Sunteți pe pagina 1din 11

ARGILA

http://forum.acvarist.ro/showthread.php?1479-Argila-in-culturaplantelor!&s=6a42b3ca178ea08ba22048713f1156a2 http://viatalatara.wordpress.com/2009/07/11/chirpici-forever-varianta-banateana/

Chirpici Forever. Varianta bnean


iulie 11, 2009 Iat un mesaj foarte interesant de la un cititor, care s-a ridicat mpotriva chirpiciului dobrogean, propunndu-ne varianta bnean. O mrturie preioas, vie, a unei tehnici pe cale de dispariie n negura modernitii n legtur cu subiectul acesta pot s-i spun mai multe, deoarece m-am nscut i locuiesc n Banat i sunt i constuctor de aproape 30 de ani. n Banatul de cmpie, toate casele de la ar, pn n urm cu vreo 50 de ani, se fceau din crmid nearsa (viug). Bunicul meu a ridicat dou astfel de case, ultima cu ajutorul tatlui meu. Au fcut crmid i au zidit-o mpreun. Cunosc tehnologia de la tatl meu i din proprie experien, deoarece am lucrat n mediul rural cam 10 ani i m-am ntlnit cu lucrri de reparaii la astfel de case, precum i cu construirea de anexe gospodreti din viug. Fr dorina de a jigni, muncitorii pe care i-ai prezentat nu prea cunosc tehnologia de fabricare a viugii, pentru c i aici este vorba de o tehnologie. Iat de ce. Casele din pmnt sunt caracteristice unor anumite zone geografice i folosesc argil galben ca material de construcie, pentru c acest material se gsete din abunden n zonele respective. Aa cum casele de lemn sau cele de piatr sunt caracteristice zonelor de munte, unde aceste materiale se gsesc uor, aa i cele din pmnt se gsesc n zonele de cmpie. Dup cum ai scris i tu, ele sunt foarte confortabile din punct de vedere termic, dac grosimea pereilor exteriori este de cel puin 50 cm. Dezavantajele unor astfel de case sunt rezistena slab la inundaii (pmntul se nmoaie i casele se surp), faptul c menin umezeala i au un miros neplcut, dac sunt cldite n locuri cu sol umed sau cu nivelul apei freatice ridicat. n plus, nu se preteaz la ncperi foarte spaioase, nici la nlimi ale ncperilor mai mari de 3 m, dar esenial pentru ele este s fie ferite de umezeal (i de jos i de sus). n general, pereii trebuie s fie groi, minim 50 cm exterior i 30 interior, iar golurile pentru ui i ferestre s nu depeasc 1 m lime. Mai trebuie s se foloseasc buiandrugi rezisteni din lemn de salcm (n Banat i spune bagrin). Materialul de construcie este argila galben, deoarece la uscare nu are contracii aa de mari nct s se crape. n satele de cmpie existau gropi pentru extragerea argilei, de care se folosea

