Sunteți pe pagina 1din 118
CONSTRUCTION LE nny 1, LEMNUL DE CONSTRUCTII 41.1. GENERALITATI LLemnul poate fi considerat primul material de constructio. Din preistorle gi pana astézi acest matorial a fost utiizat constant, in cele mai variate moduri, in alcéitiri constructive cu sau fad rol structural Acest fapt se datoreaza atét raspandiri lemnului, sub forma unor specil diverse, In toata lumea, cit si lucrabiltti sale, greutajii reduse si bunelor sale caracteristici mecanice. Cu toate acestea, putine sunt marturille unor realizar foarte vechi din femn gi, in orice caz, mull mai uline decat cele din piatra. Intr-adevar, lemnul este caracterizat de o perisabiltate oresculs, legata de factori multipl, si nu in ultimul rand de bine cunoscuta sa vulnerabiltate la foc. Totusi poate fi cu Uusurinta constatata gi astézi o larga ullizare in timp a plangeetor din lemn, in special in zonele rurale si In vecinatatea paduritor. Succesul si rasp2ndirea plangeelor de fen, ca gi a garpantelor din lemn, este justiicalé de posibiltatea acoperiri unor deschideri destul de mari cu structuri ugoare, costuri ‘eduse gi fara a fi necesari pereli perimetrali masivi ca in cazul boltilor din zidarie. Tetmenul ‘lemn’ nu desemneazé un material in sensul strict al cuvantului, Int-adevar, fiecare ‘lomn’ este caracterizat de dimensiuni, aspect si proprietati (durabilitate, lucrabilitate, etc) tipice pentru specia careia i apartine, Ca atare, prin acest termen se desemneaza de regula la medul general partea rezis- tonta (care nu e verde) a plantelor. Lemnul care raspunde cel mai bine cerintelor de utilzare provine din plante ce pot fi grupate in doua ‘mari speci: foloasele, cArora le corespund lemnele dure, si coniferele, cBrora le corespund lemnele moi Pentru aceste doua mari famili, procesul de dezvoltare, atat fizici, cét $i a proprietatior mecanice, are loc in acelagi mod gi anume prin suprapunerea in sens radial a inelelor de crestere. Zona intern, cea mai veche, este cea mai rezistenta. Cu referire la trunchi - partea din care se exlrage lemnul de con- Structie - pot fi evidentiate 3 sectiuni: transversala, radialg, tangentiaia. Fiecdreia din aceste 3 sectuni 1 corspund proprietat! do rezisten{éi mecanieai specitice: lemnul rspunde diferit functie de planul in care actioneaza forjele. De aceea, se spune ca lemnul este un material puternic anizotrop. Cu referire la un segment de ttunchi, cu cele 3 seciiuni evideniate, se pot recunoaste zonele carac- loristice de crestere. Partea cea mai rezistenta este constituita de duramen, in timp o8 alburnul, sau lemnul t&nar, reprezinta partea fiziologic activ’, si, prin substantele depozilate, constituie 0 zon’ utrescibila, Zonele exteme nu prezinta de regula interes pentru Intrebuintirile curente, saouva sou coec een ANB] JOURAMEN cesavegeatio| [oman erdccene| | acracw |g Gotwabunsiioey| | é jy teu 18 secre wee ||) | TRANSVERSAL tes principal | jfaio.gic ac do distibuire 3 | | IRAZA MEQULARA ecunea ey sscnune en if | STL connexaenva loon wenn TANGENTTIAIA, 005 - enw CONSTRUCTII DIN LEMN on cna atstuctl Se poate poate clasiea in diverse calegor,functe de diverse citer: proves nienta, caracteristici botanice, mod de prelucrare, ete Astfel, pot fl identificate urmatoarele categorit Funcfie de provenienta: esente (sortimente de lemn) europene si exotice ~ Funct de caracteristicilebotanice: conifer (plante cu frunze aciculare) $i foloase (plante cu frunze late) ~ Functie de modul de prelucrare: ~ Loman rotund: stélpi, bile, manele, pilofi Lemn ciopit: blani, grinzi cioplite, bulumaci Lomn de cheresteat: scdnduri, dulapi, grinzi, sipci, rigle.2 1.2, CARACTERISTICI TEHNICE 1.2.4. Sensibilitatea la umezeal. ‘Lucrul’ lemnului, fay al Ge uscare a lemnulul proaspat taal (al cdrui confinut de apa poate ajunge la 75% dia greu- {Glo} sre ca Sop aducorea uma contnute lao mila aoceplabila pent ulfesrea torn ki sone FEURII ar pericolul unor fenomene deformative importante; se recomanda ca ucditates ‘continuta sa fie de cca 8-12% pentru utiizare la interior gi coa 13-18% pentru ulllzare la cxtoner Lemnul pastreaz’ insa proprietatea de a realiza sct Scopic): de aceea, dincalo de practica uscéii preal are va sta, respectiv alingerea unui echilibru hig himburi de umiditate cu mediul ambiant (este higro- labile, este indicaté adaptarea lemnului fa mediul in oscopic optim, inaintea puneriiin-opera espectiv intre starea anhidra si val- nsiuni pe cele trei directii principale: valcarea de saturatie a fibrelor (cca Se reduce: are loc o ‘contragere’. Peste starea anhidrd, se produce ‘umflarea’ Iommi, GourtBgerea are valor diferite pe cel tei direct: contragerea este mal mare pe direcjio tangentiala Gecat pe directie racials; contragerea axialé este mai rodush decal contrageres irons cacy (radial si tengentiala). Contragerea lemnului prin uscare provoaca tensiuni si deci Geformati, cu efecte diferite pe diferite directi si in diferite Secfiuni ale trunchiului. Contragerea axialé este mai redust decat contragerea transversala (radiala si tangentiala), Functie de zona de trunchi din care au fost extrase, piesele de lemn se vor deforma diferit. Sensul probabil al variatilor dimensionale si de forma ale Pieselor din lemn, ca urmare a imbatraniri (usc) gi a vari- Ree ee Atilor de umiditate inerente, trebuie prevazut si avut in vedere 2 Sase ert rin la proiectarea de detaliu a consiructilor din lemn, C-convepee ex ae) Pentru o aceeasi modificare de umiditate, procent mai mic sau mal mare de scanduri cu latura mare a sectiunii perpendicu lara pe directia cercurlor anuale (nedeformabile sau putin deformabite) ee: Cherestea: denumire dat materialulullemnos eu eal Putin doué fete plane si paralele,rezultat din talorea bustenitor la gater 1 ateriale pentru construct g finiaje «curs UAUIM, an L 2 5 1 5 CONSTRUCTII DIN LEMN 4 a . tension 7 [ esente cu contrageri reduse: 5 - 10% (ex. plop, datorale ; apte pentru lucrari de tamplarie gi furnire; aaa ~ esenie cu contrageri medil: 10 - 15% (ex. peaaie rasinoasele); prezinta fisuri medi i pot fi con servate ca lemn rotund; = esenfe cu contrageri mari: 15 - 20% (ox. sto- e 7 hecesard debitarea rapida, inaintea uscd ta [ [ [ E tae tensiunidatoratecontragert tangentiale 4 L 7 \ I 7 J iE Ee 1.2.2, Degradarea biologic& 3 Pala find orginea sa organica, temnul este atacabil de micro si macro organisme: bactert de putro-_ E __factie, ciuperci, insecte parazite. Us ‘agenti biologici ataca temnul-uscat (insectele patazite), alte < giagur bilogice (bacteri de putrefactie,ciuperci parazite) sunt favorizate de umiisioa ceencg cae 1 ata calduri si lipsei ventilayet. (r,ceea ce priveste putrescbltatea, lamnul este afectat tn spocial de situate mixto (Parfi ude / parti Uscate) si de varlatile ciclice de umiditate. tog Agent biologic! sunt de regula specifici fiecérui tip de lemn, Sunt mai vulnerable parfile tinere ale lom- ‘ului i In general, speciile de lemn moale, decat cele de lemn dur Aplicarea unor tratamente protective (vopsire sau lécuite, {emn bine uscat; apa menfinuté th interiorul unul lemn pre mina in scurt timp putrezirea acestuia , calran sau carbonatare) trebuie facut’ pe a tanar impermeabilizat superficial va deter- GotnnUl este un material combustibi, Supus uncr temperaturi crosc&nde in prezenta eer, lomnul so treeomPune Progresty, pentru a se aprinde la 2700" C. Puterea calariica este proporionals ce dence tatea, 2slgurarea unc rezistente omogene la foc a tuluror pieselor unei structuri din lemn implica o serie de expan Geri In ceca ee priveste dimensionarea plesolo, imbinale, caltalea lomnulii si gredul ds exPunere la foc a pieselor, precum si unele tratamonte superficiale ignituge. | to 1.2.3, Greutatea specific’ |nlve matorialele folosite ta realizarea stra ‘lurtor portante, lermnul este considerat un material usor {pre deosebire de zidavie $i beton). aa Greutatea spocifca varia ‘28 {uncie de specie gi functio de confinutul de aps 3 Caalare, tn cadzul fiectirei [ r [ 3 1.2.3. Sensibilitatea ta foo | [ [ [ Ft es CONSTRUCTH DIN LEMN specii in parte, de apa. er erazentate citeva exemple de greutati speciice (Um3) pentru diverse specii de emn, pentru 0 umiditate de 15%. salcie 0.50 tim™ Paltin 0.70 Um maslin 0.90 ti plop 9.54 tim? | salcim 075m — | carpen 0.92 tim® brad 0.60 tim? cires 0.77 Ym? stejar 0.94 tim? mesteacin 0.60 t/m? fag 0.80 im? abanos 1.26 tim? 1.2.5. Porozitatea Hectlatea este 0 caracteristics generala a ‘emnuli, ce priveste utiizarea si consevarea diverselor tipuri de temn, {i roallatea infuenfeaza capacitatea de izolare termica {lemnul poros este mai bun izolant termic), dar 'ensibillatea la umezealé (accentuata de 0 porcencid crescutti), Suprafetele de capat (sec luni transversale) sunt mai nerabile din Poroase decat cele longitudinale, deci mai vuk Punct de vedere al absorbjiei de apa. 1.26. Conductibitatea electric, terinica, fonica Conductibilitatea electrica variaz 4 functie de conti ral, creste cu umicitatea, inutul de apa, esenta lemnoasa gi densitate; in gen- Conductibitatea termic’ & leminutul este slaba: este de peste 3 oy :Jermnul este un bun izolanttermic (ex. lemnul de brad "i mal izolant decat cérémida cu goluriy Conductbtitatea fonicd a temnului este redusa; desi u ‘Sor, Iemnul este poros, sica atare un bun izolant tra eacaeX,fommul de balsa, a 20 mm grosine, Getermind 0 reducere a nivelutui sonor ds 27 GB pon, tru sunete de 1000Hz) 1.2.7. Caracteristicile mecanice Rezisteonta mecanic’ creste in general cy greutatea specific’. Ea °ste infuenfata (negativ) de continutul de ass a femnutui, £2 evaluarea proprietatior mecanice ale unui element din lemn, este bine 8 se verice regulantatea cresten ce si prezenta, localizarea 1 slatea eventualelor noduri sau alte defect Functie de felul in Carag Prezinta lemnul, sunt definite mal saute clase de calitate Sbrora le corespund caracteristici mecanicg diferit. Rezistenta si deformabititatoa imbindlor fangs de proprstatie elementelor do lemn asem: ar ee, Z0na Imbinditor esto necesar sl he nee Putin lemn cu rezistenta medie sau lemn lone, ‘lat de caltate; anumite tipur de imbina specks Pot sa impuna conditii mai severe, In zoneie a CONSTRUCTINDIN LEMN, _ secuniiinteresate prin chertare Rezistenta la comorasiune creste aproape proportional cu den. SG sitatea si scade odata cu ‘cresterea continutului de apa (ex. 0 a creslere de 1% a umiditajii determina in medie o seadere a rezistenfei cu 4%) my Rezistenta fa compresiune pe direct transverseld (racala gi fangenfiala) este 18-20% din rezistenta pe direclie axiala, 10% Re we Rezistenfa la compresiune transversalé este in general slaba, dar este ceva mai bund la lemnul dur de foioase. 6e imbinare eforturle sunt verificate tinand"oont de slabirea L ~ Rezistenta la intindere a lemnului are valoares maxima. Pe directie axial, rezistonta la tntindere este 2erapape dublul celel la compresiune. Totodata, aceasta caracteristica este putemic influentata de sen Sul fibrelor, precum gi de defecte (cum sunt nodurile sau fibrele torsionate), Rezistenta fa intindere transversala este in general foarte slab: astfel de utlizare trebuie evitatd, Prozenta fisurilor din contragere scade foarte mult rezistenfa la intindere perpendiculara pe fibre. zistenta la i Pentru probe de aceleasi dimensiuni si eceleasi forfe care aclioneaza porpendicular pe ext, com- Porrea la Incovolere variaz’ funclie de pozitia suprafetelor de separate Inte inlele de restore (udispunerea inelelor de crestere in sectiune) Rozist care in lungul fibrelor (lunecare longitudinala) - solicitarea ta forfecare cel mai fecvent inlainita in construct - este proportional cu densitatea; din acest punct do vedere, raiginoase- le au 0 comportare mai slabs, Rezistenfa la forfecare in lungul fibrelor este cu 50 - 60% mai micd decat cea la forfecare transversala (perpendiculara pe directia fibrelor) Doformabilitatea este diferit& pe cele trei directii de solicitare (axiala, radiala, tangentiala), pentru o ‘aceeasi incarcare, Deformabiltatea pe directie axialé este de regula ceva mai mare la compresiune decat la intindere. Dutitatea oxprima rezistenta pe care lemnul o opune la penetrarea unui corp dur (0 unealt& de prelu- rare, un cul, un gurub, etc). Duritatea mare implica o lucrabilitate mai redusa a lemnului, Duritatea este diferit pentru diferte zone ale trunchiulul (duramenul este mai dur ca alburul). Este Proporfionald cu densitatea lemnului gi scade cu cresterea umidit8ti, Rzistenta la soc (reziientay! maxima se manifest pe direct radial, tar cea minim pe diectie tan- gentiata Functie de rezistenta la goc, lemnul se clasificd astfel: + lomn rezifent: frasin, brad; apt pentru unelte, schiur, grinzi; + lemn mediu reziient: stejar, fag; apt pentru tamplario; ~ lemn fragit: pin, cedru; apt pentru alcéituir fixe (ex. tavane suspendate) Flexibiitatea caracterizez’ mat mul sau mal putin lemnul, in raport cu urmatoarele propreti: ; ezisten|s la indoire: ségeata mica inainte de rupere; in raport cul greutatea lor specificd mai mica, Fasinoasele au o rezisten{a semnificativa la indoire, de unde utiizarea lor la scheleto structurale, in schimb fagul, care se curbeaza ugor, este folosit la fabricarea mobllel: ;lonacilate: fermitate; propriotatea de a suporta simultan efortur ridicate gi deforma mari inainte de a se rupe; pigiaitale: raportulintre sectiunea piesei si sAgeata sa in momentul ruperiintre diversele esenfe, lem- ‘nul cel mai tigi sas: " Reziions (5). Harime earacteristica pentru co onsuimst pen perea ane eprivok Eeasivorsonatlopeee, Bacio 905), tari prin goe, egalé cu raportul dinve lacrul mecanie le fy cate a prods tparea respactvs.(Neadomin Reman’, DEX, er ; SONSTRUCTH DIN LEMN 8. Durabilitatea in conditi normale do utlizare este col care: = eine Cantitti suiciente de rasin (pin, Plchpin),oleo-rasini (tek, eucalipt),tanin (star, castan); dens; = nu confine substan obignuitd a insectelor este amplasat intr le (care fermenteaza; albumul confine amidon si xilofage; glucoze ce constitule 0 hrana ‘un mediu uscat, Seimul supus nei umiditay constanto este durabil; lemnul de api ‘arin, stejar, ulm, complet scufundat in 3 dulce poate dura cine! secole. In atmcntes ‘scala a adapost, acesta poate dura mai mulle mcr (V. mormintele egiptene) Produsele chimice fun suficient in masa impregnare, gicide (antiseptice) nu actiy lemnului; aceasta conditie nue MNULOACE DE CONSERVARE A ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE DIN LEMN? ‘Gradul de expanars Aareslual eT ae de sare lain poate de ay inaee Plasto chinid prepress uprte crn gana sutcents aren ar pee a Triarpaar Trlrea supra or (vopsea rau GG intemperit | preter | [ Rect aaza ay ——} insete | [Zoe wi no as Spal —T rs ca Faas sen ereitente a capers Elonante ope BHiaapeT Taper Tralarea supra or vopses TaNTGS otc [Se re er cto rezisten a cpr Eran mad Giapae Prletechinica Fobstes ar se erezistens incurs Elananieseaandaie ape tiny “HC ae ar pase; — Preys canes beter 0] oresstons Contam Warnice Sa 16a, Conar Universes Romondes (Gie8 WITONE, Rents, Bi: Manvel def enacon Pamsee Povyechiguay et L ut PP Lae | LA Fe Pots —_—_ 4 ——_CONSTRUCTILOIN Lew 2. SISTEME CONSTRUCTIVE - A. SISTEME CU STALPI SI GRINZI (sisteme ,deschise”) Inchiderite si compartimentarie sunt diferite de structura Portanta a cladirii (sunt neportante sat auto- ortante; au structurd proprie) At 2 *S Aa aS cycrnz | cuca | cucanz | custeen | cucana PANGEAES! | PrNoiPales! | secunoanetn | Ceemiee” | SiS - secunpare | ‘Secunoane. | Sainte Gena | securipare Wy SuPRAPUSE | COPLANARE seconpare tn | legis: cues a ENN) @ Shuerensne | EN t WR NIVELE™ =f 7 z z iar outetgnsn, nanenes a a a @ aw ats Tents al | Fag Faeroe protbieas reoe Tipontent ome sine B. SISTEME CU PERETI PORTANTI (sisteme ‘inchise’) - Inchiderile si compartimentarile coincid cu structura portanta a cladirii. PERET DIN BIRNE PERETI CU SCHELET FERETON SUPRAPUSE PANOURI (GLocKAus) IZABRELE DIN DULART (PACHWER®) Bt | B2 B3 B4 Bia Bib Bia 535 FARA | cunontan resatoow | r-etarrome owtaam ‘caRacrenisnic 5 g aN INS ee a uLehEResH a i Ienenesn @ os Sam Tessa taal es vita in “eg “cae ome | sclera sen a cst i | CONSTRUCTION LEMN 2.4. SISTEME CONSTRUCTIVE cu STALPI SI GRINZI 2.14, GRINZI PRINCIPALE S! SECUNDARE SUPRAPUSE 4 SCHEMA AXONOMETRICA A STRUCTURII (Pentru simpliicare nu au fost eprezentate diagonalele) ‘SCHEMA DE PRINCIPIU A L NODULUI CARACTERISTIC . EXEMPLE DE IMBINARI 2) Imbinare cu cep si scobiturd (ipul principal) ») Imbinare cu guseu din lemn, incastrat . Si fxat cu, cue (la extremity CONSTRUGTI DIN LEMN 2.4.2. GRINZI PRINCIPALE SI SECUNDARE COPLANARE SCHEMA AXONOMETRICA A STRUCTURIT 2 (pentru simplificare nu au fost \ eprezentate diagonalele) ‘SCHEMA DE PRINCIPIU A NODULUI CARACTERISTIC | ~ EXEMPLE DE IMBINARI a) Imbinare grinda J stalpi cu ‘comier din otel - ) Grinzi principale imbinate la > - = -—= — CONSTRUCTH DIN LEMIN 2.4.3, GRINZI SECUNDARE , iN CLESTE” ‘SCHEMA AXONOMETRICA A STRUCTURIL (Pentru simpiiticare nu au fost feprezentate diagonalele) ‘SCHEMA DE PRINCIPIU ANODULUI CARACTERISTIC EXEMPLE DE IMBINARI cu éclise din lemn sau din otel; fxarea diagonalelor SCHEMA AXONOMETRI- CA A STRUCTURII (pentru simpliticare nu au fost reprezentate diagonalele) SCHEMA DE PRINCIPIU A NODULUI CARACTERISTIC EXEMPLE DE IMBINARI ) Imbinare cu buloane; stalp cu secti- lune compusti prin alipirea a doi dulapi b) Imbinare cu butoane; stalp cu soc- {lune compusé' din-doi dulapitfurura CONSTRUCTI DIN LEMN CONSTRUCTI DIN LEMN 2.1.5, GRINZI PRINCIPALE SI SECUNDARE ,,IN CLESTE” ‘SCHEMA AXONOMETRICA A STRUCTURIL (pentru simplificare nu au fost reprezentate diagonalele) SCHEMA DE PRINCIPIU ANODULUI CARACTERISTIC EXEMPLE DE [MBINARI a) imbinarea grinda / stalp cu sectiune circularé cu buloane galvanizate si crampoane bulldog’, la 0 constructie cu deschideri mici. b) Imbinare cu buloane + gujoane; dopurile de lemn ofera imbinarii metalice o mai buna rezistenta la foc. uloere eavantate se, oeeene 12 CONSTRUGTII DIN LEMN 2:2, SISTEME CONSTRUCTIVE CU PERETI PORTANTI 2.2.1, PERETI DIN BARNE SUPRAPUSE (BLOCKHAUS) 2.2.4, FARA MONTANTI BARNE CU SECTIUNI CIRCULARE ) Barne din lemn brut, suprapuse altemativ In raport cu diametrele; perete aerat b) Bame cu sectiune regulata; rost cioplit concay, elansat