Sunteți pe pagina 1din 174

Prefa

9
9

P R E F A

Disciplina EXPERTIZ MECEOLOGIC încheie ciclul de discipline merceologice prev zute în planul de înv mânt al specializ rii universitare pentru economistul de comer . Având un caracter formativ foarte pronun at, aceast disciplin este în acela i timp teorie i metodologie, sintez i cazuistic generalizat . Ea opereaz cu o larg palet multidisciplinar de cuno tin e dobândite de student în perioada anterioar de preg tire, transformându-se într-un instrumentar valoros pentru activitatea viitorului economist de comer . Comer ul nu înseamn numai concepte, metode, reguli cu caracter economico-financiar, nu înseamn numai modele i organisme de conducere, ci un vast ansamblu de fluxuri fizice de m rfuri, în cantit i care se m soar anual în zeci de milioane de tone i o vast gam sortimental . Dac în produc ia industrial i agricol , precum i în transporturi, economistul are în inginer un omolog tehnic al s u, în activitatea comercial un asemenea omolog tehnic nu exist , economistul de comer fiind de fapt un veritabil inginer, capabil s conduc circula ia tehnic a m rfurilor i totodat s fie expert al m rfurilor în mi carea lor de la produc tor la consumator, cel pu in la principalele grupe de produse. Catedra de Mercelogie i Managementul Calit ii a dobândit o cuprinz toare experien în materie de expertize judiciare, arbitrale i extrajudiciare. La aceast activitate a antrenat i va continua s antreneze pe cei mai valoro i dintre studen i. Experimentând utilizarea unor echipe de exper i în spe e deosebit de complexe, inclusiv expertize preventive (ca form modern de asigurare a calit ii în comer ul interna ional) catedra atrage într-un permanent flux spe e i cazuri spre analiz i dezbateri (inclusiv cu participarea studen ilor de la cursurile aprofundate) ini iind noi cercet ri având drept obiect verificarea practic a metodelor i tehnicilor de investiga ie tiin ific a m rfurilor lotizate.

Cuprins

5
5

C U P R I N S

 

Pag.

