Sunteți pe pagina 1din 23

1.

Obiectul si necesitatea expertizei marfurilor - Obiectul:In activitatea organelor judecatoresti se intilnesc expertize cu caracter comercial,merceologic,industrial si economico-financiar referitor la proprietatile produselor,starea si calitatea acestora,natura si calitatea ambalajelor.Aceste probleme se rezolva cu ajutorul expertizei merceologice.Expertiza merceologica reprezinta activitatea de cercetare,evaluare si apreciere fundamentala efectuata de unul sau mai multi experti a unor probleme contraversate privind calitatea loturilor de produse,structura sortimentala sau starea lor calitativa. Expertiza mereologica este utilizata pt cercetarea si clarificarea unor probleme contravesate sau litigioase pe care le ridica practica,comertul cu marfuri alimentare sau nealimentare.Ea are ca obiect stabilirea exacta a calitatii reale a loturilor de produse in relatie cu conditiile,cauzele,locul si imprejurarile care au generat abateri de la calitatea contractuala in timpul fabricarii sau circulatiei lor tehnice. Expertiza merceologica poate fi efectuata pt stabilirea identitatii,starii si calitatii produselor la livrare,in timpul transportarii, a depozitarii sau a introducerii in consum sau pt elucidarea unor aspecte privitor la ambalajele,calitatea produselor sau structura lor sortimentala. - Necesitatea expertizei marfurilor:O data cu avansarea social-economica a comunitatii umane a aparut necesitatea de a rezolva unele probleme cu caracter tehnic,comercial,economic etc.,apelind la constatarea sau opinia unui specialist intr-un domeniu anumit de cunoastere in scopul reflectarii unor chestiuni problematice in fata organelor judiciare sau in fata partenerilor unui contract economic.Astfel,apare necesitatea de a supune esenta problemei aparute unei expertize efectuate de un specialist in domeniu,cu ajutorul caruia se poate stabili realitatea faptelor. 2.Notiunea de expertiza si clasificarea expertizelor

Expertiza reprezinta acel mijloc de proba prin care in baza unor cercetari metodice folosind procedee stiintifice,expertul aduce la cunostinta organului care l-a imputernicit concluzii motivate stiintific cu privire la faptele pt a caror elucidare sint necesare cunostinte specializate. Expertiza este considerata ca fiind necesara numai in acele cazuri in care se pot da interpretari diferite unor probleme pt a caror solutionare sint necesare cunostinte de o deosebita competenta tehnica, economica, medicinala, merceologica etc.In scopul confirmarii calitatii produselor si serviciilor acestea se supun unor expertize ce ar stabili corespunderea lor standardelor.Aceasta activitate de stabilire a conformitatii produselor si serviciilor se numeste certificare in urma careia se elibereaza un document ce confirma corespunderea obiectului certificat standardelor. Acest document se numeste certificat de conformitate. Categoriile de expertiza:1.Dupa domeniul de aplicare:tehnice,merceologice;contabile,medicale;-agricole, criminalistice etc. 2.Dupa continut:-cu baza de date de specialitate;-cu baza de date comparate cu normative 3.In functie de organul de dispunere:judiciare;-extrajudiciare;4.Dupa scopul urmarit:-pt adunarea si evaluarea probelor;-pt stabilirea starii infractorilor; 5.In functie de expert:oficiale;-liberi cu juramint;6.Dupa modul de prezentare:-orale;scrise.7:In functie de nr. specialistilor:-singulare;-colegiale;mixte.8.Din punct de vedere al desemnarii expertilor:-simple;supravegheate;-contradictorii. 3.Metoda expertizei merceologice Expertiza merceologica presupune o verificare a calitatii marfurilor.In acest scop este necesara o reconstituire a faptelor pe cale inductiva.Atit la etapa fabricarii cit si la etapa circulatiei tehnice a marfurilor.Pt aceasta se utilizeaza urmatoarele metode: Metoda istorica-marfa atit ca obiect a aparut prin trecerea prin diferite grade de transformare tehnologica cit si ca obiect care dupa obtinere parcurge un spatiu intr-un anumit interval de timp

intr-o anumita interactiune cu mediul inconjurator sufera transformari a caror directie si intensitate trebuiesc cunoscute.Metoda istorica este folosita pt reconstituirea pe cale deductiva a principalelor fapte intervenite in diferite momente ale evolutiei in timp si in spatiu a unui produs,fapte care au generat modificari calitative negative. Metoda observaiei i experimentului reprezint treapta senzorial a cunoaterii. Observaia este tiinific dac se poate repeta n condiii naturale i poate fi reconstituit pe cale teoretic, deductiv. Experimentul tiinific se deosebeste de observatie in esenta prin aceea ca faptul,evenimentul sau procesul studiat este provocat n condiii date, permind astfel reconstituirea lui. Metoda statistic utilizat n scopul prelucrrii datelor obinute prin observaie i experiment ct i a celor obinute n diferite etape ale investigaiei. permite s se identifice i s se elimine erorile de msurare a unor caracteristici de calitate, s se evalueze calitatea loturilor obinute pe eantioane, diminund n acelai timp subiectivismul. 4.Atribuirea calitatii de expert.Drepturile si obligatiile Instanta de judecata care nu are si nu poate avea cunostinte enciclopedice si in acelasi timp de profunzime in toate domeniile are dreptul inscris in lege de a folosi specialisti intr-un domeniu dat pt a stabili adevarul. In R.M. calitatea de expert ethnic judiciar se dobindeste pe baza de examen organizat de catre Ministerul Justitie.Examenul are ca scop:a)verificarea nivelului cunostintelor de specialitate a candidatilor;b)gradul de insusire a actelor normative referitoare la specialitatea respectiva si a dispozitiilor din codurile de procedura civila si penala referitoare la expertiza precum si din alte acte normative care reglementeaza activitatea de expertiza tehnica-judiciara. Candidatii care solicita atribuire de calitatea de expert tehnic judiciar tb sa indeplineasca

urmatoarele conditii:1)Sa fie cetatean al R.M.2)Sa cunoasca limba de stat3)Sa aiba capacitate de exercitiu deplina4)Sa posede diploma de absolvire a studiilor superioare in specialitatea pt care candideaza.5)sa aiba un stagiu de cel putin 5 ani in specialitatea aleasa6)sa fie apt din punct de vedere medical7)sa nu aiba anticidente penale si sa se bucure de o buna repuitatie profesionala si sociala. Persoanele care au titlu de academician,professor universitar sau conferential universitar,doctor in stiinte pot dobindi calitatea de expert judiciar cu scutire de examen in ceea ce priveste pregatirea de specialitate. Exista o diferenta intre martor si expert in timp ce expertului nui sint cunoscute in prealabil imprejurarile si faptele incriminate, el se pronunta ca specialist asupra faptelor dovedite prin mijloace stiintifice de investigatii. Martorul este pers.care descrie imprejurarile sau fapte incriminate percepute direct de el prin intermediul organelor sale de simt. In literat.de specialitate exista pareri ca expertul poate fi si el martor sau chiar judecator al cauzei supuse expertizei. Cele mai importante asemanari dintre martori si experti: 1. situatia procesuala a expertului si a martorului este aceeasi, ambii fiind considerati subiecti secundari intro cauza ce se judeca indeplinind A.auxiliara. 2. atit martorul cit si expertul fac parte din aceeasi categorie procesuala a mijloacelor de proba. 3. concluziile expertizei ca si dispozitiile martorilor nu au putere probanta absoluta si relativa fiind supuse liberei aprecieri a organului judiciar asemenea celorlalte probe. 4. ambii au reguli procesuale comune sint citati in mod identic obligatiile procesuale sint considerate indatoriri cetatenesti si pot exista aceleasi motive p/u care anumite pers.nu pot si experti sau martori. Deosebiri: 1. informatiile detinute de martor sint independente de A.judiciara marturia lui se datoreste intimplarii ca a auzit sau a vazut aspecte care interiseaza cauza. Un martor relateaza unele fapte asa cum lia perceput in timp ce

expertul explica provinienta lor, emite pareri specializate cu privire la ele, iar munca lor isi are originea in A.desfasurata de organul judiciar. 2. expertul are drepturi pe care nu le are martorul si anume: dr.de a cerceta dosarul cauzei; dr.de a asista la dezbateri, de a cere lamuriri partilor sau de la organul judiciar. 3. expertul indeplineste o functie activa in timp ce martorul are o pozitie procesuala pasiva. In RM calit.de expert tehnic judiciar se dobindeste pe baza de examen care este organizat de Ministerul Justitiei. Examenul are ca scop de verificare a cunostintelor de specialitate a candidatilor. Obligatiile expertului:1)De a efectua expertiza personal fara a o incredinta altei persoane2)De a intocmi si depune la termen raportul de expertiza3)De a se prezenta la solicitarea organului care l-a numit pt a furniza informatii suplimentare ,pt a efctua un supliment de expertiza sau pt a reface integral sau partial expertiza4)De a pastra secretul professional,de a nu divulga datele de care a luat cunostinta cu prilejul investigatiilor facute in cadrul expertizelor5)De a adduce la cunostinta organului care l-a numit si alte date pe care le descopera cu prilejul efectuarii investigatiilor. Drepturile expertului:1)De a consulta materialele existente la dosarul cauzei2)De a fi eliberat pe perioada efectuarii expertizei de o serie de sarcini curente de serviciu3)De a solicita si primi lamuriri in legatura cu cauza expertizei din partea partilor implicate4)De a primi pt munca depusa o indemnizatie stabilita in functie de complexitatea expertizei si calificarea expertului5)De a beneficia de decontarea cheltuielilor ocazionate de efectuarea expertizei(deplasare,materiale etc) Daca1. nu s-a prezentat expertul la chemarea instantei,2.pt refuzul neintemeiat de a efectua expertiza,3.nedepunerea raportului de expertiza la termen stabilit,4.pt efectuarea unei expertise necorespunzatoare ,expertilor se aplica urmatoarele sanctiuni: 1)Avertisment scris-pt refuz

nemotivat de a efectua expertiza sau pt incredintarea executarii altei persoane precum si pt nearatarea cazului de recuzare in care expertul se gaseste2)Suspendarea dreptului de expert pe o perioada de la 3luni-1 an,daca expertul repeta abaterile pt care a fost sanctionat cu avertisment si pt alte abateri mai grave3)Retragerea calitatii de expert daca acesta savirseste abateri repetate sau daca comite fapte de o gravitate deosebita 5.Desemnarea si nr expertilor.Recuzarea si inlocuirea expertilor In cadrul unui process sau litigiu expertiza poate fi efectuata la cererea uneia din parti,la cererea ambelor parti sau din oficiu.Instanta de judecata la cererea partilor sau a uneia din parti ia hotarirea de a aplica sau nu aplica expertiza ca mijloc de proba. Dupa incuviintarea cererii de expertiza persoana expertului se stabileste cu acordul partilor sau din oficiu. Desemnarea expertilor se face din lista expertilor comunicati din biroul pt expertize tehnice sau din rindul persoanelor care pot indeplini atributii de expert. Nr expertilor trebuie sa fie intotdeauna impar.Expertul,expertii sunt numiti de catre instanta printr-un document in care se precizeaza problemele ce tb clarificate prin expertiza,onorariul expertului si durata efectuarii expertizei. Recuzarea expertului se efectueaza numai pt motive intemeiate prevazute de lege.Ea poate fi generate de existenta unor situatii care creaza banuieli de lipsa de obiectivitate in privinta activitatii expertului.Motivele de recuzare:1)Existenta unor legaturi de rudenie intre expert si una din parti2)Implicarea expertului sau a rudelor sale intr-o cauza asemanatoare3)Expunerea de catre expert inainte de a fi numit a unor pareri referitoare la cauza4)Primirea de daruri din partea uneia din partile implicate .Instanta poate dispune inlocuirea expertului in urmatoarele cazuri:1)Neprezentarea in fata instantei2)refuzul nejustificat de a efectua expertiza3)existenta unor motive de recuzare4)daca expertul se afla in imposibilitatea obiectiva de a efectua expertiza

6.Factorii ce formeaza calitatea marfurilor.Notiuni generale despre calitatea marfurilor Calitatea marfurilor depinde de:1.nivelul de standardizare2.calitatea materiilor prime folosite3.de perfectiunea proceselor tehnologice de fabricatie4.organizarea controlului5.conditiile de pastrare si transportare a marfurilor. 1.Nivelul de organizare este procentajul de aprovizionare a intregului sortiment de marfa produsa cu standarde sau conditii tehnice.2.Calitatea materiilor prime:Materia prima se clasifica in alimentare si nealimentare.Cele alimentare se imparte in:materii prime vegetale (fructe,legume,cereale)2.materii prime animale(carne,peste)3.minerale(sarea, soda). Cele nealimentare se impart:materii prime 1.vegetale(lemn,bumbac)2.animale(pi ei de animale,lina,coarne) 3.minerale (lut, minereuri de metale,nisip)4.organice(celuloza)5.sin tetice(polimeri,piele artificiala) 3.Procesele tehnologice. Calitatea produselor se formeaza prin actiunea proceselor tehnologice care reprezinta un ansamblu de operatii mecanice,fizice,chimice care prin actiunea simultana sau succesiva transforma materiile prime si semifabricatele in bunuri materiale.4.Organizarea controlului.Calitatea depinde de cultura de producere si de nivelul bazei metrologice,controlul dimensiunilor.5.Pastrarea si transportarea marfurilor. Una din conditiile necesare este ambalajul care protejeaza marfurile de actiunea mediului si de deteriorari mecanice.O influenta hotaritoare asupra calitatii produselor o au regimurile de temperatura si umiditate,uneori si de ventilare.Alti factori care influenteaza pastrarea produselor sint:igiena din spatiile de pastrare si transportare2.existenta mirosurilor straine3.vecinatatea produselor marfurilor. Calitatea este totalitatea de proprietati a productiei care determina posibilitatile ei de a satisface cerintele in corespundere cu standardele in vigoare. Calitatea produselor se