cu muschi sau fuior de cénepai gudronata ¢) Barne cu suprafata mare de rezemare; imbinare cu lamba adaugat’. BARNE CU SECTIUNI RECTANGULARE (LEMN ECARISAT) .inima lemnului spre exterior Grosimi: ~ Pereti exteriori: 40-12-14 cm ~ Pereti interiori: -8-10 om - a) Bame cu rostur cioplite concav, ‘umplute cu muschi sau cénepa Qudronata (streasind destul de ampli) ) Bame cu dubia lamba si ulue (10 cm grosime) ¢) Barne cu dublé pant, cu ulue si lamba addugata | exterior exterior o IMBINAR? a) Barne citculare: imbinare de colt ia juméitate lemn b) Bare circulare cu suprafata mare de rezemare: imbinare de colt la 2/4 tern ¢) Barno rectangulare: Imbinare de colt la 2/4 lemn, cu capetele petrecute 4) Barne rectangulare: imbinare de colt Th coada de randunica (la fata) ©) Barne reclangulare: Imbinare cu perete interior in coada de réndunica (la fata) 43 CONSTRUCTH DIN LEMN. 2.2.1b. CU MONTANTI PERETI CU MONTANTI DIN LEMN @) Montantul serveste la asamblarea si rigidizarea peretilor portanti ») Montant cu rol de stalp (dimensionat pentru preluarea incarcatilor verticale); Perele autoportant Etanseitatea poate fi ameliorata prin ‘comprimarea unui resort PERETI CU MONTANTI METALICI CONSTRUCTH DIN LEMN 222, PERETI GU SCHELET IN ZABRELE (FACHWERK) SCHEMA AXONOMETRICA A STRUCTURIL {pentru simplificare nu au fost reprezentate diagonatole) SCHEMA DE PRINCIPIU A NODULUI CARACTERISTIC EXEMPLE DE IMBINARI a) Imbinare.cu cep si scobitura b-c) imbinare tn planul fatadei, in dreptul Plansoului intermediar (varianta ¢ — eta in consola) | staip (montant ravers PRINCIPALELE NODURI ALE SCHELETULUL TRADITIONAL ieee inferioara eS CONSTRUCT DIN LEMN. 2.3, PERETI CU SCHELET DIN DULAPI ‘SCHEMA AXONOMETRICA, ASTRUCTURII (Pentru simplificare nu au fost reprezentate diagonalele) ‘Structurd tip BALOON Structura tip PLATFORM SCHEMA DE PRINCIPIU A NODULUI CARACTERISTIC a) structura tip ,BALOON" b) structura tip PLATFORM” 2) agrinda secundara 3) grind principala 4) talpa inferioara 5) talpa superioara ©) pentru comparatio, 1a aceeasi scara, schema nodului cu stalpi si grinzi CONSTRUGTI DIN LEM ‘SISTEMELE CONSTRUCTIVE TRADITIONALE AMERICANE DIN DULAPI Balloon Frame, Draced Frame, Western Frame Ih sistemul Balloon Frame, cel mai simplu si col mai freevent utiliza, stalpi peretelui (montanti), dis- usi la circa 40cm interval, sunt continui pe doud nivele. kn celelatte sisteme (Draced Frame si Western Frame) constructia peretelui este Tntrerupté tn dreptul fiecdrui nivel de catre o structura orizontala, Sistemul Western Frame se diferentiaza in plus prin faptul c se placheaz& cu scénduri dlagonale atat Pere, ct si tavenole si pardoselile; astfel scheletul este rigidizat in cel mai simplu mod, ne mai find necesare elemente de contravantuire (diagonale) in compunerea schetotului Toate piesete utlizate au dimensiuni standard; mbindiile sunt realizete cu, cule. Baloon Frame Western Frame ly; 7. talpa infe- Pee \\ Ze iA 7 /// ¥ Vee ip (montant); 4. grinda de planseu; 5. traversa; 6. sock ZT ———_" ===) SISTEM CONSTRUCTIV CONTEMPORAN DIN DULAPI "ioara; 8. bulandrug si glaf fereastrd; 9. diagonal’ 1. c&prior; 2. cosoroaba; 3. stal CONSTRUCTH DIN LEMN Bot bat ORE OED OR POR POR LOR LOR POR DOR [IR roe ] fee eee ba be ~ 2. CONSTRUCTII DIN LEMN 2.24, CONSTRUCTIHI CU PERETI DIN PANOURI Sistemele constructive bazate pe panouri prefabricate sunt in general sisteme modulare, urmarindu- S¢ compunerea clédilor cu un numar cat mai mic de elemente (panouri) repetabile, Sistemul permite profabricarea cea mai complet’ a constructiei de case din femn, prin folosirea de Paty complet fnisate, standardizate si produse industrial. In acest caz, prolectaroa mosilars sats meni s8 permits integrarea si intercorelarea panourior ‘de catalog’ In cadrul unor elacIn diverse, Panourile pot fi clasificate astfel: a) Dupa dimensiuni — Panouri de dimensiuni mici: latime |= 1 - 1.2m (functie de materialul de placare); inatime h = inaltimea etajului, Feanourile de cimensiunimici permit multiple combina in plan; sunt utile pent artiurl flexibite, constructi individuale si prefabricare. — Panouri de dimensiuni mari: {atime | = 2.4 ... 10 m; inaltime h = tnaltimea etajului. Panourile de mari dimé ict asociate prin talpi Distanta intre montant depinde de sistemul de descercare a fotelor, modul de racodare 4 Peretl perpendicular, trama compoztionala, dimensiunea materialelor de placare, 8. Constructie din panouri— Portante de mici dimensiuni fara placare exterioara sup! mentara; rosturile mai multe si expuse implica rezolvari ‘delicate’ pentru asigurarea etansaril b, Constructie din panouri portante de mari dimensiuni, Fealizate prin preasamblarea tunor panouri de dimensiuni ‘ici, fara placare exterioara suplimentara ©. Constructie din panouri de ici dimensiuni, urmind sa primeasca 0 placare exte- rloara 4. Constructie cu panouri chesonate de plansou ) Dupa pozitie: * Panouri verticale: panouri de perl in variantele dimensionale definite anterior ® Panouri orizontale {sau inclinalo): panouri de planseu intermediar; panouri de acoperis (plan sau inclinat) CONSTRUCTH DIN LEMNN ©) Dupa forma: — Penouri plane (de diferite dimensiuni, in divese Pozitii, cu grad diferit de prefabricare) — Elemente spatiale Elementole spatiale permit un grad avansal de prefabricaro a structurii, dar si a cn rpartimentarilor nestructurale, a finisaje sl chiara instalatilor integrate, facdnd posibi de ant@l foarte rapid, Dimensiunite elementelor spatiale sunt determinate, intre atele, cle greulatea acestora si de posibitaile de transport, depozitare si manipul are existente, 4) Dupa gradul de prefabricare: — Panouri integral prefabricate — Panouri partial prefabricate Panouri partial prefabricate (numai scheletul) Panouri integral prefabricate (inclusiv tamplaria) Panouri integral prefabricate (inclusiv tamplaria) de dimensiuni mic de dimensiunea unei incaperi Elemente spatiale (celule) prefabricate 20 _ ‘CONSTRUCT DIN LEMS 3. IMBINAREA PIESELOR DIN LEWIN 3.1. IMBINARI TRADITIONALE $i MODERNE Putin dens, lemnul rezist& prost fa incareéri concentrate gi legéturi punctuale. Transmiterea eforturilor {rebuie facuta {inand cont de direcfia fibrelor gi asiguratA printr-o suprafaf-de contact sufcient& ‘Totodatd, in raport cu incéicétile transmise, lemnul implied piese cu sectiuni mar, indeosebl in cazul sistemelor cu schelet tradifonale. Pe de alta parte, find putin dens, se fasoneaza sor. imbinarile traditionale (dulgheresti) coreleaza aceste caracteristici ale lemnului, bazdndu-se in mod sential pe geometria Imbinéri, ceea ce impli’ t8ierea adecvatd a pleselor ce urmeaza a f imbinate (imbinar cu chertare sau dulgheresti. Imbinatiletraditionale - cu ajutorul cérora au fost realizate toate Structurite clasice din temn si multe din cele recente, chiar de marl dimensiuni - pot necesita folosirea Greg Plese auxiare de legaturs, din lemn sau metalice (pene, domut, cule, scoabe, buloane, placufe Ginfate, etc) cu rol de siguranté, in sensul mpiedicéri deplasétilor relative ale piesetor in caz de inca. cari neprevazute, Iimbingile tradonale, sunt ins& de naturé empiric, bazandu-se mel mult pe mestesug decat pe cal- ule, implicd o reducere important& a seclunil efciente a pieselor in zona tmbinari (si deci o majorare @ seciunil for curente), precum si o manoper& complicala ce lungeste timpul de execute, creseénd prejul constructic. Sisteme modemo de imbinare (ingineresti) folosesc materiale auxtiare mal fieile, permitand Seometrii mai putin complicate si restrictive ale Imbin&rilor, gi sunt verificate in detaliu prin caloule. Plesele modeme de asamblare, mai simple sau mal sofiscate - buloane, gujoane metalic, brose, suruburi, conectorl dinfaf, etc - sunt in general produse In serie mare gi au capacitatea de a transmit Gert efortur, Alegerea poate fi fécutd in raport cu: cerinfelestructul portant (efortur gi deformati), conditile de montaj, exigenfele de rezistenfé la foc, expunerea ta intemperil, criterl estetice. {ratementul ant-coroziv al elementelor metalice de asamblare trebuie in mod deosebit avut in vedere, tn raport cu riscuri atat structurale cat si estetice 3.2.4, PIESE DE LEGATURA DIN LEMN. DORNURILE (CUIELE) si PENELE DE LEMN sunt cele mai frecvente piese complementare imbindrlortraditionale. DORNURILE sunt piese din femn dur, de forma cilindric sor tronconice sau nu (in trecut, frecvent prismatice). In general sunt asociate imbindrilor cu cep si scobiturd, Imbinéritor ‘a jumatate-temn’ si celor ‘in furc&’, pentru a ‘impiedicadeplasarile si/sau destacerea imbinari Exemple (@) imbinare ‘in furcé’ + dorn; (b) imbinare cu cep gi scobitura + dorn, permitand demontarea CONSTRUCT DIN LEMN PENELE sunt elomente prismatice din lemn dur, de doud categori: (a) pene cu fele paralele, introduse in locaguri de aceeasi forma: gi-dimensiuni practicate la jonctiunea dintre doud piese de lemn ce trebuie asambiate: sunt solici- tate in principal la compresiune axiala si fortecare; (b) pene cu o fata inclinata, solictate la compresiune pe directie inclinata sau schiar transversal’ ECLISELE de lemn (in general din con- {raplacal), leaga in acelagi plan doud sau ‘mai multe piese de lemn, find fixate cu cuie sau guruburi (eventual cu incleiere supli- mentars). Aceste imbinari (de tip ingineresc), adecvate unor lucrari de micd si medie important’, sunt calculate functie de grosimea placilor si distantele regle- mentare de fixare a culelor. 22, = CONSTRUCTII DIN LEMN 3.2.2. PIESE DE LEGATURA DIN METAL ~ 1. TNE METALICE imbinarlle cu te funcfioneaz’ pe principlul repar- {izaril eforturior pe un numar mare de sectiuni mici, CUIELE: deopotriva empirica si moderna, asam- blarea cu cuie poate fi utlizata pentru imbinéri por- {ante si este simplu de pus in oper’. De preferints Guile sunt date in prealabil, avand un diametru de ca 96% din diametrul culolor, ceca ce previne cra. Parea lemnului si permite utiizarea mai eficient’ a Culelor (indispensabil in cazul lemnului de stejar sau fag). Distanfele intre cule si fata de margini sunt reglementate. In cazul solicitari fa smulgere (nere~ ‘comandabil), trebuie utilizate cule profit. Fide abl 2mm grsime) inroduse in fante taiate {in lemn muttipics numarul de sectiuni pe care Se repartzeaza efor, PLACILE PERFORATE FIXATE CU CUIE: llusteazé simplitatea si performantele cuielor (in acest caz, tje cu Inalta rezistenfa la smulgere), Placi metalice de 4 - 6 mm grosime perforate (1) $i pre- vazute cu o strépungere axialé cu margin! ranforsate (2), sunt fixate in atelier cu cuie de interfetele Pieselor de asamblat. Pe gantier, un bulon de articu- latie (3) asociaza plesele realizand o articulatie Ide- ala cu parti motalice ascunse gi deci protejate contra fooului. 4. Pci metatice (46 mm) fixate tn atelier de ntrofetepieseior de asambat. 2. Strépungere eu margin renforsate. SURUBURILE PENTRU LEMN: prezinté S. Bulon oe esocere 9 poster ps gant avantajul mai bunei rezistenfe la smulgere decat Cuiolo netede. Aceasta rezistenf§ se reduce cu tim ul, pe masura ce lemnul se usuea. Pe de até parte, Cu cat lemnul este mei umed, cu atit relat cui / gaurd se altereaza in raport cu eforturlle perpencio- late pe cui (0 data in plus, este de dort o umiditate adecvata si constanté !) SCOABELE: sunt in general utlizate in cadrul Gon- Structilor traditionale, pentru mentinerea th pozifie a Imbinarilor, ara a transmite propriu-zis efortur CONSTRUCTH DIN LEMN AGRAFELE: in general utiizate in atelier, cu Pistoale performante gi calculate pe baza rezk {atelor incercatilor de laborator: sunt de regula uitlzate la pereti cliditlor cu schelet de leroy, RULOANELE: asamblarea numai cu buloane Penna cu Fondele sau’ plécuto, si pluie {Pentru imbinari portante, min 2 buloane 12-49 Tan) = st@ adecvatai doar in cazul imbinaiion PROSELE: sunt te de ote cu diametre peste 6 Femcntroduse forfat tn perforati:presiabie o, diametry cu 0.2 - 0: faire brosete inveciate, fra rupere ocala), ~ | PIESE METALICE DE ‘SUPRAFATA GUJOANELE: pot fi din fonta sa femn dur, v. pene’). Exemple: (2) Gujoane din fonta Greim si un nod de grind oy are realizat cu un astiel de cisporsne {©) Gujoane din oft: un gujoninelar 1 on comi. crampon Bulldog, Crampoanele Bulldo, da u ofel (sau din 24 Aayate 0. plete pe vit mma gener mn Uv, | as ou Bp sttce 4 Imbindri cu buloane i CONECTORI DINTATI «~~ (2) CONECTORII DINTATI MENIG. sunt compusi din tje de ofel fine si ascufite fixate intro placd constituté din doua stratui de ‘material plastic, Pldcile standard pot fi decupate 2 dupa geometia suprafefel imbin&tl (b) CONECTORII DINTATI OBISNUITI, cu ut- lizare diferité de cea a placilor Menig, sunt din J tabla de ofel cu dintiridicafi prin stantare pe una din fete. Pusi th opera prin presare, permit asamblarea_unor piese de aceeasi grosime be (min, 30 - 50 mm), pe baza unul principiu inru- dit cu prinderea in cule dar asigurand 0 mai ~ bund transmitere a eforturilor, zona de tabla nestanfata contracareaza tendinta de crapare a = lemnutui. -.. Constituie unul din cele mai economice sistema j de asamblare a pleselor cu sectiune micd. ke Necesit& ins& studii si prevederi speciale in ‘cea ce priveste exigentele de rezistenté la foc. protectio antfoc. I Ul PIESE METALICE SPATIALE = Permit 0 gama largé de asamblarl, putand inlocui majoritatea imbinarllr tradifonale, cu condita pro- tejari tor anticorozive gi antifoc. Avantaje: montaj simplu; crestere sensibilé a valor eforturilor posibil de preluat fara deplasari; perfor- ‘mante mari asociate unor seofiuni de lemn de dimensiuni reduse; permit un calcul mai putin aloatoriu 310 verificare prin incercarl (fabilitate specificd verificarilor de atelier). = Piesele metalice sunt fixate de piesele de lemn fie cu tile scurte galvanizate sau din inox (crestate, late sau spiralate), fle cu broge gi/sau buloane. Unele piese sunt prevazute cu pinteni de pozitionare = care facliteaz’ montajul. Pol fi piese STANDARD (disponibile pe bazé de catalog, cu posibile adapta) sau plese SPECIALE (realizate la comanda), ASCUNSE sau APARENTE. Piesele aparente presupun, dincolo de criterile de rezisten}a si montaj, un studiu estetic al conforméti uneori necesita aplicarea unui material de acoperire, cu rol de protecte antifoc giisau estetic; implica un control riguros al tratamentulul anticoroziv dupa punetea in opera. Piesele ascunse implica frecvent un tratament anticoroziv special’; precizia de montaj imiteaz’ mult Plicarea numdrul de piese inimé gi ca atare eforturite posibit de preluat; presupun un util asistat de calculator, necesitd un montaj specific pentru talerea axial3 a baretor de lemn, CONSTRUCT BI A. PIESE STANDARD SABOTI ; Sabot curenfi, relizati din tabla galvanizata (sau b din inox, la comanda). Trebuie utilizate profilele co ‘adecvate (min de joo 2/3 din sectiunea temnulul de rezemal) e i Exemple: ow (2) saboti cu aripi exterioare $i pinteni de pre- protectie pozitionare; antifoc 7 (©) saboti cu aripi interioare (posibil una inte- j ‘ioard $i alta exterioara) (©) saboti cu unghi (in general unghi ta comanda); 1 - gol de ghidaj pentru unghiul de fixare; (3) sabot cu bretele, indoosebi pentru fixare pe profile metalice, (e) Saboti Cantilever: permit continuitatea 2 ‘momentelor incovoietoare la reazeme si deci reducerea eforturilor si deformatilor in grinds; de remarcat gaurile ovale care pemit jocul nor. ‘mal al pieselor de lemn. - Exemple: = (2) comier pentru fixarea talpit inferioare a unei ferme fara posibiltate lunecare si (b) cu positiltate de tunecare; a (c) comier de fixare a grinzilor de planseu pe ] Grinda de bordaj, impiedicand tendinfa de ridi- - care, ” CORNIERE Disponible intr-o gama larga de dimensiuni, ei Permit realizarea de legaturi simple, foarte frecvent utizate, Exist diverse fipuri ce Faspund unor necesitéti specifice de tmpiedi- cate a anumitor tendinfe de deplasare. po PLATBANDE DE ANCORARE Sunt pre-perforate si permit legarea fololor a Superioaro ale grinzilor, asigurand continuitalea siconlucrarea intre acestea, Exemplu de continuitate a dou grinzi secun- dare, imbinate cu grinda principala prin inter- Mmediul unor corniere, - oe CONSTRUCTH DIN LEMN B. PIESE STANDARD CU PARAMETRI - VARIABILI LA COMANDA Plecand de la piesele de catalog, fabricanfi realizeazé adaptair, Indeosebi la piesele pentru imbinarile de garpante, rezolvand astfel asam- blarl uneori foarte delicate. Exemplu de imbinare fa viriul unei garpante cu plane inclinate mutiple, C. PIESE SPECIALE (DE COMANDA) PIESE METALICE APARENTE Pot constitul o parte integranta si valorizantéi a arhitecturi unei clédir PIESE METALICE APARENTE TURNATE Progresele in domeniul tumarii ofelulul sau chiar aluminiuiui, au permis reducerea costurlior de realizare a unor astfel de piese gi deci ame- liorarea competitivitatii lor. Repetitivitatea rémane totusi un criteriu determinant In alegerea unei-astfel de asamblari, ce taco un larg apel ta creativitatea ‘arhitectuli Exomplu cu reazem articulat. PIES METALICE ASCUNSE Realizarea la comanda permite aproape orice Seometrie, Punerea tn operd implica ins anu- mite constrangeri de care arhitectul trebuie {ina cont. 'n exemplu, un nod cu 10 bare; piesele laterale prind fiecare cate 4 bare, Barele centrale sunt brogate lateral (fixare priortard) tar orizontalele ta 45° sunt bulonate vertical pentru a permite ‘montarea lor intr-un at doilea timp. 3.2.3, MORTARE, RASINI, ADEzIVI DIBLURI CU INJECTARE MORTARE PE BAZA DE RASINI Sunt utiizate pentru blocarea jocului de montaj intre dibluri, brose si golul prevazut, Ex: dilu cu injectare: orficiu de injectare (1); sift (2); broge (3). Profilatura diblului permite un blocaj perfect Absenta unor solicit de tip tractiune transver. Sala, asoclata unel ajustari foarte precise, con- {ord acestu tip de imbinare un nivel inalt de per. formants, Diblurile cu injectare sunt in general prevazuto Cu Un as do filet puténd primi orice fel de tia filetata, Exemplu de imbinare: (1) dibtu tcrénd la tracfune; (2) diblu de mentinere in pozitielucrand la com- Presiune axiald . 