiri, creşterea eficacităţii şi lărgirea spectrului de acţiune;
 realizarea de compuşi noi cu activitate biologică ridicată la doze reduse de utilizare
(g/ha) şi cu impact minim asupra mediului înconjurător;
 perfecţionarea compoziţiei, a formelor de condiţionare şi a modului de aplicare, în
vederea diminuării impactului asupra sănătăţii oamenilor, animalelor şi a mediului
înconjurător.

Prin capacitatea lor de a acţiona selectiv, pesticidele încorporate în sol modifică prezenţa şi
dezvoltarea diferitelor specii de buruieni, insecte şi microorganisme, iar prin aceste influenţe
se modifică o serie de procese şi reacţii în masa solului.
În categoria produselor fitosanitare utilizate la nivelul judeţului Galaţi sunt incluse:
 erbicidele - produse chimice utilizate pentru combaterea buruienilor,
 insecticidele - produse chimice utilizate pentru combaterea insectelor şi
dăunătorilor,
 fungicidele - produse chimice utilizate pentru combaterea diferitelor boli.

Erbicidele constituie principala categorie de pesticide utilizată, majoritatea se acumulează

în sol şi au o remanenţă îndelungată, existând pericolul poluării solului.
Evitarea acumulării erbicidelor în sol se realizează prin:
- realizarea unor asocieri de erbicide care să permită folosirea de doze minime;
- rotaţia tratamentelor cu erbicide;
- fertilizarea solului cu îngrăşăminte naturale.

Excesul de pesticide prezent în sol, poate afecta sănătatea umană prin intermediul
contaminării apelor, solului, alimentelor şi a aerului.
Pesticidele administrate pe sol sunt treptat dispersate în mediu, sau translocate în plante, unele însă
putând persista în sol mulţi ani de la aplicare. Impactul pesticidelor asupra mediului depinde de
cantitatea utilizată, modul de administrare, precum şi de toxicitatea şi perioada de remanenţă a
acestora în sol.
Pentru evitarea poluării cu reziduuri de pesticide a plantelor, solului, apei şi a altor componente ale
mediului, este necesară respectarea tehnologiilor de aplicare şi supravegherea atentă a utilizatorilor şi
prestatorilor de servicii cu aceste produse.
Din aceste considerente, în agricultură se acceptă numai substanţe chimice cu valoare
biologică mare şi uşor degradabile în timp, iar în vederea obţinerii produselor agroalimentare
ecologice este necesară utilizarea produselor de uz fitosanitar care să respecte indicatorii de
calitate prevăzuţi în Anexa nr. II a HG nr. 917/13.09.2000 privind produsele agroalimentare
ecologice.
În realizarea de compuşi noi în domeniul produselor fitosanitare, se evidenţiază următoarele
orientări:
 în domeniul insecticidelor se îndreaptă către produse pe bază de fipronil, acetamiprid,
bensultap, imidacloprid, deşi piretroizii rămân încă pe primul loc în ceea ce priveşte
preferinţa utilizatorului;
 în domeniul fungicidelor orientarea se îndreaptă spre produse din grupa triazolilor şi
imidazolilor;
 în domeniul erbicidelor se vor dezvolta şi perfecţiona substanţele active din grupa
sulfonilureice.
În judeţul Galaţi, în anul 2007 s-au utilizat următoarele cantităţi de produse fitosanitare:

Tabel 3.2.1
Nr. Suprafaţa Cantitate
Produs fitosanitar
crt. (ha) (tone)
1. Erbicide 90460 135,4
2. Fungicide 48237 144,82
3. Insecticide 65200 13,04
TOTAL 293,26
Sursa: Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Galaţi

Cantităţile de deşeuri de pesticide eliminate în anul 2007, în judeţul Galaţi:

Tabel 3.2.2
Cantitate eliminată Stoc la 31.12.2007
Judeţ
(tone) (tone)

Galaţi - 10,566

Sursa: Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Galaţi

Evoluţia repartiţiei cantităţilor de pesticide per ha în perioada 2003 – 2007, pe teritoriul

judeţului:

Tabel 3.2.3

Indicator 2003 2004 2005 2006 2007

Kg
substanţă 1,88 2,23 1,58 1,94 0,38
activă/ha
Sursa: Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Galaţi

Protecţia solului se poate realiza prin dezvoltarea unei agriculturi ecologice, care să nu
afecteze componentele mediului şi să dea, în acelaşi timp, produse de calitate. Trebuie
înlocuită treptat combaterea chimică a dăunătorilor cu cea biologică, evitându-se practica
monoculturilor, şi luate măsurile ce se impun pentru ameliorarea solurilor degradate. Toate
acestea în contextul necesităţii reîmpăduririlor şi optimizării modului de ocupare a
terenurilor, inclusiv în ceea ce priveşte depozitarea diverselor deşeuri şi reziduuri
industriale.
Schemele agriculturii integrate acceptă numai substanţele chimice cu valoare biologică
mare, uşor degradabile care, după lansarea efectului, să părăsească imediat ecosistemul.
Pentru noile produse fitosanitare se cer anumiţi parametri biologici, toxicologici şi
ecotoxicologici care să nu afecteze factorii de mediu şi sănătatea umană.

3.3. Soluri afectate de reziduurile zootehnice

Ameliorarea structurii solului se poate face prin adaos de substanţe minerale sau
organice.
Adaosurile organice sunt provenite fie din descompunerea vegetalelor fie din bălegar
animal. Pentru solurile argiloase şi cleioase, ajută la afânarea acestora, jucând un rol de
deliant iar pentru solurile nisipoase ajută la fixarea elementelor constitutive.
In plus, acest humus absoarbe şi păstrează umiditatea, permiţând plantelor să reziste mai
bine.
Folosirea unor produse reziduale de origine animală pentru creşterea fertilităţii solului este o
practică foarte veche. Dar, ca şi în cazul îngrăşămintelor chimice, utilizarea incorectă
precum şi depozitarea sau evacuarea necontrolată a acestor produse poate produce efecte
puternic negative asupra solului. Acestea pot conţine NaCl, biostimulatori, uree,
medicamente, agenţi patogeni, care produc poluarea chimică şi biologică solurilor, scad
permeabilitatea şi pot difuza până la pânzele de ape freatice, transformându-le în focare de
substanţe chimice, viruşi etc.
Tot din zootehnie pot rezulta substanţe de igienizare a grajdurilor (sodă, detergenţi), care
contribuie la poluarea solurilor şi apelor .
Deşeurile rezultate din zootehnie, dacă sunt depozitate controlat pe sol, după ce au fost
supuse unui proces de fermentaţie şi în cantităţi care să nu depăşească limitele de
biodegrabilitate, nu afectează calitatea solului.

Reziduurile zootehnice care duc la poluarea solului sunt:

gunoi de grajd, dejecţii semilichide şi lichide, resturi
furajere şi cadavrele nedepozitate corespunzător.
In diferitele complexe de creştere a animalelor, compoziţia
chimică a reziduurilor prezintă o variabilitate mare de
elemente.
Deşeurile rezultate din zootehnie se încadrează în clasa
celor uşor degradabile, ele generând în procesul de
descompunere diferite gaze care au impact asupra
mediului şi în special asupra solului.
Agenţia de Protecţie a Mediului Galaţi a monitorizat
activitatea de zootehnie desfăşurată pe teritoriul judeţului Galaţi prin controale efectuate la
primăriile comunelor şi la agenţii economici care au acest profil de activitate. În acest sens,
s-a urmărit modul de evacuare a apelor uzate rezultate din activitate (inclusiv a dejecţiilor
animaliere) şi depozitările reziduurilor zootehnice.
In ceea ce priveşte solurile afectate de reziduurile zootehnice nu se cunoaşte
suprafaţa exactă. Doar prin implementarea Directivei Nitraţilor, la nivelul judeţului
Galaţi, ar fi posibilă o monitorizare strictă care să stabilească exact suprafeţele cu
soluri afectate de deşeuri zootehnice.

