USCAREA FURNIRELOR

ESTETICE

Student: Preda Silviu-Cristian

Sectia: SALTI

Cuprins
CAPITOLUL I................................................................................................................ 3
1.1. Argument.............................................................................................................. 3
1.2.1. Conditi tehnice ale furnirelor estetice......................................................................4
1.2.2. Tehnologia de fabricare a furnirelor estetice.............................................................6
CAPITOLUL II............................................................................................................... 8
2.1. Tehnologia de uscare a furnirelor estetice......................................................................8
2.1.1. Uscarea naturala............................................................................................. 10
2.3. USCATORUL CU BANDA SI DUZE........................................................................12
2.2.1. Uscatorului Cu Banda Si Duze (BSH)...................................................................15
2.2.2.. Date tehnice:................................................................................................. 20
3. PROTECTIA MUNCII................................................................................................. 22
3.1. INSTRUCTIUNI DE PROTECTIA MUNCII............................................................22
4. Bibliografie.............................................................................................................. 23
4.Anexe....................................................................................................................... 25

CAPITOLUL I
1.1. Argument
Furnirul este cunoscut inca din timpuri indepartate ,primele placute din lemn pretios
(cedru si abanos), fiind descoperite in piesele de mobilier din salile mortuare ale faraonilor
In decursul timpului tehnica debitarii si utilizarii acestor scainduri a trecut si in alte
tari,folosindu-se procedee de taiere din ce in ce mai perfectioanate. Prin secolul al XVII-lea as
inceput taierea scandurilor din butuci cu ajutorul unor ferastraie manuale .
Cu timpul ,locul ferastaraielor manuale a fost ocupat pe rand de gatere si ferastraie
circulare a caror utilizare implica desigur pierderi inseminate de lemn valoros ,datorita
rumegusului rezultat
Masina de taiat plan orizontala cu cutite a fost inventata de francezul Charles Picot in
anul 1834.Rudimentara masina creata in secolulu al- XIX-lea a cunsocut apoi numeroase
perfectionari, ajungand astazi un utilaj madern, cu actionari electro-hidraulice si o productivitate
extreme de ridicata..
Produsul a suferit si modificari, mai ales sub aspect dimensional, de la scindurile taiate
in mod rudimentar , ajungandu-se la foi cu grosimea de 0,4....0,8 mm, obtinute prin taierea plana
sau derularea excentrica.
Utilizarea acestui material,se justifica prin caldura pe care o acumuleaza sip e care o
cedeaza grreu.Chio 232d38c ar daca este un material regenerabil, ii trebuie totusi un timp pentru
a ajunge in faza de exploatare (zeci de ani)
Consumul de lemn este din in ce mai mare dar si existenta lui biologica este
importanta ,probleme privind protectia impotriva alunecarilor de teren si cu consumarea de
bioxid de carbon si generari de oxygen.din arbori regeneratii se obtine cheresteaua,foile de furnir
si la randul lor sunt transformate in placaj, panel sau lemn startificat.Prin maruntirea lemnului se
obtin placile din P.A.L. (placii din fibra de lemn) si M.D.F. (placii din fibre cu densitate medie).
O importanta deosebita se confera foilor debitate din lemn denumite furnire.
In tara noastra industria dupa primul razboi mondial a detreminat dezvoltarea fabricilor
de furnir si placaj din cele mai cunoscute fabrici de furnir de la noi amintim:

Ramnicul Valcea

Blaj

Comanesti

Constanta

Suceava

Iar din cele de placaj amintim:

Piatra Neamt

Bacau Deta

Drobeta-Turnu-Severin

Furnirele estetice sunt semifabricate din lemn in forma de foi subtiri utilizate
pentru acoperirea fetelor exterioare si interioare ale mobilei, usilor si a altor produse ce se
furniruiesc.

1.2.1. Conditi tehnice ale furnirelor estetice

Furnirele estetice sunt semifabricate din lemn in forma de foi subtiri utilizate pentru
acoperirea fetelor exterioare si interioare ale mobilei, usilor si a altor produse ce se
furniruiesc. Conform standardului de stat furnirele estetice se clasifica

dupa aspectul suprafetelor

- furnire tangentiale debitate intr-un plan tangent la inele anuale ce apar sub
linii alungite

forma unor

- furnire radiale
- furnire semiradiale debitate intr-un plan perpendicular pe inelele anuale si apar sub forma de
linii paralele sau aproape paralele iar razele medulare formeaza oglinzi

dupa defectele naturale si de prelucrare furnirele se impart in trei calitati :

-

calitatea I, unele defecte sunt complect excluse ca de pilda nodurile sanatoase partial
concrerscute si noduriel partial putrede, gaurile si galeriile de insecte, coloratiile inchise
sanatoase inclusiv inima rosie a mugului, mucegaiul, petele de tanin si asperitatile
provenite de la debitare.Singurele defecte admise sunt :

- nodurile sanatoase total concrescute ( nu se iau in considerare daca au un diametru sub

3mm si se mai admit pe fiecare metru de lungimea furnirului cel mult doua cu diametrul de pana
la 5mm)
- crapaturi de capete ( in lungime de cel mult 60mm, lungimea lor acumulata fiind de
maximum 120mm)
- ondularile (cu sageata de maximum 3mm la o deschidere minima a ondulatiei de
100mm)

- zgarieturile (se admit cele cu o adincime mai mica de 0,05mm)

-

calitatea II

calitatea III

La calitatile a-II-a si a-III-a se admit in marimi si proporti diferite aproape toate defectele
mentionate. De exemplu ,nodurile sanatoase total concrescute nu se iau in considerare daca au
dimaetru ; sub 5mm, la calitatea a-II-a si la calitatea a--III-a si se admit pe fiecare metru de
lungime a furnirului cel mult doua,cu diametrul pana la 15 mm, de calitatea a-II-a si cel mult trei
cu diametrul pana la 40mm, la calitatea a-III-a.
Putregaiul este exclus la toate cele trei calitati, in timp ce devierea fibrelor este admisa in
toate cazurile :

dupa dimensiunile : furnirelor estetice , standardele stabilesc condiiti precise,

determinate in special de natura materiei prime.Astefel :

grosimea furnirelor produse

0,4 ;0,6 ;0,7 ;0,8 ;1,0mm

latimea minina admisibila este de 10cm, cu execptia furnirelor de stejar ,frasinsi

ulm,radiale si semiradiale si a speciilor exotice a caror latime minima poate fi de 8cm.

lungimea minima a furnirelor estetice este de 60 cm, pentru speciile uzuale si de 30 cm,
pentru cele cu o valoare estetica deosebita..La dimensiunile prevazute in standarde, se
admit abateri : lagrosime +/-4%,la latime +/- 0,4 cm si la lungime +/-2 cm.

din speciile

curente

intrebuintate

poate

fi

de :

Umiditatea furnirelor trebuie sa fie de maximum 15%.

