UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE CONSTRUCȚII, CADASTRU ȘI ARHITECTURĂ

PROGRAM DE STUDIU: ARHITECTURĂ

REFERAT

UTILIZAREA SUSTENABILĂ A
LEMNULUI ÎN CONSTRUCȚII

Profesor coordonator: MANCIA SEBASTIAN

Student: TAMAȘ GEORGE-FLORENTIN

2019
 CUPRINS

Introducere - Utilizarea lemnului în construcții ...............................pag.3

1.Caracteristicile și proprietățile lemnului .......................................pag.3
2.Prelucrarea lemnului în construcții ...............................................pag.4
3.Avantaje în ce privește lemnul ca material de construcție ............pag.4
4.Dezavantaje în ce privește lemnul ca material de construcție........pag.5
5.Rolul lemnului ca material de construcție în arhitectură ...............pag.6
6.Exploatarea forestieră: provocarea durabilității și legalității .........pag.6
7.Reciclarea: dilema durabilitate versus calitate ...............................pag.7
8.Cadrul global ..................................................................................pag.7
9.Oportunități și obstacole................... ..............................................pag.8
CONCLUZII ......................................................................................pag.9
BIBLIOGRAFIE ...............................................................................pag.10
Introducere
Utilizarea lemnului în construcții
Lemnul este un material de constructie organic și impune o relație organică între
utilizator și clădire.
Lemnul în starea naturală (masiv) este un material neomogen cu structură internă
fibroasă. Ca materie organică, este compus în cea mai mare parte din celuloza și lignină, alături
de rașini, apă, gume și alte substanțe. Ca material, a fost utilizat de om de la începuturile sale
ca specie și este probabil cel mai vechi material de construcție. Inițial a fost utilizat ca unealtă
apoi drept combustibil, devenind în scurt timp material de construcție și mai
târziu materie prima pentru mobilă, hârtie și alte derivate mai moderne ale
celulozei (precum celofanul și acetatul de celuloza de astăzi). În
ultimii 200 de ani, modul de utilizare al lemnului în
construcții s-a schimbat datorită introducerii
oțelului și a betonului. În prezent, se află pe locul 2
după betonul armat ca grad de utilizare în
construcții, el fiind utilizat și la construcții
temporare sau ajutatoare (cofraje, schele, protecții,
distanțieri etc).

Caracteristicile și proprietățile lemnului

Categoria materialului: structural, de inchidere si compartimentare, finisaj;
Domeniul de utilizare: elemente structurale (stalpi, grinzi) si inchideri (panouri, elemente plane
prefabricate, tamplarii), sarpante, finisaje, mobilier, invelitori (sindrila, sita), scari;
Tipuri de cladiri la care se utilizeaza: locuinte individuale, spatii de depozitare, anexe;
Sistem constructiv cu care este compatibil: sistem cadre, pereti portanti;
Conductivitate termica 0.22 W/mK;
Rezistenta mecanica: 15-70 N/mmp;
Densitate: 400-1200 kg/mc, in functie de esenta si nivel de uscare;
Grad de rezistenta la foc: 15 minute (pentru pereti exteriori neportani) – 150 minute (pentru
stalpi si grinzi);
Industrii si tehnologii implicate: industria prelucrarii lemnului, transport, industria celulozei,
industria mobilierului, industria chimica, fabrici si ateliere de prelucrare (prefabricate si
produse finite);
Nivel de poluare: ecologic, material regenerabil si reciclabil;
Unde poate fi achizitionat / cum poate fi obtinut: prin debitarea trunchiurilor de copaci (se
obtine cherestea) si magazine de constructii (cherestea, piese semifinite si finite);
Modul in care este livrat/vandut: la metru linear, la metru cub, la bucata;
Urmarire in timp: speciala (mentenanta la intervale regulate, durata de viata depinde foarte
mult de aceasta);
Accesorii: balamale si piese de prindere a elementelor din lemn;
Necesitatea acestui material in construirea unei cladiri: optional;
Accesibilitate: se gaseste usor pe piata romaneasca.
Prelucrarea lemnului în construcții

Punerea in opera a pieselor de lemn se face manual. In unele ateliere sau fabrici acesta
vine in piese sau elemente prefabricate: panouri, elemente structurale compuse, pereti sau chiar
module intregi care doar se transporta si se aseaza in situ.