Prefa

9

Capitolul 1 OBIECTUL I METODA EXPERTIZEI MERCEOLOGICE

11

1.1 No iunea de expertiz merceologic

11

1.2 Clasificarea expertizelor

13

1.3 Obiectul expertizei merceologice

15

1.4 Metoda expertizei merceologice

17

1.5 Expertizele mixte cu participarea expertizei

merceologice Capitolul 2 ASPECTE LEGISLATIVE PRIVIND EXPER II

18

I EXPERTIZA

22

2.1 Legisla ia i organizarea activit ii de expertiz

în ara noastr

22

2.2 Calitatea de expert

24

2.3 Desemnarea i num rul exper ilor

27

2.4 Recuzarea i înlocuirea expertului

27

2.5 Organizarea activit ii expertului

28

2.6 Obliga iile i drepturile exper ilor

29

Capitolul 3 PROCEDURA I METODOLOGIA EXPERTIZEI

MERCEOLOGICE

31

3.1 Procedura expertizei merceologice

31

3.2 Metodologia expertizei merceologice; Principalele etape în efectuarea unei expertize merceologice

32

3.2.1 Studierea documentelor operative

34

3.2.2 Studierea actelor normative care reglementeaz i prescriu calitatea m rfurilor

35

3.2.3 Documentarea bibliografic

36

3.2.4 Investiga iile pe teren

36

3.2.5 Elaborarea raportului de expertiz

42

3.2.6 Analiza raportului de expertiz

48

3.2.7 Suplimentul de expertiz

49

3.2.8 O nou expertiz

50

Capitolul 4 SURSELE DE LITIGII GENERATOARE DE EXPERTIZE MERCEOLOGICE

53

6
6

Cuprins

Capitolul 5 EXPERTIZA RECEP IEI CALITATIVE

A LOTURILOR DE M RFURI

60

5.1 Calitatea i recep ia loturilor de m rfuri

60

5.1.1 Obliga iile i r spunderile p r ilor în circuitul tehnico-economic al m rfurilor

64

5.2 Organizarea recep iei calitative a loturilor de m rfuri

70

5.3 Particularit ile modalit ilor i procedeelor de verificare a calit ii la recep ia loturilor de m rfuri

78

5.3.1

Stabilirea modului de efectuare a verific rii calit ii la recep ie

Capitolul 6 EXPERTIZE MERCEOLOGICE PRIVIND

79

SPE ELE REFERITOARE LA P STRAREA M RFURILOR

93

6.1 Factorii de mediu ai spa iilor de depozitare

95

6.2 Principalele modific ri calitative ale m rfurilor în timpul p str rii i depozit rii

108

6.2.1 Modific ri fizice 108

109

6.2.3 Modific ri biochimice 110

6.2.2 Modifice chimice

6.2.4 Alte modific ri

113

Capitolul 7 METODOLOGIA EXPERTIZEI

CANTITATIV-CALITATIVE A M RFUILOR DEGRADATE ÎN TIMPUL TRANSPORTULUI

121

7.1 Transportul m rfurilor-surs poten ial de litigii generatoare de expertize merceologice

121

7.2 Factorii care influen eaz stabilitatea loturilor de m rfuri în timpul transportului

123

7.2.1 Principalele propriet i labile ale produselor

123

7.2.2 Factorii care influen eaz calitatea produselor în timpul transportului

124

7.2.3 Factorii specifici ai degrad rii m rfurilor

în procesul de transport pe distan e medii i mari

134

7.3 Metodologia expertizei cantitativ-calitative a m rfurilor degradate în timpul transportului 137

7.4 Expertize în domeniul stabilirii pierderilor cantitative 139

Cuprins

7
7

Capitolul 8 CERCETAREA COMPLEX A CALIT II LOTURILOR DE M RFURI ÎN CAZUL EXPERTIZELOR JUDICIARE

I EXTRAJUDICIARE

142

8.1 Conceptul de calitate a loturilor de m rfuri în expertiza merceologic

142

8.2 Metode i tehnici de stabilire i verificare a calit ii loturilor de produse noi sau de fabrica ie curent

144

8.2.1 Metodologia determin rii calit ii produselor în expertiza merceologic

144

8.2.1.1 Stabilirea metodei de extragere a probelor

146

8.2.1.2 Stabilirea criteriilor determin rii calit ii

146

8.2.1.3 Selec ionarea caracteristicilor de calitate

147

8.2.1.4 Selec ionarea indicilor de calitate

149

8.2.1.5 Determinarea calit ii reale a lotului de produse

149

8.2.1.6 Prelucrarea, exprimarea i interpretarea rezultatelor

150

8.2.1.7 Analiza factorilor care pot genera

modific ri ale indicilor de calitate ai produselor

154

8.2.2 Metodologia determin rii calit ii produselor de fabrica ie curent

158

8.2.3 Metodologia stabilirii i analizei calit ii produselor noi

159

8.2.3.1 Metodologia stabilirii calit ii produselor noi

159

8.2.3.2 Metodologia analizei calit ii produselor noi

161

Capitolul 9 METODOLOGIA EXPERTIZ RII M RFURILOR

FALSIFICATE, CONTAMINATE I RECONDI IONATE

172

9.1 Implica iile economico-sociale ale falsific rii produselor

172

9.2 Exemple de modalit i de falsificare

179

9.3 Expertize în materie de contaminan i ai m rfurilor

186

Bibliografie

199

, 1 OBIECTUL I METODA EXPERTIZEI MERCEOLOGICE 1.1. No iunea de expertiz merceologic
,
1
OBIECTUL I METODA
EXPERTIZEI MERCEOLOGICE
1.1. No iunea de expertiz merceologic

În sens general, no iunea de expertiz desemneaz un mijloc probator de un tip deosebit reprezentând constatarea sau opinia unui specialist într-un domeniu anumit de cunoa tere, în scopul elucid rii unor chestiuni de fapt în fa a unor organe judiciare sau în fa a partenerilor unui contract economic. Caracterul complex i special al unor probleme pe care organele judiciare le au de solu ionat oblig la consultarea în m sur tot mai mare a opiniei speciali tilor în diverse domenii i explic însemn tatea deosebit atribuit mijloacelor de prob în stabilirea realit ii faptelor. În ansamblu, expertiza reprezint acel mijloc de prob prin care, în baza unei cercet ri metodice folosind procedee tiin ifice, expertul aduce la cuno tin a organului care l-a împuternicit concluzii motivate tiin ific cu privire la faptele pentru a c ror elucidare sunt necesare cuno tin e specializate. (x) Progresul rapid al tiin ei i tehnicii, înregistrat mai ales în ultimele decenii, a asigurat o expansiune f r precedent a expertizei, întâlnit în prezent în aproape toate domeniile activit ii omene ti. Necesitatea sa este impus de dezideratul prezent rii unor probe concludente în fa a organelor judiciare, a organismelor arbitrajului comercial interna ional sau operatorilor economici, care s asigure adoptarea de c tre ace tia a unor hot râri juste. Expertiza este considerat ca fiind necesar numai în acele cazuri în care se pot da interpret ri diferite unor probleme pentru a c ror solu ionare sunt necesare cuno tin e de o deosebit competen tehnic , economic , medical etc. Ea constituie un mijloc de prob prin care, în baza unei activit i de cercetare desf urat prin folosirea unor date i metode

(x) Dr. Emil Mihuleac – Expertiza judiciar , Editura tiin ific , Bucure ti, 1971.

12
12

Expertiz merceologic

tiin ifice, expertul aduce la cuno tin a organului interesat concluzii motivate tiin ific cu privire la faptele pentru a c ror elucidare sunt necesare cuno tin e de specialitate. Importan a ce se acord în prezent expertizei poate fi eviden iat , printre altele, de faptul c legiuitorul prevede obligativitatea recurgerii la expertize în anumite situa ii, prin înfiin area unor institu ii statale destinate acestui scop, precum i de selec ionarea exper ilor dintre speciali tii cu cea mai înalt calificare. Cu toat importan a atribuit în prezent expertizei, trebuie totu i men ionat c opinia expertului nu are o for probant absolut , fiind supus liberei aprecieri a organului judiciar, pe care îl ajut s - i formeze o opinie proprie. Prin urmare, expertiza nu este hot râtoare în rezolvarea unei cauze, organul judiciar nefiind obligat s formuleze o decizie fundamentat numai pe opinia expertului. No iunea de “expertiz ”, care deriv de la cuvântul latinesc “experior” (a încerca, a proba) având semnifica ia activit ii de cercetare a unei probleme de c tre un specialist, este întâlnit , în general, în limba multor popoare sub aceea i denumire (în limba francez – expertise, rus – ekspertiza etc.). Uneori ea poate fi îns desemnat prin mai mul i termeni, precum proba prin rapoarte de exper i sau rapoarte de expertitor. Întrucât prin efectuarea de expertize pot fi aflate i alte date decât cele existente în dosarul cauzei, se poate considera c ele pot îndeplini o func iune dubl :

descoperirea i punerea în eviden a unor date i fapte importante pentru obiectul cauzei sau comensurarea calitativ sau cantitativ a unor probe (x) ; expunerea unor concluzii tiin ific argumentate privind spe a din care deriv obiectivele expertizei. Aceast dubl func ie a expertizei permite s se precizeze i caracteristicile sale de baz , dintre care dou merit a fi re inute:

expertiza se dispune pentru a prezenta o opinie fundamentat tiin ific i uneori pentru a executa o opera ie material pe care instan a nu o poate efectua; nu se poate dispune o expertiz c reia s i se transfere sarcina de a judeca fondul litigiului sau procesului, expertul având doar sarcina de a da un simplu aviz asupra faptelor care îi sunt prezentate sau pe care trebuie s le constate.

(x) Anton Beziris, Mircea Teodor i Gavril Rican – Teoria i tehnica transportului maritim, partea II, E.D.P., Bucure ti, 1979.

