2.

PROPRIETATILE LEM1'iULUI

CAPITOL 2. PROPRIETATILE LEMNULUI

2.1. Structura lemnului

2.2. Proprietatile fizice de interes pcntru constructii. Anizotropia elastica a lemnului

Orice material de construe tie are proprietati pozitive si negative care trebuie luate in consideratie atat atunci cand se alege materialul pentru structura de rezistenta sau elementele sale componente, cat si la proiectarea ~i comportarea in timp a constructiei, Prin proiectarea unei structuri din lemn trebuie ca proprietatile pozitive ale materialului lemnos sa fie folosite la maximum iar influenta celor negative, daca nu po ate fi exclusa in totalitate, sa fie redusa la minimum.

Lemnul, material de provenienta organica, este folosit in constructii, de obicei, dupa 0 prelucrare sumara care dureaza putin si care modifica in mica rnasura proprietatile fizico - mecanice ale acestuia. Pe langa calitatile sale, lemnul are 0 serie de inconveniente serioase care trebuie avute in vedere la proiectare ~i executie. Neglijarea lor ar putea compromite in scurt timp 0 constructie din lemn, facand-o neutilizabila,

In cele ce urmeaza sunt studiate, pe scurt, acele proprietati ale lemnului de constructie care inlluenteaza proiectarea, executie ~i exploatarea constructiilor din lemn.

2.1. STRUCTURA LEMNULUI

Lemnul este un material natural, organic, cu structura celulara, deosebit de neomogen in ceea ce priveste proprietatile fizico - mecanice. Este un material regenerabil si are raportul rezistenta - greutate deosebit de avantajos.

Lemnul este un material de constructie preferat deoarece consumul de energie necesar obtinerii produselor finite este mult mai scazut decat pentru materialele structurale competitive acestuia, cum ar fi otelul, betonul sau materialele compozite pe baza de rasini sintetice.

2.1.1. Microstructura lemnului

Principala structura a lemnului de constructie este .fibra Iernnoasa" (traheida) alcatuita din celule al carer diametru variaza de la 16 pana la 42 urn iar lungimea de la 870 pana la 4000 urn. Astfel, 1 cnr' de lemn poate contine peste 1,5 milioane celule de

1

2. PROPRlETATILf: LEMNULUI

lemn. Legate intre ele, acestea forrneaza un compozit putemic. Fiecare celula de fibra de lemn are structura sa de rezistenta, fiind un stratificat inch is, sub forma de tub. Fiecare celula lemnoasa are patru straturi ale peretelui celular, B (strat de baza), SI, S2 si S3, fig. 2.1, fiecare fiind alcatuita dintr-o combinatie de trei polimeri chimici: celuloza, hemiceluloza si Iignina aflate in urmatoarele proportii: Iignina - 28,0 %; celuloza - 40,3 % si hemiceluloza - 28,7 %.

SI: Lignina: 10,5 %; Celuloza: 6,1 %; Hemiceluloza: 3,7 %.

S3: Ligninar-

Celuloza: 0,8 %; Herniceluloza: 5,2 %.

S2: l.ignina: 9,1 %; Celuloza: 32,7 %; Hemiceluloza: 18,4 %.

13: Lignina: 8,1 %; Ccluloza: 0,7 %; Hemiceluloza: 1,4 %.

Fig. 2.1. Orientarea microfibrelor pentru fiecare strat al peretelui celular din sectiunea lemnului de pin, avand cornpozitia chimica in procente din total greutate.

Celuloza ~i hemiceluloza sunt polizaharide Iiniare iar lignina este un fenol amorf (un adeziv hidrofob tridimensional). Celuloza formeaza lanturi lungi, neramificate iar hemiccluloza formeaza lanturi scurte, ramificate. Lignina acopera cu 0 coaja ~i tntareste acesti polimeri. Deoarece cornponentii carbohidrati ~i fenoliei ai lemnului sunt imbinate sub forma de strueturi tubulare sau eelule eu cavitate celulara mare, greutatea specifica a lemnului variaza foarte mult. Volumul mare de goluri din struetura celulara a lemnului conduce la un raport rezistentagreutate favorabil, asigurand totodata, rczistenta la eorosiune ~i oboseala ~i un cost scazut.

2.1.2. Macrostructura lemnului

Sectiunea unui arbore este lmpartita In trei mari eategorii constand In scoarta, lemn si cambium, fig. 2.2.

Coaja, situata la exteriorul trunchiului, este fermata din celule de 2

2. PROPRlET.4TlLE LEMNUU/I

floem moarte spre exterior si vii spre interior si are functiile principale de protectie ~i conducator de substante nutritive. Grosimea ~i aspectul scoartei variaza substantial in functie de specie si varsta arborelui.

