UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREȘTI

FACULTATEA INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE

PROIECT LA DISCIPLINA SISTEME DE

TRANSPORT ȘI DEPOZITARE

1. Titlul temei: Transportor cu raclete

2. Cerințe inițiale pentru proiect
2.1 Capacitatea de lucu: 4 kg/s
2.2 Materialul transportat: grâu
2.3 Lungimea transportorului: 3m
2.4 Unghiul de înclinare: 300
3. Memoriu de calcul
3.1 Studiul soluțiilor construcțiilor similare
3.2 Prezentarea și justificarea soluției adaptate
3.3 Calculul principalilor parametrii constructivi, funcționali și energetici
3.4 Calcul de dimensionare sau verificare pentru arbore, pană și rulment
4. Material grafic
4.1 Ansamblul general: 2 proiecții
4.2 Desen de subansamblu
4.3 Desen de execuție reper
5. Data:
6. Termen de predare proiect:

Coordonator: Student:
Prof. dr. ing. Grama Silviu Nicolae
CUPRINS
I. STUDIUL DOCUMENTAR. ANALIZA SOLUȚIILOR SIMILARE...........................3
1.1 Considerații generale....................................................................................................3
1.1.1 Prezentarea generală a cerealelor...........................................................................3
1.1.2 Depozite de cereale................................................................................................5
1.2.3 Transportorul cu raclete de tip TR-2....................................................................12
1.2.4 Transportorul cu raclete de tip TR 3....................................................................12
1.2.5 Transportorul cu raclete de tip Wuxi XinXin Machinery....................................13
1.3.2 Prezentarea tipurilor de lanțuri folosite...............................................................15
1.3.3 Prezentarea tipurilor de raclete folosite...............................................................19
II. PREZENTAREA ȘI JUSTIFICAREA SOLUȚIEI ADOPTATE.............................20
III. CALCULUL PRINCIPALILOR PARAMETRII CONSTRUCTIVI,
FUNCȚIONALI ȘI ENERGETICI......................................................................................22
3.1 Calculul dimensiunilor și al pasului racletelor...........................................................22
3.2 Calculul puterii necesare acționării transportorului....................................................24
3.3 Alegerea și verificarea lanțului..............................................................................25
IV. CALCULUL DIMENSIUNILOR ȘI VERIFICARE PANĂ...................................29
4.1 Transmisia cu lanţ.......................................................................................................29
4.2 Predimensionarea arborilor si alegerea capetelor de arbore...................................32
4.3 Alegerea capetelor de arbore......................................................................................33
4.4 Alegerea rulmentilor...................................................................................................33
4.5 Alegerea si verificarea ansamblurilor arbore-butuc...................................................34
V. MATERIAL GRAFIC..............................................................................................37
5.1 Desenul de ansamblu..................................................................................................37
5.2 Desene de execuție pentru 2 repere:...........................................................................37
Bibliografie..........................................................................................................................38

2
I. STUDIUL DOCUMENTAR. ANALIZA SOLUȚIILOR SIMILARE

1.1 Considerații generale

1.1.1 Prezentarea generală a cerealelor
Cerealele au o importanță deosebită pentru hrana omului și a animalelor. Tradițional ele
sunt considerate ca baza de materii prime pentru fabricarea fainii si crupelor. Din familia
cerealelor fac parte: grâul, orzul, ovăzul, secara, orezul, meiul, porumbul și hrișca. Acestea
au însușiri anatomice și fiziologice comune. Pentru că au un conținut mare de amidon
cerealele se mai numesc și produse agricole amidonoase.
Caracteristicile care stau la baza boabelor de cereale pentru a fi folosite la producerea
de bunuri alimentare pot fi împărțite în două grupe:
- însușirile chimice, care marchează în mare măsură valoarea alimentara a produselor
finite;
- însușirile fizico – tehnologice care se manifestă în operațiile de manipulare,
depozitare și prelucrare în industria morăritului;
Descrierea boabelor celor mai importante cereale:
a) Grâul – este principala cereală folosită la fabricarea făinii de diferite tipuri, a
crupelor etc. Datorita importanței lui de – a lungul timpului s – au selecționat
mai multe specii:
- Grâul comun cu bob de forma ovală și dimensiuni cuprinse intre 5..8mm
lungime si 2,6..3.3mm lățime;
- Grâul tare cu bobul de formă alungită și dimensiuni cuprinse între 5..10mm
lungime si 3..3,5mm lățime;
b) Secara – are bobul ceva mai alungit 7..9mm dar și puțin mai subțire 2..3mm;
c) Orezul – are mai multe varietăţi, cu bobul scurt său lung 5..9mm iar grosimea
2..4mm şi este acoperit cu pleve;
d) Porumbul – are mai multe varietăţi şi este cereala a cărui bob are cele mai mari
dimensiuni;

3
 Masa de cereale are în general o compoziţie eterogenă, ea fiind formată în cea mai
mare parte (circa 95%) din boabele cerealei de bază, puţine boabe din alte culturi (circa 2 –
3%) şi impurităţi de natură organică şi minerela.
Impurităţile de natură organică sunt boabele altor culturi aflate întâmplător în masă
cerealei de bază, boabe cu defecte ale cerealei de bază (şiştave), seminţe de buruieni,
pleava, paie, resturi de coceni în cazul porumbului, frunze şi altele. Impurităţile de matura
minerală sunt pietricele, nisip, resturi de pământ, sticlă, corpuri metalice, etc.

