Cazacu-stratu Angela

Conferențiar universitar, dr. medicina

Definiţie - Regimul zilei reprezintă totalitatea activităţilor efectuate în decursul a
24 ore, inclusiv a alimentaţiei şi odihnei.

contribuie la menţinerea şi întrenarea stării de

sănătate;

creează condiţii favorabile şi contribuie la sporirea

dezvoltării fizice şi rezistenţei organismului;

favorizează menţinerea la un nivel înalt a capacităţii

de muncă;
creează o dispoziţie echilibrată;

previne survenirea rapidă a oboselii şi

instalarea surmenajului;

elaborează o atitudine pozitivă faţă de întreaga

activitate zilnică;

imprimă organismului un ritm fiziologic de

viaţă;

asigură o desfăşurare optimă şi eficientă a

activităţilor;
 efectuarea reacţiilor necondiţionate şi
condiţionate (activaţi) într-o periodicitate
strictă de timp

elaborarea stereotipului dinamic

capacitatea de muncă a celulelor nervoase scăzută,
determinată de gradul insuficient de maturizare biologică,
morfologică şi funcţională;

grad insuficient de dezvoltare a proceselor nervoase;

grad relativ slab dezvoltat a procesului de inhibiţie internă ;

labilitate funcţională redusă ce determină trecerea lentă de la

o stare de excitabilitate la una de inhibiţie.
 Repartizarea Neadmiterea
raţională a schimbărilor
activităţilor in regimului diurn,
functie de genul
si complexicitatea
trecerea treptată
lor, cit si de la un regim
alternarea lor de vârstă la altul;
corectă.
Corespunderea
activităţilor efectuate
capacităţii de muncă a
copiilor şi odihna
ulterioara trebuie să
asigure o restabilire
totală a nivelului de
activitate intelectuală.
Conţinutul şi durata fiecărui compartiment, cât şi rolul lor în diverse perioade se
schimbă, îmbinând forme şi particularităţi noi.
 Durata elementelor
regimului de zi trebuie
să corespundă vârstei şi
stării de sănătate,
ritmului biologic.

Cerinţele
către regimul
de zi:
Alternarea raţională a
activităţilor componente a
regimului de zi, în funcţie
de caracterul şi tipul lor
(jocul, alimentaţia,
activitatea fizică,
intelectuală, odihna, etc.).
 Ritm sporit de
creştere fizică şi
neuropsihică.

Diminuarea nivelului de
rezistenţă a organismului faţă de
acţiunea factorilor de mediu.

Capacitatea de
funcţionare a celulelor
nervoase scăzută.
Durata totală a somnului crescută (18 - 13½
ore);
Necesitate în somn diurn frecvent– (de 3-4 h)
cu durata fiecărei perioade de 2-1½ ore;

Durata diurnă a timpului de veghe –

scăzută (6 – 10 ore) cu perioade
frecvente (5 - 3) şi de scurtă durată
(1½ ore - 3½ ore).
 nocturn
10 – 11 ore

Somnul Perioada de
veghe
18 - 16½
6 – 7½ ore
ore
diurn
(4 x 1½ - 2)
6½ - 7½ ore

alimentația (7)
2 ore

jocuri,
proceduri
activitate
igienice
dirijată
2 - 2½ ore
2 – 3 ore
 nocturn
10 – 11 ore

Somnul Perioada de
veghe
16 - 15½ 7½ – 8½ ore
ore
diurn
(3-4 x 2 - 2½)
5½ - 5½ ore

alimentația (6)
2 ore

jocuri,
proceduri
activitate
igienice
dirijată
2 - 2½ ore
3½ – 4½ ore
 Vârsta 7 – 9 luni

1. Somnul ------------------------------15½ - 14½ ore

•nocturn -------------------------10 – 11 ore
•diurn (3 x 2 - 1½) -------------4½ - 5½ ore
2. Perioada de veghe ------------------8½ – 9½ ore
•alimentaţia (5)------------------2 ore
•proceduri igienice--------------2 - 2½ ore
•jocuri, activitate dirijată-------4 – 5 ore
 nocturn
10 – 11 ore

Somnul Perioada de
veghe
14½ - 13½ 9½ – 10 ore
ore
diurn
(2 x 2½ - 2)
3½ - 4½ ore

alimentația (4)
2 ore

jocuri,
proceduri
activitate
igienice
dirijată
2 - 2½ ore
4½ – 5½ ore
Se recomandă 2 variante a regimului de zi:

• pentru vârsta de la 1 an – 1,6 ani

• pentru vârsta de la 1,6 ani – 2 ani
a) Regimul zilei pentru vârsta de 1 an – 1,6 ani
a) Regimul zilei pentru vârsta de 1 an – 1,6 ani

alimentaţia - 2 ore

proceduri igienice - 2 - 2½ ore

jocuri, plimbări- 2 ore

activitate dirijată -45 min – 1 oră

jocuri (funcţionale) -3 – 4 ore

2. Perioada de veghe - 10 – 11 ore

 proceduri
alimentaţia (4) plimbări, jocuri
igienice
2 ore 2 - 2½ ore
2 - 2½ ore

activităţi jocuri la libera

activităţi dirijate
speciale alegere
1 - 1½ ore
40 min – 45 min 3 – 3½ ore

Perioada de
veghe
11 – 11½ ore
Particularităţi de creştere şi
dezvoltare

activitate biologică motorie sporită

perfecţionarea şi sporirea funcţiei de

gândire şi de vorbire

formarea deprinderilor motorii complexe

 Activităţile
Somnul
obligatorii

Alimentaţia

• gimnastica
• jocul
• munca de autodeservire Activitatea de
• igiena personală sinestătător Plimbările la
• pregătirea către diverse (independent) aer liber
• activităţi şi plimbarea la aer liber
 Creşte cu vârsta durata timpului destinat:
activităţilor speciale obligatorii, inclusiv şi
activităţilor de muncă şi jocurilor
numărul lor

Elementele, succesivitatea şi alternarea lor în regimul zilei preşcolarilor sunt

aproximativ echivalente pentru toate grupele preşcolare.

Se modifică durata elementelor principale în funcţie de vârstă, caracterul şi

complexicitatea lor.

Se micşorează (scade) timpul prevăzut:

- alimentaţiei (primirea hrănii)
- igienei personale
- pregătirii către plimbări şi diferite activităţi
I. Somnul (forma principală de odihnă a organismului)
În scopul profilaxiei dereglărilor celulare a scoarţei cerebrale cu
consecinţe de astenizare a sistemului nervos central şi
nevrozelor e necesar o durată suficientă a somnului în funcţie
de vârstă
Crearea condiţiilor evaluării unui somn profund:

- efectuarea unei plimbări (20-30 min) la aer liber (cu 1 oră

înainte de somn)
- efectuarea procedurilor igienice (curăţirea dinţilor, spălarea
mâinilor, feţei, gâtului, picioarelor)
- excluderea alimentaţiei înaintea somnului
- excluderea efectuării activităţilor cu caracter excitant asupra
SNC (exerciţii fizice intense, jocuri mobile, vizionarea emisiunilor cu
caracter captilativ etc.)
- elaborarea reflexului ritmului corect la somn – culcarea şi
trezirea la o oră stabilită
- crearea condiţiilor de mediu intern (microclimat igienic, aer
curat, aerisit, lipsa zgomotului etc.)
- asigurarea cu mobilier corespunzător (dezvoltării fizice), cu
lengerie de pat şi de corp curată, comodă, cu conţinut de fibre naturale.
În aceste condiţii copilul repede adoarme.
II. Activităţile speciale, obligatorii

Scopul instructiv – educativ - transmiterea copiilor a

unui volum de cunoştinţe, necesare însuşirii
materialului inclus în programele ulterioare didactice
inclusiv, cele şcolare.

Organizarea programului de activitate în instituţiile

preşcolare trebuie să se facă în coordonanţă cu:
• dinamica curbei fiziologice
• dinamica capacităţii de lucru
• conţinutul şi intensitatea efortului solicitat copiilor
• structurarea corectă a perioadelor de activitate şi odihnă.
 În funcţie de vârstă sunt planificate 10 – 19 ocupaţii
obligatorii pe săptămână

de
de dezvoltare a reprezentărilor desen,
dezvoltare
matematice elementare modelaj
a vorbirii

familiarizarea de aplicaţie
educaţie de limba
cu mediul muzică sau
fizică maternă
înconjurător construcţie
dezvoltarea funcţiilor psihomotorii

dezvoltarea vorbirii

dezvoltarea funcţiilor locomotorii (perfecţionarea coordonării şi vitezei de

mişcare a mâinii)

îmbogăţirea funcţiilor de cunoaştere legate de obiectele lumii

înconjurătoare

creşterea posibilităţilor de observare, diferenţiere, generalizare, comparare

a obiectelor

îmbogăţirea vocabularului
 • Zilnic 2 activităţi în prima şi a doua jumătate a zilei (Numărul total = 10).
Grupa • Durata activității de 15-20 min.
mică 2-3
ani

• 2 activităţi zilnice, într-o zi suplimentar în aer liber se organizează o activitate

Grupa de educaţie fizică (Numărul total = 11).
mijlocie 3- • Durata activității de 15-20 min.
4 ani

• 2 activităţi zilnice, într-o zi suplimentar în aer liber se organizează o activitate

de educaţie fizică (Numărul total = 11).
Grupa
mare 4-5 • Durata activității de 15-20 min.
ani

• 4 zile se planifică câte 3 activităţi şi într-o zi – 2 activități (Numărul total = 14).

Grupa • Durata activității de 20-25 min.
mare 5-6
ani

• 4 zile se planifică câte 4 activităţi si într-o zi 3 activități (Numărul total = 19).