Obiectul i metoda expertizei merceologice

13
13

1.2. Clasificarea expertizelor

Marea varietate a domeniilor activit ii umane în care se întâlnesc expertize a generat existen a unui num r mare de categorii de expertize, specifice diverselor ramuri ale tiin ei, tehnicii, artei, etc. Pentru acest motiv i încerc rile de clasificare a diverselor tipuri de expertiz sunt relativ numeroase. Astfel, în func ie de con inut, expertizele pot fi împ r ite în urm toarele categorii:

expertize care au la baz date, fapte i constat ri de specialitate, f r a con ine elemente juridice; într-o asemenea expertiz , specialistul efectueaz constat ri pur tehnice, pe a c ror baz r spunde la întreb rile adresate (exemplu: expertizele din domeniul chimiei) expertize la care constat rile de ordin tehnic, în mod obligatoriu, presupun luarea în considera ie a unor norme speciale (exemplu:

expertizele tehnice i contabile). Dup E. Mihuleac (x) în activitatea organelor judec tore ti se întâlnesc expertize cu caracter comercial, merceologic, industrial i economico-financiar, referitoare la propriet ile produselor, starea i calitatea acestora, natura i calitatea ambalajelor. El remarc îns c , dintre acestea, expertiza merceologic se apropie mult de expertiza tehnic , f r îns a face apel totdeauna la analizele de laborator, cu excep ia cauzelor în care se pune problema stabilirii calit ii i sortimentului diferitelor produse de consum. E. Mihuleac include îns în cadrul “expertizei economice” i unele domenii specifice expertizei mercelogice, ca de exemplu :

determinarea gradului de coresponden dintre calitatea real i cea prescris , cauzele modific rilor calitative ale produselor, ca i problema perisabilit ii, adic probleme care exced domeniul strict al tiin ei economice i se înscriu în domeniul tehnic-merceologic. În practic , expertiza merceologic reprezint activitatea de cercetare, evaluare i apreciere fundamentat multilateral de c tre unul sau mai mul i exper i, a unor probleme controveraste privind calitatea loturilor de produse, structura sortimental sau starea lor cantitativ . Prin urmare, specificul domeniului de activitate în care este localizat încadreaz expertiza merceologic în categoria expertizelor care con in în mod obligatoriu i elemente juridice. Ea este asimilat expertizei

(x) E.Mihuleac, op.cit., pag.76

14
14

Expertiz merceologic

tehnice, f r a se confunda îns cu aceasta i presupune, pe lâng formularea unor r spunsuri la întreb rile puse, luarea unei pozi ii fa de înscrierea lor în prevederile unor norme tehnice cu caracter de reglementare sau legislativ. Sub aspectul organului care dispune efectuarea, expertiza merceologic este întâlnit în dou variante principale: judiciar i extrajudiciar . Expertiza merceologic judiciar este efectuat de exper i judiciari din dispozi ia organelor de urm rire penal , a instan elor judec tore ti sau a altor organe cu atribu ii jurisdic ionale. Ea are drept scop solu ionarea unor probleme tehnice, mai mult sau mai pu in complexe, în vederea l muririi unor fapte sau împrejur ri ale cauzei. Pentru aceasta este necesar ca expertul s cunoasc sfera competen ei încredin ate i instrumentele procedurale, astfel încât s poat prezenta în mod veridic faptele constatate sau reconstituite. Concluziile expertizei merceologice judiciare sunt considerate drept mijloace de prob . Expertizele judiciare nu au ca obiect clarificarea unor probleme juridice, ci a unor situa ii, activit i sau opera ii a c ror investigare i interpretare se fac prin studierea de c tre exper i a informa iilor i constat rilor de specialitate într-un anumit domeniu. Expertiza merceologic extrajudiciar se efectueaz la cererea persoanelor fizice sau juridice cu privire la situa ii care nu au leg tur nemijlocit cu activitatea judiciar . Potrivit legisla iei în vigoare (Ordonan a nr.2/2000 a Guvernului României privind organizarea activit ii de expertiz judiciar i extrajudiciar ) expertizele extrajudiciare pot fi efectuate atât de c tre exper i judiciari cât i de c tre exper i extrajudiciari (care sunt atesta i de c tre ministere sau alte institu ii centrale, potrivit domeniului lor de activitate). Expertiza merceologic extrajudiciar are un câmp mai larg de investiga ii, putând aborda cele mai diverse laturi ale activit ii economice (inclusiv privind practica încheierii i derul rii contractelor economice, eficien a tehnico-economic a depozit rii m rfurilor, transportului etc. Astfel, în practic , în numeroase situa ii se efectueaz expertize merceologice care nu au leg tur cu un proces sau litigiu, precum expertiza tehnic preliminar fabric rii unor instala ii sau unor noi tipuri de ma ini i utilaje, expertiza pietrelor pre ioase, expertize particulare solicitate de conduc torii societ ilor comerciale pentru cunoa terea activit ii economice a acestora etc. Expertiza extrajudiciar efectuat în domeniul economic, care se bazeaz pe documente originale puse la dispozi ia expertului, se apropie de cea judiciar , expertul putând îndeplini uneori chiar func ia de arbitru, dac

Obiectul i metoda expertizei merceologice

15
15

p r ile cad de acord s se supun concluziilor acestuia (expertize contractuale sau amiabile). În func ie de scopul urm rit prin efectuarea expertizelor acestea se împart în urm toarele categorii:

expertize pentru adunarea i evaluarea probelor (medico- legale, tehnic , contabil etc.) expertize pentru stabilirea st rii infractorilor i pentru identificarea acestora (investiga ii anatomobiologice i psihiatrice). Dup modul de prezentare a raportului de expertiz se deosebesc expertize orale (foarte rare i numai dac efectuarea expertizelor nu presupune investiga ii în teren) i scrise. În func ie de num rul speciali tilor desemna i pentru efectuarea expertizelor, acestea pot fi singulare (efectuate de un singur expert), colegiale (care se efectueaz de un num r mai mare de speciali ti, având aceia i specialitate) i mixte (la care particip un num r mai mare de exper i specializa i în domenii tiin ifice diferite–asemenea expertize se mai numesc i complexe). În func ie de modul de desemnare a exper ilor, expertizele pot fi simple (se efectueaz sub administrarea organului care a dispus expertiza), supravegheate (pe lâng exper ii desemna i oficial exist i exper i desemna i de p r i care nu particip la lucr ri, dar care supravegheaz lucr rile, f când observa ii) i contradictorii (la care conlucreaz un num r egal de exper i desemna i de organul interesat în efectuarea expertizei i de c tre p r i, to i exper ii având acelea i drepturi i îndatoriri).

