Asociatia Melidava

Am infiintat ASOCIATIA MELIDAVA in 09 Februarie 2013. A fost inregistrata in Registrul unic al asociatiilor si fundatiilor cu data de 20.03.2013.

Contact: melidava.asc@gmail.com

Web site: www.melidava.ro

Cod fiscal 31516444 Conturi Banca Transilvania (swift code BTRLRO22): RON: RO46BTRLRONCRT0204860501 EUR: RO93BTRLEURCRT0204860501 USD: RO97BTRLUSDCRT0204860501

_______________________________________ Din statutul asociatiei: ASOCIATIA MELIDAVA isi propune sa sustina, sa promoveze si sa participe la imbunatatirea sanatatii si a factorilor care o determina sau participa la mentinerea sa. Viziunea noastra asupra sanatatii, pe care o intelegem sub toate aspectele sale: fizica, mentala, spirituala, individuala si colectiva; impreuna cu metodele de abordare si de lucru ale asociatiei se bazeaza pe principii naturale, moralitate, bune intentii si relatii armonioase intre membrii, cat si intre asociatie si restul societatii. Dorim sa contribuim la formarea unei viziuni la nivel social asupra sanatatii, in acord cu principiile mai sus mentionate.

Pentru a realiza scopurile prezentate mai sus, asociatia isi propune urmatoarele obiective principale:

a) Informarea oamenilor pe scara larga asupra principiilor de viata sanatoasa si de terapie

holistica, pe care le dezvaluie experienta umana prin civilizatiile sale autentice, prin aport individual ori colectiv actual, cat si prin aport stiintific; principii adeverite practic de proba timpului, b) Sa vegheze la respectarea principiilor de viata sanatoasa si de terapie holistica c) Sustinerea si promovarea persoanelor, organizatiilor si institutiilor care respecta aceste principii; d) Colectarea de cunostinte valoroase in domeniul naturismului. Informarea periodica prin mijloace media, consultanta sau alte forme legale, a rezultatelor obtinute pe taramul medicinei naturiste, precum si a remediilor naturiste utilizate in aceasta practica; e) Desfasurarea de activitati in sensul de educatie pentru sanatate, mentinerea sanatatii, profilaxie; f) Edificarea unui centru naturist de educatie pentru sanatate, mentinerea sanatatii, profilaxie, terapie naturista. In acest scop adunam cunostinte din diverse parti ale mapamondului si din experienta proprie, spre a le aplica in mod corelat in scopul enuntat si spre a le difuza prin seminarii, cursuri, workshopuri, conferinte. Dorim sa atragem drept colaboratori, specialisti din tara si strainatate; g) Formarea si constituirea unui bord profesoral care sa poata edifica o scoala de medicina naturista de inalta tinuta, care sa promoveze principiile enuntate la litera a), pe cai teoretice si practice; h) Promovarea de initiative legislative in sustinerea sanatatii si a principiilor de viata sanatoasa si terapie holistica. Promovarea remediilor cunoscute drept valoroase in medicina naturista si sustinerea recunoasterii oficiale a valorii lor terapeutice; i) Promovarea a ceea ce este natural si ecologic in cadrul elementelor implicate in determinarea si mentinerea sanatatii, din agricultura, industrie si alte domenii care sunt in relatie cu sanatatea, sub toate aspectele sale; j) Apararea drepturilor si intereselor membrilor sai; k) Promovarea si apararea imaginii sale; l) ntocmirea si promovarea de proiecte si programe cu finantare din surse nationale, europene sau internationale; m) Stabilirea de colaborari cu alte institutii guvernamentale sau neguvernamentale, ori cu persoane fizice, organizatii, asociatii, fundatii, societati comerciale cu capital privat sau de stat, din tara sau strainatate; n) Desfasurarea de orice alte activitati in cadru legal in sensul realizarii obiectivelor de mai sus.

_______________________________________

Fondatorii asociatiei sunt: Cristina Aosan, Gabriel-Silviu Aosan, Denisa Iatan.

Sediul si locul principal de desfasurare a activitatii asociatiei este in locul denumit de noi Melidava, aflat in extravilanul comunei Virlezi, la aproximativ 3 Km distanta de aceasta, pe soseaua spre Galati. Este un fost conac al familiei Ghika, achizitionat de noi in anul 2007. Suprafata de teren acopera circa 17 ha. Aflat pe o zona de deal, cuprinde o padure de 2 ha cu tei si castan, o plantatie de salcam de 1 ha, livada, pasune, teren arabil, cladiri. In perioada comunista a fost transformat intr-un sanatoriu, care s-a desfiintat in anul 1996. Acum intreg spatiul este in curs de reorganizare.

Acesta este si locul unde dorim sa infiintam un asezamant naturist de Educatie pentru sanatate, mentionat intre obiectivele asociatiei.

Suntem la inceput. Vom reveni cu informatii despre noi si activitatea desfasurata. In scop informativ, ne vom stradui ca, intr-o prima etapa sa structuram in mod adecvat pagina de internet.

MM | Melidava, brandul medicinii naturiste

Jan 29, 2013 | de Aurelian Grama Nr. vizualizri : 1188

Melidava nsumeaz o experien de aproape 20 de ani n plante medicinale i produse ale stupului, ca suport pentru medicina naturist Inginer mecanic agricol de profesie, Gabriel Aosan a creat i dezvoltat n judeul Galai brandul Melidava. Tot ceea ce a fcut, recoltarea de plante medicinale din flora spontan, relaiile cu o serie de firme productoare de suplimente nutriionale i medicamente din plante, cultura unor plante medicinale i mai nou stupritul, le-a gndit n prelungirea unei idei - de a face un sanatoriu de medicin naturist, un parc apicol i melifer i unul pentru plante medicinale i tehnice. Reporter: Ce este Melidava, domnule Aosan?

Gabriel Aosan: Melidava e un spaiu, real i virtual, care n acest moment nsumeaz o experien de aproape 20 de ani n plante medicinale i produse ale stupului, ca suport pentru medicina naturist, i are ca expresie concret azi o societate. Mine va fi i o organizaie neguvernamental care s sprijine sntatea romnilor i poate mai mult chiar. Rep.: Ce nseamn, de fapt, Melidava? Gabriel Aosan: Melidava vine de la melissa, care n greaca veche nseamn albin, pe de alt parte este i numele tiinific al unei plante care n popor se numete roini i care, n mintea mea, unete planta cu albina, pmntul cu agricultorul, ntr-un loc, care, urmrind un filon istoric, nu putea fi dect o dava, adic o cetate geto-dac. Rep.: Brand-ul dvs. are ca expresie grafic un fel de curcubeu, mi se pare. Aa este? Gabriel Aosan: Da, am ales un curcubeu schematizat, cu soarele n interiorul arcului de cerc pentru c o arie care se dorete a fi dedicat sntii nu poate s fie dect una a mpcrii i a armoniei. Culorile nu sunt cele ale curcubeului. Verdele este verdele pmntului i al primverii. Portocaliul este al mierii, cel mai bun fruct al pmntului. Dar i al soarelui la rsrit i apus, astru central care descrie un ciclu dttor de via. Iar albastrul este cerul care ne acoper pe toi, ne d ap pentru rodul pmntului i stele ca s avem la ce s gndim. Un pmnt ridicat i unit cu cerul, ceea ce ar trebui s fie, dup mine, un deziderat individual i naional. Rep.: Scriei poezie sau proz? V-ai gndit s devenii vreodat jurnalist?

