Sunteți pe pagina 1din 54

Expresionism

Nu confundai cu Expresivism.

Vaca galben de Franz Marc, unul dintre cei mai influeni pictoriexpresioniti germani.

Expresionism-ul a fost un curent artistic modernist, iniial prezent n poezie i pictur, care a originat n Germania la nceputul secolului 20. Modalitatea sa de prezentare tipic const n prezentarea lumii din perspectiv strict subiectiv, distorsionat intenionat, pentru a crea momente emoionale care s transmit idei i stri de spirit. [ ! [2! "rtitii de sorginte e#presionist caut s indice nelegerea lumii prin propria lor perspectiv [$!sau e#perien emoional comparat cu nelegerea %obinuit% sau raional a lumii materiale. [$![&!

Expresionismul n artele plastice[modificare | modificare surs]


'#presionismul i are originea n Germania (a se vedea, '#presionismul german), fiind reprezentat de ctre 'rnst *ud+ig ,irc-ner, 'ric- .ec/el, ,arl 0c-midt-1ottluff, Ma# 2ec-stein - grupul 3ie 4r5c/e (%2untea%) din3resda i Franz Marc, "ugust Mac/e - din 6urul "lmana-ului Der Blaue Reiter (%7lreul albastru%) din M5nc-en - acoperind perioada 809 - 8 :. ;or adera mai t<rziu 'mil =olde, 2aul ,lee i >assil? ,andins/?.

'rnst *ud+ig ,irc-ner -Dou femei pe strad, 8 & - ,unstsammlung 35sseldorf

'#presionismul este reacia fireasc a unui grup de pictori germani la academism i conven ii estetice rigide, dar i la autoritarismul celui de-al doilea 1eic-. 1evolta artitilor a proclamat libertatea creatoare absolut i primatul e#presiei asupra formei. 1ezultatul este o art spectaculoas din punct de vedere cromatic i o estetic revoluionar. @n pofida programelor i periodicilor sale, e#presionismul nu a fost niciodat o coal n adevratul sens al cuv<ntului. 1eprezentat de artiti foarte diferii, e#presionismul se impune mai mult ca un stil, dec<t ca o micare

artistic. "cest stil va depi de altfel repede graniele picturiiA va cuprinde n sfera sa i sculptura, poezia i muzica, cu compozitori ca "rnold 0c-Bnberg i "lban 4erg. 1evolta e#presionist propune o formul nou, dar pstreaz temele tradiionale, rareori abord<nd revendicri politice sau sociale. 'ste o revoluie pur estetic, caracterizat de culori iptoare, contrastante, de linii fr<nte i curbe, de un ritm discontinuu.

Expresionismul i nazismul[modificare

| modificare surs]

'#presionismul devine, ncep<nd din 8$$, inta atacurilor naziste. @n anul 8$C se organizeaz e#poziia %"rta degenerat%A e#presionitii sunt prezentai aici ca dumani ai regimului i rasei germane. Dperele lor sunt confiscate i e#cluse din muzee. 3in fericire, n ciuda distrugerilor i a rzboiului, s-a reu it recuperarea multor tablouri, c-iar dac unele au fost deteriorate. 'le au fost redate patrimoniului universal i iubitorilor de art, ca o dovad c violen a nu poate nvinge niciodat frumosul. @n afara Germaniei, cei mai cunoscui pictori e#presioniti sunt norvegianul 'dvard Munc-, cu celebrul su tablou iptul, elveianul 7uno "miet, olandezii *ambertus Ei6l i ,ees van 3ongen, finlandezul "/seli Gallen,allela precum i ce-ul 4o-umil ,ubista.

Tablouri reprezentative[modificare
%Femei pe strad%, ,irc-ner ( 8 &) %1stignirea%, =olde ( 8 2) %2eisa6 din 3resda%, .ec/el ( 8 0) %7aii galbeni%, Marc ( 8 2) %1efle#ia n vitrin%, Mac/e ( 8 $).

| modificare surs]

%2a/istani .unger 0tri/e%, 0ale- 7-aud-r? ( 8:C).

Expresionismul n literatur[modificare | modificare surs]

'mil =olde - Rstignirea, 8 2 FundaFia 0eeb5ll, =eu/irc-en

@n literatur, e#presionismul este adesea considerat o revolt mpotriva realismului sau naturalismului, o cutare a unei realiti psi-ologice sau spirituale, iar nu o nregistrare a unor evenimente e#terioare surprinse n secven a lor logic. @n roman, termenul este leagat de operele lui Franz ,af/a sau Games Go?ce (veziA te-nica flu#ului contiinei, stream of consciousness). @n teatru, "ugust 0trindberg este considerat un precursor al micrii e#presioniste, dei termenul poate fi aplicat unui grup de dramaturgi germani din primele decenii ale secolului al HHlea, incluz<nd pe Georg ,aiser, 'rnst Ioller i Fran/ >ede/ind. Dpera lor este caracterizat de o bizar distorsionare a realului. "li dramaturgi, dei nu erau afiliai curentului, au scris opere cu tent e#presionist, de e#emplu,arel Jape/ n R.U.R. ( 82 ) i 'ugene DK=eill n mpratul Jones ( 82 ). Micarea, dei a durat puin timp, a dat un av<nt substanial modernizrii teatrului european. =umeroase opere literare rom<neti au intrat n atingere cu e#presionismul. "stfel, ma6oritatea poeziilor sau pieselor de teatru ale lui *ucian 4laga pot fi afiliate acestui curent. Ln alt e#emplu ar putea fi piesa lui Mi-ai 0ulescu, ptm!na luminat. Dpera M0ptm<na luminatN de =icolae 4r<nzeu pe un libret de 7onstantin 2avel dup piesa lui Mi-ai 0ulescuO cu premiera n 8&$ la Dpera 1om<n din 4ucure ti. "ceasta din urm poate fi considerat prima oper rom<neasc de orientare e#presionistO ea reliefeaz un tragism rscolitor, realizat cu o miestrie uimitoare. 3in nefericire, dup 880, nicio Dper din ar nu a nscris-o n repertoriul ei.

'#presionismul german
3e la >i/ipedia, enciclopedia liber

Expresionismul german este un termen general utilizat pentru a acoperi o serie de mi cri artistice care au aprut n Germania n prea6ma primului rzboi mondial, care au atins apogeul n 4erlinul anilor 820. '#presionismul german este o micare artistic i cultural aprut n cadrul mai larg al e#presionismului european din arta i cultura 'uropei a anilor 820 i 8$0.

Cuprins

[ascunde!

'#presionismul german n diferite arte 2 "nii 820 i 8$0 $ Filme recente influenate de e#presionismul german & "lte e#emple 9 7inema i ar-itectur P ;ezi i C 1eferine : *egturi e#terne

Expresionismul german n diferite arte[modificare | modificare surs]


'#presionismul, ca unul din cele mai influente micri ale secolului HH, s-a rsp<ndit n toate mediileA ar-itectur, muzic, pictur i sculptur. "r-itectura, deoarece aduce tririle interioare ale individului ctre mulime, a fost mult timp legat de ideile de baz ale e#presionismului german. Micarea n pictur a nceput din 809 cu grupul 3ie 4r5c/e (2odul) din 3resden, rsp<ndindu-se mai t<rziu i n 4erlin, i 3er 4laue 1eiter (7lreul albastru) n M5nc-en din 8 .

Ieatrul de asemenea a fcut parte din micare e#presionist , datorit dramaturgilor precum Georg ,aiser i 'rnst Ioller influenai de Fran/ >ede/ind n legtur cu ce putea fi artat pe scen. 7inmaul e#presionist german e cea mai cunoscut parte a mi crii. @n timpul recldirii de dup 2rimul 1zboi Mondial, industria german de filme era foarte productiv, dar din cauza dificultilor finaciare ale vremii, productorii nu puteau s fac filme care s rivalizeze cu cele de

la.oll?+ood, lu#oase i e#travagante. "a c productorii studioului LF" i-au dezvoltat propriul stil, folosind simbolism i mise en scQne pentru a da ad<ncime i emoie subiectului.

Anii 1 !" i 1 #"[modificare | modificare surs]

2osterul filmului "abinetul doctorului "aligari ( 820), producFie reprezentativ a acestui curent artistic.[

2rimele filme e#presioniste, Das "abinet des Dr. "aligari ( 820), Der #olem$ %ie er in die &elt 'am ( 820), Der m(de )od ( 82 ), Nosferatu ( 822), *+antom ( 822), c+atten , Eine n-c+tlic+e .allu/ination ( 82$), i Der let/te 0ann ( 82&), au fost versiuni filmate, elaborate i e#agerate ale unor poveti simple. "ctorul e#presionist Fritz ,ortner a 6ucat n filme vieneze i filme din 4erlin. Micarea 3ada era n vog prin elita artistic a anilor 20, i toate culturile europene ale vremii au adoptat o etic a sc-imbrii, i o dorina de a ncerca noi i diverse stiluri artistice. 2rimele filme e#presioniste au compensat lipsa unui buget mare folosind decoruri nerealistice, absurde geometric, i designuri e#tcentrice. 0ubiectele acestor filme se roteau n 6urul motivului agoniei, nebuniei, trdrii, i alte teme %intelectuale% (spre deosebire de filmele clasice de aventur sau romantice)O denumirea german a acestei forme de film este 1ammerspielfilm (%film de camer%). 2rintre filmele t<rzii care nc fac parte din scurta istorie a e#presionismului german se numr 0etropolis ( 82C) i 0 ( 8$ ), ambele regizate de Fritz *ang. @ns non-realismul dus la e#treme al e#presionismului a durat pu in i foarte cur<nd curentul a murit (mpreun cu dadaismul). 3ar temele e#presionismului aveau s fie incluse n filmele anilor 20 i $0, rezult<nd ntr-un control artistic asupra scenografiei pentru a simula starea emo ional transmis. "ceast coal ntunecat a filmului a fost adus n "merica c<nd nazitii au preluat

puterea i mai muli productori au fost forai s se mute la .oll?+ood. "colo au gsit mai multe studiouri pregtite s le adopte stilul. 3ou genuri influenate puternic de e#presionism au fost filmele +orror i film noir. 7arl *aemmle i Lniversal 0tudios i-au c<tigat o reputaie fc<nd clasicele filme -orror ale vremii precum 2on "+ane34s )+e *+antom of t+e 5pera. 'migrani germani, precum ,arl Freund (care a lucrat la Dracula , versiunea din 8$ ), au pus bazele stilului filmelor studioului Lniversal ce vor urma. 1egizori, ca Fritz *ang, 4ill? >ilder, Dtto 2reminger, "lfred .itc-coc/, i Mic-ael 7urtiz au introdus stilul e#presionist n dramele anilor &0, continu<nd tradi ia.

$ilme recente influenate de expresionismul german[modificare | modificare surs]


Filmul din 8C8 al lui >erner .erzog, Nosferatu,eine *+antom der Nac+t, este un tribut adus lui F.>.Murnau i capodoperei sale,Nosferatu 6 imfonia groa/ei . Filmul se folosete de te-nici tipici e#presioniste i de nt<mplri simbolice pentru a transmite mesa6ul.[2! Blade Runner, n regia lui 1idle? 0cott se folosete din plin de elemente e#presioniste, i e unul din numeroasele e#emple c<nd micarea influeneaz un film 0F. @n filmografia regizorului Iim 4urton se afl o varietate de adaptri fidele i ambiioase a stilului e#presionist german. Filmul su din 882, Batman Returns e deseori numit ca cea mai modern ncercare de a captura esena stiului. 3esignul coluros i sever al cldirilor din Got-am 7it? evoc sentimentul de ameninare prezent n filmul 0etropolis al lui *ang. "lte legturi sunt, de e#emplu, asemnarea dintre numele rufctorului Ma# 0-rec/ interpretat de 7-ristop-er >al/en i vedeta din =osferatu, Ma# 0c-rec/. 3e asemenea, figura sinistrului 2inguin amintete de misteriosul 7aligari din Das "abinet des Dr. "aligari Rnfluenele lui 4urton sunt evidente i n Ed%ard 0!ini,de,foarfec. Rmaginea persona6ului 'd+ard M<ini-de-foarfec se aseamn, nu coincidental, de somnambulistul 7esare din Das "abinet des Dr. "aligari. 4urton elibereaz o nelinite n suburbie sa colorat, unde tensiunea este n sf<r it demascat de apariia lui 'd+ard i de casa sa, castelul gotic. 4urton tranform povestea din 7aligari dup modelul su, pun<nd somnambulistul macabru n locul eroului, i stenii ca persona6e negative. %*oo/%-ul de6a familiar al persona6ului lui 7aligari se reflect i n filmul )+e "ro%, n persona6ul lui 4randon *eeA 7ostum negru, str<ns, mac-ia6ul palid i cearcnele groase, ntunecate.

'#presionism abstract
3e la >i/ipedia, enciclopedia liber

Expresionismul abstract este o micare artistic care s-a dezvoltat la mi6locul secolului al HH-lea i care const n reprezentarea g<ndurilor i sentimentelor n actul picturii ntr-o manier spontan, folosind tratamentul e#presiv al materiei, formele abstracte i culorile cele mai variate. Micarea a luat natere n cercurile artistice din =e+ Sor/ n perioada imediat dup sf<ritul celui de-al doilea rzboi mondial i a durat n 0tatele Lnite p<n prin anul 8C0. '#presionismul abstract, constituit din mai multe curente, nu este caracterizat prin omogenitate. 'l poate fi mpr it n cinci fazeA

prima generaie abstracia gestual (7action painting7) abstracia cromatic (7color field painting7) abstracia post-pictural abstracia geometric.

3ei termenul de %e#presionism abstract% a fost folosit pentru prima dat n 8&P, n legtur cu micarea artistic din "merica, de ctre criticul de art 1obert 7oates, el mai fussese folosit n Germania n 8 8 n revista 7Der turm7 referitor la e#presionismul german. @n 0tatele Lnite, "lfred 4arr adopt termenul de e#presionism abstract n anul 828, termen cu care caracterizeaz opera lui >assil? ,andins/?.
Cuprins

[ascunde!

Drigini 2 7aracteristici $ '#presionismul abstract n 'uropa & 4ibliografie 9 *egturi e#terne

%rigini[modificare | modificare surs]


'#presionismul abstract i are rdcinile n opera non-figurativ a lui >assil? ,andins/? i n produciile artitilor suprarealiti, care lsau n mod voluntar subcontientul lor s se e#prime spontan n activitatea creatoare. 0osirea la =e+ Sor/ n timpul celui de al doilea rzboi mondial a unor pictori de avangard europeni ca Ma# 'rnst, Marcel 3uc-amp, Marc 7-agall i Sves Iangu? a influenat pe artitii americani, care s-au asociat acestei tendin e ntre anii K&0 i K90. "ctivitatea lor a fost marcat i de abstracionismul subiectiv al pictorului "rs-ile Gor/?, de origine armean, care a emigrat n 0tatele Lnite n 820, precum i de operele lui .ans .ofmann, care punea accentul pe interaciunea dinamic a planurilor de culoare.

Caracteristici[modificare | modificare surs]


7entrul micrii e#presionist abstracte a fost la =e+ Sor/, de unde i denumirea frecvent de %coala din =e+ Sor/% (Ne% 8or' c+ool of *ainting). "spectele acestui curent erau tot at<t de numeroase ca i pictorii care l reprezint, totui din acest conglomerat se deta eaz dou tendine ma6oreA 7action painting7 i 7color field painting7.

action painting (termen tradus prinA %abstracie gestual%, %pictur gestual%, %gestualism%). 7eea ce conteaz n creaiile gestuale este nregistrarea cu fidelitate a tensiunii spirituale i fizice (7action7) a autorului n momentul pictrii. 2entru aceasta, Gac/son 2olloc/, de pild, renun laevalet, aternnd p<nza pe podea i ls<nd s se scurg culorile direct din diferite recipiente sau de pe pensul, dup care trasa linii ntre esute, realliz<nd un arabesc fr sf<rit. Ie-nica sa, numit 7dripping7 (n englez to drip T a picura, a se scurge), este adaptat inteniei de a picta nu ceea ce vede, ci ceea ce simte pictorul, tabloul devenind o inedit %seismogram% a descrcrilor sale de energie. >illem de ,ooning i Franz ,line, ali reprezentani ai stilului action painting, realizeaz compoziii cromatice cu largi suprafei de culoare, creind abstracii ritmice ntr-un spaiu virtual infinit.

color field painting (color field T %c<mp de culori%) sau abstracia cromatic. Iermenul a fost folosit de 7lement Greenberg pentru a caracteriza pictura unor artiti ca Mar/ 1ot-/o, 7l?ford 0till i 4arnett =e+man, artiti care accentuau unificarea culorii cu forma. 1eprezentanii acestui stil practic o pictur din c<mpuri ample de culoare, dispuse n tente plate, active n acelai plan, n care uneori i fac apariia principii ra ionaliste ordonatoare.

4radle? >al/er Iomlin, 2-ilip Guston, 1obert Mot-er+ell, "dolp- Gottlieb i Gean-2aul 1iopelle (7anada) au folosit elemente din ambele tendine.

Expresionismul abstract n Europa[modificare | modificare surs]


'c-ivalentul european al e#presionismului abstract s-a manifestat sub forma stilului denumit n Frana 7tac+isme7 (n francezA tac+e T pat), denumire dat de criticul 2ierre GuUguen n 89 , referindu-se la operele lui 2ierre 0oulages i Georges Mat-ieu, caracterizat uneori i cu termenele de %art informal% sau %abstracie liric%, stil care se recunoa te prin proiec ia unor pete de culoare n absena oricrei structuri organizate. 2rintre pictorii care se ncadreaz n aceast form de e#primare artistic se numr spaniolul "ntoni IVpies, francezii 2ierre 0c-neider, Gean 3ubuffeti 7amille 4r?en, germanul "lfred Dtto >olfgang 0c-ulze zis >ols i italianul "lberto 4urri. i n creaia pictorului german Ger-ard 1ic-ter se pot recunoate n unele tablouri elemente ale e#presionismului abstract, dei stilul lui, cu totul original, se sustrage oricror ncadrri rigide.
e7ursuri W 7ursuri online W e0coala W *iteratura pe intelesul tuturor W *ectia 8

Expresionismul, aspiratia eului spre absolut

0PCC afisari

Aparut ca reactie impotriva realismului si a extensiei acestuia, naturalismul, expresionismul a pornit initial de la ideologiile unui grup de pictori germani impotriva academismului si conventiilor estetice rigide. Acest curent literar ia nastere in Germania, intrun moment de extrema tensiune sociala a anilor 1911-1925, inainte si in timpul primului razboi mondial. Denumirea miscarii artistice studiate porneste de la caracterizarea unor tablouri ca iind !expresionisme! de un pictorul rancez "ulien Auguste #erve. $ermenul i-a mai ost atribuit lui %ouis &auxelles, cronicarul de arta plastica de la celebrul ziar %e 'igaro, care a de init picturile lui (atisse drept !expresioniste!. Arta plastica expresionista pastreaza temele traditionale pe care le expune intr-o ormula noua, prin excesul de culoare, cromatica stridenta, contrastanta, linii rante si curbe. Aceasta estetica se ras range si asupra literaturii, care cultiva cu precadere trairii corvarsitoare, deci stridente, aspiratia eului spre absolut. Eul liric se reintoarce la origini, spre paradigma mitica, spre timpurile primordiale, cand iinta se contopea cu cosmicului, ormand un intreg. Ast el, apare negarea orasului, poetul cautand re ugii in mituri, credinte, ritualuri stravec)i. *rezul artistic reprezinta o intoarcere in timp, in zonele ar)etipale ale culturii si ale omenirii, in general. $rairile su letesti, sentimentul inutilitatii, subiectivitatea apar constant in poezia expresionista. +alvarea vine prin reintoarcerea eului la originar, la timpurile mitice, primordiale. 'iloso ia lui ,ietzsc)e in luenteaza te)nica expresionista prin de destin implacabil, de dezlantuire, renezia dionisiaca a sentimentelor, potentarea ideii de eliberare a eului.

%ucian -laga, poate cel mai valoros expresionist roman, surprinde esenta acestui curent literar. !De cate ori un lucru e ast el redat incat puterea, tensiunea sa interioara, il intrece, il transcendeaza, tradand relatiuni cu cosmicul, cu absolutul, cu ilimitatul, avem de-a ace cu un produs artistic expresionist.! /%. -laga, 'iloso ia stilului0.

