Omul a fost asociat îndeaproape cu natura şi cu universul în orice moment.

Interacționăm cu mediul înconjurător în mod constant. Menţinerea unui mediu sănătos este
esenţial pentru creşterea calităţii vieţii şi a unui stil de viaţă sănătos. La nivel mondial,
aproape 25% din totalul  îmbolnăvirilor  pot fi atribuite degradării factorilor de mediu,
conform raportului de la Geneva Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
Ne dorim să respirăm aer curat, să bem apa pură, să consumăm alimente naturale și sa
ne bucurăm de peisaje curate care să ne încânte privirea. Și totuși respirăm aer poluat, bem o
apă care e departe de a fi pură, ne hrănim cu alimente pline de chimicale și vedem aceleași
peisaje murdare, degradate, de noi create. Definim estetica ca fiind ceva frumos, care nu este
deranjant pentru ochi.
Estetica mediului înconjurător se reduce, de cele mai multe ori, la estetica peisajelor pe
care le întâlnim.
Acestea fie că este vorba de un oraș aglomerat sau de un peisaj veritabil de munte. Dar
cum să îti placă ce vezi,  atunci când, ajuns pe meleaguri superbe, cu gândul la relaxare, aer
curat și liniște, observi dealurile încărcate de deșeuri variate de la PET–uri, la pungi, resturi de
mâncare sau cărbuni și alte urme lăsate de vizitatori?
Cum să poți să te plimbi liniștit prin parcul din orașul tău fără să observi că de ieri și
până azi s–au tăiat un număr de copaci pentru a face loc unei parcări, că indivizi, asemeni
nouă, au omis să își ia resturile de pe banca unde ai fi vrut să te așezi sau ca iarba care ar fi
trebuit să fie verde este ori călcată ori acoperită de maldăre de gunoaie.
Și exemplele ar putea continua. Concluzia este că, deși, primul impact este cel vizual, estetica 
mediului merge mai departe de atât. Că dincolo de frumusețea alterată a peisajului stă o lume
necivilizată, fără respect pentru mediul înconjurător și față de semeni. Că un mediu murdar,
viciat nu deranjează doar estetica ci și sănătatea trupului și a spiritului.
Nu am învățat că ceea ce afectează planeta ne afectează și pe noi, iar sănătatea
pământului reprezintă sănătatea noastră.
Pământul va fi sănătos, când vom înceta să intervenim constant și violent pentru a–i
modifica structurile; frumusețea naturii ne va fi dată când vom înceta să aruncăm mizeriile pe
jos fără mustrări de conștiință; când vom ști că, după cum spunea Sieux Seattle,  noi
aparținem pământului și nu el nouă.
Respectul pentru mediul înconjurător se învață de acasă, să nu rupi o floare sau să nu
arunci o hârtie pe jos este ce știm de la vârste fragede, dar dezvoltarea unor capacități prin
care să fim apți să participăm și să susținem proiecte de implicare socială înseamnă că am
conștientizat pericolul degradării mediului și că suntem un pion important în reducerea
impactului negativ și în menținerea unei direcții pozitive față de mediul înconjurător. Un rol
important îl are desigur, educația ecologică.
Introducerea unei componente educaționale este un punct de plecare în crearea unei
conștiințe ecologice și sensibilizarea viitorilor adulți în ceea ce înseamnă mediul înconjurător
și natura.
Un mediu curat este un drept al fiecărui locuitor al planetei; menținerea lui este o
datorie pentru fiecare dintre noi.
Cu toate acestea, interacțiunile dintre mediu şi sănătatea umană sunt extrem de
complexe şi dificil de evaluat. Acest lucru face ca utilizarea principiului precauţiei pe cât de
util pe atât de puțin utilizat. Calitatea mediului natural este direct legată de calitatea vieţii
oamenilor.
Padurile sunt un element cheie in absorbtia CO2 din atmosfera si au un efect direct
asupra schimbarilor climatice. Beneficiile padurilor asupra mediului inconjurator si asupra
comunitatilor din zona sunt majore: controleaza eroziunea solului, regleaza circuitul
hidrologic, purifica apa potabila, stocheaza si regleaza circuitul nutrientilor, reduc incarcarea
cu sedimente a apelor, protejeaza impotriva fortei vantului, actioneaza ca filtre de purificare a
aerului sau mentin biodiversitatea. Padurea inseamna viata, viitor, comunitati mai puternice si
mai sanatoase.
„Plantăm fapte bune în România” este o iniţiativă naţională de împădurire bazată
pe voluntariat, care a pornit la drum în 2011.Până în prezent, 32.300 voluntari au plantat și
îngrijit 660.000 copăcei pe un total de peste 206 hectare de terenuri publice neproductive în
21 de judeţe.În 2013 inițiativa a primit Înaltul Patronaj al Alteței Sale Regale Principesa
Margareta a României.