1.3. Obiectul expertizei merceologice

Expertiza merceologic este utilizat pentru cercetarea i clarificarea unor probleme controversate sau litigioase pe care le ridic practica comer ului cu m rfuri alimentare sau nealimentarea. Ea are ca obiect stabilirea exact a calit ii reale a loturilor de produse, din punct de vedere static sau dinamic, în rela ie cu condi iile, cauzele, locul i împrejur rile care au generat abateri de la calitatea prescris i de la calitatea contractat , în timpul fabric rii sau circula iei lor tehnice. Expertiza mercelogic poate fi efectuat pentru stabilirea identit ii st rii i a calit ii produselor la livrare, în timpul transportului, al depozit rii sau introducerii în consum, precum i pentru elucidarea unor aspecte privind

16
16

Expertiz merceologic

natura i calitatea ambalajului, cantitatea produselor sau structura lor sortimental . x) Dup cum se constat , în practica economic expertiza merceologic este necesar în toate cazurile în care se pot da interpret ri diferite unor probleme de cea mai mare importan pentru comercializarea unui produs. În activitatea practic , expertul merceolog se ocup de unul sau mai multe aspecte ale calit ii, în conformitate cu sarcina încredin at . În acest sens, el poate fi solicitat pentru l murirea urm toarelor aspecte:

identificarea unui produs sau a unui lot de produse; stabilirea calit ii unui produs i a concordan ei acesteia cu normele tehnice;

suferit

modific ri în raport cu starea ini ial ; reconstituirea calit ii ini iale a produsului; stabilirea cauzelor care au determinat abaterea calitativ a

unui produs. În ce prive te sortimentul produselor, expertiza merceologic se

dispune în vederea elucid rii urm toarelor:

stabilirea concordan ei sau neconcordan ei dintre sortimentul

livrat de furnizor i cel contractat; aprecierea coresponden ei dintre structura sortimental i cerin ele consumatorilor la un moment dat. Unele aspecte privitoare la ambalarea i ambalajele produselor pot constitui, de asemenea, obiectul unor activit i de expertiz merceologic . Asemenea aspecte se refer la cazurile în care ambalajele nu- i pot îndeplini una din func iile de baz , datorit naturii materialului din care sunt confec ionate, tehnologiei de confec ionare, dimensiunilor sau altor factori. Indiferent de obiectivele urm rite, expertiza merceologic nu trebuie s fie o înregistrare mecanic de fapte, ci trebuie s contribuie activ, eficient, în direc ia îmbun t irii continue a calit ii m rfurilor, trebuie s ajute la înl turarea cauzelor care provoac degrad rile i avarierea m rfurilor în timpul transportului i depozit rii. În aceasta const de altfel caracterul activ al exper ilor merceologi, care, în activitatea lor practic , întâlnesc nemijlocit aspecte negative ale circuitului tehnic al m rfurilor pe care nu numai c le sesizeaz , dar au i competen a de a sugera solu ii tehnice apte de a fi recomandate oficial de organele în drept.

aprecierea

m surii

în

care

calitatea

produsului

a

x) M.O. Fedorenko – Tovarovedceskie expertizî, I.M.O. Moscova, 1968.

Obiectul i metoda expertizei merceologice

17
17

1.4. Metoda expertizei merceologice

Dup cum rezult din obiectul s u, expertiza merceologic presupune o verificare retroactiv a propriet ilor m rfurilor, a calit ii acestora. În acest scop este necesar o reconstituire a faptelor pe cale inductiv i deductiv , atât în etapa fabric rii, cât i în cea a circula iei tehnice a m rfurilor. Realizarea acestui deziderat impune utilizarea unei metodologii specifice de investiga ie, format din metoda istoric , metoda observa iei i experimentului i metoda statistic .

Metoda istoric . Marfa, atât ca obiect ap rut dup trecerea prin diferite grade de transformare tehnologic , cât i ca obiect care, dup ob inere, parcurge un spa iu într-un anumit interval de timp, într-o anumit interac iune cu mediul înconjur tor, sufer transform ri a c ror direc ie i intensitate trebuie cunoscute, Aceast cunoa tere este realizat de expertiza merceologic . Metoda istoric este folosit pentru reconstituirea pe cale deductiv a principalelor fapte intervenite în diferite momente ale evolu iei în timp i spa iu a unui produs, fapte care au generat unele modific ri calitative negative.

Metoda observa iei i experimentului. Observa ia i experimentul constituie aproape în exclusivitate “treapta senzorial a cunoa terii” formând baza i izvorul cunoa terii tiin ifice în general i în cazul expertizelor, a cunoa terii calit ii m rfurilor. Observa ia este tiin ific dac se poate repeta în condi ii naturale i poate fi reconstituit pe cale teoretic , deductiv . Experimentul tiin ific se deosebe te de observa ie, în esen , prin aceea c , faptul, fenomenul, procesul studiat este provocat, în condi ii date, permi ând astfel reproductibilitatea lui. Evident, experimentul implic i alte forme ale cunoa terii teoretice cum sunt: abstrac ia, analiza, analogia, sinteza i ra ionamentul. Marfa, atât ca obiect cercetat la un moment dat (latura static a cercet rii), cât i ca obiect, entitate sau lot aflat în raporturi determinate cu mediul ambiant, în timp i spa iu, care de regul ac ioneaz asupra obiectului (latura dinamic a cercet rii lui) î i dezv luie propriet ile prin utilizarea metodei observa iei i experimentului. Ca atare, metodele de examinare organoleptic (de analiz senzorial ), metodele de analiz fizic , chimic (inclusiv metodele instrumentale), metodele de analiz microbiologic etc., sunt utilizate direct

18
18

Expertiz merceologic

sau indirect de c tre expert atunci când produsul litigios este pus la dispozi ia acestuia.

Metoda statisticii este utilizat în expertiz în scopul prelucr rii atât a mul imilor de date ob inute prin observa ie i experiment, cât i a datelor ob inute în diferite etape ale investiga iilor. Ea permite expertului s identifice i s elimine erorile de m surare a unor caracteristici de calitate, s evalueze calitatea loturilor de produse plecând de la rezultatele ob inute pe e antioane, diminuând în acela i timp subiectivismul inerent în aplicarea unor metode organoleptice de analiz .