Canale ascendente

Scoarta exterioara Scoarta interioara

Cambium

Maduva lemnului

Fig. 2.2. Elemente ale microstructurii lernnului vizibile cu ochiulliber.

Lemnul sau xylem, este situat In sectiunea interioara a trunchiului arborelui. Functiile principale ale acestuia sunt suportul canalelor nutritive ~i stocarea hranei arborelui. Lemnul se im parte in doua zone: a "canalelor ascendente" si .Jnima lemnului".

Cana/ele ascendente sunt situate imediat dupa cambium, avand ca functie principala stocarea hranei. De asemenea, ele constituie si mecanismul de transport al sevei. Grosimea radiala a canalelor ascendente este, in mod obisnuit, cuprinsa intre 35 si 50 mm dar pentru unele specii poate ajunge intre 75 - 150 mm.

Inima lemnu/ui consta intr-un cere interior de celule lemnoase care au suferit modificari atat din punct de vedere chimic cat ~i fizic din celulele dinspre exteriorul canalelor ascendente. Golurile celulelor contin depozite de diferite materiale care, free vent. dau culoarea mult mai lnchisa a inimii lernnului.

Depozitul de substante formate In timpul transformarii canalelor

3

2. PIWPRfETATIJ.f I.DH.\'ULUI

aseendente vii in inima moarta a lemnului, de multe ori face ca zona moarta, la unele specii, sa devina mai durabila chiar in conditiile in care acestea indue putrezirea.

Cambiul este un inel continuu de reproducere a straturilor eelulare, situat intre canalele ascendente ~i straturile interioare ale scoartei lemnului. in mod obisnuit, acest strat este alcatuit din 1 pana la 10 eelule depinzand, in mare masura, de sezon.

Atat lemnul ~i citt ~i eoaja sunt situate radial deoarece fieeare stmt de eelule sunt generate de eelulele de cambium.

2.1.3. Cresterea arborelui

Cresterea in diametru a arborilor este afectata atat de sol cat ~i de mediul inconjurator cu care arborele trebuie sa eoexiste. Cresterea are loc prin diviziune celulara. Ca ~i celulc noi formate, ele sunt "impinse" atat spre interior pentru a deveni lemn cat si spre exterior pentru a deveni scoarta. Ca ~i crestere a arborelui In diametru, eelulele sunt ocazional retinute in cambium pentru a ajuta crestcrca in circumferinta a aeestui strat. De asemenea, ca ~i crestere in diametru a arborelui, eelulele adaugate eoajei sunt orientate sprc exterior, astfel ca suprafata exterioara devine crapata ~i rigida, formand eoaja specifica diferitelor speeii.

Tipul ~i rata de crestere variaza intre celulele lemnului tanar ~i lemnului tarziu. Lemnul tanar are cavitati largi si pereti subtiri, in timp ee lemnul tarziu are cavitati mai mici si pereti mai grosi.

Volumul de goluri este in stransa legatura eu densitatea materialului lemnos iar acesta este strans legat de rezistenta acestuia.

Lemnul timpuriu este are densitate mai mica, culoare mai deschisa ~i rezistenta mai mica decat lernnul tarziu,

2.1.3. Cresterea ineleleor anuale

Cresterea inelelor anuale, in latirne, variaza in functie de specie ~i conditiile locale de crestere ~i dezvoltare a arborelui. Inelele anuale formate in timpul sezoanelor scurte sau urnede sunt mai subtiri decat eele formate in conditii de crestere normale, mai avantajoase. Inelele aceleiasi specii de arbore formate in conditii de umbra sunt mai subtiri decat eele formate in conditii de insorire. Este de inteles ca, functie de varsta unui arbore, latimea inelelor anuale variaza, Acest punet de vedere poate conduce la erori, deoarece conditiile anormale ale mediului inconjurator poate cauza unui arbore sa produca 0 crestere mai mare a latimii inelelor anuale sau sa opreasca pentru un timp crcstcrea acestora.

2.1.4. Nodurile

La un arbore in crestere, ramurile se dezvolta lateral fata de trunehi producand deviatii importante ale inelelor anuale din arbore,

4

2. PROPRltT4IJLL' LLMNUUJI

regasite in nodurile pieselor sau structurilor din lemn.

Nodurile se clasifica in doua grupe majore: noduri sanatoase si noduri elizaloare.

Nodurile sanatoase sunt formate de ramurile in crestere,

Nodurile cazatoare se produc atunci cand ramurile mor (cad) iar locul ramane inconjurat de lemnul trunchiului.

