Sunteți pe pagina 1din 91

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR SI TURISMULUI

ORDINUL Nr. 303


din 46.09.2003 . .

pentru aprobarea reglementarii tehnice


,,Normativ privind proiectarea constructiilor din lemn
(revizuire NP 005-96)", indicativ NP 005-03

In conformitate cu prevederile art. 38 alin. 2 din Legea n r 1011995,


privind calitatea in constructii, cu modificarile ulterioare,
In temeiul prevederilor art. 2 pct. 45 si ale art. 5 alin. (4) din
Hotararea Guvernului nr. 740 / 2003 privind organizarea $i functionarea
Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului,
Avand in vedere avizul nr. 41/08.07.2003 al Cornitetului Tehnic
de Specialitate,
Ministrul transporturilor, constructiilor si turismului emite urmi3torul
ORDIN:
Art. 1. - Se aproba reglementarea tehnica ,,Norrnativ privind
'proiectarea construc~iilordin lemn (revizuire NP 005-96)", indicativ,
NP 005-03, elaborata de Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti
si prevazuta In anexa' care face parte integranl din prezentul ordin.
Art. 2. - Prezentul ordin va fi publicat in Monitorul Oficial al
Romanici, Partea I.
Art. 3. - La data publicarii prezentului ordin i$inceteaza
valabilitatea reglementarea tehnica Codul pentru calculul si aicatuirea

/ elementelor de constructii din lemn, indicativ N P 005-96, aprobata prin


ordin MLPAT nr. 25/N/08.04.1996
Art. 4. - Directia Generala Tehnica va aduce la indeplinire
prevederile prezentului ordin.
1 MINISTRU,
MIRON TUDOR MITREA

' Anexa se publica in Buletinul Constructiilor editat de Institutul National de Cercetare-


Dezvoltare in Constructii si Economia Constructiiior - INCERC Bucuresti.
MINISTERUL TRANSPORTURILOR. CONSTRUCOIILOR
$1 TURISMULUI

DIN LEMN (REVIZUIRE NP 005-96)


CUPRINS
INDICATIV NP 005-03
..
Cap 1 GeneralitOti ........................................................................10
1.1. Obiect si doineniii de aplicare ......................................10
Elaborat de: 1 .2. Unitati de misura ..........................................................1 1
UTCB .Facultatea de Constructii Civile. Industriale $i Agricole. 1.3. Simboluri ...................................................................... 1 1
Catedra de Constructii civile. inginerie urbana si tehnologica 1.4. Clasificare eleinentelor si a constructiilor diil lemn ..... 25
1.5. Priiicipii generale de alcatiiire si calcul ........................ 28
Rector: prof .. dr . ing Petre PATRUT
1.5.1. Verificarea eleinentelor ..................................... 28
Responsabil tema: prof . dr . ing. Maria DARIE 1.5.2. Deterininarea solicitiri lor .................................. 30
1.5.3. Caracteristicile materialuliii lemnos .................. 30
Colectiv de elaborare: prof . dr . ing. Maria DARIE
1.5.4. Conditii speciale de calci11 ................................. 30
sef lucrari: ing. Ruxandra ERBASU
as . univ. ing. Lucian PANA 1.5.5. Actiuni ...............................................................31
as . univ. ing. Monica PANTELIMON
..
Cap 2 Materiale ..................: .........................................................32
Consultant: prof . dr . ing. Mihai VOICULESCU 2.1. Specii de leinii iitilizate si domenii de folosinte ........... 32
2.2. Masa volumica .............................................................36
2.3. Rezistentele caracteristice ale lemniilui inasiv la
Avizat de: O
diferite solicitiri ...........................................................37
DIRECTIA GENERALA TEHNICA .M.T.C.T 2.4. Rezistentele de calciil ale lemi~iiluiinasiv .................... 39
2.5. Eleinente metalice pentru itnbinari si structiiri
Director general: ing. lon STANESCU
inixte ........................................................................... 43
Responsabil de tema: ing. lon NICULESCU
.
Cap.3 Prevederi generale privind proiectarea construcfiilor 5.3.1 . AlcZituirea hareior compiise coinpriinate ........... 8 1
din lemn ..............................................................................44 5.3 .2 . Calculul barelor coinpuse comprimate ..........,... 81
3.1 . Prescriptii generale de proiectare ..................................44 5.3.2.1. Bare pachet ........................................... 81
3.2. Prescriptii generale de alciitiiire ?i calci11 ..................... 45 5.3.2.2. Bare co fururi lungi si bare cu eclise
3.3. Stabilirea deschiderii de calcul ..................................... 50 coiitiriue ................................................ 85
3.4. Deformatii maxime admise .......................................... 5 1 5.3.2.3. Bare cu fururi scurte ............................. 86
3.5. Lungiini de flambaj gi coeficieiiti de zveltete limita .... 55 5.4. Bare compuse solicitate la cornyresiline $i incovoiere
(compresiune excentricii) ............................................. 87
..
Cap 4 Calculul barelor din lemn cu sectiune simpl5 ................. 59 5.5. Bare compuse solicitate la incovoiere .......................... 90
4.1 . Relatii generale de calcul ............................................. 59 5.5. l . Alcàtuirea barelor compuse incovoiate ............. 90
4.2. Bare solicitate la intindere axialà paralelà cu fibrele .... 6 1 5.5.2. Calculul grinzilor compuse solicitate la
4.3. Bare solicitate la coinpresiune axialà paralelà cu incovoiere ............................................................. 91
fibrele ........................................................................... 62
4.4. Bare solicitate la compresiune perpendiculari pe ..
Cap 6 Calculul ?i executia imbiniirilor elementelor de
constructie din lemn .......................................................... 93
fibre .............................................................................. 66
4.5. Bare solicitate la strivire oblici ................................... 67 6.1. Clasificarea imbinàrilor ................................................ 94
4.6. Bare solicitate la forfecare ............................................ 69 6.2. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasce
iinbinarile ..................................................................... 96
4.7. Bare solicitate la incovoiere ......................................... 7 1
4.8. Bare solicitate la incovoiere oblica ............................... 73 6.3. Iinbiiiari prin chertare ................................................... 98
4.9. Bare solicitate la intindere si incovoiere (intindere 6.3.1 . Elemente generale .............................................. 98
6.3.2. imbinari prin cliertare la piese amplasate in
excentrica) ...................................................................75
prelungire ............................................................. 98
4.10. Bare solicitate la coinpresiiiiie $i incovoiere
6.3.3. fmbinàri priti chertare la piese dispuse
(compresiune excentrici) ............................................. 76
perpendicu lar ....................................................... 99
..
D

Cap 5 Calculul barelor din lemn cu secfiune compus5 ............. 79 6.3.4. finbinàri prin chertare la piese amplasate sub
5.1. Definirea barelor compuse si principii de calcul .......... 79 t
unghiul a ............................................................ 102
5.2. Bare compuse solicitate la intindere axialà .................. 80
5.3. Bare compuse solicitate la compresiune axiala ............ 8 1
,
l
I
6.3.4.1 . Date coiistructive ................................ 102

l
6.3.4.2. Calciilul iiiibin2rilor prin chei-tare 6.5.6. Date constructive priviiid iinbinarile cii pene
froistali ................................................106 iaimelare fl exibile ...............................................
6.4. iinbiiiari cu pene prisinatice din lemn si cu pene 6.5.7. Capacitatea de rezisten!à a iinbin5rilor cu
iiselare metalice .......................................................... 1 1 1 pene laiiielare flexibile .......................................
6.4.1 . iinbiii2ri cu pene prismatice dili leinii ............. I l I 6.6. Inibinilri cu tije solicitate la sinulgere ........................
6.4.1.1. Date'constriictive ................................ 1 1 1 6.6.1. Date constructive .............................................
6.4.1.2. Calculul iiiibinarilor cu pene 6.6.2. Capacitatea de rezisteiiti a iinbiiiirilor cu tije
prisiiiatice diii leinii ............................ 1 14 solicitate la smi.ilgere ..........................................
6.4.1.3. Stabilirea iiuin5riilui necesar de pene 6.7'. iiiibiiiilri cu asaniblaje iiietalice ..................................
si distribuii-ea lor pe lunginiea 6.$. Iiiibiiiiri iiicleiate ........................................................
eleineiitului ........................................ 119 6.8.1. Elen~entegenerale ............................................
6.4.2. Tiribinari ci1 pene iiielare iietede, diiitate sau 6.8.2. Date constriictive $i particularitilti priviiid
cu glieare ........................................................... I20 realizarea elemei~telorincleiate ..........................
6.4.2.1 . Date constriictive ............... ................ 120
6.4.2.2. Calciilul iinbinirilor cu pene metalice ..
Cap 7 Prezentarea elementelor. subansamblurilor $i a
inelare ................................................. 124 constructiilor din lemn impotriva biodegradarii ?i
6.5. iinbiniiri cu tije $i cu pene lamelare flexibile ............. 127 a focrilui ............................................................................152
.
6.5.1. imbinilri cii tije ciliiidrice prevederi Comentarii ....................................................................................157
generale .............................................................. 127
6.5.2. Tipuri de tije cilindrice .................................... 130 Bibliagrafie .................................................................................. 185
6.5.3. Date coiistructive privind iinbiniirile cu tije
cilindrice elastice ........................................ 13 1
6.5.4. Capacitatea de rezisteiiti a iinbinirilor cu
tije ...................................................................... 136
6.5.5. imbinilri cu pene lainelare flexibile; prevederi
i
generale .............................................................. 140 1
ONSTRUCTIILOR DIN LEMN
te: N P 005-96 Un itatile de rnasura folosite corespund sistemului international
de masuri SI:
- pentru foi-fesi incilrcari concentrate ...................... N sau kN;
Cap. 1. GENERALITATI - pentru incarc8ri distribuite l inear ................... N/rnrn; kN/m;
- pentru incarcari distribuite pe suprafaia ....... ~ l r n m ' ;k ~ l m ' :
1.1. Obiect si domeniu de aplicare - pentru masa volumica ................................................ kg/m3:
- pentru tensiuni normale si tangentiale ...................... ~ / m m ~
I

1.1.1. Prezeiita norma tehnicii stabileste reglemeiit&rilede calcul


( I ~ / m i n ~I MPa);
=
si alcituire constructivi?i a eleinentelor de constructie din lemn masiv i
- pentru momente incovoietoare ..................... Nmm sau kNm.
utilizate la coiistructii civile, industriale si agrozootehnice.
I

1.1.2. Temperatura maxima a mediului ambiant in care pot fi


expioatate constructiile din lemn se limiteaza la maximum 55°C. 1.3. Simboluri
l
8 - temperatura mediului inconj urator;
1.1.3. La proiectarea elementelor de constructie di11 lemn, - umiditate relativa a aerului;
<p, .
pentru asigurarea durabilitatii lor, trebuie s i se [in5 seama de regimul
po,os - valoarea maximi a masei volumice, fractilul de 95 %;
de expiinere la intemperii si la umiditate, precum si de conditiile
I

specifice de exploatare. in functie de acesti factori, in proiectele de p0,95 - valoarea minima a masei volumice, fractilul de 5 %;
executie se stabilesc:
0,95 - fractilul de 95 %;
- clasa de calitate a lemnului si specia utilizata;
0,05 - fractilul de 5 %;
- inodul de alcatuire a elementelor de constructie:
R - rezistenta caracteristica;
- inasurile de prezervare necesare.
Ri - rezistenta caracteristica la incovoiere statici;
R, - rezistega caracteristica la intindere;
Rcll - rezistenfa caracteristica la compresiune in lungul
1.1.4. Principi ile de proiectare, rezistentele de calcul si prescrip- fi brelor;
tiile constructive din prezenta norma pot fi aplicate si la proiectarea - rezistenta caracteristica la compresiune in plan normal
Rd
constructiilor di11lemn cu alte destinatii decit cele de la piinctul 1.1.1 ., pe directia fi brelor;
tinind seaina de conditiile tehnice specifice constructiilor respective. - rezistenta caracteristica la forfecare in lungul fibrelor;
RI11
RIl - rezistenta caracteristica 1.a forfecare in plan normal pe
D Aprobat de: MINISTRUL directia fibrelor;
Elaborat de: TRANSPORTURILOR,
UNIVERSITATEA TEHNICA DE
i
l Eo,os - valoarea caracteristica a modulului longitudinal de
CONSTRUCTIILOR $1 I
elasticitate;
CONSTRUCTII - BUCURESTI TURISMULUI, cu òrdinul
nr. 303 din 16.09.2003
E - modulul ~on~itudinal'de elasticitate;
- valoarea caratteristica a modulului transversal de - coeficienti ai coiiditiilor de lucrii stabiliti in functie de
elasticitate; dorata de aciiiine a incarcarilor peiitru intindere: -
- inodulul traiisversal de elasticitate; - coeficienti ai conditiilor de lucru stabiliti iii functie
- rezistenta de calcul; de durata de actiiiiie a iiicircarilor peiitrii modulul
- coeficienti ai conditiilor de lucru care iiitroduc in calcul longitudinal de elasticitate;
iiiniditatea de ecliili brii a iiiaterialul~iileinnos; - coeficieiiti partial i de siguraiità:
- coeficienti ai conditiilor de Iiicru care iiitroduc in calcul - coeficienti partiali de sigiiraiita la incovoiere:
iimiditatea de echilibru a materialului lemiios pentru - coeficieiiti partiali de siguraiit2 la intiiidere;
incovoierea statica: - coeficienti partiali de sigliraiita peiitru coinpresiune in
- coeficienti ai conditiilor de lucru care introduc in calcul luiigul fibrelor;
iimiditatea de ecliilibrii a inaterialrilui lemiios pentru - coeficieiiti partiali de siguratita pentru compresiline in
intindere; plan norinal pe directia fibrelor;
- coeficieiiti ai conditiilor de lucru care introdiic iii calcul - coeficienti partiali de sigliraiita pentru forfecare in
iiiniditatea de ecliili brii a inaterialuliii leintios pentru lungiil tl brelor:
compresiune in lungiil fi brelor: - coeficieiiti partiali de sigoraiita prntru forfecare i11plan
- coeficienti ai coiiditiilor de lucru care iiitroduc in calciil norinal pe directia fibrelor:
uiniditatea de ecliilibru a inaterialului lernnos pentru - coeficient de frecare;
compresiuiie in plaii norma1 pe directia fibrelor;
- coeficienti ai conditiilor de lucrii care iiitroduc in calcul - grosiinea sectiunii traiisversale;
iirniditatea de ecliilibrii a materialului leinnos pentru - inaltimea sectiunii transversale;
forfecare in lungii l fi brelor; - lungiiiiea miiiiina a cliertarii;
- coeficienti ai conditiilor de lucru care introduc in calcul - luiniiia goluliii;
uiniditatea de echilibru a materialuloi leinnos pelitrii - deschidere de calcul;
forfecare in plan norinal pe directia fibrelor:
- coeficienti ai conditiilor de lucru care introduc in calcul
,,-
deforinatie inaximii finala la iiicovoiere;
- sageata datorata iric2rcari lor permanente;
iirniditatea de ecliilibru a materialuliii lemiios peiitrii - segeata datoratà incarch-ilor temporare;
iiioduliil loiigitudii~alde elasticitate la incovoiere statica; - sageata datorata deformatici iinbin8rilor;
- coeficieiiti ai coiiditiilor de lucru stabiliti in fiinctie de - coiitrasàgeata inifiala a grinzii neincarcate ;
durata de actiune a iiicarcarilor; - sageata iiistantaiiee datoratl iiicarciirilor permanente:
- coeficienti ai conditiilor de lucru stabiliti iii fiinctie de - sageata iiistaiitanee datoratl iiicarcarilor temporare:
durata de actiiine a incircarilor pentrii incovoiere statica - coeficient care ia in considerare durata de actiune a
si forfecare; inc8rciirilor $i clasa de exploatare a constructiei;
- coeficieiiti ai conditiilor de lucru stabiliti in fiinctie de - efort efectiv in tijà;
durata de actiiine a inc8rcirilor pentru coinpresiune; - efort capabil in tija;
- lungiine de flambaj;
t111 - coeficient de frecare;
h, - zveltete admisibila; - coeficient ce tiiie cont de tipul forfecàrii;
/3
h, - coeficient de zveltete; - lungimea pragului de forfecare;
- capacitate de rezistenta a barei la solicitarea i; I,
F, e - excentricitate de aplicare a foqei;
SI - caratteristica sectionala; M,. - capacitate de rezistentii la incovoiere;
mi - coeficient de tratare; N{,l,,,, - modul de rezistenfà de calcul;
An,, - arie neta; Whrli,- modul de rezistentii brut;
T,. - capacitate de rezistentii la intindere; L, - capacitate de rezistenta la lunecare;
Ahrlr, - arie bruta; I - moinent de ineqie;
A,rluhirr- arie sliibiri; S - moment static;
A,.,lclil- arie de calcul; Arnt - deformatie maxiina admisibila;
C, - capacitate de rezistenta la compresiune axiala paralela M,. - capacitate de rezistente la incdvoiere pe directia x;
cu fibrele; A 4 - capacitate de rezistentà la incovoiere pe directia y;
cp, - coeficient de flambaj; M ,' - moment incovoietor efectiv pe directia x;
Rf' - rezistentii de calcul la incovoiere staticli; M - moment incovoietor efectiv pe directia y;
R - rezistenta de calcul la intindere; ftl,,,,e,,~,/- deformatie maxirna finala la incovoiere pe directia x;
RC,l - rezistentli de calcul la compresiune in lungul fibrelor; f ,,,,,,,a,,,,ldeformatie maxima finala la incovoiere pe directia y;
R - rezistenta de calcul la compresiune in plan normal pe T, - efort de intindere axial de calcul;
directia fibrelor; M,, - moinent incovoietor de calcul;
P,I - rezistenta de calcul la forfecare in lungul fibrelor; C,, - efort de compresiune axial de calcul;
R f i - rezistenta de calcul la forfecare in plan normal pe M'', - moment incovoietor maxim final;
directia fibrelor; C , - efort axial de compresiune pe directia de aplicare a
h - zveltete; momentului;
Qr - capacitate de rezistenta la compresiune in plan normal L$ - forta taietoare de calcol;
pe directia fibrelor; nllt - coeficient de repartitie a incarciirilor;
A,. - arie de contact; T,, - capacitate de rezistenta la intindere axialà a elementului i;
m, - coeficient de reazem; R - rezistenta de calcul a lemnului masiv la intindere axialg;
R,", - rezistentg la strivire sub unghi a; A,,,,, - arie netii a sectiunii de calcul, pentru bara i;
m i - coeficient de tratare a lemnului;
a - unghiul de inclinare a fortei fala de directia fibrelor; E - modul de elasticitate;
A, - arie,de strivire; T,. - capacitate de rezistentà a unei bare compuse din lemn,
N, - capacitatea de rezistenta la strivire sub unghi a; supusa la intindere axialii;
V, - capacitate de rezistenrà la forfecare in plan normal pe T - forta totalii efectivà de intindere intr-o bara compusa;
directia fibrelor; T,, , - forra efectiva de intindere aferenta elementului i;
Al - aria sectiunii care se foarfecii; Ahrtlr, - arie bruta a sectiunii de calcul, peiitru bara i;
Fr - capacitate de rezistenta la forfecare in lungul fibrelor;
, . - capacitate de rezistentli la compresiline a barelor pacliet - moment de ineflie al elementelor secundare, in raport cu
in raport cu axa x--v iiorinala pe rosturi;
centriil .de greutate a! sectiunii, dupa axa y-y;
R : I I - rezistenta de calcul a lemnului masiv la coinpresiune
- coeficient de zveltete echivalent al barei, in raport cu
axiala, parale12 cu fibrele;
- aria sectiunii de calcul a tuturor elementelor
Ac.<rlc.,,l axa y-y;
coinponente ale barei pachet; - iiumhrul de elemente principale;
q . - coeficient de flambaj, in raport cu axa x-x;
- coeficient de zveltefe al unui element izolat;
- distantii diiitre douà fiiruri scurte;
',, - capacitate portanta la conipresiune a barelor pachet in
raport cu axa -v-v parale15 cu rosturile; - raza de giratie, in raport cu axa y-y, a unui element
- coeficieiit de flambaj, in raport cu axay-y; izolat;
q,,,. - moinent de ineflie al unui element izolat, in raport cu
A - coeficient de zveltete transformat al barei, in raport cu centrul de greutate al sectiunii, dupà axa y-y;
arca .)'--v; Al - arie a uiiui element izolat;
- coeficient de inqjorare a zveltetii barei coinpuse; CL>
f - efort de coinpresiune efectiv;
- coeficieiit de zveltete a barei, in rapoi-t ci1 axa .v-].; C,. - capacitate portantà a barei la compresiune;
- coeficient de calc~il; M;, - moment incovoietor maxiin fiiial, in raport cu axa
- diinensiuiiea sectiiiiiii transversale a iinei bare compuse, perpendiculara pe directia de actiune a f o ~ e l o r ;
paralela cii rosturile;
- diineiisiunea sectiuii i i transversale a unei bare compuse, M: - capacitate de rezistentii corectata a barei la incovoiere,
in sens perpendicular pe rosturi; in raport cu axa perpendicularh pe directia de actiune
- numàr de rostiiri; a foflelor;
- lungime de flambaj a barei; k,. - coeficient de reducere a modulului de rezistenti;
- niiinar efectiv de sectiiini de forfecare: Rf - rezistentà de calcul a leinnului masiv la incovoiere
- diainetru tija; stat ica;
- grosiinea celei mai subtiri piese diil pacliet:
- aria eleineiitelor principale ale barei coinpuse;
WY
,.,
- modul de rezistenta in raport cii axa y-y, pentru
- coeficient de zveltete a barei, in raport cu axa x-x; sectiunea cea mai solicitata a elementului compus;
- razli iniiiiinli de giratie a sectiiinii, in raport cu axa x-.u; L, - forti de lunecare totalii;
- inomeiit de iiiertie al eleinentelor principale, in raport ca S - moment static al sectiunii in raport cu axa neutra,
ceiitriil de greutate al sectiunii, dupa axa .u-.u; perpendicularà pe planul de actiune al solicitàrilor;
- inorneiit .de inertie al elementelor seciiiidare. in raport cu I - moinent de iiieflie brut al sectiuiiii in raport cu axa
ceiitriil de greutate al sectiunii, dupa axa .v-r; principalh de inertie, perpendiculara pe planul de
i,. - raza de giratie a sectiunii, in raport cu axa -v--v; actiune a solicitarilor:
I,,., - inoineiit de iiiertie al eleinentelor principale, in raport cu I.
A A l - - suprafata a diagramei fortei taietoare;
ceiitr~ilde greutate al sectiiinii, dupa arca L,., - capacitate de rezistentà a elementelor de imbinare;

17
Nc/hj,/,>n- efort axial din bulonul de solidarizare;
Nel, b u I ~ ~ ncapacitate
- de rezistengi a bulonu lili de sol idarizare;
frontale cu prag dublu; nh - numar de buloane;
N,.,, - capacitate de rezisteiita la strivire a primului prag de N, - efort axial efectiv de compresiune in iinbinare;
chertare;
a - unghi intre piesele imbinate;
N,.,2 - capacitate de rezistenta la strivire a celui de-al doilea A,,, - arie neta a bulonului de solidarizare;
prag de chertare;
R,,, - rezistentii de calcul a otelului la intindere;
Fr - capacitate de rezistenta a pragului la forfecare; m0 - coeficient de lucru al bulonului in imbinare;
7.
R I I - rezistenya de calcul a lemnului masiv la forfecare V, - reactiune verticala in imbinare;
paralela cu fibrele; Q,., - capacitate de rezistentii la strivire perpendicularii pe
- aria pragului la forfecare; fibre;
- coeficient de forfecare; n - numar de cuie necesare;
- capacitate de rezistenta a primului prag de chertare la L - componenta orizontala a efortului din bulonul de
forfecare; sol idarizare;
- capacitate de rezistentii a celui de-al doilea prag de L, - capacitate de rezistenta minim5 a iinei tije;
chertare la forfecare; I,, - lungime pan5 de imbinare;
- arie de forfecare a primului prag de chertare; Le,, - efort de lunecare care actioneazii asupra unei pene;
- arie de forfecare a celui de-al doilea prag de chertare; L,,, - capacitate de rezistentii a unei pene;
- coeficient de forfecare corespunzator primului prag de R: - rezistentà de calcul a lemnului la compresiune;
chertare; - suprafatà de strivire a penei;
A,
- coeficient de forfecare corespunzator celui de-al doilea m, - coeficient de reazem;
prag de chertare; ohl~c
- fortà efectiva de forfecare; L ,,up, - capacitate de rezistenta a unei pene la strivire;
- forp efectiva de forfecare, corespunziitoare primului Il
L cap - capacitate de rezistenta a unei pene la strivire paralela
prag de chertare;
- forti3 efectiva de forfecare, corespunzatoare celui de-al cu fibrele;
doilea prag de chertare; L ,,
I
, - capacitate de rezistenta a unei pene la strivire
- incircare efectivà de calcul, care actioneazi perpend icu lara' pe fibre;
perpendicular pe pragul de chertare;
- incercare efectiva de calcul, aferentg primului prag de p - unghi de inclinare a laturii scurte a penei;
chertqre; L &, , - capacitate de rezistenfa a unei pene, stabilita din
- incartare efectiva de calcul, care actioneazà conditia de forfecare;
perpendicular pe pragul de chertare; - rezistenya de calcul a lemnului la forfecare;
- arie de strivire a primului prag de chertare; R7
- arie de strivire a celui de-al doilea prag de chertare; A, - suprafata de forfecare a penei;
m/ - coeficient de forfecare;
b, - latime a suprafetei de forfecare; m, - coeficieiit de iitilizare a mieziilili de lernii din interierul
L,j., -efortdelunecarepegrinda; penei;
L &, ,
- capacitate de rezistenta a griiizii pe poqiunea dintre p - coeficient de neuniformitale a distributiei eforturilor
uiiitare tangentiale pe suprafata de forfecare;
doua pene, stabilita din condifia de forfecare; 4 - lungime prag de forfecare;
R: - rezistentà de calcul a lemniilui la forfecare paralela cu e - bra! de pirghie al cuplului de forfecare;
fibre le; a - grosiii~edulap de lemn;
k, - coeficient de reducere a capacitatii de rezistentii a
A 7 - suprafatà de forfecare a grinzii intre doue pene;
peiielor;
A - arie bruta a buloanelor de stràngere; a - unghi determinat de directia efortului ce actioiieazj
k,,' - coeficient care tine cont de slabiri in zona filetata a asupra unei pene si directia fibrelor piesei de lemn;
IleL
bulonului; r , , - nurnar necesar de pene inelare;
Q,, - efort in buloii; M'"" - efort axial total;
C - interspatiu intre elementele imbinate; d -diametrutija;
P" - numer necesar de pene; I, - adiincime de piitrundere a unei tije introduse prin batere
L"""' - lunecare din incovoiere pe intreaga lungime a sau insurubare;
eleinentelor care se imbina; - lungime tu;:
d,, - diametru gaura pregatita pentru introducerea uiiui
L ,,, - efort ininim capabil al unei pene;
b~ilon;
- diametru interior panii inelarii; d,,, - diaiiietru tija;
- inaltime pani inelara; L,, ., - lungime necesara a unui cui;
- grosinie inel pana inelara; n - numàr piese din pachet;
- fanta taiatà dupa generatoare a unei pene inelare netede C - grosime piese din pacliet;
reglabi le; I - grosime pachct piese lemn, care se stringe cu buloane;
- distanta intre centrele a doua pene consecutive; si - distanta intre axele tijelor in lungul fibrelor elementului;
- distanta intre ceritr~ilpenei si capatul eleinentului de s2 - distantii de la tije pina la capatul elenieiitului din lemii,
imbinat, taiat drept; I ,
in sens longitudinal fibrelor;
- distanta intre centrul penei si capgtul elementului de s3 - distantii intre axele tijelor pe directia transversala
imbinat, taiat oblic; fibrelor elementului;
- e b r t efectiv care actioiieaz2 asupra unei pene: s4 - distanrfi intre ultimul rind de tije si marginea
L &, - capacitate de rezistentri minima a unei pene; elemeiitului din lemn, pe directia transversala fibrelor
elementului;
L L,p , - capacitate de rezistenta a unei pene stabilita din conditia C - grosimea celei mai subtiri piese din pachet;
de strivire; L,,, - capacitate de rezistenta a unei imbiiiari cu tije;
y - coeficient partial de siguran!2;
L,,,,,,, - capacitate de rezistenta iniiiima a unei tije, intr-o - coeficient de variatie a distributiei eforturilor de strivire
secfiune de forfecare; pe iiialtiinea peiiei;
~ I I - numar tije; - coeficient de variatie a eforturilor unitare din
n, - numar sectiuni de forfecare in care lucreaza tijele; incovoiere;
m, - coeficient al conditiilor de lucru; L,,,,,, - capacitate de rezistenta a unei pene lamelare tlexibile
m,< - coeficient care introduce in calcul repartitia neuniforrnà din o@, stabiliti din coiiditia de strivire a lemnului;
a incarc5rilor la tije;
REH - rezistenta de calco1 a lemnului la compresiune paralela
L,.,, - capacitate de rezistenta a unei tije intr-o sectiune de
cu fibrele;
forfecare;
k,, - coetlcient de multiplicare; m,v - coeficient de variatie pe inàltirnea penei a distributiei
(k,)"' - coeficient de inultiplicare; eforteirilor de strivire parale12 cu fibrele:
E,,,, - capacitate de rezistenta a unei tije cilindrice la strivirea /.V - lungiine de incastrare a tijei;
elementelor centrale, pentru o sectiuiie de forfecare; a - grosiniea eleinei~t~ilui care se sustine;
L,, , - capacitate de rezistenfa a unei tije cilindrice la strivirea I - lungiine a-tijei ~urubului;
elementelor marginale, pentru o sectiune de forfecare; N,,,., - capacitate de rezistenta a unei imbinari cu tije solicitata
L,,., - capacitate de rezistenta a unei tije cilindrice la la sinulgere;
incovoierea tijei, pentru o sectiiine de forfecare; n: - 3,14
C - grosime a celei mai subtiri piese centrale; d,. - diametri] cui;
LI - grosiine a celei mai subtiri piese marginale; k. - luiiginie de incastrare a cuiului;
k, - coeficient de multiplicare; RI - rezisteiita la sinulgere a unei tije;
(k,)'" - coeficient de moltiplicare; d, - diainetru surub;
h,. - adincime locas in grindà; l,, - lungiine de incastrare a ~urubului.
L,.,,, - capacitate de rezistentri a unei pene lamelare flexibile
din lemn;
L,, - capacitate de rezistenta a unei pene lamelare flexibile
din leinn, stabilita din conditia de strivire a lemnului; 1.4. Clasificarea elementelor si a constructiilor
L,, - capacitate de rezistenta a unei pene lamelare flexibile din lemn
din lemii, stabilita din conditia de incovoiere a penei;
R :, - rezistenta de calcol a lernnului la compresiune 1.4.1. Din punctiil de vedere al raportului dimensiiinilor geome-
trice, elemeiitele de constriictie din lemii se clasifica in:
perpendiculara pe fibre;
- eler~~entr lineare (bare), la care luiigimea elementu lui
R f - rezistenti de calcul a lemnului la incovoiere statica; este sensibil mai mare deciit dimensiunile sectiunii transversale
b, - latime palla; (grinzi simple sau compuse, stilpi);
h,, - inaltime pani%; - strutturi plane, la care una dintre dimensiunile elemen-
[P - grosime pana; tului este sensibil mai mica deciit celelalte doua $i care pot
prelua forte in plani11 acestora (grirrzi cu zabrele, arce, cadre 1.4.5. Variatia umiditatii de echilibru a lemnului in functie de
etc.); peiitru asigiirarea stabilitiitii in plan transversal pe planul urriiditatea relativii a aerului interior, la diferite temperaturi, sunt
elernentului se iau masuri suplimentare de rigidizare si
prezentate in figurile 1.1 si 1.2
contraviintiiire;
- strwcluri spu[iule, dezvoltate tridimeiisional, care preiau
solicit~ripe trei directi i.

