Sunteți pe pagina 1din 19

1

DASCALU RALUCA ELENA


MSP, GRUPA 11,ANUL 2


ORAUL VIITORULUI

Un oras inteligent inseamna un loc cu care locuitorii lui pot interactiona, un loc care se
comporta mai mult ca un organism viu decat ca o simpla asezare urbana, un loc care poate
raspunde nevoilor cetatenilor.
Asemenea metropole se tot construiesc in ultima vreme in toate colturile lumii, cum ar fi
Masdar in Abu Dhabi sau Songdo in Coreea de Sud, succedand orase destepte ceva mai
cunoscute, precum Dublin, Johannesburg sau Singapore.
In orasele viitorului absolut totul, de la reteaua de energie electrica, conductele de canalizare
sau infrastructura pana la cladiri si autoturisme, va fi interconectat, functionand ca o retea
complexa.
Pentru dezvoltarea unei societati sustenabile si pentru rezolvarea problemelor de mediu si
inegalitatilor sociale, care din pacate sunt foarte vizibile astazi, orasele pot juca un rol foarte
important. Acestea pot oferi un cadru propice pentru activitati economice sustenabile, dar in
acelasi timp pentru atitudinea sustenabila a fiecarei persoane. Dintre numeroasele actiuni pe care
un oras le poate lua, enumeram: planificare urbana pentru a asigura o densitate moderata si un
aer de calitate, sistem de transport public eficient care sa poata inlocui masina personala,
promovarea culturii si a traditiilor, integrarea persoanelor defavorizate si stimularea persoanelor
cu mult potentiale, incurajarea afacerilor sustenabile si restrictionarea marilor poluatori, etc.

2

Orasele se angajeaza sa isi dinamizeze procesul de luare a deciziilor prin dezvoltarea
democratiei participative. In consecinta se va lucra pe urmatoarele puncte:
Dezvoltarea unei viziuni pe termen lung asupra ce inseamna un oras sustenabil.
Informarea comunitatii locale si a municipalitatii asupra dezvoltarii durabile.
Invitarea tuturor sectoarelor societatii locale pentru a participa eficient in procesul
decizional.
Deciziile se vor lua deschis, transparent si responsabil.
Cooperarea eficienta cu alte municipalitati, orase si localitati din imprejurimi.
MANAGEMENTUL LOCAL INSPRE DEZVOLTAREA DURABILA. Orasele se
angajeaza sa implementeze cicluri eficient de management, de la formare, la implementare si
evaluare. Obiectivele specifice sunt urmatoarele:
Promovarea Agendei 21 si a altor programe guvernamentale pentru ca acestea sa fie
cunoscute.
Dezvoltarea unui sistem de administrare integrata pentru dezvoltare durabila, care se
bazeaza pe principiul precautiei si ia in considerare principiile strategiei Uniunii
Europene pentru dezvoltare urbana.
Stabilirea unor obiective si termene limita pentru a fi in acrod cu Angajamentele Aalborg
si realizarea unui procedeu de monitorizare a implementarii acestora
Ne asiguram ca principiile de sustenabilitate sunt elementele centrale in procesul
decizional urban si ca alocarea resurselor se bazeaza pe criterii durabile.
Colaborarea cu proiectul European Sustainable Cities&Towns si cu reteaua lor pentru
monitorizarea si evaluarea progresului.
MEDIUL INCONJURATOR. Ne angajam sa ne asumam responsabilitatea de a proteja,
prezerva si a asigura acces echitabil la bunuri naturale comune
Reducerea consumului de electricitate si cresterea procentului de energie regenerabila
folosita.
Imbunatatirea calitatii apei, economisirea apei si folosirea apei intr-un mod mai eficient.
Promovarea si dezvoltarea biodiversitatii si extinderea spatiilor verzi
3

Imbunatatirea calitatii solului, prezervarea productivitatii acestuia si promovarea
agriculturii si exploatarii forestiere durabile.
Imbunatatirea calitatii aerului.
CONSUM RESPONSABIL. Ne angajam sa adoptam si sa facilitam folosirea cu prudenta a
resurselor disponibile si incurajarea consumului si productiei responsabile. Pentru aceasta vom
face in cadrul comunitatilor noastre urmatoarele actiuni:
Evitarea si reducerea volumului de gunoi, cresterea reutilizarii produselor si a reciclarii
Administrarea gunoiului in acord cu cele mai bune practici in domeniu.
Evitarea consumului inutil de electricitatea si imbunatatirea eficientei energetice.
Implementarea unui proces de achizitie sustenabil.
Promovarea activa a productiei si consumului sustenabil, in special prin folosirea
etichetelor ecologice, promovarea produselor organice, etice si fair trade.
PLANIFICARE SI MODELARE. Ne angajam sa realizam o planificare urbana pe termen lung
care sa ia in calcul mediul inconjurator, mediul social, economic, sanatatea si traditiile tuturor
locuitorilor. Pentru aceasta vom face urmatoarele actiuni:
Refolosirea si regenerarea zonelor parasite
Evitarea aglomerarii urbane si prioritizarea folosirii pentru dezvoltarea economica a
fostelor situri industriale inaintea unor zone noi.
Asigurarea unui echilibru optim intre folosirea cladirilor pentru birouri si locuinte, se va
acorda priotate locuintelor, in zonele centrale.
Asigurarea unei conservari, renovari si reutilizari propice a patrimoniului cultural existent
in zona urbana.
Folosirea criterilor necesare pentru planificare si constructie sustenabila, si promovarea
arhitecturii si a materialelor de constructie de inalta calitate.
MOBILITATE MAI BUNA, MAI PUTIN TRAFIC. Intelegem interdependenta existenta intre
transport, sanatate si mediul inconjurator si ne angajam sa promovam cu intensitate optiunile
durabile de transport. Pentru aceasta vom intreprinde urmatoarele actiuni:
4

Reducerea necesitatii transportului motorizat privat si promovarea alternativelor publice
accesibile tuturor.
Cresterea numarului de calatorii realizate cu mijloacele de transport in comun, pe jos sau
cu bicicleta.
Incurajarea tranzitiei la vehicule cu consum cu emisii reduse.
Dezvoltarea unui sistem integrat si sustenabil de transport urban
Reducerea impactului pe care transportul il are asupra mediului si sanatatii populatiei.
ACTIUNI LOCALE PENTRU SANATATE. Suntem angajati sa protejam si sa promovam o
stare de sanatate buna a cetatenilor. Pentru aceasta vom intreprinde urmatoarele actiuni:
Cresterea constientizarii si asumarea unor actiuni in vederea imbunatatirii conditiilor de
mediu ambiant.
Promovarea unui sistem urban de sanatate care poate oferi oraselor noastre instrumentele
necesare pentru a construi si mentine parteneriate strategice in acest domeniu.
Reducerea inegalitatilor sistemului de sanatate si abordarea problematicii saraciei.
Promovarea analizei impactului asupra sanatatii a tuturor sectoarelor de activitate pentru
a incuraja atentia acordata sanatatii si a calitatii vietii.
Mobilizarea planificatorilor urbani pentru a integra considerente de sanatate in
planificarile si initiativele lor strategice.
SISTEME ECONOMICE LOCAL DINAMICE SI SUSTENABILE. Ne angajam sa cream si
sa asiguram o economie locala dinamica care ofera locuri de munca fara a dauna mediului
inconjurator. Pentru aceasta vom lua urmatoarele masuri:
Adoptarea unor masuri care stimuleaza si sustin economia locala si start-up-urile locale.
Cooperarea cu afacerile locale pentru a promova si implementa cele mai bune practici.
Dezvoltarea si implementarea principiilor sustenabile pentru amplasarea afacerii.
Incurajarea pietelor de consum inspre consumul produselor de calitate inalta, locale sau
regionale.
Promovarea turismului sustenabil.
5

EGALITATE SI JUSTITIE SOCIALA. Ne angajam sa securizam comunitatile care incluzive
si sustinatoare. Pentru aceasta vom intreprinde urmatoarele actiuni:
Dezvoltarea si promovarea unor program de preventie si eliminare a saraciei.
Asigurarea accesului echitabil la servicii publice, educatie si oportunitati de angajare,
formare, informare si activitati culturale.
Promovarea incluziunii sociale si a egalitatii de gen.
Imbunatatirea sigurantei in comunitate.
Asigurarea locuintelor de calitate si a unor conditii de viata bune.
DE LA NIVEL LOCAL LA NIVEL GLOBAL. Ne asumam responsabilitatea noastra globala
pentru pace, justitie, echitate, dezvoltare sustenabila si protejarea mediului inconjurator. Pentru
aceasta vom face urmatoarele actiuni:
Dezvoltarea si urmarirea unei strategii integrate pentru a impiedica schimbarile climatice
si pentru a lucra inspre un nivel sustenabil de emisii de gaze cu efect de sera.
Utilizarea politicilor de protectie climatica in programele care au legatura cu
electricitatea, transportul, achizitiile, gunoiul, agricultura si paduri.
Dezvoltarea constientizarii asupra cauzelor si a impactului probabil al schimbarilor
climatice, integrarea masurilor preventive in politica asupra schimbarilor climatice.
Reducerea impactului asupra mediului si promovarea principiului justitiei.
Intarirea cooperarilor internationale cu alte orase si municipalitati pentru a dezvolta un
grup de raspuns local la problemele globale.
In 2010, s-a realizat o cercetare pentru a identifica impactul pe care aceste angajamente l-
au avut asupra oraselor care si le-au asumat. Rezultatele cercetarii au fost incurajatoare,
aratandu-se ca orasele semnatare au avut un parcurs foarte bun in directia unor perspective mai
durabile.



6

CARACTERISTICI ALE ORASULUI VIITORULUI

O societate a viitorului, un ora al viitorului, poate fi imaginat ca o conurbaie care ofer
faciliti economice, educaionale, rezideniale, sociale, culturale etc, dar poate conine i zone
dintre cele mai puin prospere, asociate cu o gama larg de probleme sociale.
n viitor, cartierele (zonele) situate n apropierea centrului oraului, dar desprite de acesta
printr-o serie de limite fizice, sociale i economice (srcie, rata mare a omajului, nivel sczut
de educaie), trebuie sa fac parte din importante programe de dezvoltare, la care parteneri
publici i privai s-i aduc contribuia alturi de comunitatea local. Aceasta ar fi o oportunitate
ideal pentru a utiliza noile tehnologii n aceste programe de dezvoltare, iar impactul lor ar putea
fi vizibil i msurabil. Tehnologiile informaiei i comunicaiilor vor fi componente eseniale ale
strategiei de dezvoltare a oraelor n viitor.
Oraele au diferii constitueni - cei ce muncesc in respectivele orae, cei ce triesc i cei ce
viziteaz acele locuri. Lund n considerare diferitele si desele confruntri ale nevoilor, aceste
probleme constituie provocri majore pentru proiectanii oraelor viitorului.
Aadar, orice viziune asupra oraului viitorului, trebuie s ia n considerare oraul existent n
prezent, existena sa fizic, social, economic i politic. Poate, calea cea mai uoar de a face
acest lucru const n analizarea ndeaproape a diferitelor caracteristici ale unui ora. n timpul
zilei, poate fi locul n care se muncete sau se fac cumprturi, iar noaptea poate fi un loc cu totul
diferit un vibrant centru cu baruri, restaurante i locuri atractive de ntlnire, atrgnd att
rezideni ct i vizitatori, dar poate fi i un loc periculos, un mediu nesigur, cu nalte nivele ale
criminalitii i comportamente anti-sociale. i n oraul modern, aceste medii diferite pot fi
localizate doar la cteva strzi distan una de cealalt sau pot coexista n aceeai locaie la
intervale diferite de timp.
Oraul viitorului este un ora bazat pe cunoatere, un ora n care fiecare dintre caracteristicile
7

care coexist n cadrul lui este dublat de o baz de informaii care transmite in timp real
informaii ctre rezidenii oraului, ctre cei care muncesc n ora i cei care viziteaz oraul i
care i va ajuta cu informaii pentru deciziile lor zilnice. n acelai timp, aceste informaii vor fi
completate cu alte date pentru a-i determina pe liderii oraului s planifice i s realizeze o
revitalizare urban susinut. Viziunea predominant n ceea ce privete oraul model este aceea
ca liderii s aib drept scop meninerea unui echilibru i c succesul unui ora nu poate fi realizat
pe seama altuia.
Oraul viitorului privit din punct de vedere economic trebuie sa permit dezvoltarea
afacerilor, n sensul accesibilitaii, a legturilor bune privind transportul, existena organizaiilor
de susinere i ajutor i a gruprilor industriale, disponibilitatea fortei de munc calificate,
precum i o bun infrastructur tehnologic. De asemenea, trebuie s ofere mari oportuniti
pentru populaia ocupat, n sensul disponibilitii locurilor de munc, a accesibilitii (prin toate
mijloacele) ctre locul de munc, trebuie s ofere oportuniti educaionale i de perfecionare,
un mediu de lucru favorabil i oportuniti de realizare a unei cariere.
Oraul viitorului trebuie s fie un ,,ora educat. Aspiraiile oraului de a deveni ora model
a intelectualitii depinde de educaie. Un astfel de ora ,,educat ar trebui s fie accesibil tuturor
cetenilor.
Punctele forte ale unui ,,ora educat ar trebui s fie:
- infrastructura (avantaje precolare, calitate deosebit a procesului de nvmnt n toate
colile, oportuniti educaionale de o mare diversitate i introducerea intens a
tehnologiilor ce ofer oportuniti educaionale);
-cetaenii (s aib un cult de a nva, sa fie creativi, s constituie o for de munc
deosebit de calificat);
-afacerile (s se stabileasc legturi strnse ntre educaie i afaceri, s se ofere
oportuniti de slujbe bune);
8

