Curs Ifr Fin Pluf

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRASOV
FACULTATEA DE INGINERIA LEMNULUI

Specializarea: Ingineria Prelucrrii Lemnului (FR)
PROGRAMAREA LANSAREA SI URMRIREA

FABRICAIEI PRODUSELOR IN INDUSTRIA
LEMNULUI
CURS
Titular disciplina: Prof.dr.ing. Virgil Grecu
Introducere
Cursul Programarea Lansarea i Urmrirea Fabricaiei face parte din categoria
disciplinelor tehnice de specialitate cuprinse n programele de nvmnt aferente domeniului
Ingineriei Lemnului. Cursul urmrete s aduc n atenia studenilor tehnici noi privind
pregtirea i lansarea produselor n fabricaie, s defineasc specificaiile utilizate i s prezinte
expemple concrete ale unor aplicaii din practica industrial. Toate aceste aspecte sunt tratate
ntr-o manier pragmatic, dezvoltnd n primele uniti de nvare acele cunotine care
formeaz baza de operare a sistemelor de programare, lansare i urmrirea fabricaiei, iar apoi
sunt prezentate conexiunile care se stabilesc cu activitile concrete ale practicii productive.
Obiectivele cursului
Au n vedere nsuirea de ctre studeni a principalelor aspecte legate de
bazele teoretice ale programrii, lansrii i urmririi fabricaiei. S deprind
tehnicile de pregtire a produciei n vederea lansrii acesteia n fabricaie. S
cunoasc rolul i obiectivele departamentului PLUF ntr-o intreprindere
industrial i modalitile de integrare n sistemul de coordonare a produciei. S
cunoasc i s aplice metode de coordonare i gestionare a comenzilor n
procesul de lansare i urmrire a acestora n producie. S cunoasc aspectele
specifice produciei din sectorul de industrializarea lemnului i modul de
soluionare a problemelor de pregtire, lansare i urmrire a fabricaiei.
Competene conferite
Dup parcurgerea acestei uniti de invare studenii vor fi capabili s:

defineasc principalele noiuni utilizate in procesul de Programarea,
lansarea i urmrirea fabricaiei;
identifice importana utilizrii acestor termeni pe parcursul cursului;
utilizeze aceste noiuni la elaborarea documentelor de programarea,
s defineasc rolul i funciilei caracteristice departamentului de
Programare, lansare i urmrire a fabricaiei;

- sa descrie programe ce conin declaraii de flux tehnologic, programe de
determinare a timpilor de fabricaie, programe de determinare a necesarului
de oameni, programe de concepere i gestiune a instruciunilor de lucru,
programe de calcul al capacitilor de producie, etc.;

- defineasca activitatea de planificare a produciei;
- descrie planificarea comenzilor prin controlul stocurilor;
- identifice algoritmul de determinare a cifrelor de producie;
-
descrie un flux de producie;

defineasc algoritmul de determinare a datelor de producie; verificarea
plauzabilitii; monitorizarea i controlul performanei;
descrie metode operative de pregtire, lansare i urmrirea produciei;
defineasc sistemul de programare prin utilizarea coeficienilor de

continuitate, stabilitate, de neuniformitate, de ritm, etc.;
descrie elaborarea programului coordonator pe produs i intreprindere;
descrie programul lunar de fabricaie pe comenzi, pe grupe de produse,
program de fabricaie glisant;

identifice modaliti de calcul a duratei ciclului de fabricaie;
identifice condiiile necesare desfurrii activitii de urmrire a
produciei;
defineasc autoritatea, responsabilitile n PLUF.
Resurse i mijloace de lucru

-
Documentatii tehnice elaborate pentru sisteme de programare, lansare i

urmrire a fabricaiei;
Metoda de explorare directa
Calculator si videoproiector
Structura cursului
Cursul este structurat pe 5 unitati de invatare.
Cerine preliminare
Discipline necesare a fi parcurse i eventual promovate naintea disciplinei
curente sunt: Tehnologia fabricarii mobilei si Produse finite din lemn
Discipline deservite
Discipline din planul de nvmnt care se dezvolt pe baza cunotinelor
dobndite in cadrul disciplinei curente sunt: Management in IL,Managementul
calitatii produselor in IL si Managementul proiectelor.
Durata medie de studiu individual
Durata medie de parcurgere de catre studenti a unei unitati de invatare este de
2-3 ore ( 2.8 ore).
Evaluarea
Pentru stabilirea notei finale se va avea in vedere :
- ponderea evalurilor pe parcurs - 40%
- ponderea evalurii finale colocviu - 60%
Cuprins
Introducere..................................................................................................................................2
Chestionar evaluare prerechizite................................................................................................8
Unitatea de nvare 1. Programarea, lansarea i urmrirea productiei (fabricaiei ) ............9
1.1.
1.2.
1.3.
1.3.1.
Introducere .....................................................................................................9
Competene ...................................................................................................10
Planificarea produciei .................................................................................10
Rolul departamentului Planificarea Produciei .......................................... 10
1.3.2.
Locul departamentului Planificarea Produciei n structura

unei intreprinderi..........................................................................................11
Funciunile departamentului Planificarea Produciei..................................11
1.3.3.
1.3.3.1. Economia muncii ..........................................................................................12

1.3.3.1.1. Programe ce conin declaraiile de flux tehnologic......................................12
1.3.3.1.2. Programe de determinare a timpilor de fabricaie.......................................15
1.3.3.1.3.
1.3.3.1.4.
1.3.3.1.5.
1.3.3.2.
Programe de determinare a necesarului de oameni.....................................17

Programe de concepere i gestiune a instruciunilor de lucru.....................17
Programe de calcul a propunerilor de mbuntire....................................18
Determinri de capaciti de ncrcare a utilajelor....................................18
1.3.3.3. Amplasare locuri de munc, hale, cldiri.....................................................19

1.3.3.4. Determinri de consumuri de materii prime i materiale ............................19
1.4.
Rezumat.........................................................................................................20
1.5.
Test de evaluare a cunotinelor...................................................................20
Unitatea de nvare 2. Planificarea produciei si coordonarea comenzilor....................... 21
2.1.
2.2.
2.3.
Introducere....................................................................................................21
Competene ...................................................................................................22
Planificarea produciei, coordonarea comenzilo..........................................22
2.3.1
2.3.2.
Planificarea comenzilor prin controlul stocurilor ........................................22

Expunerea teoretic a metodei de planificare a comenzilor prin controlul
stocurilor .......................................................................................................26
2.3.3.
2.3.4.
2.3.5.
2.3.6.
2.3.7.
Definirea teoretic a unui flux de producie .................................................28

Algoritmul de determinare a cifrelor de producie .......................................28
Prelucrarea cererii clientului........................................................................28
Verificarea plauzabilitii..................................................................................31
Monitorizarea i controlul performanei.......................................................31
2.4.
2.5.
Rezumat .........................................................................................................33
Test de evaluare a cunotinelor ...................................................................34
Unitatea de nvare 3. Pregatirea produciei - pregatirea tehnica a fabricatiei..................35

3.1.
Introducere ....................................................................................................35
3.2.
3.3.
3.3.1.
3.3.2.
Competene ....................................................................................................36
Pregatirea productiei - pregatirea tehnica a fabricatiei...............................36
Analiza contractului ......................................................................................37
Modificarea contractului...............................................................................38
3.3.3.
Organizarea proiectarii ................................................................................38
3.3.3.1. Planificarea proiectarii.................................................................................39
3.3.3.1.1. Datele de intrare ale proiectarii ...................................................................39
3.3.3.1.2. Datele de iesire ale proiectarii......................................................................39
3.3.3.1.3. Analiza proiectului ........................................................................................39
3.3.3.1.4. Verificarea proiectului ..................................................................................39
3.3.3.1.5. Validarea proiectarii.....................................................................................39
3.3.3.1.6. Controlul modificarilor .................................................................................40
3.3.3.1.7. Documentatia de fabricatie a unui produs de mobila...................................40
3.3.4.
Pregatirea productiei ....................................................................................41
3.3.4.1. Planificarea pregatirii tehnice a productiei..................................................42
3.3.4.2.
3.3.4.3.
3.3.4.4.
3.4.
Pregatirea programarii productiei ...............................................................42

Analiza posibilitatii realizarii programarii produciei .................................43
Generarea Dispoziiilor de Lucru .................................................................44
Rezumat .........................................................................................................44
3.5.
Unitatea de nvare 4. Lansarea produselor n fabricaie i urmrirea fabricaiei...........46
4.1.
4.2.
Introducere ...................................................................................................46
Competene ...................................................................................................47
4.3.
4.3.1.
Lansarea produselor in fabricatie................................................................47

Obiectivele activitatii de lansare in fabricatie .............................................47
4.3.2
4.3.2.1.
4.3.2.2.
4.3.2.3.
Documentele economice utilizate in lansarea productiei ............................48

Bonurile de consum ......................................................................................48
Fisa de insotire .............................................................................................48
Bonurile de lucru.........................................................................................49
4.3.2.4.
4.4.
4.5.
4.6.
Borderoul documentelor de lansare.............................................................49

Forme si metode de lansare a productiei .....................................................49
Elaborarea bonului de materiale si borderoului de materiale ....................50
Elaborarea dispozitiei de lucru ...................................................................50
4.7.
4.8.
4.8.1.
4.8.2.
Controlul, evidenta, difuzarea si arhivarea documetatiei.............................51

Urmarirea productiei ....................................................................................51
Urmarirea pregatirii fabricatiei....................................................................51
Urmarirea functionarii utilajelor ..................................................................51
4.8.3.
4.8.4.
4.9.
4.10.
Urmarira indeplinirii sarcinilor de productie...............................................52

Pastrarea produselor.....................................................................................53
Rezumat .........................................................................................................53
Test de evaluare a cunotinelor....................................................................53
Unitatea de nvare 5. Metode operative de pregtire, lansare i urmrire a produciei in

Industria Lemnului ..........................................................................................54
5.1.
Introducere ....................................................................................................54
5.2.
Competene ....................................................................................................54
5.3.
5.3.1.
5.3.2.
Metode operative de pregtire , lansare , urmrire a produciei .................55

Sistemul de programare ................................................................................56
Elaborarea programului coordonator pe produs i ntreprindere................59
5.3.3.
5.3.4.
5.3.5.
5.3.6.
Analiza drumului critic pentru produsul, secreter W....................................60

Programul coordonator tip, pe comand......................................................63
Calculul duratei ciclului de fabricaie ..........................................................66
Lansarea produciei de serie mica ................................................................67
5.3.7.
Urmrirea produciei de serie mica ..............................................................67
5.4.
Rezumat ..........................................................................................................69
5.5.
Test de evaluare a cunotinelor.....................................................................69
Anexa 1- Intrebari si raspunsuri la chestionarele de evaluare;
baremurile de corectur ...........................................................................................................70
Bibliografie ...............................................................................................................................74
Chestionar evaluare prerechizite

Chestionarul va viza testarea cunotinelor apriori ale studenilor n domeniul disciplinei
curente. Rezultatul obinut la chestionar va fi utilizat pentru:introducerea, n cadrul activitilor
tutoriale, a unor noiuni menite s reaminteasc/fixeze anumite aspecte necesare parcurgerii
materiei curente; adaptarea aplicaiilor realizate n cadrul activitilor tutoriale (AT) sau a
celor aplicative (AA) la nivelul cunotinelor studenilor.
Chestionarul contine urmatoarele 15 ntrebri:
1. Ce nseamn PLUF ?
2. Ce nseamn planificarea produciei ?
3.
4.
5.
6.
7.
Ce este un proces de producie ?

Ce este un flux tehnologic ?
Ce este un ciclu de producie ?
Cum se exprim un ciclu de producie ?

Care sunt fazele prin care trebuie s treac un produs de la noiunea de idee i pn la
materializare ?
8. Ce nseamna determinarea capacitii unui utilaj ?
9. Ce nseamn determinarea consumului de materii prime ?
10. La ce servete determinarea consumului de materii prime i materiale ?
11. Ce este o instruciune de lucru ?
12. Ce nseamn normare (timp normat) ?
13. Care sunt etapele unui proces de control ?
14. Cum definii optimul unui proces ?
15. Care sunt mijloacele de monitorizare a performanei ?
Raspunsurile la chestionar se regasesc in cadrul Anexei la curs si vor fi dezbatute
deasemenea in cadrul lucrarilor aplicative.
Unitatea de nvare 1.
Programarea, lansarea i urmrirea productiei (fabricaiei )
Cuprins
1.1.
Introducere .....................................................................................................9
1.2.
1.3.
1.3.1.
1.3.2.
Competene ...................................................................................................10
Planificarea produciei .................................................................................10
Rolul departamentului Planificarea Produciei ...........................................10
Locul departamentului Planificarea Produciei n structura
unei intreprinderi..........................................................................................11
1.3.3.
Funciunile departamentului Planificarea Produciei..................................11
1.3.3.1. Economia muncii ..........................................................................................12
1.3.3.1.1. Programe ce conin declaraiile de flux tehnologic......................................12
1.3.3.1.2. Programe de determinare a timpilor de fabricaie.......................................15
1.3.3.1.3.
1.3.3.1.4.
1.3.3.1.5.
1.3.3.2.
Programe de determinare a necesarului de oameni.....................................17

Programe de concepere i gestiune a instruciunilor de lucru.....................17
Programe de calcul a propunerilor de mbuntire....................................18
Determinri de capaciti de ncrcare a utilajelor....................................18
1.3.3.3.
1.3.3.4.
1.4.
1.5.
Amplasare locuri de munc, hale, cldiri.....................................................19

Determinri de consumuri de materii prime i materiale ............................19
Rezumat.........................................................................................................20
Test de evaluare a cunotinelor...................................................................20
1.1. Introducere
Programarea produciei n intreprinderi cu activiti complexe, din care
rezult produse finite,este definita si realizata prin programe informatice pentru
gestionarea majoritii proceselor. Activitatea de programare poate fi neleas,
deasemenea, ca un ansamblu de aciuni ce vizeaz planificarea, lansarea i
urmrirea fabricaiei (PLUF), sau mai simplu, planificarea produciei (PP).
Procesul de productie reprezinta totalitatea proceselor de munca si proceselor
naturale in urma carora, folosind mijloacele de productie, materia prima si
produsele semifinite sunt transformate in produse finite. Activitatile de productie
includ activitatile de fabricatie,de aceea referile la acestea vizeaza implicit si
fabricatia.
Pentru planificarea productiei trebuie cunoscut timpul in care se
desfqsoara un anumit proces de productie, reprezentat de intervalul de timp
dintre momentul inceperii primei operatii si pana la sfarsitul ultimei operatii din
proces. Pentru a intelege cat mai bine toate acste aspecte este necesar sa definim
in primul rand rolul departamentului planificarea produciei,respectiv locul
departamentului planificarea produciei n structura unei intreprinderi.
1.2. Competenele unitii de nvare

Dup parcurgerea acestei uniti de invare studenii vor fi capabili s:
- defineasc principalele noiuni utilizate in procesul de Programarea,
- identifice importana utilizrii acestor termeni pe parcursul cursului;
-
utilizeze aceste noiuni la elaborarea documentelor de programarea,

- s defineasc rolul i funciilei caracteristice departamentului de

Programare, lansare i urmrire a fabricaiei;
- sa descrie programe ce conin declaraii de flux tehnologic, programe de
determinare a timpilor de fabricaie, programe de determinare a necesarului
de oameni, programe de concepere i gestiune a instruciunilor de lucru,
programe de calcul al capacitilor de producie, etc.;
Durata medie de parcurgere a primei uniti de nvare este de 2-3(2.8) ore.
1.3. Planificarea produciei

