Sunteți pe pagina 1din 19

Tencuieste singur

Aceast operaiune protejeaz zidurile de


umiditate, cldur sau ger i asigur baza pentru finisaje.

Cu puin pricepere, tencuirea poate fi executat


fr a apela la un meter, ns nainte de a te
apuca de lucru trebuie s ai la ndemn toate
informaiile necesare reuitei proiectului.
Mai nti montezi stlpiorii de ghidare. Aceast etap este
deosebit de important deoarece permite tencuirea unui perete
fr denivelri, perfect plan.

Ce trebuie s faci
Pentru acest lucru se bat dou cuie la 25-30 cm
de tavan i col. Cuiele se las aproximativ 2 cm
n afar, iar ntre ele se ntinde, legat la floarea
cuielor, o sfoar. Pe linia sforii, ntre cele dou
cuie marginale, se bat cuie intermediare, la
distana de 1-1,5 metri unul de altul. Se traseaz
apoi firul cu plumb pe verticala peretelui. Se
msoar de la fiecare cui btut pe linia superioar
a pereilor n jos. Pe linia acestuia se bat din loc n
loc cuie cu floare pn la sfoar. Aceasta va fi
grosimea tencuielii n diferite puncte ale peretelui.
Se execut apoi stlpi verticali de mortar, care
arat grosimea tencuielii i care ulterior se vor

ngloba n tencuial, explic meterul zidar


Marius Manea.
Odat stabilit grosimea tencuielii, urmeaz
execuia propriu-zis.
Finisarea se face cu mortar mai uscat

Tencuiala din mortar este alctuit de fapt din


trei straturi - o amors ( n.r. - cu rol de a micora
puterea de absorb ie a zidriei i de a crea
aderena necesar ca mortarul s se prind de
perete), un strat gros de mortar i un strat de
finisaj, precizeaz Andrei Balaban, inginer
constructor.
Stratul de baz (amorsa) este foarte fluid, alctuit
prin amestecarea mortarului cu ap pn ajunge
la consistena unui strop obinuit de ciment. El se
arunc aaz cu mistria pe peretele umezit, de jos
n sus, gros de 3-4 mm. n acest stadiu poate fi
nglobat i o plas de srm n cazul n care
zidria este friabil (se distruge uor). Dup ce se
usuc bine primul strat, se d stratul gros (mortar
mai gros) care se proiecteaz cu mistria de jos n

sus. Acesta trebuie s aib o grosime de 10-20


mm. Dup trei-patru rnduri de mistrii se face
egalizarea tencuielii, prin apsarea unui dreptar
din lemn sau metal pe stlpii de reper i prin
micarea acesteia stnga-dreapta.
Finisarea se poate face cu un mortar mai uscat,
netezit cu mistria sau drica. La aceast
operaiune este bine s se lucreze n echip:
cineva aplic mortarul, i altcineva n netezete.

MOTIVE

Cderea tencuielii se produce din cauza


nerespectrii condiiilor pe care trebuie s le
ndeplineasc suprafaa de tencuit (de exemplu,
nu asigur o bun aderen ntre aceasta i
mortarul aplicat). Acest lucru se explic prin
faptul c suprafaa tencuit nu a fost bine curat
de praf, noroi, pete de grsime.
Crpturile din tencuial sunt cauzate fie de prepararea greit a
mortarului, fie de tasarea fundaiilor. Ele pot aprea i la ntlnirea
a dou materiale diferite, pe care nu s-a aplicat plas de rabi.
Asta da' zidar!!!

Casele din chirpici sau paianta


Temperaturile din ce in ce mai ridicate devin uneori insuportabile si ne determina sa apelam la
instalarea in locuinte a unor sisteme de ventilatie si de izolatie. Studiile facute de un cercetator
american au demonstrat, insa, ca termopanele si aerul conditionat afecteaza organismul, iar
aerul din interior devine chiar mai poluat decat cel de afara. Vaporii emanati de vopseaua de
pe pereti, de lacul de pe podele sau din mobilierul modern din PAL si PFL, contin un gaz nociv,
insesizabil, care retinut intre termopane, ne macin plamanii, ne corodeaza caile respiratorii si
ne

aburesc

corneea.