determina dupa un complex de indicatori: Indicator de calitate reprezinta caracteristica cantitativa a uneia sau a citorva proprietati a productiei.Daca indicatorul caracterizeaza o proprietate-indicator unitar,daca mai multe-complex. Lot de marfa reprezinta o cantitate omogena de productie de aceeasi denumire,produsa la aceeasi intreprindere, in acelasi schimb si eliberata pe una si aceeasi factura. Pt determinarea calitatii se selecteaza o mostra,se mai numeste proba medie si ne permite sa judecam despre calitatea si bunastarea intregului lot de marfa. 7.Metodele de apreciere a calitatii 1.Organoleptica.Prin aceasta metoda indicatorii de calitate se apreciaza cu ajutorul organelor de simt:miros,gust,culoare,consistenta. Rezultatele depind de nr si calificarea expertilor,este o metoda subiectiva. 2.Fizica.Indicatorii de calitate se determina prin masurarea densitatii,a unghiului de refractie,a punctului de topire si a altor parametri fizici.3.Chimica.Indicii de calitate se determina cu ajutorul reactiilor chimice specifice.Ex:determinarea continutului de sare de bucatarie,metalele grele,aciditatea etc. 4.Microbiologica. Se determina gradul de infectare generala cu microbi,prezenta microbilor patogeni si a altor microorganisme periculoase.Pt aceste determinari sunt necesare laboratoare amenajate, alimentare. 5.Metoda de expertiza.Calitatea marfurilor se determina pe baza hotaririlor luate de un grup de experti.In aceasta grupa sunt inclusi savanti,ingineri,tehnologi,disaineri,sp ecialisti de inalta calificare. Aceasta metoda este utilizata cind este imposibil sau irational de folosit alta metoda.6.Metoda sociologica. Calitatea se determina pe baza sumarii si analizei parerilor consumatorilor potentiali sau reali. Parerea consumatorilor se determina studiind anchetele indeplinite de ei organizind adunari a consumatorilor,expozitii cu vinzare,degustatii publice. 8.Notiuni de standardizare a obiectelor de larg consum Standardizarea marfurilor de larg consum presupune apropierea

maximala de optimul calitatii superioare rationale a acestor marfuri.Standardizarea este activitatea in domeniul gasirii solutiilor necesare pt probleme repetate in domeniul stiintei,tehnicii,tehnologiei,economiei pt atingerea unui stadiu optimal de reglare intr-un anumit domeniu. Purtatorii de informatii de baza in sistemul standardizarii de stat sint documentele normative tehnice care efectueaza controlul calitatii productiei in toate stadiile ciclului de viata ,acestea sunt:standardul si conditiile tehnice, Standardul este definit ca o prescriptie scrisa si publicata care este alcatuita si publicata de catre organele interesate care contine o solutie unitara si de durata pt o anumita problema care se repeta intr-un anumit domeniu.El regleaza cerintele fata de productie,regulamentul elaborarii ei,producerii si folosirii.Conditiile tehnice sunt documente care stabilesc proprietatile hotaritoare pt determinarea calitatii unui produs. Distingem standarde: Nationale, regionale si internationale. Cu standardizarea internationala se ocupa oficiul international de standardizare, metrologie si dirijare a calitatii I..S.O. Serviciul de standardizare a R.M. este alcatuit din1)Serv.de stand. RepublicanDepartamentul Moldova Standarde2)Serv.de stand.in ramurile producerii 3)Serv.de stand.la intreprinderi si organizatii. Sarcina principala a serviciului de standardizare a R.M. este de a fonda un sistem de documente normative tehnice ce regleaza cerintele catre procesele de productie,catre productia ca atare si efectueaza controlul asupra folosirii lor corecte. Principalele tipuri de standardizare moderna:1)stand.completa si 2)de perspectiva 9.Clasificarea si categoriile standardelor 1. n funcie de nivelul de standardizare, standardele sunt: - internaionale adoptate de catre o organizatie internationala de standardizare si o organizatie regionala de standardizare,

cele mai cunoscute fiind standardele europene; - regionale; - interstatale de tipul GOST; - naionale de tipul SM, SR; - profesionale aplicate in anumite domenii de activitate, de catre organizatii profesionale legal constituite; - de firma adoptate de catre societati comerciale, legii autonome sau de catre alte persoane juridice. 2.n funcie de coninut, standardele pot fi: -standarde de baz, care au o aplicare general, sau conin prevederi generale pentru un anumit domeniu; -standarde de terminologie, care enumer i definesc termenii utilizai ntr-un anumit domeniu; -standarde de ncercri, care descriu metode de ncercare a produselor, eventual de eantionare, de prelucrare statistic a rezultatelor; -standarde de produse, care cuprind caracteristicile pe care produsul sau grupa de produse trebuie s le aibe, pentru a asigura satisfacerea cerinelor; -standarde de procese, care cuprind cerinele pe care trebuie s le ndeplineasc procesele, pentru a asigura aptitudinea de a fi utilizate; -standarde pentru servicii, care cuprind cerinele referitoare la servicii, pentru a asigura aptitudinea de a fi utilizate; 2. Dup subiect, st. pot fi clasificate n: - st. pt construcii, - st. pt agricultur, - st. pt comer, - st. pt protecia mediului ambiant, - st. pt telecomunicatii etc. Pentru expertizarea calitii produselor i a serviciilor, este important cunoaterea, respectiv consultarea standardelor care au legtur cu litigiul n cauz, cele mai multe prevederi utilizabile n acest sens fiind furnizate de standardele de produse i respectiv de servicii, precum i cele de ncercri. Acte normative : Sistemul national de certificare al R.M. SM 452 :1998 , Structura si continutul standardelor SM1-5 , Modul de

elaborare a standardelor profesionaleSM1-6 :1998 , Principii si metodologia standardizariiSM10 . Faina de griu pt panificatie 202 :2000 .Acte legislative :1.Hotarirea guvernului R.M. cu privire la intensificarea activitatii de protejare a consumatorilor ,2.Hotarirea cu privire la aprobarea Reglementarii tehnice Fructe si legume proaspete destinate consumului uman 3.Parlamentul R.M.Legea vinzarii de marfuri4.Legea cu privire la standardizare Nr.590XII 4.Regulamentul cu privire la ordinea de eliberare a licentelor pt expertiza marfurilor . Principalele organisme nationale ce se ocupa cu standardizarea internationala sunt :1.FAOWHO-comisia pt medicina si alimentatie.2.Conventia internationala pt protectia plantelor.3.Organizatia pt cooperare si dezvoltare economica.4.Organizatia mondiala pt protejarea animalelor5.Organizatia mondiala a sanatatii WHO.6.Comisia economica a natiunilor unite pt Europa7.Organizatia mondiala a comertului WPO 8.I.S.O. 10.Identificarea si procedeele de falsificare a marfurilor.Urmarile falsificarii Autenticitatea marfurilor este un complex de indicatori specifici care ne permit a deosebi productia data de falsuri. In cazul cind se determina apartenenta unui obiect sau produs catre un grup de marfuri omogene se numeste identificare. Expertiza autenticitatii marfii se petrece cu scopul de a stabili indicatorii specifici care deosebesc produsul autentic de falsuri. In utimul timp pt acest scop se rezolva urmatoarele probleme :1)are produsul dat indicatori caracteristici apti pt falsificarea lui2)gradul de corespundere a denumirii produsului cu indicatorii de autenticitate3)corespunde ambalajul intern si extern cu cerintele prezentate4)corespunde pretul,facturile cu cerintele catre produs la fel si producatorul,tara de origine etc. Metodele de falsificare sunt Falsificarea 1)sortimentala2)calitativa3)cantitativa 4)pretului5)informationala6)complexa

. Falsificarea-operatie de obtinere a unui produs asemanator cu altul existent in comert.Operatie efectuata in scop de inselaciune si obtinere a unor venituri ilicite.Ea consta intr-o imitare contraafacere,denaturare,substituire sau prezentare a produselor altfel decit cele ce sunt in realitate. Urmarile falsificarii pt consumatori : a)urmari economice :se cheltuiesc mai multi bani pt cantitate mai mica de marfa,se procura produse inutilizabile in alimentatie b)prejudicii fiziologice pt organismul omului :otraviri, agravarea bolilor cronice,aparitia altor noi, schimbari genetice in organism, aparitia bolilor canceroase sau chiar moartea c)prejudicii morale : situatii stresante,pierderea increderii in bine,in stat. Urmarile falsificarii pt societate : a)riscul de a pierde sanatatea a mai multor membri a societatii b)diminuarea longetivitatii vietii societatii c)cresterea nr deceselor din cauza bolilor si intoxicatiilor alimentare d)diminuarea structurii alimentare din cauza cresterii cotei a alimentelor contrafacute e)degradarea morala a indivizilor si a societatii in ansamblu f)scaderea nivelului increderii a altor tari catre societatea unde infloreste falsificarea totala 11.Falsificarea calitativa a marfurilor Acest tip de falsificare se intilneste mai mult la produsele alimentare.Pt falsificarea calitativa sunt necesare urmatoarele conditii :1)Prezenta in vinzare a diferitor coloranti alimentari, aromatizatori, antioxidanti, conservanti, substante de ingrosare 2)Prezenta actelor normative ce permit folosirea substantelor enumerate 3)Lipsa unui control eficient a adaosurilor,adetivelor folosite 4)Lipsa unor legi ce ar inerzice difuzarea informatiilor false despre produs. In dependenta de metoda de falsificare deosebim : 1)adaosul de apa 2)introducerea unor componenti mai ieftini in locul celor scumpi 3)substituirea partiala a produselor naturale cu imitatori 4)adaos sau substituirea totala a produsului cu adetivi straini,cu deseuri 5)introducerea conservantilor,a antioxidantilor si

antibioticilor fara a-i arata pe eticheta. Distingem : adetivi alimentari : a)admisi omului sanatos b)admisi copiilor c) admisi oamenilor bolnavi si a 2-a grupa adetivi nealimentari :a)inerti(creta,ghipsul) b)periculosi,otravitori,cancerogeni,nar cotizanti. Acesti adetivi deseori provoaca agravarea bolilor cronice,otraviri sau chiar moartea. In bere uneori,vodca,tigari se adauga substante narcotizante ca sa provoace o deprindere. 12.Falsificarea cantitativa si informationala Falsificarea cantitativa- acest tip de falsificare prevede inselarea consumatorilor prin micsorarea masei volumului sau lungimii marfurilor mai jos de limita admisa. In cazul falsificarii cantitative se folosesc : a)mijloace falsificate de masura :ghiri,metri,vesela de masura b)mijloace imprecise de masura :cintare c)folosirea unor procedee speciale ,actiune psihologica asupra cumparatorului, masurari gresite Falsificarea informationala-este o metoda de inselare a consumatorilor prin prezentarea unor informatii false sau imprecise despre produs. La falsificarea informationala se prezinta incorect urmatoarele : 1)denumirea produsului 2)tara de origine 3)intreprinderea producator si adresa ei 4)cantitatea marfurilor 5)compozitia produsului 6)conditiile si termenul de pastrare. Cel mai des este falsificata tara de origine,codul liniar, marcile de firma 13. Proprietatile consumiste a marfurilor alimentare Grupa de marfuri alimentare. Aceasta grupa se caracterizeaza prin valoarea nutritive a produselor ce arata valoarea de utilitate a unuia sau altui produs. Valoarea nutritiva a alimentelor are urmatoarele laturi: - valoarea organoleptica, ce se caracterizeaza prin actiunea alimentelor asupra organelor de simt a omului: gust, miros, culoare, consistenta, s.a. - valoarea energetica, se manifesta prin aportul de substante ce livreaza energia necesara omului: acestea sunt

glucidele, proteinele si lipidele. valoarea biologica care este prezentata prin aportul de substante ce regleaza metabolismul. Acestea sunt vitaminele, substantele minerale, aminoacizii, s.a. securitatea alimentara gradul de asimilare gradul de degradare.

14. Proprietatile consumiste a marfurilor nealimentare Aceste proprietati ne permit a aprecia necesitatea sociala a acestor marfuri, structural or sortimentala si posibilitatea lor de a satisface necesitati. Proprietatile se caracterizeaza prin anumiti indicatori al marfuriloe. Acesti indicatori se divizeaza in 2 grupe: 1. indicatorii de adresa sociala si de necessitate sociala a marfurilor ne permit de a aprecia in ce masura marfurile produse sau realizate corespund necesitatilor unui anumit grup de consumatori, care este situatia pe piata in ceea ce priveste satisfacerea consumatorilor, cit de reale sunt necesitatile, preturile si posibilitatile acestor grupuri de oameni de a le achita. 2. indicatorii corespunderii marfurilor cerintelor sociale ne arata in ce mod marfurile preconizate vor putea satisface necesitatii consumatorilor in plan social si sortimental, precum si legatura lor cu alte grupuri de marfuri ce intra in acest grup functional. In aceasta grupa de indicatori se mai include si indicatorii de uzura morala, care caracterizeaza termenul de folosire a acestor marfuri, fiind limitat de posibilitatea aparitiei unor marfuri identice, dar cu unele proprietati mai superioare. Proprietatile functionale permit a determina ce cerinte ai consumatorului poate satisface marfa data si in ce masura in comparative cu alte marfuri analogice. Se caracterizeaza prin:

indicat de perfectiune a indeplinirii principalelor functii - indicat de universialitate a folosirii marfurilor - indicat perfectiunii indeplinirii operatiilor auxiliare Proprietatea sigurantei marfurilor la exploatare determina posibilitatile indeplinirii functiilor sale a obiectului in termenul de functionare. - va functiona obiectul permanent in timpul termenului de pastrare - longevitatea - posibilitatile de reparatie - posibilitatile de functionare in timpul pastrarii transportarii. Proprietatile ergonomice a marfurilor asigura comoditatea exploatarii obiectului optimizarea sarcinilor fizice si psihice a omului ce sunt legate de obtinerea efectului necesar. Se divizeaza in indicatori compusi, ce caracterizeaza: - comoditatea operarii cu o marfa simpla pentru indeplinirea functiilor principale si secundare (ex comoditatea montarii demontarii televizorului, transportarii) - comoditatea conducerii unui aparat compus din punct de vedere tehnic (comoditatea in timpul functionarii masinii de cusut) - legeritatea insuririi de catre consumator a posibililor manipulari cu marfa (corespunderea obiectelor cu posibilit organelor auditive vizuale gustative) Proprietatile estetice arata in ansamblu valoarea social- culturala, utilitatea, oportunitatea, rationalitatea, etc. Proprietatile de securitate prevad producerea marfurilor, conditiilor de exploatare care practic nu au posibilitatile de imbolnavire, de capatare a unor traume sau dureri. Proprietatile ecologice a marfurilor arata cum actioneaza marfa asupra mediului ambiant in timpul exploatarii. De exemplu se analizeaza

cantitatea de substante nocive eliminate de automobile, poluarea mediului cu ambalaje, etc.