Elemente definitorii ale expresionismului:

permanenta nevoie de absolut, aspiratia spre ideal

anularea vec)ilor dogme ale realismului care nu ac nimic altceva decat sa surprinda realitatile actice, logice ale vietii, in avoarea cautarii unei realitati spirituale

cautarea originalului, a increatului, a ineditului

reintoarcerea la primordial, la origini, la universul mitic

tragismul existential surprins si depasit odata ce iinta reuseste sa atinga absolutul, prin spiritualizarea trairilor, acestea devenind cosmice, meta izice

teme si motive predilecte. tristetea si nelinistea meta izica, disperarea, absenta, neantul, moartea, dezagregarea eului, natura )alucinanta

categorii estetice cultivate. antasticul, macabrul, grotescul, miticul, magicul

imagini poetice sunt vii, stranii, contrastante asemenea picturilor expresioniste

limba1ul este uneori violent, socant

2n literatura universala, reprezentantii expresionismului sunt. Gott ried -ienn, Georg #e3m, Georg 4aiser /Germania0, Georg $ra5l, 'ranz 6er el, 'ranz 4a 5a, $)eodor Daubler /Austria0, August +trindberg /+uedia0.

Literatura romana: Expresionismul blagian


*um era de asteptat, in luentele scriitorilor germani expresionisti au ost adaptate realitatilor auto)tone, in special in $ransilvania, unde vec)ea apartenenta la imperiul austro-ungar a acilitat in iltrarea acestui curent literar.

2n literatura romana, pot i remarcate semne expresioniste in operele semnate de %ucian -laga, Al. 7)ilippide, $. Arg)ezi, Adrian (aniu, &asile &oiculescu. 2n mani estatiile artistice ale acestor scriitori sunt cultivate elemente speci ice expresionismului precum grotescul, miticul, cosmicul, originarul. $otodata, are loc o )ipertro iere a eului, recrearea lumii prin cuvant, aspiratia spre absolut, spre ideal, angoasa existentiala. %ucian -laga nu este un sclav al expresionismului, in operele sale literare si iloso ice acandu-se simtite in luente ale mai multor curente literare. $otusi, primele doua volume de poezii, !7oemele luminii! si !7asii pro etului!, stau clar sub semnul expresionismului. 2ncepand insa cu volumul !%a cumpana apelor!, in luenta expresionista incepe sa paleasca pe masura ce se dezvolta sentimentul ec)ilibrului, al impacarii eului poetic cu lumea. 8evenind la crezurile expresioniste, in poezia lui -laga asistam la o contopire cu universul, la o transcendenta meta izica a eului liric catre cosmic. %ucian -laga anuleaza realitatile imediate ale realismului si naturalismului, mutand lirica intr-o alta realitate, cea a misterului cosmic, care trebuie ocrotit. 2n arta poetica !Eu nu strivesc corola de minuni a lumii!, care desc)ide volumul !7oemele luminii!, se remarca inca din titlul prezenta subliniata a poetului. $ot din titlul uriasa corola alcatuita din mistere /taine0 anunta realitatea misterului cosmic, care trebuie prote1ata, dupa cum mentionam mai sus. Eul si universul plin de taine este legat de verbul !nu strivesc!, care subliniaza atitudinea meditativa si protectoare a poetului. (eta ora corolei de loare releva per ectiunea universului. Asadar, titlul este incarcat de accente expresioniste. %umina !altora! este un simbol al cunoasterii rationale, super iciale, ce cauta explicatii logice, in timp ce propria lumina !sporeste a lumii taina! prin imaginatie, existand ast el un raport de opozitie. !/...0 %umina altora sugruma vra1a nepatrunsului ascuns in adancimi de intuneric, dar eu, eu cu lumina mea sporesc a lumii taina si-ntocmai cum cu razele ei albe luna nu micsoreaza, ci tremuratoare mareste si mai tare taina noptii, asa inbogatesc si eu intunecata zare cu largi iori de s ant mister si tot ce-i neinteles se sc)imba-n neintelesuri si mai mari sub oc)ii mei- /...0! Asadar, expresioniste sunt, in creatia lui %. -laga, sentimentul meta izic, imaginea contemplativa a lumii si a cosmosului, caracterul vizionar, cultivarea mitului primitivitatii, al ar)aicului si originalului.

Expresionismul
"semenea altor noiuni, ca baroc, manierism, clasic etc., are doua accepiuniA una de curent artistic i alta densuire constanta ce strbate ntreaga istorie a artei, caracteriz&nd anumite etape' anumite coli naionale sau creaia anumitor artiti. 7a precursor al curentului e#presionism modern este considerat ;an Gog-, asa cum 7ezanne este considerat precursor al cubismului, iar Gauguin al simbolismului X toate aceste curente fiind reac ii la impresionism. 0pre deosebire de celelalte micri de avangarda a cror patrie a fost Frana i Rtalia, e#presionismul b<ntuie mai alestarile nordice' n lumea slava i germanica, patria lui, unde s-a produs ecloziunea i e#plozia, fiind(ermania. 7u o meniune nsa, i anume contribuita norvegianului )unc* cu renumitul sau ipat, e#presionismul fiind n general considerat un ipt, un strigat. 2entru ca, asa cum declara ,andins/?, 9prin mi:locirea unui colt din natura;, arta dezvluie de fapt lumea spirituala a artistului, acesta recre<nd lumea din imagini zmislite n sufletul sau.

)ipatul 'dvard Munc-, :8$ Galeria =ationala, Dslo sursaA +i/ipedia 7a reprezentare a tririlor sufleteti ale artistului i deci nu a obiectului, arta aprea astfel, pentru e#presioni ti, ca9dare$ nu ca redare;, cum spunea .er+art- >alden. @ntruc<t arta germana nc din vremea supremaiei goticului i a 1enaterii, prin artiti ca Grune+ald, i demonstreaz nclinaia spre poten area e#presiei prin distorsionri ale formei, era firesc ca, urm<nd tradiia, artitii germani sa promoveze naintea altora e#presionismul. 2a i -otr<tori n acest sens au fcut gruparea +,ie -ruc.e/ (Podul) n anii 809- 8 $ i gruparea +,er -laue 0eiter/1Clreul albastru2 in anii 8 - 8 &, in care, n afara de germanii )arc si )ac.e, au participat ca fondatori i rusii 3andins.4' 5a6lens.4 si )ariana 7eriov.in.

<n cenusiu ;asili ,andins/?, 8 8 Muzeul =ational de "rta Moderna, 2aris sursaA +i/ipedia

=lexander a'+aroff, 808 "le#e6 von Ga+lens/? sursaA +i/ipedia

Vedere pe o alee "ugust Mac/e, 8 & acuarela sursaA +il/ipedia

oarta animalelor Franz Marc, 8 $ sursaA +i/ipedia 3in punctul de vedere al strilor de spirit subiective e#primate de artiti, n e#presionism au fost doua direciiAuna mistica, decepionist i alta presupun<nd militantism social n numele unui crez. "ceasta din urma, cea mai bogata n personaliti, a avut un rol important n luptele sociale, in lupta contra rzboiului i n afirmarea curentului n 'uropa i pe alte continente. 3intr-o lista nici pe departe completa fac parte, ca adepi ai e#presionismului, germanii 3irc*ner' 8c*midt90ottluff' :ec*stein' )ac.e' )arc' ;ec.el' (rosz' -ec.mann' -arlac*' ,ix' <olde, francezii 0ouault si (romaire, austriacul 3o.osc*.a, belgianul Ensor, lituanianul 8outine, me#icanii 8i=ueiros' %rozco' 0ivera.

*asune alpina la lumina lunii 'rnst *ud+ing ,irc-ner, 8 8 sursaA +i/ipedia

"apul lui .ristos Georges 1ouault sursaA +i/ipedia

Mireasa ;antului Ds/ar ,o/osc-/a, 8 $ sursaA +i/ipedia

0oartea si mastile Games 'nsor sursa

Violoncelistul 7-aim 0outine sursa 7at privete arta romaneasc, aici nu s-a putut constata un impact prea puternic al e#presionismuluiA un )attis Teutsc*, un ;ans Eder, un >ascar 7orel, un Tuculescu i unele realizri mai vizibile in grafica.

*rivirile umbrei Ron Iuculescu sursaA +i/ipedia

>ereastra .ans 'der sursa D distincie mai trebuie fcuta intre e#presionismul din pictura, n care rolul principal l 6oaca linia, i e#presionismul bazat n special pe culoare, acesta din urma fiind caracteristic pentru germanici. '#ista i un expresionism abstract, cunoscut i sub numele de pictura gestuala sau de Action Painting, promovat in ultimele decenii n coala din <e6 ?or., ca o replica la abstracionismul 'uropean derivate din cubism, futurism, orfism, reionism etc. -ibliografie@

Mica encinclopedie de arta universala, Vasile Florea si Gheorghe Szekely, Editura Litera International, !!"

EA:0E8B%<C8) s.n. 7urent artistic i literar aprut n Germania la nceputul sec. HH, care pune accent pe intensitatea e#presiei. [2r.A , si,o,! X 3in fr. expressionnismeD
3ictionarA 3icionar ortografic al limbii romane Y 2ermalin/

expresionEsm s. n. (sil. ,si,o,)


3ictionarA =oul dicionar e#plicativ al limbii romane - =D3'H Y 2ermalin/

EA:0E8B%<C8) n. 7urent n literatura i arta modern care proclam o tendin e#agerat de a e#prima viaa interioar mai mult dec<t impresiile lumii din afar. Z[fr. expressionnisme
3ictionarA 3icionar de neologisme - 3= Y 2ermalin/

EA:0E8B%<C8) s.n. Micare literar i artistic modern aprut la nceputul sec. HH caracterizat prin tendina e#agerat de a pune n lumin viaa interioar (stri de spaim, de durere, de uimire, de e#acerbare a sentimentelor) n dauna lumii din afar i a impresiilor lsate de aceasta. [2ron. ,si,o,. Z [ fr.expressionnisme!.
3ictionarA Marele dicionar de neologisme - M3= Y 2ermalin/

EA:0E8B%<C8) s.n. 1D 7urent artistic i literar modern, aprut n Germania la nceputul sec. HH, caracterizat printr-o puternic tendin de e#primare spontan a tririlor interioare (stri de spaim, durere, uimire, e#acerbare a sentimentelor), prin tensiune e#tatic, pun<nd accent pe subiectivitate, pe iraional. !D Drice form de art care vizeaz intensitatea e#presiei. \ 0til de ar-itectur care acord prioritate e#presiei prin stilizri (e#agerate). (din fr. expressionnisme)

Expresionismul blagian
in Meterul Manole n relaie cu balada Monastirea Argeului Cristina ILEA clasa a 922-a A, %$,:pera lui -laga atest; str<nse leg;turi cu mi=carea modernist, iar piesa >(e=terul (anole? este o dovada directa a expresionismului, current in care se incadreaz;. Expresionismul lui -laga este unul @mbl<nzit, plasticizat, estetizat, cauzele sale iind puse pe seama auto)tonizarii poeziilor si celorlalte opere. 2oan (ari= arat; c;, in cadrul teoretizarii expresionismului, -laga se singularizeazaprin >argumentul discursului cultural al artei noastre olclorice, in care AAanonimatulBB, AAcolectivismul spiritualBB, AAarta abstractaBB se gasesc intr-o autentica spiritualizare launtrica. -laga este in luentat in ormarea sa poetic; de cultura olcloric; rom<n;, de ceea ce el numea >matricea stilistic;?. Cn teatrul lui -laga, persona1ele nu sunt decat simboluri pentru ortele sti)iale ale vietii. %a baza con lictului dramatic vor sta contradictiile dintre aceste orte si nu motive psi)ologice sau sociale determinabile istoric. 7iesa se spri1ina pe cunoscuta legenda a (anastirii Argesului, iar autorul altoieste pe sensul meta oric al baladei populare ideea ca tot ce e cu adevarat durabil se obtine prin 1ert e. *unoscuta tema a 1ert ei zidirii este cunoscuta la toate popoarele din sudestul Europei, dar balada romaneasca este unanim recunoscuta ca iind cea mai aleasa intruc)ipare artistic. %ucian -laga comprima datele o erite de partea introductiva a baladei si expozitia dramei incepe cu motivul surparii zidurilor. Derutat si aproape descura1at de acest enomen de nepatruns, (anole masoara si socoteste in odaia sa de lucru, in prezenta staretului -ogumil si a unui persona1 ciudat, Gaman, care doarme intins pe podele un somn agitat, bantuit de vedenii teri iate, ce-l ac uneori sa tresara si sa se comporte in nestire. +taretul -ogumil are pentru situatia disprerata in care se a lau constructorii o singura solutie- 1ert a. >+u letul unui om cladit in zid ar tine laolalta inc)eieturile lacasului pana-n veacul veacului?, zice staretul.

*on lictul dramei incepe a se de inii, dar el nu va i cu desavarsire instalat in actiunea piesei decat dupa intrarea in scena a (irei. Dupa un plin de neintelesuri sc)imb de replici cu (anole din care rezulta puternica dragoste ce-i leaga pe cei doi soti, are loc scena in care Gaman se mani esta ca expresie a ortelor oarbe dezlantuite, scena ce devine in contextul ramantarilor lui (anole, o ampla meta ora a sti)iilor telurice invra1bite impotriva zidirii, care trebuie invinse prin 1ert a, si (anole intelege ca s atul lui -ogumil nu e lipsit de talc. Acum con lictul e clar si de initiv instalatD el e de natura interioara, izvorat din in runtarea luciditatii mesterului care construise inca multe altele, cu necesitatea, care pentru (anole e irationala, de a sacri ica un om, si nu pe oricine, ci pe propia-i sotie. Elementele con lictului sunt asadar, pe de o parte, devoranta pasiune pentru constructie, pe de alta, intensa dragoste pentru viata, pentru rumusetea si puritatea ei, toate intruc)ipate de (ira. -iserica si (ira sunt cele doua >1umatati? ale personalitatii eroului. 'ara una din ele, marele mester e anulat ca om. . -laga va insista asupra acestor ramantari interioare, acand din persona1ul sau un erou de tragedie antica, acolo unde balada rezolva aparent simplu- un con lict starnit de clari icarea in vis a cauzei prabusirii zidurilor. *on lictul piesei lui -laga este tragic pentru ca >e ara iesire?. >2esirea? din con lict nu poate avea loc decat prin moartea eroului, o moarte necesara, ara indoiala. *omplexitatea compozitionala a dramei izvoraste din complexitatea persona1ului ei principal. 2n permanenta (anole evolueaza pe doua planuri undamentale a late intr-o stransa conditionare reciproca. unul psi)ologic si unul al aptelor. 2n ordine psi)ologica, actiunea si, o data cu ea persona1ul ating punctul maxim al incordarii in momentul )otararii de a 1ert ii /cand (anole spune ii solului ca >biserica se va ridica?, )otararea e de initiva0D in ordinea aptelor, punctul culminant e marcat de zidirea (irei in temeliile bisericii. $recand prin c)inuri mai presus de puterea unui om, (anole incearca sa evite 1ert irea (irei, dar zidarii sai il constrang in virtutea 1uramantului acut, momentul zidirii (irei iind plin de semni icatii. Eidarii traiesc din plin ebra creatiei si biserica se inalta, (anole insa s-a sc)imbatD tot mai puternica devine constiinta ca pentru el, ca individ, sacri iciul nu mai inseamna izbanda, ci secatuirea tuturor puterilor su letesti. -olnav de iubirea lui pentru (ira, muncit de inutilitatea sacri icarii celei mai de pret iinte ce-i apartinea cu trup si su let, in gestul suprem al renuntarii nemaigasind iara nici un sens, (anole se razvrateste impotriva propiei sale apte si a celui care i-o ceruse si vrea sa sparga zidul pentru a-si elibera iubita. . -oierii si calugarii insa il acuza pe (anole de crima si socotesc biserica lui >intaiul lacas al lui Anticris?. Acest con lict secundar reprezinta exteriorizarea unor contradictii existente in su letul lui (anole inca de la inceputul dramei . Dupa cum stim balada se inc)eie cu moartea tuturor constructorilor, semni icatie nu numai a sacri iciului total, dar si a razbunarii voievodului egoist care vrea sa ie singurul ctitor al unei asemenea capodopere. -laga lasa in viata pe mesteri ca pe niste dovezi vii si concrete ale adevarului ca marile izbanzi ale omului vor cere neintrerupt noi si mari sacri icii umane (oartea lui (anole ce se sinucide, ii eternizeza opera, ast el amandoi, autor si opera ating absolutul $ipologia persona1ului -laga nu paraseste nici o clipa conditia omului ast el conditia umana este studiata proportional cu misterul per ectiunii.(anole este un persona1 nou ca tip si esenta ce reprezinta mitul lui Atlas ce poarta povara unei constructii pe care s-o conduca in eternitatea momentului si in existenta eterna a istoriei sale.El sacri ica iubirea umana si propria personalitate desavarsind totul prin sinucidere. Desi (anole este cel ce iltreaza intreaga putere si orta a 1ert ei, zidarii nu raman nici ei straini de su erinta se de ideea ca au dat minunii cladite de ei tot ce aveau mai bun, inclusiv linistea si ec)ilibrul su letesc. Ei au invesnicit capodopera lor cu propriile lor su lete. 'inalul inspirat si lasat intocmai cu inalul din balada >(onastirea Argesului?aduce in prim plan idea de sacri iciu ca model si exemplu al per ectiunii,insa spre deosebire de balada opera lui -laga creza un nou model cel al per ectului atins prin sinucidere si nu crima. (ultimea insasi care-l apasa pe (anole impotriva calugarilor si boierilor, sancti ica esenta mitica a eroului. >,oi strigam, boierii urla, noi aparam, calugarii osandesc F toti suntem 1os, (anole singur e sus, singur deasupra noastra, deasupra bisericiiG? %a propriu si la igurat, caci (anole se urca in adevar in turla, trage clopotul, dupa care se arunca in gol. 7ropria lui moarte, eterna ca orice moarte, ii eternizeaza opera. $ipul de con lict -ivalent descriind uni orm doua destine supuse sacri iciului spre gloria idealului ales si dus pana la capat.Este esenta unui mare neant ce acoprera o dragoste insu letita prin pasiune si iubire.-iserica pe care o construeste (anole devine raportata si la celelalte persona1e un adevar acoperit prin martiriul iubirii.Ast el (anole este sacri icat in primul rand spiritual ca apoi material asadar con lictul iind la inceput in constiinta persona1elor iar apoi in realitatea dura.

