ROMÂNIA

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE CONSTRUCȚII, CADASTRU ȘI ARHITECTURĂ
PROGRAM DE STUDIU:
ARHITECTURĂ

REFERAT
LA DISCIPLINA
SISTEME TERITORIALE
ANUL V DE STUDII

Titular disciplină :
Prof. HENȚ EMANUELA

Student: TAMAȘ GEORGE-FLORENTIN

An universitar 2019 – 2020

1
 ROMÂNIA
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE CONSTRUCȚII, CADASTRU ȘI ARHITECTURĂ
PROGRAM DE STUDIU:
ARHITECTURĂ

SISTEME TERITORIALE
DE DEZVOLTARE IN
REGIUNEA
NORD-VEST

CUPRINS
CELE 8 REGIUNI DE DEZVOLTARE.........................................................................................4
2
 REGIUNEA DE DEZVOLTARE NORD-VEST. DATE GENERALE.........................................5

REGIO 2014-2020 IN TRANSILVANIA DE NORD....................................................................7

POTENTIAL DE DEZVOLTARE.................................................................................................8

OBIECTIVUL GENERAL SI PRIORITATILE 2014-2020 - diagrama........................................8

STUDIU DE CAZ: INFRASTRUCTURA AERIANA SI RETEAUA TEN-T..............................9

VIZIUNEA PE TERMEN LUNG (2034).....................................................................................11

CELE 8 REGIUNI DE DEZVOLTARE

In contextul factorilor globali și naționali de risc, așezările umane au simțit nevoia

unor asocieri într-o serie de structuri spațiale, în sensul rezolvării unor probleme
comune sau pentru a face față competitivității și concurenței acerbe din zonele

3
adiacente, cu scopul de a forma sisteme teritoriale cu o concentrare mare de populație,
conectivitate și capacitate de inovare cât mai bună.

Cadrul de implementare si evaluare a politicii de dezvoltare regionale il reprezinta

regiunile de dezvoltare. Regiunile de dezvoltare nu trebuie privite ca unitati
administrativ – teritoriale, ele neavand personalitate juridica, prin urmare ele nu trebuie
confundate cu judetele. Regiunile de dezvoltare s-au constituit pe baza unui acord liber
intre presedintii consiliilor judetene (sunt 4 – 5 judete intr-o regiune), dupa o consultare
prealabila a consiliilor locale si tinandu-se cont de profilurile economice si sociale
similare ale judetelor.

In conformitate cu Carta Verde – Politica de Dezvoltare Regionala elaborata de

Guvernul Romaniei si comisia Europeana, unitatile de baza pentru politica regionala,
respectiv regiunile de dezvoltare si ariile prioritare, au implicat mai multe studii de
definite, si anume:
• identificarea judetelor vecine cu profiluri economice si sociale similare;
• regruparea regiunilor cu similaritate in regiuni de dezvolatre, definite prin relatii
functionale, de tipul infrastructurii comunitare.

In urma conventiilor semnate de reprezentantii consiliilor judetene, regionarea

actuala a teritoriului Romaniei cuprinde opt regiuni de dezvoltare, respectiv:
● Regiunea de Dezvoltare Nord – Est (cuprinde judete: Bacau, Vaslui, Neamt, Iasi,
Suceava,, Botosani);
● Regiunea de Dezvoltare Sud – Est (cuprinde judete: Constanta, Tulcea, Braila,
Bacau, Vrancea, Galati);
● Regiunea de Dezvoltare Sud (cuprinde judete: Teleorman, Giurgiu, Calarasi,
Ialomita, Dambovita, Prahova, Arges) ;
● Regiunea de Dezvoltare Sud - Vest (cuprinde judete: Olt, Dolj, Gorj, Mehedinti,
Valcea);
● Regiunea de Dezvoltare Vest (cuprinde judete: Caras–Severin, Hunedoara,
Timis, Arad);
● Regiunea de Dezvoltare Nord – Vest (cuprinde judete: Cluj, Salaj, Bihor, Bistrita
– Nasaud, Maramures, Satu – Mare);
● Regiunea de Dezvoltare Centru (cuprinde judete: Brasov, Covasna, Sibiu, Alba,
Harghita, Mures);
● Regiunea de Dezvoltare Bucuresti – Ilfov (include municipiul Bucuresti si judetul
Ilfov).