Aerul

conditionat,

recirculat

prin

conductele

pline

de

praf

si

microorganisme, poate produce alergii grave, mai ales persoanelor sensibile. Toate aceste
facilitati sunt, de fapt, modalitati costisitoare de a ne ingreuna traiul, desi pe termen scurt
efectele pot parea benefice. Ca in mai toate domeniile, fericirea este ca exista intotdeuna o
metoda alternativa.
Catalogate drept locuintele saracilor, casele din chirpici sau paianta par a fi, insa, cele mai
sanatoase case si, totodata, cele mai rezistente la cutremur. Ca si materiale de constructie,
chirpiciul sau painata sunt buni termoizolatori, primind caldura cu greutate si cedand-o lent.
Lemnul, lutul si paiele cele care stau la baza construirii unor astfel de case sunt materiale
ecologice, naturale, oferind un mediu interior sanatos, benefic. Structura de rezistenta a
caselor din chirpici este facuta din furci de lemn si impletituri de nuiele, in care se bate lutul cu
paiele, or, se stie ca lemnul este foarte elastic, locuinta avand o mai mare rezistenta la
cutremure decat a caselor construite pe structuri din beton sau caramida. Un alt avantaj
incontestabil al caselor din chirpici sau din painata il reprezinta costul scazut al acestora.
Daca excludem ideile preconcepute si pretentiile impuse de contemporaneitate, dezavantajele
unor constructii de acest fel sunt minore:
casele din chirpici sau paianta nu suporta etajarea si nici modificarile ulterioare (cum ar fi
recompartimentarea) constructia fiind un tot bine inchegat;
daca nu sunt intretinute o perioada mai lunga de timp intra intr-un proces de degradare greu
de controlat.
Pentru a le conferi un aspect modern, casele din lut pot fi modificate si decorate conform
standardelor actuale. Astfel ca: peretii, de obicei, construiti din craci uscate sau impletituri pe
care se bate pamantul amestecat cu paie si balegar sau din caramizi de chirpici pot fi
acoperiti cu finisaje moderne. In functie de buget, puteti apela la o metoda simpla si deloc
costisitoare, care consta in aplicarea pe pereti a unei plase de Buzau peste care se pune

mortar si se tencuieste sau la una mai pretentioasa, cum ar fi tehnologia Tadelakt. Tadelakt
este o tehnica traditionala marocana, un fel de calcar special care se aplica sub forma de
tencuiala, se compacteaza cu o piatra speciala de ceramica si, prin finisarea cu sapun si ceara
se obtine o suprafata fascinanta, cu un luciu natural.
Foarte important este sa existe in toate incaperile podele din sapa de beton armat, peste care
puteti aplica orice finisaje doriti, de la dusumeaua traditionala la parchetul laminat, mocheta,
linoleum sau gresie.
Cat priveste amenajarea interioara, puteti opta pentru oricare stil decorativ, conditia esentiala
fiind aceea de a combina elementele astfel incat ele sa se armonizeze si sa creeze atmosfera
dorita.
www.incasa.ro

VIATA LA TARA
Constructiile din paianta sau din chirpici sunt destul de des intalnite la noi, mai cu
seama in zonele de campie, putin industrializate, unde satele s-au intemeiat pe truda
pamantului si cresterea animalelor. Si in Europa Occidentala mai stau in picioare case
din lut, in speciale in zonele traditional sarace, civilizate relativ recent. Aceste case
au varste respectabile, iar faptul ca ele au suportat bine trecerea anilor este cea mai
elocventa dovada a calitatii lor.
Vom mai spune ca pamantul (de o anume compozitie) amestecat cu diverse
materiale a fost folosit si la construirea unor case impunatoare la oras. Spre
exemplu, plafoanele caselor cu un nivel erau facute din impletituri de nuiele sau
trestie acoperite cu pamant. Un amestec similar era utilizat si la tencuielile interioare
la subsoluri sau mansarde.
CALITATI INCONTESTABILE
Paianta sau chirpiciul, ca si materiale de constructie, au cateva calitati incontestabile.
Cea mai importanta dintre ele este aceea de buni termoizolatori, primind caldura cu
greutate si cedand-o lent. Acesta este motivul pentru care spunem ca in casele de la
tara este racoare vara si cald iarna. Peretii sunt ridicati fie din craci uscate sau
impletituri pe care se bate pamant amestecat cu paie si balegar, fie din caramizi de
chirpici. Ei sunt suficient de rezistenti pentru a suporta chiar si acoperiri cu materiale
mai grele, cum sunt olanele sau tigla.