Grupa
pregătitoa
• Durata activității de 25-30 min.
re 6-7
ani
stabilirea pauzelor obligatorii (20 – 25 min.) în cazul
organizării activităţilor în două (grupele mari şi pregătitoare).

folosirea obligatorie a materialelor ilustrative în decursul

desfăşurării activităţilor.

alternarea corectă a activităţilor grele cu cele uşoare,

dinamice.

ocupatiile dinamice se includ în fiecare zi.

III. Plimbările la aer liber
• Plimbările reprezintă un mijloc sigur de ameliorare a stării
de sănătate şi prevenirea oboselei.
• În instituţiile preşcolare se organizează 2 plimbări (până şi
după prânz), cu durata totală de 4 - 4½ ore.
• Organizarea şi desfăşurarea plimbărilor trebuie efectuată
ţinând cont de caracterul şi caracterul activităţilor
precedente şi celora ce vor urma,
• E necesar ca corect să fie alternate diverse tipuri de
activitate: jocuri, activitatea de muncă, exerciţii fizice,
familiarizarea cu natura.
Jocurile necesită o organizare, încât:
• 50% din ele să fie cu o mobilitate medie
• 40% din ele să fie cu o mobilitate intensă
• 10% din ele să fie cu o mobilitate lentă
 Plimbările reprezintă un mijloc sigur de ameliorare a
stării de sănătate şi prevenirea oboselei.

În instituţiile preşcolare se organizează 2 plimbări (până şi

după prânz), cu durata totală de 4 - 4½ ore.

Organizarea şi desfăşurarea plimbărilor trebuie efectuată

ţinând cont de caracterul şi caracterul activităţilor
precedente şi celora ce vor urma.

E necesar ca corect să fie alternate diverse tipuri de

activitate: jocuri, activitatea de muncă, exerciţii fizice,
familiarizarea cu natura.
 10% din ele
să fie cu o
mobilitate
lentă

40% din ele

să fie cu o
mobilitate
intensă
50% din ele să fie
cu o mobilitate
medie
 Durata totală a
munca timpului este
de la 4 ore
până la 4½
ore.

jocurile Activităţile
independente la
preşcolari includ:

pregătirea
către
activităţi şi
plimbări
igiena
personală
didactice (senzoriale,
verbale, de mişcare)

spontane
pasive

active, mobile

Jocurile pot fi:

 capacitatea de
manipulare a obiectelor,
de apreciere a
mărimilor, sesizarea
asemănării,
deosebirilor, relaţiilor
dintre ele

prinn joc
abilităţile copiii îşi simţul de
motorii perfecţionează observaţie
şi îşi dezvoltă:

dezvoltarea psiho-
fizică multilaterală
Primele jocuri sunt cele
Jocurile cu subiect (se
funcţionale. Conţinutul
Etapa de constituire a conturează la vârsta de 3-
esenţial (de mânuire, de
jocurilor propriu zise 4 ani) şi roluri, presupune
mişcare) constă în
încep în jurul vârstei de trecerea de la aspectul
manipularea obiectelor
2½ - 3 ani extern al acţiunilor cu
cu însuşirea funcţiei
obiectele
sociale a obiectelor

Durata jocului creşte de La reflectarea

Preşcolarii mai mari (5-6
la 10-15 min. (preşcolarii, conţinutului intern al
ani) imprimă jocului cu
mici) la 20-30 min. (la activităţii umane şi a
caracter complex
mijlocii şi mari) semnificaţiei sociale
Jocurile didactice

Există mai multe sisteme de jocuri şi variate truse care cuprind:

- Probleme, exerciţii şi materiale didactice pentru formarea la copii:
 a percepţiilor;
 a reprezentărilor şi noţiunilor legate de poziţia socială a obiectelor;
 a reprezentărilor relaţiile spaţiale;
 a constantei vizuale;
 a nivelului de coordonare video-manuală corporală;
 pentru dezvoltarea vocabularului, a memoriei vizuale sau verbale etc.

• Anumite probe de jocuri senzoriale, verbale, de mişcare sunt

considerate ca probe de psihodiagnoză şi a capacităţilor de
învăţare (nivelul de dezvoltare intelectuală, psihomotorie).
b) Activitatea de muncă (autodeservire, munca de menaj, munca
manuală) se poate efectua cu o durată de 10-16 min.; 20.25
min. şi are ca scop:
 elaborarea deprinderilor necesare de muncă;
 educaţia interesului şi dragostei faţă de muncă;
 dezvoltarea hărniciei, perseverenţei, iniţiativa de a munci în
colectiv.
 elaborarea
deprinderilor
necesare de
muncă

Activitatea de
muncă se poate
efectua cu o durată
de 10-16 min.; 20-
25 min.
şi are ca scop:
dezvoltarea
hărniciei, educaţia
perseverenţei, interesului şi
iniţiativa de a dragostei faţă
munci în de muncă
colectiv
Starea de sănătate a elevului este influenţată atât de condiţiile de realizare a
procesului de învăţământ, cât şi de cele extraşcolare, deci, de întregul regim de
viaţă.
 • metodele didactice aplicate;
• antrenarea activă a elevilor în timpul orelor;
Principiile psiho- • posibilităţile oferite de tehnicile moderne;
• calităţile pedagogice, trăsăturile personalităţii
pedagogice (cu corpului didactic;
consecinţe sub aspect • numărul elevilor în clasă;
medical): • numărul disponibil de profesori;
• insuficienţa sălilor de clasă, de cabinete,
laboratoare.

