PENTRU GRĂDINIŢE EDIŢIA 2023-2024

si
,
Prietenii
Naturii

MATERIALE PENTRU CADRELE DIDACTICE

Stimate doamne,
Natura este casa noastră. Frumuseţea ei ne încântă în fiecare zi cu maiestatea munţilor, netezimea şi luciul lacurilor,
liniştea pădurilor, mirosul plantelor, gustul fructelor. Cunoaştem şi admirăm cu toţii aceste lucruri. Ştim cât de bine este
să ne retragem în natură pentru a ne revigora simţurile şi a ne tempera gândurile. În acelaşi timp, suntem conştienţi că
evoluţia civilizaţiei are, din păcate, și o influenţă negativă asupra naturii. De aceea, învăţăm zilnic cum să avem grijă
de ea: economisind apa, colectând separat deşeurile şi străduindu-ne să trăim după principiul zero waste. (Fenomenul
zero waste a apărut și în România, după modelul german. Magazinele tip zero waste promovează în general, preveni-
rea și reducerea risipei, înlocuirea ambalajelor din plastic cu ambalaje și recipiente sustenabile, prietenoase cu mediul,
care pot fi reutilizate sau reciclate cu ușurință. În aceste magazine se găsesc produse folosite în orice gospodărie:
alimente, produse de igienă, produse de curățenie, recipiente. Produsele sunt comercializate, de regulă, vrac sau în
recipiente reutilizabile/reciclabile. Iar, de cele mai multe ori, clienții sunt încurajați să aducă la cumpărături propriile
recipiente (de exemplu: borcane, caserole refolosibile, sacoșe de pânză). Totodată, produsele comercializate provin de
cele mai multe ori de la producători locali (pentru a reduce costurile logistice și impactul asupra mediului), sunt bio sau
au un conținut redus de substanțe chimice. Despre acest respect şi sensibilitate ar trebui să învăţăm generaţiile tinere
încă de la cea mai fragedă vârstă, să le transmitem cunoştinţele şi experienţele noastre, să-i învățăm să iubească și să
protejeze natura și tot ceea ce ține de mediul apropiat lor.

În acest scop, am dori să colaborăm cu dumneavoastră. De aceea, cu o deosebită plăcere vă transmitem materialele
pentru prima ediţie naţională a programului „Tedi şi prietenii naturii”. Acesta este un program educaţional
de învăţare a regulilor de bază privind protecţia mediului, reciclarea, respectul faţă de plante şi animale, dar
şi grija pentru o alimentaţie corespunzătoare şi petrecerea activă a timpului. Am abordat și tematica privind
economisirea banilor, care are o legătură relevantă cu grija pentru natură şi gospodărirea responsabilă a
resurselor acesteia. Materialele educaţionale sunt adaptate la nivelul de învăţare din grădiniţe, acestea conţinând
7 scenarii împreună cu materialele didactice ajutătoare și fișe de lucru pentru copii. Materialele au fost adaptate şi
pentru învățământul la dis-tanţă. Scenariile acestor activităţi conţin şi indicațiile necesare pentru desfăşurarea on-line
a lecţiilor, precum şi pentru situațiile în care conectarea online cu copiii nu este posibilă.

Special cu gândul la copii şi necesitatea învățământului la distanţă, am îmbogăţit materialele cu filme animate, care
vor introduce într-un mod vesel copiii în tematica acestor activităţi şi le vor explica noţiunile de bază. De asemenea,
după fiecare lecţie, copiii vor primi anumite teme de realizat acasă, cu sprijinul părinţilor. Toate materialele amintite
au fost elaborate de către o echipă de experţi (un pedagog, un psiholog, un ecologist şi un nutriţionist) şi fac parte din
programul „Tedi şi prietenii naturii”, organizat de brandul Tedi. Mai multe informaţii despre tema programului puteţi găsi
pe pagina de internet https://tediprietenulnaturii.ro/.

Avem încredere că materialele elaborate de noi pentru programul „Tedi şi prietenii naturii” vă vor ajuta să-i introduceţi
pe copii în lumea frumoasă a naturii şi vor face ca activităţile să fie, atât pentru copii, cât şi pentru dumneavoastră, o
aventură plină de distracţie şi idei creative. Vă urăm lectură plăcută şi vă invităm să desfăşuraţi acţiuni dedicate pro-
tecţiei mediului împreună cu programul „Tedi şi prietenii naturii”.
 DEVINO PRIETENUL NATURII!

REGULILE PROGRAMULUI:

1 Programul este dedicat preşcolarilor din grupele mari ale grădinițelor de stat şi private din
România.

2 Programul se desfășoară din data de 06 noiembrie 2023 până în data de 7 iunie 2024.

3 Vor fi transmise grădiniţelor înscrise în program următoarele materiale în format electronic:

* Broşură cu materiale educaționale și scenarii de activități pentru educatoare precum şi
fişele de lucru pentru copii
* Certificatul care atestă participarea grădiniţei la program
* Diplomă pentru copii

MECANISMUL PROGRAMULUI:
1 Educatoarele realizează programul prin desfășurarea activităților propuse de proiect în baza
celor 7 scenarii și a materialelor educaționale primite. Pe parcursul acestor activități, educa-
toarele transmit copiilor materialele dedicate lor (fişele de lucru) în format electronic sau prin
multiplicare.

2 La finalul lecțiilor, grădiniţa primește certificatul care atestă participarea la program.

3 documentația
Rapoartele cu activitățile desfășurate se trimit pe adresa contact@tediprietenulnaturii.ro
fotografică se trimite folosind formularul dedicat disponibil pe site
iar

https://tediprietenulnaturii.ro/.

Toate informațiile despre program și regulamentul detaliat se găsesc pe pagina de internet

https://tediprietenulnaturii.ro/.
Informații suplimentare se pot obține la numărul de telefon 0374409539.
 SUNTEM O PARTE DIN NATURĂ
Pădurile, poienile, câmpurile, lacurile, oceanele împreună cu vietățile care trăiesc în
ele, inclusiv oamenii, creează un ansamblu comun. Omul nu ar putea trăi fără apă, aer,
vegetaţie şi faună. Natura ne protejează, ne hrăneşte, ne sprijină să ne dezvoltăm adec-
vat. De aceea, încă de la cele mai mici vârste, e bine să învăţăm să respectăm natura.
Pentru că, dăunând naturii, ne dăunăm nouă înşine.

BOGĂŢIILE NATURII
Natura ne oferă toate elementele necesare vieţii. Fiecare floare, insectă, cea mai mică bacterie contribuie la condiţiile
existente pe planeta noastră. Perturbarea ordinii naturii poate avea consecinţe negative pentru noi toţi. Ştiţi cum arată
o albină? Este o insectă mică ce zboară printre flori. Rolul albinei este imens, pentru că ea polenizează florile plantelor
care, datorită acestui fapt, dau naştere unor fructe delicioase, cum ar fi: căpşunele, zmeura, piersicile. Cercetătorii de-
clară că albinele sunt responsabile pentru dezvoltarea a 2/3 din speciile de plante cultivate. Dacă ar dispărea albinele,
omul nu ar putea să se descurce pentru că nu le poate înlocui, chiar dacă ar folosi anumite tehnici şi tehnologii avan-
sate. Şi, într-un timp scurt, ar putea să dispară toată viaţa de pe pământ. Fiecare organism este o parte din această
reţea de legături şi contribuie la alte elemente care compun ecosistemul de pe pământ.

Vegetaţia, datorită procesului numit fotosinteză, produce oxigenul necesar omului pentru a trăi şi nu numai atât – ea ajută la elimi-
narea impurităților din aer. Vara ajută la răcorirea aerului (aţi observat ce bine este la umbra unui copac atunci când este caniculă?).
Prezenţa ei limitează distrugerea mecanică a solului. Oferă adăpost nenumărator specii de animale. Este hrana noastră, iar propri-
etăţile multor plante vindecă deseori bolile. Datorită darurilor naturii, fructelor şi legumelor, putem bea sucuri delicioase sau putem
pregăti mâncăruri gustoase şi sănătoase.

Animalele, la fel ca vegetaţia, sunt indispensabile în ecosistemele naturale. Animalele locuiesc în toate zonele geografice și se
găsesc în diferite medii naturale: pământ, aer, apă. În funcție de condițiile de viață, aspectul lor, morfologia, nivelul de dezvoltare
sunt diferite. Dar fiecare dintre reprezentanții lumii animalelor este important în felul său. De exemplu, unele animale nevertebrate
(viermi, bacterii etc.) descompun resturile organice (frunze, crengi, fructe, legume, resturi alimentare etc.) și le transformă în com-
post. Compostarea reprezintă procesul de descompunere și transformare a substanțelor organice solide de către microorganisme
(în principal bacterii și fungi) într-un material stabil - compostul, care poate fi valorificat (în funcție de caracteristici) în agricultură, în
locul îngrășămintelor chimice sau în lucrări de îmbunătățiri funciare (ameliorarea solului). Deci, mediul nutritiv creează condiții pentru
alte microorganisme, plante. Sunt implicate în polenizarea florilor și răspândirea semințelor de ierburi și copaci. Și foarte important:
dezvoltarea plantelor este controlată de către animalele ierbivore, iar prădătorii, la rândul lor, efectuează o selecție naturală a aces-
tora din urmă.