In sfarsit, atat paianta, cat si chirpiciul sunt materiale ecologice, naturale, oferind un
mediu interior sanatos, benefic. Peretii respira, preiau ori cedeaza excesul de
umiditate, fac locuirea placuta. Casele construite din paianta pot fi usor reparate, cu
costuri mici. Ba chiar pot fi consolidate folosind materiale moderne.
CATEVA INCONVENIENTE
Cel mai mare inconvenient este acela ca, in cazul in care nu sunt bine intretinute o
perioada mai lunga de timp intra intr-un proces de degradare greu de controlat. Un
alt neajuns major este faptul ca odata construita casa asupra ei nu se mai pot face
modificari majore cum ar fi recompartimentarile sau supraetajarile. Constructia este
un tot bine inchegat, rezistent si aproape imposibil de atacat pe segmente
constructive. Altfel spus, daca ai o casa din paianta, ori o consolidezi si o protejezi
asa cum este, ori o dai jos cu totul si faci alta in locul ei.
BRAURI, TENCUIELI, PODELE
In general casele din paianta sau chirpici nu sunt construite pe o fundatie continua, ci
pe fundatii sub ziduri. Este bine daca aceste fundatii au, pe conturul exterior al
constructiei si un brau de beton inalt de cel putin 30 de centimetri, pentru a proteja
peretele de infiltrari, umezeala, atacul diverselor insecte sau chiar al rozatoarelor.
Este de asemenea foarte important ca peretii sa fie tencuiti corespunzator la interior,
dar mai ales la exterior, cu mortar de ciment.
O vopsea protectore la exterior va ridica considerabil gradul de rezistenta la
agresiunea factorilor de mediu.
Foarte important este sa existe in toate incaperile podele din sapa de beton armat,
peste care puteti aplica orice finisaje doriti, de la dusumeaua traditionala la parchetul
laminat, mocheta, linoleum sau gresie.
O MOSTENIRE BINEVENITA
Am mostenit de la bunicii mei o casa la tara, construita din paianta. Ce imbunatatiri
pot sa-i aduc? As vrea, spre exemplu sa daram cativa pereti interiori si sa mai inalt
podul, sa construiesc un fel de mansarda. Sau poate ar fi mai bine sa o demolez si
sa-mi fac o casa din caramida? Daca se poate, vreau sa-mi mai spuneti cum se
comporta o astfel de casa la cutremur. Riscurile sunt mai mari sau mai mici decat
pentru constructiile din beton sau altceva? Sa spun drept, inima ma indeamna sa
pastrez casa asa cum e, dar ratiunea Mihai V. din Conteni (Arges)

SOLUTII PENTRU REABILITAREA CASELOR DIN PAIANTA


In cazul in care casa din paianta pe care ati cumparat-o sau ati mostenit-o se afla
intr-o stare buna credem ca merita sa o pastrati.
1. Peretii, atat cei exteriori, cat si cei interiori, pot fi consolidati si perfect conservati
printr-o metoda simpla si putin costisitoare: se aplica pe ei, de sus pana jos, plasa de
Buzau peste care se pune mortar si se tencuieste. Ei vor deveni netezi, mai rezistenti
la umezeala si gata de a primi un strat de vopsea lavabila.
2. Puteti renunta la tavanele din paianta (daca ele exista). Pe grinzile din pod asezati
o dusumea de mansarda, groasa de cinci cm, iar la interior, pe tavan, puteti aplica un
lambriu sau instala tavane false din gips-carton. Intre dusumea si tavan izolati cu
vata minerala.
3. Pentru decopertari in ideea fie de a acoperi casa cu alt material (tigla in loc de
tabla spre exemplu) sau mansardari consultati in mod obligatoriu un specialist.
Acesta va trebui sa constate daca greutatea suplimentara rezultata in urma unor
astfel de modificari va putea fi suportata de structura de rezistenta a casei.
4. Tot specialistii va vor da solutii si daca intentionati recompartimentarea sau
supraetajarea casei. Se pot turna stalpi si grinzi din beton armat care vor prelua
orice sarcina suplimentara, fara a afecta structura existenta. Desigur, acest tip de
lucrari presupun costuri importante, un proiect al arhitectului si calculele inginerului
structurist.
5. Cercetati existenta, tipul si calitatea fundatiei pe care este ridicata casa. Daca ea
nu ofera suficiente elemente de siguranta, este obligatoriu sa va ganditi de doua ori
daca nu ar fi de preferat solutia radicala: demolarea. O casa fara o temelie solida
este supusa unor riscuri greu de evaluat, mai ales in cazul unor calamitati naturale
(cutremure, inundatii, alunecari de teren etc.)
www.jurnalul.ro
Tags: case de pamant, case din chirpici, case ecologice, case naturale,paianta
This entry was posted on Thursday, April 2nd, 2009 at 6:39 AM and is filed under case naturale. You can follow any
responses to this entry through the RSS 2.0 feed. Both comments and pings are currently closed.

