LEMNUL

2. STRUCTURA LEMNULUI:

tesut de baza=elem. principal de sustinere al arborelui, care este compus din fibre, celule in forma de
fus, care sunt grupate in fasciculepedirectia de crestere a arborelui.

tesut vascular=format din vase ce strabat arborele in tot lungul lui si formeaza mici santuri orientate in
sensiul cresterii.

raheidele(la rasinoase)=este tesutul de baza care indeplineste si rolul tesutului vascular, deoarece
rasinoasele nu au tesut vascular.

tesutul medular=prin grupurile de celule asezate radial se leaga intre ele straturile succesive ale
lemnului si se transmite seva si mineralele catre exteriorul trunchiului ce apoi coboara din frunze prin
canalalele scoartei.

celulele de parenchin=celule care sunt asezate in grupuri , deobicei in proximitatea vaselor si

actioneaza pe post de depozite pentru substantele nutritive.

strat regenerator=se gaseste intre coaja si trunchiul arborelui si in fiecare an da nastere unui strat inelar
nou(in functie de cate inele sunt intr-un trunchi, se paote determina varsta arborelui, stiind ca in zonele
temperate apare un inel pe an, iar in cele tropicale 2 inele pe an).

Initial, tot lemnul din trunchi este de tip lemn alburn (tanar, cu tesutul vascular functional si o culoare in
general mai deschisa), dar cu imbatranirea arborelui, incepand din centru, lemnul se transforma din
alburn in duramen.

Lemnul duramen este mai puternic si deobicei se cauzeaza datorita imbatranirii si astuparii vaselor
vasculare din trunchi (lemnul se inchide la culoare).

3. COMPORTAREA LEMNULUI FATA DE SOLICITARILE MECANICE:

la compresiune: in lungul fibrelor si axial suporta incarcaturi mari iar cand acestea depasesc limita,
lemnul se distruge fie prin zdrobire, fie prin despicare longitudinala. Rezistenta perpendiculara a
lemnului este foarte mica (1/6 din cea longitudinala) deoarce se descpica foarte usor dea lungul fibrelor.

la intindere: in lungul fibrelor este foarte rezistent (de 2-3 ori mai rezistent ca la compresiune) dar la
exercitarea intinderi perpendiculare pe fibre este atat de redusa rezistenta, incat nu se admite in
lucrarile de cosntructii.

forfecarea:in mod longitudinal, este forfecarea in plan tangetial(se despica lemnul in planuri paralele cu
inelele anuale din trunchi) si forfecare in planul razelor medulare(se despica de-a lungul razelor dinspre
centru spre margine).

incovoierea: rezista la incovoiere in lungul fibrelor, fiindca partea devenita convexa este supusa practic
compresiunii, iar cea concava este supusa intinderii, iar lemnul raspunde foarte bine la ambele solicitari
mecanice enuntate mai sus.
curgerea lenta: se realizeaza cu trecerea timpului asupra unui lemn care ii supus la incovoiere. nu este
periculos, doar neplacut din pct. de vedere estetic si psihologic.

4. UMIDITATEA LEMNULUI:

Cu cat este mai multa apa in tesutul lemnos, cu atat este mai NErezistent.

Lemnul verde(proaspat taiat) contine foarte multa apa, lasat sa se usuce in aer liber, ajunge al 30%apa
= grad de umiditate ce corespudne sturatiei. Cand contine 15%apa =

lemn uscat ->poate fi folosit in bune conditii in lucrari.

Lucurul lemnului = modificarea dimensiunii lemnului in cazul umflarii/deshidratarii celulelor cu/de apa.
Pe directie longitudinala, lemnul nu-si schimba forma prea mult, dar pe directia radiala cu 3-6% iar pe
directia tengentiala cu 6-12%.

5. USCAREA LEMNULUI:

Uscare naturala: trebuie lasat 1 an pentru fiecare cm grosime la aer, acoperit si cu spatiu sa bata vantul
printre bucati. daca lemnul este flotat(lasat in apa sa se imbibe cateva saptamani) durata de uscare se
paote reduce pana la jumatate.metoda este nepractica, dureaza mult, iar lemnul trebuie aparat de
incendii si insecte/bolii.

Uscare la aer cald conditionat: se introduc in camere unde se creste temperatura artificila. exista riscul
creparii lemnului daca se usca pre repede sau a cimentarii(lemnul de la suparafata se usca si intareste
iar lemnul de sub nu se mai paote usca deloc). reduce durata uscarii intre cateva luni si cateva zile.

Uscarea cu ajutorul razelor infrarosii: dispare riscul cimentarii, fiindca apa din adancimea lemnului se
incalzeste intai. razele patrund numa cativa mm in lemn -> se foloseste ptr bucati subtiri de lemn.
nepractic si costisitor.

Uscarea cu ajutarea curentilor d einalta frecventa: se elibereaza curenti d einalta frecventa care astfel
incalzesc corpurile. necesita a mia parte din timpul necesar uscarii prin aer cald conditionat. Este
costisitor si se foloseste doar pentru piese mici (uscarea este aproape instantanee). uscarea chimica:
sarurile au proprietatea de a mentine umiditatea in jurul lor -> scandurile se stropesc cu sare cand se
pun la uscat->1/2 din timpul normal necesar.

6. DURAMINIZAREA ARTIFICIALA A LEMNULUI:

1.lemnul se lasa in apa pentru a elimina seva si alte sustante organice->se accelereaza procesul de
duraminizare. 2. bucatile de lemn se pun in etuve pline cu formol(provoaza coagularea). 3.amplasarea
intr-un mediu cu ozon ridicat, fiindca acesta provoaca de asemenea coagularea sustantelor albuminoide.
4. expunerea la vapori de acid cetic (trateaza deasemenea lemnul pentru a deveni mai putin atacabil de
insecte).
 7. PROTECTIA LEMNULUI OCNTRA AGENTILOR DISTRUCTIVI

Se poate face prin carbonizarea superficiala a lemnului prin ardere (ramane u nstrat subtire de carbune
care impiedica insectele, dar nu si apa), aplicarea pe fata a unui strat de vopsea sau lac, impregnarea
lemnului cu substante hidrofuge si antiseptice (poate fi tratat la suprafata: se plica cu pensula, sau in
adancime: se plaseaza in etuve si se supune sub presiune). Impotriva focului, exista mai multe
posibilitati: acoperirea cu un strat neinflamabil si rezistent la foc, aplicare ain mai multe straturi de
silicat de sodiu, aplicarea peste lemn a tencuielii de ipsos, aplicarea vopselelor ignifuge(in prezenta
focului cauzeaza numa arderea superficiala a lemnului), acoperirea lemnului cu o pelicula din materiale
din polimeri de compozitie speciala (la peste 100 grade celsius se expandeaza si creaza uun strat de 2-
3cm de spuma termoizolanta, iar daca caldura trece de 200 grade celsius, spuma se descompune
creeind gaze si un strat spongios greu infiltrabil). Lemnul poate fi pastrat in aer uscat sau in apa la infinit.
Arderea lemnului se produce la ~200grade celsius.

8. TAIEREA, DEBITAREA SI PRELUCRAREA LEMNULUI:

Arborii se taie intre lunile oct-feb. In fabricile de cherestea ajung portiunea de trunchi de al baza pana al
prima coraoana de ramuri, restul se prelucreaza pe loc. Copacii se defriseaza cu fereastraul mecanic
actionat electric sau combina forestiera. modalitati detaieri a lemnului: trunchiul se spinteca in fasii
paralele(iar fasiilor obtinute li se indreapta marginile.

Bulz= punerea la uscare a scandurilor unui trunchi in aceasi forma de cum au fost taiate, doar cu lati
intre ele pentru a putea intra aerul), trunchiul este spintecat si se scoate intai o scandura pe diametrul
trunchiului iar apoi restul de fasii sunt perpendicualre pe aceasta.

Tipuri de ferastraie:

1. ferastraul cu zabrale (alcatuit din mai multe ferastraie paralele fixate pe o rama ce se misca alternativ
in sus si in jos, iar trunchiul trece prin el pus pe un carucior),

2.ferastraul circular (un disc zimtat din otel care se invarte. poate sa fie fix sau mobil),

3. ferastrau panglica (format dintr-o panglica de otel dintata fara sfarsit care se invarte intre 2 roti
continu).

Piese de diferite dimensiuni: sipci= piese sectiune dreptunghiulara lungime:40mm latime: max 6cm;
scanduri = grosime max. 40mm, latimi > dublu grosimii (min 8cm) folosite la: astereala, cofraje, rame ptr
panouri si table; capriori = grosime 40mm<100mm latime max dublul grosimii. folosite: componente ale
sarpantelor, tocurile de usi si geamuri; dulapi = grosime 40mm<100mm, latime >dublul grosimii (min
10cm) foloseste la: pardoseala la suprafete circulabile, material de consolidare. grinzi = grosime min
100mm, latime min 10 cm. foloseste la: elemente de sustinere, constructia podurilor.