1.4.2. in prezenta specificarie tehnicà construcfiile si elementele


de construciie din lemn se clasifica, in functie de durata de exploatare
in: definitive si provizorii.

Observa[ic: iii categoria elementelor si constructiilor provizorii


se includ: elementele din lemn pentru cofraje, esafodaje si susfineri,
precum si construcfiile demontabile si remontabile cu durata de
exploatare pe un amplasarrient sub doi ani.

1.4.3. Din punctul de vedere al conditiilor in care se exploateaza


elementele de constructie di11 lemn, se definesc urmiitoarele clase de
exploatare:
clasa I de exploulure, caracterizatii priii umiditatea continut8
de materialul lemnos corespuiiziitoare unei temperaturi 8 =
= 20 k 2°C si a unei umiditiiti relative a aerului q, 5 65 5%;

clasa 2 de e.xpZootare, caracterizath priii umiditatea continuth de


materiali11lemiios corespunzatoare unei temperaturi 8 = 20 k 2OC
si a unei uinidithti relative a aerului 65 % < qi < 80 %; 1 l I 1 I I I I I 1
O - 20 40 60 SO
clasa 3 de exploatare, caracterizats prin umiditatea continuta de TEMPERATURA AERULUT JNTERJOR 'C
materialul lemnos superioara celei de la clasa 2 de exploatare.
Fig. 1.1. Curbele de echilibru higroscopic a lemnului,
in functie de conditiile de mediu
1.4.4. La elementele de constructie din lemn exploatate in clasa
l , umiditatea de ecliilibru a lemnului n u va depiisi 12 %, iar la cele din
clasa 2, umiditatea de ecliilibru a lemnului nu va depasi 20 %.
exploatare, per ioade de reparatie). Verificarea se face tiniind seama de
cele mai defavorabile ipoteze de solicitare si de cele mai defavorabile
caracteristici ale inaterialelor, ce pot apare in conditiile considerate.

1.5.1.3. Stabilirea celor mai defavorabile conditii de solicitare


luate in calcul se va face conform prevederilor de la piinctul 1 S.2.

1.5.1.4. Stabilirea celor mai defavorabi le caracteristici ale


lemnului de constructie luate in considerare in calcul se va face
conform prevederilor de la punctul 1.5.3.

1.5.1.5. Iiifluenta unor abateri sistematice, a unor alcatuiri parti-


culare, a unor coiiditii speciale de exploatare sau a iinor simplificari
introduse in calcule se iau in considerare prin intermediul unor
coeficienti ai coiiditiilor de lucru pentru element.

1.5.1.6. La calculul elementelor si a construc{iilor din lemn se


iau in considerare urmatoarele stari limita:
3 RELATIVA 'P A AERULUI
IJMIDITATEA a) st6ri limili7 ultinte ce corespund epuizarii capacitatii de rezis-
tenta sau unei alte pierderi ireversibile a calitatilor necesare
Fig. 1.2. Umiditatea de echilibru a lemnului, W, exploatàrii constructiilor; principalele fenomene ce pot sa
in functie de umiditatea relativa a aerului, q, la temperatura t coiiduc8 la aparitia acestora sunt:
- ruperi de diferite iiaturi;
- pierderea stabilitatii formei sau a poziiiei;
- stari care implica iesirea din lucru a constructiei
1.5. Principii generale de alciituire si calcul datorita unor deformatii remanente excesive.
1.5.1. Verificarea elementelor b) stGri limita ale exploat~riinormale ce corespund intreruperii
capacitatii de asigurare a unei exploatàri normale a elemen-
1.5.1.1. Eleinentele si constructiile din lemn se verifica in telor de constructie; principalele fenomene ce pot sa conduca
domeniul elastie al comportàrii materialului. la aparitia acestei categorii de stàri limita sunt deplasàrile
statice sau dinamice excesive.
1.5.1.2. Calculul elementelor de constructie diil lemn se face
pe baza principiilor generale de verificare a siguranpi constructiilor Observatie: in afara verificirilor meniionate, prin proiectare
prevazute in STAS 10 10010-75, prin verificarea comport8rii corespun- trebuie sà se asigure durabilitatea constructiei din lemn la biodegra-
zatoare fata de stàrile limita ce pot apare in diferite etape (executie, dare printr-o alcatuire corespunz~toaresi masuri de prezervare.
1.5.2. Determinarea solicitiirilor adoptate prescriptii speciale; proiectele astfel elaborate se aprobà de
catre organele stabilite prin lege.
1.5.2.1. La determinarea solicitarilor pentru verificarea la
diferite stari limita se va lua in considerare modul real de lucru al 1.5.4.2. Peiitru construcfiile din lemn de serie mare (de ex: case
elementelor sail al structurii in ansainblu la starea limiti considerata, prefabricate) se pot folosi $i alte relatii de calcul deciit cele cuprinse in
tiniind cont si de caracterul constructiei (definitiva sau provizorie). prezentul standard, sau se pot introduce coeficienti suplimentari ai
conditiilor de lucru, pe baza unor justificari teoretice si verificari
1.5.2.2. Calculul solicitiirilor se face cu luarea in considerare a experinlentale concludente; se pot, de asemenea, adopta dispozilii
incHrcarilor conform prevederilor din STAS 10 1 0 110-75, valorile constructive speciale, verificate experimental.
normate si de calcul fiind stabilite conform standardelor pentru
diferite categorii de incarcari. 1.5.4.3. La elementele de importanta secundara, pentru verifica-
rile la starile liinita ale exploatarii normale se permite sti se utilizeze
1.5.2.3. in relatiile de calcul din normativ, solicitarile sunt metode de calcul simplificate, sau sa se verifice numai satisfacerea
considerate cu valorile lor absolute. unor conditii coiistroctive corespunzatoare, daca aceste prevederi nu
conduc la rezolviiri neacoperitoare prin calcul sau la un consum sporit
de material.

1.5.3. Caracteristicile materialului lemnos


1.5.3.1. Valorile de calcul ale rezistentelor diferitelor specii de
lemn utilizate in tehnica constructiilor sunt stabilite in capitolul 2 pe 1.5.5.1. Valori le incarcari lor normate si ale coeficientilor
baza valorilor rezistentelor caracteristice ale lemnului natura1 (cu partiali de siguranp aplicati incarcarilor se stabilesc pe baza standar-
defecte), tiniind seama de fluajul lemnului, de clasa de exploatare a delor de acriuni in vigoare.
construcliei si de sigurania necesara in exploatare.
1.5.5.2. Efectul variatiilor de temperatura climatica nu se ia in
1.5.3.2. Proiectantul va analiza condifiile reale de exploatare a considerare la calculul construc~iilordin lemn. Variaria dimensionalà
elementelor si constructiilor din lemn, care pot conduce la modificarea a lemnului in lungul fibrelor la variatii de temperatura este mult mai
caracteristicilor mecanice ale materialului lemnos si va introduce in redusa deciit la celelalte materiale de constructii. Coeficientul de
calcul coeficienti ai conditiilor de lucru specifici. dilatare termica a leinnului in lungul fibrelor este de 3 . . . 6 milionimi
din lungime pentru fiecare grad de crestere a temperaturii, iar norma1
pe fibre este de aproximativ 10 ori mai mare. Valoarea redusà a
variatici dimensionale a lemnului in lungul fibrelor la variatii de
1.5.4. ~ o n d i t i speciale
i de calcul temperatura el im iiia iiecesitatea prevederi i de rosturi de di latatie.
1.5.4.1. Pentru construc$iile de importanti exceptionala,
nominalizate de c5tre organele abilitate prin lege, pot fi admise miisuri 1.5.5.3. in cazul unor utilaje si instalatii care nu se incadreaza in
de asigurare la nivel superior celui din prezentul normativ si pot fi standardele de actioni prevazute la punctul 1.5.5.1., precum si la
calculul elementelor de constructie din lemn utiiizate pentru cofraje, Lemn de foioase
sprijiniri si e~afodaje,valorile norinate alr incarciirilor, aie coefici-
entilor partiali de sigurantii aplicati inciirciirilur si ale coeticienrilor cclrper7ul. care se incadreaza in categoria leniniilui greu si tare,
dinamici se deterrninii de cfitre proiectant pe baza datelor din proiectul cu coi~tragerimari si rezistente inecaiiice inedii. superioare
telinologic, sau a celor previizute in instructicinile tehiiice speciale. fagu l LI i ;
* fagli/, leinii greu si tare, cu contrageri inari si proprietati
1.5.5.1. Grupàrile de inciirciiri pentro di feritele stiiri limita mecanice medii; prezinta dificultiiti la uscare, avind tendinfa
ultime Si pentru stiiri liniitii ale exploatarii normale se stabilesc de a criipa si a se deforina;
conforin STAS 10 10 1 IOA-77.
* care se incadreazii in categoria leinnului greu si
fru.si~~zil,
tare, cu contrageri si rezistente mecanice la nivel inediti
pentru specia de foioase;
* lemn relativ greii si tare, cu contractii mari;
nte.s/c.t~c~itul,
Cap. 2. MATERIALE * pultinul cke ctinlp stru de nttrnte, leinn relativ greu si tare, cu
rezistente incadrate in categoria medie;
2.1. Specii de lemn utilizate $i domenii de folosinfl plopul. din 'cloiia indigenii, negru sau treinuriitor. si din cloiia
adaptatii la coiiditiile de vegetatie din !ara noastrii (eurailie-
2.1.1. Priiicipalele specii de lemn indigen utilizate suiit: rican). lernii usor si inoale, cu contrageri reduse si rezistenfe
mecaiiice reduse;
Lemn de riisinoase
e salccin~~rlde plcrnttrfie. care este un leinn greii si tare, cu
* bradul, care se incadreazi la categoria lemnului uSor Si coiitrageri si rezistente inecanice reduse;
moale, cu contrageri mici si rezistente mecanice medii;
prelucr5rile mecanice se fac far8 dificultiiti, dar relativ mai cerul, leinn greu si potrivit de tare, cu coiitrageri mari si
greu deciit la molid din cauza smulgerilor de fibre; rezistente apropiate de cele aie stejar~ilui;

laricele, caracterizat ca un lemn potrivit de greu, inoale, cu gorur-tu/, leinn greu si tare, CLI contrageri inari si rezisteilte
rezistenye mecaiiice foarte mari pentru specia de riisinoase; mecanice inari, similare cu cele ale stejarului;

molidul, caracterizat ca un lemn usor si moale, cu contragere stcjcrrzd, atestat ca un leinn greu si tare, CLI contrageri .si
totali mici si rezistente mecanice medi i; prelucrarea mecani- rezisteiite inecaii ice mari.
ca a lemnului de molid se realizeazii fari%dificultati;
pinul, care se iiicadreazii in categoria lemnului greu si moale, 2.1.2. Doineiiii le de iitilizare in teliilica coiistr~icfiilor ale
cu rezistente bune la solicitiiri mecanice. diverselor specii de leinn de risinoase si foioase sunt prezeiitate i11
tabeliil 2.1.
Tabelu12.1. categorii de constructii se pot utiliza si alte specii, cu respectarea
conditiilor de rezistentii, stabilitate, comportare la umiditate si
Domeniile de utilizare a diverselor specii de lemn indlgen biodegradare etc.
la realizarea elernentelor structurale
2.1.3. La alegerea materialului lemnos se fine searna de
Domeni de uufizare conditiile de exploatare in cadrul constructiilor, de defectele' si
Elemente structusale la cladiri civile, industriale $i agrozootehnice, anomaliile adniise. precum si de corelarea acestora cu categoriile
Brad, molid lemn lamelat incleiat, case prefabricate, constructii provizorii, pieselor si eleinentelor din lemn prevazute in prescriptiile tehnice diii
panouri de cofraj, tarnplarie domen i li.
-.
Elemente structurale la clidiri civile, industriale gi agrozootehnice,
Larice
stilpi pentru esafodaje si sustineri 2.1.4. Materialul leinnos pe sortimente, utilizat pentru
Elemente structura!e ia cladiri civile, industriale si agrozootehnice,
elementele de rezistenyg ale constructiilor di11 lemn este specifica1 in
Pin inrmiltoarele standarde:
case pretabricate, construc~iiprovizorii, panouri de cofraj, tamplarie
Carpen, Eleniente structurale cu solicitàri reduse, sarpante de acoperis cu
frasin, paltin deschideri mici si medii 2.1.4.1. Lemn brut (rotund):
Elemente de rezistenta la constructii provizorii, stilpi pentru STAS 256-79 ,,Lemn pentru mina";
Fag esafodaje si sustineri e STAS 257-78 ,,Stilpi si adaosuri de lemn pentru lini aeriene
de telecomunica~iisi pentru refele elettrice de
Elemente structurale la constructii civile, industriale si
Mesteacàn distributie";
agrozootehnice
STAS 1040-85 ,.Lemn rotund de ràsinoase pentru coristructii.
Plop Elemente strutturale in cazul unor solicitari mecanice reduse Manele si prajini";
Elemente structurale la construcfii agrozootehnice, stalpi pentru STAS 34 16-75 ,,Lemn rotund pentru piloti":
Salcam STAS 4342-85 ,,Lein11rotund de foioase pentru constructii".
egafodaje gi susiineri
Stalpi de rezistenta la construc\ii civile, industriale si
Cer, gorun agrozootehnice, garpante de acoperis pentru deschideri mici gi 2. I . 3.2. Len~nzrleccrrisat si semieccrrisat se foloseste sub forma
medii, tamplarie de:
Elemente structurale cu solicitàri mecanice importante la
si
--sciinduri dulapi;

Stejar constructii civile, industriale $i agrozootehnice, case prefabricate, - sipci sirigle:


coQnstructiiprovizorii, tamplarie - grinzi ci1 doua, cu trei si cu patru fete plane si paralele
intre ele si grinzi CLI tesituri (ciopliturà);
- margini, Iàturoaie, restrole.
Observafie: Domeiiiile de iitilizare pentru di feritele specii de
lemn prezentate i11 tabelul 2.1. nu sunt restrictive. Pentru diversele Sortimentele de cherestea (lemn ecarisat) se livreazà la dimen-
siuni le stabilite conform STAS 942-86 ,,Cherestea de rasinoase.
Diinensiuni iioiniiiale" si conBorm STAS 8689-86 ,,Cherestea de Ohservntie: La stabilirea celor mai defavorabile conditii de
foioase. Diinensiuni nominale", precum $i la dimensiuiiile stabilite pe solicitare luate in considerare iii calcul se va adopta valoarea maxima
baza de intelegere intre producator si beiieficiar. a masei voluinice (po.gj) in cazul in care rezultanta supraiiiciirc3ri lor
Clasele de calitate pentru diferitele specii de lemn sunt care solicità elementele de construcfie actioneazii gravitational si
specificate iii STAS 1928-90 ,.Cherestea de stejar. Clase de calitate", valoarea minima a masei voluinice 111 cazul in care rezultanta
STAS 1949-86 ,.Cherestea de riisinoase. Clase de calitate". STAS supraiiiciircarilor ce sol icitii elementele de constructie din leinn
1961-80 ..Cherestea de fag. Clase de calitate", STAS 3363-86 actioneaza antigravitational (caz frecvent intilnit la calculul acoperi-
,.Clierestea de cire~.frasiii, paltin. piir $i ulm. Clase de calitate". STAS surilor usoare din leinli cu paiita redusa in zonele cu valori mari ale
3575-86 ..CIierestea de arin, plop, salcie si tei. Clase de calitate". presiuiiii dinainice de baza a vintului).
STAS 6709-86 ,,Cherestea de aqar, carpen, jugastru, mesteacan si
salciin. Clase de calitate".

2.3. Rezistentele caracteristice ale lemnului


masiv la diferite solicitiiri
2.3.1. Rezistentele caracteristice, in ~ / m m ' , pentru diferite
l
solicitari ale diverselor specii de material lemnos (in caz~illemnului
Masa volumicti pentru principalele specii de material lemnos masiv) S L I I Idate
~ in tabelul 2.3.
utilizate in constructii, care se ia in considerare la stabilirea greutarii
Ob.serv~l!ii:
proprii a elementelor de constructie din lemn este specificatà in tabelul
2.2. Rezistentele caracteristice specificate in tabelul 2.3. sunt
date pentru umiditatea de echilibru a lemnului de 12 % si pentru
durata de actiuiie a incarcsrilor de ce1 mult 3 minute.
Rezistenfele de calcul luate in considerare la proiectarea
constructiilor dili lemn sunt determinate in paragraful 2.4.
mLemnul ce se inscrie in clasa 111 de calitate nu va fi folosit
la real izarea elemeiitelor structurale.

2.3.2. Pentru lemnul rotund, rezistentele caracteristice specifi-


cate in tabelul 2.3. se vor majora ci1 15 %, indiferent de specie.

Comeiitariul C. 2.3.2.
TabeIul2.3. '
Tabelul2.4.

Rezistentele caracteristice ale lemnului natura1 ( ~ l r n m ~ ) Valorile caracteristice si medii ale modulului de elasiticitate
P---
-
Modulul d c
Molid, brad, Stejar, gorun, Fag, mesteacin, de elasticitate paraiel
'lop elasticitate
- larice, pin cer, saiciim frasin, carpen Specia ~aterialului fibrelor la limita da
transversal
Natura solicioirii Beinnos prupoflionalitate E (Mlmm*)
Clase de calitate
ui E
-- --
I 11 111 1 H III 1 Il li1 I Il li1 7 --
Molid, brad, larice, p111 9 000 11 300
incovoiere static2 Ri 24,O 16.8 9,6 20.0 14,O 8.0 40.0 28,O 16,O 45.0 31.5 18,O
4 000 5 O00
PIOp 8 000 1o O00
Intindere
in lungul fibrelor Rt 14,4 8,6 4,3 21,O 12,6 6,3 22,5 13,5 6,8 27,9 16,7 8,4 Stejar, gorun, cer,
salcam --
1 9 500 11 500
8000 10000
Compresiune in
lungul fibrelor Rcll 15,O 12,O 4,5 13,8 11,O 4,l 19,8 15,8 5,9 24,O 19,2 7,2 Fag, mesteacan,
14 300
12 000
frasin, carpen
Compresiune iri
plan normal pe Rc, 3,3 3,O - 3,2 2,9 - 10,4 9,4 - 11,2 10,O -
directia fibrelor

Forfecare in -
lungul fibrelor RrI1 3,O 2,7 2,7 2,5 - 6,4 5,7 - 5,O 4,5

Forfecare in plan 2.4. Rezistentele de calcul ale lernnului masiv


norma1 pe RlL 12,O 10,8 - 10,4 9,4 - 24,O 21,6 - 16,O 14,4
directia fibrelor 2.4.1. Rezistentele de calc.ul, R,, ale diferitelor specii de materia1
lemnos, la diverse solicitiiri, in funcfie de conditiile de exploatare ale
eleinentelor de constructie care se proiecteaza, se stabilesc cu relatia:
2.3.3. Valorile caracteristice ale modulului de elasticitate pe
directie longitiidinal3 fibrelor $i ale inodulul de elasticitate
transversal (Go,oi), precum si valorile medii (E, G) pentru diferite in care:
specii de lemn si pentru umiditatea de echilibru a lemriului avand m,,, sunt coeficienfi ai condiliilor de lucru care introduc in
valoarea de 12 h! sunt date in tabelul 2.4.
calcul umiditatea de ecliilibru a materialuliii lemiios, definiti
pe baza conditiilor de microclimat in care sunt exploatate
elenientele'de constructie care se proiecteaza si a caror valori
sunt date in cadriil paragrafului 2.4.2.;
n~,,,sunt coeficienti ai conditiilor de lucru, stabiliti in fiinctie Tabelul2.5.
de durata de actiiine a incarcarilor. ci1 valorile specificate in
cadrul paragrafiiliii 2.3.3.: Valorile coeficientilor conditiilor de lucru mui
9 R, sunt rezistentele caracteristice aie diferitelor specii de lemn,
t

la diverse soiicitari, specificate in tabelul 2.3.:


o y , suiit coeticie~ipartiali de siguranta. definiti in functie de
tipul solicit5rilor in paragraful 2.4.4.

2.4.2. Coeficieiiti i conditiilor de Iucru III,,, ali valorile date in


tabelul 2.5.. i11 fiinctie de solicitare si de clasele de exploatare a
elementelor de constructie din lemn care se proiecteaza. definite
conforrn paragrafiiliii 1.2.2.

2.4.3. Coeficientii conditiilor de lucru III,,, au valorile date in


tabelul 2.6.. in fiinctie de tipul acfiunilor si de durata de actionare a
acestora asupra elementelor de constructie.
Forfecare in plan norma1 pe

2.4.4. La proiectarea elementelor strutturale din lemn, valoarea


coeficientului nt,, se stabilegte luind in considerare ponderea procen-
tuala pe care o ai1 diferitele tipuri de incarcari, in functie de clasa de
durata (pertnaiiente. de lunga durata sail de scurta durata).
Tabelu12.7.
Valorile coeficientilor de lucru mdi
Valorile coeficientilor paaiali de sigurantii yi
7-

Valorile coeficientilor mdi


Nr* Valorile
Solicitarea Clasa de duratii pentru esenta: Solicitarea Simbo'
a incgrctirilor Simbol crt. coeficien!ilor y,
~'~inoase~
foioase tari
foioase moi 1 Incovoiere Y 1
1,IO
Permanente 0,55 0,60 Intindere:
Incovoiere statica
Forfecare Lunga durata mdi 0,65 0,70 2 - in sectiuni fari slibiri 1,20
Scurta durati Yt
1,O0 - in secfiuni cu slibiri 1,40
Permanente 0,80 0,85 Compresiune in lungul fibrelor si 1,25
Compresiune Lunga durati mdc 0,85 0,90 perpendicular pe direcfia fibrelor Yc 1 YCL
Scurta durati 1,O0 Forfecare in lungul fibrelor
Permanente O,90 0,95 4 - unilaterali 1,25
Intindere Lunga durati Yf Il 1,IO
m& 0,95 1,O0 - bilaterala
Scurta durata 1,O0 Forfecare in plan norma1 pe direcjia
Yfl 1,IO
Modulul de fibrelor
elasticitate Toate clasele mdE 1,O0

Obsei.va/ii:
I Comentariul C. 2.4.4.1
- in categoria riisinoase sunt incluse speciile: molid, brad,
larice si pin;
- in categoria foioase moi este inclus plopul; 2.5. Elemente metalice pentru Imbin5t-i $i
- in categoria foioase tari sunt incluse: stejarul, gorunul. structuri mixte
cerul, salc21nu1,fagul, mesteaciinul, frasinul si carpenul.
2.5.1. Pentru realizarea asamblajelor la constructiile din lemn se
2.4.5. Coeficientii paqiali de sigurantà y, au valorile din tabelul folosesc urmiitoarele mij loace de imbinare metalice:
2.7., in fuiictie de solicitiiri. - cuie din siìrmii de otel, conform STAS 2 l 1 1-90;
- suruburi pentru lemn conform STAS 925-80. STAS
1451-80, STAS 1452-80, STAS 1453-80, STAS 1454-80,
STAS 1455-80 si STAS 1755-80;
- piulite hexagonale si piitrate conforin STAS 922-89 si preferinta imbinari care nu sunt intluentate de variatiile de umiditate
STAS 926-90; (imbinari iiicleiate. cu tije, cu asamblaje metalice) si care sunt usor
- buloaiie confectionate din otel beton OB 37, ~ a i b e
accesi bi le peiitru reglare $i contro1 (este exclusii folosirea im binarilor
confectionate din tabla groasa, inele metalice, profile laminate cu cep).
etc.
3.1.3. in cazurile in care construc(iile sunt supuse actiunii unor
2.5.2. La proiectarea si executia unor subansamble de construc- medii corosive pentru metal, se recomanda folosirea unor subansam-
ble striictiirale far5 piese metalice, de exemplu cu imbinari prin
tie lemn-metal se foloseste, pentru realizarea elemeiitelor intinse
(montanti, diagoiiale. talpile inferioare ale fermelor. tiranti etc.). otel- incleiere. cu cuie diii lemn sau cu pene elastice; elementele metalice
folosite pentru inoiitaj sail solidarizare trebuie sa permitg controliil si
beton sau profile laminate. Rezistentele de calcul ale acestor elemente
protectia iii timpul exploatarii si sa poata fi inlocuite uSor.
se iau conforin STAS 10 108-94.

3.1.4. Sisteinele constructive se vor stabili astfel inciit sa se


asigure o executie si o montare simpla. in acest scop se va folosi un
CAP. 3. PREVEDER1 GENERALE PRIVIND numiir cit inai redus de secfiuni diferite de cherestea (far2 a spori insà
PROIECTAREA CONSTRUCTIILOR consumul de material). De asemenea, se vor prefera subansamble
DIN LEMN constructive ce se pot prefabrica in ateliere dotate corespunzator, pe
~antierexeciitindu-se niimai operatiuni de montare.

3.1. Prescriptii generale de proiectare


3.2. Prescriptii generale de alcituire $i calcul
3 . 1 1 La proiectarea construc(iilor din lemn se vor adopta
masuri si solutii constructive de protectie impotriva atacului ciuper- 3.2.1. Pentru calculul elementelor, subansamblelor si a
cilor si a iiisectelor xilofage si de evitare a umezirii, care sa conduca la constructiilor din lemn, cu excepfia elementelor sarpantei, se iau in
o conservare buna a materialului lemnos folosit, in conformitate cu considerare gruparile de inciircari stabilite in STAS 10 101IOA-77
STAS 2925-86 ,.Protectia lemniilui din constructi i impotriva ataciilui ,,Actiuiii in constructii. Clasificarea si gruparea acfiiinilor pentru
ciupercilor $i i,nsectelor xilofage". constriicfii civile si industriale".

