Sunteți pe pagina 1din 76

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRASOV FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

- MOBILIER DIN LEMNS.C. MOBEXPERT S.A.

STUDENTE:

BRASOV 2008

CAP I MATERII PRIME FOLOSITE IN INDUSTRIA MOBILEI

1.1. Lemnul Lemnul este una dintre cele mai importante materii prime naturale, cu multiple si extreme variate utilizari. De mii de ani, lemnul este folosit drept combustibil, ca material de constructii si la fabricarea mobilei. El reprezinta materia prima de baza pentru fabricarea unor articole de uz casnic , jucarii, articol de papetarie, articole sportive, decoruri, panouri de expozitii, panouri publicitare, ambalaje, constructii de vagoane, de cai ferate, de ambarcatiuni nautice, etc.

O serie de ramuri ale industriei chimice se bazeaza tot pe exploatarea lemnului, respectiv pe componentii chimici ai acestuia: taninuri, pigmenti, gume, rasini si uleiuri, care au diferite intrebuintari. Celuloza din lemn este folosita in mari cantitati la fabricarea hartiei si a fibrelor celulozice. Lignina din lemn reprezinta materia prima pentru fabricarea maselor plastice si un mediu propice in cultivarea diferitilor fermenti. Lemnul poate fi transformat prin hidrogenare in combustibil lichid (alcoolul metilic, cunoscut sub numele de methanol sau alcool de lemn), care este utilizat drept combustibil pentru automobile in unele tari, printre care Brazilia.

1.2.Structura, compozitia si proprietatile lemnului Lemnul este un material natural, organic, de origine vegetala, alcatuit din celule cu membrane lignificate, care au rolul de a conduce apa si mineralele din sol catre frunze si de a conferi rezistenta arborelui. Este un material poros, eterogen si anizotrop.

Structura, aspecul si proprietatile fizico-mecanice ale lemnului difera in functie de planul de sectionare a trunchiului. In principal, sectiunile se pot executa dupa trei planuri: - sectiune transversala, perpendicular ape axa trunchiului - sectiune radiala, longitudinala, care trece prin axa trunchiului - sectiune tangentiala, perpendiculara pe razele medulare si tangentiala la inelele de crestere. In structura microscopica a lemnului , ilustrata mai jos,se deosebesc urmatoarele zone: - coaja; - cambiul vascular; - alburnul; - duramenul; - maduva; - inelele de crestere; - razele medulare; - porii.

Din punct de vedere al compozitiei chimice, lemnul este format din - substante organice, care pot fi principale si secundare; - saruri minerale; - apa. Substantele organice principale ale lemnului sunt: celuloza, hemiceluloza si lignina. Celuloza reprezinta materia prima de baza in fabricarea hartiei si a unor fibre textile, fiind folosita de asemenea si la fabricarea unor lacuri, a alcoolului etilic, etc.
5

Hemiceluloza intra in compozitia membranelor celulare, iar lignina este o substanta aromatica ce confera rezistenta mecanica arborelui si, prin distilare, permite obtinerea alcoolului metilic. Substantele organice secundare cuprind rasini, uleiuri eterice, substante tanate, gume, pigmenti, etc. Substantele minerale sunt in general silicate, oxalati, carbonate si fosfati de potasiu, natriu, calciu si magneziu. Nu pot fi extrase si creeaza dificultati la prelucrare. Continutul de apa variaza intre 30-60%, in functie de specia si varsta arborelui, si de anotimp. Proprietatile lemnului difera foarte mult de la o specie la alta. De exemplu, mahonul este o specie tropicala rezistenta, foarte apreciata pentru proprietatile ei de prelucrabilitate, stejarul este cel mai rezistent, ciresul este mult apreciat in confectionarea instrumentelor muzicale datorita proprietatilor sale acustice si coloratiei frumoase, nucul este preferat pentru mobilier datorita desenului frumos din zona radacinilor, iar laricele, un lemn relativ ieftin, este folosit in constructii si la fabricarea hartiei. Proprietatile fizice ale lemnului sunt: - culoarea;

- luciul; - textura; - desenul; - umiditatea; - masa specifica; - durabilitatea; - umflarea si contragerea. Proprietatile mecanice ale lemnului sunt: - duritatea; - rezistenta la compresiune; - rezistenta la tractiune; - rezistenta la incovoiere; - rezistenta la oboseala; - rezistenta la uzura; - rezistenta la despicare. Toate proprietatile mecanice difera mult de la o specie la alta, precum si in cadrul aceleiasi specii, unele proprietati putatand prezenta valori ridicate, iar altele reduse. Proprietatile electrice si magnetice: Lemnul foarte uscat reprezinta un izolator electric excelent, insa, o data cu cresterea umiditatii, are loc si o crestere a conductivitatii electrice, comportamentul lemnului

saturat fiind similar cu cel al apei. De asemenea lemnul prezinta efectul de piezoelectricitate (polarizare electrica). Paralel cu fibrele, lemnul prezinta un minim de susceptibilitate magnetica, fiind astfel un material diamagnetic. Proprietatile acustice: Prin lovire, lemnul este producator de sunete si poate absorbi, amplifica, transmite si reflecta unde sonore care provin de la alte corpuri. De aceea el este unicul material folosit la fabricarea instrumentelor muzicale si pentru capitonarea salilor de spectacol, in vederea obtinerii unei acustici superioare. Inaltimea sunetului produs depinde de: frecventa vibratiilor, dimensiuni, densitate, continutul de umiditate si de modul de elasticitate al lemnului. Izolatia sonora este mica, in mod normal lemnul absorbind numai o mica parte (3-5%) din energia acustica. Insa, in spatiile goale, de mari dimensiuni, semifabricatele poroase ale lemnului conduc la cresterea acestei capacitati de pana la 90%, placajele absorbind mai bine sunetele joase, pe cand PAL-ul si PFL-ul, sunete inalte. Proprietatile termice: Cu toate ca lemnul se contracta sau se umfla sub influenta temperaturii (la peste 0 grade Celsius si la o umiditate

constanta , dilatatia termica este foarte mica), aceste modificari dimensionale sunt neglijabile in raport cu cele determinate de actiunea umiditatii. Aceasta proprietatate, alaturi de caracterul de slab conducator de caldura (datorita aerului inclus in porii lemnului), sta la baza utilizarii lemnului ca material de constructii.

1.3. Defectele lemnului Defectele lemnului neprelucrat pot avea drept cauza: a) diferitele anomalii proprii de crestere ale arborelui (in structura, aspect si compozitie chimica); b) anomalii datorate actiunii factorilor naturali exteriori, care conduc la aparitia defectelor de forma ale trunchiului si la aparitia unor crapaturi; c)actiunea agentilor de biodegradare a lemnului, de natura vegetala sau animala. In prima categorie de defecte, acelea datorate anomaliilor proprii de crestere a arborelui, sunt incluse urmatoarele: nodurile, anomalii ale fibrelor si maduvei, anomalii ale trunchiului.

Nodurile sunt zonele din trunchi care reprezinta baza ramurilor crescute pe corpul copacului sau in interiorul acestuia. Prin taierea trunchiului, nodurile apar sub forma unor discontinuitati circulare mai aspre in masa lemnoasa sau a unor neregularitati ale structurii fibrelor lemnoase. In zonele in care ramurile pornesc din interiorul copacului, inelele ramurilor prezinta legaturi cu fibrele lemnului, formandu-se astfel noduri concrescute sau noduri partial concrescute, iar mai departe, mergand catre suprafata, fibrele lemnoase ale trunchiului cresc in jurul ramurii, conducand astfel la aparitia unor noduri incastrate. Nodurile care nu prezinta nici o legatura cu fibrele lemnoase ale trunchiului poarta numele de noduri cazatoare. In timpul uscarii, cand contractia in lemn variaza in functie de directia fibrelor, nodurile se contracta mai rapid decat restul lemnului. De aceea, un nod cazator sau partial concrescut poate sa se desprinda complet, formand astfel o gaura in lemn. Spre deosebire de acestea, nodurile concrescute si incastrate nu pot cadea, insa lemnul din jurul nodului este deformat prin contractia diferita a nodului fata de restul lemnului si, astfel, lemnul va prezenta proprietati mecanice mult diminuate.

10

Nodurile mai pot fi clasificate si dupa alte criterii. Astfel, in functie de forma lor, nodurile pot fi: rotunde, ovale, alungite, cu mustati; in functie de zona de dispunere: noduri longitudinale sau transversale; si in functie de concentratia pe o anumita portiune: noduri izolate sau grupate. Prezenta nodurilor influenteaza negativ procesul de prelucrare a lemnului, zonele cu noduri prelucrandu-se mai greu si, uneori, chiar deloc. In unele cazuri, insa, gruparea in anumite zone a unor noduri incastrate si concrescute de mici dimensiuni transforma aceste defecte in efecte estetice deosebite cunoscute sub numele de: ochi de pasare", noduri in cuib ", aspect mazarat" etc. Anomaliile fibrelor lemnoase cuprind urmatoarele defecte de deviere a fibrelor: fibra rasucita, fibra inclinata, fibra creata si fibra incalcita. Fibra rasucita este fibra dispusa elicoidal fata de axa longitudinala a trunchiului. Lemnul cu asemenea fibre nu se poate prelucra in industria pieselor de mobilier, putand fi folosit numai ca materie prima in industria chimica. Fibra inclinata este fibra deviata sub un anumit unghi fata de axa longitudinala a trunchiului.

11

Fibra creata sau ondulata apare prin devierea tuturor elementelor anatomice ale lemnului dupa o linie ondulata. Propriu-zis, acest tip de fibre nu reprezinta un defect pentru industria mobilei ci un efect estetic exploatat la fabricarea furnirelor (de exemplu: frasinul cret). Fibra incalcita reprezinta o deviere neregulata si o intersectare a fibrelor lemnoase in anumite zone. Acest tip de defect face ca lemnul sa se prelucreze cu dificultate iar suprafata sa prezinte asperitati. Anomalia maduvei este cunoscuta sub numele de excentricitate si consta in dispunerea laterala a maduvei fata de axul trunchiului. Lemnul cu un astfel de defect prezinta rezistente mecanice reduse si se deformeaza puternic in sens longitudinal si transversal. Anomaliile trunchiului sunt: conicitatea, labartarea si canelura. Conicitatea reprezinta descresterea continua si semnificativa a circumferintei arborelui de la baza spre varf. Acest tip de lemn are o rezistenta la compresiune scazuta si conduce la pierderi mari prin prelucrare.