Impurităţile se găsesc în masă de cereale sub formă de particule independente, de

dimensiuni mai mari decât boabele de cereale, asemănătoare cu boabele, de dimensiuni
mai mici decât acestea. Ele se mai găsesc şi sub formă de praf liber şi aderent la suprafaţa
boabelor de cereale împreună cu o microfloră specifică cerealelor.
Prafurile aderente şi microflorura sunt localizate în special în bărbiţa şi în santuleţul
bobului (la boabele care îl posedă).
Impurităţile de natură organică se împart în două categorii:
- impurităţi care au influenta asupre sănătăţii consumatorilor, numite din acest
motiv impurităţi vătămătoare;
- impurităţi care influenţează negativ numai indicii de calitate ai produselor finite
(faină şi crupele);
Dintre impurităţile de natură minerală numai cioburile de sticlă şi aşchiile metalice sunt
vătămătoare restul fiind considerate ca nevătămatoare dar cu influenţe negative asupra
indicilir de calitate ai produselor finite.
Păstrarea cerealelor în cele mai bune condiţii este foarte importa deoarece acestea
reprezintă materia primă pentru producerea făinurilor. Pemtru ca seminţele să se poată
păstra în condiţii bune trebuie că acestea să aibă un cntinut mic de apă, deci să fie uscate,
să nu conţină corpuri străine iar depozitele ie uscate şi dezinfectate. Seminţele trebuie să
aibă un conţinut de apă care să nu depăşească 15%. La o umiditate mai mare seminţele se
încing şi se alterează. În timpul păstrării seminţele de cereale trebuie în permanent
controlate.

Principalele caracteristici tehnologice ale cerealelor:

Tabelul 1.1
Unghiul Coeficientul de frecare in repaus m0
Densitatea
Numarul Materialul de taluz pe
[Kg/m3]
natural Otel Lemn Cauciuc
1 Grau 780 – 830 35 0,50 0,54 0,57
2 Orz 650 – 750 35 0,58 0,62 0,66
3 Ovaz 400 – 500 35 0,58 0,68 0,55
4 Secara 680 – 790 35 0,58 0,32 0,66
5 Orez 600 – 900 45 0,53 0,56 0,60
4
 6 Mei 750 – 850 29 0,40 0,43 0,46
7 Porumb 700 – 750 35 0,58 0,62 0,66
8 Hrisca 600 – 690 45 0,53 0,57 0,60

1.1.2 Depozite de cereale

Depozitele sunt spaţii amenajate şi dotate corespunzător pentru a primi, păstra şi
pregăti materii prime pentru livrarea lor.
Depozitele de cereale sunt necesare, deoarece de existenţa lor depinde în mare măsură
asigurarea unei producţii continue şi a unei calităţi constante a produselor finite pe o
anumită perioadă.
Pentru asigurarea unei producţii continue este necesar că depozitul să aibă o capacitate
de stocare de minimum 30 de zile. Această capacitate creează posibilitatea preîntâmpinării
oricărei dereglări, intergenite în provizionarea cu cereale. Spaţiul suficient asigura de
asemenea condiţii optime pentru urmărirea gestiunii.
Pentru păstrarea cerealelor în industria morăritului se foloseşte o mare varietate de
tipuri de depozite. Totuşi din punct de vedere constructiv acestea se pot împărţi în două
mari caregori:
- magazii construite din cărămidă sou lemn;
- Silozuri celulare construite din beton armat, cărămidă armată sau din profile şi tabla
de oţel;
Depozitarea în magazii, se face în straturi de o anumită grosime sub formă de grămezi.
Aceste tipuri de depozite se pretează la o mecanizare restrânsă a operaţiilor de
înmagazinare şi evacuare. Sistemul de depozitare în magazii mai prezintă dezavantajul că
cerealele nu pot fi compartimentate după criterii calitative.
Depozitarea în silozuri celulare permite o compartimentare riguroasă atât din punct de
vedere cantitativ cât şi calitativ. De asemenea ele asigura o mecanizare completă a
operaţiunilor de înmagazinare şi evacuare precum şi manevrarea cerealelor în anumite
scopuri. Silozurile celulare prezintă avantajul că pe o suptafata relativ mică se realizează o
capacitate mare de depozitare. Silozurile se construiesc de obicei pe lângă fabrici. Un siloz
de construcţie modernă dat cu flux tehnologic clasic este alcătuit din două corpuri
distincte:
- turnul maşinilor;
- corpul celular pentru depozitare;
Sunt cazuri când unui siloz i se adăugă şi o a trei – a parte, dotată cu instalaţii pentru
operaţii de gazare, aerare, celule de tranzit.
Pentru conducerea şi punerea în stare de funcţionare a întregii game de utilaje se
prevăd instalaţii de comandă locală, la distanţă sau combinaţii între ele.
Toate aceste utilaje şi instalaţii efectuează operaţii într – o anumită ordine care poartă
denumirea de flux tehnologic
.
5
 Fig. 1. Siloz metalic cu celule cilindrice.
1 – cilindrii metalici;
2 – elevatoare;
3 – transportoare mecanice;

1.2 Soluții constructive de transportoare

1.2.1 Generalități privind transportul mechanic
Evacuarea cerealelor din sorb se face întotdeauna prin căderea lor liberă într – unul sau
mai multe utilaje de vehiculare internă. Regalrea debitului de cereale ce cad din sorb în
utilajul de transport intern se face cu mare atenţie deoarece introducerea unei cantităţi mai
mari provoacă, imediat sau într – un timp foarte scurt, avarierea utilajului respectiv.
Reglarea debitului se face cu şubere manevrate automat sau manual.
Preluarea cerealelor din buncăre se face după caz cu utilaje de transport pe orizontală,
pe verticală sau un releu format din ambele tipuri. Alegerea celui mai bun tip de transportor
este condiţionată de mai mulţi factori şi anume:
- cereala care urmează a fi transportată;

- distanţă de transport;
6
 - capacitatea şi viteza de transport;
După poziţia lor de lucru în interiorul depozitului instalaţiile şi utilajele de transport pot
fi:
- pe orizontală;
- pe verticală;
- pe orice direcţie;
Instalaţiile de transport pe verticală cuprind:
- transportoare cu lanţ;
- transportoare cu bandă;
- transportoare elicoidale (cu melc);
Instalaţiile de transport pe verticală cuprind:
- elevatoare cu cupe (pentru ridicare);
- conducte şi distribuitoare (pentru coborâre);
Instalaţiile de transprt pe toate direcţiile cuprind:
- transport pneumatic prin aspiraţie;
- transport pneumatic prin refulare;
- transport mneumatic mixt (aspirare – refulare);
În instalaţiile moderne de transportat cerealele în interiorul depozitului se poate întâlni
toată gama de transportoare prezentate anterior. Cel mai frecvent releu este format din
transportor cu lanţ, elevator şi conducte distribuitoare.