3.1.2. Daca la piinerea in opera materialul lemnos are o iI 3.2.2. Elementele sarpantei (astereala, sipci, capriori, pane,
umiditate mare (dar maxiin 20 %) si nu exista posibilitatea de a fi popi, contratise, cle~tisi tàlpi) se calculeaza la incarcsrile de calcul
uscat pe ~antier,se vor adopta solutii constriictive, masuri de protectie stabilite conform staildardelor de actiuiii, grupate in urmatoarele
$i detalii de alcatuire care sa permita ventilarea elemeiitelor de situatii de incartare:
constructie fàra a induce in structura de rezistenta deformatii pericu-
Ipotezn I: incàrcarea permanentà + iiiciircarea din ziipada;
loase sali cresterea eforturilor sectionale. in acest caz, se vor adopta de l
3.2.5. Pentru asigurarea comportàrii in exploatare a sistemelor
Ipotezu a 11-a: incarcarea permanenta + incarcarea exterioara
coiistructive adoptate ciit inai aproape de ipotezele de calcul admise.
din viint (la care se adauga efectul suctiunii interioare)
se vor respecta urinatoarele recomandari:
+ jumatate din intensitatea incarcarii din zapadà;
- se vor evita imbinarile la care transmiterea eforturilor se
Ipoteza. n 111-a: iiicHrcarea permanent8 + o forti coiicentrata face prin mai multe mijloace de asamblare cu rigiditati diferite
(aplicata in pozitia in care produce cea mai defavo- (de exemplu chertari si tije);
rabilii stare de solicitare) aviind valoarea normata de
- se va urtnari, pe ciit posibil, o repartizare uniformà a
1000 N. majorata cu un coeficient al incarcarii n = 1,2.
eforturilor iii toate elementele componente ale barelor compuse
comprimate sai1 intiilse, prin adoptarea uiior prinderi corespun-
Observa/ii: z8toare;
L,a calculul sipcilor nu se ia in considerare ipoteza a 111-a.
- la elementele comprimate, se recomanda ca imbinarile de
intrucit circulatia pe acoperisul in executie, in acest caz, se
continiiitate sa fie amplasate in apropierea nodurilor $i s i se
asigura pe podini de repartitie a incàrcarilor sau numai pe
real izeze transm iterea eforturilor direct prin im binare cap la
cipriori.
cap; eclisele de solidarizare vor avea o lungime de ce1 putin trei
La calculul asterelei, dac8 distanta intre axele scindurilor
ori inai mare decit Iatimea elemeiitelor iniladite si vor fi fixate
este sub 15 cm se considera ca foqa concentrata se distribuie la
ci1 ce1 piitin dou8 buloane cu diametrul mai mare sau egal cu
doua sciinduri, iar dac8 distanta este mai mare de 15 cm, forla 12 mm, amplasate de fiecare parte a rostului; gaurile pentru
concentrata se repartizeazti unei singure sciinduri. In cazul a buloane vor f i ovalizate pentru a asigura transmiterea directà a
doua straturi de sciinduri suprapuse, sau in cazul unui strat de efortului in barele comprimate;
sciinduri solidarizat cu rigle transversale, se considera cZi forta
- la elemeiitele intinse, se recomanda ca eforturile sa se
concentrata se distribuie pe o latime de 50 cm.
transmita centric. evitindu-se rnomentele datorate excentricita-
tii, iar imbiiiarile de continuitate vor fi amplasate in zonele cu
3.2.3. in cazul acoperisurilor foarte usoare (la care incarcarea l

l
1
solicitari reduse;
permanenta are valori reduse) amplasate in zone cu valori mari ale I
- la griiizile cu zabrele, barele vor fi centrate la noduri; in
L presiunii dinamice de baza a viintului, elementele de acoperis, inclusiv cazurile in care din coiisiderente de ordin constructiv nu se
, ancorajele, se vor verifica suplimentar la ipoteza de calcul: pot evita prinderile excentrice, in calcul se va tine cont de
solicitirile suplimentare ce apar;
Ipoteza a IV-a: inciircarea permanenti + incarcarea exterioari i
- cand nu se pot folosi subansamble prefabricate, se
din vint (la care se adaugi efectul presiunii interioare). recomaildà adoptarea unor sisteme static determinate (grinzi
O
siinplu rezeniate, arce cu trei articulatii. ferme cii zabrele static
3.2.4. Eforturile unitare efective nu trebuie s i difere fata de deteriniiiate etc.).
rezistentele de calcul decit in limitele ecartului de + 3%, respectiv
- 5 %, data elementul de constructie nu trebuie dimensionat
constructiv si daca sortimentul de materia1 lemnos existent nu conduce
3.2.6. iii cazol uti l izarii unor subansamble prefabricate, acestea
vor fi obligatoriu verificate la acriunile provenite din transport $i
la valori ali eforturilor unitare mai reduse.
moiitaj, adoptindu-se scliemele statice si grupiirile de inciircari care alcatuiesc eleinentele compuse incleiate nu este limitata inferior,
corespunz5toare acestor faze de lucru. iar superior se recoinaiida sa n u depàseasca 50 mm.

3.2.7. Avand in vedere valoarea redusa a eforturilor suplimen- 3.2.11. La grinzi le incovoiate trebuie evitate slàbirile amplasate
tare ce apar din cauza variatici de temperaturà. a uscarii sau umflàrii in zonele de solicitare maxiinà la foqii tiiietoare; in cazurile in care
lemnului, acestea n u se iaii in considerare la calculul constructiilor diii acest lucru nii este posibil se recomaildà ca adiincimea maxima a
lemn. I chertarii in zona iiitinsa de la reazem (fig. 3.1 .) sà se limiteze la
valori le:
a=0,1 h ciind R / bh > 0.5 ~ l r n m ' ;
3.2.8. Efectul favorabil al fortei de frecare nii se va lua in calcul LI = 0.25 h 2nd R / bh = 0,3 N/mm2; (3.1)
deciit in caziiri cu totul exceptionale. stabilite de citre proiectant. cind
a = 0,5 h cind R / bh < 0,2 N/mm2,
se asigura in permanenti3 forra de compresiune printr-o supraveghere
continua a coiistructiei; in acest caz, coeficieiitii de frecare, .f, luati in R fiind reactiunea. in N, iar b si h dimensiunile sectiunii transversale,
calcul nu vor depasi valorile: i n inm.
-f'i 0,3 pentru suprafete frontale;
-j'< 0.2 pentru suprafete laterale.

Nu se adinite luarea in considerare a frecarii intre piesele supuse


la vibratii sai1 socuri.
i i i cazul iii care frecarea actioneazà cu efect defavorabil,
coeficientul de frecare se va lua cu valoarea 0,6.
Fig. 3.1. Chertarea grinzilor incovoiate la reazem

3.2.9. Elementele portante cu sectiune simplà intinse din lemn ,


trebuie sa aibà aria sectiiiiiii nete (rezultatà in urna scàderii slàbirilor i Ohsevvayie:
din sectiuiie) de ce1 piitin 4 000 mm2 si minimum 213 din aria sectiunii Peiitru valori intermediare ale raportului Whh, a se va determina
brute. Grosimea sectiunii slabite trebuie sa fie de minimum 38 mm, iar prin interpolare liniarà.
a sectiunii brute de mininiurn 58 mm, in cazul elementelor solicitate la a = 0,3 h ciind h > 180 mm;
intindere pentru care tensiunea normala maxima depa~este70 % din 1
cr = 0,5 h ciind 120 mm < h < 180 mm; (3.2)
rezistenta de calcul la intindere. LI = 0,5 h ciind h I 120 mm,

3.2.10. i i i cazul elementelor portante cu sectiune coinpusii,


realizata din sciinduri bàtute in cuie sau prin incleiere, este necesar ca Pentru inariinea a se va adopta valoareq minima rezultati in
grosimea minima a uiiei piese (sciinduri) sà fie de 24 inm si sa aibà urma aplicarii relafiilor (3. l ) si (3.2).
aria sectiiiiiii transversale de ce1 ptitin 1.400 mm'. Grosimea pieselor
l
3.2.12. L~ingimeaminima a chertirii (v. fig. 3.1.) trebuie sa 3.3.1.2. La grinzile simplu rezemate care spriljiiiii pe stalpi sau
indepl ineascii conditiile: I pe grinzi din lernn, deschiderea de calcul va fi egalà cu distanta intre
C>/? si c1 2 4a. (3 -3 axele elemeiitelor de reazem.

Se recoinanda ca tàierea sa se fac3 oblic (linia punctati din I


3.3.1.3. Descliiderile de calcul la grinzile continue se vor
figura 3.1). in cazul in care En apropierea reazenielor actioneaz3 forte ! considera egale cu distantele intre axele reazemelor.
concentrate ci1 valori mari se interzice executarea chertirilor.
lI 3.3.1.4. in cazul grinzilor cu contrafise (fig. 3.3) deschiderea de
I calcul va fi:
- pentru traveile l ...(n - l), l, = I , + u ;
3.3. Stabilirea deschiderii de calcul - pentru traveea n, 1,=1,+1,5a. (3.4)
iI
3.3.1. Deschiderea de calcul a elementelor de construc[ie din
lemn se va stabili in functie de tipul elementului de constructie,
schema statica adoptata si natura reazenielor, astfel:

3.3.1.1. La grinzile simplu rezernate care sprijina pe zidarie


direct sau prin intermediul unor centuri (fig. 3.2), deschiderea de 1 Fig. 3.3. Deschideri de calcul la grinzi cu contrafise
calcul se va considera egala cu lumina golului majorata cu 5 %; l
Observa!ie: La stiìlpul margina1 se recomandii varianta cu
lungimea de rezemare a acestora direct pe zidarie se va determina prin
calcul, astfel inciìt sa nu se depiseasca rezistentele de calcul in lemn la
compresiune perpendicular5 ei fibre si va fi de minim 200 mm.
1 contrafisa dusa pani la fundatie, care nu induce impingere orizontall
in elementul vertical.

:
j
j
l
3.3.2. Elementele de sarpaiiti (astereala, sipci, capriori si pane)
se calculeaza ca grinzi simplu rezemate, avind deschiderea de calcul
egal3 cu lumina intre reazeme, majoratii cu 10 cm, insii ce1 mult
distanta intre axele reazemelor.

Fig. 3.2.'~tabilirea deschiderii de calcul la grinzi din lernn, 3.4. Deformatii maxime admise
rezemate pe zidarie l
l

, 3.4.1. Deformatiile maxime finale ale elementelor incovoiate,


stabilite pe baza relatiei (3.9, nu vor depiisi valorile deformatiilor
maxiine adinise, date in tabelul 3.1.

51
3.4.2. Deformatiile maxime finale de incovoiere (fig. 3.4.) se
stabilesc ci1 relatia:
f;..~,,;l,,d = f ,+ f ? - . f c
+ f l (3 - 5 )
in care:
- este sageata (deformatia transversalii pe axa elementului)
datorata iiiciirc5rilor permanente; Fig. 3.4. Sageata maxima finala la grinzile incovoiate
-f7 - sageata datorata incarciirilor temporare;
-A - siigeata datorata deformatici im binari lor;
- f, - contrasageata inifiala a grinzii neiiic&rcate, care se 3.4.2.1. Deformatiile . f i si fi se stabilesc ca valori finale tinind
stabileste prin calcul ca fiind sageata grinzii inciircata cu cont de feiiomeiiiil de fluaj si de umiditatea de echili bru a materialului
sarcinile permanente si cu 112 din sarcinile utile. lemnos, ci1 relatiile:
f,= f , ,//?.V, ( ' + k d',/, );

Valori ale deformatiilor maxime admise


f =f . rnvr ( 1 + k ,/L,, (3.6)

3.4.2.2. Siigelile f;,,,,.,, si A , , se stabilesc pe baza iiicarciirilor


normate, neafectate de coeficienfii incarciirilor, pentru sectiunea bruta
Elementul de construqie a eleinentu lui, luind in considerare modulul de elasticitate mediu E.

3.42.3. Valorile coeficientului kd,, in functie de durata de


acriune a inc2rc2rilor gi de clasa de exploatare a constructiei sunt date
in tabelul 3.2.

Valorile coeficientului kdet

Clasa de durata a
3.4.2.4. Deformatia din curgerea lenta a imbinarilor, 5, ,are 3.5. Lungimi de flambaj si eoeficienti de zveltete
valorile dili tabelul 3.3, in functie de tipul imbinarilor si de diametrul iim it-i
tijelor.
3.5.1. Lunginiile de flambaj, l,, ale barelor cri sectioiie simpla
solicitate la compresiune se iau din tabelul 3.4. in functie de tipul
legiiturilor mecanice la capete.
Valori ale deformatiilor imbinarilor,f; Tabelul3.4.
Lungimi de flambaj la bare comprimate axial

TONI de ra~rtraare Siabal rctzemare turrgimi de

nod i: translatie si rotire impiedicate


1
nod k: translatie $irotire impiedicate

Observa!ie:

-I1
- d - reprezinta diametrul tijei; nod i: translafie impiedicata si rotire
- L - efortul efectiv in tija; libera
2 Ir 0,80 x I
- L,, capacitatea de rezistentii minima a tijei.
nod k: translatie si rotire impiedicate
3.4.3. Grinzile din lemn incovoiate, alcatuite cu sectiune simpla

-l
si utilizate la eleineiite de constructie cu deschideri reduse (I < 6.00 m) nod i: translatie impiedicata gi rotire O
se realizeaza, in mod obisnuit, Gra contrasageata. libera
3 /t=/
nod k: translajie impiedicata gi rotire
3.4.4. La grinzile cu sectiune compusii solicitate [a incovoiere, liberi O
precum si la grinzile cu zabrele, se executil o contras8geatH egalii cu
sàgeata produsa de iticiircarile permanente plus jumiitate din actiunile
temporare cvasipermanente. Grinzile cu zabrele executate faril tavan nod i: translatie liber8 si rotire
suspendat se vor executa cu o contrasageata de ininim l, I 2 0 0 (I, fiind impiedicata
4 It= 1,20 x I
deschiderea de calcul a grinzii).
nod k: translatie si rotire impiedicate
A.
Nr. Lungimi de
ert Tipul de rezemare Simbol rezemare Tabelul3.5.
. riamaaj

-P
i Lungimi de flambaj la barele grinzillor cu ziibrele
i
nod i: translatie libera gi rotire paflialà
5 Ir= 1,50 x I Grinzi cu ziibrele simple
nod k: translatie $i rotire impiedicate
Ltmgimi de flambaj (Ir)
Schema grinzii
nod i: translatie libera $i rotire

-[-[I
impiedicati
6 1,=.,00x~ in planul
nod k: translatie impiedicati gi rotire grinzii
libera

transversal
planului
nod i: translatie si rotire liber8 grinzii
7 If= 2,OO x I
nod k: transla!ie si rotire impiedicate
in care:
I- lungimea elementului intre nodurile teoretice de la capete;
11 - distanta intre nodurile fixate impotriva deplasarii elementului transversal
planului grinzii cu zabrelele
3.5.2. Lungimile de flambaj, l,, ale barelor griiizilor cu zabrele
se iau conforin tabelului 3.5.
TabeluI3.Q.

Coeficienti de zvelltete maximi admisi

I1 Schema grinzii
Directia de
flambaj
Relatii intre
si
ìungimea de
flambaj (Ir) a
diagonalelor
in pianul grinzii 1 - 1 1 Denumirea etementelor

1 1
11
-.

N2=0 0,t31~l
in planul normal
pe planul grinzii N2 > 0;
in cazul in care: I N, I 5 I N, I -

I I I

in care:
N1 - efortul la compresiune in bara ce se calculeazà la flambaj;
N2 - efortul in contradiagonala, valorile pozitive reprezintà intindere, cele negative
compresiune;
I NI / $i I N2 I - valorile absolute ale eforturilor N1 $i N2
Cap. 4. CALCULUL BARELOR DIN LEMN CU
3.5.3. I,a structurile in cadre din lemn, lungiinile de flainbaj in SECTIUNE SIMPLA
planul cadrului peiitru stalpi cu secfiune constanta se stabilesc in
fuiictie de conditiile de rezemare mecanica la extremitàti. in plan 4.1. Relafii generale de calcui
norma! pe planul cadrului, lungimile de flambaj ale stilpilor se vor lua
egale cu distanta diiitre legàturile ce impiedica deplasarea pe aceasta
directie.
1 4.1.1. Capacitatea de rezistenta a barelor simple din leinn, la
diferite solicitZiri, se stabi1e)te cii relatia generala de calcul:
F, = R; .S, .m,. (4.1
II
D
in care:
3.5.4. Coeficientii de zveltete, h,, ai elementelor comprimate, F, - este capacitatea de rezistentà a barei din lemn inasiv la
definiti ca raportiil diiitre lungirnea de flambaj si raza de giratie solicitarea i (iiitindere, compresiune, incovoiere, forfecare
corespunziitoare sectiunii elementului pe directia de calcul la flambaj, etc.) in N sau N-mm;
n u vor depasi valorile inaxime admisibile, h,,, prevàzute in tabelul 3.6. R," -rezistenta de calcul la solicitarea i, stabilità in functie de
specia de materia1 lemnos, clasa de calitate a lemnului si
conditiile de exploatare a elenientelor de constructie, Tabelu14.2.
conforin relatiei 2.1, in ~ i m m ' ; Conditii de asigurare la flambaj lateral
S, - caracteristica secfionalZi (arie, modul de rezistenta), in mmL
sail mm.'; Mr. crt. Conditii de asigurare la flambaj laterai Raport maxim h / b
n7-l.-coeficie~1tde tratare (v. paragraful 4.1.2).
Cand nu existà reazeme intermediare pe
411
iatura comprimata
Cand se asigurà rigidizarea laturii comprimate
cu pane sau tiranti
511
4.1.2. Coeficientii de tratare, in7.,(tab. 4.1 .) introduc i11 calcul
modificarea rezistentelor inaterialului lemiios, in f~iiictiede inetodele Cand se asigura rigidizarea laturii comprimate
de prezervare, dimensiunile pieselor si clasa de exploatare a prin platelajul elementului de plangeu 611
construcfi i lor. Cand se asiguri rigidizarea elementului in
4 planul flarnbajului atat in zona comprimatà,
Tabelul4.1. cat si in zona intinsi 911
Valori ale coeficientilor de tratare, r n ~

Clasa de exploatare a
Nr. constructiei 4.2. Bare solicitate la intindere axialà paralelà
Procedeul de tratare I cu fibrele
crt.
19i2 I 3
1 Lemn netratat 1,O0 4.2.1. Capacitatea de rezistenta a elementelor din lemn masiv
solicitate la intindere axialà paralela cu fibrele, T,., in N, se stabileste
2 Lemn tratat pe suprafatà 1,O0 cu relatia:
Lemn tratat in masà avand T,. = R; A,,, .m,, (4.2)
maximum 100 mm grosime, in care:
3 pentru:
- modulul de elasticitate; 0,90 0,95 R,' - rezistenta de calcul a lemnului masiv la intindere axialii,
0,85
stabilita conform relatiei (2.1.), in funcfie de specia de
alte caracteristici. 0,70
materia1 lemnos, clasa de calitate a lemnului si conditiile de
*-

4 *Lemn ignifugat 0,90 0,90 exploatare a elementelor de constructie, in ~ l r n r n ' ;


A,,,, - aria netà a sectiunii calculate, stabilita conform paragra-
ful~ii4.2.2.;
4.1.3. Pentrii a se evita supradimensionarea elementelor de m7.-coeficientul de tratare a lemnului cu valoarea specificati in
constructie di11 conditia de stabilitate lateralil, la proiectarea acestora tabelul 4.1.
se vor respecta rapoartele maxinie indicate in tabelul4.2.
4.2.2. Aria nete a sectiunii barei intinse se calculeaz&cu relatia: 4.3.2. Aria de calcul la barele comprimate se stabileste in
AI,,, = A hrur - A \/irhiri~ (4.3) functie de Ah, si A,,, (aria bruta, respectiv netà a sectiunii celei mai
in care: solicitate), astfel:
Ah,,, - aria seciiunii brute a eleinentului, in inm2; - pentru secriuni farà slabiri, sau cu slabiri ce nu depasesc
A,lfihl,.,- suma ariilor tuturor slabirilor cumulate pe maxim 25 % din sectiunea bruta si nu sunt pe fetele paralele cu directia
200 mm lungime, in mm2. de calcul la flambaj (fig. 4.1, a vi b) - A,,,, = A ,,,, ;
- pent-ru sectiuni cu slabiri ce depasesc 25 % din sectiunea
Aria neta a sectiunii de calcul $i dirnensiunile sectiunii vor bruta gi nu sunt pe fetele paralele cu direcfia de flambaj
indeplini conditiile prevazute in paragraful 3.2.9. (fig. 4.1, b) - A,,,,.,l = 4 A,,, 13 5 Ah,.ll,;
- pentru sectiuni cu slabiri simetrice care sunt pe fete
paralele cu directia de flambaj (fig. 4. l , C ) - A; , = A,,,, .
4.3. Bare solicitate la compresiune axialii FI

parale15 cu fibrele In cazul slabirilor nesimetrice care sunt pe fetele paralele cu


directia de flambaj (fig. 4.1. 4, barele se calculeaza la compreciune
4.3.1. Capacitatea de rezistentii a elementelor din lemn inasiv, excentricil, momentul rezultand din aplicarea excentrica a foqei de
cu sectiune simpla, solicitate la coinpresiune axiala parale1 cu fibrele, compresi une.
C,., in N, se stabileste cu relatia:

C , =R:,, .A',,/ . c p L .m, 9


(4.4)
in care:
R:ll - rezistenta de calcul a lemnului masiv la compresiune
axiala, paralela cu fibrele, stabilita conform relatiei (2.1),
in functie de specia de materia1 lemnos, clasa de calitate a
lemnului si conditiile de exploatare a elementelor de
constructie, in ~ / m m ~ ;
A,lc,,l - aria sectiunii de calcul a barei sliibite, in mm2, stabilità
conform relatiilor din paragraful 4.3.2;
q, - coeficient de flambaj, subunitar, calculat conforrn indica-
fiilsr din paragraful 4.3.3;
- coeficient de tratare a lemnului, cu valorile specificate in
tabelul 4.1.
Ohser.i~n{ie:Coeficientiil de zveltete h, in fiinctie de tipul barei
n u va depasi valorile din tabelul 3.6.

4.3.4. Lungimile de flambaj, I,, ale barelor comprimate se


stabilesc i11functie de conditiile de rezemare la capete si de legaturile
pe lungimea barei care impied ica deplasarea la flam baj, conforin
iiidicatiilor din paragrafi113.5.

4.3.5. Pentru barele la care h, 5 10, influenta flambajului este


nesemn i ficativa; relatia peiitru calculu l capacitati i de rezistenta la
compresiune ceiitrica parale1 ci1 directia fibrelor este, in acest caz:

in care caracteristicile au semnificaliile din relalia (4.5).

Valorile coeficientilor de flambaj cp, in functie de


Fig. 4.1. Variante de aparifie a slabirilor la barele comprimate: coeficientul de zveltete
x - .u direcfia de calcul la flambaj

4.3.3. Coeficientul de flambaj, q,., cu valorile din tabelul 4.3 se

pentru h > 75

in care:
h - coeficientul de zveltete al barei, stabilit ca raportul dintre
lungimea de flambaj, I,, vi raza minima de giratie pe
directia de flambaj considerata, i.
4.4.2. Valorile coeficientului de reazem, n?,., se stabilesc in
fiiiictie de relatia dintre dimeiisiunile elementiilui coiiiprimat si cele
ale elernei~t\.iluide reazem. astfel:
- pentru eleniente la care aria de contacr este egalii cu aria
elemeiit~iluicoii~primat(fig. 4.2, rr). preciim $i la irnbiiiiri cu
crestari laterale (fig. 4.2, h), m ,. = 1 ,00 ;
- la piesele de rezemare (fig. 4.2, c $i 4. data u 2 h si
ri > 10 cm, in irnbinari ci1 pene prismatice care ai1 fibrele
dispuse norinal pe fibrele elementelor iinbinate (fig. 4.2, e),
precurn si la suprafetele de reazem ale constriictiilor diil lemn
(fig. 4.2, g), m,. = 1.60 :
- la striviri sub saiba, m ,. = 2.00 .

* 4.4. Bare solicitate la compresiune


perpendiculara pe fibre 4.5. Bare solicitate la strivire oblicii -

4.4.1. Capacitatea de rezistenta a elementelor diii lemn inasiv cu 4.5.1. Capacitatea de rezistentii la strivire. N,., in N, chiid forta
sectiune simpla, solicitate la coinpresiuiie perpeiidicular2 pe directia de compresiune face un uiighi a cu directia fibrelor (fig. 4.2. .f), se
fibrelor, Q,., in N, se stabileste cu relatia: determina cu relatia:

N,. = C,. .Q,. (4.8)


in care: C, . s i i i ' a + Q , - c o s 2 a'
in care:
R,', este rezistenta de calcul a lemnului masiv la compresiune
C,. - capacitatea de rezistenta a zonei comprimate (strivite),
perpendicular pe fibre, stabilita conform relatiei (2.1) in parale1 cu directia fibrelor, in N , stabilita ci1 relatia (4.6). in
functie de specia de materia1 lemnos, clasa de calitate a care AcaIcL,ieste proiectia ariei de contact pe directia
lemnului $i conditiile de exploatare a eletnentelor de perpendiculara pe fibre:
constructie, in ~ l m m ' : Q,. - capacitatea de rezistenta a zonei compriniate (strivite),
A, - aria cie contact dintre cele doua elemente (aria reazemului), perpendicular pe directia fibrelor. in N, stabilita cu relatia
in mmz; (4.7). in care A, este proiectia ariei de contact pe directie
tnr-- coeficientul de tratare a lemnului cu valorile specificate in perpeiidiculara fibrelor piesei care se strive$te, iar coeficieii-
tabelul 4.1 ; tu1 de reazem, m,., se stabileste conforni paragrafiilui 4.4.2;
m,. - coeficient de reazem, stabilit coiiforin indicatiilor din para- a - uiighiul dintre directia foqei de compresiune (strivire) $i
grafiil 4.4.2. directia fi brelor.
I comentariul C. 4.5.1
4.5.2. Capacitatea de rezistenta la strivire siib i~nghia fata de
directia fibrelor se poate stabili si ci1 relatia:
N,. = R:, '4, . m ,
in care:

R':',,- este rezisteiita la strivire paralela cu fibrele;


RC, - rezistenta la strivire perpendicolara pe fibre;
a - iiiigliiiil de inclinare a tòrtei fata de directia fibrelor;
A , - aria de strivire;
/II/ - coeficieiitul de tratare.

4.6. Bare solicitate la forfecare


4.6.1. Solicit3rile de forfecare pot apare la elemeiitele diii leinn
masiv cu sectiune siinpla siib forina de:
- forfecare perpendiclilara pe fibre la grinzi le incovoiate,
solicitate de forte concentrate mari (fig. 4.2, i), sali la penele
prismatice cu fi brele dispiise normal pe directia fi brelor pieselor
iinbinate (fig. 4.2, e);
- forfecare in luiigiil fibrelor la imbinarile priii cliertare pe
lungiinea pragurilor de forfecare (fig. 4.2, -f). sail la peiiele
prismatice cu fibrele dispuse in aceeasi directie cu fibrele
eleinentelor iinbinate (fig. 4.2, h).

4.6.2. Capacitatea de rezistenta la forfecare perpendiciilara pe


directia fibrelor eleinentelor di11 leinn inasiv cii sectiiine simplj, V,.. in
Fig. 4.2. Variante de rezemare a pieselor amplasate perpendicular N, se stabileste cu relatia:
sau sub unghiul a si variante de piese solicitate la forfecare V,. = R ; . . A , ./?ll., (4.1 1 )
in care: l,, - lungiinea pragului de forf-ecare, limitata superior la 10 h,,,,
in inin;
R;, - este rezistenta la forfecare pel-peiidicular5 pe directia e - exceiitricitatea de aplicare a fortei de forfecare fata de axa
fibrelor stabilita cu relatia ( I . ] ) , in fiinctie de specia de lieti a eleinentiilui, i11inni.
material leinnos, clasa de calitate a lemnului si conditiile
de exploatare a eleineiitelor de constructie. iii ~linrn':
A, - aria sectiuiiii care se foarfeca, egali co aria piesei care preia
efortul (aria sectiuiiii griiizii sail a penelor), in mm':
- coeficient de tratare a leinnuliii, ci1 valoarea specificati iii
tabelul 4.1.

4.6.3. Capacitatea de rezistenta a pieselor dili lenin masiv cu


sectiune sinipla la forfecare in luiigul fibrelor, F,.,in N. se stabileste cii
relatia:
F,. = l ? ; l A , . n t , ' I n ? , , (4.12)
in care:
R:ll este rezisteiita de calcul la forfecare paraleli cu directia Fig. 4.3. Forfecare unilateralii (a) si bilaterala (b)
fibrelor, stabilita cu relatia (2. l ) , in f ~ ~ n c tde
i e specia inate-
rialuliii lemnos, clasa de calitate a leinnlilui si conditiile de 4.7. Bare solicitate la incsvcuiere
exploatare a elementelor de constructie, in ~ l m i n ' ;
A, - caracteristica sectioiiala a elemeiitiilui (aria de forfecare). in 4.7.1. Capacitatea de rezistenta a elemeiitelor dili leniti masiv cu
in in '; sectiiiiie siiiipla solicitate la incovoiere, M,., in Nmin, se stabileyte cu
- aceeasi sein~iificatieca in relatia (4.9); relatia:
ti^, - coeficient de forfecare, care introduce raportul d intre M,. = R'' . W,,~,,c,l,m,. , (4.14)
lungimea pragului de forfecare yi excentricitatea de aplica-
in care:
re a fortei fata de directia pragului, precum $i modul de
producere a forfecarii (unilaterala sail bilaterala). R;' este rezisteiita de calcul a lemiiului masiv la incovoiere
static3 stabilita cu relatia (2.1), in functie de specia de
Coeficieiitul de forfecare m, se calcoleaza cu relatia: material leinnos, clasa de calitate a lemnului yi conditiile
D

m , =1+P-l,le, (4.13) de exploatare a elementelor de constriic~ie,in ~ l m m ' ;


W,,c,,,.,l - modulul de rezistenta axial pentrii sectiiiiiea cea inai
in care: solicitata a eleinentului (Whflrr daci elementi11 n u prezinta
este coeficientul ce {ine cont de tipul forfecarii, ci1 valoarea slabiri iii sectionea de calcul, respectiv W,,,,, daca eleinentul
de 0,25 pentru forfecare ~inilaterali $i 0,125 peiitru are slabiri in zona de calcul);
forfecare bilateralii (fig. 4.4);
- coetlcieiit de tratare a leninului ci1 valorile specificate in tu7 - coeficieiit de tratare a lemiiului cu valoarea specificate? in
tabeliil 4.1. tabelul 4.1 :
Oh.vei.i.~~!ic:l,a proiectarea eleineiitelor diii ieinn solicitate la 5'- inonieiitiil static al zonei care lunec5 in raport ci1 asa neutr2,
iI
incovoiere trebuie sa se respecte rapoartele diiitre diiiiensiiinile perpeiidiciilari pe planiil de actiiine a solicitiirilor, iii iiiin'.
sectiuiii i transversale specificate in tabelul 4.2 pentrii a se evita
supradimensionarea eleinentelor de constructie din conditia de 4.7.4. La elementele incovoiate se verifica iii mod ubligatoriii si
stabi litate laterala. coiiditia de rigiditate (deformatie), cu relaiia:

.f,,,a,. ,lll<,i 5 f ,,d,,l q


(4.16)
in care:
.f;iia., este deforinatia illasiin2 finala diii iiicovoiere, stabilita
4.7.2. Peiitru grinzile sciirte din leinn, actionate de iiic3rcari ci1 relatia (3.5);
inari. in special de forte coiicentrate aplicate iii apropierea reazenielor, ,
.fl,,,,,, - deforinatia inaxiini adinisa, cu valorile diii tabelul 3.1.
se va face obligatoriu si verificarea la fori2 taietoare ci1 relatia (4.1 1).

