MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII

GRĂDINIȚA/CREȘĂ NR.10 ”GUGUȚĂ”, OR. RÎȘCANI

Comunicare
realizată în cadrul
Consiliului Profesoral Nr.
din data de :
Cu privire la utilitatea materialelor distractive, distributive
pentru familiarizarea preșcolarilor cu elemente de
matematică.

Realizat:Axentii Stela

Rîșcani, 2018
 Cuprins:
1.Întroducere......................................................................................3
2. Rezolvarea problemelor de istețime Șarade cu bețișoare................4
3.Șirul de numere...........................................................................5-7
4. Figuri geometrice.Jocul„Tangram”,Jocul-șaradă”Pitagora„......8-10
5. Probleme și ghicitori matematice............................................11-15
6. Organizarea ungherașelor de matematică distractivă.............16-17
7. Jocuri și exerciții pentru copii la diferite categorii de vârstă.......18
8. Concluzie. Bibliografie...............................................................19
9. Anexe.....................................................................................20-21-

2
 Întroducere

” MATEMATICA ESTE REGINA ŞTIINŢELOR „ (Carl Friederich Gauss)

” Întrarea în cetatea cunoaşterii se face pe podul matematicii ” , spunea

profesorul universitar Ştefan Bârsănescu. Indiferent în ce domeniu va lucra, omul
zilelor noastre, şi cu atât mai mult omul viitorului, trebuie să posede o bună
pregătire matematică.
Matematica îşi dovedeşte importanţa deosebită participând cu mijloace proprii la
dezvoltarea personalităţii nu numai sub aspect intelectual, ci şi sub aspect estetic şi
moral, motiv pentru care se completează foarte bine cu alte discipline cum ar fi :
literatura, muzica, arta, etc.
Matematica este nu numai interesantă şi frumoasă, ea nu oferă numai bucurie, ci
este şi utilă. Oricine ştie că fără matematică, tehnica noastră modernă n-ar fi
posibilă, că ea a pătruns ca aerul în toate domeniile vieţii moderne, iar viitorul
depinde de matematică.
Matematica este un joc care se joacă după anumite reguli simple cu semne fără
ințeles pe hârtie.
Matematica seamănă cu o moară: dacă veți turna în ea boabe de grâu, veți obține
făină, dar dacă veți turna în ea tărâțe, tărâțe veți obține.
Matematica fiind o activitate care utilizează termeni dificili încă de la vârsta
preşcolară, se impune abordarea acesteia într-un mod cât mai simplu şi mai plăcut,
iar jocul didactic răspunde acestei necesităţi.

Având în vedere importanţa jocului în această perioadă şi ţinând cont de opiniile

psiho-pedagogilor din domeniul ştiinţelor educaţiei, care au sesizat valenţele lui
informativ-formative, utilizarea acestei forme de organizare a activităţilor
matematice reprezintă o metodă eficace de instruire a preşcolarilor, deoarece
reușește să îmbine elementele distractive cu cele instructive. Prin îmbinarea dintre
învăţare şi joc educatoarea facilitează asimilarea cunoştinţelor matematice de la
cea mai fragedă vârstă, stimulează dezvoltarea intelectuală a preşcolarilor, asigură
formarea unor deprinderi de calcul matematic şi mai ales realizează toate aceste
obiective într-un mod antrenant pentru cei mici, asigurând astfel o retenţie şi un
feed-back mai bun.