SĂ AVEM GRIJĂ DE PLANTE ŞI ANIMALE

În lume trăiesc o mulţime de specii de plante şi animale. Toate merită respect din partea noastră. Din păcate, prin ac-
tivitatea omului, viaţa multora dintre ele este pusă în pericol. La radio şi la televizor auzim că este necesară ocrotirea
speciilor pe cale de dispariţie dar ce înseamnă asta, de fapt? În apropiere de noi, în păduri, pe câmpuri şi în munţi
trăiesc păsări, mamifere şi insecte pe care trebuie să le protejăm şi să avem grijă de ele. Asta înseamnă să nu le facem
rău, să nu le distrugem cuiburile sau vizuinile, să nu le speriem şi să nu poluăm locurile care constituie adăpostul lor
natural.
Lista de plante şi animale protejate în România este foarte lungă. Iată câteva exemple:
• Capra neagră (rupicapra rupicapra) - trăiește pe vârfurile stâncoase și în zona pajiștilor alpine din Munții Făgăraș,
Retezat, Parâng, Bucegi, Piatra Craiului etc. Este un animal protejat de lege pentru a descuraja vânarea lor de
către vânătorii de trofee. Capra neagră din Romania întrece în dimensiuni (talie, coarne) toate celelalte rase de pe
glob. Este un animal relativ sperios care se hrănește cu iarbă, muguri, licheni, mușchi și alte vegetale.
• Râsul (lynx lynx) - supranumit „Pantera Carpaților”, este protejat de lege și cel mai puternic animal din categoria
felinelor care trăiește în țara noastră. Datorită faptului că este ocrotit prin lege, râsul din România și-a refăcut efectivele,
aici aflându-se un număr important de astfel de animale din Europa (peste 1700) – sursa https://wwf.ro. Râsul are un
trunchi scurt, picioare lungi și labe foarte bine dezvoltate, cu care aleargă foarte eficient și prin zăpadă. Poate fi ușor
de recunoscut printre alte feline datorită smocurilor din vârfurile urechilor. Râsul are văzul și auzul extrem de fine, fiind
capabil să detecteze de la zeci de metri distanță o pradă ascunsă în zăpadă.
• Zimbrul (Bison bonasus) - este cel mai mare animal de uscat care trăiește în Europa. Un zimbru are o lungime de
2,9 – 3 metri și o înălțime de 1,9 metri, cântărind de la 300 la 920 kg. Cu sute de ani în urmă, zimbrul era prezent în
aproape toată Europa însă cu timpul a fost decimat, din România dispărând la sfârșitul anilor 1700. Din fericire, țara
noastră este astăzi una din cele nouă țări europene care au fost repopulate cu zimbri și care trăiesc în sălbăticie, după
Letonia, Lituania, Belarus, Ucraina, Polonia, Slovacia, Rusia și Germania. În România, zimbri sălbatici se află în Parcul
Natural Vânători Neamț, Munții Țarcu și Munții Făuraș. – sursa wwf.panda.org.
• Broasca țestoasă dobrogeană - (Testudo graeca ibera) este specifică pădurilor și zonei litorale din Dobrogea, fiind
cu precădere întâlnită în pădurea Letea și pe grindurile de pe lângă Sf. Gheorghe. Poate să ajungă la 20-30 de centi-
metri lungime, are carapacea bombată, colorată în galben-maroniu, cu plăcile delimitate de pete negre.

www.tedisiprietenii.tedi.ro
https://tediprietenulnaturii.ro/
Vara caută locurile uscate, călduroase, cu hrană suficientă (frunze de păpădie, măcriș, rădăcini, râme etc.), iar iarna
SUNTEM O PARTE DIN NATURĂ
hibernează. Trăiește în jur de o sută de ani. Este o specie periclitată din cauza extinderii zonelor agricole care le afec-
tează habitatele.
• Cocoșul de munte (Tetrao urogallus) sau Gotcanul - face parte din familia de păsări a fazanului. Este impresionant
prin dimensiuni (în jur de un metru şi jumatate, cu aripile deschise) şi prin penajul frumos colorat, metalic. Trăieşte as-
cuns în pădurile de la mari înălţimi, rareori putând fi văzut. Este protejat pentru că, din cauza defrișărilor, populația s-a
redus considerabil. În plus, este considerat un trofeu de către vânători fapt care îl face foarte căutat de către aceștia.
• Floarea de Colț (Leontopodium alpinum) - Floarea de colț sau „floarea reginei” așa cum mai este numită se află pe
lista cu plante ocrotite de lege, fiind considerată monument al naturii încă din 1933. Planta este formată dintr-o tulpină
dreaptă, fără ramificații, ce poate ajunge până la 20 – 30 cm înălțime. Florile sunt mici, cu petale albe, care, adunate
la un loc, au formă de steluță.
• Bujorul românesc (Paeonia Peregrina var. Romanica) - este una dintre cele mai cunoscute flori ocrotite de lege,
încă dinaintea izbucnirii celui de-al doilea război mondial. Bujorul românesc este diferit față de cel de grădină, având
o floare roșie cu mai puține petale. Bujorul românesc se găsește în numai câteva rezervații din țară aflate în Oltenia,
Mureș, Giurgiu și Dobrogea. Acesta înflorește numai 10 zile pe an, la mijlocul lunii mai.

Plante pe cale de dispariție din România: cum trebuie să ne implicăm?

Codrii, pădurile, parcurile – sunt cele mai bune locuri pentru odihnă. Aici putem să respirăm în linişte aer curat, să ascultăm cântecul
păsărilor, să ne refacem ochii obosiţi, dar să ne şi încărcăm cu forţă şi energie pentru învăţat şi joacă în zilele viitoare. Nu fără mo-
tiv numim pădurile „plămânii Pământului”, deoarece tocmai arborii purifică aerul de dioxid de carbon şi particule, îmbogăţindu-l cu
oxigen. Pădurile creează un microclimat: vara putem găsi acolo răcoare, iarna, protecţie împotriva vântului puternic. Pădurea este
o maşinărie naturală care se autoîntreţine, în care fiecare părticică din ea depinde una de alta. Ea oferă adăpost multor specii şi
reţine precipitaţiile în sol. Acest lucru face posibilă creşterea plantelor şi ciupercilor, care constituie hrana pentru locuitorii pădurii şi
care au, uneori, şi proprietăţi curative. Datorită pădurilor avem şi lemn din care construim case, poduri, producem mobilă sau hârtie.

SĂ PROTEJĂM PĂDURILE
Multe dintre activitățile oamenilor reprezintă un mare pericol pentru păduri. Imaginaţi-vă că, în fiecare minut, dispare de pe suprafaţa
Pământului o pădure de mărimea a 36 de terenuri de fotbal. Pădurile sunt tăiate pentru a obţine noi terenuri cultivabile, pentru a
procura lemn şi pentru fabricarea hârtiei. Fiecare hectar de pădure dispărut generează un pericol direct pentru viaţa animalelor şi
pentru vegetaţia care creşte în ea. Un alt pericol semnificativ pentru păduri îl reprezintă incendiile. Focul în pădure se extinde foarte
repede, distrugând întreaga vegetaţie şi adăposturile animalelor. În timpul incendiului, din cauza temperaturilor foarte ridicate, se de-
gajează fumuri şi substanţe toxice, care poluează mediul. Majoritatea incendiilor din păduri sunt, din nefericire, un efect al activităţii
omului. Acestea sunt provocate din neglijenţa adulţilor care aruncă resturi de ţigări sau chibrituri nestinse ori aprind focuri sau lasă
sticle şi cioburi în pădure, care acţionează ca nişte lentile.

https://tediprietenulnaturii.ro/
 REŢINE

• Aprinderea focurilor, aruncarea resturilor de ţigări sau a chibriturilor nestinse în pădure este interzisă.
• În pădure se interzice lăsarea oglinzilor, a cioburilor de sticlă sau a sticlelor. Nu numai pentru faptul că
acestea pot răni animalele sălbatice, dar pot provoca şi incendii. Razele solare care cad pe bucăţi de sticlă sau
oglinzi pot duce la aprinderea vegetaţiei uscate şi, în consecinţă, la izbucnirea incendiului.
• Strânge maculatura – pentru a produce 1 tonă de hârtie este necesară tăierea a 17 copaci! De aceea, nu arunca
hârtia, cărţile şi ziarele la coş. Strânge-le şi du-le la centrele de colectare sau introdu-le în containerele special
destinate deșeurilor de hârtie. Maculatura va fi reciclată și transformată în noi produse din hârtie (cărți, caiete,
hârtie igienică, ambalaje etc.) În acest fel vom ocroti copacii care ar fi tăiaţi pentru a obţine hârtie nouă.
• Nu arunca gunoaie în pădure.
• Nu face zgomot. Pădurea este casa multor specii de animale. Să ne străduim să nu facem zgomot în mijlocul
naturii, pentru a nu le speria. Ca răsplată, vom primi ciripitul frumos al păsărilor.
• Nu trebuie să rupem crengile copacilor, flori şi frunze. E bine să vă informaţi despre plantele ocrotite, pentru
a fi și mai atenţi cu ele.
• Nu luăm acasă niciun animal sălbatic: broaştele, furnicile sau melcii sunt vietăţi sălbatice.
• Nu trebuie, de asemenea, să atingem cuiburile şi ouăle păsărilor.

SĂ AVEM GRIJĂ DE ANIMALELE DOMESTICE ŞI SĂLBATICE

Animalele sunt tovarăşi excelenţi de joacă, iar prezenţa lor în casa noastră aduce multe bucurii. Totuşi, orice
animăluţ în casă sau în curte necesită interesul şi grija noastră. Animalele trebuie să trăiască în condiţii adecvate,
să fie hrănite corespunzător, îngrijite şi iubite. Doar atunci vor fi fericite cu noi.

Atunci când ne plimbăm prin pădure sau atunci când mergem la munte sau la mare, putem întâlni foarte multe
animale sălbatice interesante, cum ar fi căprioarele, vulpile sau iepurii. Cu toate acestea, trebuie să avem în
vedere faptul că nu trebuie să le deranjăm, să nu ţipăm sau să le întărâtăm. Putem să le privim de departe sau
să le facem o poză ca amintire.

O perioadă deosebit de grea pentru animale este iarna pentru că atunci le lipseşte hrana.

Deseori, animalele rezolvă această problemă intrând în starea de hibernare, în vizuinile lor. Tocmai de aceea, în
timpul plimbărilor de iarnă prin pădure, este indicat să nu facem gălăgie şi să nu trezim animalele. Şi noi putem
să le ajutăm iarna. E bine să pregătim un jgheab şi să punem în el boabe de cereale, seminţe de floarea-soarelui,
fructe uscate sau coceni de porumb. Păsările și alte animale ne vor fi recunoscătoare.

https://tediprietenulnaturii.ro/
 SUNTEM O PARTE DIN NATURĂ
BINE DE ŞTIUT
• Ziua Mondială a Animalelor este sărbătorită în fiecare an pe data de 4 octombrie. În această zi, ecologii şi
prietenii animalelor ne reamintesc cât de importantă este protejarea tuturor speciilor de pe glob şi în special
a celor care sunt în pericol de dispariţie.