4
REGIUNEA DE DEZVOLTARE NORD-VEST. DATE GENERALE

Regiunea de Nord-Vest (Transilvania de Nord) este una din cele 8 regiuni de dezvoltare
din Romania și include 6 județe: Bihor, Bistrița-Nasaud, Cluj, Maramureş, Satu-Mare, Sălaj.
Suprafața regiunii este de 34.159 kmp, reprezentând 14,32 % din suprafața țării, cu o populație
totală de 2.744.914 locuitori.

Cuprinde 421 unitati administrativ-teritoriale: 6 județe, 42 de orașe din care 15 municipii și

398 comune și 1.823 de sate. Regiunea dispune de o poziție geografică strategică, având granițe
cu Ungaria și Ucraina cât și cu regiunile de dezvoltare Centru, Vest și Nord-Est din
România.Este una dintre cele mai pitorești din România, începând de la Munții Apuseni care au
un farmec aparte pâna la patrimoniul cultural-popular deosebit din zonele etnografice unice în
aceasta parte a Europei. Transilvania de Nord este o regiune cosmopolită, unde alături de români
trăiesc peste jumatate (52,8%) din numărul total al locuitorilor de etnie maghiară din România,
ceea ce a dus la crearea unei identitati culturale unice.

Infrastructura
Regiunea este traversată de 6 drumuri europene – E60, E81, E79, E671, E58 si E576. În
plus, Autostrada Transilvania este în construcție și va traversa județele Cluj, Sălaj și Bihor aflate
în regiune. Regiunea are și o rețea feroviară dezvoltată, conectată la principalele localități.
Există patru aeroporturi în regiune – Cluj-Napoca, Oradea, Satu Mare și Baia Mare.
Demografie
Regiunea Nord-Vestică are o populație totală de 2.740.064 de persoane. Densitatea
populației este de 80,21/km², sub media națională de 91,3/km².Regiunea este una cu o diversitate
mare etnică. Românii sunt majoritari cu 75% din populație, cea mai largă minoritate etnică
fiind maghiarii cu puțin sub 20% din populație. Ei sunt urmați de romi, cu 3,5%.
Limba română este cea mai vorbită, fiind folosită de 76,6% dintre locuitorii regiunii. A doua
limbă ca și importanță este maghiara, vorbită de 19,9% din populație. Există mai multe grupuri
confesionale, cel mai larg fiind cel ortodox, 68,38% din populație, majoritatea români. Alte
religii frecvente sunt cea reformată (12,70%), romano-catolică (6,86%) și greco
catolică (4.20%).
5
Economie
Economia regiunii de dezvoltare din Nord-Vest este bazată în principal pe agricultură
(46% din populație au agricultura drept principala ocupație), cu industria grea și ușoară
dezvoltată mai ales în principalele centre regionale industriale din Cluj-Napoca, Oradea, Baia
Mare și Satu Mare.
Există mai multe centre de minerit în județul Maramureș și în Munții Apuseni. Multe dintre mine
au fost parțial închise, ducând la o creștere a șomajului local, dar cu toate acestea șomajul în
regiunea de Nord-Vest este de aproximativ 4%, sub media națională de 5,5% a României. Unele
zone miniere au fost declarate zone defavorizate, acorzându-se facilități investitorilor care doresc
să dezvolte afaceri în zonă.

6
REGIO 2014-2020 IN TRANSILVANIA DE NORD

Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020 succede Programului Operațional

Regional 2007-2013 și este unul dintre programele prin care România va putea accesa fondurile
europene structurale și de investiții provenite din Fondul European pentru Dezvoltare Regională
(FEDR), în perioada actuală de programare.