- cultura (s existe multe librrii i arhive publice, numeroase instituii culturale, s se
stabileac legturi strnse ntre instituiile educaionale i cele culturale).
Oraul viitorului trebuie sa fie un ,,ora rezidenial, s se poat tri la fel de bine precum se
poate munci. Declinul populaiei de la ora n ultimele decenii a fost cauza multor probleme
sociale i economice, cum ar fi nlturarea vechilor industrii i marginalizarea comunitilor
existente.
Recent, oraul a redevenit un loc n care se poate tri, iar oraul viitorului se va strdui s
ncurajeze acest lucru.
Avantajele oraului rezidenial sunt:
-slujbe n imediata vecintate i mai multe oportuniti de a se petrece timpul liber;
-multe mijoace de transport;
-for de munc divers i amestec social;
-comuniti culturale mixte;
- nnoire a populaiei, prin imigraie ctre ora i prin schimbri demografice.
Oraul viitorului va fi un ora inteligent, un ora al informaiei.
Dezvoltarea spectaculoas a telecomunicaiilor n ultimele decenii a fost nsoit de modificri
multiple i importante n tehnologiile de telecomunicaii. Au aprut reele de telecomunicaii noi,
aufost dezvoltate servicii noi de telecomunicaii.
Dintre aceste modificri, eseniale sunt:
- tehnologia comutaiei digitale (dezvoltat dupa 1970) care a asigurat suportul pentru
integrarea serviciilor de voce, date i imagini;
-tehnologiile comunicaiilor mobile (aprute dupa 1980) care au permis asigurarea
9

comunicaiilor oricnd i oriunde, ntre orice persoane, realizate de sistemele de comunicaii
mobile;
- internetul (dezvoltat dupa 1990) care a cunoscut o dezvoltare rapid i a creat o lume
nou, o societate informatic al crui potenial este departe de a fi utilizat n ntregime.
Reeaua de telecomunicaii reprezint ansamblul de mijloace care asigur transmiterea la
distan a informaiilor (sunete: voce sau muzica; imagini: fixe au mobile; texte, date,
multimedia:combinaie de voce, video, date) ntre utilizatori (indiferent de poziia geografic a
acestora) cuajutorul semnalelor electrice sau optice.
Reeaua de telecomunicaii global este cel mai mare i mai complex sistem tehnic creat de om,
cu o importan vital pentru oameni.
Telecomunicaiile joac un rol esenial in dezvoltarea unei societi i influeneaz de asemenea
stilul de viat al oamenilor.
Acesta este motivul pentru care retelele de telecomunicaii au nregistrat un progres constant,
iar n ultimul timp chiar spectaculos. Sunt create permanent noi servicii, sunt dezvoltate noi
tehnologii i noi reele care s fac fa cerinelor pieei serviciilor de telecomunicaii.
Tipurile de servicii de telecomunicaii solicitate pot fi diferite n funcie de destinatar, care
poate fi: persoan privat, instituii sau comunitate.

Telecomunicaiile solicitate de persoane private pot fi:
-comunicaii ntre persoane prin telefon, e-mail, multimedia, video-telefon;
-tranzacii bancare (home - banking);
-comer electronic (home- shopping)
10

-servicii medicale la distan (telemedicine);
-munca la domiciliu (teleworking);
-video-conferin;
-tele-educaie, servicii de retransmitere a informaiilor;
- securitate asigurat prin supravegherea la distan, diferite forme de alarme;
-servicii i informaii pentru petrecerea timpului liber: TV, radio, VOD (Video-on-
Demand).
Telecomunicaiile solicitate de instituii sunt urmtoarele:
- tele-marketing (freephone, internet);
-comer electronic (e-commerce);
-servicii pentru clieni (web pages, databases, on-line catalogues);
-acces rapid la informaii n interior i cu exteriorul (VPN, PBX);
-supravegherea i controlul de la distan a procesului de fabricaie.
Telecomunicaiile pentru comuniti sunt urmtoarele:
-tele-educaie;
-telemedicin;
-monitorizarea mediului: aer, pduri, ap;
- rspndirea informaiilor civice prin TV, radio, internet.
Creterea actual a cerinelor de comunicare i a nevoilor de servicii noi de telecomunicaii
precum i posibilitile oferite de tehnologiile moderne, au condus la dezvoltarea unor reele i
sisteme care permit sau vor permite n viitorul apropiat, transmiterea oricrei informaii (vorbit,
11