12

Labartarea trunchiului consta in marirea brusca a circumferintei in apropierea solului, aparuta din nevoia de echilibrare, pentru a rezista la actiunea vantului. Canelura este determinata de zonele de coaja infundata, care conduc la aparitia unor valuri longitudinale, astfel incat, in sectiunea transversala, trunchiul prezinta un contur ondulat. Defectele celei de-a doua categorii, aceea a anomaliilor datorate actiunii factorilor exteriori sunt determinate de o serie de factori de mediu, printre care: precipitatiile (ca durata si cantitate), radiatiile solare, vantul, variatiile de stare a aerului (umiditate si temperatura), ceata salina etc. In aceasta categorie de defecte sunt incluse: curbura, crapaturile: gelivura, cadranura, rulura etc. Toate aceste defecte conduc la o serie de compresiuni si tensiuni in lemn, care apar cand copacul deviaza de la pozitia sa normala, verticala, sub actiunea vantului sau altor factori atmosferici. Curbura reprezinta devierea intr-un singur plan sau in mai multe planuri a axei trunchiului fata de linia verticala. Ea apare ca urmare a actiunii indelungate a vantului si zapezii si conduce la reducerea rezistentelor lemnului, mai ales a rezistentei la incovoiere. Tendinta de curbura este prezenta mai ales la pin si salcam. Unele specii sunt numite si specii tremuratoare, la care,

13

ca urmare a actiunii vantului, apar trepidatii ale copacilor, care conduc la separatii in tesutul lemnos. Crapaturile lemnului sunt discontinuitati in masa lemnoasa datorate ruperii sau desprinderii elementelor anatomice, sub actiunea gerului si a vintului. Ele pot aparea sub forma: gelivurii - crapaturi dinspre exterior catre interior, produse sub actiunea gerului, ca urmare a presiunii exercitate de gheata care se formeaza in trunchi; rulurii - crapaturi concentrice, totale sau partiale, care urmeaza linia inelelor anuale, aparute sub actiunea vanturilor puternice; cadranurii - crapaturi radiale aparute din partea centrala catre coaja, fara a ajunge la exterior. In cea de-a treia categorie de defecte, cauzate de insecte si paraziti, sunt incluse: orificii si galerii, strangularea trunchiului, inima rosie de fag, albastreala, putrezire etc. Lemnul constituie, datorita compozitiei sale chimice si a continutului ridicat in apa, un mediu favorabil de dezvoltare a microorganismelor, insectelor, ciupercilor etc. In cadrul agentilor (vegetali sau animali) de biodegradare a lemnului sunt incluse insectele si alti paraziti, cum ar fi: insectele xilofage, croitorii,
14

fluturii,

viespile,

furnicile,

ciupercile si bacteriile xilofage, ciupercile lignicole etc. ce se hranesc cu masa lemnoasa, in care produc orificii si galerii. Parazitii vegetali, cum ar fi iedera si vascul, se agata de trunchiul copacilor conducand la stragularea lor. Ciupercile lemnului conduc la schimbari de compozitie chimica, cu modificari de culoare si denumiri specifice: inima rosie de fag sau duramen fals (se reduce flexibilitatea lemnului care nu mai poate fi folosit la fabricarea mobilei curbate); albastreala, cand lemnul apare colorat in albastru cu nuante cenusii sau verzui, fara a i se modifica insa proprietatile; putrezirea, cand lemnul devine sfaramicios si neutilizabil si mucegairea 1.4.Alte materii prime si materiale folosite la fabricarea mobilei Lemnul este unul dintre cele mai folosite si mai pretabile materiale din industria mobilei, fiind relativ ieftin si putand fi supus unor prelucrari, tratamente si finisaje foarte diferite. Astfel, el poate fi pictat, sculptat, lacuit, aurit, prelucrat manual sau cu diferite unelte si dispozitive mecanice, iar prin anumite tratamente termice se pot obtine forme prestabilite, definitive, care se vor mentine si dupa racirea lui.

15

De asemenea, este un material rezistent, dovada fiind piesele de mobilier egiptene, care s-au conservat de-a lungul timpului in bune conditii. Cu toate ca exista peste 100 de specii ce pot fi folosite in aceasta industrie, unele esente au proprietati superioare altora. Lemnul are o valoare estetica ridicata, atat prin coloratia diferita a diverselor specii, cat si prin desenul conferit de elementele sale anatomice. De exemplu, inelele anuale reprezinta ele insele decoratii naturale ale suprafetelor si permit obtinerea prin juxtapunere a unor decoruri elaborate, pe baza unor desene prestabilite. Culoarea naturala variaza de la alb, la galben, verde, rosu, maro, gri, pana la negru, cu infinite tonuri intermediare, permitand, tot prin juxtapuneri, obtinerea unor efecte estetice deosebite. Pe langa lemnul masiv, la fabricarea mobilei se folosesc drept materii prime o serie de semifabricate, fiecare dintre aceste materii prime fiind supusa unor verificari organoleptice si fizico-mecanice specifice, in vederea obtinerii unui produs finit de mobilier de o calitate corespunzatoare prevederilor din standarde, norme tehnice sau din contracte. Cheresteaua este semifabricatul din lemn masiv, obtinut prin debitarea longitudinala a bustenilor cu ajutorul gaterelor,

16

ferastraielor circulare si a ferastraielor panglica si prezinta cel putin doua fete plane si paralele. In functie de specia lemnoasa, cheresteaua poate fi de: rasinoase, foioase tari si foioase moi, avand grosimile cuprinse intre 12-50 mm, latimile intre 6-30 cm, iar lungimile intre 0,45-3 m (in functie de specia lemnoasa respectiva). Dupa modul de taiere, cheresteaua poate fi: taiata in plin sau direct (se obtin scanduri in forma trapezoidala, cu muchii lungi, tesite); taiata in prisma (prisma este ulterior taiata la alt gater in scanduri cu patru muchii), taiata in sferturi; taiata semiradial; taiata radial si taiata tangential. La fabricarea mobilei este folosita cherestea de fag aburita, de frasin, paltin, ulm, stejar, de rasinoase etc., in special pentru fabricarea elementelor de rezistenta, legaturi, frize, picioare, cornise, socluri etc. Pentru a fi folosita in industria mobilei, cheresteaua din lemn de foioase prezinta urmatoarele conditii de admisibilitate a defectelor: nu se admit: coaja infundata, gelivura, gauri, galerii, inima si maduva a lemnului, crapaturi nestrapunse si strapunse, mucegai, pungi de rasina, coloratii anormale, noduri partial concrescute sau crapate, cazatoare si putrede;

17

fibra inclinata: se admite o deviere de maxim 10%; fibra creata, ondulata si incalcita: se admite numai daca nu influenteaza aspectul si rezistenta mobilei; noduri sanatoase, concrescute: maxim 1 nod de maxim 10 mm pe un reper de 1 m lungime. Furnirul este un strat foarte subtire de lemn, cu grosimi variind intre 0,2-6 mm, in functie de destinatia lui. Cu toate ca tehnica de obtinere a furnirelor era cunoscuta inca din Egiptul antic, ea nu a fost exploatata pe deplin pana la inceputul secolului al XVIII-lea, in perioada stilului Rococo, cand suprafetele curbe, concave si convexe erau frecvent funiruite. Furnirele se pot obtine prin: debitari manuale, cu ferastraie; mecanic, pe masini de laminare si prin derulare. Cu toate ca cele mai bune furniruri sunt cele taiate cu ferastraul, totusi pierderile de material sunt mari si, de aceea, cea mai extinsa metoda este cea de taiere mecanica. Furnirul derulat este mai gros, se prezinta sub forma de banda continua si are un desen simplu, pe cand furnirele debitate tangential, radial si semiradial sunt subtiri si cu desene frumoase: inelele anuale formeaza la furnirul debitat tangential linii in forma de V, la debitarea radiala inelele anuale formeaza
18

linii paralele, drepte si la furnirele debitate semiradial, linii paralele si inclinate. Din punct de vedere al desenului natural pe care-l prezinta, furnirele se clasifica in: furnire cu desen dezordonat: furnir inflorat, furnir cufldcdri, furnir cu ochiuri etc., obtinute prin debitarea tangentiala a radacinii sau a zonelor cu defecte naturale si furnir-e cu desen ordonat numite si furnire cu dungi late, vdrgate (frize), obtinute prin debitare radiala. Furnirele cu desenele dezordonate sunt cele mai valoroase, insa prezinta dificultati la imperechere in cadrul aceleiasi garnituri. In functie de specia lemnoasa din care provin, furnirele pot fi de: specii indigene si exotice, iar in functie de destinatie ele se clasifica in: furnire tehnice ifurnire estetice. Furnirele tehnice se obtin din esente obisnuite, cu desene simple, comune si prezinta grosimi cuprinse intre 0,5-6 mm. Acestea sunt folosite mai ales la fabricarea placajelor, a panelelor, a lemnului stratificat, a mobilei etc. Furnirul estetic, a carui grosime variaza intre 0,2-1 mm, este realizat dintr-o esenta valoroasa, indigena sau exotica si se aplica in general pe suprafata unui lemn masiv, inferior sau deasupra unui strat de furnir tehnic, in vederea ridicarii valorii

19

estetice a acestuia. Unele dintre furnirele estetice indigene pot fi innobilate prin presare, in desenul furnirelor unor specii exotice {furnir defag innobilai). Realizarea din lemn masiv a unor suprafete similare celor furniruite este greu de realizat din mai multe motive: produsul ar fi foarte scump, de multe ori nu s-ar putea pune in evidenta luciul datorita planului si al metodei de debitare, iar rugozitatea ar putea fi mai ridicata. De asemenea, furnirele estetice sunt folosite si pentru a realiza decoratii deosebite ale diferitelor piese de mobilier, prin intermediul mozaicurilor, al marchetariilor si al intarsiilor. Mozaicurile pot acoperi intreaga suprafata a piesei de mobilier (mozaic tip parchet) sau partial (sub forma de benzi sau de rozete). Marchetaria isi are originea in epoca Renasterii italiene si consta in aranjarea, dupa anumite modele prestabilite, a unor piese mici si de esente exotice colorate diferit. In acest fel se obtin decoratii complicate, sub forma de flori, peisaje, cosuri cu flori etc. Intarsiile sunt incrustatii realizate in exclusivitate din furnir, atat fondul cat si compozitia realizandu-se in totalitate separat de zona de aplicare, peste care se dispun ulterior.