Procesul de planificare este prezent n majoritatea activitilor care ne nconjoar n viaa
de zi cu zi (ora la care ne pregatim pentru a merge la coal, bani de care dispunem pentru
investiii, plecri n vacan ,actiunile de la locul de munca ,etc.).
Planificarea produciei n cadrul unei ntreprinderi, nseamn de fapt planificarea tuturor
proceselor din cadrul ntreprinderii, i mai mult de att respectarea parametrilor planificai
(bugete,timp,resurse umane i materiale etc.). Pentru a nelege ct mai bine corelaiile dintre
aceti parametrii este necesar s analizm n primul rnd urmtoarele aspecte:
- rolul departamentului Planificarea Produciei
- locul departamentului Planificarea Produciei n structura unei ntreprinderi
- funciunile departamentului Planificarea Produciei
1.3.1. Rolul departamentului Planificarea Produciei (PP)
Planificarea proceselor din cadrul unei ntreprinderi are rolul de a utiliza optim resursele
materiale (maini i utilaje, materii prime i materiale,etc.) precum i resursele umane, astfel
nct raportul calitate / pre - al produselor, care fac obiectul activitaii, s fie cel mai bun.
10
Deci ,cu alte cuvine, planificarea proceselor are ca scop realizarea unui plan de
producie, cu investiii optime, n timpul dorit. Utilizarea optim a investiiilor alocate pentru
execuia unui produs, de la faza de dezvoltare pn la implementarea n serie, se realizeaz prin
crearea unei baze de date ct mai complet, prin care procesele pot fi urmrite pn la nivelul
detaliilor.
1.3.2 Locul departamentului Planificarea Produciei n structura unei intreprinderi
Departamentul PP este considerat inima unei ntreprinderi deoarece lipsa sau
funcionarea deficitar a acestuia, nu poate duce dect la decesul (falimentul) ntreprinderii,
datorit nerespectrii termenelor impuse (de client), sau datorit costurilor de producie ridicate,
pe produs( ceea ce nseamn eliminarea de pe pia de ctre concuren). De regul
departamentul PP se afl ca flux informaional ntre client (care poate fi o firm sau o persoan
fizic) i producia proprie. Acesta este locul firesc pentru c prelucrarea datelor ncepe de la
nivelul de comand (cererea clientului), mergnd mai departe spre detaliile proceselor de
fabricaie.
Pentru a nelege mai bine modul de rezolvare a problemelor din cadrul unui sistem,
prin planificarea proceselor, trebuie enumerate componentele necesare unui departament de
planificare, precum i funciunile acestor componente, care sunt legate ntre ele printr-un flux
informaional bine determinat.
1.3.3.Funciunile departamentului Planificarea Produciei
Dup cum se tie, pentru ca un produs s ajung, de la noiunea de simpl idee pn la
cea de materializare a acestuia la scar mare (producie de serie), sunt necesare urmtoarele faze
prin care trebuie s treac:
faza de proiect
faza de preserie(model experimental,prototip)
faza de serie (serie mare)
Faza de proiect are ca rol trecerea produsului de la noiunea de idee la materializare
sub o form iniial .
Faza de preserie are ca rol testarea fabricaiei produsului pe un flux tehnologic primar
stabilit n faza de proiect. Spunem - flux tehnologic primar deoarece n faza de preserie fluxul
tehnologic al produsului ,de obicei, se modific datorit necesitilor de ordin tehnic i
tehnologic care sunt impuse de optimul raportului calitate/ pre. n aceast faz se stabilete
fluxul tehnologic final pe care se execut produsul la o scar cantitativ mic.
Faza de serie (sau serie mare cum se mai spune) presupune execuia produsului la
scar cantitativ mare, pe baza informailor dobndite n fazele anterioare.
Am amintit pe scurt fazele implementrii unui produs deoarece obiectivul se va derula
pe seama -fazei de serie- deoarece aceasta presupune varianta cea mai complet din punct de
vedere al planificrii produciei.Aceasta nu nseamn c noiunea de planificare n celelalte faze
nu este necesar ,dar amploarea efectelor planificrii proceselor este mult mai elocvent n
cazul fazei de serie.
Aadar departamentul PP trebuie s cuprind urmtoarele funciuni:
- economia muncii
- determinri de capacitate (calcule de capacitate de ncrcare)
- amplasare locuri de munc ,hale, cldiri
- determinri de consumuri de materii prime i materiale
- preluarea i prelucrarea pentru un plan de producie intern a comenzilor
11
1.3.3.1. Economia muncii

Aceast funciune are rol de culegere, gestiune i ntreinere a bazelor de date
primare , acestea fiind necesare pn la nivelul de ntocmire a preului de producie, prin
prelucrarea i transmiterea acestora pe firul informaional. Mai explicit n cadrul acestei
funciuni trebuie s se regseasc:
- programe ce conin declaraiile de flux tehnologic pentru toate produsele care
fac obiectul activitii firmei,
- programe de determinare a timipilor de fabricaie ,
- programe de gestiune a timpilor pe fiecare operaie, ai fiecrui reper din
fabricaie,
programe de determinare a necesarului de oameni pentru un plan de fabricaie
cunoscut,
- programe de concepere i gestiune a instruciunilor de lucru pentru fiecare loc de
munc direct din cadrul firmei (munca direct - activitatea care aduce valoare produsului
prin prelucrare , pas cu pas),
- programe de calcul al propunerilor de mbuntire din punct de vedere
(d.p.d.v.) economic al procesului de fabricaie.
1.3.3.1.1. Programe ce conin declaraiile de flux tehnologic
n cadrul acestor programe trebuie s se regseasc fluxurile tehnologice al tuturor
produselor care se execut n cadru firmei. Aceste fluxuri tehnologice trebuie s cuprind date
primare referitoare la paii pe care i parcurge orice produs pn la faza de produs finit.
Componena unui flux tehnologic cu minim necesar pentru calculele de planificare este
prezentat n Fig 1.
Prezentati un exemplu in care sa evidentiati etapele pe care le parcurge un

produs de mobilier pana la finalizarea executiei.
Prezentati un exemplu de flux tehnologic pentru un produs finit (dupa modelul

din fig.1) in care sa evidentiati cunostintele dobindite in timpul practicilor in
productie.
12
Exemple
Fig 1.- flux tehnologic
13
Dup cum se observa n Fig. 1, componena unui flux tehnologic necesar pentru
efectuarea calculelor de planificare presupune:
descrierea locului de munc d.p.d.v. al locaiei i descrierii fiecrei operaii
(denumire, ordine n flux , tip utilaj) - coloana - 1.,2.,3.,4.
- numr de persoane care deservesc locul de munc col. 5.
- timpul normat /persoan /loc de munc col. 6.
- timpul de personal col. 7
coloanele 8. i 9. sunt indici economici (nu aparin fluxului tehnologic), care n corelaie
cu datele primare ale fluxului tehnologic (col.5.,6.,7.), ne ajut n calcularea costului de
producie al tuturor produselor.
- descrierea locului de munc are ca rol necesitatea stabilirii locaiei unui loc de munc
(manual sau utilaj) pentru alocarea unei suprafee , precum i de descriere a acestuia d.p.d.v. al
detaliului , stabilit n faza de proiect sau preserie (ex. - CNC 5axe/4capete).
- numrul de personae care deservesc locul de munc , este necesar pentru
determinarea numrului global de angajai n munca direct pe produs ct i pentru
determinarea costului de producie pe produs (a se vedea n calculul de oameni).
- timpul normat , este timpul determinat prin operaia de normare, pe o singur
persoan, la fiecare loc de munc din cadrul unui flux tehnologic. Timpul de main se
utilizeaz n calcul de capacitate (de ncrcare) al utilajelor, precum i calculul preului de
fabricaie, tiind c fiecare utilaj are un cost de funcionare (stabilit initial).
Exemple
- timp de maina pentru operaia debitare fumir =0.08 min/pies
- cost funcionare utilaj =10501ei/min
Din cele dou componente rezult c preul datorat utilizrii foarfecei ghilotin
pentru reperul X, la operaia de debitare, este 0.08* 1050=84
lei/pies/operaie de debitare.
timpul de personal este obinut prin nmulirea timpului de main cu numrul de

persoane care deservesc locul de munc, la operatia respectiv.Timpul de personal este
necesar n calcularea numrului optim de angajai (cunoscnd fluxul tehnologic i planul de
piese care trebuie produs), precum i pentru determinarea manoperei (pe operaie, pe produs,
etc), necesar n calculul preului de producie.
Exemple
- timp de persoane pentru operaia presare =3.75 min./pies
(deoarece presa este deservit de 3 persoane) - vezi ANEXA 1.
-cost mna de lucru =4071ei/min. (stabilit de Contabilitate)
Din cele dou componente rezult c preul datorat utilizrii forei de
lucru, la operaia de presare , este de 3.75*407 =1526.25 lei pentru operaia de
presare.
14
1.3.3.1.2. Programe de determinare a timpilor de fabricaie

Determinarea timpilor de fabricaie pentru fiecare operaie din cadrul fiecrui flux
tehnologic se realizeaz n dou faze :
prin similitudine ,acest mod de determinarea timpilor de fabricaie pe fiecare operaie se
utilizeaz n faza de proiect cnd nu exist fizic un flux tehnologic pentru reperul respectiv, ci
doar un concept de fabricaie. Acest tip de determinare a timpilor este necesar pentru a face o
apreciere preliminar a preului de fabricaie pe pies pentru a putea vedea nivelul de
rentabilitate al reperului care se vrea a fi produs.
Aceast metod de determinare a timpilor pe operaii (prin similitudine) , const n
aprecierea acestora n funcie de alte repere apropiate ca form, dimensiune i structur, dac
exist astfel de repere, sau prin algoritmi teoretici stabilii n funcie de fenomenele care se
produc la fiecare operaie n parte, n practic.
prin normare acest mod de determinare a timpilor de fabricaie pe operaie se
utilizeaz atunci cnd exist practic un flux de fabricaie optim pentru produsul respectiv,
adic spre sfritul fazei de preserie. Aceasta presupune c fiecare operaie din fluxul tehnologic
(att manual ct i utilaj) trebuie ca n practic s existe, i mai mult de att, s fie optimizata.
Este de precizat faptul c odat ajuns n faza de serie, produsul, mai poate suferii optimizri pe
operaii, i deci, implicit duce la renormarea operaiilor care se modific.
Operaia de normare se realizeaz cu aparate de normat de la cele mai simple
(cronometre), pn la microcalculatoare care au inserate programe de normare i metode de
calcul a normrii pentru fiecare operaie de fabricaie existent n procesul de producie al
ntreprinderii; exemplificat in Fig. 2 - foaie de normare.
S ne reamintim...
Procesul de productie reprezinta totalitatea proceselor de munca si
proceselor naturale in urma carora, folosind mijloacele de productie, materia prima
si produsele semifine sunt transformate in produse finite.
Pentru planificarea productiei tebuie cunoscut timpul in care se desfasoara un
anumit proces de productie, reprezentat de intervalul de timp dintre momentul
inceperii primei operatii si sfarsitul ultimei operatii din proces.
Ciclul de productie se exprima in minute, ore sau zile. La calculul duratei
ciclului de productie se tine cont de urmatorii factori:
- Modul de imbinare a operatiilor si miscarilor componentelor
- Durata operatiilor tehnologicce si a proceselor naturale
- Durata proceselor auxiliare
- Duarata intreruperilor
- Numarul pieselor din lot, etc.
Pentru un produs simplu imbinarea operatiilor poate fi : succesiva, paralela si
mixta.
15
Exemple
Fig. 2 - foaie de normare
16
Pe lng normarea propriu - zis se mai fac determinari de timpi auxiliari specifici
fiecrui loc de munc.Timpii auxiliari mpreun cu timpii normai, dau timpul total pe
operaie, timp care se introduce n calculul fluxului tehnologic.
3.3.1.3. Programe de determinare a necesarului de oameni
Acestea au ca rol determinarea numrului de oameni care execut munca direct.
Aceste programe ofer date referitoare la numrul de angajai de care este nevoie pentru fiecare
produs n parte, sau pe sectoare de activitate i bineneles pe total fabric. Nu trebuie uitat
faptul c aceste rapoarte dau date referitoare la personalul necesar angrenat n munca direct
pe pies, i nu personal auxiliar.
La baza calculului de necesar de oameni stau fluxurile tehnologice ale tuturor
reperelor care se produc n ntreprindere (timpii de persoan din flux), precum i planul de
piese pentru care se calculeaz numrul de angajai prini n munca direct.
Pentru determinarea corect a numrului de oameni necesari pentru efectuarea unui
plan de piese se mai utilizeaz o serie de factori care au urmtoarele roluri :
- factor de implementare de produs nou - A are ca rol asigurarea unui numr de
oameni mai devreme dect ar fi necesar, cu 3 pn la 6 luni, n faza de nceput de serie,
pentru deprinderea acestora cu operaiile din fluxul tehnologic stabilit.
- factor de cdere - M -are ca rol angajarea unui numr de oameni direct
productivi pentru un plan dat, innd cont de faptul c pe total flux exist un procent acceptat de
cdere, care este dat de controlul de calitate, n funcie de complexitatea operaiilor din fluxul
tehnologic, n corelaie cu gradul de utilare al procesului.
Exemple
- timpul de persoan al produsului X pe tot fluxul de fabricaie al acestuia
este de 11. 14 min./piesa,
-se cere realizarea unui plan de 700 de piese de tip X /zi n luna august
2010,
-din cele dou cunoscute rezult c avem nevoie de 700*1 1.14/433=18
persoane pe zi (433 numrul de minute care trebuie s munceasc efectiv o
persoan pe zi),
Considerm c s-au stabilit cei doi factori : A= 1.2, M=1.05
Deci, numrul de oameni direct productivi, necesari pentru producerea
reperului X n cantitatea de 700 piese pe zi este :700*11.
14/433*1.2*1.05=22.69 oameni /zi.
Determinarea numrului de oameni indireci (transportori, programatori CNC,

ntreinere, etc.) se pot aloca procentual, dar de regul se stabilete n funcie de volumul de
probleme care l poate ridica specificul fiecrui loc de munc din fiecare sector.
1.3.3.1.4. Programe de concepere i gestiune a instruciunilor de lucru
Aceste programe au rolul de a prezenta clar modul de desfurare al activitii la fiecare
loc de munc, pentru fiecare reper.
17
Instruciunea de lucru prezint n detaliu, pas cu pas, modul n care trebuie s decurg
activitatea la fiecare loc de munc. Acest lucru este necesar pentru ca fiecare persoan s tie
exact ce are de fcut la propriul loc de munc. Respectnd instruciunea de lucru orice angajat, n
timp, va lucra eficient (fr eforturi suplimentare) la propriul loc de munc. Instruciunile de
lucru trebuie s se gseasc ntr-un exemplar la Planificare, precum i n producie afiat, la
fiecare loc de munc.
Instruciunile de lucru se stabilesc de comun acord de ctre tehnologi, specialitii din
planificare i proiectani.
Odat determinate etapele care trebuie respectate la fiecare loc de munc, se stabilesc
deci i operaiile din cadrul unei normri specifice unui reper, la fiecare loc de munc, din cadrul
fluxului tehnologic al reperului.
Prin gestiunea instruciunilor de lucru, se poate ine cont foarte uor de modificrile pe
care le poate suferii orice produs n timp, la cererea clientului.
1.3.3.1.5. Programe de calcul a propunerilor de mbuntire
innd cont de faptul c n cadrul Departamentului de Planificare exist o baz de date
co m pl ex , ori ce p rop u n ere d e m bu n t i re po at e fi an al iz at d .p . d. v. al
proceselor. Aceast propunere de mbuntire trebuie s treac testarea practic din
sector pentru a vedea dac ntr-adevr ajut cumva procesul de fabricaie i mai mult de att,
dac propunerea se poate aplica practric. Dac d.p.d.v. practic totul este n regul, noile date
obinute n urma testrii propuneii merg n Departamentul Planificare pentru a se compara cu
vechile date ale procesului de fabricaie, pentru a face analiza, dintre raportul pre/calitate
dintre procesul vechi i cel nou.
Dac raportul pre/calitate al procesului nou este favorabil celui vechi, atunci se recurge la
schimbarea procesului de fabricaie.
De obicei dup calcularea propunerilor de mbuntire rezult economii n procesul de
fabricaie, la o calitate o produsului cel puin egal cu cea anterioar (obinut pe fluxul de
fabricaie vechi), deci produsul este mai competitiv.
1.3.3.2. Determinarea capacitii de ncrcare a utilajelor
Prin calcul de capacitate al unui utilaj sau loc de munc manual se nelege gradul de
ncrcare al acestuia, rezultat care ne arat dac acel loc de munc mai poate fi ncrcat sau nu.
n concluzie, calculul de ncrcare ne ajut s lucram optim d.p.d.v. al numrului de locuri de
munc manuale sau de utilaje.
Calculul de ncrcare se face pe baza urmtorilor parametrii:
- timp de main (din fluxul tehnologic)
- numrul de piese care vrem s le producem la acel loc de munc (pe zi,pe sptmn, pe
lun sau pe an)
- parametrii specifici locului de munc, unde este cazul
- numrul de schimburi la care funcioneaz acel loc de munc (timpul efectiv de lucru pe
zi la locul respectiv de munc pentru care facem calculul do capacitate)
Calculul de capacitate folosit n prognoz, adic pentru un plan de piese care il tim din
timp, poate s ne spun cu exactitate cnd vom avea nevoie de un utilaj sau un loc de munc
manual nou, pentru a putea realiza planul propus.
Deci, ca i calculul de necesar de oameni, calculul de capacitate ne ajut s lucrm
optim d.p.d.v. al investiiilor.
n calculul de capacitate sunt inclui urmtorii coeficieni:
- coeficient de cdere acceptat pe operaie
18
- coeficient de siguran al utilajului (ntre 0-15% n funcie de gradul de defectare al

utilajului sau frecvena de schimbare a diferitelor subansamble ale acestora).
Pentru a executa un calcul de capacitate este necesar o baz de date foarte ampl , care
cuprinde totalitatea detaliilor referitoare la fiecare loc de munc (n special la utilaje, date
particulare referitoare la utilajul respectiv).
Aceast baz de date, coninnd detalii despre utilaje, ajut la determinarea gradului de
compatibilitate ntre diferite utilaje, deci variante paralele de flux tehnologic, n cazul n care pe
fluxul normal exist probleme din cauza defectrii vreunui utilaj.
Pe baza calculului de capacitate se poate ajunge la optimizarea locurilor de munc (vezi
calcul de capacitate la pres, frez, agregate de lefuit, lustruire, etc.).
1.3.3.3. Amplasare locuri de munc, hale, cldiri
Atta timp ct se cunoate calculul de capacitate (prognoza) pe o perioad de timp
nainte (de regul un an) n funcie de curbele de fabricaie (prognoze de numr de piese, pe an
sau pe mai muli ani), deci putem cunoate numrul de locuri de munc (manuale i mecanizate)
necesar pentru realizarea planului dorit. Prin studii referitoare la suprafaa fiecrui loc de
munc (fiecare cu specificul propriu) i alocarea acestor suprafete la calculul dc
capacitate obinem suprafaa necesar optim pentru instalarea fluxurilor tehnologice stabilite. n
studiile referitoare la suprafeele locurile de munc, sunt incluse i spaiile auxiliare de
depozitare, ci de rulare, deplasare n cmp a capetelor de lucru ale agregatelor, etc.
n concluzie, programele de determinare a suprafeelor ne pot da date referitoare la
suprafeele de care dispunem, i mai mult de att, dac acestea sunt suficiente n premiza
executrii unui plan de fabricaie cunoscut. n cazul n care acestea nu sunt suficiente se
analizeaz situaia referitoare la necesitatea unor noi spaii de producie , i mai mult de att
data la care acestea trebuiesc puse la dispoziie.
1.3.3.4. Determinri de consumuri de materii prime i materiale
Determinarea consumului are ca scop aflarea cantitilor de materii prime i materiale
necesare fiecrui reper la fiecare operaie din fluxul tehnologic. Odat aflat consumul pe
operaie, pe fiecare reper, se ntocmete Lista de materiale, aceasta fiind un desfurtor
care coine toate materiile prime i materiale (cu cantitile determinate prin cosum /
pies) care sunt necesare pentru execuia unei piese la fiecare operaie.
Lista de materiale este necesar datorit faptului c n corelaie cu un plan de
producie dat, putem spune de ce stocuri de materii prime i materiale avem nevoie . Lista de
materiale nmulit cu un plan dat (pe zi, sptmn, etc.) rezulta Fia limit , ceea ce reprezint
ce cantitate de material se atribuie global fiecrui sector pentru fiecare produs n parte.
Baza de date pentru Consumuri, este foarte mare datorit faptului c aceasta
trebuie s cuprind toate materiile prime i materialele care sunt necesare prelucrrii tuturor
produselor din fabric.
S ne reamintim...
Bazele de date i calculele care fac obiectul activiti Planificrii
Produciei fluxuri tchnologice, calculul necesarului de oameni, calculul
capacitilor de producie, consumuri de materii prime i materiale, etc., se pot
folosi pentru execuia, ordonarea i optimizarea proceseleor att pentru un plan pe
zi, pe sptmn, pe lun sau pe an.
19
Gruparea datelor din fluxurile tehnologice n programele amintite mai sus

(pct.1.3.3.1-1.3.3.4) i corelarea acestora cu un plan de producie dat, pe o perioad
determinat, dau oglinda activitii firmei d.p.d.v. al proceselor de fabricaie, al
problemelor de personal, al logisticii, al investiiilor, al preurilor de fabricaie
etc.; mai mult de att ne ajut s analizm, s intervenim din timp acolo unde pot
apare probleme legate att de ansamblul proceselor ct i de specificul acestora.
1.4. Rezumat
In cadrul acestei unitati de invatare au fost prezentate aspecte privind
planificarea produciei, rolul departamentului de planificarea produciei,
locul departamentului planificarea produciei n structura unei intreprinderi,
funciunile departamentului planificarea produciei, economia muncii,
programe ce conin declaraiile de flux tehnologic,programe de determinare a
timpilor de fabricaie,programe de determinare a necesarului de oameni,
programe de concepere i gestiune a instruciunilor de lucru,programe de calcul
a propunerilor de mbuntire,determinri de capaciti de ncrcare a
utilajelor,amplasare locuri de munc, hale, cldiri, determinri de consumuri de
materii prime i materiale. Toate acestea reprezinta elemente importante in
procesul de Programarea, lansarea i urmrirea productiei (fabricaiei),
constituind o baza de plecare in definirea altor aspecte, in unitatea de invatare
nr.2,( ce tin de planificarea productiei),cum ar fi planificarea comenzilor prin
controlul stocurilor,algoritmul de determinare a cifrelor de producie e.t.c.
1.5. Test de evaluare a cunotinelor

1.
Ce nseamn planificarea produciei ?
2. Ce este un proces de producie ?

Soluiile testelor de evaluare sunt prezentate in Anexa cursului.
20
Planificarea produciei si coordonarea comenzilor
Cuprins
2.1.
2.2.
2.3.
Introducere ...........................................................................................................21
Competene...........................................................................................................22
Planificarea produciei, coordonarea comenzilo.................................................22
2.3.1 Planificarea comenzilor prin controlul stocurilor ...............................................22

2.3.2. Expunerea teoretic a metodei de planificare a comenzilor prin controlul
stocurilor ..............................................................................................................26
2.3.3.
2.3.4.
2.3.5.
2.3.6.
Definirea teoretic a unui flux de producie ........................................................28

Algoritmul de determinare a cifrelor de producie ..............................................28
Prelucrarea cererii clientului...............................................................................28
Verificarea plauzabilitii.........................................................................................31
2.3.7. Monitorizarea i controlul performanei..............................................................31

2.4. Rezumat ................................................................................................................33
2.5. Test de evaluare a cunotinelor ...........................................................................34
2.1. Introducere
n planificarea productiei, un proces reprezint un set de operaii care
transform elementele de intrare ntr-un element de ieire, acesta din urm avnd
valoare adugat. Un proces este definit de elementele de intrare (cu atribute
specifice), procesare cu constrngeri, mprite n operaii (ce se face) i
specificaii tehnologice (cum se face), i elemente de ieire, de asemenea cu
atributele specifice. Fiecare proces definit n curs este executat de ctre o echip
(formaie) de lucrtori. Fiecare lucrtor din echip, pentru a executa o operaie,
trebuie s aib abiliti obligatorii definite de categoria operaiei. Necesarul de
resurse umane este stabilit n faza de definire a procesului, pe baza normativelor.
Disponibilitatea resurselor umane se stabilete n faza de pregtire a produciei pe
baza calendarului de resurs.
21

Dupa parcurgerea acestei unitati de invatare studentii vor fi capabili sa:
- defineasca activitatea de planificare a produciei;
- descrie planificarea comenzilor prin controlul stocurilor;
-
identifice algoritmul de determinare a cifrelor de producie;

descrie un flux de producie;
defineasc algoritmul de determinare a datelor de producie;
verificarea plauzabilitii; monitorizarea i controlul performanei;
Durata medie de parcurgere a unei uniti de nvare este de 2-3 (2,8)ore.
2.3. Planificarea produciei, coordonarea comenzilor

n practic am putea descrie planificarea ca pe un proces iterativ, care presupune
parcurgeri succesive ale ciclului, lund n considerate, progresiv, fiecare schimbare n situaia
prognozat, clarificnd obiectivele, determinnd natura i domeniul aciunilor necesare, ca i
finanarea sau celelalte resurse.
Daca ar fi sa luam in considerare un punct de vedere al serviciului de planificare i
coordonare comenzi , planificarea poate prea o activitate dificila, monoton i confuz,
imagine care mascheaz uneori adevratul proces. Chiar dac exist o succesiune
sesizabil de etape camuflate, procesul de planificare insa, trebuie sa fie, ct mai simplu i
direct
2.3.1 Planificarea comenzilor prin controlul stocurilor
Pentru planificarea comenzilor prin controlul stocurilor este necesar sa avem in vedere
urmatoarele aspecte :
nainte de a putea sa gndim ceva despre posibilitatea examinrii diferitelor opiuni sau
combinaii de activiti sau diverse scheme de alocare a resurselor, trebuie s
cunoatem obiectivele ce trebuie realizate.
- dac nu titi sigur unde vrei s mergei, cum v vei da seama c ai ajuns acolo?
n acelai timp, aproape ntotdeauna, un plan trebuie s respecte anumite
condiii (ex. obligaia de a respecta diferite date limit,data de lansare a unui produs,
o anume dat de livrare, conditii de personal ,etc. ).
-a ncerca un rspuns nseamn s precizezi locul i rolul serviciului de
Planificare i Coordonare Comenzi n cadrul activitii unui macrosistem;un exemplu este
prezentat in Fig .1.
S ne reamintim...
Fiecare proces definit n curs este executat de ctre o echip (formaie) de
specialisti. Fiecare specialist din echip, pentru a executa o operaie, trebuie s
aib abiliti obligatorii definite de categoria operaiei. Necesarul de resurse umane
22
este stabilit n faza de definire a procesului, pe baza normativelor. Disponibilitatea

resurselor umane se stabilete n faza de pregtire a produciei pe baza calendarului
de resurs.
Exemple
Fig .1-conexiunile serviciului de Planificare i coordonare comenzi n cadrul

activitii unui macrosistem
23
Exist mai multe motive pentru care trebuie s ne proiectm obiectivele ct putem de
precis:
- putem msura rezultatul doar dac ne-am formulat obiective specifice;
- evaluarea performanei poate fi realizat pe o baz solid doar dac exist obiective ce
pot fi msurate precis;
- se poate trece la urmtoarea etap a unui proiect doar dac tim precis ce
anume dorim s realizm.
n esen, obiectivele trebuie s includ criterii specifice de msurare : s fie
specific msurabile, adecvate temporal, relevante i tangibile.
nainte de a trece la discutarea unur anumite tehnici ce pot fi utilizate n diferitele etape
ale procesului de planificare, ar fi util s analizm contextul n care are loc acest proces.
Primul lucru ar fi s clarificm termenii utilizai pentru descrierea diferitelor tipuri de planuri.
Pentru a defini acest lucru, putem folosi diferite exprimri: eluri, inte, intenii, scopuri misiuni ,
strategii,etc.
Dup cum se poate observa, termenii sunt definii i exist o convenie cu privire la
utilizarea lor. Fr ndoial, ns, este posibil s identificm diferite niveluri ale planificrii n
care apar diferene n ceea ce privete accentul principal i scala de timp.
Dezvoltarea unei strategii ................... Termen lung
Prognoze
Planul operaional .................................. Termen scurt

In general planurile pe termen lung (strategiie) se axeaz pe identificarea i planificarea
schimbrii. Acestea, de regul, sunt mai puin detaliate reflectnd o abordare de ansamblu.
Planurile pe temen scurt (planurile opleraionale) se ocup de activitile concrete,
imediate.
Planificarea operaional vizeaz sarcinile i intele concrete , cine ce face; cnd i
cum , pe termen scurt.
Planificarea operaional este tipul cel mai detaliat de planificare, urmrind gsirea
celor mai adecvate mijloace de realizare a unui anumit set de obiective, cu resursele existente i
n timpul disponibil.
Un plan operaional prevede cantitile de produse, datele limit, cantitile de material,
standardele, procedurile i eventual cheltuielile.
Eficacitatea activitii de planificare, n special pe termen scurt, depinde de ct de clar
este ceea ce se dorete a se realiza i de "rapiditatea " cu care se definete acest lucru.
Pentru aceasta este necesar a se analiza ce anume trebuie ndeplinit i s se stabileasc prioritile
. O astfel de analiz trebuie s ia n considerare, cu mare atenie, cerinele explicite i implicite
ale organizaiei (iar aceasta ar putea fi, de fapt, ceea ce percepe clientul c trebuie realizat).In fig
2 sunt prezentate alte conexiuni ce definesc locul, rolul, importana departamentului PLUF.
Ca unul dintre cele mai dense noduri ntr-o organizaie, n ceea ce privete interpretarea
acestei percepii, este departamentul de pregtire i planificare a produciei ,iar cel mai dinamic
serviciu, capabil n acelai timp de identificarea i prelucrarea acestei percepii a clientului , este
cel de planificarea i coordonarea comenzilor.
24
Exemple
Fig. 2. diagrama prelucrarii informatiilor de la client
25
2.3.2.

stocurilor
stocurilor are in vedere un tip de planificare ce conine un plan al opiunilor alternative.
Planificarea poate fi o activitate provocatoare i plcut ,dar totodat poate fi i
frustrant. n cursul procesului, pot aprea divergene sau dezacorduri dificil de rezolvat
generate n contextul constrngerilor: limitri ale resurselor de orice natur, lipsa de timp,etc.
Cu toii tim c lucrurile au un mod al lor de a se desfasura, de aceea nu ne mai surprinde
cnd " ne merge ru " un plan.
Planurile nu se potrivesc, de cele mai multe ori, cu realitatea i trebuiesc adaptate dac
dorim s rmn operaionale. Astfel de ajustri sunt
posibile, astfel nct planurile reuesc
s fie adaptate n funcie de cerinele de moment.
Flexibilitatea este una dintre caracteristicile cele mai importante ale unui plan, precum i
ale celui care planific - n condiiile n care cerinele de moment se pot schimba rapid i
dramatic.
" Ce se va ntmpla dac nu o s mearg ? "
Dac raspunsul este " nu are importan "nseamn c nu-i au rostul opiunile
alternative.
Dac, ns, rspunsul este " are importan " este esenial s se aib n vedere un pachet
de opiuni alternative ( plan de contingen).
Cnd se ntocmete prima versiune a planului, trebuie s se analizeze dac acesta are
suficient flexibilitate pentru a fi n stare s acopere majoritatea problemelor posibile. n acelai
timp nu este recomandat s se includ n plan nici absolut toate estimrile pesimiste.
Printre cile.suficiente care pot conferi unui plan flexibilitatea necesar se numr:
- asigurarea celor mai bune informaii pentru execuia planului, precum i actualizarea lor
permanenta;
- asigurarea unor rezerve de timp pentru fiecare etap important, astfel nct s poat fi
absorbite diferitele ntrzieri (dei nu este recomandabil s se fac public acest lucru);
- informarea adecvat a celor cu poziii cheie, cu privire la evenimentele neasteptate
astfel nct acetia s-i gseasc singuri mijloacele de soluionare a problemelor.
n asigurarea rezervelor de timp, predefinirea teoretic a stocurilor inteimediare pentru o
activitate de producie, poate asigura cel mai mare coeficient de absorbie a ntrzierilor. n acelai
timp, n cazurile absenei paralelismului absolut n subsistemele de producie, aceast modalitate
de absorbie a tensiunilor interdepartamentale permite priorizarea ca element de ajustare a
golurilor de producie temporare, Fig 3, observarea parametrilor de flux.
Planificarea i coordonarea comenzilor prin controlul stocurilor este o tehnic de
planificare care admite explicit incertitudinea, menine un set de opiuni deschise, asigur
rezerve diferite.
n acelai timp aceast metod poate expune planul unor teste deliberate de " robustete "
asigurndu-i potenialul de a recurge, la nevoie, la opiunile alternative fr apariia unor costuri
inacceptabile.
26
Exemple
Fig 3. Schema fluxului de producie
27
Planificarea i coordonarea comenzilor prin controlul stocurilor este o tehnic de

planificare care admite explicit incertitudinea, menine un set de opiuni deschise, asigur
rezerve diferite.
n acelai timp aceast metod poate expune planul unor teste deliberate de " robustete "
asigurndu-i potenialul de a recurge, la nevoie, la opiunile alternative fr apariia unor costuri
inacceptabile.
2.3.3. Definirea teoretic a unui flux de producie
Msura n care depind echipele sau grupurile de lucru, unele de altele, n realizarea
elurilor lor, are un anumit impact asupra potenialului de concuren i conflict.
Pericolul unui conflict este mai mare n cazul dependenei ntr-un singur sens , numit i
dependena secvenial,(Fig. nr. 3 ) -Schema fluxului de producie.
n astfel de cazuri, fiecare grup depinde de realizarile celui care il precede, realizri fara
de care nu poate progresa.
Observaie:Aceast form de dependen inter-grup apare, n mod tipic, n domeniul
productiv.
Pentru aceste cazuri definirea fluxului de producie, mcar la nivel teoretic, trebuie
exprimat i modelat astfel nct tehnica, algoritmul de planificare adecvat s poat fi aplicat
recurent.
Deasemenea este vizibil c analizand un sistem producie ca fiind definit prin
dependena secvenial, devine vital ca metod / tehnica de planificare s conin opiuni
alternative care s poat fi capabile s absoarb din intensitatea acestei interdependente.
2.3.4. Algoritmul de determinare a cifrelor de producie
Important pentru acest algoritm, odat determinat,este s-i pstreze
aplicabilitatea, att n cadrul sistemului ct i n cadrul subsistemelor nlnuite n fluxul
tehnologic.
n acest scop, ecuaia matematic de la baza algoritmului trebuie exprimat
n mod indicativ i aplicat n desfaurarea ntregului sistem;exemplu in Fig.4.
Observaie: Acest lucru ar putea fi foarte util atunci cnd se dorete
dezvoltarea unor programe de calcul.
2.3.5. Prelucrarea cererii clientului
Am artat c procesul de planificare este esenialmente iterativ, implicnd parcurgerea
ciclului de mai multe ori i orientat n mai multe direcii, pentru a gsi cel mai bun plan.nainte
ca planul s fie gata de implementare, este uneori nevoie s se revizuiasc o parte dintre
informaiile, etapele i chiar cerinele procesului sau chiar toate.
Aceast nevoie de revizuire are drept scop posibilitatea de acoperire att a obiectivelor
pe termen scurt ct i pe cele pe termen lung.In Fig.5 a si b se prezinta prelucrarea comenzilor de
la client i raportarea n diferite moduri .
Prezentati schematizat fluxul tehnologic pentru un produs finit din lemn