1.5. Expertizele mixte cu participarea expertizei merceologice

În literatura juridic exist diferite modalit i de clasificare a expertizelor, bazate de regul , pe principalele domenii tiin ifice care au corespondent curent în via a economic social : tehnic, medical, medico- legal, criminalistic, sanitar-alimentar, veterinar, contabil, agricol, comercial, merceologic, industrial, economico-financiar etc. (schema nr. 1). Atât în spe ele judiciare, cât i în cele extrajudiciare, apar uneori obiective care exced domenii tiin ifice intrinsece i prin urmare, necesit o abordare multi sau interdisciplinar . În acest sens, uneori sunt administrate expertize cu participarea a doi sau mai mul i exper i din domenii tiin ifice diferite, inclusiv din domeniul tiin ei merceologiei. Practic, aproape toat produc ia material a societ ii este transpus în m rfuri i deci valorile de întrebuin are care sunt obiectul merceologiei pe toate planurile propriet ilor, sortimentului, calit ii, circula iei tehnice i utiliz rii lor în consum necesit inevitabil pentru numeroase spe e coparticiparea speciali tilor din domeniul merceologic în expertizele complexe. Odat stabilite obiectivele unei expertize se analizeaz natura problematicii lor i în cazul când se constat o anumit multi sau interdisciplinaritate a acestor obiective se procedeaz la determinarea sediului obiectivelor pe domenii tiin ifice. Cum în foarte rare cazuri pot fi g si i exper i cu o larg competen tiin ific , se procedeaz la desemnarea de exper i pentru fiecare domeniu. În asemenea situa ie, condi ia de baz pentru realizarea unei expertize reu ite este colaborarea strâns a exper ilor în toate etapele activit ii de expertizare i prezentarea de concluzii comune. Este posibil, ca între exper i – în anumite cazuri – s apar diferen e de opinii, mai ales în partea concluziv a raportului de expertiz . Aceast situa ie este dep it

Obiectul i metoda expertizei merceologice

19
19

prin semnalarea i subscrierea opiniilor separate în cadrul raportului de expertiz , l sând la latitudinea instan ei aprecierea valid rii raportului ca atare, ordonarea unui supliment de expertiz sau chiar a unei noi expertize.

Schema nr. 1 – Categorii de expertize

În func ie de con inut i dispunere

Dup scopul urm rit

În func ie de expert

-judiciare – se dispun de organul judiciar i pe lâng constat ri de ordin merceologic, tehnic, contabil au la baz i elemente ale unor reglement ri sau normative speciale.

-extrajudiciare efectuate la cererea unor persoane fizice sau juridice investigând practica i derularea contractelor, eficien a tehnico- economic a p str rii m rfurilor, a transport rii lor etc.

-pentru adunarea i evaluarea probelor (expertize merceologice, medico legal , tehnic , contabil etc.)

-pentru stabilirea st rii infractorilor i pentru identificarea lor (investiga ii anatomobiologice, psihiatrice)

-oficiale (efectuate de exper i de profesie – exper i medico legali, c pitani exper i)

-liberi i cu jur mânt (expertul are pe lâng calitatea de expert o alt func ie de baz

20
20

Expertiz merceologic

Dup modul de prezentare a raportului de expertiz

În func ie de num rul speciali tilor

Din punct de vedere al desemn rii exper ilor

- orale (mai rare)

- scrise (predominante)

-singulare

(efectuate

c

expert,

obiective

criticate

n-ar

de

fi

un

singur

riguroase,

-colegiale (un num r mai mare de speciali ti, num r impar, având aceea i specialitate)

-mixte (un num r mai mare de speciali ti din domenii tiin ifice diferite:

expert merceolog + expert contabil; expert chimist + expert merceolog + expert contabil etc.). Se mai nume te expertiz complex .

-simple (se efectueaz sub controlul organului care a dispus-o)

-supravegheate (pe lâng expertul desemnat de instan exist i un expert al p r ii care nu particip la lucr ri ci numai le supravegheaz , f când observa ii)

-contradictorii (se desemneaz un num r egal de exper i de c tre p r ile aflate în litigiu i de c tre organul judiciar, administrativ, to i exper i având drepturi i obliga ii egale)

Obiectul i metoda expertizei merceologice

21
21

Dup domeniul de aplicare a expertizei

-tehnice

-merceologice

-contabile

-medicale

-agricole

-criminalistice

-artistice

-filatelice

, 2 ASPECTE LEGISLATIVE PRIVIND EXPER II I EXPERTIZA 2.1. Legisla ia i organizarea activit
,
2
ASPECTE LEGISLATIVE PRIVIND
EXPER II I EXPERTIZA
2.1. Legisla ia i organizarea activit ii de expertiz în ara noastr

În ara noastr , activitatea de expertiz tehnic judiciar i extrajudiciar , implicit a expertizei merceologice, asimilat mai mult sau mai pu in expertizei tehnice, este reglementat potrivit prevederilor Ordonan ei nr. 2/2000 a Guvernului României. Potrivit acestui act normativ, la nivel na ional, coordonarea i îndrumarea, pe linie administrativ i metodologic , precum i exercitarea controlului activit ii de expertiz judiciar se realizeaz de c tre Biroul central pentru expertize tehnice judiciare, care func ioneaz în cadrul Ministerului Justi iei. Pe plan local, la nivelul jude elor i al Municipiului Bucure ti, în cadrul tribunalelor, func ioneaz Birouri locale pentru expertize judiciare tehnice i contabile. În domeniul expertizei tehnice judiciare, în afara prevederilor Ordonan ei 2/2000, sunt luate în considerare i normele de drept comun cuprinse în Codul de procedur civil i în Codul de procedur penal ale rii noastre. Potrivit prevederilor Capitolului V al Ordonan ei 2/2000 a Guvernului României, Biroului central pentru expertize tehnice judiciare îi revin urm toarele atribu ii principale:

coordonarea, îndrumarea i controlarea, din punct de vedere administrativ, a activit ii de expertiz tehnic judiciar ; întocmirea i publicarea în Monitorul Oficial al României a tabelului nominal cuprinzând exper ii tehnici judiciari, cu toate datele de identificare ale acestora. În cuprinsul tabelului, exper ii tehnici judiciari sunt nominaliza i pe specialit i i pe jude e, respectiv Municipiul Bucure ti, inând seama de domiciliul