28 - CONSTRUCTI DIN LEMN IMBINARILE PRIN INCLEIERE Ofer’ avantajul unei distribuli optime a eforturior,realizénd continuitatea dintre elemontele imbinate pe toate suprafetele de contact. Acest fapt constituie un avantaj in ceea ce priveste transiitores eforturilor de tractiune si de fortecare, Ale avantajo: obfinerea de forme ‘pure’; reparatii simple; protectic la foe prin ‘scut termi, Constitue 0 etapa importanta intr-un lung gir de inovafi in domeniu, Aspecte delicate: ruperea in planul imbingril nu trebuie s& se produc anterior ruperii pleselor asariblate (rebuie asigurate rezistenfe mecanice comparabile); necesité testi de etalonares implica mentinerea sub control a temperaturii ambiante gi a umiitti lemnulul Sunt folosii adezivi pe baza de rasini sintetice rezistente la acfiuni climatice (de ex, pe baz de resorcina sau de melamina). Rasinile epoxidice sunt adecvate indeosebi fa imbingi cu rosturl mart sau Pentru asamblari len / metal. Progresele realizate in producfia de adeziv, in coea ce priveste calitatea $i fablitstea acestora, 2 permis dezvoltarea tehnicilor constructive bazate pe lemn lamelar inclelat (V. cap 6) Inclelerea poate f utlizata, n condi economic avantajoase, pentru mentnorea provizovie fn pozitie a plesolor de lemn, inaintea realizri fixai lor definitive, Pentru a r&spunde acestel nevol, a eparut o intreaga generate de adezivi cu priz’ rapida, Imbinare cu cuie ranforsata prin incleiere Exemple de imbinare cap la cap a lametetor de lernn prin inclelere. Modul Particular de t8iere @ capetelor are tn vedere majorarea suprafelei de contact 3.3. EXEMPLE DE IMBINARI 3.3.1. IMBINARI LEMN PE LEMIN IN ACELASI PLAN Cop si scobitura + dorn Imbinace traditional; unghiul poate fi oarecare inlersectarea a 2 grinzi pe stélp trebuie sa tina Cont de reducerea de sectiune a stélpulul Corcetari actuale urmaresc ameliorarea acostul {ip de imbinare prin injectéri cu raginl care 88 Suprime jocul de montaj Varianta cu pana de blocaj Daca incarcarile nu sunt mari, constituie Imbinare ce permite montarea / demontarea foarte simpla si reduce fa minimum jocul intra Piesele asamblate, Este foarte des folosité in aponia ca ‘amortizor seismic’ tracitional: pana Permite disiparea. unei parti din energia.trans- misa structurii de migcarea seismica si poate fi Inlocuitd ori de cate ori este nevoie. (1 = pan’ de blocaj) Chertéri compuse: cep gf scobitura + prag Ca $i alte tehnicitraditionale, chertarea in prag Prozinta inconvenientul siabiri sectiunii gi per. mite jocuri importante intre piese. Corcetari actuale urmarese eliminarea acestor inconve- niente cu ajutorul unui mortar adeziv expansiv, Piese metalice ‘in inima? Sunt in general fixate cu broge ce permit o Imbinare fara joc si sunt mult mai discrete ca buloanele. Pentru un aspect cat mal ingriit, este Posibila incastrarea platbandei in capaitul grinzit sauin stalp. ‘Cepuri’ motalice Piesele metalice raman ascunse; montajul este faciitat prin esamblarea separaté a plesolor prevéaute cu insertii metalice profilate adecvat pentru imbinarea intre ele. Transmiterea efor- {urllor se face de la grind la insertie prin broge (legaturé lemn - metal), de la inserfia metalica a grinzii la cea a stélpului (legaturd metal - metal) $i de la insertia metalic& a stalpului fa stalp prin broge (lagaturé metal - lemn). Sistemul poate raméne si partial vizibil pentru a pune in valoare finetea legaituri Buloane + inserfie metalic& ‘Cu sau fara crampoane, imbinarea se preteaza in principal ta legaturi de mai multe elemente sub un unghi oarecare, cu eforturi reduse in bare. Cresterea diametrolor insertilor metalice poate permite preluarea unor eforturi mai mari. Buloanele se ingurubeaza in piesele metalic inglobate. Imbinare intre un element oblic comprimat $i un element orizontal. -variante de realizere (ex. arbaletrier / talpétirant, lao ferma cu arbeletrieri; caprior / talpa, la 0 ferma cu c&pri- ori; diagonala / talp& inferioara. la-sisteme in zabrele) imbinare cu prag simplu Imbinarea cu prag este singura imbinare oblic& dulghereasca verificabila prin calcul si trebuie 88 respecte anumite reguli (dimensiuni, unghuri) 1. Imbinare cu prag simplu anterior 2, Imbinare cu prag simplu posterior: prezint& riscul despicaril piesei inclinate tn lung si, ca atare, trebulo verificata prin calcul cu mare pre~ izle (Idem cea cu prag dublu). Imbin jare cu prag dublu Imbinare element inctinat din doi dutapitalps din element unic, ranforsaté cu fururi, Trans- milerea eforturiior de forfecare este asigurata cu gujoane speciale - in acest caz crampoane Bulldog - sténse si mentinute intre piese cu buloane. Corect rezolvat, acest dispozitiv con- stituie 0 Imbinare rigid’, aproape nedeforma- bil, adecvata pentru elemente portante gi usor de pus in operé. Dezavantaje: legatura cu Bu- loane trebuie s8 fie restrans& dupa un timp; reducere localé a sectiunii pieselor. Imbinare cu conectori Menig Piesele de lomn trebuie s&iaib’i min, 80 mm, grosime (ferind grea). t CONSTRUCTH DIN LEMN CONSTRUC: 3.3.2, IMBINARI LEMN PE LEMIN IN CLESTE Sistemele ‘in cleste’ constitule o tehnicd de imbinare ce permite ca secfiunile pieselor de fomn s8 nu fie slabite, Functie de efectul estetic. cAutat, deschiderile de acoperit gi incdircarile de Suportal, se preferd dublarea elementelor por. tante verticale sau orizontale. Grinda dubia Este cezul cel mai frecvent, intrucdt, pentru lim- itarea deformatilor, grinzite de plangeu implica de multe ori sectiuni mai mari dec&t slap, in general dimensionati fa flambaj. In cazul unor solicitari importante la reazeme, pot fi inserate crampoane sau inele. Stalp dublu Configuratie interesanté atunci cand se urmareste preluarea unor impingeri orizontale importante, cum ar fi cele ale arbaletrieriior de Sarpanta fara talpatirant Stalp evadruplu Configuratie cu un potential format extrem de bogat. Cu toate acestea este deficitard in ceca Ce priveste rezistenta la foc (mai buna reparitio @ incareéirlor determina secjiuni mai mici ale Pieselor) si conditile. de intretinere, 1 - Fururé de-logatura, continua sau local, _ Feduc&ad.tungimea de ‘tambaj gf servind ca feazem pentru grinzi in ambele directi - 2 32 3.3.3. IMBINARI LEMN PE LEMIN IN PLANE OARECARE CONSTRUG}I DIN LEMN. ~~ Sistemele in cleste gi cele cu chertare permit o mare suplefe tn ceea ce priveste unghiurile pieselor de ‘imbinat. Cu toate acestea, cdutéiile formale si tehnologice orientate c&tre alcatuiri ugoare conduc la ‘ealizarea unor structur tridimensionale gi cu curburilibere ce reciama noduri din ce in ce mai performante. Cop si scobitura, pragurl, dornurt Exemplul prezentat prezinta particularitatea de 8 utiliza un unic dorn (1) pentru asocierea a 3 piese imbinate cu praguri si cepuri In cazul unul fisc de deplasare pe verticala, pragul poate fi combinat cu cep si scobitura. Piese metalice speciale, cep si scobitur’, buloane Exemplude imbinare-mixt’:~pies- metalic& ‘aparent& + chertare. Buloanele au ca rol asigu- area imbinarii, Eforturle find transmise de Ccepuri si scobituri, sunt in mod obligat limitate. Piese din tabla indoit’ sau decupata Indoirea si decuparea tablet permit realizarea ‘unor geometrit extrem de variate ale imbinavilor, folosind pentru fixare buloane sau tije filetate; in particular, fac posibil’ objinerea unor forme geodezice, atontie a Intrefinere! CONSTRUCTIDIN LEMN Tole sudate Concentrarea unui numar mare de bare inte-un Punct presupune folosirea-unor piese metalic spatiale mai mult sau mai putin elaborate, mai mult sau mei putin standardizate. Exemplul prezinta o piesa realizata din tole decupate tn jumatati si sferturi de discuri de acelasi diamettu, sudate intre ele pe o placd circulard Noduri de refete tridimensionale, sfere metatice Uiilzarea diblurilor cu injectare permite rea- ~lizarea unor structuri tridimensionale din lemn, ‘cu noduti din sfere (larg raspandite cele din ofel i aluminiu); sferele sunt asociate barelor prin intermediu! unor tije filetate ingurubate in Giblurile din-bare, 1 - Secliune longitudinala printr-un capat do bara, cu tj filetata ingurubata fntr-un diblu cu injectare, 2- Sferd din ofet sau aluminiu turnat. Reazeme pentru structuri textile Structurile textile au cunoscut o dezvoltare con- stanta in ultimii ani gi nu se mai limitesz’ la lucrari provizorii sau urgente. In acest context, lemnut, prin excelent material pentru catarge de toate felurle, trebuia sisi valotifie toate atuutile, in asociere cu ofel gi nylon, dar si cu cordaje traditional, — CONSTRUCTH DIN LEMN 3.3.4.{MBINARI LEMN PE METAL-SAU BETON i Evident, toate plesele metalice spafiale pot servi pentru legéturIntre piesele de lemn si suporturile din metal sau beton. De notat faptul c& legaiturile lemn f metal permit combinatii foarte usoare. Lemnul lucreaz’ tn general la compresiune, iar ofelul la intindere, flind frecvent folost sub forma de cabluri sau tiran Montanti de lemn si tiranfi metalici Tirantii metalici sunt astazi oferiti pe baz de catalog de cétre divergi fabricanti, inolusiv toate accesoriile de montaj si de tensionare. Sisteme mixte pentru stalpi si grinzi Imbinatile structurilor din temn sunt prin exce- lenta de tip articulate, incastrarile avand drept consécinté concentrari mari de eforturi sau necesitatand sectiuni prea mari, cu efecte neg- ative atat in plan economic, cét si in plan estet- ic. Un mod simply de a rezoiva problemele de stabiltate vertical8 const in a recurge la stalpi ‘metalici, cu Incastrare la baz, daca este posi- bil, sau la partea superioara. Tinand insa cont de slaba rezistenta la foc @ acestor stalpl, de exigenta simplificarii imbindrilor gi cea de a nu mari numérul materialelor, esto deosebit de interesanta realizarea unor stdlpi micsti lem / fel Legenda: 4 - Profil metalic H; 2- Stalp din tomn lamelar; 3 - Grind din lemn lamelar; 4 -Piese metalice de imbinare, disociate pentru asigu- Farea unul joc diferit al terinului i al ofelului, Permijand fotodata Incastrarea, Relafia consola lemn element de beton armat Pentru a evita incastrarea pleselor de tema in b.a., se poate recurge la ancoraje cu platbande (1) sitezemare pe piese metatice la parlea infe- Flora (2) CONSTRUOTH DIN LEMN Legaitura stalp de lemn J fundatie beton A Sialp pe reazem constitu din 2 piaci gio bara de ofe! rotund seu o feava; solicitare ‘numai fa compresiune. B. Stalp pe reazem constituit dintr-o placa si Lun profil de ofel; solicitare numa la compre- siune, _G. Sllp pe teava rotunda de otel,.fixare cu - suruburi; dere, licitare la compresiune sau intin- D. Stalp pe teava patraté cu plese metalica de imbinare bulonata; solicitare la compre- siune sau intindere. E. Stalp fixat intre eclise bulonate; solicitare la compresiune sau intindere. F. Stalp agezat pe soclu de beton, cu strat do separatie din carton asfaltat; artea infe- Tioard a stélpului trebuie pe cat posibil pro- tejata de ploaie; solicitare ta compresiune sauintindere, 3.5.5. TRIANGULATII {in cazul pieselor de lemn, realizarea unor nodurl de tip incastrare necesita de reguld sectiuni ‘mari, nejustificate in raport cu deschiderile sau incareétile. Ca atare, se impune introducerea {riangulatitior, ca o compensare fireascd a Iimbinasior de tip articulate. Blocaj cu contrafise Biocarea articulatilor cu contrafige se poate face cu sisteme in cleste, cu imbinéri tradi- fionale cu chertare (cep 1 scobituré + prag), ‘sau cu tmbin&ri moceme, cu piese metalice aparente sau ascunse, sau chiar combinand imbinéri cu chertare (in furcd) cu piese metalice ‘in inim@’, ca th exemplul alaturat. Legenda: 1 - Dubla bulonare; 2- Pies metali- (08 ‘In inima cu broge; 3 - Imbinare ‘in furca? si asigurare prin bulonare. Contravantuire din temn - Blocarea arliculafilor unul portic se poate face {in multe felurl, putandu-se totodaté adapta exi- gentelor arhitecturale, Im aceste condi, nu trebuie subestimate com- Presiunife din diagonale care, functic de modul de dispunere, vor prelua - in plus faf& de solic- itarile din forte orizontale - gi o parte a incar- Cérilor verticale transmise de grinda. Contravintuire cu cabsluri tensionate Cablurile tensionate constituie sisteme de con- travantuire economice si usoare. Posibiltiile do regiare a tensiunilor sunt simple si fiabile. In azul unor cerinle speciale privind rezistenta la foc, aceste contravéntuiri pot fi completate cu allele din temn sau din zidrie, at CONSTRUCTH DIN LEMN, 3.4, PROTECTIA PIESELOR METALICE DE IMBINARE 3.4.1, PROTECTIA ANTICOROZIVA A PIESELOR METALICE DE IMBINARE Nariatile do echibru higroscopic al ermnutu trebuie luate in considerare tn ceva co priveste trata- ‘mentul necesar a fi aplicat pieselor metalice de imbinaro, {n cazul tmbinditor cu te (buloane, cu, gurubur, et) este contraindicaté utllizarea unor piese din ofel petetat Functie de caracteristcle mediului ambiant (normal, expunere la intemperi, mediu coroziv Sat foarte coroziv), tratamentele preconizate sunt (in ordine croseatoure a performantelor): zincare, galvanizare, inox, inox ameliorat (cu molibden). lente preconizate reiau procedeele deserise mai sus cu procedee curent utiizate: pentru mediu normal, vopsito- » far pentru expunere la intemperii si mediu salin, pudre Pentru celelalte piese metalice, diversele tratam: Teforite lato. in plus pot fi adéugate trei alte fe antirugina bogata in zinc sau bicromatara, ermorigide pe baza de rasina poliesterica, 3.4.2. IMBINARI UNDE LEMNUL PROTEJEAZA METALUL CONTRA FOCULUI Imbinare th cleste ‘cu craiipoane i buloane. Crampoanele (1) sunt protejate ‘de clesti; buloanele trebuie protejate cu dopuri de lemn lipte in Wacasurile de la capetele acestora (2) Imbinare cu piesé métalicd ‘in inima’ (1) si brose (2), protejate cu dopuri de lemn lipite tn acagurile de capat, Imbinare cu placa metalicd (1) protejata de o furura tesmicd din tern (2), = 38 - I _—_CONSTRUCTI DIN LEMN, ~ 4. PRINCIPI DE PROIECTARE - - 4.1. CONCEPTIA STRUCTURII PORTANTE [4 44.4, ELEMENTELE STRUCTURALE = Orice element structural trebuie sa se afle in stare de echilibru sub acliunea forfelor exterioare (incar- pls C2 ule, greutate proprie, vant, etc) sia legaturior care ll mentin m posife (ercomer Tncastra) ~ Incarearite pot fi grupate in mai mult categori he Incareati statice: greutate proprie, incéircari utile uniform repartizate sau concentrate, : Presiunea paméntului sau a apel > Jpcareari dinamice: vant, ropa ale unorutaje vibra din tafe auto. J {nedroarl ocazionale: —variati de temperatura, alagutl chives contractia betonulul Incéreari speciale: cutremur, impact, incsndia. Principle de baza pentru dimensionarea gi conformarea unui element structural sunt: + REZISTENTA LA SOLICITARI us ~ STABILITATEA LOCALA, ~ LIMITAREA DEFORMATIILOR REZISTENTA LA SOLICITARI {[Eansmiterea incarcalor implica ‘mobiizare!forlelor interne, numite soli. Limitele in care aces- {£2 Bol fi Suportate” do elementele structurale (rezistonta ultima) sunt detonate ie carecteristicilo (oan aS le Seetiuniutiizate (arta) functe de solictarea specitea focarut ona | 3 {ering Stalp,Urant, efc) vor aves: rezistena la Incovolere,rezstents ta compresiune, rezistenfa la 4 intindere, ete. Yortcarea rezistenjel presupune a demonstra solicitarile rezultate din Incarcét, .muttiplicate cu un 3 Coeticient de sigurant’, nu depasesc rezistena ultima a elementeler ever ee es, SECTIUNI DE LEMN ECARISAT $|TIPUL DE SOLICITARE LA CARE RASPUND CU MINIMUM DE MATERIAL 3 Oe ee S 666 s—— oasuna nel A: secfuni supuse 8 os jaw ta fort de comprestune (sap, re 4 opi, montangh, contratige, : 10 eto} aro [roto contrat) ‘hice Unita. A SLB: secjuni supuse | 2 eral ae [roe sone lg fort do ncovoe roses, f § cu un report al ator coa. 5/7 te ‘4 ona] ena] tone [rote sane (Giese do schalel tn cabvet, | 16 ene ane] tone | rane brane acne epee Lied Jot linia B SLC: secjuni supuse 18 ate anal tone | ane [rane iene te6 fn oforturi normate de tncoverer, * 2 un report al ature eva. 4/7 } 20-20 82070720) 12720] s4%20 [16120 ~ 18/00 2000 (grin, tap, cBprior de dsctidert a wzae) , 2 822 torre] 122 | soa seie2 [122 zone 2200 Ye a Sra worea sare} t4roa [rea se | 204 2am 2aya4 dezvolile pe inate, permtind cobtinerea unel bune rezitente la 20126 221268 2aya5 Thcovolore in conultite unui voum 2% tor2e ta26] 1425 1626 [rans Pema " 39 STABILITATEA LOCALA Problema stabil se referd la provenirea flambajului gi a résucici elementetor comprimale gi respec {iv Tncovoiate, ca si fa ‘voalarea’ (Iegirea din planul propriu) a unor parti de sectiune. Exemplel cel mai frecvent intalnit i! constitule barele comprimate zvelle ce prezintd o forma de inslabiliale specifics, Fuumita flambaj, Aceasta zveltete (raportulintre sectiunea transversalé gi indime) depinde de lungimoa liberd a elementului(lungimea de flambaj) si de ‘impraslierea’ materialului In secfiune, Astel, cu cat clementul este mai zvelt (lingime de flambaj mare si/sau material concentrat in centrul sectiunil), cu ala Incarcarea la care elementul comprimat isi pierde stabilatea va fi mai mica. Dimensionarea aproximativa a 'zveltefe pieselor comprimate din lemn masiv supuse ‘a Incarcari obignuite, pentru limitarea tiscului de flambaj:" (unde d = latura sectiur inaltimea piesel) INFLUENTA CONDITIILOR DE REZEMARE ‘A UNUI STALP ASUPRA RISCULUI DE FLAMBAS: seh f fay ‘ublu \ dublu Condiile de rezerare determina lungimea de ie), flambaj (Lf); riscul de flambaj creste propor. arliculat ‘ingastrat ——_Incastrat Uional cu lungimea de flamba) arliculat IMPIEDICAREA VOALARI| UNEI GRINZI INALTE: Impiedicarea iesiri grinai din pianul vertical (voalare) datorité eforturior locale de compre- siune, prin sisteme de rgidizare. (0) Rigicizarea grinzii cu coltare (0) Rigidizarea grinzit cu bare din ofe! INFLUENTA GEOMETRIE! SECTIUNI UNUL ‘STALP ASUPRA RISCULUI DE FLAMBAJ: ‘mmpragtirea’ materialuul in sociune influx énleaza pot rigiditatea elementelor compe mate (stabiitteala lamba). Exemple de stalpi cu sectiuni compuse: 8. Barele supuse la compresiune sunt asociate ‘tre ele prin: furur Tncleiat, fixate cu cuie sau (ou gujoane; zabrete fixate cu cuie, b. Sip cu stra compust nessa n= [I it » dotio (si influenta condailor de rezemare). 