( mobilier,usi,ferestre etc.)
28
Exemple
Fig. 4 -modalitati de determinare a cifrelor de producie
29
Exemple
Fig.5. a,b, prelucrarea primara a comenzilor de la client i raportarea n diferite moduri .
30
Ca i date de intrare ntr-un anumit proces, algoritm sau tehnic de planificare sunt
nsi obiectivele , n cazul sistemelor de producie, nsai cererea clientului.
Atenie ! Dac un asemenea proces are inclus un sistem cu fluxuri tehnologice suficient
de lungi i nedefinite ca trasee perfect paralele (Fig.nr. 3), interpretarea cererii clientului trebuie
fcut, cel puin, n dou sensuri:
-orientarea extern, care ofer ca punct central al oricrei analize produsul finit;
-orientarea intern, care ofer spre analiz produsul semifinit.
Analiza stocurilor de semifabricate are ca obiectiv pregtirea perpetua a capabilitii
fluxului de producie s se manifeste ntr-un interval de constrngeri limitat.
2.3.6. Verificarea plauzabilitii
Nu mai sunt considerate acceptabile doar soluiile optime, concepute ntr-un mod
1imitativ. Optim se poate considera o manifestare n cadrul unui interval definit de
suma constrngerilor maxime i a celor minime.
Condiie!S ai principali parametrii variabili,inclui n tehnica de planificare,
prin ajustarea crora s-i permit o autodirecionare a manifestrii realizrilor sistemului.Un
exemplu de algoritm pentru verificarea plauzibilitatii cicrelor productiei interne este prezentat in
Fig.6
Evident, raia de autoconstrngere afecteaz toate condiiile i aciunile, toi
factorii i toate procesele i etapele de planificare.Uneori, este necesar ca planul (raia de
autoconstrngere) s fie modificat pentru a netzi" salturile ncrcrii oamenilor, a
disponibilitilor tehnologice, a constrngerilor de spaiu sau altor resurse fizice,utilizand
o instruciune de lucru specifica, pentru posibilitatea distribuirii planului de producie
(fig.6).
2.3.7. Monitorizarea i controlul performanei
Este important clarificarea noiunii de control, deoarece acest cuvnt poate
avea mai multe sensuri, dintre care unele au conotaii negative.
Procesul de control poate fi descris n patru etape:
-stabilirea standardelor;
-msurarea performanei;
-compararea performanei cu standardele stabilite;
-adoptarea unor msuri (sau) aciuni corespunztoare, n cazul n care
lucrurile nu se desfoar conform planului.
Observaie: Una dintre noile caracteristici ale procesului de control este
accentul din ce n ce mai mare care se pune pe contribuia angajatului, n mai mare
msur dect pe a superiorului su.
Msurarea i compararea performanei sunt funciuni eseniale ale activitii de
control. O simpl fixare a standardelor, fr a fi urmat de monitorizarea
performanelor, ar nsemna pierderea celor mai multe avantaje oferite de acest proces.
31
Exemple
Fig.6.- algoritm pentru verificarea plauzibilitatii cifrelor productiei interne
32
n acelai timp, trebuie s ne asigurm c elementele pe care le monitorizm

ne ofer o indicaie real asupra performanei, n funcie de standardele sau obiectivele propuse.
Cele mai uzuale mijloace de monitorizare i msurare a performanei sunt:
-observarea i implicarea;
-ntrebri i discuii;
- informaii culese n urma unor discuii
-statisticile curente;
-comparaii zilnice ntre plan i realizare
-statisticile proprii;
-grafice plan / realizare absolut
-rapoartele
-prezentarea zilnic, a situaiei curente, Managerului,
Atenie! Monitorizarea i controlul performanei nu se realizeaz printr-un proces rigid.
Este nevoie de flexibilitate i de nelegerea situaiilor n care trebuie fcute anumite ajustri,
astfel nct planurile s poat duce la rezultate satisfctoare.
S ne reamintim...
Planificarea este una dintre activitile eseniale n desfurarea unui sistem,
indiferent dac vizeaz planul strategic sau cel operaional. Deasemenea, a
nu se uita c orice activitate de planificare conine prognoza.
Este esenial alctuirea unui plan de opiuni alternative, pentru
situaia n care planul iniial (datorit inflexibilitii n faa unor evenimente
neprevzute) devine inoperabil.Astfel deosebit de important este alegerea tipului de
plan pliabil ct mai mult pe tipul sistemului sau pachetului de aciuni la care ne
referim.
Un proces de planificare trebuie s acopere att obiectivele pe termen scurt ct
i cele pe termen lung.
" Eecul n planificare nseamn planificarea unui eec. "
2.4. Rezumat
Aspectele prezentate in aceasta unitate de invatare se refrera in
continuare la planificarea produciei, coordonarea comenzilor respectiv
expunerea teoretic a metodei de planificare a comenzilor prin controlul
33
stocurilor, la definirea teoretic a unui flux de producie, la algoritmul de

determinare a cifrelor de producie,prelucrarea cererii clientului , la
verificarea plauzabilitii, monitorizarea i controlul performanei. Msurarea
i compararea performanei sunt funciuni eseniale ale activitii de
control. O simpl fixare a standardelor, fr a fi urmat de
monitorizarea performanelor, ar nsemna pierderea celor mai multe
avantaje oferite de acest proces.Acestea sunt o parte din elementele care
contribuie la fundamentarea activitatilor de Pregatirea productiei pregatirea tehnica a fabricatieisi care vor constituii obiectivul unitatii de
invatare numarul 3.

1. Definii un proces i prezentai fazele acestuia.
2. Care sunt elementele care stau la baza proceselor de planificare ?
3. Descriei planificarea i coordonarea comenzilor.
4. Ce este un plan de contigen ?
5. n funcie de ce se determin cifrele interne de producie ?
34
Pregatirea produciei - pregatirea tehnica a fabricatiei
Cuprins
3.1.
Introducere ....................................................................................................35
3.2.
3.3.
3.3.1.
3.3.2.
Competene ....................................................................................................36
Pregatirea productiei - pregatirea tehnica a fabricatiei...............................36
Analiza contractului ......................................................................................37
Modificarea contractului...............................................................................38
3.3.3.
Organizarea proiectarii ................................................................................38
3.3.3.1. Planificarea proiectarii.................................................................................39
3.3.3.1.1. Datele de intrare ale proiectarii ...................................................................39
3.3.3.1.2. Datele de iesire ale proiectarii......................................................................39
3.3.3.1.3. Analiza proiectului ........................................................................................39
3.3.3.1.4. Verificarea proiectului ..................................................................................39
3.3.3.1.5. Validarea proiectarii.....................................................................................39
3.3.3.1.6. Controlul modificarilor .................................................................................40
3.3.3.1.7. Documentatia de fabricatie a unui produs de mobila...................................40
3.3.4.
Pregatirea productiei ....................................................................................41
3.3.4.1. Planificarea pregatirii tehnice a productiei..................................................42
3.3.4.2.
3.3.4.3.
3.3.4.4.
3.4.
3.5.
Pregatirea programarii productiei ...............................................................42

Analiza posibilitatii realizarii programarii produciei .................................43
Generarea Dispoziiilor de Lucru .................................................................44
Rezumat .........................................................................................................44
3.1. Introducere
Cunostintele prezentate in aceasta unitate de invatare,sunt o continuare a
celor prezentate anterior si ofer posibilitatea integrrii cu un sistem PDM
(Product Data Management) ,dedicat asistrii compartimentelor de proiectare
tehnologic; astfel pot fi preluate datele necesare direct din acesta, reducnd
volum considerabil de efort pentru definirea tehnologiilor i structurilor
produs.Suportul pentru calculul costurilor directe la nivelul fiecrei comenzi
producie, defalcat pe elemente de cost configurabile de utilizator, reprezint
un
de
de
un
instrument oferit n scopul mbuntirii performanelor economice. Prin

integrarea n sistem,se realizeaz att antecalculatia ct i postcalculaia pentru
fiecare comand de producie.Proiectarea si gestiunea calitii produsului
35
fabricat, trateaz informaiile i genereaz documentele necesare asigurrii

conformitii caracteristicilor produsului cu prevederile standardelor de calitate.
Astfel se implementeaz suportul necesar pentru pregatirea i raportarea
complet a produciei, ct i pentru realizarea dosarului de fabricae.
n
- identifice modalitile de pregtire a produciei;
- defineasc analiza i modificarea contractului;
- defineasc organizarea i planificarea proiectrii;
- rezume analiza, verificarea, validarea i controlul modificrilor
proiectului;
- descrie documentaia de fabricaie a unui produs de mobil;
- defineasc analiza posibilitilor de realizare a programrii produciei;
- defineasc planul de livrri;
- descrie particularitile pregtirii, lansrii i urmririi produciei de
serie mic i unicate.
Durata medie de parcurgere a uniti de nvare este de 2-3 ore.
3.3. Pregatirea productiei - pregatirea tehnica a fabricatiei

Asa cum s-a prezentat in cursurile anterioare, programarea productiei consta din doua grupe de
operatii: de pragatirea productiei (fabricatiei) si planificarea productiei.
Pregatirea productiei porneste de la produslul sau produsele care vor constitui programul de
fabricatie. Produslul poate fi:
- un produs nou conceput (original sau dupa prospect), care necesita parcurgerea tuturor
etapelor de proiectare;
- un produs conceput prin modficarea unui produs existent ,care necesita parcurgerea
partiala a etapelor de proiectare;
- preluat cu documentatie de la beneficiar (care ofera toata documentatia de proiectare ).
Exemple Produsul:
- poate fi proiectat si dezvoltat de firma producatoare dupa conceptie,
tehnolgie proprie;
- poate fi executat dupa cerintele unui beneficiar care are un contract si o
specificatie proprie. In acest caz proiectarea trebuie sa transmita
specificatiile beneficiarului intr-un ansamblu de informatii (desene, planuri,
etc) necesare pentru realizarea produsului.
36
La stabillirea unui plan de productie trebuie sa se precizeze:

- ce se prelucraza rezulta din documetatia tehnica
- cum se prelucraza - tehnoologia de prelucrare
- cat se prelucreaza- cantitatile contractuale
- cand se livreaza produsul - termenele de livrare din contracte.
S ne reamintim...
Stabilirea produselor ce se vor executa este precedata de:
- prospectrea pietii
- de analiza conceptiei constructive si tehnologica a produsului, ca acesata sa se
preteze la prelucrare fara probleme
- de dotarea tehnica a firmei (utilaje, instalatii, spatii industriale)
- de caracterul productiei (unicat, serie mica, mijlocie,mare, de masa, etc)
Aceste informatii se concretizeaza in stabilirea contractului.
3.3.1. Analiza contractului

La stabilirea contracutului se analizeaza cererile de oferte, ofertele, comenzile , pentru a inlatura
posibilitatile cauzate de aparitia disfunctionalitatilor in executarea ulterioara a contractului,
asigurandu-se ca cerintele de fabricatie sunt definite in mod adecvat, fara ambiguitati si sunt
realizabile.
Factorii responsabili sunt:
- Managerul comercial este responsabil de coordonarea activitatii de analiza a contractelor,
analiza elementelor comerciale ale contractului si stabilirea daca firma este capabila sa
satisfaca cerintele clientilor.
- Managerul de productie este responsabil de analizarea aspectelor tehnice ale procesului
de productie si produsul realizat.
- Managerul economic analizeaza contractele din punct de vedere economico-financiar,
- Managerul cu calitatea analizeaza elementele referitoare la calitate
- Managerul tehnic analizeaza din punct de vedere al capacitatii de productie.
- Managerul general aproba lansarea sau derularea ofertei, comenzii sau a contractului
respectiv.
Cererile de oferta, ofertele, comenzile si contractele sunt receptionate in original, fax sau e-mail.
La primire, toate acestea vor fi inregistrate in Registrul intrari-iesiri si difuzate persoanelor
vizate.
Cerintele clientului sunt prelucrate de la caz la caz pe baza documentelor ce prezinta specificatii
referitoare la produs, materiale, calitate, etc. provenite de la potentialii clienti.
Fiecare compartiment / functie interesata studiaza elementele contractului si stabileste
capacitatea firmei de a satisface conditiile contrctului.
Exemple
Sunt analizate aspecte cum ar fi: obiectul contractului; specificatiile de produs;
specificatiile de materiale; procesul tehnologoc; capacitati de productie; aspecte
37
calitative; conditii de etichetare-ambalare; criterii de acceptare; costuri de

fabricatie; disponobil de forta de munca; posibilitati de aprovizionare cu
resursele necesare; pret de vanzare; conditii de termene de plata; conditii de
livrare; aspecte juridice; conditii legate de reglementare, autorizatii, licente,
etc.; factori aleatori si riscuri posibile, etc.
Neconcordantele din cerintele clientului cu privire la specificatiile acestuia sau orice conditii
care sunt diferite sau prezinta ambiguitati sunt clarificate cu beneficiarul in vederea definirii
clare a elementelor contractului. In acest scop pentru detalii suplimentare sunt angajate discutii
cu reprezentantii clientului.
Fiecare compartiment sau functie implicate cu responsabilitati in aceasta activitate consemneaza
mentiunile sale si consultarile in legatura cu termenii contractului, daca au fost corect precizati
sau acceptati. In cazul in care nu exista divergente sau neclaritati, coordonatorul analizei inscrie
in rubrica aferenta rezolutiei de acceptare a contractului.
In cazul in care exista divergente, coordonatorul stabileste un termen de solutionare a acestora.
Daca acestea nu sunt posibil de rezolvat in timp util sau atunci cand se considera ca acestea
constituie un obstacol in satisfacerea in totalitate a cerintelor cleintului este inscrisa rezolutia
finala de a nu accepta contractul.
In functie de rezolutia finala a coordonatorului analizei, Managerul general aproba lansareaderularea ofertei, comenzii sau contractul respectiv.
3.3.2. Modificarea contractului
Eeste facuta in cazul cand apare necesitatea sau se solicita modificarea contractului de catre una
din parti. Intentiile de modificare precum si elementele contractului propuse pentru modificare
sunt transmise compartimentelor responsabile sunt implicate si afectate de modificarile
respective.
Dupa aprobarea modificarilor de catre managerul general, inregistrarile referitoare la acestea
sunt anexate la un document (Inregistrarea analizei contractului) aferent contractului vizat de
modificari. Se solicita acceptarea din partea clientului a modificarilor prin confirmare scrisa.In
final contractul se inregistreaza si intra in vigoare.
3.3.3. Organizarea proiectarii
Proiectarea este activitatea care urmeaza dupa stabilirea produselor care se vor executa conform
contractului si trebuie sa aisgure transpunerea specificatiilor beneficiarului intr-un ansamblu de
informatii (specificatii, desene,planuri, etc.) necesare pentru realizarea unui produs. In aceasta
activitate sunt implicatii urmatorii facotori :
- Responsabilul de proiectare planifica activitatea de proiectare si intocmeste planul de
proiectare elaboreaza documentatia de produs care constituie datele de iesire ale proiectarii
reprezentate de specificatii, desene, planuri, etc.
- Managerul de productie analizeaza proiectul si coordoneaza activitatile aferente validarii
proiectului.
- Managerul general aproba planul de proiectare, verifica ,aproba si valideaza proiectul
In organizarea activitatii de proiectare se disting urmatoarele aspecte: planificare proiectarii,
datele de intrare ale proiectarii, datele de iesire, analiza proiectului, verificarea proiectului,
validarea proiectului, controlul modifcarilor, inregistrarea si modificarea contractului daca este
cazul.
38
3.3.3.1. Planificarea proiectarii