Avantaje în ce privește lemnul ca material de construcție

• material natural si ecologic, usor de procurat, regenerabil si accesibil;
• gama variata de elemente;
• usor de prelucrat si ca atare usor de pus in opera intr-un timp relativ scurt;
• material economic, costurile de construire a unei locuinte din lemn sunt mai mici fata
de celelalte tipuri, cu pana la 15-30% mai mici;
• termoizolant, lemnul are o capacitate de izolare termica de 6 ori mai mare decat
caramida;
• constructie usor de incalzit, costuri energetice cu pana la 30% mai mici la o locuinta din
lemn daca se are in vedere si modul de aerisire;
• raport calitate-pret foarte bun;
• calitate estetica, poate aduce un plus cladirii, fibra sau desenul (numit si flader) are efect
decorativ placut si cald;
• viteza de executie (o locuinta din lemn se poate realiza in mai putin de 90 de zile);
• greutate redusa, ceea ce face lemnul sa se comporte bine la actiunea seismica, cladirea
poate fi amplasata mai usor pe terenuri dificile, iar fundatiile necesita o cantitate mai
mica de material ceea ce duce la costuri de construire globale mai mici;
• flexibilitate, in anumite situatii lemnul depaseste capacitatile portante ale altor
materiale, se pot realiza astfel unele elemente sau piese cu forme deosebite (de la arce
 la cupole cu deschidere de pana la 100 m), piese mult mai greu de realizat din alte
materiale de constructie.

Dezavantaje în ce privește lemnul ca material de construcție

Comparativ cu betonul, caramida si otelul, lemnul este cel mai vulnerabil la foc si il
intretine, ba chiar il extinde;
• inertie termica foarte mica, dupa oprirea sistemului de incalzire nu mai elibereaza
caldura treptat precum caramida sau alt material mineral, lucru care scade confortul si
poate creste semnificativ factura daca nu se ia in calcul modul in care se realizeaza
ventilatia, similar se intampla si in cazul racirii (aer conditionat);
• variabilitate foarte mare si instabilitate in dimensiuni (lemnul lucreaza), datorita
caracteristicilor fizico-mecanice (noduri, densitati diferite in masa, parte a trunchiului
de copac din care s-a confectionat piesa), caracteristici care difera intre speciile de
provenienta dar si in cadrul aceleasi specii. Este un material organic, aceste
caracteristici nu pot fi controlate 100%, spre deosebire de un material artificial precum
betonul;
• durata de viata mica. Exista grinzi sau unele elemente care dateaza de sute sau chiar
mii de ani, insa o casa din lemn are in ansamblu foarte multe puncte slabe care trebuie
supravegheate in timp si lemnul este expus la multe riscuri (date de: foc, rozatoare,
insecte, ciuperci, apa, umiditate etc). O casa din lemn este estimata la o durata de
exploatare de 30 de ani fara nici o interventie de mentenanta la structura, pe cand o casa
din beton+caramida la ce putin 50 de ani. Un stalp din lemn strabate 2 medii total
diferite: unul la partea superioara unde este cald si aerul este mai uscat, iar unul la baza,
umed, rece si inchis unde, la contactul cu suportul, poate fi afectat de umiditate si agenti
biologici; astfel stalpul lucreaza diferit in ansamblul lui si diferentele duc in timp la
destabilizarea lui si la pierderea rezistentei globale a casei, durata de exploatare a unui
stalp fiind astfel mai mica decat a unei grinzi;
• rezistente diferite in lungul fibrei si pe sectiune transversala, variind intre 10 – 40%;
• puternic influentat de umidate, unde pana si o variatie de umiditate de la 5 la 15% poate
duce la o injumatatire a rezistentei lemnului la compresiune; fiind un material cu
structura neomogena, organica, retine foarte usor apa si ca atare se degradeaza foarte
usor datorita bacteriilor si ciupercilor care se dezvolta in mediul umed putand crea
probleme. Pe langa aceasta, sanatate ocupantilor locuintei poate fi afectata;
• numar limitat de sortimente datorita raportului pret/dimensiune a piesei de lemn.
Raportul creste proportional cu dimensiunea, elementele de lemn cu lungimi de peste
5 – 6 metri ajung sa coste foarte mult, fiind mai greu de obtinut. O alternativa o poate
constitui lemnul lamelar lipit sau stratificat, insa este mult mai scump decat cel masiv
si implica procese de realizare in plus;
• vulnerabil la agenti naturali. Lemnului care nu mai este viu, nu ii ramane decat sa
putrezeasca. Ciupercile, bacteriile, rozatoarele si insectele il adora ca hrana, iar putina
umiditate este de ajuns sa porneasca procesul de putrefactie. Pentru a preveni acestea
trebuie aplicate tratamente speciale, inainte de punerea in opera si periodic in timpul
exploatarii, lucru care poate duce la costuri globale mai mari decat in cazul cladirilor
din beton+zidarie sau metal.
Rolul lemnului ca material de construcție în arhitectură
Lemnul este un material cu traditie, fiind cel mai vechi material folosit in constructii
(datand din Neolitic), incepand cu casele lungi din Europa Neolitica. Utilizarea lui variaza, de
la element structural la finisaj si piesa decorativa (mobilier). Se poate construi o locuinta
integral din lemn sau doar cu elemente de finisaj din lemn, flexibilitatea sa oferind posibilitati
nenumarate.
A fost sursa de inspiratie pentru marile civilizatii antice care au construit edificii ce
dainuie si azi precum temple, teatre, palate etc. Lemnul a fost transfigurat si interpretat in piatra,
lucru care nu s-a mai intamplat cu nici un alt material. Arhitectua clasica abunda de interpretari
ale diverselor componente din lemn: coloanele egiptene din piatra sunt simboluri ale trunchiului
de papirus folosit drept stalp, triglifii de pe arhitravele templelor grecesti si romane
simbolizeaza capetele de grinzi din lemn ale planseului, planseul casetat din piatra (ex: templul
zeitei Atena Nike, Partenon) seamana cu o suprapunere de grinzi din lemn chertate si imbinate
pe 2 directii in acelasi plan, reluata in lemn in timpul renasterii si replicata mai tarziu in beton,
denticulii de sub prima cornisa simbolizau sipcile peste care se monta invelitoarea (sipcile de
lemn la sarpanta se utilizeaza si astazi in arhitectura), capitelul figureaza piesa de lemn cu
acelasi nume care previne strivirea locala prin distribuirea cat mai uniforma a fortelor din stalp
in grinda etc.
Forma de triunghi indeformabila mecanic se pastreaza si astazi, mai ales la sarpanta si
este cea mai veche forma utilizata in arhitectura. Provine de la ramurile si tulpinile de lemn
aseazate in forma literei “A” pentru a da nastere primului adapost construit de om.