Condiţiile medico- • realizarea unor condiţii optime pentru o

dezvoltare echilibrată somoto-psihică;
sanitare (au ca scop • prevenirea surmenajului;
promovarea sănătăţii • asigurarea eficienţei maxime a procesului
elevilor): instructiv-educativ.
În aspect fiziologic programul de zi trebuie să evalueze printr-o curbă
oscilantă a randamentului de activitate cu valori crescute şi scăzute în
decursul zilei, săptămânii, trimestrului.
În decursul unei săptămâni
capacitatea de lucru a elevilor:
Curba capacităţii de lucru
- este mai redusă în cursul unei zile reflectă: -
în cursul primei şi
ultimei zile din o perioadă de randament
săptămână maxim în prima jumatate a
- începe să scadă zilei (9:00 – 12:00) şi între
de miercuri până 16:00 – 17:00-in a doua.
viner  o perioadă scăzută în jurul
orelor 13:00 – 14:00 şi
17:00 – 18:00.
La sfârşitul semestrelor,
anului şcolar după lucrări de
control, examene –
capacitatea de lucru se
creşte treptat reduce.
începând de luni,
continuând marţi
 Capacitatea zilnică de lucru, creşte după ora 8, atingând un
maximum între orele 9-11, apoi între orele 13-15 s-a constatat o
scădere, ca apoi să crească din nou între orele 15-18, fără a atinge
nivelul capacităţii de lucru înregistrată în primele ore ale dimineţii,
iar spre ora 20 să scadă din nou, mai mult.
 Capacitatea săptămânală de lucru variază astfel: în prima parte a
săptămânii, această capacitate este scăzută, pentru că elevii vin din
week-end deconectaţi., începând cu zilele de marţi şi miercuri, joi
ea începe să crească, valoarea ei maximă înregistrând-se în ultimele
zile; capacitatea de efort începe să scadă spre sfârşitul săptămânii –
vineri cea mai mică valoare (din cauza oboselii acumulate)
 Curba capacităţii de lucru a elevilor este importantă pentru
stabilirea orarului zilnic şi săptămânal: astfel, în orele în care
capacitatea de lucru este scăzută, nu vor fi programate în orar
materii de studiu dificile, ci de sport sau muzică
 Factorii care
influenţează
capacitatea de lucru

Sexul
Intensitatea,
Fetele Condiţii de
Vârsta durata şi
posedă lucru
caracterul
după
solicitărilor
pubertate:

posibilităţi aptitudini
reduse a forţei verbale mai bune
şi posibilităţi de condiţiile igienice
musculare şi a necorespunzătoa
capacităţii de deservire rapidă;
re – (disconfortul
adaptare la aptitudini, cu cât vârsta adaptarea termic, prezenţa
efort a dexterităţi şi copiilor este mai uşoară zgomotului, a
aparatului memorie posibilităţi mai mică cu la noxelor chimice,
cardio-vascular, rapidă, crescute în
atât mai iluminatul
respirator, imediată activitatea ce activităţile insuficient,
volumului necesită fineţe , intense sunt dinamice ventilaţia
sangvin, precizie, modificările decât cu insuficientă) –
hemoglobinei rapiditate, fiziologice reduce
totale;memorie dibăcie, cele statice
capacitatea de
rapidă, iscusinţă, lucru.
imediată< abilitate
manuală;
 Factorii care influenţează capacitatea de
lucru

Starea de sănătate – bolile

cronice, tulburările de nutriţie,
Starea emoţional afectivă –
reumatism, boli endocrine –
stresul, neliniştea, dezinteresul,
hipofuncţia ori hiperfuncţia
constrângerea – reduc
tiroidiană, hipofuncţia
capacitatea de lucru.
suprarenalei – pot reduce
substanţial capacitatea de lucru.
 Componentele principale
ale regimului zilei elevului