Foile trebuie sa aiba forma dreptunghiulara cu marginile tivite. Se admite o diferenta intre
diagonale de maximum 1%
Defectele mari, ca : putregai,noduri partial putrede de peste 30mm, diametru, parti
sfaramicioase etc., situate la distante mai mici de 30 cm de la capetele foilor de furnir , trebuie
eliminate prin taierea perpendiculara a capetelor.
Dupa uscare furnirele se aseaza in pachete in ordinea taierii.Numarul foilor de furnir estetice
din pachete trebuie sa fie de 12,24 sau 32.Foile provenite din acelasi bustean , care raman dupa
formarea pachetelor, pot fi legate separat sau adaugate la unul din celalate pachete.Pachetele sunt
legate cu sfoara de canepa sau in de 1..2mm grosime.
Calitatea furnirelor se verifica pe loturi de furnire legate in pachete de aceasi specie si calitate.
Lungimea si latimea se masoara la mijlocul uneia din foile exterioare ale pachetelor , cu
instrumente de masurat obisnuite. Grosimea se masoara cu micrometrul,in cate un punct de la
ambelecapeteale foi de furnir.

Verificare speciei si a defectelor se face vizual.

1.2.2. Tehnologia de fabricare a furnirelor estetice

Un process tehnologic modern pentru producerea furnirelor estetice cuprinde
urmatoarele faze principale:

depozitarea bustenilor

pregatirea bustenilor (sectionare,fasonare,tratare termica si cojire)

debitarea furnirelor

uscarea foilor

taierea la format

sortarera

ambalarea

expeditia furnirelor

Depozitarea bustenilor
Busteni destinati debitarii sunt expusi in timpul verii pricolului incideriisi rascoaceri(fag ,
mesteacan, carpen ,paltinul,teiul,plopul,salcia).Aceste fenomene se produc sub influente a doi
factorii:umiditate si temperature .In cazul unei umiditati ecscesive , viata ciupercilor nu
este posibila datorita lipsei de aer din golul cellular.Dimpotriva, o umiditate redusa , insotita de
o temperature ridicata , creaza conditi favorabile dezvoltarii ciupercilor xilofage.
Scopul conservarii bustenilor in timpul verii consta in mentinerea acestor conditi care sa nu
permita dezvoltarea ciupricilor, adica o umiditate mare si o temperature relative scazuta
.Procedeele de conservare a bustenilor se impart:
- procede uscate (depozitare stransa a bustenilor in locuri umede ,racoroase si aplicarea de paste
calde sau reci pe capetele acestora)
- procedee umede(imersie sau stropire cu apa)
- pregatirea bustenilor (sectionare,fasonare,tratare termica)
Pregatirea materiei prime in vederea debitarii cuprinde urmatoarele operatii:indepartarea
corpurilor staine de pe suprafata materialului ; sectionarea bustenilor in piese avand
lungimi corespunzatoare masinilor de taiat plan ;prismuirea (fasonarea butucilor prin

ferastruirea in sens longitudinal )care are ca scop stabilirea planului de taiere in raport cu
directia razerlor medulare si pozitia inelelor , precum si realizarea unor suprafete plane
necesare la fixarea piesei de lemn in masina de taiat in plan; tratarea termica in
vederea plastifierii temporare a materialului si cojirea .
Executarea corecta a acestora operatii are o deosebire importanta deoarece acestea pot
influenta in mare masura calitatea produsului finit .Ordinea in care se executa aceste
operati nu este stricta.
- Sectionarea bustenilor

Operatia de sectionare a bustenilor are scop impartirea bustenilor in butuci ,in cazul
cand acestia depasesc in lungime dechiderea masinilor de debitat cat si eliminarea unor
defecte naturale care influenteaza in mod negative procesul de taiere (curburi pronuntate
,incluziuni metalice etc.).Sectionarea se efectueazacu ferastraie cu lant si,mai ,cu ferasteria
coada de vulpe.
- Fasonarea
Prin operatia de fasonare a bustenilor se urmareste sa se stabileasca planul de taiere in
raport cu directia de taiere a fibrelor , a inelelor anuale sia razelor medulare, in
vederea obtineri de furnire cu desene diferite : tangenitiale , radiale sau semiradiale .
Prin aceasta operatie se urmareste totodata suprafata plana care sa le asigure stabilitate pe masa
masini in momentu debitari.
Busteni sunt sunt fasonati de obicei la ferstrie -panglica si mai rar la gaqtere orizontale.
Fasonarea dupa acest procedeu prezinta avantajul ca in timpul debitari furnirelor, in cazul
aparitiei unor defecte ascunse , poate fi schimbata taierea pe o alta latura obtindu-se foi de
latimi avantajoase si un singur rest cutit ..De asemenea la acest procedeu se
realizeaza consumuri mai mici de materie prima si o productivitate ridicata a instalatiilor de
prismuire.
- Tratarea termica
Tratarea termica usureaza intr-o oarecare masura si cojirea prismelor.
Tratarea termica a prismelor pentru furnire se efectueaza prin doua procede:
- procedul umed
- procedeul uscat
Procedeul umed se face prin:
- aburire directa(tratare hidrotermica directa)

- aburire indirecta(tratare hidrotermica indirecta)