Exploatarea forestieră: provocarea durabilității și legalității

Exploatarea forestieră este sursa principală pentru întreaga cantitate de lemn și prezintă
potențialul unei amprente semnificative asupra mediului. Silvicultura durabilă (de exemplu,
utilizarea limitată a biocidelor, respectarea biodiversității, capacitatea de regenerare etc.) este
esențială pentru disponibilitatea și accesibilitatea pe termen lung a lemnului și a produselor din
lemn durabile.
Schemele de certificare independente pot atesta gestionarea durabilă a pădurilor și,
atunci când criteriile de evaluare ale acestora includ conformitatea legală și sunt monitorizate
de-a lungul lanțului de aprovizionare, acestea pot fi utilizate drept indicator al legalității
produselor din lemn. În Europa, cele două scheme cel mai frecvent utilizate (FSC și PEFC )
includ conformitatea legală a operațiunilor forestiere ca o cerință de bază.
Respectarea legalității, deși diferită de durabilitate, are o legătură puternică cu impactul
exploatării forestiere asupra mediului. Exploatarea forestieră ilegală este o infracțiune gravă
care poate avea consecințe ecologice, sociale și economice serioase, amenințând
biodiversitatea, contribuind la defrișări, accelerând schimbările climatice prin creșterea
emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) și reducând rezervoarele de carbon ale pădurilor,
periclitând drepturile populațiilor dependente de existența pădurilor, privând guvernele și, prin
urmare, societatea de venituri și creând o concurență neloială pe piețele mondiale și europene.
De ceva timp, numeroși comercianți cu amănuntul au urmat strategii responsabile de
achiziții pentru a garanta legalitatea lemnului intrat în lanțurile lor de aprovizionare. Aceasta
rămâne însă o provocare pentru comercianții cu amănuntul. Aproximativ 90% din lemnul din
produsele din lemn vândute pe piața europeană provine din pădurile europene. Aceste păduri
sunt într-o foarte mare măsură gestionate în mod durabil, iar în cele mai multe regiuni suprafața
lor crește . Mai mult, doar puțin peste 60% din creșterea netă anuală este tăiată . Problemele
principale cu care se confruntă comercianții cu amănuntul și alți operatori apar atunci când
lemnul provine din regiuni unde legislația și controalele nu sunt aplicate corespunzător. În acest
caz, este dificilă garantarea provenienței legale a lemnului .