Piese finisate de lemn: dusumele cu lamba si uluc: grosime de 25-48mm, latime 10-160mm,
lungime=6m, date la ridnea pe o fatasi profilate pe canturi cu lamba pe o parte si uluc pe alta; destiante
pardoselilor. scandurile faltuite: grosime 16-25mm, 8,5-14,5 latime date la rindea pe o fata si profialte
pe canturi in faltz – destinate imbracarii interioare si exterioare a constructiilor de lemn. parchetele:
grosime 17-22mm, lungime 200-450mm,latime 30-90 mm. de mai multe tipuri: parchet cu lamba si uluc,
parchet cu lamba si uluc si taietura in coada de randunica, parchete cu dublu uluc, parchetul ;lamelar.
Frizurile, plintele si pervazurile: destinate a face legatura intre diverse elemente de constructii(pereti,
stalpi, scari…). Sunt necesare mai multe masini: Abricht(format dintro masa metalica cu o fanta
transversala care se roteste cu viteza in sul orizontal cu 2 cutite), Masina de grosime(acelasi principiu ca
la Abricht, dar cutitele sunt pozitioante sus si se pot lasa in jos pentru a determina grosimea dorita),
masina de frezat(realizeaza profiluri cu niste cutite care se inavrt in jurul unui ax veritcal).

10. PRODUSE SEMIFINITE ALE INDUSTRIEI LEMNULUI:

Furnirul = se face prin decuparea pe verticala cu un cutit a lemnului sau prin derularea, tangential cu
ajutorul unor masini speciale. exista mai multe tipuri: furnir de fata/estetic: grosime 0,7-1 mm sin esente
nobile; furnir de baza: 1-3,5mm folosit ca miez al contraplacajelor, furnire tenice destinate constructiilor
unor nave, a avioanelor, instrumente muzicale.

Contraplacajul: se realizeaza prin lipirea peste un miez de blind, de ambe;e parti, foi de furnir cu fibra
asezata pe directia perpendiculara pe cea a fibrei blindului. Superior calitativ lemnului masiv, utilizare
mai ieftina, economia de material lemnos. intrebuintare: lambriuri, tablii de usi, captuseli de plafoane.
Placajul bachelizat = foarte rezistent la uzura si perfect pentru cofraje.

Panelul = un material nedeformabil ce se realizeaza lipind de ambele aprti a unui miex de sipci de lemn
usor, cate o foaie de blind sau de contraplacaj subtire. intrebuintare: mobilier de calitate, placaje pentru
pereti, piese de mari dimensiuni. este superior lemnului masiv si este pastrat exclusiv lucrarilor foarte
pretentioase.

Panouri celulare: sunt formate din cadre de lemn cu celule interioare din lemn subtire acoperite pe
ambele fete prin incleiere cu cate u nstrat de blind/placaj. economisiri mari de lemn, si se creaza la
dimensiunea necesara, neputand fi croite ulterior.

Panouri din aschii lemnoase aglomerate: se obtin prin aglomerarea si presarea aschiilor de lemn cu
ajutorul unor rasini sintetice. se reazlizeaza din lemn de calitate inferioara, foarte practice. PAL-ul
obtinut prin presare este mult superior celui obtinut prin extrudare deoarce este mai rezistent din punct
de vedere mecanic. acestea pot fi acoperite cu un strat de melamina pentru a fi impermeabile si mai
rezistente.

11. DEFECTELE SI ANOMALIILE LEMNULUI

Anomalii de structura: exista noduri moarte sau negre care traverseaza piesa in taota grosimea.
acestea ca si nodurile provenite din ramuri rupte si care prezinta un inceput de putrezire sunt
considerate defecte.

Anomalii de crestere: torsiunea fibrelor (nu poate fi lucrat in scanduri, din cauza vantului), excrescentele
trunchiului ( inpropriu pentru prelucrarea in tamplarie, dar cautat pentru productia furnirului estetic),
sudura tijelor (cuprinde deobicei in interior coaja, lemnul este nefolosibil), inima excentrica (trebuie
folosit cu atentie, deoarece contine p aceasi piesa mari diferente in cea ce priveste rezistenta mecanica),
cercuri albe in zona de duramen (straturi de alburn alterate in timpul unor amri inghetzuri care n use pot
duraminiza).

Rani: provin din taierea ramurilor, sau patrunderea corpurilor straine si astfel impiedica folosirea
integrala a piesei.

Crapaturi: crapaturi radiale ( din cauza inghetului), dezlipirea straturilor anuale( din cuza
inghetului,vantului, apare crepaturi intre inele), crapaturi ce pleaca din centru catre exterior (boli de
batranete), crapaturi interne (din cauza tensiunilor generate de vant), crepaturi ce apar cu prilejul uscarii
prea repezi a lemnului (gresita manipulare a trunchiului dupa taiere).

Urmari ale actiunii parazitiilor vegetali: putregaiul (cauzat de o ciuperca pe arborele viu/taiat, devine
inutilizabil), spuzeala (schimbarea culorii lemnului din cauza unor microorganisme, nu neaparat grav),
albastreala (schimbarea culorii unor micro organisme , nu afecteaza decat vizual).

Urmari ale actiunii insectelor: insectele ataca lemnul viu/uscat si depun ouale in acesta. larvele apoi
mananca din acest lemn mai multi ani si elimina o pulbere fina de lemn macinat. pentru a impiedica se
pot stropii lemnele cu substante antiseptice.

12. ESENTE LEMNOASE DIN TARA NASTRA:

RASINOASE: Molidul si bradul: se lucraza usor si se conserva bine, se coloreaza si se baitzuieste bine. se
impregneaza foarte greu, se folosesc la fabricarea cherestelei. Pinul: lemn tare, cu canale de rasina.
rezistent, cu multe noduri, aceleasi intrebuintari k bradul si molidul, folosit la lucrari in mediul umed.

FOIOASE: stejarul:desene frumoase si cu raze medulare adesea marcate. culaore: galben-bruna, la

uscare scade mult dar dupa aceea nu mai lucreaza. frasinul: lemn vargat, cu desen frumos, mai fin ca
stejarul, elastic, flexibil, rezistent. intrebuintare: mobilier si lambriuri. fagul: lemn omogen, alb sau
rosiatic, rezistent la lovituri, se despica usor. intrebuintare: mobilier, placaje, furniruri. paltinul: lemn alb,
deschis, lucitor, scade puternic la uscare, apoi este stabil. intrebuintare: mobilier, furnir, parchet
lamelar. nucul: lemn foarte omogen de culoare inchisa bruna, folosit mult in tamplarie de mobile fine si
sculptura. se obtin furnire foarte frumoase. marul, parul, prunul, ciresul: lemne fine, omogene, cu desen
frumos, folosite mult in tamplaria de mobile fine si sculptura. speciile salbatice sunt mai pretuite decat
cele cultivate. teiul: lemn moale si foarte omogen, de culaore alba, usor galbui. usor de lucrat dar putin
elastic si se comporta slab la compresiune. plopul: lemn moale, omogen si poros, se lucreaza bine la
strung. in aer este durabil.
 PIATRA NATURALA

2. ROCI,MINERALE,CLASIFICAREA GENERALA A ROCILOR: Rocile sunt compuse din mai multe minerale
care combinate, au diferite reactii chimice.

Impartirea rocilor dupa modul de formare: roci eruptive- sunt compuse din magma care s-a solidificat.
mineralele di ncare sunt compuse is deseori cristale. roci sedimentare- s-au format prin depunerea
faramiturilor de roci transportate de apa sau de vant, prin depunerea cochiliilor sau a unor schelete pe
fundul marilor. se prezinta ca zacaminte stratificate. roci metamorfice: au luat nastere prin
transformarea rocilor eruptive si a celor sedimentare, astfel incat cele sedimentare au devenit
cristaline(marmure), iar cele cele eruptive s-au asezat in straturi(sisturi).

1.Roci eruptive: roci granitice: roci care s-au racit lent si au toate mineralele aproape egal cristalizate.
contin: granit, forminiu, natriu, potasiu. roci dure de structura granuloasa care au culori: cenuzie,
neagra, roza, rosie, verzi. rezistente la compresiune si uzura, se lucreaza foarte greu si sunt rezistente la
uzura. roci porfirice: sunt roci care din cauza racirii rapide, s-au cristalizat inegal, astfel se gasesc cristale
amri inegale, intr-o masa de feldspat marunta. este o oraca verde, rosie, albastra, censusie formata din
cristale mari de cuart si feldspat. este frumoasa si se lustruieste frumos. roci bazaltice: aceste roci sau
racit mai repede decat granitul si porfirul, astfel acestea au structura sticloasa. bazaltul este o roca
neagra sau negricioasa, semicristalizata, in care apar cristale mari izolate, uneori compact, alteori poros,
greu si faorte dur. bun pentru piatra de pavaj. lave si tufuri vulcanice: sunt roci care au fost aduse de
eruptiile vulcanice la spuprafata sisunt deobicei vitroase si spongioase. exemple: lava: este magma
topita, solidificata repede al aer cu o structura sticloasa. piatra ponce: o zgura ce pluteste deasupra lavei
topite, continand la momentul solidificarii multi aburi de apa, este spongioasa, fiind atat de usoara ca
pluteste pe apa.

2. Roci sedimentare: roci cimentate: calcarele contin ca element dominant carbonatul de calciu.
particulele sunt cimentate cu o substanta care paote fi calcaroasa, argiloasa, magneziana sau cu oxid de
fier. exista mai multe feluri: calcare dure sau compact: au bob marunt, structura omoagena, sunt
rezistente la compresiune, se prelucreaza usor si se lustruiesc frumos, fiind adesea confundate cu
marmura.Gresiile silicioase: liant silicios sunt foarte dure, rezistente la agenti atmosferici. Gresiile
calcarase: cu liant calcaros sunt foarte diferite intre ele ca proprietati. cele dure sunt folosite in
constructii ca piatra de zidarie. Conglomeratele : sunt roci formate din aglomerarea fragmentelor
provenite din sfaramarea altor roci cu ajutorul unui ciment. Roci sedimentare necimentate: bolovanii si
nisipul provin din faramitarea de catre vreme , astfel impartite dupa amrime, ele sunt: bolovani
(diametru granulei > 70mm, folosit la pavaje), pietris (7-70mm folosit la betoane), nisip(diametrul
granulei <7mm folosit la mortare si betoane).