Gabriel Aosan: O glum bun spune c inginerii au privirea inteligent, dar nu se pot exprima... Nu m vd scriind prea curnd, dar cine tie? Rep.: De ce mi vorbii de sntate, domnule Aosan, cnd dvs. ca formaie suntei inginer mecanic agricol ?

Gabriel Aosan: Sunt inginer mecanic agricol, pentru c mi-am dorit din totdeauna s fac agricultur. M-am nscut i am trit la ora, dar toate sfriturile de sptmn i vacanele mi le-am petrecut la ar. Acolo am dat din sap ntr-un pmnt lutos i argilos, n Maramure. Pmntul acela nu producea mai nimic fr ngrminte naturale. Mi-am dat seama c agricultura nu se poate face azi dup ureche. Pe de alt parte, pentru a lucra o suprafa de teren mai mare dect o grdin n spatele casei este nevoie de mecanizare. Nu n ultimul rnd nainte de a planta ceva, trebuie s te gndeti dac produsul tu are i cumprtor i cum ajungi la el. Aa am ajuns cu gndul s cultiv mur sau zmeur, ctin sau pducel, corn sau sorb, nainte de 89. Apoi, dup ce am avut un prieten bolnav de melanom i care s-a tratat singur ntr-o prim etap, cu diet i plante medicinale, am neles c, de fapt, plantele medicinale i, mai apoi, produsele stupului sunt instrumente ale sntii. Piedici n Banat

Rep.: tiu c ai lucrat ceva vreme n Banat, n Timioara, ca director n primarie i v-ai transformat apoi ntr-un culegtor de plante medicinale... Acum aflu ca suntei n sudul Moldovei, n judetul Galai. Cum i de ce? Gabriel Aosan: Am renunat s mai lucrez n administraie scrbit de lipsa de viziune a efilor mei i lipsa de profesionalism a unei bune pri a funcionarilor. Astzi, oameni lipsii de orice pregtire preliminar concret n administraie conduc comune i orase. nainte, pe vremea comunismului, se fcea o atent instrucie i selecie a cadrelor de partid i de stat. Azi, un om care adun mai mult simpatie, este mai vizibil n pres, ajunge s conduc instituii pe care le nelege pe la sfrit de mandat. Funcionarii, muli dintre ei, ocup ab initio nite poziii gndite ca sinecuri, sau se rateaz n profesiunile lor i se mulumesc cu un post cldu. Imaginea funcionarului cu mnecue, limitat, dar atent, corect i harnic, este istorie. Rep.: i plantele medicinale?

Gabriel Aosan: Vedei dvs. n i prin agricultur se poate face mult bine pmntului, plantelor i oamenilor, dac nu-i st gndul doar la profit. Tot ceea ce am fcut, recoltarea de plante medicinale din flora spontan, relaiile cu o serie de firme productoare de suplimente nutriionale i medicamente din plante, cultura unor plante medicinale i mai nou stupritul, le-am gndit n prelungirea unei idei - de a face un sanatoriu de medicin naturist, un parc apicol i melifer i unul pentru plante medicinale i tehnice. Rep.: i de ce nu ai fcut acest sanatoriu n Banat ?

Gabriel Aosan: Am ncercat... Am cumprat pentru asta vreo 50 de ha de teren, dar au venit italienii i au cumparat tot restul i nu ne-au lsat s comasm unde am fi vrut noi. Pn la urm i dac ne-ar fi lsat n pace, tot nu am fi putut realiza nimic pentru c acolo unde se lucreaz culturi mari i se fac stropiri cu avionul nu se pot cultiva plante medicinale i nici nu se pot crete albine. Pe de alt parte, autoritile locale, acolo unde am trit, au manifestat o ostilitate ieit din comun i consecvent, probabil pentru c la vremea respectiv lucram n administraie i au fost, probabil, nepotriviri de culori politice. Aa c am ales s plecm i s ne vedem de via i visuri n alt parte. Investiie Rep.: De ce tocmai pentru Galai, de ce nu Arad sntate sau Sibiu sau Maramure?

Gabriel Aosan: i eu i soia mea suntem romni i ne simim bine oriunde n Romnia. Judeul i nici mcar relieful nu contau. Practic cunoatem n mare toat ara. Eu m-am nscut n Baia Mare, am cunoscut toate judeele limitrofe Maramureului, graie tatlui meu care a fost fotograf profesionist. Prietenii mei au studiat la Cluj, am fcut facultatea la Timioara i practica la Craiova. Soia mea s-a nscut i a fcut facultatea de medicin la Bucureti, dar prinii ei sunt din Vrancea i Tulcea. E o vorb n Maramure nu este pmnt ru, numa om ru... Aici, n localitatea Virlezi, judeul Galai, a redobndit un prieten de-al nostru, prinul Mihai Ghyka, o proprietate frumoas, n suprafa de aproape 17 ha, cu pdure, livad i un conac, care a fost spital pe vremea comunitilor. Am vzut-o, ne-a plcut i am luat-o, ca s ne mplinim visul. Rep.: i nu e departe Galaiul de Banat ?

Gabriel Aosan: Ba da, e departe. Mai nti am fcut naveta vreo civa ani i apoi ne-am mutat cu totul, cnd lucrurile au fost ct de ct aranjate. Am nceput cu tiatul buruienilor, spinilor, lstarilor i uscturilor. A durat aproape trei ani pn cnd am dat o imagine i o form acestei buci de teren. i acum mai scoatem

cteva vagoane de rdcini pe an din livada mbtrnit. Gardul are circa 2 km. i construciile sunt n suprafa de 2.000 de mp. Aa c, v dai seama, nu ne plictisim. Rep.: Cnd intenionai s demarai activitatea concret?

Gabriel Aosan: O s dureze civa ani. Avem rbdare. O cultur de plante medicinale se pregtete cu minuiozitate, dac nu foloseti ierbicide. Aici e plin de pir, am cultivat pe cteva hectare pritoare, care s lase un sol curat de buruieni. Fneaa sau suprafaa ce ar fi putut fi folosit ca fnea era plin de scaiei i muchi. V dai seama c, dup Decembrie 89, singura activitate depus aici a fost furatul. Apoi din livad am ncercat s salvm ce se putea prin lucrri de regenerare. Finalmente, un numr mare de pomi au fost tiai i acum, dup cteva mii de rdcini scoase, ne pregtim de plantat. Doar c seceta ne-a pus pe gnduri. Probabil c o s ne orientm ca o bun parte din pomii fructiferi pe care intenionam s-i replantm s fie cei care rodesc n primavar i prima parte a verii, cum sunt cireii, viinii i caiii. Pe de alt parte, pomii fructiferi nu sunt o component economic a spaiului pe care ni-l dorim dedicat sntii. Ci un aport de fructe proaspete, binevenit, dar necondiionat de profit. Nu vom renuna s cultivam meri, pruni, peri i gutui, sau nuci i castani, pentru faptul c se ntrevd veri secetoase. Chiar n cazul unei producii minimale ne intereseaz calitatea i nu cantitatea. Pe de alt parte e necesar s plantm i arbori cu valoare melifer. Am motenit un hectar de salcm i unul de tei. Vrem s mai plantm unul de salcm japonez, cu perioada de nflorire trzie, ca aport melifer, la fel i evodia i castan comestibil, dac rezist aici. Spre deosebire de Maramure, unde am vzut ierni cu minus 25 de grade, aici e la fel de frig dar e i vnt. Natura n actul medical