Nodurile cauzeaza deviatia inelelor anuale, fapt important deoarece rezistenta lemnului din inelul purtator de nod este de 10 pana la 20 ori mai mare 'in sens paralel fibrelor dedit perpendicular pe fibre. in concluzie, marirnea nodului influenteaza major rezistenta piesei de lemn.

2.2. PROPRIET ATILE FIZICE DE INTERES PENTRU CONSTRUCTII. ANIZOTROPIA ELASTiCA A LEMNULUI

In concluzie:

Elementul principal al lemnului de conifere il reprezinta traheidele, cu aspectul unor celule fibroase si care formeaza inelele anuale de prirnavara ~i de vara, Intre traheide sunt situate canalele rezinifere ~i razele medulare, al carer volum nu depascsc 10 % din volumul total al lemnului. Ele nu exercita aproape nici 0 influenta asupra proprietatilor lemnului.

Compozitia chimica a lernnului absolut uscat este aproape constanta: carbon 49,5 %, oxigen 44,2 % si hidrogen 6,3 %. Acestea formeaza substante organice compuse, dintre care cea principala este celuloza. Aceasta formeaza peretii celulclor sau "scheletullemnului".

2.2.1. Proprietatile fizice ale lemnului a) Umiditatea lemnalui

Apa exercita 0 influenta mare atat asupra proprietatilor fizico - mecanice ciit si asupra dimensiunilor lernnului. Apa din lemn se gaseste fie in fibra lemnoasa, in interiorul miceliilor ~i intre ele, constituind apa coloidala sau higroscopica, fie in golurile celulelor, constituind apa Libera.

Datorita dimensiunilor relativ mari ale celulelor, apa continuta in golurile celulelor se pierde repede si user rara sa produca modificari ale dimensiunilor ~i tara sa influenteze proprietatile mecanice ale lemnului.

Apa continuta in spatiile microscopice ale invelisurilor celulelor se indeparteaza lent din cauza fenomenelor de capilaritate. Pierderea ape; eoloidale este insotita de schimbarea dimensiunilor si a proprietatilor fizico-mecanice ale lemnului.

Prezenta spat iii or capilare ultramicroscopice in jurul micelelor precum si reducerea elasticitatii vaporilor de apa, ce se produc in aceste spatii capilare, determina capacitatea lcmnului de a absorbi 0 anumita cantitate de apa din aer, proprietate denurnita higroscopicitatea lemnului.

5

2. PROPRfET.'[TfU;; LEAf,VI/LUI

Cantitatea de apa continuta in lernnul dcpozitat un timp indelungat depinde de umiditatea aerului inconjurator ~i de temperatura.

Higroscopicitatea fibrelor lcmnoasc cste limitata, aceasta lirnita purtand denumirea de punct de saturatie a fibrei, Umiditatea medie a lemnului, la care fibre le sunt complet saturate cu apa, variaza intre 25 % si 35%.

La uscarea lemnului, fenomenul se produce invers, adica indepartarea apei coloidale din fibrele situate mai aproape de suprafata exterioara se produce mai inainte ca umiditatea medie a elementului de lemn, de dimensiuni obisnuite in constructii, sa ajunga la 25 - 30 %.

Atat pierderea cat si absorbtia apei In lemn se produc In cea mai mare rnasura in lungul fibrelor.Pierderea apei in sens transversal este neinsemnata, mai ales la lemnul de conifere care are un nurnar mic de raze medulare slab dezvoltate.

La lemnul verde, abia taiat, umiditatca cca mai mare 0 are albumul (110 - 120 %) in timp ce duramenul are umiditatea relativ redusa (35 - 50 %). in proeesul de useare se poate produce si 0 situatie inversa, adica, lemnul de album va in cepe s~-~i piarda apa coloidala iar duramenul, situat mai in interior, va mai avea 0 umiditate superioara punetului de saturatie a fibrei. in aceasta situatie, umiditatea lemnului trebuie privita ea umiditate me die, care poate sa difere mult de umiditatea efectiva a diferitelor parti din aceeasi piesa de lemn.

Dupa continutul in apa, lemnul se clasifica, conventional, astfel: - lemn usc a! in aer, eu umiditatea maxima de 18 %;

- lemn semiuscat, eu umiditate intre 18 si 23 % inclusiv;

- lemn umed, eu umiditate peste 23 %.

b) Contractie ~i umflarea lemnului

Variatia volumului lemnului odata eu variatia umiditatii reprezinta un inconvenient serios. Uscarea lemnului esle insotita adesea de crapaturi pronuntate care atrag dupa ele si scaderea proprietatilor meeaniee ale materialului dar ~i scaderea capacitatii portante a irnbinarilor,

Contragerea ~i umflarea lemnului se manifesta eel mai mult in directia tangentiala a inelelor anuale, ajungand pana la 6 - 10 % din dimensiunea initiala, cand umiditatea variaza de la eea corespunzatoare lemnului verde la aeeea a lemnului uscat in aero

Variatia dimensiunilor 'in directie radials este mai mica, ea ridicandu-se la 3-5 % din dimensiunea initiala. Micsorarea dimensiunilor in lungul fibrelor, sub influenta uscarii, variaza in jurul a 0, I %.

