-1-

CURS 1
Cap. 1 NECESARUL DE ENERGIE

NECESARUL DE ENERGIE
Energia legăturilor chimice din P, L şi G este transformată, prin
procese metabolice, în alte forme de energie o parte din
rezerva de energie a organismului este stocată în legăturile macroergice.
Energia alimentelor se măsoară prin arderea lor în bomba
calorimetrică şi se exprimă în kcal sau kJ
1 kcal=4,184 kJ
1 kcal = cantitatea de căldură necesară pentru a creşte cu 1°C (de la
14,5 °C la 15,5 °C) temperatura unui kg de apă.
Energia furnizată de alimente reprezintă ENERGIA BRUTĂ.
Organismul utilizează numai acea parte din energia brută, care provine
din nutrienţii ce au străbătut bariera digestivă, numită ENERGIE
METABOLIZABILĂ. ENERGIA NETĂ este energia utilizată în
anabolism.
Dacă se cunoaşte conţinutul de P, L şi G din 100 g produs, se poate
determina energia totală (Et), exprimată în kcal, furnizată de 100 g
produs.
COEFICIENŢII CALORIGENI 1g P = 4,1 kcal
1g L = 9,3 kcal
1g G = 4,1 kcal
1g alcool = 7 kcal

FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ NECESARUL

ENERGETIC
a.) METABOLISMUL BAZAL (MB)
b.) COMPOZIŢIA ALIMENTELOR
c.) ACTIVITATEA FIZICĂ
d.) ALŢI FACTORI

a.) MB = necesarul energetic al unui adult tânăr, sănătos, în repaus

absolut, în stare de veghe, calm emotiv, la 20°C
MB energia necesară asigurării funcţiilor vitale ale organismului (de
ex. activitatea inimii, circulaţia sângelui, sinteza substanţelor proprii,
menţinerea concentraţiei normale a parametrilor biochimici din sânge,
a ionilor intra- şi extracelulari)
MB = 1 kcal/h şi kcorp ( 1 kcal x 24 h x 75 kg = 1800 kcal)
 -2-

MB este influenţat de sex (MB femei < MB bărbaţi cu 5-10%) şi de

vârstă (MB copii > MB adulţi > MB vârstnici)
b.) CONSUMUL ŞI COMPOZIŢIA ALIMENTELOR
Energia necesară ingerării hranei măreşte MB cu 10-15%.
Această creştere depinde de compoziţia alimentelor. Astfel:
P măresc MB cu 30-40%, L măresc MB cu 5-14%, G măresc MB cu
aprox. 5%
c.) ACTIVITATEA FIZICĂ
Este factorul hotărâtor în stabilirea necesarului de E.
Activitatea fizică a unui individ constă în:
ACTIVITATEA PROFESIONALĂ, ACTIVITATEA
NEPROFESIONALĂ
d.) ALŢI FACTORI:
- GREUTATEA CORPULUI ŞI COMPOZIŢIA SA
cu cât cantitatea de ţesut adipos este mai mare, cu atât
necesarul de E este mai mic.
- VÂRSTA
modifică necesarul energetic din următoarele motive:
 schimbarea greutăţii corporale şi a compoziţiei organismului;
 reducerea metabolismului bazal;
 reducerea activităţii fizice după vârsta de 40 de ani, se
diminuează necesarul energetic cu 10% pentru fiecare 10 ani de
viaţă
 prin incidenţa mai mare a bolilor.
- CLIMA
în zonele calde consumul de alimente este mai mic decât în
zonele reci dar influenţa climei asupra necesarului energetic este greu
de stabilit.
NEVOILE ENERGETICE ALE OMULUI
Pentru a se stabili necesarul zilnic de energie al unui individ, se ia drept
criteriu de comparaţie recomandarea FAO/OMS privind necesarul de E
al unui barbat de refrinţă sau etalon (25 ani, 65 kg) şi al unei femei de
referinţă sau etalon (25 ani, 55 kg).
Consumul de energie al unui bărbat şi al unei femei de referinţă s-a
calculat considerând că fiecare consacră 8 ore pe zi pentru odihnă, 8 ore
pentru muncă şi 8 ore pentru ocupaţii neprofesionale.
NOU-NĂSCUŢII au nevoi energetice mai mari decât ale adulţilor
deoarece procesele anabolice (creşterea şi dezvoltarea) sunt foarte
intense, metabolismul bazal şi activitatea dinamică specifică sunt
crescute. COPIII ŞI ADOLESCENŢII au nevoi energetice mai mari
 -3-

decât ale adulţilor, necesare pentru creşterea şi dezvoltarea fizică

normală şi pentru o activitate fizică intensă, caracteristică vârstei
metabolismul bazal este intens (în special la băieţi).
principalul criteriu pentru stabilirea necesarului total de energie este
creşterea, urmărindu-se să se asigure o dezvoltare optimă.
Conform FAO/OMS, necesarul energetic al adolescenţilor este
pentru băieţi cu 12-13% şi pentru fete cu aprox. 4% mai mare decât al
adulţilor de 25 ani.
SURSE ALIMENTARE DE ENERGIE
Toate alimentele conţin o cantitate oarecare de energie.Aportul
energetic al alimentelor depinde de:conţinutul de P, L şi G conţinutul în
substanţă uscată
Energia conţinută în alimente este foarte variată
EXEMPLE: -conţinut RIDICAT de energie: grăsimile, produsele
zaharoase, făinoasele
-conţinut REDUS de energie: fructele şi legumele proaspete (de regulă,
< 100 kcal)
CONSECINŢELE APORTULUI NEADECVAT DE ENERGIE
 Aportul neadecvat de energie se referă atât la DEFICIT cât şi la
EXCES.
 Deficitul energetic determină un deficit de nutrienţi, o scădere a
intensităţii proceselor metabolice, o diminuare drastică a
randamentului fizic şi intelectual, o reducere a capacităţii de
apărare a organismului apariţia bolilor
 Astfel: la COPII sunt direct afectate creşterea, dezvoltarea şi
răspunsul imunitar.
-la ADULŢI scade capacitatea de muncă şi răspunsul imunitar.
 DEFICITUL poate avea:
-Cauze economice: subdezvoltarea şi sărăcia
-Cauze fiziologice: malabsorbţia nutrienţilor
-Cauze psihice: ANOREXIA NERVOSA (din greacă, an-fără şi
orexis-apetit aversie faţă de mâncare, induce o malnutriţie prin lipsa,
gravă, care poate fi mortală.
EXCESUL CALORIC este determinat de:
- ultratehnologizare, sedentarism, consumul de produse alimentare
concentrate, rafinate, hipercalorice, lipsa autocontrolului. Predispune
individul la obezitate, afecţiuni cardiovasculare, diabet, unele forme de
cancer, speranţă de viaţă redusă drastic. Întâlnit frecvent în ţările
dezvoltate economic, unde 1/3 – 1/5 din numărul indivizilor sunt obezi
(de ex. SUA)
 -4-

• că, în funcţie de materia primă de bază, în:

• Produse pe bază de fructe şi legume
• Produse pe bază de cereale
Produsele pe bază de fructe şi legume sunt:
 creme şi piureuri de tipul „ BABY FOOD” cu particule mici, cu
dimensiuni uniforme, care nu necesită o masticaţie înainte de
înghiţire, destinate alimentaţiei diversificate a sugarilor de peste
4-6 luni;
 soteuri şi alte produse de tipul „JUNIOR FOOD” cu particule
mai mari, pentru a stimula masticaţia la sugari şi copiii de vârstă
mică.

Se prepară din legume, fructe, carne, peşte, lapte, ca atare sau în

amestec.
Produsele pe bază de cereale, se clasifică în:
 crupe uscate, care se dispersează sau se fierb în apă sau
lapte, destinate în special sugarilor de 6-12 luni;
 făinuri din cereale
 paste făinoase, preparate din făinuri de cereale simple sau
în amestec cu lapte, carne ouă, făinuri, concentrate proteice
etc.
 pişcoturi, biscuiţi, covrigi.
FĂINURILE DIN CEREALE pot fi:
 făinuri parţial prelucrate, necesită o a doua preparare
rapidă;
 făinuri prelucrate gata pentru consum;
 făinuri dextrinizate, cu amidonul parţial dextrinizat prin
tratament termic;
 făinuri modificate prin tratamente fizice, cu amidonul
transformat în dextrină, maltodextrină, maltoză, glucoză;
 făinuri complexe din cereale cu adaos de ingrediente ca:
lapte praf, zahăr, făină şi concentrate proteice de soia sau
alte provenienţe, săruri minerale, vitamine.