3.Roci metamorfice: supsuse la amri presiuni si caldura, unele roci eruptive sau sedimentare au suferit
schimbari fundamentale. roci metamorfice prin presiune: Gnaisul are aceasi compozitie cu granitul dar
nimeralele asezate in straturi. Poate fi folosit ca material de constructie cu conditia ca stratificarea di
ncariera sa fie respectata cu cea a pietrei. roci metamorfice prin contact: marmura este de structura
calcaroasa , are o structura cristalina si aspect zaharoid. este alba sau colorata de diversi oxcizi metalici.
este folosita in constructii la placaje, pardoseli, scari, sculpturi.

3. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE PIETREI NATURALE DE CONSTRUCTIE

Din examinare apietre se paote observa daca este omogena, daca n-are fisuri sau daca cuibareste
materiale straine. Studiul stratificatie subliniaza:

Densitatea: poate constituii un indice de calitate deoarece obisnuit exista un raport intre cresterea
densitatii pietrei si cresterea rezistentei mecanice.

Densitatea aparenta: poate fi importanta in calculul greutatii constructiei. este importanta deasemenea
in alegerea componentelor betoanelor.

Compactitatea pietrelor naturale: porozitatea este importanta deoarece prezinta posibila comportare
la inghetz-dezghetz.

Absorbtia apei: cata apa este absorbita de roca paote determina riscul la inghetz si cantitatetea umezelii
la cladire. absorbtia se paote verifica la: presiune normala(cuburile d epiatra se incing la 105 grade, apai
se scufunda cate un sfert de cub in apa la fiecare ora iar apoi se raporteaza cantitatea de apa la
greutatea cubului), prin fierbere (fierberea timp de 2 ore a materialele in apa distilata. daca materialu se
avariaza este considerat necorespunzator), sub presiune inalta(se aseaza piatra incinsa la 105 grade in
apa distilata, iar apoi este supusa unei scaderii de presiune, iar apoi la o crester de presiune timp de 24
de ore, iar apoi se cantareste materialul).

Cedarea apei: dupa ce pietrele au fost saturate, se supun acidului sulfuric si sunt cantarite pana ajung la
greutatea invariabila, apoi sunt comparate cu greutatea lor normala.

Higroscopicitatea: este proprietatea pietrei d a absorbii apa prin capilaritate. cubul uscat si incalzit al
105 grade se tine cu baza in 5 mm de apa timp de 24 de ore, iar apoi se compara greutatea.

Permeabilitatea: este determianta d eun coeficient ce arata cantitatea de apa ce poate trece prin porii
peitrei, in timp de o ora, pe unitatea de suprafata.

Gelivitatea: este caracteristica pietrei de a se avaria cand este supusa inghetzului si dezghetului repetat.
o proba rapida se paote face prin racirea corpurilor de proba timp de o ora la -70grade celsius si
aruncarea lor in apa calda la +40 grade celsius. astfel proba dureaza numa 75 min.

Rezistenta la actiunea gazelor de fum : se determina prin supunerea unor placi de piatra, intr-o
atmosfera umeda la actiunea succesiva a unor curenti de CO2 sau SO2, aprecianduse apoi alterarile
survenite dupa un interval de timp dat.
Determinarea rezistentei la compresiune: se face p cuburi de 5 cm, uscate si incalzite la 105 grade, se
supun compriamrii intr-o presa de laborator pana la rupere.

Rezistenta la soc: se determina facand un ciocan sa cada pe acea roca de al diferite inaltimi,
determinanduse lucrul mecanic pentru spargerea acestora.

Rezistenta la uzura se determina prin slefuirea unui cub la un numar dat de ture ale amsinii cu care se
face determinarea . Se determina prin pierderea procentuala a greutatii.

4.EXTRAGEREA SI PRELUCRAREA PIETREI NATURALE DE COSNTRUCTIE

Se extrage deobicei prin lucrari deschise de cariera. lucrarea se face deobicei in terase sau trepte,
pentru a permite atacarea concomitenta a mai multor fronturi de lucru.

In exploatarile mici se folosesc: dalta, barosul, ranga, penele de otel si dornurile.

La exploatarile mecanizate se folosesc: perforatoare pneumatice, ferastraie electrice sau pneumatice.

La exploatarile de roci moi sau afanate se folosesc excavataorele, air daca dimensiuea pietrei nu
conteaza se pot folosi si explozibili. In unele masive de piatra moale (ex: tuful calcaros ce formeaza
faleza intregului litoral al marii negre la Sud de Constanta)se pot utiliza si combine.

Dupa felul in care este prelucrata, piatra se imaprte in: piatra bruta = forme neregulate care sunt
folosite cum sunt luate din cariera, piatra cioplita = pentru zidari, co o fata plana lucrata regulat iar cu
cealalta fiind lucrate pe numa 3-5 cm adancime, piatra de talie = prelucrata pe 4-6 fete. volumul minim
este de 1/25 dintr-un metru cub, Placajele= dale de piatra de grosime redusa, destinata sa formeze fata
aparenta a unei constructii din alt amterial decat paitra naturala.

Finisarea suprafetei vazute a pietrelor se poate modela prin martelare (ciocan special kre zdrobeste
piatra superficial), buceardare (folosirea unei bucerde, ciocan cu dinti), slefuire sau frecare (se obtine o
suprafata neteda). Diverse efecte decorative se pot obtine prin folosirea mai multor feluri de dalte.
Pietrele cilindrice se pot executa la strungul pentru piatra.

Produse destinate lucrarilor de cosntructii si finisaj: placi, plinte si dale din marmura prefabricate
(marimi standardizate , incepand de la 10x10 pentru pardoseala, etc), placi plinte si scafe pentru
pardoseli (formate dintr-un strat suport de ciment-nisip si un strat aparent din sfaramaturi de marmura
aglomerate cu siment, eventual colorat), prin turnarea unor blocuri dintr-un beton de ciment si
sfaramaturi de marmura casate (prin slefuirea palcilor, se obtin placile cu denumirea comeriala
Marmocim), placile realziate din forme regulate, lipite cu ajutorul unor rasini poliesterice.

5.PROTECTIA PIETREI NATURALE DE CONSTRUCTIE IMPOTRIVA AGENTILOR AGRESIVI

Agenti fizici: variatile de temperatura, asocitate cu prezenta apei pot macina suprafata respectiva.

Agenti chimici: apa de ploaie ataca pietrele cimentate fiind incarcata cu bioxid de carbon. fumul poate
dauna, prin crearea asupra pietrei un strat spongios care astfel retine umezeala. apa de infiltratie,
ajunge pe materiale din cauza sarurilor care le contine exfoliaza pietrele. mortarele de var, ciment si
ipsos provoaca uneori sfaramarea pietrelor de constructie.

Agenti biologici: ciupercile si algele care ajung dupa o vreme sa se descompuna, provoaca aparitia
acizilor care le descompun, si astfel afecteaza si piatra. Pentru a preveni, se recomanda tratarea
pietrelor dupa ce sunt aplicate cu: acoperirea cu un strat de ulei vegetal/mineral, tratarea suprafetei
pietrei cu o solutie apoasa de clorura de bariu.

6. PIETRELE NATURALE DE CONSTRUCTIE DIN TARA NOASTRA

Roci eruptive: Granitul de Greci (jud. Tulcea) roca dura de culoare cenusie-galbuie, pridne lustru. bun
pentru socluri si trepte. Folosit si la pavaje. Andezitul de Baia Mare (jud. Maramures) foarte dur, negru,
se poate lustrui. Poate fi utilizat la monumente.

Roci sedimentare: Calcarul de Geoagiu (jud. Hunedoara) de culaore castanie, roscata, alb-galbuie sau
alb-cenusie, mat, cu o venatura discreta, potrivit pentru placaje interioare si exterioare. Calcarul de
Tohanu (jud. BV) alb-galbui, cu ape de culoare ceva mai inchisa. se lustuireste frumos, capatand lustru
de marmura. Potrivit indeosebit lucrarilor interioare: scari , placaje, plinte.