2. studierea documentelor

operative in functie de specificul lor ele se impart in: a) documentele care 15. Procedura si metodologia reglementeaza relatiile generala a expertizei marfurilor conreactuale dintre furnizor Acceptarea expertizei presupune si beneficiar: un timp foarte scurt in care expertul contractul legal instiintat face cunostinta cu anexele la contract obiectivele expertizei sau intrebarile probele de comanda la care sa raspunda. Pentru aceasta el corespondenta are datoria de a se prezenta in fata b) documente de livrare instantei unde ia cunostinta de actele primire: suplimentare si poate face obiectii factura asupra termenului abordat pentru specificatia efectuarea expertizei. In formularea avizul de expeditie intrebarilor obiectivele trebuie fisa de receptie prezentate astfel incit expertul sa fie c) documente de transport: obligat sa analizeze toate aspectele scrisoarea de trasura pentru lamurirea cazului respective. foaie de parcurs Pregatirea expertizei la aceasta d) documente care atesta etapa expertul se aprofundeaza in calitatea marfurilor: obiectivele expertizei si cunoasterea sarcinilor ce ii revin sau intelegerea certificatul de calitate corecta a sensului intrebarilor la care buletinul de analiza trebuie sa raspunda. documentul de stare Principalele cai de documentare in sanitara activitatea de expertiza sint: 3. studierea actelor normative si 1. cunoasterea istorucului a documentelor care litigiului si stabilirea reglementeaza si prescriu cronologiei faptelor. Actele calitatea marfurilor: aflate la dosarul litigiului de standarde care expertul se foloseste certificate de pentru cunoasterea si provinienta prezentarea istoricului conditii tehnice litigiului: 4. documentarea bibliografica cererea de actionare este necesara expertului in litigiu si actele care pentru a avea o imagine in sprijina actiuni ansamblu a stadiului reclamante. problemei in literature intimpinarea stiintifica. prezentata de partea Materialele bibliografice sint: reclamanta si actele monografii care il sprijina enciclopedii procesele verbale ale studii si cercetari sedintei instantei 5. documentarea pe teren actele depuse ulterior culegerea de marfuri, la solicitarea instantei declaratii ale persoanelor care sau a uneia din parti. au participat efectiv la Istoricul litigiului il ajuta pe expert sa producerea sau circulatia elaboreze un model de desfasurare a marfurilor care fac obiectul investigatiilor luinad in considerare litigiului, verificarea catelor toate elementele din baza litigiului. La originale intocmite la etapa de fel expertul poate reconstitui etapele producere sau circulatie, productiei sau a circulatiei marfurilor observatii asupra locului unde si poate sa stabileasca planul de a avut loc vicierea. elaborare a raportului de expertiza. In intreprinderi producatoare se efectuiaza:

verificarea documentelor de constatare privind cantitatea si calitatea materiei prime intrate in fabricatie - continutul, data si frecventa efectuarii controlului de calitate - convorbiri cu cei care au fost martori sau subiecti la producere - verificarea registrului de analize si a registrului de fabricatie - verificarea unor documente operative in cazul cind nu sau depus copii la dosarul cauzei sau exista dubii in privinta veridicitatii lor - acumularea de probe - examinarea balantei de materiale In intreprinderi comerciale se verifica: - actele de receptie - registrul de analize - registrul de stare calitativa a marfurilor depozitate - convorbiri cu cei care au fost martori sau subiecti - acumularea de probe Fixarea rezultatelor investigatiei pe teren, acest document contine: - locul, data si durata investigatiei - participantii - felul investigatiilor - continutul investigatiilor - opiniile imputernicitilor in raport cu cele constatate obligatiile partilor de a furniza la un termen prestabilit anumite informatii sau acte 16. ELABORAREA RAPORTULUI DE EXPERTIZ Rezultatele activitii depuse de expert pentru soluionarea obiectivelor ridicate de problema cercetat se concretizeaz n raportul de expertiz, ce se nainteaz instanei sau organului care a dispus efectuarea expertizei. Raportul de expertiz fiind un document elaborat tiinific, are o valoare probatorie deosebit. Avnd n vedere importana sa n soluionareaunei cauze, raportul de expertiz nu se poate rezuma la

simpla expunere a concluziilor la care a ajuns expertul, ci trebuie s oglindeasc n mod succint, dar complet, etapele drumului parcurs de expert pn la concluzia final. n acest scop, raportul de expertiz trebuie s cuprind n principal1: partea introductiv, n care se menioneaz organul care a dispus efectuarea expertizei, data la care s-a dispus expertiza, numele i prenumele expertului sau specialistului, specialitatea acestuia, data ntocmirii raportului de expertiz, obiectul expertizei i ntrebrile adresate expertului sau specialistului, procedura expertizei i meniuni privind posibilele explicaii date de reprezentanii prilor n cursul expertizei; descrierea operaiunilor i activitilor efectuate cu prilejul expertizei, obieciile sau explicaiile prilor, precum i analiza sau interpretarea acestora n baza constatrilor expertului sau specialistului; concluziile expertizei, respectiv rspunsurile expertului la ntrebrile adresate precum i prerea acestuia asupra obiectivului expertizei.

aceasta fiind necesar pentru a evita substituirea unor pagini. n raportul de expertiz nu sunt admise greeli, corecturi sau tersturi. Raportul de expertiz trebuie depus n termen; de regul depunerea se face cu minimum cinci zile nainte de data judecrii litigiului respectiv. Termenul de depunere a raportului de expertiz se fixeaz de ctre instan sau se precizeaz n mputernicirea scris remis personal expertului (mai ales n cazul expertizelor iniiate de organele administrative). Nerespectarea fr motive ntemeiate a termenului fixat pentru depunerea raportului de expertiz poate atrage sanciuni materiale i chiar penale. Raportul de expertiz se prezint ca un document, alctuit din mai multe pagini, grupate n seciuni. Obligativitatea de a redacta raportul de expertiz pe seciuni i de a le dispune ntr-o anumit ordine este impus de practic i de necesitatea asigurrii fluenei i claritii ideilor n raport, pentru ca acestea s fie accesibile oricui, specialist sau nespecialist. n mod obinuit, raportul de expertiz cuprinde urmtoarele seciuni: Preambulul; Elaborarea raportului de expertiz trebuie fcut cu respectarea anumitor Scurt istoric al litigiului; reguli de ordin procedural, de form i Obiectul expertizei; Procedura investigaiilor; coninut. Constatrile expertizei; Forma raportului de expertiz poate Concluziile raportului de expertiz; fi oral sau scris, n funcie de locul Anexele (n original sau n copie). unde se desfoar expertiza (n faa organului respectiv sau n afara Preambulul raportului de expertiz acestuia), ct i de natura i specificul cuprinde: numele i prenumele problemei aflat n litigiu. expertului, profesia i calificarea sa, n toate cazurile n care efectuarea adresa complet, instana sau organul lucrrilor expertizei necesit timp, care a numit expertul, numrul deplasri, documentri, cercetri, dosarului pentru litigiul n cauz i analize, teste sau ncercri de numrul actului de mputernicire a laborator etc., raportul de expertiz se expertului. Scurt istoric al prezint scris. litigiului: de regul, n aceast seciune se menioneaz numele sau Printre principalele reguli de ordin denumirile prilor aflate n litigiu procedural privind raportul de (reclamant i prt), ct i adresele lor expertiz menionm: necesitatea exacte. n unele cazuri pot aprea redactrii acestuia n mai multe dou sau mai multe coreclamante sau exemplare, dintre care dou se depun coprte, ordinea lor ierarhic la registratura instanei. Raportul de stabilindu-se n funcie de poziia pe expertiz este semnat la sfrit, iar care o au n litigiu. Deseori, alturi de fiecare pagin trebuie s poarte parafa prt sau coprt, mai pot aprea i expertului. Semnarea i parafarea se pri chemate n garanie. De fac att pe original, ct i pe copii, asemenea, tot n aceast seciune se

prezint ntr-o succesiune cronologic principalele elemente i date ce reprezint puncte de reper eseniale ale litigiului. Cu aceast ocazie se consemneaz poziia sau interpretarea prilor n raport cu problemele litigiului, n special a acelora care vizeaz obiectivele expertizei, precum i precizarea daunelor i a perioadei cnd acestea s-au produs, dac s-au mai efectuat expertize anterioare pe problema respectiv. Obiectul expertizei. n aceast seciune sunt redate ad litteram obiectivele stabilite de ctre instan pentru efectuarea expertizei, precum i ntrebrile care au fost transmise n scris expertului. Procednd astfel, se evit posibilitatea ridicrii unor obiecii de ctre pri, pe considerentul c nu s-a dat rspuns ntrebrilor din ordonan sau ncheiere. Procedura investigaiilor cuprinde, de regul, urmtoarele elemente: - legalitatea invitrii prilor pentru a conlucra sau asista expertul n efectuarea unor investigaii; - numele i calitatea mputerniciilor; - felul documentelor de mputernicire; - felul investigaiilor efectuate de ctre expert n prezena prilor; - felul documentului de consemnare a rezultatelor investigaiilor (procesverbal, minut etc.), semnat de ctre expert i reprezentanii prilor. Constatrile expertizei reprezint cea mai important seciune din raport i cuprinde att faptele i datele din dosarul litigiului, ct i pe celerezultate din investigaiile efectuate de ctre expert, care trebuie descrise exact i, dup caz, comparate sau interpretate. Cnd apar nepotriviri ntre datele provenind din diferite surse, inclusiv din actele scrise prezentate de pri, n raport se consemneaz toate aceste date, se face analiza lor comparativ n vederea stabilirii gradului lor de veridicitate. n funcie de obiectivele expertizei, n raport se prezint rezultatele investigaiilor n ordinea dezvluirii lor. Expertul trebuie s acorde o atenie deosebit stabilirii cu exactitate a cauzelor i mprejurrilor care au generat vicierea respectiv. De

aceea, pe lng simpla prezentare a elementelor de reconstituire a cauzelor i mprejurrilor, precum i a mrimii i efectului vicierii, expertul va prezenta interpretrile corespunztoare, inclusiv soluiile posibile pentru prentmpinarea repetrii unei anomalii de felul celei care formeaz spea expertizei.

Pentru a se asigura raportului de expertiz o inut corespunztoare, trebuie respectate unele condiii privitoare la stil i coninut. Astfel, raportul de expertiz trebuie s fie clar i concis, fr formulri sau termeni echivoci (ci dimpotriv se impune o terminologie de specialitate, adecvat); nu se vor face trimiteri la lucrri n afara raportului. Se vor Concluziile raportului de expertiz utiliza pe ct posibil fraze scurte, dense i clare. Termenii tehnici, greu trebuie s conin ntr-o form concentrat rspunsurile expertizei la accesibili, se vor explica la piciorul paginii sau n paranteze, pentru a obiectivele ncredinate spre nlesni nelegerea concluziilor. soluionare. Raportul de expertiz nu trebuie s n msura n care, n urma conin preri personale n legtur cu investigaiilor, se stabilete cu claritate demarcaia ntre rspunderile diferitele acte normative sau cu tehnice legate de vicierea incriminat, dispoziiile legale ale unor organe aceasta va fi consemnat ca atare, fr administrative. Aceasta nu nseamn c expertul nu a se atinge vreo latur juridic a este liber n formarea opiniei sale, fr problemei. Obiectivitatea i ns ca aceasta s reflecte bunul plac corectitudinea concluziilor sunt sau aciunea arbitrar a expertului. La determinate de urmtorii factori: redactarea raportului de expertiz, se - calificarea nalt a specialistului n domeniul n care acioneaz ca expert; recomand ca toate aspectele - cunoaterea profund a problemelor problemei n cauz, desprinse de expert n urma efecturii circulaiei tehnice a mrfurilor; - cunoaterea complex a metodelor i investigaiilor sale, s fie ncadrate n litera i spiritul actelor normative care tehnicilor de analiz a mrfurilor; reglementeaz problemele abordate. - probitatea profesional i moral a Constatrile i afirmaiile expertului, expertului, spre a nu omite aspecte coninute n textul raportului de eseniale ale investigaiilor i pe expertiz, trebuie s fie susinute prin aceast baz s emit concluzii exemplificri i argumentri eronate sau false; temeinice. n acest sens, expertul - independena fa de prile trebuie s fie preocupat de a conferi implicate de litigiu; raportului o anumit inatacabilitate, - respectarea dreptului prilor precum i de a evita o implicate n litigiu n legtur cu eventualneconcordan ntre datele desfurarea expertizei. Anexele trecute n raport n cazul unei raportului de expertiz. La raportul eventuale noi expertize. De asemenea, de expertiz se pot ataa n anex este indicat ca n anexele la raportul documentele susintoare ale de expertiz s se gseasc dovezi concluziilor pe care le formuleaz care s evidenieze procedeele de expertul, ca de exemplu buletine de investigare folosite de expert, analiz, grafice, copii i fotocopii, constatrile fcute de ctre acesta n planuri i schie ale unor depozite, anumite momente, situaii, fotografii scheme de amplasare a mrfurilor n sau fotocopii ale unor obiecte, probe spaiile de transport, eventual procedee de calcul etc. De asemenea, sau documente al cror coninut nu poate fi integrat n raportul de se ataeaz borderoul de anexe, care expertiz. reprezint opisul detaliat al tuturor documentelor i actelor suplimentare Datele coninute n raportul de depuse de pri pe parcursul efecturii expertiz trebuie s fie reale i demonstrabile. Expertul rspunde expertizei i care au servit la pentru toate datele trecute n raport ntocmirea raportului de expertiz. Borderoul de anexe figureaz n mod orict de nensemnate ar fi ele. Justeea datelor i responsabilitatea obligatoriu att pe original, ct i pe expertului fa de acestea este copiile raportului de expertiz.

caracteristica esenial a unui raport de expertiz. Pentru aceste considerente, expertul trebuie s aib n vedere, printre altele, urmtoarele: analizele i ncercrile de laborator s fie efectuate personal sau de laboratoare de analiz autorizate n acest scop; aparatele i metodele folosite s aib o precizie ct mai ridicat, n acest scop este indicat s se efectueze un numr ct mai mare de determinri (n special n cazul analizelor organoleptice). Concizia i claritatea concluziilor formulate de ctre expert trebuie s fie evidente. Concluziile trebuie s reprezinte sinteza logic a constatrilor pariale la care a ajuns expertul pe parcursul efecturii investigaiilor. 17.Analiza raportului de expertiz Economistul de comer este specialistul n problemele circulaiei tehnice a mrfurilor, avnd o calificare care i permite abordarea problemelor de concepie, de conducere i de organizare, viznd fluxul mrfurilor de la productor la consumator. n consecin, atunci cnd nu are calitatea de expert atribuit de instan, el este chemat, ca bun cunosctor al domeniului, s participe la analiza unui raport de expertiz referitor la problemele merceologice, ca reprezentant al uneia dintre prile implicate n litigiu. Expertiza calitii mrfurilor efectuarea unei noi expertize atunci cnd se impune anularea expertizei datorit nclcrii unor norme legale de ctre expert. n cazul n care, la studierea raportului de expertiz, apar neclariti se pot solicita expertului lmuriri suplimentare sau clarificri. Acestea se pot da verbal sau n scris, sub forma unui act adiional la raportul de expertiz denumit "completare la raportul de expertiz". Uneori, prile aflate n litigiu pot formula obieciuni asupra raportului de expertiz sau a unei pri din acesta. n acest caz, instana oblig pe expert s analizeze obieciunile formulate de ctre pri, s-i fixeze poziia n raport cu obieciunile

prilor sau s rspund la unele ntrebri rezultate din aceste obieciuni. Rspunsul expertului se d n scris, sub forma unui document denumit note scrise". Suplimentul de expertiz. Uneori, dup efectuarea expertizei (i respectiv dup depunerea raportului de expertiz), se constat de ctre pri sau de ctre instan noi probleme ale speei litigiului, nerelevate iniial, care reclam investigaii, respectiv intervenia expertului. n aceste situaii instana poate ordona obiective suplimentare pentru expertiz. Acest supliment, care uneori este provocat de contestarea unei chestiuni din raport de ctre partea interesat, presupune adncirea sau lrgirea cercetrii problemei respective. O nou expertiz. Atunci cnd concluziile raportului sunt controversate, mai mult sau mai puin ntemeiate, inexacte, sau cnd se anuleaz expertiza ca urmare a nclcrii unor dispoziii legale de ctre expert, se poate dispune efectuarea unei noi expertize. n general, cazurile de nclcare a unor reglementri legale de ctre expert, fapt ce duce la anularea expertizei, sunt rare i cu inciden direct n materie de drept. Noua expertiz este efectuat, de regul, de ctre alt expert sau de mai muli experi (n numr impar). Forma, structura i coninutul raportului noii expertize sunt identicecu acelea ale raportului de expertiz. Exist ns unele deosebiri i anume: necesitatea lurii de poziie fa de raportul iniial de expertiz (dac este cazul); existena posibil a divergenei de opinii ntre experii care efectueaz noua expertiz, caz n care fiecare expert, n cadrul aceluiai raport, i prezint propriul su punct de vedere.

n raportul noii expertize, aceste aspecte trebuie reflectate n mod corespunztor, din punct de vedere al coninutului i al procedurii. O nou expertiz se dispune n mod firesc pentru cercetarea acelorai obiective ca i n cazul expertizei iniiale.