Consta in identificarea etapelor procesului de proiectare, analiza ,verificarea si validarile
necesare pentru fiecare etapa a proiectarii, responsabilitatile si autoritatea pentru proiectare si
alocare a resurselor necesare.
Exemple
Planul proiectarii este intocmit de catre responsabilul de proiect si
cuprinde:
- Proiectul-definirea acestuia;
-
Etapele proiectarii;
Etapele de analiza, verifcare si validare a proiectului
Termenele aferente fiecarei atape.
In final planul proiectarii este inaintat pentru aprobare.
3.3.3.1.1. Datele de intrare ale proiectarii sunt prevazute in planul proiectarii si sunt
reprezentate de specificatii si cerinte provenite de la client,cerintele legale si de reglementare,
informatii provenite din experienta unor proiecte anterioare. Aceste date sunt analizate de catre
proiectant pentru a stabili daca acestea sunt adecvate, complete, clare si necontradictorii. In cazul
in care datele de intrare nu sunt adecvate scopului, proiectantul informeaza coordonatorul
general, care stabileste actiunile necesare si le inregistreaza in Lista de verificare proiectare.
3.3.3.1.2. Datele de iesire ale proiectarii sunt reprezentate de un ansamblu de informatii
continute intr-un document denunit Documentatia de produs care are o identificare unica si este
tinuta sub control.
Documetatia de produs contine dupa caz in principal urmatoarele documente; desene si schite ale
produsului; caracteristici tehnice; criteri de acceptare a produsului; specificati referitoare la
materiale, procesul de productie, manipulare depozitare si ambalare.
3.3.3.1.3. Analiza proiectului este facuta de catre Managerul productiei si Responsabilul de
proiectare pentru a se stabili daca proiectul este potrivit, adecvat, eficace si eficient pentru
indeplinirea derintelor clientului si a actiunilor necesre in acest sens. Rezultatel analizei sunt
concretizate intru-un document (lista de verificare proiectre).
3.3.3.1.4. Verificarea proiectului se face de catre coordonatorul general care are in vedere
stabilirea daca proiectul respecta specificatiile si cerintele clientului, cerintele legale si de
reglemantare, etc. ce au stat la baza proiectarii produslui respectiv. Rezultatele sunt consemnate
intr-un document (Lista de verificare proiectare).
3.3.3.1.5. Validarea proiectarii consta in aprobarea proiectului de catre Managerul general.
Urmatorul pas il constituie activitatea de executie a prototipului si productia zero, activitate
coordoanta de catre compartimentulde productie. Prototipul executat este pus la dispozitia
clilentului spre analiza. Daca produsul este gasit corespunzator de catre client, acesta marcheaza
prototipul, iar din acest moment se considera ca fiind acceptat.
Pe baza prototipului se lanseaza in executie productia de serie zero. In functie de rezultatele
monitorizarii procesului de productie si a produselor rezultate, se stabileste capabilitatea
productiei de serie, repsectiv este validat proiectul. In cazul incare prototipul este respins sau
productia de serie zero nu este corespunzatoare, procesul de preiectare este reluat, resptectiv
39
produsul este reproiectat. Rezultatele validarii sunt inregistrate intr-un document (Lista de
verificare proiectare).
3.3.3.1.6. Controlul modificarilor detaliaza modul prin care sunt efectuate modificarile asupra
unui proiect, astfel incat sa nu fie influentata capacitatea produsului respectiv de a satisface
cerintele clientului.
Fiecare modificare este analizata, verifcata si validata similar cu etapele prevazute in proiectare
si respectand prevederile referitoare la controlul proectarii. In functie de rezultatele acestor etape,
se aproba implementarea modificarilor.
S ne reamintim...
Un produs este caracterizat :
- de structura (elementele componente)
- de resursele necesare obtinerii lui: materii prime, materiale, masini si
utilaje, ateliere, unelte, scule si dispozitive.
Antecalculatia de cost pentru fiecare comanda de productie se realizeaza pe baza
structurii produsului si a tehnologiei de fabricatie.
Proiectarea produsului se concretizeaza in intocmirea desenelor de ansamblu cu inscrierea

corecta a cotelor tolerantelor, etc. si tablea de componenta.
3.3.3.1.7. Documentatia de fabricatie a unui produs de mobila consta din:
- Nomenclatorul de subansamble si repere;
- Calculul necesarului de materie prima si materiale;;
- Calculul suprafetelor de incleiere, slefuire si finisare;
- Fise de consum, materii prime si materiale;
- Lista de debitare pentru reperele din lemn masiv si diagramele de croire pentru
semifabricatele superioare din lemn;
- Centralizatorul diagramelor de croire;
- Centralizatorul consumurilor de materii prime si materiale;
- Fisa plan operatii;
- Lista de SDV-uri;
- Planul de control tehnic;
- Descrierea tehnica a produsului;
- Procesul verbal de omologare (daca este cazul);
- Diagrama de incarcare;
- Modul de ambalare, marcare, transport.
- Fundamentarea consumului de manopera, indicator de norme si tarife.
Utilizarea tehnicii de calcul in activitatea de pregatire tehnica a fabricatiei consta in elaborarea
unor documente:
- Fila A - schema de structura a produsului
- Fila B - Proces tehnologic - structura si descriere componentelor
- Fila C - Conceptia succesiunilor de prelucrare.
In activitatea de pregatirea fabricatiei sunt implicati in general trei categorii de personal:
- -proiectantul (complecteaza Fila A si B),
- normatorul (complecteaza valoarea parametrilor de normare ( Fila C)
40
- analistul programator care gestioneaza lucrarea

3.3.4. Pregatirea productiei consta din urmatoarele activitati:
S ne reamintim...
- analiza tuturor informatiilor cuprinse in proiect (documentatia de produs)
- elaborarea documentatiei tehnologice de fabricatie a reperelor si de montare a
produsului
- calculul consumurilor specifice de materiale necesare realizarii produsului
respectiv
- elaborarea instructiunilor de lucru specifice difertelor operatii
- calculul normelor de timp pe tipuri de utilaje
- calculul necesarului de forta de munca si a capacitatii de productie pentru
realizareaa unuei unitati de produs
Documentatia tehnologica de fabricatie a produsului contine si un nomenclator de produs ce are

drept scop evidenta elementelor componente ale produsului, in vederea urmaririi fabricatiei si
intocmirii consumurilor specifice. Aceasta trebuie sa contina cel putin urmatoarele elemente;
lista reperelor produsului, numarul de bucati per ansamblu, date privind materialele si caliltatea
acestora.
Pentru produsele executate dupa documentatii tehnologice noi sau modificate se efecteaza
instruirea personalului si testarea aptitudilnilor muncitorilor solicitati pentru locurile de munca.
Responsabilitatile privind pregatirea productiei o au:
Exemple
- Directorul comercial responsabil de planificarea productiei elaboraza planul
de livrari;
- Directorul de productie aproba planul de livrari, urmareste realizarea
productiei in conformitate cu termenele si cantitatile planificate;
- Sefii de sectii controleaza si supravegheaza activitatea de productie din
cadrul sectiior, urmaresc productia realizata de fiecare muncitor si intocmeste
raportul de productie;
- Reglorii si mecanicii sunt repsonsabili de intretinerea echipamentelor si
efectuarea reviziilor tehnice periodice planificate;
- Directorul general aproba documentatia de produs, documentatia
tehnologica de fabricatie, planul de livrari, fisa limita de consum.
41
3.3.4.1. Planificarea pregatirii tehnice a productiei se poate calcula cu relatia:

Q N T + Ts [zile] sau T = Ta k s [zile]
T=
Np d kt
Np d kt
unde: Q este volumul productiei [buc] in etapa respectiva; Nt - norma de timp in etapa data
[ore/bucata]; Np - numarul de personal ocupat in activitatea de productie in perioada respectiva;
d - durata unei zile [ore]; Ts - timpul suplimentar consumat cu lucrari necuprinse in sarcinile de
baza a etapei [ore]; ki - coeficientul de indeplinire a normei; Ta - timp total afectat prin calcule; ks
- coeficient de consum de timp suplimentar .
3.3.4.2. Pregatirea programarii productiei
Programarea productiei trebuie sa tina seama de tipurile de productie: la comanda, de serie mica,
de serie mare si continua. Tipul de productie caracteristic produselor finite din lemn este de tip
comanda si serie mica. Productia de semifabriate superioare din lemn si strtificate se incadreaza
in categoria productiei continua.
In faza de pregatire a productiei se stabilesc:
- necesarul de materii prime si materiale, componente stocabile si nestocabile;
- necesarul de aprovizionare;
- disponibilitatea echipamentelor pe baza calendarului de echipamente;
- disponibilitatea resurselor umane
Pregatirea pentru programarea productiei se bazeaz pe informaii despre:
Exemple
- comenzile de producie
- produsul structurat, i tehnologiile definite pentru fiecare component a
produsului structurat; din tehnologii rezult i necesarul de timp pentru realizare
lor (din norma de timp pentru fiecare operaie)
- disponibilul din stoc
- disponibilul de resurse
constrngerile pe echipamente, ateliere, unelte i for de munc; o parte
dintre aceste constrngeri sunt furnizate de aplicaie, dar pot fi definite i
constrngeri ad-hoc.
Informaiile de pregtire a programrii sunt prelucrate pentru generarea entitilor de

programare:
Exemple
- comenzi de producie (loturi)
- operaii tehnologice de obinere a produsului
- resurse din categoriile necesare pentru operaiile din tehnologii
- calendare pentru resurse
- perioada de timp pentru care se face programarea
42
3.3.4.3. Analiza posibilitatii realizarii programarii produciei

Programarea produciei este tratat sub aspectul resurselor (capaciti finite) i al necesarului de
materiale pentru execuia unei comenzi. Se analizeaza posibilitatea realizrii de programri:
- fa de data de start a comenzii
- fa de termenul de finalizare sau
- fa de o anumit dat din interiorul intervalului de programare.
Avantajul programrii fa de data de start este acela ca nici o lucrare (proces tehnologic) nu va
fi planificat inainte ca materialele s fie asigurate i, n plus, c identific data cea mai apropiat
la care este posibil finalizarea unui produs comandat.
Programarea fa de termenul de finalizare, se gandeste astfel ca producia s respecte regulile
JIT (just-in-time). Aceasta nseamn c producia (sau aprovizionarea) componentelor din
structura produsului se face la data de start cea mai trzie posibil.
Programarea fa de data de start este recomandat pentru simulrile de planificare iniial,
deoarece furnizeaz o imagine precis a posibilitilor de realizare. De asemenea, ea permite
identificarea factorilor care ar putea duce la rezultate necorespunzatoare ale planificrii.
Programare fa de termenul de finalizare - JIT ofer posibilitatea de a efectua o planificare
just-in-time. Planificarea tuturor comenzilor este amnat pn la cea mai trziu posibil dat
de start. Aceast opiune pleac de la premiza c se dorete furnizarea produselor ctre clieni la
o dat ct mai apropiat de data scadent i c alocrile de resurse trebuie concentrate la maxim.
Se iau n considerare lucrrile n curs din comenzi de producie deschise i cererile aprute din
astfel de situaii. Se poate efectua o programare automat, cu luarea n considerare a tuturor
comenzilor de programat sau o programare discret, adic tratarea comenzilor una cte una.
Pentru nceperea programrii produciei este necesar definirea unui numr de parametri. Acetia
pot fi definii la diferite niveluri organizaionale, pentru ca apoi s se lanseze n programare
comenzile (loturile) de la nivelul respectiv.
Parametrii de programare includ:
Exemple
Cantiti de producie
- cantiti standard de procesare (lot optim)
- mrimea setului de comenzi de producie
- stocul excedentar (n cazul produciei partial pe stoc)
Pregtirea necondiionat, preprocesrii i postprocesri (ex. montare i
demontare)
- impuse de atelier
- dependente de operaie
- dependente de echipament (main)
Pentru planificarea necesarului de materiale se calculeaz necesarul pe baza cantitii de produs

din comand i a parametrilor de planificare. Rezultatele sunt utilizate n principal ca baz pentru
planificarea aprovizionrii (cu luarea n considerare a disponibilului din stocuri).
Planificarea necesarului de materiale are n vedere componentele ce vor fi fabricate de ctre
subcontractani. Cnd se determin necesarul de materiale pentru lucrrile subcontractate, se ia
n considerare componenta executat de fiecare subcontractant (putnd s ignore materialele ce
43
intr n cheltuiala acestora). Subcontractrile cu terii (comenzi externe) ignor achiziiile

acestora de materiale, pe cnd colaborrile interne pot ine seama de aprovizionarea necesar lor.
3.3.4.4. Generarea Dispoziiilor de Lucru (DL)
Pe baza datelor obinute din programare se realizeaz generarea dispoziiilor de lucru pentru
fiecare comand de producie n parte. Generarea const n selectarea tehnologiilor ce vor intra n
execuie i crearea dispoziiilor de lucru ca entiti de lansare i urmrire a produciei. Aceste
activitati fac parte din activitatea de pregtire a lansrii produciei.
Planul de livrari (de productie) se refera la intregul volum al productiei ce trebuie realizat intr-o
anumita perioada si livrat la un anumit termen. Pe baza comnzilor clentilor (contractelor), se
elaboreaza un document reprezentand Planul de livrari care contine urmatoarele:
- denumire produs
- cantitate de executat
- termene de livrare
- valoare
La intocmirea planului de livrari se va tine cont de urmatoarele:
Exemple
- Normele de timp necesate si durata ciclului de productie
-
Ncesarul de materie prima, materiale si echipamente;

Forta de munca existenta;
Capacitate de productie pe sepcialitati;
Cerinte de calitate prevazute

Planul de revizii tehnice periodice;
Cerintele contractuale legate de termenele de livrare.
In functie de planul de livrari se elaboreaza Fisele limita de consum, care sunt apoi supuse
verificarii si avizarii. Pe baza fiselor limita sunt elaborate materiile prime si materialele de la
magazie.Dupa caz, se solicita aprovizionarea luand in considrare stocurile de materii prime si
materiale existente in magazie.
Modelarea programarii productiei se face in conditii de certitudine (modele deterministe) sau
incertitudine (modele probabilistice).
Indicatorii de baza folositi pentru aprecierea volumului planului de productie planificata sunt:
productia marfa, valoarea productiei globale, valoarea productiei neterminate, volumul
productiei neterminate.
Prezentai specificaiile cuprinse n documentaia tehnic a unui produs
finit din lemn.
3.4. Rezumat
In aceasta unitate de invatare au fost prezentate notiuni privind pregatirea
productiei,respectivpregatirea tehnica a fabricatiei,analiza contractului,modificarea
contractului,organizarea proiectarii,planificarea proiectarii,datele de intrare ale
44
proiectarii,datele de iesire ale proiectarii ,analiza proiectului,verificarea

proiectului,validarea proiectarii ,controlul modificarilor,documentatia de fabricatie
a unui produs de mobila,pregatirea productiei,planificarea pregatirii tehnice a
productiei,pregatirea programarii productiei,analiza posibilitatii realizarii
programarii produciei,generarea dispoziiilor de lucru.Toate aceste specificatii
sunt necesare pentu a intelege modul in care se lanseaza produsele in fabricatie ,dea defini principalele documente utilizate in aceasta activitate si care vor face
obiectul unitatii de invatare numarul 4.

1. Definii elementele care stau la baza unui plan de producie.
2. n ce const analiza contractului ?
3. Descriei fazele care se regsesc n organizarea unui proces de
proiectare.
4. Prezentai elementele care se regsesc n documentaia de
fabricaie a unui produs de mobil.
5. Cum se poate executa programarea produciei ?
45
Lansarea produselor n fabricaie i
Cuprins
4.1.
urmrirea fabricaiei
Introducere ......................................................................................................46
4.2.
4.3.
4.3.1.
4.3.2
Competene ......................................................................................................47
Lansarea produselor in fabricatie...................................................................47
Obiectivele activitatii de lansare in fabricatie ................................................47
Documentele economice utilizate in lansarea productiei ...............................48
4.3.2.1. Bonurile de consum .........................................................................................48

4.3.2.2. Fisa de insotire ................................................................................................48
4.3.2.3. Bonurile de lucru............................................................................................49
4.3.2.4.
4.4.
4.5.
4.6.
Borderoul documentelor de lansare................................................................49

Forme si metode de lansare a productiei ........................................................49
Elaborarea bonului de materiale si borderoului de materiale .......................50
Elaborarea dispozitiei de lucru ......................................................................50
4.7.
4.8.
4.8.1.
4.8.2.
Controlul, evidenta, difuzarea si arhivarea documetatiei...............................51

Urmarirea productiei ......................................................................................51
Urmarirea pregatirii fabricatiei......................................................................51
Urmarirea functionarii utilajelor ....................................................................51
4.8.3.
4.8.4.
4.9.
4.10.
Urmarira indeplinirii sarcinilor de productie.................................................52

Pastrarea produselor.......................................................................................53
Rezumat ...........................................................................................................53
Test de evaluare a cunotinelor.......................................................................53
X.1. Introducere
Cunostintele prezentate in aceasta unitate de invatare sunt dedicate
asistrii ntregului ciclu de producie, intr-un mod specific, oferind un suport activ
in activitatile de lansare a produciei ct i de planificare a aprovizionrii.
Aplicaiile permit definirea configuraiei produselor, incluznd tehnologiile de
fabricaie pentru fiecare reper (component de produs).In mod special se
urmareste gestionarea comenzilor de producie. Acestea devin n sistem entitatea
de lansare i urmrire a fabricaiei. Comenzile de producie, cu tehnologiile i
operaiile aferente, sunt pregtite pentru lansarea in producei, determinndu-se
resursele disponibile pentru executarea acestora.
Rezultatele programrii sunt tratate n modulul pentru lansarea produciei,
46
aplicaiile evidentiind toat documentaia necesar: Fie de Urmrire, Bonuri de

Manoper, Bonuri de Materiale etc. Modulul pentru urmrirea produciei permite
calificarea strilor dispoziiilor de lucru lansate n producie i determinarea
volumului de manoper i de materiale consumate pentru executarea produsului
respectiv.