1 "Ovpa TSCHU, AG-LUPU. Mr, conaracton EL CONSTRUCTH DIN LEMN LIMITAREA DEFORMATHLOR— _ Este cazul general al elementelor incovoidté (grinzi, plac). Verificarea presupune a demonstra ef deformatile corespunzétoare incércarilor reale din exploatare (‘sAgetile’) nu vor depasl valor’ accept- abile pentru utilizarea cla Pentru un anumit material solictat la incovoiere, singurul factor care influenteazé deformalia este forma secjiunii, respectiv ‘imprasticrea’ materialului pe directia de incovoiere (‘sageatat unei grinzi va fi cu atit mal mica cu cit materialut este mai ‘imprastiat pe vertical). i sectiunii unei grinzi supuse la Incarcéir obignuite Dimensionarea aproximativa a inal {ex.locuinte) pentru limitarea 'stigeti’ h IAT = 41204 (unde h = inditimea secfiunii grinzi; L = deschiderea grinzit) REZISTENTA LA FOC Este vorba despre cerinfele ce privesc durata de conservare a proprietafilor de rezistenfi\ la solicitéri prin mecanisme proprii materialului si care pot impune majoréri ale sectiunii in raport cu aria necesara pentru asigurarea rezistenfei la solicitari. DIMENSIONAREA GRINZILOR DIN LEMN ECARISAT $I DIN LEMN LAMELAR, PENTRU O REZIS- TENTA LA INCOVOIERE DATA, IN RAPORT CU NUMARUL DE FETE EXPUSE §1 DURATA DE CONSERVARE A PROPRIETATILOR DE REZISTENTA (30 min i 60 min) NB. Pentru a trece de la 0 rezistentd la foc F30 la F60, l&fimea (b) si indllimea (h) se dubleaz’. F 30 F60 Tato Satur @iaturi “expunore la foo Eforurl dinincovoiere | bmin himin | bmin hmin | bmin Amin |bmin-hmin | (Nimm2) (mm) (mm)_| (mm) (mm)_|_ (mm) (mm) (mm) (mm) 44 150260 160_ 300 300 _520 TT 120 200 430_240 240 400 7 _ ‘90 160 100 200 200_3: 3 80140 80180 | 1802 Fao F 60 expunere la foo Satur atu Slatur 4 atu Re IL oF “Eforiuid din ineovoiere |b min hmin | bmin hmin | brim min |~bmin Amin (mm) (mm)_| _ (mm) (mm) (mm) (mm) | _ (mm) (mom) 140260 150310 300620 _| 120_ 250 110200 CONSTRUCTH DIN LENIN, 4.1.2. STABILITATEA ANSAMBLULUI STRUCTURAL {n cazul sistemelor constructive cu stp si grog, stabilitatea ansambluli structuri t raport cu fortete eoeeryare Co actioneaza asupra unel consiruci (vant, cutremur, etc), presupune prezenfa unor asa unite plane de contravantuire rigide (nedeformabile), verticale 51 orizontale, COMPORTAMENTUL LA ACTIUNI ORIZONTALE A 2 SEMI.TRAVEI STRUCTURALE, IN3 SITUATII (1) Far contravantuiri: deformare tateralé co poate duce la prabusirea structurii (colaps). (2) Numai contravantuire verticala: instabilitatea zone } Yt comprimate a grinzilor in sens longitudinel, ifi (8) Coniravantuire in plan verical si orizontat: stablizarea { rinailor impotiva tesiti din plan vertical; strcturé nedetor- xin o od cod mata. SCHEMA DISPUNERII PLANELOR DE CONTRAVANTUIRE In 2 sisteme posibite: (1) Rigidizare numai tn plane verticale: presupune céte 4 ++. lun plan de contravantuire verticala pe fiecare axd a | lramei structurale, pe cele doua direct; grizile perimetrale +L asociaza planele verticale si le transmit incarcarile | orizontale; nu este necesara contravantuirea la nivelul “| plangeelor, J J (2) Rigidizare in plane verticale si orizontale: prezenta Contravantuirilor orizontale permite reducerea la 3 a Planelor verticale de contravantuire, cu conditia ca ele 84 nu fie concurente; presupune o conceptie particulars. a plangeetor (rigide in planul lor) Posibilitati de realizare a planelor rigide: Geontravéntuin verticale: de utiizat pe cat posibil pereti de compartimentare; pot fi peref in zidari sauw beton, sau perofi cu schelet de lemn provazuji cu sisteme de rigidizare: -——— dlagonale din bare de ofel tensionate dispuse in cruce; dlagonale din lemn; ‘scanduri batute diagonal; panoutt rigide din derivate de lernn. Contravantuir orizontale: in planul plangeelor si acoperigelortrebuie prevaizule 4} Sisteme de rigidizare: sodinduri agezate diagonal in raport cu irama, in 2 straturi be directi opuse; panouri din derivate de lemn, in doua straturi cu rosturi 4 2 decalate; diagonale din platbande de ofel dispuse th cruce Exemple de contravantuiri verticale din femn, 3 (1) Semi-cadre contravantuite cu contrafige din lemn, rezistent la intindere si compresiune. fa compresiune, (3-4) Pereti ‘contravantuitl prin inchideri realizate cu placare sau umplutura din se&ndurl agezate diagonal Fixarea une diagonale din ofl rotund de-o gnc principal, cu sabol metalic, a : = __ CONSTRUGTILDIN LeMN 4.2. PROTECTIA CONTRA UMIDITATII 7 © constructia din lomn care se menfine intr-o stare higroscopica stabila, de echilibru cu mediul ambl- ent, se va comporta evident mai bine decat daca este supusd unel permanente instabiltf Ca atare, funcfie de esentele de lemn gi tratamentele hidrofuge alese, projectarea de detaliu trebuie s& - aiba tn vedere protejarea lemnului impotriva risculul retentiei de apa. In acest sens se disting dou cat- egoriide masuri gis @. protejarea in raport cu surse de apa (ape meteorice gi contacte cu alte materiale sau medil cu ui itate mare), . esigurarea posibilitati de uscare a pieselor ocazional umede, prin ventilare, ee 4.2.1. PROTECTIA IMPOTRIVA SURSELOR DE APA es Se va avea in vedere; ~ Protojarea faladelor expuse ploli (ceea ce poate asigura totodataprotejarea lemnutui Impotriva radi- -~ aliei solare excessive); ~ prevenirea infitratilor directe ale apei de ploaie favorizarea scurgeril rapide a apel si evitarea acumulaiilor i ~ eliminarea sau acoperirea suprafetelor orizontale = acoperirea suprafeelor oblice 7 Bcoperirea capetelor pleselor de lemn a c&ror expunere favorizeazé absorbfa apel + Protejarea lemnului impotriva transferulul de umiditate prin ascensiune capliara ~ protejarea lemnulul tmpotriva umiditéfi din depunerea de zSpada gi din ricogeul apei de ploalo Stregini ample, decrosuri pe verticals: volumetfie tic’ pentru costructile din lemn, ca autoprotectie Impottiva plait oon Asigurarea unei cét mai bune etangoitat te peroti din béme suprapuse, prin forma acestora in secfiune + straturi de material izolant 4. cioplirea concavai a pérfilinferioare a bamelor asigura o buna rezemare si Impiedica intr-o oarecare masura patrun derea apei in rostur ae 2, suprafefole plane asigura rezemarea pe o suprafat’S mai ‘mare , dar nu impiedica pAtrunderea apel in rosturi ae 3. profilul tiunghiular adzugat gi ulucul t8iat in brna supe- rioara asigur& o buna etangare in rosturi se introduc straturi de materiale izotante: mugchi, lut, mortar, fuior de cfinepa gudronal, ete 43 iad CONSTRUCTH OI LEWIN ae - a cs | Peraii din elemente profilate cu tamba gi uluc; - imbinare etanga a Doua tipuri de placate cu scanduri vorticale £ care favorizezi scurgerea rapid’ a apei, ~ Tezolare preferabild pentru fafade neadaipos- . +E na Wp Li £3 1) to (1), placare cu scénduri verticalo cu lamba si 4 Dluc formand nuturi verticalo; doua variante de wo ae ro rezolvare a colfului. Lungimile scéndurilor sunt ly b limitate pentru limitarea lucrului temnului, ee (} = Scandurile provenite dintr-o tdiere radiala se vor 4 YA i comporta evident mai bine la variatile climatice LAL fe mari, er C 7 2 ee) (2). placere cu scénduri verticale simple, cu es bagheta de acoperi a rostulul Ls Placare cu scanduri orizontale. Profilele obignuite de scénduri féllute (1) nu asigura 0 bund etangare contra ploii + vant; (2) scanduri faltuite cu © geometrie adecvatd unei protecti contra ploli + vant. (3-4) scanduri orizontale in caplama, cu licrimar.. Suprapunere: 12% din tajimea scAndurii $i minim 10 mm. Scandurile sunt fixate cu un singur rand de cule, pentu a le permite deformarea liber’. wT Jedd _¥ a In foc de @ urmati impiedicaroa infitratilor de pa In imbindle expuse, este uneori mai sim- ; Id i mai flabili prevederea posibiitati do i evacuare rapida a apet; exemplu cu lacrimar (1) si exemplu cu crenare rapida din "scobitura"(2). po ___. atentie fa intretineret - ~ (prevenirea infundaril scurgerii) - ae = me Nuturile verticale previn formarea de cr&paturi aleatoril la suprafata lemnului si totodata, in cazul expunerii.exterioare, permit scurgerea repidé a apel de ploaie; in exemplu: stalp circu- lar cu piesa metalica de imbinare Evitarea suprafeelor orizontale expuse sau Protejarea lor prin acoperire cu elemente de lemn sau metal posibil de Inlocuit.(1) protectie Gu scandura + tratament hidrofug; (2) protectie cu piesa de lemn cu sectiune curba + tratament hidrofug; (3) protectie cu copertina de tabla asezata pe piese de calare. Capat expus prote- Jat cu 0 piesa de lemn cu lécrimar, fixata pe o fururd cu rol de distanjier, Protejarea sectiunilor de capat ale pieselor din femn, cu capacitete mare de absorbtic. (1) tra- Versi de parapet cu curbura redus&, prevazuta cu lcrimare, protejand capetele montantilor de lemn; (2) stalp talat oblic gi acoperit cu un strat Protector subtire. Piesele orizontale de lemn al Caror capat ar rezulta expus (pane, grinzi de Plangeu) pot fi de asemenea taiate oblic tn jos. Rezemarea unel grinzi pe toata grosimea zidu- {ul (taversanta) las lemnul 8 respite, dar fata 8a exterioara trebuie protejata in raport cu riscul ‘expunerii la apa, Exemplu cu sectiune de capat hidrofugata prin badijonare (1), protejata cu o ples do lemn, prevaizut’ cu lacrimar (2) gi lad de calare din lemn dur, contraplacaj sau material plastic (3). CONSTRUCTH DIN LEMN tratamont hidrofug (2) ica atentie la intrfinere, "1 fe m 7 CONS}RUCTH DIN LEMN Rezemarea unui stélp exterior pe un soclu de boton ( h min = 30 cm) ce fereste lemnul de acumuldrile de apa, zapada si ascensiunea capilard a umiciti. Componente: soclu din beton cu pante spre exterior, talpa melalicd fn forma de T incastrata {In capétul lemnulul, (eava patrata, buloane (3), crestaturd inchis& cu mastic elastic (4), Forma piesei motalice si legaturile sale cu st&lpul rspund necesita de transmitere a unor diverse solictar: greutate, dar gi actiuni orizon- tale, intinderi, momente. Acest tip de reazem Necesilé o pregatire exacti a fundatiei gi, pe cat Posibil, prevederea reazemului cu sisteme de reglare (pene, géuri ovale, guruburi. Perete do lemn pe un soclu masiv din zidérie cu inalfmea de min 30 em de la nivelul terenutul (protectie contra stropiti). Un strat hidroizofant Separa lemnul de soclu (umiditate din ascensi- tune capiiara, transfer de la un material la altul) Talpa ugor in consol, formeaza impreuna cu Paramentul exterior un lacrimar. 4.2.2. VENTILAREA ALCATUIRILOR Streasind cu prize de aer pentru ventilarea unui ‘acoperis. cu termoizoiatie in planul invelitori; Placarea cu sc&nduri la extradosul c&priorlor include fante de ventilare inchise cu grile anti- Insecte. Stratul de ger ventilat al acoperigului Continua pe cel din alcatuirea perelilor exterior Placajele exterioare din lemn trebuie ventilate Pe toata suprafafa lor interna: trei tipuri de Tezolvare a suportulul ce permit o circulatie de aer verticalé (prin convectie) $i orizontala (datorité diferentelor de presiune a vantulul ce actioneaza asupra fafadelor. Sectiunile oriicilor do intrare si iesite a aerulul Insumeazi o Suprafata de 1/500 din supratata de ventilat. Placare cu lemn retrasd, protejat de soclu gi distanjatd de acesta, permitnd astfel intrarea aerult. Mici grile impiedica intrarea insectelor xilofage sau altele, Incastrarea grinzilor de fern ‘intr-un perete de Zidérie, Transferul de umiditate de la zidéiie la lemn este prevenit prin: contact cu zidéria redus fa fala superioara, ziditi ‘uscat’; strat hidroizolant sub grind; spatiu de ventilare (1-2 om) lateral si in spatele capatului grinzii (tratat chimic). | cazul peretilor exterior, fundul golulii de fezemare este termoizolat pentru prevenirea condensului, (. $i Prevenirea strvirlor locale ~ rezemarea plesslor de lemn pe zidarie) Gol sanitar ventilat sub un plangeu de lemn: degajarea de umiditate din sol este impiedicata de un strat mai mult sau mai pujin etang. Orifict Prevézute in soolu permit ventilarea golului san- itar (niin.11600 din suprafaja acestuia). Grinzilo sunt tratafe chimic, ar CONSTRUCTH DIN LEMN, SONSTRUCTH DIN LEN respectivele deformari ale materialu- i pot fi chiar folosite in favoarea aces- vl pn btimaroa’ naturala a stalpilor de lemn rotund sau ecarisat simetrie fal de inima {runchiului, prin contragerea axial’ simetric repartizata in secliune si crescand cétre periferio; com- Ponsarea deformatilor din incovoiere si contragere axial la grinzi 7 desen) [Montinerea sub control a deforma lemnului prin proiectaro gi punere in opera se refer’, pe de o parte, {a orlenlarea secjunlor in raport cu sofictaile gi pe do alta arle Ie monn de prindere si tmbinare a Plesolor(sisteme de fxare, rostur,toleranie). Orlentare corecta a unei plese tncovolate (grind, pana): defor- Paci conlrageri axale (mai mare edie perteria Sectuni) este contrabalansata de ‘sageata’ din incarcare. Contragerea tangentiala avind valori de cca 2 ori mai mati decat coa {arlala, Sectunla clestlor se deformoazd, dar find dispuse tn acon; fel, deschizandu-se ele se ‘ageaza’ progresiv ps marginile lat- erale, raman stabile si intéresc legatura, O parte a caracteruii particular al imbindtitor duble (in cleste) sau mul- {ple din temn se explica-prin valoriicarea in acest mod's asimetriel emnabile @ pieseler co le compun (clest, sectiuni compuse, ‘sectiuni din femn lamelar), Cientare judioasa a bamelor din lemn ecarsat si a scéndutlor de Placare, lisaind crBpaturile din uscare la interior. Folare2 scAnduitor de placare, fa aga fel incat Tuer’ acestora sé nu fio Impiedicat (cuiele fixeaza fiecaro seandura tntr-un singur punct al sectiunii sale), Scostora féra a crpa (v si crestarea bamnelor la constructile a Pereti masivi, nututle vertcate'ale stalplor, etc)- 48 i L CONSTRUCT DIN LEMN 4.4, PREVENIREA STRIVIRILOR LOCALE — 4.4.1, REZEMARILE Conditite de rezemare a pieselor de lemn nu trebuie sa cor Presiune transversala mai mari decat cele cay ‘Implied freovent relafia dintre lemn gi un alt nduca la apariia unor eforturi locale de com- abil a fi suportate de lemn, Pe de alté parte, rezemérile material (zid&rie, beton) cu rezistente mecanice mai mari. ‘2 ora actual, soluile cele mai fabile sunt cele bazate pe piese metalice de legatura, {hn continuare sunt prezentate cdteva elemento necesar a fi avute in vedere in cazul in care rezemarea circotd nu poate fi evitaté, Rezemarea lemnului pe zidérie sau beton, (a) Rezemare cu talpa de lemn continua care fepartizeazi greutatea grinzil pe suportul din zidarie gi totodata Previne © posibila strivire focal a grinzii de lemon, (b) Rezemare pe con- Sold metalicé tnglobata tn beton, putand acom. Pania deformatiile elastice | ale grinzii, (0 Rezomereintn go practi nai each F042 Ni uma 3. er deri este posibilé o profunaime suflcionta a goluis) “antl ft de zd pasa de clan: 6 torso ean Tolerantele mult mai mari ‘specifice lucrarilor de zidérie impun un sistem de rezomare cu piess de calare din lemn dur, contraplacaj sau mate- tial plastic. Rezomarea in nige prezinta riscul reten|iei de umiditate. Dupa verificarea umicitatii lemnulul (max 18%), acesta trebuie hidrofugat pe zona in contact cu zid&ria, Atunci céind finisajul inte oF permite, se va prevedea o prindere ‘uscata’ (1) Piesa de calare; (2) Zona hidrofugata; (3) Pies metalicé de montaj ‘uscat Fixarea in dibluri expansive constituie o solutie eficienté de realizare a unei simple rezeméri, atunci eind dimensiunea pieselor de lemn per. tite taversaroa cu un stift metalic filetat, eventual u interpunerea nor piese de calare, CONSTRUCTH DIN LEMN Rezomare lemn pe temn Rezemare grindé pe stalp cu talpa de repartitio din tlemn dur (1) pentru timitarea eforturilor de compresiune transversal in grind. 4.4.2. EFECTELE TASARILOR La constructille tip ‘blockhaus', bamele se ‘aseaza prin uscare si, ca aare, tebuie prevazut un joc (luft) de tasare la capetele superioare ale bleselor vertical - in principal montanti lateral de usi gi ferestre (contragerea transversal a lemnulul este mai mare decdt cea axiala). Traversa superioara este prevézutd cu un ulue adane, care, pe masura tasérii_ barnelor, coboard si acoperé cepul montantului, initial ‘sat descopert pe cativa centimetr, Montantii laterali se prevad cu ulucuri tn care vor aluneca, pe masura tasarii peretelui, epurile in coadé de randunicd cur care sunt Prevazute capetele bamelor. 