Lmurirea neclaritilor, completarea printr-un supliment de expertiz, sau dispunerea unei noi expertize pot fi ocazionate de situaii precum: din lectura raportului rezult c expertul nu a folosit cele mai moderne i adecvate metode n cercetarea respectiv; lectura raportului vdete o competen sczut; contiinciozitatea i obiectivitatea expertului sunt puse sub semnul ntrebrii; apare o anumit contradicie ntre concluziile iniiale ale raportului i rezultatele investigaiilor ulterioare, ca urmare a administrrii unor lmuriri suplimentare. Analiza raportului de expertiz este abordat sub multiple unghiuri (juridic, merceologic, economic, contabil etc.). Ea parcurge, n principal, dou etape importante, constnd din verificarea respectrii prevederilor legale referitoare la expertiz (verificare formal) i verificarea coninutului tiinific al raportului de expertiz (verificare de fond sau substanial)2. Verificarea formal presupune urmtoarele aspecte: dac au fost respectate condiiile legale de desemnare a experilor i dac nu exist eventuale motive de recuzare a acestora; dac au fost formulate rspunsuri clare i complete la toate ntrebrile adresate experilor; dac raportul de expertiz a fost semnat i datat. Verificarea de fond are drept scop stabilirea msurii n care expertul a folosit raional i complet mijloacele de documentare, a ntreprins investigaiile folosind cele mai adecvate metode i tehnici i a relevat datele i faptele care s elucideze obiectivele expertizei. Se verific, de asemenea, dac concluziile expertului sunt certe sau aproximative, justeea raionamentului i concordana dintre concluzii i coninutul raportului de expertiz. Dac la examinarea raportului de expertiz de ctre organul juridic sau de ctre prile aflate n litigiu se constat c acesta este necorespunztor, din cauza unor neclariti sau lacune minore n

efectuarea investigaiilor de specialitate, se pot lua msuri de ndreptare. Msurile de ndreptare, care se pot lua la constatarea unor situaii necorespunztoare n momentul analizei raportului de expertiz, sunt n funcie de lacunele constatate i anume: chemarea expertului pentru a da lmuriri suplimentare atunci cnd raportul prezint anumite neclariti; ntregirea expertizei printr-un supliment de expertiz, atunci cnd investigaiile au fost incomplete; 18.Certificarea conformitatii marfurilor si serviciilor In conditiile diversificarii si innoirii rapide a ofertei de marfuri a aparut necesitatea introducerii unei practici noi care sa asigure cresterea increderii inter partenerii comerciali din diferite tari si in special a increderii consumatorilor privind calitatea produselor pe care le akizitioneaza.Deoarece simpla afirmatie a producatorului nu mai ofera garantii obiective privind calitatea ,intr-o serie de tari se introduce sistemul certificarii.Obiectivul sau este de a garanta prin interm.unui organism independent de producator si de benefeciar,conformitatea unui alt produs ,serviciu sau a sistemului de management a calitatii intreprinderii cu un document normativ.Certificarea a capatat o larga extindere in comertul mondial mai ales dupa aparitia standardelor din familia ISO 9000 si EM 45000. Certificarea reprezinta o modalitate de atestare a conformitatii produselor ,serviciilor si a systemului de management a calitatii unei intreprinderi cu un normative prestabilit , atestare pe care o realizeaza un organism neutru denumit organism de certificare.Recunoasterea oficiala a competentei unui organism de certificare se efectueaza prin acreditare. Certificarea produselor si serviciilor Acest tip de certificare prezinta mai multe avantaje: -certificarea ofera un avantaj commercial contribuind la

promovarea produselor si serviciilor.Ea repre-zinta o dovada obiectiva ca sunt respectate caracteristicile de calitate mentionate in standart ,facilitind orientarea consumatorilor la alegerea produselor si serviciilor. -certificarea permite eliminarea incercarilor multiple si costisitoare effectuate de producator ,beneficiar si intermediari. Tinind seama de aceste avantaje furnizorii sunt interesati sa imbunatateasca in continuu calitatea produselor si serviciilor pe care le produc pt a putea asigura satisfacerea conditiilor certificarii.Dovada conformitatii produselor poate fi:sub forma unui certificat de conformitate sau a unei marci de conformitate. Certificatul de conformitate reprezinta un document elaborat pe baza regulilor unui system de certificare ce indica existenta increderii ca un produs identificat este in conformitate cu un anumit standard sau cu un alt document normativ.El contine o parte informativa privind caracteristicile impuse ; a doua parte informatii referitoare la organismul care a efectuet verificarile si uneori marca de conformitate. Marca de conformitate este o marca protejata aplicata pe baza regulilor unui system de certificare ce indica existenta increderii ca produsul sau serviciul in cauza este in conformitate cu un anumit standard.In present se practica 2 tipuri de certificare: -obligatorie -voluntara Certificarea obligatorie se refera la produsele si serviciile care se reglementeza obligatoriu si anume reglementari referitoare la protectia vietii, sanatatii consumatorului ,protectia muncii si a mediului inconjurator. Certificarea voluntara se refera la produsele si serviciile pt care nu exista reglementari obligatorii.Acest tip de certificare este utilizat de intreprindere ca instrument pt pastrarea pietelor si desfacere sau pt mcucerirea unor piete noi.

Certificarea sistemului de management a calitatii Reprezinta atestarea de catre organismul de certificare a conformitatii acestora cu un standard de referinta din familia ISO9000 sau ekivalentele acestora.Certificarea sistemului de management a calitatii unei intreprinderi se realizeaza cu anumite scopuri:publicitare , sau pt motivarea personalului pt imbunatatirea calitatii.Dar un certificat obtinut pt sistemul de management a calitatii nu inseamna in mod automat ca toate produsele pe care le furnizeaza vor fi fara abateri de la standarde.

-sa mentina dreptul si posibilitatea de ai apara pe toti cei implicati in procesul de certificare -trebuie sa posede utilaje ,incaperi , metode si procedure care sa indeplineasca functiile de acreditare 2.Personalul organizatiei: -trebuie sa fie condus de un conducator competent si cu rspundere -sa posede un colectiv permanent, corespunzator profilului acreditarii -personalul e dator :sa functioneze cel putin 4 ani in domeniul standardizarii si conducerii din care cel putin 2 ani in domeniul certificarii;sa cunoasca toate actele legislative si normative;sa nu se lase la presiuni care sa corecteze hotaririle sale. 19.Acreditarea organelor de 3.Cerinte metodice: evaluare si certificare a calitatii -organizatia trebuie sa posede o metodologie si un regulament bine Organizarea certificarii pregatit ,capabil sa actioneze in toate prevede crearea organelor de directiile de a emite, a prolonga,a acreditare ,a organelor de certificare, anula sau rekema certificarea . crearea si acreditarea laboratoarelor In afara de aceasta , organizatia de incercare,atestarea mijloacelor de pretendenta indeplineste citeva cerinte producere si organizarea adaugatoare: inspectoratulyi de control in sistemul -inkeie cu consiliul de Acreditare un de certificare. contract unde sunt clar aratate Consiliul de Acreditare se drepturile si indatoririle sale ; creaza in structura sistemului de -elaboreaza un complect de certificare national catre Moldova documente, de instructiuni unde intra Standard in baza Regulamentului conditiile de certificare ,regulamentul Moldova Standard.In cadrul de certificare ,tarifele de plata. Consiliului sunt inclusi: Acreditarea organizatiilor de -Reprezentantii ministerelor si certificare o face Moldova Standard departamentelor si a altor institutii de care prin dispozitia sa numeste conducere. organizatia pt certificare sii ofera 3 - Reprezentantii laboratoarelor luni pt pregatirea catre acreditare. acreditate Acreditarea organizatiilor pretendente -Asociatia Consumatorilor e alcatuita din urmatoarele etape: -Specialisti calificati in ramura data 1.prezentarea si expertiza actelor de Acest consiliu studiaza si acreditare apreciaza organizatiile ce pretend a fi 2.aprecierea organizatiei pretendent licentiate in domeniul certificarii si 3.luarea hotaririi, alcatuirea si conduce cu licentierea lor.Consiliul inregistrarea documentelor de rezolva litigiile ,apelarile si alte acreditare. neintelegeri.In calitate de organizatie pt certificare poate fi acreditata Principalele acte ale acestui process organizatia ce are statut juridic si este sunt: neutra ,necointeresata 1.Atestatul de acreditare cu anexe in acreditarea diferitor unde se prezinta domeniul de intreprinderi.Organizatia indeplineste activitate;2.Licenta-acord dintre urmatoarele cerinte: Moldova Standard si organizatie unde 1.Cerinte organizatorice: sunt aratate drepturile ,indatoririle si -organizatia trebuie sa aiba finante conditiile de activitate. stabile

Aceste acte sunt semnate de directorul eliberarii certificatului de departamentului Moldova Standard. conformitate(ulterior-certificatul) 6.eliberarea certificatului de 20.Metodologia generala a conformitate si a autorizatiei pentru certificarii dreptul de utilizare a marcii de Declaratia de conformitateconformitate declaratia unui furnizor ,catre o firma 7.efectuarea inspectiei produselor pe propria raspundere,ca un produs certificate ,proces sau serviciu este in 8.actiuni corective in caz de dereglare conformitate cu un standard sau cu un a conformitatii produselor cu alt document normativ. conditiile stabilite si utilizarea In acceptiunea standardelor furnizor incorecta a marcii de conformitat poate fi un fabricant un destribuitor ,importator ,organizatie de service. 21.Structura organizatorica a Declaratia de conformitate trebuie sa sistemului national de certificare. cuprinda inf.: Structura organizatorica a 1.numele si prenumele furnizorului ce Sistemului include: a emis declaratia. -organul National de certificare 2.identificarea produsului ( Moldova Standard); (denumire,tip,numar de model,inf. Suplimentara) -organismele de certificare, acreditate, 3.standardele sau alte documente sau a produselor; alte documente normative la care se -organisme de certificare, acreditate, a face referireintro forma sistemelor calittii si a sistemelor de precisa,completa,si corespunzator productie; definita. 4.toate inf.suplimentare care pot fi -organisme de certificare (atestare) a necesare(clasa de calitate,categoria) personalului; 5.data emiterii declaratiei -organismele de acreditare a 6.semnatura si functia sau marcajul laboratoarelor (centrelor) de incercari; echivalent al persoanei autorizate,confirmarea ca declaratia a -laboratoarele (centrele) de incercari fost emisa pe propria raspundere a acreditate. furnizorului. Organul National de Certificare Aceasta declarie poate avea forma indeplineste in sistem urmatoarele unui document ,a unei etichete sau o functii: alta forma echivalenta .Ea poate fi tiparita sau aplicata. -elaboreaza principiile de baza, Termenii referitori la certificarea si la regulile si structura sistemului; acreditarea laboratoarelor de incercari -elaboreaza baza legislativa a sunt grupati in cadrul urmatoarelor sistemului; sectiuni:incercari,evaluarea conformitatii,activitati de -organizeaza si coordoneaza certificare,conventii de activitatea, care asigura functionarea recunoastere,acreditarea sistemului; colaborarea cu laboratoarelor de incercari organizatiile internationale si Procedura de efectuare a certificare organismele de certificare nationale in RM ale altor tari in domeniul certificarii; 1.prezentarea cererii pentru certificare -Ia decizii despre aderarea la (ulterior cerere) sistemele si conventiile de 2.luarea deciziei asupra cererii certificare regionale si ,inclusiv alegerea schemei de certificare internationale; 3.indentificarea mostrelor si -Formeaza comisii si consilii in cadrul incercarile lor . sistemului; 4.evaluarea procesului de productie 5.examinarea documentelor primite si -Efectueaza acreditarea organismelor luarea deciziei privind posibilitatea de certificare a produselor omogene, de certificare a

sistemelor calitatii si atestare a sistemelor de productie, de certificare (atestare) a personalului, de acreditare a laboratoarelor de incercari; -Aproba lista produselor, supuse certificarii; -intocmeste si tine Registrul Sistemului; Efectueaza controlul activitatii organismelor si laboratoarelor de incercari, acreditate in Sistem; - Examineaza contestatiile in domeniul certificarii; Organizeaza propaganda si publicitatea privind rezultatele lucratorilor in domeniul certificarii. Organismele de certificare acreditate a produselor creaza si asigura functionarea sistemului de certificare a produselor omogene (concrete).Functiile de baza sunt: -selectarea si intocmirea fondului de documente normative conform caror se efectueaza certificarea produselor; -alegerea schemei si modelului de efectuare a certificarii; -elaborarea i ntocmirea documentelor metodico organizatorice privind certificarea produselor: -organizarea si efectuarea certificrii; -determinarea si inregistrarea in Registru si emiterea certificatelor de conformitate si licenelor cu drept de utilizare a marcilor de conformitate; -supravegherea calitatii produselor certificate; -elaborarea, intocmirea si desavirsirea sistemului intern de asigurare a calitatii; -colaborarea cu Organul National de Certificare. Organizatia, care pretinde la acreditare in calitate de organism de certificare a produselor omogene