La data de 6 octombrie 2011, Comisia Europeană a adoptat varianta provizorie a

pachetului legislativ care va constitui cadrul de implementare a Politicii de Coeziune pentru
perioada 2014-2020. Noile propuneri sunt concepute pentru a consolida dimensiunea strategică a
politicii şi pentru a se asigura că investiţiile UE sunt orientate asupra obiectivelor europene pe
termen lung privind creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă, în conformitate cu
Strategia Europa 2020.

7
POTENTIAL DE DEZVOLTARE

Regiunea Nord-Vest participa, in anul 2004, cu o pondere de 12,3 % la formarea PIB-ului

national, situandu-se, din acest punct de vedere, pe locul trei intre cele opt regiuni de dezvoltare
ale Romaniei (dupa Regiunile Bucuresti-Ilfov cu 19,5 % si Sud cu 12,8 %).

Regiunea Nord-Vest, detine un potential de dezvoltare variat si diferentiat teritorial. Astfel,

de la orasele mari ale regiunii (Cluj-Napoca, Oradea, etc), pana la cele mai izolate zone, pot fi
identificate resurse locale pe baza carora sa se poata realiza dezvoltarea durabila a acestora.

Daca in marile centre urbane exista o multitudine de resurse si oportunitati de dezvoltare,

in zonele izolate, pe langa efectele negative presupuse de acest statut, exista si un aspect pozitiv,
reprezentat de conservarea culturii populare si a traditiilor, care poate fi valorificat turistic.

De altfel, regiunea are un potential turistic apreciabil: vestigii arheologice, rezervatii

naturale, lacuri glaciare si de acumulare, numeroase pesteri, statiuni balneo-climaterice, conditii
favorabile practicarii turismului montan, de agrement si odihna. Exista, de asemenea, mai multe
zone etnofolclorice care au permis dezvoltarea agro-turismului in Maramures, Cluj si Bihor. Prin
apropierea de Europa Centrala, relief de mare originalitate (pesteri, defilee, etc.), clima
favorabila, inaltimi reduse (cca. 1800 m), Muntii Apuseni au sansa de a deveni o atractie pentru
turismul de drumetie, ai carui practicanti cauta conditii de cazare simple in medii cat mai
naturale.

Aceste judete dat fiind potentialul turistic pe care il au concentreazasi cea mai mare
pondere a cererii inregistrand impreuna 80,2% din sosirile totale in regiune, precum si 80,8% din
numarul total de innoptari din regiune.

OBIECTIVUL GENERAL SI PRIORITATILE 2014-2020 - diagrama

8
STUDIU DE CAZ: INFRASTRUCTURA AERIANA SI RETEAUA TEN-T

Regiunea dispune de un număr mare de aeroporturi comparativ cu alte regiuni europene

însă acest lucru se datorează mobilităţii reduse intraregionale. De exemplu, timpul necesar pentru
parcurgerea unei distanţe de aproximativ 150 km (cum sunt distanţele dintre ClujNapoca,
Oradea, Satu Mare, Baia Mare, Bistriţa) variază între 2,5 şi 3 ore. În regiune există un număr de
4 aeroporturi: Cluj-Napoca, Oradea, Baia Mare şi Satu Mare, dintre care primele trei sunt
cuprinse în reţeaua TEN-T globală. Traficul aerian a crescut constant în perioada 2005-2011 la
nivelul regiunii numărul de pasageri crescând cu peste 500% de la 201 mii la 1.005 mii de
pasageri, ajungând să deţină peste 10% din totalul pasagerilor la nivel naţional în 2011,
comparativ cu aproape 6% în 2005. Cel mai important aeroport al regiunii, Aeroportul
Internaţional Cluj-Napoca, preia peste 90% din traficul total de pasageri. Traficul internaţional
de pasageri deţine peste 80% din total pasageri, restul de aproape 20% fiind pasageri pe rute
interne fapt care atestă potenţialul de „hub” pentru jumătatea nordică a României a acestui
aeroport, al treilea ca importanţă din România. Traficul aerian de pasageri la nivelul celorlalte
aeroporturi din regiune (Oradea – doar 4% din total pasageri la nivel de regiune, Satu Mare, Baia
Mare) rămâne redus ca şi volum şi este destinat aproape exclusiv rutelor interne.

Pentru conformitate şi coerenţă strategică prezentăm în continuare o analiză a

conectivităţii din perspectivă teritorială având în vedere scopul declarat al acordului22 dintre CE,
Consiliu şi Parlamentul european privind noua reţea transeuropeană de transport ca treptat, până
în 2050, cea mai mare parte a cetăţenilor şi a întreprinderilor din Europa să se afle la cel mult 30
de minute distanţă, ca timp de deplasare, de reţeaua globală TEN-T. Dacă analiza ia în calcul
doar infrastructura rutieră (singura care momentan asigură servicii adecvate) atunci comunităţile
din Bistriţa-Năsăud, Maramureş şi Munţii Apuseni sunt în afara zonei de acces în 30 minute.
Zona Carei - Valea lui Mihai este în afara zonei de acces, dar este deservită la mai puţin de 25 de
km de coridorul V, autostrada M3 din Ungaria care este finalizată.

9
 Dacă analizăm accesul la aeroporturile TEN-T (Cluj-Napoca, Oradea şi Baia Mare)
remarcăm zona estică a regiunii, respectiv judeţul Bistriţa-Năsăud şi zona estică a judeţului
Maramureş (Munţii Maramureşului şi Rodnei) care sunt izolate şi din punct de vedere al
accesului rutier, dar şi la nodurile reţelei aeriene. În aceeaşi situaţie rămâne şi zona Munţilor
Apuseni.
În lipsa investiţiilor în transportul pe cale ferată analiza conectivităţii la axa prioritară TEN-T 22
feroviar nu a fost aprofundată, aceasta modalitate de transport fiind utilizată într-o pondere
nesemnificativă comparativ cu transportul rutier şi aerian.
În ipoteza în care transportul feroviar ar fi oferit servicii adecvate şi ar fi folosit de cetăţeni şi
întreprinzători situaţia ar putea fi ilustrată în modul următor:

Se poate observa că reţeaua feroviară ar asigura cea mai bună acoperire cu condiţia oferirii de
servicii adecvate şi asigurării interconectării cu infrastructura rutieră regională prin
intermodalitate.

10
VIZIUNEA PE TERMEN LUNG (2034)

Regiunea Transilvaniei de Nord, prin amplasarea şi dotările sale infrastructurale

îndeplineşte un rol strategic de deservire logistică, a teritoriilor de la Vestul, Estul, Sudul şi
Nordul său.
Domeniile de specializare inteligentă stabilite la nivel naţional, dar care au fost
identificate şi la nivel regional, care asigură o poziţionare bună pe pieţele europene a produselor
regionale sunt: Bioeconomia, Tehnologii informaţionale şi de comunicaţii, spaţiu şi securitate,
Econano-tehnologii şi materiale avansate, Sănătate (domeniu prioritar naţional). Sectoarele
economice regionale vizate de domeniile de specializare inteligentă menţionate mai sus sunt:
agricultura şi industria alimentară, producţia de mobilă, electronica şi automatizări, mecatronica,
producţia de utilaje şi echipament, serviciile de sănătate, serviciile IT&C, energia, turismul,
construcţiile verzi şi industrii creative. Regiunea dispune de un valoros capital uman, sistemele
de educaţie a adulţilor, de formare continuă a adulţilor şi învăţământul universitar fiind
recunoscute la nivel internaţional. Cetăţenii regiunii se disting prin mentalitatea lor inovativă şi
incluzivă. Nivelul ridicat al calităţii vieţii (un PIB regional de 75% din media europeană) face
din Transilvania de Nord una dintre destinaţiile preferate de investitori şi turişti în Europa
Centrală şi de Est.

11
BIBLIOGRAFIE

1. https://www.nord-vest.ro/wp-content/uploads/2016/09/7r238_PDR_2014_2020.pdf

2. https://www.uar-bna.ro/2018/proiecte/564/

3. http://www.runv.ro/doc/PDR%20Nord-Vest.pdf

4. https://www.slideshare.net/edezvoltare/strategia-de-dezvoltare-teritorial-a-romniei-68405641

12