- incalzire in apa fierbinte(tratarea hidrotermica)
Procedee uscat consta in incalzirea materialului cu
frecventa industriala sau crentilor de inalta frecventa.

ajutorul

curentului electric de

Debitarea furnirelor
Constitue operatia principala la realizarea acestui produs deoarece este pusa in
valoare textura si desenul lemnului de diferite specii cu indemanarea si cunostintele
tehnice ale conducatorului de utilaj . Operatia de debitare , indifferent de
procedeul aplicat cuprinde o serie de faze obligatorii si anume :
- fixarea prismei intr-o pozitie care sa corespunda unui plan de taiere dinainte stabilit in functie
de specie si de aspectul dorit al furnirului;
- taierea propriu-zisa la care se urmareste ca valorificarea intensive a zonelor valoroase al e
lemnului si asigurarea unei calitati corespunzatoare produsului ;
Realizarea acestor obiective se face pintr-un control riguros al parametrilor regimului de
lucru.Debitarea furnirelor estetice se face prin mai multe procedee si anume:
- taiere plana la masini orizontale sau vertical ,
- derularea excentrica; mai folosit procedeu este de taiere plana orizontala si verticala.
Uscarea foilor

taierea la format

sortarera

ambalarea

expeditia furnirelor

CAPITOLUL II
2.1. Tehnologia de uscare a furnirelor estetice
Prin uscarea furnirelor se urmareste eliminarea unei cantitati inseminate de apa existenta in
furnire datorita umiditatii initiale a materiei prime (50...120%) si, intr-o masura mai mica ,
datorita tratamentului termic.
Dupa taiere este necesara uscarea imediata a furnirelor pana la o umiditate de maximum
15%, pentru a permite prelucrarea ulterioara si pentru a se evita colaborarea lemnului sau aparitia
de ciuperci si insecte.
In cazul furnirelor, produse cu grosimi reduse intr-un timp scurt si fara pericol de crapare, la
temperature ridicate ale aerului si la umiditati relative scazute.Datorita acestor , particularitati
furnirele estetice se usuca mai ales in instalatii continue de tip tunnel.
In principiu, procesul de uscare a furnirelor cuprinde patru faze si anume:

faza initiala ,in cursul careia temperature creste treptat, iar vapori de apa se
condenseaza pe suprafata foilor, a doua faza cu temperature constanta, in timpul careia se
evapora apa din vasele capilare ale lemnului,a treia faza , care incepe din momentul in
care sa atins punctual de saturatie a fibrei U=30%, temperature furnirului crescand pina
la valoare de regim; in acest moment are loc fenomenul de difuziune a vaporilor si a
patra faza este conditionarea foilor de furnir ce se caracterizeaza prin temperature mai
scazuta si umiditate ridicata a aerului

faza a doua si a treia constitue uscarea propiu-zisa a furnirului

faza a patra asigura uniformitatea umiditatii si a tensiunilor.

Factori de care depend durata si calitatea uscarii sint:

temperature aerului

viteza de circulatie a aerului

umiditatea initiala si finala a furnirelor

specia lemnului

grosimea furnirului

felul instalatiei de uscare

O importanta deosebita in procesul de uscare a furnirului o prezinta transmisia caldurii in

zona dintre lemn si aer, care determina durata de uscare , element important al regimului de
lucru .In general, transmisia caldurii in acest strat limita depinde de modul de circulatie a aerului
si de caracteristiciile acestuia (temperature si umidiate relative ). O buna transmisie a calduri se
realizeaza in cazul unei circulatii turbulente a aerului asa cum este cazul uscatoriilor cu banda si
duze la acre aerul este proiectat cu viteza mare perpendiculatr pe suprafetele foilor de furnir.
Avantajele acestui system de ventilatie sunt :

distrugera stratului limita de vapori de apa de la suprafata foilor de furnir ,permitind

astfel un schimb intens de caldura spre lemn si eliminarea rapida a umiditatii;

asigura o distributie uniforma a calduri si agentului de uscare pe toata suprafata foii

de furnir

permite utilizarea unor viteze mari pentru agentul de uscare precum si temperaturi
mari fapt ce conduce la scaderea duratelor de uscare.

In practica se aplica urmatoarele procedee de uscare a furnirelor estetice:

Uscarea naturala

Uscare artificiala in instalatii mecanice.

2.1.1. Uscarea naturala

Presupune stivuirea furbirelor pe rastele, dispuse in incaperi cu posibilitati de ventilare
naturala. Pe fiecare rastel se pun 2-5 foi de furnir, dupa anotimp. In timpul veri uscarea dureaza
6-24h, insa se majoreaza mult in timpul anotimpurilor umede (3 zile). Pentru reducerea duratei
de uscare se pot amenaja sisteme de marire a temperaturii in incaperi de captare a energiei solare.
Se mai pot amenaja de asemenea instalatii de incalzire cu abur sau apa supraincalzita ce vor
circula prin baterii speciale plasate la partea inferioara a incaperii.
Evacurarea aerului umed se realizeaza prin ferestre sau guri prevazute cu rozete rotitoare
.Pentru uscarea in bune conditi a furnirului estetic , temperatura aerului trebuie sa fie 30-40 C si
umiditatea de 50-70% , iar viteza aerului de 1m/s. Conducerea procesului de uscare se realizeaza
cu aparate electrice de determinarea umiditatii furnirelor ,termometre si psihometre portative.
Exista si camere de uscare cu circulatie fortata a aerului prin intermediul unor aeroterme, ce
refuleaza aerul transversal spre rastele pe care gasesc furnirele asezate in numar de 8 pe un
rastel .In cazul acesta durata uscarii este de 24h.Dupa uscare furnirele trebuie stivuite strans in
vederea indreptarii.
2.1.2. Uscarea artificiala a furnirelor
Acesta se efectueaza in uscatoare cu banda la care circulatia aerului se face longitudinal ,
transversal sau prin duze , perpendicular pe fata furnirului.

