Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ELABORAT:BUZU CINARA GR 31
PROFESOR:BULGAC LILIA
ORHEI -2020
Bolile inflamatorii ale intestinului(BII),la care se referă
colica ulceroasă nespecifică și boala Crohn, reprezintă
patologia cronică inflamatorie idiopatică de deneză imună
Difiniție.
Colita ulceroasă nespecifică este o afecțiune
inflamatorie cronică idiopatică a
colonului,caracterizată prin inflamația
difuză,limitată la mucoasă,grevată de
nenumeroase complicații intestinale și
extraintestinale.În cazurile grave de colită
ulceroasă nespecifică poate fi afectat stratul
submucos și cel muscular.Sinonimele maladiei:
rectocolita ulcero-hemoragică,rectosigmoidită
erozivă,rectocolită muco-hemoragică,colita
ulceroasă idiopatică etc.
Epidemiologie.Răspândirea geografică a
patologiei este neuniformă.Prevalența
colitei ulceroase nespecifice in Europa de
Nord –Vest și America de Nord este 100-
250 cazuri/100000 locuitori,în Europa de
Sud 15-20 cazuri/100000 locuitori.O
răspândire mai mică se atesă în America
de Sud,Japonia,tările mediteraniene și est
europene,extrem de rară în Africa și
Asia.Incidența bolii este ceva mai mare
pentru sexul masculin.Debutul are loc de
cele mai multe ori între 20-40 ani și 60-70
ani.
Etiopatogenie.Etiologia bolii nu este cunoscută.Se consideră că
factorii de mediu (virali,bacterieni,alimentari,chimici)interferează
cu răspunsul anormal al gazdei față de aceștea prin defect
imun,determinat genetic,și contribuie la dezvoltarea bolii.Factorii
patogenetici ai boli inflamatorii
intestinale:genetici,infecțioși,alimentari,autoimuni.Boala
inflamatorie intestinală este mai frecventă la rasa albă.Observațiile
clinice au demostrat intervenția factorilor genetici în patogeneza
Colitei ulceroase nespecifice și au unn risc crescut de dezvoltare a
bolii la rudele bolnavilor ect.
Factorii infecțioși sunt până în prezent actuali
datorită naturii inflamatorii a bolii.Deși nu s-au
depistat până acum microorganisme specifice pentru
boala inflamatorie intestinală,se consideră,că unele
bacterii pot deveni patogene în anumite
circumstanțe,dar fără provocarea unei boli
infecțioase,inducînd doar pierderea toleranței
sistemului imun al mucoasei.
Ipoteza autoimună presupune un răspuns imunologic
anormal,îndreptat împotrivaunor antigene
microbiene nepatogene sau antigene dietice
comune.Răspunsul imunologic este îndreptat
specific împotriva celulei epiteliale intestinale,care
va fi distrusă prin unul ditre mecanismele
imunologice.Prezența anticorpilor anticolon
reprezintăun argument în favoarea ipotezei
autoimune.Inflamația intestinalăeste cauzată de
răspunsul imunologic și reprezintă rezultatul lui.
Manifestări clinice.Tabloul clinic este extrem de
variabil.Formele de debut pot varia de la
rectoragii minime,până la diaree
fulminantă,însoțite de stare toxicoseptică.
Simtome locale(intestinale):scaun cu sânge,mucus
și/sau puroi,dereglare a funției intestinului (diaree
mai rar constipație),dureri în
abdomen,tenesme,garguiment
intestinal,meteorism.
Simptome
generale(extraintestinale):anemie,febră,astenie,sc
ădere ponderală,simptome
oculare(iridociclită,uveită,conjuctivită),simptome
cutanate(eritem nodular etc.),artrite
reactive,artralgii și mialgii.
Boli concomitente (asociate):colangită primară sclerozantă,boli ale
ficatului,spondilită achilozantă(boala Behterev).
Rectoragia este primul și cel mai stabil sindromîn colita ulceroasă
nespecificăeste determinatăîn 90-100%
Diarea se determină în 95%cazuri și este variabilă în intensitate:de la 3-4
scaune/pe zi până la 15-20 emisiuni de fecale pe zi.Aspectul scaunului poate
fi variabil:format sau păstos, cu conținut redus de sânge și mucus ăn forme
ușoarea bolii,în forme severe scaunul este lichid,cu mult sânge,mucus și
puroi.Bolnavul acuză tenesme rectale și uneori incontenență fecală.Dacă
inflamația este localizată numai în rect sau în segmentul recto-sigmoidal
bolnavii prezintă constipație.
Durerea abdominală nu se manifestă printr-o intensitate mare și
capătă adesea caracter de crampe,colică ușoară sau disconfort în etajul
inferior al abdomenului.Creșterea intensității și a durerii abdominale
în dinamică sigerează o afectare profundă a intestinului și risc de
perforare.
Alte simptome (generale) în colita ulceroasă nespecifică sunt
reprezentate de tulburări dispeptice, anorexie,grețuri,disconfort
epigastric.Scăderea ponderală și astenia se datorează reducerii ingestiei
de alimente,ca o consecință a anorexiei și a celorlalte tulburări
dispeptice.Febra este prezentă în cazurile severe și extensive.
Examenul clinic. Nu relevă modificări semnificative
în evoluția ușoară și moderată a bolii.La palpare
colonul este destins și sensibil,segmentele afectate
ale colonului la palpare creeează impresia unui
cordon rigid.Defansul muscular este un semn
alarmant,sugerând iritația peritoneală consecutivă
perforației.
Complicațiile.Locale: hemoragie masivă,perforație-
peritonită,megacolon toxic(dilatația acută toxică a
colonului,malignizare,infecție intestinală secundară,fisuri
anale,prolaps rectal.Generale:anemie severă,sepsis,afectări
extraintestinale,amiloidoză secundară.
Diagnostic.Examenul endoscopic.Rectosigmoidoscopia este suficientă pentru
confirmarea diagnolticului în aproape 90% ditre cazuri.Colonoscopia se
efectuiază mai rar,când rectul este afectat minimal și în cazul suspecției
cancerului.Examenul radiologic.Irigografia cu contrast dublu(substanță de
contrast și aer)permite diagnosticarea colitei ulceroase nespecifice în majoritatea
cazurilor.
.
.
Examenul de laborator.La examenul sângelui se
descopră:anemie,leucocitoză și creșterea a VSH,examenul
biochimic al sângelui se relevă creșterea proteinei C-
reactivă,anomalii electrolitice,hipoalbuminemie și
hipergamaglobulinumie