• Barza, pe parcursul migrării anuale din Europa către Africa de Sud (denumită migrarea păsărilor) poate
străbate o distanţă de aproape 10 000 km.

• În satul Mercheașa din județul Brașov, creşte cel mai bătrân copac din România, un stejar. Supranumit
,,bătrânul Carpaților”, arborele are 900 de ani. Stejarul a devenit o adevărată atracție turistică pentru
numeroși curioși.

• Copacii sunt cei mai longevivi din tot ce înseamnă viață pe pământ.

• Floarea-soarelui pare o floare mare însă ea este formată din mai multe flori mici care, atunci când se
coc, se transformă în semințe.

• Ţestoasa gigant este una dintre speciile cele mai vechi din lume. Aceasta poate trăi până la 300 de ani.

• Coada este foarte importantă pentru veveriţă: o ajută la menţinerea echilibrului, iarna o protejează împo-
triva frigului și îi foloseşte şi la manifestarea emoţiilor faţă de alte animale din aceeaşi specie.

• Planta cu cea mai rapidă creştere este bambusul. Anumite specii de bambus cresc cu o viteză de 1 metru
pe zi. Asta înseamnă aproape 2,5 cm pe oră. Putem observa cu ochiul liber cum crește bambusul.
Recordul îl deţine varianta tropicală care, în decurs de 3 luni, atinge înălţimea de 30 m!

• Un pin de 60 de ani produce o cantitate de oxigen echivalentă cu cantitatea necesară pentru 3 persoane
într-o singură zi. Un stejar mare produce o doză suficientă pentru 14 persoane. Pădurile din lume produc în
jur de 26,6 miliarde de tone de oxigen, peste jumătate din cantitatea necesară într-un an pentru toată popu-
laţia şi fauna de pe Pământ.

• Un hectar de copaci produce o cantitate de oxigen suficientă pentru 45 de persoane. Aceeaşi suprafață
de copaci absoarbe anual o cantitate de dioxid de carbon echivalentă cu cea produsă de maşini pentru par-
curgerea a peste 100.000 de kilometri.

• Nasul umed şi rece al câinilor nu este întâmplător. Fără mucusul care acoperă suprafaţa nasului, câinele
nu ar avea un miros atât de bun. Mucusul de pe nasul câinelui filtrează aerul inspirat într-un mod specific.
Particulele chimice din aer sunt captate de celulele olfactive într-o anumită ordine.
Această preselecţie ajută la detectarea mirosurilor individuale de către regiunile corespunzătoare ale creierului.

https://tediprietenulnaturii.ro/
 De ce este importantă mişcarea?
Copiii de vârstă preşcolară şi şcolară au o nevoie naturală de mișcare, modul lor de cunoaştere
a lumii se desfăşoară în majoritatea timpului în mod activ, într-o mare măsură coordonaţi de
noi, adulţii. Realitatea înconjurătoare atrage prin tehnologia nouă, iar gadgeturile colorate
distrează copiii mici şi contribuie la stilul de viaţă sedentar, care influenţează negativ dez-
voltarea acestora, nu doar fizică. Mişcarea, adică activitatea fizică în sensul larg al acesteia,
contribuie în mod natural la funcţionarea zilnică corectă a organismului, în special a unui
organism care este în curs de formare.

Mişcarea este o foarte bună moda itate de învăţare pentru copii. De fapt, este primu mod de învăţare.
Pe măsură ce exp orează şi interacţionează cu umea înconjurătoare, micuţii îşi dezvo tă abi ităţi e de
comunicare, precum şi gândirea. Mișcarea şi dansu îi ajută pe copii să devină conştienţi de prezenţa or
fizică, să observe re aţii e spaţia e şi să îşi dezvo te auto-contro u .

Este a fe de importantă ca hrana şi aeru pe care î respiră; este, de asemenea, moda itatea de bază
a dobândirii cunoştinţe or pe tema mediu ui înconjurător şi oferă posibi itatea descoperirii propriei per-
soane şi a aptitudini or sa e.

Activitatea fizică este benefică doar pentru corp?

Exerciţiile fizice, în sensul larg, contribuie nu numai la dezvoltarea armonioasă a corpului dar şi a intelectului şi ap-
titudinilor sociale ale copilului. Activitatea fizică stimulează funcţionarea corectă a organismului copilului, fortifică,
formează şi îmbunătăţeşte toate sistemele acestuia – locomotor, nervos şi circulator şi acționează pozitiv asupra
psihicului, revigorează mintea şi ajută la formare din punct de vedere social, estetic şi moral.

Dezvoltarea condiţiei fizice generale contribuie la modelarea abilităţilor manuale, care se reflectă în activităţile
distractive individuale, coordonate de educator, sau spontane, activităţi zilnice prin care învaţă modul de abordare
individual şi creativ de realizare al acestora. Fiecare formă de activitate fizică generează o multitudine de emoţii şi
trăiri ale căror efecte cu siguranţă vor fi vizibile în viitor.

https://tediprietenulnaturii.ro/
JOACA E BAZA DEZVOLTĂRII
Orele de educaţie fizică pentru preşcolari şi copiii din primele clase primare trebuie să se des-
făşoare într-un mod distractiv, pentru că această formă de activitate este cea mai apropiată
copiilor la această vârstă.

Curioşi să descopere lumea, copiii participă cu plăcere la diverse tipuri de activităţi fizice care le stimu-
lează corpul şi mintea. În cadrul acestor activităţi, se realizează diverse tipuri de mers, alergare, sărituri,
aruncări, dar şi elemente de căţărare, mers în echilibru sau anumite jocuri de echipă şi discipline sportive.
La realizarea lor se pot folosi diverse tipuri de materiale didactice care fac sarcinile mai atractive cum ar
fi diverse tipuri de mingi, inele, panglici, instrumente muzicale, jaloane colorate, baloane, ziare obişnuite
sau jucării.
Jocurile folosesc spontaneitatea naturală a copiilor în mişcare şi creează noi experienţe. Elementele de
gimnastică au scopul nu numai de a exersa anumite abilităţi motorii ale copiilor, ci şi pe acela de formare
a capacităţii de autocontrol, a disciplinei sau capacităţii de adaptare la regulile şi normele existente. Activi-
tăţile organizate dedicate preşcolarilor şi copiilor din primele clase de şcoală trebuie să conţină obligatoriu:
exerciţii de gimnastică, jocuri de mișcare, plimbări, excursii sau diverse forme de activitate care se con-
centrează pe efort fizic susţinut.

BINE DE ŞTIUT
BENEFICIILE PE CARE NI LE ADUCE MIŞCAREA SUNT FOARTE MULTE:

• dezvoltă fizic organismul tânăr – prin dezvoltarea muşchilor, îmbunătăţirea circulației sângelui,
susţine funcţionarea activităţii inimii şi a plămânilor;
• căleşte organismul, creşte capacitatea şi rezistenţa lui;
• îmbunătăţeşte coordonarea, precizia şi rapiditatea acţiunilor;
• dezvoltă independenţa copilului;
• este o sursă de bucurie, relaxează şi reduce stresul;
• formează memoria şi capacitatea de concentrare;
• imprimă colaborarea în echipă, respectarea regulilor, depășirea situaţiilor dificile, trăirea
momentelor de succes sau înfrângerea şi stimulează perseverenţa;
• stimulează pofta de mâncare şi îmbunătăţeşte calitatea somnului.

Ştiai că…
Oamenii care dorm mai puţin tind să aibă o greutate mai mare deoarece privarea de somn
poate duce la o schimbare în modul în care organismul reglează apetitul, inducând o poftă
de mâncare mai mare?

https://tediprietenulnaturii.ro/
 LEGUME ŞI FRUCTE ZILNIC

COMBINAŢIA IDEALĂ – ACTIVITATEA FIZICĂ ŞI ALIMENTAŢIA CORECTĂ

Pentru buna funcţionare a organismu ui tânăr este necesară combinarea efortu ui fizic cu un regim a -
imentar corect. Echi ibru dintre timpu dedicat mişcării şi a imentația corespunzătoare preşco ari or şi
copii or din cic u primar este moda itatea de bază pentru dezvo tarea or pe toate p anuri e, dezvo tare
care, în această etapă, se desfăşoară foarte dinamic. Perioada intensă de creştere şi dezvo tare imp ică
mese bogate într-o varietate de nutrienţi. Specia iştii recomandă consumu zi nic a 5 porţii de egume
şi fructe. Acestea furnizează o mu titudine de vitamine şi minera e, contribuie a buna dispoziţie şi a
buna condiţie a organismu ui nostru mai a es atunci când practicăm diverse activităţi sportive pentru
care avem nevoie de un aport mai mare de vitamine. O porţie de fructe şi egume înseamnă în jur de
100 de grame, adică un fruct sau o egumă de mărime medie (măr, morcov) sau câteva bucăţi mai mici
(căpşuni, cireşe, struguri).

O a ternativă idea ă pentru fructe e şi egume e proaspete sunt sucuri e şi piureuri e,100% de
provenienţă natura ă, a căror moda itate comodă de servire este cu siguranţă idea ă a p imbare, în
excursie, pe terenu de joacă sau în competiţii e sportive. n sensu ei arg, activitatea fizică a preşco a-
ri or şi a copii or din şcoa a primară precum şi regimu a imentar variat adaptat necesităţi or or sunt baza
pentru o bună funcţionare a acestora.

CÂTEVA INFORMAŢII PREŢIOASE DESPRE VITAMINE

• Vitaminele au fost descoperite în anul 1912 de biochimistul polonez Kazimierz Funk.
• Vitaminele nu pot fi produse de organismul nostru sau sunt produse în cantităţi foarte mici, de aceea ele
trebuie introduse în organism prin alimentaţie.