In intreprindele din tara noastra , usacrea furnirelor estetice se face in instalatiile cu banda
si circulatie transversala a aerului si in insataltiile cu duze si benzi transport.
In cazul furnirelor cu grosimi reduse si suprafete mari, acestea pot fi uscate intr-un timp
scurt si fara pericol de craparer, la temperature ridicate ale aerului si la umiditati relativ scazute.
Datorita acestor particularitati furnirele estetice se usuca mai ale in instalatii continue de tip
tunel.
In principiu procesul de uscare cuprinde patru faze:

Faza initiala , incursul careia temperature creste treptat, iar vapori de apa se condenseaza
pe suprafata foilor;

Faza a doua cu temperature constanta, in timpul careia se evapora apa din vasele capilare
ale lemnului;

Faza a treia ce va incepe din momentul cand sa stins umiditatea de saturatie a fibrei,
U=30% , temperatura furnirului crescand pana atinge valoare de regim , in acest moment
are loc procesul de difuziune a vaporilor;

Faza a patra este conditionata foilor de furnir ce se caracterizeaza prin temperaturi mai
scazute si umidiatea ridicata a aerului:

Faza a doua si a treia constituie uscarea propiu-zisa a furnirelor iar cea de-a patra asigura
uniformitatea umiditatii si a tensiunilor.
Factorii de care depinde durata si calitatea uscarii sunt:

Temperatura aerului

Viteza de circulatie a aerului

Umiditatea initiala si finala a furnirului

Specia lemnoasa

Grosimea furnirului

Felul instalatie de uscare

O imporatanta deosebita in procesul de usacre o prezinta transmiterea calduri in zona dintre

lemn si aer , ce determina durat de usacre .In general , transmiterea calduri in acest strat limita
depide de modul de circulatie a aerului si de caracteristicile acestuia (temperature si umiditate ).
O buna transmisie a calduri se realizeaza in cazul unei circulatii turbulente a aerului asa cum este

cazul usactoarelor cu banda si duze la care aerul este proiectat cu viteza mare perpendicular pe
suprafetele foilor de furnir.
Avantajele acestui sitem de ventilatie este:

Distruge stratul limita de vapori de apa de la suprafata furnirelor , permitand astfel un

schimb dens de caldura spre lemn si eliminarea rapida a umiditatii;

Asigura o distributie uniforma a calduriii si agentului de uscare pe suprafat foi de furnir;

Permite utilizarea unor viteze mari peentru agentul de uscare precum si temperature mari
fapt ce conduce la scaderea duratelor de uscare.

In practica se aplica mai mult procedeul de uscare artificiala a furnirelor estetice , si anume
uscatorul cu banda si duze.

2.3. USCATORUL CU BANDA SI DUZE

Aerul cald este refulat cu viteza mare , vertical si uniform pe intreaga suprafata a furnirului .
Fiecare cimp al uscatorului este prevazut cu o baterie propie de incalzire a aerului si un ventilator
axial actionat de un motor electric individual . Aerul refulat de ventilator axial actionat de un
motor electric individual. Aerul refulat de ventilator trece prin baterie , se incalzeste si este dirijat
proportional in compartimente tronconice, cu profil special , care sa permita distribuirea aerului
in mod uniform pe toata latimea uscatorului , prin duze situate intre etaje .In acest fel se asigura
ventilarea permanenta a furnirului pe ambele fete.
In principiu , aceste uscatoare sint alcatuite din doua zone active , un cimp de alimentare ,
unul de racire si altul de descarcare.
Cele doua zone active cuprind cite trei campuri de uscare si au fiecare cate un cos de
evacuare a aerului folosit. Fiecare camp poate prelua aerul proaspat din incapere prin fantele din
carcasa uscatorului, densitatea trecerii benzilor de transport.
Aerul proaspat mai poate fi absorbit si prin zonele din jurul axelor ventilatoarelor.
De mentionat ca in prima zona a uscatorului se elimina circa 75% din umiditatea furnirului
iar in zona a doua diferenta pina la umiditatea finala dorita (12.15%)
Procesul de uscare in zonele active cuprind trei faze:

Incalzirea furnirelor

Uscarea

Conditionarea

Trecerea de la o faza la alta se face treptat, cea de a doua fiind situate aproximativ de la
mijlocul zonei I pana la mijlocul zonei a-II-a.
Circulatia aerului cald este asigurata de o serie de ventilatoare montate pe unul din peretii
lateralii ai usactorului. Acestea imping aerul prin deflectoare speciale in bateriile de incalzire
amplasate in lungul uscatorului .
Se mentioneaza ca , viteza aerului la iesirea din aeroterma aste de 10m/s, iar la nivelul
duzelor de 8m/s.Dupa ce a cedat caldura foilor de furnir , o parte din aerul incarcat cu umiditate
din lemn este evacuate prin cele doua cosuri , iar o parte este reciclata.
Pentru realizarea unei usacri de buna calitate , in functie de specia lemnoasa si
umidiatea initiala a furnirului , se poate actiona asupra urmatorilor parametri:

Temperature si umiditatea relative a aeruluidin interiorul uscatorului

Durata de uscare

Dupa cum s-a mai aratat , aerul cald din uscator este permanent recirculat de catre
ventilatoare , in sens transversal pe directia de avans a furnirului .La fiecare ciclu aerul
este supus unor schinmburi cu exteriorul care asigura o umiditate aproape constanta ,
diferita de la o sectiune la alta.
In cazul cind procesul de uscare este condos correct, umiditatea relative a aerului
scade de la un camp la altul in directia de inaintare a furnirului valoare minima fiind
inregistrata la iesirea din usactor , iar temperature aerului din instalatie creste.
Pentru ca umidiatea relative a aerului sa scada de la un camp la altul, cosul de
evacuare din zona I va fi cu clapeta deschisa intotdeauna cu o treapta mai mult decat cea
din zonaa-II-a . In mod normal primul cos trebuie sa fie deschis , iar al doilea din
sectiune.
Controlul umiditatii aerului din uscator se face cu un higrometru special pentru
temperature peste 100 C
Pentru evitarea patarii si ondularii foiilor , se recomanda ca furnirele san u fie uscate
imediat dupa taiere, ci dupa o anumita perioada de zvintare de 4..8 h.
Temperatura optima de uscare este cuprinsa intre 160 si 180 C
Uscatoarele cu banda si duze (in functie de tipul constructive)au urmatoarele
caracteristici tehnice:

Lungimea

8....12m

Latimea

4m

Numarul de etaje

Capacitatea de uscare 0,8...1,0 m/h

Temperature apei supraincalzite

180..200c

Consumul medie de caldura

1260000..2520000 kj/h

Umiditatea initiala a furnirului

60..80%

Umiditatea finala a furnirului

10..12%

Duratele de uscare ale frunirelor variaza mult in functie de caracteristiocile fiecarei

specii in parte, umiditatile initiale , temperaturile disponibile si conditiile climatice ale
locului unde este montat uscatorul.
Pentru detreminarea duratei de uscare se intocmesc diagrame pentru fiecare specie in
parte , pe baza unor formule de calcul si verificari practice
Este prezenta o astfel de diagrama care se aplica current la uscatoarele cu banda si
duze. In cazul cand unul din elementele de baza se modifica (temperature sau umiditatea
initiala a furnirelor ), sunt necesare corecturi ale duratelor de uscare , corecturi effectuate
pe baza controlului umiditatii finale ale foilor cu ajutorul aparatelor electrice portative.
Ca o regula obligatori la uscarea furnirelor se mentioneaza ca introducerea si
scoaterea folilor se va face in succesiunea rezultata la taiere. Foile uscate se aseaza pe
carucior in pachete de cate :12,24 sau 32 de foi usurandu-se astfel munca echipei de la
linia de formatizare.
Dintre defectele mai importante care apar la uscare se enumera:

Crapaturile la capetele sau la mijlocul foilor

Ondularea marginilor

Neuniformitatea repartizarii umiditatii.

Aparitia crapaturilor se datoreste fie uscarii premature a capetelor foilor , fie unui avans
prea mic al acestora prin uscator .Pentru prevenirea acestor defecte se va evita depozitarea
indelungata a furnirelor in stive plasate linga uscatorie , iar in timpul uscarii se va regal in mod
corespunzator viteza de avans conform regimului.
Fenomenul de ondulare , care apare frecvent in timpul uscarii, se poate reduce prin
micsorarea si sporirea umiditatii relative a aerului din interiotul uscatorului

2.2.1. Uscatorului Cu Banda Si Duze (BSH)

Acest uscator se foloseste n cadrul fabricii de furnire estetice de la societatea
com.Cildro.S.A. Ofera numeroase avantaje printre carew amintim:
-

viteza de avns mare

-posibilitatea de reglare a parametrilor uscarii

Toate uscatoare cu banda si duze au urmatoarele insusire:

Uscatoarele sunt strucuturate din module si sunt compuse din campuri nnormale
cu lungimi de 2m.Astfel exista posibilitatea de a lungi uscatorul la nevoie , si a-I mari capacitatea
.
Uscatoarele au o carcasa din placi izolante , normale , din doua table, care reduce pierderile de
caldura la valori minime
In fiecare camp normal este dispus un ventilator axial , cu palete directoare , care asigura aerarea
transversala a uscatorului.Ventilatoarele sunt rezemate la exterior si actionate indinidual .Astfel
este asigurata intretinerea facila a ventilatoarelor , precum si adaptarea cantitatii de aer si a
vitezei aerului la cerintele fiecarei zone de uscare
Deasupra si dedesubtul fiecarui transportor sunt dispuse casete cu duze, pe toata latimea de
lucru.Acestea se repeat , la distante mici, pe lungimea uscatorului.Casetele au fante
inguste (ajutaje) orientate spre furnirele care trec .Mediul de uscare este impins de ventilatoarele
axiale , prin bateriile de incalzire , in parte frontala a casetelor cu duze si este suflat uniform pe
furnirele care trec.Distanta intre furnir si duza, latimea fantei , sensul aerului viteza aerului sunt
astfel alese, incat transferal de caldura si deci procesul; de uscare sa se desfasoare cu randament
maxim.
Incalzirea uscatorului se face cu aburi , apa calda , ulei termo, flacara directa cu motorina sau
gaz.In cazul incalzirii cu aburi ,apa calda sau ulei termo, bateriile de incarcare sunt dispuse pe
latura opusa celei cu ventilatoare , separate de spatial propiuzis de uscxare printr-un tavan
despartitor .Tavanul despartitor este accesibil printr-o usa in peretele lateral , permitind curatirea
si eventuale lucrari de intretinere si reparati la radiatoare si la ventilatoare axiale cu palete
directoare spate.Bateriile de incalzire sunt compuse in principal din tevi cu nervure , in executie
robusta , si sunt esalonate in zonele individuale de uscare , corespunzator procesului de uscare.
In functie de cerinte , la fiecare al treilea sau al patrulea camp normal este dispus un canal de
evacuare a aerului , prevazut cu o calota reglabila .Aerul evacuate este inlocuit de aerul
proaspat , aspirat prin sertarele reglabile pentru aer proaspat , sub ventilatoarele axiale.