1.2.2 Transportorul cu raclete de tip MTMF-2,5

7
 Transportorul este format din unul sau mai multe lanțuri care constituie organul de
tracțiune pe care se fixează la o anumită distanță niște palete sau corniere (raclete) care au
formă corespunzătoare secțiunii transversale a jgheabului prin care lanțul cu raclete
transporta materialele.

Fig. 2 : Transportorul MTMF-2,5

Jgheaburile au, de obicei, secțiunea transversală de formă dreptunghiulară sau

trapezoidală, putând fi deschise sau complet închise. Lanțurile sunt antrenate de către două
roți de lanț montate pe un arbore, în zona de descărcare a transportorului, în zona de
încărcare existând alte două roți de lanț montate pe arbore care au rolul de a întinde lanțul.
Deplasarea materialului în
lungul jgheabului are la bază proprietatea că rezistenţa la forfecare a materialului de către
raclete este mai mare decât rezistenţa datorată frecării acestuia de pereții jgheabului. Acest
lucru este posibil dacă viteza racletelor este mai mică de 0,2 - 0,3 m/s.
Acționarea transportorului se face de la un grup de acționare format dintr-un motor
electric și o transmisie mai complexă (reductor, o transmisie cu curele și/sau o transmisie
cu lanț), dacă transportorul este de tip staționar independent, sau de la transmisia mașinii
dacă acesta face parte din componența unei mașini agricole.
Pentru a obține viteze diferite de transport, transmisia este prevăzută cu
posibilitatea modificării raportului de transmitere la arborele de antrenare.

8
 Fig. 3 : Schema cinematică a transportorului cu raclete de la MTMF

Avantaje ale transportorului MTMF-2,5 :

- construcție relativ simplă ;
- posibilitatea depasarii sarcinii pe trasee sub orice unghi de înclinare față de orizontală.
Dezavantaje ale transportorului MTMF-2,5 :
- rezistenţe mari de deplasare a sarcinilor ;
- consum ridicat de energie ;
- uzură rapidă a organului de tracțiune și a jgheabului ;
- vătămarea materialului transportat că urmare a prinderii între raclete și jgheab.
Încărcarea și descărcarea transportorului se pot face în orice punct de pe lungimea
transportorului.

Caracteristicile tehnice ale transportorului cu raclete de la maşina de tocat şi

măcinat furaje MTMF-2,5 sunt :
- vitezele transportului de alimentare.................................... 0,066 şi 0,65 m/s ;
- puterea motorului electric de acţionare transportor..............................1,5 kw ;
- turaţia motorului electric de acţionare transportor......................1000 rot/min ;
-raportul de reducere al reductorului..........................................................33,6 ;
- diametrul şaibei conducătoare de la motorul electric...........................80mm ;
- diametrul roţii conduse a transmisiei cu curele.........................95 şi 120 mm ;
- numărul de dinţi al roţilor transmisiei cu lanţ.......................... .z1=17 ; z2=30 ;
- lungimea/lăţimea transportorului..............................................2290/472 mm ;

9
Fig. 4 : Schema constructivă a racletelui transportorului MTMF-2,5

Principalele reglaje care se pot efectua la transportorul de alimentare al maşinii

MTMF-2,5 sunt :
- reglarea vitezei de transport, prin modificarea raportului de transmitere al transmisiei cu
curea trapezoidală (schimbarea roții conduse de curea), funcție de furajele care trebuiesc
prelucrate pe mașină ;
- inversarea sensului de deplasare a transportorului, în cazul în care apare o avarie la
mașină, pentru a o eliberă de furajele de pe transportor și pentru a remedia defecțiunile ;
- reglarea întinderii lanțului cu raclete, prin acționarea dispozitivului cu șurub de întindere
a lanțului.

1.2.3 Transportorul cu raclete de tip TR-2

10
 Este destinat pentru transportul cărbunelui din abatajele frontale scurte, preabataje
și galerii.

Caracteristici tehnice
- debit maxim fara paravane t/h 40 - 65
- viteza lanţului m/s 0,5
- numarul lanţurilor buc 2
- tipul lanţului - 14 x 50
- puterea instalată kW 15
- lungimea maxima de transport m 60
- masa netă informativa kg 6560

1.2.4 Transportorul cu raclete de tip TR 3

Este destinat pentru transportul cărbunelui din abataje frontale scurte si lungi, preabataje si
galerii.
Caracteristici tehnice
- debit maxim fără paravane t/h 150
- viteza lanţului m/s 0,8
- numarul lanţurilor buc 2
- tipul lanţului - 18 x 64
- puterea instalată kW 1 x 22; 2 x 22
- lungimea maximă de transport m 60; 120
- masa netă kg **