Aspecte legislative privind exper ii i expertiza

23
23

acestora, ca i de eventualele modific ri intervenite ca urmare a radierii din tabel a unor exper i; întocmirea i comunicarea c tre birourile locale pentru expertize judiciare tehnice i contabile a listelor nominale cuprinzând exper ii i speciali tii care pot efectua expertize tehnice judiciare; organizarea desf ur rii examenului pentru atribuirea calit ii de expert tehnic judiciar, precum i testarea speciali tilor; întocmirea i eliberarea legitima iei de expert tehnic judiciar, în care se men ioneaz numele i prenumele, specialitatea i domiciliul expertului; studierea practicii de efectuare a expertizelor tehnice judiciare, în vederea generaliz rii celor mai eficiente metode de efectuare a acestora; organizarea activit ii de perfec ionare a preg tirii exper ilor tehnici judiciari i a speciali tilor;

îndrumarea

metodologic

i

luarea

m surilor

pentru

îmbun t irea calit ii expertizelor; exercitarea atribu iilor referitoare la stabilirea i sanc ionarea abaterilor s vâr ite de exper ii tehnici judiciari.

Birourile locale pentru expertize judiciare tehnice i contabile au urm toarele atribu ii:

in eviden a exper ilor tehnici judiciari i a exper ilor contabili care domiciliaz în jude ele respective, pe baza listelor publicate în Monitorul Oficial al României i a comunic rilor primite de la Biroul central pentru expertize tehnice judiciare; recomand organelor interesate în efectuarea expertizelor exper i sau speciali ti care pot efectua expertize judiciare în condi iile stabilite de lege; urm resc efectuarea la timp a expertizelor judiciare, sesizând Biroul central pentru expertize tehnice judiciare asupra întârzierilor produse din vina exper ilor tehnici judiciari sau a exper ilor contabili; asigur primirea rapoartelor de expertiz i a deconturilor de cheltuieli ocazionate de efectuarea acestora. Verific i vizeaz deconturile de cheltuieli pe care, împreun cu rapoartele de expertiz , le înainteaz organelor care au dispus efectuarea expertizelor; achit onorariile cuvenite exper ilor;

24
24

Expertiz merceologic

întocmesc i trimit periodic Biroului central pentru expertize tehnice judiciare situa ii statistice privind dinamica efectu rii expertizelor judiciare.

2.2. Calitatea de expert

Se tie c în activitatea lor, judec torii i arbitrii comerciali interna ionali se întâlnesc uneori cu probleme controversate a c ror solu ionare presupune cuno tin e de strict specialitate din diferite domenii ale tiin ei, economiei, tehnicii etc. În asemenea situa ii, pentru a se clarifica i a se pronun a asupra anumitor împrejur ri de fapt este necesar s se recurg la sprijinul exper ilor. A adar, instan a de judecat –care nu are i nu poate avea cuno tin e de întindere enciclopedic i în acela i timp de profunzime în toate domeniile – are dreptul înscris în lege de a folosi speciali ti într-un domeniu dat pentru a stabili adev rul. Cuvântul “expert” atribuit persoanei care efectueaz expertiza, desemneaz pe acei speciali ti de înalt calificare într-un anumit domeniu care, prin preg tirea lor, au dobândit o competen ridicat în în elegerea i rezolvarea celor mai complexe probleme specifice domeniului activit ii lor.

Rezult c în timp ce expertiza este un mijloc de prob , dar de un fel deosebit, expertul este un auxiliar al instan ei, f r a fi îns martor. Într-adev r, datorit competen ei, cuno tin elor de specialitate într- un domeniu dat, instan a poate s atribuie persoanei respective efectuarea expertizei, iar expertiza i concluziile expertului au o putere probatorie. Dreptul de a judeca i hot rî r mân îns integral un atribut al instan ei, în baza respect rii principiului fundamental al intimei convingeri a judec torului. În acela i timp, trebuie s se fac demarca ia între calitatea de expert i calitatea de martor. Deosebirea principal const în aceea c , în timp ce expertului nu-i sunt cunoscute în prealabil împrejur rile i faptele incriminate, el pronun ându-se ca specialist asupra faptelor dovedite prin alte mijloace de proba iune, martorul este persoana care nareaz fidel împrejur rile sau faptele incriminate, percepute direct de ea prin intermediul organelor sale de sim . În literatura de specialitate se acrediteaz , uneori p rerea c expertul este un martor sau c el poate îndeplini rolul de judec tor al cauzei supuse

Aspecte legislative privind exper ii i expertiza

25
25

expertizei întrucât concluziile acesteia reprezint o hot râre tiin ific . Astfel, în SUA i Anglia expertul este considerat un martor tiin ific iar expertiza este asimilat declara iei de martor. Legisla ia altor ri, între care i cea din ara noastr , nu accept îns o asemenea situa ie deoarece cele dou mijloace de prob (martor-expert) au individualitate proprie. Aceast individualitate apare mai pregnant dac se compar asem n rile i deosebirile dintre martor i expert. Cele mai importante asem n ri dintre martor i expert sunt urm toarele:

situa ia procesual a expertului i a martorului este aceea i, ambii fiind considera i ter i sau subiec i secundari într-o cauz ce se judec , îndeplinind activit i ajut toare; atât martorul cât i expertul fac parte din aceea i categorie procesual a mijloacelor de prob ; concluziile expertizei ca i depozi iile martorilor nu au putere probant absolut ci relativ , fiind supuse liberei aprecieri a organului judiciar asemenea celorlalte probe; ambii au reguli procesuale comune (sunt cita i în mod identic, obliga iile lor procesuale sunt considerate îndatoriri cet ene ti, pot exista acelea i motive pentru care anumite persoane nu pot fi exper i sau martori). În privin a deosebirilor dintre martor i expert, sunt emise nenum rate p reri legate de competen a tiin ific , de faptul c expertul este persoana fungibile (adic mai multe persoane pot da l muriri de specialitate în timp ce martorul nu poate fi înlocuit). Deosebirile esen iale dintre expert i martor sunt:

informa iile de inute de martor sunt independente de activitatea judiciar , m rturia lui se datore te întâmpl rii c a auzit sau a v zut aspecte care intereseaz cauza. Un martor relateaz unele fapte a a cum le-a perceput, în timp ce expertul explic provenien a lor, emite p reri specializate cu privire la ele, iar munca lui î i are originea în activitatea desf urat de organul judiciar; expertul are drepturi pe care martorul nu le are (dreptul de a cerceta dosarul cauzei, de a asista la dezbateri, de a cere l muriri p r ilor, organului judiciar etc.); expertul îndepline te o func ie activ în timp ce martorul are o pozi ie procesual pasiv . În România, calitatea de expert tehnic judiciar se dobânde te pe baz de examen, care se organizeaz de c tre Ministerul Justi iei. Examenul

