2.2.

Energia geotermală [ ]
2.2.1. Semnificaţia

Această formă de energie cuprinde căldura din interiorul scoarţei pământului care s-a
acumulat succesiv, pe măsura evoluţiei geologice. Ea provine atât din surse endogene (gravitaţia,
dezintegrarea radioactivă, reacţii chimice cu degajari de căldură, mişcări verticale nemareice,
etc.) cât şi exogene (radiaţia cosmică, maree terestre, activitatea umană, etc.).

Câmpurile geotermale cele mai importante se suprapun zonelor asociate plăcilor tectonice
precum şi în regiuni vulcanice active din regiunile de contact între plăcile tectonice (falii şi
rifturi), după cum se arată în figura 2.16. .

Fig. 2.16. - Campurile geotermale ale Terei

2.2.2. Clasificarea zăcămintelor geotermale
O clasificare a zăcămintelor geotermale propusă de Consiliul Mondial al Energiei este prezentată
mai jos :

A. Resurse cu temperatură inaltă (>225°C):

a) zăcăminte predominant lichide (inclusiv regiuni bifazice în zăcământ);
b) zăcăminte predominant vapori (abur supraâncălzit);
c) “saramuri”cu concentraţie mare de solide dizolvate(>100g/kg);
d) zăcăminte vulcanice (temperaturi foarte mari şi concentraţii foarte mari de gaze vulcanice);

B. Resurse cu temperatură medie (125-225 C):

a) zăcăminte predominant lichide (posibil bifazice în partea superioară);
b) efluente din zăcăminte cu temperatură înaltă;
c) fluid rezidual de la utilizarea fluidului de tip A;

C. Resurse cu temperatura joasa (<125°C):

a) zăcăminte în întregime lichide;
b) efluente din zăcăminte cu temperatură medie;
c) fluid rezidual de la utilizarea fluidului de tip B;

D. Resurse din roci uscate fierbinji:

Acestea sunt roci aflate la adâncimi accesibile prin foraj, dar conţinând apă în cantităţi
infinitezimale sau chiar de loc. Apa este introdusă şi extrasă, dupa ce se încălzeşte, prin sonde de
injecţie şi producţie. În general este necesară creearea artificială a fisurilor pentru circulaţia apei
prin roca fierbinte (permeabilitate artificială), prin explozii subterane. Temperatura rocii trebuie
sa fie suficient de mare pentru a încălzi apa până la o temperatură utilizabilă. În prezent
utilizarea acestei resurse nu este rentabilă din punct de vedere economic.

E. Resurse geopresurizate:

Aceste resurse se găsesc în bazine sedimentare adânci unde, datorită unei sedimentări
rapide şi a dezvoltării faliilor ristice, au fost închise în sonde de ţiţei foarte adânci. Aceste resurse
nu au fost cercetate şi evaluate corespunzător, fiind foarte puţin atractive din punct de vedere
economic.

Resursele geotermale utilizate în prezent sunt cele de tipul A, B şi C în care o cantitate

suficient de mare de fluid e conţinută în roci poros - permeabile, de unde poate fi extrasă cu
ajutorul sondelor de producţie. Astfel de zăcăminte se numesc zăcăminte hidro-geotermale şi se
pot clasifica în două grupe:

a.) Zăcăminte de entalpie scăzută cu t<150°C la 1000 m adâncime , sunt localizate în general în
bazine sedimentare din zone cu grosimi relativ mici ale scoarţei terestre. Aceste zăcăminte au un
potenţial energetic ridicat dar cu temperaturi în general mici datorită cantităţilor foarte mari de
apa geotermală conţinută de rocile sedimentare cu porozitate mare fig 2.17. ;
b.) Zăcăminte geotermale de entalpie ridicată cu t>150° C la 1000 m adâncime, sunt localizate în
regiuni vulcanice active situate în regiunile de contact dintre plăcile tectonice, fig. 2.18. .
Fig. 2.17. Zăcăminte de entalpie scăzută în bazin sedimentar

Fig 2.18. Zăcăminte geotermale de entalpie ridicată

2.2.3. Principiul conversiei energiei geotermale

Fluidul geotermal extras cu ajutorul sondelor de producţie poate fi utilizat în 2 moduri:

indirect (a.) şi direct (b.):
A.) indirect (utilizare indirecta), adică transformarea energiei termice conţinută în fluidul
geotermal într-o altă formă de energie, de obicei energie electrică. În acest scop sunt utilizate în
special zăcămintele de entalpie ridicată, care produc abur saturat umed (mai rar abur saturat
uscat); acesta este separat în separatoare de condens (în 1 sau 2 trepte de presiune), iar aburul
saturat uscat e destins în turbine cu condensaţie sau cu contrapresiune, aceste turbine antrenând
generatorul electric. În fig. 2.19. , sunt prezentate scheme de centrale geotermale (CEG) pentru
producerea energiei electrice.

a- CEG pentru producerea aburului saturat uscat ;

b- CEG pentru producerea aburului saturat umed cu o separare ;

c- CEG pentru producerea aburului saturat umed cu două separări ;

d- CEG cu fluid secundar.

B.) direct (utilizare directă), adică utilizarea directă a energiei termice conţinute în fluidul
geotermal. Domeniul de utilizare depinde de temperatura cu care fluidul geotermal ajunge la
suprafaţă precum şi de compoziţia sa chimică.
Principalele domenii în care energia geotermală poate fi utilizată direct, în funcţie de
temperatura fluidului geotermal şi în condiţii de eficienţă economică .

B1. încălzire centrală;

B2. utilizări industriale;
B3. utilizări agricole;
B4. balneologie.

B1. Încălzirea centrală - Scheme de principiu – fig. 2.20.

a) – cu SC primar în sondă (SC-schimbător de căldură)
b) – sistem de tip dublet

c) – sistem cu utilizarea directă a apei geotermale fără retur

d) – sistem cu utilizarea directă a apei geotermale cu retur

e) – sistem cu circuit secundar în buclă închisă

f) – sistem pentru prepararea apei calde menajere

g) – sistem de tip numai cu PC(PC-pompă de căldură)

h) – sistem asistat direct de PC
i) – sistem asistat indirect de PC
j) – sistem combinat cu SC direct şi asistat direct şi indirect de PC

Fig. 2.20. Scheme ale sistemelor de încălzire centrală

2.2.3. Domenii de utilizare a energiei geotremale

a) Utilizari industriale

Desi există multe domenii în care energia geotermală poate fi utilizată în industrie, numărul
aplicaţiilor de acest fel este mic pe plan mondial, faţă de o gamă foarte largă de posibilităţi de
utilizare, cum sunt:
· procesarea celulozei şi diatomitului;
· recuperarea unor substanţe chimice;
· spălarea şi albirea lânei;
· topirea inului şi a cânepii;
· uscarea lemnului;
· piscicultură;
· uscarea cerealelor;
· deshidratarea legumelor;
· pasteurizarea băuturilor (lapte, bere, răcoritoare).

Metoda uzuală constă în adaptarea tehnologiei industriale, atunci când e posibil, la fluidul
geotermal disponibil, însă metoda economică este de a adapta fluidul geotermal la procesul
tehnologic.
În general se utilizează fluid geotermal la temperaturi medii şi mari, dar se poate utiliza şi fluid
de temperaturi scăzute în tandem cu PC sau boilere. În acest caz însă, randamentul global scade
drastic.
 Fluidul geotermal se poate, de asemenea, utiliza în procesul tehnologic atât indirect (ca
agent primar ce încălzeşte un agent secundar care e efectiv utilizat), cât şi direct (atunci când
compoziţia chimică nu influenţează procesul. De exemplu, în spălarea lânei şi topirea inului şi
cânepii utilizarea directa a fluidului geotermal ridică calitatea produsului.

3. Utilizari agricole:

În agricultură, energia geotermală e folosită pentru acvacultură, piscicultură, încălzirea

fermelor zootehnice şi serelor. În acest scop se utilizează în general zăcăminte geotermale de
joasă entalpie sau fluid geotermal rezidual, evacuat din instalaţii ce utilizează fluid de înaltă
entalpie.

Pentru creşterea plantelor acvatice alimentare (acvacultura) - de exemplu alge cu un

conţinut ridicat de proteine - şi pentru creşterea puietului de peşte (piscicultura) sunt necesare
bazine cu suprafaţă mare şi cu adâncime mică, la care temperatura apei trebuie menţinută
constantă pe toată durata anului.
Pierderile de căldură (prin evaporare mai ales şi din cauza vântului) cresc consumul de energie
termică.

Cea mai ampla utilizare a energiei geotermale în agricultură pe plan mondial este pentru
încălzirea serelor deoarece acestea reprezintă cele mai mari consumatoare de energie termică de
joasă entalpie din agricultură.
Se utilizează pentru aceasta, resurse geotermale de joasă entalpie deoarece este necesar pentru o
suprafaţă mare, un interval relativ mic de temperatură pentru o rată optimă de creştere.

4. Utilizări balneologice:

Balneologia este cea mai veche formă de utilizare a energiei geotermale. Termele romane
constitute în apropierea surselor naturale de apa geotermală erau locuri de igienă, agrement,
odihnă şi terapie.

Cu trecerea timpului apa geotermala a fost utilizată tot mai des pentru vindecarea rănilor,
hemostaze, tratamentul şi ingrijirea pielii.

2.2.4. Valorificarea energiei geotermale - Potenţial şi resurse mondiale:

Se apreciază că Terra dispune de un potenţial geotermal teoretic, regenerabil, sub formă de

căldură înmagazinată în scoarţa ei, de cca 3,4 x 1025 calorii, ceea ce reprezinta de 500000 ori
consumul mondial de energie a anului 1984.
O distribuţie geografică la nivel mondial din punct de vedere a gradului de utilizare a resurselor
geotermale, e reprezentata în fig. 2.21. următor cu menţiunea că Orientul Mijlociu neavând
resurse geotermale, are o pondere de 0% , deci nu e figurat.
Fig.2.21. - Distribuţia la nivel mondial a gradului de utilizare a energiei geotermale

Utilizarea energiei geotermale pe glob în anul 2000 s-a putut determina pe baza rapoartelor a 60
de ţări care au participat la World Geothermal Congres - 2000 şi se reprezintă în tabelul 2.2. .
Aceste date nu sunt chiar exacte - datorita unor ţări care deşi au energie geotermala nu au
prezentat rapoarte, dar rămân reprezentative la nivel mondial .

Tabel 2.2. Tabloul utilizării energiei geotermale în anul 2000

Utilizări Pi [MW] Producţie de energie

[GWh/an]
Indirecte (producere de energie electrică) 7974 49,261
Directe 17175 51,428

Distribuţia la nivel global, pe continente, a utilizării energiei geotermale, atât indirect cât şi
direct, este evidenţiată în tabelele 2.3. şi 2.4. .

Tabelul 2.3. Distribuţia pe continente a utilizărilor geotermale indirecte

Regiunea Energie electrica (utilizarea indirectă)

PI[MW] % Energia produsa %

[GWh/an]

Europa 998,2 12,5 5744,6 11,7

Centrală şi de 0 0
Est
de Vest şi Nord 975,2 5659,6
CIS** 23 85

Asia 3095,3 38,8 17509 35,5

Africa 53,5 0,7 396,5 0,8

America 3389,9 42,5 23341,9 47,4

Centrala 406,9 2190,9

de Nord*** 2983,0 21151,0

deSud 0 0

Oceania 437,2 5,5 2268,9 4,6

TOTAL 7974,1 100 49261 ,4 100

Tabelul 2.4. Distribuţia pe continente a utilizărilor geotermale directe

Regiunea Utilizări directe

Pi[MW] % Energia produsă %

[GWh/an]

Europa 5630,4 32,8 19089,5 37,1

Centrală şi de 1139,2 4054,9

Est

de Vest si Nord* 3871,5 11036

CIS** 557 3455,6

Asia 5150,5 30 22532 43,8

Africa 121 0,7 491,7 1,0

America 5954,5 34,7 7265,9 14,1

Centrală 4,2 34,8

de Nord*** 5907,8 7012,9

de Sud 42,5 218,1

 Oceania 318,3 1,8 2048,7 4,0

TOTAL 17174,7 100 51427,8 100

* - inclusiv Azore şi Guadalupe

** - inclusiv Rusia, şi Georgia
*** - inclusiv Mexic

Se observă că în Europa şi America ponderea cea mai mare o deţine utilizarea directă a
energiei geotermale pe când în Asia şi Africa ponderea o deţine producerea energiei electrice
(deci utilizarea indirectă).
În Oceania, deşi producerea energiei electrice e mai mică, cifrele sunt destul de apropiate,
existând un echilibru în balanţa producerii de energie electrică şi termică.

În figura 2.22. se pot urmări procentual, comparativ distribuţia pe glob a energiei produse
din utilizări indirecte şi directe, iar în tabelul 2.5. domeniile de utilizare directă în ţarile cele mai
bine plasate sub acest aspect .

Fig. 2.22. Distribuţia la nivel planetar a utilizării energiei geotermale

Tabelul 2.5. Utilizarea directă a energiei geotermale pe tipuri, în ţări lider

Utilizare directă În lume Japonia Islanda China SUA

Încălzire centrală 33 2 77 17 10

Sist. cu PC 12 0 0 0 59

Balneologie 19 73 4 21 11
Sere 14 2 4 7 5

Piscicultură 11 2 3 46 10

Industrie 10 0 10 9 4

Dezăpezit 1 2 2 0 1

Total 100% 100% 100% 100% 100%

În tabelul 2.5. se observă că, utilizarea directă a energiei geotermale în ţările lider este
diversificată, fiecare ţară având specificul ei atât din punct de vedere geografic cât şi al climei şi a
interesului pentru domeniul de dezvoltare, astfel: Japonia utilizează 73 % pentru balneologie,
Islanda 77 % pentru încălzire centrală, China 46 % pentru piscicultură iar SUA 59 % în sisteme
cu pompe de căldura cu sursă subterană.

Dezvoltarea utilizării energiei geotermale în noul secol are la bază evaluarea tendinţelor
din ultimii 30 de ani. Rata anuală de creştere a utilizării indirecte a energiei geotermale la nivel
mondial între 1975 - 1995 a fost la 9% pe an, astfel încât dacă această rată s-ar păstra, producţia
de energie electrică ar putea ajunge în 2010 la 130 TWh şi în 2020 la 320 TWh. În cazul
utilizărilor directe ale energiei geotermale se estimează o creştere de 6 % pe an din aceeasi
perioadă, astfel incat in cazul in care aceasta rata se pastrează, în 2010 se va ajunge la o produc|ie
de energie de 80 TWh si in 2020 la 140 Twh.

De asemenea, dezvoltările recente a sistemelor geotermale cu PC cu sursă subterană, au

făcut posibile utilizarea căldurii Pământului de către orice ţară, atât pentru încălzirea spaţiilor
de locuit cât şi pentru obţinerea de aer conditionat. Rata estimată de creştere pentru acest tip de
utilizare a energiei geotermale este de 6 % pe an.
Aceste rate de creştere depind în mare măsură de încrederea investitorilor atât de stat cât şi
privaţi în acest tip de energie regenerabilă, cât şi de disponibilitatea fondurilor existente.

2.2.5. Potenţial şi resurse autohtone:

Resursele de energie geotermală ale României sunt localizate, conform figurii 2.23. în partea de
vest sub formă de acvifere închise multi-stratificate în zona Cozia - Călimăneşti - Căciulata şi la
nord de Bucureşti - zăcământ partial delimitat (~ 300 km2).
Fig. 2.23. Amplasarea resurelor de energie geotermală a României

Rezervele de energie geotermală confirmate (cu sondele existente, exploatate cu ajutorul

pompelor submersibile şi nu artezian) se ridică la cca 200000 TJ pentru o perioadă de 20 ani.
Puterea instalată a sondelor existente e de aproximativ 320 MW termic (pentru o temperatură de
referinţă de 25°C) din care doar 152 MWt sunt utilizate în prezent - furnizaţi de 60 de sonde ce
produc apa geotermală cu t° = 55 - 115°C. Până în anul 2000 în România nu s-a produs energie
electrică, resursele geotermale s-au utilizat conform graficului din fig. 2.24. , doar pentru
termoficare, pentru sere, piscicultură, agricultură, procese industriale, balneologie.

Fig.2.24. -Domenii de valorificare a energiei geotermale în Romania

Puterea totala instalată precum şi producerea de energie termică din utilizări directe ale energiei
geotermale în România se prezintă în tabelul 2.6. .

Tabelul 2.6. Utilizări directe ale energiei geotermale în România: putere instalată şi producere de
energie termica [TJ/an]
Utilizari directe Pi [MWtl Energia produsa [TJ/an]
Termoficare 53 1073
Balneologie 42 871
Incălzirea serelor 40 665
Procese industriale 14 201
Piscicultură 3 60

2.2.6. Succintă prezentare a utilizării energiei geotermale în Oradea şi Universiatea Oradea

A). Prezentare Bihor

Adancimea de la care sunt extrase apele geotermale in Bihor este cuprinsa intre 1.500 si 3.500
m, iar temperatura acestora variaza intre 40 si 120 °C. Cele mai importante perimetre sunt zonele
Oradea, cu 11 sonde de extractie şi una de injecţie cu două sonde de extracţie. Echiparea cu pompe,
construirea unor centrale termice geotermale şi a reţelelor de distribuţie spre diverşi utilizatori au
condus la asigurarea cu energie geotermală a circa 15% din necesarul de energie termică a municipiului
Oradea. Beiuşul este singura localitate din România care este încălzită integral cu energie geotermală.
În Oradea, de energie geotermala beneficiaza 5.500 de apartamente . În Oradea, societatea a construit
două staţii termice geotermale echipate cu schimbătoare de căldura în cartierele Nufărul şi Ioşia şi a
echipat trei sonde cu pompe termorezistente. Una dintre realizările importante este racordarea la
energie geotermală a Spitalului de Copii. În Livada au fost construite două sere pentru legumicultură pe
o suprafaţă de 2 ha, care sunt încălzite cu apă geotermală. În perioada 1994-2007, au fost executate şase
foraje de cercetare, cu adâncimi cuprinse între 1.500 şi 3.000 m în perimetrele Cighid, Beius, Stei,
Beius-Delani, Diosig, Cihei. Toate forajele au avut rezultate, obţinându-se debite de apă geotermală
cuprinse între 5 şi 40 l/s, cu temperaturi între 50 si 80 °C. În municipiul Oradea, apa geotermala, cu
temperaturi de 75-105 °C, este utilizată de 35 de ani, fiind forate 12 sonde, cantitatea anuală de energie
geotermică livrată este de circa 110.000 Gcal. De aceasta energie beneficiază 5.500 de apartamente,
diverse instituţii, agenţi economici, Ştrandul Municipal şi Ştrandul Iosia. S-au intocmit proiecte pentru
extinderea sistemului de exploatare de tip dublet in mai multe zonei ale municipiului Oradea. Anul
acesta, vor fi echipate cu pompe înca trei sonde, pentru mărirea capacităţii de producţie cu circa 50%.
Strategia pentru 2008 cuprinde trecerea producerii de energie termică din Nufarul pe apă geotermală şi
gaz. În acest sens există un program comun SC Transgex - Electrocentrale Oradea, aprobat de Primaria
Oradea. Astfel, Transgex va furniza SC Electrocentrale un agent termic intermediar produs pe baza de
apa termala, dupa care Electrocentrale il va aduce la temperatura de livrare in boilere. Electocentrale va
fi furnizorul catre populatie a agentului termic. De asemenea, se va elabora un studiu de fezabilitate
pentru producerea de energie termica in perimetrul Bors si transferul acesteia in Oradea (70.000 Gcal),
ca si saparea unei sonde de cercetare pentru ape geotermale pentru stabilirea extinderii spre vest a
acviferului geotermal Oradea.

B) Centrul geotermal Oradea

Sonda nr.4796, situata în campusul Universitatii din Oradea, a fost executata în perioada aprilie
1980 - mai 1981, având constructia:
-coloana de la 0 la 62 m, cimentata la zi;
-coloana de la 0 la 550 m, cimentata la zi;
-liner de la 362 la 1991 m, cimentat în întregime;
-liner de la 1888 la 2991 m, necimentat, slituit pe 742 m.

Probele de productie au avut ca rezultat un debit de 2,5 l/s cu o temperatura de 68°C

(nestabilizata), valori care au impus efectuarea unei stimulari acide majore (1.500 m³ de solutie de acid
clorhidric cu o concentratie de 1,5 % a fost injectata în colector la presiuni de 50-65 bar cu debit de
18-20 l/s); rezultatele au fost foarte bune: debit 31 l/s, temperatura în capul de exploatare 85°C, la o
presiune dinamica de 0,7 bar.
Sonda a produs în perioada 1982-1985, cu foarte putine perioade de oprire (de doua, trei saptamâni pe
an), volumul total extras depasind 7,5 milioane m³ de apa geotermala.
Chimismul apei geotermale de la aceasta sonda este de tipul sulfatata calcica, usor bicarbonata,
cu o mineralizatie totala de 1,2 g/l, fara gaze dizolvate si fara a prezenta tendinta depunere sau de
coroziune.
Masuratorile de temperatura de detaliu, precum si cele de debitmetrie în sonda au indicat doua
zone în care apa geotermala intra în linerul de 5 inch: 2160-2255 m si 2380-2490 m. Sub adâncimea de
2500 m sonda nu produce, alura curbei de temperatura suprapunându-se cu cea a gradientului
geotermic.
O contributie majora la dezvoltarea si diversificarea aplicatiilor practice ale acestui domeniu de
cercetare stiintifica au adus-o cadrele didactice si colectivul de cercetare existent în cadrul Universitatii
din Oradea. Rezultatele acestor studii si cercetari s-au concretizat prin diverse lucrari publicate si
comunicate la diferite simpozioane si congrese de specialitate, dar mai ales prin realizari cu caracter
practic care si-au gasit o imediata aplicare în diferite sectoare ale vietii social economice.
Dintre ele mentionam:
-realizarea unui complex automatizat de tip SCADA;
-încalzirea cladirilor din campusul Universitatii din Oradea si blocurile de locuinte din vecinatate;
-asigurarea apei calde menajere pentru caminele din campusul universitar si cladirile din jurul acestuia;
-proiectarea si executarea primei centrale electrice geotermale din România;
-încalzirea serei din campusul universitar;
-aplicatii în domeniul chimismului apelor geotermale.