Somnul Timpul Alimentaţia

liber
Odihna la
noctu Orele Igiena
diurn aer liber
rn personală
de lecţii

pregătirea
în temelor
şcoală pentru
acasă

Reducerea timpului de somn:
împiedică fenomenele de
refacere fiziologică după efort
determină cumularea
fenomenului de oboseala si
diminuarea capacităţilor de lucru
contribuie la suprasolicitarea
nervoasă
1. Aspectul fiziologic
- Există variate ipoteze şi teorii
ale somnului:
a) Somnul – starea de inhibiţie, de
odihnă a celulelor nervoase:
 Iradierea inhibiţiei asupra
regiunilor emisferelor
cerebrale în rezultatul
instalării oboselii care
prezintă un excitant intern.
 Insuficienţa acestei teorii
rezultă din faptul ca somnul
mai poate fi provocat prin
inhibiţia activă, adică pe
calea stimulării structurilor
neuronale inhibitorii.
b) În timpul somnului nu apare
inhibiţie, ci are loc un proces
activ de restructurare şi
redistribuire a funcţiilor diferitor
zone corticale.
• Conform recentelor publicaţii formaţia reticulară a trunchiului
cerebral exercită o dublă funcţie: sistemul reticulat activator
ascendent asigură stimularea generală corticală (starea de veche),
iar somnul se instalează prin scoaterea din funcţiune a acestui
sistem, deci, formaţia reticulantă cuprinde elemente neuronale care
produc atât activitatea creierului, cât şi inhibiţia sa.
• În somnul normal se produc, iniţial, la nivelul scoarţei cerebrale
modificări enzimatice cu efect hipnogen, acumularea serotoninei,
• ulterior procesele hipnogene – structurile diencefalo-mezencefalici,
unde se produc modificări enzimatice. Astfel somnul se extinde în
profunzime.
somnul nu poate fi considerat
o stare de repaos totală.
În timpul somnului se reduc funcţiile vieţii de relaţie
• încetinează activitatea
• dispare contactul cu lumea exterioară
• aproape complect lipsesc mişcările

În timpul somnului:
• se încetinesc funcţiile vegetative (scade frecvenţa pulsului,
respiraţiei)
• se înlătură oboseala prin eliminarea substanţelor de
dezasimilare acumulate în timpul stării de veghe
 de protecţie a
organismului

de asigurare a
odihnei complete a
organismului, a Somnul pentru de menţinere la un
grad înalt a
scoarţei cerebrale, şcolar reprezintă capacităţii de
a sistemului
senzorial şi
un factor muncă
muscular

de refacere
eficientă a
organismului
obosit
 • pentru elevii de 6;
Somnul nocturn - 10 ore
7; 8; 9 şi 10 ani

• pentru elevii de 11;

Somnul nocturn - 9 ore
12; 13 şi 14 ani

Somnul nocturn - 8 - 8½ • pentru elevii de 15-

ore 16 ani
• pentru vârsta de 6-7
Somnul diurn - 1,45 – 1
ani se prevede
oră
suplimentar
 Activități
manuale
de muncă
exerciţii
fizice

plimbări Pentru înlăturarea

oboselei, este
necesară odihna în
aer liber,
organizată prin
diferite forme
jocuri

activităţi
fizice
 Odihna la aer liber contribuie la:

sporirea gradului de oxigenare a sângelui

sporirea proceselor metabolice şi de Clasele

primare -
oxidare 3½ ore

refacerea capacităţilor sistemului nervos,

neurosenzorial
Durata
timpului
reechilibrarea proceselor de activitate a aflării
SNC (acţiune tonizantă asupra SN, elevilor la
atenuarea emoţiilor negative); aer liber
Clasele constituie: Clasele
liceeale - gimnazial
profilaxia hipodinamiei, reglarea 2½ ore e – 3 ore
metabolismului;

sporirea rezistenţei organismului

 • Durata de 20-30 min., care contribuie la înlăturarea inhibiţiei de protecţie a
I plimbare organismului după somnul nocturn şi sporirea gradului de exitabilitate.

• Durata de 60 min. – 1 oră, după terminarea lecţiilor până la prânz, are scopul
înlăturării oboselei şcolare, (jocuri mobile şi sportive, distracţii, concursuri, competiţii
sportive, toate fiind de o intensitate medie motorie şi emoţională. Această plimbare
II plimbare mai este denumită şi ora sportivă.

• Durata de 1-1½ ore, preconizată după prânz, are destinaţia asigurării organismului o
capacitate sporită intelectuală de lucru, înainte de a începe activitatea de pregătire a
lecţiilor către a doua zi (meditaţiei) (activităţii de muncă, excursiilor, jocurilor sportive.
III Durata jocurilor sportive şi activităţilor de muncă nu trebuie să depăşească respectiv 1-
plimbare 1½ oră şi ½-1 oră).

• Durata de 20-30 min., efectuată după cină, înaintea somnului, diminuează

oboseala acumulată din decursul zilei, echilibrează procesele de inhibiţie şi
IV
exitabilitate pentru a asigura organismului posibilitatea de a dormi uşor şi liniştit.
plimbare
Timpul liber - reprezintă un important mijloc recreativ,
favorizează dezvoltarea multilaterală a elevului şi îi asigură
o odihnă sănătoasă

Durata totală a timpului liber constituie pentru

elevii I şi II - 1½ oră, pentru ceilalţi 1½-2 ore.

Timpul liber se include în regimul zilei după

finisarea pregătirii temelor (lecţiilor) pentru
următoarea zi de şcoală.