BINE DE ŞTIUT
CELE MAI IMPORTANTE VITAMINE DIN ALIMENTAŢIA NOASTRĂ:

VITAMINA A – este prezentă în morcovi, roşii, dovleac şi lapte, ouă, brânzeturi. Contribuie la buna
funcţionare a vederii, la creşterea şi dezvoltarea sistemului osos, este un important antioxidant.

VITAMINELE DIN GRUPA B (B1, B2, B12) – sunt deosebit de importante în perioada de creştere,
sprijină procesul de memorare şi dezvoltarea sistemului nervos. Aceste vitamine sunt prezente în
produsele integrale, în seminţele de cereale, fasole, legumele verzi, peşte sau ouă.

VITAMINA C – creşte rezistenţa organismului la infecţii. Este o vitamină foarte instabilă, se des-
compune uşor sub influenţa oxigenului şi a temperaturii ridicate, de aceea este atât de important
consumul ei zilnic. Aceasta poate fi găsită în legumele verzi, citrice, kiwi, căpşuni, coacăze negre.

VITAMINA D – reglează procesul de creştere al oaselor şi dinţilor, contribuie la menţinerea nivelului

optim de calciu şi fosfor în organism. Susţine de asemenea funcţionarea corectă a sistemului imuni-
tar. Cele mai bune surse de vitamina D sunt laptele, untul, uleiurile vegetale.

https://tediprietenulnaturii.ro/
 VREM SĂ RESPIRĂM AER PROASPĂT!
Cât de plăcut se respiră în parc sau în pădure, la mare sau hoinărind pe munte! Acolo,
aerul este aşa de curat şi de proaspăt!

Din păcate, nu peste tot este a fe . n ag omeraţii e urbane, în juru combinate or siderurgice şi a unor fabrici
nu mai este atât de p ăcut de respirat. ndustria, transportu rutier şi cantitatea enormă de emisii chimice
care ajung în atmosferă sau în so fac ca aeru pe care î respirăm să devină din ce în ce mai po uat şi
dăunător – atât pentru noi, cât şi pentru a te forme de viaţă.

Aeru , fără de care nu am putea trăi şi care pătrunde în p ămânii noştri cu fiecare inspiraţie, are o contribuţie
directă asupra dispoziţiei noastre. Uneori, din cauza petrecerii timpu ui în zone po uate, avem dureri de cap,
ne ăcrimează ochii, respirăm greu şi ne simţim foarte obosiţi. Cauza acestor simptome nep ăcute pot fi ga-
ze e produse de industrie şi traficu rutier. De aceea este atât de important să avem grijă de mediu natura ,
în specia pentru aeru curat. Mai cu seamă că acest ucru chiar nu este atât de difici .

CE PUTEM FACE PENTRU A AVEA UN AER RESPIRABIL?

• Colectați separat deșeurile! Cu cât vom recicla mai multe deşeuri, cu atât vom proteja mai multe păduri şi
se vor elibera în aer mai puţine gaze din coşurile fabricilor.
• În casă şi în grădină, înconjuraţi-vă de plante. Ele sunt un foarte bun aliat în lupta cu poluarea aerului pentru
că ele produc oxigen şi absorb emisii poluante, iar în acelaşi timp sunt şi o barieră acustică naturală.
• Să plantăm copaci, pentru că pădurile creează un microclimat benefic pentru oameni şi sunt plămânii verzi
ai planetei.
• Convingeţi-vă părinţii să folosească bicicleta sau mijloacele de transport în comun. Să nu dăm ocazia
maşinilor să emită inutil gaze.

REŢINE

• În tot mai multe ţări, oamenii poartă pe faţă măşti de protecţie împotriva aerului poluat.
• Albinele ajută oamenii de ştiinţă la monitorizarea nivelului de poluare a aerului din jurul aeroporturilor
din Germania şi Franţa. Iată cum: polenul adunat de ele și depus în fagurii de miere este analizat de
către specialiști pentru a detecta nivelul de substanţe chimice din aer.
• Să plantăm copaci, pentru că pădurile creează un microclimat benefic pentru oameni şi sunt plămânii
verzi ai planetei.
• Observând lichenii de pe copaci, putem să evaluăm singuri calitatea aerului din vecinătatea noastră.
Cu cât sunt mai mulţi licheni pe scoarţa copacilor şi lizieră de pădure, cu atât aerul pe care îl respirăm
este mai curat. Importante sunt speciile de licheni. Cei mai mulţi se dezvoltă în aer curat.
• Un adult are o rată respiratorie de cca. 16-20 respiraţii pe minut; la un nou-născut, rata este de 40.
• Capacitatea plămânilor unui om este de cca. 4,5 l aer la bărbaţi şi 3,2 l la femei, iar ceea ce este
interesant e faptul că ai sportivilor profesionişti ating chiar 6-8 litri de aer.

https://tediprietenulnaturii.ro/
DE CE MERITĂ SĂ FACEM ECONOMIE?
ENERGIA ŞI APA SUNT FOARTE PREŢIOASE!
În fiecare zi şi în fiecare clipă ne folosim de energie. Uneori nici nu mai suntem conștienți de
ea, dar este prezentă acasă, la grădiniţă, la şcoală, serviciu şi chiar când suntem la plimbare.
Datorită ei funcţionează marile fabrici, aparatura casnică dar şi telefoanele şi jucăriile care se
alimentează de la baterie.
Energia electrică ne iluminează străzile întunecate, ne păstrează alimentele reci în frigider şi ne permite
să urmărim programele preferate la televizor. Energia înseamnă puterea care pune în mişcare lumea, ne
permite să producem, să lucrăm şi să ne desfăşurăm activităţile. Energia care pune în mişcare vehiculele
provine din combustibilii fosili – petrolul şi gazul. Dar să reţinem faptul că energia care ne permite desfăşura-
rea tuturor proceselor necesare vieţii există în fiecare din noi şi în alte organisme vii. Energia este prezentă
şi sub alte forme, dar este tot energie.

ENERGIA ELECTRICĂ
Cea mai populară formă de energie, care ne însoţeşte în viaţa noastră de zi cu zi, este energia electrică.
Este total firesc pentru noi faptul să avem locuinţe încălzite sau să avem lumină seara, apă caldă la robinet,
posibilitatea de a găti o mâncare gustoasă. De asemenea, este un lucru foarte normal să privim la televizor,
să ascultăm radioul, să lucrăm la calculator sau să avem internet fără fir. Fiecare dintre aceste activităţi este
legată de consumul de energie electrică. În natura care ne înconjoară putem găsi, de asemenea, energie
electrică ce nu este creată de om. De exemplu, funcţionarea muşchilor noştri, a inimii sau a creierului, dar şi
descărcările electrice pe care le vedem în timpul furtunilor, toate aceste fenomene apar tot datorită energiei
electrice. Dar, așa cum am mai spus, această energie provine din natură.

CE ESTE CURENTUL?
Curentul electric este un fenomen care se produce atunci când particule mici, neobservabile de către ochiul
uman, încep să se mişte. Aceste particule se numesc electroni, care însă nu se mişcă de la sine. Au nevoie
de ceva care să-i propulseze. Şi ce-i propulsează? Este ceea ce denumim tensiune electrică – este o forţă
invizibilă care constă în atracţia reciprocă a sarcinilor cu semne diferite (pozitive şi negative)
şi respingerea sarcinilor cu aceleaşi semne. Această forţă obligă electronii să
se mişte. Datorită acesteia pornește calculatorul sau se aprinde un bec, se
păstrează o temperatură scăzută în frigider, mulţumită căreia putem păstra
mâncarea proaspătă.

https://tediprietenulnaturii.ro/
DE UNDE PROVINE CURENTUL ELECTRIC?
V-aţi gândit vreodată de unde vine curentul? Sau poate ne gândim la asta doar atunci când el
lipseşte temporar, când telefonul mobil, tableta sau lanterna se opresc pentru că bateria este
complet descărcată? Atunci conectăm aparatura la sursa de curent şi totul revine la normal. Dar
de unde vine curentul de la priză?
Curentul electric este produs de centralele electrice. Acest lucru se face cu ajutorul unor echipamente spe-
ciale numite generatoare. Curentul electric produs este transferat către birouri, fabrici şi casele noastre prin
intermediul cablurilor de înaltă tensiune. Pentru a produce curent, centrala electrică are şi ea nevoie de
combustibil. Combustibilul îl reprezintă resursele naturale precum cărbunele, apa sau vântul. Prelucrarea
acestora este foarte costisitoare.
DE CE TREBUIE ECONOMISIT CURENTUL ELECTRIC?
Necesarul de energie electrică creşte odată cu dezvoltarea civilizaţiei. Utilizăm din ce în ce mai multe echi-
pamente electrice iar în lume sunt din ce în ce mai mulţi oameni şi fiecare dintre aceştia vrea să aibă acces
la energie. Extinderea ramurii industriale, a aglomeraţiilor urbane, dezvoltarea tehnicii au un impact direct
asupra consumului tot mai mare de curent electric. În acelaşi timp, combustibilii fosili, adică principala sursă
naturală pe care o transformăm în energie electrică, sunt resurse care se epuizează. Arderea lor contribuie,
de asemenea, la poluarea aerului.
Consumul de energie electrică de către om depinde de foarte mulţi factori: de modul de viaţă, de necesităţi,
obiceiuri, locuință, educație. Majoritatea oamenilor face risipă de energie în timpul activităţilor din casă, la
serviciu sau la şcoală.
Pentru a preveni această risipă de energie electrică, oamenii de ştiinţă, ecologiștii şi cercetătorii ne sugerează
câteva modalități prin care putem preveni consumul excesiv de curent electric. Acest lucru ne ajută să
economisim eficient energia, să plătim facturi mai mici şi în acelaşi timp să protejăm resursele naturale ale
pământului.
PROTEJAREA DARURILOR NATURII
Economisirea energiei are numai efecte pozitive. Când facem economie de curent, protejăm clima şi apa
împotriva poluării. Ne îngrijim de mediul natural şi îl ajutăm să se păstreze nepoluat. Datorită economiei
de energie, minele vor extrage mai puţine resurse naturale, iar centralele electrice vor arde mai puţin din
ele. Aşadar, în aer şi în apă va pătrunde o cantitate mai mică de gaze şi substanţe nocive. Pământul va fi o
planetă mai sănătoasă.
O formă foarte importantă de protejare a mediului natural este construirea unor centrale electrice mai puţin
dăunătoare mediului, care folosesc energie regenerabilă naturală, cum ar fi apa sau vântul.
Hidrocentralele întrebuinţează energia apei creată în momentul căderii sau curgerii acesteia transformând-o,
cu ajutorul unor turbine speciale, în energie electrică. Din păcate, la ora actuală, în România, doar până la
25% din energia produsă provine de la hidrocentrale. China este astăzi cel mai mare producător mondial
de energie hidroelectrică, urmată de Brazilia, Canada, Statele Unite și Rusia, țări care dețin principalele
centrale hidroelectrice din lume.
Centralele eoliene funcţionează pe un principiu similar cu hidrocentralele. Doar că acestea, în loc de apă,
folosesc forţa vântului. Un ansamblu de turbine eoliene – „mori de vânt” – formează parcuri eoliene. Putem
să le admirăm forţa şi dimensiunile în mai multe locuri din ţară. Energia eoliană este pe locul al doilea în
România, cu 2.096 MW, echivalentul a trei reactoare nucleare de tipul celor de la Cernavodă, care au o pu-
tere instalată de 700 de MW ³.
O sursă naturală foarte bogată de energie este soarele. Energia solară este întrebuinţată din ce în ce
mai des în viaţa cotidiană. Pe acoperişurile multor case se pot observa deja baterii solare care alimentează
cu energie locuinţele. Energia solară este utilizată de asemenea şi în industrie.
³https://www.agerpres.ro/economic-intern/2022/01/10/turbinele-eoliene-din-romania-produc-energie-cat-trei-reactoare-nucle
are-luni-dupa-amiaza--844522

