SARBATOAREA

PASTELUI
Ungureanu V. Gabriel
Recunoşti scena biblică din
tablou?
Ce ştii despre aceasta?
Când se sărbătoreşte
Paştele?
Cum este sărbătorit Paştele?
(imagine: Giovanni Battista
Tiepolo- Răstignirea lui
Iisus)
Paştele si Crăciunul sunt cele mai importante
sărbători creştine.
Paştele celebrează învierea lui Iisus Hristos în
a treia zi de la răstignirea lui pe Muntele
Golgotei.
Paştele este o sărbătoare cu dată
schimbătoare. Biserica stabileşte în fiecare
an data acestei sărbători. Lunile în care
această sărbătoare are loc sunt aprilie sau
mai. Există ani în care cele două biserici
creştine, catolică şi ortodoxă, sărbătoresc
Paştele în aceeaşi zi.
În anul 325 î.Hr. Împăratul Constantin a
convocat Consiliul de la Niceea. Cu
această ocazie s-a stabilit şi data
sărbătoririi Paştelui: în prima duminică
după luna plină care precede echinocţiul de
primăvară.
Paştele este denumirea unei sărbători
iudaice, sărbătorită pentru prima
dată în anul 1400 î.Hr. Evreii
sărbătoreau ziua în care, conduşi
de Moise, au părăsit Egiptul cu
ajutorul lui Dumnezeu, scăpând
astfel din robie.
Oamenii nu mai ştiu originea acestei
sărbători, pentru lumea
contemporană este Învierea
Domnului.
Cu 6 săptămâni sau cu 40 de zile
înainte începe Postul Paştelui.
Credincioşii nu au voie să
mănânce produse din carne sau
din lapte. (imagine: traversarea
Mării Roşii de către evreii conduşi
de Moise).
În Duminica dinaintea Paştelui se
sărbătoreşte Intrarea
Domnului în Ierusalim
cunoscuta în popor sub
denumirea de Florii. În aceeaşi
zi romanii sărbătoreau
sărbătoarea păgână Floralia în
cinstea zeiţei Flora (imagine)
care trona peste toate florile şi
anunţa primăvara. Cu această
ocazie românii îi sărbătoresc
pe toţi cei care poartă numele
unei flori: Florin, Florea,
Florina, Floarea, Florentina,
Rozalia, Violeta etc.
În această zi Iisus Hristos a intrat
în oraşul Ierusalim, capitala
evreilor. El a fost întâmpinat
cu ramuri înflorite de salcie şi
palmier. (imagine)
Săptămâna dinaintea Paştelui se numeşte Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor.
Joia Mare este ziua în care Iisus a spălat picioarele ucenicilor lui, cei 12 apostoli, şi au luat
cina cea de taină. Iisus le-a spus apostolilor că unul dintre ei îl va vinde. (imagine:
Leonardo da Vinci- Cina cea de taină),
Iuda l-a trădat pe Iisus pentru 30 de arginţi. Iisus a fost prins de către romani în grădina
Getsimani (imagine). Apostolii au fugit pentru a nu fi prinşi, lepădându-se de Iisus.
Acesta a fost bătut şi scuipat de oameni şi ostaşi.
Iisus a fost dus la Sinedriu, instanţa supremă in Iudeea care judeca pe evrei şi diferendele
de natură religioasă. Sinedriul era alcătuit din 71 de membri: arhiereii, aristocraţii şi
cărturarii. Arhiereii şi aristocraţii erau favorabili romanilor, iar cărturarii erau ostili lui
Iisus. Sinedriul se temea de Iisus datorită vâlvei stârnite de acesta în urma minunilor
săvârşite: învierea lui Lazăr, redarea vederii unui orb, vindecarea unui olog etc.
Iisus înseamnă in ebraică Mesia. Profeţii
au scris în Vechiul testament despre
venirea lui Mesia pe Pământ pentru a
mântui oamenii. Mesia este fiul lui
Dumnezeu care va lua asupra sa
păcatele omenirii şi va murii răstignit pe
cruce, iar după 3 zile va învia din morţi
şi se va ridica la ceruri de-a dreapta
tatălui.
În timpul procesului Iisus a susţinut că el
este Mesia şi că el va mântui omenirea,
luând asupra sa toate păcatele. Iisus a
fost interogat mai întâi de arhiereul
Anna şi apoi de marele preot Caiafa.
