Regimul zilei copiilor

şi adolescenţilor
Regimul zilei copiilor şi adolescenţilor
Definiţie - Regimul zilei reprezintă totalitatea activităţilor efectuate
în decursul a 24 ore, inclusiv a alimentaţiei şi odihnei.
Regimul raţional, corect:
 contribuie la menţinerea şi întremarea stării de sănătate;
 creează condiţii favorabile şi contribuie la sporirea dezvoltării
fizice şi rezistenţei organismului;
 favorizează menţinerea la un nivel înalt a capacităţii de muncă;
 creează o dispoziţie echilibrată;
 previne survenirea rapidă a oboselii şi instalarea surmenajului;
 elaborează o atitudine pozitivă faţă de întreaga activitate zilnică;
 imprimă organismului un ritm fiziologic de viaţă;
 asigură o desfăşurare optimă şi eficientă a activităţilor;
 Regimul raţional prevede:
 efectuarea reacţiilor necondiţionate şi condiţionate (activaţi) într-
o periodicitate strictă la timp;
 elaborarea stereotipului dinamic.
Particularităţile fiziologice ale SNC
la copii
 capacitatea de muncă a celulelor nervoase scăzută,
determinată de gradul insuficient de maturizare
biologică, morfologică şi funcţională;
 grad insuficient de dezvoltare a proceselor nervoase;
 grad relativ slab dezvoltat a procesului de inhibiţie
internă;
 labilitate funcţională redusă ce determină trecerea lentă
de la o stare de excitabilitate la una de inhibiţie.
Principii igienice ale regimului de zi:
 Neadmiterea schimbărilor regimului diurn, trecerea
treptată de la un regim de vârstă la altul;
 Corespunderea activităţilor efectuate capacităţii de
muncă a copiilor şi odihna ulterioara trebuie să asigure o
restabilire totală a nivelului de activitate intelectuală.
 Repartizarea raţională a activităţilor in functie de genul
si complexicitatea lor, cit si alternarea lor corectă.
Compartimentele regimului de
zi:

Conţinutul şi durata fiecărui compartiment, cât şi

rolul lor în diverse perioade se schimbă, îmbinând
forme şi particularităţi noi.
 Somnul;
 Odihna în aer liber, plimbările;
 Activitatea intelectuală;
 Activitatea de joc, şi ocupaţiile conform
aptitudinilor şi preferinţelor personale;
 Alimentaţia;
 Igiena personală.
Cerinţele către regimul de zi:

 Durata elementelor regimului de zi trebuie să

corespundă vârstei şi stării de sănătate, ritmului
biologic.
 Alternarea raţională a activităţilor componente a
regimului de zi, în funcţie de caracterul şi tipul
lor (jocul, alimentaţia, activitatea fizică,
intelectuală, odihna, etc.).
Regimul zilnic al copiilor de vârsta
antipreşcolară – de creşă 0-3 ani.

 Particularităţi de creştere şi dezvoltare.