20

Intarsia este alcatuita dintr-un furnir de fond din specii de culoare deschisa, o compozitie din furnire din specii de culoare intermediara, un fileu si o rama de incadrare din furnire din specii de culoare inchisa. Furnirul lamelin este obtinut prin suprapunerea, lipirea si presarea unui numar mare de foi de furnir din esente diferite, care apoi sunt debitate in acelasi mod ca si furnirul obisnuit. In acest fel se obtin desene divers colorate, corespunzatoare culorii speciilor folosite. Alte tipuri de furnire sunt aplicate pe un suport textil tesut sau netesut si sunt destinate acoperirii diferitelor profile. Furnirele pot fi inlocuite cu hartie decorativa texturata care imita furnirele estetice, precum si cu o serie de folii PVC. Furnirele estetice au conditiile organoleptice de admisibilitate foarte stricte, in functie de cele trei clase de calitate existente si de destinatia lor, exterioare sau interioare, astfel: nodurile sanatoase total concrescute: sunt admise 2-3 bucati, cu diametre cuprinse intre 15 mm (calitatea I) si 25 mm (calitatea a II-a); nodurile sanatoase partial concrescute si nodurile partial putrede nu sunt admise pentru furnirele de calitatea I, iar

21

pentru cele de calitatea a III-a sunt admise doua noduri, cu un diametru de pana la 10 mm; fibra creata, inclinata, incalcita si rasucita: se admit daca nu influenteaza defavorabil aspectul mobilei; gauri si galerii nu sunt admise pentru calitatea I, iar pentru calitatea a III-a sunt admise gauri izolate, cu diametru de maxim 3 mm, pe o suprafata maxima de 10% din totalul suprafetei foii de furnir; inima rosie de fag si coloratii inchise sanatoarse nu sunt admise la calitatea I, dar se admit la calitatea a III-a pe cel mult 20% din suprafata; coloratia de mucegai nu se admite la furnirele de calitatea I iar la calitatea a III-a se admit pe cel mult 10% din suprafata foii; petele de mucegai, tanin sau ulei nu sunt admise la calitatea I, iar la calitatea a III-a se admit pe o suprafata de cel mult 3 cm; putregaiul nu este admis pentru nici o calitate de furnir; asperitatile provenite de la debitare nu se admit la calitatea I si se admit pe o suprafata de cel mult 1/5 din suprafata totala a foii de furnir, daca nu sunt accentuate;

22

zgarieturile cu o adancime mai mare de 0,05 mm nu sunt admise la calitatea I iar la calitatea a III-a se admit cel mult doua zgarieturi de pana la 0,3 mm adancime; ondulari si defecte de incleiere nu se admit. Pentru furnirele exotice de calitatea I, conditiile de admisibilitate sunt la fel de restrictive, neadmitandu-se decat noduri sanatoase total concrescute (2 noduri, cu marimea de pana la 5 mm). Umiditatea foilor de furnir in momentul receptiei trebuie sa fie de maxim 15% iar grosimea trebuie sa fie cuprinsa intre 0,4 si 1 mm, in functie de specia lemnoasa respectiva. Panelul este un alt semifabricat din lemn realizat dintr-un miez de sipci, acoperit pe ambele parti, prin incleiere cu un adeziv sintetic, cu furnir tehnic asezat cu directia fibrelor perpendiculara pe directia fibrelor miezului. Panelurile se clasifica pe baza mai multor criterii: a) specia furnirului: panel cu fete din foioase tari (fag) si panel cu fete de foioase moi: plop,tei, paltin etc.; b) directia fibrelor furnirelor exterioare: panel longitudinal, patrat si transversal;

23

c) structura miezului: panelul cu structura compacta sau cu miez de sipci, cu structura celulara, semicelulara si cu sentulet; d) tipul de finisare: panel slefuit, lustruit etc; e) dupa grosime: diferite tipuri de panel, cu grosimi cuprinse intre 14-22 cm si cu grosimea straturilor de furnir de 2,1 mm. Panelul prezinta conditii de admisibilitate diferite pentru semifabricatul in sine, pentru furnirul straturilor exterioare si pentru miez. Pentru furnirul straturilor exterioare, clasa A sunt admise urmatoarele defecte: noduri sanatoase: daca nu depasesc 10 mm sau cu marimea maxima de 15 mm, conditia fiind ca suma marimilor cumulate sa nu depaseasca 30 mm; crapaturi nepatrunse: la fiecare margine, eel mult 2 buc/m2, cu olungime maxima de 200 mm; nu se admit: noduri partial concrescute, crapaturi patrunse, gauri de insecte, coaja infundata, fibra inclinata, asperitati provenite din derulare, imbinari deschise, reparatii cu dopuri sau petice, reparatii cu pene. Pentru panelul propriu-zis clasa A/A, sunt prevazute urmatoarele conditii de admisibilitate:
24

nu se admit: umflaturi, denivelari provenite din golurile miezului, lipsa furnirului pe margini, dezlipiri, ondulatii, lipsa de sipci la capetele placii, urme de chit si pete de ulei, urme de hartie adeziva, imprimari si zgarieturi, franjuri si taieturi aschiate pe canturile placii; rezistenta la forfecare: min. 1 N/mm. Pentru miezul panelului, conditiile de calitate sunt urmatoarele: nu se admit: putregai, noduri vicioase, coaja infundata; coloratii si noduri sanatoase, partial concrescute: se admit daca nu afecteaza rezistenta lemnului; noduri concrescute: se admit; crapaturi strapunse: se admit cu lungimea de maxim 200 mm si cu latimea de maxim 3 mm. Placajul este alcatuit dintr-un numar impar de furnire tehnice, presate si lipite intre ele cu ajutorul unor cleiuri sau rasini sintetice. Straturile de furnir sunt dispuse in directii diferite, cu fibrele straturilor consecutive alternativ perpendiculare unele pe celelalte, astfel ca placajul rezultat sa dispuna de aceleasi rezistente in toate directiile si sa fie tot atat de durabil ca si lemnul. Placajul prezinta proprietati superioare lemnului masiv: umflarea si constragerea sunt reduse, fiind mai
25

stabil la variatiile de temperatura si de umiditate si ca urmare se deformeaza mai greu, are rezistente mecanice superioare, proprietatile de prelucrare sunt mai bune, nu crapa si suprafetele sunt mai uniforme decat ale lemnului masiv. In cazul placajelor, stratul exterior superior (sau ambele straturi exterioare) trebuie sa prezinte valoare estetica si sa aiba o mai mare duritate, pe cand straturile interioare, de compozitie, trebuie sa fie doar rezistente. Placajele cu stratul exterior decorativ sunt deseori acoperite cu furnire exotice de: mahon, lemn satinat (satinwood), zebra etc., iar straturile intermediare pot fi realizate din esente comune, cum ar fi pinul. Aceste placaje sunt folosite, de exemplu, la fabricarea diverselor piese de mobilier, la care stratul exterior din interiorul piesei nu necesita o valoare estetica deosebita. In acest fel, consumul de lemn este minim, iar aspectul nu difera de aspectul lemnului masiv. Placajele din lemn mai putin valoros sunt folosite pentru a inlocui metalul. Dupa destinatie, placajele se clasifica in: placaje de uz general, folosite la fabricarea mobilei si placaje hidro sau termorezistente (pentru constructs aeronautice si navale). La randul lor, placajele pentru mobila sunt clasificate dupa mai multe criterii:

26

a) dupa domeniul de utilizare: placaje pentru funduri de sertar, pentru rame, pentru corp de mobila, pentru placi spate mobilier corp, pentru sezuturi si spatare scaune etc.; b) dupa specia lemnoasa a furnirelor: placaje din lemn omogen (de rasinoase, foioase moi sau tari), placaje mixte (din diferite specii indigene sau din specii indigene si exotice) si placaje compuse (din lemn si alte materiale); c) dupa modul de finisare a suprafetei: placaje cu furnire exotice, metalizate, melaminate, emailate, texturate, pirogravate, acoperite cu tesaturi de fibre de sticla; d) dupa tratamentul aplicat: placaj impregnat, ignifugat, antiseptizat. Placajul laminat este un produs similar, obtinut prin suprapunerea si presarea mai multor straturi de furnir obtinut prin derulare, toate dispuse cu fibrele in aceeasi directie. Rezultatul este un semifabricat din lemn extrem de solid si de rezistent pe directia fibrelor si slab in celelalte directii. Placile aglomerate din aschii de lemn (PAL) sunt semifabricate realizate din aschii de lemn, incleiate cu rasini sintetice si presate la cald. PAL-urile se clasifica dupa mai multe criterii:

27

a) dupa modul de obtinere: PAL presat pe fetele de interior sau pe fetele de exterior si PAL extrudat; b) dupa structura miezului: PAL extrudat plin si PAL extrudat cu goluri; c) dupa natura fetelor PAL-ului extrudat: PAL placat cu furnire tehnice, cu furnire estetice, cu PFL dur sau cu placaj; d) dupa structura sectiunii transversale: PAL omogen, PAL stratificat si PAL multistratificat; e) dupa modul de finisare: PAL protejat pe ambele fete cu rasini fenolice, folie de polietilena sau hartie sulfat, PAL protejat pe dos cu folie de aluminiu, cu tesaturi de fibre de sticla sau cu hartie sulfat, PAL innobilat - furniruit, melaminat, emailat, texturat, caserat cu PVC, cu folii metalice etc.; f) dupa natura tratamentelor aplicate: PAL antiseptizat, ignifugat, hidrofugat. In functie de modul de obtinere si de finisare, PAL-ul poate avea grosimi care variaza de la 4-60 mm. La fabricarea mobilei se foloseste PAL-ul extrudat, presat, melaminat, emailat etc. pentru obtinerea usilor, a placilor, a