https://tediprietenulnaturii.ro/
CUM PUTEM ECONOMISI ENERGIA ÎN CASELE NOASTRE?

• Întrerupeţi lumina atunci când ieşiţi dintr-o încăpere. Lumina nu trebuie să fie aprinsă în camerele în care
nu stă nimeni. Aprinderea şi stingerea luminii durează o secundă, iar pierderile rezultate din arderea luminii
într-o încăpere goală sunt mult mai mari.
• Discutaţi cu părinţii ca aceştia să folosească echipamente electrocasnice care consumă puțină energie
electrică.
• Întrerupeţi echipamentele electrice pe perioada în care nu le utilizaţi: deconectați televizorul, radioul sau
calculatorul atunci când nu le folosiţi.
• Nu lăsaţi televizorul pornit în cameră atunci când, de exemplu, serviţi masa în bucătărie cu părinţii.
CEReţineţi
PUTEM faptul că aparatura
FACE PENTRUelectronică
A AVEA consumă
UN AER cel mai mult atunci când o porniţi – nu merită aşadar să
RESPIRABIL?
• porniţi
Nu uitaţiradioul sau calculatorul
de selectarea pentru
deşeurilor! 2 minute.
Cu cât vom recicla mai multe deşeuri, cu atât vom proteja mai
• multe
Folosiţi becuri economice – acestea consumă
păduri şi vom elibera în aer mai puţine gaze dedin
5 ori mai puţină
coşurile energie decât becurile clasice, iar
fabricilor.
durata lor de viaţă este mai lungă.
• În casă şi în grădina, înconjuraţi-vă de plante. Ele sunt un foarte bun aliat în lupta cu poluarea aerulu pentru
• că
Dacăele ieşiţi
produccu oxigen
părinţii şi
dinabsorb
casă sau mergeţi
emisii la culcare,
poluante, nu lăsaţi
iar în acelaşi timpechipamentele electrice
sunt şi o barieră acusticăînnaturală.
„stare de
• veghe”
Să plantămpe parcursul
copaci, pentrunopţii.
că Întrerupeţi-le în aşa
pădurile creează un fel încât dioda
microclimat carecsemnalizează
benefi pentru oamenicăşiaparatura se aflverzi
sunt plămânii ă în
aşteptare,
ai planetei. să fi e stinsă. Monitoarele calculatoarelor, televizoarele sau combinele stereo neoprite consumă
• curent, pentru părinţii
Convingeţi-vă că stausă în folosească
aşteptare. bicicleta sau mijloacele de transport în comun. Să nu dăm ocazia
• maşinilor
Temperatura rece din
să emită frigider
inutil gaze.este tot un merit al energiei electrice. Pentru a nu creşte consumul acestuia,
este de ajuns să ţinem cont de nişte reguli mărunte: nu introduceţi în frigider mâncăruri calde, lăsaţi-
le să se răcească mai întâi afară, nu deschideţi frigiderul pentru un timp îndelungat, pentru ca asta
permite aeru\lui cald să pătrundă înăuntru.
• Ţineţi cont ca părinţii să scoată din priză cablurile care alimentează dispozitivele, dacă acestea nu
sunt conectate în momentul respectiv. De exemplu, încărcătorul pentru telefonul mobil lăsat în priză con-
sumă curent în permanenţă, chiar şi atunci când telefonul nu este conectat şi nu se încarcă.
• Colectați deşeurile. Veţi recupera în acest fel materii prime preţioase şi, în acelaşi timp, energie.
Deşeurile sunt reprelucrate ulterior, ceea ce înseamnă că nu se va mai irosi energia necesară producţiei
de materiale noi.
• Economisiţi apa. Pentru epurarea (curățarea) ei este de asemenea nevoie de energie electrică.

BINE DE ŞTIUT

• Frigiderele vechi consumă mai multă energie electrică decât echipamentele moderne
energoeconomice.
• Cea mai mare hidrocentrală din lume este cea din China, situată pe fluviul Yangtze – Barajul
celor Trei Defileuri.
• Fulgerele sunt descărcări electrice naturale de putere foarte mare – datorită lor putem vedea
curentul cu proprii noştri ochi.
• Sunetul, lumina şi căldura sunt de asemenea forme de energie.
• Oamenii de ştiinţă lucrează la crearea avioanelor propulsate cu energie solară. În SUA s-a
efectuat primul zbor de probă reuşit al unei astfel de maşinării.
• Doar 2/3 din populaţie are acces permanent la curent electric.
• În India sunt întreruperi frecvente de furnizare a curentului electric, în timpul cărora sunt utilizate
generatoare de curent.
• O locomotivă electrică consumă energie electrică cât un oraş de zece mii de locuitori.

https://tediprietenulnaturii.ro/
 ORDINE ÎN DEŞEURI?
SĂ COLECTĂM SEPARAT DEȘEURILE!

Acolo unde trăiesc oameni, întotdeauna vor fi deşeuri. Până şi strămoşii noştri care locuiau mai
întâi în peşteri şi pe urmă în case primitive produceau deşeuri. Doar că, aceștia se hrăneau doar
cu ceea ce producea natura și lăsau în urma lor deşeuri complet naturale iar acestea în scurt
timp se descompuneau şi ajungeau din nou în sol sau în apă.

Acum, odată cu dezvoltarea civilizaţiei, omul produce din ce în ce mai multe materiale. Ele sunt mult mai
rezistente însă, în momentul în care nu mai sunt folosite şi sunt aruncate la gunoi, ele produc mari pagube
mediului natural. Natura nu se poate descurca cu eliminarea rapidă a deşeurilor, iar descompunerea lor
poate să dureze chiar câteva sute de ani.

CE SUNT DEŞEURILE?
Deşeurile sunt obiectele, substanţele produse de om care au devenit inutile, nu vor mai fi folosite în
continuare și dorim să le aruncăm / sau suntem obligați să facem acest lucru.
Deşeurile se produc într-un ritm din ce în ce mai alarmant. Creşte numărul populaţiei pe pământ, se dezvoltă
civilizaţia şi tehnologia, sunt create noi obiecte şi echipamente. Producţia în masă atrage după sine un
consum ridicat de resurse şi în acelaşi timp o grămadă de resturi, cum ar fi deşeurile - ambalaje de plastic,
folii uzate etc. Acestea, din păcate, nu se descompun atât de repede precum o pungă de hârtie.

CUM PUTEM PĂSTRA O LUME MAI CURATĂ?

În mare parte, noi, oamenii, suntem responsabilii principali de producerea deșeurilor. Cumpărăm din ce în
ce mai multe lucruri şi alimente care ajung ulterior ajung la gunoi. Când mergem cu părinții la cumpărături e
bine să luăm cu noi o pungă (sacoşă) cu multiple întrebuinţări în loc să folosim pungile de plastic de unică
folosinţă, iar înainte de a cumpăra un produs, să ne gândim bine dacă într-adevăr avem sau nu nevoie de el.
Acasă, putem da o nouă viaţă obiectelor care pot părea inutile, de exemplu să folosim ambalajele de plastic
ca nişte cutii pentru mărunţişuri – cuburi sau creioane colorate. De asemenea, e bine să nu aruncăm la coş
haine uzate sau care ne-au rămas mici, ci să le ducem în locuri special amenajate de unde organizaţiile
de binefacere le pot prelua și da mai departe persoanelor nevoiașe. O idee bună este colectarea separată
a deșeurilor; fiindcă prin procesul de reciclare al deșeurilor se mai pot recupera materii prime importante
pentru producţia unor materiale noi. În acest mod protejăm resursele naturale (de exemplu pădurile) şi eco-
nomisim energia. Fiecare gest mărunt contează.

RECICLARE – UN CUVÂNT GREU?

Ba nu este deloc greu! Reciclarea este procesul prin care deşeurile sunt transformate în materie primă se-
cundară pentru fabricarea de noi produse. În plus, reciclarea nu numai că aduce beneficii mediului, dar are
și un efect pozitiv asupra economiei.