Roci metamorfice: Marmura de Vasiova (jud Caras-Severin) alba pana la vinat inchis, cu pete negre sau
cenusii. Structura cristalina zaharoida cu bobul mai mare decat al marmurei de Ruschita alba, cu care
seamana la aspect. Marmura de Severin (jud Mehedinti) de culaore galbuie. se lustruieste frumos.
potrivita indeosebit lucrarilor de interior: placaje, plinte, elemente profilate.
PIATRA ARTIFICIALA
-mat de constructii: caramizi pline sau cu goluri, blocuri pt zidarie;
-mat de finisaje: caramizi de fatada, gresii de placaj sau de
pardoseli, faianta;
-elem de rezistenta : buiandrugi, ceramic, caramizi pt plansee
cu/fara nervuri de beton armat.
-mat pt invelitori : tigle, olane, coame;
- echip sanitar

PROPRIETATI FIZICO-CHIMICE
 argilele  materie prima a ind. Ceramic
-plasticitatea ei se datoreaza lamelelor crist de caolinita.
barbotina= suspensia de argila in apa;
COMPORTAMENT LA ARDERE
0o-460oC – scadere in greutate+reducere de volum (110oC)
~460oC – argila pierde apain intregime si propr plast pana la 750oC
750o-900oC – masa de arg devine rezistenta
900oC – creste rez mecanica;
CLASIFICAREA ARGILELOR
A. Argile fuzibile (contin multe impuritati)
-se coloreaza in urma arderii(brun/cenusiu/rosu)
-nu se pot fabrica decat prod poroase
B. Argile vitrifiabile

-prod compacte
-se topesc la 1500oC
-colorate divers (galben, brun, negru)
 -mat de finisaj, pardoseli, ech sanitar

C. Argile refractare (aproape total lipsite de impuritati)

-raman poroase pana la topire

- caramizi (captusire cuptoare), faiante, portelan
-culoare alba

COMPORTARE LA AGENTI FIZICI/CHIMICI

ARDERE => argila devine rez la ag fizici/ chimici
 rez la compresiune
 rez la uzura
 rez la actiunea apei
 nu rez la intindere  nu se prod piese incovoiate

arg virtif => total impermeabile & negelive

arg poroase => permeabile & gelive

INNOBILAREA PROD CERAMICE

SMALTUIREA = acop cu o pojghita sticloasa (amestec complex)
ANGOBAREA= inmuierea formei de arg cruda in barbotina

PROCESUL DE PRODUCTIE

-extragere
-depozitare
-preparearea pastei (in laminor/colergang -> malaxor)
-fasonarea prod cer
-uscare
-ardere
PROD IND CERAMICE

A. Prod pe baza de argile fuzibile

1. Caramida
-culoare cat mai uniforma
-fete plane
-cat mai putine ciobitui si crapaturi
-abs de apa = 6-25 %
-rez la compresiune = 150 daN/ cm2

2. Caramizile dublu presate

-presare suplimentara in matrita cu presa hidraulica
-mai compacta
-mai rezistenta
-fete si muchii mai regulate
-folosita la pardoseli, fatade

3. Caramizile si blocurile cu goluri pt zidarie

-in acelasi format ca car normale
-pieptene (int presei)
-pasta trece numai intre dinti si filiera

4. Caramizile cu 15% goluri vertical

-golul reduce greutatea caramidei
-rez ca si car plina
-usureaza uscarea si arderea

5. Caramizile cu 30-40% goluri

-caramizi eficiente termic
-greutate redusa
-volum redus
-forme si dispoz variaza de la producator la producator

6. Caramizile cu goluri mari

-goluri oriz, dispuse longit/transv
-capacit portanta scade considerabil
 -numai la zidarie usoara de umplutura
-compartimentarea constructiei
-termoiz redusa

7. Blocuri ceramice cu goluri

-format mai mare decat caramida
-goluri de forme div
-zidaria peretilor de umplutura

8. Corpuri ceramic cu lamba si uluc

-pereti despartitori

9. Caramizi pt placaj
-se aleg argile fara impuritati, cu colorit frumos;
-ies 2 cate 2, se ciocanes pt despartire
-zidarie bruta
-rez la inghet, sa nu contina saruri;
-compacte;

10. Tigle-solz
-placa cu nervure marunte
-1/2 ciocuri
-dezavantaje: se suprapun => risipa de material;
-panta acop sa fie peste 35oC;

11. Tigle cu simplu falt

-pana si uluc
-necesita o f mica acoperire
-1/2 ciocuri
-consum/ pante reduse

12. Tigle cu dublu falt

-presate in matrite/tipare
-dau o mai buna acoperire

13. Coame - tronconice/cilindrice

 14. Olane
-termoiz
-impermeabile
-pante foarte mici

B. Prod pe baza de arg vitrifiabile

1.Clincherul de zidarie
2.Clincherul de pavaj
3.Carouri si piscoturi
4.Placute de gresie
5.Plinte si scafe
STICLA

=amestec complex de silicati si de bioxid de siliciu care s-au

solidificat in stare amorfa, fara sa cristalizeze.

 sticla calco-sodica= sticla obisnuita

 sticla calco-potasica= cristal de Boemia
 sticla plumbo-potasica= cristal

FABRICAREA PRODUSELOR DE STICLA

-nisip silicios cat mai curat +carbonat de calciu (creta, calcar)
- prin ardere

a. Alcatuire amestec
-dozare
-macinare
-omogenizare (malaxor)

b. Topirea
la sc mica : cuptoare cu oale (functionare intermitenta)
la sc ind : cuptoare cu vana (ardere continua)

c. Fasonarea (suflare, tragere, turnare, laminare, presare)

 Suflarea : obiecte decorative
 Tragere: prod ind a geamurilor
 Turnare: prod in constructii
 Turnare + Laminare : prod placilor de sticla

d. Recoacerea = inlaturarea tensiunilor provocate de racirea brusca

PRELUCRARI ULTERIOARE
1) Slefuirea = polizoarea cu pietre abrazive (la umezeala)
-discuri de CARBORUNDRUM
 o Transparenta mare
o Fara deformari
o Fara reflexe

2) Sablarea = nisip/ pulberi abrazive proiectat pe suprafata sticlei

o Geamuri mate
3) Tratarea chimica= matuirea geamurilor cu o finete superioara

PRODUSE DE STICLA IN CONSTRUCTII

o GEAMURI TRASE (cea maI larga intrebuintare)

-sa nu prez color
-sa nu aiba basicute de aer
-fara incluziuni
-fara curburi/vine/ondulatii
- Geamuri mate
-Geamuri givrate (topitura de clei pe suprafata => “flori de
gheata”)
-Geamuri cu o fata decorativa
-Geamul riglat
-Geamuri curbate

o GEAMURI DE SECURITATE
-Geamul armat (plasa de sarma)
-Geamul TRIPLEX (3 foi de geam lipit cu rasini
sintetice)
-Geamul securizat
-Geamul emailat securizat

o GEAMURI CU CALITATI SPECIALE

-Geamul U.V. (lasa sa treaca razele U.V)
 ->crese, spitale, sanatorii, gradinite;
- Geamul catatermic/anticaloric
-> absoarbe 60-70% caldura, lasand sa treaca lumina
- Geamul termoreflectant
-> start metalic care refl rad calde, lasand lumina sa treaca.
-> tonalitate brun-rosiatic, cenusiu

A. Geamul dublu termoizolant (TERMOPAN)

-se etanseaza doar in conditii de fabrica
-2 foi de geamuri separate de o rama etansa, aer foarte uscat
intre.

B. Geamul dublu izolant cu fibre de sticla

-doua foi de sticla securizata + strat 1-5 mm de fibra de sticla
-buna izolatie termica
-lasa lumina sa treaca
-impiedica vederea

C. Sticle colorate => vitralii, vitrouri

-sticla colorata si opalizata=> valtuita in placi groase
=> OPAXITUL= material de placaj ce tine locul faiantei;

MOZAICUL VENETIAN
MOZAICUL DE STICLA

D. Geamul profil U (PROFILIT)

-ulucuri de sticla, obt prin laminare
-pot fi cu armaturi (sarma de otel)
-realizarea unor spatii vitrate inalte de pana la 6m
-in rame metalice
-profile de montaj, de etansare;
 E. Geamul ondulat armat (invelitori cladiri industriale)
-reazama pe pane/ se intercaleaza cu placile ondulate
de tabla de otel zincat sau azbociment
-luminarea spatiilor de lucru
F. Corpuri de sticla pt plansee luminoase
-constructii plansee, bolti
- inglobate in beton armat
G. Dale patrate pt plansee => se fixeaza in mast in prof din otel
laminat
H. Dale NEVADA
 CAPITOLUL 5- LIANTII MINERALI

A.Generalitati

1.Notiuni introductive-sub denumirea de lianti se cuprind o seama de material si nature foarte

diferite,dar care au proprietatea comuna de a putea trece in conditii date si specific pentru fiecare din
ele de la o stare fluida,lichida sau plstica, la o stare vascoasa sau solida si de a putea astfel sa lege intre
ele diferite material

Procesul de trecere a liantului de la starea vascoasa sau plastic la cea solida este cunoscut sub numele
de prize. Fenomenul de priza este de obicei urmat de o crestere mai rapida sau mai lenta a rezistentei
mecanice a aglomeratului realizat cu ajutorul liantului. Acest fenomen , a carui natura difera de la liant la
liant este cunoscut sub numele de intarire. Determinarea timpului de prize se face cu aparatul Vicat

2. Clasificarea liantilor folositi in lucrarile de constructii- Clasificari diverse impart liantii in lianti organici
si anorganici in functie de compozitia lor chimica, in lianti naturali si industriali in functie de originea lor.

B. Liantii aerieni

1.Argila-Masa obtinuta prin amestecarea argilei cu apa este deosebit de plastica si se intareste la uscare

Argilele sau pamanturile stabilizate sunt argile care, prin diverse metode, au fost facute mai rezistente la
actiunea umezelei. Stabilizarea argilei se poate face prin mai multe feluri

-prin adaugarea unor cloruri care formeaza compusi chimici stabili fata de umezeala

-prin adaugarea de 2…20%ciment

-prin adaugarea de silicat de sodium

2.Varul gros-este oxid de calciu obtinut prin disocierea la caldura a calcarului in oxid de calciu si bioxid
de carbon

a.Arderea varului- are loc la o temperature de 1000…1200 grade Celsius in cuptoare de camp.

b.Stingerea si depozitarea varului- varul gras in bulcari, obtinut prin arderea calcarului, trebuie stins
pentru ca sa poata fi folosit in constructii. Stingerea varului se face prin amestecarea cu apa

Cand insa aceasta cantitate de apa este in exces se obtine varul stins sub forma unei dispersii coloidale
numita in functie de fluiditate, lapte de var sau var pasta

c.Utilizarea varului in constructii-In lucrarile de constructii, varul gras este folosit sub forma de pasta la
prepararea mortarelor de zidarie si tencuieli si sub forma de pasta diluata-lapte de var- la lucrarile de
zugraveli
3.Liantii din ghips-Prin arderea sulfatului de calciu dihidratat, a ghipsului, la o temperature de 100…130
grade C, aceasta pierde ¾ din apa de cristalizare si se transforma in sulfat de calciu semihidratat, care
este de circa 5 ori mai solubil in apa decat ghipsul

a.Ipsosul de constructii-este un amestec de sulfat de calciu semihidratat si de anhidrit solubil.El se

obtine prin arderea pietrei de ghips la o temperature de 180…300grade C

b.Ipsosul de pardoseala-este un amestec de anhidrit insolubil si oxid de calciu obtinut prin arderea
pietrei de ghips la o temperature peste 900 grade C.Arderea pietrei de ghips se face in cuptoare tubular
rotative

c.Cimentul de anhidrit-Cimentul de anhidrit este compus aproape in exclusivitate din anhidrit insolubil,
obtinut fie prin uscare si macinarea anhidritului natural, fie prin arderea pietrei natural de ghips
600…700 grade C si macinarea ulterioara a produsului ars

d.Ipsosul alaunat-S-a incercat, prin diverse adaosuri, o marire a rezistentei ipsosului la actiunea apei-
pentru a-l face apt la unele lucrari exterioare . S-a realizat astfel un ipsos ameliorat , numit ipsos alaunat

4. Liantii de oxicloruri- Oxizii unor metale au proprietatea ca, amestecati cu o solutie in apa a clorurilor
acelorasi metale, sa faca prize si sa se intalneasca. Liantii de acest fel poarta numele de lianti de
oxicloruri sau cimenturi de oxicloruri. Cimentul magnezian. Cu toate ca se pot realiza diversi lianti de
oxizi cloruri, pe baza oxizilor mai multor metale, in practica curenta apare numai liantul pe baza de oxid
si clorura de magneziu, asa numitul ciment magnezian sau ciment

C.LIANTII HIDRAULICI

1.VARUL HIDRAULIC-la fabricarea acestuia se folosesc calcaruri care se ard

a)varul slab-pornind de la calcare marnoase se obtin varurile hidraulice slabe.Acestea se sting ca si

varurile obisnuite.

b)varul hidraulic mijlociu si tare-pornind de la marne calcaroase,acestea se ard si se obtin varurile

hidraulice mijlocii si tari

2.CIMENTURILE INDUSTRIALE

a)cimentul de silice(Portland)-produsul obtinut prin macinarea fina a clincherului de ciment Portland cu

un adaos de ghips

se fabrica folosind calcar

se pot obtine diferite tipuri de cimenturi:

-cimentul de furnal

-cimentul cu tras

-cimentul cu rezistente initiale mari

-cimentul cu rezistente finale mari

-cimentul alb

-cimentul colorat

b)cimentul aluminos-se fabrica din bauxita cu calcar

se foloseste la constructii si lucrari care cer intarire rapida:poduri,mine,etc

c)cimenturi special

-cimenturi expansive

-cimenturi hidrofobe

3.DETERMINAREA CALITATII CIMENTURILOR

a)starea de conservare-cimentul trebuie sa se prezinte sub forma de pulbere,fara aglomerari in bulgari

b)finetea de macinare—cimentul trebuie s alase un reziduu de maximum 12% la cernerea prin sita

c)priza-trebuie sa inceapa dupa cel putin 60 min si sa se termine dupa 10 ore.

d)constanta volumului-se det fierband o turta de ciment timp de 2 ore ,dupa ce a fost lasata sa se
intareasca in aer umed 24 ore.Dupa fierbere turta nu trebuie s aprezinte crapaturi radiale.

e)rezistentele mecanice-se det pe corpuri de proba cubice sau brichete in forma cifrei 8 confectionate
dintr-un amestec de ciment si nisip.Corpurile sunt lasate sa se intareasca in aer 24 ore si apoi se lasa sub
apa pana in momentul incercarii.

Proprietatile de prize si intarire ale cimenturilor pot fi influentate de un nr de factori si anume:

-raportul apa-ciment

-scaderea temperaturii

-cresterea temperaturii

-adaosurile chimice
C.LIANTII HIDRAULICI

1.VARUL HIDRAULIC-la fabricarea acestuia se folosesc calcaruri care se ard

a)varul slab-pornind de la calcare marnoase se obtin varurile hidraulice slabe.Acestea se sting ca si

varurile obisnuite.

b)varul hidraulic mijlociu si tare-pornind de la marne calcaroase,acestea se ard si se obtin varurile

hidraulice mijlocii si tari

2.CIMENTURILE INDUSTRIALE

a)cimentul de silice(Portland)-produsul obtinut prin macinarea fina a clincherului de ciment Portland cu

un adaos de ghips

se fabrica folosind calcar

se pot obtine diferite tipuri de cimenturi:

-cimentul de furnal

-cimentul cu tras

-cimentul cu rezistente initiale mari

-cimentul cu rezistente finale mari

-cimentul alb

-cimentul colorat

b)cimentul aluminos-se fabrica din bauxita cu calcar

se foloseste la constructii si lucrari care cer intarire rapida:poduri,mine,etc

c)cimenturi special

-cimenturi expansive

-cimenturi hidrofobe

3.DETERMINAREA CALITATII CIMENTURILOR

a)starea de conservare-cimentul trebuie sa se prezinte sub forma de pulbere,fara aglomerari in bulgari

b)finetea de macinare—cimentul trebuie s alase un reziduu de maximum 12% la cernerea prin sita

c)priza-trebuie sa inceapa dupa cel putin 60 min si sa se termine dupa 10 ore.

d)constanta volumului-se det fierband o turta de ciment timp de 2 ore ,dupa ce a fost lasata sa se
intareasca in aer umed 24 ore.Dupa fierbere turta nu trebuie s aprezinte crapaturi radiale.

e)rezistentele mecanice-se det pe corpuri de proba cubice sau brichete in forma cifrei 8 confectionate
dintr-un amestec de ciment si nisip.Corpurile sunt lasate sa se intareasca in aer 24 ore si apoi se lasa sub
apa pana in momentul incercarii.

Proprietatile de prize si intarire ale cimenturilor pot fi influentate de un nr de factori si anume:

-raportul apa-ciment

-scaderea temperaturii

-cresterea temperaturii

-adaosurile chimice
 CAPITOLUL 6

MORTARE, BETOANE, PIETRE ARTIFICIALE SI PRODUSE INDUSTRIALE PENTRU CONSTRUCTII PE BAZA

DE LIANTI

Datorita proprietatilor lor de priza si intarire, liantii permit realizarea unor aglomerate artificiale
in care in afara de apa si liant intervin si alte materiale sub forma de granule de diferite marimi.

A.MORTARE

-mortarele sunt amestecuri de liant, nisip si apa in compozitia carora mai pot intra uneori si alte
adaosuri. Ele se folosesc la legarea zidariei(mortare de zidarie) sau la acoperirea zidariei cu un strat
protector sau de unfrumusetare(tencuieli)

1.Mortare de zidarie

Mortarele folosite curent in zidarie, se pot clasifica dupa liantii folositi si rezistenta lor la
compresiune in:

-mortare de ciment, destinate lucrariilor foarte puternic solicitate sau care se gasesc permanent sub
nivelul apelor subterane(1 parte ciment si 4 parti de nisip)

-mortare de ciment cu adaos de var, folosite la lucrari in mediu uscat puternic solicitate si la parti de
constructie aflate in mediu umed.(1 parte ciment, 0,4 parti pasta de var, 5 parti nisip

-rostul varului este de a mari plasticitatea mortarului de zidarie precum si de a impiedica absortia prea
rapida a apei

-mortare de var cu adaos de ciment, folosite la lucrari obisnuite in mediu umed, sau la lucrari in mediu
uscat mai puternic solicitate(1 parte ciment, 1 parte var pasta, 10 parti nisip)

-mortare de var, folosite la lucrari obisnuite de zidarie in mediu uscat. Dozajul de volum este de 1 parte
var pasta la 3-4 parti nisip

a.Prepararea mortarelor de zidarie

Pepararea mortarului incepe prin amestecarea liantului cu nisipul in dozajul prescris, operatie care se
poate executa manual, sau mecanizat, cu malaxoare. Dupa amestecare se adauga apa.

-cantitatea de apa necesara se determina prin aprecierea usurintei cu care se lucreaza mortarul

-intervine o reducere de volum, o tasare ce poarta numele de tasare la amestecare

-la punerea in opera, datorita absortiei apei din mortar de catre caramida din zidarie, intervine o a doua
tasare: tasarea in lucrare.
 b.Intarirea mortarelor de zidarie pe baza de var

Mortarul, imediat dupa punerea in lucrare, sufera o deshidratare puternica, pierzand apa de amestec si
chiar o parte din apa pastei de var, care se absorb in caramida, determinand o crestere rapida a
consistentei sale. Datorita ei, mortarul proaspat poate suporta greutatea randurilor de caramida de
deasupra sa, fara a fi impins in afara din rosturi. Aceasta reprezinta prima faza a intaririi mortarului de
var. Faza a doua o constituie un proces chimic

c.Conditii cerute pentru executarea mortarelor de zidarie

-varul trebuie sa aiba plasticitate mare, sa fie bine stins si sa fi stat cel putin o luna in groapa de var. Se
constata ca, cu cat varul este folosit mai tarziu dupa stingere, mortarele au aderenta mai buna

-nisipul trebuie sa fie curat si aspru la pipait. Pentru mortarul din rosturi, sa nu aiba granule mai mari de
3 mm

-dozajul curent al mortarului de zidarie este de circa 1:3. Dozajele mai bogate dau mortare prea plastice
care crapa iar cele mai slabe dau mortare insuficient de consistente

-in mortarele de var cu ciment, spre a obtine rezistente marite, amestecul trebuie sa contina peste 100
kg ciment la metrul cub de mortar. Adaosuri mai mici nu ajuta sau chiar slabesc calitatea mortarului

d.Prepararea mortarelor de zidarie dupa metoda Smirnov.

Prepararea mortarelor de zidarie dupa metoda Smirnov nu se face cu pasta de var ci cu var nestins
macinat. In acest fel se realizeaza:

-economie de material, economie de regie, eliminandu-se operatiile de stingere a varului, depozitare si

transport al paster de var, precum si amenajarile necesare pentru aceasta: varnita si groapa de var.

-incalzirea amestecului, ceea ce accelereaza prima faza a intaririi mortarului, impiedica inghetarea
mortarului inainte de intarirea sa prin pierderea apei.

2.Tencuieli

La realizarea tencuierilor se utilizeaza mortare diferite, in functie de locul unde urmeaza a fi folosite.

La tencuielile simple si nepretentioase se intrebuinteaza mortare de var gras; la interioare, unde este
necesar un finisaj mai pretios se foloseste mortar cu nisip mai fin, iar in cazul tavanelor, mortar liant
mixt var-ipsos. La zidurile exterioare batute de ploi si vanturi umede, se folosesc mortare cu adaos de
ciment.

Tencuielile in mediu umed se vor realiza din mortar, de var cu adaos de ciment, tras sau zgura de furnal

a.Executarea tencuielilor

-Tencuielile de var gras se aplica pe zidul de caramida dupa ce aceasta a fost bine curatat de praf. Cand
se realizeaza numai o tencuiala de protectie, se foloseste un strat de circa 2 cm, intins dintr-o singura
data cu instrumentul numit drisca mare. O tencuiale ingrijita se executa in doua straturi, primul ca mai
sus, iar al doilea, de cel mult 0,5 mm grosime, executat dintr-un mortar cu nisip mai fin,intins si netezit
cu drisca mica. Primul strat poarta numele de grund, iar cel de al doilea tinci

-Cand la tencuieli se folosesc materiale ce innobilizeaza tencuiala acestea se intrebuinteaza numai in

tinci

-La tencuirea tavanelor sau la tencuieli pe plasa de sarma se foloseste un mortat de var si ipsos.

b.Intarirea tencuielilor de var

-S-a aratat ca procesul de intarire a mortarului de var pentru zidarie se desfasoara in doua faze: absortia
apei din mortar de catre materialul de zidarie si carbonatarea varului din mortar.

-Acest fenomen se petrece si la intarirea tencuielii, dar o mare parte a apei din mortar se evapora in
acest caz in atmosfera

c.Defecte si alterari ale tencuielilor

-De multe ori tencuielile sunt alterate de unele defecte vizibile. Cele mai frecvente sunt impuscaturile
datorate exploziilor particulelor de var supraars, nestins in groapa, si care se sting, cu marire de volum,
in tencuiala. Ele pot fi evitate folosind la tencuieli numai pasta de var ce a stat un timp indelungat in
groapa

-Apa dizolva si transporta saruri din pamant sau din zidarie si le depune pe tencuiala atunci cand se
evapora, producand pete sau exfolieri

3.Calitatile materialelor componente ale mortarelor

-Apa pentru prepararea mortarelor poate fi orice fel de apa, neutra din punctul de vedere al aciditatii si
continand o proportie limitata de sulfati, cloruri si azotati

-Nisipul, trebuie cercetat cu atentie, caracteristicile fizice ale nisipurilor care se determina prin incercari
de laborator sau santier sunt puritatea, forma granulelor;granulozitatea, greutatea in gramada,
umiditatea

a.Puritatea

-Principalele impuritati ale nisipului intalnite curent sunt:

-argila

-substantele humice, provenite din descompunerea resturilor organice si vegetale

-resturile de carbuni, frecvente mai ales in nisipul de rau din bazinele carbonifere

-sarurile solubile din nisip pot strabate prin zidarie, formand pete pe fatada
-pirita,continand fier si sulf

-mica, prezenta aproape in toate nisipurile,reduce calitatea mortarelor

b.Forma granulelor

-Deoarece s-a constat ca nisipurile cu granule de forma rotunjita dau mortare cu rezistenta mai mare
decat cele cu granulele in forma de aschii sau solzi, se recomanda verificarea microscopica a formei
granulelor nisipurilor

c.Granulozitatea

-expresia compozitiei procentuale in granule de diferite marimi a nisipului

-pt ca un mortat sa fie de buna calitate, trebuie ca intre granulele de nisip sa ramana un minimum de
goluri care sa fie ocupate de liant; pe de alta parte, granulele mari trebuie sa se rezeme direct unele pe
altele

d.Densitatea in gramada

-se determina prin cantarirea unui volum determinat de nisip, dupa ce acesta a fost uscat prin incalzire
la cel putin 100 grade C

e.Umiditatea

-se determina cantarind o cantitate de nisip, incalzind-o pana la greutate constanta si determinand
diferenta de greutate. Rezultatul se exprima in procente fata de greutatea initiala

B.BETOANE

-sunt amestecuri bine omogenizate de liant, apa si agregate(nisip, pietris, balast sau piatra sparta)

Clasificare: betoane foarte usoare(sub 1000 kg/m3), betoane usoare(1001-1700 kg/m3), betoane cu
greutate mijlocie(1701-2200 kg/m3), betoane grele(2201-2500kg/m3), betoane foarte grele(peste 2500
kg/m3)

-in lucrarile de constructie intervin cel mai frecvent betoanele grele

1.Prepararea betoanelor

-manual sau mecanic

-Prepararea manuala-prin amestecarea pe o platforma din scanduri bine incheiate, mai intai a nisipului
cu cimentul, pana la deplina omogenizare, apoi impreuna cu pietrisul, cand amestecul este bine
omogenizat se adauga apa si se reamesteca.

-Prepararea mecanica are loc in mod curent pe santiere, cu ajutorul betonierelor.

 2.Punerea in opera a betoanelor

Dupa preparare,intr-un timp cat mai scurt si care in niciun caz nu trebuie sa depaseasca ½ ora, betonul
este pus in opera,fiind turnat in sapaturi sau cofraje

3.Caracteristile betonului proaspat

a.Consistenta

-un beton poate fi mai fluid sau mai vartos

b.Densitatea aparenta

- masa unui metru cub de beton proaspat in starea in care va fi pus in opera. Un beton de buna
calitate,trebuie sa aiba o densitate aparenta de peste 2400 kg/m3

c.Dozajul cimentului

-continutul in ciment sau dozajul real al cimentului este cantitatea de ciment care exista efectiv in
metrul cub de beton gata pus in opera

d.Dozajul apei

-Proportia de apa ce se gaseste in amestec-atat apa ce se adauga componentelor betonului la

amestecarea cat si apa ce initial se gasea in amestec ca umiditate a agregatelor-are o influenta foarte
mare asupra calitatii betonului(raport apa-ciment)

e.Lucrabilitatea

-Lucrabilitatea este calitatea betonului de a se lasa transportat fara a segrega si fara a-si pierde; de a lua
forma cofrajelor si de a se indesa bine si relativ usor.

4.Caracteristicile betonului intarit

a.Rezistentele mecanice

-Rezistentele la solicitarile mecanice reprezinta cea mai importanta caracteristica a betoanelor

Rezistenta betonului la compresiune, la intinderea din incovoiere

b.Contractia betoanelor

-Ea se manifesta mai intens in primele zile dupa turnare si scade apoi din ce in ce in intensitate

-Pentru micsorarea efectelor contractiei, se pot adauga betonului fie substante care determina o
expansiune in timpul prizei, fie substante care maresc curgerea lenta a betonului impiedicandu-l sa
fisureze

c.Compacitatea betoanelor
-importanta deoarece influenteaza direct rezistenta betonului

c.Permeabilitatea betoanelor

-Gradul de impermeabilitate al betoanelor este determinat in ceea ce priveste comportarea de mai

tarziu a constructiei executate

e.Deformarile betoanelor sub sarcina

-Betonul sufera deformari ce apar dupa supunerea la solicitare si variaza in raport cu solicitarea
mecanica. Acestea pot fi deformari elastice si deformari plastice

5.Influenta materialelor componente asupra caracteristicilor betoanelor

a.Cimentul->Rezistentele mecanice

-rezistenta la compresiune a betonul va fi cu atat mai mare cu cat cimentul este de marca mai ridicata;

-rezistnta la compresiune a betonul va fi cu atat mai mare cu cat dozajul betonului in ciment va fi mai
ridicat

-dozajele curente sunt: 270...300 kg ciment/m3 beton pentru lucrari obisnuite, 125...150kg ciment/m3
beton ca dozaj minim pentru fundatii si 400 kg ciment/m3 pt beton de foarte mare rezistenta

->In ceea ce priveste contractia

-cu cat cantitatea de ciment in beton este mai mare, creste si contractia

-folosind cimenturi expansive, se reduce sau chiar se evita contractia

->In ceea ce priveste permeabilitatea

-marimea dozajului de ciment determina marirea cantitatii de geluri, deci cresterea rezistentei
betoanelor la patrunderea apei