50 Luft de tasore CONSTRUCTH DIN LEMN 5, ALCATUIREA PRINCIPALELOR SUBANSAMBLURI CONSTRUCTIVE Componentele constructive ale unel oladiri pot fi grupate in 2 mari categort: ichideri --compartimentari Pentru buna functionare a cli, la aceste catogori de componente constructive se adaugs instalaf- ile si echipamentele, care nu fac inséi obiect tul lucréiril de fata. Ele pot fi inglobate in tnchider! gi com- partimentéir 5.1, INCHIDERILE Aceast denumire genericd se referd la comy patil interior al cladirii de mediut ambiar Incalaite, formand cea ce se mai numest ponentele (subansamblurile) constructive care separé nt. In conditii de clima rece, Inchiderle delimiteaz& spatile te $I ‘anvelopa’ (sau ‘anvelopanta’) constructiel Inchiderile pot verticate (pereti exterior), orlzontale (acoperige de tp terask’, plangee peste spafi exterioare sau pe pamént) 51 inclinate (acoperise cu panta vizibila). Din punct de vedere stati; inchiderile pot fi portante (parte a ‘sistemului portant-al'cl&diri = cazul Perotilor exterior la constructii cu pereti portanti) sau neportante (independente de sistemul portant al ladirii~ cazul perefior de inchidere la constructii cu stalpi si grinzi) lin general, inchiderile trebuie s& satisfacd urmétoarele CERINTE: ~ Fozistenfa i stabilitate (locata si de ansamblu, 2 ciadiri, in cazul peretilor portant}, al aco- Perigelor gi al plangeelor, sau numai locala, a respectivel componente, in cazul peretilor eportanti) izolare termica Controlul migratiei vaporilor de apa ~ lzolare acusticé protectie la intemperi = protectie mecanics ~ proteotie fa foc + protectio Impotriva intruziunilor (ex. insecte, rozztoare) aspect {In cazul constructiior din lemn, peretl exteriori pot fi Fealizati din lemn masiv (bérne suprapuse) sau pot avea alcdtuirl cu schelet: schetetul constitule ‘structura’ peretelui, la care se adaugd alte straturi Ce indeplinese diverse functiuni, in raport cu cerinfele de mal sus. Inchiderile verticale (perefi exterior) Pol avea 0 deci aleatuire monostrat (un material care trebuio s& indeplineascéi toate cerinfele) sau ‘Multistrat (mai multe straturi cu functiuni specializate, realizate din diverse materiale), Inchiderile ori- zontale si cele inclinate sunt prin excelenfa aleatuiri cu schelel (scheletul find reprezentat de grinzile plangeului si respectiv c&priori sarpantei). Din punct de vedere al modului de execute, inchicerile ot fi montato element cu clement sau pot fi refabrleate, integral sau partial (v. Panouri prefabi te) CONSTRUCTILDIN LEMN 5.1-4.INCHIDERI CU SCHELET Pereti exterior ai constructor cu schelet din lemn se compun in general din urmatoarele straturi (de la interior cdtre exterior): ~ Placare interioard: sc&nduri cin Jemn; pléci din derivate de lemn; placi de gips-carton ~ bariora de vapor*): materiale in foi subtiri cu o conductibiltate la vapori extrem de redusé (0% bituminoase, potietiiend, folii de aluminiu) Schelet: stalpi, montang, rigle, contravantuiri ~ termoizolatie: pléci de vaté minerala intre elementelo sheletulul ~ bariord contra vantului si plo: hartie gudronata, hate uleiata (Kraft) sau alte foilfoli rezis tente la apa si permeabile fa vapori ~ eventual strat de aer ventitat**) — Se refers la CONTROLUL DIFUZIEI VAPORILOR DE APA Diferenta de prosiune a veportor de apa Intre interior gi exterior, ca si Intre diverse zone ale aledtuii inchiderior, Gecetemin{ 0 deplasare a vaporior (due) cétre zona cu concentratie mai mic8, pana ta egalizarea presiunilor, ‘Atunel end in interiorul unui etement de constructic presiunea vaporllor tinde sa depaseasea presiunea de satu ‘alle a vaporior, incepe perioada de condens interstial (ca fenomen ocazional, hibernal) invers, in perioada de scare, daca dfuzia vaporior c&tre exterior nu este impiedicald, are loc o uscare complet8 a apel condensate prin Aifuzie. Avest fenomen, care produce canta! mici de ap8, poate fi tlerat n urmétoarele condi. canlitatea de apa din condens care se produce iama nu este foarte mare - ‘materialele care vin n contact cu aceasta apa din condens nu sunt sensibilé la umezeala (nu exietariscul \unor degradéri cum ar fi coroziune, mucegai, cluperci, eflorescen(e, descompuner)) : ‘pa produsa iama prin condens se poate evapora tn timpul ver Cantitajle de apa din condens ocazional prin cifuzie admisibile pentru diverse materiale din alegtuirea tchider (termoizoiati, lemn si derivate, diverse materiale poroase), sunt normate, Sbservatic: Fenomene mutt msi grave de acumulare a ape in intrirulfnchidenlor pot cauzate de neetangeit acd un flux de aer cald si umed patrunde int-un element de inchidere (perete, acopers) prin zonele permeabile {a ger venind in contact cu suprafefe rec, cantitatea de apa care condenseazd astfel este mut mai mare decdt Cea condensaté prin difuzia vaporilor. Pentru prevenirea unor astfel de situati, pereti si acoperigele trebule ed fie ‘Al mal impermeabile la aer, cu o barierd de aer continua gl rosturietange, Fenomenele de difuzie a vaporilor prin inchiderl sunt influntate do: : temperatura gi umiditatea relat a aerulul interior $i exterior : Caracteristicle materialelor din aledtuirea respectiva (umiditate, porozitate, conductbiltatela vapori, rezis tenfa la difuzie, capilartate) : Conditile de insorie,intensitatea radiatci solere, caractristicile suprafeel in raport cu radiata incident& : ispunerea straturlor cin alcatuirea construcivé respectiva (permeabiltatea la vapor a straturiortrebule 84 creased spre exterior, favorizand astfel evacuarea vaporilor de aps) Pentru tmpledicatea condensuli in interior! peretiolor, 6e poate prevedea o barier’ de vapori, realizat’ din ‘materiale in fol subi cu o conductbilitate ta vapori extrem de redus8. Bariera de vapori este intotdeauina plasaté pe fafa caldé a tormoizolatici Ea este absolut necesard atuncl cénd spafileinforoare au o umidtate rolatva.a ‘erului mare (spalator, piscine acoperite), Brora’ Pvind prevederea unci bariere de vapor trebule s& find cont do ansambulfactoror care infuenfoazd aivzia vapor, enuntat moi sus, In genera o protectare decsebit do atont a eatatea vitoaret consti presupunevercarea prin caleul a isc ‘ide condens, mal ales atunc end conditile de medis gi de uiizaro prognozatd cugereaza un anu ree ) Constuctile cu INCHIDER! VENTILATE au urmétoa avantaje: protects bund contra intemperilor(ploaie batanta: afularea posibiliiji de propagare a apel prin capla ‘late: posibltatoacolectari si evecuai apetffitrate) si radiator solate ~~ posibilitstea de deformare liberé-a-stratull exterior (éxpus varialifor de temperatura gi uit Conditile rezolvarl adecvate a imbindrilor Z - 52. CONSTRUCTII DIN LEMN evacuarea vaporilor de apa datorité curentulul de aer din stratul ventilat Placare exterioard: scéinduri din Femn (cw lamba gi uluc, agezate orizontal, vertical sau diagonal; plc dn Torn o (de lemn hidrofugate; tencuialé aplicata pe panouri din agchil lemnoase sau po pléci din fibrociment Aceeagi aledituire de principiu este valabilé gi in cazul Inchiderilor tnclinate sau orizontale, cu nece- sarele adaptari in cea ce priveste materialele folosite pentru realizarea stratulul exterior (ox. materi- alul de Tnvelitoare la acoperige) in caplama, cu baghete de acoperire a rostului) fe dimensiuni mici (tp ‘solz');placi din derivate bari de vapor: |—-carton asfeltatipanza asta {atafolo de potitona, ete = i boetleré de vant g!plosle nu este etanga la vapor) a ‘eventual aerventilt(obhg- tory dacd toveltoarea este etangd-ex: tabla A PERETE EXTERIOR CU SCHELET Protectia hidrolzatai etengo Inveliteare,. {_-hidraatae as strat de aer ventiatobfinut vals pein rezolvai de dotaliy S minerals ROA, AAA, trea sa ee VV VY VY) - sisupcaincetzire) ~'s Svéntual barlerd de vént J LL B INCHIDERE INCLINATA (peste mansarda ineaizt); scholetul ‘ste reprezentat de eaprior gerpantel (ios carton“ paierd de vapor CINCHIDERE ORIZONTALA (acoperis terasa); scheletul este reprezentat de grinzile plangeulul } DINCHIDERE ORIZONTALA (Glangeu spre pod nefncalzit); scheletu este reprezentat de grinzile plangeuli barird de vapor! Protectie termica amelioraté in perioada estivala, datorits curentulul de aor din stratul ventilat care ‘edistribuie radiatia Solara absorbité c&tre aerul exterior Ventlarea stratulul de aer prevazut intre ala termica gi de acfiunea vantull Viteza de deplasare a aeruiui nu poate fi stabilté cu precizie, Ordinul de marime al vtezol aerului tn astel do stra- {il ventilate este prezentat in continuare. (Dup VITTONE, Renée, Batic. Manuel de la construction, Prosses Polytechniques et Universitaires Romanes, Lausanne, 1996) Pozitia stiatului de eer Placarea exterioara gi termoizolale este determinat’ de forta ascension- Viteza de depiasare a verului (tipul de migecare a aerulsi) (as) Strat de aer vertical (peref)) in medie pant la 0.8 ‘max. prin forf8 ascensionala termic’ 05-06 ‘max, prin acfiunea vantulul 20-28 ~ Strat de aer orizontal (acoperige) in medie pan’ ta 0.4 ‘max. (furtun’, lungim mici) 18-20 Beci placarea exterioara esto otang’ (carton asfaltat, tablé, vopsea etangl, et lul de aer venti- Fat Webuie si fie do min.35 em, CONSTRUCTH DIN LENIN 'nchiderile cu schetet pot fi neventilate (compacte) sau ventilate, respect aledituiti caracterizate de brezenta unui strat de aer ventilat *+) pozitionat la exterior fala de termoizolatic; stratul de aer ventilat ate Tntotdeauna in contact cu exterior (ventiare cu aer exterior). Suprafala golutior de intrare gh lesire a aerului trebuie sa fle min.1/500 din suprafata ventiata, ‘cdtuirllaventiate pot 'deschise' sau ‘neh’. La Inchideile ventilate ‘deschiso”termoizolaia est in contact direct cu stratul de aer ventiat gi este protejaté contra eventuallor infra de ape mete. Rice (Plocle/z2padévint) cu o folio rezistenté a umezeald dar permeabld la vapori (ex. hie viciatd) ‘Atcatuile ventilate ‘nchise’, unde inte stratul de ger ventiat gi termoizolatie se interpune o astereals (Scinduri sat plc din derivate de femn ~ de ex. PAL) au un consum mal mare de material, dar oferd Panag cazstentla foc (Impiedica circulaia gazclor de comibusteinterioare) si asigurd o protecfo mai bund a scheletulul si a termoizolatei contra insectelor gi umiditai aerulul exterior. exr 12 so100 PERETE EXTERIOR COMPACT 4. scénduri cu lamba si ulue 19 mm 2. haitie gudronata 3. vata minerala 100 mm 4, bariera de vapori 5. placi agiomerate 19 mm PERETE EXTERIOR COMPACT 1, scénduri cu lamba si ulue 19 mm 2. hartio gudronata 3. placi aglomerate 13 mm 4. vata minerala 100 mm 5, bariera de vapori 6. placi aglomerate 43 mm + gips-carton 12 mm. PERETE EXTERIOR VENTILAT INCHIS 4. scdnduri cu lamba si ulue 19 mm 2, strat de aer ventilat 22 mm 3. héitie gudronata 4. placi aglomerate 13 mm 5. vata minerala 70 mm + strat de aer etans 8. bariera de vapori 7. placi aglomerate 16 mm PERETE EXTERIOR VENTILAT INCHIS 1. placi aglomerate 13 mm 2. strat de aer ventilat 22 mm 3. hartie gudronata —4. placi aglomerate 19 mm 5. vata minerala 70 mm + strat de aer etans 6.-bariera-de vapori 7. placi aglomerate 13 mm + gips-caren 12 mm GONSTRUCTH DIN LEMN ACOPERISELE VENTILATE (inclinate sau plate, tip teras&) sunt in mod special tliizate la structure gin Jomn $i metal. Termoizolatia esto de reguld fixata inte grin (céprio). Dacd sub gtinzi (c&prior) cacy tial un plafon, spatil dinte grnz|trebuie foarte bine Venti; ca atare este proferaia slogerca reer aaa de lemn suficiont de inalte care s& permita o ventlare naturala efcienté deasupra tor reeset Acest tip de acoperis prezints avantajul 8, in cazul unorinfitrai (ugoare), vontlaia face posibla uscarea alcétuiti constructive, pe cand in cazul acoperigelor compacte este de regula nese, Sard inlocuirea termoizolatiei. Pantry acoperisele plate, sec{iunea minima a golul de ventlae trebuie 8 fe 1150 din supratata acoperigulul $i 88 alba o inaime de min.10 om. Suma suprafetcior prizelor de aer, ca gi cea\a eves culrlor de ae, trebule 88 fe cel putin egela cu jumatate din suprafafa minim a goluui de ventlare, cea mai mica dimensiune a unui orfciy trebuie 88 fie de cel putin 3.5 om. ACOPERIS PLAT VENTILAT 4]2] 9) 4) 5) TT pop H re | Jt ——| al 7} shal ol SECTIUNE TRANSVERSALA ‘SECTIUNE LONGITUDINALA 1. grind principal din tern lamotarincliat 2. grind& secundar din lemn lamelar inclelat; 3, plac din aschillemnoase aglomerate (PAL); 4. hidroizolafe; 5. proteciahidroizolti pletris 4 em; 6. sipc fixare Plafon; 7. plafon suspendat; 8, bariera de vapor 9. termotzolatie vata mineral: 10. sil fixare ter- moizolatie 5.1.2. FINISAJUL EXTERIOR AL PERETILOR Poate fi realize in diverse modurk: din lomn masiv gi derivate de lemn, din tenculal, precum si cu pla caje din alte materiale. Finisarea (placarea) exterioaré cu lamn masiv se pate realiza tn mai multe variante > cu scanduri verticale = cu scénduri orizontale ~ cu elemente de tip ‘sola Pimensiunile si modul de fxare a acestor elemente de placare trebule sa asigure rezistenta lor la intemperi ila solctaite ce pot apérea, Toate cuiele, suruburile gi agrafele trobule s& fe rezstente la coroviune, ScAndlurile pot fi simple sau cu cantuf proflate in lamba gi uluc, agezate coplanar sau cu supra- punere, Se recomandii ca latimea scéndurilor s& nu depaseascd de & ori grosimea acestora (Cu ti Informa Lyin Franfa grosimea scéindurilor verticale este de min. 16 mm iat a celor ofizontale de min.1@ mm, In Elvolia 61 in Germania grosimea curenta este do 19 mm) Os STRUCT DIN LENIN Sc&ndurilo sunt fixate pe sipci pozitionate ta distante ce nu trebuie 38 depageasca de 25 de orl Srosimea lor (40...60 cm); prinderea se realizeaza cu un singur rand de cule (ace) sau agrate, Inte placarea exteriard si structura peretelui trebule asigurata o circulate de ae prntrun spatia do ‘in.10 mm, drenat la flecare tntrerupere orizontala, Elomentole tip ‘sola’ trebvie sa alba o grosime mai mare de 10 mm gio acoperire mai mare de 15% ain flim, dar nui mai pulin de 20 mm. ‘Soli’ sunt fxali pe astereala sau pe sipc orizontale i cis, tanfate cu min.30 cm de nivelul terenului, a Toncuieile hidraulice consttuia Frisale extetioare foarte economico, utilzate freovent la locuintele jndividuale vandute pe baz’ de catalog. Tencuiala are ca supor un panou din asc lemnoase pret, Jat cf foie. © armatura de legatura este fixaté de montanfi scholtull, prin folie, cu cule (acs) sau agrafe protejate contra coroziur encuielie po baza de ciment i de var hidraulic sunt apicate tn 3 stratur,ajungand lao grosime final a de min.25 mm, Jue materiale, cum arf pléci coramice, pei de ardezie, de fbro-ciment sau placaje metalce, pot 1 ” fleasemenea folosite ca fnisaj exterior. Acestea se fixeaza cu ajutorl unor plese de agatare po un a raster bidirectional (structura secundara) care formeaza un spatiu de aer ventiat. Ca s! tencuiction areste materiale stBine ca naturd, dsimuleaza gi mascheaz& structura din lemn a construct » PLACAREA EXTERIOARA A PERETIOLR DIN LEMN CU ELEMENTE DIN LEMN MASIV Seanduri verticale: o 2) Scanduri simple, RE@FRas Aisrmael gy : a = ‘agezate cu supra - i g panera ag Feel | | b) Scanduri profilate, 1 a | ' * oulamba sivluc fgg : a ' Fe i i }canduri orizontale: a . €) Scndur! profitate ae pad 8) Sc&ndurl simple ‘agezate cu supra- i punere (In caplama) s Elemente de tip ‘sotzi? )'Solz din lemn masiv » a ay 5.1.3, PROTECTIA LEMNULUI LA EXTERIOR j pny exous la actiunea factorilor cmaticl (scare, ploaie, pada, umiitateatmostercs)trebuio pro- (Plt. numite esenfe, cum este cedrulrogu, pot rezstainlemperilor, dar igi modified culoarea (capata ; © tenté gri) in zonele expuse. z Protejarea suprafetelor poate fi asigurata de urmétearele categori de produse: Tear = produse de impregnare confingnd in general un compusinsectcid gi fungicid; se aplicd pe s temn uscat, dureaza 1 ~ 3 ani gi pot fireinnoite cu usurint&; Dine POLT permeabile la vapori sau etanse; pot dura 6 — 10 ani; nuanele deschise au o dura- bilitate mat buna; pe ttur = mal durable decstlazurite, dar expunerea la soare sau ploale poate determina ciscontinu: a pan ariale (sun) ale fimului protector facand posibié inftrarea apel si dezvottarca mucsosilu ~ Punerea in opera si mai ales intrefinerea sunt destul de delicate. CONSTRUCTI DIN LEMN 5.2. COMPARTIMENTARILE a 7 Denumirea gonerica se refer’ la componentole (subansamblurile) ) constructive-care separa intre ele spati interioare. Compartimentarfle sunt vertcale (peref interior) si orizontale (plangee curente). Gompartimentérile pot fl portante (parte asistemulul portant al cli ~cazul plangector $i al peroior inferior portanf) sau neportante (separate de sistemul portant al igi, fe el cu perel) portent sau ‘cu st8ipi si grinzi) Compartimentile trebule s& satisfacdi urmétoarele CERINTE: ~ rezistenfa si stablitate (a clédir, in cazul peretilor portant gi al plangeelor, sau propre, in azul perelor neportanti) ~ leolare acustic8 (la zgomote aeriene gi de impact - indeoseb! in cazul plangestor) ~ protectio mecanica + protect la foc > aspect Nota, Spafil interioare pot avea regimur termice difert, in report cu funeiunile pe care le adapostese (6x. 0 camara este prin natura funcjunii un spatiu rece, chiar dac& este un spatiy interior; o cas de Scat. chiar prevzuta cu incélzie, are o temperatura mai so&zuta decdt o camera de locut) Ca atare, xis situa n care, pentru a mentine sub contiolregimurie termi ciforte ale unor Incdpent,pereti ds compartimentare trebuie 68 indeplineasc’ si cerinfe de izolare termic8. (De nolat faptul 68, un acelas) materia! ~ ex. vata mineral — poate contibui deopotiv la rolul temo gi fonoizolant al compartimentar) Compartimentarile pot avea o alcétuire monostrat (un unle material care trebuie 88 indeplineascd {cele cerinfele) sau multistrat(straturi cu-funoliuni specializate, realizate din diverse materiale), Pot f realizate din lemn masiv (ex.compartimentéri portante din bame suprapuse), pot f aleaituirl mono- Strat din diverse materiale ugoare (pereli de compartimentare neportanti din placi pe baza de lemma TGePALEX sau altele) sau pot fl eledtuiri multistrat cu schelet (planseele, peroti portant! cu schelet, peretil.neportanti cu schelet) Ca $i inchiderile, compartiment rile pot fi montate element cu element sau pot fi prefabricate. 