Datorita uscarii lemnului se produe variatii importante ~i neuniforme ale dimensiunilor initiate din sectiunile transversale, atat la lemnul rotund cat ~i la piesele ecarisate. Pe i<lnga crapaturi, prin useare se produe ~i rnodificari ale formei sectiunilor.

6

2. PROPRfEDfTII.F IEI/VLLlif

Lemnul de album este supus unci variatii de umiditate mai pronuntata, deoarece prezenta In proportie mai mare a lemnului de album determina in masura mai mare aparitia crapaturilor si cresterea dimensiunilor lor.

o piesa de lernn (scandura) taiata dintr-un bustean se deformeaza cu atat mai muIt cu cat ea este taiata dintr-o zona mai indepartata de centrul inelelor anuale deoareee cu cat cstc mai departata, contragerea datorita uscarii este mai mare. Afara de eontragerea transversals a pieselor din lemn, in cazul cand acestea sunt taiate din busteni cu fibre rasucite, se constata curbarea lor ~i in directie longitudinala, rezultand piese de lernn rasucite.

Contragerea pieselor de lernn, de exernplu scanduri, se manifesta deosebit de pronuntat cand se foloseste lemn umed ~i piesa are latimi man.

Crapaturi deosebit de serioase apar la elernentele de constructie realizate din material lemnos umed si supuse la uscare rapida.

Deformatiile datorita variatiei umiditatii sunt influentate de specia lemnului, de structura si densitatca lui si de prezenta In volurnul elernentelor din lernn a unei cantitati mari de .Jernn de album", care determina deforrnatii rnai rnari. Intre variatia umiditatii lernnului si modificarea dimensiunilor exista, in domcniul higroscopic, 0 relatie practic liniara, care permite trasarea unor curbe de contractie sau urn flare ~i arata ca peste punctul de saturatie a fibrelor, aprox. 30 %, nu se mai produc schirnbari de dimensiuni (fig. 2.3).

7.'2·U" t;)~I.'~I:1I

II)

,:1 -;b

umidil .. ~alaTln\ltw \ it·)

Fig. 2.3 - Marimea deforrnatiilor de contractie: a) - valorile contractiilor la lemnul de rasinoase; b - variatia contractiei eu umiditatea.

7

2. PROPRIFTfrJl.F: L£AfN(il.UI

Contractia si umtlarea sunt 'in mare rnajoritate reversibile ~i au valori mult diferite pe cele trei directi i ale lernnului (logitudinal, radial sau tangential - fig. 2.3). Schimbarile dimensiunilor sunt minime, practic neglijabiJe, pe directie paralela cu fibrele, maxime 'in directie tangentiala la fibre ~i au valori medii in directie radiala (fig. 2.3).

Desi deformatiile longitudinale paralele cu tibrele sunt practic neglijabiJe la lemnul masiv, exista uncle clemente de inaltimi mari, cum sunt grinzile incleiate, la care, datorita diferentelor de umiditate din fibrele extreme, pot aparea deplasari, iarna, in situatia elementelor cu izolatie termica pe 0 anum ita inaltirne, cand partea inferiora a grinzilor, situata la interior, este incalzita iar partea superioara este amplasata in zona rece ~i cu umiditate mai mare.

Contractia si umtlarea sunt caracterizate prin valorile coeficientilor de deformatie in sens longitudinal, a" radial, ar ~i tangential, at, calculati in %, pentru I % rnodificare de umiditate, tabelul 2.1.

Tabelul 2.1 - Coeficientii deformatiilor din contragere si umtlare

Specia de lemn Densitatea Po Coeficientii deformatiilor
( g/cm ') (11 Ur U
Rasinoase 0,40 0.24 0,12 0,01
Foioasc 0,65 (J.40 0,20 0,01 Daca deformatiile produse de variatiile de umiditate nu sunt reduse de alte elemente de constructii, de adezivi etc. se pot calcula variatiile dimensionale, %, pentru 0 variatie de umiditate, u%, tinand cont de valorile coeficientilor de deformatie, fig. 2.4.