Penttru a putea ansambla imediat furnirele derulate si a aseza in pachet foile de furnir decupat ,
uscatoarele ,atat cele cu role , cat si cele cu banda , au in continuare un camp de raciore.Campul
de racire este aerat cu duze si are un ventilator pentru alimentarea cu aer si unul pentru evacuarea
, dispuse pe ambele laturi .Pentru racirea furnirelor ,aerul este aspirat prin duze su suflat pe
furnire.Apoi aerul este evacuate de ventilatorul pentru evacuare aerului.De obocei este suficient
un camp de racire cu lungime aerate de 1m.Pentru a mari randamentul si a intesifica racirea , la
uscatoarele cu banda se mai folosesc si campuri de racire cu transportatoare separate
Transportul furnirelor la uscatorul cu banda
Spre deosebire de uscatoarel cu role, la uscatoarele cu banda furnirele sunt conduse intre benzi
transportoare .Benzile continue din zale de sarma transporta furnirele intre o banda
inferioara,portanta , si una superioara, acoperitoare ,printer casetele de dirijarea aerului ( casete
cu duze ).Pentru conducerea impecabila in directia de deplasare a benzilor transportatoare , care
sunt foarte lungi, se folosesc instalatii automate de conducere .
Benzile sunt antrenate cu ajutorul unei transmisi fara trepte si purtate de role. Uscatorul cu
banda poate fi folosit pentru orice grosimi si formate , dar se foloseste mai ales pentru furnire
decupate , lungi si subtiri .Pentru furnire decorative , din specii cu continut mare de acid, se
folosesc benzi transportoare din otel rezistent la coroziune, pentru a evita petele de contact ,
care pot sa apara la benzile de otel folosite in mod normal si care ar afecta aspectul estetic al
furnirelor.
Punerea in functiune
Punera in functiune se face in conformitate cu punctele prezentate si recomandarile
monteurului. Se recomanda in mod special , ca la punerea in functie sa fie present personalul de
operare , pentru a asigura o instruire cat mai intense in modul de operare a instalatiei .
Puncetle urmatoare trebuie respectate , atunci cand uscatorul este pus in functie , pentru prima
data:
Trebuie verificat uscatoruldaca are corpuri straine ramase de la montaj
Electricianul trebuie sa verifice daca toate motoarele sunt conectate correct si daca sunt correct
setate contactoarele .Atentie la sensul de rotire prescris.Acest lucru este valabil mai ales pentru
instalatia de transport , al carei sens de deplasare trebuie constatat mai intai cu curelele scoase.
Verificati instalatia de incalzire .Trebuie verificata la presiune , iar in cazul incalziri cu apa
calda , umpluta si dezaerata correct.
Inchideti toate usile uscatorului , dup ace toate componentele au fost verificate daca functioneaza
mechanic.
Deschideti incet robinetul principal pentru aburi (apa calda ), incalziti uscatorul , avand toate
motoarele oprite.

Dupa aproximativ o ora se pornesc pe rand ventilatoarele , de la tabloul electric , si se verifca

mersul linistit. Motoarele sunt astfel dimensionate , incat san u fie suficiente pentru pornirea
ventilatoarelor cand uscatorul este rece.Energia necesara este mai mica in stare incalzita , de
functionare atunci motoarele au o rezerva suficenta de putere .Din acest motiv ,
ventilatoarele trebuie pornite abia in starea inclazita a uscatorului.
Dupa ce este atinsa temperature de uscare , se porneste mecanismul de transport actionad
intrerupatorul ( butonul ) de la tabloul electric .Pe cat posibil pornirea se va face cu o pozitie a
reductorului care corespunde timpului maxim de trecere .Acum incepe verificarea amanuntita si
reglarea de precizie a instalatiei complete de transport , in privinta functionary ireprosabile .
Lasatri usactorul sa evapore sub influenta temperature , timp de aproximativ 5-6 ore, cu cat
temperature este mai ridicata , cu atat se elimina mai repede vapori de ulei si vopsea.
Indepartati praful si murdaria de pe instalatiile de transport , alimentand pentru inceput uscatorul
cu furnire inferioara .
Murdaria care se colecteaza eventual in s[patiul de depunere al duo-condensatoruluin poate fi
indepartata , dup ace se scoate dopul filetat inferior , de pe partea de intrare.La punera in
functiune a instalatiei , se recomanda suflarea scurta a conductelor , pentru a indeparta eventualii
stropi de sudura aschii etc.
Inceprea lucrului zilnic :
Incalzirea, deschiderea robinetelor (la incalzirea cu apa calda, pornirea pompelor )
Pornirea ventilatoarelor , atunci cand uscatorul a atins temperature aerului corespunzatoare:
Pornirea instalatiei de transport .Pe cat posibil , se incepe cu timpul maxim de trecere si se
regleaza apoi timpul dorit.
Clima de usacre si regalrea clapetelor pentru aer pproaspat si aer uscat.
In principiu se va functiona cu temperature de uscare cat mai ridicate .Din dispunerea
radiatoarelor rrezulta insa intodeauna o scadere a temperature , de la partea de alimentare a
furniorelor , spre partea de evacuare. De altfel , temperature de uscare depinde de presiunea
aburilor respective de temperatura apei , in cazul apei calde .Pentru aceste sunt prevazute
canalele de evacuare si sertarele pentru aer proaspat .Deschiderea prea mult a clapetelor pentru
aer uzat poate conduce la cementatia furnirelor si la un necesar de caldura crescut .Deschiderea
prea putin a clapetelor pentru aer uzat conduce in schimb la marirea timpilor de uscare.
Sertarele pentru aer proaspat , dispuse in pereti laterali ai usactorlui .Cu cat se deschid mai
mult canalele pentru evacuare , cu atat mai mult la mijlocul aparatului, mai putin la capatul de
intrare si numai foarte putin la iesire. De aceea , veti incepe uscarea cu o descidere medie a
clapetelor de evacuare si le mai inchdeti apoi, de proba , pana cand se constata o prelungire a
timpilor de usacre .Dupa aceea clapetele vor fi foarte putin deschise si lasate in aceasta pozitie