(concrete) trebuie sa corespunda criteriilor Ghidului ISO/CEI 40, standardului european BN 45011, PG 01- 09- 92 si sa aiba manualul calitatii. Pentru organizarea activitatii sale acestui organism se recomanda de a folosi procedura conform Ghidului ISO/CEI 56. Organismele de certificare a sistemelor calitatii si a sistemelor de productie indeplinesc in sistem urmtoarele functii: -elaboreaza documentele privind modul de efectuare a certificarii sistemelor calitatii si de productie: -elaboreaza metodele tip, ghiduri, instructiuni de evaluare a sistemelor de asigurare a calitatii; -elaboreaza metode de atestare a sistemelor de productie a produselor concrete: -organizeaza si efectueaza certificarea sistemelor calitatii si a sistemelor de productie: -intocmeste, emite si inregistreaza Certificate de conformitate a sistemelor calitatii si a sistemelor de productie si le inregistreaza in Registrul Sistemului;

auditori, inclusiv in centrele de studii de peste hotare sau cu implicarea specialistilor cu diploma de peste hotare; -colaborarea cu Organul National de Certificare si organele internationale in acest domeniu de activitate. Organizatia care pretinde la acreditare in calitate de organism de atestare (certificare) a personalului trebuie sa corespunda criteriilor EN 45013 si sa aiba manualul calitatii. Organismul de acreditare a laboratoarelor de incercari indeplineste in Sistem urmtoarele functii: -acreditarea laboratoarelor (centrelor) de incercari: -elaborarea documentelor metodico organizatorice pentru efectuarea acreditarii laboratoarelor (centrelor) de incercari cu stabilirea cerintelor carora ele trebuie sa corespunda luind in consideratie specificul ramurii respective; -colaborarea cu Organul National de Certificare si organizatiile internationale din acest domeniu de activitate; -elaborarea, conducerea si perfectionarea sistemelor calitatii interne.

acreditare in Sistem in calitate de laborator de incercari (LI) trebuie sa corespunda criteriilor Ghidului ISO/CEI 25, standardului european EN 45001 si RG 01-07-92. Sistemul calitatii acestei organizatii trebuie sa fie intocmit conform Ghidului ISO/CEI 49 si Procedurii RG 01-07-92. Rapoartele de incercari se intocmesc conform Ghidului ISO'CEI 45 si Procedurii RG 01-07-92. Organizatiile, care pretind sa fie acreditate in Sistem, trebuie sa aiba statutul persoanei juridice si sa fie independente administrativ, financiar si sa excluda posibilitatea unei presiuni externe asupra personalului, capabila de-a influenta rezultatele incercarilor sau a certificarii din partea furnizorului sau consumatorului. Delegarea imputernicirilor organismelor de acreditare si certificare si laboratoarele de incercari din partea Organului National de Certificare se efectueaza in momentul acreditrii lor prin semnarea contractelor privind licentele respective. Sistemul poate folosi laboratoarele de incercari (centrele), organismele de certificare stabilite in afara teritoriului Republicii Moldova, pe baza contractelor sau conventiilor de recunoastere a rezultatelor lucrarilor in domeniul certificarii. 22. Incercarile produselor supuse certificarii. Incercarile in vederea certificarii se efectueaza in laboratoarele (centrele) acreditate. Inclusiv in Registrul Sistemului sau in laboratoarele acreditate , si imputernicirea carora pentru efectuarea incercarilor este recunoscuta de Moldova standard. Incercrilor pentru certificare se supun obiectele (esantioanele), constructia, componenta si tehnologia carora trebuie sa fie indentice cu obiectele (esantioanele) livrate consumatorului. Numarul obiectelor, modul de prelevare, indentificare si depozitare, modelul rapoartelor de incercari se

- efectueaza supravegheaza sistemelor calitatii si sistemelor de productie Organizarea care pretinde la certificate; acreditare in calitate de organism de acreditare a laboratoarelor de -elaboreaza, conduce si perfectioneaza incercari, trebuie sa corespunda sistemul calitatii intern; criteriilor EN 45003 si sa aiba - colaboreaza cu Organul National de manualul calitatii. Certificare. Laboratoarele (centrele) de Organismul de certificare (atestare) a incercari acreditate indeplinesc in personalului indeplineste in Sistem Sistem urmtoarele functii: urmtoarele functii; -efectuarea incercarilor in scopul -elaborarea documentelor metodico certificarii si emiterea rapoartelor de - organizatorice pentru efectuarea incercari; atestarii personalului, stabilind - prelevarea esantioanelor sau criteriile pentru auditori in fiecare obiectelor pentru incercari: domeniu de activitate; - participarea la efectuarea - elaborarea programului de formare a incercarilor produselor certificate ; auditorilor in fiecare domeniu de activitate; -participarea la cercetarea sistemului de productie a produselor certificate - elaborarea programului de formare a privind corectitudinea efectuarii auditorilor in domeniu de activitate; incercarilor; - organizarea cursurilor pentru Organizatia, care pretinde la

stabilesc in DN, documentele organizatorico-metodice pentru metodele efectuarii incercarilor. Pentru certificarea obligatorie volumul incercarilor (mostra-tip lot. fiecare produs) si modul efectuarii lor se stabileste de organismul de certificare in documentele metodicoorganizatorice, ce determina modul certificarii produselor date. Termenii si conditiile financiare ale efectuarii incercarilor se stabilesc in contractul incheiat intre client si laboratorul (centru) de incercari. Incercarile produselor din import se efectueaza in L (C) acreditate in Sistem, afara de cazul, cnd este incheiata conventia privind recunoasterea reciproca a rezultatelor activitatii de certificare. Emiterea certificatului de conformitate si intocmirea licentei pentru dreptul aplicarii marcii de conformitate. Certificatul de conformitate pentru produse se emite de organismul de certificare, iar in lipsa lui - de organul National de Certificare dupa efectuarea procedurilor corespunztoare si in modul stabilit de PG 01-06-96.

valabilitate se determina de regulile si cerintele acestei sisteme sau conventii. Termenul de valabilitate a certificatului de conformitate se determina luind in seama termenul de valabilitate a documentelor normative pentru produs, termenul pentru care este atestat sistemul de productie sau este certificat sistemul calitatii dar nu poate depasii 3 ani. 23. Recunoasterea certificatelor de conformitate de peste hotare. Decizia privind recunoaterea certificatelor emise de organismele de certificare ale altor tari sau ale sistemelor internationale pentru produsele importate, folosite in tara, se ia de catre Organul National de Certificare. Pot fi recunoscute certificatele sau alte documente analoge (licente, declaratii de conformitate), emise in cadrul conventiilor de recunoastere incheiate sau in cadrul sistemelor internationale la care a aderat Republica Moldova. Decizia cu privire la recunoastere se ia pe baza lucrarilor respective, efectuate de organismul de certificarea produselor omogene (concrete) care. in caz de necesitate, poate efectua incercarile de conformitate a tuturor indicilor sau numai a unora din ei.

(centrelor) de incercari acreditate; inspectarea produselor certificate. Controlul de inspectie a activitatii organismelor acreditate ale Sistemului, organismelor de certificare a produselor, organismelor de certificare a sistemelor calitatii sau a sistemelor de productie, organismelor de acreditare a laboratoarelor de incercari, a laboratoarelor de incercari (centrelor) acreditate le efectueaza Organul National de Certificare. Conditiile efecturii inspectiei (numarul si periodicitatea vizitelor, pretul acestor lucrari, etc.) a organismelor acreditate se stabilesc de catre organismul acreditat si de reputatia lui. Aceste conditii se legifereaza printr-o conventie de licenta sau printr-un contract aparte. Inspectia se efectueaza in termenul de valabilitate a atestatului in timp neopinat. In timpul inspectiei se determin corectitudinea indeplinirii lucrarilor de catre organism in conformitate cu statutul primit la acreditare. In baza raportului de inspectie organismul de acreditare ia decizia privind pastrarea termenului de valabilitate, suspendarea sau anularea certificatului de acreditare si anularea in acest caz a acordului de licenta. Modul organizarii inspectiei, schema luarii deciziei, motivele anularii certificatelor se stabilesc de PG - urile respective care reglementeaz cerintele pentru organismele si laboratoarele de incercari ale Sistemului Inspectia produselor certificare si a starii sistemului de productie efectueaza organismele de certificare a produselor omogene (concrete). Volumul, continutul si modul efectuarii inspectiei se stabilesc in documentele metodico-organizatorice de certificare a produselor concrete tinnd cont de specificul si conditiile de productie. Pe baza rezultatelor inspectiei organismul de certificare poate sa pastreze, sa suspende sau sa anuleze valabilitatea certificatului de conformitate si licenta privind dreptul

Certificatul intr in vigoare dupa inregistrarea in Registrul Sistemului intocmit in corespundere cu cerintele PG Modul inregistrarii obiectelor de certificare si intocmirea Registrului Modul de. recunoastere se stabilete Sistemului". in procedura certificarii produselor omogene (concrete) din import. Pentru produsele de tip serie solicitantului i se elibereaza licenta cu Toate documentele propuse pentru dreptul utilizarii marciii de efectuarea recunoasterii certificatului conformitate in modul stabilit PG 01- de conformitate de peste hotare se 06- 92. insotesc de traduceri autorizate in limba de lucru a Sistemului. Daca in Sistemul certificarii produselor omogene (concrete) este Toate activitatile n domeniul folosita schema nr.6 (metoda recunoasterii certificatelor straine si certificarii sistemul calitatii), inregistrarea lor sunt platite de solicitantului i se emite Certificatul de solicitant. conformitate pentru sistemul calitatii. Supravegherea produselor certificate Modul si etapele de efectuare a si organismelor ce efectueaz lucrarilor, modelul Certificatului sunt certificarea, in scopul asigurarii stabilite n Procedura respectiva. obiectivittii si calitatii efectuarii Daca certificarea se efectueaza in activitatii n domeniul certificarii in cadrul unul sistem international sau al Sistem se efectueaza: unei conventii, modul emiterii, inspectarea activitatii organismelor de modelul certificarii si termenul lui de certificare acreditare si laboratoarelor

de a utiliza marca de conformitate. Decizia privind suspendarea actiunii certificatului (marcii de conformitate) se ia in cazul, cnd titularul in termenul stabilit poate inatura neconformitatile depistate si confirma documental corespunderea produselor documentului normativ de referinta. Daca titularul nu e in stare operativ sa inlature neconformitatile depistate, certificatul se anuleaza iar produsele exclud din Registrul Sistemului 24.Actele legislative a RM privitor la expertiza mrfurilor Pentru asigurarea unui nivel nalt al calitii mrfurilor, extinderea pieilor de desfacere i eliminarea falsificrilor a fost creat cadrul legislativ corespunztor domeniului calitii mrfurilor. Pentru aceasta au fost elaborate o serie de acte normative i documente referitoare la controlul calitii, standardizare i certificare a mrfurilor. Aceste documente se mpart n urmtoarele 4 grupe: 1. Documente legislative ( legi, hotrri ale Parlamentului Republicii Moldova i Decrete ale Preedintelui Republicii Moldova); 2. Hotrri ale Guvernului RM; 3. Documente care prescriu calitatea mrfurilor 4. Documente care dovedesc i confirm calitatea mrfurilor. Cele mai importante acte legislative ale Parlamentului R.M. i Decrete ale Preedintelui R.M., care stau la baza activitii de asigurare i control al calitii mrfurilor, sunt publicate n Monitorul Oficial ala R. Moldova. Tipuri de standarde aplicate n activitile de producere i comer. Se deosebesc 3 criterii de clasificare, care delimiteaz categoriile de standarde, i anume: 3. Dup nivelul de aplicare avem standarde: internaionale; regionale; interstatale de tipul GOST; naionale de tipul SM, SR; ramurale; de ntreprindere. 4. Dup coninut, tipurile de standarde sunt: 6. standard de baz care are o aplicare general sau care conine prevederi generale pentru producerea mrfurilor;

7. standard de terminologie care specific termenii, de obicei mpreun cu definiiile, i uneori cu note explicative, ilustraii etc. 8. st. de ncercare 9. st. de proces- specific condiiile pe care tb sa le ndeplineasc un proces 10. st. de produs 11. st. pentru servicii- specifica conditiile pe care tb sa le indeplineasca un serviciu pt a asigura aptitudinea de utilizare a acestuia; 12. st. de marcare 13. standarde de interfaspecifica cond. Referitoare la compabilitatea produselor sau a sistemelor n punctul lor de legtur; 5. Dup subiect, st. pot fi clasificate n: st. pt construcii, s. pt agricultur, st. pt comer, st. pt protecia mediului ambiant, st. pt telecomunicatii etc.

gluten care poate fi uor separat.Prin splarea probei se ndeprteaz amidonul din fin i rmne glutenul, ceea ce este caracteristic numai finii de gru. Cantitate i calitatea glutenului sunt n funcie de soiul de gru. Caracteristicile importante n identificarea finii de gru sunt proprietile glutenului umed: culoarea, elasticitatea i extensibilitatea. n fina de secar glutenul nu poate fi separat deoarece prin splare se ndeprteaz i celelalte pri componente. Spre deosebire de fina de gru cea de secar conine mai mult celuloz. Aciditatea( tb sa fie pna la 5-6 grade T) finii constituie un indice al gradului de prospeime, ea crete odat cu nvechirea finii. Fina de gru veche are o aciditate mai mare de 5-6 grade T. Cea mai important caracteristic pentru stabilirea categoriei de calitate 25 Expertiza finii Litigiile referitoare la identificarea i marf a finii n cazurile litigioase stabilirea categoriei de calitate marf este deteminarea coninutului de cenu , care este o metod a finii pot urmri urmtoarele standardizat, arbitrat n toate rile scopuri: uniunii europene. Coninutul de Identificarea finii; cenu nu trebuie s depeasc: Stabilirea categoriei de 3. pentru faina de gru de calitate marf a finii; Evidenierea posibilitilor de calitate superioar- 0,55% 4. pentru f. De calit nti falsificare. 0,75% n activitatea comercial calitatea 5. pentru calit. A doua 1,25% finii se apreciaz dup pentru fina integral 1,25caracteristicile organoleptice i fizico- 6. 1,75% chimice. Umiditatea- nu mai mare de 15%. Caract. Organoleptice permit identificarea tipului de faina si a unor Cele mai frecvente falsificri ale finii sunt: insusiriorganoleptice ca: falsificrile sortimentale 6. Culoarea calitative 7. Mirosul cantitative 8. Gustul informaionale 9. Finetea etc. Determinarea glutenului: Culoarea finii depinde de natura Se iau 25 g de fin, se introduc ntrboabelor, calitatea mciniului, separarea endospermului de mcini, un mojar, se adaug 13 ml de ap i se amestec cu fistilul, se las n repaos umiditatea, condiiilor ncercrilor organoleptice i durata pstrrii finii, 20 min. Dup aceea se spal sub un jet de ap, n mn pn cind va curge cu ct fina este mai veche cu att ap curat. Apoi se cntrete glutenul culoarea este mai deschis. care a rmas i se calculeaz n funcie de natura boabelor fina procentajul----- ?g(cite g are glutenul poate fi: obtinut) : 25 g* 100%= 10. de gru, - de secar, - de porumb, - de orz, - de ovs .a. 26. Expertiza cerealelor Semnele distinctive n identificarea finii de gru sunt: prezena unui