Rep.: Am neles c o component esenial a muncii dvs. este apicultura i valorificarea plantelor i produselor apicole prin actul medical. Cum, mai concret? Gabriel Aosan: E simplu. O buruian de leac nu se vinde singur, dect dac e cunoscut. Mai mult, ea devine cu adevrat eficient i pentru productor i utilizator, dac este recomandat. Iar, n timp, dac i faci datoria fa de oameni i recomanzi lucruri de folos, obii un credit moral i, implicit, o recunoatere, care surclaseaz orice aciune savant de marketing. La fel i cu produsele apicole. Una e s strigi n gura mare c noi trim n ara mierii i a laptelui i alta e s dai 10 ntrebuinri diferite pentru miere, n afar de ndulcitor prin excelen. Rep.: Acest lucru l facei dvs. sau soia?

Gabriel Aosan: Soia mea consult, eu m ocup de relaiile ei publice i de partea administrativ. Rep.: Ce nseamn c v ocupai de relaiile publice ale soiei dvs., v rog s m scuzai? Gabriel Aosan: Pi, cnd sun telefonul continuu, aa cum ai observat, i primeti invitaii de a scrie sau a fi intervievat sptmnal, cnd vine nu tiu ce televiziune de la noi sau din Belgia s fac un interviu despre cum se trateaz scleroza multipl prin apiterapie n Romnia sau se pune problema ntre a alege o conferin n Anglia i una la Cluj, e nevoie i de activitate de relaii publice. E un suport firesc pentru un om prea ocupat i a crui munc trebuie s rmn pn la urm n folosul bolnavului, sub o form sau alta. Pentru moment prin consultaii i produse de calitate. Poate n viitor printr-o organizaie neguvernamental, aa cum v spuneam la nceput, care s i propun o coal de medicin naturist i, pe lng ea, i o unitate spitaliceasc sau un sanatoriu, ntr-un parc api-fito, care poate dovedi practic c metodele medicinii alternative sunt mai mult dect viabile, sunt chiar necesare.

Laptisorul de matca pur - sursa naturala de regenerare celulara

Fiindca tot am vorbit in postarea anterioara despre Reteta miraculoasa a d-nei Tatoiu impotriva cancerului, m-am gandit sa va detaliez pe rand fiecare dintre ingrediente, ca sa aveti cat mai multe informatii despre modul in care le puteti consuma aceste produse, precum si de unde anume sa vi le procurati. Laptisorul de matca este un produs apicol cu puternice proprietati regenerante

la nivel celular, tocmai de aceea el este recomandat in diferite tratamente naturiste care se pare ca favorizeaza organismul in regenerarea celulara, fara a se stii exact care din substantele continute in laptisor de matca se datoreaza acest efect. Laptisor de matca este un produs proteic, de culoare alb-spre usor galbui, care in stare pura se prezinta sub forma unei paste cremoase, omogene, cu granulatii fine, insa cu un gust destul de neplacut acrisor, usor astringent. Ce este laptisorul de matca ? Laptisorul de matca este hrana reginei albinelor, pentru toata durata vietii ei. El este produs de albinele cele mai tinere, pentru hranirea puietului si a matcii. Pentru puietul larvar din stup este ca si laptele de mama pentru sugar. Regina albinelor (matca) este hranita exclusiv de-a lungul vietii cu laptisor de matca, iar aceasta hrana speciala este singurul motiv pentru care ea ajunge la niste dimensiuni mult mai mari ca o albina lucratoare, si mai mult decat atat, doar ea poate sa depuna oua fecundate:1500-2000 de ou pe zi. Sa ne gandim doar la diferentele imense dintre matca albinelor, care se hraneste toata viata cu laptisor, si albinele lucratoare care primesc laptisor numai in primele 3 zile de stadiu larvar. Viata matcii are o durata de 3 5 ani, adica matca traieste de 40 de ori mai mult decat o albina lucratoare care vietuieste doar 4 6 saptamani. In sezon matca depune zilnic 1500 2000 de oua, care cantaresc de 2,5 ori mai mult decat greutatea sa. Toate aceste lucruri uimitoare sunt posibile numai printr-o intensa activitate a celulelor stem din corpul sau, care ii asigura viata lunga cu o imensa capacitate reproducatoare. Laptisorul de matca aduce acelora care il consuma revigorare, tinerete, forta vitala, prospetime, intoarcerea spre normalitate a tuturor functiilor alterate ale corpului si mintii. Din diferite studii s-a constatat ca Laptisorul de matca este probabil cel mai puternic stimulator natural pentru celulele stem. Tocmai datorita acestor calitati deosebite ale laptisorului de matca, el este recomandat in special femeilor pentru stimularea activitatii ovariene, dar si pentru amanarea aparitiei menopauzei. Atunci cand este uscat sau altfel prelucrat, laptisorul pierde din proprietati. Cu cat este mai mult incalzit sau procesat, cu atat mai multe calitati dispar. Fata de variantele sale prelucrate, laptisorul de matca crud este ca si laptele de vaca proaspat muls fata de laptele praf. Pentru cei care doresc sa faca tratamentul recomandat de d-na Tatoiu, le

recomand sa cumpere numai laptisor de matca pur, in nici un caz pastile, fiole sau orice alta forma decat cea naturala, netratata termic sau chimic. Unde gasiti laptisorul de matca pur ? Vi-l puteti procura si direct de la apicultori, cu conditia sa fie pastrat la rece dupa extractie, sau din magazinele naturiste si farmacii. Eu stiu 2 firme in Romanania care comercializeaza laptisor de matca pur: 1) Apiland - Baia Mare wwww.apiland.ro 2) Melidava - Timisoara wwww.melidava.ro Atentie: sa nu va mire pretul!!! Este cel mai scump produs al stupului, costa minim 50 Eur/100g, cumparat vrac de la apicultori. http://www.aosan.com/contact.html

C.V. Dr. Cristina Aosan

- Nascuta in 1968, la Bucuresti, Romania - Studii preuniversitare la Bucuresti; absolventa a Facultatii de Medicina Generala din Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila din Bucuresti - Studii postuniversitare: specializare in Medicina Generala, in Apifitoterapie, specializare in curs de desfasurare in Acupunctura, curs de Ecografie Abdominala, de Electrocardiografie, Presopunctura, cursuri internationale de Apiterapie la Bucuresti, Passau (Germania), de Micro-Apipunctura in Japonia - Lucrez in propriul cabinet medical, practicind terapie naturista 100%; am pacienti din intreaga tara si din alte tari (Italia, SUA, Germania, Siria, Spania, Austria); tratez pacienti cu o paleta larga de afectiuni, unele dintre ele severe ( scleroza multipla, sclerodermie, lupus eritematos, arterite, diabet, etc.) altele fara un diagnostic si tratament clar in medicina conventionala (ex.: Sindrom de exces de Yang in zona pelvina, intoxicatie cronica cu aditivi alimentari considerata mai multi ani drept anemie hemolitica, sindrom gastro-entero-colitic cronic prin exces de frig, sindrom de deficit general de Yang, etc.) - Am depus in Italia doua brevete de inventie pentru un produs regenerator pentru piele si pentru tratament contra litiazei renale sau biliare - Colaborator permanent la postul de radio Timisoara, cu o rubrica saptamanala de medicina naturista, intre 2004 -2006 - Consilier al celei mai citite publicatii saptamanale care promoveaza terapia naturista in Romania ( Formula As Asul Verde) - Conferentieri la Congrese si Conferinte Nationale si Internationale (v. - Membra a Societatii Germane de Apiterapie - Membra de onoare a Societatii Nipone de Apiterapie - Participant la Forumul International de discutii in Apiterapie, pe internet, pe listele engleza, franceza si spaniola - O carte publicata despre medicina traditionala din Romania in perioada secolelor IIIXIII e.n. - Reprezentant in Romania al Biofarm SCG Belgrad - Fondator al Societatii Romane de Apiterapie (