'#presionismul in ar-itectura
2 Rulie 200:

Expresionismul este o miscare artistica moderna, cu un program estetic distinct, aparuta in Germania la inceputul secolului al XX-lea si care a dobandit o rezonanta universala.
comentarii0

0-are ,isne4 iti face cu oc*iulD C*iar vrei sa9i rezistiF

,espre expresionism Rn Germania conservatoare, nationalista si militarista din prea6ma primului razboi mondial, e#presionismul artistic reprezenta o stare de protest. '#presionistii doreau sa intervina cu arta lor in realitatea convulsiva a epocii, contribuind, printr-o arta lipsita de sentimentalism, la transformarea revolutionara a societatii. '#presionismul este o miscare artistica moderna, cu un program estetic distinct, aparuta in Germania la inceputul secolului al HH-lea si care a dobandit o rezonanta universala. :rincipiile expresionismului 7rezul sau estetic, elaborat de artisti si esteticieni de seama, poate fi rezumat la urmatoarele principiiA . "rta este o e#presie a eului, accentul fiind pus pe tensiunea emotinala launtrica, pe dimensiunea interioritatii, a constiintei si subiectivitatii. 2. ;aloarea pozitiva tintita este absolutul, Mtrairea neconditionataN. $. 2romovarea creativitatii, tendinta spre realizarea formelor sintetice, prin intermediul esentializarii si abstractiei. &. Rnteresul pentru culturile ar-aice, pentru goticul medieval, pentru e#otic, inclinatia spre irational si elementar. 9. "titudine sociala noncomformista, antiburg-eza si pacifista. Expresionismul in ar*itectura '#presionismul s-a reflectat puternic in ar-itectura germana din anii ]20 si ]$0. Dperele ar-itecturale e#presioniste erau caracterizate prin gustul pronuntat pentru volumele de zidarie viguroase, monumentale, dinamice, cu ung-iuri ascutite avantate violent catre inaltimi, cu 6ocuri de umbre si lumini ce puneau in valoare forme plastice stranii, de o viziune romantica aproape supranaturala. "r-itectura e#presionista nu era un curent unitar si nu-si propunea scopuri clare, dar ea isi punea amprenta pe operele unor creatori de cele mai diverse orientari. "stazi termenul se refera la o ar-itectura din orice perioada si din orice loc, care prezinta unele dintre caracteristicile miscarii originaleA distorsiuni, fragmentari si comunicarea unor emotii violente. 0tilul se caracteriza printr-o adoptare modernista a unor materiale noi, inovatii la nivel formal, o distributie a maselor cu totul neobisnuita, cateodata inspirata de forme naturale biomorfice, cateodata de noile posibilitati te-nologice oferite de productia la scara larga a otelului si sticlei. Multi dintre e#presionisti au luptat in 2rimul 1azboi Mondial iar e#perientele lor combinate cu tulburarile politice si rasturnarile sociale ce au rezultat in urma 1evolutiei Germane din 8 8, au avut drept consecinta un punct de vedere utopic si un program romantic socialist. 7onditiile economice au limitat intr-un mod drastic numarul comenzilor construite intre 8 & si mi6locul anilor 820, astfel incat ma6oritatea lucrarilor importante e#presioniste au ramas doar la stadiul de proiect, precum M"r-itectura alpinaN a lui 4runo Iaut si MFormspielsN al lui .ermann Finsterlin. '#pozitiile de mac-ete au fost foarte frecvente si au 6ucat un rol deosebit de important in aceasta perioada. 0cenografia pentru teatru si film au asigurat un alt domeniu in care imaginatia e#presionista a ar-itectilor se putea manifesta liber. Caracteristici ale ar*itecturii expresioniste "r-itectura e#presionista a fost una individuala si din multe puncte de vedere a evitat o dogma estetica, totusi semnalarea unor trasaturi definitorii este un demers destul de important. 2rezentand o mare varietate si multe diferentieri, putem gasi, totusi, o serie de puncte recurente in cadrul operelor ar-itecturii e#presioniste ce sunt evidente intr-o oarecare masura in ma6oritatea dintre ele. . 3istorsionarea formelor cu scopul de a obtine un efect emotional. 2. 0ubordonarea realismului pentru o e#presie simbolica si stilistica a e#prientelor launtrice. $. Ln efort deosebit pentru crearea noului, originalului si imaginarului. &. "bundenta proiectelor si modelelor ce au prile6uit descoperirea si reprezentarea conceptelor mai importanta decat operele finalizate. 9. 3eseori solutii -ibride, ireductibile la un singur concept. P. Ieme ale fenomenelor naturale romantice, precum pesteri, munti, trasnete si structuri de cristale sau roci.

C. 2referinta mai ridicata pentru gotic decat pentru clasic. "r-itectura e#presionista are o inclinatie mai ridicata catre romanic si rococo decat clasic. :. 7u toate ca a fost o miscare europeana, e#presionismul este atat oriental cat si occidental. " e#tras multe elemente din arta si ar-itectura islamica, egipteana, indiana si maura, la fel ca si din cea romana sau greaca. 8. 7onceptia asupra ar-itecturii ca opera de arta. 0olul formei in cadrul ar*itecturii expresioniste Forma a 6ucat un rol -otarator in diferentierea ar-itecturii e#presioniste fata de predecesorii =rt Nouveau sau Jugenstil. Rn timp ce art nouveau a prezentat o libertate organica fata de ornament, ar-itectura e#presionista a nazuit catre o eliberare a formei intregii cladiri, in locul unor simple parti. "stfel de e#emple sunt evidente atat in proiectele ce au ramas doar la stadiul de sc-ita, cat si in cele ce au cunoscut o finalizare. >ormspiels a lui .ermann Finsterlin infatiseaza forma cladirilor transformate in volume amorfe. =r+itectura =lpina a lui 4runo Iaut reprezinta structuri luminiscente ale caror carcase se apropie de forme cristaline. 2lastica framantata a constructiilor e#presioniste era un ecou al marilor framantari sociale ale epocii. Formele ar-itecturii e#presioniste, de un lirism accentuat, cu deformari cautate au avut ca rezultat dizolvarea volumelor ar-itecturale. Ln articol de 0e.a 0ozsn4ai 7itesteA -ttpAZZcondo./udi/a.roZarticolZcondo^ar-itecturaZ 90PZe#presionismul-inar-itectura.-tml_i#zz2u;07F dv Follo+ usA `,udi/aaro on I+itter Y +++./udi/a.ro on Faceboo/

Lucian Blaga si estetizarea expresionismului


Filed under: Referate litere domnitaralu @ 12:54 am Tags: coloc iul Lucian Blaga! "eorg Tra#l! $ermeneutica! im%lanzirea expresionismului! Lucian Blaga! Rainer &aria Ril#e Premiul I al Sectiunii Hermeneutica din cadrul colocviului studentesc Lucian Blaga Sibiu

1. Introducere. Clasicizarea expresionismului blagian

'pera lui Lucian Blaga prezint( o situa)ie aparte *n cadrul expresionismului rom+nesc, -e or%e.te! *n critica literar( rom+n(! despre faptul c( Blaga practic( *n opera sa un expresionism *m%l+nzit! plasticizat! estetizat! cauzele acestuia fiind puse pe seama auto$toniz(rii poeziilor, /n lucrarea de fa)(! om expune! prin intermediul unor citate! aceast( idee! dup( care om c(uta s( demonstr(m c( exist( .i alte moti e pentru *m%l+nzirea expresionismului %lagian! mai precis influen)a lui Ril#e! ce a a ut un efect catalizator asupra poetului nostru, 0entru a demonstra aceast( tez(! om apela la c+te a texte ale lui Tra#l! expresionist dur! .i ale lui Ril#e! el *nsu.i practic+nd o estetizare! deci o *m%l+nzire a expresionismului, /n final! om compara c+te a poezii %lagiene! care or a ea menirea de a demonstra aceast( apropiere de opera lui Ril#e .i efectele ei asupra expresionismului lui Blaga, 0rin compararea acestui triung$i expresionist om c(uta s( oferim o imagine de ansam%lu asupra temei discutate! imagine care nu *.i dore.te neap(rat s( *nlocuiasc( ec$ea tez( despre *m%l+nzirea expresionismului prin auto$tonizare! ci s( o ad+nceasc(! aduc+ndu1i noi alen)e! necesare unei *n)elegeri corecte .i depline a acestei fe)e din lirica %lagian(,

2ar! mai *nt+i! s( edem care sunt criticii care pun estetizarea expresionismului %lagian pe seama auto$toniz(rii liricii sale, 3oan &ari.! arat( c(! *n cadrul teoretiz(rilor expresionismului! Blaga se singularizeaz( prinargumentul discursului cultural al artei noastre folclorice, n care anonimatul, colectivismul spiritual, arta abstract se regsesc ntr o autentic spirituali!are luntric [1], "eorge "an( arat( .i el cum Blaga este influen)at *n formarea sa poetic( de cultura folcloric( rom+n(! de ceea ce poetul numea 4matricea stilistic(5: "l observ acum clasicismul produc#iei folclorice $i pentru c spiritul lui are acum notele clasice amintite% &i le are ' ntr o msur imposibil de determinat, ns nendoielnic ' $i datorit contactului cu cultura popular $i cu centrul ei generator[2], &ai mult dec+t at+t! "an( afirm( c$iar c(: Blaga se formea! nu sub influen#a e(presionismului, ci paralel cu el[3], 6ro$m(lniceanu sesizeaz( .i su%liniaz( o diferen)( *ntre Blaga .i scriitorii expresioni.ti occidentali! raportat(! .i ea! tot la percep)ia etnicului de c(tre poet: )a# de confra#ii si din *ccident, poetul rom+n $i repre!int formele tririi autentice, originare, ca pe ni$te realit#i concrete, familiare, fiindc are credin#a persisten#ei lor n lumea satului ar,aic ardelean [4], 6ro$m(lniceanu se las( 4p(c(lit5 de Blaga .i printr1un alt citat! *n care crede s( ad( moti area expresionismului temperat prin influen)a matricei stilistice: Sigur c intrevin aici $i diferen#e apreciabile, modul sti,ial rom+nesc, ca $i al artei bi!antine ' preci!ea! Blaga ' e mult mai static, $i nu dinamic, cum ni se nf#i$ea! el n e(presionismul german- un gust pronun#at pentru mplinirile organice vine n plus s atenue!e ,ieratismul $i acu!area prea rigid a formelor [5],

7i 7t, 8ug, 2oina. or%e.te despre o *ndep(rtare a poetului de modelele culturale germane: )r ca celelalte elemente ' .oet,e $i "(presionismul ' s $i ncete!e ac#iunea, are loc un proces de auto delimitare fa# de ele, iar aceast maturi!are a g+nditorului, independen#a lui cresc+nd fa# de i!voarele culturale care l au ,rnit, se rsfr+ng n universul poe!iei [6],

2espre efectul catalitic al satului pentru expresionismul %lagian or%e.te .i 8lexandru 0aleologu: /oncep#ia lui Blaga este tot a unui ruralism, nu ns programatic, ci structural, originar0 netemtor de nstrinare, el prime$te sugestiile modernit#ii, care, asimilat de matca stilistic $i n!uin#ele formative ale fondului sub1acent, vor purta inevitabil amprenta lui autentic% Prin aceast prism a n#eles Blaga pictura unor 2an .og, sau Pallad3, sculptura lui Br+ncu$i, e(presionismul german $i toate manifestrile culturii $i $tiin#ei moderne [7]%

0rin citatele la care am apelat! am *ncercat s( ar(t(m c(! fie explicit! fie tacit! fiecare dintre criticii care au or%it despre rela)ia dintre expresionismul %lagian si cel european! l1au redus pe primul dintre ele la auto$tonizarea poeziei, 6$iar *n lipsa unei formul(ri explicite a acestei con ingeri! prin negli9area influen)elor enite din partea expresionismului german .i! *n spe)(! a poeziei lui Ril#e! s1a statuat

aceast( idee! do edind o insuficien)( *n receptarea expresionismului %lagian! care! dup( cum om ar(ta *n cele ce urmeaz(! nu se poate delimita *n totalitate de influen)a ril#eian(,

2. Expresionismul dur. Georg Trakl

8 or%i despre expresionismul german implic( .i a aminti! cel pu)in! pe Tra#l! poet austriac $ipersensi%il! maladi , 8cesta este considerat un reprezentat al expresionismului 4ne*m%l+nzit5 : poezia lui este puternic(! a%rupt(! *nc(rcat( de imagini sum%re .i moti e ale mor)ii! a c(rei uni ers poetic r(m+ne populat de imagini dure! mor%ide, ;na dintre imaginile centrale ale acestei poezii este singur(tatea! *ns( nu una rodnic( sau re elatoare de mistere! ci o singur(tate ap(s(toare! n(scut(! cel mai adesea! din catastrofele r(z%oiului! singur(tate pe care oamenii ar rea s( o dep(.easc( f(r( s( poat(,

Raport+ndu1ne la moti ele dure ale poeziei lui Tra#l! tre%ui s( men)ion(m .i 4llerseelen! *n care .oc$eaz( imaginea unei mame ce putreze.te al(turi de copilul ei <5nd dort ver6est die 7utter mit dem 8ind[8]=, 8titudinea omului fa)( de moarte! prin a.ezarea unor flori iu colorate pe morminte! este! dup( cum m(rturise.te eul liric *n aceea.i poezie! ca aceea a unor %iete p(pu.i *n fa)a puterii necunoscute a mor)ii <Sie tun 6ie arme Puppen vor dem 9od[9]=, Triste)ea este at+t de mare! *nc+t acoper( prezentul .i iitorul! c(ci p+n( .i cei nen(scu)i se aud pl+ng+nd *n +ntul tomnatic < Im Herbst6ind :lagt der 5ngebornen ;einen[10]=,

Tema r(z%oiului! ocup+nd .i ea un loc central *n opera poetului! e *nso)it( de moti e mor%ide! precum armele ucigtoare <t<dlic,en ;affen[11]= : unde atri%utul! de.i e ident : c(ci armele nu pot fi dec+t ucig(toare : are rolul de a su%linia tocmai acest scop fatal al armelor> se aud vaietele slbatice <6ilde 8lage[12]= ale r(z%oinicilor muri%unzi <Sterbende 8rieger[13]=! cu guri sf(r+mate <!erbroc,enen 7=nder=! natura particip+nd .i ea la ororile umane! prin norii ro.ii < >otes .e6<l:[14]=! *n care locuie.te un 2umnezeu m+nios <!=rnender .ott=, -+ngele scurs <?as vergo@ne Blut[15]= ia cu asalt natura! *n reme ce toate drumurile sf+r.esc *n neagr( putrezire < 4lle Stra@en m=nden in sc,6ar!e 2er6esung[16]=, 2urerea este sf+.ietoare <ge6altiger Sc,mer![17]=! raportat( .i ea la genera)iile iitoare! la nepo)ii nen(scu)i .i %lestema)i! prin moartea str(%unilor! la nena.tere < ?ie ungebornen "n:el[18]=,

3mportant de re)inut la Tra#l este! dup( cum o%ser ( .i &incu! faptul c( este un poet care nu eludea! realul ABC% >ealul devine la 9ra:l un punct de referin# foarte important ce face s sporeac tensiunea poetic[19]

3.

arianta !mbl"nzit#$ a expresionismului. %oezia lui &ilke

Ril#e este reprezentantul de seam( al expresionismului german! de mare importan)( pentru pro%lema discutat(! pentru c( lirica sa a a ut un efect catalitic pentru opera poetului nostru, ?xpresionismul practicat de Ril#e este unul *m%l+nzit! estetizat! la care Blaga se raporteaz( adesea, -pre deose%ire de Tra#l! poezia lui Ril#e nu eman( at+ta fr(m+ntare! ci! mai degra%(! *mplinire! mul)umire! o resemnare pl(cut( *n fa)a destinului .i o *ncredin)are a ie)ii *n m+inile unui 2umnezeu %un, ?ul liric *.i m(rturise.te iu%irea pentru cuvintele banale, umilite tare de al !ilei c,in [20], 8c)iunea poetului asupra acestor cu inte! pe care le transform( *n art( <Le drui din serbarea mea culoare[21]=! duce la o ade (rat( metamorfoz( a lor! iar ele sur+d $i se nveselesc[22], 7i *n alte poezii a em de1a face cu o atmosfer( cald(! lin(! de dulce toropeal(: copii ncin$i de goan a#ipesc[23]! btr+nii seara stau la mas $i licriri din vetre n odaie cresc[24]0 *n *nserare clopotele bat[25]! iar fetele! isto ite dup( munca de peste zi! pe margini de f+nt+ni s au re!emat[26], 0+n( .i verile tac $i dormitea![27]! exist+nd o sim%ioz(! facilitat( de crengile copacilor! *ntre toate c+te au trecut! cele care sunt .i cele care or mai eni! n(sc+ndu1se astfel un prezent continuu! str(9uit .i el de un tei, Totul! *n aceast( poezie! se petrece *ntre !i $i vis! realul se une.te cu oniricul! d+nd na.tere acestei toropeli .i *mp(c(ri *ntre contrarii <trecut1prezent= .i! *n general! mul)umirii emanate de aceast( poezie, &oartea este pri it( de c(tre Ril#e ca un moment suprem! necesar! de *mplinire, /n afara ei! omul este doar coa1, frun!e rare[28], mor)ii al(tur+ndu1i1se atri%utul cea mare! ea fiindfructul, e al firii mie![29], Tot ea este .i mo%ilul tuturor ac)iunilor umane! doar pentru el copile nmuguresc, Fiecare fapt( se *ndreapt( spre moarte! aceasta d+ndu1i ade (rata amploare .i str(lucire: $i oricine a cldit $i nc,ipuit,D pentru acest fruct, o lume a devenit,D $i a ng,e#at $i s a topitD $i nspre el s a ntors, strlucitor [30]%

2e.i! practic! tema poeziei este tot moartea! la fel ca .i la Tra#l! din cea a lui Ril#e lipse.te durerea! aietul! putrefac)ia! contorsionarea, 0oezia ril#eian( urmeaz( un curs lin! con.tient! spre moarte! care ine ca o *mplinire! .i nu ca o os+nd(! cum se *nt+mpl( *n primul caz amintit, 2e.i sentimentele sunt .i *n cazul lui Ril#e puternice : marc( ne*ndoielnic( a expresionismului : totu.i! tr(irile sunt *m%l+nzite! *nno%ilate! *mp(cate! do ad( suprem( a 4*m%l+nzirii5 expresionismului,

3. Expresionismul blagian. E'ectul catalitic al operei lui &ilke

6unosc+nd expresionismul *n timpul studiilor sale din @iena! poetul rom+n s1a sim)it *nc( de la *nceput atras de acest curent! pe care *ns( l1a modificat *n anumite puncte! a9ung+ndu1se s( se poat( or%i despre oblagiani!are a e(presionismului! pe care &arin &incu o caracterizeaz( astfel: Pornind ini#ial din e(presionism, Blaga $i adaug aripile metafi!ice pe care niciun poet e(presionist nu le a purtat0 n e(emplaritatea aceasta nalt, teoretic $i practic, poetul rom+n reali!+nd ceea ce am putea numi

blagiani!area e(presionismului[31], 6( aceast( blagiani!are a e(presionismului se apropie mai mult .i se datoareaz( *n special lui Ril#e! om edea prin urm(rirea c+tor a moti e din poeziile %lagiene, 0entru *nceput ne om opri la poezia 2ara : aceasta put+nd fi u.or pus( *n paralel( cu Sommer a lui Tra#l, La Blaga! o%ser ( &arin &incu!constatm mai degrab tendin#a ctre o personali!are a peisa1ului metafi!ic, poetul rom+n fiind mult mai fidel plasticii e(presioniste% ABC /u o pri! metafi!ic e(acerbat, Blaga transfer e(presionismul n spa#iul culturii folclorice [32], 0(m+ntul! *n poezia lui Blaga! este un lan *ntins de gr+u .i c+ntec de lcuste[33], -picele $i #in la s+n grun#eleD ca ni$te prunci ce sug[34], 2ominan)a naturii! *ntr1un spa)iu ast! neatins de om! *nt(re.te ideea re*ntoarcerii omului spre natur(! spre starea primordial(! caracterizat( de calm .i *mp(care! unde dogoarea soarelui nu c$inuie! ci *mpline.te un dat necesar .i pl(cut! n(sc+nd toropeala pe care am men)ionat1o .i la poezia ril#eian(: Iar timpul $i ntinde lene$ clipeleD $i a#ipe$te ntre flori de mac [35], 8 em de1a face! deci! cu o transcendere a realului! timpul 4st( *n loc5! lene.! adormind *m%(tat de mireasma macului, La Tra#l! *n poezia Sommer! ni se *nf()i.eaz( momentul serii! c+nd pl+nsetul cucului A4m 4bend sc,6eigt die 8lage de 8uc:uc:s[36]= tace! iar c+ntecul greierului moare <?as alte Lied der .rille erstirbt im )eld[37], Aatura este cuprins( de o t(cere pre estitoare de furtun( : c(ci nori negri de ploaie se adun( pe cer <Sc,6ar!es .e6itter dro,t =ber dem H=gel[38]=, 2e.i c+ntectul greierilor .i macul apar ca moti e *n poeziile am%ilor poe)i! ele sunt *nzestrate la Blaga cu un sens transcendent! care la Tra#l lipse.te, 8cestea nu sunt! *ns( singurele diferen)e! c(ci! at+t tematic! c+t .i formal! poezia %lagian( se apropie! dup( cum am o%ser at! mult mai mult de opera .i iziunea lui Ril#e,

-entimentul .i realitatea mor)ii sunt alte elemente care unesc opera %lagian( de cea a lui Ril#e, ?ul liric %lagian pri e.te moartea ca pe un dat necesar! pe care *l a.teapt( *mp(cat! iar odat( enit(! moartea nu *nseamn( sf+r.itul! ci o contopire cu uni ersul: .+ndul meu $i ve$nicia seamnD ca ni$te gemeni[39], &oartea nu aduce cu sine 4guri sf(r+mate5! ca *n poezia lui Tra#l! ci *mp(care: tu inim e$ti lini$tit acumE8d er%ul de timp sugereaz( c( aceast( lini.tire ade (rat( a inimii este posi%il( doar *n moarte! astfel *nc+t ea a9unge s( fie a.teptat( de omul o%osit de +ltorile ie)ii, Reintegrarea *n uni ers se (de.te .i din ersuldesprinse dintr un pom, care a crescut din mine, -uferin)a eului liric nu ine! ca *n poezia lui Tra#l! din cauze exterioare! ci din interior! din ad+ncurile firii: eram a$a de obositD $i sufeream%D "u cred c sufeream de prea mult suflet [40], Totu.i! suferin)a nu este *nso)it( de strig(te .i aiete! ci e primit( cu resemnare .i raportat( la uni ers: Pierdut ' m am ntrebat-D Soare,D cum mai sim#i nebuna bucurieD de a rsriF ' alt( diferen)( fa)( de suferin)a din opera lui Tra#l este aceea c( eul liric g(se.te o eli%erare din aceasta : prin sim%ioza! la fel ca *n poezia lui Ril#e! dintre trecut .i iitor! care se *mpletesc *ntr1un prezent continuu! *n care eul liric se caut( pe sine! cel trecut: aiurind m cutam n leagnul btr+nD cu m+inile pe mine nsumi 'D ca prunc%