Caracterul activităţilor poate fi foarte variat, şi se

poate desfăşura sub diverse forme.
 Formele timpului
liber

Vizionarea filmelor, Antrenarea

Ocupaţie în expoziţiilor, în jocuri, Lectura
cercuri emisiunilor excursii
televizate

Modelare, radio, foto,

Educaţia
lucru de mână, teatru,
fizică şi
cânt, lucru manual,
sport
desen etc.
 Ocupaţiile extraşcolare trebuie să corespundă:
intereselor, preocupaţiilor posibilităţilor individuale
vârstei; stării de sănătate.
individuale; fizice şi psihice;

Ocupaţiile extraşcolare necesită reglamentarea duratei lor şi a efortului intelectual ori fizic

Ocupaţiile în cercuri, secţii se admite de 2 ori pe săptămână cu o durată de 1-1½ ore în funcţie de
vârsta, şi cu pauze scurte destinate odihnei.

Durata vizionării emisiunilor televizate pentru elevii claselor mici constituie 1 oră; pentru cei din clasele
mijlocii - 1½oră şi pentru ceilalţi – 2 ore (2-3 ori pe săptămână).

Organizarea raţională a activităţilor extraşcolare – alternarea lor corectă (în funcţie de caracterul ei) în
timpul zilei şi săptămânii.

Respectarea condiţiilor de mediu, asigurarea încăperilor cu utilaj şi material corespunzător, organizarea

corectă a locului de activitate (iluminat, poza de lucru, mobilier, instrumentariu etc.).
Capacitatea de lucru la lecţii depinde, în mare măsură, de gradul de
restabilire funcţională a organismului condiţionat de organizarea
igienică a somnului nocturn, efectuarea procedurilor igienice, a
gimnasticii, a plimbărilor înaintea începerii studiilor.

Activitatea în şcoală, durata aflării copiilor în şcoală depinde

de vârstă, de numărul lecţiilor pe zi, determinate de
programele şcolare. Efortul intelectual depinde de regimul
şcolar şi orarul lecţiilor, corespunderea lor cerinţelor igienice.
Durata totală a aflării copiilor la şcoală constituie de la 4 ore
până la 5-6 ore.

Pregătirea temelor (lecţiilor) către a doua zi, în

totalitate, reprezintă o activitate intelectuală,
care necesită reglamentarea duratei şi a
condiţiilor de lucru.
 Durata pregătirii lecţiilor:

Clasa Conform

Statusului şcolar Reg. igienic

I 1 oră 45 min.

II 1 oră 30 min 1 oră

III-IV 2 ore 1oră 30 min

V-VI 2 ore 30 min 2 ore

VII 3 ore 2 ore 30 min

VIII-XII 4 ore 3 ore

 Efectuarea unei plimbări la aer liber
înainte de începerea meditaţiei (1 oră-
1½oră) în scopul asigurării unei
capacităţi intelectuale sporite de
muncă cu antrenarea în activităţi
sportive şi de muncă.
Organizarea raţională a locului de
muncă – dotarea cu mobilier
corespunzător dezvoltării fizice şi
amplasarea lui corectă

Respectarea unor
principii şi condiţii
igienice pentru
meditație

Efectuarea unor pauze de 15-20 min

Respectarea condiţiilor de mediu
după fiecare 40-45 min de lucru,
ocupaţional – microclimat, iluminat,
asigurând echilibrul stereotipului
zgomot etc.
dinamic format.
 Alimentaţia prezintă un component
obligatoriu a regimului de zi şi durata totală
pentru primirea hrănii constituie
aproximativ 1½ ore, care se repartizează
pentru servirea dejunului, prânzului, micului
dejun şi cinei.
Igiena personală – include rezervarea şi
repartizarea timpului necesar efectuării
procedurilor igienice, corporale, individuale,
gimnasticii, schimbul îmbrăcămintei şi
încălţămintei - durata totală constituie 1½ ore
pentru elevii claselor inferioare şi 1oră 15 min
pentru cei din clasele superioare.
 Există diverse instituţii
şcolare, în funcţie de
dereglarea stării de
sănătate

Pentru copii cu
defecte în dezvoltarea Pentru copii bolnavi cu
fizică şi activitatea diverse boli cronice
intelectuală

cu dereglarea vorbirii,
cu urmare a văzului, intelectual
instituţii curativ-
poliomelitei şi slab-dezvoltat cu
educative
paralizei cerebrale întârzieri în
dezvoltarea psihică
 În regim se prevăd:

Limitarea ocupaţiilor Organizarea

Micşorarea efortului
extraşcolare (se somnului de zi la Reglamentarea
intelectual din contul
permite ocupaţia aer liber clasa I (1- strictă a pregătirii
micşorării numărului
într-o secţie de 2 ori 2 ore), clasa VI-VIII lecţiilor
de lecţii şi duratei lor
pe săptămână) (1½ ore)

Clasa I-III - 4 lecţii x 35 min În semestru doi Clasa I-III - 1 oră

creşte durata şi
Clasa IV-V - 4-5 lecţii x 40 min Clasa VI-VIII - 2½ ore
numărul lecţiilor (5
Clasa VI-VIII - 5 lecţii x 40 min x 45 min) Clasa IV-V - 1½ oră
 În regim se prevăd:

O pauză cu Mărirea Organizarea unui

O zi liberă
Obligatoriu 4 durata 40 min-1 duratei aflării regim treptat
suplimentară în
plimbări oră la aer liber pentru clasa I
timpul săptămânii

Clasa I-III - în septembrie –

4-5h 3 lecţii x 30 min
până la lecţie–30
min Clasa III-IV - noiembrie-
3 ore - 4½h decembrie – 4
la recreaţia mare – 1
Clasa VI-VIII – lecţii x 30 min
- 1½h
3h semestrul doi –
după lecţii – 1h
4 lecţii x 35 min
după cină–30 min
 meditaţie
crearea condiţiilor
igienice de realizare
a proceselor de:
alimentaţie

activitate
extraşcolară
numărul elevilor în
Principii grupă – până la 30 alimentaţia –
igienice odihnă
2 ori

somnul pentru copii

clasa I şi cei bolnavi - după lecţii (ora
sportivă)
plimbări (cl.I - 3; cl.II–VII - - după prânz (30
2; cl.VIII -1) min – 1h)
în regimul şcolar - după meditaţie
se prevede meditaţia (cl.I – 45 min)

activităţi extraşcolare (1 -
1½ ore)

odihna la aer liber

(1-3 ore)
 Fiecare copil trebuie să posede un anumit nivel de dezvoltare
funcţională şi neuropsihică (maturizare biologică):

Indicatorii medicali: Indicii psihofiziologici:

morbiditate
nivelul dezvoltării acută
biologice (talia, îndeplinirii
adaosul anual în pronunţării
testului Kerna
înălţime, numărul sunetelor
- Iyrasec
dinţilor) starea de sănătate
(prezenţa bolilor
cronice)
Sunt apreciaţi cu o dezvoltare şi maturizare biologică întârziată
(neadmişi şcolarizării copiii care):

posedă anumite patologii cronice;

morbiditate acută sporită (> 5 ori boli acute);

posedă o dezvoltare biologică scăzută (talia < M – 16; adaosul în

înălţime < 45 m; n-au dinţi permanenţi);

îndeplinesc testul Kerna – Iyrasec cu 9 şi mai multe puncte;

posedă defecte în pronunţarea cuvintelor

 Regimul de instruire: Condiţiile de instruire:

durata anului de studii – 32 săptămâni încăperile şcolare

efectuarea procesului de studii în schimbul clase – 2,0 m2 /elev

I

numărul lecţiilor pe săptămână – 20; pe zi dormitor – 2,0 m2 /elev

–4

încăperi pentru grupele cu prelungire – 2,5 m2

durata orelor de lecţii – 35 min /elev

organizarea unei lecţii dinamice la aer liber vestiar (pentru 2 clase)

corespunderea strictă a orarului cu

dinamica capacităţii de muncă WC (fete şi băieţi; s.t. – 6 elevi; 1 ch – 12 elevi

stabilirea (în semestrul II) a unei vacanţe

suplimentare de o săptămână încăpere pentru recreaţie (2 clase)
 Efectuarea procesului de
educaţie în vederea
perfecţionării calităţilor
Realizarea eficientă a procesului
intelectuale şi fizice a elevului
de instruire în rezultatul căruia
în scopul asigurării dezvoltării
elevii acumulează un bagaj
armonioase a personalităţii,
necesar de cunoştinţe conform
pregătirea lor catr o viaţă
cerinţelor programelor de studii
activă de muncă şi activitate
socială Obiectivele
principale a
instruirii şcolare:

Realizarea
procesului de
întremare a
stării de sănătate
a elevilor
 – S-a schimbat structura şcolii
• şcoala începătoare (clasele I-IV);
• şcoala medie incompletă (clasele V-IX);
• şcoala medie (clasele X-XII).
– Conţinutul disciplinelor şcolare se predau la un nivel mai înalt de
asimilare;
– Există şcoli şi clase, care permit dezvoltarea unor vocaţii şi capacităţi
individuale, cu studierea aprofundată a unor obiecte;
– Crearea condiţiilor de orientare profesională;
– Înzestrarea şcolilor cu tehnică computerizată;
– Şcolile devin polivalente, fără instruire profesională;
– Programele şcolare au devenit mult mai complicate ce favorizează
creşterea efortului intelectual şcolar;
– Folosirea în cadrul procesului de instruire, a metodelor tradiţionale
de instruire, implementarea insuficientă a metodelor moderne,
avansate de instruire şcolară (individual şi de grup).
Capacitatea de muncă, reuşita şcolară, cât şi starea de sănătate a elevilor
este influenţată şi de unele elemente ale regimului şcolar intern.

orele de lecţii şi
orarul şcolar a condiţiilor de
predare

numărul şi numărul, durata

durata şi organizare
vacanţelor pauzelor

Elementele evaluarea
numărul şi regimului şcolar examenelor,
durata intern care activitatea
semestrelor influenţează facultativă
reuşita şcolară extraşcolară
 cl. I (20)

cl. X-XII
(29-30) cl. II (21)

Numărul de ore pe zi şi
săptămână nu trebuie
să depăşească norma
stabilită de ME

cl. V-IX (25-

29)
cl. III (22)

cl. IV (23)
Durata lecției în clasa I în semestrul I
este de 35 de minute. În clasa I în În învățămîntul gimnazial durata
semestrul II și în clasele II-IV durata lecţiei este de 45 de minute
lecției este de 45de minute.