5.3, PANOURI PREFABRICATE Frefebricarea panoutilor poate fi partala (ex. doar partea structural, de tip echelet sau panouri mono- strat din derivate de lemn, cu termoizolare § fnisare in gantier) sau intagralé (panouri eomplet fnisate, inclusiv tocul témplérel). Prefabricarea se poate limita a scara unel construcfi, a unui ansamblu, sau Poate avea In vedere producjia pe scara industriaki a unor panouri standardizate. Penourile prefabricate pot fi panouri de pereti exteriors interior, portangi sau neportanf, panour pine ‘saul cu golur de ferestre si usi, panouri de plangee, panour de acoperis. Panourile pot avea o structuré de tip schelet sau 0 alcatuire monostrat, 5.3.1. PANOURI PREFABRICATE CU SCHELET Aleatuirea panouritor de perete are la baza aceleasi principli general valabile pentru constructile ou Schelet, Panouri sunt compuse dino rama (formaté din montan{i,talp& superioara gl talpa inferioera) Cu traverse Intermediare (alcdtuind structura panoulul), la care se adauga celelalte stratul specializate (Placare exterioardlnterioara, termoizolatie, ete), ca gi in cazul peretior cu schelet ‘monta in stu, Din punct de vedere a comportéri structurale, montanfi au rolul de a prolua incarcavile verticale; sarci- ‘a preluarll incdrcarile orizontale revine straturilor de placare. Placarea poate fi dispu Materialele ntre montanfi (montanfi vizibil) sau ta fafa acestora (montana: le placare sunt fixate cu cule, cu agrafe, prin inclelere sau, eventual, cu gurubur Panourile pot ff nevent chise, CONSTRUCT DIN LE Penourile trebule s& fle solid asamblate intre ole, réspunzénd cerintelor ce rezistenta si stablitate Totodatd imbinarea trebuie sa asigure etangeitatea la apa ila a Profilatura ramel asigura imbinarea dintre panouri, fie cu lamba gi ulue, fe cu montant intermediar. De regula rosturile dintre panouri sunt marcate de baghete de acoperire sau de nuturi, generand o Imagine specific3. Uneori panourile pot avea o placare extorioara continua. Panouril cu placarea dispus@ inire montanf, au rosturi mal multe; structura th forma de cadru s1 ros {utile expuse, implica rezolvari de detaliu mal delicate pentru asigurarea etangeitati PANOU PREFAGRICAT DE FATADA VENTILAT DESCHIS, CU FINISAJ EXTERIOR CONTINU, (grosime = cca 20 cm) 4, Seotiune vertioala 4. Sipe! orizontal 2. placare cu scinduri verticale; 3. sipci verticale; 4. termoizolatio; 5. barierd de vapor: 6 7 8 Plici gips-carton; {ap inferioara; beton ». Sectiune orizontalé Finisajul exterior cu scinduri verticale este continua: Rostul dintre panouri este rezolvat cu lamba adéugaté + ‘coperire cu baghels (la interior) + scindura de placare (la exterior). (grosime = cca 10 em) PANOU PREFABRICAT DE FATADA NEVENTILAT a. Sectiune verticals 1. pléci din agchil lemnoase aglomerate 16 mm, cu tenculal; 2. vata mineral& 3. placi cin agchil lemnoase; 4. strat de aer interior (stagnant, dec! izolant); 5. barier8 contra vaporior: 6. pldct din agchit lemnoase aglomerate 13 mm ». Sectiune orizontala Imbinarea dintre panouri se realizeaza prin intermedi! unui ‘montant intermediar din 2 piese asociate cu buloane. PERETE DE COMPARTIMENTARE PREFABRICAT, CU INSTALATH INGLOBATE 5.3.2. PANOURI MONOSTRAT = Un exemplu de panouri di’ aceasté categorie il constituie panourile din agchil lemnoase aglomerate Gs 8-10 om grasime, co pot fi ulizate ca elemente portante la construc mici, mai mult sau mai putin Provizori, cu 1 nivel (eventual 2). Greutatea specifica a panourilor este de oca.500 kgim3. Panourile Sunt profilate (prevazute cu ulucuri) pe tot conturul, au inaltimea unui etgj i 1-2 m lajime. Golurile de Usi si ferestre sunt decupate sau sunt obfinute prin combinati de piese mic! Constructil realizate tn acest sistem trebuie mult distanfate de sol, prin agezare pe un soci inait sau demisol realizat cu procedee traditjonale, din zidarie sau beton, Peste soclu sau peretii demisolului, Panourile exterioare gl interioare, inclusiv cele neportante, sunt agezate pe o retea de talpi din lemn, Panoutile sun fixate de talpi prin inclelere si sunt asociate ‘ntre ele prin tncleiere sau prin bulonare. Pentru combat- efea efectelor vantulul, constructia este ancorata cu tiranti de infrastructura. Plangeele si acoperigul sunt realizate cu grinzi si respectiv c&priori din lemn. Coeficientul de conductibilitate termicd 2= 0.093 Wimk; coeficientul de transmisie termica k este aproximativ 1, ceea ce Impune reelizarea unui dublaj termoizolant in situ Indicele de atenuare fonic& pentru zgomote aeriene poate atinge cca. 32 dB, find mal slab decat cel al unel fereste modeme (cca, 35 dB). Dar, prin aplicarea unel termoizolati suplimentare, se amelioreaz& izolarea acustica. Panourile pot fi utiizate in urmatoarele variante construc- tive: @) Alcatuire compact’, cu tenculala Termoizolatie din plici de polistiren acoperte cu 2 straturi din vat&-de sticla de 5 mm gi tencuialé mineralé armaté cu fibre de stits 4, panou din agchii lemnoas& aglomerate 80mm; 2, lemb& de ‘Imbinare; 3. termoizolafi; 4. tencuialé exterioar& cu liant mineral 25-30 mm, armaté cu rejea din fibre de sticl8; 5. placi de fibro- Cciment fixate pe sipci verticale din lemn 30x60 mm, prinse cu cule pe un gratar dublu din sipci 80x50 mm 6) Alctituite ventitat8, cu placaj‘uscat” ‘Termoizolatie din vaté mineralé 2x50 mm in placi de 50x50 ‘om introduse th ochiurile unui gratar din gipci de temn dis- use pe doua direct Placajul exterior cu prindere mecanic& (finisaj ‘uscat’y poate fi din fbro-ciment sau alte materiale, Este fixat po un schelet din montanfidispusi ta o distant’ dictata de dimen- siunile plzcilor. Varialia cooficiontului de transmisia termicéi k funcfie de grosimea termolzolaliel: de la 0.44 (pentru 40 mm vata ‘minerata) fa 0.25 (pentru 100 mm vata mineral8), Indicete de atenuare acustic’ pentru zgomnot aerian este de cca. 44 a, XEMPLE DE ALCATUIRI » DETALI CARAC’ ISTICE 5.4.1. CONSTRUCTH CU PERETI DIN BARNE SUPRAPUSE PERETI EXTERIOR! (SECTIUNI VERTICALE) A. CONSTRUCTIE CU PERETI DIN BARNE ROTUNDE 8. CONSTRUCTIE CU PERETI DIN BARNE RECTANGULARE bbb ebd Rezolvarea de detaliu a placéil interioare fine cont de tasarea peretelui prin contragerea transver- sala bamelor. (v, luft + bagheta de acoperira) 1. grind de plangeu 2. luft de tasare 3. finisaj ‘uscat la plafon (scanduri, pléci pe baza de lemn, gips carton) 4. bagheta 5. fnisaj*uscat” a pereti (scénduri, placi pe baza . de lemn, gips-carton) WH 6. platbanda ofel S 7. tigld de fixare 8. termoizolatie 9. perete din bame 10. pinta 11. pardoseala din scan- dur cu lamba gi uluc: 42, dugumea oarba 13, grind de plangeu 14, hidroizolatie 16, profl tabla tndoita A B 16. ig inferioara 5 © sad ® 60 - ~ CONS TRUCTH DIN LEMN, RELATIA PERETELU! EXTERIOR CU ACOPERISUL (SECTIUNI VERTICALE) REZOLVARI DE STREASINA LA ACOPERIS CU 2 (4) PANTE Invelitoare: lespezi de piatra Inchidere la partea superioaré a c&priorior(aleatuire minimela, fare termoizolatie) A. STREASINA DE POALA B. REZOLVARE LA TIMPAN (acoperis in dou’ ape) Modul de rezemare a c&prio- tilor trebuie 88 tind cont de tasarea peretelui prin con- tragerea bamelor, Cépriori nu vor avea decat o singura legaturéfixd, punctuala, a coama. La toate celelatte reazeme (pane intermediare, cosoroaba) vor fi menfinuti in Pozitie cu agrafe care s& per- mit Tunecarea liber, CORLL PIEDP LILO ? CH cartig jgheab wy c&lcai len hidroizolatie astereala lespezi de piatra prior ama de completare (intro c&prion) 9. bainéi de rezemare a ipriorilor (cosoroaba) 10. pazie antivant ‘1, rigl& de rezemare 12. c&prior liber (exterior) 19, cAprior de margine CONSTRUCT DIN LENIN PLANSEE - RELATIA CU PER A. PLANSEU MINIMAL B. PLANSEU PREVAZUT CU IZOLATIE FONICA (SUSAU TERMICA) C. RACORDARE CU COSUL DE FUM 1. dusumea din scnduri lu. 2. grind 3. porvaz 4. perete din bame rotunde 5, saltea vat minerala 8. rost de tasare 7. pervaz profilat 8. plafon (scandurl Lu) 9. fnisaj interior al peretelul 10. scéndura de capat (‘gidizarey 411. parament de zidérie la fafa interioard a cosutui 42. tencuiala interioara 18. centura b.a. 14. placa tormolzolanta din material anorganic 46. 605 de fum din zidérie a CONSTRUCTII DIN LEMN. 5:4.2. CONSTRUCTII CU SCHELET PERETI EXTERIOR! CU SCHELET (SECTIUNI ORIZONTALE) A. PERETE EXTERIOR MINIMAL 8, PERETE EXTERIOR CU TERMOIZOLATIE C. PERETE EXTERIOR CU ASTEREALA $I ETANSARE CONTRA PLOII+VANT D. PERETE EXTERIOR CU PLACAJ VENTILAT 4. placare inerioara; 5, saltea termoizolanté; nt; 8. strat de aer venlital 2, stalp; 3. placare exterioar’ lA din scéinduri ag ri 63 STRUCT DIN PERETI EXTERIORI CU SCHELET (SECTIUN! ORIZONTALE) Dee RETE EXTERIOR CU SCHELET $1 PLACAJ EXTERIOR DIN PANOURI USOARE PE BAZA DE DESEURI LEMNOASE (tip STABILIT) B. PERETE EXTERIOR CU SCHELI ET $1 UMPLUTURA DIN PANOURI USOARE PE BAZA DE DESEURI LEMNOASE (tip STABII IT) C. PERETE EXTERIOR CU SCHELET $1 UMPLUTURA DIN ZIDARIE DE CARAMIDA 0 ° ce 1. plasa rabif; 2, sta i 3. saltea trmoizolant; 4. panou ugor pe baz’ do des 5. tencuiall 6. plac -seuri lemnoase (tip stabil!) are interioar8; 7. umplutura 2id8re de cdrémid; 8. strat nivelare mortar In cazul olédiilor cu m: continu, Rezolvale de tip ult de un nivel, rezolvarea de tip A se aplic& numai ta sistemele cu stAlpi 5 $1.C sunt specifice sistemelor cu stdipl intrerupti in dreptul plangeulu - 64 Io CONSTRUGTH DIN LEMN. PERET! EXTERIORI - REZOLVARI DE COLT $1 RACORDARE CU PERETI INTERIOR! ga (SECTIUN! ORIZONTALE) AD. COLT EXTERIOR E-M, RACORDARE CU PERETI INTERIORI t—@ @ +6 IAS | Ip Blk g Al 1. placare exterioara cu 4 Sipe! de montaj; monte} 1 a0r ventiat; 2. asterealé cu barieré de vant; 3, placare interioar& 5. stp; 6. rigld superioara; 7. montant perete interlor,8. scéindurd sau montant de CONSTRUCTI DIN LEMN RELATIA PERETE EXTERIOR CU SOCLUL ae (SECTIUNI VERTICALE) pa oe A. PERETE EXTERIOR MINIMAL E ‘8. PERETE EXTERIOR PLACAT CU ‘SCANDURI ORIZONTALE IN CAPLAMA, bad ALCATUIRE MINIMALA r C, PERETE EXTERIOR CU ASTEREALA ee D. PERE -XTERIOR PLACAT CU SCANDURI ORIZONTALE IN CAPLAMA ie SIASTEREALA bow E. PERETE EXTERIOR PLACAT CU SINDRILA (SITA) Le F. PERETE EXTERIOR CU PLACAJ VENTILAT e F 1. placa exterior; 2, saltea termolzolanta 3. placa interior, 4. pint; S, pardosealé 6. talpé inferioard 7, ; Binzisoare; 8. fige de placa termoizolanté sau calaj 9. hidroizoatie; 10. asterealé; 11. barieré de vant; 12. placd {ermoizotanta; 13. placaj sind (S2); 14. strat de aer vontiat (sipci) CONSTRUCTH DIN LEMN, RELATIA PERETELUI EXTERIOR CU SOCLUL (SECHIUNI VERTICALE) 7 A PERETE EXTERIOR PLACAT CU PANOURI USOARE ((ip STABILIT) 8. SCHELET “IN ZABRELE" CU UMPLUTURA DIN PANOURI USOARE (tip STABILIT) C. SCHELET “IN ZABRELE" CU UMPLUTURA DIN ZIDARIE DE CARAMIDA Intrucét in variantele B gic Scheletul de lemn este apparent, se recomanda folosirea lemnului de ste- Jer, esenf’ mai rezistenta la intemperii — decat rasinoasele, 1, panou’usor-pe baz’ do deseur! lemnoase 2. tencuial exterioars 3, saltea termolzolanta 4. placare interioaras 5. lint 6. podina intre grinzi cu ‘umpluturd tn vrac 7. foie zolanta 8. picts i piatra sparta 9. umpluturd din zidarie de rami 10. nivelare mortar RELATIA PEREVELUI EXTERIOR CU SOCLUL (SECTIUNI VERTICALE) VARIANTE DE REZOLVARE A PLANSEULUI ‘A. PE PLACA DE BETON PESTE STRAT DE PIETRIS $I PIATRA SPARTA B. PE DALA DE BETON C. PE GRINZI DE LEMN REZEMATE PE FUNDATII ©. PE GRINZI DE LEMN REZEMATE PE TALP! DE LEMN E. PE GRINZI DE LEMN, LA SCHELET CU STALP! CONTINUI-GRINZI REZEMATE PE TALPI DE LEMN F. PE GRINZI DE LEMN, LA SCHELET CU STALPI CONTINUL-STALPI $I GRINZI PE TALPI DE Le uN flaca exteoaré cu strat de aer venti; 2, asteroala cu barord de vant 9. seltealermolzolant; 4, placaro 15a 5. apd inferoar; 6. pints 7. fle izolanta 8. dugumea pe grinalgoare: 8 lei pair opr, 5, anew fommoizolant 11. podina ttre grnz, cu termoizoale in vrac 12. dugumoa oarba (agezatA diagonal “18, contra 68. RELATIA PERETELUTEXTERION (SECTIUN! VERTICALE) REZOLVARI DE STREA invelitoare: tigle profilate R CU ACOPERISUL_ Tnchidere interioara la fata interioara a capriorior A. STREASINA CU JGHEAB MASCAT B. REZOLVARE LA TIMPAN C. STREASINA CU JGHEAB APARENT D. STREASINA CU JGHEAB MASCAT (variants) 4. jgheab din tabla 2. Invelitoare din figl& profilat’ 3. agraté 4: pazie 5. cérlg tabla galvanizeta 6. piesa de fund a jgheabului 7. inchidere din sc€nduri cu goluri de ventilare 8. gol de ventilare 9. c&leai de temn 10. folie hidroizolanta 11. grétar de sipci 12. gratar de sipci 13, astereala 14, c&prior 15. talpa supericara (cosoroaba) 16. saltea termoizolanta 17. tavan din placl (pe baz& de lemn sau gips-carton) 18, dulap (c&prior) de capat 19. consola 20. dulap intermediar (intre console) 'SINA LA AGOPERIS iN DOUA PANTE / TAVAN INCLINAT CONSTRUCTH DIN LEMN NSTRUCTH DIN LENIN RELATIA PERGTELUI EXTERIOR CU ACOPERISUL (SECTIUNI VERTICALE) REZOLVARI DE STREASINA LA ACOPERIS CU O SINGURA PANTA / TAVAN INCLINAT Invelitoare: figle flamande Inchidere interioar ta fata interioard a e&prioritor A. STREASINA CU JGHEAB APARENT B. REZOLVARE LA PARTEA SUPERIOARA C. REZOLVARE LA TIMPAN LATERAL, 4. agrafa 2. gol de ventlare 3, clea de lemn 4. pazie cu lBcrimar 5. Inchidere cu scénduri cu goluri de ventilare 6. astoreala 7. folie hidroizotanta (hartie Kraft) 8. invelitoare din igle flamande 9. gratar de sip 10, gratar de gipei 411. c&prior 12. talpa superioara (cosoroaba) 13, saltea termoizolanta {4 tavan din pléci (pe baz de. temn sau gips-carton) 418. pazie anti vant 16. dulap (cprior) de capat 17. consola 18. dulap intermediar (intre console) RELATIA PERETELUI EXTERIOR CU ACOPERISUL (SECTIUNI VERTICALE) CONSTRUCTII DIN LEMN, REZOLVARI DESTREA Invattoare:fgle solz 'SINA LA ACOPERIS CU 2 (4) PANTE / TAVAN ORIZONTAL + POD Inchidere interioaré la partea interioar& a arinzitor de Plangeu ‘A. STRESINA CU CAPTUSEALA DIN SINDRILA 8. REZOLVARE LA TIMPAN (acoperig in 2 ape) C. STREASINA CU CAPTUSEALA DIN SCANDURI 4. pazie cu KScrimar 2. agrafa 3, c&icai lemn 4. rigle in tungul pantet 5. Sipe! fixare sindrila 6. c&ptuseala din gindrita 7. invelitoare din tile solzi dublu agezate 8. cosoroaba 9, saltea termoizolant’ 410. sipci suport figle 11. c&prior 12. pazie anti vant 18. pies’ de completarcirezemare 14, c&prior de margine 15. captugealé scdnduri (astereals) 16. folie hidroizolanta An Aa ; wi PLANSEE LA CONSTRUCTH CU SCHELEET In ZABRELE A: PLANSEU CU IZOLATIE FONICA (S1 Sau TERMICA) agozati po podina intermediara EL Dyna Zea r7 | plafon; 9. pla- Ch gzind dspuse diagonal + barierd do vant tt eee exter ‘tra de aor ventia; 12. grind de legsturs 13, SFraigoars; 14. stat zolant; 16, sipd sustinere pla ‘116 plc PAL (sau conrapatay === —— IT : CONSTRUCTII DIN LEMN, PLANSEE - RELATIA CU PERETELE EXTERIOR: — - CONSTRUCTH CU PERETI CU SCHELET DIN DULAPI, CU STALP! CONTINU! - ‘A. PLANSEU MINIMAL Hil | : ; j I + LLLEEL Saw: 1 - I NG) Guts we Sa 8. PLANSEU CU IZOLATIE FONICA ($ISAU TERMICA) din saltele de vat8 mineral dispuse intregrnzi 1 plinté 2. traversa de legaturd; 3. pardoseala din scénduri cu lamba gi uluc; 4. grind& de plangeu; 5. placare exterioara cu strat de aer ventila; 6. travers& de rezemare; 7. scan- Gura de rigidizare; 8. saltea izolanta; 9. plafon din sc&nduri .u.; 10. placare interioara 1. asterealé din scénduf disuse diagonal + bariera de vant :ONSSTRUCTH DIN PLANSEE - RELATIA GU PERETEL EXTERIOR C. PLANSEU GU IZOLATIE FONICA (SUSAU TERMICA) agezatd po podina intermediara == OOO Mel D. PLANSEU CU IZOLATIE FONICA (SUSAU TERMICA) cu pardoseell flotant& Oe® Ast UI) | Placere exterioard cu strat de aor venta; 2.asterelé cn son dispuse ciagonal+ barr do vant i: Placare interioard; 4. pints; 5. pardoseald scéndur faite: 8. podin intermediard, 7. grinda de plangeu; \\ $ipci fixate plafon; 9. traversa de rezemare; 10. plafon; 11. strat izolant: 12. grinzigoard 13. strat suport pardoseald din pléci PAL (sau din lemn masiv) 74 CONSTRUCTH DIN LEMN RELATIA DINTRE PERETELE EXTERIOR $TUN PLANSEU INTERMEDIAR SISTEM CONSTRUCTIV CU STALPI $1 GRINZI COPLANARE PE 2 DIRECTHI Secfiune axonometrica KOS SQ Oe N Se} fl 1. panou de fatada prefabricat 2.rama_verticalé a panoulul de fatada 3. stalp pe 2 nivele 115/115 mm 4. placare exterioara cu scan- uri orizontale faltutte 8, rama orizontala inferioara a panoulul de fatada 8. Sor} din tabla: protectie con- \ tra apel Bee 7. grind& din lomn lamelar Tcleiat i 8. rama orizontala superioara a Penoului de fatada 9. fonoizolatie din vata minerala 10. tavan din gips carton SSNS SAY AILS a SE ‘1. fnise interioar din plac de ENA sips carton KA 12. termoizolato: din vat mine- SIN rata, cu grosime variat pen- ten tru compensarea lipsei de RNS inertie termica SSS NSN SS Sistem construct finlandez, conceput pe o trama de 3,76 x 3,75 m In 2 variante de tnalime (2.16 m $12.58 m). Toate grincile sunt din lemn lamelar incelat gi au dimensiunile 115122 em. Legsturio din, tre clementole structurale se realizeaz’ cu ajutorul unor conectori metalic. Giinale planseululaltemneaza (ca pozite in plan) in “tabla de gah", Exist o gama larg de panousi Ge falada variate (ca forma si dimensiuni, dar identice ea ale&tuire). Acoperigl este de tip torasa cu anta zero. Stalpii primesc la interior o protectie termica suplimentard, RELATIA DINTRE PERETEL! -XTERIOR SI UN PLANSEU INTERMEDIAR STRUCTURA PREFABRICATA DIN DULAPL Sectiune vertcata prin zona de pin Sectiune verticala prin zona vitratt Ale&tuirea acoperigulul (de sus in jos) - Invelitoare din tabla de zine ~astereald de 24mm, ~pasl& cu rol de insonorizare fonicd ~ pane 80/120 mm dispuse fa 625 mm ~ sipei pentru cistanfare, 12/60 mm = carton bitumat = PAL de 19 mm + c&priori h = 220mm, dispusl fa 625 mm + termoizolatje vata mineralé de 120+100 mm ~ bariera de vapor din folie polietilena + sipcl suport tavan = 24 mm ~ tavan din pldcl de gips carton de 15 mm Alcétuirea peretilor: (Ge la interior spre exterior = plécl din gips carton de 12.5 mm+10 mm, s ~ bariera de vapori din folie de polietitena | | >} Sy >I + termoizolatie vat mineralé de 100 mm 7 Schelt din lem: montang de 60/140 mm la 625 mm =PAL 18mm + bariera contra vantulut din folie de potietitond ~ Strat de aer ventilat; sipci de 24 mm batute vatical ~ Placare extetioard cu sc&ndurl oxzontale in “caplama’ Alcdtuirea plangoulul intermediar: (de sus tn jos) By = strat de uzuré: mochet’ P ~ dala flotanta - gapa din ciment armat de 50 m; strat separator, material fonoamotizant (ex: PFL. Poros) = PAL 16 mm ~ atinzi perpenciculare pe planul faladei, dipuse la 625mm una de alta + Material fonoabsorbant, vat& mineral 100 mm ~ Schelet (cadru) din sipci, suport tavan van din plac de gips carton 12,5 mm | 76 CONSTRUCTH DIN LENIN ~~ RELATIA DINTRE PERETELE EXTERIOR $I UN PLANSEU INTERMEDIAR GLADIRE CU STRUCTURA DIN STALPI (PE 2 NIVELE) $1 GRINZI (IN CLESTE) Sectiune axonometticé 1. acoperis tn teras& cu pnt zer0 iesit in console pen- tru protejarea fatadei 2. grind& principala de fata- 8, coplanara cu stalpul 3. grinzi in’cleste", perpen- dioulare pe fatada 4, supratuming 5. grind’ de fatada 6. panou de fatad& multstrat 7. st&lp continuu pe 2 nivele 8..usa de balcon din.lemn 9. planseu fonoizolat (pe da- 1 flotanta) 10. grinda de fatada in *L", Pentru coborarea_nivelului Pardoselilinterioare la ni- Volul celei exterioare (a balconultui) ‘11, balcon: scdndurile. sunt a- sezate distantat pentru bu- ‘na scurgere a epelor me- toorice Elementete de fajada sunt aledtuite (de a Interior ta exterion) din: ~ Placare interioarai (plac! gips carton) ~ Bariera de vapori (folie polietilenay” ~~ 7 + Termoizolatie (vaté minerala) ~ Batierd de vant (polietitena) ~ Strat de aer ventilat (gil& de gipci) ~ Placare exterioara (posibil orice material rezistent la intemporil) ‘Siiea Tes Salons consis om a PSS TT RR INSTRUCT DIN LEMN RELATIA DINTRE PERETELE EXTERIOR $1 UN PLANSEU INTERMEDIAR CLADIRE CU STRUGTURA DIN STALPI (PE 2 NIVELE) $I GRINZI DE FATADA (IN CLESTE) Soctiune axonometricd 1. strat de aer ventilat 2. placare exterioara 3, fol& metalicd introdusa intr-o fanta t8iata in stp! inchisd cu chit 4, protejarea pieselor orizontale ‘cu gortur din tabla 5. grindd de falada in “cleste" 6. lalpa inferioara cu gant pe mi- dloc (bizotata) pentru fixarea geamulul 7. platbande metalice de ranfor sare a stélpului 8, stélp continuu pe 2 nivele 9. plangeu intermediar 10. grinzi de planseu perpendicu- lare.pe fatada 11. izolafie termica In spatiul din- tre clesti DETAIL, 1/1997, p. 43.44 12. partioseala plangeutui Peretil exterior se compun dintr-o rama suport in grosimea céreia se introduce materialul termoizolant, Pe fafa interioara a ramet se fixeaza placi din PAL. 2 exteriorul ramei se bat sipci peste care se aplicd placajul exterior. a interior se poate inlocui placgjul din PAL cu pléci din gips carton Observati: spre deosebire de solutia prezentaté tn pagina precedent8, in acest caz qrinzile de fatada (sinu cele interioare, ale plangeului) sunt realizate in “closto’, Toa yams Sonate on ls Pare TORT 78 es - CONSTRUCT DIN LEM RELATIA DINTRE PERETELE EXTERIOR $I UN PLANSEU INTERMEDIAR STRUCTURA TIP “PLATFORM” Secfiune axonomettic& placare exterioara cur Scénduri batute distantat termoizolatie montant talpa inforioara’ traverse talpa superioara scanduri In ceplama termoizolatie astereald + barlera vant Sistemul prezinta avantajul utilizar! aceloras! tipuri de secfiuni de lemn, pentru toate componentele, {apt care conduce la o mai mare raplditate de execute, ao simpliicare a imbin&rilor si deci sila 0 ‘economicitate crescuta, dar implica o proiectare mai atenta si mai laborioasé. Uilizarea conectorlor metalici (aparenti sau mascati) méreste si mai mult viteza de execute Rigidizarea constructiel este obtinuta pe 2 ~ dispunerea elementelor structurale (montantii+grinzilo plangeului) la un pas mic (pana la 60 om) baterea unor plici aglomerate din lemn de tip PAL, OSB, (cdteodaté gi a unor scéinduri) in langeului si al fatadei, unde (constituie gi suportul pentru bariera contra vantulul) 19 STRUCTURA TIP "PLATFORM" Seotiune axonometri 4. plinté din lemn 2. rost elastic dar etang 3. strat uzurd mocheta 4, material fonoabsorbant (Vermaspha) 5. impasiturd 6. PAL 19 mm 7. PAL 22 mm 8. grétar din temn, suport tavan 9. grinda din lemn 10 placa gips carton 13 mm ‘1 vata minerala 100 mm. 12. batierd de vapor 49. vata mineral 145 mm (100445) 14, PAL 12 mm 16. barieré de vapori (Pawan) 16. placa gips carton 10 mm, 17. schelet din lemn 18. impasiituré (bariers impota vavantulul. sia plo) 19. placare exterioard cu seanduri vertical, Acost sistem constructiv a fost utlizat in premiera in Franfa in 1961 la locuinfele sociale din Alpita Frontera cu italia, ta cca 1700 m attitudine. Aceste cdi au 4 etajo din fomn pesto un parter din beton. Er2uliizat un sistem modult sl industraizat co a dat deplind salisfactc cu precadore th domeniol {zolatiltermice si al rapiditatirde. executie, B coal, Pas TD, FO = = 80 - === CONSTRUCTII DIN LEMNN RELATIA DINTRE PERETELE EXTERIOR $1 UN PLANSEU INTERMEDIAR a — STRUCTURA DIN STALPI $1 GRINZI (PRINGIPALE $1 SECUNDARE) “IN LESTE", CLADIRE INTEGRAL PREFABRICATA Secfiune axonometric’ Secfiune vertical Sistemul_ utilizat 2 “Herrenath’- permite ~~ S+ construirea —unor ~” case extrem de flexi- bile ca plan. = Scheletul se com- Pune din stalpi de 14/14 om pe 2etajle — si grinzi “in cleste" suprepuse, Panourile de fated’ contin toate straturile uzuale gi sunt inte- gral prefabricate, |. Invelitoare din plici ondulate de azbociment . $iDci 416 om, termoizolafie de 8 cm cu barierd de vapori + carton asfaltat . ScAnduri féluite de 18 mm prinse sub c&prior! 