3.4. Situaţia amenajărilor de îmbunătăţiri funciare/agricole.

Prin amenajări agricole, se înţeleg următoarele tipuri de

lucrări de construcţii şi instalaţii:
 îndiguiri şi regularizări ale cursurilor de apă prin care
se asigură protecţia terenurilor şi a drumurilor împotriva
inundaţiilor.
 amenajări de irigaţii, prin care se asigură
aprovizionarea controlată a solului şi a plantelor cu cantităţile
de apă necesare dezvoltării culturilor şi creşterii producţiei
agricole. Aceste amenajări cuprind lucrări de captare,
pompare, transport, distribuţie şi evacuare a apei şi după caz,
lucrări de nivelare a terenului;
 amenajări de drenaj şi desecare, care au drept scop prevenirea şi înlăturarea
excesului de umiditate de la suprafaţa terenului şi din sol, în vederea asigurării condiţiilor
favorabile de utilizare a terenurilor.
 amenajări de combatere a eroziunii solului şi de ameliorare a terenurilor afectate
de alunecări, prin care se previn, se diminuează sau se opresc procesele de degradare a
terenurilor. Aceste amenajări cuprind lucrări pentru protecţia solului.
 amenajări pedoameliorative pe terenurile sărăturate, acide şi pe nisipuri, pe
terenurile poluate, inclusiv cu reziduuri petroliere, cu halde de la exploatările miniere, pe alte
terenuri neproductive, cuprinzând şi lucrările de nivelare-modelare, de scarificare, de
afânare adâncă, rigole şi şanţuri de scurgere a apei, arăturile în benzi cu coame, udările de
spălare a sărurilor, aplicarea de amendamente, precum şi
îngrăşăminte, în scopul valorificării pentru agricultură.
 amenajări silvice de înfiinţare a perdelelor forestiere de
protecţie a terenurilor agricole şi a plantaţiilor antierozionale.
Suprafaţa agricolă irigată este suprafaţa amenajată pentru
irigat, pe care a fost distribuită apă pe cale artificială, într-un
an, în vederea dezvoltării plantelor în condiţii optime. In
prezent, proiectele de extindere a suprafeţelor irigate sunt
limitate.
 irigaţiile au un caracter complementar, în raport cu
precipitaţiile. Din acest motiv, este necesară o bună corelare
între aplicarea udărilor şi precipitaţiile căzute, pentru realizarea
unui regim hidric al solului favorabil creşterii şi dezvoltării plantelor, precum şi pentru
asigurarea unei evoluţii corespunzătoare acestuia.
Aplicarea necorespunzătoare a irigaţiilor conduce la scăderea capacităţii productive a
solului, prin manifestarea următoarelor fenomene:colmatarea solului, salinizarea secundară
a solului, alcalinizarea secundară a solului, acidifierea solului, excesul de umiditate,
infestarea solului cu produşi patogeni. La aceste fenomene generate de condiţiile
necorespunzătoare ale calităţii apei de irigaţie şi de modul de distribuţie a acesteia, se pot
adăuga: folosirea necorespunzătoare a îngrăşămintelor şi pesticidelor, emisiilor de amoniac
din complexele de creştere a animalelor, poluanţilor industriali, ploilor acide etc. Irigarea
neraţională are efecte negative atât asupra producţiei cât şi asupra solului şi în general, a
mediului înconjurător..
În general, schema hidrotehnică de funcţionare a amenajărilor de irigaţii constă în:
 staţii de pompare de bază, canale de aducţiune, staţii de repompare, canale principale,
staţii de punere sub presiune (conducte principale, conducte secundare, antene cu
hidranţi), aripi de ploaie.
 surse de apă: fluviul Dunărea, râul Prut, râul Siret.
Irigarea neraţională are efecte negative atât asupra producţiei cât şi asupra solului. Dacă
din punct de vedere fitotehnic abaterile de la regimul optim de irigare se pot solda, în cel mai
rău caz, cu scăderea recoltei în anul respectiv, sub aspect pedologic pot avea implicaţii
grave, culminând cu scoaterea din circuitul agricol a întinse suprafeţe de teren ca urmare a
salinizării, alcalinizării, înmlăştinării sau eroziunii.
Suprafaţa irigată în anul 2007 a fost de 137095 ha.

Amenajările hidroameliorative complexe în judeţul Galaţi sunt amplasate în Câmpia

Covurlui, Terasa Nicoreşti şi Brateşul de Sus.
Dacă din punct de vedere agrotehnic abaterile de la regimul optim de irigare se pot solda, în
cel mai rău caz, cu scăderea recoltei în anul respectiv, sub aspect pedologic implicaţiile
sunt mai grave, culminând cu scoaterea din circuitul agricol a întinse suprafeţe de teren ca
urmare a salinizării, alcalinizării, înmlăştinării sau eroziunii.
Pentru activitatea de apărare împotriva inundaţiilor in judeţul Galaţi, există o reţea de
diguri de apărare pe principalele cursuri de apă: Dunăre, Şiret, Prut, Bârlad, Chineza,
Suhurlui, Geru şi incinte desecate (Nămoloasa, Brateşul de Sus, Brateşul de Jos, etc).
Suprafaţa terenurilor inundabile în anul 2007 pe raza judeţului Galaţi este de 3106,36
ha.
Activitatea de desecare-drenaj are ca scop colectarea şi evacuarea apelor provenite din
infiltraţii, precipitaţii şi topirea zăpezilor, pentru evitarea fenomenului de băltire la suprafaţa
solului. De asemenea, solurile grele, impermeabile, care ocupă suprafeţe mari în incintele
îndiguite, fac ca apele în exces să impună lucrări de desecare-evacuare.
Situaţia amenajărilor agricole în anul 2007 la nivelul judeţului Galaţi, este redată în tabelul
3.4.1:
Suprafaţa din care Suprafaţa
Procent
amenajată reabilitată pentru
Nr. de Desecări C.E.S.
Specificare pentru de S.N.I.F utilitate
crt utilizare (ha) (ha)
irigaţii până la publică
irigaţii
(ha) 01.01.2005
Amenajări
Câmpia 115700 85022 40750 80 51258 143412
Covurlui
din care:
- în
1. - - 40750 80 - -
administrare
A.U.A.I.
- în
administrare - - - - - -
A.N.I.F.
Amenajare
Terasa Tecuci - 16647 16596 11575 59 7960 17808
Nicoreşti
din care:
- în
2. - - 11575 - - -
administrare
A.U.A.I.
- în
administrare - - - - - -
A.N.I.F.
Amenajarea
Brateşul de
5111 5083 3423 63 - -
Sus

din care:
3. - în - - 3423 63 - -
administrare
A.U.A.I.
- în
administrare - - - - - -
A.N.I.F.
4. TOTAL JUDEŢ 137458 106701 55748 77,74 59218 161220
Sursa: Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Galaţi

Sucursala Teritorială Moldova de Sud îşi desfăşoară activitatea de exploatare, întreţinere şi

reparaţii a amenajărilor de îmbunătăţiri funciare la nivel de judeţ, prin cele două Unităţi de
Administrare Galaţi Sud şi Galaţi Nord.

Situaţia suprafeţelor amenajate cu lucrări de îmbunătăţiri funciare, în anul 2007 pe

raza judeţului Galaţi:

Tabel 3.4.2.
 Suprafaţa amenajată la 31.12.2007
Denumirea (ha)
Nr.
Unităţii de Administrare
crt. Irigaţii Desecare C.E.S.
Brută Netă Brută Netă Brută Netă
1. U.A. Galaţi Sud 120789 120499 51258 42757 71463 69573
2. U.A. Galaţi Nord 16647 16596 7960 6298 89757 84805
TOTAL 137436 137095 59218 49055 161220 154378
Sursa:Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare

Suprafeţele amenajate la irigaţii şi desecare s-au modificat faţă de 31.12.2006 datorită

scoaterilor din circuitul agricol aprobate prin Decizii ale DADR.