8sem(n(ri cu opera lui Ril#e g(sim .i *n descrierea poetic( %lagian( a toamnei, 0entru Ril#e! la fel ca .i pentru Blaga! toamna corespunde *ntr1un plan superior unei preg(tiri pentru moarte! *ns( este o preg(tire plin( de calm .i de a.teptare: vara a fost lung[41]% ?ul liric ril#eian cere p+rg pentru poamele t+r!ii[42]! *nc( dou( zile de c(ldur(! *n care s se scaldeD o ultim dulcea# n vinul greu din vii, Toate acestea sunt o am+nare a mor)ii! *ns( spre o mai deplin( *mplinire .i des( +r.ire a sufletului! moti care apare! *n leg(tur( cu toamna! .i la Blaga! c+nd spune: 9oamna sur+!i ngduitor pe toate crrile%D 9oamna to#i oamenii ncap laolalt%D Iar noi cei altdatG at+t de riD a!i suntem buni ABC[43], Toamna la Tra#l este aduc(toare de nelini.ti! de amintiri .i speran)e *ngropate <"rinnerungen, begrabne Hoffnung[44]=! gr(dina este p(r(ginit( <der verfallne .arten[45]=! iar sentimentele sunt de durere! triste)e <Sc,6ermut[46]=! *n timp ce din pleoape se preling necontenit lacrimi <?a@ von blauen Lidern 9rHnen st=r!en=, -entimentul de *mplinire .i a.teptare este *nlocuit! de Tra#l! prin triste)e .i suferin)(! %og()ia de culori .i roduri din opera lui Ril#e .i Blaga! de e.te9ire .i putrezire,

3. Concluzie

2e.i a em de1a face cu un triung$i expresionist : apartenen)a niciunuia dintre cei trei poe)i la expresionism neput+nd fi negat( : putem cu u.urin)( o%ser a apropierea operei %lagiene de cea a lui Ril#e .i *ndep(rtarea ei de cea a lui Tra#l, 6$iar .i acolo unde se *nt+lnesc moti e comune at+t operei lui Blaga! c+t .i celei a lui Tra#l! cel dint+i *nzestreaz( acele moti e cu capacit()i metafizice! transcendentale! dep(rt+ndu1se! astfel! de simpla prezentare a realit()ii prin intermediul sentimentelor, Blaga creeaz( o alt( realitate! un alt uni ers! care are doar agi puncte de *nt+lnire cu cel real,

3ar acest uni ers %lagian este estetizat! plasticizat : punct de puternic( asem(nare cu opera lui Ril#e! care practic( .i el un expresionism *m%l+nzit! transcendental, 8sem(n(rile dintre cei doi poe)i nu pot fi trecute cu ederea! iar dac( )inem seama .i de faptul c( Blaga s1a raportat mereu la Ril#e <dedic+ndu1 i c$iar o poezie! unde *l identific( cu 0oetul prin excelen)(=! putem *n)elege .i recunoa.te efectul catalitic al operei lui Ril#e asupra celei %lagiene, 3nfluen)a lui este! dup( cum am ar(tat! esen)ial( pentru estetizarea expresionismului %lagian! care nu poate fi *n niciun caz redus( la 4altoirea5 expresionismului pe fondul folcloric rom+nesc! deci la 4auto$tonizarea5 lui! ci este un fenomen mult mai complex! ce *.i trage se ele .i din forma)ia cultural( a poetului .i din influen)a exercitat( de expresionismul ril#eian asupra operei sale,

(ibliogra'ie

1. 2. H. I. 5. J. K.

Blaga! Lucian! *pere vol% I, Poe!ii! ?ditura &iner a! Bucure.ti! 1BC4> 6ro$m(lniceanu! ' id -,! Literatura rom+n $i e(presionismul, ?ditura &iner a! Bucure.ti 1BCD> 2oina.! 7tefan 8ug,! Lectura poe!iei urmat de 9ragic $i demonic, ?ditura 6artea Rom+neasc(! Bucure.ti! 1BDE> "an(! "eorge! *pera literar a lui Lucian Blaga! ?ditura &iner a! Bucure.ti 1BCF> &ari.! 3oan! Lucian Blaga ' /lasici!area e(presionismului rom+nesc ! ?ditura 3mago! -i%iu! 1BBD> &incu! &arian! * panoram critic a poe!iei rom+ne$ti din secolul al II lea ! ?ditura 0ontica! 6onstan)(! 2EEC 0aleologu! 8lexandru! Spiritul $i litera% Jncercri de pseudocritic! ?ditura 6artea Rom+neasc(! ?di)ia a 331a! Bucure.ti! 2EEC

Expresionismul german

H &otes

,udul =i sensibilitatea pentru arta primitiv; 2inacoteca din 2aris prezint comparativ, n e#poziFia M'#presionism bi e#presionisme X -erlin X M5nc-en 809820. 3er 4laue 1eiter vs. 3ie 4r5c/eN, ce va fi desc-is p<n n martie 20 2, operele artibtilor de la M3er 4laue 1eiterN (7avalerul albastru) bi pe cele ale membrilor grupului M3ie 4r5c/eN (2odul). 3irectorul Muzeului M 6il)elm %e)mbruc5N din 3uisburg bi comisarul e#poziFiei, 1aimund 0tec/er, ofer c-eia nFelegerii esenFei '#presionismului german. '#poziFia prezint n 6ur de 90 de opere aparFin<nd acestor dou grupri distincte, reprezentative pentru e#presionismul german. Iitlul ei face aluzie la e#poziFia dedicat Futurismului, n 8:P, la 7alazzo Grassi din ;eneFia, intitulat MFuturismocFuturismiN. 'l este menit s accentueze diversitatea originilor '#presionsmului german, perceput adesea ca monolitic, dar compus din dou tipuri de concepere a creaFiei diametral opuse.

Alexej Jawlensky, Portretul Mariannei von Werefkin Rdeea acestui eveniment i-a aparFinut directorului 2inacotecii din 2aris, care dorea s confrunte cele dou mibcri. Drganizat ntr-o 6umtate de an, el cuprinde piese din 0 colecFii bi muzee ca M>il-elm *e-mbruc/N, MDst-ausN din .aga, muzeul din >iesbaden, M,unstmuseumN din Gelsen/irc-en, M*eopold .oesc- Museumc2apier MuseumN din 35ren, MMarianne >eref/in FoundationN sau Muzeul municipal de Art Modern din "sconad ou! mic!ri diferite" dar complementare

Emil Nolde, Femei i Pierrot

7a Ranus, '#presionismul german are dou feFeA cea de la M3ie 4r5c/eN, mibcare nscut n 809 la 3resda bi instalat din 80: la 4erlin, bi cea de la M3er 4laue 1eiterN, aprut n 8 2 la Murnau, l<ng M5nc-en. 2rin aceste dou mibcri, diferite, dar complementare, ce se mbin ca piesele unui puzzle, se deseneaz caracteristicile acestui curent comple# care este '#presionismul german.

August Macke, u!lu !e un drum "n !#dure *ansat de 'rnst *ud+ig ,irc-ner ( ::0- 8$:), M3ie 4r5c/eN predic ntoarcerea la viaFa instinctiv, o comuniune colectiv bi senzorial cu natura, care este e#primat printr-o art liber, libertin c-iar, Mpentru a face din tablou un dinamometru sensibil al emoFiilorN, ce va fi calificat drept MdegeneratN de puterea nazist n 8$C. ,irc-ner picta frecvent nuduri la scldat inserate ntr-o ordine cosmic sugerat de valuri, de nori, de vegetaFie, opus atmosferei marelui orab, dar bi scene urbane. 2rostituatele pictate de el, oamenii la plimbare au mibcri mecanice, de marionete, sunt fiinFe rigide strbtute ns de o tensiune misterioas. D sensibilitate care genereaz forme ncordate, ascuFite, culori acide, descompuneri ale figurii, ca n M"utoportretN sau Mecoala de dansN.

Ern st $udwig %irc&ner, 'resur# de cai *ui i s-au alturat 'mil =olde ( :PC- 89P), inspirat de viaFa urban bi nocturn, ale crui lucrri dega6 un sentiment de tragic, cruia i se adaug grotescul n compoziFii cu subiect religios, ca M1usaliileN sau M7inaN, bi ,arl 0c-midt1ottluff ( ::&- 8CP). 0-au raliat ideilor lor, care privilegiau creaFia emoFional, av<nd ca punct central senzaFiile bi percepFiile artibtilor, prin desenul rapid, culorile vii, pure sau n amestec limitat bi formele frm<ntate, ce e#primau revolta lor instinctiv la epoca de decandenF pangermanic ai cror martori erau, 'ric- .ec/el, .ermann Ma# 2ec-stein, Dtto Mueller, Dtto Gutfreund, Fritz 4le?l, 7-ristian 1o-lfsd Membrii gruprii, contemporan cu 0alonul la care fovii au primit la 2aris botezul criticii, urmreau distrugerea vec-ilor convenFii, aba cum se nt<mpla de altfel bi n FranFa bi n restul 'uropei n acel moment. =udul bi sensibilitatea pentru arta primitiv, care simbolizau pentru ei starea paradisiac iniFial, era motivele preferate, fr a renunFa ns la peisa6, natural sau urban, la naturile statice sau la portrete.

%arl (c&midt )ottluff, *#rci ,irc-ner a fost considerat cel mai autentic reprezentant al mibcrii, datorit -ipersensibilitFii cu care a pictat viaFa urban a 4erlinului ntr-o manier nou bi original. Formele sale descrnate bi ascuFite, n culori acide se regsesc n ma6oritatea lucrrilor. 'mil =olde, c-iar dac a prsit grupul la sf<rbitul anului 80C, a fost unul dintre reprezentanFii lui de seam. RnfluenFat de belgianul 'nsor bi de ;an Gog-, s-a simFit atras de primitivismul artei africane bi de mitul bunului slbatic. 7utarea 2aradisului a fost dublat de un sentiment tragic al naturii bi de dimensiunea psi-ologic bi instinctiv.

+a,riele Munter, Peisaj cu -id al, Fondat de ,andins/? la puFin timp dup publicarea eseului su M3espre spiritual n artN, mibcarea M3er 4laue 1eiterN ( 8 2- 8 &) este mai MmisticN. Mobtenitoare a conceptului germanic bi romantic de Moper de art totalN, n care literatura, muzica, poezia bi desenul s se armonizeze ec-ilibrat, tinz<nd ctre abstracFiunea liric, concepFia estetic de la M3er 4laue 1eiterN a atras o seam de artibti de prim m<n, cum ar fi Franz Marc, 2aul ,lee, Gabriele M5nter, Marianne von >erenf/in, "ugust Mac/e, .einric- 7ampendon/, "le#e6 von Ga+lens/?d

7omuniunea cu natura capt la artibtii acestei mibcri o dimensiune spiritual, intuitiv, g-idat de noFiunea de armonie MmuzicalN.

%andinsky, om!o-iie . 2rin aceste dou curente se manifest vitalitatea bi libertatea care bi au rdcinile n fovism bi n primitivism de la care preiau ndrzneala cromaticii, forFa tubei, dar ntr-o concepFie plastic mai structurat, geometric la M3er 4laue 1eiterN, mai visceral bi mai intuitiv, cu linii mai suple la M3ie 4ruc/eN. Ieoretic, cele dou grupri nu aveau niciun punct comun. Iotubi, ele s-au completat reciproc, a6ung<nd aproape s fuzioneze bi devenind un singur curent, '#presionismul german. 'le au inspirat bi alte grupri, alte bcoli, care, debi fondate uneori pe teorii diferite, au fost integrate tot '#presionismului.

#n stil naional" dar foarte liber

Marianne von Werefkin, Peisaj @nc dinainte de '#presionism, arta german avea caracteristici regionale categorice, dac ne g<ndim la bcolile de pictur de la 35sseldorf bi M5nc-en, de e#emplu. 0ituaFia se accentueaz n cazul acestui curent. 3e-a lungul istoriei artei, focalizarea pe anumite zone, cum ar fi cea de la nceputul secolului al HH-lea asupra Rtaliei, a lsat mult timp n umbr tradiFia pe care se spri6in arta sculptorilor germani. M1eprezentanFii '#presionismului n Germania, bi mai ales membrii grupului f3ie 4r5c/eW (adic cei din 3resda, Moritzburg bi 4erlin), lumineaz prin arta

lor acest capitol obscur al istoriei artei n interiorul frontierelor unei Fri, proiect<nd o lumin istoric asupra operelor sculptate, care bi-au pstrat cel mai bine rdcinileN, mrturiseau organizatorii.

(c&midt/)ottluff, as# #r#neasc# 7ritica de art p<n n anii 8C0- 8:0 susFinea c '#presionismul este o art fundamental german, pornind de la ideea e#presivitFii ca o caracteristic stilistic a acestei zone. '#ist n creaFia artibtilor de la M3ie 4r5c/eN, M3er 4laue 1eiterN, a celor din colonia de la >orps+ede sau a renanilor o anumit ar-aicitate n apropierea de natur, n predominarea emoFionalitFii, a anar-iei, a intuiFiei, declarate MgermaneN. '#presionismul german este un stil naFional, dar foarte liber n aspectele sale, mai ales c mulFi artibti nu erau nemFi, ca Ga+lens/?, ,andins/?, Marianne von >eref/ind

Eric& 0eckel, 1ara la Marea *altic# *inogravurile bi publicaFiile n alb-negru dezvluie structuri diferite. 3ar paleta cromatic este aceeabi. @ntr-o oarecare msur, gravurile n lemn prefigureaz compoziFiile M-ard edgeN, adic planurile colorate cu contururi clar definite, ale lui 'lls+ort- ,ell?. *a Ga+lens/? e#ist o osmoz ntre forme bi culori. ,andins/? tinde ctre abstracFie. 0unt artibti

care ncearc s revin la surse, la natur, aba cum dorea bi Gauguin. 2aul ,lee, influenFat de ,limt, caut sc-eletul delicat al frunzelor, sufletul firului de iarb, viaFa n stare germinal, ca n M2orumbel cobor<t din cerN, M2sri acvaticeN, M2avilionul femeilorN, M*una portocalieN, M2arc sub ploaieN sau MFlori n noapteN.

Emil Nolde, Macii roii '#poziFia cuprinde piese admirabile. 7-iar dac pictura formeaz cea mai mare parte a e#ponatelor, n-au fost uitate nici grafica, mai ales acuarela bi linogravura, unele dintre punctele forte ale '#presionismului, nici sculptura. Lnii artibti sunt mai favorizaFi, creaFiile lui ,irc-ner, =olde, 0c-midt-1ottluff sau Marianne von >eref/in put<nd fi urmrite pe larg. Franz Marc bi "ugust Mac/e sunt mai slab prezentaFi. 0unt e#puse lucrri rareori vzute, cum ar fi prima pictur Mnon obiectivN a lui ,andins/i, MIablou cu cercN, descoperit n anii ]C0 la Ibilisi bi prezentat la Moscova n 8:P. D lucrare e#traordinar, la graniFa dintre e#presionism bi arta abstract. 2roiecFie a unei subiectivitFi care tinde s deformeze realitatea pentru a inspira privitorului o reacFie emoFional, arta e#presionibtilor cuprinde adesea viziuni nelinibtitoare, conFin<nd simboluri influenFate de cercetrile simboliste bi de psi-analiza care se nbtea atunci. *a nceputul secolului al HH-lea, mibcarea este bi o reacFie mpotriva Rmpresionismului francez, prin formele sale agresive, culorile violente, liniile abrupte.

3ac e#poziFia tinde s sublinieze trsturile comune, mai ales patosul e#presiv, specific german, bi paleta MfovN, ea permite bi observarea unei mari diversitFi n s<nul fiecreia dintre mibcri. (Magdalena $opa %uluc) 0L10"A *otidianul.ro
"bout t-ese ads

Expresionismul german
Posted by loredana on Mar 11th, 2012 in Curente cinematografice | 0 comments

Revelatiile germane Filmul mut La iulie 1!1", intr#o perioada cand atat militarii cat si ci$ilii acordau o importanta esentiala luptei pentru moral, generalul Ludendorf pre$ine ministerul de ra%boi asupra necesitatii de a grupa pe ba%e rationale si morale cinematograful german& 'indenburg spri(ina acest apel, precum si magnatii bancii, ai electricitatii, armamentului si se unesc pentru a infiinta o puternica societate )*ni$ersum +ilm ,-tiengesellschaft. / *+, 0ntr#o 1ermanie in care sulfa $antul infrangerii, se construiesc studiouri superb echipate, fara ri$al in toata Europa& 2riumful filmelor italiene de mare monta( era inca recent, iar finantatorii de la *+, propun regi%orilor aceste modele& 3oe May construieste arene romane pentru lei si crestinii din filmul )4eritas 4incit. / ),de$arul in$inge.&

5egiile fastuoase fac din 1ermania succesoarea 0taliei in declin& 6e $or trage de asemenea folositoare in$ataminte din montarile colosale ale lui 5einhardt, care re$olutionase teatrul dinainte de ra%boi& Ele$ul sau Lubitsch aduce pe ecran unul din marile sale succese7 pantomime orientala )6umurum.& Pentru a se indeparta de emfa%a italienilor, autorii adopta stilul micii istorii, in care ra%boaiele si re$olutia sunt explicate prin sexualitate si secrete de alco$& Lubitsch, mare mantuitor de mase, a stiut de asemenea sa adapte%e pentru marele ecran comicul traditional al operelor nemtesti& Curentului nascut din succesele lui i se opune expresionismul, mai original si mai specific national&

Expresionismulest e o miscare de avangarda care apare la Munchenprin 1910, ca o reactie impotriva impresionismului si naturalismului. cest curent cinematogra!ic este muzical, literar, arhitectural si mai ales pictural, a"ungand sa napadeasca #erlinul $ strazile, a!isele, teatrele, pravaliile, vitrinele. 2ipul lui Caligaride$ine uni$ersal ca 'arpagon sau 8on 3uan& Este primul tip tragic pe care l#a creeat exclusi$ cinematograful& ,ici are loc o disimulata metamorfo%a a persona(ului, a(ungand mai mult o stare sufleteasca in detrimentul fiintei& *n surprin%ator amestec de cru%ime si ingri(orare, de fantastic si frene%ie&)Cabinetul doctorului Caligari., acest film celebru, a de$enit asta%i una din cheile sufletului german& 9Filmele trebuie sa devina desene care traiesc! ., proclama 'erman :arm& ,ceasta fra%a este esentiala pentru estetica din 9Caligari.& 2otul este aici subordonat unei $i%iuni a lumii care de%articulea%a perspecti$a, eclera(ele, contururile si arhitecturile& 0n acest uni$ers deformat, omul risca sa distone%e ca o pata& Pentru a#l rearmoni%a cu fantasticul pan%elor pictate, actorii $or fi imbracati in costume extra$agante si $or fi machiati excesi$, imobili%ati in atitudini complicate , aproape fantastice& ,stfel s#au putut obtine imagini surprin%atoare7 pri%onierul lasat pe $ine in centrul unei gheare uriase de triunghiuri ascutite; rapitorul so$aind pe marginea unui acoperis incon(urat de cosuri a(ungite; tematorul si fira$ul somnambul oprit teapan in mi(locul unei pete albe proiectate in perspecti$a distorsionata si fugara a unui %id mare si intunecat& Conceptia decorului obliga actorii sa#si accelere%e miscarile atunci cand se gasesc in afara liniilor regulatoare si sa se imobili%e%e atunci cand atitudinile lor se armoni%ea%a cu cele ale tabloului& 3ocul lor se apropie de pantomima imbunatatit insa de cercetarile scenice ale a$angardei& Cu luminile sale $opsite pe pan%a, cu tablourile de compo%itie reali%ate cu mari multimi de oameni incremeniti intr#o atitudine plastica expresi$a, cu ritm sau sincopat, 9Caligari. este, ca odinioara filmele lui Melies, un teatru filmat, unde decupa(ul se reduce la o insiruire de tablouri pasi$ inregistrate de operatorul 'ameister& 8upa aceasta capodopera, cele mai importante opere ale expresionismului au fost filmele 7 Der mude Tod Moartea obosita de +rit% Lang; Golem de :egener; Shatten- Cel care arata umbrele de 5obinson; Wachsfi uren !abinet Cabinetul fi urilor de cearade Paul Leni&