-folosirea de cimenturi cu adaosuri hidrofobe:tras,zgura etc. Permite obtinerea de betoane

impermeabile

->In ceea ce priveste deformarea elastica si curgerea lenta

-cu cat dozajul de ciment este mai ridicat, deformarile elastice sub sarcina sunt mai mici

-cu cat dozajul cimentului este mai ridicat,curgerea lenta este mai mare

b.Apa->In ceea ce priveste rezistentele mecanice

-cu cat raportul apa-ciment este mai mare, rezistentele betoanelor scad

->In ceea ce priveste contractia

-cu cat raportul apa-ciment este mai mic,contractia scade

->In ceea ce priveste deformarile elastice si curgerea lenta

-raportul apa ciment mic,asigura deformari elastice mai mici

c.Agregatele->In ceea ce priveste actiunea asupra rezistentelor mecanice

-agregatele care au bobul mai plin(apropiat de sfera) asigura o tasare usoara si deci produse compacte

-agregatele colturoase dau betoane greu lucrabile, dar cand compactarea lor este asigurata prin vibratie
ele permit sa se creeze betoane mai rezistente

-excesul de parte fina da betoane cu buna lucrabilitate,dar cu rezistenta mecanica redusa

->In ceea ce priveste contractia

-agregatele bogate in parte fina vor da betoane cu contractie puternica

->In ceea ce priveste compacitatea, porozitatea si permeabilitatea

-agregatele cu curba granulometrica continua, vor da betoane compacte, mai ales prin vibrare

-agregatele cu multa parte fina vor da betoane poroase datorita procentului ridicat de apa de
amestecare pe care-l necesita

->In ceea ce priveste deformatiile elastice si curgerea lenta

-cele cu procent mic de parte fina vor da betoane rezistente, cu deformatii elastice mici si cu curgere
lenta redusa

6.Influenta modului de punere in opera si a tratarii ulterioare asupra caracteristicilor

betoanelor

a.Prepararea si amestecarea betonului

b.Transportul si manipularea betonului

c.Punerea in opera

d.Tratarea betonului dupa turnare

-hidratarea profunda a cimentului, favorizata de prezenta apei.

B.BETONUL ARMAT

1.Generalitati

-Betonul armat se utilizeaza in constructii, la cladiri civile si industriale, la realizarea elementelor

structurale: stalpi, plansee, scari, balcoane, fundatii, uneori si pereti de cladiri

2.Armaturi

-flexibile sau rigide

-In piesele de beton armat apar mai multe categorii de armaturi:

Armaturi de rezistenta, de rapartitie, de montaj

3.Precomprimarea si postcomprimarea betonului armat

a.Precomprimarea betonului armat

-rezistenta extrem de redusa la intindere a betonului, face ca betonul din zonele intinse alea
pieselor din beton armat supuse incovoierii sa nu poata urma otelul in deformarile elastice ale
acestuia. Astfel, numai o parte redusa a capacitatii portante a betonului comprimat si
armaturile intinse este efectiv folosita

b.Postcomprimarea betonului armat

-Intr-o structura din beton armat monolit,continuitatea armaturilor ce trec dintr-o parte in alta
a punctelor de intalnire a diferitelor elemente ca si continuitatea betonului turnat dintr-o data
fac ca elemente invecinate sa conlucreze la preluarea sarcinilor; luarea in considerare a acestei
conlucrari duce la dimensionari mai avantajoase decat daca fiecare dinte piese ar fi considerata
ca lucrand independent

D. ACTIUNI AGRESIVE EXERCITATE ASUPRA BETOANELOR

1. Actiuni agresive exercitate asupra betoanelor imediat dupa turnare

a. Caldura-nu are influente directe asupra betonului

b. Frigul- betonul supus imediat dupa turnare la temperaturi sub 0 grade C ingheata, iar dupa
dezghet nu-si continua priza, facand necesara desfacerea elementelor turnate si o noua turnare
cu beton proaspat

2.Actiuni agresive exercitate asupra betoanelor dupa intarire si in timpul exploatarii cladirilor

a. Temperaturi mari si foc- betonul rezista la caldura pana la 600 grade C

b. Curentii electrici- pot determina corodarea armaturilor, daca betonul este umed si armatura
functioneaza ca anod

c. Agentii chimici- acestia pot da loc la fenomene de coroziune de expansiune sau de inmuiere a
betonului

E.ADAOSURI SI TRATAMENTE SPECIALE PENTRU IMBUNATATIREA CARACTERISTICILOR

BETOANELOR

Caracteristicile betoanelor pot fi in importanta masura influentate prin adaosuri in

amestec si prin tratamente speciale aplicate la turnare menite sa le modifice unele sau altele
dintre particularitatiile de comportare in timpul punerii in opera sau in conditii de exploatare.

1. Adaosuri pentru ameliorarea caracteristicilor betoanelor

-Adaosuri plastifiante: dispersanti, antrenori de aer

-Adaosuri de polimeri

2 Tratamente speciale pentru imbunatatirea caracteristicilor betoanelor

a. Mijloace de obtinere a unor betoane compacte

-presarea, laminarea, centrifugarea, torcretarea, vacuumarea

b. Mijloace de accelerare a intaririi betonului-

-incalzirea cofrajelor, aburire, autoclavizarea

F. PIETRE ARTIFICIALE SI PRODUSE PE BAZA DE LIANTI

1. Pietre artificiale si produse pe baza de ciment Portland

a. Betonul aparent. Este destinat a ramane vizibil, fara a mai fi tencuit sau placut cu un
alt material de finisaj. Acestea sunt de mai multe feluri”

-betoane la care fata betonului se lasa intacta asa cum rezulta din decofrare; se utilizeaza
cofraje netede sau rugoase, plane sau cu suprafete nervurate, captusite cu cauciuc sau cu alte
materiale cu suprafete decorative, executate din materiale ce prezinta motive mai mult sau mai
putin reliefate

-betoane la care agregatele de suprafata sunt puse in evidenta printr-o tratare mecanica sau
chimica inainte de desavarsirea intaririi: betoane spalate, periate, tratate chimic

-betoane a caror suprafata este tratata ulterior intaririi: betoane buceardate, spituite, sablate

b. Piatra artificiala sau similipiatra. Este un beton sau mai precis un mortar deoarece
agregatele nu depasesc cativa milimetri in diametru, format din ciment, adesea ciment alb, si
piatra naturala macinata, uneori se adauga si coloranti
c. Mozaicul. Este un mortar sau un beton din ciment, praf de piatra macinata si granule de
diverse marimi din aceiasi piatra

d. Mozaicul florentin

e.Mozaicul roman

f. Mozaicul venetian

g. Azbocimentul- se taie cu ferestraul, se gaureste cu burghiul, se netezeste cu rindeaua. Este

rezistent impermeabil, destul de elastic, rezistent la coroziune

h. Betoane usoare: betonul macroporos, betonul cu agregate usoare, betoanele

celulare(gazoase, spumoase)

2. Pietre artificiale si produse pe baza de var

a. Produsele silicocalcare

b. Betonul celular autoclavizat pe baza de var si cenusa de termocentrala

c. Caramizile si blocurile de zgura de furnal si var

3. Pietre artificiale si produse pe baza de ipsos

-Stucul de clei(stucomarmura), materialul de pardoseala din ciment de anhidrit si rasini

sintetice(leunit), blocurile din beton de ipsos cu zgura, blocurile de beton de ipsos si
rumegus(scagliola), placile plane din ipsos cu structura-fagure, placile de tencuiala uscata

4. Pietre artificiale si produse pe baza de ciment magnezian-Xilolitul, fibrolitul

5. Pietre artificiale si produse pe baza de ciment aluminos-Dalele, placajele etc. Din

ciment aluminos(LAP) sunt realizate dintr-un beton cu agregate fine, folosind ca liant ciment din
aluminiu. Stratul superficial poate fi colorat si poate contine cristale, folii metalice etc.

Cele prezentate mai sus sunt departe de a epuiza nesfarsitul sortiment al pietrelor
artificiale pe baza de lianti. Materiale noi, precum betoanele cu fata aparenta vitrificata prin
flambare, materialele de placaj din betoane cu adaos sau cu acoperirea din polimeri,
elementele prefabricate constituind in acelasi timp cofraj si finisaj pentru betoane turnate in
situ si altele sunt menite, in masura in care eficienta lor va fi confirmata, sa deschida noi
drumuri si sa ofere proiectari si executiei noi si interesante mijloace de expresie!!!!!!!!!!!!!
MATERIALE PLASTIE SI MATERIALE DIN POLIMERI

1.Materialele plastice reprezinta o grupa de materiale de naturi si compozitii diferite si cu proprietati variate,dar care au
comuna caracteristia de a putea fi formate.

Principiul component al materialelor plastice il constituie rasinile sintetice.Acestea sunt de regula compusi polimeri
macromoleculari de natura organic.

Exista o categorie de polimeri termorigizi care rezista la temperature mai ridicate.Spre deosebire de acestia mai exista si alti
polimeri sensibili la caldura.Polimerii acestia care la incalzire se moaie si pot fi supusi din nou unui process de formare sunt
denumiti polimeri termoplastici.Mai exista si elastomeric(de tranzitie intre celelalte doua).

In comp materialelor plastic intervin adeseori diferite substante auxiliare pt a modifica proprietatile acestora

-plastifiantii-confera materialelor plastice flexibilitate,elasticitate

-stabilizatorii-impiedica modificarea proprietatilor polimerului in conditiile prelucrarii sau in exploatare,sub actiunea diferitilor
agenti exterior.