Lucrările de întreţinere şi reparaţii realizate în anul 2007

Amenajări de irigaţii

Tabel 3.4.3.
Nr Unitatea de Valoarea
Tipul de lucrare
crt. măsură obţinută
1. Decolmatări canale de depuneri mc 2440
2. Reparaţii la conducte îngropate buc 18
3. Reparaţii la instalaţii protecţie buc 33
4. Reparaţii peree mp 534
5. Reparaţii la noduri buc 18
6. Reparaţii C.H. stăvilare buc 13
7. Reparaţii la clădiri buc 2
8. Reparaţii agregate de bază buc 27
9. Distrugere vegetaţie ierboasă ha 4
10. Reparaţii instalaţii electrice buc 30
11. Reparaţii instalaţii hidromecanice şi auxiliare buc 78
Sursa:Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare

Amenajări de desecare
Tabel 3.4.4.
Nr Unitatea de Valoarea
Tipul de lucrare
crt. măsură obţinută
1. Decolmatări canale de depuneri mc 132081
2. Reparat agregate de pompare evacuare buc 5
3. Reparat instalaţii hidromecanice şi auxiliare buc 14
4. Reparat instalaţii electrice buc 24
5. Distrus vegetaţia pe canale ha 2
6. Reparaţii C.H. nodur,caderi buc 6
7. Reparaţii la clădiri şi anexe SP buc 8
Sursa:Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare

Amenajări de combatere a eroziunii solului ( C.E.S.)

Tabel 3.4.5.
 Nr Unitatea de Valoarea
Tipul de lucrare
crt. măsură obţinută
1. Decolmatări canale mc 34844
2. Distrus vegetaţia ierboasă ha 2
3. Asigurat paza şi protecţia amenajărilor de lei 159524
CES
4. Reparat centre administrative buc 2
5. Reparaţii peree mp 1297
Sursa:Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare

Lucrări de exploatare realizate în anul 2007

Amenajări de irigaţii

Tabel 3.4.6.
Nr Unitatea de Valoarea
Tipul de lucrare
crt. măsură obţinută
1. Suprafaţa irigată ha 69852
2. din care udarea I a ha 18376
3. Volum de apă pompat mii mc 73879
4. din care livrat mii mc 53388
5. Energie consumată lei 5409033
Sursa:Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare

Amenajări de desecare
Tabel 3.4.7.
Nr Unitatea de Valoarea
Tipul de lucrare
crt. măsură obţinută
1. Volum de apă evacuat mii mc 12818
2. Energie consumată Mwh 393
3. Valoare energie lei 169680
Sursa:Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare

3.5. Poluarea solurilor în urma activităţilor din sectorul industrial (minier,

siderurgic)

În mediul urban, transportul rutier este una din principalele cauze de poluare a aerului cu
gaze şi particule ultrafine (aprox. 2,5 microni) produse de motoarele pe benzină sau
motorină.
Emisiile de poluanţi ale autovehiculelor prezintă două particularităţi: în primul rând
eliminarea se face foarte aproape de sol, fapt care duce la realizarea unor concentraţii
ridicate la înălţimi foarte mici, chiar pentru gazele cu densitate mică şi mare capacitate de
difuziune în atmosferă. În al doilea rând, sursele nu sunt punctiforme şi liniare producând
impact pe întreaga suprafaţă a localităţii, diferenţele de concentraţii depinzând de
intensitatea traficului şi posibilitatea de dispersie a străzii. Volumul, natura şi
concentraţia poluanţilor emişi depind de tipul de autovehicul, de natura combustibilului şi de
condiţiile tehnice de funcţionare.
Impactul poluării din transportul auto nu se realizează doar asupra atmosferei, ci
indirect şi asupra solului, prin depunere de substanţe chimice, precum şi asupra
apelor, prin pătrunderea poluanţilor în cursurile de apă sau în apele subterane.

În general, poluanţii atmosferici se caracterizează prin:

Ø limita de concentraţie, de la care se face resimţit efectul poluant;
Ø gradul de persistenţǎ – foarte diferit, funcţie de natura poluantului şi condiţiile climatice
locale;
Ø influenţǎ reciprocǎ manifestatǎ în cazul prezenţei simultane a mai multor poluanţi. În
acest caz, pot apărea fenomene de sinergism, antagonism sau anergism, care conduc
respectiv la însumarea efectelor, anihilarea lor sau la lipsa oricărei influenţe reciproce.
Consecinţele creşterii şi diversificării poluării mediului sunt multiple, unele sunt cunoscute,
altele pot fi prevăzute, dar multe apar ca imprevizibile. Ele se manifestă asupra atmosferei,
litosferei, hidrosferei şi bineînţeles, biosferei. În lupta pentru combaterea poluării mediului
înconjurător, un loc de seamă îl ocupă combaterea poluării aerului
Din punct de vedere al influenţei asupra sănătatea umane poluarea aerului se manifestă
atât prin compoziţia sa chimică cât şi prin proprietăţile sale fizice (temperatură, umiditate,
curenţi de aer, radiaţii, presiune), având efecte imediate sau de durată, după cum urmează:
 efectele directe sunt reprezentate de modificările care apar în starea de sănătate a
populaţiei ca urmare a expunerii la agenţii poluanţi ;
 efectele de lungă durată sunt caracterizate prin apariţia unor fenomene patologice
în urma expunerii prelungite la poluanţii atmosferici.
In cazul traficului rutier poluarea atmosferică este insoţită de poluarea fonică care a devenit
problemă serioasă şi mereu crescândă şi s-a conştientizat faptul că este unul din factorii ce
influenţează negativ starea de sănătate a oamenilor.

Industria este o alta sursă de poluare a mediului înconjurător prin amploarea procesului
tehnologic, cantitatea mare de poluanţi solizi şi lichizi degajaţi în aer şi apă. O serie de
industrii deversează ape cu un conţinut mare de reziduuri, dominante fiind cele anorganice.
Activităţile industriale poluează solul şi prin depozitarea inadecvată a deşeurilor solide
rezultate din procesele productive specifice industriei precum şi indirect prin lucrările de
exploatare a resurselor de materii prime necesare industriei.

Conţinutul de metale grele (Cu, Pb, Cd, Zn, Mn) în zona industrială Galaţi:
Tabel 3.5.1.
 Pb Cu Zn Cd
Zona mg/kg s.u. mg/kg s.u. mg/kg s.u. mg/kg s.u.
5 cm 30 cm 5 cm 30 cm 5 cm 30 cm 5 cm 30 cm
S.C. ATLAS S.A.
Sediu ATLAS - - - - - - 0,39 0,31
Zona pompe - - - - - - 0,40 0,28
S.C. INTFOR S.A.
Zona 1(fostul laminor 3) - - - - 220 230 - -
Zona 2 (atelier Abkant) - - - - 150 200 - -
Zona 3 (garaje auto) - - - - 210 200 - -
MITTAL STEEL
Zona Poarta Est 30,80 29,70 - - - - 0,90 1,20
Zona Est – 1 Km 37,10 34,90 - - - - 1,10 1,30
Zona Poarta Nord 46,30 22,60 - - - - 0,40 0,30
Zona Nord -1 Km 25,80 33,10 - - - - 0,60 0,40
Zona Poarta Vest 42,30 35,70 - - - - 0,80 0,70
Zona Vest -1 km 46,20 42,10 - - - - 0,80 0,60
Zona Poarta Sud 34,10 40,30 - - - - 0,80 0,90
Zona Sud – 1 km 20,50 32,20 - - - - 0,50 0,70
Zona SE 22,30 20,60 - - - - 0,50 0,40
Zona SE – 1 km 21,60 24,60 - - - - 0,70 0,50
Zona NV 44,10 32,60 - - - - 0,90 1,00
Zona NV-1 km 33,50 36,40 - - - - 1,10 0,80
Zona SV 37,30 35,80 - - - - 1,50 0,90
Zona SV-1 km 40,50 43,40 - - - - 0,80 1,20
Zona NE 40,60 32,20 - - - - 0,80 0,80
Zona NE – 1 km 47,40 43,20 - - - - 1,20 1,00
S.C. ELECTROCENTRALE S.A.
Rampa descărcare
49,8 56,1 36,1 48,75 242,75 108 0,2 0,6
păcură
Zona rezervor păcură
42,1 41,3 31,75 36,95 113,1 92,15 0,4 0,5
nr. 4
Zona coş fum nr. 3 44,85 32,65 38,15 33,25 104,15 99,75 0,6 0,35
Epurare chimică - etapa
52,3 152,35 48,5 49,4 386 393,75 0,8 0,85
I+II
Epurare chimică - etapa
46,9 53,9 33,4 60,05 118,25 86,25 0,3 0,4
III
Zona transformatoare
191,4 152,25 86,85 77,6 587,5 594,5 1,55 1,3
electrice

