Sunteți pe pagina 1din 11

INFIINTAREA PENSIUNII AGROTURISTICE

MAIA
NOTIUNI GENERALE DESPRE

 AGROTURISM

Scurt istoric
Incepand cu deceniul VI al secolului nostru, atat in Europa cat si in celelalte continente s-a
constatat tot mai pregnant tendinta de petrecere a timpului liber in mijlocul naturii, in localitatile
rurale, departe de agitatia si stresul vietii citadine. Acest fenomen avea la baza diverse motivatii:
reactualizarea mitului cow-boy-ului in SUA, curiozitatea petrecerii vacantei in alt loc decat cele
obisnuite, realizarea unor concedii cu preturi relativ modeste, tratarea unor nevroze si dezechilibre
psihice etc.

Pentru mediul rural consecintele au fost benefice, imbunatatind nivelul de trai din aceste
zone, concomitent cu revigorarea traditiilor si obiceiurilor populare, a activitatilor mestesugaresti
care se aflau intr-un declin evident. Acest fapt a determinat statele respective sa sustina activitatea
de agroturism, sa o incurajeze si sa intervina chiar activ pentru a realiza renasterea spatiului rural,
dezvoltarea lui durabila si eficienta.

Cea mai complexa si completa retea de agroturism se gaseste in Uniunea Europeana, care a
acordat atentie acestei activitati, incurajand aparitia organismelor neguvernamentale sau nationale
care se ocupa de acest domeniu de activitate, creditand aceste activitati pe termen lung, cu
dobanzi foarte mici, scutind de taxe si impozite pentru activitati desfasurate mai mult de zece ani,
acordand sprijin logistic, profesional, financiar. Agroturismul este dezvoltat in Grecia, Franta,
Austria, Elvetia, Spania si Portugalia, Irlanda, Belgia etc. Analizand aceasta activitate desfasurata
pe teritoriul vest-european, se pot usor desprinde cateva trasaturi comune, care au facilitat aceasta
dezvoltare:

               Majoritatea statelor din Uniunea Europeana au reusit implementarea agroturismului ca


activitatea cu ponderea cea mai importanta in mediul rural. In dorinta de a dezvolta acest mediu,
Uniunea Europeana a actionat constant si eficient pentru crearea unui cadru propice acestei
activitati.

               S-a incurajat si promovat dezvoltarea fermelor taranesti pe tot teritoriul rural  fiind lansat
sloganul „un oaspete pentru un sejur aduce mai mult profit decat orice activitate in cursul unui an
intreg”. S-a ajuns astfel ca 2/3 din spatiul rural european sa practice agroturismul.

               O activitate comuna si sustinuta a acestor tari in acordarea de sprijin si facilitati


gospodariilor rurale care isi incep activitatea in agroturism, in special prin credite, ajutoare
financiare si alte forme de ajutor. Astfel, creditele sunt acordate pe termen medii si lungi (unele
credite sunt in procente ce variaza intre 40-60% nerambursabile - Portugalia), au perioade de
gratie, se primesc fara a fi necesare garantii, dobanzile percepute sunt foarte mici comparativ cu
cele obisnuite. Pentru aceste credite conditie de baza este obligativitatea de a practica agroturismul
minimum 10 ani (Franta, Grecia, Elvetia, Austria, Portugalia). Statul sprijina aceste activitati si prin
lucrari de modernizare a infrastructurii in mediul rural, avantajand astfel gospodariile taranesti.

               Statul incurajeaza si turistii sa se indrepte spre mediul satesc, mediatizand intens, prin
adevarate campanii publicitare mediul de viata taranesc, fermele agroturistice, facilitatile obtinute
prin practicarea acestei forme particulare de turism. De asemenea, prin introducerea unor facilitati
financiare, incurajeaza locuitorii urbani sa se indrepte spre zona rurala in petrecerea vacantelor si a
timpului liber. De exemplu prin introducerea cecurilor de vacanta cu destinatia agroturismul, care
sunt in anumite procente (care variaza de la tara la tara) subventionate fie de stat, fie de firmele la
care lucreaza respectivii turisti potentiali, a fost puternic incurajat si stimulat turismul rural. Elvetia
a introdus si „certificatele de vacanta” obtinute prin cumpararea de actiuni in domeniul turismului,
prin care detinatorul isi poate petrece o saptamana pe an intr-o casa de vacanta in mediul rural.
Certificatul este transmisibil si se poate cumula pe mai multi ani.

Agroturismul in Romania

Agroturismul a avut primele ecouri in tara noastra in 1973. la acea data, prin Ordinul
Ministrului Turismului nr. 744, erau declarate „sate turistice”, 12 localitati rurale, care prin
respectivul ordin primeau si instructiunile minime de organizare si functionare. Un an mai tarziu
insa, ordinul devine desuet, prin interzicerea expresa a cazarii turistilor straini in locuintele
particulare din localitatile rurale. Practic, activitatea agroturistica era desfiintata. Se face totusi, in
final, o dispensa speciala pentru patru localitati rurale: Leresti, Sibiel, Crisan si Murighiol (caruia i
s-a schimbat insa numele in Independenta, ceea ce a creat confuzii printre turistii straini), care
insa erau supravegheate permanent.

 Desi, in aceste conditii, agroturismul nu s-a putut dezvolta, localitatile respective si mai ales
specialistii in turism au avut un contract direct cu aceasta activitate, i-au intuit potentialul, au putut
trage concluzii privind exploatarea turistica si perspectivele sale. Desi practicarea agroturismului nu
este o activitate deloc noua in Romania, pana la inceputul anilor 1990 aceasta a fost practic
ignorata. Principalele reglementari si inregistrari statistice au aparut in 1994-1995,
perioada  incepand cu care agroturismul inregistreaza o permanenta evolutie pozitiva.

Dupa 1990, la nivel national, s-a incercat reorganizarea acestei activitati, in primul rand prin
elaborarea unui pachet de legi care sa incurajeze aceasta activitate. Totusi, activitatea agroturistica
a demarat lent si a evoluat  nesatisfacator.

 In anul 1997, la nivel national existau 159 pensiuni agroturistice,  cu o capacitate de cazare
de 783 de locuri. Numarul turistilor cazati in pensiuni agroturistice nedepasind in 1997 – 3000
turisti. In 2002, numarul pensiunilor agroturistice a crescut de aproape 3 ori, avand o capacitate de
cazare de 3623; iar numarul turistilor din acest an ajungea la 32000, crescand, deci, de peste 10
ori.

Pentru a sprijini dezvoltarea regiunilor rurale romanesti cu precadere a celor din zona
montana, prin elaborarea si punerea in practica a unor politici viabile, a fost creata in 1994 Agentia
Nationala a Zonei Montane asimilata ca Directie Generala a Ministerului Agriculturii si Alimentatiei.
Aceasta Agentie dispune de o retea de 28 de servicii de dezvoltare montana judetene (doar
judetele care au munti pe teritoriul lor), de un institut de montanologie la Sibiu si de un Centru de
formare si dezvoltare in Muntii Carpati, la Vatra Dornei. Din 1994, Agentia Nationala a Zonei
montane este reprezentata in Comitetul Director al Euromontana, iar din 1996 a devenit membru
fondator conform noului statut al acestui organism. Printre realizarile obtinute de aceasta agentie
se numara si inceperea si sprijinirea activitatilor de agroturism montan, cu rezultate deosebite in
zona Bran – Moeciu, precum si actiunile Asociatiei Nationale de Turism Rural, Ecologic si Cultural,
care au numeroase filiale in tara.

ANTREC care a luat fiinta in 1994, are atributii importante in promovarea  turismului rural si
agroturismului. Ea are 16 filiale amplasate in Maramures, Bucovina, Moldova Centrala, Vrancea,
Delta Dunarii, litoralul Marii Negre, Oltenia de munte, Muntii Banatului, zona Sibiului, culoarul Bran-
Rucar. Aceasta organizatie promoveaza si apara interesele membrilor sai, conlucreaza cu
organizatii omoloage din alte tari si cu EUROGITES, coordoneaza si colaboreaza cu filialele
judetene, organizeaza cursuri de pregatire si specializare in domeniul agroturismului, constituie,
constituie si exploateaza banci de date privind turismul rural si agroturismul national.
PLANUL DE AFACERI

Descrierea firmei si a afacerii

             S.C. MAIA S.R.L. cu sediul in Comuna Salasu de Sus, nr. 74, judetul Hunedoara
s-a infiintat la data de 24.01.2003. Activitatea efectiva a inceput in 3.08.2004,  perioada in care s-a
realizat constructia atasata cladirii existente si a fermei, realizarea dotarilor corespunzatoare,
angajarea fortei de munca. Infiintarea societatii a fost realizata de catre d-l Mihai Brebu si familia
sa. Casei familiei i s-au atasat mai multe camere si s-a construit o mica ferma cu scopul de a
desfasura o activitate agroturistica, iar pentru ca dreptul de a desfasura activitati de servicii
turistice il au numai agentii economici autorizati, proprietarii au procedat la indeplinirea
formalitatilor de autorizare pentru desfasurarea unei astfel de activitati.

Astfel s-a incheiat un contrat de comodat intre Brebu Mihai (in calitate de comodant) si
societatea comerciala S.C. MAIA S.R.L. (in calitate de comodatar), la care domnul este unic
asociat.

Obiectul contractului consta in darea in folosinta cu titlu gratuit a casei aflate in Comuna
Salasul de Sus, compusa din cladire administrativa, grajduri si curte administrativa asa cum este
inscris in cartea funciara a imobilului, precum si 10 ha de pamant.

 Denumirea societatii este S.C. MAIA S.R.L. Societatea SRL are raspundere juridica romana si
isi desfasoara activitatea potrivit legislatiei romanesti.

Obiectul de activitate al societatii:


- Domeniul declarat: productie si servicii
- Domeniul principal: servicii
- Activitate principala: 5523 alte mijloace de cazare  agroturism
Activitati secundare:
-        fabricarea de produse alimentare;
-        fabricarea preparatelor dietetice si a produselor alimentare pentru copii;
-        prepararea sucurilor din fructe si legume;
-        prelucrarea si conservarea fructelor si legumelor;

-        fabricarea produselor lactate si a branzeturilor;

Deoarece forma de functionare de societate comerciala este cu raspundere limitata, urmeaza


depunerea documentatiei la Ministerului Turismului in vederea obtinerii certificatului de clasificare
ca agent economic care detine si administreaza o ferma agroturistica. Investitia presupune
efectuarea tuturor cheltuielilor necesare pentru asigurarea bazei tehnico-materiale care urmeaza sa
participe la prestarea serviciilor agroturistice.

Pensiunea agroturistica urmareste valorificarea in scopuri turistice a conditiilor naturale, de


care dispune minunata zona a Depresiunii Hategului.

ANALIZA PIETEI

Cererea actuala in Depresiunea Hategului


            Impactul cel mai semnificativ asupra spatiului geografic si socio-cultural il au urmatoarele
forme de turism:
1.-turismul montan cu - masivul Retezat cu Parcul National, relieful glaciar impresionant, numeroasele
lacuri glaciare(82) sau varfurile piramidale ce depasesc-2300m-, carstul si asezarile pastoresti din zona
platoului Ohaba-Ponor-M. Sureanu, M. Tarcu, Densus si M. Poiana Rusca.

2.-turismul de circulatie - vestigii dacice si romane, vechi monumente de cult,


cetati medievale,   castele, lacuri de baraj antropic, situri paleontologice.

3.-turismul de tranzit-este legat de pozitia Tarii Hategului la convergenta unor importante axe de


comunicatie care leaga Transilvania de Oltenia si de Banat.

4.-turismul cultural stiintific – istoric - arheologic (siturile rupestre romane, dacice, medievale),


geografie, biologie, paleontologie (Parcul National Retezat), endocarstul, statiunile cu fosile de
dinozaur, tipurile specifice de asezari), sociologie, antropologie.

5.-turismul la sfarsit de saptamana - antreneaza mai putin populatia Tarii Hategului si mai mult pe
aceea a regiunilor urbane - industriale din apropiere: Hunedoara, Calan, Valea Jiului.

6.-Turismul balneo-climateric (pentru tratament si odihna) nu este specific Tarii Hategului decat
sub aspectul cererii de astfel de servicii, care este satisfacuta in unitatile balneo-climaterice din
apropiere: Calan Bai, Geoagiu Bai.

7.-agroturismul - gaseste in Tara Hategului un potential remarcabil prin calitatea mediului natural,
a ambientului socio-cultural, prin standardul habitatului, prin diversificarea activitatilor economice
cu tenta traditionala, conditii obligatorii pentru atragerea unei clientele cat mai variate catre aceasta
forma de sejur turistic. Toate asezarile rurale cu functie agricola dispun de potential pentru
practicarea agroturismului. Realizarea agroturismului se dovedeste a fi deosebit de complexa,
sub raportul punerii de acord a modului de viata - relativ arhaic - al populatiei hategane, cu
exigente turistilor cu atat mai mult cu cat satele pastreaza valorile traditiei.

   In ceea ce priveste atragerea interesului turistilor straini pentru turismul rural din Romania,
presedintele Asociatiei Nationale de Turism Rural Ecologic si Cultural (A.N.T.R.E.C.) a prezentat o
sinteza a tendintelor de dezvoltare a acestui segment turistic care reuneste, la ora actuala, in
Romania, oferta a peste 2500 de proprietati amplasate in 800 de localitati.

“Am constatat o crestere vizibila a interesului din partea turistilor pentru aspectele ecologice
si culturale promovate in principal de turismul rural european”, a declarat directorul pentru Europa
a Organizatiei Mondiale a Turismului (O.M.T.), Luigi Cabrini. La acest congres au participat
reprezentanti din peste 34 de tari.

Produsul turistic
Ansamblul de activitati care au ca finalitate satisfacerea tuturor nevoilor turistului in perioada
sederii acestora reprezinta serviciile puse la dispozitie de pensiunea agroturistica.

Serviciile oferite urmaresc sa creeze conditiile propice refacerii capacitatii de munca,


concomitent cu petrecerea placuta si instructiva a timpului liber.

Serviciul de cazare  este cel mai important serviciu asigurat in cadrul unei unitati de
turism/agroturism. Acest serviciu este asigurat prin intermediu celor 4 camere (doua camere cu pat
dublu  si doua camere cu doua paturi simple) si a unui apartament format din 2 camere( o camera
cu un pat dublu si salonul cu o canapea extensibila de doua persoane). Faptul ca toate camerele se
afla la primul etaj face ca linistea turistilor sa nu fie perturbata de activitatile care se desfasoara la
parter : serviciul de alimentatie, servirea la terasa, etc. acest lucru se realizeaza si datorita izolarii
fonice a camerelor cu ajutorul geamurilor termopan. Conditiile de igiena sunt asigurate prin
calitatea, functionalitatea si intretinerea echipamentului sanitar, existenta obiectelor de inventar
destinate igienei personale si frecventa inlocuirii obiectelor de inventar destinate igienei personale.
Serviciul de cazare propriu-zisa include:

-        pregatirea primirii;

-        primirea propriu-zisa (receptia):turistii sunt intampinati de gazda si introdusi inca de la intrare


intr-o atmosfera familiala;

-        pregatirea cazarii: care presupune conducerea clientilor in camere si verificarea utilitatilor;

-        cazarea propriu-zisa: inmanarea cheii, transportul bagajelor, oferirea de servicii suplimentare;

-        indeplinirea formalitatilor de plecare a turistului;

            Toate serviciile vor fi realizate la un nivel calitativ cat mai ridicat pentru ca pensiunea sa se
diferentieze de celelalte din zona. Astfel pe primul loc va fi asigurarea unui mediu cat mai relaxant
pentru turisti, care sa poata beneficia din plin de liniste si odihna pe durata concediului la
pensiunea MAIA.

Serviciul de alimentatie publica

Acest serviciu se desfasoara in micul restaurant de la parter care are o capacitate de 16


locuri. Meniul pus la dispozitia clientilor ofera feluri de mancare traditionala cu accent pe cele gatite
din alimentele obtinute la ferma proprie, precum si mancaruri din bucataria internationala. Dar,
daca turistii doresc sa serveasca si alte mancaruri decat cele din meniul pus la dispozitie, se va
incerca indeplinirea dorintelor lor in cat mai bune conditii. Bucataria se afla chiar langa sala de
mese. De asemenea, se mai pune la dispozitia turistilor si un bar cu terasa unde oaspetii pot servi
bauturi racoritoare facute de gazde dar si bauturi alcoolice  si deserturi traditionale.

Daca turistul doreste sa isi prepare singur mancarea poate sa o faca cu ustensilele din
bucatarie cu sau fara supravegherea gazdei.

Serviciile de agrement si cele suplimentare

Pensiunea pune la dispozitia turistilor o gama variata de servicii: diferite activitati in ferma de
animale: calarie, ingrijirea animalelor, agricultura, gradinarit in gradina cu flori, culesul fructelor, a
viei, prepararea traditionala a vinului, a tuicii, dar si relaxarea la piscina, biciclete pentru drumetii,
teren de volei, badminton  sau relaxarea la terasa.

Se pune accent pe desfasurarea unor activitati inedite pentru turisti, petrecerea a cat mai
mult timp in natura intr-un mediu curat, nepoluat si familiarizarea lui cu anumite indeletniciri care
nu se gasesc la oras. De exemplu, participarea la activitatea de adunare a fanului uscat, sau
prepararea virslilor, etc. Dar, turistii se pot relaxa jucand sah, table sau biliard puse la dispozitie de
pensiune.

3.2.3. Concurenta

Pana in anul 1990, turismul rural a fost practic ignorat, principalele reglementari au aparut
insa odata cu anul 1994. Desi agroturismul se practica neoficial inca dinainte de 1990, doar de
cativa ani, aceasta forma de turism incepe sa fie apreciata nu numai de turistii straini, ci si de catre
turisti romani care, prefera ca dupa un sfarsit de saptamana obositor si stresant sa se retraga in
case satesti unde sa poata regasi obiceiurile si traditile culinare intr-un mediu rustic, natural si
nepoluat.

Dupa cum se observa, oferta pensiunilor agroturistice este puternic conturata, existand
multe  pensiuni de acest tip in zona. Prin urmare, putem vorbi de o concurenta directa pe plan local
dar si de una indirecta, venita din partea hotelurilor, a pensiunilor turistice, vilelor si cabanelor.

Pe plan national ne confruntam cu o concurenta directa venita din partea pensiunilor


agroturistice din zone recunoscute din punct de vedere cultural, al traditiilor, istoric si nu numai,
precum Maramures, Bucovina, zona Brasovului, zona Sibiului, Depresiunea Transilvaniei. Pensiunile
sunt numeroase, serviciile de asemenea, astfel ca, analiza concurentei, se va face analizandu-se
oferta de cazare a acestor pensiuni, tarifele practicate si mai ales activitatile pe care le pot practica
turistii care decid sa petreaca un sejur in aceste pensiuni.

            In zona Maramuresului,  tariful de cazare practicat este in jur de 6,5 Euro/persoana pentru
cazare, si intre 2 si 8 Euro pentru masa (in functie de tipul de masa: mic dejun, pranz sau cina).
Zona este recunoscuta ca vatra de cultura si civilizatie care si-a daltuit in lemn istoria, este locul
unde traditiile, portul si arta populara se pastreaza ca nicaieri altundeva in Romania.

        

         Maramuresul este o regiune care a pastrat de-a lungul timpului obiceiurile legate de munca,
de viata si de sarbatoare. Portul popular este purtat zi de zi nu doar de sarbatori ca in alte zone.  

 Activitatile practicabile:

-        plimbatul cu caruta sau sania trasa de cai

-        activitati la ferma

-        vizite la artizani (impletitul nuielelor si covoarelor, sculptura in lemn, pictura de icoane pe


sticla), excursii prin fanete si pe dealuri

-        vizita satului, a bisericilor tipice maramuresene din lemn-patrimoniu UNESCO

-        initieri in pictura pe sticla sub indrumarea gazdei

            In zona Bucovinei, tariful de cazare practicat este in jur de 7-9 Euro/persoana si intre 2-5
Euro pentru masa. Bucovina, leagan de veche civilizatie, unde istoria se impleteste cu legenda,
este cunoscuta sub aspect turistic in primul rand pentru renumitele biserici cu fresce exterioare -
patrimoniu UNESCO: Moldovita, Sucevita, Voronet, Humor. Nu mai putin importante sub aspect
arhitectonic si istoric sunt manastirile Putna, Neamtului, Dragomirna. Arhitectura populara este
absolut unica si originala. Arta tesaturilor si a cusaturilor, incondeierea de oua cu splendide
miniaturi geometrice, confectionarea costumelor populare cu broderii de margele si blana de jder
sunt comori incontestabile ale artei populare bucovinene. Activitatile practicate in cadrul
pensiunilor:

-        vizita renumitelor manastiri, a localitatii Marginea (ceramica neagra), la salina Cacica

-        focuri de tabara si gratare

-        culegerea fructelor, plimbare cu caruta sau mocanita

-        vizita unui atelier de incondeiat oua.

            In zona Branului tarifele de cazare depasesc mult 10 Euro/persoana, iar servicii de masa
sunt asigurate doar in cateva pensiuni. Desi numele Bran-ului este legat indisolubil de cel al
Castelului Bran, zona este extrem de bogata in atractii turistice: Cheile Moieciului, Muntii Bucegi si
Piatra Craiului, Pestera Dambovicioara, Cetatea Rasnovului, dar si Brasovul, impreuna cu cetatile
sasesti de la Prejmer si Harman.

            In zona Lunca Ilvei tarifele de cazare sunt in medie de 10 Euro/persoana, iar cele de
alimentatie intre 2-5 Euro.

-        aceasta zona este cunoscuta datorita majoritatii pensiunilor care ofera turistilor
posibilitatea de a practica calaria, pentru orice categorie de varsta
-        serii muzicale, plimbari cu caruta sau sania trasa de cai.

            In zona Sibiului tarifele de cazare sunt in medie de 5 Euro/persoana, iar de cele de masa
intre 2-4 Euro. Muntii Apuseni reprezinta una din cele mai interesante destinatii turistice din
Romania. Relieful carstic, flora si fauna specifica, obiectele din lemn lucrate de locuitorii zonei de
generatii, reprezinta motive pentru care zona constituie o adevarata atractie turistica.

-        excursii la artizanii din zona si la minele romane de la Abrud, vizite in zona: Cheile
Ordancusei, Pestera lui Ionele, Ghetarul de la Scarisoara, Casa de Piatra, platoul carstic
Padis etc

-        participarea la activitatile din ferma, plimbari in padure, practicarea vanatorii si pescuitului.

Dupa cu am putut observa mai sus, exista o concurenta semnificativa a pensiunilor


agroturistice pe plan national. Serviciile oferite de aceste pensiuni cat si posibilitatile de petrecere a
timpului liber, sunt extrem de variate in functie de zona de amplasament a pensiunii. In cadrul
pensiunii noastre se va incerca realizarea unei mari diversitati de activitati, iar calitatea serviciilor
va fi pusa pe primul loc, in incercarea de a ne diferentia de concurenti.

Analiza S.W.O.T. a pensiunii agroturistice MAIA


          Analiza S.W.O.T. ne permite cercetarea produsului pe care il oferim si ne ofera informatii
despre piata pe care isi desfasoara activitatea, avand ca scop situarea cat mai buna a produsului
pe piata corespunzatoare.

PUNCTE FORTE PUNCTE SLABE

- asezarea geografica - concurenta puternica pe plan local si


national
- varietatea formelor de turism
- probleme legate de infrastructura cailor de
- resurse naturale variate acces

- calitatea superioara a serviciilor oferite - probleme legate de alimentarea cu utilitati

- forta de munca este calificata


OPORTUNITATI CONSTRANGERI

-        cresterea numarului de locuri de -        comportamentul locuitorilor din


primire comuna

-        incheierea unor contracte cu tour -        legislatia romaneasca


operatori locali

-        diversificarea activitatilor de
agrement oferite turistilor

-        posibilitatea deschiderii unei partii


de schi in Retezat;
Legislatia in domeniu
Urmatoarele reglementari sunt cele mai importante in domeniul serviciilor turistice:

         - HG nr. 634/1994, privind acordarea licentelor si brevetelor de turism;


         - Ordinul nr. 56/1995 si Ord. MT nr. 24/2001 pentru aprobarea normelor metodologice
si      a criteriilor privind clasificarea pe stele si categorii a structurilor de primire si cazare;
         - Ord. MT nr.87/1995, modificarea normelor metodologice privind acordarea licentelor
si             brevetelor de turism;
         - OMT nr. 20/1995 pentru aprobarea normelor si criteriilor privind clasificarea pe stele
a          pensiunilor turistice si agroturistice;
         - HG  nr. 114/1995, privind clasificarea pe stele si categorii a structurilor de
primire          turistice;
      - Ordonanta 63/1997, privind stabilirea unor facilitati pentru dezvoltarea turismului
rural,         Guvernul Romaniei a prevazut functionarea pensiunilor turistice si agroturistice;
      - Legea 453/2001 - Lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 50/1991
privind      autorizarea executarii lucrarilor de constructii si unele masuri pentru
realizarea locuintelor;
      - Legea 350/2001 - Lege privind amenajarea teritoriului si urbanismul;
            - Legea 199/2004 – Lege pentru modificarea si completarea legii nr.50/1991
privind             autorizarea executarii lucrarilor de constructii;
            - Ordonanta de Guvern  5/2002 – Ordonanta pentru modificarea si completarea art.
4             din legea nr.50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii;
            - 69/2004 – Ordonanta pentru completarea art. 38 din Legea nr. 350/2001
privind             amenajarea teritoriului si urbanismul

            -122/2004 – Ordonanta de urgenta pentru modificarea art. 4 din Legea nr.


50/1991             privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii;
Formalitatile de autorizare a functionarii pensiunii cuprind in primul rand constituirea ca
persoana fizica autorizata, potrivit Decretului lege nr. 54-1990, in asociatie familiala sau societate
comerciala, avand ca obiect principal de activitate asigurarea de servicii turistice intr-o pensiune
agroturistica clasificata, apoi se merge cu extrasul de carte funciara si contractul de comodat la
Oficiul Registrul Comertului pentru a fi inregistrati printr-un cod fiscal si numarul de inregistrare
fiscala. Urmeaza varsarea capitalului social necesar stabilit prin lege pentru un SRL si achitarea a
diverse taxe. Autorizatia de functionare propriu-zisa se elibereaza de catre Primarie.

Certificatului de clasificare ca agent economic care detine si administreaza o ferma


agroturistica va trebui ca pensiunea sa indeplineasca criteriile minime de clasificare a pensiunilor
agroturistice si urmeaza sa se transmita Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, cu
30 de zile inaintea inceperii activitatii o documentatie cu urmatorul continut:

        Cerere catre primaria din localitatea de dispunere a proprietatii, in care proprietarul


pensiunii, prezinta obiectul activitatii ce o va desfasura, cere aprobare pentru functionare si
luare in evidenta;

        Actele casei: act de proprietate, act de vanzare cumparare;

        Schita privind amplasarea, structura, nominalizarea camerelor si adresa  casei;

        Fisa de prezentare a casei : numar de camere (nominalizate, suprafata), suprafata curtii,


gospodarii anexe, cu precizarea modului de indeplinire a criteriilor aferente numarului de
stele solicitat;

        Copia de pe autorizatia de functionare pentru agentii economici constituiti ca asociatii


familiale sau persoane fizice autorizate conform Decretului –lege nr. 54/1990;
        Copia de pe statutul sau de pe hotararea judecatoreasca de infiintare,  prin care sa rezulte
obiectul de activitate (numai pentru agentii economici constituiti ca societati comerciale
potrivit legii);

        Copia de pe certificatul de inmatriculare in Registrul Comertului;

        Autorizatie sanitara de functionare;

        Autorizatie sanitar-veterinara;

        Avizul P.S.I.;

        Achitat o taxa in lei in contul 645132322 BCR SMB, pentru pensiunile care au pana in 5
camere;

        Achitat o taxa pentru Certificatul de Clasificare;

        Adeverinta de sanatate din partea medicului de familie la care este arondata pensiunea, in


care se specifica, ca proprietarul pensiunii este sanatos. 

Publicitatea
Publicitatea este un mijloc de comunicare oneros si unilateral, care presupune transmiterea
de mesaje provenind de la surse ce pot fi identificate, fiind conceputa pentru a sustine direct sau
indirect un produs sau o activitate a unei firme.

Prin publicitate firma urmareste difuzarea de date si informatii despre activitatea produselor
si serviciilor sale (cazare, masa,agrement), dar si receptionarea modului in care acestea sunt
primite si apreciate de destinatar.

Publicitatea va urmari in primul rand informarea potentialilor clienti despre existenta


pensiunii, in acest scop se vor face cunoscute serviciile oferite de pensiune, se vor monta
indicatoare pe drumurile din apropiere pentru a indica drumul spre pensiune, apoi se va insista pe
stimularea interesului cu privire la zona si la pensiune, astfel se ofera brosuri cu imagini
atragatoare, se vor stimula astfel vanzarile catre noii clienti, iar mai tarziu se va pune accentul pe
revenirea clientilor care au stat o data sau de mai multe ori la pensiune.

Actiunile promotionale trebuie sa-l faca pe potentialul turist sa ia decizia de a cumpara, de a-l
transforma in consumator. Dar aceasta reactie parcurge mai multe etape: in ceea ce priveste
informarea clientilor aceasta se va face cu ajutorul mai multor mijloace media, astfel se vor tipari
reclame in ziare, in reviste tematice, se vor difuza reclame TV sau la radio. De asemenea,
pensiunea fiind conectata permanent la Internet prin Romtelecom, se va face promovarea si pe
Internet prin deschiderea unui site care sa prezinte imagini si informatii despre pensiune, despre
zona, despre sarbatorile specifice zonei, despre caile de acces la ea, despre activitatile de agrement
din zona. Prin participarea la targuri si expozitii se vor contacta agentii de turism spre a incheia
contracte cu acestea sau spre a promova produsul turistic in intreaga tara prin brosuri special
editate pentru aceste evenimente, sau prin expedierea lor catre birourile de informatii turistice din
toata tara.

            Mesajul care va fi promovat prin publicitate va evidentia calitatea serviciilor oferite, a


mediului curat, a unul loc in care oricine se poate relaxa impreuna cu familie sau poate participa la
unele activitati deosebit de interesante si inedite.

            De asemenea se va dori afilierea pensiunii cu asociatia A.N.T.R.E.C. dorindu-se includerea


ei in catalogul Eurogites.
Managementul firmei

Fig.: Organigrama pensiunii MAIA

Structura organizatorica ierarhic functionala, se caracterizeaza prin principiul unitatii de


comanda (caracteristic structurii organizatorice liniare), prin personalul specializat pe functiuni.

Fiecare subordonat raspunde in fata unui singur sef. Autoritatea si responsabilitatile sunt clar
definite, fiecare stie ce are de facut si in fata cui raspunde. Comunicarea este operativa, deoarece
nu exista intermediari, activitatile de coordonare si control realizandu-se usor. Intre subordonati
exista o permanenta comunicare. Desi un astfel de tip de organigrama presupune repartizarea
clara a sarcinilor fiecarui angajat, pentru ca ne aflam totusi intr-o unitate de capacitate mica
multiplicarea atributiilor care revin fiecarui angajat este uneori o necesitate pentru asigurarea bunei
desfasurari a activitatii si asigurarea unui nivel calitativ al serviciilor superior. Prin urmare
repartizarea sarcinilor se va face astfel:

Administratorul reprezentat de doamna Brebu se  va ocupa de buna functionare a tuturor


activitatilor, dand indicatii clare si concise angajatilor, dar in acelasi timp va fi gazda care va
intampina oaspetii tinand locul receptionerei, tot ea va urmari activitatea angajatilor, modul cum ei
isi indeplinesc sarcinile, va incerca sa rezolve eventualele solicitari venite din partea clientilor.

Contabilul este domnul Brebu si este cel care va tine evidenta contabila a firmei, va  intocmi
zilnic registrul de casa, raportul de productie si gestiune care centralizeaza vanzarile si incasarile
dintr-o zi, va intocmi lunar balanta  si bilantul la sfarsit de an. Trebuie sa asigure conditii necesare
pentru intocmirea documentelor justificative privind operatiunile patrimoniale, organizarea si
tinerea corecta si la zi a contabilitati; organizarea si efectuarea inventarierii patrimoniului, precum
si valorificarea rezultatelor acesteia; respectarea regulilor de intocmire a situatilor financiare,
publicarea si depunerea la termen a acestora la organele in drept, pastrarea documentelor
justificative, a registrelor si situatilor financiare si organizarea contabilitatii de gestiune adaptate la
specificul intreprinderii.

Seful de sala se ocupa de desfasurarea in bune conditii a serviciilor de alimentatie,


coordonand activitatea bucatarului, a chelnerului si a cameristei, de asemenea asigura
aprovizionarea cu alimentele necesare la prepararea mancarurilor, care nu pot fi procurate din
gradina fermei.

Bucatarul va fi cel care va prepara mancarurile, preluand comenzile aduse de chelner.


Chelnerul va lua comenzile si va servi mancarurile.

Camerista este cea care va schimba lenjeria de pat, va face curatenie in camere, va schimba
prosoapele, va improspata permanent florile din camera, va calca hainele si le va spala.

Cei doi ingrijitori se vor ocupa de ingrijirea animalelor de la ferma, dar si de agricultura,
aprovizionand cu produse proaspete bucataria.

           

S-ar putea să vă placă și