Conferinte)

www.apiterapie.ro) (Iunie 2007);

organizator principal al primelor doua Congrese internationale de Apiterapie din Romania (Cluj Napoca, 7-9 Decembrie 2007; Iasi, 21-24 Noiembrie 2008); Vicepresedinte al Societatii Romane de Apiterapie din Decembrie 2007 - Membra a Societatii de Medicina Ayurvedica din Romania (2007) - Membra a Comisiei de Apiterapie a Apimondia Federatia Internationala a Asociatiilor Apicultorilor (2009)

www.apimondia.org

- Proiecte de viitor: edificarea unui centru de medicina naturista si educatie pentru sanatate Melidava (la Varlezi, Jud Galati, Romania) in Melidava (la Varlezi, Jud Galati,

APIFITOTERAPIA IN LEUCONEVRAXITA INFORMATII HISTOPATOLOGICE FIZIOPATOLOGICE ETIOPATOGENICE Caracteristica histopatologica in leuconevraxita este placa de demielinizare. Pata de demielinizare porneste adesea de la o vena, ceea ce sugereaza ca fluxul; circulator are o importanta deosebita in aceasta boala. Tecile de mielina in sistemul nervos central (din care fac parte creierul si maduva spinarii) se formeaza prin rularea in jurul axonilor a unor prelungiri ale celulelor numite oligodendrocite. Teaca de mielina este asadar o parte integranta a unor celule, ci nu un simplu material depus in jurul axonilor. In placile de demielinizare mature se constata prezenta axonilor neuronali integri si glioza, adica tesut cicatricial. In placile de demielinizare aflate in curs de formare se constata dezintegrarea tecilor de mielina, disparitia oligodendrocitelor si discrete leziuni axonice, iar resturile tecilor de mielina sunt inglobate de fagocite. Faptul ca in placa matura nu se mai constata leziuni ale axonilor arata ca acestia se refac, recapatindu-si forma normala. Deci exista tendinta de reconstructie in placa de demielinizare. Totodata neuronii sunt aceia care secreta in cursul vietii intrauterine un factor numit GGF adica glial growth factor (factorul de crestere gliala). Factorul de crestere gliala,

GGF, este un reglator al cresterii si diferentierii gliocitelor in cursul dezvoltarii embrionare a sistemului nervos, deci la fatul intrauterin. Dar s-a constatat ca in cursul vindecarii diverselor leziuni cerebrale este prezent GGF in tesutul cerebral. Aceasta ca o dovada a faptului ca oligodendrocitele se pot regenera la adult. Daca in placa de demielinizare neuronul re reface si el este cel care secreta GGF atunci putem crede ca si oligodendrocitele se refac si bineinteles odata cu ele si tecile de mielina. Dupa unii autori (Feigin si Popoff) fagocitele de origine mezenchimala prezente in placa demielinizanta in formare ar interveni in refacerea acelor teci de mielina, ele prezentind reactii histochimice similare tecilor mielinice din nervii periferici. Aceste date conduc la concluzia ca oligodendrocitele se pot reface si cum ele sunt cele care genereaza teaca de mielina inseamna ca si aceasta se poate regenera. Faptul ca placa de demielinizare se poate regenera a fost confirmat recent prin RMN, la pacienti din America, care faceau tratament cu Lipitor (un hipocolesterolemiant) si care aveau in paralel leuconevraxita. S-a constatat evolutia favorabila a leuconevraxitei, iar la RMN s-a observat disparitia leziunilor. In momentul de fata se fac studii cu privire la posibila utilizare a medicamentului direct in leuconevraxita. Alte date care pot ridica probleme importante cu privire la determinismul leuconevraxitei sunt cele referitoare la vaccinarea antihepatitica. Studii recente desfasurate la Universitatea Harvard arata ca este o legatura directa intre vaccinarea antihepatitica si declansarea sclerozei multiple. In Franta, inca cu mai multi ani in urma au fost 15.000 de persoane victime ale vaccinarii antihepatitice, care se aflau in stare de judecata cu producatorul vaccinului. Dintre acestea jumatate aveau scleroza multipla declansata in urma vaccinarii antihepatitice. Vaccinarea antihepatitica este obligatorie si la noi in tara si se face la copii prin administrarea a trei doze de vaccin, prima la nastere, apoi la doua si la sase luni de viata. In ce priveste sistemul imunitar mai sunt cateva lucruri importante: - suprasolicitarea acestuia prin introducerea a tot mai multe vaccinuri - dereglarile imunitare la nivelul intreagii populatii, determinate de alimentatia moderna, care este in mod excesiv chimizata, prin adaugarea de aditivi alimentari sintetici (coloranti, aromatizanti, conservanti, emulgatori, afanatori, edulcoranti, stabilizatori, etc.) Acestia, in plus, induc o stare generala de toxicitate in organism, care este in masura sa declanseze numeroase boli, de regula fiecare persoana declansind o boala pe acea directie pe care organismul sau este mai sensibil. O alta constatare importanta este asocierea dintre nivelul crescut de mercur din organism si aparitia leuconevraxitei. S-a determinat ca mercurul acesta provine de la obturatiiloe dentare facute cu amalgam cu mercur.