<roarea, fantasticul si crima domina expresionismul& +olosirea expresi$a a luminii de$ine marca cinematografului german& Pentru ca operatorii sa poate utili%a toate resursele fotografiei de arta, filmele $or fi intemnitate in luxoasa inchisoare a uriaselor studiouri berline%e& Luarile de $ederi in aer liber $or fi condamnate& Prin expresionism, si in afara lui, puternice personalitati se desprind, depasind formula scolii& Printre acestia se afla in primul rand7 Carl Mayer, Fritz Lang siMurnau&

Murnau reali%ea%a o alta capodopera a genului, "osferatu# o adaptare a unui roman de =ram 6toc-er& Exterioarele, foarte multe folosite in acest film, fac ca acel craniu arborat pentru a#l creea pe $ampiricul 8racula sa para adesea ridicol& 0nsa, filmul este plin de o poetica frene%ie& 6ubtitlul7 9 %data podul trecut, !antomele vin in intampinarea lui&, dobandeste o celebritate egala cu aceea a dialogurilor lui Caligari7

9 'ana cand am sa mai traiesc(.. 'ana-n zori..&

Colcaitul sobolanilor, sicriele lungi si pline de pamant, castelul din Carpati, cele trei case moarte ale orasului, toate acestea au mai multa re%onanta decat duelul nenatural dintre cei doi indragostiti& 6tupiditatea acestui cuplu face necon$ingatoare morala fabulei, anume ca 9dragostea si lumina imprastie fantomele si spaima&. *n articol de 1eorgiana 6urugiu&

Istorie Literar: )ote despre expresionismul poetic al lui (. *undoianu de +lexandru &u,a
' nou( poetic(, @olumul 0ri eli.ti <0oeme! 1B1C : 1B2G= a ap(rut *n 1BGE la 6ultura Aa)ional( <cu un portret inedit de 6, Br+ncu.i=! cu texte selectate de 3on &inulescu <poetul plecase *n 1B2G *n Fran)a=, 2in Fran)a! poetul trimite cele dou( texte care or sta *n fa)a olumului, 0rimul : o dedica)ie 4Lui 3on &inulescu! primul clopotar al re oltei lirice rom+ne.ti,,,H,,,I, 2edica)ia nu este una formal(! poetul .tia aloarea prieteniei .i pre)uia irtu)ile unei asemenea atitudini : 48ceia.i am r(mas *n prietenie! aceia.i *n admira)ie,5 8l doilea text : 6+te a cu inte p(dure)e : este mai mult dec+t o prefa)( a olumului, 2atat 0aris! 1B2B! este dedicat lui 6laude -ernet, /ncepe a%rupt prin accentuarea unei falii ce nu mai d( .ansa leg(turii! pentru ca s( continue nu doar cu e ocarea unui t(r+m germinati al poeziei! ci .i cu glisarea pe coordonatele unei surprinz(toare estetici a poeziei! o poetic( de e ident( indi idualitate, /ntre timpul scrierii poemelor cuprinse *n olumul 0ri eli.ti .i timpul reflec)iilor din 6+te a cu inte p(dure)e nu s1a scurs! pur .i simplu! o reme! un inter al de c+)i a ani! ci s1a modificat *ns(.i percep)ia existen)ei *n .i prin timp! precum .i rela)ia

existen)ei cu poezia, 6u intele scrise de Fondane despre poezia lui Fundoianu au asprimea nega)iei! dorin)a uit(rii ei *n timpul c+nd a fost scris(! delimitarea categoric( de un timp trecut, *n acela.i timp! alte impulsuri! tainice .i greu de controlat! *l fac s( accepte poezia! care! de fapt! *i apar)ine! este a tinere)ii sale, 6u intele! care par uneori prea dure fa)( de poezia tinere)ii! nu exprim( o negare a acesteia! ci arat( tocmai aceast( modificare de paradigm( existen)ial( .i estetic(, 0+n( la urm(! re*ntoarcerea este tot la poezie! (zut( *ntr1o dinamic( a sc$im%(rii .i *ntr1o for)( a model(rii fundamentale: 4Face)i loc! domnilor! panica1i o glum( proast(! iat( num(rul urm(tor, Reprezenta)ia continu(, 0re)ul %iletelor nu se *napoiaz(, Aimic nu1i re ersi%il, Aimic din ce a fost nu a mai fi niciodat(, La 9udecata din urm(! poezia singur( a 9udeca pe om, ?a singur( nu l1a pierdut o clip( din oc$ii ageri, 6ine *ndr(zne.te s(1.i ridice capul! s( asmu)( or%eleJ 'mul e un animal pe care poezia *l ciople.te din lut sau *l arunc( *n aer cu dinamit(,5 ?xpresionismul poetic, -e poate o%ser a *n olumul 0ri eli.ti dimensiunea expresionist( a poeziei! nu at+t filonul tradi)ionalist .i coordonata sim%olist( pe care s1a insistat *n aproape toate comentariile, 3maginile dure! $alucinante! u.or terifiante! destructurarea! apelul la o mitologie a locului nu se leag( de croc$iurile su%)iri ale sim%oli.tilor! ci de p+nza grea! p(stoas( a expresioni.tilor, 3maginea turmelor de porci *nnegri)i *n noroiul %(l)ilor r(scole.te fantezia poetului! leg+nd1o de iziunea *nceputului de lume! de $aos: 4Trec porcii! cei cu suflet de %alt(! spre noroi!K trec porci ur+)i! s( doarm( stupid *ntr1o %(ltoac( :K ca $aosul pe lume din nou s( se desfac(K,5 <Ler)a! @= @iziunea cinegetic(! cu cer%ii is(tori .i imaginarea +n(torii )ine tot de o coordonat( expresionist( prin explozia for)ei asociat( cu frumuse)ea acestor regi ai p(durii: 46er%ii nu .tiu nimica din toamna ro.co an(!K .i1a.a cum dorm! cu inimi de frunz( .i descul)i!K iseaz( copoi! goarne .i +n(tori temu)i!K eni)i s( prind( codrul cu coarne .i copite :K .i codrul! c(zut pl+nge! cu n(rile m(rite,5<-inaia! 2= 6onfigur(ri artistice expresioniste se pot decupa din multe poezii, ?fer escen)a ital( a naturii! re (rsarea se elor! iar%a care in adeaz(! $erg$eliile de cai prin stepe! semin)ele aruncate *ntro nou( germina)ie! pulsa)ia accelerat( a existen)ei! mi.carea gr(%it( a elementelor! toate acestea se fixeaz( *n grila esteticii expresioniste, 47i oameni dup( garduri se furi.( :K%i olii grei c+nd in de la p(scutK calc(1n asfalt! se culc( sau se pi.(!K cu coarnele1n (zdu$ ca la1nceput,KK 7i iar%a cre.te prin podele! prinK ziduri cr(pate! sparge %olo anii!K .i m(selari)ele cu eninK s1au n(r( it s( %iruie cu anii,KK 0(m+ntul iese1n fa)(! se strecoar(!K cre.te1n sp(rturi! se ca)(r( prin zid!K .i! gras! se1ntinde pentru1a doua oar(!K peste asfaltul %iruit, HMIK 0e sticle sparte se pr(9esc .op+rle!K din pomi greoaie fructe cad *n +nt :Kde parc(1o m+n( de (zdu$ az +rleKsemin)e noului p(m+nt,5KK<0ro incie! 333= -au aceast( imagine a erii dogoritoare! personificat(! care se scald(! dup( ce a trecut prin codru! prin zmeuri. .i pelini)e: 40e dup( gr+u!K ascuns( dup( luncile de lozii!K ara se scald(! goal(! *n p+r(u,H,,,I,KK<8lte pri eli.ti! 3= 'ri explozia de italism *n toamn(! cu tr(iri %a$ice *n c$ef cu l(utari! cu inul *m%(tr+nind *n %utoaie! dar .i cu strania mistic( a extinc)iei prin percep)ia lo iturilor de ciocan! posi%il pentru a ciopli sicriul: 4@reau toamn(! ia plin( cu c$ef .i l(utari!K %utoaiele cu tunet de larm( .i dogariK ermetic s( le1nc$id( cu papur( .i cuie :K inul ca ro.ul s+nge de mucenic s(1l puie,K &e.teriN m( doare capul nedog(rit .i %l+ndK din care isul poate s( curg( pe p(m+nt,KK Au .tiu nimic din arta cu care se c+.tig(K sufletul care tace .i carnea care strig(!K de reme ce nu1i nimeni aicea s(1i s(rutK pe um%ra desp(r)it( s(l%atec( de trupK mireasma puturoas( a s+ngelui fier%inte,K 2urerea1i mult mai mare c+nd moare *n cu inte!K me.teriN ciocanul ostru %ate a.a1n pustiuK parc( ciople.te : ou( sau mieJ : un sicriu,5KK<@reau toamn(! ia,,,= 2e altfel! inul : sim%ol poli alent! f(r( *ndoial(! cu un spectru larg! dinspre italism spre metafizic! dinspre lumesc spre religios : are o mare frec en)( *n poeme, 4-unt crama pentru toate ina) urile noi5! afirm( poetul *ntr1o asociere cu interoga)ia: 48u spart *n mine toate %utoaiele cu inJ5 <Roman)(! 33=, 2ac( despre o rela)ie cu poezia %aco ian( <poetul *nsu.i trimi)+nd spre autorul Lacustrei : 4Toamna %aco ian( gemen1n ferestre: of 15 = s1a or%it! nu s1a o%ser at concordan)a cu imagistica poeziei %lagiene, T(cerea apare ca moti recurent! cu mare for)( sugesti ( *n imagini ce amintesc poezia lui Lucian Blaga, 0oetul $ipertrofiaz( prin asocierea unor sensuri opuse : t(cereKsunet <4.i1mi place1n urec$i t(cerea cum sc+r)+ie5 <Roman)(! 333=! auzKt(cere : 4T(cerea se aude cum s1a sp(lat cu ap(5 <-inaia! 3@=! sau personific( : 4T(cerea doarme cu genunc$ii1n gur( :K cu m+na pleoap( s1a trezit :K a spintecat1o trenul! ori *i pareK c( s+ngele din 9ur e *n ec$itJ5 <;n tren de marf(=! ori extinde sim%olul *ntr1un spa)iu apropiat <casa= *nso)it de elemente expresioniste : 4/n casa de t(cere cu iederi .i urzici!K plin( cu somn de %ufni)i c+rne! cu oc$ii mici!K nimeni nu .tie toamna c+nd a intrat *n cas(!K .i anii de c+nd surp( pere)ii! ca s( ias(,K5 <;r+tul=, -inonimia <t(1 cereKlini.te= func)ioneaz( fertil .i

poezia curge *n ritmuri %lagiene: 4?1at+ta lini.te *n c+mp :Kc( po)i s1auzi *n noua prim( ar(!K cr(pat de umezeal( .i de sear(K cum cre.te spicul gr+ului *n c+mp,5KK <-ear( mistic(= 0oezia erotic( din 0ri eli.ti oscileaz( pe un registru larg! de la ingenuitate .i un imagism serafic cu spa)iul paradisiac al iu%irii *n teritoriul naturii la gesturi mai ferme .i g+nduri t(inuite! la iz%ucniri italiste! la momente *nc(rcate de nelini.ti .i z%ucium, 46a un %e)i de inuri siracuze5 *ndr(gostitul ar %ea 4din amfora trupului rotund5 l(s+nduse prad( *n (luirii erosului! *ntr1o desc(tu.are a sentimentului ca 4 alurile s+ngelui re%el!K 6u1efer escen)i de must *n fermentare5, <0oem profan=, Femeia iu%it( este c$emat( *n 4 ol%uri de furtun(5! *ntr1 o total( dezl(n)uire a afectului <tot pe linie expresionist(=: 46i ca1ntr1o mare1n care misterioas( st(rui!K /n fund s(1mi zac( st+r ul afurisit de lun(K 7i tu s(1mi ii! nu calm(! ci1n ol%uri de furtun(!K 2e rei s(1)i dau iu%irea .i florile s(1)i d(rui,5 <&isi (= 3maginea femeii apare *ntr1o proiec)ie luminoas( cu elemente de compara)ie din natur(! *ntr1 o frust( fixare pe teluric! de unde porne.te starea de exaltare .i %eatitudine: 4Femeie luminoas( ca .esurile1n toamn(!K d(1mi g+tul t(u! cui% moale cu paseri de azur!K d(1mi m+nele! mai pure ca pietrele din r+uri :K femeie cu g+ndirea ca un polen netre%nicK .i carnea ca oricare g+ndire mai z(moas(,KK Femeie! p(m+nt negru! te reau .i te iu%esc!K te reau! cum reau! femeie! p(m+ntul %un .i negru!K p(m+nt proasp(t *n care dormir( to)i ai mei!K p(m+nt t+n(r *n care mi1i t+n(r( c$emarea!K p(m+ntul unde1n urm( reau s( adorm .i eu,5KK <Femeie luminoas(= 0oemele au ce a din implorarea prin rug(ciune .i din adorarea prin plec(ciune! *ntr1un amestec de iu%ire profan( .i iu%ire sacr(! de *n(l)are .i umilin)(: 42ac( mi1ai da sur+sul ca un pelin amar!K ai %irui p(m+ntul din cel(lalt c+ntar!K te1a. cur()a de %last(m ca pe1un o)el de zgur(!K .i a. c(dean genunc$e la al%ia impur(K .i m1a. t+r+1n )(r+n(! ur+t .i murd(rit :K spre singurul p(rete care1a r(mas din sc$it,5KK <6+ntece simple: @laici! 33= 7i tot *ntr1un asemenea tip de poezie g(sim ersuri *n care re er%ereaz( profund ce a nedefinit! doar presim)it! o proiec)ie al c(rui traseu ar putea fi! dac( nu descifrat! m(car intuit *n implaca%ilul drum al destinului: 47i a eni o sear( c+nd oi pleca de1aici!K f(r( s( .tiu prea %ine unde m( duc .i niciK de ine putrezirea! sau *ncol)irea ine,K T(cerea se a pune ca un p(m+nt pe mine,5 <Roman)(! @3= 8ceste note despre poezia lui B, Fundoianu au fost prile9uite de lectura primului olum din edi)ia critic( a operei: -eria Fundoianu : Fondane! 'pere 3> B, Fundoianu! 0oezia antum(, ?di)ie critic( de 0aul 2aniel! "eorge Oarafu .i &ircea &artin, 6u +nt *nainte .i prefa)( de &ircea &artin, 0ostfa)( de 3on 0op, 6ronologia ie)ii .i a operei .i sinopsis al recept(rii de Roxana -orescu, ?ditura 8rt! Bucure.ti! 2E11! GDF p, 2e.i sus)in de c+)i a ani %uni 4cronica edi)iilor5 *n re ista 4'rizont5! urm(rind fenomenul *n cultura rom+n(! nu credeam c( se mai *ncumet( cine a la o asemenea munc( epuizant(! a +nd *n edere .i felul cum s1a derulat realizarea celorlalte edi)ii! dintre care dou( *nc$eiate <?minescu .i Re%reanu=! iar altele *n derulare! *n stagnare sau c$iar a%andonate <", 6(linescu! Tudor 8rg$ezi! Lucian Blaga! 8ron 6otru.! 3on @inea! 3on 8g+r%iceanu,,,= -( sper(m c( actuala edi)ie a demarat su% auspicii faste,,,

Expresionismul
Ashley Bassie

&'"'( lei

Editura. ALuila 2+-,1H. 9KM9KHK1IHK2H

%ivrare. N2I de ore

*ategorii. Arta, ar)itectura, %ivrare in 2I ), 2storia artei, 7ictura, gra ica, alte orme artistice

E)aluarea ta: autenti ica-te

Descriere
Expresionismul este o miscare artistica aparuta la inceputul secolului al XX-lea n Europa de Nord, in special in Germania, care s-a manifestat in multiple domenii artistice: pictura, arhitectura, literatura, teatru, cinematografie, muzica, dans. Dezvoltarea expresionismului a continuat pana la ascensiunea miscarii naziste, care a condamnat acest tip de arta, considerand-o degenerata. olumul Expresionismul trateaza dezvoltarea curentului, su!liniind factorul imagine, adesea intens su!iectiv, dar si aspiratiile si conflictele din care a rezultat acesta, concentrandu-se in acelasi timp cu exactitate asupra artistilor curentului: Ernst "irchner, Erich #ec$el %din a&a-numitul grup Die 'ruc$e(, )ranz *arc %din gruparea Der 'laue +eiter(, Emil Nolde, ,aul "lee, -assil. "andins$. sau Edvard *unch.

Alte detalii

2+-,-1H Editura Dimensiuni /%x2xG0 ,r. pagini

9KM9KHK1IHK2H ALuila 2H.M x 2M x 2OO

expresionismul nostru unde esti tu* studiu pe ca+


N/0E*'+0E 12, 1341

L&=laga

,http$%%&&&'(outube'com%&atch)

*+dbh,l-b.--o prin poetica, dramaturgia si reperele filo%ofice introduse de acesta care $or influenta in mare parte a$angardele ulterioare& ,de$arata proba a palpabilitatii esentelor $a fi declansarea sen%atiilor pe care =laga nu e%ita sa le comunice conferind limba(ului autentic un spirit autohton & 2&4ianu/01 sustinea 7 9 >u e ne$oie de a prinde ecoul sen%atiei in organism ; e necesar de a#l insoti cu toate re%er$ele sufletului& 6en%atia trebuie sa de$ina o oca%ie de credinta, de idealism& 6i acesta este expresionismul&) Comunicarea indi$idului cu lumea sensibila se $a face prin re$elatie, un concept cheie pentru a intelege sensibilitatea de factura moderna si in special expresionista& 0n acest peisa( cultural se formea%a personalitatea lui =laga inca din $remea adolescentei cand asimilase de(a ideile