28

peretilor laterali si despartitori, pentru funduri, tavane, polite, fete-sertar etc. PAL-ul slefuit pentru mobila trebuie sa posede urmatoarele caracteristici fizico-mecanice si chimice: - densitatea aparenta: pentru grosimi de pana la 8 mm inclusiv: 650 kg/m3 si pentru grosimi de peste 10 mm: 550 kg/m3; - umiditatealalivrare: 93 %; - rezistenta la incovoiere statica: pentru grosimi de pana la 12 mm: 20 N/mm2; pentru grosimi de la 12 mm pana la 19 mm: 18 N/mm2 si pentru grosimi peste 19 mm: 16 N/mm2: - rezistenta la coeziune interna transversala: pentru grosimi de pana la 12 mm: 0,40 N/mm2 ; pentru grosimi de la 12 mm pana la 19 mm: 0,35 N/mm2 si pentru grosimi peste 19 mm: 0,30 N/mm2; - rezistenta la smulgerea suruburilor: pentru fete: min. 750 N; pentru canturi: minim 550 N; - nu se admit: denivelari, imprimari si zgarieturi, slefuiri neuniforme, pete de liant si urme de parafina, aschii de miez in stratul de fata, stirbituri, umflaturi, dezlipiri de straturi si alte defecte.

29

PAL-ul melaminat destinat constructiilor de mobilier, in special de bucatarie, prezinta caracteristici de calitate specifice: rezistenta la smulgerea suruburilor: perpendicular pe suprafata placii: minim 750 N; pe cant: minim 600 N; rezistenta la: vase fierbinti; vapori de apa; tigara aprinsa: nu se admite aparitia altor defecte in afara unei usoare diminuari a luciului; rezistenta la patare: nu se admit modificari ale peliculei dupa contactul cu agentul de patare; rezistenta la lumina: nu se admit decolorari sau modificari de nuanta ale peliculei; nu se admit: zgarieturi superficiale, impuritati in filmul decorativ, desprinderi ale stratului decorativ, clivari ale placii suport, margini sau colturi rupte. Placile fibro-lemnoase (PFL) sunt semifabricate obtinute din fibre de lemn sau din alte materiale vegetale, prin desfibrare mecanica sau chimica si impaslite sau incleiate in placi subtiri si rigide. Principalele avantaje pe care le prezinta sunt: rezistente mecanice, fizice si chimice superioare, cost redus si intretinere usoara. Clasiflcarea se poate face dupa urmatoarele criterii:
30

a) dupa densitatea placilor: PFL poros, extramoale, moale, semidur, dur si extradur; b) dupa modul de obtinere: PFL obtinut prin procedeu uscat, semiuscat si prin procedeu umed; c) infunctie de finisare: PFL standard, netratat, bituminat, innobilat prin emailare, melaminare etc.; d) dupa structura sectiunii transversale: PFL omogen si stratificat; e) dupa tratamentul aplicat: PFL ignifugat, antiseptizat, fonoabsorbant, tratat termic, impregnat cu uleiuri sicative etc. Grosimea placilor fibro-lemnoase variaza intre 8-25 mm. La fabricarea mobilei sunt folosite: PFL dure pentru: rame simple sau dublu placate, polite pentru corpuri inchise, spate si funduri de sertar etc., precum si PFL emailate si melaminate, folosite in special la fabricarea mobilei de bucatarie, pentru: rame dublu placate, placi de mese, sezuturi de scaune, fete de sertare, polite, canturi etc. Placile din fibre de lemn dur pot fi: standard, innobilate si impregnate si prezinta urmatoarele caracteristici de calitate fizico-mecanice: - densitate aperenta: l,0g/cm3; - umiditate la livrare: 62%;

31

- absorbtie de apa dupa 24 de ore: maxim 30-40%; - umflare in grosime dupa 24 de ore: maxim 18-25%; - rezistenta la incovoiere statica: 40-30 N/mm2; - modulul de elasticitate la incovoiere statica:minim 2500-3000 N/mm2 Defectele admisibile ale placilor din fibre lemnoase sunt: rizuri si zgarieturi: 1 buc/cm2, cu latimea maxima de 0,3 mm si cu lungimea cumulata de maxim 100 mm; stirbituri pe margini sau colturi rupte: se admite eel mult un colt rupt, cu lungimea rupturii de maxim 15 mm; impuritati: se admit rar raspandite pe suprafata placii, cu dimensiunea maxima de 2 mm; nu se admit: pete de condens, pete de ulei, adancituri, umflaturi, coloratii anormale si dezlipiri de straturi (clivaj). La fel ca si in cazul PAL-ului, PFL-ul melaminat, emailat, impregnat etc. prezinta caracteristici calitative specifice. Astfel, PFL-ul melaminat trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte de calitate: rezistenta la lumina solara: nu se admite schimbarea intensitatii si a nuantei culorii;

32

rezistenta la abur: se admite o usoara matuire sau accentuare a gradului de mat, fara decolorarea sau fisurarea suprafetei; rezistenta la soc termic: dupa sase cicluri nu se admit umflaturi, crapaturi, decolorari, desprinderi ale peliculei; rezistenta la caldura umeda: nu se admit fisurari perceptibile cu ochiul liber de la distanta de 25 cm; rezistenta la vase fierbinti: nu se admit modificari permanente, ci numai o usoara matuire; rezistenta la tigara aprinsa: se admite o decolorare usoara si suprafata mata, dar nu alt tip de defecte; rezistenta la inflamabilitate: dupa 24 h de la incercare nu trebuie saapara nici o decorativ; nu se admit: adancituri si umflaturi, zgarieturi, coloratie neuniforma, desprinderi, clivaj si caderea sau fisurarea stratului decorativ. Placile celulare din lemn pentru usi interioare sunt panouri compuse dintr-o rama din lemn, acoperita pe ambele fete cu placaj sau cu placi fibro-lemnoase si un miez interior, alcatuit din lamele de PFL cu structura din hartie sau alte materiale si care constituie suportul rigid de fixare a fetelor.
33

modificare a stratului exterior

Ramele se executa din rigle masive de rasinoase sau foioase moi; fetele, din placaj de fag de 4 mm; structura miezului, din fasii obtinute din PFL dur din hartie cu grosimi de 3,2-4 mm sau din alte materiale, asezate sub forma de fagure sau inele. Placile decorative din hartie stratificata (HDS) sunt realizate prin presarea la cald a mai multor straturi de hartie impregnata cu rasini sintetice, dintre care, stratul exterior superior (fata) este decorat cu aspect mat sau lucios. Aceste placi sunt utilizate in industria mobilei (in special cea destinata bucatariilor), construe til civile, mijloace de transport si bordurare de panouri. Placile din hartie decorativa stratificata destinate industriei mobilei trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici: - densitate aparenta: 1,3 kg/m3; - rezistenta la tractiune, paralel cu suprafata: longitudinal: 90 N/mm2 si transversal: 70 N/mm2; - rezistenta la soc (cu bila): urma lasata prin caderea bilei de la o inaltime de 1,75 m trebuie sa fie de maxim 10 mm si nu se admit fisuri sau exfolieri ale straturilor; - rezistenta la uzura nu trebuie sa depaseasca 70 mg la fiecare 100 de rotatii, iar desenele nu trebuie sa fie deteriorate pana la aparitia miezului;

34

- stabilitatea dimensionala totala: longitudinal 0,45% si transversal, 0,90%; - rezistenta la vapori de apa si la vase fierbinti: se admite o schimbare usoara a luciului dar nu si alte modificari; - rezistenta la apa clocotita: cresterea in greutate-maxim 5%; umflarea in grosime: maxim 6%; - rezistenta la tigara aprinsa: se admite o decolorare usoara si pierderea luciului, fara alte modificari; - rezistenta stratului decorativ la patare: nu se admit pete; - stabilitatea la lumina: sa nu se decoloreze; - rezistenta la mucegaiuri: sa nu prezinte pete de mucegai; - toxicitatea DHS, in conditii normale si dupa ardere: lipsa; - rezistenta la zgariere: sa nu apara zgarieturi la o apasare cu 140 gf etc. In ultimul timp, sortimentul semifabricatelor din lemn este intr-o continua diversificare, atat prin aplicarea unor tehnologii noi de obtinere, cat si prin folosirea unor noi materiale, neconventionale, care imita lemnul si il substituie. Pe langa aceste materii prime, la fabricarea mobilei se folosesc si o serie de materii auxiliare, printre care:

35

- cleiurile si adezivii sintetici care, datorita proprietatilor lor adezive, au rolul de a imbina suprafetele dintre doua piese; - baiturile organice care au rolul de colorare a lemnului; - vopselele care se folosesc pentru pictarea diferitelor elemente decorative sau pentru acoperirea in intregime a materialului lemnos; - lacurile sunt utilizate in procesul de finisare a pieselor de mobilier, avand atat un rol estetic cat si de protejare a mobilei fata de caldura si apa. Adezivii naturali (clei de oase, de piele) si sintetici (fenolformaldehidici, ureo-formaldehidici cu intaritori, poliacetat de vinil etc.) trebuie sa fie alesi in functie de solicitarea la care va fi supusa mobila si de mediul in care va fi utilizata (uscat, umed, temperaturi scazute sau ridicate), fara a suferi deformari sau deteriorari neadmisibile; - accesoriile metalice sau plastice (manere, butoane, broaste, balamale, sustinatoare de polite, silduri, rozete etc.) pot fi realizare din otel cromat, otel inox, fonta cenusie, aliaje de zinc, aluminiu si alama etc. Calitatea accesoriilor metalice sau plastice este prescrisa de standardele sau normele tehnice pentru produsele respective. In cadrul aceleiasi piese sau

36

garnituri de mobilier, accesoriile aparente trebuie sa aiba aceeasi culoare, inclusiv suruburile care se monteaza; - materialele pentru tapiserie care cuprind materialele pentru captusirea interioara si tapisarea exterioara a scaunelor, fotoliilor, canapelelor etc. Pentru tapisare se folosesc brocarturi, goblenuri, tesaturi rips, jaqard, piele, inlocuitori de piele etc. - sticla folosita pentru diverse policioare, usi de vitrine, biblioteci.

37

CAP II. STILURI DE MOBILA

2.1. Evolutia stilurilor de mobila n evoluia sa istoric, constructiv i decorativ, mobila, obiect cu destinaie strict legat de necesitile

38

utilitare i estetice ale vieii omului, a avut o dezvoltare artistic i funcional, influenat direct de principalele stiluri ale artelor plastice, de perfecionarea uneltelor de lucru, a materialelor i condiiilor sociale n care au aprut i s-au dezvoltat principalele stiluri de mobil. Avnd n vedere perioada istoric n care au aprut i s-au dezvoltat obiectele de mobilier putem realiza a) stilurile popoarelor vechi: egiptean, caldeo-asirian, indian, chinez i japonez; b) stilurile antice: grec i roman; c) stilurile evului mediu: bizantin, islamic, romanic i gotic; d) stilurile epocii moderne: renaterii, barocul italian, Ludovic al XIV-lea, Regence, Ludovic al XV-lea, Chippendale, Ludovic al XVI-lea, stilurile clasice engleze, Empire, Biedermeier; e) stilul Art Nouveau; f) stilul romnesc: romnesc popular i cult romnesc. urmtoarea clasificare:

2.2. Clasificarea sortimentului de mobilier

39

Piesele de mobilier se pot clasifica dupa mai multe criterii.: a) Dupa materiile prime, mobilierul din lemn se clasifica in: - mobilier din lemn masiv; - mobilier din placi aglomerate (din lemn sau puzderii de canepa); - mobilier din rame placate (cu placaj, PFL si PAL); - mobilier din panel; - mobilier din materiale combinate (lemn, metal, material plastic, sticla, ceramica, piele, textile etc.).

b) Dupa sistemul constructiv se distinge: - mobila demontabila; - in sistem fix (nedemontabila); - extensibila; - rabatabila; - modulata18. c) Dupa finisaj, obiectele de mobilier se pot clasifica in: - mobilier natur; - mobilier finisat prin ardere;

40

- mobilier finisat cu pelicula (din ceara, ulei, vopsea sau lac). Pelicula poate fi: cu suprafata mata simpla (cu pori deschisi), cu pori inchisi sau semiinchisi, mata satinata (fara luciu), semimata, cu semiluciu, cu luciu inalt (luciu oglinda), transparent;!, opaca, decorativa si de imitatie etc. d) Dupa omamentatie, mobila se grupeaza in: - profilata; - sculptata; - incrustata; - pictata; - mozaicata; - cuintarsii; - cumarchetarie; - gravata. e) Dupa destinatie, mobila se clasifica in: - pentru uz casnic; - pentru institutii publice; - pentru cladiri social-culturale; - pentru uz comercial si hotelier; - pentru scoli si spitale; - pentru uz industrial.

41

f) Dupa locul de folosinta, piesele de mobilier pentru locuinte pot fi pentru: - camere de dormit; - camere de zi; - sufragerii; - camere de tineret; - camere de lucru; - hol; - bucatarie; - baie etc.

CAP III STUDIU DE CAZ S.C. MOBEXPERT S.A.

3.1. Istoricul firmei Infiintat in 1993, Grupul Mobexpert are astazi 4.500 de angajati (dintre care peste 3.500 in fabrici) si mai cuprinde, in principal, 10 fabrici de mobila, 5 firme de import si de logistica, si compania de imobiliare Domus Mex. Infiintata in 2000, Domus Mex este societatea de investitii imobiliare a Grupului Mobexpert si proprietara tuturor cladirilor Grupului

42

de pe teritoriul Romaniei. Compania Domus Mex a inregistrat cea mai dinamica evolutie in cadrul Grupului. Mobexpert a fost desemnata drept cea mai de incredere marca in 2005 la categoria "mobilier", in studiul Most Trusted Brands, realizat in premiera in Romania anul acesta pe baza votului publicului. Studiul este o traditie a publicatiei Reader's Digest, se desfasoara in 14 tari europene si este la a sasea editie. nfiinat n urm cu 13 ani, Grupul Mobexpert este liderul pieei de mobilier din Romnia. Cu o cifr de afaceri de aproape 150 de milioane EUR n 2005, Mobexpert se plaseaz ntre primele 12 ntreprinderi europene din industria mobilei. Numai n Bucureti i n oraele mari, Mobexpert deine 18% din piaa de mobilier de cas i 30% din cea de mobilier de birou. Dan ucu a nceput afacerea Mobexpert n anul 1993, cu un magazin de mobilier de birou. Activitatea de producie a fost demarat n 1994 cu fabricarea scaunelor de birou, fiind apoi dezvoltate seciile de canapele i mobilier modern melaminic. n 1995, compania a nceput s distribuie prin reeaua proprie de magazine i mobilier importat de la marii productori europeni. Ulterior, achiziionnd de la Fondul

43

Proprietii de Stat pachetele majoritare de aciuni de la trei importante fabrici de mobilier: Samus Dej, Ilefor Trgu Mure i Mobstrat Suceava, compania i-a dezvoltat activitatea de producie i export. Grupul Mobexpert cuprinde n prezent 10 fabrici n patru centre de producie din Bucureti, Dej, Trgu Mure i Suceava. printre acestea numrndu-se: Samus Mex, Ilefor, Modulo Mex, Confo Mex, Ergo Mex, Mure Mex i Moldo Mex. Dup ce a pornit n 1993 cu 4 angajai, n 2006 Grupul are peste 4.500 de angajai.

3.2. Descrierea firmei

44

Mobexpert este o reea naional de magazine i hipermagazine specializate n vnzarea de mobilier i decoraiuni interioare, destinate consumatorilor care doresc produse de calitate european la preuri accesibile. Oferta Mobexpert include mobilier de living, dining, dormitor, buctrii, bi, mobilier de teras i grdin, decoraiuni, covoare i corpuri de iluminat. Reeaua Mobexpert cuprinde 32 de magazine i hipermagazine n Bucureti, Braov, Timioara, Cluj, Constana, Baia Mare, Trgu Mure, Clrai, Piteti, Alba, Deva, Oradea, Galai, Bistria, Suceava, Ploieti, Iai, Arad, Dej, Focani, Rmnicu Vlcea, Alexandria, Satu Mare, Piatra Neam, Brila, Bacu, Craiova, Botoani, Sibiu. n prezent, n Romnia opereaz cinci hipermagazine Mobexpert. n perioada 2006-2007, Mobexpert va investi 25 de milioane EUR n trei hipermagazine noi de mobil la Ploieti, ,Constana i Sofia (Bulgaria). Toate hipermagazinele Mobexpert vor fi localizate n centre comerciale alturi de alte magazine de mare suprafa de tip Carrefour, Cora, Bricostore sau MediaGalaxy. Fiecare nou magazin Mobexpert va avea o suprafa total construit de 10-12.000 de metri ptrai din care 5-7.000metri ptrai vor fi rezervai expoziiei de mobilier, reprezentnd o investiie de peste 5 milioane EUR. Pe termen lung, Grupul intenioneaz s transforme marca Mobexpert dintr-o marc naional ntr-una regional, viznd
45

Mobexpert Braov, deschis n 2005 printr-o investiie de peste . 5 milioane EUR, se ntinde pe o suprafa de 10.000 de metri ptrai. Arhitectura contemporana , in care spatiul trebuie sa exprime spiritul de munca si organizarea pentru care a fost conceput, redimensioneaza colectia Mobexpert Office. Mobexpert Office va propune solutii ideale de amenajare a spatiilor de lucru prin programe care raspund perfect diferitelor exigente privind birourile multifunctionale, gratie vastei game de elemente modulare: birouri in diverse forme si dimensiuni, planuri de lucru, panouri de compartimentare, mese de consiliu, etajere, dulapuri, receptii. S.C. MOBEXPERT BRASOV S.A. incearca sa evidentieze ideea ca fiecare individ este diferit si de aceea fiecare interior trebuie sa vorbeasca diferit.Aici se urmareste linia,volumul si culoarea in acelasi timp cu eticheta de pret. La Mobexpert s-a descoperit armonie, naturalete si echilibrul la acelasi pret accesibil. CELE MAI FRUMOASE IDEI NU SUNT NEAPARAT SI CELE MAI SCUMPE. CREEAZA,AMBIENTEAZA.MOBEXPERT ITI USUREAZA DECIZIA..Contemporan sau clasic, rustic sau natural ori

46

ultimele tendintela Mobepert am gasit solutii pt fiecare stil,solutii pe care ti le poti permite

3.3. Produsele realizate MOBEXPERT produce urmatoarele tipuri de mobilier la comanda: a) Mobilier pentru casa: - Mobilier bucatarie; -Mobilier living: - Mobilier dormitor; - Accesorii mobilier dormitor: -usi culisante/pliante; - Mobilier dressinguri si dulapuri cu usi culisante; - Mobilier camere de zi; - Mobilier camere pentru copii; - Mobilier pentru baie; b) Mobilier pentru spatii comerciale; c) Mobilier hotel: - Mobilier cemere de hotel;

47

- Mobilier receptii. d) Mobilier pentru birou: Mobilier birou ergonomic (ECOS, OFIX, EXPERTMETALIC) - Mobilier birou managerial (CONSUL, SENATOR) - Mobilier personalizat, receptii.

3.4. Materiale folosite la fabricarea mobilei - PAL melaminat si MDF Kronospan, Egger Austria, Thermopal Germania; - MDF inseamna placi din fibre de lemn de densitate medie. Caliatea, aspectul si durabilitatea MDF-lui profilat si termofomat este net superioara PAL-lui melaminat. - Pentru productia placii fibrolemnoase de densitate medie (MDF) se foloseste cea mai buna materie prima preponderent lemn de rasionase de calitate superioara, decojit. Suprafata este slefuita pe amble parti, fiind posibila caserarea cu folie PVC 3D n diferite structuri, pe una sau pe ambele suprafete exterioare. MDF are n comparatie cu multe alte materiale lemnoase, o

48

rezistenta foarte ridicata la ncovoiere si nsurubare. Caracteristicele mecanice si rezistenta placilor MDF sunt mai ridicate dect la placile aglomerate (PAL) obisnuite. - valorile de umflare sunt mult mai bune, dect la alte materiale lemnoase. - Placile MDF fibrolemnoase de densitate medie se disting prin caracteristici mecanice, tehnologice si fizice n comparatie cu cele ale lemnului masiv. -Cant ABS produs de Rehau, Egger, Thermopal; - Folii PVC 3D pentru MDF produse de Renolit Germania; - Materiale solide de suprafat (blaturi) : Corian DuPont, Renolit si Formica, HPL Formica; - Corian - produs de duPont- este un material solid, care poate fi folosit atat in realizarea pieselor de mobilier, a desk-urilor ergonomice sau a obiectelor sanitare. Chiuvetele Corian sunt integrate in blatul de bucatarie. Fabricat din materiale si polimeri acrilici, Corian este rezistent la temperaturi inalte, la socuri si la pete (motiv pentru care este des folosit in realizarea blaturilor de bucatarie). Este compatibil cu majoritatea materialelor (MDF, lemn, inox sau sticla). Marginile pot fi rotunjite, suprafata poate fi termoformta, gravata sau sablata. Placile de Corian sunt lipite cu un adeziv special, astfel incat rosturile nu sunt vizibile, iar structurile mari par a fi realizate

49

dintr-o singura bucata. Garantia asigurata de duPont pentru Corian este de 10 ani. - Furnir natural de cires si stejar in foi de mari dimensiuni cu lac poliuretanic mat sau lucios; - Feronerie: balamale, sertare BLUM Austria, feronerie speciala Hettich Germania, sisteme de culisare, sisteme de cuplare demontabile metalice ascunse

3.5. Procesul de productie Un flux de productie in cadrul S.C.MOBEXPERT BRASOV S.A. consta in urmatoarele operatii: 1. Conform proiectelor avizate de proiectare, piesele de mobilier se lanseaza in fabricatie, fiind stability PAL-ul sau MDF-ul din care se realizeaza; 2. PAL-ul se primeste din depozitul de PAL al fabricii conform fisei de proiect; 3. Se dimensioneaza PAL-ul pe circularul cu comanda numerica la cofele impuse in proiect, astfe lincat sa ramana resturi cat mai mici

50

4. Urmeaza operatiile de frezare a lateralel or si gaurire pe masina cu comanda numerica (asistate de calculator); 5. Se aplica cantul la masina de cantuit cu comanda automata, mai intai se aplica folia pe cantul drept, apoi se aplica folia pe cantul curb al reperelor; se apliva folia PVC 3D in cazul MDF-ului; 6. Urmeaza montarea pe repere, cu comprimatoare, demontabile unde este cazul, fixarea usilor in balamale si manerelor la usi. 7. Operatia de montaj se executa pentru una bucata din fiecare reper pe lot, lotul fiind stabilit, functie de comanda clientului (numar bucati). S.C. MOBEXPERT BRASOV S.A. beneficiaza de consiliere specializata: asigurata de un personal foarte bine pregatit si instruit, care va ofera intotdeauna cele mai rapide si eficace solutii de mobilare a spatiului clientului. TRANSPORT SI MONTAJ: realizat de echipe de specialisti,recunoscuti pentru calitatea muncii lor,echipa nu paraseste lucrarea inainte de a se asigura ca respectivul client este pe deplin satisfacut Toate produsele de mobilier beneficiaza de o garantie de doi ani, care va protejeaza impotriva oricarui viciu de

51

fabricatie.In perioada de postgarantie mobilierul achizitionat de la Mobexpert este reparat contra cost Gamele de mobilier comercializate de Mobexpert sunt in productie o perioada suficient de lunga pentru a putea realiza completarile necesare cu produse din aceeasi gama si cu aceleasi finisaje

3.6. Caracteristici de calitate Dimesionarea reperelor dupa proiectul clientului si de executie tehnologica a proiectantului trebuie sa corespunda intocmai cu cele executate pe fluxul tehnologic si al cotelor de gabarit finale, pe total ansamblu lucrare. Designul cerut de client, culoarea PAL-ului, a MDF-ului sau a blatului, culoarea vopselei, folia, trebuie, de asemenea sa corespunda intocmai cu comanda. Caracteristicile de calitate pe firma sunt conform ISO 9001/2000 (SR EN ISO 9001/2001), implementat in cadrul S.C. DOR PLURICOMPREST S.R.L., adaptate la procesele , practicile si specificul calitatii, garantandu-se capabilitatea societatii de a satisface cerintele impuse prin standardele si

52

documentele legale si de reglementare aplicabile, precum si prin comenzi/contracte. Factorii de decizie si responsabili in implementarea nivelului calitatii, stabilesc si urmaresc obiectivele specifice, la nivelul compartimentelor, totodata, dispun actiuni corective si preventive, necesare, pentru eliminarea din cauzelor activitatea neconformitatilor identificate/potentiale

compartimentelor pe care le coordoneaza. In cadrul S.C. MOBEXPERT S.A., managementul, de la cel mai inalt nivel a stabilit si implementat un proces de comunicare interna, care sa permita comunicarea in interioarul societatii, cu privire la politica referitoare la calitate, obiectivele calitatii, cerintele si realizarile referitoare la calitate. Caile de comunicare stabilite, in cadrul societatii, acopera transmiterea informatiilor de la conducere care executanti (comunicarea de sus in jos), de la executanti la conducere (comunicarea de jos in sus), precum si comunicarea intre diferite functii situate pe pe acelaeasi nivele de organizatorice(comunicarea orizontala). Procesul

comunicare interna se realizeaza prin intalniri de lucru periodice, sedinte operative, instruiri de informare, organizate de conducere sau de entitatile organizatorice responsabile, prin

53

care se transmit personalului, informatii privind politica referitoare la calitate si obiectivele acesteia, cerintele contractuale, care trebuiesc indeplinite, responsabilitati, comunicarea de catre seful de compartiment, la nivelul fiecarui loc de munca, etc. Un sistem computerizat, in retea,, cu banca de date, privind stocuri, materiale, produse finite, situatia calitatii, sta la dispozitia conducerii, in timpul sedintelor operative, fiecare compartiment in parte, putand furniza, on line, informatiile si situatia la zi, pe loc, eliminandu-se timpii morti, privind colectarea datelor si luarea deciziilor. Pentru cresterea nivelului calitativ, se instruieste personalul periodic.

3.7. Metode de verificare a calitatii 1. procesul de control, periodic, al dispozitivelor de masurare si control (DMC), aplicabil respectarea cerintelor clientilor; 2. identificarea DMC, a caror precizie ( sensibilitate la masurare) este compatibila, cu capacitatea de masurare determinata; in societate, duce la

54

3. verificarea calitatii PAL-ului, a MDF-ului si a blaturilori, folosite in procesul de fabricatie (la receptia acestora in societate, pe parcursul depozitarii) , riscul contractului fiind la furnizor, orice nerespectare privind calitatea contractata, conditii de uscare, s.a., indreptateste societatea beneficiara, la returnarea intregii cantitati, pe cheltuiala furnizorului, cu obligatia ultimului de a reface livrarea si a plati penalitati de intarziere; 4. efectuarea verificarilor de calitate pe tot fluxul tehnologic, conform documentelor de executie (planuri operatii); 5. controlul proceselor de asamblare si marcare, pentru a se asigura conformitatea cu cerintele specificate; 6. folosirea spatiilor de depozitare, corespunzatoare; 7. evaluarea periodica a starii materialelor si produselor depozitate 8. stabilirea si a conditiilor de depozitare, pana la si urmarirea metodelor de inscriptionare a expedierea catre beneficiar; produselor finite si manipularea acestora, pentru a preveni distrugerile, deteriorarile sau utilizarile improprii.

55

3.8. Procesul de obtinere a mobilei Principalele operaii n obinerea mobilei cuprind: a) obinerea reperelor simple i complexe; b) finisarea reperelor i panourilor; c) obinerea subansamblelor i montarea lor; d) finisarea final a piesei de mobil (ansamblu). a) Obinerea reperelor simple i complexe Uscarea: se realizeaz pn se la temperatura de 75-115C aduce cheresteaua la umiditatea de 10%. O

umiditate mai mare conduce la crparea pieselor, au loc desprinderi ale peliculei de lac i deci influeneaz calitatea mobilei. Croirea brut: se realizeaz cu respectarea dimensiunilor cu torelanele admise. strict a Nerespectarea

acestora creeaz dificulti de asamblare i n exploatare. Croirea brut a unor repere din cheresteua cu defecte duce la obinerea unui mobilier cu aspect exterior necorespunztor. Croirea se realizeaz cu fierstraie circulare sau cu panglic. Curbarea: confer forme ondulate unor repere, ca urmare a aplicrii unor tratamente termice i mecanice corespunztoare. Cnd eforturile de ntindere sunt excesive
56

au loc ruperi de fibr pe partea convex a lemnului, defect ce afecteaz rezistena. Dimensionarea i profilarea reperelor: cuprinde rindeluirea operaiuni ca: tivirea(nlturarea marginilor),

(obinerea unei anumite grosimi), frezarea (obinerea unor profile) i retezarea (tierea capetelor).Pentru asigurarea unei asamblri corecte, prezint importan dimensiuni exactitatea n afara dimensiunilor reperelor i calitatea execuiei acestora. Defecte ce pot aprea: repere cu toleranelor stabilite de cotarea desenelor de execuie, provocate de uzura abloanelor sau reglarea defectuoas a sculelor. Pregtirea pentru furniruire: este o operaie care influeneaz aspectul estetic al mobilei. Cuprinde: sortarea furnirelor i mbinarea acestora.Sortarea furnirelor: se face dup nuan i textur. Textura este dat de aspectul exterior al furnirului determinat de forma, dimensiunile i gruparea elementelor anatomice ca: pori, inele anuale, raze medulare (mici luciri, oglinzi perpendiculare pe inele anuale).mbinarea furnirelor sortate se face prin lipire cu band de hrtie i se obin efectele estetice corespunztoare.