Boabele cerealelor au caracteristici distincte,care permit identificarea lor:colore, forma, aspect exterior, marime si greutate. Stabilirea masei si marimii boabelor se face prin determinarea masei volumetrice shi a mesei absolute, care se exprima prin masa a 1000 de boabe.forma, marimea shi aspectul exterior al boabelor cerealelor sunt specifice p-u fiecare tip si determinate de soi si grad de maturizare. Masa a 1000 de boabe ap-u diferite ceriale tr sa constit:- p-u griu-30-40g -p-u secara-20-25; p-u orz 35-45g ; p-u ovaz 20-30g. O caracteristica importanta in expertiza cerealelor e-r determinarea masei volumetrice si umeditatii lotului supus expertizei.Masa volumetrica a cereal treb sa se incadreze in umat limite: p-u griu 745-785g/l; p-u secara 670-715g/l ; p-u orz 545-605; p-u ovaz 420-480. Foarte des cerealele pot fi supuse falsificarii cantitative prin modificarea umeditatii lor. De asemenia e-e importantsa se verifice greutatea ambalajului de transport sau consum in vederea stabilirii masei nominale a cerialelor livrate in saci, lazi, pachete etc. Boabele pot fi contaminate cu micotoxine provocate de microorganisme de genul Fuzaria ,aotoaprinderea si dezvoltatea unor mucegaiuri din genul Aspergillus,Penicillum,Mucor,boabe atacate de plosnite 27.Expertiza sticlei Proprietatile sticlei sunt:culoarea care se determina pe foaia de culoare alba,transparenta,duritate,caracterul suprafetei,sunetul la lovire. Materie prima principala este acea materie prima fara de care nu se primeste produsul: 1.vitrifianti-ei confera sticlei transparenta sau transluciditate acestea sunt oxizii de siliciu si oxizii de bor. 2.fondantii-ei micsoreaza temperatura de topire de la 1700-1300C (carbonatul de natriu si potasiu) 3.stabilizanti-rezistenta fata de apa,substante chimice si rezistenta mecanica(calcarul si dolomita) Materie prima auxiliara

1.afinanti-indeparteaza bulele de gaze(azotat de natriu,azotat de caliu,oxid de arsen) 2.coloranti-oxizi de fier,de crom,de nichel,de cobalt) 3opacizanti(oxizi de staniu,florura de calciu,talc) 4.decoloranti(oxid de mangan) Procesul tehnologic 1.Pregatirea materiei prime prevede purificarea materiei prime,maruntirea,amestecarea si uneori granularea. 2.Topirea amestecului in cuptoarede metal sau de caramizi la temperatura de1400C 3.racirea pina la temperatura de fasonare de 500-600C 4.fasonarea 5.decorul 6.racirea si prelucrarea finala. Metode de obtinere a articolelor din sticla Presarea se efectuiaza mecanic,se obtin produse masive cu pereti grosi peste 2-3 mm,cu adincime mica si suprafata interioara de forma cilindrica,prismatica,sau ingustata in partea de jos.Desenul este format de matrita si este mai putin reliefat nu are fatete si taieturi adinci,suprafata este mai putin neteda,se produc din sticla colorata sau incolora dar niciodata prin suprapunere Prin suflare-presare se produc (butelii,borcane,),obiectele au un git bine reliefat,diametrul de sus este mai mic decit cel de jos.,desenul este reliefat,se observa urme de la matrita. Suflarea ,obiectele au pereti subtiri de diferite forme. Metode de decorare Decorul se realizeaza la cald sau la rece ,decorul la cald se realizeaza cu fire sau bucati de sticla colorata,prin suprapunere sau introducerea in materie prima a unui colorant ,de la matrita.Decorul la rece se realizeazamecanic,chimic sau manual.Prin slefuire se obtin combinatii de desene plate,linii pe suprafata articolelor desenul este mai mat. La taierea fatetelor,suprafata este acoperita de taieturi profunde si inguste de diferite forme si adincimi,liniile fatetelor se intersecteaza in diferite locuri si au forme de flori,plase.Gravarea se

efectuiaza cu nisip ,suprafata obiectului se acopera cu un sablon cu un desen oarecare si cu ajutorul unei instalatii cu aer comprimat se sufla cu presiune nisip care roade sticla si formeaza decorul cu aspect mat.Decorul obtinut pe cale chimica cu acid florhidric,obiectul este acoperit cu ceara sau parafina ,cu ajutorul unui ac sau a pantografului se deseneaza desenul,apoi obiectul se introduce intro baie de acizi suprafetele neacoperite cu cera si desenul sunt atacade de acizi. 28.Clasificarea sticlei si a marfurilor din sticla Clasificarea sticlei 1.Sticla de cuart alcatuita din 90% de oxid de sliciu(aparate de laborator) 2.Sticla comuna alcatuita din oxizi de siliciu,calciu,sodiu(geamuri,articole simple de menaj,materiale de constructii) 3.Sticla calco-potasica alcatuita din oxizi de calciu si potasiu (becuri,plafoane) 4.Sticla cristal alcatuita din oxizi de plumb 9-50%(produse de menaj de calitate superioara,obiecte de arta veze,cupe) 5Sticla optica alcatuita din oxizi de plumb si de potasiu(mulaje de briliante) 6.Sticla de laborator contine oxid de bariu este rezistenta chimica si termica Dupa destinatie articolele din sticla se clasifica: 1.Articole de uz casnic 2.articole pentru constructii 3.articole decorativ-artistice 4.articole tehnice si de laborator Articole de uz casnic se clasifica : -articole de masa -articole pentru ceai -articole pentru gustari -articole pentru vin,bere,apa -articole pentru gospodarie -articole pentru bucatarie 29.Expertiza laptelui Indicii de calitate ai laptelui: -Aspectul exterior si consistenta(lichid omogen fara sediment) -Gustul si mirosul(curate fara nuante straine) -culoarea(alba cu nuanta galbuie

-Grasime nu mai putin de 2,5% -Densitate nu mai mica de 1,027 g/cm -Aciditatea nu mai mare de 21 g T -Temperatura nu mai mare de 8 C Laptele este un produs natural foarte pretios. El contine toate substantele necesare omului in proportii optime sii absolut necesar in alimentatie, mai ales a copiilor si a unor bolnavi cronici. Comercializarea laptelui falsificat poate aduce nu numai prejudicii materiale si morale consumatorilor, dar uneori poate fi periculos pentru sanatatea lor. Expertiza laptelui prevede identificarea tipului de lapte si e necesar pentru depistarea falsificarii sortimentale. De asemenea, la expertiza laptele este supus unei serii de incercari, necesare pentru a depista posibilele falsificari calitative, cantitative si altele.

- inlocuirea unui tip de lapte cu altul; - inlocuirea laptelui integral cu lapte normalizat sau chiar degresat; - inlocuirea unui produs lactat veritabil (inghetata, lapte praf) cu altul falsificat. inlocuirea unui tip de lapte cu altul se produce mai ales la comercializarea laptelui de capra, care, dupa continutul de glucide bifidogenice, se apropie de cel matern si deci se realizeaza la un pret mai mare. De aceea, deseori, laptele de capra este inlocuit cu cel de vaca, care, dupa proprietatile organoleptice, este apropiat de cel de capra. Uneori, are loc si inlocuirea laptelui integral (natural) cu laptele normalizat. Laptele natural deseori contine 4-6%grasimi si inlocuirea lui cu lapte normalizat cu 2,5% grasimi ii 30.Clasificarea si falsificarea permite falsificatorului sa capete un laptelui profit auxiliar. Deseori, inghetata cu frisca e inlocuita cu inghetata de lapte Identificarea tipurilor de lapte sau chiar cu inghetata fabricata din Industria de prelucrare a laptelui aromatizatori, coloranti, stabilizatori si altele. produce si livreaza unitatilor Falsificarea laptelui comerciale urmatoarele tipuri de lapte: Laptele se falsifica prin urmatoarele Lapte integral. Este laptele natural, crud sau pasteurizat,unde cantitatea si metode: - falsificarea calitativa; raportul principalelor componente n- falsificarea cantitativa; au fost.modificate artificial. - falsificarea informationala. Lapte normalizat se numeste laptele in care continutul de grasimi se regleaza la E necesar sa mentionam faptul ca laptele este unul dintre cele mai marimile: 3,2%, 2,5%, 1%. falsificabile produse alimentare. Laptele fiert se produce din amestecul Falsificarea calitativa se efectueaza de lapte si frisca, prelucrat la prin urmatoarele procedee: diluarea cu temperaturi inalte (90C, 3 ore) si apa; micsorarea continutului de normalizat pina la cotinutul de grsimi grasimi; adaugarea unor componenti 4,5% si 6%. straini; neutralizarea laptelui inacrit; Laptele vitaminizat cu vitamina C" incalcarea recepturii la producerea Laptele proteic se prepara prin inghetatei, amestecurilor pentru copii adaugarea laptelui praf degresat si si altele. Aceste falsificari pot fi normalizarea lui pina la 1% sau 2,5% depistate prin metode organoleptice grasimi. sau fizico-chimice. Laptele degresat se prepara prin Diluarea laptelui cu apa e cea mai frecventa falsificare. Depistarea separarea grasimilor in separatoare, de acestor falsificari se face prin aceea el contine nu mai mult de 0,5% grasimi. Are culoare albstruie. In afara urmtoarele procedee: a) se amesteca laptele cu alcool etilic de aceste produse, industria mai in proportie de 1:2. Amestecul se produce frisca, lapte si frisca agita intens, apoi se toarna in condensate, lapte praf, inghetata si farfurioara. Daca peste 5-7 secunde altele. Identificarea laptelui se face in scopul apar fulgi - laptele nu-i diluat, daca fulgii apar mai tirziu, laptele-i diluat. de a depista falsificarile sortimentale Cu cit mai tirziu apar fulgii, cu atit care pot fi urmatoarele: mai multa apa e adaugata.

b) laptele amestecat cu apa formeaza la hotarul cu vesela un inel albastrui; picatura de lapte picurata pe unghie nu e bombata si se scurge, iar daca in lapte mai sunt adaugate faina, creta, atunci pe unghie mai ramine sediment. c) depistarea diluarii cu ajutorul lactodensimetrului. Proba de lapte in cantitate de 250 ml se amesteca bine, apoi se toarna intr-un cilindru uscat. Lactodensimetrul uscat si curat se introduce in lapte, se lasa 2-3 minute pentru linistire,apoi se citeste valoarea densitatii si a temperaturii (densitatea trebuie s fie injur de 1,027 g/cm3 sau 27A la 20C). Daca nu s-a facut exact la 20C valoarea densitaii se corecteaza cu 0,0002 g/cm3 in! minus pentru fiecare grad de temperatura mai mic de 20C si se adauga la temperaturi ce depasesc 20C. Cantitatea de apa adugata in lapte se calculeaza dup urmatoarea formula: unde: X=D1-D2/D1*100% X - cota de ap adugat (%); D2 - densitatea laptelui analizat (A); D2 - densitatea laptelui dupa standard (A). Micsorarea continutului de grasimi Uneori, n loc de lapte integral se comercializeaza lapte degresat. Depistarea acestei falsificari se face prin analiza organoleptica. Laptele are o culoare alba cu o nuanta albastruie si o consistenta apoasa. Picatura de lapte lasa pe unghie o urma umeda, abia vizibila, iar gustul laptelui e slab pronuntat. Continutul de grasimi poate fi determinat prin extragerea grasimilor din lapte cu ajutorul eterului de petrol, dar aceasta determinare se executa intr-o nisa cu ventilare. Adaugarea unor componenti straini In lapte deseori sunt adaugati: amidon, creta, sapun, soda, var, acid boric sau salicic, ipsos. Depistarea se face prin citeva procedee: laptele se filtreaza, iar la sediment se adauga acid citric sau acetic. Daca laptele a fost falsificat, apar bule de gaze (C02). Aditivii chimici se depisteaza cu hirtie de lacumus. in laptele veritabil hirtia albastra se inroseste, iar cea rosie se albastreste. in cazul cind in lapte e adaugat amidon sau faina, laptele de la fundul

capacitatii de pastrare e mai dens decit la suprafata. Laptele de la fundul capacitatii la fierbere se transforma in cleister. La adugarea citorva picaturi de solutie de iod in laptele falsificat, el se coloreaza in albastru. Laptele veritabil, in acest caz, se ingalbeneste. Gustul acestui lapte are o nuana de amidon sau faina. Deseori, sunt falsificate frisca, inghetata, laptele condensat prin folosirea grasimilor vegetale cu stabilizatori, emulgatori, coloranti, substante de umplutura etc. Falsificarea cantitativa Prin aceast metoda consumatorul este inselat prin devierea volumului laptelui cu marimi ce depasesc normele admisibile, mai ales prin comercializarea laptelui la litru" (turnat). Depistarea acestei falsificari e simpla si se face prin masurarea volumului laptelui cu capacitati de masura (cilindru de masura) verificate. Falsificarea informationala Prin aceast metoda consumatorul este inselat cu ajutorul unei informatii incorecte sau denaturate despre marfa. Informatia se denatureaza prin informarea incorecta a actelor de transport, prin marcarea incorecta sau printr-o publicitate falsa. Folosirea ambalajului netransparent nu permite aprecierea culorii, a consistentei produsului. De obicei, la falsificarea informationala se prezinta informatii incorecte despre: - denumirea produsului; - denumirea intreprinderii, a producatorului; - cantitatea marfurilor; - aditivii folositi. Uneori, se pot falsifica certificatele de calitate, actele vamale, codul liniar, data producerii etc. Aceste falsificri se pot depista studiind metodele de pregatire a actelor tiparite, prezenta corectarilor in documente. Se verifica daca informatia din codul liniar e identica cu caracteristicile produsului. 31. Caracteristica metodelor de decorare a marfurilor ceramice. Decorarea marfurilor ceramic: 1. 1De calcomanie(se lipeste tatuaj)2De tipar,

picture3Pictura4Cliseu(se invirteste si se imprima desenul)5Pictarea reliefului 2. 6Fotoceramica7Panglica, lenta8Tipar9Sablon(din hirtie)10Descedenta11Acoper ire totala12Acoperire cu curatire(buline) 3. 13Acoperire cu curatire14Semiacoperire 32.Caracteristica procesului tehnologic de obtinere si defectele marfurilor ceramice Procesul tehnologic prevede etapele: 1.Pregatirea materiei prime consta in purificarea materiei prime, macinarea, dozarea conform retelei, amestecarea minuntioasa, amestecarea cu apa. La aceasta etapa pot aparea defecte: bule de gaze, neomogenitati, incluziuni 2. Fasonarea are loc prin 3 metode: 1.stantarea in forme de metal; 2. Prin turnarea in forme de gips; 3. Folosirea roatei olarului Defecte posibile: neregularitati, bucati de gips, urme de forme uzate. 3.Uscarea are loc prin uscarea la aer cald Defecte- in cazul uscarii rapide sau neomogene apar crapaturi 4.Arderea- in cuptoare, in 2 stadii: 1. La 1100-1200gradeC; 2.la 1350-1400 grade C Defecte: deformari, crapaturi. 5.Decorarea marfurilor ceramice 1. 1De calcomanie(se lipeste tatuaj)2De tipar, picture3Pictura4Cliseu(se invirteste si se imprima desenul)5Pictarea reliefului 2. 6Fotoceramica7Panglica, lenta8Tipar9Sablon(din hirtie)10Descedenta11Acoper ire totala12Acoperire cu curatire(buline) 3. 13Acoperire cu curatire14Semiacoperire 6.Glazurarea Defectele marfurilor ceramice:

1.Neregularitatile suprafetei. Cauza este umiditatea sporita, fluiditatea materialului sau presiunea si temperatura sporita la fabricare. Acest defect inrautateste aspectul exterior al produsului. 2.Rugozitatea suprafetei.Cauza este macinarea neomogena sau temperature de fabricare joasa. Pe suprafata se observa diferite puncte concave. 3. Crapaturi.Cauza aparitiei este incalcarea regimului de fabricare sau de racire. Crapaturile sunt slab vizibile sau bine pronuntate de diferita adincime si dimensiuni. 4.Bule de aer.Cauza aparitiei este incalcarea regimului de fabricare. Defectul este reprezentat sub forma de umflaturi de diferite forme. Bulele de aer micsoreaza duritatea si inrautatesc aspectul exterior al produsului. 5.Diferite deformatii. Cauza aparitiei este asezarea neomogena in timpul racirii rapide si in timpul scoaterii din forme inainte de termen. Defectul este observant sub forma schimbarii formei articolului.Acest defect inrautateste brusc aspectul exterior. 6.Defecte mecanice. Cauza aparitiei este comportarea neatenta cu articolul.Defectul este reprezentat sub forma de crapaturi, distrugeri. Articolul este trecut la rebut 7.Suprafata mata. Cauza aparitiei este calitatea joasa a formei.Defectul este reprezentat sub forma petelor pe suprafata. Este inrautatit aspectul exterior. 8.Colorarea neomogena.Cauza aparitiei este stabilitatea joasa a colorantului la t inalte.Defectul este reprezentat sub forma de pete albe de diferita intensitate de vopsire. 33. Caracteristica procesului tehnologic de obtinere si decorare a marfurilor ceramice Procesul tehnologic prevede etapele: 1.Pregatirea materiei prime consta in purificarea materiei prime, macinarea, dozarea conform retelei, amestecarea minuntioasa, amestecarea cu apa. La aceasta etapa pot aparea defecte: bule de gaze, neomogenitati, incluziuni 2. Fasonarea are loc prin 3 metode: 1.stantarea in forme de metal; 2. Prin turnarea in forme de gips; 3. Folosirea roatei olarului

Defecte posibile: neregularitati, bucati de gips, urme de forme uzate. 3.Uscarea are loc prin uscarea la aer cald Defecte- in cazul uscarii rapide sau neomogene apar crapaturi 4.Arderea- in cuptoare, in 2 stadii: 1. La 1100-1200gradeC; 2.la 1350-1400 grade C Defecte: deformari, crapaturi. 5.Decorarea marfurilor ceramice 1De calcomanie(se lipeste tatuaj)2De tipar, picture3Pictura4Cliseu(se invirteste si se imprima desenul)5Pictarea reliefului 6Fotoceramica7Panglica, lenta8Tipar9Sablon(din hirtie)10Descedenta11Acoperire totala12Acoperire cu curatire(buline) 13Acoperire cu curatire14Semiacoperire 6.Glazurarea 34.Certificarea Managementului calitatii intreprinderilor reprezinta atestarea de org. de certificare a conformitatii acesteia cu un standard de referinta din familia ISO:9000 sau cu echivalentul acestuia. Un certificate obtinut pt sistemul de management a calitatii intreprinderii nu inseamna in mod automat ca toate produsele ce le furnizeaza indeplinesc conditiile certificarii. Un asemenea standard demonstreaza ca desfasurarea proceselor de intrepr. Incepind cu cercetarea pietei, pina la supravegherea produselor in utilizare indeplinesc conditiile certificarii. 35.Pregatirea expertizei reprezinta principal problem ape care expertul trebuie sa o solutioneze la aceasta etapa.Ea consta in aprofundarea obiectivelor expertizei, cunoasterea sarcinilor ce revin si intelegerea corecta a sensului intrebarilor la care trebuie sa raspunda.Aceasta problema se rezolva printr-o documentare rapida dar cuprinzatoare. Principalele cai de documentare in activitatea de expertiza sunt: 1.Cunoasterea istoricului litigiului si stabilirea cronologiei faptelorinseamna informarea expertului asupra desfasurarii in timp a

principalelor date si fapte legate de momentul, locul si imprejurarile viciului. Istoricul litigiului il ajuta pe expert sa elaboreze un model de desfasurare a investigatiilor luind in consideratie toate elementele de baza ale litigiului.Pe baza studierii istoricului expertul poatereconstitui etapele producerii sau a circulatiei marfurilor impricinate si sa stabileasca planul raportului de expertiza. 2.Studierea documentelor operative, in functie de specificul lor, documentele se impart in urmatoarele grupe: a. documente ce reglementeaza relatiile contractual dintre furnizori si beneficiari(contractul, anexele la contract, graficile de livrare, notele de comanda si corespondenta legate de desfasurarea contractelor) b.documente de livrare,primire(liste de specificatii, avizul de expeditie, fisa de receptive, uneori si procesulverbal de vama) c. documente de transport(scrisoare de trasura, foaie de parcurs) d.documente ce atesta calitatea lotului de marfa(certificatul de calitate, bulletin de analiza, certificate sanitar(veterinar-fitosanitar)) 3.Studierea actelor normative care reglementeaza si prescriu calitatea marfii a.standarde; b. retele; c.instructiuni tehnologice. 4.Documentarea bibliografica- este necesara expertului pt ca aceasta sa aiba imaginea in ansamblu al stadiului problemei in literature stiintifica, aceste documente bibliografice pot fi: enciclopedii, dictionare de specialitate, lucrari care sunt recunoscute din punct de vedere stiintific. 5.Documentatia pe tereninvestigatiile pe teren reprezinta una din cele mai importante surse de documentare constituind izvorul de obtinere a unor date si informatii cu privire la litigiu. Prin documentarea pe teren se intelege culegerea de marfuri si declaratii a persoanelor care au fost martori sau au participat efectiv la producerea sau circulatia marfurilor care fac obiectul litigiului. Continutul investigatiei pe teren se

poate referi la unul din urmatoarele cazuri: 1. in cazul unei intreprinderi producatoare a. verificarea documentelor de constatare privind cantitatea si calitatea materiilor prime intrate in fabricatie. b.convorbiri cu cei care au fost martori sau subiecti ai fabricarii obiectului litigiului. c. continutul, data si frecventa efectuarii controlului de calitate. d. verificarea registrului de analiza si a registrului de fabricatie. 2.Examinarea balantei de material 36.Expertiza ceramicei Articolele de menaj din ceramic se marcheaza pe suprafaa secundar cu urmtoarele elemente: marca de fabric prin cuvinte sau simbolic,denumirea comercial a produsului i a materialului ceramic,numrul decorului i al modelului sonform STAS sau NT,calitatea indicat prin numere,marcat cu vopsele rezistene la ap,coninutul pachetului sau cutiei,semne avertizoare privind fragilitatea. Modul corect de ambalare asigur integritatea produselor ceramice.Articolele de menaj se ambaleaz diferit n funcie de caracteristicile produsului,i anume:n pachete de hrtie rezistent,cutii de mucava sau material plastic,n folii de polietilen contractabil,n lzi,containere,fiecare unitate de ambalaj avnd fixat o etichet de identificare i de avertizare pentru fragilitate. Dup destinaie,sortimentul produselor ceramice se clasific n: - mrfuri ceramice pentru menaj - mrfuri ceramice decorative - mrfuri ceramice pentru construcii - mrfuri ceramice pentru uz industrial Grupa principal o formeaz mrfurile ceramice de menaj i decorative.Dup destinaie i modul de comercializare,acestea se clasific n: 1.Articole ceramice de menaj: - din porelan:articole unitare,cni,ceti,solnie.

- din faian: articole separate:cni,farfurii etc, 2.Articole ceramice decorative: - din porelan - din faian: vaze,bomboniere etc. 3. Articole ceramice popular: - ceramic roie: smluit i nesmluit - ceramic neagr - ceramic comun termorezistent Studiind sortimentul articolelor ceramice se identific grupele sortimentale, prezena elementelor marcrii,integritaea ambalajului i prezena semnelor avertizoare privind fragilitatea. 37.Emiterea certificatelor de conformitate si a marcilor de conformitate Certificatul de conformitate pt produse se emite de organismul de certificare, iar n lipsa lui de organul naional de certificare dup efectuarea procedurilor corespunztoare i n modul stabilit de PG 01-06-96. Certificatul intr n vigoare dup nregistrarea n Registrul Sistemului ntocmit n corespundere cu cerinele PG Modul nregistrrii obiectelor de certificare i ntocmirea Registrului Sistemului. Pt produsele de tip serie solicitantului i se elibereaz licena cu dreptul utilizrii mrcii de conformitate. Dac n sistemul certificrii produselor omogene (concrete) este folosit metoda certficrii sistemului calitii, solcicitantului i se emite certificatul de conformitate pt sistemul calitii. Dac certificarea se efectueaz n cadrul unui sistem internaional sau al unei convenii, modul emiterii, modelul certificrii i termenul de valabilitate se determin de regulile i cerinele acestei sisteme sau convenii. Termenul de valabilitate a certificatului de conformitate se determin lund n seam termenul de valabilitate a documentelor normative pt produs, termenul pt care este atestat sistemul de producie sau este certificat sistemul calitii , dar nu paote depi 3 ani. Certificatul de conformitatedocument emis pe baza regulilor unui sistem de certificare ce indica

existenta increderii adecvate ca un produs corespunzator identificat este in conformitate cu un anumit standard sau cu un alt document normative. Certificatul de conformitate contine o parte informative privind caracteristicile impuse, informatia referitoare la organismul ce a efectuat verificarea si uneori inf despre marca de conformitate. Marca de conformitate-marca protejata aplicata pe baza regulilor unui sistem de certificare,ce indica existent increderii adecvate ca produsul sau serviciul este in conformitate cu un anumit document normativ. In tarile UE(dezvoltate) si a Asociatiei Europene a Liberului Schimb, se practica 2 tipuri certificare: obligatorie si binevola(voluntara). Certificarea obligatorie se refera la produsele, serviciile de care depinde viata,sanatatea omului, securitatea muncii, ecologia. Certificarea voluntara se refera la produsele, serviciile pt care nu exista reglementari obligatorii.Acest tip de certificare este utilizat de intreprinderi pt protejarea pietelor de desfacere sau pt cucerirea pietelor noi. 38.Acte normative si documente legislative, care stau la baza activitatii de standartizare. Pentru asigurarea unui nivel nalt al calitii mrfurilor, extinderea pieelor de desfacere i eliminarea falsificrilor a fost creat cadrul legislativ corespunztor domeniului calitii mrfurilor. Pentru aceasta au fost elaborate o serie de documente: 1. documente legislative 2. hotrri ale Guvernului RM 3. documente ce prescriu calitatea mrfurilor 4. documente ce demostreaz i confirm calitatea mrfurilor Cele mai importante acte legislative sunt publicate n Monitorul Oficial. Tipuri de standarde aplicate n activitile de producere. Ele se deosebesc dup cteva criterii: 1. dup subiect: pt construcii,

agricultur, comer, protecia mediului ambiant, telecomunicaii 2. dup coninut: de baz conine prevederi generale pt rpoducerea produselor de terminologi e sunt specificai termenii de ncercare metode de specificare a mrfurilor (eantionar e, utilizarea metodelor statistice, etc.) de proces condiiile ce trebuie s le ndeplineas c un proces de produs condiii pentru mrfuri de servicii condiii ce trebuie s le ndeplineas c un serviciu, pentru a a sigura aptitudinea de utilizare a acestuia de interfa condiiile referitoare la compatibili tatea produselor sau a sistemelor n punctele

lor de legtur de marcare o list de caracteristi ci ale cror valori sunt indicate pentru descrierea caracteristi cilor nutriionale 3. dup nivelul de standardizare internaiona le de ctre o organizaie internaioan l interstatale tip GOST naionale organism naional de standardiza re (SM, SR, DIN, FN) de firm societile comerciale, regii autonome sau de ctre persoane juridice Acte normative: 1.Sistemul national de certificare al Republicii Moldova:SM 45-2:1998 2.Structura si continutul standardelor SM-1-5 3.Modul de elaborare a standardelor profesionale SM: 1-6:1998 4.Principiile si metodologia standartizarii SM 1-0 5.Principiile generale SM 45-0:2000 6. Faina de griu pentru panificatie SM 202:2000 7.Vinuri de struguri si vinuri materie prima de struguri tratate SM 117:1995 Acte legislative: 1.Hotarirea guvernului RM cu privire la intensificarea activitatii de protejare a consumatorilor. 2.Hotarirea cu privire la aprobarea Reglementarii tehnice Fructe si legume proaspete destinate consumului uman ca atare

3.Legea RM cu privire la standardizare 4.Camera de comert si industrie, Reglementul cu privire la ordinea de eliberare a licentelor pt expertizarea marfurilor. 40.Investigatia petrecerii expertizei marfurilor. Expertiza merceologica reprezinta activitatea de cercetare,evaluare si apreciere fundamental efectuata de catre unul sau mai multi experti a unor problem contraversate privind calitatea loturilor de produse, structura sortimentala sau starea lor calitativa. Expertiza merceologica este utilizata pentru cercetarea si clarificarea unor probleme contraversate sau litigioase pe care le ridica practica comertul cu marfuri alimentare. Ea are ca obiect stabilirea exacta a calitatii reale a loturilor de produse in relatie cu conditiile cauzale, locul si imprejurarile care au generat abateri de la calitatea prescrisa si de la calitatea contractual in timpul fabricarii sau circulatiilor tehnice. Expertiza merceologica poate fi efectuata pt stabilirea calitatii, starii si calitatii produselor la livrare in timpul transportarii, a depozitarii sau a introducerii in consum sau pt elucidarea unor aspect privitor la ambalajele, calitatea produselor sau structura lor sortimentala. Principalele etape in efectuarea expertizei merceologice sunt: 1.Acceptarea expertizei-presupune un timp foarte scurt in care expertul legal instiintat, expertul are datoria de a se prezenta in fata organului care la numit pt a i se comunica obiectivele expertizei sau intrebarile la care tb sa raspunda cu acest prilej 1)ia cunostinta de actele care se afla la dosarul cauzei; 2)solicita intrebari adaugatoare; 3)poate fc obiectii referitor la termenul efectuarii expertizei. Principalele acte aflate la dosarul litigiului: 1.cererea de actionare in litigiu(plingerea)si actele ce sustin cerintele reclamantului. 2.intimpinarea prezentata de partea reclamata si actele care o sustin. 3.procesele verbale ale sedintelor instantei.