5. panouri de fatada: ~ plici de azhociment lipite pe scheletul panoulul + termoizolatie + folie PVC ~ strat de aor ventilat ~ PAL motaminat 6. rama panoulul, profilati special pentru realizerca imbinatilor 7. talpé inferioara 8. pardoseala balconulut: scainduri agezate distantat 9. grinzife in consol’ ale baloonulul aie a BE BAT, TOE CONSTRUCIIDIN LEM REL TIA DINTRE PERETELE EXTERIOR $1 UN PLANSEU INTERMEDIAR SISTEM STRUCTURAL CU STALPI $1 GRINZI (COPLANARE) + PERETI DE RIGIDIZARE CU SCHELET DIN LEMN Seofiune axonometricd de ansamblu Sistem constructlv japonez ce se remarc& prin imbinéri simple gi secfiuni reduse. Datorité seismic- Itai ridicate, sistemul structural cu stélpi igrinzi a fost intéritcuo se- rie de perel portanti de rigidizare. Plangeele sunt prefabricate, fie- care modul fiind constituit din 4 grinzi solidarizate prin intermediul tunor placi OSB" baitute pe ambele fele (supetioara gi Inferioara) a grinzilor, Peretii sunt tencuiti sau Placati cu gips carton, OSB* (Oriented Strand Board pldci_ din agchil lemnoase mar servesc si ca suport pentru api carea tencuielilor) |. ferme reticulare dispuse la 3.70 muna de alta 2. pane acoperig 3. grind de fat’ 4. montanf din dulapi de 3.80/10 em dispus! la 60 cm unul de celé- falt 5. plac prefabricate de plangeu din 4 grinzi prinse cu placi OSB 8. stélpi continui pe 2 nivele, 10 10cm 7. Plangeul parterulul, distantat de sol 8, soctu-fundatie din beton Solidarizarea grinzilor thtre ele gi cu st&lpii se realizeaz& cu ajutorul unor platbande din ofel batute in cuie si intarite cu buloane. Stélpii, continul pe 2 etaje, sunt dispugi pe o trama de 3.70 / 3.70 m. Suplimentar structu! cy staip si grinai, au fost prevazufi pereli de contravantuire , cu schelet din mon. tanjl de 60cm, avant si rolul de a prelua © parte din sarcinile-gravitationale. Cladire este detallat’ s1 paginile umétoare. re enlt15 230, Lausanne, 1988 — 82 ~ CONSTRUCTII DIN LEMN RELATIA DINTRE PERETELE EXTERIOR §! UN PLANSEU INTERMEDIAR SISTEM STRUCTURAL CU STALPI §1 GRINZI (COPLANARE) + PERETI DE RIGIDIZARE CU SCHELET DIN LEMN Seofiune axonometrica a detalilor constructive 4. ferma reticular 2. bulon de fixare 3. platbanda de ojel 4, grinda principala 10/10 om 5. montant rigidizare gi suport pentru placa- rea fatadel, 3.8/10 cm 6. st4lp continu 10/10 om 7. grinda principala 10/10 om 8. bulon de fixare 9. platbandé din ofel 10, montant rigidizare si suport pentru placa- rea peretelut interior 3.8/10 cm ‘4. talp& inferioara 10/10 om 12. soclu din beton CONST CPILDIN LENIN RELATIA BITRE SISTEM TRUCTURAL CU STALPI $1 GRINZI (COPLANARE) + PERETI DE RIGIDIZARE CU 1. acoperire realizata din: = invelitoare metalic’ ~ PAL = pane din lemn de 6/6 em 2. ferma in z8brole 3. grinda de fajads 4, tenculala sintetica pe suport din fbrd de sti- oa 5. panouri OSB, batute in cule 6. placi din vata mineral8 cu rol de termoizo latie (la exterior) gi de fonoizolattie (la interior si exterior) 7. plici din gips carton 8. pardoseala din placi de PAL furniruit 9. grinzi din dulapi de 3.8/18 om 10. comer metalic de racord seoflune verticala seetiune axonometrica ‘eae Conaiaee on BORT, BN, Lana, ET —= 84 CONSTRUCTI DIN LEMN |. PERETE TERMOIZOLANT. RI LEMNOASE 1. sinc’ de montaj; 2 7. panou ugor pe baz’ de desaurl lemnoase; 8. tencuialé lp; 3. placare; 4. satea tzolant 5. plac izolant; 6 plas abi CONSTI st | LOIN PERETH i 1. placare exterioard cu strat de aer ventilat 2. asterealé cu barierd de vant 3. placare interioara 4, stélp 5, montant perete interior 6. saltea termoizofanta 7. talpa inferioara 8. pinta 9. pardosealé din lemn 10. plafon ‘11. dugumea oarba 12, scandurd de monta 13. panou ugor pe bazd de deseuri femnoase (tip Stabilt) 14, plasa rabit 16. tencuiala perete 16. tencuiala plafon KOR! ~ RACORDAR! LA PERETI EXTERIORI, PARDOSELI, PLAFOANE = ! A. PERETE INTERIOR MONTAT FARA INTRERUPEREA FINISAJELOR LA PERETI, PARDOSEALA, PLAFON 8 =a 8. PERETE INTERIOR MONTAT CU INTRERUPEREA FINISAJELOR LA PERETI, PARDOSEALA, PLAFON . PERETE INTERIOR CU FETE DIN PANOUR! USOARE PE BAZA DE DESEURI LEMNOASE (tip STABILIT) SECTIUNE ORIZONTALA- SECTIUNE VERTICALA SECTIUNE VERTICALA Jos Sus ~ 6 CONSTRUCTH DIN LEMN RELATIA CU GRINZILE PLANSEULUI ~ - PERETI INTERIOR! - PERET! DESPARTITOR! (NEPORTANT) DIN LEMN, DISPUSI PARALEL CU GRINZILE PLANSEULUI A PERETE DESPARTITOR 8. PERETE DESPARTITOR DIN PANOURI PE BAZA DE CU. SCHELET DIN LEMN-+ LEMN, ASEZAT PE GRINDA PLACI, ASEZAT PE GRINDA DE PLANSEU DE PLANSEU C. PERETE DESPARTITOR _ D, PERETEDESPARTITOR CU CU SCHELET DIN LEMN, SCHELET DIN LEMIN, ASE ASEZATPE GRINZJUG —"— ZAT PE GRINDA DUBLA BIN DULAPI* FURURK 6. ELEMENTE STRUCTURALE COMPUSE Inciferent de specie, plantele temnoase sunt in general caracterizate de o conformare tn care una cit tro dimensiuni este accentuat dominanta ca atare sunt adecvate pentru realizarea de elemente con- structive finiare (stélpi,grinzi, etc). Aceasta utilizare a lemnului este insa limilat, nu numai de rezis- {ona materialulu, ci gi de dimensiunile maxime posibile ale elementelor masive, impuse de natura. Ca alare, 0 daté cu perfectionarea tehnicilor de prelucrare gi asamblare a pleselor de lemn, au evolu at gi posibiltaiie de utilizare a lemnului tn structuri ou performante supetioare, prin realizarea unor ele~ mente structurale compuse. Astfel, pentru acoperirea unor deschiderl medii si mari, pot fi utilizate grinzi cu sectiuni compuse. Funcfie de modulul de realizare, acestea se incadreaza intr-una din urmatoarele categorit A. Grin2i cu inim’ plina ~ gtinzi din efemente masive suprapuse ~ grinzi cu sectiuni si chesonate din scanduri sau pkaci din derivate lemnoase + grinzi din femn lamelar incleiat (LLI) B. Grinzi reticulare (in zabrele) -Degi de dimensiuni mari, acaste elemente structurale sunt realizate-din piese mici. Ca ataro, este evi- dent faptul c, dincolo de caracteristicle mecanice propri speciei de lemn utlizat, un rol deosebit de important revine modalilor de asamblare a pieselor ce compun elementul structural, Aceste sisteme de asamblare (cuie, gujoane, buloane, cleturi, etc) au menirea de a face posibild transmiterea efor- {urlor si deci de a asigura deplina conlucrare intre diverse parti componente ale.elementului structu- ral. Cu elemente structurale compuse pe baza unor asifel de tehnici se pot acoperil deschideri i pot fi pre- luate incarcari de acelagi ordin de marime ca si in cazul construcflor din ofel sau din beton armat. Pentru elementela verticale pot fi adoptate tehnici similare de realizare a unor stalpi cu secfiuni com- use, 6.1. GRINZI CU INIMA PLINA DIN ELEMENTE MASIVE SUPRAPUSE : — CconstRuoTi ow LEN 126mm fT buioaré 9 SSS i —— a ————==zet Inole Schulz big 1 B0mm— [7 ; ; rege, buloane Nae te 4 4 4 a ii oo ee : ri WH $4 _ : : —— 7 SS SS SaaS SSS FUE EEE i ‘i 6.2. GRINZI CU INIMA PLINA DIN SCANDURI Grinzi cu inim& pling subjire din doua straturi de scAnduri agezate la 45 pe direoti altemate, sau din placi de derivate din lemn; necesita rigidizéri tn dreptul reazemelor gi In camp, contra voalari Grinzi grele cu inima pind din straturi incrucigate de scain- duri, cuiele asigurénd presiunea de incletere a talpilor Grinzi cu inima plind ondulata, |Lunginte teoretioneimitat, h max: 800mm; h curente: cu inima simpla: 240- 500 mm; cu inima dublé 430-440mm; ehesonate (inimi min Som): 460-600mm, Talpi din trei slraturi de lemn incleiate, cu fibrele paratele; dimen siuni max, 65X160 min ns AIST DI 6.3. GRINZI SI FERME IN ZABRELE a. denchidere maxima: 20m, lunginnea elementelor theoretic nelimitaté. Secfiunile mo Sosime maxim: BOmm;-s max: 120° emf —— = ag 23 (sare unioms). Unghit dite dagonaia t8lpi: max. 75, ». grinzi tHangulate incletate, Lungimnea maxima a elementetor: 45m indltime: 30-80 om Secliinea pleselor: t8lpi; max 30X60 mm; diagonele: ™max19X60 mm. Unghiul dintre diagonale gi télpi: 30-60 & Terma ugoara; Imbingri cu conectori dinfati din tabla {fublito de ofel zincat; deschidere max 20m; distanta intra forme: 0.65 ~ 2.55 m, current 1.25 m. b. guinzi pentru acoperise plate; deschidere L= 7 ~ 35 m; f= 1/121. imbinare eu placi de ofe introduso in fante, apol ‘halo cu cule dinspre exterior. Varianta cu télpl inelinate (ferme); desohidere L. = 10-20 im initime fa coama h = 110 L; distanta intre ferme: curent 2.50 m. redhtme gtele; Imbin&rt cu pléci metalice ascunse interca- fate tntre bare (conectori dinfati Menig); deschideri 10-45 ¢ yclitent 15 ~ 25 m, fr8 incdrcéri importante; h la mijloe min 1/101; distanfa intre ferme curent pana la Sm. 6-4, LEMNUL LAMELAR INCLEIAT (LI)! Sistemut permite obtinerea de elemente structurale, cu secfiuni mari, cu orice dimensluni gi forme (ca S2¢llune transversala gi profil ‘ongitudinal) prin suprapunerea gi lipirea de scAnduri subjiri (lamele) de Srrithl micl (10 45 mm), din lemn do brad foarie dens; lamelele sunt imbinate cap ta cap cu crest’ tn ding! sau taiere bic, rosturile find decalate min. 50 em (v. Imbindr pin inclelors pal2t) Firs alcaituite din tamele cu cimensiuni transversale mici, $i deci flexibile, elementele pot capata forme treet tle (Sectiuni variable, curbur fra fcultate. La elementole cutte, rove de eeshand determina SeSimea: a/ R= 1 1200 (a grosime lamele; R= raza de curbura) Dur inceiere, rezistenta este dat de ansamblul sc&ndurilor suprapuse lar secfiunea poate fi consid- Poaintegral activa. LU este tot un-material anizotrop, dar de eaitate omogend i stabi dimensional, Posto utizatefcient in medi cu umicitate mare (ex piscine) gi in medii agresive-chimic. 90 — CONSTRUGTI DIN LEMN aaa -_ Dimensiunile curente ale elementelor: - tatimea sectiuni (b): 50-200mm - inglimea sectiunil (n): < 2,00m -lungimea: < 400 (limitata de posibiltaile de trans port) > 200m U6 a “F216xb- 4 b+ a > be 2) Sectiune dreptunghiulara de grinda din tamele orizontale, {ald In sus, cu exceptia tamelel inferioare (pentru limitarea Tn lucrului lemnutul) b) In cazul secfiunilor cu latime mai mare ( 2 lamele, rostutile fiind decalate pe verticalé. c) Atunc! (0220 mm), sunt necesare nuturi de detensionare pe toat’ | b < 220 mm: ‘inima’ lamelelor este orien: tinderilor pe directie transversala datorits (b>220 mm), fiecare strat este compus din cand lamelele utiizate au létimi mari lungimea lameletor gi pe ambele lor fete. SEMI-CADRU DIN LEMN LAMELAR Schema de realizare (forma finala este indicata punctat) i pein pT a —— SECTI OREPTE 8) grind cu name constanta;b) grind& cu indtime variabilé pentru acoperig cu o pant®; ©) grindé cu Partea inferioaré éreapta, pentru acoperig cu 2 pante; d) grind franta (de ex fa tribune); e) semicadvus CURBE !)grindé cu partea inferoaré curba pentru acoperig cu 2 pante; g) cadru eu col proeminent h) cadru cu colt curb, ~ 92 = = CONSTRUCTHI DIN LENIN 7. SISTEME DE ACOPERIRE 7 7.1. SISTEME DE ACOPERIRE PENTRU DESCHIDERI OBISNUITE etiuctura acoperigolor destinate tocuinfolor sau altor claditsimilare ca deschideri, este de regula SARPANTA DIN LEMN, respectiv un schelet spatial din pieso de lorng (sau inlocuitori) care sustine Invelitoarea gi da forma acoperisului, Acoperigele pot fi plate (tip eras) sau inclinate cu una, dous sau atru ‘ape’ (pante) Aeoperigele inclinats pot fi cu pod (spafy sub inveltoare soparat printr-un plangeu de restul clédiriy fall ard od (fara planseu de separatie inre utimul nivel Invelitoare); podul poate fi cald sau rece, {uncle de pozttia termetzolaic: in planul plangoulul spre pod (pod rece) sau fn planul thvelitorii (pod ald) 7.1.4. SARPANTE PENTRU ACOPERISE INCLINATE [onttY constructila do focuinfe (si similare) se folosese curent 2 sisteme de sarpante din lemn: garpan- ‘tle eu cépriori $i sarpantele cu pane. Acestea pot fi realizats in memes \raditfonala (garpante dul- Sheresetl) sau cu mijloace modeme (Sarpante ‘inginerest), A. SARPANTELE CU CAPRIORI (FERME-CAPRIORI) Sarantele cu céprior (fa pane) consttue ou siguranté cel mal vchi sistem, Elare.o.conceptie foarte earuin: ata In coea ce priveste scheletul, c&t gi in ceea ce privoste imbinae, si necesita o cantitate relativ mic& de lemn. Gitoot cats cence atle din Inveltoare. tn eazul acestui sistem, incerarle sunt tanowee ae caprion oct care restul construct, Rezemarea cépriotior se poate face inicona on urmatoarele variante: ~ cet be ere exterior, care trebuie fe sufcient de soil pent a putea prelua forfele inelinate din capriori; = Pe un sistem de grinzi din temn; P80 dald de beton, prin intermediul unut rebord (in cazul construcilor din zidéirie) Asotierea in plan orizontal a c&priorlor cu grinalle de temn ale Plangeulul (sau cu dala din beton, in erie Construclilor dn zid&rie) permite, odata cu realizarea plangoulat objinerea unui sistem triangu- {3tindefermabil, espectv a unel forme. Pereti exterior! sunt asta ma putin solictati, avand de supor- ‘at numai componenta verticald a forlelortransmise de e&prion. Spafiul de sub acoperig este liver de elemente de spin veticele, Pozitia peretior interiori ai con- crude! este independenté de ordinea constructiva a sarpantel, incsrcire tmeee ae aceasta fiind Preluate de peretii exterior Se obtine astel © succesiune de ferme simple, ta un pas de 70-80 om; cpriotil au cca, 5 m lungime. Stabiltatea longitudinals este asigurat prin dispunerea unor contravantuir sub c&priori, legand in diagonala baza c&priorului cu coama, [2 constructie clini mar, se provaci tegaturi supfimentare inte crit, la partea superioara a fer- ‘melor (Falg|tranfi, solicitali ta compresiune) Sarpant de rin. 30°, \d 0 pat 'u ferme-capriori sunt (© pentru forme simple d ise, cu 2 ape, ai 93 = : CONSTRUCTII DIN LEMN 7. SISTEME DE ACOPERIRE 7.4, SISTEME DE ACOPERIRE PENTRU DESCHIDERI OBISNUITE Structura acoperigelor destinate locuintelor sau altor cladir similare ca deschideri, este de regula SARPANTA DIN LEMN, respectiv un schelet spatial din piese de lemin (sau thlocuitori) care sustine Invelitoarea gi da forma acoperigului. Acoperigele pot fi plate (tip terasa) sau inclinate cu una, dou’ sau patry ‘ape’ (pante). Acoperigele inctinate pot fi cu pod (spafu sub invelltoare separat printr-un plangeu de restul cll) sau fara pod (Fara plangeu de separalie intre ulimul nivel si invelitoare); podul poate fi cald sau rece, funcfie de pozifia termoizolatiei: tn planul plangeulul spre pod (pod rece) sau in planul invelitorl (pod ald), 7.1.4. SARPANTE PENTRU ACOPERISE INCLINATE A. SARPANTELE CU CAPRIORI (FERME-CAPRIORI) ‘Sarpantele cu c&prior (fara pane) constituie cu siguranta cal mal vechi sistem: El are’o concepfé foarte simpla, atat in cova ce privegte scheletul, c&t gi in ceea ce priveste imbinarile, gi necesita o cantitate relativ mic& de temn, CApriorii sunt plese inciinato din lemn dispuse dup@ panta acoperiguli, laintervalé de 70-80 cm, $i cate suporté Inc&rcarile din tnvelitoare, In cazul acestul sistem, incdrc&rile sunt transmise de céiprior Girect etre restul constructiel. Rezemarea cApriorlor se poate face intr-una din urmatoarele variante: ~ direct pe pereti exterior, care trebule s& fie suficient de solizi pentru a putea prelua forfele Inclinate din céiprior; ~ pe un sistem de grinzi din lemn; ~ Pe 0 dala de beton, prin intermediul unui rebord (in cazul construcfilor din zidarie) Asocierea in plan orizontal a c€priorilor cu grinzile de lernn ale plangeulul (sau cu dala din beton, r din zidarie) permite, odat cu realizarea plangeului, obfinerea unui sistem triangu- lat Indeformabil, respectiv a unei ferme. Perefii exteriori sunt astfel mai putin solictafi, avand de supor- {at numal componenta vertical a fortelor transmise de o&prior. Spatiul de sub acoperis este liber de elemente de sprijin verticale. Pozitia peretilor interiori al con- strucliel este independent de ordinea constructiva a garpantei, incdrcérile transmise de aceasta find preluate de perepil exterior: Se obfine astfel o suecesiune de fermo simple, la un pas de 70-80 cm; c&priorii au oca. 5 m lungime. Stabitatea longitudinala este asigurata prin dispunerea unor contravantull sub c&prior, legénd tn Giagonalé baza céipriorului cu coama. {La constructile cu latimi mari, se preva legaturl suplimentare Inte céprioi, la partea superioara a fer- tmelor (falgitiranti,solicitat! la compresiune).. Sarpantele cu ferme-capriori sunt adecvate pentru forme simple de de min.300, erige, cu 2 ape, avand o panta SARPANTA TRADITIONALA CU FERME-CAPRIORI (FARA PANE) Plangeu de b.a,, cu rol de tirant inferior. Cépriorii reazema pe rebordul din beton, SECTIUNI TRANSVERSALE PRIN'SARPANTE TRADITIONALE CU FERME-CAPRIORI a. Sarpanta cu cdpriori, cu plangeu din grinzi de femn; flocare pereche de eipriori + grinda de plangeu corespunzatoare formeazé o ferma, Pantd minima: 30°, b. Sarpanta cu capriori, cu plangeu de b.a, (v. axonomettia) 4. sipca de ghidaj: 2. c&prior; 3. c&prior scurt de stragina: 4. grind de plangeu; 5. legatura superioars; 6. contravantuiro; 7. eclise; 8. talpa, SARPANTA CU FERME-CAPRIORI IN ZABRELE PREFABRICATE Pant minima: 13°. Deschidere: 6 - 9 m, Distanfa uzuala intre ferme: cca 100 cm (funcfie de materialul de inveltoare). Imbinati ingineresti. 