MAREA BERING MIHAI

Meteorologie Referat

STANCIU

Referat
Meteorologie si Oceanografie
Intocmit de : Student Mihai Stanciu

Marea Bering

MAREA BERING MIHAI

Meteorologie Referat

STANCIU

CUPRINS
Detalii generale..............................3
Adancimi si particularitati...............5
Climatul.........................................6
Presiunea...............................7
Vanturile................................8
Nebulozitatea.........................8
Vizibilitatea atmosferica.........10
Valuri.....................................11
Prognoza meteo.....................11
Gheturile marine............................13
Maree 14........................................14
Aspecte hidrologice........................15
Resurse biologice si minerale..........16
Particularitati navigatie..................17

MAREA BERING MIHAI

Meteorologie Referat

STANCIU

Harta din satelit vedere teren a Marii Bering.

- MAREA BERING -

Detalii generale
Marea Bering (sau Imarpik) este cea mai Nordica mare a Oceanului
Pacific, ea scaldand tarmurile a doua continente, Asia si America de Nord. Avand
o suprafata de

2.270.000 km2 si o adancime de 4.191 m, este marginita la est

si nord-est de Alaska, la vest de Siberia si Peninsula Kamceatka, la sud de

peninsula Alaska si de Insulele Aleutine si in nordul indepartat de stramtoarea
Bering care separa Marea Bering de Marea Chukchidin Oceanul Arctic. Prin
stramtoarea Bering se scurge o parte din apele Oceanului Inghetat formandu-se
3

MAREA BERING MIHAI

Meteorologie Referat

STANCIU

curentul rece (Oya-sivo) care transporta gheturi pana in apropierea insulelor

Aleutine. Numele sau i-a fost atribuit de catre geografi la inceputul secolului al
XIX-lea dupa numele marelui explorator Vitus Jonassen Bering(1681-1741), care
a descoperit-o cand a condus doua expeditii in Kamceatka(1725-1730 si 17331741).
Partea de nord a Marii Bering nu se aseamana cu cea de sud. In
apropierea stramtorii adancimea marii nu depaseste 60 m, in timp ce in partea
sudica, adancimea ei trece in multe locuri peste 4 000 m. Geologii au stabilit ca
in regiunea stramtorii Bering a avut loc de cateva ori ridicarea si coborarea
uscatului. In locul unde se gaseste astazi fundul marii, odinioara era un ses
intins si Oceanul Pacific nu avea legatura directa cu Oceanul Inghetat. Cele doua
continente erau unite, fapt dovedit de altfel in zilele noastre de prezenta in
partile lor nordice aceleiasi flore si faune. Parerea multor cercetatori este ca, pe
aici, ar fi trecut din Asia spre America stramosii indepartati ai triburilor nordamericane. Apoi a venit ultima epoca glaciara si greutatea gheturilor a impins
uscatul in jos. In momentul de fata uscatul, fiind eliberat de presiunea
gheturilor, sufera din nou o miscare de ridicare.
In timpul celei mai recente ere glaciare, se crede ca nivelul marii era
suficient de jos pentru a permite oamenilor si animalelor sa migreze din Asia in
America de Nord pe jos, pe unde se afla acum stramtoarea Bering. Acest loc
este cunoscut ca Trecatoarea Bering si unii oameni de stiinta cred ca a fost
locul prin care au ajuns in America primii locuitori.
Marea Bering este unul din locurile cele mai bogate in peste,si pescuitul in
apele sale reprezinta jumatate din industria pescuitului din Statele Unite.
Datorita schimbarilor climatic evolutia climei si ecosistemului Marii Bering este
nesigur, aceasta constituind o problema majora si pentru navigatie in aceasta
mare.
Marea Bering este divizata in doua parti aproximativ egale, una cu
adancimi relative mici care se intinde dea lungul platourilor continental si insular
4

MAREA BERING MIHAI

Meteorologie Referat

STANCIU

in nord si est si o zona mult mai adanca in sud-vest. In zona mai putin adanca,
care este un enorm platou subacvatic, adancimile sunt, in cele mai multe cazuri,
mai mici de 150m. Partea adanca din sud-vestul marii este de asemenea una
destul de plata, cu adancimi cuprinse intre 3600 si 4000m si este separata in 3
bazine, cel mai mare fiind bazinul Aleutian la nord si est, bazinul Bower la sud si
bazinul Komandorla vest. Cel mai adanc punct al marii(4,097m) este in bazinul
Bower.