14 Responses to Casele din chirpici sau paianta

marian chiriac says:

1.

July 27, 2009 at 12:41 PM

Bun seara. Intenionez s-mi construiesc o casa mic din paiant. V rog s m sftuii dac la
exterior se poate placa cu poliester de 10 mm iar la intetior s renun la tencuial i s montez
plci

de

rigips.

Personal m-am ghndit la acest mod de placare, far sa dispun de prea multe informaii. V
mulumesc anticipat.

georges says:

2.

July 28, 2009 at 1:57 AM

Poate ar fi bine sa va informati mai intai asupra posibilitatilor de izolare cu materiale ecologice;
oricum

chirpiciul

este

in

sine

un

material

izolant.

Am citit ca polistirenul nu lasa peretii sa respire. Se gaseste multa informatie pe Internet pe


acest

subiect,

spre

ex.

discutie

asupra

folosirii

polistirenului

chirpici: http://www.misiuneacasa.ro/forum/viewtopic.php?t=21729 sau

la

casele

izolatii

de

ecologice

http://www.naturalpaint.ro/

Structura in grinzi says:

3.

September 30, 2009 at 2:25 PM

Buna ziua as dorii sa i-m construiesc o casa cu structura in cadre ,un parter + 1 etaj,intre
structura

in

cadre

dorii
vreo

Ceva idei sau sfaturi?

4.

as

georges says:

sa

umplu

cu

chirpic,a

mai

facut

problema

cineva

asa

ceva

?
?

October 8, 2009 at 9:12 AM

Informatii

despre

acest

tip

de

constructie

si

alte

linkuri

se

gasesc

aici:http://www.greenhomebuilding.com/rammedearth.htm

vlad says:

5.

January 5, 2010 at 2:35 AM

am gasit http://www.casa-verde.ro/casa-verde_r/casa-verde_r.htm si mi s-a parut interesant


proiectul

arabela says:

6.

March 10, 2010 at 7:43 AM

casuta

noastra

din

cirpici

si

cadre

de

beton

7X7m2

amprenta

la

sol.

pe ext tencuit cu lut , apoi polistiren lipit cu polifix , plasa si polifix deasupra , ultimul strat
tencuiak]la decorativa. S-a lucrat in familie.. inclusiv monatrea timplariei. la interior tencuit cu
lut cu paie si cu balega de cal apoibatoglet..euroglet etc pe baza de ipsos . iese coala de
hartie.
f.

importanta

Munca

este
aproape

hidroizolatia
5

ani

tfundatiei
.

si
confort

shapelor
de

http://www.sfatulmedicului.ro/comunitate/fotografii/vara-2009-asa-arata-casa_389

7.

georges says:

March 10, 2010 at 8:41 AM

este minunat ce ati construit; felicitari!

8.

sorin says:

interioare!!
stele

June 26, 2010 at 7:56 AM

as dori sa construiesc o casa din chirpici te as ruga arabela daca pot beneficia de mai multe
informatii de la tine din experienta ta

georges says:

9.

June 28, 2010 at 6:21 AM

filme

despre

constructii

din

pamant:

http://www.youtube.com/user/nidonobrien#p/a/u/1/SqR0Igs63G8
http://www.youtube.com/watch?v=F0KDp00n4fs
http://www.youtube.com/watch?v=oCIdCCyTFaY&feature=related
http://www.youtube.com/watch?v=75sqmYAvHuc&NR=1
http://www.youtube.com/watch?v=K-SX3lm6gu8&feature=channel
caldura
http://www.youtube.com/watch?v=LfKHVoCY2so&feature=related
si

un

orasel

http://www.youtube.com/watch?v=7qzX1jUWa_s&feature=related
http://www.youtube.com/watch?v=j2YD4PenDxI&feature=related

10.

zoe says:

October 29, 2010 at 6:26 AM

Buna ziua,
Am o casa din chirpici si as dori sa o recompartimentez..mai precis vreau sa daram un perete si
sa sparg 2 usi. Bineinteles ca am sa apelez la un inginer care sa evalueze daca pot face asta..dar
tot am o teama (am inceput sa ma indoiesc de profesionalismul din ziua de azi)ca inginerul
constructor

isi

vrea

bani

si

zice

ca

se

poate

orice.