Zona gospodăria de ulei 146,05 39,3 37,5 27,4 176,25 86,25 1,4 0,8

Zona pavilion
73,25 74,4 42,65 36,65 179,5 133,3 1,45 0,25
administrativ

Conform Ordinului nr. 756/1997- Reglementări privind evaluarea poluării mediului, se

constată că valorile concentraţiilor metalelor grele în sol nu depăşesc pragurile de alertă
pentru folosinţa mai puţin sensibilă a solului (utilizări industriale şi comerciale).
Poluarea solului (ha) în anul 2007, în judeţul Galaţi
Tabel 3.5.2.
Ramura
economi
Industria Gosp
ca/ Ind. Ind. Ind.
Total energiei Industria Agricu odăria Alte
Substan Metal Chimic Alimen
judeţ electrice si Extractivă ltura coma ramuri
ţa urgica a tara
termice nală
poluant
a
Total din - - - - - - - - -
Cenuşă - - - - - - - - -

Deşeuri* - - - - - - - 8

Nămoluri - - - - - - - - -

Dejecţii - - - - - - - - -

lamuri - - - - - - - - -
Nămoluri
de - - - - - - - - -
epurare
Steril - - - - - - - - -

Zgura* - - - 111 - - - - -

Careu
Hidro**
- - sonda F1- - - - - - -
carburi
2.

*Terenuri potenţial poluate ca urmare a depozitării deşeurilor municipale (Depozitul

municipal Tirighia – 8 ha), halda de zgura Mittal Steel SA – 110 ha, hidrohalda de zgură
Mittal Steel SA – 0,8 ha, care urmează să fie ecologizate şi redate circuitului natural, după
închiderea obiectivelor.
**Pentru careul de sondă F1-2 s-au înregistrat depăşiri ale pragului de alertă şi de
intervenţie pentru indicatorul de calitate Benzen. După efectuarea studiului geopedologic se
va estima suprafaţa poluată cu hidrocarburi din cadrul Parcului nr. 2 Buciumeni.
La datele de mai sus se adaugă, poluarea istorică cu nitraţi – conform inventarierii
prezentate în Angajamentele rezultate din procesul de negocieri al Capitolului 22 Mediu, la
nivelul judeţului Galaţi, comuna Drăgăneşti se înscrie în lista zonelor vulnerabile cu surse
istorice de NO3 pe o suprafaţă agricolă de 5088 ha.

3.6. Poluarea solurilor cu emisii de la termocentrale pe cărbune

- Nu este cazul.

4. Calitatea solurilor
 4.1. Repartiţia terenurilor pe clase de calitate

Din punct de vedere pedologic, terenurile variază de la cele mai bune şi uşor utilizabile terenuri în
agricultură, până la cele fără valoare agricolă, dar care pot fi folosite în alte scopuri. Diversitatea
condiţiilor naturale şi antropice determină o variabilitate ridicată a pretabilităţii solurilor pentru
agricultură.
Terenurile agricole se grupează în cinci clase de calitate, diferenţiate după nota medie de bonitare.
Cele cinci clase de calitate indică pretabilitatea terenurilor pentru folosinţele agricole. Numărul
punctelor de bonitare exprimă favorabilitatea terenului faţă de cerinţele de
viaţă ale unor plante de cultură date, în condiţii climatice normale şi în cadrul folosirii raţionale.
Caracteristicile solului variază de la o zonă la alta în funcţie de climă şi altitudine. În fiecare
zonă climatică predomină un tip de sol. În zonele calde se întâlnesc solurile roşii (culoare
roşie) şi laterite (de culoare galbenă), sărace în humus şi săruri minerale. În stepe şi
deşerturi solurile sunt cenuşii sau brune. În zonele temperate, predomină cernoziomurile de
culoare neagră şi cu fertilitate ridicată, solurile brune şi podzolurile legate de porţiunile
forestiere. Există circa 720 de variaţii de sol, fiecare din ele având ceva caracteristic.
Factorii fito-climatici în continuă schimbare şi stadiile diferite de evoluţie, au determinat
apariţia unei cuverturi de soluri, diversă şi bine reprezentată, dominată de solurile zonale de
tip cernoziom, soluri azonale, soluri aluviale, coluviale, neevoluate sau trunchiate,
psamosoluri, lăcovişti, etc.

Tipurile de sol caracteristice judeţului Galaţi sunt următoarele:

Tabel 4.1.1.

Suprafaţa Procentual
Tipuri de sol
(ha) (%)

Protisoluri 69246,96 20,33

Cernisoluri 232701,05 68,32
Hidrisoluri 6456,58 1,90
Salsodisoluri 3,00 0,001
Antrisoluri 18389,95 5,40
Sursa: Oficiul Judeţean pentru Studii pedologice şi Agrochimice Galaţi

Suprafaţa agricolă a judeţului Galaţi este de 351.501 ha, ocupată astfel:

 68,32 % - clasa cernisoluri
 31,68 % - soluri de tipul –protisoluri, hidrisoluri, salsodisoluri, antrisoluri.

Categorii de soluri
 Molisoluri :
- cernoziom;
- cernoziom cambic;
- sol cenuşiu.
Alte tipuri de soluri
- soluri halomorfe;
- soluri hidromorfe;
- soluri neevoluate;
- soluri desfundate

Celelalte tipuri de soluri se pretează la folosinţă ca arabil cu restricţia de ordin natural

(textură nisipoasă sau argiloasă), terenuri cu exces de umiditate (solurile aluviale şi
coluviale), terenuri cu eroziuni puternice (erodisoluri).
Categoriile de folosinţă sunt direct influenţate de deversările de substanţe chimice
periculoase, depozitările de deşeuri, tratamente şi fertilizări făcute fără fundamentare agro-
pedologică, agrotehnică, necorespunzătoare, la care se adaugă degradările naturale ale
calităţii solului (eroziune, alunecări, tasări, rupturi şi prăbuşiri).
La încadrarea terenurilor agricole în cele cinci clase de calitate s-au avut în vedere
următoarele însuşiri de bază: grosimea profilului de sol, grosimea orizontului de humus,
textura şi conţinutul de schelet, valoarea reacţiei pH, gradele de podzolire, sărăturare,
eroziune, alunecare şi inundare, formele de relief, natura şi însuşirile rocilor, adâncimea
apelor freatice şi compoziţia chimică a acestora, precum şi intervenţia omului cu lucrări de
îmbunătăţiri funciare. Toate aceste însuşiri sunt considerate ca un tot unitar, fiecare dintre
ele influenţându-le pe celelalte, iar totalitatea lor influenţând fiecare însuşire în parte.
Potrivit criteriului de împărţire a solurilor în cinci clase, după gradul de fertilitate, acestea
sunt:
 Clasa I: solurile cu fertilitate foarte bună.
 Clasa a II-a: solurile cu fertilitate bună.
 Clasa a III-a: solurile cu fertilitate mijlocie.
 Clasa a IV-a: solurile cu fertilitate slabă.
 Clasa a V-a: solurile cu fertilitate foarte slabă.
Prin fertilitate se înţelege proprietatea solului de a asigura plantele cu substanţe nutritive
(compuşi ai elementelor chimice cu care se hrănesc plantele), apă şi aer necesare
dezvoltării normale în perioada de vegetaţie.
Fertilitatea naturală (potenţială), a solului este un rezultat al fenomenelor naturale (fizice,
chimice, biologice), neinfluenţate de om. Aceasta se dezvoltă continuu şi este determinată
de compoziţia fizică şi biochimică a solului, de condiţiile de climă şi relief şi se manifestă prin
capacitatea de reproducere spontană a vegetaţiei.
Fertilitatea economică (antropogenă) a solurilor apare ca urmare a unor activităţi
modificatoare a omului. Ea depinde de aplicarea corectă a tehnicilor agricole
corespunzătoare (lucrări agrotehnice, îngrăşăminte, irigaţii, desecări, etc.).
Încadrarea solurilor pe clase de calitate şi după nota de bonitate naturală, pentru
suprafeţele cartate, la nivelul judeţului Galaţi este prezentată în tabelul 4.1.2.:

Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V

 Folo- %
ha % ha % ha % ha % ha
sinţă
5,92
Arabil 5256,08 1,832 61600,24 21,56 136053,66 47,62 65869,12 23,05 16918,89

Păşuni,
- - 571,55 1,45 2128,13 5,42 19744,42 50,12 16941,86 43,01
fâneţe
1,04
Vii - - 37770,01 69,07 9134,23 16,72 7204,93 13,17 572,97

Livada - - 186,67 12,75 620,11 42,37 602,65 41,18 53,85 3,68

Total 5256,08 100128,47 147936,13 93421,12 34487,57

Sursa: Oficiul Judeţean pentru studii pedologice şi Agrochimice Galaţi

Menţionăm că după schimbarea în structura de

proprietate din agricultură, unele categorii de folosinţă
au suferit mutaţii importante în sensul restrângerii
suprafeţelor. Suprafeţele ocupate cu vie s-au redus
considerabil (ale fostelor IAS-uri) . Aceeaşi situaţie s-a
înregistrat şi pentru terenurile ocupate cu livezi,
acestea reducându-se foarte mult, schimbându-se
totodată categoria de folosinţă în sensul degradării
acesteia.

4.2. Principalele restricţii ale calităţii solurilor

Prelucrat, solul devine un corp artificializat care implică un

alt regim al infiltrării apelor din precipitaţii, un alt regim al
scurgerilor, alte posibilităţi de evaporare şi de înmagazinare
a apei, a substanţelor minerale, o slabă coeziune şi mult mai
redusă rezistenţă la eroziune. De aceea în ţinuturile cultivate
agricol, schimbările în relief sunt mult mai active, eroziunea
şi depunerile putând căpăta viteze îngrijorătoare.

Factorii naturali limitativi ai calităţii solului sunt: eroziunea,

alunecările de teren, sărăcirea solului şi lipsa apei din sol.

a) Eroziunea este un proces continuu de distrugere a solului, deoarece prin îndepărtarea

stratului de la suprafaţă, acesta îşi poate pierde principala sa proprietate, care-l deosebeşte
de rocă, adică fertilitatea. Eroziunea rocilor şi a solurilor este cauzată de acţiunea vântului,
ploilor şi de activităţile umane de tipul: lucrări agricole necorespunzătoare, care distrug
textura solului, tratamente cu pesticide şi fertilizanţi chimici, ploi acide, defrişări, etc.
Eroziunea excesivă a solurilor poate duce la dispariţia "peliculei" vii şi a funcţiilor sale. La
acestea se mai adaugă faptul că, sedimentele rezultate în urma proceselor erozionale vor
ajunge în râuri, lacuri şi chiar pe soluri fertile, scoţându-le din circuitul agricol.
b) Alunecările de teren se produc prin mijlocirea apei, şi pot fi considerate ca însumarea
proceselor de deplasare naturală a maselor de teren datorită înmuierii bazei prin apă şi
puse în mişcare prin acţiunea gravitaţiei. Urmările alunecărilor de teren sunt dezastruoase:la
suprafaţă ajung roci nefertile, sunt distruse obiective, se schimbă cursurile de apă, etc.
În zona colinară a judeţului aferentă comunelor Suceveni, Cavadineşti, Nicoreşti, Bereşti ,
datorită gradului mare de înclinare a pantelor şi intercalaţiilor lentilelor de argilă în profil,
sunt frecvente cazurile de alunecări de teren. Acest fapt favorizează degradarea naturală a
solului, conduce la schimbarea categoriei de folosinţă în sensul declasării acesteia, la
apariţia izvoarelor de coastă a pajiştilor cu vegetaţie specifică scoţând practic suprafaţa din
circuitul productiv.
Elementele nutritive eliberate din interiorul sistemului - sol prin alterarea rocilor sau fixate de
către sol din aporturile atmosferice (inclusiv din apa de precipitaţii), sunt reciclate prin
activităţile biologice, iar toxinele sunt neutralizate.

c) Alţi factori limitativi:

 sărăcirea solului în principalele elemente fertilizante(fertilizările organice şi
minerale – atunci când se fac – nu au la bază studii agropedologice, se fac în mod empiric
şi numai pentru culturile de bază) si lipsa apei din sol. Suprafeţe importante, 5.674 ha,
sunt ocupate de nisipurile de la Hanu Conachi, Matca, Ţepu, unde agricultura este şi aici
restrictivă datorită texturii nisipoase. Aceste terenuri presupun o agrotehnică
protecţionistă în special împotriva eroziunii prin deflaţie. Se pretează foarte bine la culturi
perene înalte (vii, livezi, păduri) care îndeplinesc şi rol de fixare a terenurilor nisipoase,etc.
In concluzie calitatea solurilor este influenţată de o multitudine de factori, dintre care se
evidenţiază în mod deosebit:
 Pseudogleizarea;
 Gleizarea;
 Eroziunea de suprafaţă şi adâncime;
 Sărăturarea secundară;
 Acidifierea;
 Carenţa de elemente nutritive.
 Degradarea materiei organice ;
 Contaminarea;
 Salinizarea;
 Compactizarea;
 Pierderea biodiversităţii solului;
 Scoaterea din circuitul agricol;
 Alunecările de teren şi inundaţiile.

Terenurile afectate de eroziunea la suprafaţă :

Tabel 4.2.1
Suprafaţa Procentual
Tipuri de eroziune
(ha) (%)
Slabă 84849,52 24,91
Moderată 25655 7,53
Puternică 18018,91 5,29
 Foarte puternică 18557,68 5,44
Excesiv 94,22 0,03
Sursa: Oficiul Judeţean pentru Studii pedologice şi Agrochimice Galaţi

Terenurile afectate de eroziunea în adâncime:

Tabel 4.2.2.
Suprafaţa Procentual
Tipuri de eroziune
(ha) (%)
Siroiri, rigole 84849,52 24,91
Moderată 25655,59 7,53
Puternică 18018,91 5,29
Foarte puternică 18557,68 5,44
Excesiv 94,22 0,03
Sursa: Oficiul Judeţean pentru Studii pedologice şi Agrochimice Galaţi

 Terenuri inundabile sunt răspândite pe raza judeţului Galaţi după cum

urmează: Braniştea, Cosmeşti, Fundeni, Iveşti, Lieşti, Nămoloasa, Piscu, Schela, Slobozia
Conachi, Tudor Vladimirescu .
Suprafaţa aproximativă a terenurilor inundabile la nivel de judeţ, este de 3106,36 ha.
 Soluri afectate de salinizare: 35428,30 ha .