tot satul. Aceste case de obicei erau construite de gospodarii care aveau s locuiasc n ele, nu erau echipe de constructori, ci se fcea clac cu neamurile i vecinii. Existau dou modaliti de construire: 1. din pmnt btut, armat cu nuiele, cu pleav i paie tocate mrunt, dar la care treptat s-a renunat deoarece era mai greoaie 2. din crmizi de argil nears, armat cu pleav mare (buci mrunte de paie, de 2-3 cm lungime, czute de la batoz ). Confecionarea crmizilor se fcea astfel: se spa o groap sau se confeciona o lad mai mare n care se punea argila, apa i pleava, apoi se clca cu picioarele pn devenea omogen i dobndea plasticitatea corespunztoare (o cantitate prea mare de ap duce la crparea crmizilor). Compoziia obinut se bga n forma dorit i se compacta (de obicei se btea cu pumnul pn umplea bine forma, dar se poate folosi i un mai). Ca form, casele de pmnt aveau dou ncperi, sau dou ncperi i un hol pe mijloc cu un cerdac (n Banat trna) deschis pe ntreaga lungime a construciei. n timp, la partea din spate a cerdacului a fost construit o cmru pentru accesul la pod. Ca amplasament, casa trebuie aezat pe un loc mai nalt, unde s nu blteasc apa i mai ales s se ceeze posibilitatea ca apa s se scurg de lng cas, din cauza pericolului de deteriorare. Cldirea casei se face normal, la fel cum se face i cu crmizi arse, doar c n loc de mortar se folosete argil nmuiat cu ap i amestecat cu pleav mic (nveliul de la bob cu vrful de spic) de orz. Fundaia este de 30-40 cm (5 rnduri de crmid ars). Tavanul este din grinzi transversale, cu o caden de 80-90 cm. Tavanele se realizeaz n dou moduri: 1. pe grinzi se aaz vicle (lateti de 80-90 cm pe care se nfoar paie pn la un diametru de 1015 cm, apoi se rsucesc ntr-o past fcut din blegar de vac cu argil), apoi peste vicle se bate un strat de argil de 5-10 cm. 2. din ipci mai groase, aezate din 5 n 5 cm, peste care se bate pmnt cu pleav mare, n grosime de 10-12 cm. Grinzile trebuie s ias n exterior att ct se dorete s fie streaina, pentru c pe ele se sprijin captul cpriorului. nvelitoarea este din igl ars, dar mai de mult se fcea cu trestie (am vzut astfel de acoperiuri pe cnd eram copil i mi petreceam vacanele n sat, la bunica), dar i mai de mult cu paie, tehnologia aceast din urm nu o cunosc dei am vzut astfel de case (ure) pe drumul ce duce la schitul Sub Piatr n judetul Alba. n ncperea din spate era cuptorul de pine cu ua n exterior.

Tencuirea (sau lipirea, cum se spune n Banat) se face cu o past din argil i pleav mic (pleava mare i pleava mic sunt produse ce ies din batoz. Aceste produse se pierd, se arunc pe cmp). Tencuirea se face cu o palet de lemn (un fel de gletier). Astfel de case nu se mai proiecteaz, deoarece nu sunt elaborate norme metodologice, deci nici nu se mai avizeaz i autorizeaz, aa c este foarte greu s construieti o cas din chirpici, pentru c nu o poi intabula la cartea funciar. Iat i nite poze cu dou case: Una n paragin dar se poate observ felul n care a fost construit i cum se deterioreaz, are cam 100 de ani vechime.

A doua din pmnt btut, restaurat n 1941 i bine ntreinut, dar cu modificri (pridvor nchis i compartimentat ulterior, lungirea casei prin construirea unei ncperi suplimentare n partea din spate), vechime cam 150 ani. Pridvorul deschis este construit pe stlpi de zidrie.

Nemtii vor sa ocupe pamantul galben al Jimboliei


2 aug 2001 Autori: Adrian Mirsanu , Calin Salcie , Melania Kaitor

Argila galbena si albastra din jurul orasului Jimbolia a atras oamenii de afaceri inca din 1876. Atunci, un cetatean german, pe care lumea si-a aminteste doar sub numele de Bohn, a construit o fabrica de ceramica, astazi aflata in ruina. Dupa 125 de ani, nemtii de la compania Keller vor sa reinvie productia de ceramica la Jimbolia. Reprezentantii companiei Keller HCW intentioneaza ca impreuna cu firma romaneasca Ceram 2000 sa investeasca la Jimbolia peste 64 de milioane de euro pentru construirea a trei fabrici. "Am ales sa investim aici, datorita in primul rand existentei exploatatiei de argila, care va reduce mult costurile de productie, dar si datorita faptului ca orasul se afla la granita, ceea ce ne da posibilitatea sa