Casa e solida..din cate am inteles chirpiciul este pus pe invers iar peretii sunt f grosi (s-a
constatat asta cand au vrut sa largeasca un geam mai demult). Peretii sunt dreptiiar cine a

vazut-o a zis ca e foarte sanatoasa. Cum pot sa evaluez structura de rezistenta a casei?la cine
sa

apelez?

Ce ma sfatuiti?

arabela says:

11.

December 15, 2010 at 4:46 PM

sal. intru rar , daca nu e prea tarziu , cu placere iti dauorice ce informatie ai nevoie in masura in
care pot.

arabela says:

12.

December 15, 2010 at 4:53 PM

pt zoe , ar fi minunat daca ai gasi pe cineva contemporan cu constructia care sa te lamureasca


in principal , te intereseaza ce fundatie are si daca are structuri de beton adica stalpi
buiandrugi , etc .

Cosmin says:

13.

April 5, 2011 at 10:58 AM

Cine

facut

contructii

in

tara

cu

Ce cerinte sunt la astfel de constructii pentru a primii autorizatie?

14.

zoe says:

May 19, 2011 at 7:37 AM

saci

de

nisip?

Buna Arabela! din pacate si eu intru rar si abia acum am vazut mesajul tau. Din octombrie cand
am postat mesajul si pana azi s-au intamplat multe. Am inteles ca aceasta casa este de pe
undeva dinainte de 1940 desi nu ai zice. Se tine foarte bine, nu are nici un perete crapat, are
peretii f drepti (poate si din cauza tencuielii) si multi au intrebat de 2 ori daca chiar e din
chirpici.
In alta ordine de ideiam facut toti pasiistudiu geo, studiu de rezistentanou proiect de
arhitecturaproiect nou de rezistentaconcluzia este ca se poate recompartimenta dar costa f
mult. Noul priect de rezistenta cuprinde in mare 17 stalpi de beton (35*35 cm) cu fundatie
subzidita (doar la stalpi nu si la peretii din chirpici) si o centura care sa ii uneasca. Noi vroiam sa
daramam un perete exterior si sa spargem doua usiiar podul sa il inaltam astefal incat poate
vrodata sa facem o camera mica sus. Vroiam deasemnea sa schimbam acoprisul (inclusiv
tavanele pe care vroiam sa le facem din dulap de lemn). Oricum intra f mult beton si costa f
mult. NE mai gandeam sa spargem doar peretele si usile fara sa punem stalpi dar nu stim daca e
o alegere buna iar specialistii pe care i-am intrebat au zis mai bine faceti cu stalpi..e altceva
Drept

urmare

sunt

dezamagita

Astept raspunsul tau. Multumesc

OCT

14

MORTARE SI PASTE FOLOSITE LA LUCRARILE DE


IPSOSARIE
Mortarele se folosesc la lucrarile de ipsosarie sub forma de straturi de tenciala aplicate pe
pereti din zidarie de caramida , de beton, de rabitz, si pe tavane rigide , din sipci si trestie si
din plasa de rabitz. Mortarele pe baza de ipsos se folosesc numai in mediu uscat sau cu
umiditate mica si fara a veni in contact direct cu betonul. Mortarele pe baza de ipsos nu se
folosesc la tencuieli exterioare . Ca regula, nu trebuie aplicat un strat de mortar tare peste
unul mai slab, deoarece , in astfel de situatie , stratul superior se desprinde de stratul de
dedesubt. Mortarele si pastele cele mai des folosite de ipsosari pe santier sunt:
-pe ziduri de caramida arsa,ziduri din blocuri pe baza de ciment / categoria mortarului: pt
sprit,se vor folosi , var-ciment, sau ciment-var sau ciment-argila/mortar pentru grund, se vor
folosi:varul sau var-ciment sau ciment -argila/ mortar pentru strat vizibil, vom folosi:varul sau
ciment-argila/
sau
ipsosvar
pentru
sprit
sau
ipsos-var
sau
ipsos.
Pe zidurile din beton, vom folosi ca mortar:/pentru grund, var sau var-ciment,pentru stratul