- defineasca lansarea produselor n fabricaie i principalele obiective ale
acestei activiti;
-
descrie documentele economice utilizate n lansarea fabricaiei;

defineasc bonurile de consum, fiele de nsoire, notele de predare,
borderoul documentelor de lansare, etc.;
descrie metode de lansare a produciei ;
defineasc elaborarea bonului de materiale, a dispoziiei de lucru,
controlul, evidena, difuzarea i arhivarea documentaiei;

- defineasc i alte documente care sunt necesare n cazul PLUF.
Durata medie de parcurgere a unitii de nvare este de 2-3 ore.
4.3. Lansarea produselor in fabricatie

Lansarea in fabricatie consta in transmiterea catre sectiile de productie a documentelor de lucru
rezultate din activitatea de programarea productiei si necesare activitatii de productie.
Lansarea produselor in fabricatie reprezinta ansamblul de lucrari pentru elaborarea, multiplicarea
si difuzarea documentelor economice in vederea declansarii executarii sracinilor de productie la
nivelul locurilor de munca. Aceasta activitate se bazeaza pe documentele rezultate din activitatea
de programare a productiei. Totodata constituie un prim punct de control preventiv al
cheltuielilor cu materii prime si materiale.
4.3.1. Obiectivele activitatii de lansare in fabricatie
Lansarea productiei are in principal doua functii importante:
- transmiterea spre subunitatile de productie a documentelor necesare organizarii si trecerii
la executarea produselor programate
- elaborarea documentelor necesarea acestei activitati.
Lansarea in fabricatie urmaresate obiectivele:
- Stabilirea cheltuielilor normate cu materiile prime pe unitatea de produs si manopera pe
unitatea de produs sau materiile prime si manopera pe produsele cuprinse in programul de
productie;
47
- Asigurarea esalonata in functie de cerintele activitatii de programare a tuturor

informatiilor necesare locurilor de munca pentru executarea productiei;
- Rationalizarea documentelor economice care circula catre executantii directi;
- Reducerea circuitului de preluare si restituire a documentelor;
- Utilizarea unor sisteme moderne de lansare care sa asigure reducerea costurilor de
productie si cresterea operativitatii in asigurarea informatiei necesare executarii si
dimensionarii cheltuielilor de productie.
4.3.2. Documentele economice utilizate in lansarea productiei
Documentele se elaboreaza pe baza informatiilor din activitatea de pregatirea si programarea
productiei care cuprind informatii cuprinse in documetatia constructiva si tehnologica a
produselor si programele operative.
Pe baza acestor informatii se elaboreaza urmatoarele documente:
- bonuri de consum ( de materiale),
- bonuri (dispozitii) de lucru,
- notele de predare a reperelor sau subansamblelor,
- fisele de insotire,
- borderoul documentelor de lansare: desene de executie, fise tehnologice,
- Planul de livrari,
- Instructiuni de lucru aferente diferitelor oepratii,
- Documentatia tehnologica de fabricatie a reperelor si montaj al produsului.
4.3.2.1. Bonurile de consum
Asigura lansarea in fabricatie a materiei prime si din acest punct de vedere constituie sursa
primara de urmarire a cheltuielilor de productie. Deasemenea ofera informatii referitoare la
identificarea produsului care se executa si anume: denumire, cantitate, caracteristici materii
prime si materiale. Informatiile provin de la activitatea de pregatirea si programarea productiei:
S ne reamintim...
- Pregatira tehnica a fabricatiei ofera inforamtii legate de descriere produs,
consumuri specifice, unitati de masura.
- Progrmarea productiei ofera informatii privind sortimentele de productie,
cantitatea din fiecare produs programat spre executie.
4.3.2.2. Fisa de insotire

Se intocmeste intr-un singur exemplar pentru fiecare reper, subansamblu sau ansamblu si contine
informatiile:
- denumire articol;
- locul unde se executa;
- SDV-urile necesare;
- operatiile tehnologice;
- formatia de lucru prevazuta la fiecare operatie.
Informatiile provin din subactivitatea de pregatire tehnica a pfabricatiei.
48
4.3.2.3 Bonurile (dispozitia) de lucru

Se intocmesc in 2 exemplare si contin :
- unele date date din fisa de insotire: denumire articol, locul unde se executa, opeatiile
tehnologice;
- date legate de volumul fizic;
- date legate de volumul de manopera pe operartii;
Informatiile provin de la :
- Programarea productiei si anume sortimentele si numarul de produse;
- Pregatirea tehnica a fabricatiei: operatii tehnologice, durata operatilor pentru fiecare
operatie, formatiile de lucru.
Notele de predare tin evidenta reperelor si a subansamblelor.
4.3.2.4 Borderoul documentelor de lansare
Are drept scop centralizarea consumurilor de materii prime si manopera pe unitati structurale de
la sectii la ateliere pentru:
- productia neterminata - repere, subansamble, ansamble pe fux;
- productia finita - produsul finit.
Modul de lansare difera de la firma la firma si formularele pot sa difere mai ales daca se folosesc
diferite progrme de calculator specializate in gestioanarea productiei.
Exemple
Pentru o anumita firma documentele pot fi;
- documatatia tehnica a reperelor si montaj
- instructiuni de lucru aferente fiecarei oepratii
- plan de livrari aprobat de directorul economic. La elaborarea lui se tine
cont de urmatoarele: normele de timp pentru executarea reperelor si montaj,
necesar de materi prime si materiale sau echivalent, forta de munca
4.4. Forme si metode de lansare a productiei

Lansarea in fabricatie a produselor in orice unitate indiferent de conditiile de productie se poate
face in doua forme:
- lansare centralizata, prin intermediul biroului PLUF constituit la nivelul societatii. Este
specific tipului de productie de serie mare si de masa in conditiile folosiri pe scara larga a
echipamentelor electronice de calcul pentru elaborarea si multiplicarea documentelor
economice.
- lansare descentralizata prin grupa economica de la nivelul sectiilor de fabricatie. Este
specifica productiei de serie mica si unicate (cazul produselor finite din lemn) si activitatii
manuale in elaborarea documetelor economice.
Metodele de lansare se pot structura astfel:
- Lansarea pe baza de grafice. Graficele de comanda prevad de obicei numai lansarea
elementelor principale (repere conducatoare), celelalte elemente lansandu-se in paralel.
- Lansarea pe baza de devansari. Consta din stabilirea termenului final cand reperele
trebuie executate. Din termenele finale se scade durata de devansare adica momentul cel mai
potrivit cand va trebui lansat reperul repectiv in fabaricatie. Lansarea va avea loc inaintea
datei de devansare pe masura ce devine disponibila capacitatea de productie a utilajului.
- Lansarea pe baza de stoc. Presupune cunoasterea ritmului in care se vor consuma
diferite elemente necesare realizarii produsului finit, creindu-se un stoc intermediar din care
49
se va alimanta fabaricatia. Elementele componente ale produsului finit se lanseaza din timp
in functie de durata ciclului de fabricatie, astfel ca stocul sa nu scada niciodata sub o anumita
valoare minima corespunzatoare stocului de siguranta.
- Lansarea grupata. Se aplica in cazul tehnologiilor de grup, elemetele apartinand
aceluias grup se lanseaza In bloc asigurandu-se astfel conditiile necesare fabricatiei de serie.
Se verifica devansarile calendaristice pentru fiecare element component al grupului.
4.5. Elaborarea bonului de materiale si borderoului de materiale.
Elborarea bonurilor de materiale este o activitate comoplexa datorita multitutinii de produse si a
complexitatii produselor.
Materia prima si materialele in fabricatie trebuie trecute in bonurile de materiale astfel:
Exemple
- cu toate caracteristicile: forma, dimensini, calitate,unitate de masura.
- cu diferentele in functie de:
- utilajul tehnologic(masini automate, semiautomate, universale)
procesele tehnologice: prleucrari individuale sau simultane.
Se poate folosi ca algoritm de calcul relatia:
Mpi = Li * CSpi
Unde: Mpi este cantitatea de materie prima p pentnru produsul I; Li - marimea
lotului de fabricatie pentru produsele I; CSpi consumul specific de materie prima
p pentru produsul i.
In situatia in care in bonul de materiale se inscriu mai multe categorii de piese cere se executa in
mumar diferit dintr-un material cu caracteristici identice,pentru care sunt necesare cantitati
diferite , atunci cantitatea totala care trebuie calculata pe bon este suma cantitatilor partiale.
Toate aceste informatii se folosesc la elaborarea pe comanda si atelier a borderourilor de
materiale in care se inscriu toate bonurile de material, indicandu-se pentru identificare informatii
principale: numar bon, calitatea si cantitatea de materiale, cod piesa pentru care este destinat
materialul, valoare totala a bonului.
Se insumeaza in final valoarea totala care determina valoarea bonului.
4.6. Elaborarea dispozitiei de lucru
Aceasta activitate presupune reproducerea identica a unor informatii din documentatia
tehnologica.
Exemple
Manopera normata care se acorda pentru executarea unei operatii tehnologice la
un lot de piese si calculata cu relatia:
Tj = tpij + Lj * tuj
Unde tpij este timpul de pregatire incheiere pe operatia j; Lj - marimea lotului la
operatia j; tuj - timpul unitar de executie la ooperatia j; tj - manopera normata
pentru operatia j.
In practica apar probleme ca:
- marimea lotului L nu este cunoscuta
- se pot indica mai multe marimi tu si tp in functie de variatia tehnologica
posibila de aplicat.
In aceasta activitate se recomanda aplicarea tehnicii de calcul.
50
4.7. Controlul, evidenta, difuzarea si arhivarea documetatiei

Controlul documetatiei trebuie sa se faca sub doua aspecte:
- controlul cantitativ - urmareste verificarea integrala a dicumetatiei pentru a se asigura
toate piesele componente ale unui produs avand in vedere ca unui produs realizat cu o
structura incomplecta nu i se poate asigura functionarea si nu se poate declara ca productie
marfa.
- Controlul calitativ priveste partea de material si partea de manopera.
Controlul cantitativ previne situatii ca;
- plusurile de material reprezinta costuri suplimentare;
- minusurile de materiale nu asigura executarea integrala;
- manopera mai mica diminueaza castigul muncitorului;
Problema evidentei documentatiei de lansare este importanta deoarece asigura :
- conditii de control pentru organele de verificare post operativ;
- posibilitatea de justificare in cazul pierderilor de documetate de lansare;
Evdenta se realizeaza prin exemplare "martor' din borderourile de materiale si manopera care se
pastreaza la lansare.
S ne reamintim...
Difuzarea documentelor:
- este precedata de gruparea documetelor pe destinatari (ateliere, sectii)
- se sincronizeaza cu documetatia tehnica (desene, fise tehnologice);
- se incheie cu predarea documetatiei de lansare la lucratorii sectiilor care dupa
verificare semneaza si dateaza borderourile "martor". Acestea se pastreaza in
bibliorafturi sau alte tipuri suport de informatii (electronic ,daca se foloseste
tehnica de calcul) pentru comenzi, iar acestea se grupeaza pe sectiile de
productie.
4.8. Urmarirea productiei
Fabricarea unui anumit produs se efectueaza in conformitate cu specificatiile continute in
documentatia tehnologica de fabricatie si instructiunile de lucru aferente anumitor operatii.
Activitatea de urmarirea productiei est orientata pe trei directii:
- urmarirea pregtirii fabricatiei
- urmarirea functionarii utilajelor
- urmarirea indeplinirii sarcinilor de productie progrmate.
4.8.1 Urmarirea pregatirii fabricatiei se refera la acele activitati prin care se constata daca sunt
asigurate conditiile organizatorice si materiale necesare inceperii executarii produselor. Daca
sunt asigurate conditiile, atunci se ordoneaza in sirul de asteptare intreaga documentatie de
lansare. Pe masura ce locurile de munca devin disponibile se transmite documetatia de lansare
pentru realizarea produselor prioritare.
4.8.2 Urmarirea functionarii utilajelor furnizeaza informatii cu privirea la folosirea utilajelor
pe schimburi, zile, luna, evidentiindu-se orele de functionare si nefunctionare datorita unor cauze
ca: lipsa forta de munca, avarii, lipsa de energie, lipsa de materie prima sau de comenzi. Se
foloseste fisa individuala pentru fiecare utilaj in parte. Pe baza fiselor indivuduale se intocmeste
fisa recapitultiva a caror date se folosesc pentru efetcuarea analizei, aprecierea posibilitatilor de
manifestare a factorilor subactivitatii de programarea productiei.
51
Mentinerea echipamentelor la parametrii de functionare adecvati se asigura prin verificari

efectuate zilnic de catre reglori si operatori.
Rezultatele varificarilor efectuate, masurile necesare precum si reglarile, reparatiile reviziile etc.
efectuate asupra unui utilaj sunt inregistrate in Fisa utilaj si Rapoartele de lucru reglori.
In functie de tipul echipamentelor, saptamanal sunt efectuate revizii tehnice complete in baza
Planului de revizii, elaborat de catre Mecanicul Sef si aprobat de catre Managerul tehnic. Dupa
caz, reviziile tehnice pot fi efectuate si de catre firme specializate pentu echipamentele in
perioada de garantie si post-grantie.
4.8.3 Urmarira indeplinirii sarcinilor de productie are un continut complex, reprezentand
sinteza intregii productii desfasurate a procesului de productie. In aceasta subactivitate se rezolva
probleme ca: predarea productiei la depozit, predarea-primire intre subunitatile de productie si
formatiile de lucru, predarea la magazie a materialelor neutilizate.
In activitatea de urmarire a fabricatiei se elaboraeaza urmatoarele documente: Bonul de miscare
(bon de miscare-predare, bon de miscare-transfer, bon de miscare-restituire), Nota de remediere,
si Nota de rebut.
Urmarirea abaterilor fata de sarcinile programate se inscriu ca document in Caietul dispecerului
pe sectie si Caietul dispecerului central pe intreprindere.
Denumirea documetelor difera de la firma la firma.
Informatiile rezultate din Urmarirea productiei au importanta pentru activitatea de programarea
productiei pentru calcule de actualizare a capacitatii de productie, corelarea pregatirii productiei
si elaborarea unei noi programari de productie.
Desfasurarea fabricatiei este coordonata de catre compartimentul de productie care asigura
respectarea parametrilor tehnologici, realizarea calitativa si cantitativa a sarcinilor de productie si
folosirea rationala a resurselor umane si materiale de care dispune.
Descrieti modul de utilizare a documentelor tehnico-economice PLUF, in
corelatie cu un flux tehnologic desfasurat pentru un produs finit din
lemn.
Sefii de schimb intocmesc rapoarte de productie, care sunt inaintate managerului de productie.
Acesta urmareste pe baza rapoartelor respectarea Planului de livrari.
Semifabricatele si produsele finite pe etapele procesului de productie sunt predate sectiilor,
magaziilor intermediare si finale pe baza Notelor de predare sunt inregistrate in Fisele de
magazie . Nota de predare se complecteaza in momentul predarii de materiale dintr-un sector in
altul, iar la sfarsitul fiecarui schimb, in baza acestui document se opereaza in Fisele limita de
consum.
Identificarea produselor in raport cu stadiul de fabricatie si cel de inspectii se efectueaza in
diferite stadii ale procesului de productie prin urmatoarele elemente:
- Fisa de stiva - Inspectii la primire;
- Zone de amplasare - Inspectii la primire si pe fluxul tehnologic;
- Stampila "Acceptat'"-Inspectie finala.
Exemple
La o anumita firma inregistrarile se efectueaza in urmatoarele documente:
- Plan de livrari
- Fisa limita de consum
52
- Bonul de lucru individual

- Raportul de productie S1
- Nota de predare
- Planul de revizii tehnice
- Fisa de utilaj
- Raport de lucru reglori
- Fisa stiva.
4.8.4. Pastrarea produselor

Manipularea, depozitarea, ambalarea si protejarea produselor se efectueaza in conformitate cu
specificatiile continute in Planul calitatii. La stabilirea specificatiei se are in vedere conditiile
necesare pastrarii conformitatii produsului si prevenirea deteriorarilor pe parcursul procesului de
productie si livrare.
4.9. Rezumat
Aspectele prezentate in aceasta unitate de invatare se refera la obiectivele
activitatii de lansare in fabricatie ,la documentele economice utilizate in lansarea
productiei si anume bonurile de consum,fisa de insotire ,bonurile de lucru
,borderoul documentelor de lansare,la forme si metode de lansare a
productiei,elaborarea bonului de materiale si borderoului de materiale,elaborarea
dispozitiei de lucru,la controlul, evidenta, difuzarea si arhivarea documetatiei, la
urmarirea productiei,urmarirea pregatirii fabricatiei,urmarirea functionarii
utilajelor,urmarira
indeplinirii
sarcinilor
de
productie,la
pastrarea
produselor.Aceste elemente vin in completarea materialelor didactice prezentate
anterior si in cunoasterea aplicatiilor specifice sectorului de Industrializare
Lemnului privind programarea,lansarea si urmarirea fabricatiei,care vor fi
prezentate in unitatea de invatare nr.5.

1. Descriei obiectivele activitii de lansare n fabricaie.
2. Care sunt documentele tehnico-economice utilizate n
lansarea fabricaiei ?
3. Ce specificaii conine fia de nsoire ?
4. Care sunt formele de lansare a produciei ?
5. Cum se efectueaz controlul i arhivarea documentaiei ?
53
Metode operative de pregtire, lansare i urmrire a produciei in
Industria Lemnului
Cuprins
5.1. Introducere ..........................................................................................................54
5.2. Competene ..........................................................................................................54
5.3. Metode operative de pregtire , lansare , urmrire a produciei .......................55
5.3.1. Sistemul de programare ......................................................................................56
5.3.2. Elaborarea programului coordonator pe produs i ntreprindere......................59
5.3.3. Analiza drumului critic pentru produsul, secreter W..........................................60
5.3.4. Programul coordonator tip, pe comand............................................................63
5.3.5. Calculul duratei ciclului de fabricaie ................................................................66
5.3.6. Lansarea produciei de serie mica ......................................................................67
5.3.7. Urmrirea produciei de serie mica ....................................................................67
5.4. Rezumat ...............................................................................................................69
5.5. Test de evaluare a cunotinelor..........................................................................69
5.1. Introducere
Programarea produciei este tratat sub aspectul resurselor (capaciti
finite) i al necesarului de materiale pentru execuia unei comenzi. Algoritmii
implementai includ posibilitatea realizrii de programri fa de data de start a
comenzii, fa de termenul de finalizare sau fa de o anumit dat din interiorul
intervalului de programare. Avantajul programrii fa de data de start este acela
ca nici o lucrare (proces tehnologic) nu va fi planificat inainte ca materialele s
fie asigurate i, n plus, se identific data cea mai apropiat la care este posibil
finalizarea unui produs comandat. Aplicaiile permit deasemenea i programarea
fa de termenul de finalizare, astfel ca producia s respecte regulile JIT (just-intime). Aceasta nseamn c producia (sau aprovizionarea) componentelor din
structura produsului se face la data de start cea mai trzie posibil.