exportam foarte usor", a declarat Laurent Averback, directorul comercial al firmei germane. Proiectul, care va incepe in octombrie anul acesta si se va finaliza in martie 2004, se va realiza in trei etape. Astfel, in octombrie vor incepe lucrarile de ridicare a primei fabrici care va produce circa 25 de milioane de bucati de tigla ceramica anual. Lucrarile la aceasta unitate se vor incheia in ianuarie 2003. In paralel se va ridica cea de-a doua fabrica, specializata pe producerea de cahle pentru teracote si a dalelor pentru pavaj pietonal, care va fi inaugurata in martie 2003. Cea de-a treia parte a programului de investitii prevede ca in martie 2004 se vor termina lucrarile la cea de-a treia fabrica specializata pe producerea de blocuri ceramice. Pentru realizarea acestui proiect, cele doua parti implicate vor crea o societate noua din care 85% va apartine concernului german, iar restul, partii romane. In aceasta afacere, firma Keller este si furnizor de materiale de constructii si antreprenor. Pentru derularea investitiei au fost concesionate de la primaria orasului 23 de hectare de teren urmand ca pe o suprafata de opt hectare sa fie construite halele de productie, iar pe 15 hectare sa demareze escavatiile pentru exploatarea carierei de argila. "Prin derularea acestei investitii, forta de munca va fi utilizata si deci se va realiza o reducere a somajului in zona", spune Kaba Gabor, primarul Jimboliei. Divizia de ceramica a firmei Keller HCW Ibbenburen - Lagganbeck, infiintata in 1894, produce pavaje pietonale, caramida pentru fatade, caramida comuna, tigla pentru acoperis, tigla fasii precum si tavane si plafoane ornamentale. Pe langa acestea, societatea germana mai are o divizie de sisteme de masurare si control si una de sisteme si automatizari industriale. Din decembrie 2000, Keller a fost preluata de catre grupul francez Ceric, de asemenea producator de ceramica.

De ceramica de Jimbolia s-a ales praful Ceramica de Jimbolia a fost, multa vreme, vestita in toata tara. In ultimii ani, insa, renumele ei a scazut pana la nivelul economic al uitarii. Intreprinderea de produse ceramice Jimbolia se intindea pe o suprafata de 42 de hectare. Istoria fabricii incepe din 1876, dar se opreste in 1996. Daca pana in '89 fabrica de la Jimbolia reusea sa aiba o productie de 50.000 de caramizi pe zi, acum totul este o ruina. Au incetat exporturile in Ungaria si Iugoslavia. A incetat si productia de 20.000 de tigle pe zi "marca leu" initiata in '72 in colaborare cu o firma italiana. Inca din 1990, fabrica a inceput sa acumuleze datorii. Furnizorii au ajuns in scurt timp sa nu mai poata fi platiti. Angajatii s-au vazut si ei in fata situatiei de a nu-si mai primi salariile cu lunile. Singura solutie a ramas furatul: utilajele au inceput sa dispara peste

noapte. Pe poarta fabricii au iesit zeci de camioane cu fier rezultat din dezmembrari.

Investitorul Un singur investitor strain a trecut prin Jimbolia si s-a si oprit ca sa faca ceva. Un cetatean german - ca si fondatorul fabricii - pe nume Peter Sikorski. Dupa primele 2.000 de marci germane investite, el a aflat ca nu poate incepe productia de teracota pana nu plateste toate datoriile societatii. Motivul a fost suficient pentru ca germanul sa paraseasca in viteza un proiect care era, pentru Jimbolia, ultima sansa. Astfel ca, in 1996, fabrica de caramizi a fost complet lichidata. Concedierea a fost facuta in bloc. Fabrica e acum devastata. N-au ramas decat zidurile, prea groase ca sa poata fi furate. Birourile sunt goale si patru contabili administreaza nimicul. 12 oameni si mai multi caini il pazesc in ture de 12 cu 24. Un director ii conduce. Un total de 17 angajati la datorie. Planuri de viitor nu mai sunt. S-a dus vremea lor. S-a facut ordine si curatenie asa cum scrie pe tabloul atarnat pe holul administrativ inca de pe vremea comunistilor. Afara copii framanta noroiul albastru. Ei sunt singurii care mai fac caramizi.