(imagine: filmul Iisus din Nazareth)
Sinedriul l-a găsit vinovat pe Iisus de
sacrilegiu şi l-a trimis spre judecată lui
Pilat din Pont, guvernatorul roman al
Iudeii. Numai Pilat putea să proclame
sentinţa de condamnare la moarte pe
care o cerea Sinedriul pentru Iisus.
Iisus a avut 2 procese: unul religios, cel
făcut de Sinedriu, şi unul politic, cel
făcut de Pilat (imagine).
Ostaşii romani i-au făcut o coroana din
spini care i-au pus-o în batjocură pe
cap lui Iisus, l-au biciuit şi torturat.
Conform tradiţiei Pilat din Pont putea să
graţieze un om. Acesta a cerut mulţimii
să aleagă între Iisus şi tâlharul Baraba
pe cel graţiat. Mulţimea l-a ales pe
Baraba. Pilat l-a condamnat pe Iisus la
moarte prin răstignire.
Vinerea Mare este ziua răstignirii lui Iisus
de către romani alături de cei doi tâlhari
pe Muntele Golgota. Drumul către
muntele Golgota se numeşte drumul
crucii. Răstigniţii trebuiau să-şi poarte
în spate crucea pe care aveau să fie
răstigniţi. Acolo erau puşi pe cruce şi li
se înfigeau piroane în fiecare mână şi
încă unul la picioarele puse unul peste
altul. Apoi erau ridicaţi şi lăsaţi acolo să
moară, datorită pierderii de sânge din
rănile făcute de piroane.
D
R
U
M
U
L

C
R
U
C
I
I
Romanii i-au pus deasupra capului
lui Iisus o bucată de lemn pe
care scria în batjocură: « Iisus
Nazarineanul, regele iudeilor »,
în 3 limbi: ebraică, latină si
greacă veche.
Odată cu Iisus au fost răstigniţi şi
cei 2 tâlhari. Fecioara Maria,
mama lui Iisus, a leşinat în
momentul răstignirii Mântuitorului
(imagine). Unul dintre tâlhari s-a
căit pentru faptele sale, iar Iisus
i-a spus că vor intra împreună în
Rai.
În această zi se ţine post negru: nu
se bea şi nu se mănâncă nimic
de la răsăritul şi până la apusul
soarelui. De asemenea nu se
munceşte. Este permisă numai
vopsirea ouălelor.
Pentru a grăbi moartea răstigniţilor romanii
le-au fracturat fluierele picioarelor
tâlharilor, iar un soldat i-a înfipt lancea în
piept lui Iisus, fără însă a-i atinge inima.
Înainte de coborârea lui Iisus de pe cruce
a avut loc o eclipsă, cerul s-a întunecat şi
a tunat de câteva ori
Pilat i-a permis lui Iosif să ia trupul lui Iisus
de pe cruce chiar în acea zi înainte de
ora 18, întrucât după aceea începea
Sabbat-ul, iar toţi evreii trebuiau să fie în
interiorul cetăţii (imagine). Iosif şi
Nicodim îl îmbălsămează şi-l îngroapă în
grabă pe Iisus (imagine: mormântul lui
Iisus).
Îngerul Domnului s-a pogorât din cer, a
prăvălit piatra de pe uşa mormântului,
producând un cutremur. Lumina orbitoare
a îngerului şi cutremurul i-a trântit pe
paznicii mormântului la pământ, lăsându-i
inconştienţi pentru ceva timp.
Paznicii au plecat la arhiereu pentru a-i
povesti cele întâmplate. Arhiereii au
convocat Sinedriul şi au hotărât să
falsifice învierea Domnului pentru a nu se
răspândi vestea învierii si pentru a nu fi
acuzaţi de răstignirea lui Iisus. Soldaţii
trebuiau să spună că au adormit, iar în
acest timp au venit apostolii şi au furat
trupul lui Iisus.
A doua zi, sâmbătă, Maria, mama lui Iacov şi
Iosif, Maria Magdalena şi Salomeea
(femeile mironosiţe) au cumpărat
aromate pentru a unge trupul lui Iisus.
Acestea au găsit mormântul gol.
După înviere, Iisus s-a arătat in ordine:
Fecioarei Maria, Mariei Magdalena
(imagine), femeilor mironosiţe, unor
ucenici (imagine), apostolilor.