Dup parcurgerea acestei uniti de invare cursanii vor fi capabili s:
- descrie metode operative de pregtire, lansare i urmrirea produciei;
- defineasc sistemul de programare prin utilizarea coeficienilor de
-
continuitate, stabilitate, de neuniformitate, de ritm, etc.;

descrie elaborarea programului coordonator pe produs i intreprindere;
54
descrie programul lunar de fabricaie pe comenzi, pe grupe de produse,

program de fabricaie glisant;
identifice modaliti de calcul a duratei ciclului de fabricaie;
identifice condiiile necesare desfurrii activitii de urmrire a
produciei;
defineasc autoritatea, responsabilitile n PLUF.
Durata medie de parcurgere a unitii de nvare este de 2-3 ore.
5.3. Metode operative de pregtire , lansare , urmrire a produciei

Fabricarea produselor finite din lemn se incadreaza in categoria productiei de serie mica si
unicate. Programarea, lansarea si urmarira productiei de serie mica si unicate prezinta
urmatoarele particularitati:
- nomenclatura de produse diversa si instabila in timp;
- cantitatea produselor este mica;
- produsele nu de repeta sau se repeta neperiodic intr-o conceptie constructiva modificata fata
de cea initiala. Se folosesc doua sisteme de programare, lansare si urmarirea fabricatiei: sistemul
pe comenzi si sistemul pe seturi de piese si subansamble. Sistemul pe comenzi se foloseste in
cazul intreprinderior care executa produse cu arborescenta complexa. Unitatea de
programare,lansare si urmarira fabaricatiei pe intreprindere si sectia de montaj este comanda
interna iar pentru celelalte sectii este setul de piese sau subansamble necesare montajului
produsului. Sistemul pe seturi de piese si subansamble se foloseste pentru articole
interschimbabile executate in cantitati relativ mari comparativ cu alte comenzi ,reprezentand
lotul de fabricatie.
S ne reamintim...
Organizarea fabricatiei pe comenzi necesita suprarpuneri in timp a programului
de fabricatie si a fabricarii propriuzise. La esalonarea calendaristica a diferitelor
comenzi trebuie sa se tina seama de: capacitatea sectiilor producatoare de
echipamente (SDV), capacitatea compartimentului de conceptie.Se impune un grad
ridicat al responsabilitatii in activitatea de programare: stabilirea categoriilor de
prioritati in executarea comenzilor, repartizarea lucrarilor pe locuri de munca,
urmarirea controlului termenelor de incepere si terminare a fabricatiei. Exista un
grad mare de aproximare a lucrarilor in etapa de acceptare si esalonare a
comenzilor datorita urmatoarelor cauze: normativele de programare nu pot fi
riguros determinate, baza de calcul este asigurata de multe ori pe prelucrarea
datelor obtinute pe calea observatiilor statistice.Costuri ridicate la conducerea
operativa.
55
Principalul normativ necesar esalonarii in timp si spatiu a executarii articolelor complexe il

constituie Durata ciclului de fabricatie. Pe baza lui se stabileste prin calcule de devansare
termenele intermediare de incepere pe faze a procesului de productie corelate cu termenele de
livrare catre beneficiari si se fundmenteaza marimea lotului de fabricatie a pieselor unicate si a
produselor de serie mica.
Se calculeaza termenele de incepere a fabricatieii produselor, marimea loturilor de grup. pe baza
lor se elaboreaza ciclograma unei comenzi.
Organizarea procesului de producie presupune i aplicarea unor metode operative n
programarea, lansarea i urmrirea produciei (PLUF).
Dac activitatea PLUF n producia de serie mare se desfoar pe baz de grafice simple,
realizarea sarcinilor n comenzi de serie mic necesit metode operative care s creeze
posibilitatea desfurrii normale a procesului de producie i satisfacerea termenelor de livrare.
De aceea, n continuare se va prezenta:
sistemul de programare, lansare i urmrire operativ a produciei;
metodele optime de programare, lansare, urmrire;
proiectarea documentelor ce aparin sistemului i circulaia acestora.
5.3.1 Sistemul de programare
Din practica curenta, de specialitate rezult c, pentru producia de serie mic se
utilizeaza dou sisteme de programare-lansare-urmrire a fabricaiei i anume: pe lot zilnic i pe
comenzi.
Din studierea sistemului de lucru pe lot zilnic a reieit c acesta necesit elaborarea unor
fie de programare-lansare laborioase cu urmrirea fiecrui element (piese), iar aplicarea acestuia
presupune personal numeros i cheltuieli suplimentare. Datorit acestor inconveninte nu se
recomand aplicarea acestui sistem, ci a celui bazat pe comenzi, unde va circula un numr minim
de documente.
n funcie de caracteristicile produciei cum sunt: numrul de sortimente, cantiti,
complexitatea produselor, gradul de integrare al fabricaiei, se stabilete specializarea i
cooperarea, tipizarea, unificarea elementelor, gradul de dotare cu mijloace fixe, gradul de
calificare al forei de munc , categorii, meserii etc. Recomandrile din literatur legate de
programare cuprind opt sisteme propuse a se utiliza.
ncadrarea n acest sistem de programare este dat de combinaiile unui numr de opt
coeficieni i anume:
Coeficientul de continuitate
al fabricaiei, care se calculeaz cu formula:
L 1
11
n care:
L - este numrul lunilor din anul n care este programat a se livra produsul respectiv.
K1 =
56
Exemple
Pentru L=12 K1 =
12 1
=1
11
Coeficientul de stabilitate al livrrilor:
K2 - numrul loturilor fr producie livrabil ntre dou luni;

Considerm K2 = 0;
Coeficientul de neuniformitate al livrrilor determinat cu relaia:

K3 =
N max N med
N med
unde:
Nmax - cantitatea maxim de produse livrate;
Nmed - producia medie lunar;
Exemple
Pentru exemplificare se consider:
Nmax =7 000 buc.
Nmed = 6 025 buc.
K3 =
7000 6025
= 0.16
6025
Coeficientul de ciclu al montajului calculat cu formula:

K4 =
T
F
unde:
T - durata ciclului de montaj;
F - durata perioadei de plan considerat
Exemple
pentru T= 1 zi; F= 30 zile ,se obtine K 4 =
1
30
Coeficientul de ritm al montajului dedus din relaia:

K5 =
T
T
unde R =
R
N
57
Exemple
T - durata ciclului de montaj = 1 zi;
F - durata perioadei de plan = 30 zile;
N - numrul de produse pentru livrat =100.
Introducnd aceste date n formula de mai sus se obine:
T T N 1 100
K5 =
=
=
= 3,3
F
F
30
N
Coeficientul de ritm al montajului subansamblelor unui produs determinat cu formula:

K6 =
T'
R'
Se consider K6 = 0;
Coeficientul de ritm maximal calculat cu relaia:

K7 =
t max
r
unde:
tmax - ciclul operaiei cele mai lungi;
r - ritmul corespunztor
Exemple
Presupunnd: t max = 60 iar r = 35, rezult: K 7 =
60
= 1,8
35
Coeficientul de ritm modal determinat cu formula:
K8 =
t med
r
unde:
tmed ciclul cel mai des ntlnit.
Exemple
Pentru tmed = 24 i r = 35
K8 =
24
= 0,7
35
Analiznd valorile coeficienilor de mai sus, rezult c, sistemul de programare indicat

pentru producie de serie mic este sistemul de comenzi. Unitatea de programare este lotul de
elemente, activitile de prelucrare mecanic i montaj desfurndu-se n regim continuu.
58
Continuitatea fabricaiei se asigur prin stocuri tampon, create ntre prelucrare i montaj.
Asigurarea desfurrii ritmice a produciei de serie mic impune determinarea lotului optim i a
duratei ciclului de fabricaie.
Se consider necesar ca sistemul de programare aplicat n cadrul produciei de serie mic
s conin dou programe i anume:
programul coordonator pe produs i ntreprindere (SC, atelier, firm etc.);
program lunar de fabricaie pe comenzi, produse i sectoare.
5.3.2. Elaborarea programului coordonator pe produs i ntreprindere

Modulul pentru programarea produciei permite planificarea operaiilor i a resurselor necesare
realizrii lor.Pentru mrirea operativitii i calitii muncii de programare se propune aplicarea
teoriei grafelor n elaborarea programului coordonator pe produs respectiv, analiza drumului
critic. Cum aplicarea acestei metode pentru fiecare comand i produs este costisitoare i
inoperant, se propune restrngerea numrului de produse, la cteva produse tip, prin gruparea
acestora dup urmtoarele criterii:
similitudine constructiv;
similitudine tehnologic;
consum de manoper cu diferene neeseniale.
Compararea produselor pentru programare :
Exemple
Nr.
crt.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
Grupe de produse
Tabelul 1
Produse reprezentative
Secreter, discotec
Comode
Banc telefon, mas TV, suport ziare
Lad de zestre, lad de pantofi
Bufet, vitrin
Etajer, ram oglind
secreter x
comoda y
mas TV z
lad de zestre a
bufet v
etajer k
n tabelul 1 se prezint o exemplificare a modului de grupare a produselor dup criteriile

menionate. Din tabel se constat c, produsele se includ n 6 grupe crora le corespund 6
produse tip (reprezentative ale grupelor). Aceast grupare se va reactualiza anual, n funcie de
complexitatea produselor cerute de beneficiari.
Sistemul propus const n elaborarea de grafice coordonatoare, pe baza analizei drumului
critic, numai pentru cele 6 produse reprezentative, urmnd ca graficul tip rezultat s se aplice
pentru toate produsele din grup, folosind tehnica de calcul.
Analiza drumului critic fiind o tehnic de lucru ce permite agregarea activitilor n
funcie de necesiti, pentru mrirea operativitii se propune gruparea elementelor i operaiilor
dup criterii derivate din necesitile asigurrii continuitii produciei. n acest sens se prezint
spre exemplificare o grupare a elementelor i operaiilor corespunztoare produsului secreter
W n cadrul creia s-a avut n vedere, n special, necesitile urmririi produciei astfel ca,
transferul ntre sectoare s se fac operativ.
n analiza drumului critic, precum i n programarea produciei la nivel de ntreprindere
se va lucra cu grupa de elemente sau semifabricate, urmnd ca pe baza nomenclatorului s se
59
repartizeze lucrul n cadrul fiecrui sector de aa natur nct s se asigure termenul final pentru
toate elementele din grup.
Se consider c pentru producia de acest gen nu este necesar coborrea nivelului de
programare pn la element i deci nici existena unui program de fabricaie elaborat n cadrul
sectoarelor; cele dou programe, respectiv, programul coordonator lunar de fabricaie pe
comenzi/produse/sectoare, sunt suficiente pentru desfurarea normal a lucrului.
Spre exemplificare se red gruparea elementelor pentru produsul secreter (W)
Exemple
Sectorul I
Operaii:
aprovizionat, debitare, prelucrare i lefuire elemente: borduri,

masive montate n alb, masive montate dup lcuire;
Sectorul II
Operaii: aprovizionat,
debitare, presare, climatizare, prelucrri i lefuiri,

uscare, ncleieri i verificri cu eventuale corecturi, elemente sau
subansamble: panouri cu borduri, panouri far borduri, elemente sertar,
panouri nefurniruite, furnire.
Sectorul III
Operaii: biuire,
uscare, aplicat i uscare pelicul, montat i retu, aplicat

lac pe elemente, grupe de elemente sau subansamble;
Sectorul IV
Operaii: recepie,
ambalaj, expediie.
5.3.3. Analiza drumului critic pentru produsul secreter W, lotul = 50 buci

Pe baza gruprii operaiilor i a elementelor propuse mai sus s-a ntocmit lista (codificat)
i durata activitilor prezentate, acestea sunt evidentiate n tabelul 2.
Durata activitilor conine, pe lng timpul necesar execuiei i timpii de ateptare la
fiecare loc de munc, precum i cei de regrupare a elementelor; timpii de ateptare impui de
realizarea n paralel a cel puin 2 produse i cel mult 4 pe schimb.
n Figura 1 se prezint graficul pentru produsul W.
Examinnd datele din figur rezult urmtoarele:
durata total de executare a produsului este de 51 zile lucrtoare (drumul critic);
durata cea mai mare de execuie o prezint traseul executat borduri aplicate pe panouri
sau montat n alb, biuire. finisaj, montare, recepie, expediie.
60
Exemple
Durata activitilor
Nr.
crt.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
Tabelul 2
Durata n zile
Activitatea
Aprovizionat secia cu cherestea
Debitare cherestea
Executat borduri
Executat masive montate n alb
Executat masive montate dup lcuire
Aprovizionat secia cu PAL, PFL, placaj
Debitri panouri cu borduri
Debitri panouri furniruire fr borduri
Aprovizionat secia cu furnire
Pregtit furnire pentru panou cu borduri
Idem pentru panouri fr borduri
Aplicat borduri i presat
Presat panouri fr borduri
Debitat panouri nefurniruite
Condiionare panouri cu borduri
Idem panouri fr borduri
Prelucrri i lefuiri panouri cu borduri
Uscare ntre lefuiri
Prelucrri i lefuiri panouri fr borduri
Uscare ntre lefuiri
Prelucrri i lefuiri elemente sertar
Uscare ntre lefuiri
lefuit masive montate n alb
Incleieri, verificri, corectri
1
1
3
18
18
1
4
4
1
2
4
5
5
2
2
2
6
1
8
1
3
1
5
5
Pentru elaborarea programului coordonator s-au calculat momentele de nceput i de

sfrit ale fiecrei activiti, momente prezentate n tabelul 3.
Analiza drumului critic pentru fiecare grup de produse se realizeaz anticipat urmnd ca
la primirea comenzii de la beneficiar produsul s se ncadreze n grupa corespunztoare, pe baza
criteriilor amintite, iar n continuare s se lucreze cu programul coordonator pe produs (produsul
tip), att pentru elaborarea programului lunar, ct i pentru execuia grupelor de elemente n
sectoare.
61
Exemple
Fig.1. Graficul de analiza a drumului critic pentru produsul secreter
62
Exemple
Durata activitilor
Activitatea DurataMomentul
de ncepere
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
Tabelul 3
Momentul
de terminare
Marja
zilei
Min. zile Max. zile Min. zile Max. zile total

zile
1
1
3
18
18
1
4
4
1
2
4
5
5
2
2
2
6
1
8
1
3
1
5
5
1
2
3
2
1
2
3
1
2
2
2
2
0
1
2
2
2
0
1
1
0
1
1
5
5
1
10
10
12
18
12
20
12
15
20
25
30
3
31
34
36
37
39
42
43
45
47
49
0
1
8
2
13
6
7
5
8
8
6
11
8
27
16
14
18
24
16
24
21
24
20
25
30
29
31
34
36
37
39
42
43
45
47
49
1
2
5
20
20
1
5
5
1
3
5
10
10
3
12
12
18
19
20
21
15
16
25
30
31
5
34
36
37
39
42
43
45
47
49
51
1
2
11
20
31
7
11
9
9
11
9
16
13
29
18
16
24
25
24
25
24
25
25
30
31
31
34
36
37
39
42
43
45
47
49
51
11
6
6
4
8
8
4
6
3
26
6
4
6
6
4
4
9
9
-
26
-
5.3.4. Programul coordonator tip pe comand

n tabelul 4 se prezint programul coordonator tip pentru produsul luat n considerare ca
reprezentativ al grupei: comod, secreter, discotec.
Pe aceast baz se ntocmete programul lunar prin preluarea primului moment de
nceput i momentul de sfrit de pe drumul critic pentru fiecare sector,
63
Exemple
Tabelul 4
Program coordonator pe grupe de produse
Lot: 50 buc ;1 zi = 1 schimb a 8 ore ;Dc = 51 zile lucrtoare ;Produsul reprezentativ:
SECRETER
Elaborati o schema bloc pentru programarea, lansarea si urmarirea unui produs

finit din lemn in fabricatie.
64
indiferent de grupa de elemente. Diferena ntre momentele respective reprezint durata de

execuie a produsului n fiecare sector, exprimat n zile lucrtoare. Intervalul de timp se va
corecta ns, n funcie de zilele nelucrtoare i apoi se va introduce n graficul lunar.
n funcie de necesitile sectoarelor, programul coordonator pe produsele
reprezentative se poate detalia pn la tipuri de elemente servind astfel, pentru programarea
operativ a produciei. n acest caz, este necesar s se tipreasc mai multe exemplare pentru
programele produselor reprezentative, exemplare n care s nu se noteze datele. Acestea pot fi
folosite la primirea comenzilor n sectoare de fabricaie, cnd se nscriu zilele n rubrica
respectiv obinnd astfel un program detaliat de execuie pe categorii de elemente. Avnd n
vedere unele diferenieri ntre produsele ce aparin grupei se recomand ca urmrirea pe
elemente s se fac pe baza nomenclatorului, n graficul de urmrire operativ, generat pe
calculator.
Elaborarea programului lunar de fabricaie pe comenzi
Pe baza programului coordonator pentru fiecare grup de produse este necesar s se
ntocmeasc un program centralizator cu toate produsele ce se fabric lunar. Acest program se
ntocmete la nivelul compartimentului de programare, lansare, urmrire a produciei i se
prezint n tabelul 5.
Exemple
Elaborarea programului lunar de fabricaie pe comenzi
Tabelul 5
* Pentru sectoarele 3 i 4 se nscriu cantitile de produse realizate zilnic eventual pe

linii de montaj
65
Pe baza programului coordonator pentru fiecare grup de produse este necesar s se

ntocmeasc un program centralizator cu toate produsele ce se fabric lunar. Acest program se
ntocmete la nivelul compartimentului de programare, lansare, urmrire a produciei i se
prezint n tabelul 5.
Pentru asigurarea desfurrii normale a procesului de producie se recomand ca
lansrile s se fac simultan pentru un numr de 2 produse de schimb n cazul unor loturi de
peste 50 buci i 4 produse la loturi care conin cantiti sub 50 buci i s se realizeze nc
de la primul sector un decalaj de cel puin 2 zile ntre comenzi, decalaj necesar asigurrii unei
prelucrri normale pe ntregul flux de fabricaie. Pentru asigurarea ncrcrii normale a
capacitii de producie, la elaborarea programului lunar se va calcula ncrcarea pe fiecare
sector, pe baza consumului de manoper, att pentru luna corespunztoare programului ct i
pentru cea urmtoare, evident, dup ce s-a echilibrat ncrcarea cu resursele fiecrui sector.
Pentru operativitate se propune a se utiliza programe de fabricaie glisante (exemplu n
tabelul 6). Lunar se fac modificarile n funcie de realizri, corelate cu necesarul de livrat.
Exemple
Tabelul 6
* Datele se vor exprima cantitativ (buci) sau n ore-norm.