Il.b ~ ((r~"_ b 100

6b - 0 :lIUt + a. ) ,\~- b

• 100

Fig. 2.4 - Calculul deformatiilor

Dupa normele europene /30/ fcnomenele de contractie ~i umtlare sunt grupate sub denumirea de retractibilitate iar pentru schimbarile dimensionate in intervalul de umiditate 5% si 20% se poate folosi formula:

8

2. PROPRIFl.f tiu. LEM;O"'·CV.!

unde:

- h 1 si h2 _ dimensiunile corcspunzatoarc umiditatii respectiv

coeficientul de retractibilitate, In procente, pentru 0 variatie de umiditate de 1 %.

Pentru majoritatea tipurilor de lernn coeficientul de retraetibilitate pe directia paralela eu fibrele cste practic neglijabil si eonsiderat 0,01 iar pentru directie perpendiculars pe fibre se conidera 0,2; pentru

unele foioase (de exemplu fagul) se pot considera si valori = 0,3 .

. )

h)

Fig. 3.5 Deformatia elementelor de lcmn datorita contractiei a) - deformatii in functie de modul de debitare; b) - deforrnatii la clemente subtiri (8 - incovoiere dupa fata; S - incovoiere dupa cant; T - rasucire; C - bombare).

in practica se poate folosi si coeficientul deformatiei volumetrice ( ) eu 0 valoare egala de 10-3 din valoarea numerica a masei volumetriee a lemnului; deoareee este practice neglijabil rezulta 0 valoare a eoefieientului deforrnatiei transversale ( ) practic egala eu valoarea eoeficientului deforrnatiei volumctricc

Variatiile de contractie in raport ell umiditatea pot eauza, in timpul uscarii, pe langa variatia dimensiunilor ~i fcnomene de torsiune, deformare si fisurare a lemnului a produselor din lemn, fenomene eare pot afeeta ealitatea produselor si rezistcnta (fig. 2.5).

Fenomenele de contractie ~i umtlare pot crea de asemenea dificultati pentru lmbinarile elementelor de lcmn ducand la joeuri si la pierderea unei parti a rezistentei mccanice a ansamblului. In astfel de situatii este recomandabil ca irnbinarile sa fie realizate in asa fel lncat sa permita asigurarea unei eventualc rcglari period ice a imbinarii.

Deformatiile pronuntate din contractie ~i umflare, mai ales in eazul elementelor subtiri (scanduri), pot fi contracarate, in afara de masurile de useare ~i de evitare a variatiilor de umiditate ~i printr-o serie

9

2. PROPRll:JAIILL Ll:M.\(/Uil

de reguli de utilizare.

Pentru elementele la care dcformatia de contractie nu este de dorit sa apara se recomanda folosirea un or scanduri radiale iar pentru asezarea ~i prinderea scandurilor tangentiale trebuie respcctate 0 serie de reguli constructive, fig. 2.6, atunci cand acestea se folosesc.

CorOCl

II)

Gre st

i'~ 1~!'IJ'Z II' ~~~.'~"11L

1.1 " .. [ ... ',

. I • J / _ ~

I : ' i

... ,~·l'lTj

1-- '-~""):"';-'l =t 2,,,25uu 1· .... 1-1<J _ 1I.'l •. II6)h

hi r:~~j~

1"_ :t ..... ===r,:--~.,_t

1--.!1. ... :

Coreet G'''SII

c) d)

Fig. 2.6 - Reguli constructive pentru reducerea deformatiilor din contractie: a) - asezarea scandurilor tangentiale; b) prinderea scandurilor; c) asezarea si prinderea clestilor; d)·· solutii pentru grinzi.

Astfel, la scandurile tangcntiale asezate pe un rand, dipunerea lor eu inelele anuale asezate alternativ ell concavitatea in sus si in jos (fig. 2.6.a) este cea corecta pentru contracararea deformatiei. Deasemenea dispunerea cuielor sau a buloanelor de fixare trebuie sa tina seama de tendinta de deformare a elementclor asamblate. Spre exemplu in figura 3.6.b se arata dispunerea incorecta ~i corecta a cuielor de prindere a scandurilor pentru a impiedica tendinta de deformare iar in fig. 3.6.c dispunerea corecta ~i incorecta a clestilor la un pop de sarpanta ~i modul de prindere a lor.

La grinzi, deoarece crapaturile vertical exercita 0 influienta mai midi decat crapaturile orizontale asupra capacitatii portante, se recomanda ca atunci cand exista posibiliatea aparitiei unor contractii mari sa se execute in axa grinzii crestaturi vertical, avand adancimi de 2 ... 2,5 cm ~i latimi de 4 ... 5 mm (fig. 3.6.d).

Este bine deasernenea, ca g • rurile pentru buloane de strangere sa fie ovale, pentru a nu impicdica dcformatia libera si pentru a evita despicarea pieselor.