Reciclarea: dilema durabilitate versus calitate

Reciclarea lemnului și a fibrelor de lemn reprezintă un supliment valid la exploatarea
forestieră. Materialele reciclate sunt utilizate din ce în ce mai mult pentru producția atât a
hârtiei, cât și a produselor din lemn. Lemnul și fibrele recuperate provin din materiale de
construcții, paleți, hârtie și carton. Cu toate acestea, în cazul hârtiei, există limite în ceea ce
privește reciclarea acesteia deoarece, cu fiecare ciclu, fibra își pierde unele din caracteristicile
sale importante . Prin urmare, fibrele virgine rămân principala materie primă pentru produsele
pe bază de lemn. Mai mult, în cazul reutilizării lemnului și al utilizării acestuia pentru ambalarea
alimentelor sau a băuturilor, se aplică criterii de sănătate și siguranță.

Cadrul global
Conferința de la Bali din 2007 a introdus conceptul REDD (Reducerea emisiilor cauzate de
despăduriri și de degradarea pădurilor) în CCONUSC. Acesta vizează furnizarea de finanțare
pentru țările în curs de dezvoltare în vederea sprijiniri politicilor naționale orientate către
REDD. La conferința părților la Convenția-cadru a Națiunilor Unite de la Copenhaga din
decembrie 2009, a fost recunoscut rolul mecanismului REDD, iar domeniul acestuia de aplicare
a fost extins pentru a include gestionarea durabilă a pădurilor (REDD+).
Oportunități și obstacole
Comercializarea lemnului de proveniență legală este o provocare pentru comercianții cu
amănuntul și alți operatori care introduc pe piață produse din lemn. Controlarea în integralitate
a lanțurilor de aprovizionare ale acestora este dificilă, mai ales în cazul lemnului provenit din
„regiuni cu risc ridicat”, unde este posibil ca lemnul să fi fost tăiat de numeroși operatori mici,
și în cazul lemnului care tranzitează una sau mai multe țări intermediare. Reducerea la minimum
a riscului ca lemnul care intră pe piața UE să fie ilegal sau tăiat în mod iresponsabil este un
proces care necesită timp, efort și resurse. Cu toate acestea, angajamentul solid actual al
comercianților cu amănuntul și colaborarea cu partenerii comerciali, sistemele de certificare și
ONG-urile pot contribui la accelerarea acestui proces.
 CONCLUZII
Alaturi de piatra, lemnul a stat la baza evolutiei omului din preistorie si pana in prezent,
prin flexibilitatea sa (de la unealta la locuinta din lemn, la barci din lemn si piese de mobilier)
si datorita aspectului sau foarte placut, care da o senzatie de “caldura”, indiferent de felul in
care este folosit in cadrul unei constructii.
Datorita cerintelor tot mai stricte in ce priveste constructiile, datorita diversificarii si
incercarii de a raspunde hibelor unei constructii prin diversificare si prin dotarea ei cu tot mai
multe elemente si componente din ce in ce mai mici si mai complexe, acest material este supus
tot mai mult dezbaterilor si creeaza adevarate tabere pro si contra, atat in piata intre producatori
cat si intre oamenii de rand.
S-a construit si se va construi in continuare cu acest material. Acum 300 ani nu era o
problema daca prin perete intra un soarece sau daca peretele era plin de mucegai, omul tolera
aceste conditii de trai, avea si masuri de contracarare mult mai primitive decat azi: fumul pentru
a preveni insectele, varul pentru a preveni mucegaiul si bacteriile, lutul pentru a astupa
crapaturile si spatiile dintre elementele de lemn, diverse plante toxice pentru a tine animalele
sau daunatorii la distanta, intervenea foarte des (aproape lunar in medie) pentru a inlocui o
sindrila sau un stalp, o scandura ori o piesa putrezita. Cum se strica ceva intervenea si repara.
Avea astfel o relatie mult mai organica cu acest material de constructie si cu cladirea in sine,
pentru ca acesta este un material organic.
Astazi se incearca reducerea la minimum a interventiei pentru mentenanta unei cladiri,
se incearca realizarea unei case care (de ce nu?) sa se poata intretine singura. Lemnul prin natura
sa, nu poate tine pasul la fel de bine cu aceste schimbari ca alt material (ex: metalul), iar efortul
de construire si proiectare devine tot mai mare cu timpul, fiind poate mai la indemana un alt
material modern, prin prisma costurilor mai scazute data de lipsa mentenantei. In orice caz, ca
finisaj el va fi mereu actual, unic in fibra sa, cald si placut ochiului, fiind astfel si un material
nobil.
Una dintre cele mai mari provocări referitoare la lanțul de aprovizionare cu care se
confruntă sectorul comerțului cu amănuntul este „cum pot obține comercianții cu amănuntul
lemn tăiat sustenabil și produse din lemn într-o cantitate suficientă pentru a satisface nevoile
cumpărătorilor în anii care vor veni – și la ce preț?”
Răspunsul la această întrebare este, în general, unul de angajare a comercianților cu
amănuntul și de acționare prin puterea exemplului, în colaborare cu factorii de decizie și cu
partenerii comerciali precum și cu ONG-urile și societatea civilă.
Pe unele piețe, produsele durabile din lemn sunt din ce în ce mai căutate de consumatori,
iar comercianții cu amănuntul acționează în direcția satisfacerii acestei cereri în schimbare a
consumatorilor. Sistemele de certificare pot ajuta atât producătorii, cât și comercianții cu
amănuntul să răspundă cererii consumatorilor și pot contribui, de asemenea, la controlul
performanței de mediu de-a lungul lanțului de aprovizionare. Cu toate acestea, pentru lanțurile
de aprovizionare complexe și lungi, cu multe întreprinderi implicate, controlul fiecărui actor
poate fi costisitor.
Combinarea gestionării forestiere responsabile și eficiente cu legislația eficientă poate
asigura proveniența și producția durabilă de lemn și produse din lemn.
 BIBLIOGRAFIE