Cum totusi am dedus ca leziunile din leuconevraxita sunt reversibile, pentru a realiza acest lucru trebuie indeplinite anumite conditii. 1. este necesara o buna circulatie sanguina la nivelul SNC, care sa asigure transportul atat al principiilor nutritive catre tesutul nervos, cat si preluarea metabolitilor si a altor toxine de la acest nivel 2. asigurarea principiilor nutritive necesare in cantitatea si cu calitatea optima, adica in primul rand aminoacizi, vitamine, enzime, coenzime, oligoelemente 3. asigurarea unor principii active cu rol regenerator si stimulator general si local 4. reglarea functionarii sistemului nervos central, in special relaxare nervoasa si combaterea stresului, care se constata ca a devenit unul dintre principalii factori declansatori ai leuconevraxitei 5. inlaturarea factorilor care influenteaza negativ sistemul nervos, de exemplu excesul de elecromagnetism provenit de la aparatura electronica, iradierea de la telefonul mobil, monitoare de computere, televizoare 6. reglarea sistemului imunitar (monitoarele si televizoarele deprima si sistemul imunitar) 7. inlaturarea toxinelor din intreg organismul 8. asigurarea unei bune functionari a intregului organism, deoarece boala este a individului, ci nu numai a creierului acestuia Toate acestea se pot realiza prin revenirea la normal a stilului de viata si alimentar, la care vom putea aduga remedii terapeutice care sa satisfaca necesarul si sa actioneze in organism in sensul stoparii evolutiei bolii si a regresiei acesteia. Apifitoterapia are o paleta de remedii care actioneaza pe multiple directii aplicabile leuconevraxitei. PRODUSE APICOLE UTILIZATE IN TRATAMENTUL SM 1. Veninul de albine a) principalele mecanisme de actiune implicate - antiinflamator - activator al sistemului imun - determina eliberare de histamina - ridica rapid si sustinut nivelul cortizolului circulant - stimuleaza si intensifica activitatea sistemului adrenergic pituitar (creste nivelul cortizolului in sange si al 17-cetosteroizilor in urina - creste permeabilitatea vaselor sanguine - creste fluxul sanguin atat pe locul aplicarii lui cat si in intregul organism - dilata vasele cerebrale - anticicatricial - creste eritropoieza

- creste schimburile dintre sange si tesuturi - actiune antifibroasa si anticicatriciala - mareste reactiile osteoblastice - antibiotic (bactericid, bacteriostatic, antifungic) - este un puternic incalzitor pentru organism b) efecte - stopeaza evolutia bolii - remisiuni ale simptomelor (in functie de stadiul evolutiv si reactivitatea personala): creste nivelul energetic si diminua senzatia de oboseala imbunatateste echilibrul imbunatateste coordonarea miscarilor creste forta musculara imbunatateste controlul activitatii vezicii urinare imbunatateste controlul activitatii intestinale regleaza functia sexuala imbunatateste vederea diminua spasticitatea diminua paresteziile imbunatateste memoria si concentrarea creste buna-dispozitie

Administrarea intradermica, cu intepaturi de albine sau venin de albine infiolat. Obligatoriu : TEST DE ALERGIE inainte de inceperea tratamentului. La stabilirea formulelor de puncte de intepat se utilizeaza; -puncte locale (dupa RMN) -puncte de vecinatate (se aleg in functie de simptomatologia energetica, dupa reguli acupuncturale -puncte la distanta in functie de tabloul energetic acupunctural - in functie de localizarea simptomelor, dupa traseul meridianelor de acupunctura

2. Polenul - principalele proprietati implicate: - imbunatateste toate functiile cerebrale - imbunatateste vederea - biostimulator - regenerator general - reduce riscul bolilor genetice - diminua efectele negative ale stresului, antidepresiv - antiinflamator - imbunatateste depozitarea vitaminei C in suprarenale, timus, intestin subtire, intestin gros, ficat - regleaza imunitatea - imbunatateste vederea - regleaza greutatea corporala - intareste vasele capilare, antiaterosclerotic - reduce riscul bolilor genetice

3. Propolisul - principalele proprietati implicate: - antiinflamator, antioxidant - imunomodulator, stimulator imunitar - stimuleaza respiratia celulara - anti-proteolitic - antiviral, antimicrobian, antimicotic - histaminopeptic - mineralizant 4. Laptisorul de matca - principalele proprietati implicate: - stimuleaza glandele suprarenale (creste nivelul cortizolulu in sange) - reduce inflamatia - reglator imunitar - depurativ - vasodilatator - creste producerea de elemente figurate ale sangelui - mineralizant 5. Mierea principalele proprietati implicate: - antiinflamator - reflator imunitar - biostimulator - energetic - laxativ - regenerator pentru tesutul conjunctiv

PLANTE MEDICINALE UTILE IN TRATAMENTUL SM 1. Urzica (Urtica dioica) principalele proprietati implicate: - imbunatateste circulatia sanguina prin intensificarea ei si prin cresterea troficitatii peretilor vaselor de sange - depurativ renal - stimuleaza secretiile intregului aparat digestiv - stimuleaza formarea eritrocitelor, leucocitelor, trombocitelor - stimuleaza regenerarea tesuturilor 1. Macesul (fructe) (Rosae fructus) principalele proprietati implicate: - imbunatateste fluxul sanguin, producind arteriolodilatatie - mareste diureza cu eliminarea toxinelor - imbunatateste respiratia celulara - potenteaza actiunea antivirala a interferonului - vitaminizant 2. Echinacaea purpuraea si Echinacaea angustifolia principalele proprietati implicate: - regaltor imunitar - antibiotic 3. Paducelul ( Crataegus monogyna si Crataegus oxyacantha) principalele proprietati implicate: - simpaticolitic

vasodilatator imbunatateste circulatia sangelui la nivel cerebral hipotensor sedativ asupra sistemului nervos central, antistres

4. Captalanul (Petasites hybridus) principalele proprietati implicate - reglator al sistemului nervos vegetativ si al functiilor emotionale - antispastic 5. Levantica (Lavandula angustifolia) principalele proprietati implicate: - calmanta nervos, antistres,antidepresiva - regleaza excitabilitatea unor receptori interni - antispastica - antialgica (combate migrena, cefaleea) - antiinflamatoare 6. Busuiocul cerbilor (Mentha pulegium) principalele actiuni implicate: - stimulator al sistemului nervos 7. Valeriana (Valeriana Officinalis) principalele actiuni implicate: - sedativ al sistemului nervos si cardiac - micsoreaza starile de excitatie - tranchilizant la doze mai mari - antispastic Administrare ceaiuri si tincturi, in scheme terapeutice adecvate fiecarui pacient. Tratamentul combinat, apiterapie cu fitoterapie, da efecte superioare fata de aplicarea separata o fiecaruia dintre ele. RECOMANDARI GENERALE 1. Schimbarea modului de gandire 2. Trecerea la o alimenntatie sanatoasa, naturala 3. Regim de viata ordonat 4. Eliminarea stomatologica a obturatiilor dentare cu amalgam cu mercur 5.Tratamente homeopatice pentru diminuarea eventualelor efecte negative ale vaccinarilor 6. Tratament adecvat adresat direct leuconevraxitei 29.10.2004 Dr. Cristina Aosan

Contact
Dr. Cristina Aosan

Adresa: comuna Virlezi judetul Galati, cod postal 807.330

Persoana de contact: Gabriel S. Aosan

Tel. 0788 411.477 E-mail:

melidava@gmail.com

Harta zonei
Colaboratori si prieteni in lume:
-

individuali institutii

inapoi

17 hectare pentru medicin naturist la Vrlezi * Melidava nsumeaz o experien de aproape 20 de ani n plante medicinale i produse ale stupului, ca suport pentru medicina naturist Inginer mecanic agricol de profesie, Gabriel Aosan a creat i dezvoltat n judeul Galai brandul Melidava. Tot ceea ce a fcut, recoltarea de plante medicinale din flora spontan, relaiile cu o serie de firme productoare de suplimente nutriionale i medicamente din plante, cultura unor plante medicinale i mai nou stupritul, le-a gndit n prelungirea unei idei - de a face un sanatoriu de medicin naturist, un parc apicol i melifer i unul pentru plante medicinale i tehnice. Reporter: Ce este Melidava, domnule Aosan? Gabriel Aosan: Melidava e un spaiu, real i virtual, care n acest moment nsumeaz o experien de aproape 20 de ani n plante medicinale i produse ale stupului, ca suport pentru medicina naturist, i are ca expresie concret azi o societate. Mine va fi i o organizaie neguvernamental care s sprijine sntatea romnilor i poate mai mult chiar. Rep.: Ce nseamn, de fapt, Melidava? Gabriel Aosan: Melidava vine de la melissa, care n greaca veche nseamn albin, pe de alt parte este i numele tiinific al unei plante care n popor se numete roini i care, n mintea mea, unete planta cu albina, pmntul cu agricultorul, ntr-un loc, care, urmrind un filon istoric, nu putea fi dect o dava, adic o cetate geto-dac. Rep.: Brand-ul dvs. are ca expresie grafic un fel de curcubeu, mi se pare. Aa este? Gabriel Aosan: Da, am ales un curcubeu schematizat, cu soarele n interiorul arcului de cerc pentru c o arie care se dorete a fi dedicat sntii nu poate s fie dect una a

mpcrii i a armoniei. Culorile nu sunt cele ale curcubeului. Verdele este verdele pmntului i al primverii. Portocaliul este al mierii, cel mai bun fruct al pmntului. Dar i al soarelui la rsrit i apus, astru central care descrie un ciclu dttor de via. Iar albastrul este cerul care ne acoper pe toi, ne d ap pentru rodul pmntului i stele ca s avem la ce s gndim. Un pmnt ridicat i unit cu cerul, ceea ce ar trebui s fie, dup mine, un deziderat individual i naional. Rep.: Scriei poezie sau proz? V-ai gndit s devenii vreodat jurnalist? Gabriel Aosan: O glum bun spune c inginerii au privirea inteligent, dar nu se pot exprima... Nu m vd scriind prea curnd, dar cine tie? Rep.: De ce mi vorbii de sntate, domnule Aosan, cnd dvs. ca formaie suntei inginer mecanic agricol ? Gabriel Aosan: Sunt inginer mecanic agricol, pentru c mi-am dorit din totdeauna s fac agricultur. M-am nscut i am trit la ora, dar toate sfriturile de sptmn i vacanele mi le-am petrecut la ar. Acolo am dat din sap ntr-un pmnt lutos i argilos, n Maramure. Pmntul acela nu producea mai nimic fr ngrminte naturale. Mi-am dat seama c agricultura nu se poate face azi dup ureche. Pe de alt parte, pentru a lucra o suprafa de teren mai mare dect o grdin n spatele casei este nevoie de mecanizare. Nu n ultimul rnd nainte de a planta ceva, trebuie s te gndeti dac produsul tu are i cumprtor i cum ajungi la el. Aa am ajuns cu gndul s cultiv mur sau zmeur, ctin sau pducel, corn sau sorb, nainte de 89. Apoi, dup ce am avut un prieten bolnav de melanom i care s-a tratat singur ntr-o prim etap, cu diet i plante medicinale, am neles c, de fapt, plantele medicinale i, mai apoi, produsele stupului sunt instrumente ale sntii. Piedici n Banat Rep.: tiu c ai lucrat ceva vreme n Banat, n Timioara, ca director n primarie i v-ai transformat apoi ntr-un culegtor de plante medicinale... Acum aflu ca suntei n sudul Moldovei, n judetul Galai. Cum i de ce? Gabriel Aosan: Am renunat s mai lucrez n administraie scrbit de lipsa de viziune a efilor mei i lipsa de profesionalism a unei bune pri a funcionarilor. Astzi, oameni

lipsii de orice pregtire preliminar concret n administraie conduc comune i orase. nainte, pe vremea comunismului, se fcea o atent instrucie i selecie a cadrelor de partid i de stat. Azi, un om care adun mai mult simpatie, este mai vizibil n pres, ajunge s conduc instituii pe care le nelege pe la sfrit de mandat. Funcionarii, muli dintre ei, ocup ab initio nite poziii gndite ca sinecuri, sau se rateaz n profesiunile lor i se mulumesc cu un post cldu. Imaginea funcionarului cu mnecue, limitat, dar atent, corect i harnic, este istorie. Rep.: i plantele medicinale? Gabriel Aosan: Vedei dvs. n i prin agricultur se poate face mult bine pmntului, plantelor i oamenilor, dac nu-i st gndul doar la profit. Tot ceea ce am fcut, recoltarea de plante medicinale din flora spontan, relaiile cu o serie de firme productoare de suplimente nutriionale i medicamente din plante, cultura unor plante medicinale i mai nou stupritul, le-am gndit n prelungirea unei idei - de a face un sanatoriu de medicin naturist, un parc apicol i melifer i unul pentru plante medicinale i tehnice. Rep.: i de ce nu ai fcut acest sanatoriu n Banat ? Gabriel Aosan: Am ncercat... Am cumprat pentru asta vreo 50 de ha de teren, dar au venit italienii i au cumparat tot restul i nu ne-au lsat s comasm unde am fi vrut noi. Pn la urm i dac ne-ar fi lsat n pace, tot nu am fi putut realiza nimic pentru c acolo unde se lucreaz culturi mari i se fac stropiri cu avionul nu se pot cultiva plante medicinale i nici nu se pot crete albine. Pe de alt parte, autoritile locale, acolo unde am trit, au manifestat o ostilitate ieit din comun i consecvent, probabil pentru c la vremea respectiv lucram n administraie i au fost, probabil, nepotriviri de culori politice. Aa c am ales s plecm i s ne vedem de via i visuri n alt parte. Investiie pentru sntate Rep.: De ce tocmai Galai, de ce nu Arad sau Sibiu sau Maramure? Gabriel Aosan: i eu i soia mea suntem romni i ne simim bine oriunde n Romnia. Judeul i nici mcar relieful nu contau. Practic cunoatem n mare toat ara. Eu m-am nscut n Baia Mare, am cunoscut toate judeele limitrofe Maramureului, graie tatlui

