Sunteți pe pagina 1din 7

UNIVERSITATEA OVIDIUS DIN CONSTANȚA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE NATURII ȘI ȘTIINȚE AGRICOLE


SPECIALIZAREA AGRICULTURĂ
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT-IFR

Biodiversitatea în cadrul agroecosistemului


culturii de Șofrănel

Coordonator științific Studenți:

Enuță Simion Calioglu Ancuța

Dicu Ioana Cătălina

Narla Cristina Ioana

Preda Roxana

Vintilă Cristina Silvia

Zbarcea Daniela
UNIVERSITATEA OVIDIUS DIN CONSTANȚA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE NATURII ȘI ȘTIINȚE AGRICOLE
SPECIALIZAREA AGRICULTURĂ
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT-IFR

Cuprins

Capitolul 1 : Importanța culturii

Capitolul 2 : Relațiile plantei față de factorii ecologici (lumină, apă,

temperatură, sol)

Capitolul 3: Diversitatea ecologică

Biografie
UNIVERSITATEA OVIDIUS DIN CONSTANȚA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE NATURII ȘI ȘTIINȚE AGRICOLE
SPECIALIZAREA AGRICULTURĂ
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT-IFR

Importanța culturii

Șofrănelul (Carthamus tinctorius) este o plantă erbacee anuală din familia


Asteraceae.

Șofrănelul era cultivat în trecut pentru semințe si flori, care erau folosite pentru a da culoare și
gust mâncării, în vopsele ( substanta din petale numita CROCEINA ) și în medicină. În ultimii
50 de ani, planta a fost cultivată în special pentru uleiul vegetal de calitate extras din
semințe.
Florile de șofrănel sunt uneori folosite ca un înlocuitor al șofranului – un colorant natural
pentru culoarea galbenă,coloranți alimentari și în industria farmaceutică.
Datorita continutului ridicat in acid oleic, acid linoleic si acizi saturati, uleiul de sofranel este
considerat de buna calitate, dietetic (scade colesterolul) in alimentatia umana. Turtele obtinute
prin extragerea uleiului au un continut ridicat de proteina, fiind utilizate in furaj.
Rădăcina acestei plante este de tip pivotant, care poate ajunge și la o adâncime de doi metri.
Tulpina este erectă și dezvoltă pe ea frunze cu margini spinoase.
Fructul este o achemă oval-alungită, cu marginile puțin muchiate, de culoare albă, asemănătoare
cu cele de floarea-soarelui la scară redusă. Maturitatea seminței este atinsă după circa 29 de zile
de la înflorire.
Cultura de șofrănel se realizează cât mai timpuriu în primăvară. Semănatul se face la 4-6 cm
adâncime cu distanța de 40-50 cm/ între rânduri. Norma de sămânță este de circa 11-12 kg la
hectar. Se obtin productii de 2000-2500 kg/ha (neirigat) si 4500kg/ha (irigat).
UNIVERSITATEA OVIDIUS DIN CONSTANȚA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE NATURII ȘI ȘTIINȚE AGRICOLE
SPECIALIZAREA AGRICULTURĂ
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT-IFR

Relațiile plantei față de factorii ecologici (lumină, apă, temperatură, sol)

Cerințele plantei față de climă și sol

Achenele germinează la o temperatură de 2-3 ℃.


Șofrănelul este rezistent la secetă, iar în faza de rozetă, rezistă la temperaturi de -7 ℃.
Temperatura optimă până la înflorit este de 14-18 ℃, iar de la înflorit până la maturitate, 18-
22 ℃.
Șofrănelul este o plantă rezistentă la secetă, având un sistem radicular bine dezvoltat și
o capacitate mare de absorbție a apei. Sunt favorabile zonele cu precipitații anuale de 450
mm.
Crește și se dezvoltă pe soluri fertile, lutoase, bine drenate, cu pH neutru și capacitate
mare de reținere a apei. Totuși, valorifică și solurile mai problematice: cu fertilitate scăzută,
erodate, slab alcalinizate.
UNIVERSITATEA OVIDIUS DIN CONSTANȚA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE NATURII ȘI ȘTIINȚE AGRICOLE
SPECIALIZAREA AGRICULTURĂ
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT-IFR