Pentru că deşeurile să poată fi refolosite sau reprelucrate, trebuie colectate în mod

corespunzător înainte de transportarea lor la centrele de colectare. De aceea, fiecare
trebuie să cunoască regulile de colectare separată a deşeurilor şi să le aplice în viaţa de
zi cu zi.

https://tediprietenulnaturii.ro/
Există containere/pubele de diferite culori, destinate deşeurilor reciclabile.
Fiecare culoare reprezintă un alt tip de deşeu. Vă prezentăm mai jos tipurile universale de
containere/pubele, însă e bine să verificaţi ce reguli sunt valabile în localitatea voastră.

Containere/pubele albastre = hârtie/carton Containere/pubele verzi = sticlă colorată

Aruncăm: ziare, reviste, cataloage, hârtie de Aruncăm: sticle colorate de băuturi răcoritoare, apă,
birou, saci de hârtie, cărţi, caiete, ambalaje din carton, cutii lapte, oțet, sosuri și alte lichide, borcane din sticlă
și ambalaje de hârtie/carton (de la alimente, medicamente, colorată, ambalaje de sticlă colorată de la cosmetice,
alte produse etc.) PRESATE și PLIATE (astfel încât să damigene, sticlă de parbriz.
ocupe cât mai puțin spațiu în coș), cartoane-suport pentru
cafea, cartoane/cofraje de ouă, plicuri din carton, role din
carton (rămase de la prosoapele din hârtie și hârtia
igienică), cărți poștale și felicitări, hârtie maro (kraft), cutii
de pizza curate (se poate păstra partea de sus a cutiei care
nu se murdărește de obicei), alte ambalaje doar dacă nu
sunt murdare de ulei, resturi alimentare sau alte deșeuri.
Containere/pubele albe = sticlă incoloră Containere/pubele negre = deşeuri mixte
Aruncăm: sticle din sticlă transparentă, borcane, Aruncăm: toate celelalte deşeuri care nu se pot recicla/
ambalaje de sticlă ale produselor cosmetice. Dacă nu valorifica; spre exemplu: scutece, hârtie igienică folosită,
există un astfel de container, atunci aruncăm sticla conținutul sacului din aspirator etc.
incoloră în containerul verde.

Containere/pubele maro = deşeuri biode- Containere/pubele galbene = metale şi mate-

gradabile
Aruncăm: deşeuri de legume şi fructe (coji, semințe,
pulpă), crengi de copaci şi arbuşti, iarbă cosită, frunze
şi flori, rumeguş şi scoarţă de copac, lemn netratat cu
lac sau nevopsit, coji de ouă, pliculețe de ceai, zaț de
cafea și filtre de hârtie de cafea, prosoape de hârtie
sau șervețele, orez, paste, produse de băcănie (pâine,
prăjituri, produse de patiserie), alte resturi alimentare,
cu excepția cărnurilor și a oaselor.
riale sintetice
Aruncăm: toate recipientele transparente sau colorate
pentru băuturi (apă, sucuri, ulei etc.), recipientele pentru
produse lactate, recipiente ale produselor cosmetice, re-
cipiente ale șampoanelor, detergenților și altor produse
de curățenie, pungi, folie color și incoloră, saci și sacoșe
rafie, lădițe, caserole, polistiren (caserole, resturi de
polistiren folosite la ambalarea si transportul produselor
și polistiren din construcții), recipiente pentru ketchup,
ambalaje de tip tetrapak (folosite pentru lactate și
băuturi), doze de aluminiu, caserole aluminiu, folie
aluminiu, cutii de conserve, capace din plastic și meta-
lice, agrafe birou, alte obiecte din plastic, aluminiu sau
metal.

REŢINE

• Colectarea separată a deşeurilor începe de acasă! Separaţi deşeurile pe categorii.

• Turtiţi întotdeauna dozele, sticlele de plastic şi cutiile de carton – ocupă mai puţin loc!
• Înainte de a fi aruncate în coșul pentru plastic/metal ambalajele trebuie spălate cu apă și uscate. Resturile de alimente
sau lichide pot contamina alte deșeuri reciclabile cu care intră în contact. De asemenea, îngreunează sortarea și pot chiar
strica echipamentele de sortare și reciclare. Și cel mai important aspect: lucrătorii care sortează manual aceste deșeuri
sunt supuși zilnic la mirosul puternic al ambalajelor murdare de mâncare. Pe termen lung, această expunere poate provoca
afecțiuni respiratorii. Dacă deșeurile ar fi curate și uscate, mirosul ar fi mult mai redus și riscurile de îmbolnăvire mai mici.
Pentru a preveni risipa de apă ambalajele pot fi clătite în apa rămasă după spălarea veselei.
• În containerele pentru sticlă nu aruncaţi becuri, ceramică sau oglinzi.
• Hârtia foarte murdară sau umedă aruncaţi-o în containerul cu deşeuri biodegradabile.
• Cutiile de lapte și sucuri (tip Tetrapak) se colectează separat în recipientele pentru plastic/metal (pentru a evita să se
scurgă lichide din ele și să murdărească celelalte deșeuri de hârtie din pubelă/container).
• Ambalajele realizate din mai multe materiale (de exemplu, plastic și metal) se vor arunca în containerul pentru
plastic/metal.
• Nu separați dopurile de sticlele de plastic. Fiind mici, ele se pot pierde la sortare și nu mai ajung să fie reciclate.

https://tediprietenulnaturii.ro/
SE POATE ARUNCA ORICE LA COŞUL DE GUNOI?
Nu toate deşeurile pot fi aruncate în containerele colorate sau în cele cu deşeuri menajere (mixte-
amestecate).

Anumite obiecte sau dispozitive care au fost produse cu ajutorul unor diverşi compuşi chimici şi a altor substanţe sunt deosebit
de dăunătoare mediului natural. Dacă obiectele sau dispozitivele respective nu ajung în locurile special destinate ci la groapa de
gunoi, substanţele periculoase pe care le conţin vor ajunge în sol, în apă şi în aer. Atunci ele pot provoca boli în rândul oamenilor,
animalelor şi plantelor. Mai jos sunt câteva sfaturi referitoare la modurile în care putem scăpa de „deşeurile dificile”:

Echipamentele / dispozitivele electronice şi electrice defecte, care nu mai pot fi reparate (există numeroase inițiative care
repară telefoane, calculatoare și alte dispozitive și le donează persoanelor defavorizate - de exemplu Asociația „Ateliere fără
Frontiere”, Asociația ETA2U PC etc.) conțin substanțe periculoase dar și materiale valoroase (de exemplu cupru, aur, argint etc.)
și trebuie colectate separat de deșeurile reciclabile și menajere. Ele pot fi aruncate în coșurile speciale destinate deșeurilor de
echipamente electrice și electronice (DEEE) existente în supermarketuri (inclusiv tonerele și cartușele de imprimantă).

Pentru electrocasnicele mari (de exemplu mașină de spălat, frigider etc.) puteți chema firme de colectare autorizate care le
ridice de la domiciliu/sediul instituției de învățământ sau le puteți preda centrelor de colectare separată care se găsesc în zona
voastră. Găsiți diverse centre de colectare separată care preiau mai multe categorii de deșeuri, nu doar echipamente electrice pe
www.hartareciclarii.ro. De asemenea, dacă ați cumpărat un echipament nou, puteți preda la schimb echipamentul vechi. Unele
firme preiau gratuit echipamentul vechi atunci când livrează echipamentul nou sau solicită să duceți personal echipamentul vechi
la sediul lor.

Tuburile de iluminat şi becurile economice conţin mercur, de aceea aruncarea acestora la gunoi este foarte periculoasă și dău-
nătoare mediului. Trebuie să le predăm la centrele de colectare separată, acolo unde sunt recipientele special destinate pentru
becuri economice şi tuburi de iluminare sau în magazine în momentul cumpărării unora noi, cel mai bine economice.

Bateriile şi acumulatorii pot fi depuse exclusiv în recipientele special destinate, care se gasesc în mai multe magazine /super-
marketuri, şcoli şi chiar în întreprinderi. Se pot preda şi la centrele de colectare selectivă.

Medicamentele expirate se predau la farmacii şi la centrele medicale, în saci sau recipiente speciale pentru deșeuri medicale.

Termometrele clasice cu mercur trebuie predate la farmacii. Farmaciştii le vor transmite ulterior spre casare. Se interzice
spargerea termometrelor cu mercur, pentru a separa mercurul de sticlă. Vaporii de mercur sunt foarte toxici.

Deşeurile de dimensiuni mari (voluminoase), cum ar fi mobilă, canapele, cărucioare pentru copii trebuie predate la centrele de
colectare separată. Verifică dacă în zona ta sunt organizate centre mobile de colectare a deşeurilor de dimensiuni mari. De regu-
lă, firma de salubrizare desemnată de primărie pentru colectarea deșeurilor menajere și reciclabile dintr-o anumită zonă/oraș are
obligația să colecteze deșeurile voluminoase de la domiciliul cetățenilor. Dacă aveți astfel de deșeuri, contactați firma de sa-
lubrizare sau primăria. Unele firme de salubrizare dezmembrează aceste deșeuri și reușesc să recupereze materialele: după
dezmembrare metalele și lemnul sunt trimise la fabricile de reciclare iar componentele din plastic și resturile textile sunt trimise la
fabricile de ciment (aici sunt incinerate pentru a înlocui combustibilul clasic - cărbuni, petrol. Cenușa rezultată în urma incinerării
acestor deșeuri este tratată și introdusă în compoziția cimentului). Din păcate, mai sunt foarte multe firme de salubrizare/colectare
care transportă aceste deșeuri direct la gropile de gunoi. Prin urmare, când contactați primăria/firma de salubrizare, întrebați ce
se întâmplă cu deșeurile voluminoase colectate.

Resturile textile obținute din dezmembrarea deșeurilor voluminoase și alte deșeuri nereciclabile rezultate în urma sortării în
stațiile de sortare sunt trimise pentru co-procesare (co-incinerare) în fabricile de ciment ⁴.