3
 Rezolvarea problemelor de istețime (Șarade)
Șarade cu bețișoare.
Cele mai potrivite șarade care pot fi utilizate în grădinițe sânt șaradele cu bețișoare
(se pot folosi și chibrituri fără gămălie). Aceste șarade se numesc problem de
istețime cu character geometric fiindcă, de regulă, pe parcursul rezolvării are loc
transformarea unor figure în altele, și nu numai schimbarea numărului lor. La
vârsta preșcolară se folosesc cele mai simple șarade. Pentru a organiza lucrul cu
copiii trebuie să avem garniture de bețișoare de calcul obișnuite pentru a alcătui din
ele problem-șarade intuitive, precum și tabele, pe care sânt graphic reprezentate
figurile ce urmează să fie transformate. Pe verso tabelelor se indică transformarea
care trebuie efectuată și figura ce se va obține.
Problemele de istețime sânt diferite după gradul de dificultate și caracterul de
transformare. .Ele nu pot fi rezolvate printr-o oarecare metodă însușită anterior. P e
parcursul rezolvării fiecărei problem noi, copilul se include active în căutarea căii
de rezolvare, străduindu-se astfel să atingă scopul final, adică să schimbe sau să
construiască figura în spațiu.
Pentru copiii de 5-7 ani problemele de istețime a minții pot fi clasificate în 3 grupe(
după metoda de construire a figurilor, după gradul de dificultate).
1. Probleme de construire a unei figure dintr-un număr anumit de bețișoare: să
se compună 2 pătrate egale din 7 bețișoare, 2 triunghiuri egale din 5
bețișoare.
2. Probleme de schimbare a figurilor, la rezolvarea cărora trebuie înlăturat un
anumit număr de bețișoare.
3. Probleme de istețime, rezolvarea cărora constă în permutarea bețișoarelor cu
scopul de a schimba și a transforma figura data.
L a studierea metodelor de rezolvare, problemele de istețime se propun în ordinea
indicate, începând cu cele mai simple, cu scopul ca pricepirile și deprinderile
însușite de copii să-I pregătească pentru activități mai complicate. Organizând
acest lucru, educatorul are tendința de a familiarizacopiii cu metoda euristică
independent de rezolvare a problemelor, fără a le propune metode, procedee și
modele însușite deja.
Copiii vor putea rezolva ușor cele mai simple problem de grupa întâi dacă în
fiecare zi vor construe din bețișoare diferite figure geometrice( pătrate,
dreptunghiuri, triunghiuri).

4
 Șirul de numere
(joc didactic)
La materialul distractiv se referă și diferite jocuri didactice, precum și exerciții
captivante ca formă și conținut. Ele au drept scop dezvoltarea gândirii logice, a
reprezentărilor în spațiu, antrenarea copiilor în calcule.
Scopul jocului: De a consolida cunoștințele referitoare la succesivitatea numerelor
în șirul natural.
Desfășurarea jocului: În joc sunt încadrați doi copii, care stau la aceeași masă. Pe
masă sunt întoarse cu fața în jos toate fișele cu cifrele de la 1 la 10. Totodată
fiecărui copil i se dă un anumit număr de fișe cu cifre (de exemplu ,pînă la
13).Unele cifre din garnitură se repetă. Fiecare jucător ia câte o fișă, o deschide și
o pune în fața sa. Apoi primul jucător deschide altă fișă. Dacă cifra de pe fișă e mai
mică decât cifra de pe fișa deschisă mai înainte, atunci copilul așează această fișă
mai la stânga de prima, iar dacă e mai mare-mai la dreapta. Însă, dacă ia o fișă cu
aceeași cifră, atunci o pune la loc și continuă jocul următorul copil. Iese învingător
copilul care primul aranjează șirul de numere.
Convențional pot fi evidențiate încă două grupe mari de jocuri și exerciții. La
grupa întâi se referă toate problemele matematice și jocurile de istețime.
Jocul” Gândește-te la un număr”
Scopul: Antrenarea copiilor în calcule orale.
Desfășurarea jocului. Educatorul sau un copil mai mare spune: ”Eu pot să ghicesc
numărul la care te-ai gândit. Gândește-te la un număr, adaugă la el 6, din suma
obținută scade 2, apoi scade numărul la care te-ai gândit și la rezultatul obținut
adaugă 1. Ai obținut numărul 5”.
În această problemă simplă copilul se poate gândi la orice număr, însă pentru a o
rezolva se cere iscusința de a calcula oral.
La rezolvarea problemelor de grupa a doua nu se cere o pregătire specială la
matematică, este necesară doar o anumită pricepere și istețime.
Materialul distractiv cu conținut matematic e foarte divers după tematică și metoda
de rezolvare. Cele mai simple probleme, exerciții, care necesită manifestarea
istețimii, gândirii originale, priceperea de a aprecia critic condițiile sânt o metodă
eficientă de studiere a matematicii, de dezvoltare a jocurilor independente și a
distracțiilor.