1. Ritm sporit de creştere fizică şi neuropsihică.
2. Nivel de rezistenţă a organismului faţă de
acţiunea factorilor de mediu diminuat.
3. Capacitatea de funcţionare a celulelor nervoase
scăzută.
 Primul an de viaţă - În această perioadă sunt
prevăzute 4 variante a regimului de zi: pentru
vârsta de 0-3 luni; 3-6 luni; 6-9 luni; 9-12 luni.
Elementele principale: Somnul şi perioada de
veghe.
Particularităţi a regimului:
 Durata totală a somnului crescută (18 - 13½ ore);
 Necesitate în somn diurn frecvent– (de 3-4 h) cu durata
fiecărei perioade de 2-1½ ore;
 Durata diurnă a timpului de veghe – scăzută (6 – 10 ore)
cu perioade frecvente (5 - 3) şi de scurtă durată (1½ ore
- 3½ ore).
Vârsta 1 – 3 luni
1. Somnul ------------------------------18 - 16½ ore
 nocturn ------------------------10 – 11 ore
 diurn (4 x 1½ - 2) -------------6½ - 7½ ore
2. Perioada de veghe ------------------6 – 7½ ore
. alimentaţia (7)------------------2 ore
. proceduri igienice--------------2 - 2½ ore
. jocuri, activitate dirijată-------2 – 3 ore
 Vârsta 4 – 6 luni
1. Somnul ------------------------------16 - 15½ ore
 nocturn ------------------------10 – 11 ore
 diurn (3-4 x 2 - 2½) -----------5½ - 5½ ore
2. Perioada de veghe ------------------7½ – 8½ ore
 alimentaţia (6)------------------2 ore
 proceduri igienice--------------2 - 2½ ore
 jocuri, activitate dirijată-------3½ – 4½ ore
 Vârsta 7 – 9 luni
1. Somnul ------------------------------15½ - 14½ ore
 nocturn -------------------------10 – 11 ore
 diurn (3 x 2 - 1½) -------------4½ - 5½ ore
2. Perioada de veghe ------------------8½ – 9½ ore
 alimentaţia (5)------------------2 ore
 proceduri igienice--------------2 - 2½ ore
 jocuri, activitate dirijată-------4 – 5 ore
 Vârsta 10 – 12 luni
1. Somnul ------------------------------14½ - 13½ ore
 nocturn --------------------------10 – 11 ore
 diurn (2 x 2½ - 2) --------------3½ - 4½ ore
2. Perioada de veghe ------------------9½ - 10 ore
 alimentaţia (4)------------------2 ore
 proceduri igienice--------------2 - 2½ ore
 jocuri, activitate dirijată-------4½ – 5½ ore
Regimul copiilor de vârsta de la 1 an
până la 2 ani
Se recomandă 2 variante a regimului de zi:
 pentru vârsta de la 1 an – 1,6 ani
 pentru vârsta de la 1,6 ani – 2 ani
a) Regimul zilei pentru vârsta de 1 an – 1,6 ani
1. Somnul ------------------------------14 - 13 ore
 nocturn ------------------------10 – 11 ore
 diurn (2 x 2½ - 1½) -------------4 - 3 ore
2. Perioada de veghe ------------------10 – 11 ore
 alimentaţia ----------------------2 ore
 proceduri igienice--------------2 - 2½ ore
 jocuri, plimbări------------------2 ore
 activitate dirijată----------------45 min – 1 oră
 jocuri (funcţionale)--------------3 – 4 ore
b) Regimul zilei pentru vârsta de la 1,6 ani – 2 ani
1. Somnul ------------------------------13 - 12½ ore
 nocturn ------------------------10 – 11 ore
 diurn (1) ------------------------3 - 2½ ore
2. Perioada de veghe ------------------11 – 11½ ore
 alimentaţia (4)------------------2 ore
 proceduri igienice--------------2 - 2½ ore
 plimbări, jocuri------------------2 - 2½ ore
 activităţi dirijate------------------1 - 1½ ore
 activităţi speciale-----------------40 min – 45 min
 jocuri la libera alegere------------3 – 3½ ore
Regimul zilei la antipreşcolari
Particularităţi de creştere şi dezvoltare
 activitate biologică motorie sporită
 perfecţionarea şi sporirea funcţiei de gândire şi de vorbire
 formarea deprinderilor motorii complexe
Regimul zilei pentru copii de vârsta preşcolară este planificat pentru 5 grupe de
vârstă:
 2 – 3 ani (I grupă mică)
 3 – 4 ani (II grupă mică)
 4 – 5 ani (grupa medie)
 5 – 6 ani (grupa mare)
 6 – 7 ani (grupa pregătitoare)
Elementele regimului de zi al copiilor de 3 – 7 ani din instituţiile preşcolare:
1. Somnul
2. Activităţile obligatorii
3. Plimbările la aer liber
4. Alimentaţia
5. Activitatea de sinestătător (independent)
 gimnastica
 jocul
 munca de autodeservire
 igiena personală
 pregătirea către diverse activităţi şi plimbarea la aer liber.
Particularităţi al regimului preşcolar
 Elementele, succesivitatea şi alternarea lor în regimul
zilei preşcolarilor sunt aproximativ echivalente pentru
toate grupele preşcolare.
 Se modifică durata elementelor principale în funcţie de
vârstă, caracterul şi complexicitatea lor.
 Creşte cu vârsta durata timpului destinat:
- activităţilor speciale obligatorii, inclusiv şi numărul lor
- activităţilor de muncă şi jocurilor
 Se micşorează (scade) timpul prevăzut:
- igienei personale
- alimentaţiei (primirea hrănii)
- pregătirii către plimbări şi diferite activităţi.
 Cerinţele către regimul preşcolarilor şi
caracteristica lui
I. Somnul (forma principală de odihnă a organismului)