** Masa netă a transportorului este in funcţie de varianta constructivă solicitată de

beneficiar

1.2.5 Transportorul cu raclete de tip Wuxi XinXin Machinery

11
 Material
Type Specification Transportation Negative Dust particle Length Trough Motor
capacity(m3/h) pressure(Pa) proportion(t/m3) size (m) width power
(mm) (mm) (kw)
XYD160 1~3 ≤7800 0.6~1.4 12 6~60 160 1.5~4
XYD200 2.5~5 ≤7800 0.6~1.4 12 6~60 200 1.5~5
XYD250 4~8 ≤7800 0.6~1.4 12 6~60 250 1.5~7.5
Horizontal
XYD310 8~12 ≤7800 0.6~1.4 12 6~60 310 2.2~11
inclination XYD430 10~14 ≤7800 0.6~1.4 12 6~60 430 2.2~11
type XYD450 12~18 ≤7800 0.6~1.4 12 6~60 450 3~15
XHS200 2.5~5 ≤14000 1.1~4 12 6~60 200 1.5~7.5
XHS250 4~8 ≤14000 1.1~4 12 6~60 250 1.5~7.5

1.3 Construcția principalelor părți componenete de la transportorul cu raclete cu flux

disontinuu de material
1.3.1 Construcția generală a unui transportor și a componentelor sale principale
În construcţia transportoarelor se utilizează un număr mare de componente care se
includ în categoria generală de organe de maşini dar şi o serie de componente specifice.
Analizând construcţia şi funcţionarea acestor componente şi generalizandu – le la
ansamblul transportoarelor se poate face o grupare a lor în mai multe categori:
- organe de tracţiune şi susţinere a sarcinii (banda, lanţ, cablu). Uneori acestor organe
li se atasaza elemente specializate precum cupele, racletele, discurile, traverse, etc.
- organe de reazem, care asigura susţinerea organelor de tracţiune în mişcare pe tot
traseul de transport (role, tambure, roti, reazeme plane);
- organe de ghidare, care obliga organele de tracţiune să se înscrie pe un anumit
traseu bine precizat (roti, role, tambure);

- mecanismul de antrenare (motor electric, cuplaje de siguranţă, reductoare,

transmisii prin lanţ, transmisii prin curea, combinaţii între acestea), care asigura
deplasarea organelor de tracţiune şi susţinere a sarcinii. Tamburul şi roata de
antrenare se considera aparţinând tot mecanismului de antrenare.
- mecanismul de întindere al organului de tracţiune, care poate fi cu şurub, cu arc, cu
contragreutate;
- dispozitive de încărcare şi descărcare a organului de tracţiune;
12
 - dispozitiv de frânare;
- scheletul transportorului;

Fig. 5. Transportor cu raclete utilizat la transportul malțului în silozuri

1.3.2 Prezentarea tipurilor de lanțuri folosite

Utilizarea lanţurilor ca elemente active ale transportoarelor este legată de câteva
avantaje pe care le au:
- o gamă foarte largă de tipo – dimensiuni care oferă posibilitatea alegerii celei mai
potrivite într – o situaţie concretă;
- posibilitatea fixării uşoare şi siguranţă a diferitelor elemente suplimentare;
- posibilitatea înfăşurării pe roţi cu un număr mic de dinţi şi de aici necesitatea unui
moment de antrenare mai redus;
Dezavantaje:
- uzuri accentuate ale articulaţiilor;
- durata de exploatare mai redusă;
- uneori ruperi instantanee;
- precizie ridicată la execuria zalelor;
- mişcarea este neuniforma;
Se întâlnesc două tipuri constructive de lanţuri:
- cu zale sudate;
- cu eclise şi bolţuri;
Lanţurile cu zale sudate sunt alcătuite dintr – o succesiune de elemente identice numite
zale, fiecare za fiind realizată dintr – o bară de oţel rotund netedă pe porţiunea
longitudinală a acesteia. Una din zale ocupa o poziţie verticală iar cealaltă orizontală.
Aceasta face că la un astfel de lanţ să se deosebească 3 feluri de paşi: un pas egal p şi 2
paşi p1 şi p2 diferiţi între ei. Lanţurile sudate se clasifica după precizia de

13
execuţie a pasului p şi a lăţimii b în lanţuri calibrate şi necalibrate iar după dimensiunile
relative ale pasului în lanţuri lungi şi scurte.

Fig. 6. Lanț cu zale sudate.

Lanţurile articulate sunt alcătuite dintr – un număr de perechi de plăcute identice

stanţate din tabla de oţel, numite eclise, care se articulează între ele prin bolţuri. Pentru o
za eclisele folosite se montează la exterior iar pentru următoarea la interior. În multe cazuri
eclisele sunt îmbrăcate cu bucşe pentru a fi protejate împotriva uzurii, cu role sau cu
rulmenţi pentru a se potea deplasa pe căi de rulare plane. La aceste lanţuri pasul este
constant. Dacă p < 50mm, capetele bolţurilor se strivesc iar lanţul se numeşte cu zale
nedeomntabile. Dacă p > 50mm, bolţurile sunt prevăzute cu orificii în care se montează
ştifturi şi şaibe pentru fixarea ecliselor iar lanţul se numeşte cu zale demontabile. Eclisele
pot avea formă diferită fie pentru reducerea consumului de material, fie pentru a servi la
fixarea pe acestea a altor organe.

Fig. 7. Lanț cu zale articulate.

1 – eclise exterioare; 2 – eclise interioare; 3 – bolțuri; 4 – bucse;

14
 Pentru antrenarea şi ghidarea lanţului pe traseu se utilizează două tipuri de roţi de lanţ:
- roti cu locaşuri;
- roti cu dinţi;
Roţile cu locaşuri se utilizează numai pentru pentru susţinerea lanţurilor sudate cu zale
calibrate scurte. Pe periferia obezii unei astfel de roţi este practicat un canal continuu în
care se aşază o latură a zalelor verticale şi nişte locaşuri dreptunghiulare amplasate foarte
precis în care se vor aşeza zalele orizontale prin intermediul cărora se realizează transmisia
efortului de tracţiune de la roată la lanţ.
Pentru lanţurile cu bolţuri şi eclise ca şi pentru lanţurile cu zale sudate calibrate lungi
se utilizează roti cu dinţi a căror construcţie este obişnuită cu excepţia faptului că pe cele
două laturi ale profilului dintelui sunt practicate nişte degajări pe care se aşază eclisele
astfel încât în permanenţă poziţia lor să fie simetrică şi să preia în mod egal efortul din lanţ.
În toate cazurile este necesară o înfăşurare a lanţului pe roata de cel puţin 180 pentru a
se evita scăparea lanţului de pe roata respectiv suprasolicitarea componentelor.