5
(Anexa 1) (Anexa 2)
Joc didactic: ”Căsuța numerelor” (Anexa nr1)

10

1111

6
 Anexa 2

40 50
0

7
 Figuri geometrice
Un loc important printre distracțiile matematice îl ocupă jocurile privind
construirea plană a obiectelor, animalelor, păsărilor, căsuțelor, corăbiilor
din garnituri speciale de figuri geometrice. Garniturile de figuri nu se
aleg întâmplător, ci reprezintă părți ale unei figuri tăiate într-un anumit
mod: pătrat, dreptunghi, cerc sau oval. Ele prezintă interes atât pentru
copii, cât și pentru maturi. Pe copii îi captivează rezultatul- de a construi
după model sau la ce s-au gândit. Ei se includ într-o activitate practică
intensă la alegerea modului de așezare a figurilor în scopul creării
siluetei.
Jocul ”Tangram”
”Tangram” este un joc simplu.Se mai numește ”Șaradă din carton”,
”Constructor geometric” etc. Jocul e ușor de pregătit. Se ia un pătrat cu
dimensiunile de 8x8 cm din carton sau plastic, vopsite cu aceiași culoare
pe ambele părți și se taie în 7 părți: 2 triunghiuri mari, 1 mijlociu și 2
mici, 1 pătrat și 1 paralelogram. Folosind cele 7 părți, alipindu-le strâns
una la alta, pot fi construite foarte multe imagini după model și după
proiectele proprii. Reușita jocului depinde de nivelul dezvoltării
senzoriale a copiilor. Copiii trebuie să cunoască nu numai denumirea
figurilor geometrice, ci și proprietățile lor, criteriile distinctive, să
posede toate metodele de examinare a formelor vizual și prin pipăire, să
le deplaseze liber în scopul obținerii unei figuri noi. La ei trebuie să fie
dezvoltată priceperea de a analiza imaginile simple, de a evidenția la ele
și la obiectele ce-i înconjoară formele geometrice, practic să modifice
figurile prin tăiere și să le construiască din părți.
LEGENDA acestui joc al minţii povesteşte:
„În vremurile vechi, un împărat a chemat la palatul său mulţi meşteri
învăţaţi, pentru a-i făuri fiului său cea mai minunată jucărie. Meşterii au
confecţionat multe jucării frumoase, dar copilul se plictisea foarte repede
de fiecare dintre ele. În cele din urmă, la curtea împărătească a sosit un
învăţător, spunând că şi el are pentru fiul împăratului o jucărie şi a scos
din traista sa un simplu pătrat de hârtie. Crezând că-şi bate joc de el,

8
împăratul a poruncit ca omul să fie biciuit. Însă, învăţătorul a tăiat
repede pătratul în mai multe bucăţele şi l-a chemat pe copil să se joace.
În cele din urmă, atât copilul, cât şi împăratul, împreună cu toţi curtenii
săi, au fost vrăjiţi de această jucărie simplă, dar interesantă.”

Jocul-șaradă ”Pitagora”
Șarada ”Pitagora”este fabricată și se vinde cu o garnitură de modele. În
munca cu copiii de 6-7 ani jocul se aplică în scopul de a dezvolta
gândirea, reprezentarea în spațiu, imaginația și istețimea. Garnitura
pentru joc constă din figuri geometrice bine cunoscute de copii. De
aceea jocul poate fi utilizat de educator în cadrul activităților cu scopul
de a consolida reprezentările despre figurile geometrice, modurile de
transformare pe calea compunerii figurilor geometrice noi din 2-3 figuri
de care dispun. Inițierea copiilor în jocul ” Pitagora” începe cu
familiarizarea lor cu setul de figuri necesar pentru joc. Analizăm toate
figurile geometrice, le numărăm, le numim, le comparăm după
dimensiuni, le grupăm, alegând toate triunghiurile și patrulaterele. După
aceasta se propune copiilor să construiască noi figuri din garnitura de
care dispun. Copiii trebuie ajutați să observe asemănarea figurilor și să
le compare nu numai vizual, dar și prin suprapunerea lor. Ținând cont de
experiența acumulată de copii în procesul de însușire a jocului
”Tangram”, educatorul pe parcursul studierii unui joc nou, folosește un