În scopul profilaxiei dereglărilor celulare a scoarţei cerebrale cu consecinţe de
astenizare a sistemului nervos central şi nevrozelor e necesar o
 durată suficientă a somnului în funcţie de vârstă
durata totală ------------ 12 – 13 ore
inclusiv:
somnul nocturn ----------10 ½ ore - 10 ore şi 15 min
somnul diurn -------------2 ½ ore – 1 oră 45 min
 crearea condiţiilor evaluării unui somn profund:
- efectuarea unei plimbări (20-30 min) la aer liber (cu 1 oră înainte de somn)
- efectuarea procedurilor igienice (curăţirea dinţilor, spălarea mâinilor, feţei,
gâtului, picioarelor)
- excluderea alimentaţiei înaintea somnului
- excluderea efectuării activităţilor cu caracter excitant asupra SNC (exerciţii fizice
intense, jocuri mobile, vizionarea emisiunilor cu caracter captilativ etc.)
- elaborarea reflexului ritmului corect la somn – culcarea şi trezirea la o oră
stabilită
- crearea condiţiilor de mediu intern (microclimat igienic, aer curat, aerisit, lipsa
zgomotului etc.)
- asigurarea cu mobilier corespunzător (dezvoltării fizice), cu lengerie de pat şi de
corp curată, comodă, cu conţinut de fibre naturale. În aceste condiţii copilul
repede adoarme.
 Reguli de igienă pentru regimul de
activitatea al preşcolarului
II. Activităţile speciale, obligatorii
a) Scopul instructiv – educativ
 Transmiterea copiilor a unui volum de cunoştinţe,
necesare însuşirii materialului inclus în programele
ulterioare didactice inclusiv, cele şcolare.
 Activităţile speciale reprezintă una din formele principale
ale procesului instructiv – educativ care este axată pe:
- dezvoltarea funcţiilor psihomotorii
- dezvoltarea vorbirii
- dezvoltarea funcţiilor locomotorii (perfecţionarea
coordonării şi vitezei de mişcare a mâinii)
- îmbogăţirea funcţiilor de cunoaştere legate de obiectele
lumii înconjurătoare
- creşterea posibilităţilor de observare, diferenţiere,
generalizare, comparare a obiectelor
- îmbogăţirea vocabularului
b) Organizarea programului de activitate în instituţiile preşcolare trebuie să se facă în
coordonanţă cu:
 dinamica curbei fiziologice
 dinamica capacităţii de lucru
 conţinutul şi intensitatea efortului solicitat copiilor
 structurarea corectă a perioadelor de activitate şi odihnă.
c) În funcţie de vârstă sunt planificate 10 – 19 ocupaţii obligatorii pe săptămână de
dezvoltare a vorbirii, de dezvoltare a reprezentărilor matematice elementare ,de
limba maternă, familiarizarea cu mediul înconjurător, desen, modelaj, muzică, de
aplicaţie sau construcţie, educaţie fizică, etc.
 În grupele de vârsta 2-3 ani (mică) în fiecare zi se organizează câte 2 activităţi în
prima şi a doua jumătate a zilei, cu durata de 15-20 min. (Numărul total = 10).
 În grupa de 3-4 ani (mijlocie) şi celora de 4-5 ani (mare) se petrec câte 2 activităţi
zilnice, în plus într-o zi suplimentar în aer liber se organizează o activitate de
educaţie fizică (Numărul total = 11).
 Pentru copiii de 5-6 ani (mare) pentru 4 zile se planifică câte 3 activităţi şi într-o zi -
2 cu o durată de 20-25 min. (Numărul total = 14).
 În grupa pregătitoare efortul sporeşte. Pentru 4 zile se planifică câte 4 activităţi si
într-o zi 3 (cu durata de 25-30 min.) (Numărul total = 19).
 stabilirea pauzelor obligatorii (20 – 25 min.) în cazul organizării activităţilor în două
(grupele mari şi pregătitoare).
 Folosirea obligatorie a materialelor ilustrative în decursul desfăşurării activităţilor.
 Alternarea corectă a activităţilor grele cu cele uşoare, dinamice . Ocupatiile
dinamice se includ în fiecare zi,
III. Plimbările la aer liber
 Plimbările reprezintă un mijloc sigur de ameliorare a
stării de sănătate şi prevenirea oboselei.
 În instituţiile preşcolare se organizează 2 plimbări
(până şi după prânz), cu durata totală de 4 - 4½ ore.
 Organizarea şi desfăşurarea plimbărilor trebuie
efectuată ţinând cont de caracterul şi caracterul
activităţilor precedente şi celora ce vor urma,
 E necesar ca corect să fie alternate diverse tipuri de
activitate: jocuri, activitatea de muncă, exerciţii fizice,
familiarizarea cu natura.
Jocurile necesită o organizare, încât:
 50% din ele să fie cu o mobilitate medie
 40% din ele să fie cu o mobilitate intensă
 10% din ele să fie cu o mobilitate lentă
IV. Alimentaţia
 Alimentaţia se organizează în aşa fel, încât durata
dintre primirea hrănii să nu depăşească 4 ore
 Mobilă şi veselă trebuie selectata în corespundere cu
vârsta
 În regimul zilei durata timpului rezervat primirii hrănii
constituie de la 2 ore până la 1 oră 25 min.
 În procesul alimentaţiei copilul trebuie educat în
vederea elaborării deprinderilor cultural-igienice.
V. Organizarea activităţii independente (de sine
