Sunteți pe pagina 1din 2

NATURA ŞI MAGIA EI

Prof. Epure Beatris Larisa


Grădiniţa P.P.nr.45 Constanţa

În cântecul păsărilor şi în mugurii care se desfac în ploaie şi în razele de soare, în roua cea
delicate a florilor, în zeci de mii de lucruri din natură, de la pom, până la vioreaua ce înfloreşte la
rădăcina lui, se vede primăvara.
Scurt rezumat: Învăţându-i pe copii să apere natura, îi învăţăm să apere viaţa, să apere ceea ce este
frumos şi magic. Ȋn acest asens, am desfăşurat mai multe acțiuni, cuprinse menite să stimuleze copiii ȋn
a reda ȋn culori mediul ȋnconjurător. Voi prezenta ȋn lucrare opinia personală față de situația mediului
ȋnconjurător din zilele noastre, cȃteva soluții la ȋndemȃna oricui pentru a imbunătați condițiile de mediu
şi de a păstra magia naturii.
___________________________________________________________________________________
Cea mai mare bogăţie a oamenilor este formată din : apă limpede, aer curat, pământ brun, plante şi
animale sănătoase. Toate acestea contribuie la o viaţă sănătoasă şi armonioasă pentru oameni. De
aceea este bine să-i învăţăm şi pe copii cum pot proteja şi ocroti natura. Să fie de mici buni ecologişti,
păstrând pământul curat, astfel să creeze magie. De când există omul pe pământ, natura l-a ocrotit,
fiindu-i prietenă. Ea l-a respectat, respectându-şi legile, regenerându-se nestingherită.
Ȋn prezent, activitățile omului afectează sănatatea planetei mai mult decȃt Ȋn orice altă epocă din
istorie.
Pe măsură ce probleme precum ȋncalzirea globală devin din ce ȋn ce mai alarmante, oameni de stiință,
guverne şi companii industriale ȋşi intensifică eforturile pentru a intreprinde ceva ȋn acest sens.
Dar oare responsabilitatea de a ocroti mediul ȋnconjurator nu ne revine fiecăruia? Daca da, ȋn ce
măsură ar trebui să ne preocupe această chestiune?
Să actionăm ȋn armonie: Dumnezeu a creat Pămȃntul ca locuință paradisiaca pentru om. El a
declarat că tot ce a facut este “foarte bun” şi i-a ȋncredintat omului sarcina de a cultiva pămȃntul şi de
a-1 ȋngriji’
Să păstrăm pămȃntul curat!
Ȋn urma activităților obişnuite ale omului rezultă o anumita cantitate de deşeuri Tot ceea ce facem
ar trebui să fie ȋn armonie cu aceste procese naturale. Prin urmare, ar fi bine să nu contribuim la
agravarea problemelor Pămȃntului. Ȋn zilele noastre,oamenii, “se străduiesc” să arunce gunoiul şi alte
resturi cȃt mai repede posibil şi ȋn mod corect.
Cȃnd e vorba de aruncarea materialelor toxice, e nevoie ȋnsă de atenție sporită.
Multe deşeuri pot fi refolosite sau reciclate. Dacă legile locale prevăd reciclarea anumitor produse, e
bine să le respectăm. Poate că respectarea acestor legi necesită eforturi, dar ȋn acest fel dovedim că
vrem să păstrăm Pămȃntul curat. Să nu irosim resursele pămȃntului! Pentru a ne satisface
necesitățile ” hrana, adapost şi combustibili ”, trebuie să apelăm la resursele naturale. Dar felul ȋn care
le folosim dezvăluie dacă le recunoaştem sau nu ca pe un dar de la Dumnezeu.. Prin urmare, ar trebui
să ne străduim să nu facem risipă, pentru că risipa poate fi semn de lăcomie.
Unii sunt de parere că au dreptul să folosească energia electrică sau alte resurse naturale după bunul
plac. Dar resursele naturale nu trebuie risipite doar pentru că ni le putem permite sau pentru că există
din belsug
Să fim echilibrați!
Ȋn fiecare zi facem alegeri care afectează mediul. Dar ar trebui să recurgem la măsuri extreme,
retrăgȃndu-ne, de pildă, din societate pentru a evita să facem rău Pămȃntului? Totuşi, este potrivit să ne
gȃndim la efectul pe care alegerile noastre ȋl au asupra mediului cȃnd cumpărăm unele produse de uz
casnic, cȃnd folosim mijloacele de transport sau cȃnd ne destindem. De exemplu, unii au decis să
cumpere produse care, prin modul ȋn care au fost fabricate sau ȋn care functionează, nu daunează prea
mult mediului (ar fi ideal).
Alţii se străduiesc, pe cȃt posibil, să nu ia parte la activități care poluează sau ȋn timpul cărora se
consumă prea multe resurse naturale.
Totuşi, nu ar fi ȋnțelept să le impunem altora deciziile noastre. Situația personală sau condițiile din
zona ȋn care locuim variază. Fiecare este ȋnsă răspunzator de propriile decizii.
Viaţa triumfă şi suntem mai optimişti când mediul înconjurător e curat, când copacii înfloresc şi
dau culoare şi magie cenuşiului urban, de aceea copiii trebuie educaţi să coloreze cenuşiul să
redea sau să pastreze maigia culorilor naturii, prin implicarea lor ȋn proiecte cu obiective
precise:
 însuşirea unui set de valori şi grija pentru mediu, motivaţia şi dorinţa de a participa la acţiuni
menite să îmbunătăţească condiţiile de mediu;
 stimularea copiilor pentru a desfăşura activităţi cu caracter experimental şi demonstrativ, prin
care contribuie la păstrarea sănătăţii mediului în care trăiesc ( colectarea materialelor
refolosibile, recoltarea plantelor medicinale şi a unor fructe benefice sănătăţii, îngrijirea unor
spaţii verzi, cultivarea plantelor ornamentale).
 lărgirea sferei cunoştinţelor referitoare la problemele de mediu specifice zonei lor geografice;
 educarea capacităţii de a ocroti şi respecta natura;
 cultivarea dragostei pentru Terra cu tot cu ce intră în componenţa acesteia : aer, ape, plante,
animale;
 formarea unui comportament civic, etic şi a deprinderilor de păstrare şi iubire a naturii;
În derularea proiectului au participat un număr de 25 elevi din grupa mare , părinţi, reprezentanţi ai
gărzii de mediu, profesori, sponsori.
Finalităţi :
* amenajarea unui ,,Colţ ecologic”
* confecţionarea unor seturi de planşe, afişe, postere, desene pe teme ecologice;
* organizarea unei expoziţii cu obiecte, jucării confecţionate din materiale refolosibile;
* amenajarea în sala de clasă a unui afişier, completat periodic cu articole, desene, afişe cu ocazia
diferitelor evenimente specifice proiectului ( Ziua Pădurii, Ziua Păsărilor, Ziua Pământului, Ziua
Mondială a Mediului);
* realizarea unui album cu fotografii reprezentând momente din acţiunile desfăşurate;
* plantarea de pomi şi flori în curtea şcolii;
 acţiuni de ecologizare a mediului.
Natura este culoare, natura este magie. Să ocrotim culorile naturii să nu o lăsăm să devină cenuşie.

Bibliografie:

 Popescu M, Popescu M, (2000) – Ecologie aplicata, Editura Matrix, Bucuresti – Cota: UTCB –
504/P 81