Fig. 8. Roți pentru lanț

Mecanismul de întindere a lanţului acţionează întotdeauna numai asupra tamburului de

întoarcere a cărui arbore se montează întotdeauna pe lagăre care pot glisa faţă de corpul
transportorului atunci când se acţionează asupra sa. Mecanismele de întindere pot lucra la
compresiune sau la întindere. Aceste mecanisme de întindere pot fi cu arc sau cu şurub. Ele
necesită din când în când intervenţia utilizatorului pentru reglare.

a) b)

15
 Fig. 9. Mecanisme de întindere.
a) cu șurub;
b) cu arc;

1.3.3 Prezentarea tipurilor de raclete folosite

Racletele se confecţionează din : oţel, fontă, lemn, mase plastice, panza cauciucată
şi au secţiunea corespunzătoare jgheabului sau tubului prin care se transportă materialul.
Racletele pot fi dintr-o bucată cu eclisa sau fixate pe acestea.

16
 II. PREZENTAREA ȘI JUSTIFICAREA SOLUȚIEI ADOPTATE

Pentru deplasarea sarcinilor vărsate sau ambalate, precum şi a sarcinilor în bucăţi

pe orizontală, verticală, în acelaşi plan sau în spaţiu, în industria alimentară, se utilizează în
principal instalaţii de transport ce asigură deplasarea continuă a sarcinilor vărsate sau în
bucăţi într-o singură direcţie, deplasarea făcându-se cu viteză constantă sau aproape
constantă.
Instalaţiile cu organ de tracţiune flexibil, în principal benzi, lanţuri sau cabluri
cuprind: transportoarele cu bandă, elevatoarele cu bandă, elevatoarele cu fricţiune,
transportoarele cu lanţuri portante, cu lanţuri şi plăci, cu lanţuri şi raclete, lanţuri şi
cărucioare, elevatoarele cu lanţuri, transportoarele suspendate.
Alegerea tipului de instalaţie pentru un proces bine determinat, depinde de proprietăţile
fizico-mecanice ale sarcinii, direcţia şi lungimea traseului pe care se face deplasarea
sarcinii, natura mediului de lucru, parametrii tehnico-economici ai procesului.
După principiul de funcţionare transportoarele cu raclete se încadrează în categoria
transportoarelor cu funcţionare continuă. Lanţul cu raclete poate fi parţial sau total îngropat
în sarcina vărsată care umple parţial secţiunea jgheabului. Sarcina este antrenată de raclete
şi deplasată împreună cu acestea, într-un flux continuu, în măsura în care forţele de frecare
interne între particule şi forţele de frecare ale sarcinii cu organul de tracţiune înving
rezistenţa datorată frecării materialului cu peretele jgheabului.
Transportoarele cu raclete se utilizează pentru:
 transportul sarcinilor vărsate în interiorul secţiilor de producţie şi între acestea şi
depozite;
 transportul sarcinilor cu curgere liberă (gravitaţională), descărcarea silozurilor şi
umplerea depozitelor;
 dozarea volumică şi amestecarea preliminară a diferiţilor ingredienţi;
 operaţii de încărcare descărcare a vagoanelor de cale ferată şi a vapoarelor.

17
18
III. CALCULUL PRINCIPALILOR PARAMETRII CONSTRUCTIVI,
FUNCȚIONALI ȘI ENERGETICI

În cazul materialelor care curg uşor, în timpul transportului, în faţa fiecărei raclete
se acumulează o cantitate de material a cărei suprafaţă face cu fundul jgheabului unghiul ψ
(unghiul de taluz natural în mişcare) dacă jgheabul are (ψ + α) dacă transportorul este
înclinat cu unghiul α.

3.1 Calculul dimensiunilor și al pasului racletelor

Latimea jgheabului, respectiv lungimea racletei :

1
 k1  Q  2
B    [m] ;
 k u  c0  v   

B
k1  , unde:
h

ku – coeficient de umplere, functie de proprietatile de materialului transportat; k u = 0,67–

0,7;
c0 – coeficient de corectie care tine seama de faptul ca la marirea vitezei de transport,
coeficientul de umplere se micsoreaza ; c0 =0,97 – 0,75 ;
Q – capacitatea de transport a trnsportorului, kg/s;
ρ – densitatea materialului transportat, kg/m3 ;
v – viteza lantului transportorului, m/s.

Coeficientul de umplere este mic (ku = 0,57 – 0,8) in cazul in care se transporta
materiale care curg usor si in cazul in care raportul p r / h si inclinarile transportorului sunt

19
mari, si este mai mare (ku = 0,8 – 0,9) in cazul materialelor care curg greu. Rezulta ca este
recomandabil ca la transportoarele inclinate pasul racletelor sa fie mic.

Valorile coeficientului de corectie c0 ce depinde de viteza transportorului sunt date

in tabelul 7:

Tabel 7 :
v, m/s 0,5 1 1,5 2
c0 0,97 0,92 0,85 0,75

 Inaltimea racletelor:

B B
h  k1  ,unde h – inaltimea stratului de material;
k1 h2
k1=2-4. Alegem k1=3 si vom obtine:
k1=B/h=3 ;
ku=0,7 ;
c0=0,97 pentru v=0,5 [m/s] (conform tabelului 7 )
Alegem ρgrâu=800 [kg/m3]; (conform anexa 4).

