CURS PEDOLOGIE

Anul univ.2020/2021
Sem I

Programul de licență:
Măsurători Terestre și Cadastru
 DEFINIŢIA ŞI OBIECTUL PEDOLOGIEI
Pedologia este ştiinţa care se ocupă cu formarea, evoluţia,
proprietăţile, clasificarea, răspândirea şi folosirea raţională a
solurilor. Termenul de "pedologie“ provine din cuvintele "pedon"
cu înţeles de sol şi "logos" cu înţeles de ştiinţă.
 Însuşirea principală a solului o reprezintă capacitatea acestuia de a asigura
creşterea şi dezvoltare a plantelor. Această capacitate este determinată de o
complexitate de caracteristici, dintre care amintim:
• -solul este un corp format pe cale naturală, de-a lungul timpului, prin
transformarea părţii superioare a litosferei de către organismele vegetale şi
animale, în anumite condiţii de relief, climă etc;
• -solul conţine materie vie (micro şi macro floră şi faună), de aceea în el au loc
procese specifice vieţii: asimilaţie-dezasimilaţie, sinteză-descompunere,
acumulare şi eliberare de energie etc,
• -solul acumulează humus (materie organică complexă), care are o mare
capacitate de înmagazinare pentru apă şi elemente nutritive, pe care le pune
treptat la dispoziţie plantelor;
• -solul are o compoziţie chimică complexă, de aceea reprezintă un
rezervor permanent de elemente nutritive pentru plante şi în acelaşi
timp, are anumite proprietăţi specifice: capacitate de reţinere şi
schimb ionic, reacţie (valoare pH) etc;
• -solul este un corp natural poros şi afânat, care conţine în interiorul
lui apă şi aer, permiţând pătrunderea rădăcinilor plantelor şi
asigurând dezvoltarea acestora.
• Toate aceste însuşiri determină ca solul să formeze, faţă de
roca sterilă din care a provenit, o proprietate nouă numită
fertilitate.
 Fondul funciar, după modul de folosință
Anul 1989 Anul 2015 Diferenta
Total 23.839,1

Suprafața agricolă 14.758,9 14.702,3 -56,6

Arabil 9,458,3 9.415,1 -43,3

Pășuni 3.256,9 3.333,0 76,1

Fânețe 1.448,3 1.532,4 84,1

Vii și pepniere viticole 277,5 214,5 -63

Livezi și pepiniere 318,0 207,3 -110,7

pomicole
Păduri 6.678,5 6.751,7 73,2

Construcții 622,3 (1990) 692,1 69,8

Drumuri și căi ferate 388,9 (1990) 390,5 1,6

Ape și bălți 903,9 849,3 -54,6

Alte suprafețe 486,4 476,4 -10

• Clasa a I-a. Terenuri de calitate foarte bună cuprinde suprafeţe arabile
lipsite de orice restricţii sau fenomene de degradare, cu soluri profunde
şi cu textură bună, situate pe pante sub 5%.
• Clasa a II-a. Terenuri de calitate bună grupează suprafeţele pe care
procesele de degradare se manifestă slab sau foarte slab, situate pe
pante de 5-10%.
• Clasa a III-a. Terenuri de calitate mijlocie grupează suprafeţele în care
fenomenele de degradare au o acţiune mijlocie, cu pante de 10-15%.
• Clasa a IV-a. Terenuri de calitate slabă pe care procesele de degradare
se manifestă puternic, cu pante de 15 - 25%.
• Clasa a V-a. Terenuri de calitate foarte slabă pe care procesele de
degradare se manifestă foarte puternic, cu pante de peste 25%.
• Clasa a VI-a. Terenurile din fondul agricol care au devenit neproductive,
cum sunt : râpele, ravenele, alunecările fără vegetaţie, gropile de
împrumut, depozitele de steril, straturile de nisip şi pietriş "crud" depuse
de torenţi etc.
 Repartizarea terenurilor agricole pe clase de
calitate(31.12.2001)
Clasa de Modul de folosintă
pretabilitate
Păşuni şi
Total agricol Arabil Vii şi livezi
fânete

Mii ha (%) Mii ha (%) Mii ha (%) Mii ha (%)

Suprafaţa totală
14852 100,0 9402 100,0 4931 100,0 519 100,0
din care în clasa:
I - foarte bună 410 2,8 355 3,8 54 1,1 1 0,2
ll-bună 3656 24,6 3353 35,7 220 4,5 83 16,0
III - mijlocie 3083 20,7 2364 25,1 597 12,1 122 23,5
IV - slabă 3623 24,4 1728 18,4 1767 35,8 128 24,7
V - foarte slabă 4080 27,5 1602 17,0 2293 46,5 185 35,6