4.8. Bare solicitate la incovoiere oblicii


4.7.3. Capacitatea de rezistenf8 a griiizilor incovoiate la lune- 4.8.1. Barele simple di11 leinn niasiv solicitate la incovoiere
care in zona cea mai solicitata diii apropierea reazeinelor, in planul oblica se verifica cu relafia:
deteriniiiat de asa neutra, L,., in N, se stabileste ci1 relatia: M; M:,
+-1- ~ 1 ~ 0 , (4.1 7)
L, = R:,, .b-I.nt,/ S . (4.15) M ;: M ,!'
in care: in care:
R I , , este rezistenta de calcul la forfecare paralela ci1 directia M"j si M',; suiit compoiientele momentuliii incovoietor
fibrelor, stabilita cu relatia (2.1) in fiinctie de specia efectiv (de calcul), corespiinzatoare axelor centrale
materialului leinnos, clasa de calitate a leinnului si principale de inertie ale eleineiitiilui, u-x, respectiv y-y
conditiile de exploatare a elementelor de construcfie, in (fig. 4.4), stabilite in fiiiictie de sclieinele de incartare si
N/~~III~; descliiderea de calcul a elemeiitulu i, in Ninni;
h - Iafiinea sectirinii in planul in care se calculeaza efortul, in M,' si M,! - capacitatile de rezistenta ale barei la iiicovoiere
inin ;
static8 pe direcfia celor doli3 axe centrale principale de
I - niomentiil de iiiertie axial brut al sectiiiiiii in raport cu axa inertie, x-x si respectiv .y-y, stabilite cii relatia (4.12). in
ceiltrala de inertie perpeiidicularii pe plaiiul de actiiiiie al
N inni.
solicitarilor, iii inniJ;
4.9. Bare solicitate la intindere si incovoiere
(intindere excentrics)
Barele siinple diil lemii iiiasiv solicitate la iiitiiidere excentric;
se verifica ci1 relatia:
TV, M C,,
f-+- <!,O,
T,. M,.
in care:
T,, este incarcarea axiali de calc~ilin bari, iii N:
T,. - capacitatea de rezistentl a barei la iiitiiidere centrici.
stabilita ci1 relatia (4.2), in N:
\4 M,, - moinentiil incovoietor de calcol, stabilit in raport cu axa
Fig. 4.4. Bara solicitata la incovoiere oblica centrala de iiiertie perpendicolari pe directia de actiiiiie a
focei, in Nmin;
La deterininarea momentelor incovoietoare efective, deschide- M,. - capacitatea de rezistenta a barei la incovoiere in raport cu
rile de calcul ale eleinentelor se vor stabili conforin indicatiilor diii aceeasi axa, stabilita CLI relatia (4.14). in Ninin.
paragrafi1l 3.3.
Bara se va verifica in zonele cele inai solicitate, peiitrii
I Comentariul C. 4.8.1 M,, inaxiin si W,, corespunzator; respectiv peiitru W,., ininiin si A d
corespiinzator.
La determinarea inoinentului incovoietor A4,,, descliiderea de
4.8.2. Deforinatia maxima finala la elemeiitele solicitate la calcul a elemeiitului se va stabili conform indicatiilor di11 paragrafiil
incovoiere oblicii se calciileaza prin insuinarea vectoriali a 3.3.
deforinatiilor inaxinie de pe cele doua direclii principale, cii relatia: Aria neta a sectiiiiiii de calcul, stabilità cu relatia (4.3), precuin
si dimensiiinile secriunii transversale vor iiideplini conditiile din
paragrafi1l 3.2.9.
in care: I Comentariul C. 4.9.1
f" iiiau. ~IIIUI
D
s i f inas.
' /illt~l se stabilesc cu relaiia (3.5) iii fi~iictiede
sclieina de incartare si descliiderea de calcul a elemen-
tului, conditiile de exploatare, deforinatia iinbinarilor si
de contrasageata iniiial8 a elementului;
,f;,,,,,, - sageata inaxiina admisibila, cu valorile din tabelul 3.1.
4.10. Bare solicitate la compresiune si incovoiere 4.10.2. Momentul incovoietor efectiv final se calculeaza tinind
cont si de inoinentiil incovoietor secuiidar (inoiiient de orditi inferior)
(compresiune excentrici)
prodiis de forta axiala de coinpresiiine care actioneazà escentric fata
de axa barei. ci1 relatia:
4.10.1. Barele simple diii lemn inasiv solicitate la coiiipresiiiiie
exceiitrici se verifica iii raport cu axa perpeiidiculara pe directia
fortelor ce produc iiicovoierea (x-x, in fig. 4.5). ci1 relatia:

C(,, M',;
-- +-
C,. M , .
Sl,O,

iii care: iii care:


C',., este efortiil axial de calciil in bai-2, in N; M,,, este inorneritiil incovoietor inaxiin de calciil, stabi,lit in
(',. - capacitatea de rezistenti a barei la compresiiine, stabilita cii raport cu axa principal2 de inertie perpeiidiciilar~ pe
relatia (4.4). in N; directia de actiiiiie a foqei, in Ninin; la deterininarea valorii
M',; - inomeiitiil iiicovoietor inaxiin fiiial stabilit in raport ci1 inoinentiiliii incovoietor M,.,. deschiderea de calcul a
eleinentiiliii se va stabili conforni iiidicatii lor din paragra-
axa centrali principali de inertie, perpendiciilara pe fill 3.3;
directia de actiiine a fortei, iii Ninin, calculat coiiforin C,/- efort axial de calci11in bari, in N;
indicatiilor dili paragrafi114.10.2.: C,: - efort axial de compresiune pe directia de aplicare a
MI. - capacitatea de rezistentà a barei la incovoiere in raport cu inoineiitului, in N, stabilit cu relatia:
-
aceeasi axi, stabilita cii relatia (4.12), in Ninin.
C',: = n ' - E,,05 . i n , , , : in, .I I/; , (4.22)
linde:
este inodiilul de elasticitate caracteristic, cii valorile din
tabelul 2.4, in fiinctie de specia de inaterial leinnos
iitil izata, iii ~ i n i m ' ;
~ 7 7 , , 1 ; - coeficieiit al conditiilor de lucru, cu valorile date i n
tabelul 2.5. i11Rinctie de esenta si de clasa de exploatare a
elemeiitiilui de coiistructie diii lemii care se proiecteazi:
riti - coeficient de tratare a lemnului ci1 valorile specificate in
tabelul 4.1;
I - inonientiil de iiiertie axial in raport cu axa perpeiidiculara pe
directia de aplicare a fortelor ce prodiic incovoierea. iii
min4:
Fig. 4.5. Bara solicitata la compresiune excentrica Z, - liingiinea de flambaj a barei, stabilita conforin iiidicatiilor
din paragrafi1l 3.5. in min.
4.10.3. in cazul valorilor mici ale lui M'; cind M': / W ,,,.,,,
.
reprezinta mai putin decit 10 % din C,, i A,,.,,, verificarea se face
numai la coinpresiune ci1 flainbaj, neglijindii-se infliienta inoinentuliii
Cap. 5. CALCULUL BARELOR DIN LEMN
incovoietor. CU SECTIUNE COMPUSA

4.10.4. Capacitatea de rezistenta a barei in plan iioriiial pe 5.1. Definirea barelor compuse si principii
planul iiicovoierii se stabileste cu relatia (4.4). de calcul

4.10.5. Verificarea la lunecare a elementelor solicitate la 5.1.1. Barele cu sectiune compusa sunt alcatuite din doua sail
compresi~ineci1 incovoiere se face cu relafia: inai multe elemente (sciinduri, dulapi, rigle, grinzi), suprapuse sau
I
alaturate si solidarizate intre ele prin diferite procedee de imbinare.
L,. L,, (4.23)
in care: 5.1.2. La calciilul barelor din lemn ci1 sectiune coinpusa se tine
L,. este capacitatea de rezistenta a barei la lunecare, stabilità cu seama de reducerea rigiditatii acestora fata de rigiditatea barelor cu
relatia (4.15), in N; sectiune simpla. datoriti rnodului de comportare a tuturor elementelor
L:, - forta taietoare de calcul, in N, stabilita in zona cea mai de imbinare folosite pentru solidarizare (ci1 exceptia cleiului) si anume
solicitata a eleinentului, in functie de scheina de incartare a de a se deforma in timp sub actiunea solicitarilor de lunga durata la
acestuia si de momentul incovoietor efectiv final, stabilit care sunt supiise.
cu relatia (4.2 1 ).
5.1.3. La stabilirea capacitatii de rezistentà a barelor compuse,
supuse la di ferite solicitari, se introduce in calcul coeficientul
4.10.6. Prin util izarea, in relatia 4.23, a fortei taietoare finale, de repartitie a incarcarilor n l ~ ,care tine seama de posibilitatea de
L,!, , stabilita in functie de M ; se introduce iii calcul efectul de repartitie neuniforma a incarcarilor in elementele coinpoiiente ale
ordinul 2, prin care se majoreaza forta taietoare de calciil datorita sec(iii~iii coinpiise.
influentei reciproce a compresiunii si a incovoierii. Pentru sectiuni compuse alcatiiite din maximum trei elemeiite si
la care imbinarile asigura conlucrarea elementelor componente,
valorile coeficientului de repartitie sunt:
- m, = 0,90 pentru solicitàrile de incovoiere. forfecare
longitudinalil, coinpresiune si intindere in lungul fibrelor;
- m , = 1 ,O0 pentru alte caracteristici.
5 2 . Bare compuse solicitate la intindere axial5 5.3. Bare compuse solicitate la compresiune axialii
5.2.1. Capacitatea de rezistenta pentru fiecare eleinent coiiipo- 5.3.1. Alcatuirea barelor compuse comprimate
neiit. i. la intindere axiala se stabileste cu relatia:
Barele compuse solicitate la compresiune axialii se pot realiza

in care:
T,. , = Rj . / l ,,,,,, . M 1 / .m,<. (5.1)
I sub forma de:
- bare pachet. la care toate elementele sunt actionate la
T,.,,este capacitatea de rezistenti a eleineiitiilui i. in N: extremititi (fig. 5.1, a);
- bare ci1 fururi continue (fig. 5.1, b) si bare cu eclise
R,' - rezistenta de calcul a leinnului masiv la intiiidere axiala.
continue (fig. 5.1, C ) , la care numai elementele principale sunt
stabilita coiiforin relatiei (2.1) in fiiiic!ie de specia de actioiiate la extremitati; fururile si eclisele continue constituie
materia1 lemiios, clasa de calitatea a leiiiii~ilui$icoiidi!iile elemente secundare care miiresc rigiditatea barei;
de exploatare a eleinentelor de construc!ie, in ~iinin': - bare cu fururi scurte (fig. 5.1, d), la care elementele
4 , , , , , ,- aria neti a sec~iuniide calcul pentru bara i. stabilita principale sunt arnplasate distantat si asamblate intre ele cu
conforin paragrafiilui 4.2.2., in min2: fururi scurte si izolate.
n ? , - coeficientul de tratare a lemnuloi cu valoarea specificata in
tabelul 4.1;
m,, - coeficieiitul de repartitie a incarcZirilor, cli valoarea 0.90. 5.3.2. Calculul barelor compuse comprimate
conforin indicatiilor din paragraful 5.1.3. 5.3.2.1.Bare pache f
a) Capacitatea de rezistenta a barelor pachet in raport cu axa x-x
5.2.2. Capacitatea de rezistentli a barei coiilpiise solicitata la normala pe rostiiri, C,.,, in N (v. fig. 5.1, a), se stabileste cu relatia:
intindere axiala se stabileste prin insumarea capacititilor de rezistent8
C,, = R:Il .A'U,,, .(P':, .fll,.. ( 5 -4)
ale elementelor componente stabilite cu relatia (5. l ) , in ipoteza in care
toate elementele componente au acelasi modul de elasticitate E"): in care:
Il
R:ll este rezistenta de calcul a lemnului masiv la compresiune
T,. = CT,. , . (5.2)
axiala, parale1 cu fibrele, stabilita conform relatiei (2. l), in
functie de specia de materia1 lemnos, clasa de calitate a
lemnului si conditiile de exploatare a elementelor de
5.2.3. Pentru verificarea fiecarui elemeiit al barelor complise
constructie, in ~ l r n m ~ ;
intinse, forta efectiva de intiiidere T,,,, se stabi leste priii repartizarea
- aria sectiunii de calcul a tuturor elementelor componen-
foqei totale ~ ~ , ~ ' ~ r o ~ o cu
r ~ sectiunea
i o n a l bruta a barelor: te ale barei; se recomanda ca aria slabirilor sa fie maxim
25 % din aria bruta a barei;
q, - coeficientul de flambaj, calculat conform indicafiilor din
paragraful4.3.3, in raport cu axa x-x;
mr- coeficientul de tratare a lemnului cu valorile specificate in
tabelul 4.1 .
I b) Capacitatea de rezistentii a barelor pachet in raport CLI axa
-v-y,paralela cu rostiirile, C,.,,,in N (v. fig. 5.1, o), se stabileste ci]
'iiì relatia:

C , . = R:;, A,,,'.,,, .<p,:, . r n , ,


in care:
R:',,,A,,,iL.,,lsi au acelea~isemnificatii ca in relatia (5.1);
q':,;este coeficientul . de flambaj, calculat conform indicati ilor
din paragraful 4.3.3. in raport cu axa v-.v. iii functie de
coeficientul de zveltete transformat al barei h",' . care se
stabileste ci1 relatia:

p este coeficientul de majorare a zveltetii barei compuse, care


se stabileste cu relatia:

in care:
k este coeficientul de calcul. cu valorile din tabelul 5.1 ;
b - dimensiiiiiea sec~iiiiiii transversale a barei parale12 cu
rosturile, in inin;
h - diinensiunea sectiunii in sens perpendic~ilarpe rostiiri. in
mm;
r - numarul de rosturi de-a lungul carora eleinentele de
im binare deformindu-se pot permite lunecarea reciproca a
elemeiitelor componente ale barei;
,l/- lungiinea de flambaj a barei, in mm;
n, - numarul efectiv de sectiuni de forfecare, distribuite pe 1.00
m lungime de bara.
Fig. 5.1. Tipuri de bare solicitate la compresiune
Tabelul5.1. Luiigimea de incastrare a cuielor va fi de minim 3a/4, in care cr
Valorile coeficientului k este grosimea celei mai siibtiri piese din pachet.

5.3.2.2.Bare cufururi lungi $i bare cu eclise continue


a) Capacitatea de rezistentà a barelor cu fururi lungi (v. fig. 5.1.
b) si a barelor cu eclise continue (v. fig. 5.1, C), in raport ci1 axa x-x
normala pe rosturi se stabileste cu relatia (5.4), in care A,,,,I,,,ll= A, (aria
elementelor principale), gi se determina cu relaria (4.5). in care:

Observafie: deste diametrul tijei, in mm. h .I =-i,


. 7 (5.8)
.r

C) Dispozitii constructive in care:


Tijele cilindrice se dispun in rinduri transversale, respectaiid
distantele prevazute in capitolul 6.
. Distanta maxim8 intre doua rinduri traiisversale de tije nii
trebuie sa depaseascà de 6 ori grosimea element~iluice1 mai subtire I,, este momentul de inertie al elementelor principale in raport
din pachet; se dispun minim douà giruri de cuie in sectiune transver- cu centrul de greutate al sectiunii, dupa axa x-x, in inmJ;
sala (fig. 5.2). I,, - momentul de ineqie al elementelor secundare, in raport cu
I
: 1 i? centrul de greutate al sectiunii dupà axa x-x, in mm4.
V \J \j 1; ;,j' S E ~ ~ W J E1-1
A

b) Capacitatea de rezistenta a barelor cu fururi lungi (v. fig. 5.1,


b) si a barelor cu eclise continue (v. fig. 5.1, C), in raport ci1 axa -v-y,
paralela cu rosturile se stabilegte cu relatia (5.5), in care A,,llc,,l= A,
(aria elementelor principale) si q,:, se determina cu relatia (4.5). in
care:
h';, = p.h , (5.1 O)

I; à 3a/4 p - coeficient de majorare a zvelteiii barei compuse conforin


dacd b s3a mini-
relaiiei (5.7)
&uti 3iruri
de cuie. h =-i,
i,.
Fig. 5.2. ~olidarizareabarelor compuse tip pachet, cu cuie
n - iiuin5rul de elemente principale componente;
h , - coeficieiitul de zveltcte al uiiiii elemeiit izolat. dat de
relalia:
in care:
I,,, este inoinentul de ineqie al elementelor principale. i11raport
cu centri11de greutate al sectiuiiii, dupa axa y-y, in inin';
I,, - momeiitul de itiertie al elementelor secuiidare. in raport cu I, - diseanta iiitre doua fururi scurte;
centrul de greotate al sectiuiiii, dopa axa y-y. iii min 3 . i l - raza de giratie, in raport cu axay-y, a iinui element izolat.

Observ@ie: h cazul in care sectiunea coinpusa realizata cu


5.3.2.3.Buve cu fururi scurfe fiiriiri scurte are un nuinar redus de legituri sau daci legaturile ai1 o
Iiiiigime redusa, se va determina atiit coeficientul de zveltete h,, ciit si
a) Capacitatea de rezistenta a barelor cu furori scurte (v. fig. coeficientiil de zveltete h, (~ietiniindseaina de legaturi si acceptind
5.1. d), in raport ci1 axa x--x normala pe rosturi se stabileste ci1 relatia ipoteza ca tiecare element lucreaza independent, 1, = I,).
(5.4), in care A,,L,i,,,,l
= A,, iar q,,.,se determina ci1 relatia (4.5) iii care:

1,
h . =-,
' i., 5.4. Bare compuse solicitate la compresiune si
111 care:
incovoiere (compresiune excentricii)
i, se deteriniiiifi conform relatiei (5.9).
5.4.1. Barele compuse realizate din elemente diii lenin inasiv,
b) Capacitatea de rezistenta a barelor cu fiiruri scui-te (v. fig. solicitate la cornpresiune cu incovoiere in raport cu axa -v--y. se
5.1. 4. in raport ci1 axa y-y paraleli cu rostiirile se stabileste coiiform verifica:
paragrafuliii 5.3.2.1, b), cu precizarea ca A,,,l,,,l = A,,. iar v,, se
a) La conditia de rezistentà In planul de actiune al nioineiitiilui
determina in fiinciie de coeficientul de zveltete echivalent h", , care se incovoietor, cu relatia:
calculeazil cu relatia:
r

in care:
in care: O

C,/ este incarcarea axiala de calcul in bara, in N;


p este coeficient de majorare a zveltetei barei compuse. care se C,.- capacitatea de rezistenta a barei la compresiune, stabilita cu
stabileste cu relafia (5.7); relafia (4.4), in N, in care = A, (aria eleinentelor
h , - coeficientul de zveltete al barei i11 raport cu axa y-y, principale);
conform relatiei (5.1 1).
M',; - momentul incovoietor maxim final. stabilit in raport cu A,' - suprafata diagramei focei teietoare de la reazemol barei
axa y-y perpendiculara pe directia de actiune a fortelor, in si pina la tnijlocul deschiderii. stabilita pe baza fortei
Nmm, calculat conform indicatiilor din paragraful 4.10.2; taiietoare finale, determinate conform indicati i lor de la
paragraful 4.1 0.3;
M : - capacitatea de rezistenta corectata a barei la incovoiere.
L,., - capacitatea de rezistenta a elementelor de iinbiiiare dispiise
in raport cu axay-y, in Nmm. stabilita cu relatia: pe juinatate din lungiinea eleinentiilui, in N, calculatà cii
relalia:
M,: = k , .Rf -WL,,,
.m,., (5.1 6)
L,., . n -L '
L/ (5.18)
in care:
k,. este coeficientul de reducere a moduliilui de rezistentii, ce in care:
tine seama de deforniatiile inibiiiarilor, cu valori le: este factorul de distributie al foflei de lunecare la inijloacele
k,. = 0,90 pentru barele cu un rost de lunecare; de imbinare, egal cu 1 1 1,5 daca mijloacele de iinbiiiare se
k, = 0,80 pentru barele cu doua sau mai multe rosturi distribuie uniform pe lungiinea grinzii si egal cu 1 ,O dac8
de lunecare; distri butia elementelor de iin binare se face iinp8rtind
suprafata diagramei de forta taietoare in parti egale si
Rf - rezistenta de calcul a lemnului masiv la incovoiere statica, dispunind cite un element de iinbinare la extreinitatea
stabilita cu relatia (2.1) in functie de specia de materia1 dinspre reazem a fiecarei fracti uni de suprafata;
lemnos, clasa de calitate a lemnului si conditiile de n - numiirul de elemente de imbinare dispuse pe jumatate din
exploatare a elementelor de constructie, in ~ / m m ' ; lungimea elementului;
W J' - modulul de rezistenta in raport cu axa y-y, pentru L , - capacitatea de rezistentii a iinui element de imbinare
cult rrl
sectiunea cea mai solicitata a elementului compus, iii mm3; conform capitolului 6, in N.
m l . - coeficientul de tratare a lemnului cu valorile specificate in
tabelul 4.1. C) La conditia de stabilitate a barei in raport cu axa x-x (flambaj
in afara planului de incovoiere), capacitatea de rezistenta a barei
b) La lunecare de-a lungul unui rost, forra de lunecare totalii, coinpuse in raport cu aceasta axa se stabileste cu relatia (5.4), cu
L, in N, de la extremitatea barei pinil la sectiunea de moment maxim, observatia C& Ac~,l,,il= Ari (aria barelor principale), iar coeficientul de
stabilindu-se cu relatia: flambaj q,, se va determina in functie de coeficientiil de zveltete h,,
S-A; calculat cu relatiile (5.8) pentru bare cu fururi lungi si pentru bare cii
L,. =- 2 L,., eclise continue si (5.10) pentru bare cu fururi scurte.
I
in care:
S este oinomentul static al sectiiinii in raport cu axa neutra,
perpendiculara pe planul de actiune al solicitiirilor, in mm3;
5.4.2. Barele compuse solicitate la compresiune si incovoiere in
raport cu axa x-x se verifica:
I - momentul de ineflie brut al sectiunii iii raport cu axa
principalil de inecie perpendiculara pe planiil de actiune al a) La conditia de rezistentà in planul de actiune al momentului
solicitarilor, in mm4; incovoietor, cu relatia:
longitudinal (fig. 4.2, h) sau transversal (fig. 4.2. e) fata de fibrele
elementului, pene inelare netede sau dintate realizate din otel (fig. 5.3,
b), buloane etc.
PII care:
C;., este incarcarea axialii de calcul in baril, i11N;
C,, - capacitatea de rezistenta a barei la compresiline. stabiliti
cu relatia (4.4). in N, luand = A, (aria elemeiitelor
principale) si coeficientul de flambaj <p, calculat cu coefi-
cientul de zveltefe h,. stabilit cu relatia (5.9);
M,!, , - momeiitul incovoietor inaxim final, stabilit in raport cu I

axa x-x, perpendicular5 pe directia de actiune a fortei de I


l I
incovoiere si pe directia rosturilor. in Nmm, calculat 7
I
T
1 1
7 1 -
conform indicatiilor din paragraful 4.10.2; a b
M,, - capacitatea de rezistentii a barei la incovoiere in raport Fig. 5.3. Elemente compuse incovoiate solidarizate cu pene elastice
cu axa x-.x, stabiliti cu rela~ia('4.12), in Nmm. (a) si cu pene inetalice inelare (b)

h) La conditia de stabilitate in raport cu axa y-y, conform 5.5.2. Calculul grinzilor compuse solicitate la incovoiere
paragrafelor 5.3.2.1, b, pentru bare pachet. 5.3.2.2, b, pentru bare cu
fururi lungi si pentru bare cu eclise continue si 5.3.2.3, b, peiitru bare 5.5.2.1. Capacitatea de rezistenti a griiizilor compuse solicitate
cu fiiruri scurte. la incovoiere, M , in Nmm, tinind cont de deforinabilitatea imbinari-
lor, se stabileste cu relatia:

M r = R: W( ,, , m,.,
5.5. Bare compuse solicitate la incovoiere
in care:
5.5.1. Alciituirea barelor compuse incovoiate XF este rezistenta de calcul a leiniiului masiv la incovoiere
l
statici, stabilita cu relatia (2.1 .) in fiinctie de specia de
Grinzile compuse solicitate la incovoiere se pot realiza din doui I
materia1 lemnos. clasa de calitate a lemnului si coiiditiile
sau mai multe piese din lemn suprapuse, imbinate longitiidinal cu I
de exploatare a elementelor de construc~ie,in ~ l r n m ? ;
niijloace de imbinare ce pot prelua eficieiit fortele de lunecare dintre WC>,,,, - modulul de rezistenti corectat pentro sectiunea cea
piesele imbinate, astfel ca grinda sii se comporte cat mai aproape de o
grindi cu sectiune unitari. mai solicitata a grinzii, in mm', stabilit ci1 relatia:
in mod obisnuit se folosesc ca elemente de imbinare: pene
W,,,,, =kW W,?'!,;
elastice (fig. 5.3), pene de lemn prismatice cu fibrele amplasate
k,, - coeficient de reducere ce tine seama de deformabilitatea S - rnoment~ilstatic al jumàtiltii de sectiiine in raport cu axa
imbiiiarilor si care are valorile: ne~itri,perpendicularà pe plan~ilde actiune al solicitàrilor.
k,. = 0,8, respectiv 0,9 pentru grinzi din douà, respectiv trei in mm 3 :
elemente dispuse far8 interspatiu intre ele; I - inomentul de inecie brut al sectiunii in raport cu axa centrali
k,. = 0,8, respectiv 0,6 pentru grinzi din do~ia,respectiv trei principala de inertie perpendiciilara pe planul de actiune al
elemente dispuse cu interspati~iintre ele; solicitàrilor. iii mm4;
A,. - suprafata diapramei de foca taietoare de la extreniitatea
W,,,, - modulul de rezistent8 al secti~iniinete a barei, consideratà
barei si pinà la mijlocul acesteia, in Nmin; in caz~il
ca o grindii uiiitar2, iinbinarile fiind considerate indefor-
grinzilor actionate de sarcini mobile, reprezinta infasiir-2-
inabile;
toarea focelor taietoare maxime pe o jumatate de grind8;
/n7.- coeficient de tratare a lemii~il~ii cu valorile specificate in
tabelul 4.1. L,., - capacitatea de rezistenta la lunecare a mijloacelor de
imbinare, distribuite pe jumatate din lungimea grinzii,
stabilita cu relatia (5.18).
5.5.2.2. Verificarea rigiditàtii (sàgetii) la grinzile coiiipiise
incovoiate se face cu relatia (4.14), cu observatia ca la deteriiiinarea
deformatiei maxiine finale se ia in calcul moinentul de inertie corectat,
stabilit cu relatia:
= k l Ih,.,,,
* 7
(5.22) Cap. 6. CALCULUL $1 EXECUTIA ~MBINARILOR
in care: ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE
k, este coeficientul de reducere al moinent~iluide inertie care DIN LEMN
tine cont de deformabilitatea iinbiiiiirilor, avind valoarea
0,7; imbiiiarile elemeiitelor din leinii masiv apar necesare datorita
Ihrir/
- inomentul de inelie al sectiunii brute in raport cci axa
sortimentiilui liinitat atit ca lungime, ciit si ca sectiune, care nu
neutra. considerind intreaga sectiune a barei. corespund intotdeauna CLI deschiderile necesare si cu solicitarile diii
elementele de constructie.
5.5.2.3. Verificarea la fortà taietoare, luind in considerare foca La constructiile din lemn, iinbinàrile se folosesc pentru:
de lunecare la care trebuie s8 reziste fiecare element de iinbiiiare se - realizarea unor sectiuni compuse, cind sortimentul existeiit

face cu relatia: este insuficient pentru preluarea solicitilrilor (v. fig. 5.1 si 5.3);
L, 5 L,., , (5.23) - imbinarea in lung a pieselor din lemn - iinbinari de

in care: D
prelungire (fig. 6.1. a si b);
- imbinari intre piese la noduri sau la intersectii, executate
L, este foca de lunecare totalil pe jumatate din lungimea grinzii,
in N, calculatil cu relatia: atunci cind doua sau mai multe piese fac un unghi q intre ele
(fig. 6.1, C si 4.
S . A,.
L, =-,
I
6.1.2. Dupii rolul pe care il au, imbinàrile pot fi:
- de solidarizare. care se prevàd in vederea asiguriirii
stabilitàtii relative a eleinentelor, transmit eforturi de care, in
genera], nu se tine seama 711 calcul si care se executi pe criterii
constructive, de exemplu solidarizarea cu scoabe, dornuri sau
buloane la imbiiiarea de preluiigire a barelor comprimate din
figura 6.1, b, sau solidarizarea cu scoabe la imbinarea din figura
6.1, C;
- de rezistenta, dimensionate pe bazà de calcul la eforturile
pe care le transmit.

6.1.3. Din punctul de vedere al deformatiilor initiale si in


timp case se produc in imbinare, pot fi:
- imbinàri prin pàsuire, la care efortul se transmite direct,
farà piese de legiturà, elementul principal al imbinàrii fiind
suprafata de contact; la aceste tipuri de imbinàri deformariile
iniriale sunt mari datorità asezirii pieselor in imbinare, iar in
timp deformariile cresc foarte purin;
- imbinàri nepàsuite (cuie, buloane, plàcute elastice) la
care deformariile sunt foarte mici in prima etapà si cresc mult in
Fig. tiinp.

a - de prelungire la piese tensionate;


b - de prelungire la piese comprimate; 6.1.4. in functie de mijloacele de imbinare utilizate gi de
C - imbinare pop-contrafisa; natura solicitiirilor la care sunt supuse, pot fi:
d - imbinarea montantului $i a diagonalei la o grinda cu zabrele; - imbinàri prin chertare, solicitate la strivire si forfecare (v.
1 - buloane; paragrafu l 6.3);
2 - scoabe; - imbinari cu pene prismatice si pene inelare netede, cu
3 - dorn; dinti sau cu gheare, solicitate la strivire si forfecare (v. para-
4 - cuie. graful 6.4);
- imbiniri cu tije cilindrice si cu pene lamelare, flexibile,
solicitate in principal la incovoiere, iar elementele imbinate
6.1. Clasificarea imbinairilor solicitate la strivire (v. paragraful 6.5);
6.1.1. Dup5 modul de executie, imbinàrile pot fi demontabile - imbiniiri cu cuie si suruburi pentru lemn, solicitate la
sau nedemontabile, executate pe santier sau in ateliere specializate, pe smulgere (v. paragraful 6.6);
baza unor tehnologii moderne.
- imbiniri cu asamblaje mecanice care preiau diferite imbinate cu cuie, cliiar in cazul protejirii acestora, intrucit
solicitiri - juguri, tiranti, elernente de reazem, piese pentru ruginesc di11caiiza uinidititii relative mari a aerului exterior;
articulatii etc. (v. paragrafi116.7); - imbingrile trebuie astfel realizate inciìt s i nu reduci
- imbiniri incleiate, care lucreazi in principal la forfecare sensibil capacitatea de rezistenti a pieselor imbinate; slibirea
(v. paragrafi1l 6.8). sectiunii trebuie s i fie miniina;
- imbinirile trebuie astfel concepute incit s i fie usor de
executat si intretinut; se recomandi ca la realizarea construc-
6.2. Conditiile pe care trebuie s i le indeplineasc5 tiilor din leinn s i se aleagi tipuri de imbiniri ce se pot realiza
im biniirile industrializat si se pot asambla usor pe santier (de exemplu:
iinbinari incleiate, imbiniri cu plicute multi-cuie, asambla.je
Pentru a satisface exigentele de performanti impuse, imbinarile metalice), sau care necesiti inanoperi mai putin calificati (de
trebuie si3 indeplineasca urmàtoarele conditii: exemplu: iinbinari cu cuie sau buloane);
- prin mijloacele de imbinare utilizate. trebuie s i se asigure - imbinirile trebuie astfel concepute inciit s i se inentin8
o repartizare uniformi a eforturilor in elementele coinponeiite axialitatea eforturilor in bare; exceiitricititile prezente la noduri
ale barelor compuse; suprasolicitarea unor elemente apare miresc sectiunile barelor datoriti faptului c i acestea lucreazi la
datoriti inexactititilor de executie a iinbinirilor si a prezentei solicitiri coinpuse (intindere sau coinpresiune excentrici);
unor deforinatii initiale inegale; - la calculul iinbinirilor iiu se iau in considerare fortete de
- s i se realizeze, pe ciit posibil, fractionarea elementelor de frecare favorabile pentru comportarea elementelor de construc-
transmitere a efortiirilor (tije cilindrice sau lamelare, pene tie in iinbiiiiri, datorate legiturilor de stringere (buloane sau
prismatice sau inelare etc.), asigurindu-se astfel iin nuinir mai cuie), deoarece acestea sunt in genera1 de scurta durata;
mare de sectiuni de lucru si prin urinare o rezistenti si o - efectiil favorabil al fortelor de frecare se ia in considerare
siguranti sporiti a imbinirilor cliiar in cazul prezentei iinor in conditiile previzute in paragrafi113.2.8.;
defecte (noduri, cripaturi medulare etc.); - datoriti inodului de lucru diferit al diverselor tipuri de
- imbinirile trebuie astfel realizate inciit sa se evite efecte- iinbiniri (diferente mari de deformatii initiale si in timp) nu este
le defavorabile ale contractiei si iimflirii si s i iiu faciliteze permisi pentru transiniterea aceluiasi efort folosirea iinbinirilor
aparitia fenomenului de biodegradare (prin stagnarea apei sau de diferite tipuri: se permite transiniterea eforturilor prin diferite
impiedicarea aerisirii imbinirii); mijloace de iinbinare, dar integra1 si succesiv.
- tipul de imbinare ales trebuie sa se potriveascà cu mate-
rialul lemnos folosit si cu solicitirile din piese, de exemplu: I Comentariul C. 6.2.1
imbinirile incleiate nu se pot utiliza deciit la lemn ecarisat sub
formi de sciinduri sau dulapi, aviind umiditatea de echilibru
maxim 18%; imbinirile prin chertare transmit numai eforturi de
compresiune la piese din lemn rotund sau din lemn ecarisat de
tip grinzi sau rigle; imbinirile ci1 inele necesiti materia1 ecarisat
de calitate superioari; n u se pot realiza constructii exterioare
6.3. imbiniiri prin ehertare 6.3.2.3. Verificarea capacitatii de rezistent8 a iinbingrii este
satisfàcutii apriori intrlicat = R:,, .
6.3.1. Elemente generale

6.3.1.1. iinbinirile prin cliertare asiguri traiisinitei-ea eforti.irilor 6.3.2.3. Dacii imbinarea este supus3 si la inoinerit iiicovoietor,
de la o piesi la alta, direct pe suprafata de contact corespunz5tor legaturile cu rbaiitiiri sati buloane se verifica la actiunea acelui
pasuita. moment.
d/2

6.3.1.2. in~binarile prin chnrare se caracteiizeaz5 priii


deforinatii mari in prima fazi a solicitirii, paria la realizarea i ~ i i ~ ~ i
contact direct intre siiprafetele care transinit efortul $i deformati i inai
inici in faza a doua a solicitai.ii, dupi realizarea contactului dintre
piese.

6.3.1.3. Piesele unci iinbinàri prin chertare se fixeazi intre ele


prin buloane, scoabe sau tiranti, care au roliil de a mentine contactiil
intre suprafetele care transniit efortul si de a iinpiedica deplasirile
relative iiitre piese. in calculul de rezistenti al imbiiiirilor prin
chertare n u se fine seaiila de eforturile pe care ar piitea eveiitual s i le a) eclise; b) buloane;
preia elenientele de prindere, dar se tine seairia de slibirile de sectiune Fig. 6.2. iinbinari de prelungire prin chertare solidarizate
pe care acestea le produc.

6.3.3. imbiniiri prin chertare la piese dispuse perpendicular


6.3.2. imbiniiri prin chertare la piese amplasate
in prelungire 6.3.3.1. iinbiniirile transversale prin cliertare pentru solidarizare
se utilizeazi la rezemarea grinzilor pe stilpi, a stilpilor sau popilor pe
6.3.2.1. La realizarea imbin8rilor de prelungire la piesele tiilpi, a subgrinzilor de la nodurile fermelor cu zibrele pe cosoroabe
coinprimate se recoinaiidi respectarea datelor coiistri~ctiveprevizute etc. La realizarea acestor imbiniri trebuie sii se respecte datele
in figura 6.2. constructive prezentate in figura 6.3.

6.3.3.2. Peiitru asigurarea stabilititii la deplasiri laterale,


6.3.2.2. Nu se recomandi imbiniri prin cliertare nesimetrice
imbinarea se rigidizeaz8 cu cepuri (fig. 6.3, a, c si e) sau scoabe
deoarece produc momente in bare datoriti dezaxarii eforturilor.
(fig. 6.3, b sif). Pentru a se transmite efortul pe suprafata de contact,
adincimea loca$ului va depisi cu 5 . . . 10 mm iniltiinea cepuliii.
6.3.3.3. Transmiterea efortului pe suprafata de contact diiitre
cele doui elemente se face prin strivire normali pe fibre la grindfi,
talpi, subgrindi, cosoroaba si in lungul fibrelor la stilpi si popi. in
cazul utilizirii imbinarilor cu cep, la calculul suprafetei de contact se
va scade suprafata cepului.

6.3.3.4. in cazul iitilizirii lemnului rotund, rezemarea griiizii pe


stilp se realizeazi prin chertarea cu tesitura a grinzii (v. fig. 6.3, C); nu
se recomandi cliertarea fàra tesirea grinzii (v. fig. 6.3, a').

6.3.3.5. Capacitatea de rezistenta a iinbinarilor la piese ainpla-


sate perpendic~ilarse stabileste cu relatia:
Q,., = R:i . A , . . n I 7 -.m,., (6.1)
in care:

R L este rezistenta de calcul a leinnului inasiv la coinpresiune


(strivire) perpen'dicular pe fibre. stabilita coiiforrn relatiei
(2.1) in fiinctie de specia de inaterial leinnos, clasa de
calitate a lemnului si conditiile de exploatare a eleinentelor
de constructie, in ~ l r n m ' ;
A,. - aria de contact dintre cele doua eleinente (aria reazemului),
in mm', stabilita conform indicatiei din paragraful 6.3.3.3.;
mi.- coeficient de tratare a leinnului ci1 valorile specificate iii
tabelul 4.1 ;
m, - coeficient de reazem, ci1 valoarea 1,60, daca sunt
indeplinite conditiile constructive prevfizute i11figura 6.3.
Fig. 6.3. Tipuri de bare compuse solicitate la compresiune
perpendiculari pe fibre:
I - grinda; 6 - saboti; 1 I - cosoroaba;
2 - stilp; 7 - cutie inetalica; 12 - bulon;
3 - cep; 8 - talpi superioara ferma; 13 - cuie.
4 - scoabe; 9 - talpa inferioara ferma;
5 - talpa; 10 - subgrindi?;
63.3.6. La rezemarea popilor pe talpi, dac2 Q,.; < Q,, , pentru a b. Tesirea pragurilor se realizeazi:
nii mari diineiisiuiiile eleinentiilui vertical, talpa se poate realiza diii - perpendicular pe eleinentiil coinpriinat. la iingliiiiri
leinn de foioase (fag, stejar, salcain), sau se poate inari aria de contact a < 30" (fig. 6.4,a si C);
prin dispuiierea iinor saboti (fig. 6.3,g) sau a iinor cutii inetalice (fig. - la bisectoarea iinghiultii exterior dintre cele doiii piese, la
6.3, h). in cazul iitilizirii sabotilor, acestia se fixeazi impotriva unghiuri a 2 30" (fig. 6.4,h si 4.
deplasarii laterale prin buloane dispuse in giuri ovalizate, astfel incàt
transmiterea efortuliii s i se faca pe suprafetele de strivire si nii priii
buloane.

c. La imbinirile frontale cu prag siniplu se vor avea in vedere


urmitoarele date constructive (fig. 6.5.a):
iniltiineri pragi~lui(adài~ciineacliertirii) h, trebuie s i fie
iniiiiin 2 cm la grinzi ecarisate. respectiv 3 cm la cele rotunde (ji
maxim h13 la nodurile de reazem ale grinzilor cii zabrele,
respectik h14 la nodurile intermediare ale griiizilor cu ~ a b r e l e
sali la elementele cu o grosime inai mici de 8 cm;
* lungimea pragiilui I,, trebuie sa fie: l,, 2 10 h, ; l,, 2 2h;
l,, 2 20 cm;
u pentru calculul imbinirii la forfecare, lungiiiiea pragului
se ia: I, 5 1 Oh,: 1, I 2h;
* buloanele de solidarizare se amplaseazi perpendicular pe
talpa superioari, la valori ale iinghiului a < 30°, si perpen-
dicular pe tesitiira, la valori a r 30" si se pozitioneazi la
Fig. 6.4. Posibiliteti de tesire a pragiirilor siinple (a si b) inijlocul tesiturii;
si diible (C si d) subgrinda va fi astfel alciitiiita incat buloanele s i treaci
siinetric fata de tesitiira ei;
in cazul in care din calcul rezulti diainetre mai mici,
6.3.4. imbiniir-i prin chertare la piese amplasate buloanele se vor lua ci1 diametriil ininiin 1/25 diil lungiinea lor si
sub unghiul a ce1 putin 12 inin.

d. imbiniirile prin chertare ortogonal8 cu prag dublu se folosesc


a. i11fiirictie de iniriinea solicitirilor si de diniensiuiiile pieselor in cazul in care efortiil din imbinare 1111poate fi preluat de uii siiigiir
componente, iinbinerile cu chertare frontala se realizeaza cu iiniil sau prag, adanciinea de chertare rezultati diii calcul depisiiid adhiicimea
d o u i praguri. inaxima admisa (hl3, respectiv hl4). La o asemenea iinbiiiare se
impuiie conditia ca cele doui pragiiri s i lucreze concomitent. ceea ce
se poate obtine nuinai printr-o executie extrem de ingri.jita.
La proiectarea iinbinirilor frontale cti prag dublu se vor avea in
vedere iirm5toarele date constructive (fig. 6.5, h):
iniltiinea priiniilui prag (adànciinea cliertirii) h, ,, trebuie
s i fie iiiiniin 2 cm la grinzile ecarisate, respectiv 3 cin la cele
rotiinde:
iiiiltiinea celui de al doilea prag. h,?, trebuie sii fie ci1 ce1
piitin 2 cin mai mare decàt iniiltimea primului prag si s i fie
limitata superior in raport ci1 inaltiinea grinzii cliertate la inaxiiii
h13 la noduriie de reazetn ale grinzilor cu zabrele, respectiv 1114
la nodurile interinediare ale grinzilor c ~ izibrele, sail la Fig. 6.5. iinbin~riprin cliertare frontala:
eleinentele ci1 o grosiine inai inici de 8 cm; a - cu prag siniplu; b -- ci1 prag dublu;
liingiinea pragurilor l,,, si l,,?trebuie s i tie 2 10 h,,;
I,,, 2 2h; l,,? r 10 h,,; 1 - talpa superioara; 5 - cosoroaba:
2 - talpa inferioara; 6 - cuie;
peiitru calculul iinbinirilor la forfecare, lungimea 3 - buloane de siguranp; 7 - foaie de carton bitiimat
pragiirilor se ia: I/, I 10 h,,; I,, I 2h; In I 10 h,?; 4 - subgrinda;
la iinghiiiri de inclinare a _< 45'. este obligatorie
montarea buloanelor de siguranti si a subgriiizilor: in acest caz e. La nodurile interinediare ale griiizilor cu zabrele se adniite c i
se respecti aceleasi conditii ca la irnbinarea prin cliertare transiniterea eforturilor din zabrelele comprimate s i se facii prin
frontala CLI prag simplu; iiiterinediul iinui calcai (fig. 6.6).
avand iii vedere eforturile relativ mari care actioneaza in
inibinare, se recoinanda ca ceiitrarea iiodului s i se faca dup5
axa neti a tàlpii inferioare.

ibi
Fig. 6.6. iinbinare cu cBlcii la nodul interinediar al unei grinzi cu zabrele
6.3.4.7. C'~rlczrlt(1
in~binnrilorprin cherture,frontcrlii b. La imbinirile frontale cu prag dublu, capacitatea de rezisten-
t i total5 de strivire se stabileste ca sum8 a capacitifilor de rezistenta
a. Capacitatea de rezistenfi la strivire sub unghi~ila a unei ale fiecirui prag i11parte, determinate cu relatia (6.2):
imbinari prin cliertare frontali cu prag siinplu se stabileste cu relatia:
C,. .Q,.
N,., = (6.2)
C,. . s i n 2 a + Q , . . c o s ' a l
in care: C.La iinbinarea frontalii cu prag simplu, capacitatea de rezisten-
C,. este capacitatea de rezistenti a zonei coinpriinate (strivite), t i a pragului la forfecare se stabileste CL] relafia:
parale1 cu directia fibrelor: in N, stabiliti c ~ relatia:
i

C,. = R c ~ , l . A , , I I . n ~ , . ; (6.3) in care:


R .. : este rezistenta de calcul la forfecare paralela cu fibrele.
,,
Q,. - capacitatea de' rezistenti a zonei coinprimate (strivite) stabiliti cu relafia (2.1), in f~iiicfiede specia de material
perpendicular pe directia fibrelor, in N, stabilita cu relatia: lemnos, clasa de calitate a leinnului si conditiile de
Q,. = R> .A,, . m , . .m,.; exploatare a elementelor de constructie;
,
A,, - aria pragului la forfecare, in mm'; A = h . l , :
a - ungliiul pe care il face pragul c ~ i directia fibrelor nzl. - coeficient de tratare a lemnului cu valoarea specificati in
element~iluicare se striveste; tabelul 4.1 ;
X,',I si R:, - rezistentele de calcul aie lemnului niasiv la mf - coeficient de forfecare, care introduce raportul dintre
compresiune paraleli cu directia fibrelor, respectiv lungimea pragului de forfecare $i excentricitatea de
perpendiculari pe directia fibrelor, stabilite conform aplicare a foqei fati de directia praguliii, precum si inodul
relatiei (2.1), in functie de specia de material lemnos, clasa de producere al forfecirii (unilaterali sau bilaterali),
de calitate a lemnului si conditiile de exploatare a stabilit cu relatia (4.1 1).
elementelor de constructie, in ~ l m m ' ;
API,- proiectia suprafetei prag~iluipe directie paraleli cu fibrele d. La inibinarea frontali cu prag dublu, capacitatea de rezistenta
piesei care se striveste, in mm2; a pragurilor la forfecare se stabileste peiitru fiecare prag in parte,
A,, - proiectia suprafetei pragului pe directie perpendic~ilaricu astfel:
fibrele piesei care se striveste, in mm'; pentru priinul prag, cu relatia:
n11,- coeficieiitul de tratare a leinnului cu valorile specificate in F,.,,= 0 , 7 R : l l . A , , .m, / m , ,, (6.7)
tabelul 4.1;
m,. - coeficient de reazem CLI valoarea 1,60, conforin indicatiilor
pentru al doilea prag, cu relalia:
din paragrafi114.4.2.
l ~ n , ,,,
F,.,7 = R i I I. A , .m,. (6.8)
in care: dacà eleinentul este solicitat la tensiiine excentricà (nodul se axeazi
prin centri11 de greutate al sec[iiinii brute. tig. 6.7, h ) .
R;',;, nill si inl? au seiniiificatiile di11relatia (6.6);
,,
Ali - aria de forfecare a priinului prag, in min' ( A = h . l ); ,,
- aria de forfecare al celui de al doilea prag, i11 inin'

( A , ' = h . / ,?).

e. Fortele efective de forfecare care actioneazà asupra pragurilor


se stabilesc ca proiectii ale fortelor de strivire pe directia pragiirilor de
forfecare, astfel:
la iinbinarea frontali cu prag siinplii. cLirelatia: Fig. 6.7. Centrarea nodului dupa axa neti a talpii inferioare (a)
$i dupa asa bruta a talpii inferioare (b)

la iinbinarea frontali cu prag dublu, cii relatiile: g. Verificarea buloanelor de solidarizare se face cu relatia:
- peiitrii priinul prag:
Fc.II= N L.L' I . c o s a . (6.1 O) N e / hiiloii Ncal> hiiloii ' . (6.13)
111care:
- pentru pragiil al doilea: N,,/ /,,,/,,,, este efortul axial diil bulonul de solidarizare, care se
determin3 CLI relatia:
,,,
F,, I = N < . c o s a . (6.1 1)
in care: N,., ,),,
I,,,, = N C .tg(6O0-U); (6.14)
N, ,,, incàrcarea efectivà de calcul, care actioneazà perpeiidic~i-
-
p - capacitatea de rezistenla a bulonului de solidarizare.
N C aI>~,IOII
lar pe prag;
N, ,./ I -incàrcarea efectivi de calcul aferenti priniului prag, care se stabileste cu relatia:
stabilità cu relatia:

N, - efortiil axial efectiv de compresiune di11imbiilare. in N:


a - iinghiul diiitre cele doui bare ale ìinbinàrii: a - iiiighiiil diiitre piesele care se imbini;
A V I-aria de strivire a primiiliii prag. iii in11.i'; A,,,,- aria netà a bulonului de solidarizare, care se stabileste prin
A,,?' aria de strivire a celui de-al doilea prag, in inin' scàderea
7 slàbirii date de filet di11 aria bruti a bulonului, in
mm-;
f. Capacitatea de rezistenti a tilpii intinse se stabileste cu relatia Ro, - rezistenta de calcul a o~eluluila intindere, stabilità conforin
(4.2) dacà eleinentul este solicitat la tensiiine centricà (ilodul se axeazà STAS 10 10810-78, i11~ l m i n ' ;
prin centriil de greutate al sectiunii nete, fig. 6.7, a ) si cu relatia (4.19),
m(,- coeficient de lucru al bulonului in imbinare. ci1 valoarea
6.4. imbingri cu pene prismatice din lemn ?i cu
0,6. care tine cont de actiunea dinamici a incarcirii si de
deforinatia bulonului in imbinare. pene inelare metalice
n,, - numirul de buloane.
6.4.1. imbinari cu pene prismatice din lemn

h. Verificarea la strivire a suprafetei de contact dintre subgrindi 6.4.1.I . Dule consfrucfive


si piesa de reazem (cosoroabi) se face cu relatia:
a. Penele prismatice din lemn se folosesc la iinbin8rile de
Ve, Qr, 3 (6.16) prelungire a iinor piese tensionate sau la crearea de gririzi coinpuse,
in care: realizate din eleinente suprapuse; aceste tipuri de pene iiu se folosesc
V,, este reactiunea verticali? in imbinare. in N; la nodurile fermelor.
Q,., - capacitatea de rezistenta la strivire perpendicular pe fibre
a suprafetei de contact dintre subgrindi si cosoroabi. b. imbiiiirile c ~ ipene prismatice din leinn se caracterizeaz8
stabiliti cii relatia (4.7). prin:
- deformatii inari in prima fazi a incircirii, pani la realiza-
rea contactiilui direct intre suprafefele intre care se transmit
i. Numirul de cuie, n, necesar prinderii subgrinzii de talpa eforturile;
inferioari se determini cu relafia: - deformatii mici in timp.
r

C. imbinirile cu pene din lemn impiiy o executie ingrijiti a


incare: lucririi, cu abateri dimensionale minime.
L este compoiienta orizontali a efortului din bulonul de solida-
rizare, in N, stabilità cu relatia:
d. La imbinirile cu pene prisinatice din lemn. elementele care
L = N biiloi, . sin a ;
,f
(6.1 8) se imbina pot fi in contact (fig. 6.8, h si d),sau ci1 interspatii intre ele
(fig. 6.8, u si C), asigiirindu-se ventilarea pieselor.
L,, - capacitatea de rezistentà ininimà a unei tije, in N, stabiliti
conform indicariilor din paragrafi116.5.
e. in functie de directia fibrelor penelor fati de directia fibrelor
IComentariul C. 6.3.4.2.) pieselor care se imbinà, pot fi:
- pene prismatice transversale reglabile (fig. 6.8, a);
- pene prismatice longitiidinale drepte (fig. 6.8, h si C ) ;
- pene prisrnatice longitudinale oblice (fig. 6.8, d).
a Penele prisrnatice longitudinale drepte se executi din lemn de
risinoase fari noduri si alte defecte, avind fibrele drepte si paralele cu
fibrele pieselor de imbinat.

Penele yrisniatice longitudinale oblice se executi similar


celor drepte si prezinti avantajul c i nefiind solicitate la forfecare au o
siguranti mai mare in exploatare, dar n u vor fi folosite decit in cazul
in care preiau eforturi de u n singur sens.

f. Buloanele de stringere care iinpiedici risucirea penelor se


dispun in genera1 la mijlocul distantelor dintre pene.

g. La iinbinirile realizate cu pene prisinatice diil lemn se vor


respecta urmitoarele date constructive:
o raportul dintre lungimea penei, I,,. si adincimea chertirii in
grindi, h,, se recoinandi s i fie mai mare sail egal cu 5;
adincimea chertirii h, in grindi va fi:
d.
- ininim 2 cm la grinzile ecarisate si 3 cm la cele rotunde;
Fig. 6.8. imbinari cu pene prisniatice din leinn: - maxim h15 la grinzile ecarisate si d14 la cele rotunde;

a - imbinare cu pene transversale la grinzi cu interspa~iiintre


elementele componente; iniltimea interspatiului C la grinzile compuse distantate (v. fig.
b - imbinare cii pene longitudinale la piese in contact; 6.8, u si C), va fi 3...4 cm;
C - imbinare cu pene longitudinale la piese cu iriteispatii iiitre . la penele transversale reglabile trebuie ca fetele comune unei
elementele componente; perechi de pene s i fie inclinate cu 116...1/10 fati de directia normali la
d - imbinari cu pene oblice. grindi;
o capetele penelor longitudinale trebuie t8iate norma1 pe dir cfia

Penele prisn~aticetransversale se real izeazi d in leinn di ,e


fibrelor, iar penele vor fi astfel dispuse incit fibrele lor s i aibi ac easi
foioase (stejar sau fag impregnate cu substante antiseptice) si su111 directie cu cele ale pieselor de imbinat;
reglabile pentru a se asigura impinarea, chiar diipi ce lemnul a suferii Iiiinina intre pene, in toate cazurile, trebuie s i fie ce1 putin
contractii. Fiecare pani transversali este alcitiiiti di11 doui piesi egali cu lungimea penei;
avand fiecare cite o fateta tiiati oblic (cu inclinare 116...1/10) (v. fig, o lungimea de forfecare a pragurilor pieselor imbìnate, a, se ia

6.8. n). Peiltrii a se asigura reglarea lor, penele transversale se fac mai in calcul egali cu lumina intre pene (v. fig. 6.8, a, b si C), cu exceptia
lungi decit piesele de iinbinat cu 2...3 cm. imbinirilor cu pene oblice, la care se ia egali ci1 distanta de la capatul
unei pene p i n i la mijlocul penei urmatoare (v. fig. 6.8, 4; in calcul, in care:
lungimea de forfecare a pragurilor pieselor iinbinate se limiteazi la R: este rezistenta de calcul la compresiune (strivire) paralelà
maximum 1 Oh,.
cu fibrele (la pene dispuse longitudiilal), sali perpendicu-
lari pe fibre (la pene disp~isetransversal), stabilite cu
relatia (2.1), in functie de specia materialului lemnos, clasa
6.4.1.2.Calczrlul imbiniirilor cu pene prismutice di17 letnn
de calitate a lemnlilui si conditiile de exploatare a
Calculul iinbin5rilor cu pene prisinatice din lemn consti in: eleinentelor de constructie, in ~ l m i n ' :
- verificarea penelor la strivire pe suprafetele de contact: A . - siiprafata de strivire a penei. iii mm2 ( A , = h . h' );
- verificarea penelor la forfecare: ni7.- coeqcient de tratare a lemiiului, cu valoarea specificata in
- verificarea grinzii pe portiunea dintre doui pene la tabelul 4.1;
forfecare; m,. - coeficient de reazem, cu valoarea 1,00 pentru penele
- dimensionarea buloanelor de stringere a pieselor. longitudinale si cu valoarea 1,60 pentru penele prismatice
transversale.
a. VeylJicurea inibiniirilor cu pene din lemn la strivire (fig. 6.9)
se face cu relatia: La penele dispuse oblic, capacitatea de rezistenti la strivire a
L,/ p l Lmps 7
(6.19) unei pene se stabileste cu relatia:
in care:
L,/,, - efortul de lunecare care actioiieazi asupra unei pene, in N;

in care:
L!,,, este capacitatea de rezistentà a penei la strivire parale1 cu
fibrele, in N, stabilita cu relatia (6.20), in care R: = R:,,;

L:,,, - capacitatea de rezistenti a penei la strivire perpendicu-


lar pe fibre, in N, stabiliti cu relatia (6.20), in care
R; = R:, ;
p - unghiul de inclinare a laturii scurte a penei (v. fig. 6.8, d).
Fig.,6.9. Solicitarea unei pene prismatice din lemn la strivire

L,,, , - capacitatea de rezistenta a unei peiìe determinata din I


l
b. Verzjkarea la forfecare a penelor (fig. 6.10) se face cu
conditia de strivire a acesteia, cu relatia: I relatia:
in care: aplicare a foqei fata de directia pragului, precum $i modul
L,,, este efortul de lunecare care actioneaza asupra unei pene, de producere a forfecàrii (bilaterala in acest caz), avind
in N; valoarea stabiliti cu relatia (4.1 1);
plan de forfecare Al- suprafata de forfecare a penei: A , = I , . b , ;
I, - lungimea penei, in mm;
b,, - Iitiinea suprafefei de forfecare, in mm.

. . C. Verlficarea pieselor inzbinate la forfecare pe portitmeu dintre


loca$urilepenelor (fig. 6.1 I ) se face cu relatia:

' 9 (6.24)
in care:
L,,, ,este efortul de lunecare care actioneazi pe portiunea
respectiva de grinda, in N;
Fig. 6.10. Solicitarea unei pene prismatice din lemn la forfecare:
- capacitatea de rezistentà a grinzii pe poqiunea dintre
a - schema imbinarii;
b - diagrama eforturilor Re[ pe lungimea penei doua pene, determinata din conditia de forfecare cu relatia:
L,, = R I I I. A , : .ni,. / m , , (6.25)
L,, - capacitatea de rezistentà a unei pene, in N, determinata .
in care:
din conditia de forfecare a acesteia, cu relalia: R I I Ieste rezistenta la forfecare paralel cu fibrele, stabilità cu
L,, = R ; . A , .m,.ltn,, (6.23) relatia (2.1) in functie de specia materialului leinnos, clasa
. de calitate a lemnului si conditiile de exploatare a
in care:
elementelor de constructie, in ~ l m m ' ;
R'J este rezistenta la forfecare paralel cu fibrele (la pene A,: - suprafata de forfecare a grinzii intre doui pene, in mm2
dispuse longitudinal) sau perpendicular pe fibre (la pene
dispuse transversal), stabilite cu relatia (2.1), in funcfie de ( A ; =a.b);
specia materialului lemnos, clasa de calitate a lemnului $i m.!.si m , , au aceleasi semnificatii ca in relatia (6.23), cu
conditiile de exploatare a elementelor de constructie, in observatia cii in acest caz forfecarea este unilaterala;
N/mm2; a - lungimea dintre doui locasuri consecutive ale pieselor
m,,-coeficient de tratare a lemnului, ci1 valoarea specificata in imbinate, cu exceptia imbinàrilor cu pene oblice, unde se ia
tabelu14.1; egali cu distanta de la capàtul unei piese panii la mijlocul
m, - coeficient de forfecare, care introduce raportul dintre penei urmàtoare, in inm;
lungimea pragului de forfecare $i excentricitatea de b - Iatimea grinzii, in mm.
lan de forf~are h, - adinciinea de chertare, in min;
a. C - interspatiiil dintre elemeiitele imbinate, in inm;
I,, - lunginiea penei, in min.

Comentariul C. 6.4.1.2. I

Fig. 6.1 1. Solicitarea grinzii de lemn la forfecare


intre locasurile a dou%pene:
a - schema imbinarii;
b - diagrama eforturilor Ref pe lungimea de forfecare a grinzii
Fig. 6.12. Schema de calcul a efortului din buloanele de stringere
la imbinarile cu pene din lemn
d. Aria bruta a bzrloanelor de stringere se stabileste cu relatia:

6.4.1.3. Stabilirea numiirulz~inecesur de pene $i distriht~irerr


/or pe Iungimeu elementului
in care:
kVleste coeficientiil ce fine cont de sliibirile ce apar in zona a. Numarul necesar de pene se stabileste cu relafia:
filetati a bulonului, ci1 valoarea 1,25;
ncc - Llorul
I?,, - ILfaplnln (6.28)
Rz, - rezistenta de calcul la intindere a otelului, stabiliti
in care:
conform STAS 1010810-78 ,,Constructii civile, industriale Ltolal
- lunecarea din incovoiere pe iiitreaga luiigiine a elemen-
si agricole. Calculul elementelor din ofel", in ~ l i n m ' ; telor care se imbini, in N;
m0 - coeficient de lucru al bulonului in imbinare, cu valoarea
0,9; 'apitiin - efortulminim capabil al iinei pene, stabilit cu cea mai
Q h - efortul diil bulon (fig. 6.12), in N, care se determini cu mici valoare rezultati diii relatiile (6.20) si (6.23).
'relatia:
Qh = Lei p ( h , + )/l,, (6.27)
in care: b. Penele se distribuie in lungiil grinzii astfel:
L,,, - efortul de lunecare efectiv care actioneazi asupra uiiei - uniform pe iiitreaga lungime a griiizii coinpuse; in acest
pene, in N; caz incarcarea penelor este inegali, ele preluind un efort mai
mare sau mai inic in funcfie de pozitia pe care o au pe lungimea locaquri create in elementele de imbinat, cu dispozitive mecanice.
grinzii coinpuse qi de variatia diagramei de lunecàri pe lungi- Sortimeiitul de pene inelare, netede, utilizate la imbinarea elementelor
mea elementului; pentru a se evita supraiiic8rcarea unor pene de coristruct.ie din lemn este prezentat in tabelul 6.1.
peste efortul capabil, num2rul de pene rezultat din calcul se
majoreazà cu 50 %;
- la distante variabile, stabilite prin impaqirea diagramei Tabelul 6.1.
de lunecari in suprafefe egale cu numarul de pene rezultat din Tipuri de pene inelare netede
calcul; fiecare pani3 se aqazi pe grind5, inaintea diagramei de
lunecari aferentii, pe care trebuie sa o preia;
- la distante egale pe o lungime de 2 x 0,4 din deschiderea
griiizii, catre reazeme; pe distanta centrale de 0,2 din deschide-
rea grinzii, unde eforturile de lunecare sunt reduse, i i i i se dispun
pene; in acest caz, numarul de pene rezultat din calcul se
majoreaza ci1 20 %.

6.4.2. imbinari cu pene inelare netede, dintate sau cu gheare

6.4.2.1. Date constructive

a. Penele inelare netede, dintate sau cu gheare se folosesc la


executarea unor imbinari de piese ce se intilnesc sub diferite unghiuri
(la nodurile grinzilor ci1 zabrele sau la nodurile de cadr'u), la imbinari
de prelungire ale barelor tensionate sau comprimate, precum qi la
realizarea unor grinzi compuse incovoiate.

b. imbinarile cu pene inelare necesità materia1 lemnos uscat,


ferit de variatii de umiditate (pentru a nu apare fenomene accentuate d. Peifele inelare dznlate (fig. 6.14) se executa dintr-o banda de
de contragere, deci se pot folosi numai la constructii acoperite) qi se ofel in care se taie qi se ascut dinlii penei pentru a se iiqura p8trunderea
executa in 'ateliere sail fabrici dotate corespunzator realizirii iinor in lemn; aceste tipiiri de pene se monteazg pT'iii presare in elementele
operatiuni cu precizie ridicata. de imbinat, utilizind prese speciale; ele sunt autoreglabile.

C. Penele inelare netede se executi din otel laminat sub forma


unor inele taiate dupi generatoare (fig. 6.1 3) si se monteazi in
f. La realizarea imbinirilor cu pene inetalice trebuie s i se
respecte urmitoarele date constructive:
penele inelare netede reglabile ali fanta tiiati dupa genera-
toare, z = ( 0 , 0 5...0 , l O ) d , ; fanta penei ine,lare netede
trebuie s i se dispuni pe diametr~ilperpendicular pe directia
efortului transmis in imbinare (v. fig. 6.13, b);
penele inetalice inelare netede trebuie s i pitrundi siinetric
pe aceeasi adincime in cele doui elemente care se iinbina;
penele inelare cu dinti $i penele cu glieare patrund prin
presare in elementele care se imbini, in fiinctie de specia de
lemn folosit;
Iitimea b a elementelor care se imbini cu pene inetalice
trebuie s i fie mai mare cu ce1 putin 40 inm decit diametriil
Fig. 6.13. Pene inelare netede reglabile: interior al penelor (v. fig. 6.1 3, b);
a - detaliu pan2; b - elevalie imbinare; grosiinea minimi a a dulapilor iitilizati in imbinirile cu pene
C - secfiune imbinare metalice trebuie s i fie ce1 p~itin58 min sail b,, + 30 mm
(v. fig. 6.13, C):
penele metalice se vor amplasa astfel Incit sa se respecte
urmitoarele distante (fig. 6.15):
- intre centrele a doui pene consecutive s, 2 2d,, ;
- intre centrul penei si capitul elementului de iinbinat, taiat
drept:
- s2 2 1,s d ,la elementele intinse;
- s 2 2 d ,la eleinentele comprimate;
- intre centrul penei $i capitul elementului de iinbinat, tiiat
oblic:
- s, 2 1,25 d , la elementele intinse;
a.
- s, 2 0 , 7 5 d , la elementele comprimate;
Fig. 6.14. Pani3 inelara cu dinfi
la imbinarea unui element de constructie se vor folosi pene
metalice de acelasi tip, diametru $i inaltime.
e. imbinirile. cu pene metalice se solidarizeaza cu buloane
prevlzute ci1 saibe, dispuse in centrul fiecirei pene, pentru a mentine
contactul dintre suprafetele pieselor imbinate.
i tije $i cu pene lamelare flexibile
6.5. i m b i n ~ r cu
Valorile coejcientulzli k,
i tije cilindrice - prevederi generale
6.5.1. i m b i n ~ r cu

6.5.1.1. Tijele cilindrice (cuie, dornuri, vuruburi pentru lemn,


buloane) sunt piese metalice sau din leinn, de formi cilindrici,
introduse in elementele de imbinat in sens transversal directiei
'i
efortului pe care il transmit de la un element la altul (fig. 6.16).

b. Capacitatea de rezistenti a penelor inelare dintate $i a penelor


cu gheare se stabileste de citre producitor, pe bazi de experimentiri
standardizate.

C.Numirul necesar de pene inelare se determini ci1 relatia:


n IlL!L -
- N /oro/ p
lLcapinin (6.33)
pl!riL'

in care:
~ ' o t a l-
este efortul axial total din bara intinsi sau comprimatii,
respectiv lunecarea totali pe lungimea barei incovoiate,
in N;
P
'cap tnln de rezistenti a iinei pene, in N, stabiliti ca
- capacitatea
valoare minimi din relatiile (6.30) si (6.3 1).

d. La barele intinse este obligatorie verificarea capacitiitii de


rezistenti a barei in sectiunea cea mai slibiti, cu relatia (4.2), in care
A,,, se calculeazi in ipoteza c i toate sliibirile (determinate de locasul
penelor si de gaura pentru bulonul de stringere) sunt concentrate in
aceeasi sectiyne transversalà.

I Fig. 6.16. Tije cilindrice elastice folosite in imbinari:


a - cuie; d - surub cu cap inecat; 2 - tija propriu-zisa;
b - domuri; e - bulon; 3 - piulita.
C - surub cu cap patrat; 1 - capul tijei;
6.5.1.2.Ìmhinàrile cu tije cilindrice se caracterizeazi prin:
- deformalii initiale mici, contactui dintre suprafetele de
transmitere a eforturilor fiind perfect la inceput;
- deforinafii finale mari, datorita contragerii lemnului la
uscare.

6.5.I .3. Claszficnrca imbiniirilor cu tije si face !n firnc:lie de


diferite criterii:
a. dupa modul de execulie al imbinarilor, tijele pot fi:
- introduse in locasuri pregatite in prealabil (buloane,
dornuri, stifturi);
- introduse prin batere sau insurubare, fira pregitire prea-
labili a locasurilor (cuie cu d I 6 mm, suruburi cu d I 4 mm,
unde deste diametrul tijei);
- introduse prin batere sau insurubare in giuri pregitite pe
o parte din adancimea de pitrundere (I,,,,,,, E 0,75 l,,,,) si cu
diametrul mai mic cu I mni decit diametrul tijei (cuie cu d >
> 6 mm, suruburi cu d > 4 mm).
Gi~irilein care se introduc buloanele se realizeazi cu
d.s',,ru = dl!/, + 1 mm 3
Fig. 6.17. Tipuri de imbinari cu tije cilindrice:

iar giurile in care se introduc dornurile si stifturile se realizeaza cu I. imbingri simetrice: 11. imbinari nesimetrice:
a - cu doua sectiuni de C - cu o sectiune de forfecare;
dsiuro=d,,l,, -(0,8...I,O)mm. forfecare; d - cu trei sectiuni de
b - cu patru sectiuni de forfecare.
b. in functie de modul de solicitare. imbinirile cu tije cilindrice forfecare.
pot fi simetrice (fig. 6.17, I) sau nesimetrice (fig. 6.17, Il).

C.Dup2 numirul planurilor in care se poate produce deplasarea 6.5.1.4. La imbinirile cu cuie sau dornuri se monteaza buloane
elementelor imbinate, se deosebesc imbiniri cu o singuri sectiune de de strtingere (circa 25 % din numirul total de tije) necesare pentru
forfecare (fig. 6.17, C), cu doui sectiuni de forfecare (fig. 6.1 7, a ) sau stringerea etansi a pachetului de elemente, in timpul executirii
cu mai multe sectiuni de forfecare (fig. 6.17, b si 4. lucririlor si peiitru a preveni desfacerea rosturilor in procesul
exploatirii din cauza deformirii datorate contractiei lemnului.
Comentariul C. 6.5.1.3.
6.5.2. Tipurì de tije ciliridrice A

in care:
6.5.2.1. Cuiele pentrn construclii din lemn (STAS 2 1 1 1-90) au n - numarul de piese dili pachet;
diametrul cuprins intre 1,8...8,O 111111 si lungiinea intre 30 ...250 min. C -- grosimea pieselor;

Grosimea minimi3 a celei mai subtiri piese care ce imbini? cu d - diametrul tijei.
cuie trebuie sa fie ce1 putin 4 4 ppetru a nu crapa piesele in mor.iientu1
in care se bat cuiele. In cazul in care lungimea efectivi3 a cuielor depi3seyte grosimea
La batere, cuiele pot avea lungimea egalà cu grosimea pache- pachetului de strans (v. fig. 6.18, b), la calculul capacitatii de
tului de straiis, pot depi3yi grosimea pachetului (deci ies pe partea rezistenta a tijelor se ia in considerare grosiinea ultimei piese care se
opusa), sau pot rlmane inecate (fig. 6.18). imbin8, redusa cu 1.5d, intrucat fibrele se rup la iesirea cuiului din
piesa respectivl.

6.5.2.2. Buloanele se executa din otel-beton OB 37, cu cap si


piulig de strangere, cu diametrele ofelului beton neted folosit iri
constructii ( d = 12...25 mrn ). Diametrul bulonului se alege in inod
obisnuit (1 130...1140).1 , unde l este grosimea pachetului care se
striinge, dar miiiimum 12 inm.

Fig. 6.18. Posibilitati de piitrundere a cuielor in pachetul de imbinat.


6.5.2.3. Surubui-ile pentru lemn pot fi: cu cap bombat crestat
a - pe intreaga grosime a pachetului; (STAS 145 1-SO), cu cap inecat crestat (STAS 1452-SO), cu cap semi-
b - depgsind grosimea pachetului;
inecat (STAS 1453-80), cu cap hexagonal (STAS 1454-80) sau cu cap
C - iiiecat
patrat (STAS 1455-80).

Pentru a lua in considerare sectiunea de forfecare, cuiul trebuie


sa patrunda in piesa respectiva cu ce1 putin 3,5d (lungime efectivi, 6.5.2.4. Dornurile ali diametrele ofelului beton si varfiil ascutit
fàri3 varful cuiului de 1,5d, care se considera ca nu lucreaza la pentru a patrunde usor in piesele din lemn. .
transmiterea eforturilor, fig. 6.18, C ) .
La stabilirea lungimii necesare a cuielor (vezi fig.*6.18) se ia in
calcul grosimea pieselor care se imbini, eventualele rosturi ce pot 6.5.3. Date constructive privind irnbinarile cu tije
apare intre piesele care se imbini (cu Ià!imea de aproximativ 2 mm), cilindrice elastice
virful cuiului si adancimea minimi de pitrundere in ultima piesa:
6.5.3. I. Buloanele, suruburile si dornurile se dispun pe un
numar par de randuri longit~dinale,pentru a evita amplasarea unui
rind de tije in zona centrali3 slaba a inimii lemnului.
6.5.3.2.Cuiele se dispun atit pe un num8r par, cit si impar, pe Tabelul 6.3.
rinduri, drept, in zig-zag sau pe diagonal8 (fig. 6.19). Distante minime de anzplasare a huloanelor,
suruburilorpentru lemn si dornurilor

Distante Intre axele tijelor S3 3,5d 3d 3d 2,5d


Din axa tijei
transversal extremela s4 3d 2,5d 2,5d 2,5d
pe fibre marginea piesei
Fig. 6.19. Dispunerea cuielor intr-o imbinare de prelungire:
a - in randuri drepte; .
b - in zigzag;
C - in randuri diagonale 6.5.3.4. La prinderile in noduri ale barelor grinzilor cu z8brele
respectarea regulilor de distributie a tijelor este obligatorie pentru
fiecare piesa in parte (fig. 6.20).
6.5.3.3. Distantele minime de asezare a tijelor (stabilite prin
incerciiri pe modele, astfel incit piesele din lemn sii nu se despice la
batere sau in exploatare) sunt date in tabelele 6.3 si 6.4, in care:
sl este distanta intre axele tijelor in lungul fibrelor elementului
in care se bat cuiele (pe direcfia efortului);
sz - distanta de la tue pin8 la cap8tul elementului din lemn, in
sensul longitudinal al fibrelor;
s3- distanta intre tije pe direcfia transversalii fibrelor;
s4 - distanfa intre ultimul rind de tije si marginea elementului
din lemn, pe directia transversali fibrelor. I

P
i+
Fig. 6.20. Amplasarea tijelor ia nodurile unei grinzi cu zabrele
Observa/ii:
Tabela16.4. Pentru valorile lui C cuprinse intre 4d si IO4 valorile l u i
s, se interpoleazi liniar.
Distanfe minime de amplasare a cuielor 0 Distantele trecute in parantezà sunt pentru lemnul de fag

si stejar.

6.5.3.5. in cazul baterii iiicrucisate a cuielor, daci capetele lor


Cuie bahte In: patrund in piesa centrali din ambele parti pe o adiìncime mai mica
decat 2c/3 (fig. 6.2 1 , a), distantele intre cuie se stabilesc independent,
iar data p5trund pe o adancime mai mare sau egalà cu 2 ~ 1 3distanfele
,
se stabilesc tiniìnd cont de cuiele de pe ambele parti ale pachetului de
imbinat (fig. 6.2 1, b).

a. b.
Fig. 6.21. Distantele de amplasare a cuielor fn cazul baterii fncrucisate:
a - daca adiincimea de patrundere in piesa centrala este mai
mica decat 2 ~ 1 3 ;
b - daca adiincimea de patrundere in piesa centrala este mai
mare decit 2cI3

6.5.3.6. La imbinarile cu cuie, pentru fixarea unei piese trebuie


prevazute ce1 putin patru cuie, iar in nodurile in care prinderea
pieselor se face cu ajutorul cuielor trebuie prevazut ce1 putin un bulon
de striìngere cu diametrul d = 12 inm.
6.5.3.7. iinbinarile de prelungire la piese intinse nu se admit a fi
realizate cu cuie.
Valori ale coeJicientului y

6.5.4. Capacitatea de rezistenta a imbinarilor cu tije

6.5.4.1. Capacitatea de rezistenti a unei imbinari cu tije, LCapi,


in N, se stabileste cu relatia:

L cap I- = Y . L , , ~ ,.~n , .n,,. .m,..m,,


.n?,, ._(6.35)
A

in care:
y este coeficientul partial de siguranta stabilit conform paragra-
fiilui 6.5.4.2.;
L,,,,, , - capacitatea de rezistenfi minima a unei tije, intr-o 6.5.4.3.Capacitatea de rezistenya a unei tije, L,,, ,, in N, intr-o
sectiune de forfecare, in N, stabilita conform paragrafului sectiune de forfecare, pentru lenin de piil, molid si brad, cind efortul
6.5.4.3; actioneazi parale1 cu direcfia fibrelor, se stabileste in fiinctie de tipul
n, - numarul sectiunilor de forfecare in care lucreazi tijele; si diametrul tijei, inodul de lucrii al imbiiiirilor (simetrice sau
n, - numarul de tije; asimetrice), posibilitatea de cedare a imbinirii (prin strivirea lemnului
mi. - coeficient de tratare a lemnului cu valorile specificate in sau prin incovoierea tijei), dimensiunea pieselor de lemn din imbinare,
tabelul 4.1 ; conform relatiilor din tabelul 6.6.
m,, - coeficientul conditiilor de lucru, definit in functie de
conditiile de microclimat in care functioneaza imbinarea cu
tije, cu valoarea 1,00 pentru clasa 1 de exploatare a 6.5.4.4. Valorile din tabelul 6.6 sunt valabile pentru leinnul de
constriictiei, 0,85 pentru clasa 2 de exploatare a construc- pin, molid si brad. Pentru, alte specii de lemn, valorile din tabelul 6.6
tiei si cu valoarea 0,75 pentru clasa 3 de exploatare a se vor multiplica cu coeficientul k, pentru solicitarile L,.,,,,. si L,,l,,,,,, si
constructiei; cu coeficientul (k,)'!' pentru solicitarea L,,,,, ,,,., dat in tabelul 6.8.
m,?- coeficientul care introduce i11 calcul repartitia neuniformi
a incircarilor la tije, cu valorile stabilite in paragraful
6.5.4.5. 6.5.4.5. Coeficientul m/(introduce in calcul posibilitatea reparti-
tiei neuniforme a incircirilor in tije si are valoarea:
m~ = 0,90 pentru imbiniri cu cuie si suruburi pentru lemn;
6.5.4.2. Coeficientul paqial de siguranfa y are valorile din pentru imbiniri cu dornuri si buloane dispiise pe doui
tabelul 6.5, stabilite in functie de tipul ti'jelor si de clasa de durati a. rinduri, cu minimum doui buloane pe iin rind;
incircarilor. ~ 0,80 pentru imbiniri ci1 dornuri si buloane dispuse pe
r n =
patru rinduri, cu minimum trei buloane pe un rind.
- coeficientul ka din tabelul 6.7 pentru eforturile L,, ,si
Capacifatea de rezistet> a unei tije cilindrice
I
Lcop m;
pentru o seeliune de forfecare - coeficientul (ka)"'pentru efortul L,, ;,I,..

Tabelul6.7.
Valorile coejìcientului k,

Valorile coejìcientului k,
I Notarii:
c - grosimea celei mai subtiri piese centrale, in mm;
a - grosimea celei mai subtiri piese marginale, in mm;
d- diametrul tijei cilindrice, in mm.

1. in relatia (6.35) se va introduce valoarea minimi? a capacitiitii 6.5.4.6. La barele tensionate este obligatorie verificarea
de rezistenti? a tijei, stabilita ca minimum intre L,,,,, L,,,,, capacitritii de rezistenti? in sectiunea cu sliibiri maxime, utiliziìnd
relatia (4.2) pentru bare cu sectiunea simpli? si relatia (5.1) pentru bare
L a p inc.
cu sectiunea compusa.
2. in cazul in care directia efortului din tije face un unghi a cu
directia fibrelor elementelor asamblate, valorile eforturilor
din tabelu16.6 se vor inmulti cu:
6.5.5. imbinairi cu pene lamelare flexibile - prevederi astfel confectionate si montate inciit s i fie solicitate la forfecare
generale transversal pe fibre. Etanseitatea contactului dintre plicuta di11lemn si
peretii loca~uluitrebuie sa fie asigurata prin confectionarea inecani-
6.5.5.1.Penele lamelare flexibile (fig. 6.22) sunt piese din otel zati a penelor de dimensiuni tip, prin calibrarea majinii elettrice care
sau lemn de esenta tare (stejar), de forma lainelar8, care se introduc realizeaza locasurile, precum si prin utilizarea proprietàtii lemnului
transversal in piesele imbinate pentru a impiedica deplasarea relativi uscat de a se umfla norma1 pe fibre in cazul umezirii ulterioare.
longitudinali a pieselor in contact; se folosesc la realizarea grinzilor
cu secfiune compusi solicitate la incovoiere, precum si la unele tipuri
de grinzi cu zabrele, pentru alcgtuirea sectiunii compuse a tilpii 6.5.6. Date constructive privind imbinairile cu pene
comprimate. lamelare flexibile

6.5.6.1. Adanciinea locasului h,. i n fiecare grinda trebuie si5 fie


cu 1 min mai mare deciit jumitate din iniltimea lamelei si maxim 115
din iniltimea fiecirei grinzi componente.

6.5.6.2.La penele flexibile din lemn se vor respecta ~irmaltoarele


date constructive:
10 I t, < 15 inm; se recomandi 1, = 12 mm;
h, s 4,5 t,;
* b,, = b, pentru pene care striibat complet inilfimea grinzii,
folosite in cazul in care Iatimea b a grinzii este mai mica de 150
mm (fig. 6.22, b);
b, = 0,5b + 0,3hp, pentru pene care se dispun pe o parte si
pe alta a grinzii (fig. 6.22, e), folosite i n cazul i n care Iàtimea
Fig. 6.22. imbinari Cu pene lamelare flexibile: b a grinzii este mai mare de 150 mm;
a - detaliu pana; a 2 9 t,,.
b - cu pene dispuse pe intreaga latime a grinzii;
C - cu pene dispuse alternativ pe fetele grinzii
6.5.6.3. La penele flexibile din otel se vor respecta urmitoarele
date constructive:
6.5.5.2. imbinarile cu pene flexibile se executi mecanizat,
t P = 4...6 min;
locasurile fiind realizate cu o masin8 elettrici de daltuit.
h,, = ( l 0 ...12) t,,;
b, = b;
6.5.5.3. in cazul folosirii penelor flexibile din lemn, acestea a s (25 ...30) t,,.
trebuie s i aiba umiditatea in timpul asamblirii de 8...10 % si trebuie
,in. care:
6.5.7. Capacitatea de rezistenta a imbinarilor cu pene
lamelare flexibile Rc?,leste rezistenp de calcul la compresiune (strivire) paralelà
cu fibrele pentru esenta de lemn din care sunt realizate
6.5.7.1. Capacitatea de rezistentà a unei pene lamelare flexibile elementele care se iinbinà, stabilità cu relatia (2. I);.
din lemn, LCapmi, , in N, se determina ca valoare minima din conditia b,, hp $i m7 - au aceleasi semnificafii ca in relatiile (6.36) $i
de strivire a lemnului si din conditia de incovoiere a penei, stabilite cu (6.37);
relatiile: m , 11 - coeficientul de variafie pe inàltimea penei a distributiei
din conditia de strivire a lemnului: eforturilor de strivire parale1 cu fibrele elementelor care se
imbinà, cu valoarea 0,3.
LCaps= R,zl bp . h p m, . m,, ; (6.36)

m din conditia de incovoiere a penei 6.6. imbiniiri cu tije solicitate la smulgere


6.6.1. Date constructive
in care:
6.6.1.I . fmbinàrile cu cuie si suruburi pentru lemn solicitate
R.:, :,i R,' sunt rezistentele de calcul la compresiune la smulgere (fig. 6.23) se utilizeazà, in special, pentru sustinerea
perpendicular pe fibre, respectiv la incovoiere staticà elementelor de tavan suspendat. Nu se admit aceste tipuri de imbinàri
pentru lemnul de stejar, stabilite cu relatia (2. l), in ~ l m r n ' ; h cazul in care tijele necesità gàurire prealabilà, sau in cazul aplicàrii
b, - Iàtimea penei, in mm; dinamice a inciirciirilor.
h, - inàltimea penei, in mm;
t, - grosimea penei, in mm;
mi. - coeficientul de tratare a lemnului cu valorile specificate in
tabelu14.1;
m , ,-
~ coeficient de variatie a distributiei eforturilor de strivire
pe inàltimea penei, cu valoarea 0,6;
m, - coeficient de variatie al eforturilor unitare din incovoiere,
cu valoarea 0,5.

6.5.7.2: Capacitatea de rezistentà a unei pene lamelare flexibile


din otel se stabileqte din conditia de strivire a lemnului din elementele
imbinate, cu relatia:
(6.3 8) Fig. 6.23. imbinari cu tije solicitate la smulgere:
cll . b p . h p .m,. .m,yll,
L c a p s = R"
a - cuie; b - suruburi pentru lemn
6.6.1.2. La alcàtuirea imbiri5rilor cu ti.je cilindrice solicitate la in care:
smulgere trebuie respectate urmàtoarele date constructive: d' este diametrul cuiului, in inm; pentru cuie cu diainetrul iiiai
r lungiinea de Incastrare a cuiului, l,. in min. far5 a tine seania mare de 5 inm se ia L/, = 5 inin;
de varf (1 3 4 , trebuie s i fie: I , - lungimea de incastrare a cuiiilui, i11inin. stabiliti conforin
paragrafului 6.6.1.2;
l\ 2 104 1, 2 2 4 (6.39)
R: - rezisteilta la sinulgere a u i i ~ i icui, in ~linin'. cu valoarea
d fiind diametrul cuiului, in mm, iar a grosimea elenientului care se speciticat2 iii tabelul 6.9;
sustine, in mm; 1 7 1 ~ - coeficient de tratare a leinnului cu valoarea specificati in
tabelul 4. I .
e lungimea de incastrare a suruburilor, I,, in mm, trebuie s i fie:
l,sz 0,6 l, (6.40)
6.6.3.7. La inibinàrile ci1 siiriiburi peiitrii lemn solicitate la
I fiirid lungimea tijei ~urubului,in mm; sinulgere, capacitatea de rezistenti a ~iiieiti-je, N,,,/,,. iii N, se stabileste
cu relatia:
e prosimea a a elementului sustiiiut trebuie s i fie ce1 piitin 4 4 = n . d , . I , . R : .n?,,
Nc;ipr (6.42)
pentru o grosirne mai mici a lui a, strivirea sub capul ~urubului in care:
trebuie preintampinat5 cu ajutorul saibelor; d, - diametrul s~irubului,in inin;
e cuiele si suruburile se dispun astfel incgt s i se evite despicarea I, - lungiinea de incastrare a surubul~ii,in inm, care se ia in
lemnului, respectandu-se distanfele minime prevazute in paragraful considerare numai pe portiunea filetati, conforni recoinan-
6.5.3.3; darilor diii paragraful 6.6.1.2;
R: si m, - au aceleasi semnificatii ca in relatia (4.2).
e in cazul utilizirii unui singur raiid de tije, se recomanda ca
acestea si3 se amplaseze, respectand distantele minime, descentrat fafi
de axul elementului in care isi transmit efortul pentru a se evita zona
I ~omentariulC. 6.6.
centrali, medulara, cu fisuri si crap5turi de crestere (v. fig. 6.23). Tabelul 6.9.
Vulorile rezistenfei Iu smulgere. R,'

6.6.2. Capacitatea de rezistenta a imbinarilor cu tije


solicitate la smulgere

6.6.2.1. La imbinarile cu cuie solicitate la smulgere capacitatea


de rezistenfg a unei tije, N,.,,, in N, se stabileste cu relatia:
N ,,,, = n d , .l,. .Rf . m , . , (6.4 1)
6.7. imibiniiri cu asarnblaje metalice
6.7.1. Piesele metalice (tiranfi, zbanturi, rulouri de reazem, 6.8.1. Elemente generale
buloane pentril arliculafii si aricoraje, placi de repartitie si de distri-
butie) utilizate in constructiile din lemn servesc atat pentru realizarea . 6.8.1.I . imbinarile prin incleiere asigurà coinportarea nionolita
unor eleinente intiiise la ferme, arce, cadre (zàbrele, talpi inferioare, a tuturor elementelor care se imbiiia, inlàturiind posibilitatea oric5rei
tirant;i pentru preluarea imyingerilor), ciit si pentru asamblarea pieselor deforinatii i.ndepei.identea elementelor componente.
din lenin intre ele.
6.8.1.2. Pentru realizarea imbinarilor incleiate se folosesc:
- cleiuri naturale;
6.7.2. intinderea tirantilor se realizeaza prin stràngerea piulitelor
- cleiuri sintetice - rasini termoactive sau ternioplastice.
prevazute de obicei la ambele capete. Pentru a evita desurubarea
piulitelor, la piesele intinse care preiau solicitàri importante se previtl
contrapiulite. Pentru a miri suprafala de strivire dintre piulite si piesa in functie de starea de agregare fizicg, cleiurile pot fi sub forma
din lemn se dispun saibe a càror suprafata se calculeaza astfcl incat sà de solutii (fluide), prafuri cau pelicule (filine).
. Dupa temperatura de incleiere, cleiurile pot fi:
nu se depaseasci rezistenta la strivire a leinnului.
- cu priza la temperatiiri inalte (1 00 ... 150)OC;
- cu priza la cald (50 ...70)"C;
6.7.3. Datoriti actiunii corosive pe care o au agentii atmosferici - cu prizi la rece (1 5...25)"C.
asupra otelului, grosiinea minima a pieselor confecfionate diii otel
trebuie s i fie de 6 mm, iar diametrul ininim al pieselor rotunde de in functie de rezistenta la apa a peliculelor se deosebesc:
12 mm. - cleiuri foarte rezistente la ap8, cu o rezistentii minima de
1,5 ~ / m m dupi~ o ora de fierbere sau dupa o in-iersie de 48 .ore
6.7.4. Nu se recomanda folosirea unor cutii de reazem incliise iii apa;
deoarece favorizeaza putrezirea lemnului; se recomand~realizarea - cleiuri rezistente la api, cu o rezistenta minima de
unor asamblaje mecanice cu d o 6 fete paralele libere pentru a permite 0,7 ~ / m m dupa
' o or2 de fierbere sau 24 ore imersie in api;
ventilarea pieselor din lemn. - cleiuri nerezistente la api.

Din punctul de vedere al durabilitatii peliculei, cleiurile se


6.7.5. Solicitarile care apar in piesele metalice utilizate la impart in iirmatoarele patru grupe:
constructiile din lemn se stabilesc pe baza teoriei staticii constructiei si
grupa I - cleiuri rezistente la intemperii (cu pelicula mai
a rezistentei materialelor, iar verificarea eleinentelor mecanice si durabilà decat lemnul), avànd o rezistenta deosebita la
stabilirea capacitatii de rezistenta a acestora se face conform STAS acfiunea apei (calda sali rece), a inicroorganismelor si a
1O 10810-78. variatiilor mari de umiditate; in aceasti grupa se incadreaza
cleiurile pe bazi de fenol, rezorcini, si melomino-
formaldehida si cleiuri epoxidice;
grzcpu rtr II-LI- cleiuri rezistente la a p i si iiitemperii pe tiinp 6.8.2. Date constructive $i particularitiiti privind realizarea
limitat; in aceasti grupà se includ clei~irileureoforinalde- elementelor incleiate
liidice:
6.8.2.l . Pentru realizarea elenientelor de coiistructie incleiate se
grtpn u III-u - clei~irisemirezistente (cu rezistenta limitati la utilizeazi nuinai piese din leinn ecarisat, care nLi trebuie sà depàseasci
actiunea apei si la bacterii); iii aceasti grupi se incadreazi 5 cin grosiine in cazul elemeiitelor drepte si 1/300 di11raza de curburà,
cleiurile de albumini si cazeiiii; in caziil eleineiitelor curbe.
grzrptr ( 1 /V-CI - cleiuri de interior. care ilu sunt rezistente la
acti~ineaiiinidititii si la atacul ci~ipercilor:in aceasti grupà 6.8.7.3. iinbinirile scàndurilor si dulapilor la piesele iiicleiate se
se incadreazg cleiurile de gelatina si eiiiulsiile polivinilice. pot face cap la cap, pe suprafata tesiti sau ci1 dinti pani (fig. 6.24).

6.8.1.3. Rezistentele iniiiiine de rupere ale imbinirilor incleiate


supuse la iiicerc?iri de forfecare suiit date i11 tabelul 6.10. (L.
-
N

M M
Tabelul 6.10.

Rezistentele minime de rupere ale ìmbinarilor ìncleiute


solicitate 10 forfecure

imersia lor in api 24 de

I Fig. 6.24. imbinarea pieselor din lemn i n elemente $i strutturi incleiate:


a - cap la cap; b - pe suprafete tesite;
6.8.1.1. N u se admit iinbiniri incleiate solicitate la intindere C - dinti-pana.
perpendicular pe directia fibrelor.
Imbiiiirile cap la cap se folosesc la eleineiitele coinpriinate si la
elementele incovoiate drepte sati curbe, in zona coinpriinati, precuin
$i in zona centrali slab solicitati.
iinbinirile pe suprafefe tesite si in dinti pani se folosesc la incleiat sa apara eforturi de lunecare, mai usor de preluat de catre
elementele intinse si in zonele intinse, puternic solicitate ale pieselor pelicula de clei (fig. 6.26, h); in cazul asezirii alternative a inelelor
supuse la incovoiere sau compresiune excentrica. anuale, pe rostul incleiat apar eforturi de intindere, care sunt greu de
Distanta intre imbinirile cap la cap invecinate trebuie s i fie de preluat de &tre pelicula de clei (fig. 6.26, a).
niinimum 20a (a fiind grosimea sciindurii sau dulapului), iar intre
imbinirile
. tesite (lumina intre capetele tesiturilor) de miniinum 10a.
Intr-o sectiiine transversalii se poate admite intreruperea a
maximum 114 din numiirul total al sciindurilor sau dulapilor.

6.8.2.3. Leinnul folosii pentru realizarea elementelor de rezis-


tenta incleiate trebuie sii fie din risinoase, aviind umiditatea de inaxim
18 %; lemn~ilde foioase se admite nuinai in cazul in care se iau
misuri de protectie impotriva biodegradirii si se creeazii un regim
special de incleiere. Fig. 6.26. Modul de iealizare a pachetelor de scanduri incleiate
cu asezarea alternanta (incorecta) a inelelor anuale si
6.8.2.3. Elementele incleiate se alcituiesc din piese de lemii de asezarea convergenta (corecta) a inelelor anuale
diferite categorii, in fi~nctiede destinatia eleinentelor si in raport cu
natura si mirimea solicitirii, conform indicatiilor din fig. 6.25. 6.8.2.6. Executarea eleinentelor incleiate se face in fabrici sau
ateliere echipate cu utilaje necesare prelucrgrii lemnului, cu spatii
speciale pentru uscarea lemnului $i inciiperi incilzite pentru a se crea
conditiile de microclimat optiine (miniin 12OC, in cazul intrebuintirii
cleiului de cazeinii si 16"C, in cazul intrebuintarii adezivilor sintetici
si umiditatea interioari <p, = 55 ...65 %).
Suprafetele incleiate trebuie s i fie rindeluite si curitate de praf,
------ pete de ulei, lac etc., cu ce1 putin 12 ore inainte de incleiere.
Categoria n1 Cleiul se aplici manual cu pensula sau cu ajutoriil unor valturi;
- Categoria
- - I1 grosimea peliculei de clei trebuie s i fie 0.1 ...0,3 mm.
d. Suprafetele date cu clei se tin descoperite 5... 10 min., dup3 care
se asambleaza si se preseazi.
Fig. 6.25. Categorii de materia1 lemnos utilizate la elementele incleiate Presarea pieselor se realizeazi cu prese manuale, pneumatice
in functie de solicitari sau hidraulice. in mod obisnuit, presiunea la incleiere variazii intre 0,3
si 0,5 ~ l m m ' .
6.8.2.5. Piesele din lemn se amplaseazi in ansamblul elemen-
tului de constructie cu inelele anuale convergente, astfel inciit in rostul
Cap. 7. PREZERVAREA ELEMENTELOR, 7.4. f i i privinta iinpregiiabilitàtii elementelor, subansamblelor si is
constructiilor diii leinn suilt iitilizate patr~iniveluri de clasificare: I
SUBANSAMBLELOR $1 A
CONSTRUCTIILOR DIN LEMN Clasa 1 - ti,sor t/. trtrtut: leinniil debitat poate fi penetrat CLI iin

~MPOTRIVABIODEGRADARII $I tratainent sub presiune. far8 dificultiiyi;


A FOCULUI Clasa a Il-a - destul c/c usor tke rrultrr: in inod obi(jnuit o
penetrare completà nLi este posibilà. dar dupà un interval de 2-3 ore c ~ i
7.1. Leinnul inasiv utilizat i17 constructii civile, industriale $i un tratainent sub presiune, este posibilà atingerea iinei penetràri
agrozootehnice poate fi expus actiuiiii iinor: laterale de peste 6 inin;
- agenti biologici xilofagi (ciuperci, insecte):
Clasa a 111-a - dijicil cke trutnt: cu un tratainent de 3-4 ore sub
- agenti termici (foc).
presi iine se obtin inasim (3 ..6) inni de penetrare laterali; !I
Il
1

7.2. Din piinctiil de vedere al durabilitàtii la alterarea biologicà, Clasa a IV-a - il1 nlod iiirtzrr~lrtilj~o.sihi1(/e trcitcr~: o cantitate
mica din produsul de protectie este absorbit cliiar dupà 3-4 ore de
speciile de leinn seclasificii in: i
tratainent siib presiune. Se obtin peiietrari laterale $i loiigitiidinale
- .speciipzi/in hirubile: fag, plop, inesteacàn;
miiiiine.
,I
- .specii d e ~/z~r~rhilitute
r~ornlcllci:brad, molid, pin, salcam; :l
- sj~ec'ii
fitrrtc. c/zrrubile: stejar.
7.5. La proiectarea. executia si in esploatarea constructiilor din
7.3. Clasele de durabilitate ale principalelor specii de leinn leinn trebuie sà se respecte iirniàtoarele norine tehiiice care
iiidustrializabile siint: reglemeiiteazà inàsurile de protectie biologici $i inipotriva focului a
fata de atacul ciupercilor silofage: eleinentelor de coiistructie din lemn:
- clasa I -,fi>nr~e c/tirohile: cire$. stejar (durainen);
- ,,Normativ privind prevenirea si combaterea biiretelui de casà
- clasa a Il-a - tltwuhile: frasin. salciin;
la materialele leinnoase folosite in constructii" - C46-86;
- clasa a 111-a - mijlociu dzrrcrhile: pii1 (durainen), larice,
cer; - ,,Norme tehnice privind ignifiigarea materialelor combustibile
- clasa a IV-a - ptrlii? durcrbile: molid, brad, carpeii, paltiii, din lemii si textile iitilizate iii construc~ii"- C58-86;
ulin;
- ,,Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor
- clasa a V-a - nedtwcrbile: fag, inesteaciii, tei. anin, plop,
privind protectia la actiiinea focului" - PI 18-83;
salcie.
- ,.Hotàràre privind uiiele inasuri pentru iinbiiiiàtitirea activitàtii
fatà de atacul iiisectelor xilofage: de prevenire $i stingere a incendiilor" - H.G. nr. 5 111992.
D - dzntrhil;
M - dzir~rhiliratea~edie; 7.6. La aplicarea iniisurilor de protectie chimic8 a leinnului
S - seluihil. trebuie sà se tini seaina de clasele de risc, care definesc conditiile de
I
l
utilizare aie acestuia si exigentele tratamentului de protectie aplicat. Gradul 3 - lemnul utilizat in constructii cu risc de biodegradare
Clasele de risc pentru domeniile de utilizare ale leiniiului se consideri de cgtre ciupercile xilofage, in situatii in care umiditatea acestuia poate
conforin tabelului 7.1. atinge valoarea de 30 % - altemarea ~imeziriicu lisca-ea (lemn utilizat la
elementele de constructie exterioare: lambriuri exterioare, rame, traverse
Tabelul 7.1 si montanfi pentru panourile de pereti exteriori, pereti diil lemn rotund sau
Clase de risc pentru domeniile de utilizare ale lemnului ecarisat, balcoane, sci3ri exterioare, balustrade etc.);
Gradul 4 - lemnul utilizat in conditii favorabile de biodegra-
dare,. care este in permanent contact cu solul (piloti pentru fundafii,
tilpi inferioare pe pi3mint sau pe socluri de zidsrie, grinzi, traverse si
rame di11 panouri de pardoseali3) sau care este permanent expus la
intemperii fari a fi finisat peliculogen (site si sindrile la acoperisuri).

7.8. La alegerea produselor si tehnologiilor de protectie a


lemnului trebuie s i se Fin2 seama de conditile si locul de utilizare ale
acestuia, respectiv de riscul mai mare sau inai mic de biodegradare pe
perioada de exploatare a constructiei. La proiectarea construcfiilor di11 Jj
!a
lemn se vor lua in considerare cerinfele impuse de beneficiar in
functie de destinatia viitoare a constructiei, precuin si de eventuala
schimbare de destinatie pe timpul exploatarii acesteia.

7.9. Telinologiile de aplicare ale substaiitelor de protectie


insectofungicidi3 si ignifugi pot fi: prin bii calde-reci, imersie, pulve-
, 1
!$
1; I

7.7. Lemnul utilizat in construcfii este expus la patru grade de rizare, pensulare sau vid. 1
4
risc de biodegradare: 11

Gradul 1 - lemiiul utilizat in interiorul constructiilor, unde nu 7.10. Produsele pentru prezervarea biologici3 si impotriva 1
existi pericolul de umezire care s i favorizeze instalarea si dezvoltarea focului vor avea atestarea producitorului.
ciupercilor xilofage (lemn utilizat la amenajari interioare, sciri
interioare, grinzi si sthlpi sparenti, parchet); 7.11. Piesele metalice folosite la imbiniri se protejeaza prin
Gradul 2 - lemiiul utilizat in coiistructii acolo unde sunt grunduire cu vopsea preparati3 cu ulei de in dublu fiert si miniu de
plumb, care trebuie s i acopere intreaga suprafagi a elementului
conditii minime de degradare sub atacul ciupercilor xilofage (lemn
metalic. hainte de aplicarea stratului de protectie anticoroziva,
utilizat la elemente situate sub acoperis: cipriori, grinzi, stalpi,
suprafafa metalului trebuie curitatii de pojghita de laminare (tunderi)
astereali, sipci, pereti interiori);
$i de alte impurititi (praf, oxizi, grisimi) si si3 fie perfect uscata.
COMENTARII
C.2.1.4.2. Clase de calitate la lemn

Valorile caracteristice ale rezistentelor mecanice ale diferitelor


specii de lemn, in EN 338 ,,Structural Timber-Strength Clasess" sunt
specificate pe trei clase, prin determinare vizuala silsau mecanica.
in ASTM-D 245-86 ,,Standard Methods for Establishing
Structural Grades and Related Allowable Properties For Visually
Graded Lumber" corectia rezistentelor pentru lemnul de diferite clase
de calitate, pentru solicitarile de incovoiere si de compresiune se
aplica prin introducerea unui coeficient de reducere a rezistentei
lemnului fari defecte, care variaza in funcfie de marimea nodurilor, de
pozilia nodurilor fa@ de starea de efort din fibrele lemnului si de
dimensiunea elementului.
in norma canadiana CANICSA-086.1-M 91 ,,Engineering
Design in Wood (Limit States Design)" rezistentele mecanice ale
diferitelor specii de lemn la diverse solicitari sunt grupate in trei grade
(SS, No. 1 si No. 2) daca incadrarea se face prin exaininare vizuali $i
in 14 grade ~ 2 n dtestarea se face mecanic.

Masa volumicii variazii in functie de specie, de conditiile de


crestere a arborelui, de pozitia in arbore si de umiditatea lemnului.
Aviind in vedere influenta mare a umiditatii lemnului asupra valorilor
masei volumice, in norme raportarea se face pentru umiditatea de
12 %.
Masa volumica a diferitelor specii de materia1 lemnos s-a
stabilit plecind de la: +

- media valorilor pe fari, determinati in cadrul lucriirilor


de cercetare, elaborata de I.C.B., I.N.L. si INCERC Bucurevti;
- coeficientul de variatie maxim admis, cu valoare de 10 %,
conform STAS 2682-83 "Lemn. Luarea probelor $i debitarea
epruvetelor pentru incercari fizico-mecanice", coeficient verifi-
cat in cadrul cercetiirilor experimentale efectuate.
Valorile caracteristice ale inasei voliimice s-au determinat
apliciind fiiiictia de distributie normali si s-au calculat cu expresiile: Natura solicitini

Diii analiza efectuati iii studiul de cercetare a rezultat c i


difereiitele intre valorile caracteristice aie masei volumice stabilite
prin cele trei tipiiri de distributii analizate (normala, logiiorinali si
Weibull) suiit sub 2 ?'o.
Variatia inasei voluinice a lemnului influenteazi si proprietatile
inecaiiice ale acestuia. Astfel. i11caziil sciderii inasei volumice carac- La stabilirea rezistenfelor caracteristice (normate) pentru lemnul
teristice peiitru ri~inoasede la 500 la 400 kg/m7, rezistenta la ideal (fari defecte) s-au luat in calcul:
coinpresiui~ese reduce cu aproxiniativ 30 %. Din aceasti cauzi. in - mediile rezistentelor pe !ara, pentru diferite solicitari si
practici se liiniteaza folosirea Iemiiiili~icare are pOoisub 400 kg/~ii', specii de materia1 lemnos, determinate in cadrul lucrarii 1341;
pei~trurealizarea eleiiieiitelor de rezistenti. - coeficienfii de variatie maximi admisi cu valori de l I %

pentru solicitarea de forfecare in plan normal pe direcfia fibre-


lor, 13 % pentru solicitarea de compresiune paralela cu fibrele,
C.2.3.1. Rezistentele caracteristice ale lemnului natural 15 % pentru solicitarea de incovoiere statici si 20 % pentru
solicit8rile de intindere in lungul fibrelor, compresiune in plan
Rezistenfele caracteristice ale lemnului natural s-au determinat normal pe directia fibrelor si forfecare in lungul fibrelor,
pe baza rezistentelor caracteristice ale lemnului ideal (tab. C.2.1.) conform STAS 2682-83 ,,Lemn. Luarea probelor si debitarea
stabilite i11 lucrarea 1341, corectate cu coeficienfi care introduc epruvetelor pentru incercari fizico-mecanice", coeficienfi verifi-
influenta defectelor. cati in cadrul cercetirilor experimentale efectuate in lucrarea
Tabelul C.2.1. 1341.

Rezisienlele caracteristice ale lemnultli ideal ( ~ / m r n ~ ) Valorile rezistentelor caracteristice ale lemnului ideal (far2
defecte) s-au determinat aplicind functia de distributie normala si s-au
calculat cu relafia:
Natura solicitaril
R,,,, = m ,( l -1,645.V, ) (C.2.2.)

Din analiza efectuata in studiul I341 a rezultat c5 diferenfele


intre valorile caracteristice ale rezistentelor la diferite solicitari
stabilite cu cele trei tipuri de distributii analizate (normala,
lognormali, Weibull) sunt sub 2 %.
I I I I Y
Coeficienfii care introduc influenp defectelor s-au luat in e Influenta defectelor - a nodurilor si a slàbirilor locale -
considerare cu valorile: este mai redusa la compresiune decat la intindere, datoriti
- 0,3 - pentru solicitarea de intindere in lungul fibrelor; comportarii mai plastice la compresiune, care contribuie la
- 0,5 - pentru solicitarea de incovoiere statici; uni formizarea supraincirclrilor locale. Experienta arata ci, in
- Q,6- peiitru solicitarea'de compresiune in lungul fibrelor; cazul mirimii nodurilor de 113 din latura sectiunii elementului,
- 0,8 - pentru solicit5rile de compresiune in plan normal rezistenp la compresiune este 0,6 ...0,7 din rezistenp epruve-
pe directia fibrelor, forfecare in lungul fibrelor si forfecare in telor far5 noduri, cu aceleasi dimensiuni.
plan normal pe directia fibrelor.
Tabelul C.2.2.
Aceqti coeficienti s-au aplicat rezistentelor caracteristice ale
lemnului ideal date in tabelul C.2.1., stabilindu-se rezistentele Rezultatele incerc6rilor la intindere a pieselor din pin /15/
caracteristice pentru lemnul natural din clasa I.
Pentru lemnul din clasa I1 qi 111, reducerile rezistentelor
mecanice fa@ de cele ale lem~iuluidin clasa I sunt cu 10...40 %,
respectiv 60...70 %, in functie de solicitari.
Coeficientii conditiilor de lucru care introduc influenta defecte-
lor aplicati in cadrul acestei norme se incadreazl in valorile date in
literatura de specialitate si in valorile obfinute la cercetirile efectuate
in Wri. Astfel:
Prezenp nodurilor influenteazà rezistenta la intindere a
lemnului natural in functie de pozitia si dimensiunile lor (tab.
C.2.2.).
Fibra torsà, la care directia fibrelor nu coincide cu
directia foqei micsoreazi rezistenta din cauza aparitiei unor
componente perpendiculare pe directia fibrelor, de aceea, cu cit
fibra torsà este mai inclinatà, cu atat rezistenta elementelor din
lemn natural este mai redusi (fig. C.2.1.) 1151.
Influenp defectelor principale - a nodurilor si a fibrei
torse - la incovoiere este foarte mare, in special in cazul
prezentei lor in zona intins:. Experimentirile arat5 cà, pentru
cea mai periculoas8 pozitie a nodurilor - la muchie, in zona
intinsa - qi pentru màrimea lor de 113 din latura sectiunii
elementului, rezistenw la rupere este 0,50...0,45 din rezistenla
lemnului ideal.
Reducerile rezistentei de rupere la incovoiere static8 in cazul
prezentei nodurilor variaz5 in functie de:
- pozitia nodurilor in sectiunea transversali a
elementelor, cu valori mult sporite (pan5 la 40 %) in cazul in
care nodurile sunt amplasate in zona tensionata a elemente-
lor, fata de cazul in care sunt amplasate in zona comprimata;
- pozitia nodurilor pe lungimea elementului, stabilindu-se
ca prezenfa nodurilor in zona centra15 a elementelor conduce
la reduceri cu peste 30 % mai mari decst in cazurile in care
nodurile sunt amplasate in zona marginali a elementului
incovoiat;
- raportul dintre diametrul nodului si dimensiunea piesei,
cu reduceri de 3...35 % cind d l h = 10...20 % si 40 ...55 %
cAnd d l h = 90 %.

in cazul prezentei fibrelor inclinate, proprietatile mecanice


sunt putin modificate pentru o inclinare a fibrei de pani la
9 %, valorile fiind apropiate de cele ale probelor martor;
cand inclinarea fibrei depaseste 9 %, rezistentele la incovoie-
re static5 si la compresiune parale15 cu fibrele scad ci1
6...32 % in functie de specie si de solicitare.

I ,
C.2.3.2. Rezistentele caracteristice ale lemnului rotund

Majorarea rezistentelor caracteristice ale lemnului natura!