vizibil, doar var/Pe ziduri din placi usoare, / pentru sprit, vom folosi var-cimentul sau ipsosvar, pentru grunduire vom folosi var sau var-ciment sau ciment-argila sau ipsos-var, iar
pentru
stratul
vizibil
vom
folosi
var,
sau
ciment-argila
sau
ipsos-var.
Pe suprafete din elemente confectionate din ipsos, vom folosi ipsosul(pentru sprit,grund,
suprafata
vizibila)
Pentru tencuieli pe pereti , construiti cu plasa de sirma(RABITZ) , vom folosi pentru grund
var-ciment eventual adaos de par de vita ,sau ipsos eventual cu adaos de par de vita/ iar
pentru stratul vizibil, vom folosi var sau var-ciment sau ipsos-var sau ipsos.
Tencuiala pe pereti de stufit, se va face , pentru grunduit cu ipsos-var sau ipsos, iar pentru
stratul
vizibil
ipsos-var
sau
ipsoa.
Pe tavane rigide (monolite sau prefabricate, din blocuri ceramice si din placi usoare) pentru
sprit ,vom folosi var-cimentul sau ciment, pentru grunduire vom folosi var-cimentul , iar pentru
stratul-vizibil,
vom
folosi
var-ciment,
var-ipsos.
Pe tavane pe plasa de sirma (rabitz)vom grundui cu var-ciment sau var-ipsos eventual cu
adaos de fibre, iar stratul vizibil se va executa din var-ciment sau var sau ipsos-var.
Pe tavane din placi usoare, pentru sprit, vom folosi var-ciment sau var-ipsos, pentru grunduit
vom folosi var-ciment, sau var-ipsos, iar pentru stratul vizibil, vom folosi:var-ciment sau var
sau
var-ipsos.
Pe tavane din sipci si trestie pe grinzi de lemn, vom grundui cu var-ipsos, iar pentru stratul
vizibil,
vom
folosi
var-ipsos
saun
ipsos.
Pe tavane din materiale pe baza de ipsos, pentru tencuiala vom folosi ipsosul ca mortar.
Tencuielile mai sus amintite se vor executa in incaperi cu umiditate obisnuita(sub 60%)
Pentru tencuieli la pereti si tavane interioare , in incaperi cu umiditate mare, peste 60%, VOM
FOLOSI ACELEASI GRUPE DE MORTARE CA SI PENTRU INCAPERILE CU UMIDITATE
OBISNUITA,
CU
EXCEPTIA
MORTARELOR
DE
IPSOS.
Tencuielile rezistente la lovire pentru pereti interiori, vom folosi mortar din var-ciment sau
ciment-var.
Pentru gleturi si profiluri, se foloseste pasta de ipsos sau de ipsos-var sau pasta de var
simplu.
Mortarul de var-ciment,se foloseste pentru stratul de grund aplicat pe peretii de caramidasau
pe tavan de beton, Mortarul de var-ipsos, se foloseste pentru straturile de smir si de grund
aplicate pe tavane de rabitz si de sipci si trestie si la profilurile trase;
Mortarul de var-ipsos cu un adaos de 50 g/mc de fire de cinepa sau par de vita, pentru stratu
rile de smir si de grund la tavane de rabitz cu suprafata mare sau incalzite prin instalatii
speciale si la acoperirea santurilor conductelor de instalatii, aplicat de asemenea pe rabitz
Pasta de ipsos, pentru confectionarea tiparelor , modelelor si pieselor decorative din
ipsos(baghete, rozete, denticoli, plafoniere, etc) Pasta de ipsos cu intirzietori de priza, pentru
gletuirea
tavanelor
si
peretilor
si
finisarea
profilurilor
trase.
Materialul
Va

se

adreseaza

tinerilor

care

doresc

sa

devina

ipsosari.
urma.

domnita
reprezentanta SC"G.HANDSTER"SRL IASI

Cum lipim polistiren pe tavan din


OSB
La interior, pentru a izola termic, se poate placa polistiren pe tavan. Si cum nu
vrem ca tavanul sa se lase prea mult este bine sa placam polistiren extrudat in
locul polistirenului expandat. Intr-adevar este mai scump polistirenul extrudat dar
are o densitate mai mare si este mai rigid. Adica o placa de extrudat de 3 cm
face cat o placa de polistiren extrudat de 7-8 cm.
Cum lipim polistiren extrudat pe tavan din OSB.Sinteza.