57

Furniruirea: Constituie una din operaiile de baz care determin aspectul mobilei. Plcile de furniruire mbinate prin lipire cu band de lipit se aplic pe suprafaa panourilor prin ncleiere, la maini speciale, n condiii de lucru determinate, n funcie de natura cleiurilor (presiune, durat de timp, temperatur). Soluiile de clei trebuie s fie n nuana furnirului. ncleierea i asamblarea reperelor i panourilor: Se realizeaz prin presare i uscare la temperatura de 30-35C, timp determinat, utiliznd cleiurile sintetice. Cantitatea mai mare de clei genereaz apariia petelor pe mobil. Finisarea reperelor i panourilor cuprinde: chituirea, lefuirea, biuirea, lcuirea i lustruirea. Chituirea se aplic n scopul corectrii denivelrilor aprute i pentru realizarea unui suport neted de colorare. Se realizeaz cu chituri speciale. lefuirea are ca scop obinerea unei suprafee netede. Se realizeaz la maini de lefuit cu granulaii abrazive corespunztoare. Astfel, pelicula brut de poliesteri se lefuiete uscat cu abrazivi nehidrorezisteni de granulaie 320, 400 i eventual 500.

58

Biuirea se realzeaza c soluii de colorani n ap distilat. Aplicat pe o suprafa care nu este neted duce la absorbia neuniform a colorantului i apariia de pete. Lcuirea const n aplicarea peliculei de lac. Se utilizeaz lacuri pe baz de nitroceluloz i de poliesteri. Aplicarea peliculei de lac se fae pe material cu umiditate de maximum 10% uniform repartizat pe toate punctele reperului. Lustruirea are ca scop realizarea unei suprafee egalizate i se face prin lefuire cu hrtie abraziv, cu paste sau cu lichide de lustruit. Obinerea subansamblurilor i montarea lor Const n mbinarea reperelor, panourilor i subansamblelor n piese de mobilier. Se realizeaz prin ncleiere, cu uruburi, cu cepuri, cu profile (coad de rndunic, nut i feder etc.). Defecte de montaj pot aprea: mbinri neetane, lips de rezisten a ansamblelor datorit nerespectrii parametrilor de ncleiere, dimensionarea incorect a lcaelor, strngerea incorect a pieselor n dispozitivele de strngere etc. Finisarea final a piesei de mobilier Aceast operaie se execut manual i cuprinde operaiuni de corectare a finisajului efectuat mecanic. Finisarea final confer aspectul mobilierului pentru comercializare.

59

4. Caracteristici de calitate Calitatea corespunzatoare a pieselor de mobilier este determinate nu numai de calitatea materiilor prime si a materialelor auxiliare, ci si de respectarea conditiilor de calitate impuse la nivelul fiecarei faze a procesului tehnologic de fabricate. Aceste conditii se refera la: prescriptii constructive, prelucrari mecanice, asamblare, incleiere, finisare, tapiserie si planitate a panourilor libere sau montate in mobila. Prescriptiile constructive impuse produsului finit de mobilier sunt urmatoarele: partile frontale perechi (usi, sertare) la piesele de mobila luate separat trebuie sa prezinte aceeasi textura si culoare de furnir, iar restul panourilor sa prezinte texturi asemanatoare; canturile vizibile ale panourilor din lemn masiv trebuie sa prezinte culori apropiate de culoarea suprafetelor exterioare, iar la cele protejate cu furnir furnirul trebuie sa fie din aceeasi specie ca eel folosit pentru suprafetele exterioare;

60

in zonele de montare a accesoriilor supuse la

solicitari mecanice mari (balamale, limitatori etc.) trebuie prevazute adaosuri de lemn masiv; pe suprafetele frontale trebuie evitate denivelari pronuntate sau unghiuri ascutite pentru a se preintampina agatarea hainelor sau eventualele raniri ale utilizatorilor; piesele de mobila cu dimensiuni de gabarit mare (dulapuri cu trei usi etc.) vor fl executate, de preferinta, demontabile. Prelucrarile mecanice trebuie sa se faca ingrijit, sa respecte conditiile de forma a pieselor, tolerantele si ajustajele de imbinari si asamblari prevazute in standarde. Ele trebuie sa fie executate dupa forma si dimensiunile accesoriilor. Usile si sertarele trebuie sa fie bine ajustate si asamblate pentru a rezista la solicitari repetate de deschidere si inchidere si pentru a asigura o functionare usoara. Asamblarea trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa fie executata fara joe, pentru a se asigura soliditatea ansamblului si a se evita aparitia de zgomote in timpul exploatarii; manerele, butonii, opritorii si limitatorii de la usi trebuie fixate solid prin cepuri rotunde sau prin suruburi;

61

balamalele si broastele trebuie fixate solid prin usile trebuie montate astfel ca, la deschidere sau

suruburi pentru lemn; inchidere, sa nu se produca smulgerea balamalelor din suruburi si sa ramana inchise fara interventia broastei sau a opritorului; capetele suruburilor, in special cele aparente si decorative, nu trebuie sa prezinte urme de surubelnita, iar crestaturile capetelor trebuie orientate intr-un singur sens; capetele suruburilor sau ale altor organe de asamblare, care raman vizibile si care prezinta pericol de accidentare, trebuie acoperite corespunzator. Incleierea trebuie efectuata cu respectarea regimului de conditionare impus de natura adezivului, pentru a se evita curbarea panourilor. Incleierea trebuie facuta fara prelingeri de adeziv, cu o presiune corespunzatoare naturii adezivului si structurii lemnului, astfel incat, la desprinderea fortata, suprafetele incleiate sa prezinte urme de rupere a fibrelor lemnului. Adezivul trebuie aplicat uniform, neadmitindu-se zone neincleiate, pete de la patrunderea adezivului la suprafata, suprapuneri sau rosturi la imbinarea foilor de furnir.

62

Abaterea admisibila de la planitate a panourilor libere sau montate in mobila este de 2 mm (pentru panouri cu dimensiunea cea mai mare de maxim 1000 mm) si 2%o din dimensiunea cea mai mare care depaseste 1000 mm.

5. Verificarea calitatii mobilei Verificarea calitativa a produselor finite de mobila cuprinde urmatoarele determinari organoleptice si fizicomecanice: verificarea aspectului se face cu ochiul liber, in conditii de iluminare normala, urmarindu-se prezenta oricarui defect. La verificarea aspectului se urmareste ca pelicula de lac sa fie neteda, uniforma, fara asperitati, scurgeri, zgarieturi si fara imprimari. De asemenea, nu se admit: incretituri, cratere, incluziuni de corpuri straine, bule de aer sau fisuri. La finisarea transparenta, pelicula trebuie sa fie transparenta, fara pete sau zone opalescente, iar la finisarea

63

opaca pelicula trebuie sa prezinte culoare uniforma pe toata suprafata. Grosimea peliculei, de minim 25 jam, trebuie sa fie uniforma si aderenta pe intreaga suprafata. Aderenta se efectueaza dupa minim 14 zile de la aplicarea peliculei si consta in desprinderea fortata a peliculei cu o lama de cutit. Pelicula nu trebuie sa se desprinda cu usurinta de pe suport. Rezistentele minime la solicitarile fizice, chimice si mecanice ale finisajelor sunt prezentate in Tabelul 2. verificarea dimensiunilor se realizeaza cu mijloacele obisnuite de masurat, urmarindu-se dimensiunile prevazute in desenul tehnic; verificarea planitatii panourilor montate se executa cu rigla de control, asezata pe cant, in sensul lungimii, latimii si al diagonalei, masurandu-se sageata maxima, iar planitatea panourilor libere se verifica pe o suprafata de referinta perfect plana; Conditiile de admisibilitate a finisajelor Tabel 2 Caracteristica U.M. Norm Superi Inalt
64

Rezistenta la apa ore Rezistenta la grasimi ore Rezistenta la alcool 50% ore Rezistenta la cafea ore Rezistenta la acetona min. Rezistenta la surse C fierbinti uscatela Rezistenta surse C

1 24 -

6 24 1 1 85

24 24 16 16 2 85 85

fierbinti umede Rezistenta la soc termic ciclur 10 15 15 Rezistenta la zgariere HB 2HB 4HB (Sursa: STAS 6009-86 - Mobilier din lemn, Finisare transparenla i opaca- Conditii calitate) tehnice generale de

verificarea functionarii corecte a sertarelor se face deschizandu-se sertarul la 2/3 din lungime. Sertarul astfel deschis nu trebuie sa prezinte o deplasare in sens vertical si un joc lateral mai mare de: 20 mm la sertarele cu o lungime peste 300 mm si 15 mm la sertarele cu o lungime sub 300 mm; determinarea rezistentei sertarelor la incercarea staticd se realizeaza prin dispunerea in interiorul sertarului inchis a trei greutati, dispuse egal pe toata suprafata sertarului; determinarea rezistentei sertarelor la tragere: se trage sertarul in exterior, cu o anumita forta, neadmitandu-se desprinderea butoanelor, manerelor sau descleieri ale partii frontale fata de laterale si fund;
65

verificarea stabilitdtii piesei de mobila in planul de asezare (picioare si soclu in acelasi plan) se face prin asezarea pe o placa, impingandu-se mobila in doua directii perpendiculare; determinarea rezistentei la compresiune verticala: se aplica trei forte perpendiculare (catre partile laterale si la mijloc), urmarindu-se rezistenta asamblarii; determinarea rezistentei la oboseala prin impingeri orizontale alternative: asupra partilor superioare ale pieselor de mobilier (avand picioarele fixate lateral) se aplica forte alternative, urmarindu-se rezistenta asamblarilor; determinarea rezistentei fixdrii usilor cu axul de rotire vertical se face prin inchideri si deschideri alternative a usilor si prin aplicarea unei forte asupra usilor deschise; determinarea rezistentei fixdrii usilor cu axul de rotire orizontal se realizeaza prin dispunerea pe suprafata interioara a usii deschise a patru greutati dreptunghiulare, care sa acopere intreaga suprafata a usii; determinarea rezistentei picioarelor: se fixeaza lateral picioarele dispuse pe una dintre parti, iar asupra celorlalte se aplica forte perpendiculare, din exterior catre interior, urmarindu-se rezistenta asamblarii si a incleierii;
66

determinarea rezistentei politelor la incercarea statica si dinamica. Pentru conservarea calitatii produselor din mobila pana la utilizatorul final este necesara si respectarea conditiilor de ambalare, depozitare si transport. Ambalarea mobilei se poate realiza in ambalaj e din lemn (cu o umiditate de 20% la ambalajele din cherestea, 8% la cele din PFL si 12% la cele din PAL), din carton ondulat si din hartie speciala: tip sulfit, rezistenta, acoperita cu parafina si polimeri sintetici, bituminata sau de matase. Subansamblurile glisante (sertare, polite, pereti despartitori) si usile nedemontabile trebuie protejate cu hartie, carton etc. si trebuie inchise sau fixate astfel incat sa fie imobilizate in timpul manipularii si al transportului. Elementele demontabile care ies in afara suprafetelor exterioare trebuie demontate si fixate in interiorul mobilierului sau ambalate separat in hartie de ambalaj sau carton ondulat si introduse in pungi textile sau de polietilena. Placile de la mobilier trebuie protejate cu hartie de matase asezata cu partea lucioasa sau satinata spre suprafata finisata. Colturile, muchiile si alte parti proeminente trebuie protejate prin coltare.

67

Accesoriile metalice trebuie introduse in pungi sau pachete, imobilizate in interiorul lazilor, iar componentele fragile (cristale, oglinzi, geamuri, manere de sticla, de portelan etc.) trebuie sa fie ambalate in aceeasi lada sau in lazi separate. Depozitarea mobilei se realizeaza in incaperi inchise, pentru ca aceasta sa fie ferita de actiunea factorilor atmosferici. Pe timpul depozitarii, mobila trebuie ferita de: praf, schimbari bruste de temperatura, uscaciune, curenti puternici de aer, actiunea directa a razelor solare sau precipitatii atmosferice. Stivuirea trebuie sa se faca astfel incat piesele de mobila sa nu se zgarie prin frecare intre ele sau sa se deterioreze. Conditiile de depozitare vor fi: temperatura cuprinsa intre 10-35C pentru o perioada de depozitare de pana la 15 zile si intre 10-30C pentru o perioada de depozitare de peste 15 zile, iar umiditatea relativa a aerului - 40-70%. Transportul se face cu mijloace de transport curate, acoperite si prevazute cu mijloace adecvate de fixare si protejare a mobilei, pentru a se evita deteriorarile din timpul transportului si al manipularilor sau cu mijloace adaptate special transportului de mobila.

68

7. Standarde de calitate ntr-o lume marcat de schimbri brute att n plan social, ct i n plan economic, implementarea unui sistem de management al calitii este una din soluiile prin care firmele pot face fa problemelor cu care se confrunt zi de zi, venite att din partea societii (cerine referitoare la securitate, mediu etc), concurenei ct i a clienilor (raport calitate / pre). Abordarea acestui demers presupune existena unui anumit nivel cultural n domeniul calitii, sprijinit continuu de un program motivaional. Introducerea unui sistem de management al calitii are ca scop satisfacerea clienilor i depirea ateptrilor acestora. Un astfel de sistem trebuie s fie dinamic, ceea ce i confer capabilitatea de a fi adaptat nevoilor, cerinelor i ateptrilor clienilor. Ideea elaborrii unor standarde care s uureze implementarea unui sistem dar s permit i o calitate n cadrul unei firme,

evaluare a acestuia pe baza unui referenial, a fost pus pentru prima dat n cadrul comitetului tehnic TC 176 Managementul calitii i asigurarea calitii al

69

Organizaiei Internaionale de Standardizare, n anul 1979. Pentru a veni n sprijinul utilizatorilor, elaborat i urmtoarele standarde: ISO TC 176 a 9000-1/1997.

Quality management and quality assurance standards. Part I: Guidelines for selection and use; ISO 9000-2/1987. Quality management and quality assurance standard. Part 2: Generic quidelines for the aplication of ISO 9001, ISO 9002 and ISO 9003. Conform SR ISO 8402/1995 calitii calitii este definit astfel: structuri organizatorice, proceduri, procese i resurse necesare pentru implementarea managementului calitii. Principiile generale, liniile directoare i cerinele cu privire la proiectarea i implementarea unui sistem al calitii sunt reglementate de seria de standarde ISO 9000. Familia ISO 9000 este destinat a fi folosit n patru situaii7: doua;
70

Managementul

i asigurarea calitii Vocabular, sistemul

ca ndrumri pentru managementul calitii; n relaii contractuale ntre prima parte i a

ter parte

pentru aprobare sau nregistrare de ctre a pentru certificare sau nregistrare de ctre o

doua parte;

Situaia prim corespunde necesitii de asigurare a calitii interne, n timp ce situaiile celelalte, celei de asigurare a calitii externe. Astfel, prin asigurarea calitii interne se nelege c, n cadrul unei organizaii, asigurarea calitii furnizeaz calitii

ncredere managementului, iar prin asigurarea situaii, n 1/1996 asigurarea scopul calitii

externe se nelege c n situaii contractuale sau n alte furnizeaz ncredere a calitii (deci clienilor sau altora. asigurrii interne n situaii necontractuale) se utilizeaz SR EN ISO 9004Managementul calitii i elemente ale sistemului calitii, care descrie toate elementele cu ajutorul crora poate fi dezvoltat i implementat un sistem al calitii, adaptat nevoilor specifice ale ntreprinderii. Potrivit acestui standard sistemul calitii se aplic ntr-un mod caracteristic tuturor activitilor legate de

71

calitatea unui produs

i care interacioneaz cu acesta.

Astfel, sistemul va cuprinde toate fazele din ciclul de via al unui produs i al unor piese, de la identificarea iniial a necesitilor pieei pn la satisfacerea final a condiiilor. Sub acest aspect, elementele sistemului calitii sunt: marketing i prospectarea pieei; proiectarea i dezvoltarea produsului; planificarea i dezvoltarea procesului; aprovizionarea; producie sau prestarea serviciilor; verificare; ambalare i depozitare; vnzare i distribuire; montaj i punere n funciune; asisten tehnic i service dup vnzare; scoaterea din uz sau reciclarea la sfritul vieii

utile. n scopul asigurrii externe a calitii se poate utiliza unul dintre cele trei modele: SR EN ISO 9001, SR EN ISO 9002 sau SR EN ISO 9003.

72

SR

EN

ISO

9001/1995

Sistemele

calitii.

Model pentru asigurarea calitii n proiectare, dezvoltare, producie, montaj i service, se utilizeaz atunci cnd conformitatea cu condiiile specificate urmeaz s fie asigurat de ctre o organizaie n timpul proiectrii, dezvoltrii, produciei, montajului i service-ului. Standardul sistemul prevede condiiile atunci referitoare cnd la calitii aplicabile trebuie

demonstrat capabilitatea unui furnizor de a proiecta i de a livra produse conforme. Condiiile obinerea service. Standardul este aplicabil n situaiile n care: referitoare fie stabilite; ncrederea n conformitatea produsului poate fi obinut prin demonstrarea adecvat a capabilitii unui este necesar proiectarea i condiiile la produs sunt exprimate, n principal, prin specificate vizeaz clienilor n prin primul rnd satisfaciei prevenirea

neconformitii n toate etapele, de la proiectare pn la

caracteristici de performan sau este necesar ca acestea s

73

furnizor n proiectare, dezvoltare, producie, montaj i service. SR EN ISO 9002/1995 Sistemul calitii. Model pentru asigurarea calitii n producie, montaj i service, se utilizeaz atunci cnd conformitatea cu condiiile specificate urmeaz s fie asigurat de furnizor n timpul produciei, montajului i service-ului. Standardul sistemul prevede condiiile atunci referitoare cnd la calitii aplicabile trebuie

demonstrat capabilitatea unui furnizor de a livra produse conforme cu un proiect stabilit. Condiiile obinerea service. Standardul este aplicabil n situaiile n care: stabilite; ncrederea n conformitate a produsului poate fi obinut prin demonstrarea adecvat a capabilitii unui furnizor n producie, montaj i service. condiiile specificate pentru produs sunt formulate n termenii unui proiect sau ai unei specificaii specificate vizeaz clienilor n prin primul rnd satisfaciei prevenirea

neconformitii n toate etapele, de la producie pn la

74

SR

EN

ISO

9003/1995

Sistemele

calitii. cu de la

Model pentru asigurarea calitii n inspecii i ncercri finale, se utilizeaz atunci cnd conformitatea condiiile specificate urmeaz s fie asigurat referitoare cnd furnizor numai la inspeciile i ncersrile finale. Standardul sistemul prevede condiiile atunci calitii aplicabile trebuie

demonstrat capabilitatea unui furnizor de a depista orice neconformitate a produsului i de a controla modul de tratare a acestora n timpul inspeciilor i ncercrilor finale. Standardul este aplicabil atunci cnd conformitatea produsului cu condiiile specificate poate fi pus n eviden cu o ncredere adecvat, dac pot fi demonstrate n mod satisfctor anumite capabiliti ale furnizorilor de a inspecta i ncerca produsele finite. Cele trei modele pentru asigurarea extern a calitii prezentate mai sus se utilizeaz clientul solicit furnizorului deci n situaii atunci cnd s demonstreze contractuale (ntre prima i a doua parte),

aptitudinea sa privind realizarea calitii cerute, n scopul aprobrii sau nregistrrii de ctre a doua parte (evaluarea

75

aptitudinii furnizorului de a realiza calitatea cerut, de ctre client) sau n scopul certificrii sau nregistrrii sistemului de ctre o ter parte. Certificarea sistemului calitii reprezint atestarea de ctre organismul de certificare, a conformitii acestuia cu un standard de referin din familia ISO 9000 sau echivalentele acestora. Aciunea de certificare confirm faptul c, capabil sistemul referin, calitii satisface standardele adoptate ca furnizorul este dnd asigurarea c

s furnizeze produse n baza

standardelor sau altor documente normative adecvate8.

76