1
 3 4  2
B   0,210m
 0,8  0,95  0,8  800 

B 0,21
h   0,07m  Alegem h = 0,07 m
k1 3
 Pasul racletelor:

pr  k 2  h
k 2  (2,5  3)  k 2  2,5

În aceste condiții vom obține:

p r  2,5  0,07  0,175 m

3.2 Calculul puterii necesare acționării transportorului

In timpul transportului materialelor apar forte rezistente datorita ridicarii
materialului, datorita frecarii materialului transporta si a lantului cu raclete de jgheab,
datorita fortelor si momentelor de frecare ce apar la deplasarea lantului pe ghidaje, datorita
rigiditatii lantului la trecerea peste rotile de lant

20
  Forta de rezistenta la incarcarea transportorului cu material:

Qv 4  0,5
F1    2,94  3 N ;
k u  c 0 0,7  0,97

 Forta rezistenta ce apare pe ramura incarcata a transportorului :

 
F2  1  1   sin    r cos    g  L (N);
'

unde :
ρ1 , ρ1’ -masa pe metru liniar a materialului,respectiv a lantului cu raclete, (kg/m) ;
L – lungimea transportorului, (m) ;
Q 4
1    8 masa pe metru liniar a materialului, (kg/m) ;
v 0,5
'
1  k  1 masa liniara a lantului cu raclete, (kg/m);
k 2  (0,5  6) pentru transportoare cu un lant ;
k 2  (0,6  9) pentru transportoare cu doua lanturi ;
Alegem k = 0,7 deoarece transportorul va avea doua lanturi.

În aceste condiții vom obține::

'
1  0,7  8  5,6 (kg/m) ;
β = 30° unghiul de inclinare al transportorului fata de planul orizontal;
wr = 2 coeficientul de rezistenta la deplasarea organului de tractiune .
Coeficientul de rezistenta la deplasarea organului de tractiune w r, depinde de tipul
lantului transportorului si de capacitatea de transport. Pentru capacitati de transport Q = 4,5
– 36 t/h , coeficientul de rezistenta va avea urmatoarele valori :
wr = 2,25 – 1,05 pentru transportor cu lant, cu eclise si bolturi ;
wr = 4,2 – 1,7 pentru transportor cu lant cu zale stantate.

Alegem transportor cu lant cu zale stantate

L = 3 (m);
 
F2   8  5,6   sin 30 0  2 cos 30 0  9,81  3  894 N

3.3 Alegerea și verificarea lanțului

 Forta rezistenta ce apare in ramura descarcata:

 
F3  1    r sin   cos    g  L  5,6  2 cos 300  sin 300  9,81 3  203,05  203 N
'

 Forta de tractiune :

21
Ft  c  ( F1  F2  F3 ) unde:

c – coeficient care tine seama de frecarea din lagare si de rigiditatea lantului la trecerea
peste rotile motoare si ghidaje
c  c1m  c 2n ;
c1=1,03 –1,1 pentru role cu unghi de infasurare > π, n fiind numarul acestor role ;
c2=1,03–1,05pentru role cu unghi de infasurare ≤ π/2,n fiind numarul acestor role.
Alegem:
c1 = 1,1 ; m=2;
c2 = 1,04 ; n = 3 ; (roti dintate cilindrice)
c  c1m  c 2n  1,12  1,04 3  1,36

Ft  c  ( F1  F2  F3 )  1,36  (3  894  203)  1496 (N);

 Puterea necesara antrenarii transportorului:
P  10 3  Ft  v  c0' (kw);
c0’ = 1,2 – 1,3, coefficient ce tine seama de rigiditatea lantului la trecerea peste rotile
motoare ;
Alegem c0 = 1,25
P  10 3  1496  0.5  0,97  0.72 (kw);

 Puterea motorului electric de actionare:

P
Pm  1.25 ; unde:
 tr

ηtr – randamentul transmisiei;

ηtr = 0,9;
0,72
In acest caz vom avea: Pm  1.25  1 (kw);
0,9

 Alegerea si verificarea lantului

Fortele rezistente ce apar in diverse sectiuni ale transportorului se determina
asemanator cu determinarea fortelor rezistente de la transportoarele cu banda. Deosebirea
fata de transportoarele cu banda o reprezinta faptul ca in punctul in care se presupune ca
rezistenta este minima se alege Fmin = 200 – 500 daN.
Pentru L ≤ 25 m avem :
m  (  l  2   l' )  L kg ;
m  (5  2  3,5)  3  36 (kg) ;

22
Deoarece v = 0,5 m/s nu se calculeaza forta dinamica (Fd = 0).

 Fa = Fdescarcare (N);
Alegem Fmin = 200 daN
Fa = Fmin = 2000 N.

 Fb = Fa + F3 = 2000 + 203= 2203 N ;

 Fc = Fd + Fb ; Fd = 0 → Fc = Fb = 2203 N ;

 Fe = Fc + F1 = 2203 + 3= 2206 N ;

 Ff = F2 + Fe = 894 + 2206 = 3000N ;

 Ff = Fmax=3000 N
 Fr = k * Fmax;

K = 8 pentru v = 0,5 m/s

Fmax = Ff ;
In acest caz vom avea:
Fr = 8 * 3000 = 24000 N ;

 Forta realizata de sistemul de intindere:

Fint = Fb + Fc = 2203 + 2203 = 4406 N

 Sageata maxima a lantului pe ramura descarcata :

2
 l l 2  g
f max   fa ;
8  Fmin
l2 = L / 2 s-a considerat ca sustinerea lantului se face pe o singura roata de lant ;
3
5,6  ( ) 2  9.81
f max  2  0.0077
m;
8  2000

 Sageata maxima pe ramura incarcata:

' 2
(  l   l )  ll  g
f max f a m;
8  Fmin

23
l1 = L / 3 s-a considerat ca sustinerea lantului se face pe doua roti de lant
(5  5,6)  1  9.81
f max  0.0083 m ;
8  2000
fmax ≤ fa = 3 / 2 pentru ramura descarcata de material ;
3
0.0077  → 0,0077≤ 1,5 (m) ;
2
fmax ≤ fa = 3 / 3 pentru ramura incarcata cu material ;
3
0.0083  → 0,0083 ≤ 1.
3

24
 IV. CALCULUL DIMENSIUNILOR ȘI VERIFICARE PANĂ

4.1 Transmisia cu lanţ

Alegem lanţ cu reclise, bucşe si role.