Marea Bering: adancimi si particularitati

submarine

( Sursa fotografie : http://media-2.web.britannica.com/ )

Scoarta continentala mai groasa de 12 mile de-a lungul zonelor putin

adanci si in Insulele Aleutiene. Grosimea scade in zonele de panta, scoarta
ajungand in zona adanca a marii sa masoare intre 6 si 9 mile. Cantitati enorme
de material sedimentar intra in mare anual ca rezultat al eroziunii tarmurilor
rezultand la fundul marii un mal format dintr-o cantitate mare de bolovani,
5

MAREA BERING MIHAI

Meteorologie Referat

STANCIU

pietricele si pietris rupt din tarm de gheata si carat in mare. In partea de sud
sedimentele sunt bogate in material de origine vulcanica.

Climatul

( Fotografie din satelit Marii Bering )

Cu toate ca Marea Bering este situata la aceeasi latitudine ca Marea
Britanie, climatul sau este mult mai sever. Partea de sud si cea de vest sunt
caracterizate prin frig, veri ploioase cu ceata frecventa si ierni blande cu zapada.
Iernile sunt extreme in partile de nord si de est cu temperature de -35 pana la
-45 grade C0 si vanturi puternice. Verile in nord si est sunt reci, cu precipitatii
relative scazute. Zapada persista pe coasta Koryac pana la 8 luni si pe peninsula
Chukchi aproape 10 luni, cu o patura de zapada groasa de 30-60cm.
Precipitatiile anuale in partea de sud sunt mai mari de 1000 mm, in principal sub
forma de ploaie, in timp ce in partea de nord precipitatiile sunt mai mici decat
jumatate din cele din partea de sud si sunt in principal alcatuite din caderi de
zapada.Temperaturile medii anuale din aer sunt cuprinse intre -10 grade C 0 in
nord si aproximativ 4 grade C 0 in sud. Temperaturile apei de la suprafata variaza
6

MAREA BERING MIHAI

Meteorologie Referat

STANCIU

intre 1 grad C0 in nord si 5 grade C 0 in sud. Perioada fara inghet tine aproximativ
80 de zile in partea de nord a marii, unde zapada este obisnuita chiar si vara si
temperaturile maxime sunt de 20 grade C 0. In partea de sud sunt aproape 150
de zile fara inghet, si temperaturile rareori scad mult sub nivelul inghetului.
Ianuarie si Februarie sunt cele mai reci luni, Iulie si August fiind cele mai
calduroase. Ocazional din cauza centrilor de presiune atmosferica scazuta partea
de sud este lovita de furtuni severe.
In continuarea referatului vor fi prezentate fotografii cu masuratori a unor
parametri principali, (presiune, temperature, nebulozitate, inaltime valuri etc.)
Presiunea
Prin presiune atmosferica se ntelege greutatea cu care apasa o coloana de aer
cu sectiunea de 1 cm2 si cu naltimea considerata de la nivelul la care se face
determinarea si pna la limita superioara a atmosferei.
Toricelli este primul care a evidentiat presiunea atmosferica.
Presiunea atmosferica variaza de la o zona la alta n functie de latitudinea
geografica si de temperatura aerului. Presiunea variaza invers proportional cu
temperatura. Presiunea atmosferica se exprima n milimetri coloana de mercur
(mmHg) sau n milibari (mb). Se considera presiune normala presiunea de 760
mmHg la nivelul marii la temperatura de 0C si la latitudinea de 45. Presiunea
prezinta tipurile de variatii : pe verticala, periodice si neperiodice.