niet%cheene& ,ceasta $a fi estetica care se $a plia pe noua sensibilitate expresionista, cel putin in ca%ul scriitorului, desigur un pic anacronic daca stam sa (udecam ce se intampla in peisa(ul cultural european cand se $orbea de(a despre existentialism pornind de la M&'eidegger etc& 8in pacate datorita decala(ului am ramas un pic in urma ca intotdeauna& 9Moderni%area exista , e triumfatoare , cucereste toata lumea , iar noi ne aflam constant ,ine$itabil la una din periferiile ei& <ricare ar fi etapa de asimilare a moderni%arii , noi ne aflam mereu cu un pas in urma ei&./.1 Poate singura sincroni%are a culturii noastre cu cea occidentala a repre%entat#o a$angarda& Expresionismul lui =laga atat cat a fost a contat enorm& 2eoria cunoasterii pe care =laga o construieste propune o dualitate a procesului de cunoastere sau mai bine %is un tip de cunoastere despicat in doua directii 7 cunoasterea paradisiaca care pri$este obiectele lumii concrete, palpabile, $i%ibile, date pentru a fi cunoscute si nimic mai mult si cunoasterea luciferica , un tip complex de cunoastere care se distantea%a de obiect cautand sa descopere nu doar ceea ce obiectul in sine pre%inta dar mai ales ceeea ce se poate afla in spatele imaginii obiectului adica ceea ce se ascunde& E lesne de inteles ca acest al doilea tip de cunoastere primea%a de$enind esential in demersul lui =laga de a intelege constituirea concreta a lumii& Cunoasterea luciferica ofera doua iposta%e prin care un obiect fiintat al lumii se poate explica& ,ceste doua iposta%e sun desemnate de notiunile !anic? imaginea care se arata@ si criptic ? imaginea care se ascunde@& Cele doua situatii trebuie sa se con(uge intre ele, si una si cealalta in felul in care sunt create ele isi schimba identitatea iar obiectul se transforma de asemena& L& =laga este con$ins intru totul de imposibilitatea cunoasterii luciferice de a re$ela pana la capat ceea ce numim mister de aceea se re%uma doar la a explica aceasta cri%a in care umanitatea a fost aruncata& Cum spunea 3aAues Lacan 7 )*ealul nu se poate spune + de aceea il putem trai si putem da sens la tot ceea ce spunem& & ,ceeasi idee domina si gandirea lui =laga ) "uns in !ata cripticului unui mister trebuie sa te opresti, nu ai altceva de !acut decat sa emiti o anticipatie, sa incerci o idee, sa risti o explicatie, sa arunci o interpretare.[3]& 0ntelesul pe care il atribuim lucrurilor din (urul nostru, cunoasterea noastra, sa %icem, normala, ni se pre%inta ca ce$a dat care nu mai necesita reflectie& Cunoasterea noastra este intr#o oarecare masura un set de operatii culturale in sens larg, un soi de automatism care de$ine din ce in ce mai stramt pe masura ce inaintam si suntem constienti de aceasta continua accelerare in care traim& ,cest inteles al lumii de$ine ,cum spuneam, din ce in ce mai simplificat& 0n fond notiunea de 9mister. in $iermuiala cotidiana a indi$idului postmodern este in intregime dinamitata, depasita& 0ncetea%a sa mai existe in momentul in care pierdem contactul cu noi insine, contactul cu fiinta sau mai degraba prelungim acest contact intr#un mod cu totul artificial& 0n ontologia lui M& 'eidegger spre exemplu misterul e numit si 9 non#esenta. B *n#:esenC a ade$arului in sensul de 9esenta pre# esentiala. /21,esenta in sine care este trasmisa dar care nu poate fi cunoscuta in totalitate& 5e$elatia este primita din afara, declansata de factori externi eului, ea poate fi numita comunicare& Cea emanata din sine poate fi considerata intuitie& ,cest binom declansea%a actul de cunoastere& 0n =iblie atat in 4echiul cat si in >oul testament inrudirea dintre creatura si creator apare deseori mentionata& 0n faptele ,postolilor suntem numiti dumne%ei 7 6unteti toti 8umne%ei D& Mai mult decat atat fiind creati si a$and o parte din datele creatorului noi insine putem de$eni la randul nostru creatori& =laga sustine ca aceasta particularitate a omului de a fi creator este posibila numai prin directia epistemoologica introdusa de catre cunoasterea luciferica& L&=laga reconfigurea%a ideile lansate de Leo +robenius si <sEald 6pengler& ,cceptiile sale cu pri$ire la producerea actului creator si implicit nasterea unei culturi merg pe linia psihanali%ei din care filo%oful recuperea%a structuri abisale ale psihicului carora le da noi orientari& 0n opinia sa inconstientul poseda cu totul alte continuturi , altele decat cele situate in constiinta iar felul in care acestea transced in constiinta poate fi posibil cu a(utorul a ceea ce =laga numeste personanta& >u intre$ede in sentimentul spatiului pe care constiinta si#l creea%a , un factor decisi$ care participa la producerea unui act creator socotind ca acesta nu poate determina in esenta actul de creatie& 0nconstientul este acel adanc al fiintei care isi creea%a ori%onturile sale ?spatial, temporal etc&@ care sunt cu totul diferite decat cele ale constiintei& 4i%iunea spatiala a unei culturi nu depinde de peisa(ul in care aceasta cultura apare, transpunerea spatiului in actul de creatie fiind numai de natura intamplatoare fara sa determine stilul unei culturi& Plin de semnificatie in acest sens este exemplul pe care =laga il da atunci cand mentionea%a situatia oarecum stranie, daca ar fi sa dam atentie morfologiei culturii, a sasilor stramutati in 2ransil$ania de sute de ani si a caror creatii culturale si#au pastrat ori%ontul spatial germanic si nu l#au cooptat pe cel romanesc& Mai mult decat atat indi$idul creator poseda si un alt determinant si anume un ori%ont temporal in care filo%oful identifica metaforic trei $ariante de timp care sunt proiectate pe fondul substantei psiho#spirituala umana& 0nconstientul isi proiectea%a un timp#ha$u% cu de$enire intotdeauna in $iitor, un timp#flu$iu centrat pe pre%ent si un timp#cascada axat pe trecut& Cele doua ori%onturi, spatial si temporal pot functiona declansand un act creator in

masura in care pot fi influntate de un accent axiologic care poate fi negati$ sau po%iti$& *n al patrulea factor $a fi atitudinea anabasica sau catabasica a indi$idului& ,ceasta poate fi una de inaintare sau retragere din ori%ontul creat de inconstient& >a%uinta formati$a este cea care preia toate aceste informatii, toti acesti determinanti si ii transpune intr#un agregat , intr#o forma specifica pe care L&=laga o numeste matrice stilistica& ,ceasta matrice stilistica este cea care poate da nastere unei culturi sau unei sume de acte de creatie din orice domeniu al cunoasterii& < alta obser$atie pretioasa care merita mentionata este cea referitoare la disocierea pe care =laga o face atunci cand $orbeste de cultura si ci$ili%atie& 9Cultura raspunde existentei umane intru mister si re$elare iar ci$ili%atia raspunde existentei intru autoconser$are si securitate&. Creatiile culturale sur$in dupa cum am obser$at ca urmare a unei impletiri a acestor factori& Marele pariu facut de =laga atunci cand a utili%at psihanali%a adancurilor atunci cand si#a elaborat acest sistem de gandire ar o oarecare fisura& Psihanali%a socoteste actul de creatie un re%ultat al $ietii psihice umane& +ie ca este $orba de un act de creatie literar sau non#literar 9 limba(ul necesar nu are origine di$ina sau transcendenta& , fost in$entat de niste fiinte umane in momentul cand se gasesc in dubla stare neurologica si sociala care sa le#o permita& <ricare alta perspecti$a ne expune riscului de a nu respecta persoana in indi$idualitatea ei biopsihica.& /,1 Pentru a ne mentine in acest pariu propus de L& =laga trebuie sa recadem in genunchi la marea intrebare si anume daca exista fiinta suprema sau Marele ,nonim asa cum il numeste L&=laga& ,ceasta re$elare a Marelui ,nonim nici nu poate fi posibila intrucat, parafra%andu#l pe >iet%sche, 1ott ist tot ,in sensul unei ascunderi& ,ceasta ascundere este posibila prin cen%ura transcendenta& <rice ascundere are scopul unei BreCgasiri& Cealalta ipote%a se re%uma la imposibilitatea gasirii intrucat nu ne este data& 8aca admitem ca in interiorul nostru cel mai intim se poate gasi o parte de creator , o amprenta a sa in noi, o esenta di$ina prin urmare noi ca fiinte create suntem deschisi sa cunoastem aceasta esenta prin urmarea unui efort, a unei $ocatii care se poate actuali%a sau poate ramane latenta& 1asim in acest sens un punct de $edere care merita atentie in 96tiinta si 4aloare. 7 ) spre a a"unge la o cultura trebuie ca intregul complex structural organism ,su!let , spirit sa indure o dezaxare si sa se anga"eze e!ectiv pe un anume drum, menit mai mult zborului decat talpilor.& [6] 0ata, prin acest agregat organism / suflet / spirit omul poate accede la Marele ,nonim& Expresionismul intruchipea%a ideea de arta ca expresie a eului& 4aloarea la care se raportea%a expresionistii este in genere absolutul prin intermediul creati$itatii, esentiali%arii si abstracti%arii in ultima instanta& Ca un exercitu de imaginatie propunem urmatoarea ipote%a& 6a admitem cultura sau actul de creatie in general ca pe o punte de legatura cu 8umne%eu& Pe line psihanalitica am admis pana acum ca nasterea unui act creator sur$ine prin impletirea unei serii de categorii abisale mai mult sau mai putin dependente unele de altele ? de aici si di$ersitatea culturilor@ dar care se totali%ea%a intr#o matrice stilistica& 8atele esentiale ale e$olutiei acestei matrici se afla in adancurile fiintei, in inconstient, in fondul interior cel mai intim si cel mai strain de noi, acel punct care nu iese poate niciodata la lumina& 6a socotim ca acel punct poarta amprenta esentei di$ine iar actul creator la care indi$idul a(unge prin urmarea unui drum, a unei $ocatii, este poate cea mai apropiata cale indirecta de a a(unge la creator& 0n gandirea lui =laga acest punct intim, amprenta a di$initatii este numit diferentiala di$ina& ) % di!erentiala divina este echivalentul unui !ragment in!initezimal din -otul substantial si structural, deplin autarhic, transpatial al Marelui nonim.& [7] ,ceasta diferentiala di$ina este si ea o cen%ura& Poate fi inteleasa ca o bariera intre creat si creator, adica un obstacol pe care fiinta creata nu#l poate depasi prin efort personal& <mul exista in doua ori%onturi cu totul diferite 7 intai in ori%ontul concret al lumii sensibile pentru autoconser$area sa ; si al doilea in ori%ontul misterului pentru re$elarea acestuia B&&&C >umai prin al doilea mod existential omul de$ine, de fapt, fiinta omeneasca deplina& *rmand logica acestei gandiri omul nu este o creatura gata facuta, gata creata& Printr#un efort ce depinde de intelect si prin buna functionare a acestui agregat organism / suflet# spirit si prin adoptarea unei cunoasteri de tip luciferic fiinta creata poate de$eni fiinta deplina& Printr#un surplus peste ceea ce iti este de(a dat care sur$ine unui efort de cunoastere sau de creatie poti a(unge a implinirea ta ca fiinta& 0n scrierile ontologice ale lui Constantin >oica spre exemplu, fiinta este definita ca o limitatie a carei menire este sa nu se limite%e, limitatia care nu limitea%a, inchiderea care se deschide& Limita de netrecut este cen%ura transcendenta impusa de catre Marele ,nonim& Putem intelege aceasta cen%ura ca pe o frana ,o piedica sau ca pe un malaxor in care logosul di$initatii se distorsionea%a de$enind incoprehensibil pentru intelectul uman& Expresionismul are pentru =laga o $alabilitate doar teoreticF, Gn timp ce practica artisticF i se pare sterilF, lipsitF de capacitatea de a instaura o schimbare ma(orF de atitudine artisticF pe care o resimHea ca necesitate imediatF& 8in reacHiile blagiene putem deduce cF expresionismul, Gn manifestFrile sale $iene%e, Gi pare insuficient alimentat de conItiinHa

transcenderii spre absolut Ii adoptF un indi$idualism atJt de acut GncJt ar bloca accesul la 9marea existenHF anonimF.& Kn acest context, 9boema artisticF $iene%F. Gi dF posibilitatea unui exerciHiu estetic din care GIi $a de%$olta un program artistic indi$idual, original, care se $a do$edi incapabil de a fi urmat, dar care $a pFstra inalterat spiritul catalitic ce $a acHiona asupra generaHiilor lirice care Gi $or urma Gn literatura romJnF&

/01 2&4ianu, <pere ?$ol 12@, ,rte Plastice& ,rte ale spectacolului& Critica si metodologie literara, Editie si note de 1eorge 1ana, Ed& Miner$a, =uc, 1!LM, pp& L#!& /.1 '&#5&Patapie$ici ,8iscernamantul Moderni%arii, " Conferinte despre situatia de fapt,=uc& 'umanitas 200 & /31 Cunoasterea Luciferica, Ed& 'umanitas, 1!!N& /21 0dem& <p& cit& pp&1 2 /,1 8idier ,n%ieu, Psihanali%a tra$aliului creator, Ed& 2rei, 200 , traducere de =ogdan 1hiu, pp&1O /41 L& =laga, 6tiinta si $aloare, Ed& 'umanitas, 1!!O, pp&2"& /51 L&=laga, 8iferentialele di$ine, 1! 0, pp& MM&

Expresionismul
Filed underA literatura g 0crie un comentariu februarie &, 20 Rn literatura, e#presionismul este identificat ca o revolta impotriva realismului sau naturalismului. 0e prezinta ca o cautare a unei realitati psi-ologice sau spirituale. 7urentul trece dincolo de inregistrarea unor evenimente e#terioare surprinse in secventa lor logica. Franz ,af/a sau Games Go?ce au apelat la te-nica specifica e#presionismului, flu#ul constiintei, in conceperea romanelor. Rn teatru, "ugust 0trindberg este considerat initiatorul miscarii e#presioniste. Iermenul a fost folosit pentru prima data in literatura in primele decenii ale secolului HH de catre grup de dramaturgi germaniA ,aiser, Ioller si >ede/ind. Irasatura definitorie a operei lor era distorsionarea realului. Rn urmatorii ani, in domeniul literaturii s-au inregistrat doar influente e#presioniste printre care se pot mentiona operele lui ,arel 7ape/ in h1.L.1.N ( 82 ) si 'ugene D]=eill in hRmparatul GonesN ( 82 ). 'H21'0RD=R0M. 7urentul ce apare in Germania, intre anii 8 - 829O denumirea lui provine din francezul e#pressionisme si germanul '#pressionismus. 0e

deosebeste in mod fundamental de naturalism si impresionism. 0piritul creator nu mai ramane pasiv, nu mai este supus obiectului, ci se reflecta in e#terior, ;enind sa dea e#presie intregului. '#presionismul se manifesta cu intregul sau cortegiu de fenomene, prin trairile -alucinatorii, reprezentarile fantaste, deformate ale lumii, constiinta finala, apocaliptica, generate de priza societatii timpului. *umea, considera ei, a a6uns la un capat, e perioada declinului civilizatiei industriale, incapabila de a mai produce ceva nou, de a renaste, precum pasarea 2-oeni#, din propria-i cenusa. in consecinta, cum nimic nu se sc-imba, se pune punctul final, se apropie sfarsitul, dupa cum sugereaza titlul lunui volum de poezii a lui ,urt 2int-us, hMensc--eitsdammerungN. '#presionismul e#prima strigatul fiintei, der 0c-rei, infiorata de iminenta catastrofei universale, de impasul constiintei metafizice. >orringer propune pentru prima data termenul de e#presionism in revista h3er 0turmN (hFurtunaN), prin articolul sau, hEur 'nt+ic/lungsgesc-ic-te der modernen MalereiN, fiind legat de ceea ce descopera Munc- si ;an

Gog-in tablourile lor, de unde se inspira si ideile grupului 3er blaue 1eiter. 2ictorii e#presionisti e#pun tablouri in care tonul predominant este negrul, cu persona6e slabe, deformate, grotesti, fiinte ale sfarsitului de lume. 2oetii germani Gottfried 4enn, Georg Ira/l, Georg .e?m, I-eodor 3aubler, 2aul Eec- sunt nume sonore ale poeziei e#presioniste, iar drama se remarca prin 1ein-ard 0orge, 'rnest 4arlac-, Georg ,aiser, 64ertold 4rec-t, avand drept precursori pe 0trindberg si >ede/ind. 4laga este e#presionist in h2oemele luminiiN ( 8 8), hin marea trecereN ( 82$), in piesele de teatru hEamol#eN ( 82 ), hIulburarea apelorN ( 82$), cu ecouri in mai toate creatiile de mai tarziu. 3e (multe ori, el evoca imaginea unei lumi aflate in pragul dezastrului, generat de lipsa de putere a noilor demoni ai civilizatiei, simple artefacte ce nu sc-imba in bine esenta conditiei umaneA hLmbla masini subpamantesti. in nevazut peste turnuriZ intercontinentale zvonuri electrice.Z 3e pe case antenele pipaie spatiiZ cu alte graiuri si alte vesti.N (h;eacN). 0emnele sfarsitului sunt prevestite de cocosi apocaliptici ce htot strigaZ tot striga din sate romanesti.Z Fantanile noptiiZ desc-id oc-ii siascultaZ intunecatele vesti.N (h2eisa6 transcendentN), in hRoan se sfasie in pustieN, este prezenta tema cunoasterii luciferice, 'lo-im, e#ilantul ingerilor pe pamant, fiind strigat cu disperare. in hMesterul ManoleN ( 82C), din seria acelor ;er+andlungsdrama, tema mortii sacrificiale, datatoare de durabilitate, se con6uga cu cea a conceptiei bogomilice, dupa care 3umnezeu si 3iavolul si-au dat mana pe ascuns, au facut un pact de a guverna lumea, ca doua parti ale unui intreg mai vast, multipolar. hMesterulN lui "drian Maniu contine conflictul dintre Manole si fortele naturii, maniate ca trebuie sa- slu6easca, luand o forma, iar in h*upii de aramaN domnita, regina 3aciei, indeamna femeile sa se refugieze in munte, sa se uneasca cu piatra pentru a zdrobi legiunile romane, propulsate doar de oarba forta mecanica. "ron 7otrus este coplesit de spiritul mesianic, care il indeamna sa se refugieze in natura, in mi6locul codrului, iar in hRonN poporul constituie un rezervor de energie vie, la fel ca la .e?nic/eA h3as ;ol/ stirbt nieiZ "us i-m allein gebiert es neue Men0c--eit, Z =ic-t aus den blassen *iterarenfratzen dieser Iage,Z 3ie sc-on veraltet, +ider uns, die Gugend ste-nN. c&/ 8 0c#CPfmj '#presionismul e un glas de disperare al omului impotriva unei civilizatii acaparatoare, demonice, sufocanta prin mecanicitatea ei, prin lipsa de adaptare la coordonatele fiintei umane, ramasa la un nivel inferior de evolutie. "propiat de e#presionism este si constructivismul, legat de pictura dinamica, promotor fiind ;ladimir Iatline si avand ca e#ponenti pe Malevitc- in 'st si, in Dccident, gruparea 3e 0ti6l (cea mai reprezentativa opera ar-itectonica este casa doamnei 0c-roeder0c-raeder, a gruparii 3e 0ti6l). "lte curente, in ar-itectura si pictura, sunt internationalismul, promovat de *e 7orbusier (pictor, teoretician, urbanist francez de origine elvetiana, cunoscut pentru hDrasul radiosN, h*e ModulorN si opiniile sale din h* 'sprit nouveauN, autor al vilei 0avo?e la 2oiss?), Gropius, Mies van der 1o-e. Rnternationalismul este legat de cubism, reprezentat de 2icasso (h3omnisoarele din "vignonN, hGuernicaN) si 0alvador 3ali (h2ersistenta memorieiN). Ln alt curent, cel organic, in ar-itectura este legat de numele lui *lo?d >rig-t, faimos proiectant american, autorul renumitelor h2rairie .ousesN, h7asa de pe 7ascadaN (Falling >ater),

hGuggen-eim MuseumN. '#presionismul n artele plastice '#presionismul bi are originea n Germania, fiind reprezentat de ctre 'rnst *ud+ig ,irc-ner, 'ric- .ec/el, ,arl 0c-midt-1ottluff, Ma# 2ec-stein X grupul 3ie 4r5c/e (h2unteaN) din 3resda X bi Franz Marc, "ugust Mac/e X din 6urul "lmana-ului 3er 4laue 1eiter (h7lreFul albastruN) din M5nc-en X acoperind perioada 809 X 8 :. ;or adera mai t<rziu 'mil =olde, 2aul ,lee bi >assil? ,andins/?. '#presionismul este reacFia fireasc a unui grup de pictori germani la academism bi convenFii estetice rigide, dar bi la autoritarismul celui de-al doilea 1eic-. 1evolta artibtilor a proclamat libertatea creatoare absolut bi primatul e#presiei asupra formei. 1ezultatul este o art spectaculoas din punct de vedere cromatic bi o estetic revoluFionar. @n pofida programelor bi periodicilor sale, e#presionismul nu a fost niciodat o bcoal n adevratul sens al cuv<ntului. 1eprezentat de artibti foarte diferiFi, e#presionismul se impune mai mult ca un stil, dec<t ca o mibcare artistic. "cest stil va depbi de altfel repede graniFele picturiiA va cuprinde n sfera sa bi sculptura, poezia bi muzica, cu compozitori ca "rnold 0c-Bnberg bi "lban 4erg. 1evolta e#presionist propune o formul nou, dar pstreaz temele tradiFionale, rareori abord<nd revendicri politice sau sociale. 'ste o revoluFie pur estetic, caracterizat de culori Fiptoare, contrastante, de linii fr<nte bi curbe, de un ritm discontinuu. '#presionismul devine, ncep<nd din 8$$, Finta atacurilor naziste. @n anul 8$C se organizeaz e#poziFia h"rta degeneratNA e#presionibtii sunt prezentaFi aici ca dubmani ai regimului bi rasei germane. Dperele lor sunt confiscate bi e#cluse din muzee. 3in fericire, n ciuda distrugerilor bi a rzboiului, s-a reubit recuperarea multor tablouri, c-iar dac unele au fost deteriorate. 'le au fost redate patrimoniului universal bi iubitorilor de art, ca o dovad c violenFa nu poate nvinge niciodat frumosul. @n afara Germaniei, cei mai cunoscuFi pictori e#presionibti sunt norvegianul 'dvard Munc-, cu celebrul su tablou kiptul, elveFianul 7uno "miet, olandezii *ambertus Ei6l bi ,ees van 3ongen, finlandezul "/seli Gallen-,allela precum bi ce-ul 4o-umil ,ubista. '#presionismul n literatur @n literatur, e#presionismul este adesea considerat o revolt mpotriva realismului sau naturalismului, o cutare a unei realitFi psi-ologice sau spirituale, iar nu o nregistrare a unor evenimente e#terioare surprinse n secvenFa lor logic. @n roman, termenul este leagat de operele lui Franz ,af/a sau Games Go?ce (veziA te-nica flu#ului conbtiinFei, stream of consciousness). @n teatru, "ugust 0trindberg este considerat un precursor al mibcrii e#presioniste, debi termenul poate fi aplicat unui grup de dramaturgi germani din primele decenii ale secolului al HH-lea, incluz<nd pe Georg ,aiser, 'rnst Ioller bi Fran/ >ede/ind. Dpera lor este caracterizat de o bizar distorsionare a realului. "lFi dramaturgi, debi nu erau afiliaFi curentului, au scris opere cu tent e#presionist, de e#emplu ,arel Jape/ n 1.L.1. ( 82 ) bi 'ugene D]=eill n @mpratul Gones ( 82 ). Mibcarea, debi a durat puFin timp, a dat un av<nt substanFial modernizrii teatrului

european. =umeroase opere literare rom<nebti au intrat n atingere cu e#presionismul. "stfel, ma6oritatea poeziilor sau pieselor de teatru ale lui *ucian 4laga pot fi afiliate acestui curent. Ln alt e#emplu ar putea fi piesa lui Mi-ai 0ulescu, 0ptm<na luminat. Dpera M0ptm<na luminatN de =icolae 4r<nzeu pe un libret de 7onstantin 2avel dup piesa lui Mi-ai 0ulescuO cu premiera n 8&$ la Dpera 1om<n din 4ucurebti. "ceasta din urm poate fi considerat prima oper rom<neasc de orientare e#presionistO ea reliefeaz un tragism rscolitor, realizat cu o miestrie uimitoare. 3in nefericire, dup 880, nicio Dper din Far nu a nscris-o n repertoriul ei.