Betonul, inamicul argilei Pe piata romaneasca a invelitorilor, principalul "concurent" al tiglei ceramice este tigla de beton care inghite 20 de milioane de dolari anual. Potentialul ar fi aproape dublu, insa "setea" pietei este temperata de atitudinea conservatoare a romanilor, care prefera inca invelitorile "clasice" (tabla sau tigla de argila) dar si de puterea redusa de cumparare a consumatorilor, afirma surse din cadrul pietei. Daca in Occident, exista de multa vreme o piata de profil infloritoare, in Romania, primul pas a fost facut abia in 1993. Ca multe alte segmente ale economiei, si acesta se confrunta cu lipsa acuta a unei institutii specializate, capabila sa cunoasca dimensiunile si sa ofere date concrete si informatii despre capitalul investit, firme concurente, oferte de produse, evolutii ale pietei, prognoze.

Fideli traditiei "Folosirea tiglei pentru acoperisuri este inca neobisnuita la romani. Multi clienti de-ai nostri vin si spun ca daca bunicul a avut casa acoperita cu tabla, si ei trebuie sa faca la fel, fara sa-si puna problema diferentelor de calitate. In aceste conditii, deocamdata nici nu stim dimensiunile pietei" spune Mihai

Zgunea, director marketing Bramac Brasov (filiala romaneasca a Bramac Dachsysteme International Gmbh-companie austriaca subsidiara concernului Lafarge Braas Roofing), unul dintre principalii jucatori pe piata invelitorilor. Cu toate acestea, trei din cinci acoperisuri vor fi din tigla de beton in urmatorii 10 ani daca tigla isi va dubla cota de piata detinuta in prezent, estimeaza Zgunea Romanii au nevoie de aproape trei milioane mp de tigla de beton pe an, daca luam in considerare numai cererile pentru construirea de noi locuinte, spune Doina Soloveanu, sef birou marketing Elpreco Craiova, producator de tigle de beton.

Viata mai scurta Volumul vanzarilor de tigla din beton a cunoscut o crestere accelerata in primii ani de viata pe piata interna, dar in special in ultimii doi ani, evolutia ascendenta a cotei vanzarilor s-a calmat, adica piata nu mai absoarbe atat de mult si atat de repede ca in primii ani, spune Soloveanu. O posibila explicatie ar fi aceea ca, in toti acesti ani, vanzarile de tigla din beton au stat pe "umerii" clasei mijlocii, care in Romania a ramas la un nivel constant, iar entuziasmul clasei mijlocii nu a fost preluat de ceilalti consumatori, care prefera sa-si acopere casele cu tabla sau cu tigla din argila, desi aceste tipuri de invelitori au o viata mult mai scurta (5-10 ani in cazul tablei), spune Cristian Zgunea.

Piata invelitorilor * In 2000, romanii au cumparat 34,7 mil. mp de invelitori, din care cantitatea de tigla ceramica reprezinta 1,9 mil. mp adica 5% din cererea pietei interne a invelitorilor. * Productia interna de tigla ceramica a fost in 2000 de 34 mil. bucati (1,7 mil. mp), fiind estimata la 5,5 mil. $, in timp ce importurile (preponderent din Ungaria si Austria) au reprezentat 1 mil. $ (200.000 mp). * Pretul mediu al tiglei ceramice al tiglei MADE IN ROMANIA este de 10 - 15 centi/bucata, la cea din import fiind de 50 centi/bucata. * Producatorii de tigla ceramica din Romania sunt Cema Sibiu, Cemacon Zalau, Ceramica Iasi, Macofil Targu Jiu, Siceram Sighisoara, Cars Tarnaveni si Cercon Ariesul Campia Turzii. Peste 70% din productia interna de tigla ceramica este asigurata de cei mai mari jucatori ai pietei - Cema Sibiu, Siceram Sighisoara si Cars Tarnaveni. * Tipuri de tigla ceramica prezente pe piata romaneasca: tip Solzi (23-33 bucati/mp), olane (aproximativ 50 bucati/mp), preponderente pe piata fiind formatele 14-16 bucati/mp - tigla portugheza, Marsilia * Vanzari de invelitori in 2000 (mp): - azbociment - 19 mil.;

