CAIRO CAIRO este capitala Egiptului i este cel mai mare ora din continentul Africa.

Localizat pe ambele maluri ale fluviului Nil aproape de capul deltei acestuia, n nordul Egiptului, locul a fost ocupat mai mult de 6000 de ani i a servit drept capital a numeroase civilizaii egiptene. Cairo este cunoscut local ca Misr, numele arab pentru Egipt. Oraul este marcat de tradiiile i influienele estice i vestice, noi i vechi. Oricum oraul reflect i srcia n cretere a Egiptului, dar ine piept problemelor cauzate de creterea masiv a populaiei, de ntinderea urban i de infrastructura deteriorat.

II. CAIRO I SUPRAFAA SA METROPOLITAN

Oraul Cairo acoper o suprafa de mai mult de 453 km2 , cu toate c este greu s despari oraul de suburbiile sale imediate. Cairo are ca vecini n est, sud i vest deerturi, iar n nord Delta Nilului. Capitala Egiptului include i mai multe insule fluviale, care joac un rol important n viaa oraului. Ca centru principal comercial, administrativ i turistic a regiunii, Cairo are mai multe instituii culturale, cldiri pentru afaceri, birouri guvernamentale, universiti i hoteluri, care creeaz mpreun o activitate continu. Centrul oraului comercial Cairo este Tahrir. Un loc al activitii turistice, centrul cuprinde numeroase atracii turistice printe care Muzeul Egiptean i Moscheea Modern Umar Makram. n centrul oraului se afl insula Zamlik, care conine cartierul comercial, Casa Operei( fondat n 1869) i Turnul Cairo(1957). Trei poduri leag insula de ambele maluri ale fluviului. III. POPULAIA

n 1966 populaia oraului Cairo era estimat la 6,8 milioane de locuitori. Oamenii din Cairo sunt cunoscui ca cairenei, aproape toi fiind egipteni arabi. Oraul este un important centru islamic, iar caireneii sunt n general islamici; oricum oraul este i casa unei mari comuniti copt, care i are originea n cretinii care au populat Cairo nainte de venirea islamicilor. Numrul evreilor a sczut semnificativ n a doua jumtate a secolului XX, scderea datorndu-se mai ales emigraiilor n Israel

IV. EDUCAIA I CULTURA

Cea mai faimoas instituie de nvmnt din Cairo este Universitatea Al Azhar, cea mai veche din lumea islamic. Instituia a fost construit lng moscheea Al Azhar, cea mai veche moschee din Cairo. Moscheea a fost fondat n 970, iar universitatea n 988 de fatimizi. Universitatea Al Azhar constitue o voce autoritar n lumea islamic, iar poziia sa n problemele importante este unfluenabil n Egipt i n lumea arab. Alte instituii sunt: Universitatea Cairo (1980) i Universitatea Ain Shams (1950) care au mpreun mai mult de 100000 de studeni, i Universitatea american din Cairo, fondat n 1919. Istoria Egiptului este pstrat i expus n numeroase colecii muzeale. Fondat n 1903, Muzeul Egiptean conine sute de mii de lucrri, incluznd mai mult de 1700 de piese din colecia Tutankamon. Muzeul artelor islamice (1881) conine o vast colecie care povestete istoria civilizaiilor islamice. Alte muzee pstreaz colecii referitoare la teme mai moderne. Acestea se niruie de la Muzeul- Palat Al Gawhara, construit n 1811 n stilul otoman, la muzeul Mahmoud Khalil(1963) care conine lucrri ale lui Vincent Van Gogh, Paul Gauguin, Peter Paul Rubens i ali pictori europeni i egipteni.

V. PUNCTE DE INTERES

Piramidele din Egipt care au servit ca morminte pentru faraoni i statuia Sfinxului, care dateaz din 2565 .Hr. sunt probabil cele mai cunoscute monumente, localizate chiar n V oraului, n suburbia Giza. Cairo conine i numeroase structuri religioase i guvernamentale. Citadela este faimoas pentru moscheele, muzeele i fortreile sale, printre care complexul Mohammad Ali (1830). Biserica copt cunoscut ca Al Muallaqa, localizat n vechiul Cairo este un cunoscut loc cretin. Vechiul Cairo mai conine i sinagoga Ben Ezra i porile Bb Zuwaylah, Bb al Nasr i Bb al Futuh. Legnd trecutul oraului de prezentul acestuia, cele 2 cimitire gemene localizate n periferia estic sunt cunoscute ca Oraul Morilor.

Defrisarea padurii ecuatoriale

Cele mai mari paduri ale lumii sunt in grav pericol. Jumatate din suprafata originala de padure a fost distrusa si lucrurile sunt pe cale sa se inrautateasca daca rata actuala de deforestare nu este incetinita. In fiecare minut 26 de hectare de padure sunt pierdute si nu e greu de vazut ca daca continuam vom avea o planeta lipsita de padure. Acest lucru ar fi catastrofic nu numai din pricina faptului ca multe specii de animale isi au habitatul in padure ci si deoarece padurile joaca un rol important in reglarea climei planetei. Odata Pamantul era acoperit in majoritate de padure dar odata cu cresterea populatiei umane acestea au trebuit sa fie taiate. Acest lucru este foarte adevarat in special in Marea Britanie unde agricultura a avut un rol foarte important si a redus padurile la cateva palcuri imprastiate. Insa padurea tropicala a avut de suferit mai ales secolul trecut, la inceputul sec. 20 era 1,5 miliarde de hectare fata de cele 700 de milioane ramase.

Rata de deforestare in Africa este foarte ingrijratoare: 4 milioane de hectare pe an, iar 45% din padurea originala a disparut. CAUZELE DEFRISARII Nevoia de lemn, defrisarea pentru a face loc terenurilor agricole, drumuri si cai ferate, incendii, mine, combustibili sunt toate cauze legate de deforestare Oamenii au trait in preajma padurilor ecuatoriale de mii de ani, luand ce era necesar de la natura fara sa intervina in echilibrul natural. Insa, in ultimele doua secole populatia s-a inmultit fiind din ce in ce mai multa nevoie pentru spatiu de construit si agricultura. Impreuna cu comertul de lemn care s-a intensificat in ultimii ani, au adus o degradare fara precent asupra padurii. Cele mai importante cauze ale deforestarii sunt mutarea culturilor si comertul cu lemn. In trecut indigenii practicau agricultura in padure dobarand copaci pentru a face loc culturilor si pajistilor pentru animale si mutandu-se cand solul devenea nefertil. Acest proces nu e un pericol pentru padure daca este facuta cu grija si padurii ii este dat suficient timp pentru a-si regenera spatiile defrisate. Probleme apar cand solului nu-i este oferit destul timp de regenerare si agricultura intensiva duce la degradarea definitiva a acestuia. Aceasta este situatia prezenta, din cauza cresterii populatiei unele surse spun ca mutarea culturilor este cauza a peste 70% din defrisarile padurii. La fel ca si mutarea culturilor taierea copacilor pentru folosirea lemnului in scopuri comerciale poate fi implementata cu deranjari minore asupra mediului. Atunci cand numarul copacilor cazuti este mai mare decat al celor produsi, taierea lemnului devine o problema serioasa. Inainte ca taierea intesiva sa ia locul celei vechi cu topoare si animale comertul cu lemn aveao o influenta nesemnificativa asupra padurii, insa aparitai drujbelor, tractoarelor, drumurilor si caii ferate au avut un impact mult mai mare. Zone inainte inaccesibile au devenit principalele tinte pentru companiile de taiere, iar management-ul prost a dus la pierderi fara precedent.

EFECTELE DEFRISARII Zona padurilor ecuatoriale este o zona fascinanata, plina de mister si promisiuni pentru multi oameni care traiesc in zona temperata. Asa ca ar fi un dezastru ca aceasta sa dispara. O data data distrusa padurea, solul, care se acumuleaza in peste 1000 de ani, ar disparea intr-o singura decada ducand la inundatii nemaintalnite din pricina faptului ca nu mai exista sol sa acumuleze apa. Defrisarea padurii ii lasa pe oamenii care traiesc in padure fara adapost si fara hrana, si duce la disparitia unui stil de viata care a existat neschimbat pentru mii de ani. Insa efectul cel mai dezastruos pe care l-ar putea avea defrisarea este impactul asupra climei planetei. Cu totii am auzit de pericolele incalzirii globale si a efectului de sera, cauza principala a acestor fiind acumulrea de dioxid de carbon in atmosfera. Copacii si alte plante verzii absorb dioxidul de carbon si produc oxigen prin fotosinteza, in timp ce animalele consuma oxigenul si expira dioxid de carbon. Distrugerea padurii ecuatoriale ar produce un imens dezechilibru in cantitatea de dioxid de carbon produs si reciclat lucru care ar duce la acumularea acestuia in atmosfera si schimbarii majore de clima. In plus multi copaci taiati pentru a face loc agriculturii au fost arsi sau lasati sa putrezeasca eliberand astfel mult mai mult dioxid de carbon in atmosfera. Toata natura este un sistem vast care acum exista intr-un stadiu mai mult sau mai putin balansat.

Jucandu-ne cu factori de o importanta majora cum e padurea ecuatoriala ar putea duce la disparitia lumii cum o stim noi. O alta consecinta a defrisarii are legatura cu posibilitatiile stiintifice care ar putea fi pierdute o data cu padurea. Este estimat ca doar o mica parte din plantele si animalele care traiesc in padurea ecuatoriala au fost identificate iar majoritatea cercetatorilor sunt de acord ca acestea ar putea reprezenta cheia descoperiri unor leacuri pentru unele dintre cele mai mortale bolii cunoscute omului. De exemplu, Institutul American al Cancerului a catalogat peste 3000 de plante cu proprietati anti-cancer, 70% dintre care se gasesc in padurile tropicale. Cine stie ce secrete ascunde padurea ecuatoriala. SOLUTII IMPOTRIVA DEFRISARII

Solutia evidenta ar fi oprirea defrisarii padurilor si astfel oprirea deteriorarii. Dar este acesta singurul raspuns? Comertul mondial cu lemn a ajuns o afacere de 5 miliarde dolari asa ca oprirea acesteia ar fi intampinata cu multa ostilitate. Dar poate ca nu e nevoie oprirea completa a taierii. Scheme pentru defrisarea padurilor cu un plan se desfasoara in toata lumea cu accent pentru pastrare. Acestea permit desfasurarea defrisarilor insa urmarind un plan astfel incat efectele negative asupra mediului sa fie minimalizate. Printre organizatiile care se implica in minimalizarea efectelor exploatarii forestiere se numara si Forest Stewardship Council (FSC). Aceasata este o organizatie non-profit care a fost infiintata in 1993 pentru a oferii o certificare a lemnului provenit din paduri exploatate

bine. Cu o marca cunoscuta intenational, lansata in 1996, FSC permite cumparatoriior cu constiinta sa identifice lemnul provenit din surse bune. La o scara globala peste 8 milioane de hectare au fost insemnate ca acceptand standardele FSC. Regiuni din padurea ecuatoriala care au fost catalogate ca fiind prea sensibile chiar si pentru defrisari rationale au fost marcate ca zone protejate si impreuna cu legislatii bine puse la punct acestea pot fii o aparare eficienta impotriva problemelor care afecteaza padurea tropicala. Probabil insa ca cel mai important pas este educarea si informarea acelor oameni a caror decizii influenteaza direct sau indirect soarta padurilor. Indigenii pot fi ajutati de organizatii de conservare pentru a face cel mai bine uz de resursele lor naturale. La celalat capat al firului, consumatorii din tarile dezvoltate trebuie sa inteleaga impactul negativ pe care il are cumpararea produselor din padurile ecuatoriale. De aceea organizatiile de conservare incearca sa-i educe sa cumpere alternative asupra acestor produse si ii incurajeaza sa faca decizii informate asupra stilului lor de viata. Numai in acest fel putem opri si eventual intoarce degradarea padurilor ecuatoriale.

Mediul mediteranean

Mediul mediteranean este legat de bazinul Marii Mediterane, dar acesta se mai afla si in California, in Africa de Sud, sud-vestul Australiei, Grecia, Cipru, Liban, Sudul Italiei, al Frantei, Bulgariei, Nordul Egiptului, Iordania, Israel,Vestul Croatiei s.a. intre 30 si 450 latitudine, si este caracterizat prin ierni blande, ploioase si veri calduroase, uscate, avand regiuni intens populate si cu multiple modificari in peisaje. Santiago (Chile) constituie tipul cel mai racoros si mai uscat situat pe coasta vestica a continentelor, iar Siracusa (Sicilia) este un tip mai cald si mai umed, cu un interval de variatie termica mai mare si cu veri mai calduroase. Precipitatiile sunt cuprinse intre 400 si 800 mm/an si au deseori un caracter torential. In jurul Marii Mediterane limita climei mediteraneene coincide cu limita culturii maslinului. Agricultura mediteraneana se bazeaza pe culturi traditionale smochine, struguri, masline si arahide - rezistente la seceta verii. Culturile de iarna sunt zarzavaturile si cerealele. Recoltele cerealiere sunt scazute din cauza lipsei de umiditate, dar in vaile irigate zarzavaturile se dezvolta bine. Adesea acestea sunt plantate intre sirurile de arbori de smochini sau de maslin. Raurile sunt scurte, au pante mari si o scurgere puternic influentata de modul de manifestare a precipitatiilor; se inregistreaza debite importante in sezonul ploios, cand sunt transportate torential cantitati insemnate de aluviuni, si debite mici in cel cald, cand multe dintre ele seaca. Pe versantii muntilor se produc dezagregari vara, torenti si alunecari de teren. Se ajunge frecvent la crearea unui peisaj dezolant, cu o multime de ravene, torenti si suprafete pe care apar rocile in urma spalarii solului. Acestea se numesc "pamanturi rele"

sau "badland-uri", intrucat nu mai pot fi folosite nici in agricultura si nici la impaduriri. Climatul se remarca prin doua sezoane distincte: vara calda (4-6 luni) si uscata (temperaturi de 20-250C), cu frecvente mase de aer tropical si iarna umeda (in 4-5 luni cade cea mai mare cantitate de precipitatii, sub forma de ploi torentiale, din cele 500-1.000 mm/anuale), racoroasa (temperaturi medii de 5-100 C) si cu nebulozitate accentuata, facilitata de prezenta vanturilor de vest. Relieful predominant muntos diversifica aceste caracteristici o data cu cresterea in altitudine (scad temperaturile si creste cantitatea de precipitatii). Din munti se dezvolta vanturi locale care antreneaza fie aer rece (mistralul in Franta, bora in Croatia), fie aer cald (Santa Ana in Chile). Gasim aici soluri roscate-castanii si roscate-brune. Se intalneste de asemenea terra rossa, un sol rosu format pe calcar. Vegetatia este formata din arbori vesnic verzi, xerofiti (esente lemnoase caracteristice), cum sunt stejarul de pluta, stejarul vesnic verde, pinul de Alep, cedrul de Liban, maslinul salbatic. Copacii sunt scunzi, au coaja groasa si frunze mici si cerate, pentru a rezista la uscaciune. In Australia este caracteristic eucaliptul si salcamul. Cea mai mare parte a padurilor mediteraneene a fost distrusa, locul lor fiind luat de tufisuri dese numite in sudul Europei (in Grecia) maquis si garriga, iar in California, chaparral. Fauna cuprinde numeroase insecte, vipera cu corn, broasca testoasa, lupi, ursi, jderi, capre salbatice, magotul si sacalul. Peisajul din jurul Marii Mediterane este unul dintre cele mai transformate antropic de pe intreaga planeta. Aici au inflorit, din vechi timpuri, stralucite civilizatii (egipteana, iudaica, greceasca, romana, bizantina, s.a.),exista o mare concentrare de populatie si de asezari omenesti, se desfasoara activitati economice, se manifesta cea mai mare presiune turistica de pe Glob.

Mediul mediteranean a fost si este propice activitatilor antropice avand repercusiuni in alcatuirea si structura mediului natural. S-au inregistrat: taierea abuziva a padurilor, insotita de accelerarea proceselor de eroziune ce au dus la degradarea solurilor; impunerea unor medii intens antropizate atat in cadrul asezarilor urbane mari, cat si in lungul litoralului oceanic sau maritim; in afara instalatiilor si a amenajarilor portuare, se afla o retea de statiuni turistice si balneomaritime cu dotari, porturi si infrastructura ce modifica mult, caracteristicile initiale ale tarmului.

Migratia fortei de munca din Romania catre statele europene

Deplasarea dintr-un loc n altul reprezint una din cele mai importante caracteristici ale populatiei. Dreptul de a se deplasa a fost recunoscut la nivel mondial de peste o jumtate de secol, prin adoptarea Declaraiei Universale a Drepturilor Omului. Declaraia stipuleaz n Articolul 13: Oricine are dreptul s se deplaseze liber i s-i stabileasc reedina pe teritoriul oricrui stat i Oricine are dreptul s prseasc o ar, inclusiv cea de origine, i s se ntoarc n ara sa. Migraia forei de munc fiind un fenomen economic, social si politic prezint o serie de caracteristici .Printre acestea se numar faptul ca imigranii accept compromisuri n ceea ce privete activitatea pe care o vor desfasur, de multe ori aceasta nefiind n concordanta cu studiile, aptitudinile i calificrile dobndite n Romnia. Acest aspect poate fi privit ca un dezavantaj la ntoarcerea n ara ,din punctual de vedere al continuitii n munc. Migraia a determinat ameliorarea i modernizarea sistemelor de securitate social existente i crearea unui sistem comunitar care s asigure protecia social a muncitorilor migrani. Prsirea familiei, chiar i pentru o perioad limitat are deseori efecte negative asupra educaiei copiilor sau asupra evolutiei viitoare a familiei, astfel ctig teren emigraia orientat pe considerente de legturi familiale rude mai ndeprtate sau prietenie . O alt caracteristic o reprezint faptul c lucrtorii imigrani sunt n medie, mai tineri dect restul forei de munc, acetia sunt distribuii n majoritatea sectoarelor economiei: agricultur, construcii, turism, activiti casnice, servicii IT, etc. Diminuarea productivitii muncii i starea de incertitudine n ceea ce privete planul de dezvoltare a companiilor pe termen mediu i lung reprezint o alt caracteristic a fenomenului migraionist. Fenomenul migraiei prezint i efecte pozitive dintre care amintim: cererea i oferta pe piaa forei de munc se consolideaz, nivelul de salarizare crete datorit faptului c muncitorii migrani pltesc mai multe taxe in comparaie cu valoarea serviciilor publice pe care le primesc. n acelai timp, muncitorii migrani nu supra-populeaz piaa forei de munc naionala, numrul locurilor de munca nefiind unul fix iar dinamica pieei face ca muncitorii migrani s reduc potenialele decalaje dintre

cererea i oferta de locuri de munc, contribuind astfel la creterea economic . Factori care au condus la apariia acestor evoluii Datorit faptului ca dup anul 2001 s-au desfiinat vizele de intrare n aproape toate rile europene, sute de mii de romni au plecat n rile din sudul i vestul Europei pentru a scpa de srcie si mizerie. Un alt factor l reprezint salariile mici ,principalul avantaj n trile strine l constituie posibilitatea de a-i gsi un loc de munc de cele mai multe ori mai bine pltit dect n ara de origine. Oportuniti de formare n Romnia fiind limitate, imigranii opteaz pentru munca n strintate lund contact cu noi practici referitoare la modul de desfurare al activitii i de asemenea cu un nou tip de cultur antreprenorial. n Romnia posibilitile de carier sunt limitate spre deosebire de trile cu un grad mai nalt de dezvoltare unde lucrtorii imigrani pot participa la cursuri de formare profesional, ca i cetenii statului respectiv. Ali factori ce conduc la apariia fenomenului migraei sunt: condiiile proaste de munc, lipsa resurselor necesare unei munci eficiente i instabilitatea economica. Evoluii n domeniul migraiei forei de munc Situaia actual Piaa forei de munc din Romnia este subdimensionat iar organizaiile patronale din sectorul de construcii au raportat un deficit de 50% de for de munc, adica 300 000 de locuri de munc neocupate. Angajatorilor le este foarte greu s gseasc lucrtori pentru anumite posturi de munc deoarece exist orae i zone din Romani unde omajul este aproape de zero. n momentul actual Romnia are o rat a omajului cu 10% mai mic dect media european. i dup aderarea noastr la Uniunea European s-a registrat o continu cretere a fenomenului migraionist. Nivel ridicat al creterii economice, ameliorarea i modernizarea sistemelor de securitate social existente i creearea unui sistem comunitar care s asigure protecia social a lucrtorilor migrani in rile comunitii europene a fost stimulat de migraia forei de munc.