5. Monitorizarea calităţii solului

5.1. Monitorizarea solurilor la nivel local

Cunoaşterea în timp util a problemelor de afectare a calităţii solului, evaluarea lor ca amploare,
gravitate şi tendinţă este o condiţie esenţială pentru prevenirea eficientă a deteriorării calităţii solului.
Astfel a apărut necesitatea unui sistem naţional de monitoring, prin care să se asigure supravegherea,
evaluarea, prognoza, avertizarea şi intervenţia operativă, cu privire la starea actuală a calităţii
solurilor şi al tendinţelor de evoluţie a acesteia.
Reţeaua de supraveghere a calităţii solurilor din judeţul Galaţi este formată din puncte de
prelevare,amplasate în zonele cu risc de poluare: DN 2B, DN 25 şi în zonele unor agenţi
economici (SN DAMEN SA, SC SEROMGAL SA), precum şi în Cartierul Traian N şi la
Sediul A.P.M. Galaţi.
În urma analizei valorilor medii anuale la indicatorii urmăriţi, se pot concluziona următoarele:
 Reacţia solului – aciditatea
Reacţia solului a trecut de la slab neutră la moderat alcalină iar aceste creşteri ale pH-ului
au o influenţă negativă asupra creşterii şi dezvoltării plantelor. Modificarea pH-ului la solurile
poluate atrage după sine schimbarea valorii nutritive, ceea ce afectează schimbarea
raportului Ca/P, implicând diminuarea rezervelor nutritive, ceea ce afectează producţia,
starea de sănătate a animalelor. În general, pH-ul prezintă variaţii sezoniere, fiind mai
scăzut în perioadele uscate şi cu temperaturi mai mari, şi mai ridicat în perioadele reci, cu
umiditate mărită în sol. În perioadele mai uscate creşte conţinutul de săruri, în special nitriţi
şi sulfaţi (valoarea pH-ului scade) iar în perioadele cu umiditate ridicată creşte pH-ul, ca
urmare a diluţiei sărurilor, care evidenţiază o bună levigare a sărurilor solubile.
 Intensitatea de salinizare, reprezintă acumularea de săruri solubile. În funcţie de
conţinutul de săruri solubile, solurile au fost orientate spre ,,salinitate sulfitică” în toate
punctele monitorizate, izolat ,,clorurică””. Cauzele procesului de sărăturare sunt fie naturale
(creşterea nivelului apelor freatice mineralizate, aducerea la suprafaţă a unor strate
salifere), fie antropice (irigările cu ape salinizate, suprapăşunatul, inundaţiile cu regim
hidrosalin ireversibil).
 Humusul asigură o bună fertilizare a solului prin substanţele pe care le conţine şi pe
care le eliberează treptat prin procese chimice şi microbiologice, contribuind la formarea
structurii afânate, favorabile dezvoltării plantelor.
Aprovizionarea cu humus, este în limitele normalului deşi conţinutul, faţă de probele martor,
a înregistrat o uşoară creştere.
 Carbonul organic reprezintă elementul constituent cel mai important al humusului
din sol, reprezentând 43-62 % din compoziţia chimică a acestuia în funcţie de condiţiile
hidrotermice de formare şi natura lui. Carbonul organic, care dă indicaţii indirecte asupra
conţinutului total de humus, încadrează solurile analizate în categoria celor cu textură
grosieră „bună” şi „foarte bună”
 Metale grele - în punctele de monitorizare, concentraţia metalelor s-a încadrat în
limitele admisibile prevăzute de legislaţia de mediu în vigoare. S-au înregistrat urme de
metale grele în straturile superficiale din punctele monitorizate amplasate pe DN 2B şi DN
25, care au scăzut în intensitate în straturile de profunzime (20-40 cm).
Rezultatele monitorizării sunt prezentate în Anexa 5.1.
Nu s-au semnalat surse antropogene de poluare (reziduuri lichide, solide, menajere,
stradale şi industriale). Solurile analizate s-au încadrat în valorile normale admisibile
conform Ordinului nr. 756/1997.

6. Zone critice sub aspectul degradării solurilor

Solul se defineşte ca fiind formaţiunea naturală cea mai

recentă de la suprafaţa litosferei. Este reprezentat printr-o
succesiune de straturi, care s-au format şi se formează
permanent prin transformarea rocilor şi a materialelor
organice, sub acţiunea conjugată a factorilor fizici, chimici şi
biologici, în zona de contact a atmosferei cu litosfera.
Poluarea solului constă în schimbarea compoziţiei sale,
calitative şi cantitative, schimbare care afectează evoluţia
normală a biocenozei aferente lui. Aceste procese sunt
grave, deoarece formarea humusului este un proces foarte lent, în timp ce distrugerea sa
poate avea loc foarte rapid.

6.1.Inventarul terenurilor afectate de diferite

procese

La degradarea structurii solului contribuie două grupe

de cauze principale :
  modificarea chimismului solului, prin scăderea conţinutului de humus şi în unele
situaţii, prin alcalizarea sau acidifierea solului ca urmare a fertilizării neechilibrate sau a
irigării cu apă de calitate necorespunzătoare.
 acţiunile directe de distrugere a elementelor structurale, printre care prăfuirea
solului ca urmare a lucrării excesive sau la umiditate necorespunzătoare, compactarea
datorită traficului exagerat, mai ales când este efectuat pe sol umed, formarea crustei sub
acţiunea picăturilor de ploaie sau a aspersiunii.

Degradarea solurilor la nivelul judeţului Galaţi:

 Terenurile afectate de alunecări pe raza judeţului Galaţi sunt: Beleşti, Bălăbăneşti,

Băloşeşti, Bălani, Brăhăşeşti, Cudalbi, Fârţăneşti, Gohor, Suceveni, Tuluceşti.
Din totalul suprafeţei cartate, 1135,17 ha (0,33 %) sunt afectate de următoarele tipuri de
alunecări:
o alunecări în brazde 1378,14 ha (0,40%);
o alunecările în valuri 1378,14 ha (0,40%);
o alunecările în trepte 633,78 ha (0,18%).

Situri contaminate - terenurile unor instalaţii nefuncţionale, pe care s-a lucrat cu substanţe
poluante,dacă prin aceste proceduri s-a periclitat existenţa bunurilor protejate. Conceptului
de sit contaminat - un sit pe care există prezenţa confirmată, cauzată de om, a substanţelor
periculoase la un asemenea nivel la care se consideră ca un risc semnificativ pentru
sănătatea oamenilor sau pentru mediu.
Pentru recunoaşterea şi ecologizarea siturilor contaminate au fost elaborate în practică
următorii paşi:
 Evaluarea pericolelor: determinarea şi evaluarea daunelor şi a situaţiei.
 Înregistrarea suprafeţei suspectă a fi sit contaminat
 Recunoaştere istorică.
 Cercetare orientată.
 Cercetare detaliată.
 Cercetare de ecologizare: cercetarea şi evaluarea alternativelor de ecologizare.
 Decizia autorităţilor asupra derulării ecologizării: dispoziţie sau contract de ecologizare.
 Atribuirea măsurilor de ecologizare.