- produse hidroizolatoare (sindrile bituminoase, carton, tesaturi, membrane bituminoase) 25,7 mil. din care 7 mil. folosite ca material pentru acoperis; - tabla - 5 mil.; - tigla ceramica - 1,9 mil.; - tigla din beton 1,8 mil.;

About these ads

Date economice
Date economice Unul din obiectivele noastre principale este dezvoltarea economica si atragerea de investitii. Oraul Sebi este recunoscut n tradiia de prelucrarea pieilor, prelucrarea lemnului, croitorie, prelucrri metalice, existnd un excedent de for de munc de diferite specialiti.

Economia oraului cunoate o dinamic puternic cu creteri semnificative semnalate n toate sectoarele de activitate . In prezent, activitatea economica a orasului se desfasoara in 263 societati comerciale, 7 filiale ale regiilor autonome, 2 organizatii cooperatiste si 162 asociatii familiale si persoane fizice independente.

Principalele domenii de activitate industriala sunt strans legate de resursele care se gasesc in zona si anume: Resurse forestiere - paduri de fag, gorun si stejar, prelucrate partial in zona. Resurse agricole, animale si vegetale, ce ocazioneaza prelucrarea de tip industrial partial in cadrul zonei.

Resursele subsolului fac parte in principal din grupa materialelor de constructii exploatate in cariere, balastiere, depozite de argila, aflate in imediata apropiere a localitatii. Astfel, principalele domenii de activitate industriala sunt in industria lemnului, industria usoara, industria alimentara si constructii. Potentialul economic al orasului a cunoscut in ultimii 30 de ani o crestere constanta, aceasta fiind legata de aplicarea consecventa a unei politici prin care se urmarea cresterea rolului polarizator al orasului, in cadrul retelei de localitati a judetului, fapt favorizat si de amplasarea avantajoasa a orasului in cadrul retelei de localitati a judetului si de posibilitatea valorificarii fortei de munca din zona, prin existenta unei retele de comunicatii avand ca centru orasul Sebis. Odata cu dezvoltarea industriala si economica a orasului, s-a schimbat si structura repartitiei fortei de munca in localitate, rezultand o distributie a mai mult de jumatate din salariati in sectorul secundar si sectorul tertiar. Evolutia in timp a dezvoltarii industriale a zonei, demonstreaza legatura dintre amplasarea diferitelor obiective cu caracter industrial, amploarea lor, resursele solului si subsolului existente in zona, precum si potentialul de forta de munca din cadrul respectivelor colectivitati social umane. Cadrul natural privit ca factor, cu implicatii in dezvoltarea activitatilor industriale, prin prisma resurselor solului si subsolului, directioneaza activitatea economica in sfera prelucrarii cu caracter industrial a acestor resurse. Avand in vedere actuala conjunctura se observa o dezvoltare a unitatilor mici existente, precum si o transformare continua a profilului unor unitati in functie de cererea pietei. In ultimii ani se constata ca s-au infiintat putine societati cu profil industrial. Se urmareste ca in viitor sa se dezvolte industria mica, mestesugareasca si artizanala. Prin crearea de noi unitati industriale se vor crea noi locuri de munca, astfel incat rata somajului sa se diminueze. Si orasul Sebis, cu satele apartinatoare se confrunta cu criza economica specifica perioadei de tranzitie prin care trece intreaga tara. Pentru ca productia industriala sa creasca din nou se urmareste reorganizarea, retehnologizarea si rentabilizarea capacitatilor existente. Relansarea economica a orasului depinde in mare masura de valorificarea superioara a exploatarii pamantului, prelucrarea de mare randament a lemnului si a pieilor de animale pentru aceasta existand o baza de pornire reala si a dezvoltarii initiativei particulare existente in domeniul confectiilor din textile. Industria prelucratoare va putea sa se relanseze in masura in care se va orienta spre prelucrarea resurselor locale, devenind un eventual integrator al productiilor locale animaliere si vegetale, in concordanta cu noile cerinte ale pietei.