stătător)
 Activităţile independente la preşcolari includ: jocurile,
munca, pregătirea către activităţi şi plimbări, igiena
personală. Durata totală a timpului este de la 4 ore
până la 4½ ore.
a) Activitatea principală – jocul, care constituie pentru copii
o necesitate vitală, o bună dezvoltare, o învăţătură, o
muncă şi o formă de educaţie.
 Jocurile pot fi:
- didactice (senzoriale, verbale, de mişcare);
- spontane;
- active, mobile;
- pasive.
 În jocuri copiii îşi perfecţionează şi îşi dezvoltă:
- capacitatea de manipulare a obiectelor, de apreciere a
mărimilor, sesizarea asemănării, deosebirilor, relaţiilor
dintre ele;
- simţul de observaţie;
- abilităţile motorii;
- dezvoltarea psiho-fizică multilaterală.
 Jocurile copiilor se deosebesc după formă şi conţinut,
începând de la cele simple care reproduc aspectul
exterior al acţiunii, treptat avansează în conţinut, trecând
la semnificaţia .
 Primele jocuri sunt cele funcţionale. Conţinutul esenţial (de mânuire,
de mişcare) constă în manipularea obiectelor cu însuşirea funcţiei
sociale a obiectelor.
- Etapa de constituire a jocurilor propriu zise încep în jurul vârstei de
2½ - 3 ani.
- Jocurile cu subiect (se conturează la vârsta de 3-4 ani) şi roluri,
presupune trecerea de la aspectul extern al acţiunilor cu obiectele;
- La reflectarea conţinutului intern al activităţii umane şi a semnificaţiei
sociale.
 Preşcolarii mai mari (5-6 ani) imprimă jocului cu caracter complex.
Durata jocului creşte de la 10-15 min. (preşcolarii, mici) la 20-30 min. (la
mijlocii şi mari).
 Jocurile didactice. Există mai multe sisteme de jocuri şi variate truse
care cuprind:
- Probleme, exerciţii şi materiale didactice pentru formarea la copii:
 a percepţiilor;
 a reprezentărilor şi noţiunilor legate de poziţia socială a obiectelor ;
 a reprezentărilor relaţiile spaţiale;
 a constantei vizuale;
 a nivelului de coordonare video-manuală corporală;
 pentru dezvoltarea vocabularului, a memoriei vizuale sau verbale etc.
 Anumite probe de jocuri senzoriale, verbale, de mişcare
sunt considerate ca probe de psihodiagnoză şi a
capacităţilor de învăţare (nivelul de dezvoltare
intelectuală, psihomotorie).
b) Activitatea de muncă (autodeservire, munca de menaj,
munca manuală) se poate efectua cu o durată de 10-16
min.; 20.25 min. şi are ca scop:
 elaborarea deprinderilor necesare de muncă;
 educaţia interesului şi dragostei faţă de muncă;
 dezvoltarea hărniciei, perseverenţei, iniţiativa de a munci
în colectiv.
 Regimul zilei elevului
Starea de sănătate a elevului este influenţată atât de condiţiile de realizare
a procesului de învăţământ, cât şi de cele extraşcolare, deci, de întregul
regim de viaţă.
1. O mare importanţă prezintă:
 Principiile psiho-pedagogice (cu consecinţe sub aspect medical):
 metodele didactice aplicate;
 antrenarea activă a elevilor în timpul orelor;
 posibilităţile oferite de tehnicile moderne;
 calităţile pedagogice, trăsăturile personalităţii corpului didactic;
 numărul elevilor în clasă;
 numărul disponibil de profesori;
 insuficienţa sălilor de clasă, de cabinete, laboratoare.
 Condiţiile medico-sanitare (au ca scop promovarea sănătăţii elevilor):
 realizarea unor condiţii optime pentru o dezvoltare echilibrată somoto-
psihică;
 prevenirea surmenajului;
 asigurarea eficienţei maxime a procesului instructiv-educativ.
2. În aspect fiziologic programul de zi trebuie să evalueze printr-o curbă
oscilantă a randamentului de activitate cu valori crescute şi scăzute în
decursul zilei, săptămânii, trimestrului.
 Capacitatea de lucru a elevilor
Activitatea şcolară solicită intens activitatea SNC- (atenţia, percepţia,
memoria); a operaţiilor de gândire; sinteză şi analiză; a analizatorilor
vizual şi auditiv.
În timpul activităţii intelectuale apar modificări:
 în prima fază (de 1 – 1.30 min) de adaptare se observă o creştere
treptată a posibilităţilor de concentraţie a atenţiei, memoriei, gândirii;
 faza de randament optim neurocortical maxim care durează 2-3 ore;
 etapa cu o reducere a randamentului funcţional, cu scăderea calităţii
şi cantităţii muncii efectuate;
 Curba capacităţii de lucru în cursul unei zile reflectă - o perioadă de
randament maxim în prima jumatate a zilei (900 - 1200) şi între 16-17-in
a doua .
 o perioadă scăzută în jurul orelor 1300 – 1400 şi 1700 – 1800
 În decursul unei săptămâni capacitatea de lucru a elevilor:
 este mai redusă în cursul primei şi ultimei zile din săptămână;
 creşte treptat începând de luni, continuând marţi;
 începe să scadă de miercuri până vineri.
 La sfârşitul semestrelor, anului şcolar după lucrări de control, examene
– capacitatea de lucru se reduce.
 Factorii care influenţează capacitatea de