meu care a fost fotograf profesionist. Prietenii mei au studiat la Cluj, am fcut facultatea la Timioara i practica la Craiova. Soia mea s-a nscut i a fcut facultatea de medicin la Bucureti, dar prinii ei sunt din Vrancea i Tulcea. E o vorb n Maramure nu este pmnt ru, numa om ru... Aici, n localitatea Virlezi, judeul Galai, a redobndit un prieten de-al nostru, prinul Mihai Ghyka, o proprietate frumoas, n suprafa de aproape 17 ha, cu pdure, livad i un conac, care a fost spital pe vremea comunitilor. Am vzut-o, ne-a plcut i am luat-o, ca s ne mplinim visul. Rep.: i nu e departe Galaiul de Banat ? Gabriel Aosan: Ba da, e departe. Mai nti am fcut naveta vreo civa ani i apoi ne-am mutat cu totul, cnd lucrurile au fost ct de ct aranjate. Am nceput cu tiatul buruienilor, spinilor, lstarilor i uscturilor. A durat aproape trei ani pn cnd am dat o imagine i o form acestei buci de teren. i acum mai scoatem cteva vagoane de rdcini pe an din livada mbtrnit. Gardul are circa 2 km. i construciile sunt n suprafa de 2.000 de mp. Aa c, v dai seama, nu ne plictisim. Rep.: Cnd intenionai s demarai activitatea concret? Gabriel Aosan: O s dureze civa ani. Avem rbdare. O cultur de plante medicinale se pregtete cu minuiozitate, dac nu foloseti ierbicide. Aici e plin de pir, am cultivat pe cteva hectare pritoare, care s lase un sol curat de buruieni. Fneaa sau suprafaa ce ar fi putut fi folosit ca fnea era plin de scaiei i muchi. V dai seama c, dup Decembrie 89, singura activitate depus aici a fost furatul. Apoi din livad am ncercat s salvm ce se putea prin lucrri de regenerare. Finalmente, un numr mare de pomi au fost tiai i acum, dup cteva mii de rdcini scoase, ne pregtim de plantat. Doar c seceta ne-a pus pe gnduri. Probabil c o s ne orientm ca o bun parte din pomii fructiferi pe care intenionam s-i replantm s fie cei care rodesc n primavar i prima parte a verii, cum sunt cireii, viinii i caiii. Pe de alt parte, pomii fructiferi nu sunt o component economic a spaiului pe care ni-l dorim dedicat sntii. Ci un aport de fructe proaspete, binevenit, dar necondiionat de profit. Nu vom renuna s cultivam meri, pruni, peri i gutui, sau nuci i castani, pentru faptul c se ntrevd veri secetoase. Chiar n cazul unei producii minimale ne intereseaz calitatea i nu cantitatea. Pe de alt parte e necesar s plantm i arbori cu valoare melifer. Am motenit un hectar de salcm i unul de tei. Vrem s mai plantm unul de salcm japonez, cu perioada de nflorire trzie,

ca aport melifer, la fel i evodia i castan comestibil, dac rezist aici. Spre deosebire de Maramure, unde am vzut ierni cu minus 25 de grade, aici e la fel de frig dar e i vnt. Natura n actul medical Rep.: Am neles c o component esenial a muncii dvs. este apicultura i valorificarea plantelor i produselor apicole prin actul medical. Cum, mai concret? Gabriel Aosan: E simplu. O buruian de leac nu se vinde singur, dect dac e cunoscut. Mai mult, ea devine cu adevrat eficient i pentru productor i utilizator, dac este recomandat. Iar, n timp, dac i faci datoria fa de oameni i recomanzi lucruri de folos, obii un credit moral i, implicit, o recunoatere, care surclaseaz orice aciune savant de marketing. La fel i cu produsele apicole. Una e s strigi n gura mare c noi trim n ara mierii i a laptelui i alta e s dai 10 ntrebuinri diferite pentru miere, n afar de ndulcitor prin excelen. Rep.: Acest lucru l facei dvs. sau soia? Gabriel Aosan: Soia mea consult, eu m ocup de relaiile ei publice i de partea administrativ. Rep.: Ce nseamn c v ocupai de relaiile publice ale soiei dvs., v rog s m scuzai? Gabriel Aosan: Pi, cnd sun telefonul continuu, aa cum ai observat, i primeti invitaii de a scrie sau a fi intervievat sptmnal, cnd vine nu tiu ce televiziune de la noi sau din Belgia s fac un interviu despre cum se trateaz scleroza multipl prin apiterapie n Romnia sau se pune problema ntre a alege o conferin n Anglia i una la Cluj, e nevoie i de activitate de relaii publice. E un suport firesc pentru un om prea ocupat i a crui munc trebuie s rmn pn la urm n folosul bolnavului, sub o form sau alta. Pentru moment prin consultaii i produse de calitate. Poate n viitor printr-o organizaie neguvernamental, aa cum v spuneam la nceput, care s i propun o coal de medicin naturist i, pe lng ea, i o unitate spitaliceasc sau un sanatoriu, ntr-un parc api-fito, care poate dovedi practic c metodele medicinii alternative sunt mai mult dect viabile, sunt chiar necesare. transilvaniabusiness.ro

Nu mai sta deoparte! Ajuta-ti orasul! Spune-ti parerea! Comenteaza stirile si informatiile de pe forum! Anunta-ti prietenii de existenta acestei comunitati! Implica-te! Numai impreuna putem schimba ceva!

Sus Sus

#2

dcp100168
Administrator

dcp100168

Administrativ 45.060 Mesaje:

Adugat 14 februarie 2013 - 00:19 Cel mai mare parc apicol din lume va fi la Galai! Proiect fabulos n conacul prinului Ghica * Retrocedat prinului Mihai Ghica i vndut apoi familiei Aoan, conacul de la Vrlezi va gzdui cel mai mare parc apicol din lume i plantaii vaste de plante medicinale * n locul fostului spital de boli psihice se va nfiina un sanatoriu de medicin naturist * E nevoie de muli bani, dar noii proprietari spun c, n timp, totul se poate realiza * S-a nfiinat deja o coal de horticultur, se cur terenul agricol i s-au fcut investiii iniiale n cldirile viitorului hospice Din ruinele fostului spital pentru boli psihice de la Vrlezi s-a nscut un proiect la care nici un glean nu a visat pn acum. Pe cele 17 hectare de teren din jurul spitalului s-ar putea nfiina, n curnd, cel mai mare parc apicol din lume, mrginit de o cultur vast de plante medicinale i nectarifere. Corpurile de cldire ale fostului spital ar putea gzdui un hospice, adic un sanatoriu de medicin alternativ cum mai sunt doar trei n Romnia, n acest moment. Ar fi o speran n plus, mai ales pentru bolnavii cronici,

adesea incurabili, pe care medicina alopat nu i poate salva! Nu vom vedea minunea cu ochii nici astzi, nici mine, dar oamenii care au investit deja n zon - Gabriel i Cristina Aoan - au o experien vast n domeniu i sunt hotri s fac totul pentru a-i duce proiectul la capt, chiar dac pentru asta ar trebui s investeasc mult peste milionul de euro, la Vrlezi. Familia Aoan i prinul Mihai Ghica Spitalul de Boli Psihice de la Vrlezi s-a desfiinat n anul 1996, iar bolnavii tratai n comun au ajuns fie la Unitatea Medico-Social de la Gneti, fie la spitalul de profil din Galai. Att terenul agricol, ct i cldirile n care funciona spitalul i-au pierdut rostul, pn cnd i-au fost retrocedate cu acte prinului Mihai Ghica, la acea vreme manager la Bergenbier. Gabriel Aoan ne-a spus c soia sa a fost coleg de coal cu prinul i ulterior, amndoi au fost nai de botez n familia descendentului domnitorului Moldovei Grigore Ghica Voda al V-lea. i cum Mihai Ghica nu avea vreme s se ocupe de moia proaspt redobndit de la Vrlezi, a vndut-o familiei Aoan. Am cumprat tot ce este aici cu 200.000 de euro. Nu e un pre deloc mare, dac ne gndim c tot cam att cost un apartament cu dou camere n zona Vitan, din Bucureti. Am nceput s curm pmntul din jur i s scoatem copacii btrni din fosta livad. i facem asta de ceva vreme, din cauz c terenul nu mai fusese ngrijit demult. Am fcut ceva reparaii i la cldiri, dar nc nu le-am finalizat, a precizat Gabriel Aoan. Soii au dezvoltat, n Banat, proiectul Melidava, care are ca obiect de activitate comercializarea de plante medicinale culese din flora spontan i produse apicole. n acest moment, proiectul Melidava se bazeaz pe o experien de circa 20 de ani de lucru n recoltarea plantelor medicinale i apicultur i este o societate comercial. Brandul s-ar putea mbogi, n curnd, i cu un ONG, prin intermediul cruia s fie susinute i proiectele familiei Aoan de la Vrlezi. Gabriel Aoan este inginer mecanic agricol, nscut n Baia Mare. A lucrat i n administraia public, la Timioara, dar pn la urm s-a dedicat unei laturi aparte din domeniul pe care l-a iubit dintotdeauna: agricultura. Cristina Aoan este medic. A absolvit Facultatea n Medicin n Bucureti i a lucrat ca medic de familie. A fost pasionat de la nceput de medicina alternativ pe care a ajuns s o practice cu succes. n prezent, este vice-preedintele Societii Romne de Apiterapie.