4.actele depuse ulterior la cererea instantei sau a uneia din parti. 2.Pregatirea expertizei-principala problemape care expertul trebuie sa o solutioneze la aceasta etapa consta in aprofundarea obiectivelor expertizei, cunoasterea sarcinilor ce revin si intelegerea corecta a sensului intrebarilor la care tb sa raspunda. Aceasta problema se rezolva printr-o documentare rapida dar cuprinzatoare. Principalele cai de documentare in activitatea de expertiza sunt: 1.Cunoasterea istoricului litigiului si stabilirea cronologiei faptelorinseamna informarea expertului asupra desfasurarii in timp a principalelor date si fapte legate de momentul, locul si imprejurarile viciului. Istoricul litigiului il ajuta pe expert sa elaboreze un model de desfasurare a investigatiilor luind in consideratie toate elementele de baza ale litigiului.Pe baza studierii istoricului expertul poatereconstitui etapele producerii sau a circulatiei marfurilor impricinate si sa stabileasca planul raportului de expertiza. 2.Studierea documentelor operative, in functie de specificul lor, documentele se impart in urmatoarele grupe: a. documente ce reglementeaza relatiile contractual dintre furnizori si beneficiari(contractul, anexele la contract, graficile de livrare, notele de comanda si corespondenta legate de desfasurarea contractelor) b.documente de livrare,primire(liste de specificatii, avizul de expeditie, fisa de receptive, uneori si procesulverbal de vama) c. documente de transport(scrisoare de trasura, foaie de parcurs) d.documente ce atesta calitatea lotului de marfa(certificatul de calitate, bulletin de analiza, certificate sanitar(veterinar-fitosanitar)) 3.Studierea actelor normative care reglementeaza si prescriu calitatea marfii a.standarde; b. retele; c.instructiuni tehnologice. 4.Documentarea bibliografica- este necesara expertului pt ca aceasta sa aiba imaginea in ansamblu al stadiului problemei in literature stiintifica, aceste documente bibliografice pot fi:

enciclopedii, dictionare de specialitate, lucrari care sunt recunoscute din punct de vedere stiintific. 5.Documentatia pe tereninvestigatiile pe teren reprezinta una din cele mai importante surse de documentare constituind izvorul de obtinere a unor date si informatii cu privire la litigiu. Prin documentarea pe teren se intelege culegerea de marfuri si declaratii a persoanelor care au fost martori sau au participat efectiv la producerea sau circulatia marfurilor care fac obiectul litigiului. Continutul investigatiei pe teren se poate referi la unul din urmatoarele cazuri: 1. in cazul unei intreprinderi producatoare a. verificarea documentelor de constatare privind cantitatea si calitatea materiilor prime intrate in fabricatie. b.convorbiri cu cei care au fost martori sau subiecti ai fabricarii obiectului litigiului. c. continutul, data si frecventa efectuarii controlului de calitate. d. verificarea registrului de analiza si a registrului de fabricatie. 2.Examinarea balantei de material 3.Investigarea obiectului expertizei(investigatiile pe teren) La sfirsitul investigatiilor se alc. un document ce este semnat de toti participantii si unde sunt consemnate rezultatele, si care contine elementele: 1.locul, data, durata investigatiilor 2.participantii 3.continutul investigatiilor 4.felul investigatiilor 5.opiniile imputernicitilor in raport cu cele constatate 6.obligatiile imputernicitilor de a furniza la un termen prestabilit anumite informatii sau acte. 4.Intocmirea raportului de expertiza. Raportul de expertiza este documentul principal eleborat de expert, ce trebuie sa contina: 1.metode stiintifice de cercetare 2.constatarile expertului 3.modul de interpretare a datelor obtinute 4.concluziile finale temeinic fundamentate

Raportul de expertiza se executa conform anumitor reguli. El trebuie sad ea raspuns la problemele ridicate de obiectul litigiului. Printre principalele reguli mentionate este necesitatea redactarii raportului in mai multe exemplare, dintre care 1 este depus la instant. Raportul este semnat de expert oar fiecare pagina trebuie parfata de el. In raport nu se admit corectari, stersaturi. Raportul trebuie prezentat la instanta de judecata la termenul prestabilit, nu mai tirziu cu 5 zile inainte de judecata. Raportul se redacteaza pe anumite sectiuni obligatorii: 1.preambul; 2.scurt istoric al litigiului; 3.obiectul expertizei; 4.procedura investigatiilor; 5.constatarile expertizei; 6. Borderoul de anexe; 7.anexele(original sau copiile). 41.Caracteristica varietatilor de ceramica. Produsele ceramice sunt articole fasonate din argil platic n amestec cu alte substane ajuttoare (nisip, calacr, feldspat), arse la teperaturi ridiacte, cu o structur policristalizat. Mrfurile ceramice pt articole de menaj i decorative pot fi obinute din urm tipuri ceramice: porelan, semiporelan, faian, semifaian, majolic, ceramica comun. Porelanul este un produs ceramic fin, cu structur vitrifiant, de culoare albcenuiu sau alb glbui i translucid. Porelanul dup natura fondantului principal se mparte n porelan moale i tare. Semiporelanul este o mas ceramic fin, cu caracteristici intermediare ntre faian i porelen, aspectul lui aporpiindu-se mai mult de faian. Faiana este o mas ceramic fin, cu o struct obinut din mateia prim argiloas ia lte ingrediente. Are o porozitate mai inalt, glazur opac, mat sau colorat etc. Ceramica comun este o mas ceramic obinut din argile comune, cu un coninut ridicat de oxizi defier n amestec cu nisip i calcar, prezint o culoare roie sau neagr, iar structura este granulat. Majolica se caracteriz prin aceea c dup ardere se acoper cu glazur opac pe baz de plumb i staniu, se decoreaz,dup care se glazureaz a doua oar.

Produsele ceramice sunt articole fasonate din argila plastic in amestec cu alte substante ajutatoare(nisip, calcar, feldspat), arse la temperature ridicate, cu o structura policristalizata, cuprinzind particule cu diametrul de la citiva microni la citiva milimetri, unite intre ele ca urmare a fenomenelor ce au loc in timpul arderii. Marfurile ceramice pentru articolele de menaj si decorative pot fi obtinute din urmatoarele tipuri ceramice: portelan, semiportelan, faianta, semifaianta, majolica, ceramica comuna. Portelanul este un produs ceramic fin, cu structura vitrifianta, de culoare albcenusiu sau alb galbui si translucid pina la grosimea de 2 mm pt articole de menajm 2,5mm pt articole decorative si 3mm pt portelanul fosfatic. In functie de natura si proportiile componentelor, si in special dupa natura fondatului principal, portelanul se imparte in 2 grupe: portelanuri moi si portelanuri tari. Semiportelanul este o masa ceramica fina, cu caracteristici intermediare intre faianta si portelan, aspectul lui apropiindu-se mai mult de faianta. Se caracterizeaza prin: ciob alb-cenusiu sau gri, mai compact decit faianta; semivitrifiant; rezistenta mecanica mai sporita; arderea se fc la 12301300 grade C; glazurarea- cu glazuri transparente sau apace ce ard la temperature scazute decit biscuitii; este utilizat pt articole de menaj folosite in industria hoteliera si alimentatia publica, articole sanitare si tehnico-sanitare. Faianta este o masa ceramica fina, cu o structura obtinuta din materie prina argiloasa si alte ingrediente, iar arderea se fc la temperature mai scazute cuprinse intre 850-1250 gradeC. Se caracterizeaza prin: -culoare alb-galbuie, galbuie; -porozitate mai inalta; -glazura opaca, semiopaca, mata sau colorata; -permiabilitate fata de lichide. Ceramica comuna este o masa ceramica obtinuta din argile commune, cu un continut ridicat de oxizi de fier in amestec cu nisi psi calcar. Prezinta o culoare rosie sau

neagra, iar structura este granulate. Cuprinde 3 tipuri: -ceramica comuna sau popular; -ceramica comuna termorezistenta; -majolica. Ceramica comuna se prezinta dupa culoare si aspect in ceramica rosie obtinuta prin ardere complete si ceramica neagra obtinuta printr-o ardere incomplete intr-o atmosfera reducatoare. Ceramica comuna termorezistenta contine in plus compusi mineralogici ce-I confera rezistenta la foc. Se utilizeaza pt vase de menaj. Majolica se caracterizeaza prin aceea ca dupa ardere se acopera cu glazura opaca pe baza de plumb si staniu, se decoreaza, dupa care se glazureaza a doua oara. Se utilizeaza pt articole decorative, teracote etc. Principalele caracteristici de calitate ale articolelor ceramice pt menaj si decorative sunt prevazute de urmatorii indici: -aspectul-tb sa fie neted,fara defecte,fisuri,crapaturi,deformatii,etc. -culoarea-portelanul are culoare alba,faianta are culoare galbena. -Decorul-decorul executat sub glazura este uniform,are culori pale,este rezistent la zgirieturi. Decorul executat peste glazura are culori vii, se poate zgiria cu un virf de otel. -transluciditatea-portelanul este translucid pina la grosimea de 3mm, faianta este opaca. -gradul de alb-minim 55-59%, la portelan. -absorbtia de apa-este determinata de porozitate. Portelanul este impermiabil. Faianta este impermiabila. -ovalitatea-se exprima prin masurarea diferentei dintre 2 diametre perpendicular ale produsului. -stabilitatea suprafetei de sprijin-se presupune ca produsul asezat pe o suprafata plana sa nu reprezinte balonari. -rezistenta la soc-se exprima prin absenta sau prezenta crapaturilor dupa ce au fost incalzite, apoi racite brusc in apa rece. -toxicitatea glazurii-se exprima prin constatarea urmelor de plumb cedat de suprafata glazurata a produselor in contact cu Solutia de acid acetic de 4%

-rezistenta glazurii la acizi-se exprima conventional prin pierderea in masa la un dm2 a unei epruvete introduce intro solutie de acid clorhidric de 10% Articolele de menaj si decorative din portelan si faianta se incadreaza in 3 clase de calitate.Calitatea produselor se marcheaza pe suprafata posterioara, folosinduse urmatoarele culori:clasa1rosie;2-verde;3-albastru 42.Caracteristica documentelor referitoare la expertiza marfurilor Principalele cai de documentare in activitatea de expertiza sunt: 1.Cunoasterea istoricului litigiului si stabilirea cronologiei faptelorinseamna informarea expertului asupra desfasurarii in timp a principalelor date si fapte legate de momentul, locul si imprejurarile viciului. Istoricul litigiului il ajuta pe expert sa elaboreze un model de desfasurare a investigatiilor luind in consideratie toate elementele de baza ale litigiului.Pe baza studierii istoricului expertul poatereconstitui etapele producerii sau a circulatiei marfurilor impricinate si sa stabileasca planul raportului de expertiza. 2.Studierea documentelor operative, in functie de specificul lor, documentele se impart in urmatoarele grupe: a. documente ce reglementeaza relatiile contractual dintre furnizori si beneficiari(contractul, anexele la contract, graficile de livrare, notele de comanda si corespondenta legate de desfasurarea contractelor) b.documente de livrare,primire(liste de specificatii, avizul de expeditie, fisa de receptive, uneori si procesulverbal de vama) c. documente de transport(scrisoare de trasura, foaie de parcurs) d.documente ce atesta calitatea lotului de marfa(certificatul de calitate, bulletin de analiza, certificate sanitar(veterinar-fitosanitar)) 3.Studierea actelor normative care reglementeaza si prescriu calitatea marfii a.standarde; b. retele; c.instructiuni tehnologice. 4.Documentarea bibliografica- este necesara expertului pt ca aceasta sa aiba imaginea in ansamblu al stadiului problemei in literature stiintifica,

aceste documente bibliografice pot fi: enciclopedii, dictionare de specialitate, lucrari care sunt recunoscute din punct de vedere stiintific. 5.Documentatia pe tereninvestigatiile pe teren reprezinta una din cele mai importante surse de documentare constituind izvorul de obtinere a unor date si informatii cu privire la litigiu. Prin documentarea pe teren se intelege culegerea de marfuri si declaratii a persoanelor care au fost martori sau au participat efectiv la producerea sau circulatia marfurilor care fac obiectul litigiului. 43.Descrierea categoriilor de expertiza. Dupa domeniul de aplicare:tehnice, merceologice; contabile,medicale; agricole, criminalistice etc. In continut: cu baza de date de specialitate; cu baza de date comparate cu normative. In functie de organul de distribuire:judiciare;extrajudiciare. Dupa scopul urmarit:pt adunarea si evaluarea probelor; pt stabilirea starii infractorilor. In functie de expert: oficiale; libere cu juramint. Dupa modul de prezentare:orale, scrise. In functie de nr specialistilor: singular, colegiale(nr impar), mixte. Din punct de vedere al desemnarii expertilor: simple; supravegheate; contradictorii. 44.Clasificarea si categoriile fainii. In functie de natura boabelor faina poate fi: de griu, de ovaz, de secara, de porumb. Semnele distinctive in identificarea fainii de griu sunt: prezenta unui gluten care poate fi usor separat. Prin spalarea probei se indeparteaza amidonul din faina sir amine glutenul, ceea ce este caracteristic doar fainii de griu. Caracteristiciile importante in identificarea fainii de griu sunt proprietatile glutenului umed: culoarea, elasticitatea si extensibilitatea. In faina de secara glutenul nu poate fi separate, deoarece prin spalare se indeparteaza cu celelalte parti component.Faina de secara contine mai multa celuloza.

Cea mai importanta caracteristica pt stabilirea categoriei de calitate marfa a fainii in cazurile litigioase este determinarea continutului de cenusa, care este o metoda standartizata arbitrate in toate tarile comunitatii europene.Continutul de cenusa nu tb sa depaseasca pt faina de griu de calitate superioara 0,55%, calitatea10,75%, calitatea2- 1,25% si pt faina integral 1,25-1,75%. Categoriile de calitate ale fainii: 1.Categorie superioara(culoare albacrem, continutul de gluten 28%, cenusa 0,55%, tarite 0, finetea dimeametru firisoarelor 0,10,2mm)prajituri, cozonaci, copturi. 2.Categoria1(culoare alba cu nuanta galbuie, gluten<30%, cenusa 0,75%, tarite 3-4%, finetea 0,2-0,3mm)pine de calitate superioara 3.Categoria2(culoare alba-galbuie, gluten 24%, tarite 8%, finetea 0,30,4mm, cenusa 1,25%)pine de calitate joasa 4.Calitate integrala (culoare albasurie, gluten 20%, cenusa 1,251,75%, tarite 13-14%, firisoare neomogene)piine cu amestec