MAREA BERING MIHAI

Meteorologie Referat

STANCIU

( Grafic al presiunilor masurate in zona Marii Bering )

Vanturile
La suprafata Pamntului temperatura si presiunea atmosferica prezinta variatii
crendu-se astfel zone de presiune ridicata si de presiune coborta. Aceasta
repartitie a centrilor de presiune se face si pe orizontala si pe verticala, crenduse un circuit care are rolul de a omogeniza din punct de vedere baric atmosfera.
Deplasarea aerului dintr-o zona cu presiune ridicata spre o zona cu presiune
coborta se numeste vnt. Principala cauza a formarii vnturilor este diferenta
de temperatura si presiune dintre doua zone, mai exact directia si marimea
gradientului baric orizontal (scaderea presiunii pe unitatea de suprafata fiind
orientata perpendicular pe izobare de la presiunea mare la presiunea mica).

( Grafic al vitezei si directiei vanturilor masurate in zona Marii Bering )

Nebulozitatea
Nebulozitatea reprezinta gradul de acoperire al cerului cu nori. Nebulozitatea
poate fi exprimata n zecimi din bolta cereasca sau n optimi din ea. Se masoara
pe o scala de la 0 la 9.(0, 1/8, 2/8, 3/8, 4/8, 5/8, 6/8, 7/8, 8/8, 9).

MAREA BERING MIHAI

Meteorologie Referat

STANCIU

Grupa norilor inferiori

Se formeaza de la 50 la 2000 de metri altitudine.
Nimbostratus (Ns), Stratocumulus (Sc), Stratus (St).
Grupa norilor mijlocii
Se formeaza de la 2500 la 6000 de metri altitudine. Au o culoare cenusie
deschisa. Sunt formati din amestec de picaturi de apa si cristale de gheata.
Altostratus (As), Altocumulus (Ac).
Grupa norilor superiori
Se formeaza de la 6000 la 8000 de metri altitudine. Sunt de culoare alba din
cauza cristalelor de gheata. Nu dau precipitatii.
Cirrus (Ci), Cirrocumulus (Cs), Cirrostratus (Cc).
Norii cu dezvoltare verticala
Se formeaza de la 50 la 8000 de metri altitudine. Au baza de culoare nchisa iar
vrful de culoare alba.
Cumulus (Cu) , Cumulonimbus (Cb).

MAREA BERING MIHAI

Meteorologie Referat

STANCIU

( Grafic al nebulozitatii masurate in zona Marii Bering )

Vizibilitate Atmosferica
Prin vizibilitate se ntelege distanta maxima la care un obiect poate fi observat
ca forma, culoare, claritate. Vizibilitate se masoara n metri [m], kilometri [km]
sau mile marine [Mm].
Factorii care influenteaza vizibilitatea sunt :

transparenta aerului (depinde de impuritatile solide si lichide din aer);

luminozitatea fondului si a reperului;
culoarea reperului si a dimensiunilor sale geometrice;
calitatile vederii observatorului.

Determinarea distantelor de vizibilitate se face cu ajutorul reperelor sau dupa

experienta. Vizibilitatea se transmite codat cu cifre de la 90 la 99.

90
91
92
93
94
95
96
97
98

99 - vizibilitate mai mare de 10 Mm.

10

vizibilitate
vizibilitate
vizibilitate
vizibilitate
vizibilitate
vizibilitate
vizibilitate
vizibilitate
vizibilitate

mai mica de 45,5 m;

de 45,5 m;
de 182 m;
de 455 m;
de 910 m;
de 1 Mm;
de 2 Mm;
de 5 Mm;
de 10 Mm;

MAREA BERING MIHAI

Meteorologie Referat

STANCIU

( Grafic al vizibilitatii masurate in zona Marii Bering masurata in Mile marine )

Valurile
Valurile sunt miscari neperiodice ale apei oceanice n care fiecare particula
descrie o orbita circulara; deci n cazul valurilor, apa nu se deplaseaza din cauza
orbitei circulare.
Elementele unui val :