4. contravantuire fongitudinals; 2. contravantuire diagonal’; 3, bard diagonal 4. talpa superioara 5. talpa superioara 6. talpa inferioer 7. eclisd de coama, 8. quseu; 9. ancorare. ConsTaUTH DIN LEMN B. SARPANTE CU PANE Panele sunt elemente portante orizontale care preiau incarcérlle din céprioti sie transmit c&tre restul construcfiei in diverse variante, functio de modul lor de rezemare. Pana do la partoa superioara a garpantel se numeste ‘pana de coam'; pana de la baza garpantel se numeste ‘cosoroaba’ si reazomai direct pe peretele exterior. De la caz Ia caz (functie de deschiderea Constructiel ce trebule acoperité) garpanta poate include gi pane intermediare. Sistemele cu pane permit cresterea deschiderllor coperte, ta Conditile menfiiellcépriorilor la lung mi economice de 3-4 m (pana la 4.60 m). La constructile de dimensiuni mici, panele reazem direct pe perotii de capat (timpane) sau, dack lungimea cladii depageste .6 m, pe pereli sau pile de zidaro intermadiare. Este o solulie foarte sim- la, putin costisitoare, dar care nu ofera decal spati imitate sub acoperis La.alte sisteme, mai complexe, panele reazema fie pe ferme, fie pe stalpi (popl). B1. SARPANTE CU PANE PE FERME Fermele tradifonale (dulgherest)) sunt compuse cin doi arbaletrieri gun tirant (coardi), ce formeaza Imprauna o triangulatie stabilé. Atuncl c&nd deschiderea tirantulul este mare, el este sustinut de un Pop (montant) suspendat (pop intins), sau chiar dol. Imbinarea dintre pop (montant) si tirant este den. Umita ‘macaz’ Dacé lungimea c&prioritor impune 0 pana intermediard, se folosesc contrafige; acestea sunt bare inclinate dispuse pe directe longitudinala, si care asociaza pana de montant (pop). In loc sé fie preki- ala prin incovolerea arbeletrierului, incérearea din pana este transmisa montantului prin intermediul Contrafigelor. Montantul (popul) este suspendat la partea sa superioara gi deci descarc& pe arbaletrieri Care sunt solicitaf ir principal la compresiune gi nu la tncovoiere. ‘Acest tip de ferme poart denumirea de ferme cu arbaletrieri sau ferme-macaz, Fanta minima. a acoperigelor este 30°. Spatiul podului este liber de orice reazem, dar.de forma simet- ric&, Interaxul fermelor este de cca. 4.50 m. 'n locul fermelor traditional cu erbaletrier, rezemarea pancior se poate face gi pe ferme in zBbrele. ‘SARPANTA TRADITIONALA CU PANE PE FERME CU ARBALETRIERI 1. pand de coama; 2. pana intermediar’; 3. c&prior; 4. arbalottir, 5. cosoroabs; 6, closte; 7. contrafiga; 8. grind’ de plan- '$0u; 9. talpa; 10. montant (pop tntins) ‘SECTIUN! TRANSVERSALE PRIN FERME CU ARBALETRIER! 8. Ferma ou 1 macaz (macaz simply) », Ferma cu 2 macaze (macaz dublu) 1. Forma de baza a unui acoperig in 2 ape, cu seciiune triunghiulard, inchs pe toate lature 2. Structuré simplai formata din grinzi, c&priori gi contravantuir, 5. Structurd simpia formata ain grinzi, popi, pane, cépriri gi contravantuii Popil cresc stablitatea ansamblului spatial, Pop central rezemat pe perete interior (pop comprimat). 4. Dacd nu este posibilé rezemarea popiior pe un perete interior, trebuie prevazute ferme, Pop central (montant) sustinut de o ferma simpla (pop tntins). 5. Rigiizarea capriorior de dimensiuni mari cu logatur a partea superioard. Grinda tn zabele orizontala 'a nivelul legaturilor superioare, cu rol de contravantuire a ansamblului 6. Rezemarea capriorior cu lungimi mari pe pane intermediare si de coama. Pod fara reazeme verticale, cu clesti dub. 7, Pane intermediare rezemate pe popl. Consum de lemn mat mic decal in cazul garpantelor pe ferme. 8. Pane intermediate gi pana de coamai rezemate pe popi sustinut de ferme (popi intingi). 8. Pane intormediare si pana de coama sustinute de contrafige (fermaiincinat). ag Moutotea acopergulul; GU = grautatea plangeuli; WO = actiunoa vantulul asupra acoperigulu {forts rozultants); Wn = acyinea vantului asupra perejor (ortarezultanta); Wg = aclnea vantin ce enembanull (ora rezultanta); Ba = grindl; SBa = tant, S = cépror; BS = arbaletner, Pa = pand So Wlcizar; Pir = pans portant; St= pop; Str = erbaleter, Hs = pop; Za = closte dubla K =loghtra Superioard KO = contrafiga longitudinala; R = contratigd transversala; Wr = contravantuire, 7 Dupa Milag, Mat Prati do la constuctan des batimonla Edilans Eyalos, Faas WHT — 98 et ae xe Saar ae BE CONSTRUCT DIN LEMN a) FERME PENTRU CONSTRUCTH FARA POD SAU CU POD PIERDUT FERME USOARE PREFABRICATE DIN SCANDURI Peschideri curente: 6 - 8 m, Interax 0.50 - 1.00 m. Dimendiunite scéndusior: 48 x 150 mm. Prinderi mecanice. FERME USOARE PREFABRICATE DIN SCANDURI {ferme vizibite tn spaiul interior) imbindri cu conector dita Constructie fara pod eae awe a CONSTRUCTII DIN LEMN, FERME USOARE PREFASRICATE-DIN SCANOURMMBINATE CU CUIE — a. Detaliu streasing b. Detallu coama. Sipci; 3. Talpa superioard; 4. Talpa inferioar8; 5. Paci din derivate de lemn; 6. Spuma poliuretan; 7, Placa b.a.; 8. Tenculald; 9. Scénduri de inchidere a strasinii; 10. Fante Pentru circulatia aerului, inchise cu grile anti-nsecte; 11, Element de coama. b) FERME PENTRU PODURI LOCUIBILE FERME USOARE PREFABRICATE DIN SCANDURI PENTRU PODURI LOCUIBILE Deschideri curente: 6 - 8 m. Interax 0.50 - 1.00 m, Dimensiumile scandurilor: 45 x 150 mm. Prinderi mecanice. WwSTY consTRUCTH B. SARPANTE CU PANE B1. SARPANTE CU PANE PE FERME CU ARBALETRIERI FERMA SIMPLA, FARA PANE INTERMEDIARE Caprior! reazema direct po pana de coama si pe cosoroaba, Ferma esto compusa din 2 arbaletier, un pop (suspendal) i un tant. La acest tip de ferme popil nu intervin in stabiltatea ansamblulu, dar facilteaza imbinarea arbaletrierior si sustintrantul spre a nu se incovoia sub greutalea proprio, Deschideri uzuale: 4 - 5 m Sectiunile pieselor: tirant 65 x 165; pop 106 x 105; pana de coama 165 x 65; arbaletrier 165 x 65; cdpri- oF 65 x 65 FERMA CU PANE INTERMEDIARE Atunci cand deschiderle cresc, este necesara rezemarea cépriosilor pe pane intermediare, Pénd la deschideri de 9 - 10 m 0 singura pand intermediard este In general sutcients. In dreptul recemevd Panel intermediare, arbaletrierul este susfinut de 0 cantrafigd. Contrafigele sunt piese inclinate care cores oe 3, arbaletrier si se imbiné pe popul central. Ele transmit eforturi care tind sa produca Coborérea populul, Eforturile transmise de contrafige sunt proporfonale cu tnclinarea lor Deschideri uzuale: 6 - 8 m Seefiunile pieselor: Contrafisa 65 x 165; tirant 65 x 165; pop 105 x 105; pana de coama 165 x 65; pand intermedia 165 —%-65; arbaletrier 165 x 65; c&priori 65 x 65 ~ CONSTRUCT DIN LEMN FERMA CU PANE INTERMEDIARE $I TIRANT FALS ~ Tirantul fals este o pies& orizontaté-care asociaza cei doi arbeletrier la nivelul rezemaril panelor inter- mediare. Tirantul fals lucreazé la compresiune, In timp ce tirantul lucreaz8 de regulé la intindere Tirantul fals se inrudeste mai curand cu contrafiga decat cu tirantul, Popul serveste la sustinerea tiran- tulul fals gi poate fi prelungit pénd la tirant, La acest tip de ferme este important ca arbaletrieri s& fie realizaii dint-o pies unic8. In unele cazuri, portiunea de pop situata sub tirantul fals se inioculeste cu © coarda suspendata (care lucreazi la intindere). Deschiderile acestor ferme pot ajunge la 9 - 10 m, cu conditia ca acoperisului sd nu aib& panta foarte mare. Deschideri uzuale: 6 - 8 m Seotiunile pieselor tirant 75 x 226; tant fals 55 x 155; pop 105 x 105; pandi de coama 165 x 65; pané intermediaré 165 x 65; arbaletrier 165 x 65; cApriori 65 x 65 FERMA CU TIRANT RIDICAT $1 ARBALETRIER CONTINUU lin general, fermele au dezavantajul de a face dificil circulatia prin pod, popli gi contrafigele constituind Obstacole. Aga numitele ferme cu tiant ridicat permit utiizarea’ podurilor ca spafii locuibile. Originalitatea sistemului permite ridicarea (seu ‘retragerea’) tirantului la 2 - 2.5 m deasupra cote! Plangeulul, Fermele cu tirant ridicat pot avea arbeletrieri continui sau intrerupti 2) FERMA CU TIRANT RIDICAT $1 ARBALETRIER! CONTINU! 'n cazul fermelor cu arbaletrieri continul, acestia se prelungesc pana la nivelul clostelul scurt cu care se Imbind, formandu-se astfel un sistem triangu- let. Tirantul este alcatuit din doi clesti care prind arbaletriet Deschideri uzuale -cutpané 6-8m -cu2pane 8-10 m Secfiunile plesetor: tirant ridicat 65x165; pop 155x155; pand de coama 165x65; pa 65; arbalotrier 165x 65; contrafigé reazem 165x 65; closte scurt 2x75x105 4105 CONSTRUGTH DIN LEMN b) FERMA CU TIRANT RIDICAT $1 ARBALETRIERI INTRERUPTI In acest caz, tirantul este sustinut de doud contrafiga de reazem incastrato ta bazA in grinzite Planseulul. Contrafigele de reazom sunt asociate cu cosoroaba prin inlermediul unor clesti scurf Contiafiga de reazem i tirantul sunt asociate cu o piesa inclinata, creindu-se astfol o tiangulafie care permite preluarea fortelor din arbaletrier. Aceste ferme nu pot f ullizate decét daca panta acoperigului este de min.30". Deschideri uzuale: -cutpana 6- 8m -cu2pane —8-10m paar TES toot Sectiunilo pieselor {rant ridicat 75 x 225; pop 75 x 225; pané de coama 165 x 65; pand intermediard 165 x 65; arbalotior 165 x 65; contrafisa reazem 165 x 65; contrafiga 165 x 65; closle scurt 2x 75 x 105 FERMA TIP MANSARD Ferma tip Mansard este o ferma cu tirantridicat gi arbaletrier intrerupt care permite un volum locuibil mare. Ea cuprinde 2 zone cu Inclinafi diferite: una cu pantd micd, situatd la partea superioara, si alta, {Parle inclinata, aproape de verticala, care constiule versantul de fajada al mansardei. Frangerea pan {ci trebule 2 se silueze la min.2.50 m inaltime fata de cota plangeului pentru ca mansarda 2 fo locuibits, Fermele tip Mansard se compun dint-un pop central, 2 arbaletreri cu panta micd, un tirant in cles, Conlrafige de reazem si contrafige de rigidizare. Contrafigele ce asigura indeformabilitatea imbindi din, {re tirant si contrafigele de reazem, pot fi inlocuite cu comniere metalice. Deschideri uzuaie: 8 m vensanr ey Sectiunile pieselor: ensaroa tirant ridicat 75 x 225; tirant In closte 2 x 68 x165; con travantuitl 165 x 65; pop 75 x 225; pend de coama 165 x 65; pana intermediard 165 x 65; lwafig 165 x 65 _CONSTRUOTHI DIN LENIN _B2. SARPANTE CU-PANE PE POPI(SARPANTE PE SCAUNE) a) SARPANTE PE SGAUNE CU REZEMARE PE ZIDURI PORTANTE LONGITUDINALE ona htomedira NODURI CARACTERISTICE pana éaoama CONSTRUN ju DIN LENIN S : —__CONSTRUCTILDIN LEM ‘SARPANTE DIN LEMN - DETALIH A. Prag simplu anterior B. Prag simplu posterior C, Prag dublu D. Prag cu piesa de ranforsare din temn dur E, Prag simplu anterior, cu eclise fixate cu cule F. Prag simplu posterior, cu eclise fixate cu cule G. Prag dublu, cu eclise fixate cu cule H. Prag dublu, cu eclise fixate cu cram- poane inelare din ofel DETALII DE COAMA LA FERME-CAPRIORI A. Imbinare in fureé cu dom de lemn B. Imbinare Ja jumatate-lemn fixat& cu cule C. Rost drept cu eclisa din scndura D. Imbinare cu pies de sustinere din lemn ecarisat, folosind ca rigidizare longitudinalé E, Imbinare cu piesa de sustinere din scéndurai folosind ca rigidizare long!- tudinala F. Rost dropt cu: piesa de sustinere lon- gitudinala pe clesti DETALII DE COAMA LA §ARPANTE CU PANE A. Rost drept pe'pand de coama B. Pand de coama cu clesti din sc&nduri C, Pani de coama pe pop . Pana de coama pe pop de coam’ ta o ferma cu arhaletvien| E. Pana de coamé pe popul central al unei ferme cu arbaletrieri F. Rost de coama cu eclise duble gi crampoane inelare din ofel DETALI! DE IMBINARE A TIRANTILOR SUPERIORI ‘A. Imbinare tn coad’ de randunic&, rezis- {ent la tntindere si compresiune B. Imbinare in prag + cep C. Imbinare in prag + edlise din scanduri D. Imbinare in prag cu reazem din scdn- duri + eclise E. Tirantfals in cleste cu pani de susti- ere inferioara F. Grinzi longitudinale pe tirant fals in clogte - 110 : A. Imbinare uzuald pentru incarcari re- duse B. Suspendare simpli, economicé ©. Suspendare pentru incércari mari D. Suspendare cu gujoane din ofel, pen- tru oarcari foarte mari E, Suspendare cu etrieri in U gi comiere incastrate F. Imbinare cu eclise duble, fixate cu cule G. Imbinarea poputui cu tirant superior in leste gi contrafige orizontale H. Imbinare popului cu contrafige, grinds- tirant si grinda longitudinala DETALI! DE REZEMARE A POPILOR CONSTRUCTII DIN LEMN, A. Rezemare simplé a unui pop de margine pe talpa chertalé fa juméitate-lemn 8. Rezemare ranforsaté cu caleai de lemn contra tunecéi C. Rezemare ranforsaté cu cdlcai de lemn contra lunec: D. Pop in cleste; imbinare cu prag + buioane aT} il unidirectionale ari bidirectionale CONSTRUGTH DIN LEM 7.2. SISTEME DE ACOPERIRE PENTRU DESCHIDERI MEDI SE MARI ELEMENT | SECTIUNE SIVi v Ud | Gbservaiii | ee on) | nai din 4-30 | 15-20 | distanja tema Inte grinzt lametar U3-Li5; raportl db 258 Grinzi ~ 200-2000 | 6-20 10-15 | | chesonate Oo or Ge teat Grind’ fn 500-2000 | 5-30 10-15 | ~ Zabrele cu tpi de + temn si i diagonale i pans gin teava do ens ofel Ferina ta 1200- | 20-30 48 [lainterval zAbrele fara 2000 de 600 pane t mm od f Ferma in 7000-620 57 [ia interval zabrele + 3000 025m t pane ut fe i Da Grinal tn 1800- | 40-80 | 8-10 | Ta interval ZAbrele din 3000 de 45m lemn at py te ieee, UPA ORTON, Ande, The way wo bak naw Tor, seal and Vechique, Van Nastand Raia (UR) Go-TaSaS 112 _ _ CONSTRUCTHI DIN LEMN. 7.2.4, GRINZI +FERME + ELEMENTE DE SUPRAFATA SCHEMA FERMEL © 1 s IMBINARI CU GUJOANE+ ee Ay BULOANE gelnit—wensie seh [oe See SCHEME DE ACOPERIRE ‘DUPAORON, a ONSTRUCTIL BIN FERMA IN ZABRI [ ELEMENT SECTIUNE SIPLAN | —L Ud Observatii _ a) _ — Cadru rigid 12.35 | 30-0” | distanja inlre cada din lomn a cea, 4-6 m; raport Lih lamelar 7 - 257 Nn Fa .drul poate fi curbat ad Bg sicu sectiune wat oo variabild, dar rezults G ae mai scump; Ses Grind’ $i 4-30 18-22 | cadrul nu este rigid in stalpi din planul su, aga tncat lemn lametar ‘ sunt necesare E Fe contravantuit! verticale St “i+ ES Cadra poral 345 20-40 | distanfa intro cadre cu sectiune fiend ca. 4:6 m chesonata £Y my i dee ee Tee ‘Arce din 16-100 _|~ 30:50 | Tungimea maxima lemn fametar ie convenabila pentru Ff transport: 15-25 m; 7 {am raportul L/h = 5-7 + t forma arcelor a apropiata de curba + funicular tn cazul unor ® t Incdrcarl importante; + plan rectangular sau circular DDUPK ORTON, Andrew, The way we bul nan farm, Sele ond teh ing. Van Nostrand Reno (UR) Co, Ud, 1088 114 CONSTRUCTII DIN LEMN 7.2.2. CADRE CADRE DIN LEMN LAMELAR A ‘A IMBINARE LA ‘CHEIE’ 7 ° Varianta de cadru-portal realizat din elemente distincte Imbinarea elementelor componente B. LEGATURA LA FUNDATIE UCTIDINLEMN CADRE DIN LEMN LAMELAR SE eh DE REALIZARE A LEGATURII LA FUNDATIE PENTRU CADRE (ARCE) CU DIFERITE SECTIUN! VARIANTE DE REALIZARE A LEGATURILOR DINTRE CADRELE TRANSVERSALE $I ELEMENTELE DE RIGIDIZARE LONGITUDINALA 116 - 7.2.3. SUPRAFATE CONTINU! CONSTRUCTH DIN LEMN ELEMENT SECTIUNE SiPLAN Uh | Observati Lm) Suprateys culate; 9:20 [615 — | raportal wid = 2030; panouri plane in grosime panou = 75- 2 straturi 200 mm Paraboloid 1230 |28 | necssia gina de hiperboi; ~ | bordel suprafali din 3 raportul Lid = 60-80 straturi de placaj BOHE cTinaricd; 48 [reossl ginal de suprafata din 3 >» Et 930 bordaj; sratwteptocs | oN yd ronan =24 Acoperis 1235 |26 | simpia de const piramidal frecvent utilizaté cu tirant de ofel fa bazs Te Cupolé din mn T2100 | S7 | de regula prolecfa ih tamelar incieiat plan evidenfiaza retole trirecfionale, lini fo’ fadiale sau lamele cen curbe; legaturi semi- Tigide sau cu cuie Supratays 1525 | 57 | de reguldiclomanto cilindrica din lemelare cispuse pe 2 arce lamelare direct poralelo intersectate,croind forme de ‘diamant in prolectia tn plan Rojea rectangulard cu dubla curburé (paraboloid hiperbotic) Rojee 72-80 | 510 [relea acoperta cn rectangulara ou » . panouri de place); dubla curbura “iy t raport L/d = 60-80 (parabotoid a pe hiperbotie) x +t Cupola reticulara — 12-0 [5-7 ‘elementele rejelel sunt flexible pontru a forma urmareste po cit Posibil curba funicular din greutatea proprie cONTINUL Imbinare cu nervurl ortogonale in 2 stra- turl suprapuse + un strat de ‘scanduri dispuse diagonal hervuri ortogonale in 2 straturl suprapuse +2 stra- turi de seanduri incrucisate dispuse diagonal nervuri ortogonale in 4 stra- turi suprapuse + un strat de Sc&nduri dispuse diagonal “TEA TRIDIRECTIONALA DE GRINZI DIN LEMN LAMELAR cle metalice ascunse ("in inimna) 418 CONSTRUE [IL BIN LEM SUPRAFETE CONTINUE RE ‘A TRIDIRECTIONALA DE GRINZI DIN LEMN LAMELAR Imbinare cu piescle metalice ascunse ("in inima') Rervuri ortogonale in 2 stra- turi suprapuse + un strat de scainduri dispuse diagonal nervuri ortogonale in 2 straturi suprapuse + 2 stra- turi de seandurl incrucisate dispuse diagonal Rervuri ortogonale in 4 stra- turi suprapuse + un strat de ‘Scanduri dispuse diagonal _ Os Variants cu nervuri coplanare 118