11.2.2. Greutatea ~i densitatea specificc

Lemnul prin structura sa. este un material mai mult sau mai putin poros dar densitatea reala a substantei lemnoasc cste de 1,55 g/crrr' ~i este aceeasi pentru toate esentele.

10

2. PROPRlt.J.f/JU. U,I//\L/LLf

Densitatea aparenta reprezinta una din caraeteristieile foarte importante ale lemnului deoarece proprietatile fizice, meeaniee ~i tehnologiee ale lemnului sunt conditionatc de valoarea acesteia.

Variatia densitatii lemnului influenteaza caracteristicile meeaniee ale aeestuia. Astfel s-a constatat, de exernplu pentru rasinoase, ca variatia densitatii earaeteristiee de la 500 kg/rn' la 400 kg/m ' duee la scaderea rezistentei la eompresiune eu palla la 30 %; din acest motiv nu se foloseste, la elemente de rezistenta, lernn de rasinoase eu densitate sub 400 kg/m '.

Densitatea aparenta depinde de specia lemnului, de continutul de umiditate, tabelul 2.2, de pozitia lernnului ~i de zona din trunehi de un de este prelevata proba.

Tabelul 2.2 - Densitatea aparcnta a diferitelor speeii de lemn.

Densitatca aparcnta a lcmnului ( kg~l~lC.) pentru lemn:
Specie Verde ~iditate de 15 % Uscat
Brad 1000 450 410
Molid 740 48U 430
.. ~.- ------ __ ..
Pin 700 52() 490
Stcjar 1110 740 650
.... ----
Fag 1010 75() 690
Frasin 920 76(J 680
Salcarn 880 750 730
Tei 740 46() 490
- _ .. _-- .. ~-- - in practica se utilizeaza densitarea aparcnta a lemnului verde, densitatea in conditii climaterice normale (i20°C ~i 65% umiditate), densitatea lemnului useat (Po). ~i densitatea conventionala (Pu) corespunzatoare unei anumite umiditati, 1I %.

Densitatea aparenta (Pu). influentata de esenta si umiditatea lemnului, se exprima ea fiind raportul dintre masa epruvetei, m., si volumul ei, vu, la umiditatea u %.

Pu = m, / Vu= m, (1 +0,01 u) / Vo(1+0,0Iu • [>,) = p" (I +0,01 u) / (l+O,Olu· Pv) unde: Po - densitatea lemnului dupa uscarea artificiala;

m, ~i Vo - masa ~i volumul lemnului uscat:

Pv - eoefieientul volumetric de umflare.

Praetie densitatea lemnului uscat (Po) se considera in mod eurent, pentru un continut de umiditate de 12 % ~i este notata eu P12.

Pentru a determina densitatea la umiditatca dc 12 % functie de

densitatea la 0 anurnita urniditate 1I ~/o = 7 17 % se poate folosi relatia:

P12= Pu [1 - (1 - r~)(u - 12)/100]

unde: ~ - coefieient de umflare In volum pentru variatia umiditatii de I % (STAS 85/1-91 ~i anexa STAS 84-87).

11

2. PROPRII:/:.i/IIL U:\f.\{'Lll

Valoarea P12 este considerara ca valoare medie (P12.m). Valorile caracteristice ale densitatilor (Pl2,k) se deternina, aplicand functia de distributie normala ~i luand coeficientul de variatie maxim admis de 10% (conf. Stas 2682-83), cu relatia:

PI2,k= pl2m:!:: 1,65x (0,1 Plc.lll)

La stabilirea eelor mai defavorabile conditii de solicitare luate 'in considerare 'in calcul pentru greutatca proprio a clementelor de lemn se adopta valori caracteristice maximc ale densitatii (Po,95 = 1,16 PI2,m) ~i valori minime (Po,05 = 0,84 P12,m) tunctie de efectul greutatii in actiunea totala.

Valorile maxime (Po,95) si minime (Po,os) ale densitatii diferitelor specii de lemn care pot fi considerate la stabilirea greutatii proprii a elemnetelor de constructii sunt date 'in tabelul 2.3, iar valorile caracteristice (Pk), dupa EN 338, sunt date 'in tabelcle 2. 9 ~i 2.10.

in anumite situatii densitatea se poate exprima ~i ca raport lntre masa lemnului uscat ~i volumul lemnului verde (numita densitate bazala). Acesta exprimare asigura aprecierea masei lemnoase uscata continuta intr-un volum de lemn pe picioare (lcmn neraiat).