26
26

Expertiz merceologic

are scopul de a verifica nivelul cuno tin elor de specialitate ale candida ilor, gradul de însu ire a actelor normative referitoare la specialitatea respectiv ,

a dispozi iilor din Codurile de procedur civil i penal referitoare la expertiz i din alte acte normative care reglementeaz activitatea de expertiz tehnic judiciar . Candida ii care solicit atribuirea calit ii de expert tehnic judiciar trebuie s îndeplineasc urm toarele condi ii:

s fie cet ean român i s cunoasc limba român ;

s aib capacitate de exerci iu deplin ; s posede diplom de absolvire a studiilor superioare în specialitatea pentru care candideaz ; s aib un stagiu de cel pu in cinci ani în specialitatea în care a ob inut diploma; s fie apt din punct de vedere medical pentru îndeplinirea activit ii de expert; s nu aib antecedente penale i s se bucure de o bun reputa ie profesional i social . Persoanele care au titlu de academician, profesor universitar sau conferen iar universitar, doctor docent sau doctor în tiin e pot dobândi calitatea de expert judiciar cu scutire de examen în ceea ce prive te preg tirea de specialitate. Ordonan a nr. 2/2000 a Guvernului României prevede c , în lipsa exper ilor judiciari într-o anume specialitate, expertizele judiciare s poat

fi efectuate i de al i speciali ti, care îns trebuie s îndeplineasc toate

condi iile necesare pentru atribuirea calit ii de expert judiciar. În porturile principale exist “c pitani-exper i” care dau avize cu

privire la avariile intervenite în timpul transportului maritim sau fluvial. Ei

se pot pronun a asupra cauzelor care au generat avariile (furtun , depozitare

necorespunz toare etc.) prin intermediul “expertizelor de avarie” denumite expertise d´avarie – Fran a, avarinaia ekspertiza – Federa ia Rus , survey damage – Anglia, Schaden besichtunng – Germania.

Aspecte legislative privind exper ii i expertiza

27
27

2.3. Desemnarea i num rul exper ilor

În cadrul unui proces sau litigiu, expertiza se poate efectua:

a. la cererea uneia din p r i;

b. la cererea ambelor p r i;

c. din oficiu (adic din ini iativa instan ei).

De regul , instan a, la cererea p r ilor sau a uneia dintre ele, stabile te, dup criteriul concluden ei, necesitatea de a se administra sau de a nu se administra expertize ca mijloc de prob . Prin urmare, încuviin area expertizei nu este obligatorie oricând pentru instan . Dup încuviin area cererii de expertiz , persoana expertului se stabile te cu acordul p r ilor sau din oficiu. Desemnarea exper ilor se face din lista exper ilor comunica i de Biroul pentru expertize tehnice sau din rândul persoanelor care pot îndeplini atribu ii de exper i. În orice caz, instan a are dreptul de a se pronun a asupra persoanei expertului în ceea ce prive te capacitatea i impar ialitatea, procedând în consecin . În ce prive te num rul exper ilor, acesta trebuie s fie întotdeauna impar. Num rul impar al exper ilor numi i de instan , în conformitate cu legea, este dictat de urm torul considerent : în procesele sau litigiile simple se socote te a fi suficient un expert, iar în cazurile complicate este necesar un num r de trei sau chiar cinci exper i, concluziile expertizei trebuind s constituie o expresie majoritar . Expertul sau exper ii sunt numi i de c tre instan printr-un document în care se precizeaz problemele ce trebuie clarificate prin expertiz , onorariul expertului (exper ilor) i durata efectu rii expertizei.

2.4.Recuzarea i înlocuirea expertului

Recuzarea expertului se poate face numai pentru motive întemeiate prev zute de lege. Ea poate fi generat de existen a unor situa ii care creeaz prezum ia lipsei de obiectivitate în privin a activit ii expertului. Motivele de recuzare invocate de p r i pot fi admise de instan dup cum urmeaz :

când expertul a fost propus de p r i, atunci se pot invoca numai motivele de recuzare ivite dup numirea acestuia. Se consider c

28
28

Expertiz merceologic

p r ile au cunoscut situa ia persoanei propuse ca expert i c nu au avut obiec ii înaintea numirii sale; când expertul a fost propus de instan (din oficiu) atunci atât una din p r i cât i ambele pot invoca motive de recuzare întemeiate pe fapte petrecute atât anterior, cât i posterior numirii expertului.

Situa iile care pot conduce la recuzarea exper ilor creând prezum ia lipsei de obiectivitate a acestora sunt:

implicarea expertului sau a rudelor sale într-o cauz asem n toare:

exprimarea de c tre expert, înainte de a fi numit, a unor p reri referitoare la cauz :

primirea de daruri sau f g duieli din partea uneia din p r ile implicate.

existen a leg turilor de rudenie între expert i una din p r i:

Dup numire, expertul este obligat s se prezinte în fa a instan ei spre a- i prelua sarcinile trasate în vederea l muririi problemelor de specialitate legate de judecarea litigiului. În acest sens sunt extinse i asupra persoanei expertului dispozi iile legisla iei privitoare la citarea martorilor. Instan a poate dispune înlocuirea expertului în urm toarele cazuri:

a. neprezentarea în fa a instan ei;

b. refuzul nejustificat de a efectua expertiza (în asemenea cazuri instan a aplic i o penalizare);

c. existen a unor motive de recuzare;

d. dac expertul se afl în imposibilitatea obiectiv de a efectua expertiza pentru solu ionare.