JYSK România a continuat tradiţia faptelor bune, fiind partener oficial al Plantăm
fapte bune în România. Doi ani la rând, angajaţii au participat, ca voluntari, la acţiunile de
împădurire din Şotânga, judeţul Dâmbovița. Dacă toamna lui 2017 a fost una inedită prin
noutatea sa, in 2018 voluntarii au dat dovadă de eficienţă sporită, iar puieţii au prins rapid
rădăcini, în ciuda terenului greu de săpat.„Pădurea JYSK” este realizată exclusiv prin
implicarea companiei scandinave, atât din punct de vedere financiar, cât și cu ajutorul
angajaților voluntari.
În 2015, Dedeman s-a alăturat inițiativei Plantăm fapte bune în România, susţinând cu
unelte şi voluntari acţiunile proiectului. Un an mai târziu, câteva mii de unelte pentru săpat au
plecat din depozitele Dedeman către șantierele Plantăm fapte bune în România. O parte dintre
ele au rămas acolo pentru lucrări ulterioare (îngrijiri, completări), iar altele au străbătut țara în
lung și în lat pentru a servi la împăduriri.
CEC Bank s-a alăturat demersului “Plantăm fapte bune în România”, susținand
financiar și logistic acțiunea de împădurire din 10 noiembrie 2018. Sărbătorind 154 de ani de
la înființarea băncii și 10 ani de la rebranding, voluntari din cadrul CEC Bank au petrecut cu
mic, cu mare, o zi de weekend în Popești-Leordeni, județul Ilfov, unde au participat la
plantarea a 7.500 de puieți de stejar roșu. Alegerea speciei nu a fost deloc întâmplătoare,
stejarul jucand un rol central în simbolistica CEC Bank.
Pentru al doilea an consecutiv, Daikin România a susținut acțiunile de împădurire
organizate de Plantăm fapte bune în România. După succesul acțiunii din 2017, în urma căreia
au fost plantați 13.000 de puieți, în 2018 Daikin România a susținut în continuare Plantăm
fapte bune în România, încurajând-și partenerii, clienții și publicul larg să se alăture misiunii
de a crea o Românie mai verde și să se implice în demersurile de protejare a mediului
înconjurător.Sub sloganul „Noi plantăm copaci, tu colecționezi aer curat”, Daikin România a
făcut, în 2018, încă un pas spre redobândirea echilibrului naturii prin programul de
responsabilitate socială „Plantăm Aer”, contribuind cu peste 6.000 de puieți forestieri la
împădurirea mai multor terenuri din țară.Sâmbătă, 30 martie 2019, în comuna Mihăești din
județul Vâlcea a avut loc o nouă acțiune de împădurire a inițiativeinaționale de împădurire pe
bază de voluntariat „Plantăm fapte bune în România”.“Din 2011 Plantăm fapte bune în
România contribuie la creșterea suprafețelor împădurite. Rezultatele și rata de succes a
pădurilor plantate până în prezent, precum și entuziasmul ne motivează să continuăm
plantările terenurilor degradate. Sâmbătă, 30 martie 2019, am plantat 5.000 puieți de cer
(specie înrudită cu stejarul), în comuna Mihăești, județul Vâlcea. S-au implicat în plantarea
celor 2 hectare 550 de voluntari plantatori ai instituțiilor, liceelor, organizațiilor non-
guvernamentale sau simpli cetățeni din județul Vâlcea. Asociația Zâmbete Colorate și
Primăria comunei Mihăești s-au îngrijit de organizarea la nivel local a întregului eveniment,
primind materialul săditor și sprijin tehnic de specialitate din partea Direcției Silvice Vâlcea
și a Ocoalelor Silvice Băbeni, Drăgășani, Rm. Vâlcea. Ne-a bucurat că ne-au fost alături în
această zi dl director al RNP Romsilva – George Mihăilescu și dl Daniel Angelescu –
fotograf oficial al Casei Regale a României. Pe această cale doresc să mulțumesc tuturor
celor care ne-au susținut și celor prezenți plantatori, sponsori, parteneri pentru contribuția
voluntară și dorința comună de a da naștere unei noi păduri” – a declarat Antoanela
Enăcache – coordonator județean Plantam fapte bune în România și președinte a Asociației
Zâmbete Colorate.
Kaufland România susține inițiativa Plantăm fapte bune în România si in 2019pentru
al patrulea an consecutiv, prin suport financiar și participare cu voluntari la acțiunile de
împădurire.50 de voluntari Kaufland au plantat aproximativ 650 de puieți de frasin, gorun și
paltin la Topoloveni, în județul Argeș. Terenul pe care au prins rădăcini 7.000 de puieți, în
data de 23 martie, este predispus sau afectat de diferite procese de degradare și lipsit de
vegetație forestieră. În 2018, Kaufland România a obținut primul loc în topul celor mai
responsabile companii din țară, cu 94 de puncte din 100, conform analizei celei de-a treia
ediții Romania CSR Index, ce a inclus peste 600 de companii din țară. Kaufland investește
anual peste 6 milioane de euro în programe de responsabilitate socială și sprijină, alături de
ONG-uri, peste 150 de proiecte ce au ca scop dezvoltarea sustenabilă a comunităților.