Talpa
Nivelul mediu
Inaltimea valului
Creasta
Perioada valului

( Grafic al inaltimii valurilor masurate in ft in zona Marii Bering )

Prognoza Meteorologica
Prognoza meteorologica este o operatiune complexa de stabilire a
caracteristicilor elementelor hidrometeorologice pe un anumit interval de timp.
11

MAREA BERING MIHAI

Meteorologie Referat

STANCIU

ntocmirea prognozei depinde de urmarirea n timp si n mod sistematic a

informatiilor meteo transmise, de calitatea si cantitatea mesajelor receptionate.
Este necesar sa se cunoasca legile dupa care se desfasoara procesele fizice din
atmosfera, sa se cunoasca informatia hidrometeorologica codificata si sa se
decodifice mesajele si hartile sinoptice.
La nave informatia se primeste n clar, codificat sau prin NAVTEX.
Prima faza a ntocmirii unei prognoze este stabilirea corelatiilor ntre perioada
actuala si cea anterioara, tinndu-se cont de natura suprafetei active, influentele
fizico-geografice ale regiunii, pornind de la principiul ca cel putin n urmatoarele
24 de ore, fenomenele vor avea aproximativ acelasi aspect, cu mici modificari.

( Foto 1. Grafic al prognozei meteo a Marii Bering )

12

MAREA BERING MIHAI

Meteorologie Referat

STANCIU

(Foto 2. Grafic al prognozei meteo a Marii Bering )

Gheturile marine
Ghetarii, ca factor modelator al suprafetei terestre, isi imprima si astazi, ca si in
trecutul geologic, amprenta in trasaturile si formele reliefului din regiunile reci
ale Globului. Ghetarii situati in zonele marilor latitudini, ajungand pana la nivelul
bazinelor oceanice si marine, constituie in ansamblul lor ghetarii de calota sau
continentali.ocupa 15% din suprafata oceanului planetar. Ele se formeaza si se
ntlnesc la latitudini medii si mari.
Gheturile se mpart n doua categorii :

gheturi formate prin nghetarea apei de mare;

gheturi de origine continentala - iceberg-uri.

13

MAREA BERING MIHAI

Meteorologie Referat

STANCIU

( Grafic al calotei glaciare in Nordul Marii Bering )

( Spargator de gheata in nordul Marii Bering )

Maree
Prin maree (flux i reflux) se nelege o oscilaie periodic a nivelului mrii sau
oceanului, n raport cu o poziie medie, datorit for ei de atrac ie combinate a Lunii i
Soarelui. Perioada de oscilaie are o durat aproximativ de 12h25min., astfel c n
decurs de 24h50min. (durata unei zile lunare) se vor produce urmtoarele faze ntr-un
punct al oceanului sau mrii:

flux, adic o cretere treptat a nivelului mrii i acoperirea cu ap a unei f ii din

uscat; acesta se termin cu o maree nalt n timpul creia nivelul mrii a atins o
nlime maxim i rmne pentru un scurt timp imobil;
reflux, adic o scdere treptat a nivelului mrii i retragerea apelor de pe f ia de
uscat acoperit anterior; se termin cu o maree joas cnd nivelul mrii ocup o
poziie cobort, meninndu-se constant un interval scurt de timp.
Perioadele mareelor:

Semidiurne (12h30min. n zona ecuatorial)

Diurne (24h50min. n zona tropical)
Semilunare sau de sizigii (14,7 zile)
14

MAREA BERING MIHAI

Meteorologie Referat

STANCIU

Lunare sau de perigeu i apogeu (27,5 zile)

n funcie de poziia reciproc a Lunii, Soarelui i Pmntului, deosebim:

maree la sizigii sau maree vii cu amplitudini mai mari dect mareele normale i
maree la cvadratur sau maree moarte cu amplitudini mai mici.