Diversitatea ecologică

Ecosistemul este un concept holistic (integralist şi integrator) cuprinzând


plantele şianimalele de obicei asociate între ele şi cu toţi componenţii fizici şi chimici ai
mediului înconjurător sau ai habitatului formând împreună o
unitate autocuprinzătoare recognoscibilă (ușor de recunoscut).
Ecosistemele naturale s-au constituit treptat şi după o anumită perioadă de
timp faţă de apariţia primelor vieţuitoare. După o concepţie tradiţionalistă, mai mult
morfologică decât funcţională, ecosistemul este alcătuit din două
componente: biotop şi biocenoză.
Termenul de biotop (dat de Dahl în anul 1908), indică locul de viaţă a unei
biocenoze şi este reprezentat prin totalitatea factorilor abiotici dintr-un ecosistem. Cu alte
cuvinte, biotopul reprezintă partea nevie dintr-un ecosistem, reprezentând mediul
fizici şi chimic al comunităţilor. Biotopul reprezintă un sistem abiotic, format dintr-un
complex de factori ecologici prezenţi pe o anumită unitate de suprafaţă terestră sau subterană
care asigură mijloacele materiale necesare biocenozei.
Biocenoza, sau componenta vie a ecosistemului, reprezintă o grupare de specii reunite
prin anumite relaţii şi care ocupă acelaşi biotop. Din punct de vedere sistematic, biocenoza
este un sistem deschis, supraindividual, cu autoreglare proprie.
Diversitatea reprezinta numarul de elemente componente, in special vii (specii) si de
procese diferite calitativ care caracterizeaza un ecosistem pe unitate de spatiu si timp.
Complexitatea ecosistemelor reprezinta numarul de legaturi ce se pot stabili intre
diferite elemente ale unui ecosistem.
Aceste doua proprietati fundamentale, influenteaza si determina stabilitatea
ecosistemului.
Indicele de diversitate este o măsură cantitativă care reflectă cât de multe tipuri (de
exemplu, specii biologice) diferite există într-un set de date, luând în considerație cât de
omogen sunt repartizate unitățile de bază (de exemplu, organisme de aceeași specie) în
diferite tipuri.
Indicele Shannon, de asemenea cunoscut ca indice Shannon–Wiener, indice Shannon–
Weaver sau entropie Shannon, a fost propus de către Claude Shannon drept măsură a entropiei
informaționale în șiruri de simboluri textuale. El poate fi calculat ca:
s
H ( s )=−∑ pi ln pi
i =1

S= numărul de specii din biocenoză


Pi= Abundența numerică
Pi ln pi= probabilitatea de apariție a indivizilor aparținând fiecărei specii din biocenoză
În cadrul culturii de șofrănel se pot observa următoarele date:

Nr. Grup 19.05.2023 Abundența Abundența Probabilitatea de


crt. taxonomic Număr numerică relativă apariție a indivizilor
UNIVERSITATEA OVIDIUS DIN CONSTANȚA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE NATURII ȘI ȘTIINȚE AGRICOLE
SPECIALIZAREA AGRICULTURĂ
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT-IFR

indivizi (pi) aparținând fiecărei


specii din biocenoză
1. Diptera 6 0,15 15% -0,284
2. Hymenopter 30 0,75 75% -0,215
a
3. _Coleoptera 1 0,025 2,5% -0,092
4. Hemiptera 2 0,05 5% -0,149
5. Oligopoda 1 0,025 2,5% -0,092
Total - 40 1 100% -0,832

În urma calculelor realizate, rezultă că indicele Shannon, H(s)=0,832.


UNIVERSITATEA OVIDIUS DIN CONSTANȚA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE NATURII ȘI ȘTIINȚE AGRICOLE
SPECIALIZAREA AGRICULTURĂ
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT-IFR

Biografie

 https://ro.wikipedia.org/sofranelul

 https://www.gazetadeagricultura.info/plante/plante-tehnice/12778-cultura-de-

sofranel.html

 https://www.botanistii.ro/blog/sofranel-tehnologia-de-cultura/

S-ar putea să vă placă și