Expresionismul
Expresionismul Expresionismul il gasim pentru prima data in Germania intre anii 1905-1918, nucleul fiind in jurul publicatiei "Calaretul albastru". Nu a fost niciodata o scoala propriu-zisa in adevaratul sens al cuvantului, impunandu-se mai mult ca un stildecat ca miscare artistica. Influentele expresionismului le gasim si in muzica, poezie, sculptura. A reprezentat reactia naturala a unui grup de artisti germani, la conventiile estetice rigide si la academism, precum si la autoritarismul celui de-al doilea Reich. Acest stil va reprezenta o revolutie estetica, distingandu-se prin culorii tipatoare, opuse, linii curbe si frante. Incepand cu 1933 expresionismul va fi luat in vizor de nazisti care il vor interzice, confisca si distruge o mare parte a operelor expresioniste. Dupa terminarea razboiului ce a putut fi salvat a fost redat patrimoniului universal. Reprezentanti de seama: Munch, Zijl, van Dongen, Kubista, Kirchner, Heckel. Ernst Ludwig Kirchner - Doua femei pe strada, 1914

Emil Nolde - Rastignirea, 1912

+tudiu de specialitate F Expresionismul poeziei lui %ucian -laga


7osted on decembrie 29, 2O1H b3 :D

Rate This Autor: prof. Cristea Cerasela Carmen Colegiul Agricol Dimitrie Cantemir Hui Expresionismul lui Lucian Blaga se relev prin tendina de a raporta totul la etern, prin pasiunea pentru elementar i stihial. Natura oglindit n poezia lui este o proiectere a unei tr iri interioare explozive a artistului, n relaie cu triunghiul expresionist trire-expresie-tr ire. Pentru Blaga poezia reprezint o stare originar a spiritului uman, surprinznd sentimentul unit ii lumii prin comunicare psihic ntre nuntru i nafar. Urm rindu-se analogiile lui Blaga cu ali mari poei expresioni ti ai veacului, s-au observat apropieri de Rainer Maria Rilke, cruia autorul Poemelor luminii i-a dedicat i o poezie. Poetul romn a cunoscut expresionismul n timpul studiilor sale din Viena, i s-a simit atras de acest curent, pe care ns l-a modificat n anumite puncte, ajungndu-se s se poat vorbi despre o blaginizare a expresionismului, pe care Marin Mincu o caracterizeaz astfel: Pornind iniial din expresionism, Blaga i adaug aripile metafizice pe care niciun poet expresionist nu le-a purtat; n exemplaritatea aceasta nalt, teoretic i practic , poetul romn realiznd ceea ce am putea numi blaginizarea expresionismului. Observ m c aceast blaginizare a expresionismului se apropie mai mult i se datoreaz, n special, lui Rilke, prin urm rirea ctorva motive din poeziile blagiene. Pentru nceput ne vom opri la poezia Vara, aceasta putnd fi uor pus n paralel cu Sommer a lui Trakl, considerat un reprezentant al expresionismului nemblnzit. La Blaga, observ Marin Mincu, constat m mai degrab tendina ctre o personalizare a peisajului metafizic, poetul romn fiind mult mai fidel plasticii expresioniste. () Cu o priz metafizic exacerbat, Blaga transfer expresionismul n spaiul culturii folclorice. n poezia Vara, p mntul este ntins lan de gru i cntec de lcuste, iar spicele i in la sn gr unele/ca nite pruncu ce sug. Dominana naturii, ntr-un spaiu vast, neatins de om, nt rete ideea rentoarcerii omului spre natur , spre starea primordial, caracterizat de calm i mpcare, unde dogoarea soarelui nu chinuie, ci timpul i ntinde lene clipele/ i aipete ntre flori de mac. Avem de-a face, deci, cu o transcedere a realului, timpul st n loc, lene, adormind mbtat de mireasma macului. La Trakl, n poezia Sommer, ni se nf ieaz momentul serii, cnd plnsetul cucului (Am Abend schweigt die Klage des Kuckucks) tace, iar cntecul greierului moare (Das alte Lied der Grille erstirbt im Feld). Natura este cuprins de o tcere prevestitoare de furtun, c ci nori negri de ploaie se adun pe cer. Dei cntecul greierilor i macul apar ca motive n poeziile ambilor poei, ele sunt nzestrate la Blaga cu un sens

transcendent, care la Trakl lipsete. Acestea nu sunt, ns singurele diferene, c ci, att tematic ct i formal, poezia blagian se apropie mai mult de opera i viziunea lui Rilke. (fragment)

E-%&E.I/)I.012 +&3ETI%+2
de /onstantin Severin

?xpresionismul ar$etipal *.i g(se.te locul *ntre cele dou( paradigme ma9ore ale artei contemporane! figurati ul .i a%stractul, ?l reprezint( o c(utarespiritual( a r(d(cinilor comune aflate dincolo de accidentele tragice ale istoriei, ?ste o *ncercare fascinant( de a redescoperi acel Ta$iti al memoriei noastre colecti e prin intermediul formelor .i figurilor exotice ale ie)ii noastre interioare, ?ste o art( suspendat( *ntre real .i imaginar .i necesit( *n egal( m(sur( rigoare .i mister! matematic(.i lirism! simplitate .i paradox, 6onceptul meu de lucru ca artist izual! expresionismul ar$etipal! de.i pare a fi unul nou descrie de fapt o realitate artistic( imemorial(, ?xpresionismul ar$etipal este *ntr1ade (r un nou concept! dar cu ecouri de su%stan)( *ntr1o str( ec$e tradi)ie de a concepe arta! specific(.i culturilor din trecutul *ndep(rtat, 6ulorile tari! deform(rile .i o sensi%ilitate special( de a1)i imagina lumea nu s*nt exclusi prerogati ele expresioni.tilor moderni, 8r$etipul este un sim%ol uni ersal! la fel de netraducti%il ca muzica, 6*mpurile ar$etipale s*nt reale! un mister al uni ersului, 6osmosul ar$etipal este atemporal> el con)ine doar un germene irtual al timpului, ' cunoscut( specialist( a operei lui &ircea ?liade! prof, uni , dr, -a%ina F*naru! sus)ine c( faimosul istoric al religiilor .i scriitor rom+n *.i imagina ar4etipul sacru nu numai ca un dat originar5 ci 6i ca un 7cronotop7 transcendental5 cu un caracter bi8unitar5 mobil5 autogenerator 6i re9ersibil. +r4etipul lui 0ircea Eliade este repetabil !n absolut 6i re8 ino9eaz# semni'ica:ia ontologic#. 6ei mai aloro.i arti.ti rom+ni ai tuturor timpurilor! 6onstantin Br+ncu.i! "eorge 8postu! 3on Puculescu! 0aul Aeagu .i ' idiu &aitec apar)in expresionismului ar$etipal! *n opinia mea, 0rin lansarea acestui concept *n arta contemporan( am dorit s( transmit comunit()ii artistice c( noi a em *nc( din cele mai ec$i timpuri 8 TR?38 08R823"&Q <mai %ine zis! primaN=! arta ar$etipal(! deoarece ma9oritatea exper)ilor de art( actuali consider( c( a em doar dou( paradigme ma9ore! figurati ul .i a%stractul, 8r$etipurile au o putere secret(! deoarece au fost folosite *n decursul a mii de ani de mari grupuri de popula)ii iar acum fac partea din ia)a noastr( interioar( ascuns(, 2e aceea ele au un impact emo)ional special asupra fiec(rei fiin)e umane, 'rice oper( ma9or( *ncepe cu un ar$etip .i sf*r.e.te *n muzic(! cea mai inefa%il( manifestare a timpului,

BLAGA( Eu nu strivesc corola de minuni a lumii )


Filed underA 0c-ool, 0c-ool-4ac. -1omana g $ 7omments

Februar? :, 2008 R. *4T poet interbelic, reprezentant al modernismului, a carui opera ilustraza influenta literaturii germane, mai precis a curentului e#presionist. 3upa Goga si 7osbuc, *ucian 4laga este primul poet ardelean a carui opera refelcta indepartat de poezia sociala si sincronizarea cu sensibilitatea europeana a momentului, astfel incat principalelesale teme sunt elogiul satului pastrator al valorilor traditionale, marea trecere, tristetea metafizica, moartea, cunoasterea, dualitatea (satisfacerea unui pol satanic pentru a il atinge pe cel sacru), conditia artistului sau raportul eu si univers. RR. '#presionismul este un curent literar manifestat in germania in primele decenii ale secolului HH (perioada 8 - 829), ca reactie la te-nologizare e#istentei, la criza care va genera razboiul, la

indepartarea omului de mituri simboluri. Manifestandu-se si in pictura, e#presionismul propune intoarcerea la valorile ancestrale, iar in literatura se caracterizeaza prinA 2referinta pentru eroii zbuciumatiZconflicte puternice Irairea frenetica a vietiiZelanul dionisiacZvitalismul e#arcerbat 2referinta pt un limba6 metaforic *ibertatea prozodica 0tabilirea unui raport dintre eu si univers "ccentuarea partii ascunse a realitatii RRR. 2rincipalele vocatii ale lui 4laga au fost (pe langa cele de prozator, dramaturg, eseist), cele de poet si filozof. 7a poet se pot identifica $ etape de creatie. a ec-ilibrului intre eul liric si univers, a elanului vital (M2oemele luminiiN 8 8, M2asii profetuluiN poetul descopera efemeritatea omului si devine Mpoetul tristetii metafiziceN (Dv.0.7ro-malniceanu) (M Rn marea trecereN M*auda somnuluiN) resemnarea eului liric prin apelul la folclor (M*a curtile doruluiN M*a cumpana apelorN) 7a filozof se remarca prin trilogia cunoasterii, culturii, valorilor, cosmologica(neterminata) si prin eseurile M'onul 3ogmaticN si MFetele unui veacN. Rn centrul sistemului sau filozofic este palsa ideea de L=R;'10 perceput ca un MR0I'1ZI"R=". Fata de acest mister sun posibile doua atitudiniA definirea, clasificare, descrierea obiectelor T 7L=D"0I'1'" 1"IRD="*"Z'M2R1R7"Z0IRR=IRFR7" T cun. 2aradisiacaZplus cunoasterea separarea obiectelor intr-o pare vizibila (fanica) si una invizibila (criptica) si potentarea celei de a doua T 7un. *L7RF'1R7"ZMR=L0 7L=D"0I'1'" misterul universului nu poate fi descifrat de mintea umana pt ca aceasta intampina 7'=EL1" I1"=07'=3'=I", dincolo de care se afla o entitate suprema, numita Marele "nonim.

R;. D parte a acestei teorii este anticipata de poezia M'u nu strivesc corola de minuni a lumiiN ". 2oezia apartine volumului M2oemele *uminiiN ( 8 8), desc-izandu-l si fiind o "1I" 2D'IR7" in care este e#primata conceptia lui *ucian 4laga despre menirea artistuluiA pledoaria in favoarea cunoasterii luciferice. 4, Iitlul, reluat in versul intai, cuprinde deitice personale (verbul si pronumele la persoana R). Iotodata, verbul la forma negativa intareste mesa6ul poetic. 3e asemenea, metafora M 7D1D*" 3' MR=L=RN este revelatorie, ilustrand fata obscura a lumii (trimiterea la cuvantul MminuniN) ca element al perfectiunii (prin forma circulara a corolei) 7. Iipul de lirism este subiectiv (deiticele si monologul confesiv) Ln element care individualizeaza poezia lui *ucian 4laga este raprtul autor-eu liric, cele 2 instante fiind usor confundabileA autorul concret *ucian 4laga, este dublat de cel abstract, de creatorul universului literar, iar eul liric este proiectia acestuia din urma in te#t. 7um M'u nu strivesc corola de minuni a lumiiN este o arta poetica, eul liric apare in ipostaza de creator, suprapunandu-se cu conditia autorului *ucian 4laga. 3. IemeZmotive a) e#primarea conceptiei lui *ucian 4laga despre artaZmenirea artistului b) stabilirea raportului eu-liric univers motive laitmotivul tainei, element esential al viziunii despre lume a poetului motivul *LMR=RR, simbolizand 7L=D"0I'1'" ( in alte poezii din volum, lumina reprezinta iubirea, ec-ilibrul interior, credinta, puritatea, principiu cosmic) *L=" nu mai este astru protector ca la romantici, ci element de analogie care intareste pledoaria poetului in favoarea cunoasterii luciferice Flori, oc-i, buze si morminte T sintetizeaza elementele constituente ale universului. '. 0tructuraZidei poetice 2oezia este un bloc unitar, fara organizare strofica, lipsesc elemente de prozodie, se foloseste te-nica ingambamentului. 0e pot identifica $ secvente poeticeA ; -: T detasarea poetului de un demers rational in raport cu universul, demers sintetizat de substantivul MMR=I'"NO vb la forma negativa (Mnu strivescN, Mnu ucidN) subliniaza refuzul cunoasterii paradisiace, marcand si o gradatie. *aitmotivul tainei, e#primat direct in ;$, este dezvoltat in ;9, unde enumeratia de metafore plasticizante surprinde formele de manifestare a taineiA flori (vegetalul, olfactivul, efemeritatea, delicatetea), oc-i (vizualul, cunoasterea), buze (gustativul, iubirea), morminte (moartea). Dpozitia singular (Meu nu strivescN) Xplural (M*umina altoraN) intareste unicitatea demersului artistului, singurul care potenteaza taina.

;8- :T prezinta atitudinea poetului fata de misterul cosmic, ilustrat printr-un vast camp le#ical (Mvra6a nepatrunsului ascunsN, Madancimi de intunericN, Mtaina noptiiN, intunecata zareN, Msfant misterN, Mne-nentelesuri si mai mariN). Dpozitia dintre cunosterea luciferica si cea paradisiaca este intarita pe de o parte de con6unctia adversativa M3"1N, iar pe de alta parte de continutul semantic al verbelor care le desemneazaA MsugrumaNZNmicsoreazaN in antiteza cu MsporescNZNmaresteNZNimbogatesteN. 2referinta pentru ;'14' accentueaza atitudinea activa a eului liric in procesul de luare in posesie a universului, ca si emfatizarea realizata prin e#primarea persoanei R in mod repetatA MeuZeu cu lumina mea sporescdN. ; 8-20T cuprind motivatia artistuluiA la baza cunoasterii luciferice sta afectul, idee e#primata prin verbul MiubescN. 1eluarea enumeratiei in final are dublu rolA realizarea simetriei (rol formal) si sublinierea ideii de potentare a partii oculte a universului ( rol la nivelul ideii poetice). F. 'lemente de e#presionismA 7oncluzia A "stfel, abordand tema cunoasterii si a raportului om-univers, intr-un limba6 metaforic in care misterul cosmic este accentuat, poezia M'u nu strivesc corola de minuni a lumiiN ilustreaza particularitatiile e#presionismului. 3e asemenea, preferinta pentru motive florale (McorolaN, MfloriN) si pentru cuvinte cu valente metaforice la nivel de volum (MluminaN) reflecta estetica aceluiasi curent. 7oncluzia 2A 2rin intreaga sa opera, *ucian 4laga prezinta o viziune despre luma individualizata prin pledoaria pentru MR=L0 7L=D"0I'1', iar preferinta pentru metafore si ingambamentul devin elemente care individualizeaza poeziile sale. Rn concluzie, *ucian 4laga ramane un destin literar original in conte#tul literaturii romane postbelice.

'#presionismul
in "rta 0 20 ;izualizari

Expresionismul reprezinta una dintre cele mai interesante miscari culturale moderne ce s-a manifestat pentru intaia oara in poezie si in pictura, avandu-si originile in Germania inceputului de secol HH. 2rincipalul scop al artei e#presioniste era acela de a prezenta lumea independent de realitatea mondena, artistii e#presionisti incercand sa prezinte natura incon6uratoare doar dintr-o perspectiva subiectiva, lumea fiind distorsionata radical de emotiile, sentimentele si trairile acestora. 2e scurt, scopul artistilor e#presionisti a fost acela de a e#prima stari, idei sau trairi sufletesti, realitatea fizica fiind e#clusa pe deplin. 8curta istorie a expresionismului '#presionismul a luat nastere, dupa cum am mentionat si in randurile de inceput ale acestui articol, ca un curent avangardist in Germania in primii ani ai secolului HH. "cest curent artistic s-a mentinut si mai tarziu si, mai mult decat atat, a fost raspandit in mai multe regiuni si s-a cocretizat prin diverse mi6loace de e#primare artistica, printre care se numara pictura, dansul, teatrul, filmul, ar-itectura, sculptura si muzica.

'#presionimsul s-a manifestat inainte de toate in pictura prin intermediul grupului de artisti format in anul 809 X 3ie

4r5c/e din 3resda (3resden). Rn limba romana denumirea grupului de artisti poate fi tradusa prin hpunte, podN, iar scopul principal al acestei grupari a fost acela de a crea o punte de legatura intre hvec-eaN Germanie si hviitoareN Germanie. 3intre membrii grupului 3ie 4r5c/e, cei mai importanti au fost 'rnst *ud+ig ,irc-ner, Fritz 4le?l, ,arl 0c-midt-1ottluff si 'ric/ .ec/el. Iinerii artisti erau la acea vreme studenti in cadrul facultatii de ar-itectura, iar gruparea lor s-a manifestat in aceeasi perioada in care fauvismul incepe sa se inradacineze in mintea si spiritul pictorilor francezi, care doresc sa gaseasca alte mi6loace de e#primare artistica. "semenea fauvistilor, e#presionistii incearca sa se e#prime intr-un mod mult mai natural, viziunea lor artistica fiind mult mai e#presiva si tocmai aceasta fiind cea care a dat numele intregii miscari. Rn anii urmatori infiintarii grupului, numerosi tineri artisti imbratiseaza noile idei, printre care se numara 'mil =olde, Ma# 2ec-stein, Dtto Mueller si ,ees van 3ongen. 2icturile acestor artisti se asemanau din foarte multe puncte de vedere cu cele ale fauvistilor, caracterul primitv fiind cea mai puternica legatura. 7ele doua grupari artistitice au mentinut o oarecare legatura, stabilind in acelasi timp diferentele de conceptie artistica, fara a e#ista in acest fel posibilitatea ca ele sa fie confundate. Lnul dintre reprezentantii gruparii 3ie 4r5c/e, ,irc-ner, afirma ca aceasta grupare artistica hlupta pentru o cultura umana, care este fudamentul artei adevarateN. Rn anul 8 nucleul e#presionismului German, grupul 3ie 4r5c/e se muta la 4erlin, pentru ca in anii urmatori acesta sa se destrame din cauza personalitatilor artistice diferite.