Densitatile Po si Pl2 pot f exprimate in functie de densitatea bazala cu expresiile:

Po=poe/( 1-28.IO-5_p()t~) PI2 =Pog/(1-16.IO-·)Po~J

Tabelul2.3 - Valorile densitatii lemnului pcntru stabilirea greutatii elernentclor de constructi i

Specia Densitatea (kg/rn') Spccia Densitatea (kg/m')
---
POOS P095 Po OS P09S
Brad 400 480 Ful!. 630 750
Larice 500 600 Mcstcacan 600 700
Molid 375 440 Paltin 510 600
"-~"-"'--------'.---.--.-.
Pin negru 520 750 Plop 310 550
Pin silvestru 430 560 Salciirn 710 840
Carpcn 775 900 ecl'. _g_t)I'UIl. stejar. 640 780 11.2.3. Urniditatea

Umiditatea lemnului reprezinta 0 caracteristica doesebit de importanta care influenteaza toate proprietatile fizice.mecanice, de deforrnatie si tehnologiee ale lernnului ~i ale produselor derivate din lemn. Variatia umiditatii duce, de ascmanca, la modificarea in anumite limite a dimensiunilor elementelor.

12

2. PROPRIE7>I{ILE LEMN(/Uil

In tabeleul 2.1 sunt date valorile cuantificate ale efectului umiditatii asupra principalelor proprictati mecanice ale lemnului tara defecte, in domeniul umiditatii S % ... 20 %). Practic se poate considera 0 variatie lineara intre umiditate ~i caractcristicilc maeanicc.

Tabelul 3.1 - Variatia caracteristicilor lemnului pentru varlatla umiditarii co 1 °11)

Caracteristica I variatia earaetcristicii (%)
Compresiunc paralela eu fibrele 5
Comprcsiunc perpendiculara pc fibre 5
Incovoicrc 4
Intindere paralela eu fibrcle 2.5
lntindere perpcndieulara_l)e fibre __ -t :2
Forfecarc pcrpcndiculara pc fibre 2.5
Modul de elasticitate paralcl ell librele I 1,5 Datorita variatiei caractcristieilor lemnului eu umiditatea valorile lor sunt date pentru un continut standard de umiditate (in mod curent 12 %) urmand ca in practica sa fie corectete 111 functie de conditiile efective de lucru ale lemnului si umiditate. Coeficientii de corcctic ai rezistentelor sunt: mui dupa norma romanesca, respectiv k,"od, ~i ia in considerare efectul cumulat al umiditatii si duratei de incarcare.

Umiditatea relativa (u.) sau absoluta (ua) a lemnului se determina prin metoda uscarii epruvetelor ~i se exprima prin raportul lntre cantitatea de apa ~i masa lemnului in stare naturala respectiv uscata (masa constanta dupa 0 uscare la 0 temperatura de 103 ± 2°C) lolosindu-se relatiile:

unde: m, - masa epruvetei in stare naturala, inainte de uscare, g; m2 _ masa epruvetei dupa uscare g.

Deterninarea urniditatii se poate face ~i eu metoda extractiei de apa (ST AS 83-89) sau cu ajutorul unor instrumante de rnasuratoare electrice care au la baza urrnatoarele procedee:

- masurarea rezistentei intre doi electrozi introdusi in lemn si alimentati cu un curent continuu:

- masurarea proprietatilor diclcctricc ale lernnului plasat intr-un camp electric produs de doi electrizi arnplasati pe suprafata lemnului, sub uncurent aIternativ.

Apa din interiorul masci lcmnoase poate avea una din urrnatoarele forme:

13

2. PROPRIt.T4IlLt' LLlf,\LLLI

- apa libera (capilara) care umplc vasclc lernnului si golurile intercelulare;

- apa legata (higroscopica sau coloidala) care se fixeaza pe peretii celulelor, lntre micelele ce com pun acesti pereti;

- apa de constitutie, care face parte din substantclc chimice ce alcatuiesc masa lemnoasa.

Din punct de vedere al umiditatii rnasei lernnoase, respectiv a cantitatii de apa din interiorul lemnului sc disting doua domenii:

- domeniul higroscopic, cand continutul de umiditate a lemnului este inferior punctului de saturatic a Iibrclor, care variaza la majoritatea esentelor intre 25 % ... 35 % (stabilit practic la aprox. 28 %); In acest domeniu umiditatea lemnului variaza in functie de umiditatea reletiva a aerului si de temperatura mediului ambiant:

- domeniul capilar, cand umiditatca cstc superioara punctului de saturatie a fibrelor. Exista, de ascmcnca, situatia In care lemnul este complet ud (umiditatea este mai mare de 40 %, caracteristic lemnului aflat total In contact cu apa).

Punctul de saturatie are 0 mare importanta practica deoarece variatia umiditatii sub acesta valoare duce la schimbiiri importante ale proprietatilor lemnului, la schimbarea dimensiunilor acestuia ~i da nastere fenomenelor de contractie si de urnflare.

in functie de umiditate exista In general trei domenii si anume: - domeniullemnului uscat, cu urniditate :s; 20 %;

- domeniullemnului serniuscat.cu umiditate :s; 30 % sau maximum 35

% pentru sectiuni transversale de peste 200 mrn": - domeniul lemnului ud.