„Te răcorești și reîmpădurești!” este unul dintre cele mai ample proiecte de
reîmpădurire cu ajutorul voluntarilor din România, realizat de Bergenbier cu sprijinul
asociației EcoAssist, reprezentantul legal al ”Plantăm Fapte Bune în România” .
Bergenbier, berea inspirată din natură, va începe pe 21 aprilie plantarea a 50.000 de
brazi în vestul României, Transilvania, ca parte a campaniei ”Te răcorești și reîmpădurești!”.
Râu de Mori (jud. Hunedoara), Sohodol și Bucium (jud. Alba) sunt cele trei zone în care
Bergenbier și inițiativa națională de împădurire pe bază de voluntariat ”Plantăm fapte bune în
România” vor planta specii de conifere.
Cătălina Ponor, Cristina Laslo, Alex Găvan și Florin Busuioc s-au alăturat campaniei
”Te răcorești și reîmpădurești”
Sportivi de renume internațional, jurnaliști, actori și personalități cheie din domeniul
activismului pentru mediu s-au alăturat campaniei ”Te răcorești și reîmpădurești”, un demers
prin care Bergenbier va planta 50.000 de brazi în trei zone din vestul României.
Gimnasta Cătălina Ponor, handbalista Cristina Laslo, jurnalistul Alex Dima, alpinistul
și activistul de mediu Alex Găvan și actorul Florin Busuioc i-au invitat pe toți cei interesați să
se înscrie ca voluntari la cea mai mare acțiune de plantare de brazi din România realizată de o
companie privată.
„Cred că dreptul la aer curat este un drept al nostru, al tuturor. Prin plantarea celor
50.000 de brazi în Bucium, Sohodol și Râu de Mori recuperăm puțin din istorie și dăm dovadă
că orice gest, oricât de mic, ne ajută să oferim copiilor noștri o țară mai frumoasă, cu un aer
mai ușor de respirat”, a declarat Alex Dima, jurnalist și activist de mediu.
Vedeta de televiziune Florin Busuioc a subliniat, la rândul său, importanța unor astfel
de acțiuni.„Sunt întrebat, adesea, cum va fi vremea. Ei bine, e vremea să luăm acțiune și să ne
aducem contribuția, puțin câte puțin, la protejarea aerului pe care îl respirăm. În felul acesta,
vom continua să ne bucurăm de aerul rece de munte și peste ani”.
„Cred că românii au multe de câștigat din astfel de acțiuni, iar pentru mine,
participarea la plantarea celor 50.000 de brazi va fi un alt tip de performanță față de cele cu
care sunt obișnuită. E o performanță de care ne vom bucura cu toții, pentru că acești puieți de
brazi pe care îi vom planta începând cu 21 aprilie vor deveni parte din pădurile de mâine ale
României”, a declarat gimnasta Cătălina Ponor.
„Cu fiecare călătorie, cu fiecare vârf de munte urcat, am învățat să iubesc și să respect
natura și aerul curat. De aceea, mă bucură și susțin cu toată inima inițiative precum campania
Bergenbier, din care cu toții avem ceva de învățat și de câștigat”, a adăugat Alex Găvan,
alpinist și activist de mediu.
„Bucium e un loc drag mie, aproape de locurile natale, unde obișnuiam să mă retrag
adesea, alături de cei dragi, pentru a respira în liniște puțin aer curat. Sper că la evenimentul
de plantare s-au înscris cât mai mulți voluntari din zona Ardealului, pentru că vor avea
posibilitatea să ia parte la cea mai mare acțiune de plantare de brazi din țară”, a mărturisit
handbalista Cristina Laslo.
Demersurile de sustenabilitate ale companiei s-au concentrat pe trei piloni majori:
protejarea mediului înconjurător, implicarea în comunitate și sprijinirea tinerilor.

În ceea ce privește mediul, angajații Coca-Cola HBC și-au dedicat peste 720 de ore
pentru acțiuni de voluntariat, implicându-se în proiectele comunitare sprijinite de companie.
Astfel, au fost plantați peste 195.000 de copaci și au fost împăduriți peste 636.000 de metri
pătrați de teren. Un alt proiect, născut la inițiativa angajaților de la fabrica din Timișoara, a
fost reamenajarea și ecologizarea Cascadei Bigăr. Coca Cola, Asociația ViitorPlus și
Administrația Parcului Național „Cheile Nerei-Beușnița” au construit o cale pietonală de la
parcare până la intrarea în Parcul Național și alta de la intrarea în Parc până la baza cascadei,
au construit un pas către Peștera Bigăr aflată în apropierea cascadei și au amplasat panouri
informative și coșuri de gunoi în zonă. Din martie 2017, energia folosită în procesele de
producție ale Coca Cola este din surse regenerabile și curate. În același an, compania a redus
consumul de apă pentru procesele de producție din cele trei fabrici locale cu peste 15% față de
anul anterior, iar nivelul emisiilor celor trei fabrici din România a fost redus cu 7%, față de
2015.
https://jurnalspiritual.eu/natura-intre-estetica-si-sanatate/
http://www.infomediu.eu/eco-news/
https://www.smark.ro/
http://www.plantamfaptebune.ro/stiri/