( Flux si reflux in Golful Bechevin din Sudul Marii Bering )

Aspecte hidrologice
Practic toata apa Marii Bering provine din Oceanul Pacific. Salinitatea apei
de la suprafata este relative scazuta, 31 pana la 33 parti la suta, in partile mai
adanci ale marii aceasta crescand pana la 35 de parti la suta aproape de fund.
Iarna partea de nord a marii este acoperita de gheata, si chiar si vara apa de
sub suprafata retine o temperature sub cea a inghetului. Structura apei Marii
Bering este in general subarctica, caracterizata vara prin prezenta unui strat de
apa rece cu ape mai calde deasupra si dedesupt. In timpul verii suprafata apei
este incalzita, dar un strat considerabil de apa care a fost racit pe timpul iernii
ramane rece si este cunoscut ca stratul intermediar rece. Grosimea maxima a
acestui strat intermediar este de aproximativ 150m in partea de nord a marii si
pana la 100m in sud. Dedesuptul acestui strat este unul cu ape putin mai calzi,
dedesupt stand apele reci de fund. In regiunile putin adanci de nord si est ale
marii, se formeaza numai 2 straturi, apa de suprafata si un strat intermediar mai
rece.
15

MAREA BERING MIHAI

Meteorologie Referat

STANCIU

( Grafic al curentilor din Marea Bering )

Apele oceanice calde din sud intra in Marea Bering prin numeroasele
stramtori ale insulelor Fox, prin trecatorile Amchitka si Tanaga, si prin
stramtoarea Blizhny dintre insulele Attu si Mendy. Curentii Attu, Tanaga si
Transverseduc cu ei apa calda inspre nord. Curentul Transverse, inaintand de-a
lungul coastei asiatice in directia Capului Navarin, se bifurca in doua: o ramura
formeaza curentul Lawrence inaintand inspre nord, si celalalt se alatura
curentului Anadyr, care dau nastere puternicului current Kamceatka care
guverneaza miscarea inspre sud a apelelor Marii Bering de-a lungul coastei Asiei.
Aproape de coasta Alaskai directia generala a apei este de a se deplasa spre
nord, un factor responsabil pentru mai putin severele conditii de gheata in acea
parte a marii comparand cu cele din vestul marii. O parte din apele marii trece
prin Stramtoarea Bering in Oceanul Arctic dar majoritatea maselor de apa se
intoarce in Oceanul Pacific. Apele de fund se ridica gradual la suprafata si se
intorc in Pacific ca ape de suprafata. Astfel Marea Bering este un factor
important in circulatia generala a apelor de nord ale Oceanului Pacific. Ridicarea
la suprafata a apelor oceanice bogate in nutrient si saruri dau marii o
productivitate biologica ridicata.

Resurse biologice si minerale

Existenta in Marea Bering a stratului intermediar rece ce separa apele
adanci, care sunt bogate in saruri, de stratul expus la razele soarelui rezulta
doua sezoane de crestere a fitoplanctonului in timpul anului. Primul sezon are
loc primavara dupa amestecul apelor de pe timpul iernii, cel de-al doilea
petrecandu-se pe timpul amestecului de toamna, cand apele reci de suprafata

16

MAREA BERING MIHAI

Meteorologie Referat

STANCIU

coboara si apele de fund vin la suprafata in timp ce mai este suficient lumina de
la soare pentru cresterea plantelor.
Acest fitoplancton consta in peste 150 de specii de plante, dintre care cele mai
multe sunt algele diatome. Cea mai mare concentrare de diatomee a fost gasita
in partile mai putin adanci ale marii. Diatomeele sunt principalul producator de
materie organic, si sunt consumate de crustacee microscopice, care la randul lor
devin hrana pestilor si mamiferelor. In apropierea
tarmurilor se gasesc cantitati vaste de moluste si
echinoderme(in special arici de mare si stele de mare).
De asemenea in aceste zone se gasesc din abundenta si
bureti(figura din stanga), viermi marini si crustacee. In
regiunile de sud, la adancimi de 30-40m populatia de
alge bruna uriase cresc pe fundul stances al marii
precum padurile.
In marea bering traiesc peste 300 de specii de
peste, dintre care 50 sunt specii de adanc din care 25
sunt pescuiti si comercializati. Printre cele mai
importante specii sunt somonul, heringul, codul,
cambula, halibutul si polacul precum si cateva specii de
crabi ca regale crab, crabul opilio si carabii tanner.
Insulele sunt locuri de inmultire pentru foci si vidre de mare. Zonele de nord
sunt locuite de morse, foci si lei de mare. Cateva specii de balene, in special
balenele gri, migreaza in apele Marii Bering pentru a se hrani in timpul verii.

Figura 1. Crabii albastri-americani

Figura 2. Morse

Pescuitul intensive in cea de-a doua jumatate a secolului 20 a redus

drastic cateva din cele mai pretioase specii de peste, fapt care a dus la o
exploatare si mai violent a speciilor mai putin pretioase din punct de vedere
commercial.Se crede ca ar exista resurse importante de petrol si gaze sub
fundul Marii Bering si de-a lungul marginii Peninsulei Kamceatka.
Particularitati de Navigatie

17

MAREA BERING MIHAI

Meteorologie Referat

STANCIU

Marea Bering este considerate a fi una dintre cele mai dificile mari de
navigat. Furtunile de iarna sunt frecvente si severe, deseori imbracand
structurile navelor cu gheata. Inaltimile valurilor pot depasi 13m. Adaugate la
acestea in multe parti ale marii sunt mare puternice, ceata, ploaie si sloiuri de
gheata in nord. Iarna zona de nord este acoperita de campuri de gheata de 11,5m grosime, cu ghetari in unele locuri inalti de mai bine de 30m. Cand
extinderea este la valori maxime in Aprilie, gheata se intinde in sud de la golful
Bristol pana la coasta Peninsulei Kamceatka. Procesul de topire incepe in mai, si
pana in iulie nu mai ramane gheata deloc, exceptand sloiurile aflate in deriva in
stramtoarea Bering. Totusi, in Marea Bering exista rute importante pentru
navigatie in special pentru estul Rusiei, incluzand terminalul de la Provideniya
din Peninsula Chukchi pentru ruta de nord pana la Arkhangelsk in vest.

(KarenDucey - Storm Bering Sea)

Bibliografie
Linkuri

http://media-2.web.britannica.com/
http://pafc.arh.noaa.gov/tvwx.php?img=nextday
http://pafc.arh.noaa.gov/gfemodel/?model=gfs&param=t85slp
http://pafc.arh.noaa.gov/gfefcst/index.php
http://weather.noaa.gov/fax/alaska.shtml
http://c.george.home.ro/meteo.txt
http://pafc.arh.noaa.gov/gfefcst.php?region=ALU&element=Wave_Wind
http://polar.ncep.noaa.gov/marine.meteorology
http://ro.wikipedia.org/wiki/Maree
http://www.williwaw.com/category/weather-events/page/2/
http://www.pmel.noaa.gov/np/pages/seas/bseamap5.html
http://www.lme.noaa.gov/index.php?option=com_content&view=category&id=41&Itemid=72
http://www.beringseaforum.org/
http://www.pacificinfo.ru/data/cdrom/2/HTML/e_2_00.htm

Imaginile ce contin masuraturi ale vremii au fost selectate de pe site-urile de mai sus.
Linkuri imagini selectate din alte surse si anume :
Imagine curenti Marea Bering : http://www.pmel.noaa.gov/np/pages/seas/bseamap5.html

18

MAREA BERING MIHAI

Meteorologie Referat

STANCIU

Imagine bureti si fitoplancton : http://www.britannica.com/EBchecked/topic/340003/life?

overlay=true&assemblyId=7325
Imagine crabi : http://adventure.howstuffworks.com/outdoor-activities/fishing/fish-conservation/responsiblefishing/alaska-fishing1.htm
Imagine morse : http://mit.whoi.edu/student-research?tid=1621&cid=192275&article=120849

19