Ne asiguram ca tavanul din osb este solid

Daca este facut cu mult timp in urma trebuie sa amorsam tavanul

Desfacem baxul de polistiren si il pregatim pt placat

Incepem placarea polistirenului punand adeziv pentru polistiren(tip


spuma) pe fiecare placa

Pana la intarire se fixeaza fiecare placa de extrudat in cateva autofiletante

Dupa terminarea placarii se asteapta doua ore inainte sa se scoata


autofiletantele

Se prepara adeziv si se da un strat armat cu plasa de fibra de sticla

Dupa uscare se gletuieste tavanul ce are lipit polistiren pe tavan

Se finiseaza, slefuieste si varuieste tavanul ce l-am placat cu polistiren

Sa vedem, pe larg, cum trebuie sa lipim polistiren pe tavan din osb

Pentru cine este interesat, un tavan placat cu placi de osb


este foarte solid si rezistent la intemperii. De obicei recomand placarea rigipsului
pe tavan daca s-a placat inainte un strat de placi de osb. Dar in loc de rigips cu
izolatie de vata minerala sau bazaltica, putem placa polistiren pe tavan si
obtinem un tavan solid dar si izolat termic si fonic. Din experienta va spun ca intro camera unde tavanul este din polistiren extrudat vara este racoare si iarna
cald. Sa incepem lucrarea.

Inainte de toate verificam polistirenul cumparat sa nu aiba defecte. Ce placi sunt


defecte le dam deoparte si le vom folosi la margine sau ca si straifuri. Punem pe
tavan la rece fiecare placa de polistiren, pentru a ne da seama cum se
incadreaza.

Cu un pistol aplicam adeziv pentru polistiren, tip spuma, exact ca in fotografia de


mai jos. Sper ca nu va gandeati ca o sa lipim polistiren pe tavan folosind adeziv
clasic cum ar fi CM 9 sau CM 11. Nu. Lipirea polistirenului pe tavan si pe lemn in
general se face cu adeziv tip spuma gen Ceresit CT 84. Tot cu CT 84 se poate lipi
polistiren pe rigips.

Metoda de placare este ca si la polistirenul clasic adica tesut. Dupa lipirea fiecarei
placi , pana la intarire, o sa fixam polistirenul de tavanul din osb cu cateva
autofiletante. Acestea au rolul de a fixa placa pana se va intari adezivul. Adica
cca doua ore.

Astfel terminam de pus polistiren pe tavan si urmeaza celelalte manopere, in


functie de dorinta dvs. De exemplu pe acest tavan pe care am lipit polistiren
putem da cu adeziv, cu glet sau chiar putem pune lambriu din lemn sau PVC .
Concluzia despre a lipi polistiren pe tavan din OSB este ca trebuie lipit un
polistiren de calitate folosind un adeziv de polistiren recomandat.

Sfaturile unui pasionat de case din paie: De la fundaie i


pn la acoperi, totul e migal
18 noiembrie 2013
Construcii, Naional, Prima pagin, Realiti economice

Moda caselor din paie a nceput s prind tot mai mult contur, mai ales n rndul romnilor care i
doresc o cas din materiale sntoase i cu cheltuieli minime, scrie agrointel.ro.
Dup ce a citit articolul nostru - Casa de paie de la Turda- experimentul locuinei de 15.000
de euro cu ntreinere zero, domnul Viorel Lazr ne-a scris pe adresa redaciei i ne-a
mprtit experienele sale n privina contruciilor ecologice cu costuri mici.

Cu cinci-ase ani n urm, am studiat problema caselor de paie, din baloi de paie, pentru a-mi face o
asemenea cas. Aflasem c n Germania s-a vndut una cu peste800.000 de euro, dar aceea avea teren
foarte mult peste 5.000 mp, i era era acoperit cu stuf din Romnia, montat de stufari romni. Am aflat
ulterior c preul era justificat i de faptul c imobilul avea dou nivele, tmplrie termopan pe lemn
de stejar, parchet din esene scumpe i mobil pe msur. Totui, ideea mi-a rmas n minte i am
nceput s m documentez i c mi fac planul pentru propria cas bio, ne-a scris cititorul agrointel.ro.