Rn ceea ce priveste utilizarea termenului e#presionism, acesta a fost folosit pentru intaia oara in anul :90, insa nu in aceptiune artistica. 0e presupune ca in domeniul artistic, termenul e#presionims a fost preluat de la Gulien-"uguste .ervU a carui e#pozitie de pictura organizata la 2aris in anul 80 a purtat numele h'#pressionismesN. Mai mult decat atat, conform teoriei elaborate de istoricul de origine ce-a "ntonin Matl6me/, termenul e#presionism poate fi considerat antonimul impresionismului avand in vedere ca artistii e#presionisti au dorit inainte de toate sa se poata e#prima liberi, fara a-si filtra ideile si trairile asa cum presupune impresionismul. Expresionismul si miGloacele de exprimare artistica 3upa cum am mentionat si in randurile anterioare, e#presionismul s-a manifestat in mai multe domenii. 0e presupune ca unul dintre precursorii cei mai importanti ai acestui curent este insusi filozoful Friedric- =ietzsc-e, ideile sale asupra acestui curent artistic fiinc concluzionate intr-un mod cat se poate de concis in opera h"sa grait-a Earat-ustraN. Rn literatura, e#presionismul s-a manifestat in opere al autorilor precum "ugust 0trindberg, Fran/ >ede/ind, F?odor 3ostoevs/? si c-iar *ucian 4laga in literatura romana. 3aca in pictura e#presionismul s-a manifestat ca si in cazul fauvismului prin folosirea culorilor puternice, a formelor nedefinite pentru a e#prima sentimente reale, literatura de acest tip s-a mnifestat prin prezentarea dramei persona6elor, generand structuri

estetice pure. '#presionismul in literatura este adesea considerat o revolta impotriva naturalismului si realismului,

incercand sa e#prime realitatea metafizica nicidecum sa surprinda evenimentele in ordne cronologica. Rn acest fel, operele caracteristice acestui curent nu portretizeaza persoan6ele si nu contureaza actiunea, ci prezinta trairile interioare, tumultul sufletesc, sentimentele, trairile si emotiile persona6elor in urma caror cititorul va putea fi capabil sa contureze actiunea, persona6ul si lumea in care acesta traieste. '#presionismul in literatura poate fi considerat drept o reactie impotriva modului de gandire superficial al unei societati mecanizate, deoarece acest curent pune accentul in totalitate pe capacitatea de receptare a cititorului. 2ersona6ele pincipale sunt prinse in mi6locul unei lumi distorsionate de prorpiile viziuni si refle#ii, o lume a propriilor conflicte interioare sau sociale in care insisi cititorii vremii respective traiau. Rn teatru, e#presionismul s-a manifestat sub forma unei drame a protestului social, o drama in care prezentarea lumii sociale ocupa cel de al doilea loc dupa prezentarea tumultului interior al persoan6elor, tumult e#primat in monologurile acide.

'#presionismul s-a manifestat si in dans, cei mai de seama reprezentanti fiind Marr? >igmar, 1udolf von *aban si 2ina 4ausc-, in sculptura, in cinematografie si c-iar si in domeniul muzical. '#presionismul incepe sa cunoasca declinul incepand cu anul 8$$, dupa venirea nazistilor la conducerea Germaniei. "cest mi6loc de e#primare artisica a fost considerat ofensiv si c-iar degenerant si pentru a demonstra acest lucru, in anul 8$C este organizata o e#pozitie ce poarta numele h"rta degenerantaN, e#pozitie in cadrul careia artistii e#presionisti sunt caracteriazati drept dusmanii regimului. Dperele artistilor au fost confiscate iar cel de "l 3oilea 1azboi Mondial a dus la pierderea multora dintre ele. 7u toate acestea, cele care s-au pastrat sunt e#puse in prezent in mari muzee din intreaga lume.

expresioni6ti dup# expresionism de Georgeta 0oarc#6


3on &ure.an

xplorarea in izi%ilului .i transcrierea iziunilor angoasante nu epuizeaz( totu.i posi%ilit()ile poetice ale lui 3on &ure.an, Relu*nd tipul de poet posedat! el se li reaz( cu aceea.i disponi%ilitate .i experimentului locuirii de c(tre transcendent, 0rezen)a *ngerului *n interioritatea poetului ne plaseaz( *ntr1o am%iguitate fundamental(, ?ste ocea *ngerului modificat( de corporalitatea corupt( a poetului! apar)in*nd acestei lumiJ -au *ngerul este unul c(zut! care alunec( .i mai 9os pe scara fiin)ei! or%ind cu glas neuman! p(s(resc sau reptilianJ &esa9ul transcendent este distorsionat: R/ngerul or%e.te *n mine cu oce de

%roasc( K .i cu oce de pas(re! K ai! cum oi *ndr(zni eu oare s(1mi ridic lim%a K printre %uruieniR </ntre draperiile experien)ei=, Teama fa)( de incapacitatea de a manipula lim%a9ul poetic 1 R ai! cum oi *ndr(zni eu oare s(1mi ridic lim%a K printre %uruieniR 1 este ani$ilat( de existen)a opresi ( a iziunilor care se cer exorcizate prin cu *nt 1: Rc(ci! iat(! ferestrele c*rciumii umfl*ndu1se ca ni.te K s(cule)i de piele catifelat( K .i ca ni.te ugere de ac( K .i din ce *n ce mai aproape roiurile de fluturi K *ntuneca)i K fo.g(ind $(mesite, KK 7i soarele c*t un pui de g(in( .i c*t %uricul K degetului,,,R, </ntre draperiile experien)ei= 7i totu.i! fa)( de *nt*lnirile ril#eene cu transcendentul! dominate de *nfrico.are .i de pierdere de sine *n fa)a /ngerului! de sentimentul nimicniciei personale! *ncorporarea mesagerului di in *n trupul poetului poate fi citit( drept semnul unei c(deri, 8ccentuat( *n final: R.i1apoi co%oar(1n mine! K se *neac(! K %or%orosind lasci ! se *ndep(rteaz(R! ea semnific( .i dec(derea puterilor di inului, Tema e reluat( *ntr1un poem recent! cu suprapunerea ideii mor)ii personale .i celei a lumii: R8 enit toamna, K Oiua de m*ine n1o mai apuc, K 0e cer trece un *ngera. speriat, K 0icuri1picuri *i curge s*ngele din n(suc, KK 3ar mie mi1e fric(! K mi1e fric(! K mi1e fric( peste m(sur(, K -tau culcat pe frunze uscate, K 0icuri1picuri s*ngele *ngera.ului *mi cade pe gur(,R <0oem= 0osedatul este *ns( .i un izionar care are acces la misterul *ntrep(trunderii lumii izi%ile .i a celei in izi%ile, Transcenden)a .i1a pierdut atri%utele poziti e! amenin)*nd existen)a omului: R@iermuial( a *ngera.ilor carni ori! K trupurile rozalii .i %ine lustruite! K guri)e melancolice %ine or%itoare de dulceg(rii!K,,,K .i iat(1i pe ei cum se apropie roz*nd peisa9ul! K cum ies prin el ca ni.te degete printr1o K m(nu.( spart(, K .i iat(1i pe ei cum se *ntind deasupra ora.ului K ca %u%a dulce .i url(toareR, <2espre guri)ele melancolice= 6u at*t mai puternic( este angoasa! cu c*t Rnu1i niciodat( sigur c( atunci c*nd poetul se afl( *n paradis! el nu se afl(! de fapt! *n infernR! nota 8l, 6istelecan *n cronica sa la mult a.teptatul olum al poetului <? enimentul liric al deceniului! *n 8l doilea top! ?ditura 8ula! Bra.o ! p, 14B=, ;n mod insolit de a intensifica domina)ia in izi%ilului asupra izi%ilului! tem( frec ent *nt*lnit( *n poezia expresionist(! mai ales la "eorg LeSm! *n poemele 2emonii ora.elor! Oeul ora.ului sau ;m%ra @itae, 8lteori poetul are limpede iziunea locuirii *ntr1un intermundiu .i *ntr1un timp dec(zut! din care nu mai e posi%il( sal area: R8ncora grea *nn(molit( *ntre arcurile dormezei K .i lan)ul *ncordat printre cear.afurile zdren)uite K se pierde prin sp(rtura din ta an! K prin gaura din acoperi.! unde a sus unde trage K ca%estanul di in, K,,,K 6*nd norii se str*ng K z(ng(nind ca ni.te cutii de ta%l( K *ntr1o memorie plin( de pietre .i oase! K nu mai e m*ntuireR, <Oeul trece cu securea pe um(r= /n stil s$a#espearian! el a desemna acest lim% drept o *nc$isoare! *n care existen)a e un supliciu! iar poezia un drog: R/ntunericul ne z%*rcise oc$ii <se depunea *n riduri K ca m*lul= K .i eu *i d(deam *nainte c( am isat iar cutiu)ele cu K prafuri colorateR, <Lan)urile peste ferestre= 2eclinul lumii poate lua forma per ers( a coruperii copiilor de c(tre cel socotit odinioar( ap(r(torul lor, /ngera.ul de ine .arpele %i%lic! ini)iindu1i *n cunoa.terea erotic( .i cea spiritual(: R3ar copiilor *ngera.ul le lumineaz( actul erotic K cu un craniu de sticl(,,,K,,,K 3ar copiilor *ngera.ul le lumineaz( gropile din c(r)i K .i le zice: T6u oi am cutare .i cutare plan,UK /n acest fel ei se *n.ir( pe sc(unele *n ap(! K de1a lungul p*r*ului! K *.i .terg oc$ii cu %atistele negre, -us! *n ceruri! K .uier( funiile,R <2(1ne nou( puterea s( pl*ngem= 3nter en)ia puterilor di ine *n real este aproape *ntotdeauna *nsp(im*nt(toare, @iziunea urm(toare pare desprins( din cartea profetului 3ezec$iel *ns( sensul ei final nu mai e unul m*ntuitor: R?l ne1a ar(tat ung$ia roz( ie.ind din iz or K .i enele s*ngerii urmate de osi.oare *naint*nd K printre %olo ani K .i apa cum se alegea din nisip *nc$eg*ndu1se K ca .i carnea .i K r*ul *n(l)*ndu1se ca un deget spre cer, K 3ar din loc *n loc K pe.ti *nc( ii .i oameni .i do%itoace z%(t*ndu1se K prin.i pe 9um(tate *n piele, .i sus K la mari dep(rt(ri sclipeau inelele podurilor K .i l(n)i.oarele .i,,,R <2ansul=, 8ccentele crude ale imaginii *l apropie pe 3on &ure.an de expresionismul lui "ottfried Benn, 6u o deose%ire *ns(, /n poemele lui 3on &ure.an *ntotdeauna o transcenden)( 1 0oezia! Oeul 1 este ino at( de aceast( degradare dramatic( a lumii .i a omului, &ariana &arin

n poemele &arianei &arin realitatea are *n permanen)( o singur( fa)(! agresi (! fiind str(%(tut( de un spirit al R(ului *nrudit cu cel tra#lian! care o face de nelocuit, ' realitate demonic( a c(rei prezen)( nu poate fi nicidecum estompat(, 'ric*t de ludic ar fi sensul unui fragment din poezia 2(sc(li)a 1 R/ntr1o diminea)(! K s( te treze.ti *n %ra)e cu o realitate

doldora! K 1 ca produc)ia de o)el pe cap de locuitorNR 1 nu putem trece cu ederea senza)ia de cople.ire pe care o resimte poeta, Frigul! g$ea)a! grea)a <2ar# 8ges=! Rm(runtaiele p(m*ntuluiR care *9*ie! Rcorul oaselor risipite .i az *rlite c*inilor prin gunoaieR <Rec iem=! circumscriu Rrealitatea aceasta f(r( %iserici K .i f(r( de 2umnezeuR <Ro.u .i negru=, ' realitate %*ntuit( .i de spectrul r(z%oiului! a c(rui prezen)( constant(! c$iar dac( nu %eneficiaz( de nota)ii pregnante! se insinueaz( frisonant *n di erse contexte! de la cele %anale la cele gra e *n primul olum al poetei! *nglo%*nd! sim%olic! .i semnifica)iile unei ierni a spiritului, 0uternica dimensiune t$anatic( a poeziei &arianei &arin se *ntre ede *n com%ina)ia de luciditate .i disperare cu care poeta pri e.te scurgerea o%i.nuit(! dar exact( a zilelor din calendar: R@ai K ce exact( m(sur( a mor)ii K s1a strecurat la noi *n cas( K c*t( perfec)iune K *n mersul t*r*. al calendarului K .i c*te s1ar mai putea spune despre o *nc$isoare ie K *n care secundele *.i *ntind de %un( oie g*tul K pe %uturuga c(l(ului K disperat K .i trist K .i foarte trist K .i disperatR <F octom%rie=, 0resim)irea acestei agonii care domin( ia)a ia uneori forma fulgurant( a unor iziuni ce m(rturisesc o aceea.i senza)ie de cople.ire existen)ial(! o Rli%ertateR angoasant(! ec$i alat( cel mai adesea cu singur(tatea feroce: R? greu aici! su% cerul li%er K 1 tr(iesc *n mi9locul unui patinoar *nro.it K noaptea ascult c(derea oaselor moi,,, KK <e greu aici su% cerul li%er=R <Tr(iesc= -impla existen)( nu *nseamn( altce a dec*t o mutilare continu( 1 R@ei edea .i tu *ntr1o zi K cum ia)a .i moartea K din tine se1nfrupt(,R! <?legie= 1 din care nu este posi%il( nici o sal are: R/n sanatoriul din mun)i K la ad(post $e$eiN la ad(post! K p*n( c*nd *ntr1o zi <o%i.nuit(! desigur K ca ziua noastr( de nunt(= K am (zut cum cine a K *mi sap( *n carnea t*n(r( o alt( fa)(, K Timid la *nceput, 6u indiferen)( apoi,R <?legie V3= 8c)iunea insidioas( a timpului e traumatizant(! pro oc*nd o dramatic( punere *n scen( a *m%(tr*nirii! (zut( ca un proces al dedu%l(rii .i c$iar al multiplic(rii c$ipului .i personalit()ii! ce primesc uneori *nf()i.(ri teratologice! monstruoase: R8stfel am *nceput s( tr(iesc K *n dou( c$ipuri deodat(, K ;nul *nsingurat .i palid, K 6el(lalt! pe care *l ede)i! K din care ( pot oferi oric*nd K mai multe capete! mai mul)i oc$i,R <?legie V3=, 2e altfel dec(derea *n teratologic .i descoperirea R(ului interior su% forme monstruoase este unul din efectele demoniei Realului pe care poeta *l resimte acut .i a c(rui in estigare .i exorcizare! ca dram( intim( a eului! formeaz( o mare parte din materia poemelor sale, &(rturia acestei st(ri de criz( prelungite este pe c*t de tran.ant(! pe at*t de eloc ent(: RFusese o%ligat( s( tr(iasc( K la limita existen)ei K .i asta ani %uniN K *n cumplita tinere)e a isului K .i a zidului gol, K<,,,=K &ania secret( .i %oala *i d(duser( totu.i ce a: K patima descrierii sinelui de 9ur *mpre9ur .i1n ad*nc,R <?legie= 2efinitorii pentru poezia &arianei &arin sunt *ncordarea .i tensiunea emo)ional( date de inconfortul unei existen)e *ntr1un real agonic! mai ales c( intruziunea acestuia *i pro oac( traume indi idualit()ii! re el*ndu1i o demonie interioar( ne%(nuit( .i solicit*ndu1i scenarii de sal are, Aotat( extrem de succint *n @ia)( de familie! agresiunea realit()ii este perceput( mai *nt*i printr1un calm aparent! preludiu maca%ru al tul%ur(rii profunde a fiin)ei, 2ezm()ul ideilor se extinde la ni el corporal pentru a declan.a periodicele apari)ii ale instinctualit()ii .i iciului *n figura)ie %audelairian(! amintit( de Aicolae &anolescu *n cronica sa la 8telierele <1BDE11BD4 <Literatura rom+n( post%elic(! ol, 3! 0oezia! editura 8ula! Bra.o ! p, GB2=: RRealitatea ne1a p(truns .i azi pe su% u.(, KK 6e lini.te pe su% ung$iiN K ce dezm() *n ideiN KK 6easul pe dinl(untrul nostru $uruie! $uruie! K *m%r()i.a)i! K Bestia .i Fonful din noi iar se *nfrupt(,R <@ia)( de familie= Traduc*nd in azia R(ului *n tul%ur(ri somatice extrem de puternice .i *n st(ri negati e 1 R6e nu te mai las( s( tr(ie.tiJ K Au exist( r(spuns, K @ezi cum te degradezi de la o zi la alta! K cum fixa)ia se face tot mai gr(%it K,,,K o senza)ie nepl(cut( de g*tuire K c*nd liftul se opre.te la eta9ul t(u! K,,,K pulsul care *ncepe s( scad(! K,,,K din)ii care se macin(R <6ontractul social e %un de la natur(J=, &ariana &arin folose.te un registru spasmodic .i mutilant al reprezent(rilor corporale drept principala cale de figurare poetic( a acestei agresiuni! semnaliz*nd transformarea autoscopiei *ntr1o auto1disec)ie, -ensi%ilitatea &arianei &arin este una a epocilor crepusculare, Totul! c$iar .i corpul! a fost marcat de istorie .i a de enit un sediu al r(ului! corup)iei .i mor)ii, 2eparte de a asista la demersul spiritualiz(rii materiei precum cel animat de elanul care *i arunca pe expresioni.tii

de la *nceputul secolului *n c(utarea -piritului de dincolo de lucruri! om *nt*lni *n poemele &arianei &arin nota)ii crude cu pri ire la deriziunea corporalului, 6orpul din poezia &arianei &arin 1 reprezentat conform esteticii ur*tului 1 este *n permanen)( unul agresat! mutilat! e iscerat, /nfrumuse)area lui! ca reflex al feminit()ii e.ueaz( *n grotesc sau maca%ru, ?l *nceteaz( s( mai fie un loc al medierii .i de ine mai degra%( sediu preferat de manifestare a tensiunilor dintre pri at .i pu%lic! dintre spiritual .i %iologic, -tarea de maculare a corpului! in adarea intimit()ii de c(tre realitatea %rutal( 1 R6e faci c*nd $arnic o lume K *)i distruge casa dinl(untrul t(u! K *i opse.te *n negru ferestrele! K *i %at9ocore.te pere)iiJ K 6um s( te aperi de toxicitatea timpului K *n care tr(ie.tiJR <6asa= 1 desc$ide o nou( .i ultim( zon( de conflict cu propria fiin)(: R-( lup)i *mpotri a acelei p(r)i din tine K unde sl(%iciunea lucreaz( $arnic 1 lam( de cu)it 1 K,,,K 1 Tot ce ating *ncepe s(1mi semene, K Au mizeria din afar(! cea din(untru tre%uie stri it(, K 8colo unde o groap( sap( alt( groap( K .i unde $ai s( recunoa.tem! moarte K ne dispre)uim *n egal( m(sur(,R 0asarela <o art( poetic(= ?a este anun)at( de inten)ia poetei de a Rdesc$ide atelierele K Tcelui care rea s( se apropie de sineU K celui care nu rea s( cucereasc( dec*t ade (rul s(u! K mica lui istorioar(,R <?legie V3@= -emnificati pentru luciditatea .i autenticitatea demersului liric al &arianei &arin este extrema omogenitate pe care o are aceast( cu ade (rat &are Tem( a sa, 2ac( *n poemul ;n r(z%oi de o sut( de ani r(d(cina R(ului era de9a *mpl*ntat( *n propria persoan(! 1 RLa r(d(cina fireasc( a r(ului K eu pun o irezisti%il( poft( de a1mi s(ruta K *n oie m*inile,R <Ae%unia de a gusta trandafir= 1 explorarea ei programatic(! c asi1rim%aldian(! domin( ersurile urm(toare ale poetei: R8colo 9os! K 9os de tot! K *n atelierele mor)ii! K se aud .enilele tale! singur(tate solzoas( K adesea numit( luciditate, K 6o%or c(tre tine ca *ntr1un morm*nt desc$is K eu! 9udec(torul1penitent al sintagmelor purpurii! K carcera sf*nt( *n care K *mi duc genunc$ii la gura desfr*nat( .i tremur,R <Wudec(torul1penitent=