Inventarul siturilor contaminate la nivelul judeţului Galaţi este prezentat în tabelul 6.1:

Numele
proprietarului Tipul de Tipul Natur
Localizar
Nr / propriet activi a Vârs
ea Natura Suprafaţa
. administrator ate tăţii sursei ta
sitului poluanţ contaminată Observaţii
crt ului asupra polu de polu
contamin ilor (m2)
. /deţinătorului terenul atoar poluar ării
at
sitului ui e e
contaminat
0 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1. SC PETROM 46°00.76 Proprie Indus Pierde Hidrocar 2005 Careu sonda sunt
SA – 5’ lat N tate tria ri buri F1-2 depăşite
 Numele
proprietarului Tipul de Tipul Natur
Localizar
Nr / propriet activi a Vârs
ea Natura Suprafaţa
. administrator ate tăţii sursei ta
sitului poluanţ contaminată Observaţii
crt ului asupra polu de polu
contamin ilor (m2)
. /deţinătorului terenul atoar poluar ării
at
sitului ui e e
contaminat
accide
pragurile de
Sucursala ntale
alertă şi de
Petrom din
intervenţie
Moineşti, 27°19.31 petrol rezerv
privată pentru
Buciumani, 9’ long E ieră oare
indicatorul
Parc 2 sau
de calitate
Buciumeni condu
Benzen
cte
Pierde
SC PETROM ri sunt
SA – accide depăşite
Sucursala 45°54.45 Indus ntale pragurile de
Proprie
Petrom 7’ lat N tria din Hidrocar Careu sonde alertă pentru
2. tate 2005
Moineşti, 27°29.67 petrol rezerv buri F2, indicatorii de
privată
Munteni , 4’ long E ieră oare F3 si F4 calitate TPH,
Parc 2, Matca sau Benzen,Xilen
Nord condu .
cte

S-a realizat evaluarea riscului de către SC PETROM SA - zona Galaţi pentru încetarea
activităţii de depozitare (ca urmare a depăşirii pragurilor de intervenţie pentru hidrocarburi
totale din petrol) pentru următoarele depozite:
 Depozitul Tecuci;
 Depozitul Independenţa;
 Depozitul Bereşti.
In urma evaluării riscului, SC PETROM SA a înaintat la APM Galaţi proiectul Program de
Conformare pentru obiectivele mai sus menţionate.

7. Acţiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor

degradate şi pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor

Terenurile care prin eroziune, poluare sau acţiunea distructivă a unor factori entropici şi-au
pierdut definitiv capacitatea de producţie agricolă, dar pot fi ameliorate prin împădurire sunt
considerate terenuri degradate.
Prin lucrările de ecologizare se urmăreşte refacerea
terenurilor degradate şi repunerea lor în circuitul
agricol şi silvic, refacerea cadrului peisagistic al
zonelor degradate şi aducerea
suprafeţelor afectate la starea naturală iniţială, sau
starea care să corespundă din punct de
vedere al calităţii mediului.
Sunt considerate terenuri degradate următoarele categorii de terenuri:
 terenurile cu eroziune de suprafaţă foarte puternică şi excesivă;
 terenurile cu eroziune de adâncime;
 terenurile afectate de alunecări active, prăbuşiri, surpări şi scurgeri noroioase;
 terenurile nisipoase expuse erodării de către vânt sau apă;
 terenurile cu aglomerări de pietriş, bolovăniş, grohotiş, stâncării şi depozite de
aluviuni torenţiale;
 terenurile cu exces permanent de umiditate;
 terenurile sărăturate sau puternic acide;
 terenurile poluate cu substanţe chimice, petroliere sau noxe;
 terenurile ocupate cu halde miniere, deşeuri industriale sau menajere;
 terenuri cu biocenoze afectate sau distruse;
 terenuri neproductive.
Acţiuni ce trebuie întreprinse pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şi pentru
ameliorarea stării de calitate a solurilor sunt:
- inventarierea terenurilor degradate şi stabilizarea cauzei degradării;
- bonitatea terenurilor şi precizarea pretabilităţii pentru folosinţe viitoare;
- construirea perimetrelor de ameliorare în zonele cu soluri afectate care necesită
reconstrucţie ecologică;
- stabilirea sistemelor de lucrări ale solurilor, structura culturilor şi fertilizarea, lucrări
specifice procesului de conservare şi ameliorare a fertilităţii solurilor;
- includerea măsurilor de reconstrucţie ecologică în planurile de organizare a
teritoriului;
- continuarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare menite să înlăture cauzele degradării;

Oficiul Judeţean pentru Studii Pedologice şi Agrochimice Galaţi a efectuat acţiuni în

vederea reconstrucţiei ecologice a terenurilor degradate şi pentru ameliorarea stării de
calitate a solurilor în diferite zone din municipiul Galaţi, precum şi în localităţile: Braniştea,
Nãmoloasa, Independenţa şi Frumuşiţa.

7.1. Modalităţile de investigare utilizate până în prezent la nivelul judeţului Galaţi

sunt redate în tabelul 7.1.1.

Metode de investigare şi evaluare utilizate

Metode
Metode geochimice Foraje
geofizice
Localiza Tipul Tip
Metoda
rea activită foraj(hidroobser
Nr. Prelevări utilizată(met
sitului ţii vaţii, prelevare
crt. Prelevări probe probe de odologia de
contami poluat Analize fizico- probe de roci),
de sol(mod apă lucru,
nat oare chimice nr. foraje,
recoltare, reţea, subterană suprafaţa
executate adâncime,
nr. probe) (loc investigată/k
carotaje
recoltare) m profil
geofizice
realizaţi)
executate
0 2 3 4 5 6 7 8
 - Recoltare pH,cloruri,sulf Tip
Metode de
conform aţi, foraj:geotehnic;
46°00.7 analiză
Industr Ord.MAPPM cadmiu,nichel, Zona
65’ lat N utilizate:
ia 184/1997; Nu a fost cupru,TPH(IR) investigată:
1. 27°19.3 - conform
petroli - Nr. probe: 2 la cazul ,BTEX Total, - zona decantor
19’ long standardel
eră 2 adâncimi benzen, - zona
E or în
fiecare:0,5m si toluen, etilen rezervoare
vigoare
2m benzen, xilen Nr. foraje: 2

La cele de mai sus se adaugă următoare depozite ale SC Petrom SA –zona Galaţi care au
utilizat următoarele modalităţi de investigare:
 SC PETROM SA – depozitul Tecuci
 SC PETROM SA – depozitul Independenţa
 SC PETROM SA – depozitul Bereşti

Modalităţile care au stat la baza inventarierii ariilor posibil contaminate cu produse

petroliere:
- s-a recurs la excavarea de şanţuri cu dimensiunile de aproximativ 2 m lungime, 0,60 m
lăţime şi 4 m adâncime, acest mod evidenţiind cu uşurinţă orice eventuală contaminare a
solului cu produs petrolier.
- principiul triangulaţiei: şanţurile au fost amplasate în aşa fel încât pentru orice punct
cercetat să poată fi aplicat principiul triangulaţiei şi anume cercetarea unei posibile surse
de contaminare prin trei puncte, care să caracterizeze locaţia respectivă.
Pentru SC PETROM SA – depozitul Beleşti s-au mai utilizat suplimentar două foraje de
control, amplasate astfel:
a. un foraj pe malul pârâului Chineza, în amonte faţă de depozit, până la adâncimea la
care întâlneşte apa freatică. Acest foraj are rolul de a verifica dacă depozitul Beleşti este
singura sursă de poluare din zonă.
b. un foraj amplasat în aval cu cca. 50 m faţă de depozit pe malul pârâului Chineza,
până la nivelul la care întâlneşte apa freatică. Acest foraj având rolul de a monitoriza
periodic conţinutul de produs petrolier în apă.
De asemenea s-a procedat la dezafectarea depozitului şi excavarea întregii platforme pe
care se aflau rezervoarele, până la nivelul staţiei Petrom, aceasta reprezentând un volum de
aproximativ 1200 m3.

7.2. Reconstrucţia ecologică a solului

Inventarul zonelor ce urmează a fi remediate la nivelul judeţului Galaţi sunt

redate în tabelul 7.2.:

Localizare Localizarea
Tipul
a poluanţilor(sol,
Nr Denumire activităţii Natura
sitului rocile din zona Observaţii
crt societate poluatoar poluanţilor
contamin nesaturată, apa
e
at subterană)
0 2 3 4 5 6 7
 SC PETROM Metodele de
SA – Sucursala remediere se vor
46°00.765’
Petrom stabili prin Programul
lat N Industria subsol
1. Moineşti, Hidrocarburi de conformare în
27°19.319’ petrolieră 2m
Buciumani, urma realizării
lung E
Parc 2 studiului
Buciumani geopedologic
Metodele de
SC PETROM remediere se vor
45°54.457’ Subsol F2-2 2m
SA – Sucursala stabili prin Programul
lat N Industria F2-4 3m
2. Petrom Hidrocarburi de conformare în
27°29.674’ petrolieră F3-1 0,5m
Moineşti, urma realizării
long E F4-2 2m
Munteni , Parc studiului
2, Matca Nord geopedologic.

