UNIVERSITATEA BABES-BOLYAI

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SI GESTIUNEA AFACERILOR

Turismul rural-oportunitate de
dezvoltare. Proiecte de succes

Conducator stiintific: Lect.univ.dr. Larisa Nicoleta POP

Studenti: Calmic Iosif Andrei

Campean Mihai-Ioan

2014
1

1. Introducere-definirea turismului rural

Turismul rural, n ansamblul su, include o palet larg de modaliti de cazare, de

activiti, evenimente, festiviti, sporturi i distracii, toate desfurndu-se ntr-un mediu tipic
rural. Este un concept care cuprinde activitatea turistic organizat i condus de populaia local
rural i care are la baz o strns legtur cu mediul ambiant natural i uman.
Agroturismul vine ca o activitate complementar, ce valorific excedentul de spaii de
cazare existent n gospodria rneasc, pregtit i amenajat special pentru oaspei; care se
constituie dintr-un ansamblu de bunuri i servicii oferite de gospodria rneasc spre consumul
persoanelor.
Ferma rmne un simbol foarte puternic pentru locuitorii din mediul urban prin casa
fermierului, a ranului, a celui care cunoate secretele naturii, cunoate locurile cele mai bune de
pescuit din zon, de cules ciuperci apreciate de consumatori; este locul n care se cresc animale
domestice, cu care oreanul a pierdut contactul, este locul n care se pot mnca fructe proaspete,
locul unde se succed generaii, reprezentnd n acelai timp, un loc i un mod de via aparte.
Satul ocup un loc deosebit n imaginea oreanului, semnificnd dimensiunea uman,
animaia local specific, evoc primria, birtul, coala, biserica, locuri care au marcat viaa
oamenilor secole de-a rndul. Aici se regsesc artizani, comerciani, mici ntreprinztori, actori
locali care fac viaa mai uoar la ar. Reprezint, de asemenea, locul de batin a celor mai
frumoase srbtori, a celor mai frumoase obiceiuri de nunt, botez sau de iarn. Ferma, satul i
spaiul rural, mpreun sau separat, constituie farmecul turismului rural prin atractivitate.
Turismul rural trebuie neles ca o form de activitate care asigur populaiei urbane cele
mai adecvate condiii de terapie mpotriva stresului, determinat de tumultul vieii cotidiene.
Aceast form de turism, este puternic influenat de factorii psihologici i se adreseaz prin
excelen iubitorilor de natur, celor care tiu s o foloseasc n avantajul sntii i
reconfortrii lor, fr s o distrug.

Turismul rural, are la baz trei elemente interdependente:

atracia fa de frumuseile naturale, etnografie, de noutatea, farmecul i evenimentele
specifice vieii la ar;
cazarea i masa, care, chiar dac nu sunt la standardele hoteliere trebuie s fie de calitate
i oferite cu ospitalitate;
transportul, cile de acces spre mediul rural sunt vitale pentru asigurarea unui flux
continuu de turiti;
2. Relatia dintre mediul inconjurator si turismul rural
Turismul rural, mai mult ca oricare alt domeniu de activitate, este dependent de mediul
nconjurtor care reprezint materia sa prim, de obiectul i domeniul de activitate i de
desfurare a turismului, care este suportul su cadru, purttorul resurselor sale. Relieful,
pdurile, rurile, lacurile, marea, monumentele naturii sau de art i arhitectur, aerul sau apele
minerale etc., componente ale mediului nconjurtor, se constituie i ca resurse agroturistice ce
favorizeaz desfurarea agroturismului de odihn i recreere, de tratament balnear, de litoral sau
cultural, drumeie etc. Cu ct aceste resurse sunt mai variate i complexe i mai ales, nealterate,
cu proprieti ct mai apropiate de cele primare, cu att interesul lor turistic
este mai mare, iar activitile pe care le genereaz sunt mai valoroase i mai atractive,
rspunznd unor foarte variate motivaii turistice. n aceste condiii, relaia turism rural-mediul
nconjurtor are o semnificaie deosebit, dezvoltarea i ocrotirea mediului nconjurtor
reprezentnd obiectivul principal al agroturismului, orice modificare produs acestuia aducnd
prejudicii i potenialului turistic prin diminuarea sau chiar anularea posibilelor beneficii.
3. Tendinte de dezvoltare a turismului rural in spatiul romanesc
n sfera turismului, agroturismul are o pondere destul de mic n raport cu celelalte
categorii, dar prin mbuntirea calitativ a ofertei n acest domeniu, i prin extinderea zonelor
de practicare a agroturismului spre sud - estul rii (Delta Dunrii i litoralul Mrii Negre), exist
sperane c aceast pondere va crete sistematic. n urma unui studiu efectuat n perioada 2002
2007, reiese c numrul de pensiuni turistice este net superior numrului de pensiuni
3

agroturistice, att n anul 2002, ct i n anul 2007. Acest fenomen poate fi explicat i prin faptul
ca multe pensiuni agroturistice nu sunt omologate. Din punct de vedere al confortului, pensiunile
agroturistice cele mai numeroase, att n 2002, ct i n 2007, sunt cele de 2 stele, cele de 4 i 5
stele fiind practic inexistente, observnduse c i n turism ponderea acestora este destul de mic.
n ceea ce priveste numrul de turiti cazai, potrivit aceleai surse, se nregistreaz o cretere
semnificativ a numrului de turiti de 6 ori, respectiv numrul de nnoptri a crescut de 8 ori.
Pentru mbuntirea acestei situaii se impune realizarea unor programe de dezvoltare
durabil prin care s se valorifice eficient aceast resurs, deosebit de important pentru
economia romneasc, prin atragerea unor surse financiare autohtone i strine care s duc la o
corelare mai bun ntre dezvoltarea extensiv i cea intensiv din acest sector, n corelaie cu
dezvoltarea infrastructurii, folosirea tehnicilor promoionale moderne, reciclarea prin cursuri de
informare i calificare a personalului din aceste uniti, crearea unor asociaii care sa poat
asigura o gam larg de servicii complementare. Toate acestea ar putea fi posibile prin aplicarea
unui management modern i performant, care ar avea drept efect o cretere a puterii economice i
ridicarea standardului de via al populaiei.
4. Amenajarea turistica durabila
n elaborarea unei strategii de amenajare turistic rural durabil se ine seama de o serie
de factori, printre care:
- resursele turistice naturale i antropice, gradul de valorificare al acestora;
- resursele materiale, umane, financiare aferente turismului;
- obiectivele economice i politice pe termen scurt, mediu i lung;
- realizrile activitilor turistice privind structurile de primire, circulaia turistic i
rezultatele economico-sociale.
Cu privire la elaboarea i aplicarea strategiilor de amenajare turistic, n literatura de
specialitate, s-au conturat urmtoarele principii: principiul integrrii armonioase a construciilor,
principiul flexibilitii sau al structurilor evolutive, principiul corelrii activitilor principale i

recepiei secundare, principiul interdependenelor reelelor, principiul funcionalitii

optime a ntregului sistem de reele, principiul rentabilitii directe i indirecte.
5. Proiect de succes pensiune
Mariana Negoita este din Buzau, dar a dorit sa initieze o afacere in judetul Suceava, in
comuna Gura Humorului, si astfel cumparat o locuinta pe care a modernizat-o si a transformat-o
in Pensiunea Vis de Munte, Totul a pornit de la o simpla excursie a familiei
Negoita la Gura Humorului, unde au fost cazati in incinta manastirii, un loc
binecuvantat, plin de pace si armonie. Frumusetile Bucovinei i-a fascinat pe
sotii Negoita, dar si aerul proaspat incarcat de mireasma brazilor si aroma de
rasine, precum si linistea tulburata doar de cantecul pasarilor sau fosnetul
veveritelor jucause printre crengile copacilor. O idee le-a incoltit in minte si
intreaga lor existenta a fost animata de un singur vis: sa se mute in aceasta
zona si sa deschida o pensiune care sa le fie si locuinta. Au gasit o vila la
marginea padurii pe urcusul unui drum de munte abatut din soseua ce
strabate comuna Manastirea Humorului. Pe terenul acestei case erau pana
nu demult stane cu oi ce pasteau iarba grasa ce crestea din acest pamant
binecuvantat. Privelistii magnifice care incadreaza pensiunea i se adauga
paraul care curge in apropiere, acompaniind cu susurul lui cantecul pasarilor.
Nu a fost o problema nici gasirea investitorului caci fiul sotilor Negoita a lucrat cativa ani
in Anglia, unde a castigat o suma importanta facand consultanta financiara. Banii i-a trimis
parintilor, el devenind proprietarul si continuand sa lucreze in Anglia, iar mama, administratorul
pensiunii fiind ajutata de sotul ei.
Plina de entuziasmul reusitei in aceasta afacere, doamna Negoita vorbeste despre
greutatile inceputului intr-o meserie in care avea foarte putine cunostinte. Este constienta ca in
calitate de administrator trebuie sa inveti totul foarte repede ca apoi sa poti invata un angajat sa
execute totul foarte bine, de la facutul paturilor, la curatatul bailor, igiena, decorare, aspect
estetic. Iar din punctul de vedere al proprietarei cel mai important lucru este sa inveti sa
relationezi cu turistii, sa fii ospitalier, sa-i faci sa se simta bine printr-o comportare fireasca si
plina de solicitudine.
5

Foarte utile in munca de administrator si cea de antreprenor au fost cursurile organizate

de Fundatia Nationala a Tinerilor Manageri, care i-au ajutat pe administratorii pensiunii sa isi
faca un plan de afacere, sa-si imbunatateasca permanent activitatea avand mereu feedback-ul
turistilor si, de asemenea, sa optimizeze permanent relatiile cu autoritatile locale.
Chiar daca este administrator, Mariana Negoita indeplineste un complex de activitati pe
care le presupune functionarea optima a pensiunii: este si camerista, se ocupa de contabilitate, de
promovarea pe site, pregateste micul dejun pentru turisti in living, etc.
La cursurile Fundatiei Nationale a Tinerilor Manageri au participat ambii soti, acestea
fiindu-le de un real folos. Au fost si intr-un schimb de experienta in Spania, unde au vizitat
afaceri de succes din turismul de pensiune in niste zone desertice, vazand cum oamenii pot
scoate bani din piatra seaca. Au invatat astfel ca un lucru deosebit de important este sa exploatezi
frumusetile naturale ale Bucovinei, care are atat de mult de daruit.
Toate camerele pensiunii Vis de munte, structurata pe 3 nivluri, au terase acoperite, dotate
cu mobilier, de unde turistii pot admira vederile panoramice si respira aerul proaspat. De la
balcoanele pensiunii se pot atinge brazii cu mana. Interiorul ofera tot confortul unei pensiuni
moderne. Parterul este dominat de livingul spatios cu semineu, locul ideal de relaxare la sfarsitul
unei zile pline de excursii si drumetii in imprejurimi. Livingul este dotat cu TV LCD, cu DVD,
loc pentru jocuri distractive. La acelasi nivel se afla bucataria utilata complet si o toaleta
comuna. La etajul 1 sunt patru camera cu paturi duble, fiecare camera avand baie proprie si acces
la balcoane si terase acoperite, TV prin cablu. La mansarda sunt alte doua camere cu paturi duble
si baie proprie. Aici se afla si sala de billiard, dar si o terasa mare cu vedere panoramica, de unde
se poate admira rasaritul si apusul de soare savurand cafeaua sau paharul cu vin.
In curtea pensiunii sau in luminisul din padure se pot organiza picnicuri, turistii avand
posibilitatea de a savura bucatele gatite la gratar sau in bucataria pensiunii.
La cursurile FNTM, antreprenorul pensiunii a invatat sa combine aceasta afacere cu alta
complementara, cum ar fi producerea de materie prima pentru bucatarie, extinderea spatiilor si
posibilitatilor de agrement.
Venind in zona in urma cu patru ani, familia Negoita se simte implinita ocupandu-se de
afacerea pe care o administreaza si chiar daca muncesc foarte mult , peisajul mirific al Bucovinei
6

le da putere, ii face sa uite de oboseala si sa tinda mereu sa creasca afacerea prin idei noi pentru a
fi mereu in pas cu turistii care sunt din ce in ce mai pretentiosi. Ambitia administratoarei
pensiunii este sa raspunda oricarei cerinte ale clientilor si sa atinga standardele internationale ale
turismului modern.
Mariana Negoita este membra a comunitatii turismului de pensiune
www.cazarelapensiune.ro si beneficiara a Programului e-Learning de educatie manageriala si
consultant in turism. Programul este parte integranta a proiectului strategic Intreprinzatori in
turism Pensiuni in Romania, proiect derulat de Fundatia Nationala a Tinerilor
Manageri, si cofinantat din Fondul Social European.

Bibliografie

1. Maria Roxana Dorobantu: Forme de dezvoltare si promovare a turismului rural in

spatial Uniunii Europene
2. Cristian Talanga: Complexitatea Fenomenului Turistic Rural
3. www.intreprinzatorturism.ro
4. www.bucovinaturism.ro