Modelul german Germanii au dezvoltat cel mai mare parc apicol de pn acum, care se ntinde pe o suprafa de 5 hectare. Familia Aoan consider c, avnd la dispoziie cele 17 hectare de teren de la Vrlezi, poate dezvolta unul i mai mare i mai productiv. E nevoie, ns, de o investiie consistent de timp i de bani. n curtea fostului spital de boli psihice s-a nfiinat deja i o coal de horticultur, iar odat ce terenul se va cura de pir, vor ajunge n sol i seminele sau rsadurile de plante medicinale. Am plantat aici rsaduri pentru a dezvolta plantaii de evodia, de salcm japonez, de stejar rou, de nuc negru i de alune. n acest moment am plantat i suntem n primele etape. Am putea crete aici mai multe plante medicinale, printre care glbenele i salvia. Totui, nu toate plantele i produsele de care vom avea nevoie pentru tratament, n viitorul sanatoriu, se vor putea cultiva aici. Unele dintre ele provin din zona de munte, iar altele - cum e uleiul volatil de lavand - nu se gsesc n ara noastr dect contrafcute. Aa c ar trebui importate din Frana, explic Gabriel Aoan. Ce este un hospice n Romnia mai funcioneaz trei spitale de medicin naturist, cele mai multe fiind nfiinate pe lng mnstiri. Pn cnd se va deschide sanatoriul (sau hospice-ul) de la Vrlezi, bolnavii se pot trata la Breaza, n Voluntari i la mnstirea Petru Vod din Cara-Severin. ntr-un sanatoriu de medicin alternativ, lucrurile se desfoar diferit fa de un spital de medicin alopat. Aici, toate tratamentele sunt naturale i obinute din culturi fr pesticide. Noi ne-am gndit c vom putea trata aici cam 10 bolnavi simultan, dat fiind faptul c internarea poate dura, n medie, cam o lun. Nu vom avea tarife ca n strintate, unde se pltesc i o mie de euro pe zi. La noi, va fi, probabil, cam de zece ori mai ieftin. Nu construim acest proiect ca s ne mbogim. E stilul nostru de via pe care vrem s l mprtim, a declarat Gabriel Aoan. Medicina alternativ e grea, dar funcioneaz Medicul Cristina Aoan spune c momentan nu trateaz bolnavi din zon. O edin de medicin alternativ cu un pacient poate dura chiar patru, cinci sau ase ore. Ideea este s identificm suferinele pacientului, dar i cauzele care au dus la apariia lor. n cazul n care n-am face-o, chiar dac efectele neplcute ale cauzei dispar o vreme, ele ar putea

reaprea. Am avut i zile n care consultam i tratam de diminea pn noaptea trziu. Dar nu era un sistem foarte bun. Pe de o parte trebuia s m concentrez la problemele pacientului din faa mea, tiind c ali oameni au de ateptat ore la rnd ca s intre la consultaie. i nu mi place s lucrez n acest mod. n plus, medicul are nevoie i de timp de studiu, de timp ca s scrie lucrri i s participe la congrese unde s afle ce este nou n linia sa de lucru, a declarat Cristina Aoan. Exist studii clinice care demonstreaz c aceste tratamente funcioneaz. Sunt mai puine studii de laborator pentru c acestea ar costa foarte mult. i cum mare parte din medicin a devenit o industrie care o depete, ca volum de bani rulat, pn i pe cea a automobilelor, e normal s existe mai puin publicitate pentru medicina alternativ, este de prere Gabriel Aoan. Odat ce sanatoriul va ncepe s funcioneze, ns, numrul medicilor ar putea crete. Chiar n timpul documentrii noastre, familia Aoan avea un oaspete, medicul japonez Hirofumi Naito, unul dintre numele cunoscute n medicina alternativ internaional. Cu ct mai muli medici buni i vor uni forele, la Vrlezi, cu att mai mari vor fi ansele bolnavilor pe care familia Aoan va ncerca s i ajute. viata-libera.ro

ASOCIATIA MELIDAVA
Informatii Generale ASOCIATIA MELIDAVA
Inapoi la Catalogul Firmelor Adresa: Vrlezi nr. 648 Localitate: , Vrlezi Judet: GALAI Telefon: 0751155422 Fax: Cod Unic de Identificare: 31516444 Nr. Registrul Comertului: - /- /Stare societate :

Atentie Url:

INREGISTRAT din data 16 April 2013 Bilant nepublicat pe anul .

http://www.vrajitorul.eu/firma/31516444/asociatia-melidava Date incorecte?Contactati-ne

Acces rapid la informatii complete de la

1 / firma

Prieteni si colaboratori in Lume Dr. Stefan Stangaciu - Romania Presedinte al Societatii Germane de Apiterapie E-mail: drstangaciu@apitherapy.com ; drstangaciu@apitherapie.de Websites: www.apitherapy.com ; www.apitherapie.de Dr. Diana Purdel - Romania Api-fito-terapie, Acupunctura, Homeopatie, Scio 0721-458420 Dr. Eugen Stefan - Romania Presedintele Societatii de Medicina Ayurvedica din Romania Ayurveda, Api-fito-aromaterapie, Acupunctura +40 745 935 628 +40 788 973 830 +40 724 174 782 www.roayurveda.ro www.romania-ayurveda.ro http://medicayurvedic.blogspot.com/ Catherine Ballot-Flurin - Franta Apicultura blanda si Apiterapie energetica
www.ballot-flurin.com

Claudette Raynal - Franta Apitherapie & Medicina Traditionala Chineza apimc@free.fr http://apimc.free.fr Dr. Hirofumi Naito - Japonia

Vicepresedinte al Societatii Nipone de Apiterapie www.costaplata.co.jp Pedro Prez Gmez - Spania Apiterapeut www.curandote.com Michael Simics - Canada Consultant in Apiterapie www.beevenom.com Antonio Couto - Portugalia Apiterapeut www.beefine.com Patrice Percie du Sert - Franta Produse crude ale albinelor www.pollenergie.fr Moises Asis (PhD, MSW, JD) - SUA, Cuba Consultant in Apiterapie Coordonator International al Organizatiei Internationale BEES FOR LIFE (Albinele Pentru Viata) www.beesforlife.org moisesasis@comcast.net asism2003@yahoo.com Jorge Contador Fernandez - Chile Apiterapeut www.apitel.cl, www.apitoxina.cl Miguel Abad Marco Spania Maestru in Naturopatie, Apiterapeut www.apisalud2000.com