3. Depozitele de deşeuri industriale SC MITTAL STEEL SA Galaţi (hidrohalda – depozit de

deşeuri industriale periculoase şi halda de zgură - depozit de deşeuri industriale
nepericuloase). S-a emis avizul de mediu pentru hidrohalda stabilindu-se obligaţii de
mediu necesare refacerii amplasamentului, închiderea depozitului urmând să se
realizeze în baza unui proiect de execuţie conform cu Ordinul MMGA nr. 757/2004
pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor. Pentru halda de
zgură s-au solicitat completări la bilanţul de mediu.

4. Pentru depozitul de deşeuri industriale nepericuloase al SC ELNAV SA Galaţi, APM

Galaţi a emis Avizul de Mediu pentru închiderea depozitului, stabilindu-se obligaţii de
mediu necesare refacerii amplasamentului (reabilitării, aducerii indicatorilor de calitate în
cadrul valorilor normale stabilite de legislaţia în vigoare).

5. Depozitele de deşeuri municipale Umbrăreşti – Tg. Bujor, depozitul Bâzanul – Bereşti au

obţinut Avizul de Mediu pentru închiderea activităţii, iar depozitul Rateş – Tecuci se află
în procedura pentru emiterea Avizului de mediu pentru închidere, inclusiv program de
conformare.

6. Pentru depozitul de deşeuri municipale Tirighina - Galaţi nu s-a depus Bilanţ de Mediu
nivel II. In lipsa acestuia, APM Galaţi nu poate face o evaluare reală a amplasamentului
respectiv pentru factorul de mediu sol şi subsol.

7. SC PETROM SA a înaintat la APM Galaţi, in urma evaluării riscului, proiectul Program

de Conformare pentru obiectivele: depozitul Tecuci, depozitul Independenţa, depozitul
Bereşti. Pentru decontaminarea solurilor poluate cu hidrocarburi, s-au pus în practică
două metode:excavarea şi depozitarea solurilor contaminate în depozite special
amenajate pentru substanţe periculoase sau bioremedierea lor, soluţii care se aplică
ţinând cont de următoarele criterii: volumul de sol afectat de poluare, concentraţia de
produs petrolier din sol, porozitatea solului, umiditatea, cantitatea de oxigen existentă în
sol, compactarea solului, persistenţa şi tipul de contaminant din sol.

Concluzii
Una dintre direcţiile de orientare a agriculturii Uniunii Europene, în contextul promovării
noului model european de agricultură, este promovarea agriculturii durabile bazată pe o
producţie intensivă de produse competitive având raporturi armonioase cu mediul
înconjurător.
Sistemele de agricultură durabilă (integrată) sunt caracterizate printr-o activitate productivă
multisectorială, producţia vegetală fiind întotdeauna în relaţie directă cu cea animalieră.
Pentru dezvoltarea unei activităţi productive intensive, cu rezultate de producţie competitive
sunt necesare următoarele măsuri:
 diversitate mare a culturilor vegetale dar în acelaşi timp soiuri şi hibrizi cu un
potenţial
genetic ridicat şi adaptaţi condiţiilor locale; culturile perene sunt folosite, atât pentru
necesităţile sectorului zootehnic, cât şi pentru îmbunătăţirea şi conservarea stării structurale
a solului; culturile de leguminoase perene (dar şi anuale) sunt preferate pentru
îmbunătăţirea bilanţului azotului în sol, culturile ascunse sunt introduse, după recoltarea
culturii principale, pentru protecţia solului la suprafaţă împotriva factorilor naturali şi antropici
agresivi (ploi torenţiale, circulaţie necontrolată pe sol);
 utilizare de materiale organice reziduale provenite de regulă din sectorul zootehnic
(de preferinţă a celor solide compostate) în combinaţie cu îngrăşăminte minerale; se
folosesc pentru asigurarea cu nutrienţi a culturilor dar şi pentru conservarea stării de
fertilitate a solului. Dozele de îngrăşăminte, ce urmează a fi aplicate, sunt stabilite pe baza
calculelor de bilanţ a elementelor nutritive din sol în scopul evitării supradozării, mai ales în
cazul azotului, atât pentru reducerea cheltuielilor de producţie cât şi a poluării mediului;
 exploatare raţională şi protecţia pajiştilor şi fâneţelor naturale şi a zonelor supuse
eroziunii printr-un păşunat în sistem controlat; furajarea animalelor trebuie să fie în
concordanţă cu productivitatea rasei, iar manipularea şi depozitarea reziduurilor zootehnice
trebuie să respecte anumite reguli, în scopul minimizării poluării;
 efectuarea în perioadă optimă a tuturor lucrărilor solului precum şi a celor de
recoltat şi transport;
 trebuie respectate şi anumite condiţii cu privire la pretabilitatea solului .

Agricultura ecologică se bazează pe minimalizarea folosirii de materiale externe, pe

interzicerea utilizării substanţelor chimice de sinteză ca fertilizanţi şi amelioratori ai solului,
pesticide, ingrediente pentru prepararea furajelor, ingrediente şi auxiliari pentru prepararea
alimentelor. Organismele modificate genetic si derivatele acestora sunt interzise în
agricultura ecologică.
Agricultura ecologica urmăreşte obţinerea de produse agroalimentare ecologice certificate
de origine vegetala si animala de calitate, în strânsă legătură cu mediul înconjurător şi
limitarea riscului poluării, cu menţinerea fertilităţii solului.

Principiile de bază ale producţiei ecologice :

 eliminarea oricărei tehnologii poluante;
 utilizarea de rase, soiuri, specii cu rezistenţă sporită la condiţiile de mediu;
 ameliorarea şi menţinerea fertilităţii naturale a solului;
 integrarea creşterii animalelor în sistemul de producţie a plantelor.

Ca şi în alte ţări europene, agricultura ecologică, cu contribuţia sa majoră la dezvoltarea

durabilă a agriculturii, are în România un potenţial considerabil de dezvoltare. Suprafeţele
cultivate după modelul de producţie ecologic au crescut în ultimii ani şi acestea trebuie să
fie extinse şi în zonele vulnerabile prin :
 sprijinirea dezvoltării agriculturii ecologice, ca o metodă de producere a alimentelor
prietenoase cu mediul;
 sprijinirea şi creşterea competitivităţii agriculturii ecologice;
 conversia la metode ecologice de producţie agricolă pentru legume, fructe, plante
aromatice şi medicinale, culturi furajere ( orz furajer), păşuni naturale, producerea de lapte
şi produse derivate ecologice, carne şi produse derivate ecologice;
 conversia terenurilor agricole către agricultura ecologică şi certificarea acestora în
vederea înfiinţării culturilor ecologice. In acest sens se menţionează specializarea
operatorilor pe domenii de agricultură ecologică: S.C.D.V.V. Bujoru (operatori autorizaţi),
cultura: viţa de vie, suprafaţa: 3594 ha.
Implementarea politicilor agriculturii ecologice estimează şi alte efecte favorabile
asupra mediului şi sănătăţii umane:
 reducerea riscurilor pentru mediu şi sănătate, folosindu-se sub control strictul
necesar de îngrăşăminte organice şi produse pentru protecţia plantelor care ajută la
menţinerea fertilităţii solului şi la sporirea biodiversităţii şi protecţia calităţii apelor;
 creşterea suprafeţelor cultivate după modul de producţie ecologic pentru crearea unei
pieţe interne de produse agroalimentare ecologice, cu calitatea garantată de un organism
de inspecţie şi certificare.