-colorantii-contribuie la imbunatatirea aspectului

-substantele antistatice-reduc acumularea de electricitate static permitand descarcarea in atmosfera a sarcinilor electrice

-substantele antiaderente-impiedica fixarea murdariei si usureaza intretinerea produselor

-materialele de armare-contribuie la obtinerea unor produse cu ridicate calitati mecanice

-materiale de umplutura-asigura o stabilitate mai buna pt materialul plastic obtinut

Defecte:au o limita de rezistenta la temperatura sau se degradeaza in timp

2.PROCEDEE DE PRELUCRARE A MATERIALELOR DIN POLIMERI

a)presarea-consta in comprimarea intr-o matrita incalzita a rasinii sintetice in asa fel incat sub actiunea caldurii si presiunii sa se
produca procesul de polimerizare.

b)injectarea-consta in impingerea intr-o matrita cu ajutorul unui piston,a unei cantitati de material termoplastic adus prin
incalzire la plasticitatea necesara.

c)calandrarea-procedeul permite obtinerea din materiale termoplastice a foliilor si placilor,prin trecerea materialului inmuiat
prin incalzire intre mai multe valturi din otel,convenabil incalzite,care dau foliei sau placilor grosimea dorita.

d)formarea pneumatica-prin acest procedeu de formare foliile sau placile din material termoplastice,incalzite pana la
inmuiere,sunt aplicate pe o matrita cu ajutorul presiunii aerului.Dupa racier ele pastreaza forma tiparului.

e)formarea la rece-consta in proiectarea cu un pistol a rasinii,de obicei amestecata cu tocatura de fibra de sticla sau de fibre
sintetice ,pe o forma executata din ipsos,lemn,metal,sau alt material potrivit.

e)extrudarea-procedeul consta in trecerea printr-o duza a materialului thermoplastic inmuiat,in asa fel incat sa paraseasca
masina sub forma unui profil fara sfarsit a carui sectiune pastreaza dupa racire desenul duzei.Acest procedeu este potrivit pt
obtinerea de tuburi si benzi profilate precum si de fire sau conductoare metalice inglobate intr-o imbracaminte din material
plastic.
3.PRINCIPALELE MATERIALE PLASTICE SI RASINI SINTETICE

a)Rasini termorigide -cele mai utilizate in present sunt rasinile alchidice,aminoplastele,rasinile

epoxidice,fenolice,melaminice,poliesterice,poliuretanice si siliconice.

Alchidice-pt realiz de vopsele aminoplastele-mai ales ca adezivi in industria placajelor

Epoxidice-pt repararea prin lipire a unor piese de beton,beton armat

Fenolice-la realizarea unor produse de presare melaminice-pt realiz de obiecte de vesela

Poliesterice-in domeniul fibrelor sintetice,vopsele ,lacuri in ind mobile si la protectia parchetului,etc.

Poliuretanice-vopsele,emailuri,lacuri,etc

Siliconice-pt material de protectie a pietrei natural,vopsele de fatada.

b)Rasini termoplastice- rasinile acrilice,acrilo-nitrilice,poliamidice,polietilena,polimerii si copolimerii stirenului,policlorura de

vinil si poliacetatul de vinil.

Acrilice-se obtin placi si bare,materiale de vopsitorie ,etc

Acrilo-nitrilice-la productia de fibre cu calitati appropriate lanei,machete,covoare,etc

Poliamidice-pt obtinerea unor fibre de inalta rezistenta(ex:nylon),perdele,etc

Polietilena-se confectioneaza componente de mobile,tuburi folosite in instalatii de alimentare cu apa,in hidroizolatii

Polimerii si copolimerii-au ca principal reprezentant polistirenul

Policlorura de vinil-poate fi intalnita sub forma de tevi si conducte in inst de alimentare cu apa rece,sub forma de dale si
covoare,in lucrari de tapiterie,etc

Poliacetatul de vinil-sta la baza mai multor tipuri de adezivi si chituri si vopsele de fatada.

c)Elastomeri-materiale pt lucrari de hidroizolatii si etansari,materiale de vopsitorie rezistente la apa,adezivi(PRENADEZ).

MATERIALE PENTRU LUCRARI DE IZOLATII

1.MATERIALE PT IZOLARI TERMICE SI PT IZOLATII SI TRATAMENTE ACUSTICE

Dupa natural or,materialele pt izolatii termice si tratamente pt izolatii acustice se pot grupa in mai multe
categorii.

a)pietre naturale poroase –pot fi utilizate sub forma de placi si blocuri

b)pietre artificiale poroase- betoanele cu agregate poroase,celulare,gazoase sau spumoase,pe baza de

ciment,ipsos,var, sau ciment magnezian au o putere de izolare termica cu atat mai mare cu cat sunt mai
usoare deci cu cat contin mai multe goluri de aer.

Eficienta scazuta ca material pt izolatii fonice

c)aglomerate de fibre organice-exemple:

-stufitul-format din manunchiuri de stuf preset si solidarizat prin legaturi de sarma in panouri

-se foloseste la izolarea termica si acustica a constr usoare(baraci,magazii)

-panourile din fibra de celuloza aglomerata-sunt un bun material isolator termic si mai ales acustic

-pasla-un aglomerat din fibra de lana animala,cu adios de fibre vegetale diverse si amidon

-se livreaza sub forma de foi si se fol la izolari acustice

d)pluta-este unul dintre materialele cu mare putere de izolare termica si acustica.Este un strat al
scoartei de stejar.Este inflamabil.

e)azbestul-este un silicat natural de calciu si magneziu care se prezinta sub forma unor fibre ce pot
atinge o lungime de mai multi cm.Este intrebuintat la izolarea corpurilor ce vin in contact cu structura de
lemn a cladirilor,la izolarea tablourilor electrice asezate pe lemn si in general oriunde exista un pericol
de incendiu prin contact cu flacara.

f)produse pe baza de fibre neorganice artificiale-

-vata de sticla-un material termo- si fonoizolant care se livreaza in vrac,in saltele imbricate in plasa de
rabit sau in rogojini

-tesaturi din fibra de sticla-se obt prin toarcerea si teserea fibrelor de sticla

-vata minerala-material termo- si fonoizolant care se livreaza ca si vata de sticla

-pasla minerala cu liant bituminos- material termoizolant ,se obt prin acoperirea cu o pelicula de bitum
a fibrelor de vata mineral,in momentul formarii.
-placile semirigide din vata mineral cu liant bituminos-se obt prin presarea paslei minerale inainte de
racire si se util ca material termo- si fonoizolant in constructii

-placile din vata minerala cu liant din polimeri-se obt in mod asemanator placilor semirigide ,dar
solidarizarea se face cu lianti din polimeri

-placi termo- si fonoizolante-caracterizate prin rezistente mecanice reduse

-placi amortizoare de soc-caracterizate prin elasticitate

-placi fonoabsorbante-caracterizate prin rezistente mecanice ridicate si prin modul de prelucrare a fetei
vazute:perforare,stropire,etc;

-placi autoportante-cu rezistente mecanice ridicate,putand fi eventual si armate

g)material ceramice poroase-din argile obisnuite amestecate cu farame de combustibil ieftin se obtin
corpuri ceramice poroase;folosita sub forma de placi,blocuri sau caramizi.

h)sticla poroasa-insensibila la agentii distructivi obisnuiti

i)mase poroase din polimeri-au o capacitate ridicata de izolare termica ;rezistente la umezeala si agentii
biochimici;cele mai multe dintre ele absorb apa si de aceea nu sunt prea indicate in mediu umed sau
incarcat cu vapori de apa care ar putea condensa in stratul izolant.

j)pudreta de cauciuc-se folosesc pt a forma placi care se utilizeaza ca strat fonoizolant si fonoamortizant
al mai multor tipuri de pardoseli.

k)table de aluminiu-se folosesc in izolari termice cu foi subtiri de aluminiu

2.MATERIALE IZOLATOARE HIDROFUGE

a)adaosuri hidrofuge pt betoane si mortaruri-se prezinta sub cele mai diverse

forme:paste,solutii,pulberi de culori si consistente diferite.

b)produse hidrofuge protectoare aplicabile prin vopsire-acestea sunt solutii bituminoase sau material
de vopsitorie continand in amestec diverse substante izolante,pulberi metalice,cauciuc,etc.Ele se intend
prin vopsire pe suprafata de beton ,unele din ele chiar daca betonul este inca umed, si etanseaza porii
patrunzand in adancime,unde se intaresc.

c)produse bituminoase de acoperire aplicabile la cald sau la rece-un produs din aceasta categorie
subiful, se obt prin amestecarea bitumului cu var stins

d)material izolatoare hidrofuge in foi-

-tabla de plumb-

-cartonul bitumat-carton poros impregnate cu bitum si acoperit pe cele 2 fete cu piatra macinata sau
nisip
-cartoanele bitumate cu fibre textile-sunt superioare calitativ cartonului ;se folosesc la invelitori,la
izolari de subsoluri

-cartonul bitumat pe baza de azbest-se fol la lucrari subterane

-impaslitura de fibra de sticla si tesaturile de fibra de sticla bitumate

-foliile din material din polimeri-sunt utilizate simple sau armate cu tesaturi din fibra de sticla

e)praful hidrofob-este un material pt izolari hidrofuge format din cenusa de termocentrala amestecata
in timpul macinarii cu pacura parafinoasa.

f)izolatii hidrofuge in sistemul Cocon-ele se realizeaza prin proiectarea pe suprafata de izolat sau pe un
schelet invaluitor al acesteia ,a unei mase plastice vascoase cu ajutorul unui pistol cu aer comprimat