scris, date sau imagini) spre un terminal ce poate fi situate oriunde pe globul terestru. Astfel,
poate fi vorba de reele fixe sau de radiocomunicaii cu terminaii mobile i pot fi reele de
comunicaii ntre calculatoare, prin cabluri, fibr optic sau prin satelit sau comunicaii ale
acestora.
n viitor vor apare i alte forme de comunicaie bazate pe alte principii fizice i informaionale
dect cele oferite de telecomunicaiile de pn acum. Dincolo de Internet sau n paralel cu el, s-ar
putea s apar metode de telecomunicaie pentru distane mari, la scara universului sau metode
specifice unei posibile societi a cunoaterii, care va urma, probabil, societii cunoaterii.
Oraul viitorului va fi un ,,ora confortabil.
Un ora trebuie s poat satisface nevoile locuitorilor, muncitorilor i vizitatorilor, chiar i
atunci cnd nevoile unui grup nu coincide cu ale altuia. Oraul viitorului trebuie s ofere servicii
i posibiliti ce vor putea face fa cererii mari, fcnd viaa n ora plcut.
Dotrile ,,oraului confortabil sunt:
- magazine deschise non-stop, mai ales cu produse eseniale;
- mare diversitate de mrfuri i servicii;
- magazine locale;
-dotri speciale: coli, spitale, medici, dentiti;
-parcri pentru localnici i oaspei;
- strzi sigure;
-linii de transport ntre zonele rezidentiale i nerezideniale;
-spaii publice.
ntrebrile care trebuie puse i problemele care trebuie rezolvate ntr-un ora al viitorului sunt:
12

Ce servicii sunt necesare pentru populaie?
Care este balana optim ntre oferta public i cea privat de servicii i faciliti?
Cum i cnd ar trebui s intervin sectorul public pentru a oferi sau a schimba varietatea
serviciilor sau pentru a crea un mediu ce va atrage localnicii, oaspeii i ofertele de
angajare i ce indicatori vor presupune astfel de intervenii?
Care ar fi distana optim dintre diferitele faciliti (de exemplu, un magazin local la o
distan de X metri i un supermarket amplasat la Y metri);
Cum s-ar putea obine echilibrul dintre confortul unora (de exemplu un centru de fast
food) i disconfortul altora (mult zgomot i gunoi)?
Servicii locale/sociale: planificare pentru populaie;
Spaii pentru maini private versus ncurajarea transportului n comun;
nlturarea criminalitii, crend un mediu sigur;
Tehnologie care s poat susine prevenirea criminalitii monitorizare versus
respectarea dreptului de intimitate;
Planificarea i meninerea locurilor publice pentru diverse utilizri.

Oraul viitorului, privit din punct de vedere social, nu reprezint doar o comunitate ci mai
multe, chiar dac ele nu au ales s fie mpreun. Un ora puternic suport toate aceste
comuniti i ofer oportuniti sociale tuturor.
Fora unui astfel de ora const n:
-existena comunitilor mixte (clas, categorie, educaie);
13

-ofert de produse pentru grupuri marginalizate sau pentru grupuri greu de ajuns;
- verigi ntre rezideni, lucrtori i vizitatori;
-numeroase faciliti pentru ocuparea timpului liber;
-transport public accesibil tuturor;
-conducere democratic;
-existena unor mari spaii publice;
Unul dintre domeniile n care tehnologia i n special Internetul au folosit pentru a crea i
susine att geografic ct i virtual comunitatea, este cel care se refer la:
-crearea unui spaiu virtual pentru ,,comunitile de interes;
-accesul on-line la informaii i servicii pentru rezidenii din zone geografice specifice.
Obiectivul acestor aplicaiicheie nu este impunerea, n stil monopolist, a unei tehnologii-lider
n aceste domenii, ci mbuntirea accesului la informaii, la servicii i la tehnologii, att pentru
ntreprinderi i pentru autoriti administrative, ct i pentru ceteni individuali.
Aceste tehnologii:
- elimin constrngerile geografice, factorul distan ne mai fiind important pentru a explica
mrimea ariilor de atracie a anumitor oferte urbane;
- impun un altfel de stil de munc pentru angajati, schimbnd modul n care afacerile se
fac nuntrul i n afara organizaiilor de afaceri;
- permit marilor ntreprinderi s par a fi mai mici i mai flexibile, iar ntreprinderilor mici
i mijlocii s devin n mod efectiv mai mari dect sunt n prezent.
Oraul viitorului va fi un ora dinamic.
14

Oraul este o suprafa dens populat, iar locuitorii acestuia se afl ntr-o continu schimbare,
ntr-o permanent micare.
Schimbarea i micarea sunt condiii eseniale pentru buna funcionare a oraului viitorului.
Punctele forte ale unui ,,ora n micaresunt:
-varietatea mijloacelor de transport;
- rennoirea infrastructurilor (osele, ci ferate, ci aeriene etc);
- legturi bune de transport n regiune, cu alte orae i internaionale;
- o populaie aflat ntr-o continu micare;
- accesibilitate n cartiere, n cldiri i la informaii pentru pietoni, vizitatori, invalizi,
maini.
n prezent, n multe orae informaiile despre transport sunt disponibile de obicei prin internet
sau la cabinele de informare.
n oraul viitorului, va trebui s fie furnizate informaii i servicii corespunztoare cu privire la
transport care sa-i ajute pe rezideni i pe vizitatori s se deplaseze ct mai puin prin sau n jurul
oraului. Chiar dac mainile funcioneaz pe baz de combustibil nepoluant, numrul mare de
cltorii personale ar putea fi duntor unui mediu urban echilibrat n care nivelul aglomerrii a
ngreunat traiul i serviciile n orae.
n egal msur, baza de informaii precum i alte progrese tehnologice ar trebui s furnizeze
informaii i servicii cetenilor cu scopul de a reduce nevoia de a cltori, astfel fcnd
transportul de zi cu zi mai puin dificil i duntor.
Nu in ultimul rand, oraul viitorului va fi un ora civic, n care locuitorii, oamenii de afaceri,
15

guvernanii i alte organizaii vor lucra mpreun nu doar n ceea ce privete furnizarea
serviciilor sau n derularea afacerilor lor de zi cu zi, ci i la conducerea oraului, ei interacionnd
unii cu alii.
Punctele forte ale oraului civic sunt:
-niveluri ridicate de implicare public;
-consultri asupra schimbrii i conducerii
-autoriti responsabile;
- gam larg i deschis de rspndire a informaiei;
- niveluri avansate ale dezbaterilor publice;
-mbuntirea participrii n procesul democratic;
- mai muli reprezentani ai autoritilor cu specializri multiple;
-diversitatea opiniilor publice i a industiilor.
n filmele SF ale anilor 70 - 80 - 90, totul, ntr-o metropol futurist, se bazeaz pe nlime,
iar mainile sunt zburtoare, cu sau chiar fr aripi sau elice. Designerii prezentului privesc puin
altfel la viitor. Zgrie norii nu dispar din peisajele arhitecturale, dar exploatarea resurselor
neconvenionale, funcionalitatea economic i ecologia joaca roluri decisive n judecarea
proiectelor alese de comisiile de specialitate - care, finalmente, deseneaz structura oraelor n
construcie sau transformare. Acestea au fost i criteriile dup care publicaia
travelandleisure.com a alctuit un top al celor mai vizionare 7orae existente (plus 3 tipuri de
orae plutitoare aflate n stadiul de machet).
1.Tokio. Megapiramida
Cu cei 12 milioane de locuitori, crora li se adaug alte 3 milioane n zilele lucrtoare
(navetitii) Capitala Japoniei este una dintre cele mai aglomerate metropole ale lumii. Una dintre
soluiile de decongestionare este proiectul corporaiei Shimizu: Mega-Piramida. Dac va fi
construit, va fi cea mai mare cldire a lumii: nalt de 730 de metri (de 5 ori mai nalt dect
16

Marea Piramid din Giza), i o suprafa a bazei de 8 kilometri ptrai, va fi un ora n sine, cu
24 de zgrie-nori interiori, parcuri tot-tacmul, putnd adposti circa 2 milioane de oameni,
dintre care 750.000 rezideni! ntruct n Tokio terenul construibil este cvasiinexistent (iar dac
un teren de asemenea dimensiuni ar exista, nchirierea ar costa 10 miliarde de dolari anual),
soluia adoptat a fost amplasarea piramidei pe 36 de piloni gigantici, n golful Tokio.
Demararea proiectului se bazeaz pe disponibilitatea la o scar industrial a componentelor
de baz (aa numitele nano-tuburi din carbon, care confer structurilor o mare rezisten i
stabilitate, n pofida masei reduse), ct i pe realizarea roboilor care vor fi implicai masiv n
construcie. Pe de alt parte, ntreaga structur va trebui s fie perfect - o singur deficien de
construcie poate produce prbuirea instantanee a ntregului, asemeni unui castel din cri de
joc. Proiectanii au luat n considerare faptul c Tokio se afl ntr-o zon puternic seismic i
expus valurilor uriae de tip tsunami - se susine chiar c piramida va avea rol de protecie
pentru restul metropolei n faa tvlugurilor de ap.
Structura piramidei mari va fi compus din 204 piramide mai "mici", fiecare avnd nlimea
unei cldiri cu 30 de etaje, "stivuite" pe 8 nivele. Toate cldirile vor fi independente energetic,
electricitatea i nclzirea fiind asigurate de energia solar (reeaua de grinzi orizontale i
diagonale va fi acoperit cu o pelicul fotovoltaic, menit sa converteasc energia solar n
electricitate), cea eolian i cea produs de culturile de alge marine. 50 de kilometri ptrai vor fi
construii n scop rezidenial, 24 pentru birouri i activiti comerciale n care vor fi angrenate
800.000 de persoane (n afara celor 750.000 de rezideni), iar 14 kilometri ptrai vor fi dedicai
instituiilor de nvmnt, cercetare i spaiilor de recreaie.Deplasarea n interiorul piramidei va
fi asigurat de mini-metrouri ce vor strbate o reea de tuneluri aeriene n lungime total de 140
de kilometri.

2. Masdar, Emiratele Arabe Unite: 0 (zero) emisii CO2, 0 (zero) deeuri
Proiectat a fi Eden-ul ecologitilor, Masdar (Sursa) este un orel ce se construiete la 27 de
kilometri de Capitala Emiratelor Arabe Unite, Abu Dhabi i va fi operaional 100% la sfritul
acestui deceniu. Energia solar, eolian, geotermal i din prelucrarea deeurilor vor alimenta
oraul, pentru a se atinge inta declarat: 0 (zero) deeuri , 0 (zero) emisii CO2 (maliioii au
17

comentat deja: bine-bine, dar ce ne facem cu gazele intestinale?). Tehnologiile de reciclare a apei
vor fi cele mai avansate, astfel nct pierderile vor fi extrem de reduse. Deeurile biologice vor fi
transformate n sol i fertilizatori. Arhitecii oraului s-au inspirat din naintaii lor localnici,
pentru a diminua impactul cldurii degajate de soare n timpul zilei i pentru a menine o
temperatur agreabil n timpul nopii. Furtunile din deert vor fi ntmpinate de zidurile ce vor
nconjura oraul. n orice punct al oraului te-ai afla, nu vei fi mai departe de 250 de metri de
mijloacele de transport (mini trenulee electrice).
3. Taichung. Turnul cu zepeline, marca arhitect Dorin tefan
4. Seul. Poduri multimedia peste fluviul Han
Capitala Coreei de Sud este pe lista oraelor futuriste, graie proiectului "Fluviul Han n anul
2030", prin care firma de arhitectur Planning Coreea (Coreea viitorului) vizeaz propagarea
culturii coreene. Prima realizare din cadrul acestui proiect va fi podul media Paik Nam June
(Paik), a crui construcie va ncepe anul viitor. Paik va avea o form ieit din orice tipare,
semnnd, ntr-o oarecare msur, cu o coloan a infinitului contorsionat i fr unghiuri
ascuite, ntins la orizontal. Avnd o lungime de 1.080 de metri, Paik va face legtura ntre o
fost uzin electric (Dangin-Li) convertit n spaiu cultural public i cldirea Adunrii
Naionale (Parlamentul sud-coreean), aflat n sudul oraului.
Fluviul Han mparte Seul-ul n dou, trecnd chiar prin centrul metropolei i este, pentru
locuitori, un reper la fel de important, precum e Tamisa pentru londonezi sau Sena, pentru
parizieni. Dar, nc nu exist un pod peste Han, care s reprezinte un punct de atracie turistic
precum Tower Bridge sau Pont Neuf. Pe de alt parte, numrul insuficient de poduri creeaz
mari probleme de trafic.
Proiectul s-a nscut, aadar, dintr-o necesitate. Lee Byungju, unul dintre arhitecii podului
Paik a privit prbuirea podului Sungsoo n fluviul Han, n 1994, fiind ocat de pierderea unor
viei nevinovate, n special copii, din pricina unor erori de proiectare i execuie. "Mi-am dorit s
aduc alinare societii coreene, pentru acea pierdere, printr-o concepie care s i mbogeasc
orizonturile culturale i artistice", spune Lee Byungju.
18

Design-ul podului Paik este inspirat de natur, arhitectura sa fiind o mbinare armonioas de
"oase i vase sangvine". Privit de sus, ansamblul va aduce cu un nar ce plutete pe ap cu
picioarele sale gigantice. Segmentele curbate sunt gndite pentru a suporta vnturile nprasnice
din zon.
Dar Paik nu va fi un simplu pod, ci un ansamblu de spaii cu destinaie precis: sere, o
bibliotec public, un muzeu dedicat fluviului Han, un mall IT-multimedia, magazine i faciliti
pentru turiti, toate nclzite i iluminate cu energie verde (solar). n partea central va fi
amenajat un doc pentru alupe, iahturi i feriboturi destinate turitilor. Urcarea i coborrea
turitilor se va face cu lifturi amenajate n interiorul pilonilor de rezisten ai podului.
Numele ansamblului este dat de cel mai mare artist al naiunii: Paik Nam June, muzician i artist
plastic, pionier al artei media-vizuale, n anii 60, decedat n Statele Unite, acum 5 ani.
5. Soci, Rusia: Crasivaia olimpic parc
Rusia se pregtete de organizarea ediiei din 2014 a Jocurilor Olimpice de Iarn, prin
construirea unui parc olimpic grandios la Soci. Dei oraul-staiune beneficiaz deja de toate
facilitile de cazare la standarde internaionale, ruii vor construi 19.000 de noi apartamente,
exclusiv pentru competitori. Perla parcului olimpic va fi noul Stadion din Soci, n form de
scoic. Stadionul va fi nvelit ntr-o pelicul cristalin, translucid, pentru a reflecta lucirea
razelor solare aidoma apelor Mrii Negre, aflat n vecintate. Spectacolul sportiv va fi mbogit
de panorama munilor Krasnaya Polyana - "Alpii" Rusiei, ce va putea fi admirat de pe bncile
stadionului.
6. Dezhou, China. "Templul" Soarelui
Dac egiptenii i-au ridicat n antichitate mii de temple zeului suprem, Ra - zeul soarelui, chinezii
i dedic un ntreg ora cu 400.000 de locuitori. E adevrat, i-au construit platforma industrial
pe o fundaie obinut printr-o operaie totalmente anti-ecologic (defriri i distrugeri de
ferme). Dar Dezhou a devenit un ora al viitorului datorit faptului c utilizeaz la maximum
potenialul energiei solare. nclzirea central este asigurat de convertoarele de energie solar,
care se gsesc pe mai bine de 80% dintre cldiri. Prin urmare, Dezhou este nu doar cel mai mare
productor global al acestor convertoare, ci i cel mai important consumator. Peste 30 de
19

kilometri de strzi ale oraului sunt iluminate prin electricitate obinut cu ajutorul celulelor
fotovoltaice.
7. Detroit, SUA. Agricultur printre zgrie-nori
ntre megalopolisurile americane, Detroit a fost cel mai lovit de criza economic generat
de investiiile imobiliare fr acoperire. Vndute cu preuri exorbitante cu ani n urm, locuinele
au ajuns la preuri derizorii, iar oraul risca s fie chiar prsit. Salvarea pare s vin de unde te-
ai atepta mai puin: din agricultur. Dup ce s-a mbogit din afaceri imobiliare, John Hantz nu
vrea s abandoneze lupta i cumpr hectare de teren, cu intenia declarat de a-l cultiva. Pn n
prezent, a investit peste 30 de milioane de dolari i nu se oprete. n aceast primvar va ncepe
cu pomicultur i creterea de roii i salat n culturi stratificate, pentru maximizarea spaiului
(oricum, Hantz dispune deja de peste 100 de hectare, rspndite n tot oraul). Planurile de viitor
includ culturile hidroponice, aeroponice i fermele piscicole.
O viziune asupra oraului viitorului este una n care toi cetenii se pot bucura de condiii
bune de via, oportuniti bune de educaie, munc, convieuire i sntate.
De aceea ,,cmpul informaional al oraului trebuie aliniat ct mai bine cu cel ,,fizic, n
termeni geografici ai oraului, dar i cu nevoile reale elementare ale cetaenilor.