2.5. Organizarea activit ii expertului

În func ie de complexitatea expertizei încredin ate pentru solu ionarea problemelor acesteia, expertul desf oar activit i mai mult sau mai pu in ample. Sunt împrejur ri când expertul poate l muri problemele date chiar în instan , sub form de declara ie, consemnat într- un document. Asemenea împrejur ri sunt rare i se întâlnesc numai în litigiile simple.

Aspecte legislative privind exper ii i expertiza

29
29

Apar îns situa ii complexe i ca atare expertul trebuie s studieze atent problemele indicate de instan , iar rezultatul investiga iilor sale este consemnat în scris de expert într-un act numit raport de expertiz . Investiga iile efectuate de expert se refer la chestionarea p r ilor, constat ri pe teren, cercet ri tehnice, analize de laborator, verific ri de documente etc. Pentru toate aceste opera iuni instan a acord expertului o anumit perioad de timp i posibilit i procedurale care s -i asigure succesul misiunii sale.

2.6 Obliga iile i drepturile exper ilor

Efectuarea expertizei de c tre exper ii numi i este obligatorie, aceasta reprezentând o îndatorire cet eneasc ce nu poate fi refuzat decât dac exist motive temeinice. În cazul expertizei judiciare, sarcina de a efectua expertiza este interpretat asemenea obliga iei martorilor într-un proces, de i expertul este un auxiliar tehnic al instan ei. Dintre îndatoririle mai importante ale exper ilor, se men ioneaz urm toarele:

de a executa personal expertiza (f r a o încredin a altei persoane) dovedind maximum de con tiinciozitate i obiectivitate; de a întocmi i depune la termen raportul de expertiz ; de a se prezenta la solicitarea organului care l-a numit pentru a furniza informa ii suplimentare, pentru a efectua un supliment de expertiz sau pentru a reface par ial sau integral expertiza; de a p stra secretul profesional, adic de a nu divulga datele de care a luat cuno tin cu prilejul investiga iilor f cute pentru a- i îndeplini misiunea; de a aduce la cuno tin organului care l-a numit i alte date pe care le descoper cu prilejul efectu rii investiga iilor.

Totodat , exper ii au urm toarele drepturi:

de a consulta materialele existente la dosarul cauzei; de a fi degreva i, pe perioada efectu rii expertizei, de o serie de sarcini curente de serviciu; de a solicita i primi l muriri în leg tur cu cauza expertizei din partea organului care l-a numit sau din partea reprezentan ilor p r ilor;

30
30

Expertiz merceologic

de a primi pentru munca depus o indemniza ie (stabilit în func ie de complexitatea expertizei i calificarea expertului) i de a beneficia de decontarea cheltuielilor ocazionate de efectuarea expertizei (pentru deplasare, diverse materiale etc.)

În cazul neîndeplinirii obliga iilor ce le revin, exper ilor li se pot aplica, dup caz, sanc iuni cu caracter civil, penal sau disciplinar. R spunderea lor poate fi angajat în urm toarele situa ii:

- în caz de neprezentare la chemarea ini ial a organului juridic;

- pentru refuzul nejustificat de a efectua expertiza;

- pentru nedepunerea raportului de expertiz la termenul stabilit (cinci zile înaintea datei fixate pentru judecarea cauzei);

- pentru neprezentarea, la chemarea organului judiciar, spre a da l muriri suplimentare;

- pentru efectuarea unei expertize necorespunz toare.

Exper ilor care s-au f cut vinova i de abateri în executarea sarcinilor primite li se pot aplica urm toarele sanc iuni:

avertisment scris pentru refuz nemotivat de a executa expertiza, pentru încredin area execut rii acesteia altei persoane, precum i pentru near tarea cazului de recuzare în care expertul se

g se te;

suspendarea drepturilor conferite de calitatea de expert

pe o perioad de trei luni

pentru care a fost sanc ionat cu avertisment i pentru alte abateri mai

grave; retragerea calit ii de expert, dac acesta s vâr e te abateri repetate dup suspendarea temporar sau dac comite fapte de o gravitate deosebit , incompatibile cu reputa ia sa de expert.

un an, dac expertul repet abaterile

În afara sanc iunilor disciplinare, nedepunerea raportului de expertiz la termenul stabilit, f r motive temeinice, precum i s vâr irea unor abateri grave pot atrage pentru expert aplicarea sanc iunilor prev zute de Codul de procedur penal sau civil .

, 3 PROCEDURA I METODOLOGIA EXPERTIZEI MERCEOLOGICE 3.1. Procedura expertizei merceologice
,
3
PROCEDURA I METODOLOGIA
EXPERTIZEI MERCEOLOGICE
3.1. Procedura expertizei merceologice

În func ie de caracterul expertizei merceologice–extrajudiciar sau judiciar –dispunerea efectu rii sale poate apar ine fie unui organ administrativ, fie unui organ judiciar. În ce prive te expertiza judiciar , dup cum s-a v zut, admiterea sau dispunerea sa are un caracter facultativ, organul judiciar fiind liber s aprecieze dac în spe a respectiv este admisibil i concludent efectuarea unei expertize. Oportunitatea expertizei constituie o prim cerin ce trebuie avut în vedere de c tre organele judiciare. În func ie de probele, datele sau materialele existente în cauz , este necesar s se aprecieze dac i în ce m sur expertiza este util , astfel încât nici s nu se întârzie efectuarea unei expertize care este indispensabil pentru solu ionarea cauzei, dar nici s nu se dispun efectuarea de expertize f r importan , ceea ce ar duce la întârzierea nejustificat a solu ion rii cauzei. Admisibilitatea expertizei ca mijloc de prob presupune îndeplinirea cumulativ a dou condi ii: s existe necesitatea consult rii unui specialist pentru dovedirea unor împrejur ri de fapt i expertiza solicitat s fie concludent în raport de cazul cercetat, adic s poat elucida anumite fapte sau împrejur ri de natur s u ureze solu ionarea corect a cauzei. Dispunerea efectu rii expertizei i stabilirea obiectivelor acesteia constituie punctul de plecare în activitatea expertului. Pentru ca în final el s ajung la concluzii juste este îns necesar s - i organizeze activitatea dup o metodologie specific , în care principalelor etape s li se asigure o succesiune logic .

32
32

Expertiz merceologic