5.3.5 Calculul duratei ciclului de fabricaie
Pentru determinarea ciclului de fabricaie se pot folosi operativ graficele reea
elaborate pentru fiecare grup de produs. Din acestea se determin durata:
D
CF = D +
6
n care:
Cf - durata ciclului de fabricaie exprimat n zile calendaristice;
66
- durata drumului critic, exprimat n zile lucrtoare.
Pentru produsul secreter W aceasta va fi:
51
= 59,5 = 60 zile
6
Pe ntreprindere se va lucra cu media duratelor ciclului de fabricaie pentru grupele de
produse din planul de desfacere (livrare).
C F = 51 +
5.3.6. Lansarea produciei de serie mica

Lansarea produciei urmeaz activitii de programare i declaneaz activitatea de
execuie propriu-zis. Ea const n emiterea documentelor de materiale i consum de munc
necesare sectoarelor de producie. Lansarea trebuie s respecte programul de fabricaie i n
funcie de durata ciclului de fabricaie se stabilesc momentele de nceput pentru fiecare
element (complex), astfel ca produsele s fie gata la termenele contractuale.
S ne reamintim...
Documentele utilizate n activitatea de lansare sunt: Comanda intern"
emis n trei exemplare i Fia limit" pentru eliberarea materialelor.
Pentru o lansare corect sunt necesare informaii provenite din formularele
minime obligatorii privitoare la:
documentaia de fabricaie (inclusiv nomenclator piese, subansamble);
program de aprovizionare cu materii prime, materiale, piese de schimb etc.;
program lunar de fabricaie;
termenele contractuale - pe firme, comenzi, cantiti;
normele specifice de materiale i manoper pe operaie/elemente (piese) i
produs (extrase din documentaia de fabricaie);
lista cu SDV-uri necesare.
Ca sistem de lansare se utilizeaz lansarea pe comenzi-firm produs, cantiti, sistem

folosit n cadrul produciei de serie mic. n cazul comenzilor mai mari se poate folosi acelai
sistem de lansare n cadrul cruia se va diviza comanda total n loturi lunare sau trimestriale.
Comenzile lansate se nregistreaz n registrul centralizator pe comenzi cu indicarea
datei de nchidere a lor.
Documentaia se transmite n sectoarele de producie.
5.3.7. Urmrirea produciei de serie mica

Urmrirea produciei este activitatea care nchide sistemul PLUF privind circulaia
informaiilor. Aceast activitate const n culegerea, prelucrarea i transmiterea datelor
primare din activitatea de execuie, n scopul informrii conducerii la toate nivelele ierarhice,
de stadiul n care se gsesc obiectele muncii, din programele de fabricaie.
Pentru a se realiza un sistem de urmrire eficient este necesar ca s ndeplineasc o
serie de condiii:
transmiterea datelor s se fac simultan cu producerea evenimentelor;
s fie veridice;
s fie simple, clare, uor de transmis i de neles;
s fie complete.
67
Esenial pentru acest sistem l constituie preluarea elementelor folosind conducerea prin
(cunoaterea i analiza abaterilor pe baza crora se iau decizii operative i eficiente).
La urmrirea produciei (n special n diferite faze ale procesului tehnologic) se vor
obine informaii n dou direcii principale:
urmrirea circulaiei obiectului muncii pn la produs finit;
urmrirea utilizrii mijloacelor de munc (for de munc i utilaje) n desfurarea
procesului de producie.
Numai acionnd n aceste dou sensuri se vor descoperi toi factorii perturbatori din
sistemul de producie i se vor putea lua decizii operative de corecie, n scopul realizrii
planului, a productivitii i pentru satisfacerea beneficiarilor.
Numrul de tipodimensiuni pe elemente i produse conduce la soluia urmririi pe produs,
grup de elemente i sector.
Urmrirea realizrii produciei pe ntreprindere se face prin nregistrarea cantitilor
zilnice pe produse predate sectorului urmtor, n programul lunar de fabricaie, pe baza
notelor de predare transmise de ctre sectoare (ca n schema logic din figura 2).
excepie
Exemple
Figura 2. Schema logic a activitii de urmrire a produciei

Pentru compararea rezultatelor se au n vedere programele coordonatoare pe produsul
ce reprezint grupa din care face parte acesta.
68
5.4. Rezumat
In unitatea de invatare nr 5 ,au fost evidentiate metode operative de pregtire ,
lansare , urmrire a produciei,sistemul de programare ,elaborarea
programului coordonator pe produs i ntreprindere,analiza drumului critic
pentru produsul, secreter ,programul coordonator tip pe comand,calculul
duratei ciclului de fabricaie,lansarea produciei de serie mica,urmrirea
produciei de serie mica Fabricarea produselor finite din lemn se incadreaza in
categoria productiei de serie mica si unicate. Programarea, lansarea si
urmarira
productiei
de serie
mica
si
unicate prezinta
urmatoarele
particularitati:
- nomenclatura de produse diversa si instabila in timp;
- cantitatea produselor este mica;
- produsele nu de repeta sau se repeta neperiodic intr-o conceptie
constructiva modificata fata de cea initiala. Se folosesc doua sisteme de
programare, lansare si urmarirea fabricatiei: sistemul pe comenzi si sistemul pe
seturi de piese si subansamble. Sistemul pe comenzi se foloseste in cazul
intreprinderior care executa produse cu arborescenta complexa. Unitatea de
programare,lansare si urmarira fabaricatiei pe intreprindere si sectia de montaj
este comanda interna, iar pentru celelalte sectii este setul de piese sau
subansamble necesare montajului produsului.

1. Descriei particularitile PLUF pentru producia de serie mic i
unicate.
2. Care sunt coeficienii specifici cu influen asupra sistemului de
programare ?
3. Care sunt elementele care stau la baza unui program coordonator
de produs ?
4. Care sunt informaiile necesare pentru lansarea produciei de
serie mica ?
5. Ce condiii sunt necesare pentru o urmrire eficient a produciei
de serie mica ?
69
Anexa 1
NTREBRILE DIN CHESTIONARELE DE EVALUARE

16. Ce nseamn PLUF ?
19. Ce este un flux tehnologic ?
20. Ce este un ciclu de producie ?
21. Cum se calculeaz un ciclu de producie ?
22. Care sunt fazele prin care trebuie s treac un produs de la noiunea de idee i pn
la materializare ?
24. Ce nseamn determinarea consumului de materii prime ?
26. Ce este o instruciune de lucru ?
27. Ce nseamn normare (timp normat) ?
28. Care sunt etapele unui proces de control ?
30. Care sunt mijloacele de monitorizare a performanei ?
Testul de evaluare a cunotinelor

Reprezinta un test clasic cu rspunsuri care vor fi dezbtute n cadrul Activitilor Tutoriale
si Aplicative avand la baza urmatoarele intrebari:
1.5. Test de evaluare a cunotinelor (UI-1)

(UI-2)
6. Definii un proces i prezentai fazele acestuia.
7. Care sunt elementele care stau la baza proceselor de planificare ?
8. Descriei planificarea i coordonarea comenzilor.
9. Ce este un plan de contigen ?
10. n funcie de ce se determin cifrele interne de producie ?
70

(UI-3)
1. Definii elementele care stau la baza unui plan de producie.
2. n ce const analiza contractului ?
3. Descriei fazele care se regsesc n organizarea unui proces de proiectare.
4. Prezentai elementele care se regsesc n documentaia de fabricaie a unui produs de
mobil.
5. Cum se poate executa programarea produciei ?

(UI-4)
6. Descriei obiectivele activitii de lansare n fabricaie.
7. Care sunt documentele tehnico-economice utilizate n lansarea fabricaiei ?
8. Ce specificaii conine fia de nsoire ?
9. Care sunt formele de lansare a produciei ?
10. Cum se efectueaz controlul i arhivarea documentaiei ?

(UI-5)
6. Descriei particularitile PLUF pentru producia de serie mic i unicate.
7. Care sunt coeficienii specifici cu influen asupra sistemului de programare ?
8. Care sunt elementele care stau la baza unui program coordonator de produs ?
9. Care sunt informaiile necesare pentru lansarea produciei de serie mica ?
5. Ce condiii sunt necesare pentru o urmrire eficient a produciei de serie mica ?
71
Anexa 1a
RASPUNSURI LA NTREBRILE DIN CHESTIONARELE DE EVALUARE I
BAREMURILE DE CORECTUR

1. punct 1.1 - pagina 9
3. punct 1.1- pagina 9
4. punct 1.3.3.1.1- pagina 12
5. punct1.3.3.1.2 - pagina 15
6. punct 1.3.3.1.2 - pagina 15
7. punct 1.3.3 - pagina 11
8. punct 1.3.3.2 pagina 18
11. punct 1.3.3.1.4 pagina 17
12. punct 1.3.3.1.2 pagina 15
13. punct 2.3.6 pagina 31
Testul de evaluare a cunotinelor

Reprezinta un test clasic cu rspunsuri la intrebari care vor fi dezbtute n cadrul
Activitilor Tutoriale si Aplicative.
Barem corectare
1.5. Raspunsuri la testul de evaluare a cunotinelor UI 1
- punctaj 1. punct 1.1 - pagina 9
1,8
1,8
1,8
1,8
1,8
6. din oficiu
1,0
Barem corectare
- punctaj -
1. punct 2.1. pagina 21
1,8
2. punct 2.3.1. pagina 22
1,8
3. punct 2.3.1. pagina 22
1,8
72
1,8
1,8
6. din oficiu
1,0
Barem corectare
- punctaj -
1,8
1,8
1,8
4. punct 3.3.3.1.7 pagina 40
1,8
5. punct 3.3.5.3. pagina 43
1,8
6. din oficiu
1,0
Barem corectare
- punctaj -
1,8
1,8
1,8
4. punct 4.4 pagina 49
1,8
1,8
6. din oficiu
1,0
Barem corectare
- punctaj -
1,8
1,8
1,8
1,8
1,8
6. din oficiu
1,0
73
BIBLIOGRAFIE SELECTIV
1. Bloiu L.,
Managementul inovaiei. ntreprinderea viitorului, viitorul ntreprinderii.

Editura Eficient, Bucureti, 2005
2. Gheorghiu, Al.,s.a..: Msurarea, analiza i optimizarea calitii produselor. Editura
tiinific i Enciclopedic, Bucureti, 2002
3. Grecu V.,
Quality and quality management of wooden products, Editura Universitii
Transilvania din Brasov, 2005,
4. Ionescu G., Excelena industrial. Practica i teoria calitii. Editura Economic,
Bucureti, 2008.
5. Lefter V., Manolescu, A.: Managementul resurselor umane. Editura Didactic i
Pedagogic, Bucureti, 2005
6. Mooiu R., Ingineria calitii. Editura Chiminform Data S.A., Bucureti, 2004
7. Oprian M., Grecu V. - Factori optimi de creterea productivitii muncii n intreprinderi.
Analiz diagnostic- Reducere costuri- Profit- Fezabilitate Editura Sat.Sai,
Bucureti, 1999,
8.. Oprian M.,Grecu V. - Factori de influen a calitii produselor din lemn, Editura
Universitatii Transilvania din Brasov, 2004.
9. Oprian M.., Metode statistico-matematice de control al calitii produciei n industria
lemnului. Editura Ceres, Bucureti, 2004,
10. Oprian M., Metode moderne de organizare a conducerii , a productiei si amuncii in
industria de prelucrare a lemnului , Ed. Ceres , Bucuresti 1995.
11. Oprian M., s.a. Normarea consumurilor in industria de prelucrare a lemnului , Contract
de cercetare nr.3/1992 , INL-Bucuresti.
12. Oprian, M., Metodologie de fabricatie pentru productia de mobilier de serie mica , studii
si cercetari , caiet selectiv nr.1 , Bucuresti 1990
13.Olaru M., Cerine actuale privind caracteristicile ecologice ale produselor i proceselor.
n Economia Romniei la orizontul anilor 2010. Universitatea BabeBolyai, Cluj-Napoca, 2008
14. *** SR EN 45014 / 2009 (Ghid ISO/CEI): Criterii pentru declaraia de conformitate a
furnizorului
15. *** SR ISO 2859-0 / 2009: Proceduri de eantionare pentru inspecie prin atribute.
Partea 0. Introducere n sistemul de eantionare prin atribute
16. *** SR ISO 2859-2 / 2008: Proceduri de eantionare pentru inspecie prin atribute.
Partea 2. Planuri de eantionare indexate dup calitatea limit (LQ) pentru
inspectarea loturilor izolate
17. ****
Documentatii tehnicoeconomice privind Programarea ,Lansarea si Urmarire
Fabricatiei,utilizate frecvent in intreprinderile industriale modele pentu
aplicatii.
74

Curs Ifr Fin Pluf

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Ifr Fin Pluf

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRASOV

FACULTATEA DE INGINERIA LEMNULUI

PROGRAMAREA LANSAREA SI URMRIREA

Titular disciplina: Prof.dr.ing. Virgil Grecu

Dup parcurgerea acestei uniti de invare studenii vor fi capabili s:

Programare, lansare i urmrire a fabricaiei;

programe de calcul al capacitilor de producie, etc.;

descrie un flux de producie;

defineasc sistemul de programare prin utilizarea coeficienilor de

program de fabricaie glisant;

Resurse i mijloace de lucru

Documentatii tehnice elaborate pentru sisteme de programare, lansare i

Locul departamentului Planificarea Produciei n structura

1.3.3.1. Economia muncii ..........................................................................................12

Programe de determinare a necesarului de oameni.....................................17

1.3.3.3. Amplasare locuri de munc, hale, cldiri.....................................................19

Planificarea comenzilor prin controlul stocurilor ........................................22

Definirea teoretic a unui flux de producie .................................................28

Unitatea de nvare 3. Pregatirea produciei - pregatirea tehnica a fabricatiei..................35

Pregatirea programarii productiei ...............................................................42

Lansarea produselor in fabricatie................................................................47

Documentele economice utilizate in lansarea productiei ............................48

Borderoul documentelor de lansare.............................................................49

Controlul, evidenta, difuzarea si arhivarea documetatiei.............................51

Urmarira indeplinirii sarcinilor de productie...............................................52

Unitatea de nvare 5. Metode operative de pregtire, lansare i urmrire a produciei in

Metode operative de pregtire , lansare , urmrire a produciei .................55

Analiza drumului critic pentru produsul, secreter W....................................60

Chestionar evaluare prerechizite

Ce este un proces de producie ?

Cum se exprim un ciclu de producie ?

Programe de determinare a necesarului de oameni.....................................17

Amplasare locuri de munc, hale, cldiri.....................................................19

1.2. Competenele unitii de nvare

utilizeze aceste noiuni la elaborarea documentelor de programarea,

- s defineasc rolul i funciilei caracteristice departamentului de

Durata medie de parcurgere a primei uniti de nvare este de 2-3(2.8) ore.

1.3. Planificarea produciei

1.3.3.1. Economia muncii

Prezentati un exemplu in care sa evidentiati etapele pe care le parcurge un

Prezentati un exemplu de flux tehnologic pentru un produs finit (dupa modelul

Fig 1.- flux tehnologic

timpul de personal este obinut prin nmulirea timpului de main cu numrul de

1.3.3.1.2. Programe de determinare a timpilor de fabricaie

Determinarea numrului de oameni indireci (transportori, programatori CNC,

- coeficient de siguran al utilajului (ntre 0-15% n funcie de gradul de defectare al

Gruparea datelor din fluxurile tehnologice n programele amintite mai sus

1.5. Test de evaluare a cunotinelor

Ce nseamn planificarea produciei ?

2. Ce este un proces de producie ?

Soluiile testelor de evaluare sunt prezentate in Anexa cursului.

2.3.1 Planificarea comenzilor prin controlul stocurilor ...............................................22

Definirea teoretic a unui flux de producie ........................................................28

2.3.7. Monitorizarea i controlul performanei..............................................................31

2.2. Competenele unitii de nvare

identifice algoritmul de determinare a cifrelor de producie;

Durata medie de parcurgere a unei uniti de nvare este de 2-3 (2,8)ore.

2.3. Planificarea produciei, coordonarea comenzilor

este stabilit n faza de definire a procesului, pe baza normativelor. Disponibilitatea

Fig .1-conexiunile serviciului de Planificare i coordonare comenzi n cadrul

Planul operaional .................................. Termen scurt

Fig. 2. diagrama prelucrarii informatiilor de la client

Expunerea teoretic a metodei de planificare a comenzilor prin controlul

Fig 3. Schema fluxului de producie