.In principiu , clapetele de evacuare trebuie deschsi cu cat mai mult , cu cat este mai mare
umiditatea furnirelor , cu cat este mai mica grosimea furnirelor si cu cat este mai mare
temperature afgentului de incalzire.In acest sens se actioneaza seratrele pentru aer proaspat.
Timpi de uscare
Acestia sunt determinati atat de specia si de grosimea furnirelor , cat si de umiditatea initiala a
furnirelor , respective umiditatea finala, dorita , si de presiunea aburilor , respectiv temperatura
apei calde, disponibila.De aceea , nu pot fi indicate timpi de uscare obligatoriii si general
valabili.
Alimentarea furnirelor
Aveti grija ca furnirele san u fie introduce cu partea frontala , eventual deteriorate, deoarece
astfel se produc aschii, care pot condyuce la infundarea .De asemenea , nu este permisa in nici un
caz alimentarea furnirelor sub forma de pachet , deoarece acesta ar conduce inevitabil la
infundarea si la deteriorarea duzelor , aflate deasupra si dedesubtul fiecari transporattor .Daca
survin infundari , acestea trebuie inlaturate imediat [prin demontarea duzelor suplimentare din
zona de infundare.Duzele se extrag insper partea de antrenare a rolelor transportoare , prin usile
deschise , iar dupa inlaturarea infundarii (cu ajutorul unor cangi ), se introduce la loc , cu
atentie .Duzele trebuie asezate fix in pozitie in deschizaturile de pe partea opusa , pentru admisia
de aer , si trebuie san u se teseasca.
Daca in fata uscatorului nu exista un camp de alimentare , care va fi extensibila, din cauza
lungimilor diferite ale foilor de furnir .(lungimea instalatie de alimentare trebuie sa fie cu cca
50cm mai mare decat lungimea maxiam de furnir ).Se recomnda ca instalatia de alimentare sa
fie prevazuta cu rigle de ghidare pe ambele laturi .Se evita astfel , ca la trecerea prin uscator ,
furnirele sa stearga suporturile de rulmenti.
Curatirea uscatorului

Intervalul de timp :la lucrul in trei schimburi , odat pe saptamana .Daca , asa cum
recomndam intodeauna , exisat in podea un cnal pentru curatenie , duzele si rolele transportoare
pot fi curatite de acolo, cu aer comprimat .Aschiile de furnir cazute pe podea vor fi evacuate prin
canalul pentru curatenie.

Duzele trebuie curatite ocazional si din interior , pentru a indeparta eventualele fragmente
de lemn fixate in gura duzei.Acest lucru se face cel mai bine daca se scot si se rastoarna
.Eventual pot fi suflate si cu aer comprimat .radiatoarele si intreg interiorul aparatului trebuie
desprafuite .

Intinderea lanturilor de actionare se face automat , cu arcuri de presiune cilindrice , pe

partea de intrare.

Intinderea benzilor transportoare, benzile transportoare se vor lungi , de asemenea .In

cazul acesta , trebuie sa scoateti cateva spirale din benzile transportatoare , dac dispozitivul de

intindere nu mai este suificient. Valturile de intindere se afla la intrarea in uscator , aveti insa
grija ca o tensionare prea mare a benzilor are effect negative , si tineti seama , intodeauna , ca
rolele de intoarcere trebuie sa stea intodeauna perpendicular la axa usactorului , pentru a evita
devierea benzilor.In nici un caz benzile transportoare nu trebuie sa atarne prea mult intre valturi ,
deoarece astfel se deterioreaza duzele si insasi banda .Durata de viata a benzilor depinde in
primul rand de o ghidare impecabila.Ghidajul nostrum special pentru banda (DBP si AP) asigura
circulatia exacta , impecabila pe intreaga lungime a usactorului .Este necesar , ca instructiunile
date de montator sa fie respectate si in continuare .Vereficati periodic benzile transportoare cu
privire la intindere si mers .Nu folositi rolele de intoarcere pentru reglarea mersului ( directia )
benzii.Pentru corectarea mersului benzi servesc valturile de reglare.

Strangerae legaturilor cu flansele ale instalatiei de incalzire este necesar , la 2-3 saptamini
du[pa punerea in functie, sa se mai stranga suruburile legaturilor cu flanse .Pentru a asigura
pozitia impecabila a flanselor , suruburile trebuie stranse in cruce ( pe diagonala )
Campul de racire
Daca uscatorul are in prelungire un camp de racire , tineti seama de
urmatoarele:

Ventilatorul de evacuare a aerului uzat de la campul de racire trebuie sa aspire doar

cantitatea de aer pe care o alimenteaza ventilatorul pentru aer proaspat in campul de racire , prin
intermediul duzelor .Debitul de evacuare il reglati cu ajutorul clapetei fluture din canalul de
evacuare al campului de racire .In acest scop , luati un fir de lana daca reglarea clapetelor de
evacuare este corecta , firul de lana ,la capatul de iesire al campului de racire ,nu va indica o
miscare a aerului , nici spre exterior , nici
spreinterior.

Conductele de alimentare si de evacuare a aerului la campul de racire , pot fi dispuse ,

dupa necessitate si posibilitate , astfel incat aerul sa fie aspirat di exterior , iar aerul uzat sa fie
evacuate . Racirea se poate face si cu aerul din incapere ,iar aerul uzat sa fie evacuate inapoi in
incapere , pentru a folosi caldura care provine de la campul din racire ca incalzire suplimentara a
incaperii . Solutia cea mai eleganta este posibilitatea de a comuta intre aer din esterior si aer din
incapere.

2.2.2.. Date tehnice:

Mediul de ncalzire:

apa calda cu temperatura medie de 160 C, masurata n punctul de

utilizare.

Necesar de caldura: aprox. 700.000 kcal/h pentru puterea indicata mai jos
Motoare prevazute de noi pentru a fi montate:
- 4 bucati de cte 15 kW pentru ventilatoarele uscatorului
- 2 bucati de cte 4,0 kW pentru ventilatoarele cmpului de racire
- 1 bucata de 11 kW pentru actionarea instalatiei de transport
Tensiunea de lucru:

3 x 380 Volt, 50 Hz (3 faze plus conductor O plus conductor de

protectie )
motoare la 4,0 CP conexiune directa
motoare peste 4,0 CP conexiune stea-triunghi

Temperatura de uscare:
Capacitatea orara:

aprox. 140 C

aprox. 1,95 m furnire Sapelli umede de la debitare, grosime 0,6 mm

Alte conditii:
greutate absolut uscat:

590 kg/m

umiditatea iniial:

75 %

umiditatea final:

12 %

ocuparea cilor:
UNGEREA
Cuzineti antifrecare : la 6 luni
Ventile ( valve ) sistem de incalzire : la 1 an
Motoare : la 2-3 ani
Motor hidraulic : la 5 ani