Din STAS 5174-66 alegem lanţ cu role si zale scurte, având simbolul 16A.

Pasul lanţului p= 25.4mm;

25
Sarcina maximă de rupere pentru lanţ simplu: S = 60kN;
Lăţimea interioara: αmin = 15.88mm;
Lăţimea peste eclisele interioare: a1 max = 22.61mm;
Lăţimea intre eclisele exterioare: a2 min = 22.74mm;
Diametrul exterior al rolei: d1 max =15.88mm;
Diametrul interior al bucşei: d2 min =7.97mm;
Lăţimea eclisei: -interioare: b1 max = 24.13mm;
-exterioare:b2 max = 20.83mm;

Diametrul boltului: d3 max = 7.92mm.

e=29.29 mm

q=2.6 kg/m

 Pentru roata de lanţ:

Deoarece p = 25.4[mm] vom avea numarul de dinţi z=30 dinti.

Dimensiunile roţilor de lanţ vor fi:
Pasul de coarda: p =25.4mm;
Diametrul nominal al rolei lanţului: d1 = 15.88mm;
Diametrul de fund: Di = Dd – d1 = 244.230-15.88= 220.35mm;

Diametrul de varf:
De max  Dd  1.25  p  d1 = 244.230+1.25*25.4-15.88= 260.1mm;
1.6
De min  Dd  p  (1  )  d1 = 244.230+25.4* (1-1,6/30) – 15.88 =252.396mm;
z
Diametrul de divizare:

p 25.4 25.4
Dd     244.230
180 180 0,104 mm;
sin sin
z 30
Diametru rolei calibru:

dc = d1 = 15.88mm;

Dimensiunea peste role pentru numar par de dinţi:

26
M = Dd + dc nominal = 244.230+15.88= 260.11mm;

Raza de curbură a locaşului rolei:

profil minim: R1 min = 0,505*d1 = 0,505*15.88=8.019 mm ;

profil maxim: R1 max = 0,505*d1 + 0,069*(d1)1/3= 0,505*15.88+ 0,069*(15.88)1/3

R1 max = 8.192mm ;

Unghiul locaşului rolei:

δmax = 140 – 90/z= 140 - 90/30 = 137º

δmin = 120 – 90/z = 120 – 90/30 = 117º

Raza de curbură a flancului dintelui:

R2 min = 0,12*d1*(z+2) = 0,12*15.88*(30+2) = 60.979mm;

R2 max = 8* d1*(z2 + 180)*10-3 = 137.203 mm;

Lăţimea dintelui: B1 = 0,95*amin = 0,95*22.74 = 21.603mm;

Ieşirea dintelui: f = 0,1p÷0,15p.

Alegem f = 0,1p = 0,1*25.4 = 2.54mm;

Raza de teşire minima: R3 min = p = 25.4mm;

Raza efectivă de racordare la obada roţii:

R4 ef = 0,4mm;

Pentru 19.05 < p ≤ 44.45

Diametrul obadei roţii:

180 180
D5  p  ctg  1.05  b1 max  2  R4 ef  1  25.4  ctg  1.05  24.13  2  0.4  1
z 30
D5 =2011.262mm;

Distanta dintre randurile de zale: e = 29.29mm;

4.2 Predimensionarea arborilor si alegerea capetelor de arbore

27
 Arborii sunt solicitați la torsiune (prin intermediul lor se transmit momente de
torsiune de la o roată la alta, sau de la o roată la o semicupla de cuplaj) și încovoiere, că
urmare a forțelor introduse de angrenaje și de transmisiile prin element intermediar.
Materialele recomandate in constructia arborilor sunt: oţelurile carbon de uz
general OL 42, OL 50, OL 60 STAS 500/2-80, oţeluri carbon de calitate OLC 25, OLC 35,
OLC 45 STAS 880-80, oteluri aliate pentru piese tratate termic sau termochimic 13 CrNi
30, 15 Cr 08, 18 Mo Cr 10 STAS 791-88. De obicei, în cazul pinioanelor arborii se
confecționează din același material cu acestea, pinionul fiind dintr-o bucată cu arborele.
Într-o astfel de situație, materialul arborelui este impus implicit de cel folosit pentru
angrenaj.
În faza de predimensionare momentele de încovoiere nu pot fi determinate, întrucât
nu se cunoaște poziția forțelor față de reazeme și nici valorile acestora. Într-o astfel de
situație,predimensionarea arborilor se face la torsiune, singurul elemment cunoscut fiind
momentul de torsiune, Mt. În acest caz, se admit valori reduse ale tensiunilor admisibile de
torsiune, τa t = 15…30 Mpa, ca urmare a faptului ca arborele este solicitat si la încovoiere.
1
 16  M t 3
d    , unde Mt = (N mm) si τat = (MPa);
    at 
30 p
M t  10 6  ,
 n
unde p = puterea, (kW) ;
n = (rot/min);
τat = 10…30 (MPa) . Alegem τat = 10 (MPa);

n = 2π*ω; in care
ω = v/r ;
v = viteza lant = 0,5( m/s);
r = raza la roata de lant;
r = Dd/2 = 244.203/2 = 122.115 mm ;
p
Dd 
180 = 244.230 mm;
sin
z
v 0.5
n  2    2    25.75rot / min ;
r 122.115
30 2.369
M t  10 6    878535.28 N*mm;
 25.75
1
 16 * 878535.28  3 = 76.48mm;
d  
   10 

4.3 Alegerea capetelor de arbore

28
 Capetele de arbori ce fac legătura între diferitele părți ale transmisiei mecanice sau
între transmisie și motorul de acționare, respectiv mașina de lucru, sunt standardizate,
conform STAS 8724/3-74.
Alegerea lor se va face în funcție de momentul de torsiune de calcul, capabil să-l
transmită arborele. Odată ales diametrul capătului de arbore, se stabilesc toleranțele, clasă
de precizie a diametrului acestuia, precum și lungimea capătului de arbore. În ceea ce
privește lungimea capătului de arbore, această poate fi aleasă serie scurtă (recomandată din
considerent de economie de material) sau serie lungă.
Deoarece d =76.48(mm), dca = 75 (mm) si l = 140 (mm) serie lungă, unde
l-lungimea capatului de arbore.

4.4 Alegerea rulmentilor

Alegerea tipului de rulment constituie o problemă complexă pentru proiectant. El

trebuie să ia în considerare unele criterii cum sunt:
-direcția și mărimea sarcinii;
-turația de funcționare;
-mărimea deformațiilor unghiulare;
-preluarea dilatărilor axiale ale arborilor;
-posibilitatea de montare și demontare cât mai ușoară;
-spațiul disponibil pentru montaj;
-clasă de utilizare a rulmenților (conform STAS 5115-85, se preferă alegerea rulmenților
din clasă de utilizare 1,care se fabrică în mod curent);
-modul de utilizarea ungerii rulmenților.
Ca mărime, rulmentul se alege în funcție de diametrul fusului dfus și de condițiile
funcționale (de încărcare, de turația arborelui) pe care se montează. Diametrul fusului se
alege constructiv în funcție de diametrul capătului de arbore dca și trebuie să fie divizibil
la cinci, cu valoarea exprimată în mm. dfus = dca + 8…5 mm = 5*X, unde X este un numar
natural.
Diametrul fusului:
dfus = 5 +75 = 80 mm
Alegem rulmeţi radiali cu bile numarul 6012 din STAS 3041-68.
D = 140 mm ;
B = 26mm ;
r = 3 mm ;

4.5 Alegerea si verificarea ansamblurilor arbore-butuc

29
 Asamblarea roților dințate a roților de curea și de lanț pe arborii transmisiei
mecanice se realizează de regulă prin intermediul penelor paralele, al canelurilor și al
strângerii proprii (ansamblări presate). Se pot folosi, de asemenea, pentru capete de arbori
asamblarea pe con, la care, pentru siguranță, se utilizează până disc. Geometria penelor și
canelurilor este standardizată și se alege în funcție de diametrul arborelui din secțiunea de
montaj și de lățimea butucului roții dințate, de curea sau de lanț ce se montează pe
arborele respectiv. Cele mai
utilizate elemente de asamblere arbore-butuc, în transmisiile mecanice, sunt penele
paralele.
Alegem pana forma A din STAS 1004-81 cu urmatoarele dimensiuni:
Pana 1:
Dimensiunile penei: Dimensiuni canal de pană:
b = 18 (mm) t1 = 7 (mm)
h = 11 (mm) t2 = 4.4 (mm)
l = 50 (mm) r2 = 0.40 (mm)
c = 0.60 (mm)
Pana 2:
Dimensiunile penei: Dimensiuni canal de pană:
b = 20 (mm) t1 = 7.4 (mm)
h = 12 (mm) t2 = 4.9 (mm)
l = 56 (mm) r2 = 0.60 (mm)
c = 0.80 (mm)
Odată alese penele paralele în funcție de diametrul arborelui d0 și de înălțimea butucului
LB, respectiv lungimea capătului de arbore lC, se face verificarea acestora. Verificarea
penelor paralele constă în determinarea tensiunilor efective de strivire p m și de forfecare
 f și compararea acestora cu eforturile admisibile: pam, τaf.

4Mt  KA
pm  ≤ pam= 100…120 (MPa)
h  lc  d 0

2Mt  KA
f  ≤ τaf = 60…80 (MPa),
b  l  d0
în care:
Mt = momentul de torsiune nominal transmis de arborele respectiv;
KA = factorul de utilizare;
h, b = dimensiunile secţiunii penei paralele (STAS 1004-82);
lc = lungimea de contact a penei cu butucul; depinde de forma penei.
lc = l – b/2, pentru pene paralele forma A (cu capete rotunjite)

30
Verificarea penelor: pam = 100…120 (MPa)

I. Pana 1:

4  M t  K A 4  378780.3  1
pm  = = 58.86 (MPa) ≤ pam
h  lc  d 0 11  39  60
lc = l-h
2  M t  K A 2  378780.3  1
f  = = 14.0289 [MPa] ≤τaf = 60...80 (MPa)
b  l  d0 50  60  18

II.Pana 2:

2  M t  K A 4  378780.3  1
pm  = = 47.825 (MPa) ≤ pam
h  lc  d 0 12  44  60
Mt  KA 2  378780.3  1
f  = = 11.273 [MPa] ≤ τaf = 60...80 (MPa)
b  l  d0 20  56  60

31
 V. MATERIAL GRAFIC

5.1 Desenul de ansamblu

5.2 Desene de execuție pentru 2 repere:

32
 Bibliografie

1. David Ladislau, Gheorghe Voicu, “Sisteme de transport în agricultură”, București,

Printech, 1997;
2. David Ladislau, “Mașini și instalații zootehnice”, București, Institutul Politehnic,
1992;
3. Tudor Căsăndriu, „Utilaje pentru prelucrarea primară și păstrarea produselor
agricole”, București, Institutul Politehnic, 1994.

33