50 de euro/metru ptrat construit


Calculele mele de acum 5-6 ani, cnd un balot de paie era 0,9 ron m duceau la sub50 euro/mp pentru
construcie la rou, fr nvelitoare. Una este s nveleti cu tabl Dektra din aluminiu (se import numai la
comand) i alta cu materiale foarte ieftine.Cu stuf ar fi recomandabil, dar a ajuns un lux. Am folosit o
soluie mai acceptabil, cu soluii tehnice ce abia dupa doi trei ani au aparut pe la televizor, pe piloni de
salcm adui de la cmpie. Este rezistent la orice cutremur, povestete domnul Lazr.

Baloii se trateaz cu piatr-vnt

Nu este de profesie arhitect sau constructor, dar casele din paie au devenit rapid unhobby extrem de drag.
Din ce a citit, a aflat de diferite tehnici folosite n jurul lumii i a citit c n SUA sunt construite peste 2,3
milioane de case din baloi de paie.
Americanii trateaz baloii de paie cu soluii pe baz de sulfat de cupru (piatra vnt) i alte substane
antifungice. Soluia propus de mine este de tratare cu lapte de argil gri-vnt. Astfel, se fac din
scanduri bi,czi n care se scald baloii de paie i se scot pe stative din lemn (lani ) s se usuce. Vara,
cu doi oameni se pot, n trei zile, trata toi baloii necesari unei case de peste 100 metri ptrai suprafa
util.Baloii e musai s fie din recolta din anul cumprrii ,proaspei, nu din anul precedent sau mai
vechi, atrage atenia constructorul amator.
Baloii ntlnii frecvent la noi au 50/50/100 cm i pot fi folosii ca pe nite crmizi i zidite cu mortar
clasic, recomand domnul Lazr. Se va folosi neaprat var, deoarece are proprieti deosebite pentru case
sntoase. Pentru tencuial se va folosi acelasi mortar din aceleai considerente. Fiind zone seismice prin
ar se poate folosi o scheletare a casei cu grinzi de lemn, dar asta numai de frica cutremurelor. Teoretic,

nu ar fi necesare, deoarece la o grosime de peste 50 cm a peretelui nu ar fi vreun risc. n Anglia s-au


construit i fr schelet, iar o familie de arhiteci au realizat construcia cu schelet metalic, spune cititorul.
Fundaia o recomand a fi fcut din beton sau piatr cu ncastrare de grinzi 10/10 ca stlpi pe colul
casei i a camerelor i la ferestre i usi. La cea de intrare sunt foarte utile pentru prevenirea efraciilor i
pentru un montaj mai uor al tocului uii, explic domnul Lazr.

Dupa turnarea fundaiei, ea se umple cu zgur, criblur mrunt sau cu baloi de paie pn la nivelul
pardoselii. Pe fundaie se pun de la nceput grinzile pentru a avea pe ce bate duumea oarb peste care
se poate pune parchet sau duumea, explic constructorul.
Pereii, exteriori i interiori din baloi pui pe lat (50 cm) sau, la un proiect mare pe lung (perete de 100 cm
grosime), confer rezisten. Ei se zidesc, lsnd loc pentru ui i ferestre, dar dac s-a omis, se taie cu
drujba goluri pentru ui i ferestre.
Recomand zidire cu grij i lsare de spaii pentru ui i ferestre. La nivelul tavanului se
ncastreaz prin tiere n balot de lcauri de 10/10 grinzi pentru btut tavan, fie cu grinzi aparente i
podina luxoas din lemn bun. Se pot folosi grinzi aparente cu podina oarba pentru rabitzare i
tencuire cu var i ciment, pentru tavane albe i drepte, mai scrie cititorul pentru specialiti.
Indiferent de tipul de tavan ales, se pun n pod, pe podin, baloi de paie peste care se bate din nou
duumea oarb sau scump dac facem casa cu etaj sau pod locuibil. Pentru acoperi recomand coam i
grinzi btute pe coam la o distan de 50-60 cm una de alta, deci mai dese dar mai subiri, peste care am
btut astereala (scnduri ) i, peste astereal, folie galben cu pori, i alte grinzi. ntre grinzi, vat mineralplci cu grosime de 10cm, apoi alta astereal peste care am btut trei rnduri de lani de igl, peste care
am montat tabla black dome, destul de bun i ieftin. Am pus trei rnduri de lani pentru o circulaie a
aerului i acoperi dublu cu vat mineral pentru un stil englezesc, gen hambar amenajat pentru locuire,
explic domnul Lazr tehnica folosit.