lucru
Vârsta
 cu cât vârsta copiilor este mai mică cu atât mai intense sunt modificările
fiziologice
 Sexul
Fetele posedă după pubertate:
 posibilităţi reduse a forţei musculare şi a capacităţii de adaptare la efort a
aparatului cardio-vascular, respirator, volumului sangvin, hemoglobinei totale;
 aptitudini, dexterităţi şi posibilităţi crescute în activitatea ce necesită fineţe ,
precizie, rapiditate, dibăcie, iscusinţă, abilitate manuală;
 aptitudini verbale mai bune şi posibilităţi de deservire rapidă;
 memorie rapidă, imediată.
• Intensitatea, durata şi caracterul solicitărilor
 adaptarea mai uşoară la activităţile dinamice decât cu cele statice
 Condiţii de lucru
 condiţiile igienice necorespunzătoare – (disconfortul termic, prezenţa
zgomotului, a noxelor chimice, iluminatul insuficient, ventilaţia insuficientă) –
reduce capacitatea de lucru.
 Starea emoţional afectivă – stresul, neliniştea, dezinteresul, constrângerea – reduc
capacitatea de lucru.
 Starea de sănătate – bolile cronice, tulburările de nutriţie, reumatism, boli
endocrine – hipofuncţia ori hiperfuncţia tiroidiană, hipofuncţia suprarenalei – pot
reduce substanţial capacitatea de lucru.
Regimul zile elevului -
componentele principale

1. Somnul
 diurn
 nocturn
2. Odihna la aer liber
3. Orele de lecţii
 în şcoală
 pregătirea temelor pentru acasă
4. Timpul liber
5. Alimentaţia
6. Igiena personală
1. Somnul
 Reducerea timpului de somn:
 împiedică fenomenele de refacere fiziologică după efort
 determină cumularea fenomenului de oboseala si
diminuarea capacităţilor de lucru .
 contribuie la suprasolicitarea nervoasă.
1. Aspectul fiziologic
- Există variate ipoteze şi teorii ale somnului
a) Somnul – starea de inhibiţie, de odihnă a celulelor nervoase
 Iradierea inhibiţiei asupra regiunilor emisferelor
cerebrale în rezultatul instalării oboselii care prezintă
un excitant intern.
 Insuficienţa acestei teorii rezultă din faptul ca somnul
mai poate fi provocat prin inhibiţia activă, adică pe
calea stimulării structurilor neuronale inhibitorii.
b) În timpul somnului nu apare inhibiţie, ci are loc un proces
activ de restructurare şi redistribuire a funcţiilor diferitor
zone corticale.
 Conform recentelor publicaţii formaţia reticulară a trunchiului
cerebral exercită o dublă funcţie: sistemul reticulat activator
ascendent asigură stimularea generală corticală (starea de
veche), iar somnul se instalează prin scoaterea din funcţiune a
acestui sistem, deci, formaţia reticulantă cuprinde elemente
neuronale care produc atât activitatea creierului, cât şi inhibiţia
sa.
 În somnul normal se produc, iniţial, la nivelul scoarţei cerebrale
modificări enzimatice cu efect hipnogen, acumularea serotoninei,
 ulterior procesele hipnogene – structurile diencefalo-
mezencefalici, unde se produc modificări enzimatice. Astfel
somnul se extinde în profunzime.
 Deci, reiese că somnul nu poate fi considerat o stare de repaos
totală.
 În timpul somnului se reduc funcţiile vieţii de relaţie (încetinează
activitatea, dispare contactul cu lumea exterioară, aproape
complect lipsesc mişcările).
 se încetinesc funcţiile vegetative (scade frecvenţa pulsului,
respiraţiei)
 se înlătură oboseala prin eliminarea substanţelor de
dezasimilare acumulate în timpul stării de veghe.
Somnul pentru şcolar reprezintă un factor:
 de protecţie a organismului;
 de menţinere la un grad înalt a capacităţii de muncă;
 de asigurare a odihnei complete a organismului, a
scoarţei cerebrale, a sistemului senzorial şi muscular;
 de refacere eficientă a organismului obosit.
2. Pentru menţinerea tonusului optim al exitabilităţii
scoarţei cerebrale la copii şi adolescenţi de
vârstă şcolară, se recomnadă următoarele
durate ale somnului:
 pentru elevii de 6,7,8,9 şi 10 ani durata somnului
nocturn este de 10 ore, pentru cei de 11, 12, 13 şi 14
ani – de 9 ore
 pentru vârsta de 15-16 ani este de 8 - 8½ ore.
 Elevilor de vârsta 6-7 ani suplimentar se prevede
somnul diurn cu o perioadă de 1,45 – 1 oră.
1. Odihna la aer liber
Pentru înlăturarea oboselei, este necesară odihna în aer liber,
organizată prin diferite forme – plimbări, exerciţii fizice, jocuri,
activităţi fizice şi manuale de muncă.
 Odihna la aer liber contribuie la:
 sporirea gradului de oxigenare a sângelui;
 sporirea proceselor metabolice şi de oxidare;
 refacerea capacităţilor sistemului nervos, neurosenzorial,
neuromotor, a aparatului cardiovascular şi respiratoriu;
 reechilibrarea proceselor de activitate a SNC (acţiune
tonuzantă asupra sistemului nervos, atenuarea emoţiilor
negative);
 profilaxia hipodinamiei, reglarea metabolismului;
 sporirea rezistenţei organismului.
 Durata timpului aflării elevilor la aer liber constituie pentru
elevii:
 claselor inferioare (7,8,9,10 ani) - 3½ ore;
 claselor medii – (11,12,13 ani) – 3 ore;
 claselor superioare – (14,15,16,17 ani) - 2½ ore.
Conţinutul şi durata aflării la aer liber (plimbările) variază în funcţie de
timpul rezervat acestui compartiment în regimul zilei şi destinaţiei
acestuia.
 Se organizează:
 Prima plimbare de (20-30 min.) care contribuie la înlăturarea
inhibiţiei de protecţie a organismului după somnul nocturn şi
sporirea gradului de exitabilitate.
 A doua plimbare (60 min. – 1 oră) după terminarea lecţiilor până la
prânz are scopul înlăturării oboselei şcolare, în conţinutul ei fiind
incluse jocuri mobile şi sportive, distracţii, concursuri, competiţii
sportive, toate fiind de o intensitate medie motorie şi emoţională.
Această plimbare mai este denumită şi ora sportivă.
 A treia plimbare cu durata de 1-1½ ore preconizată după prânz are
destinaţia asigurării organismului o capacitate sporită intelectuală
de lucru, înainte de a începe activitatea de pregătire a lecţiilor
către a doua zi (meditaţiei) şi evaluează cu efectuarea activităţii de
muncă, excursiilor, jocurilor sportive. Durata jocurilor sportive şi
activităţilor de muncă nu trebuie să depăşească respectiv 1-1½
oră şi ½-1 oră.
 A patra plimbare efectuată după cină, înaintea somnului (20-30
min.)diminuează oboseala acumulată din decursul zilei,
echilibrează procesele de inhibiţie şi exitabilitate pentru a asigura
organismului posibilitatea de a dormi uşor şi liniştit.
3. Timpul liber - reprezintă un important mijloc recreativ,
favorizează dezvoltarea multilaterală a elevului şi îi
asigură o odihnă sănătoasă.
 Durata totală a timpului liber constituie pentru
elevii I şi II - 1½ oră, pentru ceilalţi 1½-2 ore.
 Timpul liber se include în regimul zilei după
finisarea pregătirii temelor (lecţiilor) pentru
următoarea zi de şcoală. Caracterul activităţilor
poate fi foarte variat, şi se poate desfăşura sub
diverse forme:
 Ocupaţie în cercuri
 educaţia fizică şi sport
 modelare, radio, foto, lucru de mână, teatru, cânt,
lucru manual, desen etc.
• Vizionarea filmelor, expoziţiilor, emisiunilor televizate
• Lectura
• Antrenarea în jocuri, excursii
Cerinţe igienice către ocupaţiile
extraşcolare:
 Ocupaţiile extraşcolare trebuie să corespundă:
 vârstei;
 intereselor, preocupaţiilor individuale;
 posibilităţilor individuale fizice şi psihice;
 stării de sănătate.
 Ocupaţiile extraşcolare necesită reglamentarea duratei lor şi a
efortului intelectual ori fizic
 Ocupaţiile în cercuri, secţii se admite de 2 ori pe săptămână cu o
durată de 1-1½ ore în funcţie de vârsta, şi cu pauze scurte destinate
odihnei.
 Durata vizionării emisiunilor televizate pentru elevii claselor mici
constituie 1 oră; pentru cei din clasele mijlocii - 1½oră şi pentru
ceilalţi – 2 ore (2-3 ori pe săptămână).
 Respectarea condiţiilor de mediu, asigurarea încăperilor cu utilaj şi
material corespunzător, organizarea corectă a locului de activitate
(iluminat, poza de lucru, mobilier, instrumentariu etc.).
 Organizarea raţională a activităţilor extraşcolare – alternarea lor
corectă (în funcţie de caracterul ei) în timpul zilei şi săptămânii.
4. Activitatea în şcoală (lecţiile) şi pregătirea temelor către a doua zi
(meditaţia), prezintă unul din cele mai importante componente
ale regimului de zi.
 Capacitatea de lucru la lecţii depinde, în mare măsură, de
gradul de restabilire funcţională a organismului condiţionat de
organizarea igienică a somnului nocturn, efectuarea
procedurilor igienice, a gimnasticii, a plimbărilor înaintea
începerii studiilor.
I. Activitatea în şcoală, durata aflării copiilor în şcoală depinde
de vârstă, de numărul lecţiilor pe zi, determinate de programele
şcolare. Efortul intelectual depinde de regimul şcolar şi orarul
lecţiilor, corespunderea lor cerinţelor igienice. Durata totală a
aflării copiilor la şcoală constituie de la 4 ore până la 5-6 ore.
II. Pregătirea temelor (lecţiilor) către a doua zi, în totalitate,
reprezintă o activitate intelectuală, care necesită reglamentarea
duratei şi a condiţiilor de lucru.
Durata pregătirii lecţiilor:
Clasa Conform

Statusului şcolar Reg. igienic

I 1 oră 45 min.

II 1 oră 30 min 1 oră

III-IV 2 ore 1oră 30 min

V-VI 2 ore 30 min 2 ore

VII 3 ore 2 ore 30 min

VIII-XII 4 ore 3 ore

Respectarea unor principii şi condiţii igienice
 efectuarea unei plimbări la aer liber înainte de începerea
meditaţiei (1 oră-1½oră) în scopul asigurării unei
capacităţi intelectuale sporite de muncă cu antrenarea în
activităţi sportive şi de muncă.
 Organizarea raţională a locului de muncă – dotarea cu
mobilier corespunzător dezvoltării fizice şi amplasarea lui
corectă;
 Respectarea condiţiilor de mediu ocupaţional –
microclimat, iluminat, zgomot etc.
 Efectuarea unor pauze de 15-20 min după fiecare 40-45
min de lucru, asigurând echilibrul stereotipului dinamic
format.
5. Alimentaţia prezintă un component
obligatoriu a regimului de zi şi durata totală
pentru primirea hrănii constituie aproximativ
1½ ore, care se repartizează pentru servirea
dejunului, prânzului, micului dejun şi cinei.
6. Igiena personală – include rezervarea şi
repartizarea timpului necesar efectuării
procedurilor igienice, corporale, individuale,
gimnasticii, schimbul îmbrăcămintei şi
încălţămintei - durata totală constituie 1½ ore
pentru elevii claselor inferioare şi 1oră 15 min
pentru cei din clasele superioare.
 Particularităţile regimului în instituţiile
instructiv-educative destinate copiilor
bolnavi.
1. Există diverse instituţii şcolare, în funcţie de dereglarea stării de
sănătate:
 Pentru copii cu defecte în dezvoltarea fizică şi activitatea intelectuală
 cu urmare a poliomelitei şi paralizei cerebrale
 cu dereglarea vorbirii, văzului, intelectual slab-dezvoltat cu
întârzieri în dezvoltarea psihică
 instituţii curativ-educative
 Pentru copii bolnavi cu diverse boli cronice
2. În regim se prevăd:
 Organizarea somnului de zi la aer liber clasa I (1-2 ore), clasa VI-VIII
(1½ ore);
 Micşorarea efortului intelectual din contul micşorării numărului de
lecţii şi duratei lor
Clasa I-III - 4 lecţii x 35 min
Clasa IV-V - 4-5 lecţii x 40 min
Clasa VI-VIII - 5 lecţii x 40 min
În semestru doi creşte durata şi numărul lecţiilor (5 x 45 min).
 Reglamentarea strictă a pregătirii lecţiilor
Clasa I-III - 1 oră
Clasa IV-V - 1½ oră
Clasa VI-VIII - 2½ ore
 Limitarea ocupaţiilor extraşcolare (se permite ocupaţia într-o secţie de 2 ori pe
săptămână)
 Se prevede o zi liberă suplimentară în timpul săptămânii
 Se organizează o pauză cu durata 40 min-1 oră
 Se măreşte durata aflării la aer liber
Clasa I-III - 4-5 ore
Clasa III-IV - 3 ore - 4½ ore
Clasa VI-VIII – 3 ore
 Se organizează obligatoriu 4 plimbări
 până la lecţie – 30 min
 la recreaţia mare – 1 - 1½ ore
 după lecţii – 1 oră
 după cină – 30 min
 Pentru clasa I se organizează un regim treptat
 în septembrie – 3 lecţii x 30 min
 noiembrie-decembrie – 4 lecţii x 30 min
 semestrul doi – 4 lecţii x 35 min
Particularităţile regimului elevilor în
grupe cu zi prelungită
 Principii igienice
 numărul elevilor în grupă – până la 30
 crearea condiţiilor igienice de realizare a proceselor de:
 meditaţie
 odihnă
 alimentaţie
 activitate extraşcolară
 în regimul şcolar se prevede:
 alimentaţia – 2 ori
 somnul pentru copii clasa I şi cei bolnavi
 odihna la aer liber (1-3 ore)
 plimbări (cl.I - 3; cl.II–VII - 2; cl.VIII -1)
după terminarea lecţiilor (ora sportivă)
după prânz (30 min – 1 oră)
după meditaţie (cl.I – 45 min)
 meditaţia
 activităţi extraşcolare (1 - 1½ ore)
Particularităţile regimului de zi a copiilor
de clasa I (6 ani)
Cerinţe:
1. Fiecare copil trebuie să posede un anumit nivel de dezvoltare funcţională şi
neuropsihică (maturizare biologică).
 Indicatorii medicali:
 nivelul dezvoltării biologice (talia, adaosul anual în înălţime, numărul dinţilor);
 starea de sănătate (prezenţa bolilor cronice);
 morbiditate acută.
 Indicii psihofiziologici (aprecierea nivelului dezvoltării vorbirii, funcţiilor de
analiză şi sinteză etc.) se apreciază conform:
 îndeplinirii testului Kerna - Ieraseea;
 pronunţării sunetelor (claritatea).
 Sunt apreciaţi cu o dezvoltare şi maturizare biologică întârziată (neadmişi
şcolarizării copiii care):
 posedă anumite patologii cronice;
 morbiditate acută sporită (> 5 ori boli acute);
 posedă o dezvoltare biologică scăzută (talia < M – 16; adaosul în înălţime < 45
m; n-au dinţi permanenţi);
 îndeplinesc testul Kerna – Ieraseea cu 9 şi mai multe puncte;
 posedă defecte în pronunţare a cuvintelor.
2. Realizarea unor condiţii adecvate igienice ocupaţionale şi organizarea corectă a
regimului de instruire:
a) regimul de instruire
 durata anului de studii – 32 săptămâni;
 efectuarea procesului de studii în schimbul I;
 numărul lecţiilor pe săptămână – 20; pe zi – 4;
 durata orelor de lecţii – 35 min;
 organizarea unei lecţii dinamice la aer;
 corespunderea strictă a orarului capacităţii de muncă (lecţia a II –
matematica; lecţia a III – muzica, educaţia fizică; ultima desenul, modelaj,
munca);
 stabilirea (în semestrul II) a unei vacanţe suplimentare de o săptămână.
b) condiţiile de instruire
 încăperile şcolare;
 clase – 2,4 m2 /elev;
 dormitor – 2,0 m2 /elev
 camera de organizare a activităţilor de sine stătător – 2,0 m2 /elev 75
m2
 camera de recreaţie (2 clase);
 vestiar (pentru 2 clase);
 WC (fete şi băieţi) s.t. – 6 elevi
 1 ch – 12 elevi
Organizarea procesului instructiv – educativ
şcolar.
Obiectivele principale a instruirii şcolare
Obiectivele principale a instruirii şcolare:

 Realizarea eficientă a procesului de instruire în rezultatul căruia

elevii acumulează un bagaj necesar de cunoştinţe conform
cerinţelor programelor de studii;
 Efectuarea procesului de educaţie în vederea perfecţionării
calităţilor intelectuale şi fizice a elevului în scopul asigurării
dezvoltării armonioase a personalităţii, pregătirea lor catr o viaţă
activă de muncă şi activitate socială;
 Realizarea procesului de întremare a stării de sănătate a elevilor,
 Acest obiectiv insuficient se realizeaza deoarece;
 alocaţiile financiare sunt insuficiente, bugetul dedicat şcolilor
treptat scade;
 cadrele medicale realizează, în fond activitate curativă –
controlul medical, aprecierea sănătăţii elevilor şi nu se ocupă de
activitatea profilactică;
 medicii de orientare profilactică, din centrele de sănătate publică
nu permanent se folosesc pe deplin de dreptul şi obligaţiunile
funcţionale în realizarea măsurilor de preventie
 Reforma şcolară
 S-a schimbat structura şcolii
 şcoala începătoare (clasele I-IV);
 şcoala medie incompletă (clasele V-IX);
 şcoala medie (clasele X-XII).
 Conţinutul disciplinelor şcolare se predau la un nivel mai înalt de asimilare;
 Există şcoli şi clase, care permit dezvoltarea unor vocaţii şi capacităţi individuale, cu
studierea aprofundată a unor obiecte;
 Crearea condiţiilor de orientare profesională;
 Înzestrarea şcolilor cu tehnică computerizată;
 Şcolile devin polivalente, fără instruire profesională;
 Programele şcolare au devenit mult mai complicate ce favorizează creşterea efortului
intelectual şcolar;
 Folosirea în cadrul procesului de instruire, a metodelor tradiţionale de instruire i,
implementarea insuficientă a metodelor moderne, avansate de instruire şcolară
(individual şi de grup).
Capacitatea de muncă, reuşita şcolară, cât şi starea de sănătate a elevilor este influenţată şi de
unele elemente ale regimului şcolar intern.
Elementele regimului şcolar intern care influenţează reuşita şcolară:
 numărul şi durata semestrelor;
 numărul şi durata vacanţelor;
 orarul şcolar;
 orele de lecţii şi a condiţiilor de predare;
 numărul, durata şi organizare pauzelor;
 evaluarea examenelor, activitatea facultativă extraşcolară.
 Cerinţele către orarul şcolar.
 Numărul de ore pe zi şi săptămână nu trebuie să depăşească norma stabilită de
ME.
cl.1 (20); cl.2 (22); cl.3 (23); cl.4 (24); cl.5 (29); cl.6 (30); cl.7 (31); cl.8-12 (32-33).
 Stabilirea orelor de studiu în orar trebuie să coincidă cu capacitatea de efort
cortical (curbă de randament cu valori mijlocii şi maxime):
 materiile care implică solicitarea mai accentuată a procesel or psihice (atenţia,
memoria, gândirea etc.) şi predominarea operaţiilor cu noţiuni abstracte,
considerate materii grele (matematica, limbi străine) necesită să fie plasate în
perioada cu randament maxim (a2 a3 ora) în timpul zilei şi săptămâni (marţi,
miercuri);
 evitarea de a fi amplasate (una după alta) a materiilor care solicită acelaş tip de
efort (fizica, matematica, geometria) şi alterarea raţională cu obiectele
considerate mai uşoare (istoria, geografia).
 Se va evita stabilirea a 2 ore consecutive a aceluiaşi obiect „orele duble”:
 pot fi admise pentru elevii de vârstă mijlocie şi mare o d ata pe zi la o singură
materie cu condiţia să fie schimbat conţinutul activităţii (1 oră matematică şi 1
oră geometrie; chimie, fizică, ştiinţe naturale – 1 oră teoretică – 1 oră de
laborator, practică; limba străină – 1 oră lecţie – 1 oră exerciţii).
 Alternarea raţională a obiectelor de profil matematic şi umanitar cu cele dinamic e
(desen, munca);
 Orele de educaţie fizică nu se vor efectua în ultima oră de curs (indiferent de tură)
şi nici în prima oră;
 Ora a 6 se consideră nepotrivită din punct de vedere fiziologic şi pedagogic.
 predare
Principii:
1. Corespunderea conţinutului materialului posibilităţilor fiziologice şi cerinţelor didactice;
2. Corespunderea metodelor de predare şi expunere a stadiului de dezvoltare intelectuală şi
capacitatea de concentrare a atenţiei;
3. Realizarea predării lecţiilor prin asocierea expunerilor verbale, demonstrative şi activităţi
practice.
 Cerinţe fiziologice şi igienice către orele de lecţii:
 durata lecţiilor – este adoptată de 45 min (cu excepţia elevilor de 6 ani)
 structurarea lecţiei – materialul distribuit în cursul orei să nu producă la elevi
suprasolicitarea funcţiei corticale astfel:
 în partea introductivă (5-10 min) sunt necesare acomodării la activitatea
intelectuală şi antrenarea treptată a elevilor;
 în partea principală de bază cu cea mai mare capacitate de învăţare (2/4;¾ din oră)
vor fi rezervate problemele mai dificile care ţin de percepţie, asimilare şi
memorizare;
 în partea de încheiere rămâne pentru activităţi intelectuale uşoare – repetarea
materiei, explicaţii suplimentare.
 Utilizarea metodelor de profilaxie a oboselei
 Stabilirea micropauzelor (1-2 min) cu efectuarea unui complex de exerciţii (4-5 )
simple, care se repetă de 3-4 ori şi nu necesită o icordare şi solicitare fiziologică mare
(exerciţii pentru musculatura coloanei vertebrale, a spatelui, degetelor, picioarelor
etc).
  Pentru profilaxia oboselei oculare este necesar: - reglementarea timpului de
citit şi durata efortului ocular (prin pauze); - efectuarea unor exerciţii în
vederea profilaxiei astenopiei (dureri oculare în frunte, percepere difuză a
materialului citit);
 realizarea unei poziţii înclinate a cărţii şi respectarea distanţei dintre ochi şi text
(30-35 cm);
 în clasele mici după 20 min din activitate se recomandă schimbarea conţinutului
lecţiei (5 min) şi organizarea jocurilor distractive: de mişcare cu scopul , de a
stabili dominanta manuală, de a exersa coordonările video-manuale , senzoriale şi
verbale pentru consolidarea cunoştinţelor dobândite;
 folosirea mijloacelor tehnice şi demonstrative, înscrieri audio şi video, diapozitive,
filme care necesită:
 Condiţiile de realizare
 calitatea imaginilor prezentate (tipul proiectoarelor şi a ecranelor folosite)
 distanţa: - de la ecran şi primul rând de: 1,8 – 2,0 m (diafilme); 3,4 m (filme)
 de la podea şi centrul ecranului: 1,0 – 1,5 m
 durata prezentării
 7-25 min (prezentarea diafilmelor, diapozitivelor)
 15-35 min (emisiuni televizate, filme, profil teoretic)
 10-15 min (emisiuni audio la lecţii)
 15-20 min (emisiuni audio la lecţiile profil umanitar)
 folosirea materialelor audio şi videotehnici după 10-15 min a începerii lecţiei
Cerinţe igienice către recreaţiile
şcolare

 Pauzele sunt condiţionate fiziologic de:

 necesitatea organismului în vederea restabilirii
capacităţilor funcţionale si sporirea randamentului
din timpul ulterioarelor etape ale activităţii şcolare
 Igiena recreaţiilor din timpul orelor de lecţii necesită
reglamentarea:
 duratei pauzelor (10-20-10-20-10; 10-10-20-10-10)
 Conţinutului - petrecerea pauzelor în aer liber, cu
caracter activ, realizate prin mişcări, exerciţii şi jocuri
active.