Deșeurile provenite din construcții și demolări sunt colectate separat de firmele de salubrizare și colectorii autorizați. Ca în
cazul deșeurilor voluminoase, firma de salubrizare desemnată de primărie pentru colectarea deșeurilor menajere și reciclabile
dintr-o
anumită zonă/oraș are obligația să colecteze deșeurile de construcții de la domiciliul cetățenilor. Dacă aveți astfel de
deșeuri, contactați firma de salubrizare sau primăria. Din păcate, în majoritatea cazurilor deșeurile de construcții
sunt transportate la gropile de gunoi sau mai rău, sunt abandonate ilegal în natură. Sunt și excepții când unele
firme de colectare le transportă la stații de concasare unde sunt sortate, zdrobite, mărunțite și folosite la nivelarea
drumurilor înainte de asfaltare ⁵.

Deșeurile biodegradabile ar trebui transportate la stații de tratare pentru a fi transformate în compost.

Din păcate, deocamdată sunt puține localități la nivel național care colectează separat deșeurile biodegradabile
generate de populație și sunt puține stații de tratare a acestor deșeuri. În lipsa lor, au apărut diverse proiecte ⁶ dezvoltate de
grupuri de inițiativă civică sau diverse asociații care au reușit să înființeze puncte de colectare și compostare a deșeurilor biode-
gradabile generare de populație.

https://tediprietenulnaturii.ro/
Uleiul alimentar uzat trebuie colectat separat într-un recipient/sticlă și predat fie la supermarketurile care oferă această posibi-
litate, fie centrelor de colectare sau în benzinării. Atunci când este aruncat în chiuvetă sau împreună cu deșeurile menajere ⁷,
uleiul înfundă și corodează țevile de canalizare (costurile de întreținere și curățare a stațiilor de epurare întorcându-se tot în
buzunarul nostru), poluează apele formând o peliculă la suprafața lor care oprește oxigenul să ajungă la viețuitoarele și plantele
din apă, poluează solul, care are apoi nevoie de perioade îndelungate pentru a se regenera și a redeveni productiv.

Anvelopele uzate conțin substanțe foarte toxice și trebuie predate separat service-urilor auto, vulcanizărilor sau centrelor de
colectare care primesc aceste tipuri de deșeuri.
Cele mai frecvente deșeuri care nu se pot recicla în România și ar trebui evitate⁸ (dacă nu pot fi reduse/evitate se aruncă în
containerul pentru plastic/metal pentru a fi sortate și transportate la fabricile de ciment pentru incinerare):

- deșeuri textile foarte uzate care nu mai pot fi reparate sau donate
- pungi cipsuri (plastic cu folie de aluminiu în interior) și alte ambalaje asemănătoare
- plase împletite pentru ambalat fructe/legume, pungi de unică folosință foarte subțiri
- pahare, tacâmuri, farfurii de unică folosință din plastic, paie
- caserole polistiren contaminate cu resturi alimentare
- caserole de plastic transparente de unică folosință (folosite pentru carne, măsline, mâncare fast-food etc.)
- sticluțe de plastic pentru uleiuri esentiale sau deodorant, aparate de ras cu componente din plastic
- capsule cafea, capsule lapte condensat pentru cafea
- ambalaj lucios pentru cadouri, bandă adezivă
- paie, bețișoare pentru acadele, palete de plastic de amestecat în cafea
- ață dentară, periuțe de dinți, tuburi/cutii de pastă de dinți
- umerașe de plastic
- scaune de birou (plastic și textil), scaune și mese de grădina (plastic)
- burete de spălat vase (plastic), burete duș (plastic)
- lavete și șervețele umede
- țevi chiuvetă (plastic)
- tapet
- casete video, DVD-uri si CD-uri (inclusiv carcase), discuri de vinil, filme și fotografii vechi
- ambalaje de medicamente, inhalatoare

Deșeurile reziduale rezultate din sortarea deșeurilor municipale, care nu pot fi reciclate sau incinerate (de exemplu, deșeurile
stradale) sunt transportate la gropile de gunoi pentru depozitare.

⁴ https://ecoteca.ro/2022/07/26
⁵ https://ecoteca.ro/2022/07/26
⁶ https://ecoteca.ro/legea-compostului-unde-nu-este-aplicata-la-2-ani-de-la-publicare.html
⁷ http://uleiosul.com/ce-facem/
⁸ https://ecoteca.ro/managementul-deseurilor/deseuri-reciclabile/plastic

https://tediprietenulnaturii.ro/
 REŢINEȚI
• În primul rând, încercați să reduceți deșeurile pentru a nu mai fi nevoie să fie colectate.
• Cumpărați cât mai multe produse de la producători locali (pentru a reduce consumul de combus-
tibil și alte costuri de distribuție) în vrac, în săculeți, sacoșe și alte recipiente reutilizabile, renunțati la
pungi și alte ambalaje de unică folosință, evitați să aruncați mâncarea etc.
Frecventați magazine⁹ care vând produse vrac sau în ambalaje prietenoase cu mediul, adică fără
plastic.
• Încercați să refolosiți cât mai mult unele ambalaje și produse (ex. borcane, sticle, caserole,
sacoșe textile, săculeți reutilizabili pentru legume și fructe, termosuri) și donați-le atunci când
nu le mai folosiți (spre exemplu pe grupuri Facebook de donații de tipul „freecycle”)
• Refuzați ofertele 2+1 și alte oferte similare. Tot ce cumpărăm în plus va deveni în scurt timp
un deșeu.
• Refuzați pungile oferite gratuit la magazin.
• Evitați ambalajele de unică folosință, nereciclabile sau greu de reciclat (de exemplu, pun-
gile de chipsuri, sticle PET pentru lactate, caserolele transparente folosite pentru mezeluri,
măsline, carne etc, plicurile de hrană pentru animale etc.)
• Dăruiți lucrurile pe care nu le mai folosiți celor care pot avea nevoie de ele. Aruncaţi doar ce este
foarte uzat. Există asociații care colectează îmbrăcăminte și alte produse și le donează
persoanelor defavorizate. De asemenea există numeroase grupuri pe facebook de donații - de
exemplu: „Freecycle București”, „Donații”, „Donez obiecte pe care nu le mai folosesc” etc.
• Daţi o nouă viaţă cărţilor: cele citite şi care nu vă mai sunt de folos, duceţi-le la o bibliotecă
apropiată sau transmiteţi-le unui spital, poate alţii le vor citi cu drag. În anumite oraşe sunt
organizate centre în care se pot face schimburi de cărţi.
• Jucăriile cu care nu vă mai jucaţi dar sunt în stare bună, dăruiţi-le altor copii; se vor bucura foarte
mult.
• Evitați articolele de unică folosință: pungi, tacâmuri, farfurii, pahare, sticle, paie.
• Împachetaţi gustările sau pacheţelul pentru pauza de la masă de la grădiniță într-un recipient de
plastic cu multiple întrebuinţări. Evitați astfel consumul inutil de hârtie sau folii de plastic.
• Reparați obiectele vechi (de exemplu: aparate electrocasnice, electronice, jucării, haine, încălță-
minte). Dacă sunt în stare bună, pot fi donate asociațiilor care sprijină persoanele defavorizate sau pe
grupurile de donații de pe Facebook.
• Reciclați manual deșeurile („reciclare creativă” sau upcycling) - puteți practica acasă sau organiza
ateliere cu copiii pentru reciclare plastic, hârtie etc.
• Colectați separat deşeurile împreună cu părinţii. Încercați să colectați separat deșeurile pe
minimum 2 fracții (uscat, umed) sau 4 fracții (hârtie, plastic, metal, sticlă) și dați-le firmei de salubrizare
sau la supermarketuri care colectează deșeurile reciclabile. Există de asemenea și colectori¹⁰ mici,
„de cartier” care oferă acest serviciu.¹¹
• Încurajaţi-i şi pe alţii să colecteze separat deşeurile – prieteni, vecini, bunici.

Reduceți! Reutilizați! Reciclați!

⁹ de exemplu: Magazin Zero Waste București, Ecoptimist.ro
¹⁰ îi puteți găsi pe hartareciclării.ro sau colectaredeseuri.ro
¹¹ https://ecoteca.ro/2022/07/26

https://tediprietenulnaturii.ro/
 BINE DE ŞTIUT

• O pungă de plastic este produsă într-o secundă, noi o folosim în medie 12 minute, însă procesul
de descompunere al acesteia în mediul natural durează aproape 400 de ani.
• O sticlă de sticlă recuperată şi reintrodusă în circuit permite economisirea energiei necesare pentru
funcţionarea unui bec de 100 W timp de 4 h.
• Din 700 de doze de aluminiu se poate produce o bicicletă.
• Reciclarea unui teanc de ziare cu înălţimea de 125 cm permite salvarea unui brad de 6 metri.
• Becurile fluorescente uzate pot fi reutilizate aproape în totalitate (cam 80-90%) pentru producerea
unor becuri noi.
• Gropile de gunoi ilegale sunt foarte periculoase pentru mediu. Ploaia care cade peste acestea
dizolvă substanţele chimice din deşeuri şi le introduce în sol şi chiar în pânza freatică. Deşeurile arun-
cate în păduri devin un focar de bacterii şi gaze periculoase. Dăunează chiar şi animalelor din pădure
pentru că mănâncă fragmente din deşeurile aruncate sau se rănesc cu ele.
• Gropile de gunoi legale sunt izolate și delimitate de sol prin folii protectoare rezistente şi zgură.
Datorită acestui lucru, substanţele toxice din groapa de gunoi nu pătrund în sol. În plus, acestea sunt
frecvent controlate de instituţii cum ar fi Garda de Mediu sau Direcțiile de Sănătate Publică. Este bine
totuşi să se producă cât mai puţine deşeuri, pentru ca gropile de gunoi să nu se extindă.

https://tediprietenulnaturii.ro/
 AM GRIJĂ DE NATURĂ

Are sens să ţinem cont de îndemnurile privind economisirea apei? Este de ajuns să privim la
globul pământesc ca să vedem că majoritatea suprafeţei Pământului este înconjurată de mări şi
oceane… păi şi atunci ce se întâmplă de fapt cu apa aceasta? Trebuie sau nu să o economisim?