60 %

PERIOADA DE REPARATIE
RT : 625 ore ; RC1 : 2500 ; RC2 : 5000 ore ; RK : 20000 ore .
Interventii :
Filtru presiune : la 16 ore
Motor cu roti dintate : verificare ulei la 16 ore
Curatare schimbator de caldura si podeaua : o data pe saptamana
Tensionare lanturi : o data pe saptamana
Etuva racire : la 7 zile
Motor : o data pe luna
Etuva aer comprimat : o data pe luna
Recalibrare FM 64: la 3 luni
Role : la 3 luni
Conducte incalzire : la 3 luni
Sistem ventilatie : la 3 luni
Cilindrii pneumatici , piston : la 6 luni
Cuzineti anti frecare : la 6 luni
Cilindrii pneumatici : schimbare piese la 5 ani

3. PROTECTIA MUNCII
3.1. INSTRUCTIUNI DE PROTECTIA MUNCII
Instalatia trebuie folosita in conditii tehnologice perfecte , conform prescriptiilor tehnice , si
numai de catre personal instruit , care poate observa oricand disfunctionalitati in functionare , ce
vor fi remediate imediat .
Inainte de inceperea lucrului este obligatorie citirea instructiunilor de protectia muncii si
operatorul trebuie sa se asigure ca in imediata apropiere nu se gaseste nici o persoana ce poate fi
expusa la un eventual pericol .
Personalul nu trebuie sa poarte haine desfacute , parul lung si nelegat , bijuterii , inclusiv
inele .
Se va folosi obligatoriu echipament de protectie adecvat .
La constatarea oricarei defectiuni personalul trebuie sa opreasca imediat instalatia si sa
anunte imediat defectiunea .
Este interzis ca operatorii sa actioneze direct pentru remedierea oricarei defectiuni .
Daca instalatia se opreste pentru reparatii trebuie ca operatorul sa o asigure impotriva unei
reporniri accidentale .
Pentru a se evita riscurile de accidente partile individuale sau ansamblurile ce se vor afla in
miscare trebuie asigurate corespunzator cu aparatori iar , personalul trebuie sa evite lucrul sub
partile suspendate .
In permanenta platformele , podestele , mainile , talpile incaltamintei trebuie sa fie perfect
curate .
Inainte de pornirea lucrului instalatia trebuie curatata de impuritati ( dar nu cu apa ci cu o
carpa moale si perfect curata si , eventual , cu solutie speciala ) .
Operatorul trebuie sa se asigure ca materialele consumabile , precum si alte materiale
auxiliare , se afla depozitate astfel incat sa nu polueze aerul .
Este interzis a se umbla la echipamentul electric al instalatiei in cazul cand se observa
eventuale defectiuni .
Operatorul trebuie sa anunte electricianul de defectiunea constatata , dar inainte trebuie sa
scoata de sub tensiune intreaga instalatie si sa o asigure impotriva repornirii .
Instalatiile hidraulice trebuie verificate in permanenta pentru a nu exista stropi de ulei ce
pot prezenta pericol de incendiu .

Operatorul trebuie sa curete in permanenta aschiile de furnir deoarece acestea prezinta

pericol de incendiu .
Organele in miscare sunt protejate prin gratii de protectie .
Acestea nu se vor deschide decat cu ajutorul unor scule ce vor fi pastrate in locuri sigure .
Operatorul trebuie sa verifice si izolatia termica a conductelor pentru a nu se crea pericole
de spargeri de conducte , pierderi de abur , deformari ale conductelor .
Operatorul trebuie sa verifice inainte de pornire daca toate usile si gratiile de protectie sunt
inchise .

4. Bibliografie
1. Adriano,D. : Cartea muncitorului de la uscarea artificiala a lemnului. Editura Tehnica
.Bucuresti ,1963
2. Boiciuc , M. :Tratamente hidrotermice si higrotermice in industria lemnului. Editura Tehnica,
Bucuresti, 1964
3. Boiciuc, M. si Vintila, E. :Intructiuni privind tratarea hidrotermica a bustenilor pentru derulaj.
I.P.R.O.C.I.L., Bucuresti, 1959
4. Cazacu,E. :Materiale noi din lemn pentru industrie si canstructii. Editura Tehnica, Bucuretsi ,
1962
5. Ghelmeziu, N. si Suciu, P. :Identificarea lemnului. Editura Tehnica ,Bucuresti 1959
6. Oradeanu, T. :Industria semifabricatelor superioare din lem. Editura tehnica. Bucuresti, 1959
7. Pana, Gh. :protecti Munci in industria lemnului de furnire ;placaje si panele. Editura Tehnica .
Bucuresti 1957 .
8 Dogaru V. -Aschierea lemnului si scule aschietoare. E D P Bucuresti 1991;
9. Marinescu, I. -Uscarea si tratarea termica a lemnului, Editura Tehnica Bucuresti 1980;
10. Mihai, D. -Materiale tehnologice pentru industria lemnului, Editura Tehnica, Bucuresti 1983;
11. Pescarus, P. -Studiul lemnului, curs vol. I, Universitatea Brasov, 1982;
12.Pescarus, P. Cismaru, M. -Studiul lemnului, ndrumar de lucrari practice, Universitatea
Brasov 1979;
13. Rmbu, I. -Tehnologia prelucrarii lemnului, vol. I si II, Editura

Tehnica, Bucuresti 1983;

14.Radu, A. Curtu, I. -Dinamica masinilor-unelte pentru prelucrarea lemnului, Editura Tehnica,

Bucuresti 1981;
15.Radu, A. -Masini pentru prelucrarea lemnului, EDP, Bucuresti

1977;

16.Stnea V. -Masini si utilaje pentru prelucrarea lemnului - Editura didactica si Pedagocica Bucuresti 1981;
17. Mitisor Al., Istrate V., - Tehnologia furnirelor, placajelor si placilor din fibre de lemn, E.T.
Bucuresti, 1982
18.A. Zamfira, A. Grigorescu -Utilajul si tehnologia fabricarii furnirului, placajului si panelului,
E.D.P. Bucuresti,1994

4.Anexe