rotund se datoreaza faptului ci3 la experimentàri s-au obtinut rezultate
UNGHiUL OINTRE FORTA mai bune, raportul dintre rezistenta de rupere a elementelor cu defecte
SI FIBRE $i rezistenta de rupere a epruvetelor din lemn ideal (farà defecte)
variind intre 0,6 si 0,8. Influenfa defectelor la lemnul rotund, in cazul
Fig. C.2.1. Influenta fibrei torse asupra rezistentei lemnului 1151
in care elementele sunt supuse la incovoiere sau la compresiune, este
i n genera1 mai redusa decAt la piesele ecarisate, deoarece la lemnul
in norma ASTM D 245186 reducerea rezistentei lemnului la rotund lipsesc iesirile pe muchii ale fibrelor taiate in timpul debitarii si
incovoiere statica in cazul prezentei nodurilor pe fata desprinderile de fibre taiate din fibra torsa in apropierea nodurilor,
tensionata este 15...55 % pentru valori d l h = 0,15 ...0,50 care se observa la elementele din lemn ecarisate.
(d - diametrul nodului si h - dimensiunea piesei).
normei canadiene CANICSA 086.1-M 91 ,,Engineering Design in
C.2.3.3. Valorile modulului de elasticitate
Wood (Limit States Design)".
Valorile modulului de elasticitate paralel cu direcfia fibrelor in Eurocode 5 rezistentele de proiectare ale materialului, Xd,
sunt definite astfel:
Eli, la limita de propoqionalitate, sunt definite in prezenta norma
X d = k 0 d .A,,IYM (C.2.4.),
ca valori medii ale acestei caracteristici mecanice, obtinute prin
unde:
prelucrarea statisticà a datelor experimentale prezentate in lucràrile
kmodeste factorul de modificare a rezistenplor materialului in
181, 1191 si 1341.
Valorile caracteristice ale modulului de elasticitate paralel cu functie de durata de actiune a incarcàrilor si de umiditatea
de echilibru a materialului lemnos;
directia fibrelor E;!,, s-au stabilit in cadrul lucriirilor I81 $i 1341 pe Xk - rezistentele caracteristice ale diverselor specii de materia1
baza: lemnos;
- mediei valorilor pe tarà pentru diferite specii de materia1 y~ - factorul paflial de sigurantà pentru diferitele proprie-
lemnos, E 'l ; tàti mecanice ale materialului, cu valori supraunitare
- coeficienfilor de variatie, cu valori intre 8...13 %, stabiliti (1,O ... 1,3).
in cadrul lucràrii 181.
!n norma canadianà, relatia de calcul pentru determinarea
Aceste valori s-au determinat aplicand functia de distributie rezistentelor de proiectare ale diferitelor specii de lemn la diverse
normala si s-au calculat cu expresia: solicitiri este similarà cu observatia cà factorul de rezistentg f este
introdus explicit in relatia de stabilire a capacitàtii de rezistenlà si are
E!,,, = E " (1-1,645.V, ) (C.2.3.) valori subunitare (0,s ...0,9), iar valorile coeficientilor m, si m,,apar
separat explicitate, asa cum s-au introdus $i in prezenta normà.
S-a apreciat c i valoarea de 20 % a coeficientului de varialie
maxim admis in STAS 2683-82 ,,Lemn. Luarea probelor si debita-
rea epruvetelor pentru incercgri fizico-mecanice" este prea mare, C.2.4.2. Coeficienti ai conditiilor de lucru mUi
neatingindu-se la diferite serii de experimentàri efectuate in $ara
noastra de-a lungul anilor. Valorile coeficientilor conditiilor de lucru m,,, care introduc in
Valorile caracteristice ale modulului de elasticitate transversal calcul influenta umiditqii de echilibru a materialului lemnos asupra
G,,,, s-au stabilit pe baza datelor din lucrarea 1191, considerate ca caracteristicilor mecanice s-au stabilit luhnd in consideratie specifica-
tiile din urmàtoarele norme si referinte bibbografice:
valori medii si aplicand aceeaqi relatie de calcul.
a) in norma canadiana CANICSA-086.1-M 9 1 ,,Engineering
Design in Wood (Limit States Design)" factorul de exploatare k,,
C.2.4.1. Rezistentele de calcul ale lemnului natura1
avind semnificatia coeficientului m,, din prezenta normà, pentru lemn
masiv, in functie de solicitari, are valorile:
Abordarea rezistentelor de calcul sub forma relatiei (2.4.1 .) s-a
- 1,00, dacg este utilizat in mediu uscat;
fracut conform Eurocode nr. 5 ,,Design of Timber Structures" si a
- incarcari de lunga durata, cu durata cumulata de actio-
- 0.67 ...0,94, daci este ~itilizatin mediu umed si dimensiu- nare asupra elementelor de constructie intre 7 zile si 10 ani (de
nea piesei este mai mica de 89 mm; exemplu, incarcarea din zapada, din vint, din ~~~~~~~~i utile);
- 0,67 ...1,00, daci este utilizat in mediu umed si diinensiu- - incarcari de sctrrta durata, ce actioneazi asupra elemente-
nea pieselbr depaseste 89 inm. lor de constructie mai putin de 7 zile consecutive sau cumulate
pe durata de viati a constructiei (de exemplu, incircari din vant
b) in Eurocode 5 coeficientul care introduce influenta umiditgii sau zapadi cu intensi@ de virf, din seisme, socuri etc.).
de echilibru a materialului lemnos asupra caracteristicilor mecanice
este inclus in coeficientul global k,,,,~ cu valori 0,60 ...1,10 pentru Intensitatile incircàrilor considerate in prezenta clasificare se
clasele 1 si 2 de serviciu, si valori 0,50 ...0,90 pentru clasa 3 de vor corela cu stirile limiti si gruparile de incarciri la care se face
serviciu, in funcfie de durata de actiune a iiic~rcarilor. verificarea.
Valorile coeficientilor de durati mili, care reprezinta raportul
C) in lucrilrile 1151 si I191 relatia de recurenfi intre rezistenp dintre ~ezistentade durata si rezistenta la solicitare instantanee s-au
lemnului la o umiditate oarecare o,,si cea la umiditatea standardizati stabilit calculindu-se pe baza ecuatiei curbei logaritmice:
de 12 % ( ~ 3 , este:
~)
O,, = O , [l-c.(u-12)], (C.2.5.) m, = R, lm,, .
in care: R,, = a . lgt + b '
u este umiditatea materialului lemnos; in care:
C este coeficientul de corectie a rezistentei pentru 1 % diferenti R,, este rezistenfa teoretici de durati, stabilita ca asimptota a
de umiditate cu valorile: curbei logaritmice, luand in considerare durata de functio-
- 0,04 pentru solicitarea de incovoiere statica; nare a constructiei din lemn - 50 de ani;
- 0,03 pentru solicitarea de forfecare i n lungul fibrelor; m/<,- media rezistentelor la rupere instantanee;
- 0,05 pentru solicitarea de compresiune in lungul t - timpul ;
fibrelor la lemn de pin si larice, si 0,04 pentru molid, brad si a si b - coeficienti care depind de material, specie si solicitare.
stejar.
Comparatii cu date din normele tehnice europene, americane si
canadiene, precuin $i cu cele din referinfele bibliografice, in ceea ce
C.2.4.3. Coeficienti ai conditiilor de lucru mdi priveqte valorile coeficientului de durati mdi releva C%:
incircarile s-au incadrat in clase de durata in conformitate cu a) in norma canadiana valorile coeficientilor de durati k , ~sunt:
standardele de acfiuni din Romania, luand in considerare si indicatile - 0,65 pentru acfiuni cu durata continui (permanente);
din Eurocode 1 qi 5 si din norma canadiana CANICSA 086.1-M 89 - 1 ,O0 pentru actiuni cu durata normala (standard);
astfel: - 1,15 pentru actiuni de scurta durata.
- inciirciiripermanente, ce se aplici i n mod continuu, cu o
intensitate practic constanti in raport cu timpul, cu durata de in cazul unei combinatii de incàrciri, in respectiva norma
actionare asupra elementelor de constructie intre 10 si 50 de ani valoarea coeficientului de durati se calculeaz8 cu relatia:
(la limita pe intreaga durata de viala a constructiei);
in care:
D sunt inciircarile permanente, cvasipermanente si cele din
precom.primare; in care:
L sunt incarcarile de exploatare; incarcari date de zapada, SL (stress level) reprezintà nivelul foflei de rupere pentru
gheata; impingerea pamintului; presiunea hidrostatici; incarcarea de durata, in procente, fa@ de fo@ aplicatà
componentele orizontale ale incarcarilor statice. standardizat (cu viteza de cod);
t - timpul in minute.
b) in Eurocode 5, coeficientul ce introduce influenta incarcarilor Pentru durata de 50 de ani, normatl pentru constructiile din
asupra caracteristicilor mecanice ale materialului lemnos este dat lemn, aplichnd relatiile (C.2.9.) se obtine SL = 60,6 ...69,9 %, valori
global in cadrul coeficientului kmOd,care ia in considerare si influenta comparabile cu rezultatele obfinute in urma experimentarilor prezenta-
umiditàtii, cu valori 0,60...1,10 pentru clasele 1 si 2 de serviciu si te in lucrarea 181, care au fost preluate in prezenta norma (m,, =
valori 0,50 ...0,90 pentru clasa 3 de serviciu, in functie de durata de = 0,56 ...0,64).
actiune a incarcarilor, care sunt grupate in:
-permanente, care aclioneazà mai mult de 10 ani;
- de lunga' durata', care actioneaza intre 6 luni si 10 ani; d) prof. dr. F. Ronai, in studiul privind influenta duratei de
- de durata' medie, care actioneaza intre o siiptamgnà si incartare asupra unor proprietlti mecanice ale lemnului de constructii
6 luni; indica ca durata normatà 50 de ani pentru constructiile din lemn, peste
- de scurta' durata', care actioneaza mai putin de o aceasta limita rezistenp de rupere la incovoiere static5 ramgne practic
sàptamina; constanta. Pentru stabilirea rezistentei de durata la solicitarea de
- instantanee. incovoiere static5 se indica o ecuafie logaritmica similara celei din
prezenta norma:
R, = - b - l o g t + a , (C.2.1 O.)
C) cercetarile efectuate de C. C. Gerhards si C. L. Link privind
in care:
efectul vitezei de aplicare a incarcarii asupra rezistentei la incovoiere
static5 pentru douà sortimente din lemn de brad pentru constructii, a = Ro pentru t = 0,lh;
prin intermediul unui mode1 ce merge pini3 la rupere, stabilind
l Ro - rezistenta de rupere la incovoiere static5 la solicitari rapide;
efectele incàrcàrii de durata, arata o dependentii liniara a mediei a si b - coeficienti ce depind de specia de materia1 lemnos.
rezistenpi cu logaritmul vitezei de inciircare. Rezultatele prelucrate in
urna experimentarii a 250 de elemente solicitate la incovoiere statici
cu 3 viteze diferite de incàrcare au condus la ecuatia generala:
SL=-asInT, + b , (C.2.8.) Valorile coeficientilor pafliali de siguranp au fost stabilite pe
baza testarilor numerice efectuate.
si la ecuaiiile particulare pentru cele doua specii de brad analizate: in normele striiine acegi coeficienti sunt definiti astfel:
a) in norma canadiana CANICSA 086.1-M 91 coeficientii
pafliali de siguranta A care afecteaza capacitatea de rezistenfa a
elementului din lemn sunt dispusi in relatia de calcul la numarator, kz - coeficient de influenp al dimensiunilor;
aviind urmatoarele valori pentru leinn,masiv: kN - coeficient ce fine cont de slabiri;
- 0,9 - pentru solicitarile de incovoiere, de lunecare, de kc.- coeficient de flambaj, 'in cazul barelor comprimate;
compresiune oblica si de intindere in lungul fibrelor; r, - rezistenta caracteristica a lemnului de diferite specii si clase
- 0,8 - pentru solicitarile de compresiline in lungul fibrelor de calitate, la solicitarea i;
si de compresiune perpendicular pe directia fibrelor. k,,- coeficient de durata;
kl, - coeficient de repartizare a inc5rciirilor, in cazul elementelor
compiise;
b) in Eurocode 5, coeficientii partiali de siguranta g~fintervin in k,s- coeficientul conditiilor de exploatare;
relatia de stabilire a capacitatii dè rezistenta, la numitor, ca si in k7.- coeficient de tratare.
prezenta norma, si au valorile:
pentru starile limita ultime: b) in norma americana ,,Uniform Building Code11991 - cap.
-in cazul combinatiilor fundamentale de incarc8ri - 1,3; Wood" relatiile generale de calcul sunt similare, variind in limite
- in cazul combinatiilor accidentale de incarcfiri - 1,OO. reduse coeficientii si inàrimile rezistentelor caracteristice.
pentru starile limita aie exploatarii normale - 1,OO.
C)in Eurocode 5 relatiile de verificare sunt date sub forma:

SI < .fI, (C.4.2.)


C.4.1.Relatii generale pentru calculul capacitiitii in care:
de rezistentii a barelor din lemn s, este efortul unitar efectiv la solicitarea i;
J; este rezistenta caracteristica la solicitarea i.
Relatia generala de determinare a capacitatii de rezistenta a
barelor simple din lemn la diferite solicitari (4.1) este similara celor
prevazute i n normele canadiene si americane 161,1361, cu deosebiri in
ceea ce priveste stabilirea rezistentelor de calcul (v. paragraful 2.4 si C.4.3.3. Coeficientul de flambaj q,
comentariu), astfel: Relafia de calcul (4.5) a coeficientului de flambaj introdusi in
norma revizuita este similara cu cea din norma actuala si corespunde
a) in CANJCSA 086.1 M - 91 ,,Engineering Design in Wood cu prevederile din normele pentru calculul celorlalte materiale de
(Limit States Design)" relatia generala de stabilire a capacitatii de constructie (de exemplu metalul).
rezistenta a barelor la solicitarea i este dati sub forma:
F, = f . R , . S , . k Z . k l ; k N . k , , (C.4. l .)
a
in care: C.4.5. Bare solicitate la strivire oblicii
feste factorul partial de siguranta, cu valori subunitare; Relatia (4.8) rezulta din compunerea geometrica a eforturilor
R, = r, k,, k , .k , .k,. este rezistenfa de calcul la solicitarea i; unitare de compresiune parale1 cu fibrele si perpendicular pe fibre, in
S, - caracteristica secfional8; zona de comportare elastica a materialului.
in aceastà zona) ce se extind spre interiorul sectiunii, determinind
C.4.7.1. Capacitatea de rezistentii a barelor solicitate astfel deplasarea axei neutre spre zona intinsa si se termina prin
la incovoiere ruperea fibrelor din zona intinsa.
!n prezenta norma s-a considerat C% elementele incovoiate
in mod curent, calculul elementelor solicitate la incovoiere lucreaza in domeniul elastic.
se bazeaza pe o serie de ipoteze simplificatoare, admitindu-se ca se in cazul unor elemente cu deschideri foarte mari, utilizate la
poate aplica legea lui Hooke si ca lemnul are aceeasi caracteristica de constructii de importanta deosebita trebuie sa se considere c5 distribu-
elasticitate la incovoiere, ca si in cazul solicitarii de intindere sau tia eforturilor wnitare normale pe sectiune se realizeazii conforrn
de compresiune. Cercetarile experimentale mai recente arata insa ca teoriei mecanicii sistemelor elasto-visco-plastice, dupa o fùncfie
distributia eforturilor unitare normale pe sectiunea elementului exponentiala in zona comprimata si dupa una lineara in zona intinsa
incovoiat poate fi considerata liniara numai in faza initiala a incarckii, (fig. C.4.2.):
pozitia axei neutre coincizind cu centrul de greutate al sectiunii, iar
deformatiile liniare specifice din zona comprimata (e,) fiind aproxima- o , , = A ( l - e - 8' ) ; o , , = A . B . z . (C.4.3.)
tiv egale cu cele din zona intinsa (e,) (fig. C.4.2.a). Pe masura ce
Parametrii A si B sunt determinati din conditia de egalitate a
solicitarea creste, axa neutra incepe sa se deplaseze spre zona intinsa, eforturilor rezultate din zona comprimata si intinsà, respectiv a
ajungind la stadiul de rupere la valorile h, = (0,53 ...0,55) h, alura momentului exterior cu cuplul eforturilor unitare normale.
diagramei eforturilor unitare normale in zona comprimata fiind
in aceste conditii, eforturile unitare normale in fibrele extreme
curbilinie, iar raportul dintre deformatii le lin iare specifice de compre-
se pot stabili cu expresiile:
siune si de intindere se reduce pinà la 0,75 ...0,80 la trepte de incartare
ce preced ruperea elementului (fig. C.4.2.b). o,,= k . M I W ; o,, = k , . M I W (C.4.4.)
k, si k, fiind coeficienti de corectie ce depind de pozitia axei neutre.
Adoptiind pentru pozitia axei neutre valoarea determinata
experimental h, = 0,53 h, se obtin k, = 0,95 si k, = 1 ,lo.
La calculul elementelor meniionate se va introduce un coefi~i-
ent al conditiilor de lucru, care tine cont de comportarea in domeniul
post-elastic a materialului lemnos.

h1 = (053..0.55lh. C.4.7.2. Verificarea grinzilor incovoiate la forfecare


Fig. C.4.2. Comportarea lemnului la incovoiere statici3 Necesitatea verificarii la forfecare apare numai la grinzile foarte
h stadiul elastic (a) si in stadiul plastic (b) scurte, a caror deschidere nu depaseste de cinci ori in5lfimea. O
exceptie o constituie cazurile amplasarii unor sarcini concentrate mari
Ruperea elementelor din lemn supuse la incovoiere incepe in in apropierea reazemului, ciind la momente incovoietoare' relativ mici
mod obisnuit cu fibrele extreme din zona comprimat5, unde se apar eforturi de forfecare mari.
formeazà ondulatii (care se explica prin aparitia deformatiilor plastice
C.4.8. Bare solicitate la incovoiere oblicà nepiisuita); imbinarea este defect~ioasiiintrucit deformatiil'e celor doui
mijloace de imbinare sunt diferite - incepe sa lucreze iinbinarea mai
La solicitarea de incovoiere oblicà, in domeniul de comportare rigida (chertarea), pini aproape de rupere si apoi intra i11 lucru
elastica a materialului, eforturile finale rezulta din insumarea algebrica imbinarea inai putin rigida (buloanele). in acest caz corect este ca tot
a eforturilor unitare, stabilite in raport cu cele doua axe centrale efortul sii se transinita prin chertare (fig. C.6.1, h ) sail prin buloane
priiicipale de inerfie ale eleinentului, x-x si y-y, luand in calcul (fig. C.6.1, C ) .
proiectiile incircirii pe aceste axe (v. fig. 4.5).

C.4.9. Bare solicitate la intindere si incovoiere


(intindere excentricà)
I,a calculul barelor simple din lemn solicitate la intindere
excentrica nu se tine seama de efectui favorabii al solicifarii de
iiitiiidere asupra deformatici din incovoiere a barelor. Pentru zona Fig. C.6.1. Transiniterea eforturilor la nodul unei grinzi cu zabrele:
de comportare elastica a niaterialului, eforturile finale rezulta din
a - concomitent prin chertare si buloane;
insumarea algebrica a eforturilor unitare normale rezultate din solici- b - prin chertare;
tarea de intindere, respectiv incovoiere (fig. C.4.3). Prin aplicarea C - prin buloane
relatiei (4.19) se iau in considerare rezistentele de calcul diferite ale
materialului la cele doui solicitiiri (intindere, respectiv incovoiere).
C.6.3.4.1. Date constructive la imbinàri prin chertare
amplasate sub unghiul a
Modul de lucru sail capacitatea de rezistenti a unei imbinàri
prin chertare frontali3 depinde in foarte mare masliri de forma tiieturii
pragului.

Fig. C.4.3. Bara solicitata la intindere excentrica In cazul chertirii ortogonale (fig. C.6.2, a ) pragul fiind tiiat
perpendicular pe directia foqei de compresiune N,., foGa de strivire N, este
identica cu cea de compresiune. Componenta verticali ( V = N,. sin a )
exerciti o apasare asupra praglilui in zona eforturilor inaxime de
C. 6.2. Conditiile pe care trebuie sà le indeplineascà forfecare, influentiiid favorabil comportarea pragului la forfecare,
imbinàrile determinati de coinponenta orizontala.
La imbinarea din figura C.6.1, a o parte din efort se transmite
prin chertare (imbinare pisuiti), cealalti prin buloane (imbinare
C.6.3.4.2. Calculisl irnbinirilor prin chertare frontalii

Uiighi~ila din relatia (6.2) este i~iigliiulpe care i1 face pragul cu


directia fibrelor eleiiientului care se striveyte. Valoarea acestiii iinghi
este egali ci1 valoarea unghiiilui a la praguri tiiiate ortogonal pe asa
piesei coinprimate (vezi fig. C.6.4, rr, C si d la prageil al doilea) si egali
c ~ valoarea
i ungliiului bl2 la pragliri taiate dupà bisectoarea ~iiighiiilui
exterior al pieselor.
La stabilirea adinciniii prag~irilorde chertare se vor respecta
conditiile constructive specificate in paragrafi116.3.4.1.
Coeficientul 0,7 din ielatia (6.7) introduce i11 calcul posibilitatea
siiprainc5rcarii priinului prag.

!
1
C.6.4.1.2. Calculull imbiniirilor cu pene prismatice din lernn
l
In calcul. pentru o siguranti sporita. se considera c i bulonul de
striìngere este dispus la marginea penei.
Fig. c.6.2. Sclieme privind transmiterea efortiirilor la imbinarile
prin chertare frontala cu prag simplu:
a - ortogonala; b - dupi bisectoare C.6.4.2.2. Calculul irnbinarilor cu pene rnetalice inelare

h cnzzrl irnbinorii cu /fiiefurtr prtrgullri chrpfi hisectoclre (fig. in iinbinirile ci1 pene inetalice inelare, transmiterea efortului se
C.6.2, b ) foca de compresiune N, se descoinpline in coinponentele N, ' face prin solicitarea leinnului la strivire, respectiv la forfecare, ca si in
cazul imbin5rilor ci1 pene diii leinii. Efort~irileunitare de strivire apar
si N,'', respectiv N,' si N,," corespiinzitoare celor d o u i suprafete de
radial, aviiid valori inaxiine pe diametri11 parale1 ci1 directia efortului
strivire (1-2 si 2-3). Strivirea N, care face iingliiiiri egale cu fibrele
transmis si valoarea zero pe directia diaiiietrului perpendicular pe
celor doua eleinente, adic5 cele doua eleinente (talpa superioari si
aceasta directie (fig. C.6.3).
inferioara) lucreaz5 cu rezistente egale la strivire. Descompunind pe
N,' intr-o componeiit5 orizontala N,' si una verticala V', se observa c i directia de
in acest caz N,' este inai mare decat N,, iar V' < V. Rezulta c5 o actionare
s
iinbinare ci1 tiietura pragului d u p i bisectoare este solicitati intotdeau-
a efortului
na inai favorabil la forfecare decat o iinbinare cu cliertare ortogonali, exterior
datoriti fortei de forfecare N,' mai inari, si a fortei de apisare V'inai
mici /l8/. Fig. C.6.3. Distributia eforturiloi ~initarenormale de strivire
l pe o pani inelari
Rezulti c i strivirea lemnului se produce pe semilunginiea C.6.5.1.3. Clasificarea imbinarilor cu tije
cercului interior al peiiei inelare. ci1 valori variabile ale efortului unitar
de strivire (O ...max.). in calcul se adinite ipoteza distributiei uniforme Notiuiiea de sectiune de forfecare este coiiveii~ional5deoarece
a eforturilor pe diametrul interior al penei. nu se poate produce forfecarea tijelor metalice; ruperea efectivi a
Existenta tiieturii dupi generatoare asigiiri posibilitatea de imbinirii cu tije se produce, de obicei, n u ca rezultat al forfecirii
modificare a formei initiale a inelului metalic si intrarea in actiune a directe a tijei de citre eleinentul diii leinii, ci ca rezultat al unor
ambelor jumititi ale acestuia (fig. C.6.4). solicitiri complexe: incovoierea tijei. strivirea neuniforini a leinnului
La forfecare se consideri c2 lucreazi portiunea di11 leinii din eleinentelor imbinate (sau a tijei daci este executati din lemn) si
interiorul inelului metalic. Comportarea la forfecare este influentati de forfecarea sau despicarea elementelor iinbinate.
natura efortului diil iinbinare: la efortiiri de coinpresiune, diagraina
de distributie a eforturilor unitare pe planul de forfecare este mai
uniformi, intrucat scurgerea eforturilor se face diil doui sensuri, deci C.6.5.3. Capacitatea de rezistenta a imbinarilor cu tije
comportarea este mai favorabili, spre deosebire de imbinirile la care
se transmit eforturi de tensiune, linde distributia eforturilor unitare de in iinbinirile cu tije cilindrice elastice. sub iiifluenta fortelor
forfecare este neuniformi (fig. C.6.4, h), deci coinportarea este mai care tind s i deplaseze piesele asainblate, apar eforturi de strivire atàt
defavorabili. in piesele asamblate, cit si in tiji. care se roteste putiii $i se incovoaie
(fig. C.6.5, h). in aceste tipuri de inibiniri n u apar eforturi de forfecare
a tijei datoriti rezistenfei sporite a inetalului la acest efort (se produce
strivirea leinnului) si nici rotiri mari ale tijei in iinbinare datoriti3
eforturilor de stringere care actioneazi intre tija si eleinentele
imbinate.

variatia variatia
presiunilor I I presiunilor

a. b
Fig. C.6.5. Deformatia unei imbinari cii tije $i diagrama eforturilor
Fig. C.6.4. Comportarea la strivire a unei pene inelare netede reglabile: de strivire in locas:
a - pozitia penei inainte de incarcarea grinzii; a - pentru o tija ripida; b - pentru o tija elastica
b - pozitia deformata a penei dup2 incarcarea grinzii;
C - distributia eforturilor unitare de strivire pe pana.
Calciilul imbinarilor ci1 tije cilindrice presupiine verificarea (6.35). Capacitatea de rezistentà a unei tije la incarcàri paralele cu
rezistentelor atit a tijelor (la incovoiere dacà sunt confectionate din fibrele eleinentelor iinbinate, respectiv perpendiculare pe fibrele
otel. sali la incovoiere si strivire norinal pe fibre dac5 suiit din lemn), eleinentelor iinbinate, se dà intabulat in fiincfie de specia de niaterial
cat si a leinniilui (eleineiitelor iinbinate la eforturi de strivire, lernnos. dianietrul ti-jelor si diniensiunea pieselor diii leriin ce se
forfecare, despicare si rupere in sectiiinea cea inai slàbita. imbini.
In Eurocode 5, capacitatea de rezisteiita a tijelor se stabileste in
Evitarea forfecarii si despicarii lemnului intre tije se realizeazi?
prin respectarea distantelor ininiine intre tije si ìntre tije si inarginile functie de:
- tipiil iinbingrii (cu una sau cu douà sectiiini de forfecare):
pieselor inibinate (conforiii paragrafiilui 6.5.3.3.).
- - Iatimea elemeiit~ilui inibiiiat, respectiv adinciinea de
Pentru calculul iinbiiiàrilor cu tije se ~itilizeazào serie de ineto-
de aproxiinative la baza carora stau diverse ipoteze siiiiplificatoare, p8trundere a ti.jei in iiltiiiiul elemeiit imbiiiat:
- diaiiietrul tijei;
care coiiduc la relatii iisor aplicabile in calculele practice, se adinite
- tipul ecliselor di11iinbinare (din lemn sau metal);
cà:
- caracteristica de rezistenta a tijei.
- efort~irilede strivire, iii sens transversal pe axa ti.jei, siiiit
distribuite ~iniformpe o suprafat5 diametrali si nu distribuite
iie~iniformpe suprafala cilindricii (ctim sunt in realitate);
- efortiirile de strivire sunt distribuite pe intreaga lungime
C.6.6. irnbiniri cu tije solicitate la smulgere
a tijei;
- diagrama de variatie a efoi-turilor de strivire in lungiil
Cuiele rezista la smiilgere datorità fortelor d e frecare care apar
tijei este liniara, ceea ce echivaleazi cu ipoteza ci3 axa tijei este intre siiprafata cilindricà a tijei cui~ilui si peretii locasiilui ìii care
rectilinie pe toatà luiigiinea ei (fig. C.6.5, a). acestea au fost iiitroduse. Fortele de frecare se niicsoreazà iniilt in
cazul aparitiei fisiirilor si cripaturilor in leinn, care reduc forta de
Pornind de la aceste ipoteze siiiiplificatoare, capacitatea--de stringere a cuiului, de aceea pentrii cuie ce lucreazi la smiilgere este
rezistenta a iinei tije se stabileste di11coi~difiilede: obligatorie respectarea acelorasi norme de asezare ca si in caziil
- strivirea elementiilui central, L,,, ,;
cuielor care lucreazà la solicitàri obisnuite.
- strivirea elementului inarginal, L,,,,,,; Pe baza de experiinentari s-a demonstrat ca rezisteiita la sinul-
- incovoierea tijei, L,,, ,,,,.
gere a cuielor creste proportional CLI suprafata de frecare dintre leinn si
cui, dar numai peiitru cuiele cu diainetru sub 5 inm; pentru cuie cu
Relatia de calcul (6.35) utilizat8 pentru deterininarea capacitiitii diametrul mai mare de 5 inin, din cauza devierii fibrelor in tiinp~il
de rezistenta a iiiiei iinbinàri cu tije se iiiscrie in inetodologia de baterii, rezistenta la smulgere ràinine aproxiiiiativ egal5i cu cea a
stabilire a capacit8tilor de rezistenta peiitrii barele din leinn si pentru cuielor CLI diainetru de 5 inin, la aceeasi lungiine de 'incastrare. Din
celelalte tip;iri de iinbinàri. Relatiile pentrii stabilirea capacitatilor de acest motiv, se recoinanda folosirea cuielor cu diametru inaxini de
rezisteiità ale diverselor tipuri de ti.je, la diferite solicit5ri, date in 5 inin.
tabelul 6.6, pastreaza iiietodologia de abordare diil norina reviziiita. $uruburile rezisti la smiilgere datorità piitrunderii filetului in
In norina canadiana CANICSA 086.1-M 91 capacitatea de sanfu1 pe care acesta il taie iii lemii in iiioinentul insiirubàrii. Diii acest
rezistentà a imbinarilor cu tije se stabileste printr-o relatie siinilari cu motiv, rezistenta la sinulgere a suruburilor depinde in mare in8sur2 de
inodul de insurubare. de aceea n i i se adinite baterea suruburilor cu
ciocanul. Totodati, pentrii a se asigura o stringere corecti a pieselor
asamblate si pentru a se evita despicarea leinnului este necesari
respectaiea distantelor ininiine dintre suruburi previzute in paragraful
6.5.3.3. BIBLIOGRAFIE
In norma caiiadiani CANICSA 086.1-M 91 capacitatea de
rezistenti a tijelor solicitate la sinulgere se stabileste pe baza unei
relatii similare cu relatiile (6.41) si (6.42), in care rezistenta tijei se d i 1. Darie in., Vicareani1 r. - Cod pentru culculul si ulciittiirea
intabulat, in ~ l i n m ' in functie de diametrul tijei si de specia de elementelor de coristruc/ii dili Ientn - N P 005-96.
materia1 lemnos ~itilizati.
in Eurocode 5 adinciinea de incastrare a tijelor este 12d pentru 2. Karlsen G.G.S.A. - ConstrucFii (/in Iemn, vol. 1 si 2, Editura de stat
cuie netede. si 8ti' pentru celelalte tipuri de tije. Capacitatea de pentru arliitectura si constructii, 1955.
rezistenti a tijelor se stabileste in functie de diainetru, adinciniea
de incastrare si inasa voluinici a leinnuliii. 3 . Marusceac D., - C'onstructii ii~o~i'erne
di11 Ieti111, Edit~iraTeliiiica,
Bucuresti, 1997.

4. Natterer J., Herzog Th., Volz M. - Constrzlire en hois, vol. 2.


Lausanne. 1994.

5. Zeller E. - Preformances des constructions en bois e/ niaintenance


in Aiinales de I'lnstitiit Tehnique du Batiinent et des Travaux
Publics, 199 1.

6. x x x Annua1 Book of ASTM St'nndard.~. Volutne 03.09. Wood,


American Society for Testing and Materials, 1990.

7. x x x Australiun Standard National Tiniher Framing Code, AS


1 68411992.

8. x x x CAN PER CAS 086.1-m89 Engineering Design in Wood


(LIMIT STATES DESIGN), Ontario, Canada, 199 1 .

9. x x x Eurocode 5 - Crrlcul des .structzrres en hois, Editions


Eyrolles, Paris, 1996.
I
MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR $1 TURISMULUI
10. x x x Wootf Engineering and Cnnstrzrction H~mdhook, third
edition, Mc Graw-Hill Inc., New York, 1999.
ORDINUL Nr. 302
din 16.09.2003
l I . x x x Stnrctzrres en bois LILI.Y e1at.s lirnites, vol. 1 Mciferi~iu.~
el
buses ci% ctrlctrl. Paris 1996. pentru aprobarea reglernentarii tehnice
,,Normativ privind proiectarea planseelor compuse din tabla
12. x x x Structtcrcs en hois u u . ~etcrts linlites, vol. 2 Ctrlcul u%
stnrcrzrres, Paris 1997. cutati-beton (revizuire P 134-93)", indicativ P 134-03

in conformitate cu prevederile art. 38 alin. 2 din Legea nr. 1011995,


13 . x x x UNIF0Rh.l BUILDING CODE-CAP. WOOD, 199 1. privind calitatea in constructii, cu modificarile ulterioare,
In temeiul prevederilor art. 2 pct. 45 si ale art. 5 alin. (4) din
14. x x x WOOD DESIGN MANIJ'AL, Cai~adiai~
Wood Coui~cil, Hotararea Guvernului nr. 740 I2003 privind organizarea si functionarea
Ottawa 1990. Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului,
Avànd i n vedere avizul nr. 39108.07.2003 al Comitetului Tehnic
de Specialitate,
Ministrul transporturilor, constructiilor si turismului emite urmatorul
ORDIN:
Art. 1. - Se aproba reglementarea tehnica ,,Nonativ privind
proiectarea planseelor cornpuse din tablii cutatii-beton (revizuire
P 134-93)", indicativ P 134-03, elaborata de INCERC, filiala Timisoara, si
prevszuta in anexa' care face parte integranta din prezentul ordin.
Art. 2. - Prezentul ordin va fi publicat in Monitorul Oficial al
Romanici, Partea I.
Art. 3. - La data publicarii prezentului ordin isi inceteazs
valabilitatea reglementarea tehnica Instruc(iuni tehnice pentru calculul si
alcatuirea placilor compuse din tabla cutata-beton, indicativ P 134-93,
aprobata prin ordin MLPAT nr. 22/N/07.07.1993.
Art. 4. - Directia Generala Tehnica va aduce la indeplinire
prevederile prezentului ordin.
MINISTRU,
MIRON TUDOR MITREA

'Anexa se public8 in Buletinul Constructiilor editat de Institutul National de Cercetare-


Dezvoltare i n Constructii si Economia Constructiilor - INCERC Bucuresti.