Apa este componenta de bază a organismelor vii. Corpul omului se compune din 75% apă. Pentru a putea
funcţiona normal, ar trebui să bem cel puţin 2 litri de lichide zilnic – poate fi şi sub formă de sucuri, supe sau
ceaiuri. Cel mai important este să consumăm lichide în cantitate suficientă; în lipsa acestora, omul poate trăi
cel mult 5-6 zile.

APA DE LA ROBINET
Apa ne este necesară nu numai pentru băut. O consumăm pentru a ne spăla corpul şi rufele, pentru gătit
sau pentru udatul plantelor de pe câmp şi din grădini. Cantitatea de apă recomandată pentru a fi consumată
de un om într-o zi este de 50 litri. Această cantitate include atât consumul propriu-zis cât şi baia, prepararea
mâncării etc. Însă, pe glob, există diferenţe foarte mari ale consumului de apă între ţări: americanii consumă,
de exemplu, de 5 ori mai multă apă decât europenii (500 litri vs. 100 litri), în timp ce locuitori din ţări precum
Gambia trebuie să se mulţumească doar cu 4.5 litri.

CE DĂUNEAZĂ APEI?
Poluarea apelor se produce în general prin deversarea apelor industriale reziduale. Totuşi, şi noi contribuim
la diminuarea resurselor de apă dulce, iar acelea care încă mai există sunt poluate cu ape reziduale
municipale, adică cele provenite din casele noastre. O altă sursă de poluare a apelor sunt îngrăşămintele şi
ierbicidele folosite pentru plante care pătrund în pânza freatică şi substanţele provenite de pe şosele şi de la
maşini. Pentru ca apa să poată fi consumată şi folosită în casă, trebuie să fie tratată, adică purificată. Acest
proces este foarte costisitor, cu fiecare tratare calitatea apei scade şi are influenţă negativă asupra sănătaţii
noastre şi chiar asupra vieţii de pe întreaga planetă.

https://tediprietenulnaturii.ro/
POATE FI APA ÎNLOCUITĂ?

Rezultatele rapoartelor privind starea apelor în lume şi impactul lor asupra vieţii umane sunt
foarte triste. În fiecare an, din cauza lipsei de apă potabilă şi a condiţiilor sanitare adecvate, mor
în lume 2 milioane de oameni. Trăind în Europa, nu ne lovim zi de zi de problema limitării sau
lipsei totale de apă. Încă nu! Totuşi, resursele de apă se diminuează, de aceea este atât de impor-
tantă educaţia ecologică în această direcție încă din copilărie.
Cum să avem grijă de apă și să o consumăm în mod rezonabil?
• Verificaţi întotdeauna dacă robinetul este bine închis, dacă nu picură apă din el. Fiecare picătură
contează.
• Apa care curge de la robinet se risipeşte atunci când ne periem dinţii – închideţi robinetul şi
pregătiţi-vă mai devreme un pahar cu apă pentru clătirea gurii.
• Alegeţi să faceţi duş în loc de baie în cada plină cu apă. Faceţi tot posibilul să nu petreceţi mult
timp sub duş. Dacă faceţi baie în cadă, folosiţi o cantitate mică de apă – e suficient să umpleţi cada
doar 1/3.
• Folosiţi clapeta „de clătire economică a toaletei”. Reţineţi! O singură apăsare pe clapeta de
clătire înseamnă cam 7-10 litri de apă.
• Nu aruncaţi în toaletă resturi de mâncare sau zaţ de cafea.
• Folosiţi apa uzată în aşa fel încât să nu se risipească, de exemplu pentru udarea florilor sau la
curăţenie.
• Aveţi grijă de mediul vostru înconjurător, nu aruncaţi gunoaie în râuri, lacuri sau mări.
• Spălaţi vasele în maşina de spălat, iar dacă le spălaţi manual, umpleţi bazinul chiuvetei cu apă
şi clătiţi-le sub un jet mic de apă.
• Udaţi gazonul foarte de dimineaţă, pentru că este mai rece (veţi reduce astfel pierderile de apă
rezultate din evaporarea ei). Gazonul trebuie udat odată la 5-7 zile.
• Dacă este posibil, adunaţi apa de ploaie. Aceasta apă poate fi folosită de exemplu la udarea
florilor în grădină.
• Dacă nu vă place gustul apei de la robinet, instalați un filtru. Atunci când trece printr-un filtru, se
elimină mirosul și gustul neplăcut de clor al apei.
• Cumpărați o sticlă pe care o puteți folosi de mai multe ori (din metal sau alte materiale rezistente)
și umpleți-o cu apă de la robinet sau filtrată de fiecare dată când aveți nevoie!

BINE DE ŞTIUT
• Temperatura de fierbere a apei depinde de presiunea atmosferică. În condiţii normale, temperatura
de fierbere este de 100°C, iar pe vârful muntelui Everest, unde presiunea este mult mai mică, este de
68°C.
• Salata se compune 95% din apă.
• Corpul unui bărbat adult se compune din cca. 65% apă, iar al unei femei din cca. 60% apă.
• Pentru a produce o maşină sunt consumaţi până la 35 000 litri de apă.
• Este bine să economisim apa şi energia. Acestea reprezintă sursele de viaţă şi sănătate pentru noi toţi.
Să ţinem cont de aceste aspecte în fiecare zi. Fiecare mic gest contează. Acasă, la şcoală, la serviciu,
în vacanţă.
• Scurtarea timpului de duş cu un minut poate economisi până la 1710 de litri de apă pe lună.
• Ziua Internaţională a Apei se sărbătoreşte în fiecare an pe 22 martie.

https://tediprietenulnaturii.ro/
 ECOLOGIA ŞI ECONOMIA DE ACASĂ
FORMEAZĂ O PERECHE

Ce au în comun economia cu ecologia?

Se pare că foarte multe. Privind la originea acestor doi termeni, putem distinge o anumită legătură. Ambii provin din
cuvântul grecesc „oikos”, care înseamna „casă”. Economia adaugă sufixul „nemein”, adică a administra. În acest caz
este vorba de administrarea casei, mai exact a bunurilor şi banilor de care dispune gospodăria. În cuvântul ecologie,
sufixul „logia” înseamnă „a învăţa ceva”. În sensul acesta, ea înseamnă ştiinţa mediului, care este privit ca o casă mai
mare sau ca şi ştiinţa gestionării de către natură a propriei sale case. De curând, a apărut un termen nou care leagă
cele două cuvinte de mai sus: econologia, pentru că economia şi ecologia formează o pereche.
Termenul econologia a apărut în preajma anului 2000, când s-a pus problema impactului pe care îl are activitatea
omului asupra ecosistemului de pe pământ. Acest termen înseamnă un stil de viaţă economic şi ecologic. Generaţiile
viitoare au, la fel ca noi, dreptul la un mediu curat. Printr-un comportament responsabil şi favorabil naturii, putem nu
numai să avem grijă de planeta noastră şi să trăim în armonie cu mediul înconjurător, dar să economisim în acelaşi
timp şi banii noştri. Grija pentru natură este dublu rentabilă.
Exemple de conduită ecologică, unde se întâlnesc ecologia şi economia, cum avem grijă de mediu şi econo-
misim banii:
• Economisirea apei: spălatul sub duş, nu în cadă, închiderea robinetului în timpul spălării dinţilor, colectarea apei de
ploaie pentru udarea florilor, udarea grădinii cu stropitoarea nu cu furtunul, folosirea apei de la spălatul legumelor şi
fructelor pentru udarea florilor.
• Economisirea energiei: utilizarea echipamentelor casnice economice, stingerea luminii după părăsirea camerei, re-
nunţarea la menţinerea în mod „de veghe” a aparatelor electronice din casă, deconectarea de la priză a echipamentelor
electrice dacă nu sunt folosite, utilizarea becurilor economice, utilizarea surselor de energie regenerabile, de exemplu
panourile fotovoltaice.
• Economisirea gazului: adaptarea dimensiunii vasului de gătit la diametrul arzătorului de aragaz, menţinerea curăţeniei
vaselor şi a arzătoarelor, utilizarea vaselor supraetajate pentru gătit, gătitul sub capac, micşorarea flăcării după fier-
berea apei, sărarea mâncărurilor spre sfârşitul gătitului, fixarea fluierului pe ceainic, fierberea apei doar în cantitatea de
care avem nevoie, utilizarea vaselor din oţel nobil, coacerea simultană a două feluri de mâncare în cuptor.
• Protejarea aerului: deplasarea pe jos, cu bicicleta sau cu mijloacele comune de transport în loc de maşină, încălzirea
casei cu gaz sau prin surse regenerabile de energie (de exemplu calorifere solare, panouri fotovoltaice, pompe de
căldură), sădirea plantelor în casă şi în grădină, efectuarea cumpărăturilor pe internet, limitarea cantităţilor de deşeuri,
evitarea risipei, cumpărarea şi gătirea unor cantităţi suficiente pentru cât se consumă, alegerea ambalajelor cu mul-
tiple întrebuinţări, colectarea separată a deşeurilor şi reutilizarea deşeurilor în gospodărie (de exemplu sticlă, hârtie,
îmbrăcăminte, plastic), utilizarea îngrăşămintelor naturale pentru plante (de exemplu: zaţ de cafea, coji de ouă, apa din
acvarii sau după fierberea legumelor).

BINE DE ŞTIUT

Prin educarea comportamentului ecologic al copiilor se vor obține:

• responsabilitatea faţă de sine, de generaţiile viitoare şi de Pământ
• conştientizarea modului raţional de gestionare a gospodăriei casnice
• economisirea banilor
• abilitatea de planificare a propriilor acţiuni
• abilitatea de înţelegere a principiului cauză-efect
• creativitate

https://tediprietenulnaturii.ro/
 https://tediprietenulnaturii.ro/

ORGANIZATORUL PROGRAMULUI: PARTENERI:

SUSȚINĂTOR: