UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ

CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
Departamentul II – Cultura plantelor
Catedra: Cultura pajistilor si a plantelor furajere

FERTILIZAREA MINERALĂ
cu îngrăşăminte pe bază de azot a pajiştilor naturale

N
 Întrebări recapitulative şi practice

 Vă rog să precizaţi câteva dintre măsurile de întreţinere şi

îmbunătăţire a pajiştilor studiate până în prezent!

 Cum credeţi că s-ar putea îmbunătăţii productivitatea unei

? pajişti?

 Ar putea fi fertilizarea o posibilitate?

 Din experienţa dumneavoastră ce importanţă i se acordă fertilizării

pajiştilor în gospodăria proprie sau în alte organizaţii pe care le
cunoaşteţi?
 Obiectivul fundamental al unităţii de învăţare –
fertilizarea pajiştilor

Demonstrarea importanţei fertilizării pajiştilor şi analiza

efectelor acesteia asupra diferitelor componente ale
sistemelor mai sus amintite.

Studenţii trebuie (obiectivele operaţionale):

 să realizeze importanţa şi particularităţile fertilizării pajiştilor;
 să realizeze importanţa şi rolul azotului în sistemele de pajişti;
 să stabilească obiectivele şi repercusiunile fertilizării cu azot asupra
pajiştilor;
 să stabilească cantităţile de fertilizanţi, momentul şi modul aplicării în
funcţie de tipurile de pajişte;
 să evalueze efectele fertilizării cu azot asupra pajiştilor.
 Cuprinsul unităţii de învăţare

 Importanţa fertilizării ca măsură de întreţinere şi îmbunătăţire a

pajiştilor naturale şi semi-natural.
 Îmbunătăţirea regimului trofic şi modul de aplicare a
îngrăşămintelor şi amendamentelor pe pajiştile semi-naturale.
 Particularităţile fertilizării pajiştilor naturale şi semi-naturale.
 Efectul aplicării îngrăşămintelor pe pajişti la nivelul recoltei de
substanţă uscată, covorului ierbos, calităţii furajului obţinut şi
proprietăţilor solului (minerale şi organice).
 Principalele îngrăşăminte minerale cu azot, fosfor şi potasiu.
 Îngrăşămintelor organice cu un rol important în folosirea ecologică a
pajiştilor naturale şi semi-naturale.
 Fertilitate naturală scăzută

În general, pajiştile naturale din ţara noastră se găsesc

pe terenuri cu fertilitate naturală scăzută, afectate de
mulţi factori limitativi ai producţiei → aplicarea
îngrăşămintelor reprezintă un mijloc eficace de sporire
a producţiei de furaj.
 Fertilitate naturală scăzută
 Pajiştile diferă între ele în funcţie
de condiţiile staţionale şi de
productivitate.
 Ele sunt situate, de regulă, pe soluri
oligo- şi mezotrofe, care nu s-au
pretat unui alt mod de folosinţă.
La acestea se mai adaugă spălarea
substanţelor nutritive pe profilul de
sol, majoritatea pajiştilor găsindu-se
în regiuni bogate în precipitaţii,
precum şi acumularea unei cantităţi
însemnate de materie primă
organică nedescompusă, datorită
desfăşurării lente a proceselor
aerobe de mineralizare.
 Pajiştile – culturi polispecifice

Comparativ cu alte culturi agricole, formate, de regulă,

dintr-o singură specie ale cărei cerinţe faţă de elementele
nutritive sunt cunoscute, covorul vegetal al pajiştilor
permanente este eterogen, alcătuit dintr-un număr mare de
specii, cu cerinţe diferite faţă de elementele nutritive.
 Întrebări recapitulative şi practice

 Vă rog să daţi câteva exemple de pajişti situate în staţiuni cu

factori care limitează productivitatea.

?
 Vă rog să enumeraţi din cele învăţate la lucrările practice
grupele economice de plante!
 Fertilizarea – consumuri specifice

Producţiile care se realizează pe baza

fertilităţii naturale a solului sunt mici.

Se impune fertilizarea cu
îngrăşăminte minerale sau
organice.

Pentru obţinerea a 1000 kg fân se extrage din

sol 20-25 kg azot, 2-3 kg fosfor, 20-25 kg
potasiu şi 4-6 kg calciu.
 Fertilizarea – efecte pozitive

Restituirea elementelor nutritive extrase.

Modificarea structurii vegetaţiei.

Prin fertilizare se realizează: O influenţă pozitivă asupra microorganismelor.

Modificarea compoziţiei chimice a plantelor.

Prelungirea perioadei de folosire a pajiştilor.

 Neclarităţi?

 Dacă cineva are neclarităţi?

 Dacă cineva doreşte să dea un exemplu

la cele afirmate până în prezent!
Particularităţile fertilizării pajiştilor

Vegetaţia pajiştilor Se urmăreşte

Vegetaţia pajiştilor
este complexă creşterea vegetativă
este perenă.
(diversă). şi nu fructificarea.

Modul de folosinţă al
pajiştilor prin cosit
sau păşunat.
Aplicarea
îngrăşămintelor se Pajiştile sunt
face la suprafaţa răspândite în condiţii
solului fără staţionale diverse.
încorporare.

În stratul superficial al solului se

acumulează cantităţi mari de
substanţă organică cu influenţă
negativă asupra condiţiilor de
viaţă a microorganismelor
aerobe.
 Coeficientul de folosire a îngrăşămintelor

Coeficient de folosire a îngrăşămintelor (%)

Element Terenuri arabile Pajişti

N 50-70 95-100

P 15-35 30-45

K 20-30 55-85

(După Vîntu şi colab., 2004)

Eficienţa economică este mai mare decât la oricare dintre

culturile agricole.
 Fertilizarea – funcţie de productivitate şi calitate

Direcţia evoluţiei floristice

Producţia momentană şi viitoare

Calitatea producţiei Schimbările provocate în sol

Păstrarea (îmbunătăţirea) stării de fertilitate a solului

Fertilizarea – funcţie de productivitate şi calitate

• Sporirea producţiei de biomasă.

• Schimbarea compoziţiei floristice a covorului vegetal.

• Modificarea compoziţiei chimice şi a palatabilităţii.

• Modificarea însuşirilor solului.

 Îngrăşămintele minerale

Se folosesc pe scară largă în

sistemele de pajişti pentru
sporirea productivităţii şi
calităţii.

Prezintă unele dezavantaje, cum

sunt:
• consumul mare de energie activă indirectă;
• posibilitatea poluării solului;
• perturbarea activităţii unor microorganisme;
• acidifierea solului;
• restrângerea biodiversităţii etc.

Fertilizarea minerală nu poate fi substituită.

 Azotul – motorul creşterii ierbii

Azotul este elementul de bază a proteinelor vegetale.

Azotul este motorul creşterii ierbii.

Azotul stimulează înfrăţirea plantelor.

Azotul determină regenerarea rapidă după cosit sau păşunat.

Azotul măreşte numărul de cicluri de păşunat.

Azotul determină creşterea conţinutului în proteină.

Azotul sporeşte gradul de consumabilitate şi digestibilitate a ierbii.

 Formele de azot din sol

O altă sursă este amoniul

schimbabil, absorbit sub
formă de NH4⁺.

NO3‾
NH4⁺ Nitraţii sunt liberi în
Principala sursă de azot în sol soluţia solului pe când
este reprezentată de nitraţi, ionii de amoniu sunt
care sunt absorbiţi sub formă reţinuţi de către
de ioni NO3‾. mineralele argiloase.
 Căi de intrare a azotului în pajişti

În pajişti, principalele surse de azot sunt:

Aplicarea fertilizanţilor cu azot.

Fixarea biologică
(îndeosebi fixarea simbiotică dar şi nesimbiotică).

Depunerile de combinaţii anorganice prin precipitaţii

(într-o mică măsură).
Căi de intrare a azotului în pajişti

Poaceaele îşi procură azotul din rezerva existentă în sol pe când Fabaceaele, prin
intermediul bacteriilor fixatoare de azot (din genul Rhizobium), cu care sunt în
simbioză.

Cantitatea de azot fixată variază în limite foarte largi în funcţie de participarea

Fabaceaelor în covorul ierbos.

Experiențele de la USAMV arată valori cuprinse între 200 și 404 kg/ha/an la

lucernă și trifoi.

În Europa centrală, trifoiul alb a fixat între 40 și 380 kg/ha/an.

Fixarea azotului molecular de către bacteriile libere (Clostridium etc.) are o

importanţă mai redusă în sistemele de pajişti.
Căi de intrare a azotului în pajişti

Combinaţiile cu Azotul care este

azot intrate în fixat industrial şi
ecosistemele care ajunge în
preriale prin ecosistemele
precipitații sunt terestre este
reduse de numai 5 apreciat la 60-
kg/ha/an. 70.000.000 t N/ha.
 Neclarităţi?

 Dacă cineva are neclarităţi?

 Dacă cineva doreşte să dea un exemplu

la cele afirmate până în prezent!
Folosirea îngrăşămintelor pe
bază de azot
 Influenţa fertilizării cu azot asupra recoltei de SU

Sporurile de
recoltă diferă în
Recolta de SU funcţie de
poate spori în compoziţia
Studiile au medie de 2-3 floristică,
arătat că ori. condiţiile
Efectul fertilizării aplicarea staţionale,
cu azot asupra azotului nivelul cantităţii
producţiei conduce la aplicate, forma
pajiştilor sporuri de îngrăşământului,
permanente a recoltă modul de
fost foarte mult însemnată pe aplicare, modul
studiat, existând toate tipurile de de folosire etc.
multe date pajişti.
ştiinţifice.
Influenţa fertilizării cu azot asupra recoltei de SU

Sporurile de producţie sunt

Sporurile de recoltă sunt
mai mari pe tipuri de pajişti
mai mari în staţiunile bine
care au în componenţă
aprovizionate cu apă.
specii valoroase.

Creşterea continuă a
cantităţii de azot aplicat Aplicarea azotului pe un
conduce la sporirea recoltei fond de fosfor sau potasiu
până la un anumit nivel creşte nivelul la care se
după care stagnează şi chiar produce stagnarea.
se reduce!
 Întrebări recapitulative şi practice

 Vă rog să enumeraţi câteva specii valoroase din punct de

vedere furajer cu pretenții mari la troficitatea solului!

?  Speciile au fost învăţate în cadrul lucrărilor practice!

 Influenţa fertilizării cu azot asupra recoltei de SU
Cantitatea
administrată

Agrofond

Sporul de Îngrăşămintele cu azot nu

Modul de recoltă la 1
aplicare se administrează singure, ci
kg N s.a.
diferă foarte împreună cu cele cu fosfor
mult în şi potasiu.
funcţie de:
Tipul pajiştii

Condiţii staţionale
etc.
Influenţa fertilizării cu azot asupra recoltei de SU

Pajiştile cu
Pajiştile cu o
potenţial natural
productivitate
de producţie
naturală slabă
ridicat realizează
reacţionează la
recolte mari şi
cantităţi de azot
eficiente la
mai mari de 150
cantităţi de 100-
kg/ha.
120 kg/ha N.
Creşterea
Pe măsura
continuă a
creşterii
cantităţii de azot
altitudinii efectul
aplicată conduce
aplicării azotului
la o reducere a
scade datorită
sporului de
perioadei de
producţie pe 1 Kg
vegetaţie scurtă.
N.
 Reacţia la fertilizare a unor ecosisteme de pajişti din zonele de stepă, silvostepă şi nemorală

Pajişte Reacţia la Producţia Sursele datelor primelor

Altitudinea nefertilizată îngrăşămintele cu N estimată la 100 (autorii) Obs.
(m) (t/ha S.U) (spor kg S.U./kg N s.a) kg N (t/ha S.U)
Influenţa fertilizării cu azot asupra recoltei de SU

1. Pajişti de Bothriochloa ischaemum

250 1,10 20,0 3,10 Tucra I., 1975
290 1,75 21,5 3,72 Văsui V., 1975 X
2. Pajişti de Stipa lessingiana
250 1,90 9,4 2,84 Tucra I., 1975 X
3. Pajişti de Chrysopogon gryllus
240 0,90 19,8 2,88 Samoilă Z. ş.a, 1979
340 1,08 22,1 3,29 Pavel C., 1966 X
4. Pajişti de Festuca valesiaca
100 2,30 15,6 3,86 Bertea V., 1979
110 3,46 28,6 6,32 Roşca D. ş.a., 1977 XX
115 2,05 12,9 3,34 Iacob T. ş.a.,1985
120 1,67 15,3 3,20 Roşca D. ş.a., 1971
125 3,52 15,4 5,06 Ionel A. Ş.a., 1986 X
140 3,10 11,5 4,25 Ionel A. Ş.a., 1989 XX
145 2,90 12,5 4,15 Vîntu V. ş.a., 1991 XX
250 1,90 34,3 5,33 Tucra I., 1975
300 2,07 6,3 2,70 Popovici D. ş.a., 1976
300 2,07 29,2 4,99 Popovici D. ş.a., 1976 XX
350 1,98 6,1 2,59 Popovici D. ş.a., 1976
350 1,98 22,8 4,26 Popovici D. ş.a., 1976 XX
370 3,63 33,6 6,99 Cardaşol V. ş.a., 1988 X

(dupa VÎNTU, 1993)

 Reacţia la fertilizare a unor ecosisteme de pajişti din zonele de stepă, silvostepă şi nemorală

Pajişte Reacţia la Producţia Sursele datelor primelor

Influenţa fertilizării cu azot asupra recoltei de SU

Altitudinea nefertilizată îngrăşămintele cu N estimată la 100 (autorii) Obs.

(m) (t/ha S.U) (spor kg S.U./kg N s.a) kg N (t/ha S.U)
5. Pajişti de Agrostis tenuis
300 0,91 22,9 3,20 Pavel C. ş.a.,1979
300 1,05 13,7 2,42 Cardaşol V. ş.a., 1988 XX
330 1,13 13,2 2,42 Crişan A. ş.a., 1975
360 1,57 20,8 3,65 Burcea P. ş.a., 1972
370 1,88 15,6 3,44 Crişan A. ş.a., 1975
380 1,92 25,0 4,42 Motcă Gh. ş.a., 1987 XX
380 2,11 24,5 4,59 Bărbulescu C. ş.a., 1987 X

6. Pajişti de Agrostis tenuis + Festuca rubra

240 3,40 18,6 5,26 Cardaşol V. ş.a., 1988 XX
300 0,78 24,2 3,20 Simtea N. ş.a., 1975 XX
340 1,00 15,6 2,56 Pavel C. ş.a.,1986
400 1,48 26,9 4,17 Simtea N. ş.a., 1975 XX
460 0,80 17,4 2,54 Samoilă Z. ş.a, 1979 XX
460 1,01 9,4 1,95 Popovici D. ş.a., 1976
460 1,01 19,1 2,92 Popovici D. ş.a., 1976 X
460 1,66 22,0 3,86 Popovici D. ş.a., 1989 X

X – agrofond de P; XX - agrofond de PK

(dupa VÎNTU, 1993)

 Producţiile unor formaţii de pajişti montane şi alpine (kg s.u./ha/an) şi reacţia la N în
funcţie de altitudine
Influenţa fertilizării cu azot asupra recoltei de SU

(după Puia, 1983 citat de Rotar şi Carlier, 2010)

Influenţa fertilizării cu azot asupra recoltei de SU

Recoltele medii anuale şi reacţia covorului vegetal alcătuit din graminee

la aplicarea fertilizanţilor cu azot (medii pe 4 ani)

Specificare Media Limite

Recolta maximă de SU (t/ha) 11,9 6,5 – 15,0

N necesar pentru recolta maximă (kg/ha) 624 446 – 750
10,9 5,4 – 14,0
Recolta de SU la 10:1 kg SU/kgN (t/ha)
386 260 – 530
N necesar pentru raportul 10:1 (kg/ha)
23 14 – 29
Reacţia 1 kg N la 300 kg/ha (kg SU)
2,6 0,6 – 5,7
Recolta de SU fără N (t/ha)
70 51 - 87
Procentul de recuperare a fertilizantului N la 300 kg/ha N

(după Rotar şi Carlier, 2010)

 Neclarităţi?

 Dacă cineva are neclarităţi?

 Dacă cineva doreşte să dea un exemplu

la cele afirmate până în prezent!
Influenţa fertilizării cu azot asupra compoziţiei floristice

Dintre toate elementele, azotul

este cel care are cea mai mare
influenţă asupra compoziţiei
botanice a pajiştilor.

Aplicarea azotului în cantităţi

mari determină instalarea Modificările la nivelul covorului
speciilor nitrofile, cum sunt: ierbos depind de cantitatea de N
raigras italian, raigras englezesc, aplicată şi frecvenţa aplicărilor.
timoftică, păiuş de livezi etc.
Influenţa fertilizării cu azot asupra compoziţiei floristice

Aplicarea azotului în cantităţi mari favorizează Poaceaele şi

defavorizează Fabaceaele, în timp ce fosforul şi potasiu
stimulează Fabaceaele.
Aplicarea azotului poate conduce la instalarea speciilor din
genul Rumex care sunt nevaloroase din punct de vedere
furajer.
Influenţa fertilizării cu azot asupra compoziţiei floristice

Aplicarea îngrăşămintelor cu azot

în cantităţi mari conduce la o
reducere a participării speciilor
din grupa Cyperaceaelor şi
Juncaceaelor şi a Plantelor din
alte familii botanice (AFB).
Aplicarea îngrăşămintelor cu azot
în cantităţi mari conduce la o
reducere puternică a
fitodiversităţii.
 Întrebări recapitulative şi practice

 Enumeraţi vă rog câteva specii din grupa Cyperaceaelor şi

Juncaceaelor cu pretenţii reduse la troficitatea solului.

?  Enumeraţi vă rog câteva specii din grupa AFB cu pretenţii

reduse la troficitatea solului.

Speciile au fost învăţate în cadrul lucrărilor practice!

Influenţa fertilizării cu azot asupra compoziţiei floristice

Ordonarea compoziţiei floristice în funcţie de tratamentele aplicate

(T-tratamente, T1 - martor, T2 - 50N25P 25K, T3 - 100N50P50K, T4 - 150N75P75K, R-repetiţii)

(după Rotar şi colab., 2012)

 Influenţa fertilizării cu azot asupra compoziţiei floristice
Influenţa inputurilor minerale asupra structurii floristice a tipurilor de pajişte
(specii dominante şi grupe economice)
Treataments/Signif.
Control Signif. 50N Signif. 100N Signif. 150N Signif.
25P 50P 50K 75P
25K 75K
Grassland F.r-A.c - F.r-T.f - A.c-T.f - A.c- -
type T.f
Agrostis 12.81 Mt. 17.50 ns 38.13 *** 50.00 ***
Dominant and
co-dominant

capillarisL.
species

Festuca 17.50 Mt. 17.50 ns 7.56 00 7.00 00

rubra L.
Trisetum 0.50 Mt. 22.50 *** 25.00 *** 20.94 ***
flavescens L.
Poaceae 32.19 Mt. 58.81 *** 70.81 *** 78.44 ***
Fabaceae 10.88 Mt. 5.94 0 3.75 00 2.75 00
Economic
groups

Cyperacea 0.63 Mt. 0.50 ns 0.38 ns 0.25 0

and
Juncaceae
OBF 51.00 Mt. 44.75 ns 37.38 ns 26.31 00
1 Fr-Ac= Festuca rubra L.- Agrostis capillaris L., F.r-T.f = Festuca rubra L.- Trisetum flavescens L., A.c-T.f= Agrostis
capillaris L. - Trisetum flavescens L., Mt.=control.
(după Rotar şi colab., 2012)
Influenţa fertilizării cu azot asupra compoziţiei floristice

Efectul fertilizării minerale asupra fitodiversităţii

(T-tratamente, T1 - martor, T2 - 50N25P 25K, T3 - 100N50P50K, T4 - 150N75P75K)

Tratamente
Indice de
Biodiversite
T1 T2 T3 T4

Numărul de
34 30,750 25000 24,25000
specii
Indicele
2,58 2,37ns 2,1200 1,86000
Shannon

(după Rotar şi colab., 2012)

 Neclarităţi?

 Dacă cineva are neclarităţi?

 Dacă cineva doreşte să dea un exemplu

la cele afirmate până în prezent!
 Influenţa fertilizării cu azot asupra compoziţia chimică a furajului

Îngrăşămintele chimice cu azot au

Aplicarea îngrăşămintelor cu azot
influenţează puternic compoziţia
chimică a furajului atât în mod
direct cât şi indirect prin
modificarea compoziţiei floristice.
o influenţă directă şi asupra
compoziţiei chimice a plantelor,
determinând creşterea puternică a
conţinutului de proteine din
plante, care se poate dubla sau
chiar tripla.
Influenţa fertilizării cu azot asupra compoziţia chimică a furajului

Influenţa îngrăşămintelor aplicate 5 ani consecutiv asupra compoziţiei

chimice a producţiei pajiştii de Nardus stricta, % din SU

(după Rotar şi Carlier, 2010)

Influenţa fertilizării cu azot asupra compoziţia chimică a furajului

Acumularea în furaj a azotului neproteic,

îndeosebi a azotului nitric, poate cauza
perturbări ale metabolismului animal, scăderea
producţiei de lapte, de carne, avorturi, grade
diferite de intoxicare.

La dozele mari, azotul se absoarbe în exces,

depăşind capacitatea de metabolizare a
plantelor tinere, ceea ce duce la creşterea
proporţiei fracţiunilor neproteice, care
ajung în organismul animal sub formă de
azot nitric, amoniacal, amidic.
Fertilizarea – azotul – compoziţia chimică a furajului

În experienţele privind metabolismul la unele specii de plante furajere,

efectuate la Cluj (Puia şi colab. 1975),s-a ajuns la concluzia că la Lolium
perenne şi Dactylis glomerata la doza de N 200 kg la hectar sau N 200
kg/ha+P2O5 80 kg/ha se depăşeşte conţinutul critic de azot nitric în furaj; în
schimb asocierea potasiului la N sau NP are drept urmare reducerea la mai
puţin de jumătate a conţinutului în azot nitric al furajului.
Influenţa fertilizării cu azot asupra compoziţia chimică a furajului

Pericolul intoxicării animalelor cu azot nitric se poate evita printr-o

fertilizare raţională, păstrând o proporţie justă între elementele
fertilizante şi prin fracţionarea azotului în mai multe doze.

Dozele mari de îngrăşăminte cu azot pot modifica conţinutul în

anumite săruri minerale, ducând în special la scăderea conţinutului
de calciu şi de magneziu, producând îmbolnăvirea animalelor,
cunoscută sub denumirea de hipomagnezie sau tetania ierbii.
Influenţa fertilizării cu azot asupra compoziţia chimică a furajului

Reducerea conţinutului în Ca sub

influenţa îngrăşămintelor cu N şi a
creşterii conţinutului în P (din
aplicarea îngrăşămintelor cu P)
conduce la diminuarea raportului
Ca/P ajungând sub valoarea
admisă de 1,5.

Tot ca un efect al fertilizării

cu doze mari der azot se
constată uneori o scădere
a conţinutului furajelor în
microelemente: clor, cupru
etc.
Influenţa fertilizării cu azot asupra compoziţia chimică a furajului

Toate aceste neajunsuri pot fi evitate, contracarate prin fertilizarea echilibrată

a pajiştilor, asigurând şi cantitatea necesară de apă şi eventual prin
completarea raţiilor furajere cu microelemente, ce se găsesc în cantităţi
insuficiente, astfel, ca nici dozele foarte mari de azot să nu afecteze sănătatea
animalelor.
 Neclarităţi?

 Dacă cineva are neclarităţi?

 Dacă cineva doreşte să dea un exemplu

la cele afirmate până în prezent!
 Influenţa fertilizări cu azot asupra solului
Pe lângă efectele favorabile, îngrăşămintele cu azot au
şi efecte nefavorabile asupra solului.

În urma aplicării îngrăşămintelor cu azot

singure sau în combinaţie cu P şi PK pe fond
amendat, apare ca semnificativă acidifierea
solului.

Pe sol neamendat, pH-ul a scăzut prin aplicarea în timp a

îngrăşămintelor cu azot, de la 4,48 în varianta cu 50 kg N până la 4,33
în varianta cu 225 kg N (Buzdugan şi colab. 1986).
Influenţa fertilizări cu azot asupra solului
Modificarea pH-ului din sol în funcţie de dozele de N aplicate

(după Buzdugan şi colab., 1986, citat de Rotar şi Carlier, 2010)

 Influenţa fertilizări cu azot asupra solului

Influenţa tipului de îngrăşământ asupra scăderii reacţiei

solului este în următoarea ordine: sulfat de amoniu,
azotat de amoniu, uree, nitrocalcar.
Fertilizarea cu azot – metode şi perioade de aplicare

Depinde de solubilitatea îngrăşămintelor, de tipul acestora,

de doza folosită, de cantitatea de precipitaţii, de modul de
folosinţă, de conţinutul solului în elemente etc.

Dozele de până la 100 kg/ha N se administrează în

întregime primăvara înainte de pornirea vegetaţiei.

Dozele mari de N se recomandă fracţionarea

lor în 2-3 etape.
Fertilizarea cu azot – metode şi perioade de aplicare

În etajul nemoral şi În zonele de stepă,

boreal se silvostepă şi În etajul subalpin se
recomandă nemorală se recomandă
aplicarea a 2/3 recomandă aplicarea cantităţii
primăvara devreme aplicarea în trei de N într-o singură
şi 1/3 după prima fracţii egale etapă primăvara
coasă sau primul începând de devreme.
ciclu de păşunat. primăvara devreme.
Fertilizarea cu azot – doze şi raportul între elemente

Depind de o Dozele
mulţime de factori recomandate
care acţionează pentru ţara noastră
diferenţiat în sunt cuprinse între
funcţie de tipul de 50-120 kg N, 40-80
pajişte. kg P şi 80-100 kg K.
Fertilizarea cu azot – doze şi raportul între elemente

Date orientative privind fertilizarea pajiştilor permanente cu

îngrăşăminte chimice (kg/ha/an s.a) după MOTCĂ, 1987

TIPUL DE PAJIŞTE N* P2o5 (P*) K2 O (K*)

1. Festuca valesiaca 100-200 50-60 (20-25) -

2. Festuca rupicola 100-200 50-60 (20-25) 50-60 (40-50)
3. Agrostis capillaris
• Productive 150-200 75-100 (35-45) 75-100 (60-80)
• Slabe 100-150 50-75 (20-35) 50-75 (40-60)
4. Festuca rubra 150 75 (50) 75 (60)
5. Nardus stricta 200 100 (45) 100 (80)
6.Festuca airoides 100 50 (20) 50 (40)
Fertilizarea cu azot – doze şi raportul între elemente

Pe solurile bine aprovizionate în K se recomandă

raportul de 1:0,5:0 (N:P:K).

Pe celelalte soluri unde se folosesc 150 kg/ha N se

recomandă raportul de 1:0,7:0,7 (N:P:K) sau
1:0,3:0,6 (N:P:K).

Pe pajiştile bogate în Fabaceae se va folosi

raportul 1:1:1 (N:P:K) sau 1:0,4:0,8 (N:P:K),
reducându-se doza de azot proporţional cu
creşterea participării leguminoaselor.
Fertilizarea cu azot – tipuri de îngrăşăminte

Pe solurile neutre se Pe solurile saline şi

Pe solurile acide se
recomandă aplicarea alcaline se
recomandă aplicarea
azotatului de amoniu recomandă aplicarea
nitrocalcarului.
şi ureea. sulfatului de amoniu.
Fertilizarea cu azot – tipuri de îngrăşăminte

Modificarea
Nitrocalcarul Ureea se aplică Se pot folosi cu raportului între
se aplică primăvara succes şi elemente se
primăvara devreme îngrăşăminte poate realiza
devreme datorită complexe de prin
datorită volatilizării la tipul 22:11:11, administrarea
solubilităţii mai temperaturi 16:16:16, de
reduse. ridicate. 13:26:13 etc. îngrăşăminte
simple.
 Neclarităţi?

 Dacă cineva are neclarităţi?

 Dacă cineva doreşte să dea un exemplu

la cele afirmate până în prezent!
 Evaluarea cunoştinţelor fixate

 Vă rog să enumeraţi efectele fertilizării asupra pajiştilor.

 Care este rolul azotului în sistemele de pajişti.

?
 Vă rog să-mi enumeraţi căile de intrare a azotului în sistemele de pajişti.

 Cum influenţează fertilizarea cu azot recolta de SU.

 Cum este influenţată compoziţia floristică şi fitodiversitatea.

 Cum este influenţată calitatea furajului obţinut.

 Autoevaluarea cunoştinţelor fixate

?
 Studenţii trebuie să-şi pună întrebări din tema predată
şi să dea răspunsuri.