În învăţămîntul liceal durata lecţiei

este de 45 de minute
Stabilirea orelor de studiu în orar trebuie să coincidă
cu capacitatea de efort cortical (curbă de randament
cu valori mijlocii şi maxime):

materiile care implică solicitarea

mai accentuată a proceselor
psihice (atenţia, memoria,
gândirea etc.) şi predominarea
operaţiilor cu noţiuni abstracte,
considerate materii grele
(matematica, limbi străine)
necesită să fie plasate în perioada
cu randament maxim (a 2-3 ora) în
timpul zilei şi săptămâni (marţi,
miercuri)
evitarea de a fi amplasate (una
după alta) a materiilor care solicită
acelaş tip de efort (fizica,
matematica, geometria) şi
alterarea raţională cu obiectele
considerate mai uşoare (istoria,
geografia)
 Se va evita stabilirea a 2 ore consecutive a aceluiaşi obiect „orele
duble”:
pot fi admise pentru elevii de vârstă mijlocie şi mare o data pe zi la o singură materie cu condiţia să
fie schimbat conţinutul activităţii (1 oră matematică şi 1 oră geometrie; chimie, fizică, ştiinţe
naturale – 1 oră teoretică – 1 oră de laborator, practică; limba străină – 1 oră lecţie – 1 oră exerciţii)

Alternarea raţională a obiectelor de profil matematic şi umanitar cu

cele dinamice (desen, munca)

Orele de educaţie fizică nu se vor efectua în ultima oră de curs

(indiferent de tură) şi nici în prima oră

Ora a 6 se consideră nepotrivită din punct de vedere fiziologic şi

pedagogic
 Corespunderea conţinutului
materialului posibilităţilor
fiziologice şi cerinţelor didactice

Principii:
Realizarea predării lecţiilor Corespunderea metodelor de
prin asocierea expunerilor predare şi expunere a
verbale, demonstrative şi stadiului de dezvoltare
activităţi practice intelectuală şi capacitatea de
concentrare a atenţiei
 în partea principală de bază
cu cea mai mare capacitate
de învăţare (2/4;¾ din oră)
vor fi rezervate problemele
mai dificile care ţin de
percepţie, asimilare şi
memorizare
în partea introductivă (5-10 în partea de încheiere
min) sunt necesare rămâne pentru activităţi
acomodării la activitatea intelectuale uşoare –
intelectuală şi antrenarea repetarea materiei,
treptată a elevilor explicaţii suplimentare

Structurarea lecţiei
– materialul distribuit
în cursul orei să nu
producă la elevi
suprasolicitarea
funcţiei corticale
astfel:

Utilizarea metodelor de profilaxie a oboselei
• Stabilirea micropauzelor (1-2 min) cu
efectuarea unui complex de exerciţii (4-5 )
simple, care se repetă de 3-4 ori şi nu
necesită o icordare şi solicitare fiziologică
mare (exerciţii pentru musculatura
coloanei vertebrale, a spatelui, degetelor,
picioarelor etc)
Pentru profilaxia oboselei oculare este
necesar: - reglementarea timpului de citit şi
durata efortului ocular (prin pauze); -
efectuarea unor exerciţii în vederea
profilaxiei astenopiei (dureri oculare în
frunte, percepere difuză a materialului citit)
• realizarea unei poziţii înclinate a cărţii şi
respectarea distanţei dintre ochi şi text
(30-35 cm);
• în clasele mici după 20 min din activitate se
recomandă schimbarea conţinutului lecţiei
(5 min) şi organizarea jocurilor distractive:
de mişcare cu scopul , de a stabili
dominanta manuală, de a exersa
coordonările video-manuale, senzoriale şi
verbale pentru consolidarea cunoştinţelor
dobândite;
• folosirea mijloacelor tehnice şi
demonstrative, înscrieri audio şi video,
diapozitive
Condiţiile de realizare a utilizării mijloacelor tehnice:

calitatea imaginilor prezentate (tipul proiectoarelor şi a ecranelor

folosite)

distanţa: - de la ecran şi primul rând de: 1,8 – 2,0 m

(diafilme); 3,4 m (filme)

de la podea şi centrul ecranului: 1,0 – 1,5 m

folosirea materialelor audio şi videotehnici după 10-15 min a

începerii lecţiei