9
șir de procedee metodice, care contribuie la manifestarea interesului copiilor
față de joc, îi ajută să însușească repede noul joc, stimulează totodată spiritul
creator și inițiativa. La activitate educatorul propune copiilor să-și aleagă
singuri modele divizate sau după contur. Fiecare copil poate să-și aleagă
modelul după dorință și să construiască o figură. Educatorul le vorbește că e
mai interesant să construiești o figură după model, fără a arăta părțile
componente. În acest caz trebuie independent să se găsească metoda de
amplasare a părților. În procesul de organizare a activității copiilor privind
construirea figurilor-siluetă educatorul folosește diverse metode, care ajută la
menținerea interesului copiilor și stimulează activitatea intelectuală.
Educatorul, urmărind acțiunile copilului care construiește o figură, confirmă
amplasarea corectă a unor părți ale jocului. De exemplu, pe parcursul
confecționării figurii-siluetă a unui triunghi în dependență de mersul
căutărilor amplasării în spațiu a părților, educatorul indică locul corect pentru
triunghiuri sau pătrate. În acest caz copilul operează cu un număr mai mic de
figuri, aranjându-le singur, ceea ce de asemenea influențează asupra
îndeplinirii reușite a însărcinării. Analizând modelul, educatorul propune
copilului să-l privească, să se gândească, cum sânt amplasate în el părțile
jocului. Copilului i se permite să deseneze pe o foaie model de amplasare a
părților sau să facă un semn direct pe model, cu creta pe tablă. Folosirea
procedeelor de reprezentare grafică a căilor practice de căutare a modurilor
de amolasare a figurilor contribuie la o analiză mai exactă. Copiii ghicesc
repede modul de amplasare, propun variantele lor de construcție a figurii-
siluetă. După examinarea modelului, adică după analiza vizuală și de gândire
a acestuia, educatorul propune unui copil să povestească despre modul de
amplasare a figurilor. Totodată subliniază că presupunerea trebuie verificată
practic, excluzându-se de fiecare dată căile greșite de rezolvare. O astfel de
analiză e posibilă în condițiile unui înalt nivel de dezvoltare a percepției,
maleabilității și agerimii mintale, unei orientări permanente către modelul
figurii-siluetă în construcție. O căutare insistentă a noilor moduri de îmbinare
a figurilor conduce copilul la un rezultat bun. E importantă aprecierea
pozitivă a activității copiilor în căutarea modului de amplasare a figurilor. A
încuraja manifestările de istețime, insistență, inițiativă, năzuință de a inventa
și a construi o figură complet nouă sau de a schimba parțial modelul.

10
 Ghicitorile-s hazlii,
De-asta le-ndrăgim cu toţii,
Şi bunicii, şi nepoţii…
Dezlegaţi-le, copii!

11
 Ghicitori, probleme-glumă, întrebări distractive aplicate în cadrul
instruirii copiilor la activități.
Din varietatea jocurilor matematice și a distracțiilor pentru preșcolari
sânt accesibile și interesante ghicitorile și problemele-glumă. În
ghicitorile cu conținut matematic se analizează obiectul din punct de
vedere cantitativ, spațial și de timp, sânt remarcate cele mai simple
relații matematice:
1. Patru frați sub un acoperiș trăiesc.(Masa)
2. Cum se scoate cinci din cinci ca să rămână tot cinci? (Mănușa)
3. Michiduță mititel, se ia lumea după el.( Ceasul)
4. Am o fetișoară cu rochie roșioară, când începi a o dezbrăca, începi
a lăcrima.(Ceapa)
5. Grajdul verde, fânul roșu și caii negri.(Harbuzul)
6. Dinți frumoși și zdraveni are și nicicând gura n-o doare.( Grebla)
7. Ce este rotund și nu are fund.(Inelul)
8. Am o greblă cu cinci dințișori, pe zi îmi trebuiește de o mie de ori.
(Mâna)
9. Patru frați într-o cămașă îmbrăcați.(Nuca).
10. El la toți le dă mâncare și toți îl calcă în picioare.(Pământul).
11. Cine are patru picioare și nu poate merge.(Scaunul)
12. Ce arde și fum nu face.(Soarele)
Problemele-glumă sânt probleme distractive de joc cu sens
matematic. La rezolvarea lor se cere de a manifesta într-o măsură mai
mare ingeniozitatea și înțelegerea umorului decât cunoștințele
matematice. Construcția, conținutul, întrebarea în aceste probleme
sânt neobișnuite. Ele doar indirect ne amintesc despre o problemă
matematică. Esența problemelor, adică principalul, datorită cărui fapt
se poate ghici rezolvarea sau răspunsul, este camuflat în condițiile
exterioare, de regulă, secundare:

12
1. Tu cu mine și eu cu tine. Câți sântem împreună? (Doi)
2. O găină stă într-un picior și cântărește 2 kg. Ce greutate o să aibă
ea dacă va sta pe 2 picioare? (2kg).
3. Trei frați au câte o soră. Câți copii sânt în familie? (4)
4. Poate să plouă 2 zile fără întrerupere? ( E imposibil. Noaptea
desparte zilele)
5. Pe o masă erau patru mere, un măr a fost tăiat în 2 părți. Câte mere
au rămas pe masă? (4)
6. Ce figură nu are nici început nici sfârșit? ( Inelul)
7. Pe o greangă stau 5 păsări. Un vânător a împușcat o pasăre . Câte
păsări au rămas pe creangă? (Nici una, pentru că s-au speriat și au
zburat toate).
Ghicitorile și problemele-glumă, întrebările distractive au drept
scop de a iniția copiii într-o activitate intelectuală intensă, de a
forma priceperi în evidențierea proprietăților principale ale
raporturilor matematice, camuflate de datele exterioare neesențiale.
Ele pot fi aplicate de educator pe parcursul convorbirilor,
observărilor asupra unor fenomene, adică în cazul când se crează o
situație necesară pentru aceasta.
Rezultatul rezolvării de către copii a problemelor-glumă depinde
de experiența lor de viață, de dezvoltarea reprezentărilor despre
obiectele și fenomenele înconjurătoare, priceperea de a vedea,
observa neobișnuitul. Să înțeleagă copiii esența problemei-glumă îi
ajută crearea unei situații analoage cu situația despre care se
vorbește în problemă, verificarea practică, desenarea și
demonstrarea corectitudinii ghicirii, presupunerii, necesitatea de a
gândi, a ghici, rezolvând probleme de felul acesta.
Întrebările, problemele, ghicitorile distractive se folosesc de
educator chiar și la începutul activităților sub formă de o mică
gimnastică intelectuală, având ca scop crearea la copii a unei stări
emoționale pozitive, a interesului față de activitate, cât și în cadrul
activităților de matematică, în scopul consolidării cunoștințelor
referitoare la numere, menirea lor, formele geometrice, raporturile
în timp. Totodată materialul distractiv se selectează pornind de la
scopul activităților și nivelul de dezvoltare al copiilor.

13
 Din zăpadă Oana scoate
Zece ghiocei.
Din buchet ea dă Florinei
Patru frumuşei.
Socotiţi câţi are-acum
În buchetul ei! (6)
Cinci fraţi se joacă-n casă,
Cel de-un an şade la masă,
Din ceilalţi, e fiecare
Cu un an întreg mai mare
Ca fratele lui mai mic.
Cât are cel mai voinic ?(5)

Şase fluturi în grădină

Se rotesc lâng-o sulfină.
Mâţa stă şi mi-i pândeşte,
Hector latră şi-i goneşte.
Ionel, din opt baloane,
Doi din fluturii zglobii
Două a scăpat spre soare.
S-au ascuns în bălării,
Tatăl lui îi mai dă trei.
Ceilalţi zboară tot mai sus.
Spune-mi tu, acum, de vrei,
Socotiţi-i: câţi s-au dus?(4)
Câte baloane mai are
Dacă unul el a spart
Şi-ncă patru a mai scăpat ?(4)

14
Fiind linişte în casă,
Şoricei încep să iasă.
Unsprezece mai micuţi Într-un coş râdeau la soare
Şi-ncă nouă mai mărunţi. Patru mere ionatane,
Stă motanul de-i pândeşte Trei gutui şi două pere.
Şi la toţi lacom priveşte. Câte fructe sunt, măi vere?
Prinde unul dintr-un pas. (9)
Ceilalţi, câţi au mai rămas ?
(19)

Opt broscuţe stau la sfat

Am cinci ouă, Că vor să intre în lac.
Mai pun două, Două nu vor, că-s fricoase,
Dar îmi trebuie vreo nouă. Şi-au intrat în apă...... .(6)
Aştept să ouă găina
Ca să nu cer la vecina.
Câte ouă, aşadar,
Mai trebuie în cuibar?
(2)

Socoteşte binişor:
Dacă Miţu-Miţişor
Ar bea şase ceşti cu lapte
Şi-ncă una? Ar bea....... .(7)

15
 Organizarea ungherașelor de matematică distractivă.
La grădiniță, dimineața și seara cu copiii de vârstă preșcolară se
organizează jocuri matematice – orale și cu ajutorul materialelor
intuitive de de masă, de exemplu: ”Figuri domino”, ”Construiește o
figură„, ”Loto”, ”Domino artistic”, ”Găsește perechia”, șah. Aceste
jocuri contribuie la dezvoltare la copii a capacităților de cunoaștere, la
formarea interesului față de operațiile cu numere, cu figuri geometrice,
cu mărimi, față de rezolvarea problemelor. În grădiniță trebuie să se
creeze astfel de condiții pentru activitățile de matematică în cadrul
cărora copiii să-și manifeste independența la alegerea materialului de
joc, a jocului, pornind de la necesitățile și interesele lor. Pe parcursul
jocului, apărut din proprie inițiativă, copilul se familiarizează cu munca
intelectuală complicată. Ungherașul de matematică distractivă este un
loc ales special, utilat cu obiecte pentru jocuri tematice, materiale
didactice și ilustrative, frumos amenajate. La organizarea lui se pot
folosi obiecte obișnuite ale mobilierului pentru copii: o măsuță, un
dulap, asigurând copiilor accesul liber la materialele care se află în
ungheraș. În felul acesta copiilor li se oferă posibilitatea ca în timpul
liber să-și aleagă jocul ce-i interesează, materialul didactic cu conținut
matematic, să se joace singuri, împreună cu alți copii sau cu o grupă
mică de copii. În ungheraș se adună divers material distractiv astfel încât
fiecare copil să poată să-și aleagă jocul după interese. Acestea sunt
jocuri imprimate de masă care dezvoltă gândirea logică și contribuie la
însușirea de către copii a jocurilor de dame, șah: ”Vulpea și gâștele”,
”Moara”, ”Lupul și oile” etc.; șarade; probleme de logică și cubușoarele;
labirinturi; jocuri referitoare la construirea din părți a unui obiect, la
reproducerea din garnituri speciale de figuri a figurilor-siluetă; jocuri
mobile. Toate aceste jocuri sânt interesante și captivante. Organizând
ungherașul de matematică distractivă, educatorul trebuie să pornească de
la principiul accesibilității jocurilor în momentul respectiv, să folosească
jocuri și materiale de joc care pot fi însușite de copii la diferite niveluri.
Posibilități inepuizabile pentru creație sânt ascunse în jocurile
„Tangram”, ”Cercul magic”, ”Oul Coulomb„, ”Cubușoarele și culorile”,

16
”Cubușoare pentru toți” etc. Pentru stimularea jocurilor colective, a
activității creatoare ale preșcolarilor trebuie aplicate table magnetice,
flanelegrafe cu garnituri de figuri, bețișoare de calcul, albumuri pentru
desenarea problemelor inventate de copii și a figurilorconstruite.
Amenajarea estetică a ungherașelor trebuie să corespundă destinației
lor, să atragă și să cointereseze copiii. Pentru aceasta se pot folosi
ornamente geometrice, imagini cu subiect din figuri geometrice. Sunt
acceptate subiecte cu personaje, ce reprezintă eroii preferați din
literatura pentru copii: Buratino, meșterul Penel. Se pot folosi fotografii ,
imagini mărite din cărțile de matematică distractivă pentru copii și
părinți, din literatura beletristică pentru copii.
Indicații cu privire la coordonarea activității independente a copiilor:
1. Explicarea regulilor de joc, familiarizarea cu procedeele generale
de acțiuni, fără a anunța copiilor rezolvările de-a gata.
2. Jocul în comun al educatorului cu un copil, cu o subgrupă de copii.
3. Crearea de către educator a unei situații de problemă elementară cu
caracter euristic în activitatea de joc în comun cu copilul.
Educatorul se joacă, construiește o siluetă, ghicește o ghicitoare,
găsește cum trebuie să se miște prin labirint și totodată antrenează
copilul în aprecierea acțiunilor sale, îl roagă să ghicească mișcarea
următoare, să dea un sfat, să-și expună presupunerea.
4. Reunirea copiilor într-un joc comun care în mod diferit l-au însușit
în scopul de a obține o instruire reciprocă a copiilor
5. Folosirea diverselor forme de organizare a activităților în
ungheraș: întreceri, concursuri, serate de odihnă și de distracții
matematice.
6. Asigurarea unității sarcinilor educativ-instructive la la activitățile
de matematică și în afara lor. Organizarea cu un anumit scop a
activității independente a copiilor pentru a asigura o însușire mai
trainică și profundă de către copii a materialului didactic din
programă, aplicarea lui în cadrul altor activități de matematică
elementară, în jocuri.
7. Propagarea printre părinți a necesității de folosire în măsura
posibilităților a materialului distractiv de matematică acasă.

17
 Jocuri și exerciții pentru copii la diferite categorii de vârstă
Vârsta 4-5 ani

1. Jocuri de construire din părți a unui obiect și de reproducere a siluetelor din

garnituri de figuri geometrice. Din acestea fac parte: jocurile ”Compune un
tablou”, figuri magnetice, mozaicuri geometrice etc.
2. Exerciții de joc ”Termină desenul”,”Isprăvește construcția”. (Pe foi de
hârtie sânt conturate părți din diferite figuri geometrice, de exemplu, cercuri
de diverse dimensiuni, aflate la distanță unul de altul. Copiii trebuie să
termine desenul, să finiseze imaginea obiectului, care are o formă rotundă.
Ei desenează un om de zăpadă, o fetiță, o păpușă, un iepuraș, un ceasornic
etc.
3. Jocuri și exerciții cu bețișoare de calcul colorate. Din aceste bețișoare copiii
compun diferite imagini, figuri geometrice și le modifică simplu.
4. Probleme de logică. ”Găsește greșeala”, ”Care e figura următoare”, ”Ce
figură e de prisos și de ce ”, ”Găsește deosebirea”. Aceste probleme se
reprezintă grafic pe tabele, se grupează după tipuri și se pun la dispoziția
copiilor. Educatorul își asumă rolul de conducător.
Vârsta 5-6 ani
1. Jocuri privind reproducerea figurilor-siluetă din garnituri speciale
(distracții matematice).”Joc mongol”, ”Oul Coulomb”.
2. Labirinturi
3. Pregătirea copiilor pentru jocurile de dame și șah. Se organizează
jocurile: ”Lupul și oițele”, ”Vulpea și gâștele”, ”Cvartetul”, ”Leoparzii și
iepurașii”.
4. Jocuri privind alcătuirea unui tablou și aranjarea obiectelor după un
criteriu. ( Restabilirea tabloului prin mișcarea părților)
5. Jocuri privind construirea figurilor volumice din cuburi. Jocul ”Cub-
cameleon”, ”Colțuri”.
Vârsta 6-7 ani
1. Jocuri de reproducere a siluetelor. Joc „Vietnamez”, ”Cercul magic”
”Pentamino””Construiți un elefant”.
2. Jocuri ce contribuie la însușirea jocurilor de dame și șah. Jocurile: ”Moara”,
„Bolotudo”, ”Sidja”, ”Joc turcesc de dame” etc.
3. Jocuri de compunere a figurilor spațiale din garnituri speciale.

18
 Concluzie:
Pentru familiarizarea preșcolarilor cu elemente de matematică- este
necesară amenajarea ungherașelor de matematică distractivă și
utilizarea acestora: jocurile cu conținut matematic, ghicitorile-glumă,
probleme de istețime etc.
Bibliografie:
1. Z. A. Mihailova. Probleme și jocuri matematice pentru
preșcolari.Editura Lumina, Chișinău-1993.
2. www. Anideșcoală.ro
3. www.Scribd.com
4. www.didactica. ro

19