In constructii, pentru evitarea unor tenomene negative cauzate de deformatii de contractie mari trebuie ca lemnul si produsele de lemn sa fie puse in opera corelate cu domcniul de utilizare, Normele germane DIN 1052 recomanda urmatoarelc valori pentru umiditatea lernnului la punerea In opera:

- 9 % ± 3 %, la constructii inchisc, incalzite:

- 12 % ± 3 %, la constructii inchise, neincalzite;

- 15 % ± 3 %, la constructii deschise dar acoperite:

- ~ 18 % la constructii supuse internperiilor.

Normele romanesti de calcul si alcatuire nu dau recomandari speciale privind umiditatea lemnului pusin opera, In difcritc elemente si spatii, dar recomanda 0 valoare maxima a umiditatii de 18 % si adoptarea unor solutii constructive, masuri de protectie ~i detalii de alcatuire care sa permita ventilarea elernentelor, fara a induce in structura de rezistenta deformatii periculoasc sau cresterea eforturilor sectionale, Caracteristicile lemnului sunt date insa pentru 0 umiditate de referinta de 12 %.

14

2. f'ROPRII:Ti[lII LE.If,V(/Ui/

Uscarea lemnului se poate face natural (uscare In aer) dar aceasta dureaza mult timp chiar pentru elemente de dimensiuni transversale mici cum ar fi: scandurile, sipcile etc. Pentru a reduce durata de uscare se recurge la uscarea artificilala, lernnul fiind expus In camere de uscare la un curent de aer dirijat cu 0 umiditate si temperatura prescrisa. In acest mod se poate obtine, lntr-un timp relativ scurt, un lemn eu 0 umiditate de 6% .... 25 %.

Din punct de vedere a conditiilor In care functioneaza elementele de constructii dim lemn sunt incluse 111 clase de exploatare care, conform anexei nationale ~i EUROCOD 5. sun: urrnatoarele:

- Clasa 1 de exploatare, caracterizata prin umiditatea continuta de materialul lemnos corespunzatoare unei ternperaturi e = 20 ± 2 ~i unei umiditati relative a aerului :'S 65 %;

- Clasa 2 de exploatare, caracterizata prin umiditatea continuta de materialul lemnos corespunzatoare unci ternperaturi e = 20 :.Ie 2 ~I uner umiditati relative a aerului :'S 80 ~o:

- Clasa 3 de exploatarc, caracterizata prin umiditatea continuta de materialul lemnos superioara celui din clasa 2 de exploatare.

Conform claselor de exploatare mentionate, la elcmentele de constructii umiditatea de eehilibru este aprox. 12 % pcntru c1asa 1 de exploatare ~i aprox. 18 % pentru clasa 2 de exploatare.

Fig. 2.7 - Realizarea echilibrului higrornctric lntre urniditatea lemnului si umiditatea mediului inconjurator,

Datorita earacterului sau higroscopic, Icmnul permanent umiditatea In functie de umiditatea rnediului tinzand spre 0 valoare de cchilibru.

In figura 2.8 sunt prezcntate, exernplificativ, curbele de echilibru lntre continutul de umiditate a lemnului (OJ %) ~i umiditatea relativa a mediului inconjurator (\v %) pentru 0 temperatura de 20 . Izoterma A reprezinta realizarea echilibrului prin absorbtie, izoterma B prin pierderea

'i~i schirnba inconjurator,

15

2. PROPRIFT:i(lLE IL\!\I·LLI

apet Jar izotenna 0 prin variatia ciclica a umiditatii mediului. Experientele au ararat ca raportul dintre realizarea eehilibrului prin absorbtie ~i prin pierderea apei (AlB) estc de 0,8 .... 0,9.

o

-1(1 h. W

1~l1ljl(:lOla~ .. oL.l..l .. n II\II:~IU' ~ "C',

Fig. 2.8 - Curbele de echilibru higroscopic a lemnului III functie de conditiilc de rnediu.

In conditii climaterice constante rcalizarea echilibrului se produce intr-o perioada relativ lunga (de cateva saptarnani) in functie de dimensiunile elementelor, rczultand dl acest fenomen nu este afectat de variatiile de umiditate de scurta durata.

Pentru eazurile practiea au fost propuse curbc de echilibru higroseopic a lemnului in functie de factorii de mcdiu (umiditatea relativa si temperatura aerului interior). din spatiul In care functioneaza elementele de constructie (tig.2. 8).

16