“Cei care educa copiii sunt demni de mai multa onoare

decat cei care le dau viata; de aceea pe langa viata, daruiti

copiilor si arta de a trai bine, educandu-i.” Aristotel
 Fiecare om are dreptul de a beneficia de sprijin pentru
formarea şi integrarea lui socială şi individuală.
 Cu atât mai mult când este vorba de copii, aceştia au
dreptul de a se dezvolta şi forma cât mai adecvat pentru a-
şi construi unicitatea şi a participa la identitatea socială şi
culturală din care fac parte.
 Este firesc ca societatea să îi sprijine prin politicile
derulate la început la nivelul familiei, apoi prin grădiniţă
şi şcoală. Toţi copiii au dreptul, şi este firesc să fie
participanţi, la o educaţie de calitate, eficientă şi
permanentă.
 Ideile unei educaţii de calitate, pentru toţi copiii, se pot cel
mai bine realiza pornind de la grădiniţă, iar materializarea
lor se observă tot mai mult în practicile zilnice ale multor
educatoare care îşi exercită profesia cu dăruire.
 Programul educativ al grădiniţei trebuie să fie flexibil şi
deschis către răspunsuri adecvate individualizate şi
personalizate.
 Pentru a putea răspunde diversităţii şi unicităţii copiilor şi
a asigura educaţia tuturor, este nevoie să se orienteze
pozitiv atitudinea, limbajul şi metoda pedagogică.
 Educaţia pentru toţi la nivelul grădiniţelor înseamnă
nu numai integrarea copiilor cu CES în grădiniţă, ci
presupune o altă abordare a pedagogiei preşcolare,
abordarea incluzivă sau curriculară, care surprinde şi
valorizează în esenţa ei două concepte de bază:
unicitatea şi diversitatea. Astfel, se porneşte de la
faptul că fiecare copil are valoare şi este unic şi că
fiecare copil poate învăţa.
 Grădiniţa îşi poate îndeplini sarcinile de lucru numai în
parteneriat cu familia şi cu comunitatea.
 Un element important este participarea tuturor copiilor la
programul educativ. Fiecare după forţele şi posibilităţile
sale. Copiii sunt diferiţi, capacităţile lor sunt diferite, dar
în grupul de la grădiniţă fiecare poate avea un loc, un rol
şi o valoare.
 Nu există nici o explicaţie legitimă pentru a separa
copiii în educaţie. Copiii trebuie să existe împreună cu
avantaje şi profit pentru fiecare. Ei nu au nevoie să fie
protejaţi unii de alţii.
 Toţi copiii au nevoie de o educaţie care să îi ajute să
dezvolte relaţii şi care îi pregăteşte să trăiască în
mijlocul celorlalţi.
 Doar incluziunea are potenţialul necesar pentru a
diminua teama şi a construi prietenia, respectul şi
înţelegerea.
 Schimbul permanent de idei, experienţe şi soluţii,
între educatoare, între acestea şi directoarea grădiniţei,
precum şi cu familiile copiilor , asigura calitatea
activitatilor instructiv –educative .
 Educaţia incluzivă ,ca reper a unei educaţii pentru
toţi,este o nevoie a epocii noastre. Depinde de fiecare
educatoare în parte, de responsabilitatea şi implicarea
tuturor ca ea să devină o realitate din care fiecare să
înveţe şi să se dezvolte.