După înviere Iisus a rămas pe Pământ timp de 40 de zile după care s-a ridicat la cer.
În Săptămâna Mare se face curăţenie în toate gospodăriile până joi.
În Joia Mare nu se doarme pentru că altfel omul va fi leneş tot anul. Se înroşesc sau se încondeiază ouăle,
iar morţii vin la vechile lor locuinţe, unde stau până în sâmbăta dinainte de Rusalii. Oamenii fac focuri în
curtea casei pentru ca morţii să se poată încălzi.
Vineri se ţine post negru şi nu se munceşte.
Sâmbăta se sacrifică mieii şi se pregătesc mâncărurile tradiţionale de Paşti: pasca (imagine), borşul, drobul
(imagine) şi friptura de miel.
Sacrificarea mieilor de Paste este un obicei rămas de la evreii care, după eliberarea din robie, au sacrificat
miei ca ofrandă adusă lui Dumnezeu.
Duminica la ora 0:00 începe slujba de înviere.
În forma de singular, Pasca denumeşte o pâine nedospită, foarte subţire, care se
coace pentru această sărbătoare, precum şi bucatele de anafură înmuiate in vin,
date de preot la slujba din duminica Învierii.
În unele zone ale României pasca este pregătită din aluat de cozonac, de formă
rotundă ce are în mijloc o cruce, iar în interior este umplută cu brânză.
Partea nearsă din lumânarea aprinsă in timpul slujbei de Paşti are puteri magice şi
e reaprinsă în caz de pericol.
În duminica Paştilor nu se doarme, nu se plătesc datoriile, nu se dă nimic împrumut;
obiectele care au fost împrumutate trebuie restituite înaintea sărbătorii.
La Paşti se pomenesc morţii, poarta Raiului este deschisă, iar sufletele morţilor au
voie să petreacă o perioadă de timp în Rai. (imagine: slujba de înviere la
Patriarhia Română oficiată de Patriarhul Teoctist)
Perioada Paştelui este favorabilă multor
rituri arhaice: înainte de apusul
soarelui tinerii se scaldă intr-un râu
pentru a se elibera de farmece şi a
avea succes în viitor.
Conform credinţei populare, cei care se
spală în timpul liturghiei cu apa în
care sunt ouă roşii, vor fi feriţi de
boli. De asemenea, este bine ca
toată lumea să poarte haine noi la
slujba din noaptea Învierii.
Perioada Paştilor este potrivită pentru
vrăjile de dragoste, iar strigoii vii pot
fi recunoscuţi.
În România există tradiţia ciocnirii
ouălelor încondeiate sau vopsite la
începutul fiecărei mese. Cel care
ciocneşte primul trebuie să spună:
« Hristos a înviat. » Celălalt trebuie
să spună: « Adevărat ca-nviat. » Cel
care reuşeşte să spargă ouălele
celorlalţi este declarat învingător.
În România există tradiţia încondeierii
ouălelor.
Sunt folosite diferite motive:
 motive din regnul animal: albina,
broasca, şarpele, mielul;
 motive vegetale: frunza bradului,
garoafa, spicul grâului;
 motive casnice şi de câmp: grebla,
lopata, fierul plugului;
 alte motive: crucea, mânăstirea,
steaua.
Tehnica încondeierii ouălelor: ouăle se
spală bine, se şterg cu oţet şi se
fierb. Mai întâi se fierb în culoarea
galben. Cu un instrument numit
chişiţă şi cu ceară topită de albine se
conturează acele motive care trebuie
să rămână galbene. Apoi oul este
colorat în roşu. Tot cu chişiţa se
conturează motivele care trebuie să
rămână roşii. Ultima colorare se face
în negru.
Simboluri de Paşti

 Crucea este simbolul credinţei

creştine (imagine: crucea de pe
Vf. Caraiman).
 Iepuraşul este un simbol păgân al
fertilităţii adus de germani în
America. Iepuraşul devine simbol
pascal după războiul civil din
America (imagine).
 Oul simbolizează învierea, iar
roşul este sângele Mântuitorului.
 Mielul reprezintă victoria vieţii
asupra morţii. Îl simbolizează pe
mântuitor care s-a jertfit pentru
păcatele lumii şi a murit pe cruce
ca un miel nevinovat Mieii
reprezintă turma lui Dumnezeu.