1. http://ec.europa.eu/environment/industry/retail/pdf/issue_paper_4/ENV-2012-00378-00-00-
RO-TRA-00.pdf
2. http://mihaivale.ro/lemnul-material-de-constructie/
3. https://www.rasfoiesc.com/business/agricultura/silvicultura/Starea-padurilor-din-Romania-
E75.php
4. http://threelittledigs.net/foloseste-lemnul-constructii/
5. http://milioanedecopaci.ro/rolul-padurilor.html
6.http://www.arhiconoradea.ro/Info%20Studenti/Note%20de%20curs/Fekete%20Luminita/C
URS%20LEMN.pdf
7. https://www.rasfoiesc.com/inginerie/constructii/LEMNUL-DE-CONSTRUCTII22.php
8.https://www.google.ro/search?q=wood+exploitation&hl=ro&source=lnms&tbm=isch&sa=
X&ved=0ahUKEwiYwsbSq6DgAhXHC-
wKHWv_DCwQ_AUIDigB&biw=1366&bih=626#imgrc=BKXo2k3L511H6M
9.https://www.google.ro/search?hl=ro&biw=1366&bih=577&tbm=isch&sa=1&ei=sEZXXK
DiNsbGkwX24ZCgBA&q=clt+house&oq=clt+ho&gs_l=img.1.0.0j0i30l5j0i8i30l4.74421.79
412..80417...5.0..0.148.892.9j2......1....1..gws-wiz-
img.......35i39j0i67j0i19.Jy_0GIIjjAA#imgrc=BaWAOcA-0AiUqM:
10.https://www.google.com/search?biw=1366&bih=577&tbm=isch&sa=1&ei=BEhXXImvB
NL3qwGh3rWwCg&q=wood+structure&oq=wood+structure&gs_l=img.3..0l2j0i30l8.11434.
17804..17985...1.0..0.134.1215.15j1......2....1..gws-wiz-
img.....0..35i39j0i67j0i10.5P5pBEKea_A#imgrc=obyrtO9rmG58DM: